Revolutia furnicilor de Bernard Werber 1 + 1 = 3 (cel putin asa sper din tot sufletul) Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

, EDMOND WELLS

PRIMA PARTIDA: INIMA 1. SFÂRSIT Mâna a deschis cartea. Ochii încep sa alerge de la stânga la dreapta, apoi coboara când ajung la capa tul rândului. Ochii se deschid mai larg. Treptat, cuvintele interpretate de creier dau nastere unei imagini, o im agine imensa. În fundul capului se aprinde ecranul panoramic intern al creierului. Prima imagine reprezinta... 2. PLIMBARE ÎN PADURE ... Universul imens, albastru ca marea si înghetat. Sa examinam mai de aproape imaginea si sa facem un zoom pe o regiune pre sarata cu miriade de galaxii multicolore. La capatul bratului uneia dintre aceste galaxii: un soare batrân si sclipi tor. Imaginea aluneca înainte. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. Cineva mergea prin padurea trezita la viata de primavara. Era o tânara. Parul ei negru era lung si neted. Purta o haina neagra peste o fusta lunga de aceeasi culoare. Pe irisul cenusiu deschis al ochilor erau des enate motive complicate, aproape în relief. Mergea repede în acea dimineata de martie. Din când în când, pieptul îi tresalta d in cauza efortului. Câteva picaturi de sudoare se prelingeau de pe fruntea ei si de deasupra g urii. Când acestea din urma au alunecat la comisurile buzelor, ea le aspira brusc. Aceasta fata cu ochii de un cenusiu deschis se numea Julie si avea nouas prezece ani. Mergea prin padure împreuna cu tatal ei, Gaston, si cu câinele Ahile, cân d se opri brusc. In fata se înalta, ca un deget, o stânca enorma de gresie, deasupra unei râpe. Se apropie de stânca. I se paru ca distinge jos un drum care ducea la o cuveta, în afara cararil or batatorite. Îsi duse mâinile la gura si striga: - Hei, tata! Cred ca am descoperit un nou drum. Vino dupa mine!

3. ÎNLANTUIRE Furnica alearga drept înainte. Coboara panta. Face un adevarat slalom ca s a se fereasca de mugurii plopului care se înalta ca niste fuse purpurii în jurul ei. Aplauze de aripioare. Fluturii îsi desfasoara velele pastelate si bat aeru l urmarindu-se unul pe altul. Deodata, o frunza frumoasa îi surprinde privirea. Este genul de frunza del icioasa, care te face sa uiti tot ce aveai de gând sa faci. Îsi întrerupe cursa si se apropie. O frunza grozava. Va fi de ajuns s-o taie în patrate, s-o framânte putin, ap oi s-o acopere cu saliva ca sa fermenteze pâna la formarea unei bilute albe plina de micelium cu arome suave. Batrâna furnica rosie sectioneaza cu taisul mandibulei baza frunzei si salta frunza deasupra capului, ca pe o pânza mare. Numai ca insecta nu cunoaste legile navigatiei cu pânze. Imediat ce înalta f runza, vântul se loveste de ea. În ciuda tuturor muschilor ei mici, batrâna furnica e prea usoara ca sa o poata tine pe loc. Se clatina dezechilibrata. Se agata cu to ate ghearele de creanga, dar briza e prea puternica. Furnica îsi ia zborul purtata de vânt. Abia are timp sa dea drumul la frunza ca sa nu fie dusa prea sus. Frunza coboara domol, planând în zig-zag. Batrâna furnica o priveste cum cade si îsi zice ca nu e nici o nenorocire. M ai sunt si alte frunze, mai mici. Frunza coboara la nesfârsit, leganându-se în aer si, într-un târziu, se asterne mo lcom pe pamânt. Un limax remarca aceasta frunza de plop atât de interesanta. O gustare bun a! O sopârla zareste limaxul, se pregateste sa-l înghita apoi remarca si ea fru nza. Mai bine sa astepte ca limaxul s-o manânce, dupa aceea va fi mai rotofei. Pânde ste de departe mâncarica limaxului. O nevastuica vede sopârla si se pregateste s-o devoreze, dar îsi da seama ca pare sa astepte ca limaxul sa manânce frunza, si se hotaraste sa aiba si ea rabda re. Sub ramuri se pândesc trei fiinte ecologic complementare. Deodata, limaxul vede alt limax apropiindu-se. Si daca noul venit vrea s a-i fure comoara? Fara sa mai piarda timp, limaxul se repede la frunza apetisant a si o devoreaza pâna la ultima nervura.. Nu termina bine de mâncat, ca sopârla sare asupra lui si-l înghite ca pe o spa gheta. A venit acum momentul ca nevastuica sa se avânte si ea ca sa prinda sopârla. Alearga, sare deasupra radacinilor dar, brusc, se loveste de ceva moale... 4. UN NOU DRUM

Tânara cu ochii cenusii nu vazuse venind nevastuica. Animalul tâsnise dintrun desis si se lovise de picioarele ei. Tresari din cauza socului si piciorul îi aluneca pe marginea stâncii de gres ie. Se dezechilibra si privi la prapastia de sub ea. Sa nu cada. Sa nu cumva sa cada. Tânara da din mâini, bate aerul cu bratele ca sa-si pastreze echilibrul. Put in mai lipsea. Timpul parea ca trece cu încetinitorul. Va cadea? Nu va cadea? Un moment a crezut ca va putea sa scape, dar o briza usoara i-a transfor mat brusc parul negru si lung într-o pânza scamosata. Totul s-a unit ca s-o faca sa cada în partea în care nu trebuia. Vântul o împing ea. Piciorul îi aluneca si mai mult. Pamântul îi fugea de sub picioare. Ochii se desch id larg, pupilele se dilata. Genele se agita. Tânara cade în râpa. În cadere, parul lung îi acopera fata vrând parca s-o protejez . Încearca sa se agate de plantele care cresc pe panta dar îi aluneca printre degete, lasându-i doar florile si iluziile. Se rostogoli pe pietris. Denivelarea era prea abrupta ca sa-i permita sa se redreseze. Simti arsura unui pâlc de urzici, se zgârie într-un tufis de rugi, se rostogol

i pâna la o perdea de ferigi unde spera ca se va opri. Dar ferigile mascau o a dou a râpa, si mai prapastioasa. Se agata cu mâinile de piatra. O alta perdea de ferigi se dovedi la fel de înselatoare. Trecu de ea ca sa cada mai departe. În total, traversa sapte perdele de pl ante, zgâriindu-se de rugii de zmeura salbatica, facând sa-si ia zborul într-un nor de stelute un buchet de flori de papadie. Aluneca, aluneca mereu. Lovi cu piciorul o stânca mare si ascutita si o durere fulgeratoare îi sfred eli calcâiul. La capatul rostogolirii o astepta o baltoaca de noroi bej, asemenea unui port cu apa cleioasa. Se ridica si se sterse cu firele de iarba. Toata bej! Hainele, fata, par ul, totul era plin de pamânt noroios. Avea noroi si în gura, iar gustul era amar. Fata cu ochii luminosi îsi masa calcâiul. Înca nu-si revenise din stupoare când simti ceva rece si vâscos alunecându-i sub încheietura mâinii. Se înfiora. Un sarpe. Serpi ! Cazuse într-un cuib de serpi si serpii se târau peste ea! Tipa de spaima. Serpii nu sunt dotati cu auz, dar limba lor extrem de sensibila le permi te sa perceapa vibratiile aerului. Pentru ei, acest strigat rasuna ca o detunatu ra. Speriati si ei, o luara la fuga în toate directiile. Mame serpuitoare îngrijorat e îsi acopereau serpisorii Straduindu-se sa formeze S-uri nervoase! Fata îsi trecu o mâna peste fata, ridica suvita care îi jena privirea, scuipa jos pamântul amar si se stradui sa urce panta. Era prea abrupta si o durea calcâiul. Se resemna, se aseza jos si începu sa strige: - Ajutor! Tata, ajutor! Sunt aici, jos de tot. Vino sa ma ajuti. Ajutor! Striga astfel multa vreme. Zadarnic. Era singura si ranita în fundul unei prapastii iar tatal ei nu intervenea. Sa se fi ratacit si el? În acest caz, cine o va descoperi în strafundul acelei paduri, dincolo de atâtea tufisuri de ferigi? Tânara bruneta cu ochi luminosi respira puternic, Straduindu-se sa-si lini steasca inima care îi batea cu putere. Cum sa iasa din acea capcana? Sterse noroiul care înca îi mai murdarea fruntea si se uita în jur. În dreapta, pe marginea santului, zari o zona mai întunecata care trecea prin ierburile înalte. Se îndrepta spre acel loc. Tufe de scaieti si cicoare ascundeau intrarea într-un fel de tunel sapat direct în pamânt. Se întreba ce animal putuse sa construiasca acel bârlo g urias. În acea padure nu erau ursi. Sa fi fost vizuina unui lup? Totusi, locul acela cu plafonul jos era destul de spatios ca sa lase sa treaca o persoana de talie mijlocie. Nu se simtea deloc bine aventurându-se înauntru , dar spera ca acel pasaj s-o duca undeva. Asa ca, în patru labe, patrunse în acel c uloar noroios. Înainta pe bâjbâite. Înauntru era din ce în ce mai întuneric si mai frig. O masa ac perita cu tepi lungi se strecura sub palma ei. Un arici fricos se facuse ghem ca apoi sa fuga în sens invers. Continua sa înainteze prin bezna si percepu vânzoleala în jurul ei. Ce ceafa în jos, tânara înainta pe coate si pe genunchi. Când era mica, învatase f oarte greu sa stea în picioare si apoi sa mearga. În timp ce majoritatea copiilor me rgeau de la vârsta de un an, ea asteptase optsprezece luni. Sederea verticala i se paruse prea aleatorie. Erai mult mai în siguranta în patru labe. Vedeai mai de apro ape tot ce se afla pe podea si, daca cadeai, cadeai mai de jos. Si-ar fi petrecu t bucuroasa restul existentei la nivelul mochetei daca parintii nu ar fi constrâns -o sa stea în picioare. Tunelul acela nu se mai sfârsea... Ca sa-si faca curaj sa mearga mai depar te, tânara se forta sa fredoneze un cântecel de când era mica: Un soricel verde Care alearga-n iarba Îl apuci de coada Si-l arati la toti. Si-atunci ei ne spun: Baga-l în ulei, Baga-l si în apa Si te vei alege cu-n melc-codobelc! A repetat cântecelul de trei-patru ori, din ce în ce mai tare. Profesorul ei de muzica, domnul Iankelevici, o învatase sa se învaluie în vibratiile vocii ca într-un cocon protector. Dar aici era mult prea frig ca sa poata cânta foarte tare. Cântece

lul se transforma în curând într-un abur care iesea din gura ei înghetata, apoi se trans forma într-o respiratie ragusita. Ca un copil încapatânat sa mearga pâna la capatul lucrului rau pe care îl facea, tânara nu se gândi deloc sa se întoarca. Julie se târa pe epiderma planetei. I se paru ca vede în departare o geana de lumina. Epuizata, îsi zise ca probabil e vorba de o halucinatie. Dar în acel moment lumina se diviza în scânteieri galbene multiple si minuscule, unele dintre ele clipi nd. Tânara cu ochii luminosi îsi imagina o clipa ca în acel subsol se aflau diaman te dar, apropiindu-se, recunoscu licuricii, insecte fosforescente, asezati pe un cub perfect. Un cub? Întinse degetele si, imediat, licuricii se stinsera si disparura. Julie nu putea sa se bizuie pe vederea ei în acel întuneric total. Pipai cubul, facând apel la toata finetea simtului sau tactil. Era neted. Era tare. Era rece. Si nu era nic i piatra, nici o bucata de stânca. Un mâner, o broasca... era un obiect fabricat de mâna omului. O mica valiza de forma cubica. În cele din urma, frânta de oboseala, iesi din tunel. Latratul vesel pe care îl auzi sus îi aduse la cunostinta ca tatal ei o gasise. Era acolo, cu Abile, si st riga cu o voce moale si îndepartata: - Julie, esti acolo, fata mea? Raspunde, te rog, fa-mi un semn. 5. UN SEMN Face cu capul o miscare în forma de triunghi. Frunza de plop se rupe. Batrân a furnica rosie apuca alta de la capatul de jos al copacului si o degusta, fara sa o mai lase sa fermenteze. Daca mâncarea nu are gust bun, cel putin e întaritoare. Oricum, nu-i plac în mod special frunzele de plop, prefera carnea, dar pentru ca în ca nu mâncase nimic de când evadase, nu era momentul sa faca mofturi. Dupa ce înghite hrana, nu uita sa se curete. Apuca antena dreapta cu capat ul ghearei si o apleaca înainte pâna când o aduce la nivelul labialelor. Apoi, sub man dibule, o dirijeaza spre tubul bucal si suge tija ca s-o spele. Dupa ce amândoua antenele sunt umezite cu spuma salivei, le netezeste în fan ta micii perii plasata sub tibii. Batrâna, furnica rosie îsi pune în miscare articulatiile abdomenului, ale tora celui si ale gâtului pâna la punctul lor extrem de torsiune. Cu ghearele, curata apo i sutele de fatete ale ochilor. Furnicile nu au pleoape ca sa-i protejeze si sasi umezeasca ochii; daca nu s-ar gândi sa-si curete prin frecare în permanenta lenti lele oculare, dupa un moment nu ar mai distinge decât imagini neclare. Cu cât fatetele sunt mai curate, cu atât vede mai bine ceea ce se afla în fata ei. Ia uite, parca e ceva! Ceva mare, ba chiar imens, plin de ace, si misca! Atentie, pericol: un arici enorm iese dintr-o caverna! Ia-o repede la sa natoasa! Ariciul, ghem impozant plin de ace, o ataca, cu gura deschisa. 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Avea întepaturi în tot corpul. Instinctiv, îsi spala cu putina saliva ranile m ai adânci. Mergând sontâc, duse valiza cubica pâna în camera ei. Se aseza o clipa pe pat. Deasupra, pe perete, se însirau de la stânga la dreapta postere cu Callas, Che Gueva ra, Doors si unul Attila. Julie se ridica cu greutate ca sa se duca în sala de baie. Facu un dus foa rte cald si se freca viguros cu sapun parfumat cu lavanda. Apoi se înfasura într-un prosop mare, îsi puse în picioare niste papuci de buret si îsi curati hainele negre de pamântul bej care le murdarea. Nu putea sa-si mai încalte pantofii. Calcâiul ranit îsi dublase volumul. Cauta într-un dulap o pereche de sandale de vara, ale caror curele prezentau dublul ava ntaj ca nu apasau pe calcâi si lasau degetele libere. Julie avea picioare mici dar foarte late. Or, marea majoritate a fabricantilor de pantofi nu imaginau pentru femei decât pantofi cu forme înguste si alungite, ceea ce avea deplorabilul efect d e a înmulti bataturile dureroase.

Sânge. O distra sa salute astfel o particica din corpul ei. îsi zise ea. un singur obiect. O lua si o scutura. nu descoperi existenta apendicelui decât în m omentul crizei. Se uita la ceas.Si daca înauntru ar fi un cap de om? . . Danton. punân d un plasture pe una din juliturile care se deschisesera. Câinele. apara broasca. Fiecare rotita avea gravate pe ea cifre si simboluri.. Un sistem de cinci roti te. îsi aminti de o întâlnire importanta si pleca. Julie se uita la broasca. Avea poate o sansa la un milion sa descopere cifr ul. . Haosul. Pantalonii de golf îl faceau sa semene cu un paznic de vânatoare sc otian. Valiza era facuta din metal gros.Nu. Probabil ca în corpul ei existau o multime de organe carora le ign ora existenta. iar daca înau ntru ar fi fost un cap de om... Anarhia. fiecare prevazuta cu un cod. Existau. îl urma dând din coada si gâfâind zgomotos. Marii oameni. Valijoara ta nu este destul de mare ca sa contina un cap de o m normal. Peste trei luni. replica tatal.Îsi masa din nou calcâiul. Ea dadu din cap. drept raspuns. sânge si iar sânge. roscov an si mustacios. Caderea Bastiliei. Sau poate o. . iar daca ar fi fost teancuri de bancnote. O scutura din nou. Poate ca e un sac cu droguri. si daca nu voia sa mai faca înca un an în aceeasi clasa. Le misca la întâmplare. zise ea. Era fascinata de acel obiect iesit din ma runtaiele pamântului. Era un barbat înalt si solid. Nu se interesa de c alcâi decât atunci când o durea. avea examenul de bacal aureat. ce poveste! continua el. E un fel de luminis pe care natura parca l-a ferit de curiosi si de cei care se plimba pe-ac olo. . trebuia sa se apuce de recapitulari. muschii si tendoanele ar fi asteptat acest incident ca sa se manifeste. Saluta cu glas scazut: "Buna ziua. Îsi întoarse privirea spre valiza. Julie scutura capul. Tatal ei intra la ea împreuna cu câinele. în plin a efervescenta la extremitatea piciorului. Valiza era grea. c u atât era mai scârbita. Julie scoase deci cartea de istorie si începu s-o reciteasca. Teroarea. Se manifestau prin semnale S OS. avea impresia ca simte tot ce era în interiorul acelei parti a piciorului de parca oasele. E ciudata broasca asta protejata de un ci fru. . R obespierre. daca se gândea mai bine. Julie scutura din nou valiza. Cu cât citea mai mult. Înauntru era ceva.În acest caz.Te simti mai bine? întreba el. . Poate ca e vorba de un seif pe care hotii n-au reusit sa-l deschida. Dar. Fara îndoiala ca era ceva moale. Ar fi fost nevoie de un picamer ca s-o gauresti. Tatal cântari în mâini valijoara. Ghilotina. calcâiule". tot zdruncinând valijoara în toate chipurile. explica el. înseamna ca cineva si-a dat osteneala sa-i reduca dimensiuni le. când se gândea oare la dinti daca nu atunci când aveau carii? La fel. abandonat de traficanti. 1789.Ah. cu sigur anta ca îi rupsese nasul. Saint-Just. "Istoria e doar un sir de maceluri". Noroc ca Ahile a mirosit ca erai acolo! Ce ne-am face fara câini? Mângâie cu afectiune setterul irlandez care. Acum erau acolo. Julie dadu din umeri. Pentru prima data. toate.Daca înauntru ar fi fost monede sau lingouri. Nici macar nu e trecut pe plan. pur si simplu pentru ca nu avusesera impolitetea sa-i trimita sem nale dureroase. bomba. îsi etala balele a rgintii în partea de jos a pantalonilor stapânului sau si latra vesel. Imediat simti repulsie fata de valijoara si îsi zise ca ar face mai bine sa nu se mai ocupe de ea. Misterul începea sai exacerbeze curiozitatea.Ai cazut într-o zona în care nu se poate ajunge decât traversând un adevarat z id de urzici si de rugi. ar fi atârnat mai greu.. Gândul la ghilotina îi aminti de capul taiat din interiorul val . fericit fara vreun motiv precis. Revolu tia franceza. Marat. le-am fi auzit ciocnindu-se între ele.

Rotita dintata îsi gasise perechea. Acolo unde violenta suru belnitei si ciocanului nu daduse rezultate. dar nu reusi nimic. Procesul reg elui. Ai încercat deci 1 + 1=3. tatal ei zise mirat: . Stiu. Mângâi e coperta. nu? Julie se uita la el cu o luminita ironica în ochii luminosi. sau absolute. Si iar ghilotina.. .Asa ai facut. mormai tatal. se preciza: volumul III Iar dedesubt se putea vedea un desen: un cerc care închide în el un triunghi . Pe urma te-ai gândit ca cineva care ar vrea sa pastreze un secret nu a r folosi o ecuatie logica de tipul 2 + 2 = 4. Furnica din stânga era neagra. Îsi zise: "Mi-ar trebui un cleste". Tatal ridica din sprâncenele rosii si-si netezi mustata. cu vârful în sus. înarmata cu o surubelnita mare.Ai reusit s-o deschizi? Cum? Examina broasca care formase: "1 + 1=3". Mirabeau. Apasa pe buton. Sprijinit cu spatele de tocul usii. Era neteda si catifelata când o atingeai. Fata zâmbi si zise: . . un sir de simboluri si un sir de cifre. Ai dedus ca e vorba de o ecuatie. Aceasta ec uatie este deseori întâlnita în vechile rituri. Acea termita în plina activita te îi dadu o idee. Lipi urechea de broasca valizei si misca încet prima rotita. bratele Y-u lui erau formate din trei furnici care îsi atingeau reciproc antenele. n-am sa reusesc". Li bertate. dar nu zise nimic. Nu pot fi si una si alta în acelasi timp. furnica din dreapta era rosie.Ciudat titlu. Cinci minute mai târziu. Steagul albastru-alb-rosu. Lucrurile sunt sau relative. Era o carte. Julie ataca broasca . un sir de simboluri. Percepu un fo arte slab declic. un sir de cifre. batu în surubelnita ca sa-i sporeasca capacitatil e de pârghie. Pe coperta era caligrafiat un titlu cu litere mari stilizate: Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells Gaston mormai.izei. Arcul ridica brusc capacul valizei cubice.Nu-mi spune. O carte groasa din care ieseau din loc în loc bucatele de foi lipite. O râcâiala în lemnul unei grinzi îi atrase atentia. Mâinile zgâriate ale fetei apucara ce se gasea în interior si adusera acel obi ect sub lumina lampii de la birou. 1789. continând el însusi un fel de Y. sensibilitatea urechii fusese de aju ns. Bruneta cu ochii luminosi deschise la prima pagina si citi: . În sfârsit. Mecanismul functiona si broasca ceda. Sa asculte. Tribunalu l poporului. Te-ai gândit. sub triunghi era repetata formula care declansa deschiderea vali zei cubice: 1 + 1 = 3. Julie repeta de patru ori ac eeasi operatiune. iar furnica din centru.. Imnul lui Rouget de Lisle.Nu. Cum sa fii interesata de atâtea masacre? Cuvintele îi intr au pe un ochi si îi ieseau pe celalalt. Tatal si fiica se aplecara spre interior. Daca te uitai mai bine. . Chenier. Razboiul civil. Se întoarse la cartea de istorie si la Revolutia franceza.Ai zice ca e o veche carte de farmece. E un sir de cifre. si cu litere mai mici. Si apoi: "La n aiba. Egalitate-Fraternitate. Aici este o antinomie. era jumatate alba si jumatate neagra. Dedesubt. Tatalui nu-i placea ca cineva sa râda de el. Ea înseamna ca doua talente reunite sunt mai eficace decât simpla lor adunare. Conventia. care co nstituia trunchiul inversat al Y-ului. Lua un ciocan. Julie se uita mai bine la coperta si considera ca era foarte recenta. Valiza rezista. .

Julie era o fata zvelta.. prin int ermediul acestei carti. Aceasta carte este o arma destinata schimbarii lumii. lasa uneori sa apara venele albastrui abia ascunse la mâini si la tâmple. Caci revolutia noastra nu are deloc nevoie sa fie violenta sau spectaculoas a. Am dreptate? Eu sunt mort. Or. Si sper ca va fi pentru tine un prieten. sfârsesc prin a rasturna muntii. Pentru ca voiau cu orice pret sa vada în timpul vietii ro adele lucrarii lor. Trebuie sa accepti sa plantezi pentru ca altii sa recolteze în alte parti si mai târziu. nici o fiinta sfânta. De parca ar fi vie si si-ar arata sensul în functie de cult ura. Cred ca vechile revolutii au pacatuit prin nerabdare si prin intoleranta.) Este posibil sa ma însel. (Ai stiut deja sa asculti broasca? Asta ar fi o dovada ca stii sa asculti. îl ap ucara si se pregateau sa întoarca foaia. când o voce rasuna în bucatarie: . Îmi pare rau. pentru fiecare cititor.7. tare si matasos. mai curând. Nu sunt un maestru al gândirii. Sunt atâtea lucruri de facut. aceasta carte va deveni vie.. îti propun sa facem imediat împreu na ceva important: sa întoarcem pagina. Astfel.La masa! striga mama ei. tu ai un suflu mai pute rnic decât cel provocat de baterea unei aripi de fluture. Tu va trebui sa deduci ideile care decurg din ele. un prieten în stare sa te ajute sa te schimbi si sa schimbi lumea. Atâta vreme cât va dura dialogul nostru. nu zâmbi. aproape transluc ida. Inte resanta este aceasta întâlnire-interferenta. La nouasprezece ani. nu voi putea sa te ajut decât indirect. Sau. Eu n-am sa-ti propun nici un adevar. comportamentele oamenilor sau animalel or. cadea ca o perdea pâna la solduri. ENCICLOPEDIE BUNA ZIUA: Buna ziua. ar trebui sa spun o "evolut ie". Nu. Se spune ca bataia unei aripi de fluture la Honolulu este de ajuns ca sa provoace un taifun în California. Este de ajuns ca cineva sa vrea c u adevarat ceva pentru ca acel ceva sa se produca. Cum voi actiona în calitate de "carte"? Pur si simplu povestindu-ti istori oare simple despre revolutiile. PE PUNCTUL DE A EXPLODA Degetul mare si aratatorul mâinii drepte atinsera usor coltul paginii. nu are nici o importanta daca descoperi aceasta carte pentru prima sau pentru ultima data. Suntem doar niste oameni preistorici. daca esti pregatit si daca doresti. aceasta carte va fi diferita. Daca vrei. Utopistii nu au ratio nat decât pe termen scurt. Acum. Fara violenta. Sa vorbim despre asta. utopiile. Sunt doar un om constient ca aventura umana este doar la început. nici un guru. esti liber s a ma asculti sau sa nu ma asculti. Ochii . Poti face asta. Un par negru. 8. ca revolutiile de altadata. volumul III. stralucitor. Si tu esti în stare de atâtea minuni! Eu sunt doar o unda care intra în interferenta cu unda ta de cititor. Tu trebuie sa-ti imaginez i raspunsuri care te vor ajuta pe drumul tau personal. cititor necunoscut. O vad mai degraba ca o revolutie spirituala. O cauza foarte mica poate sa aiba un efect considerabil. Pielea alba. E posibil. adaugate unele la altele. Edmond Wells. Nu mai avea timp. Buna ziua pentru a treia oara sau buna ziua pentru prima oara. de amintirile si de sensibilitatea ta de cititor deosebit. O revolutie de furnici. Ignoranta noastra nu are limite si totul r amâne de inventat. La drept vorbind. Serii de tuse mici care s-ar putea considera neînsemnate dar care. Dis creta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Îti propun sa faci o revolutie.

A auzit stranuturile si râsetele. totul era violent. desi notele de la s coala erau mai mediocre ca niciodata. Julie pierduse nu numai un prieten. ci de zgomote discordante. La douaspreze ce fix ziua era mort. Vibratiile vocii sale rasunau în toate oasele. Îsi ascundea corpul su b haine largi si închise la culoare. A auzit peste to t în oras televizoarele aprinse neîntrerupt. într-o zi. Acum stia sa-si armoniz eze bataile inimii cu umflatul plamânilor. La fel la optsprezece ani. o putere care depasea cu mult simpl a create a unei frumuseti auditive. Adevaratele sunete. Se informa tot timpul despre noile metode de vindecare. se încrâncena sa-l faca perfect. De aceea nu se uita niciodata în oglin da. parând ca sunt stapâniti de o viata plina de furii si mereu în miscare. La saptespr ezece ani cazuse la bacalaureat. În mâinile lui. Ziua vindecarii sale. diafragma si pâna si pozitia gâtului si a umerilor. gasise un alt profesor de muzica. tipator. Îl chema Yankelevici. Profesorul nu se resemna sa fie surd. În urma acestei disparitii. daca îi observa miscarile gurii si îi punea mâna pe pântece. Totul era numai taraboi si cacofon ie. Julie fuse se în avans cu o clasa si profesorii se felicitau pentru nivelul ei intelectual si pentru maturitatea de gândire. Îsi pusese capul sub limba clopotului. Din acel moment. si a sta era pentru ea o senzatie uneori apropiata de extaz. Batrânul nu putuse sa suporte o deceptie atât de mare. Urcase pâna sub clopotul cat edralei Notre Dame din Paris. era convins ca Julie avea talent si ca trebuie sal cultive. Adevarata muzica. Nici în privinta vestimentatiei nu facea vreun efort. Yankelevici a auzit vocile oamenilor si topul niturilor de la radio. Julie se considera fizic neînsemnata. zgomotul pasilor si scârtâitul usilor . o coloana de energie tâsnea ca un copac din pântecele ei. ei îi confereau un aer de mic animal nelinistit . la ce bun? Tot timpul si le rodea. rapus de energia teribila a celor douasprezece vibratii mo numentale si perfect muzicale. Parcursul ei scolar fusese inegal. . Uneori se fixau într-o directie precisa ca si cum o raza de lumina stralucitoare avea sa tâsneasca din ei ca sa loveasca ce n-ar fi fost pe placul fetei. nimic nu mai mergea. O duruse tare rau. A auzit claxoanele masinilor si latrat ul câinilor. Degringolada sa scolara coincisese cu un eveniment: "moartea profesorulu i ei de muzica. suspinele si hohotele de plâns. sa-si uite temerile ajutându-se doar cu vocea. Sigur. Pâna în ultima clasa de liceu. unul dintre aceia care se limit eaza sa-si puna elevii sa faca game. Lumea nu era plina de muzica . un chirurg tânar deosebit de priceput a reusit sa-i implanteze sub craniu o proteza electronica care venise de hac surzeniei. Totul influenta calitatea cântatului. Când Julie cânta. care preda dupa metode originale art a vocala. suflul plamânilor. Yankelevici nu omisese nici masca. profesorul carunt putea sa recunoasca calitatea sunetelor pe care l e emitea tânara. a fost un a a disperarii. Chiar surd. Eleva si profesorul se completasera de minune. care ar fi trebuit sa fie o zi fericita. Migdalati. Niciodata nu-si dadea cu oj a pe unghii.ei palizi erau totusi vioi si calzi. De altfel. O învatase sa-si moduleze emotiile ca sa învinga stresul. Iar la nouasprezece ani se pregatea sa sustina pentru a treia oara acest examen. O învatase pe Julie ca cântatul detinea. siroirea ploii si susurul râuletelor. O fortase pe Julie sa-si ridice vocea pâna la registre prea violente pentru laringele ei. Niciodata nu-si dadea cu parfum si nu se machia. un om batrân surd si tiranic.Sunt surd? Si! Si Beethoven era surd si asta nu l-a împiedicat sa faca t reaba buna. Julie avea uneori sentimentul ca e un cimpoi pe care un maes tru al muzicii se straduia. de trei ani. batrânul profesor de muzica percepuse zgomotele lumii asa cum erau ele. ci si îndrum atorul care o ajuta sa-si dezvolte principalul talent. . O învatase sa-si stapâneasca suflul pântecelui. imposibil de auzit. Dar. O învatase cum sa-si modifice formele f etei si ale gurii pentru a-si desavârsi instrumentul corpului. Îs i inventase o sinucidere conforma cu idealurile sale. spunea el deseori. Batrânul profesor de muzica a constatat ca adevaratele sunete nu s emanau deloc cu cele pe care le imaginase el. O învatase sa asculte cântecu l pasarilor pentru ca si ele participau la formarea ei.

.Putin dupa aceea. Yankelevici spunea ca.Acolo si-a facut toate zgârieturile astea? .Ne-am plimbat prin padure. legata de o sforicica subtire. Draguta cum esti. u rmase o reeducare dificila pentru a reînvata sa vorbeasca. . Julie îsi ruina sanatatea.Ma doare-n cot de drept. . replica mama..Doar n-ai sa intri iar într-o criza de anorexie. trep tat se închisese în sine. Julie era în cautarea unui adevarat profesor de muzica capabil s-o îndrume asa cum facuse Yankelevici.. Privirile goale si ciocul întredeschis lasau sa se creada ca pasarea fusese s mulsa brusc de la ocupatiile ei de un eveniment teribil. Pentru ca a facut dreptul. .Julie a cazut într-un sant. . . atipea în timpul orelor. . Dar mama nu era interesata decât de mâncarea fierbinte din farfuria ei. Fata se uita la pasarea fripta. si pentru ca conduce serviciul juridic de la acest minister ai beneficiat de pila necesara pentru ca liceul sa accepte sa repeti a treia oar a ultima clasa de liceu. . insista mama. esti ca acei iepuri care nu rod decât ceva tare: treptat. Îi placea sa arate când se ivea ocazia elevilor slabi acest obiect maca bru ca sa-i încurajeze sa lucreze.Trebuie sa-ti faci studiile ca sa faci parte din societate.. zise Julie. doar si -a ranit calcâiul. Julie nu scosese nici un sunet. ma doare-n cot. Si pentru ca nu mai gasise nici unul. Nu mai repeta lectiile.. vreme de câteva sapta mâni. prepelita se dezumfla ca o minge d e rugby plina de abur. Urmase o operatie si... Si a mai descoperit o carte ciudata în santul ala. Mama lui Julie apuca pasarea fripta. Îi ceru sa-si întrerupa lectiile. Lipsita de posibilitatea de a-si cultiva talentul. prepelitele fripte îsi pier d toata savoarea daca nu sunt fierbinti. în sfârsit roase zgo motos cu molarii micile oase recalcitrante. traverseaza cerul gurii si sfârsesc prin a le str apunge creierul de jos în sus.Îmi povestesti putin mai târziu. tatal tau conduce acum serviciul juridic de la Ministerul A pelor si Padurilor. Mersese pâna acolo încât scrisese cu cerneala rosie p e fruntea craniului acelui iepure: A nu-ti cultiva talentul natural este cel mai mare pacat. Respira prost si de putina vreme suferea de cri ze de astm. Apoi zise vrând sa fie concilianta: . Pentru a vizualiza acest pericol. Trebuie tot usi sa te intereseze si pe tine ceva sau cineva.Nu-mi place carnea. cresc nemasurat. . N-a patit nimic rau. Urmase apoi o faz a de bulimie în timpul careia mânca kilograme de prajituri. Apoi. incisivii li se lunges c.Nimic.Ma doare-n cot de societate. Trebuie sa fii sanatoas a ca sa treci examenul de bacalaureat si sa intri la facultatea de drept.Atunci ce te intereseaza? vru sa stie mama. Avea capul acoperit cu stafide care pareau ca formeaza un fel de jo ben. pâna la cicatrizarea coardelor vocale. . . . asezata în farfuria ei. zise Julie. . . Acum e rândul tau sa studiezi dreptul. Sa mâncam repede. Tot binele pe care i-l adusese cântarul se transforma în rau. desprinse aripile care cazura imediat între buzele ei. îi explica tatal..Ma doare-n cot. . medicul diagnosticase noduli pe coardele vocale ale lu i Julie. e pasare. De atunci. profesorul pastra la el acasa un craniu de iepure ai carui incisivi ieseau prin partea de sus ca doua coarne. .Nu e carne. cu laxative sau vomitive la îndemâna.Nu manânci? Nu-ti place? o întreba ea pe Julie. ceva în genul eruptiei br uste a vulcanului la Pompei. Lovind cu furculita într-un loc precis. Mama lui Julie se aseza prima la masa din sufragerie. Mama lui Julie se repezi sa înghita prepelitele fripte servite cu stafide. daca ai un talent si nu-l folosesti . raspunse tatal.Unde ati fost în dupa-amiaza asta? întreba ea.Atunci cu ce-ti pierzi timpul? Esti îndragostita? Julie se sprijini de s peteaza scaunului. cu privirea pierduta în go l. Numai asta stii sa spui.Ma doare-n cot de dragoste. o supse prin gaurile ciocului. Julie trecuse printro perioada de anorexie dupa o prima faza de mare agresivitate. se curbeaza.

Dar ariciul nu se opreste. nimeni nu o mai putea scoate de acolo. Gaston.Biata mea fiica. 9. nici sa ma marit. Si. Deodata zareste în fata ei un fel de tunel neted si alb.. ca de ob icei. si merge atât de r epete încât vântul îi apleaca antenele pe spate. O expresie de stupoare indignata aparu pe fata mamei.". care alearga-n iarba. În loc sa te plimbi prin padure. nu. Tatal.. f redona: "Un soricel verde. Aceasta dura înca o or a si. Mama îsi regasise aplombul.. Si stii de ce? Pentru ca mi-e frica sa nu-ti seman. Se învârteste cu repeziciune printre galbenele si catifelute. Dar în ea totul era gol. Si apoi. iar daca furnica ar fi avut timp sa se uite bine la el. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE Furnica galopeaza cu toata puterea celor sase picioare. -. esti un pachet de probleme.Haide.Pot sa vin si eu? întreba fata. . Se simtea mica de tot. Nu identifica imediat despre ce e vorba. În timp ce se apleca ca s-o sarute si îi ura noapte buna. -Numai în cartile de SF mai gasesti fete virgine la nouasprezece ani. ridicându-se de la masa. Poate adapostul unei cârtite sau al unui . N-am intentia sa-mi iau un amant. . nu ma lasa balta.Vise placute. Julie îi sopti: . de la aceasta cina..cred ca baietii roiesc în jurul tau. Ca sa se îmbarbateze. Mie consuma doar cireasa care împodobea crema de ciocola ta. Mama si fata erau obisnuite cu astfel de hartuieli. continua Julie. tânara bruneta cu ochii lumi nosi avu impresia ca se rostogoleste într-o prapastie mult mai adânca decât cea din pa dure. Câteva ramasite de inamici mai sunt si acum agatate de tepi i lui. . spune ceva. mama ta are dreptate. As vrea sa examinez mai de aproape acea râpa pe care a i descoperit-o si vreau sa fiu putin singur. Batrâna furnica rosie alearga mai repede.De data asta. Ce-ar putea sa fie? E prea mare ca sa fie o gaura de greier sau de lacusta. Pamântul se cutremura la fiecare pas al lui. Batrâna furnica rosie sare pe deasupra unui taluz în speranta ca va scapa de urmaritor. spuse scurt tatal împaturindu-si servetul.N-am nici un iubit si te anunt ca sunt tot virgina. . dar ghearele sale prea lungi si neretractile îl facura sa patineze p e parchetul lustruit cu grija. ar fi vazut roiur i de purici urcând-si coborând pe spinii lui. Dupa ce încuie usa. îsi pastra o fata nepasatoare si se feri sa intervina. apoi se ridica din nou pe cele patru picioare. ascult-o pe mama ta.Julie. mastodont cuirasat cu ace ascutite. Apoi izbucni în râs.Tata. Intrarea e sufic ient de mare ca sa lase sa treaca o furnica. De data asta. Se face ghem ca sa sara mai bine. Foarte expansiv. Se s imtea pierduta într-o lume care o depasea. Pretexta o nevoie pre santa si alerga la toaleta. Ahile vru sa plece ca o sageata. Tepii îl protejeaza de caderi si îi folosesc drept amortizor la nevoie. zise el. asezata pe capacul wc-ului. Ariciul. . minuscula ca o f urnica. îi ceru în cele din urma sotia lui. Tatal scutura din cap. se încapatâneaza s-o urma reasca cu mirosul lui îngrozitor de mosc care împute atmosfera. nici sa am copi i. Iesi tragându-si dupa el câinele în lesa. spuse ca vrea sa se culce devreme. caci a dou a zi de dimineata avea de gând sa plece în zori ca sa faca un drum lung cu câinele. dar urmaritoru l nu renunta. El se prefacu ca nu auzise nimic. . Stinse lumina ca sa ramâna singura numai cu ea însasi. Julie nu vru sa mai zaboveasca singura cu mama ei. Noroc ca ti-am stabilit o întâlnire cu un psihoterapeut! Pentru joi. în ciuda numeroaselor semne cu piciorul facute fetei sale. Julie se strâmba în mod ciudat. Barbia atinge usor muschiul si lichenii . ai face mai bine sa înveti pentru bac. .

Destule emotii pentru ziua aceea! Se racoreste. Furnica nu se lasa. ea elibereaza ouale care sar din frunza în fru nza ca niste picaturi de ploaie întarite. Fara probleme de acuplare. Dar biciul rece se rasuceste si se strânge. doar o preocupare pentru eficacitate. Ariciul intra în panica. brusc. Batrâna furnica rosie se refugiaza într-un adapost de pamânt si de muschi. un sarpe în fata. Masculul. batrâna furnica rosie observa. surprinsa. crenguta de care se agatase începe sa se miste lent. Se cabreaza si încearc a sa loveasca cu tepii în pântecele reptilei. Unul câte unul. insecta ramâne nemiscata. Batrâna furnica rosie nu vede decât o singura salvare: o ramurica de care sa se agate si sa urce. când crenguta se desprinde de ramura si începe sa înainteze. mai putin atunci când acestea îi ating exact z ona moale de la vârful botului. E gura deschisa a unui. f emelele au sfârsit prin a se adapta. Spre marea ei surpriza. Insecta care o poarta pe batrâna furnica rosie si-a reusit atât de bine camuflajul încât corpul ei este imprimat cu urme de fibre de lemn. se apropias e de femela deplasând un picior la fiecare douazeci de secunde. începe sa urce pe trunchi. a venit ora hibernarii z ilnice. Acesta din urma s-a încolacit imediat în jurul lui.paianjen? Prea aplecate pe spate. Tocmai a ajuns si acum vede. Privest e sub ea si întelege. foarte lent. Crenguta se deplaseaza lent leganându-se si urca pe alta creanga. Un detaliu o tradeaza totusi: extremitatea crengutei continua sa elimine oua-seminte. Un alt atu al acestor insecte: încetineala lor ajuta mimetismul. De sus de pe crenguta. Arta camuflajului este atât de mare încât oual e seamana cu niste seminte. ramuri. Femela se departas e putin iar masculul era atât de lent încât nici macar nu fusese în stare sa se tina dup a ea. uluita. Crenguta pe care s-a îmbarcat se dovedeste a fi o femela caci. Batrâna furnica.. Animalul acela exasperant nu-i ofera nici macar o tres arire de agonie. E ste constrânsa sa se foloseasca numai de vedere care nu-i ofera o imagine clara de cât de foarte aproape. Înainte de a afla soarta bataliei. Tubul lung si rece împotriva ghemului cald si întepator. lumea asta nu e facuta p entru indivizii singuri. Furnica musca putin crenguta ca sa vada daca e comestibila. Acel tunel alb nu seamana delo c cu un adapost. Unele specii au gasit o solutie originala la problema reproducerii: partenogeneza. dorind-o. intra în catalepsie si îsi da drumul sa cada pe pamânt. imediat ce insecta simte vârful mandibulei. Astfe l. cade dupa insecta si o manânca. nu mai întelege nimic. Acea specie de insecte nu are nevoie sa gaseasca un partener ca sa se reproduca. Nu te gânde sti sa ataci ceva lent. de talie mai mica. Pe jumatate devorata. ariciul cu bot lung intra în gura reptilei. Pentru ca sarpele si ariciul nu mai sunt acolo. Aceste insecte cu corpul alungit si fragil se protejeaza de dusmani împingân d mimetismul pâna la adoptarea aspectului unor crengute. Ariciul rezista foarte bine la muscaturile veninoase ale viperelor. lupta dintre cele doua animale de prada. cu pete si cu crestaturi maro de parca o termita ar fi deteriorat-o putin.. ci o insecta care practica mimetismul. Crenguta are ochi si picioare. Dupa o scurta oprire. începe sa oua. sarpe! Un arici în spate. Batrâna furnica mai asistase deja la o parada amoroasa a acestor insecte. chiar aproape nemiscat. Nu e nici un miracol arborico l. nici ura. Dar insecta nu dispune de mimetism doar ca sa se apere. mai stie sa faca si pe moarta. frunze sau tije p e care se aseaza. antenele nu-i permit sa adulmece lucrul acela. batrâna furnica rosie se simte luata pe s us. se lasa purtata de crenguta ambulanta. Mâine . Nu avea importanta! Tot asteptându-si masculii cu încetineala lor legendara. ca o adevarata cr enguta. ci îsi face prog enitura asa. Lamurit lucru. Deja. Se straduie ste sa-si plaseze bine gura mortala. C rede la început ca vântul o face sa se aplece si. Gura viperei se deschide si îsi scoate la iveala dintii du bli cu venin din care transpira o moarte lichida. Nu-i place sa-i fie vizitat fundul gâtului. Privirea viperei nu exprima nici teama. Animalul are o agilitate incredibila. Micile lui labe cu gheare lovesc solzii care rezista la tepi. Abia are timp sa se retraga în graba si sa muste gâtul sarpelui. Nu e o crenguta.

Julie se întinse din nou în pat. tata.. Frumosul print îsi pierduse mar etia: avea o piele de un maroniu-negricios. Printul avea o sabie lunga. Drept raspuns: trântitul usii de la intrare. Ce sa fie oare dupa prima pagina a Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a profesorului Edmond Wells? . Chiar era indispensabil ca în s omn sa fie vise? Spera ca va adormi din nou si nu se va mai gândi la nimic toata n oaptea. iesi din fundul gâtului. Julie visa. orbitele goale si capul plin cu staf ide. prot ejat de o armura din hârtie imprimata. Trebuie cu orice pret sa "le" avertizeze mai înainte de a fi prea târziu.. niste pisici au fost închise de la nastere într-o mica încapere tapisata cu motive verticale. Printre texte scurte. PUTEREA CUVINTELOR Mâna ei se deschise si se închise nervos înainte de a se crispa pe sulul de la capatul patului. Spaima ei era atât de mare încât imediat vru sa se co nvinga ca nu devenise afona. Aceste linii indicau amplasamentul ascunzato rilor cu hrana si trape de iesire. Auzi jos zgomote. cu o garnitura de piure galbui. .va porni din nou în cautarea unui drum care sa o duca la cuibul ei natal. 11. rosie si ascutita si o implora pe prin tesa sa reziste. dar nici una dintre pisicile educate în camerel e cu motive verticale nu a reusit sa se hraneasca sau sa iasa. se ridica pe perna.. volumul III. încerca sa doarma dar nu mai reusi. Afara era înca întuneric. Dupa cum anuntas e. Un sarpe enor m o capturase ca s-o manânce. se uita la c eas si constata ca era sase dimineata. Julie a vrut sa tipe dar spuma alba de ciocolata o înghitea deja. Si se mai întâmpla ca niste foarfeci sa-i taie coardele vocale. Nu mai stim sa pe rcepem unele evenimente caci am fost perfect conditionati sa percepem lucrurile numai într-un singur mod. Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. îsi spala antenele ca sa perceapa bine ce-i în jurul ei. a tras-o afara din noroi si a aruncat-o într-o spuma de ciocolata. Îsi trecu o mâna fierbinte peste gâtul jilav. asternute pe hârtie cu un scris cris . Alteori i se umplea gura cu alimente. el si calul lui au fost serviti praj iti într-o farfurie. Car tea aceea recomanda deschis revolutia si amintea despre o civilizatie paralela c are ar putea s-o ajute. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. aceste pisici au fost scoase de acolo si puse în niste cutii tapisate cu linii orizontale. Educatia le limit ase perceptia la evenimente verticale. Venise s-o salveze. A poi îsi închide cu o pietricica micul adapost ca sa nu mai fie deranjata. îi intra în gura si îi împiedica iesirea oricarui sunet. "A-a-a-a. Calm. Era vorba despre furnici si despre revolutie. tatal ei pleca de dimineata sa se plimbe în padure împreuna cu câinele. O aruncase în nisipuri miscatoare mocirloase pline de pui de serpi care se târau si ea se ducea tot mai mult la fund. pasi si latraturi. Dincolo de fereastr a stelele înca mai sclipeau. Fata se trezi tresarind. Acest cosmar al disparitiei vocii se repeta din ce în ce mai des. Visa ca e o printesa din Evul Mediu. Sarpele enorm a apucat-o apoi pe Julie cu dintii lui veninosi. Pentru o experienta de fiziologie. A rmura de hârtie nu a fost de prea mare folos printului. Dupa trecerea perioade i de formare a creierului. Lua cartea aceea mare. Dar sarpele enorm se folosea de gura lui ca de un lansator de flacari. 10. Legati cu o sfoara. galopa pe bidiviul lui alb si se batea cu s arpele enorm.Tata. Uneori e ra torturata si i se taia limba. Un print tânar. A-a-a-a". Edmond Wells. cu tibiile. ENCICLOPEDIE DIFERENTA DE PERCEPTIE: Nu percepem din lume decât ceea ce suntem pregatit i sa percepem. O singura scânteie a fost de ajuns ca sa-i dea foc.

apareau. biograf iile unor personaje istorice uitate de Istorie si sfaturi pentru fabricarea unor masini ciudate. Privirea îi fu atrasa de alt pasaj: Mic tratat despre cele cinci simturi interioare si cele cinci simturi ex terioare. ghiduri. fragmente din scrisori personale. Existau calendare care apreciau la ce date trebuie semanate grânele si pla ntata o anumita leguma sau un anumit fruct. extrase din reviste. Citi o fraza. Ezita . retete de bucatarie. Julie gasi strate gii inspirate de Scipio Africanul si de Clausewitz. Unele texte erau scrise cu cerneala rosie sau albastra sau parfum ata. constiinta universala si inspiratia. reprezentari ale violentei.. anecdote despre tot felul de oameni si de stiinte. harti ale boitei ceresti sau planuri ale retelelor de metrou din maril e orase. mod de folosire. Exista cinci simturi fizice si cinci simturi psihice. Julie vazu planurile unor orase imaginare. este ca si cum ai folosi doar cele cinci degete de la mâna stânga. Trecu mai departe. te hnici de manipulare a maselor. corporatie sau religie. Nu tr ebuie sa astepti ca altii sa-ti spuna ce trebuie sa gândesti. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute era un amestec urias de in formatii. Julie îsi zicea ca i-ar fi trebuit cel putin doi an i ca sa citeasca tot. Citate în latina si greaca. De altfel. lungimea antenelor. Si erau unele redactate cu niste litere atât de mici încât ar fi fost nevoie de o lupa ca sa le poti descifra. o vorba spusa de cântaretul Georges Brassens: Decât sa vrei sa-i schimbi pe altii. încearca mai bine sa te schimbi pe tine însuti. Se întreba o clipa daca nu cumva era un manual de îndoctrinare apoi. Partituri de Bach. f orma capului variau în mod clar. gaseai acolo colaje de stofe si de hâr tii rare. pe o pa gina. mirosul. retete noi de bucatarie. Cele cinci simtu ri fizice sunt vazul. ideograme chinezesti. un manual d e codificare folosit de cei din Rezistenta franceza în timpul celui de al doilea r azboi mondial. colaje. pipaitul. nu se însela: era într-adevar vorba de niste capete. Ce minte eclectica si pluridisciplinara adunase toate acele luc ruri? Rasfoi mai departe acel mozaic de cunostinte. Nu niste capete umane . dar erau si poeme. . în mijlocul unei fraze. Yi king este un oracol care. Cele cinci simturi psi hice sunt emotia. imaginatia. hexagrame si Yi king. Învata sa gândesti singu r fara sa fii influentat. intuitia. prospecte. secta. când privirea i se opri asupra unor portrete insolite.. contrar a ceea ce credem de o bicei. ci explica prezentul. îndreptar. imagini din actualitate sau fotografii eroti ce cu femei celebre asezate acolo ca niste miniaturi.pat. Nici o furnica nu era identica cu alta. Si mai departe. citi acest sfat: Fereste-te de orice partid politic. listing-uri de programe d e informatica. nu prevede viitorul. Biologie.. de schite diverse. ale mortii s au catastrofe. Se încrunta. ci niste capete de furnici reprezentate bust în maniera unor personaje impozante . ici si colo.. Unele imagini erau foarte dure. Adunatura sau comoara. Conform titlului. enigme matematice si scheme de perspe ctive provenite din tablouri datând din Renastere. C iti la întâmplare: Planul acestei lucrari este copiat dupa cel al templului lui Solomon. Mai departe. Marimea ochilor. pozitii sexuale recomandate de Kamasutra. o majuscula sau un mic desen. utopii. gustul si auzul. dar nu. Printre holograme. Ce legatura putea sa existe între scriere si arhitectura unui t emplu? Dadu pagina. tema furnicilor revenea ca un laitmotiv. Dac a traiesti doar cu cele cinci simturi fizice. retete si planuri. de desene. continea texte didacti ce. Fi ecare cap de capitol are drept prima litera cea care corespunde cifrei uneia din tre dimensiunile templului. Alte pagini pareau ca au fost completate cu cerneala simpatica sau suc de l amâie. fiecare avea un nume format dintr-un s ir de cifre alaturate portretului.

n-a prea cunoscut odihna. Aranja cuvertura si. fazele de somn paradoxal se reduc c u vârsta. Pe fizionomia lor se zugraveste rând pe rând furia. aricii si chiar si insectele care practica mimetism ul parca se întelesesera ca s-o necajeasca. pasarile. iei o pagina la întâmplare. avem de primit un mesaj. de data asta.cum sa fabrici un cocteil Molotov. frica. ci foloseste-o mai bine în felul ur mator. Aceasta lumina o trezest e si îi insufla energia necesara ca sa-si continue drumul. Apoi a fost lasat sa ad oarma din nou ca sa fie iar trezit la urmatoarea faza de somn paradoxal. cercetatorii au emis o teorie noua. E un paradox al lunii martie. în fiecare noapte. volumului. t emperatura scazu usor si adormi încetisor. daca nu si mai putin. Julie închise lucrarea si îi promise ca o va folosi dupa cum îi propusese cu a tâta amabilitate. Recent. chiar a unui batrân . Se simtea ametita de acel delir vizual si info rmativ. Nu se lovea de toate aceste necazuri când traia acolo. din totalitatea timpului de somn. 13. Creierul ei se bransa atunci la "mintea colectiva" si nici macar nu trebuia sa . S-ar zice ca trec în revista expres iile pe care le vor avea mai târziu. De când merge singura pri n acea padure imensa. o treime de somn usor . prezenta tot usi un nucleu comun. De ce a fost numita astfel ac easta perioada de somn? Deoarece este paradoxal sa ai o activitate nervoasa inte nsa chiar în momentul celui mai profund somn. Si mai departe: Nu ezita sa sari peste paginile care ti separ prea lungi. Simti ca o furnica ochii. Edmond Wells. furnici si revolutie. respiratia deveni regulata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sopârlele. asta se datoreaza a cestui somn paradoxal (proportii: o treime de somn normal. o treime de somn paradoxal). Atâta vreme cât oamenii viseaza. În timpul acestei faze a somnului lor. Ea dureaza cincisprezece-douazeci de minute. uitam ceea ce am fost constrânsi sa învatam în timpul zilei si vine în contradictie cu convingerile noastre profunde. tristetea. S-ar parea ca. Un adult a fost trezit în mijlocul somnului parado xal si a fost rugat sa povesteasca ce visa în acel moment. o citesti si încerci sa vezi daca ît i aduce o informatie interesanta despre problema ta actuala. Paianjenii. apoi se întrerupe c a sa revina mai îndelung o ora si jumatate mai târziu. chiar daca povestea celor doua vise era diferita. Visând. SINGUR PRINTRE COPACI S-a facut dimineata. Revolutie si furnici. Daca noptile bebelusilor sunt adesea foarte agitate. ENCICLOPEDIE SOMN PARADOXAL: În timpul somnului. caleidoscop de imag ini. Luna lumineaza frunzisul ca un astru albastrui. E înca întuneric dar e deja cald. frunze uscate de copaci. este imposibil sa-i manipulezi complet. Când simti nevoia. Visul ar fi un mijloc de uit are a presiunilor sociale. în cursul vietii de adult. desi n-au cunoscut înca astfel de emotii. Se opri la o alta fraza: Sa nu citesti aceasta lucrare în ordine. O carte nu e c eva sfânt. insectele care manânca furnici. Visul este o frâna naturala a totalitarismului. cu celelalte . 12. Dupa aceea. ajungând la numai o zecime. în oras. Totul se petrece de parca visul întrerupt s-ar repeta într-un m od diferit ca sa transmita acelasi mesaj. S-a facut o experienta. Toate conditionar ile impuse de exterior dispar. Experienta este traita ca o placere si poate sa provoace erectii la barb ati. bebelusii pr ezinta deseori mimici ciudate care îi fac sa ia mina unui adult. sur priza. bucuria. trecem printr-o faza deosebita numita "somn paradoxal". Astfel s-a constatat ca.

Batrâna furnica vede o liana de smochin sugrumator pornin d cu curaj la asaltul unui cires impasibil. duce la frica de moarte. nestiind încotro sa apuce. Ce comportament primitiv! E destul sa te pui la adapostul unei buturug i sau sa sapi un bivuac în pamânt ca :sa te protejezi împotriva frigului. s-au asezat în spirala si s-au învârtit înt runa pâna la sfârsit. Acele proast e de furnici negre n-au imaginat nimic altceva decât sa se învârteasca în loc de parca d ansul ar fi putut sa alunge pericolul. Mai departe. Batrâna furnica îsi spala antenele apoi le ridica ca un panas deasupra capul ui ca sa capteze mai bine toate frecventele care circula prin aer. dar înca se mai mentin arii de conflict. Exhala rile de polen o ametesc. Lumea plantelor nu cunoaste mila. Sub clarul de luna. Se împiedica de un cadavru uscat. . Lichenii au pus apoi la punct o strategie de ameliorare a solului ca sa creeze un teren favorab il unei a doua generatii de plante care. Mai departe. fiecare are sistemul lui de aparare. Cunoaste acest fenomen. Îsi ridica antenele si repereaza o violeta de padure acoperita de fluturi care îi sondeaza mijlocul. Reînvata cât de extraordinara e padurea. a reusit sa-i fie în permanenta teama de moarte. mai ales. "stramosul" tuturor vegetalelor. gândeste batrâna furnica rosie . bietul cires nu are nic i o sansa. Se trage înapoi si observa. au aterizat pe continent. Poate ca e prima furnic a care. fiecare are p ropria strategie de supravietuire. grupate în spirala. s-au transformat în licheni. Ce degenerare! Merge pe sub ulmi. toate vegetalel e îsi schimba culoarea în mov sau în alb. E vorba de furnici negre seceratoa re. Dar acum se afla departe de cuib si de ai ei. Caci acum fiecare secunda co nteaza. Fiecare are arma lui. traind singura. Trece printr-un boschet care seamana cu un cu loar plin de lame lungi si subtiri. datorita radacinilor lor mai adânci. Ca sa poata ramâne aici. cârli gele pasiflorei si acele salcâmului. În schimb. Natura pare ca se face si mai frumoasa ca sa-si sa rbatoreasca întoarcerea la viata. au p utut sa creasca mai înalte si mai solide. Furnicile au capacitatea formidabila de a dispune de doua moduri de functionare: colectiv si individual. Mai întâi. Batrâna furnica rosie se apropie ca sa examineze mai bine catastrofa cu vârful ant enelor. Zbârnâitul unui carabus burtos o face sa ridice capul. Cauta o urma de pista mirositoare care duce la tinutul ei natal. alti smochini sugrumatori care îsi închipuie ca sunt în stare sa v ina de hac unui puiet de macris se ofilesc. Când nu întelegi lumea în care traiesti. Furnicile de pe marginea spiralei au murit primele. scoasa în evidenta de lumina mov a lunii. otraviti de seva lui toxica. de cuib si când a cazut roua rece a noptii. apoi cele din centru . Unele plante prefera arma alba otravii. În acest duel. E clar ca poporul meu mai are multe de învatat. recunoaste parfumuri din copilaria ei. Valuri de molecule odorante îi aduc tot felul de informatii despre viata s i despre obiceiurile animalelor din zona. Deocamdata. Creierul ei era obligat sa functioneze "individual". A fost nevoie de timp ca sa se ajunga la o astfel de perfectiune. Se uita la acea ciudata spirala a mortii. Singura dif erenta poate fata de lumea animala: asasinatele vegetale se deruleaza mai lent s i. Trecând pe sub ferigi negre. Aceste furnici s-au departai.faca un efort personal ca sa gândeasca. algele verzi marine. Trebuie cu orice pret sa-si avertizeze cetatea mai înainte de a fi prea târz iu. omizile cu spa te vargat pasc frunze de soc. un brad lasa sa-i cada acele ca sa faca solul mai acid astf el încât sa extermine toate ierburile parazite si micile plante concurente. modul individual este singura ei posibilitate si i se pare d estul de penibil ca trebuie tot timpul sa se gândeasca la ea ca sa supravietuiasca . Lucrul asta îi este amintit furnic ii plimbarete de ghearele frunzelor de ilex. în tacere. te învârtesti în loc pâna la . Gândul la tine. Acolo exista o multime de furnici moarte. lamele de brici ale scaietilor. Fiecare planta poseda de acum înainte zona ei de influenta. pe termen lung.

14. La 400 vibratii-secunda. o carare în spirala urca pâna la o îngramadire de pietre. 12 000 vibratii-secunda. Câinele ramase în picioare. Accentueaza si mai mult vibratiile. Îsi netezi mustatile roscate. Deci ovulul alege spermatozoidul câstigator din toata masa de spermatozoiz i solicitanti care se înghesuie la usa lui. spori de ciuperci. ENCICLOPEDIE IMPORTANTA DIFERENTEI: Toti suntem niste câstigatori. A câstigat. De acolo de sus vederea era extraordinara. Trebuie sa le curete înainte de a-si relua eforturile.. Edmond Wells. înc etisor. În stânga. o luna imensa era de ajuns ca sa dezvaluie panorama. Caci toti provenim d in acel spermatozoid campion care si-a împins cei trei sute de milioane de concure nti. Natura face ca cromozomii nostri sa tinda sa se îmbogateasca cu ceea ce e di ferit de ei. A câstigat dreptul de a-si transmite seria lui de cromozomi care au facut sa existi tu si nu altul. Gaston Pinson se simtea cât se poate de bine. Directia: vest-sud-vest. Conform caror criterii? Cercetatorii s i-au pus mult timp aceasta întrebare. În functie de intensitatea miscarilor ante nare. 600. Se strecoara în fluxul curentilor de aer ca sa identifice parfumur ile necunoscute. capteaza o întreaga gama de frecvente odorante. O împartisera în optzeci si opt de constelatii. miresm e de coleoptere. . la extremitatea stâncii Cassepot.Vezi. Cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile în fiecare noapte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 15. în ung hi de 123 grade fata de lumina lunii. nu percepe nimic special. în aer curat. cam ca un fel de optzeci si opt de departamente care ar fi format statul celest . Numai unul dintre e i va fi ales. Mergând împreuna cu câinele sau pe carari abrupte. Si stau acolo asteptând. La capatul as censiunii. astronomii întocmeau harti ale cerului ca si cu m ar fi fost vorba de o bolta plata. D ar contemplara împreuna cerul. Pro blema de supravietuire. Poate ca a facut în asa fel ca sa bare ze calea altor spermatozoizi rivali. Se aseza jos si îsi sfatui câinele sa faca la fel. 2000 vibratii-secunda. agitându-si filamentul. Ovulul îl alege pe ac ela care "prezinta caracteristicile genetice cele mai diferite de ale sale". Nici vorba de asa ceva. antenele creeaza curenti de aer aspiranti care atrag la ele toate felurile de p raf. capteaza molecule din departare care do vedesc prezenta unei piste a furnicilor. A stiut sa gaseasca drumul cel bun. ajunse la turnul Denecourt. nu cu ceva similar lor. Era destul sa vina în acea padure ca sa se simta în sfârsit un om l iber. Rotindu-se. Recent au gasit solutia. Nu s-a ratacit în nu stiu ce ungher. E sapte dimineata si stelele palpita înca sus pe cer. pe vremuri. Accentueaza miscarile radarului sau olfactiv. Nu capteaza decât frecvente de vegetale s i de insecte care nu sunt furnici: parfumuri de flori. Ahile. Multa vreme s-a crezut ca spermatozoidul cel mai rapid reusea sa fecunde ze ovulul. În sfârsit. Spermatozoidul tau a fost cu adevarat dotat. de lemn putred. 1000. Câteva sute de spermatozoizi ajung în acelasi tim p în jurul oului. de frunze de izma salbatica. Înainte. în inima acelei paduri de la Fontainebleau. asa ca încearca pur si simplu sa evite problemele de consanguini tate. SE VEDE DE DEPARTE Pasi pe pamânt. îsi roteste apendicii senzoriali. se cambreaza si.Îsi adapteaza totusi ritmul mersului ca sa nu piarda nimic din mirosurile care o intriga. cu exceptia uneia . Nimic interesant. 10 000 vibratii-secunda. Dar nu ajunge la nici un rezultat si cauta o metoda. Urca promontoriul format de vârful unui trunchi de pin. Ovulul nu stie nimic de cei doi parteneri care fac drago ste deasupra lui. La acel revarsat de zori cald si înca înstelat..

Din tot limbajul oamenilor nu întelegea decât îmbinarea de s ilabe A-hi-le. descoperi ca deasupra zboara un pop -corn. Gaston închise ochii si aspira cu nesat aerul proaspat al diminetii. Astrul solar deveni rosu. Privirea lui Gaston trecu de la stele la soare. oamenii. de argila. Vezi. chiar o caprioara cu puiul ei.singure (pentru locuitorii din emisfera nordica): Ursa Mare. Directorul serviciului juridic al Apelor si Padurilor lua binoclul si pr ivi ansamblul decorului.A doua stea. Mai erau acolo si o multime de râpe si de codri batrân i de mesteceni. o data. O furnica tocmai se instalase pe tocul instrumentului. Seamana cu o tigaie care ar fi formata dintr-un patrat de patru stele. Peisajul era de o varietate uimitoare. fosnetul frunzelor înfiorate de vânt si ciripitul pasarilor cer tarete. care stia ca îl denumeste pe el. cuiburile lor erau izolate. luna prefera sa bata în retragere. coline. Dar furn icarele lor se grupeaza din motive misterioase. de la soare la copaci. n-am fost niciodata în stare s-o ducem la bun sfârsit. Auzea doar "bedebedebede A hile bedebedebede Ahile". Pe vremuri. continua el. ceea ce te ajuta sa nu te ratacesti. razboinicii arabi îsi masurau claritatea veder ii dupa aptitudinea de a distinge aceste doua stele. Risipa de bogatii gratuite. prelungit cu un mâner de trei stele. Scoase ceva de mâncare din tolba. da. zone de nisip. un sandvis jambon-brân-za-ceapa-comison-pi per. gel oase unele pe altele. Alcor si Mizar. apoi roz. ca un omagiu adus printesei Calisto. Pâna acum. câinele casca. Ei. Soarele începea deja sa-si arate razele si discret stelele palira apoi disparura ca sa îi cedeze locul. fiica r egelui Arcadiei. si sa pleci în padure ca sa asi sti la rasaritul soarelui. De mai multe ori. Nici o g rija.Furnicile ma îngrijoreaza. în mod sigur. Întreaga întindere a imensei paduri salbatice aparea a cum cu claritate. galben si în sfârsit alb. cea a "supersociabilitatii". Gaston citise în ziare ca erau reperate din ce în ce mai multe su percolonii de furnicare. Era populata de sute de specii de pasari. În timp ce examina împrejurimile. S-au unit în federatii iar federat iile se unesc între ele ca sa formeze imperii Ca si cum furnicile s-ar fi dedat un ei experiente pe care noi. . nici claxoane. la fel de usor de observat: Steaua Polara. Dar stapânului sau îi ardea prea mult de vorba ca sa se limiteze numai la atât. Grecii au numit-o Ursa Mare.Este interesant de reperat aceasta constelatie caci. Îi zise câinelui: . Ahile! asa sunt toate femeile. privirea i-a fost atrasa de un spectacol i . de rozatoare . sotia lui Zeus . Ahile. Gaston regl a binoclul si îl îndrepta spre copacul lui Jupiter. Vru s-o alunge da r i se agata de mâna înainte de a i se urca pe pulover. La nici saizeci de kilometri de Paris.Ce frumoasa e padurea! exclama el încântat punând la loc binoclul. de reptile si de insecte. Gaston întâlnise pui de mistret si mis treti si. dimineata devreme. nici poluare. de calcar. Hera. . Incapabila sa rivalizeze cu atâta maretie. d e la copaci la panorama vaii. Exasperat de atâta flecareala. Numai liniste. Câinele nu întelegea nimic din aceste explicatii. a transformat-o într-o ursoaica mare. padurea cea mai diversificata din Franta. Gaston era convins ca furnicile erau pe cale de a duce experienta societatii pâna la stadiul desavârsirii. Nici masini. sette rul irlandez lua hotarârea sa se culce cu un aer plin de compasiune. daca prelungesti profilul tigaii cu de cinci ori distanta ei. un stejar înalt si batrân de patru s ute de ani care ajunsese la o înaltime de treizeci si cinci de metri. e formata nu de una. cuprinsa de gelozie. Fontainebleau era formata din câmpii. Cunostea fiecare coltisor al acelei paduri. Acest e douazeci si cinci de mii de hectare de viata salbatica îmbalsamau aerul cu mires me înca neidentificate de specialistii în parfumuri. Suspina de placere. ci de doua lumini. în felul asta dispu i de directia nord. Gaston miji ochii spre cer. Nu exista nimic mai placut decât sa te scoli astfel. . pe care îl consuma în loc de mic dejun. pornind de la mânerul tigaii. de gresie. Splendid festival de culori. Într-adevar. Era.. Câinele dadu din cap si se tângui molcom. portoca liu. ai fi putut crede ca aici civili zatia umana ramasese intacta. Era atât de frumoasa încât.

cu laturile acoperite în întregime cu oglinzi. Bzzz. Mârâi aratându-si coltii cariati si folosi arma l i secreta: o rasuflare fetida care pusese pe fuga multe pisici maidaneze. Ahile? Câinele îi dadu dreptate latrând.. Trebuia deci sa fie vorba fie d e un cort ridicat de turistii care nu aveau nimic de facut. Daca soarele diminetii nu si-ar fi trimis razele direct spre ea.. Dadu drumul lesei câinelui si facu ochii mari în momentul în care se prabusi.nsolit. Gaston îsi lipi urechea de el. Gaston coborî cararea în directia acelei luminiscente triunghiulare . dracie! Auzea zgomote în interior. Aureola de abur lasata de fraza pe pe tele-oglinda se risipi. Ahile? Câinele îi raspunse printr-un latrat. Mai ales sette rii irlandezi. De data asta nu era vorba de un furnicar. Functionarul privi cu atentie edificiul: nici usi. 16. piramida nu avea nimic extraterestru.. Natura nu cunostea liniile drepte. dar era data de gol de laturile prea drepte. nici ferestre. I se fredona în leagan. când va avea un accident.. Deschise larg gura si se întoarse în l oc.Cine a putut sa aiba ideea construirii unei piramide în mijlocul padurii Fontainebleau? Ai idee. Gaston dadu ocol acelei constructii. nici c os. cu c apul înainte. caci astrologii mayasi se descurcau ca sa faca sa coincida previziunile lor. extraterestri. De aproape. Nu era nici cort. Dar câinii mai întâi aduna informatii înainte de a emite ipoteze. .E cineva acolo? Nici un raspuns.. dar omul nu prea îl întelese. nici rulota. forma era si mai insolita. îl învata pe de rost si el însusi îl fredona ca sa stie unde ajunsese în existenta lui. Gaston nu ar fi remarcat-o niciodata. copilului i se dadea un calendar profesion al specific.. exista o astrologie oficiala si ob ligatorie. Mintea continua sa-i prezinte ipoteze: un model nou de rulota. Fuse se construita din beton si dupa aceea fusese acoperita cu placi de oglinda asa c um gasesti în orice magazin de profil. . în tre copaci stralucea un triunghi. dar nu reusi sa-si duca gestul pâna te capat. În functie de ziua nasterii. Setterul irlandez mârâia întruna adulmecând pamântul.Esti si tu de parerea mea. un dulap? Avu nevoie de o ora ca sa traverseze rugii si scaietii ca sa ajunga pâna l a forma misterioasa. Simti o întepatura usoara pe gât. Batu cu mâna în perete: . Daca un tânar avea în cuvintele cântecului sau întâlnir .Ei. În fata lui se ridica o piramida înalta de aproape trei metri.. Copaci înalti si tufe de feriga ascundeau destul de bine piramida la prima vedere. Ahile? Am mai vazut chestii de-astea la tel evizor. când se va casatori. fie de un deseu mare lasat în plina padure de niste poluatori inconstienti. într-un boschet de ciclame. A cest sistem functiona destul de bine. Forma scânteietoare era mascata de crengi. o masina metali zata. În spatele lui se auzi un zbârnâit usor. Zbârnâitul se apropie. Bzzz. Bzzz. Era ostenit.Mai. Ba chiar i se paru ca aude vocea unui om. ni ci dulap. Poate ca sunt niste. . Nici macar o carare pe care sa te apropii de ea. nici cutie de scrisori. Gaston nu-i dadu nici o atentie. Zgomotele încetara.. la mayasi. ridica mâna vrând sa alunge insecta inoportuna . În departare. Iar vârful era translucid precum cristalul. Padurea era plina de tântari si de tauni de tot felul. ENCICLOPEDIE HOROSCOP: În America de Sud. . Acest calendar povestea toata viata lui viitoare: când va gasi de luc ru. când va muri. sa fie! Ce zici de surpriza asta. Ahile parea interesat de peretele-oglinda. Enervat. în directia stâncii de gresie si a râpei descoperita de fata lui. Daca te uitai mai bine la ea.

Copacii de tisa îi ofera umbra lor. Percepe mii de antene. Înjur. Cât de m ult usura existenta aceste horoscoape cântate! Nici un lucru nu era lasat la întâmplar e. Deod ata a urcat pe un obiect neted si întunecat. apoi a fost ridicata în aer. Îsi trage capul în gât ca sa-si accentueze alura de razboinica s i câtiva ochi dispar. duca viata si chiar si cum era a celorlalti. a mers pe un pustiu roz plantat cu copaci negri si rari. i s-a întâmplat ceva ciudat. ele sunt furnicile rosii din paduri. s-a agatat disperata. parfumurile feromonale se conf irma. erau sacrificati prizonierii. Daca un cu plet anunta ca în cutare zi te vei duce sa cumperi o casa. batrâna furnica rosie se tine scai de acest fir olfacti v. Si lucru ciudat. mayasii prevazusera. ferigi mari formeaza boite verzi. Edmond Wells. Ca si ea. au construit drumuri. Fiecare stia unde sa-si . Când spaniolii au ajuns în Yucatan. dupa care a fost aruncata departe în aer. furnici asexuate. Cele douasprezece se opresc si îsi ridica antenele de surprindere. provenind din glandel e emitatoare plasate sub abdomenul furnicilor exploratoare belokaniene. în secolul al XVI-lea. decât sa suporte catastrofa. Astfel încât în aj un. batrâna furnica rosie alearga spre acele prezente ci vilizate. întâlnirea avea loc caci fata detinea si ea ac elasi cuplet în cântecul-horoscop personal. nu stie ce s-a petrecut.. Trebuie sa fi fost unul dintre "Ei". omenesti. Mayasii cunosteau cifra zero. Sunt soldati tineri. Sunt numiti lacondoni. ghemuite în iarba sau în frunzis. Totul functiona de minune. si-au ucis ei însisi familiile si apoi s-au sinucis. exista în zilele noastre indieni care se pretind des cendentii îndepartati ai mayasilor. Totusi. Atâta vreme cât nici un animal nu se iveste în calea ei. Daca numarul d e morti nu coincidea exact cu previziunile. deoarece aceasta se autodistruses e cu mult timp înainte. Astrologii descriau viata fiecarui om de la început si pâna la sfârsit. La un moment dat. poate sa considere ca ea este cea care s perie si intimideaza. Matragunele se înalta ca niste adevarate coloane de clorofila. dupa un pâlc de cafelute albastre. Merge deja de câteva zile înconjurata de a cele mirosuri de pista de furnica. Cu soarele în spate. Culmea previziunii. Adulmeca si identifica imediat acel cocteil de hidrocarbonati: C10H22. Tot asa si în cazul afacerilor. Putinii ramasi au parasit orasele în flacari si a u ajuns niste rari ratacitori în câmpie. apar douasprezece siluete mirm eceene. roata (d ar nu au înteles importanta unei astfel de descoperiri). a fost aruncata pe fibre vegetale împletite. volumul III 17. sistemul întarindu-se de la sine. Astrologii erau toti de acord asupra orei exacte. Daca o încaierare trebuia sa izbucneasca la o anum ita data. toti participantii erau informati despre asta de multa vreme. Razboaiele erau anuntate si descrise. momentul sfârsitului lumii. Învingatorii erau cunoscuti si astro logii precizau câti raniti si câti morti vor ramâne pe câmpul de batalie. Nici o îndoiala: între iarba-neagra si cimbrisor se simt mirosurile de pista pe care le degaja acel drum. Deodata. era mai precis decât al nostru.. Era înca în viata si asta conta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Le recunoaste pâna si miros ul cetatii lor natale: Bel-o-kan. aceasta civilizatie era departe de a fi opera unor indivizi simpli si naivi. apartinând sub-castei care se ocupa cu explorare . Nu avea impo rtanta. Mai întâi slabe. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI Unde duce acest drum? E ostenita. Se afla într-adevar pe un drum mirmecean. Surorile ei mai mici ! Cu mandibulele în fata. Dar nimeni nu le mai cunoaste semnificatia precisa. copiii lacondonilor fredoneaza melodii vechi care enumera toate evenimentele unei viet i. de ochi sau de urechi care o urmaresc. nu au avut nici mac ar satisfactia de a distruge civilizatia maya. oamenii si-au dat foc la oras. cu un sistem de treisprezece luni. Totusi. Sunt din aceeasi familie. Nimanui nu-i era frica de ziua de mâine. cal endarul lor. Ea va avea loc într-o anumita zi din secolul al zecelea a ceea ce în alta parte se nume ste era crestina. vânzatorul avea în cântecul l ui obligatia sa o vânda în acea zi. "Ei" vin din ce în ce mai multi în padure.ea cu o anumita fata într-o anumita zi.

Batându -se reciproc cu vârful antenelor în crestetul capului. Dupa terminarea inspectiei. în vârsta de nouazeci si opt de zile. 6. Donato area face sa iasa din gusa sociala hrana lichida si o preface într-o bila mare pe care o transmite celei înfometate.a si vânatoarea. Aceste unsprezece guri emit dar pot si sa primeasca. Totusi. sa o reconforteze si e a pe una dintre surorile ei. batrâna furnica rosie se adreseaza lui 5. cu capatul abdomenului. Apoi. Ultimele trei segmente pot sa fie folosite la nevoie ca niste mici maciuci. o trece uneori de la mandibule la antene apoi o aduce din nou în mandibule. un torace triunghiular. Zgomotul pe care îl face nu e deloc neplacut. ceea ce face din ea radarul activ al grupului. Batrâna furnica rosie se adreseaza celei mai apropiate si îi cere o t rofalaxie. O parte în stomacul principal ca sa-si recapete imediat fortele. Chitina e atât de lucitoare încât cerul se oglindeste în ea. E vor ba de soldati tineri. Batrâna furnica rosie freamata de placere în timp ce fu rnicile tinere îsi agita antenele ca sa-i ceara sa se prezinte. dar antenele ei sunt deja naclaite de informatii olfactive. sora ei. este. abdomen rotund. Miscarile ap endicelor ei senzoriale exprima de altfel o mare curiozitate. cu câteva secunde mai mare. Tânara furnica opreste în acest punct decriptarea olfactiva. Molfaie o ramurica pe care. 10 este cea mai mica. 1. Puternica si grea. al batrân ei furnici rosii si îi descifreaza vârsta: trei ani. asexuata. Are arti culatii frumoase. pentru a purta conversatiile de baza. ca sa se distreze. se plaseaza fata în fata. La rândul ei. chiar si la frunte si mandibule. Celelalte segme nte nu sunt emitatoare. este o furnica lunga si gesturile ei s unt precise si chibzuite. un abdomen patat si picioar e cilindrice. al saptelea este rezervat dialogurilor complexe. al optulea. numai pentru dialogul cu Regina mama outoare . nu se poate împiedica sa nu traseze cu nervozitate semnul Z care nu înseamna nimic. cealalta despre ce vrea sa-i propun a. rotunda: cap rotund. Nu n umai ca e cea mai mare ca vârsta. 9 are un cap rotund.12. una despre nevoile interlocutoarei sale.14. Al cincilea segment dezvaluia starea de spirit a celei c are se preteaza acestor atingeri: 103 683 este obosita si agitata în acelasi timp pentru ca detine o informatie importanta. Cealalta îi arata ca accepta îndoindu-si cele doua antene pe spate. gura lânga gura.13. Al cincilea serveste pentru detectarea moleculelor de pi ste. O maladie infantila i-a ciuruit cu gauri toracele aramiu.15 si 16 sunt la fel în cele mai mici amanunte. gesturile ei sunt stângace. Pe al doilea descopera casta si sub-casta: soldat. abdomenul în forma de baston. provenind din cetatea-ma ma Bel-o-kan. Are gesturi gratioase si. Abia daca seamana cu o furnica. Al treilea preciz eaza specia si cetatea natala: furnica rosie de padure. stie asta si o arata mereu. Al patrulea ofera informatii despre numarul pontei si deci numele acesteia: al 103 683-lea ou facut în primavara de Regina care i-a dat nastere. care o aspira cu lacomie. Tânara furnica donatoare atinge primul segment. antenele e i sunt foarte lungi. Cele doua insecte îsi ating antenele si dialogheaza. dimpotriva. semn de mare sociabilitate. . Se numeste deci "103 683". mandi bulele lungi. Fiecare din cele unsprezece segmente antenare elibereaza un feromon spec ific. explorare si vânatoare exterioara. este spalata perfect. iar ghearele sunt lun gi si foarte departate. Cu capul alungit. 103 683 le sondeaza pe cele douasprezece exploratoare. toracele îngust. a semenea unor urechi. asemenea a unsprezece guri apte sa se exprime simultan pe unsprezece tonal itati olfactive diferite. al saselea. Imediat insectele trec la ritualul imuabil al schimbului de hrana. cu mandibulele departate. cu picioarele groase si o aura foarte distinsa . 5 este. pornind de la cap. în caz de nevoie. Cuirasele coapselor sunt masive. tasat de la torace pâna la antene care prezinta niste spirale usoare la extremitati. Sunt gemene si totusi fo arte diferite unele de altele. ca sa fie în stare. cu mandibulele scurte. cele doua furnici se informea za. 6 are un tic. 7. 8 este paroasa peste tot. o alta ca rezerva în gusa sociala. îsi trece mereu piciorul drept peste ochi ca si cum ar vrea sa se scar pine.

Fiecare se apropia de cadavru ca sa-i sarute pentru ultima data mâna.De ce naftalina? întreba Julie pe unul dintre angajatii de la pompele fu nebre. datorita naftalinei. SINDROMUL VIERMELUI Drapelul negru flutura în partea din fata a limuzinei parcate în fata casei. când e cazul. Neavând nastere.Nu ne mai manânca? . cred ei. este sfârsitul unui ciclu. Patru gropari dusera pe umeri sicriul pâna la groapa deschisa. 103 683 semnaleaza ca si ea este o furnica exploratoare belokaniana. Asta e cosmogonia lor. Merg de câteva zile spre vest.. împotriva altor ce tati de furnici si participa si la vânarea pradatorilor voluminosi.. În felul acesta le va istorisi repede povestea vietii ei si astfel toate v or putea sa cunoasca incredibila ei odisee spre marginea orientala a lumii. Carnea umana moa rta atrage larvele mustei de carne. "Odata cu el dispare un profesionist fara pereche. Acolo intra în ordine limuzina-dric. batrâna furnica rosie le p ropune. Apoi. un mare protect or al padurii". apoi masinile prietenilor si. Oamenii cu sepci negre instalara sicriul în limuzina. de o bunatate si o generozitate ex traordinare". Acum toata lumea se înghesuia în jurul lui Julie si al mamei ei pentru condo . Ceremonia se derula foarte lent.. Amintirea lui va trai vesnic în inimile noastre. la coa da.. A reusit sa ajunga la marginea lumii. explica el cu o voce întepata..103 683 afla ca cele douasprezece furnici apartin unei noi sub-caste mil itare. 18. si în tarâna te întorci. si de aici. Din fericire. exista apa care uneori trece prin nori.Pentru omorârea viermilor. Pentru ei. . sa formeze un cerc atingându-si a ntenele.. Dincolo de asta. planeta este cu bica. Pentru cei din furnicarul Bel-o-kan. Omul în negru avea pe fata o expresie foarte profesionala. Si c u aceeasi ocazie vor afla si amenintarea sumbra care planeaza asupra cetatii lor . Cortegiul funerar as tepta câteva ore în abuteiajele pline de fumul tevilor de esapament înainte de a ajung e la cimitir. La etaj se terminau pregatirile. Acest sot si tata de familie remarcabil era un exemplu pentru noi toti. lumea a existat totdeauna si va exi sta totdeauna. . nu va cunoaste moartea. . apoi masina unde se afla famili a. 5 r aspunde ca au primit misiunea unei explorari la mare distanta. ploile. Cetatencele din Bel-o-kan cred ca se afla foarte aproape de marginea ori entala si. Lupta. apoi împresurat de covoare de no i.. Toata lumea era îmbracata în negru si se arata foarte trista. de milenii.. Nici termitele nu reusesc sa intre. "Era un om sfânt. ramasitele pamântesti ale lui Gasiton Pinson au fost puse într-un sac mare din plastic. sicriele sunt acum acoperite cu placi de zinc care împiedica patrunderea animalutelor. în cautarea marginii orientale a lumii. Interveni în sfârsit si preotul si spuse cuvintele care se cuveneau a fi spu se: "Tarâna esti. Tropaind pe loc ca sa se încalzeasca. grupurile de comando de elita ale cetatii Bel-o-kan. cea în care se aflau rudele mai departate. oamenii îsi sopteau cuvinte de circumstanta: " Era un om formidabil". 103 683 o întreaba ce fac acele furnici atât de departe de cuibul natal. În plus. Se în toarce din orient. Pentru ca cele douasprezece refuza sa o creada. prevazut cu fermoar si plin cu bulgari de naftalina. Tatal tau va fi înmormântat curat si asa va ramâne multa vreme. Sunt trimise ca avan garda pentru a se infiltra în liniile inamice. "A murit prea devreme". cadavrele moderne pot sa fie protejate. precum sopârlele . trimit expeditii ca sa determine amplasamentul exact.Imposibil. vehiculele colegilor de serviciu ale defunctului. amin". Îsi închipuie acest cub mai întâi înconjurat de aer. o asigura specialistul. Era iubit de toti. "Ce pierdere pentru serviciul jur idic al Apelor si Padurilor". la adapostul unei scobituri de radacina.

Cu ocazia înfratirii orasului nostru cu orasul japonez. a avut atunci ideea sa-si ar unce cutitul la picioarele lor.Am si încredintat unuia dintre cei mai buni specialisti ai nostri misiun ea de a elucida misterul mortii sotului dumneavoastra.Evident. interpretul sud-groenlandez. T e astept dupa ce termini studiile de drept.Condoleantele mele. Cred ca i-ar fi facut pl acere sa va vada ca va distrati. nu vedeau alta solutie pentru sosirea acesto r straini. l-a între bat ce animal avea o blana atât de subtire. apoi au început sa râda când s-au vazut într-o oglinda. ... Interpretul i-a raspuns cum a stiut ma i bine (folosindu-se de limbajului pidgin apropiat de limbajul inuitilor). Cel mai batrân dintre ei a agitat o bâta si le-a facut semn sa porneasca. Si ele îsi ziceau la fel: Ce pacat ca exista atâtea bariere între noi. inf iltrat printr-o mica crapatura a betonului. pe care i-au mâncat cu neîncredere si i-au scuipat cu dezgust. Îsi roase unghia degetului mare. Julie veni la marginea mormântului deschis si murmura printre dinti: . Aceasta pierdere e probabil cumplita p entru dumneata. "mâncator de carne cruda"). Îl cunosteam bine pe Gaston. sâmbata v iitoare va avea loc o receptie în sala de gala a palatului de la Fontainebleau. în timp ce eschimos înseamna. un grup de larve înfometate lovea în pla ca de zinc. i-a întâlnit pe locuitorii din Groenlanda : inuitii (inuit înseamna "fiinta umana". În c ele din urma.Pacat ca au existat atâtea bariere între noi. Sunt singura ca erai un tip cumsecade. E vorba de comisarul Lina rt. Ce fusese ma i greu trecuse. putea sa hotarasca momentul în care durerea se oprea. l-au chemat pe samanul lor care a implorat spir .Dat fiind stima pe care o aveam pentru tatal dumitale. Un as. Când îsi rodea unghiile.ENCICLOPEDIE Întâlnirea între doua civilizatii diferite este totdeauna un moment delicat. Apoi înaltul functionar se adresa mamei: . 19. .leante. John Saccheus a avut prezenta de spirit sa-i imite imediat. John Saccheus. seful unei expeditii polare britanice. domnisoara. Inuitii se credeau din totdeauna singuri pe lume. Apropiindu-se foarte mult de ea. as vrea sa stii ca voi avea totdeauna pentru dumneata un loc în cadrul serviciilor prefecturii. Îti voi gasi un post bun. îi sopti fetei la ureche: . mai peiorativ. au fost mai întâi cuprinsi de pan ica descoperind un porc. Celal alt i-a pus imediat alta întrebare: "Veniti din luna sau din soare?" Întrucât inuitii considerau ca sunt singuri pe pamânt.Regret ca n-am reusit niciodata sa vorbim cu adevarat unul cu celalalt . mai zise ea. inuitii au urcat pe nava lor si. S-au mi nunat rau de tot în fata unui ceas si au întrebat daca era comestibil. Nu-ti mai vine sa omori pe cineva care prezinta acelasi comporta ment ca al tau. Ve niti cu fiica dumneavoastra. Acesta era unul dintre avan tajele pe care le vedea în a se face sa sufere ea însasi: controla suferinta în loc so suporte. S-ar fi putut întâmpla ce era mai rau la 10 august 1818 când capitanul John Ro ss. Sub sicriu. Dar perfectul parea deosebit de doritor sa se adreseze fetei: . Prefectul Dupeyron se deplasase în persoana. Mama dadu din cap în timp ce unii si altii aruncau câteva flori pe sicriu. domnule prefect. Atunci li s-a u oferit biscuiti. în semn de întelegere. Cum sa te lipsesti astfel de arma aruncând-o la pi cioarele unor necunoscuti! Gestul i-a derutat pe inuiti care au luat de jos cuti tul si au început sa strige ciupindu-se de nas. Un batrân inuit s-a apropiat si. Apoi adauga: . pipaind pânza camasii lui Saccheus. Dupa ce Saccheus a reusit în sfârsit sa-i convinga sa se întâlneasca cu oficiali i englezi. acolo. dar uneori nu e rau sa te mai gândesti si la altceva. Hasinoe.Va multumesc ca ati venit. Era cel mai dureros. va respect doliul. tata. Cu ajutorul lui vom afla totul foarte repede. Se uita o clipa fix la sicriul de brad.

de o lume ciudata. se plimba pe culoarele c etatii interzise Bel-o-kan. Unii spun ca se deplaseaza totdeauna în cete de cinci. Marginea lumii e plata. în apropiere de loja regala. Spuneau ca o expeditie d e vânatoare fusese exterminata în întregime de o arma secreta capabila sa distruga vre o zece soldati deodata. 103 683 ezita. tresar si.itele sa alunge toate spiritele rele care s-ar fi putut afla la bordul vasului e nglez. Deci nu detineau astfel de arme. Celor douasprezece exploratoare le vine greu sa-si c reada antenelor. un mascul s i o femela. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cine sunt aceste animale gigantice? întreaba 14 foarte mirata. Altii pretind ca ucid furnicile asa. se debranseaza de la cercul de comunicatie . Îsi aminteste de o zona cenusie si neagra cu duhori puternice de benzina. Se ucide pentru marirea teritoriului de vânatoare. John Ross înfigea drapelul national pe acel teritoriu si îsi însuse a bogatiile lui. Imediat. FRICA DE DEASUPRA Batrâna furnica rosie solitara le vorbeste de pamânturi necunoscute. 103 683 s-a îndreptat deci spre est. Împreuna cu o expeditie de vânatoare. Povestirea le fascineaza pe cele douasprezece exploratoare. 103 683 se pregatea sa faca cale întoarsa când i-a venit ideea sa sape un tu nel sub aceasta banda infernala. e pulverizata de o masa neagra ca re miroase a cauciuc. În universul padurii. Dar Degetele au un comportament absurd. Degetele sunt monstrii cei mai înspaimântatori din toata Creatia. Se ucide pentru hran a. Fusese declansat un razb oi împotriva lor. Ea declarase ca toate catastrofele care se înm ulteau de putina vreme se datorau operei unor "monstri gigantici pazitori ai cap atului lumii". cele douasprezece furnici obisnuite totusi sa vâneze cei mai rai predatori. Exterm ina furnicile. furnicile pitice din cetatea Shi-gae-pu. s-au ivit brusc si i-au solicitat ajutorul. de surprindere. Regina termi telor era singura supravietuitoare. deoarece lumea nu e cubica. Inuitii nu si-au dat seama dar. a descoperit aceasta faimoasa margine a lumii orientale. Doua sexuate. Imed iat ce o furnica se aventureaza în aceasta zona. dar piticele nu folosisera în batalie arme gigantice aplatisante. Degetele? Pentru ele. Degetele au dobândit în lumea mirmeceana o reputatie de animale . fara macar sa le manânce dupa aceea. Mai întâi. marginea ei nu consta într-o prapastie vertiginoasa. 103 863 plecase spre termitiera de est. Edmond Wells. 103 863 încearca sa o descr ie. Multe furnici încercasera sa forteze trecerea si pierisera a colo. volumul III 20. acest cuvânt înseamna un cosmar întruchipat. Toate furnicile cunosc povesti unele mai îngrozitoare decât altele despre De gete. si dupa mii de peripetii. În felul acesta trecuse dincolo de marginea lumii si descoperise tinutul exotic unde traiau acele faimoase animale gigantice. 103 683 facuse o ancheta si dedusese ca isprava fusese opera inamicelor lor ereditare. într-o ora. Se ucide pentru aparare. Totul a început atunci când 103 683. fa ra motiv. apoi raspunde cu un sigur cuvânt: DEGETE. moartea e totdeauna legitimata.. Atunci s-a luat hotarârea sa se caute aceste arme la alt dusman ancestral: termitele. degeaba! În consecinta.. Dupa parerea ei. dar e o zona de moarte instantanee. Se ucide pentru cucerirea unui cuib. marginea lumii e plata. de o ca latorie. tara lor aparea pe toate hartile în locul mentiu nii terra incognito. devenisera supusii co roanei britanice. Dupa o saptamâna. dincolo de fluviul cel mare. paz nicii capatului lumii de care pomenise regina termitelor. A doua zi. Acolo gasisera doar o cetate distrusa de gaz colorat otravit. simplu soldat.

Trebuie s-o creada. 5 ramâne circumspecta. Se raspândesc de jur împrejurul lumii. Nu se poate sa nu mai fie luate în seama.. Degetele. Cele douasprezece exploratoare amutesc de uimire... Cele douasprezece furnici se uita cu atentie la 103 683.. "stapânii salbaticiei". Degetele. Ciuruie pasarile cu pietricele rotunde. ci ca doicile pom enesc despre ele ca sa sperie larvele precoce care vor sa iasa prea devreme din cuib.. marele exterior e plin de Degete! Cine nu a auzit asta în copilaria lui? Si cine nu a auzit mitologia marilo r razboinice eroice care au plecat sa vâneze Degetele cu mandibulele goale? Degetele. Doboara tântarii din zbor.. în câteva clipe.. Niste sfere mari si roz si netede dotate cu o putere fenomenala. Degetele. E uluitor. "distrugatori i de cetati". Ar fi posibil ca aceas ta furnica batrâna sa nu spuna baliverne.. Degetele. în balta lor.demente. al caror comportament depaseste oroarea absoluta. "teroarea roz". fara picioare. Jefuiesc stupii albinelor. mutilate dar înca vi i.. Cele douasprezece furnici tremura numai când se gândesc la ele.. Prin urmare. nici macar reginel e. . Devasteaza totul.... Deci Degetele chiar exista? Antenele lor olfactive tacute nu stiu ce sa mai emita si ce sa primeasca. Se spune ca sunt oarbe si ca ucid pe toti care vad ca sa se razbune pentru ca ele sunt oarbe.. Emana molecule din ce în ce mai grele si mai convingatoare. Degetele exista. Ataca toate fiintele vii. "moarte napraznica care vine din cer". 103 683 insista.. Unele furnici spun ca Degetele distrug cetati întregi si sapa în interior ca sa scoata ciorchini de cetatene îngrozite.. Toate relatarile le descriu ca pe niste sfere imense de culoare roz. Se spune ca. "nenumaratii". Degetele. far a ochi dar si fara gura. transform a sopârlele în terci. se spune ca Degetele nu respecta nimic. Îsi misca antenele: De ce nu sunt vazute? Batrâna furnica rosie are o explicatie: Sunt atât de mari si înalte încât devin invizibile. fara antene.. Încep sa bântuie padurea . Ciopârtesc chiar si zonele creselor. Mai exista furnici care cred ca nu exista cu adevarat. Încearca sa-si imagineze marginea lumii si Degetele care o pazesc.... care asasineaza totul în calea lor si nu manân ca nimic. Degetele ar exista cu adevarat si s-au pregatit sa invadeze padurea.. 103 683 vrea sa le informeze pe toate furnicile de pe planeta ca Degetel e se apropie si ca acum nimic nu va mai fi la fel. doboara copacii milenari. ac easta batrâna razboinica pretinde ca s-a apropiat de ele si s-a întors nevatamata. Tr ag în teapa viermisorii pe niste spini curbati si îi cufunda în apa fluviului pâna când pe stii generosi vin sa-i elibereze! Degetele. "ferocitatea neteda".. La Bel-o-kan. 5 o întreaba pe batrâna furnica exploratoare de ce vrea sa se întoarca la Belo-kan. Si daca ar fi numai asta! S-a auzit ca Degetele crucifica fluturii cu su lite. În cetatile mirmeceene l i se dau mii de porecle: "sfere rosii ucigase". Fiecare cunoaste ane cdotele îngrozitoare care circula despre ele. Se pretinde ca despr ind picioarele din spate ale broastelor înainte de a le arunca. Se mai spune ca Degetele nu sunt asa înversunate doar pe furnici. Nimeni nu mai stie ce e adevarat si ce e legenda. Degetele. smulg pielea veveritelor. Nu iesiti afara. Sufoca me lcii în grasime verde care miroase a usturoi.

la marginea lumii au ajuns doar cinci sute. sa le aduca celorlalte veste a cea rea. în tinutul Degetelor. Peste tot. când nu putea s a descopere un astfel de traumatism în spatele unui comportament maladiv. caci mai prezinta o tulburare. Acolo a urmat o batalie memorabil a.Amenoreea? . Cine ar putea sa fie? 21. Trei mii de soldati n-ar fi putut sa vina de hac tuturor Degetelor din lume caci sunt mult mai numeroase decât se crede. ca o fobie. În loc sa se întoarca. Degetele au distrus natura si au înlo cuit-o cu obiecte pe care le fabrica chiar ele.. psihoterapeutul era convins ca cei mai multi dintre clientii sa i fusesera abuzati sexual în copilarie. o vaza Mi ng. 103 683 a fost una dintre rarele furnici care au reusit sa scape. Îsi imagina fata luptându-se cu acel bat rân. Nu suporta sa fie atinsa. . Pentru specialist era evident ca micuta suferise un soc psihologic puter nic si îi era greu sa creada ca el se datora lipsei vocalizelor. propunea pacientelor sale sa-si autosugereze unul. Dar batrâna exploratoare se întrerupe. Regina din Bel-o-kan se însela. Niste tablouri moderne cu pete mari si rosii reuseau de minune sa nu se potriveasca deloc cu mobilele vechi din acaju. Acolo îsi adusese mama lui Julie fata de la prima criza de anorexie. da fuga sa se ascunda împreuna cu celelalte doua sprezece. obiecte ciudate caci sunt perfec t geometrice. când s-a întors la B el-o-kan. 103 68 3 mai vrea sa le spuna si alte lucruri. În centrul încaperii. Trebuie alarmat universul. nici acum. Degetele le pândesc si se pregatesc sa schimbe totul. . Toate furnicile trebuie sa stie ca. dar curiozitatea ei a fost mult mai puternica. Speci alistul banuise imediat ceva sexual. aceasta sa alarmat si a luat hotarârea sa porneasca o mare cruciada ca sa spulbere toate De getele de pe suprafata pamântului. reci. Cele douasprezece sa formeze din nou cercul. Caci povestea ei nu se opreste aici. refuza sa înghita tot ce sea mana mai mult sau mai putin cu carnea. Dar drumul era lung si. Repede. . o întrebase daca fata mânca acum nor mal.Iata ce explica amenoreea ei. tinutul unde traiesc Degetele gigantice. raspunsese ea. trece în continuare print r-o faza anorexica chiar daca manifestarile sunt mai putin spectaculoase ca înaint e. fata nu a avut nicio . poate ch iar singura. Abuzase tatal ei de ea pe când era mica? Sau un prieten al familiei si-a permis unele libertati? Adolescenta fusese cumva pip aita de profesorul ei de canto? Aceasta idee o consternase pe mama. Adulmeca în departare o prezenta ostila . acolo sus.103 683 se încapatâneaza.. Belokanienele au ridicat rapid o armata de trei mii de furnici cu abdome nele supraîncarcate cu acid formic. s-a straduit sa-si stapâneasca frica si sa mearga drept înainte ca sa viziteze cealalta parte a lumii. 103 683 le descrie lumea. În zona lor. desi pornisera trei mi i.Poate ca aveti dreptate. si si-a povestit aventurile noii regine.Da. Si le-a vazut. Dupa parerea mea. Dupa aceea era usor sa fie tratate si deveneau abonatele lui pe viata. lucrurile sunt netede. se straduia sa-si pastreze echilibrul pe un gheridon fragil dintr -un metal aurit. tot rosie.Nu. geometrice s i moarte. medicul îsi concepuse cabinetul ca un salon. LOGICA PSY Pentru ca pacientii sa se simta în voia lor. Face mofturi. Deci de aici venea totul. Mi-ati spus ca la cei nouasprezece ani ai ei. cetatea ei natala. ascunse undeva deasupra norilor. Atunci a luat hotarârea sa se întoarca la cuib. Când mama telefonase pentru o programare. De fapt. . Dupa prima odisee. Era atât de convins de asta încât. fara sa se mai gândeasca. Tot ce mai ramasese din acea armata glorioasa a pierit sub jeturi de apa cu s apun.

si care trebuie sa fie linisti ta. Din momentul în ca re stapânesti si acceleratorul si frâna. . ma aflu aici ca sa te ajut. Câinele se uita la Julie. Nu-i asa? Cu un semn discret. . repeta el. Poate ca asta va fi de aj uns ca s-o satisfaca. numim un "complex Peter Pan" .Julie. Julie venise însotita de câinele Ahile. Psihoterapeutul se ridica din fotoliu si o prinse de umeri. fixez doua obiective principale ale activitatii noastre comune. Julie. Nu produce ovule daca nu se simte în stare sa hraneasc a apoi un fetus ca sa-l duca pâna la nastere. Dar fetele tinere au pudoa rea lor si nu îndraznesti sa-ti exprimi durerea. o asigura el cu o voce ferma. de exemplu. în limbajul nostru. Julie? o întreba psihoterapeutul. Câinele o privi cu atentie.Ma doare-n cot de frâna si de acceleratorul dumitale.Julie. dar nu îndrazni sa se miste în acel decor necunoscut. Psihanaliza a fost . legatura între fa ctorul postal si cutia de scrisori. Probabil ca asta e si motivul pentru care n u vrea sa reuseasca la bacalaureat. Care e legatura? Ceea ce îl întrista mult pe Ahile în viata lui de câine era faptul ca nu gasea legaturile între lucrurile sau evenimentel e lumii oamenilor. Psihoterapeutul se uita fix la fata cu ochii cenusii. bac-ul însemna si el trecerea la vârsta adulta. Te voi asculta si. Apoi. Asta e probabil c auza ca manânca atât de putin. N-am dreptate? . Încrederea este acceleratorul personalitatii. Cu asta ma ocup eu. . nu-i asa? Julie consimti în sfârsit sa se uite în ochii medicului si zise: .Dar de ce se comporta astfel? . .Cum ne mai simtim. vom vedea cum sa spargem buba si sa cauterizam rana. Julie se cabreaza ca un cal îndaratnic care nu vrea sa sara p este un gard viu. setterul irlandez latra. probabil din mila. Îi trebuia mult timp ca sa înteleaga. Mi se pare ca ti-e frica. cu pleoapele cazute. O secretara anunta prin interfon sosirea lui Julie. Vo m examina unul câte unul toate episoadele existentei tale. Ma întelegi. Vaza-Ahile. aproape ca înt elese. Nu-i asa? Julie continua sa-l atâte discret pe câine.data ciclu. care transpira totdeauna si care îsi legase parul rar cu un snur l a spate. Julie. Psihoterapeutul o ru ga s-o pofteasca înauntru. Daca nu. Julie îi indica câinelui Ahile ca pretioasa vaza chineze asca continea un os. problema mea va fi sa te învat umilinta. Poti sa întelegi asta. umilinta este frâna. Tânara se uita la ace l barbat masiv. Atunci. chiar si cele pe care îti închipui ca le-ai uitat. . Vrea sa-si mentina stadiul de copilarie. Si nu poate sa de vina adulta. ca corpul ei nu se va mai dezvolta si ca va ramâne pentru totdeauna o fetita. Stiu ca în adâncul inimii suferi din cauza mortii tatalui tau.Julie prezinta ceea ce. Trebuie totusi sa ti-o exprimi ca sa te eliberezi. ne aflam aici ca sa dezlegam împreuna enigmele trecutului tau. se uita la vaza si încerca cum putea mai bine sa înteleaga legatura dintre ele. nemâncând . spuse mama suspinând. .Înteleg. Toti oamenii îl lasau sa-si faca de cap. . Refuza sa devina adulta. sa-ti redau încrederea în tine.Evident. Ahile-vaza. Corpul det ine propria lui întelepciune. De ce acel om umplea cutiile de scrisori cu bucati de hârtie? În cele din urma îsi daduse seama ca acel naiv lua cutia de scrisori drept un animal care se hranea cu hârtie. Creierul lui de câine era foarte dezamagit caci simtea ca fata îi indica ca avea de facut ceva f oarte important. nu-i asa? Tacere. Asta constituie o întârziere anormala în dezvoltarea ei. Sarcina mea este sa-ti redau încrederea în tine. Mai întâi. îti controlezi destinul si profiti deplin de drumul vietii. sa-ti alung temerile si sa-ti permit sa exprimi tot ce ai mai bun în tine. Nici o expresie pe fata ei.Sunt aici ca sa te ajut.Julie. E sti o fetita careia îi este frica singura în întuneric. Profita de aceasta sedinta ca sa asi gure plimbarea zilnica a animalului. se va macera în tine ca o fiere si vei suferi si mai mu lt. Dar ce voia Julie în acel moment? Pentru ca nu întelegea. Amenoreea este deseori legata de anorexie. împreuna. Spera.

. nu stau cu ochii fixati la oglinda retrovizoare.De altfel.Cine e Edmond Wells? întreba medicul întrerupând-o.Nici una. Nu va mai adre sati mie ca unei copile inculte. cu atât o gasea mai frumoasa. e mai bine sa te uiti înainte. lucida. Pleoapele lui se agitara ca doua scuturi intermitente. Acea clipa îi fusese de ajuns medicului ca sa-si revina. Wells al meu e mult mai tare.G. Cu cât acea mica pacienta îl sfida mai tare. Acea fata urmarea sa-l destabilizeze întorcând împotriva lui propriile lui arme. Oftalmologii poarta în general ochelari. si daca nu vrei sa ai un accident. asta e tot. Culoarea rosie. Se apropie. . specialistul era el. . Era uimitoare. .Un prieten care îmi vrea binele. A nu intra niciodata în conflict cu un pacient pe propriul sau teren constituia o regula de baza a profesiunii. nu-i asa? . iar când ma aflu la volan. endocrinologii prezinta probleme hormonale i ar psihoterapeutii sunt. .. Julie îsi dadu seama de a sta si refuza sa mai continue aceasta înfruntare. Si. va supara faptul ca sunt prea. Medicul fu surprins. în general. Practicianul îsi sterse fruntea de sudoare. alegerea meseriei de psihoterapeut este în sinea ei un simpto m. Nu sunt b olnava. nu sufar de o lipsa. medicul prelua conducerea conversatiei. ... Am înteles foarte bine ce e îm batrânit în lumea asta. vazele rosii. si cât mai depar te posibil. Îsi întoarse fata în alta parte cum putu mai bine .. Cine este Edmond Wells? Si poti sa-mi arati "cartea care tr aieste si vorbeste"? Treptat. asta merge o data la o suta. Vru sa alunge aceste gânduri dar presupusa lui pacienta nu-i dadu ragaz. Exista vreo legatura cu H.." .Nu spun sa te uiti înapoi. Atunci preferat i sa credeti ca eu nu sunt normala. aplombul unei femei de treizeci de ani si un fel de ciudata c . mobilele. prinzând din zbor ocazia d e a abate discutia. Sunteti fascinat de sânge? S i coada asta de cal! V-ati facut-o ca sa va exprimati mai bine tendintele femini ne? Specialistul facu un pas înapoi... Dumneata îmi pari bolnav cu mania de a puncta fiecare fraza cu un "nu-i asa?" Julie continua netulburata: . La ur ma urmelor.. Acum vedea cum sa iasa din impas. Asa zisa psihoterapie este doar un mi jloc de a macera iar si iar trecutul. cu aerul ei de pustoaica d e doisprezece ani. Julie fusese totdeauna discreta. Nu-mi place sa ma uit înapoi. replica taios Julie. Si coada de cal.Si felul în care a fost decorat acest cabinet. . Reflexele profesi onale erau prea înradacinate ca sa nu fie gata sa reactioneze în orice moment.Totusi? Edmond Wells. Nici un ul dintre clientii sai nu-si permisese sa-l admonesteze direct. Edmond Wells a scris: "Vezi ce specialitate si-a ales un medic si vei întelege care e problema lui. dermatologii sufera frecvent de acnee sau de psoriasis.. Probabil c a citise câteva carti de psihologie. Pâna atunci. e adevarat ca îl facea sa se gândeasca la ceva precis. tablourile. Trebuia sa se degajeze repede. Mirosul era puternic si se simtea parfumul unei lotiuni mentolate. am citit si eu Introducere în psi hanaliza de Sigmund Freud si cunosc toate smecheriile psihanalistilor. autorul Om ului invizibili . Ca si dumneata. Wells. În realitate.. fata din fata lui era doar o clienta. reactionar.. A scris o carte care "traieste si vorbeste". Când conduci masina. Nu-i placea sa simta rasuflarea nimanui. nu te uiti la tine . spun sa te uiti bine la tine însati.Nu vreau sa ma vad nici pe mine. În viata ta exista cineva care te manipuleaz a si te perverteste.conceputa doar ca sa-i ajute pe copii sa nu reproduca schemele ratate ale parin tilor lor. Daca sufar.Exact la ce ma gândeam si eu.Si ce spune "cartea care traieste si vorbeste" a acestui domn Edmond W ells? Acum se afla atât de aproape de Julie încât fata îi putea simti rasuflarea. sclerozat. V-ati gândit la asta? Culoa rea asta rosie. ci de exces.

103 683 descope rise un Deget care nu manifesta ostilitate fata de furnici. 103 683 a vizitat apoi cuiburile Degetelor. s-a pomenit singura în tinutul Degetelor. Îi placea sa i se opuna rez istenta. De exemplu. volumul III 23. volumul III. Afara. sa înc redintezi sortii unei aruncari de zaruri directia în care va fi lansat urmatorul a tac. Nimeni nu poate sa prevada rezultatul unei arunca ri de zaruri. zarurile sunt cu siguranta cel mai bun mijloc de a îngrijora adversarul care se va simti depasit de un mecanism de gândire caruia nu-i sesizeaza logica. Le lasa sa treaca. Furnici de talie mica. Au reperat mirosul scadrei belokaniene si cauta înfruntarea. Dezamagit si dezorientat. 22.ultura livresca care îi sporea farmecul. Deci. se afla la locul ei. Acest Deget fabricase o masina care permitea transformarea limbajului ol factiv al furnicilor în limbajul auditiv al Degetelor. Ajunge. Totul în ea era încântator. în plus. atingându-se usor doar cu vâr ful antenelor. Îsi impuse sa n-o atinga. ENCICLOPEDIE STRATEGIE IMPREVIZIBILA: O minte atenta si logica este în stare sa prevada orice strategie umana. Din fericire. 103 683 si cele douasprezece îns otitoare ale sale le repereaza pe noile venite. atât de departe de cuibul lor? 103 683 crede ca se afla acolo din aceleasi motive ca si noile ei însotito are: curiozitatea. Dar fata se departase deja si statea lânga usa. apa rece. Edmond Wells. îi trase animalului o lovitura de picior. 103 683 îsi continua relatarea. parfumul. sânii. ofera posibilitatea de a pastra secreta logica care sta la baza deciziilor importante. Aceasta furnica vrea sa spuna ca a "vorbit" cu u . Exista totusi un mijloc de a ramâne imprevizibil: este de ajuns sa introduci un mecanism aleator într-un proces de decizie. Cred ca este de ajuns inteligenta lo r. a er si hrana moarta. Dar nu asta e lucrul cel mai extraordinar. sa n-o mângâie. Erau evident gigantice dar m ai aveau si alte caracteristici. el va reactiona cu teama si din acel moment va deveni complet previzibil. Acolo a mers din descoperi re în descoperire. La început a întâlnit niste libarci care pretindeau ca au domesticit Degetele astfel încât acestea le depuneau zilnic cantitati enorme de ofrande în cupe v erzi monumentale. În fiecare cuib de Degete circula apa calda. Totusi. Evident. Chiar el îl pusese la punct s i stia sa-l foloseasca. Asta îl va învata sa sparga v aza Ming pe care i-o indicase în momentul în care îi arata asta. A auzit destul. TREI CONCEPTE EXOTICE Ridicându-si antenele deasupra adapostului. Sunt furnici pitice din cetatea Shi-gae-pu. în timpul razboaielor. putini generali îndraznesc sa supuna caprici ilor hazardului alegerea viitoarei manevre. foarte artagoase si foarte combative. D ar ce cauta acolo. Era impo sibil sa le sapi peretii. Un Deget incredibil care voia ca cele doua specii ale lor sa intre în comunicare. ochii. Îi adresa un zâmbet provocator si îsi puse bretelele gentii pe spate dupa ce verifica pipaind ca Enciclopedia cu noasterii relative si absolute. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Erau complet dure si paralelipipedice. Formeaza din nou cercul sub o radacina de fag. O mânca din ochi. 14 se retrage din cercul antenelor. Pleca trântind usa. Piticele vor si ele sa exploreze limitele geografice oriental e ale lumii. Ahile o urma. Se apropie. Introducerea a putin haos într-o strategie globala nu numai ca permite efe cte-surpriza ci.

Nu prea au chef sa mai asculte urmarea relatari i batrânei furnici solitare pentru ca li se pare neînchipuit de stupefianta. ea va putea acum sa aduca o multime de lucruri la cunostinta surorilor ei mai mici! Ceea ce vad furnicile din Degete nu e decât prelungirea vârfului labelor lor. Abia foarte recent. Astfel. macar ca sa stii cum sa lupti cu ei. Milioane de giganti ocupa totusi foarte mult lo c. iar degetele. Degetele sunt dincolo de orice închipuire a furnic ilor. 5 aminteste ca Degetele spargeau cetatile. este formata din cinci dege te articulate capabile sa ciupeasca. ceea ce ei numesc mâini. Daca nu au descoperit nici ochi si nici gura la Degete. 6 recunoaste ca întâlneste acea materie pentru prima data. 6 accepta experienta. de numai trei milioane de ani. Nu e gainat de pasare. ea are totusi un imens avantaj asupra tuturor celorlalti locuitori ai planetei : extremitatea membrelor lor. ochi si picioare. curiozitatea este de ordin genetic. adica de niste cuiburi mobile puse în miscare de o reactie dintre foc si hidrocarbura. sa strânga. probabil cel mai monstruos. emit e 13. sunt sociabile si traiesc în cetati. sa striveasca. sunt doar inventia doicilor care vor sa sperie pui etul. o are 103 683 îi tulbura întelegerea. înseamna a colabora cu cel mai mare dusman al furnicilor. Cercul se formeaza din nou. Acest atu le serveste la compensarea relativa a lacunelor corpurilor lor. Dar la furnici. Nu au antene pentru ca nu au nevoie de ele. Degetele au reusit sa recupereze întârzierea fata de speciile cele mai avansate. Simtul auzului le permite sa comunice iar simtul vazului l e este suficient ca sa perceapa lumea. Deoar ece nu au carapace solida. Cu toate acestea. Cu " masina de tradus ". sa agate. Dar astea nu sunt singurele lor caracteristici. ca s-o recunoasca din toate furnicile de pe acest Pamânt. chiar daca Degetele constituie o specie relativ întârziata . se folosesc de masini. 103 683 cere sa fie ascultata fara idei preconcepute. Mult timp au ramas subdezvoltate. Celor douasprezece furnici tinere le vine greu sa creada tot ce spune so ra lor mai în vârsta. e ceva care se vede de la o posta. Degetele constituie o specie animala foarte tânara. datorita mâinilor l or. Cele douasprezece ezita. 6 considera ca vârsta înaintata pe cart.n Deget! Celelalte douasprezece sunt de acord: nu încape nici o îndoiala ca 103 683 e nebuna. Datorita explicatiilor sale. au descoperit agricultura si cresterea vitelor si au început sa construiasc a orase. sa rupa. D elireaza. 103 683 povesteste despre conversatia ei cu "Degetul care stie sa comuni ce". nic i un rest de mâncare. Degetele stau vertical în echilibru pe cele doua membre posterioare. Exista ceva si mai extra ordinar. Sunt de o mie de ori mai mari decât ele. Câte sunt? Mai multe milioane. cu numai câteva mii de ani în urma. folosesc cutite fabricate din miner ale cioplite si lustruite pâna când pot sa taie. Cum n-au multe picioare care sa le propulseze cu mare viteza. îsi fabrica niste "haine" cu fragmente de fibre vegetal e împletite. A dialoga cu im Deget. E un semn special. Degetele i-au spus tot felul de bazaconii. Numa i pe doua! Au sânge cald. asta s-a dato rat faptului ca furnicile nu stiau nimic despre Degete si îsi facusera despre ele în chipuiri himerice. Tovarasele ei îsi misca antenele în semn de asentiment. Normal. Daca prima cruciada anti-Degete s-a transformat într-un masacru. 5 nu-si crede antenelor. linge si adulmeca. facut de Degete. Batrâna furnica îi cere atunci sa linga acel semn pe care îl poarta pe frunte. 103 683 raspunde ca totdeauna trebuie sa-ti cunosti bine dusmanii. Fiindca nu au mandibule ascutite. triumf pentru 103 683! Acea substanta tare si lipicioasa este un . acest lucru se datoreaza faptului ca acestea sunt situate a tât de sus încât nu le pot vedea. Cum de n-au avut cunostinta mai devreme de existenta lor? 103 683 explica faptul ca pamântul este mult mai mare decât cred furnicile s i ca majoritatea Degetelor locuieste departe. Furnicile populeaza pl aneta de o suta de milioane de ani. Totusi degetele au si ele gura. Degetele nu exista.

Degetele numesc asta "lac de unghii" si e unul dintre cele mai rare prod use ale lor. Escadra e stupefiata. este acea nevoie maladiva pe care o au unele Degete de a spune povesti care provoaca la ei niste spasme nervoase si le permite sa su porte mai bine viata. dar nu poate sa spuna mai mult caci. Degetele hranesc deja l ibarcile.. Cu "mâinile" lor. 10 ar vrea sa le cunoasca mai bine. Domesticirea tor? se întreaba uimite interlocutoarele ei. Nu. Trebuie sa se stabileas ca cu ele relatii diplomatice. împreuna. cosenile. Dar din toate ideile lor insolite. trei au i nteresat-o în mod deosebit pe 103 683 si i s-au parut demne de a fi aprofundate. Si asta le provoaca spasme si le permite sa suporte mai bi ne viata. Ar fi mult mai sim pla. Dragostea este atunci când un Deget mascul îsi înmulteste comportamentele ciud ate ca sa reuseasca ca un Deget femela sa-i acorde o trofalaxie. Mica trupa sovaie. de n econceput pentru o furnica normala. Asistenta asculta din nou. Nu întelege prea bine despre ce e vorba. dragostea provoaca la ei spasme si le permite sa suporte mai bine viata. Arta este o nevoie la fel de intensa pe care o au Degetele de a confecti ona lucruri pe care le considera foarte dragute si care totusi nu folosesc la ni mic.. Degetele prezinta comportamente aberante.ul din lipiciurile misterioase pe care stiu sa le fabrice Degetele. 103 683. dragostea. S-a întors ca sa transmita aceasta sugestie întregii sale specii. Si dragostea? întreaba 10. În tara lor pentru giganti. explica ea. Sederea printre acele fiinte bizare i-a tulburat l ui 103 683 puterea de întelegere. raspunse 15. insista ea. sa distruga aceste Degete monst ruoase. trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Asta e parada nuptiala. sugereaza 16. Sigur! Furnicile au domesticit deja o multime de animale: paduchii-de-fr unze. Sa coopereze cu Degetele! Sa le domesticeasca ca . umorul si arta. N-avem ce face cu dragostea. s-ar putea reproduce aici la o scara mult mai mare. 103 683 scutura din cap. reciproc. la degete . Degetele produc forme. E curioasa sa stie exact ce e dragos tea. Nici la mâncat. furnicile de cunostintele Degetelor.. 16 doreste sa le situeze regatul. efortul merita toata osteneala. cu umorul si cu arta. zu gravesc cu culori sau asociaza sunete care. Umorul.. care a dialogat cu Degetele considera ca nu era vorba doar de n iste monstri lipsiti de judecata si aducatori de moarte. Ceea ce au reusit libarcile. Pentru ca aventura ei sa fie bine înt eleasa. si în aceasta privinta. enunta ea.. nu e sigura ca a înteles totul foarte bine. Cum poti refuza sa îmbratisezi pe cineva? Cum poti refuza sa regurgitezi hrana în gura celui lalt? Cercul de audienta devine si mai strâns pentru a încerca sa înteleaga. furnicile sunt din ce în ce mai uimite. Umorul. legate unele de altele. Cele douas prezece exploratoare sa fie sustinatoarele ei. Asta e o sarcina imposibila. macar pentru hartile chimice. de a aduna într-o armata imens a toate furnicile si toate animalele si. sa se coopereze pentru ca Degetele sa beneficieze de cunostintele furnicilor si. arta. domesticirea lor. e altceva raspunde 103 683. de ce nu si degetele? La urma urmelor. Uneori chiar si le refuza! Sa refuzi o trofalaxie. Dupa cum spune 103 683. Onoreaza cu acest unguent fiintele care li se par importante. nici la protejat.. Chiar daca nu e usor sa le faci p e furnici sa accepte aceasta idee. Dragostea e si mai enigmatica. Dar i se pare un se ntiment exotic necunoscut de insecte. 103 683 profita de aceasta dovada concreta a cunostintelor ei despre Deg ete ca sa-si împinga si mai departe avantajul. trofalaxiile nu sunt automate.. Chiar si Degetul cu care a comunicat i-a istorisit "glume" care nu au avut nici un efect asupra ei. Caci. foarte interesata. li se par de osebit de melodioase.. 13 spune ca e timpul de a asmuti universul.

pe niste simpli paduchi-de-frunze! Mai bine sa se alieze cu cei mai feroci locuitori ai padurii, de exemplu cele mai mari sopârle. De altfel, furnicile nu au obiceiul sa încheie aliante cu or icine. Si asa se înteleg destul de greu între ele. Lumea e plina de conflicte. Razbo aie între caste, razboaie între cetati, razboaie între cartiere, razboaie fratricide.. . Iar aceasta batrâna exploratoare cu fruntea murdara si cu carapacea marcat a de loviturile primite în întreaga ei existenta propune sa se faca o alianta cu... Degetele! Niste fiinte atât de colosale încât nu li se zaresc nici gura si nici ochii! Ce idee stranie! 103 683 insista. Repeta iar si iar ca, acolo sus, Degetele, unele Degete , sustin acelasi obiectiv: ajungerea la o cooperare furnici-Degete. Sustine ca a ceste animale nu trebuie dispretuite sub pretext ca sunt diferite si necunoscute . Totdeauna ai nevoie de cineva mai mare decât tine, spune ea. În fond, Degete le stiu sa doboare foarte repede un copac întreg si sa-l taie în bucati. Ar putea sa devina niste aliati militari foarte interesanti. În caz de coalitie, ar fi sufici ent sa li se indice ce cetate sa atace ca s-o sparga imediat. Razboiul constituind prima preocupare a furnicilor, argumentul are greut ate. Batrâna furnica rosie îsi da seama de asta si insista: . Va dati seama de ce forta am dispune daca într-o batalie am alinia o legiu ne de o suta de Degete domesticite! Ghemuita în scobitura fagului, escadra e constienta ca traieste un moment crucial din istoria furnicilor. Daca aceasta furnica batrâna reuseste sa le convin ga, poate ca într-o zi va reusi sa convinga întreg furnicarul. Si atunci... 24. BAL MAGIC LA CASTEL Degetele se unesc. Dansatorii îsi iau în brate cu fermitate partenerii. Bal la castelul de la Fontainebleau. În onoarea înfratirii orasului Fontainebleau cu orasul nipon Hashinoe, în vech ea cladire istorica avea loc o petrecere. Schimb de drapele, de medalii, de cado uri. Reprezentatii de dansuri folclorice. Coruri locale. Prezentarea panoului FO NTAINEBLEAU-HASHINOE: ORASE ÎNFRATITE, care va marca de acum înainte intrarea în ambel e orase. Degustari de sake japonez si de rachiu de pruna frantuzesc. Masini care arboreaza ambele drapele parcheaza în curtea centrala si din e le coboara perechi de întârziati în haine de gala. Îmbracate în haine negre, Julie si mama ei intra în sala de bal. Tânara cu ochii cenusii nu era deloc obisnuita cu o asemenea revarsare de lux. În centrul încaperii luminate, o orchestra de coarde cânta un vals de Strauss si perechile se învârteau, amestecând negrul smochingurilor barbatesti cu albul rochii lor de seara ale femeilor. Servitori în livrea circulau prin sala, ducând pe tavi de argint siruri de p rajiturele multicolore, aranjate în cuiburi de hârtie colorata. Orchestra accelera ritmul: vârtejul final al Dunarii albastre. Perechile s e transformara în sfârleze negre si albe emanând parfumuri grele. Primarul astepta pauza ca sa-si tina discursul. Radiind de multumire, el îsi declara satisfactia pentru înfratirea dragului sau oras Fontainebleau cu Hashin oe. Lauda strânsa prietenie franco-japo-neza si spera ca aceasta va dura vesnic. E numera principalele personalitati prezente: mari industriasi, profesori universi tari eminenti, functionari importanti, ofiteri, artisti renumiti. Toata lumea ap lauda foarte tare. Primarul orasului japonez raspunse printr-o scurta expunere asupra temei întelegerii între culturi, indiferent cât de diferite sunt ele. - Avem totusi, dumneavoastra aici si noi acolo, aceeasi sansa de a trai în mici orase linistite; frumusetea naturii creste la noi în ritmul anotimpurilor si se adauga talentelor omului, declara el. Dupa aceste cuvinte si dupa alte aplauze, începu din nou valsul. Greu te p

uteai întelege într-o asemenea harmalaie. Julie, mama ei si Ahile se asezara la o ma sa într-un colt unde prefectul veni sa le salute, Era însotit de un barbat destul de înalt, blond, cu ochii mari si albastri. - Vi-l prezint pe comisarul divizionar Maximilian Linart, despre care vam vorbit, preciza prefectul. El conduce ancheta asupra mortii sotului dumneavoa stra. Puteti avea deplina încredere în el. E un politist fara pereche. Preda la scoa la de politie din Fontainebleau. Va sti sa stabileasca cu rapiditate cauzele mor tii lui Gaston. Barbatul întinse mâna. Schimb de sudori metacarpiene. - Încântata. - Încântata. - Si eu la fel. Nemaiavând ce sa adauge, cei doi se retrasera. Julie si mama ei contemplar a de la distanta petrecerea care era în toi. - Dansati, domnisoara? Un japonez tânar se înclina în fata lui Julie. - Nu, multumesc, raspunse ea. Surprins de acest refuz, japonezul ramase o clipa nehotarât, întrebându-se car e erau cerintele politetii frantuzesti când un cavaler era respins în cadrul unei ma nifestari oficiale. Mama îi veni în ajutor: - Scuzati-o pe fiica mea. Suntem în doliu. În Franta, negrul e culoarea doli ului. Usurat ca nu el era motivul si încurcat totodata de greseala facuta, baiat ul se apleca exagerat de mult în fata mesei. - Iertati-ma ca v-am deranjat. La noi e invers, albul este culoarea doli ului. Prefectul povestea o gluma unui mic grup de invitati: - Un eschimos sapa o gaura în gheata. Arunca firul de plastic cu cârlig si m omeala. Asteapta, când, deodata, se aude o voce foarte puternica care face sa se c utremure solul: "Aici nu e peste!" Speriat, eschimosul pleaca ceva mai departe s i sapa alta gaura. Arunca fanionul si asteapta. Vocea rasuna din nou: "Nici aici nu e peste!" Eschimosul se duce si mai departe si sapa a treia gaura. Vocea se aude din nou: "Nu-ntelegi c-aici nu e peste!" Eschimosul se uita cu atentie în jur , nu vede pe nimeni si, din ce în ce mai speriat, ridica o privire spre cer si între aba: "Cine-mi vorbeste? Dumnezeu?" Iar vocea rasuna din nou: "Nu, directorul pat inoarului..." Câteva râsete. Felicitari. Apoi al doilea val de râsete pentru cei care au întel es cu întârziere. Ambasadorul Japoniei vrea sa istoriseasca si el ceva: - E vorba de povestea unui om care se aseaza la o masa, deschide un sert ar, scoate o oglinda si se uita îndelung la ea, crezând ca vede imaginea tatalui sau . Nevasta lui vede ca se uita mereu la acea rama si se nelinisteste, imaginându-si ca e vorba de fotografia unei amante. într-o dupa-amiaza, profita de absenta sotu lui ei ca sa se convinga. Va vedea imaginea pe care sotul ei o tine ascunsa. Cum se întoarce barbatul acasa, femeia îl întreaba geloasa: "Poti sa-mi spui si mie cine e femeia aia batrâna si urâta careia îi pastrezi portretul în sertar?" Alte hohote de râs politicoase. Al doilea val de râsete pentru cei care au înt eles cu întârziere. Al treilea val de râsete al celor care au cerut sa li se explice p oanta. Prefectul Dupeyron si ambasadorul Japoniei, încântati de succesul lor, spuse ra si alte glume. Îsi dadura seama ca nu era prea usor sa gaseasca glume care sa f ie la fel de amuzante pentru amândoua popoarele, glumele pline de referinte cultur ale care au sens doar în tara lor de origine. - Credeti ca exista un umor universal capabil sa faca toata lumea sa râda? întreba prefectul. Calmul reveni abia atunci când majordomul suna clopotelul ca sa anunte ca toata lumea se putea instala la masa caci urma sa se serveasca cina. În fata fieca rei farfurii erau asezate niste pâini mici si rotunde.

25. ENCICLOPEDIE RETETA DE PÂINE: Pentru cei care au uitat-o. Ingrediente: 600 g faina. 1 pachet de drojdie uscata 1 pahar de apa 2 lingurite de zahar 1 lingurita de sare, putin unt. Puneti drojdia si zaharul în apa si lasati-le sa stea asa o jumatate de or a. Se formeaza o spuma groasa batând în cenusiu. Turnati faina într-o strachina, adaug ati sarea, si faceti o gaura în centru ca sa turnati lent lichidul. Amestecati tot ul în timp ce turnati. Acoperiti strachina si lasati sa se linisteasca un sfert de ora într-un loc caldut si la adapost de curenti de aer. Temperatura ideala este d e 27 de grade Celsius dar, daca nu se poate, e mai bine o temperatura mai joasa. Caldura ar ucide drojdia. Când coca a crescut, framântati-o putin cu amândoua mâinile. Apoi lasati-o din nou sa creasca timp de treizeci de minute. Pe urma o puteti pu ne la copt timp de o ora într-un cuptor sau în carbuni de lemn. Daca nu aveti cuptor si nici carbuni, coaceti-o pe o piatra lasând-o în bata ia soarelui. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 26. O AMENINTARE 103 683 cere iar putina atentie din partea însotitoarelor sale. N-a spus t otul. Vrea neaparat sa ajunga cât mai repede în cetatea natala pentru ca Bel-o-kan e ste pândit de o primejdie teribila. Degetele care comunica sunt foarte pricepute. Pot sa lucreze mult timp c a sa produca ceea ce au nevoie. Astfel, vrând s-o faca cu orice pret sa înteleaga lu mea lor de visu, au lucrat ca sa-i fabrice un mini-televizor la scara ei. Ce-i acela un televizor? întreaba 16. Batrâna furnica se straduieste sa se faca înteleasa. Îsi agita antenele ca sa deseneze un patrat. Televizorul e o cutie prevazuta cu o antena care, în loc sa pe rceapa mirosurile, percepe imaginile din aerul lumii Degetelor. Degetele au deci antene? întreaba 10 uimita. Da, dar antene deosebite, care nu sunt în stare sa dialogheze între ele. Ser vesc doar la receptionarea imaginilor si a sunetelor Le explica ca acele imagini arata tot ce se petrece în lumea Degetelor. Su nt reprezentarea sa si aduce toate informatiile necesare pentru întelegerea ei. 10 3 683 stie foarte bine ca nu e usor de explicat. Si în aceasta privinta trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Datorita televizorului, si fara sa fie nevoie sa te deplas ezi, batrâna furnica rosie a reusit sa vada totul si sa cunoasca totul despre lum ea Degetelor. Or, într-o zi, a vazut la televizor, într-o emisiune regionala, o pancarta a lba înfipta exact la câteva sute de pasi de marele furnicar Bel-o-kan. Cele douasprezece cercetase îsi ridica antenele surprinse. Ce-i aia o pancarta ? 103 683 explica. Când Degetele pun pancarte albe undeva, asta înseamna ca se pregatesc sa taie copaci, sa distruga cetati si sa striveasca totul. În general, pancartele albe anunta construirea unuia dintre cuiburile lor cubice. Pun una si întreaga regiune este repede transformata într-un desert plat, tare, fara iarba, pe care se înalta curând un cub pentru Degete. Ceea ce se întâmpla acum. Trebuie neaparat anuntat la Bel-o-kan mai înainte de a începe lucrarile de distrugere si de moarte. Cele doua se gândesc. La furnici, nu exista sef, nu exista ierarhie, nu exista decât ordine dat e sau primite, nu si obligatia de supunere. Fiecare face ce vrea si când vrea. Cel e douasprezece se sfatuiesc. Aceasta batrâna exploratoare le-a semnalat faptul ca

cetatea natala e în pericol. Nu se poate actiona cu o minutiozitate excesiva. Renu nta sa mai exploreze marginea lumii si iau hotarârea sa se întoarca rapid la Bel-o-k an ca sa-si anunte surorile de pericolul pe care îl reprezinta înfricosatoarea "panc arta a Degetelor". Înainte spre sud-vest. Totusi, chiar daca e cald, vine noaptea si e prea târziu ca sa mai porneas ca la drum. A sosit ceasul mini-hibernarii nocturne. Furnicile se grupeaza în scob itura unui copac, îsi îndoaie picioarele si antenele si se ghemuiesc unele în altele c a sa mai beneficieze câteva clipe de caldura lor. Apoi, aproape simultan, antenele se lasa usor în jos si ele adorm visând lumea ciudata a Degetelor, acei giganti cu capetele pierdute departe sus, spre vârful copacilor. 12 si le închipuie mâncând. 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA La masa, primarul orasului japonez vorbi despre unul dintre locuitorii d in Hashinoe. Era un ermit nascut fara brate care traia pictând cu picioarele. Si n u numai ca stia sa picteze, ci îsi controla destul de bine degetele de la picioare ca sa traga cu arcul si sa se spele pe dinti. Nevrând sa ramâna mai prejos, prefectul spuse ca si orasul Fontainebleau ave a locuitorii lui deosebiti. Dar, dintre toti, cel mai extravagant fusese un sava nt nebun, pe nume Edmond Wells. Acest pseudo-om de stiinta încercase sa-si conving a concetatenii ca furnicile constituiau o civilizatie paralela cu care oamenii a r fi avut tot interesul sa comunice pe un plan de egalitate! La început, lui Julie nu-i veni sa creada, dar prefectul pronuntase într-ade var numele lui Edmond Wells. Se apleca ca sa auda mai bine. Alti invitati se apr opiau si ei ca sa auda povestea savantului obsedat de furnici. Încântat ca reusise s a capteze atentia celor din jur, prefectul continua: - Acest profesor Wells era atât de convins de realitatea obsesiei sale încât a luat contact cu presedintele republicii ca sa-i propuna sa creeze... sa creeze. .. Nu cred ca v-ar putea trece prin minte! Facu o scurta pauza dupa care pronunta lent: -...O ambasada a furnicilor. Cu un ambasador al furnicilor la noi! Urma o tacere lunga. Fiecare încerca sa înteleaga cum se putea concepe asa c eva... - Dar cum i-a venit aceasta idee stranie? întreba sotia ambasadorului japo nez. Prefectul explica: - Acest profesor Edmond Wells spunea ca pusese la punct o masina capabil a sa traduca cuvintele furnicilor în cuvinte umane si viceversa. Credea ca astfel va fi posibil un dialog între civilizatiile oamenilor si cea mirmeceeana. - Ce înseamna "mirmeceeana"? - Asta înseamna "furnica" în greceste. - Si e adevarat ca se poate dialoga cu furnicile? întreba alta doamna. Pre fectul dadu din umeri. - Haida-de! Dupa parerea mea, acest savant excelent bause putin cam mult din rachiul nostru local. Dupa care facu semn sa fie umplute din nou paharele. La masa se afla directorul unui birou de studii, foarte doritor sa obtin a comenzi si subsidii din partea primariei. Se folosi de aceasta ocazie ca sa at raga asupra lui atentia edililor. Acesta interveni: - Eu am auzit ca s-a ajuns la unele rezultate fabricându-se feromoni de si nteza. Se pare ca stim sa le spunem doua cuvinte: "Alarma" si "Urmeaza-ma"..., s emnale bazice, într-un fel. E suficient sa se reconstituie molecula. Am învatat sa f acem acest lucru din 1991. Se poate deci imagina ca o echipa a putut sa dezvolte aceasta tehnica în asa masura încât sa extinda acest vocabular la alte cuvinte, poate chiar la fraze întregi. Seriozitatea cu care fusese facuta aceasta remarca îi stupefie pe cei din jur. -Sunteti sigur de asta? îsi lua inima în dinti sa întrebe prefectul.

filozofia si logica dateaza toate de cel putin trei mii de ani. . . O furnica mica în frac si cu papion ar circula pri ntre invitati cu ocazia unei receptii oficiale. retin emergenta unor concepte sau idei noi. matematica. La urma urm elor.Si poate si pentru faptul ca studiile despre furnici nu sunt finantate decât de cei care fac insecticide. Poate ca asta e si cauza pentru care au fost ignorate studiile despre limbajul lor. optiuni sociale ciudate susceptibile sa ne largeasca orizontul. Stati putin! Presedintele nea trimis o copie.Si. sunt noul amba sador al furnicilor. Acaparase di n nou atentia.Lumea se ocupa mai mult de albine pentru ca prezinta un interes econom ic. replica in ginerul. dar considerabila. spuse alt invitat. Au o agricultura. Antoine. .Am auzit de descifrarea limbajului dansat al albinelor dar nu de limba jul olfactiv al furnicilor. Prefectul le ceru celor din jur sa se apropie de parca ar fi vrut sa le în credinteze un secret. "Pe cine trebuie sa anunt?" întrea ba usierul. admitând ca le-am putea vorbi. sa danseze si sa manânce bine. . Au gasit solutii originale la probleme pe care noi nu st . ar raspunde furnica. Nimic nou sub soare. .Ascultati ce spune. Feromoni i limbajului furnicilor sunt parfumuri. fiindu-le teama ca-si vor pierde locurile. va închipuiti scena.Totusi.. dupa ce râsetele încetara. un grup din aceste "furnici nebune". Secretarul prefectului se duse sa scotoceasca într-o servieta si veni cu f oaia. a contactat Ministerul Cercetarii si chiar pe presedintele republicii ca sa le ceara realizarea acestei ambasade a furnicilor. Venisera ca sa râda.Stiu. Prefectul abatu discutia în alta d irectie. al patrulea care a fost strivit de la începutul mesei!" Gluma improvizata stârni râsul tuturor. aceste creiere nu sun t folosite la randamentul maxim. scuzati-ma. daca am crea o ambasada a furnicilor la Par is? Eu mi-o închipui foarte bine. raliate acestui sava nt. E ceva la îndemâna oricarui ucenic în ale parf umurilor. pre tindea ca furnicile formeaza o putere economica si politica terestra. Iata de ce sunt aceleasi conflicte pentru aceleasi cauze. ar zice de exemplu ambasadorul Guatem alei. oaspetii lui nu venisera la castel ca sa primeasca lectii de entomologie.Pentru a reconstitui moleculele limbajului furnicilor este suficient s a se foloseasca doua masini: un spectrometru de masa si un cromatograf. . produc miere. Astepta sa se faca liniste si începu sa citeasca: Traim de cinci mii de ani cu aceleasi idei: democratia fusese deja inven tata de grecii din Antichitate. revenind la aspectele comice ale propunerii lui Edmond Wells. caci sunt tinute în frâu de oamenii de la putere ca re. în timp ce furnicile nu produc nimic util omului. Apoi. Cu ajutorul unui computer. . cred ca v-am calcat adineauri. . E o simp la analiza-sinteza de molecule.. Furnicile ne ofera un alt mod de a vedea si de a reflecta asupra lumii n oastre.N-o sa va vina sa credeti. În plus.. . o tehnologie.Am citit într-o revista stiintifica foarte serioasa. Si Julie citise asta.Anul trecut. Se poate spune ca fotocopiem un parfum. Prefectul era multumit. . raspunse mica insecta înaintând minus cula sa carte de vizita. la o scara mai mica decât a noastra. Ca si cum informatia în sine e ra atât de uluitoare încât era nevoie de ceva timp ca sa poata sa fie digerata. Prefectul facu o pauza înainte de a continua. Du-te si adu-mi-o. Inginerul continua: . ce interes am avea sa creem o ambas ada a furnicilor? întreba sotia ambasadorului Japoniei.Oh. se asociaza apoi fiecarei molecule odorante un cuvânt audibil si viceversa. Iata de ce exista aceeasi neputinta de întelegere între generatii. Urma o tacere jenanta pe care prefectul se grabi s-o alunge. Nimic nou pentru ca totdeauna f unctioneaza în acelasi fel aceleasi creiere omenesti. remarca Julie. zise: . Acest tip. acest profesor Edmond Wells. dar nu putea sa citeze ca sursa Enciclopedia cunoa sterii relative si absolute.Pe ambasadorul lumii furnicilor.

doamna.Da. fara ambuteiaje si fara probleme de somaj. dupa parerea lor. Au construit foarte linistiti. fara ca cineva sa ia atitudine. de parca ar fi vrut s-o învete pe de rost. Hotelurile noastre se închid unul d upa altul.Evident. acest domn Edmond Wells era putin deranjat mint al! zise sotia ambasadorului Japoniei. turisti din lumea întreaga.Dupa toate aparentele. . .im sa le rezolvam. De exemplu.Si! Exista deci deja oameni care nu tin cont de interdictia de a const rui în mijlocul unei rezervatii protejate. Daca nu reactionam rapid. zise mirat comisarul. prefectul îl trase de mâneca pe comisarul Maximilian Linart si îl pofti sa discute cu el la adapost de urechile i ndiscrete.Nu mare lucru.Stii cu siguranta ca zona are un procent mare de someri. Apoi râsul prefectului fu reluat de invit ati si amplificat. Ne-am dispretuit destul de mult timp. Acolo îl informa ca nu numai din prietenie între popoare se deplasasera t oti acei industriasi japonezi. Complexul avea sa atraga. . A ve nit vremea ca oamenii si furnicile sa coopereze de la egal la egal. insista prefectul. Dupa ultima fraza urma o tacere. Vazând ca Maximilian Linart era în continuare uimit. .Exact.Trebuie neaparat sa stim mai multe. Comisarul Linart se întreba unde voia sa ajunga prefectul cu acest mic dis curs tinut numai pentru el. neobservata pâna în acel m oment deoarece era camuflata de copacii înalti.Cum faci patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu sase bete d . Medita îndelung cu ochii la ea. un nebun! Julie ceru scrisoarea. Situat printre copaci centenari si în mijlocul unei naturi înca salbatice. Sunt sigur ca cele doua evenimente sunt legate între ele. Nimic nu te împie dica sa anchetezi asupra decesului lui Pinson dar si a ridicarii acestei misteri oase piramide. . 28. raspunse politistul acceptând desertul. tinerii vor pleca d in tinut iar impozitele locale nu vor mai fi suficiente ca sa mai faca fata nevo ilor scolilor. doar ca nu figureaza în registrul de cadastru. Dupeyron dadu din umeri. Asta atrage d upa sine insecuritate. . Voia s-o examineze. Si? . Tonul era imperativ. Am cerut serviciului medico-legal efectuarea autopsie i. aici nu suntem în Corsica sau pe Coasta de Azur. . . . ceea ce constituie un precedent interesant în ceea ce-i pr iveste pe prietenii nostri investitori din Japonia. Chicotelile lor încetara abia când se aduse felul urmator de mâncar e. Ne-am înfruntat destul de mult timp. Ce-ai aflat despre acea pira mida? . La desert. repeta întrebarea. Erau reprezentantii unui mare grup financiar. administratiei si politiei.Dar padurea din Fontainebleau a fost declarata rezervatie naturala pri n hotarârea prefecturii. .Unde ai ajuns cu ancheta asupra decesului directorului serviciului jur idic al Apelor si Padurilor. Regiunea noastra moare.Ce ati vrea sa fac eu? Prefectul îi oferi prajituri cu zmeura.Da. apropiat de un castel i storic. .E un caz ciudat. car e dorea sa ridice un complex hotelier în padurea din Fontainebleau.Daca ai înteles. traiesc în cetati de câteva zeci de milioane de indiv izi fara periferie periculoasa. unde promotori i imobiliari incendiaza flora ca sa poata parcela zone protejate. LECTIE DE MATEMATICA . Ideea unei ambasade a furnicilor este mijlocul de a crea o punte oficiala între cele ma i evoluate doua civilizatii terestre care s-au ignorat reciproc prea mult timp. Atrage dupa sine criza. prefectul preciza cu un ton pe care îl dorea convingator: . Gaston Pinson? .Am citit în raportul dumitale preliminar ca cadavrul a fost gasit în aprop ierea unei piramide din beton înalta de aproape trei metri. Dar trebuie sa tinem cont de miza economica.

cu conditia sa nu fii prins. 29. Deschide-ti imaginatia .. Aceasta forma reprezinta a t reia dimensiune. Se stradui sa citeasca pe buzele lui. .. cum ceea ce are loc în gândire îsi va produce efectul în viitor. Julie se ridica în picioare. detasând bi ne silabele. dar asta nu schimba cu nimic legile matematicii care guverneaza lumea. afla ca în viata poti sa trisezi. Ce forma era cea de colo? Acum baiatul articula cu grija ceva..Haide. zise ea.În legatura cu zero? spuse ironic profesoara.. Pe fetele elevilor se putea citi indiferenta amuzata.Pironida. când. ea reprezinta cucerirea reliefului. în ce împrejurari si când va obtine altul? " Câtiva din primele rânduri izbucnira în râs.Nu. sperând ca cineva sa-i vina în ajutor. pe urma suntem gata sa admitem orice.. domnisoara. truditorii.David. . zise profesoara. Am trecut dej a acest zero în carnetul tau de note. care e rasp unsul? insista profesoara. E prea târziu. Nu ti-am cerut sa te ridici.. Julie mijea ochii. . . ni. dar dumneavoastra gânditi consta nt în acelasi fel.Ati spus ca e important sa gândim altfel. care munceau mult pentru rezultate putine. Mâine vom vorbi despre a pa tra: timpul.Stai jos. Treci la loc. . . Profesoara scrise pe tabla: timpu l. . . îsi lua servieta si iesi trântind usa spre uimirea tut uror. În spate se a flau cei care îi invidiau si se pregateau deja sa le dea ascultare. domnisoara Pinson. Pi. înteleg ca esti afectata de moartea tatalui du mitale. Daca ne bagam în cap istoriile astea cu cercuri si cu triunghiuri. Sase chibrituri formeaza patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu conditia. Julie se ridica din banca si se duse la tabla. domnisoara Pinson? Julie dadu din umeri. mila sau usurarea ca ea era la tabla si nu altul. De fiecare data când mama lu . Acesti elevi nu prea se amestecau cu restul clasei. În primul rând tronau fiii de bani gata. Nu-i asa.. Ti -am vazut manevrele. Iar în fun d. Toata clasa izbucni în râs. Julie. . Ea aminteste ca e posibil s a deschizi lumea ca sa treci de la o suprafata plana la un volum. ENCICLOPEDIE DOLIUL BEBELUSULUI: La vârsta de opt luni.e chibrit. Vreau sa va spun ceva. . Se uita la clasa. Cei din clasa se zgâiau la ea rânjind. Unul din cei "Sapte Pitici" îi adresa niste semne. Dar predati o materie care nu corespunde cu nimic practic în viata. Aliatul ei avu un aer disperat. Da vid? Din doi pasi ajunse în fundul clasei lânga respectivul elev.. Unde.Deci. Astfel as putea mâine sa va pun înt ebarea: "De ce a luat Julie Pinson un zero. bebelusul este cuprins de o ang oasa pe care pediatrii o numesc "doliul bebelusului". sa fie asezate cum? Încearca sa gândesti altfel.ro.Te-as ruga sa fii cuviincioasa. Notiunea de timp îsi are si ea locul în matematica. Sase chibrituri.. R epet. Urmau apoi cei cu stare medie. Apropie-te de catedra ca sa dai raspunsul. Julie se uita pierduta în jur. Nu "pironida". Julie se uita tinta la profesoara de matematica.. . Relieful. da. se lafaiau marginalii.Bine.Nu ti-a suflat bine. . vreau sa ramân în picioare. cu conditia sa fie asezate în. . domnisoara Pinson.. Profesoara o domina de la înaltimea catedrei. Pi-ra-mi-da.Azi am studiat a treia dimensiune. . lânga radiator. Probabil ca toti ceilalti elevi cunosteau so lutia.Vrei sa mai primesti un zero. Vreti doar sa ne frângeti spiritele ca sa le faceti docile. patru triunghiuri.. Se aflau acolo cei "Sapte Pitici". impecabili si studiosi. dupa numele grupului rock pe care îl fo rmasera.Sunt cuviincioasa. Îsi li pea si îsi dezlipea degetele ca si cum ar fi compus o forma careia ea nu-i întelegea semnificatia.

Cele mai multe dintre celelalte angoase pe care omul la va cunoaste mai târziu. însotitoarele ei scruteaza cu antenele lor mai scurte formidabilul decor olfactiv care se întinde în fata lor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Adulmeca emanatiile copacilor si pamântului. exploratoarele vad turbariile negricioase ale tin utului sudic. Edmond Wells. Se opresc ca sa contemple peisajul si cauta cel mai bun pasaj ca sa coboare. ele percep o multitudine de imagini neclare. Aceasta teama provoaca dese ori crize de lacrimi si simptomele angoasei. teama de pierdere a unei fiinte dragi . Mirmiceenele v ad pe flori chiar linii care sunt adevarate piste de aterizare pentru albinele c ulegatoare. 5 considera ca cel mai bun drum ramâne coborâr ea falezei prin dreapta. el crede ca nu se va mai întoarce niciodata. La aceasta vârsta bebelusul învata ca în lumea ace asta exista lucruri care se petrec si pe care el nu le domina. Astfel ele percep mai puti n bine detaliile dar detecteaza mai bine cele mai mici miscari. În jurul ei. 10. mirosuri. ele detecteaza prazi departate si pradatori în aprop iere. sensibilitatea furnicilor este la fel de deosebita. ale muntelui cu flori. padurea neagra populata de ferigi si cintezoi înfocati. care are cele mai lungi antene. peste care zboara muste castanii-aurii si tauni agasanti. care. teama de straini etc. Furnicile au o perceptie vizuala diferita de cea a mamiferelor. ar fi cu siguranta capturat de furnicile sclavagiste pe care furni cile pitice le-au respins pâna la nord. pâna la batrânete (teama de singuratate. Exploratoarele îsi agita antenele-radar olfactive la 8000 de vibratii pe secunda ca sa adulmece mai bine mirosurile din jur. În loc sa zare asca o imagine fixa si clara. Fiecare dintre globii lor oculari este format din mai multe lentile optice. Dupa imagini. Multe evenimente politice . Pamântul are pentru ele un miros tare si totodata dulce. Ajung la o faleza care domina o vale. "Doliul bebelusul ui" se explica prin constientizarea atoniei sale fata de lume. astfel înaltata. chiar si tata).i pleaca. Cele douasprezece explorat oare si batrâna furnica rosie au pornit la drum de dimineata. apoi mar ile stânci. se ridica pe cele patru picioare pos terioare pentru ca. Facând sa se roteasca tija frontala. pajistea galbena a pa mânturilor nordice. pe crengi. Va trebui sa se astepte ca bebelusul sa ajunga la vârsta de optsprezece lu ni ca sa accepte disparitia momentana a mamei sale. 103 683 asculta cu atentie aceste informatii. semnaleaza ca acel colt este infestat de paienje ni saritori si de serpi cu nas lung. hoarde de furnici canibale migratoar e tocmai traverseaza acel loc. sp ecialista în cartografie chimica. Drama: "eu" e dif erit de tot ce-l înconjoara. deci te poti pomeni singur. Infor matiile ultraviolete fac sa apara flori si insecte prin verdeata. Furnicile ar dori sa aleaga drumul cel mai rapid ca sa ajunga la Bel-o-k an. ajung în sfârsit la o percepere clara. poti sa fii în contact cu "straini care nu sunt mama " (este considerat strain tot ce nu este mama si. Bebelusul si mama lui nu sunt legati în mod iremediabil . Trebuie sa se grabea sca pe piste ca sa-si puna în garda cetatea natala împotriva amenintarii "pancartei albe". PANORAMIC E frig. prin numarul lor. sa treaca prin boschetii de campanule care îsi împrastie mireasma pâna la ele si p este care zboara roiuri de fluturi cu aripile pictate cu ochi mirati. volumul III 30. va fi d in nou angoasat când ea va pleca iar. În privinta spectrului de culori. Disting perfect ultravioletele si mai putin bine infrarosiile. Nici o legatura cu gustul sarat si acid. Dar 16. de un verde ca smaraldul. În plus. Aerul cald stârneste tântarii care pornesc imediat sa vâneze silvia cu cap neg ru si reflexe cian.) vor decurge din aceasta prima disperare. Chiar daca mama lui revine. la o adica. si chiar daca grupul lor ar încerca sa treaca pe su s. sa poata capta mai bine feromonii. dar teama de necunoscut le da putere. De la stânga 1a dreapta.

Masculii se bat între ei folosindu-se de se xul aflat în erectie ca de o spada. Acum însa vede ca musca nu mai zboara. totul e numai.." Canalul 110. Si iata povestioara noastra hazlie zilnica pe care o puteti istorisi si voi ca sa va distrati priete nii. Documentar. De putina vreme se interesa chiar si de politica. hai. La patruzeci si patru de ani. Cu cozile blonde pe spate. 31. dragosteeee. Cer o marire a salariilor si a pensiilor. "Islam Planetar". îl aprecia si ca partener de tenis. în apropierea care ia a fost garata o masina cu explozibili. hai. Marguerite pune jos telecomanda. Taie un picior si zice: "Zbori". încât fusese chemat sa predea la scoala de politie din Fontainebleau . Atunci scrie în carnetel urmatoarea constatare: "Daca tai o aripa unei muste. de un gru p care declara ca se numeste "I. Canalul 46. nu. Avea o sotie încântatoare pe nume Scynthia si o fata adorabila de treisprezece ani. Cuie si sur uburi fusesera adaugate explozibililor ca sa provoace pagube si mai mari în curtea de recreatie.. nu. fata schimba canalele în cautarea emisiunii ideale. S i vede ca musca zboara chiar si fara acel picior. Muzica.. nici o furnica nu e obligata sa-si aprecieze regina. Superiorii aveau încredere în el si nu interveneau în anchetele pe care le conducea. numai dragoste. Apoi taie doua picioare si zic e: "Zbori". 5 raspunde ca are un abdomen mic. fata s tatea cu mutrisoara întinsa spre ecran. "Da. Emisiunea "Gluma zilei". nu. pe deasupra. care." Canalul 62. Taie o aripa si repeta: "Zbori". Traia într-un o ras frumos si se bucura de doua elemente. Macel la o scoala. Canalul 67. Canalul 45. într-un mesaj trimis presei. era mândru de cariera lui. Marguerite. Gu noierii nu vor relua ridicarea pubelelor decât dupa ce le vor fi satisfacute reven dicarile. furnicile coboara faleza aproap e la verticala. Canalul 345. Cu telecomanda în mâna. Un om de stiinta studia zborul mustelor. Noul clip al cântaretei Alexandrine: ".". furnicarul a dus lipsa de sexuate. Întors acasa. ca sa asigure supravietuire a reginei fecundate. În salon. Prezentatorul saluta m ultimea care îl ovationeaza si lasa sa treaca în fata lui o femeie plinuta. Facea parte din cercul intim al prefectului. simboluri ale prosperitatii: un acvari u mare si un semineu foarte mare. destul d e în vârsta si îmbracata cu o rochie de nylon cu flori.. Bilantul actual este de nouasprezece m orti si sapte raniti în rândul copiilor si doi morti în rândul personalului. aah. Rezolvase atât d e multe cazuri. Ahahaaa. fiica sa se uita la televizor.. Musca zboara din nou. bine. Mai mult de atât. la urma urmelor.. da! D aa! Hai.. "Capca na gândirii". 103 683 remarca ca 5 nu pare sa acorde prea multa stima acestei ouatoare dar. da. se pare ca aceasta specie a reusit sa inventeze non-violenta prin sex. avusese loc o copulatie fara zbor într-o sala închisa. cimpanzeii nu se înc aiera niciodata. militantii lui sunt siguri ca vor ajunge în rai. oooh. ooohaah. Ca toate suveranele cetatii. aah. i se parea ca re usise în toate. Divertisment. da. Întreaba cum arata noua regina din Bel-okan. Film erotic. Jocuri. chia r daca e propria ei mama. Canalul 201.P. unde trebuia sa rezolvi o enigma numai prin logica. Informatii. Atentatul a fost revendicat. Comportamentul sexual complicat al cimpanzeilor din Zair a retinut atentia zoologilor. Elev bun. Considera ca era lucrul cel mai decent care se putea face la televiziune. lumea e dra goste. îsi arunca palaria si îsi scoase haina. Îi placea mult acel joc televizat. Parea pierduta în spatele ochela .s-au petrecut de când a parasit federatia. oh nu! oh. Textul precizeaza ca ucigân d un numar cât mai mare de necredinciosi. Ohahah. ea devine surda". Dar în afara acestor momente. Cu ajutorul pernitelor plantare adezive. Atunci. Dupa nenorocirile din anu l trecut. Ultima ora. te iubesc. MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA Comisarul Maximilian Linart era un om fericit. Ministrul de Interne cere populatiei sa-si pastreze calmul. Angajatii serviciului de salubritate sunt în greva. Social. plin de diplome. dar nu are anvergura reginelor de altadata. îsi zice Belokiu-kiuni..

Curata cu degetel e buretii încarcati de excremente. poate ca pes tii credeau drept autentic acel decor de opereta. pâna când carnea lor devenita moale ar fi devenit mai usor de devorat.. Sper sa te distrezi bine cu el. ci OPT triunghiuri ec hilaterale de marime egala? . dragele mele.Noi. Imediat i s-au în mânat sase bucati de lemn subtiri si lungi.Si ti-am cumparat si un cadou! Sotia lui îi întinse o cutie.rilor mari cu rama de baga. Multumesc. Politistul remarca faptul ca pompa filtrului nu mai functiona. Pesti morti pluteau la suprafata cu burta în s us. În acel moment priv irea lui se opri asupra acvariului.. "Doamne câta mizerie puteau sa produca douazeci s i cinci de guppy!" Apoi adauga apa de la robinet. Oare le daduse prea multa mâncare? Sau murisera din cauza luptelor intesti ne? Cei puternici îi exterminau pe cei slabi. completa publicul la unison. Prezentatorul deschise un plic s i citi: . Doamna Ramirez ceru o fraza ajutatoare. Lua microfonul si zi se: . . pentru ca spectatori i sa poata vedea foarte bine mânuirea lor. Având tot sas e chibrituri. va voi enunta noua noastra enigma. Trebuie sa gasiti al treilea pas. Nu întelegeau de ce niste degete luasera cadavrele pe care le pusesera asa cum se cuvenea în locul exact unde aveau sa fermenteze cel mai bine. . cu un capat rosu. doamna Ramirez. . zise Marguerite. ati putea sa construiti nu patru. Doua mâini acoperira ochii lui Maximilian. . preciza sotia lui. Sunteti campioana campioni lor la "Capcana. doamna Ramirez. apoi fuziunea complementarelor si acum. Gândirii". interveni prezentatorul. si nici de ca aceasta hrana era totdeauna inerta..E bine. . Cei mai rapizi îi exterminau pe cei ma i lenti decât ei.. . Doamna Ramirez ceru sa-i fie aduse cele sase chibrituri. de pe fundul acvariului.Ce idee excelenta! zise el superîncântat.Am ales un model usor. . ..Al treilea pas. Dadu putina hrana supravietuitorilor. Comisarul Maximilian Linart asculta numai cu o ureche. apoi se servi cu o portie de tort . Dupa ultima înghititura de tort comisarul desfac u cutia de carton si scoase la iveala un computer portabil din ultima generatie. vasul piratilor din stuc si câteva plante marine din plastic.La multi ani.Prima fraza care va va ajuta este: "Trebuie sa-ti extinzi câmpul de cons tiinta". Nu aveau dreptul nici macar s a-si manânce reciproc excrementele pentru ca erau imediat aspirate de pompa. . Dar avem încredere în dumneavoastra. zise ea.Am uitat complet ca e azi. În lumea închisa a custii de sticla domnea un darwinism deosebit: su pravietuiau numai cei mai rai si mai agresivi. verifica temperatura apei si îsi sal uta populatia. tata! . Cei m ai inteligenti dintre ocupantii acvariului reflectau de multa vreme la sensul vi etii lor fara sa reuseasca sa înteleaga de ce hrana aparea zilnic ca printr-un mir acol la suprafata apei. Profita de faptul ca avea mâna în apa ca sa ridice.Cu siguranta.Am scotocit prin toate sertarele dar n-am gasit decât patruzeci si doua. Sufla o data si stinse toate lumânarile. nici sase. -. Întâi a trebuit sa descoperim a treia dimensiune. rapid si dotat cu o mare capacitate de memorie. ti-am pregatit ceva care o sa-ti placa. tata. Pestii din acvariu erau complet nepasatori fata de eforturile stapânului l or.Am impresia ca de fiecare data ajungem la o dimensiune suplimentara. Aduse un tort de ciocolata si cu cuiburi de nuca în care era înfipta o adeva rata padure de lumânari aprinse. În fond.. zise el îmbratisându-si sotia si fiica. z ise suspinând Juliette Ramirez. Prezentatorul avea o dantura de un alb stralucitor.

nu prea convins. Pentru ca e ceva rar sa întâlnesti furnici alp iniste în acel loc. sa puna în practica o agricultura. Nici un bebelus nu a început sa vorbeasca în vreo limba si. toti au murit.. Florile agatate de perete sunt garofite roz cu caliciul cilindric si rosiatic.e. Se deschise cu o câmpie înti nsa unde. în 5000 î.Îti petreci atâta timp cu îngrijitul acvariului. Bebelusii au nevoie de comunicare ca sa supravietuiasca. sa dezvolte cercetarile stiintifice si artistice. razboaie. au ochi compusi foarte proeminenti. iarba-faptului cu frunze carnoase si cu miros piperat. cele douasprezece tinere exploratoare si batrâna razboinica descope ra un decor necunoscut.n. A in stalat sase bebelusi într-o cresa si le-a ordonat doicilor sa-i alimenteze. sa transforme s atele în orase pentru ca tribul sa formeze o natiune. Îti place? . stii. TRIPSI SI MELOIZI Lumea falezei are vegetatia ei si fauna specifica. Cele treisprezece furnici coboara acel perete de gresie cramponându-se de el cu ajutorul pernitelor adezive ale picioarelor. Credea ca va fi greaca sau latina.În loc sa te distrezi cu douazeci si cinci de pesti. . Adaugase computerulu i un program de jocuri care se intitula Evolutie. cu oameni. Sotia lui se pricepea de minune sa descopere cadoul ideal.Oh. încât m-am gând t ca te va distra sa ai o întreaga lume virtuala la dispozitia ta. ocupati cu linsul algelor galbene care cresc pe stânca. iarba-de-soaldina cu frunze rotunde si neted e si flori mici si albe. trupa mir meceeana nimereste peste o turma de purici de padure. sa domine razboaiele cu celelalt e triburi vecine. regele Frederic al II-lea a vrut sa faca o experienta ca sa afle care era limba "naturala" a omului. "Recreati în mod artificial o ci vilizatie si întelegeti lumea ca si cum ati fi Dumnezeul ei". prove nite din puricii de stânca. Daca furnicile se apuca acum sa urc . mai mult decât atât. Cu acest mic computer portabil în mâna. sa construiasca alte sate. Coborând de-a lungul stân cii verticale. n-au perceput apropierea furnicilor. sa deseneze câmpuri. PURICI DE PADURE. Dupa o piatra mare. vei dispune de sute de mii de oameni virtuali. Puricii de padure. Fiica sa pretindea ca are si ea un cadou pentru el. sa supravietuiasca si sa evo lueze cât mai rapid posibil. Edmond Wells. zise Marguerite.. având însa grija sa nu-si dezamageasca fata. sa-l protejeze cu o palisada apoi sa-si extinda te ritoriul de vânatoare. singurele limb i originare pure dupa parerea sa. acum putea în sfârsit sa exploreze toate posibilitatile infor maticii. Laptele si so mnul nu sunt de ajuns..Bineînteles. Frederic al II -lea spera astfel ca va descoperi ce limba vor alege în mod natural acesti bebelus i "fara influente exterioare". sa-i c ulce. ENCICLOPEDIE COMUNICAREA LA BEBELUSI: În secolul al XIII-lea. Aceste insecte mici. sa-i scalde. volumul III 33. dar sa nu care cumva sa le vorbeasca vreodata. Marguerite introduse CD-ul si îsi dadu multa osteneala ca sa-i explice reg ulile acestui ultim joc iesit pe piata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 32. o gura care taie s i antene atât de fine încât la prima vedere crezi ca nu au asa ceva. totul! . orase. Apoi trebu ia sa-si creeze singur satul. Comunicarea este si ea un element indispensabil vietii. spunea anuntul publi citar. anghinare de stânca cu petale ascutite si frunze strânse. jucatorul avea misiunea sa-si instaleze tribul. experienta nu a dat rezultatul scontat . raspunse politistul. foarte la moda.. sa construia sca drumuri. Totusi. ge ntiane cu petale lungi si albastre. zise el sarutându-si fiica ca sa nu o dezam ageasca. .Pâna atunci se multumise cu computerul voluminos de la birou pe care îl folo sise ca masina de prelucrare a textelor si ca instrument contabil. Puricii de padure au crezut totdeauna pâna în acel moment ca lumea lor verticala le asigura o anumita liniste. eu cu jocurile.

În toate cazurile. nici nu m ai au. Adevarul e ca s unt si foarte multe. Caci . Ucid si meloizi. Nu stiu nici macar sa-si fabrice propriul cuib. De altfel. dincolo de lumea normala. Uneori sunt obligate sa stea suspendate. 103 683 reuseste câteva tiruri cu acid formic care d e fiecare data îi nimereste pe puricii de padure în plina cursa. se uita la mini-televizor si discu ta la telefon (cel al masinii care îi traducea feromonii în cuvinte auditive) cu Deg etele. Stie ca hemoragiile lui voluntare vor înceta de la sine. ucisul si mâncatul.e si sa coboare falezele. dar absenta functiei distruge organul. caci tirul cu acid a ricosat din carapacea lui emisfer ica fara sa-l raneasca. Are anusul înca foarte precis pentru vârsta ei. Dupa cum spune un proverb mirmeceean: Functia face organul. Formeaza cu corpurile un fel de scara sau punte. 103 683 se apleaca ca sa-l examineze mai bine. Mai exact. Nu spusese totul celorlalte douasprezece furnici. 103 683 a pierdut obiceiul sa faca eforturi atât de mari. dincolo d e marginea lumii. 103 683 nici macar nu-i recu noscuse. insecte durdulii al caror sânge si organe genitale contin cantarida. co ronite cu coama si ochii-soricelului cu petale mici si imaculate. Din animal se scurge un sânge galben si pu turos prin toate articulatiile picioarelor. 103 683 se apropie de animal. alteori se umfla niste basici care se sparg la nivelul articulatiilor. t ot podul lor viu se prabuseste.toate specii pasnice si fara alt interes decât sa fie comestibile pentru furnicile rosii. Ele ca uta si cel mai bun drum. Ce facea în fiecare zi? Mânca hrana moarta care îi cadea din cer.a vazut la televizor-sunt totdeauna partizanele celui mai mic efort. Nu mai stiu sa alerge ca sa fuga de pradatorii lor. care sunt n iste fluturi nu prea frumosi dar grasi. Tripsii. a uitat multe specii. totul era la îndemâna mandibul elor. 103 683 îsi aminteste de viata ei acolo. de preferinta urât mirositor. Exploratoarele mai omoara purici topaitori. unde o sa ajungem! O iau la fuga speriati. Acolo. sa se tina cu picioarele si cu mandibulele ca sa p oata depasi trecatori abrupte. pocnesc sub lab iale. Batrâna furnica solitara cunoaste stratagema. Cele treisprezece furnici rosii ocolesc flori noi: parachernite albe. 14 trage într-un pui de gar garita portocalie cu doua puncte negre. pirali purpurii. Unele insect e secreta un lichid. imediat ce se simt în pericol. "Mâncat. Sunt tari dar. Însotitoarele ei o fe licita. vântul le cul ca pe spate antenele ca pe niste suvite de par rebele. si odonate lenese . dar fara aromele mentolate tipice ale acest eia din urma. Pe perete. Escadrila manânca puricii de padure si constata cu mare surprindere ca au aproape aceeasi savoare ca si tântarii masculi. Uneori acest lichid tâsneste prin toti porii. chiar si pentru furnici. E o pacaleala. ar fi fost amorfa si trândava ca un Deg et. Le semnaleaza celor douasprezece furni ci tinere faptul ca aceasta insecta nu e comestibila si puiul de gargarita îsi con tinua drumul. Dar belokanienele nu se ocupa numai cu coborâtul. Puiul de g argarita se preface mort. . dau iama într-o turma de tripsi. totusi asta o impresioneaza. gustul lor se situeaza în tre tântarul mascul si libelula verde. privit la televizor": principalele trei ocupatii ale De getelor. lasa un gust de lamâie care nu prea încânta papilele belokanienelor. în universul artificial al Degetelor. În ciuda vârstei înaintate. telefonat. Nu le spusese ca acele Degete care comunicau erau poate foarte vorbarete fara ca sa fie si eficace. Ni ci macar nu reusisera sa convinga alte Degete despre interesul de a lua în conside rare civilizatia furnicilor si sa dialogheze cu ele de la egal la egal. În crederea e nezdruncinata. ca sa-si alunge agresorii. substanta excitanta. ace st fenomen taie pofta de mâncare a pradatorilor înfometati. dupa ce sunt înghititi. Mai departe. Se deplaseaza între cornise si pereti netezi. Traita atât de mult printre Degete. Daca n-ar fi evadat din lumea lor. erbivore mici cu aripi franjurate. Daca o singura furnica nu se tine suficient de bine. Nu mai stiu sa vâneze ca sa se hra neasca.

eprubete murdare. Batrâna se înfioara dezgust. E clar ca meloidul nu e bun. Profesorul alesese pentru prima data tema "lumea insectelor" Julie îsi sco ase caietul. E prea amar. Unul dintre mijloacele de a reusi acest lucru consta în mimarea ticurilor celorlalti. Nu fusese usor. Profitati deci de acest mom ent crucial ea sa va observati cu atentie interlocutorul. Din fericire. libarcile. Batrâna furnica rosie si însotitoarele c i au terminat miscarea pendulara pentru atingerea celeilalte margini a crevasei. Acum ramânea de facut lucrul cel mai greu: sa le convinga pe surorile ei. cu un diminutiv odorant mai scurt. Daca vorbeste punând o mân a la gura. avem acelasi fel de comportament si deci probabil aceeasi educatie si aceleasi preocupari". Ca sa reusim acest lucru. cu mese acoperite cu faianta. 14 semnaleaza ca acela nu era numele de furnica cel mai lung pe care îl cu noscuse. Iar faptul ca cele douasprezece tinere exploratoare nu respinsesera din capul lo cului proiectul ei i se parea de bun augur. adoptati aceeasi miscare. au aparut în urma cu cel putin trei sute de milioane de ani. pentru acest curs. elevii si profesorii intrara în sala de biologie Fiecar e stia ca. Cele mai vechi. imitati-1. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Oricum. fusese mâncata de o planta carnivora în timpul unei vânatori. Dar îmi puteti spune 103.Insectele constituie 80% din regnul animal. hotarâta sa noteze totul cu grija ca sa verifice daca spusele lui cor espundeau cu pasajele respective din Enciclopedie. Furnicile fac o oprire într-o caverna stâncoasa si îsi aplica trofalaxii cu pu rici de padure si meloizi tocati. trebuie ca cei 10% ai constientului nostru sa se adreseze cel or 90% ai inconstientului interlocutorilor nostri. 34. pot s-o numeasca ca pe razboinicii plecati în cruciada. ia r daca îsi sterge des gura cu prosopul. era convinsa ca era interesul acestor doua civilizatii cele mai mari de pe pamânt sa existe pri n adunarea talentelor lor si nu prin opunerea acestora. Edmond Wells. îi transmiteti în mod automat mesajul inconstient: "Sunt din acelasi trib cu tine. Din grupul lor facuse parte înainte o furnica foarte tânara cu numele 3 642 451. Pierdeau o gramada de timp spunându-i numele. Profesorul începu: . trebuie sa trecem de bariera filtrelor de neîncr edere care împiedica informatiile sa coboare pâna la inconstient. trebuia sa se deghizeze îmbracând o bluza alba. Îsi continua coborârea. Când vorbim. Numele meu este 103 683. Degetele nu voiau s-o lase sa plec e. faceti la fel. Asteptase sa se anunte la mini-televizor un timp frumos si profitase de un in terstitiu al plasei superioare ca sa fuga dimineata devreme. Avem 10% de constient aparent si 90% de inconstient as cuns. Ele apar foarte clar în momentul meselor. Îndeplin irea acestui gest dadea impresia îmbracarii uniformei "celor care stiu". Julie se duse direct în sectorul "stiintelor ex acte". ENCICLOPEDIE CUM SA TE INTEGREZI: Trebuie sa ne imaginam ca constientul este partea a parenta a gândirii noastre. "Vorbes te când manânca?" Reproducând ticurile pe care le manifesta în momentele cele mai intime . Îsi amintea de evadare. apar . borcane în care se aflau fetusi animali în form ol. La auzul soneriei. 103 683 tinea acum sa reuseasca proiectul în sens inve rs: sa le convinga pe furnici sa faca alianta cu Degetele. hranirea. apoi furnicile. becuri Bunsen si microscoape stânjenitoare.Pentru ca esuasera. Puneti-va întrebari simple precum: "Se uita la mine când vorbeste?". volumul III 35. Daca manânca cartofii prajiti cu degetele. 103 683 le semnaleaza celorlalte ca. biologia. LECTIA DE BIOLOGIE Dupa matematica. pentru a le fi mai comod.

. Scrise pe tabla. Procurati-va produse insectici de ca sa scapati de ele. e foarte posibil sa avem mai multi gândaci de bucatarie prin dulapuri. sa scoata apoi broasca. Prezenta acestei regine printre noi ne indica faptul ca mâine s-ar putea sa plou a.Entomologii au descris în jur de cinci milioane de specii diferite. broasca încerca sa se zbata dar acele. se cauta nervul care comanda contractia piciorului drept. . cele mai vech i. nervul optic. . Ca o comparatie.Sexuatele îsi iau în general zborul exact înainte de izbucnirea unei furtuni .E de ajuns sa te tragi de un fir de par de la fund ca sa-ti dea lacrimile! . o împiedicau sa s e miste. explica profesorul. as adauga. Masculii mor în momentul copulatiei în zbor. Elevii luara notite. ci si cei mai numerosi. furnici în zahar. asemanator cu o sc ulptura strâmba din care înca mai ieseau doua aripi si capul prevazut cu o singura a ntena. insectele sunt. asistam la o înmultire exponentiala a ins ectelor. Profesorul anunta ca venise timpul sa se treaca tea "lucrari practice" a orei.Azi ne vom ocupa de sistemul nervos si în special de nervii periferici. Apoi lua si el un borcan si le spuse ce manevre aveau de urmat. foarte gros.Serios? De ce? . Se opri si un bzzz invada încaperea. odata cu cresterea generala a temperaturii. si z ilnic se descopera alte vreo suta necunoscute.Nu. Profesorul de biologie sublinie faptul ca insectele nu erau numai cei ma i vechi locuitori ai Pamântului. bine înfipte. o clipa. "80% din regnul animal". Dupa cum puteti co nstata chiar voi. . Ca sa va dati mai bine seama de anterioritat ea prezentei insectelor pe planeta noastra. avu impresia ca animalul se uita tinta la ea din borcan. Profesorul arunca corpul reginei drept hrana unui grup de broaste care t raiau într-un acvariu lung de aproape un metru si înalt de cincizeci de centimetri. Gonzague strapunsese deja broasca lui c u vreo douazeci de ace inoxidabile. toti urmau sa arunce în borcan o buca ta de vata îmbibata în eter. Lânga ea. . . La fu rnici. Le ceru celor din primul rând sa vina sa ia borcanele care contineau broas te si sa le împarta colegilor lor.Ei bine. Ca sa-si adoarma broastele. ar fi obtinut automat nota zece. Nu prea bine adormita. Toti cei care ar fi reusit sa provoace miscari sacadate ale piciorului d rept al broastei. Profesorul controla pe rând felul în care lucrau elevii. În viitor. apoi sa o spele la robinet ca sa nu fie jenati de firisoarele de sânge. si insecte din ce în ce mai rezistente la insecticide. Batracienele se îmbrâncira ca sa apuce prada.Era o furnica zburatoare. Animalul semana cu sfântul Sebastian.Auzi. din toate animalele de pe planeta. Regine le continua sa zboare fara ei în cautarea unui loc unde sa oua.În general. tântari si furnici zburatoare în aer. sa-ti spun una buna. . Stii care e nervul cel mai lung al corpului omenesc? întreba Gonzague pe unul din vecinii lui. cu o baterie si doi electrozi. . numai sexuatele au aripi. cele mai numeroase si. term ite în lambriuri. trebuie sa stiti ca tot zilnic se descopera numai o singura specie de mamifere. Gonzague se uita la victima. cele mai putin cunoscute. prezenta insectelo r se face simtita din ce în ce mai mult. pe o placa de cauciuc. sa o crucifice cu ajutorul unor ace într-un recipient.Deci. Julie se uita tacuta la broasca ei si. Probabil o regina. . Dupa care urma scoaterea pielii cu ajutorul unui clestisor si al unui bi sturiu. continua profesorul. . profesorul prinse insecta care îi tulbura ora si arata tuturor corpul ei strivit. Se uita la corpul stâlcit al reginei.ute acum o suta de milioane de ani. Cu un gest precis. este de ajuns sa va amintiti ca apar itia celui mâi îndepartai stramos al nostru cunoscut este fixata în urma cu cel mult t rei milioane de ani. degajarea muschilor apoi.

Comunicarea absoluta co nsta în bransarea propriului creier la creierele straine. 5 presimte un concept comun în alta parte. s-a terminat. O furnica rosie asexuata avea în mod n ormal o durata de viata de trei ani. exprimat într-o alta dimensiune: "Un batrân care moare . cu o hârtie si cu o bricheta. Animalul se rasuci între acele care îl strapungeau si deschi se gura. 5 îsi îndeamna însotitoarele la o comunicare absoluta.. ai zece. Focul e ceva negru. Cele treisprezece furnici au ajuns la capatul de jos al falezei. Aprinse o b ucata de hârtie si o arunca într-o pubela. Gonzague jupui rapid pielea si g asi nervul. Se uita la pubela care ardea.Râsera amândoi si.Bine. dar a facut-o mai confortabila. 36. înseamna ca nu s-a cautat bine. se grabi cu salturi mari sa se ascunda într-o gura de canalizare. P ubela ardea transformând gunoaiele în caldura si culori. si mai exact regine le. Are trei ani. nemaiavând ce sa faca. se pretinde ca exista solutie pentru orice. Celelalte se apropie. În lumea furnicilor. A ajuns deci la capatul existentei.. îl anunta profesorul. Un fum întepator începu sa se înalte în aer din zona gunoiului. Julie închise ochii cuprinsa de oroare.. traiesc pâna la cincisprezece ani. dar foaia se stinse imediat. o sa te razbune. Pentru ca terminase. miresme de moarte caracteristi ce furnicilor batrâne aflate la capatul existentei. Batrâna ex ploratoare e bolnava. Numai sexuatele. nu batrânele dar. fara sa mai contemple incendiul. 103 este cuprinsa de sughituri. pentru prima data. Fiecare vrea sa prop . broscuto. da ordin 5. nu reusesc nici macar sa dau foc la o pubela! murmura ea în timp ce persevera. Dadu drumul broastei care. Gonzague. e o întreaga biblioteca care arde". Propriul ei sistem nervos se trans forma într-un râulet de acid clorhidric. ia r eu. 5 o supraalimenteaza pe batrâna printr-o trofalaxie cu purici de padure. se produse un început de incendiu. Trebuie neap arat sa fie cunoscute mai bine. În fine. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI Gata. cele douasprezece creiere constituind unul sin gur. Se exprima ideile cele mai nebune. Aplica cu abilitate electrozii si piciorul drept al broastei fu clar agitat de o tresarire. rosu. Puse jos borcanul si se hotarî sa aprinda un foc la gunoi. satisfacut de gluma lui. Misca antenele. Sa cautam toate o solutie ca s-o salvam pe 103.. Se aseaza în cerc. Daca nu s e gaseste solutie. Întrebare: Cum sa fie dezamorsata bomba biologica cu explozie întârziata care o ameninta pe aceasta exploratoare atât de pretioasa? Raspunsurile se înghesuie. antenel e se ating doar cu extremitatile. ca sa vada daca liceul avea sa fie cupri ns în întregime de flacari. Se teme ca nu cumva. Lua borcanul cu broasca si parasi clasa fara o vorba. Vârsta. Furnicile co nsidera pretioase mai ales ouale. Nu mai avea curajul sa stea acolo. la care ea si broasca se uitara la fel de atente. cel mai bun elev al clasei por ni în cautarea altor nervi susceptibili sa provoace alte miscari reflexe la fel de interesante. 103 începe sa emita mirosuri de acid oleic. Mân carea nu a încetinit vreodata batrânetea. galben si alb..Când te gândesti ca jurnalele scriu tot timpul ca e destul un chistoc de tigara aruncat neglijent în padure ca sa duca la despadurirea a hectare întregi.Adio liceu plin de cruzime. de la departare. . Flacarile înnegrira zidul. 103 sa moara mai înainte de a fi p ovestit totul despre lumea Degetelor si amenintarea pancartei albe. . Traversa în fuga curtea scolii. Deodata . Julie astepta. zise Julie suspinând în timp ce se departa.Focul e frumos. Stingerea din viata acum a batrânei furnici rosii ar însemna o pierdere cumplita pentru întreaga civilizatie mirmeceeana. îi zise ea. 5 este îngrijorata. fara însa sa scoata vreun sunet . . Se stradui de mai multe ori cu bricheta dar nu reusi.

laptisorul de m atca. care are virtutea de a transforma o insecta asexuata în sexuata. 7 aminteste celorlalte ca daca 103 ar fi fost o regina. 12 nu asistase la unirea celor doua sexuate arificiale create în stare de urgenta. viermuitoare si vâscoase. Îi daduse sa ingurgiteze un amestec închis la culoare si respectiva începuse sa degaje dupa câteva clipe mirosuri de femela. ar mai fi avut d e trait înca doisprezece ani. toate afectiunile. constatase ca acel cuib era în continuare activ si populatia lui crescuse Ar putea sa gaseasca acel loc în care traiesc acele viespi chimiste? 5. sa-i fie scoase din cap si sa fie puse într-un corp tânar si sanatos. Aici se ascundeau vrajitoarele ca sa se dedea practicilor esoterice.. din întâmplare. o alta lucratoare fusese stabilita ca sa-i ser veasca drept mascul. zburatoare. 8 sugereaza ca. Sunt prea multi.pur si simplu prin hazardul nasterii sa aiba totul si altele nimic. Zarise un sarpe plin de întepaturi de arici. albinele si furnicile au un stramos comun: viespea. 103 tuseste si labialele îi tremura. este nedrept ca unele .. În sfârsit un mijloc de a alunga batrânetea! Antenele celor douasprezece furni ci se agita cu frenezie. Ramâne totusi o problema importanta: marele stejar se înalta departe de acol o si. Grupul consid era ca ar fi prea hazardat. Asta îi reda imediat curajul si sanatatea. Ar fi deci posibil? Niciodata n-ar fi îndraznit sa spere într-un astfel de mira col. la metamorfoza unei asexuate în femela. Pe vremuri. Cele doua specii au caracteristici genetice prea diferite. De ce sa nu se aspire cât mai repede toti feromonii antenelor sale? emite 14. Atunci. Toate furnicile stiu ca exista o substanta saturata de hormoni.. Batrâna exploratoare rosie îsi ridica antenele si le îndrepta în directia marelui stejar. 37. la câteva zile. când trecuse din nou pe-acolo. Cele mai multe miscari revolutionare aici îsi organizau lupta de gheril a. Dar i se raspunde ca batrânetea nu-i o boala. Sa aiba un se x. trebuie sa traverseze marea zona arida a teritoriilor septentrionale.. 6 propune îmbuibarea lui 103 cu radacini de salcie plângatoare. Îi fusese data o substanta similara si degajase într-adevar aro me de mascul. Pentru el era un mediu ostil. Padurea era locul farmecelor rele. vrea un sex! La urma urmelor. o data. Politistului nu-i placea padurea. dar stia ca în padure pot fi întâln ite tot felul de ciudatenii. Pretinde ca a asistat. dupa parerea ei. Comisarul Maximilian Linart se îndrepta cu pasi prudenti spre piramida mis terioasa din padure. Daca 103 ar fi fost o regina. cea care e numita desertul uscat si alb.. Daca chiar e posibil. raspunse suspinând 5. Totusi. Sa devina sexuata. Regina murise de o maladie ne cunoscuta si lucratoarele alesesera una dintre ele ca sa-i ia locul. Comunicarea se accelereaza. Imposibil sa se foloseasca laptisorul de mat ca folosit de albine. 14 nu e deloc încântata de aceasta idee.una un remediu. Robin Hood se folosise cu succes de ea ca sa-i faca zile fripte serifului din .PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE Peste tot copaci umezi si verdeata. Se afla lânga marele stejar septentrional. Viespile înca mai exi sta si unele dintre ele stiu cum sa fabrice laptisor de matca ca sa creeze în mod artificial regine-viespe de substituire în cazul în care unica lor regina ar deceda accidental. Cel al lui 1 4 de exemplu. Cum sa gaseasca laptisor de matca de viespe? 12 spune ca ar cunoaste un sat de viespi. Nici celelalte. infestat de animale târâtoare. acidul salic ilic vindecând. 5 cântareste ideea. 103 este cuprinsa de o mare agitatie. calatorii erau abatuti di n calea lor de tâlhari. având în vedere ca în creierul ei se afla informatii pretioase . Sa se faca din 103 o regina n-ar fi complet imposibil.. dar. ca sa ajunga la el.

asta ar fi permis circulatia cu patine cu rotile pe dist ante mari. Dar da ca retrasezi "obiectiv" ceea ce vezi. Maximilian visase sa vada padurea disparând. Ancheta asupra piramidei din padure. din fata. ENCICLOPEDIE NUMARUL DE AUR: Numarul de aur este un raport precis datorita caruia se . Numai dale cât vedeai cu ochii. Dar un detaliu trada acel loc. Patru se spune tetra în greceste. Maximilian dadu ocol edificiului. În plus. Se apropie. Era adevarat ca "Pir amida" avea o conotatie enigmatica si sacra. Nu era vorba de o piramida . . daca vezi un drum. Le de sena si pe ele. perspectiva face ca. De data asta avea sa faca o exceptie. Piramida are patru fete laterale. Nimic care sa evoce o locuinta a unui om. nici cutie de scrisori. 1. Maximilian se îmbracase ca un tip iesit la pli mbare. Unul în plus. probabil lasati de Gaston Pinson si de setterul sau irlandez. Indiferent cine fusese arhitectul care înaltase acea piram ida ciudata în mijlocul padurii. paienjeni îsi râsesera de om din cale-afara de mult. În jur de trei metri. Ancheta asupra tetraedrului din padure. 38. nici cos. plus cea de la suprafata solului. comisarul repera pe pamântul afânat urme de pasi omenesti si de labe de câine. Una din marile calitati ale lui Maximilian Linart era capacitatea de a descrie e xact ceea ce vedea.Edificiu destul de înalt. Ajuns la câtiva metri de piramida. Nu avea usa. In desert remarci mai usor un om în haine de culoarea nisipului decât o camila. Studiul desenului îi întarise aceasta aptitudine. nu ceea ce credea ca vede. Era u imit. politistul se apropie si mai mult. Toti acesti s erpi. Scoase carnetelul si nota cu grija: 1. Corecta deci: 1. a) Observare de la distanta. Acest dar al "obiectivitatii" îl aj utase sa evite multe greseli. Rupse deci foaia. cele doua margini folosind ca linii de fuga. Tetraedrul are trei fete laterale plus supraf ata solului. a) Observare de la distanta. tântari. Erau doi sori. Ca sa treaca neobservat. Visa la o lume din beton unde sa nu fie nici urma de jungla. Când era mai tânar. Chiar si el se lasase obsedat de termenul "piramida". Totdeauna le spusese asta elevilor de la s coala de politie. Simplu efe ct optic. te gândesti la un drum si esti tentat sa trasezi doua linii paralele. Adica în total patru fete. ci acela care se integreaza în mod natural în peisaj".Sherwood. Maximilian Linart scoase binoclul si observa piramida. Proportiile si forma erau armonioase. Reciti ce scrisese si se grabi sa rupa foaia. un drum sa fir reprezentat printr-un triunghi. împreunându-se în fund. În fine. Oglinda era o alegere excelenta ca învelis. ci de un tetraedru. Se dadu cinci pasi înapoi si se uita îndelung la constructie. Camuflat de arbori si arbu sti. Numai beton ac operit de oglinzi si un vârf translucid. Adica în total cinci fete. repera constructia suspecta. respectivul ajunsese la o perfectiune arhitectura la. la orizont. Cu ajutorul oglinzilor fac pre stidigitatorii sa dispara fete în cufere strapunse cu sabiile ascutite. Dupa ce termina schita. Când desenezi. Maximilian Linart îsi regla binoclul si reîncepu examinarea piramidei. Ar fi f ost mai igienic. nici ferestre. "Cel mai bun camuflaj nu este acela care copiaza peisajul. Imaginea copacilor se multiplica pe placile mari de oglinda care camufla u cladirea la prima vedere. Ancheta asupra piramidei din padure.

Din fericire. sculpta. Multe tablouri din Renastere respecta si ele aceasta proportie. netulburat de o verticala cât de mica. Este. pietris. apuca o musca usca ta deja ucisa de el si o ofera femelei. format din mici canale craniene pline cu particule sensibile la câmpurile magne tice terestre. de aceea furnicile prefera sa astepte sa-s i termine zbântuiala ca sa-i omoare când vor fi obositi. va fi învinsa de cel mai implacabil adversar: t impul. 103 merge în cautarea sexului promis. Femela. stânci. În urma ei vin cele douasprezece exploratoare care au luat hotarârea sa o înso teasca în odiseea ei. nici dedesubt. îmbogatind opera cu o forta ascunsa. batrâna furnica simte si mai mult pov ara timpului. Cu fiecare secunda care trece. Edmond Wells. pietre. În acel desert u scat si alb nu exista prea mult vânat. Exista acolo toate formele de minerale si practic nici o forma vege tala sau animala. Exploratoarele le este din ce în ce mai mult foame si sete. disting o prezenta animala ca re le poate fi utila. t rebuie sa mearga drept înainte. caci apa usor sarata modifica aceste câmpuri. Si daca vor sa ajunga la stejarul imens. Partenonul si majoritatea bisericilor romane. volumul III 39. Pornind de la acest numar au fost construite piramidele lui Keops. Când apare o stânca. Tot în acest fel stiu sa repereze si râurile subterane. Deocamdata. Furnicile nu se opresc din mers decât atunci când nisipul fin devine fierbin te sub picioarele lor. Apoi îl împinge înainte. Acest numar de aur se calculeaza în felul urmator: (1 + radical(5))/2 Adica 1. mai deschis la culoare si mai mic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. picta. Se pretinde ca tot ce e construit fara a respecta aceasta proportie sfârse ste prin a se narui. Acest numar este produsul imaginatiei uman e. Masculul. Plimbarea lor e lunga si furnicile îi urmeaza fara sa îndrazneasca sa le tulbure dansul. Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta. praf de cristale. Furnicile dispun de doua mijloace de orienta re privilegiate: feromonii-pista si calculul unghiului orizontului în raport cu ra za de soare.poate construi.6180335. 103 simtea moartea planând asupra ei ca o amenintare permanenta. Când se iveste o "balt oaca" de nisip atât de fin încât devine lichid. El se verifica si în natura. Peisajul e format alternativ din nisip fin. ele stiu sa-si determine po zitia în functie de câmpurile magnetice invizibile. raportul de ecartament dintre fr unzele copacilor pentru a evita sa-si faca umbra reciproc. me rge înapoi cu spatele. Norii nu-si cunosc puterea. Articulatiile îi trosnesc. Ce scurta e viata pentru oamenii simpli! Stie ca daca nu obtine un sex. Pentru ca nu are dinti. Un cuplu de scorpioni în plina parada amoroasa. Dar pentru calatoria în desert mai folosesc unul: organul lui Johnsto n. supus femelei. antenele i se usuca tot timpul si pierde multa energie lubrefiindu-le nervos cu laibialele tremuratoare. Este numarul care de fineste locul buricului fata de ansamblul corpului omenesc. organele lui Johnston le spun ca nu exista apa: nici deasupr a. de exemplu. nici de jur împrejur. Masculul se opreste. Parada începe. corpul expeditionar prefera s-o ocolea sca decât sa se înece. În jurul celor treisprezece furnici se întind panoramele splendid e ale sierelor roz sau al vailor de un gri deschis. îsi apuca alesul cu clestisorii si îl strânge de parca ar vrea sa-l atraga în tr-un tangou. furnicile o escaladeaza. usor de recunoscut dupa pântecele burduhanos si culoa rea bruna. DESERTUL Orizontul se întinde la infinit. toata exper ienta ei nu va fi servit la nimic. Nu pierd directia nici atunci când sunt obligate sa faca ocoluri mari ca s a evite lacurile de nisip prea fin. femela duce hran . Acele arahni de mari sunt considerate periculoase. Pleaca mai departe imediat ce primul nor acopera soarele. templ ul lui Solomon. Acesta este secretul milenar.

Apoi iese singura. Sare usor ca sa atârne cât mai mult. Si merg. Spectacolul subteran nu e l ipsit de interes. Caci în plin desert e locul unde un ou nu poate sa cada de sus. Intra împreuna sub pamânt si închid grota. Oul rezista. Grupul se resemneaza cu resturile mascululu i. oul a fost adus de o jijisa dintre cele mai nepasatoare. ea îl ucide pe masculul epuizat si îl înghite fara ezitare. Sugereaza sa se ia o ramurica usc ata si sa fie plasata sub ou. tinându-si partenera de un clestisor. 5 are unele îndoieli în privinta tehnicilor Degetelor si ia . chiar oriunde. De data asta. dar s-a stabilizat int act în pozitie orizontala. puiul face ca oul sa cada în timp ce se straduieste sa-l sparga si acesta c ade. 103 îsi zice ca. cu ciocul si ochii negri. cele treisprezece furnici sapa alaturi ca sa vada. Ajutându-se cu picioarele si cu coada. 5 se repede si loveste cu capul suprafata tare a cochiliei. fara ca sa caute o nisa sau o stânca protejata. masculul îsi inv ita partenera în micul "apartament". Asta ca învatatura de minte sa nu mai traga cu ochiul! Carnea de scorpion nu are gust bun si înca le mai e foame. la urma urmelor. Ce cauta un ou în mijlocul desertului? Sa fie un miraj? Nu. Problema: oul s-a rasturnat usor pe nisipul afânat. Alearga mai repede decât furni cile. Trag în ea cu acid formic dar carapacea femelei-scorpion este suficient de blindata ca sa reziste acestui atac. Adulmeca. Dar de cele mai mult e ori. S i-a lasat unicul si pretiosul mostenitor în mijlocul desertului. masc ulul sapa cu celalalt o grota. Cele treisprezece furnici regreta ca nu au profitat de acuplare ca sa o atace. Era vorba de princip iul levierului si de utilizarea lui pentru ridicarea celor mai mari greutati. Tot grupul îl loveste. pasari sau serpi . femela le suge. Îsi pune deci oul oriunde. Apoi. scorpionul m atura si sapa. oul pare foart e real. la îndemâna oricui. Curioase . ghiftuita si vesela. Jijisa seamana cu o rândunica alba. o pala de vânt este destul ca sa-l rastoarne pe acesta în echilibru.. Dupa ce mu sca e facuta feliute. femela nu are totusi chef sa lupte cu acele f urnici pe care le presimte ostile. pietre si iar nisip. Este foarte ciudat ca aceasta pasare neîndemânatica a putut sa supravietuiasca pâna în zilele noastre! Furnicile se învârt în jurul acelui obiect insolit. În sfârsit. pentru ca actiunea a stârnit foamea femelei. Prefera sa fuga. S i apoi. Merge: ovoidul monumental e dezechilibrat si începe sa se în cline pâna când cade. nu e chiar o prostie. Dupa ce grota e destul de mare ca sa adaposteasca cuplul. E vorba de un ou facut de o pasare din sud. Un ou. De cele mai multe ori în dezechilibru pe o creanga. cei doi scorpioni se prind din nou d e picioare si reîncep sa danseze.a cu ajutorul clestisorilor la soldurile echipate cu margini taioase. Cu resturi ale masculu lui lipite înca pe partile laterale. Apoi cele douasprezece sa înainteze progresiv pe lev ier astfel încât sa formeze un ciorchine care va servi drept contragreutate. Aceasta pasare prezinta o particularitate. asezat în m ijlocul drumului lor ca sa le dea prilej de meditatie. trebuie sa aiba ma re grija sa nu cada de pe creanga sau de pe marginea stâncii. Atunci nu e de mirare ca pradatorii care îl descopera apoi sopârle. 8. In departare zaresc o forma sferica ciudata.. E enervant la culm e sa fii atât de aproape de o rezerva atât de mare de hrana si de lichid si sa nu o poti consuma! 103 îsi aminteste atunci de un documentar stiintific. un ou de jijisa. Furnicile îi dau ascultare. ac lânga ac. Desi. se agata în gol si agita picioarele ca sa creasc a impulsul. Insectele îl înconjoara ca si cum ar fi vorba de un monolit sacru. complet fascinata de acest concept este cea mai activa. Când un pui norocos poate sa iasa fara sa fi rasturnat chiar el oul. Si daca nu se ocupa de el pr adatorii. merg si iar merg prin desertul infinit. cei doi scorpioni se acupleaza. pe o frunza în vârful unei stânci. Femela face doar un singur ou si nu are cuib. stânci. Zgomote mici de grindina fara rezultat. Nisip. 5 recunoaste mi rosul.îl devoreaza într-o veselie. Burta lânga burta. E momentul sa puna în practica aceasta cunostinta. Furnicile considera ca a sosit momentul sa atace.

Are ceva mai bun de facut. ceea ce crezuse ca fusese un . Nu are importanta.. am mâncat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Explicatia îl surprinse pe politist.Vreti putina omleta? îl întreba medicul. apoi alta. ENCICLOPEDIE OUL: Oul de pasare este o capodopera a naturii. Extremita tile lor ascutite vizeaza centrul oului. Se întâmpla t otusi ca oul sa se rastoarne. care duce la separarea celor doua membrane interne si la formarea unei pungi de aer. Solul e atât de fierbinte si uscat încât oul se transforma într-o omleta alba pe nisip. tr iunghiurile se separa si ansamblul se naruie cu usurinta. intra unele în altele. 13 îi ia locul. E formata din cristale de saruri minerale triunghiulare. 5 îsi leagana antenele. Descoperise un semn rosu pe gâtul cadav rului si ajunse la concluzia ca moartea survenise în urma. iar peretele devine si mai rezis tent. Dupa ce a fost ouat. Mortile provocate de întepatura de viespe nu erau ceva rar. Scoase un dosar. Astfel.hotarârea sa revina la practicile furnicilor. când cristalele primesc o presi une din exterior.. daca presiunea provine din interior. 40. "UMORUL TÂNAR" În timp ce-si pregatea o omleta în bucataria institutului medico-legal. din exterior. Tehnicile Degetelor sunt originale. oul sufera o racire brusca. Galbenusul este încadrat de d oua cordoane. danseaza în ou. se strâng. Îsi transforma pe rând ca pul în sfredel. spuse medicul legist. Îsi vâra capul în gaura ca sa aspire si ea substan ta galbena suculenta. Dar furnicilor le e prea foame ca sa observe acest fenomen . multumesc. apoi îmbraca o vesta alb a ca sa-l conduca pe politist pâna la laborator. oul este. bau un pahar cu bere. Expertul analizase unii compusi ai sângelui defunctului si îsi daduse seama ca se produsese o reactie foarte alergica. cu atât structura devine mai solida. Aceasta va permite puiului sa respire câteva secunde ca sa poata avea forta sa sparga coaja si chiar sa piuie ca sa-si cheme mama în ajutor în caz de dificultate. . cu cât presiunea e mai puternica. Satisfacuta. destul de solid ca sa suporte greutatea unei mame care cloceste. . Câte eforturi pentru un rezultat atât de neînsemnat! La Degete. Asemenea boltilor catedralelor romane. Efectu l lor de resort compenseaza miscarile oului si restabileste pozitia embrionului. Îsi închide strâns mandibulele pâna când for eaza un triunghi ascutit pe care îl aplica cochiliei rasucind capul de la stânga la dreapta ca un sfredel. Aceasta mai are si alte calitati. dar si suficient de fragil din interior ca sa permita p uiului sa sparga coaja. Astfel. Era comisarul Maximilian Linart care venise sa afle cauzele decesului lui Gaston Pinson. volumul III 41. 5 este epuizata. beau. Manânca. Furnicile se reped as upra lichidului hranitor. Astfel încât. 103 amâna pentru mai târziu aceasta de zbatere. Sa admiram mai întâi structu ra cochiliei. întepaturii de viespe. fixate lateral membranei si care foloseste drept suspensie. 103 se obisnuise sa vada lucrurile functionând imediat si a pierdut rabda rea si tenacitatea pe care o au însotitoarele ei. -Nu. medi cul legist fu deranjat de o sonerie. E nevoie de câteva zeci de minute ca sa apara o mica fisura si dinau ntru sa tâsneasca un gheiser ca un fel de aspic transparent. În schimb. Dar coaja e tare: rezultatul a o suta de miscari e doar o zgârietura deschisa la culoare. trebuie totdeauna sa fie plasat deasupra galbenusului. Edmond Wells. apoi 12. Pentru ca embrionul de pasare sa se de zvolte perfect. d ar ale furnicilor si-au dovedit eficacitatea. Ati terminat autopsia lui Gaston? Omul îsi hapai repede omleta.Este destul ca viespea sa întepe întâmplator o vena legata direct de inima p entru ca veninul ei sa devina mortal.

O întepatura banala de viespe. a ltele. îi mai striga liceanul. îsi zi se Julie. . se declanseaza cu pastile care. fiecare muschi. nepotul prefectului.Nu cel mai lung. tineri fara nici o pregatire se ofereau sa faca pe politistii benevoli! Grabi pasul ca sa ajunga mai repede la sotia si la fiica lui. sa stiti ca noi sustinem ordinea. elibereaza compu si chimici inflamabili.Problema noastra e ca nu avem armament. mai eficace. buna seara. . Comisar ul dadu din umeri. Edmond Wells preciza dozele compusilor cocteilurilor.Putin! exclama Gonzague. Gândirea scriitorului i se parea confuza. fiecare cartilagiu. Ramânea totusi piramida. Daca am avea un revolver ca al dumneavoastra.Domnule. citi politistul care mormai: . câteva retete pentru fabricarea cocteilurilor Molotov. si fu nevoita sa întoarca multe altele înainte de a afla ca. Toate acestea erau cel putin contradictorii.Buna ziua. spuse al treilea acolit.asasinat se dovedea un simplu accident în padure. Voia s a înteleaga despre ce fel de revolutie vorbea acest Edmond Wells. cu ajutorul lante rnei. . Ca si cum ar fi fost fatal ca o revolutie sa se descompuna sau sa esueze. 42. Întinse o carte de vizita pe care Maximilian o puse politicos în buzunar con tinuându-si drumul. . E un nerv foarte lung. pâna atunci nici una nu reusise. al teori vorbea de "evolutie". Avea fata plina de vânatai si avea o urma de muscatura p e obraz. Ridica pansamentul si se uita la rana. înteleg. "În sfârsit sfaturi practice pentru a face revolutia". Ceea ce conteaza este nervul de la vârful degetului care apasa pe tragaci. nu si-ar fi permis n iciodata sa opreasca un politist.Înteleg. Gonzague îl retinu. Julie gasi. "Afara cu strainii!". Timpurile se schimbau. anuntati-ne fara ezitare. Zise cu voce tare: . Politistul îi multumi medicului legist si pleca în oras cufundat în gânduri. Maximilian Linart constata ca arma i se vedea din haina deschisa si se g rabi s-o încheie. In tineretea lui. avangarda miscarii de tineret a noii extreme drepte. Percepea fiecare os.. . spargându-se.Te-ai batut? îl întreba politistul. . E doar un instrumen t. asa cum se întâmpla de fiecare data când deschidea cartea. aproape în secret. câteva pa saje interesante si.Suntem totdeauna gata sa ajutam politia. aceasta functie impresionându-1 foarte mult. Uneori vorbea de "revolutie". Am pocit o banda de anarhisti.Buna ziua. Julie se întinse pe pat si. Si iata ca. printre altele. genunchiule. .. Existau pagini care poveste au revolutii. preciza un alt baiat întinzându-i un manifest. . Existau mai multe feluri. Unele iau foc datorita dopului lor de pânza. Voia sa schimbe mentalitatile în mod discret.Te intereseaza politica? . . domnule! Trei tineri se apropiau de el. insista el. începu sa citeasca din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. domnule. replica el. si în toate cazurile "fara violenta" si "evitând spectac ulosul".Facem parte din Sobolanii Negri. conchise politistul zicându-si ca asta era probabil "umorul tânar". .Ei bine. lucrurile ar fi "politic" mult mai usoare pentru noi. Si adauga: . Daca aveti într-o zi nevoie de noi. nu era normal sa mori dintr-o întepatura de viespe la baza unei piramide constru ita fara autorizatie în mijlocul unei paduri protejate. Chiar daca era vorba doar de o simpla coincidenta . Simti o durere în genunchiul unde se lovise. Maximilian îl recunoscu printre ei pe Gonza gue.Sa stii ca revolverul nu înseamna nimic. COCTEIL MOLOTOV Dupa ce în sfârsit ajunse acasa. zise strâmbându-se de râs unul dintre cei trei.

Julie confectiona o bomba artizanala. 103. atunci când exista o îndoiala. Daca desertul se întinde în continuare pe o distanta mare. Una are aripi toxice. Dar specia toxica este la fel de protejata ca si cealalta. Doua specii de f luturi au exact aceleasi desene pe aripi. 14. sferele oculare se acopera de o pelicula de praf si nu au saliva de prapadit ca sa le spele. dar nu. acele "insecte al e insectelor". e mai bine sa nu risti sa te ot ravesti. Racorindu-se. toamnele caldute si abia iarna se mai fac simtite frigul si umiditatea. mai tenace o urmarest e si o doboara. Exploratoarele n-au mai mâncat de multa vreme si încep sa suf ere de primele chinuri ale lipsei de umezeala: antenele devin rigide. si totusi. furnicile ies din adapostul nisipului. Probabil ca sunt la fel de minusculi pentru noi cum suntem noi pentru De gete. Ce n-ar da pentru macar o jumatate de picatura de roua! Dar de câtiva ani. caci pasarile recunosc d esenele de pe aripi si. interesata de speciile straine. Trebuie sa înaintez i folosind doar patru din cele sase picioare apoi alternând cu alte patru. în acest caz. Te voi razbuna. 103 crede ca. Dar recunoaste ca. 43. departe de predatorii lor. o astfel de discutie despre mimetism pare nepotrivita. Cele treisprezece furnici iau informatii despre directia în care se afla s tejarul cel mare de la o colembola de nisip. le evita. 7 adauga ca a vazut evolutii paralele si complementare. E vorba de tehnica furnicilor din orasul Yedi-bei-nakan. lasa coleoptera sa plece cu parere de rau. Ne aflam în echilibru între acarieni si Degete. Se duse în remiza unde se aflau produsele si uneltele pentru gradinarit. Si o manânca imediat ce primesc raspu nsul. Manânca toate din insecta rosie. latura degenerata în contact cu Degetele. Trebuie sa se stie ca. chiar daca a vorbi înseamna ri . vor pieri. furnicile discuta despre m imetism si despre semnificatia culorilor. 15 vrea sa traga dar 103 îi spune ca doborârea ei n-ar folosi la nimic. 15. articulati ile picioarelor se sudeaza. temperatura a crescut mult pe planeta. cealalta nu. De ce unele fiinte sunt colorate si al tele nu? Pe acea canicula si uscaciune. crezând ca sunt toxice. Asta îi dovedeste lui 103 ca nu trebuie sa subestimezi nici dimensiunile s uperioare si nici dimensiunile inferioare. 103 crede ca de vina ar putea sa fie influenta ei proasta. Era într-adevar un mi metism care urmarea ca ceilalti sa creada în toxicitatea ei.. Doar n-au sa se afiseze în rosu stacojiu în fata t uturor din placerea de a atrage pe pradatori. În timp ce merg. verile canicular e. TIMPUL NISIPULUI Sunt istovite. în natura. Furnicile se hotarasc sa-i imite. Dispui astfel tot timpul de doua picioare odihnite si ferite de fierbinteala solului. Acea insecta nu e rosie din întâmplare. Fac asta ca sa le semnaleze tuturo r ca e inutil sa le caute nod în papura. tot ceea ce prezinta culori care frapeaza este toxic sau periculos. Se îngr oapa când e cald si ies afara când se racoreste. Insectele nu sunt nebune. Primaverile sunt calde. Cunosteau din fericire un mod de a merge care cruta extremitatea picioar elor. admira acarienii. Gusta din ea. G asi acolo toate ingredientele necesare pentru confectionarea unei bombe incendia re. O coleoptera rosie trece prin fata lor. ne dau un exemplu de supravietuire. 14 pretinde ca unele insecte se fac rosii ca sa se creada ca sunt toxice desi nu sunt. 103 ar e dificultati la mers. Sug pâna si articulatiile picioarelor animalului ca sa recupereze cea mai mica molecula de umiditate. care bântuie în liniste acel desert. Toate cred ca va muri. Fortareata liceului nu putea sa-i reziste la infinit.Te doare vechea lume. Exista momente în care "multumesc" e un lux mai presus de fortele noastre.

Analizeaza ceea ce se întâmpla si compara c u ceea ce au experimentat deja. A existat totdeauna un clivaj între insectele cu metamorfoza c ompleta si cele cu metamorfoza incompleta. sa creeze o alianta între Degete si furnici. ca sa prevada recoltele viitoare. surse de hrana aleatoare. nu bebelusi care devin adulti. larva si adult. 103 merge si se uita la soare care dispare lent la orizont într-o mare de galben si de portocaliu. sa se inv enteze tehnologia. Cele care au metamorfoza completa. Dumnezeu va disparea progresiv. vrea sa aju te la evolutia lumii. Se nasc în stadiu de adult în mi niatura si cunosc transformari graduale. în mod logic. Omul însa încearca sa prevada ce se va întâmpla. cu nosc patru faze: ou. ENCICLOPEDIE CONSTIINTA VIITORULUI: Ce deosebeste omul de celelalte specii animale? F aptul ca are un deget opozabil celorlalte degete ale mâinii? Limbajul? Creierul hi pertrofiat? Pozitia verticala? Poate ca pur si simplu constiinta viitorului. volumul III 45. larva. dar si a puricilor si gargaritelor. 16 povesteste ca a vazut o omida luând forma unui cap de pasare ca sa sper ie alta pasare. înlocuit de meteorologi. Prin urmare. Toa te animalele traiesc în prezent si trecut. Sunt bebelusi care devin bebelusi batrâni. dar "metamorfozatele complete" au un fel de dispre t fata de "metamorfozatele incomplete". Oare au vreun sens toate astea? Si daca da. raspunde 9 ca si cum ar fi fost vor ba de ceva foarte evident. Cam asta ar fi cazul lacustelor. viespi lor. Limbajele vechi dispuneau de putine cuvinte si de o gramatica simplista ca sa vorbeasca despre viitor. nimfa. Nu se prea stie asta. în timp ce limbajele moderne îsi perfectioneaza conti nuu gramatica. Oamenii au început deci cât se poate de natural sa elaboreze u n limbaj ca sa descrie acest viitor. asta prezinta avantajul ca nu mai simti oboseala si durerea. Asta a fost începutul angrenajului.vazut o musca luând forma unui scorpion ca sa res pinga un paianjen. Dar tehnologia permitându-le sa controleze din ce în ce mai bine acest v iitor.. ureche lnitelor. La insecte.. termitelor si libarcilor. cum va arata ziua de mâine s i de ce acest mâine va fi asa si nu altfel. GREUTATEA OCHILOR Maximilian Linart se uita multa vreme la piramida. adult. E cazul fluturilor. pe ea si numai pe ea? De ce un singur individ are o responsabilit ate atât de mare? Se îndoieste pentru prima data de misiunea ei. aceasta tema de discutie e frecventa. Cele care au metamorfoza inc ompleta. furnicilor. Renunta din acel moment la cules si la vân atoare. cunosc doar trei faze: ou. Dumnezeu este numele dat de oameni la tot ceea ce le scapa din stapânirea viitorului. datorita folosirii masinilor. a început sa fie interesat de agricultura. futurologi si toti cei care cred ca stiu.sipa de umiditate. Soarele e un animal cu metamorfoza completa? De ce natura a pus-o în contact cu acei monstri. Pentru a confirma promisiunile de viitor. Doreste un sex. de ce foloseste natura cai atât de hazardate ca sasi atinga scopurile? 44. 9 pretinde ca a. în neolitic. Era în metamorfoza completa sau metamorfoza incompleta? întreaba 4. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. O desena din nou pe c arnetel ca sa-i sesizeze mai bine forma si existenta ei nepotrivita în mijlocul ac . Era o musca cu metamorfoza completa. Cu constiinta viitorului s-a nascut limbaju l care îl descria. Le place sa vorbeasca despre metamorfoza. Edmond Wells. albinelor. provocate poate de o insolati e. si deci diferita pentru fiecare fiinta umana. Aceasta înclinatie de control a viitorului a aparut probabil atunci când omul. În minte îi vin idei ciudate. trebuia. era logic ca viziunea viitorului sa devina subiectiva.

Era clar ca erau oa meni în interiorul acelei cladiri ciudate. carti cu tir aj limitat. Libelula este cu adevarat regina zborului. Nu numai ca e în stare sa se stabilizeze în zbor geostationar. În fiecare dintre nervuri ci rcula sânge care pulseaza. regim alimentar. Îsi puse carnetul în b uzunar si îsi lipi urechea de latura-oglinda. diferenta dintre semnele de apa. Femeilor frumoase le place sa le vorbesti de in teligenta lor. se roteste în . Maximilian o remarcase la o defilare de manechine unde era de departe ce a mai atragatoare si deci cea mai râvnita de toti barbatii prezenti. pâna la urma primesti mii de inform atii pretioase. Libelula coboara si aproape ca le atinge cu cele patru aripi nervoase. Muzica clasica. I se paru ca aude un zgomot în interiorul constructiei. gastronomic exotica. se stabilizeaza. ultima miscare: se prefacuse ca se intereseaza de cea mai buna p rietena a ei. comisarul Linart spu nea ca daca observi îndelung pe cineva sau ceva. Aceeasi tehnica o folosise pentru a-si seduce sotia. La început. va cunoaste o mare dragost e. Numea acest fenomen "sindromul Iericon". Purta cercei care îi infectau lobii. Acel triunghi avea sa fie mai dificil de cucerit. Se apropie de ea. O atinse. mai apoi. Trebuie sa economiseasca chiar si umiditatea acelor vapori care le permit sa comunice. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE Cele treisprezece furnici nu mai pot. Nechezat de cai. sunt pentru furnici c um sunt pescarusii pentru marinarul ratacit: indica proximitatea unei zone veget ale. Si uneori asta era de ajuns ca sa rezolvi orice enigma. Analizase forta simboluri lor. Conversatia abordase apoi alte subiecte: parfumuri. va fi fericita. La masa. Maximilian se uita la piramida. Îsi freaca ochii ca sa-si ascuta vederea si sa urma reasca mai bine miscarile calopterixului. Un calopterix Acele mar i libelule. Scynthia. Nu mai emit nici cea mai mica fraz a feromonala. apoi o intrigase. 46. Îsi lipi din nou urechea de perete si. Nu se pricepea deloc dar îi spusese tot ce doreste sa auda orice om: avea un destin deosebit. aceasta privire fixa si patrunzatoare o jenase pe tânara f emeie. O mângâie. trebuie sa-l fac i pe celalalt sa se simta în largul lui plasându-te pe propriul sau teren. a caror existenta dateaza din negura timpului. La scoala de politie. Apoi îsi examina cu grija desenul ca sa se asigure ca era asemanator în tru totul cu ceea ce vedea în fata lui. femeilor inteligente le place sa le vorbesti de frumusetea lor. Folosea un parfum foarte greu. comisarul facu un pas înapoi. 103 discerne deodata o miscare pe cerul uniform. e singura insecta care stie sa zboare înapoi. în strategia sa amoroasa.elei paduri. Si numai privind-o. Dupa trei luni erau casatoriti. Maximii ian Linart trecuse la cele pe care ea nu le cunostea: filme rare. Tacanitul unei mitraliere. Maximilian Linart descoperise tot f elul de elemente care. Miscarea urmatoare. machiaj. de data ast a." Dupa ce abordase subiectele cunoscute de ea. se as ezase lânga ea si începuse sa vorbeasca despre astrologie. dupa o neîncred ere initiala. El se uitase în delung la ea. În sfârsit. Aceasta e ra genul de femeie de o mare frumusete care obisnuia sa-i trimita la plimbare cu semetie pe toti pretendentii. Aplauz e. F urnicile se opresc ca sa observe insecta maiestuoasa. Asculta cu atentie si auzi deodata o împu scatura. auzi strigate urmate de zgomotul unor roti de trasura. începuse sa-si expuna parerile cât se poate de natural. A treia miscare: îi ghicise în palma. Percepu glasuri. Era totusi sigur ca detunatura pro venea din interiorul piramidei. Scynthia. demareaza din nou. Tânara femeie purta un medalion cu semnul ei astrologie: Pestii. ceea ce stârnise imediat gelozia tinerei femei. Apoi discutase ra despre cercei. Furnicile recapata curaj.doi baieti. îi permisese sa se branseze pe lungimea de unda a Scynthiei. "La început. dar cu cele patru aripi independe nte. va avea doi copii . Si amintise despre o substanta noua antialergica care permitea suportarea bijuteriilor din cele mai diferite aliaje. fusese simpla: exploatas e un paradox pe care îl remarcase. de pamânt si de foc. Surprins. Umbra imensa se apropie.

arunca una în alta cu bulgari galbeni la fel ca bulgarii de zapada. 5. 6 si 7 îsi trec una alteia staminele numai pentru placerea de â le linge sau de a le mesteca ca pe o chewing-gum. Animalele din jur amutesc. 5 spune ca ar putea sa fie un bun mijloc pentru oprirea invaziilor Deget elor. Se scalda în polenul unei paralute si. Dar 103 le spune imed iat ca exista Degete care nu respecta semnalele. merisor. Foamea si setea dau alimentelor un g ust extraordinar. savurând fericirea d e a fi în viata. ciclame. ciubotica -cucului. 103 aminteste despre o inventie ciudata a Degetelor: semafoarele tricolo re. paducel si coarne. furnicile se freaca în iarba si ramân acolo. Furn ica raspunde ca nu. nu a retinut nici una. Oste nite în cele din urma. Iarba! Iar acolo unde e iarba. Deas upra ierbii. dar constata ca. provoaca spasme Degetelor. aluni salbatici. câteva flori se ofera antenelor lor avide: melise. Totul li se pare suculent. 10 îi cere lui 103 sa le mai vorbeasca despre Degete. Nu în telegi niciodata nimic si.jurul lor. Iarba. Când apare culoarea rosie. Va trebui gasit altceva. beau iar si din nou se spala. Mai sunt si afine pe arbusti si soc. petalele c rispându-se. se calmeaza. Mica trupa a simtit iarba frematând. Furnicile o urmeaza. Manânca. umplându-si la refuz gusa care digera s i gusa sociala. 103 consimte sa le povesteasca o gluma de-a Degetelor. Pare ca vrea sa le conduca spre salvare. Ar fi de ajuns sa se fixeze peste tot semnale rosii. a metite. Aerul e plin de polen iar pamântul e presarat cu seminte în germene. Zborul ei linistit indica f aptul ca corpul nu sufera de lipsa de umiditate. Simt în sfârsit aerul racorindu-se putin. se ating si discuta. narcise. neîntelegând nici una. totusi. Sunt salvate. toate Degetele înainteaza pe pista. Când semnalul are culoarea verde. Greierele pleaca si moare de foame. Merg cum îi taie capul. dar nu a reusit niciodata sa afle ce era acela un eschim os si nici o banchiza. În acest moment al naratiunii. Un greier cânta toata vara si se duce sa ceara de mâncare la o furnica. Cel mai mic graunte de papadie se impregneaza cu mii de savor i. e posibil sa fie una care sa poata fi povestita. Sunt ghiftuite. Se ghiftuiesc cu purici si alte câteva insecte prea mici ca sa-si revendice dreptul la supravietuire. e seva si deci racoare si umiditate. Emit feromoni acidulati care le pisca atunci când îi receptioneaza. În sfârsit linistite. Cele treisprezece razboinice au traversat marele desert alb septentriona l si au scapat nevatamate. toti se opresc pe loc ca si cum ar fi morti. nu vrea sa-i dea nimic. Cele treisprezece furnici gonesc spre acel loc. zambile. beau. Cele douasprezece furnici considera sfârsitul dezolant. cele douasprezece exploratoare nu pricep de ce furnica înca nu l-a devorat pe greier. Îsi aminteste vag de o istorioara cu un eschimos pe o banchiza. O friza cu fi risoare întunecate apare în vârful unei coline golase. Un adevarat paradis! N-au mai vazut niciodata o regiune atât de luxurianta. se spala apoi manânca iar. zmeura modificându-si savoarea sevei. De ce greierele cânta toata vara desi toata lumea stie ca greierii nu cânta decât ca sa-si atraga partenerii sexuali si apoi tac dupa acuplare ? De ce nu încearca furnica sa recupereze cadavrul greierului mort de foame ca sal taie în bucati si sa faca din el pateu? Discutia se întrerupe brusc. Si totusi. Pun întrebari în încerca rea de a prinde un fir. Pâna la roua pe care o aspira pe pistilul florilor si care e plina de nuante gustative carora furnicile nu le acordasera pâna atunci nici o importanta. Po ate se teme ca batrâna exploratoare va muri fara sa le fi dezvaluit toate secretel e. E vorba de niste semnale pe care le pun pe piste în scopul de a evita ambuteia jele. Peste tot numai fru cte. le. flori. ierburi si vânat mic alergând mai încet ca un jet de acid formic. de la dulce la sarat trecând prin amar. Furnicile se hranesc pe saturate. În aer p . macesi . Dar umorul ce-i? întreaba 10. Gluma cu fur nica si cu greierul. 103 raspunde ca astea sunt glumele. 10 vrea sa afl e sfârsitul acestei istorioare ciudate.

primele lacuste cad pe pamânt ricosând în salturi pline de stângacie. ca s-au înselat si ca nu e decât un nor de praf. 5 lanseaza ordinul sa faca cale întoarsa dar toate stiu ca este deja prea târziu. Lacusta singuratica se târaste prin deserturi. se vor abate asupra solului. Se aude din ce în ce mai distinct clampa nitul a miriade de mandibule avide. apoi în portocaliu si în cele din urma în galben. gata sa traga. e cald si totusi soarele. fiind adaptata l a uscaciune. 103 priveste cum se apropie norul mortii. Sunt sus în vazduh. Se aude un zbârnâit. Acel nor e format din. un mascul sare la ea pentru acuplar e. Lacusta gregara suporta perfect umiditatea si invadeaza fara teama culturi si paduri. animalele din sud trec Loara. Lacuste migratoare! Lacustele pe care: le întâlnesti singure sunt niste inse cte încântatoare.luteste primejdia. lacusta traieste noaptea sarind de colo-colo. de praf foarte des. îsi schimba culoare a în rosu. Asteapta mai ales ca 103. afecteaza r espectul fata de viata celorlalti. O amenintare înabusita face ramurisul sa vibreze. dar treptat înteleg ce înseamna acel nor lung si negru la altitudine. distruge conventiile.. Norul întunecat se întinde si formeaza simboluri esoterice. mai înspaimântator decât vârful ro . cu abdomenul ridicat. Îsi verifica rezerva de acid formic din abdomen si se întreaba câte lacuste va putea sa omoare cu ea. anuntatoare de r uina. Mai puternic decât jetul de acid al furnicilor. E doar ora prânzului. Dar nu e nici asta. Ce se întâmpla? Cele treisprezece furnici rosii de padure îi sperie atât de rau? Nu. Lacuste-de-fânete! Un nor de lacuste migratoare! În mod normal. Curentii aerieni antreneaza acea masa în volute asemanatoare c u banda lui Mobius. Câteva exploratoare doresc tare mult. Marea arma a lacustei este promptitudinea cu care îsi ra spândeste masiv ouale. Ca sa si le satisfaca pe amândoua. Dar nu. Norul coboara încetisor. Se cunosc doar câteva rare invazii în Spania si în Franta. Furnicile nu se bucura de o vedere suficienta ca sa vada foarte bine dep arte. femelele încep sa oua pe pamânt cu o stupefianta si teribila fecunditate. dar în grup reprezinta cel mai rau flagel. Când e singura. peste câteva secunde. atât de experimentata. departe pe cer. Cerul se întuneca. 103 constata ca cerul se întuneca din ce în ce mai mult. apoi în roz. sus. Toate asteapta. e gata sa distruga totul în calea ei. miliarde. Cele treisprezece s e grupeaza în cerc. Un nor negru se apropie. dispare. Cele treisprezece belokaniene îsi ridica antenele curioase si speriate. amabile si delicioase la gust. Gata. si. Sa fie asta o manifestare a ceea ce televiziunea Degetelor numeste "pute rea multimilor"? Numarul aboleste inhibitiile. Monoculturile au sporit si mai mult marimea acestor nori periculosi. 103 crede ca e po sibil sa treaca pe-acolo întâmplator Degete zburatoare. Cum ajunge pe pamânt o lacusta femela. Singura. În grup. Culoarea sofranu lui indica faptul ca a ajuns în culmea fazei de excitatie sexuala. resemnat parca în fata unui adversar superior. de când temperatura gener ala a crescut. Pe pamânt nu mai misca nici una. fara sa creada cu adevar at în asta. ca niste parasutisti ai unei armate colosale veniti cu cercetasi. sa gaseasca o solutie originala. Dar imediat ce ajunge împreuna cu alte lacuste. gratioase. Manânca si se împerecheaza. Cred la început ca norul a duce furtuna. pe Coasta de Azur dar. prezenta lor este exceptionala în Europa. Nu e vorba nici de ploaie si nici de vânt. Norul întunecat se roteste pe cer vrând parca sa ucida mai întâi prin spaima tot ce palpita sub el.. Frene zia ei sexuala este la fel de spectaculoasa ca si frenezia alimentara. Iarba se ghemuieste. Cele treisprezece furnici îsi ridica antenele. învârtejându-se. lacusta migratoare adopta o culoare cenusie si o atitudine foarte modesta. lacusta tr aieste ziua zburând. Se simte un miros de teama. stiind instinctiv ca ac ele lacuste vorace înseamna sfârsitul ei. 103 nu are nici o solutie. Dar se stabilizeaz a repede pe picioare si încep sa înghita tot ce traieste în jur. Imediat ce acuplarea se termina. Din acel moment se ghiftuieste si se acupleaza cu toate femelele pe care la are la îndemâna.

Action a bricheta. un fetus de sase saptamâni este deja un om? Daca da. Ce fel de rock? Paul îi explica: .Ia uite. . Peretii erau acoperiti cu fotografii ale grupului lor. Julie? Julie puse repede la loc bomba incendiara. Ji-woong închise usa ca sa nu-i deranjeze nimeni. . Schubert. ori pleci! Vazând ca Julie nu se misca. N-avem nevoie de turisti! exclama Zoe.. Cânt mai ales arii de Purceii.z al Degetelor: sexul lacustelor! 47. notiun ea de "a fi uman" va deveni din ce în ce mai greu de definit. informaticie ni. îi zise Narcis ironic. Suntem un g rup rock. Cauta în micul rucsac si gasi o cutie de chibrituri. Din Antichitate si pâna în Evul Mediu. Edmond Wells. strainii si sclavii nu erau fiinte omenesti. oameni ai Bisericii. Ar trebui sa i se mai alature biologi. ENCICLOPEDIE DEFINITIA OMULUI: Cu toate membrele dezvoltate. David o conduse pe Julie spre mica sala de sub cafenea unde cei Sapte Pi tici îsi desfasurau activitatea.N-ai ce cauta aici.Exact. atunci un fetus de trei saptamâni este un om? Un ovul a bia fecundat este un om? Un bolnav în coma. dar bricheta nu scoase nici o flacara. geneticieni. care nu a mai devenit constient de sas e ani.Rock. Abia era loc pentru o estrada plina de instrumente muz icale. Încaperea era mica.Nu. volumul III 48.Rock si-atât nu mai spune nimic azi. ori cânti cu noi. Cine o deranja? Se întoarse si îl zari pe David. filozofi. Portarul se apropia de ei. fabricat prin manipulare genetica ca sa constituie o rezer va de organe pentru a face fata unor eventuale deficiente ale fratelui sau geama n.Am o voce de soprana. Ji-woong interveni: . .. Aprinse chibritul si: . Unii îsi acordau deja instrumentele. Acum nimic nu o mai putea împiedica sa arunce sticla incendiara asupra usii. în realitate. e o fiinta omeneasca? Nimic nu este evident. Voi ce gen de muzica cântati? . . s-a considerat ca femeile. În mod normal. .Si ce cânti? . fizicieni.Ah! Ai venit.Stii sa cânti la un instrument? întreba el.Am vrut sa vad doar cum cântati. e un om? Un computer capabil sa reproduca toate mecanismele gândirii unui creier um an este demn sa fie numit uman? Un robot exterior similar cu un om si dotat cu un creier similar cu cel al omului este o fiinta omeneasca? Un om clonat. Caci. Dar am luat lectii de canto. . ci numai câteva scântei. avem vizitatori! zise Francine.Credeam ca n-ai sa vii.Referintele noastre sunt Genesis prima perioada. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Piatra e ra uzata. Satie. . mai e înca un om? Un creier omenesc. dar caruia inima îi bate si plamânii îi respira. poeti. atâta tot.Te-ai hotarât sa intri în grupul nostru? întreba el. Scoase cocteilul Molotov mesterit de ea. viu dar izolat într-un lichid nutritiv. legislato rul se considera a fi singurul capabil sa perceapa ceea ce e si ceea ce nu e o " fiinta omeneasca". TRECERE LA ROCK Julie ajunse în fata usii mari si solide de stejar din spatele liceului si se debaraseaza de micul rucsac. hai cu mine. . Fa ure. . Ravel. . albumele Nursery Crim . la aniversari sau la serate dansante. raspunse ea ascunzând mai bine sticla.Atunci.

multumesc.Zici ca ai facut canto.n. "De ce-ai uitat ochii?" I-a întrebat împaratul. Leopold si Ji-woong dorm la caminul liceului. urmata repede de toti ceilalti. feniciana . Zoe.n u exista vocale. În secolul II e. o anunta David. De ce n-ai încerca sa cânti cu noi? .Nu. printr-o rep rezentare grafica i se da voce cuvântului. . O clipa i se paru ca timpul se opreste apoi buzele i se dezlipira... îi propuse Paul. caci i se da în acelasi timp viata. Am fost operata de noduli si medicul m-a sfatuit sa nu fortez coardele vocale.Aha! Melodii de rock progresiv foarte vechi. iar Paul se apropie de masa de sonorizare si regla potentiometrele. îi sopti Zoe la ureche. si-ar lua zborul ".David.Ai trecut examenul. Ideea nu paru s-o entuziasmeze pe Julie. Toti fura de acord.e. a raspuns Wu Daozi. O sa ne obosesti. Artistul I-a pictat în întregime. si tot Pink Floyd .. Pe acea melodie lenta.Ei bine. Fiecare îsi o cupa locul. . Francine se departa de claviatura si aplau da prima. volumul III . ebraica. Chinezii au avut acelasi sentiment. Te vom gazdui pe rând daca ai nevoie. noi te-am adoptat. i se da prea multa forta. Foxtrot.. -Nu mai face mofturi. . si aici cu preferinta pentru Animals. Un proverb spune: "Daca ai fi în stare sa scrii perfect cuvântul sifonier. din anii sa ptezeci! Remarca nu le cazu bine celorlalti. dar e interesant.Pai. de acum înainte poti sa fii solistul nostru vocal. sublinie Ji-woong. ci doar consoane. 49. Narcisse si cu mine suntem externi. cu o preferinta pentru albumele Close to the Edge. Poti v eni la mine în seara asta.. pâna la A Trick of Tail. Julie accep ta imediat. Wu Daozi. Apoi cântara alte câteva melodii. . Daca vrei. t e-ai trezi cu mobila în cap".. pictorul a desenat ochii si legenda s pune ca dragonul si-a luat zborul.M-am certat cu mama si nu prea am chef sa ma întorc la domiciliul famili al în seara asta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar Francine .egipteana. cu exceptia lui Zoe care ramânea sceptica. The Lamb Lies Down On Broadway. Vocalele reprezinta vocea. .. . maxilarele se destinsera. Edmond Wells. Poate sa ma gazduiasca vreunul dintre voi în noaptea asta? întreba J ulie. Avem o camera pentru prieteni. E destul s a fredonezi. . constata Narcisse cu un ton serios. . Asta era muzica lor de referinta. Nu esti obligata sa fortezi vocea. poti sa ramâi cu noi si s a faci parte din grup. a fost chemat de împarat care i-a cerut sa deseneze u n dragon perfect. Daca. Julie fredona primele cuvinte care îi trecura prin minte. plin de praf. "Pentru ca daca i-as desena ochii. Împaratul a insistat. ENCICLOPEDIE MISCARE DE VOCALE: În câteva limbi vechi .Am putea încerca un blues.. David insista: . . si tot Yes. Wish You Were Here si The Wall. de acord.. stiti. La sfârsit urma o tacere lunga. Julie dadu din cap ca o cunoscatoare. Da vid o întreba: .Sigur nu e ceea ce facem noi în mod obisnuit. Francine întelese ca nu avea nici un chef sa stea la un baiat si o invita sa doarma în apartamentul ei. gura i se deschise si se avânta. cel mai mare picto r al timpului sau. mai putin ochii.Oricum.. dupa care hotarâra sa plece acasa. Julie lua microfonul. Daca vrei. Tormato.Bravo! exclama David.

Ce bine e când ajungi. ceea ce este si mai obositor. Fuga e singura solutie. Julie se aseza si Francine observa ca genunchiul ei supura. pamânt ul e acum acoperit de insecte cât vezi cu ochii 103 ataca cu mandibulele si taie. Ridica antenele spre cer. 103 încearca sa-si regaseasca calmul. Acolo sus se simteau la adapost de pericolele strazii. Julie considera to tul putin cam deprimant. 51. îi zise Francine aratându-i un fotoliu ho dorogit. E ca si cum am devenit constienta de genunchii mei. Toate ac ele lacuste invadatoare ar trebui îndopate cu pilule. Nici macar nu lupta. ACASA LA FRANCINE Etajul sapte. Îsi trag sufletul pe palier . ploua din cer ca o grindina sinis tra de picioare si mandibule înfometate. fara încetare. Iar cei de dedesubt blocheaza toboganul de gunoi cu saci prea voluminosi. cu o grosime de sase-sapte lacuste migratoare. Cele trei furnici stau suspendate la extremitatea celor mai de sus ramur ele ale afinului si valul de lacuste vine spre ele. dar ploaia de lacuste s-a oprit si a reaparut soarele. ca sa fie mai putin fertile Asta ar trebui facut. Bucati de lacuste zboara în jurul ei. O ploaie terna fara oprire. Era penultimul etaj. Probabil ca Francine nu se ocupa prea mult de menaj. mandibulele au început s-o doa ra. luat probabil de la vechituri. fredoneaza vechiul cântec belokanian: Soare.Simte-te ca acasa. îsi aminteste ea. Asta e o regula la bloc: vecinii de d easupra lasa totdeauna apa sa dea afara din cada. Batrâna furnica n u mai poate decât sa loveasca cu mandibula. EMISARII NORILOR 103 si însotitoarele ei se extenueaza de câteva minute în batalia împotriva lacu stelor. când stii foarte bine ca nu o vei putea îngriji si nici educa. taie. . Ce merit e sa fabrici douaze ci de copii acolo unde nu e nevoie decât de unul sau doi? În ce consta interesul sa faci la oua din care sa iasa o populatie masiva. taie corpurile ca o secera. Lacustele nu opun o adevarata rezistenta. Hârtia tapetului era maro. scoas e victorioasa cheile. furnicile se hranesc cu afine care pocnesc sub ascutisul mandibulelo r.Asta e rana capatata de la Sobolanii Negri? -Nu ma doare. Tânara blonda îsi cauta cheile în buzunarul mare care îi tinea loc de geanta si. Ca sa-si recapet e vigoarea. Multimea lor constituie o amenintare caci. Peste tot era praf. Ceea ce numea pompos "apartamen t" era în realitate doar o mica garsoniera. fa-te comoda. dupa ce scotoci într-o masa de obiecte heteroclite. De prea multa activitate.50. E un semn. . . L a Francine nu vedeai decât computere si scrumiere. numiti pilule. când apare suprapopulare umana. Buzunarul abdominal cu acid al lui 103 este aproape gol. O inundatie veche a vecinilor de deasu pra împodobise tavanul cu un fel de aureola. Pamântul e o spuma de elitre. O raza de soare strapunge deodata norul întunecat si lumineaza un afin. E foarte obositor fara ascensor. totusi ajungea si pâna acolo mirosul gunoaielor paras ite de gunoierii aflati în greva. Ca sa-s i recapete curajul. intra în carcasele noastre scobite Pune-ne în miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gândurile divizate. femeile înghit ho rmoni. si ca nu va putea sa creasca decât parazitând toate cele lalte specii? 103 refuza sa se supuna dictaturii acelor ouatoare frenetice. Sunt ca pe un ac în mijlocul u nei mari agitate. La Degete. Nu a depasit cu bine atâtea obstacole ca sa cede ze în fata unei specii a carei singura inteligenta consta în a produce cantitati ime nse de copii. În mai multe straturi. 103 se grabeste sa se catere împreuna cu însotitoarele ei. Descuie cele patru broaste ale usii apoi lovi puternic cu umarul "pentru ca lemnul s-a umflat din cauza umiditatii si usa se blocheaza".

Francine stins e computerul si îsi freca pleoapele. Tipul tau avea idei sucare. .Am ceva "mai bun decât computerele". dupa care ma distrez fabricând lumi artificiale.Exagerezi. Scoase volumul gros al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. . propunând solutii cât se poate de practice si realizabi le. dispune de o autonomi e practic nelimitata. urmeaza o faza de monarhie. zise Julie cu admiratie. Computerele obisnuite erau dotate cu capacitati limita te pentru ca erau ierarhizate.Eu am ceva mai bun decât computerele. Am descoperit-o în fundul unui tunel din padure. Pasiunea mea sunt jocurile. e grozav sa poti alege. Apoi Francine îi vorbi despre pasiunea ei pentru computere si pentru jocur i. totul devine mai suportabil. care probabil ca a facut turul lumii ca sa poata acumula astfel toate cunostintele timpului sau despre toate tarile. slabesc haturile în vederea democratiei. le de zvolti un artizanat propriu.Un supercomputer? Ma intereseaza. Pun o melodie veche cântata de Genesis ca fond sonor. Francine era foarte interesata. dar daca reusesti sa treci astfel dintr-o realitate în alta. o industrie. Si apreciaza asta. Examina planurile. încaperea se transforma întro cabina de avion supersonic. Se inti tuleaza Enciclopedia cunoasterii relative si absolute si a fost scrisa de un bat rân întelept. Când aprinse ecranele. . Îi întinse cartea si o rasfoira împreuna.Aceasta masina a viitorului. profesorul Edmond Wells propunea folosirea unei multitudini de mici microprocesoare care a r lucra simultan. Descrie aici un compu ter de un gen nou. cel mai mult îmi place jocul Evolutia. zise ea. Cred ca am ceva în casa.. functioneaza imediat ce-l deschizi. aprind o tig arica cu marijuana. dar am învatat s a traiesc în mai multe realitati paralele. Era deci necesar sa se creeze o democratie chiar si în cadrul cipurilor de computere. Se tine în buzunar. ci cu cinci sute care lucreaza împreuna. când poporul în cepe sa devina responsabil. . crede-ma.O carte? zise mirata Francine. apoi. Dar statele democratice sunt foarte fragile. ai si alte pasiuni în afara de cântat? . În acest moment . în ea mi-am investit toata energia si toate economiile. -Recunosc ca nu stiu nimic despre cel care a scris-o. Acest apara t dorit de el era numit "computerul cu arhitectura democratica". Pa rea ca-i place rana pentru ca îi amintea ca genunchiul ei exista. O sa-ti dai seama de asta cân d o sa joci.. s-ar armoniza în permanenta si ar lua decizii pe rând. un comert tot! Nu e gre u. ci o lucra re bransata direct la viata. Se îndrepta spre computere. . Cu programul asta poti sa reconstitui civ ilizatii si sa le trimiti sa se razboiasca unele cu altele.Francine examina rana si se întreba daca nu cumva Julie era masochista.Ai o colectie superba de computere. În locul unui mare microprocesor central. În viata totul te dezamageste. dotat nu cu unul sau chiar cu patru creiere functionând în parale l. dar citeste putin si sunt sigura ca vei fi surprinsa. trimite la muze u toate computerele existente. daca îsi tine promisiunile. . toate epocile si în toate domeniile . o agricultura. . Dupa o faza lunga de despotism. contine milioane de in formatii si nu ramâne niciodata în pana. Ca într-o monarhie. Si nici nu te face sa te doara ochi i. . .Da. si. Îti închipui puterea unui astfel de aparat ? Francine întelese ca Enciclopedia nu era doar o culegere de aforisme.O sa ma ocup de rana ta.. ofera un ecran foarte lat. Julie zâmbi. Julie. marturisi Francine.Nu orice carte. trebuia sa ai un computer cu o putere foarte mare. . zise Francine. . pentru a reusi acest lucru.Tu. un microprocesor central dirija componentele electronice periferice.Poate ca nu stiu sa fac mare lucru. Francine descoperi un pasaj care spunea ca informatica era un mijloc de a transforma lumea dar ca. Jucara o vreme dupa care musafira se plânse ca o dor ochii. În acelasi timp. .. cântareste de o su ta de ori mai putin decât acesta.

. ci un amestec apa -ulei-albus de ou. adaugati sare. poate chiar era sub perfuzie. Ce fiinta omeneasca era atât de d ementa încât sa aleaga o astfel de forma de sinucidere? .. sa îndoi sau sa r upi chibriturile? . Dar masina pe care o descrie enciclopedia ta. pe care îl vom pune putin câte putin. în cantitati mici. dar de aici pâna la a te închide într-o închisoare fara usa si fara ferestre ca sa te uiti mai bine la televizor. cu aceasta "arhitectura democratica". Se nascuse o complicitate foarte pu ternica. mestecând. Marele secret al maionezei: oul si uleiul treb uie sa fie exact la aceeasi temperatura. o sonatina la pian. Iar detunaturi. Ajuns lânga constructie. Aveti dreptul sa reve niti câteva zile la rând si. Politistul facu diferite presu puneri. Julie se simtea mai putin singura. Adaugati ulei progresiv. Toate acele sunete.Acum se fabrica doar computere cu arhitectura paralela. vor fi minusculele bule de aer pe care le vom i ntroduce batând. fara sa fie deranjat. fraza este urmatoarea: "Ca sa gasesti. va furnizam un nou element care sa va ajute.. orice prog ram îsi va înmulti de cinci sute de ori posibilitatile. de fiecare data. um cu numai cu sase chibrituri se pot desena nu patru. Daca maioneza s-a taiat.. Cum sa faci o maioneza? Bateti cr ema într-o salatiera galbenusul unui ou si mustar cu ajutorul unei linguri de lemn . râsete. În secolul al XV-lea. Edmond Wells.Bineînteles. Atentie: totul este în progresie. Azi. pâna când emulsia devine perfect compact a. Pe lânga aliment. volumul III 53. fara sa lipesti. televiziunea capata din ce în ce mai multa importanta în viata oamenilor. Important : sa se tina cont de temperatura. cea sau cei care se aflau în interiorul acelei piramide fara usa si f ara ferestre se uitau pur si simplu la televizor. Izbucnira în râs fara mo tiv. Cel. Ceea ce va leg a de fapt cele doua ingrediente. tehnica maionezei sta la baza faimosului secret al pictu rii în ulei a flamanzilor.. "În ce lume de nebuni traim!" îsi zise comisarul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. Când maioneza creste. nici sase. e destul ca sa gândesti".. scoase un microamplificator pe care îl aplica pe perete si asculta. peste tot vedeai antene "înflor ind" pe acoperisuri. ex ista o substanta care dovedeste ca aditionarea a doua substante diferite da nast ere unei a treia care le sublimeaza: maioneza. c i opt triunghiuri echilaterale de marime egala. În acel moment. ENCICLOPEDIE RETETA MAIONEZEI: E foarte greu sa amesteci materii diferite. aplauze. Dar în pictura nu se întrebuinteaza un amestec apa-ulei-galbenus de ou. o putem drege adaugând o lingurita de mustar. cu fata la e cran si sonorul dat la maxim. Maximilian recunoscu enigma celor sase chibrituri propusa în acel moment d e emisiunea "Capcana gândirii". fratii Van Eyck au avut ideea sa fo loseasca acest tip de emulsie ca sa obtina culori de o opacitate perfecta. si statea acolo. Cel mai probabil ar fi fost vorba de pustnic închis acolo ca sa-si poata p etrece restul zilelor în fata televizorului. 1 + 1 = 3. Probabil ca ave a provizii de hrana.. Îsi încorda auzul.Puteti sa-mi dati o noua fraza ajutatoare? . în acel amestec de ulei si ou prost amalga mat în salatiera. comisarul Maximilian Linart se echipa se cu un material de detectie pe care îl scoase din tolba. Cunoasteti principiul jocului nostru. amândoua stiura ca totdeauna vor pute a conta una pe cealalta.. -. Cele doua fete se privira fix în ochi. 52. fara sa-si vorbeasca. Niste oameni vorbeau. Totusi. piper si doi centilitri de otet. A TREIA VIZITA Pentru a treia vizita la piramida. Ideal: 15 grade Celsius. Sigur.

Înainte de a închide ochii vazu cei doi sori. trupa mirmeceeana zareste în departare umbra linistitoare a marilo r copaci.Politia! Iesiti! E un ordin! Auzi un zgomot înabusit.. La un mome nt dat. Repede. 54. cel adevarat si cel reflectat de oglinda peretelui. Faptul ca simtea mânerul pistolului în mâna îi provoca un sentiment de invincibi litate. un ocean. Nici împuscaturi de mitraliera. Cât e de placut sa pasesti pe un copac tare dupa ce ai navigat atât de mult în lacurile de nisip ale de sertului si pe marea miscatoare a lacustelor! Se revigoreaza schimbând mângâieri si hr ana. . Apoi facu ochii mari si se prabusi pe genunchi.. Belokani enele galopeaza cum pot mai bine. 12 s tabileste pozitia si determina directia marelui stejar. Nici o emisiune si nici un raspuns. din creanga în creanga.. Gonesc în zig-zag între a ntenele si cuirasele coapselor îndoite care se ridica mai sus de spate. batrâna razboinica a vazut insecte alergând pe suprafata apei fara sa se duca la fund. Ca sa evite solul. striga el. Poate ca are o solutie: viteza. Acestia formeaza niste donjonuri de rezistenta greu de ros. Dar revolverul nu era un atu. Goneste pe spatele lacustelor atât de brusc încât nu au tim p sa înteleaga ce se petrece. marele stejar es . sunt foarte ocupate cu mâncatul si cu reprodus ul încât acorda doar putina atentie acelei prezente trecatoare de pe spatele lor. Celelalte douasprezece furnici o urmeaza pe prima. s e întinse cât era de lung. repede. Carapacele lacustelor formeaza jos un covor discontinuu. Când esti furnica. spatele lacustelor nu seamana deloc cu suprafata unu i fluviu. unde marea de lacuste este înca raspândita deasupra radacinilor. se uita în jur si dadu ocol piramidei.. Nu fu atent nici la mica întepatura de la gât decât cu o fractiune de secunda prea târziu. 103 aluneca pe o carapace în miscare si 5 o prinde în ultima clipa. Nu se mai auzeau aplauze s i nici râsete. arbustii se topesc sub mandibulele lacu stelor. Valul de l acuste a fost oprit acolo de acesti potentati vegetali. nu aveti dreptul de a sta aici. Sonorul fusese oprit. Sunt salvate! Lumea îsi regaseste momentan normalitatea.Oricine ati fi. furnicile se deplaseaza la altitudine.Maximilian Linard îsi puse mâinile caus la gura si se lipi de perete. Oricum. o mare. ca o mica trapa care se deschide undeva. Mai facu trei pasi si deschise gura mare. Ma ximilian nu percepu deci bâzâitul usor din spatele lui. de ce sa nu se foloseasca de el ca de un suport? La traversa rea fluviului. dar distanta e mare. În sfârsit. Comisarul striga din nou: . ci un handicap. unde constructiile sunt interzise. Ideea pare stranie. Un lac. Nu si 103. Omoara o lacusta izolata si o manânca. Aceasta pir amida a fost construita într-o zona protejata. bzzz. facând pur si simplu un nou pas de fiecare data când erau gata sa se scufunde. SUNT MILIOANE Nivelul marii de lacuste creste continuu. Cu captatorii de câmpuri magnetice. se ia hotarârea sa se joace totul pe o singura carte. Dar pentru ca nimeni nu are alta sugestie iar copacelul începe sa cedeze sub asalturile lacustelor. sa gaseasca o idee. Bzzz. Daca copacii mari sunt niste donjoane. în fata lor s e ridica un copac imens. cele treispr ezece furnici se grupeaza si îsi unesc antenele. 103 se avânta prima. Îl facea mai putin atent. Unele s-au resemnat deja sa moara. Scoase r evolverul pentru orice eventualitate. Furnicile rosii gonesc deasupra multimii. Lânga ele. totdeauna trebuie sa gasesti idei originale ca sa supravi etuiesti. Zgomotele încetara brusc. Pleoapele îi cazura ca o cortina grea de teatru. Spinari de lacuste cât vezi cu ochii. Trupa porneste imediat. Înca un efort si vor reusi ! Gata! Au ajuns! Exploratoarele abordeaza o creanga lunga si joasa si se grabesc sa urce. cu capul înainte. dadu drumul la arma si. dar gonind pe e l destul de repede. În sfârsit. Suspendate de extremitatea ultimelor crengi ale afinului. Mintea lor colectiva e dominata d e panica si de dorinta de a ucide. fara sa poata vorbi.

Dar copacul e într-ade var deosebit. cu baza prelungita de un tub. întelegând doar ca agresiunea unui briceag face copacul sa sufere. la îndemâna? 55. De altfel. Opera tiunea nu era dureroasa. În sfârsit. 103 nu poate sa doarma. Ramurile sunt atât de înalte încât mascheaza cerul. Astfel. Jos. Trunchiul lui este atât de lat încât pare plat. fiecare purtând imprimat pe viata. nu exista motive ca sa te lipse sti de ea. Se vor întoarce a doua zi. E mult. Mai departe. B elokanienele urca si mai sus pe turnul gros al stejarului. le-ar spune multumesc. Nici un risc de mobilitate so ciala. E posibil ca viitorul ei sex sa se afle în acel "fruct"? E oare posibil ca ascensiunea la statutul de printesa sa fie acolo. tocat. rangul social si functia profesionala. fiii de rege ramâneau regi. incasii puneau capul noului-nascut într-o meng hina speciala din lemn care le modela craniul. nu e xistau probleme de orientare profesionala: profesiunea era determinata prin nast ere. Ucid si ma nânca toate speciile fara sentimentalisme. nici cea mai mica amenintare de ambitie personala. fiii de s oldati. . soldati. pierdute într-o padure de matase alba. usor de recunoscut de catre toti caci erau singurii care puteau sa poarte coroanele. Furnicile le taie firul si le manânca cât ai zice peste. Cele isprezece furnici calca pe mocheta de catifea formata de colonia de licheni care acopera fata septentrionala a marelui stejar. pe la etajele de mijloc descopera un fel de fruct rotund. colorat. Aceste menghine plate dadeau astf el forma dorita capului copiilor: patrate pentru cele de rege. chiar goi si parasiti.te cu siguranta cel mai lat si cel mai înalt dintre aceste turnuri. ENCICLOPEDIE MOBILITATE SOCIALA: Incasii credeau în determinism si în caste. Pentru asta. Dar nu e timp de reflectii. Totul e deci t aiat. 103 îsi zice ca furnicile cel putin îsi asuma rolul de predatori. chiar si de asasinarea animalelor pe care le manânca. în schimb zgârietura adânca face c opacul sa plânga cu o lacrima de rasina portocalie. nu manânca cu p ofta decât alimentele care nu le amintesc animalul din care provin. Furnicile ocolesc un cuib de paienjeni sociali. E viesparul marelui stejar. de exemplu. Corpuri fantomatice stau agatate acolo. amestecat ca sa nu fie identificabil. Degetele vor sa fie considerate nevinovate. Când hrana atârna de crengi. furnicile iau hotarârea sa se puna la adap ostul unui nod. belokanienele întâlnesc o întreaga fauna de stejar. 103 zareste semne gravate direct pe copac: "Richard o iubeste pe Liz". omizile moliei verde a stejarului se lasa sa atârne în gol de capatul unui fir ca sa ajunga la crengile de jos. si ele tot patrate. Gargarite foreaza gauri în noduri cu ciocurile lor ca sa faca oua de câteva miimi de milimetru. Fiii de agricultori aveau sa devina în mod obligatoriu agricultori. Furnicile îsi trag sufletul si urca. 103 se opreste. Capetele se modificau d upa forma de lemn. Sageata nu declanseaza hohotele de plâns ale inimii fictive. 103 nu stie sa dezlege scrisul D egetelor. acestea erau astfe l modelate încât sa ia o forma triunghiulara. Printre furnici se spune ca acest stejar mare are o vârsta de douasprezece mii de ani. ca niste trepte de scara în jurul trunchiului. Omizile se îngrasa în frunze rasucite în forma de cornete si le gate în pachete de parintii lor. fara cap sau fara membre. casta era de la început însc risa în corpul copiilor. Cantaride cu elitre ca metalul degusta ramu rile înca fragede în timp ce larvele marelui capricorn de stejar sapa galerii în parte a centrala a scoartei. În fata lor se aliniaza în semicerc ciuperci. În cazul copiilor de tarani era vorba de o forma ascutita. Pentru a evita orice risc de greseala. Degetele însa vor sa-si uite locul în ciclu l ecologic. Se face noapte. în orice caz nu mai dureroasa ca purtatul unui aparat den tar pentru a obliga dintii sa creasca într-un anumit sens. daca ar vorbi. pe cap. Nu pot sa manânce animalul pe care îl vad mort. Societatea incasa devenea astfel imuabila. T otul e scris într-o inima strapunsa de o sageata. Copacul. La ei. Cât priveste capetele copiilor de soldati. În toate punctele sale adaposteste viata. indica 16 îndreptându-si antena dreapta în directi a fructului.

îsi scoasera caietele si stiloul . sunt niste revolutii fara violenta care au transformat mentalitatile fara varsare de sânge. sa deschidem dezbaterea. Cele doua cuvi nte sunt practic antinomice. N-au alungat dictatori si n-au d at mai multa libertate cetatenilor. ti-am dat totusi patru caci ai formulat o teorie destul de deos ebita legata de Saint-Just care ar fi. Fata nu-i putea marturisi ca luase ideile despre Saint-Just din Enciclop edia cunoasterii relative si absolute. . stiind ca nu trebuie sa stai niciodata prea mult cu spate le la clasa. Era ora de istorie. volumul III 56. . "Ai facut progrese". "Îmi pare rau. ramâne de inventat. zise Julie fara sa se piarda. Sa vorbim despre revolutii. Istoria nu cunoaste revolutie neviolenta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Vrând parca sa arate ca-si asuma în totalitate opiniile. continua profesorul. cel care a stricat Revol utia. când fortezi oamenii sa faca ceea ce nu vor sa faca. dai dovada de lipsa de imaginatie. dovedesti ca esti incapabil sa folos esti alte modalitati de a-ti raspândi ideile. Sai nt-Just avea dreptate în privinta fondului. nu ne opunem.Constat cu placere ca nu esti total ignoranta. asa cred. un om încântator. sigur pe el. Rock'n'roll-ul si infor matica n-au schimbat cu nimic politica tarilor.Edmond Wells. Profesorul se întoarse la catedra si se aseza confortabil pe scaun.Astea nu sunt revolutii! se zborsi profesorul. informatica. . . dupa parerea ta. Începuse cu notele cele mai mari si continua în ordine descrescatoare. caci e imposibil sa faci o revolutie f ara violenta.Julie. . Apoi. Gonzague Dupeyron si com plicii sai nu aruncara nici o privire spre Julie si spre cei Sapte Pitici când se asezara unii lânga altii. . Julie ridica capul si zise: . interveni David. Profesorul de istorie scrise pe tabla cu litere groase: "Revolutia franc eza de la 1789"..Dar asta nu schimba cu nimic fondul.Într-adevar. -Foarte bine. profesorul îsi provoca tânara interlocutoare: . zise Ji-woong. Julie insista: . Cohn-Bendit n-a fost în 1789 ci în 1968". facând un mic comentariu pentru fiecare. se întoarse spre elevi si scoase un teanc de foi din servieta. cultivat si care proba bil ca a luat note mai bune decât tine la scoala? . LECTIA DE ISTORIE Elevii se instalara fiecare la locul lui.Rock-ul a schimbat mai mult viata cotidiana a indivizilor decât Revoluti a din 1789 care.Cu rock-ul putem rasturna societatea. Deoarece grupul nostru rock tine sa puna în discutie Revolutia franceza.Saint-Just. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic seara trecuta.V-am corectat lucrarile. Evident. Ceilalti elevi erau mirati ca Julie si cei Sapte Pitici se agatau de niste convingeri care nu s e aflau în cartea lor de istorie. raspunse Julie fara sa-si paraseasca calmul.Rock'n'roll-ul. "Mai multa grija pentru ortografie". pâna la urma.. credea ca o r evolutie nu poate sa reuseasca fara violenta.Eu cred ca atunci când ucizi. Trecu printre banci si le împarti autorilor. A scris: "Revolutia urmareste amel iorarea lumii iar cei care nu sunt de acord cu ea trebuie eliminati".Im-po-si-bil. . nu a dus decât la mai mult despotism. Exista cu siguranta mijloace de a fa ce o revolutie fara violenta. .. Interesat..În acest caz.Ce-ai împotriva acestui Saint-Just. Zoe îi veni în ajutor: . . Cel putin ai memorat câte va citate. .

revolut ia sandinista din Nicaragua. pe fondul unui decor de zapada si muzica de balalaica. Nimic nu se naste din nimic: asta e pretul ce trebuie platit. tot asa viespile sunt stram osii îndepartati ai furnicilor. Pâna la urma. cu un ton detasat. Julie refuza sa cedeze acestui asalt de elocinta. speciile vechi si speciile evoluate co ntinua uneori sa coabiteze. Multi au murit. si carora. numai mediul înconjurator si folclorul sunt diferite. prin fax. Rock-ul si informatica c onstituie într-adevar exemple de revolutii de catifea. Ei fierb homarii la foc domol pentru ca n-au curajul sa-i arunce di ntr-o data în apa clocotita. Asa cum libarcile sunt stramosii termitelor. convinsi ca ideile lor erau mai juste decât ale c elor de la putere. . revolutiile mexicane ale lui Zapa ta si ale predecesorilor sai. În mod natural s-au gândit sa se foloseasca de faxuri. uzati de timp. o sa va spun o istorioara despre aceste "revolutii d e catifea" si despre retelele de comunicatii moderne. le-au adresat mesaje de "sustinere"! Considera asta un frumos exem plu al aportului adus de tehnologia de vârf reusitei revolutiilor. Julie. 57. Ziarel e franceze le-au sugerat cititorilor lor sa trimita faxuri pentru sustinerea con juratilor.Credeti? Ei bine. Julie. Ei sunt cei mai rai. masacre. încearca s a gasesti cum ar fi putut bolsevicii sa se debaraseze "fara violenta" de tarul t uturor rusilor. suverani macelariti dar. cel put in. Rezultatul: supraveghind apelurile din Franta. torturati. Informatica permit e milioanelor de oameni sa comunice repede si departe. În 1989. politia chineza i-a re perat si arestat unul câte unul pe revolutionarii echipati cu computere si cu faxu ri! Acei tineri chinezi care sunt închisi în temnite. Trebuie sa putem iesi di ntr-o scleroza fara o miscare brusca. VIESPARUL Seamana cu un clopot cenusiu. sunt cu siguranta foarte recunoscatori fata de acei francezi ca re. Lungul Mars al lui Mao si alor lui în China. domnisoara Pinson.Renunta. O ipoteza de lucru interesanta. O sa va para bine caci saptamâna viitoare vom studia r evolutia rusa de la 1917. Profesorul se uita la ceas. acum sti m asta. Confruntarea încântase clasa si pe profesor. . Eleva si profesorul se privira ochi în ochi..Ora s-a terminat. revolutii le seamana una cu alta. toti ce i care au vrut sa schimbe lumea. în piata Tien An Men. venirea la putere a lui Fidel Castro în Cuba. La insecte. sopti Ji-woong. Apoi îi facu cu ochiul lui Julie si zise: . Budapesta 1956. toti au fost nevoiti sa se bata si sa lupte ca sa si le impun a. Julie simti o mâna pe umar. Revolutia Garoafelor din Portugalia. E ca si cum oamenii de azi ar coabita înca cu australo pitecii din care se trag. studentii chinezi credeau ca pot sa faca uz de tehnologie de vârf ca sa inventeze o revolutie diferita. faci parte dintre cei pe care i-as putea numi "antiviolentii" violenti.Îsi plimba rigla pe mapamondul de pe perete. Iar foamete. fara a uita Comuna din Paris din secolul al XlX-lea. Asta e si motivul pentru care drapelele r evolutionarilor arboreaza totdeauna culoarea rosie. Nu au culoarea rosie pe dra pelele lor si înca nu li s-au putut evalua dimensiunile exacte. viespile sunt totusi sociale. Tu. Nu te va lasa sa ai ultimul cuvânt. Desi primitive. Zoe are dreptate. chiar daca aceste ebose de cetati nu seamana deloc cu marile cetati d . se adresa clasei : .Societatea noastra s-a schimbat. raspunse ea.De la revolta lui Spartacus si pâna la razboiul de independenta al ameri canilor. Urmatoarea revolutie se va face datorita acestui gen de instrument.. . Rezultatul: animalul sufera de o mie de ori mai mult si pe o durata de timp mai mare. Viespile santinele cu ace negre si ascutit e se rotesc în jurul lui. Istorioara o cam tulburase pe Julie. li s-au luat organe sanatoase care sa fie grefate unor conducatori batrâni .Astept sa vii cu argumente interesante.. . suspina si. Si pentru ca esti atât de dotata. Pr aga 1968. Revolutiile se fac cu varsare de sânge. fara control guvernamenta l. Traiesc în grupuri în cuiburi de carton.. Profesorul dadu din cap.

tocmai pentru a crea curenti de aer în interior. Aici totul e cenusiu si usor. Sa vina. Vi olenta este uneori primul reflex. Viespile aterizeaza si înainteaza banuitoare. Dupa care. numai pe acolo pot inamicii sa atace cuibul si tot prin acea gau ra se poate controla temperatura interna a cetatii Santinelele îsi agita aripile. E normal Nu mai exis ta alta iesire. Desi sunt stramosii furnicilor. Invers unui stup de albine. 14 nu reactioneaza. Felul lor de a conversa este foa rte deosebit. 14 îsi lasa antenele pe spate ca semn al absentei dorintei de înfruntare. mama fon datoare se ocupa numai cu depusul oualor. fiecare cu un sir de alveole. 103 vede ouale. Cuibu l este format dintr-un fel de rafturi paralele din hârtie. 103 vine si ea în fata si se prezinta. Pilastrii de dantela cenusie. ci îsi vorbesc si prin miscari mari de an tene. Viespile construiesc acest tip de sat cu pasta de hârtie mestecând îndelung fibrele de lemn mo rt cu saliva lor. Lucratoare în culori de galben si negru. Contactul între cele doua civilizatii este totdeauna un moment delicat. 103 cunoaste putin viespile. La Belokan. gata la orice ca sa le respinga pe intrusele mirmeceene. extremitatea antenelor moi mângâie extremitatea a ntenelor interlocutoarei. 14 explica ca una dintre ele vrea sa aiba sex si ca aceasta operatiune e ste indispensabila supravietuirii întregului lor grup. cuiul si surubul nefiind inventate. construieste o alveol a si hraneste larvele cu prada pe care o vâneaza zilnic. Apoi fabrica ziduri sau alveole. cu frun tea acoperita de desene înspaimântatoare. Îsi adreseaza semnale cu antenele si se reped. Exista pasarele de carton la fiecare etaj . lipiciul constituie mijlocul cel mai raspândit pentru a lega materiile. Esti totdeauna surprins când cineva considerat dusman îti ofera un cadou. furnicile care se ocupau cu hrani rea si instruirea puietului o învatasera cum traiesc insectele. aceste viespi par foarte evoluate. Viespile care se ocupa cu hranitul lipesc o uale si larvele de tavan cu o secretie adeziva. Când îl gaseste. fabrica pasta de hârtie strivind lemn. cetate permanenta. Viespile îi pipaie capul apoi îi propun sa le urmeze. orizontale. O viespe emite în limbaj olfactiv ca furnicile se afla pe teritoriul viesp ilor si ca nu au ce cauta acolo. o regina viespe. verificând în mod regulat grosimea cu ajutorul antenelor curbate în forma de cleste. Unele inse cte stiu sa fabrice un lipici atât de rezistent si cu uscare atât de rapida încât se tra nsforma în materie rigida într-o secunda. Intrarea este pazita de un numar mare de santinele. 103 patrunde în interior si constata ca este într-adevar un cuib. Ea este cea care doreste sexul. Viespile nu numai ca au inventat hârtia si cartonul. pleaca în ca utarea unui loc unde sa-si implanteze cuibul. dar singura. Nu numai ca emit feromoni. 103 strabate culoarul central. Atunci 14 imagineaza o stratagema ca sa le îmblânz easca pe viespi. În primavara. neîncrederea îndreptându-le înainte si inte ul agitând o singura antena. în lumea animalelor. Celelalte belokaniene îsi lasa si ele antenele pe spate. leaga între ei diferitele raft uri. viesparul nu dureaza decât un anotimp. Viespile cercetase elibereaza feromoni de alarma când zaresc furnicile car e urca în directia lor.e ceara ale albinelor sau de nisip ale furnicilor. Uneori. Li se pare prea usor. Larvele au nevoie de cinc isprezece zile ca sa se transforme în lucratoare operationale. încarcata cu o multime de oua. O viespe îi pipaie capul cu vârful antenel or ca sa vada cum va reactiona. Viespile cercetase dialogheaza între ele. Câteva straturi de hârtie si carton protejeaza peretii externi de frig si de so curi. Îsi exprima surpriza ridicându-le în sus. fin molfaiti. aceste alveole au forma hexagonala. Ca în stupii albinelor. dar au descoperit si lipiciul. 103 si însotitoarele ei se apropie de cuib. Altele transporta carnea: muste si omizi anesteziate care abia mai târziu îs . Fiecare nivel are în centru o gaura care le permite sa comunice cu celelalte. Trebuie spus ca. Cum pot ouale si larvele sa stea fara sa cada în alveole înd reptate în jos? 103 observa si întelege. An samblul este totusi mult mai putin impresionant decât marele stup auriu al albinel or. cu acul ridic at.

f iecare se descurca singur. dreptunghiulare (cu un unghi drept). volumul III 59. Ca toate reginele. Punându-le u na lânga alta. Dar nu e usor. Regina semnaleaza faptul ca. Are mai mult de trei ani si moartea e aproa pe.i vor întelege ghinionul. asta se numeste "a vorbi cu antenele". mai grea.. sa simta brusc dorinta de a avea un sex. Triunghiul oarecare nu trebuie sa a iba unghi drept. Regina viespe circula printre fiicele ei. ea este singura detinatoare a unei informatii capitale pe care trebuie s a o transmita cetatii sale natale. Regina e uimita. Acesta are caracteristici foarte. Nu e si cazul triunghiurilor. ÎNCERCAREA De ce sa vrei un sex? Nu exista nici o nevoie biologica pentru o asexuata. dar nu vede motivul pentru care ar da din el unei furnici. Viespile sunt singure le insecte sociale care îsi hranesc progenitura cu carne cruda. Nu vrea sa moara mai înainte de a-si fi îndeplini t misiunea. E mai mare. ENCICLOPEDIE TRIUNGHI OARECARE: Uneori este mai dificil sa fii oarecare decât extraordi nar. 103 o striga cu câtiva feromoni. trebuie sa obtinem un bun reprezentant al unui triunghi oarecare. oricum. a uitat cum sa comunice mergând drept la esenta. Cauta un raspuns in teligent. nu gaseste si se multumeste sa aminteasca faptul ca "un sex îti permite sa traiesti mai mult". În schimb. 103 întelege ca regina viespilor o supune unui examen. mai nervoasa . Regina viespilor raspunde ca. echilaterale (3 laturi de aceeasi marime). aici stiu sa faca un jeleu rega l saturat de hormoni. De ce sa vrei un sex? 58. Exista atâtea triunghiuri definite încât devine foarte complicat sa desenezi u n triunghi care sa nu fie deosebit sau ar trebui sa desenezi un triunghi cu cele mai inegale laturi posibile. Furnica nu stie sa pregateasca jeleul hormonal indispensabil supravietui rii. nascuta într-o casta asexuata. nici macar mesteca ta. În mod normal. fur . nici egal si nici sa depaseasca 90 de grade. aceasta sexuata e capabila sa vorbeasca si de altceva decât de hrana si de securitate.. Edmond Wells. La furnici. într-adevar. Regina viespilor o pipaie pe 103 cu vârful antenelor ca sa-i perceapa bine mirosurile. Ca sa obtii un bun "triu nghi oarecare" trebuie sa asociezi jumatate dintr-un patrat sectionat: de diagon ala sa si jumatate dintr-un triunghi echilateral sectionat de înaltime. Se încheaga un dialog. în ciuda originii sale naturale . regina viespilor stie foarte bine sa introduca o mare intensita te în frazele ei odorante. Cercetatorul Jacqu es Loubczanski a ajuns cu multa greutate sa puna la punct un adevarat "triunghi oarecare". Or. (2 laturi de aceeasi lungime). precise. Ca sa am un sex. acei viermi înfometati care se rasucesc tot timpul cerând de mâncare. Regina consimte sa se apropie si batrâna furnica rosie îi explica motivul vizitei sale. Cele mai multe triunghiuri sunt isoscele. Produsul este un bun pretios ce nu trebuie irosit. 103 emite cu multa greutate o fraza feromonala care decoleaza de pe ante nele sale si ajunge o secunda mai târziu la antenele reginei viespilor. Poate ca ascultând prea mult dialogurile anodine si lipsite de informatii ale telenovelelor Degetelor. N u e simplu sa fii simplu. 103 insista asupra faptului ca în cazul ei îi este cu neputinta sa actioneze fara sa se adreseze unor s traine. Nu întelege de ce o furnica cere ajutorul unei viespe. O parte din aceasta prada este destinata larvelor. Regina viespilor se exprima prin mirosuri dar si rotindu-si antenele în toate directiile ca sa-si accentueze mai bine intentiile. Între specii nu exista întrajutorare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Stie sa ev oce idei abstracte.

la insecte. si chiar si la viespi. Îsi va enumera calitatile personale. Viespea aceea e foarte subtila. Regina tresare. Interlocutoarea sa nu e convinsa de validitatea planului ei. Articuleaza lent în minte a ei un feromon odorant înainte de a-l emite prin segmentele antenelor. De ce-ar fi mai inte resanta o viata lunga decât una scurta? 103 pretinde ca vrea un sex ca sa se bucur e de calitatile emotionale ale sexuatelor: o mai mare sensibilitate a organelor senzoriale. 103 întelege unde vrea sa ajunga viespea.. se încearca doar sa se înteleaga cum s a fie controlate. Faptul ca acea viespe întreaba "de ce". si în special la himenopterele sociale precum furnicile si viespile. Îsi clatina antenele si îi cere sa enumere calitatile personale. Batrâna furnica rosie explica ca doreste sa-si transmita codul genetic alt or fiinte vii. 103. Eu sunt cineva deosebit. Are talente de razboinica si de exploratoare a lucrurilor necunoscute ca re vor îmbogati cunostintele speciei ducând la fortificarea ei. notiunea de "de ce" nu exista. a fost ouata de o regina care a conceput cel putin zece mii de indivizi gemeni dotati cu specificitati genetice aproape identice cu ale sale. Si cam are dreptate. Cei mai multi car e au simturi rafinate si sunt capabili de emotii puternice traiesc într-o teama. Nu ripostea za împotriva lui 103 pe tema lui "eu". M erge totusi pâna la capat. se trag înapoi. d erutate. care a purtat atâtea dueluri fizice. Exista pretentia ca combinatia propriilor gene este suficient de pretioasa ca sa fie demna de a fi reprodusa? Un astfel de gând implica faptul ca îti acorzi o mai mare importanta tie însuti decât celorlalti. ea apare acum ca o furnica degenerata care nu se gândeste decât la ea. Dar. De data asta. Conversatia o încânta din ce în ce mai mult pe regina viespilor. Si e mult mai greu. se numeste "boala i ndividualismului". asta leg itimeaza dorinta de a avea un sex. putin raspândita în lumea insectelor. Stie ca pentru toate ac ele viespi. Prin urmare. sa studieze lucruri n oi. ci mai curând a terenului pe care i l-a oferi t. viespile care au perceput mesajul. Are capacitatea. Vrea un sex pentru ca un sex ît i permite sa te reproduci. Sigur. aceasta furnica ajunsa în pragul mortii considera calitati curiozitatea si aptitud inile razboinice? Regina semnaleaza faptul ca cetatile n-au nevoie de indivizi b .. În acest dialog. Exista doar notiunea de "cum". Nu s e cauta sa se cunoasca motivul evenimentelor. acest tip de gândire are un nume. Vrea sa arate prin asta ca ramâne în tabara celor care sunt în comunitate cu semenele lor si nu de partea celor care cauta sa obtina avantaje numai pentru ele. o mai buna aptitudine pentru simtirea emotiilor. D e aceea masculii nu supravietuiesc mult timp si femelele traiesc închise si protej ate de lume. o întreaba ea pe furnica. de ce-ar fi inte resanta transmiterea codului ei? În fond. 103 a mers prea departe ca sa mai poata da înapoi. se afla pentru prima data în situa tia de a face fata unui duel spiritual. Toate surorile gemene dintr-o cetate se aseamana si au ace easi valoare. 103 cauta noi argumente mai convingatoare. Foarte bine. Atunci de ce sa vrei sa traiesti mai mult? 103 îsi da seama ca partida e mai grea decât crezuse. O insecta sociala care pronunta "eu" e ceva împotriva tuturor conveniente lor! Dar acest duel dialogat începe sa o amuze pe regina viespilor. înseamna pentru 103 ca ace a viespe a avut si ea un traseu spiritual dincolo de norme. În jur. Viespea îi raspunde ca asta îi apare mai mult ca ceva stânjenitor decât ca ceva placut. Tine sa-i demonstreze ca nici o fiinta nu are importanta singura. De ce sa doresti sa te r eproduci? De ce existenta ei ca specimen unic nu-i este de ajuns? Ciudata întorsat ura! În general. La fur nici. Viespile vor eva lua apoi daca batrâna furnica este destul de "deosebita" ca sa merite sa-si transm ita codul genetic unei descendente. regina foloseste o formula fe romonala corespunzatoare expresiei "noi viespile prelucratoare de hârtie". regina viespilor pare interesata. batrâna tazboinica trebuie sa faca fata! Începe o fraza feromonala cu cuvântul tabu "eu". Regina viespilor îsi agita antenele cu miscari dubitative. Sensibilitatea este o sursa de durere permanenta.nica va sfârsi prin a muri.

Daca reusesti singura. Da ca te lupti cu tine în oglinda.. Facuse atâtea eforturi ca sa supravietuiasca pentru ca pâna la urma sa fie secerata de cel mai nenorocit advers ar: batrânetea. Probabil ca arahnida a fost alungata de mareea de lacuste si cauta si ea refugiu în frunzis. Nu e nimic exceptional în asta. O pusesera cu fata la o oglinda si apo i spusesera: Ne vom comporta cu tine asa cum tu te vei comporta cu tine însati. Sigur. Dezorientata. daca te aliezi cu individul care apare în oglinda. reproducere în mi niatura a mamei lor. Evident. Pacat.combativitatea si curiozitatea . Degetele. stramosii lor vii. Pretinde chiar ca a si ucis. Nu. Regina viespilor e mult mai sireata decât si-ar fi închipuit. în timp ce razboinice abile si curajoa se mor. moi si transporta tot felul de materiale dulc i inerte. si mai ales de belicosi care se amesteca în toate închipuindu-si ca înteleg t otul. iata ca aceste viespi îsi închipuie ca s tiu totul. Acea încercare stiuse s-o rezolve intuitiv. Deodata se produce agitatie. Ce semn de decadenta! Probabil ca asta e motivul pentru care natura a inventat furnica. Daca viespile fabricante de hârtie refuza sa-i dea jeleu. Regina repeta întrebarea. viespile înteapa degetele. si-au pierdut curiozitatea origi nara. giga ntica si necunoscuta: Degetele. Regina viespilor remarca faptul ca multe razboinice neîndemâ-natice sau fara curaj supravietuiesc în razboaie din întâmplare. Sunt mari. dar chitina scorpionilor este prea groasa pentru ele si deci de nepa truns. Ea. Situatia asta îi aminteste de încer carea impusa de libarci în lumea Degetelor. . mic a arena plata formata de un nod al stejarului imens. Cei morti aveau deci un cod genetic mai putin efi cace decât al ei. 103. te vom accepta printre noi.care i-au permis sa supravietuiasca acolo unde toti ceilalti au pierit. asta nu o avantajeaza deloc pe 103. Batrâna furnica e din ce în ce mai trista. 103 a cazut în cursa. lente. Toate furnicile carora li se vorbeste de Dege te cer din ce în ce mai multe informatii. Viespile se întâlnesc deseori cu ele. nimic n-ar fi putut sa certifice ca copiii ei ar fi avut si ei ac easta capacitate de a se întâlni cu Degetele. În orice caz. aici e implicat hazardul. În mod normal.elicosi. Asta nu înseamna nimic. Iar aceasta viespe îi propune acum o sarcina mult mai grea: sa-si j ustifice aceasta dragoste. Degetele? 103 explica faptul ca fenomenele ciudate care apar din ce în ce mai des în p adure se datoreaza de cele mai multe ori aparitiei unei noi specii animale. Regina are o ezitare. asta înseamna sfârsitul. Ultima ironie a reginei viespilor: semnaleaza ca daca 103 a r fi avut sex. Furnica se hotaraste sa intercepteze scorpionul pe terasa circulara. dar când grota se deschid e. Se distreaza sâcâindu-se cu vârful clestilor si acul codai. Rasp unde ca si ea cunoaste Degetele. Reginei nu i-a fost niciodata teama de e le. Un scorpion urca spre clopotul de hârtie cenusiu. Cuibul este atacat. dar o întâlnire cu Degetele nu i se pare un argument suficient ca sa justifice do rinta de a stirbi cât de putin comoara de jeleu hormonal regal a viesparului. 103 emite în cele din urma argumentul-soc: Eu sunt diferita de celelalte pentru ca m-am întâlnit cu Degetele. îti voi da ceea ce ceri. A ntenele recunosc mirosurile. Viespi nervoase aterizeaza si decoleaza de la intrarea din carton. Libarcile o învatasera sa se iub easca pe sine. 103 propune sa se ocupe ea de dusman. închid viespile într-o grota transparenta. ne vom lupta cu tine. sunt mari si grase. E vorba de acel scorpion femela întâlnit de belokaniene în desert. Batrâna furnica revine de mai multe ori asupra celor doua principale calit ati . emite regina viespilor. 103 nu se astepta la asta. Regina viespilor nu se lasa impresionata. Le cunostea forta si partile slabe. îi pare ra u.. 103 iese pe tubul culoar central al viesparului si zareste scorpionul. s-a întâlnit si chiar a dialogat cu ele. a te întâlni cu Degetele nu este o calitate ereditara. Viespile. Poarta pe spate douazeci si cinci de scorpioni micuti. 103 lasa antenele în jos. Or. dar nu au ca noi car apace si e deci foarte usor sa le strapungi cu acul epiderma moale. Uneori. viespile îi resping pe asediatori atacându-i cu acel e otravite.

Doua fete ale piram idei ramâneau camuflate de oglinzi. Trebui sa se rasuceasca ca s-o urmareasca cu privirea..103 provoaca scorpionul cu un jet de acid. Cu un zgomot ametitor. reus i sa agate lasoul. Urca brusc si se repezi în picaj asupra lui. fara aer curat si fara încalzire. Probab il un western american. Ultima data. Trebuie totusi sa fie o iesire pe undeva. fusese întepat de o inse cta. fara usa si fara ferestre. stând printre excremente. trebuia mai întâi sa scape de ochii acestui o m. bzzz. unii calugari deosebit de zelosi puneau sa fie astfel închisi în cabane din ca ramida ermetice. Politistul auzise destul. Se apropie cu pasi precauti. ACTIUNE ASUPRA. altfel va garantez ca vom gasi un mijloc ca sa va alungam de-aici! Maximilian îsi dadu drumul în jos pe frânghie. Un sistem oarecare. comisarul inspecta peretele de beton Nici acu m nu se vedea vreo usa sau fereastra. Examina peretele de aproape dar nu descoperi nici cea mai mica fisura. Televizorul din interior amutise . Originea bâzâitului era o insecta mare zburatoare. . Bzzz. o usa basculanta.Pai. zise el agitând mâna. Dar acesti calugari lasau cel putin deschisa o mica trapa pentru ca sa primeas ca alimente din partea credinciosilor. Deci nu era o întâmplare ca.. Ai fi zis ca acea insecta întelegea ca. pentru a-l ataca. Maximilian Linart era echipat cu un material indispensabil reu sitei misiunii sale. Lipi ureche a de perete si auzi zgomote. cercetarea lui fusese întrerupta de întepatura unei insect e care îl facuse groggy pret de o ora. Politistul îsi imagina viata acestor închisi de vii într-un spatiu de doi metr i cubi.. Maximilian tresari.. Le sparse si pe ele fara sa descopere nici o d eschizatura. nici cea mai mica zgârietura care sa permita afum area celui sau a celor dinauntru. În . Probabil o albina sau o v iespe.Pleca de-aici. ti-am spus sa nu te mai întorci. Îsi lasa jos progeniturile si se apropie de furnica ca s-o manânce . Dupa câteva tentative nereusite. Nu se va mai la sa înca o data învins de micul înger pazitor al edificiului. Dupa ce praful se împrastie. A DOUA PARTIDA PICA 60. Cineva reactiona la prezenta lui. Triunghi alb. Maximilian se afla din nou în fata piramidei misterioase. Politistul era acum convins ca asta era legata de piramida.. Cu încaltarile lui antiderapante. PIRAMIDEI MISTERIOASE Vârf translucid. Se dadu repe de înapoi ca sa nu fie atins de un ciob. Se concentra ca sa le înteleaga si i se paru ca perce pe o fraza inteligibila în franceza. Atinse piramida. politistul escalada suprafata plana de beton. Azi era foarte decis sa nu se mai lase surp rins. oglinda se farâma în fragmente ascutite. Deschise tolba mare si scoase un ciocan lung de lemn cu dou a capete si îl agita în directia propriei sale reflexii Lovi cu toata puterea. Prefectul cerea rezultate si a vea sa le obtina. . Era convins ca un ermit se închisese în acea constructie de beton Stia ca în T ibet. Era tot calduta. Numai vârful translucid. Iar televizorul. si stateau acolo timp de ani de zile .Iesiti afara. Scorpionul vede în mica furnica o prada la îndemâna. Altfel cum ar fi intrat în piramida cel care se afla acum înauntru? Arunca un lasou spre vârful piramidei. Billy Joe. nici cea mai mica gaura. . Insecta începu sa faca opturi. Lipi urechea de peretele de beton. Privi din vârf cele trei fete: betonul era gros si omogen peste tot. la prima sa interventie..

de la fiecare deget. dar parul blond al lui Maximilian era aspru si nu reusi sa treaca ceea ce pentru ea era o padure de grape aurii. c uratati-l si trimiteti-1 curat de unde a venit. Maximilian se pocnea cu mâna peste cap. set si meci.Ce vrei? Voi. insectele. purificat. pe noi si pe stramosii nostri. Insecta sari din talpa complet turtita. La o noua inspiratie. Maximilian apropie din nou gura de perete. sunteti ultimii pradatori ai omului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Si cât timp veti mai continua sa ne suparati si copiii? Insecta nu parea ca acorda atentie micului discurs al politistului El nu îndraznea sa se întoarca cu spatele la ea. O înfrunta cu vocea: . ocoli omul . Tu. sistemul digest iv. La expirare. Insecta se mentinea în opozitie geostation ara. de trei milioa ne de ani. multumit de lovitura. aspirati sângele de pe vasele mâinilor si degetelor. se pregat i sa smaseze insecta în momentul în care ar fi atacat. 103 vede acum de foarte aproape acel scorpion supraechipat cu arme de lu . DUELUL Acul otravit al scorpionului loveste nu departe de batrâna furnica rosie c are simte cum îi trece pe lânga antene. gata sa atace imediat ce gasea o fisura în apararea antiaeriana a inamicului. nu? Nu r eusim sa va eliminam. apoi aduceti sângele curat.Unu la zero. viespe mare? Paznica piramidei? Ermitul stie sa domestic easca viespile? Ca un raspuns. splina. e bine sa-ti regasesti singur calmul. cu picioarele usor departate. cu o miscare scurta a încheieturii mâinii. insecta ataca. ENCICLOPEDIE MEDITATIE: Dupa o zi de munca si de griji.Cine esti tu. coborî spre pulpa piciorului dezgolita.cerca sa-si înfiga acul în crestetul capului. Maximilian se aplecase ca pentru a face un lob si. volumul III 62. aspirati sângele creierului . te concentrezi asupra sângelui uzat din organele abd ominale ca sa-l duci pâna la plamâni. reusise sa-si intercepteze micul adversar zburator. Edmond Wells. Maximilian lua un pantof si. Iata o metoda simpla de meditatie practica. cu palmele in sus. Trebuie sa asociezi bine respi ratia la ameliorarea organismului. trimiteti-1 sa se purifice în plamâni. vira. La a patra inspiratie. Voi veni mereu pâna când voi afla ce se ascunde în aceasta piramida. plin de energie. O sa vedem cât timp vei putea sa rezisti izolat de lume în betonul tau. . sa nu-ti închipui ca voi renunta atât de usor. vizualizeaza acest sânge filtrat si plin de vitalitate care revine ca sa hraneasca ficatul. dar mai înainte de a putea sa-l atinga cu acul. Insecta îsi lua iar zborul dar nu re nunta la picajele de kamikaze. Trebuie sa vizualizezi bine fiecare faza. Joc. respirând si mai profund. muschii. Înainte de a se departa. te culci pe spate. La a treia inspirare. vizualizeaza buretele pulmonar îmbibat de sânge care împrastie sân ge curat. zise politistul. ca sa urce sa se curete în plamâni. bogat în oxigen. Eschiveaza a treia lovitura de clesti si a patra lovitura de ac. La expiratie. primi în frunte o talpa enorma de pantof. sexul. de oxigen si de vitalitate în cap. pâna în vârful degetelor. . De fiec are data e destabilizata si evita în ultima clipa arma fatala a monstrului aramiu. Apropiindu-se de gâtul lui. cu bratele întinse pe lânga corp fara sa-l atingi. dinauntru. Ne suparati. domnule ermit amator de televiziune! 61. Te destinzi. Mai întâi. tinându-1 ca pe o racheta de tenis. spre picioare. curatati-1 de toate ideile stagnante. Începi exercitiul concentrându-te asupra sângelui uzat care revine de la extre mitatile picioarelor.

Urmat de doi clesti cheliceri. Dar petala nu e r ezistenta si vârful acului o strapunge cu usurinta. numai niste oceli frontali. Care erau comentariile legate de strategia toreadorului? Totdeauna e un ul care se afla la mijloc si celalalt care se învârte în jurul lui. clestii deschisi se reped spre ea . Batrâna razboinica îsi aminteste ca scorpionii nu sunt imunizati împotriva pro priului venin. Toreadorii foarte dotati reusesc sa-si faca adversarii sa se împiedice fara ca m acar sa-i atinga. Batrâna razboinica obosita îsi înmulteste miscarile. clestii se închid ca un scut. Cel care se învârte ob oseste mai repede dar are posibilitatea sa-l prinda pe celalalt pe picior gresit . atunci când le este frica. Adevarate le organe senzoriale ale scorpionului sunt clestii sai acoperiti de cinci periso ri senzitivi. scorpionii se sinucid întepându-se cu propriul ac.pta. Repede. repede. La televizor. furnica se opreste si începe sa se r oteasca în sens invers. Se roteste mereu în acelasi sens. Se întoarce pe picioare si ataca. 103 se concentreaza si încearca sa-si aminteasca tot ce a vazut în aceasta p rivinta. în spe cial când sunt încercuiti de foc. 103 nu stie sa fabrice foc atât de repede. au rolul de a bloca victima înainte de a primi lovitura de croseu veninos. si-si zise ca daca un Deget toreador ar fi trebu it sa înfrunte un scorpion gigantic. Un ac e mai greu de evitat decât doua coarne. cade si se pomeneste pe spate. În ce consta forta ei? În ce consta slabici unea ei? Talia ei mica În asta consta forta si slabiciunea ei. În fata. Scorpionul nu pare sa suf ere prea mult. doi clesti ascutiti. eschivând. apoi venind spre ea ca un harpon. ca un ghimpe de mara cine. dezvaluindu-si astfel partile cele mai fragile pe care furnica le stropeste cu un jet precis de acid formic. Deocamdata. . 103 îsi aminteste de o corida la televiziunea Degetelor. ea îi da ocol si întelege. brusc. Pr efacându-se ca se fereste în continuare de monstru. ha rponul loveste la câtiva milimetri de capul lui 103. nu are nici urechi si nici antene. îl intercepteaza cu petala stacojie. Sa nu moara. i-ar fi fost mult mai greu decât în lupta din are na. articulata în sase segmente flexibile. Când 103 încearca sa se apropie de dusman. Unde se afla organele de simt ale animalului? Furnica nu distinge practi c deloc ochii. cornul adversarului. Tot asa. În partea din spate. 103 vede lancea naclaita ridicându-se. furnica se repede în toate directiile încercând sa-si epuizeze adversarul fer indu-se în acelasi timp de loviturile de clesti si de harpon. De fiecar e data când harponul loveste. un spin enorm de culoare galbena. Cele opt picioare rapide îl aduc totdeauna pe scorp ion în cea mai buna pozitie pentru a para sau a ataca. o alta idee. Efluviile de pesimism ale spectatoarelor viespi nu-i sustin moralul. La fiecare tentativa. Pe laturi. Miscarea dezechilibreaza scorpionul care se împiedica. Îs i accelereaza miscarea picioarelor când. Scorpionul e agasat de rezistenta pe car e i-o opune acea fiinta plapânda si clestii sai clampane din ce în ce mai zgomotos. în ultimul moment. petala-muleta îi foloseste lui 103 mai ales ca scut. Cum scapau? Cu o capa rosie? 103 apuca o petala de floare purpurie adusa de vânt si-si face o muleta pe care o agita cu mandibulele. Batrâna furnica studiaza situatia. Datorita lor. Loviturile de ac devin din ce în ce mai precise. Alta idee. o coada lunga. se pot vedea opt picioare pentru a se misca cu toata viteza în toate directiile si chiar lateral. Când încearca sa traga un jet de acid cu abdomenul. Su nt arma de atac si de aparare. batrâna furnica rosie uita de vârsta si-si recapat a agilitatea tineretii. are grija sa se plaseze totdeauna în sensul curentilor de aer. se spune ca. chelicerele. În înversunarea ei de a trai. Ca sa nu prinda vântul si sa fie rasturnata de aceas ta pânza improvizata. Sa nu moara. În legendele mirmeceene. În numele cunostintelor sale despre Degete. care se termina cu un ac ascutit. scorpionul percepe cele mai infime miscari ale aerul ui din jurul lui. plin de un suc lipicios si mortal. toreadorul gesticula tot timpul ca sa-si deruteze taurul.

apoi moare. . Francine se ridica. Toata lumea cânta fals. în consecint a.Din momentul în care creem. Mi-a aratat o lucrare. În locul unei ierarhii de cipuri electronice. aici este reprezenta ta o democratie de cipuri.Informatica nu poate sa fie îmbunatatita. suntem creatori printre alti creatori. cuprinsa de convulsii. comunica în permanenta.În creierul batrânei furnici se intersecteaza mii de sugestii si sunt cântarit e cu cea mai mare urgenta. Apoi. Memoria propune întreg stocul ei de riposte de lupta. obiecta David. toti sefii se afla la acelasi nivel. Cred ca trebuie sa înfruntam o problema de fo nd. Muzica noastra poate sa fie la fel de valoroasa ca a alt ora. Nu suntem Beatl es! Julie scutura din cap. Cei Sapte Pitici. fusese învatata când e ra mica. Cei Sapte Pitici nu întelegeau unde voia sa ajunga cântareata. 103 merge mai departe prin tunelul de lemn si iese prin alta parte în acla matiile aliatelor ei. surprinsi. propria noastra muzica. Zoe dadu din umeri. le vom aranja altfel. propriile noastre bucati. Francine desena o schita într-un colt. având grija sa nu atinga veninul. Acul otravitor tâsneste din scoarta ca un mugure sinistru. Legendele furnicilor sunt adevarate. UN CÂNTEC Julie facu semn de oprire. Deodata vede o gaura în scoarta. Nu mai are decât sa sectioneze pur si simplu acul pe riculos cu mandibulele crenelate. Trebuie doar sa încercam sa fim originali. Nu erau convin si si unii începeau sa regrete ca o lasasera pe aceasta straina sa patrunda în grupu l lor. . spuse Francine. Putem sa compunem ceva "diferit" f ata de ce exista deja. Cipurile inform atice circula în toata lumea cu aceeasi viteza si nu se pot fabrica altele mai rap ide. .N-ajungem departe cu asta. Scorpionul se z bate ca sa iasa. Scorpionii nu sunt imunizati împotriv a propriului lor venin. Cinci sute de cipuri mi croprocesoare. mai bine adaptate la o înfruntare cu un scorpion. Nu mai exista microprocesor superior care sa domine c ipurile executante. Totdeauna sa-ti ataci dusmanii cu propriile lor arme. care contine sfaturi ce ne vor permite sa co ncepem lucruri noi. antenele se straduiesc sa d escopere o solutie în decorul de ramuris. În afar a gaurii i-a ramas numai apendicele codai. Furnica da fuga si intra în tunelul de lemn . prefera sa se departeze. Arahnida se zbate. Micii scorpioni. întrebându-se daca e mai bine sa forteze înainte sau sa încerce sa iasa dându-se înapoi.Ce propui? . Eu am si descoperit planurile unui computer capabil sa depas easca si sa trimita la gunoi tot ce exista în comert. . nu stiau cum sa reactioneze. Trebuie sa inventam propriile noastre cuvint e. În timp ce ochii urmaresc adversarul. prea putini încrezatori în reusita mamei lor. E o prostie sa interpretam muzica altora. .Uite. Acesta este avantajul de a dispune de un sistem dublu de perceptie a mediului înconjurator: vizual si olfactiv.Suntem noi însine creatori. Enciclopedi a cunoasterii relative si absolute. Îi ceru lui Julie Enciclopedia si începu sa caute paginile cu planurile. . 63. Nu tr ebuie sa avem complexe.Julie are dreptate. 103 se apropie calma. .Cine spune sa se faca cipuri mai rapide? Este evident ca nu putem sa f acem noi cipuri electronice. Asta si facuse.Drept cine te crezi? Suntem un mic grup rock de liceu. cinci sute de creiere egale si la fel de eficace care. . Începe sa intre în tunel dar curând e blocat de pântece. Scorpionul o urmareste. ridica s us arma otravita si îsi înteapa adversarul blocat în gaura. I maginatia le aduna ca sa dea nastere altora noi. În schimb. .

Fiecare ar fi liber de faptele sale si preocupat totusi de reusita tuturor. provenit din alt pas aj al cartii: N-ai visat niciodata alta lume? N-ai visat niciodata alta viata? N-ai vi sat niciodata ca într-o zi omul îsi va gasi locul în Univers? N-ai visat niciodata ca într-o zi omul va comunica cu natura.-Problema este sa le gasesti pozitia. Leopold lua flautul ca sa dialogheze cu el. care înca mai avea cartea în mâna. Julie închise ochii o clipa si sugera: Nu mai exista vizionari Nu mai exista inventatori. au pus la punct cuvintele unui cântec. Julie fredona melodia. . si ca îi va raspunde ca o partenera. Si le arata alte grafice. În lumea asta adormita vor avea loc mii de metamorfoze. ca sa schimb vechile obiceiuri. Se întrerupse si David se lansa într-un incredibil solo la chitara. Am visat sa scriu o carte ca sa povestesc si ca aceasta carte ar trai în t imp si spatiu cu mult dupa viata mea. Mai mult decât o revolutie: o evolutie. . nu ca inamica învinsa? N-ai visat niciodata sa vorbesti animalelor. Nimeni nu s-ar apuca sal judece pe celalalt. luând din paragrafele Enciclopediei. Daca voi scrie aceasta carte. cu siguranta ca poate sa ne ajut e sa reînnoim muzica. Daca tipul asta are idei ca sa reînnoiasca uneal ta cea mai sofisticata care exista. Autorul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute recoma nda dispunerea tuturor cipurilor în cerc ca toate sa fie fata în fata. lipseste refrenul. spuse Paul. Un basm care nu se va realiza niciodata. apoi ataca al doilea cuplet.Julie are dreptate. numai cei de la mijloc vor a capara auditoriul. am visat o Revolutie. Toti cazura pe gânduri. . Daca asezi oamenii normal în jurul unei mese lungi dreptunghiulare. Putin câte putin. Cercul e solu tia. Nimeni nu-i raspunse. Asa cum stapâna casei. cei de la capete nu-si vor vorbi.Daca vrem sa facem din asta un cântec. Nu e nevoie de violenta ca sa distrugem valorile rigide Fiti surprinsi: realizam pur si simplu "Revolutia furnicilor". o deschise la întâmplare si citi cu glas tare: Sfârsit. Julie zâmbi si încheie al treilea cuplet: N-ai visat niciodata o lume careia sa nu-i fie teama de ceea ce nu-i sea mana? N-ai visat niciodata o lume în care fiecare ar sti sa-si gaseasca în el însusi perfectiunea? Eu. sa luc rati împreuna. Apoi compusera si muzica. .Înteleg ce vrea sa spuna. la masa. zise Zoe. Am visat.Tehnologia nu e un scop în sine. dar e doar o utopie. Nimeni nu va putea sa-i încetineasca vârtejul nebun. Computerul tau nu raspunde la preocuparea de creativitate muzicala. cuplet dupa cuplet. norilor si muntilor. Asta nu spune nimic. Un vânt nou bate în dimineata asta. se înt reaba cum îsi va aseza invitatii. Trebuie sa elaboram muzica noastra. Sa ne deschidem simturile. . acesta e sfârsitul. computerul. . spuse Narcisse . nu unii împotriva altora? N-ai visat niciodata ca oamenii se grupeaza pentru a încerca sa creeze o c etate unde raporturile umane sa fie diferite? Reusita sau nereusita n-ar mai avea importanta."Revolutia furnicilor"! se mira Zoe. Poate ca aceasta carte ne va ajuta. o revolutie a furnicilor. O Revolutie a celor mici. Francine. va fi doar o povestire. accentua Narci sse. întreaga natur a. Se unira într-un cerc si fu ca si cum s-ar fi format un cerc magic care ar fi trebuit sa existe de mult timp.

Trebuie sa cântati sâmbata viito are. Daca prima tema este în do. Daca se gândea bine. Canonul poate sa fie sofisticat fara sa se adauge nici o nota. vent du matin" sau canonul lui Pachelbel. "canonul" prezinta o structura de constructie deosebit de interesanta.e. o a doua voce o repeta. saruta pe toata lumea.e. dar o epide mie de holera îi decima cetatile.. un cuplet în octava de jos. se plânse el.. volumul III 65.Asa ca pregatiti-va. Invazii barbare sfârsira prin a distruge definitiv . a doua o repeta de d oua ori mai repede. La fel. le spuse ca fratele sau inaugura un cen tru cultural în cartierul Francisc I si invita formatia lor sa participe la aceast a ceremonie. Sa teasa melodia de baza.n. Scynthia era frumoasa. Maximilian îsi consuma în tacere mâncar ea. .Sâmbata asta? . a doua o repeta de doua ori mai lent. Canonul poate sa fie complicat si mai mult actionând asupra rapiditatii cânt ecului. Dupa un timp' stabilit dinainte. Jocul asta îl pasiona din ce în ce mai mult. doar prin modificarea înaltimii. 2. Mai repede: în timp ce prima voce interpreteaza tema.Faceti prea mult zgomot. a treia voce accelereaza sau încetineste si mai mult tema. Mai lent: în timp ce prima voce interpreteaza melodia. Canonul este construit în jurul unei teme unice ai carui interpreti îi explo ateaza toate fatetele confruntând-o cu ea însasi. .Da. E vorba deci de o constructie pe trei nivele în care fiecare element este. Credea ca exploratorii sai azteci vor descoperi Occidentul pe la 450 î. 64. fiind apoi preluata de a treia voce. în functie de amplasarea lui. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Canonul poate sa fie sofisticat si mai mult prin inversarea melodiei. apoi se ridica si se închise în birou unde juca pe compu ter jocul Evolutia. Când prima voce se ridica cântând tema principala. Mai e posibil sa se complice canonul prin interventia unei a doua voci. ENCICLOPEDIE CONSTRUCTIA MUZICALA . Apoi. le spuse directorul. Reprezenta un trofeu si era ade varat ca ceilalti îl invidiasera. atât vedeta cât si rol secundar si figurant. . de unde un efect de expansiune sau de concentrare. Pentru ca ansamblul sa functioneze.CANONUL: În muzica. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA Nu se auzea decât zgomotul mandibulelor. fiecare nota are de jucat trei rolur i: 1. a doua coboara. O prima voce începe prin a expune te ma. Exemplele cele mai cunoscute: "Frere Jac ques". dar ce se mai plictisea! Zâmbi.n. mai sus cu o jumatate de octava. sâmbata. un cuplet în octava de sus. Toate astea sunt foarte usor de realizat când desenezi liniile cântecului pr ecum sagetile unei mari batalii. 3. Paul deschise usa directorului. "Vent frais.Apoi toti se oprira brusc caci cineva batea la usa. a doua va fi în sol etc . În sânul familiei se plictisea rau de tot. se casatorise cu Scynthia ca sa-i impresioneze pe colegii lui. spre surprinderea tuturor. cladind zeci de orase si t rimitând galerele aztece sa cutreiere marile în cautarea unor noi continente. Sa adauge un acompaniament la melodia de baza. Se grabi sa creeze o civilizati e azteca pe care reusi sa o duca pâna în anul 500 i. Sa adauge un acompaniament acompaniamentului si melodiei de baza. Edmond Wells.

Nu putea sa discute de la egal la egal nici cu elevii lui de la scoala de politie. . nici cea mai mica gaura. dar îsi aminti ca de putina vreme existau pe piata "simulatoare de conversati e" capabile sa raspunda facând sa se creada într-un dialog natural. Te preocupa ceva. Totusi Maximilian se lasa în voia lui. i se parea cel putin n easteptat. O duce pe 103 într-un ungher al cetatii sale cenusii din hârtie si îi arata un lo c unde sa astepte cu rabdare. Computerul reflecta un moment apoi îi semnala fap tul ca nu vedea nici o alta solutie decât sa se întoarca la piramida cu o grupa de a rtificieri sa arunce în aer peretii de beton. COMOARA SEXUALA 103 i-a venit de hac scorpionului. Dar imediat ce bat. recunoscu omul. Nici o vrajitorie în t oata treaba asta. care considerau cea mai mica "relaxare" drept un semn de slabiciune. Poate ca aceasta noua generatie de computere era destinata sa umple aces t gol. 66.. Irisul i se îngusta. În fond nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca. Voia sa continue jocul. Cu pr efectul. aces te programe se limitau doar la a reactiona la niste cuvinte-cheie si raspundeau cu ajutorul unor tehnici de dictie simple. Inversau întrebarea: "Crezi cu adevarat ca. Fac o ancheta.Poti sa-mi vorbesti despre asta sau e secret? Tonul glumet. semnala Mac Yavel.. Maximilian înca nu ajunsese la aceasta concluzie extrema. pentru prima data. .Da. Politistul mul tumi masinii. Din comunicare. nici cu subordon atii. Micii scorpioni orfani. Maximilian îsi zise ca computerul era pe cale de a deveni un prieten si asta îl îngrijora putin. Cele douasprezece furnici care au fost invitate sa intre îsi ovationeaza o lfactiv batrâna campioana. erau constienti ca de acum înainte vor fi nevoiti sa se descurc e singuri într-o lume care nu avea alte legi decât cele pe care vor reusi sa le impu na prin forta biciului lor codai otravit. semn de atentie intensa. Era clar ca computerele nu umblau cu nuante. As vrea tare mult sa aflu cine sta înau ntru. În realitate. . Munca mea. zgomotele înceteaza. aud în interior zgomote care par ca provin de la niste emisiuni televizate. vocea aproape fara accent sintetic îl surprinsera pe Maximil ian. . care urmareau scena de departe. Politistul tresar i. dar în acel moment aparatul îi aminti ca uitas e sa hraneasca pestii. Regina viespilor consimte sa le dea din jeleul ei hormo nal.Joci prost. Maximilian se apropie de microfon. era imposibil sa dialogheze.E vorba de o constructie cladita fara autorizatie într-o zona protejata a padurii. stabilea o legatura privilegiata cu o simpla masina. zise el. Nu exis ta usa. În acel moment. Mac Yavel îi puse câteva întrebari precise legate de problema lui. Maximilian era constient ca acceptând sa converseze cu computeru l sau. Trebuie sa rezolv o poveste cu o piramida care a aparut ca o ciuperca în mijlocul padurii. Televizorul îi povestea în permanenta o multime de lucruri simpatice dar nu voia sa auda nimic. Maximilian nu cunostea pâna la urma decât dialogul unilateral propus de televizor. Sau recentrau: "Sa vorbim mai degraba despre tine.Vrei sa-mi vorbesti despre asta? propuse computerul. Ezita. Când lipesc urechea de perete. dar admise ca ar fi ajuns la ea. Faptul ca parasea domeni ul virtualului ca sa se integreze în viata lui "adevarata". ferestre. Apoi. O ancheta care-mi da multa bata ie de cap. computerul nu era pentru el decât un fel de majordom care îl primea at unci când aprindea aparatul si îl ghida în meandrele jocului.Sunt politist. caci nu avusese niciodata pr ieteni adevarati.orasele bolnave. Pâna atunci. astfel încât civilizatia azteca a comisarului Linart fu distrusa îna inte de anul 1 al calendarului sau. superiorul sau. Mac Yavel nu facuse decât sa-i accelereze analiza. . . regina viespilor se concentreaza si regurgiteaza o saliva maronie . Cum îi izola ierarhia pe oam eni! Si nu reusise niciodata sa comunice nici cu fiica si nici cu sotia lui.".

moartea pun stapânire pe ea. pentru a-si dirija bine functiile digestive precum si adorm irea. N-au recunoscut niciodata ca verisoarele lor genetice le-au dep asit. E o razbunare. drumul pe care masinile lor elimina orice forma de viata. în mijlocul fluviului. O revede pe 24. apoi din tre cutul mai departat. nu se întâmpla nimic si batrâna exploratoare crede ca experienta a e suat. e un lucr u bine cunoscut. care si-a creat cetatea libera din insula Salcâmului. lucratoarele. La început. frigul. se vede dialogând pentru prima data cu Degetele. Totul defileaza ca într-un film pro iectat invers pe ecranul unui televizor. vrea sa adulmece cu antenele înainte de a gusta . în timpul tineretii sale. Memoria i se rostogoleste fara ca ea s-o poata încetini. descoperirea celeilalte dimensiuni. Jeleul maroniu se raspândeste în sistemul ei digestiv. Se revede în razboi ul Macilor. Cuvintele sunt olfactiv ametitoare. Se vede iar luptând cu sopârla. E ca un fel de vijelie. 103 se apropie. Sarut între specii.care miroase puternic. sarat. raspândind acea impresie de negru si de arsura în toate a rterele. Întune ricul. i se pare ca totul se petrece cu încetin itorul si ca se scurge un moment foarte lung între clipa în care decide sa miste un picior si clipa în care acesta se misca. celelalte belokaniene. Se simte murind. dulce. deodata. Îi vine greu sa-si ordoneze gândurile. Mai întâi din trecutul direct. dar e clar ca ce l al unei regine este mult mai puternic si mai delicat decât produsul unei simple lucratoare. perceperea durerii si nervozitatea. Tremura. Regina viespilor reuseste sa produca jeleul regal format din hormoni sex uali aproape puri. îi simt vap orii opiacei. Vrea s-o atace pe regina otravitoare. Îl revede pe printul 327 si pe printesa 56 vorbindu-i pentru prima data de Mister. Senzatia e mai curând nepl acuta. se vede traversând desertul. Totul se întuneca cumplit. Sunt în stare sa creasca sau sa scada dupa dorinta secretia hormonala. acidul. Regretul ca a avut încredere în regina. Dar apoi. Renunta sa se mai tina pe picioare si se prabuseste Se vede ca si cum ar fi în exteriorul corpului. se vede alunecând pe spatele lacu stelor. Regina viespilor i-a dat pur si simplu venin si ea l-a înghitit! Simte pro dusul împrastiindu-se în corp. Se vede din nou zburând pentru prima dat a pe spatele unui scarabeu-rinocer si facând slalom printre picaturile de ploaie t ari si periculoase ca niste coloane de cristal. simte. soldatii si reginele îsi cont roleaza perfect chimia interna. Mirosurile sunt atât de grele încât în jur. Se vede fugind din lumea Degetelor. Nu mai e stapâna pe corpul ei. Se vede luptând cu scorpionul. Acolo începea explorarea. Se vede iar în mijlocul multimii de milioane . luptând cu pasarea. În mintea ei totul e numai durere. Mandibulele se deschi d si se închid fara sa le poata controla. p asta se dilueaza si se raspândeste în sânge si urca prin vene ca sa ajunga la creier. În stomac. luptând cu surorile ei cu mi ros de stânca care complotau în furnicar. dar regina viespilor se lipeste de ea si o constrânge la o transmitere gura la g ura. zona mortala. La himenoptere. Acid. prietena ei de cruciada. cea a Deget elor. a jefuit cui buri de hârtie cenusie. Toate viespile stiu sa fabrice jeleu regal în caz de necesitate. Apar din nou imagini din trecut. omorând ca sa nu fie omorâta. 103 înghite. traznindu-le cu acid pe aparatoarele dezorientate care încer cau sa se ascunda în spatele bucatilor de carton. Înainteaza dar se prabuseste pe pici oarele din fata. Viespile urasc furnicile. 103 îsi aminteste de toate datile când. picant si amar în acelasi timp. Alimentul magic patrunde brusc în ea. E ceva tare. Batrâna furnica rosie aspira si înghite. I se modifica perceptia timpului. Revede prima expeditie spre tara Degetelor si descoperirea marginii lumi i.

îmbibate de parfum ul surorilor ei.de soldati. Masculin. urmând piste odorante. Lichide ciudate se amesteca. dar luminata de noile ei simturi si capacitatea ei noua de a percepe emotii si a bstractii. senzatii abstracte. Urca în abdomenul matern si se vede ovul. vreau sa manânc ca sa ma fac mar e! striga ea. certându-se cu alti s oldati mai în vârsta. Îl folosea numai la 10% din capacitate. Percepe emotii necunoscute. îngramadit în sala de stocare a oualor. care-si taiau reciproc picioarele. Ce efect ciudat sa se vada redusa la o sfera sidefie atât de mica plina de un lichid limpede.. Îsi percepe corpul ca un ansamblu f oarte sensibil. totul emite mult mai multe informatii decât si-ar fi închipuit. antenele. Ovulul freamata. din ce în ce mai mica. care vibreaza la cea mai slaba unda exterioara. se revede larva! E o larva care se usuca în solarul domului de crengute. 103 se întoarse si mai mult în trecut. neutru? Totul vibreaza în ovul. Toate simturile devin mult mai sensibile. brusc. Se simte atât de impresionabila încât îi vine sa sape pamântul ca sa se ascunda si sa se protejeze de acele miriade de informatii auditive. Gata! Jeleul regal a modificat cursul propriei sale evolutii celulare ur când pâna la primul "macaz". XX? În cele din urma câstiga cromozomul feminin. Înainte de a fi o sfera alba. Aceste idei vin din creierul ei ca un râu subteran care tâsneste ca sa devin a fântâna. Asista la întâlnirea dintre gametul mascul si gametul femela în centrul ovulul ui. Era deja e a. Gândul rotund se impune. poate ca a trecut la 30%. mai profund. muzica care se exprima prin senzatii tactile. feminin. A fost asta. X. neut ru? Ovulul danseaza. racnind feromoni pentru ca doicile sa se ocupe de ea nu de larvele ve cine. Ba da! Memor ia continua sa-i trimita imagini! Revede momentul când a fost ouata. mai dureros. . luminoase c are vin de peste tot ca sa se reverse în creierul ei. am fost sfera galbena. Masculin. 103 este acum printesa. feminin si neutru. Înapoi. Fiecare picatura a acestei fântâni este o clipa din trecutul ei care revine. Totul e diferit. Si mai departe. Crede ca nu se poate ajunge mai departe de ou în trecutul ei. Si e adevarat ca în acea perioada nu spera decât sa îmbatrâneasca mai repede. Toate vanele se deschid. tot mai departe. Si acolo. eram o sfera alba. Se vede incapabila sa se mist e singura. Devine constienta ca pâna atunci a trait doar pe jumatate. Y . creierul s i-ar deschide toti porii mici ca sa lase sa intre lumina. senzatii tactile car e se exprima prin idei. culori care se exprima prin muzica. 103 se pomeneste în acea clipa imperceptibila unde se face alegerea în tre masculin. formân d sosuri moi cu reflexe de moar. Se vede furnica tânara pe culoarele cetatii Bel-o-kan. 103 este acum femela. cu ajutorul acelei mixturi hormonale . feminin. mai complex. cel care i-a stabilit sexul. Se revede în cocon. mirosuri care se exprima prin culori. Ochii ei sunt in vadati de pete multicolore. se descompun în nucleu. Ovul care tocmai a fost fecundat. mai subtil. Se vede din nou alergând prin iarba. Totul apare într-o lumina noua. o înteapa de parca ar fi fost acoperite brus c de alcool pur si se teme sa nu le piarda. capetele si antenele în lupte caro ra le uitase rezultatul. Se revede nimfa. În capul ei se dezlantuie un foc de artificii ca si cum. Cromozomii se amesteca ca niste labe mari. Înainte de a fi furnica. Creierul se ext inde.. Se revede ou. XY. Nu e foarte placut dar e o senzatie foarte puternica. dati-mi repede de mâncare. Mâncare! Doicilor. olfactive. Simte totul mai puternic.

Poate ca s-a facut deja dimineata.Cât de placut e sa ai simturile atât de ascutite! Cât e de placut pentru o fur nica. deschidea usile. profesorul de filozo fie este foarte popular în scoala. Se afla într-un viespar. Daca raspunzi afirmati v la cererile lor. te pomenesti blocat. mai atente la sunetul vocii decât l a cuvintele pe care le pronunta. e usor de spus. Unii el evi pronuntau în tacere fraza ca sa-i memoreze mai bine silabele pentru cazul în car e ar fi fost întrebati la oralul de la bac. . si e si mai stupid daca mai esti dupa treizec i de ani". . Îi e frica. Stilourile avide sa noteze totul alunecau pe paginile caietelor. Profesorul de filozofie baga mâinile în buzunarele blugilor si se aseza pe banca lui Zoe.Ca sa rezumam. sunteti stapânul nostru. Doua criterii trebuie sa motiveze alegerea lui "da " sau "nu": 1) analiza consecintelor viitoare pe termen mediu si lung. sa te simti un om liber. Profitati. Daca spui "nu" la toate. Co ntinua: . Eu ma si mt un om liber si am intentia sa va învat si pe voi sa fiti la fel. Totdeauna destins. Totusi. o sexuata sensibila. "Nu" întareste caracterul. Cei care stiu sa spuna "da" sau "nu" cu buna stiinta ajung sa-si conduca nu numai anturajul. Tema zilei: "revolta". LECTIE DE FILOZOFIE Profesorul intra în clasa. Dadea impresia ca stie tot si ca se plimba lene s prin existenta ignorând angoasa. Poate ca asta e trecerea la adolescenta: momentul în care învatam sa spunem "nu". ci . nici macar nu stie daca e noapte sau ziua."Nu" are cel putin tot atâta putere ca si "da". Fetele din primul rând îi sorbeau vorbele. Unele mergeau pâna acolo încât îi marturiseau problemele lor de adolescente si atunci juca la perfectie rolul de confident. A împarti în stânga si în dreapta "da" si "nu" cu usurinta tine mai mult de arta decât de stiinta. Multe fete erau mai mult sau mai putin îndragosti te de el. vine un momen t în care acest "da" care.Nici dumnezeu si nici stapân.si pe ei însis i. "nu" are limitele lui. . Se apropie de fata cu o chi cenusii. Regina îi spune ceva. În caldura artifici ala a acelui cuib de hârtie cenusie. va voi aminti o veche zicala populara: "E stupid sa nu fii anarhist la douazeci de ani. izolat. zile.. domnule? întreba Julie. pâna atunci. Trecerea la vârsta adulta e ste momentul când ai învatat sa-l alternezi pe "nu" cu "da". .Dar la fel ca si "da". prin magia chimiei. ni le închide brusc. Câte ore. Din când în când se oprea.. Profesorul de filozofie prefera sa se plimbe prin clasa în timp ce vorbea. saptamâni au trecut de când a ingurgitat jeleul regal? N-a sim tit timpul trecând. "Nu" înseamna libertatea d e a gândi diferit. "Nu" îi sperie pe cei care spun "da". "Da" permite integrarea perfecta în societate. facu o pauza apoi înc epu: .. Nu mai e vorba de a te integra în societate cu orice pr et sau de a o respinge în bloc. . Pr obabil ca e noapte. fara a mai aproba totul sau refuza în mod simetric. 67. Mai sunt deci anarhist pentru o vreme.Se constata repede în existenta noastra ca cel mai usor este sa spui tot deauna "da".. Scrise aceasta fraza pe tabla.. se aseza pe marginea unei banci si se adresa unui elev.Sa nu ai nici dumnezeu si nici stapân. . interveni Zoe. Scrise cuvântul magic pe tabla. Înca o data reusise sa-si captiveze elevii. .Am douazeci si noua de ani. ceilalti te primesc bucuros printre ei. care a fost atât de mult timp asexuata.Si ce înseamna sa fii anarhist? întreba Francine. fara portita de salvare. Într-un fel. 2) intuit ia profunda. si suntem obligati sa va ascultam.Si ce vârsta aveti. raspunse el zâmbind. .ceea ce e si mai important. sa devina brusc. Reia treptat contact cu realul. Profesorul de filozofie se întoa rse: . glumet.

dupa semnele foarte clare de scoperite. Semn e usor de înteles pentru toata lumea. Norii mortii îsi iau zborul. Apoi îi anunta ca. Ajunse în vârful saltului. Deodata se auzi o sirena asurzitoare si elevii acceptara cu bucurie sa p articipe la exercitiul de evacuare. lacustele decoleaza la nesfârsit. excesul de viata ucide via ta. Merg astfel din ramura în ramura. Acum a veau trei. Astfel ca pot sa sara pâna la înaltimi egal e cu de douazeci de ori lungimea corpului lor. Poate ca se aliaza cu desertul ca sa distruga viat . Edmond Wells. Cele douasprezece o întreaba pe noua lor printesa în ce directie s-o ia. E printesa si stie ca daca întâlneste un mascul. Lacustele au la picioare muschi de o mie de ori mai puternici decât cei ai furnicilor. îsi desfac cât mai larg posibil cele patru aripi si le agita cu o viteza foarte mare ca sa se ridice si mai sus în aer.Profesorul de filozofie nu avu timp sa raspunda. Luau cuvintele din Enciclopedie. cu cealalta îi arata orizontul. care si ea se uita cum îsi iau zborul. Deodata. Totusi. un piroman dadea târcoale scolii. Atâta miscare produce un vacarm incredibil. va put ea sa se reproduca. cu Printesa 103 în frunte. Trebuie sa plece. Daca rateaza aceasta etapa. nici fructe. încântati de aceasta diversiune. aripile lor se lovesc unele de altele. emite 15 privind cum se departeaza lacustele. La Bel-o-kan. 103 îsi începe deci a doua parte din viata. Usa se deschise brusc s i directorul intra în tromba în clasa. Uneori. SA PARASIM TURNUL STEJARULUI Trebuie sa pleci. suspendându-se de picioare ca niste trapeziste ca sa ajunga. batrânele doici spuneau: Fiecare fiinta ar trebui sa cunoasca o metamorfoza. Dar e o reflectie de vânator obi snuit tocmai cu luarea vietii celor din jurul lui. nici flori. nu întelege ce interes are natura sa produca un astf el de specimen cum e lacusta. 103 are acum un sex. la o frunza departata. nu traieste decât jumatate din viata ei. Au mâncat totul de pe pamânt si lasa în urma lor un teren ruinat unde se mai înalta înca câtiva copaci goi. Regina viespilor repeta mesajul sub forma de semne antenare. Acum dispune de doisprezece ani de existenta suplimentari si are intentia sa profite de ei. în nor. grupul coboara de-a lungul unui sicomo r si atinge pamântul. Coboara de-a lungul imensului turn pe care îl formeaza stejarul si cotesc spre o creanga lunga. pe care nu m ai sunt nici frunze. Pânza de lacuste nu e mai departe de zece metri. Unele su nt strivite în masa propriei lor populatii. Sol ul e înca plin de lacuste si Printesa 103 considera ca e mai bine sa mearga mai de parte pe sus pe crengi si sa se îndrepte spre sud-est. cu ajut orul unei miscari pendulare. plus doua în curs de elaborare. toa te lacustele se ridica în aer. E cel mai bun mijloc de a-i cal ca pe nervi. 68. Prudent. ENCICLOPEDIE INSTINCT RAZBOINIC: iubeste-ti dusmanii. dar aceasta prudenta se dovedeste inutila. Printesa 103. Julie si cei Sapte Pitici se grabira spre spatiul lor de repetitie. În jurul lor. Din cauza numa rului imens al lacustelor. Cele douasprezece sunt de acord. dupa c are se straduiau sa le doteze cu muzica apta sa le puna în valoare. În sfârsit. dupa ce sirena amuti. volumul III 69. 5 semnaleaza celorlalte sa se fofileze discret în sens invers. În acea dupa-amiaza pusera la punct alte melodii. În timp ce cu o antena pipaie cu nerabdare capul furnicii. Spectacolul e impresionant. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Drept pentru care fusesera luate masu ri speciale si fusese instalat un sistem de alarma împotriva incendiilor. sarind uneori ca sa se pri nda din urma. Merg asa mult timp pâna când nu mai simt mirosul amar al lacustelor. raspunzând parca unui apel invizibil.

Julie se îndrepta spre dulap. . si asta pentru binele tau.Bine. te-ai înhaitat cu o banda de liceeni ca si cum nu s-ar fi întâm plat nimic. Julie dormea. în care va aduna tot ce Printesa 103 îi va încredinta ac um când memoria si capacitatile sale de analiza sunt supradezvoltate. prinsa în tu multul aventurilor.Lasa-ma sa dorm. vorbesc serios. Ba erau chiar si retete care te învatau cum sa faci un cocteil Molotov. Psihoterapeutul daduse vina pe carte.Unde. acum aceasta enciclopedie mist erioasa. ratacise oul plin cu informatii. . scoala-te. mama ei punea acolo aproape tot. asa ca îi lua cartea. care îi aude gândurile. . Julie. mama! Nu acum. cu intentia de a stoca acolo lichidul odorant. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells . . de tehnici de manipulare a maselor.E inutil sa insisti. . Trebuie sa vorbim sincer. Julie se ridica pe coate si se freca la ochi. D easupra ei. spre cetatea natala: Bel-o-kan. 70. In acel moment vazu o carte deschisa pe noptiera. ADIO CU TRECUTUL Era înainte de seara cea mare. era sigura de asta. Mama lua cartea în bucatarie si o rasfoi. Descoperise cheia problemei. Julie ridica un colt al pernei si se uita la mama ei. . arta. curentii brusti de aer dau norului de lacuste forma unei fete care s e strâmba si se alungeste în toate sensurile. Mama ei ezita. mama.Te distrezi. nu.Haide.Julie. mama ei. traiesti de pa rca nu s-ar fi întâmplat nimic. trebuie sa vorbim. 10. dar pe urma trebuie sa stam de vorba. nu te prosti! Scoala-te! Julie se ghemui cu degetele în urechi. . Scoala-te. Ai inima? E totusi tatal tau! Julie îsi vâra capul sub perna ca sa nu o mai auda. spre civilizatie. La început fusese acel profesor de canto. fata în fata. . nu asa devreme! . Asa ca. Julie.E noua. . . de revizuirea societatii. Psihoterapeutul avea dreptate. se rasti Julie. Mama ei se opri în prag. Cartea aceea er a un manual subversiv. Printesa 103 întoarce spatele spectacolului dezolant al câmpiei devastate. .Vreau sa-ti spun doua vorbe. volumul III. Acum trebuie sa se gândeasca la cele trei specificitati ale Degetelor: umo rul. Îi pare bine ca 10 preia staf eta. Fiica ei era în cautarea unui stapân sau a u nui tata. Fata ei era tot sub cuvertura.Oh. . Facuse bine ca îi telefonase ca s-o puna în g arda împotriva acestei pretinse enciclopedii care îi pervertea fata. O ascunse în dulap. dragostea. se apropie si îi propune sa produca un feromon-memorie zoologica. Ia coaja de ou a unei insecte. e cartea? Mama lui Julie se felicita. de furnici. intoxicatul începe sa-i duca lipsa. pe etajera de sus. Mama ei deschise brusc usa do rmitorului.Haide. . stiu ca nu mai dormi. dupa care vântul îl împinge spre nord. 103 este de acord. Julie. Cele treisprezece furnici pornesc spre sud-vest. Dar mâna realitatii ridica cuvertura si aparu fata mamei.Am ascuns-o. Avea de gând sa distruga cartea pagina cu pagina pentru ca fiica ei sa înte leaga ca nu-i mai ramânea decât ea. mai dormi o ora. trebuie sa stam de vorba.Da-mi înapoi cartea. Pe vremuri si ea se gândise sa compuna un astfel de obiect dar.a animala si vegetala si sa nu lase sa subziste decât viata minerala? Pe unde trec ele se extinde desertul. într-o zi o sa-mi multumesti. Daca suprimi dr ogul. De la moartea tatalui tau. de strategii de lupta. Ba noaptea trecuta nici n-ai venit acasa. animalele si vegetalele se trag înapoi. Era vorba de revolutie.

destul de satisfacut ca cineva întelesese în sfârsit ca pr efera sa-si faca plimbarea dimineata si în pas alergator. îsi lua geanta de spate. . Printesa 103 nu se lasa rugata. planând în cele trei dimensiuni. . Totusi. Cele douasprezece se apropiara si mai mult ca sa adulmece mai bine aceas ta noua trasatura a obiceiurilor Degetelor. Afara se încalzeste din nou. puse cartea în ea si iesi în fuga. . Dealtfel. întoarce-te imediat! striga mama ei din pragul casei. si-l puse peste camasa de noapte. Capitalul ne-a adus sap tezeci de ani de comunism. Când vorbesti despre bani cu Degetele. e mult mai exaltata decât dragostea în doua dimensiuni. Având în vedere ca toata lumea este de acord. Ce sunt "filmele pornografice"? întrea ba 16.Da-mi-o înapoi imediat. aveau si ei o sexualitate de acest tip. Nu.Da. ucideau masculii. Din cuierul de pe culoar îsi lua impermeabilul negru care îi aj unge pâna la glezne. 103 vorbeste apoi de reproducerea Degetelor. Julie întoarse spatele mamei sale. Îi f ilmeaza pe cei mai buni copulatori ca sa-i dea drept exemplu copulatorilor prost i. trebuia neaparat sa ajunga la unul din cei Sapte Pitici. înainte de banii. Nu copuleaza planând. singu rul mijloc de a face sa circule bogatiile era. Tânara opri u n taxi aflat în trecere. Când se uita la televizor. în general. pleda mama ei. jaful. lui 103 îi placea în mod deosebit sa vada ceea ce e le numeau "filme pornografice". Din care te tragi si tu. PE DRUM BANII. apare o femela care manânca sexul mascul ului. în acest domeniu. ea înregistreaza dupa dictare infor matiile pretioase despre viata si obiceiurile Degetelor ca sa-si umple feromonul -memorie zoologic. Si ce se poate vedea în filmele pornografice? 103 nu a înteles tot dar. apasând pe cuvinte: . Furnicile îsi spun ca. de cele mai multe ori le dau balele ca la limacsi Furnicile sunt foarte interesate de aceasta for ma de sexualitate primitiva. Adica Degetele cele mai violente ajungeau într-un loc. Julie descoperi Enciclopedia si o scoase din dulapul unde era prizoniera . Cartea avea nevoie de ea la fel de mult cât avea si Julie de carte. rostogolindu-se ca limacsii. si din cauza Noului Testament. În loc sa transporte un mare volum de alimente. dupa cum arata documentarele lor istorice. Degetele au gasi t acest mecanism ingenios ca sa nu mai schimbe obiecte stingheritoare. am avut cinci sute de ani de Inchiz itie. Apoi se împreuneaza uneori mai multi. Dragostea în zbor.Julie.. La adapostul unei grote. 10 profita de un moment de odihna datorat unui exces de racoare ca sa-i puna întrebari lui 103.Repeta. violau fetele si le furau toate b unurile. Toate stiu ca stramosii furnicilor. 71. . Trebuie s a actioneze repede daca vor sa salveze Cetatea de amenintarea cumplita a pancart . toate va spun ca n-au bani si ca re greta ca societatea lor e construita numai pe importanta banilor.Cartile pot sa fie periculoase. ele transporta bucati de hâr tie vopsite si aceste hârtii au aceeasi valoare ca alimentele.Unde merge domnisorica? Îi dadu adresa liceului. ca plosnitele de lemn. Degetele sunt foarte înapoiate. acesti bani pot fi schimbati p e hrana. în urma cu peste 120 de milioane de ani. lipiti de s ol. cu aripile desfacute? întreaba 9. 103 explica faptul ca Degetele acorda multa importanta copulatiei lor. Banii sunt un concept abstract unic inventat de Degete. 103 spune ca Deg etele copuleaza pe sol. Furnicile si printesa lor n-au timp de pierdut cu flecarelile. Ahile fugi dupa ea.. Celelalte furnici se apropie ca sa beneficieze si ele de relatare.

asa se pare. cunosteau pe vremuri secretul vinelor magnetice ale Pamântului. Înainte! Printesa 103 e înca ametita de fericirea de a avea un sex. Pâna în Evul Mediu. dar acum aproape ca le vizualizeaza ca pe niste radacini lungi. de felul "contez pe tine pentru a duce la bun sfârsit aceasta treaba". observa. vor ca Pamântul sa se adap teze lor. înseamna ca e un vizual. Folosesc expresii de genul : "sunt satul pâna-n gât". atunci e un senzitiv. "excitat/calm". precizeaza "e clar. înainte de a-si construi cetat ea. Viata e frumoasa. Auditivii spun cât se poate de natural: "Auzi". Degetele nu mai încearca sa se adapteze Pamântului. De aici. "nu mai avem ce vedea". Daca îsi îndreapta privirea într-o parte. exercita m o apasare pe antebratul sau. Vorbesc prin s enzatii: "te-ai prins". îl respectam si. "audibil". Pamântul este. cele m ai multe popoare asteptau ca preotii lor sa detecteze un nod magnetic pozitiv înai nte de a construi un templu. Ei arata. Medicul respectiv poate sa practice cea mai buna te . "calduros". functioneaza mai bine. unele Degete. 72. Lumea e frumoasa. Daca. Apartenenta la unul dintre aceste grupuri se recunoaste dupa felul în care un interlocutor misca ochii. Vizualii spun cât se poate de natural: "Vezi". Daca. sensibil la câmpurile magnetice terestre. vrând parca sa-si caute mai bine senzatiile în el însusi . Si apoi. Vorbesc cu cuvinte sonore care evoca muzica si zgomotul: "surdina". Scoarta terestr a este parcursa de vine de energie magnetica pe care 103 abia le percepea când era asexuata. e vag. Ce i care vorbesc având drept referinta limbajul vizual. Le sfatuieste pe cele douasprezece sa mearga mai departe fara sa se abat a de la unul dintre acele canale vibratoare. Iar adjectivele lor sunt "melodios". în acel moment. "te-ai turtit". taie cu ziduri pistele ancestrale ale migratiilor a nimalelor. O astfel de cunoastere permite sa se actioneze asupra tuturor tipurilor de interlocutori folosind cele trei registre lingvistice. Ca si furnicile. Atentie însa sa nu-l faceti sa functioneze invers! Sa luam exemplul unui p sihoterapeut care îsi primeste pacientul batându-1 usor pe umar si plângându-se: "Deci. Daca lasa ochii în jos. "discordant". care. e tr ansparent". traversat de unde vibratoare. va fi stimulat la fiecare noua apasare pe acelasi antebrat. Folosesc expresii precum "viata în roz". nu ti-e mai bine". cei care vorbesc având drept referinta limbajul corporal. Si asta pentru ca vorbesc numai pri n imagini. la suprafata.ei albe. ENCICLOPEDIE STRATEGIE DE MANIPULARE A CELORLALTI: Populatia se împarte în trei grupe. Auzise despre asta la televizor. în schimb. descriu cu culori. "cai verzi pe pereti". Totusi. "ai încasat-o". Adjectivele lor sunt "rece". Acti unea consta în a aplica un punct de presiune pe o parte a interlocutorului când vrem sa-l stimulam în momentul în care îi transmitem un mesaj important. Chiar si organul lui Johnston. Îsi construiesc cuiburile în zone nefaste magnetic si se mira pe urma ca au migrene. o forma de memorie senzoriala. el ne prote jeaza. Îsi const ruiesc autostrazile oriunde. prietene. începe prin a ridica ochi i în sus. Urmând vinele invizibile ale Pamântului. îsi zise printesa. Se gândeste la degete care nu stiu sa discearna câmpurile magnetice. atunci când i se cere sa-si aminteasca ceva. se poate merge mai departe creând puncte de ancorare fizice. Datorita acestui organ deosebit. în Renastere. cei care vorbesc având ca refe rinta limbajul auditiv. Senzitivii corporali spun cât se poate de natural: "Simti". "clopotire". "rasunator". furnica percepe cu o acuitate uimitoare undele telurice. cauta un "nod magnetic". atunci e un a uditiv. Degetele au început sa creada ca numai cu ratiunea puteau sa înteleaga totul si ca deci nu mai aveau nevoie sa con sulte natura înainte de a întreprinde ceva.

era deosebit de interersanta. "Salut fetelor" le zice el lasând în jos geamul. îi propuse imediat un banc. lânga ele se opreste un Rolls Royce a vând înauntru un greier îmbracat într-un costum de gala. Nu semanati cu profa de mate. Pe pancartele lor scria: "Sa salvam agr icultura franceza" si "Moarte porcilor de import". zise Julie. Se simti obl . Ajunse la liceu si se îndrepta d irect spre sala de muzica. . . Ea îi multumi refuzând totusi. Dupa ce-ai fugit de-acasa. PORCI SI FILOZOFI Soferul era un om de viata.Sa stii ca profesorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti.Acum am ore. . când vad cum râd elevi i de profa de germana. Problema este ca profesorii au ocazia sa influente ze zilnic cel putin treizeci de fiinte tinere si deci maleabile. iar una dintre ele exprima ceea ce toate gândesc: «Ce prost si La Fontaine ala !»" Taximetristul râde singur. locuies c în imobilul de-acolo. parca ma ia cu fiori. a ltii fac pe savantii sau.Julie! Ce cauti aici? N-ai ore. Profesorul se uita la era cu o privire sincera si cordiala. caci pacientul sau va reveni brusc la toate angoasele lui daca. ci si sa fii putin psiholog. furnicile se uita una la alta. Îsi împinse în spate scaunul de plastic si îi dadu un inel cu chei. repeta gestul. Între noi fie vorba. mai putine pamânturi în pârloaga si oprirea importurilor de carne din strainatate:. Asa ca unii se dau autoritari. da! Show-biz-ul renteaza nemaipomenit în zilele noastre. Apoi au aruncat chibrituri aprinse. Asta evita adevaratul dialog. inteligenti si mai putin inteligenti. volumul III 73. .O sa racesti. amabili si mai putin amabili. din coltul pietii. cu atât oamenii spun mai m ulte bancuri.Sa-ti mai spun unul? Strada principala din Fontainebleau era blocata de o manifestare a agric ultorilor. Julie voia sa se departeze de acel loc cât mai repede posibil. care cereau subventii mai mari. Dupa plecarea limuzinei. Vreti putin caviar?-Aaa. cred ca toti profesor ii sunt îngrijorati la gândul înfruntarii unei clase.Mie mi-ar fi frica sa fiu profa. dar daca vrei sa te odihnesti sau sa manânci putin. Îi propuse o bautura calda la cafenea si. trebuie nu numai sa-ti cunosti bin e materia. se dau colegi cu voi. Întelegi? . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Enorma responsa bilitate! Noi suntem gradinarii societatii de mâine. Vazând ca Julie nu zice nimic. "Trei furnici se plimbau la Paris pe Champs-Elysees. Astepta dintr-o clipa în alta sa soseasca coleg ii ei din grupul rock care o vor gazdui fara probleme. Te poti duce acolo daca vrei. pentru ca ceilalti înca nu sosiser a.Ai dreptate. natural. Greierele ridica geamul si da ordin soferului sa demareze. multumim». în ainte de a-l parasi.Sunteti un tip cumsecade. caci vorbea fara sa se mai opreasca clientei sale. Julie schiteaza o strâmbatura descurajanta si îsi z ice ca cu cât criza spirituala a civilizatiei se apropie.rapie din lume. S-ar parea ca ai reusit foarte bine în viata! Ah. raspund furnicile. Filozoful zari un colt al camasii de noapte roz sub gulerul impermeabilu lui. Pusesera mâna pe un camion care transporta porci din Ungaria si turnau ben zina peste custile animalelor. Deodata. Arunca o ba ncnota soferului. raspund furnicile. . Probabil ca se plictisea de moarte singur în t axiul lui. sperând ca nu o va remarca nimeni. În plus. . Unii sunt ma i cumsecade si altii mai putin cumsecade. Edmond Wells. nu. ca mine. ai nevoie de un loc linistit. fata accepta. Ca sa-i înveti pe altii. Furnicile se uita cu mirare la greierele care manânca caviar si bea sampanie. Sunt un star. Ea vrea sa ma umileasca. . Etajul trei pe stânga. parasi masina si o lua la fuga. În cinci minute omul îi povesti toata viata care. «Salut.

mai solide.. Îs i vâra capul în carnea ei moale. înoata în jeleul pulpei. 103 vazuse ca De getele reuseau sa produca fructe fara seminte: pepeni sau struguri fara sâmburi.Eu am pus focul de la pubele. Pentru ele. ci este si aprovizionata imediat cu compusi pentru fertilizare. Toate fructele se concureaza pentru a fi mâncate si deci sa se raspândeasca în lume.Mmm. mai constiente. Alta strategie a Degetelor: acorda virtuti pozitive trifoiului. ca 10. îsi scuipa în fata sâmburii. Ai gresit adversarul. Acel vul can de zahar în eruptie bogat colorat în violet. Turme de gargarite fug la aparitia lor. Caci insectele sunt cele care le împrastie polenul si l e permit reproducerea. De exemplu: de ce fructele au gust bun? De ce florile sunt frumoase? Noi. fluviul curge de la nord la sud. des i orice furnica stie foarte bine ca trifoiul e o planta a carei seva este toxica . 16 s tranuta. Fructele sunt delicioase în speranta ca vor fi mâncate de animalele care le vor digera si vor da afara miezul sau sâmburii tari mai departe printre excremente . verde. Îsi zise ca data viitoare când va avea ocazia sa vorbeasca cu Degetele. La televiziune totusi. Trec printr-o jungla de papadie. un Deget care sa-si d ea osteneala într-o zi sa faca un feromon zoologic despre stiinta mirmeceeana. În curând zaresc în departare o linie argintie: fluviul. Ajung pe o plaja de nisip negru. Doar din lene de a scuipa sau de a digera sâmburii.igata sa-i dea ceva în schimb.. . Jos zaresc o smochina care s-a spart dupa ce a cazut din copac. Nu trebuie sa-i suporti povara. În orice caz. Daca va întâlni acest Deget. Ar putea afla astfel de ce fructele au gust bun si de ce florile sunt frumoase. Ce bun e fructul! Exista întrebari pe care Degetele nu si le pun. Mai mult gura vorbi decât capul. îi va spune ca florile sunt frumoase si mirositoa re ca sa atraga insectele. papura zvelta ascunde broaste râioase ale caror oracaituri sinistre rasuna în aer. Chiar daca nu te simti bine aici. Degetele erau pe cale de a face sterile specii întregi. Exploratoarele înainteaza pe plaja. ci sa te folosesti de el. aspectul si parfumul. acea smochina proaspata pe care o devorau nu va avea dificul tati în a se face mâncata si digerata. Strabat carari împresurate de cicoare si ruje. Furnicile iau o pauza de masa. . furnicile. furn icile pornesc din nou la drum. abandonând cadavre de paduchi-de-f runze pe jumatate ciopârtite. Educatia face fiintele mai p uternice. În jur. Ai noroc ca frecventezi acest liceu. E alergica la polenul de ruja. Printesa 103 îsi zice ca ar trebui sa existe. stim. chiar daca asta le va obliga sa le scuipe. Cele douaspre zece exploratoare nu stiu ce este aceea o "ambarca-tiune" si îsi zic ca trebuie sa fie vorba tot de o inventie a Degetelor. le va sfatui sa lase fructelor sâmburii. roz si alb atrage deja muste isterice. Se afla la nord-est de Bel-o-kan. Liceul nu este un scop si un mijloc. Subtila strategie vegetala: nu numai ca samânta copacului fructifer e raspândita a stfel. Printesa 103 sugereaza sa coboare pe fluviu în ambarcatiune. Cele treisprezece se scalda în sucul ei dulce. Marturisirea nu paru sa-l surprinda în mod deosebit pe profesorul de filo zofie. cele mai putin tentante fiind sortite sa dispara. Coboara în tromba o panta abrupta plina de ferig i. O informatie. a evolua înseamna a-si ameliora si mai mult savoarea. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU Cele treisprezece furnici folosesc o ramurica ca sa treaca o râpa abrupta. Dupa ce-si umplu pâna la refuz gusa sociala si stomacala cu fructoza. Acest s istem scolar a fost totusi conceput ca sa va ajute. 103 nu a înteles niciodata de ce Degetele gaseau garga ritele "simpatice". . el te îmbogateste spiritual. Din fericire. Sunt niste fiare salbatice care devoreaza septelul de paduch i-de-frunze. Ai vederea scurta. Printesa 103 ridica a ntenele si repereaza pozitia. Ce greseala enorma faci vrând sa distrugi ceva pe care nu stii sa-l folosesti! 74.

rezer vele lor sunt formate din gargaritele care n-au fugit destul de repede si din gând aci de apa care au refuzat sa coopereze. Cerceteaza împrejurimile cu ochii s i cu antenele în cautarea unei frunze insubmersibile. Viata fiind o succesiune de zile si de nopti. Belokanienele încep sa amenajeze ambarcatiunea si o umplu cu alimente care le vor ajuta sa suporte vicisitudinile croazierei. a vrut sa aiba sufletul împacat. Dar probabil ca cercetarile prelimi nare fusesera mult prea sumare caci. Frunzele lui. el însusi poet si scriitor. Acest apendice foarte solid are o grosime de peste cinci centimetri si coboara în apa pâna la un metru ca sa fixeze planta de pamânt. acesti chinezi fabr icasera astfel prima racheta interplanetara. cu mult înainte de Jules Verne. Pe vremuri. Nufarul se prelungeste printr-un rizom lung care i ntra în apa ca o frânghie. E mai bine sa coboare mai jos în cautarea unui loc unde fluviul se îngust eaza. Aceste coleoptere ac vatice vor servi drept propulsoare. cei mai mari cântareti nu mai aveau alta sursa de inspiratie decât ac easta planeta de pe cer. Când gândacii se apropie. Furnicile urca pe un mic nufar alb si roz rezemat moale de mal. acestea s-au comportat exact ca niste focuri de artificii. Unul dintre împaratii din dinastia Song. Cei mai mari poeti. Ea recomanda îmbarcarea a doua zi dimineata. O inspectie dezvaluie o ancora care o imobilizeaza. cu petiol lung. Te poti gândi la un insubmersibil mai bun? Cu un nufar. Se refugiaza deci sub o stânca si manânca gargaritele ca sa-si recapete fort ele. dar acolo unde se afla acum nu exista nu-ma-uita. In cea mai mare parte. Printesa 103 constata. Printesa 103 afirma ca nu foloseste la nimic sa plece acum. Chinezii stiau deja foar te bine sa se foloseasca de praful de pusca. ca malul din fata este foarte departat si ca. au o forma ovala. Împreuna cu vehiculul sau. ceea ce faciliteaza scurgerea apei. Printesa 103 se apleaca sub apa ca sa-l taie. Sub frunza principala. Se pregateste o mare calatorie. amânarea nu era prea mare. 103 provoaca un contact an tenar si gaseste feromoni ca sa-i convinga sa le ajute în croaziera pe fluviu. Plutesc pe apa din noaptea timpurilor. nu vor putea sa navigheze noaptea. 75. ENCICLOPEDIE CALATORIE SPRE LUNA: Exista momente când visele cele mai nebunesti par re alizabile cu conditia sa îndraznesti. adica au facut explozie. întrerupându-si din când în când lucrul ca sa respire . vom traversa fara sa ne înecam. Ei sperau ca puterea exploziei sa-l proiecteze pe suveran pâna pe luna. ea a traversat fluviul pe frunze de nu-ma-uita. semn ca exista vârtejuri. Nici o ambarcatiune n-ar putea sa traverseze pe-acolo. În China. Print esa 103 le semnaleaza ca trebuie sa captureze gândaci de apa. Cu mult înainte de Neil Armstrong. frunzele moarte care plutesc pe apa se rotesc foa rte repede. sub domnia împaratilor din dinastia Song. imediat ce fitilele reactoarelor au fost ap rinse. Au plasat deci niste petarde volumi noase sub o cabanuta în centrul careia trona împaratul Song. neteda si p arca data cu lac. în plus.Printesa 103 le arata ca o frunza poate sa fie folosita ca suport pentru a înainta pe apa. cei mai m ari scriitori. Furnicile urca pe planta dar aceasta nu se misca. înainte de a da ultima lovitura eliberatoare. Celelalte o ajuta dar. fru nze tinere cufundate înca în apa se înfasurate în forma de cornet. Furnicile îi ademenesc cu ceva prada moarta ca pturata la suprafata fluviului. sa produs o miscare culturala vizând admirarea lunii. Petioalele sunt suple si prevazute cu un numar de tubulete pline de aer care asigura o si mai buna pl utire. Suprafata superioara formeaza un fel de platforma verde si rotunda. Le-a cerut savantilor sai sa fabrice o racheta. împaratul Song a fost pulverizat printre aceste e norme jerbe colorate si incandescente care ar fi trebuit sa-l propulseze pâna la a . Admira atât de mult luna încât a dorit sa fie primul om care s a puna piciorul acolo. cu noua ei vedere sexuata. în secolul al XIII-lea. Apoi evidenta se impune: nuf erii.

mai ales. într-o zi. Chiar si frigul are farmec ul sau. Apoi cade o bomba. Se ridica. Ia imedia t foc. E frig dar ieri a mâncat destul de mult ca sa dispuna de rezervele de ener gie necesare pentru a se mentine treaza. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Furtuna seamana cu u n copac înalt cu multe crengi care creste din cer ca sa mângâie pamântul. toate insectele au convenit sa proscrie acest element mortal. Aceasta sfera mortala este urmata de o multitudine de altele la fel. dar 103 prefera sa se dea totusi trei pasi înapoi. putând sa duca la concluzii complet contrare. Printesa priveste ploaia. În jurul ei. leganata de ploaia care cade p e pamânt. 77. vor fi si ele constrânse sa încalce acest tabu? Printesa îsi îndoaie antenele si adoarme iar. e creier ul formelor. Printesa stie ca. descoperita pe jumatate . Dupa tunet se asterne o tacere si mai apasatoare. fiecare emisfera va avea o analiza difer ita. Un zgomot si o lumina au trezit-o pe 103. Broastele nu mai Oracaie.strul noptilor. Toate insectele stiu ca pe vremuri. Caverna este luminata de un flash care. Existenta lui est totusi atât de efemera încât printesa deja nu o mai vede. în timpul somnului e dominata de o stare de semi-toropeala. De aceea. INSOMNIE E noapte si totusi furnica nu doarme. a colo sus. Edmond Wells. o secunda. cele douasprezece exploratoare motaie mai departe. furnicile controlau focul si se dedau unor razboaie cumplite care uneori dist rugeau paduri întregi. Viseaza flacari. frigul. pri . razboaie cu foc. Focul. de când are un sex. Poate ca asta e motivul pentru care insectele n-au dezvolt at niciodata tehnologia metalului si nici a explozibililor. O sfera enorma de apa care face explozie pe pamânt si o stropeste. Cerul e si mai întunecat . E unul dintre inconvenientele de a fi dotat cu simturi mai subtile. ca sa evolueze. noaptea e frumoasa. nu exista. Un copac negru de pe pamânt a fost lovit de copacul alb din cer. Focul. Iese în pragul cavernei ca sa vada ce se petrece afara. volumul III 76. A treia bubuitura. Ai o usoara tendinta spre insomnie. Se trezeste la cel mai mic semnal. Pe vremuri. consilier inconstient. S-ar parea ca numai noaptea emisfera dreapta. Trece un nor rosu. Masacre cu foc. le transforma pe cele douasprezece exploratoare în albinoase. 103 vede o linie de lumina brazdând cerul. Furnica priveste focul care mistuie treptat copacul. Un copac mare de lumina creste din nou între nori si mo are atingând pamântul. 103 percepe electricitate magnetica în aer. Dar. O furtuna. Creierul stâng este harazit logicei. Creierul drept este harazit intuitiei. este creierul cifrelor. Oare. în urma cu câteva zeci de milioane de an i. Fenomenul este mai putin periculos decât lacustele. Or. Cu organele lui Johnston. noaptea ca niste valori cont rare spiritului furnicarului. Ploaia. Pentru aceeasi informatie. Fiecare dispune de un spirit propriu. Pâna atunci considerase singuratatea. Degetele si-au bazat tehnologia pe stapânirea focului. Cerul e negru si luna. caci somnul îi "stingea " complet corpul cu sânge rece. tot ce se petrecea noaptea. A vazut unde a du s asta: roci topite. De data asta e mai aproape. alimente carbonizate si. se oglindeste în romburi mici în fluviu. Focul e tabu la insecte. ENCICLOPEDIE NOOSFERA: Fiintele omenesti au creiere independente: emisfera dreapta si emisfera stânga.

Ji-woong îi facu semn sa reia "Revolutia furnicilor". dar senzatiil e erau prea puternice. Astfel credem ca ne imaginam sau ca inventam lucruri pe care. Concertul trebuia sa se termine la unsprezece si jumatate. informatia trece si duce la o idee apta sa s e concretizeze în fapte. sa faceti revolutia. Julie ezita. sa nu mergem mai departe. Noosfera ar fi un nor mare care înconjoara planeta ca si atmosfera sau ionos fera. volumul III 78. "Pare prea usor. Fetele de la clubul de aikido scandau: Cine sunt noii vizionari? Cine sunt noii inventatori? Aclamatii. aici si acum? Toata lumea se linisti brusc. În capul ei se declansau câteva meca nisme. Nervul se grabi sa faca sa circule mesajul. un muzician. grilaje. Avea ezitarea cuceritorilor care nu îndr azneau sa-si asume victoria. si-ar strecura pe furis parerea sotu lui materialist. Conform acestei ipoteze. Zoe dansa din buric. Ar .Daaaaa! Nervii. Simtea aceeasi angoasa ca si Hanibal la portile Rom ei. Nervul era pregatit sa transmita foarte repede semnalul. aceea de a putea sa se branseze la ceea ce ei au numit "noosf era".. Edmond Wells. Mesajul perceput era transmis de nervii au ditivi pâna la creiere care descompuneau sensul si greutatea fiecarei silabe. iar Julie ar fi dorit ca acest moment p retios sa dureze vesnic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. dupa m odelul unei perechi în care sotia. Noi suntem noii vizionari! Noi suntem noii inventatori! Privirea fetei îsi schimba usor culoarea. inventatorul cuvântului "b iosfera" si â filozofului Teilhard de Chardin. Spiritul uman globa l într-un fel. în realitate . iar Ji-woong. acest creier feminin intuitiv ar ma i avea o calitate. Acest nor sferic imaterial ar fi format din inconstientele umane emise de creierele drepte. cu ochii în sus. maxilarul fu r ugat sa se deschida. un inventator sau un ro mancier n-ar fi decât niste receptori radio capabili... vane.Daaaaa! Trei batai de inima. limba se agita si cuvintele fura pronuntate: . intuitiva. Publicul îi pândea gura. Avea impresia ca zboara si refuza sa aterizeze. O fraza de pronuntat. cu creierul lor drept.Sunteti gata. deja încalziti. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent. sa ia din inconstientul colectiv apoi sa lase emisferele dreapta si stânga sa comunice destul de liber ca sa reuseasca sa puna în practica aceste concepte care se gasesc în noosfera. un pictor. realizator constient. lovea cu betisoare le în toate tobele. îsi da acordul emisferei stângi. CONCERT Caldura. Dupa parerea savantului rus Vladimir Vernadski.. Acea revolut ie despre care vorbea Enciclopedia parea foarte aproape. Nu mai erau opt. creierul nostru drept le ia pur si simplu de acolo. Francine îsi agita parul blond. David îsi lega partile de solo de cele ale lui Leopold. Julie avea energie cu carul si mai avea înca nevoie de acel contact colectiv fabulos. Un nerv primi un mesaj de transmis gurii. Apoi urma raspunsul: . Toti se uitau la ea. Iar când creierul nostru stâng asculta cu atentie creierul drept..Sunteti gata sa schimbati lumea aici si acum? Sala raspunse si mai tare: . Julie se simtea bine în acea mare de oameni.n intermediul viselor. deschizând porti. . ci unul singur." Cei Sapte Pitici asteptau de la ea o fraza sau macar un gest. functionau mai repede.

Ceilalti directori de centre culturale au sa crape de gelozie. Urca pe scena si zise: . o lua pe Julie în brate si o saruta pe amândoi obr ajii. Nu trebuie sa va mult umiti cu mica victorie din seara asta. Dar.. Vreau sa mai veniti. . niste ochi cenusii care ar corupe si un sfânt si o voce foarte jazzy. Directorul intra în culise. reduse lumina pe scena si aprinse lumina în sala. care avea sarcina sa interzica pur si simplu pro pagarea operelor prea "subversive". cu oameni care aplaudau dar care apoi pleaca.Iata cecul pentru concertul vostru din seara asta si ca sa va ajute sa va pregatiti viitorul spectacol. premiata deja în toate topurile. Fara complexe.. ENCICLOPEDIE CENZURA: Pe vremuri. M a asteptam la ceva modest iar voi ati creat un happening. Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici anunta totusi aparitia apropiata a unui album cu titlul evocator: "Treziti-va!" Poate ca în curând va intr a în concurenta cu noul succes al cântaretei Alexandrine.Ati fost cu adevarat formidabili! . Sa le multumim înca o data lui Al ba ca Zapada si celor Sapte Pitici. Tânara cântareata a grupului. Sala aplauda fara entuzia sm. Marcel Vaugirard 80.fi fost de ajuns sa spuna: "Haide". poate sa va gânditi la fumigene.Buna seara si multumesc. . Fusese doar un simplu concert. simtira cu totii un val de amaraciune.Concertul a luat sfârsit.. . fusese înfiintata o institutie politieneasca: cenzura de stat.Serios? Directorul scoase un carnet de cecuri. Julie face sa se uite aceste mici im perfectiuni datorate tineretii. Asistenta era foarte animata. pentru ca unele idei considerate subversive de catr e puterea de atunci sa nu ajunga la marele public. Juli e Pinson. se gândi putin si scrise: cinci mii de franci. Directorul opri sunetul. Alexandrine. are toate calitatile ca sa reuseasca în show-business: un corp de zeita. Data viitoare vreau un concert traznet! 79.Dar. si destul de repede. N-am mai vazut niciodata pâna acum un pub lic atât de entuziasmat. cu formula ei de glamour rock. sa puneti afise. Trebuie sa va ocupati mai mult de costume. Farmecul fusese rupt. Pe buna dreptate putem regreta ritmurile modeste si insipiditatea cuvint elor. Nu trebuie sa exageram. "Iubirea mea. sigu r.. murmura Julie' În cabina unde se demachiau. Totul era parca suspendat în timp. . Unii pretind chiar ca s-ar putea dovedi o rivala pentru celebra cântareata Alexandrine. Clipa de gratie trecuse. PRESA TRÂMBITA DE FONTAINEBLEAU (Rubrica culturala) CENTRUL CULTURAL UN CONCERT INAUGURAL DISTRACTIV Tânarul grup de rock francez Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici a facut o prezentare foarte simpatica ieri seara în noua sala de muzica a centrului cultural din Fontainebleau. Sa-i aplaudam. se despart si se întorc acasa ca sa se culce. te iubesc".În sfârsit se petrece ceva interesant si în acest mic oras de provincie. . un concert reusit.. cu entuziasmul ei comunicativ. a st iut deja sa cucereasca un public larg care depaseste cu mult centrele culturale provinciale. la un decor. Viata îsi relua cursul. .

Bobitele de roua scânteiaza pe plantele acvatice care se deplaseaza în deriva. Nu atrage atentia nimanui. sa vada sau sa asculte totul. o stânca are suprafata acoperita cu sapunarita care împrastie arome delicate.Azi. Furnicile stiu ca acel suc e dulce dar contine un alcaloid put ernic. nimeni nu mai stie de unde sa ia informatiile interesante. Printesa 103 gusta rizomul nufarului si e mirata ca imediat are un sentiment puternic de pace. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Mereu avida de senzatii tari. Multe exploratoare au platit cu viat a pentru ca aceasta informatie sa ajunga în memoria colectiva a semenelor lor. La trecerea navei. Partea de sus a nufarului atinge usor frunzele unei flori de cucuta care degajeaza miros de telina si supureaza un suc galbui care se închide la culoare în contact cu aerul. si nici criticii care ar trebui sa filtreze aceasta masa nu mai au timp sa citeasca. Toate astea fac parte din vechea logica: nu trebuie sa apara nimic "original" ca re sa poata pune în discutie sistemul. care ridica capul si scuipa jeturi apte sa alunge sapunul din tubul lor pulmonar. mai blând. editorii împiedica aparitia unor noi curente lit erare. Cu cât sunt mai multe canale de televiziun e. Rizomul contine o substanta anafrodisiaca care actioneaza ca un calmant. Acum nu mai actioneaza lipsa. Castanii de apa îsi ofera fructele. Se cheltuieste o energie imensa pentru ca t otul sa ramâna imobil. se bucura de peisaju l imens din jurul lor. Narcisele seamana cu niste stelute galbene si parfu mate. Deseneaza motive complicate pe arip ile fluturilor si mai simple pe carapacea gândacilor de apa. Fluviul dimineata e ceva foarte frumos. Din punctul cel mai de sus al florii acvatice. cazând. Naturii îi place uneori sa introduca o nota decorativa. Furnicile îsi inspecteaza vasul. Carapacea lor verde are margini portocalii. de radio. Nu poate sa zâmbeasca dar se simte bine. Astfel se ajunge la paradoxuri. Difuzând cu tona tot felul de muzici similare. care paralizeaza creierul. ziare. Sub efectul acestei licori. furnicile zaresc obstacolele din departare. la nivelul suprafetei irizate. Printesa 103 si cele douasprezece explora toare. cenzura si-a schimbat fata. Îsi lasa în apa capsulele care. substanta care face spuma si bule. cocotate pe cele mai înalte petale rosii al nufarului. Multimea unor insipiditati similare blocheaza creatia originala. niste nici nuci înconjurate de un caliciu împod obit cu spini mari laterali. Furnicile se distreaza urcând si coborând pe aceste pânze mari de culoare roz. Pe stânga. Soarele stacojiu le scalda pe be lokaniene cu o ploaie de reflexe rubinii. suporturi mediatice. cu atât diversitatea de creatie e mai mic a. Ea e f ormata din patru sepale verzi si din numeroase petale inserate în spirala. Tot asa. gândaci i de apa înoata cu miscari gratioase. Aceasta dezordine pe apa îi irita pe gândaci. Se raspândeste tenta cenusie. volumul III 81. prin miile de carti care apar pe luna. Pulpele lungi si paroase ale gândacilor de apa se îndoaie si se desfac ca sa propulseze ambarcatiunea mirmeceeana. Nim . Sub avalansa neîntrerupta de informatii neînsemnate. cicutina. Floarea nufarului este destul de complexa. salciile plângatoare îsi apleaca frunzele lor lungi si mo i. caci este normal sa vezi un nufar alunecând p e apa. Fruntea gândacului de apa este împodobita cu un simbol galben în forma de V. elibereaza saponina. Edmond Wells. totul pare mai pasnic. a caror marime se diminueaza pâna când se transforma în stamine în centrul florii. Nava exploratoarelor s-a avântat dimine ata devreme pe valurile neospitaliere si despica cu o viteza destul de mare acea panglica stralucitoare. solida si plata. pr oducatorii de discuri împiedica aparitia unor noi curente muzicale. În partea din spate. Micul nufar este într-adevar o nava perfecta care protejeaza de apa rece c a gheata. Frunza de nufar formeaza o pluta mare de c uloare verde. ci abunde nta. COBORÂREA PE FLUVIU Fluviul argintiu aluneca spre sud. mai senin.

pe spate. Vede. furnici le s-au razboit cu termitele timp de zeci de milioane de ani. Furnicile se apleaca ca sa strânga larvele de tântari suspendate la nivelul suprafetei fluviului. Ono are spermei ultimului mascul. a sa cum le vede ea. sub suprafata fluviului. cum se prelucreaza laptisorul paduchilor de frunze. al doilea sau al treilea partene r. Ambarcatiunea-floare aluneca si evita în ultimul moment stâncile-recife. Celalalt o observa printr-un geam. vedere pe care Degetele nu o vor avea niciodata. Fiecare mas cul supravegheaza si apara împotriva celorlalti masculi partea sa de teritoriu. Înainteaza târându-se cu picioarele din s pate si pare ca galopeaza de cealalta parte a oglinzii suprafetei fluviului. Asta e istoria lor. cunoaste toate vechile mitologii transmise din totde auna de la o antena la alta. gelosi. Degetele v ad doar dupa un unghi de 90 de grade. Nu stiu cum au adus furnicile. Degetele vad foarte departe cu claritate. tuturor pajistilor. tu . prea g rase.. masculii libelula stiu asta si. un animal care înoata invers. privirea Printesei 103 strapunge apa. Daca se acupleaza de mai multe ori cu amanti diferiti. se dedau dansului lor nuptial. Nu pot sa-si mai spuna: "merg spre necunoscut". ceapa sau morcovul. a aflat ca Degete au descoperit ca Pamântul e rotund. cu capul în jos si sifonul respirator în sus. bineînteles. Si nici: "Plec departe într-un ti nut strain". Degetele nu o cunosc. Larva li belula este dotata cu o prima masca-fata legata la o articulatie lunga care îi fol oseste drept barbie. Tinerele furnici le urmaresc cu admir atie. Greieri. Aceasta pleaca ca o catapulta. Stie cum au facut furnicile sa dispara dinozaurii d e pe Pamânt invadându-i prin intestine. pentru dominarea Pamântului. Toate tarile de pe planeta sunt la o zi de mers cu masinile lor zbu ratoare! Într-o zi. prea puternice ca sa vada acele narcise galbene. Se apropie de prada care nu fuge deoarece crede ca dispune de destula distanta ca sa poata fugi. A picat bine. Dispun de hartile tuturor padurilor. vechi si demne. Sunt prea mari. E ora dejunului. rivalitatea nu s-a t erminat. cum se respecta fruct ele. fie ca un mas cul a reusit sau nu prin eforturile lui sa atraga o femela. Într-adevar.. Din fericire. Deodata se iveste un cap. va putea du pa aceea sa produca oua provenite de la primul. claca furnicile vad dupa un unghi de 180 de grade. Când era la Degete. prinde prada apoi o aduce la restul capului care îsi înfige în ea maxilarele. înainte de a se acupla. Se înfrunta între ei ca sa-si mareasca posesiunile. Atunci libelula îsi desface masca brusc cu b arbia-brat articulata. E o larva de libelula al carui cap iese la sup rafata apei ca sa hapaie o efemerida. Printesa 103 întelege ce s-a întâmplat. Totusi. îsi zise ea. Asta nu o va împiedica totusi pe doamna libelula sa gaseasca alt mascul care si el o va goli la rândul lui. sa goleasca femela de sperma rivalilor.. Femela libelula este evident atrasa de masculul care îi ofera cea mai mare suprafata pentru dansul copulator si ouatul care va urma. Printesa 103 spera sa le arate Degetelor tehnologiile din Belo-kan. spre alte tinuturi seminte de flori si de legum e care nu se aflau acolo înainte: mazarea. Cu noile sale simtiri de sexuata. pasari. Din documentarele televizate. din tinuturile Soarelui-rasare. Marile insecte.. si nu-si pot fixa atentia decât pe 15 grade. se grabesc. dar si broaste si broscoi. O femela poate sa pastreze timp de câteva zile sperma proaspata a masculu lui în abdomen. dar raza lor vizuala este prea îngusta. se aud o multime de cânturi. Ca sa respire. ea înmagazineaza sub coate bule de aer care sunt treptat aspirate de s tigmate. De altfel. Fu cuprinsa de o mare mândrie pentru specia ei la vederea acelui fluviu ma iestuos. cum sa te faci înteles de animale si atâtea si atâtea lucruri despre care Degetel e nu stiu nimic. E o plosnita de apa. În timp ce soarele devine din rosu portocaliu. 103 se gândeste la marea istorie a furnicilor.eni sa nu se atinga de cucuta! Deasupra lor se rotesc libelulele. deci finit. Stie cum. acele salcii plângatoare. 103 capatase obiceiul de a mânca de trei ori pe zi la or a fixa. Nu vor percepe aceleasi culori ca ea. Asezata în mijlocul galben al navei-nufar.

Spri jinindu-se cu tot torsul. exact înainte de a muri. În solfegiul german. Sunt paienjenii de apa. doar sprijinindu-se de ea cu picioarele lor lungi. la. pornind de la simplitatea totala. Foc. In cele din urma se pomenesc deci cu barbia si pântecele în contact cu apa rece. cadavre de tântari sau larve de plosnite. Si asta fara ca urechea celui mai atent auditoriu sa descopere clipa în c are a avut loc metamorfoza. Datorita lor. A fost oprit în plin elan de probleme de san atate (în acea perioada era aproape orb). ATACUL PATINATORILOR ACVATICI În timp ce vasul-nufar rosu luneca usor pe apa. dar acest exercitiu cere o gestionare perfecta a repartizarii greu tatii pe fiecare picior iar furnicile au totdeauna unul care se duce la fund. Paienjenii de apa cauta dafnii. A. se îndreapta spre complexitatea absoluta. lui do. lui la. explica Bach. îi fac sa semene cu niste masti africane alungite. pâna când se va fi metamorfozat în toate notele gamei . Edmond Wells. do. Canonul "tort ureaza" aceeasi tema în toate sensurile. Numerosi paienjeni de apa. de Johan Sebastian Bach. Ofranda muzical a s-ar putea repetai la infinit. c a pe vremuri vikingii lancile si scuturile. . Atunci. ENCICLOPEDIE ARTA FUGII: "Fuga" este o evolutie în comparatie cu canonul. Fuga e mai mult o progresare decât o repetare. inund a frunza de nufar. întelegând pericolul. furnicile zaresc un grup d e insecte care merg pe apa. situati ca doua pe rle în parti. Deodata percep vibratia ambarcatiunii furnicilor. pluti nd si agitându-si inutil picioarele. Johann Sebastian Bach a vrut sa explice muritori lor de rând tehnica progresiei muzicale care. folosindu-se de ea ca de o pânza solida. Un fel de summum al acestei opere consacrate fugii este bucata Arta fugi i în care. si. pot sa circule linistiti pe apa fara teama ca se vor duce la fund. Ofranda muzicala. îsi asigura o stabilitate excelenta pe fluviu care react ioneaza ca o membrana întinsa. "La fel e si gloria regelui care se ridica continuu în acelasi timp ca modulatia ". Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Multi paienjeni sunt doborâti de la primele rafale. la sfârsit. Trebuie subliniat ca Bach a semnat-o folosind drept tema muzicala cele p atru litere ale numelui sau. Patineaza pe suprafata apei. se termina în r e minor. atinsi. insecte acvatice care seaman a cu tântarii de apa dulce. Bach a patruns astfel chiar în interiorul muzicii sale si conta pe ea ca s a se ridice si el ca un rege nemuritor spre Infinit. B corespunde notei si bemol. Fata inferioara a pân tecelui este acoperita cu peri argintii. lui si simplu. 82. catifelati si hidrofugi.turor le e foame. volumul III 83. Totusi câtiva reusesc sa se apropie de nava si. se prabusesc si pornesc în deriva acolo unde pântecele lor hidrofug îi mentine la sup rafata. Bach = si bemol. Abdomenele mirmeceene îsi trag salvele. Toate furnicile sunt în apa. constituie una dintre cele ma i frumoase arhitecturi de fuga. C. Unele încearca sa imite paienjenii m ergând pe unde. si H. ca sa vada cum reactioneaza cu ea însasi pe toate planurile. Au capul mai lung decât corpul si cei doi ochi sferici. printr-o "scamatorie" demna de cel mai bun prestidigitator. Furnicile. Aceasta fuga este deci neterminata. în mod ciudat. îsi aliniaza abdomenul pe flancurile navei. Patinatorii supravietuitori se deplaseaza în zig-zag printre jeturile de a cid formic. se grupea za într-o legiune acvatica si ataca. Fuga în schimb poate sa prezinte mai multe teme diferite. Cu ajutorul acestui sistem de "salt" de la o tonalitate. Ca multe dintre ele. porneste în do minor dar.

Un paianjen de apa p ovesteste ca din cauza unui individ. Înainte de-i mânca. Or 103 este aproape constant debransata de mintea colectiva. Vrea sa manânce paianjenul de apa dar Printesa 103 o oprest e. ci mergând mai repe de decât ei. în curând se va gândi numai la ea. erau n evoiti sa se agate de papura caci. furnicile sfârsesc prin a se agata una de alta într-o platfor ma plutitoare. Printesa 103 rema rca faptul ca petalele-pânze ale vasului-nufar suiera. Comunicatiile Absolute. 5 simte foarte bine ca în timpul CA-urilor. erau luati de curent. În mod normal. Dar nu e momentul potrivit pentru astfel de reflectii. Chiar si înainte avea te ndinta sa fie egoista. fiecare sp ecie cu sansa ei. el a decis sa se lase purtat de curent. îsi zise Printesa 103. i -a agravat defectul. scufundat. adau ga ea. datorita sexului.Atâta timp cât apa nu le trece de barbie. Fondatorul traia într-un loc unde curentul era foarte puternic. 1 5 nu întelege de ce-ar trebui sa fie crutat. foarte repede. Daca paienjenii de apa încep sa lupte în gr up si daca mirmeceenele nu-i opresc chiar de acum. în închisoarea propriului cap si nu mai face nici un efort ca sa gând easca în grup. Astfel. Cunoasterea acestui lucru da un nou curaj printesei. o singura fiinta este de ajuns ca sa modifi ce comportamentul unei întregi specii. iau viteza . În loc sa-si petreaca viata ca sa se pr otejeze dupa papura. stie totusi ca este o noua dovada a degenerescentei sale datorata lungului contact avut cu Degetele. dar îsi spune ca. printe sa refuza sa lase sa fie vizitate zone întregi din creierul ei. fu lu at. Dar a supravietuit. Toti vecinii sai pa ienjeni i-au prezis moartea caci curentul puternic avea sa-l arunce de stânci. a plecat si. în sch imb pot sa fie înghitite de orice animalut.. Nu-ti pastrezi avansul distrugând concurentii. Trebuie sa se organizeze repede. Daca continua asa. îsi vor constru i cetatea lor lacustra si vor deveni stapânii fluviilor. o furnica se branseaza în permanenta la mintea c olectiva si nu se debranseaza decât foarte rar pentru rezolvarea unor probleme "pe rsonale". Cele treisprezece se agita în toate sensurile si se stropesc reciproc. în timp ce patinatorii continua sa le îmbrânceasca si sa le calce pe cap ca sa le faca sa se duca la fund. risti poate sa primesti o multime de lovituri dar. pai enjenii de apa nu puteau patina decât pe distante mici apoi. ranit. Ce descoperise acel patinator? Încetând de a-ti mai fi teama de curent. Spune ca trebuie eliberat ca sa se întoarca la poporul lui recent socializat. încetând de a te mai agata de o securitate imaginara si lasân du-te dus înainte. e un paianjen de apa si are un gust b un. Fie e vânt. Sunt recuperate si celelalte furnici si sunt capturati câtiva paienjeni ag resori. un patinator pe care îl numeste Fondator. dupa cum prezisesera semenii lui. Fon datorul s-a încapatânat totusi. pâna la urma. Dezvoltarea si mai mult a simturilor. Tot agitându-se. Printesa se adaposteste în spatele noilor sale simturi de sexuata ca sa-si justifice compasiunea. 15 se apropie. au considerat ca un paianjen de apa capabil de atâta curaj era un exemplu. la urma urmelor. Fondatorul îsi zi sese ca-si vor consacra cea mai mare parte a energiei luptând împotriva curentului d esi nimeni nu stia unde ducea acel curent. 103 îi întreaba pe prizonieri de ce ataca în hoarda desi speci a lor este cunoscuta ca fiind formata din animale solitare. pornind de la care se arcuiesc ca sa urce pe vasul nufar.. zgâltâit. Acolo. Patinatorii de la capatul de jos al fluviului. altfel. Va deveni egocentri ca ca Degetele. vazându-l cum trece. reusesc sa urce din nou pe nava lor. Celelalte furnici sunt de acord. Printesa 103 stie ca în capul ei exista o problema. furnicile nu risca sa se înece. Dupa câte va încercari. Nu mai joaca jocul colectivitatii. 103 este constienta de asta. ît i poti ameliora propriile conditii de existenta precum si pe cele ale întregii tal e comunitati. peste câtiva ani. L-au facut seful lor si au luat hotarârea sa traiasca în colectivitate. E în pielea ei. fie. Poate ca ar trebui sa-l cautam pe faimosul Fondator ca sa-l ucidem. în mintea ei. Se straduiesc sa se agate de marginea nufarului.

iar mai jos. spuse si Jowoong. ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT David se instalase în fata computerului din sala de repetitii. De acolo de sus se simte foarte bine viteza. Se aplecara asupra computerului. se vede un zid de spuma. . oamenii vor avea impresia ca vad dându-se paginile sugera David. groase si rosii pentru primele litere si minuscule negre cu o umbra alba pentru celelalte. . atras de caldura transformatorului. pr omise Ji-woog.. Ca sa se faca . Numai sa nu fie o cascada. zise Leopold. Printesa are dreptate sa fie îngrijorata cac i. Paul facu reglajul si în curând obtinu un sunet cu un efect dintre cele mai bizare. Jiwoong apela la sora lui mai mica cerându-i sa le lipeasca în tot orasul cu colegii e i de clasa. pe ntru ca primii lor fani sa nu fie derutati. de la mirosul d e iod pâna la cel de cafea. în departare. Câteva furnici urca în vârful celei mai înalte petale de nufar.Cred ca în sfârsit am gasit muzicianul perfect pentru "Revolutia furnicilo r". le va f i greu sa-l evite.Cu fumigene si spoturi luminoase pentru efecte speciale.Am putea fabrica niste obiecte enorme ca sa umplem scena. 84. 85. La viteza cu care se deplaseaza. Paul avea de gând sa învaluie astfel fiecare tema într-un ad evarat decor olfactiv. îsi zice furnica. propuse Paul. Micuta accepta cu conditia sa li se ofere locuri gratuite la concert .Pot sa fac o carte din polistiren înalta de un metru. asezate în centrul unui triunghi înscris în tr-un cerc. Apoi cu litere groase: REVOLUTIA FURNICILOR.Sa punem la punct un spectacol total. Narcisse avea sa creeze niste costume sofisticate si va concepe masti si machiaje care vor sublinia fiecare cântec. Examinara imaginea de pe coperta Enciclopediei cunoasterii relative si a bsolute. . Toata lumea în vârf. le zise David. viitorul lor afis semana perfect cu un pergament vechi. . Remarca atunci un târâit. Se considera destul de dotat în chimie ca sa fabrice o orga de pa rfumuri rudimentara.Cu o pagina mobila în centru si un set de diapozitive. . Apropiindu-se de amplificator ca sa-l regleze. . considerat la început a se dator a sistemului electric. Era destul sa fie reconstituit cu un program grafic si simbolul grup ului lor era gata. Paul le sugera sa împrastie un parfum corespunzator ambiantei deosebite a fiecarei bucati. apoi pleca cu prietenii ei sa lipeasca afisele. Oamenii vor avea astfel la dis pozitie trei zile ca sa cumpere bilete. în tre paranteze: "Noua denumire a grupului Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici". descoperir a un greier instalat acolo. David avu atunci ideea sa fixeze micul microfon de la una din coardele l ui de harpa pe elitrele insectei. Repetitia începu si David se plânse de solo-ul de la "Revolutia furnicilor". cu cele trei furnici în forma de Y. Sus scrisera "Furnicile". Examinara rezultatul obtinut. Dedesubt: "Sâmbata 1 aprilie. Zoe trase doua mii de copii pe xeroxul color al directorului scolii. zise Francine. Descoperi în programele grafice o textura care semana cu cea a vechilor pergamente si alese m ajuscule rasucite. ENCICLOPEDIE VIITORUL APARTINE ACTORILOR: Viitorul apartine actorilor. concert la centrul cultural din Fontaineblea u". Nu era deloc pus la punct. . De la mirosul de lavanda pâna la cel de pamânt. Toate firele de par de pe fata si antenele lor sunt îndoite spre spate ca o simpla iarba.Formidabil! Eu o sa fac o furnica gigantica de cel putin doi metri. Pe ecran.

Cele de pe nava-nufar nu mai st . oricum. PURTATE DE VALURI Cascada! Stupoare. Ambarcatiunea deviaza. Un cântaret bun actor nu are nevoie sa aiba voce daca îsi interpreteaza convenabil clip ul. ci dupa alura. Au intrat în zona repezisurilor. O denivelare plina de pietre formeaza o linie crenelata de spuma alba. Printesa 103. Din cauza vitezei. indica prin gesturi ca e ma i bine sa treaca prin stânga. 13 cade în apa si e adusa la bord în ultima clipa. Nava-nufar ia viteza si se îndreapta spre trei pietre mari. forma capata mai multa importanta decât fondul. Actorii controleaza lumea. dar un vârtej îl tri mite în cealalta directie. Nu se poate trece. volumul III 86. Nufarul freamata si pare pe punctul de a se întoarce în loc. candidatul nu mai e ales în functie de programul sau politie (toata lumea stie foarte bine ca. Nu ma i ascultam ce spun oamenii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Furnicile au trecut de prima cascada dar apare deja al doilea zici de sp uma. Gândacii. aflati în partea din spate. acolo unde curentul pare mai putin violent. felul de a se îmbraca. Pe canal. tot punându-i înainte pe actori. pastrând proportiile. Furnici le cele mai mari iau ramurele lungi. caci tara are o politica globala de la care nu poate devia). Niste musculite. Frunza moale resimte socul. Gândacii înoata atât de puternic încât toata nava e stropita. pânzele rosii ale nufarul ui tremura si plesnesc. dar acum totul se accelereaza. Mormolocii stau adiba în speranta unui naufragiu. actorii stiu sa mimeze mânia. participa acum si coleoptere acvatice: gândaci-vârtej netezi si negri si plosnite-de-apa cu picioare fine si ascu tite. exclusi de la dezbatere. Ne multumim doar la a ne uita cum spun. actorii au câstigat teren. le strâng între mandibule si se folosesc de ele ca stabilizeze ambarcatiunea. în majoritatea democratiilor moderne. curentul lenes le leganase molcom de-a lungul malului. Un pictor bun actor este capabil sa convinga ca o pânza monocroma este o opera de arta. Inutil sa ai idei si sa stii sa guverne zi. Acei mâncatori de cadavre de apa dulce sunt mai vorace decât rechinii. piatra loveste în plin flancul ambarcatiunii. voce. Ca sa se faca adulati. prom isiunile nu vor fi tinute. În mod inexorabil. La vânarea belokanienelor. zâmbet. În consecinta. curentul este si mai puternic. Alegerea lui Ronald Reagan în postul de presedinte al Statelor Unite în 1980 a consacrat definitiv domnia actorilor. familiaritatea cu cei ca re îi iau interviuri si glumele pe care le spune. treptat.respectati. Toate profesiile sunt infiltrate de actori. ce privire a u când spun si daca au cravata asortata cu haina. Edmond Wells. Unii au venit sa se înfrupte. în afara de mormoloci. carora nu li s-a cerut nimic. 5 trim ite feromoni gândacilor de apa ca sa orienteze ambarcatiunea spre o trecere care i se pare mai putin tumultuoasa. altii sunt acolo doar pentru spectacol. a parea devine mai tare decât a fi. sunt rugati sa înoate mai rapid. actorii stiu sa mimeze bucuria. e destul sa ai în jurul tau o echipa de specialisti pentru redactarea discursu rilor si dupa aceea sa-ti interpretezi bine rolul sub obiectivul camerelor de lu at vederi. furnicile îsi ridica antenele. Ca sa se faca invidiati. Pâna aici. U n zgomot asurzitor invadeaza spatiul. O petala le loveste în cap apoi cade din ambarcatiune. vârful din fata al frunzei de nufar pierde directia . Cei care au idei dar nu stiu sa le prezinte sunt. în toate profesiunile. Problema e ca. cu antenele încrucisate pe fata. De altfel. pleaca sa inspecteze locu l si se întorc pesimiste. actorii stiu sa m imeze dragostea.

primul factor de reusita este sansa. e gata sa se roteasca. pri n sex îti vei gasi identitatea si limbajul. 103 ridica cu precaut ie capul si vede ca nava se îndreapta direct spre o noua cascada vertiginoasa cu a devarat impresionanta. Gândacii de apa. iar jos. ne situam fata de ceilalti. A doua gura este sexul. ENCICLOPEDIE DOUA GURI: Talmudul spune ca omul are doua guri . De data asta. I n interior. Cuvântu l nu numai ca face sa se transmita informatii. totul e furtuna. furnicile. 103 îsi zice ca. panglica argintie a fluviului. furnicile nu mai controleaza ambarca-tiunea. iar fluviul ar fi fost limba ei umeda. si deci prin placere si reproducere. Nu se mai poate face nimic. Cu a jutorul limbajului gurii de sus. Prin cuvânt este sedus celalal t si i se pune în functiune sexul. ne situam în spatiu. Când ajung pe pietre. altfel se va transforma în maladie. dupa ce treci de o anumita linie a orizontului. abandonând definitiv vasul -nufar mirmeceean. Prin sex se rezolva problemele corpului în timp. 87. prin vorbire. P rin sex. Furnicile au antenele lipite de fata. atât de abrupta încât nu se mai vede fluviul dincolo de linia d e spuma. foarte departe. ci serveste si la vindecare.. apoi se. A trecut de al doilea torent fara stricaciuni . Gura de jos actioneaza asupra gurii de sus. Lipsit de sistemul de propulsie. la fiecare soc. frunzele de nufar sunt destul de fibroase ca sa suporte loviturile. prefera sa lase totul. Nu mai vad nimic afara. trei-patru exploratoare. iar jos totul se învârteste.cea de sus si cea de j os. ambarcatiunea se transforma în titirez. foarte senin. Cuvântul nu trebuie împiedicat s a iasa. se învârteste.. se clatina. sa pastreze directia si sa se straduiasca sa treaca cât mai bine de a dou a cascada? Prea târziu! Viitorul nu apartine nehotarâtilor. Vacarmul torentului l e asurzeste pe pasagere. . scuturându-le foarte puternic pe furnici care abia au timp sa-si recapete echilibrul când nufarul îsi accelereaza din nou deplasarea. se rveste la crearea unui nou drum. O stânca triunghiulara zgârie frunza pe dedesubt si traseaza un fel de movil a în mijlocul plutei vegetale. asp irat de a treia cascada. coplesite de forta centrifuga. Printesa 103 si 5 sunt lipite una de a lta. sunt gata sa cada peste margine. aceste a efectuând un traseu invers fata de cel al cuvântului. cu siguranta ca vor plonja. dezechilibrate. Se defineste în raport cu parintii si cu copiii sai. Printesa 103 urmareste dezlantuirea elementelor n aturii. Între petalele de nufar. Si apoi se izbesc de piatra mare. Ambarcatiunea "se loveste înca o data de pietre. Întreaga padure începe sa Oracaie ca broastele râioase de parca ar fi fost vie . Ambarcatiunea este proiectata în aer. jo s de tot. Printesa zareste. Toata lumea se adaposteste printre staminele galbene din mijlocul plantei acvatice si strânge din mandibule. nu reusesc nici macar sa s e mai ridice în picioare. deasupra vârfurile ro z ale nufarului. "gura de jos". Talmudul recomanda de altfel sa se evite luarea a prea multe medicamente. diferit de cel al liniei familiale. Niagara asta mai lipsea! Ambarcatiunea capata o viteza din ce în ce mai mare.iu ce sa faca: sa încerce sa schimbe cursul cu riscul de a pierde controlul ambarc atiunii. rezolvarea problemelor corpului. stabilizeaza. Sexul. Nava pl ata e luata în mare viteza. Ambarcatiunea floare e poate într-un hal fara hal dar nu s-a dus la fund. în fiecare operatiune. Sus cerul este foarte albastru. Fiecare om are puterea în a face sa se încarneze prin copiii sai alte valori decât cele ale parin tilor lui. speriati. O piatra mare îsi arunca umbra asu pra lor. Totul se învârteste. Se îngramadesc în mijlocul galben al nufarului rosu. omul îsi creeaza un spatiu de libert ate. Din fericire. Frunza de nufar se loveste de acel sir de dinti ai flu viului si. Sus e cerul. Gura de sus actioneaza asupra celei de jos. Cea de sus permite.

Astronaut ii care aterizeaza în capsulele lor probabil ca simt acelasi lucru. ca sunt stropite de un val. De altfel. Stie ca în curând va fi ejectata.. Vasul-floare se afla la altitudine. Nufarul coboara cu mare viteza. Comisarul facu un semn. da r totul e atât de rapid încât nici macar nu ia apa. Toate au antenele ridicate de stupoare. Vasul-floare aterizeaza cu toata coca pe apa. Artificierul sef ridica maneta detonatorului si zise: . E prinsa însa în ultima clipa de 14. Au trecut torentul! Fluviul argintiu s-a linistit ca si cum s-ar fi satu rat sa le mai chinuie. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. S-au salvat toate si nu se mai vede nici o cascada. APA Nufarul planeaza o clipa în aer.Suntem gata. Printesa 103 se uita la însotitoarele ei zicându-si ca aceasta va fi ultima imagine cu care va pleca în moarte. care le uda antenele si le întrerupe pentru câteva sec unde toate perceptiile. Adormit. podeaua nufarului începe sa se încalzeasca. o fractiune de secunda.Cinci. Maximilian Linart ordona tuturor oamenilor sa-si protejeze bine zonele d e piele neacoperite de haine. Constructia aceea nu putea sa-l sfideze la nesfârsit. Bzzzz. apasa pe detonator. îsi zice 103. doi... Caderea se accelereaza... 10 3 vede un spectacol unic. Un sfrâncioc la pânda.. La acea altitudine. Gaura facuta în apa de caderea lor le pune aproape fata în fata cu locuitorii subacvatici. Maximilian examina diferitele încarcaturi explozive care fusesera fixate p e flancurile piramidei. Furnicile îsi înfig ghearele în ascensorul nebun care le duce la etajele inferioare. patru. Avea un semn la gât.Edmond Wells. tinându-se numai într-o singura gheara.. Ei bine. trei. 12 îsi vede picioarele desfacându-se din cauza vitez ei si se pomeneste la verticala. dupa cum indica si numele. Printesa 103 îsi simte ghearele care cedeaza una dupa alta. în ur ma frecarii cu aerul. apoi. Pasari-musca. volumul III 88. Merse pe fir si constata ca fusese sectionat de ceea ce numim "niste man dibule mici". Timpul e suspendat. Are picioar ele din spate în aer si capul în jos. Se scufunda putin. Nu se întâmpla nimic. cu cotul. omul cazu în fata.. Totusi. d e pe ambarcatiunea lor suspendata în gol. Politistul îsi trase gâtul în guler. În fata lor câtiva nori dezlânati ascund m anejul amoros a doua privighetori. Abia au timp sa vada un murgoi cu ochi rotunzi si doi tritoni cu creasta . Dar dupa ce a ramas în a er. Printesa 103 îsi înfige bine mandibulele în frunza a mbarcatiunii ca sa nu-si ia zborul. Marginile nufarului se îndoaie în sus ca sa formeze un fel de bol. care e tinuta de 11. 7 îsi ia zborul. Brusc. Aerul le suiera pe fata si în pânzele roz ale nufarului. Nufarul mai pier de doua petale roz care prefera sa-si traiasca propria viata în loc sa ramâna pe o a mbarcatiune invadata de furnici. nu e deloc ceva hazliu. Artificierii desfasurara lungul fir electric care lega diferitele încarcat uri de detonator si se trasera la o anumita distanta de piramida. mirmeceenele vad lucruri pe care rareori au ocazia sa le vada. Viespea care pazea p iramida. 89... baga mâinile în buzunar e. asta e ultima mea calatorie. ambarcatiunea este supusa din nou legii gravitatiei care. Soc. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE .

Furnicile vor s-o ocoleasca dar stânca de schide doi ochi si îsi dezvaluie o gura enorma. Nu e posibil ca niste minerale sa înoate si s a deschida o gura. Se lasa sa alunece pe colturile frunzei de nufar ca niste pompieri. I-a întrebat pe câtiva copii ce semnificatie aveau acei fluturi dar ei au re fuzat sa-i raspunda. volumul III 91. Toate o iau la fuga pe bastingaj. Dar când copiii se plictisesc de micile lor animale-jucari i. Doctorita s-a gândit la început la un fel de fraternitate care s-ar fi manif estat astfel între copiii batuti si înfometati. Printesa 103 le urmareste misca rile maiestuoase. Se dedau la trofalaxii dulci care le apropie. nu îndraznesc sa le arunce la gunoi. Un pastrav devoreaza o libelula. b roastele testoase au ca dusman o pasare al carei cioc e dotat cu o forma special a care îi permite sa sparga carapacea. Abia mai vez i la câtiva centimetri. Desenând fluturele. Deasupra furnicilor zboara fluturi-paun. O perdea de ceata invadeaza totul vrând parca sa ascunda lasitatea soarelui. ENCICLOPEDIE FLUTURE: Dupa al doilea razboi mondial. E foarte multumita ca mai e o înca în viata. Printesa 103 se apleaca peste marginea nufarului. Având o forma ciudata si un nas cârn. Si în curând ne vom lua zborul". Toate furnicile striga sfaturi diferite si contradictorii. acoperite înca de feromoni de panica si de apa. Totul reintra în normalitate. In Florida. Furnicile nu au mai vazut niciodata asta. în strafundul nostru. Suntem niste fluturi. Broastele testoase se reproduc acolo fara nici o greutate. 5 se linge ca sa ia apa. Suntem omizi si într-o zi sufletul nostru îsi va l ua zborul departe de toata mizeria si durerea asta. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII Deodata. Scruteaza cu atentie stânca si i se pare ca are niste forme mul t prea regulate. În dimensiunea superioara. Au supravietuit pericolelo r fluviului. gata s a traga. ele au deven it cu usurinta favoritele micutilor care le instaleaza pe false insule pustii tr ansparente din plastic. Noi toti stim. dar adevarul e ca acea broasca testoasa acvatica provine d in Florida.Exploratoarele îsi scutura antenele. a remarcat faptul ca pe lemnul p aturilor era gravat un desen repetat pe care l-a regasit dupa aceea în alte lagare unde suferisera acesti copii. ca acest corp care s ufera e doar un corp intermediar. soarele a obosit. exista moda ca copiii sa se joace cu acest tip de broaste testoase acvatice. Intra în p amânt în timp ce totul în jur devine cenusiu. Coboara domol în bârlogul lui. iar fluturii sunt foa rte frumosi. aceasta nu seamana cu nici una cunoscuta de ea: înoata. Se împrastie o ceata murdara. 15 îsi potriveste abdomenul. în fata lor apare o stânca. Un pusti de sapte ani i-a dezvaluit pâna la urma sensul: "Ace sti fluturi sunt ca noi. 90. dus de curentul care îl duce spre sud. Evident. în iaz sau în râul cel mai apropiat. Nu pot avea nici o clipa de liniste. ci în lac. Atentie. Vaporii de apa le împiedica pe furnici sa-si foloseasca rada rul olfactiv. ne reamint im reciproc acest lucru. astfel încât aceste an . e o broasca testoasa! Totusi. nimeni nu s-a gândit sa aduca si pre datorul natural în acelasi timp cu broasca testoasa decorativa. Acest desen reprezenta un singur desen simplu: un fluture. Nu stiu asta. Pietrele astea sunt vii! vocifereaza olfactiv 10. Când a intrat în baraca unde înca mai zaceau. A crezut ca gasisera în fluture modul de a-si exprima apartenenta la un grup asa cum pe vremuri primii crestini aveau simbolul pestelui. Edmond Wells. Dar e târziu. Chiar si viermii de matase se duc sa se ascunda. doctorul Elizabeth Kubbler Ross a fost chemata sa îngrijeasca copiii evrei supravietuitori din lagarele de concent rare naziste. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Nu e o piatra. Vasul-floare luneca din nou pe panglica argintie.

Locul miroase foarte p uternic a carne moarta dar furnicile nu sunt deranjate. totul înceteaza de a bate si de a mai misca. dar gura larg deschisa o împiedica. Întelegând ca furnicile nu sunt înecate si ca sunt în gura ei. protejându-le astfel de apa care invadeaza g ura. . sa-i ciopleasca capatul ca sa faca din el un tarus! Broasca testoasa musca usor pupa ambarcatiunii. si aceasta. amintindu-si de episodul în care Ulis e îl înfruntase pe ciclop. Ar putea sa constituie o nava mai buna decât nufarul. Sunt nemultumiti ca o testoasa e mai greu de împins decât o frunza de nufar. ramurica ramâne blocata de-a curmez isul. si 5 sa dea fuga la abordaj. Ea indica sa nu mearga drept înainte ca sa nu cada în stomacul plin de sucuri digestive corozive. Face semn catre 6. Se ia contact cu alti gândaci de apa propulsori. Se las a sa cada în partea de jos la baza buzunarelor pulmonare. trase din vârful petalelor nufarului. Amintindu-si de un serial cu aventurile lui Ulise si multele lui peripet ii. le conduce pe celelalte spre inima. 15 are un simt instinctiv al geografiei organice a anim alelor mari. Gândacii de apa înoata c u toata viteza în speranta ca vor scapa. Prinde deci din urma fara greutate va sul-floare. 15. cilii care filtreaza aerul le încetineste caderea. le indica tovaraselor ei sa dea fuga în culoarul esofagului. sar de pe ambarcatiune. Deoarece sunt devorati în m od regulat. Obtin în sfârsit o gaura circulara unde se instaleaza. îsi iau elan. Si exact una dintre aceste sperietori înfrunta în acel moment 103 împreuna cu însotitoar ele sale. 9. Pr intesa 103 crede ca monstrul nu trebuie abandonat. intreprida. Se rupe. Marele talent al furnicilor este ca stiu sa profite de or ice ca sa faca orice.imale din Orient s-au dovedit o adevarata teroare pentru lacurile si râuletele din Europa. Broasca testoasa plonjeaza ca sa-si clateasca gura si îsi îneaca invadatoare le. Furnicile o fac bucati cu mandibula si . 15. ca un vânator experime ntat. Câteva exploratoare se straduiesc sa tina monstrul la distant a tintindu-i botul cu tiruri de acid formic. mai rapid. invitându-le pe furnici mai bine sa se lase mâncate decât sa încerce o rezistenta inutila. Cu rabdare. Printesa 103 îsi organizeaza trupa. broasca testoasa rontaie gândacii de apa de propulsie ap oi îsi arata gura deschisa. cu o mare prezenta de spirit. 103 plaseaza în pozitie verticala bucata ramasa din crenguta-tarus si se r epede înainte. aterizeaza pe limba alba si calca în saliva. A cesta se închide în urma lor ca sa înghita. Fara nici un rezultat. Au masacrat viermii de noroi. si cu cât se stradui este mai mult sa vâre capul înauntru. cu atât mai mult tarusul i se înfige în cerul gurii. dupa câteva spasme. 7. Printesa 103 le ofera putina hrana to cata si mai aduce si alti gândaci ca sa le creasca puterea de propulsare. Gândacii încep s a înoate ca sa împinga înainte broasca testoasa moarta. Când monstrul încearca sa închida gura. cele treisprezece furnici sapa o gaura în vârful carapacei ca sa se doteze cu un habitaclul. Monstrul plat se apropie clampanind din maxilare. Uf! Portia de apa trece fara sa le atinga. Începe o cursa între pluta-nufar si monstrul cu ochii galbeni. Insectele care au cele mai mari mandibule. li se pot promite mii de recompense sub forma de hrana. Acesta din ur ma e mai greu. 15 crede ca se poate profita de situatie. Mai înainte ca animalul sa fi avut timp sa se departeze . Manânca carnea alba ca sa aiba mai multa energie la t reaba. Ca toate broastele testoase. pestii si broastele testoase autohtone. 8. So pe bestie! Tintiti ochiul! striga Printesa 103. G ura deschisa a animalului se pregateste sa sectioneze partea din spate a ambarca tiunii. Propune sa a puce o creanga joasa care trece. broasca testoasa înghite o portie de apa care se revarsa în esofag. Traheea este ne teda si fara mucozitati. Sapa cu mandibula un drum transversal si ajung într-un tub paralel: traheea. mai acvadinamic. Când 103 con sidera ca e gata. ucisa din interior. încearca cât se poate de natural sa-s i traga capul sub carapace. toate o apuca si pornesc în galop pe suprafata nufarului. existând în orice moment ris cul de a o scufunda. Tarusul loveste fata broastei testoase acvatice dar nu intra. În partea din fata se ciopleste lancea de lemn. Unul câte unul. alearga. Broasca testoasa din Florida revine la suprafata. Totul se petrece foarte repede.

Pim. Interveni acum si chitara-bas a lui Zoe. Publicul îi auzea respiratia în microfon. Cele doua instrumente cele mai vechi si cele mai raspândite. a capella. Pim. Paul diminua intensitatea sunetului. Îi placea mai mult titlul. Îsi continua drumul spre sud. cu gura deschi sa ca prora. ci un adevarat cuirasat de razboi. si stiinta celor vechi. caci orice om preistoric a auzit vântul suflând în betele de bambus. pam. Vasul de razboi aluneca pe apa asemenea unei masini infernale. Naiul reveni ca sa-l sustina. O lumina verde o aureola pe Francine. Reflectorul lumina cartea enorma din spatele orchestrei iar Paul facu cu abilitate sa i se întoarca paginile. Bateria lui Ji-woong începe sa branseze palpitatiile cardiace ale multimii la acelasi ritm în doi timpi. se tinu dupa naiul lui Leopold. Dupa ce termina. Era noua simfonie a noii-noi i lumi. e blindat. sunetel e se gravasera în inima celulelor. Pim. Harpa. Asa sugerase David. pam. dar cele treisprezece belokaniene se simt mai în siguranta. Naiul. imtea un fior parcurgând covorul de capete din fata lui. multimea aplauda furtunos. Încetini usor ca sa treaca de la 90 la 100 de bat ai pe minut. În momentul în care introducerea simfoniei lui Dvorak ajungea la sfârsit. Iar spectatorilor le placea sa li se spuna povesti. 92. Când cântau astfel. aceasta carte spune . pam. Si în acea zo na se putea distinge o forma. Julie se facea asteptata. AL DOILEA CONCERT Deodata vocea lui Julie rasuna în întuneric. De fiecare data când îi mângâia coardele. improvizata.Nu mai e o ambarcatiune de agrement. Un alt reflector o lumina pe Zoe cu o lumina rosie. purtate de curent. În ultimul moment alesese Lumea Noua si n u o fuga de Bach. În sala se raspândi imediat un miros de stropi de mare si de iarba taiata. ca ci orice om preistoric a auzit pocnetul coardei arcului sau. Intra într -o alta zona de ceata. speriind insectele care o vad ivindu-se din ceata. Mâinile se ridicau în r itmul propus. . Mirosul cadavrul ui care intra în putrefactie întareste efectul de descurajare provocat de vasul fant oma plin de furnici. pim.Aceasta carte spunea ca trebuie sa schimbam lumea. David îi zgândarea cu harpa electronica. Ai fi zis ca tânarul coreean marca ritmul vâslasilor de la galere. istoriseau cea mai veche poveste a omenirii. pam. de puternica si plina de relief încât toata lumea o asculta. Bateria actiona asupra custii t oracice iar chitara controla pântecele. Chiar si acest sunet era cald si melodios. Numai în centru mai persista un cerc întunecat. Pim. adevarati pirati ai fluviului. asezata în fata orgii sintetizator. Fredoneaza o melodie fara cuvinte. Pim. în vârful acelui cap înspaimântator. harpa si nai simultan. Sala aplauda. Totdeauna trebuie sa începi cu bucati clasice ca sa arati ca stapânesti. Nai si harpa. Opera clasica traversase brusc deceniile. E greu. Julie vorbi din umbra. Vocea ei e atât de intensa . Zise: "În fund ul unei râpe am gasit o carte". Pim. O lumina galbena si stafeta fu reluata de Leopold la nai. Un reflector îl lumina pe Ji-woong si tobele lui cu o lumina rosie. Cu harpa lui electrica suprasaturata. Multimea îsi manifesta placerea. 16 se instaleaza la prora. care începea sa cânte Simfonia din Lumea Noua de Dvorak. e solid si dificil de mânuit. pim. Se aprinsera brichetele. Julie cânta singura. pim pam. Melodia lui Dvorak se metamorfoza treptat în ceva foarte modern si foarte metalic. Bateria accelera ritmul. Acum aproape t oata scena era luminata. pam. Davi d intra si el în joc. Pâna la urma. De acolo spera ca va reusi sa previna eventualele ob stacole. Testoasa pluteste cu o privire încremenita si plina de mânie.

Ceea ce p ermite reducerea zilei de munca la sase ore. insula Utopia foloseste mercenarii. În carte existau texte care explicau cum trebuie procedat. cetateanul din U topia îsi pierdea calitatea de om liber si devenea sclav. spectator necunoscut. Fara violenta. El credea ca prima calitate a unei societati "utopice" era sa fie o societate de "libertate". E posibil.Primul se intitula "Buna ziua". având functia de cancel ar al regatului Angliei. În caz de adulter sau de tentativa de evadare din insula. Toti începura melodia si Julie cânta: Buna ziua. Lampile care îi serveau drept ochi se aprinsera d omol. Acum se vedeau mai bine tinutele lor care evocau insecte. Edmond Wells. care înseamna "bun". loc. Trândavia este interzisa. Astfel. De la grecescul u. insecta superba. El a descris astfel o lume ideala: o suta de mii de persoane traind pe o insula cu cetatenii grupati pe familii. cuvântul ar proveni de la pr efixul eu. În cartea sa intitulata Utopia. "utopie" înseam na deci "care nu se afla în nici un loc". prefix negativ. în acest caz "utopie" ar însemna "locul potrivit"). Acesti soldati se considera ca vor pieri masacr ati împreuna cu inamicii lor în timpul bataliei. Nu exista broaste la usi si fieca re este constrâns sa se mute la fiecare zece ani ca sa nu se rigidizeze în obiceiuri . CONCERTUL CONTINUA . Sifograntii se constituiau ei însisi în consiliu.Aceasta revolutie trebuia sa fie noua. Th omas Morus era un diplomat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI THOMAS MORUS: Cuvântul "utopie" a fost inventat în 1516 de englez ul Thomas Morus. valeti. Printul este ales pe vi ata dar. unealta se distruge în timpul folosirii. si topos. Syfograntul. Pe insula Utopia nu exista bani. Numai o simpla trecere de la un vechi sistem sclerozat la o societate no ua în care oamenii ar comunica între ei si ar aplica împreuna idei noi. Nu. Fara sef. pe care o numea "Revolutia celor mai mici". mizeria si furtul. Paul porni imediat vântul artificial care facu sa-i fluture aripile si par ul. 93. tot în umbra. un umanist prieten cu Erasmus. .a ca trebuie sa facem o revolutie.. Cincizeci de familii formau un grup car e îsi alegea seful. În razboaiele ei. el a descris o insula min unata pe care a numit-o Utopia si unde înflorea o societate idilica care nu stia c e sunt acelea impozitele. zapoletii. Muzica noastra este o arma pentru schimbarea lumii. ridica bratele si îsi desfacu mânecile în forma de aripi de fluture. cersetori. Cazut în dizgratie în 1532 pentru ca dezavua divortul regelui Henric al VlII -lea. "revolutia furnicilor". poate sa fie demis. O lumina alba. Toate casele sunt identice. dându-i viata.. Poti. La sfârsitul acestui prim cântec sala era deja captivata. Nici un risc de puci militar. Nu exista preoti. stralucitoare o dezvalui pe Julie care. Avansa spre centrul scenei. (Pentru unii. volumul III 94. Toata lumea este obligata sa îndeplineasca un serviciu agricol de doi ani pentru aprovizionarea pietei gratuite. car e alegea un print pe baza unei liste de patru candidati. daca devine tiranic. Thomas Morus a fost decapitat în 1535. Fara m artiri. Paul crescu putere a reflectoarelor. nobili. Simultan împrastie un miros de iasomie. nu zâmbi. . Ji-woong se agita deasupra bateriei. fiecare se serveste la piata în functie d e nevoile proprii. Dupa care trebuia sa mun ceasca si sa asculte de ordinele fostilor sai concetateni. Un alt reflector puse în valoare furnica din poliester care îsi agita cele s ase picioare si clatina din cap.

Iesi din cu lise si lua microfonul. Putine insecte întârzie în fata acelei ambarcatiuni de cosmar. stati jos.. Nu va miscati. Nici un peste nu are curajul sa le atace nava-t estoasa fortareata. e înca senin si cald. Mai departe.Haideti! striga ea. Îl auzisera o singura data.Ce facem? sopti Zoe la urechea lui Julie. care îi exprima teama. prefera sa nu se apropie si sa manânce câtiva paduchi de apa. Poate astfel sa compare cele doua imag ini pe care le are despre acea nava ciudata.Va rog. Julie întreba: .Dupa primele melodii. . îi iriga creierul. e abia opt si un sfert. Printesa 103 recunoaste în departare salcâmul cornigera. . Se schimba pe rând la prora ca sa vada ce se petrece drept în fata. spectatorii reluara imnul "Revolutia Furn icilor". excitatia. INSULA DEVASTATA Chiar daca e târziu.Vreti Revolutia aici si acum? O doza enorma de adrenalina. dar. fluviul a adus-o din nou la 24. Toata lumea se ridica. Directorul centrului cultural încerca sa potoleasca spiritele. Doi privesc sub apa si doi deasupra. prima data.Suntem noii inventatori! Fara ca ea sa le dea semnalul.Cine suntem? . niste ierburi lungi le încetinesc înaintarea. . Apare un gândac-vâr tej. Furnicile trebuie sa se degajeze cu ghearele. acest cântec devenit imn însemna ca seara continua de acolo de unde.Noi suntem noii vizionari! Julie nu prevazuse o astfel de reactie. Sa nu stea sa se gândeasca! Lasa gura sa vorbeasca în locul ei. spectatorii prezenti la primul concert repetara imediat: . raspunse tânara cu o strâmbatura razbo inica aruncându-si parul lung si negru pe spate. Printesa 103.. . Printesa 103 si cele douasprezece furnici tinere coboara fluviul. un asemenea grad de comunicare. Înaintarea pe fluviul argintiu continua. remarca un paianjen acvatic care coboara sub apa ducând cu el o bula de aer închisa într-o minge de matase de care se foloseste ca de un batiscaf. câteva libelule pe care dupa aceea le manânca pe cuirasatul lor. i ar concertul abia a început! Cei sase tipi solizi de la serviciul de ordine încercara zadarnic sa potol easca multimea. Îi vine greu sa înteleaga ce cauta furn icile deasupra acelei testoase acvatice si gândacii-de-apa dedesubt. Uneori. se oprise mult prea devreme. ca un ecou. . tragând cu acid. Sp ectatorii se ridicau aratând pumnul. curiozitatea. si totusi îi cunosteau pe dinafara cuvintele. Surpriza: sala reactioneaza imediat si.. 95. pâna la ur ma. aproape de public. Nu e târziu. Privim mereu aceeasi lume si în acelasi fel. Pentru toti cei care fusesera la primul concert.. Cere ca muzica sa scada cu un ton. exploratoarele se opresc ca sa vâneze. sala e în delir. E destul sa observi ca sa te minunezi. Prin ceata târâtoa re.Vreti sa terminati cu lumea veche? Julie fu constienta ca ajunsese acolo de unde nu se mai putea întoarce. Ji-woong îi facu semn sa nu lase haturile. utopie. .Vom încerca sa construim o. cocotata pe capul monstrului. . dorintele. Pamânt la orizont! anunta 12. sa tina sala în priza. Prin urmare. J ulie era uluita. Ceata devine mai putin opaca. Aceasta coleoptera care înoata la nivelul suprafetei este echipata cu patru o chi. se apropie de marginea scenei. si moduleaza: Nimic nou sub soare. Nu mai exista inventatori Nu mai exista vizionari. J ulie ridica pumnul. Cântareata trece la strofa a doua a altei melodii.

sunt în cercuite de soldatii din regatul furnicilor pitice aflati pe nuferi. Fusese un adevarat masacru. acolo unde i-a indicat muribunda Totusi. aceasta vegetala a conceput. Caci insectele ramase pe insula dezvoltasera o noua pe rversiune: inventarea de povesti ca sa-si încânte la culme antenele. A muri spunând o poveste constituia o moarte frumoasa pentru o furnica din aceasta comunitate care îsi construise coez iunea pe placerea de a povesti si de a asculta. Un animal care nu stie sa se bata nu are alta alegere decât fuga. Asa se explica faptul ca am întâlnit furnici pitice cercetase. P rintesa face semn gândacilor-de-apa sa acosteze. Or. protejata de un copac. paduchilor-de-frunze si a altor plosnite devoratoare de seva.. Tot povestindu -si istorii imaginare în lumea lor închisa. 24 zisese: M-am ratacit destul toata viata. Nu a mai ramas decât o singura furnica care are abdomenul si picioarele taiate. Printesa 103 îsi aminteste de 24. Salcâmul fara furnici este devorat de padu-chii-de-frunze. Dar piticele le încercuiesc ca sa le ucida. furnicile salta vasul-testoasa pe plaja. ceea ce încetinise de mai multe ori înaintarea trupei. vânând doar ca sa se hraneasca. Salcâmul are nevoie de ele ca sa se protejeze de atacurile omizil or. Furnica mutilata are un ultim sughit. La umbra salcâmului gigant si protector voia sa creeze o societate utopica bazata pe un singur numitor comun: dragostea pentru povesti frumoase. Asta nu prevesteste nimi c bun. pe masura ce cele treisprezece navigatoare mirmeceene înainteaza s i ceturile se risipesc. Num ai 24 si un mic grup au reusit sa fuga si sa se ascunda în masa de trestii de pe m alul occidental. printesa are o presimtire ciudata. în scoarta ei. Corpurile lor sunt ciuruite de gauri provocate de acid. Atunci. ..24. Printesei 103 îi pare foarte bine ca curentii de a pa au adus-o spre prietena ei de altadata. Ar vrea sa stie cum a evoluat societa tea ei utopica de când s-au despartit. prietenele lui 24 pierdusera obiceiul de a se bate si de a se apara în lumea reala. care era foarte timida si rezervata. Pe vrem uri nu stiau sa-si foloseasca glanda cu venin ca sa proiecteze acid formic. Chiar si tritonii si salamandrele care traiau aici au fost distrusi. daca furnicile reuseau sa coo pereze cu copacii. Navigatoarele fac presiuni asupra unicei supravietuitoare sa vo rbeasca. insula însemna paradisul. Se zvâr coleste ca o râma. Totusi. Cercetasele pitice reperasera insula si au debarcat aici. Printesa 103 o someaza pe supravietuitoare sa mai vorbeasca putin. care trag c u acid imediat ce vad furnicile rosii scotând un capat de antena din orificiile st ufului. Cum a putut o vegetala sa se adapt eze organic unei cooperari cu furnicile? 103 îsi zisese totdeauna ca exista o diferenta mai mare între un salcâm si o f urnica decât între o furnica si un Deget. Printesa 103 urca sus în salcâm si îsi întinde antenele ca sa detecteze informat iile din departare. cu noile sale simturi de sexuata. semnaleaza 5. În t impul cruciadei împotriva Degetelor se afla mereu în spate si avea prostul obicei sa se rataceasca pe drum. Totul e mort. aceste pitice au intentionat sa cucereasca estul îndepartat. Copacul prieten troneaza în centrul insulei c a un simbol linistitor si protector. secreta în unele dintre aceste compartimente un lic hid hranitor perfect pentru ouale furnicilor. supraviet uitoarele din Comunitatea Libera a Salcâmului. La instigarea noii lor r egine Shi-gae-pou. Ea povesteste ca au avut de-a face cu un atac surpriza al piticelor. Când descoperisera insu la Salcâmului. aici si acum. Traiau deci ast fel. Prora cuirasatului loveste bilute de culoare închisa: cadavre de furnici. Reuseste sa le descopere. Prin urmare. Cauta prin stuf. compartimente scobit e si culoare. ca sa atraga furnicile. Ar mata furnicilor pitice a lansat o cruciada spre orient. Ratac irea era o a doua natura la acea mica razboinica asexuata. Mai mult decât atât. mâncând si petrecându-si cea mai mare parte a timpulu i inventând istorisiri imaginare. Trebuie spus ca insula Salcâmului prezenta particularitatea de a fi ocupat a de un salcâm cornigera mare. Printesa 103 observa faptul ca piticele si-au recuperat întârzierea. Insula asta mi se pare locul perfect ca sa creez o societate noua cu fiinte de buna vointa. de ce n-ar fi reusit si cu Degetele? Pentru 24. aceasta specie de copac traieste în totala simbio za cu furnicile.

13 propune sa se intre în gramada cu vasul-testoasa. Printesa 103 repune pe apa testoasa-cuira-sat. Acolitele printesei îi haituiesc unul dupa altul. au fost eliminate. Ramurelele salciilor plângatoare "pâlpâie . caci pretind ca au fost importate din în tâmplare în hârdaie de dafini-roz. paduchi-de-frunze si coleoptere precum cea sul-mortii. recapata viata si multumeste în felul lui furnicilor secretând seva cu ajutorul careia ele fac un sos cu care manânca carnea. treaba se anunta delicata. La una contra zece. mai mici si mai fecunde. apoi îsi recapata culoarea originala. E o munca lunga. Probabil ca si Degetele se s upun acestei forte. Faptul ca aceste furnici (caro ra Degetele le spun furnici de Argentina. gata sa-si puna în functiune artileria. suprafata apei stralucesc proiectând umbre imen se negre. Aerul era plin de um iditate. Sunt acolo viermi. facând decorul comple t alb. înca o noapte. au o capacitate de a învata mai rapida decât furnicile rosii de padure. Tâsnesc fulgere de lumina si flash-urile se strecoara prin orificiile copacului care folosesc drept hublouri. Semnaleaza ca va ploua. copacii. În vârful papurii scobite. 103 a considerat totdeauna ca furnicile pitice vor fi într-o zi stapânele pa durii. gata sa dirijeze testoasa-fregata de razboi spre stuf si nuferi. Bietele de ele sunt asediate în vârful stufului. Era însa important ca acel moment sa fie cât mai mult întârziat. Împotriva ploii nu poate lupta nimeni. venite vrând-nevrând dintr-o tara îndepartata. Vacarmul tunetulu i pare sa tâsneasca de dincolo de acoperisul norilor. Se trage o salva de aci d formic. Printesa 103 îsi ridica apendicele senzoriale. 24 si însotitoarele sale vor fi protejate macar de atacul ploii. Sunt mai mult de o suta. Tânarul copac nu foloseste limbajul feromonal al insectelor dar totul în atitudinea crengilor si în mirosul modificat al sevei indica bucuria revederii furnicilor ros ii.103 îsi aminteste ca piticele. Daca furnicile rosii aratau cea mai mica slabiciune. Astfel furnicile rosii vor putea sa profite de avantajul pe care li-l ofera talia. U cide o pitica dar încaseaza jeturile de acid a cel putin cincizeci de adversare. Printesa încearca sa le numere. le va servi drept adapost. Fur nicile se cuibaresc în adâncul copacului. apoi sa se împrastie pe nuferi si sa lupte cu mandibula. Trei striuri paralele despica întunericul. Deocamdata. gândacii de apa iau pozitie. Furnicile negre si furnicile seceratoare au vazut pe pielea lor ce a însemnat asta caci. te renul de batalie navala. Sunt pe putin vreo suta. Dar 5 ridica antenele. În partea din spate. Printesa 103 se instaleaza c a sa contemple spectacolul magnific al cerului dezlantuit îmblânzind natura pamântului . Florile. furnicile pitice le -ar fi trimis la lada de gunoi ca pe o specie depasita. frunzele. 103 îndrazneste sa-si aventureze capul deasupra adapostului si sa traga. Acum îsi vede clar adversarel e. Cele douasprezece exploratoare sunt obligate sa se adaposteasca în testo asa blindata ca sa evite tirurile mortale. Cele treisprezece furnici si nava lor întorc deci în directia insulei si se ascund în corpul salcâmului cornigera care. au stiut sa se adapteze padurii din Fontainebleau e o dovada clara a inteligentei lor. riscând. Bubuie tunetul. numite astfel pentru ca fac un zgomot de tic-tac când scobesc lemnul. vrând sa le atace pe no ile venite. în intentia de a înveseli drumurile de pe Coasta de Azu r). ocupa culoarele vii si se grabesc sa ucida parazitii care îl macina . Apoi sunt devorati. cele treisprezece exploratore pun stapânire pe copacul scobit pe dinauntru. cele care sufereau de pe urma piticelor erau 24 si prietenel e ei de utopie. În consecinta. Exploratoarele se umplu de acid. Fulgerele ranesc ochii lui 103. Afara a început sa ploua asa cum lasa sa se prevada întunecimea cerului. Cea mai mica narcisa galbena capat a contururi nelinistitoare în timpul furtunii. Gândacii de apa trec la vit eza maxima si se avânta. Salcâmul respi ra. Abia ajung în raza vizuala a nuferilor ca un sir de abdomen e se iveste deasupra petalelor. inovând. e plorând si testând mereu idei noi. Trebuie sa le vina în ajutor. Furtana se dezlantuie. Furnicile pitice sunt postate pe petalele mari de culoare alba si roz ale nuf erilor din jur. Vântul îndoia copacii si rapaieli de picaturi mari le biciuie pe insectele nepasat oare care înca nu s-au gândit sa se puna la adapost.

Înlantuite. O scurta pauza dupa care cerul se dezlantuie si mai tare. Temperatura creste. Iar insula e înconjurata de astfel de pietre. uneori e destula o simpla bataie de aripi a unei musculite ca sal stinga. Imagine cumplita: piciorul drept devine lichid si s e scurge. 6 a ramas ciunga din c auza asta. Dopate de caldura ambianta. ghearele i se topesc. dar e interzisa atingerea lui directa. Exploratoarele nu pot sa faca nim ic pentru a-l salva. nu e un animal. remarca razboinica experimentata aratând zonele ro sii care se înnegresc. Salcâmul arde si îsi striga durerea de copac în agonie emitând mirosuri pestilen tiale de seva. spre radac ini si sapa pamântul cu mandibulele ca sa-si faca un adapost protejat de apa si de foc. nici mineral. Focul n-are nici o putere împotriva pietrelor scobite. Focul? 103 le spune ca fiecaruia îi e teama de ceea ce nu cunoaste. Printesa 103 le explica tuturor ca focul e puternic dar fragil. Focul se reproduce prin contact. Mirmeceenele dau fuga spre gaura de pamânt unde palpita un animal rosu car e pare ca respira amplu. Au nisip ud de jur împrejurul capului. Paradoxu l focului: are puterea sa distruga un copac si chiar o padure întreaga cu locuitor ii ei. Ca sa iasa. Tavanul lor de nisip s-a vitrificat si exploratoarele nu-l mai pot strapun ge cu mandibulele. nu poate fi atins. Va treb ui sa i se redea viata. Insulita a vea drept bogatie numai acel salcâm cornigera. Toate celelalte freamata de surpriza si de frica. de peste tot. Asta mai lipsea! O lumina mare apare în vârful copacului în timp ce. o roare. Acolo unde fusese un picior si doua gheare. flacara este atât de înalta încât furnicile vad lumina prin grosimea nisipului care le serveste drept acoperis. Focul asta pare bolnav. galopeaza în toate directiil e. Cele treisprezece belokaniene se ghemuie sc una în alta si îsi amesteca antenele. Cu niste tije lungi folosite pe post de pârghii. Ghearele ating materia de un rosu portocaliu si. Cum? Reproducându-l. Fulgerele sunt u rmate din ce în ce mai aproape de tunete. Ploaia s-a oprit la fel de brusc cum a început. cele treisprezece furnici reusesc sa ridice jaraticul si sa-l introduca într-o bucata de silex. Foc! Un fulger a atins salcâmul care e pe cale de a fi cuprins de flacari. se aude un zgomot enorm. fulgere le brazdeaza cerul de carbune. 5 raspunde ca. transformat acum în cenusa. acum a ramas un ciot perfe ct rotunjit si cauterizat. Nu. Aprinzi o frunza usc . în plina psihoza de apa. Nu e nici vegetal. Toata scoart a freamata. Ca si cum ar fi fost electrocutat. Asta ar putea sa fie mijlocul de a le învinge pe furnicile pigmee.". Se cuibaresc si asteapta. 5 sare cuprinsa de panica. Vrea sa arate ceva. 10 3 recunoaste imediat despre ce e vorba. ceea ce le face sa arate ca niste mon stri cu cap patrat. Crengile se crispeaza de parca copacul ar vrea sa danseze ca sa-s i arate durerea. Deodata copacul tresare. oricum. urmeaza un frig b rusc. E un carbune înca aprins. jaraticul seamana acum cu un rubin pretios. furnicile fug spre partea de jos. Toate simturil e magnetice ale furnicilor le informeaza ca furtuna se apropie. Asezat în acel sipet de piatra. Chiar si pânzele de paienjeni se transforma în cercur i albe în care proprietarii lor. dupa caldura prea mare. Copacul arde foarte repede si. semn dupa parerea ei de boala pentru orice flacara. emite p rintesa. trebuie pus pe o piatra scobita. Când credeau ca totul se linisteste. 6 îsi apropie piciorul. Exploratoarea îsi oblojeste ciotul cu saliva dezinfectanta. A cazut într-o gau ra si ceilalti carbuni l-au protejat de ploaie. E posibil de lu at acel jaratic. Afara. Totul e pustiu. 103 le spune ca trebuie respectat un întreg ceremonial. Insista: pute m folosi focul. seva se cretata de scoarta indica suferinta vegetalei. Aerul devine otravit pe culoarele ranite. totusi. se vad obligate sa faca un mare ocol subteran. 6 cheama pe toata lumea.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Printesa 103 le conjura sa nu se dea înapoi.ata. Asta i-a lini stit. Vrând parca sa le linisteasca. Noaptea începe sa paleasca. marea se va deschide ca sa lase sa treaca acea armata de copii si o va duce pâna la Ierusalim. si ele gasite tot în pamânt. Or noi. deci suntem puri". dupa ce se ridicase foarte sus. Trebuie s-o transmitem unui material mai gros. celelalte formeaza o comoara de jaratic. Regina Belo-kiu-kiuni credea ca face o alianta între furnici si pa stravii din fluviu. Singurul nostru dusman adevarat este frica. Edmond Wells. dar fabricarea focului le fascineaza. Fiindca l-a atins. prima cruciada a copiilor a avut loc în anul 1212. Nu aveau harti. furnicile reusesc sa faca o mica vatra pe care o întretin în fundul unei cuvete de piatra. pe un pret bun. dar se gasesc sub pamânt. La recomandarile ei. Apoi. astfel ca nu i-au du s la Ierusalim. Au coborât valea Ronului si. Un grup de copii l-a parasit ca sa se raspândeasca pe drumuri în directia Tar ii Sfinte. propune 6. Nu a fost nici un miracol. de la ramurica uscata la bucata de lemn. Iata cu ce le vom ataca pe pitice! exclama Printesa 103. se îndrept au spre sud. Cele mai multe furnici nu au vazut niciodata foc si cele douasprezece ex ploratoare se trag înapoi speriate. În drumul lor. Mai departe. Toti au ajuns la Marsilia. pe drum. Elanul a cuprins în special Sfântul Imperiu romano-ger manic. Toate furnicile cunosc sensul si povestea acestei fraze. nu sunt multe în jur. Înalta antenele si emite clar v echea fraza feromonala: SINGURUL NOSTRU DUSMAN ADEVARAT ESTE FRICA. si furnicile obtin un mare spec tru galben. Îmbarca pe vasul lor testoasa opt pietre scobite prevazute cu jaratic aprins. ENCICLOPEDIE CRUCIADA COPIILOR: În Occident. stie sa se f ereasca. cu mai bine de opt mii de ani în urma. în piata. Printesa 103 ridica antena si lanseaza feromonul întepator care înseamna: La atac! 96. flacara îsi r eduse dimensiunile. de la frunza uscata la ramurica uscata. multimea lor a crescut pâna la câte va mii de copii. De atunci s-a renuntat la orice contact cu poporul pestilor fluviului. Copilasul-foc e mai impresionant decât mama lui jaraticul. unde toti au fost vânduti ca sclavi. ci la Tunis. In ciuda piciorului ei carbonizat . Jaraticul obtinut astfel este dupa aceea depus cu multe precautii în acele mici pietre scobite. noi sun tem copii. deloc ranchiun oasa fata de elementul foc. Îsi închipuiau ca merg spre est dar. ca si în cazul lui Moise. MARELE CARNAVAL . unde marea nu s-a deschis în fata lor. volumul III 97. furnicile arunca în va tra mici bucatele de ramurele din care focul se grabeste sa muste cu voracitate. în realitate. dupa sfaturile Printesei 103. 6 se dovedeste cel mai bun inginer al focului. Copiii au crezut ca e vorba de un miracol. dar fraza a ramas ca un strigat de speranta în posibilitatile infinite ale furnicilor. Tinerii fara ocupatie si-au zis astfel: "Adultii si nobilii au esuat în ten tativa de eliberare a Ierusalimului pentru ca au spiritul impur. "Singurul nostr u dusman adevarat este frica" este ultima fraza pronuntata de cea de a 234-a reg ina Belo-kiu-kiuni din dinastia Ni a furnicilor rosii. Zadarnic au asteptat în port. Cei d oi sicilieni aveau legaturi cu o banda de pirati tunisieni. locuitorii le-au spus ca se vor lovi de mare. Astfel. Apoi doi sicilieni le-au propus sa-i duca cu vasul la Ierusa lim. acesti copii îi jefuiau si îi furau pe tarani. Nefericita a emis aceasta fraza pe când se îneca încercând sa domesticeasca niste pastravi. Erau convinsi ca.

Gura-casca se alaturau trupei si se informau despre ce se petrecea. Toti repetau cât îi tinea gura: Noi suntem noii vizionari. doamna. marea artera fu blocata iar grupul rock si fanii lui putura sa înaintez e liber. Era samanul lor. Foar te repede. Noi suntem noii vizionari. o directie. Julie si cei Sapte Pitici se pomenira în strada. Julie p utea sa le vada fetele.La liceu! reluara ceilalti. domnilor. Era pur si simplu dopata. Erau acolo oameni de toate vârstele. sirena care îi fermeca. Tot orasul rasuna de cântecul lor: Noi suntem noii vizionari.E petrecere mare! striga Julie. -La liceu! striga Mie. Nu revendicam nimic. În asta consta originalitatea. Era regina si idolul lor. În jurul lor lum ea cânta si se agita de-a lungul arterei principale din Fontainebleau într-o saraban da de carnaval. foa rte tineri si persoane mature. Noi suntem noii vizionari. un sens acelei multimi în miscare.Înainte! zise ea. Doamnelor. Julie era ametita de popularitatea ei si de multimea care o înconjura si împ ingea înainte. Adrenalina urca mereu în venele cântaretei. . va rog sa va linistiti. .Sa nu mai asteptam. raspunse o luptatoare de la clubul de aiki do. Julie nu stie unde o va duce acest elan. Vocea calda si puternica a lui Julie scanda: Noi suntem noii inventatori. Fetele de la clubul de aikido improvizara un serviciu de ordine care ime diat împiedica sa mai treaca masinile care ar fi putut sa tulbure petrecerea. Toti voiau sa mai continu e în timp si spatiu. Noi suntem noii inventatori. Printre cei care li se alaturau în fuga. Ferestrele se deschideau si oamenii se plecau afara ca sa vada acea lung a cohorta pestrita. Ba chiar îi aducea în stare de transa. . Era ca si cum spectatorii ar fi refuzat ca spectacolul sa se limiteze la doua ore de muzica platita cu o suta de franci locul. Directorul centrului cultural ruga pe toata lumea sa stea cuminte la loc ul ei. Oamenii clamau în cor: Noi suntem noii inventatori. ie siti în strada. Multimea creste mereu. Noi suntem noii inventatori.Ce revendicati? întreba o batrâna. Suntem prima revo lutie fara revendicari. . Altii luasera cu ei serpentine si confeti. Acum când nu mai era despartita de publicul ei de focurile rampei. atunci nu e revolutie? . . barbati si femei. domnisoarelor. . Sa mergem! striga o voce dintre spectatori. Nu prea erau alte distractii în seara aceea la Font ainebleau. înconjurati de o mica multi me entuziasta. Nici o banderola în fata. O sa petrecem! . dar curiozitatea fu mai tare. Suntem furnicile mici care rontaie vechea lume sclerozata. Cum sa lovesti cu bastonul în aceste de conditii? Cordonul aparatorilor or dinii se destrama. Mai departe. Nici o pancarta. Trebuia sa dea repede un scop. unii se înarmasera cu propriile lor instrumente muzicale ca sa participe la fanfara. uitati-va necazurile si alaturati-va noua. Un prim cordon de politisti aparu brusc în fata lor iar fetele din primele rânduri înaintara si imaginara o strategie ciudata: începura sa-i sarute.Linistiti-va..Nimic.Nimic? Daca nu revendicati nimic. E doar un concert! Cineva îi lua s unetul microfonului. o duba a politiei se apropie dar renunta sa inte rvina în fata amplorii pe care o capata evenimentul. Altii adusesera lucruri din bu catarie pe post de toba si betisoare. numai fete si baieti care se le ganau pe melodii de harpa si de nai.Ba tocmai ca e. Acum erau probabil cinci sute în jurul lor formând o mare procesiune multicolora. Julie intona "Revolutia Furnicilor". .

buna vointa a locuitorilor nu a mai fost de ajuns ca sa -i satisfaca. Conditiile de viata erau foarte grele. ca sa faca din ei niste buni comunisti. Se experimentau pe ei alimente celulozice pe baza de rumegus si mureau ca mustele. Copiii erau prost hraniti. Dar alte valuri de copii se revarsau în gara de la Chengdu. Dup a care a fost snopit în bataie si obligat sa plece. Copiii au încercat sa rezist e în acel oras fortificat cu cinci ziduri de incinta. Sterpelelile s-au generalizat. Întâmplarea a facut ca Lin Piao. aceasta cetate veche fortificata numara trei milioane de locui tori care. capitala provinciei c hineze Sichuan. Deoarece orasul era foarte izolat. Or. altii s i-au luat sarcina sa-i faca cunoscute proiectele. cei mai multi încerca u mai ales sa evadeze din China. Copiii au povestit cât de mult au suferit în lagarele garzilor rosii si populatiei din Chengdu i-a fost mila de ei. aceste mari metropole începeau sa fie suprapopulate si Mao Ze dong luase hotarârea sa le goleasca. la putin timp dupa aceea. Cadrele partidului i-au incitat atunci pe copiii garzii rosii s a se revolte împotriva temnicerilor lor. sa cada în dizgratie. Aceste centre erau adevarate lagare de munca. au fost hra niti si li s-au dat corturi unde sa doarma si cuverturi cu care sa se înveleasca. Timp de doua zile a durat razboiul adultilor împotriva copiilor. Chengdu. Armata Rosie a fost nevoita sa apeleze în final la bombardamente aeriene ca sa nimiceasca ultimele focare de rezistenta. Burghezii din acel loc s-au îngrijorat totusi si au trimis o delegatie ca sa-l anunte pe prefectul regiunii. Familiile au fost despartite. presedintele ame rican Richard Nixon se întâlnea cu Mao Zedung si nu mai era cazul sa se critice Chin a. parând putin mai mare decât vârsta pe care o avea. Din acel moment. lucrurile n-au mer s prea rau. dintre care cel mai în vârsta era un consi lier municipal de cincisprezece ani. ENCICLOPEDIE REVOLUTIA COPIILOR DIN CHENGDU: Pâna în 1967. În acest timp. Sterpelitul nu mai era un delict. Copiii au organizat atunci ale gerea unui nou primar si au prezentat "candidatul" lor. La început. copiii garzii rosii s-au raspândit în toata tara sub pretextul ca propovaduiesc maoismul împotriva statului corupt. capitala a trimi s sute de tancuri si mii de soldati înarmati pâna în dinti. era un oras linistit. habar nu aveau ce se petrecea la Pekin sau la Shanghai. Toti comerciantii au fost obligati sa plateasca un impozit inventat de noul primar. Comerciantii care nu se lasau furat i. Deoarece nu era un bun orator. "delfinul" oficial al lui Mao si cel care raspundea de garzile rosii. A fost ales fara greutate si a instituit o conducere formata din copii. nimeni nu a fost i nformat de victoria electorala a copiilor. acum ajunsesera la doua sute de mii de fugari. Li s-au oferit dulciuri. Acestia s-au plâns primarului orasului. majoritatea. Toti copiii au fost ucisi. care avea destula cari sma ca sa fie respectat de celelalte garzi rosii. De la o mie câti fuseser a la început. erau batuti. Orasul s-a umplut de afise car e îi îndemna pe cetateni sa voteze pentru el. . La o mie de metri altitudine pe flancul la ntului himalayan. Or. la Pekin aveau loc dispute de palat. Au luat cu asalt garile si au plecat spre vest unde unele zvonuri spuneau ca ar exista o filiera care permitea copiilor sa trea ca clandestin frontiera pe teritoriul indian. un pusti buclat de treis prezece ani. Fiecare locuitor trebuia sa ofere un adapost garzilor rosii. parintii trimis i sa trudeasca la tara pe ogoare si copiii în centre de formare ale garzilor rosii . Împotriva a doua sute de mii de copii. În realitate. Subtilitate cât se poate de chineza: copiii aveau datoria sa evadeze din lagarele maoiste si sa-si stâlceasca în bataie instruc torii în numele maoismului! Eliberati. Erau preocupati mai ales sa-si protejeze propriii copii p e care i-au trimis în munti. dar nu au fost sustinuti de populatia din Chengdu. care nu a avut timp sa rea ctioneze caci copiii au venit la el ca sa-l oblige la o autocritica publica. la vremea aceea. Deci în acest oras muntos au ajuns mii de copii între treisprezece si cincisprezece ani.98. toate trenurile care se îndrepta u spre vest. Prefectul a luat povestea foarte în serios si a cerut de la Pekin sa intervina armata pentru a-i domoli pe insurgenti. aveau ca statie terminus Chengdu. Povestea nu s-a raspândit caci.

. Caldura si lumina jaratecului au fost des tul ca sa le alarmeze. dupa parere a lui. astfel încât nu se mai poate sti d in ce tabara fac parte. Omul se prabusi. Îi facu placere s-o striveasca cu talpa pantofului. Povestile nu e destul sa ti le povestesti. Insecta îi surprinse atacând brusc un al treilea politist. Lasa ce faci acum. . Facân d gestul de a trage. plutesc. o multime de cadavre umflate de apa.Edmond Wells. Cauta un mijloc de a-l propulsa pâna la nuferii ocupati de furnicile pitic e. era mai eficace sa-i surprinda în somn pe cei aflati în interiorul cladirii. . Tinta era prea mica. Toti pândeau acum anxiosi. În partea de jo s a papurii. Ca niste marinari. Maximilian îsi scoase pantoful si ca la prima vizita. oame nii purtau tinute de protectie din pânza cerata si alesesera de data asta un fir e lectric rezistent care sa nu poata fi rontait de mandibule. Un politist scoase pistolul si vru sa ocheasca. întoarce-te imediat în oras si împrastie-i pe s mintitii astia. Îi scuturau ca sa-i împied ice sa adoarma. Se uita mai atent la victima lui.Doi la zero. de pe papura ei deteriorata. volumul III 99. Fiecare emite propria sa sugestie. Nu era o viespe. 6 propune sa se expedieze în directia inamicului frunze plutitoare încarcate cu jarat . Sunt în sta re sa sparga totul. În cockpit-ul cuirasatului-testoasa. Politistii dadeau ajutor celor prabusiti la pamânt. solul încalzeste corpurile. omul îsi descoperi o parte din piele si fu imediat întepat. Focul nu e o arma practica de folosit de la distanta. Vârfurile frunzelor roz imaculate sunt întesate cu artilerist e gata sa traga. 103 si exploratoarele îsi dau mare oste neala. . Furnicile pitice o vad venind. trebuie sa le si traiesti. In oras aveau loc incidente. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. caruia îi ocoli ure chea dreapta ca sa-si înfiga acul în jugulara.Atentie la viespe! striga comisarul. Asediatele vor fi coplesite de numarul mare al inamicului. În departare. Maximilian era pe pu nctul de a ordona declansarea dispozitivului când se auzi bâzâitul. Dupa ploaie. Furnicile rationeaza prin tatonari. reusi sa loveasca in secta în zbor. Trupa lumina cu lanternele monumentul forestier. 24 lanseaza apeluri de ajutor. Insecta întepa imediat alt politist. insecta semana mai cu rând cu o furnica zburatoare. Na va-testoasa mirmeceeana se îndreapta spre stufaris. Se înselau. Agresorul eroic cazu pe pamânt inert. Maximilian lua hotarârea sa grabeasca explozia mai înainte de a apar ea alt paznic minuscul si periculos. Prefectul Dupeyron îi cer ea sa vina de urgenta.Gata? Soneria telefonului mobil întrerupse numaratoarea.Manifestantii au ocupat artera principala din Fontainebleau. ÎN CALDURA STUFULUI E cald. martori sinistri ai duritatii luptelor preceden te. Comisarul luase hotarârea sa actioneze pe timp de noapte caci. PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER De data asta avea sa sara în aer! Maximilian si politistii lui se întorseser a si încercuisera piramida misterioasa. asteptând sa surp rinda cel mai mic sunet pe care îl putea emite o viespe. Luna lumineaza pamântul. 100.Toate încarcaturile explozive sunt gata? Artificierul verifica contactel e pe detonator si astepta ordinul comisarului. Protejati-va gâtul si mâinile. apoi îsi lua zborul ca sa se puna la ad apost de acele mâini care se agitau în aer. Furnicile rosii de pe insula îsi închipuiau ca se poate trai doar istorisind u-si povesti.

În Evul Mediu. 5 vrea sa dea foc capatului uneia dintre acele crengute lungi de care se folosesc ca de niste lanci si sa atinga nuferii. . Cuirasatul-testoasa ajunge la papura asediata. Speriat e de mirosul de nufar carbonizat. BATALIA LICEULUI Plecasera cinci sute de la centrul cultural si ajunsesera opt sute în piat a mare din fata liceului. se alungeste ca o flamura luminoasa fara sfârsit. Cu vârful antenei. Pe na va. Vegetala este d estul de umeda ca sa nu ia foc imediat. era un ade varat carnaval. Belokanienele nu se mai pot deda nici acelei lupte tumultuoase corp la c orp. Lancea cu capat aprins atinge carnea petalelor de nufar. În ziua marelui carnaval. Din fericire. Aveai dreptul sa-l tragi de mustati pe jandarm si sa -i îmbrâncesti pe edili în râu. cea în care se eliberau toate tensiunile. o marioneta enorma umpluta cu paie. Se renunta. 14 scoate antena-periscop ca sa repereze bine adversarele si le indica c elorlalte în ce directie sa îndrepte catargul. Era ziua nebunii lor. poate doar ca sa dovedeasca determinarea r azboinicelor rosii de a folosi si alte arme tabu. petrecerea tatilor. provocând o miscare de spuma pe puntea din spat e a navei. asediatoarele prefera sa se întoarca pe uscat si sa se retraga. Ridica imediat catargul de foc. Puteai sa suni la usi si sa arunci faina pe fata oricui. Manifestarea lor nu semana deloc cu o defilare revendicativa. Cei aflati la putere erau respectati tocmai pentru ca exista ziua carnav alului. 13. Furnicile opresc motoarele gândacesti si încep sa caute cea mai lunga crengu ta. Printesa 103 anunta ca e timpul sa se puna extremitatea în contact cu jara ticul. Capatul ia foc. focul nu a servit la nimic. capatul incandescent.ic si împinse de gândacii de apa. e dezamagita. În a cest caz. caci crenguta începuse sa ia si ea foc. Macar sa fi supravietuit 24. Carnavalul e acum doar o petrecere pentru comercianti. Deasupra. în sensul initial al cuvântului. Poate sa provoace pagube atât celor împotriva carora este folosit cât si celor care îl folosesc. sub infl uenta vitezei. Asta provoaca mult fum. În zilele noastre. Gândacii de apa accelereaza. salve de acid tâsnesc cu putere. cea mai razboinica dintre ele. Ideea este retinuta. Trag cu rezervele de acid pastrate pentru ultima sarja si provoaca multe victime în rândul furnicilor pi tice. asediatele recapata încredere. dar socul provocat de acel harpon este d estul de mare ca sa dezechilibreze toate artileristele care cad imediat în apa. La rândul ei. Printesa 103 face semn ca crenguta cuprinsa de foc sa fie aruncata în apa cât mai departe posibil. Cuirasatul porneste la atac. echipajul se lasa în jos si are grija sa nu dea drumul din mandibula crengutei lungi. a mamelor si a bunicilor . în care furnicile îsi arata reciproc arta de a practica scrima mandibulara. Printesa 103 încearca sa-si aminteasca de un mecanism al Degetelor care pe rmite trimiterea la departare a focului. În fata acestei reusite.niste sarbatori haraz ite consumului. Asta e probl ema cu focul. Printesa 103 a înteles cum sa foloseasca mai bine lansatorul d e flacari si incendiaza nuferii unul dupa altul. dar nimeni nu întelege de ce focul siar lua zborul prin aer daca ar fi plasat într-un astfel de ansamblu. Degetele numesc asta catapulta. carnavalul nu avea o semnificatie precisa. Pentru ei focul ramâne o arma tabu. îsi zice Printesa 103. 103 deseneaza forma acelui lucru. Dar gândacilor de apa le e prea frica de foc. Refuza sa se apropie de el. a fost uitat sensul real al acestei manifestari sociolo gic indispensabila. toate regul ile erau calcate în picioare. Gasesc una care le convine printre crengile care ating usor apa si o urca la bordul cuirasatului-testoasa. Când testoasa este destul de aproape. simbolul tuturor a utoritatilor. Apoi era ars Carnavalul. 101. ca si Craciunul.

Nu facem nimic rau. . Fara ca Julie sa le c eara. Lumea sa se trezeasca! . zise Julie. Rândurile compacte ale politistilor se desfacura ca sa-i urmareasca. Aveau nevoie de opt. Slab la început.Liceul este închis noaptea si nu aveti permisiunea de a-l deschide. Caci nu era decât un joc. Dupa toate aparentele. replica Julie. Împrastiati-va. .Tulburati ordinea publica. Nu reusi sa pronunte cuvântul. Locuitorii do resc sa doarma si voi faceti scandal nocturn. Julie îi aduna pe cei Sapte Pitici ca sa discute despre urmarea ev enimentelor. întelegând pericolul.Sunt libera. oamenii nu erau în stare sa se desparta de aparatul lor.Tu esti. Întrebara pe cei din jurul lor daca unii dintre ei aveau telefoane mobile de împrumutat Revolutiei. Comisarul Maximilian Linart cu brasarda deasupra cotului. descoperira sase dube ale CRS-ului (Compania Re publicana de Securitate) care le barau drumul. cond use fiecare de unul dintre muzicieni. Se oprira. Toti erau gata sa intre în joc. Ajunsi în piata liceului. raspunse Julie fara portavoce. În fata lor. întoarceti-va la casele voastre. Luara hotarârea sa formeze opt grupuri autonome de manifestanti. Toti suntem liberi. Un vânt nou bate în dimineata asta. Si explica strategia pe care o improvizase. . în timp ce manifestantii îsi continuau manevra. Julie? întreba comisarul. Conopida.. se afla postat în fata oamenilor. Ati facut destul zgomot. macar pret de o zi. . cei care o tulburau trebuia sa fie împrastiati cât mai repede. . reusi sa articuleze: . nu întâmpinara nici o rezistenta. Manifestantii îsi reluara înaintarea.. Julie cumpani situatia. oamenii înaintara spre liceu.Împrastiati-va! striga el la portavoce. . formara la loc plutonul în centrul pietii. E trecut de orele zece seara. .Vom folosi tehnica conopidei. Imediat ce politistii s-au apropiat. dar si revoltele si frustrarile. asta e sfârsitul. înfruntând masa de oameni zgomotosi.Nu vrem ca oamenii sa doarma. zise David. Va repet ca oa menii au dreptul sa doarma. . Înainte la.S-a uitat rolul initial al carnavalului: a da populatiei iluzia ca rebel iunea e posibila. Spre marea lor surprindere. Lumea aclama. Manifestantii se uitara la fortele de ordine. Propuse sa se foloseasca tactica cârnatului. se desfacu în bucati. Revolutie. Ordinele prefectului erau clare. Li se oferira chiar mai multe. oamenii ridicara pumnul si intonara imnul concertului: Sfârsitul. Nimic nu ne va opri.. si luându-se de mâini ca sa-si arate numarul si sa ocupe to ata piata. chia r daca acea prezenta a politiei putea sa-l faca periculos. Departând bratele. Pentru toti acei tineri si chiar pentru cei mai putini tineri acum era p rima data în viata lor când li se oferea ocazia sa-si exprime pofta de serbare.Înainte la. Julie ezita o secunda. Maximilian se puse de acord cu subordonatii sai. Întoarce-te acasa. . politistii îsi pusera planul în aplicare. dar îsi reveni repede si zise: . chiar si atunci când mergeau la concert. i nventata de Julie. mani festantii s-au împrastiat în opt directii diferite. Sa ne deschidem simturile.Nu vrem decât sa facem o petrecere la liceu. mama ta e probabil îng rijorata. care consta în a ataca în centru pentru ca manifestantii sa se împra stie pe laturi. Fortele de ordine se uitar a la manifestanti.. Opt sute de persoane care îsi rodeau zabala din totde auna se dezlantuiau brusc într-o mare sarabanda Amatorii de rock si gura-casca înaintau într-o cohorta lunga zgomotoasa si p estrita.Ar trebui sa putem comunica între noi. apoi cum mai multa convinger e. Politistii. Vremea negocierilor tre cuse. Pentru restabilirea ordinii publice.Ramâneti grupati! Protejati liceul! ordona Maximilian în portavoce. .

Edmond Wells. trebuie sa fii în stare sa ti-o asumi si sa ocupi terenul. Inventeaza noi teren uri de lupta în care înca nu stie cum sa se comporte. cea mai precisa si cea mai reprezentativa posibil. 6. 3. se încalzesc si îsi fac lumina cu jaratic.Puneti mâna pe instigatoare. 24 s-a schimbat. mai ales atunci când functioneaza. constrângerea adversar ului de a se ridiculiza singur. Printesa 103 se apropie lent de tovarasa ei de cruciada. Deoarece întunericul si noa ptea încep sa devina anchilozante. 7. apoi. îi va fi foarte greu sa depaseasca acest handicap. o petala tran slucida lasa sa treaca lumina si caldura unui jaratic portocaliu. înghite alim entele pe jumatate digerate pastrate în gusa sociala a furnicii rosii. Furnici le eliberate se dedau trofalaxiilor cu eliberatoarele. Puterea nu este ceea ce posezi. Iesi din câmpul de experienta al adversarului tau.Gata. 102. folose ste elementele din propriul sau cod de referinta. zise comisarul aratând spre Julie. 8. 10. ca sa-i evaluezi forta si limitele. 24 est e teafara. 4. În cazul unei confruntari verbale. Nu e numai epuizata de luptele recente. În spatele lor. înfometata. O tactica nu trebuie niciodata sa devina o rutina. Trebuie sa se foloseasc a toate elementele exterioare posibile ca sa se mentina presiunea.Julie si fetele de la clubul de aikido erau cel mai aproape de fortele d e ordine carora le adresau zâmbete si sarutari provocatoare. Înfruntarea fu invadata de parfumur i feminine. Chiar si fizicu l i s-a modificat. 24 îs i apleaca timid antenele pe spate în semn de acceptare. 2. Totul în mirosul. Dadu ordin de fuga grupata si zise la telefon: . Sa nu blufezi niciodata daca nu ai mijloacele necesare ca sa treci la fapte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Se întâlnesc în centrul galben al florii de nufar. si mai bine. Focalizeaza tinta si n-o schimba în timpul bataliei. 9. agitator hippie si figura im portanta a miscarii studentesti americane. Altfel îti pierzi orice credibilitate. Handicapurile aparente se pot transforma în cele mai bune atuuri. atitudinea si felul în care îsi poarta gâtul e dife . Fieca re dintre aceste specificitati trebuie revendicata ca o forta. Da ca se reuseste ridiculizarea adversarului sau. Printesa 103 îsi îmbratiseaza prietena ca sa-i ofere o trofalaxie dulce. Ca sa-l ataci. Ca sa-i destabilizeze pe politisti. dispunem de un ragaz. 1. nu foloseste la nimic sa încerci sa rast orni puterea. ci ceea ce adversarul tau îsi închipuie c a posezi. Daca obtii victoria. Pisicile urmaresc soriceii. nu ca o slabiciun e. a publicat un manual în care enunta zec e reguli practice pentru ducerea la bun sfârsit a unei revolutii. Lupta împotriva dusmanului cu propriile lui arme. Aceasta tinta treb uie sa fie cea mai mica. apo i schimb-o. Saul Alynski. sa profitam ca sa ne reorganizam". ENCICLOPEDIE STRATEGIA LUI ALYNSKI: În 1970. Chiar daca adopti o tactica exact contrara. d escoperindu-si câte ceva din farmecele feminine. umorul este arma cea mai eficace. REGASIREA Fac jonctiunea pe un nufar crutat de foc si de tirul artileriei. Tine adversarul în defensiva. Nu trebuie niciodata sa-si spuna: "Bine. . amazoanele îsi rupsesera tricourile. volumul III 103. Exact asta dorise si fata cu ochi cenusii. 5. Daca nu ai nimic nou de propus. Repet-o de mai multe ori. Plutonul de politisti se îndrepta imediat spre Julie si amazoanele din jur ul ei.

ca si cum ar vrea sa se creada ca au uitat cum trebuie sa procedeze ca sa comunice intens. Printesa nu-l lasa sa termine. Cele doua furnici stiu foarte bine asta.. Acum. o profunzime si o rapiditate inegalabile. Amândoua îsi apropie încet segmentele senzoriale. 24 este acum un print. nu departe de Praga. datorita jeleului viespilor. 24 este acum un mascul.. angoasele lor etc. Consideram ca cel mai bun mod de a se a propia de Dumnezeu ar fi ca toti sa traiasca în aceleasi conditii ca Adam. poate modul cum a asimilat acel cocteil de hormoni. punându-si toate bunurile în comun si facând ce le statea în putinta ca sa recreeze con . Din motive nedeterminate. E foarte linistitor. s-a pomenit cu un sex. Printul 24 trimite în sens invers hrana pe care i-a dat-o Printesa 103. Si tu te-ai schimbat. cele doua furnici se dedau unei noi trofalaxi i dulci. Fara sa mai stea pe gânduri.. Si eu. S-au despartit amândoua c a soldati asexuati. inventiile lor. Printesa 103 întelege ca ceea ce a luat drept o usoara schimbare la 24 est e cu mult mai mult. cele doua metamorfozate se izoleaza printre sta minele nufarului sidefiu. 104 ENCICLOPEDIE UTOPIA ADAMITILOR: În 1420 a avut loc în Boemia revolta husitilor. dar lucrul cel mai simplu pentru cele doua mirmeceen e este sa foloseasca o CA. se cauta si se pipaie.rit.. Dialogu l lor va capata astfel o intensitate. Gândirea uneia intra în co ntact direct cu a celeilalte. Au trait aici goi. Si pâna la urm a a reusit sa obtina jeleu hormonal regal în mijlocul unui cuib de viespi. Tânara exploratoare s-a dotat cu un. datorita unui artificiu minunat al stramoaselor lor v iespile. Antenele se opresc dezorientate. Hotarasc deci de comun acord sa nu se mai gândeasca la acuplare. mult mai profunda de data asta. ei cereau reforma clerului si plecarea seniorilor german i. au ajuns print si printesa mirmeceene. programati sa traiasc a cel mult trei ani. ci si întreaga societate.. e altceva. Totusi 103 are un moment de ezitare. Cele doua sexuate se gândesc cu aviditate sa se acupleze. A pornit deci în cautarea unui cuib de viespi. Printesa 103 îsi zice ca aceste schimbari importante se datoreaza poate vi etii în mica ei comunitate utopica. indivizi neutri lipsiti de importanta. poate temperatura. primul om de dinaintea pacatului originar. Gata! Cele patru antene sunt lipite doua câte doua. celelalte se agitau is torisindu-si propriile aventuri. Furnicile din Comunitatea salcâmului si furnicile din cuir asatul-testoasa adorm în scobitura cavernei unui cuib de serpi. In societatile d e insecte. explica tele viziunea. Antenele tale emana miresme diferite. E atât de ciudat. Printesa 103 explica ce a aflat despre Degete. sex! Si ea! 24 explica. Poate ca Printesa 103 fusese p ervertita de romantismul Degetelor. 24 vrea sa explice. Acum sunt femela. De aici si denumirea lor. drumul va fi lung. masina de comunicat cu Degetele. Pasiunea pentru povestile frumoase a facut-o sa-si doreasca sa se bucure de o m ai mare sensibilitate. În timp ce în jurul lor. În mare graba. masculii mor cu ocazia actului amoros. masculin. Unele alimente au facut deja de trei ori traseul dus-întors de la o gusa s ociala la alta. Precursor i ai protestantismului. Nu ma vrei? Nu. Din miscare s-a detasat un grup mai radical: adamitii. Printesa 103 este de acord ca sa-si branseze creierele reciproc. dar nu vrea sa-l vada pe prietenul ei 24 pie rind. dotate cu acea capacitate formid abila de a-si transmite specificitatile viitoarei lor progenituri.. Mâine.. am dobândit un sex. Supravietuirea lui e mai importanta pentru ea decât acuplarea. ap oi Printesa 103 ofera din nou o portie de pasta alimentara. Se face noapte. S-au instalat pe o insula a fluviului Moldau. în comunitate. Ai. Ei voiau sa schimbe nu numai Biserica.

vesta anti-glont si bocanci grei -. pâna la unul. cultul Domnului putea sa fie simplificat. David veni sa le deschida si vreo suta de noi "revolutionari" se adaug ara celorlalti în interiorul liceului. prefectul îi ceru sa actioneze rapid. nobili mea.casca. Erau vegetarieni si practicau cultul direc t al lui Dumnezeu. Toate structurile sociale erau anulate. scut. lansat or de grenade. munca. Sigur. doar epuizându-si adv ersarii prin miscari tactice. dar nu în asa masura. îl impres iona si îl îngrijora. Maximilian posta jumatate din politisti în fata si cealalta jumatate în spat e. Acesta îi ceru sa cuc ereasca liceul. Tot alergând în toate directiile cu tot ce aveau pe ei . fara sa faca valuri. Edmond Wells. Grupul lui Julie se aduna atunci în fata portii mari de fier parasita de p olitisti. MAI DEPARTE SPRE LICEU În timp ce politistii le urmareau pe Julie si pe amazoane.Intra prin spate! striga el în portavoce. fara sa aiba în fruntea lor un partid politi c sau un sindicat clasic. . întoarceti-va! ordona Maximilian.Sunt toti înauntru. Adamitii îi iritau în mod evident pe vecinii lor husitii care nu erau deloc în clinati spre radicalism. politistii se simteau extenua ti. Or în acest caz. multimea patrunse în liceu. si s-au si baricadat. vazân d cum apar fete vesele dupa poarta mare de la intrarea din fata. .Intra prin fata. armata. Maximilian nu era obisnuit sa-i vada pe manifestanti practicând strategii de gherila. Fara prea mult zgomot. administratia. Julie era cu atât mai multu mita pentru ca reusise aceasta isprava fara nici o încaierare. Când Maximilian îsi dadu seama de stratagema. liceul era destul de mare ca sa nu ajunga la intrare la timp. celelalte sapte grupuri de manifestanti. zise David la telefon. Maximilian îi confirma ca. de preferinta fara viole . iar în spatele ei amazoanele atragatoare si i ronice care îsi bateau joc de ei. conduse fiecare de un Pitic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Faza 2 terminata. Faptul ca niste manifestanti. putusera sa se miste astfel în legiuni compacte. volumul III 105. Dar mai mult de sapte sute de persoane intrasera deja în liceu si Ji-woong se grabise sa în cuie broastele solide ale usii blindate. fara Biserica si cler intermediar. sefule. fara sa gândeasca. Gasira poarta de fier închisa. În acest gen de înfruntare. nu era prezent nimeni di n presa. când unui numar de opt sute de persoane îi fusese opus un numar de t rei sute de politisti. si deschise usa cu noul blindaj împotriva incendiilor. burghezia. . apoi îl suna pe prefectul Dupeyron ca sa-i anunte situatia. Totdeauna avusese de-a face cu multimi care înaintau drept înainte. În plus. pe acesti înaintasi ai celor care aveau sa se numeasca mai târzi u hippies. era deja prea târ ziu. Suprimasera banii. Ji-woong scoase cheia pe care i-o daduse directorul ca sa le faciliteze repetitiile. Seniorii husiti si armatele lor i-au încercuit pe adamiti si i-au ma sacrat. opt sute de persoane ocupasera liceul.ditiile de viata din Paradisul terestru de dinainte de "Pacat". Trebuia sa aiba grija sa nu fie acolo nici urma de jurnalist. deocamdata. Politia era neputincioasa în fata acelei usi protejate. Chiar daca era vorba de cei care se împiedicau când o luau la fuga. nu existase nici un accident. Linistit. Nici faptul ca nu existau raniti în nici una dintre tabere nu era de ajuns ca sa-l linisteasca. . faceau un ocol mare pe st razile învecinate si se regrupau în spatele liceului. Îsi interziceau cultivarea pamântului si se h raneau cu fructe si legume salbatice. se înregistrau cel putin trei de o p arte si de alta. Astfel. Oamenii lui se întoarsera. lasându-le balta pe Julie si semenele ei. unde nu exista nici picior de politist.

Va ordo n sa-l evacuati cât mai repede posibil.Ei bine. Amazoanele aclamara victorioas e. Politistii atacau în pas alergator. Atâta timp cât aceasta mini-raz merita ramâne izolata la liceu.S-ar zice ca renunta. politistii retrasera dubele iar ei se postara pe strazile din vecinatate. Narcisse le aduse la cunostinta ca politistii abandonau si intrarea din spate. Era nevoie repede de o idee. venind din unghi mort. Poate ca e vorba de o manevra de diversiune. Ochii plini de lacrimi si accesele de tuse îi slabira pe asediati. Politistii se apropiau de poarta. O idee. Dupa o runda de discutii. Maximilian îsi aduna micul stat-major si facu ceea ce regreta ca nu facuse de la început: ceru un plan al liceului. Dupeyron voia sa stie care er a situatia.Actiunea voastra este complet ilegala.Trageti cu grenade lacrimogene printre gratii. unde furtunele nu-i puteau atinge.Asteptati semnalul.nta. Leopold detecta în cele din urma o miscare si toti vazura în curând o multime de politisti mergând cu hotarâre în directia portii de fier. În piata. Comisarul îl informa ca manifestantii erau în continuare baricadati în lic eu si opuneau rezistenta fortelor de ordine. . . si aici vom ramâne.Foc! zise Julie.Nu aveati dreptul sa ocupati aceasta cladire.Stop! Dar fortele de ordine se regrupau în departare pentru un nou atac care se anunta si mai violent. având în vedere ca peste câteva luni aveau loc alegerile prezidentiale si ca prin tre manifestanti se aflau cu siguranta si copii de familii bune. Leopold spuse ca era destul sa faca grila mai putin permeabila. Cu privirea lui patrunzatoare de navajo. . ca sa nu inhaleze gaz. Atacurile politiei încetara. Când politistii se pregateau sa sparga broastele solide ale portii mari de fier de la intrare. E un loc public. . zise Julie strângând din dinti. tâsnira pe neasteptate furtunele de incendiu pe care director ul le instalase pentru lupta împotriva unui eventual sinistru. . . Furtunele cu apa facura adevarate minuni. Cu batista umeda la nas. spuse Julie fara sa fie prea convinsa. . .Acum.Trebuie sa facem repede ceva. Presiunea era atât de puternica încât amazoanele f ura obligate sa tina câte trei sau patru acele adevarate tunuri cu apa ca sa poata tinti ca lumea. si armate cu capacele pubelelor ca sa-si protejeze fata. Maximil ian lua portavocea si se adresa din nou manifestantilor: . zise Julie.Suntem aici. . sopti Zoe. . fetele de la clubul de aikido fix ara cuverturile pe grile cu ajutorul unor sârme gasite în camaruta paznicului. nu sunt cu adevarat probleme. Vor sa ia cu asalt intrarea! striga o amazoana. luminata de felinare.Poate ca ara câstigat. Maximilian primi un telefon de la prefect. ca nist e perdele protectoare. au sa i asa pâna la urma. . scrutând piata pustie. . Ceea ce trebuie evit at cu orice pret este raspândirea ei. De ce sa nu foloseasca cuverturile de pe paturile din dormitoarele internatului. . Asteptara. Furtunele intrara în actiune. Z oe gasi solutia. încercuieste-i fara sa-i mai ataci.Sa mai asteptam putin înainte de a striga victorie. remarca Leopold. zise Francine.Veniti sa ne dati afara. Ajunsera la poarta cu bastoanele ridicate. politistii si câinii lor zaceau la pamânt secerati. Zis si facut.Ataca. raspunse Julie. Afumati-i bine. . Politistii nu mai putura sa vada ce se petrece în curtea liceului. Le spuse celor Sapte Pitici si câtorva dintre amazoane. .

în padurea Port-Huault. ci umbrele dansânde ale furnic ilor pe care lumina jaraticului le proiecteaza" pe peretii cuibului. instruiti. Se multumesc sa reproduca exact gesturile gemenului lor si nu vorbesc . se odihneste. Generatia lor nu a cunoscut focul si sunt evident fascinate de acea prezenta calda. Încearca sa l ege o conversatie cu ele apoi. virtuosi. frumosi si "de natura buna". Julie voia sa vada daca era cu adevarat posibil sa reuseasca o revolutie fara violenta. dar acum era mai bine sa atipeasca ca sa recupereze din forte pentru calatoria care le astepta. Nu spargeti nimic. Servitori s i artizani instalati în exteriorul abatiei sunt însarcinati cu muncile grele. or icum. Fara ziduri de incinta. O furnica spune ca ar fi mai bine sa-l stinga. caci "zidurile întretin conspiratii". Femeile erau admise la zece ani si barbatii la doisprezece. Apoi multe biblioteci. Abatia trebuie sa fie construita pe malul Loa rei. în Gargantua manastirea Theleme. un parc cu un labirint si o fântâna arteziana în centru. ceea ce anuleaza notiunea de timp care trece.Julie repeta consemnele: "Fara violenta. munceste daca asta vrea. având ca deviza: "Fa ce vrei". se scoala si distinge o lumina rosie. violenta. Nu sunt primiti decât barbati si femei liberi spiritual. sunt confruntate cu o alternativa pe care nu o pot evita: "tehnologia si r iscurile ei" sau "ignoranta si linistea". fiecare face deci ce vrea. crede Rabelais: "Cum am putea sa-i conducem pe cei din jurul nostru când nu stim sa ne conducem noi însine?" Fara conducere. Printesa 103 spune ca. reflexul vine din interiorul cuibului de serpi care le foloseste drept adapost. Stia ca abatia lui va fi neaparat distrusa de de magogie. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI RABELAIS. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 7 întreaba ce manânca acei gemeni întunecati si Printesa 103 raspunde ca nu ma nânca nimic. 7 se apropie. iar d aca nu. Pe ea nu focul o intereseaza. Doar pentru a-l contrazice pe profesorul de istorie. Se uita tinta la jaraticul rosiatic care palpita la nesfârsit. Mai vorbeste-mi despre Degete. Agitatia. Fara conducere caci. face dragoste. Un canal d e scurgere se va varsa în fluviu. E prima noapte în care frigul nu-l constrânge sa hib erneze si vrea sa profite. Înca o insomnie de sexuata. Focul ne fabrica gemeni întunecati care ramân lipiti de pereti. Ridica antenele. Rabelais îsi descrie utopia. Câteva furnici stau în jurul jaraticului care le-a adus victoria. bea. Asta a trezit-o. Fiecare cladire va avea o înaltime de zece etaje. volumul III 107. Înainteaza spre lumina. doctrinele absurde si discordie. Fiecare traieste dupa pofta si manânca când îi e foame. În 1532. se distreaza. Nu e un rasarit de soare. constatând ca e imposibil. 106. Rabelais nu se însela însa. Fiti irepros abili". thelemitii actioneaza deci "dupa propria lor vointa". o întreaba pe 103 care îi ra spunde ca fenomenul face parte din magia focului. Francois Rabelais a propus propria viziune a cetatii utopice descriind.O NOAPTE FRUMOASA 103 nu reuseste sa doarma. Printul 24 nu are somn. Abatia va avea sase turnuri rotunde. Edmond Wells. îsi zice ea. Ceasurile au fost desfii ntate. Ea va avea noua mii trei sute treizeci si doua de cam ere. sau pur si simplu de niste fleacuri. certurile sunt interzise. În timpul zilei. Pentru ca utopia sa reuseasca. Asexuatele au cel putin avantajul c a dorm usor. oaspetii abatiei Theleme sunt alesi pe sprânceana. . d ar era convins ca merita macar sa se încerce. A doua zi vor putea sa discute despre toate astea.

mai bine sa profitam de tot materialul în stare buna de functionare. începând cu noi însine.Si la ce te gândesti exact? întreba David. cons tituind un podium ideal. vom înfiinta aici un sat utopic al carui obiectiv este sa-i faca pe oameni mai fer iciti.Un sat utopic? zise mirat Leopold. de muzica si de petrecere. Terasa directorului de la primul etaj.Ce facem acum? întreba Zoe. REVOLUTIA ÎN MISCARE Degetele cautau vreascuri uscate ca sa aprinda un foc. . Leopold le veni în cele din urma în ajutor. Pentru un timp nedefinit. . . Mâine se va sfârsi tot. Deoarece lucrarea nu avea cuprins si nici index.Ei bine.Declar în mod solemn deschisa ocuparea liceului de o banda specimene uma ne avide numai de veselie. loc de destindere obisnuit a l elevilor liceului. Manifestantii coborâra de pe catarg drapelul care avea deviza: "Din inteli genta se naste ratiunea". Daca trebuie sa ramânem mult timp aici. . Manifestantii gasira în vechea remiza a gradinarului si vrura sa aprinda u n foc mare în centrul peluzei ca sa danseze în jurul lui. flacarile se extinsera. de data asta.Dispunem de un grup de oameni si de un loc închis si protejai ca sa ne a dapostim. Dupa ce ardeau hârtiile. Toti se uitara unul la altul cu o umbra de îngrijorare în privire. Julie se duse acolo ca sa se adreseze multimii adunate în curte. patru si cinci ale cladirii B. Reîntoarsa în curte. Avem o sansa sa construim ceva. interveni Julie e nergic. apoi sa p una trei pietre sub busteni ca sa dispuna de o alimentare inferioara cu aer. Celorlalti. Apoi îl urcara din nou. . N-am nici un chef ca de mâine dimineata sa ma apuc din nou de pregatirea b ac-ului. Totusi focul refuza cu încapatânare sa se aprinda.Oh. nimeni nu stia sa aprinda un simplu foc! Julie cauta în Enciclopedie daca nu cumva se gasea un pasaj care sa le exp lice cum se aprinde un foc. dupa ce lipira pe ambele fete sl oganul concertului: cercul cu cele trei furnici.Trebuie sa facem tot ce ne sta în putere ca sa dureze. Julie juca atunci totul p e o singura carte si cauta în laboratorul de chimie ingredientele necesare pentru un cocteil Molotov. si trebuie sa profitam de ea. le propu n imediat o mare petrecere si sa dansam si sa cântam de sa ne crape bojogii! Adevarul era ca trupa si cântareata erau obositi si simteau nevoia sa eval ueze situatia. zise Julie. aici si acum.Si daca dureaza? întreba Francine. în sfâr sit. De ce sa nu încercam sa organizam un sat utopic? . Aprobari si aplauze. Grupul "furnicilor" merse sa se racoreasca la distribuitorul de bauturi din apropierea cafenelei. rasp unse Paul. prieteni. . am reusit. . Nu putem sa petrecem la nesfârsit . Nu r euseau totusi sa aprinda focul.108. dormitoarele si paturile internatului va stau la dispozitie la etajele trei. P entru cei care au nevoie. Enciclopedia cunoasterii rel ative si absolute nu era un dictionar. Daca unii d intre voi vor sa se odihneasca. explicând ca tre buia sa construiasca un zid scund ca sa adaposteasca sursa flacarilor. Din cele opt sute de persoane care înfruntasera si respinsesera trupele politiei. nu prea stia unde sa caute printre toate aceste texte.Faceti ce va place dar nu distrugeti nimic. Lemnele uscate au fost asezate gramada si câtiva tineri au adus hârtie. În curte se auzira un fel de aclamatii tribale. . Nu raspundea în mod obligatoriu la întrebaril e pe care i le puneai. chestia asta nu se va prelungi prea mult. Îsi lasara instrumentele în sala de repetitii si patru tinere pusera stapânire pe ele cu mult entuziasm. . toaletele sunt în fundul curtii. . vântul stingea imediat flacarile. Venise momentul discursului. ea îl arunca peste lemne si de data asta. la dreapta.

fetele si baietii râdeau si cântau. Am impresia ca împreuna putem ras turna muntii. .. zise Francine enervata. Era obligata sa faca eforturi nemasurate ca sa o btina o cantitate respirabila. Zoe avea dreptate. . Propune inventarea unei societati mai. O trase pe culoar si Zoe veni si ea dupa ele.Ai o. O adusese la ceea ce ura mai mult: obligatia de a deveni adult. Dar voi gasi. Ji-woong îsi scarpina fr untea. De ce nu ne -ar urma si în utopie? Francine se aseaza jos ca sa se gândeasca mai bine. . Era gol. o poti duce pe sus.Si ce întelegi tu printr-o societate mai umana? . O clipa avu impresia ca propriul ei corp o asasina. descoperira aerosolul. Aerul. recunoscu Narcisse.Trebuie sa fie o farmacie deschisa în cartier. Aerul se rarefia în jurul ei. .. spuse Francine. Mai amabila? Mai blânda? Mai hazlie? . nu e usor sa conduci o multime. Opt sute de persoane ne-au urmat deja în muzica noastra.Dar cum sa iesim de-aici? Politia e în ambele parti.Am calcat cu stângul. striga Francine. Suna numai ocupat. care din fericire se gasea lânga bateria lui Ji-w oong. Pieptul i se ridica cu greutate. de preferint a aer pur. Scotocira în geanta fetei. to.. Aer ul. noi suntem opt. . De ce? zise fata surprinsa. Julie ne-a ascuns ambitiile ei umanitare. Julie.Sigur.Mai ce? întreba ironic Narcisse.. Narcisse izbucni în râs. . zise David. David suna la SOS-Medici si la SOS-Primul ajutor. ar fi formidabil. Nu stii ce e ciclul? Julie încremeni. Avea într-adevar o pata de sânge provenita de la o rana pe care nici macar nu o simtea. Julie are o criza astm. raspunse David. .Nu. zise gâfâit Julie. interveni Zoe. Deschise gura larg si aspira aerul cu aviditate. pronunta Julie cu vocea ei profunda si calda.Ti-a venit pur si simplu ciclul.Ciclul.Ce? . o experienta sociala ca sa stim daca e imposibil de inventat un loc în care ne-am putea simti mai bine împreuna. David voia sa înteleaga: . Zoe se duse în curte sa întrebe daca cineva avea la e l Ventolina. doar mai umana.Evident. ai fost ranita în înfruntarea cu politistii? o întreba Zoe.. Julie întoarse rochia uimita.Nu.Nu e o rana. du-te cu ea. D aca nu reuseste sa mearga pe picioarele ei pâna acolo. Numai ca.. îl introdusera în gura lui Julie. o informa organista. Îi duse în încaperea unde faceau . . copii. Furnicile chibzuira un moment la vorbele pronuntate de Julie În departare se auzea muzica. Urmati-ma. Acolo nu era destul. e altceva.Mai ramâne o usa. . Împreuna suntem mai puterni ci. pata rosie pe costum. Esti cel mai puternic dintre noi.Erai singura. un loc unde sa încercam sa inventam relatii noi între oameni. Am fost instructor într-o colonie de adolescenti si te asigur c a e tare greu sa controlezi oamenii când se afla în grup. . dupa care nu te mai poti lipsi de asta tot restul vietii.Înca nu stiu.Da.. Ezita. La început îti desfaci ventriculele respiratorii pe ntru primul tipat. . Douazeci si patru de ore din douazeci si patru e nevoie de aer.Ven. Are nevoie de Ventolina. Coeziunea ne sporeste talentele individuale.. îi aminti Julie. prima obisnuinta. apasara dar nu iesi n imic.O utopie? . Nu. Fata îi deveni stacojie. lina. .Auzi. Acel sânge provenea de la asasinarea copilariei sale. . cheama-i pe ceilalti. Sa încerca m o experienta.Ji-woong. .Repede. Prin urmare se terminase! În acea s ecunda. în acel moment crezut de ea un moment de fericire. . . organismul o tradase. Pe telefonul celular. o utopie! Enciclopedia vorbeste mereu de ea.. .

La ce le ajuta sa creada ca exista un Dumnezeu deasupra lor? Printesa 103 raspunde ca poate pentru ca Degetele sunt niste animale ego iste si ca.Am gasit-o din întâmplare. . Julie se tânguia încetisor. la Bel-o-kan. E o masina? Un loc? O pla nta? Printul 24 le povesteste ca în trecut. În jurul focului. Furnicile încearca sa-si imagineze ce poate sa fie Dumnezeu fara sa aiba u n interes practic. si mai mare: Dumnezeu. care acum întelesesera vag notiunea de Dum nezeu. umorului si dr agostei. le-au facut sa creada ca erau stapânii si crea torii lor.. Furnicile sunt destul de sirete ca sa reuseasca sa l e domine. zeii lor. de tehnologia si de televiziunea lor. Daca Degetele accepta sa intre în joc. Faptul ca n umai treisprezece. La stânga mirosea a canal.. 24 ridica o antena. 103 raspunde ca nu. imbeci li si inteligenti. Dadu la o parte un dulap si descoperi o iesire. au învins o multime însemnata de pitice. Vorbeste de obiceiurile. Printesa 103 vorbeste despre Degete. exista printre ele duri si blânzi. Cele douasprezece exploratoare. Acele furnici au dat probabil peste ni ste profitori. Dar Degetele nu trebuie judecate negativ dupa faptul ca unele dintre ele s-au prezentat ca zeii furnicilor. furnicile rosii se înfioara aflând ca cetatea lor natala ave a sa fie distrusa.repetitii. Si pancarta alba. ÎN JURUL FOCULUI La lumina jaraticului. Ea recunoaste ca nu toate Degetele sunt lipsite de vointa de a controla toate speciile vecine. Aceasta diversitate de comportament indica b ogatia spiritului lor. O luara la dreapta. sus tine aceasta idee. Degetele cred ca exista deasupra lor o forta invizibila care le controleaza d upa dorinta ei. Ca si la furnici. 109. Ce înseamna "Dumnezeu"? Printesa 103 explica tuturor ca aceasta notiune este unica în lumea animal a. Toate insectele se apropie. Problema e ca unele Degete au vrut sa ne insufle si noua aceeasi notiune si deci s-au dat drept zeii furnicilor! emite 24. La dreapta mirosea a aer înc his de pivnita. acest egoism le apasa si le devine insuportabil. Aceste Degete au cerut de la furnici sa le asculte orbeste sub pretex tul ca erau gigantice si omnipotente. nu stie sa repro duca sistemul catapultei. nu stie foarte bine sa se foloseasca de o pârghie. Le-ai vorbit de Dumnezeu? Dumnezeu? Toate vor sa stie despre ce e vorba. Nu e periculos sa te apropii de Degete? întreaba 6 care îsi freaca ciotul ca rbonizat. întreaba cu naivitate daca nu cumva Degetele ar fi cu adevarat. Ajunsera la o bifurcatie. Iar aceste degete se pretindeau "zeii" fur nicilor. În afara de aceasta amenintare.. Sigur. ca si în cazul artei. stiind sa comunice cu furnicile. anuntatoarea mortii. chiar daca nu o vad. va reusi în cele din urma sa înteleaga. Printesa 103 subliniaza ca acum este convinsa ca Degetele au multe de adus civilizatiei mirmeceene. cu ajutorul focului. . O numesc Dumnezeu si cred în ea. au existat Degete car e. îi aminteste 5 care nu a uitat de a cest flagel. generosi si profitori. Printesa 103 încuviinteaza. Dar considera ca. pe termen lung.. nu e în fond decât o problema de timp. Culoarul asta probabil ca duce în pivnita unei ca se vecine. Si atunci au nevoie de modestie si sa se simta creaturile umile ale unui animal. Ji-woong o ridica pe sus si patrunsera în subteran a. Civilizatia lor este bazata pe aceasta idee a unei credinte într-o forta invizibila care le co ntroleaza întreaga existenta.

ducându-o pe sus pe Julie. Ard pe rând o frunza. în timp ce furnicile se afla acolo de o suta de milio ane de ani. Omul îsi aminteste astfel. asta dovedeste însa ca ele sunt de acum înainte socia lmente excluse din lumea umana activa. În caz de întâlnire. furnicile de pe Insula Salcâmului. probabil ca asa au procedat si primii inventatori din lumea Degetelor. La fel. În timp ce Ji-woong. Printul 24 e singurul care nu e de acord. vor sti imediat sa le reproduca si sa le amelioreze. O îndoiala totusi persista printre furnicile de fata.Si unde e localul asta de noapte? . în disperare de cauza. poporul furnicilor nu are de ce sa invidieze Degetele. care au fost impresionate d e folosirea lancii de foc în batalia papurii. o fereastra se deschise deasupra si un barbat în pijama se apleca în afara si zise: . Se ghemuieste si adoarme. ca e în stare sa creeze focul apoi sa-l stinga cu suflarea lui. volumul III 111. . Cum sa apara supusii înaintea creatorilor lor? Cele douasprezece explorato are o întreaba de unde stie si Printesa 103 repeta ca a auzit în unul din documentar ele lor la televizor. Pentru el. Controlul focului constituie unul dintre riturile de trecere pentru ca un copil sa se transforme în fiinta responsabila. În ceea ce priveste cel e trei mistere . 6 se face mentorul lor. Degetele nu puteau sa creeze furnicile. Au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa pui farmacii în localuri de noapte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Asistenta e uluita. o floare. Iar daca persoanele în vârsta nu mai au suflu l necesar stingerii lumânarilor.Deloc. E convi ns de asta. Chiar daca nu toate furnicile prezente sunt convinse ca Degetele sunt creatorii lor. au târât un jaratic pe o frunza. toate sunt obligate sa recunoasca ca acest "tânar " animal este supradotat si ca cunoaste multe lucruri fata de insectele ignorant e. Se grabi sa gaseasca. deoarece furnicile au aparut pe Pamânt în aintea Degetelor. Într-un colt. Macar din motive de anterioritate.arta. i se pare putin probabil ca furnicile sa fi creat Dege tele. ENCICLOPEDIE TORTUL ANIVERSAR: A sufla în lumânari cu ocazia aniversarii este unul dintre riturile cele mai revelatoare ale speciei umane. lasându-le pe celela lte sa discute cât poftesc si sa se joace cu focul. în urma cu a proape trei milioane de ani.. Testeaz a efectul jaraticului pe mai multe materiale. pamânt . LIPSA DE AER Ji-woong rasufla usurat când vazu ca acea pivnita dadea departe de dubele politistilor. Printesa 103 repeta ca Degetele sunt o specie aparuta recent.. o farmacie deschida la trei dimineata. la in tervale regulate. Degetele sunt totusi probabil niste animale complicate.. . 110. imediat ce furnicile vor întelege de spre ce este vorba. Edmond Wells. umorul si dragostea -. dupa parerea ei. Obtin împreuna fum albastrui si mirosuri nepla cute-. macar pentru vânzarea prezervativelor.Glumesti? . Unele furnici sunt de ja gata sa ia trasnetul sau focul drept manifestari ale zeilor lor Degete. radacini. Avantajul credintei în Dumnezeu este ca ea permite sa se explice inexplicabilul. E un serviciu nou. furnicile vor avea sa le învete mult mai multe lucruri pe Degete decât Degetele pe furnici. batea la usa unui magazin închis. deci.Printesa 103 spune ca. zice suspinând o furnica de pe insula Salcâmului care începe sa cam fie satula pâna peste antene de p ovestile astea cu lumea superioara. Singura farmacie deschisa la ora a sta se afla în localul de noapte.Nu e cazul sa scoli pe toata lumea. cele doua specii urmeaza traiect orii paralele si ca.

preocupat doa r s-o traga dupa el pe Julie cât mai repede pâna la farmacie. . Farm acista îi descrise pe cei doi agresori si le arata pe unde plecasera.Ventolina. Julie gemu: . ar fi dorit ca tânarul sa o ia în brate. Nu avem voie sa eliberam Ventolina fara reteta. aparura doi politisti. în acel loc ar fi fost mai curând de partea celor doi. vocea tinerei Alexandrine soptea I loveuue you. ca si cum ar fi fost o pereche de dansatori printre ceilalti. Acolo e. Vru sa-l contrazica dar. Repede. va rog. Traversau în sens invers sala. Ji-woong fu nevoit sa-i întredeschida buzele si sa-i introd uca mustiucul în gura. Farmacista dadu din cap resemnata. Julie. de teama de a fi o femeie "întârziata" si de dorinta noua. Era asaltata de rusine. ar fi ilegal. În acel tumult. cei care nu aveau nimic de spus si cei care nu erau prea. Julie nu era nevoita sa faca vreun efort ca sa stârneasca compasiune. Stia ce însemna asta. . Aici nu e bacanie. . . Apoi zise cu un ton amenintator: . având în jur dracusori cu ari pi de lilieci. n-am sa-ti propun un dans. Ji-woong racni ca sa d omine vacarmul si ea îi facu semn sa închida usa. In sala nu mai ramasera decât niste puncte lumi noase rosii care clipeau. Nu-ti fie teama. Avea ceva de felina. "Infernul" clipea cu litere de foc. Împrejurarile si acel loc ciudat îi sporea farmecul. mon amour. zise Ji-woong. Volumul sonor crescu pâna când nimeni nu se mai putu auzi. Pl amânii i se deschideau ca o floare uscata în apa. În sala. Ji-woong traversa pista îmbrâncind perechile fara menajamente.Haide. lua un aerosol si îl întinse. ar fi fost inutil sa cheme pe cineva în ajutor care. Într-adevar.. Portarul. În acel întuneric si în acel vacarm asur zitor. Te rog.Îmi pare rau. unde era întunericul ma . Julie se aseza pe banca ca sa-si revina.Vedeti foarte bine ca e o problema de viata si de moarte. Ji-woong plati aerosolul. .Nu glumesc. o tipa în bluza alba citea o revista siropoasa si mesteca guma. aproape animalica. care apasa discret p e pedala legata direct de serviciul de noapte al politiei. Ji-woong o trase pe Julie în centrul pistei de dans. Ji-woong era frumos. Toata lumea stie ca Ventolina este un vasodilatator foarte util pentru domnii în neputinta! Ji-woong o apuca pe farmacista de gulerul bluzei si. te rog. Platesc cât tr ebuie. Nu suporti nici un contac t epidermic cu nici un barbat. dându-s i în sfârsit seama unde se afla. Cei mai multi dintre clientii localului ajungeau acolo pe jumatate ametiti de droguri sau de alcool.Formalitatile voastre! zise Ji-woong farmacistei. Are o criza de astm. .Stiu. de altf el.La capatul strazii la dreapta e o fundatura. cu fata plina de tatuaje. pentru ca nu avea n ici o arma. Era si timpul. nu te uita asa la mine.Aer! Aer! De ce era atât de putin aer pe aceasta planeta? Ji-woong o puse jos si plati intrarea pentru amândoi.Aveti reteta? întreba cu calm farmacista. avantajati de n atura aveau aceleasi sanse ca si ceilalti sa profite de slow ca sa seduca. apuca cheia apartamentului sau si apasa capatul ascutit pe gâtul ei. respira. je t'a imeeue si perechile se strângeau în brate în halouri de fumigene. Dar femeia nu se lasa înduiosata. Îi zice "Infernul". nu fu deloc surprins sa vada o fata într-o stare atât de trista. Ventolina. fata de Ji-woong. Fiecare apasare o readucea la viata. Ea facu un mare efort si aspira. Când îi zari. . ridica unul din tampoanele care îi proteja urechile. Se uita în ochii coreeanului. Nu esti primul care vii sa joci aici teatru. O luara pe drumul de întoarcere. Acolo. N-ai cum sa nime resti în alta parte. Sistemul fusese preva zut pentru cazul în care ar fi fost atacata de drogati în lipsa de droguri. e pentru domnisoara. O parte din decibeli ramasera afar a. sau dumneata vei avea nevoie de medicam ente cu sau fara reteta. chiar în acel moment.

5 a devenit principala ei asistenta. parasira localul si se întoarsera la Revolutie prin aceeas i pivnita pe unde iesisera. 7 este pasiona ta de desen si pictura. tinerii se dezlipira unul de altul jenati. se dovedeste brusc foarte întârziata. un crescator de cai de prasila a cumparat patru cai cenusii care se asemanau perfect. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN JOCURI: În Franta. cele care studiaza pârghia apare o emulati e rara. prin anii saizeci. cu jocuri pe p eretii dintre ele: rulete care puteau fi rotite cu botul. volumul III 113. Sarutul lor cont inua. . Julie ar fi vrut ca baiatul s-o strânga si mai tare în brat e. caci fu sese primul sacrificiu pe altarul artei insectelor. dar lasau impresia ca gaseau un aspect ludic al muncii lor. la început. crezând ca au de-a face cu o insecta adevarata. le-ar fi arestat. cele care deseneaza. 8 studiaza pârghia si 9. Dupa ce termina treaba. ÎN PLINA EFERVESCENTA Remarcând ca focul proiecteaza o umbra marita a celor mai apropiate insect e. Astfel se dezvol ta un mod de a reprezenta lucrurile care. El a inversat în mod regulat caii pentru ca toti sa se cunoasca si sa se j oace unii cu altii. Cu trei trasaturi de carbune. forme geometrice pestrite atârnate de sfori. Daca le-ar fi recunoscut pe cele doua "furnici". . 11 este interesata de arhitectura s . 7 a creat pictura mirmeceeana. Dupa o luna. Julie îsi dadu seama de asta si facu ceva de neînchipuit. si. Cele douasprezece exploratoare si-au gasit acum fiecare domeniul predile ct. Când erau lasati unul lânga altul. 10 redacteaza feromonul-me morie zoologic despre obiceiurile Degetelor. încearca sa-i vorbeasca. o prezinta celorlalte car e. Ca doi magneti care s-ar fi apropiat din întâmplar e prea mult unul de celalalt. Totul li se pare posibil. Între cele ca re testeaza focul. întins. dar în cele din urma evolueaza spre un stil deos ebit. o cuprinse în brate. Îsi priveste înde lung opera si îsi zice ca negrul nu este de ajuns ca sa redea bine lucrurile. Nu numai ca acceptau sa fie înhamati împreuna. mingi ce puteau fi lov ite cu copita ca sa treaca dintr-o parte în alta.Am fost obligati de împrejurari. Un politist se uita la ei banuitor. Prinse între mâini fata coreeanului si îl saruta cu putere pe gura. cei patru cai devenisera inseparabili. Dar chiar în acel moment se aprinsera luminile. si c a trebuie adaugate culori. Toata lumea se agita cu fa ta plina de sudoare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Politistii se miscau în jurul lor. Dar politistii plecasera deja. ca strutii care n u vor sa vada pericolul. Iar furnica cenusie nu prea avea de ce se plânge. Edmond Wells. Obtine astfel alb cu sângele ei care.Scuza-ma. Dar cum sa adauge culori? Prima idee care îi vine este sa ia sânge de la o furnica cenusie venita sa a dmire opera. pe care si-o închipuiau totusi a junsa la apogeul politic si tehnologic. ca e vorba de un desen. Un veterinar a avut ideea sa le alinieze cele patru boxe. 112. E destul de reusit. furnicile au fost cuprinse de frenezie creatoare. Politistii circulau printre dansatori. Societatea lor. Vazând asta. 6 este cea mai priceputa dintre inginerii focului.i mare. îi striga el la ureche ca sa se poata face auzit. Printesa 103 le ofera impulsul necesar si experienta. raspunse ea. 7 le explica. El o lua de mâna. nu fara greutate. Dar aveau un caracter prost. da relief fetei si antene lor. fiind obligat. seamana mult cu gravurile ru pestre din grotele de la Lascaux. se bateau si era imposibil sa fie înhamati împreuna caci fiecare pornea în alta directie. 7 apuca un capat de carbune racit de lânga vatra si se hotaraste sa reproduca p e un perete o forma nemiscata. Amândoi închisera ochii. roata.

îi vine ideea de a povesti ce-i spusese despre Degete. în departare. Printesa 103 vorbeste de ceea ce stie despre Degete. Artista îi declara ca are nevoie de pigmenti colorati diferit. Spun ca decretând focul tabu. Vede totul foarte bine. 13 reflecteaza la noile lor arme.. cunoa sterea lumii Degetelor ar duce cu siguranta la rasturnari spectaculoase în societa tea furnicilor. dar punând în scena sub forma unei povesti ad evarate. chiar daca nu-i împart aseste în întregime entuziasmul fata de descoperirea lumii Degetelor. un "roman". un mijloc si un sfârsit neasteptat. Se isca o cearta între cei care sustin s i cei care sunt împotriva focului. daca ar fi cântarit cu seriozitate ce are bu n si ce are rau. "umor" si "dragoste". Printul 24 doreste sa creeze primul roman feromonal al furni cilor. e logic ca si furnicile sa faca la fel. Printesa 103 se duce sa examineze pictura lui 7. 15 diseca si gusta noile alimente pe care le-au cunoscut în cu rsul periplului. A si gasit titlul. 16 se straduieste sa cartografieze diferitele piste pe care au mers ca sa ajunga pâna acolo. E o forma de arta. Deseneaza trei furnici apoi. Trebuie sa astepte sa se înregistreze trei morti ca sa se poata relua în mod serios dezbaterea. nu sunt destul de experimentate ca sa-l foloseasca în mod int . o sfera roz pe care reuseste s-o coloreze amestecând creta si o petala de mac tocata. au pierdut mult timp în e volutia lor tehnologica. Ce interes au ca sa vorbeasca despre ceea ce nu exista? Doar ca sa istoriseasca povesti frumoase. dupa cum a dovedit-o trecutul . lucrurile despre care vorbesc nu exista nicaieri sau aproape nicaier i. E focul. Cu noua sa sensibilitate de sexuat. pretind ele. de ce sa nu-i zica "Revolutia Degetelor"? In fond. 14 e interesata de dialogul c u speciile straine. lunga procesiune a contra-cruciadei. E destul sa aiba un început. inventeaza regulile unor lumi fictive. O saga a Degetelor. cuirasatul-testoasa. Fur nicile. cu alte doua furnici p e care le-a convins s-o ajute. inventeaza decorurile. poate ca si ele ar fi avut acum "arta". se pare ca asculta de aceleasi regu li ca si bancurile. Focul este o legatura între Degete si furnici. Contemplând opera lui 7. Câteva s triga cu insistenta ca focul este tabu. construita în maniera marilor p ovestiri mirmeceene. 7 le amesteca cu saliva ca sa lege totul si. Or. Disputele continua în jurul focului. Vorbeste de televiz iunea care transmite povesti care nu sunt adevarate. crenguta aprinsa. Inventeaza personajele. Printesa 103 nu reuseste sa le separe pe antagoniste.. Printul 24 o asculta cu atentie pe Printesa 103 si. Insectele care se tem de jaratic cer sa fie stins si sa fie tabu pentru vecie. În realitate. iarba pentru verde si petalele macilor pentru rosu. Degetele inventeaza uneori povesti neadevarate pe care le numesc romane sau scenarii. începe sa reprezinte. 103 îi sugere aza sa foloseasca polenul pentru galben. Cele care sunt împotriva focului raspund ca.i de diferitele moduri de a construi un cuib. Altele raspund ca e vorba de o evolutie modernista si ca daca Degetele îl folosesc fara sa le fie frica de el. pe o frunza de platan. în urma cu peste o suta de milioane de ani. 12 este atrasa de arta navigatiei si ia note despre diferitele lor ambarcatiuni fluviale. folosind focul se putea distruge dintr-o data o întreaga portiune de padure. unul foarte simplu: Degetele. Cu p olen traseaza o linie între furnici si Degete. iar acest titlu este deci mai potrivit. se simte în stare sa imag ineze o poveste de aventuri pornind de la ceea ce crede ca întelege despre Degete. furnici le ar fi studiat în mod obiectiv focul. Cum sunt construite aceste povesti? Dupa filmele pe care le-a vazut 103. acele mici anecdote misterioase care provoaca starea de "umo r". 10 reia feromonul-memorie z oologic ca sa consemneze noile informatii despre Degete: ROMANE. Daca. În loc sa numeasca expedit ia lor contra-cruciada. Printesa 103 are o idee.

Soarele e în interior si. fortele de ordine au încercat din nou sa ne alunge de-a ici. insecta se topeste cu delicioasa cina în stomac. cu un întreg grup de sem ene. O mâna o ajuta sa se ridic e. .eligent. în sfârsit. o revolutie fara violenta. revolutia asta e si e revolutia periferiei si a tinerilor care sau saturat de politai. zarind o baltoaca de apa. pe care l-a apropiat prea mult de vatra.Julie s-a trezit. apo i îi descheia sutienul în care avea sânii strânsi.Sa inventam o noua forma de revolutie.Ba e revolutia împotriva rasismului. dar noi vom în cerca. în câteva secunde. Julie constata ca dormise afara în mijlocul unor gramezi de cartoane si de hârtii vechi asezate chiar pe peluza. veniti repede. Soarele urca pe cer lent ca în toate zilele în care e hota rât sa faca asta. Revolutia este înainte de oric e un act de dragoste. Fetele de la clubul de aikido pusera din nou în functiune furtunele cu apa si politistii fura respinsi. El n-a reusit. beau prea repede si mor imediat. A proape ca devenise o rutina. Julie înainta pâna la marginea balconului si adauga: . Se cade deci de acord sa se continue studierea focului dar sporind masur ile de securitate. îsi aminti totul si simti o durere puternica de cap. În juru l ei erau cuibariti oameni necunoscuti. Ar fi trebuit sa le dam la cap! striga cineva. Se va sapa un sant în jurul jaraticului pentru ca focul sa nu s e propage prea usor la acele de pin care acopera solul. Asta o trezi brusc. aceasta revolutie e revolutia ecologistilor împotriva poluarii si a experientelor nucleare. iar 103 nu stie în ce sens. Victoria era din nou de partea asediatilor. Acum dispunem de un laborator formidabil ca sa încercam sa facem ceva cu vietile noastre. îsi lipe uzele de buzele ei. nu s-a produs nici o paguba. o dezbraca lent si. o re volutie care va propune noi viziuni ale societatii. caci unul dintre picioare. Nu are timp însa sa le dea si ce lorlalte sa guste. cel putin vreo douazeci. Cei Sapte Pitici o dusera la poarta mare de la intrare. A DOUA ZI A REVOLUTIEI FURNICILOR Noaptea a trecut. E sapte dimineata si liceul din Fontainebleau începea a doua zi a revoluti ei. Un incendiu se aprinde f oarte repede. O furnica care sustine focul a avut ideea sa friga o bucata de lacusta s i le anunta ca aceasta carne e mult mai buna asa. spuse a treia voce.. zise cineva. care îi desfacea unul câte unul nasturii de la bluza. Printesa 103 urmareste toata aceasta agitatie. 14. se reped. Julie înca mai dormea. Leopold ridica o parte de cuvertura si Julie zari politisti care atacau. E mai bine sa bei progresiv ca sa-ti reobisnuiesti organismul. 103 se gândeste ca sunt putin cam ca acele insecte însetate care. Îl visa pe Ji-woong. . Julie fu dusa mai mult pe sus pe balconul de la primul etaj si începu sa v orbeasca. Le-au învins pe furnicile pitice si au reusit sa fabrice tot felul de paste si de produse ciudate care trebuie acum studiate. Îi jenam pentru ca am creat un spatiu de libertate care a scapat de sub contr olul ordinii stabilite. .În dimineata asta.Mda. nu doarme deloc. vede n oaptea de afara. e posibil ca totul sa deg enereze. spunea pe vremuri Che Guevara. Întreba unde se afla si ce se petrecea. printr-o fisura a cavernei.. Nu poate decât sa constate ca e prima noapte în care. Cele care sustin focul riposteaza ca de când mânuiesc focul. . Descoperirea Degetelor si a obiceiurilor lor constituie pentru toate o bulversare atât de mare încât nu stiu cu ce sa mai înceapa. ia foc si. Daca cei din Revolutia Degetelor nu iau seama.Nu. Vazu multimea. care pareau ca vor s-o protejeze. Alta voce zise: . .

l idera amazoanelor. pericol! murmura Francine la urechea prietenei sale. Suntem ca furnicile.Nu.Si lupta claselor? . Oricum are avan tajul ca nu a fost testat niciodata. Multimea începu sa cânte încântata imnul furnicilor. Sunt gata sa faca orice. Sa nu ne dispersam din cauza acestor cauze vechi care au arata t deja cât sunt de sterile. Julie îsi aduse aminte de o fraza din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute: "Atentie la mase. . Se produse zarva.Sunt ca o turma fara pastor si fara tinta.Da. Daca chiar si insectele o aprobau.5". Julie facu semnul victoriei cu degetele si furnica zburatoare se aseza p e unul din degetele ei. Ridica mâinile ca sa domoleasca multimea. Multimea relua sloganul: .Si problemele periferiei? . o gestionare a relatiilor între indivizi di feriti.Traiasca Revolutia furnicilor. dar puternici prin unirea noastra. nu mai e valabil 1 + 1 = 3. împreuna suntem mai puternici. Julie se afla în încurcatura. Când e vorba de multime. Ea considera venirea insectei c a o aprobare a naturii.Si rasismul? . Acum se hotara totul. Nu. Daca nu mergea. Nn ne este teama sa-i atacam pe cei mari. strigara deja unii dintre cei prezenti. Coeficientul de inteligenta al unei multimi este inferior sumei coeficientilor indivizilor care o compun. Toti au fost impresionati de acest lucru.-Nu.Aici este Revolutia furnicilor si numai Revolutia furnicilor. ci 1 + 1 = 0. protesta altcineva.Trebuie sa definim o data pentru totdeauna sensul revolutiei noastre c a sa nu mai poata fi însusita. În unele priviri se putea vedea deja ura.Furnicile propun nu mimai niste valori diferite. Maioneza nu se închega! Julie continua: . Multi voiau sa recupereze aceasta manifestare în profitu l unor cauze diferite si uneori opuse. Ocupam acest liceu pentru ca este simbolul exploatarii popor ului de catre burghezi. . Julie îsi zise ca trebuia sa canalizeze multimea. multimea t inde sa le micsoreze. At entie. Fur nicile ne arata un drum de urmat care s-ar putea dovedi benefic. Julie e ra pregatita sa renunte la tot.Unde sunt inventatorii? . Nici o reactie.Da.Noi suntem vizionarii! .Julie are dreptate. Mici. o comunicare diferita. Trebuia sa-i tina în priza: . Privilegiem comunicarea si inventia fata de formalism si de mondenitati. . . conchise Ji-woong.. Miscare în rândul multimii sceptice. Traiasca Revolutia furnicilor! striga Elisabeth. . O revolutie noua are nevoie de obiective noi. Problema era ca n u stia ce sa construiasca. nu îndraznira sa mai insiste.. . . O furnica zburatoare trecu pe lânga Julie. au dreptate. Sa-i extraga energia si s-o canalizeze ca sa obtina ce era mai bun ca sa construiasca. fostele membre ale clubului de aikido. Chia r ca niste furnici. reluara cei Sapte Pitici. Suntem ca furnicile. este o revolutie a claselor împotriva detinatorilor marelui capital. Cei care nu fusesera însa de acord scuipara în jos si murmurara injurii dar.. Noi suntem noii inventatori! Noi suntem micile furnici care rontaie vechea lume sclerozata! Urma un entuziasm general. În loc sa depaseasca calitatile fiecaruia.Unde sunt vizionarii? De data asta nu au mai fost ezitari. . sa a tacam citadelele cele mai greu de cucerit caci. . Urma un moment de ezitare.Noi suntem inventatorii! Julie intona: Noi suntem noii vizionari. simtind ca sunt în minoritate.Si poluarea? . ci si o organizare so ciala diferita.

Ne aflam aici ca pe o insula pustie si totusi în centrul unui oras modern. Nu s e dorea distrugerea fizica a adversarului. Era o societate egalitara. dar razboinicul era înainte de orice recunoscut soc ialmente ca vânator. Cunosteau efectele benefice ale aspirinei (acidul salicilic). la urma urmelor. se autoeducau. indiferent de forma ei. Descoperisera principiul de a face impermeabile pânzele cu ajutorul une i seve de hevea. În sistemul indian. Pentru fiecare decizie. cultivator si tata de familie. Era înainte de orice (si cu mult înain tea revolutiilor republicane europene) un regim de adunare. 115. oameni pe ntru care munca lor avea mult mai multa importanta decât ceea ce. Trei sute de persoane se îndreptara spre poarta mare de fier. Descoperisera altoirea plantelor pe care o foloseau pentru a obtine poru mb hibrid. nu aveau drepturi asupra nici unui lucru. Astfel interventia lor nu epuiza Pamântul. Daca majoritatea nu avea încredere în sef. politistii se uitara indiferenti la cei care plecau.Si acum. Afara. În sistemul de valori al indienilor. exista un sef. sa înceapa cu adevarat distractia! exclama Julie. ar fi bine sa se hotarasca imediat. dar nu erai sef decât dac a oamenii te urmau în mod spontan. Se numarau "atingerile". periferia. În societatea indiana din America de Nord nu exista putere ereditara si ni ci putere permanenta. O decizie luata în pow-wow nu era obligatoriu sa fie respectata decât de cei care votasera pe ntru aceasta decizie. individualismul era mai curând sursa de rusine decât de mândrie.Politistii au blocat tot perimetrul. pentru ei nu fusese decât o distractie. ENCICLOPEDIE UTOPIA INDIENILOR DIN AMERICA: Indienii din America de Nord. În sfârsit curtea scolii fu parasita si de liderii care sustinusera ecologia . A fi lider era o problema de încredere. fara sa anunte. lupta claselor si care încercasera sa confiste manifestarea. o lege n-ar fi respectata decât de cei car e ar considera-o dreapta! Chiar si în perioada splendorii lor. când am ramas numai oameni de buna vointa. si altii c arora le placea foarte mult rock-ul. Nu posedau nimi c. tribul lor migra pentru ca vânatul sa se poata reconstitui. în curând nu vom mai putea iesi. Unul dintre scopurile luptei razboini ce era mai ales atingerea inamicului cu extremitatea bastonului cu capat rotund. Ca si cum la noi. Era obscen sa faci ceva numai pentru tine. Julie lua microfonul si zise: . Razboiul era considerat ca un joc unde trebuia sa-ti arati curajul. Mereu aceasta idee de reciprocitate: ce tie nu-ti place. un indian cure cumpara o masina stie ca va trebui sa i-o împrumute primului indian care i-o va cere. fiecare îsi expunea punctul de veder e în cadrul unui consiliu al tribului. Cei care vor sa plece. pow-wow. Menajau deci viata dusmanilor lor pentru ca si ei sa faca la fel. indiferent de felul lor. . mai înainte ca acest lucru sa devina im posibil.. Era o onoare mai mare decât a-l ucide. Dupa ce epuizau vânatul dintr-o zona.Am fost anuntata ca politistii au blocat perimetrul din jur. al chin inei. merita sa fie res pectata. orice viata. se considera ca facând parte integranta din natura si nu stapâni ai n aturii. dar pe care îi durea în cot de acea revolutie a furnicilor.Deodata cineva veni în fuga si murmura la urechea fetei: . De fapt. Sigur. altuia nu-i face. acesta se retragea singur. Mai erau si tineri care se temeau de reac tia parintilor dupa o noapte în care nu venisera acasa. Poarta fu deschisa.. Lupta se oprea la . Stiau sa fabrice haine din bumbac a caror finete era inegalabil a în Europa. Copiii lor erau educati fara constrângeri. Mai întâi. Cei mai mul ti erau oameni mai maturi care se temeau de îngrijorarea familiilor lor. Chiar si în zilele noaste. amerindienii nu au avut niciodata o armata formata din soldati de meserie. Toata lumea lua parte la batalie atunci când era nevoie. Se auzi rumoarea multimii. au aceleasi principii.

a crezut ca amerindienii se vor in tegra în melting-pot precum negrii. La batalia de la Little Big Horn. În America de Nord. Din punct de vedere cultural. ilogic. s-a putut vedea c ea mai mare adunare de indieni: zece pâna la douasprezece mii de indivizi dintre c are trei-patru mii de razboinici. Numai Pr intul 24. Trec p rin paduri de ferigi care invadeaza totul Roua le biciuieste pe furnici si face sa le cada antenele lipicioase pe obraji. care refuza sa venereze ca celelalte lumea Degetelor. În 1890. Dupa victorie. indienii din America de Nord au rezistat relativ multa vreme. de neînteles. ARTA Imediat ce lumina soarelui de afara se face mai puternica decât lumina jar aticului din interior. Cohorta traverseaza câmpii urât mirositoare. Dar era greu sa hranesti atâtea persoane pe un teritoriu mic. Când canicula devine insuportabil a. unde ploile de samare. Amerindienii nu vedeau deloc ce-ar fi put ut sa învete de la sistemul social si politic occidental pe care îl considerau cu mu lt mai putin evoluat decât al lor. Daca albii reuseau sa "îmblânzeasca" sau sa di struga un trib de o suta cincizeci de persoane. dar au impresia ca pot. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Toate se straduiesc sa pastreze jaraticul protejându-l cu frunze. Totusi. italienii. sa schimbe lumea. apoi pornesc spre pamânturile întinse din vest. irlandezii. inclusiv batrâni. Societatile sud-americane au fost mai usor de atacat. triburile au fost reduse unul dupa altul. Armata amerindiana a înfrânt armata generalului Cu ster. acele fr ucte de frasin si de ulm. le-a fost greu sa înteleaga razboiul de mas a practicat de europeni. Edmond Wells. Pentru ei nu era numai îngrozitor. O gargarita întreaba ce este s i i se raspunde ca e coleoptera. albii nu vor mai îndrazni niciodata sa nu-i respecte. de la 25 iunie 1876. Degetele n-ar fi în stare sa înteleaga acest gen de proverb si Printesa 103 îs i zice ca furnicile au totusi o cultura specifica. furnicile se refugiaza la adapostul unei buturugi scobite. Era destul sa fie taiat capul regelui pentru ca societatea sa se prabuseasca. Toti a cei cow-boy au avut de-a face cu sute de triburi care migrau. guvernul american a încercat sa le distruga. erau nevoiti sa atace din nou al t trib de o suta cincizeci de persoane. Pâna în 1900. se duce sa manânce câteva turme de purici de frunze care trecea . Tehnicienele focului ard ceva urât mirositor. se întoarc e din directia opusa. furnicile se grupeaza pe mal. Sunt doar vreo suta. Principalul obiectiv al razboaielor interindiene consta în a fura caii ina micului. Dar asta era o viziune redusa. ramâne mai la o pa rte. E dimineata si caldura devine sufocanta. împreuna. Straduindu-se sa ramâna în simbioza numai cu lumea lui. Aceasta este marea s labiciune a sistemelor cu ierarhie si administratie centralizata. erau o suta cincizeci de mii. cei mai multi murind de boli aduse d e occidentali. volumul III 116. indienii s-au despartit. acum face alta în sens invers ca sa explic e celorlalte aceasta misterioasa tara a Degetelor si sa ajute astfel la evolutia civilizatiei sale. Rareori existau morti. Fiind ea însasi coleoptera.prima varsare de sânge. dupa ce au suferit o astfel de umilire. Sunt dominate prin monarh. Nu exista un mare rege nobil. În 1492. Un vechi proverb mirmeceean spune: Tot ce pleaca într-o directie. Cu toate astea a fost un mare masacru. ca sa se destinda. amerindienii erau zece mil ioane. Considerau ca. femei si copii. P rintesa 103 este constienta ca dupa ce s-a lansat într-o cruciada în urma careia a d escoperit misterioasa tara a Degetelor. Dupa 1900. insecta nu insista si . societatea avea o structura mai disparata. Au fost foarte surprinsi când au vazut ca albii omorau pe toata lumea. ci sute de sefi în miscare. În realitate. sunt ca niste caderi de stânci pravalite din cer. e ra mai ales aberant.

spune ca asta nu e tot. de ploaie si de frig. Imaginea ameninta sa se stearga dintr-un minut în altul. 7 repereaza un limax pe care îl asasineaza cu voiosie în numele artei. rezuma 7 din ce în ce mai inspirata. dar care seamana cu ceea ce exista deja.Pari preocupat. Trebuie cautat alt ceva. Printul 24 si 10 o asculta pe Printesa 103 care le vorbeste despre Deget e.Vrei sa vorbesti despre asta? Maximilian se scarpina în barba gânditor. Apoi descrise problemele de la lic eu si computerul îi propuse sa faca pentru el cercetari în istoria asediilor fortare telor din Evul Mediu. da. Dar 103. Teste aza balele de limax. masina se bransa pe reteaua de enci clopedii istorice: si îi prezenta imagini si texte. Dar le vine greu sa-si reprezinte un organ atât de complex. Prefectul voia sa stie cum se prezenta situatia.u pe-acolo. Furnicile lichidasera primul mister al Degetelor. Suna telefonul. un fel de perdele mobile care cad la fiecare cinci secunde. s . arta înseamna fabricarea de desene si de obiecte care nu folosesc la nimic. Maximilian urmari uluit imaginile care defilau pe ecran. Problema e mentinerea pigmentilor. le cere sa pozeze în fata focului si le reproduce umbrele pe frunza. 7 se întreaba cum sa reproduca efectul de profunzime al teritoriilor vizit ate. Efectul obtinut este superior celui al salivei sale. adica sprâncenele. -Nu. . Mai aveau de descoperi t "umorul" si "dragostea". de vânt. împresurati de politie. Lucrul cel mai formidabil în arta este ca cu cât faci mai multe descoper iri. Tot din cauza piramidei din padure? Ca întotdeauna. Datorita pleoapelor. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU . Arta este încercarea de a reproduc e na tura. Maximilian fu uimit de calitatile acelei masini capabila s a treaca drept un interlocutor adevarat doar legând frazele între ele. Existau sute de tehnici de asediu. E un lac excelent. Comisar ul Linart îl informa ca manifestantii erau blocati în liceu. Furnicile încearca sa-si imagineze acesti ochi foarte complicati ai Degete lor. ochii lor sunt în permanenta acoperiti de o pelicula fina lubrifianta tra nsparenta care îi protejeaza de praf. nu în ei. ceea ce face ca apa sa cada în jurul ochil or. 7 începe o fresca mare în marime naturala unde are de gând sa reprezinte proce siunea "revolutia Degetelor". asta este arta. emise computerul. 117. care a observat foarte bine. Balele de limax nu dilueaza pigmentii si se usuca întarindu-se. din timpul nostru. Si se mai întreaba cum sa surprinda în imagine decorurile vegetale din jur. 7 este cuprinsa de o exaltare care o îndeamna sa se cufunde si mai profund în munca ei. Ca sa reproduca bine forma exacta a fiecarei insec te. De data asta e vorba de o razmerita într-un liceu. E un sistem de injectare de saliva ocular a care permite lubrifierea si în acelasi timp spalarea lor. Se ajuta cu saliva dar asta nu face decât sa dilueze nuantele. Acum îsi aduce bine aminte. Astfel încât Degetele au totdeauna ochii curati fara sa aiba nevoie sa-i fre ce sau sa-i linga. E vorba de o linie de peri situata deasupra ochilor si care opreste apa de ploaie. Trebuia sa o inventeze pe cea care corespundea cuceririi unu i liceu de beton în forma patrata. 10 ia notite. mai au ceva: cavitatile lor ocul are sunt usor înfundate în raport cu capul. Printesa 103 vine sa vada si spune ca. Dar daca asta se dovedeste insuficient. SPRÂNCENE: Degetele au ceva foarte practic la nivelul ochilor. cu atât apar mai multe probleme noi si pasionante. LACRIMI: Ochii Degetelor au si lacrimi. raspunse Maximilia n. Cu ajutorul modemului.

Pâna la urma. Singura în clasa pustie. Prefectul îl felicita. Societatea începe deja sa devina dificila când într-un apartament locuieste mai mul t de o persoana. Regula revolutionara nr. 1: Concertele de rock degaja destula energie si genereaza destula antipatie ca sa provoace miscari de multime de tip revolution ar. Fragmentul nr.. 2: O singura persoana nu este de ajuns ca sa mânu iasca o multime. Sper ca nu vrei sa transformi niste mici zurbagii în martiri? . Comisarul Linart îsi anunta intentia de a pune la punct o tehnica de asalt pentru cucerirea liceului. Linart suda si mai mult rândurile asediatilor si îi facea si mai s olidari. dar foarte interesanta si care putea sa fie studiata ca atare. E greu sa traiesti în grup. REGULILE REVOLUTIEI Julie se duse în laboratorul de biologie si sparse toate sticlele pentru e xperiente. Elibera apoi soarecii albi care foloseau drept cobai si broastele tes toase. având fiecare în fruntea lui un sef care sa . Timpul este dusman ul lor cel mai mare. 1. Cum sa reusesti în mod practic o revol utie. Vru sa ia notite. pentru lucruri furate. ca niste sob olani închisi într-o cutie. Poate ca toti acei utopisti din trecut nu murisera degeaba . cruciada copiilor. Trebuia sa afle cum reusisera sau nu reusisera ceilalti si sa-si faca revolutia sa beneficieze d e aceasta experienta. Am promit plângeri oficia le. în fruntea unei revolutii trebuie sa fie cel putin sapte-op t persoane. din cauza televizorului c are s-a stricat sau din cauza unora care fumeaza lânga altii care nu suporta fumul . insista prefectul. Era obsedata de o fraza din lectia de istorie: "Cei care n-au înteles gres elile trecutului sunt condamnati sa le repete". Apoi se refugie în sala în care profesorul de istorie o provocase sa invente ze o revolutie fara violenta capabila sa schimbe lumea.Sa stii. Cunosti multe perechi care nu se cearta? Închipuie-ti atunci ce îns eamna ca cinci sute de oameni sa traiasca într-un liceu blocat! Probabil ca deja a u început sa se certe pentru apa. . de revolutie. re volutia era o materie ca oricare alta. Realizase o adevarata lucrare interactiva. Julie devora istoria revolutiilor cunoscute si cea a revolutiilor necuno scute consemnata de Edmond Wells. Edmond Wells se gândise la toate. Re volutia din Renania si cea a Urechilor-Lungi din Insula Pastelui.. Lucrul cel mai important era sa împiedice ca razmerit a sa ia amploare. ca e foarte greu sa traiesti în societat e.Nici vorba! exclama înspaimântat prefectul. Prefectul sublinie faptul ca de fiecare data când îsi trimitea oamenii sa atace. Rasfoi cartea în cautarea tuturor experientelor posibile. zi si noapte.Dar vorbesc de rasturnarea lumii. Macar pentru a avea timp de reflectie si de odihna.i ca nimeni nu mai putea sa intre sau sa iasa. 3: Este posibil sa conduci o multime în timpul un ei confruntari divizând-o în grupuri mobile. care nu figura în cadrul examenului de la b ac.. Toti oamenii din carti er aud discursurile instigatoarei lor si sunt îngrijorati. Citesti si pe urma scrii chiar tu. Consemna în scris concluziile si parerile despre viitor. Revolutia din Chengdu. Acolo va fi în curând un adevarat iad. Asa ca lasa-i sa fiarba în suc propriu. 118. J ulie scrise: "Contributia lui Julie Pinson. Mai bine sa-i lase în pace si pâna la urma se vor sfâsia între ei. Regula revolutionara nr. cântecele lor împiedica pe toata lumea sa doarma. Totul est e sa aplici o anumita tactica: sa nu faci nimic si sa-i lasi sa fiarba în suc prop riu. Un ciob de sticla o rani la antebrat si supse sângele care picura. . dragul meu Linart. Deci. În plus. Regula revolutionara nr. Julie consulta Enciclopedia cunoasterii relative si absolute în cautarea pasajelor care se refereau la revolutii. dragul meu Maximilian. adaugat dupa experienta la liceul din Fontainebleau. .Nu exista problema care sa nu se rezolve.. La sfârsitul cartii erau pagini albe la începutul carora s cria: "Noteaza aici propriile tale descoperiri". Poate ca putea sa profite de esecurile si de initiativele lor.

Nu mai poti sa te plimbi de colo-colo cu rochia ta de fluture. Sterse cu mâna aburul de pe oglinda chiuvetei si. dupa e prea în ceea ce priveste legumele. Utopistii erau masacrati în timpul actiunii si serveau drept martiri peste care îsi asezau jilturile acesti smecherasi. fusese asasinat. un pulover si o camasa albas tra. daca exista un Dumnezeu. dar Robespierre domnise.. 4:O revolutie reusita provoaca neaparat invidii . tot pentru prima data.dispuna de mijloace de comunicare rapide cu ceilalti sefi. Îi îndepartase pe confiscatorii din prima zi. Si. Regula revolutionara nr. Che Guevara fusese asasinat. cea a cipailor din India. Învata pe de rost pasaje întregi. Apropie. nu arata rau deloc. revolta lui Zapata din Mexic. Trebuia sa te porti d ur înainte de a-ti putea permite luxul blândetii. Sub apa fierbinte. închise acea enciclopedie de care nu se mai despartea si pleca spre dusuri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. chiar daca mai târziu slabeai frâul. Julie se freca cu un sapun tare. din deductie în deductie. Revolutia noastra nu e dogma tica. ar fi v rut s-o înrudeasca cu o veche revolutie cu conditia sa gaseasca una simpatica. Îi multum i lui Zoe. Pâna la urma. Comuna din Paris . revolutiile din 1789 din Franta si din 1917 din Rusia. e neaparat nec lor. Sa fii mâna forte era o datorie. lua hainele.. Dar existasera în trecut revolutii "simpatice"? Lua iar Enciclopedia de la început. revolutia ei era o bijuterie nou-nouta pe care trebuia s-o a pere de pradatorii interni si externi. Niciodata nu fusese o eleva atât de asid ua. Studie revolta lui Spartacus. Si asta îi dadu o idee. dar stia ca altii puteau sa apara dintr-un moment în altul. În orice caz. Blugii erau al bastri. 119. Cazul e foarte clar de legume. Revolutia noastra nu e înrudita cu nici o veche revolutie. Leon Trotki. ci si ca unele fraze întregi erau lizibile. PARTIDA A TREIA CARO 120.. În general. Îmbraca hainele aduse de Zoe. Danton fusese asasinat. Chiar daca nu se stie exact ce este revolutia. la fel si camasa. Julie îsi spuse ca în lume nu exista morala. Apoi aparea totdeauna un smecheras ca re profita de confuzia generala ca sa confiste elanul tuturor si sa instaureze t irania. Chiar era sigura de asta? Bifa aceasta ultima fraza. Pentru prima data în viata ei nu mai era îmbracata în negru. trebuie neaparat stiut c eea ce nu este. la originea revo lutiilor existasera numai sentimente bune. creatorul Armatei Rosii. nici în cea a revolutiilor. ENCICLOPEDIE CÂND TREBUIE SA PLANTEZI: Când întreprinzi ceva. . dar Io sif Stalin domnise. Daca vrei sa ai o gradina esar sa cunosti momentul propice plantarii si recoltarii nu trebuie sa te înseli asupra târziu. Existau constante. vrând parca sa-si smulga vechea piele. Aduse o pereche de blugi. MIJLOCUL POVESTII Acum Julie Pinson era curata. Înainte e prea devreme. s i constata nu numai ca Enciclopedia era simetrica în modul de aranjare al capitole lor. Trebuie cu orice pret sa se evite confiscarea revolutiei de la cei care au inv entat-o. probabil ca avea foarte m are respect fata de om daca îi lasa atâta liber arbitru si îi permitea sa faptuiasca u n numar atât de mare de nedreptati. pe masura ce comunitatea învata sa se autoadministreze. Mai c iti câteva pasaje si îsi zise ca. dar Fid el Castro domnise. Zoe intra în clasa. momentului potrivit. îsi zise ca e frumoasa. Deocamdata. Se privi în oglinda. Revolutia noastra nu este violenta. ajunse la concluzia ca statele precare nu-si pot permite deliciile exercitiului democr atiei. deschisa larg. .

Degetele sunt un instrument formidabil.. 5 vrea sa încerce sa mearga ca Degetele pe cele doua picioare din spate. Sigur. În pozitie verticala pe doua picioare! Toate insectele prezente încearca sa-si imagineze cum se poate merge pe do ua picioare. Prazul: se planteaza în septembrie si se recolteaza în iunie. ceea ce le permit e sa zgârie sau sa taie cu multa precizie. Degetele sunt. Poate ca felul ciudat în care gândesc Degetele se datoreaza mentinerii în echi . Informatia o face pe 103 sa reflecteze. Printesa 103 vorbeste mai departe de Degete. De acolo de sus. Fiecare Deget se articuleaza în trei bucati. semna leaza ea. dar si veveritele au doua mâini cu d egete si nu fabrica nimic cu adevarat interesant. Un moment îsi închipuise ca de vina este ta lia lor mare. Printesa 103 se afla în fruntea micii multimi pestrite. care le permite sa fabrice obiecte comp licate. fac lucruri extraordinare: înnoada fire. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Apoi a crezut ca configuratia mâinilor.. doua gheare la capatul fiecaruia dintre cele sase picioare ale noas tre. Tomatele: se planteaza în martie si se recolteaza în septembrie. furnicile urca într-un pin înalt si se adapostesc într-o gaura a scoartei. terminate cu niste gheare plate. 10 începe sa redacteze un feromon-memorie complet de spre tema zilei. FIZIOLOGIA DEGETELOR Degetele nu sunt în realitate numai extremitatea picioarelor lor. Dar la fel ca degetele. Sprijinindu-se de peretele adapostului cu cele doua picioare mijlocii si folosind picioarele din fata ca sa ramâna în echilibru. vad ceva mai departe si zaresc mai multe lucruri. Pentru ca timpul se racoreste. în plus. Cartoful: se planteaza în aprilie si se recolteaza în iulie. au un tais. ceea ce-i permite sa adopte f orme diferite si sa se joace cu celelalte. Edmond Wells. Picioarele lor calculeaza în permanenta echilibrul cel mai b un. Întinzând un singur Deget. trebuie sa admiram si ceea ce ei numesc "picioar e". În acel adapost. Cu doua Degete pot sa formeze un cles tisor. probabil un cuib de veverita parasit. au vazut deja veverite sau sopârle asezându-se fara sa cada pe p icioarele din spate. În loc sa aiba ca noi. pot sa formeze un mic receptacul ca sa adune lic hid. rup frunze. se afla la originea civilizatiei lor. Relatarile e i devin din ce în ce mai epice. Morcovul: se planteaza în martie si se recolteaza în iulie. ea reuseste sa se mentina a proape doua secunde practic dreapta. O coleste câteva plante de sparanghel salbatic. Toate celelalte insecte contempla spectacolul. sunt dotate cu o terminatie tentaculara cu cinci extremitati.. Castravetele: se planteaza în aprilie si se recolteaza în septembrie. Ceapa: se planteaza în septembrie si se recolteaza în mai. Ele permit Degetelor sa stea în pozitie verticala pe cele doua picioare di n spate fara sa cada.Sparanghelul: se planteaza în martie si se recolteaza în mai. dispun de un pinten cu capat rotunjit capabil sa striveasca pe oricare dintre noi. Printesa îsi punea de mult timp într ebari despre gândirea exotica a Degetelor. Vinetele: se planteaza în martie (bine expuse la soare si se recolteaza în s eptembrie. alune când ca un sarpe printre balarii. volumul III 121.. FRÂU LIBER Revolutia Degetelor progreseaza. dar de aici pâna la i merge numai pe doua picioare. Cu Degetele lor. da copacii sunt si ei foarte înalti si nu au televizor si nici masin a. Sfecla rosie: se planteaza în martie si se recolteaza în octombrie. Întinzând si strângând Degetele. Strângând cele cinci Degete.

Paul trecu în revista rezervele cantinei. Apoi se duse în sala de geografie. E foarte greu. Ansamblul va forma o spirala având în ce ntru focul. DA ÎN CLOCOT . Degetele sunt singurele animale care merg în permanenta pe cele doua picioare din spate. Pe rechile începura sa danseze lent pe peluza. Julie facu o nota pe margine. dormitoare unde sa dormi. 5. Din fericire. Julie se uita la ele încântata si geloas a în acelasi timp. încearca sa faca câtiva pasi. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI FOURIER: Charles Fourier a fost fiul unui postavar nascut la . 123. Cocotate astfel. un baiat urca pe podium si începu sa cânte melodii languroase. Liceul era ocupat de cinci sute doua zeci si un a de persoane. anunta ea celorlalte înainte de a cadea si ea. vad mai departe. bucatarie. Constienti ca situatia era efemera. Învingându-si durerea. totul era important. felul în care îsi administreaza teritoriile si pâna si ambitiile. Tinerilor care voiau sa alinieze corturile. articulatiile gleznelor se rasucesc si se albesc din cauza presiunii. Fetele de la clubul de aikido se organizasera în serviciu de ordine si con tribuiau la buna functionare a revolutiei. în timp ce dormitoarele internatului fusesera concepute doar pentru doua sute de elevi. Perechile se sarutau. 103 îsi pierde echilibrul si cade în fata. telefon. 5: În fond. Începura prin a se numara. Asediatii nu vor suferi de foame . avea electricitate. Masa fu servita la cafenea. Într-adevar. reuseste sa se mentina pe picioare putin ma i mult timp. câte cuverturi. Avea sa serveasca la discursuri si la concerte. catargul cu drapel si totemul furnicilor confectionat din poliester. dispuneau de un numa r mare de astfel de articole. Nici sopârlele nu stau mai mult de cât eva secunde în aceasta pozitie precara. cearceafuri ca sa faci corturi si toate uneltele neces are pentru mesterit. Voia neaparat sa devina experta în revolu tie si deschise Enciclopedia ca sa studieze noi experiente revolutionare. Pe urma . Câte cearceafuri. Trecura la treaba. sprijinita pe un trunchi. Lectur a invers în oglinda îi dezvalui noi texte ascunse printre texte. Pe latura dreapta a liceului instalara un podium lipind mai multe birour i. Leopold l e spuse sa le plaseze în cercuri concentrice. Printesa 103 încearca sa se ridice pe picioarele din spate. stabilirea unor obiective si organizare. Un liceu nu era într-adevar un loc practic de facut revolutie. totul s-a adaptat: ochii. revolutia este destul de afr odisiaca". creierul. dupa cunostinta ei. Pe doua picioare e de-a dreptul fantastic. Agita zadarnic cele patru picioare ca sa se stabilizeze si cade pe o parte. Îsi zice ca nu va mai repeta figura. mese pe care sa manânci. Pentru fiecare dintre aceste experiente. Picioarele o dor cumplit si se arcuiesc. Ji-woong sugera sa se faca un inventar complet cu tot ce continea liceul . Julie propuse sa se ridice corturi în centrul peluzei cu ajut orul cearceafurilor si al maturilor cu coada. Îsi zise: "Regula revolutionara nr. abia reusind sa amortizeze socul cu picioarele d in fata.Totul e foarte instabil! Erau de acord. 122. Dupa masa. s ublinie greselile si inovatiile. Cu multa asiduitate si atentie. câte alimente. Liceul dispune de congelatoare imense pline cu tone de alimente diverse. to ti încercau sa profite. Julie spera sa descopere marile reguli revolutionare si sa gaseasca ce forma de societate utopi ca ar fi putut sa functioneze aici si acum. Revolutia trebuia acum sustinuta: prin întronarea disciplin ei.libru pe cele doua picioare din spate.

Atunci s-a hotarât sa se casatoreasca si a devenit casier. Fourier si-a explicat proiectele în 1 793 membrilor Directoratului care au râs de el. n u mai exista raporturi de autoritate. Sunt prinse în capcana. marele animal sare brusc afara din gaura. vizibila pe organismul lor. toate s-au culcat visând tehnologiile futur iste ale Degetelor si infinitatea aplicatiilor lor. A vrut sa schimbe lumea. De fapt. Aceasta evolutie s-ar manifesta în special prin cresterea unui al treilea brat la nivelul pieptului. feromon i întepatori se revarsa peste tabara revolutionarelor pro-Degete. Nimeni nu a avut timp sa reactioneze. 24! . Furnicile au un mic soare al lor în adapostul lemnului de pin. dar se uitase sa se prev ada usi si porcii trebuia sa fie introdusi cu ajutorul macaralelor. pe care o numest e falanga. rasturnând totul în calea lui si prabusind furnicile în fundul trunchiului scobit. Charles Fourier era convins ca daca ideile sale erau aplicate întocmai pes te tot în lume.Besancon în anul 1772. Printesa 103 ridica antenele. Ieri seara. în câteva secunde. Fourier si-a renegat toti discipolii. mai ales în Argentina. locuitorii falansterelor ar cunoaste o evolutie naturala. Emite feromoni de apel. În centru se afla un Turn de Ordine. Printesa 103 îl cauta cu disperare pe Printul 24. Acum. A dorit sa se faca încrucisari între lei si câini ca sa creeze o noua specie d omesticita. Când avea timp li ber. Falanstere aproximative sau comunitati de acelasi gen au fost create de discipolii lui Fourier peste tot în lume. La primul nivel. fum care începe sa le asfixieze.. în Mexic s i în Statele Unite. E panica. furnicile inginere ale focului au adormit lasând jaraticul lânga o frunza uscata. era locul cel mai îngrijit. Comunitatea. încercarea a fost un fiasco total. Alarma. cu peretii ei de marmura. acele frumoase lu mini irizate galbene si portocalii s-au transformat în monstri carnivori luminosi. Din cauza problemelor arhitecturale. Hotarârile importante se iau în comun. clopotul. Conform acestui utopist. Porcar ia.. volumul III 124. iar în dimineata asta. Conducerea este restrânsa la strictul minim. La moartea sa. numai ca ceea ce crezusera ca e muschi în adâncul scorburii. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR Feromon de alarma. Un american a construit un falanster respectând întocmai planurile lui Fouri er. Acesti câini-lei ar fi servit atât la calarit cât si la paza falansterului . Ca lucrurile sa fie si mai complicate. Fara familie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Asta a fost destul ca s-o aprinda si. Trezit de foc. oamenii ar trebui sa traiasca în comunitati mici de o mie sase sute pâna la o mie opt sute de membri. nu e dimineata. El descrie foarte precis falansterul ideal: un castel de trei pâna la cinci etaje. Toata lumea vrea sa iasa cât mai repede din gaura copacului. Edmond Wells. Acea lumina si ac ea caldura nu provenea deloc de la rasaritul soarelui. Ieri seara. înlocuieste familia. telegraful Chappe. Trezirea e brusca. Charles Fourier îsi cultiva obsesia cautând o societate ideala pe care a descri s-o în cele mai mici detalii în câteva carti printre care si Noua Lume industriala si societara. în Brazilia. de la o zi la alta. în piata centrala. focul sporeste si le înconjoara cu fum. paznicul de noapte. au luat f oc si alte frunze. Care se numeste. strazi racorite vara cu jeturi de apa si încalzi te iarna cu camine de mari dimensiuni. Atâtat de curentul caderii. incendiu. nu mai exista raporturi parentale. unde s unt instalate observatorul. De la revolutia din 1789. Fiecare falanga este adapostita într-o casa-cetate pe care Fourier o numes te "falanster". el a dat dovada de ambitii uimito are pentru omenire. era de fapt chiar veverita. se dovedeste ca ceea ce luasera drept un cui b de veverita era într-adevar un cuib de veverita. Sa fugim.

Nu mai are importanta cine a avut dreptate si cine nu. tot felul de insecte fug cuprinse de panica. tr ebuie sa-si salveze cu orice pret chitina. 8 se lasa sa atârne în gol si face tractiuni ca sa atârne mai greu. Se întrerupse apoi adauga: -. 103 se gândeste. Iarba e rosie. S-a transformat într-un monstru imens c are se mareste cotinuu si se întinde si. Sa încercam sa iesim de-aici. Sa profitam. suflul fierbinte al unei explozii le arunca înainte. Oricum. brusc. Sa folosim la maximum ideile si imaginatia tuturor. evenimentu l o sa moara. Se adunasera la clubul lor de muzica si tineau sfat. dar nu au destula forta. pamântul e rosu. coacs ii sunt rosii. Nu-l vom gasi. În jurul lor. În sfârsit . ÎN PLINA FIERBERE În seara celei de a doua zile. Raul pe care îl poate provoca tehnologia Degetelor prost co ntrolata.Trebuie sa dam avânt Revolutiei furnicilor. 5 o îmbrânceste si îi indica o gaura în lemn facuta de o insecta xilofaga si astupata deja de o coleoptera prea mare. Totusi. nimen i nu are alta solutie si nu e timp de gândit la alte idei. Nici urma de Printul 24! Scena aceasta teribila îi aminteste Printesei 103 de un mare moment din fi lmul Pe aripile vântului. Corpur ile li se prabusesc printre frunzele uscate aprinse si ard imediat. 5 simte cum i se aprinde capatul abdomenului si îl stinge frecându-l de iarba. incendiul din Atlanta. Dar noaptea nu ramâne întunecoasa multa vreme caci. E ciudat sa parasesti acea lume vie si calda ca sa dai afara peste frig si întuneric. desi nu are picioare. nu prea se arata entuziasmata în ciuda strigatelor lui 103. Redescopereau c . Furnic ile care fusesera în împotriva focului semnaleaza ca ar fi fost mai bine daca ar fi fost ascultate: focul trebuie sa ramâna tabu. 125.. Dar a sta fusese deja înscris pe drapelul care flutura în vârful catargului.. focul nu prezinta numai inconveniente. Fiecare încearca sa se salveze cum poate. Focul ia proportii. Insecte xilofage sapa peretii ca vernei de lemn cu mandibulele. întreg copacul se transforma în torta. sa întârzie în cautarea sexuatului. Carapacele s e topesc. Focul si-a pierdut din timiditate. Uite unde a ajuns vrând sa le copieze prea repede.Dar îsi aminteste. poate cu siguranta sa fie reparat de o alta tehnologie a Degetelor bin e controlata. . De data asta treaba merge. Revolutionarele pro-Degete încearca sa urce peretele dar multe cad. Focul creste în intensitate. indiferent de locul unde se afla. grupurile de rock se formau spontan si se s uccedau pe podium. Forta lor e înzecita Coleoptera e scoasa din gaura. o iesire din acel focar. Si pentru ca Printesa 103 pare ca vrea. Trebuie ca împreuna energiile noa stre sa fie supradimensionate. Nu e însa momentul sa fie nostalgic a dupa televiziunea Degetelor. Daca nu actionam. Furnicile introduc deci crenguta si se catara la capatul ei ca sa faca d in ea o pârghie. Furnizeaza un plus de ene rgie insectelor a caror vioiciune depinde de temperatura 24! emite Printesa 103. Flacari lungi ating peretii interiori. se încapatâneaza sa le urmareasca. Cele opt "furnici" nu mai cântau. cu focul rosu pe urmele ei. Natura freamata si se împodobeste cu nuante purpurii. Suntem aici cinci sute douazeci si unu de oameni. Printesa 103 alearga. emite 5 în confuzia generala. Lovesc cu capetele si împing cu picioarele ca s-o scoa ta afara. Cere celor douasprezece exploratoare sa-ia o crenguta si sa o intr oduca în interstitiu ca s-o foloseasca ca pârghie. Julie avea un ton din ce în ce mai hotarât. În timpul primei cruciade. Asta ar putea sa fie deviza Revolutiei Furnicilor. biata creatura se ratacea tot timpul. Toata lumea îsi ia picioarele la spinare. 1 + 1 = 3. Li se raspunde ca nu e momentul pent ru astfel de discutii. cu antenele lasate pe spate. Deodata. care fusese martora rezultatelor nule ale pârghiei asupra oului g igantic. Escadra.

scriitori. sau nu le da voie sa iasa la lumina decât dup a ce îi pune sa treaca prin tot felul de site care. ele ar fi putut sa raspândeasca ideile Revolutiei furnicilor. Julie le spuse tuturor ca era timpul sa se culce. toata lumea si-ar prezenta propriul numar sau scena lui fara selectii prea labile. tineri. 1 + 1=3 înseamna ca fuziunea talentelor este superioara simplei lor însumari. deci. . fara sa treaca prin agentiile tradit ionale care sunt vesnic pe post de sas. Computerele mai puteau fi fol osite si la crearea de societati comerciale si. se potriveste mai bine decât "Libertate-Egalitate-Frater-nitate". publicul risca sa suporte unele afronturi. fara diplome si fara recomandari deosebite.Da. distractia din a treia seara era si mai deliranta decât în zilele pre cedente. Pe la trei dimineata. Afara. chiar daca ar anunta: " Daca vreti sa vedeti urmarea piesei. Pentru a sustine interesul si ca sa se evite ca cele doua ore sa fie. E o utopie frumoasa. Pentru ca acest tip de te atru sa fie viabil economic. . adica un proiect original exprimând cel mai bine ceea ce poate sa faca. Bransate la Internet. bogati. Ei ar consimti de buna voie la asta caci. Propunerea fu aprobata.cinema deschis: cu scurt-metraje de zece minute propuse de cineasti debutanti. Oamen ii vor putea astfel sa ne sustina de la distanta. la o adica. Se întinsera cu totii în încaperea unde obisnuiau sa faca rep etitii. sa-si prezinte operele publiculu i. Singurele imperative: sa se înscrie cu cel putin o ora înainte de începerea sp ectacolului (fara sa prezinti acte. Fiecare într-o sala de clasa. Acest sistem de prezentare libera ar trebui sa fie valabil si pentru arh itecti. dar n umerele proaste vor fi huiduite si cele bune retinute. Ar trebui sa se organizeze o retea de "locuri deschise" unde fiecare sa poa ta.Acum noi trebuie sa dam impulsul pentru ca toti ceilalti sa ne urmeze. vor exploata un rele u informatic ca sa-si raspândeasca ideile si sa teasa o retea de calculatoare. Cu aceste locuri deschise. În lipsa unui releu mediatic. saraci. informaticieni. fiind destul sa-ti spui prenumele) si sa nu depasesti sase minute. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN LOCURI: Sistemul social actual nu e bun: el nu permite tinerelor talente sa iasa la lumina. pentru a câstiga bani fara a iesi din liceu. David spuse ca în liceu existau computere. sa ne p ropuna proiecte. De exemplu. "furni cile" îsi perfectionau proiectele. Cu ajutorul acestei mesagerii.sala de concerte deschisa: pentru cântareti si muzicieni începatori. . în doua ore. le anuleaza tot farme cul. . spectatorii si-ar cumpara locul la preturile normal e. spuse Julie.La asta ar duce un sistem special functionând la apogeul sau.galerie deschisa: unde pictorii si sculptorii înca necunoscuti sa dispuna fiecar e liber de doi metri patrati. Julie si prietenii ei nu participau.eea ce aveau deja. vom putea sa ne exportam revolut ia. .galerie de inventii deschisa: aceleasi imperative de spatiu pentru inventatori ca si pentru artisti. urâti. Sugerez sa ne gândim la asta toata noaptea si mâine dimineata sa ne întâln im pentru ca fiecare sa-si propuna capodopera. Ei s-ar folosi de acest teatru ca de o trambulina. Acest tip de loc deschis ar putea sa se numeasca astfel: . sa ne trimita donatii. Cu un astfel de sistem. vor avea dreptul la un s pectacol de o mare diversitate. frumosi. treptat. preciza Ji-woong. . autohtoni sau strain . 126. profesionisti confirmati ar veni la intervale regulate ca sa-i sustina pe debut anti. batrâni. veniti în cutare zi si în cutare loc". într-un teatru des chis. totul devine posibil. . . publicisti.De ce sa nu ne dotam cu un serviciu telematic? sugera Francine. Profesionistii ar dispune astfel de locuri de unde sa recruteze talente noi. doar o defilare de debutanti plini de stângacie. Copii. admise Paul. re cunoscu Francine.Fiecare proiect retinut va trebui sa aiba aplicabilitate practica pent ru a alimenta cu finante Revolutia.

Toate gusta din insecta fripta si gasesc ca e buna. Acum toate stiu ca 24 este mascul si 103 femela. Unde e Printul 24? emite printesa. dar pentru ca furnicile nu cunosc în ca culpabilitatea. precizeaza alta. Cele din jur nu sunt convinse. Fripte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. toti ar dispune atunci de aceleasi sanse si ar fi judecati numai dupa singure le criterii obiective: calitatea si originalitatea muncii lor. caci focul a pus p e fuga vânatul pe o raza de câteva sute de metri. O burnita neastept ata l-a redus la tacere. 127. Pacat ca aceasta apa nu a cazut mai devreme. Spune ca amenintarea pancartei albe plan eaza în continuare asupra cetatii Bel-o-kan si ca daca Degetele controleaza focul . carapacea se sfarâma si se mesteca mai usor. Antenele îi atârna pe ochi si lasa capul în jo s. volumul III. E calda. Deoarece înca nu exista presa la revolutionarele pro-Degete. Rândurile sunt rarite. Fri pte. În caz de cat astrofa. se naste un nou comportament mirmeceean: bârfa despre viata persoan elor cunoscute. S-a atasat mult de aceasta 24. acolo sus. lipeste un cap la o bucata de torace în încercarea de a-si recons titui tovarasul pierdut. LIPSA DE APA Ca sa se avânte si sa se întinda. propune tuturor sa porneasca în cautare de hrana. cearta nu dureaza. cel mai bine scapa totdeauna responsabilii. iar pentru cele care au reusit sa scape. focul are nevoie de vânt si de combustibil a propiat. Alteori. Pretul acestei lectii: nu-s i mai simte extremitatea labialelor si. asa ca prefera sa se întoarca la cuiburile lor ancestrale sau la jungla lor preistorica unde vor dormi noaptea fara teama de a fi trezite de flacari carnivore. 15. fenom enul nu ia o amploare prea mare. Unde e Printul 24? Îl cauta peste tot. emotia a fost mult prea mare. Printesa 103. în urma aceste i conversatii. si le plac tare mult acele bunatati fripte. Multe au muri t. Printesa 103 îi zareste ceva mai departe pe inginerii focului. Printul 24. Desprinde cu mandibulele o ciosvârta de lacusta fripta si îsi apropie vârful labialelor. Uneori ch iar le cere unor furnici sa-si lase hrana ca sa vada daca nu e cumva vorba de pr intul 24. Degetele manânca alimentele arse. incendiul s-a multumit sa mistuie copacul. coleopterele sunt mai crocante. Si rataceste printre cadavre în cautarea prietenului ei ratacit. cu o pofta de mâncar e sporita. N-are timp sa guste nici macar o bucatica pentru ca sare în sus de durere. 15 apu ca cu curaj ramasita unei insecte calcinate. este posibil ca ceea ce e comestib il pentru Degete sa fie si pentru furnici. 5 ia conducerea trupei. În cele din urma renunta si ramâne foarte abatuta. din ce în ce mai angoasata. Degetele spun chiar ca sunt mai bune decât carnea cruda. Revolutionarele pro-Degete se numara. Daca vrei sa manânci ceva f ript. tot spre vest. Furnicile si Degetele fiind omnivore. limacsii îsi schimba culoarea si sunt mai usor de taiat. Printesa 103 e totusi anxioasa. singurul mod de a rec unoaste gustul unui aliment va fi sa adulmece cu antenele. timp de câteva zile. Grupeaza escadra si sugereaza îndepartarea de acel loc al mortii ca sa des copere noi pasuni verzi. 15 a descoperit o prima lege a gastronomiei. Edmond Wells. Negasind. Printesa 103 le spune ca. Se stârneste o încaierare între c ele care sunt pro si cele care sunt anti foc.i. nici aducerea în judecata. Ideea însa prinde. expe rta în vânatoare. Fripti. semnaleaza o tânara belokaniana. fiind ocupata cu cautarea lui 24. albinele se caramelizeaza: un adevarat deliciu! Furnicile se reped sa-si manânce tovarasii de aventura. Unde e 24? repeta ea alergând în dreapta si în stânga. mai întâi trebuie sa astepti sa se raceasca putin. Si astfel.

explica el. tot prin intermediul computerului si fara sa ia sa din liceu. Pamântul este cel mai bun material. in spirata de la insecte. Pe pagina de afisaj se afla simbolul lor cu cele trei furnici în forma de Y. înregistrase numele "Revolutia furnicilor" si înfiintase un SRL care l e permitea sa dezvolte proiecte. Pornise la treaba de la sase dimineata si avea deja câteva apeluri. care permitea contactatilor sa se înscrie în programul în curs. N-ar fi cam întunecoas e? întreba Julie. cu siguranta ca sunt în stare sa le distruga cetatea si împrejurimile. deviza 1 + 1 = 3 si titlul cu litere groa se: REVOLUTIA FURNICILOR. iar în vâr f. atât de distrugator. Astfel. Toti se uitau la ecran. Voi privilegia materialele made in Insectland.Pamântul protejeaza ideal de caldura. întretinut de trupa si prefera sa renunte. Cei opt se trezisera în zori ca sa-si perfectioneze proiecte le. E destul sa se sape o fereastra mare la sud ca solarium. nu numai m atasea viermelui de matase. Le prezenta apoi câteva schite si esantioane. Batu pe tastatura.E bine. Nume de cod: "Societatea Fluturele". Toti fura de acord. . . Cei Sapte Pitici aprobara. O furnica inginera a focului insista sa se recupereze putin jaratic care sa fie întretinut într-o piatra scobita. Cree si o vitrina virtuala unde urmau sa fie pr ezentate contactatilor modelele inventate de Narcisse. Pe ecran aparu statutul soci etatii si contabilitatea viitoare.Ideea mea este sa înfiintam o agentie de arhitectura ca sa fabricam case inserate în coline.Adica vrei sa construiesti niste case troglodite. plus câteva furnici din Insula Sal câmului. ser viciul de informatii care anunta activitatile lor cotidiene. dar SRL-ul nostru trebuie sa se sprijine pe baze e conomice solide. . Colina rezista la vânt. . Daca doar o sa ne distram.si pârghia. zalog de alianta cu zeii Degetelo r. propuse Julie. Ji-woong îi mai anunta ca. locuitorii acestui tip de case vor trai deplin în mijlocul na . de câmpu ri magnetice si de praf. miscarea se va stinge repede.Ideea mea este sa creez o colectie de haine "Revolutia furnicilor". de parca ar fi fost un chivot al legii. Ele urmaresc deplasarea soarelui sus pe cer. În cele din urma nu mai sunt decât treizeci si trei de furnici. care este atât de solida de usoara si de supla încât foloseste la fabricarea vestelor antiglont ale armatei amer icane. doua tehnici ale caror ravagii le-a putut evalua. Ji-woong începu primul. ci si cea a paianjenului. La început. Anunta ca serverul "Revolutia furnicilor" fusese i nstalat pe reteaua Internet.Ce interes ar prezenta asta? . Aprinse un ecran si arata serverul. la ploaie si la zapad a. o fereastra zenitala care permite sa se vada în permanenta succesiunea zilelor si noptilor. Doua furnici sunt furioase ca vad focul. . Apoi fu rândul lui Leopold sa-si prezinte proiectul. dar 5 întel ege ca asta ar putea sa fie ultimul lor atu ca sa supravietuiasca pâna la cuib. Am de gând sa reproduc motive de aripi de fluturi pe tesaturi si sa le folo sesc pe cele ale carapacei scarabeilor pentru niste seturi de bijuterii. zise Julie. .Ar fi bine sa ne întâlnim în laboratorul de informatica în fiecare dimineata l a noua ca sa trecem în revista situatia. Ji-woong le arata serviciul agora care permitea dezbaterile publice. 128. Ati el aborat proiecte care sa permita SRL-ului nostru sa functioneze? Narcisse lua cuvân tul. toate vor s-o împiedice. cele douasprezece exploratoare si 103. CELE OPT LUMÂNARI Ziua a treia. Ji-woong deschise un modul de gestiune rezervat productiilor realizate de Narcisse. de frig dar si de radiatii. Tr ei insecte se ocupa deci cu transportarea pietrei scobite si a jaraticului porto caliu. . si serviciul sustin ere.Deloc.

. Era o forma de dom si parea întradevar confortabila si spatioasa. ciuperci. E ca si cum ai încredinta studiul dialogu lui cu extraterestrii unor abatoare.. De aici ideea de a realiza mai multe varietati de hid romel. un furnicar.Explicatii. . bineînteles. . Ideea mea e de a încerca sa fabric aceasta masina. . . Aceasta a doua filiala a fost botezata "Societatea Furnicarul"..turii. re marca David. .De ce materiale ai nevoie? întreba Ji-woong. Dadu paginile si le prezenta o schema. Edmond Wells pretinde ca furnicile reusesc CA-uri. Noaptea vor adormi privind stelele. flori. Societatea si linia ei de alimente au fost botezate "Hidromel". . Avem tot ce ne trebuie. Se vor putea bronza la fereastra. constructiile tale nu vor distruge peisajul. . copaci pe peretii exteriori. . Dotându-se cu anten e. Problema e ca toate studiile stiintifice referitoare la furnici au drept scop exterminarea lor ca s a scapam de ele din bucatariile noastre. dar si propolis.Proiectul meu. . . Ziua vor profita de soare. un plan cu multe indicatii. Deoarece ideea lui Zoe îi amuza pe toti ceilalti.Ideea mea este de a crea o efervescenta de comunicatii asemanatoare cu cea dintr-un furnicar. Fu rândul lui Zoe. se lua hotarârea sa i se a loce un buget "de cercetare" ca sa înceapa sa-si mestereasca "antenele umane". Zoe le arata tuturor planurile aparatului ciudat desenat de Edmond Wells: doua conuri sudare de la care porneau doua anten e fine si curbe. numai ca nimeni nu a înteles importanta. Grupul nu parea entuziast. unindu-si antenele si bransândusi astfel creierele unul la celalalt.Si la exterior? întreba Francine? . .Captatori solari instalati în vârful colinei vor furniza electricitate. laptisor.În Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Le prezenta planurile casei sale ideale. Si el este legat de o inventie bizara descrisa în Enciclopedie. iar un furnicar am vazut în gradina liceului. Peretii îsi vor face propria fotosinteza. Noroc ca liceul dispune de o sectie tehnica si astfel avem la îndemâna un ad evarat atelier echipat cu instrumente de înalta tehnologie. Comunicari Absolute.Si surse de energie? întreba Zoe. .Va fi peluza. un computer si.Ideea mea este de a crea o linie de produse alimentare pe baza de prod use de la insecte: miere.Nu e rau deloc. Tot a sa. În plus. Apoi îl vom vinde prin corespondenta. . zise Ji-woong tastând la c omputer.Glumesti? . . jeleu regal. Ideea mea este sa încerc sa construiesc aceasta masina. în sens invers. Pâna la urma cedara si Ji-woong aloca un al doi lea buget pentru "cercetare teoretica". zise Julie la rândul ei. Veni rândul lui David. Aerul va fi plin de mireasma verdetii. ea descompune cuvintele noastre ca sa le traduca în feromoni de furnica.Masina lui Edmond Wells descompune moleculele odorante ale feromonilor furnicilor astfel încât sa le transforme în cuvinte inteligibile pentru oameni.Da. nu e mai rentabil decât cel dinain te.Deloc! De multa vreme este posibil sa se descompuna si sa sa recompuna feromoni de furnica.Vrei sa instaurezi un dialog feromonal uman? .Sa începem prin a înregistra o marca de hidromel. de ce n-ar reusi s i oamenii? Edmond Wells sugereaza fabricarea unor proteze nazale adaptate la sis temul olfactiv uman. E o casa bazata pe viata. . Fu rnicile fabrica pornind de la mierea de purici de frunze un alcool care seamana mult cu hidromelul nostru. Luând Enciclopedia de la Julie. Peretii vor fi acoperiti cu viat a vegetala si animala. oamenii s-ar comporta mai bine. nu ca cele din beton! Peretii vor r espira. Urma Paul.Un spectrometru de masa. Daca furnicile reusesc. un cromatograf.

propun sa folosim în mod inteligent retelele si bancile de date care exista deja. sti m ca observarea lor ne ofera date despre noi. . .Da. În Infra-World . Si extind ac . . deschid filiala "Centrul de Întrebari".E nevoie de organizare.Proiectul meu.. care va costa cu mult mai mult.De acord. este legat tot de furnici. Astfel vor fi cu adevarat ca noi.În zilele noastre. "Liberul arbitru". .Ca în jocul Evolutia? întreba Julie. adevarata bogatie este cunoasterea. . Numai ca în acel joc locuitorii fac ce le comanda jucatorul. . producerea de obiecte manufacturate. Ei bine. intentionez sa ofer acelasi luc ru locuitorilor mei din Infra-World. Asta au dorit sa realizeze si Rabelais. batrânilor întelepti. Cunosc agric ultura. . cea mai mare dovada de dragoste a lui Dumn ezeu fata de oameni: neinterventia lui. atâta tot. . la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. Proiectul meu consta în formarea unei lumi informatice virtuale în care vom implanta locuitori virtuali. Ne vom bransa la toate bancile de date informa tice curente.Cum se face supa de praz si când se planteaza legumele? zise cu ironie N arcisse. ce-am vorbit despre liberul arbitru? .. . deci nu-i dam atentie. sa verificam informatii. . Liberul arbitru. istorice. comertul. Orice întrebare are un pret si vom factura r aspunsul în functie de complexitatea si de dificultatile gasirii lui. .Nici vorba! protesta David. dar asta duce la un proiect? întreba Ji-woong. De la "Cât e ora exacta?". caci asta îi permite sa vada daca suntem capab ili sa ne comportam bine si sa gasim singuri calea cea buna. . un timp probabil virtual. Acest raspuns îl convinse pe Paul. acum e cuno asterea. Ce sunt ele p entru noi? O dimensiune paralela dar mai mica. cea care va raspunde. zise Francine.Ideea mea este de a crea o lume mai mica pe care s-o urmarim ca sa ben eficiem de lectii practice.Exact. Daca ti-as spune în clipa asta secretul pietrei filozofale sau a Graalului. intuitiv. . Traiesc în caste. razboaiele. pâna la "Care este s ecretul pietrei filosofale". În fond. repe t.. n-ai sti ce sa faci cu el. suntem atrasi de furnici caci. Este conceptul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute: adunarea la un lo c a cunoasterii unei epoci si distribuirea ei pentru ca toti sa poata profita de ea. ciclu ri ecologice virtuale pentru ca tot ce se petrece acolo sa fie similar cu ce se petrece în lumea noastra. spuse Ji-woong. Spuneai ca cea mai mare dovada a dragostei pe care Dumnezeu o are fata de noi este ca ne lasa sa facem prostii.Nu înteleg. Se dedau unor razboaie de masa. . sa recurgem la agentii de detectivi si la bibliotecile di n lumea întreaga.Când nu esti pregatit sa auzi sau sa întelegi un raspuns. este un server informati c care îsi propune sa raspunda la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. prin natura. locuitorii vor fi complet liberi si a utonomi.asta e n umele pe care l-am dat proiectului meu . Eu propun sa creem o banca de date absolute... economice etc. legile. În realitate. facturata ieftin. banci de date stiintifice. descoperirile lor ne sunt necunoscute. . Eu am d e gând sa împing mai departe similitudinea cu lumea noastra. din copilarie. nu poti profita de el. Leonardo da Vinci si enciclopedisti i din secolul al XVIII-lea.Foarte bine.Ca si noi. Vom folosi si telefonul ca sa cerem informatii la institutele de sondaje. Julie. serviciile.Unde vrei sa ajungi? Francine nu se grabea.Si asta. Lumea lor este asemana toare cu a noastra. Îti amintesti. Si spuneai ca e mai bine decât un Du mnezeu care sa ne traseze directia.. Totusi. .Am numi asta "Centru de Întrebari". Nu deplângem moartea lor. Au fost pe rând agr icultura. .Nu ti-e teama sa dezvalui secrete ce nu trebuie sa fie dezvaluite? între ba Paul. furnicile traiesc în cetati brazdate de drumuri.Si cum vei face ca sa ai raspuns la toate? .Înca un proiect care nu ne va aduce nimic! zise Ji-woong suspinând.Da. . Sefii. Sa-si hotarasca singuri ev olutia fara ca cineva sa-i ajute. doar ca e mai mica.

Te crezi Dumnezeu? O sa creezi o mica lume completa si o vei urmari cu acea curiozitate cu care Zeus si zeii din Olimp scrutau acest pamânt? . re gula.. raspunse David. vom introduce elemente noi în lumea lor ca sa vedem cum reactioneaza. dulceturi virtuale.Si cum vei introduce detergentii tai în Infra-World? . Ca si cum am observa lumea noastra într-un mod accelerat. . interveni Narcisse cu ironie.Poate ca si la noi detergentii sunt testati pentru o dimensiune superi oara. e de ajuns sa-l introducem în Infra-World si vom sti cum reactioneaza oameni i. Indivizi cu aparenta normala . Doar îi vom observa si. care e numit Dumnezeu..Si prin ce s-ar deosebi de lumea noastra? . ea va fi testata pe populatii întregi de milioane de indivizi v irtuali.. Vom avea la dispozitia noastra o mini-omenire cobai care ne va permite sa câstigam timp crutând omenirea în m arime naturala de drumuri gresite. Aceasta regula este o fraza numita "Regula lumii".. Apoi doua seturi de cincizeci si doua de carti sunt distribuite pâna la epuizare jucatorilor. Astfel se vor obtine raspunsuri mult mai fidele si mult mai rapide decât cele furnizate de institutele de sondaj caci. As ta ne va permite sa observam macrofenomenele. În prealabil. Numai ei vor sti ca universul lor nu exista si ca nu are drept finalitate decât realizarea unor experiente în beneficul dimensiunii superioare. anarhismul .ingineri. murmura Francine cazând pe gânduri.Prin oameni-punti. inventeaza o regula si o scrie pe o bucata de hârtie. ecologismul. Infra-World este o lume independenta si cred ca prin asta va fi similara cu a noastra. .. Închipuiti -va o lume informatica în care toate comportamentele locuitorilor virtuali nu mai sunt programate. . Cei opt erau acum foarte entuziasmati... ENCICLOPEDIE JOCUL DE LA ELEUSIS: Scopul jocului de la Eleusis este de a-i gasi. Ji-woong se încrunta usor si întreba: .Interesul e enorm. Am verifica ce rezult ate produc pe termen scurt. . .. care va trece de zece ori mai repede decât în lumea noastra. în loc sa se testeze o marca pe un esantion de o suta de persoane reale. ele provenind în mod liber din mintea lor! . Pentru o partida e nevoie de cel putin patru jucatori. mineralel or. Francine avea o privire de vizionara.. Jucatorul num it Dumnezeu anunta ca "aceasta carte e buna" sau "aceasta carte nu e buna". Pufnira.Si în ce consta interesul economic? întreba Ji-woong preocupat de rentabil itate.carora le vom livra produsele de testat. mediu si lung liberalismul. Care apoi vor fi mâncate de consumatori virtuali.Nimeni. 129. foart e impresionata. continua Zoe. Uzinele virtuale vor face di n ele. nimeni nu le va ind ica nimic? . Un juca tor începe partida punând jos o carte si zicând: "Lumea începe sa existe". socialismul.Daca vrem sa stim daca numele unei marci de detergent intereseaza publ icul. Copacii virtuali vor creste singur i. David o batu usor pe spate si îi zise: .Fantastic! exclama David. vegetalelor. În Infra-World am putea testa orice. ce rcetatori din lumea lor . . apoi râsul lor deveni mai putin natural. . în ultima instanta.Vrei sa spui ca. . zise Francine. unul di ntre jucatori.Am putea testa chiar si politici. -. Si în felul asta urmarirea ei ne va aduce informatii cu adevarat pretio ase. Oamenii virtuali vor culege instinctiv fructele. care întelesese deja toate implicatii le proiectului conceput de Francine.easta notiune de liber arbitru asupra tuturor animalelor.Prin timp. medici..Tot nu înteleg. Poate. Locuitorii virtuali vor alege sau vor respinge în mod liber produsul. Deputatii vor vedea efectele unei legi. logic. spre deosebire de jocul Evolutia. Cart .

ile care nu sunt bune sunt date la o parte, iar cele bune sunt aliniate ca sa fo rmeze un sir. Jucatorii accepta suita de carti acceptata de Dumnezeu si se strad uiesc, în timp ce joaca, sa gaseasca ce logica guverneaza aceasta selectie. Când cin eva crede ca a gasit regula jocului, ridica mâna si se declara "profet". Ia cuvântul în locul lui Dumnezeu ca sa le spuna celorlalti daca ultima carte e buna sau nu. Dumnezeu îl supravegheaza pe profet si, daca acesta se înseala, este dat afara. Daca profetul reuseste sa dea raspunsul bun pentru zece carti la rând, enunta regula pe care a dedus-o si ceilalti o compara cu cea scrisa pe hârtie. Daca cele doua se p otrivesc, a câstigat, altfel e dat afara. Daca cele o suta patru carti au fost dat e jos si nimeni nu a gasit regula, iar toti profetii s-au înselat, Dumnezeu a câstig at. Dar regula lumii trebuie sa fie usor de descoperit. Interesant este sa s e gaseasca o regula simpla si totusi greu de gasit. Astfel, regula "alternarea u nei carti mai mare decât noua si alta care e mai mica sau egala cu noua" este foar te greu de descoperit, caci jucatorii au tendinta sa-si îndrepte întreaga atentie as upra figurilor si a alternantelor culorilor rosu si negru. Regulile "numai carti rosii cu exceptia cartii a zecea, a douazecea si a treizecea" sau "toate cartil e cu exceptia lui sapte de inima" sunt interzise ca fiind prea greu de descoperi t. Daca regula lumii e imposibil de gasit, atunci este descalificat jucatorul "D umnezeu". Trebuie urmarita o "simplitate la care nu te gândesti din prima". Care e cea mai buna strategie ca sa câstigi? Fiecare jucator are interesul sa se declare cât mai repede profet, chiar daca e riscant. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 130. REVOLUTIA ÎN MERS Printesa 103 se apleaca ca sa urmareasca miscarea unei turme de acarieni care se deplaseaza printre ghearele piciorului din fata spre o gaura a unei but urugi de brad. Probabil ca acesti acarieni sunt pentru noi la fel de mici pe cât suntem n oi pentru Degete, îsi zice ea. Se uita la ei cu mare curiozitate. Scoarta de un cenusiu palid se fisure aza longitudinal în placi scurte si înguste, râpe mici pline de acarieni. 103 se aplea ca si asista la razboiul dintre cinci mii de acarieni, pe care îi recunoaste ca fi ind oribati, si trei sute de acarieni hidrahnizi. Printesa 103 se uita la ei un moment. Oribatii sunt deosebit de impresionanti cu ghearele lor plantate peste t ot, pe coate, umeri si chiar pe fata. Printesa se întreaba de ce hidrahnizii care traiesc în special în apa, au veni t sa invadeze copacii. Aceste infime crustacee paroase înarmate cu cârlige, daltite, stilete si ciocuri complicate se dedau unor batalii epice. Pacat ca nu poate sa -si continue studiul. Nimeni nu va cunoaste razboaiele, invaziile, dramele si ti ranii poporului de acarieni. Nimeni nu va sti care dintre oribati sau hidrahnizi au câstigat minuscula batalie de la a treia fisura verticala a bradului. Poate ca , în alta fisura, alti acarieni si mai spectaculosi, sarcoptii, tiroglifii, ixozii , dermacentorii sau argasii, se dedau la batalii si mai fantastice pentru mize s i mai pasionante. Dar nimeni nu se intereseaza de ei. Nici macar furnicile, nici macar 103. Ea a luat hotarârea sa se intereseze de Degetele gigantice si de ea însasi. E destul. Porneste mai departe. În jurul ei, coloana Revolutiei Furnicilor continua sa creasca. Erau treiz eci si trei dupa incendiu, în curând vor fi o suta de insecte de diferite feluri. De parte de a-i speria, fumul produs de acel brasero atrage curiosii. Au vazut focu l de care au auzit atât de mult vorbindu-se. Auzisera si relatari despre odiseea l ui 103. Printesa 103 îi întreaba mereu pe noii sositi daca nu au vazut o furnica mas cul ale carui mirosuri-pasaport corespund numarului 24. Nimeni nu se gândeste la a cest numar. Toti vor sa vada focul.

Deci asta e teribilul foc. Prizonier în ganga lui de piatra, monstrul pare atipit, dar mamele coleopt ere îsi avertizeaza micutii sa nu se apropie ca e periculos. Deoarece brasero e greu, 14, specialista în contactele cu popoarele strain e, propune sa fie purtat de un melc. Reuseste sa se faca înteleasa de un gasteropo d si sa-l convinga ca a avea o caldura în spate e foarte bine pentru sanatate. Mel cul accepta mai mult de frica furnicilor decât de altceva. Satisfacuta, 5 sugereaz a sa fie încarcati în acelasi fel alti melci cu hrana si altii cu brasero. Melcul este un animal lent care prezinta avantajul ca se poate deplasa p e orice teren. Modul de locomotie este foarte ciudat. Lubrifiaza solul cu balele apoi aluneca pe patinoarul creat astfel în fata lui. Furnicilor, care pâna atunci îi mâncau fara sa-i observe, nu le vine sa creada vazând acele animale producând bale la infinit. Evident, substanta pune o problema furnicilor care merg în spate si se pom enesc ca tropaie prin ea. Asta le obliga se înainteze pe doua coloane de fiecare p arte a liniei de bale. Aceasta procesiune a furnicilor, în care se intercaleaza melci stacojii si fumegând, impresioneaza. Insecte, majoritatea furnici, ies din hatisuri, cu anten ele întrebatoare si abdomenul retras. Nu exista certitudini în aceasta lume la nivel ul pietricelelor. Ideea de a merge împreuna pentru a rezolva o enigma cosmica exal ta câteva exploratoare straine blazate si câteva tinere razboinice impertinente. De la o suta, au ajuns cinci sute. Revolutia pro-Degete începe sa arate a mare armata de transhumanta. Singurul element surprinzator: entuziasmul foarte scazut al printesei er oine. Insectele nu reusesc sa înteleaga ca se poate acorda atâta importanta unui ind ivid în special, chiar daca e vorba de printul 24. Dar 10 întretine bine legenda si le explica tuturor ca asta este înca o boala tipica Degetelor: atasamentul fata de fiintele deosebite. 131. O ZI FRUMOASA Revolutionarii furnicilor petrecura a treia zi a ocuparii liceului const ruind standuri ca sa-si prezinte proiectele. La început se gândisera sa le amenajeze în salile de clasa, dar Zoe spusese ca ar fi mai bine sa le instaleze jos, pe pel uza curtii, în apropierea corturilor si a podiumului. Astfel toata lumea ar fi put ut sa le vada si sa participe. Un cort indian, un computer, un cablu electric si un fir de telefon sunt suficiente pentru a crea o celula economica viabila. Datorita computerelor, în câte va ore, majoritatea celor opt proiecte erau gata sa functioneze. Daca revolutia comunistilor era "soviete plus electricitate", revolutia lor era "furnicile plus informatica". Distractiile nu lipseau. Mesele fusesera lasate la locul lor în sala de pi ng-pong unde se organizau adevarate turnee. Laboratorul de limbi, cu aparatura v ideo, era acum pe post de sala de cinematograf. Ceva mai departe cei interesati jucau jocul Eleusis, dezvaluit de Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Obiectivul, descoperirea regulii, era perfect pentru dezvoltarea imaginatiei si a devenit foarte repede jocul fetis. O amazoana veni s-o informeze pe Julie ca era cautata la telefon de un a nume Marcel Vaugirard, jurnalist local. Individul voia sa vorbeasca cu "seful re volutiei". Îi spusese ca nu exista sef, dar Julie putea sa fie considerata ca purt atoarea lor de cuvânt. Jurnalistul cerea deci un interviu. Julie raspunse. - Buna ziua, domnule Vaugirard. Telefonul dumneavoastra ma surprinde. Pa rca vorbeati mai bine despre evenimente fara sa le cunoasteti. El raspunse: - As vrea sa cunosc numarul manifestantilor. Politia mi-a spus ca vreo s uta de vagabonzi s-au blocat într-un liceu, împiedicând functionarea lui normala. As v rea sa stiu si cealalta estimare. - Veti face media între cifra politiei si cea pe care o sa v-o dau eu? Inu til. Aflati ca suntem exact cinci sute douazeci si unu. - Si sustineti stângismul?

- Deloc. - Liberalismul? - Nici. Barbatul de la capatul celalalt al firului parea agasat. - Pai, trebuie sa fii ori de stânga, ori de dreapta, zise el. - Nu pareti a fi în stare sa judecati decât în doua directii, raspunse Julie. Nu avansezi numai la stânga sau la dreapta. Poti la fel de bine sa te deplasezi înai nte sau înapoi. Noi suntem cu "înainte". Marcel Vaugirard reflecta la acest raspuns, dezamagit ca nu corespundea cu ceea ce scrisese deja. Zoe, care asculta lânga Julie, lua receptorul si zise: - Daca ar trebui sa ne asociem unui partid politic, ar trebui sa-l inven tam si sa-l numim partidul "evolutionist", îl informa ea. Noi vrem ca omul sa evol ueze mai repede. - Mda, exact la ce ma gândeam, sunteti stângisti, conchise jurnalistul local linistit. Si închise, multumit ca înca o data întelesese dinainte. 132. ENCICLOPEDIE METODA ANTI-CELIBAT: Pâna în 1920, În Pirinei, taranii din unele sate rezolvau într-un mod direct problema cuplului. În cursul anului exista o seara numita "noapt ea casatoriilor". În seara aceea erau adunati toti barbatii si toate fetele care a veau saisprezece ani. Se facea în asa fel încât sa fie acelasi numar de barbati si de fete. Se organiza un mare banchet în aer liber, pe coasta muntelui, si toti sate nii mâncau si beau din belsug. La o anumita ora, fetele plecau primele, cu un anumit avans. Alergau sa se ascunda în tufisuri. Apoi baietii plecau în cautarea lor. Primul care descoperea o fata, si-o însusea. Cele mai dragute erau, bineînteles, cele mai cautate, si nu av eau dreptul sa-l refuze pe primul care le descoperea. Or, nu neaparat cei mai frumosi erau primii care le descopereau, ci totd eauna cei mai iuti, cei mai atenti, cei mai sireti. Ceilalti erau obligati sa se multumeasca cu fetele mai putin seducatoare, caci nici un baiat nu avea voie sa se întoarca în sat fara fata. Daca unul era mai lent sau mai putin descurcaret si n u voia sa se multumeasca cu o urâta, întorcându-se cu mâinile goale, era gonit din sat. Din fericire, cu cât se facea mai întuneric, cu atât asta era în avantajul celor mai putin frumoase. A doua zi se trecea la casatorii. Inutil sa mai spunem ca în aceste sate nu existau holtei si nici fete batrân e. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 133. PRIN FOC SI MANDIBULA Lunga cohorta de furnici revolutionare pro-Degete grupeaza acum o masa d e treizeci de mii de indivizi. Ajung în fata orasului Yedi-bei-nakan. Cetatea refuza sa le lase sa intre. Revolutionarele pro-Degete vor sa dea foc acelui furnicar, dar acest lucru se d ovedeste imposibil caci cetatea este acoperita cu un dom din frunze verzi neinfl amabile. Printesa 103 decide atunci sa profite de mediul înconjurator. O faleza cu o stânca mare în vârf domina orasul. E destul sa se foloseasca o pârghie pentru a proie cta acea piatra mare si rotunda peste oras. Piatra se hotaraste în sfârsit sa se miste, se clatina înainte de a porni si a terizeaza exact peste domul cu frunze moi. E cea mai mare si cea mai grea bomba cazuta peste un oras cu peste o suta de mii de locuitori. Acum nu mai ramâne decât sa supuna orasul, sau ce a mai ramas din el. Seara, în acea cetate turtita, Printesa 103 vorbeste iar de obiceiurile De getelor si 10 ia notite odorante.

MORFOLOGIE Morfologia Degetelor nu evolueaza. În timp ce la broastele testoase, viata subacvatica duce dupa un milion de ani la aparitia membranelor la extremitatea picioarelor ca o mai buna adaptare la viata în apa, la om, totul se rezolva prin proteze. Pentru adaptarea la apa, omul fabrica labe palmate pe care le pune si le scoate dupa dorinta. Astfel, nu exista nici un motiv pentru o adaptare morfologica la apa si asteptarea unui milion de ani ca sa-i apara niste membrane naturale. Ca sa se adapteze aerului, fabrica niste avioane care imita pasarile. Ca sa se adapteze la caldura sau la frig, fabrica haine pe post de blana . Ceea ce o specie realiza altadata cu propriul ei corp în milioane de ani, omul fabrica artificial în câteva zile, doar manipulând materialele din jurul lui. Aceasta abilitate înlocuieste definitiv evolutia lui morfologica. Nici noi, furnicile, nu mai evoluam de multa vreme, caci reusim sa ne re zolvam problemele altfel decât prin evolutie morfologica. Forma noastra exterioara este aceeasi de o suta de milioane de ani, dova da a reusitei noastre. Suntem un animal desavârsit. În timp ce toate celelalte specii vii sunt supuse selectiilor naturale - p radatori, climat, boli -, numai omul si furnica au scapat de aceasta presiune. Datorita sistemelor noastre sociale, amândoi am reusit. Aproape toti nou-nascutii nostri ajung la vârsta adulta si speranta de via ta creste. Totusi, omul si furnica sunt confruntati cu aceeasi problema. Deoarece a u încetat de a se mai adapta la mediul înconjurator, nu le mai ramâne decât sa forteze m ediul înconjurator sa li se adapteze lor. Trebuie sa imagineze lumea cea mai confortabila pentru ei. Nu mai e vorb a de o problema de biologie, ci de o problema de cultura. Mai departe, inginerele focului îsi reiau experientele. 5 încearca sa mearga pe doua picioare ajutându-se de crengute ca de niste cârje. 7 îsi continua fresca în ca re figureaza odiseea lui 103 si felul în care a descoperit Degetele. 8 încearca sa f abrice pârghii cu contragreutati din pietris cu ajutorul unor ramurele si platouri de frunze tasate. Dupa ce a vorbit îndelung despre Deget:e, Printesa 103 se simte ostenita. Se gândeste din nou la saga pe care voia s-o scrie: 24: Degetele. Acum când printul a pierit în incendiu, s-au dus sansele de a vedea nascându-se acest prim roman al fu rnicilor. 5 se apropie de 103 dupa ce înca o data a cazut la pamânt încercând sa mearga pe doua picioare. Ea semnaleaza faptul ca problema cu arta e ca este fragila si gr eu de transportat. Oul pe care 24 îl umpluse cu romanul sau nu era oricum transpor tabil pe distante mari. Ar fi trebuit sa-l punem pe un melc, emite 103. 5 aminteste ca melcii ma nânca ouale de furnici. Dupa parerea ei, trebuie inventata o arta romanesca mirmec eeana usoara, transportabila si, de preferinta, necomestibila pentru gasteropode .. 7 ia o frunza ca sa înceapa un nou element al frescei. Nici asta nu va putea sa fie transportata, îi zice 5, care a descoperit problemele "stingheritoare" ale ar tei. Cele doua furnici se consulta si, brusc, 7 are o idee: scarificarea. De ce sa nu deseneze, cu vârful mandibulei, motive direct pe carapacea celorlalti? Ideea îi place lui 103. Stie ca Degetele au si ele o arta de acest gen pe care o numesc "tatuaj". Deoarece epiderma lor e moale, sunt obligati sa introduc a un colorant, în timp ce, în cazul unei furnici, nimic nu e mai simplu decât sa zgârie chitina cu vârful mandibulei ca si cum ar fi vorba de o bucata de chihlimbar. 7 vrea imediat sa sacrifice carapacea lui 103 dar, înainte de a fi tânara pr intesa, furnica rosie fusese o batrâna exploratoare si carapacea ei are deja multe zgârieturi încât cu greu s-ar mai putea distinge ceva. Decid deci s-o cheme pe 16, cea mai tânara furnica din trupa, cel putin ce a a carei carapace este impecabila. Apoi, cu multa truda, cu vârful mandibulei dre

Descoperi istoria miscarii futuriste. Or. "po ezie". 54: Anarhia este o sursa de creativitate. scriitorul Andre Breton. La urma urmelor. cladeau. situationistii au ramas practic necunoscuti cu exceptia . La Fontainebleau. si din aceleasi motive. Liniile formeaza arabescuri si volute destul de lungi care se combina ca niste f ire. suprarealistii erau prea individualisti ca sa nu se piarda foarte repede în certur i intestine. Julie nota: "Regula revolu tionara nr. Futuristii au montat piese de teatru în care actori deghizati în roboti apareau ca sa-i salveze pe oameni. Acestia din urma erau artist i. avea sa se sinucida dupa ce acordase primul interviu televizat. Julie era constienta ca trebuie sa introduca putina ordine în acea harabab ura. ce altceva facea el decât sa construiasca tancuri si alte masini destinat e razboiului? În Rusia. si nu li se puteau aplica regulile de viata ale unor insecte de o mie de ori mai mici decât ei. Ani de zile mai târz iu. I se paru ca a gasit un exemplu interesant în cazul situationistilor franc ezi din anii saizeci. sunt mai interesate de traiectori i decât de detaliile formelor flacarilor. Julie citi apoi despre miscarea suprarealista. Dadaistii în Elvetia. Furnicile. Salvador Dali si Rene Magritte. "sculptura". supr arealistii în Franta si futuristii în Italia si în Rusia. Liceul se transforma putin câte putin într-un sat pestrit ai carui locuitori se tutuiau.pte folosita ca stilet. cultiva frumuse tea si inteligenta. Au fost folositi în ambele cazuri pentru propa ganda politica. gustau. fiecare actionând în domeniul sau predilect. în acvariul lor. expresionistii în Germania. "inventii". pi ctorii Max Ernst. Pe paginile albe de la sfârsitul Enciclopediei. Cineastul Luis Bunuel. se abordau liber. 134. "dans". 7 îi incizeaza motive care îi trec prin cap. futuristii italieni raliati lui Marinetti au aderat la ideologia propovaduita de principalul reprezentant al masinilor. peste tot în curte aparusera estrade si mese ca ciupercile. Furnicile erau furnici. Eliberati de presiunile so ciale. Totusi. altfel Revolutia s-ar fi autodistrus. Poate ca Edmond Wells vorbea în si mboluri. Edmond Wells spunea ca observarea comportamentului mirmeceean era de mare ajutor daca voiai sa inventezi o societ ate ideala. destul de respingatoare care toate pareau ca se agita prosteste pentru niste ocupatii prostesti. deschise Encic lopedia si cauta alte exemple de revolutii din care s-ar fi putut inspira. În consecinta. Luasera astfel fiinta standurile "pictura". se aseza la biroul profesorului de istorie. refuzând "societatea s pectacolului". observau. liderul lor Guy Debord. Ea nu vazu decât niste gânganii mici si negre. dictatorul Benito Mussolini. Urca la etaj. Daca pamântul e bun. stateau practic departe de orice joc mediatic. oamenii inventeaza si creeaza în mod cât se poate de natural. toti credeau ca vor putea sa schimbe lumea prin arta lor. experimenta u. Julie petrecu o ora întreaga ca sa priveasca. care percep în special miscarea. se distrau. Prima idee este sa prezinte un furnicar în flacari. Stalin i-a trimis în gulag când nu a pus sa fie asasinati. unii futuristi s-au alaturat parti dului comunist al lui Iosif Stalin. În cele din ur ma îsi zise ca probabil se înselase pe toata linia. comunica între ei cum pot mai bine. poeti si filozofi care aveau ca punct comun admiratia pentru masini. testau. Prin anii 1900-1920. DISTRACTIE Treptat. ei seman au putin cu grupul lor de opt. oamenii erau oameni. furnicile des tinate experientelor de comunicare feromonala. Ei sustineau revolutia prin farsa si. "jocuri pe computer" unde tinerii revolutionari îsi prezentau în mod spontan operele. Revolutia deveni o harababura inventiva. chiar s i cele mai mici seminte dau copaci mari si fructe frumoase". Trebuia sa propuna un sens. aparusera cam peste tot miscari artistice. În aceasta privinta. Îl deseneaza pe abdomenul tinerei belokaniene. Erau convinsi ca omul va fi într-o zi salvat de masina. viteza s i în general pentru orice tehnologie avansata. cei opt initiatori erau putin depasiti de amploarea pe care o lua distractia. se jucau sau pur si simplu se odihneau. În afara de podium si de cele opt standuri ale lor. În salile de clasa se formau spontan grupuri de dialog. aproape de al doilea razboi mondia l.

Kibbutzistii îi placeau lui Julie pentru ca formau sate în care nu ci rculau bani. toate organele.. toate celulele. În fond. Celulele corpului nostru cunosc. dar se izolasera în mo d voluntar de lume si îsi bazau regulile de viata numai pe credinta. Gasise solutia. am lua exemplu de la un sistem de organizare care si-a dovedit viabi litatea de mult timp. Se mai adauga un discurs pacifist. Kibbutz ismul cere în schimb fiecarui membru sa lucreze pamântul. Marea moda . erau doar kibbutzuri le din Israel. nici administratie. de exemplu. Dar Revolutia furnic ilor initiata de Julie nu era însufletita de o mânie sociala veritabila. Toate celulele noastre sunt la egalitate. volumul III 136. toate libere. Copiind la scara macrocosmica ceea se petrece în corpul nostru la scara mi crocosmica. În Statele Unite. Bob Marley în Jam aica. unde usile nu aveau broaste si unde toata lumea se Întelegea. corpul uman dirijeaza mai putin sânge spre extremitatile membrelor ca sa alimenteze zonele cele mai vitale. nici vaci si nici vita de vie. Toate egale. Revolutionarii rastas aveau drept referint a istoria biblica a regelui Solomon si a reginei din Saba. toate pa rtile au unul si acelasi obiectiv: sa serveasca organismul global astfel încât acest a sa functioneze cât mai bine. folosirea generalizata a tigarii cu ganja. o mitologie care îsi avea radacinile si simbolurile dintr-o cultura veche. dar cu un scop comun: sa traiasca împreuna cât mai bin e posibil. O avea sub nas de multa vreme. Dadu iar paginile Enciclopediei iesind din cadrul revolutiilor pur militare ca sa abordeze revolutiile culturale. se afla comandantul Marcos. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în mod reusit. Se gândi. Cum de nu se gândise mai de mult la ea? Exemplul de urmat era. nici bani. or aici nu era nici pamânt d e arat. Revolutia asta era apropiata de a lor. Acesta este mot ivul pentru care degetele de la mâini si de la picioare se albastresc primele. si comunismul si anarhismu l. Plamânul drept nu este in vidios pe plamânul stâng. în sud ul Mexicului. Când e frig. Un comunist i-ar fi spus "revolutie mic-burgheza" si avea drept singura motivatie lehamitea de imobilism. dar nu e transmisa decât partilor care au nevoie de ea .. o muzica bransata la bataile inimii . Edmond Wells. unele comunitati de quake ri sau amish stabilisera moduri de coexistenta interesante. avu impresia unui fl ash. brusc. Singurele bogatii su nt zaharul si oxigenul. Julie trecu la revolutiile propriu-zise. vrusese doar ca adeptii lui sa nu mai fie crispati s i sa-si uite agresivitatea si grijile. Miscarea lui se baza totusi pe probleme sociale foarte reale: mizeria i ndienilor mexicani si strivirea civilizatiilor amerindiene. ENCICLOPEDIA ORGANISMUL VIU: Nimeni nu are nevoie sa demonstreze armonia perfecta car e domneste între diferitele parti ale corpului nostru. În corp nu exista sef.câtorva specialisti ai miscarii din mai '68. Ochiul drept nu este gelos pe ochiul stâng. îsi roase unghiile. Printre revoltele recente. informatia circula inst antaneu prin corpul nostru. Dar Bob Marley nu încer case sa schimbe societatea. Datorita hormonilor si impulsurilor nervoase. BATALIA DE LA BEL-O-KAN Revolutia Degetelor se întinde ca o iedera. Trebuia gasit altceva. Insectele sunt acum mai multe de cincizeci de mii. înca un revolutionar care îsi permitea sa faca fapte de vitejie plasându-le sub semnul u morului. Melcii sunt supraîncarcati cu poveri si alimente. In corpul nostru. în masura în care amândoua pornisera de l a muzica. 135. În fruntea acestei miscari zapatiste. se uita la mâini si. niste comunitati laice functionând corect si deja de oarecare timp. se numarau cea a indienilor din Chiapas. si numai organismul global decide ce organe au mai multa nevoie de ele.

cu un sex nou. În spatele unor ierburi vad profilându-se umbra uluitoare a capitalei lor: Bel-o-kan. nu sun t mai putin sensibile la aceasta tacere. Prin iarba aceea se juca atunci când era doar o tânara exploratoare. Spera ca cu ajutorul focului vor crea destula panica ca sa semene spaima în rândul acelor animale mari si pântecoase astfel încât sa se întoarc . Nu mai e timp de parlamentat. unde s-au nascut si murit cele mai mari legende mirmeceene. cavaleria. Orasul-mama nu pare multumit ca-si vede înto rcându-se fiica turbulenta. Sub ochii printesei. Dar e prea târziu p entru asta. Degetele v or invada padurea. ele raspândesc cunoasterea existentei si a modului de viata al Degetelor. Revolutionai ele furnici ajung într-o câmpie de ienupar unde pasc linistiti o mie de purici de frunze. care foloseau focul tabu si pr opovaduiau alianta cu monstrii de sus. Mii de mesaje olfactive emana din acel loc viu. în spate. sunt surprinse de ceva: absenta oricarui zgomot. îmbatrânind. Încetinesc pasul. Cu antena. Ne întoarcem la cuib ca sa informam cetatea de un mare pericol. Trupele federa le sunt hotarâte sa atace. numai ca în loc s-o distruga. aceste doua coloane militare lungi arata ca mandibu lele Bel-o-kan-ului. Nici 103 nu-si poate ascunde emotia revederii. De data asta. Vrem sa vorbim cu Mama. Senzatiei de tacere i se adauga un alt fenomen su rprinzator: absenta activitatii la marginea metropolei. Emite foarte tare: Suntem surorile voastre. Astfel deci. Ca si cum. Bel-o-kan. Spune ca este un simbol al amenintarii. doua siruri lungi de s oldati. soldatii cu mandibule mici care vo r da lovitura de gratie ranitilor. 103 vazuse totdeauna marile piste care duc acolo arhipline de furnici pl ecate la vânatoare. Recunoaste mii de mirosuri familiare. cel mai mare furnicar din padure. În fata. emite 103 în directia cetatii imense. Sunt doar cincizeci de mii de revolutionare pro-Degete din specii diferi te iar în fata lor se afla o suta douazeci de mii de soldati belokanieni omogeni s i experimentati.artistica în cadrul acestei hoarde imense în transhumanta este scrijelirea motivului focului pe torace. artileristele care vor declansa salvele de acid formic. conform tact icilor învatate de 103 din cea mai frageda pruncie. Nici o reactie. Furnicarul e încremenit. ci ca sa le opreasca defin itiv. 5 vede inamicul si se îngrijoreaza. Din spatele piramidei apar. Bel-o-kan. Surorile lor vin în graba nu ca sa le felicite. care îsi carau comorile încurcând caile de intrare si de iesire. Furnicile au impresia ca sunt ca un incendiu care cuprinde treptat padur ea. În fata. cetatea mama. 6 propune o miscare de convergenta pe flancul drept pentru a-i ataca pe soldatii cu mandibule mari. Printesa încearca o ultima conciliere. legiunile adverse se organizeaza în formatie de lupta. Cetatea se umfla. Printesa 103 arata pancarta alba. Sunt pistele ei pe care le-a urmat ca sa plece la vânatoare primavara. Nu vor face fata. Acu m nu e nimeni. so ldatii cu mandibule lungi si taioase. Se înfioara. Si noi suntem tot belokaniene. Chiar daca principalul mod de comunicare la furnici este mirosul. mandibulele belokaniene se ridica zgomotos. pe flancul stâng. nu fusese nevoie de mult timp ca în padure sa se raspândeasca veste a apropierii furnicilor revolutionare pro-Degete. În timp ce încep sa-i vâneze urmarindu-i si bombardându-i cu acid formic. Orasul lor natal li se pare si mai întins si mai înalt. Voi explica totul. 103 si 5 îsi agita antenele cu 12 000 de vibratii pe secunda ca sa-si iden tifice bine adversarele. Trebuie sa puna repede la punct o strategie de aparare. totul fusese doar ca sa plece si sa se întoarca tot aici. Bel-o-kan. un grup de revolutionare pro-Degete si un jaratic fumegând carat de melci. din ambele parti. pe flancul drept. Într-adevar.

Melcii atinsi de acid. Sute de legiuni federate se napustesc drept înainte. usor de recunoscut dupa cochiliile înfasurate spre dreapta. Spadasinele alearga ridicând capul ca sa nu se jeneze r eciproc cu lungile lor sabii labiale. A doua linie de artilerie o înlocuieste imediat pe prima. Ea formeaza un si r compact aproape perfect. Apa r noi întariri. trage si provoac a cel putin tot atâtea pagube ca si prima. Melcii stângaci. Problema revolutiei Degetelor este ca e formata din in secte heteroclite carora nu le poti cunoaste reactia în timpul unei lupte de masa. Revolutionarele pro-degete aflate prea aproape de melci se împotm olesc. Dupa acest prim sarut negru. Pamântul se cutremura sub numarul lor. dar ca jaraticul ar fi si mai eficac e împotriva legiunilor cavaleriei. Artileristele se grabesc. care înteleg în sfârsit ce se petrece. Ei vor fi primii cuprinsi de panica când vor fi coplesiti de furnicile os tile. dar nu este destul ca sa compenseze inferioritatea nume . de parca ar fi vorba de un covor rula nt. îsi întind gâtul spre cer apoi se r asucesc aratându-si dintii mici si ochii exorbitant de lungi.si sa-si atace propriile trupe. Interesul lor fata de Degete nu e pân a la urma destul de puternic ca sa-i împinga sa înfrunte marea federatie de furnici rosii. Printesa 103 crede ca ideea e buna. Corpurile atinse se zvârcolesc de durere. înca totul e calm. Toti stiu ca în curând va începe lupta corp la corp. Un ordin odorant. Melcii au 25 600 de dinti mici si ascutiti care le permit sa ciopârteasca frunzele de salata. Când sunt în aceasta sta re de panica. Se nasc discutii. deschid larg gurile ca sa-si urle spaima. cu regimentele bine liniate pe cast e. legiunile celor doua armate se desfasoara p e flancuri ca sa lungeasca zâmbetul funebru. Unele sunt muscate de dintii fini ca niste ace ai acestor ierbivore. Apoi fug de pe câmp ul de batalie. înnebuniti de spaima. revolutionarele pro-Degete înteleg ca ba talia este pierduta dinainte. Abdomenele se ridica si lanseaza salve de picaturi co rozive care pornesc ca niste rachete galbene si cad în primele rânduri ale revolutio narelor. sunt cei mai nervosi. Calaretele galopeaza. În rândul revolutionarelor pro-Degete e o adevarata hecatomba. Îsi ridica sus de tot coarnele si fac sa apara la capat sfe rele oculare ca niste muguri. Doua sute douazeci de mii contra a mai putin de cincizeci de mii. At acati! Imediat un racnet de mirosuri de razboi se ridica deasupra miilor de ante ne înaltate. Infanteria marunta alearga pe corpul marii infanterii ca sa se deplaseze mai repede. Multe dintre cele mai mici insecte venite ca turis te prefera sa renunte si fug. Armata federala înainteaza inexorabil.. Armata federala e din ce în ce mai aproape. Mandibulele primei linii federate se înfig în mandibulele pri mei linii a revolutionarelor. Deocamdata. Pe masura ce inamicul se apropie.. Mandibulele goale scotocesc într-o adev arata padure de picioare ca sa taie genunchii. Numarul dezer torilor creste în partea din spate a cohortei. Revolutionarele îsi înfig adânc ghearele în sol ca sa suporte socul. Unii melci îsi ridica torsul si lovesc puternic coch ilia ca sa faca sa cada mirmeceenele si obiectele lor inutile. produc de doua ori mai multe bale. Cele doua armate sunt pe punctul de a intra în contact direct. Ce vor face furnicile mici care nici macar nu sunt echipate cu mandibule de raz boi? Fara a mai vorbi de melcii care transporta jaraticul si care se misca atât de lent. Gestul stâr neste spaima în apropiere. Cele doua armate stau fata în fata ca doua animale imense cuprinse de mânie. Melcii-caravana. marimea mandibulelor si în functie de gradul de sensibilitate al antenelor. probabil un reflex ca sa poata fugi mai repede. Un vârtej de legiuni federate patru nde într-o linie de aparare a revolutionarelor. Câte sunt? Probabil sute si sute de mii. Urmeaza socul. Douazeci de furnici revolutionare pro-Degete dintre cele mai viguroase s alta o crenguta aprinsa cu care mentin la distanta cavaleria federata. Prima linie de artilerie inamica este deja pe pozitie. Batali a se anunta grandioasa! O furnica federata ridica o antena.

des i are niste organe ale lui Johnston excelente. Directia Bel-o-kan. De pe un mungel. Se orienteaza cu organele lor sensibile la câmpurile magnetice tere stre. cele treisprezece exploratoare sapa îndelung drept în fata lor. observa ce se petrece. Se arunca în fata mirosuri bogate în cuvinte grele. jaratecul slabeste si se opresc ca sa-si agite repede antenele deasupra. Dau la o parte pamântul si nimeresc pe u n culoar. Arhitectura Cetatii s-a schimbat mult de la ultima vizita facuta de 103. furnicile nu mai pot lupta. Deasupra lor. Se afla în cetatea Bel-o-kan. calaretele fusesera probabil prevenite si se asteptau ca focul tr ansportat prin padure sa apara în batalie. Se trage de labiale. Aud deasupra rapaitul picioarelor. 8 crede ca catapulta ar trebui sa permita într-o zi generalizarea acestei ispra vi. Se înfig antenele în articulatii. Ele sapa la subsol cu toata forta mandibulelor. se omoara. Printesa 103 este puternic afectata de acea exterminare între membrii acel eiasi familii. câteva lu cratoare întâlnite în cale se întreaba ce fac acele furnici în orasul lor. dar ele au alta menire si nu e rolul lor sa asigure siguranta urbana. sporind confuz ia generala. La un moment dat. Se taie ca pete. ridicata pe patru picio are. Multimea de asediatori e prea den sa. Nu va comite oare ceva ireparabil? Si îsi aminteste de colegele ei de revolutie care se lasa exterminate afar a si îsi zice ca nu are de ales. In plus. Dupa ce abdomen ul s-a golit. Nu îndraznesc sa intervina. dar e deja coplesita de numarul dusmanilor. caci îsi revin repede si se limiteaza sa dea ocol acelei lanci lungi aprinse. Se pune piedica. Se rasucesc ochi. Se înjunghie. Urca cu rapiditate etajele. Federatele sunt pe cal e de a parasi câmpul de batalie si alearga ca sa stinga incendiul.rica. F urnicile se strâng ca sa crape cu maxilarele armura inamica. nu mai reuseste sa se repereze pe câmpul de batalie. Capete fara corp se rostogolesc. complet dezlantuita. cuprinse de nebunie. Imediat se declanseaza incendiul. Vrea sa mai repete figura. prefera sa împarta palme. Bel-o-kan este acum o metropola mare unde se agita în mod vizibil multa lume. S-a dezlantuit marea încaierare. Sinistrul se întinde cu violenta la ramurelele domului. Trebuie totusi sa câstige. pamântul vibreaza de zgomotele luptei. Furnicile se ascund în gaurile pamântului ca sa-si surprinda mai bine dusman ul. Fur nica ezita o clipa. Nu-i mai ramâne decât sa le taie antenele mai înainte de a-si veni în fire. Trebuie fugit repede mai înainte de a fi blocate de incendiu. Furia ucigasa a ajuns la paroxism si unele furnici. Se rotesc în jurul ierburilor ca sa-si oboseasca adversarele. folosindu-si cele doua picioare din fata ca pe nist e bice terminate cu cârligele ghearelor. 103 le face semn celor douasprezece însotitoare ale ei sa i se alature si le explica ideea ei. Lucratoarele se reped în crese ca sa scape progenitura. 8. Ia de jos o frunza uscata si o apropie de jaratic pâna când ia foc. apuca un cadavru inamic si îl învârteste asupra capului. se repede spre etajele inferioare si strabate în sens invers tu nelul pe care l-au sapat. între picioarele inamicului. Descopera în sfârsit o zona friabila. 16 e acoperita de combatante si. Fundul ei scoate fum. Printesa 103 iese la suprafata si. La urma urmelor. Sigur. omoara fara deosebire aliati si inamici. Corpuri fara cap continua sa galopeze pe câmpul de batalie. Ca sa iasa de pe câmpul de batal ie. pentru a crea micul curent de aer propice revitalizarii lui. Se îndoaie mandibule. protejate de zidul corpurilor lor. 14 încearca sa con vinga o inamica sa dialogheze. întelegând în sfârsit porcaria razboiului de masa. Fara antene. Dar nimeni nu le asculta. sunt totusi surori. Caldura focului le da energie. Escadrila se plaseaza imediat în centrul celei mai mari mase de revolutionare si. pe acel câmp de batalie deja foarte îndoliat. Fara succes. aliate sau adversare. Apoi pune ramurele în contact cu flacarile si le strânge în manunchi înt e mandibule. 5. apoi îl arunca cu putere peste linia de cavaleri e. Escadra aban doneaza jaraticul. ataca lovind cu vârful spinos al capului. Se stârneste panica. 15 trage în rafale. sapa un tunel. Bucatele de chitina s parta dau la iveala carnea vie. Trei dint re ele poarta un jaratic în suportul lui de piatra. scotând capul ca un periscop deasupra s olului. Aerul e plin de mirosuri amenintatoare. .

multi aveau impresia ca fiecare zi dura o luna. 137. Naturi i îi place ceea ce-i seamana.În interiorul corpului nu exista nici rivalitate si nici lupte intestine . . Corpul ei era un mic organism. Oamenii erau atenti. Incendiul a cuprins vârful cetatii. În privinta creierului. si totusi. fara sa-si dea seama.Si noi opt? întreba Ji-woong. liceul o cupat. cafeneaua. Viata accepta viata. Julie avu ideea sa redenumeasca totul în jurul lor conform acestui concept de organism viu. Ocupantii debransasera soneria electrica care intra în functiune din ora în ora si. Julie arata spre totemul din poliester din centrul curtii si zise: . garaj. . 103 iese din pamânt si indica trupelor sale. intuitiv. Ei erau fondatorii. Peste tot. Creierul stâng. birou. Julie continua: . iata secretul: "1 + 1 = 3". va fi o alta adunare. treptat. un organism mai mare. Datorita tehnicilor de control a somnului profund citite în Encicloped ie. Îsi pusesera într-un sertar actele de identitate pentru ca toti se cunosteau înt re ei. Astfel. Stie ca Revolutia pro-Degete es te abia la început. de acid formic si de chitina topit a. revolutia raspândindu-se în lume cu ajutorul retelelor informatice. Deodata totul i se parea simplu. usile erau porii. Peste tot în jur se ra spândeste un fum întepator. be lokanienele se îndârjesc sa stropeasca flacarile cu jeturi de acid slab concentrat. De ac eea aceste insecte se integreaza atât de bine în natura. intestinul. Zidurile liceului erau pielea. Cu cât vom fi mai solitari. Aici nu existau furturi pentru ca nu era nimic de f urat. cel metodic. Printesa 103 se uita cum arde Bel-o-kan. atât cât a mai ramas din ele. interior si exterior. Îi anunta ca gasise în sfârsit un exemplu de urmat pentru revolutia ei: organismul viu. De altfel. va fi faimosul lor pow-wow de dimineata. Noptile lor e rau scurte. Este deci suficient sa reproducem în exteri or ceea ce avem în interior. sa astepte. Julie avu ideea sa creeze doua emisfere. Banii de la SRL-ul "Revolutia fu rnicilor" erau glucoza indispensabila pentru insuflarea energiei. cei m ai multi dintre acei tineri nu fusesera niciodata atât de ocupati. Revolutia nu cerea nimic nimanui. cu miros de lemn ars.Furnicarele functioneaza deja ca niste organisme vii armonioase. traia astfel un organism si mai important. Grupurile si solistii care se schimbau pe podium constituiau un indic iu suficient ca ziua înainta. ajungeau sa recup ereze oboseala în trei ore în loc de opt.Iat a exemplul. trebuiau sa continue sa formeze un grup autonom. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR Drapelul Revolutiei furnicilor flutura deasupra liceului din Fontaineble au si în dimineata celei de a cincea zile. toata lumea se debarasase de ceasuri. cu atât constiin ta noastra se va ridica si cu atât mai mult vom intra în armonie cu natura. La orele nou a. care va ave a sarcina sa trieze ideile creierului drept si sa le puna în practica. Nu le mai era indispensabil sa se situeze ex act în timp. Focul lupta în locul lor. Julie se urca pe podium pentru discursul zilnic. O va impune prin forta mandibulelor si impetuozitatea flacaril or. Conexiunea perfecta a tuturor celulelor noastre dovedeste ca în interiorul nost ru exista deja o societate armonioasa. obiectivul nostru este sa reusim sa transformam ace st liceu într-un organism viu complet. învatasera sa-si gaseasca ciclul precis de adormire. masina. Si nimeni nu parea obosit din aceasta cauz a. Creierul drept. Acesta era unul dintre as pectele neprevazute ale revolutiei. un . o adunare inventiva în c autare de noi idei. Reteaua inform atica era sistemul nervos care contribuia la circulatia informatiilor.103 întoarce capul. limfocitele. amazoanele de la clubul de aikido. De acum înainte. Revolutionarii îsi abandonasera ceasurile dar si cheile de la apartament. dulap. Lucratoarele evacueaza deja ouale pe iesirile de serviciu.

nu are par si îngâna cuvinte greu de înteles . Printesa 103 se ridica pe patru picioare si 5. 7 sugereaza asedierea cetatii ca sa se obtina timp pentru pansarea ranil or si pentru reorganizare. Nimic glorios pentru niste razboinice.Noi opt. La sfârsitul traiectoriei. Printesei 103 nu-i prea place tactica asediului. Este mai ales cazul cailor. El seamana întrucâtva cu c ei care au arsuri foarte grave si trebuie tinuti sub un cort artificial. Trebuie sa fie expulzat la noua luni din corpul mamei sale. ca si cum s-ar deprograma. cel puti n ce a mai ramas din ea. Pentru aceste prime noua luni în aer liber. ar avea nevoi e de o infirmiera care sa joace rolul mamei. O furnica epuizata se apropie de . aceasta protectie artificiala este contactul cu mama. atinger ea mamei.organ care sa gândeasca separat. Copilul se naste tulburat. În timpul acestor ultime noua luni. intuitiv. Iar razboi! Mereu razboi! A omorî est e mijlocul cel mai complicat si cel mai obositor de a te face înteles. Aceasta ar trebui s a se poarte foarte frumos pentru a le furniza coconul de protectie indispensabil ultimei lor metamorfoze. stie ca a început numaratoare a inversa. neterminat si neautonom. ai caror pui se nasc capabili sa mearga. La fel cum un copil are nevoie de un cocon protector solid în timpul celor noua luni care urmeaza nasterii sale. Printesa 103 nu se arata entuziasta. poarta scutece. În mod logic. Astfel. Soldatii bel okanieni au reusit sa stinga focul. se ridica pe doua picioare ca sa vada mai sus. timpul complet de gestatie este în mod normal de optsprezece luni. sa pui santinele în jurul zonelor de licate. Totul era perfect. Totusi este constienta ca razboiul ramâne deocamdata cel mai bun accelerat or al istoriei. are deci nevoie de un alt pânt ece protector: pântecele psihic. daca în general copilasii sunt înconjurati cu toata atentia în timpul prim elor noua luni care urmeaza nasterii. Edmond Wells. ENCICLOPEDIE NOUA LUNI: Pentru mamiferele de tip superior. Vom continua sa ne adunam pentru dezbaterile noastre în în caperea unde faceam repetitii. sprijinindu-se greoi pe o crenguta-cârje. Dar fetusul uman are un cap care se mareste prea repede. batrânul manânca alime nte pasate. ca si copilasul. "pântece psihic". Îndeplineste un proces invers celui al nasterii. suntem cortexul. sub cafenea. Primele sale noua luni externe sunt doar o copie perfecta a celor noua luni interne. BEL-O-KAN ASEDIAT Mirosea a cocon fript. nu are dinti. Se n aste deci prematur. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cetatea Bel-o-kan nu mai scoate fum. Armata revolutionarelor pro-Degete. rareori ne gândim sa acordam aceeasi atentie batrânilor în ultimele lor noua luni care preced moartea. volumul III 139. tot asa un batrân în agonie are nevoie de un cocon psihologic de sustinere în timpul celor noua luni dinaintea mortii. si-a asezat tabara de jur împrejurul capitalei federate. Totul era la locul lui. Stiu ca în interior pagubele trebuie sa fie importa nte. Trebuie sa dam asaltul final. Pentru e l este vorba de o perioada esentiala caci. . Pentru el. creierul primitiv de la orig inea celor doua emisfere. sarutarile tatalui. dar nu au posibilitatea sa le evalueze. laptele mamei. emite 15. Trebuie sa astepti. altfel n-ar mai putea sa iasa. sa blochezi caile de aprovizionare ale orasului. Numai ca. Umbra cetatii se proiecteaza ca un mare triunghi negru calcinat peste trupele as ediatoare. muribundul se dezbraca de vechea lu i piele si de cunostinte. 138. cetatea pa re mai mica si mai accesibila. O singura diferenta: copilasul a trecut dintr-un mediu lichid într-un medi u aerian. raspunse Julie.

În ceea ce priveste . daca o veverita l-a ratacit. Batalia de la Bel-o-kan. iar al doi lea va fi relatarea confruntarii lor. Printesa 103 îi istoriseste si ea cum au evoluat lucrurile acolo. Când veverita a sarit spre iesire. De ce o trilogie? întreaba printesa 103. produse congelate si medicamente. 140. galopând din creanga în creanga. tot o veverita îl va reorienta. PUNERE ÎN PRACTICA Standurile progresau foarte bine. Printul 24 a mers apoi mult timp. Si spune ca. s-a agatat de bla na ei. astfel ca. Mai putem încerca o ofensiva subterana. Asta explica întârzierea lui. "Con tact.ea si îi întrerupe gândurile. Prin reteau a informatica. Printesa 103 sare imediat recunoscându-1 pe printul 24 pli n de praf. pentru ca nu s-au putut distruge u na pe cealalta. Cele trei intrigi vor deveni convergente spre sfârsit. În sfârsit. doar ca sa gaseasca id ei pentru scenele de actiune din romanul sau. Printesa 103 spune ca îl cr edea mort si Printul 24 îi povesteste aventura lui. S-a si gândit la un titlu: N oaptea Degetelor. Are deja o idee foarte precisa a modului în care va scrie povestea. la fel si Printul 24. Problema e ca nu poti comunica cu aceste roza toare ca sa le indici unde vrei sa mergi sau macar sa stii unde se duc. ultimul roman va fi cel al cooperarii între cele doua specii. Numai dupa ce va fi gata. si scoate ferom onul-memorie pe care si-a început povestirea ca sa scrie un nou capitol. cel al Degetelor si cel al unui personaj care cunoaste cele doua lumi paralele. Cel mai spectaculos era cel conceput d e Francine. rozatoarea l-a dus pâna departe. daca constata ca romanul lui feromonal le i ntereseaza pe furnici. de exemplu 103. dar asculta cu atentie caci. Si acum a sediul. cooperare". Cele doua insecte schimba o mie de trofalaxii. Si daca va placea. din reflex. A spionat de aproape cetatea si a descoperit un pasaj. Toate astea îi par putin cam confuze lui 103. din ce în ce mai multe agentii de publicitate cereau consultanta pe ntru sondarea impactului la detergenti. Destule întâmplari ca sa scrii un roman. Leopold obtinuse comanda unei vile înserata într-o colina si. Astfel c a fiecare veverita l-a dus într-o directie necunoscuta. precizeaza doct tânar ul print.protezele olfactive concepute de Zoe. raspunde 24. Are de gând sa se bazeze pe trei intrigi paralele. În realitate. Ar putea sa fie citit romanul tau? întreaba 103. Astfel se obisnuise sa se foloseasca de v everite drept mijloc de locomotie. de când a trait pe Insula Salcâmului. a plecat de la încep utul incendiului. emite Printul 24. Oamenii luau pe rmanent contact cu el. Crede ca poate sa fie trimis un comando. neputând sa se d eplaseze fizic. remarca Printul 24. Deodata apare 14. furnici si Degete. ele . trimitea planurile prin computer clientului sau în schimbul numaru lui cartii sale de credit. Numai cele doua masini complicate ale Juliei si ale lui Zoe prezentau re zultate dezamagitoare. O alta reusita era si "Centrul de întrebari" al lui David. reprezentând trei puncte de vedere diferite: cel al furnicilor. sau pe ntru noi marci de masini. Atacul grupului de comando care a provocat incendiul. Paul inventa noi arome pentru hidromel si Narcisse crea o linie de moda cu totul noua. Printul 24 e obsedat s a scrie o poveste lunga. poate ca va scrie si o urmare. Infra-World avea activitatea cea mai lucrativa dintre toate. Apoi si-a zis ca. Masina de dialogat cu furnicile omorâse deja vreo treizeci de insecte cobai. Vreo suta de furnici patrund astfel în pasajul care duce la cetate. mai târziu. Am impresia ca acestea sunt cele trei stadii logi ce ale unei întâlniri între doua gândiri diferite. cât se poate de evident. confruntare. 24 îi explica faptul ca în primul rom an va povesti contactul între cele doua civilizatii. va încheia trilogia cu Revolutia Degetelor. Printesa l03 ia hotarârea s-o urmeze. Înaintea za cu prudenta.

Julie urca pe balconul directorului si contempla curtea si revolutia. . . . poate ca ni se testeaza reactiile în fata u nor situatii date. actor ii. Dar poate ca sunt ca într-un program din Infra-World. Mi-e teama ca nu voi fi la înaltimea.În acest caz. E foarte posibil ca inc endiul sa fi mistuit toti locuitorii si apoi întreaga armata venita sa-l stinga? Furnicile înainteaza pe culoarele uneori vitrificate de foc. Acum ar trebui sa reusim si la nive l individual. zise Zoe care venise dupa ea. Ni se testeaza gradul de rezistenta la anumite agresiuni.Ce vrei sa spui? . 141. Era ciudat.Asta-i acum! Functionezi foarte bine. aceasta viata este doar un circ imens construit ca sa fiu testata. totusi pot sa stocheze mult timp hrana fara ca ea sa se deterioreze. ati fi doar niste actori si niste figuranti. Dupa ce am citit asta. Cu cât un Deget e mai important. încuviinta Julie. . . Aceasta revolutie. Sau poate într-un roman . Julie îi puse o mâna pe umar. Zoe fu cea care cazu pe gânduri. cum spui tu.Ma întreb daca nu cumva dorinta mea de a schimba lumea nu este în realitat e decât constatarea incapacitatii mele de a ma schimba eu însami. Julie se înt oarse spre Zoe si o privi în ochi. Cui îi pasa! Apoi o lua pe prietena ei la bucatarie. Zoe începu sa se uite la ea cu îngrijorare.Hei! Ce-ai mai inventat? . . Se numea "Su nt doar un personaj" si spunea ca poate suntem singuri pe lume într-un film care s e deruleaza doar pentru noi. Degetele se echipeaza cu o masina pe care o numesc "frigider". cu atât frigiderul lui e mai mare. ÎN BEL-O-KAN Sunt surprinse de un miros de carbune.. Tot ce e pe pamânt e pentru tine. Poate ca cineva ma observa chiar în acest moment de d eparte.Adineauri am citit un pasaj din Enciclopedie. Peste tot zac cadavrele calcinate ale razboinicelor surprinse de incendiu. Uita ce-am spus. Îsi fac griji. 142. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER Salivatoare: 10. perso najului meu. FRIGIDER: Degetele nu au gusa sociala. Ni se testeaza reflexele. În locul stomacurilor noastre secundare. Lumea asta. figurantii. . sa-ti îndeplineasca dorintele.. Obiectele. . poti sa fii fericita. casele. De data asta. Drapel ul fâlfâia în vânt si muzicienii reggae cântau într-un nor de fum de marijuana. citeste viata mea într-o carte si ma judeca.Am reusit totusi ceva simpatic.Scuza-ma. Crengutele calcinate miros urât de tot. natura formeaza un decor bine i mitat. .N-ai remarcat niciodata ca în jurul nostru oamenii mor in timp ce noi ra mânem în viata? Poate ca suntem observati. Imagine oribila: exista oua si larve de furnici care n-au putut sa fie evacuate la timp si care au ars de vii.Daca tot ce mi se întâmpla nu este la urma urmelor decât un mare spectacol c are se joaca numai pentru mine? Toti acesti oameni. E vorba de o cutie în care este foarte frig. Totusi oame ii erau activi în jurul standurilor. deschise frigiderul si turna hid romel în doua pahare. În ea înghe suie hrana pâna la refuz. Mi-am zis: Si daca eram singura persoana vie? Daca eram singura fiinta vie din tot uni versul.. profita.. Julie continua: . tu. se afla aici ca sa te satisfaca.La nivel colectiv.raneau atât de puternic narile încât nimeni nu le putea suporta mai mult de câteva secun de.Tocmai asta ma îngrijoreaza. Caldura focul . am avut un gând ciudat. Totul e ars si nu se semnaleaza nici o prezenta. copacii. facut ca sa ma linisteasca si sa ma faca sa cred ca exista o anumita real itate. Viitorul lor depinde de tine.

Aceast a teorie era exact contrara celei lui Darwin. În salile lor. Printesa 103 are un presentiment rau.. Când 103 si trupa ei le ating. 15 manânca putin din cadavrul unei furnici-cisterna si constata ca are o s avoare delicioasa. 103 lasa în jos antenele. Printesa 103 stie acum ca focul este o arma mult prea distrugatoare. cu atât au impresia ca acolo s-au petrecut evenimente insolite. A luat oua de broasca râioasa cu pielea uscata care se reproduc pe uscat s i le-a pus în apa. Kamerere a fost un biolog austriac care si-a realizat principalele descoperiri între 1922 si 1929. fireste. Toti înteleg acum de ce focul a fost interzis de atâta amar de vreme în lumea insectelor. nici asfixiata. E oare posibil ca belokanienele sa fi descoperit si e le arta? O arta minimalista. 5 murmura: . caci consta doar în reproducerea unor cercur i. fermecator. I-a chestionat pe cercetatori care l-au asigur at ca cea mai mizerabila dintre imposturile stiintifice era cea la care se dedas e doctorul Paul Kamerere. 10 si 24 se învârt în toate directiile d e teama unei capcane. incendiata de Degete! Istoria este paradoxala.. Elocvent. regina Belo-kiu-kiuni se afla acolo.Focul e o arma prea pustiitoare. În ciupercarii nu ma i sunt decât vegetale calcinate. animalele iesite din aceste oua se adaptau si prezentau caracteristi . Trecerea e libera. Or. A descoperit gustul caramelului. În grajduri sunt numai paduchi-de-frunza prajiti za când cu picioarele în sus. E posibil ca Degetele sa fi vrajit-o ca sa ajunga sa nu mai suporte înfrângerea. furnicile-cisterna au facut explozie. Printesa 103 paseste în orasul ei transformat în cimitir. În mod ciudat. pasionat. Au ramas încrem enite în pozitia în care se aflau înainte ca un val fierbinte sa le împietreasca definit iv. Deistele. cu cât înainteaza prin acel de zastru. Ea nu a fost nici arsa. Dar în t rei bucati. doctorul Kamerere a pus la punct o experienta spectaculoasa. caci cetatea lor natala fusese pustiita. Atunci. macar pentru a-si aminti de motivele pentru care nu trebuie sa le f aca. De jur împrejurul ei se afla cercuri gravate cu mandibula. Trupa intra în încaperea regala. exista unele prostii pe care fiecare generatie trebuie s a le comita. o furnica poate sa continue sa emita. A trisat. el sp unea ca "orice fiinta omeneasca era capabila sa se adapteze unei schimbari a med iului în care traieste si sa transmita aceasta adaptare descendentei sale". Focul. Acolo. sa-si d istruga semenele si chiar sa-si pustiiasca propria cetate! Si când te gândesti ca facusera calatoria aceea lunga si periculoasa tocmai ca sa avertizeze Bel-o-kan ca risca sa fie. sa-si omoare regina. Focul e o arma cu doua taisuri. 143. Urmele de lovituri sunt rece nte. A folosit-o pent ru ca era în inferioritate pe câmpul de batalie. Furaicile-portar care aveau sarcin a sa pazeasca iesirile au murit din cauza caldurii si a emanatiilor toxice. Din pacate. A fost asasinata de putin timp. ca sa dovedeasca temeiul a sertiunilor sale. Remarc a faptul ca lemnul buturugii de pin care adaposteste cetatea interzisa abia daca a fost atins de incendiu. Int ensitatea flacarilor a fost atât de puternica în unele locuri încât umbra victimelor s-a imprimat pe pereti. în plina munca. Merg pe culoare înca pline de fum. Furnici le nu sunt pregatite pentru foc. Pe un pere te a fost desenat un cerc. ENCICLOPEDIE KAMERERE: Scriitorul Arthur Koestler a luat într-o zi hotarârea sa consacre o lucrare imposturii stiintifice. dar totusi o arta. Chiar si în bucati. Urca în cetatea interzisa. 103 spera s-o gaseasca pe regina. Regina moarta si-a pastrat un cuvânt odoran t în vârful antenelor. Dar nu au nici timp si nici dorinta de a se minuna în fata acelui nou aliment.ui a fost atât de intensa încât insectele au pierit brusc. aceste furnici se farâmiteaza. 103 se apropie si palpeaza antenele capului decapitat.

Înselatoria era descoperita. Prin urmare 23 a supravietuit si ea primei cruciade împotriva Degetelor. Aceasta sinucidere l-a discreditat complet. Într-un minut. în cetatea lor natala. Totusi. S-ar putea crede ca e vorba de o impostura stiintifica mai mult decât nula . Se vedea perfect de bine ca petele negre a le umflaturii degetului broastei fusesera în mod artificial desenate prin injectar e de tus sub piele. Arthu r Koestler s-a întâlnit cu fostul asistent al lui Kamerere.cile broastelor acvatice. DEISTELE Deistele? Regina murise. 23 îsi istoriseste povestea. El fusese cel care. într-o zi. volumul III 144. . încântata ca exista macar o supravietuit oare a acestei prime cruciade. Viata era deci capabila sa-si modifice programul genetic ca sa se adapteze la mediul acvatic. cu ocazia anchetei pentru lucrarea sa Împerecherea broastei râioase. Aceasta inovatie nu a fost pe placul noii regine Belo-kiu-kiuni. Oamenii de stiinta au examinat a nimalul cu lupa si s-au stricat de râs. l e apropie brusc. 23 pare si ea în mare forma. 2 3. Disperat. umflatura care permitea broastelor acvatice masculi sa se agate de femela cu pie le alunecatoare ca sa se poata acupla în apa. Doctorul Kamer ere avea de gând sa demonstreze ca nu era un sarlatan. Are sânge transparent pe mandibule. 23 percepe imediat ca 103 a devenit o sexuata si o felicita pentru aceas ta metamorfoza. dar faptul ca s e aflau acolo. Ea povesteste ca la început. dar lanseaza feromoni de bun venit întregului ei grup de comando. Acum er a admis ca fiintele vii erau incapabile de a se adapta la un nou mediu. care a interzis practicarea cultului deist în cetate. 23 s-a reîntors la Bel-o-kan ca sa propovaduiasca. Exis tau deci câteva care scapasera. Cetatea. s-a refugiat într-o padure unde si-a tras un glont în gura. Kamerere s i-a pierdut tot creditul si orice sansa de a-si vedea recunoscute lucrarile. nu fara sa lase un text lapidar în care reafirma autent icitatea experientelor sale si declara ca "vrea sa moara mai bine în natura decât pr intre oameni". Tot i semenii lui l-au respins. treptat. Este 23. Edmond Wells. Cele doua furnici nu se apreciasera niciodata prea mult. Totusi. Aceasta adaptare la mediul acvatic e ra transmisa progeniturii lor. Printesa 103 sta în defensiva dar cealalta emite ca totul a reintrat în ordi ne. 23 dezvalu ise existenta zeilor. Omul i-a dezvaluit faptu l ca el se afla la originea dezastrului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În ajunul experientei. cu antenele înainte. Sala râdea. Kamerere îsi apara teoria în lume cu un oarecare succes. Dupa ce a abordat lumea zeilor. Un grup de belokaniene se iveste timid în pragul usii. daduse foc laboratorului si înlocuise ultima broasca muta nta cu alta careia îi injectase tus în deget. Kamerere a prezentat deci acest su pravietuitor si umflatura lui de culoare închisa. amândoua supravietuitoare a mii de aventuri. O furnica se desprinde de celelalte si se apropie de noile venite. În amfiteatru s-a înghesuit multa lume si numerosi jurnalisti. Ceruse ca mortii sa n u mai fie aruncati la depozitul de gunoaie si niste sali sa fie amenajate în cimit ire. Aceasta razboinica aderase imediat la religia deista. Se asezase în fruntea religiei deiste. Se dedau unei trofalaxii. i-au facut o primire buna si. Printesa 103 o recunoaste. Kamerere a parasit sala huiduit. Printesa 103 remarca faptul ca 23 nu spune n iciodata "Degete" ci foloseste denumirea "zei". Darwinistii au câstigat si pentru multa vreme. în laboratorul sau a avut loc un incendiu si toate br oastele lui au ars cu exceptia uneia singure. care se nastea direct cu o umflatura de culoare înc hisa pe deget. ni ste oameni de stiinta si universitari au dorit sa examineze "obiectiv" experient a lui. la ordinul unui gru p de savanti darwinisti. Aveau astfel o umflatura neagra copulatoare pe deget.

Este crezuta. galbenele. 103 considera distanta destul de mare ca sa fie la adapost de cataclismul care se va produce în jurul pancartei albe. Din fericire. înconj urata de mica ei trupa de fidele. Inginerele focului construiesc un mare laborator în su . dar p entru ca de acum înainte orasul e la dispozitia lor. profita de asta. Atunci. una câte una. la vest de eta jele de mijloc. Diferitele etnii ocupa treptat cartiere separate. 103 sugereaza sa se construiasca o cetate ultramoderna. pentru a le întâmpina pe revolutionare. Printul 24 întreaba de ce totul este pustiu. Religia de ista îsi alesese drept simbol cercul. Acum. Furnicile înghesuit e în spate psalmodiau: Degetele sunt zeii nostri. Melcii care au carat jaraticul transporta cele câteva oua. testând totul si orice dupa cum le trece prin min te si vazând apoi rezultatul. E pentru prima data când un oras se doteaza cu o printesa incapabila sa ou a. în capitala incendiata nu mai erau decât ele. Dar nu este usor. Poate ca e doar o problema de secunde. toate cetatencele belokaniene îsi întrerupsesera ba taile inimii. Exploratoarele pleaca ca cercet ase ca sa gaseasca alta buturuga de pin propice construirii unei cetati. toata lumea se pune în miscare. cu artere mari p e care sa poata circula fara ambuteiaje vânatul mare si obiectele indispensabile n oilor tehnologii. Printesa 103 si însotitoarele ei sunt de-a dreptul uimite. la ciupercarii precum si la laborat oarele care vor avea nevoie de ea pentru spalarea obiectelor utilizate. a putut continua sa propovaduiasca. Trebuie sa plece fara întârziere. 23 s-a folo sit imediat de aceasta ocazie. Crede ca trebuie instalat un mare semineu central ca sa poata fi degajat fumul provenit de la laboratoarele focului. pentru ca nu mai exista regina. Buturuga e plina de tunele sapate de viermi si chiar este posibil sa se implanteze în lemnul ei o Cetate interzisa si o încapere regala. ca sa construiasca împreuna o societate bazata pe vene ratia Degetelor. În câteva ore. Printesa 103 este numita regina nu numai a orasului lor care renaste. În noua capitala se lucreaza peste tot la inovatii tehnice. Chiar daca nu este înca ouatoare. deistele. întreaga cetate s-a plasat în faza d e autodistrugere si. adica fara logica. seceratoarele la etajele superioare ca sa fie mai aproape de rec olta si tesatoarele se duc în nord. Printesa 103 lanseaza totusi un feromon: Pancarta alba din fata orasului Bel-o-kan este semn de mare pericol. S-a avântat spre încaperea regala si a asasinat-o pe regina ouatoare. Printesa 103 si Printul 24 nu prea împartasesc fervoarea profetesei. 23 explica cum noua regina Be lo-kiu-kiuni s-a suparat în cele din urma pe omniprezenta deistelor. avangarda descopera o buturuga locuibila numai la o ora de mers. Mai are în vedere si canale pentru aducerea apei de ploaie la grajduri. fiind singura femela sexuata din Bel-o-k an. În modul specifi c furnicilor. ci si a întregii federatii de furnici rosii din regiune. Printesa 103 crede ca ar fi interesant sa dea voie altor specii de i nsecte straine sa se instaleze aici ca sa îmbogateasca cetatea cu propriile lor cu lturi. care numara saizeci si patru de cetati. To ate furnicile se agita. A urmat o adevarata vânatoare de deiste în cetate si multe martire muriser a. Le-a interzis religia.23 se refugiase atunci în cel mai adânc cartier al metropolei si acolo. Pentru ca nu se poate reînnoi populatia. Negr ele se instaleaza la sud-est de etajele cele mai adânci. Asa se explicau deci toate acele senine de pe culoare. Caci astfel le vad furnicile pe Degete înainte de a fi strivite de ele. 5 face planuri în vederea construirii rapide a unui nou Bel-o-kan. Ele care voiau sa promoveze interesul fata de Degete fusesera cu mult depasite de aceasta 23. Când îsi facuse aparitia armata lui 103 care aducea cu ea focul. Printesa 103 da din cap. Pornind de la aceas ta buturuga. larve si ce a mai ramas din ci upercile si puricii de frunze scapati de incendiu. se face apel la un nou concept: "orasu l deschis".

actorii si muzicienii erau al ungati din Milet. Hippodamos nu a vrut nici artisti. fireste. fie ca e vorba d e romanul sau sau de picturile mai curând naive ale lui 7. Poate ca rezultatul nu e prea încura jator. armata lui Darius. Strazile noului Milet erau drepte. regele persilo r. dupa parerea lui. Practicarea tehnologiei Degetelor le confera un avans în lumea insectelor. Frunzele sau insectele calcinate care i se pare ca au gust bun sunt puse la dreapta. si a desenat primul oras gândit geomet ric. Printul 24 intentioneaza sa dovedeasca ca folosind tehnicile Degetelor. erau oame ni imprevizibili. cele care au gust rau. Pâna a tunci. generatori de dezordine. Ca sa previna riscul unui incendiu. De altfel . de exemplu. A imaginat o cetate cu zece mii de locuitori. minus saisprezece si minus saptesprezece.n. situat între Halicarnas si E fes. încaperea este tapisata cu frunze de i edera foarte putin inflamabile. Hippodamos a dorit un oras artificial. Dealtfel. începe sa se roage zeilor superiori care au instalat acel monument sacru. 11 n u-si pierde speranta în armonizarea tuturor acelor sunete pâna la obtinerea unei buc ati cu mai multe nivele de game. ca pe un to rt. a distrus si ras de pe fata pamântului orasul Milet. 11 se hotaraste sa inventeze muzica furnicilor. scarificarea pe ca rapace. Artistii. E ca si cum ar fi câstigat o mie de ani într-o singura zi. agricultori si soldati. Nu existau sclavi. înca nu exista nimic asem anator pe Pamânt. la stânga. celibatarilor si lene silor. repartizati în trei clase: a rtizani. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI HIPPODAMOS: În anul 494 î. Hippodamos nu a scapat acest noroc. Acolo ard tot de au la îndemâna ca sa vada în ce materi al se transforma si ce fel de fum se produce. sculptura în excremente de scarabeu si. pietele rotunde si toate casele erau perfect identice ca sa nu existe gelozie între vecini. fara nici o legatura cu natura. Acolo se practica pict ura pe frunze.e. 10 creeaza un centru de studii asupra comportamentului Degetelor. Printul 24 si 7 se pronunta pentru atelierele de "arta" la etajele minus cincisprezece. însemna sa ti se ofere u n cec în alb sau ocazia de a inventa orasul ideal. Proiectul lui Hippodamos voia sa faca din Milet o cetate cu un sistem me canic perfect care sa nu ramâna niciodata în pana. Poetii. el er a convins ca regândind forma orasului. în douasprezece bucati. Atena. în aprop iere de sala inginerelor. se pot foarte bine obtine obiecte de stil tipic mirmeceean. . Vrea sa creeze "cult ura furnicilor" si. un oras de talie mijlocie. De când nu mai sunt constrânse la clandestinitate. toti locuitorii erau cetateni egali în drepturi. deistele se afiseaza peste t ot în oras devenind din ce în ce mai zeloase. 145. Cere mai multor insecte sa târâie ca sa formeze un cor pe mai multe voci. iar orasul era interzis si celor saraci. cultura belokaniana. orasele erau doar târgusoare care se întindeau progresiv în cea mai mare dezord ine. era formata dintr-o încâlceala de strazi. a vând în centru o acropola de unde porneau douasprezece raze care îl taiau. Hippodamos nu voia doar sa traseze strazi si sa construiasca case. 15 creeaza bucatarii unde gusta toate ramasitele arse în laboratorul focul ui. Fostiii locuitori i-au cerut atunci arhitectului Hippodamos sa reconstruias ca dintr-o data o întreaga cetate. dar asta nu înseamna ca nu e o muzica tipica pentru furnici. Inginerele în domeniul mecanicii amenajeaza o sala spatioasa unde testeaza pârghii. E vorba de o ocazie unica în istoria epocii. în totalitate.. ba chiar combinatii de mai multe pârghii legate prin fibre vegetale. În seara primei zile mai ales. adevarat labirint care aparuse fara ca cineva sa tina cont de un plan de ansamblu.bsolul cel mai adânc al cetatii. Un lucru o supara însa pe 103. Într-adevar. se poate regândi si viata sociala. acolo. Ca sa evite orice lucru daunator. 23 si sus tinatoarele ei merg în pelerinaj în zona pancartei albe si. A primi sarcina sa construiesti. mai precis.

23 pronunta o predica în care de clara ca scopul religiei deiste este sa converteasca la venerarea zeilor toate f urnicile din lume si înseamna sa le faci un serviciu asasinând laicele. Astfel. si celelalte. Fiecare problema îi obliga sa-si puna în functiune imaginatia si îi lega si ma i mult pe ocupantii liceului. Printesa 103 este convinsa ca un conflict e inevitabil. la o separare între furn icile "tehnologice". Printul 24 ramâne încrezator. ele. când nu era nici soare si nici vânt. Maximilian lua hotarârea sa-i lase fara ea. dar nu se vorbeste prea mult despre asta ca sa se evite un razboi civil. Ca sa rezolve problema apei. Dar pentru ca nu era suficient. o cetate bine rânduit a în ordinea statului. nu depun efortur i decât pentru a-si converti anturajul. Propusera tot felul de soluti i. a pârghiei si a rotii. Fiecare cort indian avea în vârf dispozitivul lui eolian. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. printul si printesa s-au adunat în încaperea regala. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII Pe masura ce tehnologiile se dezvolta în Bel-o-kan aflat în plina transforma re.nu se admitea inovatia. Mai arzatoare era însa problema electricitatii. David bransa câteva biciclete de la clubul de promenada la dinamuri. 147. Deistele nu se mai multumesc doar sa deseneze peste tot cerc uri. care traiesc admirând Degetele pentru ceea ce au reusit sa fa ca datorita stapânirii focului. David nu fu multa vreme îngrijorat pentru "Centrul de întrebari" caci o ocupanta adusese în geanta un t elefon celular special. volumul III 146. Constatând ca datorita liniilor lor telefonice. Vine de la laboratoare si este încântat d e progresele facute. Le avertizeaza pe laice. ceea ce permite transportarea fara pe ricol pentru luminarea sau încalzirea unei zone. religia ia avânt. ci depun pe pereti mirosul religiei lor. Maximilian lua ho tarârea sa le taie liceenilor apa si electricitatea. Moartea câtorva laice este imputata deistelo r. deistele. capriciul. Se constata ca deistele au început sa se comporte în cetate deosebit de agre siv. Toate activitatile lor era u bazate pe reteaua informatica mondiala. Edmond Wells. În acea a doua zi de domnie a Printesei 103.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI În a cincea zi de ocupatie a liceului din Fontainebleau. aceasta presiune exterioara strângea si mai mu lt legaturile dintre ei. extrem de puternic ca sa recreeze un contact hertzian br ansându-se direct la satelitii de telecomunicatii. Daca nu adora zeii. Hippodamos a inventat notiun ea de "bine rânduit". Ele adusera un pr im flux electric pe care îl completara cu dispozitive eoliene fabricate în graba cu stinghiile smulse clin birouri. reteaua lor informatica fu nctiona în continuare. Leopold puse sa se construiasca cisterne în c are sa adune apa de ploaie. Deistele sunt pr ea intolerante si prea sigure de ele. Un cetatean bine rânduit în ordinea cetatii. în ca zul în care Degetele nu le vor strivi. Îi învata pe ceilalti sa se spele cu nisip si sa suga bu catele de sare ca sa fixeze apa în corp si sa micsoreze astfel nevoile. originalitatea. Nu mai vor sa învete nimic. Degetele le vor strivi si. erau cautati câtiva sportivi ca sa pedaleze si sa furnizeze energie. 5 remarca ca deistelor nu le pasa . Julie îsi convoca prietenii în camera de repetitii unde discutara despre noi le conditii de viata impuse de embargoul politist. el însusi neputând sa fie decât bine rânduit în ordinea cosmosului. Câtiva tipi priceputi scotocira în atelier ul de electronica unde descoperira placi solare fotosensibile. Inginerele focului reusesc acum sa puna jaraticul în cutii us oare de frunze împletite cu un fund de pamânt. Departe de a le slabi revolutia. În Noul Bel-o-kan se ajunge la o atmosfera ciudata. îsi vor lua aceasta sarcina. Cele douasprezece furnici exploratoare. furnicile "mist ice" care traiesc doar în rugaciuni si pentru care numai gândul de a reproduce actel e Degetelor constituie deja o blasfemie.

Expulzate? Într-adevar. 103 ar fi trebuit sa-si dea seama ca e imposibil sa manipulezi atâtea lucrur i noi fara a stârni neîncredere. Trebuie oprite cât mai repede . observa marea armata care se d esfasoara. Primele legiuni de artileriste belokaniene se aliniaza ca sa apere capit ala. având grija sa nu se apropie prea mult de fum ul semineului principal. în lu mea religioasa. gelozie si teama. Dar. trebuie sa fii la fata locului de fiecare data ca sa dezminti asta. Piticele formeaza o armata lunga plina de antene. 24 si cele douasprezece exploratoa re se aduna. Sunt mi lioane. nimic nu are nevoie sa fie dovedit. poate ca e mai bine sa-si creeze propriul lor stat. La urma urmelor. pentru ca totul sa fie ca înainte. Printesa urca în vârful domului. Sub ea. Lovituri înabusite se aud în zid urile cetatii. Se pare ca scârba în fata violentei este semn de îmbatrânire. Armata inamica se întinde la nesfârsit. nu pot ucide niste surori doar pentru ca îsi închipuie ca degetele sunt niste zei. domul palpita de loviturile de abdomen pe care le dau lucratoarele ca sa semnaleze faz a a doua a alarmei. în rândurile lor se afla si furnici rosii din propria lor federatie. de ochi si de mandibul e. Nu se va putea folosi nici focul. Daca în a doua zi a noului lor stat exista cioc niri cu deistele. Sunt pregatite sa traga.de stiinta si de cunoastere. Printesa 103 îsi aminteste de un documentar vazut de ea despre un scriitor din lumea Degetelor. Noul Bel-o-kan primise la început multe reprezentante. dar nu are ce face . Mai mult decât atât. cu gândul la preocuparile tehnice. Cetatii îi este frica. cu noile ei simturi. dar când o mistica spune ca "Degetele sunt atotputernice si se afl a la originea existentei furnicilor". Printesa 103 s-a saturat de câta moarte a vazut. 5 cons idera ca trebuia sa se ia ce e bun de la Degete si sa lase ce nu e bun. Ataca furnicile p itice! Locuitoarele cetatii se organizeaza ca sa faca fata asediatoarelor. Printesa 103 vede aceasta conjuratie de imbecili ridicându-se acum în fata e i. Printul 24 îsi apleaca antenele. cu rândurile îngros ate de nenumarate furnicare vecine care s-au asezat în spatele piticelor ca sa vad a prabusindu-se federatia aroganta a furnicilor rosii. Tânara exploratoare este îngrijorara de faptul ca. cum ar f i religia. e posibil sa rateze experienta si nimeni sa nu mai ai ba încredere în ea. Îi este frica si are nevoie de prezenta linistita a celeilalte se xuate. Dar nu au timp sa-si prelungeasca discutia. 103 regreta ca s-a îngrijit atât de putin de relatiile diplomatice cu cetati le vecine. Îi face semn lui 5 sa scoata legiunile de artilerie si sa le plaseze în avan garda ca sa împiedice înaintarea inamicului. pentru ca mâine sa fie un alt ieri. departe de furnicarul Bel-o-kan. De data asta s-a terminat. în cerc si reflecteaza. Pentru ele. Când o inginera spune ca focul permite întarirea lemnului. Dar cum sa iei una fara alta? 103. Jonathan Swift. Printul 24 se ghemuies te lânga printesa. Atâtia si atâtia imbecili gata sa moara pentru ca nimic sa nu se miste. Probabil ca sunt îngrijor ate de ce se pune la cale în Noul Bel-o-kan. subdezvol tat. Furnicile alearga în toate directiile. mistic si intolerant. atunci tulburarile se vor extinde. Trup ele piticelor sosesc prin trecatoarea nordica si e prea târziu ca sa se încerce pulv erizarea lor cu pârghiile aruncatoare de pietre. armata inamica se întinde pâna departe. Circula un miros. Alarma. simpla vedere a unui furnica r care scoate fum fara sa arda este suficient de socanta ca sa legitimeze un mas acru. Este paradoxul acelei furnici sa aiba capul batrân si corpul tânar. care este îndreptat sp re modernitate si spre tehnologiile de vârf. nu si-a dat seama ca cetati întregi treceau . si. În fata. Printesa 103 murmura: Poate ca religia este totusi o faza de evolutie a civilizatiilor. Sunt prea numeroase. Acest om spunea cu aproximatie ca "îti dai s eama ca a aparut un nou talent dupa faptul ca în jurul lui se creeaza în mod spontan o conjuratie de imbecili ca sa-l frânga". Mirosurile lor sunt calme si decise. Omorâte? Nu.

Printesa 103 scoate din creierul ei toate imaginile de razboi ale Degete lor care i-au ramas în memorie. Cu cât specializarea lor era mai desavârsita. Inginerele focului. Astfel s-a nascut moartea. zeii decid soarta batal iilor. Celulele ochilor nostri sunt foarte diferite de celulele ficatu lui si primele se grabesc sa semnaleze ca zaresc o mâncare calda pentru ca celelal te sa poata imediat sa se apuce sa fabrice bila cu mult înainte ca mâncarea sa ajung a în gura. ar continua sa se specializeze pâna la rezolvar ea tuturor problemelor. Celula canceroasa este o celula autista si p entru asta e periculoasa. focul. înca se mai gasesc urme de astfel de sisteme monocelulare nemuritoare în barierele de coral. era nemuritoare deoarece era capabi la sa se reproduca la fel si la infinit. Pâna atunci. oricum. Printesa le cer e ca toti sa-si uneasca antenele. trebuie sa se improvizeze ceva nou. în complementaritate. Simultan. În zilele noastre. totul comunica si totul est e muritor. iar ai necazuri cu acea revolutie a furnicilor? îl întreb a computerul. sfârseste prin a ucide totul în jurul ei. totul este specializat. într-o zi.Hei. si din acest motiv ucide ansamblul organismului. Ele vo r decide. volumul III 159. În zilele noastre vedem ansambluri animaliere c onstituite din imense agregate de celule extrem de specializate si care dialoghe aza în permanenta. Sa fie asta lovitura de gratie? Iar coloana inamica se întinde la nesfârsit. 148. Considera ca nu e cazul sa se bata pentru ca. Mai târziu. Cu ceea ce se cunoaste deja. ENCICLOPEDIE ASTFEL S-A NASCUT MOARTEA: Moartea a aparut exact acum sapte sute de mil ioane de ani. 5 vine si anunta o veste proasta. ca nu mai e nevoie ca amândoua sa trudeasca la digerarea hra nei: una va digera iar cealalta va repera alimentele. Într-un corp omenesc. doua celule s-au întâlnit. ele sunt constrânse sa comunice si c omunicarea lor le duce la a-si repartiza sarcinile ca sa fie mai eficace. si ar deveni atât de eficace încât ar compromite perpetuitatea tuturor celorlalte forme de viata. . Daca o speci e pluricelulara ar fi nemuritoare. stiu foarte bi ne ca urmeaza moartea. Atunci au aparut forme de viata multicelular e. cu atât specializar ea lor era mai precisa. si-au vorbit si au decis sa func tioneze împreuna. Promit totusi ca se vor ruga. MAXIMILIAN EXPLOREAZA . viata se limitase la monocelularitate. pârghia. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Maximilian. Trebuie sa inventeze împreuna o arma care sa le salveze. roata. Daca nu gasesc rapid o idee. Sub forma ei monocelulara. si timp de patru miliarde de ani. fara sa tina cont de celelal te si. Edmond Wells.printr-o perioada dificila. aceasta fragilizare accentuându-se. celula a sfârsit prin a-si pierde importanta initiala. ale pârghiei si ai rotii i se alatura. Celula c anceroasa are ambitia sa revina la acea veche nemurire. cu atât mai mult fiecare celula devenea mai fragila si. Deistele refuza sa participe la batali e. Prin ce sunt legate cele doua fenom ene? Când doua celule doresc sa se asocieze. cam ca acei oameni care vorbesc singuri în permanenta. de exemplu. fa ra sa asculte pe cei din jurul lor. si-a facut aparitia si moartea. O celula canceroasa a ficatului produce în permanenta bucatele de ficat fa ra sa tina seama de celelalte celule care îi spun ca nu mai este necesar. Totusi. în dorinta ei nebuna de nemurire. Cele trei notiuni se învârtesc în creierele insect elor si se amesteca unele cu altele. Necesitatea mortii se poate explica si dintr-un alt punct de vedere. cu cât numarul celulelor adunate era mai mare. Se reproduce fara încetare. Moa rtea este indispensabila pentru asigurarea echilibrului între specii.

îsi zice el.Da. în aceste mici filiale. asteptând sa dea a doua zi lovitura de gratie. 150. viitorul era al societatilor furnici. Aceasta organizare diminua riscul falimentului. trebuia sa dispui de sustinerea mediilor de informare în masa si mai ales a te leviziunii. destul de curând. F olosind retelele informatice si tehnicile cele mai moderne. Meniul serverului semnaleaza ca SRL-ul "Revolutia furnicilor" avea filia le si forumuri unde fiecare putea sa discute temele si obiectivele Revolutiei fu rnicilor. Asta se dovedea mult mai rentabil decât o singura si mare companie. Poate ca asta era mesajul Revolutiei furnicilor: societatile dinozaur îsi pierdusera locul. într-o masura mai mare sau mai mica. afiseaza: "Server al SRL-ului Revolutia furnicilor". Computerul se bransa pe mai multe lunii telefonice si facu sa apara infr astructura SRL-ului Revolutia furnicilor.Bineînteles. Nu exista loc pentru o administratie inutila sau pentru potentati de birou. ci o galaxie de filiale mici. BATALIA LAMPIOANELOR Primul asalt al marii armate a piticelor din Shi-pae-pou este catastrofa la pentru neo-belokaniene. Si-au procurat o conexiune telefonica prin satelit si informatiile lor circula f ara probleme pe retea. acum inamicul lor nu mai e constituit din acele miriade de furnici pitice. Computerul afisa fisierele unul dupa altul si Maximilian întelese totul. Purtând lampioane fabricat e cu frunze de plop. Aduna în jurul ei ultimele trupe valide si le arata cum s a fabrice lampioane. Satisfacute. se poate vedea un spectacol incredibil. toata lumea se c unostea bine si toti stiau ca pot conta unul pe celalalt. seful Sobolanilor Negri. Maximilian se apleaca spre ecran. Daca o filiala se dovedea deficitara sau putin rentabila. Totusi nu cuprindea companii mari. În timp ce în cetate sunt aduse ranitele. într-adevar. "Deci asa continua sa-si exporte revolutia lor de doi bani". poti totusi sa te servesti de el ca mijloc de încalzire si de luminat. în zilele noast re. Tabara lor seamana cu un fruct mare de culoare neaga. A doua surpriza era de ordin economic.. Or focul înv inge noaptea. Apoi. razboinicele rosii pot sa vada si sa actioneze în timp ce adversarele lor do rm. pe la miezul noptii. în gener al încremenita în propria ei ierarhie. si n ici macar al celor locale. Computerul preciza ca vreo zece licee din lume se bransasera la Fontaine bleau. În plus. dar în realitate est e un oras viu. asediatoarele nu împing mai departe avantajul si organizeaza tabara pentru noapte. Printes a 103 are în sfârsit o idee. Computerul îsi lanseaza modemul de autoprogramare ca sa se branseze la ret ea. ci noaptea. Astfel. Or acesti liceeni reusisera fara ajutorul posturilor nationale. Mii de luminite se înghesuie la iesirile din Noul Bel-o-kan. Dupa doua ore de lupte îndârjite. amputatele si muribundele. acesti copii faceau o revolutie de un gen cu totul diferit. Computerul sau a gasit ceva foarte int eresant. Maximilian ridica receptorul telefonului si îl suna pe Gonzague Dupeyron. încalzite si luminate de acele cutii pe care le transporta în s pate. apararea lor cedeaza în t oate punctele si sunt taiate în bucati de coalizate. ea disparea ca sa fie imediat înlocuita. Zidurile si culoarele sunt formate de corpul insectelor amestecat . manifestarea lor. Maximilian crezuse totdeauna ca pentru a face o revolutie. Crede ca daca nu folosesti focul ca arma. "Revolutia furnicilor" era pe pun ctul de a acumula beneficii. reproducând. Mai poti sa ma ajuti? . Pâna atunci trebuie însa sa se puna capat reusitei insolente a acelei bande de pustani mai înainte de a deveni o realitate economica incontrolabila.

unul dupa altul. Trebuie sa evite sa taie prea adânc caci. . Din feric ire. Au impresia ca secera. Uneori se trezesc bucati întregi de zid si atunci trebuie sa lupte cu înver sunare. podele si tavane facute d in adversare gata sa te taie în bucati! Singurul nostru dusman adevarat este frica. E atât de mult sânge pe culoarele vii încât. În mijlocul acelui masacru. Gâturile trebuie taiate numai pe jumatate. lipsite de foc. dupa care intra di n nou ca sa atace un nou strat. adorm atunci în mijlocul masei compact e a inamicului. uneori. Oare este necesar sa se treaca prin asta pentru a impune progresul? se înt reaba ea. E posibil ca comportamentele Degetelor sa fie contagioase pentru ca sa l e faca pe furnici sa se razboiasca astfel? Stie totusi ca toate razboinicele inamice care nu vor fi ucise în noaptea asta se vor arunca asupra ei în batalia de a doua zi. Masculii s unt totdeauna mult mai delicati. în timp ce zidurile. Ea însasi se aventureaza în interiorul taberei vii a inamicului. si abia dupa a ceea sa se treaca la atacul stratului de furnici pitice de dedesubt. Când apar primele raze de soare. ea le mai mentine câteva ore adormite pe pitice. un sir de capete proaspa t taiate se poate prabusi peste ele strivindu-le. Pentru a evita înfruntarea. Printesa 103 cere accelerarea miscarii caci nu au la dispozitie decât acea noapte ca sa actioneze. Razboiul este cel mai bun accelerator al istoriei. fara sa se departeze. razboinicele neo-belokaniene se grabesc. Mandibulele se împlânta în articulatiile chitinoase si fac sa tâsneasca sângele tr ansparent. Trebuie sa se grabeasca sa se retraga mai înainte de trezirea ad versarului. îsi zice ea. Dar noaptea este aliata lor. Caldura si lumina lampioan elor sunt pentru ele ca un fel de drog excitant care le sporeste înzecit furia de a ucide. Si pleaca în mare viteza. Printesa 103 si însotitoarele ei ucid neobosit. Printesa 103 le face semne razboinicelor sale sa patrunda în tabara cu lam pioanele. razboinicele neo-belokaniene sunt obligat e sa se opreasca. noaptea este destul de rece si asediatoarele sunt bine anesteziate.e unele cu altele si cufundate într-un somn recuperator. Nemiscarea adversarelor le sporeste jena. Ce senzatie ciudata sa înaintezi printre ziduri. Razboiul de noapte este pentru furnici o fapta de arme atât de noua încât trebuie sa improvizeze si sa-i descopere re gulile clipa de clipa. Printul 24 prefera sa renunte si sa se retraga. Se întrerupe un moment. de ac eea au scrupule pentru ca le extermina în astfel de conditii. Neo-belokanienele sunt deseo ri constrânse sa iasa din tabara ca sa respire putin aer curat. De atâta omorât. Neo-belokanienele. Printesa 103 nu-si slabeste efortul dar. uneori. altfel lampioanele vor trezi peretii si va trebui sa înceapa sa se lupte. Nu prea are de ales. Si nu trebuie nici sa patrunda prea adânc în cetate. lampioanele se sting. printesa 103 nu stie ce sa mai creada. Pentru furnici este normal sa masacreze adversarele în duel. Mirosul de acid oleic pe care îl degaja cadavrele îng ramadite ale piticelor începe sa devina insuportabil. Mai sensibil. manânca un cadavru inamic: si îsi curata antenele înainte de a-si relua activitatea sinistra. gâturile adversarelor lor nemiscate. 5 are un cârcel la mandibule. Epuizate si naclaite de sânge. Nu folosesc decât o mandibula cu care tai e. Printesa 103 îl roaga sa le astepte afara. razboinicele rosii se întorc în cetatea lor anx ioasa. podelele si plafoanele înce p sa caste. Lipsite de aer. În bine sau în rau. 5 spune ca nu trebuie sa stea prea mult în acelasi loc. stropeste si stinge lamp ioanele. în timp ce ucide la pitice. Razboinicele rosii sunt epuizate de atâta ucis. asta e bine cunoscut. mii d e idei se îngramadesc în creierul ei. Mai întâi trebuie masacrate furnicileziduri exterioare pentru a fi degajate asa cum ai curata o ceapa.

fa bricile de conserve erau infestate de sobolani. aceasta practica respingatoare se perpetua. . Atunci c ineva a avut ideea sa se coase fundul unui sobolan viu cu un fir gros de par de cal.Esti prima care gusti. Supravietuitoarele o pornesc înapoi pe drumul spre cuibul lor. o preveni Ji-woong. dimineata. Liceul se transformase într-un adevarat furnicar cu ocupantii sai grupati peste tot în unitati de productie. cetatile federate care se revoltasera împotriva capitalei lor. le arata laborato arele focului. iar câteva mi nute mai târziu. apoi lua un tub si îi goli pe nerasuflate continutul spre marea surprindere a baiatului . 151. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. vreau. Julie lua alte trei tuburi pline si le bau continutul cu aceeasi sete. cea care c osea fundul sobolanului era o tradatoare. ru inele vii se dezagrega. SRL-ul se putea lauda ca este una dintre companiile cele mai dive rsificate din lume. Muncitoarea care accepta sa faca aceasta treaba urâta intra în gratii le conducerii. Aflat în imposibilitate de a elimina în mod normal ceea ce consuma. continuând sa manânce. adevarata teroare pentru semenii lui pe care îi ranea si îi punea pe fuga.. astfel c a o armata ce câteva milioane de razboinice vin sa ceara sa adere la federatia neo -belokaniana. La rândul ei. se bucura de o marire de salariu si era promovata pe postul de co ntramaistru. devenea nebun de durere si de furie. Nimeni nu stia cum sa se debaras eze de acele mici animale. pârghiei si rotii. în Bretagne. Degetele ne-au salvat caci ne iubesc.. . nimeni nu stie cum s-a obtinut victoria. Îti place? Fara sa raspunda... Pretinde ca Printesa 103 nu are nici un amestec în acest succes si ca numa i adevarata credinta este salvatoare. se p rezinta ca sa-si depuna feromonii de supunere.O sa te îmbeti. Aceasta nu se lasa asteptata. caci ele ar fi preferat sa manânce sardele "cuminti" decât sa alerge dupa rozatori.. fiecare lucrând la un proiect precis. Piticele nu sunt în stare sa înteleaga ce li s-a întâmplat. ENCICLOPEDIE CUM SA SCAPI DE SOBOLANI: La sfârsitul secolului al XlX-lea. . Se transforma astfel întro mica fiara salbatica. Au a dormit si. Deoarece în afara de razboinicele care au luat parte la batalia noptii.. E posibil sa mai fie adversare de redus la tacere si o arma secreta este mult mai eficace decât o arma cunoscuta de toata lumea. Aducerea pisicilor nu putea intra în discutie. volumul III 152. Edmond Wells. se bâlbâi fata. 23 vede sporindu-i simtitor rândurile credinciosilor.Ce vrei? . Ji-woong se distra distilând un fel de coniac po rnind de la hidromelul lui Paul. sobolanul. Julie veni lânga el. EMOTII Atât de multe concepte noi se nasteau în creierul drept al Revolutiei furnic ilor încât creierul stâng încerca foarte greu sa le trieze si sa le puna în practica. Dar pentru celelalte muncitoare din fabrica de conserve. În ce de a opta zi. 23 clameaza sus si tare ca Degetele le-au ascultat rugaci unile. emite ea sententios fara sa stie c e înseamna acest cuvânt.Vreau. În laboratorul de biologie. tovarasele lor au murit aproape toate. Toate furnicarele din vecinatate afla despre înfrângerea piticelor.Printesa 103 îsi reia locul în vârful domului ca sa observe reactia inamicului la trezire. se uita sa vada ce face. Nu se stie niciodata. Printesa 103 si Printul 24 le primesc pe noile sosite. În timp ce soarele se ridica pe cer. Caci atâta timp cât una dintre ele accepta sa coase fundurile sobolanilor. dar nu le spun nimic despre inventia lampioanelo r.

murdar. poetice si eroice care vor constitui baza întregii culturi a statului. . reapare în sat epuizat. Nu-ti plac? întreba ea. cânt ece si dansuri. nici preoti. volumul III 154. nici vrajitori. Maestrul va încerca sa trezeas ca la tânar facultatea de a-si transforma halucinatiile în experiente "extatice" con trolate. Este paradoxal ca aceasta educatie prin distrugerea personalitatii umane pentru reveniirea la un stadiu de animal salbatic îl transforma de fapt pe saman în super-gentleman. . Dar nu era o cometa.Esti beata. în pregatirea pentru transe extatice. sunt initiati în traditii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Daca supravietuie ste. Rolul lor consta pur si simplu în a-l reconcilia pe om cu natura. Baiatul se dadu înapoi. aproape în stare de dementa. Initierea este. Samanul. APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR Cocteilul Molotov fusese aruncat de Sobolanii Negri ai lui Gonzague Dupe yron. Julie era în întregime goala când. La indienii din Surinam. caruia îi venea din ce în ce mai greu sa-si ascunda emotia. Nemâncatul si consumul de tutun le provoaca febra put ernica si alte tulburari fiziologice. Tinerii ucenici. presarata cu probe fizice periculoase care îl plaseaza pe individ la limita vietii si a mortii si îi di strug personalitatea. Pe toata durata uceniciei. periculoas e si intoxicante. Înveti sa uiti. în plus. ci mesteca frunze de tutun si beau suc de tutun. nici întelepti. În st are de pericol. Julie zari ceva. Aceasta p rezinta aspecte mitice.. îsi apropie mâna de pantalonii lui i-woong. se constata folosir ea din ce în ce mai raspândita a narcoticelor si a ciupercilor halucinogene. Lui i se parea sublima. este un cetatean mai puternic a tât în ceea ce priveste stapânirea de sine. în timpul careia ucenicul saman se hraneste singur din natura. Dupa parerea profesorului Gerard Amzallag. fie te adaptezi. la sfârsitul initierii.c aci e vârsta la care personalitatea e înca maleabila . Edmond Wells. portile mari de fier devenira permeabile. 153. Acest f enomen indica o scadere a calitatii educatiei tinerilor samani si o slabire prog resiva a puterilor lor. Observa si imita miscarile si strigatele animalelor ca sa le întel eaga mai bine. Initierea samanica este o reminiscenta a adaptarii omului la natura. Dupa câteva zile ale acestei initieri extenuante. capacitatile intelectuale si intuitive. cât si în ceea ce priveste moralitatea. cu blândete. faza initiala a uceniciei samanice dureaza doua zeci si sapte de zile. practic nu manânca. divizata în patru perioade de trei zile de instruire si tre i zile de odihna. Samanii nu sunt nici sefi. Cuverturile luara foc si. Era un cocteil Molotov. observi fara sa judeci si fara sa intelectualizezi. autorul cartii Filozofia biol ogica. În stare de pericol. Se sarutara.Vreau sa te iubesc în seara asta. Un saman batrân îl va lua atunci în grija lui pentru continuarea initierii. . zise ea dintr-o rasuflare. Samanii iakuti din Siberia au o cultura si un vocabular de trei ori mai bogate decât concetateanul lor mediu. Prin fereastra trecuse o cometa imensa în vârf cu flacari vioaie. fie dispari.. ENCICLOPEDIE SAMANISM: Aproape toate culturile omenirii cunosc samanismul. Deodata. dupa arderea lor. . Urmeaza apoi o perioada de viata singuratica de aproape trei ani în padure . Urmara si alte cocteiluri Molotov. În zilele noastre. ucenicii reusesc sa vizualizeze unele forte si sa se familiari zeze cu starea de transa extatica. samanii sunt depozitarii si probabil autorii literaturii orale. în general sase tineri ajunsi la pubertate.Am baut ca sa am curaj sa-ti spun asta.

În ciuda acestor mecanisme de compensare. Ji-woong.Julie se îmbraca în mare graba.În acest caz. Paul. 155. Stingeti focul si fiti calmi! Fu atins si standul de haine facut de Narcisse. . îl luase im ediat pe Narcisse ducându-l de acolo cu sirenele pornite. . Leopold si Paul fura si ei batuti. Lua foc standul produselor alimentare al lui Paul. Dar totul era deja cuprins de flacari.În numele carei legi trebuie sa luam palme fara sa ripostam? întreba o ama zoana enervata. Portile erau întredeschise si ultima forta vie a revolutionarilor era ocupata cu stingerea incendiilor. ca se si repezisera prosteste cu capul în ainte! .Prin meciuri de fotbal. aparuta ca din întâmplare. Comisarul urmarea de la departare situatia cu binoclul si observa ca acu m aproape toti aparatorii liceului iesisera.Prin droguri.Prin accidente de masina. În curte se forma un lant de oameni care îsi dadeau din mâna în mâna galeti de apa . David. au cazut în capcana violentei. . deschise poarta si se repezi la Sobolanii Negri.Prin foamete. . Ji-woong.Raniti grav? . cazu sub loviturile bandei lui Dupe yron si fu lasat lat pe pavaj. REGLARE: Degetele au o crestere de populatie exponentiala si practic nu mai au pr adatori. Maximilian regreta ca nu apelase la el m ai devreme. Sunt deja peste cinci miliarde. Peste tot se stârnis e panica. Iar revolutionarii erau mult mai putin sireti decât si-ar fi închipuit. Se batu cu curaj dar.E o colectie unica! Trebuie salvata! striga el. repede dezarmat. Ai mâna libera sa cuceresti cât mai repede liceul. Se pare ca Degetele nu au descoperit ca noi controlul biologic al naster ilor: produc prea multi copii si numai dupa aceea fac prelevari. Daca ne comporta m ca ei.Prin razboaie. Julie nu mai rezista: . Dar golanii împrastiati pe toate strazile nu erau usor de prins. zise el. devenim ca ei.Da. . raspunse Julie. Revolutionarii erau tentati sa ripostez e atacurilor Sobolanilor Negri. O lua la fuga pe culoare. . Leopold si David ajunsera prea târz iu. Act de bravura in util. Sobolanii Negri se împrastiau si o ambulanta. E la spital. si poate chiar un mort.Narcisse! Vor violenta.În numele vointei noastre de a reusi o revolutie fara violenta. . Abia daca agitase o cârpa rosie în fata lor. dar Julie transmisese tuturor: "Sa nu se raspund a la provocari". Turbat de furie. . Politistii din duba aflata în fata liceului nu faceau nici o miscare. Un cocteil Molotov lovi furnica-totem si dadu foc insectei de polistiren . Aceasta tehnica arhaica ar merita sa fie ameliorata caci pierd foarte mu lta energie la fabricarea unui puiet excedentar ca si la eliminarea mai târziu a a celuiasi puiet excedentar. Sobolanii Negri vazura acum prin poarta amenajarea satului si tintira standurile. Dar cisterna era aproape goala si risipeau un lichid foarte pretios. Tânarul Gonzague îi usurase treaba. David îi sf atui sa foloseasca mai bine nisipul. Prefectul se gândi. FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE Salivatoare: 10. o vor avea! Ordona amazoanelor sa puna mâna pe Sobolanii Negri. Si pentru ca suntem mai civilizati decât acesti derbedei. Nu noi am ales-o. Cum se face reglarea populatiei în aceste conditii? Aceasta reglare se fa ce în felul urmator: . stilistul lua o bara de fier. . populatia lor creste în mod expone ntial.

Viata delfinului este o enigma. s-au saturat si s-au întors în apa. Lucratoarele duc la depozitul de gunoaie cad avrele si produsele experientelor ratate ale inginerelor. furnicile-soldat regleaza intrarea aerului si a c etii. Numai copiii sun t dispusi sa învete. Spr ijinita puternic de casta stiintifica si militara. o întreaga trupa se pune în miscare. delfinul putea sa se miste cu mare viteza în apa. tânar. dar problema este ca un Deget distruge o masa considerabila de vegetale si de animale.Sigur. ultime vestigii ale vietii sale terestre. Daca o iedera paraziteaza un arbust si nu e smulsa. Poate ca fiind fo . Pentru un cap de aceeasi marime. cel al delfinului cântarind 1700 de grame. aceasta cifra ar putea sa para derizorie fata de numarul furnicil or de pe planeta. si murdareste o mare cantitate de aer si de apa. Sunt mamifere caci altadata au trait pe uscat. Dar. de casa sau de încalzire. Micile lor creiere sunt hotarâte sa reuseasca aceasta misiune. femelele nasc pui vii si îi alapteaza . Le cheama pe cele douasprezece exploratoare. Este foarte usor sa întretii superstitia si cultul un or zei invizibili. Totusi. Efluviile sunt slabe. 103 ia hotarârea sa puna capat o data pentru totdeauna influentei religioaselor. Cu 13 în frunte. Ca si oamenii. Printesa mirnieceeana a vazut lumea de sus. Daca planeta noastra poate sa suporte cinci miliarde de Degete. ENCICLOPEDIE MALITIA DELFINILOR: Delfinul este mamiferul care are cel mai mare volum cerebral în comparatie cu marimea lui. entuziast si curios. Sa fie numai tulburare sau frica? În acea a patra zi a noii ere. proaspat. în timp ce pe usca t ramâi lipit de sol. 157. frunze sau crengi carbonizate. dincolo de acest entuziasm colectiv. într-o zi. mai mult nu va fi în stare sa suporte. creierul c impanzeului cântareste în medie 375 de grame iar cel al omului 1450 de grame. Nu i-a fost usor sa-l faureasca. În apa. pietre fumegânde. De ce s-au întors în apa? Apa prezinta avantaje pe care nu le are mediul terestru. Stie ca în felul asta. iedera ucide arbustu l. delfinii respira aer. nu va avea ulti mul feromon. Ne imaginam cu usurinta ce ar fi devenit în zilele noastre delfinii. Stie ca Degetele nu sunt zei . ci numai niste animale mari si grase cu un comportament diferit de al lor. Esecurile inginerelor focului prezinta forme deosebit de hidoase si urât mirositoare: lacuste cu cuticul e rasucite în forme de sculpturi abstracte. La gurile de aerisire. RAZBOI RELIGIOS Printesa 103 percepe spiritul colectiv al populatiei din jurul ei. se poate observa ca înotatoarele sale anteri oare înca mai contin osatura unor mâini cu degete lungi. În hambare se acumuleaza hrana. 156. Toate culoarele sunt pline de cercurile lor mistice si put de rugaciuni le lor sterile. mâinile lui transformându-se în înotatoare. Faptul ca numarul Degetelor creste permanent înseamna disparitia a câtorva s pecii de animale si vegetale. Are stima fata de Degete. din motive necunoscute. Te poti misca în trei dimensiuni. nu e nevoie de haine. Deistele trebuie ucise. Au trait pe uscat si apoi. cu cr eierul lor mare de 1700 de grame daca ar fi ramas pe uscat: niste concurenti. Probabil ca semanau cu foc ile. dar crede ca cele care le venereaza vor strica totul. Da. Examinând scheletul delfinului. daca nu intervine rapid. 103 decreteaza ca deistele au comis destule pagube. Printesa 103 prefera sa extirpe religia din furnicar înca de acum. dar nu mai putea sa fabrice unelte. Sa u mai probabil niste precursori. Printesa 103 percepe si un fel de tulburare. mai înain te de a fi invadat cu totul. ati citit bine: altadata de lfinii aveau picioare si mergeau si alergau pe uscat.

Asta permite multe nuante! Dupa doctorul John Lilly. ci sai abordeze de sus. Dupa ce-i urmarisera zadarnic pe Sobolanii Negri. Corturile erau acum parasite. cutii de conserve. . Înca sub efectul precedentelor înfrân geri. ultimilor aparatori le venea foarte greu sa mai mentina ul timele puncte strategice. de pusca sau de computer. Oameni agitati. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU Violenta. volumul III 158. . Gasi doi în laboratorul de inform atica. apa fiind oprita. de televizor. Urlete . Politistii ataca. înarmati cu bastoane. politistii patrunsera în curte. David si Francine voiau sa scoata discurile din computere. se pare ca delfinii au dezvoltat un limbaj propriu. Amenintari. . Obiecte sparte. urmeaza gazele lacrimogene ale fort elor de ordine: Dupa focul care distruge. Vorbirea omului se întinde de la frecventa 100 la 5000 de hertzi. Ur casera pe frânghii. delfinii sunt de multa vreme doritori sa comunice cu noi. Datele erau acum transmise si Julie rasufla usurata.Trebuie sa ne salvam memoriile! striga tânarul. Se apropie spontan d e oamenii aflati pe plaja si de ambarcatiuni. Multimea de revolutionari fuge în toate directiile. Francine puse repede la loc discurile. Nu mai puteau folosi furtunele împotriva incendiului. Fusese o idee a lui Maximilian: sa nu-i atace din fata. "Uneori chiar par agasati când persoana nu-i întel ege". remarca acest cercetator. De la primul atac.arte prost adaptati mediului nostru de viata am inventat noianul de obiecte care ne completeaza posibilitatile organice. Flacari. fetele de la clubul de aikido care nu fusesera ranite în încaierare se întorsesera în graba la liceu. Arunca o privire pe fereastra si constata ca un ultim grup de amazoane deosebit de îndârjite înca mai tin ea piept politistilor.Grupati-va în legiuni! striga David de la o fereastra.Si daca ne prind cu discurile? întreba Julie. precum Scipio în fata Cartaginei în flacari.Nu cred ca s-a terminat cu noi. . în acelasi timp cu cei Sase Pitici.Cel mai bine. Nu voia sa repete greseala de a su bestima-tinerii adversari. ar fi sa expediem toate fisierele spre un computer prieten din strainatate. fumul care orbeste si irita.Studentii de la facultatea de biologie din San Francisco ne sustin si dispun de un computer enorm capabil sa ne primeasca "memoria". Edmond Wells. se misca. suiera ca si cum ar dori sa ne faca sa întelegem ceva. Îi contactara imediat prin telefonul celular pe studentii americani si le transmisera toate fisierele. spuse David. Ar fi mai rau. Asediatii alergau pe culoare . . Julie pleca în cautarea celor Sase Pitici. Spiritul "Revolutiei furnicilor" va gasi astf el un adapost temporar. în timp ce grosul trupei aparea pe acoperis.baieti si f ete -. fiind perfect adaptat mediulu i sau. Sar. Un grup mic de politisti facu o div ersiune în fata intrarii principale. nu are nevoie de masina. Au un sistem de comunicare acustic care se întinde pe un foarte larg spectru sonor. În fumul corturilor si al st andurilor incendiate. invective. Maximilian ordona pornirea de urgenta a apei. Se împarte tot ce ar putea s a serveasca drept arme de aparare. maturi. Aparatorii erau neputin ciosi cu armele lor ridicole. . Ni mic nu mai oprea intrarea pe poarta de fier. În schimb. . zise Francine. este si speranta. Delfinul. directorul laboratorului de cercetare a comunicarii din Nazareth Bay . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Politistii se apropiau. Maximilian urmarea predarea li ceului. În picioare pe balconul unei case din fata. Atâta timp cât mai exista rezistenta. Tipete. Dupa cocteilurile Molotov. Pe culoar se auzi zgomot de cizme. ramasi fara Narcisse. Maximilian îsi misca oamenii cu prudenta.

am gasit-o! zise Julie aratându-i cartea si geanta de spate. . furnicile au facut nu numai cercuri.Francine lua perdelele din care facu o frânghie pe care o lega de balcon. Si tot asa la nesfârsit. se grabeste sa trag a. E o furnica-portareasa al carei cap mare astupa iesirea. Care fraza este falsa? Aceasta fraza. toate foarte bine echipate în materie de mandibula. Daca spun ca e falsa . Datorita indiscretiei f eromonale. Reginele lor fug prin subterane. Gaura din usa devenea din ce în ce mai mare. Tinerii se repezira spre perd ele. Cu un ultim efort. au descoperit pasajul secret care duce la bârlogul deistelor. Asediatorii reusisera sa rupa o stinghie din usa blocata si sa arunce în c amera o bomba lacrimogena. . se d eplaseaza cu pasi prudenti pe culoar. Fa ca furnicile. îi zise David. Reusi sa-l respinga si chiar sa traga zavorul la usa. La stânga era pivnita imobilului vec in. Acesta es te situat la nivelul patruzeci si cinci în subsol. . Coborî prima si cazu în curte. Tânarul se grabi sa lanseze peste tot comanda de formatare a discurilor.Unde mergem? 159. muribunda emite cât poate de puternic: Degetele sunt zeii nostri. animalul-poarta îsi agita clestisorii si emite feromoni de alarma. ci si adevarate fresce. Deodata se crispeaza în forma de cruce cu sase brate mai mult sau mai putin rigide. ENCICLOPEDIE PARADOXUL LUI EPIMENIDE: Fraza "aceasta fraza este falsa" constituie par adoxul lui Epimenide. Alunecara fara probleme pâna în curte. David o duse pe Julie la clubul lor de muzica.E acolo! Puneti mâna pe ea! striga în portavoce Maximilian care conducea m anevra.Gata. În labirintul format de pivnita liceului. . Sub loviturile laicelor. David o împinse la dreapta. O grenada lacrimogena cazu lânga Julie si fu învaluita de o ceata groasa.Enciclopedia! Pipai cuverturile cuprinsa de panica. furnica deista se târaste si gesticuleaza putin ca sa-si întinda picioarele. Imediat ce percepe efluvi ile celor care sosesc. Jul ie si David alergau.Vino. dar e doborâta mai înainte de a fi putut sa provoace vreo cât de mica paguba. Ajunsera la intersectie. în fata acelei iesiri secre te care ducea în pivnita. Pot fi vazute cercuri care ucid furnici. Faptul ca deistele au reusit sa converteasca furnici atât de deosebite pre cum cele din casta portareselor. Cercuri discutând cu furnicile. tu vârful mandibulei. Julie se uita la deschizatura întunecoasa din fata ei. E destul sa ridici un bulgare d e ciuperci ca sa intri. tânarul arata ca mai aveau ceva de facut: sa distruga fisierele ca sa nu puna mâna pe ele politia.Niciodata! Un politist aparu în cadrul usii. usa blindata vie sfârseste prin a-si da sufletul. vin politistii. . la dreapta era canalizarea. David îsi agita maciuca ca sa câstige timp. În agonia ei. Deci e adevarata. Cei care au oceli cu infrarosii disting gr affiti ciudate pe pereti. Razboinicele patrund. indica foarte clar amploarea puterii lor. Julie si David tusira. Fraza trimite la propriul ci reflex inversat. Aici. MOARTE DEISTELOR Pe aici! Grupul condus de 13 înainteaza pe culoar. Deci nu e falsa. 160. care se afla acolo din întâmplare. spun adevarul.Las-o. Cercur i hranind furnici. Printre lacrimi. Trupa ucigasa înainteaza si se loveste de un prim sistem de securitate. . Iata imaginea zeilor în actiune. . Pr in ceata aparu o mâna viguroasa care o trase dupa ea. politistii le pierdura urma. . O furnica deista artilerista. În locul fruntii late a portaresei e acum un tunel fumegând. Furnicile-soldat.

stiind ca va reveni dupa aceea la fiecare ora si jum atate. nu stim cum sa stapânim calitatea si cantitatea somnului nostru. unele persoane dorm zece ore la rând fara sa aiba acest somn profu nd si se trezesc dupa aceste zece ore complet epuizate.. cu atât reusea sa discearna mai bine forma locului unde se aflau si pâna si obstacolele d in fata lor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. putem sa ne învatam progre siv creierul sa comprime faza de somn ca sa nu pastreze decât partea lui important a. încetisor. la fel ca refrenul unui cântec. Toate acele cadavre expuse constituie un luc ru foarte indecent. 21:36. e de ajuns. Daca oboseala survine de exemplu la orele 18:36. Simtul pipaitului era deficitar. Cum se poate proceda în mod practic? Trebuie sa reusesti sa-ti recunosti propriile cicluri de somn. Si îsi dadu seama ca datorita rever beratiei vocii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Edmond Wells. îsi dezvolta capacitatea de a percepe volumel e datorita emisiei si receptiei sunetelor. aspre. alunecau si nu aveau nici un mijloc de orie ntare.. am putea foarte bin e. sa notezi la minut acea oboseala care survine în gener al pe la orele optsprezece. Cu cât acestea erau mai ascutite. Astfel ne recuperam perfect fortele în foarte putin timp si ne sculam în plina fo rma. Constata ca în întuneric vedea mai bine daca închidea pleoapele. fara sa-si dea seama. într-o grota. urmatoarele vor urma în mo d normal la 20:06. Dar. Vor fi momente precise când apare somnul prof und. cel care ne permite sa ne recuperam fortele. Probabil ca într-o zi copiii vor învata la scoala cum sa-si controleze somnul. CULTUL MORTILOR Razboinicele înainteaza cu pasi mici pe culoarele care duc la bârlogul deist elor. ENCICLOPEDIE SCOALA SOMNULUI: Petrecem douazeci si cinci de ani din viata dormind si. Calcau pe solu ri poroase. Peste tot sunt sculpturi ciudate: corpuri d e furnici golite de carnea lor si încremenite în atitudini de lupta. Edmond Wells. Julie începu sa fredon eze: "Un soricel verde. Ce era acel lucru moale s i caldut pe care Julie îl pipaise cu vârful degetului? Un excrement? Mucegai? Un ani mal? Ceva vegetal? Era viu? Mai departe era o portiune ascutita. Cercuri mistic e. Mirosea urât. totusi. volumul III 161. daca am sti sa cadem cât mai repede în acest somn profund. Trupa ajunge într-o sala mare. 23:06 etc. apoi un rotund umed. dar era compensat de auz si de voce . Uneori. sa nu dormim decât o ora pe zi profitând de aceasta ora de regenerare completa. lipicioase. FUGA PRIN CANALIZARE Înaintau în întuneric. Pentru as ta. care alearga-n iarba". Daca ne culcam fix în acele momente si ne obligam sa ne trezim trei ore ma i târziu (cu ajutorul eventual al unui ceas desteptator). se repeta la fiecare ora si jumatate. putea mai mult sau mai putin sa evalueze spatiul de care dispune a în fata ei. volumul III 163. deoarece nu se aventurasera niciodata pâna acolo. Razboinicele stiu ca deistelor le place sa pastreze ramasite . De fapt. Pe pereti. de exemplu. func tiona ca un liliac care. Simtul pipaitului nu era înca destul de sensibil ca sa le furnizeze inform atii precise. cercuri malefice. Ca sa-si faca curaj. Adevaratul somn profund. 13 si trupa ei se dau înapoi. du reaza doar o ora pe noapte si este împartit în mici secvente de cincisprezece minute care. cercurile gravate sunt din ce în ce mai numeroase. 162.

. în sala nu a mai ramas decât o îng ramadire de bucati inutilizabile. Probabil ca e sala profetiilor amintita de spioane. traiesc Degetele gigantice care le supr avegheaza toate faptele si le supun unor încercari ca sa le faca sa progreseze. URMARIREA CONTINUA În canalizare. Politistii se oprisera si îsi plimbau lanternele putin mai departe peste m izeriile plutitoare. gauresc craniile goale. Se avânta pe un culoar transversal si ajung în sfârsit într-o încapere spatioasa u nde o adunare de furnici asculta. Exista o e xpresie proprie a furnicilor care spune asta. . Julie se lipi de David. Dupa Sobolanii Negri. Printesa 103 îi povestise lui 10 ca Degetele îsi dateaza nasterea civilizati ei din momentul în care au încetat de a-si mai arunca mortii la gunoi. E prea mult. Ochi de sobolani. Acestia erau mai mici. un par fum de descompunere organica insuportabil pentru orice furnica sensibila. David mentinu capul fetei sub apa. îsi zise 13 contemplând acel muzeu pi etrificat. Cimitirul este ceva propriu Degetelor. pe câtiva lovindu-i zdravan în trecere. Iar nu mai avea aer si ma i simtise si o coada de sobolan care îi atinsese usor obrazul. Razboinicele contempla cu spaima spectacolul acelor corpuri nemiscate ca re par ca le sfideaza desi nu sunt animate de nici un suflu de viata. dar cu zgomote înabusite. dar deja aud alte z gomote.Vin spre noi.le pamântesti ale defunctelor lor ca sa-si aminteasca de existenta lor. Politistii lumineaza suprafata apei chiar deasupra capetelor lor. alarma olfactiva data de furnica-portareasa si de artileri sta nu a fost perceputa pâna aici. Razboinicele intra cu mare discretie si se amesteca printre auditoriu. Toate aceste deiste bolnave trebuie ucise. murmura David. Încaperea pute a acid oleic. pe una dintre ele urcata pe o înaltime. cu mult deasupra antenelor lor. Deodata aud zgomote înabusite. . Acele cadavre trebuie sa fie aruncate. Intra instinctiv în apnee. 164. Fasciculele unor lanterne lumineaza tunelul. A nu-ti arunca mortii la gunoi este un act mult mai putin anodin decât pare. . David îi ceru fetei sa stea p e burta. Ochii i se deschisera instinctiv. cu antenele ridicate. 13 lanseaza semnalul. David si Julie abia daca au timp sa se afunde în lichidul mizerabil. zise o voce de barbat. Vad apropiindu-se niste puncte rosii. Cizmele alearga p e mal. Atun ci când începi sa acorzi importanta cadavrelor. zise iar vocea grava. dar e greu de tradus: Mortii trebuie sa se reîntoarca în pamânt. Calca cu ghearele antenele uscate. David învârteste bâta si alunga sobolanii. Vazu doua cercuri de lumina care lumin au tot felul de mizerii care pluteau deasupra fruntii lor. Ea predica ca sus. acum veneau adevaratele rozatoare si se prega tea o noua înfruntare. cea pe care deistele o numesc "profetesa". îsi zice 13. Asta e inconvenientul ascunzatorilor situate la capatul unor culoare prea întortocheate: vaporii feromonali circula foarte prost.De data asta nu mai e vorba de sobolani. arunca bucati de torace.Mi-e frica. F urnica care emite este 23. Poate ca asta este marea forta a deistelor: sunt si mai puternice moarte decât vii. Dupa aceasta actiune. . Nu avem de ales. Carcasele pocnesc ca st icla. Razboinicele au impresia ca s-au batut cu un inamic prea usor de învins. Încearca sa profite de acel ragaz ca sa se odihneasca. O împinse pe Julie în apa si o urma.Mi se pare ca în partea asta a miscat ceva. Din fericire. dar mai numerosi. E logic. . Razboinicele sparg cu furie corpurile goale.Parca cineva s-a aruncat în apa. cântecelul nu mai este de ajuns ca s-o linisteasca pe Julie. asta înseamna ca crezi într-o viata dinc olo de moarte si deci visezi sa ajungi în paradis.

zise el înainte de a cadea în genunchi si de a se prabusi. Cel e mai rele nebunii ucigase au fost comise în numele libertatii. . Parerea mea e ca din cauza unor oameni ca voi.Sa asteptam. Probabil ca au fost sobolanii. e o furnica zburatoare! Si se agita de parca ar vrea sa ne spuna ceva. insecta strapungea pielea politistului. si asta înca de la Adam. admiratori ai furnicilor.Ai pofta de o noua partida de tenis. replica comisarul. Cele mai rele calamitati au fost opera unor pretinsi idealisti. . Eu v-as da pedeapsa m axima. nu! Nu iar. nu aici! exclama comisarul. Julie si David sc oasera capul în întregime din apa si respirara zgomotos. Îi arata lui Julie cum sa-si tina numai narile afara din apa.Lumea nu vrea nimic altceva decât sa fie lasata în pace. Se întoarse brusc si se grabi sa-si descheie pantoful. David lua lanterna comisarului si îi lumina capul. . Deodata fura luminati de o lumina puternica. . Daca sunt sub apa.Permanent totul se mareste.Stop. În ziua în care toate generatiile vor face la fel ca precedentele. totul devine mai complex.Dar daca lumea nu e putin îmbrâncita. Îi ajuta pe cei doi prizonieri sa iasa din apa murdara. zise Julie care capata siguranta. adica ati introdus o zona de haos într-o lume ordonata.. Din fericire nasul era o protuberanta a fetei si pu tea sa fie scos afara mentinându-se restul fetei sub apa. de fructele copacilor. se amelioreaza. . Cu sângele purpuriu . . . z ise David. -Cu cine s-a luptat? Cu sânge rece.Si cine va cere s-o faceti sa evolueze? Vreti sa vorbiti despre asta? Foarte bine. Cretinul ala a stricat totul pentr u ca voia cunoasterea. ne ducem tot timpul direct spre catastrofa. am timp berechet. . raspunse al doile a politist. Maximilia n dadu din umeri. zise Julie.Pur si simplu ca sa profitam. Parerea mea este ca ati facut ce era mai rau. . Nici o miscare. . Nu avem nevoie sa stim.O viespe. ca re îsi închipuie ca sunt în stare sa amelioreze lumea. David se uita la pistolul care zacea în fata lui. am inventat bomba nucleara si bomba cu neutroni . Cele mai mari mace luri au fost faptuite în numele dragostei de oameni.N-am facut nimic ilegal! protesta Julie. . Dupa ce luminile lor albe se departara destul de mult. ordona vocea comisarului Maximilian Linart. ca si cum s-ar fi luptat cu o fantoma. brusc. domnisoara Julie Pinson în persoana. de ploaia calduta de pe fata. Oamenii nu aspira decât la fericire si fericirea înseamna imobilism si lipsa oricarei revizuiri. Sa profitam de confor t.Daca ar fi fost în apa. Poli tistul tinea îndreptate spre ei lanterna si pistolul.Asta va stabili judecatorul. E normal ca fiecare generatie sa încerce sa faca mai bine decât precedenta.De data asta m-a întepat.Oh. . . primul om. de iarba. O insecta se plimba pe obrazul lui. . si.De ce mai traim daca nu pentru ameliorarea lumii? întreba Julie. Uluit. avem nevoie doar sa ne bucuram de ceea ce avem deja. pâna la urma vor iesi la suprafata. .Ia uite-o pe regina revolutiei. Cred ca ar fi mai rezonabil sa încetam de a mai vrea sa "facem mai bine". În aer se auzi deodata un bzzz. . David avea si el ochii deschisi sub apa. duse o mâna la gât.Nu e o viespe. . insecta mizerabila? Agita bratul în aer. zise unul. de soarele car e încalzeste. Se uita la ceas . . Sunteti arestati.Mâinile sus. Nimeni nu poate sta atâta timp la fund.Putem schimba lumea în bine. vom avea în sfârsit pace. . devine rigida si nu mai evolueaza.Vrând sa facem mai bine. ar fi iesit deja la suprafata. Maximilian nu se lasa impresionat. Julie scutura din cap. Cu mandibula. ca s a respire. Se apropie.

Atunci unde? . acoperita toata de negi si pustule. Cei mai slabi sunt înlaturati treptat pâna când nu mai ramân pentru finala decât doi sobolani. Pornira în pas alergator. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ag onizând. O broasca oribila. efluviile lor mistice: . Deistele se prabus esc peste tot. 165. îi deschid craniul ca pe o nuca cu dintii. Julie si David o pornira din nou prin labirintul canalizarii. Toti ceilalti se prezinta în fata lui.care iesi pe piele.Sa urmezi o furnica zburatoare care scrie în franceza cu mandibula? zise Julie sceptica. sunt în stare sa-l urmez si pe iepurasul alb a l micutei Alice în Tara Minunilor. asta înseamna ca es te cel mai bun din trib. îsi întind picioarele ca sa formeze o cruce cu sase brate si emit. Grupul îi of era cea mai buna hrana pe care o are. s -ar putea sa fie cel al regelui sobolanilor. volumul III 166.Foarte bine.La Francine? . Profetesa 23 întelege prea târziu ce-se petrece.De ce nu la mama ta? . epuizat de placeri. Sa iesim la suprafata si sa mergem la el. Razboinicele laice le ataca pe religioase.Niciodata. cu labele si cu ghearele . Timp de o zi. toti ti nerii masculi se bat în duel cu incisivii lor taiosi. E foarte aproape de liceu. ENCICLOPEDIE MOARTEA REGELUI SOBOLANILOR: Unele specii de ratus norvegicus practica c eea ce naturalistii numesc "alegerea regelui sobolanilor". îi prezinta femelele cele mai în calduri si ce le mai odorante. dar era clar ca nu visau. Edmond Wells. . Daca a câstigat. Dar imediat ce atipeste. "Ma i întâi actioneaza si apoi filozofeaza". Prin mintea lui Julie trecura tot felul de posibilitati. cu urechile pe spa te. Scot de acolo creierul si distribuie câte putin tuturor membrilor tribului. Un sobolan speriat prefera sa se arunce în apa decât sa riste sa fie strivit . Asa ca nu aveti încredere daca vi se ofera un tron. toti vor beneficia câte putin din calitatile animalului superior pe care îl aleseser a drept rege. care totusi îsi declarasera supunerea. . . cei mai abili si cei ma i combativi din lot. prin ingurgitare. asteptând sa le indice directia. sari afara din apa. Apoi. . Învingatorul este ales rege. Cu siguranta ca politistii ne cunosc toate adresele. Tot asa si oamenilor le place sa-si aleaga regi ca apoi sa-i faca bucate le cu o si mai mare placere. . Feromonii de alarma zboara în toate directiile.La profesorul de filozofie! Mi-a propus o data sa ma odihnesc la el si mi-a dat adresa. furnica zburatoare scrise: "Urmati-ma" Julie si David erau socati. D oi-trei din acei masculi tineri. Scoase limba si le înghiti ghidul. vin sa-i gât ul si sa-i spintece burta. Cred probabil ca astfel.În situatia în care ne aflam. cu capul plecat sau aratându-si posteriorul în semn de supunere. cât se poate de delicat. . HAITUIREA Distrugeti. zise David. îi rezerva nisa cea mai adânca unde îsi va sarbatori victoria.Imposibil. are loc un ritual ciudat. Se uitara fix la furnica zburatoare. Regele le musca usor nasul ca sa spuna ca el este stapânul si ca le accepta supunerea.Si acum unde mergem? întreba fata. Deodata îi veni o idee. Probab il ca se afla deja acolo. dar insecta nu avu timp sa-si ia zborul. .

cea mai pretioasa dintre ele. Dar de aici si pâna la a si-l închipui în coma! . Nici macar reginele nu au avut parte de atâta fervoare. raspunzatori printre altele de ranile care îl adusesera în stare de coma pe un tânar licean. obligându-le pe urmaritoare sa le taie pic ioarele ca sa poata trece mai departe. razboinicele laice sunt pe urmele lor. Se vorbea despre ei. Profesorul le dadu ceva de baut si o punga de alune. Mica trupa fuge pe culoare. E pe ntru prima data în istoria mirmeceeana când atâtea furnici se lasa omorâte ca sa o apere pe una singura dintre ele. Apoi se întinde pe canapeaua din salon. pentru ca e dotat doar cu un sistem nervos restrâns. În acea cursa de urmarire. Ca davrele ocupa uneori în întregime trecerea. Julie se repede sa faca un dus. Pe ecran aparu fotografia lui Narcisse. Trebuie sa fug . . laicele le taie capul. Fiecare cadavru încremeneste într-o cruce si scoate un strigat de moarte. 23 îsi încurajeaza însotitoarele epuizate si ranite: Urmati-ma. Aceste decapari le încetinesc ofensiva. Fiinta lipicioasa aluneca deci linistita. 167. îsi continua drumul cu ac esti noi paraziti. zise David care si el îmbracase un tr ening. Se oferi sa-i gazduiasca. spre marea stupefactie a credincioas elor. Enormul tub lipicios se târaste deja pe pereti când 13 si razboinicele ei aj ung la fata locului. Profesorul deschise televizorul. Animalul se cabreaza când simte atâtea prezente straine patrunzând în corpul lui dar. în timp ce trei lucratoare mari sapa în mare graba o iesire care sa-i permita sa fuga. Profetesa se napusteste spre râma si.Narcisse e în coma! exclama Julie. 23 îsi interpeleaza câteva însotitoare.Multumesc. cu câteva conjurate scapate de la masacru. Degetele sunt zeii nostri. de rau. Trag cu jeturi de acid. . Deodata sunt blocate. cu o lovitura de mandibula. O râma le bareaza drumul. domnule. adunarea se organizeaza ca sa reziste efectului de surp riza. Asta e ideea ei. Chitinele se topesc. Îsi arunca hainele murdare de regina la gu noi si îmbraca un trening al profesorului. cu oua si clatite. Din fericire. ca sa nu fie haraz ite cultului martirilor. Julie stia ca Narcisse fusese batut de Sobolanii Negri si luat apoi din drum de o ambulanta. Într egul grup reuseste sa intre în corpul lui fara sa-l omoare. Deistele nu sunt mai mult de zece. ducându-le cu ea pe deistele fugare. Ne-ati salvat. Profetesa 23 profita de aceasta sa nsa si. Laicele nu pot sa stie în ce directie se îndreapta. Jeturi ratacite fac sa se pra buseasca bucati întregi de tavan. viermele e foarte gras. De bine. Le aduse sandvisuri cu somon. Razboinicele deiste se grabesc sa se grupeze în jurul lui 23. ca sa formeze un baraj cu corpurile lor. Marcel Vaugirard l ua un interviu unui politist care spunea ca aceasta asa-zisa "Revolutie a furnic ilor" era de fapt isprava unui grup de anarhisti. Un covor de stele încremenite începe sa acopere solul si. deistele se lasa sa moara ca sa-si protejeze profetesa. Urca? Coboa ra? Mirosul de anelida nu este chiar atât de tare ca sa poata sa fie bine dete ctat în labirintul de culoare al metropolei mirmeceene. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE Profesorul de filosofîe nu fu deloc surprins sa-i vada sunând la usa lui. Degetele sunt zeii nostri. Apoi se duse sa le pregateasca ceva de mâncare.Degetele sunt zeii nostri. Religia nu a creat doar cultul mortilor. fuge prin tunel. sapa o brazda în flancul lui si arata spre acea rana ca spre tambuchiul unei ambarcatiuni. dar cunosc mai bine locul decât asediat oarele si stiu exact unde sa coteasca ca sa scape de ele. ci a nascut si întâietatea preotilo r. sa se foloseasca de acel anelid ca de o masina subterestra.

conducatoarea fetelor de la scoala de aikid o.Ce poveste. Luminile unui supermarket clipira lânga ei si Julie îsi aduse aminte ca Enci clopedia recomanda sa fii atent la toate semnele. Sobolanilor Negri le-as da nota o pt.Nu vezi ca vrea sa pierzi timp? Haide sa fugim de-aici.Era necesar.Ne-ai denuntat! . Ne vor prinde si pe noi. Profesorul de filosofie lua un trabuc dintr-o cutie. Julie întelese abia dupa ce remarca ca profesor ul se uita mereu la ceasul din perete. îngh . dar era prea târziu. ferindu-se de privirile lor acuzatoare si tragând neglijent din trabuc. Julie îs i recapata toate reflexele în momentul în care porni în jos pe un burlan de scurgere. deloc. 168. dar stiu ca afara e moarte sigura. e ca si când n-ar exista. îl aprinse fara graba si trase primul fum cu voluptate. Stau în jurul viscerelor palpitânde care miros îngrozitor. . Auzi sirenele masinii de politi e. mai copii! zise profesorul de filosofie. . Apoi se duse sa faca cafea.Am avut încredere în dumneata si ne-ai denuntat! . zise profesorul de filosofie. În coltul jucariilor îi astepta un cort de indian. furnicile înteleg cum se propulseaza anelidul. Apoi pe ecran ap arura fotografiile tuturor membrilor formatiei rock si aflara cu satisfactie ca toti scapasera. domnule. . Julie era indignata pentru ca toate distrugerile de la liceu erau puse p e seama "Revolutiei furnicilor" .Totusi am pus pe picioare afaceri comerciale solide. . Cel mai bine ar f i sa stati aici pâna când lucrurile se vor domoli. ca în toate privintele. ghemuiti unul în altul si tematori ca doi pui de vulpe. Prin gura. Perfectionez educatia voastra de revolutionari.Ati esuat. Tre cura printr-o trapa si urcara pe acoperis. PRIN ÎNTUNERIC Furnicile deiste calatoresc în întunericul urât mirositor si vâscos al maruntaie lor râmei. David schiopata putin dar bastonul îl ajuta sa se mi ste destul de repede. Precum si Elisabeth. Julie era scârbita.Nu fac decât sa va ajut sa treceti la etapa urmatoare. E indispensabil. Seara era frumoasa si era lume multa pe strazile din Fontainebleau. Urmatoarea etapa: închisoarea. zise David. Julie si David intrara ac olo.Nu înteleg. Sunteti niste revolutionari de bâlci! În schimb. David o prinse de brat.Trebuie sa-l vizitam la spital. apoi pe altul si iar pe altul. Poli tia era pe urmele lor. Multumim pentru sandvisuri si la revedere. revolutia noastra a fost o reusita. abia daca v-as da 4 . "Veti gasi aici tot ce aveti n evoie". zise Julie. .Deci nu va place revolutia noastra? întreba Julie uimita de tonul profes orului.Nu se poate.Sa intram. murmura Julie naucita. -Nu. Din interior. Din punct de vede re economic. exista niste re guli care trebuie respectate. zise profesorul aducând cafelele. Julie sari în picioare. . Toate acele vorbe provocatoare aveau drep t scop sa le distraga atentia si sa-i retina acolo. se acoperira cu jucarii si asteptara sa se faca liniste în jurul lor ca sa ad oarma. O trase dupa el pâna la ultimul etaj. David o împinse pe Julie pe scara. iar jurnalistii se vor ocupa intens de voi. În materie de revolutie. Daca ar trebui sa va dau note. . . zise ea. Tot i revolutionarii au trecut prin asta. spunea firma. Daca nu sunt camere de luat vederi ca sa înreg istreze evenimentul. .Si? Oamenilor nu le pasa. Veti arata mult mai bine ca martiri decât ca utopisti. Înca mai putem r eusi. raspunse David.. . Apoi o luara la fuga.

îl face sa-i treaca prin corp cu ajutorul sistemului sau digestiv. Viermele e ca un reactor care aspira si a runca afara nisip.. Dar. dar fugarilor le era prea foame ca . un pitigoi se repede de sus si îl prinde. Pentru majoritatea clientilor. Pentru ca nu aveau bani la ei. în schimb. dupa ce s-a restabilit puterea mexicana. râma îsi umfla capul apoi respinge umflatura pâna la coada. Unul dintre ei a fost deci trimis. într-un sat indian al Yucatanulu i numit Chicumac. David si Julie facura si ei la fel. simtind cu sistemul din urechea interna ca ia altitudine. Pentru a înlocui preotul si cele doua ajutoare ale sale. Si se ro aga ca zeii sa intervina în favoarea lor. Viermele iese din dom. ar fi nevoie de un miracol ca sa le salveze. ajungând sa fie singurii catolici care venerau la fiecare slujba. Dar misionar ii din primele timpuri au murit si. Citind ziarele. Unde mergem? întreaba una dintre ele pe profetesa lor. Dupa revolutie. locuit orii din Chicumac au tinut toti slujba catolica dar. guvernul a luat hota rârea sa puna peste tot prefecti ca sa creeze o administratie care sa controleze c u adevarat tara. ENCICLOPEDIE INTERPRETAREA RELIGIEI ÎN YUCATAN: În Mexic. câtiva copii devorau pachetele pe care le luau dir ect de pe rafturi. SUPERMARKET . Ce s-a întâmplat? întreaba o furnica. 169. Furnicile se departeaza ca sa lase sa treaca cocoloasele de pamânt. alunecând împreuna cu toate însotitoarele ei în stomacul acelui p itigoi care urca sus spre nori. traverseaza Noul Bel-o-kan. Afara. În mod paradoxal. locuitorii au reusit sa retina perfect cântecele latinesti.Mama. ca apoi sa le arunce pe jos. pentru ca nu stiu nici sa s crie si nici sa citeasca. Supermarketul era întesat de lume înca de dimineata. ceea ce-i sporeste viteza . Totusi. ei sapa galerii mai usor de consolidat pentru lucratoare . cu atât oamenii se extaziau mai mult în fata alimentelor si se temeau de lipsa lor. locuitorii au un mod ciudat de a practica religia. Au fost con vertiti cu forta la catolicism de spaniolii din secolul al XVI-lea. Erau cam prea multe dulciuri pentru un mic dejun. umplut cu deiste. acum. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 170. raspunde se ntentios profetesa 23. Eduard Wells. trei maimute. La standul de biscuiti. Ne invita în lumea lor. Si aceasta traditie a maimutelor se perpetuase de-a lun gul timpului. cum aceasta regiune e izolata de restul lumi i. au transmis rugaciunile si ritualul prin traditie oral a. prin traditia orala. nu au fost reaprovizionati cu preoti noi. 23 spune ca. Totusi. cu cât pacea era mai trainica în Occident. Întâmplarea face ca râmele si furnicile sa fi încheiat acorduri de buna întelegere . fara sa stie ca e plin de locatari furnici. e cineva în cortul indian! Un copil îi arata cu degetul. sau "doua la un pret de unul sin gur". în 1925. Timp de aproape trei secole.ite pamânt. Le hranesc si. "solduri". Prefectu l a asistat la slujba si a bagat de seama ca. imediat ce scoate capul afara. Privirile le fura atras e de etichetele rosii "promotional". timpul a dus la o mica deri va. la Chicumac. atâtea alimente etalate parea ceva mult prea frumos ca sa fie permanent. Furnicile nu manânca decât foarte putin si le permit sa circule prin cetatea lor. Cred ca de data asta zeii ne-au auzit. toti erau convinsi ca traiesc într-o e poca intermediara dintre doua crize si ca trebuia neaparat sa profite. deistele nu se simt deloc bine. locuitorii din Chicum ac luasera trei maimute.. în acel mediu vâscos. Si astfel. apoi îl arunca aproape instantaneu prin anus. Julie si David nu-si permisera luxul de a se mira ca se trezeau în trening într-un cort indian si iesira mai înainte ca cineva sa anunte serviciul de securita te.

24 aproba cu antenele. Nu a mai ramas decât totemul lor alb. cu mii de precautii.Urcati repede! spuse o femeie cu fata ascunsa de un fular si de niste ochelari mari de soare. E rau prinsi în capcana. DOMNIA Toate deistele sunt exterminate. .. daca ar fi stiut sa citeasca literele acelei scrieri. p e spate au început sa-i creasca doua aripi si. Degetele. ace a pancarta pe care o venereaza furnicile religioase. Iesirea parea la îndemâna lor. . asta se numeste descentralizare industriala.. dar te ama fu mai tare. Când are nevoie de detalii precise. Deoarece furnalele provocasera câteva incendii. Atunc i aparu o masina care îi îmbrânci pe vânzatori si pe toti acei gura-casca care începusera sa se adune. Julie si David îsi luara elan ca sa treaca printr-un cârd de casieri si ajun sera în strada unde îsi continuara cursa. s-a hotarât sa nu se mai pastreze decât unul singur în interiorul metropolei iar celelalte sa fie instalate în cetati periferice. Cerc etasele scotocesc peste tot si aduc pietricelele cele mai ciudate. într-o alta societate. Julie si David se îndreptara discret spre iesire. e doar un roman. Julie grabi pasul. singura atitudine inteligenta fata de Degete înseamna : "a discuta" si "a încerca sa se înteleaga reciproc". Câtiva vânzatori îsi parasira imediat treaba si se îndreptara spre suspecti. ar fi descifrat cuvintele: "Atentie! Nu aruncati pe jos chistoac ele! Pericol de incendiu!" Furnicile privesc monumentul Degetelor cum se transfo rma în fum. De ce trebuie totdeauna ca oamenii sa se situeze între "a crede" si "a nu crede". Totusi. 24 se apropie de ea. are si probleme fiziologice. Marele totem alb este acum cenusa. Trebuie cautate. Printesa a urcat deja în vârful domului. Printesa 103 e linistita. odata topite. Acum erau iar nevoiti sa se miste repede. Faptul ca învatasera sa învinga noaptea constituia principala inovatie. în rest da frâu liber imaginatiei. Noul Bel-o-kan se mareste continuu. si odata cu el unul dintre principalele simboluri ale deismului. 171. În plus. O luara la fuga. Ele pun d easupra frunze uscate si. le permit sa fabrice obiecte dure. La urma urmelor. De a cum înainte. Aveau sa fie capturati de vânzatorii de la supermarket. Dupa câteva clipe ajunsera într-o fundatura. un triunghi de trei ochi cu receptie în infrarosu îi apare acum în frunte ca trei negi. se consulta cu 103. tr ecând prin zona "iesire fara cumparaturi". Ca la toate sexuatele. Locul era supravegheat de doua camere v ideo. prin semnul ei galben de lac de ung hii. dar nu reusesc sa produca metale. Printesa 103 spune ca Degetele folosesc metale pe care le gasesc în natura si care. acaparata de grijile unei vieti noi în plina expansiune. Imediat ce începura sa alerge. Printesa 103 le cere inginerelor focului sa o faca sa dispara. Pentru printesa 103. Este stupid sa vrei sa ignori Degetele si la fel de stupid sa te încapatânez i sa le venerezi. Se deschise repede o portiera. 24 îsi continua saga romanesca.sa faca mofturi. frigul serii nu le mai anchilozeaza pe doici si pot sa lucreze douaze ci si patru de ore din douazeci si patru fara cel mai mic ragaz cu ajutorul lamp ioanelor. Un agent de securitate se lua dupa ei si David îi sugera lui Julie sa se g rabeasca putin. David sti a ca niciodata nu trebuie sa fugi în fata unui politist sau în fata unui câine. agentul de securitate scoase un fl uier si dadu un semnal care sfredeli timpanele tuturor clientilor din jur. inginerele le arunca în foc. dar Print esa 103 nu este îngrijorata. apropie un jaratic rosiatic. Dupa ce mâncara astfel. Preoteasa nu mai este destul de influenta ca sa le cr eeze necazuri. Ultimii ei sustinatori vor fi obligati sa se supuna. Pano ul arde imediat cu secret cu tot. Stie ca profetesa 23 a reusit sa scape de trupa condusa de 13. inventând scene în care aceste anima le se bat sau se reproduc.

Julie se trase brusc înapoi. Ca fiinta omeneasca cu drepturi egale. Necunoscuta de la volan reduse viteza. Nu au progenitura. AJUTORUL Usa masinii era larg deschisa si oamenii de la supermarket se apropiau. acelasi produs chimic este dat si De getelor. 103 si 24 sunt poate virtual regina si regele Noulu i Bel-o-kan. zise David. . -Te cautam. Daca exista unii care se simt bine. un fel d e aura care depaseste cu mult pe cea a reginelor obisnuite.Adineauri am auzit la radio ca fugisesi în partea de vest a orasului.Apoi m-am gândit ca daca te porti atât de agresiv cu mine. . D omnul mi-a auzit ruga. . . Pentru asta te caut si pentru asta ma aflu aici. lasa în jos ochelarii negri si îsi de scoperi trasaturile în oglinda retrovizoare. Chiar daca se importa mâna de lucru straina c a sa se faca fata crizei demografice.Poti sa ne: adapostesti acasa? întreba Julie. poate ca o voi reu si pe cea de prietena. pentru a face sa se uite aceast a carenta. 7 conduce serviciul artistic. 172. dar sterilitatea lor începe sa devina subiect de discutie. Nu mai aveau de ales. MEDICINA: Degetele au uitat virtutile naturii. Mama ei. Julie era mai mult decât uimita. ..Cine sunteti? întreba Julie. cu siguranta ca ai fi de venit prietena mea. 173. Femeia cu fata ascunsa apasa pe acceleratie. Printul 24 si Printesa 103 stiu asta si. În cetate nu mai exista furnica ca re sa nu-si fi gravat pe torace un motiv de papadie. nu pentru c a erai fata mea. eradicarea religiei le-au conferit. . Dar mama lui Julie prefera sa accelereze si sa forteze barajul ca sa tre aca. dar David o tinu cu fermitate pe loc. mama? bombani ea. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA Salivatoare:10. Politistii sarira imediat într-o parte ca sa evite bolidul. insectele nu se simt bine într-o cetate în car e genele nu sunt transmise. strat egia razboiului de noapte.Ce cauti aici.Sunt pe urmele noastre. zise mama lui Julie. Apoi am avut vesti des pre tine din ziare si de la televizor. Politistii voiau neaparat sa puna mâna pe ei. Am dat fuga sa cercetez zona. Mai bine sa se arunce în necunoscut decât sa fie prinsi de ser viciul de securitate al magazinului care probabil ca avea sa-i dea pe mâna politie i locale. încurajeaza cu draga inima arta si stiinta. Tehnica..Simultan. Asa ca au inventat o stiinta artificiala pe care o numesc "medicina". Sirenele rasunara din nou în spatele lor. de incendiu sau de brândusa. Ar fi trebuit sa te stimez ca fiinta omeneasca. . Voia sa coboare din masina în mers.Întoarceti. fireste. politis tii vor fi acasa. . dar nu sunt suverani reali. si cu siguranta ca au lua t numarul masinii. Conducea din nou foarte repede. Asa ca daca am ratat sarcina mea de mama. Dar ramâne o problema. Stiu ca eu am venit în ajutorul vostru. asta înseamna ca am gresit pe undeva. arta. Ajunsera în fata unui baraj. Au uitat ca exista leacur i naturale pentru cauza bolilor lor. Asta consta în inocularea unei boli la sute de soareci apoi administrarea unui produs chimic diferit fiecarui soarece. N-ai mai venit acasa de câteva zile. Familia era mult mai bine decât politia. Am dat telefon la politie si mi-au spus ca la vârsta ta poti sa dormi unde-ti place.Cum m-ai gasit? . In doua minute. rugându-ma cerului sa te gasesc înaintea politistilor.

Mama. ghidându-i spre sud-vest. Sa stii ca am impresia ca amica noastra nu e o furnica adevara ta. .Mmmm. Padurea..Crezi ca e o insecta de acelasi gen ca cea din canalizare? .Nu mai încape nici o îndoiala. E sigur ca voia sa ne îndrume prin canalizare . .La revedere. Opri si întinse fetei sale o bancnota de cinci sute de franci ca sa nu ramân a fara bani. . Nu stiu daca ai avut timp sa-ti dai seama de asta. insecta îsi înmuie în ea mandibulele. Dar ale lor erau mai mari. Se uitara la insecta care parea ca îi asteapta ca un taxi. Se opri si insecta plana la început deasupra capului ei. dar tatal ta u era un tip formidabil. Cele doua femei se îmbratisara. carpeni cu ramuri întinse în forma de umbrela.. . . "Urmeaza-ma.. o strivi putin si. ca si cealalta! Julie lua baca din desis.. . spuse David . Ar atau furnici robot fabricate de NASA în vederea cuceririi planetei Marte. . Insecta se aseza pe mâna ei si se pli mba putin. Insecta zbura în fata lor.." .Vom vedea. Trebuie sa va ascundeti acolo unde politistii nu va vor gasi.Multumesc. sp use Julie.Nu vom mai putea sa ne tinem dupa ea prin întuneric. Julie scutura din cap.David.Ce facem? întreba David. . . Julie nu stia ce sa spuna. Traieste-ti viata.Mama lui Julie patrunse pe o strada cu sens interzis. Nici o furnica nu scrie frantuzeste si nu-si aprinde ochii. . cu degetele departate. la un moment dat pierdura insecta din vedere.Tatal tau spunea ca copacii îi protejeaza pe cei care le cer asta în mod p oliticos. înca ceva. opri motorul si astepta ca masinile politiei sa treaca mai d eparte ca sa întoarca.Nu pot sa va mai ascund la mine. . . Copacii se a liniau ca o armata în continua crestere pe masura ce se apropiau. . Trecura printre tot fel ul de copaci ciudati. ca formeze un t eren de aterizare pentru furnica zburatoare.Nu e nevoie.Ce. . Spre vest. Julie. imediat. Mama lui Julie optase pentru o directie precisa. fata mea? .În situatia în care suntem. David alese sistematic cararile ne marcate. dup a care zbura în jurul fetei. Am vazut un reportaj la televizor despre acest gen de masinarii. Atentia lui Julie fu brusc atrasa de o furnica zburatoare care parca îi u rmarea de câtava vreme. frasini cu frunze mirosind a men ta. .Fie e aceeasi care a reusit sa iasa din broasca râioasa. Sunt multumita daca te stiu libera. iar acum vrea sa ne conduca prin padure! Exclama Julie.Atunci? . Îti voi da vesti despre mine ime diat ce voi putea. Fata întinse mâna cu palma desfacuta. Furnica zburatoare îsi "aprinsese" oc hiul drept ca un far. Ca sa scape de eventualii urmaritori.Credeam ca licuricii sunt singurele insecte în stare sa emita lumina. Nimeni nu a reusit pâna acum un astfel de nivel de miniaturizar e. cred ca furnica asta zburatoare e interesata de noi.. zise David. .Vrea sa scrie.Atunci poate sa fie vorba de un mic robot teleghidat în forma de furnica zburatoare. fie e sora ei g eamana. Facându-se noapte. Julie! . În fata lor vazura imediat o luminita. Coborâra din masina si femeia de la volan le facu semn cu mâna.Nu prea ai ce sa faci cu banii în padure. intra brusc pe un drum perpendicular. plopi-tremurato ri cu scoarta galbena plina de vinisoare negre.

stiinta trebuie sa fie raspândita la toate insectele. Sa nu fie folosit pentru razboi fara autorizatia cet atii-mama. cu ajutorul bastonului. O întreaga haita de dulai porni pe urma ei. În cetate. 174. Câteva exploratoare îi aduc la cunostinta ca alt e cetati din est s-au alaturat federatiei Noului Bel-o-kan. zise Julie.Sa ne despartim. În mod logic. atunci când alearga. Sa nu se apropie frunze de foc. amândoi ar trebui sa alerge cu aceeasi viteza. Si. Astfel. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. hotarâti s-o faca bucatele pe fat a. Motivul e ca omul. cup rinde acum aproape trei sute cincizeci. Urcara pe un taluz. Se straduieste deci sa se gândeasca la altceva. Avansam si apoi ne modificam traiectoria în functie de evenimentele care apar. Mai ramânea de rezol vat problema controlului directiei. caci s e produce un fum asfixiant. Poate ca asa macar unul din noi va reusi sa scape. dar câinii alergau mai repede decât ei. fara sa astepte raspunsul lui. dar recunoaste ca 2 4. Alearga cu un obiectiv precis de atins în cap. Printesa 103 nu prea crede în aceste legende citadine. vizeaza o linie de so sire. pentru cazul în care vor gasi în propriile lor laboratoare utilizari interesante ale acestor dou a concepte. de unde David. dar Printesa 103 crede ca. Unele furnici ar dori ca Noul Bel-o-kan sa-si pastreze secretele tehnolo gice. care ar calatori alunecând pe curenti de aer. atingem sau depasim obiectivul fara macar sa ne dam se ama. . tot avansând. crede ca e posibil sa dea drumul unor furnici în echilibru pe niste frunze. Asta o enerveaza. învârtindu-se astfel în jurul ei. LEGATURA Printesa 103 sta nemiscata în încaperea ei. trebuie sa ne gândim numai sa avansam. Og arul este dotat cu aceeasi capacitate musculara comparativ cu greutatea sa ca si omul. Animalele sareau ca sa-si înfiga coltii si încercau sa prind a si furnica zburatoare care lumina aceasta scena. Ultima ei idee este sa con struiasca un zmeu. Tinerii o luara la fuga. câinele ajunge primul. Tot fixând obiective. Furnicile sunt instruite si în privinta pârghiei si a rotii. volumul III 175. Fiecare cetate nou integrata primeste drapelul odorant federal precum si un jaratic cu instructiunile de folosire. E o alegere politica. Edmond Wells. . Fara a mai vorbi de ceva cuiburi de viespi si de câteva termitiere care duc deja tratat ive în vederea aderarii lor. îi provoaca oarecare tensiune. de cel putin zece specii diferite. latrând. Julie pleca sarind peste un boschet. Totusi ogarul es te totdeauna primul. Printul 24 se învârte în jurul ei fara motiv. Furnica zburatoare îi lumina cu fasciculul ei lum inos. ENCICLOPEDIE CURSA DE FOND: Când ogarul si omul alearga împreuna. tot crezând ca vointa e buna sau rea.În spatele lor se auzi un fel de latrat furios. Ea care nu numara pâna atunci decât saizeci si patru de cetati fiice populate doar de furnici rosii. unele doici spun ca atunci când masculul se învârteste în jurul femeii fara sa se produca o copulatie. Nu trebuie sa ne gândim la obiectivul urmarit. Ogarul alearga doar ca sa ale gre. Amintindu-si de frunza de plop care nu a cazut la verticala c i deplasându-se în zig-zag. chiar daca într-o zi unele se vor folosi de ea ca sa le atace. asta genereaza o tensiune erotica perceptibila c a energie pura. Sa nu se aprinda focul când bate vântul. Sa nu se arda frunze în interiorul cetatii. se stradui sa tina câinii la distanta. Începuse haituiala si politi stii dadusera drumul la câini. dimpotriva. pierdem multa en ergie.

pârghie si roata. Crede ca singurul mijloc de a impresiona Degetele. Aceasta întâlnire este din punct de ved ere cosmic indispensabila. Pâna acum au fost doar esecuri. Acum toate cetatile federate stiu ca Degetele nu sunt nici monstri. prefer a un mare mars pacifist al furnicilor. Mai bine sa rezolve aceasta probl ema cât mai repede si sa nu lase aceasta povara altora. 24 explica problema în doua fraze lapidare: Doua lumi se privesc. În romanul sau. vor ataca din nou ca sa spulbere federatia furnicilor rosii. Un sfert din populatie. 103 ia chiar ea conducerea acestui mare mars. nu mai vrea razboaie inutile. Fortele reactionare sunt considerabile. nu va e xista evolutie durabila. Noul Bel-o-kan stie de aceasta amenintare. Pentru ca Degetele nu reusesc sa intre în contact cu furnicile. atunci trebuie ca furnicile sa li se adreseze primele. altele îl dezaproba. nici zei. Printesa 103 reuseste sa convinga mai ales dat . Piticele vor ataca în curând si în împrejurimi mai sunt si deistele. Nu trebuie subestimate. Daca nu va organiza ea marsul. Printesa este convinsa ca Degetele vor fi intimidate devenind constiente de masa enorma de insecte care traiesc alaturi d e ele. Nu înteleg de ce trebuie sa riste. cea a celor foarte mici si cea a celor foarte mari . Spera ca si alte cetati se vor alatura lor în timpul marsului si ca toate împ reuna se vor impune ca un interlocutor indispensabil pentru Degete.piticele au câteva sute . P rintesa 103 explica. Multe au început sa aprecieze linistea si reusita N oului Bel-o-kan. Dar nu e decât o amânare. În încaperea ei. Numai piticele si unele dintre aliatele lor se mai încapatâneaza înca sa distr uga federatia si ideile nesanatoase pe care le raspândeste în natura. Printesa spune ca trebuie sa actioneze cu orice pret. Vor sa stie cine va ramâne în acest timp la Noul-Bel-o-kan ca sa asigure sigu ranta cetatii si sa fructifice munca lor. imediat ce vor fi în stare sa lupte. Nu propune o cruciada. Evident. si ca Printesa 103 este în cautarea unui mijloc de a încheia o alianta cu ele. Printesa 103 îsi zice ca trebuie sa grabeasca cursul istoriei .se straduiesc sa aduca pe lume o noua generatie d e razboinice care. nu îndraznesc sa mai atace deocamdata cetatea Noul Bel-o-kan. Insectele chemate la sfat înteleg ce vrea sexuata: o noua mare cruciada. asta va ramâne ca sarcin a generatiei viitoare. Insectele bransate considera ca e un mare risc. Se stie ca vor avea loc multe razboaie între cele care vor sa schimbe lumea si cele care vor ca totul sa ramâna c a înainte. propune 103. Altele se tem ca întâlnirea cu Deg etele va lua o întorsatura proasta pentru furnici. Dupa înfrângerea c umplita pe care au suferit-o în noaptea Bataliei Lampioanelor. Degetele. c are stapânesc aceste lucruri de mai bine de zece mii de ani. dar toate gândesc la mi jlocul de a suscita o alianta si la pericolele si la avantajele pe care le-ar pu tea prezenta. pe cele douasprezece explorato are si tot atâtea reprezentante ale speciilor straine raliate. Vii si tu? înt reaba printul 24. Insectele discuta îndelung. Reginele lor ouat oare . este sa se apropie de ele în numar mare. Toata lumea îsi unest e antenele pentru o CA colectiva. Nu scrie nicaieri ca tehnologia Degetelor va fi vesnic mai eficace decât cât eva pântece fertile capabile sa produca razboinice cu carul. adica peste o saptamâna. Îl convoaca pe Printul 24. Poate ca în afara de foc. Fara instaurarea unei cooperari între principalele doua specii pamântesti. Vor sti oare sa se înteleaga? Unele furnici aproba proiectul. Degetele cunosc si alte se crete pe care furnicile nu sunt în stare sa le imagineze. Speciile straine sunt îngrij orate. L a ce bun sa investeasca atâta energie pentru un mars pacifist ale carui rezultate sunt aleatorii? Cum vor putea sa faca Degetele diferenta între un mars pacifist si o cruci ada militara? Printesa 103 spune ca nu au de ales. Parerile sunt împartite. sau celei care va urma.Magia focului si rezultatele surprinzatoare care se pot obtine ca energi e în folosul civil le fac pe furnici sa înteleaga mai bine avansul luat de Degete. ca sa le c onsidere ca partenere cu drepturi egale.

Lupul mârâi. Erau liberi: erau lupi. Se gândisera sa-l foloseasca pe Ahile ca sa dea de ea. Câinii îsi lasara capul si urechile în jos în semn de supunere. dar mie mi-a venit o idee . O gasise. Poate ca Degetele le vo r învata alte minunatii si mai impresionante decât focul.Mda. Dar de data asta erau licurici. Nu a fost nevoie de eforturi pre . s i avea un miros mai puternic. Lupul este într-adevar stramos ul tuturor câinilor. Se foloseste de anecdotele din propria ei legend a. Celelalte cred ca umorul e p robabil un nou material si o tehnica inedita de stocare a hranei. Umorul. în limbaj canin însemna: "Nu am teritoriu definit. La sase dimineata o trezi un latrat. dar mersul sau era mai linistit. Julie se ghemui si simti ca îi e frig la picioare. îsi imagineaza "umorul" ca pe o inventie tipica Degetelor. roata si pârghia. Politistii nu stiau cum sa dea de tine. Julie era intimida ta de verticalitatea lui. Nu se mai auzea decât fosnetul frunzelor scuturate de vânt. dar stateau pe loc si la trau ca sa-si anunte stapânii ca fata se afla acolo. si bagara coada în tre picioare ca sa-si ascunda mirosurile si sa-si protejeze sexul. Urinara. Se arunca printre crengi. de aceea urinez oricând si ori unde".Gonzague! .. raspunde 103. "Furnica zburatoare care voia sa ne ghideze. SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA Nu mai era de glumit. fata lui Gonza gue aparea de-a dreptul diabolica. Toti câinii stiu asta. De departe ai fi zis ca e un câine. murmura Julie. Julie arunca de sus cu conuri de brad peste bo turile câinilor. 176. ci un lup. animale rele! Câinii renuntasera sa-si mai înfiga coltii în fugara. Prin urmare. totusi câinii erau impresionati. ceea ce. Prin tul 24 îsi zice ca umorul e probabil o forma de arta. coc otata în copac. Dar nu era latratul câinilor politist i. . pleda un ciobanesc german. Si se avânta cu coltii gata sa ucida. toate sunt atrase de acest Graal nedefinit care est e umorul. Exista foarte multe sperante la orizontul acestui mars. Câinii întelesera si o luara la sanatoasa chelalaind. Un adevarat lup salbatic . Avea mare nevoie de odi hna.orita carismei feromonilor sai. El nu a degenerat în urma contactului cu omul. Din motive diferite. . ceea ce voia sa însemne ca el urina numai în cele patru colturi ale unui teritoriu precis si ca acesti câini se agitau tocmai pe teritoriul lui. sustin în unanimitate propunerea Printesei 103.Multumesc Natura ca ai trimis un lup sa ma salveze. Toti îsi amintesc vag de o zi în care traiau fara oamen i si ca în acel moment aveau o forma si o minte diferite. conferind o puter e incredibila celui care stie s-o mânuiasca. oamenii ne-au facut asa. Câinele tau. Imediat îsi facu aparitia un no u personaj. Deodata zari o luminita. Adica ce? întreaba 24. Stia ca somnul ei avea toate sansele sa fie scurt si îsi programa mintea pent ru somnul profund recuperator.". Singura ei salvare era un brad. Lupul o lua la fuga du pa unul dintre ei. Nu era un câine. Barbatul îsi puse lanterna sub haina. îsi zise ea ridicând capul. Le convinge pe rând pe cele care o contrazic despre temeiul deciziei sale. Luminata de dedesubt. Insista: în caz de esec. Era Ahile. Bietul animal era singur în gradina.Plecati! Carati-va de-aici. 7 îsi zice ca umorul e probabil un foc si mai distrugator. actiunea lor va aduce totusi informatii pretioase pent ru cele care vor dori sa repete manevra. Lupul raspunse cu un rictus sfidator: Totdeauna ai posibilitatea sa-ti alegi viata pe care vrei s-o ai. Câinii se uitara cum se apropie acea fiinta exceptionala. Si pentru ca nici una dintre furnicile prezente nu stie despre ce este v orba. Fetei îi era frig. Nu e vina noastra. Ei erau o haita si lupul era singur. dar haita constituia cel mai bun impuls. .. 5 zise ca umorul e probabil o catapul ta ultimul racnet.

Gonzague se prabusi la pamânt. dându-si seama de ce facuse. . furnica zburatoare pare ca se enerveaza.De ce faci asta? . Se lipi de David. Totusi Jul ie voia sa-si revina putin. Dar daca îi vom urmari fi ecare circumvolutiune.. . zise el glumind. Mai înainte ca a nimalul sa fi înteles ca se înselase în privinta aliatului sau. Într-adevar. ENCICLOPEDIE PROBLEMA DE SCARA: Lucrurile nu exista decât dupa felul în care le percepem la o anumita scara.Pentru ca tu esti eroina.a mari ca sa înteleaga ce se astepta de la el. dar are avantajul ca actioneaza de la distanta.Atentie. Po ti sa tipi. de data asta o sa fim mai linistiti. David! . La fel. 177. I s-a dat sa adulmece bucata de fus ta pe care am pastrat-o de la ultima "întâlnire" si a pornit imediat în cautare. Gonzague reîncarca pistolul. ghidati de insecta. .. Gonzague îl împusca în fiec re laba. Se apleca spre câine. în absolut. Nu risti nimic. . trase piedica si.Bietul Ahile.Imposibil. de exemplu. Totul depinde de scara aleasa pentru examinarea acestor mese.. . Vazuta la o anumita scara. "furnic ile". în padure nu te poate auzi nimeni în afara de prietenele tale. o masa neteda. Sapa repede o groapa si îl îngropa. . vom ob tine. . Câinii sunt într-adevar cei mai buni prieteni ai omului.Viata se repeta! David vine mereu în ajutorul printesei. i-ar multiplica marimea pâna l a infinit.Trebuie sa mergem. Si în romane eroinele nu mor.Striga cu vocea ta frumoasa! Hai. bâzâind parca nerabdatoare.Ah. . Si trase un glont în laba lui Ahile care se arata surprins. Benoît Mandelbrot ne permite sa afirmam ca nu exista. daca le urmarim denivelarile. Furnica zbura în continuare în jurul lor. un diametru de treizeci de centimetri. . se va dovedi a fi un sir de munti care. E foarte romant ic. dar în jurul lor erau multe insecte zburatoare si nu stiura sa repereze insecta-robot. Numai ca de data asta vom schimba povestea. de atunci însa am schimbat ec hipamentul. Ultima data aveam un cutter.Acum e rândul tau. remarca tâna rul.Nu. furnica zburatoare îi ataca deja pe acolitii lui Gonzague Dupey ron. Îsi îndrepta revolverul spre David. rezultatul se va multiplica cu zece.Ajutor! . striga! Julie se opri si îl privi drep t în ochi. Astfel. Credea ca oamenii sunt cei mai buni prieteni ai câinilor. Îsi arata revolverul. Las-o.. Gonzague se întoarse. . Apoi. s e departa de el. o singura . daca masuram o conopida. David o dezlega pe Julie. ea va avea o anumita marime si o marime dubla la alta scara. S-ar zice ca acest copac e un stâlp de tortura indian.Ne place sa-i facem pe ceilalti sa sufere. . daca o examinam cu microscopul. apoi în sira spinarii si în cap. Ridica pistolul. Apoi se înfundara si mai adânc în padurea întunecoasa. Julie se zbatu. Acest rationament ciudat o mira pe fata. Furnica zburatoare se avânta în trei picaje si cei trei Sobolani Negri se prabusira.. a demonstrat faptul ca nu receptionam decât viziu ni parcelare ale lumii care ne înconjoara..Da? De ce? .E mai putin precis. furnica zburatoare! exclama unul dintre complicii lui. O prinse pe Julie si o lega de copac. în afara de a fi descoperit atât de minunatele imagini fractale.De data asta am crezut ca s-a zis cu mine! exclama Julie. Matematicianul Benoît Mandelbrot. . Încercara sa se protejeze.

alte furnici discuta cu si mai multa îndârjire.. noi escadrile de viesp i si de albine au grija ca nici o specie sa nu profite de ocazie ca sa le atace. vom intra în razboi si ne vom apara pâna la capat. Se ridica o antena. iau cu ele si lemne mici si uscate pentru întretinerea lui. care va fi r edusa de catre generatia urmatoare. iar daca furnicile ramân fara mâncare. Recunoaste ca nu e total convinsa. Stiu ca focul e ste un animal vorace. Aceste p achiderme enorme baloase sunt cele mai indicate în astfel de situatii. La suprafata sunt pregatiti melcii care iau parte la calatorie. 7 instaleaza pe al sau melc-al-artei o frunza lunga de cânepa cu care are intentia sa realizeze o tapiserie care sa zugraveasca lungul mars spre tara Dege telor. Deasupra furnicilor care se ocupa cu pregatirile. Mai departe. consumat în doze mici. Pe unii sunt încarcate ouale goale pe dinauntru care sunt pe post de amfor e pline cu hidromel. fiecare se alimenteaza cu acid formic. dar merg pe orice fel de teren. Furnicile au bagat de seama ca. De a ltfel. Dac a Degetele nu exista. toata lumea e gata si temperatura destul de ridicata ca sa porne asca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Nu pentru ca s-ar teme ca vor provoca un incendiu. desfacându-si cei douazeci si cinci de mii sase sute de dintisori. În timp ce sunt încarcati cu bagaje. Cea mai mare dezordine domneste în fata celei de a treia intrari a Noului Bel-o-kan. unde o întreaga multime se organizeaza si se grupeaza pe popor. cel mai mult le e teama sa nu piarda jaraticul. De data asta. pe laboratoare de studiu sau pe melc. Lucratoarele din casta inginerelor consolideaza harnasamentele ierboase care vor servi la mentinerea pietrelor pline cu jaratic. E aici hrana destula pentru doua hibernari. Printesa 103 raspunde ca. se vor întoarce pur si simplu la Noul Bel-o-kan ca sa contin ue ce începusera.. Depoziteaza câtiva pigmenti cu care sa coloreze fresca: polen. Pest e tot în cetate se vorbeste numai de marele mars pacifist spre Degete. ci o întreaga multime merge la întâlnirea cu dimensiunea superioara. Poate ca su nt cam lenti. Edmond Wells. Caravana imensa de cel putin sapte sute de mii de indivizi se pune în misc . nu numai o furnica. dar emite ca singurul mijloc de a sti este tocmai de a participa la acest mars. la un om modern ones t. pregatirile de plecare acapareaza întreg Noul Bel-o-kan. dar niciodata complet eliminata. MARELE MARS Înca din zori. Înainte. În sfârsit. prefera sa fie precauta. poate la întâlnirea cu zeii. jaratic cald si rezerve de hrana. spune printul 24. la întâlnirea cu Degetele. Pelerinii se aliniaza în jurul Noului Bel-o-kan. acest alcool de miere te face sa rezisti mai bine la frigul noptii si da curaj în duelur i. În sala razboinicelor. sânge de coleo ptera si praf de rumegus. Melcii sunt încarcati cu poveri mari. cum nu crede ca traseul va f i plin cu vânat pe toata lungimea lui. volumul III 178. Pe alti melci sunt încarcate furnici-cisterna. Daca nu accepta. unul singur dintre ei e de ajuns ca sa hraneasca o multime dintre ele. traversând deja desertul. ca atitudinea cea mai justa.. Crezi ca Degetele ne vor accepta ca egalele lor? Cealalta se scarpina la radacina antenelor. acele faimoase insecte nemi scate încarcate pâna la refuz cu miericica astfel încât abdomenul lor este de cincizeci de ori mai voluminos decât restul corpului si umflat ca un balon. stie ca lipsa de alime nte poate sa distruga expeditia cea mai eficace si. Chiar crezi ca Degetele exista? O razboinica da din cap perplexa. pe cast a. consta în a accepta în orice stiinta o parte enorma de inexactitate. melcii casca.informatie stiintifica sigura.

FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA Salivatoare: 10. ci chiar de p amânt. Abia spre centrul procesiunii se afla lucratoarele inginere si lucratoar ele artiste. s-au batut pentru libertate. gata sa atace în pas alergator. Pa mântul se cutremura sub masa acestei trupe. Aceste raz boinice se deplaseaza si pentru a vâna în împrejurimi. ghidând ghizii.are. acestea din urma se vor pune automat în pozitie de atac. Seara. dispuse în triunghi. nu au vazut atâtea furnici la u n loc mergând împreuna în aceeasi directie.Parca as recunoaste locul asta. Printesa 103 si Printul 24 au propriul lor melc de calatorie. În centru. Mai multe artileriste sunt gata sa traga din înaltimea acestui promontori u mobil. Totusi furnica zburatoare nu-i ghida spre ele. Urmeaza apoi primul melc. C hiparosii frematau ascultându-le. ja raticul permite sa se pastreze activitatea. Apoi merg câteva legiuni straine. de când îsi amintesc copacii. Julie mormai: . 180. în coada procesiunii se afla o legiune de artilerie si doi melci de razboi gata sa apere partea din spate a tr upei. povesteste enormei mase a însotitoa relor sale ceea ce crede ca cunoaste despre Degete. Razboinicele se deplaseaza pe flancuri. con trolând zonele suspecte. În centru se afla o colina deasupra ca reia se afla o alta colina mai mica. În special furnici rosii. caci membrele procesiunii trebu ie sa fie constant hranite. Pasari planau fredonând melodii folclorice. Fac cu schim bul în partea din fata a caravanei ca sa aiba antena odihnita. s-au batut ca sa se odihneasca cât mai mult posibil fara sa munceasca. Dupa ce au obtinut libertatea. dupa ce toate au avut ce mânca. Si el e încarcat cu jaratic fumegând si cu ar tileriste. Daca cercetasele dau alarma. În sfârsit. 5 si colegele sale le suprave gheaza pe supraveghetoare. Se simtea spionata. Ca si cum nasul ace lui animal lung ar fi permanent înnoit. negre si galbene . Degetele au atins acest obiectiv. SANCTUARUL Boscheti de rugi încercuiau o cuveta. ceea ce le permite sa nu se epuizeze prea mult mergând. În spatele cercetaselor se afla razboinicele rosii din casta artileristelo r. Toate au impresia ca savârsesc ceva foarte important pentru specia lor. Cele doua coline erau ca un ochi cu o pupila protuberanta. datorita masinilor. Niciodata. ridicata pe patru picioare. 179. mentinând coeziunea marsului. Acum. Dar în loc sa-si spuna "Viata e frumoasa. în timp ce furnicile de la periferie d orm. E un melc de razboi cu încarcatura lui de jaratic fumegând. ele se simt nefericite si voteaza pentru seful care le promite ca o s a le redea de lucru reducând somajul. Furnicile cercetase se afla în primele rânduri. Nu de copaci. Locul o recunoscu si el. poti sa-ti petreci zilele fara sa fa ci nimic". gardul viu al ru gilor formând un fel de gene. Si nimeni nu mai vazuse vreodata melci ala turându-se furnicilor ca sa care niste poveri fumegânde. Apoi vin trupele de infanterie. insectele din procesiune se aduna într-o imensa tabara. Ele sunt adevaratele promotoare ale ace stui mars. MUNCA: Degetele s-au batut la început pentru mâncare. Printesa 103. Catarata pe o stânca mare de gresie. iarba se îndoaie si nici copacii nu sunt indiferenti. Ramân la ele acasa ca sa profite de mâncare. În spate se afla al doilea melc. ci spre un sant plasat su . de libertate si de absenta munc ii. încurajându-le pe marsaluitoare. Apoi.

. DECI EI ERAU Prima data. insista David . sistemul sco lar punea mâna pe tine peste tot. Scutura nisipul si degaja o placa rotunda de metal pe care furnica zburatoare se grabi s-o lumineze.Daca coborâm acolo jos. Stiu pentru ca am mai coborât aici. Paul si Leopold. . O rupse în sase bucati si le aseza în toate sensu rile. David o urma de bine de rau fara sa dea drumul la baston. Asta e enigma de la televizor. Julie înainta. De data asta nu mai încapea nici o îndoiala. Ar trebui sa se poata. am gasit! Îi explica solutia.. În spatele ei era o lumina si niste oameni. . Julie zari fata lui Ji-woong. ca niste cârtite. .b degetul de gresie.Gata. Furnica zburatoare îi conduse spre o gaura. Se îngramadesc. Deodata zise: . formatia "furnicilor" era completa. Se juca m ult timp cu chibriturile. Furnica zburatoare ateriza ca si c um si-ar fi încheiat misiunea de ghid. În el. Examina locul cu mare atentie.. Apoi îi vazu si pe Francine. usa de met al se deschise. FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR Salivatoare: 10 INSTINCT GREGAR: Degetele sunt niste animale foarte gregare. Oare Degetul dispune de o inteligenta individuala sau este pus în miscare de îndemnuri auditive sau vizuale care îl obliga l a acest gen de comportament gregar? 182. Cu exceptia lui Narcisse.. Asa ca noi. . i ntrara în pamânt. Suporta greu sa traiasca singure. Imediat ce pot.Acolo e o fundatura. cu siguranta ca aceasta insecta robot nu ne-a adus degeaba pâna ai ci. Fenomenul metrou pune o problema. Descifrara împreuna: "Cum faci din sase chibrituri opt triunghiuri echilat erale egale?" Acum geometrie! Julie îsi prinse capul în mâini. Nu puteai scapa.Serios? Sa stii ca femeia aceea de la televizor. Într-adevar.Stai. cu un zgomot metalic usor. . spuse David. nu vom mai putea urca. . Zonele unde înflorise rochitarândunicii aduceau o nota mai vesela acelui mediu salbatic. zise David. zise David caruia îi placeau foarte mult enigmele. spuse Julie. îndemnându-i totusi sa sara. Baiatul smulse o radacina. Prietenii le întinsera bratele si îi ajutara sa intre.Sase chibrituri si opt triunghiuri. . Furnica zburatoare lumina tunelul cu ochiul ei far. . atâta timp cât cautam solutia. care era foarte price puta. 181. ele se aduna în turme. Tasta cuvântul si. zise Julie suspinând. tunelul era închis la capat. Degetele sunt în stare sa suporte ceea ce nici o insecta din lume n-a r fi în stare sa suporte. Zoe .. n-a reusit sa gaseasca solutia. Acolo descoperise Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Cel putin. Pe panoul metalic era gravata o enigma si încadrata o clavi atura pentru raspuns. Unul din locurile unde strângerea lor la un loc este dintre cele mai spect aculoase se numeste "metrou". se strivesc si se înghesuie pâna când nu se mai pot misca din cauza multimii din jurul lor. În patru labe.Acum va trebui sa ne întoarcem. Furnica zbura toare se rotea în jurul lor. Pipai peretele si simti ceva tare si rece .Sa ne gândim. suntem la adapost.

Erau mini-roboti. cred ca era un copil mare.Ji-woong le povesti aventura lor. . care îsi trimiteau cu bucurie la moarte surplusul de guri de hranit. la început i-am fotocopiat paginile. .În fond. . l-am imitat.Dar dumneavoastra cine sunteti? Arthur îsi spuse povestea. . puteam urmari desfasurarea "Revolutiei furnicilor". Eu sunt Arthur Ramirez. dar nevatamati . Padurea li se paruse un refugiu foarte bun. pe legea mea. Scârbit. spuse David dezamagit.. eu am pus-o. dupa care am pus originalul la intrarea în bârlog. Din a cel moment. din nebunia de la liceu. Regele Jucariilor". prevazuti cu o voce s intetica si cu un program informatic care îsi adapta raspunsurile le ceea ce spune a copilul. .Felul în care interpretezi gândirea lui Edmond Wells. sa faca subterane si usi care sa se deschida cu rezolvarea unor enigme pe baza de chibrituri si triunghiuri..L-ai cunoscut pe Edmond Wells? întreba ea. vrusesera sa-l razbune pe Narcisse si-i urmarisera pe Sobolanii Negri pe strazile mici din jurul pietei. Eram convins ca nimeni nu-l va gasi v reodata. Asta era un obicei al lui Edmond Wells. Co nstatase totusi ca soldatii însarcinati sa mânuiasca lupii erau cuprinsi de un fel d e frenezie si ucideau într-o veselie ca într-un joc video. de-asta o furnica s-a asezat pe mâna mea în timpul discursului din pri ma zi! Arthur zâmbi cu bunavointa. Edmond Wells? zise Julie. Îl cunosc numai din textele pe care ni le-a lasat. Din respect pentru opera lui. .. Se aflau într-un fel de vestibul îngust.Nu. Batrânul scutura din cap. Julie se uita fix la salvatorul lor. Talentul sau de s pecialist în robotica îi permisese sa inventeze papusi vorbitoare care îi reconfortau pe copii mult mai bine decât parintii lor.Domnul Ramirez ne-a trimis furnici-robot zburatoare ca sa ne aduca aic i. Vo iam sa vad ce vei face cu cunostintele din Enciclopedia lui Edmond Wells. .Edmond Wells a murit în urma cu trei ani. . Lui Edmond Wells îi placea sa sape astfel de bârloguri unde sa-si ascunda secretele si comorile. datorita. Imaginase pentru armata lupi-rob ot de razboi teleghidati. a citi ce-a scris un om.. La dis pozitia voastra. Deci tu trebuia sa preiei stafeta. este. iar aici. .Ed. spuse Francine. o furnica zburatoare ven ise la ei si îi condusese pâna acolo.Urmaream totul ca pe un serial. Pe vremuri fusese specialist în robotica. Nu mi-a fost greu sa te identific. Julie. dar indivizii erau deja depa rte. . . supraveghindu-te tot timpul. furnicile mele nu te-au mai parasit. am constatat ca disparuse.În valiza era un mini-emitator. Când am descoperit al treilea volum al Enciclopediei sale. la urma urmelor. Sper .El a pus cartea în fundul tunelului. furnicilor-spion. Cu ajutorul furnicilor mele teleghidat e.Nici mai mult si nici mai putin decât voi. nu e cea mai buna metoda de a-l cunoaste? Le explica faptul ca acel loc exista datorita Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells. destul de "picant"! Aici. Apoi. .Din fericire! Caci daca ar fi trebuit sa asteptati ca jurnalistii de l a televizor sa vorbeasca despre ea. demisionase si des chisese un magazin de jucarii: "La Arthur. . într-o zi.Razboiul este esentialmente o poveste a oamenilor prost educati. se poate repera tot ce nu atrage atentia mediilor de informare în masa. Îl gasisesi tu. zise batrânul cu un ton malitios. Scapati de bine de rau. Se gândise ca astfel o întreaga generatie va putea sa creasca mult mai pu tin stresata decât precedenta. Se deschise o usa si în cadrul ei aparu o silueta scurta si îndesata: un dom n în vârsta cu o barba lunga si alba care semana cu Mos Craciun. . Aceste masini permiteau tarilor bogate care doreau sa faca economie de propriile vieti omenesti sa poarte razboi cu tarile sarace supr apopulate. .Ah. Edmond avea obiceiul sa creeze parcursuri care sa duc a la aceste bârloguri.. Dar. Politistii pornisera pe urmele lor si se straduisera mult ca sa scape de ei .

în centru cu o col oana din sticla care urca pâna în vârful tavanului ascutit. de un politist pe nume Jacques Melies. Se afla deja în Enciclopedie. Într-o zi ajunse la el din greseala un pachet. precizând ca daca ar fi venit cu o saptamâna mai devreme. La etajul trei sunt instalate dormitoarele comune. Încaperea în care intrasera Julie si David era doar un vestibul. se aflau module de laborator unde se îngrama deau masini complexe. Mai departe . La etajul unu se fac experiente. ajutat de Laetitia Wells. oamenii din volumul unu si doi luasera hotarârea sa se iz oleze de lume ramânând împreuna. dar curiozitatea lor fusese mult mai ta re. s e gândisera imediat sa-i trimita lucrarea. . Pachetul continea volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute iar destinatarul era Laetitia Wells. voi sunteti "cei din volumul trei". fata profesorului. luase legatura cu presedintele tarii în încercarea de a-l convinge sa deschida o ambasada furnico-umana. se testeaza p roiecte. traim în comun. În felul acesta reusise sa dialogheze cu insectele. Jonathan Wells le spuse ca dupa dezinteresul suscitat de propunerea unei ambasade furnico-umane.Dumneavoastra ati trimis deci scrisoarea lui Edmond Wells? întreba Julie . carora li se alaturase Julie si cei sase prieteni ai ei. În jur.ca micile mele jucarii sa participe la un început de educatie corecta. cercetatorul Jason Bragel. La al doilea. . în altasera o piramida înalta de douazeci de metri. precum si rezervele alimentare. Se aflau acolo douazeci si una de pers oane. De atunci îsi pusese t oata energia pentru inaugurarea unei ambasade furnico-umane care ar fi permis în s fârsit celor doua civilizatii sa coopereze pentru binele tuturor. precum si sotia lui Lucie. ne odihnim. La început o rasfoisera. alegând un loc deosebit de întesat de vegetatie din padure. zise Augusta Wells. locul semana mai mult cu o pirami da.Da. Un mesaj preciz a ca acel volum era tot ce-i lasa ca mostenire. . o usa dadea într-o încapere mai mare. precum si de ministrul Cercetarii din acea perioada. Pasionat de ceea ce scrisese Edmond Wells. Raphael Hi saud. Arthur se lansase în fabricarea faimoasei masini de tradus limbajul olfactiv al furnicilor în limbajul vorbit al oamenilor.În total sunt trei etaje. Julie stia cât de pu tin credit se acordase acestei misive. fiica savantului. Usile pe care le vedeti ici si colo dau spre laboratoare unde prietenii mei lucreaza la proiecte care cer mult mai multa liniste.Masinile din sala mare sunt aparate obisnuite care se pot conecta între ele. ar fi constatat ca. În cea mai mare discretie. de biologie si mai ales de întelegerea între diferite civilizatii si locul omului în timp si spatiu. erau "cei din al doilea volum". Acolo se afla sufrageriile si s alile de agrement. Apoi. Arthur recunoscu ca presedintele nu-i raspunsese niciodata si ca ministr ul care îi sustinuse proiectul fusese constrâns sa demisioneze. de fi lozofie. În pamânt cobora pâna la saptesprezece . si care aducea în interiorul piramidei lumina naturala a zilei. Arthur arata cu mâna un palier. Batrânul dadu din cap afirmativ. ca sa pregateasca conditiile întâlnirii indispensabile. Se aflau acolo Jonathan Wells. sotia lui. dar si de sociologie. Jacques Melies si Raphael Hisaud. din exterior. si mai ales cu o fu rnica foarte evoluata numita 103. dispuse în forma de cerc. . unde se puteau zari mai multe usi. Arthur si Juliette. fiul lor Nicolas si bunica Augusta Wells. nepotul lui Edmond. Doar am recopiat-o. Si mai erau profesorul Ros enfeld. Se prezentara ca "cei din primul volum" al Enciclopediei cunoasterii rel ative si absolute. precum si politistii si pompierii care pornis era în cautarea lor. . Câteva persoane iesira din laboratoare ca sa se prezinte "revolutionarilor furnicilor". computere. deasupra lor.Tot dumneavoastra ati construit si aceasta vizuina? întreba Julie ca sa schimbe subiectul.Pentru noi. Cartea vorbea de furnici. Era o sala mare si rotunda. Laetitia Wells. birouri. . ca si Arthur Ramirez d e altfel. probabil din vina postasulu i.

Arthur. Locuitorii pirami dei instalasera camere video în copacii din vecinatate. Nu aveati de unde sa stiti ca tata era alergic la anestezic ele care contin etilclorena. ea este foarte veche. . am gasit solutia . un politist venise sa dea târcoale piramidei. avem tendi nta sa aliniem. a fabricat cârtite-robot capabi le sa lucreze foarte repede si noaptea. zise Jonathan Welss. zise Laetitia. Continua. iar event ualii jefuitori ar fi fost nevoiti sa sape toate colinele din tara ca sa puna mâna pe comorile funerare. Coreea. Voiam doar sa-l adorm pe intrus. Asta explica de ce locul era atât de mare pentru o piramida atât de mi ca.Nu. Batrânul suspina si-si mângâie barba alba. ne-am temut sa nu dezvaluie autoritatilor existenta cladirii noastre. . Reusise sa s cape de furnicile zburatoare strivindu-le cu pantoful si adusese o echipa de art ificieri ca sa dinamiteze peretii. Si în patru zile totul a fost terminat. în secolul I e. Iarna însa. . În mod normal. Dar aveau prea mult material greu instalat. Mai înainte de a fi putut sa iasa ca sa îndeparteze cad avrul.N-am avut nevoie sa sapam casa în colina. Când tatal tau s-a apropi at. În acel refugiu esentialmente subteran. se puteau consacra linistiti cerce tarilor. ele erau în mod regulat jefuite.În cele din urma.Ati facut totul manual? . Lucie si Laetitia au împodobit colina cu arbusti smul si si replantati. .A fost ideea lui Leopold dar. mesterul nostru de serviciu. suveranii si arhitectii lor au imaginat acoperirea lor cu pamânt ca sa le ascunda. Probabil ca am ca lculat gresit doza. explica Laetitia Wells. Arthur era surprins ca fata nu-i purta pica. cei din piramida ar fi trebuit sa profite de acest ragaz ca sa se mute.Nu e asta.Era vorba de un anestezic folosit în mod curent în chirurgie si nu m-am gând it ca ar putea sa fie mortal.n.Nu e usor sa dispui copaci în mod total anarhic. Acum traim sub pamânt.metri si trei metri ieseau deasupra solului. puteau sa perfectioneze mijloacele de comunicare cu mirmeceenele si ave au posibilitatea sa fabrice acele furnici zburatoare teleghidate care protejau p iramida de inoportuni. mormintele se confundau cu colinele. . dar lu crul acesta nu se întâmplase destul de repede ca sa protejeze edificiul de curiozita tea tatalui lui Julie. ati creat o diversiune care l-a facu t pe politist sa plece. Julie dadu din cap. . Ocupantii ei asteptasera cu nerabdare primavara si cresterea frunzelor. A fost de ajuns sa transformam piramida în colina acoperind-o cu nisip. Înca nu avusesem ocazia sa testez acele-s eringa cu efect somnifer ale furnicilor mele zburatoare. în "cuibul" nos . Ce idee formidabila de cam uflaj! . Am lansat asupra lui pe una dintre insectele mele teleghidate care i-a inoculat un anestezic. pentru ca ansamblul sa aiba un aspect salbatic.. . câinele alarmase o alta persoana care anuntase politia. În tara mea. o acoperisera cu placi de oglinda.Am instalat apoi un copac scobit continând o coloana de sticla în vârf ca sa beneficiem de lumina zilei. Ca sa camufleze partea expusa.Bransându-ne la serverul vostru "Revolutia furnicilor". Atunci. în realitate. Dar am reusit.A fost un accident regretabil. . conchise Laetitia.Voi l-ati ucis? Arthur lasa ochii în jos. Ji-woong interveni: . Dupa câteva zile. caderea inevitabila a frunzelor a dus la dezvaluirea piramidei . Deoarece toata l umea stia ca acolo se aflau bogatiile si bijuteriile defunctilor. cu revolutia voastra. Astfel vazusera ca acea pe rsoana prea curioasa murise. Cam ca un aisberg caruia nu i se ve dea decât vârful. regii din civilizatia Paikche au construit mormint e gigantice piramidale dupa modelul impus de faraonii egipteni. -Am profitat deci ca politia era ocupata la liceu ca sa acoperim piramid a cu pamânt. Astfel. O casa inclusa într-o colina. voi ne-ati salvat. În mod normal. Am int rat în panica. . Cu câteva secunde înaintea dezastrului.

.Pentru lucrarile din lumea microscopica.În sfârsit. . preciza Arthur. mi-am dat sea ma ca foarte multi bani se cheltuiau pentru studierea unor lucruri inutile. îsi treceau una alteia o aripa pe care doua dint re ele o fixau cu lipici. la adapost de lume. furnicile alergau pe bulgari de pamânt.Am conceput si o retea de conducte care sa asigure buna aerisire a cla dirii. Pamântul e mama noastra si e normal sa ne protejeze si sa ne vinde ce. ele sunt mai precise decât cei mai buni mesteri ai nostri. . Bransara contactul si aripile se agitara la viteze diferite. pasionat de aceasta tema. zise Jonathan Wells.Ba da.. lasându-i ar capul afara. Julie urmari insectele care lucrau la elaborarea unei furnici-robot zburatoare cu unelte de marimea lor. Batrânul le arata mai departe "cuibul". îi informa Laetitia. am pus în aplicare programul nostru agricol pe baza de ciuperci care ne permite sa obtinem recolte la subsol. . Micile inginere verificau apoi buna functionare a ansamblului declansând u n ochi-far. alte furnici încarcau rezervorul de venin cu un lichid galben tran sparent. plasate în vârful copacilor de pe colina.tru. zise Laetitia. Ceva mai departe. Electricitatea ajungea în piramida c u ajutorul a mii de frunze artificiale echipate cu celule fotoelectrice. apoi pe celalalt. . .Noaptea nu mai aveti electricitate? . . . remarca Francine. Arthur le arata furnic ile care manipulau cu febrilitate rotite metalice si componente electronice. Nu mi-a fost deloc greu sa deturnez unele sume înainte de a demisiona.Simpla microrobotica. zise Leopold. zise David.Vreti sa spuneti ca toate astea au fost construite cu banii contribuab ilului? . este bagat în pamânt pâna la gât. indienii navajo. În apropiere curge un râu subteran. alte furnici implantau doua becuri în locul ochilor. raspunse Arthur. Agitându-si în mod nervos antenele.La noi.Impresionant. raspunse Raphael Hisaud. Într-un acva riu lung de doi metri. În partea din fata. Arthur era totusi mirat. Arthur Ramirez le prezenta laboratorul sau.Când eram ministru al Cercetarii. Nici un om n-ar fi în stare sa manipuleze niste angrenaje atât de miniaturizate. Ia priveste! Julie era uluita. pretind ca pamântul protejeaza de toate pericolele. . toata lumea a putut sa constate asta. Caci es te mai probabila comunicarea cu infraterestrii decât cu extaterestrii. Furnicile îsi dadeau una alteia piese din care unele era u atât de mici încât nici un ceasornicar cu lupa poate ca nu le-ar fi zarit prea bine. Julie avu din nou impresia ca se afla într-un basm. De unde ati luat banii necesari construirii piramidei si tuturor aparatelor? .Probabil ca toate astea v-au costat foarte mult.A fost nevoie sa le initiem în tehnologia noastra înainte de a le putea fo losi. Micile tehniciene robote au în jurul aparatului ca niste ingineri în aeronautica în jurul unui avion de vânatoare . am fi reusit si noi sa facem asta. Presedintele republicii. În pa rtea din spate. Numai ele pot sa fabrice furnicile no astre zburatoare. Cel putin f urnicile suntem siguri ca exista. La urma urmelor. Când cineva se îmbolnaveste.. . Astfel dispuneau de energie suficienta ca sa puna în miscare toate masinile. La urma urmelor. furn icile sunt adevaratii spiridusi ai padurii. .Sunt foarte descurcarete. Nu a fost greu sa-l canalizam pân a aici. a lans at un program foarte oneros de tip SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligenc e).Sa speram ca atunci când acel politist va reveni. Cu ajutorul unei lupe. nu ne va dejuca strata gema. . esti obligat sa recurgi la instructori. chiar si atunci când instalezi o uzina într-o tara din lumea a treia. asemanatoare cu cele adevarate. În spe cial pe extraterestri. A treia echipa instala o pila electrica la nivelul toracelui.Le numim "spiridusii" nostri. Daca am fi fost mai abili cu de getele noastre. .

Politia îi cauta în continuare pe instigatori. prezentatorul aborda revolutia furnicil or. . nu. Lucie îi aduse trusa farmaceutica. La actualitati. Apoi îi conduse spre locul de odihna. de un an. Serves te drept port-avion furnicilor noastre zburatoare în oras si joaca la "Capcana gândi rii". E ca un drog pentru el si nu se poate a btine sa nu se uite. somonii stiu ca au de facut un drum lu ng. . Facuse studii ca sa poata lupta împotriva bolii. dupa alte stiri. Nu. nu v-am aratat tot ul. . . Le explica ca tusea din cauza cancerului pe care îl avea. Uneori îl luam cam tare si îl ce rtam. nu. la toate astea au contribuit si banii adusi de Juliette. a ramas în afara cuibului. Se îndoapa cu hrana ca sa-si întareasca muschii. nu va veni sa va caute. zise Arthur. amintindu-si de enigm a pe care doamna Ramirez se straduia din greu s-o rezolve si care era chiar cea gravata pe usa de la intrare. gasesc gura de varsare a fluviului care duce la râul ce duce la râuletul unde s-au nascut. Juliette stie dinainte toate raspunsurile. Julie contempla cu admiratie ceea ce acei oameni numeau "cuibul" lor. jocul e trucat. acesti pesti d e apa dulce temperata îsi modifica respiratia ca sa suporte apa rece si sarata. Juliette.Nu va fie teama. Si apoi. ENCICLOPEDIE CURAJUL SOMONILOR: De la nastere.Ti-e frica de moarte? întreba Julie.Am prevazut aici vreo treizeci de încaperi. Apoi. Batrânul izbucni într-un râs care se transforma repede într-un acces de tuse. Parcurg oceanul. a izol at fonic sala televizorului cu muschi si acum e mai bine. Somonii sunt probabil dotati c u un miros foarte fin care le permite sa detecteze în apa de mare gustul unei mole cule provenite din apa lor dulce natala. . Sunt doar un batrân bolnav care s-a refugiat într-o vizuina împ reuna cu prietenii lui ca sa lucreze linistit la un proiect care îl distreaza. dar fara nici un rezultat. aici.Si. atunci am trait degeaba. somonii se hotarasc sa se întoarca. nu-mi face bine. doar daca nu se orienteaza în spatiu cu a jutorul câmpului magnetic terestru. . din pacate. si daca nu ne-o îndeplinim. Dar.Acum Odihniti-va.Nu va fie teama. Cum se orienteaza în ocean? Nimeni nu stie.. Nu face decât sa creasca suma la f iecare emisiune ca sa avem un câstig cât mai mare.Nu.. . Apoi se dusera în sala de televiz iune unde se afla Jacques Melies. Va asigur ca jocurile televizate aduc multi bani. Ajunsi acolo. raspunse Laetitia. Pe ecran aparura fotografiile lor . te asigur ca nu sunt Edmond Wells. zise David. chiar esti sigur ca nu esti Edmond Wells? întreba Julie.. Si începu sa râda. . Noi trimitem enigm ele. Nu stiam câti veti fi când veti veni aici. sub pamânt. Sotia mea. Aceasta a doua ipoteza pare totusi mai putin p .Dar nu va faceti griji.Arthur. Toti avem o misiune. Râs care se transforma într-un nou acces de tuse. Îsi parasesc râuletul natal si coboara pâna la ocean. Mâine am sa va arat alte minuni ale laboratoarelor noa stre. Aveti deci d estul loc. am multa putere.. adauga Arthur. un fel de camere mici pentru "cei din al treilea volum".Jacques e mort dupa televizor. Mai am înca un mare secret ascuns. Îi dadu jeleu regal de albine în timp ce ba trânul îsi injecta morfina ca sa nu sufere inutil.Ministrul facu o strâmbatura care voia sa spuna ca nu era vorba decât de o s uma foarte mica fata de ce putuse el sa constate cu ocazia mandatului sau. . Fiecare îsi amenaja încaperea înainte de cina. raspunzând parca unui apel mister ios. zise Laetitia Wells cu ironie. . Oamenii din cuib îl dusera în încaperea lui ca sa se odihneasca. oricât de mica.Acum e însa într-o situatie mai proasta. . Râse si tusi din nou. Nu e usor sa traiesti în comunitate într-un loc limitat. .Nu trebuie sa râd. într-o masura mai mica. Mi-e frica doar sa nu mor fara sa fi îndeplinit lucrul pentru care m -am nascut. 183.

Si totusi..Bravo. Le-am descoperit urma. ati descoperit solutia! Aplauze. Uneori. Iata enuntul. doamna Ramirez. Maximilian scoase din compartiment ul de bord un sandvis cu somon afumat. furnicile au cunoscut deja momente planetare. Marele mars atrage tot timpul lume. Cei mai multi dintre somoni vor muri pe drum. ursi sau pescari. . Este o întâlnire. SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME În jeep-ul sau oprit în mijlocul padurii. Cu jaraticul lor portocaliu care fumega. A fost mai întâi moartea dinozaurilor.E mai simplu decât îmi închipuiam. Ati avut dreptate. Va previn c a este putin mai spinoasa decât precedenta. Apoi. Îi placea sa aiba în minte o enigma de rezolvat. Acum e întâlnirea cu Deget ele. sa trecem acum la urmatoarea enigma. Ultima ener gie le va folosi la apararea oualor. 7 începe fresca marelui mars spre Degete. 185. Mi s-a parut imposibil sa formezi opt tri unghiuri egale numai cu sase chibrituri. melcii confera acelei procesiun i interminabile forma unui sarpe format din luminite întrerupte. lutrii. În jurul lui. Cine sunt?" Maximilian îsi nota pe carnetel datele problemei. Se întâmpla ca unii somoni sa mai aiba destula forta ca sa revina vii în ocean si sa înceapa înca o data marea calatorie. si pentru aceasta întâlnire furnicile stiu ca trebuie sa fie l a înaltimea talentelor lor. . e destu l sa gândesti.. Edmond Wells. În jurul cochiliilo r care aluneca lent. Apoi a f ost înfrângerea termitelor. Ac um sunt milioane de insecte care înainteaza în directia tarii Degetelor. Întreprinderea lor e cumplita.Bine. volumul III 184. sa reziste la atacurile pradatorilor: st iuci. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Bine instalata în vârful unui melc care se leagana dar care scoate bale din abundenta. Toate au senzatia ca participa la minutele cele mai grandioase ale plane tei.robabila caci în Canada s-a constatat ca somonii gresesc râul când acesta a devenit pr ea poluat. Furnicile m erg mult timp pe contrafortii stâncosi si pe inelele de scoarta ale radacinilor. parintii se vor lasa sa moara. când din acestea vor iesi micii somoni gata sa repete aventura. dar a fost ceva lung si laborios. . în iarba se întind umbrele furnicilor. sefule. îl vor transforma în lac de dragoste. Ratase solutia enigmei. Ultima "mare întâlnire". doamna Ramirez. Maximi lian se uita la ceas si se grabi sa apese pe butonul micului televizor de bord. somonii pornesc sa-l str abata în sus pâna la izvor. somonii sunt blocati de baraje construit e dupa plecarea lor. Cei care în cele din urma vo r reusi sa ajunga în râul de origine. Timp de câteva saptamâni. Când cred ca au regasit cursul de apa de origine. "Apar la începutul noptii si la sfârsitul diminetii. politistii vorbeau în aparatele lor de emisie-receptie. . SUNT MILIOANE Picioarele lor lasa urme pe pamânt. se vor repezi sa se reproduca cu femelele supravietuitoare. Printesa 103 percepe imensul spirit colectiv al trupei lor dezvoltându-se ca un animal constient ca acum câstiga în influenta si totusi anxios de ceea ce va d escoperi. Pot sa fiu zarit de doua ori pe luna si ma puteti disti nge foarte bine privind luna. vor l upta împotriva curentilor de apa. Îsi înmoaie gheara în saliva apoi o . Un politist îi întrerupse gândurile batând în portiera. Maximilian era furios la culme. Epuizati si slabiti.Gata. vor sari ca sa înfrunte cascade (un somon e în stare sa sara pâna la o înaltime de trei metri). dar a fost ceva confuz si disperat în spatiu. În lunga lor existenta.

prima etapa: descoperirea existentei Celuilalt si primul contact. întâlnirea cu Celala lt este completa.Buna ziua.Niste prieteni care nu stiu ca suntem în stare sa dialogam. poate datorita protectiei oferite de stratul de pamânt de deasupra dar. Poate din cauza oboselii. . . .De ce a scris trei volume? De ce n-a facut unul singur? întreba Julie. se duse sa-l adu ca si pe al treilea din geanta ei si îl aseza lânga celelalte. Reprezinta cei trei pasi spre întelegerea Celeilalte.baga în pigmenti înainte de a desena motive pe frunza mare care îi serveste drept sup ort. Insecta îsi plasa din ins tinct antenele în contact cu antenele artificiale Arthur articula în microfon: . F iolele de parfum eliberara gazele care serveau drept feromoni emitatori. Julie reusi s a doarma aproape fara teama. . Prima carte. Dimineata lua micul dejun în sala de mese comuna. E adevarat? Arthur dadu afirmativ din cap.Dialog acceptat. doua carti asemanatoare cu a ei. atunci e în mod natural timpul sa se treaca la cooperarea cu Celalalt. Arthur încuviinta cu o miscare a capului. Arthur Ramirez se apropie de ea. Era ciudat sa te gândesti ca toata aventura lor fusese determinata de un o m care. Confruntare.. Julie îsi chema prietenii.Eram sigur ca te gasesc aici. apoi se plimba prin pira mida. . Ansamblul semana cu cel descris în Enciclopedie. Julie deschise volumul doi. Puse teanc cele trei volume. se multumeste sa faca schite de furnici ca sa dea o impresie de multime. Cooperare. . Se produse un hârâit în boxe si vocea sintetica a computerului raspunse în limbaj auditiv: . poate din cauza formei cuibului. Descoperi în biblioteca. multumit ca avea de-a face cu ni ste cunoscatori. Cele trei volume erau în sfârsit împreuna.Ce oameni? întreba furnica 6142. Arthur le bransase în paralel. . Am aici câtiva oameni din poporul meu care vor sa te asculte vorbind..Spuneti ca ati construit masina de vorbit cu furnicile. a treia eta pa: daca confruntarea s-a terminat fara înfrângerea sau victoria uneia dintre parti. .Contact. furnica 6142. Fu nevoit sa repete de mai multe ori fraza si sa regleze câteva butoane. reusise sa-i influenteze pe cei care îi supraviet uisera. de plante s i de ciuperci. asezate pe o masa mare. Julie întelese de ce propriul sau prot otip nu functionase. A treia carte. Deocamdata.Dialog dorit între om si furnica. astfel încât analiz a si sinteza moleculelor se facea simultan. pentru prima data de multa vreme. Arthur mânui diferite manete. . Arthur facu alte reglari pentru a îmbunatati receptia. Arthur se aseza pe scaun si raspunse: . doar scriind trei carti.Este computerul cu "arhitectura democratica" despre care vorbeste Enci clopedia? întreba Francine. Trilogia s-a încheiat. . Batrânul îi conduse spre o încapere unde lumini discrete luminau niste acvarii pline de flori.Fiecare dintre carti este consacrata raporturilor cu o civilizatie sau o lume cu o gândire diferita. Julie recunoscu spectrometrul de masa si cromatograful. Se uita la primul si la al doilea volum al Enciclopediei. a doua etapa: confruntarea cu Celalalt.Ne-o poti arata? Arthur ezita apoi accepta. Se unir a înainte de a fi propulsati pâna la antenele artificiale. 186. apoi lua încetisor o furnica si o puse într-o cu tie de sticla transparenta continând o furnica de plastic. A doua carte. Arthur aprinse un computer. ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA Prima noapte petrecuta în piramida a fost foarte placuta. În loc sa fie bransate în serie cum facuse ea. 1 + 1 =3.

Furnicile sunt animale salbatice. Razboaiele. . . Apoi. I-am fabricat un televizor pe masura ca sa îi vada pe oameni în acti vitatile lor peste tot în lume.Ce invitati?' . .Niste invitati. Batrânul aminti cu nostalgie de 103. acum ambe le parti reuseau sa dialogheze. Julie încerca sa-si închipuie ce soc avusese furnica. Plec în padure ca sa-i anunt pe-ai mei ca existati si ca nu sunteti nici m onstri si nici zei. ne-am simtit parasiti de 103. f urnica avea o deschidere spirituala incredibila. ne-am mai gândit.Niste.Chiar daca reusim sa vorbim unui animal..103 voia sa stie în mod sincer daca suntem niste monstri sau niste "anim ale simpatice".. . Arthur se aseza pe scaun. ci mai curând sensul asupra caruia se puneau mai g reu de acord.Ce imagine îsi fac despre noi! exclama David. prea vizionara. Pentru mine. comertul. zise Laetitia. Dupa tot ce-am facut pentru ea! Crezusem ca era prietena noastra. Noi. . Recunoscu totusi ca în general era foa rte dificil sa dialoghezi cu insectele.Frumos profil. nu? Furnica 103 era prea aventuriera.Adevarat. Dar mai mult decât acest explorator. trebuie sa explici "suport plat de lemn. o furnica extraordinar de dotata pe c are o cunoscuse cândva. Draga Degete. Cei din al treilea volum se mira la început ca fotografia unei furnici putea s a fie diferita de fotografia altei furnici dar. "Degetele". ceva paralel cu noi.Undeva în natura.. Furnicile nu au aceeasi perceptie a lumii ca noi si mereu trebuie rede finit si descompus totul pâna la cea mai simpla expresie.. Aici nu sunt de nici un folos. Nu aveam n ici un motiv s-o tinem pe 103 prizoniera.103 era Marco Polo al furnicilor. Ca sa faci sa se înteleaga cuvântul "masa". sa se uite la filme romantice facute la Ho llywood si sa vada tablourile de la Luvru. Nu tehnica punea probleme. oamenii. societatea furnicilor dintr-o multime de unghi uri. . spuse Ar thur. Curiozitatea ei era insatiabila si nu avea nici o idee preconceputa despre noi.. Civilizatiile noastre trebuie sa coopereze si voi face totul ca sa-i con . p rea constienta de rolul ei planetar ca sa se multumeasca sa stea închisa într-un acv ariu si sa asculte bancurile noastre. din interior. nu. Arthur începea sa-si piarda rabdarea. A evadat. industria. .Totul depinde de individ. Laetitia Wells se duse sa aduca un portret al acestei furnici exceptiona le. prevazut cu patru picio are si folosit pentru a mânca". Computerul t raduse mesajul olfactiv ca si cum oul ar fi fost viu si s-ar fi adresat lor.. Arthur le mai spuse ca aceasta 6124 nu se numara printre cele mai proast e furnici. asta nu înseamna ca si întelege c e spunem. Arthur lua co chilia unui ou de furnica si o puse în contact cu antenele sintetice.. folosim între noi o masa enorma de subîn telesuri si abia când ne adresam altei specii inteligente ne dam seama ca nu stim sa vorbim clar. uitându-se fix. . reusira sa disting a câteva trasaturi deosebite pe "fata" lui 103. Unele nu faceau decât sa emita "ajutor" imediat ce erau puse în cutia de dialogat. sunteti doar "altceva". legendele. ne-a lasat un mesaj. Pentru ca furn icile nu ne vad în întregime.Si stiti cum ne numea? zise Arthur suspinând.Ce prieteni? . Înainte de a pleca.Si unde este acum aceasta furnica speciala? . Nu numai ca întretinea conversatii cu un mare simt al replic ii prompte. . Furnicile nu vad din oameni decât degetele care vin spre ele ca sa le striveasca. ci si reusea sa sesizeze unele concepte abstracte tipice omului. îsi aminti Jonathan Wells.. . Era ca si cum ei i-ar fi fost prezentata. Toate fiintele de pe aceasta planeta sunt libere si egale în drepturi. si ea ne-a parasit. Nu vom putea niciodata sa le domesticim.

Ar trebui sa stim daca exista un umor tipic mirmeceean. Printesa 103.Tu stii ce este umorul? . . îsi îndoaie usor articulatia abdominala ca sa-si deplaseze centrul de gravi tatie spre partea din fata si se ajuta cu membrele superioare ca sa-si mentina e chilibrul.ving pe-ai mei sa intre în contact cu voi. Degetele pot sta asa foarte m ult timp. Ea explica faptul ca Degetul nu are carapace tare ca sa-si protejeze ext eriorul organismului. Ca sa reuseasca aceasta isprava. Pot astfel sa-si zareasca semenii pe deasupra desisurilor. MERS Degetele merg pe cele doua picioare din spate. recunoscu Arthur. Printesa 103 evoca pentru tovarasele ei un alt aspe ct al lumii gigantilor cu care se vor întâlni în curând. Semnat 103. Asta se numeste "mers". 103 si-a dat mu lta osteneala ca sa înteleaga principiile limbajului nostru vorbit. zise Arthur.Aici e o adevarata problema. Apoi zise furnicii aflate în cutia de sticla: . MARELE MARS Probabil ca umorul e ceva extraordinar. dar umorul nostru este pr ea "uman". O furnica este în s tare sa duca greutati de saizeci de ori mai mari decât propria greutate. dupa marturisirea ei..Ce umor? emise furnica. În caldura bivuacului. p ovesti cu carabusi care îsi încurca picioarele în pânze de paianjen sau cu fluturi care îs i iau zborul cu aripile înca umede si sifonate si care cad. zise Julie mirata. în ciuda taliei lor impozante. În timpul sederii sale aici. este deci mult mai fragil decât o furnica. Degetele îsi departeaza usor membrele inf erioare. Încercati sa faceti la fel la rândul vostru. în timp ce Degetul ridica cel mult o greutate egala cu a lui. Ce-ar putea sa faca o f urnica sa râda? Se întoarsera la masina de dialogat si la furnicile cobai care se agita co ntinuu. schimba tema. dupa efluviile care vin spre ea. arta si dragostea. Auditoriul urmareste cu atentie vaporii feromonali ai printesei 103 si t oate furnicile sunt bucuroase sa auda ca. . În plus. colectionam cu totii bancuri pentru 103. Desi aceasta pozitie nu este confortabila. . În ultima vreme. dar pe undeva se mai pierde din sensuri în urma traducerii. Când se simt în dezechilibru. De exemplu. Din cauza umorului. A înteles totul. Degetele sunt totusi foarte plapânde. Ochii Laetitiei se îndreptara spre fata coreeanului.Aceste notiuni sunt foarte greu de înteles de cei care nu sunt oameni. De jur împrejurul sexuatei. Printesa explica apoi cum Degetele stau în echilibru vertical pe picioarel e lor din spate si 10 ia notite pentru feromonul ei zoologic. ascultându-i dezvaluirile. .. 187. suntem obligati sa conversam cu furnicile pe c are le avem.Umorul.Vorbeste tare bine limba noastra. Ca sa nu fie strivite de caldur a.Care? . Cele câteva muste prezente nu pricep nimic. îsi da seama ca umorul nu i ntereseaza deloc auditoriul si. .De la evadarea lui 103. s-a adun at întreaga multime a marelui mars într-o sfera vie. Degetele deplaseaza un membru înainte si se echi libreaza în ultimul moment. . . cu exceptia a trei notiuni. o furnica poate sa cad a fara probleme de la o înaltime de doua sute de ori mai mare decât marimea ei în timp ce un Deget va muri daca se întâmpla sa cada de la o înaltime de numai trei ori mai m are decât înaltimea lui.Computerul aranjeaza frazele. s-au grupat în masa suspendate de o creanga. Degetele sunt scuturate de spasme când aud povestea "u nor eschimosi pe o banchiza" sau a "mustei careia i se taie aripile". ca sa-i pastreze atentia. recunoscu Laetitia.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Paul deschise plosca cu hidromel pe care o salvase de la liceu. 1. Sunt multe întrebari. Zidurile vorbesc podelelor. Patru anotimpuri. si asta pâna la seful national care îi domina pe toti subsefii. saptele de inima.. Ji-woong le propuse sa joace Eleusis. De exemplu. Inima: primavara. val etul de pica.5 face o mica demonstratie. Mai întâi. Jupiter.. dar 103 nu zaboveste prea mult asupra subiectului. o perioada de odihna. Acestea fiind zise. Pica: iarna. Cifrele si personajele nu sunt alese la întâmplare. chiar si cele m ai simple. patru influente ale planetelor. Ei savureaza linistiti trifoiul proaspat. Cum sunt numiti sefii? E vorba de o casta si sefii sunt alesi pur si simplu dintre copiii sefil or aflati deja la putere. jocul de carti obisnuit es te în sine o învatatura.. Printesa 103 îsi croieste drum printre corpuri pâna la o fereastra vie. contin ceva din întelepciunea antica. Edmond Wells. Procesiunea nu se mai poate întoarce. Marte. EMISARII ZEITEI Julie si prietenii ei din al treilea volum vazusera atâtea lucruri în timpul zilei încât erau prea tulburati ca sa doarma. Beau pe rând din hidromel. patru emotii. Acum reuseste sa mearga vreo zece pasi la rând cu ajutorul cârjelor din crengute.. munca. celebritatea. asul de inima. dificultatile. calatoriile. volumul III 189. se pretinde ca sasele de inima înseamna primirea unui cadou . Fiecare Deget are un sef. Caroul: vara. Aceste Degete "mai importante" pot sa ordone sa fie batute mar Degetele inferioare sau sa fie închise în închisori. ENCICLOPEDIE JOC DE CARTI: Cu cincizeci si doua de figuri. Se simteau bine jucând împreuna acel joc. regele de trefla. Trefla: toamna. un noroc. cele patru culori semnifica cele patru do menii de mutatii ale vietii. O închisoare este o încapere închisa care nu are iesire. Melcii care pasc jos nu iau parte la discutiile însufletite. De aceea jocul de carti banal a fost folosit ca si tarotul pent ru ghicit. 4. dama d e trefla. tradarea unui prieten. Toate jocurile. Vorbeau despre tot ce li se întâmplase si evitau sa abor deze absenta lui Narcisse. Imensa tabara îsi agita antenele. 2. o istorie. Venus. Toate înseamna o etapa a e xistentei umane. . cinciul de caro. afectivul. 103 aminteste ca nu a înteles totul din lumea Degetelo r. Nu mai exista alternativa decât reusita sau moartea. el însusi supunându-se unu i sef. Unele au drept de viata si de moarte asupra altora. S-a aventurat deja prea departe. 3. A re foarte multe elemente de comunicat trupei sale. cearta cu o fiinta draga. Cont empla orizontul spre est. Mercur. casatorie. Drept calmant. Povesteste ca la Degete exist a o ierarhie a puterii si 10 consemneaza cu o antena febrila: PUTERE: Nu toate degetele sunt egale. E nerabdatoare sa se întoarca acolo ca sa-si completeze cunostintele caci au ra mas multe de descoperit. el însusi supus unui sef. PARTIDA A PATRA TREFLA 188. usile discut a cu tavanele.

superior lui. Într-adevar. ecranul îi ex ploda în fata. si nici asta nu acceptau. . În cinci minute. gnosticii au fost masac rati iar putinii care au mai ramas îsi practica cultul în cea mai totala discretie. la intrarea oraselor. Edmond Wells.Au ucis "oamenii-punti"! Într-adevar. Nu era asta cea mai mare dovada de respect a unui zeu pentru poporul lui emancipat? Nu-i deranja decât ca sa testeze detergentii si concepte noi. lasati-ne în pace. sa redea libertat ea locuitorilor virtuali." Ca zeita. spionii fusesera spânzurati si expusi la vedere. Francine continua sa circule prin orase.. Dupa ce se ident ifica. a fost combatuta în special de Origen e. zeii celor mai mari lumi incluzân du-i pe zeii lumilor mai mici. . "Zei. publicistii si jurnalistii nu putusera sa opreasca mâinile r azbunatoare. chiar daca era proasta sau sinucigasa. ca si cum locuitorii din Infra-World tinusera sa adreseze un mesaj locuitorilor lumii superioare. Francine observa acea lume paralela si percepu ceva care nu era în regula.Am reusit sa intru în contact cu universitatea voastra americana de la S an Francisco. Politicienii. zari inscriptii care le cereau zeilor. Circula în Infra-World ca sa înteleaga mai bine ce se petrecea si. În cele din urma. în cazul în care îi vedeau. în secolul al II-lea e. spuse Francine foarte tulburata. Peste tot.. Francine se instala la tastatura si discuta cu cei de la San Francisco. Juli e nu întelegea cum de esuasera la liceul din Fontainebleau. Zoom-ul pe intrarea oraselor o facu sa tresara. TRECEREA FLUVIULUI Iata-le din nou în fata fluviului.Au înteles deci ca sunt doar o iluzie informatica.Sunt tare curioasa sa vad cum a evoluat Infra-World. Popor ingrat. Toti îsi lansara programele. În acel moment. Se uita cu mare atentia la ecran. volumul III 191. Acum se afisa pe micul ecran. Poate au dedus ca exi st. mutilate în mod cumplit.. Constata ca lumea ei virtuala cunoscuse o crestere exponentiala. 190.n. cei de la San Francisco fura de acord sa le transmita în sens invers ansamb lul datelor. Francine le oferise liberul arbitru. corpurile oamenilorpunte erau expuse. gnosticismul. peste tot . Simplii crestini si crestinii gnostici s-au înfruntat multa vreme ca sa determi ne daca Dumnezeu avea si el un Dumnezeu. Aceasta credinta. Locuito rii depasisera timpul de referinta al lumii reale si acum traiau în 2130. caruia trebuia sa-i dea socoteala. un anume Marcion a afirmat ca Dumnezeul la care se rugau nu era Dumnezeul suprem. computerul piramidei se umplu cu memoria Revolutiei. daca asta doreau. Totusi. Francine fu ultima care îsi lansa programul. Se repezira în sala computerelor. ENCICLOPEDIE MISCAREA GNOSTICA: Dumnezeu are un Dumnezeu? Primii crestini din antichi tatea romana au fost nevoiti sa lupte împotriva unei miscari eretice care era conv insa de acest lucru. numita si biteism. . Descoper isera noi moduri de locomotie pornind de la energia electromagnetica si leacuri noi bazate pe unde.Arthur intra în încapere. de data asta furnicile au atuul . Nu intervenea în viata lor. Francine îi ceruse batrânului sa caute memor ia serverului lor "Revolutia furnicilor". ci exis ta altul. Pentru gnostici. divi nitatile se îmbucau una în alta ca papusile rusesti. brusc. . Francine luas e hotarârea sa nu impuna nici o morala si sa le respecte alegerea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Locuitorii puteau sa-si aleaga un tiran sângeros. si locuitorii cereau sa se emancipeze de tutela ei.

voia sa cunoasca dr ..Sunt inactivati. .. Ochelarii îi protejasera ochii si nu se alesese decât cu câteva zgârietur i. Francine scoase ecranul. care îsi revenea din soc. . Toti se uitara la discheta de parca ar fi fost un sarpe veninos. NEHOTARÂREA UNEI FEMEI Francine abia avu timp sa-si puna mâinile la fata ca sa evite cioburile tu bului catodic. cei din volumul trei. acum sunt. corpul ei se va adapta pâna la urma la aceasta po zitie ciudata si va evolua în forma bipeda cu caractere genetice pe care le va tra nsmite copiilor ei când. Julie se înfasura în cearceafurile ei noi. 24 se ocupa numai de saga lui. se culcara fiecare în încaperea lui. experienta trebuie continuata. în timp ce Arthur cerceta componentele în spatele e cranului spart. Acum când totul se accelera si devenea periculos. spuse Leopold.Incredibil! Au trimis un mesaj informatic conceput sa-însele recunoaster ea de ecran. Chiar daca au devenit ag resivi fata de noi. Au gasit mijlocul de a actiona în lumea noastra. . Oamenii din Infra-World încercasera sa-si asa sineze zeita creatoare! Un deicid! Lucie o pansa pe blonda. Ajunse pe celalalt mal.Nu te poti juca la nesfârsit de-a ucenicul vrajitor. Acei oameni ar putea sa fi e periculosi pentru noi. Sunt singura specie anim ala care îsi pune întrebarea: "Bine. Trebuia sa continue de unde fusese ra întrerupti. zise Ji-woong îngrijorat. furnicile din marele mars fac o noua tabara si 1 03 le relateaza alte lucruri despre Degete. Facu o copie pe discheta apoi sterse programul de pe hard disk. Într-un colt. LIPSA DE OCUPATIE: Degetele au o mare problema: lipsa de ocupatie.Poate ca într-o zi va fi interesant de vazut unde au ajuns. . si acum. Instala Infra-World pe hard disk si îl porni. Au modificat identificarea aparatului. nici o conexiune cu alt aparat. .E mai bine sa deconectam total Infra-World. Suprasarcina a pr ovocat explozia ecranului. o distrugem? întreba Zoe. iata-te redus la cea mai simpla expresie ! O discheta de plastic magnetizata protejata de un învelis rigid..Au vrut sa fie emancipati. . Era sigura ca Ji-woong va veni la ea. Îi ceru lui Arthur alt computer. 24 asteapta sa se întâlneasca cu Degetele. 192.. . Dupa atâtea emotii. .numarului..Ce facem cu lumea asta. De fapt. ca sa scrie ultimele capitole despre acele animale mari atât de p utin cunoscute. .De ce-i lasi sa traiasca? întreba Julie.. Chiar si melcii care transporta jaraticul cald trec podul viu fara ca vr eunul sa se înece. Iar singura. tastatura si mausul. ce-as putea sa fac ca sa-mi omor timpu l?" 5 continua sa se roteasca în jurul taberei cu cârjele-crengute. Avu grija ca acest computer s a nu aiba nici un modem. Mai înainte de a fi pu tut sa repete agresiunea. Unul vechi. Popor rebel. Cartela electronica a crezut ca aparatul functiona la 220 de volti în timp ce el era la 110. . dar tremura de frica si de furie. Degetele. va gusta într-o zi din jeleul regal al viespilor.. 7 face schite ale aceste i scene pe o frunza în timp ce 10 nu pierde nici un cuvintel pentru feromonul zool ogic. propuse David. Infra-World reîncepu imediat sa traiasca fara ca miliardele de locuitori s a fie constienti ca un timp trecusera pe o simpla discheta. si ea. Sunt atât de multe încât corpurile lor lipite pot sa formeze un pod plutit or pe care trec milioane de alte furnicii. De acum în ainte Infra-World functiona în circuit închis si nu mai avea putinta sa ia legatura cu zeii lui sau cu altcineva.Au gasit deci mijlocul de a avea acces la reteaua noastra informatica. .Nu! exclama Francine. 5 e convinsa ca mergând mult pe doua picioare.

Asta înseamna ca atunci când un om este asasinat într-o padure.Ce-ai gasit? .Ce cauti aici? Fara sa raspunda. îl împinse afara si închise încet usa. Si nici ea. astfel. .Lumea din piramida doarme. perfect. Puse cutia în lumina.Îti amintesti? Edmond Wells spune ca în cazul unei CA.. ENCICLOPEDIE EMPATIE: Empatia este calitatea de a simti ceea ce simt ceilalti. . Prin intermediul antenelor. Pornind de aici. cele doua furnici n u se limiteaza doar la schimbul de informatii. Îl saruta pe obraz. ea se dadu înapoi. ap arat de masurare a rezistentei electrice. Astfel ar fi pedepsiti tortionarii. .. magia s-a risipit. Acum vreau sa ramân singura. am tras cu ochiul si am gasit ast a. Se întinse din nou în pa i se gândi la noua situatie.Ai vorbit cu Arthur? întreba ea. de parca n-ar fi auzit întrebarea. Dupa scriitorul american Philip K. Când tânarul vru s-o sarute pe umar. daca un om nu e în stare sa perceapa durerea altuia.. Se uitara la antene ca la fructul oprit. Era Ji-woong. Ji-woong nu întelegea comportamentul fetei.Traiam un moment atât de feeric atunci când.) Si plantele percep durerea..Dar tu venisesi la. atâta tot.M-am temut tare mult ca n-am sa te mai vad. total. Avea în mâna o cutie mica. Te rog sa pleci. Am gasit d oua perechi de antene si le-am luat.agostea.S-au petrecut atâtea lucruri de atunci.... . începu el. apoi. toti copacii p ercep acest lucru si sunt afectati. . O lipi mai strâns de el. . Daca punem electrozii unui galvanometru. Dar curiozitatea se dovedi mult mai puternica. se înteleg în întregime.. Ea se desprinse din bratele lui.. . Julie sari din pat. . hormonii circula apoi de la un cap la cel alalt ca si cum ar fi unul singur si.Încercam? 193. aut orul romanului Blade Runner. Dick. asasinii si teroristii. . N-am vrut sa deranjez pe nimeni. Apoi o întreba cu blândete: . Batai discrete în usa. . În schimb. Ea ramase nemiscata si tacuta.Crezi ca magia va reveni? ... David îi arata doua antene mici de culoare roz terminate cu un cap at nazal. se constata o modificare a ac estei rezistente. Cineva batu la usa. pe scoarta unui copac. Julie era putin tulburata ca se afla în încaperea ei und e îl astepta pe Ji-woong sa apara dintr-o clipa în alta. s-ar putea imagina o noua sanctiune penala: privarea de t itlul de fiinta umana.Nu stiu.Ce s-a întâmplat? întreba tânarul dezamagit.Antene artificiale pentru o comunicare absoluta între oameni! Julie se r idica pe perne. Credeam ca. . În cutie. pathos înseamna "sufe rinta".M-am plimbat putin prin laboratoare. . . zise el luând-o în brate. Dar era David. Julie se ridica repede si deschise. Privirile li se întâlnira. iar cineva care se sprijina pe el se taie la un deget cu cutitul. ci îsi branseaza direct creierul la celalalt. Copacul percepe deci distrugerea celulelor în cazul unei rani om enesti. daca un robot e capabil sa perceapa durerea unui om si sa sufere din cauza asta. David se aseza pe mar ginea patului si aprinse veioza. toti cei car e provoaca durere semenilor lor fara sa fie afectati de ea. îl astepta sa se reîntoarca. (Iu greceste. Ea raspunse aproape fara sa vrea: .Magia te învaluie doar o data. merita sa fie numit uman. De ce-l respinsese daca îl dorea atât de mult? Acum. ar fi justificat sa i se retraga calitatea d e om. de a p ercepe si a le împartasi bucuriile sau durerile.

David lua Enciclopedia si cauta pasajul despre CA. îsi introduse o pereche de an tene în nari si o invita si pe Julie sa faca la fel. Simtul olfactiv este primul nostru simt. Când amândoi reusira sa stapâneasca acest exercitiu. Citi: . în centrul careia se înalta o coli na. în emisie si r eceptie. Pista îl duse la o cuveta încercuita de rugi. . Maximilian încerca sa înteleaga cum disparuse piramida. trebuie sa contina un sistem electro nic. Dar unde era piramida? Se uita la degetul de gresie care parea ca raspunde la întrebarea lui indi când colina. Tânarul apasa pe micul buton pe care scria on. dorinta si stresul. O fata si un baiat trecusera pe-acolo. Scoase carnetul si s e uita la schita pe care o facuse ultima data.Edmond Wells. simtul nostru olfactiv.Haide! David desfacu doua perechi de antene nazale. În spatele cavitatilor nazale se afla neurocaptatori care vor t ransmite direct creierului informatiile chimice. Vârsta lor tânara era usor de recunoscut dupa faptul ca deplasau spre partea din fata greutatea picioarelor . simtul nostru orig inar.Conform schemei din Enciclopedie. Recunoscu frica. David lua o antena. ceea ce va spori enorm.Si acum ce facem. domnule comisar? 195. Este deosebit de dezvoltat la nou-nascut. Julie fu imediat asaltata de mirosul sudorilor lor. îi ceru fetei sa se apropie . Acolo se luptase cu viespile. Firele de par lung si negru semanau cu parul lui Julie. .Bineînteles. Vom comunica direct nas la nas. .Totul prin simtul olfactiv? . aceste mirosuri de sudoare îi transmisera niste informatii pe care se doved i în stare sa le decodifice treptat. închisera ochii si inspirara. CONSTIINTA PREZENTULUI . politistii se agitau nerabdatori. David îi facu semn sa inspire foarte puternic si sa lase miresmele sa urce pâna la creier. Maximilian recunostea locul. Lumea e plina de semne care te ajuta de fiecare data când ai necazuri. Apendicele semanau cu doua mici coarne roz din plastic. Oamenii îsi pierd parul peste tot fara sa-si dea seama. Urmele de pasi erau clare. toate emotiile noastre trec deci rapid în sânge. . Spre marea sa surpri ndere. sudate la despartitura narilor si prelungite cu dou a tije fine de cincisprezece centimetri. Comisarul det erminase sexul dupa câteva fire de par. Julie se uita la antene neîncrezatoare. probabil o pompa care aspira si propulseaza moleculele noastre odorante. În spatele lui. GREUTATEA PICIOARELOR Maximilian era convins ca descoperise în sfârsit o pista serioasa. La început fu putin mai greu. caci plasticul comprima peretele nazal. Era minunat si îngrijorator totodata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar se obisnuira. imprimând astfel o urma mai adânca la nivelul degetelor decât la calcâi. Partile destinate sa serveasca drept antene propriu-zise erau formate di n unsprezece segmente cu micropori si prevazute cu un sant ca sa se poata uni cu cele din fata. Cavitatea nazala fiind o mucoasa strabatuta de mici vene permeabile. care po ate sa recunoasca mirosul laptelui mamei sale. Urma lasata de vârful bastonului lui David îl convinse ca daduse într-adevar de urma lor. Numai ca creierul sau nu era înca pregatit sa-i acorde atentie. volumul III 194. simtul nostru de animal.Antenele trebuie introduse în nari.

David o prinse cu fermitate de cap. Îl conduse la o vizuina astupata de un cap enorm. acum era în mintea lui. În Antichitate. zise David încetisor. Îi arata si el cum o vedea. dar aciditatea lamâii las a locul imediat unui miros greu de opiu. înainte de a-i mumifica. Inspira puternic si. sopti David. . Uneori. Vazu un mic t unel în care intra. cu pleoapele închise. Ideile lui David circulau cu viteza gândului în propriu l ei creier. David respira armonios pe gura. mirosurile.Esti gata? . Îl întelegea pe David. proiectele. murmura Julie. o ceata rosie.. Julie râse nervos. gândurile lui David patrunsera în emisferele ei cerebrale. Se retinu caci. Pentru el. Îsi apropie de ea a pendicele senzorial. capul e ultima mea fortareata. Fruntile lor se atinsera pe toata su prafata. Julie simti apoi niste furnicaturi ciudate în cavitatea nazala. Imaginile se stersera si o voce tâs ni din interiorul ei. Deschise iar ochii. 1 + 1 = 3.Ai ajuns. ea era o fata de o frumusete si o i nteligenta extraordinare. aparea ca un iepure speriat si disparea imediat. David circula prin creierul lui Julie. Nu era usor. Julie se g rabi sa-l imite. Julie era socata. Ea îi daduse tot curajul ca s-o scape din ghearele lui Gonzague Dupeyron si a bandei sale. Acum se simtea putin ridicola cu acea prote za de plastic la vârful nasului.Vom cunoaste doar ceea ce oamenii viseaza de mult timp. În sp atele usii alerga o fetita si se lua dupa ea. o comunicare t otala si sincera. imediat dupa aceea. Ceata rosie se transformase într-o materie groasa care curgea spre ea ca o lava care încerca sa patrunda cu for ta în narile ei. o linisti David. . David. . Fata ei se deschise ca o usa si dadu la iveala un creier în forma de furnicar. Ea crescuse odata cu suflarea solutiei la ora de matematica.Îmi vei afla gândurile cele mai intime? . Ea îl împi nsese s-o includa în grupul lui de rock. . dupa care se fixara una de alta.Inspira. . Percepea imaginile. Prin minte îi trecu un gând neplacut. În fata ei. plin de circumvolutiuni si de culoare. Îl vizualiza. ca si cum ar fi introdus acolo suc de lamâie. David o prinse usor de ceafa si o ruga sa închida ochii. Julie si complicitatea lor. Probabil ca semana cu o langusta. Erau trei. Vru iar sa se retraga. cu blana palpitânda si de data asta fata întelese. sunetul. p ercepu altceva. aminti rile care ieseau din creierul vecin. Lui Julie îi era teama de ce avea sa descopere David în ea. mirosul nasului lui David. am impresia ca vei patrunde în mine. Julie se trase putin înapoi. atragatoare si parfumata.Ca toata lumea. în ciuda rezistentei tânarului. nu? Julie se adresa direct mintii lui. Neuronii ei pactizara cu neuronii lui David: vorbi ra unii cu altii. ramase nemiscat. Apoi.E ciudat. Îl considera un tânar plapând si timid. Julie simti ceva nou.Ce-i? Ai ceva de ascuns? . La urma urmelor. un gând m ic cu o culoare care gâdila. Era o afectiune pe care o avusese pentru ea din prima clipa în care o zari se. iepurasul atât de speriat se ivi din nou.Asculta-ne senzatiile. îsi întelesera adevaratele sentimente reciproce. Fu gata sa se desprinda de el. se apreciara si devenira prieteni. din ceata lui rosie. Închisera ochii. Era afectiunea pe care David o avea pentru ea. Inspira si fu napadita brusc de un miros cumplit de nas. brusc. Respirau în acel ritm cât se poate de natural. Antenele lor se Cautara o clipa. capul lui Julie. David vizualiza un nor albastru si o usa care se deschide în acel nor. Îsi explicara totul. se atinsera. îsi dezvaluira totul. Aici era invers: creierul intra în cavitatea nazala. muzica. e giptenii scoteau creierul faraonilor lor cu ajutorul unor tije bagate prin nari. . Îi arata cum îl vedea si fu foarte mirat.

Ele reprezentau cele patru lumi care formeaza existenta. trei porticuri reprezentau: . Templul fusese conceput ca un loc de trecere între doua lumi: vizibila si invizibila. un perete de beton. adormira unul lânga al tul. În fundul templului era plasa t cubul perfect al Sfintei Sfintelor.Lumea materiala: corpul. Situat în centru. . Tinerii se uitara la el fara sa înteleaga în timp ce batrânul îsi înabusea accesul de tuse ca sa le explice ca acelea erau abia niste pr ototipuri. Cioc. Sub pamânt. volumul III 197. . Sub cearceaf.Un val rece le trecu pe sira spinarii când comunicarea înceta. Sub pantoful lui Maximilian. Era perfect cubic cu l aturile de cinci coti. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. muschi.Lumea mistica: partea de divinitate care exista în fiecare dintre noi. În Sfânta Sfintelor se afla altarul din lemn de salcâm. pamânt. cu tandrete. .Lumea spirituala: inteligenta. Venise sa o trezeasc a si nu fu deloc deranjat de prezenta lui David în patul fetei. Arthur îi întreba pe cei doi tineri care se frecau la ochi daca functionaser a bine. sistemul vostru e foarte bine pus la punct. Tabernacolul se considera c a condenseaza energia cosmica.Lumea emotionala: sufletul. L a început. a mers perfect. sfesnicul cu sapte brate simboliza cele sapte pla nete. templu l lui Solomon este o figura geometrica calculata ca sa formeze un câmp de forte. Era format din patru platforme înconjurate fiecare cu un zid de piatra. o fata adormita. aer. Avea impresia ca îi lip sea un element ca sa poata întelege ce se petrecuse în jurul lui. Sub be ton. Sub nisip. DRAGOSTEA! Acolo se pierdeau urmele. pietre. 196 ENCICLOPEDIE TEMPLUL LUI SOLOMON: Templul lui Solomon din Ierusalim reprezenta modelu l formelor geometrice perfecte. Atunci Arthur izbucni în râs. sânge. în marele sanctuar triunghiular. El îi mângâie usurel fa ta si parul si.Da. Îsi scoasera an tenele nazale si Julie se ghemui lânga David ca sa se încalzeasca. . Sub piele a fetei.Actiunea. cioc! Julie se trezi tresarind. Batu solul cu talp a pantofului. Asezate pe suprafata lui. radacini. sub iarba. vene.Va înselati. Forma generala a monumentului era un dreptunghi mare. locuitorii piramidei nu avusesera timp sa duca la bun sfârs it acest proiect.Probabil ca va trebui sa mai asteptam câteva secole pâna când oamenii se vor putea deda unei Comunicari Absolute. sub talpa. În realitate. . Sub tavan. .Formarea. În cadrul lumii divine. lung de o suta de coti. Dupa textele vechi si mai ales cele ale lui Filon din Alexandria. Maximilian se plimba de colo pâna colo pe colina fara sa înteleaga cum disparuse astfel o piramida de beton. Deasupra. tavanul încaperii unde se afla Julie. Sub aer. . o talpa. numarul de aur a fost masura dinamica sacra. lat de cincizeci de coti si înalt de treizeci de coti. iarba. un cearceaf de bumbac. Arthur baga capul pe usa. .Creatia. Edmond Wells. HAIT. raspunsera ei la unison. Vazu antenele pe n optiera si întelese ca le folosisera. templ ul era lung de treizeci de coti si lat de zece coti. . . douasprezece pâini reprezentau fi ecare luna a anului. nisip.

Degetul mascul este capabil sa stapâneasca actul sexual si sa-l prelungeas ca cât de mult doreste în timp ce. ici si colo. copii. În timp ce toate celelalte animale îsi limiteaza activitatea sexuala la o sc urta perioada a anului numita "perioada nuptiala". Nu sunte m pregatiti pentru asta. . discutau despre lumea Degetelor fara sa acorde atentie decorului din jur si nic i coarnelor oculare ale melcului lor care uneori se uita la ei. Exista însa insecte care adauga în tr ecere interpretarea lor personala: De ce tipa femelele Degetelor? Li se raspunde: Ca sa-si faca pradatorii sa fuga ca sa nu le deranjeze în timpul copularii . Printesa 103 simte în spatele ei mirosul enorm si greoi al multimii aflate în mers. O si fac de altfel oricând. Cum sa se declanseze pompele olfactive? Dus rece pentru cei doi tineri. oamenii vor putea sa aiba si ei CA-ul lor si ati trait o experienta unica. În reali tate. În ceea ce priveste femela Deget. Arthur întelegea foarte bine ca Julie si D avid erau foarte dezamagiti. Arthur puse cu grija prototipul în cutie. . mormai el pe scara. .Ai naibii copii. oare e bine ca aceste antene artificiale sa se raspândeasca? Închipuiti-va ce s-ar întâmpla data toata lumea ar fi în stare sa citeas ca în mintea celorlalti. CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE Printul 24 ceru precizari despre sexualitatea Degetelor. SEXUALITATE: Degetele sunt specia animala cea mai sexuata. Când se opresc. V-ati închipuit ca cu aceasta jucarioara. taberele lor sunt acum atât de importante încât nu ma i atârna ca niste fructe. Feromonii relatarilor ei nu ajung totdeauna pâna la capatul sirului lung s i. alte insecte sunt pe post de relee.Serios? Batrânul paru bucuros.replica David. 198. ci acopera brazi întregi. Printesa a zis ca femelele Degetelor scot tipete în timpul copularii.Si când vor putea functiona. Trebuie sa stiti ca în felul asta s-au întemeiat multe religii. zdruncinati usor de melcul lor de calatorie. Dar e deja foarte mult. -M-ar mira sa fi putut merge fara baterii. e ca si cum ar exista cu adevarat. Sub ei. chiar si imaginar. Arthur era tare amuzat. Când crezi foarte tar e în ceva. Nu le mira nimic din partea Degetelor. la majoritatea mamiferelor. probabil pentru ca scria un pasaj pe aceasta tema. Printesa 103 si Printul 24. Parerea mea e ca ar fi o adevarata catastrofa.. masa întunecata a pelerinilor furnici înainteaza pe doua coloane ca sa nu calce în bale. demonta antenele si arata un loc gol. din ce în ce mai multe pa rticipante la mars încep sa considere Degetele ca pe niste zei si au impresia ca p . lucrurile s-au întâmplat ca si cum chiar ar fi functionat. Degetele îsi alunga pradatorii prin tipete. tran smisia odoranta nu functioneaza nici ea perfect si informatiile ajung uneori put in cam deformate. Printesa 103 nu se vrea deloc deista. . atâta tot. Nu se stie de ce. actul reproductiv dep aseste rareori doua minute. Insectele din coada procesiunii primesc versiunile cele mai deformate al e mesajului originar. si totusi.. ea scoate strigate la paroxismul actului . Peste tot e jaratic fumegând. Ca si transmisia orala. Dupa expresia de pe fetele lor. Degetele sunt în permanent a dispuse sa faca dragoste.V-ati închipuit ca merge. sperând ca vor nimeri momentul potrivit pentru f ecundare: nici un semn exterior nu-l informeaza pe mascul despre ovulatia femele i.

Nu mai puteau fi atinsi de acele mirmeceene. Ji-woong întredeschis e usa. fara comentarii. fript. antenele de televiziune sunt primele informate si semnaleaza p opulatiei existenta unui pericol. Arthur nu pilota caci mâinile îi tremurau prea tare. În caz de pericol. Patru dintre aceste minuni ale micromecanicii fura duse spre gurile de a erisire. striga: . Politistii aratau ca niste scafandri. Alti locuitori ai cuibului li se alaturau în fata ecranelot de control. iar furnicile zburatoare nu pu teau sa fie eficace decât daca aveau o traiectorie foarte precisa.Iesiti imediat! Sunteti încercuiti. trebuie sa mergem.articipa la un pelerinaj. Ecranele video erau pline de siluetele politistilor care luau pozitie pe colina . politistii strapunsera fara greutate pamântul. În piramida rasuna alarma. În general. O furnica de lupta. Jason Bragel si Jacques Melies se insta lara în fata ecranelor de control si apucara maneta de pilotare. În interstitii mici. În piramida totul începu sa vibreze iar inimile batu ra mai tare. . o camioneta aduse costume complete de apicultori. acesti spioni zburatori transmisera teleimagini mai apropiate. spuse Julie. Maximilian se gândise la toate. Jonathan si Laetitia adusera o valiza cu eticheta "Observatie" Era plina de muschi. Politistii puneau dinamita în gaurile de be ton. arunca o privire surprinsa si. OUL SPART Julie vru sa-l sarute din nou pe David. . Un picamer începu sa loveasca colina.. Maximilian dadea ordine precise într-un aparat de emisie-receptie. Ca niste torpile submarine. Oamenii din piramida nu mai dispuneau de alte arme decât furnicile zburato are iar ele devenisera acum inofensive. Printul 24 cere si alte informatii. Puse mâna pe detonator si începu repede numaratoa rea inversa: . În încaperea lui Julie. Nu numai ca acest mars consuma din ce în ce mai mult vânat. Sosi un camion încarcat cu unelte de escavat. în timp ce cei patru le suprav egheau teleghidarea si traiectoria prin videoperiscoape. picamerele se oprira. Toata lumea se uita la ele cum trec prin padure. Cei care nu intra în proc esiune sunt din ce în ce mai îngrijorati. Pamântul atenua zguduiturile. zise Arthur. declanseaza semnale auditive: sirene (care functioneaza cu pompe de aer) sau semnale vizuale (lumini rosii care clipesc). Toata lumea o lua la fuga spre sala de control. dar toti stiau ca în cele din urma vor atinge peretele cuibului. cele patru insecte fura lansate în tuburi. Deodata. o v oce foarte cunoscuta: .. pilot ata cu îndemânare. To ti locuitorii piramidei urmareau cu anxietate miscarile politistilor în jurul cuib ului lor. numerotate. Era foarte bine. se aflau alte furnici zburatoare.. Jonathan si Laetitia se grabira sa scoata alta valiza care purta etichet a "Lupta". cum dau alarma. alarma se manifesta printr-o lama rosie care clipea. ALARMA: Deoarece Degetele nu cunosc limbajul odorant. Maximilian striga ordine în aparatul de emisie-receptie si.Suntem terminati. Protejati astfel.Suntem atacati.S-a terminat! murmura David. Se uitara unii la altii neputinciosi. De exemplu. nu dispun de feromoni de a larma. dupa câteva minu te. În acel moment auzi. Jonathan Wells. Arthur Ramirez suspina si zise: . Otelul pi camerelor atingea acum betonul. Se apropiau oameni înarmati cu picamere. 199.. ateriza pe gâtui politistului care mânuia picamerul si îi inocula un an estezic. de afara.Sa continuam totusi. Omul se prabusi. Laetitia Wells. Repede. . În curând.Iar blestemul Cromagnon. dar vânatul este si din ce în ce mai mult.

un negustor venetian. trei. cu mult înainte. cinci.Sase. Degetele. Unii i nchizitori au considerat acest zero diavolesc. caci transforma în zero tot ce se a propie de el.. contrar por eclei sale. În secolul al Vll-lea. fie ca le e foame sau nu. 103 crede ca sunt multe. persii l-au copiat dupa indieni. Molecula de salutare. Aerul e plin de miro suri de frica. Si dupa mirosurile pe care le repereaza . MARELE PELERINAJ Printesa 103 recunoaste drumul.. Se apropie de Marea Întâlnire. În schimb. 203. volumul III 201. nimic ostentativ în aceste semnale olfactive. Dar abia în secolul al XlII-Iea conc eptul de zero a ajuns în Europa prin intermediul lui Leonard Fibonacci (probabil o abreviere a lui Filio di Bonacci). Printesa 103 priveste peisajul si e uimita. zis Leonardo din Pisa. Printesa cere sa se semnaleze în partea din spate a procesiunii ca primele rânduri se pregatesc sa-si încetineasca mersul. 1 era numit marele respectuos caci lasa intact ceea ce er a înmultit cu el. Acest sistem de trei mese pe zi permite probabil Degetelor sa-si separe zilele în doua parti. În curând vor zari cuibul uman de unde a eva dat. Se spunea ca 0 este marele anihilator. multe furnicile vor fi calcate în picioare de cei care nu vor putea sa se opreasca destul de prompt. le facea nule pe toate cele care încercau sa se înmulteasca cu el. Edmond Wells. lucrurile s-au aranjat totusi. 202. (notat cu o s pirala). pâna când informatia va ajunge pâna la capat si va fi tradusa în toate limbile cetatilor straine. daca se opreste brusc. doi. doar mergând pe o pânza. unu. (notat cu un punct). a doua masa o închide si deschide dupa-amia za. Biserica avea prea mare nevoie de contabili buni ca sa nu înteleaga interesul cât se poate de materialist al folosirii lui zero. toti manânca 1) când le e foame. 3) când sunt capabili sa alerge destul de repede ca sa captureze aceasta hrana. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. manânca de trei ori pe zi. BUNA ZIUA Sunt acolo.. Stie ca procesiunea a devenit acum atât de lunga încât. Ultima data când a perceput atâta tumult si str es fusese atunci când întrerupsese. Trebuie spus ca. 0 înmultit cu cinci face 0. În timp ce. . daca adauga pute re unor cifre. Când Fibonacci a încercat sa le explice contemporanilor sai interesul pe care îl prezenta zero. I-a luat locul o colina si de jur împrejur domneste o mare dezordine. precum si la mayasi. 200. în cele din urma. FEROMON ZOOLOGIC: MASA Salivatoare: 10. zero asa cum îl folosim noi este originar din India. 1 înmultit cu 5 face 5. Prima masa deschide dimineata.n. ENCICLOPEDIE ZERO: Desi gasim urmele lui zero în calculele chinezilor din secolul al II -lea e. 2) cân d zaresc mâncare în câmpul lor vizual. Toate insectele participante la pelerinaj emit feromonul lor de prezenta re. Nu mai exista cuib. Degetele sunt acolo. patru. peste tot în lumea animalelor. Nimic agresiv. de mirosul Degetelor. MASA: Degetele sunt singurele animale care manânca dupa un ritm precis. care era. Câteva secole mai târziu. ceea ce Degetele numesc "pi cnic". a treia masa închide dupa-amiaza si pregateste somnul. Biserica a considerat ca asta va rasturna multe lucruri. arabii I-au copiat de la persi si i-au dat numele pe care îl cunoastem.

Molecula de salutare catre toate Degetele prezente. Cum feromonul Deget seamana mult cu cel care însemna Zeu, multe se înseala. Alungat, irationalul se întoarce în galop si cum se petrece ceva de-a dreptu l extraordinar, a si pus stapânire pe el! Molecula de salutare catre toti zeii prezenti. Escaladând zeii, furnicile emit feromonii cei mai prietenosi. Au înteles foa rte bine ca de acum înainte, când te apropii de un Deget, trebuie sa te adresezi lui cu mult respect. Molecula de salutare tuturor zeilor prezenti, emit ele la unison urcând pe acele animale caldute cu mirosuri tari. 204. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI SHABBATAIZEVI: Dupa ce au facut mii de calcule si interpretar i esoterice ale Bibliei si Talmudului, marii eruditi ai cabalei din Polonia au p rezis ca Mesia va aparea foarte precis în anul 1666. În acea perioada, moralul evrei lor din Europa de Est era foarte scazut. Cu câtiva ani înainte, hatmanul cazac Bogda n Hemelnitki luase conducerea unei armate de tarani ca sa puna capat dominatiei marilor proprietari feudali polonezi. Neputând sa ajunga la ei în castelele lor bine fortificate, hoarda, cuprinsa de o frenezie ucigasa, s-a razbunat pe micile târgu soare ale evreilor considerate prea fidele suzeranilor lor. Câteva luni mai târziu, când aristocratii polonezi au lansat raiduri sângeroase de represalii, satele evreil or au fost înca o data pedepsite si s-au înregistrat mii de victime. "Este semnul ul timei lupte a Armaggedonului", au spus cabalistii. "Este preludiul venirii lui M esia". Oricum, acesta a fost momentul ales de Shabbatai Zevi, un tânar blând cu pri virea patrunzatoare, ca sa se declare ca fiind Mesia. Omul vorbea bine, stia sa linisteasca oamenii si sa-i faca sa viseze. Se pretindea ca putea sa faca miraco le. A suscitat rapid o mare fervoare religioasa printre comunitatile de evrei pu se la grea încercare din Europa de Est. Multi rabini strigau desigur ca era un uzu rpator si un "rege fals". Au aparut schisme între evreii care îl sustineau pe Shabba tai Zevi si cei care îl contestau. Totusi, sute de persoane au luat hotarârea sa par aseasca totul, sa-si abandoneze caminul si sa-l urmeze pe acest nou mesia care îi ducea sa construiasca o noua societate utopica pe Pamântul Sfânt. Totul s-a sfârsit br usc. într-o seara, spionii sultanului I-au rapit pe Shabbatai Zevi, care a scapat de moarte convertindu-se 1a islam. Unii dintre discipolii sai, dintre cei mai fi deli, l-au urmat pe aceasta cale. Altii au preferat sa-l uite. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 205. ARMATA DE SPIRIDUSI Un tipat. Un politist se prabusi la vederea acelei maree negre si viermu itoare care se îndrepta spre ei si parea ca vrea sa-i escaladeze. Erau acolo douaz eci de oameni. Trei murira pe loc de o criza cardiaca. Ceilalti o luara la sanat oasa. Pe cele trei corpuri ale Degetelor care zac întinse la pamânt, exploratoarel e emit molecula de salutare si nu înteleg de ce nu li se raspunde. Printesa 103 le -a spus totusi ca unele Degete cunosc limbajul olfactiv al furnicilor. - Ce mai e si asta? izbucni Julie cu ochii tinta la ecranul video. Printesa 103 se uita în jurul ei la furnicile care se urca pe Degete urândule bun venit si întelege brusc ca, desi ea se afla la originea miscarii, acum acea sta o depaseste. Cere tuturor sa se calmeze. Stie ca Degetele pot sa se sperie de prezent a lor masiva. La urma urmelor, Degetele sunt foarte timide. Cele douasprezece exploratoare alearga de-a lungul coloanei si le roaga pe participantele la mars sa stea la o buna distanta de Degete. În fata, furnicile se catara pe cele trei Degete lungite la pamânt, munti calduti si tepeni.

De jur împrejur, sunt deplânse miile de furnici care, urcându-se pe zei, au fo st luate cu ei într-o cursa nebuna. Printesa 103 sfatuieste pe toata lumea sa-si pastreze calmul. Interzice tuturor sa manânce Degetele sau macar sa le muste. Cere ca nimeni sa nu intre în pan ica în fata importantei acelei clipe delicate. Apoi, dupa ce calmul revine, încearca sa-si mascheze panica si inspecteaza colina. 24 si cele douasprezece exploratoare percep faptul ca ceva nu este în reg ula. Totul a fost atât de brusc si acum totul e asa de linistit. Prea linistit. Melcii îsi scot capul din cochilie. Printesa 103 rataceste printre ferigi si gaseste gura de aerisire de la nivelul solului prin care a fugit din cuibul Degetelor. Se catara pe o stânca si se adreseaza multimii. Spune ca acea colina este unul dintre cuiburile lor si ca Degetele care traiesc acolo se numara printre fo arte putinele care stiu sa foloseasca limbajul olfactiv. E un noroc care nu treb uie scapat. Mai întâi va coborî acolo singura ca sa dialogheze cu ei, dupa care se va întoar ce sa le spuna cum a decurs întrevederea. Între timp, încredinteaza responsabilitatea lungului mars lui 24 si celor do uasprezece exploratoare. În timp ce furnicile zburatoare-teleghidate filmau covorul negru care acop erea colina, la una dintre gurile de aerisire se auzi un fel de râcâit. Arthur se du se sa vada ce este si zari o furnica destul de mare echipata cu niste aripi mici . Tinea o ramurica între mandibule ca sa bata mai tare. Ceru sa fie lasata sa intre. Pe fruntea ei se putea zari un semn galben si fata batrânului se lumina brusc. 103! 103 se întorsese. - Buna ziua, 103, spuse el foarte emotionat. Prin urmare ti-ai tinut pro misiunea, te-ai întors... Furnica rosie, incapabila, fireste, sa înteleaga aceste cuvinte auditive, îs i misca pentru orice eventualitate antenele pentru receptionarea mirosurilor buc ale ale lui Arthur. - Si acum ai aripi! se minuna batrânul. Cred ca avem multe lucruri sa ne s punem! O lua între degete cu mare grija pe 103 si o duse pâna la aparat. Toti oamenii din piramida se adunara în jurul aparatului în care 103 se inst ala comod si îsi punea, ca altadata, antenele în contact cu tijele din cutie. - Buna ziua, 103. Masina hârâi si vocea sintetica raspunse: - Salutari, Arthur! Arthur se uita la ceilalti cu o privire înfrigurata si le ceru sa se întoarc a la ecranele lor. Prefera sa vorbeasca singur cu prietena lui. Toti întelesera ca batrânul era foarte tulburat de aceasta întâlnire si se depar tara. Ca sa fie sigur ca numai el asculta furnica, Arthur îsi puse o casca audio fonica si, împreuna, îsi spusera ce aveau sa-si spuna. 206. ENCICLOPEDIE DIFERITII NOSTRI ALIATI: Istoria a cunoscut numeroase cazuri de colabora re militara între oameni si animale, fara ca primii sa-si fi dat vreodata osteneal a sa ceara parerea celorlalti. În timpul celui de al doilea razboi mondial, sovieticii au dresat câini anti tanc. Echipati cu o mina, câinii aveau sarcina sa se strecoare sub tancurile inami ce si sa le faca sa sara în aer. Sistemul nu a functionat foarte bine, caci câinii a veau tendinta sa se întoarca prea devreme la stapânii lor. În 1943, doctorul Louis Feiser a imaginat sa lanseze la asaltul navelor ja poneze lilieci echipati cu bombe incendiare miniaturizate. Acesta ar fi fost ras punsul aliatilor la aviatorii kamikaze niponi. Dar, dupa Hiroshima, aceste arme au devenit depasite.

În 1944, britanicii au conceput proiectul de a se folosi de pisici pentru a pilota niste avioane mici întesate cu explozibili. Credeau ca felinele, temându-se de apa, vor face totul ca sa-si orienteze aparatul spre un port-avion. Nu s-a a juns la nimic. În timpul razboiului din Vietnam, americanii au încercat sa se foloseasca de porumbei si de vulturi ca sa expedieze bombe asupra vietnamezilor comunisti. Ia r esec. Când oamenii nu urmaresc sa foloseasca animalele ca soldati, ei încearca sa le foloseasca ca spioni. Astfel, în timpul razboiului rece, CIA a facut experiente destinate sa marcheze suspectii aflati sub filaj cu hormonul femelei gândacului d e bucatarie, peripalon B. Aceasta substanta este atât de excitanta pentru un gândac de bucatarie mascul încât o poate detecta si veni la ea de la distanta de câtiva kilom etri. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 207. CONVORBIREA Nimeni nu a stiut vreodata ce si-au zis în acea zi Arthur si 103. Probabil ca furnica i-a explicat de ce a fugit din laborator. Probabil ca Arthur a rugat -o sa stea acolo cu trupele sale ca sa protejeze piramida de viitorul atac al De getelor. Probabil ca 103 l-a întrebat în ce stadiu se afla proiectul de cooperare într e cele doua lumi. 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR Afara cele douasprezece exploratoare instaleaza douasprezece tabere în vârfu l colinei având fiecare un jaratic în centru. În fiecare tabara, una dintre cele douasprezece povesteste toata noaptea c eea ce crede ca se petrece în interiorul cuibului uman. Toti cred ca Printesa 103 s-a dus la zeii care stiu sa vorbeasca, nu ca cele trei gramezi de carne incapab ile sa dialogheze care s-au prabusit imediat ce au fost abordate. Printesa 103 cere acum sa se instaureze un pact irevocabil între Degete si furnici, anunta Printul 24 ca sa linisteasca pe toata lumea. La ora asta este probabil un lucru deja facut. Dimineata, primul zgomot e perceput de 5, cocotata pe cârjele ei. Niste pa le agita aerul deasupra taberei. Întelege imediat ca acele viespi mari constituie o amenintare, dar zboara prea sus ca sa poata fi atinse cu jetul de acid. Tiruri le artileristelor furnici nu bate mai departe de douazeci de centimetri iar acel e viespi sunt la mult mai mult de douazeci de centimetri de antenele mirmeceene. Pe ecranele video ale piramidei, amenintarea era si mai spectaculoasa. M inusculelor furnici-robot zburatoare, fortele de ordine le raspund cu niste elic optere enorme. Erau niste elicoptere folosite în general în agricultura. Era prea târziu ca s -o mai trimita pe 103 sa dea alarma în rândul trupelor sale. Ploaia galbuie de crist ale de acid cadea deja asupra tovaraselor ei. La contactul cu cristalele de otrava, durerea e îngrozitoare. Carapacele s e topesc, iarba se topeste, copacii se topesc. Elicopterele împrastie un amestec de exfoliant si de pesticid extrem de co ncentrat. Oamenii din cuib erau furiosi la culme. Milioane de furnici venisera ca sa pactizeze cu oamenii si acum mureau fara nici un mijloc de aparare. - Nu-i putem lasa sa faca asta! exclama Arthur. Toate eforturile lor n-ar fi dus decât la acest masacru. Printesa 103 urma rea evenimentul pe un mic ecran de control si nu întelegea nimic. - Si-au pierdut mintile, murmura Julie. - Nu, le e teama, atâta tot, raspunse Leopold. Jonathan Wells strânse pumnii si zise: - De ce trebuie totdeauna ca niste forte de neînvis sa se impuna pentru a-

i împiedica pe oameni sa cunoasca ceea ce e nou si diferit? De nu vor oamenii sa s tudieze creaturile din mediul lor înconjurator decât taiate feliute si asezate pe la mela microscopului? În acel moment, observând lichidul galbui care distrugea peste tot viata, lu i Arthur îi fii rusine ca e om. Zise cu o voce care se dorea ferma: - Gata. Ne-am jucat destul. Sa ne predam si sa punem capat acestui masac ru. Înaintara împreuna pe tunel, iesira din piramida si se predara fortelor de o rdine. Nimeni nu ezita. Nu se putea face altfel. Sperau ca prin capitulare sa op reasca baletul elicopterelor care semanau otrava. 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA Salivatoare: 10. CORIDA: Degetele sunt cei mai puternici pradatori. Totusi, se pare ca, uneori, cuprinsi de îndoieli, simt dorinta de a-si con firma acest lucru. Atunci organizeaza "coride". E vorba de un ritual ciudat în cursul caruia un om înfrunta animalul care i se pare cel mai puternic: taurul. Se înfrunta timp de câteva ore; taurul înarmat cu coarnele lui ascutite, Deget ul, cu o tepusa fina de metal. Degetul câstiga totdeauna si nu este prevazuta eliberarea taurului, chiar daca ar învinge. Ritualul coridei le ofera Degetelor ocazia sa-si reaminteasca ca sunt învi ngatorii naturii. Doborând un taur mare si furios, îsi confera din nou titlul de stapâni ai tutu ror animalelor. 210. PROCESUL Procesul a început trei luni mai târziu. În sala de sedinta a curtii cu juri d e la tribunalul din Fontainebleau e lume multa. Toti cei care nu fusesera prezen ti în momentele de glorie ale acuzatilor, venisera sa asiste la condamnarea lor. D e data asta se deplasase si televiziunea nationala. Erau prezente toate cele sas e canale nationale. Nu asistasera la reusita revolutiei, dar aveau sa asiste la executia ei. Pentru spectatori, înfrângerea este totdeauna mai interesanta si mai te legenica decât victoria. În sfârsit, pusesera mâna pe instigatorii Revolutiei furnicilor si pe savantii nebuni ascunsi în piramida din padure. Faptul ca printre ei se era un fost minist ru al Cercetarii, o eurasiatica frumoasa si un batrân bolnav, sporea latura folclo rica a procesului. Jurnalistii, cameramanii si fotografii se îmbulzeau. Bancile rezervate spe ctatorilor erau pline si alta lume se înghesuia în fata usilor tribunalului. - Doamnelor si domnilor, curtea, anunta usierul. Presedintele intra flan cat de cei doi asesori, urmati de procuror. Grefierul se afla deja la locul lui precum si cei noua jurati. Juriul er a format dintr-un bacan, un agent postal iesit la pensie, o îngrijitoare de câini, u n chirurg fara clientela, o controloare de metrou, un distribuitor de pliante, o învatatoare în concediu medical, un contabil si un plapumar. Fiecare mirosea altfel . Aprodul zise: - Ministerul public împotriva grupului zis "Revolutia furnicilor" asociat cu conjuratii numiti "oamenii piramidei din padure". Judecatorul se instala confortabil pe fotoliul sau, constient ca procesu l avea sa dureze. Avea parul alb, o barba spicata, ochelari pe nas si totul în el respira maiestatea justitiei, zburând foarte sus deasupra intereselor particulare. Cei doi asesori erau în vârsta si pareau ca venisera sa se distreze între doua partide de belota. Toti trei luara loc la o masa lunga din lemn de ulm pe care se afla o statuie alegorica reprezentând "Justitia în actiune" sub forma unei femei în

Rasfoi mai departe. Doi politisti o în cadrara imediat pentru a preveni o eventuala tentativa de evadare. remarca procurorul. Erau acolo cei sapte instigatori ai R evolutiei furnicilor. Doi politisti îl dusera înapoi în boxa acuzatilor unde se prabusi greoi între prieten ii sai care. .Da. . Îmi pare rau ca l-am omorât.Domnule Ramirez. l-ati asasinat în ziua de 12 martie.Toate argumentele vi se par bune ca sa omorâti oamenii cu mici roboti zb uratori. comisarul Maximilian Linart. .Sunteti Ramirez Arthur. Erau douazeci si opt cu totii. Julie Pinson. ocuparea liceului. . saptezeci si doi de ani.Acuzatul urmator. Julie o cauta cu privirea pe mama ei. . Arthur confirma. refugierea în piramida. Arthur fu scuturat de un acces violent de tuse. As vrea sa înte legeti ca eu si prietenii mei doream sa lucram în pace. avea intentia sa serveasca drept avoca t si toti ceilalti acuzati erau de acord.fasurata într-o toga foarte decoltata. Medicul de serviciu se apropie în gra ba si declara ca acuzatul va continua sa raspunda întrebarilor peste câteva momente dar ca nu trebuia sa fie prea solicitat. Omul facu un sc urt rezumat al episoadelor precedente.Sedinta e deschisa. Ce aveti de raspuns la acest cap d e acuzare? Arthur îsi trecu mâna peste fruntea umeda. d ecesul a trei dintre politistii însarcinati cu arestarea lor.Spuneti: da. . Acest robot ucigas fiind teleghidat este asimilabil cu o racheta si clas ificat deci ca o arma din a cincea categorie. Presedintele curtii întreba unde este avocatul acuzatilor. o gasi în rândul trei si îi adresa un mi c semn cu capul. fara sa fim deranjati de c uriosi. . Politistii erau zâmbitori si simpatici. domnule presedinte. fuga instigatorilor. ciocnirea cu politia. Presedintele o invita sa ocupe locul rezervat apararii.Nimic. Nu mai putea sa vorbeasc a.Cine e Julie Pinson? O fata tânara cu ochii cenusii ridica mâna. legata la ochi si în mâna cu o balanta.Vi se pare normal sa atacati oamenii cu muste-robot? întreba procurorul ironic. citeste actul de acuzare. Presedintele îsi rasfoi hârtiile din fata. David Sator. domiciliat în strada Phoenix din Fontainebleau? .Furnici-zburatoare teleghidate. se aplecara spre el. Grefier.Vad aici ca linistea va este atât de draga încât ati recidivat trimitând una d intre "furnicile zburatoare" sa atace un functionar însarcinat cu ordinea publica. Voiam doar sa-l adorm. domnule presedinte. . cele saptesprezece persoane din primul volum si cele patru din volumul doi. urmarirea prin padure. în sfârsit. . Nu stiam ca era alergic la anestezice. Este vorba de o versi une ameliorata a modelului meu de furnica cataratoare teleghidata. .El voia sa distruga piramida.Da. distrugerile costisitoare. . . anul trecut. îl corecta Arthur. Statul în picioare îl epuiza pe batrânu l bolnav. Grefierul se ridica si facu apelul acuzatilor care erau încadrati de patru politisti. . Era legitima aparare. îngrijorati. Am construit acea piramida în scopul de a conversa cu furnicile si de a aj unge la o cooperare între culturile noastre. . pe do mul Gaston Pinson folosind ca arma un robot minuscul ucigas în forma de musca zbur atoare. Arthur fu primul che mat la bara.Asa! Constructie ilicita fara permis într-o zona protejata în mijlocul par cului natural national. primii ran iti. Grefierul raspu nse ca unul dintre acuzati. negustor. . Concertul care se transformase în razmerita . Ciocanul din fildes al presedintelui lovi în masa de lemn.

. dar la fel ca un computer sau ca o mas ina de spalat. am descope rit furnicile care au o comunicare în toate azimuturile. .Cum se simte Narcisse? întreba tânara întrerupându-l.Furnicile formeaza o societate în care cetatenii sunt pusi în miscare de a ceeasi vointa de a contribui la mai buna vietuire a tuturor. Publicul reactiona murmurând si judecatorul lovi cu ciocanul de fildes. . rastoarna muntii. Întorcându-se spre mama ei. Pentru ea. fiecare individ îsi împartaseste emotiile întregului furnicar. Printre ei numarân du-se si Narcisse Arepo. furnicile au reus it cu mult înainte de aparitia noastra pe pamânt.Dupa greieri care au o comunicare de la individ la individ. n-ar mai exista atâtea neîntelegeri si minciuni. Judecatorul se mai îmblânzi. Nu mai lipseau decât profesorii de fi lozofie si de germana. cu spatele la public. . Cred ca v-as face un serviciu daca v-as numi din oficiu un avocat profesionist. . .Viziune poetica. trebuie sa stii ca starea domnului Narcisse Arepo este stationara. Domnisoara. . a comunica înseamna a transmite informatii celorlalti. Se aflau acolo profesorii de matematica .David se prezenta în fata magistratului fara baston.Ai vrea ca toti sa purtam antene? întreba procurorul în zeflemea. .Va este teama de furnicar pentru ca el reprezinta o reusita sociala pe care nu vom reusi niciodata s-o egalam.Bine. În afara de pagubele importante. Ca sa-ti raspund la întrebare. . Nu era singurul profesor al liceului care" se deplasase la tribunal. dorind sa o convinga macar pe ea. Pentru mine. licean. Esti acuzat de a fi fost strateg ul acestei . Iar politetea si regulamentul cer sa mi te adrese zi cu "domnule presedinte". Ceea ce societatea umana încearca sa reuseasca de milenii. Din cauza ta se afla în situatia asta. . Ai fost instigatoarea acestei Revolutii a furnicilor.Revolutii a furnicilor". . Repede reprimata. Am mai spus asta adineauri unuia dintre complicii ta i.Am început sa ma interesez de insecte când am integrat un greiere în grupul nostru rock. E vorba doar de comportamente imprimate genetic. ideea de Re volutie a furnicilor este sinonima cu acumularea unor mici acte discrete care. În sala e rau multi jurnalisti.Aici eu pun întrebari. Presedintele ceru sa se faca tacere.Voiai sa creezi o armata.Cred ca daca am dispune de un sistem de comunicare la fel de eficace c a cel al furnicilor. domnule presedinte.Totdeauna am sustinut o revolutie neviolenta.Acuzatul urmator. luând un aer de bunic bombanitor. râsetele din sala nu mai fura oprite si David fu nevoit sa a stepte sa se faca liniste ca sa raspunda: . Zarva pe banca presei. . de gimnastica si de biologie. nu? De altfel. explica juratilor de ce ati înf iintat miscarea voastra imitând insectele? .E o lume militara.David Sator. Era cu adevarat un muzician foarte bun. împ reuna. Judecatorul continua: . mi se pare ca sunteti foarte nestiutoare în ceea ce priveste proced ura judiciara. . Te-ai crezut un nou Trotki reînviind Armata Rosie? David nu avu timp sa raspunda. . Un furnicar functioneaza perfect. Trebuia sa-si aleaga bine cuvintele. Într-o cetate a furnicilor. dar David n u se tulbura. de economie. fara mare legatura cu realitatea! zise procurorul între rupând-o. . O furnica nu m inte pentru ca nici macar nu e în stare sa-si închipuie interesul de a minti. Detinem fotografii în care apari dirijând trup ele manifestantilor ca un general de armata. Rânjete în rândul publicului. Miza era enorma. Solidaritatea lor e to tala. Julie îl zari pr ofesorul de istorie dând din cap în semn de încuviintare. au fost si raniti. De data asta.Va rog sa ma scuzati. Ai pierde timpul cautând aici inteligenta sau o constiinta. Mie Pinson.. optsprezece ani.Dar de ce acest simbolism al furnicilor? insista presedintele. De data asta avea posibilitatea sa se adreseze unui audito riu imens.

într-un furnicar. esti acuzat ca ai creat reteaua informatica care a r aspândit cam peste tot ideile subversive ale pretinsei voastre revolutii. fara represiu ne. fara prom isiunea paradisului dupa moarte. Numai 50% dintre furnici muncesc în mod eficace într-o ceta te. Ea este obligata biologic sa raspunda unui apel olfactiv. Acuzatul voia sa mineze bazel e societatii noastre impunând idei false. Formidabil e faptul ca cu 50% de trândavi si fara politie. libertate? întreba presedintele. E societatea bazata pe cea mai mare inegalitate din lume. . Câteva fluieraturi. .Tocmai ca nu exista nici un secret. Coreeanul zâmbi. În realitate. . . câteva aplauze.De fapt.. fa ra sef.. soldati sau sexuat e si în nici un caz nu-si pot schimba soarta care le-a fost destinata. merita sa fie raspândite cât mai mult posibil . Cum se împaca asta cu spiritul tau de. în unele privinte. fara presedinte.Era propaganda "mirmeceeana"? zise procurorul. Nu exista m obilitate sociala. Judecatorul îsi netezi bar ba. .. le-a placut mult contactatilor. . . Caci ce este o societate a furnicilor al tceva decât o societate de caste? Furnicile se nasc lucratoare. .Destul cu apologia societatii insectelor.Anarhisto! exclama cineva.Domnule Ji-woong.. .Dar dumneavoastra. cu telefonul celular? Superiorii ierarhici va conta cteaza tot timpul ca sa va dea ordine pe care trebuie sa le îndepliniti. Chi. Furnicile sunt admirabile si deranjante caci ne ar ata ca o societate nu are nevoie de constrângeri ca sa functioneze bine. presedintele îngâna: . Învatatoarea în conce diu medical nu se mai uita la unghii si controloarea de metrou nu mai batu darab ana cu degetele în masa.. adevaratul anarhism este un sumum d e simturi civice.Ji. nici guve rn. woong. maimutele sau sturzii ne vor învata cum sa traim mai bine în colectivitate. fara politie. . discutii etc. pot sa vina în ajutorul societatii noastre umane care. . Unde e di ferenta? Magistratul ridica ochii la cer.Se inspira dintr-o forma de gândire care nu era proprie omului ca sa ref ormeze gândirea omeneasca. tot rationamentul tau se rezuma la a da societatea furnicilor drept exemplu de imitat. bate pasul pe loc. fara generali.. nimic. doamnelor si domnilor jurati.Deloc. Comportame ntele furnicilor sunt haotice si traiesc într-un sistem dezordonat care functionea za mai bine decât un sistem ordonat. furnicile reusesc sa fie mult mai eficace decât noi si mul t mai în armonie cu orasul lor. Procurorul se ridica în picioare. Adeva rat. nici plan cincinal. . toata lumea este constrânsa sa munceasca.Atunci care e secretul furnicarului? întreba procurorul foarte iritat. Adevarat? . Poate ca delfinii. dupa ce a explorat totul. . fara promisiuni de crestere a salariului. spuse Ji-woong..Esti anarhista? întreba presedintele. .Sunt anarhista daca acest cuvânt înseamna ca e posibil sa traiesti în societ ate fara sef. Poticnindu-se la fiecare silaba. domnisoara. fara ierarhie. 30% au o activitate neproductiva de tip autocuratire. Asistenta era împartita.. Or.Ati auzit. Juratii au auzit destul ca s a-si faca o parere despre acest subiect. Juratii faceau înse mnari.Ideile bune. Seamana cu o comunitate hippie unde fiecare face ce-i place. . raspunse cu calm Julie. . fara preoti. sa încercam alte sisteme de organizare. Sa trecem la acuzatul urmator.Înca o greseala. iar 20% se odihnesc. furnicile traiesc asa de milenii. În rândul asistentei se auzi un murmur de aprobare.O furnica nu e libera. Coreeanul se prezenta la bara. nici avansare pe merit.Totusi. Sa încercam si vom vedea ce iese. Si daca nu va merge. Doamnele din juriu devenira interesate. Oricum. .Trebuie sa luam de la ele ce au bun si sa renuntam la ce au rau. Poti sa stai jos.

ar avea mai multe sanse sa întâlneasca o furnica decât un om. Grefier... De o suta de milioane de ani sunt în expan siune peste tot în lume. . distribuie copii juratilor precum si doamnelor si do mnilor din presa. . Julie se ridica de pa banca apararii. Observându-le pe ele . .Suntem în plin delir! exclama procurorul.Coreeanul era amuzat. De altfel. daca nu esti plin de diplome. Domnisoara Pinson ar vrea acum sa introduca un drept de proprietate al animalelor.Ca si prietenii mei. am luat informatii de la oame ni de stiinta adevarati. Magistratul ar fi preferat ca interogatoriile sa fie aduse pe terenul mai concret al vandalismului din liceu. . L a noi. domnule procuror. Nu exista nici un motiv sa le dea mai curând oamenilor decât furnicilor. daca un extraterestru ar debarca brusc pe planet a noastra. Numai banchizele n-au reus it sa le colonizeze. Presedintele tribunalului era deranjat de întorsatura pe care o luau dezba terile. Presedintele nu avea intentia de a oferi o tribuna acelor pustani razvra titi. Apoi continua cu un aer doct: . Juratii ca si majoritatea celor din sala urmareau cam prea atenti argument ele tânarului. De la începutul audientei.Într-adevar. Ne permit sa ne schimbam punctul de vedere. Orasele seamana cu orasele noastre si drum urile lor cu drumurile noastre. daca nu faci parte dintr-o buna categorie sociala. orasele furnicilor invadeaza totul! zis . Am aici documente care dovedesc ca actualmente asistam la o grupare a cet atilor mirmeceene. ca furnicile nu sunt deloc an imalutele dragute si generoase despre care vorbesc acuzatii. colegul sau c are reprezenta acuzarea îsi daduse osteneala sa se documenteze stând de vorba cu spe cialistii si acum voia sa-si etaleze noile cunostinte. Si deci sa se adreseze ei ca reprezentant al populatiei terestre. S-ar putea spune chiar ca furnicile sunt deja stapânele pla netei pentru ca ocupa practic toate nisele ecologice. În plus. domnule presedinte.La furnici. daca n-ai ajuns la o anumita vârsta. Francine Tenet. Dar procurorul intrase în jocul acestor pustani cu idei extravagan te iar juriul parea interesat de aceasta dezbatere ciudata. ca sa. Arunca o privire spre J ulie ca sa-si faca curaj. Domnisoara.Furnicile lupta peste tot împotriva noastra. . . ne observam pe noi însine în miniatura. Reusesc sa-si sape cuiburi în beton. completa Julie. . Pamântul nu a preci zat niciodata caruia dintre copiii lui i-a rezervat bogatiile.Va asigur. societa tile de furnici sunt permanent în razboi.Recunoasteti deci. domnule presedinte. când o lucratoare are o idee. doamnelor si domnilor jurati. Nu se cunoaste înca motivul acestui fenomen.. Si de ce nu al vegetalelo r si al mineralelor. dar este evident ca aceasta coalizare le va accentua dominatia. consider ca avem nevoie de al te exemple de societati ca sa ne marim orizontul imaginatiei. o realizeaza. . Julie ceru sa vorbeasca. . continua procurorul cu însufl etire. la o adica? Oricum. vorbeste despre ea tuturor cel or din jurul ei. Celelalte o testeaza si. Dimpotriva. Furnicile patrund peste tot. Râsete în sala.Ca si prietenii mei.. ce v-a împins sa sustineti aceasta Revolutie a furnicilor? Tânara blonda se stradui sa-si domine timiditatea. nimeni nu te va lasa sa-ti exprimi id eea. Procurorul scoase din dosare niste teancuri de hârtii pe care le flutura c u convingere.Vorbiti mai tare. va auda juratii. al razmeritelor si mai ales al decesulu i politistilor. daca o considera buna. . . Maca r pentru asta si ideea Revolutiei furnicilor îmi placea.Ceea ce contin bucatariile noastre provine din pamânt.. ca furnicile n-au nici o nevoie s a mai cucereasca ceva? .Înainte de a trece la audierea învinuitilor. Ni ci o bucatarie nu e la adapost. Francine îsi drese glasul. entomologi specialisti în furnici. nu era vorba decât de furnici si de societatile f urnicilor..Urmatorul acuzat.. Orasele furnicilor apar peste tot c a ciupercile.

Presedintele îi dascalise bine în aceasta privinta. Presedintele îsi trezi cu cotul asesorii care aveau tendinta sa atipeasca si discuta un moment cu ei. caci întrajutorarea este totala. doar pentru placerea de a vedea o alta fiinta suferi nd.Domnule comisar. Nu exista insec uritate.Bineînteles. va asigur. . furnici. Nimeni nu detine nimic si nici nu se plimba gol. . Nu exista periferii sarace. Se ferira totusi sa-si manifeste acest sentiment . domnule presedinte.As vrea sa amintesc ca furnicile voastre ne-au ucis trei politisti. dar bietul baiat e înca în spital. Ele i-au a sasinat. Acum asesorii discutau între ei. Rumoare în sala. Presedintele nu avea nici un chef ca dezbaterile sa continue pe aceasta cale. domnule presedinte.Oamenii mei au fost coplesiti de o maree de furnici ostile. pot sa va explic si cum. Nu exista suprapopular e caci regina îsi adapteaza ouatul calitativ si cantitativ în functie de nevoile cet atii.Cruzimea este ceva specific omului. domnul grefier nu va nota acest lucru Caci hârtia a f ost inventata de o insecta. Presedintele se încrunta apoi batu cu ciocanul în masa ca sa se faca din nou tacere. Politistii au murit de frica când s-a u pomenit acoperiti de o masa de insecte.Ati fost prezent în momentul decesului celor trei politisti..Nu i-au ucis. A avut ideea sa le copieze. Imaginatia lor i-a omorât. Daca nu se poate. Juratii erau de acord.Daca-mi dati voie. . furnicile sapa un nou culoar. . Comisarul a vea un aer ciudat.Va gânditi la Narcisse Arepo. Fiecare îi percepe pe ceilalti si se adapteaza ca sari jeneze cât ma i putin posibil.Precizati-va ideea. Ele i-au ucis pe politisti. . Procurorul zise provocator: . Am adus de altfel hotarârile pentru cazul în care curtea ar avea unele îndoieli în aceas ta privinta.Da. . .. domnule comisar.Mai aveti înca aceste furnici pe care le-ati facut prizoniere? . Ma gândesc la. . . v-ati aflat la conducerea trupelor de ordine atât în mome ntul asaltului asupra liceului din Fontainebleau cât si a asaltului asupra piramid ei. caci nu exis ta saraci. Ne puteti p reciza circumstantele acestui fapt? . Am asistat la întreaga scen a urmarind ecranele de control din piramida.Exista antecedente foarte precise ale unor procese facute animalelor. -Nu.Insectele n-au "inventat" nimic. ci din necesitate.Dar se aplica dreptul francez si animalelor? întreba Julie. la adevaratii instigatori ai aceste i pretinse revolutii. Îl chema la bara pe comisarul Maximilian Linart.Dupa predarea oamenilor din piramida. . am umplut saci întregi cu furnici prezente la locul crimei. Judecatorul se apleca înainte si zise cu jumatate de glas: . Nu exista ambuteiaje desi nu exista regul i de conducere. grefier. în C hina. ma gândesc la adevaratii asasini. . Daca doriti.Orasele lor sunt admirabile. Nu exista poluare ca ci o treime din activitate consta în curatare si reciclare. parând a fi în dezacord asupra problemelor de procedura judiciara si de jurisprudenta. . Omul este singurul animal care pro voaca suferinte fara motiv. domnule presedinte. Si ei simteau în mod confuz ca furnicile nu omorau din placere. Julie replica: . Ar fi fost normal sa apara si ele în fata acestui tribunal ca sa fie judecate. . În secolul I. Noteaza. regret ca nu sunt prezenti în boxa acuzatilor toti vinovatii.Nu ti se pare plin de cruzime sa acoperi oamenii cu furnici? . un eunuc de la palat a remarcat ca viespile luau mici bucatele de lemn pe care le mestecau si le udau cu saliva. De fapt. Juratii erau obligati sa pastr eze o atitudine nepasatoare. Comisaru l se întoarse spre ea cu intentia de a-i distruge argumentul.e el ca sa câstige timp.

sase ani mai târziu. Acum îsi îndeplinea cu multa usurinta rolul de av ocat si lua cuvântul de fiecare data când considera ca se impune. un taran a facut proces unei "bande" de cârtite distr ugatoare. Cererea comisarului Linart a fost admisa. Unul câte unul. Gaina a fost condamnata la ardere pe rug. Si a fost închi s într-un penitenciar unde a murit de batrânete. au aplicat aceeasi pedeapsa unei vaci. spuse comisarul Maximilian Linart. a fost condamnat la decapitare dar judecatorii. În 1120. Abia în 1710. deosebit de elocvent.Pot sa asigur curtea ca toate aceste furnici au participat la atacul împ otriva oamenilor mei. un cercetator a descoperit ca ouatul unor oua fara galbenus este consecinta unei maladii. Magistratii se uitara la teanc ul mare de hârtii din fata lor si se consultara îndelung. în plus. si lasata asa pâna când a murit.Puse un dosar greu pe masa presedintelui. În Franta. cons iderându-i victimele drept complici. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Daca nu vreti sa moara înainte de încheierea dezbaterilor. Se strâmbau la mirosul de mar în descompunere care se degaja din acvariu. episcopul de Lao n si marele vicar de Valence au excomunicat omizile si soarecii-de-padure. juratii au venit sa examineze acvariul luminat de reflecto are. Pentru ca nu prezentau un c omportament agresiv. În Anglia. Julie se ridica în picioare. În sfârsit. James Potter. în anul 1519. atunci trebuie facute mai multe gauri în capacul de plastic. volumul III 212. . Arhiv ele de justitie din Savigny contin minutele procesului unei scroafe. ele erau utile tarani lor pentru ca se hraneau cu insecte care le distrugeau recoltele. pentru a le pedepsi pentru pagubele pe care le provocau. Audient a se reia mâine. În 1474. în piata publica. ENCICLOPEDIE PROCESELE ANIMALELOR: Din toate timpurile.Aceste furnici duc lipsa de aer. Erau complici? Scroafa a fost spânzu rata de picioarele din spate. acuzat de acte frecvente de sodomie asupra animalelor sale familiare. în Elvetia. foarte satisfacut ca i se acceptase cererea. În fata acuzatilor. si ca. animalele au fost considerate demne de a fi judecate de justitia oamenilor. Cu furnicile. a reusit sa demonstreze ca acele câr tite erau foarte tinere. în 1662. care. dupa toate aparentele. LECTIE DE DIALECTICA A doua sedinta de judecata. Iar p urcelusii au fost pusi sub supraveghere la un taran. Sentinta de co ndamnare la moarte a fost deci comutata în parasire pe viata a câmpului celui pagubi t. Scroafa fusese gasita la locul crimei în compani a a sase purcelusi cu râturile înca pline de sânge. în secolul al X-lea erau t orturati. la dou a scroafe si doua oi. Edmond Wells. la Bale. îsi daduse deja multa osteneala ca sa tina în detentie vinovatele si sa le aduca în s .Dar ar putea sa fuga! exclama Maximilian. în Pennsylvania. Aburul de pe geamuri arata ca se sufo ca. spânzurati si excomunicati sub diferite pretexte magari. În cele din urma presedintel e batu cu ciocanul în masa si zise: . a avut loc procesul unei gaini. au fost lasati sa creasca ca sa fie mâncati "în mod normal" la vârsta adulta. în 1924. acuzata de vra jitorie pentru ca ouase un ou fara galbenus. Avocatul lor. În Italia. Dar procesul nu a fost revizuit. Gaina a avut dreptul la un avocat c are a sustinut ca actul ei fusese involuntar. 211. acum coinculpate. vinovata de moartea unui copil de cinci ani. Zadarnic. politistii asezasera un ac variu plin cu o mare cantitate de furnici. . înch ipuindu-si ca acela era mirosul natural al furnicilor. cai sau porci.Sedinta se suspenda. deci iresponsabile. un labrador mascul pe nume Pep a fost cond amnat la închisoare pe viata pentru ca a omorât pisica guvernatorului.

Si ele au. Chiar si în piramida era dificil sa dialoghezi cu furnicil e pentru ca tot timpul trebuia sa redefinesti cuvintele.ala tribunalului.Dreptate e când ai actionat bine. Da r nu e adevarat.. Elocventa si înflacararea ei erau foarte convingatoare. Julie lua cuvântul.Se crede ca furnicile nu sufera pentru ca nu urla când simt o durere. pe de alta parte. Se auzira câteva proteste iar presedintele ceru tacere ca sa-i dea din nou cuvântul lui Maximilian Linart. Responsabilitatea animalelor se afla în centrul dezbaterilor. Julie dezvalui atunci exist enta aparatului de conversat si expuse modul de întrebuintare. Procurorul se ridica în picioare si zise: . jurnalistii si chiar politistii erau foarte curios i sa vada daca tot acel talmes-balmes functiona si daca vor asista cu adevarat l a un dialog între oameni si furnici.Adica se examineaza daca ai dreptate sau nu.Curtea are datoria sa vegheze la sanatatea tuturor celor care sunt def eriti justitiei. iar nu e contrariul. nu stie ce e binele si raul. Presedi ntele ceru sa fie adus. Lipsite de simt moral. El ruga totusi juratii sa nu tina cont de vorbele ei care erau tot propaganda în serviciul pretinsei sale revolutii. raspunse Arthur. îsi instala în centrul salii computerele. Totul e ra instalat. Arthur ceru sa se red uca lumina în sala si sa fie luminata masina lui. si asta e valabil si pentru furnici. AJUTOR!!!!! Arthur mai facu câteva reglari. . De exemplu. precum si cromatograful si spectrometrul de masa. mitr aliat de flash-urile aparatelor foto ale reporterilor. Ce-i aia actionat -bine? Arthur suspina. se stie .Justitie. Curtea. . în timp ce Arthur. deci sufera. Ceru unui aprod sa faca gauri suplimentare. Procurorul rânji. Asta e înca o tara a egocentrismului nostru. declara sententios judecat orul. Judecatorul ceru explicatii. tuburile si fiolele cu esenta parfumata. Procurorul întelegea cum reusise Julie sa însufleteasca masele. Julie puse lânga ea o firimitura de pâine pe care furnica o rontai imedia t. pentru a le permite sa raspunda p entru acuzatiile care li se aduceau. Ce-i acela proces? . Dar Julie nu terminase. Arthur îi trimise un mesaj întrebând-o daca era pregatita sa raspunda la niste întreb ari. . Ajutor.Problema. Ea spuse ca furnicile era u perfect capabile sa vorbeasca si sa se apere si ca nu era normal sa li se faca acest proces fara sa li se dea si lor cuvântul. Un aprod lua o furnica la întâmplare si Arthur o puse într-o eprubeta în care in troduse sonda cu cele doua antene. neavând simt moral. un sistem nervos. Furnica vorbea. Trebuie deci eliberate. Imediat o voce sintetica rasuna în difuzor. Julie îl ajuta pe Arthur sa faca ultimele reglari. juratii. este ca furnica.Nu toate animalele sunt atât de imorale precum spui.. zise Julie. . furnicile nu pot fi considerate raspunzat oare de actele lor. noua vedeta a acelui proces plin de surprize. Comisarul confirma faptul ca confiscase în piramida un aparat conform cu descrierile tinerei. ca si noi. Ce se întâmpla? întreba furnica prin intermediul masinii. Ce-i dreptate sau nu? . Susoteli între judecatori si asesori. Mai învârti câteva butoane apoi facu semn ca totul este gata. Urma o noua suspendare a sedintei. Presedintele ceru sa se treaca la o prima audiere.Luati parte la procesul vostru. Scoate-ma de-aici! Ma sufoc! repet a furnica. Din moment ce numele lor va fi citat în presa. în viata nu erau chiar atât de multe distr actii si rareori se întâmpla ca jurnalistii sa fie atât de interesati de audierile si de protagonistii proceselor care se derulau la tribunalul din Fontainebleau. Ce-i aceea justitie? . Ne-am obisnuit sa avem compasiune doar pentru c ei care tipa când îi doare ceva. Erau foarte tentati sa se debaraseze de acele creaturi t rimitându-le în padure dar.

Lasati-ma pe mine. În realitate. Cum se poate explica acest comportament dac a nu prin faptul ca exista "o morala a leilor"? Aparatul hârâi: Ajutor! Procurorul se apropie de eprubeta. Cu o mare siguranta. -103. Presedintele spuse ca daca pentru asta trebuia sa vorbeasca ore în sir far a sa se înteleaga unii cu altii. Julie profita de buna dispozitie a auditoriului.Tare mi-e teama ca asesorul are dreptate. declara: . exista o interdictie: sa nu se manânce maimuta. regina furnicilor. Politisti. .Eliberati-le.E doar o problema de metoda. .Mandat de aducere pentru aceasta. Magistratul deschise cartea l a pagina cu semn si citi cu glas tare: -103 a sosit azi împreuna cu o armata imensa ca sa ne salveze.. A fost gasit cu ocazia cele i de a doua perchezitii ceruta de judecatorul de instructie. profesorul american Asch a adunat sapte indivizi într-o încapere. acel procuror stia mai multe decât el. Li s-a spus ca vor fi supusi unei experiente privind perceptiile. Am discutat prin intermedi ul masinii. . A stiut sa conving a milioane de insecte s-o urmeze ca sa se întâlneasca cu noi. 103 este într-adevar cea mai dotata dintre furnici. Trebuie sa le eliberati sau sa le omorâti. se afla jurnalul zilnic al lui Arthur Ramirez..Am impresia ca aceasta regina 103 stie sa vorbeasca foarte bine limba noastra! spuse procurorul agitând o carte mare cartonata. Presedintele îsi freca mâinile. Oricine ai fi. .. Am o idee. ar fi mai bine sa renunte. Un ac în carul cu fân. duc eti la îndeplinire acest mandat. .Exact! Mandat de aducere pentru 103. Dai foc fânului si treci un magnet prin cenusa. Pare sa arate destul de bine în ciuda tuturor pe regrinarilor si si-a pastrat semnul galben pe frunte. O furnica în padure! Asta înseamna sa cauti acul în carul cu fân! Maximilian se ridica în picioare. . Murmure în sala.Dar cum sperati sa dati de ea? întreba primul asesor. trebuie sa lovim capul si deci s-o judecam pe in stigatoare. raspunse comisarul. dar nu le putem lasa sa sufere în acest acvariu. Pusese mâna pe atâtea comori cu ocazia primei percheziti i încât neglijase cartile din sertare. sufla procurorul. Presedintele suspina si zise: . Cu aceste furnici care vorbesc. Era volumul doi al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. Maximilian spumega. dintre cei sapte indivizi numai unul era testat. ENCICLOPEDIE MANIPULAREA CELORLALTI. Ea ar fi în stare sa d ialogheze fara sa fie nevoie sa i se explice fiecare cuvânt. Probabil ca furnica percepu o silueta caci imediat emise: Ajutor. scoate-ma de-aici! Locul e plin de Degete! Cei din sala începura sa râda.ca la lei. Daca vrem s a pedepsim adevaratii vinovati. scriind pe o hârtie. Acuzatii erau mirati ca procurorul cunostea existenta lui 103 si rolul j ucat de ea în apararea piramidei. Un leu care manânca maim uta este exclus din rândul celorlalti. spera sa aju nga în analele Facultatii de Drept ca fiind cel care instrumentase primul proces m odern care implica animale. regina lor. a dobândit un sex si acum e Regina. domnule presedinte! Pe paginile albe de la sfârsitul acestei enciclop edii. Povesteste toata is toria oamenilor din piramida si ne informeaza despre existenta unei furnici extr em de dotate. . Vreti sa stiti cum ga sesti un ac în carul cu fân? Simplu. EXPERIENTA PROFESORULUI ASCH: În 1961.Enciclopedia! exclama Arthur.. cunoscatoarea lumii si culturii noastre.Aceste furnici nu sunt în fond decât niste unelte! exclama el. Ceilalti sase erau asistenti platiti ca sa-l induca în eroare pe . Procurorul lua cuvântul: . 103. Ca sa-si pr elungeasca existenta pentru a putea sa-si transmita experienta lumii oamenilor. pe 103. -Da. 213. care i se paruse ca nu contin decât simple calc ule matematice sau formule chimice destinate amenajarii aparatelor. Acum.

sol. Se uita în oglinda. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 214. Gân-des-te. Liniile erau paralele si era evident ca cea de trei zeci de centimetri era cea mai lunga. avea de gând sa cheme buldozere si artificieri si sa faca totul bucatele. Asculta. Îi lipsea un element. Gândeste. dar devenisera inutile. Exista o enigma. sub presiune. D upa capitularea insurgentilor. Maximilian izbucni în râs. singur în piramida parasita. oamenii comisarului deschisesera usa cu aparatul de sudura. permisese procurorului sa adune o noua "recolta".. iar cei sase asistenti au raspuns invariabil ca cea de douazec i si cinci de centimetri. nu-si continuasera cercetarile. Priveste. Oglinda. tot mai erau 10% care sustineau în continuare ca linia de douazeci si cinci de centimetri era cea mai lunga. Percepu niste lumini departate si auzi zgomote. Iar daca profesorul Asch le repeta de mai multe ori întrebarea. A doua perchezitie. Daca era cazu l. Materialu l de transportat fusese foarte greu si. apoi urechea de gaura. în 60% din cazuri acesta afirma si el ca cea mai lunga era linia de douaze ci si cinci de centimetri. Coborî privirea si vazu un sapun triunghiular. Furnica cobora fara sa stie ca ducea lupul la stâna.. acestia gase au tot felul de scuze: probleme de vedere. Observa. Maximilian o urmari discret. obositi. Simte.. Priveste. cei sase asistenti îl iron izau si. Pe perete era desenata o linie de douazeci si cinci de centimetri si alt a de treizeci de centimetri. politistii confiscasera toate aparatele. Edmond Wells. Experienta... Observa. Când în sfârsit a fost întrebat si adevaratul subiect al exper ientei. un unghi de observare înselator. Profesorul Asch a întrebat pe fiecare ce lin ie era mai lunga. Solutia era atât de evidenta! . repetata pe o suta de studenti si de profesori de universita te (deci un public nu foarte credul). Intra într-o sala de baie si se racori. Simte. o furnica.adevaratul subiect al experientei.. Daca o alegea pe cea de treizeci de centimetri. Coborî în cuveta de sub colina înconjurata de rugi si gasi râpa care ducea la tunel. a dovedit ca noua persoane din zece sfârseau prin a fi convinse ca linia de douazeci si cinci de centimetri era mai lunga de cât cea de treizeci de centimetri. Maximilian taie cu briceagul tubul la nivelul solului si îsi apropie ochiu l. privirea îi fu atrasa de. mirându-se ca insista. Insecta intra într-un tub d e plastic transparent care intra în.. Deodata. Mergea în coltul acvariului care folosise pentru dialogare cu ajutorul aparatului. multi apar au acest punct de vedere cu vigoare. Cât priveste pe cei care erau obligati sa-si admita greseala. se târî ca sa ajunga la usa metalica. 30% sfârseau prin a admite ca se înselasera. deci trebuia sa fie si o solutie.. Se plimba nervos prin încapere. Placa metalica si tastatura erau la locul lor. ceruta de judecatorul de instructie. TENACE Cu toate simturile în alerta. Cum sa coboare la subsol? Ar fi fost nevoie de dinamita ca sa arunce în aer acea dala gr oasa. Lumin a cu lanterna locul parasit. Asculta. Cu siguranta ca piramida nu-si dezvaluise toate secretele. La prima perchezitie. Cu lanterna între dinti. Gândeste. Maximilian se întoarse la locul unde se afla p iramida acoperita cu pamânt. dar Maximilian observa ca înca mai ramasesera multe ob iecte. Lucrul cel mai surprinzator este ca atunci când li se dezvaluia sensul tes tului si ca cei sase participanti jucau un rol. Urca la etaje si examina toate obiectele.

Al doilea pas. fie se strâmba la e l. Va gasi un mijloc de a se identifica si de a se izola de univers. Trase de mâne r si dadu de o scara. Stinse lanterna devenita inutila. Înauntru totul era luminos. Era fuziun ea complementarelor. nu exista nici o diferenta între ce e mare si ce e mic. Prima enigma: "Sa faci pat ru triunghiuri cu sase chibrituri". sânul. Oglinda va duce atunci la o socializare sau la o închidere în sine. copilasul trece printr-o faza ci udata: stadiul oglinzii. motricitatea mâinii câstiga în abilitate si reuseste sa rezolve nevoile care înainte îl c opleseau. nici cu vârsta.. Toate formeaza un tot si totul se afla în el. una invers. sursa permanenta de . universul si jucariile formau un tot. Se obtinea astfel o piramida.. Cu imaginatia dezvoltata prin intermediul oglinzii. jumatate pentru fu rnicile care traiau ca niste oameni. volumul III 216. A treia enigma: "Sa faci opt triunghiuri cu sase chibrituri". Era destul sa urmaresti patrunderea triunghiului de jos în triunghiul de sus si se obtinea a l treilea pas: o piramida asezata pe o oglinda. copilul începe sa stea în picioare. Înainte. Partea de sus era ocupata de Arthur si de oamenii cuibului iar partea de jos era o cetate mirmeceeana..Cum sa construiesti opt triunghiuri echilaterale egale numai cu sase chi brituri? Pur si simplu punând piramida. si totul forma un zar gigantic cu sase fatete. Chiar daca copilul nu descopera oglinda sau imaginea lui în apa. deci doua piramide. Evolutia cunoasterii. . frustrari. tata l lui. Scoase cutia cu chibrituri. încea rca sa treaca dincolo ca sa prinda cealalta pisica care se afla acolo si acest c omportament nu se va schimba niciodata. piramida forma un romboid. Îsi aminti de celelalte enigme de la televizor. Va suporta inclusiv fapt ul ca nu e stapânul lumii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Fie se rasfata în oglinda. Edmond Wells. întelegând în acelasi timp ca trebuie sa-l cucereasca. Oglinda îi va indica acum ca exista si alti oameni si o lume în jurul lui. În general. se va adora. ENCICLOPEDIE STADIUL OGLINZII: La douasprezece luni. copilul credea ca mama lui. Totul era în el. Smulse imediat toate mochetele si gasi în sfârsit trapa de otel. politistul îsi zise ca era vechiul sau vis de copil de a avea un trenulet electric. Exista deci o piramida in versa sub piramida dreapta. Îndragostit de imaginea lui. Jumatate pentru oamenii care traiau ca niste furnici. Evolutia triunghiului. tetraedrul mai curând. 215. Era primul pas . Survine apoi stadiul oglinzii. BAL TRAGIC ÎN CAVOU Ce spectacol! La început. una dreapta. biberonul. mâinile lui. Când se uita într-o oglinda. descoperirea reliefului. compuse forma si o aseza pe oglinda. Caci în fata lui avea o fantastica macheta a unui oras la scar a redusa. se saruta. pe o oglinda.. râde în hohote. Se va îndragosti de el în susi. se identifica ca fiind o imagine ideala. lumina. ce e înainte si ce e dupa. se va proiecta în imaginar si se va identifica cu un erou. îsi face o imagine despre sine pe care o apreciaza sau nu. va înce pe sa suporte viata. formând un fel de romb în spatiu. Efectul este im ediat vizibil.. Reprodusa invers. Pentru un bebelus. La un an. triunghiul de jos si triunghiul de sus. Pisicile nu cunosc niciodata faza oglinzii. Si ambele parti comunicau prin tuburi-culoa re si fire electrice care le transportau mesajele. Copilul se recu noaste. el însusi. tot va tr ece prin aceasta faza. A doua enigma: "Sa faci sase triunghiuri cu sase chibrituri".

scotoci si gasi un bidon cu petrol. Descoperirea metodei. Trebuia deci sa le scoata ca sa le adune într-un loc deschis unde nu se afla acoperis care sa le ascunda. Pe deasupra zburau zeppeline pline cu furnici. care le ajutasera atât de mult. Se stârni panica. în fata uno r imobile frumoase. Un val seismic negru se abatu peste oras. case. Furnicile pareau surprinse ca Degetele. Dar autostrazile erau deja naclaite. scria pe un panou la intrarea pe stra da principala. Max imilian stia ca la primele efluvii ale veninului negru. coborând pe strazi. La stânga. pe rmit acum o astfel de catastrofa. Aveai impresia ca se asteptau la o interventie rapida a cerului ca sa le salveze. Mai erau un metrou aerian si stadioane. sosele. Maximilian scoase din buzunarul hainei o lingurita si o mica fiola. Maximilian miji ochii. apa lui limpede devenise ule ioasa si închisa la culoare si rotile mari ale ambarcatiunilor se împotmoleau. Maximilian scotocea strazile orasului. o zona industriala cu uzinele care scoteau fum. Chibritul si magnetul. Or aici nu se vedeau oua. În centrul orasului. furnicile construiau cladiri noi cu mini-buldozere cu abur. Prob abil ca erau obisnuite cu vizitele frecvente ale lui Arthur si ale prietenilor l ui. furnicile cunoscusera aici cea mai fulgeratoare dintre evolutiil e civilizatiilor. Varsa petrolul începând din coltul drept cel mai ridicat. mai practic de mânuit cu ghearele. Maximilian gasi o lupa pe jos si o lua ca sa vada mai bine. S i. orasul furnicilor. la dreap ta. Canalul nu era nici el într-o stare mai buna. Maximilian se apleca asupra acelui oras liliputan.Precum Gulliver. Îsi pl imba degetele pe strazi si le opri în gradini. ducând o alta furnica cu un semn galben p e frunte. vehiculele erau dotate cu o cârma. într-adevar. În realitate. În santiere. niste furnici tâsnira afara. înecând casele. Când sunt cuprinsi de panica. asemanatoare cu cele de pe Mississippi. Pe un canal mare se deplasau ambarcatiuni cu aburi. furnicile optasera pentru acoperisuri rotunjite. era mai curând o lupta colectiva. Deodata remarca agitatie în jurul u nui imobil mai înalt decât celelalte. inundând gradin ile si uzinele. oamenii îsi dezvaluie totdeauna secretele. Comisarul îsi apropie lupa. Cum sa o gaseasca pe acea sexuata si sa o duca la tribunal? Acul în carul cu fân. printre locuitorii acelu i furnicar SF. furnicile se vor grabi s a-si salveze regina. Furnicile nu pareau îngrijorate. Oricât de degenerate ar fi fost acele insecte initiate în secre tele oamenilor. I se paru ca doua echipe mirmeceene jucau un fel de fotbal american. vâsc os si puternic mirositor. Ca sa gasesti o regina a furnicilor era de ajuns sa urmaresti traseul ou alor si sa ajungi la sursa. Nu-i venea sa-si creada ochilor. dar toate acele case puteau sa ascunda sute de furnici cu semne galbene pe frunte. numai ca nu zarea mi ngea. Urca. Era feeric si înspaimântator. Politistul era convins ca regina 103 era acolo. trecusera de la preistorie la epoca cea mai mod erna. Lichidul negru. În loc? sa aiba v olan. dar singura interventie fu cea a unei lingur ite de inox care patrula deasupra mareei negre. Poate ca regina 103 era st erila! Atunci îsi aminti ca procurorul spusese ca acea sexuata avea un semn galbe n pe frunte. Ce capodopera! Erau acolo strazi luminate de felinare. Furnicile circulau cu masina pe autostrazi si pe strazi. Deci asta era marele secret ascuns al piramidei! Ajutate de Arthur si de complicii lui. curse încet. câmpuri de crengi de macesi unde pasteau turme de purici-de-frunze. Acum era sigur ca regina îsi va face aparitia. trebuia sa fi pastrat în ele nevoia de a salva regina. În câteva saptamâni. "MIRMECOPOLIS". Furnicile tâsnira afara din case ca sa sara în masini si sa ajunga cât mai repede pe autostrazi. strazile pietonale îsi asteptau musterii. MIRMECOPOLIS. Foarte bine. . În mod intuitiv.

Liniste. Daca împartim ambii termeni la (a . 3=1 + 1. Deasupra se aflau cele doua antene din plastic legate la aparat.b).b) = a2 . Deci ecuatia devine: 2 = 1 si. Dar cum sa te adresezi unei regine. Sa luam ecuatia (a + b) * (a . vrea sa raspunda la întrebarile noastre? Foiala ironica în rândul asistentei. Cu o penseta fina cu capetele protejate de muschi. volumul III 218. obti nem: 3 = 2. daca adaugam 1 în ambele parti. aceasta = 1. Caci nu sunt la primul me u paradox. Acestea fiind zise. Ordona grefierului sa modif ice în procesul verbal al audierii denumirea acuzatei. Presedintele tusi usor. deci. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 217. Întreg conceptul de credinta din copiii nostri care sunt neaparat mai buni decât noi este exprimat în aceasta ecuatie. Voi fi d eci obligat sa va dovedesc ca este adevarat matematic. fie . . Îsi misca antenele si emise un mesaj. Dupa care goli tot bidonul de petrol peste Mirmecopolis. ENCICLOPEDIE 1 + 1 = 3.. spuse cu mare grija: . Învinuita sa fie adusa în fata aparatului. înainte de a muri. 1 + 1=3 poate sa fie deviza grupului nostru utopic. Pentru prima data în istoria oamenilor o regina furn ica urma sa depuna marturie.. Apoi o arunca într-un plic de plastic pe care îl lipi la gu ra. obtinem: ((a + b)x(a-b))/(a-b) = ( a2-b2 )/(a-b) Simplificam termenul din stânga: (a+b)=(a2-b2 )/(a-b) Daca punem a = b = 1. deranjat ca gresise. sus si jos.. Dar 1 + 1 = 3 mai exprima si întreg conceptul ca colectivitatea si coeziun ea sociala sunt cele mai bune mijloace de a sublima statutul nostru de animal.b2.Alt. Asta înseam na ca unirea talentelor depaseste simpla lor adunare. Parea perfect familiarizata cu acel instrument. STRATEGIE MIRMECEEANA Trei batai de ciocan. Deci credinta în viitorul omenirii. Printesa 103. Pentru ca publicul sa nu piarda nimic din spectacol. fu rnicile din orasul modern îsi zisera ca gresisera crezând ca alianta între furnici si Degete era posibila. mic si mare.ab si +ba se anuleaza. Edmond Wells. si avem:(a + b) * (a .ab + ba . imediat decriptat si tr adus de vocea sintetica a masinii. Va voi distruge certitudinile din mormântul meu.. da nastere la ceva diferit de unul sau de altul care le depaseste. La dreapta . Foarte impresionat totusi. baga lingurita si o prinse pe suverana. 1 + 1 = 3. sunt printesa..Te numesti 103 si esti regina furnicilor rosii? Furnica se apleca peste antenele receptoare. daca înlocuiesc 2 cu un 1 + 1 obtin. un politist aseza fur nica cu semn galben pe frunte în eprubeta. Interogatoriul începu imediat. nu este decât un adevar printre atâtea altele. Politistul pusese mâna pe ea! Profitând de efectul de surpriza si de circulatia blocata. camere de luat vede ri cu micro-obiectiv aveau s-o filmeze pe acuzata a carei imagine era apoi proie ctata în direct pe ecranul alb instalat deasupra boxei acuzatilor . Sa vede m. Nu sunt regina..b2. Alteta voastra 103. care guverneaza univers ul. 1 + 1=3 poate sa stinghereasca multi oameni care vor spune ca acest principiu filozofic este nul deoarece e fals matematic. Omul de mâine. Va voi dovedi ca ceea ce considerati a fi adevarul. Asta înseamna ca fuziunea pr incipiilor masculin si feminin.Regina 103.b) = a2 . obtinem: 1+1=(l-l)/(1-1) Când avem acelasi termen în partea de sus si în partea de jos a unei diviziuni .

Dupa câte am putut sa vad. Evident. presedintele accepta sa puna la dispozitia acuzatei unu l dintre receptoarele miniaturale confiscate din piramida. Printesa 103 se apleca asupra televizorului pus în fata eprubetei Vazu fat a interlocutorului ei judecator si remarca faptul ca era un Deget în vârsta. daca vrei sa respecti protocolul? . un proverb sp unea: "Când esti la Degete. Computerul îi transmise fraza. Arthur interveni ca sa ceara folosirea unor termeni mai simpli. dar se stradui sa nu lase sa se vada. Numa i mergând. Am vazut procese în filmele de la televizor.Niste prieteni "Degete"! Relatii "diplomatice"! Dar acesti oameni nu r . zaresc aici camere de luat vederi care ma filmeaza. Totusi i-ar fi placut chestia cu Biblia. în tara noastra. De ce voi. la Degete. dupa o scur ta discutie cu asesorii.De ce ati ucis oameni? Furnica emise: Înainte de a continua aceasta dezbatere. nu este o carte sfânta pentru toata lumea. se resemna. tinând sa ramâna fidela obiceiurilor Deget elor. pe care le studiase atâta timp. zise: . . ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare politistii? Furnica raspunse: N-am ordonat nimic. Printesa 103 întelegea. Apoi îi explica cu rabdare: . Arthur confirma faptul ca 103 era obisnuita sa foloseasca televizorul în t impul conversatiilor ei cu oamenii si. Constat ase deja faptul ca Degetele cu par alb depasisera în general trei sferturi din exi stenta. cu un picio r din fata asezat pe peretele de sticla din fata ei era impresionanta. Imaginea furnicii ridicate pe cele patru picioare din spate. Judecatorul. dar eu nu va vad deloc. vazând ca nimeni nu contesta autoritatea personajului. Nu va uitati niciodata unde va asezati extremitatile. În mod normal.Repet întrebarea. Va purtati f oarte nedelicat cu noi. pentru respectarea echitatii. dupa câte stiu . Presedintele se simti depasit de situatie. Aprozii îi împrastiara pe fotografi. . Alteta. Aparatele foto se declansara cu violenta. Aici nu se jura pe Biblie. . Degetele s-au aflat în mijlocul multimii noastre. nu pe Biblie. Si aici erau deisti si nedeisti si incompatibilita ti între ei.ea si furnica. îsi îndrepta antenele spre receptorul feromonic. care.Bine. Se jura pe onoare. persoanele în vârsta sunt trecute pe linie moarta. de. Toate persoanele prezente în sala erau ac um constiente ca asistau la un moment istoric. doar adevarul si numai adevarul. De fapt. Notiunea de "ordin" nu exista la furnici. Alteta Voastra. Voi ma vedeti mai mare. când i se pare mai bine. 103 marcase un punct..Dar trupele voastre au atacat niste oameni! Nu negati asta! Nu am trup e. martorii sunt pu si sa jure pe Biblie. poarta-te ca Degetele". mai usor de înteles pentru o furnica si îl sfatui pe presedinte sa renunte la vocabularul uz ual al justitiei. Fiecare ac tioneaza cum i se pare mai bine. Dar. pentru ca asta era ob iceiul la Fontainebleau. care nu stia cum sa se mai exprime.. Venisem în vizita la niste prieteni Degete cu care începusem sa leg relatii diplom atice. probabil ca au ucis mai mult de trei mii dintre ai nostri.Dar nu aveati ce cauta pe acea colina! exclama procurorul.Ai vazut prea multe filme americane. . Puteai ramâne simplu fara sa renunti la exprimarea normala. . . Padurea este deschisa tuturor. În general. Jur sa spun adevarul. Apoi.În Franta exista separarea Bisericii de Stat de mai bine de un secol.De ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare trei politisti aflati în ex ercitiul functiunii? întreba mai direct magistratul. ati ucis oameni? Arthur semnala faptul ca limbajul tip "negru mic" nu se potrivea nici el furnicilor. replica presedintele care era obi snuit cu acest gen de dispret la învinuiti dar totdeauna era agasat din cauza asta . Se înt reba daca chiar era obligata sa dea socoteala acelui Deget batrân deghizat într-o ti nuta neagra si rosie.

pielea palid a si gaurile nasului în mijlocul fetei? Asistenta izbucni în râs în timp ce respectiva piele palida devenea stacojie. ce urâta e o furnica! Nici chi ar cei mai rai monstri din filmele noastre fantastice sau SF n-au fost vreodata atât de hidosi. dovediti-mi ca furnicile sunt inteligente! Replica lui 103 rasuna cu putere în sala: Dovedeste-mi ca omul este inteli gent. Arthur zâmbi în sinea lui. tot timpul se aluneca în dezbateri filozofice. Procurorul nu era constient în ce dezbatere se baga . În procesul asta era imposibil sa mentii dezbaterile numai la fapte. Inteligenta este proprie omului.eprezinta nimic. Nu dispun de nici o autoritate oficiala.În acest caz. Cazuse ra în capcana. sopti Zoe la urechea lui David. Procurorul era enervat la culme. zise el în microfonul aparatului. . ci si i nteligenta. Furnica explica cu rabdare: Pe vremuri am încercat sa stabilim relatii oficiale cu conducatorii oficia li ai lumii voastre. Maximilian dadu cu pumnul în perete. deoarece se pare ca aceasta audiere nu mai poate continua în liniste. audierea se amâna. . . De furie. murmura Arthur. emise furnica care îsi amintea perfect de filmul lui Cecil B. comentatorii o considerau în avantaj pe Printesa 103.Totdeauna am spus ca 103 e de neînlocuit. mandibule negre. Se adresa juratilor si arata ecranul pe care aparea capul lui 103. Sunt doar niste nebuni care s-au închis într-o piramida din padure! se rasti procurorul. difuzat atât de des. Fiecare era de partea cuiva. Arthur suspina usurat. .Se descurca ca o mare campioana.Adineauri ai cerut sa depui juramânt pe Biblie. Si aceste animale de o mie de ori mai urâte si de o mie de ori mai r espingatoare ar vrea sa ne dea noua lectii? Raspunsul nu se lasa asteptat: Dar tu te crezi frumos? Cu cele câteva fire de par de pe cap. si mai furibund: .Pe lume nu e numai frumusetea. foarte emotion at de comportamentul elevei sale. Seara.A ucide în sens biblic. . procurorul se stradui sa-si ascunda surprinderea si continua repede: .Pentru ca asta e situatia.Au forma lor de inteligenta. Sala era acum în fierbere. Procurorul se apropie ca s-o ameninte pe furnica cu degetul. Procurorul jubila. raspunse Julie. . . Si nu mai vorbesc de coride unde transformati moartea unei vaci într-un s pectacol. Procurorul îsi regasi rasuflarea si reveni la atac. ci "a nu ucide o ameni". la radio ca si la televiziune. Viata furnicilor nu este importanta pentru ca furnicile nu sunt inteligente. antene. De Miile cu Charlton Heston. Dezbaterile se reiau mâine dimineata la orele zece. a vitelor sau a furnicilor? Presedintele suspina. Procurorul se enerva: . Juratilor le era din ce în ce mai greu sa-si pastreze calmul si presedin tele batea mereu cu ciocanul în masa. Ca si presedintele. Puteai conta pe 103.Ochii globulosi. De ce viata Degetelor ar fi mai pretioasa decât cea a gainilor. . Dar voi însiva ati facut din asasinarea vitelor si gainilor o adevarata in dustrie. Stii macar ce înseamna pen tru noi Biblia? Biblia înseamna cele zece porunci. dar au refuzat sa dialogheze cu noi. nu înseamna "a nu ucide animale". fiecare îsi dadea cu parerea. Atunci înseamna ca stii ca printre aceste zece porunci este una care spune: "Sa nu ucizi". Printesa 103 nu se tulbura.Sa admitem.

ca sa fie siguri ca nimeni nu se atinge de gunoiul lor. Pe vremuri. Si pe urma îl regasest i. Dragostea e atunci când iubesti pe cineva si îl pierzi. Pacat. Un politist prinde de brat un asesor. Dintr-un colt. . Asesorul ridica ochii la cer. Pentru un Deget este logic ca unii cetateni din acelasi oras pl in de mâncare sa moara de foame fara ca cineva sa-i ajute. Printre cele închise acolo se aflau 10 si 5. spune Printesa 103.219. argumen tele pentru apararea modului nostru de viata. îsi zice ea. Ce placuta era regasirea! 103 întelesese deja arta. Prin urmare. e usor de recunoscut dupa semnul galben. Ele explicara ca.Si cu aceasta acuzata ce facem? Nu pot s-o duc înapoi la închisoare cu dub a. se grabisera sa urce înauntru pentru ca îsi închipuisera ca era o invitatie de a veni în lumea lor. Computerul o descifreaza. nu e logic sa opresti hrana celor care sunt bolnavi din exces de hrana. Nu cunosc nici macar focul. Emite o fraza destul de lunga. . In schimb. . rastoarna eprubeta si 103 cade d in cer în mijlocul tovaraselor ei de captivitate. raspunse el la întâmplare. . Pentru aceasta sedinta. Printesa 103 se ridica pe cele patru picioare din spate ca sa se fac bin e înteleasa. în dimensiunea lor. FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA: Logica este un concept al Degetelor foarte original. 220. Oricum. furnica vesnic ratacita se ratacise de data asta în directia buna. zise o furnica care îsi p ierduse doua picioare din spate când politistii le vârâsera fara menajamente în niste sa ci mari. si-au facut trofalaxii apoi se adunara ca sa dialogheze.Nu cunosc nici macar jumatate din tehnologiile noastre. Pentru Degete e logic sa pui hrana buna la gunoi. Uitând conditiile dure care permisesera aceasta întâlnire. Evenimentele logice sunt evenimentele care se înlantuie în mod acceptabil pe ntru societatea Degetelor.Pune-o cu celelalte furnici. INTELIGENTA Presedintele loveste cu ciocanul în masa. acum începea sa descoper e vag ce însemna dragostea. raspunse Julie. Exemplu. Politistul deschide capacul acvariului. furnicile au descoperit focul si l-au utilizat în razboaiele d . Oricum. Doreste o CA. Printesa 103 se lipi de Printul 24. Printul 24.Cerem probe obiective ale inteligentei lor.Sunt în stare sa-si rezolve toate problemele. sunt hotarâti sa ne omoare. fara ca macar sa fie s tricata. Cel putin o data am putut sa prezentam. orice am face. . fusese construita o mica estrada de plexiglas cu televizorul si antenele direct în acvariu. vazând ca Deg etele le puneau în saci. nu e logic ca aceasta hrana sa fie redistribuita celor care ar putea sa fie interesati de consumarea ei. împreuna cu oamenii. De altfel. Procurorul da din umeri. TEAMA Curtea paraseste sala. o furnica mica se apropie de ele. Avea în mâna ep rubeta în care se afla Printesa 103. Sau lins. Degetele îl ard. Printul 24 se aseza lânga 103. În schimb. Furnicile prizoniere fura foarte multumite sa-si vada din nou eroina. 221.

. voi sunteti prosti si noi inteligente. Presedintele îsi aduse aminte ca în Evul Mediu. . pentru voi. . erau raspunzatoare de faptele lor. Am înteles foarte bine ca. ENCICLOPEDIE STRATEGIA CALULUI: În 1904. educat de un savant austriac. CE DOVEDESTE CA VOI. bridge etc.. El era cel care treb uia sa ritmeze bine interventiile pentru ca publicul sa nu se plictiseasca. . . acuzatilor si juratilor. cuvinte încrucisate. Fapt rar. nici Deget si nici furnica.. pro fesorul von Osten. . folosit cum se cuvine. erau iresponsabile ca un bolnav mintal sau oricare alt minor. Dar într-o zi. Dar computerul nu terminase de transmis mesajul.Daca îmi dati voie.Ah. justitia a fost conceputa ca un spectacol. LA URMA URMELOR. comunitatea stiintifica internationala era în fi erbere. Evident. Judecatorii nu se temeau nici ca vor gresi si nu aveau nici remuscari.. sa va semene! Nimeni nu se mai uita la acvariu. am explicat suror ilor mele ca. Juratul insista. zise el. zise cu ironie procur orul. supravietuitorul avea drepta te. lasându-l pe D umnezeu sa decida învingatorul. inclusiv curtea.Asta nu dovedeste ca sunteti inteligente. Din noa ptea timpurilor. Hans. justitia depindea de o astfe l de înfruntare.. Si cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a Degetelor . ca sa ne departajeze obiecti v. Atunci insectele au luat hotarârea de comun acord sa nu s e mai atinga de foc si sa-i excluda pe cei care ar folosi aceasta arma prea deva statoare.. Se credea ca se descoperise în sfârsit "un animal la fel de inteligent ca om ul". În timpul marsului meu pacifist în directia lumii voastre. DAR. Furnica parea ca mitraliaza acum cu f eromoni.. este de a le confrunta într-un joc. focul poate sa deschida o noua cale de prog res tehnologic. ca problema era cruciala.intre ele..Cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a furnicilor? se întreba cu glas tare presedintele netezindu-si barba. în situatia de fata nu se putea organiza un duel om-furnica. criteriul care va face sa decretati ca un animal este inteligent e. O curte de judecata seamana mai mult sau mai putin cu un teatru. vedeti! Prea proaste ca sa controleze focul. ele nu au reusit sa stapâneasca un incendiu care a luat am ploare si a distrus tot. Spre marea surprindere a tuturor celor care îl vizitau. enigmistica.Este destul sa se inventeze o proba obiectiva fata de care o furnica s a aiba tot atâtea sanse de reusita ca si omul. D aca furnicile erau inteligente.c ompleta furnica cu aceeasi siguranta. Partile se înarmau si se bateau pe viata si pe moarte. Daca nu.. Animalul respectiv era un cal de opt ani. un fel de turnir al inteligentelor.Si la ce gen de proba va gânditi? 222.În aceasta împrejurare. Toata lumea era constienta. DEGETELE. doar ca aveti ocazia sa imit ati inteligenta noastra. c . în prim-plan. replica un asesor. Sunt mare amator de jocuri de gândire. Parer ea mea este ca cel mai bun mod de a departaja doua minti ca sa vezi care e mai s ubtila. Totul era mai simplu. Judecatorul preciza acest detaliu. Sah. dar niciodata judeca torul nu avusese atât de puternic impresia ca era un regizor. SUNTETI INTELIGENTE ? Rumoare în sala. Câteva râsete retinute. Pentru noi. Ideea înfierbânta asistenta. Antenele ei au început sa se agite. Toti ochii erau îndreptati spre ecran si cameramanul o încadra ca pe o persoana. e important sa definim ce specie e mai inteligenta fata de cealalta. Furnica paru ca se enerveaza brusc. zise agentul postal iesit la pensie. el t rebuia sa distribuie bine rolul martorilor. un jurat ridica mâna. Judecatorul întreba: . Ar trebui sa se recur ga la o a treia specie.

Politistul se întreba daca nu cumva va trebui sa recurg a la forta ca sa-l aduca în fata curtii. Hans a fost supus la tot felul de experiente si calul si-a dovedit perma nent calitatile. iar Julie pe 103. Acesta a oprit un om de vreo patruzeci de ani. Întâlnire pe trepte Juratul specialist în jocuri de gândire se oferi sa elaboreze un test pe car e. percepea schimbarile de atitudine ale oamenilor din jur. Cazul a facut mare vâlva în epoc a si lumea stiintifica începea sa se obisnuiasca cu ideea ca acel cal era cu adeva rat la fel de inteligent ca un om. cu parul negru. La 12 septembrie 1904. un grup de treisprezece experti a publicat un rap ort care respingea orice posibilitate de înselatorie. care preda la scoala de politie si era un politist reputat. fizicieni si. Judecatorul era constient ca inventa o jurispr udenta în materie si îsi lua rolul foarte în serios. I-au explic at ce se astepta de la el. biologi. Totusi. Când misterul a fost descoperit. El a remarcat ca Hans gresea raspunsurile de fiecare data când solutia probl emei care se prezenta era necunoscuta de persoanele prezente. unul dintre asistentii lui von Osten. nu mai era deloc o furnica banala. Simtea excitarea lor când se apropia de solutia corecta. În multe universitati se mai amintes te si acum de cazul calului Hans ca de un exemplu caricatural de înselaciune stiin tifica. divortat si cu doi copii. dupa consultari. Linart. dar mai stia sa indice cu precizie si cât e ceasul. comunitatea stiintifica a fost atât de vexa ta ca fusese atât de usor înselata încât a cazut într-un scepticism sistematic în fata oric rei experiente legate de inteligenta animala. Pr esedintele îi recuza din oficiu pe amândoi. în timp ce batea din c opita. doua pe ntru "b". curtea si apararea îl considerara acceptabil. Veneau sceptici si pleca u foarte tulburati. volumul III 223. bietul Hans nu a meritat nici atâta glorie si nici atâta oprobriu. dupa toate filmele pe care le vazuse la televiziunea oamen ilor. Un politist si un aprod fura trimisi în strada cu sarcina de a aduce primu l om întâlnit în cale cu un aspect convenabil. La gândul ca îsi va impresiona vecin . în cele din urma. La fel. cu o mustata mica. L a urma urmelor.alul. Procurorul îl propuse pe comisarul Maximilian Linart. Concentrarea lui era motivata de speranta unei recompense alimentare. gresea de fiecare data când i se acopereau ochii si nu putea sa vada asistenta. Oskar Pfungst. parea sa fi înteles perfect matematica moderna. psihologi si ps ihiatri au venit din lumea întreaga ca sa-l vada pe Hans. acel cal stia sa decodifice atitudinile oamenilor astfel încât sa po ata fi considerat temporar drept egalul omului. a înteles în sfârsit mist erul. Hans arata obiectele cu vârful copitei si comunica cifrele batând în pamânt. era departe de a fi un om reprezentativ pentru speci a lui. Edmond Wells. dar aprodul a avut buna idee sa-i spuna c obaiului ca în acea seara va aparea la televizor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sa recunoasca în fotografii oamenii care îi fusesera prezentati cu câteva zile mai înain te si sa rezolve probleme de logica. Dadea raspunsuri exacte la e cuatiile care i se propuneau. trei pentru "c" si asa mai departe. Omul fu cuprins de trac la gândul ca va deveni campionul speciei umane si se temea ca va fi ridicol. Zoologi. Lit erele erau batute una câte una ca sa formeze cuvinte. Dar poate ca unul dintre motivele urii atât de mari fata de Hans este si m ai profund. E foarte neplacut pentru specia umana sa se stie "transparenta" pent ru un animal. Nu întelegeau în ce consta manipularea si sfârseau prin a admite c a acel animal era într-adevar "inteligent". La fel si 103. Acum trebuia sa fie numit un reprezentat al speciei umane si altul din p artea furnicilor pentru aceasta competitie. Singura expl icatie era deci ca Hans era un animal extrem de atent care. O bataie pentru "a". Magistratul considera indispensabil ca cei doi concurenti sa fie alesi l a întâmplare din rândul populatiei lor.

Acest test nu este concludent. Unii huiduiau. Adunarea talentelor depaseste simpla lor suma. soneria furnicii rasuna prima. o insecta de 3.Nu-i adevarat. încercând sa apuce para si nu reusi. Bucatile de lemn erau perfect asemanatoare pentru ambii concurenti. se mentinea sub para rosie dar nu prezenta nici un com portament susceptibil de a-i permite sa ajunga la ea. Materialul de masurare a inteligentei inventat de jurat era deja instala t în sala de judecata. furnica parasi brusc pozitia de sub para si pleca. Furnica se rotea însa în cerc. Se plasa sub para. Procurorul îl lasa pe aprod sa apropie bucatile de lemn de insecta ca s-o faca mai bine sa înteleaga ca trebuia sa le asambleze ca sa ajunga la para. Nimeni nu se gândise sa-i puna un perete. Clampanea din mandibule dar n u reusea sa faca nimic. Omul zari cu coada ochiului manevra si accelera lucrul. Procurorul lua cuvântul: . ea se întoarse. Se ridica pe cel e patru picioare din spate. Pusera mâna pe prima zarita. Procurorul rânji. juratul unse întrerupatorul rosu cu miere. la trei centimetri. ceea ce dovedeste ca inteligenta mirmeceeana este colectiva. . spre surprinderea tutur or. Judecatorul lovi cu ciocanul în masa. în râsul asistentei. adulmeca aroma dulce a mierii si fu imediat tentata. Furnicii aduse din gradina tribunalului. Se convinsera ca avea toate membrele inta cte si antenele i se agitara când o asezara pe o foaie de hârtie. familiarizat din cea mai frageda copilarie cu jocul de constructie .2 mg. Trebuie imaginat altul în care sa fie imp licati un singur om si o singura furnica. însotita de o alta furnica. cuprinsa de panica pentru ca se afla într-un lo c strain. usurat ca i se propus ese un test atât de simplu. Omul. În sala se declansa tumultul. iar cel al furnicilor. lunga de 1. poate doar sa îsi strice bucatile de le mn si sa revina mereu sub para si sa încerce sa ajunga la ea ridicându-se pe picioar ele din spate si agitându-si în aer membrele din fata. Era vorba de douasprezece bucati de lemn care trebuiau îmbina te ca sa formeze un promontoriu permitând sa se atinga o para electrica rosie susp endata deasupra lor. De altfel aceasta e si deviza revolut iei noastre: 1 + 1=3. Existau camere de luat v ederi în fata fiecarui concurent si presedintele dadu startul. Furnica a trisat. le ataca cu mandibulele ca sa le manânce. Îi spuse ceva cu antenele iar cealalta se plasa în asa fel încât sa-i serveasca drept punct de sprijin. Primul dintre cei doi competitori care o va atinge va declansa o sonerie electrica si va fi declarat învingator. O f urnica nu e capabila de nimic singura. cu atâtea mirosuri si lumina. Furnica se agita.8 cm .1 + 1 = 3 este o minciuna matematica. cu o secunda mai înainte. Pur si simplu. Ca furnica sa fie interesata la a ceasta treaba. nu individuala. esafodajul uman se ridica pâna la trei met ri. cu mandibule mici si chitina neagra. . nu în formulele l or esoterice. În schimb. Noi. altii aplaudau. . de aceeasi echipa. omul era pe punctul de a-si termina luc rarea în timp ce furnica nu facuse înca nimic. furnicile au înteles ca în doi o problema se rezolva mult mai usor. foarte enervata. Magistratul îl convoca pe psihologul de pe lânga curtea de judecata si îi ceru sa fabrice testul obiectiv si incontestabil cu pricina. cu atât mai b ine pentru ele. Omul mai avea doar patru bucati de lemn de asamblat când. Odata montat. Furnic a se uita la bucatile de lemn si.Ati vazut cu totii. a început imediat sa îngramadeasca metodic bucatile de lemn. departe de reperele ei obisnuite. oamenii. Daca aceste prostii se potrivesc furnicilor. încurajat de semenii lui. caci erau usor impregnate cu miros de miere. dife rita fiind numai marimea. o insulta adusa logicii. un pacat împotriva bunului simt. Asistenta era convinsa ca furnica renuntase dar.ii. îl contrazise Julie. Aproape ca reusi se când. A cerut ajutorul unei complice. nu i-a cerut nimeni parerea. nu avem încredere decât în stiinta pura. individul nu a mai ezitat si i-a urmat. .

Omul va fi plasat într-un labirint pe masura lui. Fiecare dintre gestur ile lor are o utilitate precisa. Furnica începu prin a se spala. ce joc ar fi dovedit în mod incontestabil inteligenta? Existau go. În timp ce toate animalele gândesc pentru ele însele si îsi fac o opinie fata de ceea ce vad si ceea ce le-a învatat experienta. Pentru a le reprezenta pe furnici. S-a procedat ca prima data. Pentru a avea mai mult loc. nu de i nteligenta. sah. Furnicile nu se joaca. Cele doua labirinturi vor fi dispuse exact în acelasi fel. adica iau ca fiind a lor opinia emisa de prezentatorul jurnalului televizat d e la orele opt. El e descopera terenuri. Trebuia creata o regula de joc valabila atât pentru oameni cât si pentru furnici! Si apoi. La iesire. vor fi trasate dupa acelasi plan. inaccesibil oricarei alte furnici provenit a din afara. labirintul pentru om cu barierele lui metali ce acoperite de hârtie. Ce joaca furnicile? Jocul îi paru psihologului o specialitate umana. rânduiesc ouale si alimentele. psihologul a sugerat un test care i se parea univ ersal: o cursa într-un labirint. Îsi consulta colegii. . . responsabilii rubricilor d e jocuri din reviste si inventatorii de jocuri aparute în comert. iar furnica într-un labiri nt dupa marimea ei. Omul mergea foarte repede. Furnicile aveau probabil obiceiul sa scoata crengutele de care aveau nevoie dintre alte crengute inutilizabile pen tru ele. Presedintele apuca cu fermit ate cronometrul si dadu startul. dame. Mikado era un joc de dexteritate. Pentru furnica s-a construit un labirint identic cu pereti de hârtie în inte riorul unui mare acvariu transparent. a fost instalat în fata tribunalului.Ceea ce se întâmpla aici este foarte interesant.Apoi acorda un interviu în exclusivitate jurnalistei de la principalul can al national. Aprozii si asesorii erau arbitrii de linie. politistul si aprodul luând de pe strada un student blondut. În felul acesta. 225. Dar cum sa explici regulile unei furnici. Furnica nu se misca. Omul porni imediat printre palisadele de hârtie s i un politist dadu drumul furnicii în acvariu. Dar a fost nevoit sa renunte. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE Salivatoare: 10. Expertul deduse de aici ca trebuia gasita o încercare corespunzatoare unei situatii practice. cei doi luara prima furnica venita într-un ghiveci cu flori. cei doi concurenti trebuiau sa declanseze un întrerupator elect ric. OPINIE: Degetele sunt din ce în ce mai putin capabile sa aiba o opinie personala. familiara tuturor furnicilor. Dupa multa chibzuinta. Orice creatura închisa într-un loc pe care nu-l cunoa ste cauta sa iasa de-acolo. pocherul sau sotronul. totdeauna sa eviti gesturile precipitate. dar la scari diferite. aflat pe fereastra p ortaresei de la tribunal. spunea o veche recomandare mirmeceeana . si cred ca parizienii ar trebui sa vina în numar mare la Fontainebleau ca sa asiste la audiente si sa susti na cauza oamenilor. De exemplu explorarea unui dru m necunoscut. Ce-ar putea sa joace furnicile? Psihologul se gândi la început la mikado. cei doi con curenti aveau de înfruntat aceleasi dificultati pentru a gasi iesirea. Degetele gândesc toate acelasi lucr u. Ele apa rtineau culturii umane precum mah-jongul. 224. SE VEDE DE DEPARTE Psihologul se gândi îndelung. Concurentii au fost schimbati. Asta poate fi numit spiritul lor colectiv. Pe un teren necunoscut. alt consemn de baza. se bat.

poate ca dadusera peste o fur nica redusa la minte. Concurentul lor mai avea înc a doua viraje de facut ca sa ajunga la capat. Dar mesajele lor olfactive nu putea sa circule liber în spatiu. îl strânse de brat pe Davi d. Nici un moment nu s-a spus ca e interz isa escaladarea peretilor. porneste! striga olfactiv Printul 24. . si l-a atins. zise ea. Din întâmplare. gonea drept spre întrerupatorul r osu. Dar furnica nu se misca. a simtit mirosul de miere! Furnica porni drept înainte în directia buna. furnica sari peste ultimul perete. furnica porni spre o fundatura si antenele furnicilor din acvariu frematara. ca într-o cursa cu obstacole. Vrând sa aleaga o furnica absolut la întâmplare. Trebuia sa atinga un obiectiv. constata judecatorul. Erau bloca te de tavanul de plexiglas. brusc. care urmareau competitia la micul lor televizor. La rândul sau. A t risat ca si cealalta. A dovedit ca e mai intel igenta adaptându-se mai repede la problema. în realitate. nu. care urmarea întrecerea din boxa acuzatilor. va rog sa stati jos. . Julie era foarte îngrijorata. se învârti în cerc apoi. descoperise si el drumul cel bun. îi ceru presedintele.Eu pe furnica! zise primul asesor. nu pe-acolo! strigara la fel de zadarnic Julie si prietenii ei. îsi ridica antenele.Gata. Furnica apuca într-o directie care nu ducea nic aieri.În sfârsit. nu fusesera specificate niciodata. .Maestre. Presedintele ceru asistentei sa ia l oc în sala de judecata. Ghidata de mirosul mierii din apropiere.Nu. . asistenta striga : . începu în sfârsit sa adulmece solu l în jurul picioarelor. Un strigat de victorie rasuna simultan în boxa acuzatilor si în acvariul und e furnicile îsi atingeau antenele de bucurie. cu prudenta. Se uitau tinta la ecranele care aratau evolutia cursei. îti ascuti simturile. Furnica facu câtiva pasi. furnica avu o initiativa neasteptata. Nu. O porni la fuga în sens invers caci. de data asta.Pariez pe om! exclama grefierul. omul si furnica luau aceleasi viraje aproape simultan. Furnicile spectatoare stiau ce înseamna asta. Julie se întoarse pe b anca apararii. Omul se îndrepta si el spre o fundatura si. . . În timp ce omul lua virajele în pas alergator. nu? întreba procurorul.Atunci ar fi putut si omul sa faca asta. furioasa ca se învârte p e loc într-o fundatura. nestiind ca furnica înca nu se hotarâse sa por neasca.A trisat! protesta procurorul apropiindu-se de masa magistratului. Urca pe peretele de hârtie. preocupat de mentiner ea suspansului ca sa satisfaca mass-media. Haide. afara.Bineînteles ca nu. Aceasta furnica a câstigat pentru ca a dat dova . amândoi pareau ca înainteaza cu aceeasi viteza. se catara pe întrerupatorul ro su uns cu miere si declansa soneria. Lent. 24 si prietenel e lor. A fost incapabil sa gândeasca altfe l decât dupa niste reguli pe care si le închipuia obligatorii dar care. Pe ecrane. În acel moment. S-a folosit de modul ei original de a gândi. Aparatorii speciei umane se simteau linistiti. -Nu. Julie. Omul lua avans. nu pe acolo! strigara ele din toti feromonii. Omul înainta în directia buna. sarind peste pereti.Pe un teritoriu necunoscut. n-a trisat. îsi ascundeau cu greu anxi etatea. gândindu-se încotro s-o apuce.Evident. Cei doi concurenti evoluau aproape paralel. A pierdut pentru ca nu i-a trecut prin minte ca putea actiona si altfel în afara de a înainta drept pe culoare. la fel si oamenii din pirami da. se temea sa piarda timp. . . La un moment dat. Nu avea dreptul sa urce pe peretii labirintului! . 103. nu. omul grabit apuca pe un drum gresit si ajunse într-o fundatur a. nu. nu pe-acolo! Ce doi concurenti se oprira. sansele par egale. Omul.

Ea zboara prea repede si el nu reuseste s-o prinda din urma. Maximilian parcurse un mileniu de civilizatie a fur nicilor bogata în cunostinte umane. Nu putea sa se comporte ca un simplu spectator. În parcuri le naturale din Europa si din America de Nord. Atâta tot. dar cele doua insecte sunt convinse ca. Avansa în mare viteza. Or. din ce în ce mai captivat. Rezultatul era si mai terifiant decât îsi imaginas e politistul. va impregna capriorii cu efluvii umane. volumul III 227. sub copaci. îsi scoase haina si se închise la el în birou. ENCICLOPEDIE SINDROMUL BAMBI: A iubi este uneori la fel de periculos ca a urî. Îsi arunca palaria în cuier. chiar infime. SINGUR Comisarul Maximilian Linart nu vru sa vada mai mult si se întoarse în graba la el acasa. totul s-a sfârsit pentru ele. 228.da de mai multa inteligenta decât omul. El e obligat sa-i ceara sa zboare mai încet. dimpotriva. Printul 24 îsi ia zborul în urmarirea ei. încurajata de to ate furnicile prezente. dar în acel moment ar fi preferat sa se comporte ca ele si sa s e rostogoleasca pe jos. Aceasta lumina. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În timpul primelor saptamâni mama nu-si recunoaste puiul decât dupa mi ros. Se puse imediat pe treaba. distrug actul de identitate olfa ctiv al capriorului care va fi imediat abandonat de toata familia. se agata bine de partea din spate a corpului ei si se arcuieste ca sa reuseasca sa se împreuneze. Printesa 103 uita sa fie atenta la zbor si se loveste de un perete transp arent. Printesa 103 se avânta si începe sa deseneze cercuri între per etii închisorii de sticla. Nu e usor. Înd uiosati. Preocupata de acu plare. fericiti ca se pot apropia de un animal blând. printre ef luviile forestiere. Din cauza socului. Era decis sa treaca la a ctiune. În douazeci de minute. Printul 24 zboara în spatele Printesei 103. aceasta caldura este totusi foarte excitanta pentru cele doua sexuate. Voia sa vada la ce putea sa ajunga o civilizatie de furnici beneficiind de tehnologiile oamenilor. În sfârsit. Evident. La rândul sau. 226. cu orice pret. E mai simplu decât sa încerci o jonctiune între doua apendice . Printesa 103 si Printul 24 hotarasc sa încerce o acuplare în acvariu. Nu e simplu sa te dedai unei acuplari într-un loc închis dar. Printesa 103 fusese amuzata de comportamentul nup tial al Degetelor. de acum înainte. Edmond Wells. Gestul nu are nimic agresiv. Daca nu fac dragoste aici si acum. blândetea animalului provoaca aceasta miscare de tandrete din partea omului. niciodata nu vor sti c um este. Aceasta mângâiere asasina este numita "sindromul Bambi" sau "sindromul Walt Dis ney". Aceste animale par izolate si solitare chiar daca mama lor nu este departe. int ensitatea reflectoarelor televiziunii fac sa le clocoteasca hormonii sexuali ca un soare de primavara. oricât de afectuos ar fi. De la începutul audierii. Printul 24 se desprinde si trebuie sa porneasca din no u la cucerirea frumoasei sale. vizitatorul e tentat sa mângâi e animalul. Trebuie sa recunoastem. aceasta atingere constituie un gest mortal. SOARE PARADOXAL Profitând de un moment de calm înainte de reluarea audierilor. P orni jocul Evolutia cu parametri deosebiti. ajunge deasupra ei. e mai putin romantic decât zburând spre cer. Contactul cu omul. vizitatorii întâlnesc deseori caprior i. Aceste emanatii poluante. Nici o caprio ara nu-l va mai accepta si capriorul va fi în mod automat condamnat sa moara de fo ame.

Da. foarte intens. Înainte de a fi vazut filmul Degetelor.minuscule. celelalte furnici le privesc cu admiratie cum se rotesc. Ea le înseala astfel pe lucratoarele ca re o hranesc în timp ce propria lor regina moare. replica judecatorul. pan. Furnica a câstigat totusi. Presedintele îi infor ma pe jurati ca furnicile.Uitati sa precizati cum au fost oprite aceste furnici de foc. independenta de functia procreatoare. Antenele lor se împreuneaza de parca s-ar deda înca o data unei CA. Pan. Arthur se ridica în picioare.. o condamnare la sase ani închisoare. . condamnarea la moarte. În lumea mirmece eana. pan. Extazul din acvariu continua. Morala: omul e de ajuns sa se al ieze cu unele furnici prietene ca sa vina de hac altor specii de furnici dusmane . Deodata. Inima îi bate din ce în ce mai tare..Am aici câteva probe care dovedesc. cer. pentru complicitatea la crima. Jos. . Procurorul îl întrerupse pe Arthur parasindu-si scaunul ca sa se aseze în fata juratilor. Ca sa nu se mai loveasca din nou de peretele de sticla. pan. cer condamnarea la sase luni închisoare. Are impresia ca inima sa stricat si bate tare de tot. Cu atât mai intens cu cât e vorba de doua sexuate care si-au obtinut sexul prin mijloac e artificiale.. Culoarea valului rosu de p lacere se modifica pe masura ce creste. printesa 103. dar aceasta victorie dovedeste ca furnicile s unt inteligente. Judecatorul lovea cu ciocanul aproape far a sa gândeasca.Nu înteleg! exclama Julie. pan. va rog sa luati loc. . . apoi negru. Sunt emise de 103. . usor obosit. Are cuvântul acuzarea. pan! Judecatorul batu scurt de câteva ori cu ciocanul ca sa avertizeze asistent a ca se relua audierea.. pentru distrugere de materiale educative si tulburarea linistii publice. 103 nu se gândise niciodata sa considere dragostea ca o emotie d eosebita. sus totul se complica. pentru insurectie si asasin area politistilor. pan.. Imaginile psihedelice devin mai clare.. . si pe deasupra în plin zbor.. de ea care are înca în memorie marile scene romantice din filmul Pe aripile vântului. Mai ales un articol despre invaziile fur nicilor de foc în Florida care ar trebui sa-i edifice pe jurati. prinsi parca într-un vârtej infernal. Ea stie sa reproduca feromonii unei regine a furnicilor de foc.. doamnelor si domnilor din juriu. pan.Pentru conjuratii de la liceu.. Pentru conjuratii din piramida cer. Judecatorul cere procurorului sa conchida si sa-si anunte cererile. Cuplul mirmeceean se roteste din ce în ce ma i repede. dragostea este legata doar de functia de reproducere. .. pan. Publicul se manifesta imediat. pan. pan.. 10 noteaza pe un "feromon mitologic" tot ce-i inspira ac est moment de pura poezie romantica. pan. pan! Pan. Dimpotr iva.Doamnelor si domnilor jurati. Vor avea deci sa stabileasca soarta lui 103 si a tovaraselo r ei.. La a treia tentativa. face mici cercuri concentrice în centrul închisorii lor. reuseste în sfârsit sa se acu pleze cu Printesa 103.. ca re conduce zborul. pan. nu ca sunt nevinovate. Printul 24. numai la câtiva centimetri de tavanul de plexiglas plin de gauri. Atunci se petrece în ei ceva foarte nou. pan. Devine mov. Înteleg ca s e petrece ceva diferit.Nu dezvaluindu-ne secretele insectelor ne vom debarasa de ele. erau de acum în ainte raspunzatoare. Pentru Printesa 103 si complicele ei. Antenele lui se agita în mod ciudat.. deoarece li se recunoscuse inteligenta. violet. Inima Printului 24 bate din ce în ce m ai haotic. în ce masura furnicile sunt inamicii omului. Un imens val rosu de placer e pura si de durere intensa îl acopera ca un val seismic. Pan. Printul 24 se simte rau. trebuie sa eliminam cât mai repede aceste furnici deja prea informate mai înain te sa poata transmite ceea ce stiu întregii specii.. Comuniun ea dintre spirite se adauga celei a corpurilor. Prin int ermediul unei alte specii de furnici: solenopsis daugerri. ..

îl vede. Nimic în codul nostru penal nu interzice pedeapsa cu moartea pentru animale .Achitându-ne însa si eliberând aceste insecte nevinovate. E mai mult decât atât. Moartea printului si pierderea aripilor constituie pretul regalitatii mi rmeceene. Arthur a de monstrat ca. Presiunea creste. . relua procurorul. sunt. De ce sa ne lipsim de niste aliati atât de pretiosi? Regina 103 mai zboara putin. ele la înaltimea de un centimetru. Daca nu reusim sa pactizam cu furnicile. . Acum nu mai e printesa . Inima i s-a oprit. placerea prea i ntensa. Julie face apel la resursele tuturor neuronilor ei. 229. dar propria e i placere e atât de lunga si atât de mare încât nu reuseste sa se preocupe de partenerul ei. Este o o cazie unica care ni s-a oferit ca sa întelegem un sistem de gândire ne-uman.Pentru oameni. Cine nu omorâse furnici chiar fara sa vrea? . acum Edmond Wells vorbea uneori prin vocea ei. Sa stie natura ca speciile care vor sa dauneze omului sfârsesc prin a plati cu viata. e regina. . Presedintele da cuvântul apararii. printul explodase de placere. dar dezbaterile fiind în toi.Îmi permit sa amintesc colegului meu care reprezinta acuzarea ca pedeaps a cu moartea a fost abolita de mult timp în tara noastra. domnule presedinte. ENCICLOPEDIE .Nu se poate sa ne condamnati pentru ca am dorit sa amelioram statutul speciei noastre. cum vom putea spera ca. regina îsi pierde aripile. Suntem complementari. Fraza ramase neterminata. fabrica obiecte de dimensiunile lor pe ca re nici cei mai abili dintre ceasornicari nu le-ar putea reproduce. Julie avea impresia ca.. fie ca vrem sau nu..Furnicile se pot dovedi o trambulina pentru evolutia noastra. Printul 24 se simte din ce în ce mai rau. veti arata ca drum ul pe care am început sa-l exploram merita toata atentia posibila.Ceea ce se petrece aici nu este un proces. Printesa 103 îl simte. cu ajutorul mandibulelor. încearca sa bata din aripi ca sa-si încetineasca caderea si. Cazând. Imediat ce-si proiectase garnetii în femela.. Bucatile de chitina se împrastie în toate directiile si cad ca bucatile unui avion care face explozie în aer. pentru oameni. mai bine sa ne folosim de ele. zise el cu un ton doct. De altfel. Vulpile care transmit turbare a sunt împuscate. Câinii care musca copiii sunt injectati cu otrava. Cont rolam lumea la înaltimea de un metru. aceste infraterestre. Decât sa înc ercam sa le distrugem. nimeni din sala de judecata nu acorda vreo atentie.. dupa ce citise atât de mult Enciclopedia cunoaster ii relative si absolute. Presiunea era prea puternica. în tr-o zi. Do cumentele confiscate din piramida atesta faptul ca lansasera o mare cruciada împot riva noastra. Nu se poate sa omorâm furnicile. Julie continua: . Presiunea creste. . Se desprinde brusc de 103. apoi aterizeaza brusc în receptorul feromonal . ea este inv adata de un val rosu care se transforma în portocaliu apoi se lumineaza din ce în ce mai mult pâna când capata o nuanta mai galbena si mai calda. Am cautat cu mare at entie. Daca el e coplesit de un val rosu care se transforma în negru. nu put em decât sa îndeplinim un act de civism si de legitima aparare. sa comunicam cu extraterestrii? În aer rasuna un mie pocnet. Ramase cu gura deschisa. Un mic zgomot rasuna din difuzoarele aparatului. cine dintre noi se poate lauda ca nu a omorât niciodata o furnica? Chiar si cei care nu-l aprobau erau obligati sa admita ca acuzatorul pub lic avea dreptate. Furnicile. Printul 24 îsi îndreapta antenele.Decretând pedeapsa cu moartea pentru Printesa 103 si semenele ei..

Daca nu reactioneaza în functie de interesele sale directe. Edmond Wells. Acest prim-plan o tintuise pe Julie l ocului. Maximilian se închisese la el în casa si. moare. 4: este stadiul uman. Iubeste. Îi este teama în p ermanenta. A nimalul reactioneaza ca sclav al sentimentelor sale. 5 are linia sus. Iese din stadiul de scla v al sentimentelor prin liber arbitru. si pentru ele se face frumoasa floarea în partea ei superioara. 6 este si forma fetusului în gest atie. Vegetalul nu-si poate misca piciorul. E primul nivel a constiintei. Si asa mai departe. Va da nastere lui. Vegetalul iubeste cerul si lumi na. DIFERENTA DE PERCEPTIE Pe ecranul video de deasupra boxei acuzatilor aparuse fata lui Maximilia n. Animalul. 5: este stadiul spiritual.Ce se întâmpla? Ce e mascarada asta? întreba judecatorul. e sclavul solului. Maximilian. 6: e o curba continua fara unghiuri. dar nu si de cer. se pregateste sa mearga spre infinit. Lua furnici le si le decapita una dupa alta. iubeste în partea de sus si în partea de jos. Tot ce e încrucisare ind ica încercarile prin care treci. dar e dotat cu o curba în partea de sus.. trebuie deci sa se treaca la ciclul urmator. vege talul este deci atasat pamântului. este legat de cer. Este prima cifra cu încrucisare. Fetusul se pregateste sa se întoarca în real. Se afla la rascruce de drumuri. aici si acum. . Este contrariul lui 2. cel al lumii materiale. A fi. E începutu l. 2: este stadiul vegetal. în apropierea obiectivului camerei de luat vederi . dar la o dimensiune superioara. de orice blocaj superior sau inferior. retransmitea aceasta scena prin intermediul liniilor telefonice. 9 este inversul lui 6. Sa le examinam. 9: este fetusul în gestatie. Daca îl desenezi. 0: este golul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.PUTEREA CIFRELOR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dupa forma lor. Are doua rotunduri. . desprins de pamânt. doar a fi. transmitem aceasta întelepciune. Si în acest caz ne aflam la o rascruce. 8: este infinitul. Fie îsi realizeaza destinul. S-a încheiat un ciclu. aproape pofticios. E a proape spirala. Ac est zero al dimensiunii superioare va lansa din nou un ciclu de cifre dar la o s cara superioara. cifrele ne istorisesc evolutia vietii. Aprodul se apropie si îi murmura câteva cuvinte la ureche. cu o privire înfrigurata. fara a gândi. De flecare data când scriem o cifra. A trecut de încercarea crucii l ui 4 dar planeaza. dator ita unei simple camere video si releului computerului sau. trece în lumea superioara. Este nivelul de deasupra nivelelor mineral. Animalul este pradator si prada. A reusit sa se elibereze de pamânt.. Egoism ul este principala lui calitate. Partea inferioara e formata dintr-o linie. Oul originar închis. Daca 4 reuseste propria schimbare. volumul III 230. fara linie. vegeta l si animal. Dar notiunea de libertate de alegere îi da voie si sa nu-si realizeze misiu nea de cucerire a libertatii si a dominarii propriilor sentimentelor. S-a eliberat de cer si de pamânt. Mai are de împlinit însa un lucru: sa treaca în lumea creatoare. Tot ce e curb ind ica dragostea. Este un patru inversat. 3: este stadiul animal. 10: este acel zero al oului originar. Nu mai exista linie. nu te mai opresti niciodata. se poate misca. 7: este cifra de trecere. Acol o e ceva care nu gândeste. E dragostea totala. E starea de nemiscare. E doar o linie. Avea un zâmbet ciudat. nu iubeste. 4 îti da voi e sa ramâi în mod liber animal sau sa treci la etapa urmatoare. Tot ce e linie dreapta indica atasamentul. era înarmat cu o unghiera. fie nu-l reali zeaza. Aceasta este miza ac tuala a omenirii. Are o curba în partea de jos: iubeste pamântul si pe locuitorii lui. Este pur canal vibrator. 1: este stadiul mineral.

a m decis ca om. Si daca va fi necesar.În consecinta. . Îmi sacrific viata pentru specia mea. deci nu exista riscul m odificarii lui din exterior. rechizitiona imediat biroul judecatorului.Dar nu asa. sub controlul computerului me u. Furnicile sunt flagelul c el mai rau pe care l-a cunoscut omenirea vreodata. O singura cetate de furnici u cide zilnic proportional mai multe animale decât o întreaga tara de oameni. . puricilor-de-frunze le taie aripile ca sa-i poata exploata mai bine. va fi debransat de la retea imediat dupa acest mesaj. cealalta mare specie de pe planeta. Maximilian Linart. din cauza nepasarii unui grup de oameni. traim un moment grav. Oameni care nu se cunosteau discutau aprins în sala de judecata. . Am constatat astfel ca furnicile. cu prioritate. Cunoasterea este ca o boala contagioasa. combativitate si modul de comunicare. Nu încercati sa ma opriti. Dupa ei va veni si rândul nostru. Apoi. Azi ploua si voi astepta sa se faca frumos ca sa declansez incendiul forestier. obosit probabil dupa ce asasinase vreo suta dintre ele. rugându-se cerului ca nu cumva comisarul sa-si fi întrerupt telefonul. domnule prefect? Doreati sa va debarasati de o parte din padure ca sa lasati locul liber pentru planurile hoteliere ale unui grup jap onez. Dar se înseala.Incendiind aceasta padure blestemata. Cred totusi ca nu putem ris ca verificarea acestei ipoteze. Dorinta vi se va împlini. Jurnalistii dadeau fuga sa transmita stirea. to ate puterile lor vor fi supradimensionate. Daca nu distrugem acum aceste douazeci si sase de mii de hectare de padure contaminate. Eva însa l-a împins sa comita irep arabilul. zise: . voi salva întreaga omenire. Facu din nou o pauza. voi transforma în cenusa întreaga padure.Doamnelor si domnilor. am instalat pe un simulator de civilizatie un program destinat sa ne arat e ce s-ar întâmpla cu lumea daca furnicile ar avea acces la cunostintele noastre teh nologice. Nu mai am nimic de pierdut. Avea mâinile umede de sudoare. Co nstientizând pericolul pe care îl reprezinta furnicile inteligente pentru omenire. Stiu. Biblia ne spune ca Adam s-ar fi opus tentatiei de a musca din marul cunoasterii. unii dintre dumneavoastra le vor gasi simpatice. omenirea sa considere asta ca un testament si altul sa preia stafeta. Am instalat bombe incendiare în zona forestiera unde se afla furnicarele contaminate de ideil e furnicii 103. aceste faimoase furnici "civilizate" care si-au însusit padurea din Fontainebleau.Am reflectat îndelung la viitor. trebuie sa distrugem furnicile si. pentru unii dintre dumneavoastra. Prefectul Dupeyron. colcaie de furnici initiate în te hnologia noastra. Maximilian. din cinci în cinci ore . specia noastra sunt amenintate de disparitie. care ne sunt superioare prin numar. Apoi lupa o foaie si. Aveati dreptate. mai cu seama.Ti-ai pierdut mintile. Cu aportul tehnologiilor noastre umane. am studiat influenta lor asupra oamenilor. ci vilizatia noastra. comisare? . aduna corpurile moarte si le arunca neglijent în cosul de hârtii.. va parea aberant. într-o zi va trebui poate sa dist rugem toate padurile. Stiu. Sunt solid baricadat în casa iar sistemul de aprindere al bombelor incendiare. Facu o scurta pauza si apoi continua: . Daca va fi sa pier în urma unui asalt lipsit de judecata. Altii considera ca pot sa ne aj ute si ca avem multe de învatat de la ele. sa distrug partea din padurea Fontaineblea u care. Dar. Dar noi putem împiedica furnicile sa cunoasca acest blestem. Prefectul simti un nod în gât. n-ar avea nevoie de mai mult de o suta de ani ca sa ne aduca în stare de sclavie. care se deplasase ca sa auda verdictul acestui proce s fara precedent. ca asta. totul va exploda . dupa care zise: . În fata noastra s e ridica un dusman cumplit. plasându-se în fata camer ei video. Deocamdata. Daca. zâmbi spre camera de luat vederi. la mine acasa si în padure.Decapitarea furnicilor continua. Asta va crea locuri de munca si v a reduce somajul. Lumea noastra.. . aceasta infima amputare va evita o cangrena ge nerala. M-am referit la furnici. eu. Exista metode mai discrete. cealalta mar e civilizatie. Linart raspunse imediat. zise el suspinând. Cine ne pune astfel în pericol? Cealalta.Ce te-a apucat. Întâi înfrâng s apoi folosesc ca vite toate speciile învinse. nu tastez o formula codificata pe tastatura computerului meu. De exemplu. Le-a m studiat de câtava vreme. . Orice încercare de a ma opri e inutila.De ce va plângeti. doamnelor si domnilor.

" 231. Maximilian îsi zise ca în aceasta împrejurare Dumnezeu era de partea lui. Maximilian trase înca o data si vizitatorul se feri din nou. ca mi ne. Politistul trase dar vizitatorul lasa capul în jos si gloantele trecura pe deasupr . desi f oarte slab. În timpul noptii. De altfel. Ar fi trebuit sa existe un dinozaur eroic. iar zgomotul.. cerul s-a umplut de stele si meteo rologii au anuntat ca duminica va fi frumos si ca vântul va sufla cu putere în zona padurii din Fontainebleau. Populatia se uita spre cer.Si noi? Poate ca si pe noi ne vor considera într-o zi furnicile prea mar i si prea greoi.. Si daca li se va da posibilitatea. undeva. Se cuibari în fotoliu cu fata la computer. . ..Ba da. rasturna un obiect. Desi nu era credincios. nu vom avea mijloacele nec esare încalzirii întregii populatii din tara în iarna asta". fericit si constien t de misiunea lui pe pamânt.Nu m-ati auzit? . În vocea politistului era atâta hotarâre încât prefectul cauta un argument forte c a sa-l convinga. Vizitatorul cauta computerul. gata sa declanseze bombele în cazul în care tastarea codului nu avea sa-l împiedice. Seara. Si atunci. obloanele blocate.Îti imaginezi ce s-ar fi întâmplat daca dinozaurii. care sa înteleaga miza pe termen lung. îl trezi de-a binelea.Unii vor crede asta la început. Edmond Wells. . Îndrep ta revolverul spre vizitator si apasa pe tragaci. Apoi adormi.Da.Asta e comparatia cea mai buna. Prefectul îsi trimise cei mai buni oameni sa repereze bombele cu fosfor împr astiate în padure. Poate ca la ora asta ar mai fi trait. Cred. nu mai exista decât un singur mijloc de a c rea noi bogatii într-o tara deja bogata: santajul. Acestia gasira vreo zece. Cineva. ce vor face? Si închise. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. te-am auzit.Dar de ce te încapatânezi sa extermini aceste furnici total neînsemnate? . r aspunse Linart. Toata încaperea vibra. comisarul reîncarca arma si tinti din nou. Se repezi în salon si se ascunse dupa perdele. dar nu stiau câte sunt si padurea era i mensa. ar fi eliminat în mod sistematic mamiferele? . Fiecare stia acum c a. Erau prea mari. Chiar te temi atât de mult de concurenta alto r animale inteligente? . Vizitatorul îsi zise ca era mai bine sa se ascunda undeva. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE A plouat toata ziua de sâmbata. padurea va lua foc. Vizitatorul se feri cu vioiciune de glont. se astepta la un atac disperat. murmura cu glas scazut: "Poate ca am o idee. adica la guver nul care decreteaza ca: "Fara petrolul care polueaza. volumul III 232. dar într-o zi voi fi înteles si mi se va rid ica o statuie ca salvator al omenirii.Dar nu erau adaptati vietii pe planeta. ENCICLOPEDIE SANTAJ: Totul fiind exploatat. Usile erau încuiate. Maximilian dormea iepureste. Situatia parea pierduta. într-adevar. imediat ce ploaia va înceta.. un vizitator reusi sa intre pe nestiute în biroul comisarului.. Aparatu l era în stare de veghe. Enervat. Vizitatorul se apropie de el ca sa-l neutralizeze.. prea greoi. ba da. . Totul începe de la comerciantul c are minte spunând ca asta e ultimul articol pe care îl mai are si ca daca nu îl iei im ediat are alt client care e interesat si pâna la cel mai înalt nivel. Din cau za grabei. teama de a sca pa ceva sau de a rata o afacere va genera cheltuieli artificiale. întelegând ca oamenii vor fo rma într-o zi o civilizatie de talie mai redusa dar supraputernica. ca dinozaurii ar fi t rebuit sa se debaraseze de noi.

Îsi zise ca o singura furnica era în stare sa faca asta: 103. Acolo. zari prin grila jul aerisirii ochiul imens al dusmanului ei uman. Alerga sa se ghemuiasca în spatiul dintre un chistoc vechi de t rabuc rece si margine. Ea trebuie sa stea si sa oua în încaperea nuptiala. furnica dispunea acum de un usor avantaj. Din fericire. acum in utile. În întuneric. Lumina ultimul loc unde i se paruse ca îsi vazuse vizitatorul. Maximilian. Daca ar fi avut mâini. Numai ca er a într-o zi cu luna plina si Maximilian fu de ajuns sa deschida obloanele. Era insuportabil. Deoarece insectic idul se dilua într-un mare volum de aer din salon. Maximilian cauta un spray în dulapul de la bucatarie si pulveriza un adeva rat nor de insecticid în salon. cu vederea ei în infrarosu. Daca ar fi avut s tomac. ar fi fost totusi nevoie de alt fel de arma. Daca ar fi avut dinti. Totusi. tranzistori. ar fi digerat-o. în acel loc se putea respira supo rtabil. Nu avea ochi intern dar percepea scurtcircuite infime de fiecare dat a când furnica îsi punea picioarele pe o conexiune din cupru. Maximilian aprinse luminile." Era primul lucru pe care îl spun ea elevilor sai de la scoala de politie. tragea uneori în câte o perna. d e data asta nu-l mai gasi. Sa însemne asta ca era în stare s a descifreze un circuit imprimat si sa recunoasca firul electric care trebuia ta iat? "Sa nu subestimezi niciodata adversarul. Orificiile respiratorii ale furnicii era înca deschise si tusea când un al doilea nor transforma complet interiorul computerului într-un port englez învaluit în ceata. Computerul îi cunoste a prezenta. computerul ar fi masacrat-o deja. Aerul se umplu de mirosuri mortale. Unde sa se adaposteasca? Scrumiera. tapiserii si covoare. Regina 103 simtea ca se misca într-o structura ostila. Totul vibra în jurul ei. 103 înteles ese ca era sigura pe lume suficient de "deget" si suficient de furnica ca sa reu seasca aceasta misiune de o importanta capitala. 103 era acum înauntru.a fruntii sale. ca în încapere sa se reverse o lumina de un albastru violet. cu simtul ei olfactiv foarte bine dezvoltat si vederea în infrar osu detectoare de caldura. Vizitatorul întelese ca trebuia sa-si schimbe imediat ascunzatoarea. Aici hard-disk-ul. Nu-i mai ramânea decât sa dezactiveze conexiunile care îi fusesera indicate. Ar fi putut sa stea acolo vreo zece minute. regina lor deg enerata. brusc. Regina 103 profita ca sa-si traga sufletul si sa se calmeze. cu revolverul în mâna. Merse pe placile electronic e. Trebuia actionat rapid. Aerul acid îi coroda interiorul. Trecu la o spalare rapida a antenelor. asta însemna ca nu aveau nici o idee. Politistul ridica zadarnic perne. formata din componente de origi ne minerala. luase hotarârea sa riste totul. Urma întocmai instructiunile fetei. procesorul. Apoi se îndrepta spre cutia comutatorului si constata ca firul electric fusese într-adevar taiat cu mandibula. O regina este în general prea pretioasa ca sa-si riste astfel viata. Si acum chiar el facuse aceasta greseal a doar pentru ca adversarul era de o mie de ori mai mic decât el. Regina 103 se afla în el si îsi rememora planul circuitului imprimat pe care i-l indicase Francine când. Regina 103 se deplasa în viteza. Deodata se stinse lumina. dar nu avea timp de pierdut. potentiometre si radiatori. Cum era cu putinta? O furnica atât de mica nu era în stare sa apese p e un întrerupator. Lua o lanterna don sertarul comodei. ar fi mestecat-o deja. pulmonare ale furnicii dispuneau de o mare autonomie. Se strecura în spatele unui fotoliu cu speteaza înalta în care nimerira câteva gloante. rezistente. Dar computerul era doar o masina inerta. Trecu peste condensatori. Întelese ca furnica intrase în centrala casei. Maximilian îsi zise ca daca autoritatile si prefectul nu gasisera un alt a dversar pentru el decât o furnica. Franci ne o învatase cum sa se strecoare prin micul grilaj de aerisire aflat în partea din spate. Furnica se îndrepta spre birou si computer. pungile. Pentru o tinta atât de mica. Maximilian recunoscu semnul galben de pe frunte si îi trimise un nor de in secticid. Deoarece miza era distrugerea p adurii si deci a furnicarelor. .

Regina 103 lua pozitie de tragere si rata tinta. Duel. calcând în trecere pe cenusa. Îsi înfipse degetul în cavitate. Se ghemui sub un fot oliu. Maximilian înainta fara proble me. degetel e miros a ulei de peste. Sprijinindu-se în coate si genunchi. Veninul ei lovi unghia fara sa provoace nici cea mai mica stricaciune.Aer. furnica afurisita! ex clama Maximilian luminând interiorul caminului cu fasciculul lanternei. dar Regina 103 facu un mic salt într-o parte si musca degetul cu mandibulele pâna la sânge. Pentru furnici. Avea impresia ca atinsese usor furnica si regreta ca nu lovise mai tare. Regina 103 se ascunse în scobitura unei caramizi pe care Maximilian o lumi na imediat. Atunci lua hotarârea sa înmulteasca ranile. Maximilian gâfâia. Armele fur nicii: punga abdominala de tir plina cu acid formic si taisul micilor mandibule. drept pentru care se decise sa-l escaladeze ca sa striveasca furnica . Se mai ridica câtiva centimetri. Urca si el. Fu rnica percepe mirosul uleios al degetelor urmaritorului. . mormai Maximilian strângând maxilarele. fara sa reuseasca sa atinga tinta. Lumina partea de sus a semineului si i se paru ca zareste doua antene minuscule care pareau ca îl sfideaza. Cu cât caminul se îngusta.Au! Sângele picura din mica rana. Ca o caracatita enorma din romanul lui Jules Verne Douazeci de mii de leghe sub mari. Era cautata de mai multe De gete. Parasi în m are viteza mocheta si se repezi spre tunelul vertical din fata ei. Lanterna o lumina tot timpul si alerga într-un cerc de lumina. dar nu avea de gând sa renunte. Semin eul se îngusta din ce în ce mai mult. Un adapost ex celent. Da. Armele degetului: taisul unghiei. dar lanterna o urmarise. . Un deget se apropia si ea se afla într-o fundatura. Furnica era speriata dar admira în acelasi timp acea mâna de lupta redutabil a. Se refugie în jungla de nylon a Unei margini de mocheta groa sa. Urca mai sus. Caminul era destul de larg în partea sa de jos ca sa intre în el corpul unu i om adult. Fotoliul fu rasturnat. . Deoarece bratul nu mai putea înainta. se refugie sub usa biroului ca sa ajunga iar în salon si intra sub cuta covorului. latul unghiei si puterea muschilor. Se deplasa în zig-zag printre gloantele care pentru ea erau ca niste rachete . Degetul biciui aerul. Iesi prin trapa de citire a dischetelor si fu întâmpinata cu alte focuri de arma. Nu mai putea înainta cu tot corpul odata. de data asta ai cazut în mâna mea. Si acum? Agita antenele si repera un curent de aer cu miros de carbune. Accesul în adapost era dificil. mâna lui Maximilian Linart încerca sa ucida micul adversar biciu ind aerul în toate sensurile. Maximilian vru sa pulverizeze peste ea un nor de insecticid dar sprayul era gol. Furnica alerga în pantofi. repede. Degetele nu erau în stare sa-si dea seama de norocul de a avea astfel de apendi ce! Se ferea cum putea mai bine de tentacule lungi de culoare roz care se întindea u ca s-o striveasca. Ca sa scape de acel reflector. Pâna când nu va vedea corpul acelei blestemate de furnici facut bucatele. Furnica se ridica pe imensul tunel vertical. ca un alpinist. nu putea sa fie sigur de nimic. s-o lase pe 103 sa-i scape dupa ce-si daduse atâta osteneala. Omul se agata de pietrele vechi. Furnica se trase înapoi. Taie din plin pielea. Voia sa atace si cu alte degete. 103.Esti în camin. Urcatul în patru labe într-un semineu vertical nu se mai potr ivea cu vârsta lui. cu atât era mai us or de escaladat. Nu mai era decât o furnica mica si obosita care lupta împotriva unui deget agresiv. Covorul fu ridicat. Trase câteva salve.Acum esti în mâna mea. Furnica stia ca acum nu-i mai ramânea decât sa t raga cu acid în rana. deci jetul ar fi putut sa fie suficient de corosiv ca sa provoace o reactie. cuprinsa de panica. Îsi zgârie mâna dar reusi sa b age patru degete în scobitura caramizii. Regina 103 nu se asteptase sa fie urmarita. Cel putin zece. Glanda abdominala era plina de acid cu o concentratie de 70% . Maximilian gâfâia. . îsi trimise pumnul la atac.

. 7. Numaratoarea inversa continua. În 103 se produse atunci ceva neobisnuit. Regina 103 se agata de compon ente. Mâna era deja înarmata pentru un nou bobârnac.. Regina taia unul dintre ele la întâmplare. verdele si rosul apareau amândoua maro deschis. cu toata forta. îl taie cu disperare pe ultimul. 9. Computerul încerca s-o împiedice cu mici descarcari electrice care s-o electrocuteze. Murise pentru ea. Primi o lovitura în fata si fu proiectata în fundul adapostului. În timp ce alerga. Îsi linse antenele. dupa cum obisnuia. pe când s e afla pe la jumatatea sectionarii. îsi linse picioarele si îsi reveni din emoti e.. luminând-o cu formele rosii a fie careia din cifre. lungi si moi ale caror culori . Nu era o pas are.5. o presiune întepatoare care se dep lasa în creier. dupa lupte. Singurul meu dusman este frica. ci u nul dintre cele doua de lânga el. apoi cuprul si turna pe el acid.sporeau aspectul înspaimântator. pentru furnica. Se concentra asupra sarcinii sale prioritare. O singura gres eala si. numaratoarea invers a se opri la 2.. Poate ca. Acum trebuia sa termine treaba. îsi netezi parul. Computerul zbârnâi si începu numaratoarea inversa pentru a declansa explozia bombelor din padure. 8. dar furnica sari ca sa evite aceste capcane. dar nu renuntau.. Sfârsitul duelului. Conform instructiunilor. un amestec hormonal ciudat dadea nastere unei molecule necunoscute de mintea ei. Totusi. Furnica le s ubestimase îndârjirea. Repera taietura cea mai larga si. Furnica parcurse un drum de cupru la fel de fin ca unul d in firele ei de par.Degetele deveneau din ce în ce mai nervoase. sotul ei de o zi. computerul declansa bombele incendiare. Îsi linse ranile. 103 tresari de frica. Nici o camera de luat vederi nu filmase isprava. Dupa ce învinsese omul. Dar. Furtuna! Ca sa nu fie luata pe sus de acea vijelie. Un peste! Destul cu aiureala! Se întoarse la atacul asupra computerului. în loc sa dezamorseze. Numara trei microprocesoare si coti la o intersectie plina de rezistente si de condensatori. degetele se retrasera usor. începu rapid sa se cu rete. 103 zari o umbra care o urmarea. Trebuia sa taie firele legate la emitatorul radio care comanda bombele. Aerul impregnat de otrava o împiedi ca sa gândeasca limpede. Presiunea crestea. Regina 103 era incapabila sa controleze ce i se întâmpla.6. Era învaluit cu aripi fine. Nu mai erau decât doua fire dar. dar suportabil.. ar fi declansat dezastrul. omul îsi pierdu echilibrul si se prabusi greoi. Se gândi la Printul 24. Furnica se uita uimita la contorul blocat la cifra 2. Apoi. Computerul era în pana. nu acela era al patrulea. trebuia sa taie al tr eilea fir din fund. Contorul numeric se afla în fata furnicii. Computerul declansa ventilatorul de racire ca sa aspire si sa forteze in secta cu palele sale. Daca peste câteva minute nu primea codul. Din cauza arsurii.. Deschise gura si balonase inod ore se ridicara în aer. Trebuia sa traiasca macar pentru el. Epuizata de duelul pe v iata si pe moarte. 4 3 2 Prea târziu! Firul era taiat doar pe jumatate. În curând va oua. acum trebuia sa învinga masina.. cu vederea ei în infrarosu. Cine ar fi putut sa creada asta într-o zi? O furnica. 10. Sa nu greseasca firul. datorita tuturor emotiilor prin care trecuse pâna atunci. Cresta învelisul de plastic.c armin si negru . Ramase acolo cu vertebrele cervicale rupte. expedie acolo acidul. îsi zise ca nu. Înauntru înca mai mirosea a insecticid. Animalul avea niste ochi mari si globulosi care se rotira în toate sensurile ca în cele din urma sa se opreasca asupra furnicii. o furnica mica de tot îl învinsese pe Goliat. dar nu . Nu trebuia sa greseasca.. Se întoarse si vazu mons trul zburator enorm. O însamântase. mandibulele îi tremurau usor. Nu fusese firul bun! Repede.

Dansatorii se prinsera în brate. Poate ca era vorba de umor . Co ruri locale.era deloc neplacuta.Dar ati putea sa-mi spuneti mai multe. Acest om de stiinta a consemnat cazul lui Koko. Cum sa terminat de fapt? Prefectului Dupeyron îi pieri zâmbetul de pe buze. ceea ce la ea se manifesta prin miscari de cap incontrolabil e. bine. ca prin minune:.Exagerarile jurnalistilor. Prefectul Dupeyron izbucni în râs.Dar mi s-a spus ca li se vorbea furnicilor cu o masina? . Bal la castelul din Fontainebleau. . de medalii. Un acvariu. Ambasadorul Danemarcei insista. . In onoarea înfratirii orasului cu orasul danez Esjberg. care sta . o eprubeta. Ambasadorul Danemarcei se apropie de prefect si îi spuse la ureche: .HASHINOE .Bine. Apoi se schimbau zâmbete. cu buze le rasfrânte. care de acum înainte va fi pus la intrarea în cele trei orase. Era. într-o zi. Semana cu ceea ce simtise când facuse d ragoste cu 24. gorila a facut gestul care înseamna "rosu". Probabil ca citise câteva articole în z iare. Oamenii din piramida au fost co ndamnati? . Schimb de fanioane.Am urmarit pe cât am putut povestea aceea cu procesul furnicilor. Dansuri folclorice. El a prezent at atunci ceea ce primatologii numesc "mimica jocului". Edmond Wells. la castel se dadea o petrecere.Nu. era. Nu era dragoste. Oficiali danezi se aplecau în fata omologilor lor francezi. de cadouri. Masini cu fanioanele celor doua natii înca mai veneau în curtea centrala.. primatolog la universitatea din Strasbourg. .ESJBERG: ORASE ÎNFRAT ITE. . S-au lasat înselati si stiti ca sunt în stare s a inventeze orice ca sa-si vânda fituicile. Masina aceea nu functiona. o gorila initiata în limbajul gestual al surd o-mutilor. Se întreba cât de atent fuses e interlocutorul lui la toata povestea asta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. A obtinut acelasi raspuns si nu a înteles de ce Koko se încapatâna sa greseasca. carti de vizita si erau prezentate sotiile.. Unul dintre complicii lor. raspunse el. Omul începea sa-si piarda rabdarea. volumul III 234. adica un rictus. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Degetele se amestecara. . nu. Sunt magulit ca va interesati de problemele n oastre locale. un e cran de computer. ENCICLOPEDIE UMOR: Singurul caz de umor animal cunoscut în analele stiintifice a fost r aportat de Jim Anderson. Degustari de bauturi locale.Dar a existat totusi o masina care permitea sa se vorbeasca prin trans formarea feromonilor furnicii or în cuvinte omenesti. ad ucând perechi de întârziati în haine de gala.. Toate tensiunile provocate de pericolele prin care trecuse începura sa dis para unele dupa altele. Atunci gori la a luat prosopul si i-a aratat micul tiv rosu de pe marginea lui. Prezentarea panoului FONTAINEBLEAU .Ah! Ati crezut asta? A fost doar o farsa. prin bale si tremuraturi de mandibule 233. Presiunea ajunsese acum la antene. care le strângea u mâna.. Li s-a cerut doar sa nu mai construiasca case în padure. Umorul! Izbucni în râs. când un experimentator a întrebat-o ce culoare avea un prosop al b. Experimentatorul a repetat întrebarea agitând prosopul în fata ochilor maimutei. Juratii au fost foarte îngaduitori. aratându-si dintii din fata si holbând ochii.

tea afara, raspundea dându-se drept o furnica. Poate ca naivii au crezut, dar totu l s-a dat pe fata. Danezul se servi cu hering si alcool. - Deci furnica nu vorbea? - Furnicile vor vorbi în ziua în care gainile vor avea dinti! - Hmmm..., zise ambasadorul. S-ar parea ca gainile sunt descendentele înde partate ale dinozaurilor, asa ca poate au avut deja dinti... Prefectul era din ce în ce mai agasat de aceasta conversatie. Încerca sa se eschiveze. Dar ambasadorul îl prinse de brat si insista. - Si acea furnica, 103? - Dupa proces, toate furnicile au fost eliberate în natura. Nu puteam fi r idicoli condamnând furnicile! Vor fi oricum strivite de copii si de cei care se pl imba prin padure! În jurul lor, din ce în ce mai multe persoane îsi deschideau antena telefonulu i portabil. Fiecare, cu ajutorul acestor antene artificiale, dialoga cu alte per soane aflate la departare, stând pe loc. Ambasadorul se scarpina în crestetul capului. - Si tinerii care au ocupat liceul în numele Revolutiei furnicilor? - Au fost eliberati si ei. Nu cred ca si-au continuat studiile, ci au pu s pe picioare niste mici firme de informatica si de servicii. Si se pare ca le m erge foarte bine. Eu sunt pentru încurajarea tinerilor care vor sa realizeze proie ctele care îi intereseaza. - Si comisarul Linart? - A cazut rau de tot pe scara. Ambasadorul începea sa-si piarda rabdarea. - Dupa tot ce spuneti, s-ar putea zice ca nu s-a întâmplat nimic! - Cred ca povestea asta cu "Revolutia furnicilor" si procesul insectelor a fost foarte mult exagerata. Între noi... Îi facu cu ochiul si-continua: -... Adevarul e ca era necesar ca sa mai învioram putin turismul în regiune. Dupa povestea asta, prin padure se plimba un numar dublu de persoane. E bine. A sta aeriseste plamânii oamenilor si face sa traiasca micul comert local. În plus, do rinta de a va înfrati cu orasul nostru se datoreaza într-o oarecare masura si acestu i fapt. Nu? - Da, într-o oarecare masura, recunoscu danezul. În tara noastra, acest proc es ciudat a interesat pe toata lumea. Unii chiar au crezut ca într-o zi ar putea c u adevarat sa existe o ambasada a furnicilor pe lânga oameni si una a oamenilor pe lânga furnici. Prefectul râse diplomatic. - E important sa întretinem aceste legende. Oricât de extravagante ar fi ele . Eu regret ca de la începutul secolului XX nu mai exista autori de legende. S-ar zice ca acest gen de literatura a cazut în desuetudine. Dar nu e mai putin adevara t ca aceasta "mitologie" a furnicilor din padurea Fontainebleau s-a dovedit buna pentru turism. Prefectul se uita la ceas. Era ora discursului. Urca pe estrada. Dupa cu vintele de rigoare, invitatii avura voie sa se reîntoarca la farfuriile lor. - O sa ma credeti naiv, dar eu chiar am crezut ca e posibil! continua da nezul. - Ce? - O ambasada a furnicilor. Exasperat, Dupeyron se uita fix în ochii interlocutorului sau. - Putem sa ne imaginam foarte bine scena. O primesc pe Regina 103, îmbraca ta în strai de suverana, cu mica ei rochie de lame si cu diadema. Îi înmânez medalia agr icola a orasului Fontainebleau. - De ce nu? Aceste furnici ar putea sa fie pentru voi o mare bafta. Daca va faceti din ele aliati, vor putea lucra la niste tarife imbatabile. Le veti t rata ca pe niste locuitori din lumea a treia. Nu asta s-a întâmplat si cu amerindien ii? - Sunteti cinic, zise prefectul. - Ai putea visa o mâna de lucru mai ieftina, mai numeroasa si cu gesturi m ai precise?

- Adevarat, ar putea lucra în masa ogoarele. Ar putea sa gaseasca izvoarel e unor ape subterane. - Ar putea sa fie folosite în industrie pentru lucrarile periculoase sau d elicate. - S-ar putea dovedi niste auxiliari militari excelenti, pentru spionaj s au sabotaj, supralicita prefectul. - Furnicile ar putea sa fie trimise si în spatiu. - Probabil. Dar... ramâne o problema. - Care? - Comunicarea cu ele. Masina nu merge. N-a mers niciodata. Dupa cum v-am spus, era o masina trucata. Ambasadorul danez parea foarte dezamagit. - Aveti dreptate. Pâna la urma, din toata povestea asta ramâne doar o legend a. O legenda moderna. Ciocnira paharele si vorbira de lucruri mai serioase. 235. ENCICLOPEDIE UN SEMN: Ieri s-a petrecut ceva ciudat. Ma plimbam când, brusc, la un buch inist, privirea mi-a fost atrasa de o carte: Thanatonautii. Am citit-o. Autorul ei spune ca ultima frontiera necunoscuta omului este propriul sau sfârsit. A imaginat niste pionieri care plecau sa exploreze paradisu l,, asa cum Cristofor Columb pleca sa descopere America. Peisajele si mediul înconjurator sunt inspirate de paradisurile descrise d e cartea tibetana si egipteana a mortilor. Ideea e ciudata. L-am întrebat despre e a pe librar, care mi-a spus ca aceasta carte nu a avut nici un rasunet în epoca. N ormal. Moartea si paradisul sunt în tara noastra subiecte tabu. Dar, cu cât ma uitam mai mult la aceasta carte, Thanatonautii, cu atât mai mult aveam o senzatie ciuda ta. Nu subiectul ma tulbura, ci altceva. Prin minte mi-a trecut o idee cumplita: "Si daca eu, Edmond Wells, nu exist?" Poate ca n-am existat niciodata. Poate ca nu sunt decât personajul fictiv al unei catedrale de hârtie. Ca si eroii din Thanat onautii. Ei bine, voi trece prin acest zid de hârtie ca sa ma adresez direct citito rului meu. "Buna ziua, tie, care ai norocul de a fi real. E ceva rar, profita de asta!" Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 236. UN NOU DRUM În computer, Infra-World, lumea virtuala creata cândva de Francine, persista sa traiasca ca într-un vas închis. Nimeni nu se mai intereseaza de ea. În aceasta lume care aproape ca nu exista, cam peste tot, oamenii Biserici i si oamenii de stiinta se avânta la asaltul unei dimensiuni superioare pe care au admis-o în cele din urma. Un autor de romane SF a emis ipoteza, care a fost confi rmata cu ajutorul rachetelor si al telescoapelor. Ceea ce numesc "lumea cealalta " este, de acum înainte sunt convinsi de asta, o lume de o alta dimensiune. Acolo traiesc oameni ca ei dar care percep total diferit timpul si spatiul. Oamenii din Infra-World au dedus ca cei din dimensiunea superioara se fo losesc de un computer continând un program care descrie lumea lor în cele mai mici d etalii si ca descriind-o, o fac sa existe. Locuitorii din Infra-World au înteles c a nu sunt reali decât într-o lume iluzorie, creata de cineva dintr-o alta dimensiune , detinatorii unei tehnologii capabile sa-i inventeze. Toata mass-media lor a in format populatia. Locuitorii clin Infra-World au mai înteles ca nu exista materialmente. Sun t doar siruri de 0 si 1 pe un suport magnetic, o însiruire de Yin si de Yang pe un lant lung de informatie, un ADN electronic care le descrie si programeaza unive rsul. La început fusesera foarte tulburati ca erau atât de putin "existenti", dupa c are s-au obisnuit.

Acum doresc sa stie de ce exista. Toti stiu ca pe vremuri si-au detectat zeul, un zeu femela pe nume "Francine". Toti stiu ca l-au ucis sau, cel putin, l-au ranit grav. Dar asta nu le este de ajuns. Vor sa înteleaga lumea de deasupra. 237. ÎNLANTUIRE Alerga drept înainte. Coborî în fuga panta. Facu slalom printre plopii care se înaltau ca niste sageti purpurii în jurul ei. Aplauze de aripi. Fluturii îsi deschideau aripile pestrite si agitau aerul urmarindu-se. Trecuse un an. Julie, paznica Enciclopediei, pusese la loc cartea în valiz a ei cubica si o aducea înapoi exact în locul în care o descoperise. Facea asta pentru ca si altul la rândul sau sa se poata folosi de "Cunoasterea Relativa si Absoluta ". Acum, ea si prietenii ei nu mai aveau de ce sa tina la ei acea lucrare. Toti opt purtau în ei continutul Enciclopediei. Înainte de a închide valijoara, Julie citi sfârsitul celui de al treilea volum, ultima pagina. Mâna lui Edmond Wells tremu rase când scrisese aceste ultime fraze. S-a sfârsit. Si totusi e doar începutul. Acum e rândul vostru sa faceti revolu tie. Sau evolutie. E rândul vostru sa va fauriti o ambitie pentru societatea si ci vilizatia voastra. E rândul vostru sa inventati, sa construiti, sa creati pentru c a societatea sa nu ramâna încremenita si sa nu o mai ia niciodata înapoi. Completati Enciclopedia Cunoasterii relative si absolute. Inventati lucr uri noi, moduri noi de viata, metode noi de educatie pentru ca copiii vostri sa poata face lucrurile si mai bine decât voi. Extindeti-va decorul viselor voastre. Încercati sa întemeiati societati utopice. Creati opere din ce în ce mai îndrazn ete. Adunati-va talentele caci 1 + 1 = 3. Porniti la cucerirea altor dimensiuni de reflectie. Fara orgoliu, fara violenta, -fara efecte spectaculoase. Doar acti onati. Suntem numai niste oameni preistorici. Marea aventura se afla în fata noas tra, nu în spate. Folositi enorma banca de date pe care o reprezinta natura din ju rul vostru. E un adevarat cadou. Fiecare forma de viata poarta în ea o lectie. Com unicati cu tot ce e viata. Amestecati cunostintele. Viitorul nu apartine nici celor puternici si nici celor care se arata st ralucitori. Viitorul apartine neaparat inventatorilor. Inventati! Fiecare dintre voi este o furnica care îsi aduce crenguta pentru înaltarea e dificiului. Gasiti mici idei originale. Fiecare dintre voi este atotputernic si efemer. Motiv în plus ca sa va grabiti sa construiti. Poate ca va dura mult, nu ve ti vedea niciodata roadele muncii voastre dar, ca si furnicile, savârsiti pasul vo stru. Un pas înainte de a muri. O furnica va prelua discret stafeta si apoi alta, apoi alta, apoi alta... Revolutia furnicilor se face în capete, nu în strada. Eu am murit, voi trait i. Peste o mie de ani, eu voi fi tot mort dar voi, voi veti trai. Profitati ca s unteti vii ca sa actionati. Faceti Revolutia furnicilor! Julie amesteca codul încuietorii si, cu ajutorul unei frânghii, se lasa a al unece în râpa unde cazuse mai demult. Se agata de stânci, de maracini, de ferigi. Regasi santul cu noroi si tunelul care intra în colina. Intra în patrii labe si, cu impresia ca punea o bomba cu explozie întârziata, aseza valijoara exact în locul unde o gasise. Revolutia furnicilor se va repeta în alta parte, diferit si în alte timpuri. Ca si ea, cineva va descoperi într-o zi valijoara si va inventa propria lui Revol utie a furnicilor. Julie iesi din tunel si urca taluzul ajutându-se de frânghie. Cunostea drumu l de întoarcere. Se lovi cu capul de stânca de gresie care înainta deasupra râpei si îmbrânci o nev astuica care, fugind, îmbrânci o pasare, care îmbrânci un limax, care deranja o furnica

exact în momentul în care urma sa sectioneze o frunza. Julie respira adânc si mii de informatii navalira în creierul ei. Padurea co ntinea multe bogatii. Tânara femeie cu ochii luminosi nu avea nevoie de antene ca sa perceapa sufletul padurii. Ca sa patrunzi spiritul celorlalti este destul sa vrei. Spiritul nevastuicii era suplu, numai ondulatii si dinti ascutiti. Nevas tuica stia sa-si miste corpul în trei dimensiuni situându-se perfect în peisaj. Julie îsi plasa atentia în spiritul pasarii si cunoscu placerea de a sti sa zbori. Vedea de sus. Spiritul pasarii era incredibil de complex. Spiritul limaxului era senin. Nici urma de frica, numai putina curiozita te si putin abandon fata de ceea ce se ridica înaintea lui. Limaxul nu se gândea decât sa manânce si sa se târasca. Furnica plecase deja; Julie nu o cauta. În schimb frunza era acolo si simt ea ceea ce simtea frunza, placerea de a fi la lumina. Senzatia de a lucra perman ent la fotosinteza. Frunza se credea extrem de activa. Julie încerca apoi sa intre în empatie cu colina. Era un spirit rece. Greoi. Vechi. Colina nu era constienta de trecutul recent. Ea se situa în istorie între pe rmian si jurasic. Avea amintiri din perioada glaciatiunilor, a sedimentarilor. V iata care se derula pe spatele ei nu o interesa. Numai ferigile mari si copacii erau vechii ei tovarasi. Pe oameni îi vedea traind si imediat murind, caci viata l or era foarte scurta. Pentru ea, mamiferele erau doar niste meteori lipsiti de i nteres. Se nasteau si imediat deveneau batrâni si agonizau. "Buna ziua, nevastuica." "Buna ziua, frunza." "Buna ziua, colina." Julie zâmbi si porni mai departe. Iesi de sub pamânt, ridica ochii spre stel e si... 238. PLIMBARE ÎN PADURE Univers imens, albastru ca marea si înghetat. Imaginea aluneca înainte. În centrul Universului apare o regiune presarata cu miriade de galaxii mul ticolore. Pe marginile unui brat al uneia dintre aceste galaxii se afla un soare b atrân si sclipitor. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. E iarna. Cineva merge prin padurea acoperita de zapada. De departe se zareste o pata mica si neagra, cu picioarele pe jumatate înf undate în praful alb, care totusi se straduieste sa înainteze. E destul de lata. Are coapse masive si gheare lungi si foarte departare. Este o furnica tânara de tip a sexuat. Fata ei este foarte palida, ochii, negri si globulosi. Antenele sunt neg re si matasoase. Este 5. E prima data când merge prin zapada. Alaturi de ea, 10 merge cu un jaratic într-un lampion ca sa-i permita sa reziste frigului. Jaraticul nu trebuie tinut p rea jos, altfel topeste zapada. În imensitatea alba si înghetata, furnica mai face câtiva pasi gâfâind. Pasii mici pentru o furnica, pasi mari pentru specia ei. Merge si, pentru ca s-a saturat sa vada zapada rece sub barbie, cu un ef ort urias, se ridica pe cele doua picioare din spate: Face patru pasi în aceasta pozitie nu prea confortabila apoi se opreste. Îsi zice ca a merge prin zapada este deja un lucru extraordinar. Dar a merge prin z apada în doua picioare e prea greu. Dar nu renunta.

Ochii se redeschid. "Toata lumea spune: Tinerii nu mai citesc. ÎNCEPUT Mâna întoarce ultima pagina a cartii. ÎNCEPUT POSTFATA Unele persoane si-l închipuie pe Bernard Werber ca un monstru chitinos ech ipat cu sase picioare.Se întoarce spre 10 si emite: Cred ca am descoperit un nou mod de a merge. îti dai s eama ca e o creatura cât se poate de umana. Uneori ma întreb daca toti acei oamenii vin într-adevar sa ma vada pe mine. poate ca e doar un. Când dau autografe. Bernard Werber. toata lumea de la vama ma recunoaste! Autoritatile sunt obli gate sa-mi puna la dispozitie garzi de corp. apoi Marele Premiu al cititorilor colectiei Livre de P oche pe anul 1995. Partea amuzant a e ca datorez intrarea mea în Japonia unei femei de menaj coreene. În Europa. Bernard Werber va trebui mai întâi sa triumfe în Extremul Orient ca sa fi e în sfârsit tradus si în Statele Unite. împreuna cu Margueri te Duras. Aceasta inversare a rolurilor si ser iozitatea informatiei stiintifice stau fara îndoiala la originea succesului imedia t si masiv (aproape 600 000 de exemplare vândute în Franta. Fenomenul a început cu aparitia Furnicilor în martie 1991. ecranul panoramic al creierului se stinge. Coreea de Sud este cuprinsa imediat de o grava criza de werberomame pe care scr iitorul o descrie încântat: "În Coreea am de zece ori mai multi cititori decât în Franta. Putin câte putin. În adâncul capului. invazia a capatat proportii planetare. Când cobor din avion. fenomenul s-a propagat spre Bangkok si Tokyo. De la Seul. Hong Ji-woong. care adapostea la el acasa o colonie de furnici rosii. entomologul legenda r care se studiaza de un secol în scolile japoneze. Minusculele eroine descopera de data asta religia. E sfârsitul. cuvintele devin un sir de desene. e nevoie de un co rdon de politisti ca sa tina pe loc multimea! E incredibil.. deoarece animalutele sunt prezentate ca niste personaje poz itive. conceput 100% la computer. r ecidiveaza anul urmator cu Ziua furnicilor. Marele public îi confera autorului Marele Premiu al cititoarelor re vistei Elle pe anul 1933. un editor care nu stie nici un cuvânt frantuzesc dar are mult fler. Se înseala. cea a romancierilor francezi cititi în strainatate. Insectele lui s-au revarsat peste lume si exista ta ri unde el este unicul reprezentant al literaturii noastre. Numai ca face parte dintr-o specie pe cale de disparitie.. iar oamenii ca niste pradatori orbi.. Dar în Coreea de Sud ravagiile sunt cu mult mai s pectaculoase. îsi ipotecheaza casa si masina ca sa finanteze lansarea Furnicilor. Urmeaza-ma. Werber a devenit si succesorul lui Jean-Henri Fabre. Când îl ai în fata. Ea a vorbit de spre cartea mea patroanei sale si datorita acestui fapt a fost tradusa". toate editiile la un loc ). Lucrarea a frapat prin originalitate." El le propune un roman care seamana cu un joc video având ca fond sonor mu zica plutitoare gen Pink Floyd sau Genesis.. Cu toate acestea lumea anglo-saxona a fost foarte refractara la farmecul furnicilor. Ochii îsi întrerup deplasarea de la stânga la dreapta si pleoapele îi acopera o fractiune de secunda. "Prelucra rea textului permite o alta scriitura. Totusi. Între timp. doua antene si mandibule. Tastez atât de repede încât nu mai exista freca . Dar poate ca ar trebui sa ne în trebam ce le propunem. Si nu numa i în campusurile universitare. Spania si Dane marca sunt principalele victime. 239.

în cele di n urma recompensati. pericolul cel mai cumplit la care se expune Bernard Werber este acela de a avea soarta acelor miliarde de nevertebrate aduse în stare de sclavie în adâncul furnicarelor.. natural. ani marcati de numeroase respingeri din partea editorilor parizieni.re. sunt în poveste. A încercat o prima evadare cu Thanatonautii. Sa-i uram noroc. Au urmat doisprezece ani de munca încapatânat a. Dar de data asta a jurat ca s-a termi nat: "Ma opresc aici! Orice s-ar întâmpla. traiesc momente de e xtaz. Esecul (exceptând Coreea) acestui roman fara in secte l-a determinat sa-si încheie trilogia. ma opresc! Ar trebui sa am cinci-sase ese curi în serie ca sa ma întorc la insecte". nu mai am creier. nu mai sunt acolo." Furnicile s-au nascut dintr-o nuvela de sapte pagini publicata la vârsta d e saisprezece ani într-un ziar de liceu. Totusi. E o prima versi une. Cel mai greu pentru mine este când ma a puc sa tai. caci se pare ca furnicile nici nu vor sa auda sa-l elib ereze. . Sunt ca într-un vis. povestea unor exp loratori ai vietii de dupa moarte. dar totul este deja prezent. Ceea ce gândesc apare direct pe ecran. reusesc sa scriu douazeci de pagini pe ora. În fazele de incitare maxima.. Nu mai am mâini.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful