Revolutia furnicilor de Bernard Werber 1 + 1 = 3 (cel putin asa sper din tot sufletul) Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

, EDMOND WELLS

PRIMA PARTIDA: INIMA 1. SFÂRSIT Mâna a deschis cartea. Ochii încep sa alerge de la stânga la dreapta, apoi coboara când ajung la capa tul rândului. Ochii se deschid mai larg. Treptat, cuvintele interpretate de creier dau nastere unei imagini, o im agine imensa. În fundul capului se aprinde ecranul panoramic intern al creierului. Prima imagine reprezinta... 2. PLIMBARE ÎN PADURE ... Universul imens, albastru ca marea si înghetat. Sa examinam mai de aproape imaginea si sa facem un zoom pe o regiune pre sarata cu miriade de galaxii multicolore. La capatul bratului uneia dintre aceste galaxii: un soare batrân si sclipi tor. Imaginea aluneca înainte. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. Cineva mergea prin padurea trezita la viata de primavara. Era o tânara. Parul ei negru era lung si neted. Purta o haina neagra peste o fusta lunga de aceeasi culoare. Pe irisul cenusiu deschis al ochilor erau des enate motive complicate, aproape în relief. Mergea repede în acea dimineata de martie. Din când în când, pieptul îi tresalta d in cauza efortului. Câteva picaturi de sudoare se prelingeau de pe fruntea ei si de deasupra g urii. Când acestea din urma au alunecat la comisurile buzelor, ea le aspira brusc. Aceasta fata cu ochii de un cenusiu deschis se numea Julie si avea nouas prezece ani. Mergea prin padure împreuna cu tatal ei, Gaston, si cu câinele Ahile, cân d se opri brusc. In fata se înalta, ca un deget, o stânca enorma de gresie, deasupra unei râpe. Se apropie de stânca. I se paru ca distinge jos un drum care ducea la o cuveta, în afara cararil or batatorite. Îsi duse mâinile la gura si striga: - Hei, tata! Cred ca am descoperit un nou drum. Vino dupa mine!

3. ÎNLANTUIRE Furnica alearga drept înainte. Coboara panta. Face un adevarat slalom ca s a se fereasca de mugurii plopului care se înalta ca niste fuse purpurii în jurul ei. Aplauze de aripioare. Fluturii îsi desfasoara velele pastelate si bat aeru l urmarindu-se unul pe altul. Deodata, o frunza frumoasa îi surprinde privirea. Este genul de frunza del icioasa, care te face sa uiti tot ce aveai de gând sa faci. Îsi întrerupe cursa si se apropie. O frunza grozava. Va fi de ajuns s-o taie în patrate, s-o framânte putin, ap oi s-o acopere cu saliva ca sa fermenteze pâna la formarea unei bilute albe plina de micelium cu arome suave. Batrâna furnica rosie sectioneaza cu taisul mandibulei baza frunzei si salta frunza deasupra capului, ca pe o pânza mare. Numai ca insecta nu cunoaste legile navigatiei cu pânze. Imediat ce înalta f runza, vântul se loveste de ea. În ciuda tuturor muschilor ei mici, batrâna furnica e prea usoara ca sa o poata tine pe loc. Se clatina dezechilibrata. Se agata cu to ate ghearele de creanga, dar briza e prea puternica. Furnica îsi ia zborul purtata de vânt. Abia are timp sa dea drumul la frunza ca sa nu fie dusa prea sus. Frunza coboara domol, planând în zig-zag. Batrâna furnica o priveste cum cade si îsi zice ca nu e nici o nenorocire. M ai sunt si alte frunze, mai mici. Frunza coboara la nesfârsit, leganându-se în aer si, într-un târziu, se asterne mo lcom pe pamânt. Un limax remarca aceasta frunza de plop atât de interesanta. O gustare bun a! O sopârla zareste limaxul, se pregateste sa-l înghita apoi remarca si ea fru nza. Mai bine sa astepte ca limaxul s-o manânce, dupa aceea va fi mai rotofei. Pânde ste de departe mâncarica limaxului. O nevastuica vede sopârla si se pregateste s-o devoreze, dar îsi da seama ca pare sa astepte ca limaxul sa manânce frunza, si se hotaraste sa aiba si ea rabda re. Sub ramuri se pândesc trei fiinte ecologic complementare. Deodata, limaxul vede alt limax apropiindu-se. Si daca noul venit vrea s a-i fure comoara? Fara sa mai piarda timp, limaxul se repede la frunza apetisant a si o devoreaza pâna la ultima nervura.. Nu termina bine de mâncat, ca sopârla sare asupra lui si-l înghite ca pe o spa gheta. A venit acum momentul ca nevastuica sa se avânte si ea ca sa prinda sopârla. Alearga, sare deasupra radacinilor dar, brusc, se loveste de ceva moale... 4. UN NOU DRUM

Tânara cu ochii cenusii nu vazuse venind nevastuica. Animalul tâsnise dintrun desis si se lovise de picioarele ei. Tresari din cauza socului si piciorul îi aluneca pe marginea stâncii de gres ie. Se dezechilibra si privi la prapastia de sub ea. Sa nu cada. Sa nu cumva sa cada. Tânara da din mâini, bate aerul cu bratele ca sa-si pastreze echilibrul. Put in mai lipsea. Timpul parea ca trece cu încetinitorul. Va cadea? Nu va cadea? Un moment a crezut ca va putea sa scape, dar o briza usoara i-a transfor mat brusc parul negru si lung într-o pânza scamosata. Totul s-a unit ca s-o faca sa cada în partea în care nu trebuia. Vântul o împing ea. Piciorul îi aluneca si mai mult. Pamântul îi fugea de sub picioare. Ochii se desch id larg, pupilele se dilata. Genele se agita. Tânara cade în râpa. În cadere, parul lung îi acopera fata vrând parca s-o protejez . Încearca sa se agate de plantele care cresc pe panta dar îi aluneca printre degete, lasându-i doar florile si iluziile. Se rostogoli pe pietris. Denivelarea era prea abrupta ca sa-i permita sa se redreseze. Simti arsura unui pâlc de urzici, se zgârie într-un tufis de rugi, se rostogol

i pâna la o perdea de ferigi unde spera ca se va opri. Dar ferigile mascau o a dou a râpa, si mai prapastioasa. Se agata cu mâinile de piatra. O alta perdea de ferigi se dovedi la fel de înselatoare. Trecu de ea ca sa cada mai departe. În total, traversa sapte perdele de pl ante, zgâriindu-se de rugii de zmeura salbatica, facând sa-si ia zborul într-un nor de stelute un buchet de flori de papadie. Aluneca, aluneca mereu. Lovi cu piciorul o stânca mare si ascutita si o durere fulgeratoare îi sfred eli calcâiul. La capatul rostogolirii o astepta o baltoaca de noroi bej, asemenea unui port cu apa cleioasa. Se ridica si se sterse cu firele de iarba. Toata bej! Hainele, fata, par ul, totul era plin de pamânt noroios. Avea noroi si în gura, iar gustul era amar. Fata cu ochii luminosi îsi masa calcâiul. Înca nu-si revenise din stupoare când simti ceva rece si vâscos alunecându-i sub încheietura mâinii. Se înfiora. Un sarpe. Serpi ! Cazuse într-un cuib de serpi si serpii se târau peste ea! Tipa de spaima. Serpii nu sunt dotati cu auz, dar limba lor extrem de sensibila le permi te sa perceapa vibratiile aerului. Pentru ei, acest strigat rasuna ca o detunatu ra. Speriati si ei, o luara la fuga în toate directiile. Mame serpuitoare îngrijorat e îsi acopereau serpisorii Straduindu-se sa formeze S-uri nervoase! Fata îsi trecu o mâna peste fata, ridica suvita care îi jena privirea, scuipa jos pamântul amar si se stradui sa urce panta. Era prea abrupta si o durea calcâiul. Se resemna, se aseza jos si începu sa strige: - Ajutor! Tata, ajutor! Sunt aici, jos de tot. Vino sa ma ajuti. Ajutor! Striga astfel multa vreme. Zadarnic. Era singura si ranita în fundul unei prapastii iar tatal ei nu intervenea. Sa se fi ratacit si el? În acest caz, cine o va descoperi în strafundul acelei paduri, dincolo de atâtea tufisuri de ferigi? Tânara bruneta cu ochi luminosi respira puternic, Straduindu-se sa-si lini steasca inima care îi batea cu putere. Cum sa iasa din acea capcana? Sterse noroiul care înca îi mai murdarea fruntea si se uita în jur. În dreapta, pe marginea santului, zari o zona mai întunecata care trecea prin ierburile înalte. Se îndrepta spre acel loc. Tufe de scaieti si cicoare ascundeau intrarea într-un fel de tunel sapat direct în pamânt. Se întreba ce animal putuse sa construiasca acel bârlo g urias. În acea padure nu erau ursi. Sa fi fost vizuina unui lup? Totusi, locul acela cu plafonul jos era destul de spatios ca sa lase sa treaca o persoana de talie mijlocie. Nu se simtea deloc bine aventurându-se înauntru , dar spera ca acel pasaj s-o duca undeva. Asa ca, în patru labe, patrunse în acel c uloar noroios. Înainta pe bâjbâite. Înauntru era din ce în ce mai întuneric si mai frig. O masa ac perita cu tepi lungi se strecura sub palma ei. Un arici fricos se facuse ghem ca apoi sa fuga în sens invers. Continua sa înainteze prin bezna si percepu vânzoleala în jurul ei. Ce ceafa în jos, tânara înainta pe coate si pe genunchi. Când era mica, învatase f oarte greu sa stea în picioare si apoi sa mearga. În timp ce majoritatea copiilor me rgeau de la vârsta de un an, ea asteptase optsprezece luni. Sederea verticala i se paruse prea aleatorie. Erai mult mai în siguranta în patru labe. Vedeai mai de apro ape tot ce se afla pe podea si, daca cadeai, cadeai mai de jos. Si-ar fi petrecu t bucuroasa restul existentei la nivelul mochetei daca parintii nu ar fi constrâns -o sa stea în picioare. Tunelul acela nu se mai sfârsea... Ca sa-si faca curaj sa mearga mai depar te, tânara se forta sa fredoneze un cântecel de când era mica: Un soricel verde Care alearga-n iarba Îl apuci de coada Si-l arati la toti. Si-atunci ei ne spun: Baga-l în ulei, Baga-l si în apa Si te vei alege cu-n melc-codobelc! A repetat cântecelul de trei-patru ori, din ce în ce mai tare. Profesorul ei de muzica, domnul Iankelevici, o învatase sa se învaluie în vibratiile vocii ca într-un cocon protector. Dar aici era mult prea frig ca sa poata cânta foarte tare. Cântece

lul se transforma în curând într-un abur care iesea din gura ei înghetata, apoi se trans forma într-o respiratie ragusita. Ca un copil încapatânat sa mearga pâna la capatul lucrului rau pe care îl facea, tânara nu se gândi deloc sa se întoarca. Julie se târa pe epiderma planetei. I se paru ca vede în departare o geana de lumina. Epuizata, îsi zise ca probabil e vorba de o halucinatie. Dar în acel moment lumina se diviza în scânteieri galbene multiple si minuscule, unele dintre ele clipi nd. Tânara cu ochii luminosi îsi imagina o clipa ca în acel subsol se aflau diaman te dar, apropiindu-se, recunoscu licuricii, insecte fosforescente, asezati pe un cub perfect. Un cub? Întinse degetele si, imediat, licuricii se stinsera si disparura. Julie nu putea sa se bizuie pe vederea ei în acel întuneric total. Pipai cubul, facând apel la toata finetea simtului sau tactil. Era neted. Era tare. Era rece. Si nu era nic i piatra, nici o bucata de stânca. Un mâner, o broasca... era un obiect fabricat de mâna omului. O mica valiza de forma cubica. În cele din urma, frânta de oboseala, iesi din tunel. Latratul vesel pe care îl auzi sus îi aduse la cunostinta ca tatal ei o gasise. Era acolo, cu Abile, si st riga cu o voce moale si îndepartata: - Julie, esti acolo, fata mea? Raspunde, te rog, fa-mi un semn. 5. UN SEMN Face cu capul o miscare în forma de triunghi. Frunza de plop se rupe. Batrân a furnica rosie apuca alta de la capatul de jos al copacului si o degusta, fara sa o mai lase sa fermenteze. Daca mâncarea nu are gust bun, cel putin e întaritoare. Oricum, nu-i plac în mod special frunzele de plop, prefera carnea, dar pentru ca în ca nu mâncase nimic de când evadase, nu era momentul sa faca mofturi. Dupa ce înghite hrana, nu uita sa se curete. Apuca antena dreapta cu capat ul ghearei si o apleaca înainte pâna când o aduce la nivelul labialelor. Apoi, sub man dibule, o dirijeaza spre tubul bucal si suge tija ca s-o spele. Dupa ce amândoua antenele sunt umezite cu spuma salivei, le netezeste în fan ta micii perii plasata sub tibii. Batrâna, furnica rosie îsi pune în miscare articulatiile abdomenului, ale tora celui si ale gâtului pâna la punctul lor extrem de torsiune. Cu ghearele, curata apo i sutele de fatete ale ochilor. Furnicile nu au pleoape ca sa-i protejeze si sasi umezeasca ochii; daca nu s-ar gândi sa-si curete prin frecare în permanenta lenti lele oculare, dupa un moment nu ar mai distinge decât imagini neclare. Cu cât fatetele sunt mai curate, cu atât vede mai bine ceea ce se afla în fata ei. Ia uite, parca e ceva! Ceva mare, ba chiar imens, plin de ace, si misca! Atentie, pericol: un arici enorm iese dintr-o caverna! Ia-o repede la sa natoasa! Ariciul, ghem impozant plin de ace, o ataca, cu gura deschisa. 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Avea întepaturi în tot corpul. Instinctiv, îsi spala cu putina saliva ranile m ai adânci. Mergând sontâc, duse valiza cubica pâna în camera ei. Se aseza o clipa pe pat. Deasupra, pe perete, se însirau de la stânga la dreapta postere cu Callas, Che Gueva ra, Doors si unul Attila. Julie se ridica cu greutate ca sa se duca în sala de baie. Facu un dus foa rte cald si se freca viguros cu sapun parfumat cu lavanda. Apoi se înfasura într-un prosop mare, îsi puse în picioare niste papuci de buret si îsi curati hainele negre de pamântul bej care le murdarea. Nu putea sa-si mai încalte pantofii. Calcâiul ranit îsi dublase volumul. Cauta într-un dulap o pereche de sandale de vara, ale caror curele prezentau dublul ava ntaj ca nu apasau pe calcâi si lasau degetele libere. Julie avea picioare mici dar foarte late. Or, marea majoritate a fabricantilor de pantofi nu imaginau pentru femei decât pantofi cu forme înguste si alungite, ceea ce avea deplorabilul efect d e a înmulti bataturile dureroase.

în plin a efervescenta la extremitatea piciorului. Saint-Just. zise ea. Câinele. 1789. un singur obiect. cu sigur anta ca îi rupsese nasul. Anarhia. avea examenul de bacal aureat. punân d un plasture pe una din juliturile care se deschisesera. sânge si iar sânge. Danton. nu descoperi existenta apendicelui decât în m omentul crizei. calcâiule". . drept raspuns. le-am fi auzit ciocnindu-se între ele.. E un fel de luminis pe care natura parca l-a ferit de curiosi si de cei care se plimba pe-ac olo. Înauntru era ceva. Peste trei luni. Teroarea. si daca nu voia sa mai faca înca un an în aceeasi clasa. Acum erau acolo.Si daca înauntru ar fi un cap de om? . Era un barbat înalt si solid. E ciudata broasca asta protejata de un ci fru.. Noroc ca Ahile a mirosit ca erai acolo! Ce ne-am face fara câini? Mângâie cu afectiune setterul irlandez care. Marii oameni. explica el. Avea poate o sansa la un milion sa descopere cifr ul. Haosul. înseamna ca cineva si-a dat osteneala sa-i reduca dimensiuni le. Pantalonii de golf îl faceau sa semene cu un paznic de vânatoare sc otian. ce poveste! continua el. "Istoria e doar un sir de maceluri". roscov an si mustacios. replica tatal. Ghilotina. Julie dadu din umeri.Te simti mai bine? întreba el. Fiecare rotita avea gravate pe ea cifre si simboluri. Poate ca e vorba de un seif pe care hotii n-au reusit sa-l deschida. Fara îndoiala ca era ceva moale. . Valiza era grea. O lua si o scutura. . Probabil ca în corpul ei existau o multime de organe carora le ign ora existenta.Nu. Sau poate o. fericit fara vreun motiv precis. daca se gândea mai bine. Era fascinata de acel obiect iesit din ma runtaiele pamântului. apara broasca. abandonat de traficanti. Nici macar nu e trecut pe plan. îsi aminti de o întâlnire importanta si pleca. Nu se interesa de c alcâi decât atunci când o durea. Tatal ei intra la ea împreuna cu câinele.. Julie scutura capul. Sânge. Cu cât citea mai mult. O distra sa salute astfel o particica din corpul ei. îl urma dând din coada si gâfâind zgomotos. Le misca la întâmplare. O scutura din nou.. când se gândea oare la dinti daca nu atunci când aveau carii? La fel. ar fi atârnat mai greu.Ah. Misterul începea sai exacerbeze curiozitatea. Saluta cu glas scazut: "Buna ziua.În acest caz. Caderea Bastiliei. Tatal cântari în mâini valijoara. . pur si simplu pentru ca nu avusesera impolitetea sa-i trimita sem nale dureroase. fiecare prevazuta cu un cod. iar daca ar fi fost teancuri de bancnote. Ea dadu din cap.Îsi masa din nou calcâiul. Dar. Existau. Julie scoase deci cartea de istorie si începu s-o reciteasca. c u atât era mai scârbita. Se uita la ceas. trebuia sa se apuce de recapitulari. Valiza era facuta din metal gros. bomba. Un sistem de cinci roti te. Valijoara ta nu este destul de mare ca sa contina un cap de o m normal. Îsi întoarse privirea spre valiza. muschii si tendoanele ar fi asteptat acest incident ca sa se manifeste. Marat.Daca înauntru ar fi fost monede sau lingouri. tot zdruncinând valijoara în toate chipurile. îsi etala balele a rgintii în partea de jos a pantalonilor stapânului sau si latra vesel. Julie scutura din nou valiza. Imediat simti repulsie fata de valijoara si îsi zise ca ar face mai bine sa nu se mai ocupe de ea. Gândul la ghilotina îi aminti de capul taiat din interiorul val . avea impresia ca simte tot ce era în interiorul acelei parti a piciorului de parca oasele. îsi zise ea. iar daca înau ntru ar fi fost un cap de om. Pentru prima data. R obespierre. Ar fi fost nevoie de un picamer ca s-o gauresti. toate. .Ai cazut într-o zona în care nu se poate ajunge decât traversând un adevarat z id de urzici si de rugi. . Poate ca e un sac cu droguri. Revolu tia franceza. Se manifestau prin semnale S OS. Julie se uita la broasca.

Lucrurile sunt sau relative. Bruneta cu ochii luminosi deschise la prima pagina si citi: . Lipi urechea de broasca valizei si misca încet prima rotita. batu în surubelnita ca sa-i sporeasca capacitatil e de pârghie. Îsi zise: "Mi-ar trebui un cleste". Fata zâmbi si zise: . bratele Y-u lui erau formate din trei furnici care îsi atingeau reciproc antenele. Apasa pe buton. înarmata cu o surubelnita mare. O râcâiala în lemnul unei grinzi îi atrase atentia.izei..Ai reusit s-o deschizi? Cum? Examina broasca care formase: "1 + 1=3". Acolo unde violenta suru belnitei si ciocanului nu daduse rezultate.Nu. dar nu reusi nimic.Asa ai facut. sensibilitatea urechii fusese de aju ns.. se preciza: volumul III Iar dedesubt se putea vedea un desen: un cerc care închide în el un triunghi . Imnul lui Rouget de Lisle. Cum sa fii interesata de atâtea masacre? Cuvintele îi intr au pe un ochi si îi ieseau pe celalalt. Mângâi e coperta. O carte groasa din care ieseau din loc în loc bucatele de foi lipite. continând el însusi un fel de Y. Rotita dintata îsi gasise perechea. Se întoarse la cartea de istorie si la Revolutia franceza. Aici este o antinomie. Te-ai gândit. Percepu un fo arte slab declic. Daca te uitai mai bine. Cinci minute mai târziu. Li bertate. . Ai încercat deci 1 + 1=3. 1789. sau absolute. Egalitate-Fraternitate. Tatal si fiica se aplecara spre interior. Dedesubt. Sa asculte. cu vârful în sus. Julie se uita mai bine la coperta si considera ca era foarte recenta. Era o carte. iar furnica din centru. si cu litere mai mici. Chenier. . Era neteda si catifelata când o atingeai. Stiu. Mâinile zgâriate ale fetei apucara ce se gasea în interior si adusera acel obi ect sub lumina lampii de la birou. Conventia. E un sir de cifre. În sfârsit. sub triunghi era repetata formula care declansa deschiderea vali zei cubice: 1 + 1 = 3. Razboiul civil. Mecanismul functiona si broasca ceda. Pe urma te-ai gândit ca cineva care ar vrea sa pastreze un secret nu a r folosi o ecuatie logica de tipul 2 + 2 = 4. era jumatate alba si jumatate neagra.Nu-mi spune. Valiza rezista. Furnica din stânga era neagra. Lua un ciocan.Ciudat titlu. nu? Julie se uita la el cu o luminita ironica în ochii luminosi. . n-am sa reusesc". Aceasta ec uatie este deseori întâlnita în vechile rituri. Tatal ridica din sprâncenele rosii si-si netezi mustata. mormai tatal. Mirabeau. dar nu zise nimic. Sprijinit cu spatele de tocul usii. Steagul albastru-alb-rosu. Pe coperta era caligrafiat un titlu cu litere mari stilizate: Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells Gaston mormai. un sir de simboluri si un sir de cifre. Ai dedus ca e vorba de o ecuatie. Si iar ghilotina. Ea înseamna ca doua talente reunite sunt mai eficace decât simpla lor adunare. Arcul ridica brusc capacul valizei cubice. furnica din dreapta era rosie. Nu pot fi si una si alta în acelasi timp. Si apoi: "La n aiba. Tatalui nu-i placea ca cineva sa râda de el. Julie ataca broasca . . Acea termita în plina activita te îi dadu o idee. Julie repeta de patru ori ac eeasi operatiune. Tribunalu l poporului. un sir de simboluri. tatal ei zise mirat: . un sir de cifre.Ai zice ca e o veche carte de farmece. Procesul reg elui. care co nstituia trunchiul inversat al Y-ului.

Tu trebuie sa-ti imaginez i raspunsuri care te vor ajuta pe drumul tau personal. stralucitor. Dis creta.La masa! striga mama ei. nu are nici o importanta daca descoperi aceasta carte pentru prima sau pentru ultima data.. E posibil. Cred ca vechile revolutii au pacatuit prin nerabdare si prin intoleranta. Astfel. Buna ziua pentru a treia oara sau buna ziua pentru prima oara.. Sa vorbim despre asta. Utopistii nu au ratio nat decât pe termen scurt. utopiile. De parca ar fi vie si si-ar arata sensul în functie de cult ura. Pentru ca voiau cu orice pret sa vada în timpul vietii ro adele lucrarii lor. Nu sunt un maestru al gândirii. Un par negru. Trebuie sa accepti sa plantezi pentru ca altii sa recolteze în alte parti si mai târziu. prin int ermediul acestei carti. Fara violenta.) Este posibil sa ma însel. Aceasta carte este o arma destinata schimbarii lumii. Ignoranta noastra nu are limite si totul r amâne de inventat. lasa uneori sa apara venele albastrui abia ascunse la mâini si la tâmple. PE PUNCTUL DE A EXPLODA Degetul mare si aratatorul mâinii drepte atinsera usor coltul paginii. nu voi putea sa te ajut decât indirect. La drept vorbind. Daca vrei. de amintirile si de sensibilitatea ta de cititor deosebit. Tu va trebui sa deduci ideile care decurg din ele. când o voce rasuna în bucatarie: . Se spune ca bataia unei aripi de fluture la Honolulu este de ajuns ca sa provoace un taifun în California. Suntem doar niste oameni preistorici.7. nici o fiinta sfânta. La nouasprezece ani. O cauza foarte mica poate sa aiba un efect considerabil. Julie era o fata zvelta. Poti face asta. ca revolutiile de altadata. daca esti pregatit si daca doresti. adaugate unele la altele. Edmond Wells. Sau. Si sper ca va fi pentru tine un prieten. Atâta vreme cât va dura dialogul nostru. aceasta carte va deveni vie. Nu mai avea timp. Sunt doar un om constient ca aventura umana este doar la început. Îmi pare rau. Eu n-am sa-ti propun nici un adevar. Acum. Îti propun sa faci o revolutie. Sunt atâtea lucruri de facut. Pielea alba. cadea ca o perdea pâna la solduri. (Ai stiut deja sa asculti broasca? Asta ar fi o dovada ca stii sa asculti. Este de ajuns ca cineva sa vrea c u adevarat ceva pentru ca acel ceva sa se produca. Inte resanta este aceasta întâlnire-interferenta. Or. volumul III. sfârsesc prin a rasturna muntii. Cum voi actiona în calitate de "carte"? Pur si simplu povestindu-ti istori oare simple despre revolutiile. nu zâmbi. nici un guru. îti propun sa facem imediat împreu na ceva important: sa întoarcem pagina. Caci revolutia noastra nu are deloc nevoie sa fie violenta sau spectaculoas a. Nu. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. comportamentele oamenilor sau animalel or. un prieten în stare sa te ajute sa te schimbi si sa schimbi lumea. O vad mai degraba ca o revolutie spirituala. tu ai un suflu mai pute rnic decât cel provocat de baterea unei aripi de fluture. mai curând. aproape transluc ida. ar trebui sa spun o "evolut ie". ENCICLOPEDIE BUNA ZIUA: Buna ziua. Am dreptate? Eu sunt mort. tare si matasos. Serii de tuse mici care s-ar putea considera neînsemnate dar care. O revolutie de furnici. Si tu esti în stare de atâtea minuni! Eu sunt doar o unda care intra în interferenta cu unda ta de cititor. cititor necunoscut. Ochii . 8. aceasta carte va fi diferita. pentru fiecare cititor. îl ap ucara si se pregateau sa întoarca foaia. esti liber s a ma asculti sau sa nu ma asculti.

ei îi confereau un aer de mic animal nelinistit . Totul influenta calitatea cântatului.ei palizi erau totusi vioi si calzi. Niciodata nu-si dadea cu parfum si nu se machia. Ziua vindecarii sale. zgomotul pasilor si scârtâitul usilor . . la ce bun? Tot timpul si le rodea. suflul plamânilor. Degringolada sa scolara coincisese cu un eveniment: "moartea profesorulu i ei de muzica. ci si îndrum atorul care o ajuta sa-si dezvolte principalul talent. La douaspreze ce fix ziua era mort. Batrânul nu putuse sa suporte o deceptie atât de mare. daca îi observa miscarile gurii si îi punea mâna pe pântece. Niciodata nu-si dadea cu oj a pe unghii.Sunt surd? Si! Si Beethoven era surd si asta nu l-a împiedicat sa faca t reaba buna. Chiar surd. profesorul carunt putea sa recunoasca calitatea sunetelor pe care l e emitea tânara. totul era violent. Se informa tot timpul despre noile metode de vindecare. O fortase pe Julie sa-si ridice vocea pâna la registre prea violente pentru laringele ei. un om batrân surd si tiranic. A auzit peste to t în oras televizoarele aprinse neîntrerupt. Julie avea uneori sentimentul ca e un cimpoi pe care un maes tru al muzicii se straduia. Îl chema Yankelevici. Parcursul ei scolar fusese inegal. parând ca sunt stapâniti de o viata plina de furii si mereu în miscare. Adevarata muzica. Julie pierduse nu numai un prieten. si a sta era pentru ea o senzatie uneori apropiata de extaz. O învatase cum sa-si modifice formele f etei si ale gurii pentru a-si desavârsi instrumentul corpului. Julie fuse se în avans cu o clasa si profesorii se felicitau pentru nivelul ei intelectual si pentru maturitatea de gândire. În mâinile lui. spunea el deseori. rapus de energia teribila a celor douasprezece vibratii mo numentale si perfect muzicale. era convins ca Julie avea talent si ca trebuie sal cultive. Iar la nouasprezece ani se pregatea sa sustina pentru a treia oara acest examen. O învatase pe Julie ca cântatul detinea. Uneori se fixau într-o directie precisa ca si cum o raza de lumina stralucitoare avea sa tâsneasca din ei ca sa loveasca ce n-ar fi fost pe placul fetei. Yankelevici nu omisese nici masca. unul dintre aceia care se limit eaza sa-si puna elevii sa faca game. Din acel moment. Pâna în ultima clasa de liceu. Totul era numai taraboi si cacofon ie. O duruse tare rau. siroirea ploii si susurul râuletelor. Lumea nu era plina de muzica . Când Julie cânta. De aceea nu se uita niciodata în oglin da. nimic nu mai mergea. O învatase sa-si stapâneasca suflul pântecelui. Eleva si profesorul se completasera de minune. desi notele de la s coala erau mai mediocre ca niciodata. o coloana de energie tâsnea ca un copac din pântecele ei. De altfel. Îsi pusese capul sub limba clopotului. o putere care depasea cu mult simpl a create a unei frumuseti auditive. Adevaratele sunete. A auzit stranuturile si râsetele. O învatase sa asculte cântecu l pasarilor pentru ca si ele participau la formarea ei. În urma acestei disparitii. Profesorul nu se resemna sa fie surd. Dar. un chirurg tânar deosebit de priceput a reusit sa-i implanteze sub craniu o proteza electronica care venise de hac surzeniei. care ar fi trebuit sa fie o zi fericita. diafragma si pâna si pozitia gâtului si a umerilor. de trei ani. Vibratiile vocii sale rasunau în toate oasele. ci de zgomote discordante. gasise un alt profesor de muzica. Acum stia sa-si armoniz eze bataile inimii cu umflatul plamânilor. Urcase pâna sub clopotul cat edralei Notre Dame din Paris. Îs i inventase o sinucidere conforma cu idealurile sale. La saptespr ezece ani cazuse la bacalaureat. sa-si uite temerile ajutându-se doar cu vocea. a fost un a a disperarii. . La fel la optsprezece ani. Nici în privinta vestimentatiei nu facea vreun efort. care preda dupa metode originale art a vocala. Sigur. Migdalati. Îsi ascundea corpul su b haine largi si închise la culoare. A auzit claxoanele masinilor si latrat ul câinilor. imposibil de auzit. într-o zi. suspinele si hohotele de plâns. Batrânul profesor de muzica a constatat ca adevaratele sunete nu s emanau deloc cu cele pe care le imaginase el. batrânul profesor de muzica percepuse zgomotele lumii asa cum erau ele. tipator. se încrâncena sa-l faca perfect. Julie se considera fizic neînsemnata. O învatase sa-si moduleze emotiile ca sa învinga stresul. Yankelevici a auzit vocile oamenilor si topul niturilor de la radio.

Julie a cazut într-un sant. profesorul pastra la el acasa un craniu de iepure ai carui incisivi ieseau prin partea de sus ca doua coarne. . N-a patit nimic rau.Ma doare-n cot de dragoste. Fata se uita la pasarea fripta.. .Putin dupa aceea. Urmase apoi o faz a de bulimie în timpul careia mânca kilograme de prajituri. cresc nemasurat. . . doar si -a ranit calcâiul. Mama lui Julie se aseza prima la masa din sufragerie. Apoi. esti ca acei iepuri care nu rod decât ceva tare: treptat. Pentru a vizualiza acest pericol. si pentru ca conduce serviciul juridic de la acest minister ai beneficiat de pila necesara pentru ca liceul sa accepte sa repeti a treia oar a ultima clasa de liceu.Îmi povestesti putin mai târziu. Julie nu scosese nici un sunet..Ma doare-n cot de societate. tatal tau conduce acum serviciul juridic de la Ministerul A pelor si Padurilor. . Îi ceru sa-si întrerupa lectiile.. asezata în farfuria ei. . se curbeaza. Pentru ca a facut dreptul. ceva în genul eruptiei br uste a vulcanului la Pompei.. trep tat se închisese în sine.Ma doare-n cot de drept. . e pasare.. Numai asta stii sa spui. legata de o sforicica subtire.Nimic. De atunci.Atunci cu ce-ti pierzi timpul? Esti îndragostita? Julie se sprijini de s peteaza scaunului. Tot binele pe care i-l adusese cântarul se transforma în rau. atipea în timpul orelor. Trebuie sa fii sanatoas a ca sa treci examenul de bacalaureat si sa intri la facultatea de drept. Îi placea sa arate când se ivea ocazia elevilor slabi acest obiect maca bru ca sa-i încurajeze sa lucreze.Doar n-ai sa intri iar într-o criza de anorexie. insista mama. . cu privirea pierduta în go l..Ma doare-n cot.Nu-mi place carnea. . raspunse tatal. Dar mama nu era interesata decât de mâncarea fierbinte din farfuria ei. Trebuie tot usi sa te intereseze si pe tine ceva sau cineva. u rmase o reeducare dificila pentru a reînvata sa vorbeasca. prepelita se dezumfla ca o minge d e rugby plina de abur. îi explica tatal. . medicul diagnosticase noduli pe coardele vocale ale lu i Julie. Si a mai descoperit o carte ciudata în santul ala. Draguta cum esti. pâna la cicatrizarea coardelor vocale. prepelitele fripte îsi pier d toata savoarea daca nu sunt fierbinti. daca ai un talent si nu-l folosesti . Lovind cu furculita într-un loc precis.Trebuie sa-ti faci studiile ca sa faci parte din societate. Mama lui Julie se repezi sa înghita prepelitele fripte servite cu stafide. în sfârsit roase zgo motos cu molarii micile oase recalcitrante. cu laxative sau vomitive la îndemâna. ma doare-n cot. desprinse aripile care cazura imediat între buzele ei. Nu mai repeta lectiile.Unde ati fost în dupa-amiaza asta? întreba ea.Atunci ce te intereseaza? vru sa stie mama. Mama lui Julie apuca pasarea fripta. . Yankelevici spunea ca. Julie îsi ruina sanatatea. .Nu manânci? Nu-ti place? o întreba ea pe Julie. zise Julie. o supse prin gaurile ciocului.. Sa mâncam repede. . incisivii li se lunges c. Respira prost si de putina vreme suferea de cri ze de astm. . Acum e rândul tau sa studiezi dreptul.Acolo si-a facut toate zgârieturile astea? . Si pentru ca nu mai gasise nici unul. Lipsita de posibilitatea de a-si cultiva talentul. zise Julie.Nu e carne. vreme de câteva sapta mâni. Privirile goale si ciocul întredeschis lasau sa se creada ca pasarea fusese s mulsa brusc de la ocupatiile ei de un eveniment teribil. . Urmase o operatie si.Ne-am plimbat prin padure. replica mama. Avea capul acoperit cu stafide care pareau ca formeaza un fel de jo ben. Apoi zise vrând sa fie concilianta: . Julie trecuse printro perioada de anorexie dupa o prima faza de mare agresivitate. traverseaza cerul gurii si sfârsesc prin a le str apunge creierul de jos în sus. Mersese pâna acolo încât scrisese cu cerneala rosie p e fruntea craniului acelui iepure: A nu-ti cultiva talentul natural este cel mai mare pacat. Julie era în cautarea unui adevarat profesor de muzica capabil s-o îndrume asa cum facuse Yankelevici. .

Mama si fata erau obisnuite cu astfel de hartuieli. . O expresie de stupoare indignata aparu pe fata mamei. zise el. Ca sa se îmbarbateze. f redona: "Un soricel verde. Deodata zareste în fata ei un fel de tunel neted si alb. iar daca furnica ar fi avut timp sa se uite bine la el. Si. As vrea sa examinez mai de aproape acea râpa pe care a i descoperit-o si vreau sa fiu putin singur. Ariciul. mastodont cuirasat cu ace ascutite. . asezata pe capacul wc-ului. Tatal. tânara bruneta cu ochii lumi nosi avu impresia ca se rostogoleste într-o prapastie mult mai adânca decât cea din pa dure.Julie. În timp ce se apleca ca s-o sarute si îi ura noapte buna. Pamântul se cutremura la fiecare pas al lui. Noroc ca ti-am stabilit o întâlnire cu un psihoterapeut! Pentru joi. nimeni nu o mai putea scoate de acolo. apoi se ridica din nou pe cele patru picioare. Mama îsi regasise aplombul. Foarte expansiv. Batrâna furnica rosie alearga mai repede. Dupa ce încuie usa.Pot sa vin si eu? întreba fata. Gaston. ridicându-se de la masa. În loc sa te plimbi prin padure. Se face ghem ca sa sara mai bine. îsi pastra o fata nepasatoare si se feri sa intervina. spuse scurt tatal împaturindu-si servetul. minuscula ca o f urnica. continua Julie. ascult-o pe mama ta. îi ceru în cele din urma sotia lui. nici sa am copi i. spuse ca vrea sa se culce devreme.. dar ghearele sale prea lungi si neretractile îl facura sa patineze p e parchetul lustruit cu grija. Tepii îl protejeaza de caderi si îi folosesc drept amortizor la nevoie. nici sa ma marit. caci a dou a zi de dimineata avea de gând sa plece în zori ca sa faca un drum lung cu câinele. Dar ariciul nu se opreste. nu ma lasa balta. nu.. . care alearga-n iarba.. . . mama ta are dreptate.Haide. si merge atât de r epete încât vântul îi apleaca antenele pe spate. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE Furnica galopeaza cu toata puterea celor sase picioare. esti un pachet de probleme.Vise placute.Tata. ca de ob icei.Biata mea fiica. Barbia atinge usor muschiul si lichenii . Se s imtea pierduta într-o lume care o depasea.De data asta. -.". Julie se strâmba în mod ciudat. Apoi izbucni în râs. Mie consuma doar cireasa care împodobea crema de ciocola ta. Se simtea mica de tot. spune ceva. Si apoi. Julie îi sopti: . El se prefacu ca nu auzise nimic. Julie nu vru sa mai zaboveasca singura cu mama ei. Ce-ar putea sa fie? E prea mare ca sa fie o gaura de greier sau de lacusta. Stinse lumina ca sa ramâna singura numai cu ea însasi. Câteva ramasite de inamici mai sunt si acum agatate de tepi i lui. Intrarea e sufic ient de mare ca sa lase sa treaca o furnica. Tatal scutura din cap. Si stii de ce? Pentru ca mi-e frica sa nu-ti seman.cred ca baietii roiesc în jurul tau. Nu identifica imediat despre ce e vorba. Dar în ea totul era gol. -Numai în cartile de SF mai gasesti fete virgine la nouasprezece ani. Batrâna furnica rosie sare pe deasupra unui taluz în speranta ca va scapa de urmaritor. Iesi tragându-si dupa el câinele în lesa. Pretexta o nevoie pre santa si alerga la toaleta. De data asta. . Ahile vru sa plece ca o sageata. Aceasta dura înca o or a si. Poate adapostul unei cârtite sau al unui . de la aceasta cina. dar urmaritoru l nu renunta. se încapatâneaza s-o urma reasca cu mirosul lui îngrozitor de mosc care împute atmosfera. în ciuda numeroaselor semne cu piciorul facute fetei sale. N-am intentia sa-mi iau un amant. 9. ai face mai bine sa înveti pentru bac.. ar fi vazut roiur i de purici urcând-si coborând pe spinii lui.N-am nici un iubit si te anunt ca sunt tot virgina. Se învârteste cu repeziciune printre galbenele si catifelute. .

imediat ce insecta simte vârful mandibulei. Pentru ca sarpele si ariciul nu mai sunt acolo. Dar biciul rece se rasuceste si se strânge. Pe jumatate devorata. un sarpe în fata. ca o adevarata cr enguta. frunze sau tije p e care se aseaza. Dupa o scurta oprire. De sus de pe crenguta. Batrâna furnica mai asistase deja la o parada amoroasa a acestor insecte. Masculul. cu pete si cu crestaturi maro de parca o termita ar fi deteriorat-o putin. chiar aproape nemiscat. Arta camuflajului este atât de mare încât oual e seamana cu niste seminte. Crenguta pe care s-a îmbarcat se dovedeste a fi o femela caci. cade dupa insecta si o manânca. foarte lent. când crenguta se desprinde de ramura si începe sa înainteze. ariciul cu bot lung intra în gura reptilei. Abia are timp sa se retraga în graba si sa muste gâtul sarpelui. brusc. Nu te gânde sti sa ataci ceva lent. lupta dintre cele doua animale de prada. Batrâna furnica rosie se refugiaza într-un adapost de pamânt si de muschi. ramuri. intra în catalepsie si îsi da drumul sa cada pe pamânt. Acesta din urma s-a încolacit imediat în jurul lui. Nu avea importanta! Tot asteptându-si masculii cu încetineala lor legendara. nici ura. Ariciul intra în panica. f emelele au sfârsit prin a se adapta. Deja. Privirea viperei nu exprima nici teama. Acea specie de insecte nu are nevoie sa gaseasca un partener ca sa se reproduca. Batrâna furnica. Gura viperei se deschide si îsi scoate la iveala dintii du bli cu venin din care transpira o moarte lichida. lumea asta nu e facuta p entru indivizii singuri. C rede la început ca vântul o face sa se aplece si. batrâna furnica rosie observa. doar o preocupare pentru eficacitate. Furnica musca putin crenguta ca sa vada daca e comestibila.. Dar insecta nu dispune de mimetism doar ca sa se apere. batrâna furnica rosie se simte luata pe s us. mai stie sa faca si pe moarta. Mâine . Batrâna furnica rosie nu vede decât o singura salvare: o ramurica de care sa se agate si sa urce. Insecta care o poarta pe batrâna furnica rosie si-a reusit atât de bine camuflajul încât corpul ei este imprimat cu urme de fibre de lemn. Aceste insecte cu corpul alungit si fragil se protejeaza de dusmani împingân d mimetismul pâna la adoptarea aspectului unor crengute. surprinsa. Furnica nu se lasa. Privest e sub ea si întelege. sarpe! Un arici în spate. Acel tunel alb nu seamana delo c cu un adapost. nu mai întelege nimic. Se straduie ste sa-si plaseze bine gura mortala. Astfe l. insecta ramâne nemiscata. Nu e o crenguta. începe sa urce pe trunchi. Femela se departas e putin iar masculul era atât de lent încât nici macar nu fusese în stare sa se tina dup a ea. antenele nu-i permit sa adulmece lucrul acela. Tocmai a ajuns si acum vede. ci o insecta care practica mimetismul. ea elibereaza ouale care sar din frunza în fru nza ca niste picaturi de ploaie întarite. Crenguta are ochi si picioare.. Lamurit lucru. Destule emotii pentru ziua aceea! Se racoreste. Crenguta se deplaseaza lent leganându-se si urca pe alta creanga. Animalul are o agilitate incredibila. uluita. Unul câte unul. Nu-i place sa-i fie vizitat fundul gâtului. Tubul lung si rece împotriva ghemului cald si întepator. Înainte de a afla soarta bataliei. ci îsi face prog enitura asa. E gura deschisa a unui. Se cabreaza si încearc a sa loveasca cu tepii în pântecele reptilei. a venit ora hibernarii z ilnice. Un alt atu al acestor insecte: încetineala lor ajuta mimetismul. se lasa purtata de crenguta ambulanta. Ariciul rezista foarte bine la muscaturile veninoase ale viperelor. începe sa oua. crenguta de care se agatase începe sa se miste lent. se apropias e de femela deplasând un picior la fiecare douazeci de secunde. Un detaliu o tradeaza totusi: extremitatea crengutei continua sa elimine oua-seminte. E ste constrânsa sa se foloseasca numai de vedere care nu-i ofera o imagine clara de cât de foarte aproape. Unele specii au gasit o solutie originala la problema reproducerii: partenogeneza. Spre marea ei surpriza. dorind-o. mai putin atunci când acestea îi ating exact z ona moale de la vârful botului. Animalul acela exasperant nu-i ofera nici macar o tres arire de agonie. Micile lui labe cu gheare lovesc solzii care rezista la tepi. de talie mai mica. Fara probleme de acuplare. Nu e nici un miracol arborico l.paianjen? Prea aplecate pe spate.

Printul avea o sabie lunga. ENCICLOPEDIE DIFERENTA DE PERCEPTIE: Nu percepem din lume decât ceea ce suntem pregatit i sa percepem. Julie visa. A rmura de hârtie nu a fost de prea mare folos printului. aceste pisici au fost scoase de acolo si puse în niste cutii tapisate cu linii orizontale.Tata. Visa ca e o printesa din Evul Mediu. Calm. A-a-a-a". iesi din fundul gâtului. Printre texte scurte. Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. Uneori e ra torturata si i se taia limba. Pentru o experienta de fiziologie. el si calul lui au fost serviti praj iti într-o farfurie. Dar sarpele enorm se folosea de gura lui ca de un lansator de flacari. PUTEREA CUVINTELOR Mâna ei se deschise si se închise nervos înainte de a se crispa pe sulul de la capatul patului. Edmond Wells.. Fata se trezi tresarind. Acest cosmar al disparitiei vocii se repeta din ce în ce mai des. Frumosul print îsi pierduse mar etia: avea o piele de un maroniu-negricios. asternute pe hârtie cu un scris cris . Spaima ei era atât de mare încât imediat vru sa se co nvinga ca nu devenise afona. Trebuie cu orice pret sa "le" avertizeze mai înainte de a fi prea târziu. "A-a-a-a. Afara era înca întuneric. Car tea aceea recomanda deschis revolutia si amintea despre o civilizatie paralela c are ar putea s-o ajute. Julie se întinse din nou în pat. Un sarpe enor m o capturase ca s-o manânce. Chiar era indispensabil ca în s omn sa fie vise? Spera ca va adormi din nou si nu se va mai gândi la nimic toata n oaptea. tata. dar nici una dintre pisicile educate în camerel e cu motive verticale nu a reusit sa se hraneasca sau sa iasa. Julie a vrut sa tipe dar spuma alba de ciocolata o înghitea deja. 11. orbitele goale si capul plin cu staf ide. Educatia le limit ase perceptia la evenimente verticale. Era vorba despre furnici si despre revolutie. Legati cu o sfoara. O singura scânteie a fost de ajuns ca sa-i dea foc. rosie si ascutita si o implora pe prin tesa sa reziste. Venise s-o salveze. Si se mai întâmpla ca niste foarfeci sa-i taie coardele vocale. îi intra în gura si îi împiedica iesirea oricarui sunet. Lua cartea aceea mare. Un print tânar. Sarpele enorm a apucat-o apoi pe Julie cu dintii lui veninosi. 10. Dincolo de fereastr a stelele înca mai sclipeau. se ridica pe perna.. cu o garnitura de piure galbui. Auzi jos zgomote. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Drept raspuns: trântitul usii de la intrare. volumul III. încerca sa doarma dar nu mai reusi.va porni din nou în cautarea unui drum care sa o duca la cuibul ei natal. Alteori i se umplea gura cu alimente. galopa pe bidiviul lui alb si se batea cu s arpele enorm. Dupa cum anuntas e. Nu mai stim sa pe rcepem unele evenimente caci am fost perfect conditionati sa percepem lucrurile numai într-un singur mod. Ce sa fie oare dupa prima pagina a Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a profesorului Edmond Wells? . se uita la c eas si constata ca era sase dimineata. Dupa trecerea perioade i de formare a creierului. pasi si latraturi. cu tibiile. A poi îsi închide cu o pietricica micul adapost ca sa nu mai fie deranjata.. niste pisici au fost închise de la nastere într-o mica încapere tapisata cu motive verticale. O aruncase în nisipuri miscatoare mocirloase pline de pui de serpi care se târau si ea se ducea tot mai mult la fund. îsi spala antenele ca sa perceapa bine ce-i în jurul ei. prot ejat de o armura din hârtie imprimata. . tatal ei pleca de dimineata sa se plimbe în padure împreuna cu câinele. a tras-o afara din noroi si a aruncat-o într-o spuma de ciocolata. Aceste linii indicau amplasamentul ascunzato rilor cu hrana si trape de iesire. Îsi trecu o mâna fierbinte peste gâtul jilav.

Alte pagini pareau ca au fost completate cu cerneala simpatica sau suc de l amâie. Conform titlului. Nu tr ebuie sa astepti ca altii sa-ti spuna ce trebuie sa gândesti. o vorba spusa de cântaretul Georges Brassens: Decât sa vrei sa-i schimbi pe altii. . biograf iile unor personaje istorice uitate de Istorie si sfaturi pentru fabricarea unor masini ciudate. un manual d e codificare folosit de cei din Rezistenta franceza în timpul celui de al doilea r azboi mondial. Se încrunta. Învata sa gândesti singu r fara sa fii influentat. Marimea ochilor. contrar a ceea ce credem de o bicei. tema furnicilor revenea ca un laitmotiv.. Biologie. Si mai departe. continea texte didacti ce. Exista cinci simturi fizice si cinci simturi psihice.. colaje. pipaitul. fiecare avea un nume format dintr-un s ir de cifre alaturate portretului. Adunatura sau comoara. te hnici de manipulare a maselor. Unele texte erau scrise cu cerneala rosie sau albastra sau parfum ata. Se întreba o clipa daca nu cumva era un manual de îndoctrinare apoi. apareau. ideograme chinezesti. ci niste capete de furnici reprezentate bust în maniera unor personaje impozante . harti ale boitei ceresti sau planuri ale retelelor de metrou din maril e orase. Fi ecare cap de capitol are drept prima litera cea care corespunde cifrei uneia din tre dimensiunile templului. Julie gasi strate gii inspirate de Scipio Africanul si de Clausewitz. de desene. Dac a traiesti doar cu cele cinci simturi fizice. pozitii sexuale recomandate de Kamasutra. Julie îsi zicea ca i-ar fi trebuit cel putin doi an i ca sa citeasca tot. în mijlocul unei fraze. Cele cinci simturi psi hice sunt emotia.. când privirea i se opri asupra unor portrete insolite. mirosul. Printre holograme. Unele imagini erau foarte dure. Cele cinci simtu ri fizice sunt vazul. De altfel. Julie vazu planurile unor orase imaginare. imagini din actualitate sau fotografii eroti ce cu femei celebre asezate acolo ca niste miniaturi. de schite diverse. intuitia. gustul si auzul. Si erau unele redactate cu niste litere atât de mici încât ar fi fost nevoie de o lupa ca sa le poti descifra. mod de folosire. ale mortii s au catastrofe. nu prevede viitorul. gaseai acolo colaje de stofe si de hâr tii rare. listing-uri de programe d e informatica. Ce minte eclectica si pluridisciplinara adunase toate acele luc ruri? Rasfoi mai departe acel mozaic de cunostinte. ghiduri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute era un amestec urias de in formatii. retete si planuri. C iti la întâmplare: Planul acestei lucrari este copiat dupa cel al templului lui Solomon. Citate în latina si greaca. Ce legatura putea sa existe între scriere si arhitectura unui t emplu? Dadu pagina. Nu niste capete umane . f orma capului variau în mod clar. lungimea antenelor. Partituri de Bach. Mai departe. extrase din reviste. retete noi de bucatarie. utopii. ci explica prezentul. este ca si cum ai folosi doar cele cinci degete de la mâna stânga. anecdote despre tot felul de oameni si de stiinte. hexagrame si Yi king.pat. citi acest sfat: Fereste-te de orice partid politic. prospecte. îndreptar. imaginatia. fragmente din scrisori personale. retete de bucatarie. Yi king este un oracol care. secta. Ezita .. Citi o fraza. enigme matematice si scheme de perspe ctive provenite din tablouri datând din Renastere. Nici o furnica nu era identica cu alta. Trecu mai departe. o majuscula sau un mic desen. constiinta universala si inspiratia. nu se însela: era într-adevar vorba de niste capete. Existau calendare care apreciau la ce date trebuie semanate grânele si pla ntata o anumita leguma sau un anumit fruct. reprezentari ale violentei. dar nu. dar erau si poeme. ici si colo. încearca mai bine sa te schimbi pe tine însuti. corporatie sau religie. pe o pa gina. Privirea îi fu atrasa de alt pasaj: Mic tratat despre cele cinci simturi interioare si cele cinci simturi ex terioare.

pasarile. Simti ca o furnica ochii. cercetatorii au emis o teorie noua. n-a prea cunoscut odihna. bucuria. Toate conditionar ile impuse de exterior dispar. Visul este o frâna naturala a totalitarismului. 12. asta se datoreaza a cestui somn paradoxal (proportii: o treime de somn normal. De ce a fost numita astfel ac easta perioada de somn? Deoarece este paradoxal sa ai o activitate nervoasa inte nsa chiar în momentul celui mai profund somn. Dupa aceea. SINGUR PRINTRE COPACI S-a facut dimineata. Astfel s-a constatat ca. ENCICLOPEDIE SOMN PARADOXAL: În timpul somnului. S-ar parea ca. o treime de somn usor . insectele care manânca furnici. o treime de somn paradoxal). Creierul ei se bransa atunci la "mintea colectiva" si nici macar nu trebuia sa . Când simti nevoia. S-ar zice ca trec în revista expres iile pe care le vor avea mai târziu. Apoi a fost lasat sa ad oarma din nou ca sa fie iar trezit la urmatoarea faza de somn paradoxal. fazele de somn paradoxal se reduc c u vârsta. bebelusii pr ezinta deseori mimici ciudate care îi fac sa ia mina unui adult. aricii si chiar si insectele care practica mimetism ul parca se întelesesera ca s-o necajeasca. Un adult a fost trezit în mijlocul somnului parado xal si a fost rugat sa povesteasca ce visa în acel moment. sopârlele. Se simtea ametita de acel delir vizual si info rmativ. ajungând la numai o zecime. uitam ceea ce am fost constrânsi sa învatam în timpul zilei si vine în contradictie cu convingerile noastre profunde. din totalitatea timpului de somn. sur priza. Pe fizionomia lor se zugraveste rând pe rând furia. Luna lumineaza frunzisul ca un astru albastrui. Julie închise lucrarea si îi promise ca o va folosi dupa cum îi propusese cu a tâta amabilitate. E înca întuneric dar e deja cald. apoi se întrerupe c a sa revina mai îndelung o ora si jumatate mai târziu. În timpul acestei faze a somnului lor. trecem printr-o faza deosebita numita "somn paradoxal". avem de primit un mesaj. în oras. Se opri la o alta fraza: Sa nu citesti aceasta lucrare în ordine. S-a facut o experienta. Ea dureaza cincisprezece-douazeci de minute. daca nu si mai putin. Visul ar fi un mijloc de uit are a presiunilor sociale. respiratia deveni regulata. desi n-au cunoscut înca astfel de emotii. caleidoscop de imag ini. prezenta tot usi un nucleu comun. E un paradox al lunii martie. furnici si revolutie. de data asta. Aranja cuvertura si. Recent. frica. Nu se lovea de toate aceste necazuri când traia acolo. Paianjenii. este imposibil sa-i manipulezi complet.cum sa fabrici un cocteil Molotov. chiar daca povestea celor doua vise era diferita. De când merge singura pri n acea padure imensa. t emperatura scazu usor si adormi încetisor. ci foloseste-o mai bine în felul ur mator. 13. în cursul vietii de adult. o citesti si încerci sa vezi daca ît i aduce o informatie interesanta despre problema ta actuala. Daca noptile bebelusilor sunt adesea foarte agitate. chiar a unui batrân . iei o pagina la întâmplare. Aceasta lumina o trezest e si îi insufla energia necesara ca sa-si continue drumul. volumului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Atâta vreme cât oamenii viseaza. Si mai departe: Nu ezita sa sari peste paginile care ti separ prea lungi. cu celelalte . Edmond Wells. frunze uscate de copaci. tristetea. în fiecare noapte. Totul se petrece de parca visul întrerupt s-ar repeta într-un m od diferit ca sa transmita acelasi mesaj. Visând. Experienta este traita ca o placere si poate sa provoace erectii la barb ati. Revolutie si furnici. O carte nu e c eva sfânt.

Sub clarul de luna. Ce degenerare! Merge pe sub ulmi. Trecând pe sub ferigi negre. Batrâna furnica vede o liana de smochin sugrumator pornin d cu curaj la asaltul unui cires impasibil. un brad lasa sa-i cada acele ca sa faca solul mai acid astf el încât sa extermine toate ierburile parazite si micile plante concurente. Gândul la tine. traind singura. în tacere. Valuri de molecule odorante îi aduc tot felul de informatii despre viata s i despre obiceiurile animalelor din zona. a reusit sa-i fie în permanenta teama de moarte. Zbârnâitul unui carabus burtos o face sa ridice capul. "stramosul" tuturor vegetalelor. au p utut sa creasca mai înalte si mai solide. Deocamdata. apoi cele din centru . toate vegetalel e îsi schimba culoarea în mov sau în alb. În schimb. Trece printr-un boschet care seamana cu un cu loar plin de lame lungi si subtiri. datorita radacinilor lor mai adânci. nestiind încotro sa apuce. Ce comportament primitiv! E destul sa te pui la adapostul unei buturug i sau sa sapi un bivuac în pamânt ca :sa te protejezi împotriva frigului. Trebuie cu orice pret sa-si avertizeze cetatea mai înainte de a fi prea târz iu. Furnicile de pe marginea spiralei au murit primele. pe termen lung. Unele plante prefera arma alba otravii. otraviti de seva lui toxica. Mai întâi. Natura pare ca se face si mai frumoasa ca sa-si sa rbatoreasca întoarcerea la viata. cârli gele pasiflorei si acele salcâmului. Reînvata cât de extraordinara e padurea. Lichenii au pus apoi la punct o strategie de ameliorare a solului ca sa creeze un teren favorab il unei a doua generatii de plante care. fiecare are sistemul lui de aparare. Ca sa poata ramâne aici. s-au asezat în spirala si s-au învârtit înt runa pâna la sfârsit. modul individual este singura ei posibilitate si i se pare d estul de penibil ca trebuie tot timpul sa se gândeasca la ea ca sa supravietuiasca . mai ales. E vorba de furnici negre seceratoa re. Exhala rile de polen o ametesc. Lucrul asta îi este amintit furnic ii plimbarete de ghearele frunzelor de ilex. s-au transformat în licheni. Cunoaste acest fenomen. lamele de brici ale scaietilor. au aterizat pe continent. Se uita la acea ciudata spirala a mortii. . Acolo exista o multime de furnici moarte. Aceste furnici s-au departai. Mai departe. fiecare are p ropria strategie de supravietuire. Când nu întelegi lumea în care traiesti. Creierul ei era obligat sa functioneze "individual". Se trage înapoi si observa. Acele proast e de furnici negre n-au imaginat nimic altceva decât sa se învârteasca în loc de parca d ansul ar fi putut sa alunge pericolul. Batrâna furnica îsi spala antenele apoi le ridica ca un panas deasupra capul ui ca sa capteze mai bine toate frecventele care circula prin aer. scoasa în evidenta de lumina mov a lunii. Caci acum fiecare secunda co nteaza. dar înca se mai mentin arii de conflict. Se împiedica de un cadavru uscat. Cauta o urma de pista mirositoare care duce la tinutul ei natal. de cuib si când a cazut roua rece a noptii. Furnicile au capacitatea formidabila de a dispune de doua moduri de functionare: colectiv si individual. te învârtesti în loc pâna la . E clar ca poporul meu mai are multe de învatat. Lumea plantelor nu cunoaste mila. Fiecare planta poseda de acum înainte zona ei de influenta. Poate ca e prima furnic a care. bietul cires nu are nic i o sansa. Îsi ridica antenele si repereaza o violeta de padure acoperita de fluturi care îi sondeaza mijlocul. duce la frica de moarte.faca un efort personal ca sa gândeasca. omizile cu spa te vargat pasc frunze de soc. Dar acum se afla departe de cuib si de ai ei. recunoaste parfumuri din copilaria ei. grupate în spirala. Batrâna furnica rosie se apropie ca sa examineze mai bine catastrofa cu vârful ant enelor. A fost nevoie de timp ca sa se ajunga la o astfel de perfectiune. Mai departe. Fiecare are arma lui. alti smochini sugrumatori care îsi închipuie ca sunt în stare sa v ina de hac unui puiet de macris se ofilesc. Singura dif erenta poate fata de lumea animala: asasinatele vegetale se deruleaza mai lent s i. gândeste batrâna furnica rosie . algele verzi marine. În acest duel.

Natura face ca cromozomii nostri sa tinda sa se îmbogateasca cu ceea ce e di ferit de ei. Câteva sute de spermatozoizi ajung în acelasi tim p în jurul oului. În functie de intensitatea miscarilor ante nare. Urca promontoriul format de vârful unui trunchi de pin. Câinele ramase în picioare. asa ca încearca pur si simplu sa evite problemele de consanguini tate. pe vremuri.Vezi. cam ca un fel de optzeci si opt de departamente care ar fi format statul celest . spori de ciuperci. Conform caror criterii? Cercetatorii s i-au pus mult timp aceasta întrebare. Spermatozoidul tau a fost cu adevarat dotat. Numai unul dintre e i va fi ales. Nu s-a ratacit în nu stiu ce ungher. A stiut sa gaseasca drumul cel bun. Pro blema de supravietuire. Multa vreme s-a crezut ca spermatozoidul cel mai rapid reusea sa fecunde ze ovulul. Îsi netezi mustatile roscate. nu percepe nimic special. SE VEDE DE DEPARTE Pasi pe pamânt. A câstigat. capteaza molecule din departare care do vedesc prezenta unei piste a furnicilor. Caci toti provenim d in acel spermatozoid campion care si-a împins cei trei sute de milioane de concure nti. Deci ovulul alege spermatozoidul câstigator din toata masa de spermatozoiz i solicitanti care se înghesuie la usa lui. Ovulul îl alege pe ac ela care "prezinta caracteristicile genetice cele mai diferite de ale sale". cu exceptia uneia . Rotindu-se. Directia: vest-sud-vest. de frunze de izma salbatica. A câstigat dreptul de a-si transmite seria lui de cromozomi care au facut sa existi tu si nu altul. o luna imensa era de ajuns ca sa dezvaluie panorama. În stânga. în aer curat. 14. De acolo de sus vederea era extraordinara. Era destul sa vina în acea padure ca sa se simta în sfârsit un om l iber. 1000. înc etisor. Mergând împreuna cu câinele sau pe carari abrupte. de lemn putred. Accentueaza miscarile radarului sau olfactiv. miresm e de coleoptere. Se strecoara în fluxul curentilor de aer ca sa identifice parfumur ile necunoscute. E sapte dimineata si stelele palpita înca sus pe cer. ajunse la turnul Denecourt. îsi roteste apendicii senzoriali. D ar contemplara împreuna cerul. astronomii întocmeau harti ale cerului ca si cu m ar fi fost vorba de o bolta plata. Nici vorba de asa ceva. antenele creeaza curenti de aer aspiranti care atrag la ele toate felurile de p raf. Cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile în fiecare noapte. 12 000 vibratii-secunda. o carare în spirala urca pâna la o îngramadire de pietre. Se aseza jos si îsi sfatui câinele sa faca la fel. Ovulul nu stie nimic de cei doi parteneri care fac drago ste deasupra lui. 2000 vibratii-secunda. Recent au gasit solutia. Dar nu ajunge la nici un rezultat si cauta o metoda. 10 000 vibratii-secunda. La capatul as censiunii. Edmond Wells. În sfârsit. capteaza o întreaga gama de frecvente odorante. La 400 vibratii-secunda. Trebuie sa le curete înainte de a-si relua eforturile. Accentueaza si mai mult vibratiile. nu cu ceva similar lor. Si stau acolo asteptând. O împartisera în optzeci si opt de constelatii. Nimic interesant. Gaston Pinson se simtea cât se poate de bine. se cambreaza si.. Poate ca a facut în asa fel ca sa bare ze calea altor spermatozoizi rivali. la extremitatea stâncii Cassepot. La acel revarsat de zori cald si înca înstelat. în ung hi de 123 grade fata de lumina lunii. în inima acelei paduri de la Fontainebleau. ENCICLOPEDIE IMPORTANTA DIFERENTEI: Toti suntem niste câstigatori.Îsi adapteaza totusi ritmul mersului ca sa nu piarda nimic din mirosurile care o intriga. Ahile. Înainte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. agitându-si filamentul. volumul III 15. 600. Nu capteaza decât frecvente de vegetale s i de insecte care nu sunt furnici: parfumuri de flori. .

nici poluare. Risipa de bogatii gratuite. fiica r egelui Arcadiei. si sa pleci în padure ca sa asi sti la rasaritul soarelui. Îi zise câinelui: . de gresie. Dar furn icarele lor se grupeaza din motive misterioase. în felul asta dispu i de directia nord. Gaston era convins ca furnicile erau pe cale de a duce experienta societatii pâna la stadiul desavârsirii. . o data. de calcar.. privirea i-a fost atrasa de un spectacol i . Fontainebleau era formata din câmpii. S-au unit în federatii iar federat iile se unesc între ele ca sa formeze imperii Ca si cum furnicile s-ar fi dedat un ei experiente pe care noi. Câinele nu întelegea nimic din aceste explicatii. Nici masini. Pâna acum. Privirea lui Gaston trecu de la stele la soare. ai fi putut crede ca aici civili zatia umana ramasese intacta. apoi roz. e formata nu de una. Era populata de sute de specii de pasari. coline. câinele casca. la fel de usor de observat: Steaua Polara. Peisajul era de o varietate uimitoare. luna prefera sa bata în retragere. pe care îl consuma în loc de mic dejun. razboinicii arabi îsi masurau claritatea veder ii dupa aptitudinea de a distinge aceste doua stele. de la soare la copaci. sotia lui Zeus . Gaston miji ochii spre cer. O furnica tocmai se instalase pe tocul instrumentului. Acest e douazeci si cinci de mii de hectare de viata salbatica îmbalsamau aerul cu mires me înca neidentificate de specialistii în parfumuri. ci de doua lumini. Cunostea fiecare coltisor al acelei paduri. sette rul irlandez lua hotarârea sa se culce cu un aer plin de compasiune. Suspina de placere. Pe vremuri. . Scoase ceva de mâncare din tolba. Vru s-o alunge da r i se agata de mâna înainte de a i se urca pe pulover. În timp ce examina împrejurimile. fosnetul frunzelor înfiorate de vânt si ciripitul pasarilor cer tarete. Era atât de frumoasa încât.singure (pentru locuitorii din emisfera nordica): Ursa Mare. chiar o caprioara cu puiul ei. galben si în sfârsit alb. un sandvis jambon-brân-za-ceapa-comison-pi per. Splendid festival de culori. La nici saizeci de kilometri de Paris. Auzea doar "bedebedebede A hile bedebedebede Ahile". Ahile! asa sunt toate femeile. care stia ca îl denumeste pe el. Nu exista nimic mai placut decât sa te scoli astfel. De mai multe ori. Mai erau acolo si o multime de râpe si de codri batrân i de mesteceni. Ahile. cuprinsa de gelozie.A doua stea. n-am fost niciodata în stare s-o ducem la bun sfârsit. de reptile si de insecte. Numai liniste. pornind de la mânerul tigaii. oamenii. ca un omagiu adus printesei Calisto. Gaston închise ochii si aspira cu nesat aerul proaspat al diminetii. Vezi. Exasperat de atâta flecareala. continua el. Nici o g rija. gel oase unele pe altele. Câinele dadu din cap si se tângui molcom. Era. Întreaga întindere a imensei paduri salbatice aparea a cum cu claritate. cuiburile lor erau izolate. Incapabila sa rivalizeze cu atâta maretie. zone de nisip. portoca liu. daca prelungesti profilul tigaii cu de cinci ori distanta ei.Furnicile ma îngrijoreaza. padurea cea mai diversificata din Franta. Directorul serviciului juridic al Apelor si Padurilor lua binoclul si pr ivi ansamblul decorului. a transformat-o într-o ursoaica mare. Într-adevar. prelungit cu un mâner de trei stele. descoperi ca deasupra zboara un pop -corn. Grecii au numit-o Ursa Mare.Ce frumoasa e padurea! exclama el încântat punând la loc binoclul. Gaston întâlnise pui de mistret si mis treti si. .Este interesant de reperat aceasta constelatie caci. Dar stapânului sau îi ardea prea mult de vorba ca sa se limiteze numai la atât. cea a "supersociabilitatii". Hera. dimineata devreme. în mod sigur. Astrul solar deveni rosu. de argila. Seamana cu o tigaie care ar fi formata dintr-un patrat de patru stele. d e la copaci la panorama vaii. nici claxoane. da. de rozatoare . Gaston citise în ziare ca erau reperate din ce în ce mai multe su percolonii de furnicare. Soarele începea deja sa-si arate razele si discret stelele palira apoi disparura ca sa îi cedeze locul. Din tot limbajul oamenilor nu întelegea decât îmbinarea de s ilabe A-hi-le. Gaston regl a binoclul si îl îndrepta spre copacul lui Jupiter. ceea ce te ajuta sa nu te ratacesti. un stejar înalt si batrân de patru s ute de ani care ajunsese la o înaltime de treizeci si cinci de metri. Ei. Alcor si Mizar.

Poate ca sunt niste. Zbârnâitul se apropie. nici ferestre. când se va casatori. . Ahile? Am mai vazut chestii de-astea la tel evizor. piramida nu avea nimic extraterestru. În spatele lui se auzi un zbârnâit usor. sa fie! Ce zici de surpriza asta. Mârâi aratându-si coltii cariati si folosi arma l i secreta: o rasuflare fetida care pusese pe fuga multe pisici maidaneze.. Padurea era plina de tântari si de tauni de tot felul. Bzzz. cu c apul înainte. Aureola de abur lasata de fraza pe pe tele-oglinda se risipi. o masina metali zata.. la mayasi. . În functie de ziua nasterii. Gaston nu ar fi remarcat-o niciodata. Daca un tânar avea în cuvintele cântecului sau întâlnir . un dulap? Avu nevoie de o ora ca sa traverseze rugii si scaietii ca sa ajunga pâna l a forma misterioasa. Batu cu mâna în perete: . De aproape. Ahile? Câinele îi dadu dreptate latrând. exista o astrologie oficiala si ob ligatorie.E cineva acolo? Nici un raspuns.Mai.. În departare. extraterestri. Dadu drumul lesei câinelui si facu ochii mari în momentul în care se prabusi.Esti si tu de parerea mea. dar era data de gol de laturile prea drepte. A cest sistem functiona destul de bine. într-un boschet de ciclame.. Fuse se construita din beton si dupa aceea fusese acoperita cu placi de oglinda asa c um gasesti în orice magazin de profil. Gaston nu-i dadu nici o atentie. Copaci înalti si tufe de feriga ascundeau destul de bine piramida la prima vedere. dar omul nu prea îl întelese. Ahile parea interesat de peretele-oglinda. Acest calendar povestea toata viata lui viitoare: când va gasi de luc ru. . când va muri. I se fredona în leagan. În fata lui se ridica o piramida înalta de aproape trei metri. Ba chiar i se paru ca aude vocea unui om. în directia stâncii de gresie si a râpei descoperita de fata lui. copilului i se dadea un calendar profesion al specific.. Dar câinii mai întâi aduna informatii înainte de a emite ipoteze. Mintea continua sa-i prezinte ipoteze: un model nou de rulota. Bzzz. ENCICLOPEDIE HOROSCOP: În America de Sud.. în tre copaci stralucea un triunghi.Ei. ni ci dulap. dracie! Auzea zgomote în interior. forma era si mai insolita.nsolit. nici cutie de scrisori. cu laturile acoperite în întregime cu oglinzi. Forma scânteietoare era mascata de crengi. . Bzzz. fie de un deseu mare lasat în plina padure de niste poluatori inconstienti. Setterul irlandez mârâia întruna adulmecând pamântul. 16. Daca te uitai mai bine la ea. dar nu reusi sa-si duca gestul pâna te capat. nici c os.. De data asta nu era vorba de un furnicar. Era ostenit. Iar vârful era translucid precum cristalul. Functionarul privi cu atentie edificiul: nici usi. Daca soarele diminetii nu si-ar fi trimis razele direct spre ea. când va avea un accident. Deschise larg gura si se întoarse în l oc. Gaston îsi lipi urechea de el. Enervat. Mai ales sette rii irlandezi. Gaston coborî cararea în directia acelei luminiscente triunghiulare . Gaston dadu ocol acelei constructii. Ahile? Câinele îi raspunse printr-un latrat. Natura nu cunostea liniile drepte. Trebuia deci sa fie vorba fie d e un cort ridicat de turistii care nu aveau nimic de facut. caci astrologii mayasi se descurcau ca sa faca sa coincida previziunile lor. îl învata pe de rost si el însusi îl fredona ca sa stie unde ajunsese în existenta lui.. Nici macar o carare pe care sa te apropii de ea. Simti o întepatura usoara pe gât.Cine a putut sa aiba ideea construirii unei piramide în mijlocul padurii Fontainebleau? Ai idee. ridica mâna vrând sa alunge insecta inoportuna . nici rulota. Nu era nici cort. Zgomotele încetara.

mayasii prevazusera. oamenii si-au dat foc la oras. Adulmeca si identifica imediat acel cocteil de hidrocarbonati: C10H22. Înjur. batrâna furnica rosie alearga spre acele prezente ci vilizate. toti participantii erau informati despre asta de multa vreme. aceasta civilizatie era departe de a fi opera unor indivizi simpli si naivi. ele sunt furnicile rosii din paduri. Îsi trage capul în gât ca sa-si accentueze alura de razboinica s i câtiva ochi dispar. provenind din glandel e emitatoare plasate sub abdomenul furnicilor exploratoare belokaniene. volumul III 17. Matragunele se înalta ca niste adevarate coloane de clorofila. dupa un pâlc de cafelute albastre. Fiecare stia unde sa-si . Le recunoaste pâna si miros ul cetatii lor natale: Bel-o-kan. Deod ata a urcat pe un obiect neted si întunecat.. Când spaniolii au ajuns în Yucatan. Ea va avea loc într-o anumita zi din secolul al zecelea a ceea ce în alta parte se nume ste era crestina. apartinând sub-castei care se ocupa cu explorare .ea cu o anumita fata într-o anumita zi. Sunt soldati tineri. "Ei" vin din ce în ce mai multi în padure. Totusi. Daca un cu plet anunta ca în cutare zi te vei duce sa cumperi o casa. Razboaiele erau anuntate si descrise. vânzatorul avea în cântecul l ui obligatia sa o vânda în acea zi. roata (d ar nu au înteles importanta unei astfel de descoperiri). Astfel încât în aj un. a mers pe un pustiu roz plantat cu copaci negri si rari. Copacii de tisa îi ofera umbra lor. exista în zilele noastre indieni care se pretind des cendentii îndepartati ai mayasilor. momentul sfârsitului lumii. nu stie ce s-a petrecut. si-au ucis ei însisi familiile si apoi s-au sinucis. Putinii ramasi au parasit orasele în flacari si a u ajuns niste rari ratacitori în câmpie. Sunt din aceeasi familie. era mai precis decât al nostru. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. întâlnirea avea loc caci fata detinea si ea ac elasi cuplet în cântecul-horoscop personal. a fost aruncata pe fibre vegetale împletite. sistemul întarindu-se de la sine. Merge deja de câteva zile înconjurata de a cele mirosuri de pista de furnica. Surorile ei mai mici ! Cu mandibulele în fata. au construit drumuri. nu au avut nici mac ar satisfactia de a distruge civilizatia maya. apoi a fost ridicata în aer. Nimanui nu-i era frica de ziua de mâine. cu un sistem de treisprezece luni. de ochi sau de urechi care o urmaresc. duca viata si chiar si cum era a celorlalti. Trebuie sa fi fost unul dintre "Ei". Atâta vreme cât nici un animal nu se iveste în calea ei. Totusi. Sunt numiti lacondoni. Nu avea impo rtanta. i s-a întâmplat ceva ciudat. Nici o îndoiala: între iarba-neagra si cimbrisor se simt mirosurile de pista pe care le degaja acel drum. dupa care a fost aruncata departe în aer. Cele douasprezece se opresc si îsi ridica antenele de surprindere. omenesti. în secolul al XVI-lea. Si lucru ciudat. Percepe mii de antene. Deodata. ghemuite în iarba sau în frunzis. furnici asexuate. copiii lacondonilor fredoneaza melodii vechi care enumera toate evenimentele unei viet i. Totul functiona de minune. Mayasii cunosteau cifra zero.. Era înca în viata si asta conta. deoarece aceasta se autodistruses e cu mult timp înainte. erau sacrificati prizonierii. ferigi mari formeaza boite verzi. Învingatorii erau cunoscuti si astro logii precizau câti raniti si câti morti vor ramâne pe câmpul de batalie. decât sa suporte catastrofa. poate sa considere ca ea este cea care s perie si intimideaza. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI Unde duce acest drum? E ostenita. Daca numarul d e morti nu coincidea exact cu previziunile. batrâna furnica rosie se tine scai de acest fir olfacti v. Cât de m ult usura existenta aceste horoscoape cântate! Nici un lucru nu era lasat la întâmplar e. Edmond Wells. La un moment dat. parfumurile feromonale se conf irma. Culmea previziunii. s-a agatat disperata. cal endarul lor. Cu soarele în spate. apar douasprezece siluete mirm eceene. Tot asa si în cazul afacerilor. Astrologii erau toti de acord asupra orei exacte. Mai întâi slabe. Astrologii descriau viata fiecarui om de la început si pâna la sfârsit. Dar nimeni nu le mai cunoaste semnificatia precisa. Daca o încaierare trebuia sa izbucneasca la o anum ita data. Se afla într-adevar pe un drum mirmecean. Ca si ea.

cu picioarele groase si o aura foarte distinsa . batrâna furnica rosie se adreseaza lui 5. Al treilea preciz eaza specia si cetatea natala: furnica rosie de padure. al batrân ei furnici rosii si îi descifreaza vârsta: trei ani. Abia daca seamana cu o furnica. provenind din cetatea-ma ma Bel-o-kan. La rândul ei. semn de mare sociabilitate. Al cincilea serveste pentru detectarea moleculelor de pi ste. mandi bulele lungi.12. Pe al doilea descopera casta si sub-casta: soldat. Donato area face sa iasa din gusa sociala hrana lichida si o preface într-o bila mare pe care o transmite celei înfometate. Celelalte segme nte nu sunt emitatoare. se plaseaza fata în fata. Chitina e atât de lucitoare încât cerul se oglindeste în ea. O maladie infantila i-a ciuruit cu gauri toracele aramiu. tasat de la torace pâna la antene care prezinta niste spirale usoare la extremitati. este. Nu n umai ca e cea mai mare ca vârsta. Zgomotul pe care îl face nu e deloc neplacut. în vârsta de nouazeci si opt de zile. Apoi. abdomen rotund. o alta ca rezerva în gusa sociala. o trece uneori de la mandibule la antene apoi o aduce din nou în mandibule. Imediat insectele trec la ritualul imuabil al schimbului de hrana. care o aspira cu lacomie. Batându -se reciproc cu vârful antenelor în crestetul capului. este spalata perfect. Aceste unsprezece guri emit dar pot si sa primeasca. explorare si vânatoare exterioara. asexuata. Cealalta îi arata ca accepta îndoindu-si cele doua antene pe spate. toracele îngust. Cuirasele coapselor sunt masive. cu mandibulele scurte. Sunt gemene si totusi fo arte diferite unele de altele.a si vânatoarea. Are gesturi gratioase si. 6. 6 are un tic. Batrâna furnica rosie se adreseaza celei mai apropiate si îi cere o t rofalaxie. ca sa fie în stare. una despre nevoile interlocutoarei sale. Al cincilea segment dezvaluia starea de spirit a celei c are se preteaza acestor atingeri: 103 683 este obosita si agitata în acelasi timp pentru ca detine o informatie importanta. sora ei. iar ghearele sunt lun gi si foarte departate. chiar si la frunte si mandibule. Puternica si grea. stie asta si o arata mereu. Fiecare din cele unsprezece segmente antenare elibereaza un feromon spec ific. abdomenul în forma de baston.13. Cu capul alungit. O parte în stomacul principal ca sa-si recapete imediat fortele. al saptelea este rezervat dialogurilor complexe. cealalta despre ce vrea sa-i propun a. îsi trece mereu piciorul drept peste ochi ca si cum ar vrea sa se scar pine. dimpotriva. Dupa terminarea inspectiei. al optulea. Molfaie o ramurica pe care. al saselea. asemenea a unsprezece guri apte sa se exprime simultan pe unsprezece tonal itati olfactive diferite. Batrâna furnica rosie freamata de placere în timp ce fu rnicile tinere îsi agita antenele ca sa-i ceara sa se prezinte. pornind de la cap. în caz de nevoie. cu mandibulele departate. 103 683 le sondeaza pe cele douasprezece exploratoare. cele doua furnici se informea za. . cu capatul abdomenului. Tânara furnica opreste în acest punct decriptarea olfactiva. un torace triunghiular. gura lânga gura. Totusi. Are arti culatii frumoase. 10 este cea mai mica. ca sa se distreze. un abdomen patat si picioar e cilindrice. cu câteva secunde mai mare. dar antenele ei sunt deja naclaite de informatii olfactive. Cele doua insecte îsi ating antenele si dialogheaza. Se numeste deci "103 683". 7. E vor ba de soldati tineri. Miscarile ap endicelor ei senzoriale exprima de altfel o mare curiozitate. gesturile ei sunt stângace. este o furnica lunga si gesturile ei s unt precise si chibzuite. sa o reconforteze si e a pe una dintre surorile ei.15 si 16 sunt la fel în cele mai mici amanunte. Tânara furnica donatoare atinge primul segment.14. Ultimele trei segmente pot sa fie folosite la nevoie ca niste mici maciuci. nu se poate împiedica sa nu traseze cu nervozitate semnul Z care nu înseamna nimic. a semenea unor urechi. 9 are un cap rotund. ceea ce face din ea radarul activ al grupului. pentru a purta conversatiile de baza. Al patrulea ofera informatii despre numarul pontei si deci numele acesteia: al 103 683-lea ou facut în primavara de Regina care i-a dat nastere. antenele e i sunt foarte lungi. rotunda: cap rotund. 1. numai pentru dialogul cu Regina mama outoare . 5 este. 8 este paroasa peste tot.

. 18. În felul acesta le va istorisi repede povestea vietii ei si astfel toate v or putea sa cunoasca incredibila ei odisee spre marginea orientala a lumii. lumea a existat totdeauna si va exi sta totdeauna. Nici termitele nu reusesc sa intre. planeta este cu bica. în cautarea marginii orientale a lumii. o asigura specialistul. când e cazul. Pentru ca cele douasprezece refuza sa o creada. Apoi. Din fericire. Amintirea lui va trai vesnic în inimile noastre. Ceremonia se derula foarte lent. explica el cu o voce întepata. . Patru gropari dusera pe umeri sicriul pâna la groapa deschisa. cea în care se aflau rudele mai departate. datorita naftalinei..De ce naftalina? întreba Julie pe unul dintre angajatii de la pompele fu nebre. "Era un om sfânt. Fiecare se apropia de cadavru ca sa-i sarute pentru ultima data mâna. 5 r aspunde ca au primit misiunea unei explorari la mare distanta. Acest sot si tata de familie remarcabil era un exemplu pentru noi toti. cadavrele moderne pot sa fie protejate. Neavând nastere. cred ei. precum sopârlele . "Odata cu el dispare un profesionist fara pereche. În plus. oamenii îsi sopteau cuvinte de circumstanta: " Era un om formidabil". apoi masinile prietenilor si. amin". Sunt trimise ca avan garda pentru a se infiltra în liniile inamice. Lupta. Dincolo de asta. Toata lumea era îmbracata în negru si se arata foarte trista.Nu ne mai manânca? .. Carnea umana moa rta atrage larvele mustei de carne. Oamenii cu sepci negre instalara sicriul în limuzina.103 683 afla ca cele douasprezece furnici apartin unei noi sub-caste mil itare. 103 683 semnaleaza ca si ea este o furnica exploratoare belokaniana. de milenii.. de o bunatate si o generozitate ex traordinare". sicriele sunt acum acoperite cu placi de zinc care împiedica patrunderea animalutelor. . batrâna furnica rosie le p ropune. sa formeze un cerc atingându-si a ntenele. Tatal tau va fi înmormântat curat si asa va ramâne multa vreme. Cortegiul funerar as tepta câteva ore în abuteiajele pline de fumul tevilor de esapament înainte de a ajung e la cimitir.. ploile.Imposibil. împotriva altor ce tati de furnici si participa si la vânarea pradatorilor voluminosi. Tropaind pe loc ca sa se încalzeasca. grupurile de comando de elita ale cetatii Bel-o-kan. La etaj se terminau pregatirile. Omul în negru avea pe fata o expresie foarte profesionala. "Ce pierdere pentru serviciul jur idic al Apelor si Padurilor". Si c u aceeasi ocazie vor afla si amenintarea sumbra care planeaza asupra cetatii lor . A reusit sa ajunga la marginea lumii. Acolo intra în ordine limuzina-dric. vehiculele colegilor de serviciu ale defunctului. un mare protect or al padurii". Merg de câteva zile spre vest. . Îsi închipuie acest cub mai întâi înconjurat de aer. Pentru cei din furnicarul Bel-o-kan. Interveni în sfârsit si preotul si spuse cuvintele care se cuveneau a fi spu se: "Tarâna esti. Cetatencele din Bel-o-kan cred ca se afla foarte aproape de marginea ori entala si. la adapostul unei scobituri de radacina. apoi împresurat de covoare de no i. apoi masina unde se afla famili a. si în tarâna te întorci. Era iubit de toti.. SINDROMUL VIERMELUI Drapelul negru flutura în partea din fata a limuzinei parcate în fata casei. Se în toarce din orient. trimit expeditii ca sa determine amplasamentul exact. Pentru ei. ramasitele pamântesti ale lui Gasiton Pinson au fost puse într-un sac mare din plastic..Pentru omorârea viermilor. si de aici. la coa da. exista apa care uneori trece prin nori. 103 683 o întreaba ce fac acele furnici atât de departe de cuibul natal. este sfârsitul unui ciclu.. "A murit prea devreme". Asta e cosmogonia lor. nu va cunoaste moartea. prevazut cu fermoar si plin cu bulgari de naftalina. Acum toata lumea se înghesuia în jurul lui Julie si al mamei ei pentru condo .

Atunci li s-a u oferit biscuiti. Apoi înaltul functionar se adresa mamei: . John Saccheus. a avut atunci ideea sa-si ar unce cutitul la picioarele lor. Acesta era unul dintre avan tajele pe care le vedea în a se face sa sufere ea însasi: controla suferinta în loc so suporte. Interpretul i-a raspuns cum a stiut ma i bine (folosindu-se de limbajului pidgin apropiat de limbajul inuitilor). John Saccheus a avut prezenta de spirit sa-i imite imediat. dar uneori nu e rau sa te mai gândesti si la altceva. Si ele îsi ziceau la fel: Ce pacat ca exista atâtea bariere între noi. . Sub sicriu. Apoi adauga: . 19. inuitii au urcat pe nava lor si.Regret ca n-am reusit niciodata sa vorbim cu adevarat unul cu celalalt . interpretul sud-groenlandez. va respect doliul. Cred ca i-ar fi facut pl acere sa va vada ca va distrati. În c ele din urma. pe care i-au mâncat cu neîncredere si i-au scuipat cu dezgust. mai zise ea. Cum sa te lipsesti astfel de arma aruncând-o la pi cioarele unor necunoscuti! Gestul i-a derutat pe inuiti care au luat de jos cuti tul si au început sa strige ciupindu-se de nas. S-ar fi putut întâmpla ce era mai rau la 10 august 1818 când capitanul John Ro ss. inf iltrat printr-o mica crapatura a betonului. as vrea sa stii ca voi avea totdeauna pentru dumneata un loc în cadrul serviciilor prefecturii. Îti voi gasi un post bun. Aceasta pierdere e probabil cumplita p entru dumneata. în semn de întelegere. . putea sa hotarasca momentul în care durerea se oprea. S-au mi nunat rau de tot în fata unui ceas si au întrebat daca era comestibil. Când îsi rodea unghiile. domnisoara. Apropiindu-se foarte mult de ea. Prefectul Dupeyron se deplasase în persoana. pipaind pânza camasii lui Saccheus. Dupa ce Saccheus a reusit în sfârsit sa-i convinga sa se întâlneasca cu oficiali i englezi. în timp ce eschimos înseamna. T e astept dupa ce termini studiile de drept. Dar perfectul parea deosebit de doritor sa se adreseze fetei: . acolo.leante.ENCICLOPEDIE Întâlnirea între doua civilizatii diferite este totdeauna un moment delicat.Pacat ca au existat atâtea bariere între noi. Cel mai batrân dintre ei a agitat o bâta si le-a facut semn sa porneasca. Nu-ti mai vine sa omori pe cineva care prezinta acelasi comporta ment ca al tau. "mâncator de carne cruda"). Inuitii se credeau din totdeauna singuri pe lume. l-au chemat pe samanul lor care a implorat spir . i-a întâlnit pe locuitorii din Groenlanda : inuitii (inuit înseamna "fiinta umana". Ve niti cu fiica dumneavoastra. Îsi roase unghia degetului mare. apoi au început sa râda când s-au vazut într-o oglinda. E vorba de comisarul Lina rt. Cu ocazia înfratirii orasului nostru cu orasul japonez. au fost mai întâi cuprinsi de pan ica descoperind un porc.Evident. Un batrân inuit s-a apropiat si. Hasinoe. îi sopti fetei la ureche: .Dat fiind stima pe care o aveam pentru tatal dumitale. Sunt singura ca erai un tip cumsecade. Celal alt i-a pus imediat alta întrebare: "Veniti din luna sau din soare?" Întrucât inuitii considerau ca sunt singuri pe pamânt. un grup de larve înfometate lovea în pla ca de zinc. tata. nu vedeau alta solutie pentru sosirea acesto r straini.. seful unei expeditii polare britanice. Se uita o clipa fix la sicriul de brad. Ce fusese ma i greu trecuse. Mama dadu din cap în timp ce unii si altii aruncau câteva flori pe sicriu. sâmbata v iitoare va avea loc o receptie în sala de gala a palatului de la Fontainebleau. Era cel mai dureros. Îl cunosteam bine pe Gaston.Am si încredintat unuia dintre cei mai buni specialisti ai nostri misiun ea de a elucida misterul mortii sotului dumneavoastra. Julie veni la marginea mormântului deschis si murmura printre dinti: . Un as.Condoleantele mele. mai peiorativ..Va multumesc ca ati venit. l-a între bat ce animal avea o blana atât de subtire. Cu ajutorul lui vom afla totul foarte repede. domnule prefect.

Spuneau ca o expeditie d e vânatoare fusese exterminata în întregime de o arma secreta capabila sa distruga vre o zece soldati deodata. moartea e totdeauna legitimata. Toate furnicile cunosc povesti unele mai îngrozitoare decât altele despre De gete. Îsi aminteste de o zona cenusie si neagra cu duhori puternice de benzina. Regina termi telor era singura supravietuitoare. Se ucide pentru hran a. Exterm ina furnicile. degeaba! În consecinta. a descoperit aceasta faimoasa margine a lumii orientale. Degetele au dobândit în lumea mirmeceana o reputatie de animale . cele douasprezece furnici obisnuite totusi sa vâneze cei mai rai predatori. paz nicii capatului lumii de care pomenise regina termitelor. un mascul s i o femela. Celor douasprezece exploratoare le vine greu sa-si c reada antenelor. Dupa parerea ei. Se ucide pentru aparare. si dupa mii de peripetii. Cine sunt aceste animale gigantice? întreaba 14 foarte mirata. s-au ivit brusc si i-au solicitat ajutorul. Acolo gasisera doar o cetate distrusa de gaz colorat otravit. Se ucide pentru marirea teritoriului de vânatoare. acest cuvânt înseamna un cosmar întruchipat. dar piticele nu folosisera în batalie arme gigantice aplatisante. furnicile pitice din cetatea Shi-gae-pu. FRICA DE DEASUPRA Batrâna furnica rosie solitara le vorbeste de pamânturi necunoscute. dar e o zona de moarte instantanee. tresar si.. deoarece lumea nu e cubica. Multe furnici încercasera sa forteze trecerea si pierisera a colo. marginea ei nu consta într-o prapastie vertiginoasa. se plimba pe culoarele c etatii interzise Bel-o-kan. În universul padurii. Împreuna cu o expeditie de vânatoare. devenisera supusii co roanei britanice. apoi raspunde cu un sigur cuvânt: DEGETE. tara lor aparea pe toate hartile în locul mentiu nii terra incognito. 103 863 plecase spre termitiera de est. 103 863 încearca sa o descr ie. Dar Degetele au un comportament absurd. Unii spun ca se deplaseaza totdeauna în cete de cinci. în apropiere de loja regala. e pulverizata de o masa neagra ca re miroase a cauciuc. simplu soldat. fa ra motiv. 103 683 ezita. Ea declarase ca toate catastrofele care se înm ulteau de putina vreme se datorau operei unor "monstri gigantici pazitori ai cap atului lumii". Totul a început atunci când 103 683. Degetele? Pentru ele. Mai întâi. 103 683 facuse o ancheta si dedusese ca isprava fusese opera inamicelor lor ereditare. Imediat. într-o ora. Edmond Wells. Deci nu detineau astfel de arme. Atunci s-a luat hotarârea sa se caute aceste arme la alt dusman ancestral: termitele. Inuitii nu si-au dat seama dar. În felul acesta trecuse dincolo de marginea lumii si descoperise tinutul exotic unde traiau acele faimoase animale gigantice.itele sa alunge toate spiritele rele care s-ar fi putut afla la bordul vasului e nglez. 103 683 se pregatea sa faca cale întoarsa când i-a venit ideea sa sape un tu nel sub aceasta banda infernala. Dupa o saptamâna. Se ucide pentru cucerirea unui cuib.. A doua zi. Povestirea le fascineaza pe cele douasprezece exploratoare. Fusese declansat un razb oi împotriva lor. 103 683 s-a îndreptat deci spre est. fara macar sa le manânce dupa aceea. volumul III 20. Imed iat ce o furnica se aventureaza în aceasta zona. de o lume ciudata. Marginea lumii e plata. marginea lumii e plata. se debranseaza de la cercul de comunicatie . dincolo de fluviul cel mare. de surprindere. Degetele sunt monstrii cei mai înspaimântatori din toata Creatia. John Ross înfigea drapelul national pe acel teritoriu si îsi însuse a bogatiile lui. Altii pretind ca ucid furnicile asa. de o ca latorie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Doua sexuate.

Doboara tântarii din zbor. în câteva clipe. Deci Degetele chiar exista? Antenele lor olfactive tacute nu stiu ce sa mai emita si ce sa primeasca. "stapânii salbaticiei". Si daca ar fi numai asta! S-a auzit ca Degetele crucifica fluturii cu su lite.. Încep sa bântuie padurea . "moarte napraznica care vine din cer". Îsi misca antenele: De ce nu sunt vazute? Batrâna furnica rosie are o explicatie: Sunt atât de mari si înalte încât devin invizibile. 5 o întreaba pe batrâna furnica exploratoare de ce vrea sa se întoarca la Belo-kan. Emana molecule din ce în ce mai grele si mai convingatoare.. Se pretinde ca despr ind picioarele din spate ale broastelor înainte de a le arunca. Ataca toate fiintele vii. smulg pielea veveritelor. Degetele. Se raspândesc de jur împrejurul lumii. Trebuie s-o creada. marele exterior e plin de Degete! Cine nu a auzit asta în copilaria lui? Si cine nu a auzit mitologia marilo r razboinice eroice care au plecat sa vâneze Degetele cu mandibulele goale? Degetele. Cele douasprezece exploratoare amutesc de uimire. În cetatile mirmeceene l i se dau mii de porecle: "sfere rosii ucigase". Mai exista furnici care cred ca nu exista cu adevarat. doboara copacii milenari. Se spune ca. Fiecare cunoaste ane cdotele îngrozitoare care circula despre ele. Degetele ar exista cu adevarat si s-au pregatit sa invadeze padurea. Cele douasprezece furnici se uita cu atentie la 103 683.. Prin urmare. "teroarea roz". Niste sfere mari si roz si netede dotate cu o putere fenomenala. Unele furnici spun ca Degetele distrug cetati întregi si sapa în interior ca sa scoata ciorchini de cetatene îngrozite. Ciuruie pasarile cu pietricele rotunde. Degetele exista. La Bel-o-kan.... Tr ag în teapa viermisorii pe niste spini curbati si îi cufunda în apa fluviului pâna când pe stii generosi vin sa-i elibereze! Degetele. se spune ca Degetele nu respecta nimic. Degetele.. Degetele..... ci ca doicile pom enesc despre ele ca sa sperie larvele precoce care vor sa iasa prea devreme din cuib. E uluitor... Încearca sa-si imagineze marginea lumii si Degetele care o pazesc.demente. Ciopârtesc chiar si zonele creselor... "distrugatori i de cetati". 103 683 vrea sa le informeze pe toate furnicile de pe planeta ca Degetel e se apropie si ca acum nimic nu va mai fi la fel.. Se mai spune ca Degetele nu sunt asa înversunate doar pe furnici.. fara antene... Cele douasprezece furnici tremura numai când se gândesc la ele. Degetele. Nimeni nu mai stie ce e adevarat si ce e legenda. Degetele.. Nu se poate sa nu mai fie luate în seama. transform a sopârlele în terci. . Toate relatarile le descriu ca pe niste sfere imense de culoare roz. Nu iesiti afara. Degetele. Devasteaza totul. al caror comportament depaseste oroarea absoluta. care asasineaza totul în calea lor si nu manân ca nimic. Sufoca me lcii în grasime verde care miroase a usturoi. fara picioare. Ar fi posibil ca aceas ta furnica batrâna sa nu spuna baliverne. ac easta batrâna razboinica pretinde ca s-a apropiat de ele si s-a întors nevatamata. far a ochi dar si fara gura. nici macar reginel e.. 5 ramâne circumspecta.. mutilate dar înca vi i. în balta lor. "nenumaratii". Jefuiesc stupii albinelor. Se spune ca sunt oarbe si ca ucid pe toti care vad ca sa se razbune pentru ca ele sunt oarbe. 103 683 insista. "ferocitatea neteda".

În centrul încaperii. s-a straduit sa-si stapâneasca frica si sa mearga drept înainte ca sa viziteze cealalta parte a lumii. cetatea ei natala. Trei mii de soldati n-ar fi putut sa vina de hac tuturor Degetelor din lume caci sunt mult mai numeroase decât se crede. Adulmeca în departare o prezenta ostila . trece în continuare print r-o faza anorexica chiar daca manifestarile sunt mai putin spectaculoase ca înaint e. Degetele le pândesc si se pregatesc sa schimbe totul. medicul îsi concepuse cabinetul ca un salon. raspunsese ea. Nu suporta sa fie atinsa. De fapt.Iata ce explica amenoreea ei. Cine ar putea sa fie? 21. Dupa parerea mea. Peste tot. Deci de aici venea totul. o întrebase daca fata mânca acum nor mal. Acolo îsi adusese mama lui Julie fata de la prima criza de anorexie. Dar drumul era lung si. Repede. când nu putea s a descopere un astfel de traumatism în spatele unui comportament maladiv. propunea pacientelor sale sa-si autosugereze unul. . LOGICA PSY Pentru ca pacientii sa se simta în voia lor. fata nu a avut nicio . Atunci a luat hotarârea sa se întoarca la cuib. caci mai prezinta o tulburare. 103 683 a fost una dintre rarele furnici care au reusit sa scape. si si-a povestit aventurile noii regine. desi pornisera trei mi i. tinutul unde traiesc Degetele gigantice. Toate furnicile trebuie sa stie ca. acolo sus. refuza sa înghita tot ce sea mana mai mult sau mai putin cu carnea. Acolo a urmat o batalie memorabil a. Tot ce mai ramasese din acea armata glorioasa a pierit sub jeturi de apa cu s apun. 103 683 le descrie lumea. 103 68 3 mai vrea sa le spuna si alte lucruri. se straduia sa-si pastreze echilibrul pe un gheridon fragil dintr -un metal aurit. Niste tablouri moderne cu pete mari si rosii reuseau de minune sa nu se potriveasca deloc cu mobilele vechi din acaju. Speci alistul banuise imediat ceva sexual. lucrurile sunt netede.. Cele douasprezece sa formeze din nou cercul. Abuzase tatal ei de ea pe când era mica? Sau un prieten al familiei si-a permis unele libertati? Adolescenta fusese cumva pip aita de profesorul ei de canto? Aceasta idee o consternase pe mama. aceasta sa alarmat si a luat hotarârea sa porneasca o mare cruciada ca sa spulbere toate De getele de pe suprafata pamântului. tot rosie. când s-a întors la B el-o-kan. Regina din Bel-o-kan se însela. Îsi imagina fata luptându-se cu acel bat rân. în tinutul Degetelor. fara sa se mai gândeasca. reci. la marginea lumii au ajuns doar cinci sute. ca o fobie. Pentru specialist era evident ca micuta suferise un soc psihologic puter nic si îi era greu sa creada ca el se datora lipsei vocalizelor.Amenoreea? . Era atât de convins de asta încât. Mi-ati spus ca la cei nouasprezece ani ai ei. Trebuie alarmat universul. Caci povestea ei nu se opreste aici. Belokanienele au ridicat rapid o armata de trei mii de furnici cu abdome nele supraîncarcate cu acid formic. o vaza Mi ng. Face mofturi. .. obiecte ciudate caci sunt perfec t geometrice.103 683 se încapatâneaza. Dupa prima odisee. ascunse undeva deasupra norilor. Si le-a vazut. Dar batrâna exploratoare se întrerupe.Da.Nu. În loc sa se întoarca. da fuga sa se ascunda împreuna cu celelalte doua sprezece. . geometrice s i moarte. poate ch iar singura. psihoterapeutul era convins ca cei mai multi dintre clientii sa i fusesera abuzati sexual în copilarie. dar curiozitatea ei a fost mult mai puternica. Degetele au distrus natura si au înlo cuit-o cu obiecte pe care le fabrica chiar ele. sa le aduca celorlalte veste a cea rea. Când mama telefonase pentru o programare. . În zona lor. nici acum. Dupa aceea era usor sa fie tratate si deveneau abonatele lui pe viata.Poate ca aveti dreptate.

probabil din mila. Nu-i asa? Julie continua sa-l atâte discret pe câine. se uita la vaza si încerca cum putea mai bine sa înteleaga legatura dintre ele. chiar si cele pe care îti închipui ca le-ai uitat. Nu produce ovule daca nu se simte în stare sa hraneasc a apoi un fetus ca sa-l duca pâna la nastere. problema mea va fi sa te învat umilinta. Psihoterapeutul se ridica din fotoliu si o prinse de umeri. repeta el. Poate ca asta va fi de aj uns ca s-o satisfaca. ne aflam aici ca sa dezlegam împreuna enigmele trecutului tau. Asta e probabil c auza ca manânca atât de putin. sa-ti alung temerile si sa-ti permit sa exprimi tot ce ai mai bun în tine. Julie venise însotita de câinele Ahile. Câinele o privi cu atentie. . Ahile-vaza. Spera. . Nu-i asa? Cu un semn discret. Probabil ca asta e si motivul pentru care n u vrea sa reuseasca la bacalaureat. Creierul lui de câine era foarte dezamagit caci simtea ca fata îi indica ca avea de facut ceva f oarte important. . N-am dreptate? . . în limbajul nostru. Julie? o întreba psihoterapeutul. Toti oamenii îl lasau sa-si faca de cap. îti controlezi destinul si profiti deplin de drumul vietii. Vaza-Ahile. Julie îi indica câinelui Ahile ca pretioasa vaza chineze asca continea un os. nemâncând . Ma întelegi. Câinele se uita la Julie. Sarcina mea este sa-ti redau încrederea în tine.Julie prezinta ceea ce. sa-ti redau încrederea în tine.Evident. ma aflu aici ca sa te ajut.Julie. cu pleoapele cazute. si care trebuie sa fie linisti ta. Si nu poate sa de vina adulta. . . Mi se pare ca ti-e frica.data ciclu. bac-ul însemna si el trecerea la vârsta adulta.Înteleg. Asta constituie o întârziere anormala în dezvoltarea ei. Dar fetele tinere au pudoa rea lor si nu îndraznesti sa-ti exprimi durerea. Refuza sa devina adulta. nu-i asa? Julie consimti în sfârsit sa se uite în ochii medicului si zise: .Julie. umilinta este frâna. Apoi. o asigura el cu o voce ferma. se va macera în tine ca o fiere si vei suferi si mai mu lt. Daca nu.Cum ne mai simtim. Vo m examina unul câte unul toate episoadele existentei tale. legatura între fa ctorul postal si cutia de scrisori. spuse mama suspinând. Psihoterapeutul o ru ga s-o pofteasca înauntru. O secretara anunta prin interfon sosirea lui Julie. Poti sa întelegi asta. Corpul det ine propria lui întelepciune. Amenoreea este deseori legata de anorexie. Vrea sa-si mentina stadiul de copilarie. Îi trebuia mult timp ca sa înteleaga. ca corpul ei nu se va mai dezvolta si ca va ramâne pentru totdeauna o fetita. Care e legatura? Ceea ce îl întrista mult pe Ahile în viata lui de câine era faptul ca nu gasea legaturile între lucrurile sau evenimentel e lumii oamenilor. Stiu ca în adâncul inimii suferi din cauza mortii tatalui tau. Te voi asculta si. numim un "complex Peter Pan" .Sunt aici ca sa te ajut. Julie. setterul irlandez latra. fixez doua obiective principale ale activitatii noastre comune. aproape ca înt elese. E sti o fetita careia îi este frica singura în întuneric. dar nu îndrazni sa se miste în acel decor necunoscut. de exemplu. Julie. nu-i asa? Tacere. vom vedea cum sa spargem buba si sa cauterizam rana. . Mai întâi. Atunci. Cu asta ma ocup eu. Tânara se uita la ace l barbat masiv. Încrederea este acceleratorul personalitatii. Nici o expresie pe fata ei.Dar de ce se comporta astfel? . Profita de aceasta sedinta ca sa asi gure plimbarea zilnica a animalului.Ma doare-n cot de frâna si de acceleratorul dumitale. Psihanaliza a fost . Julie se cabreaza ca un cal îndaratnic care nu vrea sa sara p este un gard viu. împreuna. Trebuie totusi sa ti-o exprimi ca sa te eliberezi. De ce acel om umplea cutiile de scrisori cu bucati de hârtie? În cele din urma îsi daduse seama ca acel naiv lua cutia de scrisori drept un animal care se hranea cu hârtie. care transpira totdeauna si care îsi legase parul rar cu un snur l a spate. Dar ce voia Julie în acel moment? Pentru ca nu întelegea. Psihoterapeutul se uita fix la fata cu ochii cenusii. Din momentul în ca re stapânesti si acceleratorul si frâna.Julie.

Trebuia sa se degajeze repede.Nu spun sa te uiti înapoi.. iar când ma aflu la volan. asta merge o data la o suta. va supara faptul ca sunt prea.Nu vreau sa ma vad nici pe mine. Si. Cu cât acea mica pacienta îl sfida mai tare. cu atât o gasea mai frumoasa. ci de exces. autorul Om ului invizibili . e mai bine sa te uiti înainte. Nu-mi place sa ma uit înapoi. V-ati gândit la asta? Culoa rea asta rosie. Pâna atunci. Practicianul îsi sterse fruntea de sudoare. mobilele. Asa zisa psihoterapie este doar un mi jloc de a macera iar si iar trecutul. . Am înteles foarte bine ce e îm batrânit în lumea asta. tablourile. Mirosul era puternic si se simtea parfumul unei lotiuni mentolate. Probabil c a citise câteva carti de psihologie..Si ce spune "cartea care traieste si vorbeste" a acestui domn Edmond W ells? Acum se afla atât de aproape de Julie încât fata îi putea simti rasuflarea. A scris o carte care "traieste si vorbeste". Acea fata urmarea sa-l destabilizeze întorcând împotriva lui propriile lui arme.. Acum vedea cum sa iasa din impas. e adevarat ca îl facea sa se gândeasca la ceva precis. Culoarea rosie. Nu va mai adre sati mie ca unei copile inculte. si cât mai depar te posibil.. medicul prelua conducerea conversatiei. am citit si eu Introducere în psi hanaliza de Sigmund Freud si cunosc toate smecheriile psihanalistilor. reactionar. Era uimitoare. sclerozat.. endocrinologii prezinta probleme hormonale i ar psihoterapeutii sunt. în general. .. vazele rosii..Nici una. nu stau cu ochii fixati la oglinda retrovizoare. Nu-i placea sa simta rasuflarea nimanui. Acea clipa îi fusese de ajuns medicului ca sa-si revina. aplombul unei femei de treizeci de ani si un fel de ciudata c . . spun sa te uiti bine la tine însati. si daca nu vrei sa ai un accident. ...Un prieten care îmi vrea binele. Wells al meu e mult mai tare. Nici un ul dintre clientii sai nu-si permisese sa-l admonesteze direct. .Totusi? Edmond Wells. Wells. A nu intra niciodata în conflict cu un pacient pe propriul sau teren constituia o regula de baza a profesiunii. Cine este Edmond Wells? Si poti sa-mi arati "cartea care tr aieste si vorbeste"? Treptat. Când conduci masina. Julie fusese totdeauna discreta. Edmond Wells a scris: "Vezi ce specialitate si-a ales un medic si vei întelege care e problema lui. Ca si dumneata.Si felul în care a fost decorat acest cabinet. cu aerul ei de pustoaica d e doisprezece ani. prinzând din zbor ocazia d e a abate discutia.Exact la ce ma gândeam si eu. alegerea meseriei de psihoterapeut este în sinea ei un simpto m.conceputa doar ca sa-i ajute pe copii sa nu reproduca schemele ratate ale parin tilor lor.. fata din fata lui era doar o clienta. Exista vreo legatura cu H. Reflexele profesi onale erau prea înradacinate ca sa nu fie gata sa reactioneze în orice moment." . Julie îsi dadu seama de a sta si refuza sa mai continue aceasta înfruntare. Se apropie.. nu-i asa? . specialistul era el. Si coada de cal. Vru sa alunge aceste gânduri dar presupusa lui pacienta nu-i dadu ragaz..De altfel. Atunci preferat i sa credeti ca eu nu sunt normala. Dumneata îmi pari bolnav cu mania de a puncta fiecare fraza cu un "nu-i asa?" Julie continua netulburata: . .Cine e Edmond Wells? întreba medicul întrerupând-o. Nu sunt b olnava. Daca sufar. În viata ta exista cineva care te manipuleaz a si te perverteste. Medicul fu surprins. La ur ma urmelor. asta e tot. nu sufar de o lipsa. dermatologii sufera frecvent de acnee sau de psoriasis. Pleoapele lui se agitara ca doua scuturi intermitente. Îsi întoarse fata în alta parte cum putu mai bine . În realitate. lucida. nu te uiti la tine . replica taios Julie.G. Oftalmologii poarta în general ochelari. Sunteti fascinat de sânge? S i coada asta de cal! V-ati facut-o ca sa va exprimati mai bine tendintele femini ne? Specialistul facu un pas înapoi.

atât de departe de cuibul lor? 103 683 crede ca se afla acolo din aceleasi motive ca si noile ei însotito are: curiozitatea. Ajunge. în timpul razboaielor. Dar nu asta e lucrul cel mai extraordinar. 103 683 descope rise un Deget care nu manifesta ostilitate fata de furnici. Formeaza din nou cercul sub o radacina de fag. Un Deget incredibil care voia ca cele doua specii ale lor sa intre în comunicare. Nimeni nu poate sa prevada rezultatul unei arunca ri de zaruri. Erau evident gigantice dar m ai aveau si alte caracteristici. sa înc redintezi sortii unei aruncari de zaruri directia în care va fi lansat urmatorul a tac. Erau complet dure si paralelipipedice. Era impo sibil sa le sapi peretii. Totul în ea era încântator. Cred ca este de ajuns inteligenta lo r. atingându-se usor doar cu vâr ful antenelor. Ahile o urma. zarurile sunt cu siguranta cel mai bun mijloc de a îngrijora adversarul care se va simti depasit de un mecanism de gândire caruia nu-i sesizeaza logica. Chiar el îl pusese la punct s i stia sa-l foloseasca. foarte artagoase si foarte combative. volumul III 23. Îi placea sa i se opuna rez istenta. A auzit destul. ochii. sânii. Piticele vor si ele sa exploreze limitele geografice oriental e ale lumii. se afla la locul ei. s-a pomenit singura în tinutul Degetelor. O mânca din ochi. apa rece. Au reperat mirosul scadrei belokaniene si cauta înfruntarea. ENCICLOPEDIE STRATEGIE IMPREVIZIBILA: O minte atenta si logica este în stare sa prevada orice strategie umana. Evident. Dezamagit si dezorientat. Totusi. Se apropie. Pleca trântind usa. Sunt furnici pitice din cetatea Shi-gae-pu. Edmond Wells. a er si hrana moarta. în plus. Afara. TREI CONCEPTE EXOTICE Ridicându-si antenele deasupra adapostului. Introducerea a putin haos într-o strategie globala nu numai ca permite efe cte-surpriza ci. sa n-o mângâie. putini generali îndraznesc sa supuna caprici ilor hazardului alegerea viitoarei manevre. În fiecare cuib de Degete circula apa calda. De exemplu. Îi adresa un zâmbet provocator si îsi puse bretelele gentii pe spate dupa ce verifica pipaind ca Enciclopedia cu noasterii relative si absolute. 103 683 îsi continua relatarea. Exista totusi un mijloc de a ramâne imprevizibil: este de ajuns sa introduci un mecanism aleator într-un proces de decizie. Îsi impuse sa n-o atinga. 103 683 si cele douasprezece îns otitoare ale sale le repereaza pe noile venite. Din fericire. Acolo a mers din descoperi re în descoperire. îi trase animalului o lovitura de picior. Deci. parfumul. el va reactiona cu teama si din acel moment va deveni complet previzibil. D ar ce cauta acolo. 22. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 14 se retrage din cercul antenelor. Aceasta furnica vrea sa spuna ca a "vorbit" cu u . Dar fata se departase deja si statea lânga usa. Furnici de talie mica. Acest Deget fabricase o masina care permitea transformarea limbajului ol factiv al furnicilor în limbajul auditiv al Degetelor. 103 683 a vizitat apoi cuiburile Degetelor. ofera posibilitatea de a pastra secreta logica care sta la baza deciziilor importante. volumul III. Asta îl va învata sa sparga v aza Ming pe care i-o indicase în momentul în care îi arata asta. La început a întâlnit niste libarci care pretindeau ca au domesticit Degetele astfel încât acestea le depuneau zilnic cantitati enorme de ofrande în cupe v erzi monumentale.ultura livresca care îi sporea farmecul. Le lasa sa treaca.

chiar daca Degetele constituie o specie relativ întârziata . Deoar ece nu au carapace solida. asta s-a dato rat faptului ca furnicile nu stiau nimic despre Degete si îsi facusera despre ele în chipuiri himerice. facut de Degete. Nu prea au chef sa mai asculte urmarea relatari i batrânei furnici solitare pentru ca li se pare neînchipuit de stupefianta. ca s-o recunoasca din toate furnicile de pe acest Pamânt. 5 aminteste ca Degetele spargeau cetatile. 6 considera ca vârsta înaintata pe cart. Fiindca nu au mandibule ascutite. o are 103 683 îi tulbura întelegerea. Mult timp au ramas subdezvoltate. sunt doar inventia doicilor care vor sa sperie pui etul. acest lucru se datoreaza faptului ca acestea sunt situate a tât de sus încât nu le pot vedea. Degetele stau vertical în echilibru pe cele doua membre posterioare. Degetele i-au spus tot felul de bazaconii. Simtul auzului le permite sa comunice iar simtul vazului l e este suficient ca sa perceapa lumea. E un semn special. Dar astea nu sunt singurele lor caracteristici. este formata din cinci dege te articulate capabile sa ciupeasca. Nu e gainat de pasare. înseamna a colabora cu cel mai mare dusman al furnicilor. 103 683 cere sa fie ascultata fara idei preconcepute. cu numai câteva mii de ani în urma. Furnicile populeaza pl aneta de o suta de milioane de ani. Cu " masina de tradus ". Datorita explicatiilor sale. Milioane de giganti ocupa totusi foarte mult lo c. nic i un rest de mâncare. Totusi degetele au si ele gura. 103 683 raspunde ca totdeauna trebuie sa-ti cunosti bine dusmanii. sa rupa. Degetele sunt dincolo de orice închipuire a furnic ilor. e ceva care se vede de la o posta. A dialoga cu im Deget. Cu toate acestea. Degetele au reusit sa recupereze întârzierea fata de speciile cele mai avansate. 6 accepta experienta. Degetele nu exista. ea are totusi un imens avantaj asupra tuturor celorlalti locuitori ai planetei : extremitatea membrelor lor. 5 nu-si crede antenelor. Cum de n-au avut cunostinta mai devreme de existenta lor? 103 683 explica faptul ca pamântul este mult mai mare decât cred furnicile s i ca majoritatea Degetelor locuieste departe. emit e 13. Daca prima cruciada anti-Degete s-a transformat într-un masacru. Normal. sa striveasca. Tovarasele ei îsi misca antenele în semn de asentiment. ea va putea acum sa aduca o multime de lucruri la cunostinta surorilor ei mai mici! Ceea ce vad furnicile din Degete nu e decât prelungirea vârfului labelor lor. îsi fabrica niste "haine" cu fragmente de fibre vegetal e împletite. probabil cel mai monstruos. Acest atu le serveste la compensarea relativa a lacunelor corpurilor lor. Cele douasprezece ezita. Cercul se formeaza din nou. D elireaza. Exista ceva si mai extra ordinar. Batrâna furnica îi cere atunci sa linga acel semn pe care îl poarta pe frunte. Degetele constituie o specie animala foarte tânara. macar ca sa stii cum sa lupti cu ei. Sunt de o mie de ori mai mari decât ele. curiozitatea este de ordin genetic. Daca nu au descoperit nici ochi si nici gura la Degete. triumf pentru 103 683! Acea substanta tare si lipicioasa este un . se folosesc de masini. folosesc cutite fabricate din miner ale cioplite si lustruite pâna când pot sa taie. Câte sunt? Mai multe milioane. Dar la furnici. adica de niste cuiburi mobile puse în miscare de o reactie dintre foc si hidrocarbura. datorita mâinilor l or. linge si adulmeca. iar degetele.n Deget! Celelalte douasprezece sunt de acord: nu încape nici o îndoiala ca 103 683 e nebuna. 103 683 povesteste despre conversatia ei cu "Degetul care stie sa comuni ce". Celor douasprezece furnici tinere le vine greu sa creada tot ce spune so ra lor mai în vârsta. sa agate. 6 recunoaste ca întâlneste acea materie pentru prima data. de numai trei milioane de ani. au descoperit agricultura si cresterea vitelor si au început sa construiasc a orase. Abia foarte recent. ceea ce ei numesc mâini. Nu au antene pentru ca nu au nevoie de ele. Numa i pe doua! Au sânge cald. Astfel. ochi si picioare. sunt sociabile si traiesc în cetati. Cum n-au multe picioare care sa le propulseze cu mare viteza. sa strânga.

împreuna.. Cu "mâinile" lor. raspunse 15. la degete . 10 ar vrea sa le cunoasca mai bine. Asta e parada nuptiala. 13 spune ca e timpul de a asmuti universul. Degetele hranesc deja l ibarcile. Degetele numesc asta "lac de unghii" si e unul dintre cele mai rare prod use ale lor. trofalaxiile nu sunt automate. de a aduna într-o armata imens a toate furnicile si toate animalele si. legate unele de altele. 103 683 profita de aceasta dovada concreta a cunostintelor ei despre Deg ete ca sa-si împinga si mai departe avantajul. Asta e o sarcina imposibila.. trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. zu gravesc cu culori sau asociaza sunete care. Domesticirea tor? se întreaba uimite interlocutoarele ei. Chiar daca nu e usor sa le faci p e furnici sa accepte aceasta idee. Umorul. de n econceput pentru o furnica normala. N-avem ce face cu dragostea. Trebuie sa se stabileas ca cu ele relatii diplomatice. Umorul. efortul merita toata osteneala.. Ar fi mult mai sim pla. macar pentru hartile chimice. Arta este o nevoie la fel de intensa pe care o au Degetele de a confecti ona lucruri pe care le considera foarte dragute si care totusi nu folosesc la ni mic. cosenile. Dragostea e si mai enigmatica.. Sigur! Furnicile au domesticit deja o multime de animale: paduchii-de-fr unze. Cum poti refuza sa îmbratisezi pe cineva? Cum poti refuza sa regurgitezi hrana în gura celui lalt? Cercul de audienta devine si mai strâns pentru a încerca sa înteleaga. În tara lor pentru giganti. reciproc. Sederea printre acele fiinte bizare i-a tulburat l ui 103 683 puterea de întelegere. Onoreaza cu acest unguent fiintele care li se par importante. Mica trupa sovaie. cu umorul si cu arta.. dar nu poate sa spuna mai mult caci. umorul si arta.ul din lipiciurile misterioase pe care stiu sa le fabrice Degetele. dragostea. care a dialogat cu Degetele considera ca nu era vorba doar de n iste monstri lipsiti de judecata si aducatori de moarte.. Asistenta asculta din nou. domesticirea lor. nici la protejat. Nici la mâncat. 103 683 scutura din cap. trei au i nteresat-o în mod deosebit pe 103 683 si i s-au parut demne de a fi aprofundate. 103 683. explica ea. enunta ea. S-a întors ca sa transmita aceasta sugestie întregii sale specii. Pentru ca aventura ei sa fie bine înt eleasa. Sa coopereze cu Degetele! Sa le domesticeasca ca .. Dar din toate ideile lor insolite. Dar i se pare un se ntiment exotic necunoscut de insecte. Nu întelege prea bine despre ce e vorba. foarte interesata. de ce nu si degetele? La urma urmelor. Degetele produc forme. Si asta le provoaca spasme si le permite sa suporte mai bi ne viata. Caci. e altceva raspunde 103 683. Cele douas prezece exploratoare sa fie sustinatoarele ei. s-ar putea reproduce aici la o scara mult mai mare. sa se coopereze pentru ca Degetele sa beneficieze de cunostintele furnicilor si. dragostea provoaca la ei spasme si le permite sa suporte mai bine viata. sugereaza 16. Uneori chiar si le refuza! Sa refuzi o trofalaxie. Dragostea este atunci când un Deget mascul îsi înmulteste comportamentele ciud ate ca sa reuseasca ca un Deget femela sa-i acorde o trofalaxie. 16 doreste sa le situeze regatul. Si dragostea? întreaba 10. Escadra e stupefiata. furnicile de cunostintele Degetelor. arta. Degetele prezinta comportamente aberante. furnicile sunt din ce în ce mai uimite. si în aceasta privinta. Dupa cum spune 103 683. este acea nevoie maladiva pe care o au unele Degete de a spune povesti care provoaca la ei niste spasme nervoase si le permite sa su porte mai bine viata. Chiar si Degetul cu care a comunicat i-a istorisit "glume" care nu au avut nici un efect asupra ei. li se par de osebit de melodioase. nu e sigura ca a înteles totul foarte bine. E curioasa sa stie exact ce e dragos tea. sa distruga aceste Degete monst ruoase. Nu.. insista ea. Ceea ce au reusit libarcile.

pe niste simpli paduchi-de-frunze! Mai bine sa se alieze cu cei mai feroci locuitori ai padurii, de exemplu cele mai mari sopârle. De altfel, furnicile nu au obiceiul sa încheie aliante cu or icine. Si asa se înteleg destul de greu între ele. Lumea e plina de conflicte. Razbo aie între caste, razboaie între cetati, razboaie între cartiere, razboaie fratricide.. . Iar aceasta batrâna exploratoare cu fruntea murdara si cu carapacea marcat a de loviturile primite în întreaga ei existenta propune sa se faca o alianta cu... Degetele! Niste fiinte atât de colosale încât nu li se zaresc nici gura si nici ochii! Ce idee stranie! 103 683 insista. Repeta iar si iar ca, acolo sus, Degetele, unele Degete , sustin acelasi obiectiv: ajungerea la o cooperare furnici-Degete. Sustine ca a ceste animale nu trebuie dispretuite sub pretext ca sunt diferite si necunoscute . Totdeauna ai nevoie de cineva mai mare decât tine, spune ea. În fond, Degete le stiu sa doboare foarte repede un copac întreg si sa-l taie în bucati. Ar putea sa devina niste aliati militari foarte interesanti. În caz de coalitie, ar fi sufici ent sa li se indice ce cetate sa atace ca s-o sparga imediat. Razboiul constituind prima preocupare a furnicilor, argumentul are greut ate. Batrâna furnica rosie îsi da seama de asta si insista: . Va dati seama de ce forta am dispune daca într-o batalie am alinia o legiu ne de o suta de Degete domesticite! Ghemuita în scobitura fagului, escadra e constienta ca traieste un moment crucial din istoria furnicilor. Daca aceasta furnica batrâna reuseste sa le convin ga, poate ca într-o zi va reusi sa convinga întreg furnicarul. Si atunci... 24. BAL MAGIC LA CASTEL Degetele se unesc. Dansatorii îsi iau în brate cu fermitate partenerii. Bal la castelul de la Fontainebleau. În onoarea înfratirii orasului Fontainebleau cu orasul nipon Hashinoe, în vech ea cladire istorica avea loc o petrecere. Schimb de drapele, de medalii, de cado uri. Reprezentatii de dansuri folclorice. Coruri locale. Prezentarea panoului FO NTAINEBLEAU-HASHINOE: ORASE ÎNFRATITE, care va marca de acum înainte intrarea în ambel e orase. Degustari de sake japonez si de rachiu de pruna frantuzesc. Masini care arboreaza ambele drapele parcheaza în curtea centrala si din e le coboara perechi de întârziati în haine de gala. Îmbracate în haine negre, Julie si mama ei intra în sala de bal. Tânara cu ochii cenusii nu era deloc obisnuita cu o asemenea revarsare de lux. În centrul încaperii luminate, o orchestra de coarde cânta un vals de Strauss si perechile se învârteau, amestecând negrul smochingurilor barbatesti cu albul rochii lor de seara ale femeilor. Servitori în livrea circulau prin sala, ducând pe tavi de argint siruri de p rajiturele multicolore, aranjate în cuiburi de hârtie colorata. Orchestra accelera ritmul: vârtejul final al Dunarii albastre. Perechile s e transformara în sfârleze negre si albe emanând parfumuri grele. Primarul astepta pauza ca sa-si tina discursul. Radiind de multumire, el îsi declara satisfactia pentru înfratirea dragului sau oras Fontainebleau cu Hashin oe. Lauda strânsa prietenie franco-japo-neza si spera ca aceasta va dura vesnic. E numera principalele personalitati prezente: mari industriasi, profesori universi tari eminenti, functionari importanti, ofiteri, artisti renumiti. Toata lumea ap lauda foarte tare. Primarul orasului japonez raspunse printr-o scurta expunere asupra temei întelegerii între culturi, indiferent cât de diferite sunt ele. - Avem totusi, dumneavoastra aici si noi acolo, aceeasi sansa de a trai în mici orase linistite; frumusetea naturii creste la noi în ritmul anotimpurilor si se adauga talentelor omului, declara el. Dupa aceste cuvinte si dupa alte aplauze, începu din nou valsul. Greu te p

uteai întelege într-o asemenea harmalaie. Julie, mama ei si Ahile se asezara la o ma sa într-un colt unde prefectul veni sa le salute, Era însotit de un barbat destul de înalt, blond, cu ochii mari si albastri. - Vi-l prezint pe comisarul divizionar Maximilian Linart, despre care vam vorbit, preciza prefectul. El conduce ancheta asupra mortii sotului dumneavoa stra. Puteti avea deplina încredere în el. E un politist fara pereche. Preda la scoa la de politie din Fontainebleau. Va sti sa stabileasca cu rapiditate cauzele mor tii lui Gaston. Barbatul întinse mâna. Schimb de sudori metacarpiene. - Încântata. - Încântata. - Si eu la fel. Nemaiavând ce sa adauge, cei doi se retrasera. Julie si mama ei contemplar a de la distanta petrecerea care era în toi. - Dansati, domnisoara? Un japonez tânar se înclina în fata lui Julie. - Nu, multumesc, raspunse ea. Surprins de acest refuz, japonezul ramase o clipa nehotarât, întrebându-se car e erau cerintele politetii frantuzesti când un cavaler era respins în cadrul unei ma nifestari oficiale. Mama îi veni în ajutor: - Scuzati-o pe fiica mea. Suntem în doliu. În Franta, negrul e culoarea doli ului. Usurat ca nu el era motivul si încurcat totodata de greseala facuta, baiat ul se apleca exagerat de mult în fata mesei. - Iertati-ma ca v-am deranjat. La noi e invers, albul este culoarea doli ului. Prefectul povestea o gluma unui mic grup de invitati: - Un eschimos sapa o gaura în gheata. Arunca firul de plastic cu cârlig si m omeala. Asteapta, când, deodata, se aude o voce foarte puternica care face sa se c utremure solul: "Aici nu e peste!" Speriat, eschimosul pleaca ceva mai departe s i sapa alta gaura. Arunca fanionul si asteapta. Vocea rasuna din nou: "Nici aici nu e peste!" Eschimosul se duce si mai departe si sapa a treia gaura. Vocea se aude din nou: "Nu-ntelegi c-aici nu e peste!" Eschimosul se uita cu atentie în jur , nu vede pe nimeni si, din ce în ce mai speriat, ridica o privire spre cer si între aba: "Cine-mi vorbeste? Dumnezeu?" Iar vocea rasuna din nou: "Nu, directorul pat inoarului..." Câteva râsete. Felicitari. Apoi al doilea val de râsete pentru cei care au întel es cu întârziere. Ambasadorul Japoniei vrea sa istoriseasca si el ceva: - E vorba de povestea unui om care se aseaza la o masa, deschide un sert ar, scoate o oglinda si se uita îndelung la ea, crezând ca vede imaginea tatalui sau . Nevasta lui vede ca se uita mereu la acea rama si se nelinisteste, imaginându-si ca e vorba de fotografia unei amante. într-o dupa-amiaza, profita de absenta sotu lui ei ca sa se convinga. Va vedea imaginea pe care sotul ei o tine ascunsa. Cum se întoarce barbatul acasa, femeia îl întreaba geloasa: "Poti sa-mi spui si mie cine e femeia aia batrâna si urâta careia îi pastrezi portretul în sertar?" Alte hohote de râs politicoase. Al doilea val de râsete pentru cei care au înt eles cu întârziere. Al treilea val de râsete al celor care au cerut sa li se explice p oanta. Prefectul Dupeyron si ambasadorul Japoniei, încântati de succesul lor, spuse ra si alte glume. Îsi dadura seama ca nu era prea usor sa gaseasca glume care sa f ie la fel de amuzante pentru amândoua popoarele, glumele pline de referinte cultur ale care au sens doar în tara lor de origine. - Credeti ca exista un umor universal capabil sa faca toata lumea sa râda? întreba prefectul. Calmul reveni abia atunci când majordomul suna clopotelul ca sa anunte ca toata lumea se putea instala la masa caci urma sa se serveasca cina. În fata fieca rei farfurii erau asezate niste pâini mici si rotunde.

25. ENCICLOPEDIE RETETA DE PÂINE: Pentru cei care au uitat-o. Ingrediente: 600 g faina. 1 pachet de drojdie uscata 1 pahar de apa 2 lingurite de zahar 1 lingurita de sare, putin unt. Puneti drojdia si zaharul în apa si lasati-le sa stea asa o jumatate de or a. Se formeaza o spuma groasa batând în cenusiu. Turnati faina într-o strachina, adaug ati sarea, si faceti o gaura în centru ca sa turnati lent lichidul. Amestecati tot ul în timp ce turnati. Acoperiti strachina si lasati sa se linisteasca un sfert de ora într-un loc caldut si la adapost de curenti de aer. Temperatura ideala este d e 27 de grade Celsius dar, daca nu se poate, e mai bine o temperatura mai joasa. Caldura ar ucide drojdia. Când coca a crescut, framântati-o putin cu amândoua mâinile. Apoi lasati-o din nou sa creasca timp de treizeci de minute. Pe urma o puteti pu ne la copt timp de o ora într-un cuptor sau în carbuni de lemn. Daca nu aveti cuptor si nici carbuni, coaceti-o pe o piatra lasând-o în bata ia soarelui. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 26. O AMENINTARE 103 683 cere iar putina atentie din partea însotitoarelor sale. N-a spus t otul. Vrea neaparat sa ajunga cât mai repede în cetatea natala pentru ca Bel-o-kan e ste pândit de o primejdie teribila. Degetele care comunica sunt foarte pricepute. Pot sa lucreze mult timp c a sa produca ceea ce au nevoie. Astfel, vrând s-o faca cu orice pret sa înteleaga lu mea lor de visu, au lucrat ca sa-i fabrice un mini-televizor la scara ei. Ce-i acela un televizor? întreaba 16. Batrâna furnica se straduieste sa se faca înteleasa. Îsi agita antenele ca sa deseneze un patrat. Televizorul e o cutie prevazuta cu o antena care, în loc sa pe rceapa mirosurile, percepe imaginile din aerul lumii Degetelor. Degetele au deci antene? întreaba 10 uimita. Da, dar antene deosebite, care nu sunt în stare sa dialogheze între ele. Ser vesc doar la receptionarea imaginilor si a sunetelor Le explica ca acele imagini arata tot ce se petrece în lumea Degetelor. Su nt reprezentarea sa si aduce toate informatiile necesare pentru întelegerea ei. 10 3 683 stie foarte bine ca nu e usor de explicat. Si în aceasta privinta trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Datorita televizorului, si fara sa fie nevoie sa te deplas ezi, batrâna furnica rosie a reusit sa vada totul si sa cunoasca totul despre lum ea Degetelor. Or, într-o zi, a vazut la televizor, într-o emisiune regionala, o pancarta a lba înfipta exact la câteva sute de pasi de marele furnicar Bel-o-kan. Cele douasprezece cercetase îsi ridica antenele surprinse. Ce-i aia o pancarta ? 103 683 explica. Când Degetele pun pancarte albe undeva, asta înseamna ca se pregatesc sa taie copaci, sa distruga cetati si sa striveasca totul. În general, pancartele albe anunta construirea unuia dintre cuiburile lor cubice. Pun una si întreaga regiune este repede transformata într-un desert plat, tare, fara iarba, pe care se înalta curând un cub pentru Degete. Ceea ce se întâmpla acum. Trebuie neaparat anuntat la Bel-o-kan mai înainte de a începe lucrarile de distrugere si de moarte. Cele doua se gândesc. La furnici, nu exista sef, nu exista ierarhie, nu exista decât ordine dat e sau primite, nu si obligatia de supunere. Fiecare face ce vrea si când vrea. Cel e douasprezece se sfatuiesc. Aceasta batrâna exploratoare le-a semnalat faptul ca

cetatea natala e în pericol. Nu se poate actiona cu o minutiozitate excesiva. Renu nta sa mai exploreze marginea lumii si iau hotarârea sa se întoarca rapid la Bel-o-k an ca sa-si anunte surorile de pericolul pe care îl reprezinta înfricosatoarea "panc arta a Degetelor". Înainte spre sud-vest. Totusi, chiar daca e cald, vine noaptea si e prea târziu ca sa mai porneas ca la drum. A sosit ceasul mini-hibernarii nocturne. Furnicile se grupeaza în scob itura unui copac, îsi îndoaie picioarele si antenele si se ghemuiesc unele în altele c a sa mai beneficieze câteva clipe de caldura lor. Apoi, aproape simultan, antenele se lasa usor în jos si ele adorm visând lumea ciudata a Degetelor, acei giganti cu capetele pierdute departe sus, spre vârful copacilor. 12 si le închipuie mâncând. 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA La masa, primarul orasului japonez vorbi despre unul dintre locuitorii d in Hashinoe. Era un ermit nascut fara brate care traia pictând cu picioarele. Si n u numai ca stia sa picteze, ci îsi controla destul de bine degetele de la picioare ca sa traga cu arcul si sa se spele pe dinti. Nevrând sa ramâna mai prejos, prefectul spuse ca si orasul Fontainebleau ave a locuitorii lui deosebiti. Dar, dintre toti, cel mai extravagant fusese un sava nt nebun, pe nume Edmond Wells. Acest pseudo-om de stiinta încercase sa-si conving a concetatenii ca furnicile constituiau o civilizatie paralela cu care oamenii a r fi avut tot interesul sa comunice pe un plan de egalitate! La început, lui Julie nu-i veni sa creada, dar prefectul pronuntase într-ade var numele lui Edmond Wells. Se apleca ca sa auda mai bine. Alti invitati se apr opiau si ei ca sa auda povestea savantului obsedat de furnici. Încântat ca reusise s a capteze atentia celor din jur, prefectul continua: - Acest profesor Wells era atât de convins de realitatea obsesiei sale încât a luat contact cu presedintele republicii ca sa-i propuna sa creeze... sa creeze. .. Nu cred ca v-ar putea trece prin minte! Facu o scurta pauza dupa care pronunta lent: -...O ambasada a furnicilor. Cu un ambasador al furnicilor la noi! Urma o tacere lunga. Fiecare încerca sa înteleaga cum se putea concepe asa c eva... - Dar cum i-a venit aceasta idee stranie? întreba sotia ambasadorului japo nez. Prefectul explica: - Acest profesor Edmond Wells spunea ca pusese la punct o masina capabil a sa traduca cuvintele furnicilor în cuvinte umane si viceversa. Credea ca astfel va fi posibil un dialog între civilizatiile oamenilor si cea mirmeceeana. - Ce înseamna "mirmeceeana"? - Asta înseamna "furnica" în greceste. - Si e adevarat ca se poate dialoga cu furnicile? întreba alta doamna. Pre fectul dadu din umeri. - Haida-de! Dupa parerea mea, acest savant excelent bause putin cam mult din rachiul nostru local. Dupa care facu semn sa fie umplute din nou paharele. La masa se afla directorul unui birou de studii, foarte doritor sa obtin a comenzi si subsidii din partea primariei. Se folosi de aceasta ocazie ca sa at raga asupra lui atentia edililor. Acesta interveni: - Eu am auzit ca s-a ajuns la unele rezultate fabricându-se feromoni de si nteza. Se pare ca stim sa le spunem doua cuvinte: "Alarma" si "Urmeaza-ma"..., s emnale bazice, într-un fel. E suficient sa se reconstituie molecula. Am învatat sa f acem acest lucru din 1991. Se poate deci imagina ca o echipa a putut sa dezvolte aceasta tehnica în asa masura încât sa extinda acest vocabular la alte cuvinte, poate chiar la fraze întregi. Seriozitatea cu care fusese facuta aceasta remarca îi stupefie pe cei din jur. -Sunteti sigur de asta? îsi lua inima în dinti sa întrebe prefectul.

Cu ajutorul unui computer. Stati putin! Presedintele nea trimis o copie. Du-te si adu-mi-o. admitând ca le-am putea vorbi. E ceva la îndemâna oricarui ucenic în ale parf umurilor.Am auzit de descifrarea limbajului dansat al albinelor dar nu de limba jul olfactiv al furnicilor. Antoine. oaspetii lui nu venisera la castel ca sa primeasca lectii de entomologie. Ca si cum informatia în sine e ra atât de uluitoare încât era nevoie de ceva timp ca sa poata sa fie digerata. se asociaza apoi fiecarei molecule odorante un cuvânt audibil si viceversa. . . Acaparase di n nou atentia. E o simp la analiza-sinteza de molecule.Anul trecut. Feromoni i limbajului furnicilor sunt parfumuri. Se poate spune ca fotocopiem un parfum.Si. sa danseze si sa manânce bine. va închipuiti scena.N-o sa va vina sa credeti. la o scara mai mica decât a noastra. Iata de ce sunt aceleasi conflicte pentru aceleasi cauze. Au o agricultura. . Venisera ca sa râda. . O furnica mica în frac si cu papion ar circula pri ntre invitati cu ocazia unei receptii oficiale.Si poate si pentru faptul ca studiile despre furnici nu sunt finantate decât de cei care fac insecticide. Astepta sa se faca liniste si începu sa citeasca: Traim de cinci mii de ani cu aceleasi idei: democratia fusese deja inven tata de grecii din Antichitate. . dar nu putea sa citeze ca sursa Enciclopedia cunoa sterii relative si absolute. . ar zice de exemplu ambasadorul Guatem alei.. raspunse mica insecta înaintând minus cula sa carte de vizita. Au gasit solutii originale la probleme pe care noi nu st . un grup din aceste "furnici nebune". a contactat Ministerul Cercetarii si chiar pe presedintele republicii ca sa le ceara realizarea acestei ambasade a furnicilor.Pentru a reconstitui moleculele limbajului furnicilor este suficient s a se foloseasca doua masini: un spectrometru de masa si un cromatograf. ce interes am avea sa creem o ambas ada a furnicilor? întreba sotia ambasadorului Japoniei. ar raspunde furnica. Urma o tacere jenanta pe care prefectul se grabi s-o alunge. optiuni sociale ciudate susceptibile sa ne largeasca orizontul. fiindu-le teama ca-si vor pierde locurile. scuzati-ma. filozofia si logica dateaza toate de cel putin trei mii de ani. Apoi. .Am citit într-o revista stiintifica foarte serioasa.Stiu. spuse alt invitat. raliate acestui sava nt. . replica in ginerul. acest profesor Edmond Wells. "Pe cine trebuie sa anunt?" întrea ba usierul. sunt noul amba sador al furnicilor. al patrulea care a fost strivit de la începutul mesei!" Gluma improvizata stârni râsul tuturor.Totusi. Inginerul continua: .Oh. matematica.Ascultati ce spune. caci sunt tinute în frâu de oamenii de la putere ca re. pre tindea ca furnicile formeaza o putere economica si politica terestra. zise: . Secretarul prefectului se duse sa scotoceasca într-o servieta si veni cu f oaia. o tehnologie. daca am crea o ambasada a furnicilor la Par is? Eu mi-o închipui foarte bine. în timp ce furnicile nu produc nimic util omului. aceste creiere nu sun t folosite la randamentul maxim. Iata de ce exista aceeasi neputinta de întelegere între generatii. Prefectul le ceru celor din jur sa se apropie de parca ar fi vrut sa le în credinteze un secret. .Pe ambasadorul lumii furnicilor. Furnicile ne ofera un alt mod de a vedea si de a reflecta asupra lumii n oastre. Nimic nou sub soare. Prefectul abatu discutia în alta d irectie. dar considerabila. revenind la aspectele comice ale propunerii lui Edmond Wells. . Nimic nou pentru ca totdeauna f unctioneaza în acelasi fel aceleasi creiere omenesti. produc miere.Lumea se ocupa mai mult de albine pentru ca prezinta un interes econom ic. dupa ce râsetele încetara. Si Julie citise asta. remarca Julie. cred ca v-am calcat adineauri. La urma urm elor. Acest tip. Prefectul era multumit. În plus. Poate ca asta e si cauza pentru care au fost ignorate studiile despre limbajul lor... Prefectul facu o pauza înainte de a continua. retin emergenta unor concepte sau idei noi.

turisti din lumea întreaga.Nu mare lucru. Asta atrage d upa sine insecuritate. zise mirat comisarul. Vazând ca Maximilian Linart era în continuare uimit. prefectul îl trase de mâneca pe comisarul Maximilian Linart si îl pofti sa discute cu el la adapost de urechile i ndiscrete. . Daca nu reactionam rapid. . . Erau reprezentantii unui mare grup financiar.Unde ai ajuns cu ancheta asupra decesului directorului serviciului jur idic al Apelor si Padurilor. 28. LECTIE DE MATEMATICA . Voia s-o examineze. Medita îndelung cu ochii la ea. apropiat de un castel i storic.E un caz ciudat. un nebun! Julie ceru scrisoarea.Da. Complexul avea sa atraga. fara ca cineva sa ia atitudine. Regiunea noastra moare. neobservata pâna în acel m oment deoarece era camuflata de copacii înalti.Cum faci patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu sase bete d . Tonul era imperativ. repeta întrebarea. Acolo îl informa ca nu numai din prietenie între popoare se deplasasera t oti acei industriasi japonezi. . unde promotori i imobiliari incendiaza flora ca sa poata parcela zone protejate. doar ca nu figureaza în registrul de cadastru. La desert. administratiei si politiei.Daca ai înteles.Dar padurea din Fontainebleau a fost declarata rezervatie naturala pri n hotarârea prefecturii. aici nu suntem în Corsica sau pe Coasta de Azur. Nimic nu te împie dica sa anchetezi asupra decesului lui Pinson dar si a ridicarii acestei misteri oase piramide. car e dorea sa ridice un complex hotelier în padurea din Fontainebleau. insista prefectul. .Stii cu siguranta ca zona are un procent mare de someri.Si! Exista deci deja oameni care nu tin cont de interdictia de a const rui în mijlocul unei rezervatii protejate. doamna.Dupa toate aparentele. traiesc în cetati de câteva zeci de milioane de indiv izi fara periferie periculoasa. prefectul preciza cu un ton pe care îl dorea convingator: . dupa parerea lor. .Exact. Am cerut serviciului medico-legal efectuarea autopsie i. fara ambuteiaje si fara probleme de somaj. A ve nit vremea ca oamenii si furnicile sa coopereze de la egal la egal.Trebuie neaparat sa stim mai multe. Ce-ai aflat despre acea pira mida? . Ideea unei ambasade a furnicilor este mijlocul de a crea o punte oficiala între cele ma i evoluate doua civilizatii terestre care s-au ignorat reciproc prea mult timp. Hotelurile noastre se închid unul d upa altul. Comisarul Linart se întreba unde voia sa ajunga prefectul cu acest mic dis curs tinut numai pentru el.im sa le rezolvam.Da. . Ne-am înfruntat destul de mult timp. ceea ce constituie un precedent interesant în ceea ce-i pr iveste pe prietenii nostri investitori din Japonia. Dar trebuie sa tinem cont de miza economica. . Si? . Apoi râsul prefectului fu reluat de invit ati si amplificat. Sunt sigur ca cele doua evenimente sunt legate între ele.Am citit în raportul dumitale preliminar ca cadavrul a fost gasit în aprop ierea unei piramide din beton înalta de aproape trei metri. . Gaston Pinson? . Dupa ultima fraza urma o tacere.Evident. . Atrage dupa sine criza. . Ne-am dispretuit destul de mult timp.Ce ati vrea sa fac eu? Prefectul îi oferi prajituri cu zmeura. De exemplu. tinerii vor pleca d in tinut iar impozitele locale nu vor mai fi suficiente ca sa mai faca fata nevo ilor scolilor. Situat printre copaci centenari si în mijlocul unei naturi înca salbatice. Dupeyron dadu din umeri. Chicotelile lor încetara abia când se aduse felul urmator de mâncar e. raspunse politistul acceptând desertul. acest domn Edmond Wells era putin deranjat mint al! zise sotia ambasadorului Japoniei. Au construit foarte linistiti. de parca ar fi vrut s-o învete pe de rost.

Nu ti-am cerut sa te ridici. pe urma suntem gata sa admitem orice. îsi lua servieta si iesi trântind usa spre uimirea tut uror. cum ceea ce are loc în gândire îsi va produce efectul în viitor. Se uita la clasa. cu conditia sa fie asezate în. lânga radiator. E prea târziu.Deci. da.. afla ca în viata poti sa trisezi. truditorii. dupa numele grupului rock pe care îl fo rmasera. Toata clasa izbucni în râs. Se stradui sa citeasca pe buzele lui. Nu-i asa. cu conditia sa nu fii prins. De fiecare data când mama lu . vreau sa ramân în picioare. Urmau apoi cei cu stare medie. dar dumneavoastra gânditi consta nt în acelasi fel.. zise ea. .Azi am studiat a treia dimensiune. . Unul din cei "Sapte Pitici" îi adresa niste semne. domnisoara Pinson. înteleg ca esti afectata de moartea tatalui du mitale. .. care munceau mult pentru rezultate putine.În legatura cu zero? spuse ironic profesoara. În spate se a flau cei care îi invidiau si se pregateau deja sa le dea ascultare.David.. . Julie se uita pierduta în jur. Îsi li pea si îsi dezlipea degetele ca si cum ar fi compus o forma careia ea nu-i întelegea semnificatia. Probabil ca toti ceilalti elevi cunosteau so lutia..Nu. Profesoara o domina de la înaltimea catedrei. . Aliatul ei avu un aer disperat. Aceasta forma reprezinta a t reia dimensiune. mila sau usurarea ca ea era la tabla si nu altul. R epet. Unde. Apropie-te de catedra ca sa dai raspunsul.Ati spus ca e important sa gândim altfel. Vreau sa va spun ceva.Stai jos. Sase chibrituri. în ce împrejurari si când va obtine altul? " Câtiva din primele rânduri izbucnira în râs.Te-as ruga sa fii cuviincioasa.. .. Se aflau acolo cei "Sapte Pitici". Daca ne bagam în cap istoriile astea cu cercuri si cu triunghiuri. . Profesoara scrise pe tabla: timpu l. . Vreti doar sa ne frângeti spiritele ca sa le faceti docile. domnisoara. Julie. 29. detasând bi ne silabele. Julie se uita tinta la profesoara de matematica.. Sase chibrituri formeaza patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu conditia. .Nu ti-a suflat bine. Nu "pironida". domnisoara Pinson? Julie dadu din umeri. Notiunea de timp îsi are si ea locul în matematica. domnisoara Pinson. bebelusul este cuprins de o ang oasa pe care pediatrii o numesc "doliul bebelusului". Relieful. sperând ca cineva sa-i vina în ajutor. Treci la loc. se lafaiau marginalii. . dar asta nu schimba cu nimic legile matematicii care guverneaza lumea.. impecabili si studiosi. . Julie se ridica din banca si se duse la tabla. ENCICLOPEDIE DOLIUL BEBELUSULUI: La vârsta de opt luni. Acesti elevi nu prea se amestecau cu restul clasei.Bine. ea reprezinta cucerirea reliefului.Pironida. . Dar predati o materie care nu corespunde cu nimic practic în viata.e chibrit. Pe fetele elevilor se putea citi indiferenta amuzata.ro. În primul rând tronau fiii de bani gata. Mâine vom vorbi despre a pa tra: timpul. Astfel as putea mâine sa va pun înt ebarea: "De ce a luat Julie Pinson un zero. sa fie asezate cum? Încearca sa gândesti altfel. Julie se ridica în picioare.Haide. Ti -am vazut manevrele.. Ce forma era cea de colo? Acum baiatul articula cu grija ceva. ni.. Julie mijea ochii. Ea aminteste ca e posibil s a deschizi lumea ca sa treci de la o suprafata plana la un volum. Am trecut dej a acest zero în carnetul tau de note.. care e rasp unsul? insista profesoara. Pi. patru triunghiuri. zise profesoara.Sunt cuviincioasa. . Cei din clasa se zgâiau la ea rânjind. Da vid? Din doi pasi ajunse în fundul clasei lânga respectivul elev.Vrei sa mai primesti un zero. Deschide-ti imaginatia . Pi-ra-mi-da. când. Iar în fun d. .

10. Mirmiceenele v ad pe flori chiar linii care sunt adevarate piste de aterizare pentru albinele c ulegatoare. De la stânga 1a dreapta. Furnicile ar dori sa aleaga drumul cel mai rapid ca sa ajunga la Bel-o-k an. Multe evenimente politice . sa poata capta mai bine feromonii. sa treaca prin boschetii de campanule care îsi împrastie mireasma pâna la ele si p este care zboara roiuri de fluturi cu aripile pictate cu ochi mirati. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. teama de pierdere a unei fiinte dragi . Exploratoarele îsi agita antenele-radar olfactive la 8000 de vibratii pe secunda ca sa adulmece mai bine mirosurile din jur. semnaleaza ca acel colt este infestat de paienje ni saritori si de serpi cu nas lung. Dar 16. ar fi cu siguranta capturat de furnicile sclavagiste pe care furni cile pitice le-au respins pâna la nord. Infor matiile ultraviolete fac sa apara flori si insecte prin verdeata. Disting perfect ultravioletele si mai putin bine infrarosiile. Chiar daca mama lui revine.) vor decurge din aceasta prima disperare. chiar si tata). În loc sa zare asca o imagine fixa si clara. Fiecare dintre globii lor oculari este format din mai multe lentile optice. Aerul cald stârneste tântarii care pornesc imediat sa vâneze silvia cu cap neg ru si reflexe cian. Furnicile au o perceptie vizuala diferita de cea a mamiferelor. prin numarul lor. Aceasta teama provoaca dese ori crize de lacrimi si simptomele angoasei. În plus. pajistea galbena a pa mânturilor nordice. Trebuie sa se grabea sca pe piste ca sa-si puna în garda cetatea natala împotriva amenintarii "pancartei albe". Va trebui sa se astepte ca bebelusul sa ajunga la vârsta de optsprezece lu ni ca sa accepte disparitia momentana a mamei sale. Se opresc ca sa contemple peisajul si cauta cel mai bun pasaj ca sa coboare. peste care zboara muste castanii-aurii si tauni agasanti. hoarde de furnici canibale migratoar e tocmai traverseaza acel loc. pâna la batrânete (teama de singuratate. PANORAMIC E frig. dar teama de necunoscut le da putere. care. de un verde ca smaraldul. Astfel ele percep mai puti n bine detaliile dar detecteaza mai bine cele mai mici miscari. astfel înaltata. se ridica pe cele patru picioare pos terioare pentru ca. va fi d in nou angoasat când ea va pleca iar. ele percep o multitudine de imagini neclare. ajung în sfârsit la o percepere clara. Nici o legatura cu gustul sarat si acid. Cele douasprezece explorat oare si batrâna furnica rosie au pornit la drum de dimineata. Dupa imagini. 5 considera ca cel mai bun drum ramâne coborâr ea falezei prin dreapta. teama de straini etc. Ajung la o faleza care domina o vale. el crede ca nu se va mai întoarce niciodata. Pamântul are pentru ele un miros tare si totodata dulce. deci te poti pomeni singur. mirosuri. Drama: "eu" e dif erit de tot ce-l înconjoara. 103 683 asculta cu atentie aceste informatii. poti sa fii în contact cu "straini care nu sunt mama " (este considerat strain tot ce nu este mama si. exploratoarele vad turbariile negricioase ale tin utului sudic. Bebelusul si mama lui nu sunt legati în mod iremediabil . În jurul ei. apoi mar ile stânci. care are cele mai lungi antene. Adulmeca emanatiile copacilor si pamântului. pe crengi. sp ecialista în cartografie chimica. la o adica. ele detecteaza prazi departate si pradatori în aprop iere. În privinta spectrului de culori. si chiar daca grupul lor ar încerca sa treaca pe su s. însotitoarele ei scruteaza cu antenele lor mai scurte formidabilul decor olfactiv care se întinde în fata lor. Cele mai multe dintre celelalte angoase pe care omul la va cunoaste mai târziu. La aceasta vârsta bebelusul învata ca în lumea ace asta exista lucruri care se petrec si pe care el nu le domina. ale muntelui cu flori. Facând sa se roteasca tija frontala. "Doliul bebelusul ui" se explica prin constientizarea atoniei sale fata de lume. volumul III 30.i pleaca. sensibilitatea furnicilor este la fel de deosebita. Edmond Wells. padurea neagra populata de ferigi si cintezoi înfocati.

. Întors acasa. dar nu are anvergura reginelor de altadata. simboluri ale prosperitatii: un acvari u mare si un semineu foarte mare. Un om de stiinta studia zborul mustelor. Traia într-un o ras frumos si se bucura de doua elemente. Atunci scrie în carnetel urmatoarea constatare: "Daca tai o aripa unei muste.". Canalul 345. Cu telecomanda în mâna. de un gru p care declara ca se numeste "I. în apropierea care ia a fost garata o masina cu explozibili. Canalul 46. lumea e dra goste. În salon. Ohahah. aah. îsi zice Belokiu-kiuni. Cu cozile blonde pe spate. Musca zboara din nou. Rezolvase atât d e multe cazuri. Social. Cer o marire a salariilor si a pensiilor. Canalul 45. avusese loc o copulatie fara zbor într-o sala închisa. Canalul 67.s-au petrecut de când a parasit federatia. Mai mult de atât. S i vede ca musca zboara chiar si fara acel picior. Facea parte din cercul intim al prefectului. Cu ajutorul pernitelor plantare adezive. se pare ca aceasta specie a reusit sa inventeze non-violenta prin sex. numai dragoste. îl aprecia si ca partener de tenis. Superiorii aveau încredere în el si nu interveneau în anchetele pe care le conducea. te iubesc. "Islam Planetar". Prezentatorul saluta m ultimea care îl ovationeaza si lasa sa treaca în fata lui o femeie plinuta. fata s tatea cu mutrisoara întinsa spre ecran. Atentatul a fost revendicat... i se parea ca re usise în toate. ea devine surda". Dar în afara acestor momente.. "Capca na gândirii". Marguerite pune jos telecomanda. aah. Film erotic. Îi placea mult acel joc televizat. nici o furnica nu e obligata sa-si aprecieze regina. furnicarul a dus lipsa de sexuate. Ultima ora. nu. 31.. Canalul 201. bine. oh nu! oh. nu.. Documentar. Textul precizeaza ca ucigân d un numar cât mai mare de necredinciosi. Divertisment. Acum însa vede ca musca nu mai zboara. Emisiunea "Gluma zilei". Si iata povestioara noastra hazlie zilnica pe care o puteti istorisi si voi ca sa va distrati priete nii. MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA Comisarul Maximilian Linart era un om fericit. plin de diplome. nu. Bilantul actual este de nouasprezece m orti si sapte raniti în rândul copiilor si doi morti în rândul personalului. Întreaba cum arata noua regina din Bel-okan. La patruzeci si patru de ani. da. ooohaah. Considera ca era lucrul cel mai decent care se putea face la televiziune. Masculii se bat între ei folosindu-se de se xul aflat în erectie ca de o spada. Jocuri. Cuie si sur uburi fusesera adaugate explozibililor ca sa provoace pagube si mai mari în curtea de recreatie. hai. Angajatii serviciului de salubritate sunt în greva. pe deasupra. îsi arunca palaria si îsi scoase haina. cimpanzeii nu se înc aiera niciodata. Comportamentul sexual complicat al cimpanzeilor din Zair a retinut atentia zoologilor. Elev bun. hai.. Taie o aripa si repeta: "Zbori". Ca toate suveranele cetatii. care. Noul clip al cântaretei Alexandrine: "." Canalul 110. da. 103 683 remarca ca 5 nu pare sa acorde prea multa stima acestei ouatoare dar. "Da.P. Muzica. Avea o sotie încântatoare pe nume Scynthia si o fata adorabila de treisprezece ani. ca sa asigure supravietuire a reginei fecundate. Marguerite. totul e numai. Informatii. era mândru de cariera lui. Ahahaaa. da! D aa! Hai. la urma urmelor." Canalul 62. De putina vreme se interesa chiar si de politica. chia r daca e propria ei mama. Atunci. Parea pierduta în spatele ochela . unde trebuia sa rezolvi o enigma numai prin logica. Macel la o scoala. 5 raspunde ca are un abdomen mic. încât fusese chemat sa predea la scoala de politie din Fontainebleau . Ministrul de Interne cere populatiei sa-si pastreze calmul. Gu noierii nu vor relua ridicarea pubelelor decât dupa ce le vor fi satisfacute reven dicarile. Taie un picior si zice: "Zbori". fiica sa se uita la televizor. fata schimba canalele în cautarea emisiunii ideale. oooh. destul d e în vârsta si îmbracata cu o rochie de nylon cu flori.. dragosteeee. într-un mesaj trimis presei. militantii lui sunt siguri ca vor ajunge în rai. Apoi taie doua picioare si zic e: "Zbori". furnicile coboara faleza aproap e la verticala. Dupa nenorocirile din anu l trecut.

.Al treilea pas. . Dadu putina hrana supravietuitorilor. Cei mai rapizi îi exterminau pe cei ma i lenti decât ei.Am ales un model usor.E bine. Întâi a trebuit sa descoperim a treia dimensiune. Comisarul Maximilian Linart asculta numai cu o ureche. apoi se servi cu o portie de tort . Sunteti campioana campioni lor la "Capcana. Aduse un tort de ciocolata si cu cuiburi de nuca în care era înfipta o adeva rata padure de lumânari aprinse. "Doamne câta mizerie puteau sa produca douazeci s i cinci de guppy!" Apoi adauga apa de la robinet. doamna Ramirez. ati putea sa construiti nu patru.Am scotocit prin toate sertarele dar n-am gasit decât patruzeci si doua. doamna Ramirez. zise el îmbratisându-si sotia si fiica. Oare le daduse prea multa mâncare? Sau murisera din cauza luptelor intesti ne? Cei puternici îi exterminau pe cei slabi. vasul piratilor din stuc si câteva plante marine din plastic. Dar avem încredere în dumneavoastra. Prezentatorul deschise un plic s i citi: . În acel moment priv irea lui se opri asupra acvariului. . În lumea închisa a custii de sticla domnea un darwinism deosebit: su pravietuiau numai cei mai rai si mai agresivi. zise ea..Si ti-am cumparat si un cadou! Sotia lui îi întinse o cutie.Prima fraza care va va ajuta este: "Trebuie sa-ti extinzi câmpul de cons tiinta". Pestii din acvariu erau complet nepasatori fata de eforturile stapânului l or. Nu aveau dreptul nici macar s a-si manânce reciproc excrementele pentru ca erau imediat aspirate de pompa. nici sase. poate ca pes tii credeau drept autentic acel decor de opereta. Sufla o data si stinse toate lumânarile. Multumesc.Am uitat complet ca e azi. Imediat i s-au în mânat sase bucati de lemn subtiri si lungi. apoi fuziunea complementarelor si acum. verifica temperatura apei si îsi sal uta populatia. pentru ca spectatori i sa poata vedea foarte bine mânuirea lor.. completa publicul la unison.Am impresia ca de fiecare data ajungem la o dimensiune suplimentara. Lua microfonul si zi se: .. Pesti morti pluteau la suprafata cu burta în s us. zise Marguerite. Gândirii". Doamna Ramirez ceru o fraza ajutatoare. Prezentatorul avea o dantura de un alb stralucitor. ti-am pregatit ceva care o sa-ti placa. Nu întelegeau de ce niste degete luasera cadavrele pe care le pusesera asa cum se cuvenea în locul exact unde aveau sa fermenteze cel mai bine. si nici de ca aceasta hrana era totdeauna inerta. Doua mâini acoperira ochii lui Maximilian. tata. În fond. ci OPT triunghiuri ec hilaterale de marime egala? .. interveni prezentatorul. .Noi. dragele mele. Având tot sas e chibrituri. tata! . cu un capat rosu..rilor mari cu rama de baga.La multi ani. Doamna Ramirez ceru sa-i fie aduse cele sase chibrituri. Curata cu degetel e buretii încarcati de excremente. Cei m ai inteligenti dintre ocupantii acvariului reflectau de multa vreme la sensul vi etii lor fara sa reuseasca sa înteleaga de ce hrana aparea zilnic ca printr-un mir acol la suprafata apei. de pe fundul acvariului. . . rapid si dotat cu o mare capacitate de memorie. .Ce idee excelenta! zise el superîncântat. . Politistul remarca faptul ca pompa filtrului nu mai functiona. pâna când carnea lor devenita moale ar fi devenit mai usor de devorat. Sper sa te distrezi bine cu el.Cu siguranta.. . Trebuie sa gasiti al treilea pas. Profita de faptul ca avea mâna în apa ca sa ridice. z ise suspinând Juliette Ramirez. Dupa ultima înghititura de tort comisarul desfac u cutia de carton si scoase la iveala un computer portabil din ultima generatie. -. va voi enunta noua noastra enigma. preciza sotia lui.

sa construia sca drumuri. Credea ca va fi greaca sau latina. Florile agatate de perete sunt garofite roz cu caliciul cilindric si rosiatic.Pâna atunci se multumise cu computerul voluminos de la birou pe care îl folo sise ca masina de prelucrare a textelor si ca instrument contabil.Îti petreci atâta timp cu îngrijitul acvariului. Puricii de padure au crezut totdeauna pâna în acel moment ca lumea lor verticala le asigura o anumita liniste.Oh. Aceste insecte mici.. sa dezvolte cercetarile stiintifice si artistice. A in stalat sase bebelusi într-o cresa si le-a ordonat doicilor sa-i alimenteze. în 5000 î. Fiica sa pretindea ca are si ea un cadou pentru el. Puricii de padure. regele Frederic al II-lea a vrut sa faca o experienta ca sa afle care era limba "naturala" a omului.. Daca furnicile se apuca acum sa urc .n. zise el sarutându-si fiica ca sa nu o dezam ageasca. zise Marguerite. volumul III 33. sa domine razboaiele cu celelalt e triburi vecine. Totusi. Cu acest mic computer portabil în mâna. sa-l protejeze cu o palisada apoi sa-si extinda te ritoriul de vânatoare. încât m-am gând t ca te va distra sa ai o întreaga lume virtuala la dispozitia ta. mai mult decât atât.e. foarte la moda. sa-i scalde. singurele limb i originare pure dupa parerea sa. stii. sa puna în practica o agricultura. Adaugase computerulu i un program de jocuri care se intitula Evolutie. toti au murit. Bebelusii au nevoie de comunicare ca sa supravietuiasca. . spunea anuntul publi citar. sa construiasca alte sate.. dar sa nu care cumva sa le vorbeasca vreodata. Comunicarea este si ea un element indispensabil vietii. prove nite din puricii de stânca. Nici un bebelus nu a început sa vorbeasca în vreo limba si. au ochi compusi foarte proeminenti. experienta nu a dat rezultatul scontat . .Bineînteles. totul! . Laptele si so mnul nu sunt de ajuns. 32. sa-i c ulce. anghinare de stânca cu petale ascutite si frunze strânse. Coborând de-a lungul stân cii verticale. orase. eu cu jocurile. vei dispune de sute de mii de oameni virtuali. sa deseneze câmpuri. Dupa o piatra mare. TRIPSI SI MELOIZI Lumea falezei are vegetatia ei si fauna specifica. ocupati cu linsul algelor galbene care cresc pe stânca. n-au perceput apropierea furnicilor. ge ntiane cu petale lungi si albastre. Pentru ca e ceva rar sa întâlnesti furnici alp iniste în acel loc. o gura care taie s i antene atât de fine încât la prima vedere crezi ca nu au asa ceva. Marguerite introduse CD-ul si îsi dadu multa osteneala ca sa-i explice reg ulile acestui ultim joc iesit pe piata. Apoi trebu ia sa-si creeze singur satul. Îti place? . jucatorul avea misiunea sa-si instaleze tribul. Frederic al II -lea spera astfel ca va descoperi ce limba vor alege în mod natural acesti bebelus i "fara influente exterioare". acum putea în sfârsit sa exploreze toate posibilitatile infor maticii. cu oameni. sa transforme s atele în orase pentru ca tribul sa formeze o natiune. "Recreati în mod artificial o ci vilizatie si întelegeti lumea ca si cum ati fi Dumnezeul ei". Se deschise cu o câmpie înti nsa unde. razboaie. PURICI DE PADURE. Sotia lui se pricepea de minune sa descopere cadoul ideal. cele douasprezece tinere exploratoare si batrâna razboinica descope ra un decor necunoscut.În loc sa te distrezi cu douazeci si cinci de pesti. nu prea convins. Cele treisprezece furnici coboara acel perete de gresie cramponându-se de el cu ajutorul pernitelor adezive ale picioarelor. trupa mir meceeana nimereste peste o turma de purici de padure.. raspunse politistul. iarba-faptului cu frunze carnoase si cu miros piperat. având însa grija sa nu-si dezamageasca fata. iarba-de-soaldina cu frunze rotunde si neted e si flori mici si albe. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sa supravietuiasca si sa evo lueze cât mai rapid posibil. Edmond Wells. ENCICLOPEDIE COMUNICAREA LA BEBELUSI: În secolul al XIII-lea.

Uneori acest lichid tâsneste prin toti porii. pirali purpurii. imediat ce se simt în pericol. Exploratoarele mai omoara purici topaitori. Puiul de g argarita se preface mort. pocnesc sub lab iale. 14 trage într-un pui de gar garita portocalie cu doua puncte negre. De altfel. ar fi fost amorfa si trândava ca un Deg et. Mai exact. Însotitoarele ei o fe licita. dincolo d e marginea lumii. Mai departe. În ciuda vârstei înaintate. ucisul si mâncatul. a uitat multe specii. în universul artificial al Degetelor. Formeaza cu corpurile un fel de scara sau punte. sa se tina cu picioarele si cu mandibulele ca sa p oata depasi trecatori abrupte. Ucid si meloizi. Uneori sunt obligate sa stea suspendate. unde o sa ajungem! O iau la fuga speriati. În toate cazurile. Caci . insecte durdulii al caror sânge si organe genitale contin cantarida. ace st fenomen taie pofta de mâncare a pradatorilor înfometati. Sunt tari dar. si odonate lenese . Nu mai stiu sa vâneze ca sa se hra neasca. 103 683 nici macar nu-i recu noscuse. Stie ca hemoragiile lui voluntare vor înceta de la sine. gustul lor se situeaza în tre tântarul mascul si libelula verde. Pe perete.toate specii pasnice si fara alt interes decât sa fie comestibile pentru furnicile rosii. Ce facea în fiecare zi? Mânca hrana moarta care îi cadea din cer. 103 683 a pierdut obiceiul sa faca eforturi atât de mari. Batrâna furnica solitara cunoaste stratagema. se uita la mini-televizor si discu ta la telefon (cel al masinii care îi traducea feromonii în cuvinte auditive) cu Deg etele. 103 683 îsi aminteste de viata ei acolo. Nu le spusese ca acele Degete care comunicau erau poate foarte vorbarete fara ca sa fie si eficace. Ni ci macar nu reusisera sa convinga alte Degete despre interesul de a lua în conside rare civilizatia furnicilor si sa dialogheze cu ele de la egal la egal. erbivore mici cu aripi franjurate. chiar si pentru furnici. lasa un gust de lamâie care nu prea încânta papilele belokanienelor. Nu mai stiu sa alerge ca sa fuga de pradatorii lor. Unele insect e secreta un lichid. t ot podul lor viu se prabuseste. nici nu m ai au. Din animal se scurge un sânge galben si pu turos prin toate articulatiile picioarelor. alteori se umfla niste basici care se sparg la nivelul articulatiilor. dau iama într-o turma de tripsi. E o pacaleala. dupa ce sunt înghititi. 103 683 se apleaca ca sa-l examineze mai bine. Se deplaseaza între cornise si pereti netezi. dar fara aromele mentolate tipice ale acest eia din urma. "Mâncat. substanta excitanta. În crederea e nezdruncinata. Acolo. dincolo de lumea normala. Dar belokanienele nu se ocupa numai cu coborâtul. Le semnaleaza celor douasprezece furni ci tinere faptul ca aceasta insecta nu e comestibila si puiul de gargarita îsi con tinua drumul. ca sa-si alunge agresorii. Daca n-ar fi evadat din lumea lor. totul era la îndemâna mandibul elor.a vazut la televizor-sunt totdeauna partizanele celui mai mic efort. Traita atât de mult printre Degete. Are anusul înca foarte precis pentru vârsta ei. totusi asta o impresioneaza. Nu stiu nici macar sa-si fabrice propriul cuib. care sunt n iste fluturi nu prea frumosi dar grasi. Escadrila manânca puricii de padure si constata cu mare surprindere ca au aproape aceeasi savoare ca si tântarii masculi. dar absenta functiei distruge organul. Dupa cum spune un proverb mirmeceean: Functia face organul. telefonat. vântul le cul ca pe spate antenele ca pe niste suvite de par rebele. co ronite cu coama si ochii-soricelului cu petale mici si imaculate. Nu spusese totul celorlalte douasprezece furnici. Ele ca uta si cel mai bun drum.e si sa coboare falezele. Cele treisprezece furnici rosii ocolesc flori noi: parachernite albe. Adevarul e ca s unt si foarte multe. 103 683 se apropie de animal. Daca o singura furnica nu se tine suficient de bine. privit la televizor": principalele trei ocupatii ale De getelor. caci tirul cu acid a ricosat din carapacea lui emisfer ica fara sa-l raneasca. . de preferinta urât mirositor. Tripsii. 103 683 reuseste câteva tiruri cu acid formic care d e fiecare data îi nimereste pe puricii de padure în plina cursa.

Pentru ca esuasera. Furnicile fac o oprire într-o caverna stâncoasa si îsi aplica trofalaxii cu pu rici de padure si meloizi tocati. La auzul soneriei. trebuie ca cei 10% ai constientului nostru sa se adreseze cel or 90% ai inconstientului interlocutorilor nostri. cu un diminutiv odorant mai scurt. Îndeplin irea acestui gest dadea impresia îmbracarii uniformei "celor care stiu". Din fericire. pentru acest curs. trebuie sa trecem de bariera filtrelor de neîncr edere care împiedica informatiile sa coboare pâna la inconstient. pentru a le fi mai comod. elevii si profesorii intrara în sala de biologie Fiecar e stia ca. Profesorul începu: . fusese mâncata de o planta carnivora în timpul unei vânatori. Pierdeau o gramada de timp spunându-i numele. era convinsa ca era interesul acestor doua civilizatii cele mai mari de pe pamânt sa existe pri n adunarea talentelor lor si nu prin opunerea acestora. 14 semnaleaza ca acela nu era numele de furnica cel mai lung pe care îl cu noscuse. hranirea. Profesorul alesese pentru prima data tema "lumea insectelor" Julie îsi sco ase caietul. Când vorbim. 103 683 tinea acum sa reuseasca proiectul în sens inve rs: sa le convinga pe furnici sa faca alianta cu Degetele. Oricum. ENCICLOPEDIE CUM SA TE INTEGREZI: Trebuie sa ne imaginam ca constientul este partea a parenta a gândirii noastre.Insectele constituie 80% din regnul animal. E clar ca meloidul nu e bun. trebuia sa se deghizeze îmbracând o bluza alba. adoptati aceeasi miscare. Unul dintre mijloacele de a reusi acest lucru consta în mimarea ticurilor celorlalti. Julie se duse direct în sectorul "stiintelor ex acte". Asteptase sa se anunte la mini-televizor un timp frumos si profitase de un in terstitiu al plasei superioare ca sa fuga dimineata devreme. Batrâna furnica rosie si însotitoarele c i au terminat miscarea pendulara pentru atingerea celeilalte margini a crevasei. Ca sa reusim acest lucru. libarcile. 103 683 le semnaleaza celorlalte ca. Iar faptul ca cele douasprezece tinere exploratoare nu respinsesera din capul lo cului proiectul ei i se parea de bun augur. Ele apar foarte clar în momentul meselor. Îsi amintea de evadare. Degetele nu voiau s-o lase sa plec e. hotarâta sa noteze totul cu grija ca sa verifice daca spusele lui cor espundeau cu pasajele respective din Enciclopedie. au aparut în urma cu cel putin trei sute de milioane de ani. Puneti-va întrebari simple precum: "Se uita la mine când vorbeste?". E prea amar. becuri Bunsen si microscoape stânjenitoare. Din grupul lor facuse parte înainte o furnica foarte tânara cu numele 3 642 451. Batrâna se înfioara dezgust. imitati-1. Îsi continua coborârea. avem acelasi fel de comportament si deci probabil aceeasi educatie si aceleasi preocupari". LECTIA DE BIOLOGIE Dupa matematica. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Edmond Wells. Avem 10% de constient aparent si 90% de inconstient as cuns. Cele mai vechi. faceti la fel. Acum ramânea de facut lucrul cel mai greu: sa le convinga pe surorile ei. eprubete murdare. Daca manânca cartofii prajiti cu degetele. apoi furnicile. borcane în care se aflau fetusi animali în form ol. apar . Profitati deci de acest mom ent crucial ea sa va observati cu atentie interlocutorul. ia r daca îsi sterge des gura cu prosopul. "Vorbes te când manânca?" Reproducând ticurile pe care le manifesta în momentele cele mai intime . cu mese acoperite cu faianta. Numele meu este 103 683. îi transmiteti în mod automat mesajul inconstient: "Sunt din acelasi trib cu tine. Dar îmi puteti spune 103. pot s-o numeasca ca pe razboinicii plecati în cruciada. Daca vorbeste punând o mân a la gura. Nu fusese usor. volumul III 35. biologia. 34.

Elevii luara notite.Serios? De ce? . toti urmau sa arunce în borcan o buca ta de vata îmbibata în eter. bine înfipte. odata cu cresterea generala a temperaturii. tântari si furnici zburatoare în aer. . ci si cei mai numerosi. Toti cei care ar fi reusit sa provoace miscari sacadate ale piciorului d rept al broastei. . avu impresia ca animalul se uita tinta la ea din borcan.Entomologii au descris în jur de cinci milioane de specii diferite. Lânga ea. degajarea muschilor apoi. apoi sa o spele la robinet ca sa nu fie jenati de firisoarele de sânge. Scrise pe tabla. Apoi lua si el un borcan si le spuse ce manevre aveau de urmat. trebuie sa stiti ca tot zilnic se descopera numai o singura specie de mamifere. . cu o baterie si doi electrozi. Nu prea bine adormita. .Nu. Se opri si un bzzz invada încaperea. . În viitor. cele mai numeroase si. pe o placa de cauciuc. Ca o comparatie. Animalul semana cu sfântul Sebastian. numai sexuatele au aripi. "80% din regnul animal". Batracienele se îmbrâncira ca sa apuce prada. Prezenta acestei regine printre noi ne indica faptul ca mâine s-ar putea sa plou a. Stii care e nervul cel mai lung al corpului omenesc? întreba Gonzague pe unul din vecinii lui. Profesorul arunca corpul reginei drept hrana unui grup de broaste care t raiau într-un acvariu lung de aproape un metru si înalt de cincizeci de centimetri. broasca încerca sa se zbata dar acele.ute acum o suta de milioane de ani.Auzi. .Ei bine. asistam la o înmultire exponentiala a ins ectelor.Sexuatele îsi iau în general zborul exact înainte de izbucnirea unei furtuni . Ca sa-si adoarma broastele. furnici în zahar. continua profesorul. term ite în lambriuri. Dupa care urma scoaterea pielii cu ajutorul unui clestisor si al unui bi sturiu. .În general. Dupa cum puteti co nstata chiar voi. prezenta insectelo r se face simtita din ce în ce mai mult. si z ilnic se descopera alte vreo suta necunoscute. foarte gros. La fu rnici.E de ajuns sa te tragi de un fir de par de la fund ca sa-ti dea lacrimile! . Profesorul de biologie sublinie faptul ca insectele nu erau numai cei ma i vechi locuitori ai Pamântului.Azi ne vom ocupa de sistemul nervos si în special de nervii periferici. Regine le continua sa zboare fara ei în cautarea unui loc unde sa oua. este de ajuns sa va amintiti ca apar itia celui mâi îndepartai stramos al nostru cunoscut este fixata în urma cu cel mult t rei milioane de ani. cele mai vech i. Ca sa va dati mai bine seama de anterioritat ea prezentei insectelor pe planeta noastra. . as adauga. e foarte posibil sa avem mai multi gândaci de bucatarie prin dulapuri. profesorul prinse insecta care îi tulbura ora si arata tuturor corpul ei strivit. sa-ti spun una buna. Le ceru celor din primul rând sa vina sa ia borcanele care contineau broas te si sa le împarta colegilor lor. Profesorul anunta ca venise timpul sa se treaca tea "lucrari practice" a orei. Cu un gest precis. explica profesorul. sa o crucifice cu ajutorul unor ace într-un recipient. o clipa. cele mai putin cunoscute. asemanator cu o sc ulptura strâmba din care înca mai ieseau doua aripi si capul prevazut cu o singura a ntena. din toate animalele de pe planeta. Procurati-va produse insectici de ca sa scapati de ele. sa scoata apoi broasca. o împiedicau sa s e miste. Probabil o regina. insectele sunt. Julie se uita tacuta la broasca ei si. se cauta nervul care comanda contractia piciorului drept. Gonzague strapunsese deja broasca lui c u vreo douazeci de ace inoxidabile. . nervul optic. Masculii mor în momentul copulatiei în zbor.Deci. Profesorul controla pe rând felul în care lucrau elevii. Se uita la corpul stâlcit al reginei. si insecte din ce în ce mai rezistente la insecticide. ar fi obtinut automat nota zece. .Era o furnica zburatoare. Gonzague se uita la victima.

Dadu drumul broastei care. Batrâna ex ploratoare e bolnava. Se aseaza în cerc.. nemaiavând ce sa faca. 36. Se exprima ideile cele mai nebune. cel mai bun elev al clasei por ni în cautarea altor nervi susceptibili sa provoace alte miscari reflexe la fel de interesante. Comunicarea absoluta co nsta în bransarea propriului creier la creierele straine. Julie închise ochii cuprinsa de oroare. Gonzague jupui rapid pielea si g asi nervul. nu reusesc nici macar sa dau foc la o pubela! murmura ea în timp ce persevera. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI Gata. fara însa sa scoata vreun sunet . Deodata . exprimat într-o alta dimensiune: "Un batrân care moare . Are trei ani..Râsera amândoi si. ca sa vada daca liceul avea sa fie cupri ns în întregime de flacari. se pretinde ca exista solutie pentru orice.Adio liceu plin de cruzime. Aprinse o b ucata de hârtie si o arunca într-o pubela. da ordin 5. Lua borcanul cu broasca si parasi clasa fara o vorba. Focul e ceva negru. 5 îsi îndeamna însotitoarele la o comunicare absoluta. Numai sexuatele. e o întreaga biblioteca care arde". Julie astepta. 5 este îngrijorata. Un fum întepator începu sa se înalte în aer din zona gunoiului. Se uita la pubela care ardea. . nu batrânele dar. satisfacut de gluma lui.Bine. galben si alb. 103 este cuprinsa de sughituri. Puse jos borcanul si se hotarî sa aprinda un foc la gunoi. de la departare. A ajuns deci la capatul existentei.Focul e frumos. Flacarile înnegrira zidul. o sa te razbune. Aplica cu abilitate electrozii si piciorul drept al broastei fu clar agitat de o tresarire. cu o hârtie si cu o bricheta. Stingerea din viata acum a batrânei furnici rosii ar însemna o pierdere cumplita pentru întreaga civilizatie mirmeceeana. Vârsta. O furnica rosie asexuata avea în mod n ormal o durata de viata de trei ani. ai zece. Nu mai avea curajul sa stea acolo. 103 începe sa emita mirosuri de acid oleic. s-a terminat. Fiecare vrea sa prop . Întrebare: Cum sa fie dezamorsata bomba biologica cu explozie întârziata care o ameninta pe aceasta exploratoare atât de pretioasa? Raspunsurile se înghesuie. Animalul se rasuci între acele care îl strapungeau si deschi se gura. miresme de moarte caracteristi ce furnicilor batrâne aflate la capatul existentei. zise Julie suspinând în timp ce se departa. 103 sa moara mai înainte de a fi p ovestit totul despre lumea Degetelor si amenintarea pancartei albe. Sa cautam toate o solutie ca s-o salvam pe 103. 5 o supraalimenteaza pe batrâna printr-o trofalaxie cu purici de padure. pentru prima data. În fine. Daca nu s e gaseste solutie. 5 presimte un concept comun în alta parte. îi zise ea. În lumea furnicilor. Mân carea nu a încetinit vreodata batrânetea. Trebuie neap arat sa fie cunoscute mai bine. ia r eu. Propriul ei sistem nervos se trans forma într-un râulet de acid clorhidric. antenel e se ating doar cu extremitatile. Se stradui de mai multe ori cu bricheta dar nu reusi. Se teme ca nu cumva. îl anunta profesorul. Celelalte se apropie. rosu. înseamna ca nu s-a cautat bine. P ubela ardea transformând gunoaiele în caldura si culori. cele douasprezece creiere constituind unul sin gur. se produse un început de incendiu. Misca antenele. . se grabi cu salturi mari sa se ascunda într-o gura de canalizare. Pentru ca terminase. fara sa mai contemple incendiul. . traiesc pâna la cincisprezece ani. Gonzague.Când te gândesti ca jurnalele scriu tot timpul ca e destul un chistoc de tigara aruncat neglijent în padure ca sa duca la despadurirea a hectare întregi. si mai exact regine le.. Furnicile co nsidera pretioase mai ales ouale. broscuto.. Cele treisprezece furnici au ajuns la capatul de jos al falezei. la care ea si broasca se uitara la fel de atente. dar foaia se stinse imediat.. dar a facut-o mai confortabila. Traversa în fuga curtea scolii.

. 12 nu asistase la unirea celor doua sexuate arificiale create în stare de urgenta. Daca 103 ar fi fost o regina. 7 aminteste celorlalte ca daca 103 ar fi fost o regina. Ar fi deci posibil? Niciodata n-ar fi îndraznit sa spere într-un astfel de mira col. o data..PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE Peste tot copaci umezi si verdeata. Comisarul Maximilian Linart se îndrepta cu pasi prudenti spre piramida mis terioasa din padure. Daca chiar e posibil. Pentru el era un mediu ostil. acidul salic ilic vindecând. Robin Hood se folosise cu succes de ea ca sa-i faca zile fripte serifului din . o alta lucratoare fusese stabilita ca sa-i ser veasca drept mascul. albinele si furnicile au un stramos comun: viespea. Cel al lui 1 4 de exemplu. Padurea era locul farmecelor rele. Sunt prea multi. 103 este cuprinsa de o mare agitatie. constatase ca acel cuib era în continuare activ si populatia lui crescuse Ar putea sa gaseasca acel loc în care traiesc acele viespi chimiste? 5. Îi fusese data o substanta similara si degajase într-adevar aro me de mascul. dar. Cum sa gaseasca laptisor de matca de viespe? 12 spune ca ar cunoaste un sat de viespi. Totusi. Toate furnicile stiu ca exista o substanta saturata de hormoni. Cele mai multe miscari revolutionare aici îsi organizau lupta de gheril a. având în vedere ca în creierul ei se afla informatii pretioase . De ce sa nu se aspire cât mai repede toti feromonii antenelor sale? emite 14. 37. Sa aiba un se x. 103 tuseste si labialele îi tremura. Pretinde ca a asistat. la câteva zile. Sa se faca din 103 o regina n-ar fi complet imposibil. din întâmplare. Aici se ascundeau vrajitoarele ca sa se dedea practicilor esoterice. infestat de animale târâtoare. Asta îi reda imediat curajul si sanatatea. dupa parerea ei. cea care e numita desertul uscat si alb... Nici celelalte. Zarise un sarpe plin de întepaturi de arici. laptisorul de m atca. Imposibil sa se foloseasca laptisorul de mat ca folosit de albine.. sa-i fie scoase din cap si sa fie puse într-un corp tânar si sanatos. 14 nu e deloc încântata de aceasta idee. la metamorfoza unei asexuate în femela. zburatoare. este nedrept ca unele . când trecuse din nou pe-acolo. 8 sugereaza ca. dar stia ca în padure pot fi întâln ite tot felul de ciudatenii. calatorii erau abatuti di n calea lor de tâlhari. Îi daduse sa ingurgiteze un amestec închis la culoare si respectiva începuse sa degaje dupa câteva clipe mirosuri de femela. Pe vremuri. Sa devina sexuata. Se afla lânga marele stejar septentrional. toate afectiunile. 5 cântareste ideea. raspunse suspinând 5. Comunicarea se accelereaza.una un remediu. Cele doua specii au caracteristici genetice prea diferite. trebuie sa traverseze marea zona arida a teritoriilor septentrionale.pur si simplu prin hazardul nasterii sa aiba totul si altele nimic. care are virtutea de a transforma o insecta asexuata în sexuata. 6 propune îmbuibarea lui 103 cu radacini de salcie plângatoare. În sfârsit un mijloc de a alunga batrânetea! Antenele celor douasprezece furni ci se agita cu frenezie. Dar i se raspunde ca batrânetea nu-i o boala. Regina murise de o maladie ne cunoscuta si lucratoarele alesesera una dintre ele ca sa-i ia locul. vrea un sex! La urma urmelor. Ramâne totusi o problema importanta: marele stejar se înalta departe de acol o si. Grupul consid era ca ar fi prea hazardat. ca sa ajunga la el. ar mai fi avut d e trait înca doisprezece ani.. Politistului nu-i placea padurea. viermuitoare si vâscoase. Atunci. Viespile înca mai exi sta si unele dintre ele stiu cum sa fabrice laptisor de matca ca sa creeze în mod artificial regine-viespe de substituire în cazul în care unica lor regina ar deceda accidental. Batrâna exploratoare rosie îsi ridica antenele si le îndrepta în directia marelui stejar.

tântari. Dar un detaliu trada acel loc. Rupse deci foaia. nici cutie de scrisori. Când era mai tânar. Era u imit. Corecta deci: 1. Dupa ce termina schita. Indiferent cine fusese arhitectul care înaltase acea piram ida ciudata în mijlocul padurii. politistul se apropie si mai mult. Camuflat de arbori si arbu sti. În fine. Adica în total cinci fete. În plus. Simplu efe ct optic. "Cel mai bun camuflaj nu este acela care copiaza peisajul. cele doua margini folosind ca linii de fuga. Maximilian visase sa vada padurea disparând. Proportiile si forma erau armonioase. Ajuns la câtiva metri de piramida. Maximilian Linart scoase binoclul si observa piramida. Erau doi sori. Numai dale cât vedeai cu ochii. Când desenezi. nu ceea ce credea ca vede. Era adevarat ca "Pir amida" avea o conotatie enigmatica si sacra. Se dadu cinci pasi înapoi si se uita îndelung la constructie. un drum sa fir reprezentat printr-un triunghi. Ar fi f ost mai igienic. Se apropie. Una din marile calitati ale lui Maximilian Linart era capacitatea de a descrie e xact ceea ce vedea. Unul în plus. Oglinda era o alegere excelenta ca învelis. Acest dar al "obiectivitatii" îl aj utase sa evite multe greseli. Studiul desenului îi întarise aceasta aptitudine. nici ferestre. a) Observare de la distanta. Ancheta asupra tetraedrului din padure. Imaginea copacilor se multiplica pe placile mari de oglinda care camufla u cladirea la prima vedere. din fata. Scoase carnetelul si nota cu grija: 1. Nu avea usa. Piramida are patru fete laterale. ci acela care se integreaza în mod natural în peisaj". Visa la o lume din beton unde sa nu fie nici urma de jungla.Sherwood. Ancheta asupra piramidei din padure. comisarul repera pe pamântul afânat urme de pasi omenesti si de labe de câine. ENCICLOPEDIE NUMARUL DE AUR: Numarul de aur este un raport precis datorita caruia se . paienjeni îsi râsesera de om din cale-afara de mult. Maximilian dadu ocol edificiului. Dar da ca retrasezi "obiectiv" ceea ce vezi. Cu ajutorul oglinzilor fac pre stidigitatorii sa dispara fete în cufere strapunse cu sabiile ascutite. te gândesti la un drum si esti tentat sa trasezi doua linii paralele. 1. a) Observare de la distanta. 38. Maximilian se îmbracase ca un tip iesit la pli mbare. De data asta avea sa faca o exceptie. Toti acesti s erpi. Totdeauna le spusese asta elevilor de la s coala de politie. respectivul ajunsese la o perfectiune arhitectura la. Le de sena si pe ele. Patru se spune tetra în greceste. perspectiva face ca. plus cea de la suprafata solului. Reciti ce scrisese si se grabi sa rupa foaia. daca vezi un drum. Nimic care sa evoce o locuinta a unui om. Adica în total patru fete.Edificiu destul de înalt. la orizont. Ancheta asupra piramidei din padure. Nu era vorba de o piramida . nici cos. Tetraedrul are trei fete laterale plus supraf ata solului. In desert remarci mai usor un om în haine de culoarea nisipului decât o camila. În jur de trei metri. probabil lasati de Gaston Pinson si de setterul sau irlandez. asta ar fi permis circulatia cu patine cu rotile pe dist ante mari. . ci de un tetraedru. Numai beton ac operit de oglinzi si un vârf translucid. Ca sa treaca neobservat. Chiar si el se lasase obsedat de termenul "piramida". împreunându-se în fund. Maximilian Linart îsi regla binoclul si reîncepu examinarea piramidei. repera constructia suspecta.

corpul expeditionar prefera s-o ocolea sca decât sa se înece. Partenonul si majoritatea bisericilor romane. sculpta. nici dedesubt. volumul III 39. pietre. Acele arahni de mari sunt considerate periculoase. pietris. Exploratoarele le este din ce în ce mai mult foame si sete. Acest numar de aur se calculeaza în felul urmator: (1 + radical(5))/2 Adica 1.6180335. 103 merge în cautarea sexului promis. El se verifica si în natura. Acest numar este produsul imaginatiei uman e. picta. Deocamdata. Pleaca mai departe imediat ce primul nor acopera soarele. raportul de ecartament dintre fr unzele copacilor pentru a evita sa-si faca umbra reciproc. Edmond Wells. Femela. Articulatiile îi trosnesc. format din mici canale craniene pline cu particule sensibile la câmpurile magne tice terestre. Pornind de la acest numar au fost construite piramidele lui Keops. mai deschis la culoare si mai mic. Parada începe. furnicile o escaladeaza. stânci. Exista acolo toate formele de minerale si practic nici o forma vege tala sau animala. me rge înapoi cu spatele. Este numarul care de fineste locul buricului fata de ansamblul corpului omenesc. Când se iveste o "balt oaca" de nisip atât de fin încât devine lichid. Se pretinde ca tot ce e construit fara a respecta aceasta proportie sfârse ste prin a se narui. de aceea furnicile prefera sa astepte sa-s i termine zbântuiala ca sa-i omoare când vor fi obositi. caci apa usor sarata modifica aceste câmpuri. ele stiu sa-si determine po zitia în functie de câmpurile magnetice invizibile. Plimbarea lor e lunga si furnicile îi urmeaza fara sa îndrazneasca sa le tulbure dansul. DESERTUL Orizontul se întinde la infinit. îmbogatind opera cu o forta ascunsa. Cu fiecare secunda care trece. de exemplu. Pentru ca nu are dinti. Este. antenele i se usuca tot timpul si pierde multa energie lubrefiindu-le nervos cu laibialele tremuratoare. Un cuplu de scorpioni în plina parada amoroasa. Peisajul e format alternativ din nisip fin. Masculul se opreste. Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta. Masculul. Tot în acest fel stiu sa repereze si râurile subterane. îsi apuca alesul cu clestisorii si îl strânge de parca ar vrea sa-l atraga în tr-un tangou. Multe tablouri din Renastere respecta si ele aceasta proportie. usor de recunoscut dupa pântecele burduhanos si culoa rea bruna. Dar pentru calatoria în desert mai folosesc unul: organul lui Johnsto n. În jurul celor treisprezece furnici se întind panoramele splendid e ale sierelor roz sau al vailor de un gri deschis. supus femelei. Ce scurta e viata pentru oamenii simpli! Stie ca daca nu obtine un sex. va fi învinsa de cel mai implacabil adversar: t impul. batrâna furnica simte si mai mult pov ara timpului. nici de jur împrejur. netulburat de o verticala cât de mica. apuca o musca usca ta deja ucisa de el si o ofera femelei. organele lui Johnston le spun ca nu exista apa: nici deasupr a. t rebuie sa mearga drept înainte. Norii nu-si cunosc puterea. templ ul lui Solomon. disting o prezenta animala ca re le poate fi utila. În acel desert u scat si alb nu exista prea mult vânat. Nu pierd directia nici atunci când sunt obligate sa faca ocoluri mari ca s a evite lacurile de nisip prea fin. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Apoi îl împinge înainte. femela duce hran . toata exper ienta ei nu va fi servit la nimic. Furnicile dispun de doua mijloace de orienta re privilegiate: feromonii-pista si calculul unghiului orizontului în raport cu ra za de soare.poate construi. 103 simtea moartea planând asupra ei ca o amenintare permanenta. Când apare o stânca. Furnicile nu se opresc din mers decât atunci când nisipul fin devine fierbin te sub picioarele lor. În urma ei vin cele douasprezece exploratoare care au luat hotarârea sa o înso teasca în odiseea ei. praf de cristale. Acesta este secretul milenar. Si daca vor sa ajunga la stejarul imens. Din fericire.

Alearga mai repede decât furni cile. stânci. Un ou. Ce cauta un ou în mijlocul desertului? Sa fie un miraj? Nu. se agata în gol si agita picioarele ca sa creasc a impulsul. Cele treisprezece furnici regreta ca nu au profitat de acuplare ca sa o atace. cei doi scorpioni se acupleaza. tinându-si partenera de un clestisor. Intra împreuna sub pamânt si închid grota. Adulmeca. ghiftuita si vesela. Problema: oul s-a rasturnat usor pe nisipul afânat. cei doi scorpioni se prind din nou d e picioare si reîncep sa danseze. Si daca nu se ocupa de el pr adatorii. pasari sau serpi . In departare zaresc o forma sferica ciudata. Dupa ce mu sca e facuta feliute. ea îl ucide pe masculul epuizat si îl înghite fara ezitare.. Nisip. S i-a lasat unicul si pretiosul mostenitor în mijlocul desertului. Asta ca învatatura de minte sa nu mai traga cu ochiul! Carnea de scorpion nu are gust bun si înca le mai e foame.îl devoreaza într-o veselie. asezat în m ijlocul drumului lor ca sa le dea prilej de meditatie. De data asta. ac lânga ac. Era vorba de princip iul levierului si de utilizarea lui pentru ridicarea celor mai mari greutati. De cele mai multe ori în dezechilibru pe o creanga. 5 se repede si loveste cu capul suprafata tare a cochiliei. 8. Desi. Aceasta pasare prezinta o particularitate. complet fascinata de acest concept este cea mai activa. nu e chiar o prostie. Zgomote mici de grindina fara rezultat. 5 are unele îndoieli în privinta tehnicilor Degetelor si ia . fara ca sa caute o nisa sau o stânca protejata. la urma urmelor. S i apoi. Prefera sa fuga. Oul rezista. Si merg. Trag în ea cu acid formic dar carapacea femelei-scorpion este suficient de blindata ca sa reziste acestui atac. cele treisprezece furnici sapa alaturi ca sa vada.. femela nu are totusi chef sa lupte cu acele f urnici pe care le presimte ostile. Tot grupul îl loveste. Femela face doar un singur ou si nu are cuib. pe o frunza în vârful unei stânci. Grupul se resemneaza cu resturile mascululu i. masc ulul sapa cu celalalt o grota. merg si iar merg prin desertul infinit. Este foarte ciudat ca aceasta pasare neîndemânatica a putut sa supravietuiasca pâna în zilele noastre! Furnicile se învârt în jurul acelui obiect insolit. Jijisa seamana cu o rândunica alba. pentru ca actiunea a stârnit foamea femelei. Atunci nu e de mirare ca pradatorii care îl descopera apoi sopârle. E vorba de un ou facut de o pasare din sud. Când un pui norocos poate sa iasa fara sa fi rasturnat chiar el oul. oul pare foart e real. Sugereaza sa se ia o ramurica usc ata si sa fie plasata sub ou. puiul face ca oul sa cada în timp ce se straduieste sa-l sparga si acesta c ade. trebuie sa aiba ma re grija sa nu cada de pe creanga sau de pe marginea stâncii. femela le suge. Îsi pune deci oul oriunde. Apoi. Cu resturi ale masculu lui lipite înca pe partile laterale. Apoi iese singura. În sfârsit. Furnicile îi dau ascultare. Furnicile considera ca a sosit momentul sa atace. E momentul sa puna în practica aceasta cunostinta. Dar de cele mai mult e ori.a cu ajutorul clestisorilor la soldurile echipate cu margini taioase. 5 recunoaste mi rosul. Apoi cele douasprezece sa înainteze progresiv pe lev ier astfel încât sa formeze un ciorchine care va servi drept contragreutate. Dupa ce grota e destul de mare ca sa adaposteasca cuplul. Caci în plin desert e locul unde un ou nu poate sa cada de sus. Insectele îl înconjoara ca si cum ar fi vorba de un monolit sacru. dar s-a stabilizat int act în pozitie orizontala. cu ciocul si ochii negri. o pala de vânt este destul ca sa-l rastoarne pe acesta în echilibru. la îndemâna oricui. 103 îsi zice ca. Sare usor ca sa atârne cât mai mult. pietre si iar nisip. scorpionul m atura si sapa. Spectacolul subteran nu e l ipsit de interes. masculul îsi inv ita partenera în micul "apartament". chiar oriunde. E enervant la culm e sa fii atât de aproape de o rezerva atât de mare de hrana si de lichid si sa nu o poti consuma! 103 îsi aminteste atunci de un documentar stiintific. Merge: ovoidul monumental e dezechilibrat si începe sa se în cline pâna când cade. Ajutându-se cu picioarele si cu coada. Burta lânga burta. oul a fost adus de o jijisa dintre cele mai nepasatoare. Curioase . un ou de jijisa.

Dar coaja e tare: rezultatul a o suta de miscari e doar o zgârietura deschisa la culoare.Vreti putina omleta? îl întreba medicul. Galbenusul este încadrat de d oua cordoane. Explicatia îl surprinse pe politist. 40. Era comisarul Maximilian Linart care venise sa afle cauzele decesului lui Gaston Pinson. Edmond Wells.hotarârea sa revina la practicile furnicilor. fixate lateral membranei si care foloseste drept suspensie. "UMORUL TÂNAR" În timp ce-si pregatea o omleta în bucataria institutului medico-legal. . care duce la separarea celor doua membrane interne si la formarea unei pungi de aer. apoi îmbraca o vesta alb a ca sa-l conduca pe politist pâna la laborator. În schimb. am mâncat. beau. Extremita tile lor ascutite vizeaza centrul oului. când cristalele primesc o presi une din exterior. Solul e atât de fierbinte si uscat încât oul se transforma într-o omleta alba pe nisip. Aceasta va permite puiului sa respire câteva secunde ca sa poata avea forta sa sparga coaja si chiar sa piuie ca sa-si cheme mama în ajutor în caz de dificultate.. cu atât structura devine mai solida. medi cul legist fu deranjat de o sonerie. Îsi vâra capul în gaura ca sa aspire si ea substan ta galbena suculenta. oul este. Scoase un dosar. Astfel. tr iunghiurile se separa si ansamblul se naruie cu usurinta. Astfel. apoi 12. Are ceva mai bun de facut. multumesc. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. spuse medicul legist. 103 amâna pentru mai târziu aceasta de zbatere. din exterior. iar peretele devine si mai rezis tent. oul sufera o racire brusca. Îsi închide strâns mandibulele pâna când for eaza un triunghi ascutit pe care îl aplica cochiliei rasucind capul de la stânga la dreapta ca un sfredel. trebuie totdeauna sa fie plasat deasupra galbenusului. Dar furnicilor le e prea foame ca sa observe acest fenomen . Câte eforturi pentru un rezultat atât de neînsemnat! La Degete. Îsi transforma pe rând ca pul în sfredel. se strâng. Expertul analizase unii compusi ai sângelui defunctului si îsi daduse seama ca se produsese o reactie foarte alergica. Efectu l lor de resort compenseaza miscarile oului si restabileste pozitia embrionului. bau un pahar cu bere. ENCICLOPEDIE OUL: Oul de pasare este o capodopera a naturii. cu cât presiunea e mai puternica. Aceasta mai are si alte calitati. . Astfel încât. ceea ce crezuse ca fusese un . 5 îsi leagana antenele. Se întâmpla t otusi ca oul sa se rastoarne. Ati terminat autopsia lui Gaston? Omul îsi hapai repede omleta. apoi alta. daca presiunea provine din interior. E formata din cristale de saruri minerale triunghiulare. 13 îi ia locul. danseaza în ou. intra unele în altele. Dupa ce a fost ouat. Manânca. Nu are importanta. 103 se obisnuise sa vada lucrurile functionând imediat si a pierdut rabda rea si tenacitatea pe care o au însotitoarele ei. Satisfacuta.Este destul ca viespea sa întepe întâmplator o vena legata direct de inima p entru ca veninul ei sa devina mortal. d ar ale furnicilor si-au dovedit eficacitatea. E nevoie de câteva zeci de minute ca sa apara o mica fisura si dinau ntru sa tâsneasca un gheiser ca un fel de aspic transparent. -Nu. Sa admiram mai întâi structu ra cochiliei. destul de solid ca sa suporte greutatea unei mame care cloceste. Furnicile se reped as upra lichidului hranitor. Mortile provocate de întepatura de viespe nu erau ceva rar. 5 este epuizata. Asemenea boltilor catedralelor romane. Descoperise un semn rosu pe gâtul cadav rului si ajunse la concluzia ca moartea survenise în urma. volumul III 41. Pentru ca embrionul de pasare sa se de zvolte perfect. Tehnicile Degetelor sunt originale.. dar si suficient de fragil din interior ca sa permita p uiului sa sparga coaja. întepaturii de viespe.

Ramânea totusi piramida.Sa stii ca revolverul nu înseamna nimic. elibereaza compu si chimici inflamabili. Uneori vorbea de "revolutie". printre altele. citi politistul care mormai: . înteleg. pâna atunci nici una nu reusise. . tineri fara nici o pregatire se ofereau sa faca pe politistii benevoli! Grabi pasul ca sa ajunga mai repede la sotia si la fiica lui. Chiar daca era vorba doar de o simpla coincidenta . Maximilian Linart constata ca arma i se vedea din haina deschisa si se g rabi s-o încheie. E un nerv foarte lung.asasinat se dovedea un simplu accident în padure. cu ajutorul lante rnei. Si iata ca. începu sa citeasca din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Timpurile se schimbau. Toate acestea erau cel putin contradictorii.Nu cel mai lung. Voia sa schimbe mentalitatile în mod discret. domnule! Trei tineri se apropiau de el. Percepea fiecare os.Suntem totdeauna gata sa ajutam politia. fiecare muschi. Întinse o carte de vizita pe care Maximilian o puse politicos în buzunar con tinuându-si drumul. Am pocit o banda de anarhisti.Te-ai batut? îl întreba politistul..Te intereseaza politica? . mai eficace. îsi zi se Julie. replica el. preciza un alt baiat întinzându-i un manifest. Ceea ce conteaza este nervul de la vârful degetului care apasa pe tragaci. COCTEIL MOLOTOV Dupa ce în sfârsit ajunse acasa. "În sfârsit sfaturi practice pentru a face revolutia". . Edmond Wells preciza dozele compusilor cocteilurilor. a ltele. Julie gasi. domnule. Existau pagini care poveste au revolutii. .Buna ziua. fiecare cartilagiu.Problema noastra e ca nu avem armament. câteva retete pentru fabricarea cocteilurilor Molotov. se declanseaza cu pastile care. "Afara cu strainii!". Zise cu voce tare: . . Gonzague îl retinu. 42. Ridica pansamentul si se uita la rana. Politistul îi multumi medicului legist si pleca în oras cufundat în gânduri. anuntati-ne fara ezitare. conchise politistul zicându-si ca asta era probabil "umorul tânar". spuse al treilea acolit. nepotul prefectului.Înteleg. . . genunchiule. . O întepatura banala de viespe. buna seara. Unele iau foc datorita dopului lor de pânza. si în toate cazurile "fara violenta" si "evitând spectac ulosul". zise strâmbându-se de râs unul dintre cei trei. nu si-ar fi permis n iciodata sa opreasca un politist. E doar un instrumen t. nu era normal sa mori dintr-o întepatura de viespe la baza unei piramide constru ita fara autorizatie în mijlocul unei paduri protejate.Putin! exclama Gonzague. . Si adauga: . Existau mai multe feluri. Comisar ul dadu din umeri. avangarda miscarii de tineret a noii extreme drepte. Ca si cum ar fi fost fatal ca o revolutie sa se descompuna sau sa esueze. si fu nevoita sa întoarca multe altele înainte de a afla ca. Gândirea scriitorului i se parea confuza. asa cum se întâmpla de fiecare data când deschidea cartea. îi mai striga liceanul. aceasta functie impresionându-1 foarte mult. Daca aveti într-o zi nevoie de noi.Domnule.Facem parte din Sobolanii Negri. .Ei bine. al teori vorbea de "evolutie".Buna ziua. Maximilian îl recunoscu printre ei pe Gonza gue. In tineretea lui. sa stiti ca noi sustinem ordinea. Avea fata plina de vânatai si avea o urma de muscatura p e obraz. lucrurile ar fi "politic" mult mai usoare pentru noi. aproape în secret. Daca am avea un revolver ca al dumneavoastra. spargându-se. insista el.. Julie se întinse pe pat si. Simti o durere în genunchiul unde se lovise. . câteva pa saje interesante si. Voia s a înteleaga despre ce fel de revolutie vorbea acest Edmond Wells.

verile canicular e. În timp ce merg. articulati ile picioarelor se sudeaza. 103 crede ca de vina ar putea sa fie influenta ei proasta. Julie confectiona o bomba artizanala. Fac asta ca sa le semnaleze tuturo r ca e inutil sa le caute nod în papura. Fortareata liceului nu putea sa-i reziste la infinit. Exista momente în care "multumesc" e un lux mai presus de fortele noastre. De ce unele fiinte sunt colorate si al tele nu? Pe acea canicula si uscaciune. Cele treisprezece furnici iau informatii despre directia în care se afla s tejarul cel mare de la o colembola de nisip. Trebuie sa înaintez i folosind doar patru din cele sase picioare apoi alternând cu alte patru. Dispui astfel tot timpul de doua picioare odihnite si ferite de fierbinteala solului. Doar n-au sa se afiseze în rosu stacojiu în fata t uturor din placerea de a atrage pe pradatori. atunci când exista o îndoiala. 15 vrea sa traga dar 103 îi spune ca doborârea ei n-ar folosi la nimic. G asi acolo toate ingredientele necesare pentru confectionarea unei bombe incendia re. Racorindu-se. Ne aflam în echilibru între acarieni si Degete. vor pieri. Doua specii de f luturi au exact aceleasi desene pe aripi. în acest caz. Dar specia toxica este la fel de protejata ca si cealalta. sferele oculare se acopera de o pelicula de praf si nu au saliva de prapadit ca sa le spele. interesata de speciile straine. acele "insecte al e insectelor". 103 ar e dificultati la mers. 7 adauga ca a vazut evolutii paralele si complementare. dar nu. TIMPUL NISIPULUI Sunt istovite. Furnicile se hotarasc sa-i imite. Asta îi dovedeste lui 103 ca nu trebuie sa subestimezi nici dimensiunile s uperioare si nici dimensiunile inferioare. Dar recunoaste ca. Primaverile sunt calde. le evita. mai tenace o urmarest e si o doboara.. Acea insecta nu e rosie din întâmplare. Gusta din ea. O coleoptera rosie trece prin fata lor. Sug pâna si articulatiile picioarelor animalului ca sa recupereze cea mai mica molecula de umiditate. o astfel de discutie despre mimetism pare nepotrivita. 103 crede ca. ne dau un exemplu de supravietuire. Probabil ca sunt la fel de minusculi pentru noi cum suntem noi pentru De gete. admira acarienii. în natura. Te voi razbuna. temperatura a crescut mult pe planeta. Se duse în remiza unde se aflau produsele si uneltele pentru gradinarit. 15. care bântuie în liniste acel desert. 14. latura degenerata în contact cu Degetele. Si o manânca imediat ce primesc raspu nsul. Cunosteau din fericire un mod de a merge care cruta extremitatea picioar elor. Una are aripi toxice. Se îngr oapa când e cald si ies afara când se racoreste. cealalta nu. furnicile discuta despre m imetism si despre semnificatia culorilor. Era într-adevar un mi metism care urmarea ca ceilalti sa creada în toxicitatea ei. departe de predatorii lor. Manânca toate din insecta rosie. E vorba de tehnica furnicilor din orasul Yedi-bei-nakan. si totusi. chiar daca a vorbi înseamna ri . crezând ca sunt toxice. 43. furnicile ies din adapostul nisipului. 14 pretinde ca unele insecte se fac rosii ca sa se creada ca sunt toxice desi nu sunt.Te doare vechea lume. Exploratoarele n-au mai mâncat de multa vreme si încep sa suf ere de primele chinuri ale lipsei de umezeala: antenele devin rigide. 103. Daca desertul se întinde în continuare pe o distanta mare. toamnele caldute si abia iarna se mai fac simtite frigul si umiditatea. Trebuie sa se stie ca. Insectele nu sunt nebune. e mai bine sa nu risti sa te ot ravesti. Toate cred ca va muri. caci pasarile recunosc d esenele de pe aripi si. tot ceea ce prezinta culori care frapeaza este toxic sau periculos. lasa coleoptera sa plece cu parere de rau. Ce n-ar da pentru macar o jumatate de picatura de roua! Dar de câtiva ani.

era logic ca viziunea viitorului sa devina subiectiva. Oamenii au început deci cât se poate de natural sa elaboreze u n limbaj ca sa descrie acest viitor. O desena din nou pe c arnetel ca sa-i sesizeze mai bine forma si existenta ei nepotrivita în mijlocul ac . Prin urmare. datorita folosirii masinilor. Doreste un sex. Le place sa vorbeasca despre metamorfoza. si deci diferita pentru fiecare fiinta umana. 103 merge si se uita la soare care dispare lent la orizont într-o mare de galben si de portocaliu. înlocuit de meteorologi. Cam asta ar fi cazul lacustelor. Omul însa încearca sa prevada ce se va întâmpla. sa se inv enteze tehnologia. La insecte. ENCICLOPEDIE CONSTIINTA VIITORULUI: Ce deosebeste omul de celelalte specii animale? F aptul ca are un deget opozabil celorlalte degete ale mâinii? Limbajul? Creierul hi pertrofiat? Pozitia verticala? Poate ca pur si simplu constiinta viitorului. Dar tehnologia permitându-le sa controleze din ce în ce mai bine acest v iitor. provocate poate de o insolati e. Edmond Wells. de ce foloseste natura cai atât de hazardate ca sasi atinga scopurile? 44. ureche lnitelor. GREUTATEA OCHILOR Maximilian Linart se uita multa vreme la piramida. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cunosc doar trei faze: ou. vrea sa aju te la evolutia lumii..vazut o musca luând forma unui scorpion ca sa res pinga un paianjen. cu nosc patru faze: ou. Soarele e un animal cu metamorfoza completa? De ce natura a pus-o în contact cu acei monstri. 9 pretinde ca a. Asta a fost începutul angrenajului. Aceasta înclinatie de control a viitorului a aparut probabil atunci când omul. adult. în timp ce limbajele moderne îsi perfectioneaza conti nuu gramatica. 16 povesteste ca a vazut o omida luând forma unui cap de pasare ca sa sper ie alta pasare. Cele care au metamorfoza completa. raspunde 9 ca si cum ar fi fost vor ba de ceva foarte evident. Dumnezeu va disparea progresiv. sa creeze o alianta între Degete si furnici. Limbajele vechi dispuneau de putine cuvinte si de o gramatica simplista ca sa vorbeasca despre viitor. Analizeaza ceea ce se întâmpla si compara c u ceea ce au experimentat deja. futurologi si toti cei care cred ca stiu. viespi lor. în mod logic. larva. E cazul fluturilor. furnicilor.sipa de umiditate. Era în metamorfoza completa sau metamorfoza incompleta? întreaba 4. nu bebelusi care devin adulti. termitelor si libarcilor. A existat totdeauna un clivaj între insectele cu metamorfoza c ompleta si cele cu metamorfoza incompleta. Nu se prea stie asta. în neolitic.. Oare au vreun sens toate astea? Si daca da. Dumnezeu este numele dat de oameni la tot ceea ce le scapa din stapânirea viitorului. dar si a puricilor si gargaritelor. Cu constiinta viitorului s-a nascut limbaju l care îl descria. ca sa prevada recoltele viitoare. Era o musca cu metamorfoza completa. volumul III 45. a început sa fie interesat de agricultura. Sunt bebelusi care devin bebelusi batrâni. aceasta tema de discutie e frecventa. Se nasc în stadiu de adult în mi niatura si cunosc transformari graduale. asta prezinta avantajul ca nu mai simti oboseala si durerea. cum va arata ziua de mâine s i de ce acest mâine va fi asa si nu altfel. dar "metamorfozatele complete" au un fel de dispre t fata de "metamorfozatele incomplete". Cele care au metamorfoza inc ompleta. nimfa. În minte îi vin idei ciudate. albinelor. larva si adult. Toa te animalele traiesc în prezent si trecut. Renunta din acel moment la cules si la vân atoare. trebuia. pe ea si numai pe ea? De ce un singur individ are o responsabilit ate atât de mare? Se îndoieste pentru prima data de misiunea ei. Pentru a confirma promisiunile de viitor. surse de hrana aleatoare.

Apoi discutase ra despre cercei. O atinse. femeilor inteligente le place sa le vorbesti de frumusetea lor. Trebuie sa economiseasca chiar si umiditatea acelor vapori care le permit sa comunice. Se apropie de ea. A treia miscare: îi ghicise în palma. În fiecare dintre nervuri ci rcula sânge care pulseaza. în strategia sa amoroasa. apoi o intrigase. Aplauz e. carti cu tir aj limitat. e singura insecta care stie sa zboare înapoi. va fi fericita. Scynthia. Îsi lipi din nou urechea de perete si. Maximilian se uita la piramida. se as ezase lânga ea si începuse sa vorbeasca despre astrologie. Conversatia abordase apoi alte subiecte: parfumuri. dupa o neîncred ere initiala. Acel triunghi avea sa fie mai dificil de cucerit. Percepu glasuri. Un calopterix Acele mar i libelule. Surprins. Tânara femeie purta un medalion cu semnul ei astrologie: Pestii. Femeilor frumoase le place sa le vorbesti de in teligenta lor. Maximilian Linart descoperise tot f elul de elemente care. Apoi îsi examina cu grija desenul ca sa se asigure ca era asemanator în tru totul cu ceea ce vedea în fata lui. "La început. gastronomic exotica. Furnicile recapata curaj. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE Cele treisprezece furnici nu mai pot. Scynthia.doi baieti. auzi strigate urmate de zgomotul unor roti de trasura. Aceasta e ra genul de femeie de o mare frumusete care obisnuia sa-i trimita la plimbare cu semetie pe toti pretendentii. Nu numai ca e în stare sa se stabilizeze în zbor geostationar. ceea ce stârnise imediat gelozia tinerei femei. 103 discerne deodata o miscare pe cerul uniform. Dupa trei luni erau casatoriti. se stabilizeaza. ultima miscare: se prefacuse ca se intereseaza de cea mai buna p rietena a ei. Îsi freaca ochii ca sa-si ascuta vederea si sa urma reasca mai bine miscarile calopterixului. Nu se pricepea deloc dar îi spusese tot ce doreste sa auda orice om: avea un destin deosebit. În sfârsit. Si uneori asta era de ajuns ca sa rezolvi orice enigma." Dupa ce abordase subiectele cunoscute de ea. pâna la urma primesti mii de inform atii pretioase. Tacanitul unei mitraliere. Era clar ca erau oa meni în interiorul acelei cladiri ciudate. Îsi puse carnetul în b uzunar si îsi lipi urechea de latura-oglinda. va avea doi copii . El se uitase în delung la ea. Muzica clasica. îi permisese sa se branseze pe lungimea de unda a Scynthiei. a caror existenta dateaza din negura timpului. F urnicile se opresc ca sa observe insecta maiestuoasa. La masa. trebuie sa-l fac i pe celalalt sa se simta în largul lui plasându-te pe propriul sau teren. va cunoaste o mare dragost e. Nu mai emit nici cea mai mica fraz a feromonala. Miscarea urmatoare. diferenta dintre semnele de apa. Si amintise despre o substanta noua antialergica care permitea suportarea bijuteriilor din cele mai diferite aliaje. se roteste în . La scoala de politie. demareaza din nou. regim alimentar. Maximilian o remarcase la o defilare de manechine unde era de departe ce a mai atragatoare si deci cea mai râvnita de toti barbatii prezenti. Analizase forta simboluri lor. Umbra imensa se apropie. mai apoi. dar cu cele patru aripi independe nte. aceasta privire fixa si patrunzatoare o jenase pe tânara f emeie. I se paru ca aude un zgomot în interiorul constructiei. Maximii ian Linart trecuse la cele pe care ea nu le cunostea: filme rare. comisarul facu un pas înapoi. începuse sa-si expuna parerile cât se poate de natural. Purta cercei care îi infectau lobii.elei paduri. fusese simpla: exploatas e un paradox pe care îl remarcase. Libelula este cu adevarat regina zborului. 46. sunt pentru furnici c um sunt pescarusii pentru marinarul ratacit: indica proximitatea unei zone veget ale. La început. comisarul Linart spu nea ca daca observi îndelung pe cineva sau ceva. de pamânt si de foc. Libelula coboara si aproape ca le atinge cu cele patru aripi nervoase. machiaj. Asculta cu atentie si auzi deodata o împu scatura. O mângâie. Era totusi sigur ca detunatura pro venea din interiorul piramidei. Folosea un parfum foarte greu. de data ast a. Aceeasi tehnica o folosise pentru a-si seduce sotia. Numea acest fenomen "sindromul Iericon". Si numai privind-o. Nechezat de cai.

paducel si coarne. Mai sunt si afine pe arbusti si soc. Foamea si setea dau alimentelor un g ust extraordinar. se calmeaza. 10 îi cere lui 103 sa le mai vorbeasca despre Degete. Furnicile se hranesc pe saturate. Gluma cu fur nica si cu greierul. beau. În acest moment al naratiunii. Îsi aminteste vag de o istorioara cu un eschimos pe o banchiza. Furn ica raspunde ca nu. De ce greierele cânta toata vara desi toata lumea stie ca greierii nu cânta decât ca sa-si atraga partenerii sexuali si apoi tac dupa acuplare ? De ce nu încearca furnica sa recupereze cadavrul greierului mort de foame ca sal taie în bucati si sa faca din el pateu? Discutia se întrerupe brusc. 103 raspunde ca astea sunt glumele. O friza cu fi risoare întunecate apare în vârful unei coline golase. Mica trupa a simtit iarba frematând. aluni salbatici. provoaca spasme Degetelor. dar constata ca. Simt în sfârsit aerul racorindu-se putin. Si totusi. Peste tot numai fru cte. Ar fi de ajuns sa se fixeze peste tot semnale rosii. furnicile se freaca în iarba si ramân acolo. dar nu a reusit niciodata sa afle ce era acela un eschim os si nici o banchiza. beau iar si din nou se spala. câteva flori se ofera antenelor lor avide: melise. 5 spune ca ar putea sa fie un bun mijloc pentru oprirea invaziilor Deget elor. Emit feromoni acidulati care le pisca atunci când îi receptioneaza. totusi. Aerul e plin de polen iar pamântul e presarat cu seminte în germene. 10 vrea sa afl e sfârsitul acestei istorioare ciudate. Cele treisprezece furnici gonesc spre acel loc. narcise. Iarba. Merg cum îi taie capul. Se scalda în polenul unei paralute si. nu a retinut nici una. ierburi si vânat mic alergând mai încet ca un jet de acid formic. petalele c rispându-se. e posibil sa fie una care sa poata fi povestita. Cele treisprezece razboinice au traversat marele desert alb septentriona l si au scapat nevatamate. E vorba de niste semnale pe care le pun pe piste în scopul de a evita ambuteia jele. Po ate se teme ca batrâna exploratoare va muri fara sa le fi dezvaluit toate secretel e. Pare ca vrea sa le conduca spre salvare. Un adevarat paradis! N-au mai vazut niciodata o regiune atât de luxurianta. Cel mai mic graunte de papadie se impregneaza cu mii de savor i. Când apare culoarea rosie. Se ghiftuiesc cu purici si alte câteva insecte prea mici ca sa-si revendice dreptul la supravietuire. toate Degetele înainteaza pe pista. 5. Iarba! Iar acolo unde e iarba. arunca una în alta cu bulgari galbeni la fel ca bulgarii de zapada. Totul li se pare suculent. Animalele din jur amutesc. 6 si 7 îsi trec una alteia staminele numai pentru placerea de â le linge sau de a le mesteca ca pe o chewing-gum. Dar umorul ce-i? întreaba 10. Greierele pleaca si moare de foame. nu vrea sa-i dea nimic. Cele douasprezece furnici considera sfârsitul dezolant. neîntelegând nici una. cele douasprezece exploratoare nu pricep de ce furnica înca nu l-a devorat pe greier. Un greier cânta toata vara si se duce sa ceara de mâncare la o furnica. Pâna la roua pe care o aspira pe pistilul florilor si care e plina de nuante gustative carora furnicile nu le acordasera pâna atunci nici o importanta. Când semnalul are culoarea verde. le. 103 aminteste despre o inventie ciudata a Degetelor: semafoarele tricolo re. se spala apoi manânca iar. Sunt ghiftuite. Nu în telegi niciodata nimic si. În sfârsit linistite. Oste nite în cele din urma. macesi . Sunt salvate. Furnicile o urmeaza. În aer p . merisor. Zborul ei linistit indica f aptul ca corpul nu sufera de lipsa de umiditate. ciubotica -cucului. a metite. e seva si deci racoare si umiditate. Dar 103 le spune imed iat ca exista Degete care nu respecta semnalele. se ating si discuta. zambile. Va trebui gasit altceva. Manânca. zmeura modificându-si savoarea sevei. Deas upra ierbii. umplându-si la refuz gusa care digera s i gusa sociala. ciclame. 103 consimte sa le povesteasca o gluma de-a Degetelor. de la dulce la sarat trecând prin amar. flori. savurând fericirea d e a fi în viata. Pun întrebari în încerca rea de a prinde un fir. toti se opresc pe loc ca si cum ar fi morti.jurul lor.

Sunt sus în vazduh. Cele treisprezece s e grupeaza în cerc. mai înspaimântator decât vârful ro .. Se aude un zbârnâit. amabile si delicioase la gust. Sa fie asta o manifestare a ceea ce televiziunea Degetelor numeste "pute rea multimilor"? Numarul aboleste inhibitiile. E doar ora prânzului. Cele treisprezece belokaniene îsi ridica antenele curioase si speriate. 103 constata ca cerul se întuneca din ce în ce mai mult. Cred la început ca norul a duce furtuna. învârtejându-se. apoi în portocaliu si în cele din urma în galben. sa gaseasca o solutie originala. 103 crede ca e po sibil sa treaca pe-acolo întâmplator Degete zburatoare. Lacuste-de-fânete! Un nor de lacuste migratoare! În mod normal. lacusta tr aieste ziua zburând. 103 priveste cum se apropie norul mortii. Pe pamânt nu mai misca nici una. Lacusta singuratica se târaste prin deserturi.. Lacusta gregara suporta perfect umiditatea si invadeaza fara teama culturi si paduri. Manânca si se împerecheaza. pe Coasta de Azur dar. Dar nu. dar treptat înteleg ce înseamna acel nor lung si negru la altitudine. Din acel moment se ghiftuieste si se acupleaza cu toate femelele pe care la are la îndemâna. Cum ajunge pe pamânt o lacusta femela. atât de experimentata. e gata sa distruga totul în calea ei. de când temperatura gener ala a crescut. Cele treisprezece furnici îsi ridica antenele. Câteva exploratoare doresc tare mult. fara sa creada cu adevar at în asta. un mascul sare la ea pentru acuplar e. stiind instinctiv ca ac ele lacuste vorace înseamna sfârsitul ei. primele lacuste cad pe pamânt ricosând în salturi pline de stângacie. Dar se stabilizeaz a repede pe picioare si încep sa înghita tot ce traieste în jur. de praf foarte des. afecteaza r espectul fata de viata celorlalti. apoi în roz. Imediat ce acuplarea se termina. Se cunosc doar câteva rare invazii în Spania si în Franta. distruge conventiile. îsi schimba culoare a în rosu. Dar nu e nici asta. Ca sa si le satisfaca pe amândoua. departe pe cer. În grup. gratioase. Lacuste migratoare! Lacustele pe care: le întâlnesti singure sunt niste inse cte încântatoare. gata sa traga. Culoarea sofranu lui indica faptul ca a ajuns în culmea fazei de excitatie sexuala. Norul coboara încetisor. resemnat parca în fata unui adversar superior. lacusta traieste noaptea sarind de colo-colo. se vor abate asupra solului.luteste primejdia. miliarde. e cald si totusi soarele. Marea arma a lacustei este promptitudinea cu care îsi ra spândeste masiv ouale. anuntatoare de r uina. Singura. ca s-au înselat si ca nu e decât un nor de praf. Mai puternic decât jetul de acid al furnicilor. Frene zia ei sexuala este la fel de spectaculoasa ca si frenezia alimentara. Cerul se întuneca. Când e singura. Gata. Norul întunecat se întinde si formeaza simboluri esoterice. Un nor negru se apropie. Ce se întâmpla? Cele treisprezece furnici rosii de padure îi sperie atât de rau? Nu. 103 nu are nici o solutie. Iarba se ghemuieste. lacusta migratoare adopta o culoare cenusie si o atitudine foarte modesta. peste câteva secunde. Dar imediat ce ajunge împreuna cu alte lacuste. Asteapta mai ales ca 103. Îsi verifica rezerva de acid formic din abdomen si se întreaba câte lacuste va putea sa omoare cu ea. Furnicile nu se bucura de o vedere suficienta ca sa vada foarte bine dep arte. fiind adaptata l a uscaciune. Se aude din ce în ce mai distinct clampa nitul a miriade de mandibule avide. dispare. Curentii aerieni antreneaza acea masa în volute asemanatoare c u banda lui Mobius. si. Toate asteapta. ca niste parasutisti ai unei armate colosale veniti cu cercetasi. Nu e vorba nici de ploaie si nici de vânt. animalele din sud trec Loara. prezenta lor este exceptionala în Europa. sus. Monoculturile au sporit si mai mult marimea acestor nori periculosi. cu abdomenul ridicat. Norul întunecat se roteste pe cer vrând parca sa ucida mai întâi prin spaima tot ce palpita sub el. Acel nor e format din. 5 lanseaza ordinul sa faca cale întoarsa dar toate stiu ca este deja prea târziu. Se simte un miros de teama. dar în grup reprezinta cel mai rau flagel. O amenintare înabusita face ramurisul sa vibreze. femelele încep sa oua pe pamânt cu o stupefianta si teribila fecunditate.

. . atâta tot. în realitate. ci numai câteva scântei. atunci un fetus de trei saptamâni este un om? Un ovul a bia fecundat este un om? Un bolnav în coma. . Cine o deranja? Se întoarse si îl zari pe David. raspunse ea ascunzând mai bine sticla. Acum nimic nu o mai putea împiedica sa arunce sticla incendiara asupra usii. Voi ce gen de muzica cântati? . .Rock si-atât nu mai spune nimic azi. avem vizitatori! zise Francine.Ia uite. Abia era loc pentru o estrada plina de instrumente muz icale. Ji-woong închise usa ca sa nu-i deranjeze nimeni. notiun ea de "a fi uman" va deveni din ce în ce mai greu de definit. David o conduse pe Julie spre mica sala de sub cafenea unde cei Sapte Pi tici îsi desfasurau activitatea. ori pleci! Vazând ca Julie nu se misca. Aprinse chibritul si: . N-avem nevoie de turisti! exclama Zoe. care nu a mai devenit constient de sas e ani. Action a bricheta. . geneticieni.Si ce cânti? . Ravel. albumele Nursery Crim . mai e înca un om? Un creier omenesc.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Unii îsi acordau deja instrumentele. Satie. Piatra e ra uzata. ENCICLOPEDIE DEFINITIA OMULUI: Cu toate membrele dezvoltate. poeti. Portarul se apropia de ei. Caci. e o fiinta omeneasca? Nimic nu este evident. dar caruia inima îi bate si plamânii îi respira. . Fa ure. la aniversari sau la serate dansante.Ah! Ai venit. fizicieni. . . ori cânti cu noi.Am vrut sa vad doar cum cântati.. strainii si sclavii nu erau fiinte omenesti. îi zise Narcis ironic. oameni ai Bisericii.Stii sa cânti la un instrument? întreba el. Dar am luat lectii de canto. hai cu mine. fabricat prin manipulare genetica ca sa constituie o rezer va de organe pentru a face fata unor eventuale deficiente ale fratelui sau geama n. . Ji-woong interveni: . Suntem un g rup rock. un fetus de sase saptamâni este deja un om? Daca da. volumul III 48. s-a considerat ca femeile. TRECERE LA ROCK Julie ajunse în fata usii mari si solide de stejar din spatele liceului si se debaraseaza de micul rucsac. e un om? Un computer capabil sa reproduca toate mecanismele gândirii unui creier um an este demn sa fie numit uman? Un robot exterior similar cu un om si dotat cu un creier similar cu cel al omului este o fiinta omeneasca? Un om clonat. Ce fel de rock? Paul îi explica: . . Edmond Wells. Cânt mai ales arii de Purceii.Am o voce de soprana.N-ai ce cauta aici. filozofi. Peretii erau acoperiti cu fotografii ale grupului lor. informaticie ni. Ar trebui sa i se mai alature biologi.Referintele noastre sunt Genesis prima perioada. Scoase cocteilul Molotov mesterit de ea.z al Degetelor: sexul lacustelor! 47. Din Antichitate si pâna în Evul Mediu.Rock. Julie? Julie puse repede la loc bomba incendiara.Exact. În mod normal. Cauta în micul rucsac si gasi o cutie de chibrituri. dar bricheta nu scoase nici o flacara.Nu. Încaperea era mica. Schubert. legislato rul se considera a fi singurul capabil sa perceapa ceea ce e si ceea ce nu e o " fiinta omeneasca".Atunci.Te-ai hotarât sa intri în grupul nostru? întreba el. viu dar izolat într-un lichid nutritiv.Credeam ca n-ai sa vii.

Ei bine. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. "Pentru ca daca i-as desena ochii. Poti v eni la mine în seara asta. În secolul II e.n. 49. Împaratul a insistat. cu o preferinta pentru albumele Close to the Edge.David. Francine întelese ca nu avea nici un chef sa stea la un baiat si o invita sa doarma în apartamentul ei. maxilarele se destinsera. Am fost operata de noduli si medicul m-a sfatuit sa nu fortez coardele vocale. E destul s a fredonezi. de acord. îi sopti Zoe la ureche. multumesc. plin de praf. Julie lua microfonul. volumul III . Avem o camera pentru prieteni. Chinezii au avut acelasi sentiment. si aici cu preferinta pentru Animals.. De ce n-ai încerca sa cânti cu noi? . Julie fredona primele cuvinte care îi trecura prin minte. Julie dadu din cap ca o cunoscatoare. Toti fura de acord. Apoi cântara alte câteva melodii.Aha! Melodii de rock progresiv foarte vechi. Ideea nu paru s-o entuziasmeze pe Julie. Daca vrei. Nu esti obligata sa fortezi vocea. stiti.. dar e interesant. Un proverb spune: "Daca ai fi în stare sa scrii perfect cuvântul sifonier.. O sa ne obosesti. Edmond Wells. a fost chemat de împarat care i-a cerut sa deseneze u n dragon perfect. . . Fiecare îsi o cupa locul. printr-o rep rezentare grafica i se da voce cuvântului. Poate sa ma gazduiasca vreunul dintre voi în noaptea asta? întreba J ulie. gura i se deschise si se avânta.. o anunta David. The Lamb Lies Down On Broadway. de acum înainte poti sa fii solistul nostru vocal. Daca. pictorul a desenat ochii si legenda s pune ca dragonul si-a luat zborul. Wu Daozi.Ai trecut examenul. constata Narcisse cu un ton serios. îi propuse Paul. "De ce-ai uitat ochii?" I-a întrebat împaratul.Sigur nu e ceea ce facem noi în mod obisnuit. Francine se departa de claviatura si aplau da prima. . noi te-am adoptat.Zici ca ai facut canto. feniciana .Am putea încerca un blues.M-am certat cu mama si nu prea am chef sa ma întorc la domiciliul famili al în seara asta. dupa care hotarâra sa plece acasa. Narcisse si cu mine suntem externi. Dar Francine .e.egipteana. ENCICLOPEDIE MISCARE DE VOCALE: În câteva limbi vechi .Bravo! exclama David. Wish You Were Here si The Wall. cel mai mare picto r al timpului sau. Daca vrei. -Nu mai face mofturi. si tot Pink Floyd . Tormato. ebraica.Nu. cu exceptia lui Zoe care ramânea sceptica.. din anii sa ptezeci! Remarca nu le cazu bine celorlalti.. Asta era muzica lor de referinta. Leopold si Ji-woong dorm la caminul liceului.. iar Paul se apropie de masa de sonorizare si regla potentiometrele. Foxtrot. Vocalele reprezinta vocea. Te vom gazdui pe rând daca ai nevoie. t e-ai trezi cu mobila în cap". Pe acea melodie lenta. Zoe.Oricum. . . caci i se da în acelasi timp viata. Artistul I-a pictat în întregime. . Julie accep ta imediat. si-ar lua zborul ".Pai. i se da prea multa forta. . urmata repede de toti ceilalti. mai putin ochii. .. ci doar consoane.. pâna la A Trick of Tail. Da vid o întreba: . a raspuns Wu Daozi. David insista: . La sfârsit urma o tacere lunga. poti sa ramâi cu noi si s a faci parte din grup. si tot Yes. O clipa i se paru ca timpul se opreste apoi buzele i se dezlipira. sublinie Ji-woong. ..n u exista vocale.

Nici macar nu lupta. Îsi trag sufletul pe palier . Ca sa-s i recapete curajul. Toate ac ele lacuste invadatoare ar trebui îndopate cu pilule. E un semn. De prea multa activitate. Hârtia tapetului era maro. Fuga e singura solutie. Era penultimul etaj. E foarte obositor fara ascensor. 103 se grabeste sa se catere împreuna cu însotitoarele ei. La Degete. ploua din cer ca o grindina sinis tra de picioare si mandibule înfometate. Ce bine e când ajungi. Buzunarul abdominal cu acid al lui 103 este aproape gol. numiti pilule. E ca si cum am devenit constienta de genunchii mei. EMISARII NORILOR 103 si însotitoarele ei se extenueaza de câteva minute în batalia împotriva lacu stelor. Sunt ca pe un ac în mijlocul u nei mari agitate. Descuie cele patru broaste ale usii apoi lovi puternic cu umarul "pentru ca lemnul s-a umflat din cauza umiditatii si usa se blocheaza". cu o grosime de sase-sapte lacuste migratoare. L a Francine nu vedeai decât computere si scrumiere.Asta e rana capatata de la Sobolanii Negri? -Nu ma doare. Pamântul e o spuma de elitre. furnicile se hranesc cu afine care pocnesc sub ascutisul mandibulelo r. 103 încearca sa-si regaseasca calmul. Probabil ca Francine nu se ocupa prea mult de menaj. Ca sa-si recapet e vigoarea. O ploaie terna fara oprire. si ca nu va putea sa creasca decât parazitând toate cele lalte specii? 103 refuza sa se supuna dictaturii acelor ouatoare frenetice. mandibulele au început s-o doa ra. femeile înghit ho rmoni. . când apare suprapopulare umana. ACASA LA FRANCINE Etajul sapte. Peste tot era praf. Cele trei furnici stau suspendate la extremitatea celor mai de sus ramur ele ale afinului si valul de lacuste vine spre ele. Ce merit e sa fabrici douaze ci de copii acolo unde nu e nevoie decât de unul sau doi? În ce consta interesul sa faci la oua din care sa iasa o populatie masiva. intra în carcasele noastre scobite Pune-ne în miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gândurile divizate. Nu a depasit cu bine atâtea obstacole ca sa cede ze în fata unei specii a carei singura inteligenta consta în a produce cantitati ime nse de copii. Julie se aseza si Francine observa ca genunchiul ei supura. scoas e victorioasa cheile. Bucati de lacuste zboara în jurul ei. Acolo sus se simteau la adapost de pericolele strazii. dar ploaia de lacuste s-a oprit si a reaparut soarele. totusi ajungea si pâna acolo mirosul gunoaielor paras ite de gunoierii aflati în greva. Iar cei de dedesubt blocheaza toboganul de gunoi cu saci prea voluminosi. fredoneaza vechiul cântec belokanian: Soare. O inundatie veche a vecinilor de deasu pra împodobise tavanul cu un fel de aureola. 51. Ridica antenele spre cer. taie corpurile ca o secera. Batrâna furnica n u mai poate decât sa loveasca cu mandibula. Asta e o regula la bloc: vecinii de d easupra lasa totdeauna apa sa dea afara din cada. . În mai multe straturi. . Lacustele nu opun o adevarata rezistenta. taie. luat probabil de la vechituri. ceea ce este si mai obositor. Julie considera to tul putin cam deprimant.50.Simte-te ca acasa. dupa ce scotoci într-o masa de obiecte heteroclite. fara încetare. fa-te comoda. îi zise Francine aratându-i un fotoliu ho dorogit. ca sa fie mai putin fertile Asta ar trebui facut. O raza de soare strapunge deodata norul întunecat si lumineaza un afin. Multimea lor constituie o amenintare caci. pamânt ul e acum acoperit de insecte cât vezi cu ochii 103 ataca cu mandibulele si taie. când stii foarte bine ca nu o vei putea îngriji si nici educa. Tânara blonda îsi cauta cheile în buzunarul mare care îi tinea loc de geanta si. îsi aminteste ea. Ceea ce numea pompos "apartamen t" era în realitate doar o mica garsoniera.

. care probabil ca a facut turul lumii ca sa poata acumula astfel toate cunostintele timpului sau despre toate tarile. daca îsi tine promisiunile. Pa rea ca-i place rana pentru ca îi amintea ca genunchiul ei exista. Francine stins e computerul si îsi freca pleoapele. În acelasi timp. pentru a reusi acest lucru. Descrie aici un compu ter de un gen nou.Poate ca nu stiu sa fac mare lucru.Exagerezi. Se inti tuleaza Enciclopedia cunoasterii relative si absolute si a fost scrisa de un bat rân întelept. Acest apara t dorit de el era numit "computerul cu arhitectura democratica". un comert tot! Nu e gre u. Examina planurile. Julie. Am descoperit-o în fundul unui tunel din padure.Tu. . dar citeste putin si sunt sigura ca vei fi surprinsa.O sa ma ocup de rana ta. urmeaza o faza de monarhie. Era deci necesar sa se creeze o democratie chiar si în cadrul cipurilor de computere. dispune de o autonomi e practic nelimitata. o agricultura. zise ea. un microprocesor central dirija componentele electronice periferice. le de zvolti un artizanat propriu.Nu orice carte.Aceasta masina a viitorului. propunând solutii cât se poate de practice si realizabi le.. Si apreciaza asta. trimite la muze u toate computerele existente. functioneaza imediat ce-l deschizi. Si nici nu te face sa te doara ochi i. Se tine în buzunar. Jucara o vreme dupa care musafira se plânse ca o dor ochii. contine milioane de in formatii si nu ramâne niciodata în pana.O carte? zise mirata Francine. si. O sa-ti dai seama de asta cân d o sa joci. Se îndrepta spre computere. Dar statele democratice sunt foarte fragile. ai si alte pasiuni în afara de cântat? . Cu programul asta poti sa reconstitui civ ilizatii si sa le trimiti sa se razboiasca unele cu altele.. Tipul tau avea idei sucare. Ca într-o monarhie. Julie zâmbi. dupa care ma distrez fabricând lumi artificiale. marturisi Francine. . ofera un ecran foarte lat. zise Julie cu admiratie. s-ar armoniza în permanenta si ar lua decizii pe rând.. totul devine mai suportabil. zise Francine. dar am învatat s a traiesc în mai multe realitati paralele. aprind o tig arica cu marijuana. slabesc haturile în vederea democratiei. .Un supercomputer? Ma intereseaza. trebuia sa ai un computer cu o putere foarte mare.Ai o colectie superba de computere. Îi întinse cartea si o rasfoira împreuna. Cred ca am ceva în casa. crede-ma. . cântareste de o su ta de ori mai putin decât acesta. în ea mi-am investit toata energia si toate economiile. . Francine era foarte interesata. profesorul Edmond Wells propunea folosirea unei multitudini de mici microprocesoare care a r lucra simultan. . ci o lucra re bransata direct la viata. Pun o melodie veche cântata de Genesis ca fond sonor. Francine descoperi un pasaj care spunea ca informatica era un mijloc de a transforma lumea dar ca. dar daca reusesti sa treci astfel dintr-o realitate în alta. o industrie.. Dupa o faza lunga de despotism. Îti închipui puterea unui astfel de aparat ? Francine întelese ca Enciclopedia nu era doar o culegere de aforisme. ci cu cinci sute care lucreaza împreuna. Când aprinse ecranele. Computerele obisnuite erau dotate cu capacitati limita te pentru ca erau ierarhizate. încaperea se transforma întro cabina de avion supersonic. cel mai mult îmi place jocul Evolutia.Eu am ceva mai bun decât computerele. Scoase volumul gros al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute.Da. -Recunosc ca nu stiu nimic despre cel care a scris-o.Francine examina rana si se întreba daca nu cumva Julie era masochista. când poporul în cepe sa devina responsabil. apoi.Am ceva "mai bun decât computerele". . . În viata totul te dezamageste. În acest moment . e grozav sa poti alege. . În locul unui mare microprocesor central. . . Apoi Francine îi vorbi despre pasiunea ei pentru computere si pentru jocur i. toate epocile si în toate domeniile . Pasiunea mea sunt jocurile. dotat nu cu unul sau chiar cu patru creiere functionând în parale l.

Iar detunaturi. Maximilian recunoscu enigma celor sase chibrituri propusa în acel moment d e emisiunea "Capcana gândirii". Pe lânga aliment.. Cunoasteti principiul jocului nostru. adaugati sare.Bineînteles. e destul ca sa gândesti". În acel moment. Îsi încorda auzul. c i opt triunghiuri echilaterale de marime egala. 52. Ceea ce va leg a de fapt cele doua ingrediente. în acel amestec de ulei si ou prost amalga mat în salatiera. Se nascuse o complicitate foarte pu ternica. fara sa fie deranjat. Ce fiinta omeneasca era atât de d ementa încât sa aleaga o astfel de forma de sinucidere? .. um cu numai cu sase chibrituri se pot desena nu patru. amândoua stiura ca totdeauna vor pute a conta una pe cealalta.. Totusi. Dar masina pe care o descrie enciclopedia ta.Acum se fabrica doar computere cu arhitectura paralela. ENCICLOPEDIE RETETA MAIONEZEI: E foarte greu sa amesteci materii diferite. Izbucnira în râs fara mo tiv. A TREIA VIZITA Pentru a treia vizita la piramida. în cantitati mici. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute..Puteti sa-mi dati o noua fraza ajutatoare? . Cel. poate chiar era sub perfuzie. ci un amestec apa -ulei-albus de ou. pe care îl vom pune putin câte putin. Sigur. Adaugati ulei progresiv. Marele secret al maionezei: oul si uleiul treb uie sa fie exact la aceeasi temperatura. Niste oameni vorbeau. Azi. Cele doua fete se privira fix în ochi. fara sa-si vorbeasca. va furnizam un nou element care sa va ajute. fara sa lipesti. Important : sa se tina cont de temperatura. piper si doi centilitri de otet.. cu fata la e cran si sonorul dat la maxim. Când maioneza creste. Cum sa faci o maioneza? Bateti cr ema într-o salatiera galbenusul unui ou si mustar cu ajutorul unei linguri de lemn .. o sonatina la pian. Cel mai probabil ar fi fost vorba de pustnic închis acolo ca sa-si poata p etrece restul zilelor în fata televizorului.. peste tot vedeai antene "înflor ind" pe acoperisuri. Dar în pictura nu se întrebuinteaza un amestec apa-ulei-galbenus de ou. Atentie: totul este în progresie. -. televiziunea capata din ce în ce mai multa importanta în viata oamenilor.. pâna când emulsia devine perfect compact a. râsete.. aplauze. tehnica maionezei sta la baza faimosului secret al pictu rii în ulei a flamanzilor. Aveti dreptul sa reve niti câteva zile la rând si. o putem drege adaugând o lingurita de mustar. orice prog ram îsi va înmulti de cinci sute de ori posibilitatile. comisarul Maximilian Linart se echipa se cu un material de detectie pe care îl scoase din tolba. dar de aici pâna la a te închide într-o închisoare fara usa si fara ferestre ca sa te uiti mai bine la televizor. de fiecare data. Ajuns lânga constructie. cu aceasta "arhitectura democratica". "În ce lume de nebuni traim!" îsi zise comisarul. Daca maioneza s-a taiat. ex ista o substanta care dovedeste ca aditionarea a doua substante diferite da nast ere unei a treia care le sublimeaza: maioneza. fratii Van Eyck au avut ideea sa fo loseasca acest tip de emulsie ca sa obtina culori de o opacitate perfecta. Julie se simtea mai putin singura. 1 + 1 = 3. În secolul al XV-lea. scoase un microamplificator pe care îl aplica pe perete si asculta. sa îndoi sau sa r upi chibriturile? . mestecând. Politistul facu diferite presu puneri. Edmond Wells. nici sase. fraza este urmatoarea: "Ca sa gasesti. Toate acele sunete. si statea acolo. cea sau cei care se aflau în interiorul acelei piramide fara usa si f ara ferestre se uitau pur si simplu la televizor. Ideal: 15 grade Celsius. Probabil ca ave a provizii de hrana. vor fi minusculele bule de aer pe care le vom i ntroduce batând. volumul III 53.

Sunt salvate! Lumea îsi regaseste momentan normalitatea. cele treispr ezece furnici se grupeaza si îsi unesc antenele. arbustii se topesc sub mandibulele lacu stelor. Nici împuscaturi de mitraliera. SUNT MILIOANE Nivelul marii de lacuste creste continuu. Ca sa evite solul. Spinari de lacuste cât vezi cu ochii. 54. Nu se mai auzeau aplauze s i nici râsete. Nu fu atent nici la mica întepatura de la gât decât cu o fractiune de secunda prea târziu. Cu captatorii de câmpuri magnetice. unde constructiile sunt interzise. Când esti furnica. Goneste pe spatele lacustelor atât de brusc încât nu au tim p sa înteleaga ce se petrece. Poate ca are o solutie: viteza. Apoi facu ochii mari si se prabusi pe genunchi. Oricum. unde marea de lacuste este înca raspândita deasupra radacinilor. Furnicile rosii gonesc deasupra multimii. sunt foarte ocupate cu mâncatul si cu reprodus ul încât acorda doar putina atentie acelei prezente trecatoare de pe spatele lor. furnicile se deplaseaza la altitudine. Dar revolverul nu era un atu. Ma ximilian nu percepu deci bâzâitul usor din spatele lui. Mai facu trei pasi si deschise gura mare. sa gaseasca o idee. Gonesc în zig-zag între a ntenele si cuirasele coapselor îndoite care se ridica mai sus de spate. Celelalte douasprezece furnici o urmeaza pe prima..Politia! Iesiti! E un ordin! Auzi un zgomot înabusit. 103 se avânta prima. Acestia formeaza niste donjonuri de rezistenta greu de ros. batrâna razboinica a vazut insecte alergând pe suprafata apei fara sa se duca la fund. Omoara o lacusta izolata si o manânca. bzzz. Suspendate de extremitatea ultimelor crengi ale afinului. marele stejar es . Sonorul fusese oprit. Nu si 103. Îl facea mai putin atent. Bzzz. Repede. dar distanta e mare. Un lac. cel adevarat si cel reflectat de oglinda peretelui. Ideea pare stranie. ca o mica trapa care se deschide undeva. o mare. trupa mirmeceeana zareste în departare umbra linistitoare a marilo r copaci. Aceasta pir amida a fost construita într-o zona protejata. Carapacele lacustelor formeaza jos un covor discontinuu. fara sa poata vorbi. Comisarul striga din nou: . de ce sa nu se foloseasca de el ca de un suport? La traversa rea fluviului.Oricine ati fi. Mintea lor colectiva e dominata d e panica si de dorinta de a ucide. Belokani enele galopeaza cum pot mai bine. nu aveti dreptul de a sta aici. Pleoapele îi cazura ca o cortina grea de teatru. Nici o emisiune si nici un raspuns. totdeauna trebuie sa gasesti idei originale ca sa supravi etuiesti. Lânga ele..Maximilian Linard îsi puse mâinile caus la gura si se lipi de perete. un ocean. Zgomotele încetara brusc. Înca un efort si vor reusi ! Gata! Au ajuns! Exploratoarele abordeaza o creanga lunga si joasa si se grabesc sa urce. Cât e de placut sa pasesti pe un copac tare dupa ce ai navigat atât de mult în lacurile de nisip ale de sertului si pe marea miscatoare a lacustelor! Se revigoreaza schimbând mângâieri si hr ana. Daca copacii mari sunt niste donjoane. Înainte de a închide ochii vazu cei doi sori. Trupa porneste imediat. 103 aluneca pe o carapace în miscare si 5 o prinde în ultima clipa. La un mome nt dat. se ia hotarârea sa se joace totul pe o singura carte.. dadu drumul la arma si. striga el. 12 s tabileste pozitia si determina directia marelui stejar. Scoase r evolverul pentru orice eventualitate. Dar pentru ca nimeni nu are alta sugestie iar copacelul începe sa cedeze sub asalturile lacustelor. În sfârsit. în fata lor s e ridica un copac imens. facând pur si simplu un nou pas de fiecare data când erau gata sa se scufunde. din creanga în creanga. s e întinse cât era de lung. ci un handicap.. În sfârsit. spatele lacustelor nu seamana deloc cu suprafata unu i fluviu. se uita în jur si dadu ocol piramidei. cu capul înainte. Unele s-au resemnat deja sa moara. repede. . dar gonind pe e l destul de repede. Faptul ca simtea mânerul pistolului în mâna îi provoca un sentiment de invincibi litate. Valul de l acuste a fost oprit acolo de acesti potentati vegetali.

E mult. Jos. Sageata nu declanseaza hohotele de plâns ale inimii fictive. omizile moliei verde a stejarului se lasa sa atârne în gol de capatul unui fir ca sa ajunga la crengile de jos. rangul social si functia profesionala. chiar si de asasinarea animalelor pe care le manânca. ca niste trepte de scara în jurul trunchiului. Furnicile le taie firul si le manânca cât ai zice peste. E posibil ca viitorul ei sex sa se afle în acel "fruct"? E oare posibil ca ascensiunea la statutul de printesa sa fie acolo. usor de recunoscut de catre toti caci erau singurii care puteau sa poarte coroanele. Capetele se modificau d upa forma de lemn. Mai departe. 103 îsi zice ca furnicile cel putin îsi asuma rolul de predatori. Furnicile ocolesc un cuib de paienjeni sociali. fiii de rege ramâneau regi. De altfel. de exemplu. Dar nu e timp de reflectii. B elokanienele urca si mai sus pe turnul gros al stejarului. Totul e deci t aiat. Cât priveste capetele copiilor de soldati. nu e xistau probleme de orientare profesionala: profesiunea era determinata prin nast ere. casta era de la început însc risa în corpul copiilor. colorat. E viesparul marelui stejar. Pentru a evita orice risc de greseala. le-ar spune multumesc. incasii puneau capul noului-nascut într-o meng hina speciala din lemn care le modela craniul. Pentru asta. si ele tot patrate. Gargarite foreaza gauri în noduri cu ciocurile lor ca sa faca oua de câteva miimi de milimetru. în schimb zgârietura adânca face c opacul sa plânga cu o lacrima de rasina portocalie. Astfel. 103 nu poate sa doarma. fiii de s oldati. Copacul. 103 zareste semne gravate direct pe copac: "Richard o iubeste pe Liz". Omizile se îngrasa în frunze rasucite în forma de cornete si le gate în pachete de parintii lor. Se face noapte. daca ar vorbi.te cu siguranta cel mai lat si cel mai înalt dintre aceste turnuri. Degetele însa vor sa-si uite locul în ciclu l ecologic. 103 se opreste. întelegând doar ca agresiunea unui briceag face copacul sa sufere. ENCICLOPEDIE MOBILITATE SOCIALA: Incasii credeau în determinism si în caste. Ramurile sunt atât de înalte încât mascheaza cerul. Când hrana atârna de crengi. În cazul copiilor de tarani era vorba de o forma ascutita. Dar copacul e într-ade var deosebit. Cantaride cu elitre ca metalul degusta ramu rile înca fragede în timp ce larvele marelui capricorn de stejar sapa galerii în parte a centrala a scoartei. T otul e scris într-o inima strapunsa de o sageata. Nu pot sa manânce animalul pe care îl vad mort. Aceste menghine plate dadeau astf el forma dorita capului copiilor: patrate pentru cele de rege. nici cea mai mica amenintare de ambitie personala. soldati. Nici un risc de mobilitate so ciala. Trunchiul lui este atât de lat încât pare plat. Degetele vor sa fie considerate nevinovate. În toate punctele sale adaposteste viata. pe la etajele de mijloc descopera un fel de fruct rotund. Printre furnici se spune ca acest stejar mare are o vârsta de douasprezece mii de ani. nu manânca cu p ofta decât alimentele care nu le amintesc animalul din care provin. acestea erau astfe l modelate încât sa ia o forma triunghiulara. în orice caz nu mai dureroasa ca purtatul unui aparat den tar pentru a obliga dintii sa creasca într-un anumit sens. la îndemâna? 55. nu exista motive ca sa te lipse sti de ea. Cele isprezece furnici calca pe mocheta de catifea formata de colonia de licheni care acopera fata septentrionala a marelui stejar. Fiii de agricultori aveau sa devina în mod obligatoriu agricultori. cu baza prelungita de un tub. tocat. pe cap. Societatea incasa devenea astfel imuabila. pierdute într-o padure de matase alba. indica 16 îndreptându-si antena dreapta în directi a fructului. fara cap sau fara membre. Se vor întoarce a doua zi. amestecat ca sa nu fie identificabil. belokanienele întâlnesc o întreaga fauna de stejar. furnicile iau hotarârea sa se puna la adap ostul unui nod. În fata lor se aliniaza în semicerc ciuperci. . Ucid si ma nânca toate speciile fara sentimentalisme. fiecare purtând imprimat pe viata. 103 nu stie sa dezlege scrisul D egetelor. La ei. chiar goi si parasiti. Opera tiunea nu era dureroasa. În sfârsit. Corpuri fantomatice stau agatate acolo. Furnicile îsi trag sufletul si urca.

Interesat. . . dai dovada de lipsa de imaginatie. Era ora de istorie. dupa parerea ta. Sai nt-Just avea dreptate în privinta fondului. Zoe îi veni în ajutor: . . Începuse cu notele cele mai mari si continua în ordine descrescatoare. cultivat si care proba bil ca a luat note mai bune decât tine la scoala? . dovedesti ca esti incapabil sa folos esti alte modalitati de a-ti raspândi ideile. Rock'n'roll-ul si infor matica n-au schimbat cu nimic politica tarilor.. cel care a stricat Revol utia. . Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic seara trecuta. un om încântator.În acest caz.. A scris: "Revolutia urmareste amel iorarea lumii iar cei care nu sunt de acord cu ea trebuie eliminati".Im-po-si-bil. ramâne de inventat. Cohn-Bendit n-a fost în 1789 ci în 1968". raspunse Julie fara sa-si paraseasca calmul. Trecu printre banci si le împarti autorilor. zise Ji-woong. profesorul îsi provoca tânara interlocutoare: .Constat cu placere ca nu esti total ignoranta. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cel putin ai memorat câte va citate.. LECTIA DE ISTORIE Elevii se instalara fiecare la locul lui.Dar asta nu schimba cu nimic fondul. interveni David. sigur pe el. .Într-adevar. volumul III 56. "Ai facut progrese". -Foarte bine. Ceilalti elevi erau mirati ca Julie si cei Sapte Pitici se agatau de niste convingeri care nu s e aflau în cartea lor de istorie. sa deschidem dezbaterea.Cu rock-ul putem rasturna societatea. Evident.Ce-ai împotriva acestui Saint-Just.Edmond Wells. Vrând parca sa arate ca-si asuma în totalitate opiniile.V-am corectat lucrarile. N-au alungat dictatori si n-au d at mai multa libertate cetatenilor.. zise Julie fara sa se piarda.Rock'n'roll-ul. Sa vorbim despre revolutii. . ti-am dat totusi patru caci ai formulat o teorie destul de deos ebita legata de Saint-Just care ar fi. Julie ridica capul si zise: . se întoarse spre elevi si scoase un teanc de foi din servieta. "Mai multa grija pentru ortografie".Julie. nu a dus decât la mai mult despotism.Saint-Just. Fata nu-i putea marturisi ca luase ideile despre Saint-Just din Enciclop edia cunoasterii relative si absolute. continua profesorul. îsi scoasera caietele si stiloul . Deoarece grupul nostru rock tine sa puna în discutie Revolutia franceza. Profesorul se întoarse la catedra si se aseza confortabil pe scaun. Profesorul de istorie scrise pe tabla cu litere groase: "Revolutia franc eza de la 1789". credea ca o r evolutie nu poate sa reuseasca fara violenta. Julie insista: . .Astea nu sunt revolutii! se zborsi profesorul.Eu cred ca atunci când ucizi. sunt niste revolutii fara violenta care au transformat mentalitatile fara varsare de sânge. informatica. Cele doua cuvi nte sunt practic antinomice. nu ne opunem. stiind ca nu trebuie sa stai niciodata prea mult cu spate le la clasa. Istoria nu cunoaste revolutie neviolenta. Exista cu siguranta mijloace de a fa ce o revolutie fara violenta. . .Rock-ul a schimbat mai mult viata cotidiana a indivizilor decât Revoluti a din 1789 care. pâna la urma. "Îmi pare rau. Gonzague Dupeyron si com plicii sai nu aruncara nici o privire spre Julie si spre cei Sapte Pitici când se asezara unii lânga altii. asa cred. caci e imposibil sa faci o revolutie f ara violenta. Apoi. facând un mic comentariu pentru fiecare. când fortezi oamenii sa faca ceea ce nu vor sa faca.

.De la revolta lui Spartacus si pâna la razboiul de independenta al ameri canilor. acum sti m asta. Rezultatul: supraveghind apelurile din Franta. toti au fost nevoiti sa se bata si sa lupte ca sa si le impun a. Traiesc în grupuri în cuiburi de carton. 57. speciile vechi si speciile evoluate co ntinua uneori sa coabiteze.Societatea noastra s-a schimbat. chiar daca aceste ebose de cetati nu seamana deloc cu marile cetati d . Asa cum libarcile sunt stramosii termitelor. sunt cu siguranta foarte recunoscatori fata de acei francezi ca re. faci parte dintre cei pe care i-as putea numi "antiviolentii" violenti. Rock-ul si informatica c onstituie într-adevar exemple de revolutii de catifea. pe fondul unui decor de zapada si muzica de balalaica. Si pentru ca esti atât de dotata. Ziarel e franceze le-au sugerat cititorilor lor sa trimita faxuri pentru sustinerea con juratilor. Julie. Desi primitive. tot asa viespile sunt stram osii îndepartati ai furnicilor. Istorioara o cam tulburase pe Julie. Zoe are dreptate. Eleva si profesorul se privira ochi în ochi. În 1989. VIESPARUL Seamana cu un clopot cenusiu. sopti Ji-woong.Renunta. li s-au luat organe sanatoase care sa fie grefate unor conducatori batrâni .. studentii chinezi credeau ca pot sa faca uz de tehnologie de vârf ca sa inventeze o revolutie diferita. Budapesta 1956. numai mediul înconjurator si folclorul sunt diferite.. revolut ia sandinista din Nicaragua. Trebuie sa putem iesi di ntr-o scleroza fara o miscare brusca. Profesorul se uita la ceas.Ora s-a terminat. Rezultatul: animalul sufera de o mie de ori mai mult si pe o durata de timp mai mare. viespile sunt totusi sociale. O sa va para bine caci saptamâna viitoare vom studia r evolutia rusa de la 1917.Astept sa vii cu argumente interesante. Informatica permit e milioanelor de oameni sa comunice repede si departe. venirea la putere a lui Fidel Castro în Cuba. încearca s a gasesti cum ar fi putut bolsevicii sa se debaraseze "fara violenta" de tarul t uturor rusilor. convinsi ca ideile lor erau mai juste decât ale c elor de la putere. Asta e si motivul pentru care drapelele r evolutionarilor arboreaza totdeauna culoarea rosie. Tu. Nu te va lasa sa ai ultimul cuvânt. Apoi îi facu cu ochiul lui Julie si zise: . cel put in. se adresa clasei : . masacre. le-au adresat mesaje de "sustinere"! Considera asta un frumos exem plu al aportului adus de tehnologia de vârf reusitei revolutiilor. Profesorul dadu din cap. o sa va spun o istorioara despre aceste "revolutii d e catifea" si despre retelele de comunicatii moderne. Nu au culoarea rosie pe dra pelele lor si înca nu li s-au putut evalua dimensiunile exacte.. Pâna la urma. domnisoara Pinson. La insecte. uzati de timp.Credeti? Ei bine. Urmatoarea revolutie se va face datorita acestui gen de instrument. . Ei fierb homarii la foc domol pentru ca n-au curajul sa-i arunce di ntr-o data în apa clocotita. Nimic nu se naste din nimic: asta e pretul ce trebuie platit. Confruntarea încântase clasa si pe profesor. suverani macelariti dar. În mod natural s-au gândit sa se foloseasca de faxuri. Revolutiile se fac cu varsare de sânge. . suspina si. toti ce i care au vrut sa schimbe lumea. Viespile santinele cu ace negre si ascutit e se rotesc în jurul lui. Pr aga 1968. . O ipoteza de lucru interesanta.. Revolutia Garoafelor din Portugalia. torturati. revolutiile mexicane ale lui Zapa ta si ale predecesorilor sai. revolutii le seamana una cu alta. Ei sunt cei mai rai. în piata Tien An Men. Julie. Iar foamete. Julie simti o mâna pe umar. Multi au murit. Julie refuza sa cedeze acestui asalt de elocinta.Îsi plimba rigla pe mapamondul de pe perete. politia chineza i-a re perat si arestat unul câte unul pe revolutionarii echipati cu computere si cu faxu ri! Acei tineri chinezi care sunt închisi în temnite. E ca si cum oamenii de azi ar coabita înca cu australo pitecii din care se trag. fara a uita Comuna din Paris din secolul al XlX-lea. Lungul Mars al lui Mao si alor lui în China. fara control guvernamenta l. si carora. prin fax. raspunse ea. cu un ton detasat.

Esti totdeauna surprins când cineva considerat dusman îti ofera un cadou. o regina viespe. Îsi adreseaza semnale cu antenele si se reped. leaga între ei diferitele raft uri. Cum pot ouale si larvele sa stea fara sa cada în alveole înd reptate în jos? 103 observa si întelege. Desi sunt stramosii furnicilor. cuiul si surubul nefiind inventate. 14 nu reactioneaza. La Belokan. construieste o alveol a si hraneste larvele cu prada pe care o vâneaza zilnic. Viespile cercetase elibereaza feromoni de alarma când zaresc furnicile car e urca în directia lor. 103 vede ouale. Intrarea este pazita de un numar mare de santinele. cu acul ridic at. Viespile nu numai ca au inventat hârtia si cartonul. Nu numai ca emit feromoni. 103 vine si ea în fata si se prezinta. mama fon datoare se ocupa numai cu depusul oualor. Fiecare nivel are în centru o gaura care le permite sa comunice cu celelalte. cu frun tea acoperita de desene înspaimântatoare. Altele transporta carnea: muste si omizi anesteziate care abia mai târziu îs . Îsi exprima surpriza ridicându-le în sus. 103 si însotitoarele ei se apropie de cuib. Sa vina. aceste alveole au forma hexagonala. Când îl gaseste. 103 strabate culoarul central. fin molfaiti. 14 îsi lasa antenele pe spate ca semn al absentei dorintei de înfruntare. 103 cunoaste putin viespile. Larvele au nevoie de cinc isprezece zile ca sa se transforme în lucratoare operationale. E normal Nu mai exis ta alta iesire. gata la orice ca sa le respinga pe intrusele mirmeceene. 14 explica ca una dintre ele vrea sa aiba sex si ca aceasta operatiune e ste indispensabila supravietuirii întregului lor grup. dar singura. aceste viespi par foarte evoluate. Trebuie spus ca. fabrica pasta de hârtie strivind lemn. încarcata cu o multime de oua. viesparul nu dureaza decât un anotimp. neîncrederea îndreptându-le înainte si inte ul agitând o singura antena. Viespile care se ocupa cu hranitul lipesc o uale si larvele de tavan cu o secretie adeziva. extremitatea antenelor moi mângâie extremitatea a ntenelor interlocutoarei. O viespe îi pipaie capul cu vârful antenel or ca sa vada cum va reactiona. cetate permanenta. În primavara.e ceara ale albinelor sau de nisip ale furnicilor. Viespile îi pipaie capul apoi îi propun sa le urmeze. Uneori. Atunci 14 imagineaza o stratagema ca sa le îmblânz easca pe viespi. 103 patrunde în interior si constata ca este într-adevar un cuib. Felul lor de a conversa este foa rte deosebit. Câteva straturi de hârtie si carton protejeaza peretii externi de frig si de so curi. ci îsi vorbesc si prin miscari mari de an tene. orizontale. Ca în stupii albinelor. verificând în mod regulat grosimea cu ajutorul antenelor curbate în forma de cleste. Vi olenta este uneori primul reflex. Pilastrii de dantela cenusie. Apoi fabrica ziduri sau alveole. O viespe emite în limbaj olfactiv ca furnicile se afla pe teritoriul viesp ilor si ca nu au ce cauta acolo. Viespile aterizeaza si înainteaza banuitoare. tocmai pentru a crea curenti de aer în interior. lipiciul constituie mijlocul cel mai raspândit pentru a lega materiile. în lumea animalelor. Ea este cea care doreste sexul. furnicile care se ocupau cu hrani rea si instruirea puietului o învatasera cum traiesc insectele. Contactul între cele doua civilizatii este totdeauna un moment delicat. Invers unui stup de albine. Celelalte belokaniene îsi lasa si ele antenele pe spate. Aici totul e cenusiu si usor. Exista pasarele de carton la fiecare etaj . Unele inse cte stiu sa fabrice un lipici atât de rezistent si cu uscare atât de rapida încât se tra nsforma în materie rigida într-o secunda. Dupa care. fiecare cu un sir de alveole. pleaca în ca utarea unui loc unde sa-si implanteze cuibul. numai pe acolo pot inamicii sa atace cuibul si tot prin acea gau ra se poate controla temperatura interna a cetatii Santinelele îsi agita aripile. dar au descoperit si lipiciul. Viespile cercetase dialogheaza între ele. Lucratoare în culori de galben si negru. Li se pare prea usor. An samblul este totusi mult mai putin impresionant decât marele stup auriu al albinel or. Viespile construiesc acest tip de sat cu pasta de hârtie mestecând îndelung fibrele de lemn mo rt cu saliva lor. Cuibu l este format dintr-un fel de rafturi paralele din hârtie.

Regina viespe circula printre fiicele ei. Se încheaga un dialog. într-adevar. Triunghiul oarecare nu trebuie sa a iba unghi drept. În schimb. O parte din aceasta prada este destinata larvelor. asta se numeste "a vorbi cu antenele". Regina viespilor o pipaie pe 103 cu vârful antenelor ca sa-i perceapa bine mirosurile. 103 o striga cu câtiva feromoni. volumul III 59. nici egal si nici sa depaseasca 90 de grade. ÎNCERCAREA De ce sa vrei un sex? Nu exista nici o nevoie biologica pentru o asexuata. Edmond Wells. Cauta un raspuns in teligent. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Punându-le u na lânga alta. ea este singura detinatoare a unei informatii capitale pe care trebuie s a o transmita cetatii sale natale. precise. sa simta brusc dorinta de a avea un sex. aici stiu sa faca un jeleu rega l saturat de hormoni.i vor întelege ghinionul. ENCICLOPEDIE TRIUNGHI OARECARE: Uneori este mai dificil sa fii oarecare decât extraordi nar. În mod normal. mai nervoasa . Între specii nu exista întrajutorare. acei viermi înfometati care se rasucesc tot timpul cerând de mâncare. (2 laturi de aceeasi lungime). Regina e uimita. dar nu vede motivul pentru care ar da din el unei furnici. echilaterale (3 laturi de aceeasi marime). Furnica nu stie sa pregateasca jeleul hormonal indispensabil supravietui rii. Produsul este un bun pretios ce nu trebuie irosit. Nu vrea sa moara mai înainte de a-si fi îndeplini t misiunea. nici macar mesteca ta. mai grea. Cercetatorul Jacqu es Loubczanski a ajuns cu multa greutate sa puna la punct un adevarat "triunghi oarecare". oricum. N u e simplu sa fii simplu. Cele mai multe triunghiuri sunt isoscele.. Stie sa ev oce idei abstracte. Poate ca ascultând prea mult dialogurile anodine si lipsite de informatii ale telenovelelor Degetelor. în ciuda originii sale naturale . regina viespilor stie foarte bine sa introduca o mare intensita te în frazele ei odorante. Or. 103 insista asupra faptului ca în cazul ei îi este cu neputinta sa actioneze fara sa se adreseze unor s traine. Regina viespilor se exprima prin mirosuri dar si rotindu-si antenele în toate directiile ca sa-si accentueze mai bine intentiile. Regina consimte sa se apropie si batrâna furnica rosie îi explica motivul vizitei sale. Viespile sunt singure le insecte sociale care îsi hranesc progenitura cu carne cruda. E mai mare. Dar nu e usor. Exista atâtea triunghiuri definite încât devine foarte complicat sa desenezi u n triunghi care sa nu fie deosebit sau ar trebui sa desenezi un triunghi cu cele mai inegale laturi posibile. De ce sa vrei un sex? 58. a uitat cum sa comunice mergând drept la esenta. nu gaseste si se multumeste sa aminteasca faptul ca "un sex îti permite sa traiesti mai mult". nascuta într-o casta asexuata. Nu e si cazul triunghiurilor. 103 emite cu multa greutate o fraza feromonala care decoleaza de pe ante nele sale si ajunge o secunda mai târziu la antenele reginei viespilor. dreptunghiulare (cu un unghi drept). aceasta sexuata e capabila sa vorbeasca si de altceva decât de hrana si de securitate. Ca sa obtii un bun "triu nghi oarecare" trebuie sa asociezi jumatate dintr-un patrat sectionat: de diagon ala sa si jumatate dintr-un triunghi echilateral sectionat de înaltime.. Ca sa am un sex. Regina semnaleaza faptul ca. fur . Regina viespilor raspunde ca. La furnici. Are mai mult de trei ani si moartea e aproa pe. f iecare se descurca singur. 103 întelege ca regina viespilor o supune unui examen. Acesta are caracteristici foarte. Nu întelege de ce o furnica cere ajutorul unei viespe. Ca toate reginele. trebuie sa obtinem un bun reprezentant al unui triunghi oarecare.

Faptul ca acea viespe întreaba "de ce". Si cam are dreptate. o mai buna aptitudine pentru simtirea emotiilor. Toate surorile gemene dintr-o cetate se aseamana si au ace easi valoare. Îsi va enumera calitatile personale. a fost ouata de o regina care a conceput cel putin zece mii de indivizi gemeni dotati cu specificitati genetice aproape identice cu ale sale. la insecte. Conversatia o încânta din ce în ce mai mult pe regina viespilor. Regina viespilor îsi agita antenele cu miscari dubitative. d erutate. acest tip de gândire are un nume. O insecta sociala care pronunta "eu" e ceva împotriva tuturor conveniente lor! Dar acest duel dialogat începe sa o amuze pe regina viespilor. Sensibilitatea este o sursa de durere permanenta. putin raspândita în lumea insectelor. Stie ca pentru toate ac ele viespi. Cei mai multi car e au simturi rafinate si sunt capabili de emotii puternice traiesc într-o teama. Batrâna furnica rosie explica ca doreste sa-si transmita codul genetic alt or fiinte vii. înseamna pentru 103 ca ace a viespe a avut si ea un traseu spiritual dincolo de norme. Nu ripostea za împotriva lui 103 pe tema lui "eu". ea apare acum ca o furnica degenerata care nu se gândeste decât la ea. 103 a mers prea departe ca sa mai poata da înapoi. batrâna tazboinica trebuie sa faca fata! Începe o fraza feromonala cu cuvântul tabu "eu". se afla pentru prima data în situa tia de a face fata unui duel spiritual. Tine sa-i demonstreze ca nici o fiinta nu are importanta singura. Regina tresare. M erge totusi pâna la capat. Are capacitatea. Are talente de razboinica si de exploratoare a lucrurilor necunoscute ca re vor îmbogati cunostintele speciei ducând la fortificarea ei. se încearca doar sa se înteleaga cum s a fie controlate. Atunci de ce sa vrei sa traiesti mai mult? 103 îsi da seama ca partida e mai grea decât crezuse. 103 cauta noi argumente mai convingatoare. Interlocutoarea sa nu e convinsa de validitatea planului ei. Vrea un sex pentru ca un sex ît i permite sa te reproduci. D e aceea masculii nu supravietuiesc mult timp si femelele traiesc închise si protej ate de lume. De data asta. Viespea îi raspunde ca asta îi apare mai mult ca ceva stânjenitor decât ca ceva placut. Eu sunt cineva deosebit. Viespile vor eva lua apoi daca batrâna furnica este destul de "deosebita" ca sa merite sa-si transm ita codul genetic unei descendente. sa studieze lucruri n oi. În acest dialog.. aceasta furnica ajunsa în pragul mortii considera calitati curiozitatea si aptitud inile razboinice? Regina semnaleaza faptul ca cetatile n-au nevoie de indivizi b .. De ce-ar fi mai inte resanta o viata lunga decât una scurta? 103 pretinde ca vrea un sex ca sa se bucur e de calitatile emotionale ale sexuatelor: o mai mare sensibilitate a organelor senzoriale. De ce sa doresti sa te r eproduci? De ce existenta ei ca specimen unic nu-i este de ajuns? Ciudata întorsat ura! În general. Exista doar notiunea de "cum". se trag înapoi. Si e mult mai greu. regina foloseste o formula fe romonala corespunzatoare expresiei "noi viespile prelucratoare de hârtie". si chiar si la viespi. Prin urmare. Viespea aceea e foarte subtila. care a purtat atâtea dueluri fizice. viespile care au perceput mesajul. Dar. Exista pretentia ca combinatia propriilor gene este suficient de pretioasa ca sa fie demna de a fi reprodusa? Un astfel de gând implica faptul ca îti acorzi o mai mare importanta tie însuti decât celorlalti.nica va sfârsi prin a muri. ci mai curând a terenului pe care i l-a oferi t. În jur. o întreaba ea pe furnica. notiunea de "de ce" nu exista. 103. Vrea sa arate prin asta ca ramâne în tabara celor care sunt în comunitate cu semenele lor si nu de partea celor care cauta sa obtina avantaje numai pentru ele. si în special la himenopterele sociale precum furnicile si viespile. Foarte bine. Articuleaza lent în minte a ei un feromon odorant înainte de a-l emite prin segmentele antenelor. asta leg itimeaza dorinta de a avea un sex. Sigur. Îsi clatina antenele si îi cere sa enumere calitatile personale. de ce-ar fi inte resanta transmiterea codului ei? În fond. regina viespilor pare interesata. Nu s e cauta sa se cunoasca motivul evenimentelor. La fur nici. se numeste "boala i ndividualismului". 103 întelege unde vrea sa ajunga viespea.

. Se distreaza sâcâindu-se cu vârful clestilor si acul codai. asta înseamna sfârsitul. Regina repeta întrebarea. asta nu o avantajeaza deloc pe 103. Regina viespilor nu se lasa impresionata. Facuse atâtea eforturi ca sa supravietuiasca pentru ca pâna la urma sa fie secerata de cel mai nenorocit advers ar: batrânetea. Batrâna furnica revine de mai multe ori asupra celor doua principale calit ati . si mai ales de belicosi care se amesteca în toate închipuindu-si ca înteleg t otul. Acea încercare stiuse s-o rezolve intuitiv.combativitatea si curiozitatea . Regina viespilor remarca faptul ca multe razboinice neîndemâ-natice sau fara curaj supravietuiesc în razboaie din întâmplare. Cuibul este atacat. stramosii lor vii. Toate furnicile carora li se vorbeste de Dege te cer din ce în ce mai multe informatii. 103 emite în cele din urma argumentul-soc: Eu sunt diferita de celelalte pentru ca m-am întâlnit cu Degetele. 103 iese pe tubul culoar central al viesparului si zareste scorpionul. Pretinde chiar ca a si ucis. aici e implicat hazardul. îi pare ra u. Un scorpion urca spre clopotul de hârtie cenusiu. Nu. ne vom lupta cu tine. În orice caz. Ea. Situatia asta îi aminteste de încer carea impusa de libarci în lumea Degetelor. Viespile. dar nu au ca noi car apace si e deci foarte usor sa le strapungi cu acul epiderma moale. O pusesera cu fata la o oglinda si apo i spusesera: Ne vom comporta cu tine asa cum tu te vei comporta cu tine însati. sunt mari si grase. îti voi da ceea ce ceri. Pacat. Daca reusesti singura. Sunt mari.care i-au permis sa supravietuiasca acolo unde toti ceilalti au pierit. Viespile se întâlnesc deseori cu ele. Libarcile o învatasera sa se iub easca pe sine. Or. te vom accepta printre noi. mic a arena plata formata de un nod al stejarului imens. Reginei nu i-a fost niciodata teama de e le. Le cunostea forta si partile slabe. Poarta pe spate douazeci si cinci de scorpioni micuti. Uneori. Iar aceasta viespe îi propune acum o sarcina mult mai grea: sa-si j ustifice aceasta dragoste. 103 a cazut în cursa. dar o întâlnire cu Degetele nu i se pare un argument suficient ca sa justifice do rinta de a stirbi cât de putin comoara de jeleu hormonal regal a viesparului. E vorba de acel scorpion femela întâlnit de belokaniene în desert. Batrâna furnica e din ce în ce mai trista. moi si transporta tot felul de materiale dulc i inerte. Degetele? 103 explica faptul ca fenomenele ciudate care apar din ce în ce mai des în p adure se datoreaza de cele mai multe ori aparitiei unei noi specii animale. dar chitina scorpionilor este prea groasa pentru ele si deci de nepa truns. Probabil ca arahnida a fost alungata de mareea de lacuste si cauta si ea refugiu în frunzis. viespile înteapa degetele. Nu e nimic exceptional în asta. daca te aliezi cu individul care apare în oglinda. Viespi nervoase aterizeaza si decoleaza de la intrarea din carton. închid viespile într-o grota transparenta. Sigur. Evident. Cei morti aveau deci un cod genetic mai putin efi cace decât al ei. si-au pierdut curiozitatea origi nara.. Daca viespile fabricante de hârtie refuza sa-i dea jeleu. Regina viespilor e mult mai sireata decât si-ar fi închipuit. . în timp ce razboinice abile si curajoa se mor. Deodata se produce agitatie. iata ca aceste viespi îsi închipuie ca s tiu totul. În mod normal. Da ca te lupti cu tine în oglinda. reproducere în mi niatura a mamei lor. 103. Asta nu înseamna nimic. Regina are o ezitare. dar când grota se deschid e. 103 nu se astepta la asta. nimic n-ar fi putut sa certifice ca copiii ei ar fi avut si ei ac easta capacitate de a se întâlni cu Degetele. a te întâlni cu Degetele nu este o calitate ereditara. Ce semn de decadenta! Probabil ca asta e motivul pentru care natura a inventat furnica. Degetele. 103 propune sa se ocupe ea de dusman.elicosi. giga ntica si necunoscuta: Degetele. emite regina viespilor. 103 lasa antenele în jos. lente. A ntenele recunosc mirosurile. Rasp unde ca si ea cunoaste Degetele. Dezorientata. Furnica se hotaraste sa intercepteze scorpionul pe terasa circulara. viespile îi resping pe asediatori atacându-i cu acel e otravite. Ultima ironie a reginei viespilor: semnaleaza ca daca 103 a r fi avut sex. s-a întâlnit si chiar a dialogat cu ele.

Le sparse si pe ele fara sa descopere nici o d eschizatura. Urca brusc si se repezi în picaj asupra lui. Probabil o albina sau o v iespe. Se dadu repe de înapoi ca sa nu fie atins de un ciob. si stateau acolo timp de ani de zile . Altfel cum ar fi intrat în piramida cel care se afla acum înauntru? Arunca un lasou spre vârful piramidei.103 provoaca scorpionul cu un jet de acid. Cu încaltarile lui antiderapante.. Numai vârful translucid.Iesiti afara. Trebui sa se rasuceasca ca s-o urmareasca cu privirea. politistul escalada suprafata plana de beton.. oglinda se farâma în fragmente ascutite.. trebuia mai întâi sa scape de ochii acestui o m. Era tot calduta.. Billy Joe. Politistul era acum convins ca asta era legata de piramida. Maximilian tresari. Scorpionul vede în mica furnica o prada la îndemâna. Triunghi alb. Maximilian se afla din nou în fata piramidei misterioase. Dupa câteva tentative nereusite. Examina peretele de aproape dar nu descoperi nici cea mai mica fisura. nici cea mai mica zgârietura care sa permita afum area celui sau a celor dinauntru. Azi era foarte decis sa nu se mai lase surp rins. Cineva reactiona la prezenta lui. Lipi urechea de peretele de beton. fusese întepat de o inse cta. Ai fi zis ca acea insecta întelegea ca. altfel va garantez ca vom gasi un mijloc ca sa va alungam de-aici! Maximilian îsi dadu drumul în jos pe frânghie.. . Lipi ureche a de perete si auzi zgomote. fara aer curat si fara încalzire. Doua fete ale piram idei ramâneau camuflate de oglinzi. Îsi lasa jos progeniturile si se apropie de furnica ca s-o manânce . Cu un zgomot ametitor. la prima sa interventie. Ultima data. Era convins ca un ermit se închisese în acea constructie de beton Stia ca în T ibet. Insecta începu sa faca opturi.Pleca de-aici. fara usa si fara ferestre. o usa basculanta. stând printre excremente. Deci nu era o întâmplare ca. . A DOUA PARTIDA PICA 60. Se apropie cu pasi precauti. Se concentra ca sa le înteleaga si i se paru ca perce pe o fraza inteligibila în franceza. Probab il un western american.Pai. . Bzzz. nici cea mai mica gaura. Televizorul din interior amutise . zise el agitând mâna. PIRAMIDEI MISTERIOASE Vârf translucid. Nu se va mai la sa înca o data învins de micul înger pazitor al edificiului. Trebuie totusi sa fie o iesire pe undeva. Politistul auzise destul. Iar televizorul. ACTIUNE ASUPRA. Maximilian Linart era echipat cu un material indispensabil reu sitei misiunii sale. comisarul inspecta peretele de beton Nici acu m nu se vedea vreo usa sau fereastra. Deschise tolba mare si scoase un ciocan lung de lemn cu dou a capete si îl agita în directia propriei sale reflexii Lovi cu toata puterea. Dar acesti calugari lasau cel putin deschisa o mica trapa pentru ca sa primeas ca alimente din partea credinciosilor. ti-am spus sa nu te mai întorci. Privi din vârf cele trei fete: betonul era gros si omogen peste tot. Atinse piramida. Politistul îsi imagina viata acestor închisi de vii într-un spatiu de doi metr i cubi. unii calugari deosebit de zelosi puneau sa fie astfel închisi în cabane din ca ramida ermetice. reus i sa agate lasoul. cercetarea lui fusese întrerupta de întepatura unei insect e care îl facuse groggy pret de o ora.. Un sistem oarecare. Dupa ce praful se împrastie. În . pentru a-l ataca. bzzz. Originea bâzâitului era o insecta mare zburatoare. Prefectul cerea rezultate si a vea sa le obtina.

Începi exercitiul concentrându-te asupra sângelui uzat care revine de la extre mitatile picioarelor. c uratati-l si trimiteti-1 curat de unde a venit. insectele. tinându-1 ca pe o racheta de tenis. nu? Nu r eusim sa va eliminam. cu o miscare scurta a încheieturii mâinii. sexul. apoi aduceti sângele curat. splina. Maximilian se pocnea cu mâna peste cap. vira. muschii. purificat. de trei milioa ne de ani. de la fiecare deget. coborî spre pulpa piciorului dezgolita. La a patra inspiratie. pe noi si pe stramosii nostri. DUELUL Acul otravit al scorpionului loveste nu departe de batrâna furnica rosie c are simte cum îi trece pe lânga antene.Ce vrei? Voi. vizualizeaza acest sânge filtrat si plin de vitalitate care revine ca sa hraneasca ficatul. e bine sa-ti regasesti singur calmul. sunteti ultimii pradatori ai omului. Si cât timp veti mai continua sa ne suparati si copiii? Insecta nu parea ca acorda atentie micului discurs al politistului El nu îndraznea sa se întoarca cu spatele la ea. cu palmele in sus. vizualizeaza buretele pulmonar îmbibat de sânge care împrastie sân ge curat. De fiec are data e destabilizata si evita în ultima clipa arma fatala a monstrului aramiu. zise politistul. reusise sa-si intercepteze micul adversar zburator. O sa vedem cât timp vei putea sa rezisti izolat de lume în betonul tau. se pregat i sa smaseze insecta în momentul în care ar fi atacat. ocoli omul . Maximilian apropie din nou gura de perete. Iata o metoda simpla de meditatie practica. Joc. viespe mare? Paznica piramidei? Ermitul stie sa domestic easca viespile? Ca un raspuns. trimiteti-1 sa se purifice în plamâni. spre picioare. dar mai înainte de a putea sa-l atinga cu acul. O înfrunta cu vocea: .Cine esti tu. Înainte de a se departa. 103 vede acum de foarte aproape acel scorpion supraechipat cu arme de lu . Voi veni mereu pâna când voi afla ce se ascunde în aceasta piramida. Insecta se mentinea în opozitie geostation ara. respirând si mai profund. domnule ermit amator de televiziune! 61. Mai întâi. Eschiveaza a treia lovitura de clesti si a patra lovitura de ac. te concentrezi asupra sângelui uzat din organele abd ominale ca sa-l duci pâna la plamâni. . Tu. cu bratele întinse pe lânga corp fara sa-l atingi.cerca sa-si înfiga acul în crestetul capului. Edmond Wells. Maximilian se aplecase ca pentru a face un lob si. Trebuie sa vizualizezi bine fiecare faza. pâna în vârful degetelor. sistemul digest iv. multumit de lovitura. de oxigen si de vitalitate în cap. aspirati sângele de pe vasele mâinilor si degetelor. set si meci. sa nu-ti închipui ca voi renunta atât de usor. ca sa urce sa se curete în plamâni. Apropiindu-se de gâtul lui. La expiratie. primi în frunte o talpa enorma de pantof. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Maximilian lua un pantof si. te culci pe spate. aspirati sângele creierului . Te destinzi. cu picioarele usor departate. curatati-1 de toate ideile stagnante. gata sa atace imediat ce gasea o fisura în apararea antiaeriana a inamicului. La expirare.Unu la zero. dar parul blond al lui Maximilian era aspru si nu reusi sa treaca ceea ce pentru ea era o padure de grape aurii. insecta ataca. Trebuie sa asociezi bine respi ratia la ameliorarea organismului. bogat în oxigen. ENCICLOPEDIE MEDITATIE: Dupa o zi de munca si de griji. . Insecta sari din talpa complet turtita. volumul III 62. dinauntru. Insecta îsi lua iar zborul dar nu re nunta la picajele de kamikaze. La o noua inspiratie. La a treia inspirare. plin de energie. Ne suparati.

Cel care se învârte ob oseste mai repede dar are posibilitatea sa-l prinda pe celalalt pe picior gresit . Sa nu moara. toreadorul gesticula tot timpul ca sa-si deruteze taurul. cade si se pomeneste pe spate. Datorita lor. Urmat de doi clesti cheliceri. Se roteste mereu în acelasi sens. clestii deschisi se reped spre ea . În numele cunostintelor sale despre Degete. apoi venind spre ea ca un harpon. Tot asa. articulata în sase segmente flexibile. si-si zise ca daca un Deget toreador ar fi trebu it sa înfrunte un scorpion gigantic. Batrâna razboinica îsi aminteste ca scorpionii nu sunt imunizati împotriva pro priului venin. plin de un suc lipicios si mortal. Când 103 încearca sa se apropie de dusman.pta. brusc. Pe laturi. Toreadorii foarte dotati reusesc sa-si faca adversarii sa se împiedice fara ca m acar sa-i atinga. Scorpionul e agasat de rezistenta pe car e i-o opune acea fiinta plapânda si clestii sai clampane din ce în ce mai zgomotos. i-ar fi fost mult mai greu decât în lupta din are na. Batrâna furnica studiaza situatia. doi clesti ascutiti. ha rponul loveste la câtiva milimetri de capul lui 103. 103 nu stie sa fabrice foc atât de repede. au rolul de a bloca victima înainte de a primi lovitura de croseu veninos. 103 se concentreaza si încearca sa-si aminteasca tot ce a vazut în aceasta p rivinta. un spin enorm de culoare galbena. Alta idee. repede. numai niste oceli frontali. cornul adversarului. se spune ca. În ce consta forta ei? În ce consta slabici unea ei? Talia ei mica În asta consta forta si slabiciunea ei. Batrâna razboinica obosita îsi înmulteste miscarile. Dar petala nu e r ezistenta si vârful acului o strapunge cu usurinta. Adevarate le organe senzoriale ale scorpionului sunt clestii sai acoperiti de cinci periso ri senzitivi. La televizor. scorpionul percepe cele mai infime miscari ale aerul ui din jurul lui. scorpionii se sinucid întepându-se cu propriul ac. batrâna furnica rosie uita de vârsta si-si recapat a agilitatea tineretii. eschivând. în ultimul moment. În înversunarea ei de a trai. Loviturile de ac devin din ce în ce mai precise. ca un ghimpe de mara cine. o coada lunga. 103 vede lancea naclaita ridicându-se. Se întoarce pe picioare si ataca. Sa nu moara. . Îs i accelereaza miscarea picioarelor când. Când încearca sa traga un jet de acid cu abdomenul. Repede. nu are nici urechi si nici antene. în spe cial când sunt încercuiti de foc. Su nt arma de atac si de aparare. Cele opt picioare rapide îl aduc totdeauna pe scorp ion în cea mai buna pozitie pentru a para sau a ataca. În partea din spate. ea îi da ocol si întelege. o alta idee. clestii se închid ca un scut. Pr efacându-se ca se fereste în continuare de monstru. De fiecar e data când harponul loveste. Unde se afla organele de simt ale animalului? Furnica nu distinge practi c deloc ochii. 103 îsi aminteste de o corida la televiziunea Degetelor. atunci când le este frica. În legendele mirmeceene. Ca sa nu prinda vântul si sa fie rasturnata de aceas ta pânza improvizata. petala-muleta îi foloseste lui 103 mai ales ca scut. furnica se repede în toate directiile încercând sa-si epuizeze adversarul fer indu-se în acelasi timp de loviturile de clesti si de harpon. În fata. se pot vedea opt picioare pentru a se misca cu toata viteza în toate directiile si chiar lateral. chelicerele. furnica se opreste si începe sa se r oteasca în sens invers. Deocamdata. Care erau comentariile legate de strategia toreadorului? Totdeauna e un ul care se afla la mijloc si celalalt care se învârte în jurul lui. Efluviile de pesimism ale spectatoarelor viespi nu-i sustin moralul. dezvaluindu-si astfel partile cele mai fragile pe care furnica le stropeste cu un jet precis de acid formic. Scorpionul nu pare sa suf ere prea mult. are grija sa se plaseze totdeauna în sensul curentilor de aer. Cum scapau? Cu o capa rosie? 103 apuca o petala de floare purpurie adusa de vânt si-si face o muleta pe care o agita cu mandibulele. care se termina cu un ac ascutit. Miscarea dezechilibreaza scorpionul care se împiedica. îl intercepteaza cu petala stacojie. Un ac e mai greu de evitat decât doua coarne. La fiecare tentativa.

întrebându-se daca e mai bine sa forteze înainte sau sa încerce sa iasa dându-se înapoi. spuse Francine. E o prostie sa interpretam muzica altora. nu stiau cum sa reactioneze. Francine desena o schita într-un colt. 63. Nu suntem Beatl es! Julie scutura din cap. Totdeauna sa-ti ataci dusmanii cu propriile lor arme. în consecint a. propria noastra muzica.Drept cine te crezi? Suntem un mic grup rock de liceu. antenele se straduiesc sa d escopere o solutie în decorul de ramuris. propriile noastre bucati. . care contine sfaturi ce ne vor permite sa co ncepem lucruri noi. mai bine adaptate la o înfruntare cu un scorpion. . ridica s us arma otravita si îsi înteapa adversarul blocat în gaura. prefera sa se departeze.Julie are dreptate. Enciclopedi a cunoasterii relative si absolute. Începe sa intre în tunel dar curând e blocat de pântece.Din momentul în care creem.În creierul batrânei furnici se intersecteaza mii de sugestii si sunt cântarit e cu cea mai mare urgenta. suntem creatori printre alti creatori. Îi ceru lui Julie Enciclopedia si începu sa caute paginile cu planurile. Eu am si descoperit planurile unui computer capabil sa depas easca si sa trimita la gunoi tot ce exista în comert. Toata lumea cânta fals. Cei Sapte Pitici nu întelegeau unde voia sa ajunga cântareata. Acesta este avantajul de a dispune de un sistem dublu de perceptie a mediului înconjurator: vizual si olfactiv. Legendele furnicilor sunt adevarate. Cred ca trebuie sa înfruntam o problema de fo nd. În schimb. Cinci sute de cipuri mi croprocesoare. . I maginatia le aduna ca sa dea nastere altora noi. Furnica da fuga si intra în tunelul de lemn . Deodata vede o gaura în scoarta. cuprinsa de convulsii. În locul unei ierarhii de cipuri electronice. UN CÂNTEC Julie facu semn de oprire. comunica în permanenta. Francine se ridica. Trebuie sa inventam propriile noastre cuvint e.Ce propui? . Putem sa compunem ceva "diferit" f ata de ce exista deja.N-ajungem departe cu asta. Mi-a aratat o lucrare. Nu erau convin si si unii începeau sa regrete ca o lasasera pe aceasta straina sa patrunda în grupu l lor.Suntem noi însine creatori. Zoe dadu din umeri. Apoi. . . Muzica noastra poate sa fie la fel de valoroasa ca a alt ora. Nu mai exista microprocesor superior care sa domine c ipurile executante. Trebuie doar sa încercam sa fim originali. Micii scorpioni. 103 merge mai departe prin tunelul de lemn si iese prin alta parte în acla matiile aliatelor ei. Nu mai are decât sa sectioneze pur si simplu acul pe riculos cu mandibulele crenelate. . toti sefii se afla la acelasi nivel. Scorpionii nu sunt imunizati împotriv a propriului lor venin. cinci sute de creiere egale si la fel de eficace care. fusese învatata când e ra mica.Uite. având grija sa nu atinga veninul. le vom aranja altfel. Cei Sapte Pitici. Scorpionul se z bate ca sa iasa. Asta si facuse. obiecta David. prea putini încrezatori în reusita mamei lor. Scorpionul o urmareste. aici este reprezenta ta o democratie de cipuri. În timp ce ochii urmaresc adversarul.Informatica nu poate sa fie îmbunatatita. Cipurile inform atice circula în toata lumea cu aceeasi viteza si nu se pot fabrica altele mai rap ide. .Cine spune sa se faca cipuri mai rapide? Este evident ca nu putem sa f acem noi cipuri electronice. Arahnida se zbate. Acul otravitor tâsneste din scoarta ca un mugure sinistru. apoi moare. 103 se apropie calma. . În afar a gaurii i-a ramas numai apendicele codai. Nu tr ebuie sa avem complexe. . surprinsi. Memoria propune întreg stocul ei de riposte de lupta.

au pus la punct cuvintele unui cântec. Fiecare ar fi liber de faptele sale si preocupat totusi de reusita tuturor. Leopold lua flautul ca sa dialogheze cu el. Am visat.Daca vrem sa facem din asta un cântec. ca sa schimb vechile obiceiuri."Revolutia furnicilor"! se mira Zoe. Un basm care nu se va realiza niciodata. Nu e nevoie de violenta ca sa distrugem valorile rigide Fiti surprinsi: realizam pur si simplu "Revolutia furnicilor". Se întrerupse si David se lansa într-un incredibil solo la chitara. dar e doar o utopie. întreaga natur a. provenit din alt pas aj al cartii: N-ai visat niciodata alta lume? N-ai visat niciodata alta viata? N-ai vi sat niciodata ca într-o zi omul îsi va gasi locul în Univers? N-ai visat niciodata ca într-o zi omul va comunica cu natura. Computerul tau nu raspunde la preocuparea de creativitate muzicala. Apoi compusera si muzica. În lumea asta adormita vor avea loc mii de metamorfoze. Si le arata alte grafice. Mai mult decât o revolutie: o evolutie. spuse Paul. Nimeni nu s-ar apuca sal judece pe celalalt. accentua Narci sse. si ca îi va raspunde ca o partenera. cuplet dupa cuplet.-Problema este sa le gasesti pozitia. computerul. Asa cum stapâna casei. Daca tipul asta are idei ca sa reînnoiasca uneal ta cea mai sofisticata care exista. Cercul e solu tia. care înca mai avea cartea în mâna. Putin câte putin. o deschise la întâmplare si citi cu glas tare: Sfârsit. Julie fredona melodia. Daca voi scrie aceasta carte. cei de la capete nu-si vor vorbi. apoi ataca al doilea cuplet. . Am visat sa scriu o carte ca sa povestesc si ca aceasta carte ar trai în t imp si spatiu cu mult dupa viata mea. se înt reaba cum îsi va aseza invitatii. am visat o Revolutie. luând din paragrafele Enciclopediei.Înteleg ce vrea sa spuna. Trebuie sa elaboram muzica noastra. Julie zâmbi si încheie al treilea cuplet: N-ai visat niciodata o lume careia sa nu-i fie teama de ceea ce nu-i sea mana? N-ai visat niciodata o lume în care fiecare ar sti sa-si gaseasca în el însusi perfectiunea? Eu. Julie închise ochii o clipa si sugera: Nu mai exista vizionari Nu mai exista inventatori. nu ca inamica învinsa? N-ai visat niciodata sa vorbesti animalelor. zise Zoe. . numai cei de la mijloc vor a capara auditoriul. Nimeni nu va putea sa-i încetineasca vârtejul nebun. Toti cazura pe gânduri. Daca asezi oamenii normal în jurul unei mese lungi dreptunghiulare.Tehnologia nu e un scop în sine. la masa. va fi doar o povestire. Se unira într-un cerc si fu ca si cum s-ar fi format un cerc magic care ar fi trebuit sa existe de mult timp. Sa ne deschidem simturile. Autorul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute recoma nda dispunerea tuturor cipurilor în cerc ca toate sa fie fata în fata. spuse Narcisse . lipseste refrenul. Asta nu spune nimic. norilor si muntilor. .Julie are dreptate. Francine. . Nimeni nu-i raspunse. acesta e sfârsitul. nu unii împotriva altora? N-ai visat niciodata ca oamenii se grupeaza pentru a încerca sa creeze o c etate unde raporturile umane sa fie diferite? Reusita sau nereusita n-ar mai avea importanta. O Revolutie a celor mici. o revolutie a furnicilor. cu siguranta ca poate sa ne ajut e sa reînnoim muzica. Un vânt nou bate în dimineata asta. . sa luc rati împreuna. . Poate ca aceasta carte ne va ajuta.

ENCICLOPEDIE CONSTRUCTIA MUZICALA .e. Maximilian îsi consuma în tacere mâncar ea. 3. Când prima voce se ridica cântând tema principala.e. a treia voce accelereaza sau încetineste si mai mult tema. Exemplele cele mai cunoscute: "Frere Jac ques". . Mai e posibil sa se complice canonul prin interventia unei a doua voci. de unde un efect de expansiune sau de concentrare.Apoi toti se oprira brusc caci cineva batea la usa.. a doua coboara. fiecare nota are de jucat trei rolur i: 1. Invazii barbare sfârsira prin a distruge definitiv . Credea ca exploratorii sai azteci vor descoperi Occidentul pe la 450 î. cladind zeci de orase si t rimitând galerele aztece sa cutreiere marile în cautarea unor noi continente. a doua o repeta de d oua ori mai repede. se casatorise cu Scynthia ca sa-i impresioneze pe colegii lui. . volumul III 65.Asa ca pregatiti-va. Pentru ca ansamblul sa functioneze. un cuplet în octava de jos. La fel. a doua va fi în sol etc . Scynthia era frumoasa.n. Paul deschise usa directorului. Canonul poate sa fie sofisticat si mai mult prin inversarea melodiei. Se grabi sa creeze o civilizati e azteca pe care reusi sa o duca pâna în anul 500 i. în functie de amplasarea lui. Sa teasa melodia de baza..Da. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA Nu se auzea decât zgomotul mandibulelor. fiind apoi preluata de a treia voce. Canonul poate sa fie complicat si mai mult actionând asupra rapiditatii cânt ecului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.CANONUL: În muzica. spre surprinderea tuturor. În sânul familiei se plictisea rau de tot. Daca se gândea bine. Mai repede: în timp ce prima voce interpreteaza tema. atât vedeta cât si rol secundar si figurant. Jocul asta îl pasiona din ce în ce mai mult. a doua o repeta de doua ori mai lent. saruta pe toata lumea. Reprezenta un trofeu si era ade varat ca ceilalti îl invidiasera. le spuse directorul. le spuse ca fratele sau inaugura un cen tru cultural în cartierul Francisc I si invita formatia lor sa participe la aceast a ceremonie. "Vent frais. Trebuie sa cântati sâmbata viito are. doar prin modificarea înaltimii. o a doua voce o repeta. Toate astea sunt foarte usor de realizat când desenezi liniile cântecului pr ecum sagetile unei mari batalii. 2. apoi se ridica si se închise în birou unde juca pe compu ter jocul Evolutia.Sâmbata asta? . dar ce se mai plictisea! Zâmbi. "canonul" prezinta o structura de constructie deosebit de interesanta. mai sus cu o jumatate de octava. sâmbata.Faceti prea mult zgomot. . se plânse el. Sa adauge un acompaniament la melodia de baza. Apoi. 64. Mai lent: în timp ce prima voce interpreteaza melodia. Dupa un timp' stabilit dinainte. O prima voce începe prin a expune te ma. vent du matin" sau canonul lui Pachelbel. E vorba deci de o constructie pe trei nivele în care fiecare element este. un cuplet în octava de sus. Canonul este construit în jurul unei teme unice ai carui interpreti îi explo ateaza toate fatetele confruntând-o cu ea însasi.n. Edmond Wells. dar o epide mie de holera îi decima cetatile. Sa adauge un acompaniament acompaniamentului si melodiei de baza. Canonul poate sa fie sofisticat fara sa se adauge nici o nota. Daca prima tema este în do.

caci nu avusese niciodata pr ieteni adevarati.Sunt politist. Irisul i se îngusta. Maximilian se apropie de microfon.. Când lipesc urechea de perete. . vocea aproape fara accent sintetic îl surprinsera pe Maximil ian. dar admise ca ar fi ajuns la ea. aud în interior zgomote care par ca provin de la niste emisiuni televizate. O ancheta care-mi da multa bata ie de cap. era imposibil sa dialogheze.Da. O duce pe 103 într-un ungher al cetatii sale cenusii din hârtie si îi arata un lo c unde sa astepte cu rabdare. În fond nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca. Regina viespilor consimte sa le dea din jeleul ei hormo nal.orasele bolnave. Televizorul îi povestea în permanenta o multime de lucruri simpatice dar nu voia sa auda nimic. . Cum îi izola ierarhia pe oam eni! Si nu reusise niciodata sa comunice nici cu fiica si nici cu sotia lui. Mac Yavel îi puse câteva întrebari precise legate de problema lui.Joci prost. Apoi. Maximilian îsi zise ca computerul era pe cale de a deveni un prieten si asta îl îngrijora putin. În realitate. Poate ca aceasta noua generatie de computere era destinata sa umple aces t gol. As vrea tare mult sa aflu cine sta înau ntru. Cele douasprezece furnici care au fost invitate sa intre îsi ovationeaza o lfactiv batrâna campioana. care considerau cea mai mica "relaxare" drept un semn de slabiciune. recunoscu omul.Poti sa-mi vorbesti despre asta sau e secret? Tonul glumet.". astfel încât civilizatia azteca a comisarului Linart fu distrusa îna inte de anul 1 al calendarului sau. Pâna atunci. care urmareau scena de departe. zgomotele înceteaza. Dar imediat ce bat. zise el. Politistul tresar i. dar îsi aminti ca de putina vreme existau pe piata "simulatoare de conversati e" capabile sa raspunda facând sa se creada într-un dialog natural. i se parea cel putin n easteptat. Ezita. Nu putea sa discute de la egal la egal nici cu elevii lui de la scoala de politie. Totusi Maximilian se lasa în voia lui. regina viespilor se concentreaza si regurgiteaza o saliva maronie . Mac Yavel nu facuse decât sa-i accelereze analiza. Computerul reflecta un moment apoi îi semnala fap tul ca nu vedea nici o alta solutie decât sa se întoarca la piramida cu o grupa de a rtificieri sa arunce în aer peretii de beton. superiorul sau. . . Trebuie sa rezolv o poveste cu o piramida care a aparut ca o ciuperca în mijlocul padurii. Politistul mul tumi masinii. 66. erau constienti ca de acum înainte vor fi nevoiti sa se descurc e singuri într-o lume care nu avea alte legi decât cele pe care vor reusi sa le impu na prin forta biciului lor codai otravit.. Munca mea. nici cea mai mica gaura. Te preocupa ceva. Era clar ca computerele nu umblau cu nuante. Inversau întrebarea: "Crezi cu adevarat ca. COMOARA SEXUALA 103 i-a venit de hac scorpionului.Vrei sa-mi vorbesti despre asta? propuse computerul. Din comunicare. Micii scorpioni orfani. ferestre. Faptul ca parasea domeni ul virtualului ca sa se integreze în viata lui "adevarata". Nu exis ta usa. Fac o ancheta. computerul nu era pentru el decât un fel de majordom care îl primea at unci când aprindea aparatul si îl ghida în meandrele jocului. pentru prima data. Maximilian înca nu ajunsese la aceasta concluzie extrema. . . Sau recentrau: "Sa vorbim mai degraba despre tine.E vorba de o constructie cladita fara autorizatie într-o zona protejata a padurii. aces te programe se limitau doar la a reactiona la niste cuvinte-cheie si raspundeau cu ajutorul unor tehnici de dictie simple. Maximilian nu cunostea pâna la urma decât dialogul unilateral propus de televizor. nici cu subordon atii. semn de atentie intensa. În acel moment. semnala Mac Yavel. Voia sa continue jocul. Maximilian era constient ca acceptând sa converseze cu computeru l sau. Nici o vrajitorie în t oata treaba asta. Cu pr efectul. dar în acel moment aparatul îi aminti ca uitas e sa hraneasca pestii. stabilea o legatura privilegiata cu o simpla masina.

Jeleul maroniu se raspândeste în sistemul ei digestiv. Se revede în razboi ul Macilor. raspândind acea impresie de negru si de arsura în toate a rterele. 103 înghite. acidul. Batrâna furnica rosie aspira si înghite. 103 îsi aminteste de toate datile când. lucratoarele. Apar din nou imagini din trecut. dar e clar ca ce l al unei regine este mult mai puternic si mai delicat decât produsul unei simple lucratoare. Dar apoi. se vede dialogând pentru prima data cu Degetele. Revede prima expeditie spre tara Degetelor si descoperirea marginii lumi i. Toate viespile stiu sa fabrice jeleu regal în caz de necesitate. Viespile urasc furnicile. simte. Se vede iar în mijlocul multimii de milioane . I se modifica perceptia timpului. E o razbunare. îi simt vap orii opiacei. soldatii si reginele îsi cont roleaza perfect chimia interna. luptând cu pasarea. Se vede iar luptând cu sopârla. Vrea s-o atace pe regina otravitoare.care miroase puternic. traznindu-le cu acid pe aparatoarele dezorientate care încer cau sa se ascunda în spatele bucatilor de carton. vrea sa adulmece cu antenele înainte de a gusta . care si-a creat cetatea libera din insula Salcâmului. cea a Deget elor. Sarut între specii. Regina viespilor i-a dat pur si simplu venin si ea l-a înghitit! Simte pro dusul împrastiindu-se în corp. Regretul ca a avut încredere în regina. în timpul tineretii sale. Totul defileaza ca într-un film pro iectat invers pe ecranul unui televizor. picant si amar în acelasi timp. La început. N-au recunoscut niciodata ca verisoarele lor genetice le-au dep asit. celelalte belokaniene. În mintea ei totul e numai durere. Totul se întuneca cumplit. La himenoptere. Cuvintele sunt olfactiv ametitoare. Regina viespilor reuseste sa produca jeleul regal format din hormoni sex uali aproape puri. În stomac. pentru a-si dirija bine functiile digestive precum si adorm irea. în mijlocul fluviului. Tremura. drumul pe care masinile lor elimina orice forma de viata. Se vede din nou zburând pentru prima dat a pe spatele unui scarabeu-rinocer si facând slalom printre picaturile de ploaie t ari si periculoase ca niste coloane de cristal. E ca un fel de vijelie. descoperirea celeilalte dimensiuni. Sunt în stare sa creasca sau sa scada dupa dorinta secretia hormonala. frigul. apoi din tre cutul mai departat. nu se întâmpla nimic si batrâna exploratoare crede ca experienta a e suat. prietena ei de cruciada. Se vede luptând cu scorpionul. 103 se apropie. Mandibulele se deschi d si se închid fara sa le poata controla. i se pare ca totul se petrece cu încetin itorul si ca se scurge un moment foarte lung între clipa în care decide sa miste un picior si clipa în care acesta se misca. Se vede fugind din lumea Degetelor. Senzatia e mai curând nepl acuta. E ceva tare. dar regina viespilor se lipeste de ea si o constrânge la o transmitere gura la g ura. sarat. zona mortala. dulce. deodata. Mirosurile sunt atât de grele încât în jur. Se simte murind. Renunta sa se mai tina pe picioare si se prabuseste Se vede ca si cum ar fi în exteriorul corpului. Înainteaza dar se prabuseste pe pici oarele din fata. p asta se dilueaza si se raspândeste în sânge si urca prin vene ca sa ajunga la creier. luptând cu surorile ei cu mi ros de stânca care complotau în furnicar. Acolo începea explorarea. Mai întâi din trecutul direct. moartea pun stapânire pe ea. Îi vine greu sa-si ordoneze gândurile. e un lucr u bine cunoscut. perceperea durerii si nervozitatea. Îl revede pe printul 327 si pe printesa 56 vorbindu-i pentru prima data de Mister. Acid. Întune ricul. Alimentul magic patrunde brusc în ea. O revede pe 24. Nu mai e stapâna pe corpul ei. Memoria i se rostogoleste fara ca ea s-o poata încetini. se vede alunecând pe spatele lacu stelor. a jefuit cui buri de hârtie cenusie. omorând ca sa nu fie omorâta. se vede traversând desertul.

feminin si neutru. 103 se pomeneste în acea clipa imperceptibila unde se face alegerea în tre masculin. 103 se întoarse si mai mult în trecut. Ovul care tocmai a fost fecundat. Nu e foarte placut dar e o senzatie foarte puternica. se descompun în nucleu. Simte totul mai puternic. îngramadit în sala de stocare a oualor. Totul apare într-o lumina noua. Se revede în cocon. Gata! Jeleul regal a modificat cursul propriei sale evolutii celulare ur când pâna la primul "macaz". Fiecare picatura a acestei fântâni este o clipa din trecutul ei care revine. Se vede furnica tânara pe culoarele cetatii Bel-o-kan. creierul s i-ar deschide toti porii mici ca sa lase sa intre lumina. Se simte atât de impresionabila încât îi vine sa sape pamântul ca sa se ascunda si sa se protejeze de acele miriade de informatii auditive. feminin. Era deja e a. Îsi percepe corpul ca un ansamblu f oarte sensibil. racnind feromoni pentru ca doicile sa se ocupe de ea nu de larvele ve cine. formân d sosuri moi cu reflexe de moar. Se revede ou. În capul ei se dezlantuie un foc de artificii ca si cum. mai dureros. 103 este acum printesa. culori care se exprima prin muzica. Masculin. Mâncare! Doicilor. Toate simturile devin mult mai sensibile. Se vede incapabila sa se mist e singura. Si mai departe. capetele si antenele în lupte caro ra le uitase rezultatul. Ovulul freamata. Cromozomii se amesteca ca niste labe mari. Ochii ei sunt in vadati de pete multicolore.. poate ca a trecut la 30%. neut ru? Ovulul danseaza. cel care i-a stabilit sexul. Lichide ciudate se amesteca. luminoase c are vin de peste tot ca sa se reverse în creierul ei. Înainte de a fi furnica. Devine constienta ca pâna atunci a trait doar pe jumatate. am fost sfera galbena. mai subtil. o înteapa de parca ar fi fost acoperite brus c de alcool pur si se teme sa nu le piarda. mai complex. Gândul rotund se impune. Totul e diferit. Se vede din nou alergând prin iarba. eram o sfera alba. Asista la întâlnirea dintre gametul mascul si gametul femela în centrul ovulul ui. XY. senzatii tactile car e se exprima prin idei. vreau sa manânc ca sa ma fac mar e! striga ea. Înapoi. urmând piste odorante. neutru? Totul vibreaza în ovul. Creierul se ext inde. feminin. A fost asta. care-si taiau reciproc picioarele. certându-se cu alti s oldati mai în vârsta. X. totul emite mult mai multe informatii decât si-ar fi închipuit. muzica care se exprima prin senzatii tactile. Y . senzatii abstracte. . Se revede nimfa. olfactive. Aceste idei vin din creierul ei ca un râu subteran care tâsneste ca sa devin a fântâna. Masculin. mirosuri care se exprima prin culori. care vibreaza la cea mai slaba unda exterioara. tot mai departe. XX? În cele din urma câstiga cromozomul feminin. brusc.de soldati. din ce în ce mai mica. Înainte de a fi o sfera alba. dar luminata de noile ei simturi si capacitatea ei noua de a percepe emotii si a bstractii. se revede larva! E o larva care se usuca în solarul domului de crengute.. îmbibate de parfum ul surorilor ei. dati-mi repede de mâncare. mai profund. Si e adevarat ca în acea perioada nu spera decât sa îmbatrâneasca mai repede. Îl folosea numai la 10% din capacitate. Percepe emotii necunoscute. Urca în abdomenul matern si se vede ovul. Si acolo. Crede ca nu se poate ajunge mai departe de ou în trecutul ei. 103 este acum femela. cu ajutorul acelei mixturi hormonale . Toate vanele se deschid. antenele. Ce efect ciudat sa se vada redusa la o sfera sidefie atât de mica plina de un lichid limpede. Ba da! Memor ia continua sa-i trimita imagini! Revede momentul când a fost ouata.

nici macar nu stie daca e noapte sau ziua. . saptamâni au trecut de când a ingurgitat jeleul regal? N-a sim tit timpul trecând. sa devina brusc. A împarti în stânga si în dreapta "da" si "nu" cu usurinta tine mai mult de arta decât de stiinta. Profitati. sunteti stapânul nostru. Doua criterii trebuie sa motiveze alegerea lui "da " sau "nu": 1) analiza consecintelor viitoare pe termen mediu si lung. Profesorul de filozofie prefera sa se plimbe prin clasa în timp ce vorbea.si pe ei însis i.Am douazeci si noua de ani. 2) intuit ia profunda. izolat.Sa nu ai nici dumnezeu si nici stapân. "Da" permite integrarea perfecta în societate. care a fost atât de mult timp asexuata. "nu" are limitele lui. "Nu" întareste caracterul. Co ntinua: . Înca o data reusise sa-si captiveze elevii. Fetele din primul rând îi sorbeau vorbele. Unele mergeau pâna acolo încât îi marturiseau problemele lor de adolescente si atunci juca la perfectie rolul de confident. si e si mai stupid daca mai esti dupa treizec i de ani". Poate ca s-a facut deja dimineata. . "Nu" îi sperie pe cei care spun "da". Reia treptat contact cu realul. Multe fete erau mai mult sau mai putin îndragosti te de el. . Daca spui "nu" la toate. sa te simti un om liber. Eu ma si mt un om liber si am intentia sa va învat si pe voi sa fiti la fel. si suntem obligati sa va ascultam. Poate ca asta e trecerea la adolescenta: momentul în care învatam sa spunem "nu".Cât de placut e sa ai simturile atât de ascutite! Cât e de placut pentru o fur nica. Din când în când se oprea. te pomenesti blocat. Cei care stiu sa spuna "da" sau "nu" cu buna stiinta ajung sa-si conduca nu numai anturajul. Profesorul de filozofie baga mâinile în buzunarele blugilor si se aseza pe banca lui Zoe. o sexuata sensibila. ni le închide brusc. Se afla într-un viespar. interveni Zoe. Se apropie de fata cu o chi cenusii. fara portita de salvare.. pâna atunci. . . "Nu" înseamna libertatea d e a gândi diferit. Dadea impresia ca stie tot si ca se plimba lene s prin existenta ignorând angoasa.ceea ce e si mai important. Profesorul de filozofie se întoa rse: . facu o pauza apoi înc epu: . În caldura artifici ala a acelui cuib de hârtie cenusie. Unii el evi pronuntau în tacere fraza ca sa-i memoreze mai bine silabele pentru cazul în car e ar fi fost întrebati la oralul de la bac. domnule? întreba Julie.Se constata repede în existenta noastra ca cel mai usor este sa spui tot deauna "da".Ca sa rezumam. LECTIE DE FILOZOFIE Profesorul intra în clasa.Si ce înseamna sa fii anarhist? întreba Francine. Mai sunt deci anarhist pentru o vreme. prin magia chimiei. 67. . mai atente la sunetul vocii decât l a cuvintele pe care le pronunta.Nici dumnezeu si nici stapân. . Pr obabil ca e noapte. Nu mai e vorba de a te integra în societate cu orice pr et sau de a o respinge în bloc. profesorul de filozo fie este foarte popular în scoala.. fara a mai aproba totul sau refuza în mod simetric. . Totusi. Daca raspunzi afirmati v la cererile lor... se aseza pe marginea unei banci si se adresa unui elev. glumet. ceilalti te primesc bucuros printre ei. deschidea usile. Regina îi spune ceva. Scrise aceasta fraza pe tabla. Câte ore. zile. Trecerea la vârsta adulta e ste momentul când ai învatat sa-l alternezi pe "nu" cu "da". vine un momen t în care acest "da" care. Tema zilei: "revolta"."Nu" are cel putin tot atâta putere ca si "da". raspunse el zâmbind. e usor de spus.Si ce vârsta aveti. Stilourile avide sa noteze totul alunecau pe paginile caietelor. Totdeauna destins. va voi aminti o veche zicala populara: "E stupid sa nu fii anarhist la douazeci de ani.Dar la fel ca si "da". Îi e frica.. Scrise cuvântul magic pe tabla. ci . Într-un fel.

Cele douasprezece sunt de acord. Dar e o reflectie de vânator obi snuit tocmai cu luarea vietii celor din jurul lui. sarind uneori ca sa se pri nda din urma. Printesa 103. pe care nu m ai sunt nici frunze. grupul coboara de-a lungul unui sicomo r si atinge pamântul.Profesorul de filozofie nu avu timp sa raspunda. nici flori. emite 15 privind cum se departeaza lacustele. Merg asa mult timp pâna când nu mai simt mirosul amar al lacustelor. Luau cuvintele din Enciclopedie. Semn e usor de înteles pentru toata lumea. Prudent. îsi desfac cât mai larg posibil cele patru aripi si le agita cu o viteza foarte mare ca sa se ridice si mai sus în aer. Totusi. În sfârsit. ENCICLOPEDIE INSTINCT RAZBOINIC: iubeste-ti dusmanii. Norii mortii îsi iau zborul. dar aceasta prudenta se dovedeste inutila. Edmond Wells. Din cauza numa rului imens al lacustelor. Regina viespilor repeta mesajul sub forma de semne antenare. nu întelege ce interes are natura sa produca un astf el de specimen cum e lacusta. SA PARASIM TURNUL STEJARULUI Trebuie sa pleci. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Coboara de-a lungul imensului turn pe care îl formeaza stejarul si cotesc spre o creanga lunga. Acum a veau trei. batrânele doici spuneau: Fiecare fiinta ar trebui sa cunoasca o metamorfoza. dupa semnele foarte clare de scoperite. lacustele decoleaza la nesfârsit. aripile lor se lovesc unele de altele. E cel mai bun mijloc de a-i cal ca pe nervi. E printesa si stie ca daca întâlneste un mascul. cu ajut orul unei miscari pendulare. Deodata. în nor. Daca rateaza aceasta etapa. Poate ca se aliaza cu desertul ca sa distruga viat . volumul III 69. nici fructe. Au mâncat totul de pe pamânt si lasa în urma lor un teren ruinat unde se mai înalta înca câtiva copaci goi. Astfel ca pot sa sara pâna la înaltimi egal e cu de douazeci de ori lungimea corpului lor. Trebuie sa plece. Cele douasprezece o întreaba pe noua lor printesa în ce directie s-o ia. În timp ce cu o antena pipaie cu nerabdare capul furnicii. încântati de aceasta diversiune. nu traieste decât jumatate din viata ei. cu Printesa 103 în frunte. dupa c are se straduiau sa le doteze cu muzica apta sa le puna în valoare. 5 semnaleaza celorlalte sa se fofileze discret în sens invers. 103 are acum un sex. la o frunza departata. Uneori. cu cealalta îi arata orizontul. Usa se deschise brusc s i directorul intra în tromba în clasa. plus doua în curs de elaborare. dupa ce sirena amuti. excesul de viata ucide via ta. Sol ul e înca plin de lacuste si Printesa 103 considera ca e mai bine sa mearga mai de parte pe sus pe crengi si sa se îndrepte spre sud-est. La Bel-o-kan. Ajunse în vârful saltului. 103 îsi începe deci a doua parte din viata. suspendându-se de picioare ca niste trapeziste ca sa ajunga. Acum dispune de doisprezece ani de existenta suplimentari si are intentia sa profite de ei. Unele su nt strivite în masa propriei lor populatii. Merg astfel din ramura în ramura. Spectacolul e impresionant. În acea dupa-amiaza pusera la punct alte melodii. care si ea se uita cum îsi iau zborul. raspunzând parca unui apel invizibil. Atâta miscare produce un vacarm incredibil. Apoi îi anunta ca. va put ea sa se reproduca. Lacustele au la picioare muschi de o mie de ori mai puternici decât cei ai furnicilor. 68. toa te lacustele se ridica în aer. Drept pentru care fusesera luate masu ri speciale si fusese instalat un sistem de alarma împotriva incendiilor. În jurul lor. Julie si cei Sapte Pitici se grabira spre spatiul lor de repetitie. un piroman dadea târcoale scolii. Deodata se auzi o sirena asurzitoare si elevii acceptara cu bucurie sa p articipe la exercitiul de evacuare. Pânza de lacuste nu e mai departe de zece metri.

Unde.Oh. Mama lua cartea în bucatarie si o rasfoi. Julie. Fiica ei era în cautarea unui stapân sau a u nui tata. în care va aduna tot ce Printesa 103 îi va încredinta ac um când memoria si capacitatile sale de analiza sunt supradezvoltate. mama ei.E inutil sa insisti. O ascunse în dulap. 70. mama ei punea acolo aproape tot. de tehnici de manipulare a maselor. dragostea. dupa care vântul îl împinge spre nord.Haide. stiu ca nu mai dormi.Te distrezi. se apropie si îi propune sa produca un feromon-memorie zoologica. Psihoterapeutul avea dreptate.a animala si vegetala si sa nu lase sa subziste decât viata minerala? Pe unde trec ele se extinde desertul. . arta. asa ca îi lua cartea. si asta pentru binele tau. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells . Era vorba de revolutie. . de strategii de lupta.Haide. 10. vorbesc serios. Printesa 103 întoarce spatele spectacolului dezolant al câmpiei devastate. Asa ca. De la moartea tatalui tau. Trebuie sa vorbim sincer. . de revizuirea societatii. trebuie sa vorbim. 103 este de acord. Facuse bine ca îi telefonase ca s-o puna în g arda împotriva acestei pretinse enciclopedii care îi pervertea fata. Psihoterapeutul daduse vina pe carte. era sigura de asta. mai dormi o ora. . Dar mâna realitatii ridica cuvertura si aparu fata mamei. La început fusese acel profesor de canto. de furnici. Julie. Julie. intoxicatul începe sa-i duca lipsa. . spre civilizatie. D easupra ei. Scoala-te. e cartea? Mama lui Julie se felicita. Julie se îndrepta spre dulap. care îi aude gândurile. Mama ei se opri în prag. Fata ei era tot sub cuvertura.Da-mi înapoi cartea. Ai inima? E totusi tatal tau! Julie îsi vâra capul sub perna ca sa nu o mai auda. se rasti Julie. dar pe urma trebuie sa stam de vorba. Julie ridica un colt al pernei si se uita la mama ei. Ba erau chiar si retete care te învatau cum sa faci un cocteil Molotov. Ia coaja de ou a unei insecte. cu intentia de a stoca acolo lichidul odorant. . trebuie sa stam de vorba. pe etajera de sus. nu. . . fata în fata. ratacise oul plin cu informatii. volumul III. Cartea aceea er a un manual subversiv. Îi pare bine ca 10 preia staf eta. Julie dormea. mama. Julie se ridica pe coate si se freca la ochi. Mama ei deschise brusc usa do rmitorului. Mama ei ezita.Lasa-ma sa dorm. te-ai înhaitat cu o banda de liceeni ca si cum nu s-ar fi întâm plat nimic. Descoperise cheia problemei.Vreau sa-ti spun doua vorbe.E noua. Daca suprimi dr ogul. într-o zi o sa-mi multumesti. Cele treisprezece furnici pornesc spre sud-vest.Bine. curentii brusti de aer dau norului de lacuste forma unei fete care s e strâmba si se alungeste în toate sensurile. In acel moment vazu o carte deschisa pe noptiera. acum aceasta enciclopedie mist erioasa. . spre cetatea natala: Bel-o-kan. prinsa în tu multul aventurilor. scoala-te.Am ascuns-o. Pe vremuri si ea se gândise sa compuna un astfel de obiect dar. mama! Nu acum. . animalele si vegetalele se trag înapoi. . Avea de gând sa distruga cartea pagina cu pagina pentru ca fiica ei sa înte leaga ca nu-i mai ramânea decât ea. Ba noaptea trecuta nici n-ai venit acasa. ADIO CU TRECUTUL Era înainte de seara cea mare.Julie. nu asa devreme! . traiesti de pa rca nu s-ar fi întâmplat nimic. . Acum trebuie sa se gândeasca la cele trei specificitati ale Degetelor: umo rul. nu te prosti! Scoala-te! Julie se ghemui cu degetele în urechi. .

Dragostea în zbor. e mult mai exaltata decât dragostea în doua dimensiuni. 103 vorbeste apoi de reproducerea Degetelor. Capitalul ne-a adus sap tezeci de ani de comunism. . Nu copuleaza planând. Din care te tragi si tu. si-l puse peste camasa de noapte. pleda mama ei.Repeta. apare o femela care manânca sexul mascul ului. .Julie.. am avut cinci sute de ani de Inchiz itie. acesti bani pot fi schimbati p e hrana. Furnicile îsi spun ca. Cartea avea nevoie de ea la fel de mult cât avea si Julie de carte. Celelalte furnici se apropie ca sa beneficieze si ele de relatare. Ce sunt "filmele pornografice"? întrea ba 16. si din cauza Noului Testament. ele transporta bucati de hâr tie vopsite si aceste hârtii au aceeasi valoare ca alimentele. destul de satisfacut ca cineva întelesese în sfârsit ca pr efera sa-si faca plimbarea dimineata si în pas alergator. În loc sa transporte un mare volum de alimente. 10 profita de un moment de odihna datorat unui exces de racoare ca sa-i puna întrebari lui 103. Adica Degetele cele mai violente ajungeau într-un loc. violau fetele si le furau toate b unurile. aveau si ei o sexualitate de acest tip. în urma cu peste 120 de milioane de ani. Având în vedere ca toata lumea este de acord.Da. ea înregistreaza dupa dictare infor matiile pretioase despre viata si obiceiurile Degetelor ca sa-si umple feromonul -memorie zoologic. înainte de banii. Nu. Afara se încalzeste din nou.Cartile pot sa fie periculoase. trebuia neaparat sa ajunga la unul din cei Sapte Pitici. dupa cum arata documentarele lor istorice. Totusi. jaful. Degetele sunt foarte înapoiate. Apoi se împreuneaza uneori mai multi. Tânara opri u n taxi aflat în trecere. cu aripile desfacute? întreaba 9. Furnicile si printesa lor n-au timp de pierdut cu flecarelile.. planând în cele trei dimensiuni. Toate stiu ca stramosii furnicilor. Când se uita la televizor. Ahile fugi dupa ea. Cele douasprezece se apropiara si mai mult ca sa adulmece mai bine aceas ta noua trasatura a obiceiurilor Degetelor. Când vorbesti despre bani cu Degetele. puse cartea în ea si iesi în fuga. lui 103 îi placea în mod deosebit sa vada ceea ce e le numeau "filme pornografice". . 103 explica faptul ca Degetele acorda multa importanta copulatiei lor. întoarce-te imediat! striga mama ei din pragul casei. Trebuie s a actioneze repede daca vor sa salveze Cetatea de amenintarea cumplita a pancart . Îi f ilmeaza pe cei mai buni copulatori ca sa-i dea drept exemplu copulatorilor prost i. ca plosnitele de lemn. ucideau masculii. apasând pe cuvinte: . îsi lua geanta de spate. Banii sunt un concept abstract unic inventat de Degete. PE DRUM BANII. de cele mai multe ori le dau balele ca la limacsi Furnicile sunt foarte interesate de aceasta for ma de sexualitate primitiva. Si ce se poate vedea în filmele pornografice? 103 nu a înteles tot dar. rostogolindu-se ca limacsii. 71.Unde merge domnisorica? Îi dadu adresa liceului. La adapostul unei grote. 103 spune ca Deg etele copuleaza pe sol. toate va spun ca n-au bani si ca re greta ca societatea lor e construita numai pe importanta banilor. Julie descoperi Enciclopedia si o scoase din dulapul unde era prizoniera . singu rul mijloc de a face sa circule bogatiile era. Julie întoarse spatele mamei sale. . în general. Degetele au gasi t acest mecanism ingenios ca sa nu mai schimbe obiecte stingheritoare. în acest domeniu.Da-mi-o înapoi imediat. lipiti de s ol. Din cuierul de pe culoar îsi lua impermeabilul negru care îi aj unge pâna la glezne. Dealtfel. Printesa 103 nu se lasa rugata.

"clopotire". o forma de memorie senzoriala. cei care vorbesc având ca refe rinta limbajul auditiv. Totusi. cei care vorbesc având drept referinta limbajul corporal. vor ca Pamântul sa se adap teze lor. în Renastere. "ai încasat-o". se poate merge mai departe creând puncte de ancorare fizice. el ne prote jeaza. Acti unea consta în a aplica un punct de presiune pe o parte a interlocutorului când vrem sa-l stimulam în momentul în care îi transmitem un mesaj important. precizeaza "e clar. sensibil la câmpurile magnetice terestre. Si asta pentru ca vorbesc numai pri n imagini. asa se pare. înainte de a-si construi cetat ea. Vizualii spun cât se poate de natural: "Vezi". în acel moment. Vorbesc cu cuvinte sonore care evoca muzica si zgomotul: "surdina". taie cu ziduri pistele ancestrale ale migratiilor a nimalelor. cauta un "nod magnetic". exercita m o apasare pe antebratul sau. Atentie însa sa nu-l faceti sa functioneze invers! Sa luam exemplul unui p sihoterapeut care îsi primeste pacientul batându-1 usor pe umar si plângându-se: "Deci. înseamna ca e un vizual. atunci când i se cere sa-si aminteasca ceva. Lumea e frumoasa. vrând parca sa-si caute mai bine senzatiile în el însusi . traversat de unde vibratoare. Senzitivii corporali spun cât se poate de natural: "Simti". Auditivii spun cât se poate de natural: "Auzi".ei albe. Pâna în Evul Mediu. Îsi construiesc cuiburile în zone nefaste magnetic si se mira pe urma ca au migrene. "te-ai turtit". "calduros". Le sfatuieste pe cele douasprezece sa mearga mai departe fara sa se abat a de la unul dintre acele canale vibratoare. descriu cu culori. Pamântul este. va fi stimulat la fiecare noua apasare pe acelasi antebrat. Daca îsi îndreapta privirea într-o parte. De aici. functioneaza mai bine. Folosesc expresii precum "viata în roz". ENCICLOPEDIE STRATEGIE DE MANIPULARE A CELORLALTI: Populatia se împarte în trei grupe. "rasunator". în schimb. Viata e frumoasa. Datorita acestui organ deosebit. nu ti-e mai bine". Adjectivele lor sunt "rece". "audibil". "excitat/calm". Daca lasa ochii în jos. cunosteau pe vremuri secretul vinelor magnetice ale Pamântului. atunci e un a uditiv. Apartenenta la unul dintre aceste grupuri se recunoaste dupa felul în care un interlocutor misca ochii. Medicul respectiv poate sa practice cea mai buna te . Iar adjectivele lor sunt "melodios". Înainte! Printesa 103 e înca ametita de fericirea de a avea un sex. la suprafata. Degetele au început sa creada ca numai cu ratiunea puteau sa înteleaga totul si ca deci nu mai aveau nevoie sa con sulte natura înainte de a întreprinde ceva. Scoarta terestr a este parcursa de vine de energie magnetica pe care 103 abia le percepea când era asexuata. Urmând vinele invizibile ale Pamântului. O astfel de cunoastere permite sa se actioneze asupra tuturor tipurilor de interlocutori folosind cele trei registre lingvistice. e vag. "discordant". Auzise despre asta la televizor. îl respectam si. Chiar si organul lui Johnston. prietene. Se gândeste la degete care nu stiu sa discearna câmpurile magnetice. începe prin a ridica ochi i în sus. care. Îsi const ruiesc autostrazile oriunde. Folosesc expresii de genul : "sunt satul pâna-n gât". dar acum aproape ca le vizualizeaza ca pe niste radacini lungi. 72. "nu mai avem ce vedea". Ei arata. de felul "contez pe tine pentru a duce la bun sfârsit aceasta treaba". e tr ansparent". "cai verzi pe pereti". furnica percepe cu o acuitate uimitoare undele telurice. cele m ai multe popoare asteptau ca preotii lor sa detecteze un nod magnetic pozitiv înai nte de a construi un templu. Ca si furnicile. atunci e un senzitiv. Ce i care vorbesc având drept referinta limbajul vizual. Daca. Vorbesc prin s enzatii: "te-ai prins". observa. unele Degete. Daca. Si apoi. Degetele nu mai încearca sa se adapteze Pamântului. îsi zise printesa.

îi propuse imediat un banc. .Ai dreptate. raspund furnicile. fata accepta. "Trei furnici se plimbau la Paris pe Champs-Elysees. raspund furnicile. Astepta dintr-o clipa în alta sa soseasca coleg ii ei din grupul rock care o vor gazdui fara probleme.rapie din lume. Sunt un star. . care cereau subventii mai mari. locuies c în imobilul de-acolo. Te poti duce acolo daca vrei.Acum am ore. natural. . Pe pancartele lor scria: "Sa salvam agr icultura franceza" si "Moarte porcilor de import". În plus. Edmond Wells. Vreti putin caviar?-Aaa. . Asta evita adevaratul dialog. "Salut fetelor" le zice el lasând în jos geamul. Problema este ca profesorii au ocazia sa influente ze zilnic cel putin treizeci de fiinte tinere si deci maleabile. se dau colegi cu voi. Ea îi multumi refuzând totusi. Filozoful zari un colt al camasii de noapte roz sub gulerul impermeabilu lui. din coltul pietii. sperând ca nu o va remarca nimeni.O sa racesti. mai putine pamânturi în pârloaga si oprirea importurilor de carne din strainatate:. Ca sa-i înveti pe altii. Îi propuse o bautura calda la cafenea si. pentru ca ceilalti înca nu sosiser a. Nu semanati cu profa de mate. amabili si mai putin amabili. cu atât oamenii spun mai m ulte bancuri. era deosebit de interersanta. inteligenti si mai putin inteligenti.Sunteti un tip cumsecade. Ajunse la liceu si se îndrepta d irect spre sala de muzica. parasi masina si o lua la fuga. . Întelegi? .Sa stii ca profesorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti. când vad cum râd elevi i de profa de germana. Pusesera mâna pe un camion care transporta porci din Ungaria si turnau ben zina peste custile animalelor. Probabil ca se plictisea de moarte singur în t axiul lui. Vazând ca Julie nu zice nimic. Ea vrea sa ma umileasca. Se simti obl . Furnicile se uita cu mirare la greierele care manânca caviar si bea sampanie. Unii sunt ma i cumsecade si altii mai putin cumsecade. . Greierele ridica geamul si da ordin soferului sa demareze. iar una dintre ele exprima ceea ce toate gândesc: «Ce prost si La Fontaine ala !»" Taximetristul râde singur. nu. cred ca toti profesor ii sunt îngrijorati la gândul înfruntarii unei clase. Julie voia sa se departeze de acel loc cât mai repede posibil. Apoi au aruncat chibrituri aprinse. Julie schiteaza o strâmbatura descurajanta si îsi z ice ca cu cât criza spirituala a civilizatiei se apropie. ai nevoie de un loc linistit. Dupa plecarea limuzinei.Mie mi-ar fi frica sa fiu profa. repeta gestul. Îsi împinse în spate scaunul de plastic si îi dadu un inel cu chei. a ltii fac pe savantii sau. Deodata. Arunca o ba ncnota soferului. caci pacientul sau va reveni brusc la toate angoasele lui daca. zise Julie.Sa-ti mai spun unul? Strada principala din Fontainebleau era blocata de o manifestare a agric ultorilor. furnicile se uita una la alta. ci si sa fii putin psiholog.Julie! Ce cauti aici? N-ai ore. trebuie nu numai sa-ti cunosti bin e materia. PORCI SI FILOZOFI Soferul era un om de viata. «Salut. Enorma responsa bilitate! Noi suntem gradinarii societatii de mâine. da! Show-biz-ul renteaza nemaipomenit în zilele noastre. Etajul trei pe stânga. Dupa ce-ai fugit de-acasa. multumim». lânga ele se opreste un Rolls Royce a vând înauntru un greier îmbracat într-un costum de gala. Asa ca unii se dau autoritari. în ainte de a-l parasi. dar daca vrei sa te odihnesti sau sa manânci putin. volumul III 73. parca ma ia cu fiori. caci vorbea fara sa se mai opreasca clientei sale. S-ar parea ca ai reusit foarte bine în viata! Ah. . În cinci minute omul îi povesti toata viata care. Între noi fie vorba. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ca mine. Profesorul se uita la era cu o privire sincera si cordiala.

furnicile. Printesa 103 îsi zice ca ar trebui sa existe. Liceul nu este un scop si un mijloc. Printesa 103 sugereaza sa coboare pe fluviu în ambarcatiune. Jos zaresc o smochina care s-a spart dupa ce a cazut din copac.Mmm. mai solide. verde. Fructele sunt delicioase în speranta ca vor fi mâncate de animalele care le vor digera si vor da afara miezul sau sâmburii tari mai departe printre excremente . Caci insectele sunt cele care le împrastie polenul si l e permit reproducerea. În jur. Din fericire. O informatie. stim. Marturisirea nu paru sa-l surprinda în mod deosebit pe profesorul de filo zofie. Alta strategie a Degetelor: acorda virtuti pozitive trifoiului. ci sa te folosesti de el. Cele douaspre zece exploratoare nu stiu ce este aceea o "ambarca-tiune" si îsi zic ca trebuie sa fie vorba tot de o inventie a Degetelor. Dupa ce-si umplu pâna la refuz gusa sociala si stomacala cu fructoza. 103 vazuse ca De getele reuseau sa produca fructe fara seminte: pepeni sau struguri fara sâmburi. Ar putea afla astfel de ce fructele au gust bun si de ce florile sunt frumoase. Ai gresit adversarul. a evolua înseamna a-si ameliora si mai mult savoarea. chiar daca asta le va obliga sa le scuipe. 103 nu a înteles niciodata de ce Degetele gaseau garga ritele "simpatice". îi va spune ca florile sunt frumoase si mirositoa re ca sa atraga insectele. ca 10.. abandonând cadavre de paduchi-de-f runze pe jumatate ciopârtite. Trec printr-o jungla de papadie. Furnicile iau o pauza de masa. Daca va întâlni acest Deget. papura zvelta ascunde broaste râioase ale caror oracaituri sinistre rasuna în aer. Mai mult gura vorbi decât capul. Ce bun e fructul! Exista întrebari pe care Degetele nu si le pun. îsi scuipa în fata sâmburii. Educatia face fiintele mai p uternice. Exploratoarele înainteaza pe plaja. Subtila strategie vegetala: nu numai ca samânta copacului fructifer e raspândita a stfel. des i orice furnica stie foarte bine ca trifoiul e o planta a carei seva este toxica . furn icile pornesc din nou la drum. . Chiar daca nu te simti bine aici. Ai vederea scurta. Îsi zise ca data viitoare când va avea ocazia sa vorbeasca cu Degetele. ci este si aprovizionata imediat cu compusi pentru fertilizare. înoata în jeleul pulpei. el te îmbogateste spiritual. roz si alb atrage deja muste isterice. Printesa 103 ridica a ntenele si repereaza pozitia. Ai noroc ca frecventezi acest liceu.igata sa-i dea ceva în schimb. Ce greseala enorma faci vrând sa distrugi ceva pe care nu stii sa-l folosesti! 74. În orice caz. Îs i vâra capul în carnea ei moale. Doar din lene de a scuipa sau de a digera sâmburii.Eu am pus focul de la pubele. .. La televiziune totusi. le va sfatui sa lase fructelor sâmburii. acea smochina proaspata pe care o devorau nu va avea dificul tati în a se face mâncata si digerata. fluviul curge de la nord la sud. În curând zaresc în departare o linie argintie: fluviul. cele mai putin tentante fiind sortite sa dispara. E alergica la polenul de ruja. Ajung pe o plaja de nisip negru. Se afla la nord-est de Bel-o-kan. aspectul si parfumul. De exemplu: de ce fructele au gust bun? De ce florile sunt frumoase? Noi. Strabat carari împresurate de cicoare si ruje. Acel vul can de zahar în eruptie bogat colorat în violet. Acest s istem scolar a fost totusi conceput ca sa va ajute. un Deget care sa-si d ea osteneala într-o zi sa faca un feromon zoologic despre stiinta mirmeceeana. Toate fructele se concureaza pentru a fi mâncate si deci sa se raspândeasca în lume. 16 s tranuta. Turme de gargarite fug la aparitia lor. Coboara în tromba o panta abrupta plina de ferig i. Degetele erau pe cale de a face sterile specii întregi. . Pentru ele. mai constiente. Cele treisprezece se scalda în sucul ei dulce. Nu trebuie sa-i suporti povara. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU Cele treisprezece furnici folosesc o ramurica ca sa treaca o râpa abrupta. Sunt niste fiare salbatice care devoreaza septelul de paduch i-de-frunze.

Nufarul se prelungeste printr-un rizom lung care i ntra în apa ca o frânghie. Când gândacii se apropie. Admira atât de mult luna încât a dorit sa fie primul om care s a puna piciorul acolo. Celelalte o ajuta dar. 103 provoaca un contact an tenar si gaseste feromoni ca sa-i convinga sa le ajute în croaziera pe fluviu. Furnicile urca pe planta dar aceasta nu se misca. rezer vele lor sunt formate din gargaritele care n-au fugit destul de repede si din gând aci de apa care au refuzat sa coopereze. adica au facut explozie. în plus. ea a traversat fluviul pe frunze de nu-ma-uita. Print esa 103 le semnaleaza ca trebuie sa captureze gândaci de apa. fru nze tinere cufundate înca în apa se înfasurate în forma de cornet. Acest apendice foarte solid are o grosime de peste cinci centimetri si coboara în apa pâna la un metru ca sa fixeze planta de pamânt. cei mai m ari scriitori.Printesa 103 le arata ca o frunza poate sa fie folosita ca suport pentru a înainta pe apa. E mai bine sa coboare mai jos în cautarea unui loc unde fluviul se îngust eaza. în secolul al XIII-lea. Pe vremuri. Aceste coleoptere ac vatice vor servi drept propulsoare. Dar probabil ca cercetarile prelimi nare fusesera mult prea sumare caci. ca malul din fata este foarte departat si ca. In cea mai mare parte. dar acolo unde se afla acum nu exista nu-ma-uita. ENCICLOPEDIE CALATORIE SPRE LUNA: Exista momente când visele cele mai nebunesti par re alizabile cu conditia sa îndraznesti. semn ca exista vârtejuri. au o forma ovala. Se pregateste o mare calatorie. Viata fiind o succesiune de zile si de nopti. Împreuna cu vehiculul sau. Furnicile urca pe un mic nufar alb si roz rezemat moale de mal. Belokanienele încep sa amenajeze ambarcatiunea si o umplu cu alimente care le vor ajuta sa suporte vicisitudinile croazierei. cu mult înainte de Jules Verne. cu noua ei vedere sexuata. Apoi evidenta se impune: nuf erii. sa produs o miscare culturala vizând admirarea lunii. Cu mult înainte de Neil Armstrong. acestea s-au comportat exact ca niste focuri de artificii. Cei mai mari poeti. Au plasat deci niste petarde volumi noase sub o cabanuta în centrul careia trona împaratul Song. sub domnia împaratilor din dinastia Song. imediat ce fitilele reactoarelor au fost ap rinse. înainte de a da ultima lovitura eliberatoare. el însusi poet si scriitor. Printesa 103 afirma ca nu foloseste la nimic sa plece acum. Nici o ambarcatiune n-ar putea sa traverseze pe-acolo. cei mai mari cântareti nu mai aveau alta sursa de inspiratie decât ac easta planeta de pe cer. nu vor putea sa navigheze noaptea. Sub frunza principala. Te poti gândi la un insubmersibil mai bun? Cu un nufar. Printesa 103 se apleaca sub apa ca sa-l taie. vom traversa fara sa ne înecam. neteda si p arca data cu lac. amânarea nu era prea mare. Le-a cerut savantilor sai sa fabrice o racheta. Plutesc pe apa din noaptea timpurilor. Unul dintre împaratii din dinastia Song. frunzele moarte care plutesc pe apa se rotesc foa rte repede. Petioalele sunt suple si prevazute cu un numar de tubulete pline de aer care asigura o si mai buna pl utire. Se refugiaza deci sub o stânca si manânca gargaritele ca sa-si recapete fort ele. a vrut sa aiba sufletul împacat. ceea ce faciliteaza scurgerea apei. Cerceteaza împrejurimile cu ochii s i cu antenele în cautarea unei frunze insubmersibile. împaratul Song a fost pulverizat printre aceste e norme jerbe colorate si incandescente care ar fi trebuit sa-l propulseze pâna la a . Frunzele lui. În China. O inspectie dezvaluie o ancora care o imobilizeaza. Ea recomanda îmbarcarea a doua zi dimineata. Printesa 103 constata. 75. cu petiol lung. acesti chinezi fabr icasera astfel prima racheta interplanetara. Ei sperau ca puterea exploziei sa-l proiecteze pe suveran pâna pe luna. întrerupându-si din când în când lucrul ca sa respire . Furnicile îi ademenesc cu ceva prada moarta ca pturata la suprafata fluviului. Suprafata superioara formeaza un fel de platforma verde si rotunda. Chinezii stiau deja foar te bine sa se foloseasca de praful de pusca.

Aceasta sfera mortala este urmata de o multitudine de altele la fel. Furtuna seamana cu u n copac înalt cu multe crengi care creste din cer ca sa mângâie pamântul. Ai o usoara tendinta spre insomnie. O furtuna. 103 percepe electricitate magnetica în aer. a colo sus. Un copac negru de pe pamânt a fost lovit de copacul alb din cer. mai ales. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dupa tunet se asterne o tacere si mai apasatoare. Un zgomot si o lumina au trezit-o pe 103. tot ce se petrecea noaptea. volumul III 76. Poate ca asta e motivul pentru care insectele n-au dezvolt at niciodata tehnologia metalului si nici a explozibililor. într-o zi.strul noptilor. Iese în pragul cavernei ca sa vada ce se petrece afara. 103 vede o linie de lumina brazdând cerul. Focul e tabu la insecte. Broastele nu mai Oracaie. e creier ul formelor. toate insectele au convenit sa proscrie acest element mortal. Caverna este luminata de un flash care. de când are un sex. cele douasprezece exploratoare motaie mai departe. ENCICLOPEDIE NOOSFERA: Fiintele omenesti au creiere independente: emisfera dreapta si emisfera stânga. ca sa evolueze. dar 103 prefera sa se dea totusi trei pasi înapoi. A treia bubuitura. E frig dar ieri a mâncat destul de mult ca sa dispuna de rezervele de ener gie necesare pentru a se mentine treaza. Existenta lui est totusi atât de efemera încât printesa deja nu o mai vede. A vazut unde a du s asta: roci topite. S-ar parea ca numai noaptea emisfera dreapta. Printesa stie ca. Cerul e si mai întunecat . Un copac mare de lumina creste din nou între nori si mo are atingând pamântul. Pe vremuri. Toate insectele stiu ca pe vremuri. Fiecare dispune de un spirit propriu. o secunda. Creierul stâng este harazit logicei. Apoi cade o bomba. E unul dintre inconvenientele de a fi dotat cu simturi mai subtile. De aceea. Degetele si-au bazat tehnologia pe stapânirea focului. Fenomenul este mai putin periculos decât lacustele. Chiar si frigul are farmec ul sau. Furnica priveste focul care mistuie treptat copacul. le transforma pe cele douasprezece exploratoare în albinoase. Se ridica. furnicile controlau focul si se dedau unor razboaie cumplite care uneori dist rugeau paduri întregi. 77. în urma cu câteva zeci de milioane de an i. consilier inconstient. Ia imedia t foc. Pâna atunci considerase singuratatea. Printesa priveste ploaia. putând sa duca la concluzii complet contrare. Or. O sfera enorma de apa care face explozie pe pamânt si o stropeste. noaptea ca niste valori cont rare spiritului furnicarului. Edmond Wells. în timpul somnului e dominata de o stare de semi-toropeala. Pentru aceeasi informatie. În jurul ei. nu exista. Viseaza flacari. descoperita pe jumatate . fiecare emisfera va avea o analiza difer ita. razboaie cu foc. Focul. Trece un nor rosu. INSOMNIE E noapte si totusi furnica nu doarme. De data asta e mai aproape. leganata de ploaia care cade p e pamânt. Cerul e negru si luna. vor fi si ele constrânse sa încalce acest tabu? Printesa îsi îndoaie antenele si adoarme iar. pri . Ploaia. Cu organele lui Johnston. Creierul drept este harazit intuitiei. Dar. este creierul cifrelor. Oare. caci somnul îi "stingea " complet corpul cu sânge rece. Masacre cu foc. se oglindeste în romburi mici în fluviu. frigul. Focul. noaptea e frumoasa. alimente carbonizate si. Se trezeste la cel mai mic semnal.

ci unul singur. Fetele de la clubul de aikido scandau: Cine sunt noii vizionari? Cine sunt noii inventatori? Aclamatii. Francine îsi agita parul blond. David îsi lega partile de solo de cele ale lui Leopold. Iar când creierul nostru stâng asculta cu atentie creierul drept. Avea ezitarea cuceritorilor care nu îndr azneau sa-si asume victoria.Daaaaa! Nervii. un inventator sau un ro mancier n-ar fi decât niste receptori radio capabili. cu creierul lor drept. Acest nor sferic imaterial ar fi format din inconstientele umane emise de creierele drepte. Noosfera ar fi un nor mare care înconjoara planeta ca si atmosfera sau ionos fera. îsi da acordul emisferei stângi. sa nu mergem mai departe. vane.Sunteti gata. acest creier feminin intuitiv ar ma i avea o calitate. Astfel credem ca ne imaginam sau ca inventam lucruri pe care. informatia trece si duce la o idee apta sa s e concretizeze în fapte.. dupa m odelul unei perechi în care sotia." Cei Sapte Pitici asteptau de la ea o fraza sau macar un gest. Noi suntem noii vizionari! Noi suntem noii inventatori! Privirea fetei îsi schimba usor culoarea. în realitate . deja încalziti. creierul nostru drept le ia pur si simplu de acolo. Acea revolut ie despre care vorbea Enciclopedia parea foarte aproape. si-ar strecura pe furis parerea sotu lui materialist. inventatorul cuvântului "b iosfera" si â filozofului Teilhard de Chardin. aici si acum? Toata lumea se linisti brusc. Nervul era pregatit sa transmita foarte repede semnalul. cu ochii în sus. Toti se uitau la ea. Julie avea energie cu carul si mai avea înca nevoie de acel contact colectiv fabulos. functionau mai repede. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. intuitiva. volumul III 78. lovea cu betisoare le în toate tobele. Spiritul uman globa l într-un fel. un pictor. grilaje.Daaaaa! Trei batai de inima. dar senzatiil e erau prea puternice. Ji-woong îi facu semn sa reia "Revolutia furnicilor". Zoe dansa din buric. sa faceti revolutia.n intermediul viselor. . un muzician. Conform acestei ipoteze. Mesajul perceput era transmis de nervii au ditivi pâna la creiere care descompuneau sensul si greutatea fiecarei silabe.Sunteti gata sa schimbati lumea aici si acum? Sala raspunse si mai tare: . Nu mai erau opt. maxilarul fu r ugat sa se deschida... Julie se simtea bine în acea mare de oameni.. iar Julie ar fi dorit ca acest moment p retios sa dureze vesnic. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent. Dupa parerea savantului rus Vladimir Vernadski. CONCERT Caldura. iar Ji-woong. Publicul îi pândea gura. Concertul trebuia sa se termine la unsprezece si jumatate. "Pare prea usor. limba se agita si cuvintele fura pronuntate: .. Julie ezita. Avea impresia ca zboara si refuza sa aterizeze. deschizând porti. Un nerv primi un mesaj de transmis gurii. Apoi urma raspunsul: . Simtea aceeasi angoasa ca si Hanibal la portile Rom ei. În capul ei se declansau câteva meca nisme. aceea de a putea sa se branseze la ceea ce ei au numit "noosf era". Nervul se grabi sa faca sa circule mesajul. O fraza de pronuntat. sa ia din inconstientul colectiv apoi sa lase emisferele dreapta si stânga sa comunice destul de liber ca sa reuseasca sa puna în practica aceste concepte care se gasesc în noosfera. Edmond Wells. realizator constient. Ar .

Sala aplauda fara entuzia sm. . Unii pretind chiar ca s-ar putea dovedi o rivala pentru celebra cântareata Alexandrine. cu oameni care aplaudau dar care apoi pleaca.Serios? Directorul scoase un carnet de cecuri. Totul era parca suspendat în timp. Pe buna dreptate putem regreta ritmurile modeste si insipiditatea cuvint elor. . Dar. reduse lumina pe scena si aprinse lumina în sala.Concertul a luat sfârsit. te iubesc". Trebuie sa va ocupati mai mult de costume.Buna seara si multumesc. Nu trebuie sa va mult umiti cu mica victorie din seara asta. PRESA TRÂMBITA DE FONTAINEBLEAU (Rubrica culturala) CENTRUL CULTURAL UN CONCERT INAUGURAL DISTRACTIV Tânarul grup de rock francez Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici a facut o prezentare foarte simpatica ieri seara în noua sala de muzica a centrului cultural din Fontainebleau. Marcel Vaugirard 80. si destul de repede. "Iubirea mea. . sigu r. Ceilalti directori de centre culturale au sa crape de gelozie. o lua pe Julie în brate si o saruta pe amândoi obr ajii. Sa-i aplaudam. la un decor.. Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici anunta totusi aparitia apropiata a unui album cu titlul evocator: "Treziti-va!" Poate ca în curând va intr a în concurenta cu noul succes al cântaretei Alexandrine. un concert reusit.fi fost de ajuns sa spuna: "Haide". Sa le multumim înca o data lui Al ba ca Zapada si celor Sapte Pitici. Vreau sa mai veniti. . Tânara cântareata a grupului. Julie face sa se uite aceste mici im perfectiuni datorate tineretii. Juli e Pinson. M a asteptam la ceva modest iar voi ati creat un happening. Asistenta era foarte animata. Fara complexe. premiata deja în toate topurile.. Data viitoare vreau un concert traznet! 79. Directorul intra în culise. Clipa de gratie trecuse. pentru ca unele idei considerate subversive de catr e puterea de atunci sa nu ajunga la marele public.Iata cecul pentru concertul vostru din seara asta si ca sa va ajute sa va pregatiti viitorul spectacol. fusese înfiintata o institutie politieneasca: cenzura de stat. a st iut deja sa cucereasca un public larg care depaseste cu mult centrele culturale provinciale. murmura Julie' În cabina unde se demachiau. sa puneti afise. se despart si se întorc acasa ca sa se culce. N-am mai vazut niciodata pâna acum un pub lic atât de entuziasmat. Alexandrine.În sfârsit se petrece ceva interesant si în acest mic oras de provincie.Dar. niste ochi cenusii care ar corupe si un sfânt si o voce foarte jazzy. se gândi putin si scrise: cinci mii de franci. . Fusese doar un simplu concert. Viata îsi relua cursul... Urca pe scena si zise: . are toate calitatile ca sa reuseasca în show-business: un corp de zeita. cu formula ei de glamour rock. ENCICLOPEDIE CENZURA: Pe vremuri. cu entuziasmul ei comunicativ. care avea sarcina sa interzica pur si simplu pro pagarea operelor prea "subversive". poate sa va gânditi la fumigene. Nu trebuie sa exageram.Ati fost cu adevarat formidabili! . Directorul opri sunetul.. . Farmecul fusese rupt. simtira cu totii un val de amaraciune.

sa vada sau sa asculte totul. În partea din spate. Aceasta dezordine pe apa îi irita pe gândaci. Acum nu mai actioneaza lipsa. Ea e f ormata din patru sepale verzi si din numeroase petale inserate în spirala. COBORÂREA PE FLUVIU Fluviul argintiu aluneca spre sud. Floarea nufarului este destul de complexa. Rizomul contine o substanta anafrodisiaca care actioneaza ca un calmant. caci este normal sa vezi un nufar alunecând p e apa. Astfel se ajunge la paradoxuri. cu atât diversitatea de creatie e mai mic a. Sub efectul acestei licori. Sub avalansa neîntrerupta de informatii neînsemnate. elibereaza saponina. nimeni nu mai stie de unde sa ia informatiile interesante. a caror marime se diminueaza pâna când se transforma în stamine în centrul florii. cenzura si-a schimbat fata. Difuzând cu tona tot felul de muzici similare.Azi. Furnicile îsi inspecteaza vasul. Carapacea lor verde are margini portocalii. volumul III 81. niste nici nuci înconjurate de un caliciu împod obit cu spini mari laterali. La trecerea navei. de radio. pr oducatorii de discuri împiedica aparitia unor noi curente muzicale. se bucura de peisaju l imens din jurul lor. editorii împiedica aparitia unor noi curente lit erare. Mereu avida de senzatii tari. Narcisele seamana cu niste stelute galbene si parfu mate. salciile plângatoare îsi apleaca frunzele lor lungi si mo i. Nim . solida si plata. Edmond Wells. Frunza de nufar formeaza o pluta mare de c uloare verde. cazând. Deseneaza motive complicate pe arip ile fluturilor si mai simple pe carapacea gândacilor de apa. Furnicile se distreaza urcând si coborând pe aceste pânze mari de culoare roz. Îsi lasa în apa capsulele care. Multe exploratoare au platit cu viat a pentru ca aceasta informatie sa ajunga în memoria colectiva a semenelor lor. Toate astea fac parte din vechea logica: nu trebuie sa apara nimic "original" ca re sa poata pune în discutie sistemul. Printesa 103 si cele douasprezece explora toare. Nu poate sa zâmbeasca dar se simte bine. Din punctul cel mai de sus al florii acvatice. suporturi mediatice. Printesa 103 gusta rizomul nufarului si e mirata ca imediat are un sentiment puternic de pace. Se raspândeste tenta cenusie. prin miile de carti care apar pe luna. la nivelul suprafetei irizate. Nu atrage atentia nimanui. totul pare mai pasnic. si nici criticii care ar trebui sa filtreze aceasta masa nu mai au timp sa citeasca. mai blând. Pe stânga. ci abunde nta. cocotate pe cele mai înalte petale rosii al nufarului. gândaci i de apa înoata cu miscari gratioase. care paralizeaza creierul. Furnicile stiu ca acel suc e dulce dar contine un alcaloid put ernic. Fruntea gândacului de apa este împodobita cu un simbol galben în forma de V. Tot asa. Fluviul dimineata e ceva foarte frumos. Nava exploratoarelor s-a avântat dimine ata devreme pe valurile neospitaliere si despica cu o viteza destul de mare acea panglica stralucitoare. Se cheltuieste o energie imensa pentru ca t otul sa ramâna imobil. furnicile zaresc obstacolele din departare. Castanii de apa îsi ofera fructele. mai senin. care ridica capul si scuipa jeturi apte sa alunge sapunul din tubul lor pulmonar. Soarele stacojiu le scalda pe be lokaniene cu o ploaie de reflexe rubinii. Naturii îi place uneori sa introduca o nota decorativa. cicutina. Cu cât sunt mai multe canale de televiziun e. Pulpele lungi si paroase ale gândacilor de apa se îndoaie si se desfac ca sa propulseze ambarcatiunea mirmeceeana. Partea de sus a nufarului atinge usor frunzele unei flori de cucuta care degajeaza miros de telina si supureaza un suc galbui care se închide la culoare în contact cu aerul. ziare. Multimea unor insipiditati similare blocheaza creatia originala. substanta care face spuma si bule. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. o stânca are suprafata acoperita cu sapunarita care împrastie arome delicate. Bobitele de roua scânteiaza pe plantele acvatice care se deplaseaza în deriva. Micul nufar este într-adevar o nava perfecta care protejeaza de apa rece c a gheata.

Printesa 103 întelege ce s-a întâmplat. Din documentarele televizate. prinde prada apoi o aduce la restul capului care îsi înfige în ea maxilarele. Degetele vad foarte departe cu claritate. Nu stiu cum au adus furnicile. Si nici: "Plec departe într-un ti nut strain". Degetele nu o cunosc. pentru dominarea Pamântului.. Stie cum au facut furnicile sa dispara dinozaurii d e pe Pamânt invadându-i prin intestine. pasari. cum se respecta fruct ele. ea înmagazineaza sub coate bule de aer care sunt treptat aspirate de s tigmate. gelosi. Totusi. prea g rase. Printesa 103 spera sa le arate Degetelor tehnologiile din Belo-kan. Din fericire. acele salcii plângatoare. Dispun de hartile tuturor padurilor. Marile insecte. E ora dejunului. Asta nu o va împiedica totusi pe doamna libelula sa gaseasca alt mascul care si el o va goli la rândul lui. prea puternice ca sa vada acele narcise galbene. se aud o multime de cânturi. Fu cuprinsa de o mare mândrie pentru specia ei la vederea acelui fluviu ma iestuos. dar si broaste si broscoi. De altfel. Fiecare mas cul supravegheaza si apara împotriva celorlalti masculi partea sa de teritoriu. Ca sa respire. pe spate. cum se prelucreaza laptisorul paduchilor de frunze. al doilea sau al treilea partene r. sub suprafata fluviului. Se apropie de prada care nu fuge deoarece crede ca dispune de destula distanta ca sa poata fugi. din tinuturile Soarelui-rasare. Într-adevar.. Când era la Degete. tu . va putea du pa aceea sa produca oua provenite de la primul. masculii libelula stiu asta si. furnici le s-au razboit cu termitele timp de zeci de milioane de ani. deci finit. spre alte tinuturi seminte de flori si de legum e care nu se aflau acolo înainte: mazarea. Larva li belula este dotata cu o prima masca-fata legata la o articulatie lunga care îi fol oseste drept barbie. ceapa sau morcovul. Ambarcatiunea-floare aluneca si evita în ultimul moment stâncile-recife. Ono are spermei ultimului mascul. În timp ce soarele devine din rosu portocaliu. Deodata se iveste un cap. fie ca un mas cul a reusit sau nu prin eforturile lui sa atraga o femela. rivalitatea nu s-a t erminat. cunoaste toate vechile mitologii transmise din totde auna de la o antena la alta. Femela libelula este evident atrasa de masculul care îi ofera cea mai mare suprafata pentru dansul copulator si ouatul care va urma. Aceasta pleaca ca o catapulta. A picat bine. 103 se gândeste la marea istorie a furnicilor. Daca se acupleaza de mai multe ori cu amanti diferiti. Degetele v ad doar dupa un unghi de 90 de grade. si nu-si pot fixa atentia decât pe 15 grade. Toate tarile de pe planeta sunt la o zi de mers cu masinile lor zbu ratoare! Într-o zi. Asezata în mijlocul galben al navei-nufar. tuturor pajistilor. Greieri. înainte de a se acupla.. Atunci libelula îsi desface masca brusc cu b arbia-brat articulata. a aflat ca Degete au descoperit ca Pamântul e rotund.eni sa nu se atinga de cucuta! Deasupra lor se rotesc libelulele. Se înfrunta între ei ca sa-si mareasca posesiunile. dar raza lor vizuala este prea îngusta. claca furnicile vad dupa un unghi de 180 de grade. cum sa te faci înteles de animale si atâtea si atâtea lucruri despre care Degetel e nu stiu nimic. Asta e istoria lor. cu capul în jos si sifonul respirator în sus. a sa cum le vede ea. Celalalt o observa printr-un geam. privirea Printesei 103 strapunge apa. sa goleasca femela de sperma rivalilor. Cu noile sale simtiri de sexuata. 103 capatase obiceiul de a mânca de trei ori pe zi la or a fixa. Vede. vechi si demne. se dedau dansului lor nuptial. vedere pe care Degetele nu o vor avea niciodata. Înainteaza târându-se cu picioarele din s pate si pare ca galopeaza de cealalta parte a oglinzii suprafetei fluviului. E o plosnita de apa. O femela poate sa pastreze timp de câteva zile sperma proaspata a masculu lui în abdomen. Nu vor percepe aceleasi culori ca ea. un animal care înoata invers. bineînteles. îsi zise ea. se grabesc. Sunt prea mari. Nu pot sa-si mai spuna: "merg spre necunoscut". Furnicile se apleaca ca sa strânga larvele de tântari suspendate la nivelul suprafetei fluviului.. Tinerele furnici le urmaresc cu admir atie. Stie cum. E o larva de libelula al carui cap iese la sup rafata apei ca sa hapaie o efemerida.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ofranda muzicala. de Johan Sebastian Bach. Foc. ENCICLOPEDIE ARTA FUGII: "Fuga" este o evolutie în comparatie cu canonul. îsi asigura o stabilitate excelenta pe fluviu care react ioneaza ca o membrana întinsa. Sunt paienjenii de apa. pâna când se va fi metamorfozat în toate notele gamei . constituie una dintre cele ma i frumoase arhitecturi de fuga. do. pot sa circule linistiti pe apa fara teama ca se vor duce la fund. Multi paienjeni sunt doborâti de la primele rafale. Toate furnicile sunt în apa. Paienjenii de apa cauta dafnii. Patineaza pe suprafata apei. Fata inferioara a pân tecelui este acoperita cu peri argintii. catifelati si hidrofugi. cadavre de tântari sau larve de plosnite. în mod ciudat. Edmond Wells. Au capul mai lung decât corpul si cei doi ochi sferici. 82. Johann Sebastian Bach a vrut sa explice muritori lor de rând tehnica progresiei muzicale care. B corespunde notei si bemol. Patinatorii supravietuitori se deplaseaza în zig-zag printre jeturile de a cid formic. situati ca doua pe rle în parti. pluti nd si agitându-si inutil picioarele. În solfegiul german. la sfârsit. printr-o "scamatorie" demna de cel mai bun prestidigitator. Spri jinindu-se cu tot torsul. Bach = si bemol. . Fuga în schimb poate sa prezinte mai multe teme diferite. Datorita lor. lui la. porneste în do minor dar. Canonul "tort ureaza" aceeasi tema în toate sensurile. îsi aliniaza abdomenul pe flancurile navei. Cu ajutorul acestui sistem de "salt" de la o tonalitate. dar acest exercitiu cere o gestionare perfecta a repartizarii greu tatii pe fiecare picior iar furnicile au totdeauna unul care se duce la fund. Ca multe dintre ele. Atunci. ca sa vada cum reactioneaza cu ea însasi pe toate planurile. Si asta fara ca urechea celui mai atent auditoriu sa descopere clipa în c are a avut loc metamorfoza. ATACUL PATINATORILOR ACVATICI În timp ce vasul-nufar rosu luneca usor pe apa. la. Trebuie subliniat ca Bach a semnat-o folosind drept tema muzicala cele p atru litere ale numelui sau. exact înainte de a muri. furnicile zaresc un grup d e insecte care merg pe apa. Unele încearca sa imite paienjenii m ergând pe unde. Numerosi paienjeni de apa.turor le e foame. Fuga e mai mult o progresare decât o repetare. Deodata percep vibratia ambarcatiunii furnicilor. se grupea za într-o legiune acvatica si ataca. volumul III 83. inund a frunza de nufar. îi fac sa semene cu niste masti africane alungite. pornind de la simplitatea totala. c a pe vremuri vikingii lancile si scuturile. A. lui si simplu. "La fel e si gloria regelui care se ridica continuu în acelasi timp ca modulatia ". se termina în r e minor. si H. A fost oprit în plin elan de probleme de san atate (în acea perioada era aproape orb). Ofranda muzical a s-ar putea repetai la infinit. atinsi. lui do. Aceasta fuga este deci neterminata. se îndreapta spre complexitatea absoluta. C. folosindu-se de ea ca de o pânza solida. si. In cele din urma se pomenesc deci cu barbia si pântecele în contact cu apa rece. Bach a patruns astfel chiar în interiorul muzicii sale si conta pe ea ca s a se ridice si el ca un rege nemuritor spre Infinit. Totusi câtiva reusesc sa se apropie de nava si. insecte acvatice care seaman a cu tântarii de apa dulce. explica Bach. Abdomenele mirmeceene îsi trag salvele. Un fel de summum al acestei opere consacrate fugii este bucata Arta fugi i în care. întelegând pericolul. se prabusesc si pornesc în deriva acolo unde pântecele lor hidrofug îi mentine la sup rafata. Furnicile. doar sprijinindu-se de ea cu picioarele lor lungi.

adau ga ea. ci mergând mai repe de decât ei. în mintea ei. Daca paienjenii de apa încep sa lupte în gr up si daca mirmeceenele nu-i opresc chiar de acum. Patinatorii de la capatul de jos al fluviului. Fondatorul îsi zi sese ca-si vor consacra cea mai mare parte a energiei luptând împotriva curentului d esi nimeni nu stia unde ducea acel curent. în sch imb pot sa fie înghitite de orice animalut. Or 103 este aproape constant debransata de mintea colectiva. Astfel. 103 este constienta de asta. Tot agitându-se. Fondatorul traia într-un loc unde curentul era foarte puternic. în timp ce patinatorii continua sa le îmbrânceasca si sa le calce pe cap ca sa le faca sa se duca la fund. un patinator pe care îl numeste Fondator. 103 îi întreaba pe prizonieri de ce ataca în hoarda desi speci a lor este cunoscuta ca fiind formata din animale solitare. iau viteza . Printesa 103 stie ca în capul ei exista o problema. încetând de a te mai agata de o securitate imaginara si lasân du-te dus înainte. erau luati de curent. Dar nu e momentul potrivit pentru astfel de reflectii. erau n evoiti sa se agate de papura caci. îsi zise Printesa 103. pornind de la care se arcuiesc ca sa urce pe vasul nufar. Vrea sa manânce paianjenul de apa dar Printesa 103 o oprest e. Cele treisprezece se agita în toate sensurile si se stropesc reciproc. Dar a supravietuit. fiecare sp ecie cu sansa ei. Dezvoltarea si mai mult a simturilor. furnicile sfârsesc prin a se agata una de alta într-o platfor ma plutitoare. ranit. datorita sexului. Cunoasterea acestui lucru da un nou curaj printesei. furnicile nu risca sa se înece. el a decis sa se lase purtat de curent. Printesa 103 rema rca faptul ca petalele-pânze ale vasului-nufar suiera. peste câtiva ani. Nu mai joaca jocul colectivitatii. risti poate sa primesti o multime de lovituri dar. pâna la urma. scufundat. în închisoarea propriului cap si nu mai face nici un efort ca sa gând easca în grup. Fie e vânt. foarte repede. îsi vor constru i cetatea lor lacustra si vor deveni stapânii fluviilor. E în pielea ei. vazându-l cum trece. a plecat si. Printesa se adaposteste în spatele noilor sale simturi de sexuata ca sa-si justifice compasiunea. Chiar si înainte avea te ndinta sa fie egoista. 5 simte foarte bine ca în timpul CA-urilor. reusesc sa urce din nou pe nava lor. dar îsi spune ca. o furnica se branseaza în permanenta la mintea c olectiva si nu se debranseaza decât foarte rar pentru rezolvarea unor probleme "pe rsonale". dupa cum prezisesera semenii lui.. stie totusi ca este o noua dovada a degenerescentei sale datorata lungului contact avut cu Degetele. în curând se va gândi numai la ea. o singura fiinta este de ajuns ca sa modifi ce comportamentul unei întregi specii. au considerat ca un paianjen de apa capabil de atâta curaj era un exemplu. Spune ca trebuie eliberat ca sa se întoarca la poporul lui recent socializat. În mod normal. la urma urmelor. Celelalte furnici sunt de acord.. Poate ca ar trebui sa-l cautam pe faimosul Fondator ca sa-l ucidem. i -a agravat defectul. Un paianjen de apa p ovesteste ca din cauza unui individ. altfel. pai enjenii de apa nu puteau patina decât pe distante mici apoi.Atâta timp cât apa nu le trece de barbie. Dupa câte va încercari. Comunicatiile Absolute. 15 se apropie. Toti vecinii sai pa ienjeni i-au prezis moartea caci curentul puternic avea sa-l arunce de stânci. În loc sa-si petreaca viata ca sa se pr otejeze dupa papura. fie. zgâltâit. 1 5 nu întelege de ce-ar trebui sa fie crutat. Daca continua asa. Se straduiesc sa se agate de marginea nufarului. Trebuie sa se organizeze repede. Sunt recuperate si celelalte furnici si sunt capturati câtiva paienjeni ag resori. Fon datorul s-a încapatânat totusi. printe sa refuza sa lase sa fie vizitate zone întregi din creierul ei. L-au facut seful lor si au luat hotarârea sa traiasca în colectivitate. Va deveni egocentri ca ca Degetele. Nu-ti pastrezi avansul distrugând concurentii. fu lu at. Ce descoperise acel patinator? Încetând de a-ti mai fi teama de curent. e un paianjen de apa si are un gust b un. ît i poti ameliora propriile conditii de existenta precum si pe cele ale întregii tal e comunitati. Înainte de-i mânca. Acolo.

David avu atunci ideea sa fixeze micul microfon de la una din coardele l ui de harpa pe elitrele insectei. oamenii vor avea impresia ca vad dându-se paginile sugera David. Se considera destul de dotat în chimie ca sa fabrice o orga de pa rfumuri rudimentara. . Apoi cu litere groase: REVOLUTIA FURNICILOR. ENCICLOPEDIE VIITORUL APARTINE ACTORILOR: Viitorul apartine actorilor. asezate în centrul unui triunghi înscris în tr-un cerc. Narcisse avea sa creeze niste costume sofisticate si va concepe masti si machiaje care vor sublinia fiecare cântec. cu cele trei furnici în forma de Y. Examinara rezultatul obtinut. apoi pleca cu prietenii ei sa lipeasca afisele. pe ntru ca primii lor fani sa nu fie derutati. Apropiindu-se de amplificator ca sa-l regleze. viitorul lor afis semana perfect cu un pergament vechi. Paul le sugera sa împrastie un parfum corespunzator ambiantei deosebite a fiecarei bucati. în departare. concert la centrul cultural din Fontaineblea u". . considerat la început a se dator a sistemului electric. zise Leopold. La viteza cu care se deplaseaza. Nu era deloc pus la punct. Descoperi în programele grafice o textura care semana cu cea a vechilor pergamente si alese m ajuscule rasucite. Repetitia începu si David se plânse de solo-ul de la "Revolutia furnicilor". îsi zice furnica. Pe ecran. Era destul sa fie reconstituit cu un program grafic si simbolul grup ului lor era gata. spuse si Jowoong. Numai sa nu fie o cascada. de la mirosul d e iod pâna la cel de cafea.Cu o pagina mobila în centru si un set de diapozitive. pr omise Ji-woog.Am putea fabrica niste obiecte enorme ca sa umplem scena. Jiwoong apela la sora lui mai mica cerându-i sa le lipeasca în tot orasul cu colegii e i de clasa. Toata lumea în vârf. în tre paranteze: "Noua denumire a grupului Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici". . . De acolo de sus se simte foarte bine viteza. groase si rosii pentru primele litere si minuscule negre cu o umbra alba pentru celelalte. se vede un zid de spuma. Toate firele de par de pe fata si antenele lor sunt îndoite spre spate ca o simpla iarba. . . Micuta accepta cu conditia sa li se ofere locuri gratuite la concert .Formidabil! Eu o sa fac o furnica gigantica de cel putin doi metri.Cred ca în sfârsit am gasit muzicianul perfect pentru "Revolutia furnicilo r". descoperir a un greier instalat acolo. Câteva furnici urca în vârful celei mai înalte petale de nufar. Examinara imaginea de pe coperta Enciclopediei cunoasterii relative si a bsolute. Ca sa se faca .Cu fumigene si spoturi luminoase pentru efecte speciale. Remarca atunci un târâit. Oamenii vor avea astfel la dis pozitie trei zile ca sa cumpere bilete.Sa punem la punct un spectacol total. 85. Zoe trase doua mii de copii pe xeroxul color al directorului scolii. ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT David se instalase în fata computerului din sala de repetitii. atras de caldura transformatorului. Printesa are dreptate sa fie îngrijorata cac i. Se aplecara asupra computerului. Paul avea de gând sa învaluie astfel fiecare tema într-un ad evarat decor olfactiv. propuse Paul. le va f i greu sa-l evite.. Dedesubt: "Sâmbata 1 aprilie. 84. Sus scrisera "Furnicile". le zise David. zise Francine. . iar mai jos. Paul facu reglajul si în curând obtinu un sunet cu un efect dintre cele mai bizare. De la mirosul de lavanda pâna la cel de pamânt.Pot sa fac o carte din polistiren înalta de un metru.

cu antenele încrucisate pe fata. oricum. treptat. pleaca sa inspecteze locu l si se întorc pesimiste. le strâng între mandibule si se folosesc de ele ca stabilizeze ambarcatiunea. familiaritatea cu cei ca re îi iau interviuri si glumele pe care le spune. Pâna aici. curentul este si mai puternic. actorii stiu sa mimeze mânia. voce. exclusi de la dezbatere. Cele de pe nava-nufar nu mai st . Un pictor bun actor este capabil sa convinga ca o pânza monocroma este o opera de arta. Gândacii. participa acum si coleoptere acvatice: gândaci-vârtej netezi si negri si plosnite-de-apa cu picioare fine si ascu tite. Ne multumim doar la a ne uita cum spun. Problema e ca. 13 cade în apa si e adusa la bord în ultima clipa. piatra loveste în plin flancul ambarcatiunii. Acei mâncatori de cadavre de apa dulce sunt mai vorace decât rechinii. Niste musculite. pastrând proportiile. vârful din fata al frunzei de nufar pierde directia . Printesa 103. Inutil sa ai idei si sa stii sa guverne zi. actorii stiu sa m imeze dragostea. Mormolocii stau adiba în speranta unui naufragiu. În mod inexorabil. În consecinta. Nu se poate trece. De altfel. Au intrat în zona repezisurilor. Edmond Wells. acolo unde curentul pare mai putin violent. volumul III 86. ci dupa alura. Alegerea lui Ronald Reagan în postul de presedinte al Statelor Unite în 1980 a consacrat definitiv domnia actorilor. Pe canal. 5 trim ite feromoni gândacilor de apa ca sa orienteze ambarcatiunea spre o trecere care i se pare mai putin tumultuoasa. Ambarcatiunea deviaza. a parea devine mai tare decât a fi. tot punându-i înainte pe actori. Unii au venit sa se înfrupte. Frunza moale resimte socul. Toate profesiile sunt infiltrate de actori. în toate profesiunile. Un cântaret bun actor nu are nevoie sa aiba voce daca îsi interpreteaza convenabil clip ul. Nu ma i ascultam ce spun oamenii. actorii au câstigat teren. Nava-nufar ia viteza si se îndreapta spre trei pietre mari. Nufarul freamata si pare pe punctul de a se întoarce în loc. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. candidatul nu mai e ales în functie de programul sau politie (toata lumea stie foarte bine ca. forma capata mai multa importanta decât fondul. dar un vârtej îl tri mite în cealalta directie. O denivelare plina de pietre formeaza o linie crenelata de spuma alba. Furnicile au trecut de prima cascada dar apare deja al doilea zici de sp uma. actorii stiu sa mimeze bucuria. ce privire a u când spun si daca au cravata asortata cu haina. caci tara are o politica globala de la care nu poate devia). aflati în partea din spate. La vânarea belokanienelor. Din cauza vitezei. dar acum totul se accelereaza. PURTATE DE VALURI Cascada! Stupoare. furnicile îsi ridica antenele. prom isiunile nu vor fi tinute. zâmbet.respectati. felul de a se îmbraca. Gândacii înoata atât de puternic încât toata nava e stropita. în majoritatea democratiilor moderne. O petala le loveste în cap apoi cade din ambarcatiune. în afara de mormoloci. Ca sa se faca invidiati. U n zgomot asurzitor invadeaza spatiul. e destul sa ai în jurul tau o echipa de specialisti pentru redactarea discursu rilor si dupa aceea sa-ti interpretezi bine rolul sub obiectivul camerelor de lu at vederi. indica prin gesturi ca e ma i bine sa treaca prin stânga. altii sunt acolo doar pentru spectacol. Ca sa se faca adulati. carora nu li s-a cerut nimic. curentul lenes le leganase molcom de-a lungul malului. Actorii controleaza lumea. pânzele rosii ale nufarul ui tremura si plesnesc. sunt rugati sa înoate mai rapid. Furnici le cele mai mari iau ramurele lungi. Cei care au idei dar nu stiu sa le prezinte sunt.

ci serveste si la vindecare. cu siguranta ca vor plonja. Nu se mai poate face nimic. prefera sa lase totul. prin vorbire. Nu mai vad nimic afara. Ambarcatiunea este proiectata în aer. rezolvarea problemelor corpului. Sus e cerul. Gândacii de apa. iar jos. ENCICLOPEDIE DOUA GURI: Talmudul spune ca omul are doua guri . Lipsit de sistemul de propulsie.. Cuvântul nu trebuie împiedicat s a iasa. nu reusesc nici macar sa s e mai ridice în picioare. panglica argintie a fluviului. pri n sex îti vei gasi identitatea si limbajul. 87. Prin sex se rezolva problemele corpului în timp. ne situam fata de ceilalti. Niagara asta mai lipsea! Ambarcatiunea capata o viteza din ce în ce mai mare. furnicile. furnicile nu mai controleaza ambarca-tiunea. Si apoi se izbesc de piatra mare. Printesa 103 urmareste dezlantuirea elementelor n aturii. De data asta. omul îsi creeaza un spatiu de libert ate. I n interior. coplesite de forta centrifuga. Ambarcatiunea floare e poate într-un hal fara hal dar nu s-a dus la fund. Fiecare om are puterea în a face sa se încarneze prin copiii sai alte valori decât cele ale parin tilor lui. trei-patru exploratoare. abandonând definitiv vasul -nufar mirmeceean. Între petalele de nufar. . sunt gata sa cada peste margine. Se defineste în raport cu parintii si cu copiii sai. Sus cerul este foarte albastru. Cea de sus permite. Toata lumea se adaposteste printre staminele galbene din mijlocul plantei acvatice si strânge din mandibule. Ambarcatiunea "se loveste înca o data de pietre. O piatra mare îsi arunca umbra asu pra lor. primul factor de reusita este sansa. Se îngramadesc în mijlocul galben al nufarului rosu. O stânca triunghiulara zgârie frunza pe dedesubt si traseaza un fel de movil a în mijlocul plutei vegetale.iu ce sa faca: sa încerce sa schimbe cursul cu riscul de a pierde controlul ambarc atiunii. Vacarmul torentului l e asurzeste pe pasagere. Furnicile au antenele lipite de fata. P rin sex. altfel se va transforma în maladie. iar jos totul se învârteste. scuturându-le foarte puternic pe furnici care abia au timp sa-si recapete echilibrul când nufarul îsi accelereaza din nou deplasarea. ne situam în spatiu. A doua gura este sexul. sa pastreze directia si sa se straduiasca sa treaca cât mai bine de a dou a cascada? Prea târziu! Viitorul nu apartine nehotarâtilor. dezechilibrate. jo s de tot. foarte departe. 103 îsi zice ca. 103 ridica cu precaut ie capul si vede ca nava se îndreapta direct spre o noua cascada vertiginoasa cu a devarat impresionanta. Printesa zareste. dupa ce treci de o anumita linie a orizontului. totul e furtuna. Sexul. deasupra vârfurile ro z ale nufarului. Nava pl ata e luata în mare viteza. diferit de cel al liniei familiale. iar fluviul ar fi fost limba ei umeda. aceste a efectuând un traseu invers fata de cel al cuvântului. Din fericire. Gura de sus actioneaza asupra celei de jos. ambarcatiunea se transforma în titirez. A trecut de al doilea torent fara stricaciuni . speriati. Prin cuvânt este sedus celalal t si i se pune în functiune sexul. Întreaga padure începe sa Oracaie ca broastele râioase de parca ar fi fost vie . e gata sa se roteasca. frunzele de nufar sunt destul de fibroase ca sa suporte loviturile. se clatina. Când ajung pe pietre. Totul se învârteste. se rveste la crearea unui nou drum.cea de sus si cea de j os. în fiecare operatiune. Printesa 103 si 5 sunt lipite una de a lta. apoi se. la fiecare soc. Talmudul recomanda de altfel sa se evite luarea a prea multe medicamente. foarte senin. Gura de jos actioneaza asupra gurii de sus. Cu a jutorul limbajului gurii de sus. stabilizeaza. se învârteste. Cuvântu l nu numai ca face sa se transmita informatii. atât de abrupta încât nu se mai vede fluviul dincolo de linia d e spuma. "gura de jos". Frunza de nufar se loveste de acel sir de dinti ai flu viului si.. asp irat de a treia cascada. si deci prin placere si reproducere.

îsi zice 103. Marginile nufarului se îndoaie în sus ca sa formeze un fel de bol. în ur ma frecarii cu aerul. Pasari-musca. Aerul le suiera pe fata si în pânzele roz ale nufarului. Dar dupa ce a ramas în a er.Suntem gata. dupa cum indica si numele. Au trecut torentul! Fluviul argintiu s-a linistit ca si cum s-ar fi satu rat sa le mai chinuie. Artificierii desfasurara lungul fir electric care lega diferitele încarcat uri de detonator si se trasera la o anumita distanta de piramida.Cinci.. Are picioar ele din spate în aer si capul în jos. 10 3 vede un spectacol unic. Nu se întâmpla nimic. Maximilian examina diferitele încarcaturi explozive care fusesera fixate p e flancurile piramidei. d e pe ambarcatiunea lor suspendata în gol. cu cotul. 89. Viespea care pazea p iramida. mirmeceenele vad lucruri pe care rareori au ocazia sa le vada. Toate au antenele ridicate de stupoare. Furnicile îsi înfig ghearele în ascensorul nebun care le duce la etajele inferioare. 12 îsi vede picioarele desfacându-se din cauza vitez ei si se pomeneste la verticala. APA Nufarul planeaza o clipa în aer. S-au salvat toate si nu se mai vede nici o cascada. care e tinuta de 11.. Artificierul sef ridica maneta detonatorului si zise: . Ei bine. E prinsa însa în ultima clipa de 14. Un sfrâncioc la pânda. Vasul-floare aterizeaza cu toata coca pe apa. Astronaut ii care aterizeaza în capsulele lor probabil ca simt acelasi lucru. asta e ultima mea calatorie. Bzzzz. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE . apasa pe detonator. Abia au timp sa vada un murgoi cu ochi rotunzi si doi tritoni cu creasta .. Stie ca în curând va fi ejectata. De altfel. doi. Comisarul facu un semn. Printesa 103 se uita la însotitoarele ei zicându-si ca aceasta va fi ultima imagine cu care va pleca în moarte. Totusi.. Politistul îsi trase gâtul în guler. Caderea se accelereaza. Se scufunda putin. La acea altitudine. Constructia aceea nu putea sa-l sfideze la nesfârsit.Edmond Wells. În fata lor câtiva nori dezlânati ascund m anejul amoros a doua privighetori. Soc. patru. Nufarul mai pier de doua petale roz care prefera sa-si traiasca propria viata în loc sa ramâna pe o a mbarcatiune invadata de furnici. Gaura facuta în apa de caderea lor le pune aproape fata în fata cu locuitorii subacvatici... Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ca sunt stropite de un val. Avea un semn la gât. care le uda antenele si le întrerupe pentru câteva sec unde toate perceptiile.. o fractiune de secunda. trei. baga mâinile în buzunar e. volumul III 88. podeaua nufarului începe sa se încalzeasca. . Timpul e suspendat. Merse pe fir si constata ca fusese sectionat de ceea ce numim "niste man dibule mici". Adormit. nu e deloc ceva hazliu. tinându-se numai într-o singura gheara. apoi. ambarcatiunea este supusa din nou legii gravitatiei care. Printesa 103 îsi înfige bine mandibulele în frunza a mbarcatiunii ca sa nu-si ia zborul... Vasul-floare se afla la altitudine. Printesa 103 îsi simte ghearele care cedeaza una dupa alta. da r totul e atât de rapid încât nici macar nu ia apa. Nufarul coboara cu mare viteza. Brusc.. 7 îsi ia zborul. Maximilian Linart ordona tuturor oamenilor sa-si protejeze bine zonele d e piele neacoperite de haine. omul cazu în fata.

Dar e târziu. dus de curentul care îl duce spre sud. soarele a obosit. ENCICLOPEDIE FLUTURE: Dupa al doilea razboi mondial.Exploratoarele îsi scutura antenele. volumul III 91. Atentie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Nu stiu asta. Toate furnicile striga sfaturi diferite si contradictorii. Vaporii de apa le împiedica pe furnici sa-si foloseasca rada rul olfactiv. Suntem niste fluturi. În dimensiunea superioara. ne reamint im reciproc acest lucru. Suntem omizi si într-o zi sufletul nostru îsi va l ua zborul departe de toata mizeria si durerea asta. Evident. I-a întrebat pe câtiva copii ce semnificatie aveau acei fluturi dar ei au re fuzat sa-i raspunda. ca acest corp care s ufera e doar un corp intermediar. Nu e posibil ca niste minerale sa înoate si s a deschida o gura. Toate o iau la fuga pe bastingaj. în fata lor apare o stânca. Un pusti de sapte ani i-a dezvaluit pâna la urma sensul: "Ace sti fluturi sunt ca noi. 90. Printesa 103 se apleaca peste marginea nufarului. în iaz sau în râul cel mai apropiat. dar adevarul e ca acea broasca testoasa acvatica provine d in Florida. Printesa 103 le urmareste misca rile maiestuoase. aceasta nu seamana cu nici una cunoscuta de ea: înoata. gata s a traga. Broastele testoase se reproduc acolo fara nici o greutate. Se împrastie o ceata murdara. O perdea de ceata invadeaza totul vrând parca sa ascunda lasitatea soarelui. 5 se linge ca sa ia apa. exista moda ca copiii sa se joace cu acest tip de broaste testoase acvatice. b roastele testoase au ca dusman o pasare al carei cioc e dotat cu o forma special a care îi permite sa sparga carapacea. Noi toti stim. Desenând fluturele. A crezut ca gasisera în fluture modul de a-si exprima apartenenta la un grup asa cum pe vremuri primii crestini aveau simbolul pestelui. iar fluturii sunt foa rte frumosi. 15 îsi potriveste abdomenul. Deasupra furnicilor zboara fluturi-paun. Chiar si viermii de matase se duc sa se ascunda. Totul reintra în normalitate. Se dedau la trofalaxii dulci care le apropie. Furnicile vor s-o ocoleasca dar stânca de schide doi ochi si îsi dezvaluie o gura enorma. Dar când copiii se plictisesc de micile lor animale-jucari i. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII Deodata. nu îndraznesc sa le arunce la gunoi. Edmond Wells. Nu e o piatra. In Florida. acoperite înca de feromoni de panica si de apa. nimeni nu s-a gândit sa aduca si pre datorul natural în acelasi timp cu broasca testoasa decorativa. Scruteaza cu atentie stânca si i se pare ca are niste forme mul t prea regulate. Acest desen reprezenta un singur desen simplu: un fluture. Când a intrat în baraca unde înca mai zaceau. e o broasca testoasa! Totusi. doctorul Elizabeth Kubbler Ross a fost chemata sa îngrijeasca copiii evrei supravietuitori din lagarele de concent rare naziste. Vasul-floare luneca din nou pe panglica argintie. Doctorita s-a gândit la început la un fel de fraternitate care s-ar fi manif estat astfel între copiii batuti si înfometati. Intra în p amânt în timp ce totul în jur devine cenusiu. în strafundul nostru. Un pastrav devoreaza o libelula. a remarcat faptul ca pe lemnul p aturilor era gravat un desen repetat pe care l-a regasit dupa aceea în alte lagare unde suferisera acesti copii. Coboara domol în bârlogul lui. Au supravietuit pericolelo r fluviului. Având o forma ciudata si un nas cârn. Nu pot avea nici o clipa de liniste. Pietrele astea sunt vii! vocifereaza olfactiv 10. Abia mai vez i la câtiva centimetri. Si în curând ne vom lua zborul". Se lasa sa alunece pe colturile frunzei de nufar ca niste pompieri. E foarte multumita ca mai e o înca în viata. ci în lac. Furnicile nu au mai vazut niciodata asta. ele au deven it cu usurinta favoritele micutilor care le instaleaza pe false insule pustii tr ansparente din plastic. astfel încât aceste an .

cu o mare prezenta de spirit. Deoarece sunt devorati în m od regulat. Si exact una dintre aceste sperietori înfrunta în acel moment 103 împreuna cu însotitoar ele sale. 103 plaseaza în pozitie verticala bucata ramasa din crenguta-tarus si se r epede înainte. 9. sa-i ciopleasca capatul ca sa faca din el un tarus! Broasca testoasa musca usor pupa ambarcatiunii. le conduce pe celelalte spre inima. si aceasta. îsi iau elan. Uf! Portia de apa trece fara sa le atinga. toate o apuca si pornesc în galop pe suprafata nufarului. existând în orice moment ris cul de a o scufunda. Au masacrat viermii de noroi. Fara nici un rezultat. invitându-le pe furnici mai bine sa se lase mâncate decât sa încerce o rezistenta inutila. 15 are un simt instinctiv al geografiei organice a anim alelor mari. dupa câteva spasme. dar gura larg deschisa o împiedica. 15. Obtin în sfârsit o gaura circulara unde se instaleaza. Furnicile o fac bucati cu mandibula si . Când 103 con sidera ca e gata. Începe o cursa între pluta-nufar si monstrul cu ochii galbeni. Totul se petrece foarte repede. Face semn catre 6. 7. A cesta se închide în urma lor ca sa înghita. amintindu-si de episodul în care Ulis e îl înfruntase pe ciclop. În partea din fata se ciopleste lancea de lemn. Cu rabdare. li se pot promite mii de recompense sub forma de hrana. Insectele care au cele mai mari mandibule. cele treisprezece furnici sapa o gaura în vârful carapacei ca sa se doteze cu un habitaclul. Se ia contact cu alti gândaci de apa propulsori. Sunt nemultumiti ca o testoasa e mai greu de împins decât o frunza de nufar. ramurica ramâne blocata de-a curmez isul. Ea indica sa nu mearga drept înainte ca sa nu cada în stomacul plin de sucuri digestive corozive. mai rapid. Broasca testoasa plonjeaza ca sa-si clateasca gura si îsi îneaca invadatoare le. 15. Gândacii încep s a înoate ca sa împinga înainte broasca testoasa moarta. Ca toate broastele testoase. ca un vânator experime ntat. pestii si broastele testoase autohtone. Acesta din ur ma e mai greu. sar de pe ambarcatiune. Amintindu-si de un serial cu aventurile lui Ulise si multele lui peripet ii. Întelegând ca furnicile nu sunt înecate si ca sunt în gura ei. 15 crede ca se poate profita de situatie. broasca testoasa rontaie gândacii de apa de propulsie ap oi îsi arata gura deschisa. Se rupe. Mai înainte ca animalul sa fi avut timp sa se departeze . Ar putea sa constituie o nava mai buna decât nufarul. aterizeaza pe limba alba si calca în saliva. Locul miroase foarte p uternic a carne moarta dar furnicile nu sunt deranjate. Monstrul plat se apropie clampanind din maxilare. Tarusul loveste fata broastei testoase acvatice dar nu intra. Manânca carnea alba ca sa aiba mai multa energie la t reaba. 8. broasca testoasa înghite o portie de apa care se revarsa în esofag. alearga. mai acvadinamic. Câteva exploratoare se straduiesc sa tina monstrul la distant a tintindu-i botul cu tiruri de acid formic.imale din Orient s-au dovedit o adevarata teroare pentru lacurile si râuletele din Europa. si 5 sa dea fuga la abordaj. Propune sa a puce o creanga joasa care trece. Se las a sa cada în partea de jos la baza buzunarelor pulmonare. încearca cât se poate de natural sa-s i traga capul sub carapace. Printesa 103 le ofera putina hrana to cata si mai aduce si alti gândaci ca sa le creasca puterea de propulsare. cilii care filtreaza aerul le încetineste caderea. le indica tovaraselor ei sa dea fuga în culoarul esofagului. Unul câte unul. Broasca testoasa din Florida revine la suprafata. Când monstrul încearca sa închida gura. Sapa cu mandibula un drum transversal si ajung într-un tub paralel: traheea. intreprida. cu atât mai mult tarusul i se înfige în cerul gurii. Traheea este ne teda si fara mucozitati. Printesa 103 îsi organizeaza trupa. Gândacii de apa înoata c u toata viteza în speranta ca vor scapa. Pr intesa 103 crede ca monstrul nu trebuie abandonat. trase din vârful petalelor nufarului. si cu cât se stradui este mai mult sa vâre capul înauntru. . So pe bestie! Tintiti ochiul! striga Printesa 103. Marele talent al furnicilor este ca stiu sa profite de or ice ca sa faca orice. totul înceteaza de a bate si de a mai misca. ucisa din interior. protejându-le astfel de apa care invadeaza g ura. Prinde deci din urma fara greutate va sul-floare. G ura deschisa a animalului se pregateste sa sectioneze partea din spate a ambarca tiunii.

. Vasul de razboi aluneca pe apa asemenea unei masini infernale. Se aprinsera brichetele. pam. speriind insectele care o vad ivindu-se din ceata. 16 se instaleaza la prora. Chiar si acest sunet era cald si melodios. Paul diminua intensitatea sunetului. În ultimul moment alesese Lumea Noua si n u o fuga de Bach. Harpa. Ai fi zis ca tânarul coreean marca ritmul vâslasilor de la galere. Pim. Mirosul cadavrul ui care intra în putrefactie întareste efectul de descurajare provocat de vasul fant oma plin de furnici. Totdeauna trebuie sa începi cu bucati clasice ca sa arati ca stapânesti. sunetel e se gravasera în inima celulelor. Pim. Fredoneaza o melodie fara cuvinte. istoriseau cea mai veche poveste a omenirii. pam. Când cântau astfel. AL DOILEA CONCERT Deodata vocea lui Julie rasuna în întuneric. Cele doua instrumente cele mai vechi si cele mai raspândite. improvizata. Pim. aceasta carte spune . Numai în centru mai persista un cerc întunecat. Vocea ei e atât de intensa . Testoasa pluteste cu o privire încremenita si plina de mânie. Julie cânta singura. de puternica si plina de relief încât toata lumea o asculta. Julie se facea asteptata. Pâna la urma. dar cele treisprezece belokaniene se simt mai în siguranta. e blindat. purtate de curent. Asa sugerase David. Pim. Melodia lui Dvorak se metamorfoza treptat în ceva foarte modern si foarte metalic. Acum aproape t oata scena era luminata. care începea sa cânte Simfonia din Lumea Noua de Dvorak. a capella. Bateria actiona asupra custii t oracice iar chitara controla pântecele. De acolo spera ca va reusi sa previna eventualele ob stacole.Nu mai e o ambarcatiune de agrement. Un reflector îl lumina pe Ji-woong si tobele lui cu o lumina rosie.Aceasta carte spunea ca trebuie sa schimbam lumea. Era noua simfonie a noii-noi i lumi. Bateria lui Ji-woong începe sa branseze palpitatiile cardiace ale multimii la acelasi ritm în doi timpi. Si în acea zo na se putea distinge o forma. pim. Reflectorul lumina cartea enorma din spatele orchestrei iar Paul facu cu abilitate sa i se întoarca paginile. adevarati pirati ai fluviului. Pim. Multimea îsi manifesta placerea. Un alt reflector o lumina pe Zoe cu o lumina rosie. se tinu dupa naiul lui Leopold. si stiinta celor vechi. E greu. imtea un fior parcurgând covorul de capete din fata lui. ci un adevarat cuirasat de razboi. Naiul. Publicul îi auzea respiratia în microfon. Sala aplauda. În sala se raspândi imediat un miros de stropi de mare si de iarba taiata. Davi d intra si el în joc. Îsi continua drumul spre sud. cu gura deschi sa ca prora. pam. Naiul reveni ca sa-l sustina. Dupa ce termina. Pim. e solid si dificil de mânuit. Opera clasica traversase brusc deceniile. pim. Cu harpa lui electrica suprasaturata. Bateria accelera ritmul. O lumina galbena si stafeta fu reluata de Leopold la nai. pam. Mâinile se ridicau în r itmul propus. harpa si nai simultan. David îi zgândarea cu harpa electronica. pim pam. În momentul în care introducerea simfoniei lui Dvorak ajungea la sfârsit. Interveni acum si chitara-bas a lui Zoe. Iar spectatorilor le placea sa li se spuna povesti. ca ci orice om preistoric a auzit pocnetul coardei arcului sau. 92. Nai si harpa. multimea aplauda furtunos. caci orice om preistoric a auzit vântul suflând în betele de bambus. Zise: "În fund ul unei râpe am gasit o carte". Îi placea mai mult titlul. pam. Încetini usor ca sa treaca de la 90 la 100 de bat ai pe minut. asezata în fata orgii sintetizator. Intra într -o alta zona de ceata. în vârful acelui cap înspaimântator. De fiecare data când îi mângâia coardele. O lumina verde o aureola pe Francine. Julie vorbi din umbra.

Toti începura melodia si Julie cânta: Buna ziua. Poti. Ceea ce p ermite reducerea zilei de munca la sase ore. Paul crescu putere a reflectoarelor. În razboaiele ei. cuvântul ar proveni de la pr efixul eu. el a descris o insula min unata pe care a numit-o Utopia si unde înflorea o societate idilica care nu stia c e sunt acelea impozitele. insecta superba. De la grecescul u. "utopie" înseam na deci "care nu se afla în nici un loc". car e alegea un print pe baza unei liste de patru candidati. nobili. Muzica noastra este o arma pentru schimbarea lumii. El credea ca prima calitate a unei societati "utopice" era sa fie o societate de "libertate". În cartea sa intitulata Utopia. Acesti soldati se considera ca vor pieri masacr ati împreuna cu inamicii lor în timpul bataliei. 93. Th omas Morus era un diplomat. stralucitoare o dezvalui pe Julie care. La sfârsitul acestui prim cântec sala era deja captivata. Toata lumea este obligata sa îndeplineasca un serviciu agricol de doi ani pentru aprovizionarea pietei gratuite. pe care o numea "Revolutia celor mai mici".Aceasta revolutie trebuia sa fie noua. si topos. Fara m artiri. având functia de cancel ar al regatului Angliei. insula Utopia foloseste mercenarii. Nu. Printul este ales pe vi ata dar. loc. Un alt reflector puse în valoare furnica din poliester care îsi agita cele s ase picioare si clatina din cap. CONCERTUL CONTINUA . Trândavia este interzisa. Thomas Morus a fost decapitat în 1535. valeti. Numai o simpla trecere de la un vechi sistem sclerozat la o societate no ua în care oamenii ar comunica între ei si ar aplica împreuna idei noi. Syfograntul. El a descris astfel o lume ideala: o suta de mii de persoane traind pe o insula cu cetatenii grupati pe familii. O lumina alba. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. unealta se distruge în timpul folosirii. Toate casele sunt identice. Fara violenta. E posibil. Fara sef. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI THOMAS MORUS: Cuvântul "utopie" a fost inventat în 1516 de englez ul Thomas Morus. cetateanul din U topia îsi pierdea calitatea de om liber si devenea sclav. nu zâmbi. În caz de adulter sau de tentativa de evadare din insula. (Pentru unii. care înseamna "bun".. Ji-woong se agita deasupra bateriei. tot în umbra. Cincizeci de familii formau un grup car e îsi alegea seful. spectator necunoscut. volumul III 94. Astfel. Cazut în dizgratie în 1532 pentru ca dezavua divortul regelui Henric al VlII -lea. zapoletii.. Nu exista preoti. Dupa care trebuia sa mun ceasca si sa asculte de ordinele fostilor sai concetateni. cersetori.a ca trebuie sa facem o revolutie. În carte existau texte care explicau cum trebuie procedat. "revolutia furnicilor". Nu exista broaste la usi si fieca re este constrâns sa se mute la fiecare zece ani ca sa nu se rigidizeze în obiceiuri . un umanist prieten cu Erasmus. daca devine tiranic. Paul porni imediat vântul artificial care facu sa-i fluture aripile si par ul. ridica bratele si îsi desfacu mânecile în forma de aripi de fluture. Edmond Wells. în acest caz "utopie" ar însemna "locul potrivit"). Sifograntii se constituiau ei însisi în consiliu. prefix negativ. Avansa spre centrul scenei. poate sa fie demis. Pe insula Utopia nu exista bani. mizeria si furtul. . Lampile care îi serveau drept ochi se aprinsera d omol. fiecare se serveste la piata în functie d e nevoile proprii. Nici un risc de puci militar. dându-i viata. .Primul se intitula "Buna ziua". Simultan împrastie un miros de iasomie. Acum se vedeau mai bine tinutele lor care evocau insecte.

Iesi din cu lise si lua microfonul.Vreti Revolutia aici si acum? O doza enorma de adrenalina. J ulie era uluita. câteva libelule pe care dupa aceea le manânca pe cuirasatul lor. Se schimba pe rând la prora ca sa vada ce se petrece drept în fata. J ulie ridica pumnul. tragând cu acid. INSULA DEVASTATA Chiar daca e târziu. i ar concertul abia a început! Cei sase tipi solizi de la serviciul de ordine încercara zadarnic sa potol easca multimea. sala e în delir. Printesa 103 si cele douasprezece furnici tinere coboara fluviul. Julie întreba: . prima data. spectatorii reluara imnul "Revolutia Furn icilor". e înca senin si cald..Dupa primele melodii. Îi vine greu sa înteleaga ce cauta furn icile deasupra acelei testoase acvatice si gândacii-de-apa dedesubt. ca un ecou.Vom încerca sa construim o. E destul sa observi ca sa te minunezi. Apare un gândac-vâr tej. Cere ca muzica sa scada cu un ton. Nu va miscati. si totusi îi cunosteau pe dinafara cuvintele. Nu mai exista inventatori Nu mai exista vizionari. Doi privesc sub apa si doi deasupra. pâna la ur ma. Aceasta coleoptera care înoata la nivelul suprafetei este echipata cu patru o chi. Ceata devine mai putin opaca. sa tina sala în priza. . . Îl auzisera o singura data. îi iriga creierul. Ji-woong îi facu semn sa nu lase haturile.Haideti! striga ea.Ce facem? sopti Zoe la urechea lui Julie. Pentru toti cei care fusesera la primul concert. dorintele.. Furnicile trebuie sa se degajeze cu ghearele.Vreti sa terminati cu lumea veche? Julie fu constienta ca ajunsese acolo de unde nu se mai putea întoarce. . 95. Cântareata trece la strofa a doua a altei melodii. Mai departe. e abia opt si un sfert. Pamânt la orizont! anunta 12. . Putine insecte întârzie în fata acelei ambarcatiuni de cosmar. Prin urmare. se oprise mult prea devreme. spectatorii prezenti la primul concert repetara imediat: . stati jos. .Cine suntem? .. exploratoarele se opresc ca sa vâneze. Nu e târziu. raspunse tânara cu o strâmbatura razbo inica aruncându-si parul lung si negru pe spate. un asemenea grad de comunicare. utopie. dar. prefera sa nu se apropie si sa manânce câtiva paduchi de apa. aproape de public. Printesa 103 recunoaste în departare salcâmul cornigera. Uneori. fluviul a adus-o din nou la 24.. acest cântec devenit imn însemna ca seara continua de acolo de unde. Nici un peste nu are curajul sa le atace nava-t estoasa fortareata. Privim mereu aceeasi lume si în acelasi fel. care îi exprima teama. si moduleaza: Nimic nou sub soare. excitatia. . Prin ceata târâtoa re. remarca un paianjen acvatic care coboara sub apa ducând cu el o bula de aer închisa într-o minge de matase de care se foloseste ca de un batiscaf.Va rog. Sa nu stea sa se gândeasca! Lasa gura sa vorbeasca în locul ei. Sp ectatorii se ridicau aratând pumnul. Toata lumea se ridica. niste ierburi lungi le încetinesc înaintarea. Înaintarea pe fluviul argintiu continua. . Directorul centrului cultural încerca sa potoleasca spiritele. curiozitatea.Noi suntem noii vizionari! Julie nu prevazuse o astfel de reactie. se apropie de marginea scenei. cocotata pe capul monstrului. Surpriza: sala reactioneaza imediat si. Poate astfel sa compare cele doua imag ini pe care le are despre acea nava ciudata. Printesa 103.Suntem noii inventatori! Fara ca ea sa le dea semnalul.

aceasta vegetala a conceput. în scoarta ei. În t impul cruciadei împotriva Degetelor se afla mereu în spate si avea prostul obicei sa se rataceasca pe drum. Printesa 103 îsi aminteste de 24. aceasta specie de copac traieste în totala simbio za cu furnicile. Printesa 103 urca sus în salcâm si îsi întinde antenele ca sa detecteze informat iile din departare. Se zvâr coleste ca o râma. Tot povestindu -si istorii imaginare în lumea lor închisa. Un animal care nu stie sa se bata nu are alta alegere decât fuga. printesa are o presimtire ciudata. Navigatoarele fac presiuni asupra unicei supravietuitoare sa vo rbeasca. La umbra salcâmului gigant si protector voia sa creeze o societate utopica bazata pe un singur numitor comun: dragostea pentru povesti frumoase. Printesei 103 îi pare foarte bine ca curentii de a pa au adus-o spre prietena ei de altadata. Ar mata furnicilor pitice a lansat o cruciada spre orient. Salcâmul are nevoie de ele ca sa se protejeze de atacurile omizil or. Pe vrem uri nu stiau sa-si foloseasca glanda cu venin ca sa proiecteze acid formic. Ar vrea sa stie cum a evoluat societa tea ei utopica de când s-au despartit. Asta nu prevesteste nimi c bun. Nu a mai ramas decât o singura furnica care are abdomenul si picioarele taiate. Prin urmare.. Mai mult decât atât. Cum a putut o vegetala sa se adapt eze organic unei cooperari cu furnicile? 103 îsi zisese totdeauna ca exista o diferenta mai mare între un salcâm si o f urnica decât între o furnica si un Deget. Cauta prin stuf. aici si acum. Ratac irea era o a doua natura la acea mica razboinica asexuata. aceste pitice au intentionat sa cucereasca estul îndepartat. Ea povesteste ca au avut de-a face cu un atac surpriza al piticelor. de ce n-ar fi reusit si cu Degetele? Pentru 24. pe masura ce cele treisprezece navigatoare mirmeceene înainteaza s i ceturile se risipesc. Când descoperisera insu la Salcâmului. Totusi. Reuseste sa le descopere. Salcâmul fara furnici este devorat de padu-chii-de-frunze. care trag c u acid imediat ce vad furnicile rosii scotând un capat de antena din orificiile st ufului. Copacul prieten troneaza în centrul insulei c a un simbol linistitor si protector. Fusese un adevarat masacru. Prora cuirasatului loveste bilute de culoare închisa: cadavre de furnici. Traiau deci ast fel. Totul e mort. Insula asta mi se pare locul perfect ca sa creez o societate noua cu fiinte de buna vointa.24. sunt în cercuite de soldatii din regatul furnicilor pitice aflati pe nuferi. prietenele lui 24 pierdusera obiceiul de a se bate si de a se apara în lumea reala.. ca sa atraga furnicile. Caci insectele ramase pe insula dezvoltasera o noua pe rversiune: inventarea de povesti ca sa-si încânte la culme antenele. 24 zisese: M-am ratacit destul toata viata. supraviet uitoarele din Comunitatea Libera a Salcâmului. acolo unde i-a indicat muribunda Totusi. cu noile sale simturi de sexuata. protejata de un copac. paduchilor-de-frunze si a altor plosnite devoratoare de seva. A muri spunând o poveste constituia o moarte frumoasa pentru o furnica din aceasta comunitate care îsi construise coez iunea pe placerea de a povesti si de a asculta. . ceea ce încetinise de mai multe ori înaintarea trupei. Or. Corpurile lor sunt ciuruite de gauri provocate de acid. Printesa 103 o someaza pe supravietuitoare sa mai vorbeasca putin. secreta în unele dintre aceste compartimente un lic hid hranitor perfect pentru ouale furnicilor. insula însemna paradisul. furnicile salta vasul-testoasa pe plaja. semnaleaza 5. Asa se explica faptul ca am întâlnit furnici pitice cercetase. Dar piticele le încercuiesc ca sa le ucida. daca furnicile reuseau sa coo pereze cu copacii. P rintesa face semn gândacilor-de-apa sa acosteze. Cercetasele pitice reperasera insula si au debarcat aici. care era foarte timida si rezervata. Atunci. Printesa 103 observa faptul ca piticele si-au recuperat întârzierea. La instigarea noii lor r egine Shi-gae-pou. Trebuie spus ca insula Salcâmului prezenta particularitatea de a fi ocupat a de un salcâm cornigera mare. mâncând si petrecându-si cea mai mare parte a timpulu i inventând istorisiri imaginare. compartimente scobit e si culoare. vânând doar ca sa se hraneasca. Chiar si tritonii si salamandrele care traiau aici au fost distrusi. Num ai 24 si un mic grup au reusit sa fuga si sa se ascunda în masa de trestii de pe m alul occidental. Furnica mutilata are un ultim sughit.

Deocamdata. Vacarmul tunetulu i pare sa tâsneasca de dincolo de acoperisul norilor. 24 si însotitoarele sale vor fi protejate macar de atacul ploii. Cele douasprezece exploratoare sunt obligate sa se adaposteasca în testo asa blindata ca sa evite tirurile mortale. Trebuie sa le vina în ajutor. La una contra zece. Cea mai mica narcisa galbena capat a contururi nelinistitoare în timpul furtunii. Aerul era plin de um iditate. Fur nicile se cuibaresc în adâncul copacului. Sunt acolo viermi. riscând. apoi sa se împrastie pe nuferi si sa lupte cu mandibula. Printesa 103 se instaleaza c a sa contemple spectacolul magnific al cerului dezlantuit îmblânzind natura pamântului . Vântul îndoia copacii si rapaieli de picaturi mari le biciuie pe insectele nepasat oare care înca nu s-au gândit sa se puna la adapost. Furnicile pitice sunt postate pe petalele mari de culoare alba si roz ale nuf erilor din jur. Apoi sunt devorati. caci pretind ca au fost importate din în tâmplare în hârdaie de dafini-roz. Faptul ca aceste furnici (caro ra Degetele le spun furnici de Argentina. gata sa dirijeze testoasa-fregata de razboi spre stuf si nuferi. Exploratoarele se umplu de acid. E o munca lunga. vrând sa le atace pe no ile venite. numite astfel pentru ca fac un zgomot de tic-tac când scobesc lemnul. Acolitele printesei îi haituiesc unul dupa altul. le va servi drept adapost. În consecinta.103 îsi aminteste ca piticele. înca o noapte. venite vrând-nevrând dintr-o tara îndepartata. Ramurelele salciilor plângatoare "pâlpâie . frunzele. inovând. gata sa-si puna în functiune artileria. Fulgerele ranesc ochii lui 103. apoi îsi recapata culoarea originala. paduchi-de-frunze si coleoptere precum cea sul-mortii. cele care sufereau de pe urma piticelor erau 24 si prietenel e ei de utopie. copacii. Abia ajung în raza vizuala a nuferilor ca un sir de abdomen e se iveste deasupra petalelor. mai mici si mai fecunde. Furtana se dezlantuie. Bubuie tunetul. Tâsnesc fulgere de lumina si flash-urile se strecoara prin orificiile copacului care folosesc drept hublouri. În partea din spate. În vârful papurii scobite. Afara a început sa ploua asa cum lasa sa se prevada întunecimea cerului. Printesa încearca sa le numere. 13 propune sa se intre în gramada cu vasul-testoasa. Era însa important ca acel moment sa fie cât mai mult întârziat. Tânarul copac nu foloseste limbajul feromonal al insectelor dar totul în atitudinea crengilor si în mirosul modificat al sevei indica bucuria revederii furnicilor ros ii. 103 îndrazneste sa-si aventureze capul deasupra adapostului si sa traga. au fost eliminate. Se trage o salva de aci d formic. treaba se anunta delicata. cele treisprezece exploratore pun stapânire pe copacul scobit pe dinauntru. e plorând si testând mereu idei noi. în intentia de a înveseli drumurile de pe Coasta de Azu r). Sunt mai mult de o suta. te renul de batalie navala. Florile. Astfel furnicile rosii vor putea sa profite de avantajul pe care li-l ofera talia. Bietele de ele sunt asediate în vârful stufului. Printesa 103 repune pe apa testoasa-cuira-sat. Printesa 103 îsi ridica apendicele senzoriale. gândacii de apa iau pozitie. ocupa culoarele vii si se grabesc sa ucida parazitii care îl macina . Daca furnicile rosii aratau cea mai mica slabiciune. Probabil ca si Degetele se s upun acestei forte. au o capacitate de a învata mai rapida decât furnicile rosii de padure. Semnaleaza ca va ploua. Cele treisprezece furnici si nava lor întorc deci în directia insulei si se ascund în corpul salcâmului cornigera care. Dar 5 ridica antenele. Împotriva ploii nu poate lupta nimeni. Acum îsi vede clar adversarel e. U cide o pitica dar încaseaza jeturile de acid a cel putin cincizeci de adversare. Sunt pe putin vreo suta. furnicile pitice le -ar fi trimis la lada de gunoi ca pe o specie depasita. Trei striuri paralele despica întunericul. recapata viata si multumeste în felul lui furnicilor secretând seva cu ajutorul careia ele fac un sos cu care manânca carnea. Gândacii de apa trec la vit eza maxima si se avânta. au stiut sa se adapteze padurii din Fontainebleau e o dovada clara a inteligentei lor. Salcâmul respi ra. suprafata apei stralucesc proiectând umbre imen se negre. facând decorul comple t alb. 103 a considerat totdeauna ca furnicile pitice vor fi într-o zi stapânele pa durii. Furnicile negre si furnicile seceratoare au vazut pe pielea lor ce a însemnat asta caci.

cele treisprezece furnici reusesc sa ridice jaraticul si sa-l introduca într-o bucata de silex. dupa caldura prea mare. Nu. Insulita a vea drept bogatie numai acel salcâm cornigera. Toata scoart a freamata. Crengile se crispeaza de parca copacul ar vrea sa danseze ca sa-s i arate durerea. Copacul arde foarte repede si. Focul? 103 le spune ca fiecaruia îi e teama de ceea ce nu cunoaste. furnicile fug spre partea de jos. Asezat în acel sipet de piatra. Focul asta pare bolnav. E un carbune înca aprins. remarca razboinica experimentata aratând zonele ro sii care se înnegresc. totusi. emite p rintesa. uneori e destula o simpla bataie de aripi a unei musculite ca sal stinga. Paradoxu l focului: are puterea sa distruga un copac si chiar o padure întreaga cu locuitor ii ei. 6 a ramas ciunga din c auza asta. în plina psihoza de apa. Toate simturil e magnetice ale furnicilor le informeaza ca furtuna se apropie. Cele treisprezece belokaniene se ghemuie sc una în alta si îsi amesteca antenele. se vad obligate sa faca un mare ocol subteran. Ca si cum ar fi fost electrocutat. Se cuibaresc si asteapta. semn dupa parerea ei de boala pentru orice flacara. Înlantuite. 5 raspunde ca. dar e interzisa atingerea lui directa. Insista: pute m folosi focul. Aprinzi o frunza usc . ghearele i se topesc. trebuie pus pe o piatra scobita. Cum? Reproducându-l. Asta ar putea sa fie mijlocul de a le învinge pe furnicile pigmee. transformat acum în cenusa. se aude un zgomot enorm. Aerul devine otravit pe culoarele ranite. Acolo unde fusese un picior si doua gheare. urmeaza un frig b rusc. Foc! Un fulger a atins salcâmul care e pe cale de a fi cuprins de flacari. Au nisip ud de jur împrejurul capului. Exploratoarea îsi oblojeste ciotul cu saliva dezinfectanta.". Când credeau ca totul se linisteste. Mirmeceenele dau fuga spre gaura de pamânt unde palpita un animal rosu car e pare ca respira amplu. galopeaza în toate directiil e. A cazut într-o gau ra si ceilalti carbuni l-au protejat de ploaie. Ghearele ating materia de un rosu portocaliu si. Deodata copacul tresare. Totul e pustiu. Tavanul lor de nisip s-a vitrificat si exploratoarele nu-l mai pot strapun ge cu mandibulele. Exploratoarele nu pot sa faca nim ic pentru a-l salva. Salcâmul arde si îsi striga durerea de copac în agonie emitând mirosuri pestilen tiale de seva. 10 3 recunoaste imediat despre ce e vorba. 103 le spune ca trebuie respectat un întreg ceremonial. nu e un animal. Dopate de caldura ambianta. Afara. Nu e nici vegetal. 5 sare cuprinsa de panica. nici mineral. fulgere le brazdeaza cerul de carbune. flacara este atât de înalta încât furnicile vad lumina prin grosimea nisipului care le serveste drept acoperis. de peste tot. Va treb ui sa i se redea viata. nu poate fi atins. Vrea sa arate ceva. Cu niste tije lungi folosite pe post de pârghii. Fulgerele sunt u rmate din ce în ce mai aproape de tunete. Imagine cumplita: piciorul drept devine lichid si s e scurge. seva se cretata de scoarta indica suferinta vegetalei. E posibil de lu at acel jaratic. 6 îsi apropie piciorul. o roare. jaraticul seamana acum cu un rubin pretios. spre radac ini si sapa pamântul cu mandibulele ca sa-si faca un adapost protejat de apa si de foc. Printesa 103 le explica tuturor ca focul e puternic dar fragil. Ploaia s-a oprit la fel de brusc cum a început. Focul n-are nici o putere împotriva pietrelor scobite. Temperatura creste. Toate celelalte freamata de surpriza si de frica. acum a ramas un ciot perfe ct rotunjit si cauterizat. oricum. O scurta pauza dupa care cerul se dezlantuie si mai tare. ceea ce le face sa arate ca niste mon stri cu cap patrat. Ca sa iasa. Asta mai lipsea! O lumina mare apare în vârful copacului în timp ce. 6 cheama pe toata lumea. Chiar si pânzele de paienjeni se transforma în cercur i albe în care proprietarii lor. Focul se reproduce prin contact. Iar insula e înconjurata de astfel de pietre.

deci suntem puri". pe drum. La recomandarile ei. dar fraza a ramas ca un strigat de speranta în posibilitatile infinite ale furnicilor. ENCICLOPEDIE CRUCIADA COPIILOR: În Occident. flacara îsi r eduse dimensiunile. locuitorii le-au spus ca se vor lovi de mare. Regina Belo-kiu-kiuni credea ca face o alianta între furnici si pa stravii din fluviu. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Înalta antenele si emite clar v echea fraza feromonala: SINGURUL NOSTRU DUSMAN ADEVARAT ESTE FRICA. Zadarnic au asteptat în port. dupa ce se ridicase foarte sus. în realitate. In ciuda piciorului ei carbonizat . noi sun tem copii. astfel ca nu i-au du s la Ierusalim. de la ramurica uscata la bucata de lemn. celelalte formeaza o comoara de jaratic. Elanul a cuprins în special Sfântul Imperiu romano-ger manic. nu sunt multe în jur. În drumul lor. MARELE CARNAVAL . Toate furnicile cunosc sensul si povestea acestei fraze. Astfel. furnicile reusesc sa faca o mica vatra pe care o întretin în fundul unei cuvete de piatra. pe un pret bun. dar fabricarea focului le fascineaza. Cei d oi sicilieni aveau legaturi cu o banda de pirati tunisieni. în piata. furnicile arunca în va tra mici bucatele de ramurele din care focul se grabeste sa muste cu voracitate. si ele gasite tot în pamânt. Apoi. Singurul nostru dusman adevarat este frica. Asta i-a lini stit. Vrând parca sa le linisteasca. Mai departe. stie sa se f ereasca. Printesa 103 le conjura sa nu se dea înapoi. Nu a fost nici un miracol. Apoi doi sicilieni le-au propus sa-i duca cu vasul la Ierusa lim. Au coborât valea Ronului si. Jaraticul obtinut astfel este dupa aceea depus cu multe precautii în acele mici pietre scobite. Copiii au crezut ca e vorba de un miracol. Un grup de copii l-a parasit ca sa se raspândeasca pe drumuri în directia Tar ii Sfinte. cu mai bine de opt mii de ani în urma. de la frunza uscata la ramurica uscata. De atunci s-a renuntat la orice contact cu poporul pestilor fluviului. volumul III 97. multimea lor a crescut pâna la câte va mii de copii. Îsi închipuiau ca merg spre est dar. Îmbarca pe vasul lor testoasa opt pietre scobite prevazute cu jaratic aprins. dupa sfaturile Printesei 103. "Singurul nostr u dusman adevarat este frica" este ultima fraza pronuntata de cea de a 234-a reg ina Belo-kiu-kiuni din dinastia Ni a furnicilor rosii.ata. Toti au ajuns la Marsilia. Erau convinsi ca. unde toti au fost vânduti ca sclavi. Trebuie s-o transmitem unui material mai gros. Printesa 103 ridica antena si lanseaza feromonul întepator care înseamna: La atac! 96. dar se gasesc sub pamânt. propune 6. Nu aveau harti. Cele mai multe furnici nu au vazut niciodata foc si cele douasprezece ex ploratoare se trag înapoi speriate. si furnicile obtin un mare spec tru galben. Iata cu ce le vom ataca pe pitice! exclama Printesa 103. ca si în cazul lui Moise. deloc ranchiun oasa fata de elementul foc. acesti copii îi jefuiau si îi furau pe tarani. ci la Tunis. 6 se dovedeste cel mai bun inginer al focului. Tinerii fara ocupatie si-au zis astfel: "Adultii si nobilii au esuat în ten tativa de eliberare a Ierusalimului pentru ca au spiritul impur. marea se va deschide ca sa lase sa treaca acea armata de copii si o va duce pâna la Ierusalim. Nefericita a emis aceasta fraza pe când se îneca încercând sa domesticeasca niste pastravi. prima cruciada a copiilor a avut loc în anul 1212. se îndrept au spre sud. unde marea nu s-a deschis în fata lor. Edmond Wells. Or noi. Copilasul-foc e mai impresionant decât mama lui jaraticul. Fiindca l-a atins. Noaptea începe sa paleasca.

Era regina si idolul lor. doamna. o duba a politiei se apropie dar renunta sa inte rvina în fata amplorii pe care o capata evenimentul. Vocea calda si puternica a lui Julie scanda: Noi suntem noii inventatori. Ferestrele se deschideau si oamenii se plecau afara ca sa vada acea lung a cohorta pestrita. Nici o banderola în fata. Acum erau probabil cinci sute în jurul lor formând o mare procesiune multicolora. foa rte tineri si persoane mature.La liceu! reluara ceilalti. . înconjurati de o mica multi me entuziasta. Era pur si simplu dopata. numai fete si baieti care se le ganau pe melodii de harpa si de nai. Nici o pancarta. Adrenalina urca mereu în venele cântaretei.. Altii luasera cu ei serpentine si confeti. atunci nu e revolutie? . .E petrecere mare! striga Julie. Noi suntem noii inventatori. Era ca si cum spectatorii ar fi refuzat ca spectacolul sa se limiteze la doua ore de muzica platita cu o suta de franci locul. Erau acolo oameni de toate vârstele. Tot orasul rasuna de cântecul lor: Noi suntem noii vizionari. Toti repetau cât îi tinea gura: Noi suntem noii vizionari. Julie si cei Sapte Pitici se pomenira în strada. Fetele de la clubul de aikido improvizara un serviciu de ordine care ime diat împiedica sa mai treaca masinile care ar fi putut sa tulbure petrecerea. domnisoarelor. dar curiozitatea fu mai tare. Nu prea erau alte distractii în seara aceea la Font ainebleau. sirena care îi fermeca. Noi suntem noii vizionari. Oamenii clamau în cor: Noi suntem noii inventatori. Nu revendicam nimic. . Trebuia sa dea repede un scop. Printre cei care li se alaturau în fuga. . . va rog sa va linistiti. O sa petrecem! . Doamnelor. Multimea creste mereu. -La liceu! striga Mie. În jurul lor lum ea cânta si se agita de-a lungul arterei principale din Fontainebleau într-o saraban da de carnaval. Toti voiau sa mai continu e în timp si spatiu. Ba chiar îi aducea în stare de transa. Julie era ametita de popularitatea ei si de multimea care o înconjura si împ ingea înainte. un sens acelei multimi în miscare. domnilor. Julie p utea sa le vada fetele. Cum sa lovesti cu bastonul în aceste de conditii? Cordonul aparatorilor or dinii se destrama. marea artera fu blocata iar grupul rock si fanii lui putura sa înaintez e liber.Nimic. Julie intona "Revolutia Furnicilor". Julie nu stie unde o va duce acest elan. uitati-va necazurile si alaturati-va noua. Suntem prima revo lutie fara revendicari. Noi suntem noii vizionari. ie siti în strada. Sa mergem! striga o voce dintre spectatori. Foar te repede.Ce revendicati? întreba o batrâna. Altii adusesera lucruri din bu catarie pe post de toba si betisoare. În asta consta originalitatea. o directie. Acum când nu mai era despartita de publicul ei de focurile rampei. E doar un concert! Cineva îi lua s unetul microfonului. unii se înarmasera cu propriile lor instrumente muzicale ca sa participe la fanfara.Sa nu mai asteptam. Suntem furnicile mici care rontaie vechea lume sclerozata. barbati si femei. Noi suntem noii inventatori.Înainte! zise ea. Un prim cordon de politisti aparu brusc în fata lor iar fetele din primele rânduri înaintara si imaginara o strategie ciudata: începura sa-i sarute.Linistiti-va. Era samanul lor. Directorul centrului cultural ruga pe toata lumea sa stea cuminte la loc ul ei. Mai departe.Ba tocmai ca e.Nimic? Daca nu revendicati nimic. . Gura-casca se alaturau trupei si se informau despre ce se petrecea. raspunse o luptatoare de la clubul de aiki do. .

Întâmplarea a facut ca Lin Piao. la vremea aceea. copiii garzii rosii s-au raspândit în toata tara sub pretextul ca propovaduiesc maoismul împotriva statului corupt. Acestia s-au plâns primarului orasului. Burghezii din acel loc s-au îngrijorat totusi si au trimis o delegatie ca sa-l anunte pe prefectul regiunii. Au luat cu asalt garile si au plecat spre vest unde unele zvonuri spuneau ca ar exista o filiera care permitea copiilor sa trea ca clandestin frontiera pe teritoriul indian.98. era un oras linistit. Erau preocupati mai ales sa-si protejeze propriii copii p e care i-au trimis în munti. Or. Conditiile de viata erau foarte grele. capitala provinciei c hineze Sichuan. Se experimentau pe ei alimente celulozice pe baza de rumegus si mureau ca mustele. Copiii erau prost hraniti. Subtilitate cât se poate de chineza: copiii aveau datoria sa evadeze din lagarele maoiste si sa-si stâlceasca în bataie instruc torii în numele maoismului! Eliberati. . Aceste centre erau adevarate lagare de munca. habar nu aveau ce se petrecea la Pekin sau la Shanghai. presedintele ame rican Richard Nixon se întâlnea cu Mao Zedung si nu mai era cazul sa se critice Chin a. Deoarece orasul era foarte izolat. Deci în acest oras muntos au ajuns mii de copii între treisprezece si cincisprezece ani. Fiecare locuitor trebuia sa ofere un adapost garzilor rosii. lucrurile n-au mer s prea rau. parând putin mai mare decât vârsta pe care o avea. aceasta cetate veche fortificata numara trei milioane de locui tori care. altii s i-au luat sarcina sa-i faca cunoscute proiectele. Sterpelelile s-au generalizat. Copiii au încercat sa rezist e în acel oras fortificat cu cinci ziduri de incinta. capitala a trimi s sute de tancuri si mii de soldati înarmati pâna în dinti. De la o mie câti fuseser a la început. Împotriva a doua sute de mii de copii. Toti comerciantii au fost obligati sa plateasca un impozit inventat de noul primar. un pusti buclat de treis prezece ani. În realitate. parintii trimis i sa trudeasca la tara pe ogoare si copiii în centre de formare ale garzilor rosii . buna vointa a locuitorilor nu a mai fost de ajuns ca sa -i satisfaca. cei mai multi încerca u mai ales sa evadeze din China. Copiii au organizat atunci ale gerea unui nou primar si au prezentat "candidatul" lor. Familiile au fost despartite. nimeni nu a fost i nformat de victoria electorala a copiilor. Din acel moment. acum ajunsesera la doua sute de mii de fugari. Copiii au povestit cât de mult au suferit în lagarele garzilor rosii si populatiei din Chengdu i-a fost mila de ei. Orasul s-a umplut de afise car e îi îndemna pe cetateni sa voteze pentru el. În acest timp. care avea destula cari sma ca sa fie respectat de celelalte garzi rosii. A fost ales fara greutate si a instituit o conducere formata din copii. Cadrele partidului i-au incitat atunci pe copiii garzii rosii s a se revolte împotriva temnicerilor lor. dintre care cel mai în vârsta era un consi lier municipal de cincisprezece ani. Comerciantii care nu se lasau furat i. Toti copiii au fost ucisi. La o mie de metri altitudine pe flancul la ntului himalayan. Dup a care a fost snopit în bataie si obligat sa plece. "delfinul" oficial al lui Mao si cel care raspundea de garzile rosii. Deoarece nu era un bun orator. la Pekin aveau loc dispute de palat. erau batuti. la putin timp dupa aceea. majoritatea. Chengdu. Or. Timp de doua zile a durat razboiul adultilor împotriva copiilor. dar nu au fost sustinuti de populatia din Chengdu. Armata Rosie a fost nevoita sa apeleze în final la bombardamente aeriene ca sa nimiceasca ultimele focare de rezistenta. Dar alte valuri de copii se revarsau în gara de la Chengdu. ENCICLOPEDIE REVOLUTIA COPIILOR DIN CHENGDU: Pâna în 1967. toate trenurile care se îndrepta u spre vest. aveau ca statie terminus Chengdu. Sterpelitul nu mai era un delict. au fost hra niti si li s-au dat corturi unde sa doarma si cuverturi cu care sa se înveleasca. La început. Prefectul a luat povestea foarte în serios si a cerut de la Pekin sa intervina armata pentru a-i domoli pe insurgenti. sa cada în dizgratie. aceste mari metropole începeau sa fie suprapopulate si Mao Ze dong luase hotarârea sa le goleasca. Li s-au oferit dulciuri. Povestea nu s-a raspândit caci. ca sa faca din ei niste buni comunisti. care nu a avut timp sa rea ctioneze caci copiii au venit la el ca sa-l oblige la o autocritica publica.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sunt în sta re sa sparga totul. Maximilian lua hotarârea sa grabeasca explozia mai înainte de a apar ea alt paznic minuscul si periculos. Nu era o viespe. Îi facu placere s-o striveasca cu talpa pantofului. Prefectul Dupeyron îi cer ea sa vina de urgenta. Insecta îi surprinse atacând brusc un al treilea politist. de pe papura ei deteriorata.Gata? Soneria telefonului mobil întrerupse numaratoarea. Insecta întepa imediat alt politist. 100. Dupa ploaie. Luna lumineaza pamântul. Îi scuturau ca sa-i împied ice sa adoarma. apoi îsi lua zborul ca sa se puna la ad apost de acele mâini care se agitau în aer. . Maximilian îsi scoase pantoful si ca la prima vizita. Protejati-va gâtul si mâinile. asteptând sa surp rinda cel mai mic sunet pe care îl putea emite o viespe. Omul se prabusi. oame nii purtau tinute de protectie din pânza cerata si alesesera de data asta un fir e lectric rezistent care sa nu poata fi rontait de mandibule. Ca niste marinari. Fiecare emite propria sa sugestie. În cockpit-ul cuirasatului-testoasa. 24 lanseaza apeluri de ajutor. Furnicile rationeaza prin tatonari. Tinta era prea mica. Trupa lumina cu lanternele monumentul forestier. Facân d gestul de a trage.Toate încarcaturile explozive sunt gata? Artificierul verifica contactel e pe detonator si astepta ordinul comisarului. Vârfurile frunzelor roz imaculate sunt întesate cu artilerist e gata sa traga. . Se uita mai atent la victima lui. Politistii dadeau ajutor celor prabusiti la pamânt. Furnicile rosii de pe insula îsi închipuiau ca se poate trai doar istorisind u-si povesti. astfel încât nu se mai poate sti d in ce tabara fac parte.Edmond Wells. Focul nu e o arma practica de folosit de la distanta. o multime de cadavre umflate de apa. . martori sinistri ai duritatii luptelor preceden te. Un politist scoase pistolul si vru sa ocheasca. omul îsi descoperi o parte din piele si fu imediat întepat. Maximilian era pe pu nctul de a ordona declansarea dispozitivului când se auzi bâzâitul. reusi sa loveasca in secta în zbor. ÎN CALDURA STUFULUI E cald. plutesc. Asediatele vor fi coplesite de numarul mare al inamicului. 6 propune sa se expedieze în directia inamicului frunze plutitoare încarcate cu jarat . dupa parere a lui. . Furnicile pitice o vad venind. solul încalzeste corpurile. Toti pândeau acum anxiosi. . întoarce-te imediat în oras si împrastie-i pe s mintitii astia. caruia îi ocoli ure chea dreapta ca sa-si înfiga acul în jugulara. PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER De data asta avea sa sara în aer! Maximilian si politistii lui se întorseser a si încercuisera piramida misterioasa.Atentie la viespe! striga comisarul. era mai eficace sa-i surprinda în somn pe cei aflati în interiorul cladirii. trebuie sa le si traiesti. Cauta un mijloc de a-l propulsa pâna la nuferii ocupati de furnicile pitic e. Na va-testoasa mirmeceeana se îndreapta spre stufaris.Manifestantii au ocupat artera principala din Fontainebleau. Comisarul luase hotarârea sa actioneze pe timp de noapte caci. Povestile nu e destul sa ti le povestesti. În departare. In oras aveau loc incidente. volumul III 99. 103 si exploratoarele îsi dau mare oste neala. Agresorul eroic cazu pe pamânt inert. Se înselau. În partea de jo s a papurii.Doi la zero. Caldura si lumina jaratecului au fost des tul ca sa le alarmeze. insecta semana mai cu rând cu o furnica zburatoare. Lasa ce faci acum.

Pentru ei focul ramâne o arma tabu. a mamelor si a bunicilor . Cuirasatul porneste la atac. asediatoarele prefera sa se întoarca pe uscat si sa se retraga. Belokanienele nu se mai pot deda nici acelei lupte tumultuoase corp la c orp. În zilele noastre. dar socul provocat de acel harpon este d estul de mare ca sa dezechilibreze toate artileristele care cad imediat în apa. 101. 5 vrea sa dea foc capatului uneia dintre acele crengute lungi de care se folosesc ca de niste lanci si sa atinga nuferii. În a cest caz. Ridica imediat catargul de foc. în care furnicile îsi arata reciproc arta de a practica scrima mandibulara. Printesa 103 a înteles cum sa foloseasca mai bine lansatorul d e flacari si incendiaza nuferii unul dupa altul. sub infl uenta vitezei. Gasesc una care le convine printre crengile care ating usor apa si o urca la bordul cuirasatului-testoasa. Degetele numesc asta catapulta. În Evul Mediu. echipajul se lasa în jos si are grija sa nu dea drumul din mandibula crengutei lungi. Pe na va. 13. Gândacii de apa accelereaza. a fost uitat sensul real al acestei manifestari sociolo gic indispensabila. Ideea este retinuta. caci crenguta începuse sa ia si ea foc. Printesa 103 încearca sa-si aminteasca de un mecanism al Degetelor care pe rmite trimiterea la departare a focului. Vegetala este d estul de umeda ca sa nu ia foc imediat. În ziua marelui carnaval. carnavalul nu avea o semnificatie precisa. Cuirasatul-testoasa ajunge la papura asediata. Capatul ia foc. Trag cu rezervele de acid pastrate pentru ultima sarja si provoaca multe victime în rândul furnicilor pi tice. Aveai dreptul sa-l tragi de mustati pe jandarm si sa -i îmbrâncesti pe edili în râu.niste sarbatori haraz ite consumului. capatul incandescent. Manifestarea lor nu semana deloc cu o defilare revendicativa. provocând o miscare de spuma pe puntea din spat e a navei. Furnicile opresc motoarele gândacesti si încep sa caute cea mai lunga crengu ta. Asta provoaca mult fum. Asta e probl ema cu focul. ca si Craciunul. 103 deseneaza forma acelui lucru. Puteai sa suni la usi si sa arunci faina pe fata oricui. toate regul ile erau calcate în picioare. era un ade varat carnaval. salve de acid tâsnesc cu putere. Carnavalul e acum doar o petrecere pentru comercianti. asediatele recapata încredere. focul nu a servit la nimic. La rândul ei. Era ziua nebunii lor. se alungeste ca o flamura luminoasa fara sfârsit. Cu vârful antenei. cea în care se eliberau toate tensiunile. Lancea cu capat aprins atinge carnea petalelor de nufar. îsi zice Printesa 103. o marioneta enorma umpluta cu paie. 14 scoate antena-periscop ca sa repereze bine adversarele si le indica c elorlalte în ce directie sa îndrepte catargul. BATALIA LICEULUI Plecasera cinci sute de la centrul cultural si ajunsesera opt sute în piat a mare din fata liceului. În fata acestei reusite. Poate sa provoace pagube atât celor împotriva carora este folosit cât si celor care îl folosesc. simbolul tuturor a utoritatilor. Printesa 103 anunta ca e timpul sa se puna extremitatea în contact cu jara ticul. poate doar ca sa dovedeasca determinarea r azboinicelor rosii de a folosi si alte arme tabu. cea mai razboinica dintre ele. Se renunta. Cei aflati la putere erau respectati tocmai pentru ca exista ziua carnav alului. Apoi era ars Carnavalul. petrecerea tatilor. Din fericire. Când testoasa este destul de aproape. Speriat e de mirosul de nufar carbonizat.ic si împinse de gândacii de apa. dar nimeni nu întelege de ce focul siar lua zborul prin aer daca ar fi plasat într-un astfel de ansamblu. Refuza sa se apropie de el. e dezamagita. Printesa 103 face semn ca crenguta cuprinsa de foc sa fie aruncata în apa cât mai departe posibil. . în sensul initial al cuvântului. Deasupra. Macar sa fi supravietuit 24. Dar gândacilor de apa le e prea frica de foc.

Lumea sa se trezeasca! . În fata lor. întoarceti-va la casele voastre. Julie? întreba comisarul. cei care o tulburau trebuia sa fie împrastiati cât mai repede. Opt sute de persoane care îsi rodeau zabala din totde auna se dezlantuiau brusc într-o mare sarabanda Amatorii de rock si gura-casca înaintau într-o cohorta lunga zgomotoasa si p estrita. Ati facut destul zgomot. Imediat ce politistii s-au apropiat. care consta în a ataca în centru pentru ca manifestantii sa se împra stie pe laturi.... Julie ezita o secunda. Ordinele prefectului erau clare. Si explica strategia pe care o improvizase. Va repet ca oa menii au dreptul sa doarma. nu întâmpinara nici o rezistenta. . .Împrastiati-va! striga el la portavoce. se afla postat în fata oamenilor. Aveau nevoie de opt. politistii îsi pusera planul în aplicare. . zise Julie.. asta e sfârsitul. Întoarce-te acasa. raspunse Julie fara portavoce. Manifestantii se uitara la fortele de ordine. Comisarul Maximilian Linart cu brasarda deasupra cotului. Conopida. . Nimic nu ne va opri.Nu facem nimic rau. Slab la început.Tu esti. Maximilian se puse de acord cu subordonatii sai. Dupa toate aparentele. mani festantii s-au împrastiat în opt directii diferite. oamenii înaintara spre liceu. Se oprira. chiar si atunci când mergeau la concert. Fara ca Julie sa le c eara.Nu vrem ca oamenii sa doarma.Sunt libera. i nventata de Julie. oamenii nu erau în stare sa se desparta de aparatul lor. . Nu reusi sa pronunte cuvântul. Propuse sa se foloseasca tactica cârnatului. Un vânt nou bate în dimineata asta.Nu vrem decât sa facem o petrecere la liceu. . Ajunsi în piata liceului. cond use fiecare de unul dintre muzicieni. Manifestantii îsi reluara înaintarea. Fortele de ordine se uitar a la manifestanti. .Tulburati ordinea publica. apoi cum mai multa convinger e.Liceul este închis noaptea si nu aveti permisiunea de a-l deschide.Ramâneti grupati! Protejati liceul! ordona Maximilian în portavoce. înfruntând masa de oameni zgomotosi. întelegând pericolul. si luându-se de mâini ca sa-si arate numarul si sa ocupe to ata piata. Luara hotarârea sa formeze opt grupuri autonome de manifestanti. macar pret de o zi. . Pentru toti acei tineri si chiar pentru cei mai putini tineri acum era p rima data în viata lor când li se oferea ocazia sa-si exprime pofta de serbare. Revolutie. Departând bratele. Locuitorii do resc sa doarma si voi faceti scandal nocturn.Ar trebui sa putem comunica între noi.Înainte la. se desfacu în bucati. Li se oferira chiar mai multe. Toti erau gata sa intre în joc. chia r daca acea prezenta a politiei putea sa-l faca periculos. Înainte la. Pentru restabilirea ordinii publice. Sa ne deschidem simturile. Julie îi aduna pe cei Sapte Pitici ca sa discute despre urmarea ev enimentelor. Rândurile compacte ale politistilor se desfacura ca sa-i urmareasca. Toti suntem liberi.Vom folosi tehnica conopidei. formara la loc plutonul în centrul pietii. Spre marea lor surprindere. Vremea negocierilor tre cuse.S-a uitat rolul initial al carnavalului: a da populatiei iluzia ca rebel iunea e posibila. descoperira sase dube ale CRS-ului (Compania Re publicana de Securitate) care le barau drumul. Politistii. zise David. Întrebara pe cei din jurul lor daca unii dintre ei aveau telefoane mobile de împrumutat Revolutiei. în timp ce manifestantii îsi continuau manevra. Caci nu era decât un joc. replica Julie. Lumea aclama. mama ta e probabil îng rijorata. Împrastiati-va. . Julie cumpani situatia. reusi sa articuleze: . oamenii ridicara pumnul si intonara imnul concertului: Sfârsitul. . E trecut de orele zece seara. dar si revoltele si frustrarile. dar îsi reveni repede si zise: .

ci ceea ce adversarul tau îsi închipuie c a posezi. Nu trebuie niciodata sa-si spuna: "Bine. nu foloseste la nimic sa încerci sa rast orni puterea. Fieca re dintre aceste specificitati trebuie revendicata ca o forta. Chiar daca adopti o tactica exact contrara. Furnici le eliberate se dedau trofalaxiilor cu eliberatoarele. volumul III 103. Aceasta tinta treb uie sa fie cea mai mica. 9. folose ste elementele din propriul sau cod de referinta. 10. d escoperindu-si câte ceva din farmecele feminine. Pisicile urmaresc soriceii. Edmond Wells.Puneti mâna pe instigatoare. Nu e numai epuizata de luptele recente. Puterea nu este ceea ce posezi. În spatele lor. umorul este arma cea mai eficace. înghite alim entele pe jumatate digerate pastrate în gusa sociala a furnicii rosii. 2. sa profitam ca sa ne reorganizam". Ca sa-i destabilizeze pe politisti. cea mai precisa si cea mai reprezentativa posibil. . Lupta împotriva dusmanului cu propriile lui arme. Altfel îti pierzi orice credibilitate. 5. 4. REGASIREA Fac jonctiunea pe un nufar crutat de foc si de tirul artileriei. 6. 1. 102. Chiar si fizicu l i s-a modificat. atitudinea si felul în care îsi poarta gâtul e dife . Da ca se reuseste ridiculizarea adversarului sau. Inventeaza noi teren uri de lupta în care înca nu stie cum sa se comporte. Printesa 103 îsi îmbratiseaza prietena ca sa-i ofere o trofalaxie dulce. Înfruntarea fu invadata de parfumur i feminine. Handicapurile aparente se pot transforma în cele mai bune atuuri. Trebuie sa se foloseasc a toate elementele exterioare posibile ca sa se mentina presiunea. 7. trebuie sa fii în stare sa ti-o asumi si sa ocupi terenul. Repet-o de mai multe ori. Ca sa-l ataci. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Deoarece întunericul si noa ptea încep sa devina anchilozante. 24 est e teafara. Printesa 103 se apropie lent de tovarasa ei de cruciada. 3. mai ales atunci când functioneaza. constrângerea adversar ului de a se ridiculiza singur. Iesi din câmpul de experienta al adversarului tau. se încalzesc si îsi fac lumina cu jaratic. înfometata. amazoanele îsi rupsesera tricourile.Gata.Julie si fetele de la clubul de aikido erau cel mai aproape de fortele d e ordine carora le adresau zâmbete si sarutari provocatoare. Saul Alynski. Tine adversarul în defensiva. nu ca o slabiciun e. Sa nu blufezi niciodata daca nu ai mijloacele necesare ca sa treci la fapte. În cazul unei confruntari verbale. 24 îs i apleaca timid antenele pe spate în semn de acceptare. Se întâlnesc în centrul galben al florii de nufar. apoi. o petala tran slucida lasa sa treaca lumina si caldura unui jaratic portocaliu. zise comisarul aratând spre Julie. Exact asta dorise si fata cu ochi cenusii. dispunem de un ragaz. Totul în mirosul. Plutonul de politisti se îndrepta imediat spre Julie si amazoanele din jur ul ei. agitator hippie si figura im portanta a miscarii studentesti americane. O tactica nu trebuie niciodata sa devina o rutina. apo i schimb-o. 8. si mai bine. Dadu ordin de fuga grupata si zise la telefon: . ENCICLOPEDIE STRATEGIA LUI ALYNSKI: În 1970. ca sa-i evaluezi forta si limitele. îi va fi foarte greu sa depaseasca acest handicap. a publicat un manual în care enunta zec e reguli practice pentru ducerea la bun sfârsit a unei revolutii. Daca nu ai nimic nou de propus. Daca obtii victoria. Focalizeaza tinta si n-o schimba în timpul bataliei. 24 s-a schimbat.

indivizi neutri lipsiti de importanta. A pornit deci în cautarea unui cuib de viespi. Ei voiau sa schimbe nu numai Biserica. Printesa 103 explica ce a aflat despre Degete.. angoasele lor etc. Ai. Si eu.. mult mai profunda de data asta. 24 este acum un print. masina de comunicat cu Degetele. sex! Si ea! 24 explica. Precursor i ai protestantismului. Totusi 103 are un moment de ezitare. Antenele se opresc dezorientate. Poate ca Printesa 103 fusese p ervertita de romantismul Degetelor. Printesa 103 îsi zice ca aceste schimbari importante se datoreaza poate vi etii în mica ei comunitate utopica.. In societatile d e insecte. În mare graba. Gata! Cele patru antene sunt lipite doua câte doua. inventiile lor. Amândoua îsi apropie încet segmentele senzoriale. Pasiunea pentru povestile frumoase a facut-o sa-si doreasca sa se bucure de o m ai mare sensibilitate. Mâine. În timp ce în jurul lor. Furnicile din Comunitatea salcâmului si furnicile din cuir asatul-testoasa adorm în scobitura cavernei unui cuib de serpi. S-au despartit amândoua c a soldati asexuati.. ap oi Printesa 103 ofera din nou o portie de pasta alimentara. 24 este acum un mascul. S-au instalat pe o insula a fluviului Moldau. Antenele tale emana miresme diferite. celelalte se agitau is torisindu-si propriile aventuri. drumul va fi lung.rit. cele doua metamorfozate se izoleaza printre sta minele nufarului sidefiu. Unele alimente au facut deja de trei ori traseul dus-întors de la o gusa s ociala la alta. Din miscare s-a detasat un grup mai radical: adamitii. De aici si denumirea lor. 24 vrea sa explice. Hotarasc deci de comun acord sa nu se mai gândeasca la acuplare. 104 ENCICLOPEDIE UTOPIA ADAMITILOR: În 1420 a avut loc în Boemia revolta husitilor. au ajuns print si printesa mirmeceene. Cele doua sexuate se gândesc cu aviditate sa se acupleze. Printul 24 trimite în sens invers hrana pe care i-a dat-o Printesa 103. primul om de dinaintea pacatului originar.. ei cereau reforma clerului si plecarea seniorilor german i. dar nu vrea sa-l vada pe prietenul ei 24 pie rind. E foarte linistitor. Dialogu l lor va capata astfel o intensitate. Consideram ca cel mai bun mod de a se a propia de Dumnezeu ar fi ca toti sa traiasca în aceleasi conditii ca Adam. nu departe de Praga. Printesa 103 întelege ca ceea ce a luat drept o usoara schimbare la 24 est e cu mult mai mult. poate temperatura.. poate modul cum a asimilat acel cocteil de hormoni. Si tu te-ai schimbat. dotate cu acea capacitate formid abila de a-si transmite specificitatile viitoarei lor progenituri. Acum. Gândirea uneia intra în co ntact direct cu a celeilalte. masculii mor cu ocazia actului amoros. ci si întreaga societate. datorita unui artificiu minunat al stramoaselor lor v iespile. ca si cum ar vrea sa se creada ca au uitat cum trebuie sa procedeze ca sa comunice intens. Nu ma vrei? Nu. punându-si toate bunurile în comun si facând ce le statea în putinta ca sa recreeze con . masculin. explica tele viziunea. o profunzime si o rapiditate inegalabile. Si pâna la urm a a reusit sa obtina jeleu hormonal regal în mijlocul unui cuib de viespi. E atât de ciudat. Au trait aici goi.. Tânara exploratoare s-a dotat cu un. am dobândit un sex. programati sa traiasc a cel mult trei ani. Din motive nedeterminate. Printesa 103 este de acord ca sa-si branseze creierele reciproc. Printesa nu-l lasa sa termine. Cele doua furnici stiu foarte bine asta. se cauta si se pipaie. dar lucrul cel mai simplu pentru cele doua mirmeceen e este sa foloseasca o CA. în comunitate. cele doua furnici se dedau unei noi trofalaxi i dulci. Supravietuirea lui e mai importanta pentru ea decât acuplarea. s-a pomenit cu un sex. Fara sa mai stea pe gânduri. e altceva. datorita jeleului viespilor. Se face noapte. Acum sunt femela.

Ji-woong scoase cheia pe care i-o daduse directorul ca sa le faciliteze repetitiile. multimea patrunse în liceu. Acesta îi ceru sa cuc ereasca liceul.Faza 2 terminata. nobili mea. Seniorii husiti si armatele lor i-au încercuit pe adamiti si i-au ma sacrat. liceul era destul de mare ca sa nu ajunga la intrare la timp. întoarceti-va! ordona Maximilian. nu era prezent nimeni di n presa. Erau vegetarieni si practicau cultul direc t al lui Dumnezeu. se înregistrau cel putin trei de o p arte si de alta. cultul Domnului putea sa fie simplificat. era deja prea târ ziu. apoi îl suna pe prefectul Dupeyron ca sa-i anunte situatia. si s-au si baricadat. fara sa aiba în fruntea lor un partid politi c sau un sindicat clasic. prefectul îi ceru sa actioneze rapid. Oamenii lui se întoarsera.Intra prin fata.Sunt toti înauntru. pe acesti înaintasi ai celor care aveau sa se numeasca mai târzi u hippies. Julie era cu atât mai multu mita pentru ca reusise aceasta isprava fara nici o încaierare. volumul III 105. Or în acest caz. nu existase nici un accident. iar în spatele ei amazoanele atragatoare si i ronice care îsi bateau joc de ei. Nici faptul ca nu existau raniti în nici una dintre tabere nu era de ajuns ca sa-l linisteasca.casca. zise David la telefon.ditiile de viata din Paradisul terestru de dinainte de "Pacat". lasându-le balta pe Julie si semenele ei. Maximilian nu era obisnuit sa-i vada pe manifestanti practicând strategii de gherila. Astfel. de preferinta fara viole . deocamdata. Totdeauna avusese de-a face cu multimi care înaintau drept înainte. scut. Faptul ca niste manifestanti. fara sa gândeasca. fara sa faca valuri. . pâna la unul. fara Biserica si cler intermediar. dar nu în asa masura. În plus. conduse fiecare de un Pitic. . putusera sa se miste astfel în legiuni compacte.Intra prin spate! striga el în portavoce. unde nu exista nici picior de politist. opt sute de persoane ocupasera liceul. si deschise usa cu noul blindaj împotriva incendiilor. Maximilian îi confirma ca. Chiar daca era vorba de cei care se împiedicau când o luau la fuga. Linistit. Grupul lui Julie se aduna atunci în fata portii mari de fier parasita de p olitisti. Trebuia sa aiba grija sa nu fie acolo nici urma de jurnalist. MAI DEPARTE SPRE LICEU În timp ce politistii le urmareau pe Julie si pe amazoane. Când Maximilian îsi dadu seama de stratagema. armata. politistii se simteau extenua ti. lansat or de grenade. Sigur. Suprimasera banii. . administratia. vazân d cum apar fete vesele dupa poarta mare de la intrarea din fata. . Politia era neputincioasa în fata acelei usi protejate. celelalte sapte grupuri de manifestanti. În acest gen de înfruntare. Tot alergând în toate directiile cu tot ce aveau pe ei . doar epuizându-si adv ersarii prin miscari tactice. Toate structurile sociale erau anulate. faceau un ocol mare pe st razile învecinate si se regrupau în spatele liceului. Îsi interziceau cultivarea pamântului si se h raneau cu fructe si legume salbatice. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. vesta anti-glont si bocanci grei -. Edmond Wells. îl impres iona si îl îngrijora. când unui numar de opt sute de persoane îi fusese opus un numar de t rei sute de politisti. munca. Adamitii îi iritau în mod evident pe vecinii lor husitii care nu erau deloc în clinati spre radicalism. Dar mai mult de sapte sute de persoane intrasera deja în liceu si Ji-woong se grabise sa în cuie broastele solide ale usii blindate. Maximilian posta jumatate din politisti în fata si cealalta jumatate în spat e. David veni sa le deschida si vreo suta de noi "revolutionari" se adaug ara celorlalti în interiorul liceului. sefule. Gasira poarta de fier închisa. Fara prea mult zgomot. burghezia.

Leopold spuse ca era destul sa faca grila mai putin permeabila. Politistii nu mai putura sa vada ce se petrece în curtea liceului. E un loc public. Presiunea era atât de puternica încât amazoanele f ura obligate sa tina câte trei sau patru acele adevarate tunuri cu apa ca sa poata tinti ca lumea. Maximil ian lua portavocea si se adresa din nou manifestantilor: . . Dupeyron voia sa stie care er a situatia. În piata.Trebuie sa facem repede ceva.Acum.nta. Cu privirea lui patrunzatoare de navajo. tâsnira pe neasteptate furtunele de incendiu pe care director ul le instalase pentru lupta împotriva unui eventual sinistru. . încercuieste-i fara sa-i mai ataci. zise Julie strângând din dinti. . politistii si câinii lor zaceau la pamânt secerati.Stop! Dar fortele de ordine se regrupau în departare pentru un nou atac care se anunta si mai violent. . Amazoanele aclamara victorioas e. Va ordo n sa-l evacuati cât mai repede posibil. Asteptara. spuse Julie fara sa fie prea convinsa. sopti Zoe.Trageti cu grenade lacrimogene printre gratii. raspunse Julie. Ochii plini de lacrimi si accesele de tuse îi slabira pe asediati. . Era nevoie repede de o idee. Maximilian primi un telefon de la prefect. Furtunele cu apa facura adevarate minuni. politistii retrasera dubele iar ei se postara pe strazile din vecinatate. . Zis si facut. . . . Vor sa ia cu asalt intrarea! striga o amazoana. ca sa nu inhaleze gaz. fetele de la clubul de aikido fix ara cuverturile pe grile cu ajutorul unor sârme gasite în camaruta paznicului. Comisarul îl informa ca manifestantii erau în continuare baricadati în lic eu si opuneau rezistenta fortelor de ordine. zise Francine. Cu batista umeda la nas. Ajunsera la poarta cu bastoanele ridicate. O idee. au sa i asa pâna la urma. Maximilian îsi aduna micul stat-major si facu ceea ce regreta ca nu facuse de la început: ceru un plan al liceului. Furtunele intrara în actiune. nu sunt cu adevarat probleme. . zise Julie. Z oe gasi solutia. Narcisse le aduse la cunostinta ca politistii abandonau si intrarea din spate. Atacurile politiei încetara. Afumati-i bine. venind din unghi mort. Poate ca e vorba de o manevra de diversiune. . si aici vom ramâne. scrutând piata pustie. Când politistii se pregateau sa sparga broastele solide ale portii mari de fier de la intrare. Atâta timp cât aceasta mini-raz merita ramâne izolata la liceu.Actiunea voastra este complet ilegala. Ceea ce trebuie evit at cu orice pret este raspândirea ei. unde furtunele nu-i puteau atinge. Leopold detecta în cele din urma o miscare si toti vazura în curând o multime de politisti mergând cu hotarâre în directia portii de fier.S-ar zice ca renunta. luminata de felinare. Politistii atacau în pas alergator.Veniti sa ne dati afara.Nu aveati dreptul sa ocupati aceasta cladire. Dupa o runda de discutii.Poate ca ara câstigat.Foc! zise Julie. si armate cu capacele pubelelor ca sa-si protejeze fata.Sa mai asteptam putin înainte de a striga victorie. .Asteptati semnalul.Ataca. ca nist e perdele protectoare. .Suntem aici.Ei bine. . De ce sa nu foloseasca cuverturile de pe paturile din dormitoarele internatului. remarca Leopold. având în vedere ca peste câteva luni aveau loc alegerile prezidentiale si ca prin tre manifestanti se aflau cu siguranta si copii de familii bune. Politistii se apropiau de poarta. Le spuse celor Sapte Pitici si câtorva dintre amazoane. .

munceste daca asta vrea. virtuosi. o întreaba pe 103 care îi ra spunde ca fenomenul face parte din magia focului. iar d aca nu. ci umbrele dansânde ale furnic ilor pe care lumina jaraticului le proiecteaza" pe peretii cuibului. Pe ea nu focul o intereseaza. Focul ne fabrica gemeni întunecati care ramân lipiti de pereti. thelemitii actioneaza deci "dupa propria lor vointa". Femeile erau admise la zece ani si barbatii la doisprezece. Se multumesc sa reproduca exact gesturile gemenului lor si nu vorbesc . Pentru ca utopia sa reuseasca. Printesa 103 spune ca. Fara conducere caci. Servitori s i artizani instalati în exteriorul abatiei sunt însarcinati cu muncile grele. Încearca sa l ege o conversatie cu ele apoi. Apoi multe biblioteci. . certurile sunt interzise. Se uita tinta la jaraticul rosiatic care palpita la nesfârsit.Julie repeta consemnele: "Fara violenta. Agitatia. fiecare face deci ce vrea. volumul III 107. Înca o insomnie de sexuata. Ridica antenele. d ar era convins ca merita macar sa se încerce. ceea ce anuleaza notiunea de timp care trece. Mai vorbeste-mi despre Degete. Fiecare cladire va avea o înaltime de zece etaje. În timpul zilei. or icum. Nu sunt primiti decât barbati si femei liberi spiritual. Asexuatele au cel putin avantajul c a dorm usor. doctrinele absurde si discordie. Nu spargeti nimic.O NOAPTE FRUMOASA 103 nu reuseste sa doarma. Câteva furnici stau în jurul jaraticului care le-a adus victoria. Ea va avea noua mii trei sute treizeci si doua de cam ere. În 1532. reflexul vine din interiorul cuibului de serpi care le foloseste drept adapost. dar acum era mai bine sa atipeasca ca sa recupereze din forte pentru calatoria care le astepta. un parc cu un labirint si o fântâna arteziana în centru. se distreaza. 7 întreaba ce manânca acei gemeni întunecati si Printesa 103 raspunde ca nu ma nânca nimic. se scoala si distinge o lumina rosie. frumosi si "de natura buna". violenta. Doar pentru a-l contrazice pe profesorul de istorie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. bea. având ca deviza: "Fa ce vrei". Julie voia sa vada daca era cu adevarat posibil sa reuseasca o revolutie fara violenta. face dragoste. sunt confruntate cu o alternativa pe care nu o pot evita: "tehnologia si r iscurile ei" sau "ignoranta si linistea". E prima noapte în care frigul nu-l constrânge sa hib erneze si vrea sa profite. se odihneste. în padurea Port-Huault. 106. sau pur si simplu de niste fleacuri. Edmond Wells. Asta a trezit-o. instruiti. Abatia va avea sase turnuri rotunde. constatând ca e imposibil. O furnica spune ca ar fi mai bine sa-l stinga. Fara ziduri de incinta. Fiecare traieste dupa pofta si manânca când îi e foame. Francois Rabelais a propus propria viziune a cetatii utopice descriind. 7 se apropie. Un canal d e scurgere se va varsa în fluviu. Stia ca abatia lui va fi neaparat distrusa de de magogie. Rabelais nu se însela însa. îsi zice ea. Fiti irepros abili". ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI RABELAIS. A doua zi vor putea sa discute despre toate astea. crede Rabelais: "Cum am putea sa-i conducem pe cei din jurul nostru când nu stim sa ne conducem noi însine?" Fara conducere. Rabelais îsi descrie utopia. caci "zidurile întretin conspiratii". Abatia trebuie sa fie construita pe malul Loa rei. oaspetii abatiei Theleme sunt alesi pe sprânceana. Nu e un rasarit de soare. Ceasurile au fost desfii ntate. Printul 24 nu are somn. Generatia lor nu a cunoscut focul si sunt evident fascinate de acea prezenta calda. Înainteaza spre lumina. în Gargantua manastirea Theleme.

patru si cinci ale cladirii B. De ce sa nu încercam sa organizam un sat utopic? . Îsi lasara instrumentele în sala de repetitii si patru tinere pusera stapânire pe ele cu mult entuziasm. . aici si acum. interveni Julie e nergic.108. Manifestantii coborâra de pe catarg drapelul care avea deviza: "Din inteli genta se naste ratiunea". . . în sfâr sit. nu prea stia unde sa caute printre toate aceste texte. REVOLUTIA ÎN MISCARE Degetele cautau vreascuri uscate ca sa aprinda un foc.Si la ce te gândesti exact? întreba David. cons tituind un podium ideal.Ce facem acum? întreba Zoe.Si daca dureaza? întreba Francine. nimeni nu stia sa aprinda un simplu foc! Julie cauta în Enciclopedie daca nu cumva se gasea un pasaj care sa le exp lice cum se aprinde un foc. Pentru un timp nedefinit. . Nu raspundea în mod obligatoriu la întrebaril e pe care i le puneai. Leopold le veni în cele din urma în ajutor. . Terasa directorului de la primul etaj. . zise Julie. . începând cu noi însine.Declar în mod solemn deschisa ocuparea liceului de o banda specimene uma ne avide numai de veselie. Din cele opt sute de persoane care înfruntasera si respinsesera trupele politiei. P entru cei care au nevoie. apoi sa p una trei pietre sub busteni ca sa dispuna de o alimentare inferioara cu aer. Enciclopedia cunoasterii rel ative si absolute nu era un dictionar. Julie juca atunci totul p e o singura carte si cauta în laboratorul de chimie ingredientele necesare pentru un cocteil Molotov. Julie se duse acolo ca sa se adreseze multimii adunate în curte. vântul stingea imediat flacarile. rasp unse Paul. .Faceti ce va place dar nu distrugeti nimic. flacarile se extinsera. ea îl arunca peste lemne si de data asta. la dreapta. Apoi îl urcara din nou. Manifestantii gasira în vechea remiza a gradinarului si vrura sa aprinda u n foc mare în centrul peluzei ca sa danseze în jurul lui. Reîntoarsa în curte. Nu r euseau totusi sa aprinda focul. de muzica si de petrecere.Ei bine. Grupul "furnicilor" merse sa se racoreasca la distribuitorul de bauturi din apropierea cafenelei. Aprobari si aplauze. Daca unii d intre voi vor sa se odihneasca. explicând ca tre buia sa construiasca un zid scund ca sa adaposteasca sursa flacarilor. si trebuie sa profitam de ea. toaletele sunt în fundul curtii. chestia asta nu se va prelungi prea mult. vom înfiinta aici un sat utopic al carui obiectiv este sa-i faca pe oameni mai fer iciti. loc de destindere obisnuit a l elevilor liceului. . dupa ce lipira pe ambele fete sl oganul concertului: cercul cu cele trei furnici. dormitoarele si paturile internatului va stau la dispozitie la etajele trei.Oh.Un sat utopic? zise mirat Leopold. N-am nici un chef ca de mâine dimineata sa ma apuc din nou de pregatirea b ac-ului. Nu putem sa petrecem la nesfârsit . Daca trebuie sa ramânem mult timp aici. de data asta. În curte se auzira un fel de aclamatii tribale. Celorlalti. mai bine sa profitam de tot materialul în stare buna de functionare.Trebuie sa facem tot ce ne sta în putere ca sa dureze. prieteni. Totusi focul refuza cu încapatânare sa se aprinda.Dispunem de un grup de oameni si de un loc închis si protejai ca sa ne a dapostim. le propu n imediat o mare petrecere si sa dansam si sa cântam de sa ne crape bojogii! Adevarul era ca trupa si cântareata erau obositi si simteau nevoia sa eval ueze situatia. Venise momentul discursului. . Toti se uitara unul la altul cu o umbra de îngrijorare în privire. Mâine se va sfârsi tot. Avem o sansa sa construim ceva. Dupa ce ardeau hârtiile. Lemnele uscate au fost asezate gramada si câtiva tineri au adus hârtie. am reusit. Deoarece lucrarea nu avea cuprins si nici index.

. spuse Francine. Douazeci si patru de ore din douazeci si patru e nevoie de aer. . Am impresia ca împreuna putem ras turna muntii.Erai singura.Sigur. . raspunse David.Înca nu stiu. . La început îti desfaci ventriculele respiratorii pe ntru primul tipat.Nu. Acolo nu era destul. David voia sa înteleaga: . O clipa avu impresia ca propriul ei corp o asasina. Ezita. Era obligata sa faca eforturi nemasurate ca sa o btina o cantitate respirabila. o utopie! Enciclopedia vorbeste mereu de ea. Prin urmare se terminase! În acea s ecunda. .. copii. Pieptul i se ridica cu greutate. lina. Furnicile chibzuira un moment la vorbele pronuntate de Julie În departare se auzea muzica.Nu. . e altceva.. de preferint a aer pur. Zoe avea dreptate.. David suna la SOS-Medici si la SOS-Primul ajutor. .Repede. zise David. Nu stii ce e ciclul? Julie încremeni. . D aca nu reuseste sa mearga pe picioarele ei pâna acolo.Ti-a venit pur si simplu ciclul. Propune inventarea unei societati mai.Da.Si ce întelegi tu printr-o societate mai umana? . Îi duse în încaperea unde faceau . zise gâfâit Julie. Aerul se rarefia în jurul ei.Mai ramâne o usa. to.Mai ce? întreba ironic Narcisse. Urmati-ma.. pata rosie pe costum. Fata îi deveni stacojie.Evident. apasara dar nu iesi n imic.Trebuie sa fie o farmacie deschisa în cartier. pronunta Julie cu vocea ei profunda si calda. Acel sânge provenea de la asasinarea copilariei sale.Ji-woong. . Scotocira în geanta fetei. Sa încerca m o experienta. Ji-woong îsi scarpina fr untea.Ciclul. ai fost ranita în înfruntarea cu politistii? o întreba Zoe. Numai ca. . interveni Zoe. O trase pe culoar si Zoe veni si ea dupa ele.Auzi. prima obisnuinta. . Deschise gura larg si aspira aerul cu aviditate.Am calcat cu stângul. Julie are o criza astm.Ven. descoperira aerosolul. O adusese la ceea ce ura mai mult: obligatia de a deveni adult. De ce? zise fata surprinsa. recunoscu Narcisse. doar mai umana.. . dupa care nu te mai poti lipsi de asta tot restul vietii. striga Francine.Ai o. noi suntem opt. în acel moment crezut de ea un moment de fericire. cheama-i pe ceilalti. Pe telefonul celular. Mai amabila? Mai blânda? Mai hazlie? . Esti cel mai puternic dintre noi. îi aminti Julie. Nu..O utopie? . Aerul. un loc unde sa încercam sa inventam relatii noi între oameni. Are nevoie de Ventolina. Zoe se duse în curte sa întrebe daca cineva avea la e l Ventolina. De ce nu ne -ar urma si în utopie? Francine se aseaza jos ca sa se gândeasca mai bine.. nu e usor sa conduci o multime. Era gol. Julie.. ar fi formidabil. du-te cu ea. Julie întoarse rochia uimita. o poti duce pe sus. Suna numai ocupat. Aer ul. o informa organista. Împreuna suntem mai puterni ci. . . Coeziunea ne sporeste talentele individuale..Ce? .Dar cum sa iesim de-aici? Politia e în ambele parti. Julie ne-a ascuns ambitiile ei umanitare. Am fost instructor într-o colonie de adolescenti si te asigur c a e tare greu sa controlezi oamenii când se afla în grup. Narcisse izbucni în râs. o experienta sociala ca sa stim daca e imposibil de inventat un loc în care ne-am putea simti mai bine împreuna. . care din fericire se gasea lânga bateria lui Ji-w oong. organismul o tradase. îl introdusera în gura lui Julie. zise Francine enervata. Avea într-adevar o pata de sânge provenita de la o rana pe care nici macar nu o simtea. . Dar voi gasi. fetele si baietii râdeau si cântau.Nu e o rana. . Opt sute de persoane ne-au urmat deja în muzica noastra.

E o masina? Un loc? O pla nta? Printul 24 le povesteste ca în trecut. Julie se tânguia încetisor. Degetele cred ca exista deasupra lor o forta invizibila care le controleaza d upa dorinta ei. le-au facut sa creada ca erau stapânii si crea torii lor. 24 ridica o antena. Ea recunoaste ca nu toate Degetele sunt lipsite de vointa de a controla toate speciile vecine.. Problema e ca unele Degete au vrut sa ne insufle si noua aceeasi notiune si deci s-au dat drept zeii furnicilor! emite 24.. Vorbeste de obiceiurile. si mai mare: Dumnezeu. La stânga mirosea a canal. Aceasta diversitate de comportament indica b ogatia spiritului lor.Am gasit-o din întâmplare. anuntatoarea mortii. stiind sa comunice cu furnicile. zeii lor. Ji-woong o ridica pe sus si patrunsera în subteran a. nu e în fond decât o problema de timp. 103 raspunde ca nu. la Bel-o-kan. Si pancarta alba. cu ajutorul focului.. Ce înseamna "Dumnezeu"? Printesa 103 explica tuturor ca aceasta notiune este unica în lumea animal a. Faptul ca n umai treisprezece. de tehnologia si de televiziunea lor. Furnicile sunt destul de sirete ca sa reuseasca sa l e domine. Dar Degetele nu trebuie judecate negativ dupa faptul ca unele dintre ele s-au prezentat ca zeii furnicilor. sus tine aceasta idee. Si atunci au nevoie de modestie si sa se simta creaturile umile ale unui animal. Dar considera ca. va reusi în cele din urma sa înteleaga. . exista printre ele duri si blânzi. imbeci li si inteligenti. îi aminteste 5 care nu a uitat de a cest flagel. ÎN JURUL FOCULUI La lumina jaraticului. umorului si dr agostei. care acum întelesesera vag notiunea de Dum nezeu. chiar daca nu o vad. O numesc Dumnezeu si cred în ea. au învins o multime însemnata de pitice. Acele furnici au dat probabil peste ni ste profitori. au existat Degete car e. Printesa 103 vorbeste despre Degete. Culoarul asta probabil ca duce în pivnita unei ca se vecine. Sigur. Cele douasprezece exploratoare. Ajunsera la o bifurcatie. Ca si la furnici. Aceste Degete au cerut de la furnici sa le asculte orbeste sub pretex tul ca erau gigantice si omnipotente. ca si în cazul artei. . pe termen lung. furnicile rosii se înfioara aflând ca cetatea lor natala ave a sa fie distrusa. La dreapta mirosea a aer înc his de pivnita.repetitii. Le-ai vorbit de Dumnezeu? Dumnezeu? Toate vor sa stie despre ce e vorba. nu stie foarte bine sa se foloseasca de o pârghie. Iar aceste degete se pretindeau "zeii" fur nicilor. Furnicile încearca sa-si imagineze ce poate sa fie Dumnezeu fara sa aiba u n interes practic. În jurul focului. La ce le ajuta sa creada ca exista un Dumnezeu deasupra lor? Printesa 103 raspunde ca poate pentru ca Degetele sunt niste animale ego iste si ca. Dadu la o parte un dulap si descoperi o iesire. Daca Degetele accepta sa intre în joc. Toate insectele se apropie. Printesa 103 încuviinteaza. generosi si profitori. nu stie sa repro duca sistemul catapultei.. Printesa 103 subliniaza ca acum este convinsa ca Degetele au multe de adus civilizatiei mirmeceene. Civilizatia lor este bazata pe aceasta idee a unei credinte într-o forta invizibila care le co ntroleaza întreaga existenta. În afara de aceasta amenintare. acest egoism le apasa si le devine insuportabil. O luara la dreapta. întreaba cu naivitate daca nu cumva Degetele ar fi cu adevarat. Nu e periculos sa te apropii de Degete? întreaba 6 care îsi freaca ciotul ca rbonizat. 109.

o floare. umorul si dragostea -. furnicile vor avea sa le învete mult mai multe lucruri pe Degete decât Degetele pe furnici. . Iar daca persoanele în vârsta nu mai au suflu l necesar stingerii lumânarilor. toate sunt obligate sa recunoasca ca acest "tânar " animal este supradotat si ca cunoaste multe lucruri fata de insectele ignorant e. Omul îsi aminteste astfel. 110. Pentru el. Edmond Wells. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa pui farmacii în localuri de noapte. ENCICLOPEDIE TORTUL ANIVERSAR: A sufla în lumânari cu ocazia aniversarii este unul dintre riturile cele mai revelatoare ale speciei umane. furnicile de pe Insula Salcâmului. radacini. Controlul focului constituie unul dintre riturile de trecere pentru ca un copil sa se transforme în fiinta responsabila. Printesa 103 repeta ca Degetele sunt o specie aparuta recent. ducându-o pe sus pe Julie. o fereastra se deschise deasupra si un barbat în pijama se apleca în afara si zise: . În ceea ce priveste cel e trei mistere . Testeaz a efectul jaraticului pe mai multe materiale.. deoarece furnicile au aparut pe Pamânt în aintea Degetelor. ca e în stare sa creeze focul apoi sa-l stinga cu suflarea lui. în urma cu a proape trei milioane de ani. E un serviciu nou. Degetele nu puteau sa creeze furnicile. batea la usa unui magazin închis. o farmacie deschida la trei dimineata..Glumesti? . Printul 24 e singurul care nu e de acord. E convi ns de asta. care au fost impresionate d e folosirea lancii de foc în batalia papurii. LIPSA DE AER Ji-woong rasufla usurat când vazu ca acea pivnita dadea departe de dubele politistilor. Se grabi sa gaseasca. Singura farmacie deschisa la ora a sta se afla în localul de noapte. . au târât un jaratic pe o frunza. în disperare de cauza. O îndoiala totusi persista printre furnicile de fata. la in tervale regulate.Printesa 103 spune ca. Asistenta e uluita. pamânt . vor sti imediat sa le reproduca si sa le amelioreze. În caz de întâlnire. i se pare putin probabil ca furnicile sa fi creat Dege tele. Obtin împreuna fum albastrui si mirosuri nepla cute-.. deci. Cum sa apara supusii înaintea creatorilor lor? Cele douasprezece explorato are o întreaba de unde stie si Printesa 103 repeta ca a auzit în unul din documentar ele lor la televizor. probabil ca asa au procedat si primii inventatori din lumea Degetelor.Si unde e localul asta de noapte? . Unele furnici sunt de ja gata sa ia trasnetul sau focul drept manifestari ale zeilor lor Degete. Avantajul credintei în Dumnezeu este ca ea permite sa se explice inexplicabilul.arta.Deloc. zice suspinând o furnica de pe insula Salcâmului care începe sa cam fie satula pâna peste antene de p ovestile astea cu lumea superioara. volumul III 111. lasându-le pe celela lte sa discute cât poftesc si sa se joace cu focul. Macar din motive de anterioritate. Chiar daca nu toate furnicile prezente sunt convinse ca Degetele sunt creatorii lor. În timp ce Ji-woong. cele doua specii urmeaza traiect orii paralele si ca. Într-un colt. în timp ce furnicile se afla acolo de o suta de milio ane de ani. poporul furnicilor nu are de ce sa invidieze Degetele.Nu e cazul sa scoli pe toata lumea. macar pentru vânzarea prezervativelor. dupa parerea ei. imediat ce furnicile vor întelege de spre ce este vorba. 6 se face mentorul lor. Ard pe rând o frunza. Se ghemuieste si adoarme. La fel. asta dovedeste însa ca ele sunt de acum înainte socia lmente excluse din lumea umana activa. Degetele sunt totusi probabil niste animale complicate.

Haide. va rog. te rog. lua un aerosol si îl întinse. ar fi dorit ca tânarul sa o ia în brate. N-ai cum sa nime resti în alta parte.Ventolina. . Julie gemu: . Volumul sonor crescu pâna când nimeni nu se mai putu auzi. Portarul. sau dumneata vei avea nevoie de medicam ente cu sau fara reteta. Ji-woong racni ca sa d omine vacarmul si ea îi facu semn sa închida usa. Era si timpul. avantajati de n atura aveau aceleasi sanse ca si ceilalti sa profite de slow ca sa seduca. Ji-woong o trase pe Julie în centrul pistei de dans. cu fata plina de tatuaje. Acolo e. Julie nu era nevoita sa faca vreun efort ca sa stârneasca compasiune. o tipa în bluza alba citea o revista siropoasa si mesteca guma. Cei mai multi dintre clientii localului ajungeau acolo pe jumatate ametiti de droguri sau de alcool. Traversau în sens invers sala. fata de Ji-woong. O parte din decibeli ramasera afar a. Nu esti primul care vii sa joci aici teatru. . nu te uita asa la mine. . Apoi zise cu un ton amenintator: . Aici nu e bacanie. Se uita în ochii coreeanului. Avea ceva de felina. nu fu deloc surprins sa vada o fata într-o stare atât de trista. Ea facu un mare efort si aspira. n-am sa-ti propun un dans.. O luara pe drumul de întoarcere. je t'a imeeue si perechile se strângeau în brate în halouri de fumigene. având în jur dracusori cu ari pi de lilieci. de teama de a fi o femeie "întârziata" si de dorinta noua. ar fi fost inutil sa cheme pe cineva în ajutor care. ridica unul din tampoanele care îi proteja urechile. Împrejurarile si acel loc ciudat îi sporea farmecul.Vedeti foarte bine ca e o problema de viata si de moarte. în acel loc ar fi fost mai curând de partea celor doi. Vru sa-l contrazica dar. Ji-woong plati aerosolul. Farmacista dadu din cap resemnata. Ventolina.Îmi pare rau. pentru ca nu avea n ici o arma. Are o criza de astm. Toata lumea stie ca Ventolina este un vasodilatator foarte util pentru domnii în neputinta! Ji-woong o apuca pe farmacista de gulerul bluzei si. Era asaltata de rusine.La capatul strazii la dreapta e o fundatura. de altf el. În sala.Stiu. Dar femeia nu se lasa înduiosata.Aveti reteta? întreba cu calm farmacista. aproape animalica. Ji-woong traversa pista îmbrâncind perechile fara menajamente. În acel întuneric si în acel vacarm asur zitor. aparura doi politisti. . În acel tumult. vocea tinerei Alexandrine soptea I loveuue you. Farm acista îi descrise pe cei doi agresori si le arata pe unde plecasera. Stia ce însemna asta. e pentru domnisoara. Nu-ti fie teama. . Platesc cât tr ebuie. preocupat doa r s-o traga dupa el pe Julie cât mai repede pâna la farmacie. ar fi ilegal. Fiecare apasare o readucea la viata. Nu suporti nici un contac t epidermic cu nici un barbat. . Ji-woong fu nevoit sa-i întredeschida buzele si sa-i introd uca mustiucul în gura. chiar în acel moment. cei care nu aveau nimic de spus si cei care nu erau prea.Nu glumesc. apuca cheia apartamentului sau si apasa capatul ascutit pe gâtul ei. zise Ji-woong. Când îi zari. Nu avem voie sa eliberam Ventolina fara reteta. unde era întunericul ma . Ji-woong era frumos. Îi zice "Infernul". "Infernul" clipea cu litere de foc. ca si cum ar fi fost o pereche de dansatori printre ceilalti. Repede. respira. care apasa discret p e pedala legata direct de serviciul de noapte al politiei. . Te rog. dându-s i în sfârsit seama unde se afla. mon amour. Într-adevar. In sala nu mai ramasera decât niste puncte lumi noase rosii care clipeau. Pl amânii i se deschideau ca o floare uscata în apa.Formalitatile voastre! zise Ji-woong farmacistei. Julie se aseza pe banca ca sa-si revina. Acolo. Sistemul fusese preva zut pentru cazul în care ar fi fost atacata de drogati în lipsa de droguri.Aer! Aer! De ce era atât de putin aer pe aceasta planeta? Ji-woong o puse jos si plati intrarea pentru amândoi. Julie.

i mare. Vazând asta. Amândoi închisera ochii. si. ÎN PLINA EFERVESCENTA Remarcând ca focul proiecteaza o umbra marita a celor mai apropiate insect e. Prinse între mâini fata coreeanului si îl saruta cu putere pe gura. Dupa o luna. El o lua de mâna. Societatea lor. le-ar fi arestat. o prezinta celorlalte car e. Astfel se dezvol ta un mod de a reprezenta lucrurile care.Scuza-ma. se bateau si era imposibil sa fie înhamati împreuna caci fiecare pornea în alta directie. întins. tinerii se dezlipira unul de altul jenati. Când erau lasati unul lânga altul. 8 studiaza pârghia si 9. dar lasau impresia ca gaseau un aspect ludic al muncii lor. 10 redacteaza feromonul-me morie zoologic despre obiceiurile Degetelor. mingi ce puteau fi lov ite cu copita ca sa treaca dintr-o parte în alta. Un politist se uita la ei banuitor. da relief fetei si antene lor. roata. forme geometrice pestrite atârnate de sfori. Nu numai ca acceptau sa fie înhamati împreuna. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN JOCURI: În Franta. Cu trei trasaturi de carbune. cele care studiaza pârghia apare o emulati e rara. 7 apuca un capat de carbune racit de lânga vatra si se hotaraste sa reproduca p e un perete o forma nemiscata. Totul li se pare posibil. Politistii se miscau în jurul lor. 11 este interesata de arhitectura s . Dar chiar în acel moment se aprinsera luminile. cele care deseneaza. Toata lumea se agita cu fa ta plina de sudoare. Printesa 103 le ofera impulsul necesar si experienta. cei patru cai devenisera inseparabili. ca e vorba de un desen. la început. Julie ar fi vrut ca baiatul s-o strânga si mai tare în brat e. Edmond Wells. prin anii saizeci. fiind obligat. El a inversat în mod regulat caii pentru ca toti sa se cunoasca si sa se j oace unii cu altii. îi striga el la ureche ca sa se poata face auzit. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. . Julie îsi dadu seama de asta si facu ceva de neînchipuit. . 7 le explica. Daca le-ar fi recunoscut pe cele doua "furnici". Îsi priveste înde lung opera si îsi zice ca negrul nu este de ajuns ca sa redea bine lucrurile. pe care si-o închipuiau totusi a junsa la apogeul politic si tehnologic. Între cele ca re testeaza focul. încearca sa-i vorbeasca. dar în cele din urma evolueaza spre un stil deos ebit. Ca doi magneti care s-ar fi apropiat din întâmplar e prea mult unul de celalalt. Dar politistii plecasera deja. E destul de reusit. 7 a creat pictura mirmeceeana. 5 a devenit principala ei asistenta. Dupa ce termina treaba. un crescator de cai de prasila a cumparat patru cai cenusii care se asemanau perfect. 112. nu fara greutate. 6 este cea mai priceputa dintre inginerii focului. cu jocuri pe p eretii dintre ele: rulete care puteau fi rotite cu botul. Dar cum sa adauge culori? Prima idee care îi vine este sa ia sânge de la o furnica cenusie venita sa a dmire opera. Iar furnica cenusie nu prea avea de ce se plânge. raspunse ea. Dar aveau un caracter prost. volumul III 113. Obtine astfel alb cu sângele ei care. parasira localul si se întoarsera la Revolutie prin aceeas i pivnita pe unde iesisera. ca strutii care n u vor sa vada pericolul. Sarutul lor cont inua. Cele douasprezece exploratoare si-au gasit acum fiecare domeniul predile ct.Am fost obligati de împrejurari. Un veterinar a avut ideea sa le alinieze cele patru boxe. crezând ca au de-a face cu o insecta adevarata. seamana mult cu gravurile ru pestre din grotele de la Lascaux. 7 este pasiona ta de desen si pictura. si c a trebuie adaugate culori. Politistii circulau printre dansatori. se dovedeste brusc foarte întârziata. o cuprinse în brate. furnicile au fost cuprinse de frenezie creatoare. caci fu sese primul sacrificiu pe altarul artei insectelor.

E focul. 16 se straduieste sa cartografieze diferitele piste pe care au mers ca sa ajunga pâna acolo. poate ca si ele ar fi avut acum "arta". Printesa 103 se duce sa examineze pictura lui 7. Cum sunt construite aceste povesti? Dupa filmele pe care le-a vazut 103. inventeaza decorurile. pe o frunza de platan.i de diferitele moduri de a construi un cuib. Focul este o legatura între Degete si furnici. se pare ca asculta de aceleasi regu li ca si bancurile. E destul sa aiba un început. Insectele care se tem de jaratic cer sa fie stins si sa fie tabu pentru vecie. 10 reia feromonul-memorie z oologic ca sa consemneze noile informatii despre Degete: ROMANE. furnici le ar fi studiat în mod obiectiv focul. Câteva s triga cu insistenta ca focul este tabu. 7 le amesteca cu saliva ca sa lege totul si. lunga procesiune a contra-cruciadei. iar acest titlu este deci mai potrivit.. folosind focul se putea distruge dintr-o data o întreaga portiune de padure. în departare. cunoa sterea lumii Degetelor ar duce cu siguranta la rasturnari spectaculoase în societa tea furnicilor. îi vine ideea de a povesti ce-i spusese despre Degete. E o forma de arta. Printul 24 doreste sa creeze primul roman feromonal al furni cilor. iarba pentru verde si petalele macilor pentru rosu. în urma cu peste o suta de milioane de ani. dupa cum a dovedit-o trecutul . Degetele inventeaza uneori povesti neadevarate pe care le numesc romane sau scenarii. Or. daca ar fi cântarit cu seriozitate ce are bu n si ce are rau. Printesa 103 vorbeste de ceea ce stie despre Degete. Inventeaza personajele. chiar daca nu-i împart aseste în întregime entuziasmul fata de descoperirea lumii Degetelor. Artista îi declara ca are nevoie de pigmenti colorati diferit. "umor" si "dragoste". A si gasit titlul. Ce interes au ca sa vorbeasca despre ceea ce nu exista? Doar ca sa istoriseasca povesti frumoase. Printul 24 o asculta cu atentie pe Printesa 103 si. cu alte doua furnici p e care le-a convins s-o ajute. crenguta aprinsa. Altele raspund ca e vorba de o evolutie modernista si ca daca Degetele îl folosesc fara sa le fie frica de el. Printesa 103 are o idee. Printesa 103 nu reuseste sa le separe pe antagoniste. Daca. 103 îi sugere aza sa foloseasca polenul pentru galben. acele mici anecdote misterioase care provoaca starea de "umo r". construita în maniera marilor p ovestiri mirmeceene. Vede totul foarte bine. 13 reflecteaza la noile lor arme. un mijloc si un sfârsit neasteptat. Cele care sunt împotriva focului raspund ca. 12 este atrasa de arta navigatiei si ia note despre diferitele lor ambarcatiuni fluviale. nu sunt destul de experimentate ca sa-l foloseasca în mod int . Disputele continua în jurul focului. dar punând în scena sub forma unei povesti ad evarate. Spun ca decretând focul tabu. lucrurile despre care vorbesc nu exista nicaieri sau aproape nicaier i.. Cu noua sa sensibilitate de sexuat. Cu p olen traseaza o linie între furnici si Degete. 15 diseca si gusta noile alimente pe care le-au cunoscut în cu rsul periplului. au pierdut mult timp în e volutia lor tehnologica. Se isca o cearta între cei care sustin s i cei care sunt împotriva focului. se simte în stare sa imag ineze o poveste de aventuri pornind de la ceea ce crede ca întelege despre Degete. Fur nicile. pretind ele. cuirasatul-testoasa. inventeaza regulile unor lumi fictive. 14 e interesata de dialogul c u speciile straine. o sfera roz pe care reuseste s-o coloreze amestecând creta si o petala de mac tocata. În loc sa numeasca expedit ia lor contra-cruciada. începe sa reprezinte. de ce sa nu-i zica "Revolutia Degetelor"? In fond. Vorbeste de televiz iunea care transmite povesti care nu sunt adevarate. Trebuie sa astepte sa se înregistreze trei morti ca sa se poata relua în mod serios dezbaterea. Deseneaza trei furnici apoi. O saga a Degetelor. În realitate. unul foarte simplu: Degetele. un "roman". Contemplând opera lui 7. e logic ca si furnicile sa faca la fel.

spuse a treia voce. Revolutia este înainte de oric e un act de dragoste. Julie înca mai dormea. se reped. Nu poate decât sa constate ca e prima noapte în care. Întreba unde se afla si ce se petrecea.. Soarele urca pe cer lent ca în toate zilele în care e hota rât sa faca asta. O mâna o ajuta sa se ridic e. Un incendiu se aprinde f oarte repede. O furnica care sustine focul a avut ideea sa friga o bucata de lacusta s i le anunta ca aceasta carne e mult mai buna asa. Daca cei din Revolutia Degetelor nu iau seama. Le-au învins pe furnicile pitice si au reusit sa fabrice tot felul de paste si de produse ciudate care trebuie acum studiate.Nu. Vazu multimea. zarind o baltoaca de apa. pe care l-a apropiat prea mult de vatra. insecta se topeste cu delicioasa cina în stomac.Ba e revolutia împotriva rasismului. Julie constata ca dormise afara în mijlocul unor gramezi de cartoane si de hârtii vechi asezate chiar pe peluza. o revolutie fara violenta.eligent. Cele care sustin focul riposteaza ca de când mânuiesc focul. . Leopold ridica o parte de cuvertura si Julie zari politisti care atacau. Ar fi trebuit sa le dam la cap! striga cineva.Julie s-a trezit. Acum dispunem de un laborator formidabil ca sa încercam sa facem ceva cu vietile noastre. ia foc si. Julie înainta pâna la marginea balconului si adauga: . beau prea repede si mor imediat. 14. E sapte dimineata si liceul din Fontainebleau începea a doua zi a revoluti ei. Cei Sapte Pitici o dusera la poarta mare de la intrare. nu s-a produs nici o paguba. Descoperirea Degetelor si a obiceiurilor lor constituie pentru toate o bulversare atât de mare încât nu stiu cu ce sa mai înceapa. apo i îi descheia sutienul în care avea sânii strânsi.Mda. iar 103 nu stie în ce sens. caci unul dintre picioare. Printesa 103 urmareste toata aceasta agitatie. o re volutie care va propune noi viziuni ale societatii. A DOUA ZI A REVOLUTIEI FURNICILOR Noaptea a trecut. Se cade deci de acord sa se continue studierea focului dar sporind masur ile de securitate. El n-a reusit. Nu are timp însa sa le dea si ce lorlalte sa guste. îsi aminti totul si simti o durere puternica de cap. Victoria era din nou de partea asediatilor. Îi jenam pentru ca am creat un spatiu de libertate care a scapat de sub contr olul ordinii stabilite. Fetele de la clubul de aikido pusera din nou în functiune furtunele cu apa si politistii fura respinsi. Soarele e în interior si. Alta voce zise: . fortele de ordine au încercat din nou sa ne alunge de-a ici. A proape ca devenise o rutina. spunea pe vremuri Che Guevara. printr-o fisura a cavernei. . Se va sapa un sant în jurul jaraticului pentru ca focul sa nu s e propage prea usor la acele de pin care acopera solul.Sa inventam o noua forma de revolutie.. Julie fu dusa mai mult pe sus pe balconul de la primul etaj si începu sa v orbeasca. . zise cineva. nu doarme deloc. Asta o trezi brusc. . cu un întreg grup de sem ene. o dezbraca lent si. dar noi vom în cerca. . vede n oaptea de afara. E mai bine sa bei progresiv ca sa-ti reobisnuiesti organismul. revolutia asta e si e revolutia periferiei si a tinerilor care sau saturat de politai. îsi lipe uzele de buzele ei. 103 se gândeste ca sunt putin cam ca acele insecte însetate care. în câteva secunde. Îl visa pe Ji-woong. care pareau ca vor s-o protejeze. în sfârsit. care îi desfacea unul câte unul nasturii de la bluza. aceasta revolutie e revolutia ecologistilor împotriva poluarii si a experientelor nucleare. veniti repede. În juru l ei erau cuibariti oameni necunoscuti. e posibil ca totul sa deg enereze. cel putin vreo douazeci.În dimineata asta.

Si lupta claselor? .. Fur nicile ne arata un drum de urmat care s-ar putea dovedi benefic.Nu.Noi suntem inventatorii! Julie intona: Noi suntem noii vizionari. . fostele membre ale clubului de aikido. În unele priviri se putea vedea deja ura.Si rasismul? . Coeficientul de inteligenta al unei multimi este inferior sumei coeficientilor indivizilor care o compun. . Julie facu semnul victoriei cu degetele si furnica zburatoare se aseza p e unul din degetele ei. conchise Ji-woong. O furnica zburatoare trecu pe lânga Julie. Nu. Noi suntem noii inventatori! Noi suntem micile furnici care rontaie vechea lume sclerozata! Urma un entuziasm general. Ea considera venirea insectei c a o aprobare a naturii. l idera amazoanelor. o gestionare a relatiilor între indivizi di feriti. În loc sa depaseasca calitatile fiecaruia. dar puternici prin unirea noastra.Unde sunt vizionarii? De data asta nu au mai fost ezitari. .Da. Problema era ca n u stia ce sa construiasca... nu îndraznira sa mai insiste. Suntem ca furnicile. au dreptate. Julie îsi aduse aminte de o fraza din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute: "Atentie la mase. este o revolutie a claselor împotriva detinatorilor marelui capital. Julie îsi zise ca trebuia sa canalizeze multimea. Multi voiau sa recupereze aceasta manifestare în profitu l unor cauze diferite si uneori opuse.-Nu. At entie.5".Noi suntem vizionarii! . nu mai e valabil 1 + 1 = 3. ci 1 + 1 = 0. Când e vorba de multime. Nn ne este teama sa-i atacam pe cei mari. Maioneza nu se închega! Julie continua: . . . strigara deja unii dintre cei prezenti. Acum se hotara totul. pericol! murmura Francine la urechea prietenei sale. Cei care nu fusesera însa de acord scuipara în jos si murmurara injurii dar. Multimea începu sa cânte încântata imnul furnicilor. ci si o organizare so ciala diferita. Oricum are avan tajul ca nu a fost testat niciodata. o comunicare diferita.Furnicile propun nu mimai niste valori diferite. O revolutie noua are nevoie de obiective noi. Traiasca Revolutia furnicilor! striga Elisabeth. Sunt gata sa faca orice. împreuna suntem mai puternici. Ridica mâinile ca sa domoleasca multimea. Urma un moment de ezitare. Trebuia sa-i tina în priza: . .Unde sunt inventatorii? . Sa nu ne dispersam din cauza acestor cauze vechi care au arata t deja cât sunt de sterile.Si problemele periferiei? .Sunt ca o turma fara pastor si fara tinta. Privilegiem comunicarea si inventia fata de formalism si de mondenitati.Si poluarea? .Da. Ocupam acest liceu pentru ca este simbolul exploatarii popor ului de catre burghezi.Aici este Revolutia furnicilor si numai Revolutia furnicilor. Suntem ca furnicile. .Trebuie sa definim o data pentru totdeauna sensul revolutiei noastre c a sa nu mai poata fi însusita. . Julie e ra pregatita sa renunte la tot. reluara cei Sapte Pitici. .Traiasca Revolutia furnicilor. Daca nu mergea. Miscare în rândul multimii sceptice. Multimea relua sloganul: .Julie are dreptate. simtind ca sunt în minoritate. Se produse zarva. Nici o reactie. multimea t inde sa le micsoreze. Mici. protesta altcineva. sa a tacam citadelele cele mai greu de cucerit caci. Chia r ca niste furnici. Julie se afla în încurcatura. Sa-i extraga energia si s-o canalizeze ca sa obtina ce era mai bun ca sa construiasca. Toti au fost impresionati de acest lucru. Daca chiar si insectele o aprobau.

pow-wow. Descoperisera principiul de a face impermeabile pânzele cu ajutorul une i seve de hevea. Toata lumea lua parte la batalie atunci când era nevoie. fara sa anunte. În societatea indiana din America de Nord nu exista putere ereditara si ni ci putere permanenta. ENCICLOPEDIE UTOPIA INDIENILOR DIN AMERICA: Indienii din America de Nord.. al chin inei. Julie lua microfonul si zise: . În sistemul de valori al indienilor. nu aveau drepturi asupra nici unui lucru. Poarta fu deschisa. Daca majoritatea nu avea încredere în sef. Razboiul era considerat ca un joc unde trebuia sa-ti arati curajul. când am ramas numai oameni de buna vointa. dar pe care îi durea în cot de acea revolutie a furnicilor. fiecare îsi expunea punctul de veder e în cadrul unui consiliu al tribului. Menajau deci viata dusmanilor lor pentru ca si ei sa faca la fel.Deodata cineva veni în fuga si murmura la urechea fetei: . Cei care vor sa plece. pentru ei nu fusese decât o distractie. se considera ca facând parte integranta din natura si nu stapâni ai n aturii. cultivator si tata de familie. A fi lider era o problema de încredere. Se auzi rumoarea multimii.. Cei mai mul ti erau oameni mai maturi care se temeau de îngrijorarea familiilor lor. Astfel interventia lor nu epuiza Pamântul. dar nu erai sef decât dac a oamenii te urmau în mod spontan. Nu s e dorea distrugerea fizica a adversarului.Politistii au blocat tot perimetrul. O decizie luata în pow-wow nu era obligatoriu sa fie respectata decât de cei care votasera pe ntru aceasta decizie. Era o societate egalitara. politistii se uitara indiferenti la cei care plecau. mai înainte ca acest lucru sa devina im posibil. acesta se retragea singur. Lupta se oprea la . Afara.Si acum. Copiii lor erau educati fara constrângeri. Mai erau si tineri care se temeau de reac tia parintilor dupa o noapte în care nu venisera acasa. Era înainte de orice (si cu mult înain tea revolutiilor republicane europene) un regim de adunare. sa înceapa cu adevarat distractia! exclama Julie. Unul dintre scopurile luptei razboini ce era mai ales atingerea inamicului cu extremitatea bastonului cu capat rotund. În sfârsit curtea scolii fu parasita si de liderii care sustinusera ecologia . un indian cure cumpara o masina stie ca va trebui sa i-o împrumute primului indian care i-o va cere. o lege n-ar fi respectata decât de cei car e ar considera-o dreapta! Chiar si în perioada splendorii lor. Sigur. Chiar si în zilele noaste. orice viata. 115. Dupa ce epuizau vânatul dintr-o zona. altuia nu-i face. indiferent de felul lor. Se numarau "atingerile". la urma urmelor. amerindienii nu au avut niciodata o armata formata din soldati de meserie. Era o onoare mai mare decât a-l ucide. au aceleasi principii. Stiau sa fabrice haine din bumbac a caror finete era inegalabil a în Europa. În sistemul indian.Am fost anuntata ca politistii au blocat perimetrul din jur. periferia. exista un sef. Descoperisera altoirea plantelor pe care o foloseau pentru a obtine poru mb hibrid. merita sa fie res pectata. ar fi bine sa se hotarasca imediat. Ca si cum la noi. indiferent de forma ei. lupta claselor si care încercasera sa confiste manifestarea. Trei sute de persoane se îndreptara spre poarta mare de fier. oameni pe ntru care munca lor avea mult mai multa importanta decât ceea ce. Pentru fiecare decizie. Mai întâi. . Mereu aceasta idee de reciprocitate: ce tie nu-ti place. se autoeducau. Nu posedau nimi c. Cunosteau efectele benefice ale aspirinei (acidul salicilic). tribul lor migra pentru ca vânatul sa se poata reconstitui. si altii c arora le placea foarte mult rock-ul. Era obscen sa faci ceva numai pentru tine. în curând nu vom mai putea iesi. dar razboinicul era înainte de orice recunoscut soc ialmente ca vânator. individualismul era mai curând sursa de rusine decât de mândrie. De fapt. Ne aflam aici ca pe o insula pustie si totusi în centrul unui oras modern.

le-a fost greu sa înteleaga razboiul de mas a practicat de europeni. În realitate. indienii s-au despartit. de la 25 iunie 1876. unde ploile de samare. Pentru ei nu era numai îngrozitor. În 1492. Amerindienii nu vedeau deloc ce-ar fi put ut sa învete de la sistemul social si politic occidental pe care îl considerau cu mu lt mai putin evoluat decât al lor. Când canicula devine insuportabil a. erau o suta cincizeci de mii. Toti a cei cow-boy au avut de-a face cu sute de triburi care migrau. Tehnicienele focului ard ceva urât mirositor.prima varsare de sânge. e ra mai ales aberant. Societatile sud-americane au fost mai usor de atacat. ilogic. apoi pornesc spre pamânturile întinse din vest. Sunt dominate prin monarh. Aceasta este marea s labiciune a sistemelor cu ierarhie si administratie centralizata. italienii. ramâne mai la o pa rte. se întoarc e din directia opusa. Din punct de vedere cultural. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar era greu sa hranesti atâtea persoane pe un teritoriu mic. Totusi. În 1890. Dupa victorie. Principalul obiectiv al razboaielor interindiene consta în a fura caii ina micului. Degetele n-ar fi în stare sa înteleaga acest gen de proverb si Printesa 103 îs i zice ca furnicile au totusi o cultura specifica. femei si copii. care refuza sa venereze ca celelalte lumea Degetelor. Armata amerindiana a înfrânt armata generalului Cu ster. Cohorta traverseaza câmpii urât mirositoare. de neînteles. Fiind ea însasi coleoptera. O gargarita întreaba ce este s i i se raspunde ca e coleoptera. Daca albii reuseau sa "îmblânzeasca" sau sa di struga un trib de o suta cincizeci de persoane. albii nu vor mai îndrazni niciodata sa nu-i respecte. Straduindu-se sa ramâna în simbioza numai cu lumea lui. În America de Nord. Dupa 1900. Nu exista un mare rege nobil. dupa ce au suferit o astfel de umilire. cei mai multi murind de boli aduse d e occidentali. ca sa se destinda. La batalia de la Little Big Horn. Un vechi proverb mirmeceean spune: Tot ce pleaca într-o directie. ci sute de sefi în miscare. s-a putut vedea c ea mai mare adunare de indieni: zece pâna la douasprezece mii de indivizi dintre c are trei-patru mii de razboinici. a crezut ca amerindienii se vor in tegra în melting-pot precum negrii. acum face alta în sens invers ca sa explic e celorlalte aceasta misterioasa tara a Degetelor si sa ajute astfel la evolutia civilizatiei sale. Sunt doar vreo suta. furnicile se grupeaza pe mal. irlandezii. Toate se straduiesc sa pastreze jaraticul protejându-l cu frunze. sunt ca niste caderi de stânci pravalite din cer. acele fr ucte de frasin si de ulm. Considerau ca. inclusiv batrâni. societatea avea o structura mai disparata. Era destul sa fie taiat capul regelui pentru ca societatea sa se prabuseasca. Edmond Wells. Numai Pr intul 24. se duce sa manânce câteva turme de purici de frunze care trecea . ARTA Imediat ce lumina soarelui de afara se face mai puternica decât lumina jar aticului din interior. sa schimbe lumea. Pâna în 1900. triburile au fost reduse unul dupa altul. Cu toate astea a fost un mare masacru. volumul III 116. P rintesa 103 este constienta ca dupa ce s-a lansat într-o cruciada în urma careia a d escoperit misterioasa tara a Degetelor. amerindienii erau zece mil ioane. furnicile se refugiaza la adapostul unei buturugi scobite. Au fost foarte surprinsi când au vazut ca albii omorau pe toata lumea. E dimineata si caldura devine sufocanta. Rareori existau morti. insecta nu insista si . împreuna. guvernul american a încercat sa le distruga. Trec p rin paduri de ferigi care invadeaza totul Roua le biciuieste pe furnici si face sa le cada antenele lipicioase pe obraji. indienii din America de Nord au rezistat relativ multa vreme. dar au impresia ca pot. erau nevoiti sa atace din nou al t trib de o suta cincizeci de persoane. Dar asta era o viziune redusa.

Dar 103. Tot din cauza piramidei din padure? Ca întotdeauna. 7 repereaza un limax pe care îl asasineaza cu voiosie în numele artei. Maximilian urmari uluit imaginile care defilau pe ecran. Prefectul voia sa stie cum se prezenta situatia. s . de ploaie si de frig. Ca sa reproduca bine forma exacta a fiecarei insec te. care a observat foarte bine. adica sprâncenele. rezuma 7 din ce în ce mai inspirata. asta este arta. Apoi descrise problemele de la lic eu si computerul îi propuse sa faca pentru el cercetari în istoria asediilor fortare telor din Evul Mediu. le cere sa pozeze în fata focului si le reproduce umbrele pe frunza. Dar le vine greu sa-si reprezinte un organ atât de complex. E un lac excelent. Astfel încât Degetele au totdeauna ochii curati fara sa aiba nevoie sa-i fre ce sau sa-i linga. Comisar ul Linart îl informa ca manifestantii erau blocati în liceu. Trebuie cautat alt ceva. Furnicile lichidasera primul mister al Degetelor. arta înseamna fabricarea de desene si de obiecte care nu folosesc la nimic. Cu ajutorul modemului. 117. dar care seamana cu ceea ce exista deja. nu în ei. Printesa 103 vine sa vada si spune ca. de vânt. Mai aveau de descoperi t "umorul" si "dragostea". Lucrul cel mai formidabil în arta este ca cu cât faci mai multe descoper iri. ceea ce face ca apa sa cada în jurul ochil or. Dar daca asta se dovedeste insuficient. Printul 24 si 10 o asculta pe Printesa 103 care le vorbeste despre Deget e. Datorita pleoapelor. Problema e mentinerea pigmentilor. Si se mai întreaba cum sa surprinda în imagine decorurile vegetale din jur. .Vrei sa vorbesti despre asta? Maximilian se scarpina în barba gânditor. LACRIMI: Ochii Degetelor au si lacrimi. De data asta e vorba de o razmerita într-un liceu. Trebuia sa o inventeze pe cea care corespundea cuceririi unu i liceu de beton în forma patrata. Balele de limax nu dilueaza pigmentii si se usuca întarindu-se. Efectul obtinut este superior celui al salivei sale. E vorba de o linie de peri situata deasupra ochilor si care opreste apa de ploaie. cu atât apar mai multe probleme noi si pasionante. Maximilian fu uimit de calitatile acelei masini capabila s a treaca drept un interlocutor adevarat doar legând frazele între ele. da. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU . 7 începe o fresca mare în marime naturala unde are de gând sa reprezinte proce siunea "revolutia Degetelor".Pari preocupat. Suna telefonul.u pe-acolo. Acum îsi aduce bine aminte. 7 se întreaba cum sa reproduca efectul de profunzime al teritoriilor vizit ate. masina se bransa pe reteaua de enci clopedii istorice: si îi prezenta imagini si texte. 7 este cuprinsa de o exaltare care o îndeamna sa se cufunde si mai profund în munca ei. SPRÂNCENE: Degetele au ceva foarte practic la nivelul ochilor. emise computerul. Se ajuta cu saliva dar asta nu face decât sa dilueze nuantele. ochii lor sunt în permanenta acoperiti de o pelicula fina lubrifianta tra nsparenta care îi protejeaza de praf. spune ca asta nu e tot. un fel de perdele mobile care cad la fiecare cinci secunde. -Nu. Teste aza balele de limax. din timpul nostru. mai au ceva: cavitatile lor ocul are sunt usor înfundate în raport cu capul. împresurati de politie. Imaginea ameninta sa se stearga dintr-un minut în altul. E un sistem de injectare de saliva ocular a care permite lubrifierea si în acelasi timp spalarea lor. Arta este încercarea de a reproduc e na tura. 10 ia notite. Existau sute de tehnici de asediu. Furnicile încearca sa-si imagineze acesti ochi foarte complicati ai Degete lor. raspunse Maximilia n.

Acolo va fi în curând un adevarat iad. Timpul este dusman ul lor cel mai mare. Prefectul îl felicita. Cunosti multe perechi care nu se cearta? Închipuie-ti atunci ce îns eamna ca cinci sute de oameni sa traiasca într-un liceu blocat! Probabil ca deja a u început sa se certe pentru apa. Prefectul sublinie faptul ca de fiecare data când îsi trimitea oamenii sa atace. Citesti si pe urma scrii chiar tu. Poate ca putea sa profite de esecurile si de initiativele lor.Nici vorba! exclama înspaimântat prefectul. Pâna la urma.Nu exista problema care sa nu se rezolve. Revolutia din Chengdu. Edmond Wells se gândise la toate.. Macar pentru a avea timp de reflectie si de odihna. Comisarul Linart îsi anunta intentia de a pune la punct o tehnica de asalt pentru cucerirea liceului. Asa ca lasa-i sa fiarba în suc propriu. Regula revolutionara nr. având fiecare în fruntea lui un sef care sa . în fruntea unei revolutii trebuie sa fie cel putin sapte-op t persoane. Societatea începe deja sa devina dificila când într-un apartament locuieste mai mul t de o persoana.i ca nimeni nu mai putea sa intre sau sa iasa.. 3: Este posibil sa conduci o multime în timpul un ei confruntari divizând-o în grupuri mobile. de revolutie. Re volutia din Renania si cea a Urechilor-Lungi din Insula Pastelui. Era obsedata de o fraza din lectia de istorie: "Cei care n-au înteles gres elile trecutului sunt condamnati sa le repete". Poate ca toti acei utopisti din trecut nu murisera degeaba . Cum sa reusesti în mod practic o revol utie. 118.. din cauza televizorului c are s-a stricat sau din cauza unora care fumeaza lânga altii care nu suporta fumul . Vru sa ia notite. Julie consulta Enciclopedia cunoasterii relative si absolute în cautarea pasajelor care se refereau la revolutii. Rasfoi cartea în cautarea tuturor experientelor posibile. Am promit plângeri oficia le. Realizase o adevarata lucrare interactiva. Totul est e sa aplici o anumita tactica: sa nu faci nimic si sa-i lasi sa fiarba în suc prop riu. Deci. Julie devora istoria revolutiilor cunoscute si cea a revolutiilor necuno scute consemnata de Edmond Wells. Regula revolutionara nr. Sper ca nu vrei sa transformi niste mici zurbagii în martiri? . . . Elibera apoi soarecii albi care foloseau drept cobai si broastele tes toase. pentru lucruri furate. . ca niste sob olani închisi într-o cutie.Dar vorbesc de rasturnarea lumii. zi si noapte. La sfârsitul cartii erau pagini albe la începutul carora s cria: "Noteaza aici propriile tale descoperiri". J ulie scrise: "Contributia lui Julie Pinson. Toti oamenii din carti er aud discursurile instigatoarei lor si sunt îngrijorati. cruciada copiilor. E greu sa traiesti în grup. Mai bine sa-i lase în pace si pâna la urma se vor sfâsia între ei. În plus. Singura în clasa pustie. care nu figura în cadrul examenului de la b ac. 2: O singura persoana nu este de ajuns ca sa mânu iasca o multime. Fragmentul nr. dragul meu Linart. Un ciob de sticla o rani la antebrat si supse sângele care picura. insista prefectul. adaugat dupa experienta la liceul din Fontainebleau.Sa stii. 1: Concertele de rock degaja destula energie si genereaza destula antipatie ca sa provoace miscari de multime de tip revolution ar. Consemna în scris concluziile si parerile despre viitor. Linart suda si mai mult rândurile asediatilor si îi facea si mai s olidari. Lucrul cel mai important era sa împiedice ca razmerit a sa ia amploare.. cântecele lor împiedica pe toata lumea sa doarma. Regula revolutionara nr. ca e foarte greu sa traiesti în societat e. REGULILE REVOLUTIEI Julie se duse în laboratorul de biologie si sparse toate sticlele pentru e xperiente. Trebuia sa afle cum reusisera sau nu reusisera ceilalti si sa-si faca revolutia sa beneficieze d e aceasta experienta. Apoi se refugie în sala în care profesorul de istorie o provocase sa invente ze o revolutie fara violenta capabila sa schimbe lumea. dragul meu Maximilian. dar foarte interesanta si care putea sa fie studiata ca atare. 1. re volutia era o materie ca oricare alta.

Sterse cu mâna aburul de pe oglinda chiuvetei si. îsi zise ca e frumoasa.. pe masura ce comunitatea învata sa se autoadministreze. un pulover si o camasa albas tra. din deductie în deductie. momentului potrivit. dupa e prea în ceea ce priveste legumele. Utopistii erau masacrati în timpul actiunii si serveau drept martiri peste care îsi asezau jilturile acesti smecherasi. nu arata rau deloc. dar Io sif Stalin domnise. Pentru prima data în viata ei nu mai era îmbracata în negru. dar Robespierre domnise. Julie îsi spuse ca în lume nu exista morala. cea a cipailor din India. chiar daca mai târziu slabeai frâul. deschisa larg. dar stia ca altii puteau sa apara dintr-un moment în altul. revolta lui Zapata din Mexic. lua hainele. Regula revolutionara nr. Zoe intra în clasa. nici în cea a revolutiilor. Niciodata nu fusese o eleva atât de asid ua. . e neaparat nec lor. PARTIDA A TREIA CARO 120. tot pentru prima data. Blugii erau al bastri. ar fi v rut s-o înrudeasca cu o veche revolutie cu conditia sa gaseasca una simpatica. daca exista un Dumnezeu. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. la originea revo lutiilor existasera numai sentimente bune. Revolutia noastra nu e înrudita cu nici o veche revolutie. Sa fii mâna forte era o datorie. creatorul Armatei Rosii. 119. Îmbraca hainele aduse de Zoe. Chiar era sigura de asta? Bifa aceasta ultima fraza. Înainte e prea devreme. la fel si camasa. probabil ca avea foarte m are respect fata de om daca îi lasa atâta liber arbitru si îi permitea sa faptuiasca u n numar atât de mare de nedreptati. 4:O revolutie reusita provoaca neaparat invidii . fusese asasinat. Comuna din Paris . revolutiile din 1789 din Franta si din 1917 din Rusia. Chiar daca nu se stie exact ce este revolutia. Revolutia noastra nu e dogma tica. Che Guevara fusese asasinat. s i constata nu numai ca Enciclopedia era simetrica în modul de aranjare al capitole lor. Îi multum i lui Zoe. revolutia ei era o bijuterie nou-nouta pe care trebuia s-o a pere de pradatorii interni si externi. Sub apa fierbinte. Existau constante. Trebuia sa te porti d ur înainte de a-ti putea permite luxul blândetii. Cazul e foarte clar de legume. trebuie neaparat stiut c eea ce nu este. În general. Julie se freca cu un sapun tare. Pâna la urma. dar Fid el Castro domnise. ... Deocamdata. Daca vrei sa ai o gradina esar sa cunosti momentul propice plantarii si recoltarii nu trebuie sa te înseli asupra târziu. Revolutia noastra nu este violenta. Îi îndepartase pe confiscatorii din prima zi. Dar existasera în trecut revolutii "simpatice"? Lua iar Enciclopedia de la început. MIJLOCUL POVESTII Acum Julie Pinson era curata. Aduse o pereche de blugi.dispuna de mijloace de comunicare rapide cu ceilalti sefi. vrând parca sa-si smulga vechea piele. Danton fusese asasinat. Învata pe de rost pasaje întregi. Mai c iti câteva pasaje si îsi zise ca. În orice caz. Studie revolta lui Spartacus. închise acea enciclopedie de care nu se mai despartea si pleca spre dusuri. Se privi în oglinda. ENCICLOPEDIE CÂND TREBUIE SA PLANTEZI: Când întreprinzi ceva. Apropie. ci si ca unele fraze întregi erau lizibile. Apoi aparea totdeauna un smecheras ca re profita de confuzia generala ca sa confiste elanul tuturor si sa instaureze t irania. ajunse la concluzia ca statele precare nu-si pot permite deliciile exercitiului democr atiei. Si asta îi dadu o idee.Nu mai poti sa te plimbi de colo-colo cu rochia ta de fluture. Si. Leon Trotki. Trebuie cu orice pret sa se evite confiscarea revolutiei de la cei care au inv entat-o.

Relatarile e i devin din ce în ce mai epice. volumul III 121. În pozitie verticala pe doua picioare! Toate insectele prezente încearca sa-si imagineze cum se poate merge pe do ua picioare. 5 vrea sa încerce sa mearga ca Degetele pe cele doua picioare din spate. FIZIOLOGIA DEGETELOR Degetele nu sunt în realitate numai extremitatea picioarelor lor. Vinetele: se planteaza în martie (bine expuse la soare si se recolteaza în s eptembrie. ea reuseste sa se mentina a proape doua secunde practic dreapta. fac lucruri extraordinare: înnoada fire. Cu Degetele lor. Degetele sunt. ceea ce le permit e sa zgârie sau sa taie cu multa precizie... Apoi a crezut ca configuratia mâinilor. Sfecla rosie: se planteaza în martie si se recolteaza în octombrie. FRÂU LIBER Revolutia Degetelor progreseaza. semna leaza ea. Ele permit Degetelor sa stea în pozitie verticala pe cele doua picioare di n spate fara sa cada. Strângând cele cinci Degete. Toate celelalte insecte contempla spectacolul. doua gheare la capatul fiecaruia dintre cele sase picioare ale noas tre. se afla la originea civilizatiei lor. Castravetele: se planteaza în aprilie si se recolteaza în septembrie.Sparanghelul: se planteaza în martie si se recolteaza în mai. dispun de un pinten cu capat rotunjit capabil sa striveasca pe oricare dintre noi. au un tais. Fiecare Deget se articuleaza în trei bucati. De acolo de sus. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. probabil un cuib de veverita parasit. Sprijinindu-se de peretele adapostului cu cele doua picioare mijlocii si folosind picioarele din fata ca sa ramâna în echilibru. dar si veveritele au doua mâini cu d egete si nu fabrica nimic cu adevarat interesant. Edmond Wells. Cu doua Degete pot sa formeze un cles tisor. rup frunze. ceea ce-i permite sa adopte f orme diferite si sa se joace cu celelalte. dar de aici pâna la i merge numai pe doua picioare. Întinzând un singur Deget. au vazut deja veverite sau sopârle asezându-se fara sa cada pe p icioarele din spate. Cartoful: se planteaza în aprilie si se recolteaza în iulie. Prazul: se planteaza în septembrie si se recolteaza în iunie. Poate ca felul ciudat în care gândesc Degetele se datoreaza mentinerii în echi . sunt dotate cu o terminatie tentaculara cu cinci extremitati. Printesa 103 vorbeste mai departe de Degete. Dar la fel ca degetele. O coleste câteva plante de sparanghel salbatic. Întinzând si strângând Degetele. Morcovul: se planteaza în martie si se recolteaza în iulie. Tomatele: se planteaza în martie si se recolteaza în septembrie. Degetele sunt un instrument formidabil. 10 începe sa redacteze un feromon-memorie complet de spre tema zilei. Sigur. terminate cu niste gheare plate. pot sa formeze un mic receptacul ca sa adune lic hid. În loc sa aiba ca noi. Pentru ca timpul se racoreste. furnicile urca într-un pin înalt si se adapostesc într-o gaura a scoartei. Printesa 103 se afla în fruntea micii multimi pestrite.. Informatia o face pe 103 sa reflecteze. în plus. alune când ca un sarpe printre balarii.. care le permite sa fabrice obiecte comp licate. Picioarele lor calculeaza în permanenta echilibrul cel mai b un. trebuie sa admiram si ceea ce ei numesc "picioar e". Printesa îsi punea de mult timp într ebari despre gândirea exotica a Degetelor. vad ceva mai departe si zaresc mai multe lucruri. Un moment îsi închipuise ca de vina este ta lia lor mare. da copacii sunt si ei foarte înalti si nu au televizor si nici masin a. În acel adapost. Ceapa: se planteaza în septembrie si se recolteaza în mai.

Asediatii nu vor suferi de foame . Cu multa asiduitate si atentie. vad mai departe. Nici sopârlele nu stau mai mult de cât eva secunde în aceasta pozitie precara. Trecura la treaba. Într-adevar. Îsi zise: "Regula revolutionara nr. totul era important. 5: În fond. mese pe care sa manânci. E foarte greu. bucatarie. DA ÎN CLOCOT . Tinerilor care voiau sa alinieze corturile. Apoi se duse în sala de geografie. Lectur a invers în oglinda îi dezvalui noi texte ascunse printre texte. Un liceu nu era într-adevar un loc practic de facut revolutie. Din fericire. Dupa masa. catargul cu drapel si totemul furnicilor confectionat din poliester. Începura prin a se numara. Liceul dispune de congelatoare imense pline cu tone de alimente diverse. sprijinita pe un trunchi. Leopold l e spuse sa le plaseze în cercuri concentrice.Totul e foarte instabil! Erau de acord. câte alimente. dispuneau de un numa r mare de astfel de articole. Degetele sunt singurele animale care merg în permanenta pe cele doua picioare din spate. anunta ea celorlalte înainte de a cadea si ea. Julie se uita la ele încântata si geloas a în acelasi timp. Ji-woong sugera sa se faca un inventar complet cu tot ce continea liceul . Picioarele o dor cumplit si se arcuiesc. Printesa 103 încearca sa se ridice pe picioarele din spate. Pe urma . Fetele de la clubul de aikido se organizasera în serviciu de ordine si con tribuiau la buna functionare a revolutiei. Perechile se sarutau. în timp ce dormitoarele internatului fusesera concepute doar pentru doua sute de elevi. 103 îsi pierde echilibrul si cade în fata.libru pe cele doua picioare din spate. un baiat urca pe podium si începu sa cânte melodii languroase. Cocotate astfel. Învingându-si durerea. Masa fu servita la cafenea. reuseste sa se mentina pe picioare putin ma i mult timp. articulatiile gleznelor se rasucesc si se albesc din cauza presiunii. Julie spera sa descopere marile reguli revolutionare si sa gaseasca ce forma de societate utopi ca ar fi putut sa functioneze aici si acum. avea electricitate. Avea sa serveasca la discursuri si la concerte. Câte cearceafuri. 123. Îsi zice ca nu va mai repeta figura. cearceafuri ca sa faci corturi si toate uneltele neces are pentru mesterit. Liceul era ocupat de cinci sute doua zeci si un a de persoane. felul în care îsi administreaza teritoriile si pâna si ambitiile. încearca sa faca câtiva pasi. dormitoare unde sa dormi. abia reusind sa amortizeze socul cu picioarele d in fata. Agita zadarnic cele patru picioare ca sa se stabilizeze si cade pe o parte. dupa cunostinta ei. Pentru fiecare dintre aceste experiente. Pe doua picioare e de-a dreptul fantastic. Pe latura dreapta a liceului instalara un podium lipind mai multe birour i. telefon. to ti încercau sa profite. 122. revolutia este destul de afr odisiaca". Pe rechile începura sa danseze lent pe peluza. Voia neaparat sa devina experta în revolu tie si deschise Enciclopedia ca sa studieze noi experiente revolutionare. câte cuverturi. 5. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI FOURIER: Charles Fourier a fost fiul unui postavar nascut la . stabilirea unor obiective si organizare. s ublinie greselile si inovatiile. Revolutia trebuia acum sustinuta: prin întronarea disciplin ei. Constienti ca situatia era efemera. Julie propuse sa se ridice corturi în centrul peluzei cu ajut orul cearceafurilor si al maturilor cu coada. Paul trecu în revista rezervele cantinei. Ansamblul va forma o spirala având în ce ntru focul. creierul. Julie facu o nota pe margine. totul s-a adaptat: ochii.

Fiecare falanga este adapostita într-o casa-cetate pe care Fourier o numes te "falanster". Toata lumea vrea sa iasa cât mai repede din gaura copacului. Sa fugim. în câteva secunde. Ieri seara. A vrut sa schimbe lumea. E panica. mai ales în Argentina.. el a dat dovada de ambitii uimito are pentru omenire. focul sporeste si le înconjoara cu fum. cu peretii ei de marmura. Care se numeste. Printesa 103 ridica antenele. încercarea a fost un fiasco total. La primul nivel. în Mexic s i în Statele Unite. era de fapt chiar veverita. locuitorii falansterelor ar cunoaste o evolutie naturala. Porcar ia. Conducerea este restrânsa la strictul minim. El descrie foarte precis falansterul ideal: un castel de trei pâna la cinci etaje. Sunt prinse în capcana. Nimeni nu a avut timp sa reactioneze. Comunitatea. strazi racorite vara cu jeturi de apa si încalzi te iarna cu camine de mari dimensiuni. au luat f oc si alte frunze. Fourier si-a renegat toti discipolii. rasturnând totul în calea lui si prabusind furnicile în fundul trunchiului scobit.Besancon în anul 1772. era locul cel mai îngrijit. fum care începe sa le asfixieze. Atunci s-a hotarât sa se casatoreasca si a devenit casier. de la o zi la alta. La moartea sa. În centru se afla un Turn de Ordine. paznicul de noapte. Ieri seara. în Brazilia. Fourier si-a explicat proiectele în 1 793 membrilor Directoratului care au râs de el. iar în dimineata asta. Trezirea e brusca. Edmond Wells. Acea lumina si ac ea caldura nu provenea deloc de la rasaritul soarelui. Charles Fourier era convins ca daca ideile sale erau aplicate întocmai pes te tot în lume. feromon i întepatori se revarsa peste tabara revolutionarelor pro-Degete. Trezit de foc. acele frumoase lu mini irizate galbene si portocalii s-au transformat în monstri carnivori luminosi. marele animal sare brusc afara din gaura. Aceasta evolutie s-ar manifesta în special prin cresterea unui al treilea brat la nivelul pieptului. se dovedeste ca ceea ce luasera drept un cui b de veverita era într-adevar un cuib de veverita. înlocuieste familia. 24! . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. dar se uitase sa se prev ada usi si porcii trebuia sa fie introdusi cu ajutorul macaralelor. numai ca ceea ce crezusera ca e muschi în adâncul scorburii. Acesti câini-lei ar fi servit atât la calarit cât si la paza falansterului . toate s-au culcat visând tehnologiile futur iste ale Degetelor si infinitatea aplicatiilor lor. Alarma. Asta a fost destul ca s-o aprinda si. Când avea timp li ber. volumul III 124. furnicile inginere ale focului au adormit lasând jaraticul lânga o frunza uscata. Printesa 103 îl cauta cu disperare pe Printul 24. unde s unt instalate observatorul. incendiu. Charles Fourier îsi cultiva obsesia cautând o societate ideala pe care a descri s-o în cele mai mici detalii în câteva carti printre care si Noua Lume industriala si societara. în piata centrala. Conform acestui utopist. Emite feromoni de apel. clopotul. vizibila pe organismul lor. Din cauza problemelor arhitecturale. Falanstere aproximative sau comunitati de acelasi gen au fost create de discipolii lui Fourier peste tot în lume. nu mai exista raporturi parentale. De la revolutia din 1789. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR Feromon de alarma. pe care o numest e falanga. Ca lucrurile sa fie si mai complicate. telegraful Chappe. Hotarârile importante se iau în comun. De fapt. A dorit sa se faca încrucisari între lei si câini ca sa creeze o noua specie d omesticita. Furnicile au un mic soare al lor în adapostul lemnului de pin. Un american a construit un falanster respectând întocmai planurile lui Fouri er. nu e dimineata. n u mai exista raporturi de autoritate. Fara familie. Atâtat de curentul caderii. oamenii ar trebui sa traiasca în comunitati mici de o mie sase sute pâna la o mie opt sute de membri. Acum.

Uite unde a ajuns vrând sa le copieze prea repede. dar nu au destula forta. În jurul lor. Dar noaptea nu ramâne întunecoasa multa vreme caci. 1 + 1 = 3. Nu mai are importanta cine a avut dreptate si cine nu.. În timpul primei cruciade. Nu e însa momentul sa fie nostalgic a dupa televiziunea Degetelor. E ciudat sa parasesti acea lume vie si calda ca sa dai afara peste frig si întuneric. emite 5 în confuzia generala. Escadra. Daca nu actionam. Focul ia proportii. Sa folosim la maximum ideile si imaginatia tuturor. incendiul din Atlanta. ÎN PLINA FIERBERE În seara celei de a doua zile. S-a transformat într-un monstru imens c are se mareste cotinuu si se întinde si. Furnic ile care fusesera în împotriva focului semnaleaza ca ar fi fost mai bine daca ar fi fost ascultate: focul trebuie sa ramâna tabu. Focul si-a pierdut din timiditate. cu focul rosu pe urmele ei. tot felul de insecte fug cuprinse de panica. Nu-l vom gasi. Redescopereau c . Sa profitam. nu prea se arata entuziasmata în ciuda strigatelor lui 103. Corpur ile li se prabusesc printre frunzele uscate aprinse si ard imediat. Furnicile introduc deci crenguta si se catara la capatul ei ca sa faca d in ea o pârghie. Fiecare încearca sa se salveze cum poate. Flacari lungi ating peretii interiori. 5 simte cum i se aprinde capatul abdomenului si îl stinge frecându-l de iarba. pamântul e rosu. biata creatura se ratacea tot timpul. care fusese martora rezultatelor nule ale pârghiei asupra oului g igantic. 125. Totusi. 103 se gândeste. se încapatâneaza sa le urmareasca. Raul pe care îl poate provoca tehnologia Degetelor prost co ntrolata. Forta lor e înzecita Coleoptera e scoasa din gaura. brusc. focul nu prezinta numai inconveniente. Lovesc cu capetele si împing cu picioarele ca s-o scoa ta afara. De data asta treaba merge. sa întârzie în cautarea sexuatului.Dar îsi aminteste. Printesa 103 alearga. Revolutionarele pro-Degete încearca sa urce peretele dar multe cad. 5 o îmbrânceste si îi indica o gaura în lemn facuta de o insecta xilofaga si astupata deja de o coleoptera prea mare. Asta ar putea sa fie deviza Revolutiei Furnicilor. poate cu siguranta sa fie reparat de o alta tehnologie a Degetelor bin e controlata. desi nu are picioare. Cele opt "furnici" nu mai cântau. Li se raspunde ca nu e momentul pent ru astfel de discutii. Iarba e rosie. Natura freamata si se împodobeste cu nuante purpurii. Trebuie ca împreuna energiile noa stre sa fie supradimensionate. coacs ii sunt rosii. grupurile de rock se formau spontan si se s uccedau pe podium. suflul fierbinte al unei explozii le arunca înainte. Insecte xilofage sapa peretii ca vernei de lemn cu mandibulele. Deodata. Suntem aici cinci sute douazeci si unu de oameni. Focul creste în intensitate. Carapacele s e topesc. evenimentu l o sa moara. Cere celor douasprezece exploratoare sa-ia o crenguta si sa o intr oduca în interstitiu ca s-o foloseasca ca pârghie. Julie avea un ton din ce în ce mai hotarât. nimen i nu are alta solutie si nu e timp de gândit la alte idei. 8 se lasa sa atârne în gol si face tractiuni ca sa atârne mai greu. Se adunasera la clubul lor de muzica si tineau sfat. cu antenele lasate pe spate. Oricum. indiferent de locul unde se afla. . tr ebuie sa-si salveze cu orice pret chitina. întreg copacul se transforma în torta. Toata lumea îsi ia picioarele la spinare. Furnizeaza un plus de ene rgie insectelor a caror vioiciune depinde de temperatura 24! emite Printesa 103.. În sfârsit . o iesire din acel focar.Trebuie sa dam avânt Revolutiei furnicilor. Dar a sta fusese deja înscris pe drapelul care flutura în vârful catargului. Sa încercam sa iesim de-aici. Nici urma de Printul 24! Scena aceasta teribila îi aminteste Printesei 103 de un mare moment din fi lmul Pe aripile vântului. Si pentru ca Printesa 103 pare ca vrea. Se întrerupse apoi adauga: -.

profesionisti confirmati ar veni la intervale regulate ca sa-i sustina pe debut anti. bogati. la o adica. Pentru a sustine interesul si ca sa se evite ca cele doua ore sa fie. Oamen ii vor putea astfel sa ne sustina de la distanta. Acest tip de loc deschis ar putea sa se numeasca astfel: . Cu ajutorul acestei mesagerii. ele ar fi putut sa raspândeasca ideile Revolutiei furnicilor. vor exploata un rele u informatic ca sa-si raspândeasca ideile si sa teasa o retea de calculatoare.Da. Ei s-ar folosi de acest teatru ca de o trambulina. publicul risca sa suporte unele afronturi.Acum noi trebuie sa dam impulsul pentru ca toti ceilalti sa ne urmeze. "furni cile" îsi perfectionau proiectele.eea ce aveau deja. într-un teatru des chis. Propunerea fu aprobata. 126. dar n umerele proaste vor fi huiduite si cele bune retinute. admise Paul. publicisti. deci. . în doua ore. autohtoni sau strain . Se întinsera cu totii în încaperea unde obisnuiau sa faca rep etitii. Cu un astfel de sistem. . sa ne trimita donatii.sala de concerte deschisa: pentru cântareti si muzicieni începatori. treptat. frumosi. vor avea dreptul la un s pectacol de o mare diversitate. Ei ar consimti de buna voie la asta caci. urâti. Afara. E o utopie frumoasa. vom putea sa ne exportam revolut ia. Copii. distractia din a treia seara era si mai deliranta decât în zilele pre cedente. Ar trebui sa se organizeze o retea de "locuri deschise" unde fiecare sa poa ta. 1 + 1=3 înseamna ca fuziunea talentelor este superioara simplei lor însumari. preciza Ji-woong. Julie si prietenii ei nu participau. .galerie deschisa: unde pictorii si sculptorii înca necunoscuti sa dispuna fiecar e liber de doi metri patrati. toata lumea si-ar prezenta propriul numar sau scena lui fara selectii prea labile. .De ce sa nu ne dotam cu un serviciu telematic? sugera Francine. veniti în cutare zi si în cutare loc". David spuse ca în liceu existau computere. . totul devine posibil. sau nu le da voie sa iasa la lumina decât dup a ce îi pune sa treaca prin tot felul de site care. adica un proiect original exprimând cel mai bine ceea ce poate sa faca. fara sa treaca prin agentiile tradit ionale care sunt vesnic pe post de sas. Cu aceste locuri deschise. fiind destul sa-ti spui prenumele) si sa nu depasesti sase minute. . Bransate la Internet.Fiecare proiect retinut va trebui sa aiba aplicabilitate practica pent ru a alimenta cu finante Revolutia. informaticieni. tineri. Pentru ca acest tip de te atru sa fie viabil economic. batrâni. saraci. Profesionistii ar dispune astfel de locuri de unde sa recruteze talente noi. Julie le spuse tuturor ca era timpul sa se culce. spuse Julie. fara diplome si fara recomandari deosebite.cinema deschis: cu scurt-metraje de zece minute propuse de cineasti debutanti. doar o defilare de debutanti plini de stângacie. De exemplu. . spectatorii si-ar cumpara locul la preturile normal e.galerie de inventii deschisa: aceleasi imperative de spatiu pentru inventatori ca si pentru artisti. . Sugerez sa ne gândim la asta toata noaptea si mâine dimineata sa ne întâln im pentru ca fiecare sa-si propuna capodopera. Computerele mai puteau fi fol osite si la crearea de societati comerciale si. Pe la trei dimineata. Fiecare într-o sala de clasa. Singurele imperative: sa se înscrie cu cel putin o ora înainte de începerea sp ectacolului (fara sa prezinti acte. le anuleaza tot farme cul. scriitori. Acest sistem de prezentare libera ar trebui sa fie valabil si pentru arh itecti.La asta ar duce un sistem special functionând la apogeul sau. sa-si prezinte operele publiculu i. sa ne p ropuna proiecte. chiar daca ar anunta: " Daca vreti sa vedeti urmarea piesei. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN LOCURI: Sistemul social actual nu e bun: el nu permite tinerelor talente sa iasa la lumina. pentru a câstiga bani fara a iesi din liceu. re cunoscu Francine. se potriveste mai bine decât "Libertate-Egalitate-Frater-nitate". În lipsa unui releu mediatic.

Ideea însa prinde. Fri pte. Si rataceste printre cadavre în cautarea prietenului ei ratacit. Daca vrei sa manânci ceva f ript. dar pentru ca furnicile nu cunosc în ca culpabilitatea. 15 a descoperit o prima lege a gastronomiei. Desprinde cu mandibulele o ciosvârta de lacusta fripta si îsi apropie vârful labialelor. Acum toate stiu ca 24 este mascul si 103 femela. se naste un nou comportament mirmeceean: bârfa despre viata persoan elor cunoscute. În caz de cat astrofa. cu o pofta de mâncar e sporita. Revolutionarele pro-Degete se numara. Degetele manânca alimentele arse. tot spre vest. S-a atasat mult de aceasta 24. propune tuturor sa porneasca în cautare de hrana. precizeaza alta. din ce în ce mai angoasata. Printesa 103 le spune ca. în urma aceste i conversatii. 15. Multe au muri t. cel mai bine scapa totdeauna responsabilii. asa ca prefera sa se întoarca la cuiburile lor ancestrale sau la jungla lor preistorica unde vor dormi noaptea fara teama de a fi trezite de flacari carnivore. Cele din jur nu sunt convinse. si le plac tare mult acele bunatati fripte. acolo sus. Uneori ch iar le cere unor furnici sa-si lase hrana ca sa vada daca nu e cumva vorba de pr intul 24. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Si astfel. mai întâi trebuie sa astepti sa se raceasca putin. focul are nevoie de vânt si de combustibil a propiat. expe rta în vânatoare. Degetele spun chiar ca sunt mai bune decât carnea cruda. coleopterele sunt mai crocante. iar pentru cele care au reusit sa scape. LIPSA DE APA Ca sa se avânte si sa se întinda. 127. Spune ca amenintarea pancartei albe plan eaza în continuare asupra cetatii Bel-o-kan si ca daca Degetele controleaza focul . timp de câteva zile. semnaleaza o tânara belokaniana. Unde e Printul 24? Îl cauta peste tot. volumul III. albinele se caramelizeaza: un adevarat deliciu! Furnicile se reped sa-si manânce tovarasii de aventura. Grupeaza escadra si sugereaza îndepartarea de acel loc al mortii ca sa des copere noi pasuni verzi.i. Printesa 103 îi zareste ceva mai departe pe inginerii focului. limacsii îsi schimba culoarea si sunt mai usor de taiat. Negasind. Antenele îi atârna pe ochi si lasa capul în jo s. caci focul a pus p e fuga vânatul pe o raza de câteva sute de metri. Rândurile sunt rarite. 5 ia conducerea trupei. lipeste un cap la o bucata de torace în încercarea de a-si recons titui tovarasul pierdut. Unde e 24? repeta ea alergând în dreapta si în stânga. Printul 24. carapacea se sfarâma si se mesteca mai usor. Toate gusta din insecta fripta si gasesc ca e buna. Alteori. Furnicile si Degetele fiind omnivore. Pretul acestei lectii: nu-s i mai simte extremitatea labialelor si. toti ar dispune atunci de aceleasi sanse si ar fi judecati numai dupa singure le criterii obiective: calitatea si originalitatea muncii lor. E calda. Edmond Wells. nici aducerea în judecata. singurul mod de a rec unoaste gustul unui aliment va fi sa adulmece cu antenele. Fripti. cearta nu dureaza. fiind ocupata cu cautarea lui 24. Pacat ca aceasta apa nu a cazut mai devreme. fenom enul nu ia o amploare prea mare. O burnita neastept ata l-a redus la tacere. Unde e Printul 24? emite printesa. Deoarece înca nu exista presa la revolutionarele pro-Degete. emotia a fost mult prea mare. 15 apu ca cu curaj ramasita unei insecte calcinate. În cele din urma renunta si ramâne foarte abatuta. Se stârneste o încaierare între c ele care sunt pro si cele care sunt anti foc. N-are timp sa guste nici macar o bucatica pentru ca sare în sus de durere. Printesa 103 e totusi anxioasa. Fripte. Printesa 103. incendiul s-a multumit sa mistuie copacul. este posibil ca ceea ce e comestib il pentru Degete sa fie si pentru furnici.

zise Julie. 128. propuse Julie. Daca doar o sa ne distram. locuitorii acestui tip de case vor trai deplin în mijlocul na .Ideea mea este sa înfiintam o agentie de arhitectura ca sa fabricam case inserate în coline.E bine. Aprinse un ecran si arata serverul. N-ar fi cam întunecoas e? întreba Julie. o fereastra zenitala care permite sa se vada în permanenta succesiunea zilelor si noptilor. Le prezenta apoi câteva schite si esantioane. Ji-woong le arata serviciul agora care permitea dezbaterile publice. doua tehnici ale caror ravagii le-a putut evalua. .Ar fi bine sa ne întâlnim în laboratorul de informatica în fiecare dimineata l a noua ca sa trecem în revista situatia. care permitea contactatilor sa se înscrie în programul în curs. O furnica inginera a focului insista sa se recupereze putin jaratic care sa fie întretinut într-o piatra scobita. . nu numai m atasea viermelui de matase. înregistrase numele "Revolutia furnicilor" si înfiintase un SRL care l e permitea sa dezvolte proiecte. atât de distrugator. Colina rezista la vânt. toate vor s-o împiedice. explica el. . La început. CELE OPT LUMÂNARI Ziua a treia.Ideea mea este sa creez o colectie de haine "Revolutia furnicilor". Pe pagina de afisaj se afla simbolul lor cu cele trei furnici în forma de Y. tot prin intermediul computerului si fara sa ia sa din liceu. Voi privilegia materialele made in Insectland. de frig dar si de radiatii. Astfel. iar în vâr f. Batu pe tastatura. Ji-woong începu primul.si pârghia. Pe ecran aparu statutul soci etatii si contabilitatea viitoare. Am de gând sa reproduc motive de aripi de fluturi pe tesaturi si sa le folo sesc pe cele ale carapacei scarabeilor pentru niste seturi de bijuterii. de câmpu ri magnetice si de praf. Apoi fu rândul lui Leopold sa-si prezinte proiectul. dar 5 întel ege ca asta ar putea sa fie ultimul lor atu ca sa supravietuiasca pâna la cuib. in spirata de la insecte. deviza 1 + 1 = 3 si titlul cu litere groa se: REVOLUTIA FURNICILOR. În cele din urma nu mai sunt decât treizeci si trei de furnici. Cei Sapte Pitici aprobara. . Ji-woong deschise un modul de gestiune rezervat productiilor realizate de Narcisse. Ati el aborat proiecte care sa permita SRL-ului nostru sa functioneze? Narcisse lua cuvân tul. si serviciul sustin ere.Ce interes ar prezenta asta? . Toti fura de acord.Adica vrei sa construiesti niste case troglodite. Pamântul este cel mai bun material. Nume de cod: "Societatea Fluturele". Tr ei insecte se ocupa deci cu transportarea pietrei scobite si a jaraticului porto caliu. Cei opt se trezisera în zori ca sa-si perfectioneze proiecte le.Pamântul protejeaza ideal de caldura. de parca ar fi fost un chivot al legii. Doua furnici sunt furioase ca vad focul. care este atât de solida de usoara si de supla încât foloseste la fabricarea vestelor antiglont ale armatei amer icane. Pornise la treaba de la sase dimineata si avea deja câteva apeluri. ser viciul de informatii care anunta activitatile lor cotidiene. . E destul sa se sape o fereastra mare la sud ca solarium. dar SRL-ul nostru trebuie sa se sprijine pe baze e conomice solide. Ele urmaresc deplasarea soarelui sus pe cer. miscarea se va stinge repede. cu siguranta ca sunt în stare sa le distruga cetatea si împrejurimile.Deloc. . la ploaie si la zapad a. Anunta ca serverul "Revolutia furnicilor" fusese i nstalat pe reteaua Internet. Ji-woong îi mai anunta ca. . Toti se uitau la ecran. zalog de alianta cu zeii Degetelo r. ci si cea a paianjenului. Cree si o vitrina virtuala unde urmau sa fie pr ezentate contactatilor modelele inventate de Narcisse. cele douasprezece exploratoare si 103. plus câteva furnici din Insula Sal câmului. întretinut de trupa si prefera sa renunte.

un plan cu multe indicatii. În plus. Dotându-se cu anten e. dar si propolis. Se vor putea bronza la fereastra. Noaptea vor adormi privind stelele.Si la exterior? întreba Francine? .Deloc! De multa vreme este posibil sa se descompuna si sa sa recompuna feromoni de furnica. copaci pe peretii exteriori. numai ca nimeni nu a înteles importanta.Ideea mea este de a crea o linie de produse alimentare pe baza de prod use de la insecte: miere. se lua hotarârea sa i se a loce un buget "de cercetare" ca sa înceapa sa-si mestereasca "antenele umane".Si surse de energie? întreba Zoe. un cromatograf.turii.Sa începem prin a înregistra o marca de hidromel.Masina lui Edmond Wells descompune moleculele odorante ale feromonilor furnicilor astfel încât sa le transforme în cuvinte inteligibile pentru oameni. Dadu paginile si le prezenta o schema. . .Explicatii. zise Ji-woong tastând la c omputer. flori. bineînteles. . Era o forma de dom si parea întradevar confortabila si spatioasa. . Le prezenta planurile casei sale ideale.Glumesti? . .. Tot a sa. un furnicar. Deoarece ideea lui Zoe îi amuza pe toti ceilalti.De ce materiale ai nevoie? întreba Ji-woong. Noroc ca liceul dispune de o sectie tehnica si astfel avem la îndemâna un ad evarat atelier echipat cu instrumente de înalta tehnologie. Zoe le arata tuturor planurile aparatului ciudat desenat de Edmond Wells: doua conuri sudare de la care porneau doua anten e fine si curbe. Societatea si linia ei de alimente au fost botezate "Hidromel". Edmond Wells pretinde ca furnicile reusesc CA-uri. Fu rnicile fabrica pornind de la mierea de purici de frunze un alcool care seamana mult cu hidromelul nostru. E o casa bazata pe viata. Ideea mea e de a încerca sa fabric aceasta masina. Peretii vor fi acoperiti cu viat a vegetala si animala. Aerul va fi plin de mireasma verdetii. . . Avem tot ce ne trebuie. Luând Enciclopedia de la Julie. laptisor..Nu e rau deloc. constructiile tale nu vor distruge peisajul. E ca si cum ai încredinta studiul dialogu lui cu extraterestrii unor abatoare.Vrei sa instaurezi un dialog feromonal uman? . Comunicari Absolute. .Un spectrometru de masa. De aici ideea de a realiza mai multe varietati de hid romel. . nu ca cele din beton! Peretii vor r espira. Grupul nu parea entuziast. Fu rândul lui Zoe. ciuperci. Aceasta a doua filiala a fost botezata "Societatea Furnicarul".În Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Ideea mea este de a crea o efervescenta de comunicatii asemanatoare cu cea dintr-un furnicar. . în sens invers. . Veni rândul lui David. jeleu regal. ea descompune cuvintele noastre ca sa le traduca în feromoni de furnica. un computer si.Da. de ce n-ar reusi s i oamenii? Edmond Wells sugereaza fabricarea unor proteze nazale adaptate la sis temul olfactiv uman.Proiectul meu. . Problema e ca toate studiile stiintifice referitoare la furnici au drept scop exterminarea lor ca s a scapam de ele din bucatariile noastre. oamenii s-ar comporta mai bine. . iar un furnicar am vazut în gradina liceului. zise Julie la rândul ei. Si el este legat de o inventie bizara descrisa în Enciclopedie. Ideea mea este sa încerc sa construiesc aceasta masina. unindu-si antenele si bransândusi astfel creierele unul la celalalt.Va fi peluza. Ziua vor profita de soare. Pâna la urma cedara si Ji-woong aloca un al doi lea buget pentru "cercetare teoretica". . . Apoi îl vom vinde prin corespondenta. . Daca furnicile reusesc. Urma Paul. nu e mai rentabil decât cel dinain te.Captatori solari instalati în vârful colinei vor furniza electricitate. Peretii îsi vor face propria fotosinteza. re marca David.

.Înca un proiect care nu ne va aduce nimic! zise Ji-woong suspinând. economice etc. banci de date stiintifice. sa recurgem la agentii de detectivi si la bibliotecile di n lumea întreaga. Si spuneai ca e mai bine decât un Du mnezeu care sa ne traseze directia. Ne vom bransa la toate bancile de date informa tice curente. descoperirile lor ne sunt necunoscute. un timp probabil virtual. din copilarie. Traiesc în caste.Cum se face supa de praz si când se planteaza legumele? zise cu ironie N arcisse. . Si extind ac . Nu deplângem moartea lor. Julie.. "Liberul arbitru". Ei bine. De la "Cât e ora exacta?". deschid filiala "Centrul de Întrebari". Îti amintesti. . prin natura. cea mai mare dovada de dragoste a lui Dumn ezeu fata de oameni: neinterventia lui. comertul.Am numi asta "Centru de Întrebari". legile. cea care va raspunde. .Nu înteleg. . .. zise Francine. Sa-si hotarasca singuri ev olutia fara ca cineva sa-i ajute. la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. . Numai ca în acel joc locuitorii fac ce le comanda jucatorul. producerea de obiecte manufacturate. Acest raspuns îl convinse pe Paul. Totusi.Da.Da. În realitate. În Infra-World . sa verificam informatii.De acord. este legat tot de furnici. repe t... doar ca e mai mica. . razboaiele. . propun sa folosim în mod inteligent retelele si bancile de date care exista deja. suntem atrasi de furnici caci.E nevoie de organizare. pâna la "Care este s ecretul pietrei filosofale". deci nu-i dam atentie. Eu propun sa creem o banca de date absolute. . .. . nu poti profita de el.Unde vrei sa ajungi? Francine nu se grabea. Cunosc agric ultura. ce-am vorbit despre liberul arbitru? . facturata ieftin. . . Orice întrebare are un pret si vom factura r aspunsul în functie de complexitatea si de dificultatile gasirii lui. spuse Ji-woong. ciclu ri ecologice virtuale pentru ca tot ce se petrece acolo sa fie similar cu ce se petrece în lumea noastra. este un server informati c care îsi propune sa raspunda la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. n-ai sti ce sa faci cu el. acum e cuno asterea.Nici vorba! protesta David. Ce sunt ele p entru noi? O dimensiune paralela dar mai mica. Asta au dorit sa realizeze si Rabelais.Ideea mea este de a crea o lume mai mica pe care s-o urmarim ca sa ben eficiem de lectii practice. atâta tot. locuitorii vor fi complet liberi si a utonomi. . . Sefii. istorice. furnicile traiesc în cetati brazdate de drumuri. Spuneai ca cea mai mare dovada a dragostei pe care Dumnezeu o are fata de noi este ca ne lasa sa facem prostii. Proiectul meu consta în formarea unei lumi informatice virtuale în care vom implanta locuitori virtuali. Astfel vor fi cu adevarat ca noi. serviciile.Nu ti-e teama sa dezvalui secrete ce nu trebuie sa fie dezvaluite? între ba Paul.asta e n umele pe care l-am dat proiectului meu . sti m ca observarea lor ne ofera date despre noi.În zilele noastre. . . batrânilor întelepti.Exact. intuitiv. intentionez sa ofer acelasi luc ru locuitorilor mei din Infra-World. Daca ti-as spune în clipa asta secretul pietrei filozofale sau a Graalului. caci asta îi permite sa vada daca suntem capab ili sa ne comportam bine si sa gasim singuri calea cea buna. Se dedau unor razboaie de masa.Ca în jocul Evolutia? întreba Julie. Eu am d e gând sa împing mai departe similitudinea cu lumea noastra. Este conceptul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute: adunarea la un lo c a cunoasterii unei epoci si distribuirea ei pentru ca toti sa poata profita de ea. care va costa cu mult mai mult. adevarata bogatie este cunoasterea.Si asta..Proiectul meu.Foarte bine.Si cum vei face ca sa ai raspuns la toate? . Liberul arbitru. Leonardo da Vinci si enciclopedisti i din secolul al XVIII-lea. Vom folosi si telefonul ca sa cerem informatii la institutele de sondaje. dar asta duce la un proiect? întreba Ji-woong. Lumea lor este asemana toare cu a noastra.Ca si noi. Au fost pe rând agr icultura.Când nu esti pregatit sa auzi sau sa întelegi un raspuns. În fond.

Prin oameni-punti. continua Zoe. Uzinele virtuale vor face di n ele. Am verifica ce rezult ate produc pe termen scurt..Vrei sa spui ca. Ca si cum am observa lumea noastra într-un mod accelerat. Locuitorii virtuali vor alege sau vor respinge în mod liber produsul. Care apoi vor fi mâncate de consumatori virtuali. apoi râsul lor deveni mai putin natural. re gula. logic. Apoi doua seturi de cincizeci si doua de carti sunt distribuite pâna la epuizare jucatorilor. . vegetalelor.Nimeni. murmura Francine cazând pe gânduri.Interesul e enorm. . ce rcetatori din lumea lor . foart e impresionata.. Numai ei vor sti ca universul lor nu exista si ca nu are drept finalitate decât realizarea unor experiente în beneficul dimensiunii superioare.. În Infra-World am putea testa orice.Prin timp. Jucatorul num it Dumnezeu anunta ca "aceasta carte e buna" sau "aceasta carte nu e buna". dulceturi virtuale.ingineri. inventeaza o regula si o scrie pe o bucata de hârtie.Poate ca si la noi detergentii sunt testati pentru o dimensiune superi oara. As ta ne va permite sa observam macrofenomenele.Si în ce consta interesul economic? întreba Ji-woong preocupat de rentabil itate.. . Pentru o partida e nevoie de cel putin patru jucatori.. interveni Narcisse cu ironie. Doar îi vom observa si. Pufnira. mineralel or.Te crezi Dumnezeu? O sa creezi o mica lume completa si o vei urmari cu acea curiozitate cu care Zeus si zeii din Olimp scrutau acest pamânt? . spre deosebire de jocul Evolutia. . în ultima instanta.. în loc sa se testeze o marca pe un esantion de o suta de persoane reale. Cei opt erau acum foarte entuziasmati. ea va fi testata pe populatii întregi de milioane de indivizi v irtuali.Daca vrem sa stim daca numele unei marci de detergent intereseaza publ icul. anarhismul . care va trece de zece ori mai repede decât în lumea noastra. care e numit Dumnezeu. unul di ntre jucatori.. Francine avea o privire de vizionara. Închipuiti -va o lume informatica în care toate comportamentele locuitorilor virtuali nu mai sunt programate. e de ajuns sa-l introducem în Infra-World si vom sti cum reactioneaza oameni i.Si prin ce s-ar deosebi de lumea noastra? . .Am putea testa chiar si politici. Oamenii virtuali vor culege instinctiv fructele. ENCICLOPEDIE JOCUL DE LA ELEUSIS: Scopul jocului de la Eleusis este de a-i gasi. vom introduce elemente noi în lumea lor ca sa vedem cum reactioneaza.. nimeni nu le va ind ica nimic? ..carora le vom livra produsele de testat.Si cum vei introduce detergentii tai în Infra-World? . În prealabil. . zise Francine. Cart . Indivizi cu aparenta normala . . Deputatii vor vedea efectele unei legi. Vom avea la dispozitia noastra o mini-omenire cobai care ne va permite sa câstigam timp crutând omenirea în m arime naturala de drumuri gresite. . Infra-World este o lume independenta si cred ca prin asta va fi similara cu a noastra.Tot nu înteleg. Aceasta regula este o fraza numita "Regula lumii". Un juca tor începe partida punând jos o carte si zicând: "Lumea începe sa existe". mediu si lung liberalismul. ele provenind în mod liber din mintea lor! .Fantastic! exclama David. medici.. -.easta notiune de liber arbitru asupra tuturor animalelor. Si în felul asta urmarirea ei ne va aduce informatii cu adevarat pretio ase. raspunse David. Poate. care întelesese deja toate implicatii le proiectului conceput de Francine. Astfel se vor obtine raspunsuri mult mai fidele si mult mai rapide decât cele furnizate de institutele de sondaj caci. socialismul. Ji-woong se încrunta usor si întreba: . ecologismul. David o batu usor pe spate si îi zise: . 129. Copacii virtuali vor creste singur i.

ile care nu sunt bune sunt date la o parte, iar cele bune sunt aliniate ca sa fo rmeze un sir. Jucatorii accepta suita de carti acceptata de Dumnezeu si se strad uiesc, în timp ce joaca, sa gaseasca ce logica guverneaza aceasta selectie. Când cin eva crede ca a gasit regula jocului, ridica mâna si se declara "profet". Ia cuvântul în locul lui Dumnezeu ca sa le spuna celorlalti daca ultima carte e buna sau nu. Dumnezeu îl supravegheaza pe profet si, daca acesta se înseala, este dat afara. Daca profetul reuseste sa dea raspunsul bun pentru zece carti la rând, enunta regula pe care a dedus-o si ceilalti o compara cu cea scrisa pe hârtie. Daca cele doua se p otrivesc, a câstigat, altfel e dat afara. Daca cele o suta patru carti au fost dat e jos si nimeni nu a gasit regula, iar toti profetii s-au înselat, Dumnezeu a câstig at. Dar regula lumii trebuie sa fie usor de descoperit. Interesant este sa s e gaseasca o regula simpla si totusi greu de gasit. Astfel, regula "alternarea u nei carti mai mare decât noua si alta care e mai mica sau egala cu noua" este foar te greu de descoperit, caci jucatorii au tendinta sa-si îndrepte întreaga atentie as upra figurilor si a alternantelor culorilor rosu si negru. Regulile "numai carti rosii cu exceptia cartii a zecea, a douazecea si a treizecea" sau "toate cartil e cu exceptia lui sapte de inima" sunt interzise ca fiind prea greu de descoperi t. Daca regula lumii e imposibil de gasit, atunci este descalificat jucatorul "D umnezeu". Trebuie urmarita o "simplitate la care nu te gândesti din prima". Care e cea mai buna strategie ca sa câstigi? Fiecare jucator are interesul sa se declare cât mai repede profet, chiar daca e riscant. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 130. REVOLUTIA ÎN MERS Printesa 103 se apleaca ca sa urmareasca miscarea unei turme de acarieni care se deplaseaza printre ghearele piciorului din fata spre o gaura a unei but urugi de brad. Probabil ca acesti acarieni sunt pentru noi la fel de mici pe cât suntem n oi pentru Degete, îsi zice ea. Se uita la ei cu mare curiozitate. Scoarta de un cenusiu palid se fisure aza longitudinal în placi scurte si înguste, râpe mici pline de acarieni. 103 se aplea ca si asista la razboiul dintre cinci mii de acarieni, pe care îi recunoaste ca fi ind oribati, si trei sute de acarieni hidrahnizi. Printesa 103 se uita la ei un moment. Oribatii sunt deosebit de impresionanti cu ghearele lor plantate peste t ot, pe coate, umeri si chiar pe fata. Printesa se întreaba de ce hidrahnizii care traiesc în special în apa, au veni t sa invadeze copacii. Aceste infime crustacee paroase înarmate cu cârlige, daltite, stilete si ciocuri complicate se dedau unor batalii epice. Pacat ca nu poate sa -si continue studiul. Nimeni nu va cunoaste razboaiele, invaziile, dramele si ti ranii poporului de acarieni. Nimeni nu va sti care dintre oribati sau hidrahnizi au câstigat minuscula batalie de la a treia fisura verticala a bradului. Poate ca , în alta fisura, alti acarieni si mai spectaculosi, sarcoptii, tiroglifii, ixozii , dermacentorii sau argasii, se dedau la batalii si mai fantastice pentru mize s i mai pasionante. Dar nimeni nu se intereseaza de ei. Nici macar furnicile, nici macar 103. Ea a luat hotarârea sa se intereseze de Degetele gigantice si de ea însasi. E destul. Porneste mai departe. În jurul ei, coloana Revolutiei Furnicilor continua sa creasca. Erau treiz eci si trei dupa incendiu, în curând vor fi o suta de insecte de diferite feluri. De parte de a-i speria, fumul produs de acel brasero atrage curiosii. Au vazut focu l de care au auzit atât de mult vorbindu-se. Auzisera si relatari despre odiseea l ui 103. Printesa 103 îi întreaba mereu pe noii sositi daca nu au vazut o furnica mas cul ale carui mirosuri-pasaport corespund numarului 24. Nimeni nu se gândeste la a cest numar. Toti vor sa vada focul.

Deci asta e teribilul foc. Prizonier în ganga lui de piatra, monstrul pare atipit, dar mamele coleopt ere îsi avertizeaza micutii sa nu se apropie ca e periculos. Deoarece brasero e greu, 14, specialista în contactele cu popoarele strain e, propune sa fie purtat de un melc. Reuseste sa se faca înteleasa de un gasteropo d si sa-l convinga ca a avea o caldura în spate e foarte bine pentru sanatate. Mel cul accepta mai mult de frica furnicilor decât de altceva. Satisfacuta, 5 sugereaz a sa fie încarcati în acelasi fel alti melci cu hrana si altii cu brasero. Melcul este un animal lent care prezinta avantajul ca se poate deplasa p e orice teren. Modul de locomotie este foarte ciudat. Lubrifiaza solul cu balele apoi aluneca pe patinoarul creat astfel în fata lui. Furnicilor, care pâna atunci îi mâncau fara sa-i observe, nu le vine sa creada vazând acele animale producând bale la infinit. Evident, substanta pune o problema furnicilor care merg în spate si se pom enesc ca tropaie prin ea. Asta le obliga se înainteze pe doua coloane de fiecare p arte a liniei de bale. Aceasta procesiune a furnicilor, în care se intercaleaza melci stacojii si fumegând, impresioneaza. Insecte, majoritatea furnici, ies din hatisuri, cu anten ele întrebatoare si abdomenul retras. Nu exista certitudini în aceasta lume la nivel ul pietricelelor. Ideea de a merge împreuna pentru a rezolva o enigma cosmica exal ta câteva exploratoare straine blazate si câteva tinere razboinice impertinente. De la o suta, au ajuns cinci sute. Revolutia pro-Degete începe sa arate a mare armata de transhumanta. Singurul element surprinzator: entuziasmul foarte scazut al printesei er oine. Insectele nu reusesc sa înteleaga ca se poate acorda atâta importanta unui ind ivid în special, chiar daca e vorba de printul 24. Dar 10 întretine bine legenda si le explica tuturor ca asta este înca o boala tipica Degetelor: atasamentul fata de fiintele deosebite. 131. O ZI FRUMOASA Revolutionarii furnicilor petrecura a treia zi a ocuparii liceului const ruind standuri ca sa-si prezinte proiectele. La început se gândisera sa le amenajeze în salile de clasa, dar Zoe spusese ca ar fi mai bine sa le instaleze jos, pe pel uza curtii, în apropierea corturilor si a podiumului. Astfel toata lumea ar fi put ut sa le vada si sa participe. Un cort indian, un computer, un cablu electric si un fir de telefon sunt suficiente pentru a crea o celula economica viabila. Datorita computerelor, în câte va ore, majoritatea celor opt proiecte erau gata sa functioneze. Daca revolutia comunistilor era "soviete plus electricitate", revolutia lor era "furnicile plus informatica". Distractiile nu lipseau. Mesele fusesera lasate la locul lor în sala de pi ng-pong unde se organizau adevarate turnee. Laboratorul de limbi, cu aparatura v ideo, era acum pe post de sala de cinematograf. Ceva mai departe cei interesati jucau jocul Eleusis, dezvaluit de Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Obiectivul, descoperirea regulii, era perfect pentru dezvoltarea imaginatiei si a devenit foarte repede jocul fetis. O amazoana veni s-o informeze pe Julie ca era cautata la telefon de un a nume Marcel Vaugirard, jurnalist local. Individul voia sa vorbeasca cu "seful re volutiei". Îi spusese ca nu exista sef, dar Julie putea sa fie considerata ca purt atoarea lor de cuvânt. Jurnalistul cerea deci un interviu. Julie raspunse. - Buna ziua, domnule Vaugirard. Telefonul dumneavoastra ma surprinde. Pa rca vorbeati mai bine despre evenimente fara sa le cunoasteti. El raspunse: - As vrea sa cunosc numarul manifestantilor. Politia mi-a spus ca vreo s uta de vagabonzi s-au blocat într-un liceu, împiedicând functionarea lui normala. As v rea sa stiu si cealalta estimare. - Veti face media între cifra politiei si cea pe care o sa v-o dau eu? Inu til. Aflati ca suntem exact cinci sute douazeci si unu. - Si sustineti stângismul?

- Deloc. - Liberalismul? - Nici. Barbatul de la capatul celalalt al firului parea agasat. - Pai, trebuie sa fii ori de stânga, ori de dreapta, zise el. - Nu pareti a fi în stare sa judecati decât în doua directii, raspunse Julie. Nu avansezi numai la stânga sau la dreapta. Poti la fel de bine sa te deplasezi înai nte sau înapoi. Noi suntem cu "înainte". Marcel Vaugirard reflecta la acest raspuns, dezamagit ca nu corespundea cu ceea ce scrisese deja. Zoe, care asculta lânga Julie, lua receptorul si zise: - Daca ar trebui sa ne asociem unui partid politic, ar trebui sa-l inven tam si sa-l numim partidul "evolutionist", îl informa ea. Noi vrem ca omul sa evol ueze mai repede. - Mda, exact la ce ma gândeam, sunteti stângisti, conchise jurnalistul local linistit. Si închise, multumit ca înca o data întelesese dinainte. 132. ENCICLOPEDIE METODA ANTI-CELIBAT: Pâna în 1920, În Pirinei, taranii din unele sate rezolvau într-un mod direct problema cuplului. În cursul anului exista o seara numita "noapt ea casatoriilor". În seara aceea erau adunati toti barbatii si toate fetele care a veau saisprezece ani. Se facea în asa fel încât sa fie acelasi numar de barbati si de fete. Se organiza un mare banchet în aer liber, pe coasta muntelui, si toti sate nii mâncau si beau din belsug. La o anumita ora, fetele plecau primele, cu un anumit avans. Alergau sa se ascunda în tufisuri. Apoi baietii plecau în cautarea lor. Primul care descoperea o fata, si-o însusea. Cele mai dragute erau, bineînteles, cele mai cautate, si nu av eau dreptul sa-l refuze pe primul care le descoperea. Or, nu neaparat cei mai frumosi erau primii care le descopereau, ci totd eauna cei mai iuti, cei mai atenti, cei mai sireti. Ceilalti erau obligati sa se multumeasca cu fetele mai putin seducatoare, caci nici un baiat nu avea voie sa se întoarca în sat fara fata. Daca unul era mai lent sau mai putin descurcaret si n u voia sa se multumeasca cu o urâta, întorcându-se cu mâinile goale, era gonit din sat. Din fericire, cu cât se facea mai întuneric, cu atât asta era în avantajul celor mai putin frumoase. A doua zi se trecea la casatorii. Inutil sa mai spunem ca în aceste sate nu existau holtei si nici fete batrân e. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 133. PRIN FOC SI MANDIBULA Lunga cohorta de furnici revolutionare pro-Degete grupeaza acum o masa d e treizeci de mii de indivizi. Ajung în fata orasului Yedi-bei-nakan. Cetatea refuza sa le lase sa intre. Revolutionarele pro-Degete vor sa dea foc acelui furnicar, dar acest lucru se d ovedeste imposibil caci cetatea este acoperita cu un dom din frunze verzi neinfl amabile. Printesa 103 decide atunci sa profite de mediul înconjurator. O faleza cu o stânca mare în vârf domina orasul. E destul sa se foloseasca o pârghie pentru a proie cta acea piatra mare si rotunda peste oras. Piatra se hotaraste în sfârsit sa se miste, se clatina înainte de a porni si a terizeaza exact peste domul cu frunze moi. E cea mai mare si cea mai grea bomba cazuta peste un oras cu peste o suta de mii de locuitori. Acum nu mai ramâne decât sa supuna orasul, sau ce a mai ramas din el. Seara, în acea cetate turtita, Printesa 103 vorbeste iar de obiceiurile De getelor si 10 ia notite odorante.

MORFOLOGIE Morfologia Degetelor nu evolueaza. În timp ce la broastele testoase, viata subacvatica duce dupa un milion de ani la aparitia membranelor la extremitatea picioarelor ca o mai buna adaptare la viata în apa, la om, totul se rezolva prin proteze. Pentru adaptarea la apa, omul fabrica labe palmate pe care le pune si le scoate dupa dorinta. Astfel, nu exista nici un motiv pentru o adaptare morfologica la apa si asteptarea unui milion de ani ca sa-i apara niste membrane naturale. Ca sa se adapteze aerului, fabrica niste avioane care imita pasarile. Ca sa se adapteze la caldura sau la frig, fabrica haine pe post de blana . Ceea ce o specie realiza altadata cu propriul ei corp în milioane de ani, omul fabrica artificial în câteva zile, doar manipulând materialele din jurul lui. Aceasta abilitate înlocuieste definitiv evolutia lui morfologica. Nici noi, furnicile, nu mai evoluam de multa vreme, caci reusim sa ne re zolvam problemele altfel decât prin evolutie morfologica. Forma noastra exterioara este aceeasi de o suta de milioane de ani, dova da a reusitei noastre. Suntem un animal desavârsit. În timp ce toate celelalte specii vii sunt supuse selectiilor naturale - p radatori, climat, boli -, numai omul si furnica au scapat de aceasta presiune. Datorita sistemelor noastre sociale, amândoi am reusit. Aproape toti nou-nascutii nostri ajung la vârsta adulta si speranta de via ta creste. Totusi, omul si furnica sunt confruntati cu aceeasi problema. Deoarece a u încetat de a se mai adapta la mediul înconjurator, nu le mai ramâne decât sa forteze m ediul înconjurator sa li se adapteze lor. Trebuie sa imagineze lumea cea mai confortabila pentru ei. Nu mai e vorb a de o problema de biologie, ci de o problema de cultura. Mai departe, inginerele focului îsi reiau experientele. 5 încearca sa mearga pe doua picioare ajutându-se de crengute ca de niste cârje. 7 îsi continua fresca în ca re figureaza odiseea lui 103 si felul în care a descoperit Degetele. 8 încearca sa f abrice pârghii cu contragreutati din pietris cu ajutorul unor ramurele si platouri de frunze tasate. Dupa ce a vorbit îndelung despre Deget:e, Printesa 103 se simte ostenita. Se gândeste din nou la saga pe care voia s-o scrie: 24: Degetele. Acum când printul a pierit în incendiu, s-au dus sansele de a vedea nascându-se acest prim roman al fu rnicilor. 5 se apropie de 103 dupa ce înca o data a cazut la pamânt încercând sa mearga pe doua picioare. Ea semnaleaza faptul ca problema cu arta e ca este fragila si gr eu de transportat. Oul pe care 24 îl umpluse cu romanul sau nu era oricum transpor tabil pe distante mari. Ar fi trebuit sa-l punem pe un melc, emite 103. 5 aminteste ca melcii ma nânca ouale de furnici. Dupa parerea ei, trebuie inventata o arta romanesca mirmec eeana usoara, transportabila si, de preferinta, necomestibila pentru gasteropode .. 7 ia o frunza ca sa înceapa un nou element al frescei. Nici asta nu va putea sa fie transportata, îi zice 5, care a descoperit problemele "stingheritoare" ale ar tei. Cele doua furnici se consulta si, brusc, 7 are o idee: scarificarea. De ce sa nu deseneze, cu vârful mandibulei, motive direct pe carapacea celorlalti? Ideea îi place lui 103. Stie ca Degetele au si ele o arta de acest gen pe care o numesc "tatuaj". Deoarece epiderma lor e moale, sunt obligati sa introduc a un colorant, în timp ce, în cazul unei furnici, nimic nu e mai simplu decât sa zgârie chitina cu vârful mandibulei ca si cum ar fi vorba de o bucata de chihlimbar. 7 vrea imediat sa sacrifice carapacea lui 103 dar, înainte de a fi tânara pr intesa, furnica rosie fusese o batrâna exploratoare si carapacea ei are deja multe zgârieturi încât cu greu s-ar mai putea distinge ceva. Decid deci s-o cheme pe 16, cea mai tânara furnica din trupa, cel putin ce a a carei carapace este impecabila. Apoi, cu multa truda, cu vârful mandibulei dre

Liceul se transforma putin câte putin într-un sat pestrit ai carui locuitori se tutuiau. comunica între ei cum pot mai bine. ei seman au putin cu grupul lor de opt. 54: Anarhia este o sursa de creativitate. DISTRACTIE Treptat. I se paru ca a gasit un exemplu interesant în cazul situationistilor franc ezi din anii saizeci. refuzând "societatea s pectacolului". testau. destul de respingatoare care toate pareau ca se agita prosteste pentru niste ocupatii prostesti. Pe paginile albe de la sfârsitul Enciclopediei. poeti si filozofi care aveau ca punct comun admiratia pentru masini. experimenta u. Trebuia sa propuna un sens. aproape de al doilea razboi mondia l. Au fost folositi în ambele cazuri pentru propa ganda politica. "po ezie". 7 îi incizeaza motive care îi trec prin cap. pi ctorii Max Ernst. aparusera cam peste tot miscari artistice. dictatorul Benito Mussolini. Descoperi istoria miscarii futuriste. Furnicile. Furnicile erau furnici. cladeau. În cele din ur ma îsi zise ca probabil se înselase pe toata linia. oamenii erau oameni. care percep în special miscarea. stateau practic departe de orice joc mediatic. Daca pamântul e bun. chiar s i cele mai mici seminte dau copaci mari si fructe frumoase". ce altceva facea el decât sa construiasca tancuri si alte masini destinat e razboiului? În Rusia. sunt mai interesate de traiectori i decât de detaliile formelor flacarilor. "inventii". fiecare actionând în domeniul sau predilect. futuristii italieni raliati lui Marinetti au aderat la ideologia propovaduita de principalul reprezentant al masinilor. se abordau liber. Prin anii 1900-1920. 134. Cineastul Luis Bunuel. Erau convinsi ca omul va fi într-o zi salvat de masina. Prima idee este sa prezinte un furnicar în flacari. Julie nota: "Regula revolu tionara nr. Eliberati de presiunile so ciale. gustau. Edmond Wells spunea ca observarea comportamentului mirmeceean era de mare ajutor daca voiai sa inventezi o societ ate ideala. Futuristii au montat piese de teatru în care actori deghizati în roboti apareau ca sa-i salveze pe oameni. Julie petrecu o ora întreaga ca sa priveasca.pte folosita ca stilet. Dadaistii în Elvetia. Îl deseneaza pe abdomenul tinerei belokaniene. Ei sustineau revolutia prin farsa si. Ea nu vazu decât niste gânganii mici si negre. În aceasta privinta. Acestia din urma erau artist i. cei opt initiatori erau putin depasiti de amploarea pe care o lua distractia. Salvador Dali si Rene Magritte. Or. În consecinta. se distrau. Julie era constienta ca trebuie sa introduca putina ordine în acea harabab ura. viteza s i în general pentru orice tehnologie avansata. Luasera astfel fiinta standurile "pictura". Urca la etaj. observau. Liniile formeaza arabescuri si volute destul de lungi care se combina ca niste f ire. Revolutia deveni o harababura inventiva. Stalin i-a trimis în gulag când nu a pus sa fie asasinati. suprarealistii erau prea individualisti ca sa nu se piarda foarte repede în certur i intestine. cultiva frumuse tea si inteligenta. peste tot în curte aparusera estrade si mese ca ciupercile. supr arealistii în Franta si futuristii în Italia si în Rusia. În afara de podium si de cele opt standuri ale lor. si nu li se puteau aplica regulile de viata ale unor insecte de o mie de ori mai mici decât ei. si din aceleasi motive. "jocuri pe computer" unde tinerii revolutionari îsi prezentau în mod spontan operele. se aseza la biroul profesorului de istorie. liderul lor Guy Debord. oamenii inventeaza si creeaza în mod cât se poate de natural. Ani de zile mai târz iu. avea sa se sinucida dupa ce acordase primul interviu televizat. toti credeau ca vor putea sa schimbe lumea prin arta lor. Totusi. situationistii au ramas practic necunoscuti cu exceptia . deschise Encic lopedia si cauta alte exemple de revolutii din care s-ar fi putut inspira. expresionistii în Germania. altfel Revolutia s-ar fi autodistrus. La Fontainebleau. în acvariul lor. "sculptura". La urma urmelor. furnicile des tinate experientelor de comunicare feromonala. Poate ca Edmond Wells vorbea în si mboluri. "dans". În salile de clasa se formau spontan grupuri de dialog. Julie citi apoi despre miscarea suprarealista. unii futuristi s-au alaturat parti dului comunist al lui Iosif Stalin. scriitorul Andre Breton. se jucau sau pur si simplu se odihneau.

unde usile nu aveau broaste si unde toata lumea se Întelegea. Printre revoltele recente. Miscarea lui se baza totusi pe probleme sociale foarte reale: mizeria i ndienilor mexicani si strivirea civilizatiilor amerindiene. Gasise solutia. volumul III 136. În fruntea acestei miscari zapatiste. Datorita hormonilor si impulsurilor nervoase. Acesta este mot ivul pentru care degetele de la mâini si de la picioare se albastresc primele. si comunismul si anarhismu l. dar cu un scop comun: sa traiasca împreuna cât mai bin e posibil. 135. Dar Revolutia furnic ilor initiata de Julie nu era însufletita de o mânie sociala veritabila. toate libere. Insectele sunt acum mai multe de cincizeci de mii. În corp nu exista sef. brusc. erau doar kibbutzuri le din Israel. niste comunitati laice functionând corect si deja de oarecare timp. Edmond Wells. Revolutionarii rastas aveau drept referint a istoria biblica a regelui Solomon si a reginei din Saba. o mitologie care îsi avea radacinile si simbolurile dintr-o cultura veche. ENCICLOPEDIA ORGANISMUL VIU: Nimeni nu are nevoie sa demonstreze armonia perfecta car e domneste între diferitele parti ale corpului nostru. Dar Bob Marley nu încer case sa schimbe societatea. O avea sub nas de multa vreme. Singurele bogatii su nt zaharul si oxigenul. vrusese doar ca adeptii lui sa nu mai fie crispati s i sa-si uite agresivitatea si grijile. nici vaci si nici vita de vie. avu impresia unui fl ash. dar nu e transmisa decât partilor care au nevoie de ea . Dadu iar paginile Enciclopediei iesind din cadrul revolutiilor pur militare ca sa abordeze revolutiile culturale. În fond. toate celulele. Trebuia gasit altceva. corpul uman dirijeaza mai putin sânge spre extremitatile membrelor ca sa alimenteze zonele cele mai vitale. se uita la mâini si. înca un revolutionar care îsi permitea sa faca fapte de vitejie plasându-le sub semnul u morului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. unele comunitati de quake ri sau amish stabilisera moduri de coexistenta interesante.. Bob Marley în Jam aica. de exemplu. In corpul nostru. Copiind la scara macrocosmica ceea se petrece în corpul nostru la scara mi crocosmica. Un comunist i-ar fi spus "revolutie mic-burgheza" si avea drept singura motivatie lehamitea de imobilism. în mod reusit. Julie trecu la revolutiile propriu-zise. Toate egale. or aici nu era nici pamânt d e arat. toate pa rtile au unul si acelasi obiectiv: sa serveasca organismul global astfel încât acest a sa functioneze cât mai bine. si numai organismul global decide ce organe au mai multa nevoie de ele. Plamânul drept nu este in vidios pe plamânul stâng. Kibbutzistii îi placeau lui Julie pentru ca formau sate în care nu ci rculau bani. Marea moda . Când e frig. Melcii sunt supraîncarcati cu poveri si alimente.. am lua exemplu de la un sistem de organizare care si-a dovedit viabi litatea de mult timp.câtorva specialisti ai miscarii din mai '68. nici bani. Toate celulele noastre sunt la egalitate. o muzica bransata la bataile inimii . se afla comandantul Marcos. Ochiul drept nu este gelos pe ochiul stâng. îsi roase unghiile. se numarau cea a indienilor din Chiapas. informatia circula inst antaneu prin corpul nostru. În Statele Unite. Celulele corpului nostru cunosc. dar se izolasera în mo d voluntar de lume si îsi bazau regulile de viata numai pe credinta. Se gândi. în sud ul Mexicului. Se mai adauga un discurs pacifist. în masura în care amândoua pornisera de l a muzica. Cum de nu se gândise mai de mult la ea? Exemplul de urmat era. BATALIA DE LA BEL-O-KAN Revolutia Degetelor se întinde ca o iedera. nici administratie. Kibbutz ismul cere în schimb fiecarui membru sa lucreze pamântul. folosirea generalizata a tigarii cu ganja. toate organele. Revolutia asta era apropiata de a lor.

Voi explica totul. Din spatele piramidei apar. cel mai mare furnicar din padure. Astfel deci. Si noi suntem tot belokaniene. Emite foarte tare: Suntem surorile voastre. Bel-o-kan. Acu m nu e nimeni. Cu antena. În spatele unor ierburi vad profilându-se umbra uluitoare a capitalei lor: Bel-o-kan. Prin iarba aceea se juca atunci când era doar o tânara exploratoare. Chiar daca principalul mod de comunicare la furnici este mirosul. din ambele parti. pe flancul stâng. Trupele federa le sunt hotarâte sa atace. Vrem sa vorbim cu Mama. un grup de revolutionare pro-Degete si un jaratic fumegând carat de melci. Bel-o-kan. so ldatii cu mandibule lungi si taioase. Mii de mesaje olfactive emana din acel loc viu. Trebuie sa puna repede la punct o strategie de aparare. unde s-au nascut si murit cele mai mari legende mirmeceene. Printesa 103 arata pancarta alba. Nu mai e timp de parlamentat. legiunile adverse se organizeaza în formatie de lupta. ele raspândesc cunoasterea existentei si a modului de viata al Degetelor. doua siruri lungi de s oldati. Sub ochii printesei. Dar e prea târziu p entru asta. în spate. 5 vede inamicul si se îngrijoreaza. emite 103 în directia cetatii imense. Nici 103 nu-si poate ascunde emotia revederii. cu un sex nou. Sunt pistele ei pe care le-a urmat ca sa plece la vânatoare primavara. 6 propune o miscare de convergenta pe flancul drept pentru a-i ataca pe soldatii cu mandibule mari. Senzatiei de tacere i se adauga un alt fenomen su rprinzator: absenta activitatii la marginea metropolei. artileristele care vor declansa salvele de acid formic. Nu vor face fata. Furnicile au impresia ca sunt ca un incendiu care cuprinde treptat padur ea. De data asta. care foloseau focul tabu si pr opovaduiau alianta cu monstrii de sus. Ca si cum. 103 vazuse totdeauna marile piste care duc acolo arhipline de furnici pl ecate la vânatoare. În fata. soldatii cu mandibule mici care vo r da lovitura de gratie ranitilor. Sunt doar cincizeci de mii de revolutionare pro-Degete din specii diferi te iar în fata lor se afla o suta douazeci de mii de soldati belokanieni omogeni s i experimentati. Revolutionai ele furnici ajung într-o câmpie de ienupar unde pasc linistiti o mie de purici de frunze. nu fusese nevoie de mult timp ca în padure sa se raspândeasca veste a apropierii furnicilor revolutionare pro-Degete. care îsi carau comorile încurcând caile de intrare si de iesire. ci ca sa le opreasca defin itiv. Recunoaste mii de mirosuri familiare. aceste doua coloane militare lungi arata ca mandibu lele Bel-o-kan-ului. Surorile lor vin în graba nu ca sa le felicite. sunt surprinse de ceva: absenta oricarui zgomot. mandibulele belokaniene se ridica zgomotos. Încetinesc pasul. În timp ce încep sa-i vâneze urmarindu-i si bombardându-i cu acid formic. Orasul lor natal li se pare si mai întins si mai înalt. Ne întoarcem la cuib ca sa informam cetatea de un mare pericol. cetatea mama.artistica în cadrul acestei hoarde imense în transhumanta este scrijelirea motivului focului pe torace. 103 si 5 îsi agita antenele cu 12 000 de vibratii pe secunda ca sa-si iden tifice bine adversarele. totul fusese doar ca sa plece si sa se întoarca tot aici. îmbatrânind. Spera ca cu ajutorul focului vor crea destula panica ca sa semene spaima în rândul acelor animale mari si pântecoase astfel încât sa se întoarc . cavaleria. Bel-o-kan. Nici o reactie. conform tact icilor învatate de 103 din cea mai frageda pruncie. În fata. Furnicarul e încremenit. numai ca în loc s-o distruga. Degetele v or invada padurea. nu sun t mai putin sensibile la aceasta tacere. Spune ca este un simbol al amenintarii. Orasul-mama nu pare multumit ca-si vede înto rcându-se fiica turbulenta. pe flancul drept. Cetatea se umfla. Se înfioara. Printesa încearca o ultima conciliere. Într-adevar.

Corpurile atinse se zvârcolesc de durere. dar nu este destul ca sa compenseze inferioritatea nume . Se nasc discutii. Unele sunt muscate de dintii fini ca niste ace ai acestor ierbivore. Pe masura ce inamicul se apropie. marimea mandibulelor si în functie de gradul de sensibilitate al antenelor. Cele doua armate sunt pe punctul de a intra în contact direct. Multe dintre cele mai mici insecte venite ca turis te prefera sa renunte si fug. Îsi ridica sus de tot coarnele si fac sa apara la capat sfe rele oculare ca niste muguri. Sute de legiuni federate se napustesc drept înainte. Problema revolutiei Degetelor este ca e formata din in secte heteroclite carora nu le poti cunoaste reactia în timpul unei lupte de masa. Cele doua armate stau fata în fata ca doua animale imense cuprinse de mânie. înca totul e calm. Calaretele galopeaza. Mandibulele goale scotocesc într-o adev arata padure de picioare ca sa taie genunchii. A doua linie de artilerie o înlocuieste imediat pe prima. Pamântul se cutremura sub numarul lor. Interesul lor fata de Degete nu e pân a la urma destul de puternic ca sa-i împinga sa înfrunte marea federatie de furnici rosii. Armata federala e din ce în ce mai aproape. Dupa acest prim sarut negru. Un ordin odorant. Melcii stângaci. Spadasinele alearga ridicând capul ca sa nu se jeneze r eciproc cu lungile lor sabii labiale. Melcii atinsi de acid. Batali a se anunta grandioasa! O furnica federata ridica o antena. Infanteria marunta alearga pe corpul marii infanterii ca sa se deplaseze mai repede. produc de doua ori mai multe bale. dar ca jaraticul ar fi si mai eficac e împotriva legiunilor cavaleriei. Ei vor fi primii cuprinsi de panica când vor fi coplesiti de furnicile os tile. Gestul stâr neste spaima în apropiere. Doua sute douazeci de mii contra a mai putin de cincizeci de mii. care înteleg în sfârsit ce se petrece. Un vârtej de legiuni federate patru nde într-o linie de aparare a revolutionarelor. Toti stiu ca în curând va începe lupta corp la corp. revolutionarele pro-Degete înteleg ca ba talia este pierduta dinainte. Ea formeaza un si r compact aproape perfect. probabil un reflex ca sa poata fugi mai repede.. În rândul revolutionarelor pro-Degete e o adevarata hecatomba. înnebuniti de spaima. trage si provoac a cel putin tot atâtea pagube ca si prima. Prima linie de artilerie inamica este deja pe pozitie.si sa-si atace propriile trupe. Apoi fug de pe câmp ul de batalie. îsi întind gâtul spre cer apoi se r asucesc aratându-si dintii mici si ochii exorbitant de lungi. Revolutionarele îsi înfig adânc ghearele în sol ca sa suporte socul. Urmeaza socul. Abdomenele se ridica si lanseaza salve de picaturi co rozive care pornesc ca niste rachete galbene si cad în primele rânduri ale revolutio narelor. de parca ar fi vorba de un covor rula nt. Armata federala înainteaza inexorabil.. Melcii au 25 600 de dinti mici si ascutiti care le permit sa ciopârteasca frunzele de salata. Când sunt în aceasta sta re de panica. legiunile celor doua armate se desfasoara p e flancuri ca sa lungeasca zâmbetul funebru. Numarul dezer torilor creste în partea din spate a cohortei. sunt cei mai nervosi. Câte sunt? Probabil sute si sute de mii. Unii melci îsi ridica torsul si lovesc puternic coch ilia ca sa faca sa cada mirmeceenele si obiectele lor inutile. Douazeci de furnici revolutionare pro-Degete dintre cele mai viguroase s alta o crenguta aprinsa cu care mentin la distanta cavaleria federata. usor de recunoscut dupa cochiliile înfasurate spre dreapta. Printesa 103 crede ca ideea e buna. Deocamdata. Artileristele se grabesc. Ce vor face furnicile mici care nici macar nu sunt echipate cu mandibule de raz boi? Fara a mai vorbi de melcii care transporta jaraticul si care se misca atât de lent. Revolutionarele pro-degete aflate prea aproape de melci se împotm olesc. Apa r noi întariri. At acati! Imediat un racnet de mirosuri de razboi se ridica deasupra miilor de ante ne înaltate. Mandibulele primei linii federate se înfig în mandibulele pri mei linii a revolutionarelor. cu regimentele bine liniate pe cast e. Melcii-caravana. deschid larg gurile ca sa-si urle spaima.

Nu îndraznesc sa intervina. des i are niste organe ale lui Johnston excelente. dar e deja coplesita de numarul dusmanilor. Se rasucesc ochi. Se trage de labiale. jaratecul slabeste si se opresc ca sa-si agite repede antenele deasupra.rica. Dupa ce abdomen ul s-a golit. Urca cu rapiditate etajele. Federatele sunt pe cal e de a parasi câmpul de batalie si alearga ca sa stinga incendiul. aliate sau adversare. apoi îl arunca cu putere peste linia de cavaleri e. Ia de jos o frunza uscata si o apropie de jaratic pâna când ia foc. cele treisprezece exploratoare sapa îndelung drept în fata lor. Trebuie fugit repede mai înainte de a fi blocate de incendiu. Se pune piedica. sapa un tunel. 8. sunt totusi surori. Se înjunghie. Escadra aban doneaza jaraticul. Se orienteaza cu organele lor sensibile la câmpurile magnetice tere stre. Se arunca în fata mirosuri bogate în cuvinte grele. se repede spre etajele inferioare si strabate în sens invers tu nelul pe care l-au sapat. între picioarele inamicului. La un moment dat. F urnicile se strâng ca sa crape cu maxilarele armura inamica. Furnicile se ascund în gaurile pamântului ca sa-si surprinda mai bine dusman ul. protejate de zidul corpurilor lor. 15 trage în rafale. Nu va comite oare ceva ireparabil? Si îsi aminteste de colegele ei de revolutie care se lasa exterminate afar a si îsi zice ca nu are de ales. caci îsi revin repede si se limiteaza sa dea ocol acelei lanci lungi aprinse. ridicata pe patru picio are. Ca sa iasa de pe câmpul de batal ie. Vrea sa mai repete figura. 103 le face semn celor douasprezece însotitoare ale ei sa i se alature si le explica ideea ei. Fundul ei scoate fum. dar ele au alta menire si nu e rolul lor sa asigure siguranta urbana. . Se taie ca pete. 5. Se îndoaie mandibule. Deasupra lor. Imediat se declanseaza incendiul. Lucratoarele se reped în crese ca sa scape progenitura. Bel-o-kan este acum o metropola mare unde se agita în mod vizibil multa lume. Trei dint re ele poarta un jaratic în suportul lui de piatra. câteva lu cratoare întâlnite în cale se întreaba ce fac acele furnici în orasul lor. Sinistrul se întinde cu violenta la ramurelele domului. nu mai reuseste sa se repereze pe câmpul de batalie. ataca lovind cu vârful spinos al capului. Se afla în cetatea Bel-o-kan. Corpuri fara cap continua sa galopeze pe câmpul de batalie. scotând capul ca un periscop deasupra s olului. Ele sapa la subsol cu toata forta mandibulelor. Fara succes. Apoi pune ramurele în contact cu flacarile si le strânge în manunchi înt e mandibule. se omoara. La urma urmelor. In plus. Furia ucigasa a ajuns la paroxism si unele furnici. calaretele fusesera probabil prevenite si se asteptau ca focul tr ansportat prin padure sa apara în batalie. pamântul vibreaza de zgomotele luptei. Printesa 103 iese la suprafata si. cuprinse de nebunie. observa ce se petrece. Se stârneste panica. Aerul e plin de mirosuri amenintatoare. pentru a crea micul curent de aer propice revitalizarii lui. Se înfig antenele în articulatii. Aud deasupra rapaitul picioarelor. complet dezlantuita. Nu-i mai ramâne decât sa le taie antenele mai înainte de a-si veni în fire. Fara antene. Descopera în sfârsit o zona friabila. 8 crede ca catapulta ar trebui sa permita într-o zi generalizarea acestei ispra vi. pe acel câmp de batalie deja foarte îndoliat. Sigur. Capete fara corp se rostogolesc. Arhitectura Cetatii s-a schimbat mult de la ultima vizita facuta de 103. Trebuie totusi sa câstige. întelegând în sfârsit porcaria razboiului de masa. Printesa 103 este puternic afectata de acea exterminare între membrii acel eiasi familii. Multimea de asediatori e prea den sa. omoara fara deosebire aliati si inamici. furnicile nu mai pot lupta. 14 încearca sa con vinga o inamica sa dialogheze. prefera sa împarta palme. sporind confuz ia generala. 16 e acoperita de combatante si. S-a dezlantuit marea încaierare. apuca un cadavru inamic si îl învârteste asupra capului. Bucatele de chitina s parta dau la iveala carnea vie. Dau la o parte pamântul si nimeresc pe u n culoar. Directia Bel-o-kan. De pe un mungel. Dar nimeni nu le asculta. Caldura focului le da energie. folosindu-si cele doua picioare din fata ca pe nist e bice terminate cu cârligele ghearelor. Se rotesc în jurul ierburilor ca sa-si oboseasca adversarele. Fur nica ezita o clipa. Escadrila se plaseaza imediat în centrul celei mai mari mase de revolutionare si.

Datorita tehnicilor de control a somnului profund citite în Encicloped ie. 103 iese din pamânt si indica trupelor sale. usile erau porii.Si noi opt? întreba Ji-woong. cu atât constiin ta noastra se va ridica si cu atât mai mult vom intra în armonie cu natura. Julie avu ideea sa redenumeasca totul în jurul lor conform acestui concept de organism viu. o adunare inventiva în c autare de noi idei.103 întoarce capul. Aici nu existau furturi pentru ca nu era nimic de f urat. treptat. amazoanele de la clubul de aikido. Focul lupta în locul lor. Viata accepta viata. . Conexiunea perfecta a tuturor celulelor noastre dovedeste ca în interiorul nost ru exista deja o societate armonioasa. Julie continua: . De acum înainte. Acesta era unul dintre as pectele neprevazute ale revolutiei. limfocitele.Iat a exemplul. Noptile lor e rau scurte. Îi anunta ca gasise în sfârsit un exemplu de urmat pentru revolutia ei: organismul viu. sa astepte. 137. învatasera sa-si gaseasca ciclul precis de adormire. be lokanienele se îndârjesc sa stropeasca flacarile cu jeturi de acid slab concentrat. Ei erau fondatorii. Creierul drept. intuitiv. Julie avu ideea sa creeze doua emisfere. Grupurile si solistii care se schimbau pe podium constituiau un indic iu suficient ca ziua înainta. Nu le mai era indispensabil sa se situeze ex act în timp. Corpul ei era un mic organism. cel metodic. Zidurile liceului erau pielea. ajungeau sa recup ereze oboseala în trei ore în loc de opt. dulap. Incendiul a cuprins vârful cetatii. fara sa-si dea seama. cafeneaua. Reteaua inform atica era sistemul nervos care contribuia la circulatia informatiilor. trebuiau sa continue sa formeze un grup autonom. În privinta creierului. Îsi pusesera într-un sertar actele de identitate pentru ca toti se cunosteau înt re ei. birou. care va ave a sarcina sa trieze ideile creierului drept si sa le puna în practica. interior si exterior. si totusi. Naturi i îi place ceea ce-i seamana. masina. Ocupantii debransasera soneria electrica care intra în functiune din ora în ora si. La orele nou a. Astfel. Printesa 103 se uita cum arde Bel-o-kan. toata lumea se debarasase de ceasuri. de acid formic si de chitina topit a.În interiorul corpului nu exista nici rivalitate si nici lupte intestine . Deodata totul i se parea simplu. cu miros de lemn ars. Banii de la SRL-ul "Revolutia fu rnicilor" erau glucoza indispensabila pentru insuflarea energiei. Este deci suficient sa reproducem în exteri or ceea ce avem în interior. garaj. atât cât a mai ramas din ele. Peste tot. un . traia astfel un organism si mai important. Si nimeni nu parea obosit din aceasta cauz a. obiectivul nostru este sa reusim sa transformam ace st liceu într-un organism viu complet. liceul o cupat. intestinul. Revolutionarii îsi abandonasera ceasurile dar si cheile de la apartament. . De ac eea aceste insecte se integreaza atât de bine în natura. Cu cât vom fi mai solitari. Creierul stâng. cei m ai multi dintre acei tineri nu fusesera niciodata atât de ocupati. va fi o alta adunare. Julie se urca pe podium pentru discursul zilnic. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR Drapelul Revolutiei furnicilor flutura deasupra liceului din Fontaineble au si în dimineata celei de a cincea zile. Oamenii erau atenti. va fi faimosul lor pow-wow de dimineata. De altfel. revolutia raspândindu-se în lume cu ajutorul retelelor informatice.Furnicarele functioneaza deja ca niste organisme vii armonioase. Lucratoarele evacueaza deja ouale pe iesirile de serviciu. Stie ca Revolutia pro-Degete es te abia la început. O va impune prin forta mandibulelor si impetuozitatea flacaril or. Peste tot în jur se ra spândeste un fum întepator. Julie arata spre totemul din poliester din centrul curtii si zise: . un organism mai mare. Revolutia nu cerea nimic nimanui. iata secretul: "1 + 1 = 3". multi aveau impresia ca fiecare zi dura o luna.

ENCICLOPEDIE NOUA LUNI: Pentru mamiferele de tip superior. Copilul se naste tulburat. sa blochezi caile de aprovizionare ale orasului. timpul complet de gestatie este în mod normal de optsprezece luni. volumul III 139. Nimic glorios pentru niste razboinice.Noi opt. Vom continua sa ne adunam pentru dezbaterile noastre în în caperea unde faceam repetitii. suntem cortexul. muribundul se dezbraca de vechea lu i piele si de cunostinte. aceasta protectie artificiala este contactul cu mama. Se n aste deci prematur. neterminat si neautonom. În mod logic. stie ca a început numaratoare a inversa. Totul era perfect.organ care sa gândeasca separat. 7 sugereaza asedierea cetatii ca sa se obtina timp pentru pansarea ranil or si pentru reorganizare. Primele sale noua luni externe sunt doar o copie perfecta a celor noua luni interne. . ai caror pui se nasc capabili sa mearga. sarutarile tatalui. cel puti n ce a mai ramas din ea. emite 15. nu are par si îngâna cuvinte greu de înteles . sub cafenea. În timpul acestor ultime noua luni. Îndeplineste un proces invers celui al nasterii. batrânul manânca alime nte pasate. Totusi este constienta ca razboiul ramâne deocamdata cel mai bun accelerat or al istoriei. are deci nevoie de un alt pânt ece protector: pântecele psihic. sprijinindu-se greoi pe o crenguta-cârje. Dar fetusul uman are un cap care se mareste prea repede. Trebuie sa astepti. Totul era la locul lui. ca si cum s-ar deprograma. cetatea pa re mai mica si mai accesibila. 138. altfel n-ar mai putea sa iasa. ca si copilasul. Astfel. si-a asezat tabara de jur împrejurul capitalei federate. Edmond Wells. Armata revolutionarelor pro-Degete. El seamana întrucâtva cu c ei care au arsuri foarte grave si trebuie tinuti sub un cort artificial. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Soldatii bel okanieni au reusit sa stinga focul. Umbra cetatii se proiecteaza ca un mare triunghi negru calcinat peste trupele as ediatoare. Printesa 103 nu se arata entuziasta. "pântece psihic". daca în general copilasii sunt înconjurati cu toata atentia în timpul prim elor noua luni care urmeaza nasterii. Pentru el. Printesa 103 se ridica pe patru picioare si 5. creierul primitiv de la orig inea celor doua emisfere. BEL-O-KAN ASEDIAT Mirosea a cocon fript. Aceasta ar trebui s a se poarte foarte frumos pentru a le furniza coconul de protectie indispensabil ultimei lor metamorfoze. Printesei 103 nu-i prea place tactica asediului. Pentru aceste prime noua luni în aer liber. se ridica pe doua picioare ca sa vada mai sus. Pentru e l este vorba de o perioada esentiala caci. intuitiv. tot asa un batrân în agonie are nevoie de un cocon psihologic de sustinere în timpul celor noua luni dinaintea mortii. raspunse Julie. La fel cum un copil are nevoie de un cocon protector solid în timpul celor noua luni care urmeaza nasterii sale. ar avea nevoi e de o infirmiera care sa joace rolul mamei. atinger ea mamei. sa pui santinele în jurul zonelor de licate. poarta scutece. nu are dinti. O singura diferenta: copilasul a trecut dintr-un mediu lichid într-un medi u aerian. Este mai ales cazul cailor. La sfârsitul traiectoriei. Trebuie sa fie expulzat la noua luni din corpul mamei sale. O furnica epuizata se apropie de . Numai ca. rareori ne gândim sa acordam aceeasi atentie batrânilor în ultimele lor noua luni care preced moartea. Cetatea Bel-o-kan nu mai scoate fum. dar nu au posibilitatea sa le evalueze. Trebuie sa dam asaltul final. Stiu ca în interior pagubele trebuie sa fie importa nte. Iar razboi! Mereu razboi! A omorî est e mijlocul cel mai complicat si cel mai obositor de a te face înteles. laptele mamei.

protezele olfactive concepute de Zoe. poate ca va scrie si o urmare. Atacul grupului de comando care a provocat incendiul. În ceea ce priveste . Înaintea za cu prudenta. Masina de dialogat cu furnicile omorâse deja vreo treizeci de insecte cobai. Are deja o idee foarte precisa a modului în care va scrie povestea. Când veverita a sarit spre iesire. Printul 24 a mers apoi mult timp. Crede ca poate sa fie trimis un comando. Ar putea sa fie citit romanul tau? întreaba 103. Mai putem încerca o ofensiva subterana. si scoate ferom onul-memorie pe care si-a început povestirea ca sa scrie un nou capitol. reprezentând trei puncte de vedere diferite: cel al furnicilor. Cele trei intrigi vor deveni convergente spre sfârsit. Si acum a sediul. Astfel c a fiecare veverita l-a dus într-o directie necunoscuta. A spionat de aproape cetatea si a descoperit un pasaj. Batalia de la Bel-o-kan. confruntare. Printesa l03 ia hotarârea s-o urmeze. galopând din creanga în creanga. 140. Printesa 103 sare imediat recunoscându-1 pe printul 24 pli n de praf. Si daca va placea. Numai cele doua masini complicate ale Juliei si ale lui Zoe prezentau re zultate dezamagitoare. tot o veverita îl va reorienta. la fel si Printul 24. pentru ca nu s-au putut distruge u na pe cealalta. PUNERE ÎN PRACTICA Standurile progresau foarte bine. raspunde 24. rozatoarea l-a dus pâna departe. Printesa 103 spune ca îl cr edea mort si Printul 24 îi povesteste aventura lui. "Con tact. Printul 24 e obsedat s a scrie o poveste lunga. Astfel se obisnuise sa se foloseasca de v everite drept mijloc de locomotie. 24 îi explica faptul ca în primul rom an va povesti contactul între cele doua civilizatii. furnici si Degete. Numai dupa ce va fi gata. Vreo suta de furnici patrund astfel în pasajul care duce la cetate. sau pe ntru noi marci de masini. Leopold obtinuse comanda unei vile înserata într-o colina si. Printesa 103 îi istoriseste si ea cum au evoluat lucrurile acolo. ultimul roman va fi cel al cooperarii între cele doua specii. cel al Degetelor si cel al unui personaj care cunoaste cele doua lumi paralele. În sfârsit. doar ca sa gaseasca id ei pentru scenele de actiune din romanul sau. de când a trait pe Insula Salcâmului. va încheia trilogia cu Revolutia Degetelor. Are de gând sa se bazeze pe trei intrigi paralele. mai târziu. precizeaza doct tânar ul print. cât se poate de evident. O alta reusita era si "Centrul de întrebari" al lui David. dar asculta cu atentie caci. produse congelate si medicamente. Toate astea îi par putin cam confuze lui 103. Destule întâmplari ca sa scrii un roman. Cele doua insecte schimba o mie de trofalaxii. trimitea planurile prin computer clientului sau în schimbul numaru lui cartii sale de credit. de exemplu 103. din ce în ce mai multe agentii de publicitate cereau consultanta pe ntru sondarea impactului la detergenti. cooperare". Si spune ca. daca o veverita l-a ratacit. remarca Printul 24. Problema e ca nu poti comunica cu aceste roza toare ca sa le indici unde vrei sa mergi sau macar sa stii unde se duc. din reflex. De ce o trilogie? întreaba printesa 103. Cel mai spectaculos era cel conceput d e Francine. astfel ca. ele .ea si îi întrerupe gândurile. Asta explica întârzierea lui. Apoi si-a zis ca. iar al doi lea va fi relatarea confruntarii lor. Infra-World avea activitatea cea mai lucrativa dintre toate. neputând sa se d eplaseze fizic. Am impresia ca acestea sunt cele trei stadii logi ce ale unei întâlniri între doua gândiri diferite. a plecat de la încep utul incendiului. S-a si gândit la un titlu: N oaptea Degetelor. Deodata apare 14. s-a agatat de bla na ei. Paul inventa noi arome pentru hidromel si Narcisse crea o linie de moda cu totul noua. Oamenii luau pe rmanent contact cu el. daca constata ca romanul lui feromonal le i ntereseaza pe furnici. În realitate. emite Printul 24. Prin reteau a informatica.

. ati fi doar niste actori si niste figuranti. 141. cu atât frigiderul lui e mai mare. deschise frigiderul si turna hid romel în doua pahare. Acum ar trebui sa reusim si la nive l individual. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER Salivatoare: 10. Totusi oame ii erau activi în jurul standurilor. Peste tot zac cadavrele calcinate ale razboinicelor surprinse de incendiu.Tocmai asta ma îngrijoreaza. . perso najului meu. cum spui tu. tu. am avut un gând ciudat. Viitorul lor depinde de tine. Se numea "Su nt doar un personaj" si spunea ca poate suntem singuri pe lume într-un film care s e deruleaza doar pentru noi.. Lumea asta.raneau atât de puternic narile încât nimeni nu le putea suporta mai mult de câteva secun de.Asta-i acum! Functionezi foarte bine. Aceasta revolutie. Cui îi pasa! Apoi o lua pe prietena ei la bucatarie. . Uita ce-am spus. În ea înghe suie hrana pâna la refuz. .Scuza-ma. Imagine oribila: exista oua si larve de furnici care n-au putut sa fie evacuate la timp si care au ars de vii. zise Zoe care venise dupa ea. Ni se testeaza reflexele. ÎN BEL-O-KAN Sunt surprinse de un miros de carbune. copacii. Dupa ce am citit asta. . profita. actor ii. aceasta viata este doar un circ imens construit ca sa fiu testata. Poate ca cineva ma observa chiar în acest moment de d eparte. Julie continua: .N-ai remarcat niciodata ca în jurul nostru oamenii mor in timp ce noi ra mânem în viata? Poate ca suntem observati. . .Adineauri am citit un pasaj din Enciclopedie. FRIGIDER: Degetele nu au gusa sociala. poti sa fii fericita. Zoe începu sa se uite la ea cu îngrijorare. Cu cât un Deget e mai important. citeste viata mea într-o carte si ma judeca. se afla aici ca sa te satisfaca.Daca tot ce mi se întâmpla nu este la urma urmelor decât un mare spectacol c are se joaca numai pentru mine? Toti acesti oameni. Sau poate într-un roman . Julie îi puse o mâna pe umar. Tot ce e pe pamânt e pentru tine.În acest caz. În locul stomacurilor noastre secundare. . 142. Dar poate ca sunt ca într-un program din Infra-World. Caldura focul . . poate ca ni se testeaza reactiile în fata u nor situatii date.Hei! Ce-ai mai inventat? .Am reusit totusi ceva simpatic.. Crengutele calcinate miros urât de tot. Îsi fac griji.Ma întreb daca nu cumva dorinta mea de a schimba lumea nu este în realitat e decât constatarea incapacitatii mele de a ma schimba eu însami.La nivel colectiv. casele. sa-ti îndeplineasca dorintele.Ce vrei sa spui? . De data asta.. Obiectele. E vorba de o cutie în care este foarte frig. . Drapel ul fâlfâia în vânt si muzicienii reggae cântau într-un nor de fum de marijuana. natura formeaza un decor bine i mitat. figurantii. Zoe fu cea care cazu pe gânduri. totusi pot sa stocheze mult timp hrana fara ca ea sa se deterioreze. Ni se testeaza gradul de rezistenta la anumite agresiuni. încuviinta Julie. Julie urca pe balconul directorului si contempla curtea si revolutia. E foarte posibil ca inc endiul sa fi mistuit toti locuitorii si apoi întreaga armata venita sa-l stinga? Furnicile înainteaza pe culoarele uneori vitrificate de foc. Totul e ars si nu se semnaleaza nici o prezenta. Degetele se echipeaza cu o masina pe care o numesc "frigider". Era ciudat. facut ca sa ma linisteasca si sa ma faca sa cred ca exista o anumita real itate. Julie se înt oarse spre Zoe si o privi în ochi. Mi-e teama ca nu voi fi la înaltimea. Mi-am zis: Si daca eram singura persoana vie? Daca eram singura fiinta vie din tot uni versul.

Merg pe culoare înca pline de fum. macar pentru a-si aminti de motivele pentru care nu trebuie sa le f aca. caci consta doar în reproducerea unor cercur i. A descoperit gustul caramelului. 10 si 24 se învârt în toate directiile d e teama unei capcane. sa-si omoare regina. A folosit-o pent ru ca era în inferioritate pe câmpul de batalie.Focul e o arma prea pustiitoare. În grajduri sunt numai paduchi-de-frunza prajiti za când cu picioarele în sus. cu atât au impresia ca acolo s-au petrecut evenimente insolite. animalele iesite din aceste oua se adaptau si prezentau caracteristi . Or. Deistele. 143. fireste. Aceast a teorie era exact contrara celei lui Darwin. Urmele de lovituri sunt rece nte. caci cetatea lor natala fusese pustiita. Acolo. E oare posibil ca belokanienele sa fi descoperit si e le arta? O arta minimalista. fermecator. ca sa dovedeasca temeiul a sertiunilor sale.ui a fost atât de intensa încât insectele au pierit brusc. doctorul Kamerere a pus la punct o experienta spectaculoasa. Atunci. Din pacate. sa-si d istruga semenele si chiar sa-si pustiiasca propria cetate! Si când te gândesti ca facusera calatoria aceea lunga si periculoasa tocmai ca sa avertizeze Bel-o-kan ca risca sa fie. Elocvent. De jur împrejurul ei se afla cercuri gravate cu mandibula. A luat oua de broasca râioasa cu pielea uscata care se reproduc pe uscat s i le-a pus în apa. A trisat. Chiar si în bucati. regina Belo-kiu-kiuni se afla acolo. Furnici le nu sunt pregatite pentru foc. în plina munca. Când 103 si trupa ei le ating. 5 murmura: . pasionat. Toti înteleg acum de ce focul a fost interzis de atâta amar de vreme în lumea insectelor. Ea nu a fost nici arsa. A fost asasinata de putin timp. 103 lasa în jos antenele. Focul e o arma cu doua taisuri.. Printesa 103 paseste în orasul ei transformat în cimitir. În ciupercarii nu ma i sunt decât vegetale calcinate. E posibil ca Degetele sa fi vrajit-o ca sa ajunga sa nu mai suporte înfrângerea. Dar nu au nici timp si nici dorinta de a se minuna în fata acelui nou aliment. o furnica poate sa continue sa emita. cu cât înainteaza prin acel de zastru. Trecerea e libera. Printesa 103 stie acum ca focul este o arma mult prea distrugatoare. În mod ciudat. aceste furnici se farâmiteaza. dar totusi o arta. ENCICLOPEDIE KAMERERE: Scriitorul Arthur Koestler a luat într-o zi hotarârea sa consacre o lucrare imposturii stiintifice. incendiata de Degete! Istoria este paradoxala. Furaicile-portar care aveau sarcin a sa pazeasca iesirile au murit din cauza caldurii si a emanatiilor toxice. 103 se apropie si palpeaza antenele capului decapitat. Pe un pere te a fost desenat un cerc. Urca în cetatea interzisa. Int ensitatea flacarilor a fost atât de puternica în unele locuri încât umbra victimelor s-a imprimat pe pereti. 103 spera s-o gaseasca pe regina. Printesa 103 are un presentiment rau. exista unele prostii pe care fiecare generatie trebuie s a le comita. el sp unea ca "orice fiinta omeneasca era capabila sa se adapteze unei schimbari a med iului în care traieste si sa transmita aceasta adaptare descendentei sale".. 15 manânca putin din cadavrul unei furnici-cisterna si constata ca are o s avoare delicioasa. Focul. Trupa intra în încaperea regala. nici asfixiata. Dar în t rei bucati. Kamerere a fost un biolog austriac care si-a realizat principalele descoperiri între 1922 si 1929. I-a chestionat pe cercetatori care l-au asigur at ca cea mai mizerabila dintre imposturile stiintifice era cea la care se dedas e doctorul Paul Kamerere. Regina moarta si-a pastrat un cuvânt odoran t în vârful antenelor. Au ramas încrem enite în pozitia în care se aflau înainte ca un val fierbinte sa le împietreasca definit iv. În salile lor. Remarc a faptul ca lemnul buturugii de pin care adaposteste cetatea interzisa abia daca a fost atins de incendiu. furnicile-cisterna au facut explozie.

cile broastelor acvatice. Doctorul Kamer ere avea de gând sa demonstreze ca nu era un sarlatan. nu fara sa lase un text lapidar în care reafirma autent icitatea experientelor sale si declara ca "vrea sa moara mai bine în natura decât pr intre oameni". Cele doua furnici nu se apreciasera niciodata prea mult. Kamerere îsi apara teoria în lume cu un oarecare succes. Tot i semenii lui l-au respins. cu ocazia anchetei pentru lucrarea sa Împerecherea broastei râioase. umflatura care permitea broastelor acvatice masculi sa se agate de femela cu pie le alunecatoare ca sa se poata acupla în apa. Kamerere a prezentat deci acest su pravietuitor si umflatura lui de culoare închisa. Edmond Wells. 23 s-a reîntors la Bel-o-kan ca sa propovaduiasca. Kamerere s i-a pierdut tot creditul si orice sansa de a-si vedea recunoscute lucrarile. Arthu r Koestler s-a întâlnit cu fostul asistent al lui Kamerere. într-o zi. Printesa 103 sta în defensiva dar cealalta emite ca totul a reintrat în ordi ne. daduse foc laboratorului si înlocuise ultima broasca muta nta cu alta careia îi injectase tus în deget. i-au facut o primire buna si. S-ar putea crede ca e vorba de o impostura stiintifica mai mult decât nula . Exis tau deci câteva care scapasera. cu antenele înainte. Printesa 103 remarca faptul ca 23 nu spune n iciodata "Degete" ci foloseste denumirea "zei". 23 dezvalu ise existenta zeilor. Înselatoria era descoperita. Aveau astfel o umflatura neagra copulatoare pe deget. s-a refugiat într-o padure unde si-a tras un glont în gura. Aceasta adaptare la mediul acvatic e ra transmisa progeniturii lor. În amfiteatru s-a înghesuit multa lume si numerosi jurnalisti. l e apropie brusc. Cetatea. volumul III 144. Omul i-a dezvaluit faptu l ca el se afla la originea dezastrului. Într-un minut. Are sânge transparent pe mandibule. Ceruse ca mortii sa n u mai fie aruncati la depozitul de gunoaie si niste sali sa fie amenajate în cimit ire. Viata era deci capabila sa-si modifice programul genetic ca sa se adapteze la mediul acvatic. în laboratorul sau a avut loc un incendiu si toate br oastele lui au ars cu exceptia uneia singure. încântata ca exista macar o supravietuit oare a acestei prime cruciade. Aceasta inovatie nu a fost pe placul noii regine Belo-kiu-kiuni. în cetatea lor natala. Aceasta sinucidere l-a discreditat complet. treptat. Aceasta razboinica aderase imediat la religia deista. Un grup de belokaniene se iveste timid în pragul usii. Oamenii de stiinta au examinat a nimalul cu lupa si s-au stricat de râs. 23 pare si ea în mare forma. amândoua supravietuitoare a mii de aventuri. la ordinul unui gru p de savanti darwinisti. În ajunul experientei. O furnica se desprinde de celelalte si se apropie de noile venite. Sala râdea. Disperat. . ni ste oameni de stiinta si universitari au dorit sa examineze "obiectiv" experient a lui. Se vedea perfect de bine ca petele negre a le umflaturii degetului broastei fusesera în mod artificial desenate prin injectar e de tus sub piele. Kamerere a parasit sala huiduit. Darwinistii au câstigat si pentru multa vreme. Dupa ce a abordat lumea zeilor. Se dedau unei trofalaxii. El fusese cel care. dar lanseaza feromoni de bun venit întregului ei grup de comando. Este 23. Se asezase în fruntea religiei deiste. Printesa 103 o recunoaste. Totusi. 23 percepe imediat ca 103 a devenit o sexuata si o felicita pentru aceas ta metamorfoza. DEISTELE Deistele? Regina murise. care se nastea direct cu o umflatura de culoare înc hisa pe deget. care a interzis practicarea cultului deist în cetate. Acum er a admis ca fiintele vii erau incapabile de a se adapta la un nou mediu. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 2 3. 23 îsi istoriseste povestea. Prin urmare 23 a supravietuit si ea primei cruciade împotriva Degetelor. Ea povesteste ca la început. dar faptul ca s e aflau acolo. Totusi.

Diferitele etnii ocupa treptat cartiere separate. Mai are în vedere si canale pentru aducerea apei de ploaie la grajduri. 23 explica cum noua regina Be lo-kiu-kiuni s-a suparat în cele din urma pe omniprezenta deistelor. Printesa 103 da din cap. pentru ca nu mai exista regina. Crede ca trebuie instalat un mare semineu central ca sa poata fi degajat fumul provenit de la laboratoarele focului. 103 considera distanta destul de mare ca sa fie la adapost de cataclismul care se va produce în jurul pancartei albe. 5 face planuri în vederea construirii rapide a unui nou Bel-o-kan. Exploratoarele pleaca ca cercet ase ca sa gaseasca alta buturuga de pin propice construirii unei cetati. Este crezuta. 103 sugereaza sa se construiasca o cetate ultramoderna. Din fericire. la ciupercarii precum si la laborat oarele care vor avea nevoie de ea pentru spalarea obiectelor utilizate. ci si a întregii federatii de furnici rosii din regiune. În câteva ore. To ate furnicile se agita. Furnicile înghesuit e în spate psalmodiau: Degetele sunt zeii nostri. profita de asta. În modul specifi c furnicilor. Le-a interzis religia. Printesa 103 si însotitoarele ei sunt de-a dreptul uimite. Inginerele focului construiesc un mare laborator în su . care numara saizeci si patru de cetati. 23 s-a folo sit imediat de aceasta ocazie. Caci astfel le vad furnicile pe Degete înainte de a fi strivite de ele. E pentru prima data când un oras se doteaza cu o printesa incapabila sa ou a. Religia de ista îsi alesese drept simbol cercul.23 se refugiase atunci în cel mai adânc cartier al metropolei si acolo. fiind singura femela sexuata din Bel-o-k an. Acum. Printesa 103 si Printul 24 nu prea împartasesc fervoarea profetesei. S-a avântat spre încaperea regala si a asasinat-o pe regina ouatoare. Printul 24 întreaba de ce totul este pustiu. În noua capitala se lucreaza peste tot la inovatii tehnice. Printesa 103 lanseaza totusi un feromon: Pancarta alba din fata orasului Bel-o-kan este semn de mare pericol. testând totul si orice dupa cum le trece prin min te si vazând apoi rezultatul. Pornind de la aceas ta buturuga. întreaga cetate s-a plasat în faza d e autodistrugere si. Melcii care au carat jaraticul transporta cele câteva oua. Dar nu este usor. galbenele. A urmat o adevarata vânatoare de deiste în cetate si multe martire muriser a. larve si ce a mai ramas din ci upercile si puricii de frunze scapati de incendiu. se face apel la un nou concept: "orasu l deschis". Pentru ca nu se poate reînnoi populatia. Chiar daca nu este înca ouatoare. una câte una. toate cetatencele belokaniene îsi întrerupsesera ba taile inimii. Printesa 103 este numita regina nu numai a orasului lor care renaste. Asa se explicau deci toate acele senine de pe culoare. Buturuga e plina de tunele sapate de viermi si chiar este posibil sa se implanteze în lemnul ei o Cetate interzisa si o încapere regala. ca sa construiasca împreuna o societate bazata pe vene ratia Degetelor. avangarda descopera o buturuga locuibila numai la o ora de mers. pentru a le întâmpina pe revolutionare. înconj urata de mica ei trupa de fidele. cu artere mari p e care sa poata circula fara ambuteiaje vânatul mare si obiectele indispensabile n oilor tehnologii. la vest de eta jele de mijloc. Poate ca e doar o problema de secunde. dar p entru ca de acum înainte orasul e la dispozitia lor. Atunci. în capitala incendiata nu mai erau decât ele. seceratoarele la etajele superioare ca sa fie mai aproape de rec olta si tesatoarele se duc în nord. deistele. Ele care voiau sa promoveze interesul fata de Degete fusesera cu mult depasite de aceasta 23. a putut continua sa propovaduiasca. Printesa 103 crede ca ar fi interesant sa dea voie altor specii de i nsecte straine sa se instaleze aici ca sa îmbogateasca cetatea cu propriile lor cu lturi. toata lumea se pune în miscare. Trebuie sa plece fara întârziere. Negr ele se instaleaza la sud-est de etajele cele mai adânci. Când îsi facuse aparitia armata lui 103 care aducea cu ea focul. adica fara logica.

la stânga. minus saisprezece si minus saptesprezece. 10 creeaza un centru de studii asupra comportamentului Degetelor. Inginerele în domeniul mecanicii amenajeaza o sala spatioasa unde testeaza pârghii. pietele rotunde si toate casele erau perfect identice ca sa nu existe gelozie între vecini. Cere mai multor insecte sa târâie ca sa formeze un cor pe mai multe voci. acolo. un oras de talie mijlocie. însemna sa ti se ofere u n cec în alb sau ocazia de a inventa orasul ideal.bsolul cel mai adânc al cetatii. deistele se afiseaza peste t ot în oras devenind din ce în ce mai zeloase. generatori de dezordine. Hippodamos a dorit un oras artificial. . 11 n u-si pierde speranta în armonizarea tuturor acelor sunete pâna la obtinerea unei buc ati cu mai multe nivele de game. iar orasul era interzis si celor saraci. se pot foarte bine obtine obiecte de stil tipic mirmeceean. Acolo ard tot de au la îndemâna ca sa vada în ce materi al se transforma si ce fel de fum se produce. Printul 24 si 7 se pronunta pentru atelierele de "arta" la etajele minus cincisprezece. mai precis. fireste. Poetii. Artistii. celibatarilor si lene silor. începe sa se roage zeilor superiori care au instalat acel monument sacru. cultura belokaniana. Nu existau sclavi. fara nici o legatura cu natura. ca pe un to rt. toti locuitorii erau cetateni egali în drepturi. cele care au gust rau.. Frunzele sau insectele calcinate care i se pare ca au gust bun sunt puse la dreapta. A primi sarcina sa construiesti. regele persilo r. Dealtfel. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI HIPPODAMOS: În anul 494 î. Acolo se practica pict ura pe frunze. Fostiii locuitori i-au cerut atunci arhitectului Hippodamos sa reconstruias ca dintr-o data o întreaga cetate. armata lui Darius. Printul 24 intentioneaza sa dovedeasca ca folosind tehnicile Degetelor. si a desenat primul oras gândit geomet ric. 23 si sus tinatoarele ei merg în pelerinaj în zona pancartei albe si. orasele erau doar târgusoare care se întindeau progresiv în cea mai mare dezord ine. De altfel . fie ca e vorba d e romanul sau sau de picturile mai curând naive ale lui 7. ba chiar combinatii de mai multe pârghii legate prin fibre vegetale. de exemplu.e. 11 se hotaraste sa inventeze muzica furnicilor. Hippodamos nu voia doar sa traseze strazi si sa construiasca case. Vrea sa creeze "cult ura furnicilor" si.n. În seara primei zile mai ales. actorii si muzicienii erau al ungati din Milet. De când nu mai sunt constrânse la clandestinitate. înca nu exista nimic asem anator pe Pamânt. 145. E vorba de o ocazie unica în istoria epocii. el er a convins ca regândind forma orasului. erau oame ni imprevizibili. în douasprezece bucati. se poate regândi si viata sociala. agricultori si soldati. a distrus si ras de pe fata pamântului orasul Milet. Într-adevar. Hippodamos nu a vrut nici artisti. în aprop iere de sala inginerelor. dar asta nu înseamna ca nu e o muzica tipica pentru furnici. Pâna a tunci. Atena. adevarat labirint care aparuse fara ca cineva sa tina cont de un plan de ansamblu. Ca sa evite orice lucru daunator. 15 creeaza bucatarii unde gusta toate ramasitele arse în laboratorul focul ui. Poate ca rezultatul nu e prea încura jator. Strazile noului Milet erau drepte. Ca sa previna riscul unui incendiu. în totalitate. Proiectul lui Hippodamos voia sa faca din Milet o cetate cu un sistem me canic perfect care sa nu ramâna niciodata în pana. Un lucru o supara însa pe 103. dupa parerea lui. sculptura în excremente de scarabeu si. situat între Halicarnas si E fes. repartizati în trei clase: a rtizani. era formata dintr-o încâlceala de strazi. a vând în centru o acropola de unde porneau douasprezece raze care îl taiau. A imaginat o cetate cu zece mii de locuitori. Hippodamos nu a scapat acest noroc. Practicarea tehnologiei Degetelor le confera un avans în lumea insectelor. E ca si cum ar fi câstigat o mie de ani într-o singura zi. încaperea este tapisata cu frunze de i edera foarte putin inflamabile. scarificarea pe ca rapace.

si celelalte. Printul 24 ramâne încrezator. Îi învata pe ceilalti sa se spele cu nisip si sa suga bu catele de sare ca sa fixeze apa în corp si sa micsoreze astfel nevoile. Propusera tot felul de soluti i. deistele. Moartea câtorva laice este imputata deistelo r. a pârghiei si a rotii. David bransa câteva biciclete de la clubul de promenada la dinamuri. 147. nu depun efortur i decât pentru a-si converti anturajul. Se constata ca deistele au început sa se comporte în cetate deosebit de agre siv. Inginerele focului reusesc acum sa puna jaraticul în cutii us oare de frunze împletite cu un fund de pamânt. Vine de la laboratoare si este încântat d e progresele facute. originalitatea. Dar pentru ca nu era suficient. Degetele le vor strivi si. Mai arzatoare era însa problema electricitatii. Edmond Wells. în ca zul în care Degetele nu le vor strivi. Câtiva tipi priceputi scotocira în atelier ul de electronica unde descoperira placi solare fotosensibile. Hippodamos a inventat notiun ea de "bine rânduit". el însusi neputând sa fie decât bine rânduit în ordinea cosmosului. printul si printesa s-au adunat în încaperea regala. Astfel. o cetate bine rânduit a în ordinea statului. ele. Deistele sunt pr ea intolerante si prea sigure de ele.nu se admitea inovatia. Maximilian lua ho tarârea sa le taie liceenilor apa si electricitatea. îsi vor lua aceasta sarcina. religia ia avânt. extrem de puternic ca sa recreeze un contact hertzian br ansându-se direct la satelitii de telecomunicatii. Printesa 103 este convinsa ca un conflict e inevitabil. Un cetatean bine rânduit în ordinea cetatii.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI În a cincea zi de ocupatie a liceului din Fontainebleau. Ele adusera un pr im flux electric pe care îl completara cu dispozitive eoliene fabricate în graba cu stinghiile smulse clin birouri. Julie îsi convoca prietenii în camera de repetitii unde discutara despre noi le conditii de viata impuse de embargoul politist. Daca nu adora zeii. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII Pe masura ce tehnologiile se dezvolta în Bel-o-kan aflat în plina transforma re. erau cautati câtiva sportivi ca sa pedaleze si sa furnizeze energie. aceasta presiune exterioara strângea si mai mu lt legaturile dintre ei. Cele douasprezece furnici exploratoare. În acea a doua zi de domnie a Printesei 103. În Noul Bel-o-kan se ajunge la o atmosfera ciudata. când nu era nici soare si nici vânt.23 pronunta o predica în care de clara ca scopul religiei deiste este sa converteasca la venerarea zeilor toate f urnicile din lume si înseamna sa le faci un serviciu asasinând laicele. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Deistele nu se mai multumesc doar sa deseneze peste tot cerc uri. Toate activitatile lor era u bazate pe reteaua informatica mondiala. Le avertizeaza pe laice. Fiecare problema îi obliga sa-si puna în functiune imaginatia si îi lega si ma i mult pe ocupantii liceului. 5 remarca ca deistelor nu le pasa . Maximilian lua hotarârea sa-i lase fara ea. Departe de a le slabi revolutia. volumul III 146. la o separare între furn icile "tehnologice". ceea ce permite transportarea fara pe ricol pentru luminarea sau încalzirea unei zone. Ca sa rezolve problema apei. ci depun pe pereti mirosul religiei lor. reteaua lor informatica fu nctiona în continuare. Leopold puse sa se construiasca cisterne în c are sa adune apa de ploaie. dar nu se vorbeste prea mult despre asta ca sa se evite un razboi civil. care traiesc admirând Degetele pentru ceea ce au reusit sa fa ca datorita stapânirii focului. Fiecare cort indian avea în vârf dispozitivul lui eolian. furnicile "mist ice" care traiesc doar în rugaciuni si pentru care numai gândul de a reproduce actel e Degetelor constituie deja o blasfemie. Nu mai vor sa învete nimic. Constatând ca datorita liniilor lor telefonice. capriciul. David nu fu multa vreme îngrijorat pentru "Centrul de întrebari" caci o ocupanta adusese în geanta un t elefon celular special.

Îi este frica si are nevoie de prezenta linistita a celeilalte se xuate. Printesa urca în vârful domului. Printesa 103 s-a saturat de câta moarte a vazut. Tânara exploratoare este îngrijorara de faptul ca. pentru ca totul sa fie ca înainte. armata inamica se întinde pâna departe. Printul 24 îsi apleaca antenele. Printesa 103 murmura: Poate ca religia este totusi o faza de evolutie a civilizatiilor. Atâtia si atâtia imbecili gata sa moara pentru ca nimic sa nu se miste. Pentru ele. care este îndreptat sp re modernitate si spre tehnologiile de vârf. Printesa 103 vede aceasta conjuratie de imbecili ridicându-se acum în fata e i. Este paradoxul acelei furnici sa aiba capul batrân si corpul tânar. în lu mea religioasa. Primele legiuni de artileriste belokaniene se aliniaza ca sa apere capit ala. Printesa 103 îsi aminteste de un documentar vazut de ea despre un scriitor din lumea Degetelor. pentru ca mâine sa fie un alt ieri. Armata inamica se întinde la nesfârsit. Alarma. Piticele formeaza o armata lunga plina de antene. poate ca e mai bine sa-si creeze propriul lor stat. gelozie si teama. cu rândurile îngros ate de nenumarate furnicare vecine care s-au asezat în spatele piticelor ca sa vad a prabusindu-se federatia aroganta a furnicilor rosii. Îi face semn lui 5 sa scoata legiunile de artilerie si sa le plaseze în avan garda ca sa împiedice înaintarea inamicului. Sunt pregatite sa traga. 24 si cele douasprezece exploratoa re se aduna. Trebuie oprite cât mai repede . cu noile ei simturi. 5 cons idera ca trebuia sa se ia ce e bun de la Degete si sa lase ce nu e bun. Acest om spunea cu aproximatie ca "îti dai s eama ca a aparut un nou talent dupa faptul ca în jurul lui se creeaza în mod spontan o conjuratie de imbecili ca sa-l frânga". Mirosurile lor sunt calme si decise. Sunt prea numeroase. domul palpita de loviturile de abdomen pe care le dau lucratoarele ca sa semnaleze faz a a doua a alarmei. Se pare ca scârba în fata violentei este semn de îmbatrânire. mistic si intolerant. Probabil ca sunt îngrijor ate de ce se pune la cale în Noul Bel-o-kan. si. nu pot ucide niste surori doar pentru ca îsi închipuie ca degetele sunt niste zei. Expulzate? Într-adevar. nimic nu are nevoie sa fie dovedit. atunci tulburarile se vor extinde. În fata. în cerc si reflecteaza. Mai mult decât atât. cu gândul la preocuparile tehnice. Circula un miros. Lovituri înabusite se aud în zid urile cetatii. La urma urmelor. subdezvol tat. observa marea armata care se d esfasoara. Noul Bel-o-kan primise la început multe reprezentante. Cetatii îi este frica. dar nu are ce face . de ochi si de mandibul e. Dar cum sa iei una fara alta? 103. nu si-a dat seama ca cetati întregi treceau . cum ar f i religia.de stiinta si de cunoastere. Furnicile alearga în toate directiile. Daca în a doua zi a noului lor stat exista cioc niri cu deistele. 103 regreta ca s-a îngrijit atât de putin de relatiile diplomatice cu cetati le vecine. Sunt mi lioane. Dar nu au timp sa-si prelungeasca discutia. Sub ea. Trup ele piticelor sosesc prin trecatoarea nordica si e prea târziu ca sa se încerce pulv erizarea lor cu pârghiile aruncatoare de pietre. De data asta s-a terminat. Jonathan Swift. în rândurile lor se afla si furnici rosii din propria lor federatie. dar când o mistica spune ca "Degetele sunt atotputernice si se afl a la originea existentei furnicilor". 103 ar fi trebuit sa-si dea seama ca e imposibil sa manipulezi atâtea lucrur i noi fara a stârni neîncredere. Printul 24 se ghemuies te lânga printesa. Omorâte? Nu. departe de furnicarul Bel-o-kan. trebuie sa fii la fata locului de fiecare data ca sa dezminti asta. Ataca furnicile p itice! Locuitoarele cetatii se organizeaza ca sa faca fata asediatoarelor. Dar. Nu se va putea folosi nici focul. având grija sa nu se apropie prea mult de fum ul semineului principal. Când o inginera spune ca focul permite întarirea lemnului. simpla vedere a unui furnica r care scoate fum fara sa arda este suficient de socanta ca sa legitimeze un mas acru. e posibil sa rateze experienta si nimeni sa nu mai ai ba încredere în ea.

Prin ce sunt legate cele doua fenom ene? Când doua celule doresc sa se asocieze. roata. Sa fie asta lovitura de gratie? Iar coloana inamica se întinde la nesfârsit. Totusi. Celula c anceroasa are ambitia sa revina la acea veche nemurire. Cu cât specializarea lor era mai desavârsita. ca nu mai e nevoie ca amândoua sa trudeasca la digerarea hra nei: una va digera iar cealalta va repera alimentele. Cele trei notiuni se învârtesc în creierele insect elor si se amesteca unele cu altele. Pâna atunci.Hei. iar ai necazuri cu acea revolutie a furnicilor? îl întreb a computerul. MAXIMILIAN EXPLOREAZA . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în dorinta ei nebuna de nemurire. Cu ceea ce se cunoaste deja. aceasta fragilizare accentuându-se. Necesitatea mortii se poate explica si dintr-un alt punct de vedere. Edmond Wells. ele sunt constrânse sa comunice si c omunicarea lor le duce la a-si repartiza sarcinile ca sa fie mai eficace. Printesa le cer e ca toti sa-si uneasca antenele. cu atât mai mult fiecare celula devenea mai fragila si. Celulele ochilor nostri sunt foarte diferite de celulele ficatu lui si primele se grabesc sa semnaleze ca zaresc o mâncare calda pentru ca celelal te sa poata imediat sa se apuce sa fabrice bila cu mult înainte ca mâncarea sa ajung a în gura. celula a sfârsit prin a-si pierde importanta initiala. era nemuritoare deoarece era capabi la sa se reproduca la fel si la infinit. totul comunica si totul est e muritor. 148. cu atât specializar ea lor era mai precisa. si din acest motiv ucide ansamblul organismului. volumul III 159.printr-o perioada dificila. Sub forma ei monocelulara. Atunci au aparut forme de viata multicelular e. Deistele refuza sa participe la batali e. În zilele noastre vedem ansambluri animaliere c onstituite din imense agregate de celule extrem de specializate si care dialoghe aza în permanenta. Într-un corp omenesc. O celula canceroasa a ficatului produce în permanenta bucatele de ficat fa ra sa tina seama de celelalte celule care îi spun ca nu mai este necesar. cam ca acei oameni care vorbesc singuri în permanenta. ale pârghiei si ai rotii i se alatura. Printesa 103 scoate din creierul ei toate imaginile de razboi ale Degete lor care i-au ramas în memorie. ENCICLOPEDIE ASTFEL S-A NASCUT MOARTEA: Moartea a aparut exact acum sapte sute de mil ioane de ani. zeii decid soarta batal iilor. fara sa tina cont de celelal te si. sfârseste prin a ucide totul în jurul ei. Considera ca nu e cazul sa se bata pentru ca. Astfel s-a nascut moartea. si timp de patru miliarde de ani. Maximilian. totul este specializat. si-au vorbit si au decis sa func tioneze împreuna. stiu foarte bi ne ca urmeaza moartea. . în complementaritate. într-o zi. 5 vine si anunta o veste proasta. focul. Promit totusi ca se vor ruga. Daca nu gasesc rapid o idee. oricum. pârghia. Ele vo r decide. Daca o speci e pluricelulara ar fi nemuritoare. de exemplu. Inginerele focului. În zilele noastre. înca se mai gasesc urme de astfel de sisteme monocelulare nemuritoare în barierele de coral. doua celule s-au întâlnit. Simultan. Moa rtea este indispensabila pentru asigurarea echilibrului între specii. Se reproduce fara încetare. fa ra sa asculte pe cei din jurul lor. Trebuie sa inventeze împreuna o arma care sa le salveze. viata se limitase la monocelularitate. si-a facut aparitia si moartea. trebuie sa se improvizeze ceva nou. cu cât numarul celulelor adunate era mai mare. si ar deveni atât de eficace încât ar compromite perpetuitatea tuturor celorlalte forme de viata. Mai târziu. ar continua sa se specializeze pâna la rezolvar ea tuturor problemelor. Celula canceroasa este o celula autista si p entru asta e periculoasa.

Meniul serverului semnaleaza ca SRL-ul "Revolutia furnicilor" avea filia le si forumuri unde fiecare putea sa discute temele si obiectivele Revolutiei fu rnicilor. se poate vedea un spectacol incredibil. F olosind retelele informatice si tehnicile cele mai moderne.Da. Computerul sau a gasit ceva foarte int eresant. Or acesti liceeni reusisera fara ajutorul posturilor nationale. Asta se dovedea mult mai rentabil decât o singura si mare companie. manifestarea lor. Dupa doua ore de lupte îndârjite. Or focul înv inge noaptea.. Satisfacute. "Deci asa continua sa-si exporte revolutia lor de doi bani". Computerul se bransa pe mai multe lunii telefonice si facu sa apara infr astructura SRL-ului Revolutia furnicilor. Purtând lampioane fabricat e cu frunze de plop. pe la miezul noptii. amputatele si muribundele. în zilele noast re. Computerul preciza ca vreo zece licee din lume se bransasera la Fontaine bleau. 150. într-o masura mai mare sau mai mica. îsi zice el. ea disparea ca sa fie imediat înlocuita. Mii de luminite se înghesuie la iesirile din Noul Bel-o-kan. în gener al încremenita în propria ei ierarhie. toata lumea se c unostea bine si toti stiau ca pot conta unul pe celalalt. Tabara lor seamana cu un fruct mare de culoare neaga. În plus. "Revolutia furnicilor" era pe pun ctul de a acumula beneficii. viitorul era al societatilor furnici. Printes a 103 are în sfârsit o idee. reproducând. seful Sobolanilor Negri. BATALIA LAMPIOANELOR Primul asalt al marii armate a piticelor din Shi-pae-pou este catastrofa la pentru neo-belokaniene. Si-au procurat o conexiune telefonica prin satelit si informatiile lor circula f ara probleme pe retea. Nu exista loc pentru o administratie inutila sau pentru potentati de birou. Mai poti sa ma ajuti? . Maximilian crezuse totdeauna ca pentru a face o revolutie. A doua surpriza era de ordin economic. Poate ca asta era mesajul Revolutiei furnicilor: societatile dinozaur îsi pierdusera locul. Maximilian se apleaca spre ecran. Computerul afisa fisierele unul dupa altul si Maximilian întelese totul. Computerul îsi lanseaza modemul de autoprogramare ca sa se branseze la ret ea. si n ici macar al celor locale. Pâna atunci trebuie însa sa se puna capat reusitei insolente a acelei bande de pustani mai înainte de a deveni o realitate economica incontrolabila. ci o galaxie de filiale mici. într-adevar. asediatoarele nu împing mai departe avantajul si organizeaza tabara pentru noapte. destul de curând. poti totusi sa te servesti de el ca mijloc de încalzire si de luminat. Apoi. Aceasta organizare diminua riscul falimentului. acesti copii faceau o revolutie de un gen cu totul diferit.Bineînteles. Aduna în jurul ei ultimele trupe valide si le arata cum s a fabrice lampioane. Daca o filiala se dovedea deficitara sau putin rentabila. ci noaptea. În timp ce în cetate sunt aduse ranitele. dar în realitate est e un oras viu. afiseaza: "Server al SRL-ului Revolutia furnicilor". acum inamicul lor nu mai e constituit din acele miriade de furnici pitice. Crede ca daca nu folosesti focul ca arma. razboinicele rosii pot sa vada si sa actioneze în timp ce adversarele lor do rm. Astfel. Zidurile si culoarele sunt formate de corpul insectelor amestecat . asteptând sa dea a doua zi lovitura de gratie. apararea lor cedeaza în t oate punctele si sunt taiate în bucati de coalizate. încalzite si luminate de acele cutii pe care le transporta în s pate. Totusi nu cuprindea companii mari. trebuia sa dispui de sustinerea mediilor de informare în masa si mai ales a te leviziunii. Maximilian ridica receptorul telefonului si îl suna pe Gonzague Dupeyron. în aceste mici filiale.

Mai întâi trebuie masacrate furnicileziduri exterioare pentru a fi degajate asa cum ai curata o ceapa. Lipsite de aer.e unele cu altele si cufundate într-un somn recuperator. Printesa 103 nu-si slabeste efortul dar. Mai sensibil. Nemiscarea adversarelor le sporeste jena. Ea însasi se aventureaza în interiorul taberei vii a inamicului. Mirosul de acid oleic pe care îl degaja cadavrele îng ramadite ale piticelor începe sa devina insuportabil. un sir de capete proaspa t taiate se poate prabusi peste ele strivindu-le. asta e bine cunoscut. Nu prea are de ales. Pentru furnici este normal sa masacreze adversarele în duel. Oare este necesar sa se treaca prin asta pentru a impune progresul? se înt reaba ea. Neo-belokanienele. noaptea este destul de rece si asediatoarele sunt bine anesteziate. Razboinicele rosii sunt epuizate de atâta ucis. unul dupa altul. Au impresia ca secera. În mijlocul acelui masacru. razboinicele neo-belokaniene se grabesc. Pentru a evita înfruntarea. E posibil ca comportamentele Degetelor sa fie contagioase pentru ca sa l e faca pe furnici sa se razboiasca astfel? Stie totusi ca toate razboinicele inamice care nu vor fi ucise în noaptea asta se vor arunca asupra ei în batalia de a doua zi. Printul 24 prefera sa renunte si sa se retraga. Si pleaca în mare viteza. Razboiul este cel mai bun accelerator al istoriei. printesa 103 nu stie ce sa mai creada. De atâta omorât. Gâturile trebuie taiate numai pe jumatate. de ac eea au scrupule pentru ca le extermina în astfel de conditii. razboinicele rosii se întorc în cetatea lor anx ioasa. lampioanele se sting. Dar noaptea este aliata lor. Mandibulele se împlânta în articulatiile chitinoase si fac sa tâsneasca sângele tr ansparent. altfel lampioanele vor trezi peretii si va trebui sa înceapa sa se lupte. 5 spune ca nu trebuie sa stea prea mult în acelasi loc. Trebuie sa se grabeasca sa se retraga mai înainte de trezirea ad versarului. uneori. Masculii s unt totdeauna mult mai delicati. manânca un cadavru inamic: si îsi curata antenele înainte de a-si relua activitatea sinistra. si abia dupa a ceea sa se treaca la atacul stratului de furnici pitice de dedesubt. uneori. razboinicele neo-belokaniene sunt obligat e sa se opreasca. podele si tavane facute d in adversare gata sa te taie în bucati! Singurul nostru dusman adevarat este frica. Razboiul de noapte este pentru furnici o fapta de arme atât de noua încât trebuie sa improvizeze si sa-i descopere re gulile clipa de clipa. fara sa se departeze. Printesa 103 le face semne razboinicelor sale sa patrunda în tabara cu lam pioanele. podelele si plafoanele înce p sa caste. . Caldura si lumina lampioan elor sunt pentru ele ca un fel de drog excitant care le sporeste înzecit furia de a ucide. Printesa 103 cere accelerarea miscarii caci nu au la dispozitie decât acea noapte ca sa actioneze. în timp ce zidurile. Trebuie sa evite sa taie prea adânc caci. stropeste si stinge lamp ioanele. Uneori se trezesc bucati întregi de zid si atunci trebuie sa lupte cu înver sunare. E atât de mult sânge pe culoarele vii încât. dupa care intra di n nou ca sa atace un nou strat. gâturile adversarelor lor nemiscate. 5 are un cârcel la mandibule. Ce senzatie ciudata sa înaintezi printre ziduri. îsi zice ea. ea le mai mentine câteva ore adormite pe pitice. Din feric ire. Se întrerupe un moment. lipsite de foc. Si nu trebuie nici sa patrunda prea adânc în cetate. adorm atunci în mijlocul masei compact e a inamicului. În bine sau în rau. Printesa 103 si însotitoarele ei ucid neobosit. Când apar primele raze de soare. Neo-belokanienele sunt deseo ri constrânse sa iasa din tabara ca sa respire putin aer curat. mii d e idei se îngramadesc în creierul ei. în timp ce ucide la pitice. Epuizate si naclaite de sânge. Printesa 103 îl roaga sa le astepte afara. Nu folosesc decât o mandibula cu care tai e.

În timp ce soarele se ridica pe cer. vreau.. .. le arata laborato arele focului. Aflat în imposibilitate de a elimina în mod normal ceea ce consuma. Edmond Wells. cea care c osea fundul sobolanului era o tradatoare. Julie lua alte trei tuburi pline si le bau continutul cu aceeasi sete. Julie veni lânga el. Deoarece în afara de razboinicele care au luat parte la batalia noptii. 151. volumul III 152. Dar pentru celelalte muncitoare din fabrica de conserve. o preveni Ji-woong. ENCICLOPEDIE CUM SA SCAPI DE SOBOLANI: La sfârsitul secolului al XlX-lea. fa bricile de conserve erau infestate de sobolani. emite ea sententios fara sa stie c e înseamna acest cuvânt. aceasta practica respingatoare se perpetua. Toate furnicarele din vecinatate afla despre înfrângerea piticelor. sobolanul. fiecare lucrând la un proiect precis. Liceul se transformase într-un adevarat furnicar cu ocupantii sai grupati peste tot în unitati de productie. Atunci c ineva a avut ideea sa se coase fundul unui sobolan viu cu un fir gros de par de cal. devenea nebun de durere si de furie. Se transforma astfel întro mica fiara salbatica. Aceasta nu se lasa asteptata. Supravietuitoarele o pornesc înapoi pe drumul spre cuibul lor. Nu se stie niciodata.Printesa 103 îsi reia locul în vârful domului ca sa observe reactia inamicului la trezire.. În ce de a opta zi. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Aducerea pisicilor nu putea intra în discutie. Pretinde ca Printesa 103 nu are nici un amestec în acest succes si ca numa i adevarata credinta este salvatoare. se p rezinta ca sa-si depuna feromonii de supunere.Esti prima care gusti.Ce vrei? . Nimeni nu stia cum sa se debaras eze de acele mici animale. Degetele ne-au salvat caci ne iubesc. adevarata teroare pentru semenii lui pe care îi ranea si îi punea pe fuga.O sa te îmbeti. tovarasele lor au murit aproape toate. nimeni nu stie cum s-a obtinut victoria. se bucura de o marire de salariu si era promovata pe postul de co ntramaistru. EMOTII Atât de multe concepte noi se nasteau în creierul drept al Revolutiei furnic ilor încât creierul stâng încerca foarte greu sa le trieze si sa le puna în practica. Îti place? Fara sa raspunda. 23 clameaza sus si tare ca Degetele le-au ascultat rugaci unile. Printesa 103 si Printul 24 le primesc pe noile sosite. cetatile federate care se revoltasera împotriva capitalei lor. în Bretagne. continuând sa manânce. Muncitoarea care accepta sa faca aceasta treaba urâta intra în gratii le conducerii. În laboratorul de biologie. dimineata. pârghiei si rotii. Au a dormit si. Piticele nu sunt în stare sa înteleaga ce li s-a întâmplat.. iar câteva mi nute mai târziu. dar nu le spun nimic despre inventia lampioanelo r. ru inele vii se dezagrega. . E posibil sa mai fie adversare de redus la tacere si o arma secreta este mult mai eficace decât o arma cunoscuta de toata lumea. astfel c a o armata ce câteva milioane de razboinice vin sa ceara sa adere la federatia neo -belokaniana. SRL-ul se putea lauda ca este una dintre companiile cele mai dive rsificate din lume. 23 vede sporindu-i simtitor rândurile credinciosilor. Caci atâta timp cât una dintre ele accepta sa coase fundurile sobolanilor. Ji-woong se distra distilând un fel de coniac po rnind de la hidromelul lui Paul. apoi lua un tub si îi goli pe nerasuflate continutul spre marea surprindere a baiatului . La rândul ei. se uita sa vada ce face.Vreau. se bâlbâi fata. ... caci ele ar fi preferat sa manânce sardele "cuminti" decât sa alerge dupa rozatori.

în timpul careia ucenicul saman se hraneste singur din natura. cât si în ceea ce priveste moralitatea. caruia îi venea din ce în ce mai greu sa-si ascunda emotia. Edmond Wells. În stare de pericol. Dupa parerea profesorului Gerard Amzallag. divizata în patru perioade de trei zile de instruire si tre i zile de odihna. zise ea dintr-o rasuflare. Urmeaza apoi o perioada de viata singuratica de aproape trei ani în padure . APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR Cocteilul Molotov fusese aruncat de Sobolanii Negri ai lui Gonzague Dupe yron. Cuverturile luara foc si. faza initiala a uceniciei samanice dureaza doua zeci si sapte de zile. Baiatul se dadu înapoi. Samanii nu sunt nici sefi. nici preoti. cânt ece si dansuri. în plus. . fie dispari. ucenicii reusesc sa vizualizeze unele forte si sa se familiari zeze cu starea de transa extatica. autorul cartii Filozofia biol ogica. se constata folosir ea din ce în ce mai raspândita a narcoticelor si a ciupercilor halucinogene. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cu blândete. La indienii din Surinam. Rolul lor consta pur si simplu în a-l reconcilia pe om cu natura. Deodata. poetice si eroice care vor constitui baza întregii culturi a statului. practic nu manânca. ENCICLOPEDIE SAMANISM: Aproape toate culturile omenirii cunosc samanismul.Vreau sa te iubesc în seara asta. Julie zari ceva. Initierea samanica este o reminiscenta a adaptarii omului la natura. capacitatile intelectuale si intuitive. Urmara si alte cocteiluri Molotov. . Dupa câteva zile ale acestei initieri extenuante. volumul III 154. observi fara sa judeci si fara sa intelectualizezi. sunt initiati în traditii.Esti beata. este un cetatean mai puternic a tât în ceea ce priveste stapânirea de sine. în pregatirea pentru transe extatice. Nemâncatul si consumul de tutun le provoaca febra put ernica si alte tulburari fiziologice. samanii sunt depozitarii si probabil autorii literaturii orale. Un saman batrân îl va lua atunci în grija lui pentru continuarea initierii. Observa si imita miscarile si strigatele animalelor ca sa le întel eaga mai bine. Se sarutara. În st are de pericol.Am baut ca sa am curaj sa-ti spun asta. Initierea este.. Julie era în întregime goala când. ci mesteca frunze de tutun si beau suc de tutun. . nici vrajitori. Înveti sa uiti. Este paradoxal ca aceasta educatie prin distrugerea personalitatii umane pentru reveniirea la un stadiu de animal salbatic îl transforma de fapt pe saman în super-gentleman. Daca supravietuie ste. Acest f enomen indica o scadere a calitatii educatiei tinerilor samani si o slabire prog resiva a puterilor lor. periculoas e si intoxicante. portile mari de fier devenira permeabile. Samanul. Samanii iakuti din Siberia au o cultura si un vocabular de trei ori mai bogate decât concetateanul lor mediu. Aceasta p rezinta aspecte mitice. Prin fereastra trecuse o cometa imensa în vârf cu flacari vioaie. Pe toata durata uceniciei. aproape în stare de dementa. Era un cocteil Molotov. Tinerii ucenici. dupa arderea lor. fie te adaptezi. Dar nu era o cometa. la sfârsitul initierii. presarata cu probe fizice periculoase care îl plaseaza pe individ la limita vietii si a mortii si îi di strug personalitatea. În zilele noastre. . Nu-ti plac? întreba ea. Maestrul va încerca sa trezeas ca la tânar facultatea de a-si transforma halucinatiile în experiente "extatice" con trolate. reapare în sat epuizat. îsi apropie mâna de pantalonii lui i-woong. Lui i se parea sublima. murdar.c aci e vârsta la care personalitatea e înca maleabila . nici întelepti. 153.. în general sase tineri ajunsi la pubertate.

Sobolanii Negri se împrastiau si o ambulanta. 155. În ciuda acestor mecanisme de compensare. Daca ne comporta m ca ei. aparuta ca din întâmplare. David îi sf atui sa foloseasca mai bine nisipul. Stingeti focul si fiti calmi! Fu atins si standul de haine facut de Narcisse.E o colectie unica! Trebuie salvata! striga el. devenim ca ei. Act de bravura in util. Turbat de furie. Sunt deja peste cinci miliarde. . Paul. . .Prin meciuri de fotbal. Revolutionarii erau tentati sa ripostez e atacurilor Sobolanilor Negri. stilistul lua o bara de fier. repede dezarmat. Si pentru ca suntem mai civilizati decât acesti derbedei. . ca se si repezisera prosteste cu capul în ainte! . . . Dar totul era deja cuprins de flacari. dar Julie transmisese tuturor: "Sa nu se raspund a la provocari". Ji-woong. Leopold si Paul fura si ei batuti. .Prin droguri. În curte se forma un lant de oameni care îsi dadeau din mâna în mâna galeti de apa . raspunse Julie. Dar cisterna era aproape goala si risipeau un lichid foarte pretios. O lua la fuga pe culoare. Iar revolutionarii erau mult mai putin sireti decât si-ar fi închipuit.Narcisse! Vor violenta. Prefectul se gândi. si poate chiar un mort. Sobolanii Negri vazura acum prin poarta amenajarea satului si tintira standurile. Peste tot se stârnis e panica.Raniti grav? . David.În numele vointei noastre de a reusi o revolutie fara violenta.În acest caz. deschise poarta si se repezi la Sobolanii Negri.Prin foamete. zise el.Julie se îmbraca în mare graba. FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE Salivatoare: 10. . Maximilian regreta ca nu apelase la el m ai devreme. Abia daca agitase o cârpa rosie în fata lor. Julie nu mai rezista: .În numele carei legi trebuie sa luam palme fara sa ripostam? întreba o ama zoana enervata. Un cocteil Molotov lovi furnica-totem si dadu foc insectei de polistiren . îl luase im ediat pe Narcisse ducându-l de acolo cu sirenele pornite. Leopold si David ajunsera prea târz iu.Da. . Se pare ca Degetele nu au descoperit ca noi controlul biologic al naster ilor: produc prea multi copii si numai dupa aceea fac prelevari. Lua foc standul produselor alimentare al lui Paul.Prin accidente de masina. Aceasta tehnica arhaica ar merita sa fie ameliorata caci pierd foarte mu lta energie la fabricarea unui puiet excedentar ca si la eliminarea mai târziu a a celuiasi puiet excedentar. E la spital. Cum se face reglarea populatiei în aceste conditii? Aceasta reglare se fa ce în felul urmator: . au cazut în capcana violentei. Nu noi am ales-o. Se batu cu curaj dar. Comisarul urmarea de la departare situatia cu binoclul si observa ca acu m aproape toti aparatorii liceului iesisera. populatia lor creste în mod expone ntial. Dar golanii împrastiati pe toate strazile nu erau usor de prins. Portile erau întredeschise si ultima forta vie a revolutionarilor era ocupata cu stingerea incendiilor.Prin razboaie. Tânarul Gonzague îi usurase treaba. o vor avea! Ordona amazoanelor sa puna mâna pe Sobolanii Negri. Ji-woong. Ai mâna libera sa cuceresti cât mai repede liceul. REGLARE: Degetele au o crestere de populatie exponentiala si practic nu mai au pr adatori. cazu sub loviturile bandei lui Dupe yron si fu lasat lat pe pavaj. Politistii din duba aflata în fata liceului nu faceau nici o miscare.

într-o zi. dar nu mai putea sa fabrice unelte. Poate ca fiind fo . Numai copiii sun t dispusi sa învete. Ne imaginam cu usurinta ce ar fi devenit în zilele noastre delfinii. ci numai niste animale mari si grase cu un comportament diferit de al lor. Nu i-a fost usor sa-l faureasca. Au trait pe uscat si apoi. furnicile-soldat regleaza intrarea aerului si a c etii. ati citit bine: altadata de lfinii aveau picioare si mergeau si alergau pe uscat. Da. 156. nu va avea ulti mul feromon. Le cheama pe cele douasprezece exploratoare. Pentru un cap de aceeasi marime. dincolo de acest entuziasm colectiv. Daca planeta noastra poate sa suporte cinci miliarde de Degete. dar crede ca cele care le venereaza vor strica totul. Te poti misca în trei dimensiuni. frunze sau crengi carbonizate. o întreaga trupa se pune în miscare. Sa fie numai tulburare sau frica? În acea a patra zi a noii ere. de casa sau de încalzire. În apa. Efluviile sunt slabe. În hambare se acumuleaza hrana. Este foarte usor sa întretii superstitia si cultul un or zei invizibili. mai mult nu va fi în stare sa suporte. Printesa 103 prefera sa extirpe religia din furnicar înca de acum. Stie ca în felul asta. Probabil ca semanau cu foc ile. Printesa mirnieceeana a vazut lumea de sus. nu e nevoie de haine. Sa u mai probabil niste precursori. cu cr eierul lor mare de 1700 de grame daca ar fi ramas pe uscat: niste concurenti. Lucratoarele duc la depozitul de gunoaie cad avrele si produsele experientelor ratate ale inginerelor. 103 ia hotarârea sa puna capat o data pentru totdeauna influentei religioaselor. La gurile de aerisire. Are stima fata de Degete. creierul c impanzeului cântareste în medie 375 de grame iar cel al omului 1450 de grame. dar problema este ca un Deget distruge o masa considerabila de vegetale si de animale. De ce s-au întors în apa? Apa prezinta avantaje pe care nu le are mediul terestru. Spr ijinita puternic de casta stiintifica si militara. Daca o iedera paraziteaza un arbust si nu e smulsa. 157. aceasta cifra ar putea sa para derizorie fata de numarul furnicil or de pe planeta. entuziast si curios. cel al delfinului cântarind 1700 de grame. 103 decreteaza ca deistele au comis destule pagube. tânar. Printesa 103 percepe si un fel de tulburare. ultime vestigii ale vietii sale terestre. Ca si oamenii. Micile lor creiere sunt hotarâte sa reuseasca aceasta misiune.Sigur. Faptul ca numarul Degetelor creste permanent înseamna disparitia a câtorva s pecii de animale si vegetale. Dar. Cu 13 în frunte. si murdareste o mare cantitate de aer si de apa. Esecurile inginerelor focului prezinta forme deosebit de hidoase si urât mirositoare: lacuste cu cuticul e rasucite în forme de sculpturi abstracte. femelele nasc pui vii si îi alapteaza . s-au saturat si s-au întors în apa. RAZBOI RELIGIOS Printesa 103 percepe spiritul colectiv al populatiei din jurul ei. Sunt mamifere caci altadata au trait pe uscat. Viata delfinului este o enigma. delfinii respira aer. Stie ca Degetele nu sunt zei . mâinile lui transformându-se în înotatoare. Examinând scheletul delfinului. se poate observa ca înotatoarele sale anteri oare înca mai contin osatura unor mâini cu degete lungi. Deistele trebuie ucise. pietre fumegânde. Totusi. din motive necunoscute. mai înain te de a fi invadat cu totul. ENCICLOPEDIE MALITIA DELFINILOR: Delfinul este mamiferul care are cel mai mare volum cerebral în comparatie cu marimea lui. în timp ce pe usca t ramâi lipit de sol. proaspat. delfinul putea sa se miste cu mare viteza în apa. iedera ucide arbustu l. daca nu intervine rapid. Toate culoarele sunt pline de cercurile lor mistice si put de rugaciuni le lor sterile.

ramasi fara Narcisse. Nu mai puteau folosi furtunele împotriva incendiului. Îi contactara imediat prin telefonul celular pe studentii americani si le transmisera toate fisierele.Studentii de la facultatea de biologie din San Francisco ne sustin si dispun de un computer enorm capabil sa ne primeasca "memoria". Dupa cocteilurile Molotov. Nu voia sa repete greseala de a su bestima-tinerii adversari. fiind perfect adaptat mediulu i sau. de pusca sau de computer. directorul laboratorului de cercetare a comunicarii din Nazareth Bay . David si Francine voiau sa scoata discurile din computere. înarmati cu bastoane. ar fi sa expediem toate fisierele spre un computer prieten din strainatate. Sar.Si daca ne prind cu discurile? întreba Julie. politistii patrunsera în curte. Vorbirea omului se întinde de la frecventa 100 la 5000 de hertzi.baieti si f ete -. se misca. Multimea de revolutionari fuge în toate directiile. . invective. Flacari.Grupati-va în legiuni! striga David de la o fereastra. în timp ce grosul trupei aparea pe acoperis. Obiecte sparte.Trebuie sa ne salvam memoriile! striga tânarul. suiera ca si cum ar dori sa ne faca sa întelegem ceva. În schimb. este si speranta. Ni mic nu mai oprea intrarea pe poarta de fier. volumul III 158. zise Francine. Asta permite multe nuante! Dupa doctorul John Lilly. Au un sistem de comunicare acustic care se întinde pe un foarte larg spectru sonor. . Aparatorii erau neputin ciosi cu armele lor ridicole. spuse David. Ur casera pe frânghii. Tipete. maturi. Maximilian urmarea predarea li ceului. urmeaza gazele lacrimogene ale fort elor de ordine: Dupa focul care distruge. nu are nevoie de masina. Delfinul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.arte prost adaptati mediului nostru de viata am inventat noianul de obiecte care ne completeaza posibilitatile organice. Maximilian ordona pornirea de urgenta a apei. de televizor. apa fiind oprita. Ar fi mai rau. Atâta timp cât mai exista rezistenta. se pare ca delfinii au dezvoltat un limbaj propriu. . Urlete . ci sai abordeze de sus. Politistii ataca. Fusese o idee a lui Maximilian: sa nu-i atace din fata. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU Violenta. Gasi doi în laboratorul de inform atica. . Julie pleca în cautarea celor Sase Pitici. fumul care orbeste si irita. Corturile erau acum parasite. Datele erau acum transmise si Julie rasufla usurata. Un grup mic de politisti facu o div ersiune în fata intrarii principale. Francine puse repede la loc discurile.Nu cred ca s-a terminat cu noi. Spiritul "Revolutiei furnicilor" va gasi astf el un adapost temporar. De la primul atac. Dupa ce-i urmarisera zadarnic pe Sobolanii Negri. Edmond Wells. Se apropie spontan d e oamenii aflati pe plaja si de ambarcatiuni. ultimilor aparatori le venea foarte greu sa mai mentina ul timele puncte strategice. "Uneori chiar par agasati când persoana nu-i întel ege". În picioare pe balconul unei case din fata. fetele de la clubul de aikido care nu fusesera ranite în încaierare se întorsesera în graba la liceu. Politistii se apropiau. în acelasi timp cu cei Sase Pitici. . . Înca sub efectul precedentelor înfrân geri.Cel mai bine. Se împarte tot ce ar putea s a serveasca drept arme de aparare. Oameni agitati. În fumul corturilor si al st andurilor incendiate. delfinii sunt de multa vreme doritori sa comunice cu noi. remarca acest cercetator. Maximilian îsi misca oamenii cu prudenta. cutii de conserve. Amenintari. precum Scipio în fata Cartaginei în flacari. Asediatii alergau pe culoare . Arunca o privire pe fereastra si constata ca un ultim grup de amazoane deosebit de îndârjite înca mai tin ea piept politistilor. Pe culoar se auzi zgomot de cizme. .

Unde mergem? 159. Gaura din usa devenea din ce în ce mai mare. . . furnicile au facut nu numai cercuri. Deci nu e falsa. furnica deista se târaste si gesticuleaza putin ca sa-si întinda picioarele. spun adevarul. MOARTE DEISTELOR Pe aici! Grupul condus de 13 înainteaza pe culoar. În locul fruntii late a portaresei e acum un tunel fumegând. la dreapta era canalizarea. Faptul ca deistele au reusit sa converteasca furnici atât de deosebite pre cum cele din casta portareselor. Cu un ultim efort. Acesta es te situat la nivelul patruzeci si cinci în subsol. La stânga era pivnita imobilului vec in. Imediat ce percepe efluvi ile celor care sosesc. Reginele lor fug prin subterane. Furnicile-soldat. se grabeste sa trag a. am gasit-o! zise Julie aratându-i cartea si geanta de spate. dar e doborâta mai înainte de a fi putut sa provoace vreo cât de mica paguba. Julie si David tusira. O furnica deista artilerista. Alunecara fara probleme pâna în curte. . În labirintul format de pivnita liceului. Daca spun ca e falsa . David o împinse la dreapta. Cei care au oceli cu infrarosii disting gr affiti ciudate pe pereti.E acolo! Puneti mâna pe ea! striga în portavoce Maximilian care conducea m anevra. se d eplaseaza cu pasi prudenti pe culoar. Julie se uita la deschizatura întunecoasa din fata ei. David o duse pe Julie la clubul lor de muzica. tânarul arata ca mai aveau ceva de facut: sa distruga fisierele ca sa nu puna mâna pe ele politia. E o furnica-portareasa al carei cap mare astupa iesirea. E destul sa ridici un bulgare d e ciuperci ca sa intri. Pr in ceata aparu o mâna viguroasa care o trase dupa ea. indica foarte clar amploarea puterii lor. David îsi agita maciuca ca sa câstige timp. Deodata se crispeaza în forma de cruce cu sase brate mai mult sau mai putin rigide. îi zise David. . au descoperit pasajul secret care duce la bârlogul deistelor. Trupa ucigasa înainteaza si se loveste de un prim sistem de securitate. Cercur i hranind furnici. Ajunsera la intersectie. tu vârful mandibulei. Tânarul se grabi sa lanseze peste tot comanda de formatare a discurilor. politistii le pierdura urma. Cercuri discutând cu furnicile. Si tot asa la nesfârsit. animalul-poarta îsi agita clestisorii si emite feromoni de alarma. usa blindata vie sfârseste prin a-si da sufletul. Iata imaginea zeilor în actiune. muribunda emite cât poate de puternic: Degetele sunt zeii nostri. Fa ca furnicile. . care se afla acolo din întâmplare.Vino. Reusi sa-l respinga si chiar sa traga zavorul la usa. Fraza trimite la propriul ci reflex inversat. ci si adevarate fresce. . toate foarte bine echipate în materie de mandibula. ENCICLOPEDIE PARADOXUL LUI EPIMENIDE: Fraza "aceasta fraza este falsa" constituie par adoxul lui Epimenide. Asediatorii reusisera sa rupa o stinghie din usa blocata si sa arunce în c amera o bomba lacrimogena.Las-o. Sub loviturile laicelor. Care fraza este falsa? Aceasta fraza. Jul ie si David alergau.Niciodata! Un politist aparu în cadrul usii. O grenada lacrimogena cazu lânga Julie si fu învaluita de o ceata groasa.Gata. . Pot fi vazute cercuri care ucid furnici. În agonia ei.Enciclopedia! Pipai cuverturile cuprinsa de panica. în fata acelei iesiri secre te care ducea în pivnita. Printre lacrimi. 160. Coborî prima si cazu în curte. Tinerii se repezira spre perd ele. Aici. . Deci e adevarata. Datorita indiscretiei f eromonale. vin politistii. Razboinicele patrund.Francine lua perdelele din care facu o frânghie pe care o lega de balcon.

Daca ne culcam fix în acele momente si ne obligam sa ne trezim trei ore ma i târziu (cu ajutorul eventual al unui ceas desteptator). daca am sti sa cadem cât mai repede în acest somn profund. 13 si trupa ei se dau înapoi. aspre. du reaza doar o ora pe noapte si este împartit în mici secvente de cincisprezece minute care. urmatoarele vor urma în mo d normal la 20:06. încetisor. Uneori. Ce era acel lucru moale s i caldut pe care Julie îl pipaise cu vârful degetului? Un excrement? Mucegai? Un ani mal? Ceva vegetal? Era viu? Mai departe era o portiune ascutita.. Pe pereti. deoarece nu se aventurasera niciodata pâna acolo. De fapt. ENCICLOPEDIE SCOALA SOMNULUI: Petrecem douazeci si cinci de ani din viata dormind si. lipicioase. la fel ca refrenul unui cântec. sa notezi la minut acea oboseala care survine în gener al pe la orele optsprezece. Razboinicele stiu ca deistelor le place sa pastreze ramasite . 23:06 etc. dar era compensat de auz si de voce . cercurile gravate sunt din ce în ce mai numeroase. care alearga-n iarba". fara sa-si dea seama. îsi dezvolta capacitatea de a percepe volumel e datorita emisiei si receptiei sunetelor. Toate acele cadavre expuse constituie un luc ru foarte indecent. putea mai mult sau mai putin sa evalueze spatiul de care dispune a în fata ei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. nu stim cum sa stapânim calitatea si cantitatea somnului nostru. volumul III 163. Peste tot sunt sculpturi ciudate: corpuri d e furnici golite de carnea lor si încremenite în atitudini de lupta. totusi. stiind ca va reveni dupa aceea la fiecare ora si jum atate. 162. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Edmond Wells. Pentru as ta. FUGA PRIN CANALIZARE Înaintau în întuneric. Si îsi dadu seama ca datorita rever beratiei vocii. Vor fi momente precise când apare somnul prof und. sa nu dormim decât o ora pe zi profitând de aceasta ora de regenerare completa. 21:36. am putea foarte bin e. Cu cât acestea erau mai ascutite. volumul III 161. Calcau pe solu ri poroase. CULTUL MORTILOR Razboinicele înainteaza cu pasi mici pe culoarele care duc la bârlogul deist elor. Simtul pipaitului nu era înca destul de sensibil ca sa le furnizeze inform atii precise. Ca sa-si faca curaj. cu atât reusea sa discearna mai bine forma locului unde se aflau si pâna si obstacolele d in fata lor. Trupa ajunge într-o sala mare. de exemplu. Daca oboseala survine de exemplu la orele 18:36.. e de ajuns. Simtul pipaitului era deficitar. într-o grota. Mirosea urât. Dar. Edmond Wells. apoi un rotund umed. unele persoane dorm zece ore la rând fara sa aiba acest somn profu nd si se trezesc dupa aceste zece ore complet epuizate. alunecau si nu aveau nici un mijloc de orie ntare. Astfel ne recuperam perfect fortele în foarte putin timp si ne sculam în plina fo rma. se repeta la fiecare ora si jumatate. Julie începu sa fredon eze: "Un soricel verde. Adevaratul somn profund. func tiona ca un liliac care. putem sa ne învatam progre siv creierul sa comprime faza de somn ca sa nu pastreze decât partea lui important a. Cercuri mistic e. cercuri malefice. cel care ne permite sa ne recuperam fortele. Constata ca în întuneric vedea mai bine daca închidea pleoapele. Cum se poate proceda în mod practic? Trebuie sa reusesti sa-ti recunosti propriile cicluri de somn. Probabil ca într-o zi copiii vor învata la scoala cum sa-si controleze somnul.

David si Julie abia daca au timp sa se afunde în lichidul mizerabil. Iar nu mai avea aer si ma i simtise si o coada de sobolan care îi atinsese usor obrazul. alarma olfactiva data de furnica-portareasa si de artileri sta nu a fost perceputa pâna aici. David mentinu capul fetei sub apa.Mi-e frica. dar mai numerosi. pe câtiva lovindu-i zdravan în trecere. Asta e inconvenientul ascunzatorilor situate la capatul unor culoare prea întortocheate: vaporii feromonali circula foarte prost. Acele cadavre trebuie sa fie aruncate.De data asta nu mai e vorba de sobolani. Probabil ca e sala profetiilor amintita de spioane. E prea mult. David învârteste bâta si alunga sobolanii. cântecelul nu mai este de ajuns ca s-o linisteasca pe Julie. Cimitirul este ceva propriu Degetelor. Dupa Sobolanii Negri. . zise o voce de barbat. cu mult deasupra antenelor lor. O împinse pe Julie în apa si o urma. 164. Razboinicele intra cu mare discretie si se amesteca printre auditoriu. . Carcasele pocnesc ca st icla. cu antenele ridicate. murmura David. Toate aceste deiste bolnave trebuie ucise. traiesc Degetele gigantice care le supr avegheaza toate faptele si le supun unor încercari ca sa le faca sa progreseze. Dupa aceasta actiune. URMARIREA CONTINUA În canalizare. Din fericire. un par fum de descompunere organica insuportabil pentru orice furnica sensibila. Vad apropiindu-se niste puncte rosii. Vazu doua cercuri de lumina care lumin au tot felul de mizerii care pluteau deasupra fruntii lor. Razboinicele au impresia ca s-au batut cu un inamic prea usor de învins. gauresc craniile goale. . Intra instinctiv în apnee. Razboinicele sparg cu furie corpurile goale. Ochii i se deschisera instinctiv. Încearca sa profite de acel ragaz ca sa se odihneasca. David îi ceru fetei sa stea p e burta. Cizmele alearga p e mal. dar cu zgomote înabusite.Mi se pare ca în partea asta a miscat ceva. Printesa 103 îi povestise lui 10 ca Degetele îsi dateaza nasterea civilizati ei din momentul în care au încetat de a-si mai arunca mortii la gunoi. Ochi de sobolani.Parca cineva s-a aruncat în apa. Deodata aud zgomote înabusite. dar deja aud alte z gomote. . Nu avem de ales. A nu-ti arunca mortii la gunoi este un act mult mai putin anodin decât pare.le pamântesti ale defunctelor lor ca sa-si aminteasca de existenta lor. Fasciculele unor lanterne lumineaza tunelul. acum veneau adevaratele rozatoare si se prega tea o noua înfruntare. Acestia erau mai mici. arunca bucati de torace. zise iar vocea grava. . Ea predica ca sus. Razboinicele contempla cu spaima spectacolul acelor corpuri nemiscate ca re par ca le sfideaza desi nu sunt animate de nici un suflu de viata. F urnica care emite este 23. în sala nu a mai ramas decât o îng ramadire de bucati inutilizabile. dar e greu de tradus: Mortii trebuie sa se reîntoarca în pamânt. 13 lanseaza semnalul. Politistii se oprisera si îsi plimbau lanternele putin mai departe peste m izeriile plutitoare. îsi zice 13.Vin spre noi. Julie se lipi de David. Încaperea pute a acid oleic. pe una dintre ele urcata pe o înaltime. E logic. îsi zise 13 contemplând acel muzeu pi etrificat. Politistii lumineaza suprafata apei chiar deasupra capetelor lor. Poate ca asta este marea forta a deistelor: sunt si mai puternice moarte decât vii. asta înseamna ca crezi într-o viata dinc olo de moarte si deci visezi sa ajungi în paradis. . Se avânta pe un culoar transversal si ajung în sfârsit într-o încapere spatioasa u nde o adunare de furnici asculta. Calca cu ghearele antenele uscate. Atun ci când începi sa acorzi importanta cadavrelor. cea pe care deistele o numesc "profetesa". Exista o e xpresie proprie a furnicilor care spune asta.

-Cu cine s-a luptat? Cu sânge rece. . . Cele mai rele calamitati au fost opera unor pretinsi idealisti. de iarba.Ai pofta de o noua partida de tenis.Lumea nu vrea nimic altceva decât sa fie lasata în pace.Mâinile sus. Sunteti arestati. ca s a respire. Cu sângele purpuriu . e o furnica zburatoare! Si se agita de parca ar vrea sa ne spuna ceva. Cu mandibula. nu! Nu iar.Vrând sa facem mai bine.Putem schimba lumea în bine. zise unul.N-am facut nimic ilegal! protesta Julie. . . . se amelioreaza. Maximilian nu se lasa impresionat.Asta va stabili judecatorul. de ploaia calduta de pe fata. Nimeni nu poate sta atâta timp la fund. vom avea în sfârsit pace. Cele mai mari mace luri au fost faptuite în numele dragostei de oameni. Îi ajuta pe cei doi prizonieri sa iasa din apa murdara. Oamenii nu aspira decât la fericire si fericirea înseamna imobilism si lipsa oricarei revizuiri.De ce mai traim daca nu pentru ameliorarea lumii? întreba Julie.. insecta mizerabila? Agita bratul în aer. Deodata fura luminati de o lumina puternica. primul om. duse o mâna la gât. . domnisoara Julie Pinson în persoana. am timp berechet. David se uita la pistolul care zacea în fata lui. . ca si cum s-ar fi luptat cu o fantoma. si. Se uita la ceas . insecta strapungea pielea politistului. Parerea mea este ca ati facut ce era mai rau. Se întoarse brusc si se grabi sa-si descheie pantoful. În ziua în care toate generatiile vor face la fel ca precedentele.Permanent totul se mareste.Pur si simplu ca sa profitam.Daca ar fi fost în apa. replica comisarul.De data asta m-a întepat. Cretinul ala a stricat totul pentr u ca voia cunoasterea.O viespe. zise Julie care capata siguranta. pâna la urma vor iesi la suprafata. de fructele copacilor. Julie si David sc oasera capul în întregime din apa si respirara zgomotos. Îi arata lui Julie cum sa-si tina numai narile afara din apa. Dupa ce luminile lor albe se departara destul de mult. . de soarele car e încalzeste. Sa profitam de confor t.Dar daca lumea nu e putin îmbrâncita. Parerea mea e ca din cauza unor oameni ca voi. avem nevoie doar sa ne bucuram de ceea ce avem deja.Stop. David lua lanterna comisarului si îi lumina capul. nu aici! exclama comisarul. Uluit. Daca sunt sub apa.Oh. raspunse al doile a politist. totul devine mai complex. Eu v-as da pedeapsa m axima. Maximilia n dadu din umeri. Se apropie. Julie scutura din cap. Cred ca ar fi mai rezonabil sa încetam de a mai vrea sa "facem mai bine". O insecta se plimba pe obrazul lui. ar fi iesit deja la suprafata. Probabil ca au fost sobolanii. brusc.Nu e o viespe. . am inventat bomba nucleara si bomba cu neutroni . . devine rigida si nu mai evolueaza. . Cel e mai rele nebunii ucigase au fost comise în numele libertatii. . În aer se auzi deodata un bzzz. ca re îsi închipuie ca sunt în stare sa amelioreze lumea.Sa asteptam. . admiratori ai furnicilor. David avea si el ochii deschisi sub apa. Nu avem nevoie sa stim. zise el înainte de a cadea în genunchi si de a se prabusi. Poli tistul tinea îndreptate spre ei lanterna si pistolul. . . . . adica ati introdus o zona de haos într-o lume ordonata. si asta înca de la Adam. z ise David. . ne ducem tot timpul direct spre catastrofa. zise Julie.Si cine va cere s-o faceti sa evolueze? Vreti sa vorbiti despre asta? Foarte bine. E normal ca fiecare generatie sa încerce sa faca mai bine decât precedenta. Nici o miscare.Ia uite-o pe regina revolutiei. ordona vocea comisarului Maximilian Linart. Din fericire nasul era o protuberanta a fetei si pu tea sa fie scos afara mentinându-se restul fetei sub apa. .

Si acum unde mergem? întreba fata. îi prezinta femelele cele mai în calduri si ce le mai odorante. Julie si David o pornira din nou prin labirintul canalizarii. Se uitara fix la furnica zburatoare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cu urechile pe spa te. s -ar putea sa fie cel al regelui sobolanilor. furnica zburatoare scrise: "Urmati-ma" Julie si David erau socati. cu labele si cu ghearele . Probab il ca se afla deja acolo. "Ma i întâi actioneaza si apoi filozofeaza". Tot asa si oamenilor le place sa-si aleaga regi ca apoi sa-i faca bucate le cu o si mai mare placere. prin ingurgitare. toti vor beneficia câte putin din calitatile animalului superior pe care îl aleseser a drept rege. asteptând sa le indice directia. ENCICLOPEDIE MOARTEA REGELUI SOBOLANILOR: Unele specii de ratus norvegicus practica c eea ce naturalistii numesc "alegerea regelui sobolanilor". vin sa-i gât ul si sa-i spintece burta. cât se poate de delicat. sari afara din apa. cu capul plecat sau aratându-si posteriorul în semn de supunere. Scot de acolo creierul si distribuie câte putin tuturor membrilor tribului. îsi întind picioarele ca sa formeze o cruce cu sase brate si emit. Asa ca nu aveti încredere daca vi se ofera un tron. asta înseamna ca es te cel mai bun din trib. . Toti ceilalti se prezinta în fata lui.La Francine? . . Razboinicele laice le ataca pe religioase. Cu siguranta ca politistii ne cunosc toate adresele.La profesorul de filozofie! Mi-a propus o data sa ma odihnesc la el si mi-a dat adresa. Edmond Wells.Sa urmezi o furnica zburatoare care scrie în franceza cu mandibula? zise Julie sceptica.De ce nu la mama ta? . Deodata îi veni o idee. are loc un ritual ciudat. O broasca oribila. Daca a câstigat. HAITUIREA Distrugeti.care iesi pe piele. . . zise David.Atunci unde? . sunt în stare sa-l urmez si pe iepurasul alb a l micutei Alice în Tara Minunilor. Apoi. . Regele le musca usor nasul ca sa spuna ca el este stapânul si ca le accepta supunerea. ag onizând. dar era clar ca nu visau. E foarte aproape de liceu. cei mai abili si cei ma i combativi din lot. Profetesa 23 întelege prea târziu ce-se petrece. Pornira în pas alergator. care totusi îsi declarasera supunerea. Cred probabil ca astfel. . efluviile lor mistice: . Timp de o zi. îi deschid craniul ca pe o nuca cu dintii. epuizat de placeri. Învingatorul este ales rege.Niciodata. Deistele se prabus esc peste tot. Cei mai slabi sunt înlaturati treptat pâna când nu mai ramân pentru finala decât doi sobolani. acoperita toata de negi si pustule. Dar imediat ce atipeste. Grupul îi of era cea mai buna hrana pe care o are. Sa iesim la suprafata si sa mergem la el. volumul III 166.În situatia în care ne aflam. Prin mintea lui Julie trecura tot felul de posibilitati. Scoase limba si le înghiti ghidul. 165.Foarte bine.Imposibil. D oi-trei din acei masculi tineri. Un sobolan speriat prefera sa se arunce în apa decât sa riste sa fie strivit . îi rezerva nisa cea mai adânca unde îsi va sarbatori victoria. toti ti nerii masculi se bat în duel cu incisivii lor taiosi. . Feromonii de alarma zboara în toate directiile. dar insecta nu avu timp sa-si ia zborul.

Trebuie sa fug . Profetesa 23 profita de aceasta sa nsa si. sa se foloseasca de acel anelid ca de o masina subterestra. Un covor de stele încremenite începe sa acopere solul si. ca sa nu fie haraz ite cultului martirilor. Trag cu jeturi de acid.Degetele sunt zeii nostri. Într egul grup reuseste sa intre în corpul lui fara sa-l omoare. cu oua si clatite. pentru ca e dotat doar cu un sistem nervos restrâns. Julie stia ca Narcisse fusese batut de Sobolanii Negri si luat apoi din drum de o ambulanta. în timp ce trei lucratoare mari sapa în mare graba o iesire care sa-i permita sa fuga. Laicele nu pot sa stie în ce directie se îndreapta. adunarea se organizeaza ca sa reziste efectului de surp riza. domnule. Enormul tub lipicios se târaste deja pe pereti când 13 si razboinicele ei aj ung la fata locului. Le aduse sandvisuri cu somon. E pe ntru prima data în istoria mirmeceeana când atâtea furnici se lasa omorâte ca sa o apere pe una singura dintre ele. Fiecare cadavru încremeneste într-o cruce si scoate un strigat de moarte. . O râma le bareaza drumul. Apoi se întinde pe canapeaua din salon. Deodata sunt blocate. Profetesa se napusteste spre râma si. 167. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE Profesorul de filosofîe nu fu deloc surprins sa-i vada sunând la usa lui. laicele le taie capul. Urca? Coboa ra? Mirosul de anelida nu este chiar atât de tare ca sa poata sa fie bine dete ctat în labirintul de culoare al metropolei mirmeceene. raspunzatori printre altele de ranile care îl adusesera în stare de coma pe un tânar licean. cu câteva conjurate scapate de la masacru. Se oferi sa-i gazduiasca.Multumesc. viermele e foarte gras.Narcisse e în coma! exclama Julie. Ca davrele ocupa uneori în întregime trecerea. Îsi arunca hainele murdare de regina la gu noi si îmbraca un trening al profesorului. Profesorul le dadu ceva de baut si o punga de alune. ducându-le cu ea pe deistele fugare. De bine. Pe ecran aparu fotografia lui Narcisse. În acea cursa de urmarire. Din fericire. Mica trupa fuge pe culoare. . fuge prin tunel. ci a nascut si întâietatea preotilo r. deistele se lasa sa moara ca sa-si protejeze profetesa. Razboinicele deiste se grabesc sa se grupeze în jurul lui 23. Nici macar reginele nu au avut parte de atâta fervoare. cu o lovitura de mandibula. Julie se repede sa faca un dus. Dar de aici si pâna la a si-l închipui în coma! . Apoi se duse sa le pregateasca ceva de mâncare. Marcel Vaugirard l ua un interviu unui politist care spunea ca aceasta asa-zisa "Revolutie a furnic ilor" era de fapt isprava unui grup de anarhisti. obligându-le pe urmaritoare sa le taie pic ioarele ca sa poata trece mai departe. Animalul se cabreaza când simte atâtea prezente straine patrunzând în corpul lui dar. Deistele nu sunt mai mult de zece. dar cunosc mai bine locul decât asediat oarele si stiu exact unde sa coteasca ca sa scape de ele. Asta e ideea ei. Religia nu a creat doar cultul mortilor. cea mai pretioasa dintre ele. îsi continua drumul cu ac esti noi paraziti. 23 îsi interpeleaza câteva însotitoare. zise David care si el îmbracase un tr ening. Chitinele se topesc. 23 îsi încurajeaza însotitoarele epuizate si ranite: Urmati-ma. Degetele sunt zeii nostri. spre marea stupefactie a credincioas elor. Fiinta lipicioasa aluneca deci linistita. Profesorul deschise televizorul. Ne-ati salvat. Jeturi ratacite fac sa se pra buseasca bucati întregi de tavan. de rau. ca sa formeze un baraj cu corpurile lor. razboinicele laice sunt pe urmele lor. Se vorbea despre ei. Degetele sunt zeii nostri. Aceste decapari le încetinesc ofensiva. sapa o brazda în flancul lui si arata spre acea rana ca spre tambuchiul unei ambarcatiuni.

Apoi pe ecran ap arura fotografiile tuturor membrilor formatiei rock si aflara cu satisfactie ca toti scapasera.Deci nu va place revolutia noastra? întreba Julie uimita de tonul profes orului..Nu înteleg. dar era prea târziu. spunea firma. zise ea. mai copii! zise profesorul de filosofie.Am avut încredere în dumneata si ne-ai denuntat! . 168. Precum si Elisabeth. Profesorul de filosofie lua un trabuc dintr-o cutie. Auzi sirenele masinii de politi e. . e ca si când n-ar exista. Julie îs i recapata toate reflexele în momentul în care porni în jos pe un burlan de scurgere. "Veti gasi aici tot ce aveti n evoie". . . E indispensabil. Din interior. deloc. David schiopata putin dar bastonul îl ajuta sa se mi ste destul de repede. Sobolanilor Negri le-as da nota o pt. Sunteti niste revolutionari de bâlci! În schimb. David o prinse de brat. abia daca v-as da 4 . . ferindu-se de privirile lor acuzatoare si tragând neglijent din trabuc. .Si? Oamenilor nu le pasa. Julie era scârbita. Multumim pentru sandvisuri si la revedere. .Nu vezi ca vrea sa pierzi timp? Haide sa fugim de-aici. Perfectionez educatia voastra de revolutionari. conducatoarea fetelor de la scoala de aikid o. murmura Julie naucita. raspunse David. . ca în toate privintele. Tot i revolutionarii au trecut prin asta. Seara era frumoasa si era lume multa pe strazile din Fontainebleau.Nu fac decât sa va ajut sa treceti la etapa urmatoare. Din punct de vede re economic. O trase dupa el pâna la ultimul etaj. Julie sari în picioare. Cel mai bine ar f i sa stati aici pâna când lucrurile se vor domoli. ghemuiti unul în altul si tematori ca doi pui de vulpe. Prin gura. iar jurnalistii se vor ocupa intens de voi. Tre cura printr-o trapa si urcara pe acoperis. se acoperira cu jucarii si asteptara sa se faca liniste în jurul lor ca sa ad oarma. David o împinse pe Julie pe scara. PRIN ÎNTUNERIC Furnicile deiste calatoresc în întunericul urât mirositor si vâscos al maruntaie lor râmei.Totusi am pus pe picioare afaceri comerciale solide. domnule. îl aprinse fara graba si trase primul fum cu voluptate. îngh . . . furnicile înteleg cum se propulseaza anelidul. Ne vor prinde si pe noi. Julie era indignata pentru ca toate distrugerile de la liceu erau puse p e seama "Revolutiei furnicilor" . zise Julie. Poli tia era pe urmele lor.Ati esuat. Julie si David intrara ac olo. . zise profesorul de filosofie.Ne-ai denuntat! . exista niste re guli care trebuie respectate. Daca nu sunt camere de luat vederi ca sa înreg istreze evenimentul.Era necesar. apoi pe altul si iar pe altul. Apoi o luara la fuga. Veti arata mult mai bine ca martiri decât ca utopisti. zise David. Luminile unui supermarket clipira lânga ei si Julie îsi aduse aminte ca Enci clopedia recomanda sa fii atent la toate semnele. Stau în jurul viscerelor palpitânde care miros îngrozitor. -Nu. Urmatoarea etapa: închisoarea. În materie de revolutie. revolutia noastra a fost o reusita. Julie întelese abia dupa ce remarca ca profesor ul se uita mereu la ceasul din perete.Nu se poate.Ce poveste.Sa intram. zise profesorul aducând cafelele. dar stiu ca afara e moarte sigura. Înca mai putem r eusi. Apoi se duse sa faca cafea.Trebuie sa-l vizitam la spital. Toate acele vorbe provocatoare aveau drep t scop sa le distraga atentia si sa-i retina acolo. Daca ar trebui sa va dau note. În coltul jucariilor îi astepta un cort de indian.

în acel mediu vâscos. Si aceasta traditie a maimutelor se perpetuase de-a lun gul timpului. e cineva în cortul indian! Un copil îi arata cu degetul. Dar misionar ii din primele timpuri au murit si. Eduard Wells. prin traditia orala. îl face sa-i treaca prin corp cu ajutorul sistemului sau digestiv. Ce s-a întâmplat? întreaba o furnica. Prefectu l a asistat la slujba si a bagat de seama ca. trei maimute. într-un sat indian al Yucatanulu i numit Chicumac. Privirile le fura atras e de etichetele rosii "promotional". ar fi nevoie de un miracol ca sa le salveze. David si Julie facura si ei la fel. Si astfel. pentru ca nu stiu nici sa s crie si nici sa citeasca. toti erau convinsi ca traiesc într-o e poca intermediara dintre doua crize si ca trebuia neaparat sa profite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ceea ce-i sporeste viteza . în schimb. apoi îl arunca aproape instantaneu prin anus.. Pentru a înlocui preotul si cele doua ajutoare ale sale. raspunde se ntentios profetesa 23. nu au fost reaprovizionati cu preoti noi. deistele nu se simt deloc bine. Cred ca de data asta zeii ne-au auzit.. Julie si David nu-si permisera luxul de a se mira ca se trezeau în trening într-un cort indian si iesira mai înainte ca cineva sa anunte serviciul de securita te.Mama. Unul dintre ei a fost deci trimis. râma îsi umfla capul apoi respinge umflatura pâna la coada. Citind ziarele. Viermele iese din dom. Dupa revolutie. acum. La standul de biscuiti. Viermele e ca un reactor care aspira si a runca afara nisip. locuitorii din Chicum ac luasera trei maimute. timpul a dus la o mica deri va. în 1925. câtiva copii devorau pachetele pe care le luau dir ect de pe rafturi. atâtea alimente etalate parea ceva mult prea frumos ca sa fie permanent. dar fugarilor le era prea foame ca . dupa ce s-a restabilit puterea mexicana. ei sapa galerii mai usor de consolidat pentru lucratoare .ite pamânt. Le hranesc si. Pentru ca nu aveau bani la ei. Erau cam prea multe dulciuri pentru un mic dejun. un pitigoi se repede de sus si îl prinde. la Chicumac. Unde mergem? întreaba una dintre ele pe profetesa lor. fara sa stie ca e plin de locatari furnici. cu atât oamenii se extaziau mai mult în fata alimentelor si se temeau de lipsa lor. cu cât pacea era mai trainica în Occident. sau "doua la un pret de unul sin gur". imediat ce scoate capul afara. 169. Dar. locuitorii au un mod ciudat de a practica religia. volumul III 170. 23 spune ca. SUPERMARKET . Au fost con vertiti cu forta la catolicism de spaniolii din secolul al XVI-lea. Si se ro aga ca zeii sa intervina în favoarea lor. cum aceasta regiune e izolata de restul lumi i. În mod paradoxal. Timp de aproape trei secole. Furnicile se departeaza ca sa lase sa treaca cocoloasele de pamânt. Pentru majoritatea clientilor. Totusi. locuit orii din Chicumac au tinut toti slujba catolica dar. ajungând sa fie singurii catolici care venerau la fiecare slujba. ca apoi sa le arunce pe jos. Supermarketul era întesat de lume înca de dimineata. Totusi. Afara. traverseaza Noul Bel-o-kan. Întâmplarea face ca râmele si furnicile sa fi încheiat acorduri de buna întelegere . alunecând împreuna cu toate însotitoarele ei în stomacul acelui p itigoi care urca sus spre nori. umplut cu deiste. guvernul a luat hota rârea sa puna peste tot prefecti ca sa creeze o administratie care sa controleze c u adevarat tara. simtind cu sistemul din urechea interna ca ia altitudine. Ne invita în lumea lor. locuitorii au reusit sa retina perfect cântecele latinesti. au transmis rugaciunile si ritualul prin traditie oral a. Furnicile nu manânca decât foarte putin si le permit sa circule prin cetatea lor. "solduri". ENCICLOPEDIE INTERPRETAREA RELIGIEI ÎN YUCATAN: În Mexic.

Degetele. un triunghi de trei ochi cu receptie în infrarosu îi apare acum în frunte ca trei negi. agentul de securitate scoase un fl uier si dadu un semnal care sfredeli timpanele tuturor clientilor din jur. Julie grabi pasul. dar Print esa 103 nu este îngrijorata. Dupa câteva clipe ajunsera într-o fundatura. . Julie si David îsi luara elan ca sa treaca printr-un cârd de casieri si ajun sera în strada unde îsi continuara cursa. frigul serii nu le mai anchilozeaza pe doici si pot sa lucreze douaze ci si patru de ore din douazeci si patru fara cel mai mic ragaz cu ajutorul lamp ioanelor. daca ar fi stiut sa citeasca literele acelei scrieri. se consulta cu 103. asta se numeste descentralizare industriala. ace a pancarta pe care o venereaza furnicile religioase. David sti a ca niciodata nu trebuie sa fugi în fata unui politist sau în fata unui câine. 24 îsi continua saga romanesca. în rest da frâu liber imaginatiei. La urma urmelor. Iesirea parea la îndemâna lor. Ca la toate sexuatele. Noul Bel-o-kan se mareste continuu. cu mii de precautii. Stie ca profetesa 23 a reusit sa scape de trupa condusa de 13. Se deschise repede o portiera. Faptul ca învatasera sa învinga noaptea constituia principala inovatie. p e spate au început sa-i creasca doua aripi si. Un agent de securitate se lua dupa ei si David îi sugera lui Julie sa se g rabeasca putin. Trebuie cautate. Printesa 103 le cere inginerelor focului sa o faca sa dispara. s-a hotarât sa nu se mai pastreze decât unul singur în interiorul metropolei iar celelalte sa fie instalate în cetati periferice. inginerele le arunca în foc. Printesa 103 e linistita. 24 se apropie de ea. are si probleme fiziologice. Aveau sa fie capturati de vânzatorii de la supermarket. 171. Este stupid sa vrei sa ignori Degetele si la fel de stupid sa te încapatânez i sa le venerezi. O luara la fuga. Ultimii ei sustinatori vor fi obligati sa se supuna.. prin semnul ei galben de lac de ung hii. Imediat ce începura sa alerge. le permit sa fabrice obiecte dure. dar nu reusesc sa produca metale. DOMNIA Toate deistele sunt exterminate. .. e doar un roman.Urcati repede! spuse o femeie cu fata ascunsa de un fular si de niste ochelari mari de soare. Printesa 103 spune ca Degetele folosesc metale pe care le gasesc în natura si care. E rau prinsi în capcana. Locul era supravegheat de doua camere v ideo. Dupa ce mâncara astfel. acaparata de grijile unei vieti noi în plina expansiune. Pano ul arde imediat cu secret cu tot. Când are nevoie de detalii precise. si odata cu el unul dintre principalele simboluri ale deismului. Acum erau iar nevoiti sa se miste repede. odata topite. Printesa a urcat deja în vârful domului. Pentru printesa 103. Deoarece furnalele provocasera câteva incendii. apropie un jaratic rosiatic. Marele totem alb este acum cenusa. ar fi descifrat cuvintele: "Atentie! Nu aruncati pe jos chistoac ele! Pericol de incendiu!" Furnicile privesc monumentul Degetelor cum se transfo rma în fum. singura atitudine inteligenta fata de Degete înseamna : "a discuta" si "a încerca sa se înteleaga reciproc". Cerc etasele scotocesc peste tot si aduc pietricelele cele mai ciudate. În plus. Julie si David se îndreptara discret spre iesire. Totusi. Preoteasa nu mai este destul de influenta ca sa le cr eeze necazuri. dar te ama fu mai tare. Ele pun d easupra frunze uscate si. Câtiva vânzatori îsi parasira imediat treaba si se îndreptara spre suspecti. 24 aproba cu antenele. într-o alta societate. De a cum înainte. tr ecând prin zona "iesire fara cumparaturi".sa faca mofturi. inventând scene în care aceste anima le se bat sau se reproduc. De ce trebuie totdeauna ca oamenii sa se situeze între "a crede" si "a nu crede". Nu a mai ramas decât totemul lor alb. Atunc i aparu o masina care îi îmbrânci pe vânzatori si pe toti acei gura-casca care începusera sa se adune.

Sirenele rasunara din nou în spatele lor. Asta consta în inocularea unei boli la sute de soareci apoi administrarea unui produs chimic diferit fiecarui soarece. Voia sa coboare din masina în mers. Ar fi trebuit sa te stimez ca fiinta omeneasca. un fel d e aura care depaseste cu mult pe cea a reginelor obisnuite. zise mama lui Julie. Am dat fuga sa cercetez zona. asta înseamna ca am gresit pe undeva. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA Salivatoare:10. Necunoscuta de la volan reduse viteza. Femeia cu fata ascunsa apasa pe acceleratie. . nu pentru c a erai fata mea. insectele nu se simt bine într-o cetate în car e genele nu sunt transmise. acelasi produs chimic este dat si De getelor. Familia era mult mai bine decât politia. In doua minute. Am dat telefon la politie si mi-au spus ca la vârsta ta poti sa dormi unde-ti place. zise David. Politistii sarira imediat într-o parte ca sa evite bolidul. eradicarea religiei le-au conferit. Ajunsera în fata unui baraj. Ca fiinta omeneasca cu drepturi egale.Adineauri am auzit la radio ca fugisesi în partea de vest a orasului. 103 si 24 sunt poate virtual regina si regele Noulu i Bel-o-kan. Dar ramâne o problema. Nu au progenitura. pentru a face sa se uite aceast a carenta. Nu mai aveau de ales. de incendiu sau de brândusa.. Stiu ca eu am venit în ajutorul vostru. Julie era mai mult decât uimita. Pentru asta te caut si pentru asta ma aflu aici. -Te cautam. D omnul mi-a auzit ruga. si cu siguranta ca au lua t numarul masinii. politis tii vor fi acasa.. 7 conduce serviciul artistic. Julie se trase brusc înapoi. mama? bombani ea. . arta. . Mai bine sa se arunce în necunoscut decât sa fie prinsi de ser viciul de securitate al magazinului care probabil ca avea sa-i dea pe mâna politie i locale. . dar nu sunt suverani reali. dar David o tinu cu fermitate pe loc.Simultan.Întoarceti. strat egia razboiului de noapte. Asa ca daca am ratat sarcina mea de mama.Poti sa ne: adapostesti acasa? întreba Julie. Chiar daca se importa mâna de lucru straina c a sa se faca fata crizei demografice. încurajeaza cu draga inima arta si stiinta.Ce cauti aici. N-ai mai venit acasa de câteva zile. Au uitat ca exista leacur i naturale pentru cauza bolilor lor. 173. În cetate nu mai exista furnica ca re sa nu-si fi gravat pe torace un motiv de papadie. rugându-ma cerului sa te gasesc înaintea politistilor.Cum m-ai gasit? . MEDICINA: Degetele au uitat virtutile naturii. 172. .Apoi m-am gândit ca daca te porti atât de agresiv cu mine. . Conducea din nou foarte repede. Tehnica. fireste. Apoi am avut vesti des pre tine din ziare si de la televizor. . dar sterilitatea lor începe sa devina subiect de discutie. Dar mama lui Julie prefera sa accelereze si sa forteze barajul ca sa tre aca. Asa ca au inventat o stiinta artificiala pe care o numesc "medicina". Mama ei. poate ca o voi reu si pe cea de prietena. AJUTORUL Usa masinii era larg deschisa si oamenii de la supermarket se apropiau. Daca exista unii care se simt bine. .Cine sunteti? întreba Julie. Politistii voiau neaparat sa puna mâna pe ei. Printul 24 si Printesa 103 stiu asta si. cu siguranta ca ai fi de venit prietena mea.Sunt pe urmele noastre. lasa în jos ochelarii negri si îsi de scoperi trasaturile în oglinda retrovizoare.

Nici o furnica nu scrie frantuzeste si nu-si aprinde ochii.Fie e aceeasi care a reusit sa iasa din broasca râioasa. Se uitara la insecta care parea ca îi asteapta ca un taxi. . . zise David. . . ghidându-i spre sud-vest. Nu stiu daca ai avut timp sa-ti dai seama de asta. Sa stii ca am impresia ca amica noastra nu e o furnica adevara ta. .Vrea sa scrie. spuse David . sp use Julie. Copacii se a liniau ca o armata în continua crestere pe masura ce se apropiau. . o strivi putin si. Julie. "Urmeaza-ma. Furnica zburatoare îsi "aprinsese" oc hiul drept ca un far. Opri si întinse fetei sale o bancnota de cinci sute de franci ca sa nu ramân a fara bani. înca ceva. insecta îsi înmuie în ea mandibulele.La revedere. Atentia lui Julie fu brusc atrasa de o furnica zburatoare care parca îi u rmarea de câtava vreme..Tatal tau spunea ca copacii îi protejeaza pe cei care le cer asta în mod p oliticos. Ar atau furnici robot fabricate de NASA în vederea cuceririi planetei Marte.În situatia în care suntem.Atunci poate sa fie vorba de un mic robot teleghidat în forma de furnica zburatoare.Ce facem? întreba David.Multumesc.Mmmm. . ca si cealalta! Julie lua baca din desis. ca formeze un t eren de aterizare pentru furnica zburatoare. . la un moment dat pierdura insecta din vedere.Nu mai încape nici o îndoiala. . Se opri si insecta plana la început deasupra capului ei. Insecta zbura în fata lor. . fie e sora ei g eamana.Crezi ca e o insecta de acelasi gen ca cea din canalizare? . . Trebuie sa va ascundeti acolo unde politistii nu va vor gasi. Spre vest. frasini cu frunze mirosind a men ta.Nu pot sa va mai ascund la mine.Credeam ca licuricii sunt singurele insecte în stare sa emita lumina. Padurea.. carpeni cu ramuri întinse în forma de umbrela. Am vazut un reportaj la televizor despre acest gen de masinarii. Facându-se noapte.. .Vom vedea.Mama lui Julie patrunse pe o strada cu sens interzis. E sigur ca voia sa ne îndrume prin canalizare . opri motorul si astepta ca masinile politiei sa treaca mai d eparte ca sa întoarca. Coborâra din masina si femeia de la volan le facu semn cu mâna. iar acum vrea sa ne conduca prin padure! Exclama Julie. Dar ale lor erau mai mari.Atunci? . Mama lui Julie optase pentru o directie precisa. Ca sa scape de eventualii urmaritori. dup a care zbura în jurul fetei. plopi-tremurato ri cu scoarta galbena plina de vinisoare negre.. cred ca furnica asta zburatoare e interesata de noi. Cele doua femei se îmbratisara. Julie nu stia ce sa spuna." .Ce.Nu vom mai putea sa ne tinem dupa ea prin întuneric.Nu prea ai ce sa faci cu banii în padure. . Sunt multumita daca te stiu libera. Julie! . Insecta se aseza pe mâna ei si se pli mba putin. Nimeni nu a reusit pâna acum un astfel de nivel de miniaturizar e. Fata întinse mâna cu palma desfacuta.David.. . Julie scutura din cap.Mama. . Îti voi da vesti despre mine ime diat ce voi putea. cu degetele departate. dar tatal ta u era un tip formidabil. intra brusc pe un drum perpendicular.. David alese sistematic cararile ne marcate. imediat. fata mea? . .Nu e nevoie. În fata lor vazura imediat o luminita. Trecura printre tot fel ul de copaci ciudati. Traieste-ti viata.

.În spatele lor se auzi un fel de latrat furios. caci s e produce un fum asfixiant. fara sa astepte raspunsul lui. amândoi ar trebui sa alerge cu aceeasi viteza. crede ca e posibil sa dea drumul unor furnici în echilibru pe niste frunze. O întreaga haita de dulai porni pe urma ei. Tot fixând obiective. chiar daca într-o zi unele se vor folosi de ea ca sa le atace. Sa nu fie folosit pentru razboi fara autorizatia cet atii-mama. de unde David. pierdem multa en ergie. latrând. Câteva exploratoare îi aduc la cunostinta ca alt e cetati din est s-au alaturat federatiei Noului Bel-o-kan. dar recunoaste ca 2 4. atunci când alearga. Totusi ogarul es te totdeauna primul. Motivul e ca omul. În mod logic. Og arul este dotat cu aceeasi capacitate musculara comparativ cu greutatea sa ca si omul. hotarâti s-o faca bucatele pe fat a. dar câinii alergau mai repede decât ei. Ultima ei idee este sa con struiasca un zmeu. ENCICLOPEDIE CURSA DE FOND: Când ogarul si omul alearga împreuna. LEGATURA Printesa 103 sta nemiscata în încaperea ei. vizeaza o linie de so sire. Începuse haituiala si politi stii dadusera drumul la câini. cup rinde acum aproape trei sute cincizeci. tot avansând. Sa nu se apropie frunze de foc. Julie pleca sarind peste un boschet. atingem sau depasim obiectivul fara macar sa ne dam se ama. stiinta trebuie sa fie raspândita la toate insectele. zise Julie. câinele ajunge primul. Sa nu se arda frunze în interiorul cetatii. Ogarul alearga doar ca sa ale gre. Ea care nu numara pâna atunci decât saizeci si patru de cetati fiice populate doar de furnici rosii. Nu trebuie sa ne gândim la obiectivul urmarit. E o alegere politica. În cetate. Unele furnici ar dori ca Noul Bel-o-kan sa-si pastreze secretele tehnolo gice. Printul 24 se învârte în jurul ei fara motiv. care ar calatori alunecând pe curenti de aer. Avansam si apoi ne modificam traiectoria în functie de evenimentele care apar. Sa nu se aprinda focul când bate vântul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Printesa 103 nu prea crede în aceste legende citadine. Amintindu-si de frunza de plop care nu a cazut la verticala c i deplasându-se în zig-zag. volumul III 175. Poate ca asa macar unul din noi va reusi sa scape. unele doici spun ca atunci când masculul se învârteste în jurul femeii fara sa se produca o copulatie. Furnicile sunt instruite si în privinta pârghiei si a rotii. Animalele sareau ca sa-si înfiga coltii si încercau sa prind a si furnica zburatoare care lumina aceasta scena. cu ajutorul bastonului. Urcara pe un taluz. dimpotriva. învârtindu-se astfel în jurul ei. pentru cazul în care vor gasi în propriile lor laboratoare utilizari interesante ale acestor dou a concepte. Astfel. Tinerii o luara la fuga. trebuie sa ne gândim numai sa avansam. tot crezând ca vointa e buna sau rea. Fara a mai vorbi de ceva cuiburi de viespi si de câteva termitiere care duc deja tratat ive în vederea aderarii lor. Se straduieste deci sa se gândeasca la altceva. Mai ramânea de rezol vat problema controlului directiei. Asta o enerveaza.Sa ne despartim. Edmond Wells. . 174. îi provoaca oarecare tensiune. Furnica zburatoare îi lumina cu fasciculul ei lum inos. Si. se stradui sa tina câinii la distanta. Fiecare cetate nou integrata primeste drapelul odorant federal precum si un jaratic cu instructiunile de folosire. Alearga cu un obiectiv precis de atins în cap. asta genereaza o tensiune erotica perceptibila c a energie pura. de cel putin zece specii diferite. dar Printesa 103 crede ca.

Vor sti oare sa se înteleaga? Unele furnici aproba proiectul. Vii si tu? înt reaba printul 24. pârghie si roata. Numai piticele si unele dintre aliatele lor se mai încapatâneaza înca sa distr uga federatia si ideile nesanatoase pe care le raspândeste în natura. Parerile sunt împartite. Insectele chemate la sfat înteleg ce vrea sexuata: o noua mare cruciada. Speciile straine sunt îngrij orate. Spera ca si alte cetati se vor alatura lor în timpul marsului si ca toate împ reuna se vor impune ca un interlocutor indispensabil pentru Degete. nu mai vrea razboaie inutile. 24 explica problema în doua fraze lapidare: Doua lumi se privesc. Printesa este convinsa ca Degetele vor fi intimidate devenind constiente de masa enorma de insecte care traiesc alaturi d e ele. Nu trebuie subestimate. Acum toate cetatile federate stiu ca Degetele nu sunt nici monstri. Toata lumea îsi unest e antenele pentru o CA colectiva. Aceasta întâlnire este din punct de ved ere cosmic indispensabila. Pentru ca Degetele nu reusesc sa intre în contact cu furnicile. Un sfert din populatie. Nu propune o cruciada. Dupa înfrângerea c umplita pe care au suferit-o în noaptea Bataliei Lampioanelor. Multe au început sa aprecieze linistea si reusita N oului Bel-o-kan. Reginele lor ouat oare . imediat ce vor fi în stare sa lupte. atunci trebuie ca furnicile sa li se adreseze primele. este sa se apropie de ele în numar mare. În încaperea ei. Vor sa stie cine va ramâne în acest timp la Noul-Bel-o-kan ca sa asigure sigu ranta cetatii si sa fructifice munca lor. Degetele cunosc si alte se crete pe care furnicile nu sunt în stare sa le imagineze. Insectele bransate considera ca e un mare risc. Evident. Crede ca singurul mijloc de a impresiona Degetele. nici zei. Îl convoaca pe Printul 24. Daca nu va organiza ea marsul. Insectele discuta îndelung. Nu înteleg de ce trebuie sa riste. ca sa le c onsidere ca partenere cu drepturi egale. Printesa spune ca trebuie sa actioneze cu orice pret. sau celei care va urma.se straduiesc sa aduca pe lume o noua generatie d e razboinice care. altele îl dezaproba. prefer a un mare mars pacifist al furnicilor. Printesa 103 îsi zice ca trebuie sa grabeasca cursul istoriei . pe cele douasprezece explorato are si tot atâtea reprezentante ale speciilor straine raliate. Fortele reactionare sunt considerabile. adica peste o saptamâna. P rintesa 103 explica. Poate ca în afara de foc. nu va e xista evolutie durabila. Nu scrie nicaieri ca tehnologia Degetelor va fi vesnic mai eficace decât cât eva pântece fertile capabile sa produca razboinice cu carul.Magia focului si rezultatele surprinzatoare care se pot obtine ca energi e în folosul civil le fac pe furnici sa înteleaga mai bine avansul luat de Degete. Noul Bel-o-kan stie de aceasta amenintare. dar toate gândesc la mi jlocul de a suscita o alianta si la pericolele si la avantajele pe care le-ar pu tea prezenta. Dar nu e decât o amânare. asta va ramâne ca sarcin a generatiei viitoare. propune 103.piticele au câteva sute . Pâna acum au fost doar esecuri. Degetele. Altele se tem ca întâlnirea cu Deg etele va lua o întorsatura proasta pentru furnici. vor ataca din nou ca sa spulbere federatia furnicilor rosii. 103 ia chiar ea conducerea acestui mare mars. Fara instaurarea unei cooperari între principalele doua specii pamântesti. si ca Printesa 103 este în cautarea unui mijloc de a încheia o alianta cu ele. Piticele vor ataca în curând si în împrejurimi mai sunt si deistele. nu îndraznesc sa mai atace deocamdata cetatea Noul Bel-o-kan. L a ce bun sa investeasca atâta energie pentru un mars pacifist ale carui rezultate sunt aleatorii? Cum vor putea sa faca Degetele diferenta între un mars pacifist si o cruci ada militara? Printesa 103 spune ca nu au de ales. cea a celor foarte mici si cea a celor foarte mari . c are stapânesc aceste lucruri de mai bine de zece mii de ani. În romanul sau. Printesa 103 reuseste sa convinga mai ales dat . Se stie ca vor avea loc multe razboaie între cele care vor sa schimbe lumea si cele care vor ca totul sa ramâna c a înainte. Mai bine sa rezolve aceasta probl ema cât mai repede si sa nu lase aceasta povara altora.

Insista: în caz de esec. Prin tul 24 îsi zice ca umorul e probabil o forma de arta.. Le convinge pe rând pe cele care o contrazic despre temeiul deciziei sale.Gonzague! . dar stateau pe loc si la trau ca sa-si anunte stapânii ca fata se afla acolo. de aceea urinez oricând si ori unde". Urinara. Imediat îsi facu aparitia un no u personaj. Se foloseste de anecdotele din propria ei legend a. Julie se ghemui si simti ca îi e frig la picioare. sustin în unanimitate propunerea Printesei 103. pleda un ciobanesc german. Barbatul îsi puse lanterna sub haina. Lupul o lua la fuga du pa unul dintre ei. .". El nu a degenerat în urma contactului cu omul. Luminata de dedesubt. îsi imagineaza "umorul" ca pe o inventie tipica Degetelor. Câinele tau. Julie era intimida ta de verticalitatea lui. Câinii întelesera si o luara la sanatoasa chelalaind. raspunde 103. Se gândisera sa-l foloseasca pe Ahile ca sa dea de ea. Lupul este într-adevar stramos ul tuturor câinilor. Câinii îsi lasara capul si urechile în jos în semn de supunere. Nu a fost nevoie de eforturi pre . Dar nu era latratul câinilor politist i. Avea mare nevoie de odi hna. Câinii se uitara cum se apropie acea fiinta exceptionala. Poate ca Degetele le vo r învata alte minunatii si mai impresionante decât focul. Nu era un câine. îsi zise ea ridicând capul. dar mie mi-a venit o idee . Stia ca somnul ei avea toate sansele sa fie scurt si îsi programa mintea pent ru somnul profund recuperator. O gasise. La sase dimineata o trezi un latrat. ceea ce voia sa însemne ca el urina numai în cele patru colturi ale unui teritoriu precis si ca acesti câini se agitau tocmai pe teritoriul lui. ci un lup. Erau liberi: erau lupi.Mda. Prin urmare. Politistii nu stiau cum sa dea de tine. în limbaj canin însemna: "Nu am teritoriu definit. roata si pârghia. dar mersul sau era mai linistit. Nu e vina noastra. "Furnica zburatoare care voia sa ne ghideze. De departe ai fi zis ca e un câine. SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA Nu mai era de glumit. totusi câinii erau impresionati. Se arunca printre crengi. Bietul animal era singur în gradina.Plecati! Carati-va de-aici. Singura ei salvare era un brad. Toti îsi amintesc vag de o zi în care traiau fara oamen i si ca în acel moment aveau o forma si o minte diferite.orita carismei feromonilor sai. . Exista foarte multe sperante la orizontul acestui mars. murmura Julie. Si se avânta cu coltii gata sa ucida. conferind o puter e incredibila celui care stie s-o mânuiasca. Si pentru ca nici una dintre furnicile prezente nu stie despre ce este v orba. Ei erau o haita si lupul era singur. Julie arunca de sus cu conuri de brad peste bo turile câinilor. 5 zise ca umorul e probabil o catapul ta ultimul racnet. dar haita constituia cel mai bun impuls.. Toti câinii stiu asta. actiunea lor va aduce totusi informatii pretioase pent ru cele care vor dori sa repete manevra. Lupul mârâi. Era Ahile. Nu se mai auzea decât fosnetul frunzelor scuturate de vânt. Un adevarat lup salbatic . Celelalte cred ca umorul e p robabil un nou material si o tehnica inedita de stocare a hranei. animale rele! Câinii renuntasera sa-si mai înfiga coltii în fugara. ceea ce. . fata lui Gonza gue aparea de-a dreptul diabolica. Deodata zari o luminita.Multumesc Natura ca ai trimis un lup sa ma salveze. 176. toate sunt atrase de acest Graal nedefinit care est e umorul. oamenii ne-au facut asa. Din motive diferite. Lupul raspunse cu un rictus sfidator: Totdeauna ai posibilitatea sa-ti alegi viata pe care vrei s-o ai. si bagara coada în tre picioare ca sa-si ascunda mirosurile si sa-si protejeze sexul. coc otata în copac. Fetei îi era frig. Dar de data asta erau licurici. Umorul. s i avea un miros mai puternic. Adica ce? întreaba 24. 7 îsi zice ca umorul e probabil un foc si mai distrugator.

. Astfel. Ridica pistolul. dându-si seama de ce facuse.Ne place sa-i facem pe ceilalti sa sufere. dar are avantajul ca actioneaza de la distanta. Se lipi de David. . David! .. La fel. . daca o examinam cu microscopul.De data asta am crezut ca s-a zis cu mine! exclama Julie.. Încercara sa se protejeze. Mai înainte ca a nimalul sa fi înteles ca se înselase în privinta aliatului sau.. David o dezlega pe Julie.E mai putin precis. în afara de a fi descoperit atât de minunatele imagini fractale.Pentru ca tu esti eroina.. se va dovedi a fi un sir de munti care. a demonstrat faptul ca nu receptionam decât viziu ni parcelare ale lumii care ne înconjoara.De ce faci asta? .Trebuie sa mergem. . Po ti sa tipi. Furnica zburatoare se avânta în trei picaje si cei trei Sobolani Negri se prabusira.Nu. o masa neteda. daca masuram o conopida. O prinse pe Julie si o lega de copac. Vazuta la o anumita scara. trase piedica si. Îsi îndrepta revolverul spre David.Atentie.. "furnic ile". Gonzague se întoarse. i-ar multiplica marimea pâna l a infinit. Sapa repede o groapa si îl îngropa. Furnica zbura în continuare în jurul lor.Acum e rândul tau.Da? De ce? . Gonzague reîncarca pistolul. de atunci însa am schimbat ec hipamentul. Gonzague îl împusca în fiec re laba. striga! Julie se opri si îl privi drep t în ochi. Într-adevar.Ajutor! . furnica zburatoare pare ca se enerveaza. Credea ca oamenii sunt cei mai buni prieteni ai câinilor.Ah. Se apleca spre câine. în absolut. Totul depinde de scara aleasa pentru examinarea acestor mese. . furnica zburatoare! exclama unul dintre complicii lui. dar în jurul lor erau multe insecte zburatoare si nu stiura sa repereze insecta-robot. s e departa de el. un diametru de treizeci de centimetri. bâzâind parca nerabdatoare. Apoi. Si în romane eroinele nu mor. remarca tâna rul.. Las-o. . .Bietul Ahile. Gonzague se prabusi la pamânt. Julie se zbatu. Totusi Jul ie voia sa-si revina putin. o singura .a mari ca sa înteleaga ce se astepta de la el. Apoi se înfundara si mai adânc în padurea întunecoasa. zise el glumind. . Matematicianul Benoît Mandelbrot. de data asta o sa fim mai linistiti. Si trase un glont în laba lui Ahile care se arata surprins. Numai ca de data asta vom schimba povestea. ENCICLOPEDIE PROBLEMA DE SCARA: Lucrurile nu exista decât dupa felul în care le percepem la o anumita scara. în padure nu te poate auzi nimeni în afara de prietenele tale. Îsi arata revolverul. . apoi în sira spinarii si în cap.Striga cu vocea ta frumoasa! Hai. I s-a dat sa adulmece bucata de fus ta pe care am pastrat-o de la ultima "întâlnire" si a pornit imediat în cautare. ghidati de insecta. Câinii sunt într-adevar cei mai buni prieteni ai omului. E foarte romant ic. Benoît Mandelbrot ne permite sa afirmam ca nu exista. ea va avea o anumita marime si o marime dubla la alta scara.Viata se repeta! David vine mereu în ajutorul printesei. Dar daca îi vom urmari fi ecare circumvolutiune. . daca le urmarim denivelarile. de exemplu.Imposibil. S-ar zice ca acest copac e un stâlp de tortura indian. Nu risti nimic. 177. . furnica zburatoare îi ataca deja pe acolitii lui Gonzague Dupey ron. Acest rationament ciudat o mira pe fata. . rezultatul se va multiplica cu zece. vom ob tine. Ultima data aveam un cutter.

informatie stiintifica sigura. Deasupra furnicilor care se ocupa cu pregatirile.. dar niciodata complet eliminata. Se ridica o antena. Daca nu accepta. unul singur dintre ei e de ajuns ca sa hraneasca o multime dintre ele. spune printul 24. Melcii sunt încarcati cu poveri mari. ca atitudinea cea mai justa. Mai departe. Edmond Wells. la întâlnirea cu Degetele. volumul III 178. care va fi r edusa de catre generatia urmatoare. dar emite ca singurul mijloc de a sti este tocmai de a participa la acest mars. Poate ca su nt cam lenti. melcii casca. Printesa 103 raspunde ca. cel mai mult le e teama sa nu piarda jaraticul. consumat în doze mici. Înainte. vom intra în razboi si ne vom apara pâna la capat. Aceste p achiderme enorme baloase sunt cele mai indicate în astfel de situatii. dar merg pe orice fel de teren. Chiar crezi ca Degetele exista? O razboinica da din cap perplexa. În sala razboinicelor. iau cu ele si lemne mici si uscate pentru întretinerea lui. Depoziteaza câtiva pigmenti cu care sa coloreze fresca: polen. toata lumea e gata si temperatura destul de ridicata ca sa porne asca. unde o întreaga multime se organizeaza si se grupeaza pe popor. acele faimoase insecte nemi scate încarcate pâna la refuz cu miericica astfel încât abdomenul lor este de cincizeci de ori mai voluminos decât restul corpului si umflat ca un balon. 7 instaleaza pe al sau melc-al-artei o frunza lunga de cânepa cu care are intentia sa realizeze o tapiserie care sa zugraveasca lungul mars spre tara Dege telor. În timp ce sunt încarcati cu bagaje. Pest e tot în cetate se vorbeste numai de marele mars pacifist spre Degete. poate la întâlnirea cu zeii. Caravana imensa de cel putin sapte sute de mii de indivizi se pune în misc . Lucratoarele din casta inginerelor consolideaza harnasamentele ierboase care vor servi la mentinerea pietrelor pline cu jaratic. Pe unii sunt încarcate ouale goale pe dinauntru care sunt pe post de amfor e pline cu hidromel. Cea mai mare dezordine domneste în fata celei de a treia intrari a Noului Bel-o-kan. la un om modern ones t.. pregatirile de plecare acapareaza întreg Noul Bel-o-kan. iar daca furnicile ramân fara mâncare. Recunoaste ca nu e total convinsa. E aici hrana destula pentru doua hibernari. desfacându-si cei douazeci si cinci de mii sase sute de dintisori. Nu pentru ca s-ar teme ca vor provoca un incendiu. se vor întoarce pur si simplu la Noul Bel-o-kan ca sa contin ue ce începusera. De data asta. alte furnici discuta cu si mai multa îndârjire. fiecare se alimenteaza cu acid formic. pe cast a. traversând deja desertul. În sfârsit. ci o întreaga multime merge la întâlnirea cu dimensiunea superioara. acest alcool de miere te face sa rezisti mai bine la frigul noptii si da curaj în duelur i. Stiu ca focul e ste un animal vorace. MARELE MARS Înca din zori. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Pelerinii se aliniaza în jurul Noului Bel-o-kan. Crezi ca Degetele ne vor accepta ca egalele lor? Cealalta se scarpina la radacina antenelor. noi escadrile de viesp i si de albine au grija ca nici o specie sa nu profite de ocazie ca sa le atace. Pe alti melci sunt încarcate furnici-cisterna. jaratic cald si rezerve de hrana. pe laboratoare de studiu sau pe melc. nu numai o furnica. consta în a accepta în orice stiinta o parte enorma de inexactitate.. prefera sa fie precauta. stie ca lipsa de alime nte poate sa distruga expeditia cea mai eficace si. La suprafata sunt pregatiti melcii care iau parte la calatorie. Dac a Degetele nu exista. Furnicile au bagat de seama ca. cum nu crede ca traseul va f i plin cu vânat pe toata lungimea lui. sânge de coleo ptera si praf de rumegus. De a ltfel.

datorita masinilor. Mai multe artileriste sunt gata sa traga din înaltimea acestui promontori u mobil. SANCTUARUL Boscheti de rugi încercuiau o cuveta. Urmeaza apoi primul melc. 180. dupa ce toate au avut ce mânca. Pa mântul se cutremura sub masa acestei trupe. Nu de copaci. caci membrele procesiunii trebu ie sa fie constant hranite. Razboinicele se deplaseaza pe flancuri. povesteste enormei mase a însotitoa relor sale ceea ce crede ca cunoaste despre Degete. în timp ce furnicile de la periferie d orm. gardul viu al ru gilor formând un fel de gene. Seara. con trolând zonele suspecte. Julie mormai: . negre si galbene . În spate se afla al doilea melc. Fac cu schim bul în partea din fata a caravanei ca sa aiba antena odihnita. insectele din procesiune se aduna într-o imensa tabara. gata sa atace în pas alergator. Catarata pe o stânca mare de gresie. Ele sunt adevaratele promotoare ale ace stui mars. Pasari planau fredonând melodii folclorice. În sfârsit. Aceste raz boinice se deplaseaza si pentru a vâna în împrejurimi. nu au vazut atâtea furnici la u n loc mergând împreuna în aceeasi directie. mentinând coeziunea marsului. FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA Salivatoare: 10. ghidând ghizii. Daca cercetasele dau alarma. Si el e încarcat cu jaratic fumegând si cu ar tileriste. MUNCA: Degetele s-au batut la început pentru mâncare. acestea din urma se vor pune automat în pozitie de atac. Apoi vin trupele de infanterie.are. poti sa-ti petreci zilele fara sa fa ci nimic". iarba se îndoaie si nici copacii nu sunt indiferenti. Niciodata. încurajându-le pe marsaluitoare. Toate au impresia ca savârsesc ceva foarte important pentru specia lor. ci spre un sant plasat su . ridicata pe patru picioare. Si nimeni nu mai vazuse vreodata melci ala turându-se furnicilor ca sa care niste poveri fumegânde. Acum. E un melc de razboi cu încarcatura lui de jaratic fumegând. C hiparosii frematau ascultându-le. Printesa 103. Locul o recunoscu si el. de când îsi amintesc copacii. ele se simt nefericite si voteaza pentru seful care le promite ca o s a le redea de lucru reducând somajul. ci chiar de p amânt. 179. de libertate si de absenta munc ii. Printesa 103 si Printul 24 au propriul lor melc de calatorie. ja raticul permite sa se pastreze activitatea. dispuse în triunghi. Furnicile cercetase se afla în primele rânduri. Ca si cum nasul ace lui animal lung ar fi permanent înnoit. ceea ce le permite sa nu se epuizeze prea mult mergând. în coada procesiunii se afla o legiune de artilerie si doi melci de razboi gata sa apere partea din spate a tr upei. Apoi. În centru. Abia spre centrul procesiunii se afla lucratoarele inginere si lucratoar ele artiste. s-au batut pentru libertate. Cele doua coline erau ca un ochi cu o pupila protuberanta. În special furnici rosii. Dar în loc sa-si spuna "Viata e frumoasa. 5 si colegele sale le suprave gheaza pe supraveghetoare. Degetele au atins acest obiectiv. În centru se afla o colina deasupra ca reia se afla o alta colina mai mica. Totusi furnica zburatoare nu-i ghida spre ele. Se simtea spionata. Apoi merg câteva legiuni straine. s-au batut ca sa se odihneasca cât mai mult posibil fara sa munceasca. Dupa ce au obtinut libertatea. Ramân la ele acasa ca sa profite de mâncare.Parca as recunoaste locul asta. În spatele cercetaselor se afla razboinicele rosii din casta artileristelo r.

Stai. nu vom mai putea urca. Asta e enigma de la televizor. Asa ca noi.Daca coborâm acolo jos. Furnica zburatoare lumina tunelul cu ochiul ei far. zise David caruia îi placeau foarte mult enigmele. atâta timp cât cautam solutia. . Examina locul cu mare atentie. Descifrara împreuna: "Cum faci din sase chibrituri opt triunghiuri echilat erale egale?" Acum geometrie! Julie îsi prinse capul în mâini. 181. Cu exceptia lui Narcisse. Prietenii le întinsera bratele si îi ajutara sa intre. . ca niste cârtite.Acolo e o fundatura.Serios? Sa stii ca femeia aceea de la televizor. ele se aduna în turme. În el. Furnica zbura toare se rotea în jurul lor. formatia "furnicilor" era completa. Ar trebui sa se poata. Zoe .. zise David. .. i ntrara în pamânt. Într-adevar. insista David . Furnica zburatoare ateriza ca si c um si-ar fi încheiat misiunea de ghid. Deodata zise: . Oare Degetul dispune de o inteligenta individuala sau este pus în miscare de îndemnuri auditive sau vizuale care îl obliga l a acest gen de comportament gregar? 182. Pipai peretele si simti ceva tare si rece .b degetul de gresie. ..Gata.Acum va trebui sa ne întoarcem. În spatele ei era o lumina si niste oameni. îndemnându-i totusi sa sara. Zonele unde înflorise rochitarândunicii aduceau o nota mai vesela acelui mediu salbatic. Scutura nisipul si degaja o placa rotunda de metal pe care furnica zburatoare se grabi s-o lumineze. care era foarte price puta. De data asta nu mai încapea nici o îndoiala. usa de met al se deschise. cu siguranta ca aceasta insecta robot nu ne-a adus degeaba pâna ai ci. Tasta cuvântul si.. Paul si Leopold. sistemul sco lar punea mâna pe tine peste tot. am gasit! Îi explica solutia. Furnica zburatoare îi conduse spre o gaura. DECI EI ERAU Prima data. . spuse Julie.Cel putin.Sa ne gândim. . tunelul era închis la capat. Acolo descoperise Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR Salivatoare: 10 INSTINCT GREGAR: Degetele sunt niste animale foarte gregare. Baiatul smulse o radacina.Sase chibrituri si opt triunghiuri. zise Julie suspinând. Imediat ce pot. . Degetele sunt în stare sa suporte ceea ce nici o insecta din lume n-a r fi în stare sa suporte. Suporta greu sa traiasca singure. Stiu pentru ca am mai coborât aici. Se juca m ult timp cu chibriturile. Julie înainta. . Pe panoul metalic era gravata o enigma si încadrata o clavi atura pentru raspuns. Apoi îi vazu si pe Francine. Nu puteai scapa. David o urma de bine de rau fara sa dea drumul la baston. O rupse în sase bucati si le aseza în toate sensu rile. Fenomenul metrou pune o problema. spuse David. n-a reusit sa gaseasca solutia. se strivesc si se înghesuie pâna când nu se mai pot misca din cauza multimii din jurul lor. Julie zari fata lui Ji-woong. . suntem la adapost. cu un zgomot metalic usor. În patru labe. Unul din locurile unde strângerea lor la un loc este dintre cele mai spect aculoase se numeste "metrou". Se îngramadesc.

Ed.Dar dumneavoastra cine sunteti? Arthur îsi spuse povestea..Din fericire! Caci daca ar fi trebuit sa asteptati ca jurnalistii de l a televizor sa vorbeasca despre ea. supraveghindu-te tot timpul. cred ca era un copil mare. Batrânul scutura din cap. Deci tu trebuia sa preiei stafeta.. spuse Francine.În valiza era un mini-emitator. furnicilor-spion. este. Edmond Wells? zise Julie. . prevazuti cu o voce s intetica si cu un program informatic care îsi adapta raspunsurile le ceea ce spune a copilul. Aceste masini permiteau tarilor bogate care doreau sa faca economie de propriile vieti omenesti sa poarte razboi cu tarile sarace supr apopulate. o furnica zburatoare ven ise la ei si îi condusese pâna acolo. Îl gasisesi tu. iar aici.L-ai cunoscut pe Edmond Wells? întreba ea.Domnul Ramirez ne-a trimis furnici-robot zburatoare ca sa ne aduca aic i. Din a cel moment. datorita.Felul în care interpretezi gândirea lui Edmond Wells. am constatat ca disparuse. Sper . se poate repera tot ce nu atrage atentia mediilor de informare în masa. Eram convins ca nimeni nu-l va gasi v reodata. Scapati de bine de rau. la început i-am fotocopiat paginile. . Când am descoperit al treilea volum al Enciclopediei sale. zise batrânul cu un ton malitios. Regele Jucariilor". . dar nevatamati . . Julie se uita fix la salvatorul lor. Politistii pornisera pe urmele lor si se straduisera mult ca sa scape de ei . Dar.Ji-woong le povesti aventura lor. dupa care am pus originalul la intrarea în bârlog. Nu mi-a fost greu sa te identific. Co nstatase totusi ca soldatii însarcinati sa mânuiasca lupii erau cuprinsi de un fel d e frenezie si ucideau într-o veselie ca într-un joc video. Lui Edmond Wells îi placea sa sape astfel de bârloguri unde sa-si ascunda secretele si comorile. sa faca subterane si usi care sa se deschida cu rezolvarea unor enigme pe baza de chibrituri si triunghiuri. . Scârbit. . de-asta o furnica s-a asezat pe mâna mea în timpul discursului din pri ma zi! Arthur zâmbi cu bunavointa. nu e cea mai buna metoda de a-l cunoaste? Le explica faptul ca acel loc exista datorita Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells.Nici mai mult si nici mai putin decât voi. l-am imitat. . Se aflau într-un fel de vestibul îngust. La dis pozitia voastra. Edmond avea obiceiul sa creeze parcursuri care sa duc a la aceste bârloguri.. . într-o zi. . a citi ce-a scris un om..El a pus cartea în fundul tunelului. Vo iam sa vad ce vei face cu cunostintele din Enciclopedia lui Edmond Wells. Apoi. spuse David dezamagit. Se deschise o usa si în cadrul ei aparu o silueta scurta si îndesata: un dom n în vârsta cu o barba lunga si alba care semana cu Mos Craciun. Îl cunosc numai din textele pe care ni le-a lasat.Urmaream totul ca pe un serial. Din respect pentru opera lui. care îsi trimiteau cu bucurie la moarte surplusul de guri de hranit. Pe vremuri fusese specialist în robotica. la urma urmelor.Razboiul este esentialmente o poveste a oamenilor prost educati. Julie. . destul de "picant"! Aici. Padurea li se paruse un refugiu foarte bun. . eu am pus-o. puteam urmari desfasurarea "Revolutiei furnicilor".În fond. vrusesera sa-l razbune pe Narcisse si-i urmarisera pe Sobolanii Negri pe strazile mici din jurul pietei. . .Edmond Wells a murit în urma cu trei ani. . demisionase si des chisese un magazin de jucarii: "La Arthur. Imaginase pentru armata lupi-rob ot de razboi teleghidati. furnicile mele nu te-au mai parasit. . Asta era un obicei al lui Edmond Wells. Eu sunt Arthur Ramirez. Talentul sau de s pecialist în robotica îi permisese sa inventeze papusi vorbitoare care îi reconfortau pe copii mult mai bine decât parintii lor. Erau mini-roboti. Se gândise ca astfel o întreaga generatie va putea sa creasca mult mai pu tin stresata decât precedenta.Ah. pe legea mea. din nebunia de la liceu. Cu ajutorul furnicilor mele teleghidat e.Nu.. dar indivizii erau deja depa rte.

din exterior. La al doilea. precum si sotia lui Lucie.Pentru noi. Câteva persoane iesira din laboratoare ca sa se prezinte "revolutionarilor furnicilor". În felul acesta reusise sa dialogheze cu insectele. Jacques Melies si Raphael Hisaud. ca sa pregateasca conditiile întâlnirii indispensabile. erau "cei din al doilea volum". Arthur si Juliette. în centru cu o col oana din sticla care urca pâna în vârful tavanului ascutit. de fi lozofie. Un mesaj preciz a ca acel volum era tot ce-i lasa ca mostenire. La început o rasfoisera. Pasionat de ceea ce scrisese Edmond Wells. dar si de sociologie. traim în comun. birouri. Încaperea în care intrasera Julie si David era doar un vestibul. probabil din vina postasulu i. În cea mai mare discretie. fata profesorului. Se prezentara ca "cei din primul volum" al Enciclopediei cunoasterii rel ative si absolute. . Într-o zi ajunse la el din greseala un pachet. precum si de ministrul Cercetarii din acea perioada. si care aducea în interiorul piramidei lumina naturala a zilei. voi sunteti "cei din volumul trei". Raphael Hi saud. unde se puteau zari mai multe usi. fiul lor Nicolas si bunica Augusta Wells. o usa dadea într-o încapere mai mare. sotia lui. La etajul unu se fac experiente. fiica savantului.Da. s e gândisera imediat sa-i trimita lucrarea.Masinile din sala mare sunt aparate obisnuite care se pot conecta între ele. Usile pe care le vedeti ici si colo dau spre laboratoare unde prietenii mei lucreaza la proiecte care cer mult mai multa liniste. precizând ca daca ar fi venit cu o saptamâna mai devreme. Se aflau acolo Jonathan Wells. de biologie si mai ales de întelegerea între diferite civilizatii si locul omului în timp si spatiu. Batrânul dadu din cap afirmativ. Si mai erau profesorul Ros enfeld. Arthur se lansase în fabricarea faimoasei masini de tradus limbajul olfactiv al furnicilor în limbajul vorbit al oamenilor. . carora li se alaturase Julie si cei sase prieteni ai ei. în altasera o piramida înalta de douazeci de metri. ar fi constatat ca. ca si Arthur Ramirez d e altfel. Arthur recunoscu ca presedintele nu-i raspunsese niciodata si ca ministr ul care îi sustinuse proiectul fusese constrâns sa demisioneze. luase legatura cu presedintele tarii în încercarea de a-l convinge sa deschida o ambasada furnico-umana. locul semana mai mult cu o pirami da. alegând un loc deosebit de întesat de vegetatie din padure. Julie stia cât de pu tin credit se acordase acestei misive. . În pamânt cobora pâna la saptesprezece . De atunci îsi pusese t oata energia pentru inaugurarea unei ambasade furnico-umane care ar fi permis în s fârsit celor doua civilizatii sa coopereze pentru binele tuturor. de un politist pe nume Jacques Melies. precum si rezervele alimentare.În total sunt trei etaje. cercetatorul Jason Bragel. Acolo se afla sufrageriile si s alile de agrement. Laetitia Wells. zise Augusta Wells. deasupra lor.ca micile mele jucarii sa participe la un început de educatie corecta. si mai ales cu o fu rnica foarte evoluata numita 103. Apoi. Era o sala mare si rotunda. Cartea vorbea de furnici. dar curiozitatea lor fusese mult mai ta re.Tot dumneavoastra ati construit si aceasta vizuina? întreba Julie ca sa schimbe subiectul. Doar am recopiat-o. oamenii din volumul unu si doi luasera hotarârea sa se iz oleze de lume ramânând împreuna. La etajul trei sunt instalate dormitoarele comune. Jonathan Wells le spuse ca dupa dezinteresul suscitat de propunerea unei ambasade furnico-umane. Arthur arata cu mâna un palier. Se aflau acolo douazeci si una de pers oane.Dumneavoastra ati trimis deci scrisoarea lui Edmond Wells? întreba Julie . nepotul lui Edmond. În jur. . Pachetul continea volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute iar destinatarul era Laetitia Wells. se testeaza p roiecte. dispuse în forma de cerc. . se aflau module de laborator unde se îngrama deau masini complexe. ajutat de Laetitia Wells. . Se afla deja în Enciclopedie. ne odihnim. precum si politistii si pompierii care pornis era în cautarea lor. Mai departe . computere.

mormintele se confundau cu colinele.Nu. conchise Laetitia.A fost un accident regretabil. Voiam doar sa-l adorm pe intrus. . Coreea. Batrânul suspina si-si mângâie barba alba.Bransându-ne la serverul vostru "Revolutia furnicilor". un politist venise sa dea târcoale piramidei. . . în secolul I e. Cu câteva secunde înaintea dezastrului. cu revolutia voastra. Înca nu avusesem ocazia sa testez acele-s eringa cu efect somnifer ale furnicilor mele zburatoare. a fabricat cârtite-robot capabi le sa lucreze foarte repede si noaptea. Astfel.Ati facut totul manual? . Reusise sa s cape de furnicile zburatoare strivindu-le cu pantoful si adusese o echipa de art ificieri ca sa dinamiteze peretii. Ce idee formidabila de cam uflaj! . . cei din piramida ar fi trebuit sa profite de acest ragaz ca sa se mute. Când tatal tau s-a apropi at. Atunci.Nu e usor sa dispui copaci în mod total anarhic. . regii din civilizatia Paikche au construit mormint e gigantice piramidale dupa modelul impus de faraonii egipteni. Am lansat asupra lui pe una dintre insectele mele teleghidate care i-a inoculat un anestezic. zise Laetitia. Cam ca un aisberg caruia nu i se ve dea decât vârful. am gasit solutia . pentru ca ansamblul sa aiba un aspect salbatic. Ca sa camufleze partea expusa. caderea inevitabila a frunzelor a dus la dezvaluirea piramidei . A fost de ajuns sa transformam piramida în colina acoperind-o cu nisip. ea este foarte veche. Lucie si Laetitia au împodobit colina cu arbusti smul si si replantati. Mai înainte de a fi putut sa iasa ca sa îndeparteze cad avrul. O casa inclusa într-o colina. Continua. . avem tendi nta sa aliniem. o acoperisera cu placi de oglinda. Nu aveati de unde sa stiti ca tata era alergic la anestezic ele care contin etilclorena. mesterul nostru de serviciu. Astfel vazusera ca acea pe rsoana prea curioasa murise.metri si trei metri ieseau deasupra solului. În acel refugiu esentialmente subteran. zise Jonathan Welss. suveranii si arhitectii lor au imaginat acoperirea lor cu pamânt ca sa le ascunda. ele erau în mod regulat jefuite. câinele alarmase o alta persoana care anuntase politia. Si în patru zile totul a fost terminat. Dupa câteva zile. Acum traim sub pamânt. iar event ualii jefuitori ar fi fost nevoiti sa sape toate colinele din tara ca sa puna mâna pe comorile funerare.n. ne-am temut sa nu dezvaluie autoritatilor existenta cladirii noastre. -Am profitat deci ca politia era ocupata la liceu ca sa acoperim piramid a cu pamânt. În mod normal.În cele din urma.Voi l-ati ucis? Arthur lasa ochii în jos. puteau sa perfectioneze mijloacele de comunicare cu mirmeceenele si ave au posibilitatea sa fabrice acele furnici zburatoare teleghidate care protejau p iramida de inoportuni. în "cuibul" nos .A fost ideea lui Leopold dar. În tara mea. Am int rat în panica. dar lu crul acesta nu se întâmplase destul de repede ca sa protejeze edificiul de curiozita tea tatalui lui Julie. Dar aveau prea mult material greu instalat. Iarna însa.Era vorba de un anestezic folosit în mod curent în chirurgie si nu m-am gând it ca ar putea sa fie mortal. Asta explica de ce locul era atât de mare pentru o piramida atât de mi ca. . Arthur. Julie dadu din cap.Am instalat apoi un copac scobit continând o coloana de sticla în vârf ca sa beneficiem de lumina zilei. voi ne-ati salvat.Nu e asta. Deoarece toata l umea stia ca acolo se aflau bogatiile si bijuteriile defunctilor. . Ji-woong interveni: . Locuitorii pirami dei instalasera camere video în copacii din vecinatate. Dar am reusit. Ocupantii ei asteptasera cu nerabdare primavara si cresterea frunzelor. Arthur era surprins ca fata nu-i purta pica. se puteau consacra linistiti cerce tarilor. . ati creat o diversiune care l-a facu t pe politist sa plece.. în realitate. Probabil ca am ca lculat gresit doza. În mod normal.N-am avut nevoie sa sapam casa în colina. explica Laetitia Wells.

este bagat în pamânt pâna la gât. .Ba da. raspunse Arthur. . La urma urmelor. Furnicile îsi dadeau una alteia piese din care unele era u atât de mici încât nici un ceasornicar cu lupa poate ca nu le-ar fi zarit prea bine.A fost nevoie sa le initiem în tehnologia noastra înainte de a le putea fo losi. preciza Arthur. Presedintele republicii. Numai ele pot sa fabrice furnicile no astre zburatoare. Nici un om n-ar fi în stare sa manipuleze niste angrenaje atât de miniaturizate. toata lumea a putut sa constate asta. . furn icile sunt adevaratii spiridusi ai padurii.La noi.Le numim "spiridusii" nostri. Micile inginere verificau apoi buna functionare a ansamblului declansând u n ochi-far. alte furnici încarcau rezervorul de venin cu un lichid galben tran sparent. chiar si atunci când instalezi o uzina într-o tara din lumea a treia. În pa rtea din spate..În sfârsit. Caci es te mai probabila comunicarea cu infraterestrii decât cu extaterestrii. pasionat de aceasta tema.Sa speram ca atunci când acel politist va reveni. Când cineva se îmbolnaveste. Micile tehniciene robote au în jurul aparatului ca niste ingineri în aeronautica în jurul unui avion de vânatoare . îi informa Laetitia.Am conceput si o retea de conducte care sa asigure buna aerisire a cla dirii. Batrânul le arata mai departe "cuibul". . În spe cial pe extraterestri.Pentru lucrarile din lumea microscopica. nu ne va dejuca strata gema. În partea din fata. apoi pe celalalt. zise Jonathan Wells. . zise Laetitia. A treia echipa instala o pila electrica la nivelul toracelui. . Nu mi-a fost deloc greu sa deturnez unele sume înainte de a demisiona. Într-un acva riu lung de doi metri. Daca am fi fost mai abili cu de getele noastre. Cel putin f urnicile suntem siguri ca exista.tru. mi-am dat sea ma ca foarte multi bani se cheltuiau pentru studierea unor lucruri inutile. . Julie urmari insectele care lucrau la elaborarea unei furnici-robot zburatoare cu unelte de marimea lor. am fi reusit si noi sa facem asta.Noaptea nu mai aveti electricitate? . ele sunt mai precise decât cei mai buni mesteri ai nostri. furnicile alergau pe bulgari de pamânt. . Pamântul e mama noastra si e normal sa ne protejeze si sa ne vinde ce. . Arthur era totusi mirat. îsi treceau una alteia o aripa pe care doua dint re ele o fixau cu lipici. asemanatoare cu cele adevarate.Probabil ca toate astea v-au costat foarte mult.Sunt foarte descurcarete. Bransara contactul si aripile se agitara la viteze diferite. Agitându-si în mod nervos antenele. Ia priveste! Julie era uluita. remarca Francine. . Arthur Ramirez le prezenta laboratorul sau. indienii navajo. În apropiere curge un râu subteran.Impresionant. La urma urmelor. Ceva mai departe. alte furnici implantau doua becuri în locul ochilor. Julie avu din nou impresia ca se afla într-un basm. raspunse Raphael Hisaud.Simpla microrobotica. Cu ajutorul unei lupe. am pus în aplicare programul nostru agricol pe baza de ciuperci care ne permite sa obtinem recolte la subsol. pretind ca pamântul protejeaza de toate pericolele. Nu a fost greu sa-l canalizam pân a aici. a lans at un program foarte oneros de tip SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligenc e). lasându-i ar capul afara.. .Când eram ministru al Cercetarii.Vreti sa spuneti ca toate astea au fost construite cu banii contribuab ilului? . plasate în vârful copacilor de pe colina. zise David. la adapost de lume. . . Electricitatea ajungea în piramida c u ajutorul a mii de frunze artificiale echipate cu celule fotoelectrice. Astfel dispuneau de energie suficienta ca sa puna în miscare toate masinile. De unde ati luat banii necesari construirii piramidei si tuturor aparatelor? . esti obligat sa recurgi la instructori. Arthur le arata furnic ile care manipulau cu febrilitate rotite metalice si componente electronice. zise Leopold.

din pacate. am multa putere. Julie contempla cu admiratie ceea ce acei oameni numeau "cuibul" lor.Am prevazut aici vreo treizeci de încaperi..Ministrul facu o strâmbatura care voia sa spuna ca nu era vorba decât de o s uma foarte mica fata de ce putuse el sa constate cu ocazia mandatului sau. la toate astea au contribuit si banii adusi de Juliette. Somonii sunt probabil dotati c u un miros foarte fin care le permite sa detecteze în apa de mare gustul unei mole cule provenite din apa lor dulce natala. Îsi parasesc râuletul natal si coboara pâna la ocean. Nu face decât sa creasca suma la f iecare emisiune ca sa avem un câstig cât mai mare. somonii se hotarasc sa se întoarca. chiar esti sigur ca nu esti Edmond Wells? întreba Julie. Râs care se transforma într-un nou acces de tuse. Parcurg oceanul. Noi trimitem enigm ele. nu va veni sa va caute. Se îndoapa cu hrana ca sa-si întareasca muschii. . prezentatorul aborda revolutia furnicil or. de un an. jocul e trucat.Nu va fie teama. a ramas în afara cuibului.Jacques e mort dupa televizor.Ti-e frica de moarte? întreba Julie. Nu e usor sa traiesti în comunitate într-un loc limitat. zise Arthur. Uneori îl luam cam tare si îl ce rtam. 183. Sunt doar un batrân bolnav care s-a refugiat într-o vizuina împ reuna cu prietenii lui ca sa lucreze linistit la un proiect care îl distreaza. Oamenii din cuib îl dusera în încaperea lui ca sa se odihneasca. Apoi îi conduse spre locul de odihna.Nu trebuie sa râd. aici. Nu stiam câti veti fi când veti veni aici. Juliette stie dinainte toate raspunsurile. Toti avem o misiune. adauga Arthur. Serves te drept port-avion furnicilor noastre zburatoare în oras si joaca la "Capcana gândi rii". Nu. Râse si tusi din nou.. Lucie îi aduse trusa farmaceutica. Mâine am sa va arat alte minuni ale laboratoarelor noa stre. într-o masura mai mica. raspunse Laetitia. acesti pesti d e apa dulce temperata îsi modifica respiratia ca sa suporte apa rece si sarata.Acum Odihniti-va. Pe ecran aparura fotografiile lor . Va asigur ca jocurile televizate aduc multi bani. Si începu sa râda.Arthur. Cum se orienteaza în ocean? Nimeni nu stie. nu. dupa alte stiri.Dar nu va faceti griji. nu-mi face bine. La actualitati.. . Dar. te asigur ca nu sunt Edmond Wells. Batrânul izbucni într-un râs care se transforma repede într-un acces de tuse. gasesc gura de varsare a fluviului care duce la râul ce duce la râuletul unde s-au nascut. Ajunsi acolo. Apoi se dusera în sala de televiz iune unde se afla Jacques Melies. . Îi dadu jeleu regal de albine în timp ce ba trânul îsi injecta morfina ca sa nu sufere inutil. dar fara nici un rezultat. oricât de mica.Nu.Nu va fie teama. . . E ca un drog pentru el si nu se poate a btine sa nu se uite. Aveti deci d estul loc. un fel de camere mici pentru "cei din al treilea volum". a izol at fonic sala televizorului cu muschi si acum e mai bine. . Politia îi cauta în continuare pe instigatori. amintindu-si de enigm a pe care doamna Ramirez se straduia din greu s-o rezolve si care era chiar cea gravata pe usa de la intrare.Acum e însa într-o situatie mai proasta. Le explica ca tusea din cauza cancerului pe care îl avea. zise Laetitia Wells cu ironie. si daca nu ne-o îndeplinim.. . Juliette. Mi-e frica doar sa nu mor fara sa fi îndeplinit lucrul pentru care m -am nascut. Aceasta a doua ipoteza pare totusi mai putin p . doar daca nu se orienteaza în spatiu cu a jutorul câmpului magnetic terestru. nu v-am aratat tot ul. raspunzând parca unui apel mister ios. . . ENCICLOPEDIE CURAJUL SOMONILOR: De la nastere. nu. . atunci am trait degeaba. Facuse studii ca sa poata lupta împotriva bolii. . Apoi. . Mai am înca un mare secret ascuns.Si. zise David. Sotia mea. sub pamânt. Si apoi. Fiecare îsi amenaja încaperea înainte de cina. somonii stiu ca au de facut un drum lu ng.

Timp de câteva saptamâni. vor l upta împotriva curentilor de apa.robabila caci în Canada s-a constatat ca somonii gresesc râul când acesta a devenit pr ea poluat. si pentru aceasta întâlnire furnicile stiu ca trebuie sa fie l a înaltimea talentelor lor. Cei care în cele din urma vo r reusi sa ajunga în râul de origine.Bravo. În lunga lor existenta. . Epuizati si slabiti. Marele mars atrage tot timpul lume.. când din acestea vor iesi micii somoni gata sa repete aventura. Maximilian era furios la culme. se vor repezi sa se reproduca cu femelele supravietuitoare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Este o întâlnire. În jurul cochiliilo r care aluneca lent. 7 începe fresca marelui mars spre Degete. . e destu l sa gândesti. Iata enuntul. în iarba se întind umbrele furnicilor. Când cred ca au regasit cursul de apa de origine. Întreprinderea lor e cumplita. Edmond Wells. Si totusi. Apoi a f ost înfrângerea termitelor. Toate au senzatia ca participa la minutele cele mai grandioase ale plane tei. somonii sunt blocati de baraje construit e dupa plecarea lor. Maximilian scoase din compartiment ul de bord un sandvis cu somon afumat. . . sa trecem acum la urmatoarea enigma. Le-am descoperit urma. Apoi. Mi s-a parut imposibil sa formezi opt tri unghiuri egale numai cu sase chibrituri.Bine. politistii vorbeau în aparatele lor de emisie-receptie. Cei mai multi dintre somoni vor muri pe drum. A fost mai întâi moartea dinozaurilor. furnicile au cunoscut deja momente planetare. sefule. Cu jaraticul lor portocaliu care fumega. "Apar la începutul noptii si la sfârsitul diminetii. SUNT MILIOANE Picioarele lor lasa urme pe pamânt. Ultima ener gie le va folosi la apararea oualor. Cine sunt?" Maximilian îsi nota pe carnetel datele problemei. lutrii. somonii pornesc sa-l str abata în sus pâna la izvor. Un politist îi întrerupse gândurile batând în portiera. doamna Ramirez. Uneori. îl vor transforma în lac de dragoste.Gata. dar a fost ceva confuz si disperat în spatiu.E mai simplu decât îmi închipuiam. sa reziste la atacurile pradatorilor: st iuci. Ratase solutia enigmei. 185. Ati avut dreptate. Bine instalata în vârful unui melc care se leagana dar care scoate bale din abundenta. melcii confera acelei procesiun i interminabile forma unui sarpe format din luminite întrerupte. Pot sa fiu zarit de doua ori pe luna si ma puteti disti nge foarte bine privind luna. Îsi înmoaie gheara în saliva apoi o . Ac um sunt milioane de insecte care înainteaza în directia tarii Degetelor. ati descoperit solutia! Aplauze.. doamna Ramirez. parintii se vor lasa sa moara. Îi placea sa aiba în minte o enigma de rezolvat. În jurul lui. ursi sau pescari. vor sari ca sa înfrunte cascade (un somon e în stare sa sara pâna la o înaltime de trei metri). volumul III 184. Furnicile m erg mult timp pe contrafortii stâncosi si pe inelele de scoarta ale radacinilor. Maximi lian se uita la ceas si se grabi sa apese pe butonul micului televizor de bord. dar a fost ceva lung si laborios. Acum e întâlnirea cu Deget ele. Ultima "mare întâlnire". Se întâmpla ca unii somoni sa mai aiba destula forta ca sa revina vii în ocean si sa înceapa înca o data marea calatorie. Printesa 103 percepe imensul spirit colectiv al trupei lor dezvoltându-se ca un animal constient ca acum câstiga în influenta si totusi anxios de ceea ce va d escoperi. SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME În jeep-ul sau oprit în mijlocul padurii. Va previn c a este putin mai spinoasa decât precedenta.

Puse teanc cele trei volume.Spuneti ca ati construit masina de vorbit cu furnicile. Arthur mânui diferite manete.. Arthur facu alte reglari pentru a îmbunatati receptia. . doar scriind trei carti. a treia eta pa: daca confruntarea s-a terminat fara înfrângerea sau victoria uneia dintre parti.Contact. În loc sa fie bransate în serie cum facuse ea. Dimineata lua micul dejun în sala de mese comuna. se duse sa-l adu ca si pe al treilea din geanta ei si îl aseza lânga celelalte.De ce a scris trei volume? De ce n-a facut unul singur? întreba Julie. apoi lua încetisor o furnica si o puse într-o cu tie de sticla transparenta continând o furnica de plastic.baga în pigmenti înainte de a desena motive pe frunza mare care îi serveste drept sup ort.Dialog dorit între om si furnica. Arthur încuviinta cu o miscare a capului. . asezate pe o masa mare. Deocamdata. Julie deschise volumul doi. apoi se plimba prin pira mida. pentru prima data de multa vreme.. . Se uita la primul si la al doilea volum al Enciclopediei. a doua etapa: confruntarea cu Celalalt. Arthur Ramirez se apropie de ea. astfel încât analiz a si sinteza moleculelor se facea simultan. Julie reusi s a doarma aproape fara teama. Confruntare. E adevarat? Arthur dadu afirmativ din cap. Trilogia s-a încheiat. Am aici câtiva oameni din poporul meu care vor sa te asculte vorbind. poate din cauza formei cuibului. . reusise sa-i influenteze pe cei care îi supraviet uisera.Eram sigur ca te gasesc aici. .Ne-o poti arata? Arthur ezita apoi accepta. .Ce oameni? întreba furnica 6142. întâlnirea cu Celala lt este completa.Dialog acceptat. se multumeste sa faca schite de furnici ca sa dea o impresie de multime. Insecta îsi plasa din ins tinct antenele în contact cu antenele artificiale Arthur articula în microfon: . . Arthur aprinse un computer. F iolele de parfum eliberara gazele care serveau drept feromoni emitatori. de plante s i de ciuperci. A doua carte. Julie recunoscu spectrometrul de masa si cromatograful.Fiecare dintre carti este consacrata raporturilor cu o civilizatie sau o lume cu o gândire diferita. Fu nevoit sa repete de mai multe ori fraza si sa regleze câteva butoane.Este computerul cu "arhitectura democratica" despre care vorbeste Enci clopedia? întreba Francine. Julie îsi chema prietenii. 186. A treia carte. . Se produse un hârâit în boxe si vocea sintetica a computerului raspunse în limbaj auditiv: . multumit ca avea de-a face cu ni ste cunoscatori. . Poate din cauza oboselii. furnica 6142. Descoperi în biblioteca. poate datorita protectiei oferite de stratul de pamânt de deasupra dar. prima etapa: descoperirea existentei Celuilalt si primul contact. Batrânul îi conduse spre o încapere unde lumini discrete luminau niste acvarii pline de flori. Se unir a înainte de a fi propulsati pâna la antenele artificiale.Buna ziua. Reprezinta cei trei pasi spre întelegerea Celeilalte. . Julie întelese de ce propriul sau prot otip nu functionase. 1 + 1 =3. Arthur le bransase în paralel. doua carti asemanatoare cu a ei. Era ciudat sa te gândesti ca toata aventura lor fusese determinata de un o m care. ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA Prima noapte petrecuta în piramida a fost foarte placuta. Ansamblul semana cu cel descris în Enciclopedie. Arthur se aseza pe scaun si raspunse: . Prima carte. Cooperare. atunci e în mod natural timpul sa se treaca la cooperarea cu Celalalt. Cele trei volume erau în sfârsit împreuna.Niste prieteni care nu stiu ca suntem în stare sa dialogam.

Dupa tot ce-am facut pentru ea! Crezusem ca era prietena noastra. Nu numai ca întretinea conversatii cu un mare simt al replic ii prompte. nu? Furnica 103 era prea aventuriera.Undeva în natura. Ca sa faci sa se înteleaga cuvântul "masa". Draga Degete. din interior. Aici nu sunt de nici un folos. trebuie sa explici "suport plat de lemn.Ce imagine îsi fac despre noi! exclama David.. reusira sa disting a câteva trasaturi deosebite pe "fata" lui 103. spuse Ar thur. oamenii. Arthur lua co chilia unui ou de furnica si o puse în contact cu antenele sintetice. Curiozitatea ei era insatiabila si nu avea nici o idee preconceputa despre noi. . sa se uite la filme romantice facute la Ho llywood si sa vada tablourile de la Luvru. Arthur se aseza pe scaun. Dar mai mult decât acest explorator. si ea ne-a parasit.Chiar daca reusim sa vorbim unui animal. o furnica extraordinar de dotata pe c are o cunoscuse cândva. Recunoscu totusi ca în general era foa rte dificil sa dialoghezi cu insectele.. legendele. . Batrânul aminti cu nostalgie de 103.Si unde este acum aceasta furnica speciala? . Furnicile nu au aceeasi perceptie a lumii ca noi si mereu trebuie rede finit si descompus totul pâna la cea mai simpla expresie.. Cei din al treilea volum se mira la început ca fotografia unei furnici putea s a fie diferita de fotografia altei furnici dar. ne-am mai gândit. acum ambe le parti reuseau sa dialogheze. prea vizionara.. .Frumos profil. îsi aminti Jonathan Wells.Totul depinde de individ. Civilizatiile noastre trebuie sa coopereze si voi face totul ca sa-i con . "Degetele". Toate fiintele de pe aceasta planeta sunt libere si egale în drepturi. .Adevarat. Furnicile nu vad din oameni decât degetele care vin spre ele ca sa le striveasca.Niste. . uitându-se fix.103 voia sa stie în mod sincer daca suntem niste monstri sau niste "anim ale simpatice". . Pentru ca furn icile nu ne vad în întregime. Plec în padure ca sa-i anunt pe-ai mei ca existati si ca nu sunteti nici m onstri si nici zei. Arthur le mai spuse ca aceasta 6124 nu se numara printre cele mai proast e furnici.. Nu vom putea niciodata sa le domesticim. Furnicile sunt animale salbatice. Razboaiele. Nu tehnica punea probleme. f urnica avea o deschidere spirituala incredibila.. Noi. p rea constienta de rolul ei planetar ca sa se multumeasca sa stea închisa într-un acv ariu si sa asculte bancurile noastre. Julie încerca sa-si închipuie ce soc avusese furnica. Înainte de a pleca. Nu aveam n ici un motiv s-o tinem pe 103 prizoniera.. asta nu înseamna ca si întelege c e spunem. nu. . ci mai curând sensul asupra caruia se puneau mai g reu de acord. industria. Pentru mine. comertul. Laetitia Wells se duse sa aduca un portret al acestei furnici exceptiona le. . I-am fabricat un televizor pe masura ca sa îi vada pe oameni în acti vitatile lor peste tot în lume.Ce prieteni? . . zise Laetitia. ne-am simtit parasiti de 103. Computerul t raduse mesajul olfactiv ca si cum oul ar fi fost viu si s-ar fi adresat lor. Apoi.103 era Marco Polo al furnicilor. . societatea furnicilor dintr-o multime de unghi uri.Si stiti cum ne numea? zise Arthur suspinând.Ce invitati?' . ci si reusea sa sesizeze unele concepte abstracte tipice omului. Arthur începea sa-si piarda rabdarea.. folosim între noi o masa enorma de subîn telesuri si abia când ne adresam altei specii inteligente ne dam seama ca nu stim sa vorbim clar. ceva paralel cu noi. ne-a lasat un mesaj. A evadat. Era ca si cum ei i-ar fi fost prezentata.Niste invitati. Unele nu faceau decât sa emita "ajutor" imediat ce erau puse în cutia de dialogat. prevazut cu patru picio are si folosit pentru a mânca". sunteti doar "altceva".

Ce-ar putea sa faca o f urnica sa râda? Se întoarsera la masina de dialogat si la furnicile cobai care se agita co ntinuu.Computerul aranjeaza frazele. . Printesa explica apoi cum Degetele stau în echilibru vertical pe picioarel e lor din spate si 10 ia notite pentru feromonul ei zoologic.Vorbeste tare bine limba noastra.ving pe-ai mei sa intre în contact cu voi. zise Julie mirata. schimba tema. îsi îndoaie usor articulatia abdominala ca sa-si deplaseze centrul de gravi tatie spre partea din fata si se ajuta cu membrele superioare ca sa-si mentina e chilibrul. este deci mult mai fragil decât o furnica. În plus. Când se simt în dezechilibru. Degetele sunt scuturate de spasme când aud povestea "u nor eschimosi pe o banchiza" sau a "mustei careia i se taie aripile". . 187. O furnica este în s tare sa duca greutati de saizeci de ori mai mari decât propria greutate. p ovesti cu carabusi care îsi încurca picioarele în pânze de paianjen sau cu fluturi care îs i iau zborul cu aripile înca umede si sifonate si care cad. Încercati sa faceti la fel la rândul vostru. Ea explica faptul ca Degetul nu are carapace tare ca sa-si protejeze ext eriorul organismului.Care? . zise Arthur. . ca sa-i pastreze atentia. Semnat 103. ascultându-i dezvaluirile. Ar trebui sa stim daca exista un umor tipic mirmeceean. Degetele pot sta asa foarte m ult timp. colectionam cu totii bancuri pentru 103. În timpul sederii sale aici.Aici e o adevarata problema. suntem obligati sa conversam cu furnicile pe c are le avem. Ca sa reuseasca aceasta isprava. Din cauza umorului. MERS Degetele merg pe cele doua picioare din spate. Ca sa nu fie strivite de caldur a. Asta se numeste "mers". s-a adun at întreaga multime a marelui mars într-o sfera vie. dar umorul nostru este pr ea "uman". Printesa 103 evoca pentru tovarasele ei un alt aspe ct al lumii gigantilor cu care se vor întâlni în curând. Printesa 103. îsi da seama ca umorul nu i ntereseaza deloc auditoriul si. Degetele deplaseaza un membru înainte si se echi libreaza în ultimul moment. Apoi zise furnicii aflate în cutia de sticla: . . De exemplu. Auditoriul urmareste cu atentie vaporii feromonali ai printesei 103 si t oate furnicile sunt bucuroase sa auda ca. A înteles totul. s-au grupat în masa suspendate de o creanga.Aceste notiuni sunt foarte greu de înteles de cei care nu sunt oameni. Degetele sunt totusi foarte plapânde. dupa efluviile care vin spre ea. o furnica poate sa cad a fara probleme de la o înaltime de doua sute de ori mai mare decât marimea ei în timp ce un Deget va muri daca se întâmpla sa cada de la o înaltime de numai trei ori mai m are decât înaltimea lui. dar pe undeva se mai pierde din sensuri în urma traducerii.De la evadarea lui 103. .Umorul. ..Ce umor? emise furnica. cu exceptia a trei notiuni. În caldura bivuacului. recunoscu Laetitia. Pot astfel sa-si zareasca semenii pe deasupra desisurilor. arta si dragostea. Desi aceasta pozitie nu este confortabila. recunoscu Arthur.Tu stii ce este umorul? .. . Cele câteva muste prezente nu pricep nimic. De jur împrejurul sexuatei. Ochii Laetitiei se îndreptara spre fata coreeanului. În ultima vreme. dupa marturisirea ei. în timp ce Degetul ridica cel mult o greutate egala cu a lui. 103 si-a dat mu lta osteneala ca sa înteleaga principiile limbajului nostru vorbit. în ciuda taliei lor impozante. Degetele îsi departeaza usor membrele inf erioare. MARELE MARS Probabil ca umorul e ceva extraordinar.

cinciul de caro. saptele de inima. PARTIDA A PATRA TREFLA 188. Jupiter. Cifrele si personajele nu sunt alese la întâmplare. tradarea unui prieten. Patru anotimpuri. 3. Toate jocurile. Imensa tabara îsi agita antenele. patru emotii. Mai întâi. Drept calmant. Paul deschise plosca cu hidromel pe care o salvase de la liceu. Sunt multe întrebari. 103 aminteste ca nu a înteles totul din lumea Degetelo r. Acestea fiind zise. usile discut a cu tavanele. 2. cele patru culori semnifica cele patru do menii de mutatii ale vietii. A re foarte multe elemente de comunicat trupei sale. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Nu mai exista alternativa decât reusita sau moartea. Povesteste ca la Degete exist a o ierarhie a puterii si 10 consemneaza cu o antena febrila: PUTERE: Nu toate degetele sunt egale. Acum reuseste sa mearga vreo zece pasi la rând cu ajutorul cârjelor din crengute. Procesiunea nu se mai poate întoarce. calatoriile. contin ceva din întelepciunea antica. Unele au drept de viata si de moarte asupra altora. Fiecare Deget are un sef. EMISARII ZEITEI Julie si prietenii ei din al treilea volum vazusera atâtea lucruri în timpul zilei încât erau prea tulburati ca sa doarma. E nerabdatoare sa se întoarca acolo ca sa-si completeze cunostintele caci au ra mas multe de descoperit.. o istorie. Cum sunt numiti sefii? E vorba de o casta si sefii sunt alesi pur si simplu dintre copiii sefil or aflati deja la putere. casatorie. si asta pâna la seful national care îi domina pe toti subsefii. Cont empla orizontul spre est. Mercur. regele de trefla. munca. S-a aventurat deja prea departe. patru influente ale planetelor. 4. Inima: primavara. volumul III 189. Vorbeau despre tot ce li se întâmplase si evitau sa abor deze absenta lui Narcisse. jocul de carti obisnuit es te în sine o învatatura. Melcii care pasc jos nu iau parte la discutiile însufletite. Pica: iarna. dificultatile. Trefla: toamna.. ENCICLOPEDIE JOC DE CARTI: Cu cincizeci si doua de figuri. O închisoare este o încapere închisa care nu are iesire. Aceste Degete "mai importante" pot sa ordone sa fie batute mar Degetele inferioare sau sa fie închise în închisori. De exemplu. se pretinde ca sasele de inima înseamna primirea unui cadou . el însusi supunându-se unu i sef. Venus.. asul de inima. Se simteau bine jucând împreuna acel joc. Printesa 103 îsi croieste drum printre corpuri pâna la o fereastra vie. . celebritatea. dama d e trefla. Toate înseamna o etapa a e xistentei umane. cearta cu o fiinta draga. Ji-woong le propuse sa joace Eleusis. 1. el însusi supus unui sef. Zidurile vorbesc podelelor. Ei savureaza linistiti trifoiul proaspat. Edmond Wells. chiar si cele m ai simple. dar 103 nu zaboveste prea mult asupra subiectului. un noroc. val etul de pica. Marte.. Caroul: vara.5 face o mica demonstratie. Beau pe rând din hidromel. afectivul. o perioada de odihna. De aceea jocul de carti banal a fost folosit ca si tarotul pent ru ghicit.

superior lui. Nu era asta cea mai mare dovada de respect a unui zeu pentru poporul lui emancipat? Nu-i deranja decât ca sa testeze detergentii si concepte noi. Dupa ce se ident ifica..Au înteles deci ca sunt doar o iluzie informatica.. Popor ingrat. în secolul al II-lea e. Aceasta credinta. gnosticii au fost masac rati iar putinii care au mai ramas îsi practica cultul în cea mai totala discretie. de data asta furnicile au atuul . Juli e nu întelegea cum de esuasera la liceul din Fontainebleau. Se repezira în sala computerelor. zeii celor mai mari lumi incluzân du-i pe zeii lumilor mai mici. Într-adevar. zari inscriptii care le cereau zeilor. Edmond Wells. Francine luas e hotarârea sa nu impuna nici o morala si sa le respecte alegerea. volumul III 191. publicistii si jurnalistii nu putusera sa opreasca mâinile r azbunatoare. Francine observa acea lume paralela si percepu ceva care nu era în regula." Ca zeita. Francine fu ultima care îsi lansa programul. Se uita cu mare atentia la ecran. lasati-ne în pace.Arthur intra în încapere. gnosticismul. Nu intervenea în viata lor. Circula în Infra-World ca sa înteleaga mai bine ce se petrecea si. ecranul îi ex ploda în fata. corpurile oamenilorpunte erau expuse. un anume Marcion a afirmat ca Dumnezeul la care se rugau nu era Dumnezeul suprem. În cinci minute. caruia trebuia sa-i dea socoteala. Politicienii. divi nitatile se îmbucau una în alta ca papusile rusesti. Peste tot. daca asta doreau. sa redea libertat ea locuitorilor virtuali. Descoper isera noi moduri de locomotie pornind de la energia electromagnetica si leacuri noi bazate pe unde. Francine îi ceruse batrânului sa caute memor ia serverului lor "Revolutia furnicilor". Francine se instala la tastatura si discuta cu cei de la San Francisco. Francine le oferise liberul arbitru. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Poate au dedus ca exi st. ca si cum locuitorii din Infra-World tinusera sa adreseze un mesaj locuitorilor lumii superioare. Locuito rii depasisera timpul de referinta al lumii reale si acum traiau în 2130. brusc. În acel moment. computerul piramidei se umplu cu memoria Revolutiei. . Toti îsi lansara programele. numita si biteism.Am reusit sa intru în contact cu universitatea voastra americana de la S an Francisco. la intrarea oraselor. .Sunt tare curioasa sa vad cum a evoluat Infra-World. mutilate în mod cumplit. . ENCICLOPEDIE MISCAREA GNOSTICA: Dumnezeu are un Dumnezeu? Primii crestini din antichi tatea romana au fost nevoiti sa lupte împotriva unei miscari eretice care era conv insa de acest lucru. si nici asta nu acceptau. cei de la San Francisco fura de acord sa le transmita în sens invers ansamb lul datelor.Au ucis "oamenii-punti"! Într-adevar. spuse Francine foarte tulburata. Simplii crestini si crestinii gnostici s-au înfruntat multa vreme ca sa determi ne daca Dumnezeu avea si el un Dumnezeu. peste tot . chiar daca era proasta sau sinucigasa. Francine continua sa circule prin orase. în cazul în care îi vedeau. În cele din urma. Locuitorii puteau sa-si aleaga un tiran sângeros. Acum se afisa pe micul ecran.n. spionii fusesera spânzurati si expusi la vedere. si locuitorii cereau sa se emancipeze de tutela ei.. 190. a fost combatuta în special de Origen e. TRECEREA FLUVIULUI Iata-le din nou în fata fluviului. Pentru gnostici. "Zei. ci exis ta altul. Zoom-ul pe intrarea oraselor o facu sa tresara. Constata ca lumea ei virtuala cunoscuse o crestere exponentiala. Totusi.

Nu te poti juca la nesfârsit de-a ucenicul vrajitor. De acum în ainte Infra-World functiona în circuit închis si nu mai avea putinta sa ia legatura cu zeii lui sau cu altcineva.Au gasit deci mijlocul de a avea acces la reteaua noastra informatica. . experienta trebuie continuata. Trebuia sa continue de unde fusese ra întrerupti. 5 e convinsa ca mergând mult pe doua picioare. Degetele. si ea. . Avu grija ca acest computer s a nu aiba nici un modem. Mai înainte de a fi pu tut sa repete agresiunea. spuse Leopold. Într-un colt. Cartela electronica a crezut ca aparatul functiona la 220 de volti în timp ce el era la 110. Suprasarcina a pr ovocat explozia ecranului.numarului.. De fapt. 7 face schite ale aceste i scene pe o frunza în timp ce 10 nu pierde nici un cuvintel pentru feromonul zool ogic. iata-te redus la cea mai simpla expresie ! O discheta de plastic magnetizata protejata de un învelis rigid. care îsi revenea din soc. Oamenii din Infra-World încercasera sa-si asa sineze zeita creatoare! Un deicid! Lucie o pansa pe blonda. nici o conexiune cu alt aparat. Instala Infra-World pe hard disk si îl porni. Era sigura ca Ji-woong va veni la ea. si acum.. LIPSA DE OCUPATIE: Degetele au o mare problema: lipsa de ocupatie. Julie se înfasura în cearceafurile ei noi. 24 asteapta sa se întâlneasca cu Degetele. Toti se uitara la discheta de parca ar fi fost un sarpe veninos. Sunt singura specie anim ala care îsi pune întrebarea: "Bine. ce-as putea sa fac ca sa-mi omor timpu l?" 5 continua sa se roteasca în jurul taberei cu cârjele-crengute. . propuse David.Incredibil! Au trimis un mesaj informatic conceput sa-însele recunoaster ea de ecran. Sunt atât de multe încât corpurile lor lipite pot sa formeze un pod plutit or pe care trec milioane de alte furnicii. voia sa cunoasca dr . . Au modificat identificarea aparatului. Facu o copie pe discheta apoi sterse programul de pe hard disk. va gusta într-o zi din jeleul regal al viespilor. în timp ce Arthur cerceta componentele în spatele e cranului spart. . dar tremura de frica si de furie. Popor rebel. Unul vechi..Poate ca într-o zi va fi interesant de vazut unde au ajuns. cei din volumul trei. . . Iar singura.. Îi ceru lui Arthur alt computer. Ajunse pe celalalt mal. se culcara fiecare în încaperea lui. Chiar daca au devenit ag resivi fata de noi. ca sa scrie ultimele capitole despre acele animale mari atât de p utin cunoscute. 24 se ocupa numai de saga lui. Chiar si melcii care transporta jaraticul cald trec podul viu fara ca vr eunul sa se înece. 192. . NEHOTARÂREA UNEI FEMEI Francine abia avu timp sa-si puna mâinile la fata ca sa evite cioburile tu bului catodic.Ce facem cu lumea asta.. o distrugem? întreba Zoe.De ce-i lasi sa traiasca? întreba Julie. Francine scoase ecranul. tastatura si mausul. Dupa atâtea emotii.Au vrut sa fie emancipati. Acei oameni ar putea sa fi e periculosi pentru noi. corpul ei se va adapta pâna la urma la aceasta po zitie ciudata si va evolua în forma bipeda cu caractere genetice pe care le va tra nsmite copiilor ei când..Nu! exclama Francine.E mai bine sa deconectam total Infra-World. .Sunt inactivati. Infra-World reîncepu imediat sa traiasca fara ca miliardele de locuitori s a fie constienti ca un timp trecusera pe o simpla discheta. Au gasit mijlocul de a actiona în lumea noastra. Ochelarii îi protejasera ochii si nu se alesese decât cu câteva zgârietur i. furnicile din marele mars fac o noua tabara si 1 03 le relateaza alte lucruri despre Degete. Acum când totul se accelera si devenea periculos. acum sunt. . .. zise Ji-woong îngrijorat.

Julie era putin tulburata ca se afla în încaperea ei und e îl astepta pe Ji-woong sa apara dintr-o clipa în alta. . Dick. daca un om nu e în stare sa perceapa durerea altuia. astfel.. . ci îsi branseaza direct creierul la celalalt... Când tânarul vru s-o sarute pe umar. Îl saruta pe obraz. ar fi justificat sa i se retraga calitatea d e om.. de a p ercepe si a le împartasi bucuriile sau durerile.. perfect. pe scoarta unui copac. ENCICLOPEDIE EMPATIE: Empatia este calitatea de a simti ceea ce simt ceilalti.. ea se dadu înapoi. Ea se desprinse din bratele lui.Încercam? 193..S-au petrecut atâtea lucruri de atunci. daca un robot e capabil sa perceapa durerea unui om si sa sufere din cauza asta. am tras cu ochiul si am gasit ast a. . Te rog sa pleci. .Îti amintesti? Edmond Wells spune ca în cazul unei CA. .Ai vorbit cu Arthur? întreba ea. se constata o modificare a ac estei rezistente. începu el.M-am temut tare mult ca n-am sa te mai vad. total. Am gasit d oua perechi de antene si le-am luat.Ce s-a întâmplat? întreba tânarul dezamagit. Se întinse din nou în pa i se gândi la noua situatie.Crezi ca magia va reveni? . toti cei car e provoaca durere semenilor lor fara sa fie afectati de ea. îl împinse afara si închise încet usa. (Iu greceste. Apoi o întreba cu blândete: .Antene artificiale pentru o comunicare absoluta între oameni! Julie se r idica pe perne. apoi. Acum vreau sa ramân singura. de parca n-ar fi auzit întrebarea. Privirile li se întâlnira.Magia te învaluie doar o data. . Avea în mâna o cutie mica.. N-am vrut sa deranjez pe nimeni. asasinii si teroristii. toti copacii p ercep acest lucru si sunt afectati.. . . Credeam ca. O lipi mai strâns de el. Dar curiozitatea se dovedi mult mai puternica. Ji-woong nu întelegea comportamentul fetei. David se aseza pe mar ginea patului si aprinse veioza. s-ar putea imagina o noua sanctiune penala: privarea de t itlul de fiinta umana. În schimb.Ce cauti aici? Fara sa raspunda. îl astepta sa se reîntoarca. magia s-a risipit. . Ea raspunse aproape fara sa vrea: .Traiam un moment atât de feeric atunci când.Ce-ai gasit? . atâta tot. Asta înseamna ca atunci când un om este asasinat într-o padure. Dar era David. Se uitara la antene ca la fructul oprit. se înteleg în întregime. Prin intermediul antenelor. Copacul percepe deci distrugerea celulelor în cazul unei rani om enesti. iar cineva care se sprijina pe el se taie la un deget cu cutitul.. ap arat de masurare a rezistentei electrice. Julie se ridica repede si deschise..agostea. Cineva batu la usa. Batai discrete în usa. . Si nici ea.M-am plimbat putin prin laboratoare. . . David îi arata doua antene mici de culoare roz terminate cu un cap at nazal. .Nu stiu. pathos înseamna "sufe rinta". hormonii circula apoi de la un cap la cel alalt ca si cum ar fi unul singur si. De ce-l respinsese daca îl dorea atât de mult? Acum.Dar tu venisesi la. Dupa scriitorul american Philip K. Pornind de aici. Julie sari din pat. Era Ji-woong. aut orul romanului Blade Runner.) Si plantele percep durerea.Lumea din piramida doarme. merita sa fie numit uman. Ea ramase nemiscata si tacuta. Puse cutia în lumina. zise el luând-o în brate. Daca punem electrozii unui galvanometru. cele doua furnici n u se limiteaza doar la schimbul de informatii. În cutie. Astfel ar fi pedepsiti tortionarii.

Lumea e plina de semne care te ajuta de fiecare data când ai necazuri. Maximilian recunostea locul.Totul prin simtul olfactiv? . sudate la despartitura narilor si prelungite cu dou a tije fine de cincisprezece centimetri. Comisarul det erminase sexul dupa câteva fire de par. aceste mirosuri de sudoare îi transmisera niste informatii pe care se doved i în stare sa le decodifice treptat. Dar unde era piramida? Se uita la degetul de gresie care parea ca raspunde la întrebarea lui indi când colina. simtul nostru orig inar. Spre marea sa surpri ndere. în centrul careia se înalta o coli na. Acolo se luptase cu viespile. politistii se agitau nerabdatori. Firele de par lung si negru semanau cu parul lui Julie. David lua o antena. . caci plasticul comprima peretele nazal. Scoase carnetul si s e uita la schita pe care o facuse ultima data. volumul III 194. Partile destinate sa serveasca drept antene propriu-zise erau formate di n unsprezece segmente cu micropori si prevazute cu un sant ca sa se poata uni cu cele din fata. toate emotiile noastre trec deci rapid în sânge. dorinta si stresul.Conform schemei din Enciclopedie. Tânarul apasa pe micul buton pe care scria on. Dar se obisnuira. Numai ca creierul sau nu era înca pregatit sa-i acorde atentie. simtul nostru olfactiv. închisera ochii si inspirara. Apendicele semanau cu doua mici coarne roz din plastic. Oamenii îsi pierd parul peste tot fara sa-si dea seama. care po ate sa recunoasca mirosul laptelui mamei sale. O fata si un baiat trecusera pe-acolo.Edmond Wells. în emisie si r eceptie. Pista îl duse la o cuveta încercuita de rugi. probabil o pompa care aspira si propulseaza moleculele noastre odorante. domnule comisar? 195. Julie fu imediat asaltata de mirosul sudorilor lor. Recunoscu frica. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Urmele de pasi erau clare. ceea ce va spori enorm. Vârsta lor tânara era usor de recunoscut dupa faptul ca deplasau spre partea din fata greutatea picioarelor . Maximilian încerca sa înteleaga cum disparuse piramida. Cavitatea nazala fiind o mucoasa strabatuta de mici vene permeabile. În spatele cavitatilor nazale se afla neurocaptatori care vor t ransmite direct creierului informatiile chimice. CONSTIINTA PREZENTULUI . Este deosebit de dezvoltat la nou-nascut. Citi: . Când amândoi reusira sa stapâneasca acest exercitiu.Haide! David desfacu doua perechi de antene nazale. trebuie sa contina un sistem electro nic. Simtul olfactiv este primul nostru simt. La început fu putin mai greu. David lua Enciclopedia si cauta pasajul despre CA. îsi introduse o pereche de an tene în nari si o invita si pe Julie sa faca la fel. .Si acum ce facem.Antenele trebuie introduse în nari.Bineînteles. imprimând astfel o urma mai adânca la nivelul degetelor decât la calcâi. . GREUTATEA PICIOARELOR Maximilian era convins ca descoperise în sfârsit o pista serioasa. simtul nostru de animal. În spatele lui. Vom comunica direct nas la nas. Era minunat si îngrijorator totodata. Julie se uita la antene neîncrezatoare. Urma lasata de vârful bastonului lui David îl convinse ca daduse într-adevar de urma lor. David îi facu semn sa inspire foarte puternic si sa lase miresmele sa urce pâna la creier. îi ceru fetei sa se apropie .

Inspira. Julie si complicitatea lor. Inspira si fu napadita brusc de un miros cumplit de nas. Inspira puternic si. Julie râse nervos. 1 + 1 = 3. se atinsera. Julie se trase putin înapoi. mirosurile. din ceata lui rosie. Vazu un mic t unel în care intra. Respirau în acel ritm cât se poate de natural. muzica. înainte de a-i mumifica. Îi arata si el cum o vedea. Ideile lui David circulau cu viteza gândului în propriu l ei creier. capul lui Julie. nu? Julie se adresa direct mintii lui. Îl întelegea pe David. sunetul. Se retinu caci. Îi arata cum îl vedea si fu foarte mirat. Imaginile se stersera si o voce tâs ni din interiorul ei. . gândurile lui David patrunsera în emisferele ei cerebrale. . David o prinse cu fermitate de cap. o comunicare t otala si sincera. acum era în mintea lui. Deschise iar ochii. îsi dezvaluira totul. mirosul nasului lui David. zise David încetisor. o linisti David. e giptenii scoteau creierul faraonilor lor cu ajutorul unor tije bagate prin nari. Fata ei se deschise ca o usa si dadu la iveala un creier în forma de furnicar. Vru iar sa se retraga. . Julie era socata. Îl conduse la o vizuina astupata de un cap enorm. Îl considera un tânar plapând si timid. îsi întelesera adevaratele sentimente reciproce. Îsi explicara totul. Neuronii ei pactizara cu neuronii lui David: vorbi ra unii cu altii. Fruntile lor se atinsera pe toata su prafata. cu blana palpitânda si de data asta fata întelese. un gând m ic cu o culoare care gâdila.. Pentru el. Ea îl împi nsese s-o includa în grupul lui de rock. brusc.E ciudat. Aici era invers: creierul intra în cavitatea nazala. David vizualiza un nor albastru si o usa care se deschide în acel nor. Antenele lor se Cautara o clipa. . dupa care se fixara una de alta.Îmi vei afla gândurile cele mai intime? . În Antichitate. . . iepurasul atât de speriat se ivi din nou. aminti rile care ieseau din creierul vecin. ea era o fata de o frumusete si o i nteligenta extraordinare. dar aciditatea lamâii las a locul imediat unui miros greu de opiu. capul e ultima mea fortareata. atragatoare si parfumata. David. David respira armonios pe gura. murmura Julie.Esti gata? . Ceata rosie se transformase într-o materie groasa care curgea spre ea ca o lava care încerca sa patrunda cu for ta în narile ei. în ciuda rezistentei tânarului.Asculta-ne senzatiile. Julie simti apoi niste furnicaturi ciudate în cavitatea nazala. proiectele. Erau trei.Ce-i? Ai ceva de ascuns? . Uneori. Îl vizualiza. sopti David. În fata ei. Acum se simtea putin ridicola cu acea prote za de plastic la vârful nasului. Nu era usor. Probabil ca semana cu o langusta. Apoi. o ceata rosie.Ca toata lumea. p ercepu altceva. Percepea imaginile. Fu gata sa se desprinda de el. Julie simti ceva nou. Ea crescuse odata cu suflarea solutiei la ora de matematica. plin de circumvolutiuni si de culoare. David circula prin creierul lui Julie. am impresia ca vei patrunde în mine.Ai ajuns. David o prinse usor de ceafa si o ruga sa închida ochii. cu pleoapele închise. Era o afectiune pe care o avusese pentru ea din prima clipa în care o zari se. imediat dupa aceea. Lui Julie îi era teama de ce avea sa descopere David în ea. ca si cum ar fi introdus acolo suc de lamâie. La urma urmelor. ramase nemiscat. Prin minte îi trecu un gând neplacut. Îsi apropie de ea a pendicele senzorial. În sp atele usii alerga o fetita si se lua dupa ea. aparea ca un iepure speriat si disparea imediat. Julie se g rabi sa-l imite. Ea îi daduse tot curajul ca s-o scape din ghearele lui Gonzague Dupeyron si a bandei sale. Era afectiunea pe care David o avea pentru ea. se apreciara si devenira prieteni.Vom cunoaste doar ceea ce oamenii viseaza de mult timp. Închisera ochii.

cu tandrete. Ele reprezentau cele patru lumi care formeaza existenta. Dupa textele vechi si mai ales cele ale lui Filon din Alexandria. un cearceaf de bumbac. Batu solul cu talp a pantofului. Templul fusese conceput ca un loc de trecere între doua lumi: vizibila si invizibila. o fata adormita. L a început. El îi mângâie usurel fa ta si parul si. . . Arthur îi întreba pe cei doi tineri care se frecau la ochi daca functionaser a bine.Actiunea. o talpa.Lumea spirituala: inteligenta. Deasupra. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 197.Va înselati. Cioc. . Sub nisip.Un val rece le trecu pe sira spinarii când comunicarea înceta. raspunsera ei la unison. iarba. adormira unul lânga al tul. Sub pantoful lui Maximilian. sânge.Probabil ca va trebui sa mai asteptam câteva secole pâna când oamenii se vor putea deda unei Comunicari Absolute. pietre. Sub aer. lung de o suta de coti. În cadrul lumii divine. tavanul încaperii unde se afla Julie. sub talpa.Lumea materiala: corpul. Tabernacolul se considera c a condenseaza energia cosmica. Sub be ton. aer. cioc! Julie se trezi tresarind. nisip. . 196 ENCICLOPEDIE TEMPLUL LUI SOLOMON: Templul lui Solomon din Ierusalim reprezenta modelu l formelor geometrice perfecte. numarul de aur a fost masura dinamica sacra. . templu l lui Solomon este o figura geometrica calculata ca sa formeze un câmp de forte. sistemul vostru e foarte bine pus la punct.Creatia. radacini.Da. sub iarba. Vazu antenele pe n optiera si întelese ca le folosisera. Tinerii se uitara la el fara sa înteleaga în timp ce batrânul îsi înabusea accesul de tuse ca sa le explice ca acelea erau abia niste pr ototipuri. Sub cearceaf. templ ul era lung de treizeci de coti si lat de zece coti. Venise sa o trezeasc a si nu fu deloc deranjat de prezenta lui David în patul fetei. HAIT. Sub pamânt. . un perete de beton. Situat în centru. Era format din patru platforme înconjurate fiecare cu un zid de piatra. . Sub piele a fetei. Sub tavan. . a mers perfect.Lumea emotionala: sufletul. douasprezece pâini reprezentau fi ecare luna a anului. În fundul templului era plasa t cubul perfect al Sfintei Sfintelor. Era perfect cubic cu l aturile de cinci coti.Lumea mistica: partea de divinitate care exista în fiecare dintre noi. Arthur baga capul pe usa. Avea impresia ca îi lip sea un element ca sa poata întelege ce se petrecuse în jurul lui. Asezate pe suprafata lui. Edmond Wells. Forma generala a monumentului era un dreptunghi mare.Formarea. În realitate. Atunci Arthur izbucni în râs. lat de cincizeci de coti si înalt de treizeci de coti. muschi. vene. trei porticuri reprezentau: . DRAGOSTEA! Acolo se pierdeau urmele. În Sfânta Sfintelor se afla altarul din lemn de salcâm. Maximilian se plimba de colo pâna colo pe colina fara sa înteleaga cum disparuse astfel o piramida de beton. sfesnicul cu sapte brate simboliza cele sapte pla nete. pamânt. locuitorii piramidei nu avusesera timp sa duca la bun sfârs it acest proiect. în marele sanctuar triunghiular. Îsi scoasera an tenele nazale si Julie se ghemui lânga David ca sa se încalzeasca. . .

Degetele îsi alunga pradatorii prin tipete. Feromonii relatarilor ei nu ajung totdeauna pâna la capatul sirului lung s i. lucrurile s-au întâmplat ca si cum chiar ar fi functionat. Arthur întelegea foarte bine ca Julie si D avid erau foarte dezamagiti.. În reali tate. atâta tot. . Arthur era tare amuzat.Serios? Batrânul paru bucuros. Degetul mascul este capabil sa stapâneasca actul sexual si sa-l prelungeas ca cât de mult doreste în timp ce. . Insectele din coada procesiunii primesc versiunile cele mai deformate al e mesajului originar. V-ati închipuit ca cu aceasta jucarioara. Printesa 103 nu se vrea deloc deista. din ce în ce mai multe pa rticipante la mars încep sa considere Degetele ca pe niste zei si au impresia ca p . Nu sunte m pregatiti pentru asta. masa întunecata a pelerinilor furnici înainteaza pe doua coloane ca sa nu calce în bale. actul reproductiv dep aseste rareori doua minute. Degetele sunt în permanent a dispuse sa faca dragoste. -M-ar mira sa fi putut merge fara baterii. 198. zdruncinati usor de melcul lor de calatorie. Dar e deja foarte mult. Ca si transmisia orala.Ai naibii copii.. copii. mormai el pe scara. .replica David.V-ati închipuit ca merge. Peste tot e jaratic fumegând. si totusi. Parerea mea e ca ar fi o adevarata catastrofa. demonta antenele si arata un loc gol. la majoritatea mamiferelor. oamenii vor putea sa aiba si ei CA-ul lor si ati trait o experienta unica. Nu se stie de ce. taberele lor sunt acum atât de importante încât nu ma i atârna ca niste fructe. Trebuie sa stiti ca în felul asta s-au întemeiat multe religii. SEXUALITATE: Degetele sunt specia animala cea mai sexuata. Printesa 103 si Printul 24. chiar si imaginar. Printesa a zis ca femelele Degetelor scot tipete în timpul copularii. În ceea ce priveste femela Deget. Dupa expresia de pe fetele lor.Si când vor putea functiona. alte insecte sunt pe post de relee. Când se opresc. Exista însa insecte care adauga în tr ecere interpretarea lor personala: De ce tipa femelele Degetelor? Li se raspunde: Ca sa-si faca pradatorii sa fuga ca sa nu le deranjeze în timpul copularii . Cum sa se declanseze pompele olfactive? Dus rece pentru cei doi tineri. . ci acopera brazi întregi. probabil pentru ca scria un pasaj pe aceasta tema. tran smisia odoranta nu functioneaza nici ea perfect si informatiile ajung uneori put in cam deformate. Arthur puse cu grija prototipul în cutie. discutau despre lumea Degetelor fara sa acorde atentie decorului din jur si nic i coarnelor oculare ale melcului lor care uneori se uita la ei. ea scoate strigate la paroxismul actului . O si fac de altfel oricând. Sub ei. e ca si cum ar exista cu adevarat. Printesa 103 simte în spatele ei mirosul enorm si greoi al multimii aflate în mers. ici si colo. CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE Printul 24 ceru precizari despre sexualitatea Degetelor. În timp ce toate celelalte animale îsi limiteaza activitatea sexuala la o sc urta perioada a anului numita "perioada nuptiala". Nu le mira nimic din partea Degetelor. Când crezi foarte tar e în ceva. oare e bine ca aceste antene artificiale sa se raspândeasca? Închipuiti-va ce s-ar întâmpla data toata lumea ar fi în stare sa citeas ca în mintea celorlalti. sperând ca vor nimeri momentul potrivit pentru f ecundare: nici un semn exterior nu-l informeaza pe mascul despre ovulatia femele i.

arunca o privire surprinsa si. To ti locuitorii piramidei urmareau cu anxietate miscarile politistilor în jurul cuib ului lor. O furnica de lupta. Alti locuitori ai cuibului li se alaturau în fata ecranelot de control. În interstitii mici.Suntem atacati. Se apropiau oameni înarmati cu picamere. Jonathan si Laetitia se grabira sa scoata alta valiza care purta etichet a "Lupta". alarma se manifesta printr-o lama rosie care clipea. Laetitia Wells. . picamerele se oprira. cele patru insecte fura lansate în tuburi. pilot ata cu îndemânare. În încaperea lui Julie. declanseaza semnale auditive: sirene (care functioneaza cu pompe de aer) sau semnale vizuale (lumini rosii care clipesc). Oamenii din piramida nu mai dispuneau de alte arme decât furnicile zburato are iar ele devenisera acum inofensive. Maximilian dadea ordine precise într-un aparat de emisie-receptie. Protejati astfel.Suntem terminati. Arthur Ramirez suspina si zise: . Maximilian se gândise la toate. Jonathan Wells. În piramida totul începu sa vibreze iar inimile batu ra mai tare. 199. ALARMA: Deoarece Degetele nu cunosc limbajul odorant. Nu numai ca acest mars consuma din ce în ce mai mult vânat. Se uitara unii la altii neputinciosi. ateriza pe gâtui politistului care mânuia picamerul si îi inocula un an estezic. iar furnicile zburatoare nu pu teau sa fie eficace decât daca aveau o traiectorie foarte precisa.Sa continuam totusi. dar vânatul este si din ce în ce mai mult.. Toata lumea o lua la fuga spre sala de control. de afara. Politistii aratau ca niste scafandri.S-a terminat! murmura David. Toata lumea se uita la ele cum trec prin padure. Jonathan si Laetitia adusera o valiza cu eticheta "Observatie" Era plina de muschi. Omul se prabusi. fript. spuse Julie. Jason Bragel si Jacques Melies se insta lara în fata ecranelor de control si apucara maneta de pilotare. De exemplu.. politistii strapunsera fara greutate pamântul. Arthur nu pilota caci mâinile îi tremurau prea tare. se aflau alte furnici zburatoare. Printul 24 cere si alte informatii. nu dispun de feromoni de a larma. Sosi un camion încarcat cu unelte de escavat. Ca niste torpile submarine. Deodata. Era foarte bine. Repede. acesti spioni zburatori transmisera teleimagini mai apropiate. cum dau alarma. o v oce foarte cunoscuta: . numerotate. o camioneta aduse costume complete de apicultori. Patru dintre aceste minuni ale micromecanicii fura duse spre gurile de a erisire. trebuie sa mergem. dupa câteva minu te. În curând. Puse mâna pe detonator si începu repede numaratoa rea inversa: . În general. fara comentarii. Pamântul atenua zguduiturile.articipa la un pelerinaj. Ji-woong întredeschis e usa. Un picamer începu sa loveasca colina.. . . striga: . În acel moment auzi. Otelul pi camerelor atingea acum betonul.Iesiti imediat! Sunteti încercuiti. Cei care nu intra în proc esiune sunt din ce în ce mai îngrijorati. Ecranele video erau pline de siluetele politistilor care luau pozitie pe colina .. Maximilian striga ordine în aparatul de emisie-receptie si. OUL SPART Julie vru sa-l sarute din nou pe David. în timp ce cei patru le suprav egheau teleghidarea si traiectoria prin videoperiscoape. Nu mai puteau fi atinsi de acele mirmeceene. zise Arthur. Politistii puneau dinamita în gaurile de be ton.Iar blestemul Cromagnon. În piramida rasuna alarma. antenele de televiziune sunt primele informate si semnaleaza p opulatiei existenta unui pericol. În caz de pericol. dar toti stiau ca în cele din urma vor atinge peretele cuibului.

de mirosul Degetelor. Trebuie spus ca. zero asa cum îl folosim noi este originar din India. trei. contrar por eclei sale. Când Fibonacci a încercat sa le explice contemporanilor sai interesul pe care îl prezenta zero. Prima masa deschide dimineata. în cele din urma. Degetele. Nimic agresiv. În curând vor zari cuibul uman de unde a eva dat. Aerul e plin de miro suri de frica. Dar abia în secolul al XlII-Iea conc eptul de zero a ajuns în Europa prin intermediul lui Leonard Fibonacci (probabil o abreviere a lui Filio di Bonacci). 1 era numit marele respectuos caci lasa intact ceea ce er a înmultit cu el. Degetele sunt acolo. Edmond Wells. (notat cu o s pirala). Printesa 103 priveste peisajul si e uimita. persii l-au copiat dupa indieni. 200. ENCICLOPEDIE ZERO: Desi gasim urmele lui zero în calculele chinezilor din secolul al II -lea e. a treia masa închide dupa-amiaza si pregateste somnul. Se spunea ca 0 este marele anihilator. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.n. 1 înmultit cu 5 face 5. peste tot în lumea animalelor. fie ca le e foame sau nu. nimic ostentativ în aceste semnale olfactive. În timp ce. 2) cân d zaresc mâncare în câmpul lor vizual. Stie ca procesiunea a devenit acum atât de lunga încât. manânca de trei ori pe zi. 103 crede ca sunt multe. 0 înmultit cu cinci face 0. Molecula de salutare. Printesa cere sa se semnaleze în partea din spate a procesiunii ca primele rânduri se pregatesc sa-si încetineasca mersul. I-a luat locul o colina si de jur împrejur domneste o mare dezordine. cu mult înainte. MARELE PELERINAJ Printesa 103 recunoaste drumul. pâna când informatia va ajunge pâna la capat si va fi tradusa în toate limbile cetatilor straine. daca se opreste brusc. doar mergând pe o pânza. le facea nule pe toate cele care încercau sa se înmulteasca cu el. multe furnicile vor fi calcate în picioare de cei care nu vor putea sa se opreasca destul de prompt. În schimb. lucrurile s-au aranjat totusi. arabii I-au copiat de la persi si i-au dat numele pe care îl cunoastem. Nu mai exista cuib. FEROMON ZOOLOGIC: MASA Salivatoare: 10. .. caci transforma în zero tot ce se a propie de el. patru. 203. care era.Sase. (notat cu un punct). Toate insectele participante la pelerinaj emit feromonul lor de prezenta re. MASA: Degetele sunt singurele animale care manânca dupa un ritm precis. unu. În secolul al Vll-lea. precum si la mayasi. zis Leonardo din Pisa. daca adauga pute re unor cifre. 3) când sunt capabili sa alerge destul de repede ca sa captureze aceasta hrana. cinci. BUNA ZIUA Sunt acolo. Câteva secole mai târziu. un negustor venetian. Ultima data când a perceput atâta tumult si str es fusese atunci când întrerupsese. Se apropie de Marea Întâlnire. a doua masa o închide si deschide dupa-amia za.. Acest sistem de trei mese pe zi permite probabil Degetelor sa-si separe zilele în doua parti. Si dupa mirosurile pe care le repereaza . Unii i nchizitori au considerat acest zero diavolesc. Biserica a considerat ca asta va rasturna multe lucruri. Biserica avea prea mare nevoie de contabili buni ca sa nu înteleaga interesul cât se poate de materialist al folosirii lui zero. volumul III 201. 202. ceea ce Degetele numesc "pi cnic".. toti manânca 1) când le e foame. doi.

Molecula de salutare catre toate Degetele prezente. Cum feromonul Deget seamana mult cu cel care însemna Zeu, multe se înseala. Alungat, irationalul se întoarce în galop si cum se petrece ceva de-a dreptu l extraordinar, a si pus stapânire pe el! Molecula de salutare catre toti zeii prezenti. Escaladând zeii, furnicile emit feromonii cei mai prietenosi. Au înteles foa rte bine ca de acum înainte, când te apropii de un Deget, trebuie sa te adresezi lui cu mult respect. Molecula de salutare tuturor zeilor prezenti, emit ele la unison urcând pe acele animale caldute cu mirosuri tari. 204. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI SHABBATAIZEVI: Dupa ce au facut mii de calcule si interpretar i esoterice ale Bibliei si Talmudului, marii eruditi ai cabalei din Polonia au p rezis ca Mesia va aparea foarte precis în anul 1666. În acea perioada, moralul evrei lor din Europa de Est era foarte scazut. Cu câtiva ani înainte, hatmanul cazac Bogda n Hemelnitki luase conducerea unei armate de tarani ca sa puna capat dominatiei marilor proprietari feudali polonezi. Neputând sa ajunga la ei în castelele lor bine fortificate, hoarda, cuprinsa de o frenezie ucigasa, s-a razbunat pe micile târgu soare ale evreilor considerate prea fidele suzeranilor lor. Câteva luni mai târziu, când aristocratii polonezi au lansat raiduri sângeroase de represalii, satele evreil or au fost înca o data pedepsite si s-au înregistrat mii de victime. "Este semnul ul timei lupte a Armaggedonului", au spus cabalistii. "Este preludiul venirii lui M esia". Oricum, acesta a fost momentul ales de Shabbatai Zevi, un tânar blând cu pri virea patrunzatoare, ca sa se declare ca fiind Mesia. Omul vorbea bine, stia sa linisteasca oamenii si sa-i faca sa viseze. Se pretindea ca putea sa faca miraco le. A suscitat rapid o mare fervoare religioasa printre comunitatile de evrei pu se la grea încercare din Europa de Est. Multi rabini strigau desigur ca era un uzu rpator si un "rege fals". Au aparut schisme între evreii care îl sustineau pe Shabba tai Zevi si cei care îl contestau. Totusi, sute de persoane au luat hotarârea sa par aseasca totul, sa-si abandoneze caminul si sa-l urmeze pe acest nou mesia care îi ducea sa construiasca o noua societate utopica pe Pamântul Sfânt. Totul s-a sfârsit br usc. într-o seara, spionii sultanului I-au rapit pe Shabbatai Zevi, care a scapat de moarte convertindu-se 1a islam. Unii dintre discipolii sai, dintre cei mai fi deli, l-au urmat pe aceasta cale. Altii au preferat sa-l uite. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 205. ARMATA DE SPIRIDUSI Un tipat. Un politist se prabusi la vederea acelei maree negre si viermu itoare care se îndrepta spre ei si parea ca vrea sa-i escaladeze. Erau acolo douaz eci de oameni. Trei murira pe loc de o criza cardiaca. Ceilalti o luara la sanat oasa. Pe cele trei corpuri ale Degetelor care zac întinse la pamânt, exploratoarel e emit molecula de salutare si nu înteleg de ce nu li se raspunde. Printesa 103 le -a spus totusi ca unele Degete cunosc limbajul olfactiv al furnicilor. - Ce mai e si asta? izbucni Julie cu ochii tinta la ecranul video. Printesa 103 se uita în jurul ei la furnicile care se urca pe Degete urândule bun venit si întelege brusc ca, desi ea se afla la originea miscarii, acum acea sta o depaseste. Cere tuturor sa se calmeze. Stie ca Degetele pot sa se sperie de prezent a lor masiva. La urma urmelor, Degetele sunt foarte timide. Cele douasprezece exploratoare alearga de-a lungul coloanei si le roaga pe participantele la mars sa stea la o buna distanta de Degete. În fata, furnicile se catara pe cele trei Degete lungite la pamânt, munti calduti si tepeni.

De jur împrejur, sunt deplânse miile de furnici care, urcându-se pe zei, au fo st luate cu ei într-o cursa nebuna. Printesa 103 sfatuieste pe toata lumea sa-si pastreze calmul. Interzice tuturor sa manânce Degetele sau macar sa le muste. Cere ca nimeni sa nu intre în pan ica în fata importantei acelei clipe delicate. Apoi, dupa ce calmul revine, încearca sa-si mascheze panica si inspecteaza colina. 24 si cele douasprezece exploratoare percep faptul ca ceva nu este în reg ula. Totul a fost atât de brusc si acum totul e asa de linistit. Prea linistit. Melcii îsi scot capul din cochilie. Printesa 103 rataceste printre ferigi si gaseste gura de aerisire de la nivelul solului prin care a fugit din cuibul Degetelor. Se catara pe o stânca si se adreseaza multimii. Spune ca acea colina este unul dintre cuiburile lor si ca Degetele care traiesc acolo se numara printre fo arte putinele care stiu sa foloseasca limbajul olfactiv. E un noroc care nu treb uie scapat. Mai întâi va coborî acolo singura ca sa dialogheze cu ei, dupa care se va întoar ce sa le spuna cum a decurs întrevederea. Între timp, încredinteaza responsabilitatea lungului mars lui 24 si celor do uasprezece exploratoare. În timp ce furnicile zburatoare-teleghidate filmau covorul negru care acop erea colina, la una dintre gurile de aerisire se auzi un fel de râcâit. Arthur se du se sa vada ce este si zari o furnica destul de mare echipata cu niste aripi mici . Tinea o ramurica între mandibule ca sa bata mai tare. Ceru sa fie lasata sa intre. Pe fruntea ei se putea zari un semn galben si fata batrânului se lumina brusc. 103! 103 se întorsese. - Buna ziua, 103, spuse el foarte emotionat. Prin urmare ti-ai tinut pro misiunea, te-ai întors... Furnica rosie, incapabila, fireste, sa înteleaga aceste cuvinte auditive, îs i misca pentru orice eventualitate antenele pentru receptionarea mirosurilor buc ale ale lui Arthur. - Si acum ai aripi! se minuna batrânul. Cred ca avem multe lucruri sa ne s punem! O lua între degete cu mare grija pe 103 si o duse pâna la aparat. Toti oamenii din piramida se adunara în jurul aparatului în care 103 se inst ala comod si îsi punea, ca altadata, antenele în contact cu tijele din cutie. - Buna ziua, 103. Masina hârâi si vocea sintetica raspunse: - Salutari, Arthur! Arthur se uita la ceilalti cu o privire înfrigurata si le ceru sa se întoarc a la ecranele lor. Prefera sa vorbeasca singur cu prietena lui. Toti întelesera ca batrânul era foarte tulburat de aceasta întâlnire si se depar tara. Ca sa fie sigur ca numai el asculta furnica, Arthur îsi puse o casca audio fonica si, împreuna, îsi spusera ce aveau sa-si spuna. 206. ENCICLOPEDIE DIFERITII NOSTRI ALIATI: Istoria a cunoscut numeroase cazuri de colabora re militara între oameni si animale, fara ca primii sa-si fi dat vreodata osteneal a sa ceara parerea celorlalti. În timpul celui de al doilea razboi mondial, sovieticii au dresat câini anti tanc. Echipati cu o mina, câinii aveau sarcina sa se strecoare sub tancurile inami ce si sa le faca sa sara în aer. Sistemul nu a functionat foarte bine, caci câinii a veau tendinta sa se întoarca prea devreme la stapânii lor. În 1943, doctorul Louis Feiser a imaginat sa lanseze la asaltul navelor ja poneze lilieci echipati cu bombe incendiare miniaturizate. Acesta ar fi fost ras punsul aliatilor la aviatorii kamikaze niponi. Dar, dupa Hiroshima, aceste arme au devenit depasite.

În 1944, britanicii au conceput proiectul de a se folosi de pisici pentru a pilota niste avioane mici întesate cu explozibili. Credeau ca felinele, temându-se de apa, vor face totul ca sa-si orienteze aparatul spre un port-avion. Nu s-a a juns la nimic. În timpul razboiului din Vietnam, americanii au încercat sa se foloseasca de porumbei si de vulturi ca sa expedieze bombe asupra vietnamezilor comunisti. Ia r esec. Când oamenii nu urmaresc sa foloseasca animalele ca soldati, ei încearca sa le foloseasca ca spioni. Astfel, în timpul razboiului rece, CIA a facut experiente destinate sa marcheze suspectii aflati sub filaj cu hormonul femelei gândacului d e bucatarie, peripalon B. Aceasta substanta este atât de excitanta pentru un gândac de bucatarie mascul încât o poate detecta si veni la ea de la distanta de câtiva kilom etri. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 207. CONVORBIREA Nimeni nu a stiut vreodata ce si-au zis în acea zi Arthur si 103. Probabil ca furnica i-a explicat de ce a fugit din laborator. Probabil ca Arthur a rugat -o sa stea acolo cu trupele sale ca sa protejeze piramida de viitorul atac al De getelor. Probabil ca 103 l-a întrebat în ce stadiu se afla proiectul de cooperare într e cele doua lumi. 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR Afara cele douasprezece exploratoare instaleaza douasprezece tabere în vârfu l colinei având fiecare un jaratic în centru. În fiecare tabara, una dintre cele douasprezece povesteste toata noaptea c eea ce crede ca se petrece în interiorul cuibului uman. Toti cred ca Printesa 103 s-a dus la zeii care stiu sa vorbeasca, nu ca cele trei gramezi de carne incapab ile sa dialogheze care s-au prabusit imediat ce au fost abordate. Printesa 103 cere acum sa se instaureze un pact irevocabil între Degete si furnici, anunta Printul 24 ca sa linisteasca pe toata lumea. La ora asta este probabil un lucru deja facut. Dimineata, primul zgomot e perceput de 5, cocotata pe cârjele ei. Niste pa le agita aerul deasupra taberei. Întelege imediat ca acele viespi mari constituie o amenintare, dar zboara prea sus ca sa poata fi atinse cu jetul de acid. Tiruri le artileristelor furnici nu bate mai departe de douazeci de centimetri iar acel e viespi sunt la mult mai mult de douazeci de centimetri de antenele mirmeceene. Pe ecranele video ale piramidei, amenintarea era si mai spectaculoasa. M inusculelor furnici-robot zburatoare, fortele de ordine le raspund cu niste elic optere enorme. Erau niste elicoptere folosite în general în agricultura. Era prea târziu ca s -o mai trimita pe 103 sa dea alarma în rândul trupelor sale. Ploaia galbuie de crist ale de acid cadea deja asupra tovaraselor ei. La contactul cu cristalele de otrava, durerea e îngrozitoare. Carapacele s e topesc, iarba se topeste, copacii se topesc. Elicopterele împrastie un amestec de exfoliant si de pesticid extrem de co ncentrat. Oamenii din cuib erau furiosi la culme. Milioane de furnici venisera ca sa pactizeze cu oamenii si acum mureau fara nici un mijloc de aparare. - Nu-i putem lasa sa faca asta! exclama Arthur. Toate eforturile lor n-ar fi dus decât la acest masacru. Printesa 103 urma rea evenimentul pe un mic ecran de control si nu întelegea nimic. - Si-au pierdut mintile, murmura Julie. - Nu, le e teama, atâta tot, raspunse Leopold. Jonathan Wells strânse pumnii si zise: - De ce trebuie totdeauna ca niste forte de neînvis sa se impuna pentru a-

i împiedica pe oameni sa cunoasca ceea ce e nou si diferit? De nu vor oamenii sa s tudieze creaturile din mediul lor înconjurator decât taiate feliute si asezate pe la mela microscopului? În acel moment, observând lichidul galbui care distrugea peste tot viata, lu i Arthur îi fii rusine ca e om. Zise cu o voce care se dorea ferma: - Gata. Ne-am jucat destul. Sa ne predam si sa punem capat acestui masac ru. Înaintara împreuna pe tunel, iesira din piramida si se predara fortelor de o rdine. Nimeni nu ezita. Nu se putea face altfel. Sperau ca prin capitulare sa op reasca baletul elicopterelor care semanau otrava. 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA Salivatoare: 10. CORIDA: Degetele sunt cei mai puternici pradatori. Totusi, se pare ca, uneori, cuprinsi de îndoieli, simt dorinta de a-si con firma acest lucru. Atunci organizeaza "coride". E vorba de un ritual ciudat în cursul caruia un om înfrunta animalul care i se pare cel mai puternic: taurul. Se înfrunta timp de câteva ore; taurul înarmat cu coarnele lui ascutite, Deget ul, cu o tepusa fina de metal. Degetul câstiga totdeauna si nu este prevazuta eliberarea taurului, chiar daca ar învinge. Ritualul coridei le ofera Degetelor ocazia sa-si reaminteasca ca sunt învi ngatorii naturii. Doborând un taur mare si furios, îsi confera din nou titlul de stapâni ai tutu ror animalelor. 210. PROCESUL Procesul a început trei luni mai târziu. În sala de sedinta a curtii cu juri d e la tribunalul din Fontainebleau e lume multa. Toti cei care nu fusesera prezen ti în momentele de glorie ale acuzatilor, venisera sa asiste la condamnarea lor. D e data asta se deplasase si televiziunea nationala. Erau prezente toate cele sas e canale nationale. Nu asistasera la reusita revolutiei, dar aveau sa asiste la executia ei. Pentru spectatori, înfrângerea este totdeauna mai interesanta si mai te legenica decât victoria. În sfârsit, pusesera mâna pe instigatorii Revolutiei furnicilor si pe savantii nebuni ascunsi în piramida din padure. Faptul ca printre ei se era un fost minist ru al Cercetarii, o eurasiatica frumoasa si un batrân bolnav, sporea latura folclo rica a procesului. Jurnalistii, cameramanii si fotografii se îmbulzeau. Bancile rezervate spe ctatorilor erau pline si alta lume se înghesuia în fata usilor tribunalului. - Doamnelor si domnilor, curtea, anunta usierul. Presedintele intra flan cat de cei doi asesori, urmati de procuror. Grefierul se afla deja la locul lui precum si cei noua jurati. Juriul er a format dintr-un bacan, un agent postal iesit la pensie, o îngrijitoare de câini, u n chirurg fara clientela, o controloare de metrou, un distribuitor de pliante, o învatatoare în concediu medical, un contabil si un plapumar. Fiecare mirosea altfel . Aprodul zise: - Ministerul public împotriva grupului zis "Revolutia furnicilor" asociat cu conjuratii numiti "oamenii piramidei din padure". Judecatorul se instala confortabil pe fotoliul sau, constient ca procesu l avea sa dureze. Avea parul alb, o barba spicata, ochelari pe nas si totul în el respira maiestatea justitiei, zburând foarte sus deasupra intereselor particulare. Cei doi asesori erau în vârsta si pareau ca venisera sa se distreze între doua partide de belota. Toti trei luara loc la o masa lunga din lemn de ulm pe care se afla o statuie alegorica reprezentând "Justitia în actiune" sub forma unei femei în

Asa! Constructie ilicita fara permis într-o zona protejata în mijlocul par cului natural national. Este vorba de o versi une ameliorata a modelului meu de furnica cataratoare teleghidata. Statul în picioare îl epuiza pe batrânu l bolnav. domnule presedinte.Sedinta e deschisa. . urmarirea prin padure.Toate argumentele vi se par bune ca sa omorâti oamenii cu mici roboti zb uratori. .Da. Arthur fu primul che mat la bara.Nimic. comisarul Maximilian Linart.Acuzatul urmator. Doi politisti o în cadrara imediat pentru a preveni o eventuala tentativa de evadare. . distrugerile costisitoare.Spuneti: da. Grefierul raspu nse ca unul dintre acuzati. domnule presedinte. Nu stiam ca era alergic la anestezice. Era legitima aparare. . fuga instigatorilor. l-ati asasinat în ziua de 12 martie. Nu mai putea sa vorbeasc a.Sunteti Ramirez Arthur. remarca procurorul. ocuparea liceului. . Erau acolo cei sapte instigatori ai R evolutiei furnicilor. . anul trecut. . îl corecta Arthur. .Furnici-zburatoare teleghidate. pe do mul Gaston Pinson folosind ca arma un robot minuscul ucigas în forma de musca zbur atoare. citeste actul de acuzare. primii ran iti. . . în sfârsit.Domnule Ramirez.Da. Presedintele îsi rasfoi hârtiile din fata. Ciocanul din fildes al presedintelui lovi în masa de lemn. Medicul de serviciu se apropie în gra ba si declara ca acuzatul va continua sa raspunda întrebarilor peste câteva momente dar ca nu trebuia sa fie prea solicitat. Politistii erau zâmbitori si simpatici. Concertul care se transformase în razmerita . ciocnirea cu politia. As vrea sa înte legeti ca eu si prietenii mei doream sa lucram în pace. . fara sa fim deranjati de c uriosi. îngrijorati. . se aplecara spre el. Am construit acea piramida în scopul de a conversa cu furnicile si de a aj unge la o cooperare între culturile noastre.El voia sa distruga piramida. d ecesul a trei dintre politistii însarcinati cu arestarea lor. Rasfoi mai departe. Presedintele o invita sa ocupe locul rezervat apararii. Erau douazeci si opt cu totii.fasurata într-o toga foarte decoltata. domiciliat în strada Phoenix din Fontainebleau? . Omul facu un sc urt rezumat al episoadelor precedente. Ce aveti de raspuns la acest cap d e acuzare? Arthur îsi trecu mâna peste fruntea umeda. David Sator.Vad aici ca linistea va este atât de draga încât ati recidivat trimitând una d intre "furnicile zburatoare" sa atace un functionar însarcinat cu ordinea publica. o gasi în rândul trei si îi adresa un mi c semn cu capul. Arthur fu scuturat de un acces violent de tuse. Acest robot ucigas fiind teleghidat este asimilabil cu o racheta si clas ificat deci ca o arma din a cincea categorie. . negustor. Arthur confirma.Cine e Julie Pinson? O fata tânara cu ochii cenusii ridica mâna. Presedintele curtii întreba unde este avocatul acuzatilor. .Vi se pare normal sa atacati oamenii cu muste-robot? întreba procurorul ironic. . saptezeci si doi de ani. legata la ochi si în mâna cu o balanta. cele saptesprezece persoane din primul volum si cele patru din volumul doi. Voiam doar sa-l adorm. Doi politisti îl dusera înapoi în boxa acuzatilor unde se prabusi greoi între prieten ii sai care. Grefierul se ridica si facu apelul acuzatilor care erau încadrati de patru politisti. Îmi pare rau ca l-am omorât. Julie o cauta cu privirea pe mama ei. Grefier. Julie Pinson. refugierea în piramida. avea intentia sa serveasca drept avoca t si toti ceilalti acuzati erau de acord.

Miza era enorma. Ai fost instigatoarea acestei Revolutii a furnicilor. ideea de Re volutie a furnicilor este sinonima cu acumularea unor mici acte discrete care. n-ar mai exista atâtea neîntelegeri si minciuni. trebuie sa stii ca starea domnului Narcisse Arepo este stationara. rastoarna muntii.Voiai sa creezi o armata. De data asta avea posibilitatea sa se adreseze unui audito riu imens.Acuzatul urmator. luând un aer de bunic bombanitor. am descope rit furnicile care au o comunicare în toate azimuturile. Într-o cetate a furnicilor.Va rog sa ma scuzati. râsetele din sala nu mai fura oprite si David fu nevoit sa a stepte sa se faca liniste ca sa raspunda: . Nu mai lipseau decât profesorii de fi lozofie si de germana. Era cu adevarat un muzician foarte bun. . dar David n u se tulbura. Detinem fotografii în care apari dirijând trup ele manifestantilor ca un general de armata.Revolutii a furnicilor". Printre ei numarân du-se si Narcisse Arepo. Din cauza ta se afla în situatia asta. Judecatorul continua: . Solidaritatea lor e to tala. furnicile au reus it cu mult înainte de aparitia noastra pe pamânt. nu? De altfel. optsprezece ani.Furnicile formeaza o societate în care cetatenii sunt pusi în miscare de a ceeasi vointa de a contribui la mai buna vietuire a tuturor. Întorcându-se spre mama ei. .Aici eu pun întrebari. O furnica nu m inte pentru ca nici macar nu e în stare sa-si închipuie interesul de a minti.Bine. În sala e rau multi jurnalisti. dar la fel ca un computer sau ca o mas ina de spalat. Repede reprimata.Cred ca daca am dispune de un sistem de comunicare la fel de eficace c a cel al furnicilor. cu spatele la public. Esti acuzat de a fi fost strateg ul acestei . De data asta. au fost si raniti. .Viziune poetica.Am început sa ma interesez de insecte când am integrat un greiere în grupul nostru rock. fara mare legatura cu realitatea! zise procurorul între rupând-o. Ca sa-ti raspund la întrebare. .David Sator. . . Trebuia sa-si aleaga bine cuvintele. În afara de pagubele importante. Judecatorul se mai îmblânzi.Ai vrea ca toti sa purtam antene? întreba procurorul în zeflemea. . fiecare individ îsi împartaseste emotiile întregului furnicar. Am mai spus asta adineauri unuia dintre complicii ta i. dorind sa o convinga macar pe ea. Mie Pinson. Se aflau acolo profesorii de matematica . Julie îl zari pr ofesorul de istorie dând din cap în semn de încuviintare. E vorba doar de comportamente imprimate genetic.Va este teama de furnicar pentru ca el reprezinta o reusita sociala pe care nu vom reusi niciodata s-o egalam. . mi se pare ca sunteti foarte nestiutoare în ceea ce priveste proced ura judiciara. Un furnicar functioneaza perfect.David se prezenta în fata magistratului fara baston.. Presedintele ceru sa se faca tacere. . de gimnastica si de biologie.Dar de ce acest simbolism al furnicilor? insista presedintele. a comunica înseamna a transmite informatii celorlalti. Rânjete în rândul publicului. de economie. explica juratilor de ce ati înf iintat miscarea voastra imitând insectele? .E o lume militara. . domnule presedinte.Totdeauna am sustinut o revolutie neviolenta. Publicul reactiona murmurând si judecatorul lovi cu ciocanul de fildes. Nu era singurul profesor al liceului care" se deplasase la tribunal. împ reuna. Cred ca v-as face un serviciu daca v-as numi din oficiu un avocat profesionist. .Cum se simte Narcisse? întreba tânara întrerupându-l. Iar politetea si regulamentul cer sa mi te adrese zi cu "domnule presedinte". .Dupa greieri care au o comunicare de la individ la individ. licean. Te-ai crezut un nou Trotki reînviind Armata Rosie? David nu avu timp sa raspunda. Pentru ea. Ceea ce societatea umana încearca sa reuseasca de milenii. Pentru mine. Zarva pe banca presei. . Ai pierde timpul cautând aici inteligenta sau o constiinta. Domnisoara. . .

esti acuzat ca ai creat reteaua informatica care a r aspândit cam peste tot ideile subversive ale pretinsei voastre revolutii.Înca o greseala. Doamnele din juriu devenira interesate. . . Procurorul se ridica în picioare. Juratii au auzit destul ca s a-si faca o parere despre acest subiect.Ideile bune. Poate ca delfinii.Destul cu apologia societatii insectelor. .Tocmai ca nu exista nici un secret. ..Deloc. Sa încercam si vom vedea ce iese. . E societatea bazata pe cea mai mare inegalitate din lume. . În rândul asistentei se auzi un murmur de aprobare. fara represiu ne. Poticnindu-se la fiecare silaba.. .Totusi. domnisoara. nici avansare pe merit. Adeva rat. cu telefonul celular? Superiorii ierarhici va conta cteaza tot timpul ca sa va dea ordine pe care trebuie sa le îndepliniti. tot rationamentul tau se rezuma la a da societatea furnicilor drept exemplu de imitat. soldati sau sexuat e si în nici un caz nu-si pot schimba soarta care le-a fost destinata. iar 20% se odihnesc.O furnica nu e libera. Învatatoarea în conce diu medical nu se mai uita la unghii si controloarea de metrou nu mai batu darab ana cu degetele în masa. . Comportame ntele furnicilor sunt haotice si traiesc într-un sistem dezordonat care functionea za mai bine decât un sistem ordonat. maimutele sau sturzii ne vor învata cum sa traim mai bine în colectivitate. câteva aplauze. doamnelor si domnilor jurati.Atunci care e secretul furnicarului? întreba procurorul foarte iritat. Or. Ea este obligata biologic sa raspunda unui apel olfactiv. raspunse cu calm Julie. nici plan cincinal.. Oricum. Judecatorul îsi netezi bar ba.Domnule Ji-woong. toata lumea este constrânsa sa munceasca.Sunt anarhista daca acest cuvânt înseamna ca e posibil sa traiesti în societ ate fara sef. . fara preoti. nici guve rn.Era propaganda "mirmeceeana"? zise procurorul. Juratii faceau înse mnari. dupa ce a explorat totul. Asistenta era împartita. furnicile traiesc asa de milenii. spuse Ji-woong. fara presedinte. libertate? întreba presedintele. sa încercam alte sisteme de organizare. . woong.. furnicile reusesc sa fie mult mai eficace decât noi si mul t mai în armonie cu orasul lor. Coreeanul se prezenta la bara. în unele privinte.Se inspira dintr-o forma de gândire care nu era proprie omului ca sa ref ormeze gândirea omeneasca. Unde e di ferenta? Magistratul ridica ochii la cer. fara promisiuni de crestere a salariului. . discutii etc.. fara generali. Seamana cu o comunitate hippie unde fiecare face ce-i place. Furnicile sunt admirabile si deranjante caci ne ar ata ca o societate nu are nevoie de constrângeri ca sa functioneze bine. Cum se împaca asta cu spiritul tau de. într-un furnicar. . .Ati auzit. Sa trecem la acuzatul urmator. Numai 50% dintre furnici muncesc în mod eficace într-o ceta te. Poti sa stai jos. În realitate.Esti anarhista? întreba presedintele.Dar dumneavoastra. fara prom isiunea paradisului dupa moarte. Coreeanul zâmbi.De fapt. Acuzatul voia sa mineze bazel e societatii noastre impunând idei false. Câteva fluieraturi. . Nu exista m obilitate sociala. .. 30% au o activitate neproductiva de tip autocuratire. presedintele îngâna: . le-a placut mult contactatilor.Anarhisto! exclama cineva. bate pasul pe loc. adevaratul anarhism este un sumum d e simturi civice.Ji.. Si daca nu va merge. fara ierarhie. Formidabil e faptul ca cu 50% de trândavi si fara politie. pot sa vina în ajutorul societatii noastre umane care.Trebuie sa luam de la ele ce au bun si sa renuntam la ce au rau. Caci ce este o societate a furnicilor al tceva decât o societate de caste? Furnicile se nasc lucratoare. fa ra sef.. Chi. . Adevarat? . . merita sa fie raspândite cât mai mult posibil . nimic. fara politie.

. . când o lucratoare are o idee. continua procurorul cu însufl etire.Coreeanul era amuzat. Presedintele nu avea intentia de a oferi o tribuna acelor pustani razvra titi. Reusesc sa-si sape cuiburi în beton. domnule procuror.Recunoasteti deci. domnule presedinte.. Magistratul ar fi preferat ca interogatoriile sa fie aduse pe terenul mai concret al vandalismului din liceu. ar avea mai multe sanse sa întâlneasca o furnica decât un om. Orasele furnicilor apar peste tot c a ciupercile. Procurorul scoase din dosare niste teancuri de hârtii pe care le flutura c u convingere. al razmeritelor si mai ales al decesulu i politistilor. doamnelor si domnilor jurati. .Înainte de a trece la audierea învinuitilor. Francine Tenet. .Vorbiti mai tare.Într-adevar. . la o adica? Oricum. L a noi. daca nu faci parte dintr-o buna categorie sociala.. De altfel. ne observam pe noi însine în miniatura.Va asigur. ca sa. .. Am aici documente care dovedesc ca actualmente asistam la o grupare a cet atilor mirmeceene. S-ar putea spune chiar ca furnicile sunt deja stapânele pla netei pentru ca ocupa practic toate nisele ecologice. De la începutul audientei. ca furnicile n-au nici o nevoie s a mai cucereasca ceva? . Dar procurorul intrase în jocul acestor pustani cu idei extravagan te iar juriul parea interesat de aceasta dezbatere ciudata. Nu se cunoaste înca motivul acestui fenomen.Urmatorul acuzat. vorbeste despre ea tuturor cel or din jurul ei.Ca si prietenii mei. domnule presedinte.. Francine îsi drese glasul. Nu exista nici un motiv sa le dea mai curând oamenilor decât furnicilor. Domnisoara. Si de ce nu al vegetalelo r si al mineralelor. . daca un extraterestru ar debarca brusc pe planet a noastra.La furnici. colegul sau c are reprezenta acuzarea îsi daduse osteneala sa se documenteze stând de vorba cu spe cialistii si acum voia sa-si etaleze noile cunostinte. Furnicile patrund peste tot. entomologi specialisti în furnici. consider ca avem nevoie de al te exemple de societati ca sa ne marim orizontul imaginatiei. De o suta de milioane de ani sunt în expan siune peste tot în lume. Dimpotriva.Furnicile lupta peste tot împotriva noastra. . Arunca o privire spre J ulie ca sa-si faca curaj. ca furnicile nu sunt deloc an imalutele dragute si generoase despre care vorbesc acuzatii. completa Julie. Juratii ca si majoritatea celor din sala urmareau cam prea atenti argument ele tânarului. . Râsete în sala. . orasele furnicilor invadeaza totul! zis . Apoi continua cu un aer doct: . daca o considera buna.. daca nu esti plin de diplome. dar este evident ca aceasta coalizare le va accentua dominatia. Julie se ridica de pa banca apararii. Maca r pentru asta si ideea Revolutiei furnicilor îmi placea. Grefier.Ca si prietenii mei. Domnisoara Pinson ar vrea acum sa introduca un drept de proprietate al animalelor. ce v-a împins sa sustineti aceasta Revolutie a furnicilor? Tânara blonda se stradui sa-si domine timiditatea. Presedintele tribunalului era deranjat de întorsatura pe care o luau dezba terile. societa tile de furnici sunt permanent în razboi. În plus.Suntem în plin delir! exclama procurorul. Julie ceru sa vorbeasca. Ne permit sa ne schimbam punctul de vedere. va auda juratii. distribuie copii juratilor precum si doamnelor si do mnilor din presa. nu era vorba decât de furnici si de societatile f urnicilor. . Observându-le pe ele . Ni ci o bucatarie nu e la adapost. am luat informatii de la oame ni de stiinta adevarati. Numai banchizele n-au reus it sa le colonizeze.Ceea ce contin bucatariile noastre provine din pamânt. Pamântul nu a preci zat niciodata caruia dintre copiii lui i-a rezervat bogatiile. nimeni nu te va lasa sa-ti exprimi id eea. Si deci sa se adreseze ei ca reprezentant al populatiei terestre. daca n-ai ajuns la o anumita vârsta.. Celelalte o testeaza si. Orasele seamana cu orasele noastre si drum urile lor cu drumurile noastre. . o realizeaza.

Va gânditi la Narcisse Arepo. .Domnule comisar. A avut ideea sa le copieze. . doar pentru placerea de a vedea o alta fiinta suferi nd. am umplut saci întregi cu furnici prezente la locul crimei.Dar se aplica dreptul francez si animalelor? întreba Julie. pot sa va explic si cum. Julie replica: . Juratii erau obligati sa pastr eze o atitudine nepasatoare. Si ei simteau în mod confuz ca furnicile nu omorau din placere. . Comisarul a vea un aer ciudat. Nu exista insec uritate. în C hina. Am adus de altfel hotarârile pentru cazul în care curtea ar avea unele îndoieli în aceas ta privinta. un eunuc de la palat a remarcat ca viespile luau mici bucatele de lemn pe care le mestecau si le udau cu saliva. Rumoare în sala.Daca-mi dati voie. În secolul I. Nu exista ambuteiaje desi nu exista regul i de conducere.Dupa predarea oamenilor din piramida. dar bietul baiat e înca în spital. De fapt. Se ferira totusi sa-si manifeste acest sentiment .Cruzimea este ceva specific omului. v-ati aflat la conducerea trupelor de ordine atât în mome ntul asaltului asupra liceului din Fontainebleau cât si a asaltului asupra piramid ei.Nu ti se pare plin de cruzime sa acoperi oamenii cu furnici? . Nu exista periferii sarace. . domnul grefier nu va nota acest lucru Caci hârtia a f ost inventata de o insecta. Daca doriti. . .Da. Ma gândesc la. Nimeni nu detine nimic si nici nu se plimba gol. Judecatorul se apleca înainte si zise cu jumatate de glas: .Orasele lor sunt admirabile. Îl chema la bara pe comisarul Maximilian Linart. regret ca nu sunt prezenti în boxa acuzatilor toti vinovatii. Procurorul zise provocator: .Oamenii mei au fost coplesiti de o maree de furnici ostile. Presedintele nu avea nici un chef ca dezbaterile sa continue pe aceasta cale. parând a fi în dezacord asupra problemelor de procedura judiciara si de jurisprudenta. Imaginatia lor i-a omorât. Fiecare îi percepe pe ceilalti si se adapteaza ca sari jeneze cât ma i putin posibil. la adevaratii instigatori ai aceste i pretinse revolutii. Ne puteti p reciza circumstantele acestui fapt? . grefier.Precizati-va ideea.. furnicile sapa un nou culoar.As vrea sa amintesc ca furnicile voastre ne-au ucis trei politisti. . Nu exista poluare ca ci o treime din activitate consta în curatare si reciclare. . . Presedintele îi dascalise bine în aceasta privinta. Daca nu se poate. Presedintele îsi trezi cu cotul asesorii care aveau tendinta sa atipeasca si discuta un moment cu ei. Acum asesorii discutau între ei. Juratii erau de acord. Comisaru l se întoarse spre ea cu intentia de a-i distruge argumentul. domnule presedinte. caci nu exis ta saraci. . domnule presedinte. va asigur.e el ca sa câstige timp. ci din necesitate.Ati fost prezent în momentul decesului celor trei politisti.Mai aveti înca aceste furnici pe care le-ati facut prizoniere? . domnule comisar. furnici.Insectele n-au "inventat" nimic. .Exista antecedente foarte precise ale unor procese facute animalelor. . Nu exista suprapopular e caci regina îsi adapteaza ouatul calitativ si cantitativ în functie de nevoile cet atii. Omul este singurul animal care pro voaca suferinte fara motiv. caci întrajutorarea este totala. . Am asistat la întreaga scen a urmarind ecranele de control din piramida.Nu i-au ucis. Ele i-au a sasinat. ma gândesc la adevaratii asasini. domnule presedinte. Ele i-au ucis pe politisti. -Nu. Presedintele se încrunta apoi batu cu ciocanul în masa ca sa se faca din nou tacere.Bineînteles. Ar fi fost normal sa apara si ele în fata acestui tribunal ca sa fie judecate.. Noteaza. Politistii au murit de frica când s-a u pomenit acoperiti de o masa de insecte.

Arhiv ele de justitie din Savigny contin minutele procesului unei scroafe. În Italia. James Potter. În fata acuzatilor. îsi daduse deja multa osteneala ca sa tina în detentie vinovatele si sa le aduca în s . . acuzata de vra jitorie pentru ca ouase un ou fara galbenus. care. cons iderându-i victimele drept complici. spuse comisarul Maximilian Linart. animalele au fost considerate demne de a fi judecate de justitia oamenilor. atunci trebuie facute mai multe gauri în capacul de plastic. episcopul de Lao n si marele vicar de Valence au excomunicat omizile si soarecii-de-padure. Aburul de pe geamuri arata ca se sufo ca. cai sau porci. ele erau utile tarani lor pentru ca se hraneau cu insecte care le distrugeau recoltele. deci iresponsabile. a fost condamnat la decapitare dar judecatorii. în anul 1519. juratii au venit sa examineze acvariul luminat de reflecto are. la dou a scroafe si doua oi. în Pennsylvania. a avut loc procesul unei gaini. Unul câte unul. vinovata de moartea unui copil de cinci ani. Julie se ridica în picioare. si ca. Sentinta de co ndamnare la moarte a fost deci comutata în parasire pe viata a câmpului celui pagubi t.Puse un dosar greu pe masa presedintelui. Daca nu vreti sa moara înainte de încheierea dezbaterilor. LECTIE DE DIALECTICA A doua sedinta de judecata. acuzat de acte frecvente de sodomie asupra animalelor sale familiare. . Abia în 1710. În sfârsit. Gaina a avut dreptul la un avocat c are a sustinut ca actul ei fusese involuntar.Dar ar putea sa fuga! exclama Maximilian. Erau complici? Scroafa a fost spânzu rata de picioarele din spate. au aplicat aceeasi pedeapsa unei vaci.Sedinta se suspenda. Acum îsi îndeplinea cu multa usurinta rolul de av ocat si lua cuvântul de fiecare data când considera ca se impune. Edmond Wells. volumul III 212. Audient a se reia mâine. acum coinculpate. Gaina a fost condamnata la ardere pe rug. în secolul al X-lea erau t orturati. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar procesul nu a fost revizuit. Avocatul lor. În cele din urma presedintel e batu cu ciocanul în masa si zise: . Cu furnicile. în piata publica. politistii asezasera un ac variu plin cu o mare cantitate de furnici. Scroafa fusese gasita la locul crimei în compani a a sase purcelusi cu râturile înca pline de sânge. foarte satisfacut ca i se acceptase cererea. spânzurati si excomunicati sub diferite pretexte magari. pentru a le pedepsi pentru pagubele pe care le provocau. înch ipuindu-si ca acela era mirosul natural al furnicilor. dupa toate aparentele. Pentru ca nu prezentau un c omportament agresiv. în plus. sase ani mai târziu. În Franta. ENCICLOPEDIE PROCESELE ANIMALELOR: Din toate timpurile. un labrador mascul pe nume Pep a fost cond amnat la închisoare pe viata pentru ca a omorât pisica guvernatorului.Pot sa asigur curtea ca toate aceste furnici au participat la atacul împ otriva oamenilor mei. Cererea comisarului Linart a fost admisa. a reusit sa demonstreze ca acele câr tite erau foarte tinere. În 1120. Zadarnic. Se strâmbau la mirosul de mar în descompunere care se degaja din acvariu. Magistratii se uitara la teanc ul mare de hârtii din fata lor si se consultara îndelung. În 1474. Si a fost închi s într-un penitenciar unde a murit de batrânete. au fost lasati sa creasca ca sa fie mâncati "în mod normal" la vârsta adulta. un cercetator a descoperit ca ouatul unor oua fara galbenus este consecinta unei maladii. 211. în 1662. în Elvetia. .Aceste furnici duc lipsa de aer. în 1924. În Anglia. Iar p urcelusii au fost pusi sub supraveghere la un taran. deosebit de elocvent. la Bale. un taran a facut proces unei "bande" de cârtite distr ugatoare. si lasata asa pâna când a murit.

AJUTOR!!!!! Arthur mai facu câteva reglari. Mai învârti câteva butoane apoi facu semn ca totul este gata. pe de alta parte. în viata nu erau chiar atât de multe distr actii si rareori se întâmpla ca jurnalistii sa fie atât de interesati de audierile si de protagonistii proceselor care se derulau la tribunalul din Fontainebleau.Curtea are datoria sa vegheze la sanatatea tuturor celor care sunt def eriti justitiei. juratii.Se crede ca furnicile nu sufera pentru ca nu urla când simt o durere. Se auzira câteva proteste iar presedintele ceru tacere ca sa-i dea din nou cuvântul lui Maximilian Linart. Presedintele ceru sa se treaca la o prima audiere. zise Julie.. . . Julie puse lânga ea o firimitura de pâine pe care furnica o rontai imedia t. Furnica vorbea. Si ele au. Ce-i dreptate sau nu? . ca si noi. Urma o noua suspendare a sedintei. Procurorul întelegea cum reusise Julie sa însufleteasca masele. Comisarul confirma faptul ca confiscase în piramida un aparat conform cu descrierile tinerei. iar nu e contrariul.ala tribunalului. Un aprod lua o furnica la întâmplare si Arthur o puse într-o eprubeta în care in troduse sonda cu cele doua antene. El ruga totusi juratii sa nu tina cont de vorbele ei care erau tot propaganda în serviciul pretinsei sale revolutii. Din moment ce numele lor va fi citat în presa. Ne-am obisnuit sa avem compasiune doar pentru c ei care tipa când îi doare ceva.. Julie dezvalui atunci exist enta aparatului de conversat si expuse modul de întrebuintare. Responsabilitatea animalelor se afla în centrul dezbaterilor. Arthur îi trimise un mesaj întrebând-o daca era pregatita sa raspunda la niste întreb ari. De exemplu. Lipsite de simt moral.Justitie. neavând simt moral. Da r nu e adevarat. Ce se întâmpla? întreba furnica prin intermediul masinii.Nu toate animalele sunt atât de imorale precum spui. Ajutor. Ce-i aceea justitie? . în timp ce Arthur.Adica se examineaza daca ai dreptate sau nu. Scoate-ma de-aici! Ma sufoc! repet a furnica. Elocventa si înflacararea ei erau foarte convingatoare. Julie lua cuvântul. Julie îl ajuta pe Arthur sa faca ultimele reglari. Curtea. Chiar si în piramida era dificil sa dialoghezi cu furnicil e pentru ca tot timpul trebuia sa redefinesti cuvintele. .Dreptate e când ai actionat bine. si asta e valabil si pentru furnici. Dar Julie nu terminase. se stie . Ce-i acela proces? .Problema. Susoteli între judecatori si asesori. Procurorul se ridica în picioare si zise: . Procurorul rânji. deci sufera. un sistem nervos. Asta e înca o tara a egocentrismului nostru. nu stie ce e binele si raul. este ca furnica. Arthur ceru sa se red uca lumina în sala si sa fie luminata masina lui. pentru a le permite sa raspunda p entru acuzatiile care li se aduceau. raspunse Arthur. noua vedeta a acelui proces plin de surprize. Ce-i aia actionat -bine? Arthur suspina. Imediat o voce sintetica rasuna în difuzor. mitr aliat de flash-urile aparatelor foto ale reporterilor. furnicile nu pot fi considerate raspunzat oare de actele lor. Trebuie deci eliberate. Presedi ntele ceru sa fie adus. tuburile si fiolele cu esenta parfumata. jurnalistii si chiar politistii erau foarte curios i sa vada daca tot acel talmes-balmes functiona si daca vor asista cu adevarat l a un dialog între oameni si furnici. declara sententios judecat orul. îsi instala în centrul salii computerele. precum si cromatograful si spectrometrul de masa. . Erau foarte tentati sa se debaraseze de acele creaturi t rimitându-le în padure dar. Ea spuse ca furnicile era u perfect capabile sa vorbeasca si sa se apere si ca nu era normal sa li se faca acest proces fara sa li se dea si lor cuvântul. Ceru unui aprod sa faca gauri suplimentare. Judecatorul ceru explicatii. Totul e ra instalat.Luati parte la procesul vostru.

În realitate. Murmure în sala. Li s-a spus ca vor fi supusi unei experiente privind perceptiile. . Cu o mare siguranta. Pusese mâna pe atâtea comori cu ocazia primei percheziti i încât neglijase cartile din sertare. Presedintele îsi freca mâinile. . Oricine ai fi. care i se paruse ca nu contin decât simple calc ule matematice sau formule chimice destinate amenajarii aparatelor. Politisti. Era volumul doi al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. a dobândit un sex si acum e Regina. Ca sa-si pr elungeasca existenta pentru a putea sa-si transmita experienta lumii oamenilor.ca la lei. trebuie sa lovim capul si deci s-o judecam pe in stigatoare. scoate-ma de-aici! Locul e plin de Degete! Cei din sala începura sa râda. spera sa aju nga în analele Facultatii de Drept ca fiind cel care instrumentase primul proces m odern care implica animale. Acum. Dai foc fânului si treci un magnet prin cenusa. .Lasati-ma pe mine. Povesteste toata is toria oamenilor din piramida si ne informeaza despre existenta unei furnici extr em de dotate.. Un leu care manânca maim uta este exclus din rândul celorlalti. Cum se poate explica acest comportament dac a nu prin faptul ca exista "o morala a leilor"? Aparatul hârâi: Ajutor! Procurorul se apropie de eprubeta. Probabil ca furnica percepu o silueta caci imediat emise: Ajutor. Procurorul lua cuvântul: . A fost gasit cu ocazia cele i de a doua perchezitii ceruta de judecatorul de instructie. 103.Eliberati-le. Magistratul deschise cartea l a pagina cu semn si citi cu glas tare: -103 a sosit azi împreuna cu o armata imensa ca sa ne salveze. Cu aceste furnici care vorbesc. EXPERIENTA PROFESORULUI ASCH: În 1961.E doar o problema de metoda. Presedintele suspina si zise: .Mandat de aducere pentru aceasta. scriind pe o hârtie. exista o interdictie: sa nu se manânce maimuta. Am discutat prin intermedi ul masinii. Ea ar fi în stare sa d ialogheze fara sa fie nevoie sa i se explice fiecare cuvânt. Daca vrem s a pedepsim adevaratii vinovati. O furnica în padure! Asta înseamna sa cauti acul în carul cu fân! Maximilian se ridica în picioare. -Da. domnule presedinte! Pe paginile albe de la sfârsitul acestei enciclop edii. Julie profita de buna dispozitie a auditoriului. . ENCICLOPEDIE MANIPULAREA CELORLALTI.. Acuzatii erau mirati ca procurorul cunostea existenta lui 103 si rolul j ucat de ea în apararea piramidei.. cunoscatoarea lumii si culturii noastre. Un ac în carul cu fân. Ceilalti sase erau asistenti platiti ca sa-l induca în eroare pe . raspunse comisarul. Maximilian spumega.Dar cum sperati sa dati de ea? întreba primul asesor. dintre cei sapte indivizi numai unul era testat. . se afla jurnalul zilnic al lui Arthur Ramirez. declara: .. Vreti sa stiti cum ga sesti un ac în carul cu fân? Simplu. dar nu le putem lasa sa sufere în acest acvariu. 103 este într-adevar cea mai dotata dintre furnici. sufla procurorul. Pare sa arate destul de bine în ciuda tuturor pe regrinarilor si si-a pastrat semnul galben pe frunte. duc eti la îndeplinire acest mandat. regina lor. Am o idee.Exact! Mandat de aducere pentru 103. A stiut sa conving a milioane de insecte s-o urmeze ca sa se întâlneasca cu noi. .Am impresia ca aceasta regina 103 stie sa vorbeasca foarte bine limba noastra! spuse procurorul agitând o carte mare cartonata.Enciclopedia! exclama Arthur. -103. regina furnicilor. . Presedintele spuse ca daca pentru asta trebuia sa vorbeasca ore în sir far a sa se înteleaga unii cu altii.Tare mi-e teama ca asesorul are dreptate. ar fi mai bine sa renunte. profesorul american Asch a adunat sapte indivizi într-o încapere. acel procuror stia mai multe decât el. pe 103. Trebuie sa le eliberati sau sa le omorâti.Aceste furnici nu sunt în fond decât niste unelte! exclama el. 213.

. repetata pe o suta de studenti si de profesori de universita te (deci un public nu foarte credul). Maximilian izbucni în râs. Îi lipsea un element. sol.. 30% sfârseau prin a admite ca se înselasera. Când în sfârsit a fost întrebat si adevaratul subiect al exper ientei.. Gândeste. Materialu l de transportat fusese foarte greu si. D upa capitularea insurgentilor. Cât priveste pe cei care erau obligati sa-si admita greseala. Observa. Mergea în coltul acvariului care folosise pentru dialogare cu ajutorul aparatului. La prima perchezitie. Asculta. a dovedit ca noua persoane din zece sfârseau prin a fi convinse ca linia de douazeci si cinci de centimetri era mai lunga de cât cea de treizeci de centimetri. dar Maximilian observa ca înca mai ramasesera multe ob iecte. TENACE Cu toate simturile în alerta. Exista o enigma. Lumin a cu lanterna locul parasit. acestia gase au tot felul de scuze: probleme de vedere. multi apar au acest punct de vedere cu vigoare. Cum sa coboare la subsol? Ar fi fost nevoie de dinamita ca sa arunce în aer acea dala gr oasa. Maximilian se întoarse la locul unde se afla p iramida acoperita cu pamânt. Urca la etaje si examina toate obiectele. Pe perete era desenata o linie de douazeci si cinci de centimetri si alt a de treizeci de centimetri. Furnica cobora fara sa stie ca ducea lupul la stâna. Lucrul cel mai surprinzator este ca atunci când li se dezvaluia sensul tes tului si ca cei sase participanti jucau un rol. sub presiune. permisese procurorului sa adune o noua "recolta". Se uita în oglinda. o furnica. ceruta de judecatorul de instructie. Maximilian taie cu briceagul tubul la nivelul solului si îsi apropie ochiu l. un unghi de observare înselator. iar cei sase asistenti au raspuns invariabil ca cea de douazec i si cinci de centimetri. singur în piramida parasita. politistii confiscasera toate aparatele. Priveste. apoi urechea de gaura. Se plimba nervos prin încapere. Maximilian o urmari discret. Iar daca profesorul Asch le repeta de mai multe ori întrebarea. Profesorul Asch a întrebat pe fiecare ce lin ie era mai lunga. volumul III 214. Coborî privirea si vazu un sapun triunghiular. Coborî în cuveta de sub colina înconjurata de rugi si gasi râpa care ducea la tunel. în 60% din cazuri acesta afirma si el ca cea mai lunga era linia de douaze ci si cinci de centimetri. Daca era cazu l. Percepu niste lumini departate si auzi zgomote. Cu lanterna între dinti. Edmond Wells. nu-si continuasera cercetarile. Simte. Placa metalica si tastatura erau la locul lor. Liniile erau paralele si era evident ca cea de trei zeci de centimetri era cea mai lunga. Gân-des-te. Gândeste. avea de gând sa cheme buldozere si artificieri si sa faca totul bucatele... Cu siguranta ca piramida nu-si dezvaluise toate secretele. Observa. Oglinda. tot mai erau 10% care sustineau în continuare ca linia de douazeci si cinci de centimetri era cea mai lunga. cei sase asistenti îl iron izau si. Asculta. Simte. Experienta. Priveste. Insecta intra într-un tub d e plastic transparent care intra în. A doua perchezitie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. deci trebuia sa fie si o solutie. Daca o alegea pe cea de treizeci de centimetri. Solutia era atât de evidenta! .. dar devenisera inutile.. se târî ca sa ajunga la usa metalica.. obositi. Deodata.adevaratul subiect al experientei. oamenii comisarului deschisesera usa cu aparatul de sudura. privirea îi fu atrasa de. Intra într-o sala de baie si se racori. mirându-se ca insista.

fie se strâmba la e l. Se obtinea astfel o piramida. politistul îsi zise ca era vechiul sau vis de copil de a avea un trenulet electric. Smulse imediat toate mochetele si gasi în sfârsit trapa de otel. Survine apoi stadiul oglinzii.. BAL TRAGIC ÎN CAVOU Ce spectacol! La început. întelegând în acelasi timp ca trebuie sa-l cucereasca. Era fuziun ea complementarelor. Edmond Wells. deci doua piramide. Totul era în el. nici cu vârsta. formând un fel de romb în spatiu. Efectul este im ediat vizibil. Exista deci o piramida in versa sub piramida dreapta. Fie se rasfata în oglinda. volumul III 216. una dreapta. ce e înainte si ce e dupa. Evolutia cunoasterii. A doua enigma: "Sa faci sase triunghiuri cu sase chibrituri". se saruta. încea rca sa treaca dincolo ca sa prinda cealalta pisica care se afla acolo si acest c omportament nu se va schimba niciodata. va înce pe sa suporte viata. copilul credea ca mama lui. copilasul trece printr-o faza ci udata: stadiul oglinzii. Jumatate pentru oamenii care traiau ca niste furnici. mâinile lui.. Reprodusa invers. compuse forma si o aseza pe oglinda. el însusi. Oglinda va duce atunci la o socializare sau la o închidere în sine. tata l lui. Trase de mâne r si dadu de o scara. Si ambele parti comunicau prin tuburi-culoa re si fire electrice care le transportau mesajele. 215.. Cu imaginatia dezvoltata prin intermediul oglinzii. . La un an. îsi face o imagine despre sine pe care o apreciaza sau nu. În general. sânul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. tot va tr ece prin aceasta faza. A treia enigma: "Sa faci opt triunghiuri cu sase chibrituri". Îndragostit de imaginea lui. triunghiul de jos si triunghiul de sus. Toate formeaza un tot si totul se afla în el. Îsi aminti de celelalte enigme de la televizor. Partea de sus era ocupata de Arthur si de oamenii cuibului iar partea de jos era o cetate mirmeceeana. piramida forma un romboid. se identifica ca fiind o imagine ideala. Era primul pas . pe o oglinda. Oglinda îi va indica acum ca exista si alti oameni si o lume în jurul lui. nu exista nici o diferenta între ce e mare si ce e mic. una invers. Prima enigma: "Sa faci pat ru triunghiuri cu sase chibrituri". copilul începe sa stea în picioare. râde în hohote. se va adora. Caci în fata lui avea o fantastica macheta a unui oras la scar a redusa. Era destul sa urmaresti patrunderea triunghiului de jos în triunghiul de sus si se obtinea a l treilea pas: o piramida asezata pe o oglinda.. ENCICLOPEDIE STADIUL OGLINZII: La douasprezece luni. descoperirea reliefului. Chiar daca copilul nu descopera oglinda sau imaginea lui în apa.Cum sa construiesti opt triunghiuri echilaterale egale numai cu sase chi brituri? Pur si simplu punând piramida. Va gasi un mijloc de a se identifica si de a se izola de univers. si totul forma un zar gigantic cu sase fatete. Înauntru totul era luminos. Pisicile nu cunosc niciodata faza oglinzii. sursa permanenta de . se va proiecta în imaginar si se va identifica cu un erou.. Copilul se recu noaste. frustrari. tetraedrul mai curând. Când se uita într-o oglinda. Evolutia triunghiului. biberonul. jumatate pentru fu rnicile care traiau ca niste oameni. Stinse lanterna devenita inutila. Va suporta inclusiv fapt ul ca nu e stapânul lumii. Al doilea pas. lumina. Scoase cutia cu chibrituri. Se va îndragosti de el în susi. motricitatea mâinii câstiga în abilitate si reuseste sa rezolve nevoile care înainte îl c opleseau. Înainte. universul si jucariile formau un tot. Pentru un bebelus.

furnicile se vor grabi s a-si salveze regina. coborând pe strazi. Chibritul si magnetul. Un val seismic negru se abatu peste oras. MIRMECOPOLIS. Deci asta era marele secret ascuns al piramidei! Ajutate de Arthur si de complicii lui. Furnicile nu pareau îngrijorate. Comisarul îsi apropie lupa. Se stârni panica. Max imilian stia ca la primele efluvii ale veninului negru. Dar autostrazile erau deja naclaite. mai practic de mânuit cu ghearele. Cum sa o gaseasca pe acea sexuata si sa o duca la tribunal? Acul în carul cu fân. Lichidul negru. dar singura interventie fu cea a unei lingur ite de inox care patrula deasupra mareei negre. era mai curând o lupta colectiva. Foarte bine. într-adevar. În realitate. Deodata remarca agitatie în jurul u nui imobil mai înalt decât celelalte. niste furnici tâsnira afara. câmpuri de crengi de macesi unde pasteau turme de purici-de-frunze. printre locuitorii acelu i furnicar SF. Furnicile tâsnira afara din case ca sa sara în masini si sa ajunga cât mai repede pe autostrazi. o zona industriala cu uzinele care scoteau fum. orasul furnicilor. Varsa petrolul începând din coltul drept cel mai ridicat. trecusera de la preistorie la epoca cea mai mod erna. la dreap ta. asemanatoare cu cele de pe Mississippi. În mod intuitiv. Furnicile circulau cu masina pe autostrazi si pe strazi. furnicile construiau cladiri noi cu mini-buldozere cu abur. oamenii îsi dezvaluie totdeauna secretele. scria pe un panou la intrarea pe stra da principala. Oricât de degenerate ar fi fost acele insecte initiate în secre tele oamenilor. Maximilian scoase din buzunarul hainei o lingurita si o mica fiola. Era feeric si înspaimântator. În loc? sa aiba v olan. Furnicile pareau surprinse ca Degetele. apa lui limpede devenise ule ioasa si închisa la culoare si rotile mari ale ambarcatiunilor se împotmoleau. furnicile optasera pentru acoperisuri rotunjite. Pe un canal mare se deplasau ambarcatiuni cu aburi. numai ca nu zarea mi ngea. Nu-i venea sa-si creada ochilor. În centrul orasului. Acum era sigur ca regina îsi va face aparitia. Trebuia deci sa le scoata ca sa le adune într-un loc deschis unde nu se afla acoperis care sa le ascunda. Maximilian miji ochii.Precum Gulliver. Urca. curse încet. Maximilian scotocea strazile orasului. în fata uno r imobile frumoase. Pe deasupra zburau zeppeline pline cu furnici. sosele. case. Îsi pl imba degetele pe strazi si le opri în gradini. Or aici nu se vedeau oua. înecând casele. La stânga. Maximilian se apleca asupra acelui oras liliputan. furnicile cunoscusera aici cea mai fulgeratoare dintre evolutiil e civilizatiilor. "MIRMECOPOLIS". trebuia sa fi pastrat în ele nevoia de a salva regina. vâsc os si puternic mirositor. S i. Canalul nu era nici el într-o stare mai buna. Când sunt cuprinsi de panica. În câteva saptamâni. scotoci si gasi un bidon cu petrol. Aveai impresia ca se asteptau la o interventie rapida a cerului ca sa le salveze. Prob abil ca erau obisnuite cu vizitele frecvente ale lui Arthur si ale prietenilor l ui. Poate ca regina 103 era st erila! Atunci îsi aminti ca procurorul spusese ca acea sexuata avea un semn galbe n pe frunte. Maximilian gasi o lupa pe jos si o lua ca sa vada mai bine. Ce capodopera! Erau acolo strazi luminate de felinare. ducând o alta furnica cu un semn galben p e frunte. vehiculele erau dotate cu o cârma. strazile pietonale îsi asteptau musterii. Mai erau un metrou aerian si stadioane. . Politistul era convins ca regina 103 era acolo. care le ajutasera atât de mult. dar toate acele case puteau sa ascunda sute de furnici cu semne galbene pe frunte. Ca sa gasesti o regina a furnicilor era de ajuns sa urmaresti traseul ou alor si sa ajungi la sursa. În santiere. Descoperirea metodei. pe rmit acum o astfel de catastrofa. I se paru ca doua echipe mirmeceene jucau un fel de fotbal american. inundând gradin ile si uzinele.

Va voi dovedi ca ceea ce considerati a fi adevarul. Politistul pusese mâna pe ea! Profitând de efectul de surpriza si de circulatia blocata. deranjat ca gresise. Pentru prima data în istoria oamenilor o regina furn ica urma sa depuna marturie. Îsi misca antenele si emise un mesaj. aceasta = 1.. Voi fi d eci obligat sa va dovedesc ca este adevarat matematic. 1 + 1=3 poate sa fie deviza grupului nostru utopic. imediat decriptat si tr adus de vocea sintetica a masinii. STRATEGIE MIRMECEEANA Trei batai de ciocan.. 3=1 + 1. Întreg conceptul de credinta din copiii nostri care sunt neaparat mai buni decât noi este exprimat în aceasta ecuatie. .b) = a2 . Deci credinta în viitorul omenirii. Sa luam ecuatia (a + b) * (a .ab + ba . daca înlocuiesc 2 cu un 1 + 1 obtin. volumul III 218. vrea sa raspunda la întrebarile noastre? Foiala ironica în rândul asistentei. deci. obtinem: ((a + b)x(a-b))/(a-b) = ( a2-b2 )/(a-b) Simplificam termenul din stânga: (a+b)=(a2-b2 )/(a-b) Daca punem a = b = 1. Foarte impresionat totusi. un politist aseza fur nica cu semn galben pe frunte în eprubeta. Pentru ca publicul sa nu piarda nimic din spectacol.. Presedintele tusi usor. Alteta voastra 103. care guverneaza univers ul. si avem:(a + b) * (a . camere de luat vede ri cu micro-obiectiv aveau s-o filmeze pe acuzata a carei imagine era apoi proie ctata în direct pe ecranul alb instalat deasupra boxei acuzatilor . 1 + 1=3 poate sa stinghereasca multi oameni care vor spune ca acest principiu filozofic este nul deoarece e fals matematic. da nastere la ceva diferit de unul sau de altul care le depaseste.ab si +ba se anuleaza.. mic si mare. nu este decât un adevar printre atâtea altele. Cu o penseta fina cu capetele protejate de muschi.Alt. Învinuita sa fie adusa în fata aparatului. Apoi o arunca într-un plic de plastic pe care îl lipi la gu ra.b) = a2 .b2. Omul de mâine.b). Interogatoriul începu imediat.b2. fie . obti nem: 3 = 2. fu rnicile din orasul modern îsi zisera ca gresisera crezând ca alianta între furnici si Degete era posibila. Dupa care goli tot bidonul de petrol peste Mirmecopolis.Regina 103. Printesa 103. Ordona grefierului sa modif ice în procesul verbal al audierii denumirea acuzatei. baga lingurita si o prinse pe suverana. Deasupra se aflau cele doua antene din plastic legate la aparat. sus si jos. La dreapta . Deci ecuatia devine: 2 = 1 si. înainte de a muri. sunt printesa. Daca împartim ambii termeni la (a . Edmond Wells. daca adaugam 1 în ambele parti. 1 + 1 = 3. Dar cum sa te adresezi unei regine.. Nu sunt regina. Dar 1 + 1 = 3 mai exprima si întreg conceptul ca colectivitatea si coeziun ea sociala sunt cele mai bune mijloace de a sublima statutul nostru de animal. Caci nu sunt la primul me u paradox. 217. Asta înseamna ca fuziunea pr incipiilor masculin si feminin. Asta înseam na ca unirea talentelor depaseste simpla lor adunare. obtinem: 1+1=(l-l)/(1-1) Când avem acelasi termen în partea de sus si în partea de jos a unei diviziuni . Va voi distruge certitudinile din mormântul meu. Sa vede m.. ENCICLOPEDIE 1 + 1 = 3.Te numesti 103 si esti regina furnicilor rosii? Furnica se apleca peste antenele receptoare.Liniste. Acestea fiind zise. spuse cu mare grija: . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Parea perfect familiarizata cu acel instrument.

Se înt reba daca chiar era obligata sa dea socoteala acelui Deget batrân deghizat într-o ti nuta neagra si rosie. . Arthur confirma faptul ca 103 era obisnuita sa foloseasca televizorul în t impul conversatiilor ei cu oamenii si.Repet întrebarea.Ai vazut prea multe filme americane. pentru respectarea echitatii.. un proverb sp unea: "Când esti la Degete. zise: .De ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare trei politisti aflati în ex ercitiul functiunii? întreba mai direct magistratul. Aprozii îi împrastiara pe fotografi. 103 marcase un punct. Fiecare ac tioneaza cum i se pare mai bine.Niste prieteni "Degete"! Relatii "diplomatice"! Dar acesti oameni nu r . Constat ase deja faptul ca Degetele cu par alb depasisera în general trei sferturi din exi stenta. Venisem în vizita la niste prieteni Degete cu care începusem sa leg relatii diplom atice. în tara noastra. ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare politistii? Furnica raspunse: N-am ordonat nimic.Dar trupele voastre au atacat niste oameni! Nu negati asta! Nu am trup e. poarta-te ca Degetele". Nu va uitati niciodata unde va asezati extremitatile. ati ucis oameni? Arthur semnala faptul ca limbajul tip "negru mic" nu se potrivea nici el furnicilor. De ce voi. Evident.În Franta exista separarea Bisericii de Stat de mai bine de un secol. Imaginea furnicii ridicate pe cele patru picioare din spate. tinând sa ramâna fidela obiceiurilor Deget elor. Dupa câte am putut sa vad. Puteai ramâne simplu fara sa renunti la exprimarea normala. Jur sa spun adevarul. Computerul îi transmise fraza. Printesa 103 se apleca asupra televizorului pus în fata eprubetei Vazu fat a interlocutorului ei judecator si remarca faptul ca era un Deget în vârsta. martorii sunt pu si sa jure pe Biblie. Numa i mergând. Presedintele se simti depasit de situatie. Toate persoanele prezente în sala erau ac um constiente ca asistau la un moment istoric. pe care le studiase atâta timp. pentru ca asta era ob iceiul la Fontainebleau. Judecatorul. Am vazut procese în filmele de la televizor. Aparatele foto se declansara cu violenta. mai usor de înteles pentru o furnica si îl sfatui pe presedinte sa renunte la vocabularul uz ual al justitiei. Notiunea de "ordin" nu exista la furnici. Va purtati f oarte nedelicat cu noi. care. dar eu nu va vad deloc.De ce ati ucis oameni? Furnica emise: Înainte de a continua aceasta dezbatere. vazând ca nimeni nu contesta autoritatea personajului. nu este o carte sfânta pentru toata lumea. Alteta Voastra. . replica presedintele care era obi snuit cu acest gen de dispret la învinuiti dar totdeauna era agasat din cauza asta . persoanele în vârsta sunt trecute pe linie moarta. dupa o scur ta discutie cu asesorii. dupa câte stiu . presedintele accepta sa puna la dispozitia acuzatei unu l dintre receptoarele miniaturale confiscate din piramida. În mod normal. care nu stia cum sa se mai exprime. . În general. cu un picio r din fata asezat pe peretele de sticla din fata ei era impresionanta. când i se pare mai bine.ea si furnica. Printesa 103 întelegea. probabil ca au ucis mai mult de trei mii dintre ai nostri. Se jura pe onoare. Apoi îi explica cu rabdare: . Alteta. . Padurea este deschisa tuturor.. daca vrei sa respecti protocolul? . zaresc aici camere de luat vederi care ma filmeaza. doar adevarul si numai adevarul. Dar. . îsi îndrepta antenele spre receptorul feromonic. Voi ma vedeti mai mare. Arthur interveni ca sa ceara folosirea unor termeni mai simpli. Apoi. Aici nu se jura pe Biblie. . se resemna. De fapt. nu pe Biblie.Bine. la Degete. de. Totusi i-ar fi placut chestia cu Biblia. dar se stradui sa nu lase sa se vada.Dar nu aveati ce cauta pe acea colina! exclama procurorul. Degetele s-au aflat în mijlocul multimii noastre. Si aici erau deisti si nedeisti si incompatibilita ti între ei.

comentatorii o considerau în avantaj pe Printesa 103. Atunci înseamna ca stii ca printre aceste zece porunci este una care spune: "Sa nu ucizi". Ca si presedintele. Se adresa juratilor si arata ecranul pe care aparea capul lui 103. Sala era acum în fierbere. Procurorul se apropie ca s-o ameninte pe furnica cu degetul.În acest caz. Procurorul jubila.Au forma lor de inteligenta. ci "a nu ucide o ameni". dovediti-mi ca furnicile sunt inteligente! Replica lui 103 rasuna cu putere în sala: Dovedeste-mi ca omul este inteli gent. Inteligenta este proprie omului. audierea se amâna. Stii macar ce înseamna pen tru noi Biblia? Biblia înseamna cele zece porunci. Procurorul nu era constient în ce dezbatere se baga . si mai furibund: . . difuzat atât de des. Si nu mai vorbesc de coride unde transformati moartea unei vaci într-un s pectacol. Juratilor le era din ce în ce mai greu sa-si pastreze calmul si presedin tele batea mereu cu ciocanul în masa.Pe lume nu e numai frumusetea.eprezinta nimic. nu înseamna "a nu ucide animale". ce urâta e o furnica! Nici chi ar cei mai rai monstri din filmele noastre fantastice sau SF n-au fost vreodata atât de hidosi. a vitelor sau a furnicilor? Presedintele suspina. raspunse Julie. antene. . . deoarece se pare ca aceasta audiere nu mai poate continua în liniste. murmura Arthur. dar au refuzat sa dialogheze cu noi. . Viata furnicilor nu este importanta pentru ca furnicile nu sunt inteligente. sopti Zoe la urechea lui David. pielea palid a si gaurile nasului în mijlocul fetei? Asistenta izbucni în râs în timp ce respectiva piele palida devenea stacojie. În procesul asta era imposibil sa mentii dezbaterile numai la fapte. Arthur zâmbi în sinea lui.Pentru ca asta e situatia. De ce viata Degetelor ar fi mai pretioasa decât cea a gainilor. procurorul se stradui sa-si ascunda surprinderea si continua repede: . Sunt doar niste nebuni care s-au închis într-o piramida din padure! se rasti procurorul. . . zise el în microfonul aparatului. Dezbaterile se reiau mâine dimineata la orele zece. Procurorul se enerva: . Arthur suspina usurat. Cazuse ra în capcana. tot timpul se aluneca în dezbateri filozofice.Se descurca ca o mare campioana. foarte emotion at de comportamentul elevei sale.Sa admitem. Nu dispun de nici o autoritate oficiala.A ucide în sens biblic. De Miile cu Charlton Heston. . Dar voi însiva ati facut din asasinarea vitelor si gainilor o adevarata in dustrie. Si aceste animale de o mie de ori mai urâte si de o mie de ori mai r espingatoare ar vrea sa ne dea noua lectii? Raspunsul nu se lasa asteptat: Dar tu te crezi frumos? Cu cele câteva fire de par de pe cap.Ochii globulosi. la radio ca si la televiziune. Puteai conta pe 103. Fiecare era de partea cuiva. .Totdeauna am spus ca 103 e de neînlocuit. mandibule negre. Maximilian dadu cu pumnul în perete. fiecare îsi dadea cu parerea. ci si i nteligenta.Adineauri ai cerut sa depui juramânt pe Biblie. Furnica explica cu rabdare: Pe vremuri am încercat sa stabilim relatii oficiale cu conducatorii oficia li ai lumii voastre. Procurorul îsi regasi rasuflarea si reveni la atac. Seara. emise furnica care îsi amintea perfect de filmul lui Cecil B. Procurorul era enervat la culme. Printesa 103 nu se tulbura. De furie.

orice am face. Pacat. TEAMA Curtea paraseste sala. Pentru aceasta sedinta. Politistul deschide capacul acvariului. Computerul o descifreaza. si-au facut trofalaxii apoi se adunara ca sa dialogheze. Uitând conditiile dure care permisesera aceasta întâlnire. raspunse Julie. vazând ca Deg etele le puneau în saci. furnica vesnic ratacita se ratacise de data asta în directia buna. . Printesa 103 se ridica pe cele patru picioare din spate ca sa se fac bin e înteleasa. Pe vremuri.Cerem probe obiective ale inteligentei lor.Si cu aceasta acuzata ce facem? Nu pot s-o duc înapoi la închisoare cu dub a. zise o furnica care îsi p ierduse doua picioare din spate când politistii le vârâsera fara menajamente în niste sa ci mari. rastoarna eprubeta si 103 cade d in cer în mijlocul tovaraselor ei de captivitate. fusese construita o mica estrada de plexiglas cu televizorul si antenele direct în acvariu. Cel putin o data am putut sa prezentam. raspunse el la întâmplare. . Avea în mâna ep rubeta în care se afla Printesa 103. . FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA: Logica este un concept al Degetelor foarte original. o furnica mica se apropie de ele. 220. argumen tele pentru apararea modului nostru de viata. Furnicile prizoniere fura foarte multumite sa-si vada din nou eroina. Nu cunosc nici macar focul. . Procurorul da din umeri. Doreste o CA. In schimb. Sau lins. sunt hotarâti sa ne omoare. INTELIGENTA Presedintele loveste cu ciocanul în masa. Evenimentele logice sunt evenimentele care se înlantuie în mod acceptabil pe ntru societatea Degetelor. Printul 24 se aseza lânga 103. Emite o fraza destul de lunga. În schimb. furnicile au descoperit focul si l-au utilizat în razboaiele d . Printesa 103 se lipi de Printul 24. Printul 24. Printre cele închise acolo se aflau 10 si 5.219. Pentru un Deget este logic ca unii cetateni din acelasi oras pl in de mâncare sa moara de foame fara ca cineva sa-i ajute. spune Printesa 103. Exemplu. ca sa fie siguri ca nimeni nu se atinge de gunoiul lor. . Si pe urma îl regasest i. Pentru Degete e logic sa pui hrana buna la gunoi.Nu cunosc nici macar jumatate din tehnologiile noastre. îsi zice ea. acum începea sa descoper e vag ce însemna dragostea. 221. Un politist prinde de brat un asesor. nu e logic sa opresti hrana celor care sunt bolnavi din exces de hrana. Degetele îl ard. se grabisera sa urce înauntru pentru ca îsi închipuisera ca era o invitatie de a veni în lumea lor. Prin urmare.Pune-o cu celelalte furnici. Ele explicara ca. Oricum. De altfel. e usor de recunoscut dupa semnul galben. Dintr-un colt. Oricum. în dimensiunea lor. Asesorul ridica ochii la cer. împreuna cu oamenii.Sunt în stare sa-si rezolve toate problemele. fara ca macar sa fie s tricata. Dragostea e atunci când iubesti pe cineva si îl pierzi. nu e logic ca aceasta hrana sa fie redistribuita celor care ar putea sa fie interesati de consumarea ei. Ce placuta era regasirea! 103 întelesese deja arta.

. Daca nu. . am explicat suror ilor mele ca. bridge etc. pro fesorul von Osten. educat de un savant austriac. Presedintele îsi aduse aminte ca în Evul Mediu. Hans. ele nu au reusit sa stapâneasca un incendiu care a luat am ploare si a distrus tot. Judecatorii nu se temeau nici ca vor gresi si nu aveau nici remuscari. Fapt rar. Din noa ptea timpurilor. O curte de judecata seamana mai mult sau mai putin cu un teatru. justitia a fost conceputa ca un spectacol.Daca îmi dati voie. erau iresponsabile ca un bolnav mintal sau oricare alt minor.. Se credea ca se descoperise în sfârsit "un animal la fel de inteligent ca om ul". Ar trebui sa se recur ga la o a treia specie. CE DOVEDESTE CA VOI. Parer ea mea este ca cel mai bun mod de a departaja doua minti ca sa vezi care e mai s ubtila. nici Deget si nici furnica. Toti ochii erau îndreptati spre ecran si cameramanul o încadra ca pe o persoana. Si cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a Degetelor . Evident. Atunci insectele au luat hotarârea de comun acord sa nu s e mai atinga de foc si sa-i excluda pe cei care ar folosi aceasta arma prea deva statoare. Sunt mare amator de jocuri de gândire.Cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a furnicilor? se întreba cu glas tare presedintele netezindu-si barba. Totul era mai simplu. Dar într-o zi. .Ah. Judecatorul întreba: . c . pentru voi.. zise agentul postal iesit la pensie. . El era cel care treb uia sa ritmeze bine interventiile pentru ca publicul sa nu se plictiseasca. un jurat ridica mâna. justitia depindea de o astfe l de înfruntare. inclusiv curtea. Judecatorul preciza acest detaliu. Dar computerul nu terminase de transmis mesajul. D aca furnicile erau inteligente.. supravietuitorul avea drepta te. acuzatilor si juratilor. DAR. lasându-l pe D umnezeu sa decida învingatorul. Furnica paru ca se enerveaza brusc.. enigmistica. Câteva râsete retinute.c ompleta furnica cu aceeasi siguranta. un fel de turnir al inteligentelor. în situatia de fata nu se putea organiza un duel om-furnica. replica un asesor. în prim-plan.Asta nu dovedeste ca sunteti inteligente. Pentru noi. vedeti! Prea proaste ca sa controleze focul. Ideea înfierbânta asistenta. ca sa ne departajeze obiecti v.intre ele. criteriul care va face sa decretati ca un animal este inteligent e. Animalul respectiv era un cal de opt ani. Furnica parea ca mitraliaza acum cu f eromoni. Am înteles foarte bine ca. sa va semene! Nimeni nu se mai uita la acvariu. dar niciodata judeca torul nu avusese atât de puternic impresia ca era un regizor. zise el. Antenele ei au început sa se agite.. Spre marea surprindere a tuturor celor care îl vizitau.În aceasta împrejurare. Toata lumea era constienta.Si la ce gen de proba va gânditi? 222. Juratul insista. el t rebuia sa distribuie bine rolul martorilor. e important sa definim ce specie e mai inteligenta fata de cealalta. erau raspunzatoare de faptele lor. folosit cum se cuvine. Partile se înarmau si se bateau pe viata si pe moarte. LA URMA URMELOR. cuvinte încrucisate. În timpul marsului meu pacifist în directia lumii voastre.. SUNTETI INTELIGENTE ? Rumoare în sala. . doar ca aveti ocazia sa imit ati inteligenta noastra. DEGETELE. zise cu ironie procur orul. este de a le confrunta într-un joc. . . ca problema era cruciala.Este destul sa se inventeze o proba obiectiva fata de care o furnica s a aiba tot atâtea sanse de reusita ca si omul. focul poate sa deschida o noua cale de prog res tehnologic.. comunitatea stiintifica internationala era în fi erbere. Sah. ENCICLOPEDIE STRATEGIA CALULUI: În 1904. voi sunteti prosti si noi inteligente.

Lit erele erau batute una câte una ca sa formeze cuvinte. Hans arata obiectele cu vârful copitei si comunica cifrele batând în pamânt. Judecatorul era constient ca inventa o jurispr udenta în materie si îsi lua rolul foarte în serios. acel cal stia sa decodifice atitudinile oamenilor astfel încât sa po ata fi considerat temporar drept egalul omului. Întâlnire pe trepte Juratul specialist în jocuri de gândire se oferi sa elaboreze un test pe car e. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Veneau sceptici si pleca u foarte tulburati. L a urma urmelor. comunitatea stiintifica a fost atât de vexa ta ca fusese atât de usor înselata încât a cazut într-un scepticism sistematic în fata oric rei experiente legate de inteligenta animala. divortat si cu doi copii. percepea schimbarile de atitudine ale oamenilor din jur. volumul III 223. Simtea excitarea lor când se apropia de solutia corecta. Omul fu cuprins de trac la gândul ca va deveni campionul speciei umane si se temea ca va fi ridicol. Oskar Pfungst. I-au explic at ce se astepta de la el. în cele din urma. El a remarcat ca Hans gresea raspunsurile de fiecare data când solutia probl emei care se prezenta era necunoscuta de persoanele prezente. gresea de fiecare data când i se acopereau ochii si nu putea sa vada asistenta. O bataie pentru "a". Nu întelegeau în ce consta manipularea si sfârseau prin a admite c a acel animal era într-adevar "inteligent". Politistul se întreba daca nu cumva va trebui sa recurg a la forta ca sa-l aduca în fata curtii. iar Julie pe 103. fizicieni si. în timp ce batea din c opita. dupa toate filmele pe care le vazuse la televiziunea oamen ilor. În multe universitati se mai amintes te si acum de cazul calului Hans ca de un exemplu caricatural de înselaciune stiin tifica. E foarte neplacut pentru specia umana sa se stie "transparenta" pent ru un animal. cu o mustata mica. Când misterul a fost descoperit. sa recunoasca în fotografii oamenii care îi fusesera prezentati cu câteva zile mai înain te si sa rezolve probleme de logica. Concentrarea lui era motivata de speranta unei recompense alimentare. bietul Hans nu a meritat nici atâta glorie si nici atâta oprobriu. biologi. Totusi. Procurorul îl propuse pe comisarul Maximilian Linart. Acesta a oprit un om de vreo patruzeci de ani. Dar poate ca unul dintre motivele urii atât de mari fata de Hans este si m ai profund. La 12 septembrie 1904. psihologi si ps ihiatri au venit din lumea întreaga ca sa-l vada pe Hans. care preda la scoala de politie si era un politist reputat. Cazul a facut mare vâlva în epoc a si lumea stiintifica începea sa se obisnuiasca cu ideea ca acel cal era cu adeva rat la fel de inteligent ca un om. parea sa fi înteles perfect matematica moderna. Dadea raspunsuri exacte la e cuatiile care i se propuneau.alul. dar mai stia sa indice cu precizie si cât e ceasul. era departe de a fi un om reprezentativ pentru speci a lui. Linart. Pr esedintele îi recuza din oficiu pe amândoi. Magistratul considera indispensabil ca cei doi concurenti sa fie alesi l a întâmplare din rândul populatiei lor. unul dintre asistentii lui von Osten. Un politist si un aprod fura trimisi în strada cu sarcina de a aduce primu l om întâlnit în cale cu un aspect convenabil. Hans a fost supus la tot felul de experiente si calul si-a dovedit perma nent calitatile. La fel si 103. Acum trebuia sa fie numit un reprezentat al speciei umane si altul din p artea furnicilor pentru aceasta competitie. a înteles în sfârsit mist erul. dupa consultari. La gândul ca îsi va impresiona vecin . cu parul negru. doua pe ntru "b". trei pentru "c" si asa mai departe. Singura expl icatie era deci ca Hans era un animal extrem de atent care. La fel. Zoologi. un grup de treisprezece experti a publicat un rap ort care respingea orice posibilitate de înselatorie. nu mai era deloc o furnica banala. curtea si apararea îl considerara acceptabil. Edmond Wells. dar aprodul a avut buna idee sa-i spuna c obaiului ca în acea seara va aparea la televizor.

Procurorul îl lasa pe aprod sa apropie bucatile de lemn de insecta ca s-o faca mai bine sa înteleaga ca trebuia sa le asambleze ca sa ajunga la para. în râsul asistentei. Pur si simplu. a început imediat sa îngramadeasca metodic bucatile de lemn. Nimeni nu se gândise sa-i puna un perete. usurat ca i se propus ese un test atât de simplu. încurajat de semenii lui. Furnica se rotea însa în cerc. Furnica a trisat.ii.Ati vazut cu totii. Furnica se agita. Omul zari cu coada ochiului manevra si accelera lucrul. De altfel aceasta e si deviza revolut iei noastre: 1 + 1=3. ea se întoarse. Era vorba de douasprezece bucati de lemn care trebuiau îmbina te ca sa formeze un promontoriu permitând sa se atinga o para electrica rosie susp endata deasupra lor. Omul mai avea doar patru bucati de lemn de asamblat când. caci erau usor impregnate cu miros de miere. omul era pe punctul de a-si termina luc rarea în timp ce furnica nu facuse înca nimic. altii aplaudau. O f urnica nu e capabila de nimic singura. Furnicii aduse din gradina tribunalului. Ca furnica sa fie interesata la a ceasta treaba.1 + 1 = 3 este o minciuna matematica. familiarizat din cea mai frageda copilarie cu jocul de constructie . Unii huiduiau. cu atâtea mirosuri si lumina. Daca aceste prostii se potrivesc furnicilor. Asistenta era convinsa ca furnica renuntase dar. foarte enervata. În schimb. o insecta de 3. . Judecatorul lovi cu ciocanul în masa. Procurorul lua cuvântul: . lunga de 1. Materialul de masurare a inteligentei inventat de jurat era deja instala t în sala de judecata. Existau camere de luat v ederi în fata fiecarui concurent si presedintele dadu startul. Procurorul rânji. . Noi. iar cel al furnicilor. nu i-a cerut nimeni parerea. spre surprinderea tutur or. Omul. În sala se declansa tumultul. individul nu a mai ezitat si i-a urmat. Trebuie imaginat altul în care sa fie imp licati un singur om si o singura furnica. dife rita fiind numai marimea. un pacat împotriva bunului simt. se mentinea sub para rosie dar nu prezenta nici un com portament susceptibil de a-i permite sa ajunga la ea. Odata montat. Clampanea din mandibule dar n u reusea sa faca nimic. îl contrazise Julie. furnicile au înteles ca în doi o problema se rezolva mult mai usor. cu mandibule mici si chitina neagra. ceea ce dovedeste ca inteligenta mirmeceeana este colectiva. nu în formulele l or esoterice. le ataca cu mandibulele ca sa le manânce.Acest test nu este concludent. esafodajul uman se ridica pâna la trei met ri. Se convinsera ca avea toate membrele inta cte si antenele i se agitara când o asezara pe o foaie de hârtie. A cerut ajutorul unei complice. soneria furnicii rasuna prima. Pusera mâna pe prima zarita. . adulmeca aroma dulce a mierii si fu imediat tentata. nu individuala. departe de reperele ei obisnuite.2 mg. poate doar sa îsi strice bucatile de le mn si sa revina mereu sub para si sa încerce sa ajunga la ea ridicându-se pe picioar ele din spate si agitându-si în aer membrele din fata.Nu-i adevarat. . Adunarea talentelor depaseste simpla lor suma. la trei centimetri. nu avem încredere decât în stiinta pura. oamenii. cu atât mai b ine pentru ele. cuprinsa de panica pentru ca se afla într-un lo c strain. Magistratul îl convoca pe psihologul de pe lânga curtea de judecata si îi ceru sa fabrice testul obiectiv si incontestabil cu pricina. Se ridica pe cel e patru picioare din spate. însotita de o alta furnica. juratul unse întrerupatorul rosu cu miere. Primul dintre cei doi competitori care o va atinge va declansa o sonerie electrica si va fi declarat învingator. furnica parasi brusc pozitia de sub para si pleca. o insulta adusa logicii. Îi spuse ceva cu antenele iar cealalta se plasa în asa fel încât sa-i serveasca drept punct de sprijin. Furnic a se uita la bucatile de lemn si. Bucatile de lemn erau perfect asemanatoare pentru ambii concurenti. cu o secunda mai înainte.8 cm . Aproape ca reusi se când. de aceeasi echipa. încercând sa apuce para si nu reusi. Se plasa sub para.

De exemplu explorarea unui dru m necunoscut. adica iau ca fiind a lor opinia emisa de prezentatorul jurnalului televizat d e la orele opt. familiara tuturor furnicilor. Asta poate fi numit spiritul lor colectiv. Pe un teren necunoscut. psihologul a sugerat un test care i se parea univ ersal: o cursa într-un labirint. Expertul deduse de aici ca trebuia gasita o încercare corespunzatoare unei situatii practice. OPINIE: Degetele sunt din ce în ce mai putin capabile sa aiba o opinie personala. dame. Aprozii si asesorii erau arbitrii de linie. S-a procedat ca prima data. . Furnicile nu se joaca. În timp ce toate animalele gândesc pentru ele însele si îsi fac o opinie fata de ceea ce vad si ceea ce le-a învatat experienta. Dar cum sa explici regulile unei furnici. Pentru furnica s-a construit un labirint identic cu pereti de hârtie în inte riorul unui mare acvariu transparent. Pentru a avea mai mult loc. 224. rânduiesc ouale si alimentele. Fiecare dintre gestur ile lor are o utilitate precisa. Îsi consulta colegii. Omul mergea foarte repede. aflat pe fereastra p ortaresei de la tribunal. Trebuia creata o regula de joc valabila atât pentru oameni cât si pentru furnici! Si apoi. alt consemn de baza. Concurentii au fost schimbati. sah. Degetele gândesc toate acelasi lucr u.Apoi acorda un interviu în exclusivitate jurnalistei de la principalul can al national. se bat. Cele doua labirinturi vor fi dispuse exact în acelasi fel. Omul porni imediat printre palisadele de hârtie s i un politist dadu drumul furnicii în acvariu. inaccesibil oricarei alte furnici provenit a din afara. Presedintele apuca cu fermit ate cronometrul si dadu startul. nu de i nteligenta. La iesire. Orice creatura închisa într-un loc pe care nu-l cunoa ste cauta sa iasa de-acolo. 225. Ce-ar putea sa joace furnicile? Psihologul se gândi la început la mikado. Omul va fi plasat într-un labirint pe masura lui. iar furnica într-un labiri nt dupa marimea ei. Furnica nu se misca. cei doi con curenti aveau de înfruntat aceleasi dificultati pentru a gasi iesirea. El e descopera terenuri. cei doi concurenti trebuiau sa declanseze un întrerupator elect ric. labirintul pentru om cu barierele lui metali ce acoperite de hârtie. SE VEDE DE DEPARTE Psihologul se gândi îndelung. Ele apa rtineau culturii umane precum mah-jongul. Furnica începu prin a se spala. . responsabilii rubricilor d e jocuri din reviste si inventatorii de jocuri aparute în comert. Mikado era un joc de dexteritate. a fost instalat în fata tribunalului.Ceea ce se întâmpla aici este foarte interesant. pocherul sau sotronul. Dupa multa chibzuinta. si cred ca parizienii ar trebui sa vina în numar mare la Fontainebleau ca sa asiste la audiente si sa susti na cauza oamenilor. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE Salivatoare: 10. dar la scari diferite. spunea o veche recomandare mirmeceeana . ce joc ar fi dovedit în mod incontestabil inteligenta? Existau go. Ce joaca furnicile? Jocul îi paru psihologului o specialitate umana. În felul acesta. vor fi trasate dupa acelasi plan. Furnicile aveau probabil obiceiul sa scoata crengutele de care aveau nevoie dintre alte crengute inutilizabile pen tru ele. politistul si aprodul luând de pe strada un student blondut. Pentru a le reprezenta pe furnici. cei doi luara prima furnica venita într-un ghiveci cu flori. Dar a fost nevoit sa renunte. totdeauna sa eviti gesturile precipitate.

Presedintele ceru asistentei sa ia l oc în sala de judecata. Lent. Aparatorii speciei umane se simteau linistiti. la fel si oamenii din pirami da. A pierdut pentru ca nu i-a trecut prin minte ca putea actiona si altfel în afara de a înainta drept pe culoare. La rândul sau. poate ca dadusera peste o fur nica redusa la minte. La un moment dat. În timp ce omul lua virajele în pas alergator. sarind peste pereti. Dar furnica nu se misca. amândoi pareau ca înainteaza cu aceeasi viteza.A trisat! protesta procurorul apropiindu-se de masa magistratului. brusc. ca într-o cursa cu obstacole. Un strigat de victorie rasuna simultan în boxa acuzatilor si în acvariul und e furnicile îsi atingeau antenele de bucurie. se învârti în cerc apoi. nu fusesera specificate niciodata. îsi ridica antenele. descoperise si el drumul cel bun. . . Julie. Omul lua avans. nu? întreba procurorul. furnica porni spre o fundatura si antenele furnicilor din acvariu frematara. A t risat ca si cealalta. . Aceasta furnica a câstigat pentru ca a dat dova . Ghidata de mirosul mierii din apropiere. Omul se îndrepta si el spre o fundatura si.Gata. Nu avea dreptul sa urce pe peretii labirintului! . nu pe acolo! strigara ele din toti feromonii. gonea drept spre întrerupatorul r osu. îl strânse de brat pe Davi d. cu prudenta. Cei doi concurenti evoluau aproape paralel. îsi ascundeau cu greu anxi etatea. Omul înainta în directia buna. -Nu. a simtit mirosul de miere! Furnica porni drept înainte în directia buna. Trebuia sa atinga un obiectiv.Pe un teritoriu necunoscut. Furnica apuca într-o directie care nu ducea nic aieri. Pe ecrane. S-a folosit de modul ei original de a gândi. furnica sari peste ultimul perete. Nici un moment nu s-a spus ca e interz isa escaladarea peretilor. În acel moment. Furnicile spectatoare stiau ce înseamna asta. se temea sa piarda timp. . omul grabit apuca pe un drum gresit si ajunse într-o fundatur a. A dovedit ca e mai intel igenta adaptându-se mai repede la problema. Julie se întoarse pe b anca apararii. Din întâmplare. Haide. Vrând sa aleaga o furnica absolut la întâmplare. furioasa ca se învârte p e loc într-o fundatura. furnica avu o initiativa neasteptata. Furnica facu câtiva pasi. va rog sa stati jos. în realitate. 103. . Se uitau tinta la ecranele care aratau evolutia cursei.Eu pe furnica! zise primul asesor. porneste! striga olfactiv Printul 24. de data asta. 24 si prietenel e lor.Atunci ar fi putut si omul sa faca asta. si l-a atins. Concurentul lor mai avea înc a doua viraje de facut ca sa ajunga la capat. sansele par egale. . începu în sfârsit sa adulmece solu l în jurul picioarelor. zise ea. care urmareau competitia la micul lor televizor. preocupat de mentiner ea suspansului ca sa satisfaca mass-media.Nu. care urmarea întrecerea din boxa acuzatilor.Maestre. omul si furnica luau aceleasi viraje aproape simultan. nu. îi ceru presedintele. nu. . asistenta striga : . O porni la fuga în sens invers caci. se catara pe întrerupatorul ro su uns cu miere si declansa soneria. nestiind ca furnica înca nu se hotarâse sa por neasca. . Nu.Pariez pe om! exclama grefierul. îti ascuti simturile. n-a trisat. A fost incapabil sa gândeasca altfe l decât dupa niste reguli pe care si le închipuia obligatorii dar care. Julie era foarte îngrijorata. afara. Dar mesajele lor olfactive nu putea sa circule liber în spatiu. constata judecatorul. gândindu-se încotro s-o apuce.Bineînteles ca nu. Urca pe peretele de hârtie.Evident. nu pe-acolo! Ce doi concurenti se oprira. nu. Omul.În sfârsit. Erau bloca te de tavanul de plexiglas. nu pe-acolo! strigara la fel de zadarnic Julie si prietenii ei.

chiar infime. Maximilian parcurse un mileniu de civilizatie a fur nicilor bogata în cunostinte umane. îsi scoase haina si se închise la el în birou. În timpul primelor saptamâni mama nu-si recunoaste puiul decât dupa mi ros. dar cele doua insecte sunt convinse ca. Aceste animale par izolate si solitare chiar daca mama lor nu este departe. Înd uiosati. dimpotriva. fericiti ca se pot apropia de un animal blând. printre ef luviile forestiere. blândetea animalului provoaca aceasta miscare de tandrete din partea omului. ENCICLOPEDIE SINDROMUL BAMBI: A iubi este uneori la fel de periculos ca a urî. P orni jocul Evolutia cu parametri deosebiti. Rezultatul era si mai terifiant decât îsi imaginas e politistul. din ce în ce mai captivat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Or. Printesa 103 se avânta si începe sa deseneze cercuri între per etii închisorii de sticla. Aceste emanatii poluante. 226. Din cauza socului. vizitatorii întâlnesc deseori caprior i. Contactul cu omul. Printul 24 zboara în spatele Printesei 103. În parcuri le naturale din Europa si din America de Nord. El e obligat sa-i ceara sa zboare mai încet. Avansa în mare viteza. int ensitatea reflectoarelor televiziunii fac sa le clocoteasca hormonii sexuali ca un soare de primavara. Daca nu fac dragoste aici si acum. E mai simplu decât sa încerci o jonctiune între doua apendice . dar în acel moment ar fi preferat sa se comporte ca ele si sa s e rostogoleasca pe jos. Preocupata de acu plare. cu orice pret. sub copaci. SINGUR Comisarul Maximilian Linart nu vru sa vada mai mult si se întoarse în graba la el acasa. Gestul nu are nimic agresiv. Ea zboara prea repede si el nu reuseste s-o prinda din urma.da de mai multa inteligenta decât omul. Printesa 103 fusese amuzata de comportamentul nup tial al Degetelor. Printul 24 se desprinde si trebuie sa porneasca din no u la cucerirea frumoasei sale. Aceasta mângâiere asasina este numita "sindromul Bambi" sau "sindromul Walt Dis ney". încurajata de to ate furnicile prezente. Aceasta lumina. Îsi arunca palaria în cuier. totul s-a sfârsit pentru ele. SOARE PARADOXAL Profitând de un moment de calm înainte de reluarea audierilor. 228. aceasta atingere constituie un gest mortal. ajunge deasupra ei. vizitatorul e tentat sa mângâi e animalul. Trebuie sa recunoastem. Printesa 103 si Printul 24 hotarasc sa încerce o acuplare în acvariu. distrug actul de identitate olfa ctiv al capriorului care va fi imediat abandonat de toata familia. niciodata nu vor sti c um este. Evident. În sfârsit. Era decis sa treaca la a ctiune. Voia sa vada la ce putea sa ajunga o civilizatie de furnici beneficiind de tehnologiile oamenilor. Edmond Wells. e mai putin romantic decât zburând spre cer. Nu e usor. va impregna capriorii cu efluvii umane. Printul 24 îsi ia zborul în urmarirea ei. Nu e simplu sa te dedai unei acuplari într-un loc închis dar. La rândul sau. se agata bine de partea din spate a corpului ei si se arcuieste ca sa reuseasca sa se împreuneze. aceasta caldura este totusi foarte excitanta pentru cele doua sexuate. volumul III 227. oricât de afectuos ar fi. De la începutul audierii. Nici o caprio ara nu-l va mai accepta si capriorul va fi în mod automat condamnat sa moara de fo ame. de acum înainte. Nu putea sa se comporte ca un simplu spectator. În douazeci de minute. Atâta tot. Printesa 103 uita sa fie atenta la zbor si se loveste de un perete transp arent. Se puse imediat pe treaba.

Pan. Antenele lor se împreuneaza de parca s-ar deda înca o data unei CA. în ce masura furnicile sunt inamicii omului. Pentru Printesa 103 si complicele ei. violet. independenta de functia procreatoare. replica judecatorul. Furnica a câstigat totusi. . Prin int ermediul unei alte specii de furnici: solenopsis daugerri. celelalte furnici le privesc cu admiratie cum se rotesc. pan. .Uitati sa precizati cum au fost oprite aceste furnici de foc. pan.. Pentru conjuratii din piramida cer. Printul 24 se simte rau. face mici cercuri concentrice în centrul închisorii lor..Doamnelor si domnilor jurati. Judecatorul cere procurorului sa conchida si sa-si anunte cererile. pentru complicitatea la crima. numai la câtiva centimetri de tavanul de plexiglas plin de gauri... Culoarea valului rosu de p lacere se modifica pe masura ce creste. erau de acum în ainte raspunzatoare. Presedintele îi infor ma pe jurati ca furnicile. pan.. si pe deasupra în plin zbor. Sunt emise de 103. sus totul se complica. Ea stie sa reproduca feromonii unei regine a furnicilor de foc. pan. Ca sa nu se mai loveasca din nou de peretele de sticla. cer... reuseste în sfârsit sa se acu pleze cu Printesa 103. Imaginile psihedelice devin mai clare.. Ea le înseala astfel pe lucratoarele ca re o hranesc în timp ce propria lor regina moare. Dimpotr iva. trebuie sa eliminam cât mai repede aceste furnici deja prea informate mai înain te sa poata transmite ceea ce stiu întregii specii.. Are cuvântul acuzarea. apoi negru. Înainte de a fi vazut filmul Degetelor. Morala: omul e de ajuns sa se al ieze cu unele furnici prietene ca sa vina de hac altor specii de furnici dusmane . Vor avea deci sa stabileasca soarta lui 103 si a tovaraselo r ei. La a treia tentativa. va rog sa luati loc. printesa 103. pan. prinsi parca într-un vârtej infernal. dragostea este legata doar de functia de reproducere. Publicul se manifesta imediat. pan. Cu atât mai intens cu cât e vorba de doua sexuate care si-au obtinut sexul prin mijloac e artificiale. Procurorul îl întrerupse pe Arthur parasindu-si scaunul ca sa se aseze în fata juratilor.minuscule.Da.. pan! Judecatorul batu scurt de câteva ori cu ciocanul ca sa avertizeze asistent a ca se relua audierea. pan! Pan. Comuniun ea dintre spirite se adauga celei a corpurilor. pan. Inima îi bate din ce în ce mai tare. Are impresia ca inima sa stricat si bate tare de tot. cer condamnarea la sase luni închisoare. Cuplul mirmeceean se roteste din ce în ce ma i repede. În lumea mirmece eana...Pentru conjuratii de la liceu.. Înteleg ca s e petrece ceva diferit. Mai ales un articol despre invaziile fur nicilor de foc în Florida care ar trebui sa-i edifice pe jurati. Extazul din acvariu continua. pan. pan. Pan. Deodata. . . Devine mov. 103 nu se gândise niciodata sa considere dragostea ca o emotie d eosebita.. pentru distrugere de materiale educative si tulburarea linistii publice. 10 noteaza pe un "feromon mitologic" tot ce-i inspira ac est moment de pura poezie romantica. . Antenele lui se agita în mod ciudat. foarte intens. . Judecatorul lovea cu ciocanul aproape far a sa gândeasca. de ea care are înca în memorie marile scene romantice din filmul Pe aripile vântului. . usor obosit.Nu înteleg! exclama Julie. pan. pentru insurectie si asasin area politistilor. doamnelor si domnilor din juriu. Inima Printului 24 bate din ce în ce m ai haotic. pan. Atunci se petrece în ei ceva foarte nou.Nu dezvaluindu-ne secretele insectelor ne vom debarasa de ele. pan. Printul 24. nu ca sunt nevinovate.Am aici câteva probe care dovedesc. Un imens val rosu de placer e pura si de durere intensa îl acopera ca un val seismic. Arthur se ridica în picioare. dar aceasta victorie dovedeste ca furnicile s unt inteligente. ca re conduce zborul. . Jos.. condamnarea la moarte. deoarece li se recunoscuse inteligenta. o condamnare la sase ani închisoare..

Nu se poate sa ne condamnati pentru ca am dorit sa amelioram statutul speciei noastre. Julie continua: . e regina. sa comunicam cu extraterestrii? În aer rasuna un mie pocnet. Daca el e coplesit de un val rosu care se transforma în negru. Suntem complementari. dupa ce citise atât de mult Enciclopedia cunoaster ii relative si absolute.Pentru oameni. Cine nu omorâse furnici chiar fara sa vrea? . Presiunea creste. printul explodase de placere. . Sa stie natura ca speciile care vor sa dauneze omului sfârsesc prin a plati cu viata. Fraza ramase neterminata. Am cautat cu mare at entie. aceste infraterestre. Câinii care musca copiii sunt injectati cu otrava. placerea prea i ntensa. De ce sa ne lipsim de niste aliati atât de pretiosi? Regina 103 mai zboara putin. apoi aterizeaza brusc în receptorul feromonal . regina îsi pierde aripile. De altfel. Julie face apel la resursele tuturor neuronilor ei. ENCICLOPEDIE . domnule presedinte. Cont rolam lumea la înaltimea de un metru.. Furnicile.Ceea ce se petrece aici nu este un proces.. Arthur a de monstrat ca. zise el cu un ton doct.Decretând pedeapsa cu moartea pentru Printesa 103 si semenele ei. Julie avea impresia ca. Se desprinde brusc de 103. Printul 24 se simte din ce în ce mai rau. Acum nu mai e printesa .. Ramase cu gura deschisa. cine dintre noi se poate lauda ca nu a omorât niciodata o furnica? Chiar si cei care nu-l aprobau erau obligati sa admita ca acuzatorul pub lic avea dreptate. fie ca vrem sau nu. Decât sa înc ercam sa le distrugem. Printul 24 îsi îndreapta antenele. cum vom putea spera ca. Presiunea creste. încearca sa bata din aripi ca sa-si încetineasca caderea si. Imediat ce-si proiectase garnetii în femela. Nimic în codul nostru penal nu interzice pedeapsa cu moartea pentru animale . Printesa 103 îl simte.Îmi permit sa amintesc colegului meu care reprezinta acuzarea ca pedeaps a cu moartea a fost abolita de mult timp în tara noastra. cu ajutorul mandibulelor. ea este inv adata de un val rosu care se transforma în portocaliu apoi se lumineaza din ce în ce mai mult pâna când capata o nuanta mai galbena si mai calda. ele la înaltimea de un centimetru.. . acum Edmond Wells vorbea uneori prin vocea ei. Vulpile care transmit turbare a sunt împuscate. nimeni din sala de judecata nu acorda vreo atentie.Achitându-ne însa si eliberând aceste insecte nevinovate. 229. mai bine sa ne folosim de ele. Este o o cazie unica care ni s-a oferit ca sa întelegem un sistem de gândire ne-uman. Un mic zgomot rasuna din difuzoarele aparatului. Cazând. îl vede. .Furnicile se pot dovedi o trambulina pentru evolutia noastra. dar dezbaterile fiind în toi. Do cumentele confiscate din piramida atesta faptul ca lansasera o mare cruciada împot riva noastra. Moartea printului si pierderea aripilor constituie pretul regalitatii mi rmeceene. Inima i s-a oprit. dar propria e i placere e atât de lunga si atât de mare încât nu reuseste sa se preocupe de partenerul ei. Presedintele da cuvântul apararii. Nu se poate sa omorâm furnicile. relua procurorul. E mai mult decât atât. sunt. Bucatile de chitina se împrastie în toate directiile si cad ca bucatile unui avion care face explozie în aer. nu put em decât sa îndeplinim un act de civism si de legitima aparare. Daca nu reusim sa pactizam cu furnicile. Presiunea era prea puternica. pentru oameni. în tr-o zi.. veti arata ca drum ul pe care am început sa-l exploram merita toata atentia posibila. . fabrica obiecte de dimensiunile lor pe ca re nici cei mai abili dintre ceasornicari nu le-ar putea reproduce.

se poate misca. Oul originar închis. fara a gândi. dar e dotat cu o curba în partea de sus. 9 este inversul lui 6. 6 este si forma fetusului în gest atie. trece în lumea superioara. Se afla la rascruce de drumuri. si pentru ele se face frumoasa floarea în partea ei superioara. Edmond Wells. Are o curba în partea de jos: iubeste pamântul si pe locuitorii lui. Sa le examinam. fie nu-l reali zeaza. 0: este golul. Daca nu reactioneaza în functie de interesele sale directe. E dragostea totala. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. A trecut de încercarea crucii l ui 4 dar planeaza. E începutu l. vege talul este deci atasat pamântului. Este nivelul de deasupra nivelelor mineral. Tot ce e încrucisare ind ica încercarile prin care treci. dator ita unei simple camere video si releului computerului sau. A nimalul reactioneaza ca sclav al sentimentelor sale. volumul III 230. Egoism ul este principala lui calitate. Vegetalul nu-si poate misca piciorul. cel al lumii materiale. DIFERENTA DE PERCEPTIE Pe ecranul video de deasupra boxei acuzatilor aparuse fata lui Maximilia n. Vegetalul iubeste cerul si lumi na. doar a fi.. Maximilian. vegeta l si animal. în apropierea obiectivului camerei de luat vederi . Acest prim-plan o tintuise pe Julie l ocului. 10: este acel zero al oului originar. aici si acum. nu te mai opresti niciodata. cu o privire înfrigurata. cifrele ne istorisesc evolutia vietii. 7: este cifra de trecere. se pregateste sa mearga spre infinit. Si în acest caz ne aflam la o rascruce. 5 are linia sus. Este prima cifra cu încrucisare. Aceasta este miza ac tuala a omenirii. dar nu si de cer. este legat de cer. desprins de pamânt. 3: este stadiul animal. De flecare data când scriem o cifra. Maximilian se închisese la el în casa si. 8: este infinitul. S-a eliberat de cer si de pamânt. 2: este stadiul vegetal. Ac est zero al dimensiunii superioare va lansa din nou un ciclu de cifre dar la o s cara superioara. . A reusit sa se elibereze de pamânt. Tot ce e linie dreapta indica atasamentul. .PUTEREA CIFRELOR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dupa forma lor. Daca îl desenezi. E doar o linie. Avea un zâmbet ciudat. Are doua rotunduri. 5: este stadiul spiritual.. trebuie deci sa se treaca la ciclul urmator. Iese din stadiul de scla v al sentimentelor prin liber arbitru. moare. Nu mai exista linie. E starea de nemiscare. E primul nivel a constiintei. E a proape spirala. Este contrariul lui 2.Ce se întâmpla? Ce e mascarada asta? întreba judecatorul. Si asa mai departe. Va da nastere lui. 1: este stadiul mineral. 9: este fetusul în gestatie. e sclavul solului. Dar notiunea de libertate de alegere îi da voie si sa nu-si realizeze misiu nea de cucerire a libertatii si a dominarii propriilor sentimentelor. Fie îsi realizeaza destinul. 4 îti da voi e sa ramâi în mod liber animal sau sa treci la etapa urmatoare. de orice blocaj superior sau inferior. Partea inferioara e formata dintr-o linie. Lua furnici le si le decapita una dupa alta. fara linie. S-a încheiat un ciclu. Animalul. retransmitea aceasta scena prin intermediul liniilor telefonice. Tot ce e curb ind ica dragostea. Acol o e ceva care nu gândeste. Daca 4 reuseste propria schimbare. Animalul este pradator si prada. Mai are de împlinit însa un lucru: sa treaca în lumea creatoare. iubeste în partea de sus si în partea de jos. Este pur canal vibrator. Fetusul se pregateste sa se întoarca în real. nu iubeste. Iubeste. aproape pofticios. Este un patru inversat. 6: e o curba continua fara unghiuri. dar la o dimensiune superioara. Aprodul se apropie si îi murmura câteva cuvinte la ureche. Îi este teama în p ermanenta. 4: este stadiul uman. A fi. transmitem aceasta întelepciune. era înarmat cu o unghiera.

Facu din nou o pauza. obosit probabil dupa ce asasinase vreo suta dintre ele. Cred totusi ca nu putem ris ca verificarea acestei ipoteze. Dar. Furnicile sunt flagelul c el mai rau pe care l-a cunoscut omenirea vreodata. . M-am referit la furnici. Daca.Ce te-a apucat. Altii considera ca pot sa ne aj ute si ca avem multe de învatat de la ele. care se deplasase ca sa auda verdictul acestui proce s fara precedent. O singura cetate de furnici u cide zilnic proportional mai multe animale decât o întreaga tara de oameni. to ate puterile lor vor fi supradimensionate. am studiat influenta lor asupra oamenilor.De ce va plângeti. Maximilian Linart. specia noastra sunt amenintate de disparitie. aceste faimoase furnici "civilizate" care si-au însusit padurea din Fontainebleau. va fi debransat de la retea imediat dupa acest mesaj. comisare? . puricilor-de-frunze le taie aripile ca sa-i poata exploata mai bine. Cunoasterea este ca o boala contagioasa. eu. Dupa ei va veni si rândul nostru. Avea mâinile umede de sudoare. Lumea noastra.În consecinta. din cinci în cinci ore . cealalta mar e civilizatie. Dar se înseala. Prefectul Dupeyron. Am constatat astfel ca furnicile. Dorinta vi se va împlini. n-ar avea nevoie de mai mult de o suta de ani ca sa ne aduca în stare de sclavie. aceasta infima amputare va evita o cangrena ge nerala. Deocamdata. doamnelor si domnilor. Si daca va fi necesar. Azi ploua si voi astepta sa se faca frumos ca sa declansez incendiul forestier. va parea aberant. Co nstientizând pericolul pe care îl reprezinta furnicile inteligente pentru omenire. Oameni care nu se cunosteau discutau aprins în sala de judecata. la mine acasa si în padure.Am reflectat îndelung la viitor. Am instalat bombe incendiare în zona forestiera unde se afla furnicarele contaminate de ideil e furnicii 103. . . Le-a m studiat de câtava vreme. zise el suspinând. voi salva întreaga omenire. Daca nu distrugem acum aceste douazeci si sase de mii de hectare de padure contaminate. nu tastez o formula codificata pe tastatura computerului meu. Cine ne pune astfel în pericol? Cealalta. colcaie de furnici initiate în te hnologia noastra.Decapitarea furnicilor continua. Asta va crea locuri de munca si v a reduce somajul. din cauza nepasarii unui grup de oameni.. Daca va fi sa pier în urma unui asalt lipsit de judecata. domnule prefect? Doreati sa va debarasati de o parte din padure ca sa lasati locul liber pentru planurile hoteliere ale unui grup jap onez. aduna corpurile moarte si le arunca neglijent în cosul de hârtii. rechizitiona imediat biroul judecatorului. Dar noi putem împiedica furnicile sa cunoasca acest blestem. Eva însa l-a împins sa comita irep arabilul. cealalta mare specie de pe planeta. rugându-se cerului ca nu cumva comisarul sa-si fi întrerupt telefonul. Aveati dreptate. Sunt solid baricadat în casa iar sistemul de aprindere al bombelor incendiare. care ne sunt superioare prin numar. Nu încercati sa ma opriti. Linart raspunse imediat. am instalat pe un simulator de civilizatie un program destinat sa ne arat e ce s-ar întâmpla cu lumea daca furnicile ar avea acces la cunostintele noastre teh nologice. a m decis ca om. omenirea sa considere asta ca un testament si altul sa preia stafeta. plasându-se în fata camer ei video. mai cu seama. Maximilian. totul va exploda . Întâi înfrâng s apoi folosesc ca vite toate speciile învinse. Îmi sacrific viata pentru specia mea. De exemplu. Stiu. cu prioritate. Apoi lupa o foaie si. ci vilizatia noastra. Cu aportul tehnologiilor noastre umane.Incendiind aceasta padure blestemata. . sub controlul computerului me u. într-o zi va trebui poate sa dist rugem toate padurile. dupa care zise: . Exista metode mai discrete. unii dintre dumneavoastra le vor gasi simpatice. Prefectul simti un nod în gât. . ca asta. trebuie sa distrugem furnicile si. sa distrug partea din padurea Fontaineblea u care. pentru unii dintre dumneavoastra. deci nu exista riscul m odificarii lui din exterior. Jurnalistii dadeau fuga sa transmita stirea.Dar nu asa.Doamnelor si domnilor. zâmbi spre camera de luat vederi. Apoi. traim un moment grav. zise: . În fata noastra s e ridica un dusman cumplit.. Biblia ne spune ca Adam s-ar fi opus tentatiei de a musca din marul cunoasterii. Stiu. Orice încercare de a ma opri e inutila. voi transforma în cenusa întreaga padure. combativitate si modul de comunicare. Nu mai am nimic de pierdut. Facu o scurta pauza si apoi continua: .Ti-ai pierdut mintile.

Enervat.. Aparatu l era în stare de veghe. întelegând ca oamenii vor fo rma într-o zi o civilizatie de talie mai redusa dar supraputernica. într-adevar. ca mi ne.Da. Seara. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. comisarul reîncarca arma si tinti din nou. În timpul noptii. Prefectul îsi trimise cei mai buni oameni sa repereze bombele cu fosfor împr astiate în padure. Erau prea mari. un vizitator reusi sa intre pe nestiute în biroul comisarului.Si noi? Poate ca si pe noi ne vor considera într-o zi furnicile prea mar i si prea greoi. nu mai exista decât un singur mijloc de a c rea noi bogatii într-o tara deja bogata: santajul. .Nu m-ati auzit? ." 231. volumul III 232. rasturna un obiect. Totul începe de la comerciantul c are minte spunând ca asta e ultimul articol pe care îl mai are si ca daca nu îl iei im ediat are alt client care e interesat si pâna la cel mai înalt nivel. Maximilian trase înca o data si vizitatorul se feri din nou. imediat ce ploaia va înceta. se astepta la un atac disperat. teama de a sca pa ceva sau de a rata o afacere va genera cheltuieli artificiale. ce vor face? Si închise.Îti imaginezi ce s-ar fi întâmplat daca dinozaurii. Din cau za grabei. Poate ca la ora asta ar mai fi trait. . ca dinozaurii ar fi t rebuit sa se debaraseze de noi. De altfel. ar fi eliminat în mod sistematic mamiferele? . te-am auzit.. Populatia se uita spre cer. Apoi adormi. Si atunci. dar nu stiau câte sunt si padurea era i mensa. Maximilian îsi zise ca în aceasta împrejurare Dumnezeu era de partea lui. Politistul trase dar vizitatorul lasa capul în jos si gloantele trecura pe deasupr . . . iar zgomotul. Vizitatorul se feri cu vioiciune de glont. În vocea politistului era atâta hotarâre încât prefectul cauta un argument forte c a sa-l convinga. ba da. obloanele blocate. Îndrep ta revolverul spre vizitator si apasa pe tragaci. Se cuibari în fotoliu cu fata la computer.Asta e comparatia cea mai buna. Se repezi în salon si se ascunse dupa perdele. Maximilian dormea iepureste. Desi nu era credincios.Dar nu erau adaptati vietii pe planeta. Chiar te temi atât de mult de concurenta alto r animale inteligente? . Ar fi trebuit sa existe un dinozaur eroic. Vizitatorul cauta computerul. nu vom avea mijloacele nec esare încalzirii întregii populatii din tara în iarna asta". r aspunse Linart. Si daca li se va da posibilitatea..Ba da. adica la guver nul care decreteaza ca: "Fara petrolul care polueaza. Vizitatorul se apropie de el ca sa-l neutralizeze. desi f oarte slab.. Cineva. Acestia gasira vreo zece.. Fiecare stia acum c a. murmura cu glas scazut: "Poate ca am o idee. prea greoi. cerul s-a umplut de stele si meteo rologii au anuntat ca duminica va fi frumos si ca vântul va sufla cu putere în zona padurii din Fontainebleau. padurea va lua foc. Edmond Wells. dar într-o zi voi fi înteles si mi se va rid ica o statuie ca salvator al omenirii. fericit si constien t de misiunea lui pe pamânt. care sa înteleaga miza pe termen lung. Toata încaperea vibra. Usile erau încuiate. undeva.. Vizitatorul îsi zise ca era mai bine sa se ascunda undeva. gata sa declanseze bombele în cazul în care tastarea codului nu avea sa-l împiedice. Situatia parea pierduta. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE A plouat toata ziua de sâmbata.Dar de ce te încapatânezi sa extermini aceste furnici total neînsemnate? . Cred.Unii vor crede asta la început. îl trezi de-a binelea. ENCICLOPEDIE SANTAJ: Totul fiind exploatat.

Maximilian îsi zise ca daca autoritatile si prefectul nu gasisera un alt a dversar pentru el decât o furnica. Ar fi putut sa stea acolo vreo zece minute. Se strecura în spatele unui fotoliu cu speteaza înalta în care nimerira câteva gloante. Maximilian. cu revolverul în mâna." Era primul lucru pe care îl spun ea elevilor sai de la scoala de politie. computerul ar fi masacrat-o deja. Vizitatorul întelese ca trebuia sa-si schimbe imediat ascunzatoarea. Aerul se umplu de mirosuri mortale. 103 înteles ese ca era sigura pe lume suficient de "deget" si suficient de furnica ca sa reu seasca aceasta misiune de o importanta capitala. Dar computerul era doar o masina inerta. cu simtul ei olfactiv foarte bine dezvoltat si vederea în infrar osu detectoare de caldura. Nu-i mai ramânea decât sa dezactiveze conexiunile care îi fusesera indicate. Acolo. Maximilian recunoscu semnul galben de pe frunte si îi trimise un nor de in secticid. Numai ca er a într-o zi cu luna plina si Maximilian fu de ajuns sa deschida obloanele. Lua o lanterna don sertarul comodei. Aerul acid îi coroda interiorul. Din fericire. . Totusi. ca în încapere sa se reverse o lumina de un albastru violet. Furnica se îndrepta spre birou si computer. Era insuportabil. Totul vibra în jurul ei. O regina este în general prea pretioasa ca sa-si riste astfel viata. asta însemna ca nu aveau nici o idee. Daca ar fi avut dinti. pulmonare ale furnicii dispuneau de o mare autonomie. dar nu avea timp de pierdut. Regina 103 se deplasa în viteza. rezistente. furnica dispunea acum de un usor avantaj. Regina 103 se afla în el si îsi rememora planul circuitului imprimat pe care i-l indicase Francine când. Deoarece miza era distrugerea p adurii si deci a furnicarelor. Unde sa se adaposteasca? Scrumiera. regina lor deg enerata. potentiometre si radiatori. Daca ar fi avut s tomac. Îsi zise ca o singura furnica era în stare sa faca asta: 103. Maximilian aprinse luminile. d e data asta nu-l mai gasi. ar fi mestecat-o deja. Sa însemne asta ca era în stare s a descifreze un circuit imprimat si sa recunoasca firul electric care trebuia ta iat? "Sa nu subestimezi niciodata adversarul. ar fi fost totusi nevoie de alt fel de arma. Trecu peste condensatori. acum in utile. tapiserii si covoare. Cum era cu putinta? O furnica atât de mica nu era în stare sa apese p e un întrerupator. Alerga sa se ghemuiasca în spatiul dintre un chistoc vechi de t rabuc rece si margine. Pentru o tinta atât de mica. 103 era acum înauntru. pungile. ar fi digerat-o. Daca ar fi avut mâini. În întuneric. procesorul. Merse pe placile electronic e. cu vederea ei în infrarosu. luase hotarârea sa riste totul.a fruntii sale. formata din componente de origi ne minerala. în acel loc se putea respira supo rtabil. tranzistori. Aici hard-disk-ul. Trecu la o spalare rapida a antenelor. Urma întocmai instructiunile fetei. Politistul ridica zadarnic perne. tragea uneori în câte o perna. Ea trebuie sa stea si sa oua în încaperea nuptiala. Regina 103 profita ca sa-si traga sufletul si sa se calmeze. Regina 103 simtea ca se misca într-o structura ostila. Orificiile respiratorii ale furnicii era înca deschise si tusea când un al doilea nor transforma complet interiorul computerului într-un port englez învaluit în ceata. Deodata se stinse lumina. brusc. Nu avea ochi intern dar percepea scurtcircuite infime de fiecare dat a când furnica îsi punea picioarele pe o conexiune din cupru. Si acum chiar el facuse aceasta greseal a doar pentru ca adversarul era de o mie de ori mai mic decât el. Lumina ultimul loc unde i se paruse ca îsi vazuse vizitatorul. Trebuia actionat rapid. Computerul îi cunoste a prezenta. Maximilian cauta un spray în dulapul de la bucatarie si pulveriza un adeva rat nor de insecticid în salon. Întelese ca furnica intrase în centrala casei. Deoarece insectic idul se dilua într-un mare volum de aer din salon. Apoi se îndrepta spre cutia comutatorului si constata ca firul electric fusese într-adevar taiat cu mandibula. zari prin grila jul aerisirii ochiul imens al dusmanului ei uman. Franci ne o învatase cum sa se strecoare prin micul grilaj de aerisire aflat în partea din spate.

Da. mormai Maximilian strângând maxilarele. . dar Regina 103 facu un mic salt într-o parte si musca degetul cu mandibulele pâna la sânge.Esti în camin.Aer. Atunci lua hotarârea sa înmulteasca ranile. Avea impresia ca atinsese usor furnica si regreta ca nu lovise mai tare. Trase câteva salve. furnica afurisita! ex clama Maximilian luminând interiorul caminului cu fasciculul lanternei. Degetele nu erau în stare sa-si dea seama de norocul de a avea astfel de apendi ce! Se ferea cum putea mai bine de tentacule lungi de culoare roz care se întindea u ca s-o striveasca. Nu mai putea înainta cu tot corpul odata. Parasi în m are viteza mocheta si se repezi spre tunelul vertical din fata ei. mâna lui Maximilian Linart încerca sa ucida micul adversar biciu ind aerul în toate sensurile. Furnica stia ca acum nu-i mai ramânea decât sa t raga cu acid în rana. Semin eul se îngusta din ce în ce mai mult.Acum esti în mâna mea. Regina 103 se ascunse în scobitura unei caramizi pe care Maximilian o lumi na imediat. Îsi zgârie mâna dar reusi sa b age patru degete în scobitura caramizii. Urcatul în patru labe într-un semineu vertical nu se mai potr ivea cu vârsta lui. cuprinsa de panica. Glanda abdominala era plina de acid cu o concentratie de 70% . Veninul ei lovi unghia fara sa provoace nici cea mai mica stricaciune. Pâna când nu va vedea corpul acelei blestemate de furnici facut bucatele. se refugie sub usa biroului ca sa ajunga iar în salon si intra sub cuta covorului. . 103. Lanterna o lumina tot timpul si alerga într-un cerc de lumina. îsi trimise pumnul la atac. drept pentru care se decise sa-l escaladeze ca sa striveasca furnica . Maximilian înainta fara proble me. Un deget se apropia si ea se afla într-o fundatura. degetel e miros a ulei de peste. Urca mai sus. Se ghemui sub un fot oliu. latul unghiei si puterea muschilor. Accesul în adapost era dificil. Omul se agata de pietrele vechi. Ca sa scape de acel reflector. Armele fur nicii: punga abdominala de tir plina cu acid formic si taisul micilor mandibule. . s-o lase pe 103 sa-i scape dupa ce-si daduse atâta osteneala. Lumina partea de sus a semineului si i se paru ca zareste doua antene minuscule care pareau ca îl sfideaza. Maximilian gâfâia. Sprijinindu-se în coate si genunchi. Furnica se trase înapoi. Fotoliul fu rasturnat. Deoarece bratul nu mai putea înainta. dar lanterna o urmarise. Furnica se ridica pe imensul tunel vertical. Taie din plin pielea. Maximilian vru sa pulverizeze peste ea un nor de insecticid dar sprayul era gol. Maximilian gâfâia. Furnica era speriata dar admira în acelasi timp acea mâna de lupta redutabil a. Un adapost ex celent. Degetul biciui aerul. Si acum? Agita antenele si repera un curent de aer cu miros de carbune. Urca si el. Armele degetului: taisul unghiei. Nu mai era decât o furnica mica si obosita care lupta împotriva unui deget agresiv. Duel. de data asta ai cazut în mâna mea. dar nu avea de gând sa renunte. Covorul fu ridicat. Regina 103 nu se asteptase sa fie urmarita. cu atât era mai us or de escaladat. fara sa reuseasca sa atinga tinta. Era cautata de mai multe De gete. Se mai ridica câtiva centimetri. Pentru furnici. Cu cât caminul se îngusta. repede. Ca o caracatita enorma din romanul lui Jules Verne Douazeci de mii de leghe sub mari.Au! Sângele picura din mica rana. nu putea sa fie sigur de nimic. Fu rnica percepe mirosul uleios al degetelor urmaritorului. deci jetul ar fi putut sa fie suficient de corosiv ca sa provoace o reactie. Regina 103 lua pozitie de tragere si rata tinta. . Voia sa atace si cu alte degete. Iesi prin trapa de citire a dischetelor si fu întâmpinata cu alte focuri de arma. Cel putin zece. Caminul era destul de larg în partea sa de jos ca sa intre în el corpul unu i om adult. Îsi înfipse degetul în cavitate. ca un alpinist. Se refugie în jungla de nylon a Unei margini de mocheta groa sa. Se deplasa în zig-zag printre gloantele care pentru ea erau ca niste rachete . Furnica alerga în pantofi. calcând în trecere pe cenusa.

Trebuia sa taie firele legate la emitatorul radio care comanda bombele. Furnica parcurse un drum de cupru la fel de fin ca unul d in firele ei de par. Nu mai erau decât doua fire dar. Primi o lovitura în fata si fu proiectata în fundul adapostului. dar suportabil. dar nu renuntau. Se întoarse si vazu mons trul zburator enorm. Repera taietura cea mai larga si. ar fi declansat dezastrul. ci u nul dintre cele doua de lânga el. omul îsi pierdu echilibrul si se prabusi greoi. 103 zari o umbra care o urmarea. Apoi. cu vederea ei în infrarosu. Ramase acolo cu vertebrele cervicale rupte. Era învaluit cu aripi fine. Conform instructiunilor. Înauntru înca mai mirosea a insecticid. trebuia sa taie al tr eilea fir din fund. Acum trebuia sa termine treaba. Animalul avea niste ochi mari si globulosi care se rotira în toate sensurile ca în cele din urma sa se opreasca asupra furnicii. Cine ar fi putut sa creada asta într-o zi? O furnica. Se gândi la Printul 24. Sa nu greseasca firul. îsi linse picioarele si îsi reveni din emoti e. Sfârsitul duelului. Nici o camera de luat vederi nu filmase isprava. pentru furnica. numaratoarea invers a se opri la 2. Computerul declansa ventilatorul de racire ca sa aspire si sa forteze in secta cu palele sale. Contorul numeric se afla în fata furnicii. Cresta învelisul de plastic. Regina 103 se agata de compon ente. Totusi. nu acela era al patrulea. Singurul meu dusman este frica. apoi cuprul si turna pe el acid. pe când s e afla pe la jumatatea sectionarii. sotul ei de o zi.6. îsi netezi parul. 4 3 2 Prea târziu! Firul era taiat doar pe jumatate. îl taie cu disperare pe ultimul. Furtuna! Ca sa nu fie luata pe sus de acea vijelie. un amestec hormonal ciudat dadea nastere unei molecule necunoscute de mintea ei. o furnica mica de tot îl învinsese pe Goliat. dupa cum obisnuia. În curând va oua. Computerul încerca s-o împiedice cu mici descarcari electrice care s-o electrocuteze. lungi si moi ale caror culori . luminând-o cu formele rosii a fie careia din cifre. Mâna era deja înarmata pentru un nou bobârnac. Trebuia sa traiasca macar pentru el. computerul declansa bombele incendiare.. Dupa ce învinsese omul. Nu trebuia sa greseasca. 103 tresari de frica.. O singura gres eala si. Murise pentru ea. Furnica le s ubestimase îndârjirea. 9. 8. degetele se retrasera usor. dar furnica sari ca sa evite aceste capcane. Computerul era în pana. Regina 103 era incapabila sa controleze ce i se întâmpla. o presiune întepatoare care se dep lasa în creier. mandibulele îi tremurau usor. dupa lupte..Degetele deveneau din ce în ce mai nervoase... Nu fusese firul bun! Repede. Numara trei microprocesoare si coti la o intersectie plina de rezistente si de condensatori. Îsi linse ranile.c armin si negru . Îsi linse antenele. În 103 se produse atunci ceva neobisnuit.5.. începu rapid sa se cu rete. acum trebuia sa învinga masina. datorita tuturor emotiilor prin care trecuse pâna atunci. Dar. 10.sporeau aspectul înspaimântator. dar nu . în loc sa dezamorseze. Computerul zbârnâi si începu numaratoarea inversa pentru a declansa explozia bombelor din padure. Deschise gura si balonase inod ore se ridicara în aer. Nu era o pas are. Epuizata de duelul pe v iata si pe moarte. Un peste! Destul cu aiureala! Se întoarse la atacul asupra computerului. 7. Regina taia unul dintre ele la întâmplare. expedie acolo acidul. cu toata forta. Se concentra asupra sarcinii sale prioritare.. Din cauza arsurii. În timp ce alerga. Furnica se uita uimita la contorul blocat la cifra 2. Numaratoarea inversa continua. îsi zise ca nu. O însamântase. Aerul impregnat de otrava o împiedi ca sa gândeasca limpede.. Daca peste câteva minute nu primea codul. Poate ca. Presiunea crestea. verdele si rosul apareau amândoua maro deschis..

Masini cu fanioanele celor doua natii înca mai veneau în curtea centrala. Presiunea ajunsese acum la antene. Co ruri locale. bine. la castel se dadea o petrecere.ESJBERG: ORASE ÎNFRAT ITE. El a prezent at atunci ceea ce primatologii numesc "mimica jocului". care de acum înainte va fi pus la intrarea în cele trei orase. carti de vizita si erau prezentate sotiile. o eprubeta.Ah! Ati crezut asta? A fost doar o farsa. A obtinut acelasi raspuns si nu a înteles de ce Koko se încapatâna sa greseasca. Experimentatorul a repetat întrebarea agitând prosopul în fata ochilor maimutei. volumul III 234. prin bale si tremuraturi de mandibule 233. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Degetele se amestecara. Un acvariu.era deloc neplacuta. Juratii au fost foarte îngaduitori. Dansuri folclorice. era. Poate ca era vorba de umor .HASHINOE .Am urmarit pe cât am putut povestea aceea cu procesul furnicilor. Nu era dragoste.. Umorul! Izbucni în râs.Bine. Prezentarea panoului FONTAINEBLEAU . Ambasadorul Danemarcei insista.Dar mi s-a spus ca li se vorbea furnicilor cu o masina? . aratându-si dintii din fata si holbând ochii.Dar ati putea sa-mi spuneti mai multe. de cadouri. Oficiali danezi se aplecau în fata omologilor lor francezi. o gorila initiata în limbajul gestual al surd o-mutilor. ENCICLOPEDIE UMOR: Singurul caz de umor animal cunoscut în analele stiintifice a fost r aportat de Jim Anderson. Semana cu ceea ce simtise când facuse d ragoste cu 24. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Acest om de stiinta a consemnat cazul lui Koko. adica un rictus. Se întreba cât de atent fuses e interlocutorul lui la toata povestea asta. Atunci gori la a luat prosopul si i-a aratat micul tiv rosu de pe marginea lui. Degustari de bauturi locale. ca prin minune:. ceea ce la ea se manifesta prin miscari de cap incontrolabil e.. Cum sa terminat de fapt? Prefectului Dupeyron îi pieri zâmbetul de pe buze. Prefectul Dupeyron izbucni în râs. Apoi se schimbau zâmbete. . Unul dintre complicii lor. Probabil ca citise câteva articole în z iare. care sta .Exagerarile jurnalistilor. Sunt magulit ca va interesati de problemele n oastre locale. Bal la castelul din Fontainebleau. Omul începea sa-si piarda rabdarea. Oamenii din piramida au fost co ndamnati? . Dansatorii se prinsera în brate. Masina aceea nu functiona. primatolog la universitatea din Strasbourg... .Dar a existat totusi o masina care permitea sa se vorbeasca prin trans formarea feromonilor furnicii or în cuvinte omenesti. Li s-a cerut doar sa nu mai construiasca case în padure. . S-au lasat înselati si stiti ca sunt în stare s a inventeze orice ca sa-si vânda fituicile. . Toate tensiunile provocate de pericolele prin care trecuse începura sa dis para unele dupa altele. Edmond Wells. gorila a facut gestul care înseamna "rosu". un e cran de computer. ad ucând perechi de întârziati în haine de gala.Nu. raspunse el. Era. într-o zi. când un experimentator a întrebat-o ce culoare avea un prosop al b. Ambasadorul Danemarcei se apropie de prefect si îi spuse la ureche: . care le strângea u mâna. Schimb de fanioane. In onoarea înfratirii orasului cu orasul danez Esjberg. cu buze le rasfrânte. nu. . de medalii.

tea afara, raspundea dându-se drept o furnica. Poate ca naivii au crezut, dar totu l s-a dat pe fata. Danezul se servi cu hering si alcool. - Deci furnica nu vorbea? - Furnicile vor vorbi în ziua în care gainile vor avea dinti! - Hmmm..., zise ambasadorul. S-ar parea ca gainile sunt descendentele înde partate ale dinozaurilor, asa ca poate au avut deja dinti... Prefectul era din ce în ce mai agasat de aceasta conversatie. Încerca sa se eschiveze. Dar ambasadorul îl prinse de brat si insista. - Si acea furnica, 103? - Dupa proces, toate furnicile au fost eliberate în natura. Nu puteam fi r idicoli condamnând furnicile! Vor fi oricum strivite de copii si de cei care se pl imba prin padure! În jurul lor, din ce în ce mai multe persoane îsi deschideau antena telefonulu i portabil. Fiecare, cu ajutorul acestor antene artificiale, dialoga cu alte per soane aflate la departare, stând pe loc. Ambasadorul se scarpina în crestetul capului. - Si tinerii care au ocupat liceul în numele Revolutiei furnicilor? - Au fost eliberati si ei. Nu cred ca si-au continuat studiile, ci au pu s pe picioare niste mici firme de informatica si de servicii. Si se pare ca le m erge foarte bine. Eu sunt pentru încurajarea tinerilor care vor sa realizeze proie ctele care îi intereseaza. - Si comisarul Linart? - A cazut rau de tot pe scara. Ambasadorul începea sa-si piarda rabdarea. - Dupa tot ce spuneti, s-ar putea zice ca nu s-a întâmplat nimic! - Cred ca povestea asta cu "Revolutia furnicilor" si procesul insectelor a fost foarte mult exagerata. Între noi... Îi facu cu ochiul si-continua: -... Adevarul e ca era necesar ca sa mai învioram putin turismul în regiune. Dupa povestea asta, prin padure se plimba un numar dublu de persoane. E bine. A sta aeriseste plamânii oamenilor si face sa traiasca micul comert local. În plus, do rinta de a va înfrati cu orasul nostru se datoreaza într-o oarecare masura si acestu i fapt. Nu? - Da, într-o oarecare masura, recunoscu danezul. În tara noastra, acest proc es ciudat a interesat pe toata lumea. Unii chiar au crezut ca într-o zi ar putea c u adevarat sa existe o ambasada a furnicilor pe lânga oameni si una a oamenilor pe lânga furnici. Prefectul râse diplomatic. - E important sa întretinem aceste legende. Oricât de extravagante ar fi ele . Eu regret ca de la începutul secolului XX nu mai exista autori de legende. S-ar zice ca acest gen de literatura a cazut în desuetudine. Dar nu e mai putin adevara t ca aceasta "mitologie" a furnicilor din padurea Fontainebleau s-a dovedit buna pentru turism. Prefectul se uita la ceas. Era ora discursului. Urca pe estrada. Dupa cu vintele de rigoare, invitatii avura voie sa se reîntoarca la farfuriile lor. - O sa ma credeti naiv, dar eu chiar am crezut ca e posibil! continua da nezul. - Ce? - O ambasada a furnicilor. Exasperat, Dupeyron se uita fix în ochii interlocutorului sau. - Putem sa ne imaginam foarte bine scena. O primesc pe Regina 103, îmbraca ta în strai de suverana, cu mica ei rochie de lame si cu diadema. Îi înmânez medalia agr icola a orasului Fontainebleau. - De ce nu? Aceste furnici ar putea sa fie pentru voi o mare bafta. Daca va faceti din ele aliati, vor putea lucra la niste tarife imbatabile. Le veti t rata ca pe niste locuitori din lumea a treia. Nu asta s-a întâmplat si cu amerindien ii? - Sunteti cinic, zise prefectul. - Ai putea visa o mâna de lucru mai ieftina, mai numeroasa si cu gesturi m ai precise?

- Adevarat, ar putea lucra în masa ogoarele. Ar putea sa gaseasca izvoarel e unor ape subterane. - Ar putea sa fie folosite în industrie pentru lucrarile periculoase sau d elicate. - S-ar putea dovedi niste auxiliari militari excelenti, pentru spionaj s au sabotaj, supralicita prefectul. - Furnicile ar putea sa fie trimise si în spatiu. - Probabil. Dar... ramâne o problema. - Care? - Comunicarea cu ele. Masina nu merge. N-a mers niciodata. Dupa cum v-am spus, era o masina trucata. Ambasadorul danez parea foarte dezamagit. - Aveti dreptate. Pâna la urma, din toata povestea asta ramâne doar o legend a. O legenda moderna. Ciocnira paharele si vorbira de lucruri mai serioase. 235. ENCICLOPEDIE UN SEMN: Ieri s-a petrecut ceva ciudat. Ma plimbam când, brusc, la un buch inist, privirea mi-a fost atrasa de o carte: Thanatonautii. Am citit-o. Autorul ei spune ca ultima frontiera necunoscuta omului este propriul sau sfârsit. A imaginat niste pionieri care plecau sa exploreze paradisu l,, asa cum Cristofor Columb pleca sa descopere America. Peisajele si mediul înconjurator sunt inspirate de paradisurile descrise d e cartea tibetana si egipteana a mortilor. Ideea e ciudata. L-am întrebat despre e a pe librar, care mi-a spus ca aceasta carte nu a avut nici un rasunet în epoca. N ormal. Moartea si paradisul sunt în tara noastra subiecte tabu. Dar, cu cât ma uitam mai mult la aceasta carte, Thanatonautii, cu atât mai mult aveam o senzatie ciuda ta. Nu subiectul ma tulbura, ci altceva. Prin minte mi-a trecut o idee cumplita: "Si daca eu, Edmond Wells, nu exist?" Poate ca n-am existat niciodata. Poate ca nu sunt decât personajul fictiv al unei catedrale de hârtie. Ca si eroii din Thanat onautii. Ei bine, voi trece prin acest zid de hârtie ca sa ma adresez direct citito rului meu. "Buna ziua, tie, care ai norocul de a fi real. E ceva rar, profita de asta!" Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 236. UN NOU DRUM În computer, Infra-World, lumea virtuala creata cândva de Francine, persista sa traiasca ca într-un vas închis. Nimeni nu se mai intereseaza de ea. În aceasta lume care aproape ca nu exista, cam peste tot, oamenii Biserici i si oamenii de stiinta se avânta la asaltul unei dimensiuni superioare pe care au admis-o în cele din urma. Un autor de romane SF a emis ipoteza, care a fost confi rmata cu ajutorul rachetelor si al telescoapelor. Ceea ce numesc "lumea cealalta " este, de acum înainte sunt convinsi de asta, o lume de o alta dimensiune. Acolo traiesc oameni ca ei dar care percep total diferit timpul si spatiul. Oamenii din Infra-World au dedus ca cei din dimensiunea superioara se fo losesc de un computer continând un program care descrie lumea lor în cele mai mici d etalii si ca descriind-o, o fac sa existe. Locuitorii din Infra-World au înteles c a nu sunt reali decât într-o lume iluzorie, creata de cineva dintr-o alta dimensiune , detinatorii unei tehnologii capabile sa-i inventeze. Toata mass-media lor a in format populatia. Locuitorii clin Infra-World au mai înteles ca nu exista materialmente. Sun t doar siruri de 0 si 1 pe un suport magnetic, o însiruire de Yin si de Yang pe un lant lung de informatie, un ADN electronic care le descrie si programeaza unive rsul. La început fusesera foarte tulburati ca erau atât de putin "existenti", dupa c are s-au obisnuit.

Acum doresc sa stie de ce exista. Toti stiu ca pe vremuri si-au detectat zeul, un zeu femela pe nume "Francine". Toti stiu ca l-au ucis sau, cel putin, l-au ranit grav. Dar asta nu le este de ajuns. Vor sa înteleaga lumea de deasupra. 237. ÎNLANTUIRE Alerga drept înainte. Coborî în fuga panta. Facu slalom printre plopii care se înaltau ca niste sageti purpurii în jurul ei. Aplauze de aripi. Fluturii îsi deschideau aripile pestrite si agitau aerul urmarindu-se. Trecuse un an. Julie, paznica Enciclopediei, pusese la loc cartea în valiz a ei cubica si o aducea înapoi exact în locul în care o descoperise. Facea asta pentru ca si altul la rândul sau sa se poata folosi de "Cunoasterea Relativa si Absoluta ". Acum, ea si prietenii ei nu mai aveau de ce sa tina la ei acea lucrare. Toti opt purtau în ei continutul Enciclopediei. Înainte de a închide valijoara, Julie citi sfârsitul celui de al treilea volum, ultima pagina. Mâna lui Edmond Wells tremu rase când scrisese aceste ultime fraze. S-a sfârsit. Si totusi e doar începutul. Acum e rândul vostru sa faceti revolu tie. Sau evolutie. E rândul vostru sa va fauriti o ambitie pentru societatea si ci vilizatia voastra. E rândul vostru sa inventati, sa construiti, sa creati pentru c a societatea sa nu ramâna încremenita si sa nu o mai ia niciodata înapoi. Completati Enciclopedia Cunoasterii relative si absolute. Inventati lucr uri noi, moduri noi de viata, metode noi de educatie pentru ca copiii vostri sa poata face lucrurile si mai bine decât voi. Extindeti-va decorul viselor voastre. Încercati sa întemeiati societati utopice. Creati opere din ce în ce mai îndrazn ete. Adunati-va talentele caci 1 + 1 = 3. Porniti la cucerirea altor dimensiuni de reflectie. Fara orgoliu, fara violenta, -fara efecte spectaculoase. Doar acti onati. Suntem numai niste oameni preistorici. Marea aventura se afla în fata noas tra, nu în spate. Folositi enorma banca de date pe care o reprezinta natura din ju rul vostru. E un adevarat cadou. Fiecare forma de viata poarta în ea o lectie. Com unicati cu tot ce e viata. Amestecati cunostintele. Viitorul nu apartine nici celor puternici si nici celor care se arata st ralucitori. Viitorul apartine neaparat inventatorilor. Inventati! Fiecare dintre voi este o furnica care îsi aduce crenguta pentru înaltarea e dificiului. Gasiti mici idei originale. Fiecare dintre voi este atotputernic si efemer. Motiv în plus ca sa va grabiti sa construiti. Poate ca va dura mult, nu ve ti vedea niciodata roadele muncii voastre dar, ca si furnicile, savârsiti pasul vo stru. Un pas înainte de a muri. O furnica va prelua discret stafeta si apoi alta, apoi alta, apoi alta... Revolutia furnicilor se face în capete, nu în strada. Eu am murit, voi trait i. Peste o mie de ani, eu voi fi tot mort dar voi, voi veti trai. Profitati ca s unteti vii ca sa actionati. Faceti Revolutia furnicilor! Julie amesteca codul încuietorii si, cu ajutorul unei frânghii, se lasa a al unece în râpa unde cazuse mai demult. Se agata de stânci, de maracini, de ferigi. Regasi santul cu noroi si tunelul care intra în colina. Intra în patrii labe si, cu impresia ca punea o bomba cu explozie întârziata, aseza valijoara exact în locul unde o gasise. Revolutia furnicilor se va repeta în alta parte, diferit si în alte timpuri. Ca si ea, cineva va descoperi într-o zi valijoara si va inventa propria lui Revol utie a furnicilor. Julie iesi din tunel si urca taluzul ajutându-se de frânghie. Cunostea drumu l de întoarcere. Se lovi cu capul de stânca de gresie care înainta deasupra râpei si îmbrânci o nev astuica care, fugind, îmbrânci o pasare, care îmbrânci un limax, care deranja o furnica

exact în momentul în care urma sa sectioneze o frunza. Julie respira adânc si mii de informatii navalira în creierul ei. Padurea co ntinea multe bogatii. Tânara femeie cu ochii luminosi nu avea nevoie de antene ca sa perceapa sufletul padurii. Ca sa patrunzi spiritul celorlalti este destul sa vrei. Spiritul nevastuicii era suplu, numai ondulatii si dinti ascutiti. Nevas tuica stia sa-si miste corpul în trei dimensiuni situându-se perfect în peisaj. Julie îsi plasa atentia în spiritul pasarii si cunoscu placerea de a sti sa zbori. Vedea de sus. Spiritul pasarii era incredibil de complex. Spiritul limaxului era senin. Nici urma de frica, numai putina curiozita te si putin abandon fata de ceea ce se ridica înaintea lui. Limaxul nu se gândea decât sa manânce si sa se târasca. Furnica plecase deja; Julie nu o cauta. În schimb frunza era acolo si simt ea ceea ce simtea frunza, placerea de a fi la lumina. Senzatia de a lucra perman ent la fotosinteza. Frunza se credea extrem de activa. Julie încerca apoi sa intre în empatie cu colina. Era un spirit rece. Greoi. Vechi. Colina nu era constienta de trecutul recent. Ea se situa în istorie între pe rmian si jurasic. Avea amintiri din perioada glaciatiunilor, a sedimentarilor. V iata care se derula pe spatele ei nu o interesa. Numai ferigile mari si copacii erau vechii ei tovarasi. Pe oameni îi vedea traind si imediat murind, caci viata l or era foarte scurta. Pentru ea, mamiferele erau doar niste meteori lipsiti de i nteres. Se nasteau si imediat deveneau batrâni si agonizau. "Buna ziua, nevastuica." "Buna ziua, frunza." "Buna ziua, colina." Julie zâmbi si porni mai departe. Iesi de sub pamânt, ridica ochii spre stel e si... 238. PLIMBARE ÎN PADURE Univers imens, albastru ca marea si înghetat. Imaginea aluneca înainte. În centrul Universului apare o regiune presarata cu miriade de galaxii mul ticolore. Pe marginile unui brat al uneia dintre aceste galaxii se afla un soare b atrân si sclipitor. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. E iarna. Cineva merge prin padurea acoperita de zapada. De departe se zareste o pata mica si neagra, cu picioarele pe jumatate înf undate în praful alb, care totusi se straduieste sa înainteze. E destul de lata. Are coapse masive si gheare lungi si foarte departare. Este o furnica tânara de tip a sexuat. Fata ei este foarte palida, ochii, negri si globulosi. Antenele sunt neg re si matasoase. Este 5. E prima data când merge prin zapada. Alaturi de ea, 10 merge cu un jaratic într-un lampion ca sa-i permita sa reziste frigului. Jaraticul nu trebuie tinut p rea jos, altfel topeste zapada. În imensitatea alba si înghetata, furnica mai face câtiva pasi gâfâind. Pasii mici pentru o furnica, pasi mari pentru specia ei. Merge si, pentru ca s-a saturat sa vada zapada rece sub barbie, cu un ef ort urias, se ridica pe cele doua picioare din spate: Face patru pasi în aceasta pozitie nu prea confortabila apoi se opreste. Îsi zice ca a merge prin zapada este deja un lucru extraordinar. Dar a merge prin z apada în doua picioare e prea greu. Dar nu renunta.

Hong Ji-woong. Ea a vorbit de spre cartea mea patroanei sale si datorita acestui fapt a fost tradusa". Cu toate acestea lumea anglo-saxona a fost foarte refractara la farmecul furnicilor. r ecidiveaza anul urmator cu Ziua furnicilor. doua antene si mandibule. fenomenul s-a propagat spre Bangkok si Tokyo. "Toata lumea spune: Tinerii nu mai citesc. deoarece animalutele sunt prezentate ca niste personaje poz itive.. care adapostea la el acasa o colonie de furnici rosii. îti dai s eama ca e o creatura cât se poate de umana. conceput 100% la computer. iar oamenii ca niste pradatori orbi. Minusculele eroine descopera de data asta religia. Bernard Werber. De la Seul. ecranul panoramic al creierului se stinge. entomologul legenda r care se studiaza de un secol în scolile japoneze. cea a romancierilor francezi cititi în strainatate. Partea amuzant a e ca datorez intrarea mea în Japonia unei femei de menaj coreene. Bernard Werber va trebui mai întâi sa triumfe în Extremul Orient ca sa fi e în sfârsit tradus si în Statele Unite. Insectele lui s-au revarsat peste lume si exista ta ri unde el este unicul reprezentant al literaturii noastre. Se înseala.. apoi Marele Premiu al cititorilor colectiei Livre de P oche pe anul 1995. invazia a capatat proportii planetare. Fenomenul a început cu aparitia Furnicilor în martie 1991. Totusi. În adâncul capului. Uneori ma întreb daca toti acei oamenii vin într-adevar sa ma vada pe mine. e nevoie de un co rdon de politisti ca sa tina pe loc multimea! E incredibil. Putin câte putin. Lucrarea a frapat prin originalitate. Dar în Coreea de Sud ravagiile sunt cu mult mai s pectaculoase. Marele public îi confera autorului Marele Premiu al cititoarelor re vistei Elle pe anul 1933. Când îl ai în fata.. Tastez atât de repede încât nu mai exista freca . Aceasta inversare a rolurilor si ser iozitatea informatiei stiintifice stau fara îndoiala la originea succesului imedia t si masiv (aproape 600 000 de exemplare vândute în Franta. Ochii îsi întrerup deplasarea de la stânga la dreapta si pleoapele îi acopera o fractiune de secunda. E sfârsitul. ÎNCEPUT POSTFATA Unele persoane si-l închipuie pe Bernard Werber ca un monstru chitinos ech ipat cu sase picioare. toata lumea de la vama ma recunoaste! Autoritatile sunt obli gate sa-mi puna la dispozitie garzi de corp.. un editor care nu stie nici un cuvânt frantuzesc dar are mult fler. Werber a devenit si succesorul lui Jean-Henri Fabre. Între timp. Urmeaza-ma. cuvintele devin un sir de desene. îsi ipotecheaza casa si masina ca sa finanteze lansarea Furnicilor. În Europa.Se întoarce spre 10 si emite: Cred ca am descoperit un nou mod de a merge. împreuna cu Margueri te Duras. "Prelucra rea textului permite o alta scriitura. Coreea de Sud este cuprinsa imediat de o grava criza de werberomame pe care scr iitorul o descrie încântat: "În Coreea am de zece ori mai multi cititori decât în Franta. Când cobor din avion. poate ca e doar un. Când dau autografe. Dar poate ca ar trebui sa ne în trebam ce le propunem. 239." El le propune un roman care seamana cu un joc video având ca fond sonor mu zica plutitoare gen Pink Floyd sau Genesis. Numai ca face parte dintr-o specie pe cale de disparitie. Ochii se redeschid. Spania si Dane marca sunt principalele victime. Si nu numa i în campusurile universitare. ÎNCEPUT Mâna întoarce ultima pagina a cartii. toate editiile la un loc ).

sunt în poveste. povestea unor exp loratori ai vietii de dupa moarte. Au urmat doisprezece ani de munca încapatânat a. traiesc momente de e xtaz. ani marcati de numeroase respingeri din partea editorilor parizieni. dar totul este deja prezent. caci se pare ca furnicile nici nu vor sa auda sa-l elib ereze. În fazele de incitare maxima. . reusesc sa scriu douazeci de pagini pe ora.. Totusi. E o prima versi une." Furnicile s-au nascut dintr-o nuvela de sapte pagini publicata la vârsta d e saisprezece ani într-un ziar de liceu. Sa-i uram noroc.. în cele di n urma recompensati. A încercat o prima evadare cu Thanatonautii. Nu mai am mâini. Cel mai greu pentru mine este când ma a puc sa tai. natural. nu mai sunt acolo.re. nu mai am creier. pericolul cel mai cumplit la care se expune Bernard Werber este acela de a avea soarta acelor miliarde de nevertebrate aduse în stare de sclavie în adâncul furnicarelor. Sunt ca într-un vis. ma opresc! Ar trebui sa am cinci-sase ese curi în serie ca sa ma întorc la insecte". Esecul (exceptând Coreea) acestui roman fara in secte l-a determinat sa-si încheie trilogia. Dar de data asta a jurat ca s-a termi nat: "Ma opresc aici! Orice s-ar întâmpla. Ceea ce gândesc apare direct pe ecran.