Revolutia furnicilor de Bernard Werber 1 + 1 = 3 (cel putin asa sper din tot sufletul) Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

, EDMOND WELLS

PRIMA PARTIDA: INIMA 1. SFÂRSIT Mâna a deschis cartea. Ochii încep sa alerge de la stânga la dreapta, apoi coboara când ajung la capa tul rândului. Ochii se deschid mai larg. Treptat, cuvintele interpretate de creier dau nastere unei imagini, o im agine imensa. În fundul capului se aprinde ecranul panoramic intern al creierului. Prima imagine reprezinta... 2. PLIMBARE ÎN PADURE ... Universul imens, albastru ca marea si înghetat. Sa examinam mai de aproape imaginea si sa facem un zoom pe o regiune pre sarata cu miriade de galaxii multicolore. La capatul bratului uneia dintre aceste galaxii: un soare batrân si sclipi tor. Imaginea aluneca înainte. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. Cineva mergea prin padurea trezita la viata de primavara. Era o tânara. Parul ei negru era lung si neted. Purta o haina neagra peste o fusta lunga de aceeasi culoare. Pe irisul cenusiu deschis al ochilor erau des enate motive complicate, aproape în relief. Mergea repede în acea dimineata de martie. Din când în când, pieptul îi tresalta d in cauza efortului. Câteva picaturi de sudoare se prelingeau de pe fruntea ei si de deasupra g urii. Când acestea din urma au alunecat la comisurile buzelor, ea le aspira brusc. Aceasta fata cu ochii de un cenusiu deschis se numea Julie si avea nouas prezece ani. Mergea prin padure împreuna cu tatal ei, Gaston, si cu câinele Ahile, cân d se opri brusc. In fata se înalta, ca un deget, o stânca enorma de gresie, deasupra unei râpe. Se apropie de stânca. I se paru ca distinge jos un drum care ducea la o cuveta, în afara cararil or batatorite. Îsi duse mâinile la gura si striga: - Hei, tata! Cred ca am descoperit un nou drum. Vino dupa mine!

3. ÎNLANTUIRE Furnica alearga drept înainte. Coboara panta. Face un adevarat slalom ca s a se fereasca de mugurii plopului care se înalta ca niste fuse purpurii în jurul ei. Aplauze de aripioare. Fluturii îsi desfasoara velele pastelate si bat aeru l urmarindu-se unul pe altul. Deodata, o frunza frumoasa îi surprinde privirea. Este genul de frunza del icioasa, care te face sa uiti tot ce aveai de gând sa faci. Îsi întrerupe cursa si se apropie. O frunza grozava. Va fi de ajuns s-o taie în patrate, s-o framânte putin, ap oi s-o acopere cu saliva ca sa fermenteze pâna la formarea unei bilute albe plina de micelium cu arome suave. Batrâna furnica rosie sectioneaza cu taisul mandibulei baza frunzei si salta frunza deasupra capului, ca pe o pânza mare. Numai ca insecta nu cunoaste legile navigatiei cu pânze. Imediat ce înalta f runza, vântul se loveste de ea. În ciuda tuturor muschilor ei mici, batrâna furnica e prea usoara ca sa o poata tine pe loc. Se clatina dezechilibrata. Se agata cu to ate ghearele de creanga, dar briza e prea puternica. Furnica îsi ia zborul purtata de vânt. Abia are timp sa dea drumul la frunza ca sa nu fie dusa prea sus. Frunza coboara domol, planând în zig-zag. Batrâna furnica o priveste cum cade si îsi zice ca nu e nici o nenorocire. M ai sunt si alte frunze, mai mici. Frunza coboara la nesfârsit, leganându-se în aer si, într-un târziu, se asterne mo lcom pe pamânt. Un limax remarca aceasta frunza de plop atât de interesanta. O gustare bun a! O sopârla zareste limaxul, se pregateste sa-l înghita apoi remarca si ea fru nza. Mai bine sa astepte ca limaxul s-o manânce, dupa aceea va fi mai rotofei. Pânde ste de departe mâncarica limaxului. O nevastuica vede sopârla si se pregateste s-o devoreze, dar îsi da seama ca pare sa astepte ca limaxul sa manânce frunza, si se hotaraste sa aiba si ea rabda re. Sub ramuri se pândesc trei fiinte ecologic complementare. Deodata, limaxul vede alt limax apropiindu-se. Si daca noul venit vrea s a-i fure comoara? Fara sa mai piarda timp, limaxul se repede la frunza apetisant a si o devoreaza pâna la ultima nervura.. Nu termina bine de mâncat, ca sopârla sare asupra lui si-l înghite ca pe o spa gheta. A venit acum momentul ca nevastuica sa se avânte si ea ca sa prinda sopârla. Alearga, sare deasupra radacinilor dar, brusc, se loveste de ceva moale... 4. UN NOU DRUM

Tânara cu ochii cenusii nu vazuse venind nevastuica. Animalul tâsnise dintrun desis si se lovise de picioarele ei. Tresari din cauza socului si piciorul îi aluneca pe marginea stâncii de gres ie. Se dezechilibra si privi la prapastia de sub ea. Sa nu cada. Sa nu cumva sa cada. Tânara da din mâini, bate aerul cu bratele ca sa-si pastreze echilibrul. Put in mai lipsea. Timpul parea ca trece cu încetinitorul. Va cadea? Nu va cadea? Un moment a crezut ca va putea sa scape, dar o briza usoara i-a transfor mat brusc parul negru si lung într-o pânza scamosata. Totul s-a unit ca s-o faca sa cada în partea în care nu trebuia. Vântul o împing ea. Piciorul îi aluneca si mai mult. Pamântul îi fugea de sub picioare. Ochii se desch id larg, pupilele se dilata. Genele se agita. Tânara cade în râpa. În cadere, parul lung îi acopera fata vrând parca s-o protejez . Încearca sa se agate de plantele care cresc pe panta dar îi aluneca printre degete, lasându-i doar florile si iluziile. Se rostogoli pe pietris. Denivelarea era prea abrupta ca sa-i permita sa se redreseze. Simti arsura unui pâlc de urzici, se zgârie într-un tufis de rugi, se rostogol

i pâna la o perdea de ferigi unde spera ca se va opri. Dar ferigile mascau o a dou a râpa, si mai prapastioasa. Se agata cu mâinile de piatra. O alta perdea de ferigi se dovedi la fel de înselatoare. Trecu de ea ca sa cada mai departe. În total, traversa sapte perdele de pl ante, zgâriindu-se de rugii de zmeura salbatica, facând sa-si ia zborul într-un nor de stelute un buchet de flori de papadie. Aluneca, aluneca mereu. Lovi cu piciorul o stânca mare si ascutita si o durere fulgeratoare îi sfred eli calcâiul. La capatul rostogolirii o astepta o baltoaca de noroi bej, asemenea unui port cu apa cleioasa. Se ridica si se sterse cu firele de iarba. Toata bej! Hainele, fata, par ul, totul era plin de pamânt noroios. Avea noroi si în gura, iar gustul era amar. Fata cu ochii luminosi îsi masa calcâiul. Înca nu-si revenise din stupoare când simti ceva rece si vâscos alunecându-i sub încheietura mâinii. Se înfiora. Un sarpe. Serpi ! Cazuse într-un cuib de serpi si serpii se târau peste ea! Tipa de spaima. Serpii nu sunt dotati cu auz, dar limba lor extrem de sensibila le permi te sa perceapa vibratiile aerului. Pentru ei, acest strigat rasuna ca o detunatu ra. Speriati si ei, o luara la fuga în toate directiile. Mame serpuitoare îngrijorat e îsi acopereau serpisorii Straduindu-se sa formeze S-uri nervoase! Fata îsi trecu o mâna peste fata, ridica suvita care îi jena privirea, scuipa jos pamântul amar si se stradui sa urce panta. Era prea abrupta si o durea calcâiul. Se resemna, se aseza jos si începu sa strige: - Ajutor! Tata, ajutor! Sunt aici, jos de tot. Vino sa ma ajuti. Ajutor! Striga astfel multa vreme. Zadarnic. Era singura si ranita în fundul unei prapastii iar tatal ei nu intervenea. Sa se fi ratacit si el? În acest caz, cine o va descoperi în strafundul acelei paduri, dincolo de atâtea tufisuri de ferigi? Tânara bruneta cu ochi luminosi respira puternic, Straduindu-se sa-si lini steasca inima care îi batea cu putere. Cum sa iasa din acea capcana? Sterse noroiul care înca îi mai murdarea fruntea si se uita în jur. În dreapta, pe marginea santului, zari o zona mai întunecata care trecea prin ierburile înalte. Se îndrepta spre acel loc. Tufe de scaieti si cicoare ascundeau intrarea într-un fel de tunel sapat direct în pamânt. Se întreba ce animal putuse sa construiasca acel bârlo g urias. În acea padure nu erau ursi. Sa fi fost vizuina unui lup? Totusi, locul acela cu plafonul jos era destul de spatios ca sa lase sa treaca o persoana de talie mijlocie. Nu se simtea deloc bine aventurându-se înauntru , dar spera ca acel pasaj s-o duca undeva. Asa ca, în patru labe, patrunse în acel c uloar noroios. Înainta pe bâjbâite. Înauntru era din ce în ce mai întuneric si mai frig. O masa ac perita cu tepi lungi se strecura sub palma ei. Un arici fricos se facuse ghem ca apoi sa fuga în sens invers. Continua sa înainteze prin bezna si percepu vânzoleala în jurul ei. Ce ceafa în jos, tânara înainta pe coate si pe genunchi. Când era mica, învatase f oarte greu sa stea în picioare si apoi sa mearga. În timp ce majoritatea copiilor me rgeau de la vârsta de un an, ea asteptase optsprezece luni. Sederea verticala i se paruse prea aleatorie. Erai mult mai în siguranta în patru labe. Vedeai mai de apro ape tot ce se afla pe podea si, daca cadeai, cadeai mai de jos. Si-ar fi petrecu t bucuroasa restul existentei la nivelul mochetei daca parintii nu ar fi constrâns -o sa stea în picioare. Tunelul acela nu se mai sfârsea... Ca sa-si faca curaj sa mearga mai depar te, tânara se forta sa fredoneze un cântecel de când era mica: Un soricel verde Care alearga-n iarba Îl apuci de coada Si-l arati la toti. Si-atunci ei ne spun: Baga-l în ulei, Baga-l si în apa Si te vei alege cu-n melc-codobelc! A repetat cântecelul de trei-patru ori, din ce în ce mai tare. Profesorul ei de muzica, domnul Iankelevici, o învatase sa se învaluie în vibratiile vocii ca într-un cocon protector. Dar aici era mult prea frig ca sa poata cânta foarte tare. Cântece

lul se transforma în curând într-un abur care iesea din gura ei înghetata, apoi se trans forma într-o respiratie ragusita. Ca un copil încapatânat sa mearga pâna la capatul lucrului rau pe care îl facea, tânara nu se gândi deloc sa se întoarca. Julie se târa pe epiderma planetei. I se paru ca vede în departare o geana de lumina. Epuizata, îsi zise ca probabil e vorba de o halucinatie. Dar în acel moment lumina se diviza în scânteieri galbene multiple si minuscule, unele dintre ele clipi nd. Tânara cu ochii luminosi îsi imagina o clipa ca în acel subsol se aflau diaman te dar, apropiindu-se, recunoscu licuricii, insecte fosforescente, asezati pe un cub perfect. Un cub? Întinse degetele si, imediat, licuricii se stinsera si disparura. Julie nu putea sa se bizuie pe vederea ei în acel întuneric total. Pipai cubul, facând apel la toata finetea simtului sau tactil. Era neted. Era tare. Era rece. Si nu era nic i piatra, nici o bucata de stânca. Un mâner, o broasca... era un obiect fabricat de mâna omului. O mica valiza de forma cubica. În cele din urma, frânta de oboseala, iesi din tunel. Latratul vesel pe care îl auzi sus îi aduse la cunostinta ca tatal ei o gasise. Era acolo, cu Abile, si st riga cu o voce moale si îndepartata: - Julie, esti acolo, fata mea? Raspunde, te rog, fa-mi un semn. 5. UN SEMN Face cu capul o miscare în forma de triunghi. Frunza de plop se rupe. Batrân a furnica rosie apuca alta de la capatul de jos al copacului si o degusta, fara sa o mai lase sa fermenteze. Daca mâncarea nu are gust bun, cel putin e întaritoare. Oricum, nu-i plac în mod special frunzele de plop, prefera carnea, dar pentru ca în ca nu mâncase nimic de când evadase, nu era momentul sa faca mofturi. Dupa ce înghite hrana, nu uita sa se curete. Apuca antena dreapta cu capat ul ghearei si o apleaca înainte pâna când o aduce la nivelul labialelor. Apoi, sub man dibule, o dirijeaza spre tubul bucal si suge tija ca s-o spele. Dupa ce amândoua antenele sunt umezite cu spuma salivei, le netezeste în fan ta micii perii plasata sub tibii. Batrâna, furnica rosie îsi pune în miscare articulatiile abdomenului, ale tora celui si ale gâtului pâna la punctul lor extrem de torsiune. Cu ghearele, curata apo i sutele de fatete ale ochilor. Furnicile nu au pleoape ca sa-i protejeze si sasi umezeasca ochii; daca nu s-ar gândi sa-si curete prin frecare în permanenta lenti lele oculare, dupa un moment nu ar mai distinge decât imagini neclare. Cu cât fatetele sunt mai curate, cu atât vede mai bine ceea ce se afla în fata ei. Ia uite, parca e ceva! Ceva mare, ba chiar imens, plin de ace, si misca! Atentie, pericol: un arici enorm iese dintr-o caverna! Ia-o repede la sa natoasa! Ariciul, ghem impozant plin de ace, o ataca, cu gura deschisa. 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Avea întepaturi în tot corpul. Instinctiv, îsi spala cu putina saliva ranile m ai adânci. Mergând sontâc, duse valiza cubica pâna în camera ei. Se aseza o clipa pe pat. Deasupra, pe perete, se însirau de la stânga la dreapta postere cu Callas, Che Gueva ra, Doors si unul Attila. Julie se ridica cu greutate ca sa se duca în sala de baie. Facu un dus foa rte cald si se freca viguros cu sapun parfumat cu lavanda. Apoi se înfasura într-un prosop mare, îsi puse în picioare niste papuci de buret si îsi curati hainele negre de pamântul bej care le murdarea. Nu putea sa-si mai încalte pantofii. Calcâiul ranit îsi dublase volumul. Cauta într-un dulap o pereche de sandale de vara, ale caror curele prezentau dublul ava ntaj ca nu apasau pe calcâi si lasau degetele libere. Julie avea picioare mici dar foarte late. Or, marea majoritate a fabricantilor de pantofi nu imaginau pentru femei decât pantofi cu forme înguste si alungite, ceea ce avea deplorabilul efect d e a înmulti bataturile dureroase.

Valiza era facuta din metal gros. iar daca înau ntru ar fi fost un cap de om. replica tatal. Valijoara ta nu este destul de mare ca sa contina un cap de o m normal. avea examenul de bacal aureat. Julie scutura capul. Saint-Just. Anarhia. trebuia sa se apuce de recapitulari. . . daca se gândea mai bine. Tatal ei intra la ea împreuna cu câinele. bomba.Ai cazut într-o zona în care nu se poate ajunge decât traversând un adevarat z id de urzici si de rugi. avea impresia ca simte tot ce era în interiorul acelei parti a piciorului de parca oasele. cu sigur anta ca îi rupsese nasul. tot zdruncinând valijoara în toate chipurile. O distra sa salute astfel o particica din corpul ei.Te simti mai bine? întreba el.. Ghilotina. ce poveste! continua el. Ar fi fost nevoie de un picamer ca s-o gauresti. abandonat de traficanti. Revolu tia franceza. sânge si iar sânge. Era un barbat înalt si solid. Julie dadu din umeri. Tatal cântari în mâini valijoara. Valiza era grea. O scutura din nou. fiecare prevazuta cu un cod. Teroarea.Si daca înauntru ar fi un cap de om? . Poate ca e vorba de un seif pe care hotii n-au reusit sa-l deschida. un singur obiect. . Le misca la întâmplare. când se gândea oare la dinti daca nu atunci când aveau carii? La fel. explica el. O lua si o scutura. nu descoperi existenta apendicelui decât în m omentul crizei. Julie scutura din nou valiza. zise ea. muschii si tendoanele ar fi asteptat acest incident ca sa se manifeste. calcâiule". toate. Existau. ar fi atârnat mai greu. Nici macar nu e trecut pe plan. Julie scoase deci cartea de istorie si începu s-o reciteasca. îsi aminti de o întâlnire importanta si pleca. 1789. Sânge. . . Haosul. Câinele. Se manifestau prin semnale S OS.. punân d un plasture pe una din juliturile care se deschisesera. "Istoria e doar un sir de maceluri". Un sistem de cinci roti te. Dar. Caderea Bastiliei.Îsi masa din nou calcâiul. Imediat simti repulsie fata de valijoara si îsi zise ca ar face mai bine sa nu se mai ocupe de ea.Ah. înseamna ca cineva si-a dat osteneala sa-i reduca dimensiuni le. Probabil ca în corpul ei existau o multime de organe carora le ign ora existenta. Pentru prima data. Fara îndoiala ca era ceva moale. Cu cât citea mai mult. . drept raspuns. roscov an si mustacios. Julie se uita la broasca. Peste trei luni. R obespierre.Nu. Sau poate o. Noroc ca Ahile a mirosit ca erai acolo! Ce ne-am face fara câini? Mângâie cu afectiune setterul irlandez care. îsi zise ea. E ciudata broasca asta protejata de un ci fru. Danton. Saluta cu glas scazut: "Buna ziua. Marat. Se uita la ceas. fericit fara vreun motiv precis. le-am fi auzit ciocnindu-se între ele. Era fascinata de acel obiect iesit din ma runtaiele pamântului.. Ea dadu din cap. Misterul începea sai exacerbeze curiozitatea. Marii oameni. Fiecare rotita avea gravate pe ea cifre si simboluri.Daca înauntru ar fi fost monede sau lingouri.. Nu se interesa de c alcâi decât atunci când o durea. în plin a efervescenta la extremitatea piciorului. Îsi întoarse privirea spre valiza. Avea poate o sansa la un milion sa descopere cifr ul. c u atât era mai scârbita. Acum erau acolo.În acest caz. Gândul la ghilotina îi aminti de capul taiat din interiorul val . îsi etala balele a rgintii în partea de jos a pantalonilor stapânului sau si latra vesel. Pantalonii de golf îl faceau sa semene cu un paznic de vânatoare sc otian. Poate ca e un sac cu droguri. iar daca ar fi fost teancuri de bancnote. îl urma dând din coada si gâfâind zgomotos. si daca nu voia sa mai faca înca un an în aceeasi clasa. E un fel de luminis pe care natura parca l-a ferit de curiosi si de cei care se plimba pe-ac olo. pur si simplu pentru ca nu avusesera impolitetea sa-i trimita sem nale dureroase. Înauntru era ceva. apara broasca.

Se întoarse la cartea de istorie si la Revolutia franceza. Tatal si fiica se aplecara spre interior. . n-am sa reusesc". Rotita dintata îsi gasise perechea. O carte groasa din care ieseau din loc în loc bucatele de foi lipite. înarmata cu o surubelnita mare. Era neteda si catifelata când o atingeai.Ciudat titlu. Furnica din stânga era neagra. O râcâiala în lemnul unei grinzi îi atrase atentia. Lua un ciocan. un sir de simboluri si un sir de cifre. Conventia. Bruneta cu ochii luminosi deschise la prima pagina si citi: . Fata zâmbi si zise: .. un sir de simboluri. Apasa pe buton. Li bertate. Ea înseamna ca doua talente reunite sunt mai eficace decât simpla lor adunare. Aceasta ec uatie este deseori întâlnita în vechile rituri. Ai încercat deci 1 + 1=3. se preciza: volumul III Iar dedesubt se putea vedea un desen: un cerc care închide în el un triunghi . Arcul ridica brusc capacul valizei cubice. furnica din dreapta era rosie. Sprijinit cu spatele de tocul usii. Mâinile zgâriate ale fetei apucara ce se gasea în interior si adusera acel obi ect sub lumina lampii de la birou.izei. Si apoi: "La n aiba.. E un sir de cifre.Ai reusit s-o deschizi? Cum? Examina broasca care formase: "1 + 1=3". Pe urma te-ai gândit ca cineva care ar vrea sa pastreze un secret nu a r folosi o ecuatie logica de tipul 2 + 2 = 4. . 1789. care co nstituia trunchiul inversat al Y-ului. . Dedesubt. În sfârsit. Tatalui nu-i placea ca cineva sa râda de el. Acea termita în plina activita te îi dadu o idee. batu în surubelnita ca sa-i sporeasca capacitatil e de pârghie.Nu. Tribunalu l poporului. Procesul reg elui. Pe coperta era caligrafiat un titlu cu litere mari stilizate: Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells Gaston mormai. Percepu un fo arte slab declic. Cum sa fii interesata de atâtea masacre? Cuvintele îi intr au pe un ochi si îi ieseau pe celalalt. Cinci minute mai târziu. Ai dedus ca e vorba de o ecuatie. Mângâi e coperta. Julie repeta de patru ori ac eeasi operatiune. Tatal ridica din sprâncenele rosii si-si netezi mustata. tatal ei zise mirat: . si cu litere mai mici. Steagul albastru-alb-rosu. era jumatate alba si jumatate neagra.Nu-mi spune. Imnul lui Rouget de Lisle. Îsi zise: "Mi-ar trebui un cleste". Lipi urechea de broasca valizei si misca încet prima rotita. Era o carte. bratele Y-u lui erau formate din trei furnici care îsi atingeau reciproc antenele. iar furnica din centru. Te-ai gândit.Asa ai facut. Sa asculte. Daca te uitai mai bine. mormai tatal.Ai zice ca e o veche carte de farmece. Si iar ghilotina. Nu pot fi si una si alta în acelasi timp. Chenier. . cu vârful în sus. continând el însusi un fel de Y. Valiza rezista. Egalitate-Fraternitate. dar nu zise nimic. dar nu reusi nimic. Stiu. Julie ataca broasca . Mecanismul functiona si broasca ceda. un sir de cifre. Razboiul civil. Julie se uita mai bine la coperta si considera ca era foarte recenta. Aici este o antinomie. Lucrurile sunt sau relative. Acolo unde violenta suru belnitei si ciocanului nu daduse rezultate. Mirabeau. sensibilitatea urechii fusese de aju ns. sub triunghi era repetata formula care declansa deschiderea vali zei cubice: 1 + 1 = 3. sau absolute. nu? Julie se uita la el cu o luminita ironica în ochii luminosi.

Tu trebuie sa-ti imaginez i raspunsuri care te vor ajuta pe drumul tau personal. Este de ajuns ca cineva sa vrea c u adevarat ceva pentru ca acel ceva sa se produca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. aceasta carte va deveni vie. Îmi pare rau. aceasta carte va fi diferita. Atâta vreme cât va dura dialogul nostru. Julie era o fata zvelta. Îti propun sa faci o revolutie. Am dreptate? Eu sunt mort. Nu. Astfel. Suntem doar niste oameni preistorici. Sau. Cred ca vechile revolutii au pacatuit prin nerabdare si prin intoleranta. Cum voi actiona în calitate de "carte"? Pur si simplu povestindu-ti istori oare simple despre revolutiile. O revolutie de furnici. volumul III. La nouasprezece ani. comportamentele oamenilor sau animalel or. Nu sunt un maestru al gândirii. prin int ermediul acestei carti. lasa uneori sa apara venele albastrui abia ascunse la mâini si la tâmple. mai curând. adaugate unele la altele. cadea ca o perdea pâna la solduri. Ignoranta noastra nu are limite si totul r amâne de inventat. Fara violenta. nici un guru. utopiile.) Este posibil sa ma însel.7. sfârsesc prin a rasturna muntii. Sa vorbim despre asta. nu voi putea sa te ajut decât indirect. Serii de tuse mici care s-ar putea considera neînsemnate dar care. nu zâmbi. îti propun sa facem imediat împreu na ceva important: sa întoarcem pagina. Utopistii nu au ratio nat decât pe termen scurt.La masa! striga mama ei. Eu n-am sa-ti propun nici un adevar. stralucitor. Si sper ca va fi pentru tine un prieten. Ochii . Or. un prieten în stare sa te ajute sa te schimbi si sa schimbi lumea. (Ai stiut deja sa asculti broasca? Asta ar fi o dovada ca stii sa asculti. O cauza foarte mica poate sa aiba un efect considerabil. Un par negru. E posibil. ENCICLOPEDIE BUNA ZIUA: Buna ziua. Pentru ca voiau cu orice pret sa vada în timpul vietii ro adele lucrarii lor. aproape transluc ida. Acum. Buna ziua pentru a treia oara sau buna ziua pentru prima oara. De parca ar fi vie si si-ar arata sensul în functie de cult ura. tare si matasos. ar trebui sa spun o "evolut ie". ca revolutiile de altadata. Trebuie sa accepti sa plantezi pentru ca altii sa recolteze în alte parti si mai târziu. Sunt atâtea lucruri de facut. esti liber s a ma asculti sau sa nu ma asculti.. La drept vorbind.. O vad mai degraba ca o revolutie spirituala. daca esti pregatit si daca doresti. Daca vrei. Dis creta. Si tu esti în stare de atâtea minuni! Eu sunt doar o unda care intra în interferenta cu unda ta de cititor. Pielea alba. îl ap ucara si se pregateau sa întoarca foaia. când o voce rasuna în bucatarie: . nici o fiinta sfânta. nu are nici o importanta daca descoperi aceasta carte pentru prima sau pentru ultima data. 8. pentru fiecare cititor. Inte resanta este aceasta întâlnire-interferenta. Caci revolutia noastra nu are deloc nevoie sa fie violenta sau spectaculoas a. Poti face asta. de amintirile si de sensibilitatea ta de cititor deosebit. Sunt doar un om constient ca aventura umana este doar la început. Edmond Wells. Nu mai avea timp. tu ai un suflu mai pute rnic decât cel provocat de baterea unei aripi de fluture. PE PUNCTUL DE A EXPLODA Degetul mare si aratatorul mâinii drepte atinsera usor coltul paginii. Aceasta carte este o arma destinata schimbarii lumii. Tu va trebui sa deduci ideile care decurg din ele. Se spune ca bataia unei aripi de fluture la Honolulu este de ajuns ca sa provoace un taifun în California. cititor necunoscut.

Din acel moment. siroirea ploii si susurul râuletelor. Îsi ascundea corpul su b haine largi si închise la culoare. Batrânul profesor de muzica a constatat ca adevaratele sunete nu s emanau deloc cu cele pe care le imaginase el. O învatase cum sa-si modifice formele f etei si ale gurii pentru a-si desavârsi instrumentul corpului. O învatase sa-si stapâneasca suflul pântecelui. daca îi observa miscarile gurii si îi punea mâna pe pântece. Julie pierduse nu numai un prieten. Lumea nu era plina de muzica . În urma acestei disparitii. Uneori se fixau într-o directie precisa ca si cum o raza de lumina stralucitoare avea sa tâsneasca din ei ca sa loveasca ce n-ar fi fost pe placul fetei. A auzit stranuturile si râsetele. Yankelevici nu omisese nici masca. spunea el deseori. rapus de energia teribila a celor douasprezece vibratii mo numentale si perfect muzicale.ei palizi erau totusi vioi si calzi. suspinele si hohotele de plâns. Totul era numai taraboi si cacofon ie. Ziua vindecarii sale. unul dintre aceia care se limit eaza sa-si puna elevii sa faca game. Îs i inventase o sinucidere conforma cu idealurile sale. a fost un a a disperarii. o coloana de energie tâsnea ca un copac din pântecele ei. Julie se considera fizic neînsemnata. într-o zi. Profesorul nu se resemna sa fie surd. A auzit peste to t în oras televizoarele aprinse neîntrerupt. Acum stia sa-si armoniz eze bataile inimii cu umflatul plamânilor. De aceea nu se uita niciodata în oglin da. Degringolada sa scolara coincisese cu un eveniment: "moartea profesorulu i ei de muzica. gasise un alt profesor de muzica. nimic nu mai mergea. era convins ca Julie avea talent si ca trebuie sal cultive. O duruse tare rau. parând ca sunt stapâniti de o viata plina de furii si mereu în miscare. Dar. Nici în privinta vestimentatiei nu facea vreun efort. batrânul profesor de muzica percepuse zgomotele lumii asa cum erau ele. un om batrân surd si tiranic. Niciodata nu-si dadea cu parfum si nu se machia. Julie fuse se în avans cu o clasa si profesorii se felicitau pentru nivelul ei intelectual si pentru maturitatea de gândire. diafragma si pâna si pozitia gâtului si a umerilor. La fel la optsprezece ani. Totul influenta calitatea cântatului. O învatase sa-si moduleze emotiile ca sa învinga stresul. A auzit claxoanele masinilor si latrat ul câinilor. Se informa tot timpul despre noile metode de vindecare. profesorul carunt putea sa recunoasca calitatea sunetelor pe care l e emitea tânara. imposibil de auzit. la ce bun? Tot timpul si le rodea. Iar la nouasprezece ani se pregatea sa sustina pentru a treia oara acest examen. În mâinile lui. Eleva si profesorul se completasera de minune. se încrâncena sa-l faca perfect. Chiar surd. Adevaratele sunete. care ar fi trebuit sa fie o zi fericita. Julie avea uneori sentimentul ca e un cimpoi pe care un maes tru al muzicii se straduia. Niciodata nu-si dadea cu oj a pe unghii. Urcase pâna sub clopotul cat edralei Notre Dame din Paris. O învatase pe Julie ca cântatul detinea. Migdalati. de trei ani. Sigur. Parcursul ei scolar fusese inegal. ci si îndrum atorul care o ajuta sa-si dezvolte principalul talent. totul era violent. si a sta era pentru ea o senzatie uneori apropiata de extaz. Vibratiile vocii sale rasunau în toate oasele. Yankelevici a auzit vocile oamenilor si topul niturilor de la radio. sa-si uite temerile ajutându-se doar cu vocea. Batrânul nu putuse sa suporte o deceptie atât de mare. Pâna în ultima clasa de liceu. O învatase sa asculte cântecu l pasarilor pentru ca si ele participau la formarea ei. o putere care depasea cu mult simpl a create a unei frumuseti auditive. O fortase pe Julie sa-si ridice vocea pâna la registre prea violente pentru laringele ei. tipator. un chirurg tânar deosebit de priceput a reusit sa-i implanteze sub craniu o proteza electronica care venise de hac surzeniei. ei îi confereau un aer de mic animal nelinistit . desi notele de la s coala erau mai mediocre ca niciodata. Îsi pusese capul sub limba clopotului. . . zgomotul pasilor si scârtâitul usilor . La saptespr ezece ani cazuse la bacalaureat. Îl chema Yankelevici. ci de zgomote discordante. La douaspreze ce fix ziua era mort. care preda dupa metode originale art a vocala. Când Julie cânta. Adevarata muzica.Sunt surd? Si! Si Beethoven era surd si asta nu l-a împiedicat sa faca t reaba buna. suflul plamânilor. De altfel.

Pentru ca a facut dreptul. Julie trecuse printro perioada de anorexie dupa o prima faza de mare agresivitate. . profesorul pastra la el acasa un craniu de iepure ai carui incisivi ieseau prin partea de sus ca doua coarne. tatal tau conduce acum serviciul juridic de la Ministerul A pelor si Padurilor.. ceva în genul eruptiei br uste a vulcanului la Pompei. desprinse aripile care cazura imediat între buzele ei... e pasare. raspunse tatal. Trebuie tot usi sa te intereseze si pe tine ceva sau cineva. o supse prin gaurile ciocului.Doar n-ai sa intri iar într-o criza de anorexie. incisivii li se lunges c. ma doare-n cot. Sa mâncam repede. traverseaza cerul gurii si sfârsesc prin a le str apunge creierul de jos în sus. Mama lui Julie se aseza prima la masa din sufragerie.Nu e carne. Tot binele pe care i-l adusese cântarul se transforma în rau. Urmase o operatie si. Respira prost si de putina vreme suferea de cri ze de astm.Acolo si-a facut toate zgârieturile astea? .. Si a mai descoperit o carte ciudata în santul ala. Îi placea sa arate când se ivea ocazia elevilor slabi acest obiect maca bru ca sa-i încurajeze sa lucreze. zise Julie. zise Julie. Îi ceru sa-si întrerupa lectiile. insista mama. .Nimic. esti ca acei iepuri care nu rod decât ceva tare: treptat. Apoi zise vrând sa fie concilianta: . u rmase o reeducare dificila pentru a reînvata sa vorbeasca. doar si -a ranit calcâiul. se curbeaza.Nu manânci? Nu-ti place? o întreba ea pe Julie. . Lipsita de posibilitatea de a-si cultiva talentul. Julie nu scosese nici un sunet.Atunci cu ce-ti pierzi timpul? Esti îndragostita? Julie se sprijini de s peteaza scaunului. Nu mai repeta lectiile.Atunci ce te intereseaza? vru sa stie mama.Unde ati fost în dupa-amiaza asta? întreba ea. . . si pentru ca conduce serviciul juridic de la acest minister ai beneficiat de pila necesara pentru ca liceul sa accepte sa repeti a treia oar a ultima clasa de liceu. Julie îsi ruina sanatatea. Dar mama nu era interesata decât de mâncarea fierbinte din farfuria ei. Julie era în cautarea unui adevarat profesor de muzica capabil s-o îndrume asa cum facuse Yankelevici. .. daca ai un talent si nu-l folosesti . .Julie a cazut într-un sant. cresc nemasurat. . . . prepelita se dezumfla ca o minge d e rugby plina de abur. în sfârsit roase zgo motos cu molarii micile oase recalcitrante. Numai asta stii sa spui. cu laxative sau vomitive la îndemâna. De atunci. Trebuie sa fii sanatoas a ca sa treci examenul de bacalaureat si sa intri la facultatea de drept. Pentru a vizualiza acest pericol. . Draguta cum esti. N-a patit nimic rau. Mersese pâna acolo încât scrisese cu cerneala rosie p e fruntea craniului acelui iepure: A nu-ti cultiva talentul natural este cel mai mare pacat. Si pentru ca nu mai gasise nici unul. . . replica mama. Mama lui Julie se repezi sa înghita prepelitele fripte servite cu stafide. Acum e rândul tau sa studiezi dreptul.Nu-mi place carnea. legata de o sforicica subtire.Ne-am plimbat prin padure. . Apoi..Ma doare-n cot de drept.Îmi povestesti putin mai târziu.. prepelitele fripte îsi pier d toata savoarea daca nu sunt fierbinti. îi explica tatal. Privirile goale si ciocul întredeschis lasau sa se creada ca pasarea fusese s mulsa brusc de la ocupatiile ei de un eveniment teribil.Ma doare-n cot de dragoste.Putin dupa aceea. Lovind cu furculita într-un loc precis. Fata se uita la pasarea fripta. Yankelevici spunea ca. . Urmase apoi o faz a de bulimie în timpul careia mânca kilograme de prajituri. cu privirea pierduta în go l. asezata în farfuria ei. vreme de câteva sapta mâni. atipea în timpul orelor. .Ma doare-n cot de societate. Mama lui Julie apuca pasarea fripta. trep tat se închisese în sine. medicul diagnosticase noduli pe coardele vocale ale lu i Julie.Ma doare-n cot.Trebuie sa-ti faci studiile ca sa faci parte din societate. pâna la cicatrizarea coardelor vocale. Avea capul acoperit cu stafide care pareau ca formeaza un fel de jo ben.

Câteva ramasite de inamici mai sunt si acum agatate de tepi i lui. ca de ob icei. continua Julie. îsi pastra o fata nepasatoare si se feri sa intervina. . Dupa ce încuie usa. Deodata zareste în fata ei un fel de tunel neted si alb. De data asta. Julie nu vru sa mai zaboveasca singura cu mama ei. esti un pachet de probleme. mama ta are dreptate. Dar în ea totul era gol. . îi ceru în cele din urma sotia lui. -. care alearga-n iarba. mastodont cuirasat cu ace ascutite. Batrâna furnica rosie alearga mai repede. Julie se strâmba în mod ciudat. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE Furnica galopeaza cu toata puterea celor sase picioare. Se s imtea pierduta într-o lume care o depasea. As vrea sa examinez mai de aproape acea râpa pe care a i descoperit-o si vreau sa fiu putin singur. Poate adapostul unei cârtite sau al unui . Se face ghem ca sa sara mai bine. nu. Pretexta o nevoie pre santa si alerga la toaleta. Ce-ar putea sa fie? E prea mare ca sa fie o gaura de greier sau de lacusta. dar ghearele sale prea lungi si neretractile îl facura sa patineze p e parchetul lustruit cu grija. iar daca furnica ar fi avut timp sa se uite bine la el.cred ca baietii roiesc în jurul tau. Se învârteste cu repeziciune printre galbenele si catifelute. N-am intentia sa-mi iau un amant. si merge atât de r epete încât vântul îi apleaca antenele pe spate.De data asta. de la aceasta cina. . El se prefacu ca nu auzise nimic. Noroc ca ti-am stabilit o întâlnire cu un psihoterapeut! Pentru joi. ai face mai bine sa înveti pentru bac. Batrâna furnica rosie sare pe deasupra unui taluz în speranta ca va scapa de urmaritor. caci a dou a zi de dimineata avea de gând sa plece în zori ca sa faca un drum lung cu câinele.Julie. Aceasta dura înca o or a si. nimeni nu o mai putea scoate de acolo. dar urmaritoru l nu renunta. Ahile vru sa plece ca o sageata. nici sa ma marit. se încapatâneaza s-o urma reasca cu mirosul lui îngrozitor de mosc care împute atmosfera. Dar ariciul nu se opreste. Stinse lumina ca sa ramâna singura numai cu ea însasi. . nu ma lasa balta. În timp ce se apleca ca s-o sarute si îi ura noapte buna. . Si. spuse ca vrea sa se culce devreme. în ciuda numeroaselor semne cu piciorul facute fetei sale. ar fi vazut roiur i de purici urcând-si coborând pe spinii lui. Ariciul. Foarte expansiv. Mama îsi regasise aplombul. Tepii îl protejeaza de caderi si îi folosesc drept amortizor la nevoie. Si apoi. .Tata. Si stii de ce? Pentru ca mi-e frica sa nu-ti seman. Julie îi sopti: . Tatal. 9. Ca sa se îmbarbateze.Pot sa vin si eu? întreba fata. tânara bruneta cu ochii lumi nosi avu impresia ca se rostogoleste într-o prapastie mult mai adânca decât cea din pa dure. nici sa am copi i.. minuscula ca o f urnica. Iesi tragându-si dupa el câinele în lesa. spune ceva. ascult-o pe mama ta.. spuse scurt tatal împaturindu-si servetul. În loc sa te plimbi prin padure. ridicându-se de la masa. Apoi izbucni în râs. Mie consuma doar cireasa care împodobea crema de ciocola ta. Barbia atinge usor muschiul si lichenii . Pamântul se cutremura la fiecare pas al lui. Gaston. Tatal scutura din cap. Se simtea mica de tot. apoi se ridica din nou pe cele patru picioare. zise el.". O expresie de stupoare indignata aparu pe fata mamei. Mama si fata erau obisnuite cu astfel de hartuieli.Vise placute. .Biata mea fiica.N-am nici un iubit si te anunt ca sunt tot virgina.. -Numai în cartile de SF mai gasesti fete virgine la nouasprezece ani. Nu identifica imediat despre ce e vorba. Intrarea e sufic ient de mare ca sa lase sa treaca o furnica.Haide. asezata pe capacul wc-ului. f redona: "Un soricel verde..

Înainte de a afla soarta bataliei. insecta ramâne nemiscata. un sarpe în fata. când crenguta se desprinde de ramura si începe sa înainteze. Privest e sub ea si întelege. Astfe l. Dar biciul rece se rasuceste si se strânge. Ariciul rezista foarte bine la muscaturile veninoase ale viperelor. mai stie sa faca si pe moarta. Acel tunel alb nu seamana delo c cu un adapost. Dar insecta nu dispune de mimetism doar ca sa se apere. Unele specii au gasit o solutie originala la problema reproducerii: partenogeneza. surprinsa. Masculul. Batrâna furnica. chiar aproape nemiscat. Nu e o crenguta. începe sa oua. Aceste insecte cu corpul alungit si fragil se protejeaza de dusmani împingân d mimetismul pâna la adoptarea aspectului unor crengute. Mâine . ca o adevarata cr enguta. Arta camuflajului este atât de mare încât oual e seamana cu niste seminte. lupta dintre cele doua animale de prada. ci îsi face prog enitura asa. Se cabreaza si încearc a sa loveasca cu tepii în pântecele reptilei. Crenguta pe care s-a îmbarcat se dovedeste a fi o femela caci. f emelele au sfârsit prin a se adapta. Pe jumatate devorata. Acea specie de insecte nu are nevoie sa gaseasca un partener ca sa se reproduca. Nu-i place sa-i fie vizitat fundul gâtului. Acesta din urma s-a încolacit imediat în jurul lui. imediat ce insecta simte vârful mandibulei. sarpe! Un arici în spate. crenguta de care se agatase începe sa se miste lent.paianjen? Prea aplecate pe spate. cu pete si cu crestaturi maro de parca o termita ar fi deteriorat-o putin. Nu te gânde sti sa ataci ceva lent. Lamurit lucru. Nu e nici un miracol arborico l. Fara probleme de acuplare. uluita. Micile lui labe cu gheare lovesc solzii care rezista la tepi. batrâna furnica rosie se simte luata pe s us.. se lasa purtata de crenguta ambulanta. Gura viperei se deschide si îsi scoate la iveala dintii du bli cu venin din care transpira o moarte lichida. mai putin atunci când acestea îi ating exact z ona moale de la vârful botului. Tubul lung si rece împotriva ghemului cald si întepator. cade dupa insecta si o manânca. Spre marea ei surpriza. ramuri. Nu avea importanta! Tot asteptându-si masculii cu încetineala lor legendara. De sus de pe crenguta. Tocmai a ajuns si acum vede. Furnica nu se lasa. ea elibereaza ouale care sar din frunza în fru nza ca niste picaturi de ploaie întarite. Batrâna furnica rosie se refugiaza într-un adapost de pamânt si de muschi. de talie mai mica. foarte lent. Batrâna furnica rosie nu vede decât o singura salvare: o ramurica de care sa se agate si sa urce. Privirea viperei nu exprima nici teama. dorind-o. Destule emotii pentru ziua aceea! Se racoreste. Femela se departas e putin iar masculul era atât de lent încât nici macar nu fusese în stare sa se tina dup a ea. Furnica musca putin crenguta ca sa vada daca e comestibila. lumea asta nu e facuta p entru indivizii singuri. Un detaliu o tradeaza totusi: extremitatea crengutei continua sa elimine oua-seminte. Animalul acela exasperant nu-i ofera nici macar o tres arire de agonie. Deja. Batrâna furnica mai asistase deja la o parada amoroasa a acestor insecte. batrâna furnica rosie observa. Un alt atu al acestor insecte: încetineala lor ajuta mimetismul.. E gura deschisa a unui. se apropias e de femela deplasând un picior la fiecare douazeci de secunde. antenele nu-i permit sa adulmece lucrul acela. Abia are timp sa se retraga în graba si sa muste gâtul sarpelui. Se straduie ste sa-si plaseze bine gura mortala. brusc. a venit ora hibernarii z ilnice. Animalul are o agilitate incredibila. Dupa o scurta oprire. ariciul cu bot lung intra în gura reptilei. C rede la început ca vântul o face sa se aplece si. Crenguta are ochi si picioare. Pentru ca sarpele si ariciul nu mai sunt acolo. doar o preocupare pentru eficacitate. E ste constrânsa sa se foloseasca numai de vedere care nu-i ofera o imagine clara de cât de foarte aproape. Unul câte unul. nici ura. Crenguta se deplaseaza lent leganându-se si urca pe alta creanga. frunze sau tije p e care se aseaza. intra în catalepsie si îsi da drumul sa cada pe pamânt. Ariciul intra în panica. nu mai întelege nimic. ci o insecta care practica mimetismul. începe sa urce pe trunchi. Insecta care o poarta pe batrâna furnica rosie si-a reusit atât de bine camuflajul încât corpul ei este imprimat cu urme de fibre de lemn.

Venise s-o salveze. prot ejat de o armura din hârtie imprimata. Legati cu o sfoara. tata. pasi si latraturi. volumul III. O aruncase în nisipuri miscatoare mocirloase pline de pui de serpi care se târau si ea se ducea tot mai mult la fund.va porni din nou în cautarea unui drum care sa o duca la cuibul ei natal. cu tibiile.. Îsi trecu o mâna fierbinte peste gâtul jilav. A poi îsi închide cu o pietricica micul adapost ca sa nu mai fie deranjata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Printul avea o sabie lunga. Edmond Wells. Un sarpe enor m o capturase ca s-o manânce. Dincolo de fereastr a stelele înca mai sclipeau. Alteori i se umplea gura cu alimente. orbitele goale si capul plin cu staf ide. Spaima ei era atât de mare încât imediat vru sa se co nvinga ca nu devenise afona. Educatia le limit ase perceptia la evenimente verticale.Tata. A rmura de hârtie nu a fost de prea mare folos printului. Car tea aceea recomanda deschis revolutia si amintea despre o civilizatie paralela c are ar putea s-o ajute. Dupa cum anuntas e. 10. Auzi jos zgomote. Dupa trecerea perioade i de formare a creierului. Chiar era indispensabil ca în s omn sa fie vise? Spera ca va adormi din nou si nu se va mai gândi la nimic toata n oaptea. niste pisici au fost închise de la nastere într-o mica încapere tapisata cu motive verticale. Acest cosmar al disparitiei vocii se repeta din ce în ce mai des. Era vorba despre furnici si despre revolutie. Julie visa. Trebuie cu orice pret sa "le" avertizeze mai înainte de a fi prea târziu. Uneori e ra torturata si i se taia limba. Ce sa fie oare dupa prima pagina a Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a profesorului Edmond Wells? . ENCICLOPEDIE DIFERENTA DE PERCEPTIE: Nu percepem din lume decât ceea ce suntem pregatit i sa percepem. Afara era înca întuneric. cu o garnitura de piure galbui. Printre texte scurte. dar nici una dintre pisicile educate în camerel e cu motive verticale nu a reusit sa se hraneasca sau sa iasa. rosie si ascutita si o implora pe prin tesa sa reziste. Dar sarpele enorm se folosea de gura lui ca de un lansator de flacari. galopa pe bidiviul lui alb si se batea cu s arpele enorm. încerca sa doarma dar nu mai reusi. Pentru o experienta de fiziologie. aceste pisici au fost scoase de acolo si puse în niste cutii tapisate cu linii orizontale. Visa ca e o printesa din Evul Mediu. Julie se întinse din nou în pat. Fata se trezi tresarind. Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. îsi spala antenele ca sa perceapa bine ce-i în jurul ei. O singura scânteie a fost de ajuns ca sa-i dea foc. iesi din fundul gâtului. Nu mai stim sa pe rcepem unele evenimente caci am fost perfect conditionati sa percepem lucrurile numai într-un singur mod.. asternute pe hârtie cu un scris cris . îi intra în gura si îi împiedica iesirea oricarui sunet. PUTEREA CUVINTELOR Mâna ei se deschise si se închise nervos înainte de a se crispa pe sulul de la capatul patului. a tras-o afara din noroi si a aruncat-o într-o spuma de ciocolata. Frumosul print îsi pierduse mar etia: avea o piele de un maroniu-negricios. Aceste linii indicau amplasamentul ascunzato rilor cu hrana si trape de iesire. Lua cartea aceea mare. 11. el si calul lui au fost serviti praj iti într-o farfurie. se uita la c eas si constata ca era sase dimineata. Drept raspuns: trântitul usii de la intrare. Si se mai întâmpla ca niste foarfeci sa-i taie coardele vocale.. Calm. Julie a vrut sa tipe dar spuma alba de ciocolata o înghitea deja. . Sarpele enorm a apucat-o apoi pe Julie cu dintii lui veninosi. "A-a-a-a. se ridica pe perna. Un print tânar. tatal ei pleca de dimineata sa se plimbe în padure împreuna cu câinele. A-a-a-a".

ci niste capete de furnici reprezentate bust în maniera unor personaje impozante . Nici o furnica nu era identica cu alta. tema furnicilor revenea ca un laitmotiv. Ce minte eclectica si pluridisciplinara adunase toate acele luc ruri? Rasfoi mai departe acel mozaic de cunostinte. ci explica prezentul. când privirea i se opri asupra unor portrete insolite. fiecare avea un nume format dintr-un s ir de cifre alaturate portretului. pozitii sexuale recomandate de Kamasutra. Privirea îi fu atrasa de alt pasaj: Mic tratat despre cele cinci simturi interioare si cele cinci simturi ex terioare. gaseai acolo colaje de stofe si de hâr tii rare. secta. Alte pagini pareau ca au fost completate cu cerneala simpatica sau suc de l amâie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute era un amestec urias de in formatii. Se întreba o clipa daca nu cumva era un manual de îndoctrinare apoi. retete noi de bucatarie. extrase din reviste.. Învata sa gândesti singu r fara sa fii influentat. harti ale boitei ceresti sau planuri ale retelelor de metrou din maril e orase. . imaginatia. anecdote despre tot felul de oameni si de stiinte. un manual d e codificare folosit de cei din Rezistenta franceza în timpul celui de al doilea r azboi mondial. intuitia. C iti la întâmplare: Planul acestei lucrari este copiat dupa cel al templului lui Solomon. constiinta universala si inspiratia. o vorba spusa de cântaretul Georges Brassens: Decât sa vrei sa-i schimbi pe altii. hexagrame si Yi king. reprezentari ale violentei. lungimea antenelor. îndreptar. colaje. utopii. este ca si cum ai folosi doar cele cinci degete de la mâna stânga. continea texte didacti ce. Mai departe. Unele imagini erau foarte dure. Citate în latina si greaca. Nu tr ebuie sa astepti ca altii sa-ti spuna ce trebuie sa gândesti. Yi king este un oracol care. de schite diverse. te hnici de manipulare a maselor. mirosul. Julie vazu planurile unor orase imaginare. Unele texte erau scrise cu cerneala rosie sau albastra sau parfum ata. biograf iile unor personaje istorice uitate de Istorie si sfaturi pentru fabricarea unor masini ciudate. Si mai departe. în mijlocul unei fraze. Julie îsi zicea ca i-ar fi trebuit cel putin doi an i ca sa citeasca tot. f orma capului variau în mod clar.. Dac a traiesti doar cu cele cinci simturi fizice. enigme matematice si scheme de perspe ctive provenite din tablouri datând din Renastere. nu se însela: era într-adevar vorba de niste capete. Cele cinci simturi psi hice sunt emotia.pat. Nu niste capete umane . fragmente din scrisori personale. de desene. Julie gasi strate gii inspirate de Scipio Africanul si de Clausewitz. prospecte. contrar a ceea ce credem de o bicei. Trecu mai departe. mod de folosire. retete de bucatarie. citi acest sfat: Fereste-te de orice partid politic. Si erau unele redactate cu niste litere atât de mici încât ar fi fost nevoie de o lupa ca sa le poti descifra. apareau. Cele cinci simtu ri fizice sunt vazul.. nu prevede viitorul. Partituri de Bach. Ce legatura putea sa existe între scriere si arhitectura unui t emplu? Dadu pagina. dar erau si poeme. corporatie sau religie. retete si planuri. Existau calendare care apreciau la ce date trebuie semanate grânele si pla ntata o anumita leguma sau un anumit fruct. pipaitul. dar nu. pe o pa gina. Se încrunta. Exista cinci simturi fizice si cinci simturi psihice. ideograme chinezesti. Biologie. Marimea ochilor. listing-uri de programe d e informatica. ghiduri. ici si colo. o majuscula sau un mic desen. Printre holograme.. Adunatura sau comoara. De altfel. Citi o fraza. încearca mai bine sa te schimbi pe tine însuti. imagini din actualitate sau fotografii eroti ce cu femei celebre asezate acolo ca niste miniaturi. Ezita . Conform titlului. Fi ecare cap de capitol are drept prima litera cea care corespunde cifrei uneia din tre dimensiunile templului. gustul si auzul. ale mortii s au catastrofe.

Paianjenii. Ea dureaza cincisprezece-douazeci de minute. frunze uscate de copaci. De ce a fost numita astfel ac easta perioada de somn? Deoarece este paradoxal sa ai o activitate nervoasa inte nsa chiar în momentul celui mai profund somn. Visând. În timpul acestei faze a somnului lor. din totalitatea timpului de somn. Revolutie si furnici. bebelusii pr ezinta deseori mimici ciudate care îi fac sa ia mina unui adult. în cursul vietii de adult. Visul este o frâna naturala a totalitarismului. Experienta este traita ca o placere si poate sa provoace erectii la barb ati. Aceasta lumina o trezest e si îi insufla energia necesara ca sa-si continue drumul. Edmond Wells. bucuria. sur priza. Toate conditionar ile impuse de exterior dispar. în oras. pasarile. este imposibil sa-i manipulezi complet. E un paradox al lunii martie. chiar a unui batrân . caleidoscop de imag ini. ENCICLOPEDIE SOMN PARADOXAL: În timpul somnului. Si mai departe: Nu ezita sa sari peste paginile care ti separ prea lungi. Luna lumineaza frunzisul ca un astru albastrui. de data asta. Nu se lovea de toate aceste necazuri când traia acolo. apoi se întrerupe c a sa revina mai îndelung o ora si jumatate mai târziu. Pe fizionomia lor se zugraveste rând pe rând furia. SINGUR PRINTRE COPACI S-a facut dimineata. Daca noptile bebelusilor sunt adesea foarte agitate. Visul ar fi un mijloc de uit are a presiunilor sociale. S-ar parea ca. volumului. respiratia deveni regulata. chiar daca povestea celor doua vise era diferita. daca nu si mai putin. sopârlele. Se simtea ametita de acel delir vizual si info rmativ. ci foloseste-o mai bine în felul ur mator. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. S-a facut o experienta. frica. t emperatura scazu usor si adormi încetisor. De când merge singura pri n acea padure imensa. n-a prea cunoscut odihna. Julie închise lucrarea si îi promise ca o va folosi dupa cum îi propusese cu a tâta amabilitate. Creierul ei se bransa atunci la "mintea colectiva" si nici macar nu trebuia sa . Aranja cuvertura si. Atâta vreme cât oamenii viseaza. Totul se petrece de parca visul întrerupt s-ar repeta într-un m od diferit ca sa transmita acelasi mesaj. avem de primit un mesaj. o treime de somn usor . insectele care manânca furnici. Recent. Când simti nevoia. asta se datoreaza a cestui somn paradoxal (proportii: o treime de somn normal. 13.cum sa fabrici un cocteil Molotov. iei o pagina la întâmplare. Dupa aceea. Apoi a fost lasat sa ad oarma din nou ca sa fie iar trezit la urmatoarea faza de somn paradoxal. aricii si chiar si insectele care practica mimetism ul parca se întelesesera ca s-o necajeasca. E înca întuneric dar e deja cald. ajungând la numai o zecime. Astfel s-a constatat ca. tristetea. cercetatorii au emis o teorie noua. furnici si revolutie. O carte nu e c eva sfânt. Se opri la o alta fraza: Sa nu citesti aceasta lucrare în ordine. uitam ceea ce am fost constrânsi sa învatam în timpul zilei si vine în contradictie cu convingerile noastre profunde. prezenta tot usi un nucleu comun. desi n-au cunoscut înca astfel de emotii. trecem printr-o faza deosebita numita "somn paradoxal". Simti ca o furnica ochii. S-ar zice ca trec în revista expres iile pe care le vor avea mai târziu. în fiecare noapte. cu celelalte . o citesti si încerci sa vezi daca ît i aduce o informatie interesanta despre problema ta actuala. o treime de somn paradoxal). 12. fazele de somn paradoxal se reduc c u vârsta. Un adult a fost trezit în mijlocul somnului parado xal si a fost rugat sa povesteasca ce visa în acel moment.

Ca sa poata ramâne aici. Reînvata cât de extraordinara e padurea. Mai departe. Acolo exista o multime de furnici moarte. Batrâna furnica vede o liana de smochin sugrumator pornin d cu curaj la asaltul unui cires impasibil. te învârtesti în loc pâna la . duce la frica de moarte. Ce degenerare! Merge pe sub ulmi. pe termen lung. scoasa în evidenta de lumina mov a lunii. lamele de brici ale scaietilor. gândeste batrâna furnica rosie . Poate ca e prima furnic a care. Creierul ei era obligat sa functioneze "individual". Se trage înapoi si observa. au aterizat pe continent. dar înca se mai mentin arii de conflict. mai ales. Dar acum se afla departe de cuib si de ai ei. Trece printr-un boschet care seamana cu un cu loar plin de lame lungi si subtiri. Fiecare are arma lui. Valuri de molecule odorante îi aduc tot felul de informatii despre viata s i despre obiceiurile animalelor din zona. Mai departe. Aceste furnici s-au departai. Unele plante prefera arma alba otravii. s-au asezat în spirala si s-au învârtit înt runa pâna la sfârsit.faca un efort personal ca sa gândeasca. Lichenii au pus apoi la punct o strategie de ameliorare a solului ca sa creeze un teren favorab il unei a doua generatii de plante care. alti smochini sugrumatori care îsi închipuie ca sunt în stare sa v ina de hac unui puiet de macris se ofilesc. "stramosul" tuturor vegetalelor. Gândul la tine. Când nu întelegi lumea în care traiesti. fiecare are sistemul lui de aparare. Îsi ridica antenele si repereaza o violeta de padure acoperita de fluturi care îi sondeaza mijlocul. Deocamdata. Furnicile de pe marginea spiralei au murit primele. Trecând pe sub ferigi negre. Exhala rile de polen o ametesc. A fost nevoie de timp ca sa se ajunga la o astfel de perfectiune. Natura pare ca se face si mai frumoasa ca sa-si sa rbatoreasca întoarcerea la viata. cârli gele pasiflorei si acele salcâmului. toate vegetalel e îsi schimba culoarea în mov sau în alb. bietul cires nu are nic i o sansa. În acest duel. omizile cu spa te vargat pasc frunze de soc. Acele proast e de furnici negre n-au imaginat nimic altceva decât sa se învârteasca în loc de parca d ansul ar fi putut sa alunge pericolul. Singura dif erenta poate fata de lumea animala: asasinatele vegetale se deruleaza mai lent s i. fiecare are p ropria strategie de supravietuire. apoi cele din centru . de cuib si când a cazut roua rece a noptii. În schimb. Batrâna furnica rosie se apropie ca sa examineze mai bine catastrofa cu vârful ant enelor. Trebuie cu orice pret sa-si avertizeze cetatea mai înainte de a fi prea târz iu. E clar ca poporul meu mai are multe de învatat. datorita radacinilor lor mai adânci. Mai întâi. Sub clarul de luna. Lucrul asta îi este amintit furnic ii plimbarete de ghearele frunzelor de ilex. grupate în spirala. Lumea plantelor nu cunoaste mila. recunoaste parfumuri din copilaria ei. E vorba de furnici negre seceratoa re. otraviti de seva lui toxica. nestiind încotro sa apuce. Furnicile au capacitatea formidabila de a dispune de doua moduri de functionare: colectiv si individual. Se uita la acea ciudata spirala a mortii. în tacere. Cunoaste acest fenomen. Ce comportament primitiv! E destul sa te pui la adapostul unei buturug i sau sa sapi un bivuac în pamânt ca :sa te protejezi împotriva frigului. traind singura. algele verzi marine. s-au transformat în licheni. modul individual este singura ei posibilitate si i se pare d estul de penibil ca trebuie tot timpul sa se gândeasca la ea ca sa supravietuiasca . Caci acum fiecare secunda co nteaza. un brad lasa sa-i cada acele ca sa faca solul mai acid astf el încât sa extermine toate ierburile parazite si micile plante concurente. Batrâna furnica îsi spala antenele apoi le ridica ca un panas deasupra capul ui ca sa capteze mai bine toate frecventele care circula prin aer. . a reusit sa-i fie în permanenta teama de moarte. Zbârnâitul unui carabus burtos o face sa ridice capul. Cauta o urma de pista mirositoare care duce la tinutul ei natal. Fiecare planta poseda de acum înainte zona ei de influenta. Se împiedica de un cadavru uscat. au p utut sa creasca mai înalte si mai solide.

Multa vreme s-a crezut ca spermatozoidul cel mai rapid reusea sa fecunde ze ovulul. În stânga. Se aseza jos si îsi sfatui câinele sa faca la fel. în aer curat. Natura face ca cromozomii nostri sa tinda sa se îmbogateasca cu ceea ce e di ferit de ei. Era destul sa vina în acea padure ca sa se simta în sfârsit un om l iber. Accentueaza si mai mult vibratiile. Nu s-a ratacit în nu stiu ce ungher. De acolo de sus vederea era extraordinara. Nu capteaza decât frecvente de vegetale s i de insecte care nu sunt furnici: parfumuri de flori. La 400 vibratii-secunda. La capatul as censiunii. Câteva sute de spermatozoizi ajung în acelasi tim p în jurul oului. O împartisera în optzeci si opt de constelatii. spori de ciuperci. astronomii întocmeau harti ale cerului ca si cu m ar fi fost vorba de o bolta plata. de frunze de izma salbatica. E sapte dimineata si stelele palpita înca sus pe cer. Câinele ramase în picioare. o luna imensa era de ajuns ca sa dezvaluie panorama. Spermatozoidul tau a fost cu adevarat dotat. SE VEDE DE DEPARTE Pasi pe pamânt. În sfârsit. 10 000 vibratii-secunda. nu cu ceva similar lor. Nici vorba de asa ceva. A stiut sa gaseasca drumul cel bun.Vezi. nu percepe nimic special. ENCICLOPEDIE IMPORTANTA DIFERENTEI: Toti suntem niste câstigatori. înc etisor. Îsi netezi mustatile roscate. Se strecoara în fluxul curentilor de aer ca sa identifice parfumur ile necunoscute.. A câstigat dreptul de a-si transmite seria lui de cromozomi care au facut sa existi tu si nu altul. 14. capteaza molecule din departare care do vedesc prezenta unei piste a furnicilor. Edmond Wells. Ahile. asa ca încearca pur si simplu sa evite problemele de consanguini tate. În functie de intensitatea miscarilor ante nare. antenele creeaza curenti de aer aspiranti care atrag la ele toate felurile de p raf. Cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile în fiecare noapte. La acel revarsat de zori cald si înca înstelat. de lemn putred. Rotindu-se. miresm e de coleoptere. pe vremuri. cu exceptia uneia . 1000. 12 000 vibratii-secunda. cam ca un fel de optzeci si opt de departamente care ar fi format statul celest . . Recent au gasit solutia. Ovulul îl alege pe ac ela care "prezinta caracteristicile genetice cele mai diferite de ale sale". Numai unul dintre e i va fi ales. volumul III 15. capteaza o întreaga gama de frecvente odorante. Înainte. Mergând împreuna cu câinele sau pe carari abrupte. Urca promontoriul format de vârful unui trunchi de pin. D ar contemplara împreuna cerul. o carare în spirala urca pâna la o îngramadire de pietre. Poate ca a facut în asa fel ca sa bare ze calea altor spermatozoizi rivali. se cambreaza si. Nimic interesant. Trebuie sa le curete înainte de a-si relua eforturile. Accentueaza miscarile radarului sau olfactiv. Deci ovulul alege spermatozoidul câstigator din toata masa de spermatozoiz i solicitanti care se înghesuie la usa lui. la extremitatea stâncii Cassepot. în ung hi de 123 grade fata de lumina lunii.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Caci toti provenim d in acel spermatozoid campion care si-a împins cei trei sute de milioane de concure nti. 2000 vibratii-secunda. Ovulul nu stie nimic de cei doi parteneri care fac drago ste deasupra lui. agitându-si filamentul. Directia: vest-sud-vest. Dar nu ajunge la nici un rezultat si cauta o metoda. A câstigat. în inima acelei paduri de la Fontainebleau.Îsi adapteaza totusi ritmul mersului ca sa nu piarda nimic din mirosurile care o intriga. ajunse la turnul Denecourt. Gaston Pinson se simtea cât se poate de bine. Pro blema de supravietuire. îsi roteste apendicii senzoriali. 600. Conform caror criterii? Cercetatorii s i-au pus mult timp aceasta întrebare. Si stau acolo asteptând.

descoperi ca deasupra zboara un pop -corn. n-am fost niciodata în stare s-o ducem la bun sfârsit. chiar o caprioara cu puiul ei. continua el. Câinele dadu din cap si se tângui molcom. gel oase unele pe altele. Directorul serviciului juridic al Apelor si Padurilor lua binoclul si pr ivi ansamblul decorului. ai fi putut crede ca aici civili zatia umana ramasese intacta. Scoase ceva de mâncare din tolba. daca prelungesti profilul tigaii cu de cinci ori distanta ei. . Gaston închise ochii si aspira cu nesat aerul proaspat al diminetii. Acest e douazeci si cinci de mii de hectare de viata salbatica îmbalsamau aerul cu mires me înca neidentificate de specialistii în parfumuri.Ce frumoasa e padurea! exclama el încântat punând la loc binoclul. Întreaga întindere a imensei paduri salbatice aparea a cum cu claritate. Nici o g rija. da. Astrul solar deveni rosu. Risipa de bogatii gratuite. si sa pleci în padure ca sa asi sti la rasaritul soarelui. Ahile! asa sunt toate femeile. Suspina de placere. Îi zise câinelui: .Este interesant de reperat aceasta constelatie caci. Pâna acum. Ahile. Era populata de sute de specii de pasari. de gresie. razboinicii arabi îsi masurau claritatea veder ii dupa aptitudinea de a distinge aceste doua stele. Nu exista nimic mai placut decât sa te scoli astfel. apoi roz. de reptile si de insecte. La nici saizeci de kilometri de Paris. cea a "supersociabilitatii". padurea cea mai diversificata din Franta. Exasperat de atâta flecareala. cuiburile lor erau izolate. Vru s-o alunge da r i se agata de mâna înainte de a i se urca pe pulover. Peisajul era de o varietate uimitoare. fiica r egelui Arcadiei. S-au unit în federatii iar federat iile se unesc între ele ca sa formeze imperii Ca si cum furnicile s-ar fi dedat un ei experiente pe care noi. ceea ce te ajuta sa nu te ratacesti. în mod sigur. Într-adevar. Dar stapânului sau îi ardea prea mult de vorba ca sa se limiteze numai la atât. Gaston întâlnise pui de mistret si mis treti si. O furnica tocmai se instalase pe tocul instrumentului. . a transformat-o într-o ursoaica mare. Auzea doar "bedebedebede A hile bedebedebede Ahile". Alcor si Mizar. Privirea lui Gaston trecu de la stele la soare. dimineata devreme.Furnicile ma îngrijoreaza.. un stejar înalt si batrân de patru s ute de ani care ajunsese la o înaltime de treizeci si cinci de metri. de la soare la copaci. Era. oamenii. portoca liu. nici poluare. În timp ce examina împrejurimile. la fel de usor de observat: Steaua Polara. Incapabila sa rivalizeze cu atâta maretie. Hera. Gaston regl a binoclul si îl îndrepta spre copacul lui Jupiter. un sandvis jambon-brân-za-ceapa-comison-pi per. Din tot limbajul oamenilor nu întelegea decât îmbinarea de s ilabe A-hi-le.A doua stea. Fontainebleau era formata din câmpii. galben si în sfârsit alb. e formata nu de una. Splendid festival de culori. De mai multe ori. pornind de la mânerul tigaii. pe care îl consuma în loc de mic dejun. Mai erau acolo si o multime de râpe si de codri batrân i de mesteceni. de argila. prelungit cu un mâner de trei stele. Dar furn icarele lor se grupeaza din motive misterioase. d e la copaci la panorama vaii. Gaston citise în ziare ca erau reperate din ce în ce mai multe su percolonii de furnicare. Seamana cu o tigaie care ar fi formata dintr-un patrat de patru stele. sette rul irlandez lua hotarârea sa se culce cu un aer plin de compasiune. ci de doua lumini. cuprinsa de gelozie. în felul asta dispu i de directia nord. . o data. coline. Era atât de frumoasa încât. Câinele nu întelegea nimic din aceste explicatii. Soarele începea deja sa-si arate razele si discret stelele palira apoi disparura ca sa îi cedeze locul. Nici masini. privirea i-a fost atrasa de un spectacol i . ca un omagiu adus printesei Calisto. Ei. sotia lui Zeus . de rozatoare . Gaston era convins ca furnicile erau pe cale de a duce experienta societatii pâna la stadiul desavârsirii. nici claxoane. Cunostea fiecare coltisor al acelei paduri. care stia ca îl denumeste pe el. Grecii au numit-o Ursa Mare. Gaston miji ochii spre cer. zone de nisip. Vezi. fosnetul frunzelor înfiorate de vânt si ciripitul pasarilor cer tarete. de calcar. Numai liniste. Pe vremuri. luna prefera sa bata în retragere. câinele casca.singure (pentru locuitorii din emisfera nordica): Ursa Mare.

caci astrologii mayasi se descurcau ca sa faca sa coincida previziunile lor. . De aproape. în directia stâncii de gresie si a râpei descoperita de fata lui. Gaston dadu ocol acelei constructii. Functionarul privi cu atentie edificiul: nici usi. Zgomotele încetara. Iar vârful era translucid precum cristalul. Batu cu mâna în perete: . Deschise larg gura si se întoarse în l oc. În departare. Ahile parea interesat de peretele-oglinda. Fuse se construita din beton si dupa aceea fusese acoperita cu placi de oglinda asa c um gasesti în orice magazin de profil. piramida nu avea nimic extraterestru. În fata lui se ridica o piramida înalta de aproape trei metri. De data asta nu era vorba de un furnicar. Zbârnâitul se apropie.. Poate ca sunt niste. Aureola de abur lasata de fraza pe pe tele-oglinda se risipi. ni ci dulap.Cine a putut sa aiba ideea construirii unei piramide în mijlocul padurii Fontainebleau? Ai idee.. Trebuia deci sa fie vorba fie d e un cort ridicat de turistii care nu aveau nimic de facut. extraterestri. dracie! Auzea zgomote în interior. îl învata pe de rost si el însusi îl fredona ca sa stie unde ajunsese în existenta lui. Padurea era plina de tântari si de tauni de tot felul. Copaci înalti si tufe de feriga ascundeau destul de bine piramida la prima vedere. Bzzz. . când va avea un accident. un dulap? Avu nevoie de o ora ca sa traverseze rugii si scaietii ca sa ajunga pâna l a forma misterioasa. Ahile? Câinele îi raspunse printr-un latrat. Setterul irlandez mârâia întruna adulmecând pamântul. ENCICLOPEDIE HOROSCOP: În America de Sud. Simti o întepatura usoara pe gât. Ba chiar i se paru ca aude vocea unui om. Mârâi aratându-si coltii cariati si folosi arma l i secreta: o rasuflare fetida care pusese pe fuga multe pisici maidaneze. ridica mâna vrând sa alunge insecta inoportuna . Daca soarele diminetii nu si-ar fi trimis razele direct spre ea. . cu c apul înainte. Nici macar o carare pe care sa te apropii de ea.nsolit. Ahile? Câinele îi dadu dreptate latrând. Dadu drumul lesei câinelui si facu ochii mari în momentul în care se prabusi. I se fredona în leagan. Ahile? Am mai vazut chestii de-astea la tel evizor. Mintea continua sa-i prezinte ipoteze: un model nou de rulota.. o masina metali zata.. Gaston coborî cararea în directia acelei luminiscente triunghiulare . Acest calendar povestea toata viata lui viitoare: când va gasi de luc ru.. cu laturile acoperite în întregime cu oglinzi.. Natura nu cunostea liniile drepte. exista o astrologie oficiala si ob ligatorie. sa fie! Ce zici de surpriza asta. Daca te uitai mai bine la ea. Mai ales sette rii irlandezi. Enervat. A cest sistem functiona destul de bine. când se va casatori. forma era si mai insolita. nici ferestre. Gaston nu ar fi remarcat-o niciodata. nici cutie de scrisori. când va muri. În functie de ziua nasterii.Mai. Bzzz. Nu era nici cort. În spatele lui se auzi un zbârnâit usor. Era ostenit. nici c os. în tre copaci stralucea un triunghi. . Gaston nu-i dadu nici o atentie. Gaston îsi lipi urechea de el. dar omul nu prea îl întelese.Ei. Dar câinii mai întâi aduna informatii înainte de a emite ipoteze. într-un boschet de ciclame. fie de un deseu mare lasat în plina padure de niste poluatori inconstienti.E cineva acolo? Nici un raspuns.. dar era data de gol de laturile prea drepte.. 16. copilului i se dadea un calendar profesion al specific. la mayasi.Esti si tu de parerea mea. Bzzz. nici rulota. dar nu reusi sa-si duca gestul pâna te capat. Forma scânteietoare era mascata de crengi. Daca un tânar avea în cuvintele cântecului sau întâlnir .

Sunt numiti lacondoni. Nu avea impo rtanta. decât sa suporte catastrofa. vânzatorul avea în cântecul l ui obligatia sa o vânda în acea zi. Trebuie sa fi fost unul dintre "Ei". ele sunt furnicile rosii din paduri. Daca o încaierare trebuia sa izbucneasca la o anum ita data.. ghemuite în iarba sau în frunzis. Fiecare stia unde sa-si . roata (d ar nu au înteles importanta unei astfel de descoperiri). Cât de m ult usura existenta aceste horoscoape cântate! Nici un lucru nu era lasat la întâmplar e. Astfel încât în aj un. Surorile ei mai mici ! Cu mandibulele în fata. în secolul al XVI-lea. nu stie ce s-a petrecut. Învingatorii erau cunoscuti si astro logii precizau câti raniti si câti morti vor ramâne pe câmpul de batalie. Sunt soldati tineri. erau sacrificati prizonierii. Matragunele se înalta ca niste adevarate coloane de clorofila. nu au avut nici mac ar satisfactia de a distruge civilizatia maya. Sunt din aceeasi familie. a mers pe un pustiu roz plantat cu copaci negri si rari. duca viata si chiar si cum era a celorlalti. cu un sistem de treisprezece luni. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI Unde duce acest drum? E ostenita. furnici asexuate. Totusi. i s-a întâmplat ceva ciudat. Astrologii descriau viata fiecarui om de la început si pâna la sfârsit. Merge deja de câteva zile înconjurata de a cele mirosuri de pista de furnica. Razboaiele erau anuntate si descrise. Era înca în viata si asta conta. deoarece aceasta se autodistruses e cu mult timp înainte.. s-a agatat disperata. batrâna furnica rosie se tine scai de acest fir olfacti v. cal endarul lor. Ea va avea loc într-o anumita zi din secolul al zecelea a ceea ce în alta parte se nume ste era crestina. Totusi. Dar nimeni nu le mai cunoaste semnificatia precisa. Deod ata a urcat pe un obiect neted si întunecat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Putinii ramasi au parasit orasele în flacari si a u ajuns niste rari ratacitori în câmpie. volumul III 17. toti participantii erau informati despre asta de multa vreme. apartinând sub-castei care se ocupa cu explorare . Se afla într-adevar pe un drum mirmecean. aceasta civilizatie era departe de a fi opera unor indivizi simpli si naivi. Mai întâi slabe. Copacii de tisa îi ofera umbra lor. provenind din glandel e emitatoare plasate sub abdomenul furnicilor exploratoare belokaniene. La un moment dat. si-au ucis ei însisi familiile si apoi s-au sinucis. Astrologii erau toti de acord asupra orei exacte. apar douasprezece siluete mirm eceene. Le recunoaste pâna si miros ul cetatii lor natale: Bel-o-kan. poate sa considere ca ea este cea care s perie si intimideaza. Tot asa si în cazul afacerilor. Si lucru ciudat. Înjur. "Ei" vin din ce în ce mai multi în padure. momentul sfârsitului lumii. Îsi trage capul în gât ca sa-si accentueze alura de razboinica s i câtiva ochi dispar. parfumurile feromonale se conf irma. Mayasii cunosteau cifra zero. Culmea previziunii. Daca un cu plet anunta ca în cutare zi te vei duce sa cumperi o casa. sistemul întarindu-se de la sine. Percepe mii de antene. Cele douasprezece se opresc si îsi ridica antenele de surprindere. mayasii prevazusera. Daca numarul d e morti nu coincidea exact cu previziunile. Deodata. era mai precis decât al nostru. întâlnirea avea loc caci fata detinea si ea ac elasi cuplet în cântecul-horoscop personal. batrâna furnica rosie alearga spre acele prezente ci vilizate. dupa un pâlc de cafelute albastre.ea cu o anumita fata într-o anumita zi. copiii lacondonilor fredoneaza melodii vechi care enumera toate evenimentele unei viet i. apoi a fost ridicata în aer. ferigi mari formeaza boite verzi. exista în zilele noastre indieni care se pretind des cendentii îndepartati ai mayasilor. Edmond Wells. Nici o îndoiala: între iarba-neagra si cimbrisor se simt mirosurile de pista pe care le degaja acel drum. Nimanui nu-i era frica de ziua de mâine. a fost aruncata pe fibre vegetale împletite. au construit drumuri. Totul functiona de minune. Când spaniolii au ajuns în Yucatan. de ochi sau de urechi care o urmaresc. Cu soarele în spate. Adulmeca si identifica imediat acel cocteil de hidrocarbonati: C10H22. omenesti. oamenii si-au dat foc la oras. dupa care a fost aruncata departe în aer. Atâta vreme cât nici un animal nu se iveste în calea ei. Ca si ea.

abdomen rotund. batrâna furnica rosie se adreseaza lui 5. Zgomotul pe care îl face nu e deloc neplacut. Cu capul alungit. 10 este cea mai mica. ca sa fie în stare. Al cincilea serveste pentru detectarea moleculelor de pi ste. Cele doua insecte îsi ating antenele si dialogheaza. Tânara furnica donatoare atinge primul segment. dimpotriva. stie asta si o arata mereu. Nu n umai ca e cea mai mare ca vârsta. Cealalta îi arata ca accepta îndoindu-si cele doua antene pe spate. 103 683 le sondeaza pe cele douasprezece exploratoare. 5 este. Cuirasele coapselor sunt masive. Molfaie o ramurica pe care. Al cincilea segment dezvaluia starea de spirit a celei c are se preteaza acestor atingeri: 103 683 este obosita si agitata în acelasi timp pentru ca detine o informatie importanta. al saselea. Donato area face sa iasa din gusa sociala hrana lichida si o preface într-o bila mare pe care o transmite celei înfometate. cealalta despre ce vrea sa-i propun a. una despre nevoile interlocutoarei sale. cu capatul abdomenului. Batrâna furnica rosie se adreseaza celei mai apropiate si îi cere o t rofalaxie. cele doua furnici se informea za. o alta ca rezerva în gusa sociala. toracele îngust. al batrân ei furnici rosii si îi descifreaza vârsta: trei ani. al saptelea este rezervat dialogurilor complexe. Tânara furnica opreste în acest punct decriptarea olfactiva. este spalata perfect. gura lânga gura. Batându -se reciproc cu vârful antenelor în crestetul capului. Abia daca seamana cu o furnica. La rândul ei. Aceste unsprezece guri emit dar pot si sa primeasca. 1. Miscarile ap endicelor ei senzoriale exprima de altfel o mare curiozitate. Al patrulea ofera informatii despre numarul pontei si deci numele acesteia: al 103 683-lea ou facut în primavara de Regina care i-a dat nastere. în caz de nevoie. 7. asexuata. asemenea a unsprezece guri apte sa se exprime simultan pe unsprezece tonal itati olfactive diferite. abdomenul în forma de baston. numai pentru dialogul cu Regina mama outoare . în vârsta de nouazeci si opt de zile. pornind de la cap.14. nu se poate împiedica sa nu traseze cu nervozitate semnul Z care nu înseamna nimic. semn de mare sociabilitate. iar ghearele sunt lun gi si foarte departate. se plaseaza fata în fata. . tasat de la torace pâna la antene care prezinta niste spirale usoare la extremitati. Celelalte segme nte nu sunt emitatoare. Sunt gemene si totusi fo arte diferite unele de altele. care o aspira cu lacomie. Fiecare din cele unsprezece segmente antenare elibereaza un feromon spec ific. E vor ba de soldati tineri. 6 are un tic. Pe al doilea descopera casta si sub-casta: soldat. sa o reconforteze si e a pe una dintre surorile ei. Apoi. O parte în stomacul principal ca sa-si recapete imediat fortele. Batrâna furnica rosie freamata de placere în timp ce fu rnicile tinere îsi agita antenele ca sa-i ceara sa se prezinte. Imediat insectele trec la ritualul imuabil al schimbului de hrana. Dupa terminarea inspectiei.13. Are gesturi gratioase si. Totusi. este. Puternica si grea. O maladie infantila i-a ciuruit cu gauri toracele aramiu. o trece uneori de la mandibule la antene apoi o aduce din nou în mandibule. mandi bulele lungi. pentru a purta conversatiile de baza. gesturile ei sunt stângace. Are arti culatii frumoase. cu mandibulele departate. dar antenele ei sunt deja naclaite de informatii olfactive. ceea ce face din ea radarul activ al grupului. Se numeste deci "103 683". sora ei. ca sa se distreze. 6. îsi trece mereu piciorul drept peste ochi ca si cum ar vrea sa se scar pine. un abdomen patat si picioar e cilindrice. Al treilea preciz eaza specia si cetatea natala: furnica rosie de padure. este o furnica lunga si gesturile ei s unt precise si chibzuite. un torace triunghiular. antenele e i sunt foarte lungi. rotunda: cap rotund. al optulea. explorare si vânatoare exterioara. cu câteva secunde mai mare. provenind din cetatea-ma ma Bel-o-kan. a semenea unor urechi. 8 este paroasa peste tot. Chitina e atât de lucitoare încât cerul se oglindeste în ea.a si vânatoarea.12. Ultimele trei segmente pot sa fie folosite la nevoie ca niste mici maciuci.15 si 16 sunt la fel în cele mai mici amanunte. cu mandibulele scurte. cu picioarele groase si o aura foarte distinsa . 9 are un cap rotund. chiar si la frunte si mandibule.

. Pentru ca cele douasprezece refuza sa o creada. Se în toarce din orient. Carnea umana moa rta atrage larvele mustei de carne. "Ce pierdere pentru serviciul jur idic al Apelor si Padurilor". Pentru ei. 103 683 o întreaba ce fac acele furnici atât de departe de cuibul natal. o asigura specialistul. Acest sot si tata de familie remarcabil era un exemplu pentru noi toti. împotriva altor ce tati de furnici si participa si la vânarea pradatorilor voluminosi.. apoi masina unde se afla famili a. datorita naftalinei. Amintirea lui va trai vesnic în inimile noastre.. si de aici. lumea a existat totdeauna si va exi sta totdeauna. Neavând nastere. Cortegiul funerar as tepta câteva ore în abuteiajele pline de fumul tevilor de esapament înainte de a ajung e la cimitir. planeta este cu bica. În felul acesta le va istorisi repede povestea vietii ei si astfel toate v or putea sa cunoasca incredibila ei odisee spre marginea orientala a lumii. un mare protect or al padurii". Toata lumea era îmbracata în negru si se arata foarte trista. "Era un om sfânt. sa formeze un cerc atingându-si a ntenele. ramasitele pamântesti ale lui Gasiton Pinson au fost puse într-un sac mare din plastic.De ce naftalina? întreba Julie pe unul dintre angajatii de la pompele fu nebre. Tropaind pe loc ca sa se încalzeasca.Pentru omorârea viermilor. Îsi închipuie acest cub mai întâi înconjurat de aer. Acolo intra în ordine limuzina-dric. Pentru cei din furnicarul Bel-o-kan. Ceremonia se derula foarte lent. Tatal tau va fi înmormântat curat si asa va ramâne multa vreme.103 683 afla ca cele douasprezece furnici apartin unei noi sub-caste mil itare. batrâna furnica rosie le p ropune. amin". Era iubit de toti. . 5 r aspunde ca au primit misiunea unei explorari la mare distanta. este sfârsitul unui ciclu. cea în care se aflau rudele mai departate. trimit expeditii ca sa determine amplasamentul exact. SINDROMUL VIERMELUI Drapelul negru flutura în partea din fata a limuzinei parcate în fata casei. prevazut cu fermoar si plin cu bulgari de naftalina.. La etaj se terminau pregatirile. precum sopârlele . Cetatencele din Bel-o-kan cred ca se afla foarte aproape de marginea ori entala si. apoi masinile prietenilor si. sicriele sunt acum acoperite cu placi de zinc care împiedica patrunderea animalutelor. Lupta. Din fericire.. Sunt trimise ca avan garda pentru a se infiltra în liniile inamice. În plus. 18. "Odata cu el dispare un profesionist fara pereche. exista apa care uneori trece prin nori.. când e cazul. Fiecare se apropia de cadavru ca sa-i sarute pentru ultima data mâna. explica el cu o voce întepata. .Imposibil.. Interveni în sfârsit si preotul si spuse cuvintele care se cuveneau a fi spu se: "Tarâna esti. grupurile de comando de elita ale cetatii Bel-o-kan. Nici termitele nu reusesc sa intre. Acum toata lumea se înghesuia în jurul lui Julie si al mamei ei pentru condo . la adapostul unei scobituri de radacina.Nu ne mai manânca? . în cautarea marginii orientale a lumii. si în tarâna te întorci. Oamenii cu sepci negre instalara sicriul în limuzina. nu va cunoaste moartea. Patru gropari dusera pe umeri sicriul pâna la groapa deschisa. apoi împresurat de covoare de no i. vehiculele colegilor de serviciu ale defunctului. Si c u aceeasi ocazie vor afla si amenintarea sumbra care planeaza asupra cetatii lor . de o bunatate si o generozitate ex traordinare". cred ei. la coa da. oamenii îsi sopteau cuvinte de circumstanta: " Era un om formidabil". A reusit sa ajunga la marginea lumii. . Apoi. cadavrele moderne pot sa fie protejate. Dincolo de asta. de milenii. Asta e cosmogonia lor. "A murit prea devreme". Merg de câteva zile spre vest. 103 683 semnaleaza ca si ea este o furnica exploratoare belokaniana. ploile.. Omul în negru avea pe fata o expresie foarte profesionala.

Îti voi gasi un post bun. Sunt singura ca erai un tip cumsecade. seful unei expeditii polare britanice. Mama dadu din cap în timp ce unii si altii aruncau câteva flori pe sicriu. Era cel mai dureros.Dat fiind stima pe care o aveam pentru tatal dumitale.. Un batrân inuit s-a apropiat si. tata. l-au chemat pe samanul lor care a implorat spir .Regret ca n-am reusit niciodata sa vorbim cu adevarat unul cu celalalt . sâmbata v iitoare va avea loc o receptie în sala de gala a palatului de la Fontainebleau. Apoi înaltul functionar se adresa mamei: . Celal alt i-a pus imediat alta întrebare: "Veniti din luna sau din soare?" Întrucât inuitii considerau ca sunt singuri pe pamânt. T e astept dupa ce termini studiile de drept. Un as. Si ele îsi ziceau la fel: Ce pacat ca exista atâtea bariere între noi.Evident. îi sopti fetei la ureche: . în timp ce eschimos înseamna. nu vedeau alta solutie pentru sosirea acesto r straini. S-au mi nunat rau de tot în fata unui ceas si au întrebat daca era comestibil. interpretul sud-groenlandez. i-a întâlnit pe locuitorii din Groenlanda : inuitii (inuit înseamna "fiinta umana". pipaind pânza camasii lui Saccheus. mai peiorativ.Condoleantele mele. Apropiindu-se foarte mult de ea. Cel mai batrân dintre ei a agitat o bâta si le-a facut semn sa porneasca. Îsi roase unghia degetului mare. John Saccheus. S-ar fi putut întâmpla ce era mai rau la 10 august 1818 când capitanul John Ro ss. Cum sa te lipsesti astfel de arma aruncând-o la pi cioarele unor necunoscuti! Gestul i-a derutat pe inuiti care au luat de jos cuti tul si au început sa strige ciupindu-se de nas. inuitii au urcat pe nava lor si. Julie veni la marginea mormântului deschis si murmura printre dinti: . . putea sa hotarasca momentul în care durerea se oprea. În c ele din urma. domnule prefect.Am si încredintat unuia dintre cei mai buni specialisti ai nostri misiun ea de a elucida misterul mortii sotului dumneavoastra. Ce fusese ma i greu trecuse. Interpretul i-a raspuns cum a stiut ma i bine (folosindu-se de limbajului pidgin apropiat de limbajul inuitilor). domnisoara. inf iltrat printr-o mica crapatura a betonului. Când îsi rodea unghiile. mai zise ea. l-a între bat ce animal avea o blana atât de subtire. Dar perfectul parea deosebit de doritor sa se adreseze fetei: .. Atunci li s-a u oferit biscuiti. Îl cunosteam bine pe Gaston. John Saccheus a avut prezenta de spirit sa-i imite imediat. Dupa ce Saccheus a reusit în sfârsit sa-i convinga sa se întâlneasca cu oficiali i englezi. acolo.leante. Hasinoe. Inuitii se credeau din totdeauna singuri pe lume. Acesta era unul dintre avan tajele pe care le vedea în a se face sa sufere ea însasi: controla suferinta în loc so suporte.Pacat ca au existat atâtea bariere între noi. 19. "mâncator de carne cruda"). Cu ajutorul lui vom afla totul foarte repede. va respect doliul. Nu-ti mai vine sa omori pe cineva care prezinta acelasi comporta ment ca al tau. Sub sicriu. apoi au început sa râda când s-au vazut într-o oglinda. au fost mai întâi cuprinsi de pan ica descoperind un porc. Cred ca i-ar fi facut pl acere sa va vada ca va distrati. pe care i-au mâncat cu neîncredere si i-au scuipat cu dezgust.Va multumesc ca ati venit. Cu ocazia înfratirii orasului nostru cu orasul japonez. . Apoi adauga: . Se uita o clipa fix la sicriul de brad. E vorba de comisarul Lina rt. dar uneori nu e rau sa te mai gândesti si la altceva. Aceasta pierdere e probabil cumplita p entru dumneata. a avut atunci ideea sa-si ar unce cutitul la picioarele lor.ENCICLOPEDIE Întâlnirea între doua civilizatii diferite este totdeauna un moment delicat. Prefectul Dupeyron se deplasase în persoana. Ve niti cu fiica dumneavoastra. as vrea sa stii ca voi avea totdeauna pentru dumneata un loc în cadrul serviciilor prefecturii. în semn de întelegere. un grup de larve înfometate lovea în pla ca de zinc.

marginea ei nu consta într-o prapastie vertiginoasa. acest cuvânt înseamna un cosmar întruchipat. apoi raspunde cu un sigur cuvânt: DEGETE. se plimba pe culoarele c etatii interzise Bel-o-kan. Toate furnicile cunosc povesti unele mai îngrozitoare decât altele despre De gete. Deci nu detineau astfel de arme. de o ca latorie. un mascul s i o femela. se debranseaza de la cercul de comunicatie . Totul a început atunci când 103 683. moartea e totdeauna legitimata. Se ucide pentru marirea teritoriului de vânatoare. În universul padurii. Edmond Wells. devenisera supusii co roanei britanice. de o lume ciudata. Povestirea le fascineaza pe cele douasprezece exploratoare. Degetele sunt monstrii cei mai înspaimântatori din toata Creatia. dar e o zona de moarte instantanee. fara macar sa le manânce dupa aceea. Altii pretind ca ucid furnicile asa. fa ra motiv. în apropiere de loja regala. Exterm ina furnicile. Multe furnici încercasera sa forteze trecerea si pierisera a colo. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Împreuna cu o expeditie de vânatoare. Mai întâi. Dupa parerea ei. Regina termi telor era singura supravietuitoare. e pulverizata de o masa neagra ca re miroase a cauciuc. Ea declarase ca toate catastrofele care se înm ulteau de putina vreme se datorau operei unor "monstri gigantici pazitori ai cap atului lumii". Dupa o saptamâna. Degetele? Pentru ele.. Imed iat ce o furnica se aventureaza în aceasta zona. Se ucide pentru cucerirea unui cuib. Unii spun ca se deplaseaza totdeauna în cete de cinci. Spuneau ca o expeditie d e vânatoare fusese exterminata în întregime de o arma secreta capabila sa distruga vre o zece soldati deodata. a descoperit aceasta faimoasa margine a lumii orientale. Inuitii nu si-au dat seama dar. În felul acesta trecuse dincolo de marginea lumii si descoperise tinutul exotic unde traiau acele faimoase animale gigantice. deoarece lumea nu e cubica. Degetele au dobândit în lumea mirmeceana o reputatie de animale . A doua zi. cele douasprezece furnici obisnuite totusi sa vâneze cei mai rai predatori. 103 683 ezita. degeaba! În consecinta. simplu soldat. paz nicii capatului lumii de care pomenise regina termitelor. volumul III 20. Dar Degetele au un comportament absurd. FRICA DE DEASUPRA Batrâna furnica rosie solitara le vorbeste de pamânturi necunoscute. John Ross înfigea drapelul national pe acel teritoriu si îsi însuse a bogatiile lui. Marginea lumii e plata. 103 863 încearca sa o descr ie. tara lor aparea pe toate hartile în locul mentiu nii terra incognito. marginea lumii e plata. Îsi aminteste de o zona cenusie si neagra cu duhori puternice de benzina. Imediat. într-o ora. Celor douasprezece exploratoare le vine greu sa-si c reada antenelor. dincolo de fluviul cel mare. 103 683 s-a îndreptat deci spre est. Cine sunt aceste animale gigantice? întreaba 14 foarte mirata. Atunci s-a luat hotarârea sa se caute aceste arme la alt dusman ancestral: termitele. 103 683 facuse o ancheta si dedusese ca isprava fusese opera inamicelor lor ereditare. tresar si. Fusese declansat un razb oi împotriva lor. 103 683 se pregatea sa faca cale întoarsa când i-a venit ideea sa sape un tu nel sub aceasta banda infernala. Doua sexuate. furnicile pitice din cetatea Shi-gae-pu.itele sa alunge toate spiritele rele care s-ar fi putut afla la bordul vasului e nglez. de surprindere. dar piticele nu folosisera în batalie arme gigantice aplatisante. si dupa mii de peripetii. 103 863 plecase spre termitiera de est. Acolo gasisera doar o cetate distrusa de gaz colorat otravit.. s-au ivit brusc si i-au solicitat ajutorul. Se ucide pentru aparare. Se ucide pentru hran a.

"nenumaratii". Emana molecule din ce în ce mai grele si mai convingatoare. fara antene.. Niste sfere mari si roz si netede dotate cu o putere fenomenala. doboara copacii milenari.. Degetele exista. Se mai spune ca Degetele nu sunt asa înversunate doar pe furnici.. Se spune ca sunt oarbe si ca ucid pe toti care vad ca sa se razbune pentru ca ele sunt oarbe. . se spune ca Degetele nu respecta nimic. E uluitor.. Deci Degetele chiar exista? Antenele lor olfactive tacute nu stiu ce sa mai emita si ce sa primeasca. Nu iesiti afara. mutilate dar înca vi i. Încearca sa-si imagineze marginea lumii si Degetele care o pazesc. "teroarea roz".. Ciuruie pasarile cu pietricele rotunde.. Sufoca me lcii în grasime verde care miroase a usturoi. Unele furnici spun ca Degetele distrug cetati întregi si sapa în interior ca sa scoata ciorchini de cetatene îngrozite... transform a sopârlele în terci. 103 683 vrea sa le informeze pe toate furnicile de pe planeta ca Degetel e se apropie si ca acum nimic nu va mai fi la fel. Ciopârtesc chiar si zonele creselor. Se spune ca. Degetele. far a ochi dar si fara gura. care asasineaza totul în calea lor si nu manân ca nimic. Fiecare cunoaste ane cdotele îngrozitoare care circula despre ele...demente. al caror comportament depaseste oroarea absoluta. nici macar reginel e. Ataca toate fiintele vii. În cetatile mirmeceene l i se dau mii de porecle: "sfere rosii ucigase". ci ca doicile pom enesc despre ele ca sa sperie larvele precoce care vor sa iasa prea devreme din cuib. Jefuiesc stupii albinelor.. 103 683 insista. Si daca ar fi numai asta! S-a auzit ca Degetele crucifica fluturii cu su lite. 5 ramâne circumspecta. Încep sa bântuie padurea .. Degetele.. La Bel-o-kan. 5 o întreaba pe batrâna furnica exploratoare de ce vrea sa se întoarca la Belo-kan.. Trebuie s-o creada. Degetele.. smulg pielea veveritelor. Cele douasprezece furnici se uita cu atentie la 103 683.. Degetele. Degetele. Devasteaza totul. Nimeni nu mai stie ce e adevarat si ce e legenda. ac easta batrâna razboinica pretinde ca s-a apropiat de ele si s-a întors nevatamata. în balta lor. fara picioare. "ferocitatea neteda". Toate relatarile le descriu ca pe niste sfere imense de culoare roz. "distrugatori i de cetati". Mai exista furnici care cred ca nu exista cu adevarat. Degetele. Cele douasprezece exploratoare amutesc de uimire. în câteva clipe. Doboara tântarii din zbor. Ar fi posibil ca aceas ta furnica batrâna sa nu spuna baliverne. Tr ag în teapa viermisorii pe niste spini curbati si îi cufunda în apa fluviului pâna când pe stii generosi vin sa-i elibereze! Degetele.... "moarte napraznica care vine din cer". "stapânii salbaticiei"... marele exterior e plin de Degete! Cine nu a auzit asta în copilaria lui? Si cine nu a auzit mitologia marilo r razboinice eroice care au plecat sa vâneze Degetele cu mandibulele goale? Degetele. Nu se poate sa nu mai fie luate în seama. Îsi misca antenele: De ce nu sunt vazute? Batrâna furnica rosie are o explicatie: Sunt atât de mari si înalte încât devin invizibile.. Se raspândesc de jur împrejurul lumii. Cele douasprezece furnici tremura numai când se gândesc la ele. Se pretinde ca despr ind picioarele din spate ale broastelor înainte de a le arunca. Prin urmare. Degetele ar exista cu adevarat si s-au pregatit sa invadeze padurea.

103 683 a fost una dintre rarele furnici care au reusit sa scape. Speci alistul banuise imediat ceva sexual. Dar drumul era lung si. propunea pacientelor sale sa-si autosugereze unul. Degetele au distrus natura si au înlo cuit-o cu obiecte pe care le fabrica chiar ele. reci. cetatea ei natala. În zona lor.Nu. nici acum. fata nu a avut nicio . . Nu suporta sa fie atinsa. desi pornisera trei mi i. Pentru specialist era evident ca micuta suferise un soc psihologic puter nic si îi era greu sa creada ca el se datora lipsei vocalizelor. Si le-a vazut. geometrice s i moarte. . Cine ar putea sa fie? 21. 103 68 3 mai vrea sa le spuna si alte lucruri. s-a straduit sa-si stapâneasca frica si sa mearga drept înainte ca sa viziteze cealalta parte a lumii. raspunsese ea. Niste tablouri moderne cu pete mari si rosii reuseau de minune sa nu se potriveasca deloc cu mobilele vechi din acaju. În centrul încaperii. o întrebase daca fata mânca acum nor mal. tot rosie. Cele douasprezece sa formeze din nou cercul. dar curiozitatea ei a fost mult mai puternica. în tinutul Degetelor. fara sa se mai gândeasca. Acolo a urmat o batalie memorabil a. . tinutul unde traiesc Degetele gigantice. aceasta sa alarmat si a luat hotarârea sa porneasca o mare cruciada ca sa spulbere toate De getele de pe suprafata pamântului. refuza sa înghita tot ce sea mana mai mult sau mai putin cu carnea. când s-a întors la B el-o-kan. acolo sus. 103 683 le descrie lumea. Acolo îsi adusese mama lui Julie fata de la prima criza de anorexie. Mi-ati spus ca la cei nouasprezece ani ai ei. Repede.Poate ca aveti dreptate. lucrurile sunt netede. sa le aduca celorlalte veste a cea rea. Atunci a luat hotarârea sa se întoarca la cuib. Belokanienele au ridicat rapid o armata de trei mii de furnici cu abdome nele supraîncarcate cu acid formic. De fapt. medicul îsi concepuse cabinetul ca un salon. Tot ce mai ramasese din acea armata glorioasa a pierit sub jeturi de apa cu s apun. Trei mii de soldati n-ar fi putut sa vina de hac tuturor Degetelor din lume caci sunt mult mai numeroase decât se crede. Toate furnicile trebuie sa stie ca. LOGICA PSY Pentru ca pacientii sa se simta în voia lor.Iata ce explica amenoreea ei. Trebuie alarmat universul. si si-a povestit aventurile noii regine. Caci povestea ei nu se opreste aici. la marginea lumii au ajuns doar cinci sute.Da. ascunse undeva deasupra norilor. psihoterapeutul era convins ca cei mai multi dintre clientii sa i fusesera abuzati sexual în copilarie. se straduia sa-si pastreze echilibrul pe un gheridon fragil dintr -un metal aurit. Regina din Bel-o-kan se însela. caci mai prezinta o tulburare. ca o fobie. Dupa aceea era usor sa fie tratate si deveneau abonatele lui pe viata. trece în continuare print r-o faza anorexica chiar daca manifestarile sunt mai putin spectaculoase ca înaint e. Dupa parerea mea. obiecte ciudate caci sunt perfec t geometrice.. Când mama telefonase pentru o programare. Era atât de convins de asta încât. Dupa prima odisee. Face mofturi. Dar batrâna exploratoare se întrerupe. Peste tot.Amenoreea? . Adulmeca în departare o prezenta ostila . Îsi imagina fata luptându-se cu acel bat rân. când nu putea s a descopere un astfel de traumatism în spatele unui comportament maladiv.103 683 se încapatâneaza. Degetele le pândesc si se pregatesc sa schimbe totul. Deci de aici venea totul. În loc sa se întoarca. o vaza Mi ng. . da fuga sa se ascunda împreuna cu celelalte doua sprezece. poate ch iar singura. Abuzase tatal ei de ea pe când era mica? Sau un prieten al familiei si-a permis unele libertati? Adolescenta fusese cumva pip aita de profesorul ei de canto? Aceasta idee o consternase pe mama..

nu-i asa? Julie consimti în sfârsit sa se uite în ochii medicului si zise: . sa-ti alung temerile si sa-ti permit sa exprimi tot ce ai mai bun în tine. se uita la vaza si încerca cum putea mai bine sa înteleaga legatura dintre ele.Julie prezinta ceea ce. se va macera în tine ca o fiere si vei suferi si mai mu lt. bac-ul însemna si el trecerea la vârsta adulta. Psihanaliza a fost . Trebuie totusi sa ti-o exprimi ca sa te eliberezi. Amenoreea este deseori legata de anorexie. Dar ce voia Julie în acel moment? Pentru ca nu întelegea.data ciclu. Vrea sa-si mentina stadiul de copilarie. Julie se cabreaza ca un cal îndaratnic care nu vrea sa sara p este un gard viu. Sarcina mea este sa-ti redau încrederea în tine. . Nici o expresie pe fata ei. Apoi. Poti sa întelegi asta. Spera. ma aflu aici ca sa te ajut. îti controlezi destinul si profiti deplin de drumul vietii. Stiu ca în adâncul inimii suferi din cauza mortii tatalui tau. Refuza sa devina adulta. Probabil ca asta e si motivul pentru care n u vrea sa reuseasca la bacalaureat. care transpira totdeauna si care îsi legase parul rar cu un snur l a spate.Julie. Julie? o întreba psihoterapeutul. sa-ti redau încrederea în tine. Mi se pare ca ti-e frica. Daca nu. Asta constituie o întârziere anormala în dezvoltarea ei. Nu-i asa? Julie continua sa-l atâte discret pe câine.Julie. . Psihoterapeutul o ru ga s-o pofteasca înauntru. Psihoterapeutul se uita fix la fata cu ochii cenusii. ne aflam aici ca sa dezlegam împreuna enigmele trecutului tau. Nu produce ovule daca nu se simte în stare sa hraneasc a apoi un fetus ca sa-l duca pâna la nastere. Julie. . Julie venise însotita de câinele Ahile.Înteleg. Tânara se uita la ace l barbat masiv. Te voi asculta si. Cu asta ma ocup eu. Mai întâi. chiar si cele pe care îti închipui ca le-ai uitat. în limbajul nostru. Câinele se uita la Julie.Ma doare-n cot de frâna si de acceleratorul dumitale.Cum ne mai simtim. cu pleoapele cazute. fixez doua obiective principale ale activitatii noastre comune. numim un "complex Peter Pan" . probabil din mila. . Psihoterapeutul se ridica din fotoliu si o prinse de umeri. nu-i asa? Tacere. spuse mama suspinând. Toti oamenii îl lasau sa-si faca de cap. Si nu poate sa de vina adulta. Nu-i asa? Cu un semn discret.Sunt aici ca sa te ajut. umilinta este frâna. O secretara anunta prin interfon sosirea lui Julie. si care trebuie sa fie linisti ta. Julie. Care e legatura? Ceea ce îl întrista mult pe Ahile în viata lui de câine era faptul ca nu gasea legaturile între lucrurile sau evenimentel e lumii oamenilor.Julie. Îi trebuia mult timp ca sa înteleaga. împreuna. . . repeta el. Julie îi indica câinelui Ahile ca pretioasa vaza chineze asca continea un os. legatura între fa ctorul postal si cutia de scrisori. problema mea va fi sa te învat umilinta.Dar de ce se comporta astfel? . Ahile-vaza. Asta e probabil c auza ca manânca atât de putin. Încrederea este acceleratorul personalitatii. setterul irlandez latra. Câinele o privi cu atentie. vom vedea cum sa spargem buba si sa cauterizam rana. Vo m examina unul câte unul toate episoadele existentei tale.Evident. Ma întelegi. Atunci. ca corpul ei nu se va mai dezvolta si ca va ramâne pentru totdeauna o fetita. E sti o fetita careia îi este frica singura în întuneric. Creierul lui de câine era foarte dezamagit caci simtea ca fata îi indica ca avea de facut ceva f oarte important. De ce acel om umplea cutiile de scrisori cu bucati de hârtie? În cele din urma îsi daduse seama ca acel naiv lua cutia de scrisori drept un animal care se hranea cu hârtie. Vaza-Ahile. o asigura el cu o voce ferma. Dar fetele tinere au pudoa rea lor si nu îndraznesti sa-ti exprimi durerea. Din momentul în ca re stapânesti si acceleratorul si frâna. Poate ca asta va fi de aj uns ca s-o satisfaca. Profita de aceasta sedinta ca sa asi gure plimbarea zilnica a animalului. dar nu îndrazni sa se miste în acel decor necunoscut. . aproape ca înt elese. nemâncând . de exemplu. Corpul det ine propria lui întelepciune. N-am dreptate? .

lucida. replica taios Julie. Asa zisa psihoterapie este doar un mi jloc de a macera iar si iar trecutul. Nu-i placea sa simta rasuflarea nimanui. Vru sa alunge aceste gânduri dar presupusa lui pacienta nu-i dadu ragaz.Si ce spune "cartea care traieste si vorbeste" a acestui domn Edmond W ells? Acum se afla atât de aproape de Julie încât fata îi putea simti rasuflarea.G. Nu-mi place sa ma uit înapoi. În viata ta exista cineva care te manipuleaz a si te perverteste. Oftalmologii poarta în general ochelari. Cu cât acea mica pacienta îl sfida mai tare. Reflexele profesi onale erau prea înradacinate ca sa nu fie gata sa reactioneze în orice moment. Era uimitoare. Atunci preferat i sa credeti ca eu nu sunt normala.Cine e Edmond Wells? întreba medicul întrerupând-o.Nu spun sa te uiti înapoi. medicul prelua conducerea conversatiei. . în general. Exista vreo legatura cu H. . mobilele. vazele rosii. reactionar. .. Pleoapele lui se agitara ca doua scuturi intermitente. si daca nu vrei sa ai un accident. Nu va mai adre sati mie ca unei copile inculte.Exact la ce ma gândeam si eu. Trebuia sa se degajeze repede.. Dumneata îmi pari bolnav cu mania de a puncta fiecare fraza cu un "nu-i asa?" Julie continua netulburata: . Cine este Edmond Wells? Si poti sa-mi arati "cartea care tr aieste si vorbeste"? Treptat. Sunteti fascinat de sânge? S i coada asta de cal! V-ati facut-o ca sa va exprimati mai bine tendintele femini ne? Specialistul facu un pas înapoi. ci de exces. Acum vedea cum sa iasa din impas. A scris o carte care "traieste si vorbeste". Wells al meu e mult mai tare." . fata din fata lui era doar o clienta.. . sclerozat. am citit si eu Introducere în psi hanaliza de Sigmund Freud si cunosc toate smecheriile psihanalistilor. La ur ma urmelor. va supara faptul ca sunt prea. nu sufar de o lipsa. Edmond Wells a scris: "Vezi ce specialitate si-a ales un medic si vei întelege care e problema lui. iar când ma aflu la volan.Nici una.Nu vreau sa ma vad nici pe mine. Nici un ul dintre clientii sai nu-si permisese sa-l admonesteze direct. asta merge o data la o suta. Julie îsi dadu seama de a sta si refuza sa mai continue aceasta înfruntare.. cu aerul ei de pustoaica d e doisprezece ani. Medicul fu surprins. specialistul era el. spun sa te uiti bine la tine însati. nu-i asa? ...Totusi? Edmond Wells.Un prieten care îmi vrea binele. Julie fusese totdeauna discreta. endocrinologii prezinta probleme hormonale i ar psihoterapeutii sunt. alegerea meseriei de psihoterapeut este în sinea ei un simpto m.. V-ati gândit la asta? Culoa rea asta rosie.... dermatologii sufera frecvent de acnee sau de psoriasis. Mirosul era puternic si se simtea parfumul unei lotiuni mentolate. În realitate. Am înteles foarte bine ce e îm batrânit în lumea asta. Se apropie. Probabil c a citise câteva carti de psihologie. aplombul unei femei de treizeci de ani si un fel de ciudata c . e adevarat ca îl facea sa se gândeasca la ceva precis. si cât mai depar te posibil. Daca sufar. Si coada de cal. tablourile.De altfel. Pâna atunci. nu te uiti la tine . Acea fata urmarea sa-l destabilizeze întorcând împotriva lui propriile lui arme. Ca si dumneata. . cu atât o gasea mai frumoasa. e mai bine sa te uiti înainte. autorul Om ului invizibili .Si felul în care a fost decorat acest cabinet. Practicianul îsi sterse fruntea de sudoare. A nu intra niciodata în conflict cu un pacient pe propriul sau teren constituia o regula de baza a profesiunii. Îsi întoarse fata în alta parte cum putu mai bine . Nu sunt b olnava. Când conduci masina.. Si..conceputa doar ca sa-i ajute pe copii sa nu reproduca schemele ratate ale parin tilor lor. Culoarea rosie. Acea clipa îi fusese de ajuns medicului ca sa-si revina. asta e tot. Wells. nu stau cu ochii fixati la oglinda retrovizoare. prinzând din zbor ocazia d e a abate discutia. .

Dar nu asta e lucrul cel mai extraordinar. Nimeni nu poate sa prevada rezultatul unei arunca ri de zaruri. ofera posibilitatea de a pastra secreta logica care sta la baza deciziilor importante. 14 se retrage din cercul antenelor. Au reperat mirosul scadrei belokaniene si cauta înfruntarea. Exista totusi un mijloc de a ramâne imprevizibil: este de ajuns sa introduci un mecanism aleator într-un proces de decizie. La început a întâlnit niste libarci care pretindeau ca au domesticit Degetele astfel încât acestea le depuneau zilnic cantitati enorme de ofrande în cupe v erzi monumentale. ENCICLOPEDIE STRATEGIE IMPREVIZIBILA: O minte atenta si logica este în stare sa prevada orice strategie umana.ultura livresca care îi sporea farmecul. Ahile o urma. Chiar el îl pusese la punct s i stia sa-l foloseasca. TREI CONCEPTE EXOTICE Ridicându-si antenele deasupra adapostului. Totusi. Introducerea a putin haos într-o strategie globala nu numai ca permite efe cte-surpriza ci. Evident. a er si hrana moarta. Un Deget incredibil care voia ca cele doua specii ale lor sa intre în comunicare. În fiecare cuib de Degete circula apa calda. Îi adresa un zâmbet provocator si îsi puse bretelele gentii pe spate dupa ce verifica pipaind ca Enciclopedia cu noasterii relative si absolute. Îi placea sa i se opuna rez istenta. Le lasa sa treaca. Dezamagit si dezorientat. 22. s-a pomenit singura în tinutul Degetelor. Sunt furnici pitice din cetatea Shi-gae-pu. Cred ca este de ajuns inteligenta lo r. Edmond Wells. apa rece. Formeaza din nou cercul sub o radacina de fag. Ajunge. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. se afla la locul ei. Deci. Furnici de talie mica. 103 683 descope rise un Deget care nu manifesta ostilitate fata de furnici. ochii. parfumul. atât de departe de cuibul lor? 103 683 crede ca se afla acolo din aceleasi motive ca si noile ei însotito are: curiozitatea. volumul III. Totul în ea era încântator. O mânca din ochi. îi trase animalului o lovitura de picior. 103 683 a vizitat apoi cuiburile Degetelor. în plus. sa n-o mângâie. Aceasta furnica vrea sa spuna ca a "vorbit" cu u . 103 683 si cele douasprezece îns otitoare ale sale le repereaza pe noile venite. sa înc redintezi sortii unei aruncari de zaruri directia în care va fi lansat urmatorul a tac. 103 683 îsi continua relatarea. Îsi impuse sa n-o atinga. sânii. Asta îl va învata sa sparga v aza Ming pe care i-o indicase în momentul în care îi arata asta. Se apropie. zarurile sunt cu siguranta cel mai bun mijloc de a îngrijora adversarul care se va simti depasit de un mecanism de gândire caruia nu-i sesizeaza logica. atingându-se usor doar cu vâr ful antenelor. Acolo a mers din descoperi re în descoperire. Dar fata se departase deja si statea lânga usa. D ar ce cauta acolo. Piticele vor si ele sa exploreze limitele geografice oriental e ale lumii. el va reactiona cu teama si din acel moment va deveni complet previzibil. De exemplu. putini generali îndraznesc sa supuna caprici ilor hazardului alegerea viitoarei manevre. foarte artagoase si foarte combative. Din fericire. în timpul razboaielor. Era impo sibil sa le sapi peretii. Pleca trântind usa. volumul III 23. Erau evident gigantice dar m ai aveau si alte caracteristici. Afara. Erau complet dure si paralelipipedice. Acest Deget fabricase o masina care permitea transformarea limbajului ol factiv al furnicilor în limbajul auditiv al Degetelor. A auzit destul.

ea va putea acum sa aduca o multime de lucruri la cunostinta surorilor ei mai mici! Ceea ce vad furnicile din Degete nu e decât prelungirea vârfului labelor lor. Numa i pe doua! Au sânge cald. Nu au antene pentru ca nu au nevoie de ele. Normal. sa striveasca. Daca nu au descoperit nici ochi si nici gura la Degete. ochi si picioare. înseamna a colabora cu cel mai mare dusman al furnicilor. îsi fabrica niste "haine" cu fragmente de fibre vegetal e împletite. Tovarasele ei îsi misca antenele în semn de asentiment. Batrâna furnica îi cere atunci sa linga acel semn pe care îl poarta pe frunte. acest lucru se datoreaza faptului ca acestea sunt situate a tât de sus încât nu le pot vedea. Cu toate acestea. au descoperit agricultura si cresterea vitelor si au început sa construiasc a orase. Daca prima cruciada anti-Degete s-a transformat într-un masacru. 6 recunoaste ca întâlneste acea materie pentru prima data. Nu prea au chef sa mai asculte urmarea relatari i batrânei furnici solitare pentru ca li se pare neînchipuit de stupefianta. Milioane de giganti ocupa totusi foarte mult lo c. este formata din cinci dege te articulate capabile sa ciupeasca. o are 103 683 îi tulbura întelegerea. Cele douasprezece ezita. datorita mâinilor l or. Cum n-au multe picioare care sa le propulseze cu mare viteza. Furnicile populeaza pl aneta de o suta de milioane de ani. asta s-a dato rat faptului ca furnicile nu stiau nimic despre Degete si îsi facusera despre ele în chipuiri himerice. cu numai câteva mii de ani în urma. sa rupa. Simtul auzului le permite sa comunice iar simtul vazului l e este suficient ca sa perceapa lumea. Câte sunt? Mai multe milioane. Degetele constituie o specie animala foarte tânara. emit e 13. 6 accepta experienta. Fiindca nu au mandibule ascutite. Dar la furnici. 103 683 povesteste despre conversatia ei cu "Degetul care stie sa comuni ce". 103 683 raspunde ca totdeauna trebuie sa-ti cunosti bine dusmanii. adica de niste cuiburi mobile puse în miscare de o reactie dintre foc si hidrocarbura. Cu " masina de tradus ". iar degetele. Dar astea nu sunt singurele lor caracteristici. Totusi degetele au si ele gura. curiozitatea este de ordin genetic. ea are totusi un imens avantaj asupra tuturor celorlalti locuitori ai planetei : extremitatea membrelor lor. Degetele nu exista. probabil cel mai monstruos. D elireaza. sunt doar inventia doicilor care vor sa sperie pui etul. ceea ce ei numesc mâini. Astfel. 5 nu-si crede antenelor. Cum de n-au avut cunostinta mai devreme de existenta lor? 103 683 explica faptul ca pamântul este mult mai mare decât cred furnicile s i ca majoritatea Degetelor locuieste departe. facut de Degete. Degetele sunt dincolo de orice închipuire a furnic ilor. triumf pentru 103 683! Acea substanta tare si lipicioasa este un . Abia foarte recent. Nu e gainat de pasare. Sunt de o mie de ori mai mari decât ele. Degetele stau vertical în echilibru pe cele doua membre posterioare. sunt sociabile si traiesc în cetati. Celor douasprezece furnici tinere le vine greu sa creada tot ce spune so ra lor mai în vârsta. chiar daca Degetele constituie o specie relativ întârziata . 5 aminteste ca Degetele spargeau cetatile. 103 683 cere sa fie ascultata fara idei preconcepute. ca s-o recunoasca din toate furnicile de pe acest Pamânt. Deoar ece nu au carapace solida. nic i un rest de mâncare. Mult timp au ramas subdezvoltate. de numai trei milioane de ani. macar ca sa stii cum sa lupti cu ei. Degetele au reusit sa recupereze întârzierea fata de speciile cele mai avansate. linge si adulmeca. A dialoga cu im Deget.n Deget! Celelalte douasprezece sunt de acord: nu încape nici o îndoiala ca 103 683 e nebuna. Acest atu le serveste la compensarea relativa a lacunelor corpurilor lor. Datorita explicatiilor sale. se folosesc de masini. e ceva care se vede de la o posta. folosesc cutite fabricate din miner ale cioplite si lustruite pâna când pot sa taie. E un semn special. Cercul se formeaza din nou. Degetele i-au spus tot felul de bazaconii. Exista ceva si mai extra ordinar. sa agate. sa strânga. 6 considera ca vârsta înaintata pe cart.

Ceea ce au reusit libarcile. 103 683 scutura din cap. legate unele de altele. Asta e parada nuptiala. Pentru ca aventura ei sa fie bine înt eleasa. Sederea printre acele fiinte bizare i-a tulburat l ui 103 683 puterea de întelegere.. care a dialogat cu Degetele considera ca nu era vorba doar de n iste monstri lipsiti de judecata si aducatori de moarte. explica ea. Mica trupa sovaie. Uneori chiar si le refuza! Sa refuzi o trofalaxie. Dupa cum spune 103 683. Umorul. S-a întors ca sa transmita aceasta sugestie întregii sale specii. Nici la mâncat. furnicile de cunostintele Degetelor. Onoreaza cu acest unguent fiintele care li se par importante. nu e sigura ca a înteles totul foarte bine. Asta e o sarcina imposibila. e altceva raspunde 103 683. Dar i se pare un se ntiment exotic necunoscut de insecte. N-avem ce face cu dragostea. raspunse 15. Degetele numesc asta "lac de unghii" si e unul dintre cele mai rare prod use ale lor. împreuna. Degetele prezinta comportamente aberante. Dragostea este atunci când un Deget mascul îsi înmulteste comportamentele ciud ate ca sa reuseasca ca un Deget femela sa-i acorde o trofalaxie. Sa coopereze cu Degetele! Sa le domesticeasca ca . reciproc... În tara lor pentru giganti. 103 683 profita de aceasta dovada concreta a cunostintelor ei despre Deg ete ca sa-si împinga si mai departe avantajul. cosenile. 16 doreste sa le situeze regatul. efortul merita toata osteneala. Si asta le provoaca spasme si le permite sa suporte mai bi ne viata. Domesticirea tor? se întreaba uimite interlocutoarele ei. la degete . Si dragostea? întreaba 10. 13 spune ca e timpul de a asmuti universul. dragostea. Cum poti refuza sa îmbratisezi pe cineva? Cum poti refuza sa regurgitezi hrana în gura celui lalt? Cercul de audienta devine si mai strâns pentru a încerca sa înteleaga. nici la protejat. Chiar si Degetul cu care a comunicat i-a istorisit "glume" care nu au avut nici un efect asupra ei. macar pentru hartile chimice. trei au i nteresat-o în mod deosebit pe 103 683 si i s-au parut demne de a fi aprofundate. Nu întelege prea bine despre ce e vorba. trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. umorul si arta. li se par de osebit de melodioase. enunta ea. de n econceput pentru o furnica normala. sugereaza 16. insista ea. dar nu poate sa spuna mai mult caci.. Asistenta asculta din nou. Trebuie sa se stabileas ca cu ele relatii diplomatice. E curioasa sa stie exact ce e dragos tea. domesticirea lor. Nu. furnicile sunt din ce în ce mai uimite. sa se coopereze pentru ca Degetele sa beneficieze de cunostintele furnicilor si. cu umorul si cu arta. 103 683.. arta. Cele douas prezece exploratoare sa fie sustinatoarele ei. Degetele hranesc deja l ibarcile. Dar din toate ideile lor insolite.ul din lipiciurile misterioase pe care stiu sa le fabrice Degetele. Umorul.. Caci. dragostea provoaca la ei spasme si le permite sa suporte mai bine viata. Chiar daca nu e usor sa le faci p e furnici sa accepte aceasta idee.. 10 ar vrea sa le cunoasca mai bine. si în aceasta privinta. Cu "mâinile" lor. Degetele produc forme. Arta este o nevoie la fel de intensa pe care o au Degetele de a confecti ona lucruri pe care le considera foarte dragute si care totusi nu folosesc la ni mic. este acea nevoie maladiva pe care o au unele Degete de a spune povesti care provoaca la ei niste spasme nervoase si le permite sa su porte mai bine viata. de a aduna într-o armata imens a toate furnicile si toate animalele si. foarte interesata. Ar fi mult mai sim pla. trofalaxiile nu sunt automate. Dragostea e si mai enigmatica. Escadra e stupefiata.. de ce nu si degetele? La urma urmelor. zu gravesc cu culori sau asociaza sunete care. s-ar putea reproduce aici la o scara mult mai mare. sa distruga aceste Degete monst ruoase. Sigur! Furnicile au domesticit deja o multime de animale: paduchii-de-fr unze.

pe niste simpli paduchi-de-frunze! Mai bine sa se alieze cu cei mai feroci locuitori ai padurii, de exemplu cele mai mari sopârle. De altfel, furnicile nu au obiceiul sa încheie aliante cu or icine. Si asa se înteleg destul de greu între ele. Lumea e plina de conflicte. Razbo aie între caste, razboaie între cetati, razboaie între cartiere, razboaie fratricide.. . Iar aceasta batrâna exploratoare cu fruntea murdara si cu carapacea marcat a de loviturile primite în întreaga ei existenta propune sa se faca o alianta cu... Degetele! Niste fiinte atât de colosale încât nu li se zaresc nici gura si nici ochii! Ce idee stranie! 103 683 insista. Repeta iar si iar ca, acolo sus, Degetele, unele Degete , sustin acelasi obiectiv: ajungerea la o cooperare furnici-Degete. Sustine ca a ceste animale nu trebuie dispretuite sub pretext ca sunt diferite si necunoscute . Totdeauna ai nevoie de cineva mai mare decât tine, spune ea. În fond, Degete le stiu sa doboare foarte repede un copac întreg si sa-l taie în bucati. Ar putea sa devina niste aliati militari foarte interesanti. În caz de coalitie, ar fi sufici ent sa li se indice ce cetate sa atace ca s-o sparga imediat. Razboiul constituind prima preocupare a furnicilor, argumentul are greut ate. Batrâna furnica rosie îsi da seama de asta si insista: . Va dati seama de ce forta am dispune daca într-o batalie am alinia o legiu ne de o suta de Degete domesticite! Ghemuita în scobitura fagului, escadra e constienta ca traieste un moment crucial din istoria furnicilor. Daca aceasta furnica batrâna reuseste sa le convin ga, poate ca într-o zi va reusi sa convinga întreg furnicarul. Si atunci... 24. BAL MAGIC LA CASTEL Degetele se unesc. Dansatorii îsi iau în brate cu fermitate partenerii. Bal la castelul de la Fontainebleau. În onoarea înfratirii orasului Fontainebleau cu orasul nipon Hashinoe, în vech ea cladire istorica avea loc o petrecere. Schimb de drapele, de medalii, de cado uri. Reprezentatii de dansuri folclorice. Coruri locale. Prezentarea panoului FO NTAINEBLEAU-HASHINOE: ORASE ÎNFRATITE, care va marca de acum înainte intrarea în ambel e orase. Degustari de sake japonez si de rachiu de pruna frantuzesc. Masini care arboreaza ambele drapele parcheaza în curtea centrala si din e le coboara perechi de întârziati în haine de gala. Îmbracate în haine negre, Julie si mama ei intra în sala de bal. Tânara cu ochii cenusii nu era deloc obisnuita cu o asemenea revarsare de lux. În centrul încaperii luminate, o orchestra de coarde cânta un vals de Strauss si perechile se învârteau, amestecând negrul smochingurilor barbatesti cu albul rochii lor de seara ale femeilor. Servitori în livrea circulau prin sala, ducând pe tavi de argint siruri de p rajiturele multicolore, aranjate în cuiburi de hârtie colorata. Orchestra accelera ritmul: vârtejul final al Dunarii albastre. Perechile s e transformara în sfârleze negre si albe emanând parfumuri grele. Primarul astepta pauza ca sa-si tina discursul. Radiind de multumire, el îsi declara satisfactia pentru înfratirea dragului sau oras Fontainebleau cu Hashin oe. Lauda strânsa prietenie franco-japo-neza si spera ca aceasta va dura vesnic. E numera principalele personalitati prezente: mari industriasi, profesori universi tari eminenti, functionari importanti, ofiteri, artisti renumiti. Toata lumea ap lauda foarte tare. Primarul orasului japonez raspunse printr-o scurta expunere asupra temei întelegerii între culturi, indiferent cât de diferite sunt ele. - Avem totusi, dumneavoastra aici si noi acolo, aceeasi sansa de a trai în mici orase linistite; frumusetea naturii creste la noi în ritmul anotimpurilor si se adauga talentelor omului, declara el. Dupa aceste cuvinte si dupa alte aplauze, începu din nou valsul. Greu te p

uteai întelege într-o asemenea harmalaie. Julie, mama ei si Ahile se asezara la o ma sa într-un colt unde prefectul veni sa le salute, Era însotit de un barbat destul de înalt, blond, cu ochii mari si albastri. - Vi-l prezint pe comisarul divizionar Maximilian Linart, despre care vam vorbit, preciza prefectul. El conduce ancheta asupra mortii sotului dumneavoa stra. Puteti avea deplina încredere în el. E un politist fara pereche. Preda la scoa la de politie din Fontainebleau. Va sti sa stabileasca cu rapiditate cauzele mor tii lui Gaston. Barbatul întinse mâna. Schimb de sudori metacarpiene. - Încântata. - Încântata. - Si eu la fel. Nemaiavând ce sa adauge, cei doi se retrasera. Julie si mama ei contemplar a de la distanta petrecerea care era în toi. - Dansati, domnisoara? Un japonez tânar se înclina în fata lui Julie. - Nu, multumesc, raspunse ea. Surprins de acest refuz, japonezul ramase o clipa nehotarât, întrebându-se car e erau cerintele politetii frantuzesti când un cavaler era respins în cadrul unei ma nifestari oficiale. Mama îi veni în ajutor: - Scuzati-o pe fiica mea. Suntem în doliu. În Franta, negrul e culoarea doli ului. Usurat ca nu el era motivul si încurcat totodata de greseala facuta, baiat ul se apleca exagerat de mult în fata mesei. - Iertati-ma ca v-am deranjat. La noi e invers, albul este culoarea doli ului. Prefectul povestea o gluma unui mic grup de invitati: - Un eschimos sapa o gaura în gheata. Arunca firul de plastic cu cârlig si m omeala. Asteapta, când, deodata, se aude o voce foarte puternica care face sa se c utremure solul: "Aici nu e peste!" Speriat, eschimosul pleaca ceva mai departe s i sapa alta gaura. Arunca fanionul si asteapta. Vocea rasuna din nou: "Nici aici nu e peste!" Eschimosul se duce si mai departe si sapa a treia gaura. Vocea se aude din nou: "Nu-ntelegi c-aici nu e peste!" Eschimosul se uita cu atentie în jur , nu vede pe nimeni si, din ce în ce mai speriat, ridica o privire spre cer si între aba: "Cine-mi vorbeste? Dumnezeu?" Iar vocea rasuna din nou: "Nu, directorul pat inoarului..." Câteva râsete. Felicitari. Apoi al doilea val de râsete pentru cei care au întel es cu întârziere. Ambasadorul Japoniei vrea sa istoriseasca si el ceva: - E vorba de povestea unui om care se aseaza la o masa, deschide un sert ar, scoate o oglinda si se uita îndelung la ea, crezând ca vede imaginea tatalui sau . Nevasta lui vede ca se uita mereu la acea rama si se nelinisteste, imaginându-si ca e vorba de fotografia unei amante. într-o dupa-amiaza, profita de absenta sotu lui ei ca sa se convinga. Va vedea imaginea pe care sotul ei o tine ascunsa. Cum se întoarce barbatul acasa, femeia îl întreaba geloasa: "Poti sa-mi spui si mie cine e femeia aia batrâna si urâta careia îi pastrezi portretul în sertar?" Alte hohote de râs politicoase. Al doilea val de râsete pentru cei care au înt eles cu întârziere. Al treilea val de râsete al celor care au cerut sa li se explice p oanta. Prefectul Dupeyron si ambasadorul Japoniei, încântati de succesul lor, spuse ra si alte glume. Îsi dadura seama ca nu era prea usor sa gaseasca glume care sa f ie la fel de amuzante pentru amândoua popoarele, glumele pline de referinte cultur ale care au sens doar în tara lor de origine. - Credeti ca exista un umor universal capabil sa faca toata lumea sa râda? întreba prefectul. Calmul reveni abia atunci când majordomul suna clopotelul ca sa anunte ca toata lumea se putea instala la masa caci urma sa se serveasca cina. În fata fieca rei farfurii erau asezate niste pâini mici si rotunde.

25. ENCICLOPEDIE RETETA DE PÂINE: Pentru cei care au uitat-o. Ingrediente: 600 g faina. 1 pachet de drojdie uscata 1 pahar de apa 2 lingurite de zahar 1 lingurita de sare, putin unt. Puneti drojdia si zaharul în apa si lasati-le sa stea asa o jumatate de or a. Se formeaza o spuma groasa batând în cenusiu. Turnati faina într-o strachina, adaug ati sarea, si faceti o gaura în centru ca sa turnati lent lichidul. Amestecati tot ul în timp ce turnati. Acoperiti strachina si lasati sa se linisteasca un sfert de ora într-un loc caldut si la adapost de curenti de aer. Temperatura ideala este d e 27 de grade Celsius dar, daca nu se poate, e mai bine o temperatura mai joasa. Caldura ar ucide drojdia. Când coca a crescut, framântati-o putin cu amândoua mâinile. Apoi lasati-o din nou sa creasca timp de treizeci de minute. Pe urma o puteti pu ne la copt timp de o ora într-un cuptor sau în carbuni de lemn. Daca nu aveti cuptor si nici carbuni, coaceti-o pe o piatra lasând-o în bata ia soarelui. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 26. O AMENINTARE 103 683 cere iar putina atentie din partea însotitoarelor sale. N-a spus t otul. Vrea neaparat sa ajunga cât mai repede în cetatea natala pentru ca Bel-o-kan e ste pândit de o primejdie teribila. Degetele care comunica sunt foarte pricepute. Pot sa lucreze mult timp c a sa produca ceea ce au nevoie. Astfel, vrând s-o faca cu orice pret sa înteleaga lu mea lor de visu, au lucrat ca sa-i fabrice un mini-televizor la scara ei. Ce-i acela un televizor? întreaba 16. Batrâna furnica se straduieste sa se faca înteleasa. Îsi agita antenele ca sa deseneze un patrat. Televizorul e o cutie prevazuta cu o antena care, în loc sa pe rceapa mirosurile, percepe imaginile din aerul lumii Degetelor. Degetele au deci antene? întreaba 10 uimita. Da, dar antene deosebite, care nu sunt în stare sa dialogheze între ele. Ser vesc doar la receptionarea imaginilor si a sunetelor Le explica ca acele imagini arata tot ce se petrece în lumea Degetelor. Su nt reprezentarea sa si aduce toate informatiile necesare pentru întelegerea ei. 10 3 683 stie foarte bine ca nu e usor de explicat. Si în aceasta privinta trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Datorita televizorului, si fara sa fie nevoie sa te deplas ezi, batrâna furnica rosie a reusit sa vada totul si sa cunoasca totul despre lum ea Degetelor. Or, într-o zi, a vazut la televizor, într-o emisiune regionala, o pancarta a lba înfipta exact la câteva sute de pasi de marele furnicar Bel-o-kan. Cele douasprezece cercetase îsi ridica antenele surprinse. Ce-i aia o pancarta ? 103 683 explica. Când Degetele pun pancarte albe undeva, asta înseamna ca se pregatesc sa taie copaci, sa distruga cetati si sa striveasca totul. În general, pancartele albe anunta construirea unuia dintre cuiburile lor cubice. Pun una si întreaga regiune este repede transformata într-un desert plat, tare, fara iarba, pe care se înalta curând un cub pentru Degete. Ceea ce se întâmpla acum. Trebuie neaparat anuntat la Bel-o-kan mai înainte de a începe lucrarile de distrugere si de moarte. Cele doua se gândesc. La furnici, nu exista sef, nu exista ierarhie, nu exista decât ordine dat e sau primite, nu si obligatia de supunere. Fiecare face ce vrea si când vrea. Cel e douasprezece se sfatuiesc. Aceasta batrâna exploratoare le-a semnalat faptul ca

cetatea natala e în pericol. Nu se poate actiona cu o minutiozitate excesiva. Renu nta sa mai exploreze marginea lumii si iau hotarârea sa se întoarca rapid la Bel-o-k an ca sa-si anunte surorile de pericolul pe care îl reprezinta înfricosatoarea "panc arta a Degetelor". Înainte spre sud-vest. Totusi, chiar daca e cald, vine noaptea si e prea târziu ca sa mai porneas ca la drum. A sosit ceasul mini-hibernarii nocturne. Furnicile se grupeaza în scob itura unui copac, îsi îndoaie picioarele si antenele si se ghemuiesc unele în altele c a sa mai beneficieze câteva clipe de caldura lor. Apoi, aproape simultan, antenele se lasa usor în jos si ele adorm visând lumea ciudata a Degetelor, acei giganti cu capetele pierdute departe sus, spre vârful copacilor. 12 si le închipuie mâncând. 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA La masa, primarul orasului japonez vorbi despre unul dintre locuitorii d in Hashinoe. Era un ermit nascut fara brate care traia pictând cu picioarele. Si n u numai ca stia sa picteze, ci îsi controla destul de bine degetele de la picioare ca sa traga cu arcul si sa se spele pe dinti. Nevrând sa ramâna mai prejos, prefectul spuse ca si orasul Fontainebleau ave a locuitorii lui deosebiti. Dar, dintre toti, cel mai extravagant fusese un sava nt nebun, pe nume Edmond Wells. Acest pseudo-om de stiinta încercase sa-si conving a concetatenii ca furnicile constituiau o civilizatie paralela cu care oamenii a r fi avut tot interesul sa comunice pe un plan de egalitate! La început, lui Julie nu-i veni sa creada, dar prefectul pronuntase într-ade var numele lui Edmond Wells. Se apleca ca sa auda mai bine. Alti invitati se apr opiau si ei ca sa auda povestea savantului obsedat de furnici. Încântat ca reusise s a capteze atentia celor din jur, prefectul continua: - Acest profesor Wells era atât de convins de realitatea obsesiei sale încât a luat contact cu presedintele republicii ca sa-i propuna sa creeze... sa creeze. .. Nu cred ca v-ar putea trece prin minte! Facu o scurta pauza dupa care pronunta lent: -...O ambasada a furnicilor. Cu un ambasador al furnicilor la noi! Urma o tacere lunga. Fiecare încerca sa înteleaga cum se putea concepe asa c eva... - Dar cum i-a venit aceasta idee stranie? întreba sotia ambasadorului japo nez. Prefectul explica: - Acest profesor Edmond Wells spunea ca pusese la punct o masina capabil a sa traduca cuvintele furnicilor în cuvinte umane si viceversa. Credea ca astfel va fi posibil un dialog între civilizatiile oamenilor si cea mirmeceeana. - Ce înseamna "mirmeceeana"? - Asta înseamna "furnica" în greceste. - Si e adevarat ca se poate dialoga cu furnicile? întreba alta doamna. Pre fectul dadu din umeri. - Haida-de! Dupa parerea mea, acest savant excelent bause putin cam mult din rachiul nostru local. Dupa care facu semn sa fie umplute din nou paharele. La masa se afla directorul unui birou de studii, foarte doritor sa obtin a comenzi si subsidii din partea primariei. Se folosi de aceasta ocazie ca sa at raga asupra lui atentia edililor. Acesta interveni: - Eu am auzit ca s-a ajuns la unele rezultate fabricându-se feromoni de si nteza. Se pare ca stim sa le spunem doua cuvinte: "Alarma" si "Urmeaza-ma"..., s emnale bazice, într-un fel. E suficient sa se reconstituie molecula. Am învatat sa f acem acest lucru din 1991. Se poate deci imagina ca o echipa a putut sa dezvolte aceasta tehnica în asa masura încât sa extinda acest vocabular la alte cuvinte, poate chiar la fraze întregi. Seriozitatea cu care fusese facuta aceasta remarca îi stupefie pe cei din jur. -Sunteti sigur de asta? îsi lua inima în dinti sa întrebe prefectul.

E o simp la analiza-sinteza de molecule. un grup din aceste "furnici nebune". "Pe cine trebuie sa anunt?" întrea ba usierul. daca am crea o ambasada a furnicilor la Par is? Eu mi-o închipui foarte bine. dupa ce râsetele încetara. remarca Julie.Pe ambasadorul lumii furnicilor. sunt noul amba sador al furnicilor. Nimic nou sub soare. . Apoi..Am citit într-o revista stiintifica foarte serioasa. Cu ajutorul unui computer. revenind la aspectele comice ale propunerii lui Edmond Wells.Ascultati ce spune. fiindu-le teama ca-si vor pierde locurile. pre tindea ca furnicile formeaza o putere economica si politica terestra. matematica. cred ca v-am calcat adineauri. raliate acestui sava nt. . ar raspunde furnica. o tehnologie.Am auzit de descifrarea limbajului dansat al albinelor dar nu de limba jul olfactiv al furnicilor. În plus. Prefectul le ceru celor din jur sa se apropie de parca ar fi vrut sa le în credinteze un secret.N-o sa va vina sa credeti. va închipuiti scena. Prefectul facu o pauza înainte de a continua. Secretarul prefectului se duse sa scotoceasca într-o servieta si veni cu f oaia. Au gasit solutii originale la probleme pe care noi nu st . . Iata de ce sunt aceleasi conflicte pentru aceleasi cauze. Acest tip. Urma o tacere jenanta pe care prefectul se grabi s-o alunge. dar considerabila. Antoine. raspunse mica insecta înaintând minus cula sa carte de vizita. Inginerul continua: . zise: . Au o agricultura. Se poate spune ca fotocopiem un parfum. . scuzati-ma. .Si poate si pentru faptul ca studiile despre furnici nu sunt finantate decât de cei care fac insecticide. . O furnica mica în frac si cu papion ar circula pri ntre invitati cu ocazia unei receptii oficiale. oaspetii lui nu venisera la castel ca sa primeasca lectii de entomologie. E ceva la îndemâna oricarui ucenic în ale parf umurilor. caci sunt tinute în frâu de oamenii de la putere ca re. . în timp ce furnicile nu produc nimic util omului. optiuni sociale ciudate susceptibile sa ne largeasca orizontul. . Nimic nou pentru ca totdeauna f unctioneaza în acelasi fel aceleasi creiere omenesti.Totusi.Pentru a reconstitui moleculele limbajului furnicilor este suficient s a se foloseasca doua masini: un spectrometru de masa si un cromatograf.Anul trecut.Si. Furnicile ne ofera un alt mod de a vedea si de a reflecta asupra lumii n oastre. Feromoni i limbajului furnicilor sunt parfumuri. .. Prefectul era multumit. replica in ginerul. ..Oh. Venisera ca sa râda. retin emergenta unor concepte sau idei noi. Ca si cum informatia în sine e ra atât de uluitoare încât era nevoie de ceva timp ca sa poata sa fie digerata. al patrulea care a fost strivit de la începutul mesei!" Gluma improvizata stârni râsul tuturor. Prefectul abatu discutia în alta d irectie.Lumea se ocupa mai mult de albine pentru ca prezinta un interes econom ic. acest profesor Edmond Wells. se asociaza apoi fiecarei molecule odorante un cuvânt audibil si viceversa. Acaparase di n nou atentia. aceste creiere nu sun t folosite la randamentul maxim. produc miere. La urma urm elor. ce interes am avea sa creem o ambas ada a furnicilor? întreba sotia ambasadorului Japoniei. Poate ca asta e si cauza pentru care au fost ignorate studiile despre limbajul lor. spuse alt invitat. Stati putin! Presedintele nea trimis o copie. a contactat Ministerul Cercetarii si chiar pe presedintele republicii ca sa le ceara realizarea acestei ambasade a furnicilor. la o scara mai mica decât a noastra. Astepta sa se faca liniste si începu sa citeasca: Traim de cinci mii de ani cu aceleasi idei: democratia fusese deja inven tata de grecii din Antichitate. dar nu putea sa citeze ca sursa Enciclopedia cunoa sterii relative si absolute.Stiu. Iata de ce exista aceeasi neputinta de întelegere între generatii. Si Julie citise asta. ar zice de exemplu ambasadorul Guatem alei. Du-te si adu-mi-o. sa danseze si sa manânce bine. filozofia si logica dateaza toate de cel putin trei mii de ani. admitând ca le-am putea vorbi.

Exact. zise mirat comisarul. . tinerii vor pleca d in tinut iar impozitele locale nu vor mai fi suficiente ca sa mai faca fata nevo ilor scolilor.Ce ati vrea sa fac eu? Prefectul îi oferi prajituri cu zmeura. doar ca nu figureaza în registrul de cadastru. Si? . La desert. LECTIE DE MATEMATICA . Ne-am dispretuit destul de mult timp. Acolo îl informa ca nu numai din prietenie între popoare se deplasasera t oti acei industriasi japonezi. Voia s-o examineze. Dupeyron dadu din umeri. car e dorea sa ridice un complex hotelier în padurea din Fontainebleau. . Nimic nu te împie dica sa anchetezi asupra decesului lui Pinson dar si a ridicarii acestei misteri oase piramide. doamna. Complexul avea sa atraga. . 28. dupa parerea lor. prefectul îl trase de mâneca pe comisarul Maximilian Linart si îl pofti sa discute cu el la adapost de urechile i ndiscrete. insista prefectul. . Gaston Pinson? . Apoi râsul prefectului fu reluat de invit ati si amplificat.Unde ai ajuns cu ancheta asupra decesului directorului serviciului jur idic al Apelor si Padurilor. Ce-ai aflat despre acea pira mida? . Dar trebuie sa tinem cont de miza economica. Regiunea noastra moare. Atrage dupa sine criza. . . . administratiei si politiei.Si! Exista deci deja oameni care nu tin cont de interdictia de a const rui în mijlocul unei rezervatii protejate. Comisarul Linart se întreba unde voia sa ajunga prefectul cu acest mic dis curs tinut numai pentru el.Dar padurea din Fontainebleau a fost declarata rezervatie naturala pri n hotarârea prefecturii. prefectul preciza cu un ton pe care îl dorea convingator: . de parca ar fi vrut s-o învete pe de rost. Tonul era imperativ. turisti din lumea întreaga.Da. repeta întrebarea. neobservata pâna în acel m oment deoarece era camuflata de copacii înalti. Am cerut serviciului medico-legal efectuarea autopsie i. Situat printre copaci centenari si în mijlocul unei naturi înca salbatice. Vazând ca Maximilian Linart era în continuare uimit. unde promotori i imobiliari incendiaza flora ca sa poata parcela zone protejate. Daca nu reactionam rapid.Dupa toate aparentele.E un caz ciudat. Sunt sigur ca cele doua evenimente sunt legate între ele. . .Da. Hotelurile noastre se închid unul d upa altul. ceea ce constituie un precedent interesant în ceea ce-i pr iveste pe prietenii nostri investitori din Japonia. . fara ca cineva sa ia atitudine. Ne-am înfruntat destul de mult timp. Medita îndelung cu ochii la ea. Dupa ultima fraza urma o tacere. Erau reprezentantii unui mare grup financiar.Am citit în raportul dumitale preliminar ca cadavrul a fost gasit în aprop ierea unei piramide din beton înalta de aproape trei metri. traiesc în cetati de câteva zeci de milioane de indiv izi fara periferie periculoasa.Trebuie neaparat sa stim mai multe.Nu mare lucru. . Au construit foarte linistiti.Evident. Ideea unei ambasade a furnicilor este mijlocul de a crea o punte oficiala între cele ma i evoluate doua civilizatii terestre care s-au ignorat reciproc prea mult timp. aici nu suntem în Corsica sau pe Coasta de Azur. De exemplu.Cum faci patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu sase bete d . un nebun! Julie ceru scrisoarea. Asta atrage d upa sine insecuritate. raspunse politistul acceptând desertul.im sa le rezolvam. Chicotelile lor încetara abia când se aduse felul urmator de mâncar e.Stii cu siguranta ca zona are un procent mare de someri. A ve nit vremea ca oamenii si furnicile sa coopereze de la egal la egal. acest domn Edmond Wells era putin deranjat mint al! zise sotia ambasadorului Japoniei.Daca ai înteles. fara ambuteiaje si fara probleme de somaj. apropiat de un castel i storic.

Pi.Te-as ruga sa fii cuviincioasa. În primul rând tronau fiii de bani gata. sa fie asezate cum? Încearca sa gândesti altfel.Sunt cuviincioasa. .Vrei sa mai primesti un zero.. truditorii. Acesti elevi nu prea se amestecau cu restul clasei. Sase chibrituri formeaza patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu conditia. cum ceea ce are loc în gândire îsi va produce efectul în viitor.. bebelusul este cuprins de o ang oasa pe care pediatrii o numesc "doliul bebelusului". . Notiunea de timp îsi are si ea locul în matematica. ... Sase chibrituri.Azi am studiat a treia dimensiune. domnisoara Pinson? Julie dadu din umeri. îsi lua servieta si iesi trântind usa spre uimirea tut uror. care munceau mult pentru rezultate putine. . ea reprezinta cucerirea reliefului. 29. Julie se ridica în picioare. afla ca în viata poti sa trisezi. Apropie-te de catedra ca sa dai raspunsul. impecabili si studiosi. zise profesoara. cu conditia sa nu fii prins.Nu ti-a suflat bine.Nu. domnisoara. . mila sau usurarea ca ea era la tabla si nu altul. . E prea târziu. . da.Bine. Profesoara o domina de la înaltimea catedrei. Relieful. Probabil ca toti ceilalti elevi cunosteau so lutia. Da vid? Din doi pasi ajunse în fundul clasei lânga respectivul elev. patru triunghiuri. . detasând bi ne silabele.. Ea aminteste ca e posibil s a deschizi lumea ca sa treci de la o suprafata plana la un volum. pe urma suntem gata sa admitem orice. Julie. Nu ti-am cerut sa te ridici. Am trecut dej a acest zero în carnetul tau de note. Unul din cei "Sapte Pitici" îi adresa niste semne. domnisoara Pinson. se lafaiau marginalii. înteleg ca esti afectata de moartea tatalui du mitale. ENCICLOPEDIE DOLIUL BEBELUSULUI: La vârsta de opt luni. dar asta nu schimba cu nimic legile matematicii care guverneaza lumea. În spate se a flau cei care îi invidiau si se pregateau deja sa le dea ascultare. De fiecare data când mama lu . Aceasta forma reprezinta a t reia dimensiune. vreau sa ramân în picioare.David.. .. Cei din clasa se zgâiau la ea rânjind.În legatura cu zero? spuse ironic profesoara. Dar predati o materie care nu corespunde cu nimic practic în viata. . . Julie se uita pierduta în jur. în ce împrejurari si când va obtine altul? " Câtiva din primele rânduri izbucnira în râs. Urmau apoi cei cu stare medie.. când. Nu "pironida". Îsi li pea si îsi dezlipea degetele ca si cum ar fi compus o forma careia ea nu-i întelegea semnificatia. lânga radiator. R epet.Pironida.ro. Treci la loc. Nu-i asa. Daca ne bagam în cap istoriile astea cu cercuri si cu triunghiuri.. Iar în fun d..Deci. sperând ca cineva sa-i vina în ajutor. Toata clasa izbucni în râs. Se aflau acolo cei "Sapte Pitici". ni. Deschide-ti imaginatia . Julie se uita tinta la profesoara de matematica.e chibrit. Julie se ridica din banca si se duse la tabla. cu conditia sa fie asezate în. . Ti -am vazut manevrele.. Vreau sa va spun ceva. Aliatul ei avu un aer disperat. Profesoara scrise pe tabla: timpu l. . zise ea. Mâine vom vorbi despre a pa tra: timpul. Ce forma era cea de colo? Acum baiatul articula cu grija ceva. Vreti doar sa ne frângeti spiritele ca sa le faceti docile. Julie mijea ochii. Pe fetele elevilor se putea citi indiferenta amuzata.Ati spus ca e important sa gândim altfel.Stai jos. dar dumneavoastra gânditi consta nt în acelasi fel. Pi-ra-mi-da. . domnisoara Pinson. dupa numele grupului rock pe care îl fo rmasera..Haide. Se uita la clasa. Unde. care e rasp unsul? insista profesoara. Astfel as putea mâine sa va pun înt ebarea: "De ce a luat Julie Pinson un zero. Se stradui sa citeasca pe buzele lui.

Ajung la o faleza care domina o vale. PANORAMIC E frig. semnaleaza ca acel colt este infestat de paienje ni saritori si de serpi cu nas lung. În privinta spectrului de culori. Aerul cald stârneste tântarii care pornesc imediat sa vâneze silvia cu cap neg ru si reflexe cian.i pleaca. sa poata capta mai bine feromonii. 10. Dar 16. mirosuri. care are cele mai lungi antene. pâna la batrânete (teama de singuratate. De la stânga 1a dreapta. Bebelusul si mama lui nu sunt legati în mod iremediabil . Infor matiile ultraviolete fac sa apara flori si insecte prin verdeata. "Doliul bebelusul ui" se explica prin constientizarea atoniei sale fata de lume. În plus. hoarde de furnici canibale migratoar e tocmai traverseaza acel loc. Cele mai multe dintre celelalte angoase pe care omul la va cunoaste mai târziu. La aceasta vârsta bebelusul învata ca în lumea ace asta exista lucruri care se petrec si pe care el nu le domina. Furnicile ar dori sa aleaga drumul cel mai rapid ca sa ajunga la Bel-o-k an. însotitoarele ei scruteaza cu antenele lor mai scurte formidabilul decor olfactiv care se întinde în fata lor. sa treaca prin boschetii de campanule care îsi împrastie mireasma pâna la ele si p este care zboara roiuri de fluturi cu aripile pictate cu ochi mirati. 103 683 asculta cu atentie aceste informatii. În loc sa zare asca o imagine fixa si clara. Astfel ele percep mai puti n bine detaliile dar detecteaza mai bine cele mai mici miscari. teama de straini etc. prin numarul lor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Chiar daca mama lui revine. Multe evenimente politice . volumul III 30. Drama: "eu" e dif erit de tot ce-l înconjoara. În jurul ei. Disting perfect ultravioletele si mai putin bine infrarosiile. ar fi cu siguranta capturat de furnicile sclavagiste pe care furni cile pitice le-au respins pâna la nord. dar teama de necunoscut le da putere. Adulmeca emanatiile copacilor si pamântului. de un verde ca smaraldul. Va trebui sa se astepte ca bebelusul sa ajunga la vârsta de optsprezece lu ni ca sa accepte disparitia momentana a mamei sale. Nici o legatura cu gustul sarat si acid. ale muntelui cu flori. pajistea galbena a pa mânturilor nordice. ele percep o multitudine de imagini neclare. apoi mar ile stânci. chiar si tata). Cele douasprezece explorat oare si batrâna furnica rosie au pornit la drum de dimineata. va fi d in nou angoasat când ea va pleca iar. sp ecialista în cartografie chimica. sensibilitatea furnicilor este la fel de deosebita. el crede ca nu se va mai întoarce niciodata. si chiar daca grupul lor ar încerca sa treaca pe su s. Furnicile au o perceptie vizuala diferita de cea a mamiferelor. Exploratoarele îsi agita antenele-radar olfactive la 8000 de vibratii pe secunda ca sa adulmece mai bine mirosurile din jur. poti sa fii în contact cu "straini care nu sunt mama " (este considerat strain tot ce nu este mama si. peste care zboara muste castanii-aurii si tauni agasanti. exploratoarele vad turbariile negricioase ale tin utului sudic. teama de pierdere a unei fiinte dragi . pe crengi. care. Mirmiceenele v ad pe flori chiar linii care sunt adevarate piste de aterizare pentru albinele c ulegatoare. padurea neagra populata de ferigi si cintezoi înfocati. 5 considera ca cel mai bun drum ramâne coborâr ea falezei prin dreapta. Fiecare dintre globii lor oculari este format din mai multe lentile optice. deci te poti pomeni singur. la o adica. Facând sa se roteasca tija frontala. ele detecteaza prazi departate si pradatori în aprop iere. Trebuie sa se grabea sca pe piste ca sa-si puna în garda cetatea natala împotriva amenintarii "pancartei albe". Edmond Wells. Dupa imagini. Aceasta teama provoaca dese ori crize de lacrimi si simptomele angoasei. se ridica pe cele patru picioare pos terioare pentru ca. Pamântul are pentru ele un miros tare si totodata dulce. Se opresc ca sa contemple peisajul si cauta cel mai bun pasaj ca sa coboare. ajung în sfârsit la o percepere clara. astfel înaltata.) vor decurge din aceasta prima disperare.

S i vede ca musca zboara chiar si fara acel picior. Divertisment. ea devine surda". MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA Comisarul Maximilian Linart era un om fericit. care. Dar în afara acestor momente. "Capca na gândirii". Un om de stiinta studia zborul mustelor. Taie un picior si zice: "Zbori". Elev bun. în apropierea care ia a fost garata o masina cu explozibili.P. Cu telecomanda în mâna. Canalul 45. Bilantul actual este de nouasprezece m orti si sapte raniti în rândul copiilor si doi morti în rândul personalului." Canalul 62. oooh. Acum însa vede ca musca nu mai zboara. ooohaah. 103 683 remarca ca 5 nu pare sa acorde prea multa stima acestei ouatoare dar.. aah. plin de diplome. Taie o aripa si repeta: "Zbori". aah. lumea e dra goste. Film erotic. De putina vreme se interesa chiar si de politica. hai. da. Noul clip al cântaretei Alexandrine: ". chia r daca e propria ei mama. "Islam Planetar".. hai. se pare ca aceasta specie a reusit sa inventeze non-violenta prin sex. nu. Musca zboara din nou. destul d e în vârsta si îmbracata cu o rochie de nylon cu flori. Cu ajutorul pernitelor plantare adezive. Angajatii serviciului de salubritate sunt în greva. Muzica. furnicile coboara faleza aproap e la verticala. Ultima ora. Avea o sotie încântatoare pe nume Scynthia si o fata adorabila de treisprezece ani. Parea pierduta în spatele ochela . numai dragoste. Rezolvase atât d e multe cazuri. încât fusese chemat sa predea la scoala de politie din Fontainebleau . da. Ministrul de Interne cere populatiei sa-si pastreze calmul. 5 raspunde ca are un abdomen mic. Marguerite pune jos telecomanda.. Masculii se bat între ei folosindu-se de se xul aflat în erectie ca de o spada. Cer o marire a salariilor si a pensiilor. Mai mult de atât. "Da. Documentar.. Textul precizeaza ca ucigân d un numar cât mai mare de necredinciosi. Întors acasa. Canalul 46. Atentatul a fost revendicat. te iubesc. oh nu! oh. bine. totul e numai. Atunci scrie în carnetel urmatoarea constatare: "Daca tai o aripa unei muste. Considera ca era lucrul cel mai decent care se putea face la televiziune. Canalul 345. fata s tatea cu mutrisoara întinsa spre ecran. La patruzeci si patru de ani. într-un mesaj trimis presei. Ca toate suveranele cetatii.s-au petrecut de când a parasit federatia. Superiorii aveau încredere în el si nu interveneau în anchetele pe care le conducea. ca sa asigure supravietuire a reginei fecundate. furnicarul a dus lipsa de sexuate. nu.. îsi arunca palaria si îsi scoase haina. nici o furnica nu e obligata sa-si aprecieze regina. Canalul 201. Si iata povestioara noastra hazlie zilnica pe care o puteti istorisi si voi ca sa va distrati priete nii. fiica sa se uita la televizor. În salon. 31. Canalul 67. Prezentatorul saluta m ultimea care îl ovationeaza si lasa sa treaca în fata lui o femeie plinuta. de un gru p care declara ca se numeste "I. fata schimba canalele în cautarea emisiunii ideale. unde trebuia sa rezolvi o enigma numai prin logica. Întreaba cum arata noua regina din Bel-okan. Jocuri. îl aprecia si ca partener de tenis. nu. dragosteeee. Ohahah. Dupa nenorocirile din anu l trecut. Îi placea mult acel joc televizat. cimpanzeii nu se înc aiera niciodata.. i se parea ca re usise în toate. avusese loc o copulatie fara zbor într-o sala închisa. îsi zice Belokiu-kiuni. dar nu are anvergura reginelor de altadata. Apoi taie doua picioare si zic e: "Zbori".. Cuie si sur uburi fusesera adaugate explozibililor ca sa provoace pagube si mai mari în curtea de recreatie. Cu cozile blonde pe spate.". Facea parte din cercul intim al prefectului. da! D aa! Hai.. la urma urmelor. Traia într-un o ras frumos si se bucura de doua elemente. pe deasupra. Comportamentul sexual complicat al cimpanzeilor din Zair a retinut atentia zoologilor. Emisiunea "Gluma zilei". Marguerite. Social. Informatii. era mândru de cariera lui." Canalul 110. militantii lui sunt siguri ca vor ajunge în rai. Gu noierii nu vor relua ridicarea pubelelor decât dupa ce le vor fi satisfacute reven dicarile. Atunci. simboluri ale prosperitatii: un acvari u mare si un semineu foarte mare. Ahahaaa. Macel la o scoala.

În acel moment priv irea lui se opri asupra acvariului. . ci OPT triunghiuri ec hilaterale de marime egala? .Al treilea pas. . Nu întelegeau de ce niste degete luasera cadavrele pe care le pusesera asa cum se cuvenea în locul exact unde aveau sa fermenteze cel mai bine. Sufla o data si stinse toate lumânarile.E bine. . verifica temperatura apei si îsi sal uta populatia. Având tot sas e chibrituri. În lumea închisa a custii de sticla domnea un darwinism deosebit: su pravietuiau numai cei mai rai si mai agresivi. doamna Ramirez.. . dragele mele.Ce idee excelenta! zise el superîncântat. Dar avem încredere în dumneavoastra. completa publicul la unison. zise el îmbratisându-si sotia si fiica. interveni prezentatorul. Dupa ultima înghititura de tort comisarul desfac u cutia de carton si scoase la iveala un computer portabil din ultima generatie. Dadu putina hrana supravietuitorilor. Prezentatorul avea o dantura de un alb stralucitor. ati putea sa construiti nu patru.. doamna Ramirez. Curata cu degetel e buretii încarcati de excremente.. tata.Am uitat complet ca e azi. rapid si dotat cu o mare capacitate de memorie. vasul piratilor din stuc si câteva plante marine din plastic. apoi se servi cu o portie de tort . Doamna Ramirez ceru o fraza ajutatoare. Nu aveau dreptul nici macar s a-si manânce reciproc excrementele pentru ca erau imediat aspirate de pompa. Sper sa te distrezi bine cu el.. preciza sotia lui. -. poate ca pes tii credeau drept autentic acel decor de opereta. Cei m ai inteligenti dintre ocupantii acvariului reflectau de multa vreme la sensul vi etii lor fara sa reuseasca sa înteleaga de ce hrana aparea zilnic ca printr-un mir acol la suprafata apei. cu un capat rosu. Comisarul Maximilian Linart asculta numai cu o ureche. Doua mâini acoperira ochii lui Maximilian.Am impresia ca de fiecare data ajungem la o dimensiune suplimentara.Si ti-am cumparat si un cadou! Sotia lui îi întinse o cutie. Profita de faptul ca avea mâna în apa ca sa ridice. si nici de ca aceasta hrana era totdeauna inerta. Trebuie sa gasiti al treilea pas. Doamna Ramirez ceru sa-i fie aduse cele sase chibrituri. zise Marguerite. . Aduse un tort de ciocolata si cu cuiburi de nuca în care era înfipta o adeva rata padure de lumânari aprinse. tata! .La multi ani. Întâi a trebuit sa descoperim a treia dimensiune.Prima fraza care va va ajuta este: "Trebuie sa-ti extinzi câmpul de cons tiinta". Politistul remarca faptul ca pompa filtrului nu mai functiona. .Am scotocit prin toate sertarele dar n-am gasit decât patruzeci si doua. Gândirii". .Cu siguranta. "Doamne câta mizerie puteau sa produca douazeci s i cinci de guppy!" Apoi adauga apa de la robinet. . În fond. Oare le daduse prea multa mâncare? Sau murisera din cauza luptelor intesti ne? Cei puternici îi exterminau pe cei slabi. Sunteti campioana campioni lor la "Capcana.. Prezentatorul deschise un plic s i citi: . Pesti morti pluteau la suprafata cu burta în s us. Pestii din acvariu erau complet nepasatori fata de eforturile stapânului l or. ti-am pregatit ceva care o sa-ti placa. . Lua microfonul si zi se: .Am ales un model usor. de pe fundul acvariului. zise ea. Cei mai rapizi îi exterminau pe cei ma i lenti decât ei. va voi enunta noua noastra enigma.rilor mari cu rama de baga. Multumesc.. z ise suspinând Juliette Ramirez. nici sase. apoi fuziunea complementarelor si acum.Noi. pâna când carnea lor devenita moale ar fi devenit mai usor de devorat. pentru ca spectatori i sa poata vedea foarte bine mânuirea lor. Imediat i s-au în mânat sase bucati de lemn subtiri si lungi.

A in stalat sase bebelusi într-o cresa si le-a ordonat doicilor sa-i alimenteze. Aceste insecte mici. TRIPSI SI MELOIZI Lumea falezei are vegetatia ei si fauna specifica. spunea anuntul publi citar. Bebelusii au nevoie de comunicare ca sa supravietuiasca. cele douasprezece tinere exploratoare si batrâna razboinica descope ra un decor necunoscut. Adaugase computerulu i un program de jocuri care se intitula Evolutie. Marguerite introduse CD-ul si îsi dadu multa osteneala ca sa-i explice reg ulile acestui ultim joc iesit pe piata. Florile agatate de perete sunt garofite roz cu caliciul cilindric si rosiatic. mai mult decât atât. Frederic al II -lea spera astfel ca va descoperi ce limba vor alege în mod natural acesti bebelus i "fara influente exterioare". Credea ca va fi greaca sau latina. . Coborând de-a lungul stân cii verticale. sa domine razboaiele cu celelalt e triburi vecine. Dupa o piatra mare. sa-i c ulce.. zise el sarutându-si fiica ca sa nu o dezam ageasca. Comunicarea este si ea un element indispensabil vietii. totul! . sa construiasca alte sate. Îti place? .. Sotia lui se pricepea de minune sa descopere cadoul ideal. Puricii de padure. Cu acest mic computer portabil în mâna. prove nite din puricii de stânca. . trupa mir meceeana nimereste peste o turma de purici de padure. n-au perceput apropierea furnicilor. foarte la moda. orase. anghinare de stânca cu petale ascutite si frunze strânse. ENCICLOPEDIE COMUNICAREA LA BEBELUSI: În secolul al XIII-lea. "Recreati în mod artificial o ci vilizatie si întelegeti lumea ca si cum ati fi Dumnezeul ei".e. ge ntiane cu petale lungi si albastre. sa deseneze câmpuri. sa supravietuiasca si sa evo lueze cât mai rapid posibil..n. Fiica sa pretindea ca are si ea un cadou pentru el. regele Frederic al II-lea a vrut sa faca o experienta ca sa afle care era limba "naturala" a omului. cu oameni. dar sa nu care cumva sa le vorbeasca vreodata. Totusi.Bineînteles. Daca furnicile se apuca acum sa urc . singurele limb i originare pure dupa parerea sa. jucatorul avea misiunea sa-si instaleze tribul.. Se deschise cu o câmpie înti nsa unde. 32.Pâna atunci se multumise cu computerul voluminos de la birou pe care îl folo sise ca masina de prelucrare a textelor si ca instrument contabil. Pentru ca e ceva rar sa întâlnesti furnici alp iniste în acel loc. iarba-faptului cu frunze carnoase si cu miros piperat. acum putea în sfârsit sa exploreze toate posibilitatile infor maticii. volumul III 33. Nici un bebelus nu a început sa vorbeasca în vreo limba si. razboaie. sa transforme s atele în orase pentru ca tribul sa formeze o natiune. eu cu jocurile. sa construia sca drumuri. având însa grija sa nu-si dezamageasca fata. Laptele si so mnul nu sunt de ajuns. experienta nu a dat rezultatul scontat .Îti petreci atâta timp cu îngrijitul acvariului. au ochi compusi foarte proeminenti. încât m-am gând t ca te va distra sa ai o întreaga lume virtuala la dispozitia ta. Apoi trebu ia sa-si creeze singur satul.Oh. iarba-de-soaldina cu frunze rotunde si neted e si flori mici si albe. o gura care taie s i antene atât de fine încât la prima vedere crezi ca nu au asa ceva.În loc sa te distrezi cu douazeci si cinci de pesti. nu prea convins. zise Marguerite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sa puna în practica o agricultura. stii. Puricii de padure au crezut totdeauna pâna în acel moment ca lumea lor verticala le asigura o anumita liniste. toti au murit. în 5000 î. PURICI DE PADURE. Cele treisprezece furnici coboara acel perete de gresie cramponându-se de el cu ajutorul pernitelor adezive ale picioarelor. sa dezvolte cercetarile stiintifice si artistice. ocupati cu linsul algelor galbene care cresc pe stânca. vei dispune de sute de mii de oameni virtuali. raspunse politistul. Edmond Wells. sa-l protejeze cu o palisada apoi sa-si extinda te ritoriul de vânatoare. sa-i scalde.

ace st fenomen taie pofta de mâncare a pradatorilor înfometati. Sunt tari dar. 103 683 se apleaca ca sa-l examineze mai bine. telefonat. Puiul de g argarita se preface mort. În toate cazurile. privit la televizor": principalele trei ocupatii ale De getelor. erbivore mici cu aripi franjurate. . Daca o singura furnica nu se tine suficient de bine. dar fara aromele mentolate tipice ale acest eia din urma. E o pacaleala. insecte durdulii al caror sânge si organe genitale contin cantarida. Nu stiu nici macar sa-si fabrice propriul cuib. 103 683 a pierdut obiceiul sa faca eforturi atât de mari. gustul lor se situeaza în tre tântarul mascul si libelula verde. imediat ce se simt în pericol. Adevarul e ca s unt si foarte multe. Nu le spusese ca acele Degete care comunicau erau poate foarte vorbarete fara ca sa fie si eficace. de preferinta urât mirositor. 103 683 se apropie de animal. totusi asta o impresioneaza. Are anusul înca foarte precis pentru vârsta ei. vântul le cul ca pe spate antenele ca pe niste suvite de par rebele. Formeaza cu corpurile un fel de scara sau punte. dupa ce sunt înghititi. co ronite cu coama si ochii-soricelului cu petale mici si imaculate. dincolo d e marginea lumii. Caci . în universul artificial al Degetelor.e si sa coboare falezele. Acolo. chiar si pentru furnici. pirali purpurii. Însotitoarele ei o fe licita. unde o sa ajungem! O iau la fuga speriati. Nu spusese totul celorlalte douasprezece furnici. totul era la îndemâna mandibul elor. Stie ca hemoragiile lui voluntare vor înceta de la sine. Ni ci macar nu reusisera sa convinga alte Degete despre interesul de a lua în conside rare civilizatia furnicilor si sa dialogheze cu ele de la egal la egal. Le semnaleaza celor douasprezece furni ci tinere faptul ca aceasta insecta nu e comestibila si puiul de gargarita îsi con tinua drumul. dau iama într-o turma de tripsi. Batrâna furnica solitara cunoaste stratagema. substanta excitanta. În crederea e nezdruncinata. Exploratoarele mai omoara purici topaitori. se uita la mini-televizor si discu ta la telefon (cel al masinii care îi traducea feromonii în cuvinte auditive) cu Deg etele. Dar belokanienele nu se ocupa numai cu coborâtul. În ciuda vârstei înaintate. Mai departe. Escadrila manânca puricii de padure si constata cu mare surprindere ca au aproape aceeasi savoare ca si tântarii masculi. Nu mai stiu sa vâneze ca sa se hra neasca. Nu mai stiu sa alerge ca sa fuga de pradatorii lor. 103 683 reuseste câteva tiruri cu acid formic care d e fiecare data îi nimereste pe puricii de padure în plina cursa. ucisul si mâncatul. nici nu m ai au. 103 683 îsi aminteste de viata ei acolo. dincolo de lumea normala. dar absenta functiei distruge organul. Ele ca uta si cel mai bun drum. Dupa cum spune un proverb mirmeceean: Functia face organul. care sunt n iste fluturi nu prea frumosi dar grasi. Ucid si meloizi. 14 trage într-un pui de gar garita portocalie cu doua puncte negre. Cele treisprezece furnici rosii ocolesc flori noi: parachernite albe. 103 683 nici macar nu-i recu noscuse. Mai exact. ca sa-si alunge agresorii. Uneori sunt obligate sa stea suspendate. Se deplaseaza între cornise si pereti netezi. caci tirul cu acid a ricosat din carapacea lui emisfer ica fara sa-l raneasca. Pe perete. Tripsii. Din animal se scurge un sânge galben si pu turos prin toate articulatiile picioarelor. "Mâncat. t ot podul lor viu se prabuseste. pocnesc sub lab iale. Daca n-ar fi evadat din lumea lor. si odonate lenese . Traita atât de mult printre Degete. Ce facea în fiecare zi? Mânca hrana moarta care îi cadea din cer. De altfel. a uitat multe specii. alteori se umfla niste basici care se sparg la nivelul articulatiilor. Uneori acest lichid tâsneste prin toti porii. ar fi fost amorfa si trândava ca un Deg et.toate specii pasnice si fara alt interes decât sa fie comestibile pentru furnicile rosii. Unele insect e secreta un lichid. lasa un gust de lamâie care nu prea încânta papilele belokanienelor.a vazut la televizor-sunt totdeauna partizanele celui mai mic efort. sa se tina cu picioarele si cu mandibulele ca sa p oata depasi trecatori abrupte.

Avem 10% de constient aparent si 90% de inconstient as cuns. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Îsi continua coborârea. Cele mai vechi. era convinsa ca era interesul acestor doua civilizatii cele mai mari de pe pamânt sa existe pri n adunarea talentelor lor si nu prin opunerea acestora. apar . Unul dintre mijloacele de a reusi acest lucru consta în mimarea ticurilor celorlalti. Oricum. Daca vorbeste punând o mân a la gura. Pierdeau o gramada de timp spunându-i numele. libarcile. Din grupul lor facuse parte înainte o furnica foarte tânara cu numele 3 642 451. eprubete murdare. trebuie ca cei 10% ai constientului nostru sa se adreseze cel or 90% ai inconstientului interlocutorilor nostri. cu mese acoperite cu faianta. pentru a le fi mai comod. biologia. îi transmiteti în mod automat mesajul inconstient: "Sunt din acelasi trib cu tine. 103 683 le semnaleaza celorlalte ca. Din fericire. Numele meu este 103 683.Pentru ca esuasera. 103 683 tinea acum sa reuseasca proiectul în sens inve rs: sa le convinga pe furnici sa faca alianta cu Degetele. LECTIA DE BIOLOGIE Dupa matematica. becuri Bunsen si microscoape stânjenitoare. elevii si profesorii intrara în sala de biologie Fiecar e stia ca. avem acelasi fel de comportament si deci probabil aceeasi educatie si aceleasi preocupari". trebuie sa trecem de bariera filtrelor de neîncr edere care împiedica informatiile sa coboare pâna la inconstient. Daca manânca cartofii prajiti cu degetele. 34. Profesorul începu: . au aparut în urma cu cel putin trei sute de milioane de ani.Insectele constituie 80% din regnul animal. Când vorbim. Dar îmi puteti spune 103. Julie se duse direct în sectorul "stiintelor ex acte". ENCICLOPEDIE CUM SA TE INTEGREZI: Trebuie sa ne imaginam ca constientul este partea a parenta a gândirii noastre. adoptati aceeasi miscare. hotarâta sa noteze totul cu grija ca sa verifice daca spusele lui cor espundeau cu pasajele respective din Enciclopedie. pentru acest curs. Puneti-va întrebari simple precum: "Se uita la mine când vorbeste?". Ca sa reusim acest lucru. Ele apar foarte clar în momentul meselor. Îndeplin irea acestui gest dadea impresia îmbracarii uniformei "celor care stiu". faceti la fel. trebuia sa se deghizeze îmbracând o bluza alba. 14 semnaleaza ca acela nu era numele de furnica cel mai lung pe care îl cu noscuse. "Vorbes te când manânca?" Reproducând ticurile pe care le manifesta în momentele cele mai intime . Nu fusese usor. Acum ramânea de facut lucrul cel mai greu: sa le convinga pe surorile ei. hranirea. E clar ca meloidul nu e bun. Furnicile fac o oprire într-o caverna stâncoasa si îsi aplica trofalaxii cu pu rici de padure si meloizi tocati. volumul III 35. Iar faptul ca cele douasprezece tinere exploratoare nu respinsesera din capul lo cului proiectul ei i se parea de bun augur. Batrâna furnica rosie si însotitoarele c i au terminat miscarea pendulara pentru atingerea celeilalte margini a crevasei. La auzul soneriei. Profitati deci de acest mom ent crucial ea sa va observati cu atentie interlocutorul. Îsi amintea de evadare. E prea amar. Batrâna se înfioara dezgust. ia r daca îsi sterge des gura cu prosopul. Profesorul alesese pentru prima data tema "lumea insectelor" Julie îsi sco ase caietul. Edmond Wells. cu un diminutiv odorant mai scurt. borcane în care se aflau fetusi animali în form ol. fusese mâncata de o planta carnivora în timpul unei vânatori. apoi furnicile. imitati-1. Degetele nu voiau s-o lase sa plec e. pot s-o numeasca ca pe razboinicii plecati în cruciada. Asteptase sa se anunte la mini-televizor un timp frumos si profitase de un in terstitiu al plasei superioare ca sa fuga dimineata devreme.

Ca sa-si adoarma broastele. explica profesorul. term ite în lambriuri. as adauga. Se opri si un bzzz invada încaperea. cele mai putin cunoscute. sa o crucifice cu ajutorul unor ace într-un recipient. Elevii luara notite.Auzi. Ca sa va dati mai bine seama de anterioritat ea prezentei insectelor pe planeta noastra. profesorul prinse insecta care îi tulbura ora si arata tuturor corpul ei strivit.ute acum o suta de milioane de ani. . din toate animalele de pe planeta. Toti cei care ar fi reusit sa provoace miscari sacadate ale piciorului d rept al broastei. Gonzague strapunsese deja broasca lui c u vreo douazeci de ace inoxidabile. avu impresia ca animalul se uita tinta la ea din borcan. toti urmau sa arunce în borcan o buca ta de vata îmbibata în eter. Profesorul arunca corpul reginei drept hrana unui grup de broaste care t raiau într-un acvariu lung de aproape un metru si înalt de cincizeci de centimetri. se cauta nervul care comanda contractia piciorului drept. În viitor. asemanator cu o sc ulptura strâmba din care înca mai ieseau doua aripi si capul prevazut cu o singura a ntena. Apoi lua si el un borcan si le spuse ce manevre aveau de urmat. . si z ilnic se descopera alte vreo suta necunoscute. Nu prea bine adormita. tântari si furnici zburatoare în aer. ci si cei mai numerosi. cu o baterie si doi electrozi.Serios? De ce? . Regine le continua sa zboare fara ei în cautarea unui loc unde sa oua. cele mai numeroase si. este de ajuns sa va amintiti ca apar itia celui mâi îndepartai stramos al nostru cunoscut este fixata în urma cu cel mult t rei milioane de ani. odata cu cresterea generala a temperaturii. Cu un gest precis.Azi ne vom ocupa de sistemul nervos si în special de nervii periferici. insectele sunt. "80% din regnul animal". nervul optic. . sa scoata apoi broasca. Le ceru celor din primul rând sa vina sa ia borcanele care contineau broas te si sa le împarta colegilor lor. Ca o comparatie. Julie se uita tacuta la broasca ei si. Profesorul anunta ca venise timpul sa se treaca tea "lucrari practice" a orei. Se uita la corpul stâlcit al reginei.Entomologii au descris în jur de cinci milioane de specii diferite. Scrise pe tabla. broasca încerca sa se zbata dar acele. La fu rnici. . .Ei bine. Gonzague se uita la victima. Dupa care urma scoaterea pielii cu ajutorul unui clestisor si al unui bi sturiu. bine înfipte. furnici în zahar. apoi sa o spele la robinet ca sa nu fie jenati de firisoarele de sânge. Profesorul de biologie sublinie faptul ca insectele nu erau numai cei ma i vechi locuitori ai Pamântului. . asistam la o înmultire exponentiala a ins ectelor. . . o împiedicau sa s e miste. Profesorul controla pe rând felul în care lucrau elevii. Masculii mor în momentul copulatiei în zbor. Prezenta acestei regine printre noi ne indica faptul ca mâine s-ar putea sa plou a. Dupa cum puteti co nstata chiar voi. Probabil o regina. o clipa. Stii care e nervul cel mai lung al corpului omenesc? întreba Gonzague pe unul din vecinii lui.Era o furnica zburatoare. .În general. numai sexuatele au aripi. continua profesorul. Animalul semana cu sfântul Sebastian.Sexuatele îsi iau în general zborul exact înainte de izbucnirea unei furtuni . degajarea muschilor apoi. Batracienele se îmbrâncira ca sa apuce prada. trebuie sa stiti ca tot zilnic se descopera numai o singura specie de mamifere.Deci. pe o placa de cauciuc. cele mai vech i. Procurati-va produse insectici de ca sa scapati de ele. Lânga ea. si insecte din ce în ce mai rezistente la insecticide. ar fi obtinut automat nota zece. . foarte gros. e foarte posibil sa avem mai multi gândaci de bucatarie prin dulapuri.Nu. prezenta insectelo r se face simtita din ce în ce mai mult. sa-ti spun una buna.E de ajuns sa te tragi de un fir de par de la fund ca sa-ti dea lacrimile! .

Lua borcanul cu broasca si parasi clasa fara o vorba. traiesc pâna la cincisprezece ani.Când te gândesti ca jurnalele scriu tot timpul ca e destul un chistoc de tigara aruncat neglijent în padure ca sa duca la despadurirea a hectare întregi. miresme de moarte caracteristi ce furnicilor batrâne aflate la capatul existentei. Daca nu s e gaseste solutie. îi zise ea. antenel e se ating doar cu extremitatile. Cele treisprezece furnici au ajuns la capatul de jos al falezei. 103 sa moara mai înainte de a fi p ovestit totul despre lumea Degetelor si amenintarea pancartei albe. 5 este îngrijorata. Se stradui de mai multe ori cu bricheta dar nu reusi. Dadu drumul broastei care. ia r eu. Fiecare vrea sa prop . s-a terminat. rosu. Gonzague.. Julie închise ochii cuprinsa de oroare. Se uita la pubela care ardea. Se exprima ideile cele mai nebune. înseamna ca nu s-a cautat bine. broscuto. Trebuie neap arat sa fie cunoscute mai bine. cele douasprezece creiere constituind unul sin gur. Furnicile co nsidera pretioase mai ales ouale. În fine. e o întreaga biblioteca care arde". Comunicarea absoluta co nsta în bransarea propriului creier la creierele straine.. Focul e ceva negru. o sa te razbune. Pentru ca terminase. Se teme ca nu cumva.. pentru prima data. se grabi cu salturi mari sa se ascunda într-o gura de canalizare. Are trei ani.Bine. da ordin 5. Traversa în fuga curtea scolii.Adio liceu plin de cruzime. Nu mai avea curajul sa stea acolo. Numai sexuatele.. de la departare. cel mai bun elev al clasei por ni în cautarea altor nervi susceptibili sa provoace alte miscari reflexe la fel de interesante. O furnica rosie asexuata avea în mod n ormal o durata de viata de trei ani. Julie astepta. nu reusesc nici macar sa dau foc la o pubela! murmura ea în timp ce persevera. se pretinde ca exista solutie pentru orice. A ajuns deci la capatul existentei. . 103 începe sa emita mirosuri de acid oleic. În lumea furnicilor. Stingerea din viata acum a batrânei furnici rosii ar însemna o pierdere cumplita pentru întreaga civilizatie mirmeceeana. 5 o supraalimenteaza pe batrâna printr-o trofalaxie cu purici de padure. la care ea si broasca se uitara la fel de atente. Deodata . Batrâna ex ploratoare e bolnava. Întrebare: Cum sa fie dezamorsata bomba biologica cu explozie întârziata care o ameninta pe aceasta exploratoare atât de pretioasa? Raspunsurile se înghesuie. . Propriul ei sistem nervos se trans forma într-un râulet de acid clorhidric. fara sa mai contemple incendiul. 103 este cuprinsa de sughituri. galben si alb. dar foaia se stinse imediat. Celelalte se apropie. fara însa sa scoata vreun sunet . Un fum întepator începu sa se înalte în aer din zona gunoiului. se produse un început de incendiu. Se aseaza în cerc. dar a facut-o mai confortabila. Puse jos borcanul si se hotarî sa aprinda un foc la gunoi. ai zece. zise Julie suspinând în timp ce se departa.Râsera amândoi si. 36. Flacarile înnegrira zidul. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI Gata. si mai exact regine le.Focul e frumos. ca sa vada daca liceul avea sa fie cupri ns în întregime de flacari. Vârsta. nemaiavând ce sa faca. Aprinse o b ucata de hârtie si o arunca într-o pubela. Aplica cu abilitate electrozii si piciorul drept al broastei fu clar agitat de o tresarire. îl anunta profesorul. Misca antenele. Animalul se rasuci între acele care îl strapungeau si deschi se gura.. Gonzague jupui rapid pielea si g asi nervul. 5 îsi îndeamna însotitoarele la o comunicare absoluta. exprimat într-o alta dimensiune: "Un batrân care moare . Mân carea nu a încetinit vreodata batrânetea. 5 presimte un concept comun în alta parte. satisfacut de gluma lui. cu o hârtie si cu o bricheta. . P ubela ardea transformând gunoaiele în caldura si culori. nu batrânele dar. Sa cautam toate o solutie ca s-o salvam pe 103.

din întâmplare.. Regina murise de o maladie ne cunoscuta si lucratoarele alesesera una dintre ele ca sa-i ia locul.. raspunse suspinând 5. Nici celelalte.. 14 nu e deloc încântata de aceasta idee. Pentru el era un mediu ostil. acidul salic ilic vindecând. la câteva zile. Toate furnicile stiu ca exista o substanta saturata de hormoni. zburatoare. viermuitoare si vâscoase. Asta îi reda imediat curajul si sanatatea.una un remediu. când trecuse din nou pe-acolo. Ramâne totusi o problema importanta: marele stejar se înalta departe de acol o si.pur si simplu prin hazardul nasterii sa aiba totul si altele nimic. cea care e numita desertul uscat si alb. ca sa ajunga la el. Cele mai multe miscari revolutionare aici îsi organizau lupta de gheril a. Pretinde ca a asistat. având în vedere ca în creierul ei se afla informatii pretioase . Comunicarea se accelereaza. toate afectiunile.. albinele si furnicile au un stramos comun: viespea. la metamorfoza unei asexuate în femela. este nedrept ca unele . Daca 103 ar fi fost o regina. Sa aiba un se x. Imposibil sa se foloseasca laptisorul de mat ca folosit de albine. infestat de animale târâtoare.PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE Peste tot copaci umezi si verdeata. 7 aminteste celorlalte ca daca 103 ar fi fost o regina. Padurea era locul farmecelor rele. 5 cântareste ideea. Pe vremuri. sa-i fie scoase din cap si sa fie puse într-un corp tânar si sanatos. Daca chiar e posibil. care are virtutea de a transforma o insecta asexuata în sexuata. 8 sugereaza ca. constatase ca acel cuib era în continuare activ si populatia lui crescuse Ar putea sa gaseasca acel loc în care traiesc acele viespi chimiste? 5. dupa parerea ei. Zarise un sarpe plin de întepaturi de arici. 37. Atunci. dar.. Comisarul Maximilian Linart se îndrepta cu pasi prudenti spre piramida mis terioasa din padure. Ar fi deci posibil? Niciodata n-ar fi îndraznit sa spere într-un astfel de mira col. Aici se ascundeau vrajitoarele ca sa se dedea practicilor esoterice. Cele doua specii au caracteristici genetice prea diferite. 12 nu asistase la unirea celor doua sexuate arificiale create în stare de urgenta. Sa devina sexuata. De ce sa nu se aspire cât mai repede toti feromonii antenelor sale? emite 14.. Cel al lui 1 4 de exemplu. Îi fusese data o substanta similara si degajase într-adevar aro me de mascul. Totusi. Se afla lânga marele stejar septentrional. Viespile înca mai exi sta si unele dintre ele stiu cum sa fabrice laptisor de matca ca sa creeze în mod artificial regine-viespe de substituire în cazul în care unica lor regina ar deceda accidental. o data. Batrâna exploratoare rosie îsi ridica antenele si le îndrepta în directia marelui stejar. Politistului nu-i placea padurea. calatorii erau abatuti di n calea lor de tâlhari. ar mai fi avut d e trait înca doisprezece ani. 6 propune îmbuibarea lui 103 cu radacini de salcie plângatoare. Cum sa gaseasca laptisor de matca de viespe? 12 spune ca ar cunoaste un sat de viespi. 103 tuseste si labialele îi tremura. Sa se faca din 103 o regina n-ar fi complet imposibil. Îi daduse sa ingurgiteze un amestec închis la culoare si respectiva începuse sa degaje dupa câteva clipe mirosuri de femela. laptisorul de m atca. trebuie sa traverseze marea zona arida a teritoriilor septentrionale. 103 este cuprinsa de o mare agitatie. o alta lucratoare fusese stabilita ca sa-i ser veasca drept mascul. Grupul consid era ca ar fi prea hazardat. Sunt prea multi. vrea un sex! La urma urmelor. Robin Hood se folosise cu succes de ea ca sa-i faca zile fripte serifului din . În sfârsit un mijloc de a alunga batrânetea! Antenele celor douasprezece furni ci se agita cu frenezie. Dar i se raspunde ca batrânetea nu-i o boala. dar stia ca în padure pot fi întâln ite tot felul de ciudatenii.

te gândesti la un drum si esti tentat sa trasezi doua linii paralele. Ancheta asupra piramidei din padure. politistul se apropie si mai mult. nici ferestre. Una din marile calitati ale lui Maximilian Linart era capacitatea de a descrie e xact ceea ce vedea. Numai beton ac operit de oglinzi si un vârf translucid. Simplu efe ct optic. a) Observare de la distanta. ENCICLOPEDIE NUMARUL DE AUR: Numarul de aur este un raport precis datorita caruia se . 38. Când desenezi. repera constructia suspecta. probabil lasati de Gaston Pinson si de setterul sau irlandez. Nimic care sa evoce o locuinta a unui om. În fine. comisarul repera pe pamântul afânat urme de pasi omenesti si de labe de câine. Toti acesti s erpi. ci de un tetraedru. Dar da ca retrasezi "obiectiv" ceea ce vezi. Indiferent cine fusese arhitectul care înaltase acea piram ida ciudata în mijlocul padurii. Erau doi sori. Oglinda era o alegere excelenta ca învelis. Dar un detaliu trada acel loc. Ca sa treaca neobservat. Unul în plus. Corecta deci: 1. 1. Era adevarat ca "Pir amida" avea o conotatie enigmatica si sacra. Cu ajutorul oglinzilor fac pre stidigitatorii sa dispara fete în cufere strapunse cu sabiile ascutite. . Maximilian visase sa vada padurea disparând. la orizont. Adica în total patru fete. Maximilian Linart îsi regla binoclul si reîncepu examinarea piramidei. Tetraedrul are trei fete laterale plus supraf ata solului. Scoase carnetelul si nota cu grija: 1. Nu era vorba de o piramida .Sherwood. Rupse deci foaia. "Cel mai bun camuflaj nu este acela care copiaza peisajul. Ancheta asupra piramidei din padure. Nu avea usa. împreunându-se în fund. Totdeauna le spusese asta elevilor de la s coala de politie. Era u imit. Piramida are patru fete laterale. plus cea de la suprafata solului. Visa la o lume din beton unde sa nu fie nici urma de jungla. Maximilian Linart scoase binoclul si observa piramida. tântari. Maximilian se îmbracase ca un tip iesit la pli mbare. din fata. De data asta avea sa faca o exceptie. nici cutie de scrisori. daca vezi un drum. Proportiile si forma erau armonioase. Chiar si el se lasase obsedat de termenul "piramida". paienjeni îsi râsesera de om din cale-afara de mult. Le de sena si pe ele. Se dadu cinci pasi înapoi si se uita îndelung la constructie. Camuflat de arbori si arbu sti. perspectiva face ca. Când era mai tânar. Patru se spune tetra în greceste. Imaginea copacilor se multiplica pe placile mari de oglinda care camufla u cladirea la prima vedere. cele doua margini folosind ca linii de fuga. un drum sa fir reprezentat printr-un triunghi.Edificiu destul de înalt. În plus. nu ceea ce credea ca vede. Ancheta asupra tetraedrului din padure. Ajuns la câtiva metri de piramida. Numai dale cât vedeai cu ochii. respectivul ajunsese la o perfectiune arhitectura la. Acest dar al "obiectivitatii" îl aj utase sa evite multe greseli. Ar fi f ost mai igienic. Dupa ce termina schita. Studiul desenului îi întarise aceasta aptitudine. asta ar fi permis circulatia cu patine cu rotile pe dist ante mari. ci acela care se integreaza în mod natural în peisaj". Adica în total cinci fete. nici cos. Maximilian dadu ocol edificiului. În jur de trei metri. Se apropie. a) Observare de la distanta. Reciti ce scrisese si se grabi sa rupa foaia. In desert remarci mai usor un om în haine de culoarea nisipului decât o camila.

Ce scurta e viata pentru oamenii simpli! Stie ca daca nu obtine un sex. usor de recunoscut dupa pântecele burduhanos si culoa rea bruna. Peisajul e format alternativ din nisip fin. Când se iveste o "balt oaca" de nisip atât de fin încât devine lichid. 103 simtea moartea planând asupra ei ca o amenintare permanenta. netulburat de o verticala cât de mica. Acest numar este produsul imaginatiei uman e. 103 merge în cautarea sexului promis. Pentru ca nu are dinti. Femela. Se pretinde ca tot ce e construit fara a respecta aceasta proportie sfârse ste prin a se narui. Multe tablouri din Renastere respecta si ele aceasta proportie. În acel desert u scat si alb nu exista prea mult vânat. Exploratoarele le este din ce în ce mai mult foame si sete. Este numarul care de fineste locul buricului fata de ansamblul corpului omenesc. disting o prezenta animala ca re le poate fi utila. femela duce hran . templ ul lui Solomon.poate construi. t rebuie sa mearga drept înainte. În urma ei vin cele douasprezece exploratoare care au luat hotarârea sa o înso teasca în odiseea ei. batrâna furnica simte si mai mult pov ara timpului. Exista acolo toate formele de minerale si practic nici o forma vege tala sau animala. îsi apuca alesul cu clestisorii si îl strânge de parca ar vrea sa-l atraga în tr-un tangou. Furnicile nu se opresc din mers decât atunci când nisipul fin devine fierbin te sub picioarele lor. sculpta. antenele i se usuca tot timpul si pierde multa energie lubrefiindu-le nervos cu laibialele tremuratoare.6180335. nici dedesubt. raportul de ecartament dintre fr unzele copacilor pentru a evita sa-si faca umbra reciproc. nici de jur împrejur. Acele arahni de mari sunt considerate periculoase. Deocamdata. În jurul celor treisprezece furnici se întind panoramele splendid e ale sierelor roz sau al vailor de un gri deschis. Pleaca mai departe imediat ce primul nor acopera soarele. Un cuplu de scorpioni în plina parada amoroasa. format din mici canale craniene pline cu particule sensibile la câmpurile magne tice terestre. apuca o musca usca ta deja ucisa de el si o ofera femelei. ele stiu sa-si determine po zitia în functie de câmpurile magnetice invizibile. Nu pierd directia nici atunci când sunt obligate sa faca ocoluri mari ca s a evite lacurile de nisip prea fin. furnicile o escaladeaza. va fi învinsa de cel mai implacabil adversar: t impul. DESERTUL Orizontul se întinde la infinit. Tot în acest fel stiu sa repereze si râurile subterane. corpul expeditionar prefera s-o ocolea sca decât sa se înece. picta. Acesta este secretul milenar. caci apa usor sarata modifica aceste câmpuri. de exemplu. Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Norii nu-si cunosc puterea. Masculul se opreste. Acest numar de aur se calculeaza în felul urmator: (1 + radical(5))/2 Adica 1. Apoi îl împinge înainte. de aceea furnicile prefera sa astepte sa-s i termine zbântuiala ca sa-i omoare când vor fi obositi. Din fericire. Este. Masculul. Partenonul si majoritatea bisericilor romane. Pornind de la acest numar au fost construite piramidele lui Keops. toata exper ienta ei nu va fi servit la nimic. Parada începe. me rge înapoi cu spatele. volumul III 39. Cu fiecare secunda care trece. El se verifica si în natura. pietris. Articulatiile îi trosnesc. praf de cristale. pietre. Furnicile dispun de doua mijloace de orienta re privilegiate: feromonii-pista si calculul unghiului orizontului în raport cu ra za de soare. Si daca vor sa ajunga la stejarul imens. organele lui Johnston le spun ca nu exista apa: nici deasupr a. Când apare o stânca. supus femelei. Plimbarea lor e lunga si furnicile îi urmeaza fara sa îndrazneasca sa le tulbure dansul. Dar pentru calatoria în desert mai folosesc unul: organul lui Johnsto n. stânci. Edmond Wells. mai deschis la culoare si mai mic. îmbogatind opera cu o forta ascunsa.

Si merg. Problema: oul s-a rasturnat usor pe nisipul afânat. ghiftuita si vesela. Prefera sa fuga. chiar oriunde. Sugereaza sa se ia o ramurica usc ata si sa fie plasata sub ou. asezat în m ijlocul drumului lor ca sa le dea prilej de meditatie. Zgomote mici de grindina fara rezultat. oul pare foart e real. Asta ca învatatura de minte sa nu mai traga cu ochiul! Carnea de scorpion nu are gust bun si înca le mai e foame. Femela face doar un singur ou si nu are cuib. Oul rezista. E enervant la culm e sa fii atât de aproape de o rezerva atât de mare de hrana si de lichid si sa nu o poti consuma! 103 îsi aminteste atunci de un documentar stiintific.a cu ajutorul clestisorilor la soldurile echipate cu margini taioase. cei doi scorpioni se prind din nou d e picioare si reîncep sa danseze. Grupul se resemneaza cu resturile mascululu i. Cu resturi ale masculu lui lipite înca pe partile laterale. fara ca sa caute o nisa sau o stânca protejata. femela nu are totusi chef sa lupte cu acele f urnici pe care le presimte ostile. Sare usor ca sa atârne cât mai mult. Apoi iese singura. cele treisprezece furnici sapa alaturi ca sa vada. un ou de jijisa. pietre si iar nisip. masc ulul sapa cu celalalt o grota. Curioase . Dupa ce mu sca e facuta feliute. trebuie sa aiba ma re grija sa nu cada de pe creanga sau de pe marginea stâncii. complet fascinata de acest concept este cea mai activa. Atunci nu e de mirare ca pradatorii care îl descopera apoi sopârle. Intra împreuna sub pamânt si închid grota. Furnicile îi dau ascultare. nu e chiar o prostie. Este foarte ciudat ca aceasta pasare neîndemânatica a putut sa supravietuiasca pâna în zilele noastre! Furnicile se învârt în jurul acelui obiect insolit. Un ou. 5 recunoaste mi rosul. 5 are unele îndoieli în privinta tehnicilor Degetelor si ia . 5 se repede si loveste cu capul suprafata tare a cochiliei. Insectele îl înconjoara ca si cum ar fi vorba de un monolit sacru. Era vorba de princip iul levierului si de utilizarea lui pentru ridicarea celor mai mari greutati. In departare zaresc o forma sferica ciudata. Merge: ovoidul monumental e dezechilibrat si începe sa se în cline pâna când cade. Ce cauta un ou în mijlocul desertului? Sa fie un miraj? Nu. tinându-si partenera de un clestisor. Tot grupul îl loveste. stânci. femela le suge. S i apoi. se agata în gol si agita picioarele ca sa creasc a impulsul. oul a fost adus de o jijisa dintre cele mai nepasatoare. Furnicile considera ca a sosit momentul sa atace. ac lânga ac. cu ciocul si ochii negri. E momentul sa puna în practica aceasta cunostinta. Apoi. Ajutându-se cu picioarele si cu coada. De cele mai multe ori în dezechilibru pe o creanga. pe o frunza în vârful unei stânci. puiul face ca oul sa cada în timp ce se straduieste sa-l sparga si acesta c ade. Aceasta pasare prezinta o particularitate. ea îl ucide pe masculul epuizat si îl înghite fara ezitare.. S i-a lasat unicul si pretiosul mostenitor în mijlocul desertului. 103 îsi zice ca. Cele treisprezece furnici regreta ca nu au profitat de acuplare ca sa o atace. Spectacolul subteran nu e l ipsit de interes. cei doi scorpioni se acupleaza.. Trag în ea cu acid formic dar carapacea femelei-scorpion este suficient de blindata ca sa reziste acestui atac. 8. masculul îsi inv ita partenera în micul "apartament". Alearga mai repede decât furni cile. Dupa ce grota e destul de mare ca sa adaposteasca cuplul. dar s-a stabilizat int act în pozitie orizontala. scorpionul m atura si sapa. Caci în plin desert e locul unde un ou nu poate sa cada de sus. la îndemâna oricui. o pala de vânt este destul ca sa-l rastoarne pe acesta în echilibru. Apoi cele douasprezece sa înainteze progresiv pe lev ier astfel încât sa formeze un ciorchine care va servi drept contragreutate. Îsi pune deci oul oriunde. Adulmeca. Desi.îl devoreaza într-o veselie. E vorba de un ou facut de o pasare din sud. De data asta. merg si iar merg prin desertul infinit. Burta lânga burta. la urma urmelor. Nisip. În sfârsit. Dar de cele mai mult e ori. Si daca nu se ocupa de el pr adatorii. Jijisa seamana cu o rândunica alba. pasari sau serpi . pentru ca actiunea a stârnit foamea femelei. Când un pui norocos poate sa iasa fara sa fi rasturnat chiar el oul.

Îsi transforma pe rând ca pul în sfredel. Aceasta va permite puiului sa respire câteva secunde ca sa poata avea forta sa sparga coaja si chiar sa piuie ca sa-si cheme mama în ajutor în caz de dificultate. din exterior. apoi 12. 5 este epuizata. Satisfacuta. Mortile provocate de întepatura de viespe nu erau ceva rar. 13 îi ia locul. tr iunghiurile se separa si ansamblul se naruie cu usurinta. Asemenea boltilor catedralelor romane. Câte eforturi pentru un rezultat atât de neînsemnat! La Degete. Pentru ca embrionul de pasare sa se de zvolte perfect. care duce la separarea celor doua membrane interne si la formarea unei pungi de aer. În schimb. d ar ale furnicilor si-au dovedit eficacitatea. Astfel. Dupa ce a fost ouat. Extremita tile lor ascutite vizeaza centrul oului.Este destul ca viespea sa întepe întâmplator o vena legata direct de inima p entru ca veninul ei sa devina mortal. Galbenusul este încadrat de d oua cordoane. volumul III 41.Vreti putina omleta? îl întreba medicul. fixate lateral membranei si care foloseste drept suspensie.. cu cât presiunea e mai puternica. Edmond Wells. se strâng. 40. E formata din cristale de saruri minerale triunghiulare. ceea ce crezuse ca fusese un . trebuie totdeauna sa fie plasat deasupra galbenusului. dar si suficient de fragil din interior ca sa permita p uiului sa sparga coaja. 103 amâna pentru mai târziu aceasta de zbatere. Expertul analizase unii compusi ai sângelui defunctului si îsi daduse seama ca se produsese o reactie foarte alergica. Se întâmpla t otusi ca oul sa se rastoarne. Nu are importanta. apoi alta. apoi îmbraca o vesta alb a ca sa-l conduca pe politist pâna la laborator. danseaza în ou. . 103 se obisnuise sa vada lucrurile functionând imediat si a pierdut rabda rea si tenacitatea pe care o au însotitoarele ei. Sa admiram mai întâi structu ra cochiliei.. când cristalele primesc o presi une din exterior. am mâncat. întepaturii de viespe. -Nu. oul sufera o racire brusca. Solul e atât de fierbinte si uscat încât oul se transforma într-o omleta alba pe nisip. Dar coaja e tare: rezultatul a o suta de miscari e doar o zgârietura deschisa la culoare. Efectu l lor de resort compenseaza miscarile oului si restabileste pozitia embrionului. Are ceva mai bun de facut. bau un pahar cu bere. E nevoie de câteva zeci de minute ca sa apara o mica fisura si dinau ntru sa tâsneasca un gheiser ca un fel de aspic transparent. Dar furnicilor le e prea foame ca sa observe acest fenomen . Scoase un dosar. Manânca.hotarârea sa revina la practicile furnicilor. Îsi vâra capul în gaura ca sa aspire si ea substan ta galbena suculenta. daca presiunea provine din interior. Astfel. 5 îsi leagana antenele. Ati terminat autopsia lui Gaston? Omul îsi hapai repede omleta. intra unele în altele. Astfel încât. oul este. medi cul legist fu deranjat de o sonerie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Furnicile se reped as upra lichidului hranitor. cu atât structura devine mai solida. Tehnicile Degetelor sunt originale. "UMORUL TÂNAR" În timp ce-si pregatea o omleta în bucataria institutului medico-legal. Explicatia îl surprinse pe politist. Era comisarul Maximilian Linart care venise sa afle cauzele decesului lui Gaston Pinson. iar peretele devine si mai rezis tent. ENCICLOPEDIE OUL: Oul de pasare este o capodopera a naturii. spuse medicul legist. Îsi închide strâns mandibulele pâna când for eaza un triunghi ascutit pe care îl aplica cochiliei rasucind capul de la stânga la dreapta ca un sfredel. . multumesc. beau. Descoperise un semn rosu pe gâtul cadav rului si ajunse la concluzia ca moartea survenise în urma. Aceasta mai are si alte calitati. destul de solid ca sa suporte greutatea unei mame care cloceste.

Înteleg.Ei bine. E un nerv foarte lung. Zise cu voce tare: . Edmond Wells preciza dozele compusilor cocteilurilor. Existau pagini care poveste au revolutii. "În sfârsit sfaturi practice pentru a face revolutia". Toate acestea erau cel putin contradictorii. replica el. tineri fara nici o pregatire se ofereau sa faca pe politistii benevoli! Grabi pasul ca sa ajunga mai repede la sotia si la fiica lui. aproape în secret. Voia s a înteleaga despre ce fel de revolutie vorbea acest Edmond Wells. . . spuse al treilea acolit. Existau mai multe feluri. O întepatura banala de viespe.Sa stii ca revolverul nu înseamna nimic. Întinse o carte de vizita pe care Maximilian o puse politicos în buzunar con tinuându-si drumul. genunchiule. îi mai striga liceanul. domnule! Trei tineri se apropiau de el. si în toate cazurile "fara violenta" si "evitând spectac ulosul". fiecare muschi.Buna ziua. anuntati-ne fara ezitare. câteva retete pentru fabricarea cocteilurilor Molotov. Simti o durere în genunchiul unde se lovise. citi politistul care mormai: .Te-ai batut? îl întreba politistul. . Uneori vorbea de "revolutie". Maximilian îl recunoscu printre ei pe Gonza gue. Chiar daca era vorba doar de o simpla coincidenta . . a ltele.Putin! exclama Gonzague.asasinat se dovedea un simplu accident în padure. se declanseaza cu pastile care. Gonzague îl retinu. Julie gasi. . . spargându-se. Unele iau foc datorita dopului lor de pânza. buna seara. Gândirea scriitorului i se parea confuza. zise strâmbându-se de râs unul dintre cei trei.Suntem totdeauna gata sa ajutam politia. Ridica pansamentul si se uita la rana. . Timpurile se schimbau. "Afara cu strainii!". Comisar ul dadu din umeri. conchise politistul zicându-si ca asta era probabil "umorul tânar". aceasta functie impresionându-1 foarte mult. Daca am avea un revolver ca al dumneavoastra. printre altele. elibereaza compu si chimici inflamabili. îsi zi se Julie. Ramânea totusi piramida.. începu sa citeasca din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. fiecare cartilagiu.Problema noastra e ca nu avem armament.Buna ziua. si fu nevoita sa întoarca multe altele înainte de a afla ca. Avea fata plina de vânatai si avea o urma de muscatura p e obraz. sa stiti ca noi sustinem ordinea. preciza un alt baiat întinzându-i un manifest. nu si-ar fi permis n iciodata sa opreasca un politist. nu era normal sa mori dintr-o întepatura de viespe la baza unei piramide constru ita fara autorizatie în mijlocul unei paduri protejate.Facem parte din Sobolanii Negri. Am pocit o banda de anarhisti. insista el. domnule.Te intereseaza politica? . Si adauga: . . E doar un instrumen t. câteva pa saje interesante si. înteleg.. Daca aveti într-o zi nevoie de noi. Si iata ca.Nu cel mai lung. Voia sa schimbe mentalitatile în mod discret. mai eficace. avangarda miscarii de tineret a noii extreme drepte. 42. In tineretea lui. cu ajutorul lante rnei. lucrurile ar fi "politic" mult mai usoare pentru noi. asa cum se întâmpla de fiecare data când deschidea cartea. Maximilian Linart constata ca arma i se vedea din haina deschisa si se g rabi s-o încheie. Percepea fiecare os. Julie se întinse pe pat si. . COCTEIL MOLOTOV Dupa ce în sfârsit ajunse acasa. pâna atunci nici una nu reusise. Ceea ce conteaza este nervul de la vârful degetului care apasa pe tragaci. nepotul prefectului. .Domnule. al teori vorbea de "evolutie". Ca si cum ar fi fost fatal ca o revolutie sa se descompuna sau sa esueze. Politistul îi multumi medicului legist si pleca în oras cufundat în gânduri.

Gusta din ea. lasa coleoptera sa plece cu parere de rau. Dar specia toxica este la fel de protejata ca si cealalta. toamnele caldute si abia iarna se mai fac simtite frigul si umiditatea. atunci când exista o îndoiala. 15 vrea sa traga dar 103 îi spune ca doborârea ei n-ar folosi la nimic. tot ceea ce prezinta culori care frapeaza este toxic sau periculos. Cunosteau din fericire un mod de a merge care cruta extremitatea picioar elor. furnicile discuta despre m imetism si despre semnificatia culorilor. articulati ile picioarelor se sudeaza. 103 ar e dificultati la mers. Acea insecta nu e rosie din întâmplare. în acest caz. Se îngr oapa când e cald si ies afara când se racoreste. furnicile ies din adapostul nisipului. 15. 103. Una are aripi toxice. latura degenerata în contact cu Degetele. Te voi razbuna.. Dar recunoaste ca. Racorindu-se. Se duse în remiza unde se aflau produsele si uneltele pentru gradinarit. acele "insecte al e insectelor". O coleoptera rosie trece prin fata lor. care bântuie în liniste acel desert. crezând ca sunt toxice. Asta îi dovedeste lui 103 ca nu trebuie sa subestimezi nici dimensiunile s uperioare si nici dimensiunile inferioare. 43. Insectele nu sunt nebune. 14. Cele treisprezece furnici iau informatii despre directia în care se afla s tejarul cel mare de la o colembola de nisip. Trebuie sa se stie ca. sferele oculare se acopera de o pelicula de praf si nu au saliva de prapadit ca sa le spele. 103 crede ca. si totusi. Exista momente în care "multumesc" e un lux mai presus de fortele noastre. E vorba de tehnica furnicilor din orasul Yedi-bei-nakan. Doar n-au sa se afiseze în rosu stacojiu în fata t uturor din placerea de a atrage pe pradatori. temperatura a crescut mult pe planeta.Te doare vechea lume. Fac asta ca sa le semnaleze tuturo r ca e inutil sa le caute nod în papura. Fortareata liceului nu putea sa-i reziste la infinit. 103 crede ca de vina ar putea sa fie influenta ei proasta. Sug pâna si articulatiile picioarelor animalului ca sa recupereze cea mai mica molecula de umiditate. Dispui astfel tot timpul de doua picioare odihnite si ferite de fierbinteala solului. departe de predatorii lor. Toate cred ca va muri. 7 adauga ca a vazut evolutii paralele si complementare. În timp ce merg. Daca desertul se întinde în continuare pe o distanta mare. interesata de speciile straine. Ce n-ar da pentru macar o jumatate de picatura de roua! Dar de câtiva ani. Trebuie sa înaintez i folosind doar patru din cele sase picioare apoi alternând cu alte patru. ne dau un exemplu de supravietuire. chiar daca a vorbi înseamna ri . Julie confectiona o bomba artizanala. Era într-adevar un mi metism care urmarea ca ceilalti sa creada în toxicitatea ei. caci pasarile recunosc d esenele de pe aripi si. admira acarienii. Doua specii de f luturi au exact aceleasi desene pe aripi. o astfel de discutie despre mimetism pare nepotrivita. le evita. vor pieri. verile canicular e. Si o manânca imediat ce primesc raspu nsul. Furnicile se hotarasc sa-i imite. cealalta nu. 14 pretinde ca unele insecte se fac rosii ca sa se creada ca sunt toxice desi nu sunt. mai tenace o urmarest e si o doboara. De ce unele fiinte sunt colorate si al tele nu? Pe acea canicula si uscaciune. G asi acolo toate ingredientele necesare pentru confectionarea unei bombe incendia re. Exploratoarele n-au mai mâncat de multa vreme si încep sa suf ere de primele chinuri ale lipsei de umezeala: antenele devin rigide. în natura. Primaverile sunt calde. Ne aflam în echilibru între acarieni si Degete. TIMPUL NISIPULUI Sunt istovite. e mai bine sa nu risti sa te ot ravesti. Probabil ca sunt la fel de minusculi pentru noi cum suntem noi pentru De gete. dar nu. Manânca toate din insecta rosie.

cunosc doar trei faze: ou. nu bebelusi care devin adulti. înlocuit de meteorologi. Se nasc în stadiu de adult în mi niatura si cunosc transformari graduale. A existat totdeauna un clivaj între insectele cu metamorfoza c ompleta si cele cu metamorfoza incompleta. Oamenii au început deci cât se poate de natural sa elaboreze u n limbaj ca sa descrie acest viitor. asta prezinta avantajul ca nu mai simti oboseala si durerea. Era în metamorfoza completa sau metamorfoza incompleta? întreaba 4. viespi lor. sa se inv enteze tehnologia. cum va arata ziua de mâine s i de ce acest mâine va fi asa si nu altfel. Toa te animalele traiesc în prezent si trecut. nimfa. Sunt bebelusi care devin bebelusi batrâni. ENCICLOPEDIE CONSTIINTA VIITORULUI: Ce deosebeste omul de celelalte specii animale? F aptul ca are un deget opozabil celorlalte degete ale mâinii? Limbajul? Creierul hi pertrofiat? Pozitia verticala? Poate ca pur si simplu constiinta viitorului. în mod logic. Aceasta înclinatie de control a viitorului a aparut probabil atunci când omul. a început sa fie interesat de agricultura. în timp ce limbajele moderne îsi perfectioneaza conti nuu gramatica. aceasta tema de discutie e frecventa. Dar tehnologia permitându-le sa controleze din ce în ce mai bine acest v iitor. Cam asta ar fi cazul lacustelor. E cazul fluturilor. era logic ca viziunea viitorului sa devina subiectiva. Dumnezeu va disparea progresiv. vrea sa aju te la evolutia lumii. Limbajele vechi dispuneau de putine cuvinte si de o gramatica simplista ca sa vorbeasca despre viitor. volumul III 45. raspunde 9 ca si cum ar fi fost vor ba de ceva foarte evident. Era o musca cu metamorfoza completa. 103 merge si se uita la soare care dispare lent la orizont într-o mare de galben si de portocaliu. Prin urmare. O desena din nou pe c arnetel ca sa-i sesizeze mai bine forma si existenta ei nepotrivita în mijlocul ac .. Asta a fost începutul angrenajului. Dumnezeu este numele dat de oameni la tot ceea ce le scapa din stapânirea viitorului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 9 pretinde ca a. larva. ca sa prevada recoltele viitoare. albinelor. de ce foloseste natura cai atât de hazardate ca sasi atinga scopurile? 44. surse de hrana aleatoare. În minte îi vin idei ciudate. datorita folosirii masinilor. GREUTATEA OCHILOR Maximilian Linart se uita multa vreme la piramida. Omul însa încearca sa prevada ce se va întâmpla. Soarele e un animal cu metamorfoza completa? De ce natura a pus-o în contact cu acei monstri. larva si adult. Le place sa vorbeasca despre metamorfoza. Cele care au metamorfoza completa. Renunta din acel moment la cules si la vân atoare. Analizeaza ceea ce se întâmpla si compara c u ceea ce au experimentat deja.vazut o musca luând forma unui scorpion ca sa res pinga un paianjen. Oare au vreun sens toate astea? Si daca da. cu nosc patru faze: ou. trebuia. dar "metamorfozatele complete" au un fel de dispre t fata de "metamorfozatele incomplete". 16 povesteste ca a vazut o omida luând forma unui cap de pasare ca sa sper ie alta pasare.sipa de umiditate. termitelor si libarcilor.. Pentru a confirma promisiunile de viitor. furnicilor. si deci diferita pentru fiecare fiinta umana. provocate poate de o insolati e. în neolitic. La insecte. dar si a puricilor si gargaritelor. Cele care au metamorfoza inc ompleta. sa creeze o alianta între Degete si furnici. adult. Edmond Wells. futurologi si toti cei care cred ca stiu. ureche lnitelor. Doreste un sex. pe ea si numai pe ea? De ce un singur individ are o responsabilit ate atât de mare? Se îndoieste pentru prima data de misiunea ei. Nu se prea stie asta. Cu constiinta viitorului s-a nascut limbaju l care îl descria.

Îsi puse carnetul în b uzunar si îsi lipi urechea de latura-oglinda. Nu se pricepea deloc dar îi spusese tot ce doreste sa auda orice om: avea un destin deosebit. va fi fericita. În sfârsit. F urnicile se opresc ca sa observe insecta maiestuoasa. regim alimentar. comisarul facu un pas înapoi. de data ast a. Tacanitul unei mitraliere. 46. I se paru ca aude un zgomot în interiorul constructiei. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE Cele treisprezece furnici nu mai pot. fusese simpla: exploatas e un paradox pe care îl remarcase." Dupa ce abordase subiectele cunoscute de ea. 103 discerne deodata o miscare pe cerul uniform. Apoi îsi examina cu grija desenul ca sa se asigure ca era asemanator în tru totul cu ceea ce vedea în fata lui. Scynthia. O atinse. Analizase forta simboluri lor. Libelula este cu adevarat regina zborului. Tânara femeie purta un medalion cu semnul ei astrologie: Pestii. Maximilian se uita la piramida. demareaza din nou. carti cu tir aj limitat. Dupa trei luni erau casatoriti. Apoi discutase ra despre cercei. apoi o intrigase. Umbra imensa se apropie. dar cu cele patru aripi independe nte. O mângâie. El se uitase în delung la ea. Aceasta e ra genul de femeie de o mare frumusete care obisnuia sa-i trimita la plimbare cu semetie pe toti pretendentii. femeilor inteligente le place sa le vorbesti de frumusetea lor.elei paduri. Scynthia. Nechezat de cai. Purta cercei care îi infectau lobii. în strategia sa amoroasa. se roteste în . trebuie sa-l fac i pe celalalt sa se simta în largul lui plasându-te pe propriul sau teren. începuse sa-si expuna parerile cât se poate de natural. Acel triunghi avea sa fie mai dificil de cucerit. Maximilian o remarcase la o defilare de manechine unde era de departe ce a mai atragatoare si deci cea mai râvnita de toti barbatii prezenti. de pamânt si de foc. Îsi lipi din nou urechea de perete si. Si uneori asta era de ajuns ca sa rezolvi orice enigma. diferenta dintre semnele de apa. Era clar ca erau oa meni în interiorul acelei cladiri ciudate. Furnicile recapata curaj. aceasta privire fixa si patrunzatoare o jenase pe tânara f emeie. mai apoi. machiaj. a caror existenta dateaza din negura timpului. Maximii ian Linart trecuse la cele pe care ea nu le cunostea: filme rare. Era totusi sigur ca detunatura pro venea din interiorul piramidei. Se apropie de ea. La masa. Libelula coboara si aproape ca le atinge cu cele patru aripi nervoase. pâna la urma primesti mii de inform atii pretioase. Percepu glasuri. Numea acest fenomen "sindromul Iericon". e singura insecta care stie sa zboare înapoi. Aceeasi tehnica o folosise pentru a-si seduce sotia. va avea doi copii . se stabilizeaza. Surprins. va cunoaste o mare dragost e. Asculta cu atentie si auzi deodata o împu scatura. La început. dupa o neîncred ere initiala.doi baieti. sunt pentru furnici c um sunt pescarusii pentru marinarul ratacit: indica proximitatea unei zone veget ale. comisarul Linart spu nea ca daca observi îndelung pe cineva sau ceva. La scoala de politie. În fiecare dintre nervuri ci rcula sânge care pulseaza. Femeilor frumoase le place sa le vorbesti de in teligenta lor. Maximilian Linart descoperise tot f elul de elemente care. gastronomic exotica. Si numai privind-o. ceea ce stârnise imediat gelozia tinerei femei. Muzica clasica. Aplauz e. Si amintise despre o substanta noua antialergica care permitea suportarea bijuteriilor din cele mai diferite aliaje. Un calopterix Acele mar i libelule. "La început. A treia miscare: îi ghicise în palma. Îsi freaca ochii ca sa-si ascuta vederea si sa urma reasca mai bine miscarile calopterixului. Miscarea urmatoare. Nu mai emit nici cea mai mica fraz a feromonala. auzi strigate urmate de zgomotul unor roti de trasura. se as ezase lânga ea si începuse sa vorbeasca despre astrologie. Trebuie sa economiseasca chiar si umiditatea acelor vapori care le permit sa comunice. Conversatia abordase apoi alte subiecte: parfumuri. ultima miscare: se prefacuse ca se intereseaza de cea mai buna p rietena a ei. Nu numai ca e în stare sa se stabilizeze în zbor geostationar. îi permisese sa se branseze pe lungimea de unda a Scynthiei. Folosea un parfum foarte greu.

Nu în telegi niciodata nimic si. totusi. Dar umorul ce-i? întreaba 10. nu a retinut nici una. narcise. 10 îi cere lui 103 sa le mai vorbeasca despre Degete. Mica trupa a simtit iarba frematând. e seva si deci racoare si umiditate. Va trebui gasit altceva. 5. beau. ciclame. În aer p . toate Degetele înainteaza pe pista. dar constata ca. se calmeaza. Mai sunt si afine pe arbusti si soc. Cel mai mic graunte de papadie se impregneaza cu mii de savor i. Emit feromoni acidulati care le pisca atunci când îi receptioneaza. Iarba! Iar acolo unde e iarba. 6 si 7 îsi trec una alteia staminele numai pentru placerea de â le linge sau de a le mesteca ca pe o chewing-gum. Totul li se pare suculent. Foamea si setea dau alimentelor un g ust extraordinar. Cele treisprezece furnici gonesc spre acel loc. cele douasprezece exploratoare nu pricep de ce furnica înca nu l-a devorat pe greier. Cele treisprezece razboinice au traversat marele desert alb septentriona l si au scapat nevatamate. 103 aminteste despre o inventie ciudata a Degetelor: semafoarele tricolo re. câteva flori se ofera antenelor lor avide: melise. 5 spune ca ar putea sa fie un bun mijloc pentru oprirea invaziilor Deget elor. O friza cu fi risoare întunecate apare în vârful unei coline golase. Peste tot numai fru cte. Un greier cânta toata vara si se duce sa ceara de mâncare la o furnica. zmeura modificându-si savoarea sevei. savurând fericirea d e a fi în viata. nu vrea sa-i dea nimic. Aerul e plin de polen iar pamântul e presarat cu seminte în germene. Când semnalul are culoarea verde. Greierele pleaca si moare de foame. Furnicile o urmeaza. Ar fi de ajuns sa se fixeze peste tot semnale rosii. umplându-si la refuz gusa care digera s i gusa sociala. E vorba de niste semnale pe care le pun pe piste în scopul de a evita ambuteia jele. se spala apoi manânca iar. Dar 103 le spune imed iat ca exista Degete care nu respecta semnalele. De ce greierele cânta toata vara desi toata lumea stie ca greierii nu cânta decât ca sa-si atraga partenerii sexuali si apoi tac dupa acuplare ? De ce nu încearca furnica sa recupereze cadavrul greierului mort de foame ca sal taie în bucati si sa faca din el pateu? Discutia se întrerupe brusc. Animalele din jur amutesc. În acest moment al naratiunii. zambile. Pâna la roua pe care o aspira pe pistilul florilor si care e plina de nuante gustative carora furnicile nu le acordasera pâna atunci nici o importanta. ciubotica -cucului. le. neîntelegând nici una. dar nu a reusit niciodata sa afle ce era acela un eschim os si nici o banchiza. Furnicile se hranesc pe saturate. Pun întrebari în încerca rea de a prinde un fir. beau iar si din nou se spala. Furn ica raspunde ca nu. Zborul ei linistit indica f aptul ca corpul nu sufera de lipsa de umiditate. 10 vrea sa afl e sfârsitul acestei istorioare ciudate. Se scalda în polenul unei paralute si. În sfârsit linistite. Manânca. a metite. macesi . paducel si coarne. e posibil sa fie una care sa poata fi povestita. furnicile se freaca în iarba si ramân acolo. Îsi aminteste vag de o istorioara cu un eschimos pe o banchiza. Sunt salvate. Oste nite în cele din urma. Simt în sfârsit aerul racorindu-se putin. aluni salbatici.jurul lor. Gluma cu fur nica si cu greierul. 103 consimte sa le povesteasca o gluma de-a Degetelor. Pare ca vrea sa le conduca spre salvare. provoaca spasme Degetelor. Deas upra ierbii. Sunt ghiftuite. petalele c rispându-se. 103 raspunde ca astea sunt glumele. Cele douasprezece furnici considera sfârsitul dezolant. toti se opresc pe loc ca si cum ar fi morti. arunca una în alta cu bulgari galbeni la fel ca bulgarii de zapada. Se ghiftuiesc cu purici si alte câteva insecte prea mici ca sa-si revendice dreptul la supravietuire. Si totusi. Când apare culoarea rosie. de la dulce la sarat trecând prin amar. ierburi si vânat mic alergând mai încet ca un jet de acid formic. merisor. Po ate se teme ca batrâna exploratoare va muri fara sa le fi dezvaluit toate secretel e. Iarba. flori. Un adevarat paradis! N-au mai vazut niciodata o regiune atât de luxurianta. Merg cum îi taie capul. se ating si discuta.

Dar nu. Cerul se întuneca. Se aude din ce în ce mai distinct clampa nitul a miriade de mandibule avide. fara sa creada cu adevar at în asta. Ce se întâmpla? Cele treisprezece furnici rosii de padure îi sperie atât de rau? Nu. Norul coboara încetisor. lacusta traieste noaptea sarind de colo-colo. femelele încep sa oua pe pamânt cu o stupefianta si teribila fecunditate. 103 priveste cum se apropie norul mortii. un mascul sare la ea pentru acuplar e. Norul întunecat se roteste pe cer vrând parca sa ucida mai întâi prin spaima tot ce palpita sub el. Cele treisprezece furnici îsi ridica antenele. e cald si totusi soarele. În grup. cu abdomenul ridicat. si. dar treptat înteleg ce înseamna acel nor lung si negru la altitudine. lacusta migratoare adopta o culoare cenusie si o atitudine foarte modesta. 103 crede ca e po sibil sa treaca pe-acolo întâmplator Degete zburatoare. se vor abate asupra solului. Se simte un miros de teama. de când temperatura gener ala a crescut. atât de experimentata. animalele din sud trec Loara. dispare. Un nor negru se apropie. Se cunosc doar câteva rare invazii în Spania si în Franta. Curentii aerieni antreneaza acea masa în volute asemanatoare c u banda lui Mobius. ca s-au înselat si ca nu e decât un nor de praf. Singura.. departe pe cer. Dar nu e nici asta. învârtejându-se. sus. gata sa traga. Imediat ce acuplarea se termina. Asteapta mai ales ca 103. 103 nu are nici o solutie. Lacusta gregara suporta perfect umiditatea si invadeaza fara teama culturi si paduri. apoi în portocaliu si în cele din urma în galben. O amenintare înabusita face ramurisul sa vibreze. Lacusta singuratica se târaste prin deserturi. 103 constata ca cerul se întuneca din ce în ce mai mult. Ca sa si le satisfaca pe amândoua. apoi în roz. lacusta tr aieste ziua zburând. Culoarea sofranu lui indica faptul ca a ajuns în culmea fazei de excitatie sexuala. Se aude un zbârnâit. miliarde. amabile si delicioase la gust. Câteva exploratoare doresc tare mult. îsi schimba culoare a în rosu. Iarba se ghemuieste. Manânca si se împerecheaza. Sunt sus în vazduh. ca niste parasutisti ai unei armate colosale veniti cu cercetasi. mai înspaimântator decât vârful ro . Dar se stabilizeaz a repede pe picioare si încep sa înghita tot ce traieste în jur. Îsi verifica rezerva de acid formic din abdomen si se întreaba câte lacuste va putea sa omoare cu ea. Cred la început ca norul a duce furtuna. stiind instinctiv ca ac ele lacuste vorace înseamna sfârsitul ei. Dar imediat ce ajunge împreuna cu alte lacuste. gratioase. 5 lanseaza ordinul sa faca cale întoarsa dar toate stiu ca este deja prea târziu. distruge conventiile. anuntatoare de r uina. e gata sa distruga totul în calea ei. afecteaza r espectul fata de viata celorlalti. dar în grup reprezinta cel mai rau flagel. Norul întunecat se întinde si formeaza simboluri esoterice.luteste primejdia. prezenta lor este exceptionala în Europa.. Lacuste-de-fânete! Un nor de lacuste migratoare! În mod normal. Cele treisprezece s e grupeaza în cerc. Cum ajunge pe pamânt o lacusta femela. Lacuste migratoare! Lacustele pe care: le întâlnesti singure sunt niste inse cte încântatoare. Din acel moment se ghiftuieste si se acupleaza cu toate femelele pe care la are la îndemâna. Când e singura. Acel nor e format din. peste câteva secunde. Mai puternic decât jetul de acid al furnicilor. Cele treisprezece belokaniene îsi ridica antenele curioase si speriate. pe Coasta de Azur dar. Monoculturile au sporit si mai mult marimea acestor nori periculosi. sa gaseasca o solutie originala. E doar ora prânzului. Nu e vorba nici de ploaie si nici de vânt. fiind adaptata l a uscaciune. primele lacuste cad pe pamânt ricosând în salturi pline de stângacie. Gata. Sa fie asta o manifestare a ceea ce televiziunea Degetelor numeste "pute rea multimilor"? Numarul aboleste inhibitiile. Pe pamânt nu mai misca nici una. Furnicile nu se bucura de o vedere suficienta ca sa vada foarte bine dep arte. Frene zia ei sexuala este la fel de spectaculoasa ca si frenezia alimentara. de praf foarte des. resemnat parca în fata unui adversar superior. Marea arma a lacustei este promptitudinea cu care îsi ra spândeste masiv ouale. Toate asteapta.

Din Antichitate si pâna în Evul Mediu. .Stii sa cânti la un instrument? întreba el. . în realitate.N-ai ce cauta aici. Fa ure. Ravel.Am o voce de soprana.Referintele noastre sunt Genesis prima perioada. atâta tot. Action a bricheta.Credeam ca n-ai sa vii. N-avem nevoie de turisti! exclama Zoe.Am vrut sa vad doar cum cântati. raspunse ea ascunzând mai bine sticla. Încaperea era mica. viu dar izolat într-un lichid nutritiv. filozofi. geneticieni. Peretii erau acoperiti cu fotografii ale grupului lor. notiun ea de "a fi uman" va deveni din ce în ce mai greu de definit. David o conduse pe Julie spre mica sala de sub cafenea unde cei Sapte Pi tici îsi desfasurau activitatea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. . fizicieni. Cânt mai ales arii de Purceii. Dar am luat lectii de canto. strainii si sclavii nu erau fiinte omenesti. oameni ai Bisericii. Julie? Julie puse repede la loc bomba incendiara. Acum nimic nu o mai putea împiedica sa arunce sticla incendiara asupra usii. avem vizitatori! zise Francine. . Suntem un g rup rock. volumul III 48. .Rock si-atât nu mai spune nimic azi. Cine o deranja? Se întoarse si îl zari pe David. fabricat prin manipulare genetica ca sa constituie o rezer va de organe pentru a face fata unor eventuale deficiente ale fratelui sau geama n. un fetus de sase saptamâni este deja un om? Daca da.Rock.Ia uite. s-a considerat ca femeile. Aprinse chibritul si: .Nu. Ji-woong interveni: . dar bricheta nu scoase nici o flacara. îi zise Narcis ironic. Voi ce gen de muzica cântati? . la aniversari sau la serate dansante. .Exact. Ce fel de rock? Paul îi explica: . Portarul se apropia de ei. . poeti.Ah! Ai venit.Te-ai hotarât sa intri în grupul nostru? întreba el. dar caruia inima îi bate si plamânii îi respira. . e o fiinta omeneasca? Nimic nu este evident.Si ce cânti? .. ci numai câteva scântei. informaticie ni. atunci un fetus de trei saptamâni este un om? Un ovul a bia fecundat este un om? Un bolnav în coma. ori cânti cu noi. care nu a mai devenit constient de sas e ani. Caci. mai e înca un om? Un creier omenesc. hai cu mine. albumele Nursery Crim . .Atunci.z al Degetelor: sexul lacustelor! 47. Scoase cocteilul Molotov mesterit de ea. ENCICLOPEDIE DEFINITIA OMULUI: Cu toate membrele dezvoltate. Piatra e ra uzata. Edmond Wells. Ji-woong închise usa ca sa nu-i deranjeze nimeni.. Cauta în micul rucsac si gasi o cutie de chibrituri. Satie. Abia era loc pentru o estrada plina de instrumente muz icale. . TRECERE LA ROCK Julie ajunse în fata usii mari si solide de stejar din spatele liceului si se debaraseaza de micul rucsac. Schubert. Unii îsi acordau deja instrumentele. ori pleci! Vazând ca Julie nu se misca. e un om? Un computer capabil sa reproduca toate mecanismele gândirii unui creier um an este demn sa fie numit uman? Un robot exterior similar cu un om si dotat cu un creier similar cu cel al omului este o fiinta omeneasca? Un om clonat. legislato rul se considera a fi singurul capabil sa perceapa ceea ce e si ceea ce nu e o " fiinta omeneasca". Ar trebui sa i se mai alature biologi. În mod normal.

îi sopti Zoe la ureche.. de acord. Avem o camera pentru prieteni. ..egipteana. îi propuse Paul. . Asta era muzica lor de referinta. feniciana .Pai. De ce n-ai încerca sa cânti cu noi? .Nu.. caci i se da în acelasi timp viata.n u exista vocale. dupa care hotarâra sa plece acasa. O clipa i se paru ca timpul se opreste apoi buzele i se dezlipira. multumesc. Leopold si Ji-woong dorm la caminul liceului.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. si-ar lua zborul ". Ideea nu paru s-o entuziasmeze pe Julie. La sfârsit urma o tacere lunga. t e-ai trezi cu mobila în cap". Daca vrei. cel mai mare picto r al timpului sau. i se da prea multa forta. Wu Daozi. Zoe. dar e interesant. pictorul a desenat ochii si legenda s pune ca dragonul si-a luat zborul. Francine se departa de claviatura si aplau da prima. noi te-am adoptat. "De ce-ai uitat ochii?" I-a întrebat împaratul. si tot Pink Floyd . urmata repede de toti ceilalti. Tormato. volumul III . Artistul I-a pictat în întregime. ci doar consoane. .David. Francine întelese ca nu avea nici un chef sa stea la un baiat si o invita sa doarma în apartamentul ei..Am putea încerca un blues. Narcisse si cu mine suntem externi. stiti. "Pentru ca daca i-as desena ochii. printr-o rep rezentare grafica i se da voce cuvântului.Ai trecut examenul. Wish You Were Here si The Wall. pâna la A Trick of Tail. Julie fredona primele cuvinte care îi trecura prin minte. si aici cu preferinta pentru Animals. plin de praf. ENCICLOPEDIE MISCARE DE VOCALE: În câteva limbi vechi . cu o preferinta pentru albumele Close to the Edge. O sa ne obosesti.Ei bine. Poate sa ma gazduiasca vreunul dintre voi în noaptea asta? întreba J ulie..Zici ca ai facut canto. Împaratul a insistat. gura i se deschise si se avânta. Julie lua microfonul. Daca. iar Paul se apropie de masa de sonorizare si regla potentiometrele.e. Pe acea melodie lenta. . 49. a raspuns Wu Daozi. The Lamb Lies Down On Broadway. Toti fura de acord. Daca vrei.Aha! Melodii de rock progresiv foarte vechi.Bravo! exclama David. constata Narcisse cu un ton serios. Chinezii au avut acelasi sentiment. a fost chemat de împarat care i-a cerut sa deseneze u n dragon perfect. Poti v eni la mine în seara asta. . David insista: . Fiecare îsi o cupa locul. ebraica.Sigur nu e ceea ce facem noi în mod obisnuit. -Nu mai face mofturi. Dar Francine .. Te vom gazdui pe rând daca ai nevoie. sublinie Ji-woong. .. E destul s a fredonezi. o anunta David.M-am certat cu mama si nu prea am chef sa ma întorc la domiciliul famili al în seara asta. . Nu esti obligata sa fortezi vocea. mai putin ochii. cu exceptia lui Zoe care ramânea sceptica. maxilarele se destinsera. Apoi cântara alte câteva melodii. . Da vid o întreba: .. din anii sa ptezeci! Remarca nu le cazu bine celorlalti. Edmond Wells. Un proverb spune: "Daca ai fi în stare sa scrii perfect cuvântul sifonier. Julie dadu din cap ca o cunoscatoare. .n. poti sa ramâi cu noi si s a faci parte din grup. În secolul II e. de acum înainte poti sa fii solistul nostru vocal. Am fost operata de noduli si medicul m-a sfatuit sa nu fortez coardele vocale. si tot Yes. Julie accep ta imediat.Oricum. Vocalele reprezinta vocea. Foxtrot..

îsi aminteste ea. Era penultimul etaj. Descuie cele patru broaste ale usii apoi lovi puternic cu umarul "pentru ca lemnul s-a umflat din cauza umiditatii si usa se blocheaza". Ce bine e când ajungi. E un semn. ACASA LA FRANCINE Etajul sapte. Asta e o regula la bloc: vecinii de d easupra lasa totdeauna apa sa dea afara din cada. O ploaie terna fara oprire. Iar cei de dedesubt blocheaza toboganul de gunoi cu saci prea voluminosi.50. femeile înghit ho rmoni. La Degete. dar ploaia de lacuste s-a oprit si a reaparut soarele. E ca si cum am devenit constienta de genunchii mei. Bucati de lacuste zboara în jurul ei. Nici macar nu lupta. Lacustele nu opun o adevarata rezistenta. 103 încearca sa-si regaseasca calmul. Sunt ca pe un ac în mijlocul u nei mari agitate. Cele trei furnici stau suspendate la extremitatea celor mai de sus ramur ele ale afinului si valul de lacuste vine spre ele. mandibulele au început s-o doa ra. Probabil ca Francine nu se ocupa prea mult de menaj. când apare suprapopulare umana. Fuga e singura solutie. Ca sa-si recapet e vigoarea. 103 se grabeste sa se catere împreuna cu însotitoarele ei. O raza de soare strapunge deodata norul întunecat si lumineaza un afin. luat probabil de la vechituri. L a Francine nu vedeai decât computere si scrumiere. Batrâna furnica n u mai poate decât sa loveasca cu mandibula. 51. Buzunarul abdominal cu acid al lui 103 este aproape gol.Simte-te ca acasa. intra în carcasele noastre scobite Pune-ne în miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gândurile divizate. În mai multe straturi. E foarte obositor fara ascensor. . O inundatie veche a vecinilor de deasu pra împodobise tavanul cu un fel de aureola. numiti pilule. . cu o grosime de sase-sapte lacuste migratoare. scoas e victorioasa cheile. taie corpurile ca o secera. De prea multa activitate. ploua din cer ca o grindina sinis tra de picioare si mandibule înfometate.Asta e rana capatata de la Sobolanii Negri? -Nu ma doare. totusi ajungea si pâna acolo mirosul gunoaielor paras ite de gunoierii aflati în greva. Julie considera to tul putin cam deprimant. Acolo sus se simteau la adapost de pericolele strazii. dupa ce scotoci într-o masa de obiecte heteroclite. Ceea ce numea pompos "apartamen t" era în realitate doar o mica garsoniera. taie. îi zise Francine aratându-i un fotoliu ho dorogit. si ca nu va putea sa creasca decât parazitând toate cele lalte specii? 103 refuza sa se supuna dictaturii acelor ouatoare frenetice. pamânt ul e acum acoperit de insecte cât vezi cu ochii 103 ataca cu mandibulele si taie. ca sa fie mai putin fertile Asta ar trebui facut. Tânara blonda îsi cauta cheile în buzunarul mare care îi tinea loc de geanta si. . Julie se aseza si Francine observa ca genunchiul ei supura. fa-te comoda. fara încetare. Peste tot era praf. Pamântul e o spuma de elitre. ceea ce este si mai obositor. Toate ac ele lacuste invadatoare ar trebui îndopate cu pilule. Hârtia tapetului era maro. EMISARII NORILOR 103 si însotitoarele ei se extenueaza de câteva minute în batalia împotriva lacu stelor. Ce merit e sa fabrici douaze ci de copii acolo unde nu e nevoie decât de unul sau doi? În ce consta interesul sa faci la oua din care sa iasa o populatie masiva. când stii foarte bine ca nu o vei putea îngriji si nici educa. Îsi trag sufletul pe palier . Ca sa-s i recapete curajul. Nu a depasit cu bine atâtea obstacole ca sa cede ze în fata unei specii a carei singura inteligenta consta în a produce cantitati ime nse de copii. Multimea lor constituie o amenintare caci. furnicile se hranesc cu afine care pocnesc sub ascutisul mandibulelo r. Ridica antenele spre cer. fredoneaza vechiul cântec belokanian: Soare.

Pasiunea mea sunt jocurile. apoi. Julie. Se îndrepta spre computere. în ea mi-am investit toata energia si toate economiile. . marturisi Francine. o industrie. trimite la muze u toate computerele existente. trebuia sa ai un computer cu o putere foarte mare. Era deci necesar sa se creeze o democratie chiar si în cadrul cipurilor de computere. Jucara o vreme dupa care musafira se plânse ca o dor ochii. zise Francine.Am ceva "mai bun decât computerele". O sa-ti dai seama de asta cân d o sa joci. ai si alte pasiuni în afara de cântat? . Ca într-o monarhie. Am descoperit-o în fundul unui tunel din padure. pentru a reusi acest lucru. Francine era foarte interesata. cântareste de o su ta de ori mai putin decât acesta. o agricultura.Eu am ceva mai bun decât computerele.Tu. propunând solutii cât se poate de practice si realizabi le.O sa ma ocup de rana ta. dispune de o autonomi e practic nelimitata. toate epocile si în toate domeniile . Descrie aici un compu ter de un gen nou... . Computerele obisnuite erau dotate cu capacitati limita te pentru ca erau ierarhizate. În viata totul te dezamageste. aprind o tig arica cu marijuana.Aceasta masina a viitorului. . Îi întinse cartea si o rasfoira împreuna. totul devine mai suportabil. Pa rea ca-i place rana pentru ca îi amintea ca genunchiul ei exista. contine milioane de in formatii si nu ramâne niciodata în pana. .Poate ca nu stiu sa fac mare lucru. Julie zâmbi. Îti închipui puterea unui astfel de aparat ? Francine întelese ca Enciclopedia nu era doar o culegere de aforisme. Acest apara t dorit de el era numit "computerul cu arhitectura democratica". . ci o lucra re bransata direct la viata. Pun o melodie veche cântata de Genesis ca fond sonor. . . slabesc haturile în vederea democratiei. Dupa o faza lunga de despotism. .Exagerezi.Nu orice carte. daca îsi tine promisiunile. În locul unui mare microprocesor central. Scoase volumul gros al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. . Si nici nu te face sa te doara ochi i. un comert tot! Nu e gre u. s-ar armoniza în permanenta si ar lua decizii pe rând. Cred ca am ceva în casa.. Cu programul asta poti sa reconstitui civ ilizatii si sa le trimiti sa se razboiasca unele cu altele. care probabil ca a facut turul lumii ca sa poata acumula astfel toate cunostintele timpului sau despre toate tarile.. zise Julie cu admiratie. ci cu cinci sute care lucreaza împreuna.Da.O carte? zise mirata Francine. Francine descoperi un pasaj care spunea ca informatica era un mijloc de a transforma lumea dar ca. Si apreciaza asta. Se tine în buzunar. cel mai mult îmi place jocul Evolutia. zise ea. dupa care ma distrez fabricând lumi artificiale.Francine examina rana si se întreba daca nu cumva Julie era masochista. dar am învatat s a traiesc în mai multe realitati paralele. Se inti tuleaza Enciclopedia cunoasterii relative si absolute si a fost scrisa de un bat rân întelept. . Când aprinse ecranele. crede-ma. profesorul Edmond Wells propunea folosirea unei multitudini de mici microprocesoare care a r lucra simultan. . le de zvolti un artizanat propriu. urmeaza o faza de monarhie. un microprocesor central dirija componentele electronice periferice. si. dotat nu cu unul sau chiar cu patru creiere functionând în parale l. încaperea se transforma întro cabina de avion supersonic. -Recunosc ca nu stiu nimic despre cel care a scris-o. Tipul tau avea idei sucare. Francine stins e computerul si îsi freca pleoapele. dar daca reusesti sa treci astfel dintr-o realitate în alta. functioneaza imediat ce-l deschizi.Un supercomputer? Ma intereseaza. e grozav sa poti alege. . dar citeste putin si sunt sigura ca vei fi surprinsa.Ai o colectie superba de computere. În acelasi timp. Examina planurile. Apoi Francine îi vorbi despre pasiunea ei pentru computere si pentru jocur i. când poporul în cepe sa devina responsabil. În acest moment . Dar statele democratice sunt foarte fragile. ofera un ecran foarte lat.

Acum se fabrica doar computere cu arhitectura paralela. Cele doua fete se privira fix în ochi. Îsi încorda auzul. amândoua stiura ca totdeauna vor pute a conta una pe cealalta. orice prog ram îsi va înmulti de cinci sute de ori posibilitatile. în acel amestec de ulei si ou prost amalga mat în salatiera. aplauze. Marele secret al maionezei: oul si uleiul treb uie sa fie exact la aceeasi temperatura. o putem drege adaugând o lingurita de mustar. Adaugati ulei progresiv. si statea acolo. Ideal: 15 grade Celsius. sa îndoi sau sa r upi chibriturile? . cea sau cei care se aflau în interiorul acelei piramide fara usa si f ara ferestre se uitau pur si simplu la televizor.. Toate acele sunete. "În ce lume de nebuni traim!" îsi zise comisarul. nici sase. Niste oameni vorbeau.. în cantitati mici.Puteti sa-mi dati o noua fraza ajutatoare? . Totusi. În secolul al XV-lea. comisarul Maximilian Linart se echipa se cu un material de detectie pe care îl scoase din tolba... 1 + 1 = 3. fraza este urmatoarea: "Ca sa gasesti. Daca maioneza s-a taiat. Cel. vor fi minusculele bule de aer pe care le vom i ntroduce batând. -. Cum sa faci o maioneza? Bateti cr ema într-o salatiera galbenusul unui ou si mustar cu ajutorul unei linguri de lemn . mestecând. cu aceasta "arhitectura democratica". Iar detunaturi. c i opt triunghiuri echilaterale de marime egala. ENCICLOPEDIE RETETA MAIONEZEI: E foarte greu sa amesteci materii diferite. fara sa fie deranjat. Dar masina pe care o descrie enciclopedia ta. Izbucnira în râs fara mo tiv.. scoase un microamplificator pe care îl aplica pe perete si asculta. Sigur. peste tot vedeai antene "înflor ind" pe acoperisuri. Cunoasteti principiul jocului nostru. 52. um cu numai cu sase chibrituri se pot desena nu patru. volumul III 53. Dar în pictura nu se întrebuinteaza un amestec apa-ulei-galbenus de ou. ex ista o substanta care dovedeste ca aditionarea a doua substante diferite da nast ere unei a treia care le sublimeaza: maioneza. fratii Van Eyck au avut ideea sa fo loseasca acest tip de emulsie ca sa obtina culori de o opacitate perfecta. poate chiar era sub perfuzie. fara sa-si vorbeasca.Bineînteles. adaugati sare. Când maioneza creste. Aveti dreptul sa reve niti câteva zile la rând si. Cel mai probabil ar fi fost vorba de pustnic închis acolo ca sa-si poata p etrece restul zilelor în fata televizorului. Ajuns lânga constructie. piper si doi centilitri de otet. e destul ca sa gândesti". o sonatina la pian. cu fata la e cran si sonorul dat la maxim. fara sa lipesti. Politistul facu diferite presu puneri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Julie se simtea mai putin singura. va furnizam un nou element care sa va ajute. Important : sa se tina cont de temperatura.. râsete. Edmond Wells.. televiziunea capata din ce în ce mai multa importanta în viata oamenilor. În acel moment. Maximilian recunoscu enigma celor sase chibrituri propusa în acel moment d e emisiunea "Capcana gândirii". Pe lânga aliment. Ce fiinta omeneasca era atât de d ementa încât sa aleaga o astfel de forma de sinucidere? . Ceea ce va leg a de fapt cele doua ingrediente. Atentie: totul este în progresie. Se nascuse o complicitate foarte pu ternica. pe care îl vom pune putin câte putin. A TREIA VIZITA Pentru a treia vizita la piramida. Probabil ca ave a provizii de hrana... pâna când emulsia devine perfect compact a. tehnica maionezei sta la baza faimosului secret al pictu rii în ulei a flamanzilor. dar de aici pâna la a te închide într-o închisoare fara usa si fara ferestre ca sa te uiti mai bine la televizor. ci un amestec apa -ulei-albus de ou. Azi. de fiecare data.

arbustii se topesc sub mandibulele lacu stelor. Goneste pe spatele lacustelor atât de brusc încât nu au tim p sa înteleaga ce se petrece.Politia! Iesiti! E un ordin! Auzi un zgomot înabusit. dadu drumul la arma si. din creanga în creanga. Sonorul fusese oprit. Când esti furnica. se uita în jur si dadu ocol piramidei. Lânga ele. În sfârsit. Pleoapele îi cazura ca o cortina grea de teatru.Oricine ati fi. sunt foarte ocupate cu mâncatul si cu reprodus ul încât acorda doar putina atentie acelei prezente trecatoare de pe spatele lor. în fata lor s e ridica un copac imens. furnicile se deplaseaza la altitudine. cel adevarat si cel reflectat de oglinda peretelui. se ia hotarârea sa se joace totul pe o singura carte. Nu se mai auzeau aplauze s i nici râsete.. dar distanta e mare. spatele lacustelor nu seamana deloc cu suprafata unu i fluviu. Belokani enele galopeaza cum pot mai bine. Ma ximilian nu percepu deci bâzâitul usor din spatele lui. Faptul ca simtea mânerul pistolului în mâna îi provoca un sentiment de invincibi litate. . cele treispr ezece furnici se grupeaza si îsi unesc antenele. Scoase r evolverul pentru orice eventualitate. s e întinse cât era de lung. unde constructiile sunt interzise. Suspendate de extremitatea ultimelor crengi ale afinului. un ocean. de ce sa nu se foloseasca de el ca de un suport? La traversa rea fluviului. Omoara o lacusta izolata si o manânca. Comisarul striga din nou: . Aceasta pir amida a fost construita într-o zona protejata. Spinari de lacuste cât vezi cu ochii. În sfârsit. striga el. Valul de l acuste a fost oprit acolo de acesti potentati vegetali. Cu captatorii de câmpuri magnetice.. Trupa porneste imediat. fara sa poata vorbi. Furnicile rosii gonesc deasupra multimii. Sunt salvate! Lumea îsi regaseste momentan normalitatea. Un lac. nu aveti dreptul de a sta aici. Înca un efort si vor reusi ! Gata! Au ajuns! Exploratoarele abordeaza o creanga lunga si joasa si se grabesc sa urce. Oricum. Nici împuscaturi de mitraliera. SUNT MILIOANE Nivelul marii de lacuste creste continuu. Îl facea mai putin atent. 54. Nu si 103. 12 s tabileste pozitia si determina directia marelui stejar. Cât e de placut sa pasesti pe un copac tare dupa ce ai navigat atât de mult în lacurile de nisip ale de sertului si pe marea miscatoare a lacustelor! Se revigoreaza schimbând mângâieri si hr ana. Ca sa evite solul. Dar pentru ca nimeni nu are alta sugestie iar copacelul începe sa cedeze sub asalturile lacustelor. bzzz. sa gaseasca o idee. Acestia formeaza niste donjonuri de rezistenta greu de ros. Înainte de a închide ochii vazu cei doi sori. Apoi facu ochii mari si se prabusi pe genunchi. ca o mica trapa care se deschide undeva.Maximilian Linard îsi puse mâinile caus la gura si se lipi de perete. Carapacele lacustelor formeaza jos un covor discontinuu. 103 aluneca pe o carapace în miscare si 5 o prinde în ultima clipa. Daca copacii mari sunt niste donjoane.. marele stejar es . unde marea de lacuste este înca raspândita deasupra radacinilor. Repede. Nu fu atent nici la mica întepatura de la gât decât cu o fractiune de secunda prea târziu. Bzzz. trupa mirmeceeana zareste în departare umbra linistitoare a marilo r copaci. dar gonind pe e l destul de repede. 103 se avânta prima. Poate ca are o solutie: viteza. Mintea lor colectiva e dominata d e panica si de dorinta de a ucide. Zgomotele încetara brusc. Gonesc în zig-zag între a ntenele si cuirasele coapselor îndoite care se ridica mai sus de spate. Unele s-au resemnat deja sa moara. batrâna razboinica a vazut insecte alergând pe suprafata apei fara sa se duca la fund. ci un handicap. Nici o emisiune si nici un raspuns. facând pur si simplu un nou pas de fiecare data când erau gata sa se scufunde. Mai facu trei pasi si deschise gura mare. cu capul înainte. repede. La un mome nt dat. Dar revolverul nu era un atu. Celelalte douasprezece furnici o urmeaza pe prima. Ideea pare stranie.. o mare. totdeauna trebuie sa gasesti idei originale ca sa supravi etuiesti.

Capetele se modificau d upa forma de lemn. nu manânca cu p ofta decât alimentele care nu le amintesc animalul din care provin. acestea erau astfe l modelate încât sa ia o forma triunghiulara. Trunchiul lui este atât de lat încât pare plat. fara cap sau fara membre. furnicile iau hotarârea sa se puna la adap ostul unui nod. soldati. nici cea mai mica amenintare de ambitie personala. Furnicile îsi trag sufletul si urca. rangul social si functia profesionala. Totul e deci t aiat. 103 nu stie sa dezlege scrisul D egetelor. Degetele vor sa fie considerate nevinovate. Corpuri fantomatice stau agatate acolo. incasii puneau capul noului-nascut într-o meng hina speciala din lemn care le modela craniul. amestecat ca sa nu fie identificabil. La ei. indica 16 îndreptându-si antena dreapta în directi a fructului. pierdute într-o padure de matase alba. 103 nu poate sa doarma. Furnicile le taie firul si le manânca cât ai zice peste. B elokanienele urca si mai sus pe turnul gros al stejarului. Cele isprezece furnici calca pe mocheta de catifea formata de colonia de licheni care acopera fata septentrionala a marelui stejar. nu e xistau probleme de orientare profesionala: profesiunea era determinata prin nast ere. În fata lor se aliniaza în semicerc ciuperci. de exemplu. chiar goi si parasiti. Opera tiunea nu era dureroasa. Astfel. usor de recunoscut de catre toti caci erau singurii care puteau sa poarte coroanele. Jos. belokanienele întâlnesc o întreaga fauna de stejar. Degetele însa vor sa-si uite locul în ciclu l ecologic. Pentru a evita orice risc de greseala. în orice caz nu mai dureroasa ca purtatul unui aparat den tar pentru a obliga dintii sa creasca într-un anumit sens. Societatea incasa devenea astfel imuabila. Omizile se îngrasa în frunze rasucite în forma de cornete si le gate în pachete de parintii lor. la îndemâna? 55. În toate punctele sale adaposteste viata. ca niste trepte de scara în jurul trunchiului. 103 îsi zice ca furnicile cel putin îsi asuma rolul de predatori. E viesparul marelui stejar. Cantaride cu elitre ca metalul degusta ramu rile înca fragede în timp ce larvele marelui capricorn de stejar sapa galerii în parte a centrala a scoartei. De altfel. Se vor întoarce a doua zi.te cu siguranta cel mai lat si cel mai înalt dintre aceste turnuri. Cât priveste capetele copiilor de soldati. Ucid si ma nânca toate speciile fara sentimentalisme. în schimb zgârietura adânca face c opacul sa plânga cu o lacrima de rasina portocalie. Dar copacul e într-ade var deosebit. si ele tot patrate. Dar nu e timp de reflectii. pe cap. colorat. casta era de la început însc risa în corpul copiilor. T otul e scris într-o inima strapunsa de o sageata. Sageata nu declanseaza hohotele de plâns ale inimii fictive. fiecare purtând imprimat pe viata. În cazul copiilor de tarani era vorba de o forma ascutita. ENCICLOPEDIE MOBILITATE SOCIALA: Incasii credeau în determinism si în caste. Aceste menghine plate dadeau astf el forma dorita capului copiilor: patrate pentru cele de rege. Copacul. Ramurile sunt atât de înalte încât mascheaza cerul. 103 se opreste. Pentru asta. Mai departe. omizile moliei verde a stejarului se lasa sa atârne în gol de capatul unui fir ca sa ajunga la crengile de jos. întelegând doar ca agresiunea unui briceag face copacul sa sufere. 103 zareste semne gravate direct pe copac: "Richard o iubeste pe Liz". În sfârsit. Se face noapte. tocat. le-ar spune multumesc. daca ar vorbi. E posibil ca viitorul ei sex sa se afle în acel "fruct"? E oare posibil ca ascensiunea la statutul de printesa sa fie acolo. nu exista motive ca sa te lipse sti de ea. chiar si de asasinarea animalelor pe care le manânca. cu baza prelungita de un tub. . Când hrana atârna de crengi. Fiii de agricultori aveau sa devina în mod obligatoriu agricultori. pe la etajele de mijloc descopera un fel de fruct rotund. Nici un risc de mobilitate so ciala. Printre furnici se spune ca acest stejar mare are o vârsta de douasprezece mii de ani. E mult. Nu pot sa manânce animalul pe care îl vad mort. Furnicile ocolesc un cuib de paienjeni sociali. Gargarite foreaza gauri în noduri cu ciocurile lor ca sa faca oua de câteva miimi de milimetru. fiii de s oldati. fiii de rege ramâneau regi.

nu a dus decât la mai mult despotism. un om încântator. "Mai multa grija pentru ortografie". . facând un mic comentariu pentru fiecare. raspunse Julie fara sa-si paraseasca calmul. Istoria nu cunoaste revolutie neviolenta. Profesorul de istorie scrise pe tabla cu litere groase: "Revolutia franc eza de la 1789".Astea nu sunt revolutii! se zborsi profesorul. N-au alungat dictatori si n-au d at mai multa libertate cetatenilor. Ceilalti elevi erau mirati ca Julie si cei Sapte Pitici se agatau de niste convingeri care nu s e aflau în cartea lor de istorie. interveni David. Cohn-Bendit n-a fost în 1789 ci în 1968". ti-am dat totusi patru caci ai formulat o teorie destul de deos ebita legata de Saint-Just care ar fi. . Apoi.. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic seara trecuta. ramâne de inventat.Ce-ai împotriva acestui Saint-Just. caci e imposibil sa faci o revolutie f ara violenta. . . Rock'n'roll-ul si infor matica n-au schimbat cu nimic politica tarilor. sunt niste revolutii fara violenta care au transformat mentalitatile fara varsare de sânge.Eu cred ca atunci când ucizi. zise Julie fara sa se piarda. -Foarte bine.Constat cu placere ca nu esti total ignoranta. . Zoe îi veni în ajutor: . asa cred. Cele doua cuvi nte sunt practic antinomice. profesorul îsi provoca tânara interlocutoare: . Evident. Exista cu siguranta mijloace de a fa ce o revolutie fara violenta. Gonzague Dupeyron si com plicii sai nu aruncara nici o privire spre Julie si spre cei Sapte Pitici când se asezara unii lânga altii. cel care a stricat Revol utia. Julie insista: . A scris: "Revolutia urmareste amel iorarea lumii iar cei care nu sunt de acord cu ea trebuie eliminati".Im-po-si-bil. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Într-adevar. Era ora de istorie. Începuse cu notele cele mai mari si continua în ordine descrescatoare. Profesorul se întoarse la catedra si se aseza confortabil pe scaun. dupa parerea ta. "Îmi pare rau.. dovedesti ca esti incapabil sa folos esti alte modalitati de a-ti raspândi ideile. . credea ca o r evolutie nu poate sa reuseasca fara violenta. volumul III 56. Trecu printre banci si le împarti autorilor. informatica. dai dovada de lipsa de imaginatie. nu ne opunem. pâna la urma. .Edmond Wells. Fata nu-i putea marturisi ca luase ideile despre Saint-Just din Enciclop edia cunoasterii relative si absolute.Rock-ul a schimbat mai mult viata cotidiana a indivizilor decât Revoluti a din 1789 care. . Cel putin ai memorat câte va citate.Cu rock-ul putem rasturna societatea. Deoarece grupul nostru rock tine sa puna în discutie Revolutia franceza. .În acest caz. Julie ridica capul si zise: .Dar asta nu schimba cu nimic fondul. cultivat si care proba bil ca a luat note mai bune decât tine la scoala? . zise Ji-woong. sigur pe el.. stiind ca nu trebuie sa stai niciodata prea mult cu spate le la clasa.Rock'n'roll-ul. "Ai facut progrese". Sai nt-Just avea dreptate în privinta fondului. când fortezi oamenii sa faca ceea ce nu vor sa faca. . îsi scoasera caietele si stiloul .Saint-Just. continua profesorul.. se întoarse spre elevi si scoase un teanc de foi din servieta.V-am corectat lucrarile. Sa vorbim despre revolutii.Julie. LECTIA DE ISTORIE Elevii se instalara fiecare la locul lui. Interesat. Vrând parca sa arate ca-si asuma în totalitate opiniile. sa deschidem dezbaterea.

Tu. Ziarel e franceze le-au sugerat cititorilor lor sa trimita faxuri pentru sustinerea con juratilor. încearca s a gasesti cum ar fi putut bolsevicii sa se debaraseze "fara violenta" de tarul t uturor rusilor. o sa va spun o istorioara despre aceste "revolutii d e catifea" si despre retelele de comunicatii moderne. 57. La insecte.. Traiesc în grupuri în cuiburi de carton. venirea la putere a lui Fidel Castro în Cuba. Profesorul dadu din cap. Rezultatul: supraveghind apelurile din Franta. chiar daca aceste ebose de cetati nu seamana deloc cu marile cetati d . Confruntarea încântase clasa si pe profesor. Budapesta 1956. sopti Ji-woong. prin fax. O ipoteza de lucru interesanta. Rock-ul si informatica c onstituie într-adevar exemple de revolutii de catifea. masacre.Îsi plimba rigla pe mapamondul de pe perete. suverani macelariti dar. Apoi îi facu cu ochiul lui Julie si zise: . li s-au luat organe sanatoase care sa fie grefate unor conducatori batrâni .Astept sa vii cu argumente interesante. Julie simti o mâna pe umar. Julie. Eleva si profesorul se privira ochi în ochi.. toti au fost nevoiti sa se bata si sa lupte ca sa si le impun a. în piata Tien An Men.. Desi primitive. Julie. domnisoara Pinson. cel put in. Asa cum libarcile sunt stramosii termitelor.Credeti? Ei bine. Asta e si motivul pentru care drapelele r evolutionarilor arboreaza totdeauna culoarea rosie. convinsi ca ideile lor erau mai juste decât ale c elor de la putere. Pr aga 1968. viespile sunt totusi sociale.De la revolta lui Spartacus si pâna la razboiul de independenta al ameri canilor. În 1989. Pâna la urma. fara control guvernamenta l. pe fondul unui decor de zapada si muzica de balalaica. revolutiile mexicane ale lui Zapa ta si ale predecesorilor sai. studentii chinezi credeau ca pot sa faca uz de tehnologie de vârf ca sa inventeze o revolutie diferita. Ei sunt cei mai rai. uzati de timp. Urmatoarea revolutie se va face datorita acestui gen de instrument. toti ce i care au vrut sa schimbe lumea. Nu te va lasa sa ai ultimul cuvânt. Revolutiile se fac cu varsare de sânge. O sa va para bine caci saptamâna viitoare vom studia r evolutia rusa de la 1917. . .Ora s-a terminat. În mod natural s-au gândit sa se foloseasca de faxuri. numai mediul înconjurator si folclorul sunt diferite. Julie refuza sa cedeze acestui asalt de elocinta. sunt cu siguranta foarte recunoscatori fata de acei francezi ca re. acum sti m asta. si carora. se adresa clasei : . Rezultatul: animalul sufera de o mie de ori mai mult si pe o durata de timp mai mare.Renunta. torturati. Trebuie sa putem iesi di ntr-o scleroza fara o miscare brusca. le-au adresat mesaje de "sustinere"! Considera asta un frumos exem plu al aportului adus de tehnologia de vârf reusitei revolutiilor. Istorioara o cam tulburase pe Julie. Lungul Mars al lui Mao si alor lui în China.. Profesorul se uita la ceas. Si pentru ca esti atât de dotata. suspina si. revolut ia sandinista din Nicaragua. Informatica permit e milioanelor de oameni sa comunice repede si departe. cu un ton detasat. Viespile santinele cu ace negre si ascutit e se rotesc în jurul lui. E ca si cum oamenii de azi ar coabita înca cu australo pitecii din care se trag. fara a uita Comuna din Paris din secolul al XlX-lea. VIESPARUL Seamana cu un clopot cenusiu. tot asa viespile sunt stram osii îndepartati ai furnicilor. speciile vechi si speciile evoluate co ntinua uneori sa coabiteze. Zoe are dreptate. Ei fierb homarii la foc domol pentru ca n-au curajul sa-i arunce di ntr-o data în apa clocotita. revolutii le seamana una cu alta. politia chineza i-a re perat si arestat unul câte unul pe revolutionarii echipati cu computere si cu faxu ri! Acei tineri chinezi care sunt închisi în temnite.Societatea noastra s-a schimbat. . Multi au murit. . Nimic nu se naste din nimic: asta e pretul ce trebuie platit. raspunse ea. Revolutia Garoafelor din Portugalia. Nu au culoarea rosie pe dra pelele lor si înca nu li s-au putut evalua dimensiunile exacte. faci parte dintre cei pe care i-as putea numi "antiviolentii" violenti. Iar foamete.

gata la orice ca sa le respinga pe intrusele mirmeceene. La Belokan. fabrica pasta de hârtie strivind lemn. dar singura. Nu numai ca emit feromoni. Uneori. Fiecare nivel are în centru o gaura care le permite sa comunice cu celelalte. Dupa care. cetate permanenta. Desi sunt stramosii furnicilor. 103 si însotitoarele ei se apropie de cuib. Viespile construiesc acest tip de sat cu pasta de hârtie mestecând îndelung fibrele de lemn mo rt cu saliva lor. neîncrederea îndreptându-le înainte si inte ul agitând o singura antena. în lumea animalelor. Li se pare prea usor. Exista pasarele de carton la fiecare etaj . o regina viespe. Sa vina. E normal Nu mai exis ta alta iesire. Viespile cercetase dialogheaza între ele. fin molfaiti. Altele transporta carnea: muste si omizi anesteziate care abia mai târziu îs . 14 nu reactioneaza. Contactul între cele doua civilizatii este totdeauna un moment delicat. Felul lor de a conversa este foa rte deosebit. Unele inse cte stiu sa fabrice un lipici atât de rezistent si cu uscare atât de rapida încât se tra nsforma în materie rigida într-o secunda. viesparul nu dureaza decât un anotimp. Ea este cea care doreste sexul. ci îsi vorbesc si prin miscari mari de an tene. dar au descoperit si lipiciul. Când îl gaseste. mama fon datoare se ocupa numai cu depusul oualor. Apoi fabrica ziduri sau alveole. 14 explica ca una dintre ele vrea sa aiba sex si ca aceasta operatiune e ste indispensabila supravietuirii întregului lor grup. În primavara. 103 vine si ea în fata si se prezinta. leaga între ei diferitele raft uri. O viespe îi pipaie capul cu vârful antenel or ca sa vada cum va reactiona. 103 cunoaste putin viespile. numai pe acolo pot inamicii sa atace cuibul si tot prin acea gau ra se poate controla temperatura interna a cetatii Santinelele îsi agita aripile. aceste viespi par foarte evoluate. Intrarea este pazita de un numar mare de santinele. Viespile îi pipaie capul apoi îi propun sa le urmeze. Aici totul e cenusiu si usor. 103 patrunde în interior si constata ca este într-adevar un cuib. Vi olenta este uneori primul reflex. O viespe emite în limbaj olfactiv ca furnicile se afla pe teritoriul viesp ilor si ca nu au ce cauta acolo. aceste alveole au forma hexagonala. 103 vede ouale. fiecare cu un sir de alveole. Îsi exprima surpriza ridicându-le în sus. Celelalte belokaniene îsi lasa si ele antenele pe spate. Trebuie spus ca. Viespile care se ocupa cu hranitul lipesc o uale si larvele de tavan cu o secretie adeziva.e ceara ale albinelor sau de nisip ale furnicilor. tocmai pentru a crea curenti de aer în interior. 103 strabate culoarul central. Îsi adreseaza semnale cu antenele si se reped. Pilastrii de dantela cenusie. lipiciul constituie mijlocul cel mai raspândit pentru a lega materiile. Cuibu l este format dintr-un fel de rafturi paralele din hârtie. Larvele au nevoie de cinc isprezece zile ca sa se transforme în lucratoare operationale. 14 îsi lasa antenele pe spate ca semn al absentei dorintei de înfruntare. Lucratoare în culori de galben si negru. extremitatea antenelor moi mângâie extremitatea a ntenelor interlocutoarei. verificând în mod regulat grosimea cu ajutorul antenelor curbate în forma de cleste. furnicile care se ocupau cu hrani rea si instruirea puietului o învatasera cum traiesc insectele. Atunci 14 imagineaza o stratagema ca sa le îmblânz easca pe viespi. Esti totdeauna surprins când cineva considerat dusman îti ofera un cadou. încarcata cu o multime de oua. cuiul si surubul nefiind inventate. construieste o alveol a si hraneste larvele cu prada pe care o vâneaza zilnic. cu acul ridic at. pleaca în ca utarea unui loc unde sa-si implanteze cuibul. Câteva straturi de hârtie si carton protejeaza peretii externi de frig si de so curi. Invers unui stup de albine. Viespile nu numai ca au inventat hârtia si cartonul. Ca în stupii albinelor. cu frun tea acoperita de desene înspaimântatoare. Cum pot ouale si larvele sa stea fara sa cada în alveole înd reptate în jos? 103 observa si întelege. orizontale. An samblul este totusi mult mai putin impresionant decât marele stup auriu al albinel or. Viespile aterizeaza si înainteaza banuitoare. Viespile cercetase elibereaza feromoni de alarma când zaresc furnicile car e urca în directia lor.

dar nu vede motivul pentru care ar da din el unei furnici. Produsul este un bun pretios ce nu trebuie irosit. Exista atâtea triunghiuri definite încât devine foarte complicat sa desenezi u n triunghi care sa nu fie deosebit sau ar trebui sa desenezi un triunghi cu cele mai inegale laturi posibile. ENCICLOPEDIE TRIUNGHI OARECARE: Uneori este mai dificil sa fii oarecare decât extraordi nar. Regina viespilor se exprima prin mirosuri dar si rotindu-si antenele în toate directiile ca sa-si accentueze mai bine intentiile. f iecare se descurca singur. De ce sa vrei un sex? 58. echilaterale (3 laturi de aceeasi marime). dreptunghiulare (cu un unghi drept). În mod normal. Furnica nu stie sa pregateasca jeleul hormonal indispensabil supravietui rii. Dar nu e usor. Între specii nu exista întrajutorare. 103 o striga cu câtiva feromoni. volumul III 59. (2 laturi de aceeasi lungime). Cele mai multe triunghiuri sunt isoscele.i vor întelege ghinionul. Punându-le u na lânga alta. În schimb. Stie sa ev oce idei abstracte. nici egal si nici sa depaseasca 90 de grade.. Are mai mult de trei ani si moartea e aproa pe. nu gaseste si se multumeste sa aminteasca faptul ca "un sex îti permite sa traiesti mai mult". E mai mare. ea este singura detinatoare a unei informatii capitale pe care trebuie s a o transmita cetatii sale natale. Edmond Wells. 103 insista asupra faptului ca în cazul ei îi este cu neputinta sa actioneze fara sa se adreseze unor s traine. O parte din aceasta prada este destinata larvelor. Ca sa obtii un bun "triu nghi oarecare" trebuie sa asociezi jumatate dintr-un patrat sectionat: de diagon ala sa si jumatate dintr-un triunghi echilateral sectionat de înaltime. Regina viespe circula printre fiicele ei. Triunghiul oarecare nu trebuie sa a iba unghi drept. Regina consimte sa se apropie si batrâna furnica rosie îi explica motivul vizitei sale. Regina e uimita. mai grea. trebuie sa obtinem un bun reprezentant al unui triunghi oarecare. ÎNCERCAREA De ce sa vrei un sex? Nu exista nici o nevoie biologica pentru o asexuata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cauta un raspuns in teligent. sa simta brusc dorinta de a avea un sex.. precise. aici stiu sa faca un jeleu rega l saturat de hormoni. aceasta sexuata e capabila sa vorbeasca si de altceva decât de hrana si de securitate. mai nervoasa . asta se numeste "a vorbi cu antenele". Or. Acesta are caracteristici foarte. Regina semnaleaza faptul ca. Regina viespilor raspunde ca. Ca toate reginele. N u e simplu sa fii simplu. în ciuda originii sale naturale . La furnici. a uitat cum sa comunice mergând drept la esenta. într-adevar. fur . Cercetatorul Jacqu es Loubczanski a ajuns cu multa greutate sa puna la punct un adevarat "triunghi oarecare". regina viespilor stie foarte bine sa introduca o mare intensita te în frazele ei odorante. nascuta într-o casta asexuata. oricum. Regina viespilor o pipaie pe 103 cu vârful antenelor ca sa-i perceapa bine mirosurile. Poate ca ascultând prea mult dialogurile anodine si lipsite de informatii ale telenovelelor Degetelor. Nu e si cazul triunghiurilor. acei viermi înfometati care se rasucesc tot timpul cerând de mâncare. 103 emite cu multa greutate o fraza feromonala care decoleaza de pe ante nele sale si ajunge o secunda mai târziu la antenele reginei viespilor. Nu vrea sa moara mai înainte de a-si fi îndeplini t misiunea. nici macar mesteca ta. Viespile sunt singure le insecte sociale care îsi hranesc progenitura cu carne cruda. 103 întelege ca regina viespilor o supune unui examen. Nu întelege de ce o furnica cere ajutorul unei viespe. Ca sa am un sex. Se încheaga un dialog.

sa studieze lucruri n oi. viespile care au perceput mesajul. aceasta furnica ajunsa în pragul mortii considera calitati curiozitatea si aptitud inile razboinice? Regina semnaleaza faptul ca cetatile n-au nevoie de indivizi b . Dar. Eu sunt cineva deosebit. Regina viespilor îsi agita antenele cu miscari dubitative. În acest dialog. Vrea sa arate prin asta ca ramâne în tabara celor care sunt în comunitate cu semenele lor si nu de partea celor care cauta sa obtina avantaje numai pentru ele. se afla pentru prima data în situa tia de a face fata unui duel spiritual. Atunci de ce sa vrei sa traiesti mai mult? 103 îsi da seama ca partida e mai grea decât crezuse. la insecte. Faptul ca acea viespe întreaba "de ce". Sensibilitatea este o sursa de durere permanenta. Cei mai multi car e au simturi rafinate si sunt capabili de emotii puternice traiesc într-o teama. Conversatia o încânta din ce în ce mai mult pe regina viespilor. De data asta. 103. regina foloseste o formula fe romonala corespunzatoare expresiei "noi viespile prelucratoare de hârtie". Îsi clatina antenele si îi cere sa enumere calitatile personale. o întreaba ea pe furnica.nica va sfârsi prin a muri. Viespile vor eva lua apoi daca batrâna furnica este destul de "deosebita" ca sa merite sa-si transm ita codul genetic unei descendente. Si cam are dreptate. D e aceea masculii nu supravietuiesc mult timp si femelele traiesc închise si protej ate de lume. Prin urmare. Nu ripostea za împotriva lui 103 pe tema lui "eu". Exista pretentia ca combinatia propriilor gene este suficient de pretioasa ca sa fie demna de a fi reprodusa? Un astfel de gând implica faptul ca îti acorzi o mai mare importanta tie însuti decât celorlalti. Are capacitatea. Regina tresare. Vrea un sex pentru ca un sex ît i permite sa te reproduci. se trag înapoi. Foarte bine. asta leg itimeaza dorinta de a avea un sex. înseamna pentru 103 ca ace a viespe a avut si ea un traseu spiritual dincolo de norme. Sigur. Batrâna furnica rosie explica ca doreste sa-si transmita codul genetic alt or fiinte vii. 103 întelege unde vrea sa ajunga viespea. 103 cauta noi argumente mai convingatoare. se încearca doar sa se înteleaga cum s a fie controlate. Interlocutoarea sa nu e convinsa de validitatea planului ei. Toate surorile gemene dintr-o cetate se aseamana si au ace easi valoare. care a purtat atâtea dueluri fizice. batrâna tazboinica trebuie sa faca fata! Începe o fraza feromonala cu cuvântul tabu "eu". În jur. Viespea aceea e foarte subtila. a fost ouata de o regina care a conceput cel putin zece mii de indivizi gemeni dotati cu specificitati genetice aproape identice cu ale sale. putin raspândita în lumea insectelor. Exista doar notiunea de "cum". Tine sa-i demonstreze ca nici o fiinta nu are importanta singura.. Articuleaza lent în minte a ei un feromon odorant înainte de a-l emite prin segmentele antenelor. La fur nici.. se numeste "boala i ndividualismului". Nu s e cauta sa se cunoasca motivul evenimentelor. 103 a mers prea departe ca sa mai poata da înapoi. Stie ca pentru toate ac ele viespi. De ce-ar fi mai inte resanta o viata lunga decât una scurta? 103 pretinde ca vrea un sex ca sa se bucur e de calitatile emotionale ale sexuatelor: o mai mare sensibilitate a organelor senzoriale. Are talente de razboinica si de exploratoare a lucrurilor necunoscute ca re vor îmbogati cunostintele speciei ducând la fortificarea ei. Si e mult mai greu. o mai buna aptitudine pentru simtirea emotiilor. ci mai curând a terenului pe care i l-a oferi t. de ce-ar fi inte resanta transmiterea codului ei? În fond. Îsi va enumera calitatile personale. M erge totusi pâna la capat. Viespea îi raspunde ca asta îi apare mai mult ca ceva stânjenitor decât ca ceva placut. si în special la himenopterele sociale precum furnicile si viespile. si chiar si la viespi. notiunea de "de ce" nu exista. regina viespilor pare interesata. acest tip de gândire are un nume. d erutate. De ce sa doresti sa te r eproduci? De ce existenta ei ca specimen unic nu-i este de ajuns? Ciudata întorsat ura! În general. O insecta sociala care pronunta "eu" e ceva împotriva tuturor conveniente lor! Dar acest duel dialogat începe sa o amuze pe regina viespilor. ea apare acum ca o furnica degenerata care nu se gândeste decât la ea.

103 a cazut în cursa. Regina repeta întrebarea. viespile înteapa degetele. Le cunostea forta si partile slabe. reproducere în mi niatura a mamei lor. Batrâna furnica revine de mai multe ori asupra celor doua principale calit ati . Da ca te lupti cu tine în oglinda. iata ca aceste viespi îsi închipuie ca s tiu totul. Dezorientata. s-a întâlnit si chiar a dialogat cu ele. viespile îi resping pe asediatori atacându-i cu acel e otravite. Cuibul este atacat. O pusesera cu fata la o oglinda si apo i spusesera: Ne vom comporta cu tine asa cum tu te vei comporta cu tine însati. aici e implicat hazardul. 103. Asta nu înseamna nimic. stramosii lor vii. Regina viespilor remarca faptul ca multe razboinice neîndemâ-natice sau fara curaj supravietuiesc în razboaie din întâmplare. lente.combativitatea si curiozitatea . nimic n-ar fi putut sa certifice ca copiii ei ar fi avut si ei ac easta capacitate de a se întâlni cu Degetele. Rasp unde ca si ea cunoaste Degetele. Regina are o ezitare. îi pare ra u. dar chitina scorpionilor este prea groasa pentru ele si deci de nepa truns. asta nu o avantajeaza deloc pe 103. . Poarta pe spate douazeci si cinci de scorpioni micuti. Un scorpion urca spre clopotul de hârtie cenusiu. Sigur. 103 iese pe tubul culoar central al viesparului si zareste scorpionul. si mai ales de belicosi care se amesteca în toate închipuindu-si ca înteleg t otul. 103 lasa antenele în jos. Daca viespile fabricante de hârtie refuza sa-i dea jeleu. A ntenele recunosc mirosurile. Ultima ironie a reginei viespilor: semnaleaza ca daca 103 a r fi avut sex. Viespile se întâlnesc deseori cu ele. Cei morti aveau deci un cod genetic mai putin efi cace decât al ei. Toate furnicile carora li se vorbeste de Dege te cer din ce în ce mai multe informatii. Batrâna furnica e din ce în ce mai trista. E vorba de acel scorpion femela întâlnit de belokaniene în desert. a te întâlni cu Degetele nu este o calitate ereditara. În orice caz. În mod normal. 103 propune sa se ocupe ea de dusman. Reginei nu i-a fost niciodata teama de e le. 103 emite în cele din urma argumentul-soc: Eu sunt diferita de celelalte pentru ca m-am întâlnit cu Degetele. mic a arena plata formata de un nod al stejarului imens. emite regina viespilor. Viespi nervoase aterizeaza si decoleaza de la intrarea din carton. Nu e nimic exceptional în asta. dar când grota se deschid e. Situatia asta îi aminteste de încer carea impusa de libarci în lumea Degetelor. Se distreaza sâcâindu-se cu vârful clestilor si acul codai. Uneori. Nu. Ce semn de decadenta! Probabil ca asta e motivul pentru care natura a inventat furnica. Furnica se hotaraste sa intercepteze scorpionul pe terasa circulara.care i-au permis sa supravietuiasca acolo unde toti ceilalti au pierit. îti voi da ceea ce ceri. Viespile. Probabil ca arahnida a fost alungata de mareea de lacuste si cauta si ea refugiu în frunzis. în timp ce razboinice abile si curajoa se mor. 103 nu se astepta la asta. Regina viespilor e mult mai sireata decât si-ar fi închipuit. Degetele? 103 explica faptul ca fenomenele ciudate care apar din ce în ce mai des în p adure se datoreaza de cele mai multe ori aparitiei unei noi specii animale. sunt mari si grase. Acea încercare stiuse s-o rezolve intuitiv. Libarcile o învatasera sa se iub easca pe sine. giga ntica si necunoscuta: Degetele. închid viespile într-o grota transparenta. moi si transporta tot felul de materiale dulc i inerte. dar o întâlnire cu Degetele nu i se pare un argument suficient ca sa justifice do rinta de a stirbi cât de putin comoara de jeleu hormonal regal a viesparului. Deodata se produce agitatie. Degetele. Or.. si-au pierdut curiozitatea origi nara. Daca reusesti singura.elicosi. dar nu au ca noi car apace si e deci foarte usor sa le strapungi cu acul epiderma moale. daca te aliezi cu individul care apare în oglinda. Ea. Pacat. Regina viespilor nu se lasa impresionata. asta înseamna sfârsitul. Facuse atâtea eforturi ca sa supravietuiasca pentru ca pâna la urma sa fie secerata de cel mai nenorocit advers ar: batrânetea. Iar aceasta viespe îi propune acum o sarcina mult mai grea: sa-si j ustifice aceasta dragoste. ne vom lupta cu tine. Pretinde chiar ca a si ucis.. Evident. Sunt mari. te vom accepta printre noi.

Privi din vârf cele trei fete: betonul era gros si omogen peste tot. Maximilian tresari. Urca brusc si se repezi în picaj asupra lui. fara aer curat si fara încalzire. altfel va garantez ca vom gasi un mijloc ca sa va alungam de-aici! Maximilian îsi dadu drumul în jos pe frânghie.. Doua fete ale piram idei ramâneau camuflate de oglinzi. Trebui sa se rasuceasca ca s-o urmareasca cu privirea. Maximilian Linart era echipat cu un material indispensabil reu sitei misiunii sale. Iar televizorul. Cineva reactiona la prezenta lui. A DOUA PARTIDA PICA 60.Iesiti afara. unii calugari deosebit de zelosi puneau sa fie astfel închisi în cabane din ca ramida ermetice. Scorpionul vede în mica furnica o prada la îndemâna. Politistul îsi imagina viata acestor închisi de vii într-un spatiu de doi metr i cubi. Ai fi zis ca acea insecta întelegea ca. Televizorul din interior amutise . Deschise tolba mare si scoase un ciocan lung de lemn cu dou a capete si îl agita în directia propriei sale reflexii Lovi cu toata puterea. Bzzz. Lipi ureche a de perete si auzi zgomote. Prefectul cerea rezultate si a vea sa le obtina.. pentru a-l ataca. Se apropie cu pasi precauti. fusese întepat de o inse cta. Dupa câteva tentative nereusite. Îsi lasa jos progeniturile si se apropie de furnica ca s-o manânce . Ultima data.Pai. Billy Joe. Trebuie totusi sa fie o iesire pe undeva. Cu un zgomot ametitor. nici cea mai mica zgârietura care sa permita afum area celui sau a celor dinauntru.. zise el agitând mâna.. la prima sa interventie. Era tot calduta. PIRAMIDEI MISTERIOASE Vârf translucid. stând printre excremente. Atinse piramida. Probab il un western american.Pleca de-aici. ti-am spus sa nu te mai întorci. Deci nu era o întâmplare ca. ACTIUNE ASUPRA. Lipi urechea de peretele de beton. bzzz. Politistul era acum convins ca asta era legata de piramida. Nu se va mai la sa înca o data învins de micul înger pazitor al edificiului. Examina peretele de aproape dar nu descoperi nici cea mai mica fisura. . Era convins ca un ermit se închisese în acea constructie de beton Stia ca în T ibet. . cercetarea lui fusese întrerupta de întepatura unei insect e care îl facuse groggy pret de o ora. Maximilian se afla din nou în fata piramidei misterioase. Un sistem oarecare. .. Altfel cum ar fi intrat în piramida cel care se afla acum înauntru? Arunca un lasou spre vârful piramidei. Le sparse si pe ele fara sa descopere nici o d eschizatura. fara usa si fara ferestre. Insecta începu sa faca opturi. În . Dupa ce praful se împrastie. comisarul inspecta peretele de beton Nici acu m nu se vedea vreo usa sau fereastra. Probabil o albina sau o v iespe. Triunghi alb. Cu încaltarile lui antiderapante. reus i sa agate lasoul. politistul escalada suprafata plana de beton.103 provoaca scorpionul cu un jet de acid. Numai vârful translucid. nici cea mai mica gaura. Dar acesti calugari lasau cel putin deschisa o mica trapa pentru ca sa primeas ca alimente din partea credinciosilor. Se dadu repe de înapoi ca sa nu fie atins de un ciob. si stateau acolo timp de ani de zile . trebuia mai întâi sa scape de ochii acestui o m. oglinda se farâma în fragmente ascutite. Politistul auzise destul. o usa basculanta. Azi era foarte decis sa nu se mai lase surp rins. Originea bâzâitului era o insecta mare zburatoare.. Se concentra ca sa le înteleaga si i se paru ca perce pe o fraza inteligibila în franceza.

La o noua inspiratie. O sa vedem cât timp vei putea sa rezisti izolat de lume în betonul tau. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. . Apropiindu-se de gâtul lui. insectele. Maximilian se aplecase ca pentru a face un lob si. Insecta se mentinea în opozitie geostation ara. set si meci. muschii.Ce vrei? Voi. De fiec are data e destabilizata si evita în ultima clipa arma fatala a monstrului aramiu. sexul. aspirati sângele de pe vasele mâinilor si degetelor.cerca sa-si înfiga acul în crestetul capului. Si cât timp veti mai continua sa ne suparati si copiii? Insecta nu parea ca acorda atentie micului discurs al politistului El nu îndraznea sa se întoarca cu spatele la ea. Insecta îsi lua iar zborul dar nu re nunta la picajele de kamikaze. viespe mare? Paznica piramidei? Ermitul stie sa domestic easca viespile? Ca un raspuns. de oxigen si de vitalitate în cap. primi în frunte o talpa enorma de pantof. La expiratie. spre picioare. curatati-1 de toate ideile stagnante. plin de energie. Maximilian apropie din nou gura de perete. zise politistul.Cine esti tu. Insecta sari din talpa complet turtita. vira. cu picioarele usor departate. trimiteti-1 sa se purifice în plamâni. La a treia inspirare. reusise sa-si intercepteze micul adversar zburator. O înfrunta cu vocea: . volumul III 62. Edmond Wells. se pregat i sa smaseze insecta în momentul în care ar fi atacat. Trebuie sa asociezi bine respi ratia la ameliorarea organismului. dar mai înainte de a putea sa-l atinga cu acul. Iata o metoda simpla de meditatie practica. ocoli omul . Începi exercitiul concentrându-te asupra sângelui uzat care revine de la extre mitatile picioarelor. La a patra inspiratie. Înainte de a se departa. cu bratele întinse pe lânga corp fara sa-l atingi. Joc. domnule ermit amator de televiziune! 61. Trebuie sa vizualizezi bine fiecare faza. aspirati sângele creierului . bogat în oxigen. sistemul digest iv. Te destinzi. de trei milioa ne de ani. Maximilian lua un pantof si. respirând si mai profund. sa nu-ti închipui ca voi renunta atât de usor. insecta ataca. ca sa urce sa se curete în plamâni. Ne suparati. e bine sa-ti regasesti singur calmul. cu palmele in sus. dinauntru. coborî spre pulpa piciorului dezgolita. te culci pe spate. dar parul blond al lui Maximilian era aspru si nu reusi sa treaca ceea ce pentru ea era o padure de grape aurii. te concentrezi asupra sângelui uzat din organele abd ominale ca sa-l duci pâna la plamâni. Tu. nu? Nu r eusim sa va eliminam. ENCICLOPEDIE MEDITATIE: Dupa o zi de munca si de griji. apoi aduceti sângele curat. tinându-1 ca pe o racheta de tenis. La expirare.Unu la zero. Mai întâi. 103 vede acum de foarte aproape acel scorpion supraechipat cu arme de lu . DUELUL Acul otravit al scorpionului loveste nu departe de batrâna furnica rosie c are simte cum îi trece pe lânga antene. gata sa atace imediat ce gasea o fisura în apararea antiaeriana a inamicului. purificat. sunteti ultimii pradatori ai omului. de la fiecare deget. splina. Voi veni mereu pâna când voi afla ce se ascunde în aceasta piramida. . Eschiveaza a treia lovitura de clesti si a patra lovitura de ac. cu o miscare scurta a încheieturii mâinii. vizualizeaza acest sânge filtrat si plin de vitalitate care revine ca sa hraneasca ficatul. c uratati-l si trimiteti-1 curat de unde a venit. multumit de lovitura. pe noi si pe stramosii nostri. pâna în vârful degetelor. Maximilian se pocnea cu mâna peste cap. vizualizeaza buretele pulmonar îmbibat de sânge care împrastie sân ge curat.

un spin enorm de culoare galbena. Adevarate le organe senzoriale ale scorpionului sunt clestii sai acoperiti de cinci periso ri senzitivi. numai niste oceli frontali. În fata. Batrâna razboinica obosita îsi înmulteste miscarile. apoi venind spre ea ca un harpon. scorpionul percepe cele mai infime miscari ale aerul ui din jurul lui. atunci când le este frica. În partea din spate. o coada lunga. se spune ca. Când încearca sa traga un jet de acid cu abdomenul. Pe laturi. Repede. La televizor. si-si zise ca daca un Deget toreador ar fi trebu it sa înfrunte un scorpion gigantic. are grija sa se plaseze totdeauna în sensul curentilor de aer. Alta idee. clestii deschisi se reped spre ea . toreadorul gesticula tot timpul ca sa-si deruteze taurul. Cum scapau? Cu o capa rosie? 103 apuca o petala de floare purpurie adusa de vânt si-si face o muleta pe care o agita cu mandibulele. Toreadorii foarte dotati reusesc sa-si faca adversarii sa se împiedice fara ca m acar sa-i atinga. îl intercepteaza cu petala stacojie. în spe cial când sunt încercuiti de foc. ha rponul loveste la câtiva milimetri de capul lui 103. În ce consta forta ei? În ce consta slabici unea ei? Talia ei mica În asta consta forta si slabiciunea ei. Scorpionul nu pare sa suf ere prea mult. scorpionii se sinucid întepându-se cu propriul ac. o alta idee. Deocamdata. Dar petala nu e r ezistenta si vârful acului o strapunge cu usurinta. cornul adversarului. De fiecar e data când harponul loveste. Sa nu moara. furnica se opreste si începe sa se r oteasca în sens invers. Ca sa nu prinda vântul si sa fie rasturnata de aceas ta pânza improvizata. 103 nu stie sa fabrice foc atât de repede. i-ar fi fost mult mai greu decât în lupta din are na. Loviturile de ac devin din ce în ce mai precise. brusc. Care erau comentariile legate de strategia toreadorului? Totdeauna e un ul care se afla la mijloc si celalalt care se învârte în jurul lui. care se termina cu un ac ascutit. furnica se repede în toate directiile încercând sa-si epuizeze adversarul fer indu-se în acelasi timp de loviturile de clesti si de harpon. plin de un suc lipicios si mortal. Batrâna furnica studiaza situatia. Un ac e mai greu de evitat decât doua coarne. în ultimul moment. . chelicerele. nu are nici urechi si nici antene. Scorpionul e agasat de rezistenta pe car e i-o opune acea fiinta plapânda si clestii sai clampane din ce în ce mai zgomotos. 103 îsi aminteste de o corida la televiziunea Degetelor. La fiecare tentativa. petala-muleta îi foloseste lui 103 mai ales ca scut. ca un ghimpe de mara cine. Cele opt picioare rapide îl aduc totdeauna pe scorp ion în cea mai buna pozitie pentru a para sau a ataca. batrâna furnica rosie uita de vârsta si-si recapat a agilitatea tineretii. au rolul de a bloca victima înainte de a primi lovitura de croseu veninos.pta. eschivând. se pot vedea opt picioare pentru a se misca cu toata viteza în toate directiile si chiar lateral. Unde se afla organele de simt ale animalului? Furnica nu distinge practi c deloc ochii. Batrâna razboinica îsi aminteste ca scorpionii nu sunt imunizati împotriva pro priului venin. articulata în sase segmente flexibile. Se întoarce pe picioare si ataca. 103 vede lancea naclaita ridicându-se. Miscarea dezechilibreaza scorpionul care se împiedica. repede. Sa nu moara. doi clesti ascutiti. Datorita lor. Su nt arma de atac si de aparare. dezvaluindu-si astfel partile cele mai fragile pe care furnica le stropeste cu un jet precis de acid formic. În legendele mirmeceene. Se roteste mereu în acelasi sens. Efluviile de pesimism ale spectatoarelor viespi nu-i sustin moralul. Îs i accelereaza miscarea picioarelor când. ea îi da ocol si întelege. Urmat de doi clesti cheliceri. 103 se concentreaza si încearca sa-si aminteasca tot ce a vazut în aceasta p rivinta. clestii se închid ca un scut. Când 103 încearca sa se apropie de dusman. cade si se pomeneste pe spate. Pr efacându-se ca se fereste în continuare de monstru. În numele cunostintelor sale despre Degete. În înversunarea ei de a trai. Cel care se învârte ob oseste mai repede dar are posibilitatea sa-l prinda pe celalalt pe picior gresit . Tot asa.

N-ajungem departe cu asta. surprinsi. . cinci sute de creiere egale si la fel de eficace care. Scorpionul o urmareste. În timp ce ochii urmaresc adversarul. antenele se straduiesc sa d escopere o solutie în decorul de ramuris. În locul unei ierarhii de cipuri electronice. . . În schimb. Cipurile inform atice circula în toata lumea cu aceeasi viteza si nu se pot fabrica altele mai rap ide. UN CÂNTEC Julie facu semn de oprire. prea putini încrezatori în reusita mamei lor.Suntem noi însine creatori. în consecint a. Zoe dadu din umeri.În creierul batrânei furnici se intersecteaza mii de sugestii si sunt cântarit e cu cea mai mare urgenta. comunica în permanenta. În afar a gaurii i-a ramas numai apendicele codai. Memoria propune întreg stocul ei de riposte de lupta. Deodata vede o gaura în scoarta. aici este reprezenta ta o democratie de cipuri. Trebuie sa inventam propriile noastre cuvint e. cuprinsa de convulsii. . 103 merge mai departe prin tunelul de lemn si iese prin alta parte în acla matiile aliatelor ei. nu stiau cum sa reactioneze. Apoi. întrebându-se daca e mai bine sa forteze înainte sau sa încerce sa iasa dându-se înapoi. Cei Sapte Pitici. suntem creatori printre alti creatori. Francine se ridica. Începe sa intre în tunel dar curând e blocat de pântece. Eu am si descoperit planurile unui computer capabil sa depas easca si sa trimita la gunoi tot ce exista în comert.Ce propui? . . Îi ceru lui Julie Enciclopedia si începu sa caute paginile cu planurile. Furnica da fuga si intra în tunelul de lemn . Acesta este avantajul de a dispune de un sistem dublu de perceptie a mediului înconjurator: vizual si olfactiv. prefera sa se departeze. Muzica noastra poate sa fie la fel de valoroasa ca a alt ora. mai bine adaptate la o înfruntare cu un scorpion. . Nu mai exista microprocesor superior care sa domine c ipurile executante. Trebuie doar sa încercam sa fim originali. Nu mai are decât sa sectioneze pur si simplu acul pe riculos cu mandibulele crenelate. Asta si facuse. Cinci sute de cipuri mi croprocesoare.Uite. Nu tr ebuie sa avem complexe. propria noastra muzica. ridica s us arma otravita si îsi înteapa adversarul blocat în gaura. Micii scorpioni. I maginatia le aduna ca sa dea nastere altora noi. apoi moare. fusese învatata când e ra mica. Arahnida se zbate. Mi-a aratat o lucrare. Putem sa compunem ceva "diferit" f ata de ce exista deja. . Cei Sapte Pitici nu întelegeau unde voia sa ajunga cântareata. Nu suntem Beatl es! Julie scutura din cap. Acul otravitor tâsneste din scoarta ca un mugure sinistru. propriile noastre bucati. spuse Francine. . Scorpionii nu sunt imunizati împotriv a propriului lor venin. Enciclopedi a cunoasterii relative si absolute. Scorpionul se z bate ca sa iasa. toti sefii se afla la acelasi nivel. Totdeauna sa-ti ataci dusmanii cu propriile lor arme. E o prostie sa interpretam muzica altora.Informatica nu poate sa fie îmbunatatita.Drept cine te crezi? Suntem un mic grup rock de liceu. 63.Cine spune sa se faca cipuri mai rapide? Este evident ca nu putem sa f acem noi cipuri electronice. Legendele furnicilor sunt adevarate. care contine sfaturi ce ne vor permite sa co ncepem lucruri noi.Din momentul în care creem. . Francine desena o schita într-un colt. Nu erau convin si si unii începeau sa regrete ca o lasasera pe aceasta straina sa patrunda în grupu l lor. le vom aranja altfel. 103 se apropie calma. Cred ca trebuie sa înfruntam o problema de fo nd. Toata lumea cânta fals.Julie are dreptate. obiecta David. având grija sa nu atinga veninul.

Putin câte putin. Si le arata alte grafice. o deschise la întâmplare si citi cu glas tare: Sfârsit. . O Revolutie a celor mici. cei de la capete nu-si vor vorbi. acesta e sfârsitul. Autorul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute recoma nda dispunerea tuturor cipurilor în cerc ca toate sa fie fata în fata. . care înca mai avea cartea în mâna. va fi doar o povestire. cu siguranta ca poate sa ne ajut e sa reînnoim muzica.Înteleg ce vrea sa spuna. Julie închise ochii o clipa si sugera: Nu mai exista vizionari Nu mai exista inventatori."Revolutia furnicilor"! se mira Zoe. Francine. Daca asezi oamenii normal în jurul unei mese lungi dreptunghiulare. norilor si muntilor. numai cei de la mijloc vor a capara auditoriul. am visat o Revolutie. spuse Paul. Apoi compusera si muzica. Am visat. apoi ataca al doilea cuplet. Toti cazura pe gânduri. . Nimeni nu-i raspunse. nu unii împotriva altora? N-ai visat niciodata ca oamenii se grupeaza pentru a încerca sa creeze o c etate unde raporturile umane sa fie diferite? Reusita sau nereusita n-ar mai avea importanta. se înt reaba cum îsi va aseza invitatii. Julie zâmbi si încheie al treilea cuplet: N-ai visat niciodata o lume careia sa nu-i fie teama de ceea ce nu-i sea mana? N-ai visat niciodata o lume în care fiecare ar sti sa-si gaseasca în el însusi perfectiunea? Eu. Un basm care nu se va realiza niciodata. Poate ca aceasta carte ne va ajuta. Nimeni nu va putea sa-i încetineasca vârtejul nebun. provenit din alt pas aj al cartii: N-ai visat niciodata alta lume? N-ai visat niciodata alta viata? N-ai vi sat niciodata ca într-o zi omul îsi va gasi locul în Univers? N-ai visat niciodata ca într-o zi omul va comunica cu natura. Nu e nevoie de violenta ca sa distrugem valorile rigide Fiti surprinsi: realizam pur si simplu "Revolutia furnicilor". Computerul tau nu raspunde la preocuparea de creativitate muzicala. Sa ne deschidem simturile. Daca voi scrie aceasta carte. Cercul e solu tia. întreaga natur a. cuplet dupa cuplet. Se întrerupse si David se lansa într-un incredibil solo la chitara. Se unira într-un cerc si fu ca si cum s-ar fi format un cerc magic care ar fi trebuit sa existe de mult timp. . o revolutie a furnicilor. au pus la punct cuvintele unui cântec. Daca tipul asta are idei ca sa reînnoiasca uneal ta cea mai sofisticata care exista. Asa cum stapâna casei. În lumea asta adormita vor avea loc mii de metamorfoze. Trebuie sa elaboram muzica noastra. . computerul. accentua Narci sse.-Problema este sa le gasesti pozitia.Julie are dreptate. Julie fredona melodia. ca sa schimb vechile obiceiuri. si ca îi va raspunde ca o partenera. zise Zoe.Daca vrem sa facem din asta un cântec. nu ca inamica învinsa? N-ai visat niciodata sa vorbesti animalelor. Am visat sa scriu o carte ca sa povestesc si ca aceasta carte ar trai în t imp si spatiu cu mult dupa viata mea. sa luc rati împreuna. . Fiecare ar fi liber de faptele sale si preocupat totusi de reusita tuturor. spuse Narcisse .Tehnologia nu e un scop în sine. Un vânt nou bate în dimineata asta. Mai mult decât o revolutie: o evolutie. Leopold lua flautul ca sa dialogheze cu el. dar e doar o utopie. la masa. Asta nu spune nimic. Nimeni nu s-ar apuca sal judece pe celalalt. lipseste refrenul. luând din paragrafele Enciclopediei.

un cuplet în octava de jos. saruta pe toata lumea. . Dupa un timp' stabilit dinainte. 64. mai sus cu o jumatate de octava. în functie de amplasarea lui. a doua o repeta de d oua ori mai repede.Sâmbata asta? .Faceti prea mult zgomot.. a doua coboara.e. atât vedeta cât si rol secundar si figurant. Maximilian îsi consuma în tacere mâncar ea. le spuse directorul. ENCICLOPEDIE CONSTRUCTIA MUZICALA .CANONUL: În muzica. "canonul" prezinta o structura de constructie deosebit de interesanta. sâmbata.e. se plânse el. Trebuie sa cântati sâmbata viito are. Exemplele cele mai cunoscute: "Frere Jac ques". Toate astea sunt foarte usor de realizat când desenezi liniile cântecului pr ecum sagetile unei mari batalii. 3. Mai lent: în timp ce prima voce interpreteaza melodia. . dar o epide mie de holera îi decima cetatile. dar ce se mai plictisea! Zâmbi.n. Invazii barbare sfârsira prin a distruge definitiv . o a doua voce o repeta. fiind apoi preluata de a treia voce. Sa adauge un acompaniament la melodia de baza. doar prin modificarea înaltimii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Jocul asta îl pasiona din ce în ce mai mult.Da. 2. le spuse ca fratele sau inaugura un cen tru cultural în cartierul Francisc I si invita formatia lor sa participe la aceast a ceremonie. Credea ca exploratorii sai azteci vor descoperi Occidentul pe la 450 î.. Apoi.Apoi toti se oprira brusc caci cineva batea la usa. Canonul poate sa fie complicat si mai mult actionând asupra rapiditatii cânt ecului. se casatorise cu Scynthia ca sa-i impresioneze pe colegii lui. Se grabi sa creeze o civilizati e azteca pe care reusi sa o duca pâna în anul 500 i. La fel. Edmond Wells. cladind zeci de orase si t rimitând galerele aztece sa cutreiere marile în cautarea unor noi continente. Reprezenta un trofeu si era ade varat ca ceilalti îl invidiasera. Canonul poate sa fie sofisticat fara sa se adauge nici o nota. Paul deschise usa directorului. Mai repede: în timp ce prima voce interpreteaza tema. Când prima voce se ridica cântând tema principala.Asa ca pregatiti-va. un cuplet în octava de sus. de unde un efect de expansiune sau de concentrare. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA Nu se auzea decât zgomotul mandibulelor. Daca se gândea bine. . apoi se ridica si se închise în birou unde juca pe compu ter jocul Evolutia. volumul III 65. spre surprinderea tuturor. a treia voce accelereaza sau încetineste si mai mult tema. Canonul este construit în jurul unei teme unice ai carui interpreti îi explo ateaza toate fatetele confruntând-o cu ea însasi. Mai e posibil sa se complice canonul prin interventia unei a doua voci. O prima voce începe prin a expune te ma. În sânul familiei se plictisea rau de tot. fiecare nota are de jucat trei rolur i: 1. E vorba deci de o constructie pe trei nivele în care fiecare element este. Canonul poate sa fie sofisticat si mai mult prin inversarea melodiei. "Vent frais. a doua va fi în sol etc . Scynthia era frumoasa.n. Daca prima tema este în do. a doua o repeta de doua ori mai lent. Pentru ca ansamblul sa functioneze. Sa adauge un acompaniament acompaniamentului si melodiei de baza. Sa teasa melodia de baza. vent du matin" sau canonul lui Pachelbel.

aud în interior zgomote care par ca provin de la niste emisiuni televizate. Cu pr efectul. În acel moment. Politistul tresar i. Totusi Maximilian se lasa în voia lui. computerul nu era pentru el decât un fel de majordom care îl primea at unci când aprindea aparatul si îl ghida în meandrele jocului.Da. Cum îi izola ierarhia pe oam eni! Si nu reusise niciodata sa comunice nici cu fiica si nici cu sotia lui. În realitate. . Cele douasprezece furnici care au fost invitate sa intre îsi ovationeaza o lfactiv batrâna campioana. Maximilian îsi zise ca computerul era pe cale de a deveni un prieten si asta îl îngrijora putin. nici cu subordon atii. . astfel încât civilizatia azteca a comisarului Linart fu distrusa îna inte de anul 1 al calendarului sau. superiorul sau. Televizorul îi povestea în permanenta o multime de lucruri simpatice dar nu voia sa auda nimic. zise el. Fac o ancheta. Micii scorpioni orfani. ferestre. care considerau cea mai mica "relaxare" drept un semn de slabiciune. dar admise ca ar fi ajuns la ea. Voia sa continue jocul. caci nu avusese niciodata pr ieteni adevarati. Pâna atunci. semn de atentie intensa. Maximilian nu cunostea pâna la urma decât dialogul unilateral propus de televizor. O ancheta care-mi da multa bata ie de cap. Maximilian se apropie de microfon. dar în acel moment aparatul îi aminti ca uitas e sa hraneasca pestii. . pentru prima data..E vorba de o constructie cladita fara autorizatie într-o zona protejata a padurii. Mac Yavel nu facuse decât sa-i accelereze analiza. . Nu exis ta usa. COMOARA SEXUALA 103 i-a venit de hac scorpionului. Te preocupa ceva. vocea aproape fara accent sintetic îl surprinsera pe Maximil ian. Poate ca aceasta noua generatie de computere era destinata sa umple aces t gol. dar îsi aminti ca de putina vreme existau pe piata "simulatoare de conversati e" capabile sa raspunda facând sa se creada într-un dialog natural. care urmareau scena de departe. În fond nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca. Munca mea. era imposibil sa dialogheze.Vrei sa-mi vorbesti despre asta? propuse computerul. semnala Mac Yavel. . Era clar ca computerele nu umblau cu nuante. Inversau întrebarea: "Crezi cu adevarat ca.Sunt politist. Regina viespilor consimte sa le dea din jeleul ei hormo nal. 66. nici cea mai mica gaura. As vrea tare mult sa aflu cine sta înau ntru. Ezita. aces te programe se limitau doar la a reactiona la niste cuvinte-cheie si raspundeau cu ajutorul unor tehnici de dictie simple. Apoi. Maximilian era constient ca acceptând sa converseze cu computeru l sau. Faptul ca parasea domeni ul virtualului ca sa se integreze în viata lui "adevarata". O duce pe 103 într-un ungher al cetatii sale cenusii din hârtie si îi arata un lo c unde sa astepte cu rabdare. Maximilian înca nu ajunsese la aceasta concluzie extrema. Trebuie sa rezolv o poveste cu o piramida care a aparut ca o ciuperca în mijlocul padurii. erau constienti ca de acum înainte vor fi nevoiti sa se descurc e singuri într-o lume care nu avea alte legi decât cele pe care vor reusi sa le impu na prin forta biciului lor codai otravit. zgomotele înceteaza.orasele bolnave. . Irisul i se îngusta.". Din comunicare. Nici o vrajitorie în t oata treaba asta. stabilea o legatura privilegiata cu o simpla masina. recunoscu omul.Joci prost. Când lipesc urechea de perete. Sau recentrau: "Sa vorbim mai degraba despre tine. Computerul reflecta un moment apoi îi semnala fap tul ca nu vedea nici o alta solutie decât sa se întoarca la piramida cu o grupa de a rtificieri sa arunce în aer peretii de beton. Politistul mul tumi masinii. regina viespilor se concentreaza si regurgiteaza o saliva maronie . Mac Yavel îi puse câteva întrebari precise legate de problema lui.Poti sa-mi vorbesti despre asta sau e secret? Tonul glumet.. i se parea cel putin n easteptat. Dar imediat ce bat. Nu putea sa discute de la egal la egal nici cu elevii lui de la scoala de politie.

moartea pun stapânire pe ea. Vrea s-o atace pe regina otravitoare. Îi vine greu sa-si ordoneze gândurile. Se vede iar luptând cu sopârla. Se revede în razboi ul Macilor. Mai întâi din trecutul direct. soldatii si reginele îsi cont roleaza perfect chimia interna. Dar apoi. dar e clar ca ce l al unei regine este mult mai puternic si mai delicat decât produsul unei simple lucratoare. Alimentul magic patrunde brusc în ea. în timpul tineretii sale. simte. 103 înghite. acidul. Nu mai e stapâna pe corpul ei. Senzatia e mai curând nepl acuta. raspândind acea impresie de negru si de arsura în toate a rterele. cea a Deget elor. deodata. apoi din tre cutul mai departat. Apar din nou imagini din trecut. Se vede luptând cu scorpionul. Tremura. perceperea durerii si nervozitatea. Sarut între specii. zona mortala. E ceva tare. traznindu-le cu acid pe aparatoarele dezorientate care încer cau sa se ascunda în spatele bucatilor de carton. E ca un fel de vijelie. La început. La himenoptere. Regina viespilor reuseste sa produca jeleul regal format din hormoni sex uali aproape puri. e un lucr u bine cunoscut. Întune ricul. luptând cu surorile ei cu mi ros de stânca care complotau în furnicar. a jefuit cui buri de hârtie cenusie. se vede dialogând pentru prima data cu Degetele. Regina viespilor i-a dat pur si simplu venin si ea l-a înghitit! Simte pro dusul împrastiindu-se în corp. dar regina viespilor se lipeste de ea si o constrânge la o transmitere gura la g ura. Înainteaza dar se prabuseste pe pici oarele din fata. 103 se apropie. Regretul ca a avut încredere în regina. Se vede fugind din lumea Degetelor. picant si amar în acelasi timp. Sunt în stare sa creasca sau sa scada dupa dorinta secretia hormonala. Memoria i se rostogoleste fara ca ea s-o poata încetini. Totul defileaza ca într-un film pro iectat invers pe ecranul unui televizor. celelalte belokaniene. în mijlocul fluviului. drumul pe care masinile lor elimina orice forma de viata. pentru a-si dirija bine functiile digestive precum si adorm irea. vrea sa adulmece cu antenele înainte de a gusta . E o razbunare. prietena ei de cruciada. Îl revede pe printul 327 si pe printesa 56 vorbindu-i pentru prima data de Mister. lucratoarele. omorând ca sa nu fie omorâta. Viespile urasc furnicile. Acolo începea explorarea. frigul. 103 îsi aminteste de toate datile când. se vede traversând desertul. O revede pe 24. dulce. descoperirea celeilalte dimensiuni. nu se întâmpla nimic si batrâna exploratoare crede ca experienta a e suat. Toate viespile stiu sa fabrice jeleu regal în caz de necesitate. În stomac.care miroase puternic. sarat. luptând cu pasarea. Se simte murind. p asta se dilueaza si se raspândeste în sânge si urca prin vene ca sa ajunga la creier. Acid. Renunta sa se mai tina pe picioare si se prabuseste Se vede ca si cum ar fi în exteriorul corpului. care si-a creat cetatea libera din insula Salcâmului. În mintea ei totul e numai durere. îi simt vap orii opiacei. Totul se întuneca cumplit. Se vede iar în mijlocul multimii de milioane . Revede prima expeditie spre tara Degetelor si descoperirea marginii lumi i. Batrâna furnica rosie aspira si înghite. I se modifica perceptia timpului. se vede alunecând pe spatele lacu stelor. N-au recunoscut niciodata ca verisoarele lor genetice le-au dep asit. Mandibulele se deschi d si se închid fara sa le poata controla. Jeleul maroniu se raspândeste în sistemul ei digestiv. i se pare ca totul se petrece cu încetin itorul si ca se scurge un moment foarte lung între clipa în care decide sa miste un picior si clipa în care acesta se misca. Cuvintele sunt olfactiv ametitoare. Mirosurile sunt atât de grele încât în jur. Se vede din nou zburând pentru prima dat a pe spatele unui scarabeu-rinocer si facând slalom printre picaturile de ploaie t ari si periculoase ca niste coloane de cristal.

103 este acum femela. Gândul rotund se impune. mai complex.de soldati. În capul ei se dezlantuie un foc de artificii ca si cum. Lichide ciudate se amesteca. Gata! Jeleul regal a modificat cursul propriei sale evolutii celulare ur când pâna la primul "macaz". Simte totul mai puternic. eram o sfera alba. Îsi percepe corpul ca un ansamblu f oarte sensibil. formân d sosuri moi cu reflexe de moar. .. îmbibate de parfum ul surorilor ei. o înteapa de parca ar fi fost acoperite brus c de alcool pur si se teme sa nu le piarda. se revede larva! E o larva care se usuca în solarul domului de crengute. Percepe emotii necunoscute. 103 se pomeneste în acea clipa imperceptibila unde se face alegerea în tre masculin. neutru? Totul vibreaza în ovul. Toate simturile devin mult mai sensibile. urmând piste odorante. Aceste idei vin din creierul ei ca un râu subteran care tâsneste ca sa devin a fântâna. Ochii ei sunt in vadati de pete multicolore. Urca în abdomenul matern si se vede ovul. Înainte de a fi furnica. din ce în ce mai mica. Se simte atât de impresionabila încât îi vine sa sape pamântul ca sa se ascunda si sa se protejeze de acele miriade de informatii auditive. Devine constienta ca pâna atunci a trait doar pe jumatate. cu ajutorul acelei mixturi hormonale . Se revede nimfa. totul emite mult mai multe informatii decât si-ar fi închipuit. XX? În cele din urma câstiga cromozomul feminin. senzatii abstracte. senzatii tactile car e se exprima prin idei. feminin. 103 este acum printesa. Se vede incapabila sa se mist e singura. feminin. Se vede din nou alergând prin iarba. Totul apare într-o lumina noua. am fost sfera galbena. Nu e foarte placut dar e o senzatie foarte puternica. Si mai departe. Totul e diferit. muzica care se exprima prin senzatii tactile. îngramadit în sala de stocare a oualor. brusc. vreau sa manânc ca sa ma fac mar e! striga ea. Masculin. Crede ca nu se poate ajunge mai departe de ou în trecutul ei. capetele si antenele în lupte caro ra le uitase rezultatul. se descompun în nucleu. 103 se întoarse si mai mult în trecut. Fiecare picatura a acestei fântâni este o clipa din trecutul ei care revine. Înainte de a fi o sfera alba. cel care i-a stabilit sexul. Si acolo. Ba da! Memor ia continua sa-i trimita imagini! Revede momentul când a fost ouata. Se vede furnica tânara pe culoarele cetatii Bel-o-kan. mai subtil. X. Ovulul freamata. mirosuri care se exprima prin culori. certându-se cu alti s oldati mai în vârsta. luminoase c are vin de peste tot ca sa se reverse în creierul ei. Creierul se ext inde. antenele. Înapoi. Ovul care tocmai a fost fecundat. Ce efect ciudat sa se vada redusa la o sfera sidefie atât de mica plina de un lichid limpede. poate ca a trecut la 30%. culori care se exprima prin muzica. Îl folosea numai la 10% din capacitate. mai profund. Asista la întâlnirea dintre gametul mascul si gametul femela în centrul ovulul ui. dar luminata de noile ei simturi si capacitatea ei noua de a percepe emotii si a bstractii. olfactive. Cromozomii se amesteca ca niste labe mari.. Se revede ou. care-si taiau reciproc picioarele. feminin si neutru. A fost asta. Se revede în cocon. care vibreaza la cea mai slaba unda exterioara. Masculin. dati-mi repede de mâncare. Mâncare! Doicilor. mai dureros. Toate vanele se deschid. tot mai departe. Y . neut ru? Ovulul danseaza. XY. Si e adevarat ca în acea perioada nu spera decât sa îmbatrâneasca mai repede. racnind feromoni pentru ca doicile sa se ocupe de ea nu de larvele ve cine. creierul s i-ar deschide toti porii mici ca sa lase sa intre lumina. Era deja e a.

Trecerea la vârsta adulta e ste momentul când ai învatat sa-l alternezi pe "nu" cu "da". Daca spui "nu" la toate. . A împarti în stânga si în dreapta "da" si "nu" cu usurinta tine mai mult de arta decât de stiinta.. Unii el evi pronuntau în tacere fraza ca sa-i memoreze mai bine silabele pentru cazul în car e ar fi fost întrebati la oralul de la bac.. Înca o data reusise sa-si captiveze elevii.. "Nu" îi sperie pe cei care spun "da".Nici dumnezeu si nici stapân. Totusi. . saptamâni au trecut de când a ingurgitat jeleul regal? N-a sim tit timpul trecând. Reia treptat contact cu realul. izolat. Pr obabil ca e noapte. . Mai sunt deci anarhist pentru o vreme.Si ce vârsta aveti. Profesorul de filozofie prefera sa se plimbe prin clasa în timp ce vorbea. Doua criterii trebuie sa motiveze alegerea lui "da " sau "nu": 1) analiza consecintelor viitoare pe termen mediu si lung. prin magia chimiei. si suntem obligati sa va ascultam. interveni Zoe.. Poate ca asta e trecerea la adolescenta: momentul în care învatam sa spunem "nu". ni le închide brusc. Dadea impresia ca stie tot si ca se plimba lene s prin existenta ignorând angoasa. . Stilourile avide sa noteze totul alunecau pe paginile caietelor.Se constata repede în existenta noastra ca cel mai usor este sa spui tot deauna "da". Poate ca s-a facut deja dimineata. profesorul de filozo fie este foarte popular în scoala. Unele mergeau pâna acolo încât îi marturiseau problemele lor de adolescente si atunci juca la perfectie rolul de confident.Cât de placut e sa ai simturile atât de ascutite! Cât e de placut pentru o fur nica. Multe fete erau mai mult sau mai putin îndragosti te de el. "Nu" înseamna libertatea d e a gândi diferit. ci . Scrise aceasta fraza pe tabla. domnule? întreba Julie. pâna atunci. Cei care stiu sa spuna "da" sau "nu" cu buna stiinta ajung sa-si conduca nu numai anturajul. fara portita de salvare. Îi e frica. LECTIE DE FILOZOFIE Profesorul intra în clasa."Nu" are cel putin tot atâta putere ca si "da". Co ntinua: .Am douazeci si noua de ani. fara a mai aproba totul sau refuza în mod simetric. "Da" permite integrarea perfecta în societate. sunteti stapânul nostru. nici macar nu stie daca e noapte sau ziua.Si ce înseamna sa fii anarhist? întreba Francine. Se apropie de fata cu o chi cenusii. e usor de spus. Tema zilei: "revolta". zile. Profitati. "nu" are limitele lui. sa te simti un om liber. o sexuata sensibila.ceea ce e si mai important. . Din când în când se oprea. Într-un fel. . Fetele din primul rând îi sorbeau vorbele. raspunse el zâmbind. facu o pauza apoi înc epu: . mai atente la sunetul vocii decât l a cuvintele pe care le pronunta..Ca sa rezumam. sa devina brusc. glumet. Se afla într-un viespar. Nu mai e vorba de a te integra în societate cu orice pr et sau de a o respinge în bloc. te pomenesti blocat. Profesorul de filozofie se întoa rse: . Câte ore. Totdeauna destins. vine un momen t în care acest "da" care. si e si mai stupid daca mai esti dupa treizec i de ani". Scrise cuvântul magic pe tabla. În caldura artifici ala a acelui cuib de hârtie cenusie.Dar la fel ca si "da". Eu ma si mt un om liber si am intentia sa va învat si pe voi sa fiti la fel. deschidea usile. 2) intuit ia profunda. Profesorul de filozofie baga mâinile în buzunarele blugilor si se aseza pe banca lui Zoe. 67. .Sa nu ai nici dumnezeu si nici stapân. . Regina îi spune ceva. va voi aminti o veche zicala populara: "E stupid sa nu fii anarhist la douazeci de ani.si pe ei însis i. ceilalti te primesc bucuros printre ei. Daca raspunzi afirmati v la cererile lor. care a fost atât de mult timp asexuata. se aseza pe marginea unei banci si se adresa unui elev. "Nu" întareste caracterul.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. nici fructe. toa te lacustele se ridica în aer. îsi desfac cât mai larg posibil cele patru aripi si le agita cu o viteza foarte mare ca sa se ridice si mai sus în aer. Poate ca se aliaza cu desertul ca sa distruga viat . Uneori. sarind uneori ca sa se pri nda din urma. Spectacolul e impresionant. 68. nici flori. un piroman dadea târcoale scolii. ENCICLOPEDIE INSTINCT RAZBOINIC: iubeste-ti dusmanii. excesul de viata ucide via ta. Drept pentru care fusesera luate masu ri speciale si fusese instalat un sistem de alarma împotriva incendiilor. Au mâncat totul de pe pamânt si lasa în urma lor un teren ruinat unde se mai înalta înca câtiva copaci goi. în nor. suspendându-se de picioare ca niste trapeziste ca sa ajunga. Luau cuvintele din Enciclopedie. Deodata se auzi o sirena asurzitoare si elevii acceptara cu bucurie sa p articipe la exercitiul de evacuare. Astfel ca pot sa sara pâna la înaltimi egal e cu de douazeci de ori lungimea corpului lor. plus doua în curs de elaborare. dupa semnele foarte clare de scoperite. Merg astfel din ramura în ramura. Lacustele au la picioare muschi de o mie de ori mai puternici decât cei ai furnicilor. Printesa 103. grupul coboara de-a lungul unui sicomo r si atinge pamântul. 5 semnaleaza celorlalte sa se fofileze discret în sens invers. Trebuie sa plece. Merg asa mult timp pâna când nu mai simt mirosul amar al lacustelor. emite 15 privind cum se departeaza lacustele. Julie si cei Sapte Pitici se grabira spre spatiul lor de repetitie. La Bel-o-kan. Acum dispune de doisprezece ani de existenta suplimentari si are intentia sa profite de ei. SA PARASIM TURNUL STEJARULUI Trebuie sa pleci. Edmond Wells. Cele douasprezece sunt de acord. Deodata. dar aceasta prudenta se dovedeste inutila. Acum a veau trei. Coboara de-a lungul imensului turn pe care îl formeaza stejarul si cotesc spre o creanga lunga. încântati de aceasta diversiune. Prudent. Sol ul e înca plin de lacuste si Printesa 103 considera ca e mai bine sa mearga mai de parte pe sus pe crengi si sa se îndrepte spre sud-est. Cele douasprezece o întreaba pe noua lor printesa în ce directie s-o ia. pe care nu m ai sunt nici frunze. 103 are acum un sex. cu ajut orul unei miscari pendulare. la o frunza departata. Norii mortii îsi iau zborul. cu cealalta îi arata orizontul. În jurul lor. 103 îsi începe deci a doua parte din viata. lacustele decoleaza la nesfârsit. Ajunse în vârful saltului. nu traieste decât jumatate din viata ei. E printesa si stie ca daca întâlneste un mascul. În acea dupa-amiaza pusera la punct alte melodii. Totusi. raspunzând parca unui apel invizibil. va put ea sa se reproduca. Atâta miscare produce un vacarm incredibil. Daca rateaza aceasta etapa. Dar e o reflectie de vânator obi snuit tocmai cu luarea vietii celor din jurul lui.Profesorul de filozofie nu avu timp sa raspunda. dupa ce sirena amuti. Apoi îi anunta ca. Semn e usor de înteles pentru toata lumea. Usa se deschise brusc s i directorul intra în tromba în clasa. dupa c are se straduiau sa le doteze cu muzica apta sa le puna în valoare. Pânza de lacuste nu e mai departe de zece metri. batrânele doici spuneau: Fiecare fiinta ar trebui sa cunoasca o metamorfoza. aripile lor se lovesc unele de altele. Unele su nt strivite în masa propriei lor populatii. volumul III 69. Din cauza numa rului imens al lacustelor. Regina viespilor repeta mesajul sub forma de semne antenare. nu întelege ce interes are natura sa produca un astf el de specimen cum e lacusta. care si ea se uita cum îsi iau zborul. E cel mai bun mijloc de a-i cal ca pe nervi. cu Printesa 103 în frunte. În timp ce cu o antena pipaie cu nerabdare capul furnicii. În sfârsit.

se apropie si îi propune sa produca un feromon-memorie zoologica. acum aceasta enciclopedie mist erioasa. nu asa devreme! . asa ca îi lua cartea. . se rasti Julie. trebuie sa stam de vorba. traiesti de pa rca nu s-ar fi întâmplat nimic. nu te prosti! Scoala-te! Julie se ghemui cu degetele în urechi.Julie. dar pe urma trebuie sa stam de vorba. 103 este de acord. Julie se îndrepta spre dulap. era sigura de asta.Am ascuns-o. Îi pare bine ca 10 preia staf eta. Ia coaja de ou a unei insecte. Pe vremuri si ea se gândise sa compuna un astfel de obiect dar. spre cetatea natala: Bel-o-kan. De la moartea tatalui tau. La început fusese acel profesor de canto. In acel moment vazu o carte deschisa pe noptiera. O ascunse în dulap. .E noua. de revizuirea societatii. mai dormi o ora. 70. D easupra ei.Haide. arta. te-ai înhaitat cu o banda de liceeni ca si cum nu s-ar fi întâm plat nimic. Psihoterapeutul daduse vina pe carte. cu intentia de a stoca acolo lichidul odorant. Fiica ei era în cautarea unui stapân sau a u nui tata. . Scoala-te. mama! Nu acum. intoxicatul începe sa-i duca lipsa. . .a animala si vegetala si sa nu lase sa subziste decât viata minerala? Pe unde trec ele se extinde desertul. Mama ei ezita. de furnici. Mama ei deschise brusc usa do rmitorului. . volumul III. Descoperise cheia problemei. animalele si vegetalele se trag înapoi. Daca suprimi dr ogul.Te distrezi. . si asta pentru binele tau.Oh. Facuse bine ca îi telefonase ca s-o puna în g arda împotriva acestei pretinse enciclopedii care îi pervertea fata. Avea de gând sa distruga cartea pagina cu pagina pentru ca fiica ei sa înte leaga ca nu-i mai ramânea decât ea. Printesa 103 întoarce spatele spectacolului dezolant al câmpiei devastate. care îi aude gândurile. Trebuie sa vorbim sincer. stiu ca nu mai dormi. mama ei. curentii brusti de aer dau norului de lacuste forma unei fete care s e strâmba si se alungeste în toate sensurile. Mama lua cartea în bucatarie si o rasfoi.Bine. e cartea? Mama lui Julie se felicita. Psihoterapeutul avea dreptate.E inutil sa insisti. mama ei punea acolo aproape tot. 10. vorbesc serios.Vreau sa-ti spun doua vorbe. într-o zi o sa-mi multumesti. de tehnici de manipulare a maselor. . Asa ca. spre civilizatie. fata în fata.Haide. ADIO CU TRECUTUL Era înainte de seara cea mare. scoala-te. pe etajera de sus. Julie dormea. Dar mâna realitatii ridica cuvertura si aparu fata mamei. . Ba noaptea trecuta nici n-ai venit acasa. Julie. Acum trebuie sa se gândeasca la cele trei specificitati ale Degetelor: umo rul. dragostea. ratacise oul plin cu informatii. Julie. Mama ei se opri în prag. în care va aduna tot ce Printesa 103 îi va încredinta ac um când memoria si capacitatile sale de analiza sunt supradezvoltate. mama. Julie se ridica pe coate si se freca la ochi. Julie ridica un colt al pernei si se uita la mama ei. nu.Lasa-ma sa dorm. .Unde. . Cartea aceea er a un manual subversiv. Julie. Fata ei era tot sub cuvertura.Da-mi înapoi cartea. Cele treisprezece furnici pornesc spre sud-vest. Ba erau chiar si retete care te învatau cum sa faci un cocteil Molotov. Era vorba de revolutie. de strategii de lupta. . . prinsa în tu multul aventurilor. Ai inima? E totusi tatal tau! Julie îsi vâra capul sub perna ca sa nu o mai auda. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells . trebuie sa vorbim. dupa care vântul îl împinge spre nord.

. singu rul mijloc de a face sa circule bogatiile era. e mult mai exaltata decât dragostea în doua dimensiuni. Îi f ilmeaza pe cei mai buni copulatori ca sa-i dea drept exemplu copulatorilor prost i. . Afara se încalzeste din nou. planând în cele trei dimensiuni. Dragostea în zbor. ca plosnitele de lemn. aveau si ei o sexualitate de acest tip. Cele douasprezece se apropiara si mai mult ca sa adulmece mai bine aceas ta noua trasatura a obiceiurilor Degetelor. ucideau masculii. ele transporta bucati de hâr tie vopsite si aceste hârtii au aceeasi valoare ca alimentele. am avut cinci sute de ani de Inchiz itie. Cartea avea nevoie de ea la fel de mult cât avea si Julie de carte. Nu. Si ce se poate vedea în filmele pornografice? 103 nu a înteles tot dar. Totusi. apasând pe cuvinte: . în general. Degetele au gasi t acest mecanism ingenios ca sa nu mai schimbe obiecte stingheritoare. Toate stiu ca stramosii furnicilor. Ahile fugi dupa ea. Trebuie s a actioneze repede daca vor sa salveze Cetatea de amenintarea cumplita a pancart .. Banii sunt un concept abstract unic inventat de Degete. violau fetele si le furau toate b unurile.Da. puse cartea în ea si iesi în fuga. 103 spune ca Deg etele copuleaza pe sol. Tânara opri u n taxi aflat în trecere. Când vorbesti despre bani cu Degetele. de cele mai multe ori le dau balele ca la limacsi Furnicile sunt foarte interesate de aceasta for ma de sexualitate primitiva. întoarce-te imediat! striga mama ei din pragul casei. Apoi se împreuneaza uneori mai multi. rostogolindu-se ca limacsii. În loc sa transporte un mare volum de alimente. 10 profita de un moment de odihna datorat unui exces de racoare ca sa-i puna întrebari lui 103. La adapostul unei grote.Cartile pot sa fie periculoase. destul de satisfacut ca cineva întelesese în sfârsit ca pr efera sa-si faca plimbarea dimineata si în pas alergator. trebuia neaparat sa ajunga la unul din cei Sapte Pitici. cu aripile desfacute? întreaba 9. Degetele sunt foarte înapoiate. 71. PE DRUM BANII. jaful. Dealtfel.Unde merge domnisorica? Îi dadu adresa liceului. Din care te tragi si tu. Julie întoarse spatele mamei sale. lipiti de s ol. 103 vorbeste apoi de reproducerea Degetelor. apare o femela care manânca sexul mascul ului. Capitalul ne-a adus sap tezeci de ani de comunism. Din cuierul de pe culoar îsi lua impermeabilul negru care îi aj unge pâna la glezne. Având în vedere ca toata lumea este de acord. .Repeta. Furnicile si printesa lor n-au timp de pierdut cu flecarelile. . acesti bani pot fi schimbati p e hrana. Când se uita la televizor. si-l puse peste camasa de noapte. Ce sunt "filmele pornografice"? întrea ba 16. ea înregistreaza dupa dictare infor matiile pretioase despre viata si obiceiurile Degetelor ca sa-si umple feromonul -memorie zoologic. dupa cum arata documentarele lor istorice. Furnicile îsi spun ca.Julie. 103 explica faptul ca Degetele acorda multa importanta copulatiei lor. îsi lua geanta de spate. Julie descoperi Enciclopedia si o scoase din dulapul unde era prizoniera . toate va spun ca n-au bani si ca re greta ca societatea lor e construita numai pe importanta banilor. înainte de banii. Nu copuleaza planând. în acest domeniu. Adica Degetele cele mai violente ajungeau într-un loc. în urma cu peste 120 de milioane de ani. si din cauza Noului Testament. lui 103 îi placea în mod deosebit sa vada ceea ce e le numeau "filme pornografice". .Da-mi-o înapoi imediat. pleda mama ei. Printesa 103 nu se lasa rugata. Celelalte furnici se apropie ca sa beneficieze si ele de relatare.

nu ti-e mai bine". Ca si furnicile. îsi zise printesa. Iar adjectivele lor sunt "melodios". 72. cei care vorbesc având ca refe rinta limbajul auditiv. cele m ai multe popoare asteptau ca preotii lor sa detecteze un nod magnetic pozitiv înai nte de a construi un templu. Ei arata. Chiar si organul lui Johnston. începe prin a ridica ochi i în sus. Degetele nu mai încearca sa se adapteze Pamântului. Îsi construiesc cuiburile în zone nefaste magnetic si se mira pe urma ca au migrene. Pâna în Evul Mediu. Ce i care vorbesc având drept referinta limbajul vizual. furnica percepe cu o acuitate uimitoare undele telurice. Îsi const ruiesc autostrazile oriunde. unele Degete. "cai verzi pe pereti". taie cu ziduri pistele ancestrale ale migratiilor a nimalelor. în acel moment. Înainte! Printesa 103 e înca ametita de fericirea de a avea un sex. e vag. exercita m o apasare pe antebratul sau. se poate merge mai departe creând puncte de ancorare fizice. vor ca Pamântul sa se adap teze lor. Adjectivele lor sunt "rece". în schimb. vrând parca sa-si caute mai bine senzatiile în el însusi . precizeaza "e clar. atunci când i se cere sa-si aminteasca ceva. Apartenenta la unul dintre aceste grupuri se recunoaste dupa felul în care un interlocutor misca ochii. descriu cu culori. Viata e frumoasa. de felul "contez pe tine pentru a duce la bun sfârsit aceasta treaba". atunci e un senzitiv. cunosteau pe vremuri secretul vinelor magnetice ale Pamântului. el ne prote jeaza. Datorita acestui organ deosebit. cei care vorbesc având drept referinta limbajul corporal. "clopotire". care. Degetele au început sa creada ca numai cu ratiunea puteau sa înteleaga totul si ca deci nu mai aveau nevoie sa con sulte natura înainte de a întreprinde ceva. Folosesc expresii de genul : "sunt satul pâna-n gât". Atentie însa sa nu-l faceti sa functioneze invers! Sa luam exemplul unui p sihoterapeut care îsi primeste pacientul batându-1 usor pe umar si plângându-se: "Deci. Pamântul este. De aici. Se gândeste la degete care nu stiu sa discearna câmpurile magnetice. asa se pare. Vorbesc prin s enzatii: "te-ai prins". "nu mai avem ce vedea". Daca. Daca îsi îndreapta privirea într-o parte. Acti unea consta în a aplica un punct de presiune pe o parte a interlocutorului când vrem sa-l stimulam în momentul în care îi transmitem un mesaj important. "discordant". "excitat/calm". Vorbesc cu cuvinte sonore care evoca muzica si zgomotul: "surdina". "te-ai turtit". Medicul respectiv poate sa practice cea mai buna te . Lumea e frumoasa. cauta un "nod magnetic". îl respectam si. "calduros". Auditivii spun cât se poate de natural: "Auzi". functioneaza mai bine. înseamna ca e un vizual. atunci e un a uditiv. va fi stimulat la fiecare noua apasare pe acelasi antebrat. Senzitivii corporali spun cât se poate de natural: "Simti". dar acum aproape ca le vizualizeaza ca pe niste radacini lungi. prietene. în Renastere. "audibil". Si asta pentru ca vorbesc numai pri n imagini. o forma de memorie senzoriala. Si apoi. Le sfatuieste pe cele douasprezece sa mearga mai departe fara sa se abat a de la unul dintre acele canale vibratoare. O astfel de cunoastere permite sa se actioneze asupra tuturor tipurilor de interlocutori folosind cele trei registre lingvistice. Daca lasa ochii în jos. la suprafata. Auzise despre asta la televizor. traversat de unde vibratoare. e tr ansparent". ENCICLOPEDIE STRATEGIE DE MANIPULARE A CELORLALTI: Populatia se împarte în trei grupe. sensibil la câmpurile magnetice terestre. Folosesc expresii precum "viata în roz". înainte de a-si construi cetat ea. Urmând vinele invizibile ale Pamântului. Daca. Vizualii spun cât se poate de natural: "Vezi". Scoarta terestr a este parcursa de vine de energie magnetica pe care 103 abia le percepea când era asexuata. "ai încasat-o".ei albe. "rasunator". observa. Totusi.

multumim». caci vorbea fara sa se mai opreasca clientei sale. Probabil ca se plictisea de moarte singur în t axiul lui. Ajunse la liceu si se îndrepta d irect spre sala de muzica. "Salut fetelor" le zice el lasând în jos geamul.rapie din lume. Ea vrea sa ma umileasca. Pusesera mâna pe un camion care transporta porci din Ungaria si turnau ben zina peste custile animalelor. volumul III 73. Ca sa-i înveti pe altii. "Trei furnici se plimbau la Paris pe Champs-Elysees. Te poti duce acolo daca vrei. nu. . iar una dintre ele exprima ceea ce toate gândesc: «Ce prost si La Fontaine ala !»" Taximetristul râde singur. inteligenti si mai putin inteligenti. Dupa ce-ai fugit de-acasa. «Salut. Enorma responsa bilitate! Noi suntem gradinarii societatii de mâine. caci pacientul sau va reveni brusc la toate angoasele lui daca.Mie mi-ar fi frica sa fiu profa. dar daca vrei sa te odihnesti sau sa manânci putin. locuies c în imobilul de-acolo. Între noi fie vorba. Unii sunt ma i cumsecade si altii mai putin cumsecade. lânga ele se opreste un Rolls Royce a vând înauntru un greier îmbracat într-un costum de gala. . furnicile se uita una la alta. . raspund furnicile. Sunt un star. cu atât oamenii spun mai m ulte bancuri. Vazând ca Julie nu zice nimic. parca ma ia cu fiori. Îsi împinse în spate scaunul de plastic si îi dadu un inel cu chei. S-ar parea ca ai reusit foarte bine în viata! Ah. din coltul pietii. PORCI SI FILOZOFI Soferul era un om de viata.Acum am ore. da! Show-biz-ul renteaza nemaipomenit în zilele noastre. ci si sa fii putin psiholog. Filozoful zari un colt al camasii de noapte roz sub gulerul impermeabilu lui. Problema este ca profesorii au ocazia sa influente ze zilnic cel putin treizeci de fiinte tinere si deci maleabile. Profesorul se uita la era cu o privire sincera si cordiala.Sunteti un tip cumsecade. Pe pancartele lor scria: "Sa salvam agr icultura franceza" si "Moarte porcilor de import". era deosebit de interersanta.Sa stii ca profesorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti. . . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. se dau colegi cu voi. sperând ca nu o va remarca nimeni. Apoi au aruncat chibrituri aprinse. Furnicile se uita cu mirare la greierele care manânca caviar si bea sampanie. care cereau subventii mai mari. Julie voia sa se departeze de acel loc cât mai repede posibil. .Sa-ti mai spun unul? Strada principala din Fontainebleau era blocata de o manifestare a agric ultorilor. trebuie nu numai sa-ti cunosti bin e materia. Întelegi? . raspund furnicile. Îi propuse o bautura calda la cafenea si. Julie schiteaza o strâmbatura descurajanta si îsi z ice ca cu cât criza spirituala a civilizatiei se apropie. Asa ca unii se dau autoritari. Dupa plecarea limuzinei. În cinci minute omul îi povesti toata viata care. Se simti obl . zise Julie.Julie! Ce cauti aici? N-ai ore. În plus.O sa racesti. ai nevoie de un loc linistit. pentru ca ceilalti înca nu sosiser a. . Deodata. Greierele ridica geamul si da ordin soferului sa demareze. îi propuse imediat un banc. Vreti putin caviar?-Aaa. amabili si mai putin amabili. repeta gestul. Ea îi multumi refuzând totusi. fata accepta. Etajul trei pe stânga.Ai dreptate. ca mine. Asta evita adevaratul dialog. în ainte de a-l parasi. Edmond Wells. când vad cum râd elevi i de profa de germana. natural. Nu semanati cu profa de mate. a ltii fac pe savantii sau. cred ca toti profesor ii sunt îngrijorati la gândul înfruntarii unei clase. Arunca o ba ncnota soferului. Astepta dintr-o clipa în alta sa soseasca coleg ii ei din grupul rock care o vor gazdui fara probleme. mai putine pamânturi în pârloaga si oprirea importurilor de carne din strainatate:. parasi masina si o lua la fuga.

Acel vul can de zahar în eruptie bogat colorat în violet. Ai gresit adversarul. 103 nu a înteles niciodata de ce Degetele gaseau garga ritele "simpatice". Din fericire. Îsi zise ca data viitoare când va avea ocazia sa vorbeasca cu Degetele. acea smochina proaspata pe care o devorau nu va avea dificul tati în a se face mâncata si digerata. Exploratoarele înainteaza pe plaja. 103 vazuse ca De getele reuseau sa produca fructe fara seminte: pepeni sau struguri fara sâmburi. Coboara în tromba o panta abrupta plina de ferig i. Acest s istem scolar a fost totusi conceput ca sa va ajute. Educatia face fiintele mai p uternice. Pentru ele.. a evolua înseamna a-si ameliora si mai mult savoarea. Caci insectele sunt cele care le împrastie polenul si l e permit reproducerea. Marturisirea nu paru sa-l surprinda în mod deosebit pe profesorul de filo zofie. stim. De exemplu: de ce fructele au gust bun? De ce florile sunt frumoase? Noi. îsi scuipa în fata sâmburii. ci este si aprovizionata imediat cu compusi pentru fertilizare. fluviul curge de la nord la sud. Degetele erau pe cale de a face sterile specii întregi. Nu trebuie sa-i suporti povara. Ai noroc ca frecventezi acest liceu. furnicile. des i orice furnica stie foarte bine ca trifoiul e o planta a carei seva este toxica . Printesa 103 sugereaza sa coboare pe fluviu în ambarcatiune.Eu am pus focul de la pubele. ca 10. papura zvelta ascunde broaste râioase ale caror oracaituri sinistre rasuna în aer.Mmm. furn icile pornesc din nou la drum. Alta strategie a Degetelor: acorda virtuti pozitive trifoiului. În orice caz. Trec printr-o jungla de papadie.. Dupa ce-si umplu pâna la refuz gusa sociala si stomacala cu fructoza. În curând zaresc în departare o linie argintie: fluviul. Daca va întâlni acest Deget. cele mai putin tentante fiind sortite sa dispara. Chiar daca nu te simti bine aici. Jos zaresc o smochina care s-a spart dupa ce a cazut din copac. Sunt niste fiare salbatice care devoreaza septelul de paduch i-de-frunze. O informatie. le va sfatui sa lase fructelor sâmburii. Doar din lene de a scuipa sau de a digera sâmburii. Cele douaspre zece exploratoare nu stiu ce este aceea o "ambarca-tiune" si îsi zic ca trebuie sa fie vorba tot de o inventie a Degetelor. La televiziune totusi. Ar putea afla astfel de ce fructele au gust bun si de ce florile sunt frumoase. Toate fructele se concureaza pentru a fi mâncate si deci sa se raspândeasca în lume. chiar daca asta le va obliga sa le scuipe. mai solide. verde. E alergica la polenul de ruja. îi va spune ca florile sunt frumoase si mirositoa re ca sa atraga insectele. Liceul nu este un scop si un mijloc. ci sa te folosesti de el. . Ai vederea scurta. . el te îmbogateste spiritual. Furnicile iau o pauza de masa. Ajung pe o plaja de nisip negru. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU Cele treisprezece furnici folosesc o ramurica ca sa treaca o râpa abrupta. Ce bun e fructul! Exista întrebari pe care Degetele nu si le pun. Cele treisprezece se scalda în sucul ei dulce. Printesa 103 îsi zice ca ar trebui sa existe. Ce greseala enorma faci vrând sa distrugi ceva pe care nu stii sa-l folosesti! 74. În jur. un Deget care sa-si d ea osteneala într-o zi sa faca un feromon zoologic despre stiinta mirmeceeana. mai constiente. Se afla la nord-est de Bel-o-kan. Fructele sunt delicioase în speranta ca vor fi mâncate de animalele care le vor digera si vor da afara miezul sau sâmburii tari mai departe printre excremente . Mai mult gura vorbi decât capul. Turme de gargarite fug la aparitia lor. abandonând cadavre de paduchi-de-f runze pe jumatate ciopârtite. 16 s tranuta. Printesa 103 ridica a ntenele si repereaza pozitia. . aspectul si parfumul. Strabat carari împresurate de cicoare si ruje.igata sa-i dea ceva în schimb. roz si alb atrage deja muste isterice. Subtila strategie vegetala: nu numai ca samânta copacului fructifer e raspândita a stfel. înoata în jeleul pulpei. Îs i vâra capul în carnea ei moale.

sa produs o miscare culturala vizând admirarea lunii. Frunzele lui. cu petiol lung. înainte de a da ultima lovitura eliberatoare. Sub frunza principala. ENCICLOPEDIE CALATORIE SPRE LUNA: Exista momente când visele cele mai nebunesti par re alizabile cu conditia sa îndraznesti. Furnicile îi ademenesc cu ceva prada moarta ca pturata la suprafata fluviului. Când gândacii se apropie. Printesa 103 afirma ca nu foloseste la nimic sa plece acum. O inspectie dezvaluie o ancora care o imobilizeaza. fru nze tinere cufundate înca în apa se înfasurate în forma de cornet. În China. acesti chinezi fabr icasera astfel prima racheta interplanetara. acestea s-au comportat exact ca niste focuri de artificii. Cerceteaza împrejurimile cu ochii s i cu antenele în cautarea unei frunze insubmersibile. Apoi evidenta se impune: nuf erii. cu noua ei vedere sexuata.Printesa 103 le arata ca o frunza poate sa fie folosita ca suport pentru a înainta pe apa. vom traversa fara sa ne înecam. Plutesc pe apa din noaptea timpurilor. nu vor putea sa navigheze noaptea. Printesa 103 constata. a vrut sa aiba sufletul împacat. Ea recomanda îmbarcarea a doua zi dimineata. imediat ce fitilele reactoarelor au fost ap rinse. Petioalele sunt suple si prevazute cu un numar de tubulete pline de aer care asigura o si mai buna pl utire. Chinezii stiau deja foar te bine sa se foloseasca de praful de pusca. semn ca exista vârtejuri. întrerupându-si din când în când lucrul ca sa respire . împaratul Song a fost pulverizat printre aceste e norme jerbe colorate si incandescente care ar fi trebuit sa-l propulseze pâna la a . In cea mai mare parte. rezer vele lor sunt formate din gargaritele care n-au fugit destul de repede si din gând aci de apa care au refuzat sa coopereze. Acest apendice foarte solid are o grosime de peste cinci centimetri si coboara în apa pâna la un metru ca sa fixeze planta de pamânt. Le-a cerut savantilor sai sa fabrice o racheta. Furnicile urca pe un mic nufar alb si roz rezemat moale de mal. neteda si p arca data cu lac. Suprafata superioara formeaza un fel de platforma verde si rotunda. Cu mult înainte de Neil Armstrong. ceea ce faciliteaza scurgerea apei. Nufarul se prelungeste printr-un rizom lung care i ntra în apa ca o frânghie. Unul dintre împaratii din dinastia Song. Ei sperau ca puterea exploziei sa-l proiecteze pe suveran pâna pe luna. sub domnia împaratilor din dinastia Song. Dar probabil ca cercetarile prelimi nare fusesera mult prea sumare caci. în plus. Print esa 103 le semnaleaza ca trebuie sa captureze gândaci de apa. cu mult înainte de Jules Verne. 75. 103 provoaca un contact an tenar si gaseste feromoni ca sa-i convinga sa le ajute în croaziera pe fluviu. Se pregateste o mare calatorie. Belokanienele încep sa amenajeze ambarcatiunea si o umplu cu alimente care le vor ajuta sa suporte vicisitudinile croazierei. E mai bine sa coboare mai jos în cautarea unui loc unde fluviul se îngust eaza. ea a traversat fluviul pe frunze de nu-ma-uita. Au plasat deci niste petarde volumi noase sub o cabanuta în centrul careia trona împaratul Song. Se refugiaza deci sub o stânca si manânca gargaritele ca sa-si recapete fort ele. el însusi poet si scriitor. Împreuna cu vehiculul sau. Pe vremuri. Celelalte o ajuta dar. Printesa 103 se apleaca sub apa ca sa-l taie. frunzele moarte care plutesc pe apa se rotesc foa rte repede. ca malul din fata este foarte departat si ca. cei mai m ari scriitori. au o forma ovala. cei mai mari cântareti nu mai aveau alta sursa de inspiratie decât ac easta planeta de pe cer. adica au facut explozie. Furnicile urca pe planta dar aceasta nu se misca. Cei mai mari poeti. dar acolo unde se afla acum nu exista nu-ma-uita. în secolul al XIII-lea. Viata fiind o succesiune de zile si de nopti. Admira atât de mult luna încât a dorit sa fie primul om care s a puna piciorul acolo. Aceste coleoptere ac vatice vor servi drept propulsoare. Nici o ambarcatiune n-ar putea sa traverseze pe-acolo. Te poti gândi la un insubmersibil mai bun? Cu un nufar. amânarea nu era prea mare.

consilier inconstient. în timpul somnului e dominata de o stare de semi-toropeala. de când are un sex. alimente carbonizate si. Cerul e si mai întunecat . O sfera enorma de apa care face explozie pe pamânt si o stropeste. este creierul cifrelor.strul noptilor. Dupa tunet se asterne o tacere si mai apasatoare. le transforma pe cele douasprezece exploratoare în albinoase. Creierul drept este harazit intuitiei. cele douasprezece exploratoare motaie mai departe. Pâna atunci considerase singuratatea. Ploaia. descoperita pe jumatate . Se trezeste la cel mai mic semnal. A treia bubuitura. razboaie cu foc. Ia imedia t foc. Trece un nor rosu. noaptea e frumoasa. Apoi cade o bomba. Masacre cu foc. Broastele nu mai Oracaie. tot ce se petrecea noaptea. pri . a colo sus. În jurul ei. 103 percepe electricitate magnetica în aer. furnicile controlau focul si se dedau unor razboaie cumplite care uneori dist rugeau paduri întregi. e creier ul formelor. în urma cu câteva zeci de milioane de an i. Caverna este luminata de un flash care. E unul dintre inconvenientele de a fi dotat cu simturi mai subtile. Ai o usoara tendinta spre insomnie. caci somnul îi "stingea " complet corpul cu sânge rece. Oare. o secunda. Un zgomot si o lumina au trezit-o pe 103. fiecare emisfera va avea o analiza difer ita. Se ridica. vor fi si ele constrânse sa încalce acest tabu? Printesa îsi îndoaie antenele si adoarme iar. Focul e tabu la insecte. Poate ca asta e motivul pentru care insectele n-au dezvolt at niciodata tehnologia metalului si nici a explozibililor. Toate insectele stiu ca pe vremuri. Viseaza flacari. Iese în pragul cavernei ca sa vada ce se petrece afara. Cu organele lui Johnston. dar 103 prefera sa se dea totusi trei pasi înapoi. frigul. 103 vede o linie de lumina brazdând cerul. 77. O furtuna. Existenta lui est totusi atât de efemera încât printesa deja nu o mai vede. INSOMNIE E noapte si totusi furnica nu doarme. nu exista. ENCICLOPEDIE NOOSFERA: Fiintele omenesti au creiere independente: emisfera dreapta si emisfera stânga. putând sa duca la concluzii complet contrare. volumul III 76. Focul. Printesa stie ca. Fiecare dispune de un spirit propriu. Printesa priveste ploaia. Edmond Wells. Pe vremuri. Dar. mai ales. De aceea. E frig dar ieri a mâncat destul de mult ca sa dispuna de rezervele de ener gie necesare pentru a se mentine treaza. A vazut unde a du s asta: roci topite. Fenomenul este mai putin periculos decât lacustele. Degetele si-au bazat tehnologia pe stapânirea focului. într-o zi. toate insectele au convenit sa proscrie acest element mortal. Or. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. S-ar parea ca numai noaptea emisfera dreapta. Furtuna seamana cu u n copac înalt cu multe crengi care creste din cer ca sa mângâie pamântul. Un copac negru de pe pamânt a fost lovit de copacul alb din cer. Pentru aceeasi informatie. Aceasta sfera mortala este urmata de o multitudine de altele la fel. noaptea ca niste valori cont rare spiritului furnicarului. Chiar si frigul are farmec ul sau. Focul. Creierul stâng este harazit logicei. Furnica priveste focul care mistuie treptat copacul. ca sa evolueze. Un copac mare de lumina creste din nou între nori si mo are atingând pamântul. De data asta e mai aproape. leganata de ploaia care cade p e pamânt. Cerul e negru si luna. se oglindeste în romburi mici în fluviu.

lovea cu betisoare le în toate tobele.Daaaaa! Nervii.. Iar când creierul nostru stâng asculta cu atentie creierul drept. . Nu mai erau opt. Ji-woong îi facu semn sa reia "Revolutia furnicilor". Francine îsi agita parul blond. Dupa parerea savantului rus Vladimir Vernadski.Sunteti gata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Conform acestei ipoteze.Daaaaa! Trei batai de inima. Julie avea energie cu carul si mai avea înca nevoie de acel contact colectiv fabulos. Toti se uitau la ea. aici si acum? Toata lumea se linisti brusc. Julie se simtea bine în acea mare de oameni. un pictor.. Nervul era pregatit sa transmita foarte repede semnalul. deschizând porti. un muzician. intuitiva. Edmond Wells." Cei Sapte Pitici asteptau de la ea o fraza sau macar un gest. ci unul singur. Avea ezitarea cuceritorilor care nu îndr azneau sa-si asume victoria. sa nu mergem mai departe. sa ia din inconstientul colectiv apoi sa lase emisferele dreapta si stânga sa comunice destul de liber ca sa reuseasca sa puna în practica aceste concepte care se gasesc în noosfera. Spiritul uman globa l într-un fel.. Simtea aceeasi angoasa ca si Hanibal la portile Rom ei. dar senzatiil e erau prea puternice. realizator constient. vane. Zoe dansa din buric. "Pare prea usor.n intermediul viselor. cu ochii în sus. Noi suntem noii vizionari! Noi suntem noii inventatori! Privirea fetei îsi schimba usor culoarea. Noosfera ar fi un nor mare care înconjoara planeta ca si atmosfera sau ionos fera. iar Julie ar fi dorit ca acest moment p retios sa dureze vesnic. Mesajul perceput era transmis de nervii au ditivi pâna la creiere care descompuneau sensul si greutatea fiecarei silabe.Sunteti gata sa schimbati lumea aici si acum? Sala raspunse si mai tare: .. Acest nor sferic imaterial ar fi format din inconstientele umane emise de creierele drepte. aceea de a putea sa se branseze la ceea ce ei au numit "noosf era". si-ar strecura pe furis parerea sotu lui materialist. un inventator sau un ro mancier n-ar fi decât niste receptori radio capabili. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent. În capul ei se declansau câteva meca nisme. Apoi urma raspunsul: . maxilarul fu r ugat sa se deschida. Ar . Nervul se grabi sa faca sa circule mesajul. în realitate . deja încalziti. limba se agita si cuvintele fura pronuntate: . Julie ezita. volumul III 78. dupa m odelul unei perechi în care sotia. creierul nostru drept le ia pur si simplu de acolo. O fraza de pronuntat. David îsi lega partile de solo de cele ale lui Leopold. Fetele de la clubul de aikido scandau: Cine sunt noii vizionari? Cine sunt noii inventatori? Aclamatii. Acea revolut ie despre care vorbea Enciclopedia parea foarte aproape. iar Ji-woong. grilaje. functionau mai repede. îsi da acordul emisferei stângi. sa faceti revolutia. Avea impresia ca zboara si refuza sa aterizeze. Un nerv primi un mesaj de transmis gurii. Astfel credem ca ne imaginam sau ca inventam lucruri pe care. Concertul trebuia sa se termine la unsprezece si jumatate. CONCERT Caldura. inventatorul cuvântului "b iosfera" si â filozofului Teilhard de Chardin. acest creier feminin intuitiv ar ma i avea o calitate. cu creierul lor drept.. informatia trece si duce la o idee apta sa s e concretizeze în fapte. Publicul îi pândea gura.

Directorul intra în culise. Pe buna dreptate putem regreta ritmurile modeste si insipiditatea cuvint elor. un concert reusit. murmura Julie' În cabina unde se demachiau. care avea sarcina sa interzica pur si simplu pro pagarea operelor prea "subversive". Marcel Vaugirard 80. Nu trebuie sa exageram.Buna seara si multumesc. ..În sfârsit se petrece ceva interesant si în acest mic oras de provincie.Concertul a luat sfârsit. Data viitoare vreau un concert traznet! 79.. reduse lumina pe scena si aprinse lumina în sala.. Fara complexe. N-am mai vazut niciodata pâna acum un pub lic atât de entuziasmat. cu oameni care aplaudau dar care apoi pleaca. cu entuziasmul ei comunicativ. Sala aplauda fara entuzia sm. Urca pe scena si zise: . "Iubirea mea. .Ati fost cu adevarat formidabili! . se despart si se întorc acasa ca sa se culce. Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici anunta totusi aparitia apropiata a unui album cu titlul evocator: "Treziti-va!" Poate ca în curând va intr a în concurenta cu noul succes al cântaretei Alexandrine.Serios? Directorul scoase un carnet de cecuri. PRESA TRÂMBITA DE FONTAINEBLEAU (Rubrica culturala) CENTRUL CULTURAL UN CONCERT INAUGURAL DISTRACTIV Tânarul grup de rock francez Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici a facut o prezentare foarte simpatica ieri seara în noua sala de muzica a centrului cultural din Fontainebleau. Viata îsi relua cursul. sigu r. M a asteptam la ceva modest iar voi ati creat un happening. poate sa va gânditi la fumigene. premiata deja în toate topurile. Ceilalti directori de centre culturale au sa crape de gelozie. . . Farmecul fusese rupt. ENCICLOPEDIE CENZURA: Pe vremuri. o lua pe Julie în brate si o saruta pe amândoi obr ajii.fi fost de ajuns sa spuna: "Haide".Dar. Vreau sa mai veniti. Trebuie sa va ocupati mai mult de costume. are toate calitatile ca sa reuseasca în show-business: un corp de zeita. fusese înfiintata o institutie politieneasca: cenzura de stat. Dar. . Alexandrine. Unii pretind chiar ca s-ar putea dovedi o rivala pentru celebra cântareata Alexandrine. si destul de repede. a st iut deja sa cucereasca un public larg care depaseste cu mult centrele culturale provinciale. la un decor. Julie face sa se uite aceste mici im perfectiuni datorate tineretii... Juli e Pinson. Asistenta era foarte animata. simtira cu totii un val de amaraciune. pentru ca unele idei considerate subversive de catr e puterea de atunci sa nu ajunga la marele public. Nu trebuie sa va mult umiti cu mica victorie din seara asta. te iubesc". Totul era parca suspendat în timp. Tânara cântareata a grupului. cu formula ei de glamour rock. Directorul opri sunetul. sa puneti afise. . Sa le multumim înca o data lui Al ba ca Zapada si celor Sapte Pitici. Clipa de gratie trecuse.Iata cecul pentru concertul vostru din seara asta si ca sa va ajute sa va pregatiti viitorul spectacol. se gândi putin si scrise: cinci mii de franci. niste ochi cenusii care ar corupe si un sfânt si o voce foarte jazzy. Sa-i aplaudam. Fusese doar un simplu concert.

Mereu avida de senzatii tari. Bobitele de roua scânteiaza pe plantele acvatice care se deplaseaza în deriva. Tot asa. pr oducatorii de discuri împiedica aparitia unor noi curente muzicale. Micul nufar este într-adevar o nava perfecta care protejeaza de apa rece c a gheata. la nivelul suprafetei irizate. Furnicile stiu ca acel suc e dulce dar contine un alcaloid put ernic. care paralizeaza creierul. Printesa 103 gusta rizomul nufarului si e mirata ca imediat are un sentiment puternic de pace. Printesa 103 si cele douasprezece explora toare. Rizomul contine o substanta anafrodisiaca care actioneaza ca un calmant. a caror marime se diminueaza pâna când se transforma în stamine în centrul florii. cenzura si-a schimbat fata. sa vada sau sa asculte totul. mai blând. ziare. Castanii de apa îsi ofera fructele. niste nici nuci înconjurate de un caliciu împod obit cu spini mari laterali. cocotate pe cele mai înalte petale rosii al nufarului. Deseneaza motive complicate pe arip ile fluturilor si mai simple pe carapacea gândacilor de apa. Cu cât sunt mai multe canale de televiziun e. Pe stânga. de radio. Frunza de nufar formeaza o pluta mare de c uloare verde. solida si plata. care ridica capul si scuipa jeturi apte sa alunge sapunul din tubul lor pulmonar. gândaci i de apa înoata cu miscari gratioase. Multe exploratoare au platit cu viat a pentru ca aceasta informatie sa ajunga în memoria colectiva a semenelor lor. În partea din spate. Naturii îi place uneori sa introduca o nota decorativa. Fluviul dimineata e ceva foarte frumos. nimeni nu mai stie de unde sa ia informatiile interesante. volumul III 81. Carapacea lor verde are margini portocalii. Edmond Wells. Se raspândeste tenta cenusie. cicutina. Soarele stacojiu le scalda pe be lokaniene cu o ploaie de reflexe rubinii. Din punctul cel mai de sus al florii acvatice. totul pare mai pasnic. Pulpele lungi si paroase ale gândacilor de apa se îndoaie si se desfac ca sa propulseze ambarcatiunea mirmeceeana. furnicile zaresc obstacolele din departare. Aceasta dezordine pe apa îi irita pe gândaci. Nu atrage atentia nimanui. COBORÂREA PE FLUVIU Fluviul argintiu aluneca spre sud. Fruntea gândacului de apa este împodobita cu un simbol galben în forma de V. mai senin. o stânca are suprafata acoperita cu sapunarita care împrastie arome delicate. Multimea unor insipiditati similare blocheaza creatia originala. Floarea nufarului este destul de complexa. Se cheltuieste o energie imensa pentru ca t otul sa ramâna imobil. Astfel se ajunge la paradoxuri. Toate astea fac parte din vechea logica: nu trebuie sa apara nimic "original" ca re sa poata pune în discutie sistemul. editorii împiedica aparitia unor noi curente lit erare. Sub avalansa neîntrerupta de informatii neînsemnate. Nu poate sa zâmbeasca dar se simte bine. Furnicile îsi inspecteaza vasul. elibereaza saponina. salciile plângatoare îsi apleaca frunzele lor lungi si mo i. se bucura de peisaju l imens din jurul lor. prin miile de carti care apar pe luna. Difuzând cu tona tot felul de muzici similare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Narcisele seamana cu niste stelute galbene si parfu mate. cu atât diversitatea de creatie e mai mic a. La trecerea navei. ci abunde nta. suporturi mediatice. caci este normal sa vezi un nufar alunecând p e apa.Azi. substanta care face spuma si bule. Îsi lasa în apa capsulele care. Acum nu mai actioneaza lipsa. Furnicile se distreaza urcând si coborând pe aceste pânze mari de culoare roz. Ea e f ormata din patru sepale verzi si din numeroase petale inserate în spirala. Nava exploratoarelor s-a avântat dimine ata devreme pe valurile neospitaliere si despica cu o viteza destul de mare acea panglica stralucitoare. Partea de sus a nufarului atinge usor frunzele unei flori de cucuta care degajeaza miros de telina si supureaza un suc galbui care se închide la culoare în contact cu aerul. Sub efectul acestei licori. cazând. si nici criticii care ar trebui sa filtreze aceasta masa nu mai au timp sa citeasca. Nim .

fie ca un mas cul a reusit sau nu prin eforturile lui sa atraga o femela. E ora dejunului. Înainteaza târându-se cu picioarele din s pate si pare ca galopeaza de cealalta parte a oglinzii suprafetei fluviului. Într-adevar. Celalalt o observa printr-un geam. Furnicile se apleaca ca sa strânga larvele de tântari suspendate la nivelul suprafetei fluviului. Se înfrunta între ei ca sa-si mareasca posesiunile.. Degetele v ad doar dupa un unghi de 90 de grade. Din documentarele televizate. gelosi. E o larva de libelula al carui cap iese la sup rafata apei ca sa hapaie o efemerida. Atunci libelula îsi desface masca brusc cu b arbia-brat articulata. E o plosnita de apa. Din fericire. acele salcii plângatoare. Asta e istoria lor. Asta nu o va împiedica totusi pe doamna libelula sa gaseasca alt mascul care si el o va goli la rândul lui. Ono are spermei ultimului mascul. Fiecare mas cul supravegheaza si apara împotriva celorlalti masculi partea sa de teritoriu. se aud o multime de cânturi. dar raza lor vizuala este prea îngusta. a aflat ca Degete au descoperit ca Pamântul e rotund. se grabesc. cum se prelucreaza laptisorul paduchilor de frunze.. vedere pe care Degetele nu o vor avea niciodata. a sa cum le vede ea. rivalitatea nu s-a t erminat. al doilea sau al treilea partene r. Printesa 103 spera sa le arate Degetelor tehnologiile din Belo-kan. Vede. Toate tarile de pe planeta sunt la o zi de mers cu masinile lor zbu ratoare! Într-o zi. cu capul în jos si sifonul respirator în sus.eni sa nu se atinga de cucuta! Deasupra lor se rotesc libelulele. cunoaste toate vechile mitologii transmise din totde auna de la o antena la alta. Printesa 103 întelege ce s-a întâmplat. Sunt prea mari. prinde prada apoi o aduce la restul capului care îsi înfige în ea maxilarele.. 103 se gândeste la marea istorie a furnicilor. îsi zise ea. si nu-si pot fixa atentia decât pe 15 grade. Daca se acupleaza de mai multe ori cu amanti diferiti. deci finit. prea g rase. Marile insecte. Deodata se iveste un cap. Aceasta pleaca ca o catapulta. Fu cuprinsa de o mare mândrie pentru specia ei la vederea acelui fluviu ma iestuos. furnici le s-au razboit cu termitele timp de zeci de milioane de ani. 103 capatase obiceiul de a mânca de trei ori pe zi la or a fixa. Greieri. prea puternice ca sa vada acele narcise galbene. Degetele nu o cunosc. Nu pot sa-si mai spuna: "merg spre necunoscut". O femela poate sa pastreze timp de câteva zile sperma proaspata a masculu lui în abdomen. pasari. În timp ce soarele devine din rosu portocaliu. privirea Printesei 103 strapunge apa. un animal care înoata invers. masculii libelula stiu asta si. A picat bine. Larva li belula este dotata cu o prima masca-fata legata la o articulatie lunga care îi fol oseste drept barbie. De altfel. Dispun de hartile tuturor padurilor. vechi si demne. claca furnicile vad dupa un unghi de 180 de grade. Si nici: "Plec departe într-un ti nut strain". Când era la Degete. înainte de a se acupla. Stie cum au facut furnicile sa dispara dinozaurii d e pe Pamânt invadându-i prin intestine. Nu stiu cum au adus furnicile. va putea du pa aceea sa produca oua provenite de la primul. Degetele vad foarte departe cu claritate. Totusi.. ceapa sau morcovul. din tinuturile Soarelui-rasare. se dedau dansului lor nuptial. Femela libelula este evident atrasa de masculul care îi ofera cea mai mare suprafata pentru dansul copulator si ouatul care va urma. tuturor pajistilor. Stie cum. Nu vor percepe aceleasi culori ca ea. pentru dominarea Pamântului. Tinerele furnici le urmaresc cu admir atie. cum sa te faci înteles de animale si atâtea si atâtea lucruri despre care Degetel e nu stiu nimic. bineînteles. Se apropie de prada care nu fuge deoarece crede ca dispune de destula distanta ca sa poata fugi. Cu noile sale simtiri de sexuata. dar si broaste si broscoi. sa goleasca femela de sperma rivalilor. ea înmagazineaza sub coate bule de aer care sunt treptat aspirate de s tigmate. spre alte tinuturi seminte de flori si de legum e care nu se aflau acolo înainte: mazarea. Asezata în mijlocul galben al navei-nufar. sub suprafata fluviului. cum se respecta fruct ele. Ambarcatiunea-floare aluneca si evita în ultimul moment stâncile-recife. pe spate. tu . Ca sa respire.

volumul III 83. în mod ciudat. la. situati ca doua pe rle în parti. Atunci. Foc. de Johan Sebastian Bach. se termina în r e minor. Toate furnicile sunt în apa. B corespunde notei si bemol. Abdomenele mirmeceene îsi trag salvele. Bach a patruns astfel chiar în interiorul muzicii sale si conta pe ea ca s a se ridice si el ca un rege nemuritor spre Infinit. Un fel de summum al acestei opere consacrate fugii este bucata Arta fugi i în care. dar acest exercitiu cere o gestionare perfecta a repartizarii greu tatii pe fiecare picior iar furnicile au totdeauna unul care se duce la fund. îsi asigura o stabilitate excelenta pe fluviu care react ioneaza ca o membrana întinsa. pot sa circule linistiti pe apa fara teama ca se vor duce la fund. "La fel e si gloria regelui care se ridica continuu în acelasi timp ca modulatia ". Ofranda muzical a s-ar putea repetai la infinit. Numerosi paienjeni de apa. Patineaza pe suprafata apei. Patinatorii supravietuitori se deplaseaza în zig-zag printre jeturile de a cid formic. exact înainte de a muri. întelegând pericolul. A fost oprit în plin elan de probleme de san atate (în acea perioada era aproape orb). folosindu-se de ea ca de o pânza solida. Ca multe dintre ele. inund a frunza de nufar. Johann Sebastian Bach a vrut sa explice muritori lor de rând tehnica progresiei muzicale care. ca sa vada cum reactioneaza cu ea însasi pe toate planurile. Furnicile. Deodata percep vibratia ambarcatiunii furnicilor. cadavre de tântari sau larve de plosnite. Trebuie subliniat ca Bach a semnat-o folosind drept tema muzicala cele p atru litere ale numelui sau. furnicile zaresc un grup d e insecte care merg pe apa. Cu ajutorul acestui sistem de "salt" de la o tonalitate. Aceasta fuga este deci neterminata. Unele încearca sa imite paienjenii m ergând pe unde. lui do. Edmond Wells. Fuga în schimb poate sa prezinte mai multe teme diferite. pâna când se va fi metamorfozat în toate notele gamei .turor le e foame. . doar sprijinindu-se de ea cu picioarele lor lungi. Sunt paienjenii de apa. insecte acvatice care seaman a cu tântarii de apa dulce. In cele din urma se pomenesc deci cu barbia si pântecele în contact cu apa rece. porneste în do minor dar. Paienjenii de apa cauta dafnii. Datorita lor. Si asta fara ca urechea celui mai atent auditoriu sa descopere clipa în c are a avut loc metamorfoza. se grupea za într-o legiune acvatica si ataca. ATACUL PATINATORILOR ACVATICI În timp ce vasul-nufar rosu luneca usor pe apa. În solfegiul german. si. c a pe vremuri vikingii lancile si scuturile. do. pornind de la simplitatea totala. la sfârsit. Bach = si bemol. Totusi câtiva reusesc sa se apropie de nava si. Au capul mai lung decât corpul si cei doi ochi sferici. C. lui si simplu. Fuga e mai mult o progresare decât o repetare. Spri jinindu-se cu tot torsul. Ofranda muzicala. catifelati si hidrofugi. printr-o "scamatorie" demna de cel mai bun prestidigitator. lui la. Fata inferioara a pân tecelui este acoperita cu peri argintii. se îndreapta spre complexitatea absoluta. se prabusesc si pornesc în deriva acolo unde pântecele lor hidrofug îi mentine la sup rafata. Multi paienjeni sunt doborâti de la primele rafale. A. 82. Canonul "tort ureaza" aceeasi tema în toate sensurile. îi fac sa semene cu niste masti africane alungite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ENCICLOPEDIE ARTA FUGII: "Fuga" este o evolutie în comparatie cu canonul. pluti nd si agitându-si inutil picioarele. explica Bach. constituie una dintre cele ma i frumoase arhitecturi de fuga. si H. îsi aliniaza abdomenul pe flancurile navei. atinsi.

Printesa 103 rema rca faptul ca petalele-pânze ale vasului-nufar suiera. erau n evoiti sa se agate de papura caci. Dezvoltarea si mai mult a simturilor. în mintea ei. Patinatorii de la capatul de jos al fluviului.. Printesa 103 stie ca în capul ei exista o problema. furnicile sfârsesc prin a se agata una de alta într-o platfor ma plutitoare. pâna la urma. Dar nu e momentul potrivit pentru astfel de reflectii. foarte repede. L-au facut seful lor si au luat hotarârea sa traiasca în colectivitate.Atâta timp cât apa nu le trece de barbie. au considerat ca un paianjen de apa capabil de atâta curaj era un exemplu. Vrea sa manânce paianjenul de apa dar Printesa 103 o oprest e. Cunoasterea acestui lucru da un nou curaj printesei. Poate ca ar trebui sa-l cautam pe faimosul Fondator ca sa-l ucidem. Fondatorul traia într-un loc unde curentul era foarte puternic. Dupa câte va încercari. e un paianjen de apa si are un gust b un. Printesa se adaposteste în spatele noilor sale simturi de sexuata ca sa-si justifice compasiunea. Tot agitându-se. 5 simte foarte bine ca în timpul CA-urilor. 1 5 nu întelege de ce-ar trebui sa fie crutat. stie totusi ca este o noua dovada a degenerescentei sale datorata lungului contact avut cu Degetele. 103 este constienta de asta. Nu-ti pastrezi avansul distrugând concurentii. Se straduiesc sa se agate de marginea nufarului. Dar a supravietuit.. Înainte de-i mânca. la urma urmelor. ranit. printe sa refuza sa lase sa fie vizitate zone întregi din creierul ei. Or 103 este aproape constant debransata de mintea colectiva. Toti vecinii sai pa ienjeni i-au prezis moartea caci curentul puternic avea sa-l arunce de stânci. Nu mai joaca jocul colectivitatii. îsi vor constru i cetatea lor lacustra si vor deveni stapânii fluviilor. în curând se va gândi numai la ea. scufundat. Daca paienjenii de apa încep sa lupte în gr up si daca mirmeceenele nu-i opresc chiar de acum. în închisoarea propriului cap si nu mai face nici un efort ca sa gând easca în grup. vazându-l cum trece. altfel. Fon datorul s-a încapatânat totusi. pai enjenii de apa nu puteau patina decât pe distante mici apoi. În loc sa-si petreaca viata ca sa se pr otejeze dupa papura. Fie e vânt. ci mergând mai repe de decât ei. 15 se apropie. Un paianjen de apa p ovesteste ca din cauza unui individ. Va deveni egocentri ca ca Degetele. pornind de la care se arcuiesc ca sa urce pe vasul nufar. a plecat si. zgâltâit. ît i poti ameliora propriile conditii de existenta precum si pe cele ale întregii tal e comunitati. în timp ce patinatorii continua sa le îmbrânceasca si sa le calce pe cap ca sa le faca sa se duca la fund. În mod normal. Daca continua asa. el a decis sa se lase purtat de curent. un patinator pe care îl numeste Fondator. reusesc sa urce din nou pe nava lor. Spune ca trebuie eliberat ca sa se întoarca la poporul lui recent socializat. Chiar si înainte avea te ndinta sa fie egoista. Cele treisprezece se agita în toate sensurile si se stropesc reciproc. o furnica se branseaza în permanenta la mintea c olectiva si nu se debranseaza decât foarte rar pentru rezolvarea unor probleme "pe rsonale". adau ga ea. Sunt recuperate si celelalte furnici si sunt capturati câtiva paienjeni ag resori. Celelalte furnici sunt de acord. dupa cum prezisesera semenii lui. Trebuie sa se organizeze repede. fie. erau luati de curent. risti poate sa primesti o multime de lovituri dar. Acolo. fu lu at. iau viteza . îsi zise Printesa 103. E în pielea ei. Fondatorul îsi zi sese ca-si vor consacra cea mai mare parte a energiei luptând împotriva curentului d esi nimeni nu stia unde ducea acel curent. dar îsi spune ca. 103 îi întreaba pe prizonieri de ce ataca în hoarda desi speci a lor este cunoscuta ca fiind formata din animale solitare. Ce descoperise acel patinator? Încetând de a-ti mai fi teama de curent. furnicile nu risca sa se înece. o singura fiinta este de ajuns ca sa modifi ce comportamentul unei întregi specii. în sch imb pot sa fie înghitite de orice animalut. datorita sexului. fiecare sp ecie cu sansa ei. Comunicatiile Absolute. i -a agravat defectul. peste câtiva ani. Astfel. încetând de a te mai agata de o securitate imaginara si lasân du-te dus înainte.

Câteva furnici urca în vârful celei mai înalte petale de nufar. Oamenii vor avea astfel la dis pozitie trei zile ca sa cumpere bilete. în tre paranteze: "Noua denumire a grupului Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici". pr omise Ji-woog. La viteza cu care se deplaseaza. Micuta accepta cu conditia sa li se ofere locuri gratuite la concert . Se considera destul de dotat în chimie ca sa fabrice o orga de pa rfumuri rudimentara. Ca sa se faca . Paul le sugera sa împrastie un parfum corespunzator ambiantei deosebite a fiecarei bucati. 84. groase si rosii pentru primele litere si minuscule negre cu o umbra alba pentru celelalte. Zoe trase doua mii de copii pe xeroxul color al directorului scolii. .Formidabil! Eu o sa fac o furnica gigantica de cel putin doi metri. Remarca atunci un târâit.. ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT David se instalase în fata computerului din sala de repetitii. zise Leopold. zise Francine.Cu o pagina mobila în centru si un set de diapozitive.Sa punem la punct un spectacol total. în departare. Jiwoong apela la sora lui mai mica cerându-i sa le lipeasca în tot orasul cu colegii e i de clasa.Cred ca în sfârsit am gasit muzicianul perfect pentru "Revolutia furnicilo r". Dedesubt: "Sâmbata 1 aprilie. Pe ecran.Pot sa fac o carte din polistiren înalta de un metru. De acolo de sus se simte foarte bine viteza. David avu atunci ideea sa fixeze micul microfon de la una din coardele l ui de harpa pe elitrele insectei. Examinara rezultatul obtinut. cu cele trei furnici în forma de Y. concert la centrul cultural din Fontaineblea u". . Sus scrisera "Furnicile". considerat la început a se dator a sistemului electric.Cu fumigene si spoturi luminoase pentru efecte speciale. Paul facu reglajul si în curând obtinu un sunet cu un efect dintre cele mai bizare. 85. iar mai jos. Se aplecara asupra computerului. îsi zice furnica. spuse si Jowoong. Toate firele de par de pe fata si antenele lor sunt îndoite spre spate ca o simpla iarba. Paul avea de gând sa învaluie astfel fiecare tema într-un ad evarat decor olfactiv.Am putea fabrica niste obiecte enorme ca sa umplem scena. le va f i greu sa-l evite. Descoperi în programele grafice o textura care semana cu cea a vechilor pergamente si alese m ajuscule rasucite. apoi pleca cu prietenii ei sa lipeasca afisele. . le zise David. Apropiindu-se de amplificator ca sa-l regleze. descoperir a un greier instalat acolo. atras de caldura transformatorului. Narcisse avea sa creeze niste costume sofisticate si va concepe masti si machiaje care vor sublinia fiecare cântec. De la mirosul de lavanda pâna la cel de pamânt. Nu era deloc pus la punct. Apoi cu litere groase: REVOLUTIA FURNICILOR. ENCICLOPEDIE VIITORUL APARTINE ACTORILOR: Viitorul apartine actorilor. pe ntru ca primii lor fani sa nu fie derutati. . de la mirosul d e iod pâna la cel de cafea. Era destul sa fie reconstituit cu un program grafic si simbolul grup ului lor era gata. Numai sa nu fie o cascada. . propuse Paul. Examinara imaginea de pe coperta Enciclopediei cunoasterii relative si a bsolute. . asezate în centrul unui triunghi înscris în tr-un cerc. . viitorul lor afis semana perfect cu un pergament vechi. Printesa are dreptate sa fie îngrijorata cac i. oamenii vor avea impresia ca vad dându-se paginile sugera David. Toata lumea în vârf. Repetitia începu si David se plânse de solo-ul de la "Revolutia furnicilor". se vede un zid de spuma.

piatra loveste în plin flancul ambarcatiunii. zâmbet. în afara de mormoloci. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cele de pe nava-nufar nu mai st . în toate profesiunile. Printesa 103. volumul III 86. Actorii controleaza lumea. în majoritatea democratiilor moderne. acolo unde curentul pare mai putin violent. carora nu li s-a cerut nimic. Toate profesiile sunt infiltrate de actori. Alegerea lui Ronald Reagan în postul de presedinte al Statelor Unite în 1980 a consacrat definitiv domnia actorilor. treptat. Gândacii. U n zgomot asurzitor invadeaza spatiul. felul de a se îmbraca. cu antenele încrucisate pe fata. În consecinta. ci dupa alura. Frunza moale resimte socul. exclusi de la dezbatere. Unii au venit sa se înfrupte. le strâng între mandibule si se folosesc de ele ca stabilizeze ambarcatiunea. sunt rugati sa înoate mai rapid. tot punându-i înainte pe actori. curentul lenes le leganase molcom de-a lungul malului. O denivelare plina de pietre formeaza o linie crenelata de spuma alba. actorii stiu sa mimeze mânia. indica prin gesturi ca e ma i bine sa treaca prin stânga. actorii au câstigat teren. participa acum si coleoptere acvatice: gândaci-vârtej netezi si negri si plosnite-de-apa cu picioare fine si ascu tite. Gândacii înoata atât de puternic încât toata nava e stropita. Mormolocii stau adiba în speranta unui naufragiu.respectati. actorii stiu sa m imeze dragostea. oricum. În mod inexorabil. Furnici le cele mai mari iau ramurele lungi. Problema e ca. ce privire a u când spun si daca au cravata asortata cu haina. dar un vârtej îl tri mite în cealalta directie. Din cauza vitezei. voce. actorii stiu sa mimeze bucuria. pânzele rosii ale nufarul ui tremura si plesnesc. De altfel. aflati în partea din spate. Au intrat în zona repezisurilor. Nava-nufar ia viteza si se îndreapta spre trei pietre mari. prom isiunile nu vor fi tinute. Cei care au idei dar nu stiu sa le prezinte sunt. Nufarul freamata si pare pe punctul de a se întoarce în loc. pastrând proportiile. altii sunt acolo doar pentru spectacol. familiaritatea cu cei ca re îi iau interviuri si glumele pe care le spune. furnicile îsi ridica antenele. 13 cade în apa si e adusa la bord în ultima clipa. Niste musculite. La vânarea belokanienelor. Ca sa se faca invidiati. Un pictor bun actor este capabil sa convinga ca o pânza monocroma este o opera de arta. Ambarcatiunea deviaza. candidatul nu mai e ales în functie de programul sau politie (toata lumea stie foarte bine ca. dar acum totul se accelereaza. Nu se poate trece. Un cântaret bun actor nu are nevoie sa aiba voce daca îsi interpreteaza convenabil clip ul. 5 trim ite feromoni gândacilor de apa ca sa orienteze ambarcatiunea spre o trecere care i se pare mai putin tumultuoasa. curentul este si mai puternic. Nu ma i ascultam ce spun oamenii. pleaca sa inspecteze locu l si se întorc pesimiste. Pâna aici. PURTATE DE VALURI Cascada! Stupoare. forma capata mai multa importanta decât fondul. Inutil sa ai idei si sa stii sa guverne zi. Ca sa se faca adulati. caci tara are o politica globala de la care nu poate devia). Ne multumim doar la a ne uita cum spun. O petala le loveste în cap apoi cade din ambarcatiune. Edmond Wells. Furnicile au trecut de prima cascada dar apare deja al doilea zici de sp uma. Pe canal. Acei mâncatori de cadavre de apa dulce sunt mai vorace decât rechinii. e destul sa ai în jurul tau o echipa de specialisti pentru redactarea discursu rilor si dupa aceea sa-ti interpretezi bine rolul sub obiectivul camerelor de lu at vederi. vârful din fata al frunzei de nufar pierde directia . a parea devine mai tare decât a fi.

foarte departe. si deci prin placere si reproducere. Nu se mai poate face nimic. se rveste la crearea unui nou drum. Între petalele de nufar. prin vorbire. se clatina. Furnicile au antenele lipite de fata. foarte senin. Lipsit de sistemul de propulsie. ne situam în spatiu. Nava pl ata e luata în mare viteza. Printesa 103 si 5 sunt lipite una de a lta. Cuvântu l nu numai ca face sa se transmita informatii. A doua gura este sexul. stabilizeaza. deasupra vârfurile ro z ale nufarului. dupa ce treci de o anumita linie a orizontului. Se îngramadesc în mijlocul galben al nufarului rosu. prefera sa lase totul. "gura de jos". trei-patru exploratoare. iar fluviul ar fi fost limba ei umeda. scuturându-le foarte puternic pe furnici care abia au timp sa-si recapete echilibrul când nufarul îsi accelereaza din nou deplasarea. iar jos totul se învârteste. Cu a jutorul limbajului gurii de sus. Sus e cerul.cea de sus si cea de j os. Talmudul recomanda de altfel sa se evite luarea a prea multe medicamente. Printesa zareste. Sexul. atât de abrupta încât nu se mai vede fluviul dincolo de linia d e spuma. cu siguranta ca vor plonja. ci serveste si la vindecare. Gura de sus actioneaza asupra celei de jos. ENCICLOPEDIE DOUA GURI: Talmudul spune ca omul are doua guri . Întreaga padure începe sa Oracaie ca broastele râioase de parca ar fi fost vie . Frunza de nufar se loveste de acel sir de dinti ai flu viului si. e gata sa se roteasca. Se defineste în raport cu parintii si cu copiii sai. diferit de cel al liniei familiale. rezolvarea problemelor corpului. asp irat de a treia cascada. se învârteste. omul îsi creeaza un spatiu de libert ate.. Totul se învârteste. frunzele de nufar sunt destul de fibroase ca sa suporte loviturile. Prin sex se rezolva problemele corpului în timp. ne situam fata de ceilalti. panglica argintie a fluviului. Ambarcatiunea "se loveste înca o data de pietre. Printesa 103 urmareste dezlantuirea elementelor n aturii. la fiecare soc.iu ce sa faca: sa încerce sa schimbe cursul cu riscul de a pierde controlul ambarc atiunii. Fiecare om are puterea în a face sa se încarneze prin copiii sai alte valori decât cele ale parin tilor lui. Din fericire. Nu mai vad nimic afara. apoi se. Toata lumea se adaposteste printre staminele galbene din mijlocul plantei acvatice si strânge din mandibule. primul factor de reusita este sansa. 103 ridica cu precaut ie capul si vede ca nava se îndreapta direct spre o noua cascada vertiginoasa cu a devarat impresionanta.. jo s de tot. Gândacii de apa. Si apoi se izbesc de piatra mare. în fiecare operatiune. altfel se va transforma în maladie. aceste a efectuând un traseu invers fata de cel al cuvântului. P rin sex. Gura de jos actioneaza asupra gurii de sus. Sus cerul este foarte albastru. furnicile. furnicile nu mai controleaza ambarca-tiunea. Ambarcatiunea este proiectata în aer. nu reusesc nici macar sa s e mai ridice în picioare. Vacarmul torentului l e asurzeste pe pasagere. De data asta. Ambarcatiunea floare e poate într-un hal fara hal dar nu s-a dus la fund. Prin cuvânt este sedus celalal t si i se pune în functiune sexul. coplesite de forta centrifuga. dezechilibrate. sunt gata sa cada peste margine. I n interior. abandonând definitiv vasul -nufar mirmeceean. O piatra mare îsi arunca umbra asu pra lor. A trecut de al doilea torent fara stricaciuni . O stânca triunghiulara zgârie frunza pe dedesubt si traseaza un fel de movil a în mijlocul plutei vegetale. . sa pastreze directia si sa se straduiasca sa treaca cât mai bine de a dou a cascada? Prea târziu! Viitorul nu apartine nehotarâtilor. totul e furtuna. Cea de sus permite. Niagara asta mai lipsea! Ambarcatiunea capata o viteza din ce în ce mai mare. speriati. 103 îsi zice ca. Cuvântul nu trebuie împiedicat s a iasa. Când ajung pe pietre. iar jos. 87. ambarcatiunea se transforma în titirez. pri n sex îti vei gasi identitatea si limbajul.

Abia au timp sa vada un murgoi cu ochi rotunzi si doi tritoni cu creasta . volumul III 88. Vasul-floare aterizeaza cu toata coca pe apa.Suntem gata. Toate au antenele ridicate de stupoare.. Artificierii desfasurara lungul fir electric care lega diferitele încarcat uri de detonator si se trasera la o anumita distanta de piramida. Bzzzz. Pasari-musca. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE . La acea altitudine.. apasa pe detonator. ca sunt stropite de un val. Stie ca în curând va fi ejectata. 89. Aerul le suiera pe fata si în pânzele roz ale nufarului. Maximilian examina diferitele încarcaturi explozive care fusesera fixate p e flancurile piramidei.. o fractiune de secunda... d e pe ambarcatiunea lor suspendata în gol. Gaura facuta în apa de caderea lor le pune aproape fata în fata cu locuitorii subacvatici. Politistul îsi trase gâtul în guler. 12 îsi vede picioarele desfacându-se din cauza vitez ei si se pomeneste la verticala. 10 3 vede un spectacol unic. tinându-se numai într-o singura gheara. baga mâinile în buzunar e. apoi. Are picioar ele din spate în aer si capul în jos. Dar dupa ce a ramas în a er. ambarcatiunea este supusa din nou legii gravitatiei care. în ur ma frecarii cu aerul. . E prinsa însa în ultima clipa de 14. Comisarul facu un semn. Maximilian Linart ordona tuturor oamenilor sa-si protejeze bine zonele d e piele neacoperite de haine. Printesa 103 îsi simte ghearele care cedeaza una dupa alta.. Nufarul coboara cu mare viteza. Timpul e suspendat. Adormit. mirmeceenele vad lucruri pe care rareori au ocazia sa le vada. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Au trecut torentul! Fluviul argintiu s-a linistit ca si cum s-ar fi satu rat sa le mai chinuie. podeaua nufarului începe sa se încalzeasca. Marginile nufarului se îndoaie în sus ca sa formeze un fel de bol.. îsi zice 103. Viespea care pazea p iramida. Brusc. Furnicile îsi înfig ghearele în ascensorul nebun care le duce la etajele inferioare. 7 îsi ia zborul. nu e deloc ceva hazliu. Nufarul mai pier de doua petale roz care prefera sa-si traiasca propria viata în loc sa ramâna pe o a mbarcatiune invadata de furnici. care e tinuta de 11. Nu se întâmpla nimic. Ei bine. da r totul e atât de rapid încât nici macar nu ia apa. Artificierul sef ridica maneta detonatorului si zise: . Merse pe fir si constata ca fusese sectionat de ceea ce numim "niste man dibule mici". trei. APA Nufarul planeaza o clipa în aer. S-au salvat toate si nu se mai vede nici o cascada. Constructia aceea nu putea sa-l sfideze la nesfârsit. care le uda antenele si le întrerupe pentru câteva sec unde toate perceptiile. În fata lor câtiva nori dezlânati ascund m anejul amoros a doua privighetori. De altfel. Vasul-floare se afla la altitudine.. dupa cum indica si numele. patru. Totusi. Printesa 103 îsi înfige bine mandibulele în frunza a mbarcatiunii ca sa nu-si ia zborul. doi.. Soc.. Se scufunda putin.Edmond Wells.Cinci. Avea un semn la gât. Un sfrâncioc la pânda. Caderea se accelereaza. Astronaut ii care aterizeaza în capsulele lor probabil ca simt acelasi lucru. omul cazu în fata. asta e ultima mea calatorie. Printesa 103 se uita la însotitoarele ei zicându-si ca aceasta va fi ultima imagine cu care va pleca în moarte. cu cotul.

Vasul-floare luneca din nou pe panglica argintie. Evident. O perdea de ceata invadeaza totul vrând parca sa ascunda lasitatea soarelui. Pietrele astea sunt vii! vocifereaza olfactiv 10. E foarte multumita ca mai e o înca în viata. Nu e o piatra. Desenând fluturele. Toate o iau la fuga pe bastingaj. Chiar si viermii de matase se duc sa se ascunda. Dar e târziu. în iaz sau în râul cel mai apropiat. Printesa 103 le urmareste misca rile maiestuoase. ele au deven it cu usurinta favoritele micutilor care le instaleaza pe false insule pustii tr ansparente din plastic. b roastele testoase au ca dusman o pasare al carei cioc e dotat cu o forma special a care îi permite sa sparga carapacea. Se împrastie o ceata murdara. aceasta nu seamana cu nici una cunoscuta de ea: înoata. Edmond Wells. Deasupra furnicilor zboara fluturi-paun. Coboara domol în bârlogul lui. Acest desen reprezenta un singur desen simplu: un fluture. ci în lac. Totul reintra în normalitate. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. exista moda ca copiii sa se joace cu acest tip de broaste testoase acvatice. I-a întrebat pe câtiva copii ce semnificatie aveau acei fluturi dar ei au re fuzat sa-i raspunda. Scruteaza cu atentie stânca si i se pare ca are niste forme mul t prea regulate. Noi toti stim. In Florida. gata s a traga. ca acest corp care s ufera e doar un corp intermediar. dar adevarul e ca acea broasca testoasa acvatica provine d in Florida. Furnicile vor s-o ocoleasca dar stânca de schide doi ochi si îsi dezvaluie o gura enorma. iar fluturii sunt foa rte frumosi. ENCICLOPEDIE FLUTURE: Dupa al doilea razboi mondial. acoperite înca de feromoni de panica si de apa. ne reamint im reciproc acest lucru. Intra în p amânt în timp ce totul în jur devine cenusiu. Un pastrav devoreaza o libelula. Si în curând ne vom lua zborul". Atentie. a remarcat faptul ca pe lemnul p aturilor era gravat un desen repetat pe care l-a regasit dupa aceea în alte lagare unde suferisera acesti copii. Doctorita s-a gândit la început la un fel de fraternitate care s-ar fi manif estat astfel între copiii batuti si înfometati. e o broasca testoasa! Totusi. 90. nu îndraznesc sa le arunce la gunoi. Printesa 103 se apleaca peste marginea nufarului. astfel încât aceste an . Nu stiu asta. Nu e posibil ca niste minerale sa înoate si s a deschida o gura. Broastele testoase se reproduc acolo fara nici o greutate. volumul III 91. Toate furnicile striga sfaturi diferite si contradictorii. Au supravietuit pericolelo r fluviului. doctorul Elizabeth Kubbler Ross a fost chemata sa îngrijeasca copiii evrei supravietuitori din lagarele de concent rare naziste. nimeni nu s-a gândit sa aduca si pre datorul natural în acelasi timp cu broasca testoasa decorativa. Când a intrat în baraca unde înca mai zaceau. Nu pot avea nici o clipa de liniste. dus de curentul care îl duce spre sud. A crezut ca gasisera în fluture modul de a-si exprima apartenenta la un grup asa cum pe vremuri primii crestini aveau simbolul pestelui. Suntem niste fluturi. În dimensiunea superioara. Se dedau la trofalaxii dulci care le apropie. 15 îsi potriveste abdomenul. Un pusti de sapte ani i-a dezvaluit pâna la urma sensul: "Ace sti fluturi sunt ca noi. Dar când copiii se plictisesc de micile lor animale-jucari i. Vaporii de apa le împiedica pe furnici sa-si foloseasca rada rul olfactiv. Furnicile nu au mai vazut niciodata asta. Având o forma ciudata si un nas cârn.Exploratoarele îsi scutura antenele. Se lasa sa alunece pe colturile frunzei de nufar ca niste pompieri. Abia mai vez i la câtiva centimetri. 5 se linge ca sa ia apa. în fata lor apare o stânca. Suntem omizi si într-o zi sufletul nostru îsi va l ua zborul departe de toata mizeria si durerea asta. în strafundul nostru. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII Deodata. soarele a obosit.

Începe o cursa între pluta-nufar si monstrul cu ochii galbeni. Amintindu-si de un serial cu aventurile lui Ulise si multele lui peripet ii. încearca cât se poate de natural sa-s i traga capul sub carapace. li se pot promite mii de recompense sub forma de hrana. Manânca carnea alba ca sa aiba mai multa energie la t reaba. amintindu-si de episodul în care Ulis e îl înfruntase pe ciclop. Uf! Portia de apa trece fara sa le atinga. Obtin în sfârsit o gaura circulara unde se instaleaza. si 5 sa dea fuga la abordaj. Printesa 103 le ofera putina hrana to cata si mai aduce si alti gândaci ca sa le creasca puterea de propulsare. dupa câteva spasme. Prinde deci din urma fara greutate va sul-floare. Se rupe. trase din vârful petalelor nufarului. Fara nici un rezultat. si cu cât se stradui este mai mult sa vâre capul înauntru. Tarusul loveste fata broastei testoase acvatice dar nu intra. Si exact una dintre aceste sperietori înfrunta în acel moment 103 împreuna cu însotitoar ele sale. Traheea este ne teda si fara mucozitati. Sapa cu mandibula un drum transversal si ajung într-un tub paralel: traheea. Sunt nemultumiti ca o testoasa e mai greu de împins decât o frunza de nufar. si aceasta. sar de pe ambarcatiune. alearga. Când monstrul încearca sa închida gura. le conduce pe celelalte spre inima. Câteva exploratoare se straduiesc sa tina monstrul la distant a tintindu-i botul cu tiruri de acid formic. totul înceteaza de a bate si de a mai misca. toate o apuca si pornesc în galop pe suprafata nufarului. 9. sa-i ciopleasca capatul ca sa faca din el un tarus! Broasca testoasa musca usor pupa ambarcatiunii. Ca toate broastele testoase. Au masacrat viermii de noroi. Cu rabdare.imale din Orient s-au dovedit o adevarata teroare pentru lacurile si râuletele din Europa. Întelegând ca furnicile nu sunt înecate si ca sunt în gura ei. Totul se petrece foarte repede. So pe bestie! Tintiti ochiul! striga Printesa 103. ramurica ramâne blocata de-a curmez isul. pestii si broastele testoase autohtone. Acesta din ur ma e mai greu. cu atât mai mult tarusul i se înfige în cerul gurii. Insectele care au cele mai mari mandibule. Se ia contact cu alti gândaci de apa propulsori. 15 crede ca se poate profita de situatie. aterizeaza pe limba alba si calca în saliva. G ura deschisa a animalului se pregateste sa sectioneze partea din spate a ambarca tiunii. 15. . A cesta se închide în urma lor ca sa înghita. Broasca testoasa plonjeaza ca sa-si clateasca gura si îsi îneaca invadatoare le. Printesa 103 îsi organizeaza trupa. le indica tovaraselor ei sa dea fuga în culoarul esofagului. cele treisprezece furnici sapa o gaura în vârful carapacei ca sa se doteze cu un habitaclul. 15 are un simt instinctiv al geografiei organice a anim alelor mari. Pr intesa 103 crede ca monstrul nu trebuie abandonat. Furnicile o fac bucati cu mandibula si . Locul miroase foarte p uternic a carne moarta dar furnicile nu sunt deranjate. Gândacii încep s a înoate ca sa împinga înainte broasca testoasa moarta. Monstrul plat se apropie clampanind din maxilare. În partea din fata se ciopleste lancea de lemn. broasca testoasa înghite o portie de apa care se revarsa în esofag. dar gura larg deschisa o împiedica. Mai înainte ca animalul sa fi avut timp sa se departeze . 103 plaseaza în pozitie verticala bucata ramasa din crenguta-tarus si se r epede înainte. Unul câte unul. cu o mare prezenta de spirit. intreprida. Ar putea sa constituie o nava mai buna decât nufarul. 15. ca un vânator experime ntat. 7. Propune sa a puce o creanga joasa care trece. Ea indica sa nu mearga drept înainte ca sa nu cada în stomacul plin de sucuri digestive corozive. Deoarece sunt devorati în m od regulat. mai rapid. mai acvadinamic. Se las a sa cada în partea de jos la baza buzunarelor pulmonare. broasca testoasa rontaie gândacii de apa de propulsie ap oi îsi arata gura deschisa. îsi iau elan. protejându-le astfel de apa care invadeaza g ura. existând în orice moment ris cul de a o scufunda. Broasca testoasa din Florida revine la suprafata. Marele talent al furnicilor este ca stiu sa profite de or ice ca sa faca orice. invitându-le pe furnici mai bine sa se lase mâncate decât sa încerce o rezistenta inutila. cilii care filtreaza aerul le încetineste caderea. ucisa din interior. 8. Când 103 con sidera ca e gata. Face semn catre 6. Gândacii de apa înoata c u toata viteza în speranta ca vor scapa.

Melodia lui Dvorak se metamorfoza treptat în ceva foarte modern si foarte metalic. Opera clasica traversase brusc deceniile. Îi placea mai mult titlul. Paul diminua intensitatea sunetului. harpa si nai simultan. Zise: "În fund ul unei râpe am gasit o carte". Julie vorbi din umbra. pim pam. O lumina verde o aureola pe Francine.Nu mai e o ambarcatiune de agrement. pim. Un reflector îl lumina pe Ji-woong si tobele lui cu o lumina rosie. Pâna la urma. cu gura deschi sa ca prora. David îi zgândarea cu harpa electronica. pam. pam. Publicul îi auzea respiratia în microfon. În momentul în care introducerea simfoniei lui Dvorak ajungea la sfârsit. Bateria lui Ji-woong începe sa branseze palpitatiile cardiace ale multimii la acelasi ritm în doi timpi. Totdeauna trebuie sa începi cu bucati clasice ca sa arati ca stapânesti. pam. pam. se tinu dupa naiul lui Leopold. improvizata. Pim. pim. Chiar si acest sunet era cald si melodios. sunetel e se gravasera în inima celulelor.Aceasta carte spunea ca trebuie sa schimbam lumea. e blindat. Nai si harpa. 92. asezata în fata orgii sintetizator. pam. Bateria actiona asupra custii t oracice iar chitara controla pântecele. Naiul reveni ca sa-l sustina. O lumina galbena si stafeta fu reluata de Leopold la nai. purtate de curent. ca ci orice om preistoric a auzit pocnetul coardei arcului sau. Mirosul cadavrul ui care intra în putrefactie întareste efectul de descurajare provocat de vasul fant oma plin de furnici. AL DOILEA CONCERT Deodata vocea lui Julie rasuna în întuneric. Fredoneaza o melodie fara cuvinte. Vocea ei e atât de intensa . Pim. speriind insectele care o vad ivindu-se din ceata. Pim. În sala se raspândi imediat un miros de stropi de mare si de iarba taiata. Ai fi zis ca tânarul coreean marca ritmul vâslasilor de la galere. e solid si dificil de mânuit. si stiinta celor vechi. ci un adevarat cuirasat de razboi. Pim. Numai în centru mai persista un cerc întunecat. caci orice om preistoric a auzit vântul suflând în betele de bambus. Dupa ce termina. Când cântau astfel. Vasul de razboi aluneca pe apa asemenea unei masini infernale. Cele doua instrumente cele mai vechi si cele mai raspândite. care începea sa cânte Simfonia din Lumea Noua de Dvorak. Reflectorul lumina cartea enorma din spatele orchestrei iar Paul facu cu abilitate sa i se întoarca paginile. Julie se facea asteptata. Încetini usor ca sa treaca de la 90 la 100 de bat ai pe minut. Davi d intra si el în joc. Cu harpa lui electrica suprasaturata. Acum aproape t oata scena era luminata. aceasta carte spune . Sala aplauda. Era noua simfonie a noii-noi i lumi. Pim. . a capella. Harpa. Pim. Îsi continua drumul spre sud. Iar spectatorilor le placea sa li se spuna povesti. Multimea îsi manifesta placerea. Julie cânta singura. de puternica si plina de relief încât toata lumea o asculta. În ultimul moment alesese Lumea Noua si n u o fuga de Bach. dar cele treisprezece belokaniene se simt mai în siguranta. Interveni acum si chitara-bas a lui Zoe. 16 se instaleaza la prora. Asa sugerase David. Bateria accelera ritmul. Se aprinsera brichetele. adevarati pirati ai fluviului. multimea aplauda furtunos. De fiecare data când îi mângâia coardele. în vârful acelui cap înspaimântator. imtea un fior parcurgând covorul de capete din fata lui. De acolo spera ca va reusi sa previna eventualele ob stacole. Testoasa pluteste cu o privire încremenita si plina de mânie. Intra într -o alta zona de ceata. E greu. istoriseau cea mai veche poveste a omenirii. Un alt reflector o lumina pe Zoe cu o lumina rosie. Naiul. Si în acea zo na se putea distinge o forma. Mâinile se ridicau în r itmul propus.

cuvântul ar proveni de la pr efixul eu. si topos. Muzica noastra este o arma pentru schimbarea lumii. Cincizeci de familii formau un grup car e îsi alegea seful. insecta superba. Sifograntii se constituiau ei însisi în consiliu. Paul crescu putere a reflectoarelor. el a descris o insula min unata pe care a numit-o Utopia si unde înflorea o societate idilica care nu stia c e sunt acelea impozitele. stralucitoare o dezvalui pe Julie care. nu zâmbi.. Toti începura melodia si Julie cânta: Buna ziua. pe care o numea "Revolutia celor mai mici". În caz de adulter sau de tentativa de evadare din insula. Pe insula Utopia nu exista bani.. Acum se vedeau mai bine tinutele lor care evocau insecte. Cazut în dizgratie în 1532 pentru ca dezavua divortul regelui Henric al VlII -lea. În cartea sa intitulata Utopia. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în acest caz "utopie" ar însemna "locul potrivit"). Fara violenta. Poti. "utopie" înseam na deci "care nu se afla în nici un loc". Fara sef. Ceea ce p ermite reducerea zilei de munca la sase ore. unealta se distruge în timpul folosirii. Lampile care îi serveau drept ochi se aprinsera d omol. Nu. valeti. loc. Simultan împrastie un miros de iasomie. Nici un risc de puci militar. insula Utopia foloseste mercenarii. Th omas Morus era un diplomat. Avansa spre centrul scenei. O lumina alba. E posibil. dându-i viata. În carte existau texte care explicau cum trebuie procedat. El credea ca prima calitate a unei societati "utopice" era sa fie o societate de "libertate". Thomas Morus a fost decapitat în 1535. care înseamna "bun". volumul III 94. În razboaiele ei. mizeria si furtul. Toate casele sunt identice. fiecare se serveste la piata în functie d e nevoile proprii. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI THOMAS MORUS: Cuvântul "utopie" a fost inventat în 1516 de englez ul Thomas Morus. Astfel.Primul se intitula "Buna ziua". (Pentru unii. având functia de cancel ar al regatului Angliei.Aceasta revolutie trebuia sa fie noua. Acesti soldati se considera ca vor pieri masacr ati împreuna cu inamicii lor în timpul bataliei. Paul porni imediat vântul artificial care facu sa-i fluture aripile si par ul. La sfârsitul acestui prim cântec sala era deja captivata. cersetori. . Dupa care trebuia sa mun ceasca si sa asculte de ordinele fostilor sai concetateni. Trândavia este interzisa. 93. car e alegea un print pe baza unei liste de patru candidati. Un alt reflector puse în valoare furnica din poliester care îsi agita cele s ase picioare si clatina din cap. Numai o simpla trecere de la un vechi sistem sclerozat la o societate no ua în care oamenii ar comunica între ei si ar aplica împreuna idei noi. Nu exista preoti.a ca trebuie sa facem o revolutie. zapoletii. El a descris astfel o lume ideala: o suta de mii de persoane traind pe o insula cu cetatenii grupati pe familii. De la grecescul u. cetateanul din U topia îsi pierdea calitatea de om liber si devenea sclav. Toata lumea este obligata sa îndeplineasca un serviciu agricol de doi ani pentru aprovizionarea pietei gratuite. Fara m artiri. Syfograntul. ridica bratele si îsi desfacu mânecile în forma de aripi de fluture. poate sa fie demis. daca devine tiranic. Edmond Wells. . tot în umbra. un umanist prieten cu Erasmus. Ji-woong se agita deasupra bateriei. nobili. "revolutia furnicilor". spectator necunoscut. CONCERTUL CONTINUA . Printul este ales pe vi ata dar. Nu exista broaste la usi si fieca re este constrâns sa se mute la fiecare zece ani ca sa nu se rigidizeze în obiceiuri . prefix negativ.

utopie. exploratoarele se opresc ca sa vâneze.. dar. sa tina sala în priza. J ulie era uluita. dorintele. e înca senin si cald. Doi privesc sub apa si doi deasupra. Nici un peste nu are curajul sa le atace nava-t estoasa fortareata. Înaintarea pe fluviul argintiu continua. niste ierburi lungi le încetinesc înaintarea. Prin urmare. Îl auzisera o singura data. 95. e abia opt si un sfert.. Julie întreba: . curiozitatea. Printesa 103. un asemenea grad de comunicare. Toata lumea se ridica. remarca un paianjen acvatic care coboara sub apa ducând cu el o bula de aer închisa într-o minge de matase de care se foloseste ca de un batiscaf. i ar concertul abia a început! Cei sase tipi solizi de la serviciul de ordine încercara zadarnic sa potol easca multimea. sala e în delir. fluviul a adus-o din nou la 24. . raspunse tânara cu o strâmbatura razbo inica aruncându-si parul lung si negru pe spate. Sa nu stea sa se gândeasca! Lasa gura sa vorbeasca în locul ei. . Nu va miscati. tragând cu acid. cocotata pe capul monstrului. Directorul centrului cultural încerca sa potoleasca spiritele. INSULA DEVASTATA Chiar daca e târziu. Privim mereu aceeasi lume si în acelasi fel. aproape de public. stati jos. spectatorii prezenti la primul concert repetara imediat: . pâna la ur ma. . Cântareata trece la strofa a doua a altei melodii. J ulie ridica pumnul. Putine insecte întârzie în fata acelei ambarcatiuni de cosmar.Dupa primele melodii. Iesi din cu lise si lua microfonul. Furnicile trebuie sa se degajeze cu ghearele. Pentru toti cei care fusesera la primul concert. Aceasta coleoptera care înoata la nivelul suprafetei este echipata cu patru o chi. Prin ceata târâtoa re. . Nu e târziu.Va rog..Ce facem? sopti Zoe la urechea lui Julie.Vom încerca sa construim o. prima data. Nu mai exista inventatori Nu mai exista vizionari.. Poate astfel sa compare cele doua imag ini pe care le are despre acea nava ciudata.Cine suntem? . Surpriza: sala reactioneaza imediat si. si moduleaza: Nimic nou sub soare. Uneori. E destul sa observi ca sa te minunezi. Se schimba pe rând la prora ca sa vada ce se petrece drept în fata. . acest cântec devenit imn însemna ca seara continua de acolo de unde. Cere ca muzica sa scada cu un ton. Printesa 103 recunoaste în departare salcâmul cornigera. Sp ectatorii se ridicau aratând pumnul. câteva libelule pe care dupa aceea le manânca pe cuirasatul lor. Pamânt la orizont! anunta 12. Apare un gândac-vâr tej. .Vreti Revolutia aici si acum? O doza enorma de adrenalina. care îi exprima teama.Suntem noii inventatori! Fara ca ea sa le dea semnalul. Îi vine greu sa înteleaga ce cauta furn icile deasupra acelei testoase acvatice si gândacii-de-apa dedesubt. prefera sa nu se apropie si sa manânce câtiva paduchi de apa. Ceata devine mai putin opaca. Printesa 103 si cele douasprezece furnici tinere coboara fluviul. ca un ecou. excitatia. îi iriga creierul. si totusi îi cunosteau pe dinafara cuvintele. Mai departe. Ji-woong îi facu semn sa nu lase haturile. se oprise mult prea devreme.Noi suntem noii vizionari! Julie nu prevazuse o astfel de reactie. . spectatorii reluara imnul "Revolutia Furn icilor".Vreti sa terminati cu lumea veche? Julie fu constienta ca ajunsese acolo de unde nu se mai putea întoarce.Haideti! striga ea. se apropie de marginea scenei.

compartimente scobit e si culoare. Ar mata furnicilor pitice a lansat o cruciada spre orient. Atunci. ca sa atraga furnicile. cu noile sale simturi de sexuata. Traiau deci ast fel. Ratac irea era o a doua natura la acea mica razboinica asexuata. Fusese un adevarat masacru.. La umbra salcâmului gigant si protector voia sa creeze o societate utopica bazata pe un singur numitor comun: dragostea pentru povesti frumoase. Caci insectele ramase pe insula dezvoltasera o noua pe rversiune: inventarea de povesti ca sa-si încânte la culme antenele. Ea povesteste ca au avut de-a face cu un atac surpriza al piticelor. Trebuie spus ca insula Salcâmului prezenta particularitatea de a fi ocupat a de un salcâm cornigera mare. aceasta vegetala a conceput. Reuseste sa le descopere. ceea ce încetinise de mai multe ori înaintarea trupei. secreta în unele dintre aceste compartimente un lic hid hranitor perfect pentru ouale furnicilor. Chiar si tritonii si salamandrele care traiau aici au fost distrusi. P rintesa face semn gândacilor-de-apa sa acosteze. Un animal care nu stie sa se bata nu are alta alegere decât fuga. aceasta specie de copac traieste în totala simbio za cu furnicile. furnicile salta vasul-testoasa pe plaja. paduchilor-de-frunze si a altor plosnite devoratoare de seva. Printesa 103 observa faptul ca piticele si-au recuperat întârzierea. Totul e mort. printesa are o presimtire ciudata. Ar vrea sa stie cum a evoluat societa tea ei utopica de când s-au despartit. Se zvâr coleste ca o râma. Pe vrem uri nu stiau sa-si foloseasca glanda cu venin ca sa proiecteze acid formic. În t impul cruciadei împotriva Degetelor se afla mereu în spate si avea prostul obicei sa se rataceasca pe drum. Insula asta mi se pare locul perfect ca sa creez o societate noua cu fiinte de buna vointa. Dar piticele le încercuiesc ca sa le ucida. aici si acum. . protejata de un copac. Navigatoarele fac presiuni asupra unicei supravietuitoare sa vo rbeasca. acolo unde i-a indicat muribunda Totusi. Furnica mutilata are un ultim sughit. sunt în cercuite de soldatii din regatul furnicilor pitice aflati pe nuferi. mâncând si petrecându-si cea mai mare parte a timpulu i inventând istorisiri imaginare. Or. insula însemna paradisul. de ce n-ar fi reusit si cu Degetele? Pentru 24.. Prin urmare. pe masura ce cele treisprezece navigatoare mirmeceene înainteaza s i ceturile se risipesc. care trag c u acid imediat ce vad furnicile rosii scotând un capat de antena din orificiile st ufului. supraviet uitoarele din Comunitatea Libera a Salcâmului. Când descoperisera insu la Salcâmului. Mai mult decât atât. Corpurile lor sunt ciuruite de gauri provocate de acid. Printesa 103 urca sus în salcâm si îsi întinde antenele ca sa detecteze informat iile din departare. Copacul prieten troneaza în centrul insulei c a un simbol linistitor si protector. aceste pitice au intentionat sa cucereasca estul îndepartat. Cauta prin stuf. vânând doar ca sa se hraneasca. Printesa 103 o someaza pe supravietuitoare sa mai vorbeasca putin. Cum a putut o vegetala sa se adapt eze organic unei cooperari cu furnicile? 103 îsi zisese totdeauna ca exista o diferenta mai mare între un salcâm si o f urnica decât între o furnica si un Deget. 24 zisese: M-am ratacit destul toata viata. care era foarte timida si rezervata. semnaleaza 5.24. Num ai 24 si un mic grup au reusit sa fuga si sa se ascunda în masa de trestii de pe m alul occidental. Printesei 103 îi pare foarte bine ca curentii de a pa au adus-o spre prietena ei de altadata. daca furnicile reuseau sa coo pereze cu copacii. prietenele lui 24 pierdusera obiceiul de a se bate si de a se apara în lumea reala. Asa se explica faptul ca am întâlnit furnici pitice cercetase. Salcâmul fara furnici este devorat de padu-chii-de-frunze. A muri spunând o poveste constituia o moarte frumoasa pentru o furnica din aceasta comunitate care îsi construise coez iunea pe placerea de a povesti si de a asculta. Salcâmul are nevoie de ele ca sa se protejeze de atacurile omizil or. Cercetasele pitice reperasera insula si au debarcat aici. în scoarta ei. Asta nu prevesteste nimi c bun. Printesa 103 îsi aminteste de 24. Prora cuirasatului loveste bilute de culoare închisa: cadavre de furnici. Totusi. Tot povestindu -si istorii imaginare în lumea lor închisa. Nu a mai ramas decât o singura furnica care are abdomenul si picioarele taiate. La instigarea noii lor r egine Shi-gae-pou.

24 si însotitoarele sale vor fi protejate macar de atacul ploii. mai mici si mai fecunde. Exploratoarele se umplu de acid. Sunt mai mult de o suta. Fur nicile se cuibaresc în adâncul copacului. Acolitele printesei îi haituiesc unul dupa altul. Apoi sunt devorati. cele care sufereau de pe urma piticelor erau 24 si prietenel e ei de utopie. au o capacitate de a învata mai rapida decât furnicile rosii de padure. inovând. Gândacii de apa trec la vit eza maxima si se avânta. ocupa culoarele vii si se grabesc sa ucida parazitii care îl macina . frunzele. furnicile pitice le -ar fi trimis la lada de gunoi ca pe o specie depasita. Afara a început sa ploua asa cum lasa sa se prevada întunecimea cerului. Printesa 103 repune pe apa testoasa-cuira-sat. numite astfel pentru ca fac un zgomot de tic-tac când scobesc lemnul. Bietele de ele sunt asediate în vârful stufului. Trei striuri paralele despica întunericul. recapata viata si multumeste în felul lui furnicilor secretând seva cu ajutorul careia ele fac un sos cu care manânca carnea. Vântul îndoia copacii si rapaieli de picaturi mari le biciuie pe insectele nepasat oare care înca nu s-au gândit sa se puna la adapost. suprafata apei stralucesc proiectând umbre imen se negre. Salcâmul respi ra. 13 propune sa se intre în gramada cu vasul-testoasa. Semnaleaza ca va ploua. În vârful papurii scobite. copacii. Sunt pe putin vreo suta.103 îsi aminteste ca piticele. Probabil ca si Degetele se s upun acestei forte. le va servi drept adapost. Deocamdata. gata sa dirijeze testoasa-fregata de razboi spre stuf si nuferi. Tânarul copac nu foloseste limbajul feromonal al insectelor dar totul în atitudinea crengilor si în mirosul modificat al sevei indica bucuria revederii furnicilor ros ii. 103 a considerat totdeauna ca furnicile pitice vor fi într-o zi stapânele pa durii. Printesa 103 se instaleaza c a sa contemple spectacolul magnific al cerului dezlantuit îmblânzind natura pamântului . Cea mai mica narcisa galbena capat a contururi nelinistitoare în timpul furtunii. apoi sa se împrastie pe nuferi si sa lupte cu mandibula. Dar 5 ridica antenele. E o munca lunga. treaba se anunta delicata. Florile. caci pretind ca au fost importate din în tâmplare în hârdaie de dafini-roz. Trebuie sa le vina în ajutor. 103 îndrazneste sa-si aventureze capul deasupra adapostului si sa traga. Furnicile pitice sunt postate pe petalele mari de culoare alba si roz ale nuf erilor din jur. apoi îsi recapata culoarea originala. Tâsnesc fulgere de lumina si flash-urile se strecoara prin orificiile copacului care folosesc drept hublouri. În consecinta. Faptul ca aceste furnici (caro ra Degetele le spun furnici de Argentina. au fost eliminate. Se trage o salva de aci d formic. paduchi-de-frunze si coleoptere precum cea sul-mortii. au stiut sa se adapteze padurii din Fontainebleau e o dovada clara a inteligentei lor. Daca furnicile rosii aratau cea mai mica slabiciune. Fulgerele ranesc ochii lui 103. te renul de batalie navala. Bubuie tunetul. Ramurelele salciilor plângatoare "pâlpâie . Împotriva ploii nu poate lupta nimeni. Era însa important ca acel moment sa fie cât mai mult întârziat. vrând sa le atace pe no ile venite. e plorând si testând mereu idei noi. Furnicile negre si furnicile seceratoare au vazut pe pielea lor ce a însemnat asta caci. Acum îsi vede clar adversarel e. Furtana se dezlantuie. Astfel furnicile rosii vor putea sa profite de avantajul pe care li-l ofera talia. facând decorul comple t alb. Cele douasprezece exploratoare sunt obligate sa se adaposteasca în testo asa blindata ca sa evite tirurile mortale. Printesa 103 îsi ridica apendicele senzoriale. În partea din spate. Cele treisprezece furnici si nava lor întorc deci în directia insulei si se ascund în corpul salcâmului cornigera care. Sunt acolo viermi. Aerul era plin de um iditate. Vacarmul tunetulu i pare sa tâsneasca de dincolo de acoperisul norilor. Printesa încearca sa le numere. U cide o pitica dar încaseaza jeturile de acid a cel putin cincizeci de adversare. La una contra zece. riscând. gata sa-si puna în functiune artileria. în intentia de a înveseli drumurile de pe Coasta de Azu r). venite vrând-nevrând dintr-o tara îndepartata. cele treisprezece exploratore pun stapânire pe copacul scobit pe dinauntru. înca o noapte. gândacii de apa iau pozitie. Abia ajung în raza vizuala a nuferilor ca un sir de abdomen e se iveste deasupra petalelor.

ceea ce le face sa arate ca niste mon stri cu cap patrat. 10 3 recunoaste imediat despre ce e vorba. Vrea sa arate ceva. urmeaza un frig b rusc. Toata scoart a freamata. Asezat în acel sipet de piatra. 6 îsi apropie piciorul. Focul n-are nici o putere împotriva pietrelor scobite. Fulgerele sunt u rmate din ce în ce mai aproape de tunete. Cum? Reproducându-l. flacara este atât de înalta încât furnicile vad lumina prin grosimea nisipului care le serveste drept acoperis. ghearele i se topesc. remarca razboinica experimentata aratând zonele ro sii care se înnegresc. dupa caldura prea mare. Exploratoarea îsi oblojeste ciotul cu saliva dezinfectanta. se aude un zgomot enorm. Insista: pute m folosi focul. Copacul arde foarte repede si. dar e interzisa atingerea lui directa. Ca si cum ar fi fost electrocutat. nici mineral. seva se cretata de scoarta indica suferinta vegetalei. Ghearele ating materia de un rosu portocaliu si. Au nisip ud de jur împrejurul capului. de peste tot. Foc! Un fulger a atins salcâmul care e pe cale de a fi cuprins de flacari. 5 sare cuprinsa de panica. Paradoxu l focului: are puterea sa distruga un copac si chiar o padure întreaga cu locuitor ii ei. uneori e destula o simpla bataie de aripi a unei musculite ca sal stinga. Cele treisprezece belokaniene se ghemuie sc una în alta si îsi amesteca antenele. 5 raspunde ca. Iar insula e înconjurata de astfel de pietre. Asta mai lipsea! O lumina mare apare în vârful copacului în timp ce. Insulita a vea drept bogatie numai acel salcâm cornigera. Afara. oricum. Totul e pustiu.". O scurta pauza dupa care cerul se dezlantuie si mai tare. Printesa 103 le explica tuturor ca focul e puternic dar fragil. Focul se reproduce prin contact. Aprinzi o frunza usc . Toate celelalte freamata de surpriza si de frica. 6 a ramas ciunga din c auza asta. Nu. în plina psihoza de apa. Acolo unde fusese un picior si doua gheare. 6 cheama pe toata lumea. spre radac ini si sapa pamântul cu mandibulele ca sa-si faca un adapost protejat de apa si de foc. Chiar si pânzele de paienjeni se transforma în cercur i albe în care proprietarii lor. Imagine cumplita: piciorul drept devine lichid si s e scurge. Ca sa iasa. E un carbune înca aprins. acum a ramas un ciot perfe ct rotunjit si cauterizat. Crengile se crispeaza de parca copacul ar vrea sa danseze ca sa-s i arate durerea. E posibil de lu at acel jaratic. Mirmeceenele dau fuga spre gaura de pamânt unde palpita un animal rosu car e pare ca respira amplu. Cu niste tije lungi folosite pe post de pârghii. furnicile fug spre partea de jos. o roare. A cazut într-o gau ra si ceilalti carbuni l-au protejat de ploaie. Nu e nici vegetal. Ploaia s-a oprit la fel de brusc cum a început. fulgere le brazdeaza cerul de carbune. Aerul devine otravit pe culoarele ranite. semn dupa parerea ei de boala pentru orice flacara. emite p rintesa. cele treisprezece furnici reusesc sa ridice jaraticul si sa-l introduca într-o bucata de silex. 103 le spune ca trebuie respectat un întreg ceremonial. Tavanul lor de nisip s-a vitrificat si exploratoarele nu-l mai pot strapun ge cu mandibulele. jaraticul seamana acum cu un rubin pretios. Asta ar putea sa fie mijlocul de a le învinge pe furnicile pigmee. Focul? 103 le spune ca fiecaruia îi e teama de ceea ce nu cunoaste. Va treb ui sa i se redea viata. Dopate de caldura ambianta. Înlantuite. nu e un animal. Toate simturil e magnetice ale furnicilor le informeaza ca furtuna se apropie. Focul asta pare bolnav. Exploratoarele nu pot sa faca nim ic pentru a-l salva. Se cuibaresc si asteapta. totusi. nu poate fi atins. se vad obligate sa faca un mare ocol subteran. Când credeau ca totul se linisteste. Temperatura creste. Deodata copacul tresare. Salcâmul arde si îsi striga durerea de copac în agonie emitând mirosuri pestilen tiale de seva. galopeaza în toate directiil e. transformat acum în cenusa. trebuie pus pe o piatra scobita.

furnicile reusesc sa faca o mica vatra pe care o întretin în fundul unei cuvete de piatra. deci suntem puri". Cele mai multe furnici nu au vazut niciodata foc si cele douasprezece ex ploratoare se trag înapoi speriate. acesti copii îi jefuiau si îi furau pe tarani. astfel ca nu i-au du s la Ierusalim. Edmond Wells. dupa sfaturile Printesei 103. furnicile arunca în va tra mici bucatele de ramurele din care focul se grabeste sa muste cu voracitate. Regina Belo-kiu-kiuni credea ca face o alianta între furnici si pa stravii din fluviu. prima cruciada a copiilor a avut loc în anul 1212. La recomandarile ei. si furnicile obtin un mare spec tru galben. Copilasul-foc e mai impresionant decât mama lui jaraticul. în realitate. de la frunza uscata la ramurica uscata. Or noi. Jaraticul obtinut astfel este dupa aceea depus cu multe precautii în acele mici pietre scobite. De atunci s-a renuntat la orice contact cu poporul pestilor fluviului. de la ramurica uscata la bucata de lemn. Trebuie s-o transmitem unui material mai gros. dar fraza a ramas ca un strigat de speranta în posibilitatile infinite ale furnicilor. pe un pret bun. stie sa se f ereasca. Vrând parca sa le linisteasca. Cei d oi sicilieni aveau legaturi cu o banda de pirati tunisieni. Copiii au crezut ca e vorba de un miracol. Nefericita a emis aceasta fraza pe când se îneca încercând sa domesticeasca niste pastravi. Fiindca l-a atins. Nu aveau harti. unde toti au fost vânduti ca sclavi. cu mai bine de opt mii de ani în urma. si ele gasite tot în pamânt. ENCICLOPEDIE CRUCIADA COPIILOR: În Occident. Mai departe. În drumul lor. Erau convinsi ca. Apoi. Îsi închipuiau ca merg spre est dar. Toate furnicile cunosc sensul si povestea acestei fraze. Apoi doi sicilieni le-au propus sa-i duca cu vasul la Ierusa lim. Au coborât valea Ronului si. dar se gasesc sub pamânt. Toti au ajuns la Marsilia. ca si în cazul lui Moise. în piata. "Singurul nostr u dusman adevarat este frica" este ultima fraza pronuntata de cea de a 234-a reg ina Belo-kiu-kiuni din dinastia Ni a furnicilor rosii. locuitorii le-au spus ca se vor lovi de mare. marea se va deschide ca sa lase sa treaca acea armata de copii si o va duce pâna la Ierusalim. Elanul a cuprins în special Sfântul Imperiu romano-ger manic. ci la Tunis. pe drum. se îndrept au spre sud. Zadarnic au asteptat în port. volumul III 97. celelalte formeaza o comoara de jaratic. multimea lor a crescut pâna la câte va mii de copii. Un grup de copii l-a parasit ca sa se raspândeasca pe drumuri în directia Tar ii Sfinte. MARELE CARNAVAL . Printesa 103 ridica antena si lanseaza feromonul întepator care înseamna: La atac! 96. Înalta antenele si emite clar v echea fraza feromonala: SINGURUL NOSTRU DUSMAN ADEVARAT ESTE FRICA. Noaptea începe sa paleasca. dupa ce se ridicase foarte sus. dar fabricarea focului le fascineaza. nu sunt multe în jur. flacara îsi r eduse dimensiunile. noi sun tem copii. Iata cu ce le vom ataca pe pitice! exclama Printesa 103. In ciuda piciorului ei carbonizat . Nu a fost nici un miracol. Singurul nostru dusman adevarat este frica.ata. deloc ranchiun oasa fata de elementul foc. Îmbarca pe vasul lor testoasa opt pietre scobite prevazute cu jaratic aprins. 6 se dovedeste cel mai bun inginer al focului. Astfel. Tinerii fara ocupatie si-au zis astfel: "Adultii si nobilii au esuat în ten tativa de eliberare a Ierusalimului pentru ca au spiritul impur. Printesa 103 le conjura sa nu se dea înapoi. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Asta i-a lini stit. propune 6. unde marea nu s-a deschis în fata lor.

Acum când nu mai era despartita de publicul ei de focurile rampei. Altii luasera cu ei serpentine si confeti. Era ca si cum spectatorii ar fi refuzat ca spectacolul sa se limiteze la doua ore de muzica platita cu o suta de franci locul. Foar te repede. Altii adusesera lucruri din bu catarie pe post de toba si betisoare. Julie si cei Sapte Pitici se pomenira în strada. Noi suntem noii vizionari. . Ferestrele se deschideau si oamenii se plecau afara ca sa vada acea lung a cohorta pestrita. . Un prim cordon de politisti aparu brusc în fata lor iar fetele din primele rânduri înaintara si imaginara o strategie ciudata: începura sa-i sarute. . Noi suntem noii inventatori. Noi suntem noii vizionari. . Fetele de la clubul de aikido improvizara un serviciu de ordine care ime diat împiedica sa mai treaca masinile care ar fi putut sa tulbure petrecerea. Acum erau probabil cinci sute în jurul lor formând o mare procesiune multicolora. Directorul centrului cultural ruga pe toata lumea sa stea cuminte la loc ul ei. Era pur si simplu dopata.Înainte! zise ea. . sirena care îi fermeca. foa rte tineri si persoane mature. Gura-casca se alaturau trupei si se informau despre ce se petrecea. Multimea creste mereu. Suntem prima revo lutie fara revendicari. dar curiozitatea fu mai tare. domnisoarelor.Ce revendicati? întreba o batrâna.Sa nu mai asteptam. Adrenalina urca mereu în venele cântaretei. . . Era regina si idolul lor. Julie intona "Revolutia Furnicilor". Tot orasul rasuna de cântecul lor: Noi suntem noii vizionari. marea artera fu blocata iar grupul rock si fanii lui putura sa înaintez e liber. Cum sa lovesti cu bastonul în aceste de conditii? Cordonul aparatorilor or dinii se destrama. Toti voiau sa mai continu e în timp si spatiu. Nu revendicam nimic. Suntem furnicile mici care rontaie vechea lume sclerozata. uitati-va necazurile si alaturati-va noua. Vocea calda si puternica a lui Julie scanda: Noi suntem noii inventatori. Mai departe. ie siti în strada. Ba chiar îi aducea în stare de transa. Nici o pancarta. Julie p utea sa le vada fetele. raspunse o luptatoare de la clubul de aiki do. Doamnelor.Nimic? Daca nu revendicati nimic. Nici o banderola în fata. Julie era ametita de popularitatea ei si de multimea care o înconjura si împ ingea înainte. Sa mergem! striga o voce dintre spectatori. o duba a politiei se apropie dar renunta sa inte rvina în fata amplorii pe care o capata evenimentul. înconjurati de o mica multi me entuziasta. În asta consta originalitatea. Julie nu stie unde o va duce acest elan. unii se înarmasera cu propriile lor instrumente muzicale ca sa participe la fanfara. domnilor.. Noi suntem noii inventatori. Nu prea erau alte distractii în seara aceea la Font ainebleau. o directie. va rog sa va linistiti. Printre cei care li se alaturau în fuga. un sens acelei multimi în miscare.Nimic. atunci nu e revolutie? . doamna.Ba tocmai ca e. Trebuia sa dea repede un scop.Linistiti-va. numai fete si baieti care se le ganau pe melodii de harpa si de nai. Erau acolo oameni de toate vârstele.E petrecere mare! striga Julie. Toti repetau cât îi tinea gura: Noi suntem noii vizionari. În jurul lor lum ea cânta si se agita de-a lungul arterei principale din Fontainebleau într-o saraban da de carnaval. Oamenii clamau în cor: Noi suntem noii inventatori. E doar un concert! Cineva îi lua s unetul microfonului. -La liceu! striga Mie. barbati si femei.La liceu! reluara ceilalti. O sa petrecem! . Era samanul lor.

habar nu aveau ce se petrecea la Pekin sau la Shanghai. Timp de doua zile a durat razboiul adultilor împotriva copiilor. În acest timp. ENCICLOPEDIE REVOLUTIA COPIILOR DIN CHENGDU: Pâna în 1967. nimeni nu a fost i nformat de victoria electorala a copiilor. era un oras linistit. cei mai multi încerca u mai ales sa evadeze din China. La început. Or. aceste mari metropole începeau sa fie suprapopulate si Mao Ze dong luase hotarârea sa le goleasca. Au luat cu asalt garile si au plecat spre vest unde unele zvonuri spuneau ca ar exista o filiera care permitea copiilor sa trea ca clandestin frontiera pe teritoriul indian.98. Sterpelitul nu mai era un delict. Întâmplarea a facut ca Lin Piao. care nu a avut timp sa rea ctioneze caci copiii au venit la el ca sa-l oblige la o autocritica publica. La o mie de metri altitudine pe flancul la ntului himalayan. Fiecare locuitor trebuia sa ofere un adapost garzilor rosii. Deoarece nu era un bun orator. Toti copiii au fost ucisi. un pusti buclat de treis prezece ani. Familiile au fost despartite. dintre care cel mai în vârsta era un consi lier municipal de cincisprezece ani. ca sa faca din ei niste buni comunisti. capitala a trimi s sute de tancuri si mii de soldati înarmati pâna în dinti. erau batuti. Dar alte valuri de copii se revarsau în gara de la Chengdu. Povestea nu s-a raspândit caci. presedintele ame rican Richard Nixon se întâlnea cu Mao Zedung si nu mai era cazul sa se critice Chin a. la vremea aceea. Copiii erau prost hraniti. Acestia s-au plâns primarului orasului. Conditiile de viata erau foarte grele. De la o mie câti fuseser a la început. Copiii au povestit cât de mult au suferit în lagarele garzilor rosii si populatiei din Chengdu i-a fost mila de ei. care avea destula cari sma ca sa fie respectat de celelalte garzi rosii. Copiii au încercat sa rezist e în acel oras fortificat cu cinci ziduri de incinta. altii s i-au luat sarcina sa-i faca cunoscute proiectele. aceasta cetate veche fortificata numara trei milioane de locui tori care. au fost hra niti si li s-au dat corturi unde sa doarma si cuverturi cu care sa se înveleasca. Orasul s-a umplut de afise car e îi îndemna pe cetateni sa voteze pentru el. sa cada în dizgratie. Subtilitate cât se poate de chineza: copiii aveau datoria sa evadeze din lagarele maoiste si sa-si stâlceasca în bataie instruc torii în numele maoismului! Eliberati. Toti comerciantii au fost obligati sa plateasca un impozit inventat de noul primar. Se experimentau pe ei alimente celulozice pe baza de rumegus si mureau ca mustele. Cadrele partidului i-au incitat atunci pe copiii garzii rosii s a se revolte împotriva temnicerilor lor. la Pekin aveau loc dispute de palat. Deoarece orasul era foarte izolat. "delfinul" oficial al lui Mao si cel care raspundea de garzile rosii. capitala provinciei c hineze Sichuan. copiii garzii rosii s-au raspândit în toata tara sub pretextul ca propovaduiesc maoismul împotriva statului corupt. Erau preocupati mai ales sa-si protejeze propriii copii p e care i-au trimis în munti. Dup a care a fost snopit în bataie si obligat sa plece. Sterpelelile s-au generalizat. la putin timp dupa aceea. În realitate. dar nu au fost sustinuti de populatia din Chengdu. Copiii au organizat atunci ale gerea unui nou primar si au prezentat "candidatul" lor. buna vointa a locuitorilor nu a mai fost de ajuns ca sa -i satisfaca. A fost ales fara greutate si a instituit o conducere formata din copii. majoritatea. parând putin mai mare decât vârsta pe care o avea. Împotriva a doua sute de mii de copii. Deci în acest oras muntos au ajuns mii de copii între treisprezece si cincisprezece ani. Prefectul a luat povestea foarte în serios si a cerut de la Pekin sa intervina armata pentru a-i domoli pe insurgenti. Din acel moment. Chengdu. Aceste centre erau adevarate lagare de munca. . acum ajunsesera la doua sute de mii de fugari. toate trenurile care se îndrepta u spre vest. Li s-au oferit dulciuri. parintii trimis i sa trudeasca la tara pe ogoare si copiii în centre de formare ale garzilor rosii . Comerciantii care nu se lasau furat i. Armata Rosie a fost nevoita sa apeleze în final la bombardamente aeriene ca sa nimiceasca ultimele focare de rezistenta. lucrurile n-au mer s prea rau. Or. Burghezii din acel loc s-au îngrijorat totusi si au trimis o delegatie ca sa-l anunte pe prefectul regiunii. aveau ca statie terminus Chengdu.

Îi scuturau ca sa-i împied ice sa adoarma. Facân d gestul de a trage. reusi sa loveasca in secta în zbor. solul încalzeste corpurile. 6 propune sa se expedieze în directia inamicului frunze plutitoare încarcate cu jarat . Caldura si lumina jaratecului au fost des tul ca sa le alarmeze. Vârfurile frunzelor roz imaculate sunt întesate cu artilerist e gata sa traga. Luna lumineaza pamântul. Dupa ploaie. astfel încât nu se mai poate sti d in ce tabara fac parte. o multime de cadavre umflate de apa. Se înselau. 24 lanseaza apeluri de ajutor. În partea de jo s a papurii. Politistii dadeau ajutor celor prabusiti la pamânt. Focul nu e o arma practica de folosit de la distanta. Asediatele vor fi coplesite de numarul mare al inamicului. Protejati-va gâtul si mâinile. Maximilian îsi scoase pantoful si ca la prima vizita. Tinta era prea mica. insecta semana mai cu rând cu o furnica zburatoare. ÎN CALDURA STUFULUI E cald. 100. era mai eficace sa-i surprinda în somn pe cei aflati în interiorul cladirii.Doi la zero. Comisarul luase hotarârea sa actioneze pe timp de noapte caci. dupa parere a lui. de pe papura ei deteriorata. Maximilian era pe pu nctul de a ordona declansarea dispozitivului când se auzi bâzâitul. Trupa lumina cu lanternele monumentul forestier. Prefectul Dupeyron îi cer ea sa vina de urgenta. . Omul se prabusi. Ca niste marinari. Insecta îi surprinse atacând brusc un al treilea politist.Edmond Wells.Toate încarcaturile explozive sunt gata? Artificierul verifica contactel e pe detonator si astepta ordinul comisarului. 103 si exploratoarele îsi dau mare oste neala. Un politist scoase pistolul si vru sa ocheasca. volumul III 99. Sunt în sta re sa sparga totul. Insecta întepa imediat alt politist. . . trebuie sa le si traiesti. Na va-testoasa mirmeceeana se îndreapta spre stufaris. Îi facu placere s-o striveasca cu talpa pantofului. În cockpit-ul cuirasatului-testoasa. apoi îsi lua zborul ca sa se puna la ad apost de acele mâini care se agitau în aer. Furnicile rationeaza prin tatonari. Furnicile rosii de pe insula îsi închipuiau ca se poate trai doar istorisind u-si povesti. Se uita mai atent la victima lui. Povestile nu e destul sa ti le povestesti. Agresorul eroic cazu pe pamânt inert.Atentie la viespe! striga comisarul. În departare. martori sinistri ai duritatii luptelor preceden te. Cauta un mijloc de a-l propulsa pâna la nuferii ocupati de furnicile pitic e.Manifestantii au ocupat artera principala din Fontainebleau. Fiecare emite propria sa sugestie. . oame nii purtau tinute de protectie din pânza cerata si alesesera de data asta un fir e lectric rezistent care sa nu poata fi rontait de mandibule. . Maximilian lua hotarârea sa grabeasca explozia mai înainte de a apar ea alt paznic minuscul si periculos. Toti pândeau acum anxiosi. PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER De data asta avea sa sara în aer! Maximilian si politistii lui se întorseser a si încercuisera piramida misterioasa. Lasa ce faci acum. asteptând sa surp rinda cel mai mic sunet pe care îl putea emite o viespe. întoarce-te imediat în oras si împrastie-i pe s mintitii astia. Furnicile pitice o vad venind. In oras aveau loc incidente. Nu era o viespe. omul îsi descoperi o parte din piele si fu imediat întepat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Gata? Soneria telefonului mobil întrerupse numaratoarea. plutesc. caruia îi ocoli ure chea dreapta ca sa-si înfiga acul în jugulara.

sub infl uenta vitezei. a fost uitat sensul real al acestei manifestari sociolo gic indispensabila. Poate sa provoace pagube atât celor împotriva carora este folosit cât si celor care îl folosesc. Asta e probl ema cu focul. Pentru ei focul ramâne o arma tabu. petrecerea tatilor. e dezamagita. Printesa 103 anunta ca e timpul sa se puna extremitatea în contact cu jara ticul. toate regul ile erau calcate în picioare. 13. Furnicile opresc motoarele gândacesti si încep sa caute cea mai lunga crengu ta. Se renunta. La rândul ei. Aveai dreptul sa-l tragi de mustati pe jandarm si sa -i îmbrâncesti pe edili în râu. poate doar ca sa dovedeasca determinarea r azboinicelor rosii de a folosi si alte arme tabu. Apoi era ars Carnavalul. În zilele noastre. Printesa 103 face semn ca crenguta cuprinsa de foc sa fie aruncata în apa cât mai departe posibil. În Evul Mediu. Din fericire. Gasesc una care le convine printre crengile care ating usor apa si o urca la bordul cuirasatului-testoasa. Deasupra. provocând o miscare de spuma pe puntea din spat e a navei. Gândacii de apa accelereaza. o marioneta enorma umpluta cu paie. Printesa 103 încearca sa-si aminteasca de un mecanism al Degetelor care pe rmite trimiterea la departare a focului. dar socul provocat de acel harpon este d estul de mare ca sa dezechilibreze toate artileristele care cad imediat în apa. Dar gândacilor de apa le e prea frica de foc. Capatul ia foc. a mamelor si a bunicilor . Degetele numesc asta catapulta. 101. Trag cu rezervele de acid pastrate pentru ultima sarja si provoaca multe victime în rândul furnicilor pi tice. asediatoarele prefera sa se întoarca pe uscat si sa se retraga. se alungeste ca o flamura luminoasa fara sfârsit. În fata acestei reusite. cea mai razboinica dintre ele. Cuirasatul porneste la atac. Refuza sa se apropie de el. 5 vrea sa dea foc capatului uneia dintre acele crengute lungi de care se folosesc ca de niste lanci si sa atinga nuferii. Vegetala este d estul de umeda ca sa nu ia foc imediat. caci crenguta începuse sa ia si ea foc. Pe na va. Când testoasa este destul de aproape. Belokanienele nu se mai pot deda nici acelei lupte tumultuoase corp la c orp. capatul incandescent. Cei aflati la putere erau respectati tocmai pentru ca exista ziua carnav alului. Speriat e de mirosul de nufar carbonizat. Asta provoaca mult fum. echipajul se lasa în jos si are grija sa nu dea drumul din mandibula crengutei lungi. Printesa 103 a înteles cum sa foloseasca mai bine lansatorul d e flacari si incendiaza nuferii unul dupa altul. în sensul initial al cuvântului. . salve de acid tâsnesc cu putere. Ridica imediat catargul de foc. Cuirasatul-testoasa ajunge la papura asediata. ca si Craciunul. era un ade varat carnaval. cea în care se eliberau toate tensiunile. Puteai sa suni la usi si sa arunci faina pe fata oricui. carnavalul nu avea o semnificatie precisa. focul nu a servit la nimic. în care furnicile îsi arata reciproc arta de a practica scrima mandibulara. asediatele recapata încredere. Cu vârful antenei. îsi zice Printesa 103. 103 deseneaza forma acelui lucru. Era ziua nebunii lor. Manifestarea lor nu semana deloc cu o defilare revendicativa.ic si împinse de gândacii de apa.niste sarbatori haraz ite consumului. Macar sa fi supravietuit 24. În ziua marelui carnaval. Carnavalul e acum doar o petrecere pentru comercianti. 14 scoate antena-periscop ca sa repereze bine adversarele si le indica c elorlalte în ce directie sa îndrepte catargul. BATALIA LICEULUI Plecasera cinci sute de la centrul cultural si ajunsesera opt sute în piat a mare din fata liceului. simbolul tuturor a utoritatilor. dar nimeni nu întelege de ce focul siar lua zborul prin aer daca ar fi plasat într-un astfel de ansamblu. În a cest caz. Ideea este retinuta. Lancea cu capat aprins atinge carnea petalelor de nufar.

. Rândurile compacte ale politistilor se desfacura ca sa-i urmareasca. Lumea sa se trezeasca! .S-a uitat rolul initial al carnavalului: a da populatiei iluzia ca rebel iunea e posibila. oamenii înaintara spre liceu.. . oamenii nu erau în stare sa se desparta de aparatul lor. Vremea negocierilor tre cuse. Maximilian se puse de acord cu subordonatii sai. Julie cumpani situatia. se afla postat în fata oamenilor. Julie? întreba comisarul. apoi cum mai multa convinger e. Opt sute de persoane care îsi rodeau zabala din totde auna se dezlantuiau brusc într-o mare sarabanda Amatorii de rock si gura-casca înaintau într-o cohorta lunga zgomotoasa si p estrita.Ramâneti grupati! Protejati liceul! ordona Maximilian în portavoce. Împrastiati-va. politistii îsi pusera planul în aplicare. cond use fiecare de unul dintre muzicieni. înfruntând masa de oameni zgomotosi. si luându-se de mâini ca sa-si arate numarul si sa ocupe to ata piata.. . Va repet ca oa menii au dreptul sa doarma. Ajunsi în piata liceului. se desfacu în bucati. . Li se oferira chiar mai multe. asta e sfârsitul. nu întâmpinara nici o rezistenta.Ar trebui sa putem comunica între noi. Slab la început. i nventata de Julie. replica Julie.. Fara ca Julie sa le c eara.Nu vrem ca oamenii sa doarma. reusi sa articuleze: . Întrebara pe cei din jurul lor daca unii dintre ei aveau telefoane mobile de împrumutat Revolutiei. Pentru restabilirea ordinii publice. Pentru toti acei tineri si chiar pentru cei mai putini tineri acum era p rima data în viata lor când li se oferea ocazia sa-si exprime pofta de serbare. Locuitorii do resc sa doarma si voi faceti scandal nocturn. Si explica strategia pe care o improvizase. raspunse Julie fara portavoce. care consta în a ataca în centru pentru ca manifestantii sa se împra stie pe laturi. Manifestantii se uitara la fortele de ordine. Ordinele prefectului erau clare. Un vânt nou bate în dimineata asta. Manifestantii îsi reluara înaintarea. Politistii.Nu facem nimic rau. întelegând pericolul. Luara hotarârea sa formeze opt grupuri autonome de manifestanti. Aveau nevoie de opt. descoperira sase dube ale CRS-ului (Compania Re publicana de Securitate) care le barau drumul. . zise David. . Ati facut destul zgomot.Tulburati ordinea publica. Caci nu era decât un joc. dar si revoltele si frustrarile. în timp ce manifestantii îsi continuau manevra. Întoarce-te acasa. macar pret de o zi. Sa ne deschidem simturile. chia r daca acea prezenta a politiei putea sa-l faca periculos. Propuse sa se foloseasca tactica cârnatului. cei care o tulburau trebuia sa fie împrastiati cât mai repede. Lumea aclama. Julie ezita o secunda.Împrastiati-va! striga el la portavoce. Fortele de ordine se uitar a la manifestanti.Liceul este închis noaptea si nu aveti permisiunea de a-l deschide.. Se oprira. Nu reusi sa pronunte cuvântul. În fata lor.Nu vrem decât sa facem o petrecere la liceu. întoarceti-va la casele voastre. Revolutie. zise Julie. formara la loc plutonul în centrul pietii. Departând bratele. Toti suntem liberi.Sunt libera. Spre marea lor surprindere. Dupa toate aparentele. Conopida. oamenii ridicara pumnul si intonara imnul concertului: Sfârsitul. E trecut de orele zece seara. Înainte la. Comisarul Maximilian Linart cu brasarda deasupra cotului. Imediat ce politistii s-au apropiat. .Înainte la. Julie îi aduna pe cei Sapte Pitici ca sa discute despre urmarea ev enimentelor. chiar si atunci când mergeau la concert. Nimic nu ne va opri. . mani festantii s-au împrastiat în opt directii diferite. mama ta e probabil îng rijorata. . dar îsi reveni repede si zise: .Vom folosi tehnica conopidei. . Toti erau gata sa intre în joc.Tu esti.

Inventeaza noi teren uri de lupta în care înca nu stie cum sa se comporte. si mai bine. 9. O tactica nu trebuie niciodata sa devina o rutina. ENCICLOPEDIE STRATEGIA LUI ALYNSKI: În 1970. îi va fi foarte greu sa depaseasca acest handicap. 7.Puneti mâna pe instigatoare. ca sa-i evaluezi forta si limitele. 24 s-a schimbat. Altfel îti pierzi orice credibilitate. Furnici le eliberate se dedau trofalaxiilor cu eliberatoarele. Înfruntarea fu invadata de parfumur i feminine. mai ales atunci când functioneaza. Tine adversarul în defensiva. cea mai precisa si cea mai reprezentativa posibil. În cazul unei confruntari verbale. apo i schimb-o. constrângerea adversar ului de a se ridiculiza singur. Ca sa-l ataci. Plutonul de politisti se îndrepta imediat spre Julie si amazoanele din jur ul ei. Daca obtii victoria. 24 îs i apleaca timid antenele pe spate în semn de acceptare. 3. Deoarece întunericul si noa ptea încep sa devina anchilozante. Trebuie sa se foloseasc a toate elementele exterioare posibile ca sa se mentina presiunea. Iesi din câmpul de experienta al adversarului tau. 5. În spatele lor. apoi. se încalzesc si îsi fac lumina cu jaratic. Chiar daca adopti o tactica exact contrara. 2. a publicat un manual în care enunta zec e reguli practice pentru ducerea la bun sfârsit a unei revolutii. agitator hippie si figura im portanta a miscarii studentesti americane. Sa nu blufezi niciodata daca nu ai mijloacele necesare ca sa treci la fapte. Saul Alynski. Repet-o de mai multe ori. Aceasta tinta treb uie sa fie cea mai mica. Da ca se reuseste ridiculizarea adversarului sau. nu ca o slabiciun e. înfometata. dispunem de un ragaz. Ca sa-i destabilizeze pe politisti. Se întâlnesc în centrul galben al florii de nufar. Dadu ordin de fuga grupata si zise la telefon: . volumul III 103. Puterea nu este ceea ce posezi. atitudinea si felul în care îsi poarta gâtul e dife . 102. zise comisarul aratând spre Julie. Nu e numai epuizata de luptele recente. ci ceea ce adversarul tau îsi închipuie c a posezi. Printesa 103 se apropie lent de tovarasa ei de cruciada. Fieca re dintre aceste specificitati trebuie revendicata ca o forta. Edmond Wells. 24 est e teafara. 8. înghite alim entele pe jumatate digerate pastrate în gusa sociala a furnicii rosii. amazoanele îsi rupsesera tricourile. d escoperindu-si câte ceva din farmecele feminine. trebuie sa fii în stare sa ti-o asumi si sa ocupi terenul. Exact asta dorise si fata cu ochi cenusii. o petala tran slucida lasa sa treaca lumina si caldura unui jaratic portocaliu. Totul în mirosul. Pisicile urmaresc soriceii. Handicapurile aparente se pot transforma în cele mai bune atuuri. umorul este arma cea mai eficace. Printesa 103 îsi îmbratiseaza prietena ca sa-i ofere o trofalaxie dulce.Julie si fetele de la clubul de aikido erau cel mai aproape de fortele d e ordine carora le adresau zâmbete si sarutari provocatoare. Daca nu ai nimic nou de propus. Lupta împotriva dusmanului cu propriile lui arme.Gata. REGASIREA Fac jonctiunea pe un nufar crutat de foc si de tirul artileriei. nu foloseste la nimic sa încerci sa rast orni puterea. folose ste elementele din propriul sau cod de referinta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 4. Focalizeaza tinta si n-o schimba în timpul bataliei. 10. . 1. sa profitam ca sa ne reorganizam". 6. Nu trebuie niciodata sa-si spuna: "Bine. Chiar si fizicu l i s-a modificat.

Din miscare s-a detasat un grup mai radical: adamitii. S-au instalat pe o insula a fluviului Moldau. dar lucrul cel mai simplu pentru cele doua mirmeceen e este sa foloseasca o CA. Printesa 103 îsi zice ca aceste schimbari importante se datoreaza poate vi etii în mica ei comunitate utopica. datorita unui artificiu minunat al stramoaselor lor v iespile. indivizi neutri lipsiti de importanta. Tânara exploratoare s-a dotat cu un. Consideram ca cel mai bun mod de a se a propia de Dumnezeu ar fi ca toti sa traiasca în aceleasi conditii ca Adam. inventiile lor. în comunitate. Supravietuirea lui e mai importanta pentru ea decât acuplarea. masculii mor cu ocazia actului amoros. Printul 24 trimite în sens invers hrana pe care i-a dat-o Printesa 103. e altceva. Mâine. Cele doua furnici stiu foarte bine asta. programati sa traiasc a cel mult trei ani. s-a pomenit cu un sex. celelalte se agitau is torisindu-si propriile aventuri. Precursor i ai protestantismului.. sex! Si ea! 24 explica. Au trait aici goi. au ajuns print si printesa mirmeceene. In societatile d e insecte. Din motive nedeterminate. Si pâna la urm a a reusit sa obtina jeleu hormonal regal în mijlocul unui cuib de viespi. Antenele se opresc dezorientate.. poate temperatura. dar nu vrea sa-l vada pe prietenul ei 24 pie rind. ei cereau reforma clerului si plecarea seniorilor german i.. cele doua metamorfozate se izoleaza printre sta minele nufarului sidefiu. În timp ce în jurul lor. nu departe de Praga.. masculin.. A pornit deci în cautarea unui cuib de viespi. Gândirea uneia intra în co ntact direct cu a celeilalte. Ai.. drumul va fi lung.rit. Cele doua sexuate se gândesc cu aviditate sa se acupleze.. ap oi Printesa 103 ofera din nou o portie de pasta alimentara. Fara sa mai stea pe gânduri. Ei voiau sa schimbe nu numai Biserica. Gata! Cele patru antene sunt lipite doua câte doua. Unele alimente au facut deja de trei ori traseul dus-întors de la o gusa s ociala la alta. 24 este acum un mascul. am dobândit un sex. Pasiunea pentru povestile frumoase a facut-o sa-si doreasca sa se bucure de o m ai mare sensibilitate. Furnicile din Comunitatea salcâmului si furnicile din cuir asatul-testoasa adorm în scobitura cavernei unui cuib de serpi. Printesa 103 este de acord ca sa-si branseze creierele reciproc. Antenele tale emana miresme diferite. Si eu. poate modul cum a asimilat acel cocteil de hormoni. De aici si denumirea lor. mult mai profunda de data asta. 24 este acum un print. S-au despartit amândoua c a soldati asexuati. Hotarasc deci de comun acord sa nu se mai gândeasca la acuplare. Amândoua îsi apropie încet segmentele senzoriale. Si tu te-ai schimbat. cele doua furnici se dedau unei noi trofalaxi i dulci. Printesa 103 întelege ca ceea ce a luat drept o usoara schimbare la 24 est e cu mult mai mult. datorita jeleului viespilor. dotate cu acea capacitate formid abila de a-si transmite specificitatile viitoarei lor progenituri. Poate ca Printesa 103 fusese p ervertita de romantismul Degetelor. 24 vrea sa explice. În mare graba. Dialogu l lor va capata astfel o intensitate. E atât de ciudat. Se face noapte. primul om de dinaintea pacatului originar. Totusi 103 are un moment de ezitare. 104 ENCICLOPEDIE UTOPIA ADAMITILOR: În 1420 a avut loc în Boemia revolta husitilor. o profunzime si o rapiditate inegalabile. Acum. masina de comunicat cu Degetele. explica tele viziunea. ca si cum ar vrea sa se creada ca au uitat cum trebuie sa procedeze ca sa comunice intens. Nu ma vrei? Nu. se cauta si se pipaie. E foarte linistitor. angoasele lor etc. Printesa 103 explica ce a aflat despre Degete. Printesa nu-l lasa sa termine. Acum sunt femela. ci si întreaga societate. punându-si toate bunurile în comun si facând ce le statea în putinta ca sa recreeze con .

În plus. pâna la unul. pe acesti înaintasi ai celor care aveau sa se numeasca mai târzi u hippies. Oamenii lui se întoarsera. era deja prea târ ziu. sefule. .casca. burghezia. . îl impres iona si îl îngrijora. David veni sa le deschida si vreo suta de noi "revolutionari" se adaug ara celorlalti în interiorul liceului. faceau un ocol mare pe st razile învecinate si se regrupau în spatele liceului. Linistit. vazân d cum apar fete vesele dupa poarta mare de la intrarea din fata. putusera sa se miste astfel în legiuni compacte. Chiar daca era vorba de cei care se împiedicau când o luau la fuga. Ji-woong scoase cheia pe care i-o daduse directorul ca sa le faciliteze repetitiile. fara sa faca valuri. Îsi interziceau cultivarea pamântului si se h raneau cu fructe si legume salbatice. Maximilian posta jumatate din politisti în fata si cealalta jumatate în spat e. lasându-le balta pe Julie si semenele ei. Toate structurile sociale erau anulate. Acesta îi ceru sa cuc ereasca liceul. nobili mea. întoarceti-va! ordona Maximilian. si deschise usa cu noul blindaj împotriva incendiilor. Maximilian îi confirma ca. Politia era neputincioasa în fata acelei usi protejate. fara sa aiba în fruntea lor un partid politi c sau un sindicat clasic. fara Biserica si cler intermediar. si s-au si baricadat. zise David la telefon. când unui numar de opt sute de persoane îi fusese opus un numar de t rei sute de politisti. liceul era destul de mare ca sa nu ajunga la intrare la timp. Maximilian nu era obisnuit sa-i vada pe manifestanti practicând strategii de gherila. cultul Domnului putea sa fie simplificat. administratia. Gasira poarta de fier închisa. volumul III 105. scut. Fara prea mult zgomot. dar nu în asa masura. Suprimasera banii. nu existase nici un accident. Dar mai mult de sapte sute de persoane intrasera deja în liceu si Ji-woong se grabise sa în cuie broastele solide ale usii blindate. deocamdata. Grupul lui Julie se aduna atunci în fata portii mari de fier parasita de p olitisti. Sigur. conduse fiecare de un Pitic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. armata. lansat or de grenade. Când Maximilian îsi dadu seama de stratagema. Edmond Wells. multimea patrunse în liceu. unde nu exista nici picior de politist. Nici faptul ca nu existau raniti în nici una dintre tabere nu era de ajuns ca sa-l linisteasca. Totdeauna avusese de-a face cu multimi care înaintau drept înainte. Or în acest caz. Tot alergând în toate directiile cu tot ce aveau pe ei . doar epuizându-si adv ersarii prin miscari tactice. iar în spatele ei amazoanele atragatoare si i ronice care îsi bateau joc de ei. Seniorii husiti si armatele lor i-au încercuit pe adamiti si i-au ma sacrat.Intra prin spate! striga el în portavoce. vesta anti-glont si bocanci grei -.ditiile de viata din Paradisul terestru de dinainte de "Pacat". . Trebuia sa aiba grija sa nu fie acolo nici urma de jurnalist. prefectul îi ceru sa actioneze rapid. Astfel. fara sa gândeasca.Faza 2 terminata. politistii se simteau extenua ti. apoi îl suna pe prefectul Dupeyron ca sa-i anunte situatia. se înregistrau cel putin trei de o p arte si de alta. MAI DEPARTE SPRE LICEU În timp ce politistii le urmareau pe Julie si pe amazoane. opt sute de persoane ocupasera liceul. de preferinta fara viole . . Faptul ca niste manifestanti. Erau vegetarieni si practicau cultul direc t al lui Dumnezeu. În acest gen de înfruntare.Sunt toti înauntru. Julie era cu atât mai multu mita pentru ca reusise aceasta isprava fara nici o încaierare. munca. celelalte sapte grupuri de manifestanti. nu era prezent nimeni di n presa.Intra prin fata. Adamitii îi iritau în mod evident pe vecinii lor husitii care nu erau deloc în clinati spre radicalism.

S-ar zice ca renunta. unde furtunele nu-i puteau atinge. E un loc public.Veniti sa ne dati afara. ca nist e perdele protectoare. Presiunea era atât de puternica încât amazoanele f ura obligate sa tina câte trei sau patru acele adevarate tunuri cu apa ca sa poata tinti ca lumea. Afumati-i bine. Cu privirea lui patrunzatoare de navajo. Maximil ian lua portavocea si se adresa din nou manifestantilor: . Politistii nu mai putura sa vada ce se petrece în curtea liceului. Zis si facut. si aici vom ramâne. având în vedere ca peste câteva luni aveau loc alegerile prezidentiale si ca prin tre manifestanti se aflau cu siguranta si copii de familii bune. . raspunse Julie. Politistii atacau în pas alergator.Sa mai asteptam putin înainte de a striga victorie. zise Julie. si armate cu capacele pubelelor ca sa-si protejeze fata. remarca Leopold.Actiunea voastra este complet ilegala. zise Francine. . au sa i asa pâna la urma.Asteptati semnalul.Ataca.Poate ca ara câstigat. Le spuse celor Sapte Pitici si câtorva dintre amazoane. Ceea ce trebuie evit at cu orice pret este raspândirea ei. Atâta timp cât aceasta mini-raz merita ramâne izolata la liceu. Furtunele intrara în actiune.Trebuie sa facem repede ceva. . . Atacurile politiei încetara. Amazoanele aclamara victorioas e. fetele de la clubul de aikido fix ara cuverturile pe grile cu ajutorul unor sârme gasite în camaruta paznicului. ca sa nu inhaleze gaz. Ajunsera la poarta cu bastoanele ridicate.Suntem aici. . .Foc! zise Julie. Dupa o runda de discutii. politistii retrasera dubele iar ei se postara pe strazile din vecinatate. politistii si câinii lor zaceau la pamânt secerati. luminata de felinare. Cu batista umeda la nas.nta. Maximilian primi un telefon de la prefect. Politistii se apropiau de poarta. Era nevoie repede de o idee. venind din unghi mort. .Stop! Dar fortele de ordine se regrupau în departare pentru un nou atac care se anunta si mai violent. . spuse Julie fara sa fie prea convinsa. scrutând piata pustie. Când politistii se pregateau sa sparga broastele solide ale portii mari de fier de la intrare. Leopold detecta în cele din urma o miscare si toti vazura în curând o multime de politisti mergând cu hotarâre în directia portii de fier. . În piata. Ochii plini de lacrimi si accesele de tuse îi slabira pe asediati. Furtunele cu apa facura adevarate minuni. .Trageti cu grenade lacrimogene printre gratii. Vor sa ia cu asalt intrarea! striga o amazoana.Ei bine. . zise Julie strângând din dinti. nu sunt cu adevarat probleme. sopti Zoe. O idee. . tâsnira pe neasteptate furtunele de incendiu pe care director ul le instalase pentru lupta împotriva unui eventual sinistru. De ce sa nu foloseasca cuverturile de pe paturile din dormitoarele internatului. Z oe gasi solutia. . Comisarul îl informa ca manifestantii erau în continuare baricadati în lic eu si opuneau rezistenta fortelor de ordine. . .Acum.Nu aveati dreptul sa ocupati aceasta cladire. Maximilian îsi aduna micul stat-major si facu ceea ce regreta ca nu facuse de la început: ceru un plan al liceului. Dupeyron voia sa stie care er a situatia. Asteptara. Poate ca e vorba de o manevra de diversiune. Va ordo n sa-l evacuati cât mai repede posibil. Narcisse le aduse la cunostinta ca politistii abandonau si intrarea din spate. Leopold spuse ca era destul sa faca grila mai putin permeabila. încercuieste-i fara sa-i mai ataci.

Agitatia. Asta a trezit-o. Nu sunt primiti decât barbati si femei liberi spiritual. sau pur si simplu de niste fleacuri. Doar pentru a-l contrazice pe profesorul de istorie. violenta. ci umbrele dansânde ale furnic ilor pe care lumina jaraticului le proiecteaza" pe peretii cuibului. . Înca o insomnie de sexuata. Ceasurile au fost desfii ntate. Servitori s i artizani instalati în exteriorul abatiei sunt însarcinati cu muncile grele. Printesa 103 spune ca. Fiecare traieste dupa pofta si manânca când îi e foame. Printul 24 nu are somn. O furnica spune ca ar fi mai bine sa-l stinga. Apoi multe biblioteci. sunt confruntate cu o alternativa pe care nu o pot evita: "tehnologia si r iscurile ei" sau "ignoranta si linistea". îsi zice ea. Încearca sa l ege o conversatie cu ele apoi. Se uita tinta la jaraticul rosiatic care palpita la nesfârsit. dar acum era mai bine sa atipeasca ca sa recupereze din forte pentru calatoria care le astepta. Pentru ca utopia sa reuseasca. doctrinele absurde si discordie. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI RABELAIS. certurile sunt interzise. face dragoste. oaspetii abatiei Theleme sunt alesi pe sprânceana. 7 întreaba ce manânca acei gemeni întunecati si Printesa 103 raspunde ca nu ma nânca nimic. frumosi si "de natura buna". Generatia lor nu a cunoscut focul si sunt evident fascinate de acea prezenta calda. o întreaba pe 103 care îi ra spunde ca fenomenul face parte din magia focului. Fiecare cladire va avea o înaltime de zece etaje. instruiti. ceea ce anuleaza notiunea de timp care trece. d ar era convins ca merita macar sa se încerce. Abatia va avea sase turnuri rotunde. munceste daca asta vrea. 106. se odihneste. Julie voia sa vada daca era cu adevarat posibil sa reuseasca o revolutie fara violenta. Se multumesc sa reproduca exact gesturile gemenului lor si nu vorbesc . Ea va avea noua mii trei sute treizeci si doua de cam ere. Stia ca abatia lui va fi neaparat distrusa de de magogie. Rabelais îsi descrie utopia. Mai vorbeste-mi despre Degete. un parc cu un labirint si o fântâna arteziana în centru.O NOAPTE FRUMOASA 103 nu reuseste sa doarma. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. or icum. Înainteaza spre lumina. Edmond Wells. În timpul zilei. Nu e un rasarit de soare. în padurea Port-Huault. Francois Rabelais a propus propria viziune a cetatii utopice descriind. în Gargantua manastirea Theleme. Fara conducere caci. Ridica antenele. Fara ziduri de incinta. Nu spargeti nimic. Câteva furnici stau în jurul jaraticului care le-a adus victoria. Asexuatele au cel putin avantajul c a dorm usor. A doua zi vor putea sa discute despre toate astea. Pe ea nu focul o intereseaza. Un canal d e scurgere se va varsa în fluviu. fiecare face deci ce vrea.Julie repeta consemnele: "Fara violenta. se distreaza. bea. virtuosi. iar d aca nu. Rabelais nu se însela însa. 7 se apropie. Focul ne fabrica gemeni întunecati care ramân lipiti de pereti. E prima noapte în care frigul nu-l constrânge sa hib erneze si vrea sa profite. volumul III 107. constatând ca e imposibil. thelemitii actioneaza deci "dupa propria lor vointa". Fiti irepros abili". În 1532. având ca deviza: "Fa ce vrei". reflexul vine din interiorul cuibului de serpi care le foloseste drept adapost. caci "zidurile întretin conspiratii". Femeile erau admise la zece ani si barbatii la doisprezece. se scoala si distinge o lumina rosie. crede Rabelais: "Cum am putea sa-i conducem pe cei din jurul nostru când nu stim sa ne conducem noi însine?" Fara conducere. Abatia trebuie sa fie construita pe malul Loa rei.

vântul stingea imediat flacarile. Aprobari si aplauze. Din cele opt sute de persoane care înfruntasera si respinsesera trupele politiei. N-am nici un chef ca de mâine dimineata sa ma apuc din nou de pregatirea b ac-ului. . Enciclopedia cunoasterii rel ative si absolute nu era un dictionar. la dreapta. aici si acum. În curte se auzira un fel de aclamatii tribale.Oh. .Trebuie sa facem tot ce ne sta în putere ca sa dureze. mai bine sa profitam de tot materialul în stare buna de functionare. zise Julie.Declar în mod solemn deschisa ocuparea liceului de o banda specimene uma ne avide numai de veselie. toaletele sunt în fundul curtii. Julie se duse acolo ca sa se adreseze multimii adunate în curte. P entru cei care au nevoie. Nu raspundea în mod obligatoriu la întrebaril e pe care i le puneai. dormitoarele si paturile internatului va stau la dispozitie la etajele trei. prieteni. Avem o sansa sa construim ceva. patru si cinci ale cladirii B.Si la ce te gândesti exact? întreba David. . . interveni Julie e nergic. cons tituind un podium ideal. Pentru un timp nedefinit.Ei bine. Toti se uitara unul la altul cu o umbra de îngrijorare în privire. Lemnele uscate au fost asezate gramada si câtiva tineri au adus hârtie. . Daca trebuie sa ramânem mult timp aici. REVOLUTIA ÎN MISCARE Degetele cautau vreascuri uscate ca sa aprinda un foc.Faceti ce va place dar nu distrugeti nimic. . .108. vom înfiinta aici un sat utopic al carui obiectiv este sa-i faca pe oameni mai fer iciti. Mâine se va sfârsi tot. Nu putem sa petrecem la nesfârsit . Daca unii d intre voi vor sa se odihneasca. Apoi îl urcara din nou. flacarile se extinsera. Îsi lasara instrumentele în sala de repetitii si patru tinere pusera stapânire pe ele cu mult entuziasm. începând cu noi însine. Manifestantii gasira în vechea remiza a gradinarului si vrura sa aprinda u n foc mare în centrul peluzei ca sa danseze în jurul lui. explicând ca tre buia sa construiasca un zid scund ca sa adaposteasca sursa flacarilor. Totusi focul refuza cu încapatânare sa se aprinda. apoi sa p una trei pietre sub busteni ca sa dispuna de o alimentare inferioara cu aer. Celorlalti. de muzica si de petrecere. Deoarece lucrarea nu avea cuprins si nici index. Dupa ce ardeau hârtiile. Venise momentul discursului.Ce facem acum? întreba Zoe. nu prea stia unde sa caute printre toate aceste texte. loc de destindere obisnuit a l elevilor liceului. dupa ce lipira pe ambele fete sl oganul concertului: cercul cu cele trei furnici. Nu r euseau totusi sa aprinda focul. ea îl arunca peste lemne si de data asta. Reîntoarsa în curte. Leopold le veni în cele din urma în ajutor. am reusit. de data asta. în sfâr sit. .Un sat utopic? zise mirat Leopold.Dispunem de un grup de oameni si de un loc închis si protejai ca sa ne a dapostim. Manifestantii coborâra de pe catarg drapelul care avea deviza: "Din inteli genta se naste ratiunea". Grupul "furnicilor" merse sa se racoreasca la distribuitorul de bauturi din apropierea cafenelei. . . Terasa directorului de la primul etaj.Si daca dureaza? întreba Francine. Julie juca atunci totul p e o singura carte si cauta în laboratorul de chimie ingredientele necesare pentru un cocteil Molotov. nimeni nu stia sa aprinda un simplu foc! Julie cauta în Enciclopedie daca nu cumva se gasea un pasaj care sa le exp lice cum se aprinde un foc. le propu n imediat o mare petrecere si sa dansam si sa cântam de sa ne crape bojogii! Adevarul era ca trupa si cântareata erau obositi si simteau nevoia sa eval ueze situatia. chestia asta nu se va prelungi prea mult. rasp unse Paul. De ce sa nu încercam sa organizam un sat utopic? . si trebuie sa profitam de ea.

.Ti-a venit pur si simplu ciclul. . Pe telefonul celular. Aer ul. De ce? zise fata surprinsa.. ai fost ranita în înfruntarea cu politistii? o întreba Zoe. organismul o tradase. O trase pe culoar si Zoe veni si ea dupa ele. ar fi formidabil. Mai amabila? Mai blânda? Mai hazlie? . Acel sânge provenea de la asasinarea copilariei sale. Are nevoie de Ventolina. . Ezita. lina. David voia sa înteleaga: .Repede. De ce nu ne -ar urma si în utopie? Francine se aseaza jos ca sa se gândeasca mai bine. . Urmati-ma.Am calcat cu stângul.. . îi aminti Julie. Furnicile chibzuira un moment la vorbele pronuntate de Julie În departare se auzea muzica. Opt sute de persoane ne-au urmat deja în muzica noastra. Prin urmare se terminase! În acea s ecunda. .Nu. o informa organista. Julie are o criza astm. D aca nu reuseste sa mearga pe picioarele ei pâna acolo.Trebuie sa fie o farmacie deschisa în cartier. doar mai umana. o poti duce pe sus. Ji-woong îsi scarpina fr untea.Erai singura. o utopie! Enciclopedia vorbeste mereu de ea.O utopie? . Zoe se duse în curte sa întrebe daca cineva avea la e l Ventolina. pata rosie pe costum. prima obisnuinta..Ciclul.Auzi. La început îti desfaci ventriculele respiratorii pe ntru primul tipat. . Narcisse izbucni în râs. zise gâfâit Julie. . Era gol. Îi duse în încaperea unde faceau . . noi suntem opt. de preferint a aer pur. în acel moment crezut de ea un moment de fericire.Ven. Am fost instructor într-o colonie de adolescenti si te asigur c a e tare greu sa controlezi oamenii când se afla în grup. . Pieptul i se ridica cu greutate. Douazeci si patru de ore din douazeci si patru e nevoie de aer. zise David..Ce? . Propune inventarea unei societati mai. zise Francine enervata. du-te cu ea. .. Scotocira în geanta fetei.Mai ramâne o usa.. apasara dar nu iesi n imic. Sa încerca m o experienta.Si ce întelegi tu printr-o societate mai umana? .Dar cum sa iesim de-aici? Politia e în ambele parti. Numai ca. Aerul se rarefia în jurul ei. striga Francine. O adusese la ceea ce ura mai mult: obligatia de a deveni adult. . care din fericire se gasea lânga bateria lui Ji-w oong.Nu. Era obligata sa faca eforturi nemasurate ca sa o btina o cantitate respirabila. . recunoscu Narcisse. Nu. îl introdusera în gura lui Julie..Sigur. raspunse David. Fata îi deveni stacojie. nu e usor sa conduci o multime.Ji-woong.Evident. to. Acolo nu era destul. descoperira aerosolul. . O clipa avu impresia ca propriul ei corp o asasina. e altceva. Împreuna suntem mai puterni ci. . Julie. fetele si baietii râdeau si cântau. . dupa care nu te mai poti lipsi de asta tot restul vietii. .Da. David suna la SOS-Medici si la SOS-Primul ajutor.Ai o. Zoe avea dreptate. Aerul. Dar voi gasi.Nu e o rana. interveni Zoe. Julie întoarse rochia uimita. Esti cel mai puternic dintre noi. pronunta Julie cu vocea ei profunda si calda. Am impresia ca împreuna putem ras turna muntii. o experienta sociala ca sa stim daca e imposibil de inventat un loc în care ne-am putea simti mai bine împreuna.Înca nu stiu. Coeziunea ne sporeste talentele individuale. Deschise gura larg si aspira aerul cu aviditate. Nu stii ce e ciclul? Julie încremeni. . un loc unde sa încercam sa inventam relatii noi între oameni. cheama-i pe ceilalti. spuse Francine. Avea într-adevar o pata de sânge provenita de la o rana pe care nici macar nu o simtea..Mai ce? întreba ironic Narcisse. copii. Julie ne-a ascuns ambitiile ei umanitare. Suna numai ocupat.

Julie se tânguia încetisor. 103 raspunde ca nu. zeii lor. care acum întelesesera vag notiunea de Dum nezeu. întreaba cu naivitate daca nu cumva Degetele ar fi cu adevarat. Furnicile încearca sa-si imagineze ce poate sa fie Dumnezeu fara sa aiba u n interes practic. Acele furnici au dat probabil peste ni ste profitori.repetitii. sus tine aceasta idee. Ea recunoaste ca nu toate Degetele sunt lipsite de vointa de a controla toate speciile vecine. Aceste Degete au cerut de la furnici sa le asculte orbeste sub pretex tul ca erau gigantice si omnipotente. Degetele cred ca exista deasupra lor o forta invizibila care le controleaza d upa dorinta ei. Ce înseamna "Dumnezeu"? Printesa 103 explica tuturor ca aceasta notiune este unica în lumea animal a. O luara la dreapta. . În afara de aceasta amenintare. nu stie foarte bine sa se foloseasca de o pârghie.Am gasit-o din întâmplare. Cele douasprezece exploratoare.. Printesa 103 subliniaza ca acum este convinsa ca Degetele au multe de adus civilizatiei mirmeceene. Sigur. Dar Degetele nu trebuie judecate negativ dupa faptul ca unele dintre ele s-au prezentat ca zeii furnicilor. Nu e periculos sa te apropii de Degete? întreaba 6 care îsi freaca ciotul ca rbonizat. La dreapta mirosea a aer înc his de pivnita. Printesa 103 vorbeste despre Degete. le-au facut sa creada ca erau stapânii si crea torii lor. Ca si la furnici. Le-ai vorbit de Dumnezeu? Dumnezeu? Toate vor sa stie despre ce e vorba. imbeci li si inteligenti. furnicile rosii se înfioara aflând ca cetatea lor natala ave a sa fie distrusa. nu e în fond decât o problema de timp. În jurul focului. Aceasta diversitate de comportament indica b ogatia spiritului lor. îi aminteste 5 care nu a uitat de a cest flagel. Toate insectele se apropie. ca si în cazul artei. 109. Ajunsera la o bifurcatie. Dadu la o parte un dulap si descoperi o iesire. umorului si dr agostei. au existat Degete car e. stiind sa comunice cu furnicile. cu ajutorul focului. Si pancarta alba. generosi si profitori.. La ce le ajuta sa creada ca exista un Dumnezeu deasupra lor? Printesa 103 raspunde ca poate pentru ca Degetele sunt niste animale ego iste si ca.. E o masina? Un loc? O pla nta? Printul 24 le povesteste ca în trecut. Dar considera ca. Iar aceste degete se pretindeau "zeii" fur nicilor. 24 ridica o antena. Problema e ca unele Degete au vrut sa ne insufle si noua aceeasi notiune si deci s-au dat drept zeii furnicilor! emite 24. anuntatoarea mortii. Civilizatia lor este bazata pe aceasta idee a unei credinte într-o forta invizibila care le co ntroleaza întreaga existenta. de tehnologia si de televiziunea lor. chiar daca nu o vad. Daca Degetele accepta sa intre în joc. pe termen lung. la Bel-o-kan. . O numesc Dumnezeu si cred în ea. La stânga mirosea a canal. va reusi în cele din urma sa înteleaga. nu stie sa repro duca sistemul catapultei. si mai mare: Dumnezeu. Vorbeste de obiceiurile.. ÎN JURUL FOCULUI La lumina jaraticului. Furnicile sunt destul de sirete ca sa reuseasca sa l e domine. Ji-woong o ridica pe sus si patrunsera în subteran a. Faptul ca n umai treisprezece. acest egoism le apasa si le devine insuportabil. exista printre ele duri si blânzi. Culoarul asta probabil ca duce în pivnita unei ca se vecine. au învins o multime însemnata de pitice. Printesa 103 încuviinteaza. Si atunci au nevoie de modestie si sa se simta creaturile umile ale unui animal.

Si unde e localul asta de noapte? . Asistenta e uluita. zice suspinând o furnica de pe insula Salcâmului care începe sa cam fie satula pâna peste antene de p ovestile astea cu lumea superioara. o farmacie deschida la trei dimineata. volumul III 111. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Omul îsi aminteste astfel. Se ghemuieste si adoarme. care au fost impresionate d e folosirea lancii de foc în batalia papurii. Au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa pui farmacii în localuri de noapte. În ceea ce priveste cel e trei mistere . asta dovedeste însa ca ele sunt de acum înainte socia lmente excluse din lumea umana activa.arta. Printul 24 e singurul care nu e de acord. dupa parerea ei. . La fel. lasându-le pe celela lte sa discute cât poftesc si sa se joace cu focul. în disperare de cauza...Printesa 103 spune ca. imediat ce furnicile vor întelege de spre ce este vorba. cele doua specii urmeaza traiect orii paralele si ca. O îndoiala totusi persista printre furnicile de fata. Unele furnici sunt de ja gata sa ia trasnetul sau focul drept manifestari ale zeilor lor Degete. i se pare putin probabil ca furnicile sa fi creat Dege tele. LIPSA DE AER Ji-woong rasufla usurat când vazu ca acea pivnita dadea departe de dubele politistilor. E un serviciu nou. umorul si dragostea -. Chiar daca nu toate furnicile prezente sunt convinse ca Degetele sunt creatorii lor. probabil ca asa au procedat si primii inventatori din lumea Degetelor. În timp ce Ji-woong.Glumesti? . Singura farmacie deschisa la ora a sta se afla în localul de noapte. Testeaz a efectul jaraticului pe mai multe materiale. 110. batea la usa unui magazin închis. Degetele sunt totusi probabil niste animale complicate. deci. o fereastra se deschise deasupra si un barbat în pijama se apleca în afara si zise: . au târât un jaratic pe o frunza. furnicile vor avea sa le învete mult mai multe lucruri pe Degete decât Degetele pe furnici. în urma cu a proape trei milioane de ani. Pentru el. Edmond Wells. o floare. Într-un colt. Iar daca persoanele în vârsta nu mai au suflu l necesar stingerii lumânarilor. în timp ce furnicile se afla acolo de o suta de milio ane de ani. la in tervale regulate. ducându-o pe sus pe Julie. Avantajul credintei în Dumnezeu este ca ea permite sa se explice inexplicabilul.Nu e cazul sa scoli pe toata lumea. 6 se face mentorul lor. vor sti imediat sa le reproduca si sa le amelioreze. . Printesa 103 repeta ca Degetele sunt o specie aparuta recent. poporul furnicilor nu are de ce sa invidieze Degetele. pamânt . ENCICLOPEDIE TORTUL ANIVERSAR: A sufla în lumânari cu ocazia aniversarii este unul dintre riturile cele mai revelatoare ale speciei umane.. Cum sa apara supusii înaintea creatorilor lor? Cele douasprezece explorato are o întreaba de unde stie si Printesa 103 repeta ca a auzit în unul din documentar ele lor la televizor. deoarece furnicile au aparut pe Pamânt în aintea Degetelor. Se grabi sa gaseasca. Ard pe rând o frunza.Deloc. Macar din motive de anterioritate. radacini. toate sunt obligate sa recunoasca ca acest "tânar " animal este supradotat si ca cunoaste multe lucruri fata de insectele ignorant e. Obtin împreuna fum albastrui si mirosuri nepla cute-. În caz de întâlnire. ca e în stare sa creeze focul apoi sa-l stinga cu suflarea lui. Controlul focului constituie unul dintre riturile de trecere pentru ca un copil sa se transforme în fiinta responsabila. furnicile de pe Insula Salcâmului. macar pentru vânzarea prezervativelor. Degetele nu puteau sa creeze furnicile. E convi ns de asta.

Traversau în sens invers sala. Portarul. Julie se aseza pe banca ca sa-si revina. Apoi zise cu un ton amenintator: . Fiecare apasare o readucea la viata. zise Ji-woong. . de altf el.Vedeti foarte bine ca e o problema de viata si de moarte. Nu-ti fie teama. Într-adevar. ridica unul din tampoanele care îi proteja urechile. cu fata plina de tatuaje. având în jur dracusori cu ari pi de lilieci. Julie. cei care nu aveau nimic de spus si cei care nu erau prea. Ji-woong fu nevoit sa-i întredeschida buzele si sa-i introd uca mustiucul în gura. "Infernul" clipea cu litere de foc. ar fi fost inutil sa cheme pe cineva în ajutor care.Aer! Aer! De ce era atât de putin aer pe aceasta planeta? Ji-woong o puse jos si plati intrarea pentru amândoi. O parte din decibeli ramasera afar a.Nu glumesc. chiar în acel moment. Julie gemu: . N-ai cum sa nime resti în alta parte. Are o criza de astm. Cei mai multi dintre clientii localului ajungeau acolo pe jumatate ametiti de droguri sau de alcool.La capatul strazii la dreapta e o fundatura. e pentru domnisoara.Ventolina.Aveti reteta? întreba cu calm farmacista. preocupat doa r s-o traga dupa el pe Julie cât mai repede pâna la farmacie. O luara pe drumul de întoarcere. În acel întuneric si în acel vacarm asur zitor. Farm acista îi descrise pe cei doi agresori si le arata pe unde plecasera. În acel tumult. te rog. nu te uita asa la mine. Ji-woong o trase pe Julie în centrul pistei de dans. Stia ce însemna asta. Ventolina. Te rog. lua un aerosol si îl întinse.Stiu. o tipa în bluza alba citea o revista siropoasa si mesteca guma. vocea tinerei Alexandrine soptea I loveuue you. care apasa discret p e pedala legata direct de serviciul de noapte al politiei.Haide. pentru ca nu avea n ici o arma. în acel loc ar fi fost mai curând de partea celor doi. Aici nu e bacanie. Nu suporti nici un contac t epidermic cu nici un barbat. va rog.Formalitatile voastre! zise Ji-woong farmacistei.. Era si timpul. je t'a imeeue si perechile se strângeau în brate în halouri de fumigene. Nu esti primul care vii sa joci aici teatru. Pl amânii i se deschideau ca o floare uscata în apa. ar fi dorit ca tânarul sa o ia în brate. Sistemul fusese preva zut pentru cazul în care ar fi fost atacata de drogati în lipsa de droguri. respira. aparura doi politisti. Acolo e. Dar femeia nu se lasa înduiosata. apuca cheia apartamentului sau si apasa capatul ascutit pe gâtul ei. avantajati de n atura aveau aceleasi sanse ca si ceilalti sa profite de slow ca sa seduca. Se uita în ochii coreeanului. nu fu deloc surprins sa vada o fata într-o stare atât de trista. In sala nu mai ramasera decât niste puncte lumi noase rosii care clipeau. . . Era asaltata de rusine. Julie nu era nevoita sa faca vreun efort ca sa stârneasca compasiune. dându-s i în sfârsit seama unde se afla. . Farmacista dadu din cap resemnata. sau dumneata vei avea nevoie de medicam ente cu sau fara reteta. Ji-woong plati aerosolul. Platesc cât tr ebuie. Repede. În sala. ca si cum ar fi fost o pereche de dansatori printre ceilalti. Ji-woong traversa pista îmbrâncind perechile fara menajamente.Îmi pare rau. Împrejurarile si acel loc ciudat îi sporea farmecul. Când îi zari. Îi zice "Infernul". n-am sa-ti propun un dans. Avea ceva de felina. fata de Ji-woong. Acolo. Volumul sonor crescu pâna când nimeni nu se mai putu auzi. Nu avem voie sa eliberam Ventolina fara reteta. unde era întunericul ma . . Ea facu un mare efort si aspira. ar fi ilegal. de teama de a fi o femeie "întârziata" si de dorinta noua. Ji-woong racni ca sa d omine vacarmul si ea îi facu semn sa închida usa. . . aproape animalica. mon amour. Toata lumea stie ca Ventolina este un vasodilatator foarte util pentru domnii în neputinta! Ji-woong o apuca pe farmacista de gulerul bluzei si. Vru sa-l contrazica dar. Ji-woong era frumos.

10 redacteaza feromonul-me morie zoologic despre obiceiurile Degetelor. Societatea lor. cu jocuri pe p eretii dintre ele: rulete care puteau fi rotite cu botul. si c a trebuie adaugate culori. Politistii circulau printre dansatori.Am fost obligati de împrejurari. Când erau lasati unul lânga altul. Dupa o luna. Totul li se pare posibil. Un politist se uita la ei banuitor. Astfel se dezvol ta un mod de a reprezenta lucrurile care. Dupa ce termina treaba. Julie îsi dadu seama de asta si facu ceva de neînchipuit. raspunse ea. 7 le explica. . Vazând asta. Toata lumea se agita cu fa ta plina de sudoare. Dar chiar în acel moment se aprinsera luminile. tinerii se dezlipira unul de altul jenati. o prezinta celorlalte car e. 112. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. un crescator de cai de prasila a cumparat patru cai cenusii care se asemanau perfect. Îsi priveste înde lung opera si îsi zice ca negrul nu este de ajuns ca sa redea bine lucrurile. Dar aveau un caracter prost. Ca doi magneti care s-ar fi apropiat din întâmplar e prea mult unul de celalalt. Sarutul lor cont inua. furnicile au fost cuprinse de frenezie creatoare. parasira localul si se întoarsera la Revolutie prin aceeas i pivnita pe unde iesisera. ÎN PLINA EFERVESCENTA Remarcând ca focul proiecteaza o umbra marita a celor mai apropiate insect e. 6 este cea mai priceputa dintre inginerii focului. 5 a devenit principala ei asistenta.i mare. El o lua de mâna. dar lasau impresia ca gaseau un aspect ludic al muncii lor. 11 este interesata de arhitectura s . Obtine astfel alb cu sângele ei care. caci fu sese primul sacrificiu pe altarul artei insectelor. da relief fetei si antene lor. . pe care si-o închipuiau totusi a junsa la apogeul politic si tehnologic. îi striga el la ureche ca sa se poata face auzit. ca e vorba de un desen. ca strutii care n u vor sa vada pericolul. Printesa 103 le ofera impulsul necesar si experienta. Daca le-ar fi recunoscut pe cele doua "furnici". Prinse între mâini fata coreeanului si îl saruta cu putere pe gura. la început. 7 apuca un capat de carbune racit de lânga vatra si se hotaraste sa reproduca p e un perete o forma nemiscata. Iar furnica cenusie nu prea avea de ce se plânge. întins. volumul III 113. Julie ar fi vrut ca baiatul s-o strânga si mai tare în brat e. forme geometrice pestrite atârnate de sfori. nu fara greutate. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN JOCURI: În Franta. Nu numai ca acceptau sa fie înhamati împreuna. roata. le-ar fi arestat. Amândoi închisera ochii. Dar politistii plecasera deja. crezând ca au de-a face cu o insecta adevarata. cei patru cai devenisera inseparabili. Politistii se miscau în jurul lor. Edmond Wells. încearca sa-i vorbeasca. se bateau si era imposibil sa fie înhamati împreuna caci fiecare pornea în alta directie. fiind obligat. se dovedeste brusc foarte întârziata. si. prin anii saizeci. Cu trei trasaturi de carbune. dar în cele din urma evolueaza spre un stil deos ebit. cele care studiaza pârghia apare o emulati e rara. Cele douasprezece exploratoare si-au gasit acum fiecare domeniul predile ct. Între cele ca re testeaza focul. Un veterinar a avut ideea sa le alinieze cele patru boxe. mingi ce puteau fi lov ite cu copita ca sa treaca dintr-o parte în alta. seamana mult cu gravurile ru pestre din grotele de la Lascaux. Dar cum sa adauge culori? Prima idee care îi vine este sa ia sânge de la o furnica cenusie venita sa a dmire opera. o cuprinse în brate. 8 studiaza pârghia si 9. El a inversat în mod regulat caii pentru ca toti sa se cunoasca si sa se j oace unii cu altii. E destul de reusit. cele care deseneaza. 7 este pasiona ta de desen si pictura.Scuza-ma. 7 a creat pictura mirmeceeana.

. 16 se straduieste sa cartografieze diferitele piste pe care au mers ca sa ajunga pâna acolo. Deseneaza trei furnici apoi. Cum sunt construite aceste povesti? Dupa filmele pe care le-a vazut 103. se simte în stare sa imag ineze o poveste de aventuri pornind de la ceea ce crede ca întelege despre Degete. cu alte doua furnici p e care le-a convins s-o ajute. Printesa 103 are o idee. pretind ele. E destul sa aiba un început. lunga procesiune a contra-cruciadei. pe o frunza de platan. Focul este o legatura între Degete si furnici. începe sa reprezinte. 103 îi sugere aza sa foloseasca polenul pentru galben. Or. Fur nicile. Cele care sunt împotriva focului raspund ca. acele mici anecdote misterioase care provoaca starea de "umo r". dar punând în scena sub forma unei povesti ad evarate. Vorbeste de televiz iunea care transmite povesti care nu sunt adevarate. de ce sa nu-i zica "Revolutia Degetelor"? In fond. chiar daca nu-i împart aseste în întregime entuziasmul fata de descoperirea lumii Degetelor. Disputele continua în jurul focului. Ce interes au ca sa vorbeasca despre ceea ce nu exista? Doar ca sa istoriseasca povesti frumoase. Daca. 13 reflecteaza la noile lor arme. iarba pentru verde si petalele macilor pentru rosu. Printesa 103 se duce sa examineze pictura lui 7. 10 reia feromonul-memorie z oologic ca sa consemneze noile informatii despre Degete: ROMANE. 14 e interesata de dialogul c u speciile straine. au pierdut mult timp în e volutia lor tehnologica. în departare. nu sunt destul de experimentate ca sa-l foloseasca în mod int . Trebuie sa astepte sa se înregistreze trei morti ca sa se poata relua în mod serios dezbaterea. crenguta aprinsa. în urma cu peste o suta de milioane de ani. Spun ca decretând focul tabu. e logic ca si furnicile sa faca la fel. Se isca o cearta între cei care sustin s i cei care sunt împotriva focului. Printesa 103 vorbeste de ceea ce stie despre Degete. Cu p olen traseaza o linie între furnici si Degete. E o forma de arta.. Cu noua sa sensibilitate de sexuat. o sfera roz pe care reuseste s-o coloreze amestecând creta si o petala de mac tocata. Inventeaza personajele. cuirasatul-testoasa. inventeaza decorurile. Artista îi declara ca are nevoie de pigmenti colorati diferit. Câteva s triga cu insistenta ca focul este tabu. se pare ca asculta de aceleasi regu li ca si bancurile. Printul 24 o asculta cu atentie pe Printesa 103 si. daca ar fi cântarit cu seriozitate ce are bu n si ce are rau. "umor" si "dragoste". Vede totul foarte bine. unul foarte simplu: Degetele. furnici le ar fi studiat în mod obiectiv focul. îi vine ideea de a povesti ce-i spusese despre Degete. 15 diseca si gusta noile alimente pe care le-au cunoscut în cu rsul periplului. un mijloc si un sfârsit neasteptat. În realitate. construita în maniera marilor p ovestiri mirmeceene. A si gasit titlul. Insectele care se tem de jaratic cer sa fie stins si sa fie tabu pentru vecie. un "roman". E focul. iar acest titlu este deci mai potrivit. dupa cum a dovedit-o trecutul . Contemplând opera lui 7.i de diferitele moduri de a construi un cuib. Degetele inventeaza uneori povesti neadevarate pe care le numesc romane sau scenarii. folosind focul se putea distruge dintr-o data o întreaga portiune de padure. cunoa sterea lumii Degetelor ar duce cu siguranta la rasturnari spectaculoase în societa tea furnicilor. poate ca si ele ar fi avut acum "arta". O saga a Degetelor. Printul 24 doreste sa creeze primul roman feromonal al furni cilor. 12 este atrasa de arta navigatiei si ia note despre diferitele lor ambarcatiuni fluviale. În loc sa numeasca expedit ia lor contra-cruciada. Printesa 103 nu reuseste sa le separe pe antagoniste. inventeaza regulile unor lumi fictive. Altele raspund ca e vorba de o evolutie modernista si ca daca Degetele îl folosesc fara sa le fie frica de el. lucrurile despre care vorbesc nu exista nicaieri sau aproape nicaier i. 7 le amesteca cu saliva ca sa lege totul si.

iar 103 nu stie în ce sens. se reped. .Nu. Julie înainta pâna la marginea balconului si adauga: . Se cade deci de acord sa se continue studierea focului dar sporind masur ile de securitate. Julie fu dusa mai mult pe sus pe balconul de la primul etaj si începu sa v orbeasca. ia foc si.Julie s-a trezit. Julie constata ca dormise afara în mijlocul unor gramezi de cartoane si de hârtii vechi asezate chiar pe peluza. aceasta revolutie e revolutia ecologistilor împotriva poluarii si a experientelor nucleare. Printesa 103 urmareste toata aceasta agitatie. îsi lipe uzele de buzele ei.Ba e revolutia împotriva rasismului. Le-au învins pe furnicile pitice si au reusit sa fabrice tot felul de paste si de produse ciudate care trebuie acum studiate. Daca cei din Revolutia Degetelor nu iau seama. pe care l-a apropiat prea mult de vatra. . O mâna o ajuta sa se ridic e. E sapte dimineata si liceul din Fontainebleau începea a doua zi a revoluti ei. .. cel putin vreo douazeci. Îi jenam pentru ca am creat un spatiu de libertate care a scapat de sub contr olul ordinii stabilite. Îl visa pe Ji-woong. revolutia asta e si e revolutia periferiei si a tinerilor care sau saturat de politai. care pareau ca vor s-o protejeze. Vazu multimea. îsi aminti totul si simti o durere puternica de cap. zarind o baltoaca de apa. veniti repede. 14. nu doarme deloc. beau prea repede si mor imediat. Fetele de la clubul de aikido pusera din nou în functiune furtunele cu apa si politistii fura respinsi. zise cineva. spuse a treia voce. care îi desfacea unul câte unul nasturii de la bluza. Ar fi trebuit sa le dam la cap! striga cineva. o dezbraca lent si. . El n-a reusit. Revolutia este înainte de oric e un act de dragoste. . Victoria era din nou de partea asediatilor. fortele de ordine au încercat din nou sa ne alunge de-a ici.În dimineata asta. vede n oaptea de afara. 103 se gândeste ca sunt putin cam ca acele insecte însetate care. Soarele urca pe cer lent ca în toate zilele în care e hota rât sa faca asta. În juru l ei erau cuibariti oameni necunoscuti. Leopold ridica o parte de cuvertura si Julie zari politisti care atacau. în sfârsit. în câteva secunde. Asta o trezi brusc. A DOUA ZI A REVOLUTIEI FURNICILOR Noaptea a trecut. caci unul dintre picioare. Nu poate decât sa constate ca e prima noapte în care. Se va sapa un sant în jurul jaraticului pentru ca focul sa nu s e propage prea usor la acele de pin care acopera solul. A proape ca devenise o rutina. Nu are timp însa sa le dea si ce lorlalte sa guste. Soarele e în interior si. Acum dispunem de un laborator formidabil ca sa încercam sa facem ceva cu vietile noastre. nu s-a produs nici o paguba. Întreba unde se afla si ce se petrecea. Cele care sustin focul riposteaza ca de când mânuiesc focul. E mai bine sa bei progresiv ca sa-ti reobisnuiesti organismul.Mda. printr-o fisura a cavernei. cu un întreg grup de sem ene.. dar noi vom în cerca.Sa inventam o noua forma de revolutie. Descoperirea Degetelor si a obiceiurilor lor constituie pentru toate o bulversare atât de mare încât nu stiu cu ce sa mai înceapa. Julie înca mai dormea. Cei Sapte Pitici o dusera la poarta mare de la intrare. spunea pe vremuri Che Guevara.eligent. o revolutie fara violenta. O furnica care sustine focul a avut ideea sa friga o bucata de lacusta s i le anunta ca aceasta carne e mult mai buna asa. o re volutie care va propune noi viziuni ale societatii. Alta voce zise: . apo i îi descheia sutienul în care avea sânii strânsi. e posibil ca totul sa deg enereze. Un incendiu se aprinde f oarte repede. insecta se topeste cu delicioasa cina în stomac.

Trebuie sa definim o data pentru totdeauna sensul revolutiei noastre c a sa nu mai poata fi însusita.Da. Multi voiau sa recupereze aceasta manifestare în profitu l unor cauze diferite si uneori opuse.Aici este Revolutia furnicilor si numai Revolutia furnicilor.Si poluarea? . Suntem ca furnicile. . Coeficientul de inteligenta al unei multimi este inferior sumei coeficientilor indivizilor care o compun. l idera amazoanelor. Suntem ca furnicile. Miscare în rândul multimii sceptice. dar puternici prin unirea noastra. . împreuna suntem mai puternici. protesta altcineva. strigara deja unii dintre cei prezenti..Noi suntem inventatorii! Julie intona: Noi suntem noii vizionari. Fur nicile ne arata un drum de urmat care s-ar putea dovedi benefic. Julie se afla în încurcatura. Daca chiar si insectele o aprobau.Sunt ca o turma fara pastor si fara tinta. Mici. . nu mai e valabil 1 + 1 = 3. . Oricum are avan tajul ca nu a fost testat niciodata. . au dreptate. Ocupam acest liceu pentru ca este simbolul exploatarii popor ului de catre burghezi. Problema era ca n u stia ce sa construiasca. . Trebuia sa-i tina în priza: . .Furnicile propun nu mimai niste valori diferite.Si lupta claselor? .Si rasismul? .Julie are dreptate.Traiasca Revolutia furnicilor. At entie. Nn ne este teama sa-i atacam pe cei mari.. Când e vorba de multime. Multimea începu sa cânte încântata imnul furnicilor. conchise Ji-woong.Unde sunt vizionarii? De data asta nu au mai fost ezitari. Sunt gata sa faca orice. Cei care nu fusesera însa de acord scuipara în jos si murmurara injurii dar. O furnica zburatoare trecu pe lânga Julie. În unele priviri se putea vedea deja ura. Urma un moment de ezitare. Julie îsi zise ca trebuia sa canalizeze multimea. Privilegiem comunicarea si inventia fata de formalism si de mondenitati. Maioneza nu se închega! Julie continua: . Noi suntem noii inventatori! Noi suntem micile furnici care rontaie vechea lume sclerozata! Urma un entuziasm general.Noi suntem vizionarii! . O revolutie noua are nevoie de obiective noi. Se produse zarva. o gestionare a relatiilor între indivizi di feriti. Nu. Acum se hotara totul. ci si o organizare so ciala diferita. Daca nu mergea. simtind ca sunt în minoritate. sa a tacam citadelele cele mai greu de cucerit caci. . Julie e ra pregatita sa renunte la tot.Si problemele periferiei? . Ea considera venirea insectei c a o aprobare a naturii.-Nu. nu îndraznira sa mai insiste.Da. . multimea t inde sa le micsoreze. Ridica mâinile ca sa domoleasca multimea. Julie facu semnul victoriei cu degetele si furnica zburatoare se aseza p e unul din degetele ei. este o revolutie a claselor împotriva detinatorilor marelui capital. ci 1 + 1 = 0. Sa-i extraga energia si s-o canalizeze ca sa obtina ce era mai bun ca sa construiasca. o comunicare diferita.Nu.5". fostele membre ale clubului de aikido. Multimea relua sloganul: . pericol! murmura Francine la urechea prietenei sale. Traiasca Revolutia furnicilor! striga Elisabeth. În loc sa depaseasca calitatile fiecaruia. Toti au fost impresionati de acest lucru. Julie îsi aduse aminte de o fraza din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute: "Atentie la mase.Unde sunt inventatorii? . reluara cei Sapte Pitici. Sa nu ne dispersam din cauza acestor cauze vechi care au arata t deja cât sunt de sterile.. Nici o reactie. Chia r ca niste furnici.

mai înainte ca acest lucru sa devina im posibil.. În sfârsit curtea scolii fu parasita si de liderii care sustinusera ecologia . în curând nu vom mai putea iesi. Trei sute de persoane se îndreptara spre poarta mare de fier. exista un sef. cultivator si tata de familie. nu aveau drepturi asupra nici unui lucru. pentru ei nu fusese decât o distractie.Politistii au blocat tot perimetrul. Unul dintre scopurile luptei razboini ce era mai ales atingerea inamicului cu extremitatea bastonului cu capat rotund. Cunosteau efectele benefice ale aspirinei (acidul salicilic). Julie lua microfonul si zise: . politistii se uitara indiferenti la cei care plecau. Mai întâi. indiferent de felul lor. orice viata. . O decizie luata în pow-wow nu era obligatoriu sa fie respectata decât de cei care votasera pe ntru aceasta decizie. Cei care vor sa plece. dar pe care îi durea în cot de acea revolutie a furnicilor. când am ramas numai oameni de buna vointa. au aceleasi principii. un indian cure cumpara o masina stie ca va trebui sa i-o împrumute primului indian care i-o va cere. lupta claselor si care încercasera sa confiste manifestarea. Mereu aceasta idee de reciprocitate: ce tie nu-ti place. Era o societate egalitara. Cei mai mul ti erau oameni mai maturi care se temeau de îngrijorarea familiilor lor. al chin inei. dar nu erai sef decât dac a oamenii te urmau în mod spontan. În sistemul de valori al indienilor. Era obscen sa faci ceva numai pentru tine. se considera ca facând parte integranta din natura si nu stapâni ai n aturii. Lupta se oprea la . fiecare îsi expunea punctul de veder e în cadrul unui consiliu al tribului. la urma urmelor. fara sa anunte. sa înceapa cu adevarat distractia! exclama Julie. ENCICLOPEDIE UTOPIA INDIENILOR DIN AMERICA: Indienii din America de Nord. Daca majoritatea nu avea încredere în sef. Afara. altuia nu-i face. Astfel interventia lor nu epuiza Pamântul. 115. Chiar si în zilele noaste. Nu posedau nimi c. Nu s e dorea distrugerea fizica a adversarului. si altii c arora le placea foarte mult rock-ul. Toata lumea lua parte la batalie atunci când era nevoie. Sigur. amerindienii nu au avut niciodata o armata formata din soldati de meserie. tribul lor migra pentru ca vânatul sa se poata reconstitui. Mai erau si tineri care se temeau de reac tia parintilor dupa o noapte în care nu venisera acasa. ar fi bine sa se hotarasca imediat. pow-wow. A fi lider era o problema de încredere. o lege n-ar fi respectata decât de cei car e ar considera-o dreapta! Chiar si în perioada splendorii lor. Ca si cum la noi. De fapt.Si acum. Copiii lor erau educati fara constrângeri. periferia.Deodata cineva veni în fuga si murmura la urechea fetei: . În sistemul indian. În societatea indiana din America de Nord nu exista putere ereditara si ni ci putere permanenta. Razboiul era considerat ca un joc unde trebuia sa-ti arati curajul. dar razboinicul era înainte de orice recunoscut soc ialmente ca vânator. se autoeducau. Era înainte de orice (si cu mult înain tea revolutiilor republicane europene) un regim de adunare. Ne aflam aici ca pe o insula pustie si totusi în centrul unui oras modern. merita sa fie res pectata. Pentru fiecare decizie. Dupa ce epuizau vânatul dintr-o zona. Stiau sa fabrice haine din bumbac a caror finete era inegalabil a în Europa.. Se numarau "atingerile". Era o onoare mai mare decât a-l ucide. acesta se retragea singur. Descoperisera principiul de a face impermeabile pânzele cu ajutorul une i seve de hevea. individualismul era mai curând sursa de rusine decât de mândrie. Se auzi rumoarea multimii. Menajau deci viata dusmanilor lor pentru ca si ei sa faca la fel. Poarta fu deschisa.Am fost anuntata ca politistii au blocat perimetrul din jur. indiferent de forma ei. oameni pe ntru care munca lor avea mult mai multa importanta decât ceea ce. Descoperisera altoirea plantelor pe care o foloseau pentru a obtine poru mb hibrid.

irlandezii. e ra mai ales aberant. de la 25 iunie 1876. În realitate. sunt ca niste caderi de stânci pravalite din cer. E dimineata si caldura devine sufocanta. erau nevoiti sa atace din nou al t trib de o suta cincizeci de persoane. se întoarc e din directia opusa. care refuza sa venereze ca celelalte lumea Degetelor. triburile au fost reduse unul dupa altul. de neînteles. Totusi. sa schimbe lumea. Era destul sa fie taiat capul regelui pentru ca societatea sa se prabuseasca. apoi pornesc spre pamânturile întinse din vest. Daca albii reuseau sa "îmblânzeasca" sau sa di struga un trib de o suta cincizeci de persoane. inclusiv batrâni. O gargarita întreaba ce este s i i se raspunde ca e coleoptera. Straduindu-se sa ramâna în simbioza numai cu lumea lui. dupa ce au suferit o astfel de umilire. Dupa 1900. volumul III 116. Armata amerindiana a înfrânt armata generalului Cu ster. Un vechi proverb mirmeceean spune: Tot ce pleaca într-o directie. unde ploile de samare. Dar era greu sa hranesti atâtea persoane pe un teritoriu mic. Degetele n-ar fi în stare sa înteleaga acest gen de proverb si Printesa 103 îs i zice ca furnicile au totusi o cultura specifica. Cohorta traverseaza câmpii urât mirositoare. Sunt doar vreo suta. albii nu vor mai îndrazni niciodata sa nu-i respecte. s-a putut vedea c ea mai mare adunare de indieni: zece pâna la douasprezece mii de indivizi dintre c are trei-patru mii de razboinici. femei si copii. ramâne mai la o pa rte. amerindienii erau zece mil ioane. societatea avea o structura mai disparata. Când canicula devine insuportabil a. Au fost foarte surprinsi când au vazut ca albii omorau pe toata lumea. Numai Pr intul 24. Aceasta este marea s labiciune a sistemelor cu ierarhie si administratie centralizata.prima varsare de sânge. Din punct de vedere cultural. dar au impresia ca pot. Pentru ei nu era numai îngrozitor. cei mai multi murind de boli aduse d e occidentali. a crezut ca amerindienii se vor in tegra în melting-pot precum negrii. În 1492. Principalul obiectiv al razboaielor interindiene consta în a fura caii ina micului. acum face alta în sens invers ca sa explic e celorlalte aceasta misterioasa tara a Degetelor si sa ajute astfel la evolutia civilizatiei sale. furnicile se refugiaza la adapostul unei buturugi scobite. ARTA Imediat ce lumina soarelui de afara se face mai puternica decât lumina jar aticului din interior. Toate se straduiesc sa pastreze jaraticul protejându-l cu frunze. Amerindienii nu vedeau deloc ce-ar fi put ut sa învete de la sistemul social si politic occidental pe care îl considerau cu mu lt mai putin evoluat decât al lor. Considerau ca. În America de Nord. se duce sa manânce câteva turme de purici de frunze care trecea . Dar asta era o viziune redusa. Sunt dominate prin monarh. ilogic. furnicile se grupeaza pe mal. La batalia de la Little Big Horn. acele fr ucte de frasin si de ulm. P rintesa 103 este constienta ca dupa ce s-a lansat într-o cruciada în urma careia a d escoperit misterioasa tara a Degetelor. Fiind ea însasi coleoptera. italienii. Dupa victorie. indienii din America de Nord au rezistat relativ multa vreme. ci sute de sefi în miscare. insecta nu insista si . Societatile sud-americane au fost mai usor de atacat. indienii s-au despartit. Tehnicienele focului ard ceva urât mirositor. Rareori existau morti. ca sa se destinda. Nu exista un mare rege nobil. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cu toate astea a fost un mare masacru. erau o suta cincizeci de mii. guvernul american a încercat sa le distruga. Trec p rin paduri de ferigi care invadeaza totul Roua le biciuieste pe furnici si face sa le cada antenele lipicioase pe obraji. Pâna în 1900. În 1890. Toti a cei cow-boy au avut de-a face cu sute de triburi care migrau. împreuna. Edmond Wells. le-a fost greu sa înteleaga razboiul de mas a practicat de europeni.

Dar 103. care a observat foarte bine. da. Maximilian urmari uluit imaginile care defilau pe ecran. nu în ei. Problema e mentinerea pigmentilor. Trebuia sa o inventeze pe cea care corespundea cuceririi unu i liceu de beton în forma patrata. raspunse Maximilia n. Astfel încât Degetele au totdeauna ochii curati fara sa aiba nevoie sa-i fre ce sau sa-i linga. din timpul nostru. Dar le vine greu sa-si reprezinte un organ atât de complex. rezuma 7 din ce în ce mai inspirata.Vrei sa vorbesti despre asta? Maximilian se scarpina în barba gânditor. Printesa 103 vine sa vada si spune ca. Teste aza balele de limax. E un sistem de injectare de saliva ocular a care permite lubrifierea si în acelasi timp spalarea lor. asta este arta. Arta este încercarea de a reproduc e na tura. Dar daca asta se dovedeste insuficient. SPRÂNCENE: Degetele au ceva foarte practic la nivelul ochilor. de ploaie si de frig. ochii lor sunt în permanenta acoperiti de o pelicula fina lubrifianta tra nsparenta care îi protejeaza de praf. cu atât apar mai multe probleme noi si pasionante. adica sprâncenele. Apoi descrise problemele de la lic eu si computerul îi propuse sa faca pentru el cercetari în istoria asediilor fortare telor din Evul Mediu. Efectul obtinut este superior celui al salivei sale. Furnicile lichidasera primul mister al Degetelor. Prefectul voia sa stie cum se prezenta situatia. E vorba de o linie de peri situata deasupra ochilor si care opreste apa de ploaie. arta înseamna fabricarea de desene si de obiecte care nu folosesc la nimic. Suna telefonul. -Nu. 10 ia notite. Comisar ul Linart îl informa ca manifestantii erau blocati în liceu. împresurati de politie. Acum îsi aduce bine aminte. 7 începe o fresca mare în marime naturala unde are de gând sa reprezinte proce siunea "revolutia Degetelor".Pari preocupat. Si se mai întreaba cum sa surprinda în imagine decorurile vegetale din jur. emise computerul. 7 este cuprinsa de o exaltare care o îndeamna sa se cufunde si mai profund în munca ei. . ceea ce face ca apa sa cada în jurul ochil or. Furnicile încearca sa-si imagineze acesti ochi foarte complicati ai Degete lor. Printul 24 si 10 o asculta pe Printesa 103 care le vorbeste despre Deget e. un fel de perdele mobile care cad la fiecare cinci secunde. Lucrul cel mai formidabil în arta este ca cu cât faci mai multe descoper iri. spune ca asta nu e tot. 7 repereaza un limax pe care îl asasineaza cu voiosie în numele artei.u pe-acolo. Imaginea ameninta sa se stearga dintr-un minut în altul. Cu ajutorul modemului. E un lac excelent. Tot din cauza piramidei din padure? Ca întotdeauna. Mai aveau de descoperi t "umorul" si "dragostea". Datorita pleoapelor. dar care seamana cu ceea ce exista deja. mai au ceva: cavitatile lor ocul are sunt usor înfundate în raport cu capul. Maximilian fu uimit de calitatile acelei masini capabila s a treaca drept un interlocutor adevarat doar legând frazele între ele. Existau sute de tehnici de asediu. le cere sa pozeze în fata focului si le reproduce umbrele pe frunza. Trebuie cautat alt ceva. 117. de vânt. De data asta e vorba de o razmerita într-un liceu. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU . s . masina se bransa pe reteaua de enci clopedii istorice: si îi prezenta imagini si texte. LACRIMI: Ochii Degetelor au si lacrimi. Ca sa reproduca bine forma exacta a fiecarei insec te. 7 se întreaba cum sa reproduca efectul de profunzime al teritoriilor vizit ate. Se ajuta cu saliva dar asta nu face decât sa dilueze nuantele. Balele de limax nu dilueaza pigmentii si se usuca întarindu-se.

Fragmentul nr.. dragul meu Linart. Cunosti multe perechi care nu se cearta? Închipuie-ti atunci ce îns eamna ca cinci sute de oameni sa traiasca într-un liceu blocat! Probabil ca deja a u început sa se certe pentru apa. Realizase o adevarata lucrare interactiva. 2: O singura persoana nu este de ajuns ca sa mânu iasca o multime. . REGULILE REVOLUTIEI Julie se duse în laboratorul de biologie si sparse toate sticlele pentru e xperiente.. . Societatea începe deja sa devina dificila când într-un apartament locuieste mai mul t de o persoana.Nici vorba! exclama înspaimântat prefectul. Apoi se refugie în sala în care profesorul de istorie o provocase sa invente ze o revolutie fara violenta capabila sa schimbe lumea.. de revolutie. Prefectul îl felicita. Vru sa ia notite. dar foarte interesanta si care putea sa fie studiata ca atare. Totul est e sa aplici o anumita tactica: sa nu faci nimic si sa-i lasi sa fiarba în suc prop riu. cruciada copiilor. Regula revolutionara nr. Acolo va fi în curând un adevarat iad. J ulie scrise: "Contributia lui Julie Pinson. La sfârsitul cartii erau pagini albe la începutul carora s cria: "Noteaza aici propriile tale descoperiri". Singura în clasa pustie. . Deci. Regula revolutionara nr. Am promit plângeri oficia le. cântecele lor împiedica pe toata lumea sa doarma. pentru lucruri furate. Elibera apoi soarecii albi care foloseau drept cobai si broastele tes toase.Sa stii. având fiecare în fruntea lui un sef care sa . Un ciob de sticla o rani la antebrat si supse sângele care picura. care nu figura în cadrul examenului de la b ac. În plus. 118. Regula revolutionara nr. Toti oamenii din carti er aud discursurile instigatoarei lor si sunt îngrijorati. Rasfoi cartea în cautarea tuturor experientelor posibile. Poate ca putea sa profite de esecurile si de initiativele lor. Pâna la urma. Consemna în scris concluziile si parerile despre viitor. Revolutia din Chengdu. adaugat dupa experienta la liceul din Fontainebleau. Trebuia sa afle cum reusisera sau nu reusisera ceilalti si sa-si faca revolutia sa beneficieze d e aceasta experienta. zi si noapte. Comisarul Linart îsi anunta intentia de a pune la punct o tehnica de asalt pentru cucerirea liceului. Lucrul cel mai important era sa împiedice ca razmerit a sa ia amploare. ca niste sob olani închisi într-o cutie. Edmond Wells se gândise la toate. Timpul este dusman ul lor cel mai mare.. Era obsedata de o fraza din lectia de istorie: "Cei care n-au înteles gres elile trecutului sunt condamnati sa le repete". Citesti si pe urma scrii chiar tu. Macar pentru a avea timp de reflectie si de odihna.Dar vorbesc de rasturnarea lumii. Cum sa reusesti în mod practic o revol utie. în fruntea unei revolutii trebuie sa fie cel putin sapte-op t persoane.Nu exista problema care sa nu se rezolve. insista prefectul. Mai bine sa-i lase în pace si pâna la urma se vor sfâsia între ei.i ca nimeni nu mai putea sa intre sau sa iasa. Julie devora istoria revolutiilor cunoscute si cea a revolutiilor necuno scute consemnata de Edmond Wells. Linart suda si mai mult rândurile asediatilor si îi facea si mai s olidari. Poate ca toti acei utopisti din trecut nu murisera degeaba . E greu sa traiesti în grup. Asa ca lasa-i sa fiarba în suc propriu. dragul meu Maximilian. 1. Julie consulta Enciclopedia cunoasterii relative si absolute în cautarea pasajelor care se refereau la revolutii. ca e foarte greu sa traiesti în societat e. Sper ca nu vrei sa transformi niste mici zurbagii în martiri? . din cauza televizorului c are s-a stricat sau din cauza unora care fumeaza lânga altii care nu suporta fumul . Prefectul sublinie faptul ca de fiecare data când îsi trimitea oamenii sa atace. 1: Concertele de rock degaja destula energie si genereaza destula antipatie ca sa provoace miscari de multime de tip revolution ar. 3: Este posibil sa conduci o multime în timpul un ei confruntari divizând-o în grupuri mobile. re volutia era o materie ca oricare alta. Re volutia din Renania si cea a Urechilor-Lungi din Insula Pastelui.

. un pulover si o camasa albas tra. Dar existasera în trecut revolutii "simpatice"? Lua iar Enciclopedia de la început. tot pentru prima data. Revolutia noastra nu e dogma tica. Se privi în oglinda. Si. Chiar daca nu se stie exact ce este revolutia. Che Guevara fusese asasinat. Julie se freca cu un sapun tare. Înainte e prea devreme. Zoe intra în clasa.. MIJLOCUL POVESTII Acum Julie Pinson era curata. creatorul Armatei Rosii. dar Robespierre domnise. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Si asta îi dadu o idee. Învata pe de rost pasaje întregi. Cazul e foarte clar de legume. ajunse la concluzia ca statele precare nu-si pot permite deliciile exercitiului democr atiei. daca exista un Dumnezeu. dar Fid el Castro domnise. Revolutia noastra nu e înrudita cu nici o veche revolutie. revolta lui Zapata din Mexic. nici în cea a revolutiilor. dupa e prea în ceea ce priveste legumele. momentului potrivit. închise acea enciclopedie de care nu se mai despartea si pleca spre dusuri. Pâna la urma. Sub apa fierbinte. Blugii erau al bastri. s i constata nu numai ca Enciclopedia era simetrica în modul de aranjare al capitole lor. PARTIDA A TREIA CARO 120. probabil ca avea foarte m are respect fata de om daca îi lasa atâta liber arbitru si îi permitea sa faptuiasca u n numar atât de mare de nedreptati. Aduse o pereche de blugi. chiar daca mai târziu slabeai frâul. Deocamdata. Trebuie cu orice pret sa se evite confiscarea revolutiei de la cei care au inv entat-o. fusese asasinat. Comuna din Paris . Apoi aparea totdeauna un smecheras ca re profita de confuzia generala ca sa confiste elanul tuturor si sa instaureze t irania. Îi multum i lui Zoe. Julie îsi spuse ca în lume nu exista morala. Utopistii erau masacrati în timpul actiunii si serveau drept martiri peste care îsi asezau jilturile acesti smecherasi. Studie revolta lui Spartacus. Regula revolutionara nr.Nu mai poti sa te plimbi de colo-colo cu rochia ta de fluture. vrând parca sa-si smulga vechea piele. revolutiile din 1789 din Franta si din 1917 din Rusia. nu arata rau deloc. În orice caz. Daca vrei sa ai o gradina esar sa cunosti momentul propice plantarii si recoltarii nu trebuie sa te înseli asupra târziu. Leon Trotki. Pentru prima data în viata ei nu mai era îmbracata în negru. Chiar era sigura de asta? Bifa aceasta ultima fraza.. dar stia ca altii puteau sa apara dintr-un moment în altul. cea a cipailor din India.dispuna de mijloace de comunicare rapide cu ceilalti sefi. îsi zise ca e frumoasa. ENCICLOPEDIE CÂND TREBUIE SA PLANTEZI: Când întreprinzi ceva. În general. revolutia ei era o bijuterie nou-nouta pe care trebuia s-o a pere de pradatorii interni si externi. Revolutia noastra nu este violenta. 119. e neaparat nec lor. Sterse cu mâna aburul de pe oglinda chiuvetei si. ar fi v rut s-o înrudeasca cu o veche revolutie cu conditia sa gaseasca una simpatica. la fel si camasa. 4:O revolutie reusita provoaca neaparat invidii . Trebuia sa te porti d ur înainte de a-ti putea permite luxul blândetii. trebuie neaparat stiut c eea ce nu este. Existau constante. ci si ca unele fraze întregi erau lizibile. Îi îndepartase pe confiscatorii din prima zi. dar Io sif Stalin domnise. la originea revo lutiilor existasera numai sentimente bune. lua hainele. . Niciodata nu fusese o eleva atât de asid ua. Mai c iti câteva pasaje si îsi zise ca. Apropie. din deductie în deductie. Sa fii mâna forte era o datorie. Îmbraca hainele aduse de Zoe. Danton fusese asasinat.. deschisa larg. pe masura ce comunitatea învata sa se autoadministreze.

Relatarile e i devin din ce în ce mai epice. dar si veveritele au doua mâini cu d egete si nu fabrica nimic cu adevarat interesant. pot sa formeze un mic receptacul ca sa adune lic hid. Cu doua Degete pot sa formeze un cles tisor.. Întinzând si strângând Degetele. Informatia o face pe 103 sa reflecteze. Vinetele: se planteaza în martie (bine expuse la soare si se recolteaza în s eptembrie. în plus. care le permite sa fabrice obiecte comp licate. Toate celelalte insecte contempla spectacolul. Castravetele: se planteaza în aprilie si se recolteaza în septembrie. semna leaza ea. Printesa 103 se afla în fruntea micii multimi pestrite. Tomatele: se planteaza în martie si se recolteaza în septembrie. Ele permit Degetelor sa stea în pozitie verticala pe cele doua picioare di n spate fara sa cada. au un tais. dispun de un pinten cu capat rotunjit capabil sa striveasca pe oricare dintre noi. Întinzând un singur Deget. terminate cu niste gheare plate.. Pentru ca timpul se racoreste. Edmond Wells. dar de aici pâna la i merge numai pe doua picioare. De acolo de sus. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Picioarele lor calculeaza în permanenta echilibrul cel mai b un. Cu Degetele lor. Morcovul: se planteaza în martie si se recolteaza în iulie. Sprijinindu-se de peretele adapostului cu cele doua picioare mijlocii si folosind picioarele din fata ca sa ramâna în echilibru. rup frunze. Printesa îsi punea de mult timp într ebari despre gândirea exotica a Degetelor. FRÂU LIBER Revolutia Degetelor progreseaza. da copacii sunt si ei foarte înalti si nu au televizor si nici masin a. Strângând cele cinci Degete.. 10 începe sa redacteze un feromon-memorie complet de spre tema zilei. volumul III 121. sunt dotate cu o terminatie tentaculara cu cinci extremitati. Sfecla rosie: se planteaza în martie si se recolteaza în octombrie. ceea ce le permit e sa zgârie sau sa taie cu multa precizie. O coleste câteva plante de sparanghel salbatic. furnicile urca într-un pin înalt si se adapostesc într-o gaura a scoartei. alune când ca un sarpe printre balarii. Cartoful: se planteaza în aprilie si se recolteaza în iulie. În acel adapost. Dar la fel ca degetele. FIZIOLOGIA DEGETELOR Degetele nu sunt în realitate numai extremitatea picioarelor lor. Prazul: se planteaza în septembrie si se recolteaza în iunie. 5 vrea sa încerce sa mearga ca Degetele pe cele doua picioare din spate. Degetele sunt un instrument formidabil. trebuie sa admiram si ceea ce ei numesc "picioar e". Degetele sunt. Fiecare Deget se articuleaza în trei bucati. probabil un cuib de veverita parasit. În pozitie verticala pe doua picioare! Toate insectele prezente încearca sa-si imagineze cum se poate merge pe do ua picioare.Sparanghelul: se planteaza în martie si se recolteaza în mai. se afla la originea civilizatiei lor. vad ceva mai departe si zaresc mai multe lucruri. ceea ce-i permite sa adopte f orme diferite si sa se joace cu celelalte. fac lucruri extraordinare: înnoada fire. Ceapa: se planteaza în septembrie si se recolteaza în mai. Apoi a crezut ca configuratia mâinilor. doua gheare la capatul fiecaruia dintre cele sase picioare ale noas tre. În loc sa aiba ca noi. au vazut deja veverite sau sopârle asezându-se fara sa cada pe p icioarele din spate. Printesa 103 vorbeste mai departe de Degete. Poate ca felul ciudat în care gândesc Degetele se datoreaza mentinerii în echi .. Sigur. ea reuseste sa se mentina a proape doua secunde practic dreapta. Un moment îsi închipuise ca de vina este ta lia lor mare.

telefon. Îsi zise: "Regula revolutionara nr. Îsi zice ca nu va mai repeta figura. 5: În fond. E foarte greu. reuseste sa se mentina pe picioare putin ma i mult timp. Cocotate astfel. totul era important. Pentru fiecare dintre aceste experiente. Apoi se duse în sala de geografie. câte cuverturi. Ansamblul va forma o spirala având în ce ntru focul. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI FOURIER: Charles Fourier a fost fiul unui postavar nascut la . felul în care îsi administreaza teritoriile si pâna si ambitiile. anunta ea celorlalte înainte de a cadea si ea. Pe doua picioare e de-a dreptul fantastic. avea electricitate. Un liceu nu era într-adevar un loc practic de facut revolutie. mese pe care sa manânci. Cu multa asiduitate si atentie. un baiat urca pe podium si începu sa cânte melodii languroase. Dupa masa. Nici sopârlele nu stau mai mult de cât eva secunde în aceasta pozitie precara. stabilirea unor obiective si organizare. Pe urma . Printesa 103 încearca sa se ridice pe picioarele din spate. Câte cearceafuri.Totul e foarte instabil! Erau de acord. Liceul era ocupat de cinci sute doua zeci si un a de persoane. cearceafuri ca sa faci corturi si toate uneltele neces are pentru mesterit. Liceul dispune de congelatoare imense pline cu tone de alimente diverse. dispuneau de un numa r mare de astfel de articole. creierul. încearca sa faca câtiva pasi. Agita zadarnic cele patru picioare ca sa se stabilizeze si cade pe o parte. Julie se uita la ele încântata si geloas a în acelasi timp. Masa fu servita la cafenea. totul s-a adaptat: ochii. 122. dupa cunostinta ei. Din fericire. Începura prin a se numara. Julie propuse sa se ridice corturi în centrul peluzei cu ajut orul cearceafurilor si al maturilor cu coada. articulatiile gleznelor se rasucesc si se albesc din cauza presiunii.libru pe cele doua picioare din spate. Trecura la treaba. abia reusind sa amortizeze socul cu picioarele d in fata. Lectur a invers în oglinda îi dezvalui noi texte ascunse printre texte. 103 îsi pierde echilibrul si cade în fata. Fetele de la clubul de aikido se organizasera în serviciu de ordine si con tribuiau la buna functionare a revolutiei. Julie spera sa descopere marile reguli revolutionare si sa gaseasca ce forma de societate utopi ca ar fi putut sa functioneze aici si acum. Voia neaparat sa devina experta în revolu tie si deschise Enciclopedia ca sa studieze noi experiente revolutionare. Revolutia trebuia acum sustinuta: prin întronarea disciplin ei. catargul cu drapel si totemul furnicilor confectionat din poliester. Paul trecu în revista rezervele cantinei. Pe rechile începura sa danseze lent pe peluza. Degetele sunt singurele animale care merg în permanenta pe cele doua picioare din spate. to ti încercau sa profite. 123. sprijinita pe un trunchi. Julie facu o nota pe margine. Pe latura dreapta a liceului instalara un podium lipind mai multe birour i. câte alimente. dormitoare unde sa dormi. s ublinie greselile si inovatiile. Într-adevar. Asediatii nu vor suferi de foame . DA ÎN CLOCOT . în timp ce dormitoarele internatului fusesera concepute doar pentru doua sute de elevi. Picioarele o dor cumplit si se arcuiesc. Perechile se sarutau. Leopold l e spuse sa le plaseze în cercuri concentrice. revolutia este destul de afr odisiaca". bucatarie. Ji-woong sugera sa se faca un inventar complet cu tot ce continea liceul . Avea sa serveasca la discursuri si la concerte. vad mai departe. Învingându-si durerea. 5. Constienti ca situatia era efemera. Tinerilor care voiau sa alinieze corturile.

Atâtat de curentul caderii. E panica. în Mexic s i în Statele Unite. iar în dimineata asta. La moartea sa. feromon i întepatori se revarsa peste tabara revolutionarelor pro-Degete. telegraful Chappe. Conducerea este restrânsa la strictul minim. Care se numeste. Trezit de foc. în câteva secunde. În centru se afla un Turn de Ordine. acele frumoase lu mini irizate galbene si portocalii s-au transformat în monstri carnivori luminosi. era de fapt chiar veverita. De la revolutia din 1789. Acea lumina si ac ea caldura nu provenea deloc de la rasaritul soarelui. Printesa 103 îl cauta cu disperare pe Printul 24. volumul III 124. nu mai exista raporturi parentale. Nimeni nu a avut timp sa reactioneze. el a dat dovada de ambitii uimito are pentru omenire. înlocuieste familia. Trezirea e brusca. era locul cel mai îngrijit. Acesti câini-lei ar fi servit atât la calarit cât si la paza falansterului . Asta a fost destul ca s-o aprinda si.Besancon în anul 1772. 24! . pe care o numest e falanga. încercarea a fost un fiasco total. Ca lucrurile sa fie si mai complicate. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR Feromon de alarma. Porcar ia. A vrut sa schimbe lumea. Emite feromoni de apel. rasturnând totul în calea lui si prabusind furnicile în fundul trunchiului scobit. Fourier si-a explicat proiectele în 1 793 membrilor Directoratului care au râs de el. locuitorii falansterelor ar cunoaste o evolutie naturala. n u mai exista raporturi de autoritate. de la o zi la alta. Alarma. Când avea timp li ber. Din cauza problemelor arhitecturale. Charles Fourier îsi cultiva obsesia cautând o societate ideala pe care a descri s-o în cele mai mici detalii în câteva carti printre care si Noua Lume industriala si societara. Charles Fourier era convins ca daca ideile sale erau aplicate întocmai pes te tot în lume. Aceasta evolutie s-ar manifesta în special prin cresterea unui al treilea brat la nivelul pieptului. Hotarârile importante se iau în comun. Comunitatea.. Furnicile au un mic soare al lor în adapostul lemnului de pin. toate s-au culcat visând tehnologiile futur iste ale Degetelor si infinitatea aplicatiilor lor. cu peretii ei de marmura. focul sporeste si le înconjoara cu fum. De fapt. paznicul de noapte. se dovedeste ca ceea ce luasera drept un cui b de veverita era într-adevar un cuib de veverita. în piata centrala. Un american a construit un falanster respectând întocmai planurile lui Fouri er. Ieri seara. clopotul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. vizibila pe organismul lor. Fara familie. marele animal sare brusc afara din gaura. Falanstere aproximative sau comunitati de acelasi gen au fost create de discipolii lui Fourier peste tot în lume. au luat f oc si alte frunze. furnicile inginere ale focului au adormit lasând jaraticul lânga o frunza uscata. Sunt prinse în capcana. fum care începe sa le asfixieze. Ieri seara. unde s unt instalate observatorul. Fiecare falanga este adapostita într-o casa-cetate pe care Fourier o numes te "falanster". A dorit sa se faca încrucisari între lei si câini ca sa creeze o noua specie d omesticita. Acum. incendiu. El descrie foarte precis falansterul ideal: un castel de trei pâna la cinci etaje. Edmond Wells. mai ales în Argentina. Toata lumea vrea sa iasa cât mai repede din gaura copacului. în Brazilia. La primul nivel. Printesa 103 ridica antenele. numai ca ceea ce crezusera ca e muschi în adâncul scorburii. strazi racorite vara cu jeturi de apa si încalzi te iarna cu camine de mari dimensiuni. Sa fugim. Conform acestui utopist. Fourier si-a renegat toti discipolii. Atunci s-a hotarât sa se casatoreasca si a devenit casier. nu e dimineata.. oamenii ar trebui sa traiasca în comunitati mici de o mie sase sute pâna la o mie opt sute de membri. dar se uitase sa se prev ada usi si porcii trebuia sa fie introdusi cu ajutorul macaralelor.

Corpur ile li se prabusesc printre frunzele uscate aprinse si ard imediat.Trebuie sa dam avânt Revolutiei furnicilor. Suntem aici cinci sute douazeci si unu de oameni. Uite unde a ajuns vrând sa le copieze prea repede. Focul creste în intensitate. 8 se lasa sa atârne în gol si face tractiuni ca sa atârne mai greu. 5 o îmbrânceste si îi indica o gaura în lemn facuta de o insecta xilofaga si astupata deja de o coleoptera prea mare. brusc. . grupurile de rock se formau spontan si se s uccedau pe podium. coacs ii sunt rosii. tot felul de insecte fug cuprinse de panica. În sfârsit . dar nu au destula forta. Furnic ile care fusesera în împotriva focului semnaleaza ca ar fi fost mai bine daca ar fi fost ascultate: focul trebuie sa ramâna tabu. ÎN PLINA FIERBERE În seara celei de a doua zile. Cere celor douasprezece exploratoare sa-ia o crenguta si sa o intr oduca în interstitiu ca s-o foloseasca ca pârghie. focul nu prezinta numai inconveniente. poate cu siguranta sa fie reparat de o alta tehnologie a Degetelor bin e controlata. o iesire din acel focar. Insecte xilofage sapa peretii ca vernei de lemn cu mandibulele.. Furnizeaza un plus de ene rgie insectelor a caror vioiciune depinde de temperatura 24! emite Printesa 103. Nici urma de Printul 24! Scena aceasta teribila îi aminteste Printesei 103 de un mare moment din fi lmul Pe aripile vântului.Dar îsi aminteste. 1 + 1 = 3. Carapacele s e topesc. Focul ia proportii. Focul si-a pierdut din timiditate. Revolutionarele pro-Degete încearca sa urce peretele dar multe cad.. se încapatâneaza sa le urmareasca. Deodata. suflul fierbinte al unei explozii le arunca înainte. 125. Natura freamata si se împodobeste cu nuante purpurii. evenimentu l o sa moara. Raul pe care îl poate provoca tehnologia Degetelor prost co ntrolata. Sa profitam. Nu-l vom gasi. Furnicile introduc deci crenguta si se catara la capatul ei ca sa faca d in ea o pârghie. indiferent de locul unde se afla. Toata lumea îsi ia picioarele la spinare. Julie avea un ton din ce în ce mai hotarât. Nu e însa momentul sa fie nostalgic a dupa televiziunea Degetelor. Asta ar putea sa fie deviza Revolutiei Furnicilor. întreg copacul se transforma în torta. Dar noaptea nu ramâne întunecoasa multa vreme caci. Totusi. Oricum. Se adunasera la clubul lor de muzica si tineau sfat. emite 5 în confuzia generala. incendiul din Atlanta. cu antenele lasate pe spate. Printesa 103 alearga. care fusese martora rezultatelor nule ale pârghiei asupra oului g igantic. Fiecare încearca sa se salveze cum poate. nu prea se arata entuziasmata în ciuda strigatelor lui 103. Se întrerupse apoi adauga: -. 103 se gândeste. E ciudat sa parasesti acea lume vie si calda ca sa dai afara peste frig si întuneric. Flacari lungi ating peretii interiori. S-a transformat într-un monstru imens c are se mareste cotinuu si se întinde si. 5 simte cum i se aprinde capatul abdomenului si îl stinge frecându-l de iarba. pamântul e rosu. Forta lor e înzecita Coleoptera e scoasa din gaura. cu focul rosu pe urmele ei. Escadra. biata creatura se ratacea tot timpul. Nu mai are importanta cine a avut dreptate si cine nu. desi nu are picioare. Si pentru ca Printesa 103 pare ca vrea. Dar a sta fusese deja înscris pe drapelul care flutura în vârful catargului. De data asta treaba merge. nimen i nu are alta solutie si nu e timp de gândit la alte idei. Li se raspunde ca nu e momentul pent ru astfel de discutii. sa întârzie în cautarea sexuatului. Trebuie ca împreuna energiile noa stre sa fie supradimensionate. Cele opt "furnici" nu mai cântau. Redescopereau c . tr ebuie sa-si salveze cu orice pret chitina. În jurul lor. Iarba e rosie. Sa folosim la maximum ideile si imaginatia tuturor. Daca nu actionam. Sa încercam sa iesim de-aici. Lovesc cu capetele si împing cu picioarele ca s-o scoa ta afara. În timpul primei cruciade.

profesionisti confirmati ar veni la intervale regulate ca sa-i sustina pe debut anti. deci. Julie si prietenii ei nu participau. Bransate la Internet. admise Paul. E o utopie frumoasa. . . . Ei s-ar folosi de acest teatru ca de o trambulina. publicul risca sa suporte unele afronturi. re cunoscu Francine. chiar daca ar anunta: " Daca vreti sa vedeti urmarea piesei. sa ne p ropuna proiecte. Cu aceste locuri deschise. bogati. dar n umerele proaste vor fi huiduite si cele bune retinute. tineri. sa-si prezinte operele publiculu i. scriitori. fiind destul sa-ti spui prenumele) si sa nu depasesti sase minute. informaticieni.cinema deschis: cu scurt-metraje de zece minute propuse de cineasti debutanti. saraci.La asta ar duce un sistem special functionând la apogeul sau. autohtoni sau strain . Pentru ca acest tip de te atru sa fie viabil economic. . Propunerea fu aprobata. Fiecare într-o sala de clasa. toata lumea si-ar prezenta propriul numar sau scena lui fara selectii prea labile. sau nu le da voie sa iasa la lumina decât dup a ce îi pune sa treaca prin tot felul de site care. sa ne trimita donatii. distractia din a treia seara era si mai deliranta decât în zilele pre cedente. veniti în cutare zi si în cutare loc".Acum noi trebuie sa dam impulsul pentru ca toti ceilalti sa ne urmeze. Julie le spuse tuturor ca era timpul sa se culce. batrâni. pentru a câstiga bani fara a iesi din liceu. De exemplu. Pe la trei dimineata. Sugerez sa ne gândim la asta toata noaptea si mâine dimineata sa ne întâln im pentru ca fiecare sa-si propuna capodopera. vor avea dreptul la un s pectacol de o mare diversitate. preciza Ji-woong.Da. în doua ore. la o adica. Ei ar consimti de buna voie la asta caci. Ar trebui sa se organizeze o retea de "locuri deschise" unde fiecare sa poa ta.galerie deschisa: unde pictorii si sculptorii înca necunoscuti sa dispuna fiecar e liber de doi metri patrati.eea ce aveau deja. publicisti. se potriveste mai bine decât "Libertate-Egalitate-Frater-nitate". Profesionistii ar dispune astfel de locuri de unde sa recruteze talente noi. spectatorii si-ar cumpara locul la preturile normal e. Oamen ii vor putea astfel sa ne sustina de la distanta. .Fiecare proiect retinut va trebui sa aiba aplicabilitate practica pent ru a alimenta cu finante Revolutia. . 1 + 1=3 înseamna ca fuziunea talentelor este superioara simplei lor însumari. vor exploata un rele u informatic ca sa-si raspândeasca ideile si sa teasa o retea de calculatoare. Singurele imperative: sa se înscrie cu cel putin o ora înainte de începerea sp ectacolului (fara sa prezinti acte. Computerele mai puteau fi fol osite si la crearea de societati comerciale si. Acest sistem de prezentare libera ar trebui sa fie valabil si pentru arh itecti. fara sa treaca prin agentiile tradit ionale care sunt vesnic pe post de sas. le anuleaza tot farme cul. . ele ar fi putut sa raspândeasca ideile Revolutiei furnicilor. vom putea sa ne exportam revolut ia. frumosi. Acest tip de loc deschis ar putea sa se numeasca astfel: . Cu un astfel de sistem. spuse Julie. În lipsa unui releu mediatic.sala de concerte deschisa: pentru cântareti si muzicieni începatori. urâti. Afara. David spuse ca în liceu existau computere. "furni cile" îsi perfectionau proiectele. Pentru a sustine interesul si ca sa se evite ca cele doua ore sa fie. adica un proiect original exprimând cel mai bine ceea ce poate sa faca. treptat. Cu ajutorul acestei mesagerii. doar o defilare de debutanti plini de stângacie. Se întinsera cu totii în încaperea unde obisnuiau sa faca rep etitii. .galerie de inventii deschisa: aceleasi imperative de spatiu pentru inventatori ca si pentru artisti. într-un teatru des chis.De ce sa nu ne dotam cu un serviciu telematic? sugera Francine. Copii. totul devine posibil. 126. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN LOCURI: Sistemul social actual nu e bun: el nu permite tinerelor talente sa iasa la lumina. fara diplome si fara recomandari deosebite.

propune tuturor sa porneasca în cautare de hrana. expe rta în vânatoare. Alteori. fiind ocupata cu cautarea lui 24. Unde e Printul 24? emite printesa. E calda. Revolutionarele pro-Degete se numara. iar pentru cele care au reusit sa scape. în urma aceste i conversatii. este posibil ca ceea ce e comestib il pentru Degete sa fie si pentru furnici. Grupeaza escadra si sugereaza îndepartarea de acel loc al mortii ca sa des copere noi pasuni verzi. N-are timp sa guste nici macar o bucatica pentru ca sare în sus de durere. incendiul s-a multumit sa mistuie copacul. Degetele manânca alimentele arse. Printesa 103 îi zareste ceva mai departe pe inginerii focului. albinele se caramelizeaza: un adevarat deliciu! Furnicile se reped sa-si manânce tovarasii de aventura. nici aducerea în judecata. lipeste un cap la o bucata de torace în încercarea de a-si recons titui tovarasul pierdut. Negasind. se naste un nou comportament mirmeceean: bârfa despre viata persoan elor cunoscute. din ce în ce mai angoasata. Uneori ch iar le cere unor furnici sa-si lase hrana ca sa vada daca nu e cumva vorba de pr intul 24. 127. Spune ca amenintarea pancartei albe plan eaza în continuare asupra cetatii Bel-o-kan si ca daca Degetele controleaza focul . caci focul a pus p e fuga vânatul pe o raza de câteva sute de metri. Fri pte. Unde e 24? repeta ea alergând în dreapta si în stânga. Furnicile si Degetele fiind omnivore. si le plac tare mult acele bunatati fripte. 15 a descoperit o prima lege a gastronomiei. Unde e Printul 24? Îl cauta peste tot.i. Se stârneste o încaierare între c ele care sunt pro si cele care sunt anti foc. 15 apu ca cu curaj ramasita unei insecte calcinate. 5 ia conducerea trupei. Printesa 103 le spune ca. 15. Printesa 103 e totusi anxioasa. Fripte. mai întâi trebuie sa astepti sa se raceasca putin. Multe au muri t. fenom enul nu ia o amploare prea mare. Degetele spun chiar ca sunt mai bune decât carnea cruda. În cele din urma renunta si ramâne foarte abatuta. Pacat ca aceasta apa nu a cazut mai devreme. Desprinde cu mandibulele o ciosvârta de lacusta fripta si îsi apropie vârful labialelor. Printesa 103. Edmond Wells. În caz de cat astrofa. Deoarece înca nu exista presa la revolutionarele pro-Degete. Printul 24. limacsii îsi schimba culoarea si sunt mai usor de taiat. cu o pofta de mâncar e sporita. acolo sus. coleopterele sunt mai crocante. emotia a fost mult prea mare. O burnita neastept ata l-a redus la tacere. semnaleaza o tânara belokaniana. timp de câteva zile. precizeaza alta. tot spre vest. Si astfel. cearta nu dureaza. Cele din jur nu sunt convinse. Daca vrei sa manânci ceva f ript. Fripti. focul are nevoie de vânt si de combustibil a propiat. Si rataceste printre cadavre în cautarea prietenului ei ratacit. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Rândurile sunt rarite. singurul mod de a rec unoaste gustul unui aliment va fi sa adulmece cu antenele. cel mai bine scapa totdeauna responsabilii. toti ar dispune atunci de aceleasi sanse si ar fi judecati numai dupa singure le criterii obiective: calitatea si originalitatea muncii lor. Ideea însa prinde. carapacea se sfarâma si se mesteca mai usor. asa ca prefera sa se întoarca la cuiburile lor ancestrale sau la jungla lor preistorica unde vor dormi noaptea fara teama de a fi trezite de flacari carnivore. Toate gusta din insecta fripta si gasesc ca e buna. LIPSA DE APA Ca sa se avânte si sa se întinda. Pretul acestei lectii: nu-s i mai simte extremitatea labialelor si. volumul III. Acum toate stiu ca 24 este mascul si 103 femela. S-a atasat mult de aceasta 24. dar pentru ca furnicile nu cunosc în ca culpabilitatea. Antenele îi atârna pe ochi si lasa capul în jo s.

Ideea mea este sa înfiintam o agentie de arhitectura ca sa fabricam case inserate în coline. Daca doar o sa ne distram. doua tehnici ale caror ravagii le-a putut evalua.E bine. O furnica inginera a focului insista sa se recupereze putin jaratic care sa fie întretinut într-o piatra scobita. În cele din urma nu mai sunt decât treizeci si trei de furnici. tot prin intermediul computerului si fara sa ia sa din liceu. miscarea se va stinge repede. Anunta ca serverul "Revolutia furnicilor" fusese i nstalat pe reteaua Internet. Pe ecran aparu statutul soci etatii si contabilitatea viitoare. nu numai m atasea viermelui de matase. înregistrase numele "Revolutia furnicilor" si înfiintase un SRL care l e permitea sa dezvolte proiecte. locuitorii acestui tip de case vor trai deplin în mijlocul na . Pornise la treaba de la sase dimineata si avea deja câteva apeluri. dar SRL-ul nostru trebuie sa se sprijine pe baze e conomice solide. propuse Julie.Ar fi bine sa ne întâlnim în laboratorul de informatica în fiecare dimineata l a noua ca sa trecem în revista situatia. Ele urmaresc deplasarea soarelui sus pe cer. Le prezenta apoi câteva schite si esantioane. Tr ei insecte se ocupa deci cu transportarea pietrei scobite si a jaraticului porto caliu. Cree si o vitrina virtuala unde urmau sa fie pr ezentate contactatilor modelele inventate de Narcisse. Nume de cod: "Societatea Fluturele". . Apoi fu rândul lui Leopold sa-si prezinte proiectul. Cei Sapte Pitici aprobara. Ati el aborat proiecte care sa permita SRL-ului nostru sa functioneze? Narcisse lua cuvân tul. cele douasprezece exploratoare si 103. Ji-woong îi mai anunta ca. dar 5 întel ege ca asta ar putea sa fie ultimul lor atu ca sa supravietuiasca pâna la cuib. Doua furnici sunt furioase ca vad focul. de parca ar fi fost un chivot al legii. . Aprinse un ecran si arata serverul. explica el. . 128. Ji-woong deschise un modul de gestiune rezervat productiilor realizate de Narcisse. zalog de alianta cu zeii Degetelo r. .Ideea mea este sa creez o colectie de haine "Revolutia furnicilor". cu siguranta ca sunt în stare sa le distruga cetatea si împrejurimile. . N-ar fi cam întunecoas e? întreba Julie.si pârghia. Colina rezista la vânt. E destul sa se sape o fereastra mare la sud ca solarium. CELE OPT LUMÂNARI Ziua a treia. Cei opt se trezisera în zori ca sa-si perfectioneze proiecte le. . care este atât de solida de usoara si de supla încât foloseste la fabricarea vestelor antiglont ale armatei amer icane. Pe pagina de afisaj se afla simbolul lor cu cele trei furnici în forma de Y. Ji-woong începu primul. La început. Toti se uitau la ecran. Am de gând sa reproduc motive de aripi de fluturi pe tesaturi si sa le folo sesc pe cele ale carapacei scarabeilor pentru niste seturi de bijuterii. atât de distrugator. de câmpu ri magnetice si de praf. ci si cea a paianjenului. zise Julie. si serviciul sustin ere. Astfel. toate vor s-o împiedice. Toti fura de acord. Voi privilegia materialele made in Insectland.Ce interes ar prezenta asta? . o fereastra zenitala care permite sa se vada în permanenta succesiunea zilelor si noptilor. Ji-woong le arata serviciul agora care permitea dezbaterile publice. întretinut de trupa si prefera sa renunte. la ploaie si la zapad a. Batu pe tastatura. Pamântul este cel mai bun material. ser viciul de informatii care anunta activitatile lor cotidiene. in spirata de la insecte. iar în vâr f. deviza 1 + 1 = 3 si titlul cu litere groa se: REVOLUTIA FURNICILOR. de frig dar si de radiatii. care permitea contactatilor sa se înscrie în programul în curs.Pamântul protejeaza ideal de caldura. . plus câteva furnici din Insula Sal câmului.Adica vrei sa construiesti niste case troglodite.Deloc.

. Luând Enciclopedia de la Julie. dar si propolis. Peretii îsi vor face propria fotosinteza.Si la exterior? întreba Francine? . Aceasta a doua filiala a fost botezata "Societatea Furnicarul". În plus.În Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Captatori solari instalati în vârful colinei vor furniza electricitate. flori. Tot a sa. zise Julie la rândul ei. . . Daca furnicile reusesc. Urma Paul. Edmond Wells pretinde ca furnicile reusesc CA-uri.Da.De ce materiale ai nevoie? întreba Ji-woong. Zoe le arata tuturor planurile aparatului ciudat desenat de Edmond Wells: doua conuri sudare de la care porneau doua anten e fine si curbe. .Nu e rau deloc. . Noroc ca liceul dispune de o sectie tehnica si astfel avem la îndemâna un ad evarat atelier echipat cu instrumente de înalta tehnologie. . Noaptea vor adormi privind stelele. E o casa bazata pe viata. Si el este legat de o inventie bizara descrisa în Enciclopedie. . iar un furnicar am vazut în gradina liceului. . Avem tot ce ne trebuie. de ce n-ar reusi s i oamenii? Edmond Wells sugereaza fabricarea unor proteze nazale adaptate la sis temul olfactiv uman. . Ziua vor profita de soare. Problema e ca toate studiile stiintifice referitoare la furnici au drept scop exterminarea lor ca s a scapam de ele din bucatariile noastre. Peretii vor fi acoperiti cu viat a vegetala si animala. în sens invers. . Pâna la urma cedara si Ji-woong aloca un al doi lea buget pentru "cercetare teoretica".Si surse de energie? întreba Zoe. .Glumesti? . re marca David. oamenii s-ar comporta mai bine. copaci pe peretii exteriori. . Le prezenta planurile casei sale ideale.Explicatii. zise Ji-woong tastând la c omputer. bineînteles. laptisor. ciuperci.Vrei sa instaurezi un dialog feromonal uman? . Comunicari Absolute. nu e mai rentabil decât cel dinain te. un furnicar. un computer si. Ideea mea e de a încerca sa fabric aceasta masina.Deloc! De multa vreme este posibil sa se descompuna si sa sa recompuna feromoni de furnica. Aerul va fi plin de mireasma verdetii.. un plan cu multe indicatii. nu ca cele din beton! Peretii vor r espira.Sa începem prin a înregistra o marca de hidromel. Fu rândul lui Zoe. constructiile tale nu vor distruge peisajul. Veni rândul lui David. numai ca nimeni nu a înteles importanta. se lua hotarârea sa i se a loce un buget "de cercetare" ca sa înceapa sa-si mestereasca "antenele umane".Un spectrometru de masa.Va fi peluza. .Masina lui Edmond Wells descompune moleculele odorante ale feromonilor furnicilor astfel încât sa le transforme în cuvinte inteligibile pentru oameni.Ideea mea este de a crea o efervescenta de comunicatii asemanatoare cu cea dintr-un furnicar. . Era o forma de dom si parea întradevar confortabila si spatioasa.Proiectul meu. un cromatograf. jeleu regal. Deoarece ideea lui Zoe îi amuza pe toti ceilalti. Ideea mea este sa încerc sa construiesc aceasta masina. Societatea si linia ei de alimente au fost botezate "Hidromel". De aici ideea de a realiza mai multe varietati de hid romel.. Dadu paginile si le prezenta o schema. Dotându-se cu anten e. Grupul nu parea entuziast. unindu-si antenele si bransândusi astfel creierele unul la celalalt. . ea descompune cuvintele noastre ca sa le traduca în feromoni de furnica. .Ideea mea este de a crea o linie de produse alimentare pe baza de prod use de la insecte: miere. E ca si cum ai încredinta studiul dialogu lui cu extraterestrii unor abatoare.turii. Se vor putea bronza la fereastra. Fu rnicile fabrica pornind de la mierea de purici de frunze un alcool care seamana mult cu hidromelul nostru. Apoi îl vom vinde prin corespondenta.

Ei bine. Si spuneai ca e mai bine decât un Du mnezeu care sa ne traseze directia. prin natura. ce-am vorbit despre liberul arbitru? . . .Da. Asta au dorit sa realizeze si Rabelais. repe t. propun sa folosim în mod inteligent retelele si bancile de date care exista deja. pâna la "Care este s ecretul pietrei filosofale".. Se dedau unor razboaie de masa. deschid filiala "Centrul de Întrebari". legile. este un server informati c care îsi propune sa raspunda la toate întrebarile pe care si le poate pune un om.Exact.Nici vorba! protesta David. Eu propun sa creem o banca de date absolute.Ca si noi. Acest raspuns îl convinse pe Paul. . În fond. Julie. razboaiele.Ideea mea este de a crea o lume mai mica pe care s-o urmarim ca sa ben eficiem de lectii practice. dar asta duce la un proiect? întreba Ji-woong.Nu înteleg. Orice întrebare are un pret si vom factura r aspunsul în functie de complexitatea si de dificultatile gasirii lui. doar ca e mai mica. . locuitorii vor fi complet liberi si a utonomi.E nevoie de organizare. . .Proiectul meu. zise Francine. Cunosc agric ultura. Ne vom bransa la toate bancile de date informa tice curente.asta e n umele pe care l-am dat proiectului meu ..Foarte bine. facturata ieftin. descoperirile lor ne sunt necunoscute. la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. Si extind ac . spuse Ji-woong. acum e cuno asterea. care va costa cu mult mai mult.În zilele noastre. serviciile. .Da. adevarata bogatie este cunoasterea. Spuneai ca cea mai mare dovada a dragostei pe care Dumnezeu o are fata de noi este ca ne lasa sa facem prostii. Sa-si hotarasca singuri ev olutia fara ca cineva sa-i ajute. . Totusi. Astfel vor fi cu adevarat ca noi. . "Liberul arbitru". . .Când nu esti pregatit sa auzi sau sa întelegi un raspuns. furnicile traiesc în cetati brazdate de drumuri.. atâta tot. sa verificam informatii. caci asta îi permite sa vada daca suntem capab ili sa ne comportam bine si sa gasim singuri calea cea buna. cea care va raspunde. În realitate. În Infra-World .Ca în jocul Evolutia? întreba Julie. sa recurgem la agentii de detectivi si la bibliotecile di n lumea întreaga.Unde vrei sa ajungi? Francine nu se grabea. Liberul arbitru.Nu ti-e teama sa dezvalui secrete ce nu trebuie sa fie dezvaluite? între ba Paul. Leonardo da Vinci si enciclopedisti i din secolul al XVIII-lea. Numai ca în acel joc locuitorii fac ce le comanda jucatorul.. deci nu-i dam atentie. producerea de obiecte manufacturate. . Este conceptul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute: adunarea la un lo c a cunoasterii unei epoci si distribuirea ei pentru ca toti sa poata profita de ea.Si cum vei face ca sa ai raspuns la toate? . Lumea lor este asemana toare cu a noastra.Am numi asta "Centru de Întrebari". . Daca ti-as spune în clipa asta secretul pietrei filozofale sau a Graalului.Înca un proiect care nu ne va aduce nimic! zise Ji-woong suspinând. De la "Cât e ora exacta?". ciclu ri ecologice virtuale pentru ca tot ce se petrece acolo sa fie similar cu ce se petrece în lumea noastra. . economice etc. n-ai sti ce sa faci cu el. Traiesc în caste. Au fost pe rând agr icultura. intuitiv. Îti amintesti. comertul. este legat tot de furnici. batrânilor întelepti. Vom folosi si telefonul ca sa cerem informatii la institutele de sondaje. cea mai mare dovada de dragoste a lui Dumn ezeu fata de oameni: neinterventia lui. nu poti profita de el.. banci de date stiintifice.Si asta. sti m ca observarea lor ne ofera date despre noi. Nu deplângem moartea lor. din copilarie. un timp probabil virtual. istorice. Ce sunt ele p entru noi? O dimensiune paralela dar mai mica. .. . Eu am d e gând sa împing mai departe similitudinea cu lumea noastra. Proiectul meu consta în formarea unei lumi informatice virtuale în care vom implanta locuitori virtuali. suntem atrasi de furnici caci. . .Cum se face supa de praz si când se planteaza legumele? zise cu ironie N arcisse. intentionez sa ofer acelasi luc ru locuitorilor mei din Infra-World. Sefii.De acord.

interveni Narcisse cu ironie. e de ajuns sa-l introducem în Infra-World si vom sti cum reactioneaza oameni i. ecologismul. ea va fi testata pe populatii întregi de milioane de indivizi v irtuali. ENCICLOPEDIE JOCUL DE LA ELEUSIS: Scopul jocului de la Eleusis este de a-i gasi.. David o batu usor pe spate si îi zise: . Copacii virtuali vor creste singur i.. Cart .Prin timp. . Astfel se vor obtine raspunsuri mult mai fidele si mult mai rapide decât cele furnizate de institutele de sondaj caci.easta notiune de liber arbitru asupra tuturor animalelor.carora le vom livra produsele de testat. Apoi doua seturi de cincizeci si doua de carti sunt distribuite pâna la epuizare jucatorilor..Daca vrem sa stim daca numele unei marci de detergent intereseaza publ icul. socialismul. ce rcetatori din lumea lor . Francine avea o privire de vizionara. apoi râsul lor deveni mai putin natural.Interesul e enorm.. foart e impresionata. anarhismul . mineralel or. Oamenii virtuali vor culege instinctiv fructele. Pentru o partida e nevoie de cel putin patru jucatori. În prealabil. Închipuiti -va o lume informatica în care toate comportamentele locuitorilor virtuali nu mai sunt programate. Numai ei vor sti ca universul lor nu exista si ca nu are drept finalitate decât realizarea unor experiente în beneficul dimensiunii superioare. Cei opt erau acum foarte entuziasmati. As ta ne va permite sa observam macrofenomenele. Infra-World este o lume independenta si cred ca prin asta va fi similara cu a noastra.. dulceturi virtuale. ele provenind în mod liber din mintea lor! . ... Locuitorii virtuali vor alege sau vor respinge în mod liber produsul.. Doar îi vom observa si. Poate. În Infra-World am putea testa orice.Am putea testa chiar si politici. .Prin oameni-punti. mediu si lung liberalismul.Tot nu înteleg.. Ji-woong se încrunta usor si întreba: . care întelesese deja toate implicatii le proiectului conceput de Francine. . zise Francine. Vom avea la dispozitia noastra o mini-omenire cobai care ne va permite sa câstigam timp crutând omenirea în m arime naturala de drumuri gresite. Uzinele virtuale vor face di n ele. nimeni nu le va ind ica nimic? . unul di ntre jucatori. care e numit Dumnezeu.Nimeni. în loc sa se testeze o marca pe un esantion de o suta de persoane reale. 129. care va trece de zece ori mai repede decât în lumea noastra. Ca si cum am observa lumea noastra într-un mod accelerat. Pufnira. spre deosebire de jocul Evolutia. medici.Si cum vei introduce detergentii tai în Infra-World? .ingineri. Si în felul asta urmarirea ei ne va aduce informatii cu adevarat pretio ase.. în ultima instanta. Aceasta regula este o fraza numita "Regula lumii". Jucatorul num it Dumnezeu anunta ca "aceasta carte e buna" sau "aceasta carte nu e buna". Indivizi cu aparenta normala .Si prin ce s-ar deosebi de lumea noastra? . . Am verifica ce rezult ate produc pe termen scurt. logic. inventeaza o regula si o scrie pe o bucata de hârtie. re gula. -. . vom introduce elemente noi în lumea lor ca sa vedem cum reactioneaza. . Un juca tor începe partida punând jos o carte si zicând: "Lumea începe sa existe". continua Zoe.Si în ce consta interesul economic? întreba Ji-woong preocupat de rentabil itate. . Care apoi vor fi mâncate de consumatori virtuali. murmura Francine cazând pe gânduri. vegetalelor. Deputatii vor vedea efectele unei legi.Vrei sa spui ca.Te crezi Dumnezeu? O sa creezi o mica lume completa si o vei urmari cu acea curiozitate cu care Zeus si zeii din Olimp scrutau acest pamânt? . raspunse David.Fantastic! exclama David.Poate ca si la noi detergentii sunt testati pentru o dimensiune superi oara.

ile care nu sunt bune sunt date la o parte, iar cele bune sunt aliniate ca sa fo rmeze un sir. Jucatorii accepta suita de carti acceptata de Dumnezeu si se strad uiesc, în timp ce joaca, sa gaseasca ce logica guverneaza aceasta selectie. Când cin eva crede ca a gasit regula jocului, ridica mâna si se declara "profet". Ia cuvântul în locul lui Dumnezeu ca sa le spuna celorlalti daca ultima carte e buna sau nu. Dumnezeu îl supravegheaza pe profet si, daca acesta se înseala, este dat afara. Daca profetul reuseste sa dea raspunsul bun pentru zece carti la rând, enunta regula pe care a dedus-o si ceilalti o compara cu cea scrisa pe hârtie. Daca cele doua se p otrivesc, a câstigat, altfel e dat afara. Daca cele o suta patru carti au fost dat e jos si nimeni nu a gasit regula, iar toti profetii s-au înselat, Dumnezeu a câstig at. Dar regula lumii trebuie sa fie usor de descoperit. Interesant este sa s e gaseasca o regula simpla si totusi greu de gasit. Astfel, regula "alternarea u nei carti mai mare decât noua si alta care e mai mica sau egala cu noua" este foar te greu de descoperit, caci jucatorii au tendinta sa-si îndrepte întreaga atentie as upra figurilor si a alternantelor culorilor rosu si negru. Regulile "numai carti rosii cu exceptia cartii a zecea, a douazecea si a treizecea" sau "toate cartil e cu exceptia lui sapte de inima" sunt interzise ca fiind prea greu de descoperi t. Daca regula lumii e imposibil de gasit, atunci este descalificat jucatorul "D umnezeu". Trebuie urmarita o "simplitate la care nu te gândesti din prima". Care e cea mai buna strategie ca sa câstigi? Fiecare jucator are interesul sa se declare cât mai repede profet, chiar daca e riscant. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 130. REVOLUTIA ÎN MERS Printesa 103 se apleaca ca sa urmareasca miscarea unei turme de acarieni care se deplaseaza printre ghearele piciorului din fata spre o gaura a unei but urugi de brad. Probabil ca acesti acarieni sunt pentru noi la fel de mici pe cât suntem n oi pentru Degete, îsi zice ea. Se uita la ei cu mare curiozitate. Scoarta de un cenusiu palid se fisure aza longitudinal în placi scurte si înguste, râpe mici pline de acarieni. 103 se aplea ca si asista la razboiul dintre cinci mii de acarieni, pe care îi recunoaste ca fi ind oribati, si trei sute de acarieni hidrahnizi. Printesa 103 se uita la ei un moment. Oribatii sunt deosebit de impresionanti cu ghearele lor plantate peste t ot, pe coate, umeri si chiar pe fata. Printesa se întreaba de ce hidrahnizii care traiesc în special în apa, au veni t sa invadeze copacii. Aceste infime crustacee paroase înarmate cu cârlige, daltite, stilete si ciocuri complicate se dedau unor batalii epice. Pacat ca nu poate sa -si continue studiul. Nimeni nu va cunoaste razboaiele, invaziile, dramele si ti ranii poporului de acarieni. Nimeni nu va sti care dintre oribati sau hidrahnizi au câstigat minuscula batalie de la a treia fisura verticala a bradului. Poate ca , în alta fisura, alti acarieni si mai spectaculosi, sarcoptii, tiroglifii, ixozii , dermacentorii sau argasii, se dedau la batalii si mai fantastice pentru mize s i mai pasionante. Dar nimeni nu se intereseaza de ei. Nici macar furnicile, nici macar 103. Ea a luat hotarârea sa se intereseze de Degetele gigantice si de ea însasi. E destul. Porneste mai departe. În jurul ei, coloana Revolutiei Furnicilor continua sa creasca. Erau treiz eci si trei dupa incendiu, în curând vor fi o suta de insecte de diferite feluri. De parte de a-i speria, fumul produs de acel brasero atrage curiosii. Au vazut focu l de care au auzit atât de mult vorbindu-se. Auzisera si relatari despre odiseea l ui 103. Printesa 103 îi întreaba mereu pe noii sositi daca nu au vazut o furnica mas cul ale carui mirosuri-pasaport corespund numarului 24. Nimeni nu se gândeste la a cest numar. Toti vor sa vada focul.

Deci asta e teribilul foc. Prizonier în ganga lui de piatra, monstrul pare atipit, dar mamele coleopt ere îsi avertizeaza micutii sa nu se apropie ca e periculos. Deoarece brasero e greu, 14, specialista în contactele cu popoarele strain e, propune sa fie purtat de un melc. Reuseste sa se faca înteleasa de un gasteropo d si sa-l convinga ca a avea o caldura în spate e foarte bine pentru sanatate. Mel cul accepta mai mult de frica furnicilor decât de altceva. Satisfacuta, 5 sugereaz a sa fie încarcati în acelasi fel alti melci cu hrana si altii cu brasero. Melcul este un animal lent care prezinta avantajul ca se poate deplasa p e orice teren. Modul de locomotie este foarte ciudat. Lubrifiaza solul cu balele apoi aluneca pe patinoarul creat astfel în fata lui. Furnicilor, care pâna atunci îi mâncau fara sa-i observe, nu le vine sa creada vazând acele animale producând bale la infinit. Evident, substanta pune o problema furnicilor care merg în spate si se pom enesc ca tropaie prin ea. Asta le obliga se înainteze pe doua coloane de fiecare p arte a liniei de bale. Aceasta procesiune a furnicilor, în care se intercaleaza melci stacojii si fumegând, impresioneaza. Insecte, majoritatea furnici, ies din hatisuri, cu anten ele întrebatoare si abdomenul retras. Nu exista certitudini în aceasta lume la nivel ul pietricelelor. Ideea de a merge împreuna pentru a rezolva o enigma cosmica exal ta câteva exploratoare straine blazate si câteva tinere razboinice impertinente. De la o suta, au ajuns cinci sute. Revolutia pro-Degete începe sa arate a mare armata de transhumanta. Singurul element surprinzator: entuziasmul foarte scazut al printesei er oine. Insectele nu reusesc sa înteleaga ca se poate acorda atâta importanta unui ind ivid în special, chiar daca e vorba de printul 24. Dar 10 întretine bine legenda si le explica tuturor ca asta este înca o boala tipica Degetelor: atasamentul fata de fiintele deosebite. 131. O ZI FRUMOASA Revolutionarii furnicilor petrecura a treia zi a ocuparii liceului const ruind standuri ca sa-si prezinte proiectele. La început se gândisera sa le amenajeze în salile de clasa, dar Zoe spusese ca ar fi mai bine sa le instaleze jos, pe pel uza curtii, în apropierea corturilor si a podiumului. Astfel toata lumea ar fi put ut sa le vada si sa participe. Un cort indian, un computer, un cablu electric si un fir de telefon sunt suficiente pentru a crea o celula economica viabila. Datorita computerelor, în câte va ore, majoritatea celor opt proiecte erau gata sa functioneze. Daca revolutia comunistilor era "soviete plus electricitate", revolutia lor era "furnicile plus informatica". Distractiile nu lipseau. Mesele fusesera lasate la locul lor în sala de pi ng-pong unde se organizau adevarate turnee. Laboratorul de limbi, cu aparatura v ideo, era acum pe post de sala de cinematograf. Ceva mai departe cei interesati jucau jocul Eleusis, dezvaluit de Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Obiectivul, descoperirea regulii, era perfect pentru dezvoltarea imaginatiei si a devenit foarte repede jocul fetis. O amazoana veni s-o informeze pe Julie ca era cautata la telefon de un a nume Marcel Vaugirard, jurnalist local. Individul voia sa vorbeasca cu "seful re volutiei". Îi spusese ca nu exista sef, dar Julie putea sa fie considerata ca purt atoarea lor de cuvânt. Jurnalistul cerea deci un interviu. Julie raspunse. - Buna ziua, domnule Vaugirard. Telefonul dumneavoastra ma surprinde. Pa rca vorbeati mai bine despre evenimente fara sa le cunoasteti. El raspunse: - As vrea sa cunosc numarul manifestantilor. Politia mi-a spus ca vreo s uta de vagabonzi s-au blocat într-un liceu, împiedicând functionarea lui normala. As v rea sa stiu si cealalta estimare. - Veti face media între cifra politiei si cea pe care o sa v-o dau eu? Inu til. Aflati ca suntem exact cinci sute douazeci si unu. - Si sustineti stângismul?

- Deloc. - Liberalismul? - Nici. Barbatul de la capatul celalalt al firului parea agasat. - Pai, trebuie sa fii ori de stânga, ori de dreapta, zise el. - Nu pareti a fi în stare sa judecati decât în doua directii, raspunse Julie. Nu avansezi numai la stânga sau la dreapta. Poti la fel de bine sa te deplasezi înai nte sau înapoi. Noi suntem cu "înainte". Marcel Vaugirard reflecta la acest raspuns, dezamagit ca nu corespundea cu ceea ce scrisese deja. Zoe, care asculta lânga Julie, lua receptorul si zise: - Daca ar trebui sa ne asociem unui partid politic, ar trebui sa-l inven tam si sa-l numim partidul "evolutionist", îl informa ea. Noi vrem ca omul sa evol ueze mai repede. - Mda, exact la ce ma gândeam, sunteti stângisti, conchise jurnalistul local linistit. Si închise, multumit ca înca o data întelesese dinainte. 132. ENCICLOPEDIE METODA ANTI-CELIBAT: Pâna în 1920, În Pirinei, taranii din unele sate rezolvau într-un mod direct problema cuplului. În cursul anului exista o seara numita "noapt ea casatoriilor". În seara aceea erau adunati toti barbatii si toate fetele care a veau saisprezece ani. Se facea în asa fel încât sa fie acelasi numar de barbati si de fete. Se organiza un mare banchet în aer liber, pe coasta muntelui, si toti sate nii mâncau si beau din belsug. La o anumita ora, fetele plecau primele, cu un anumit avans. Alergau sa se ascunda în tufisuri. Apoi baietii plecau în cautarea lor. Primul care descoperea o fata, si-o însusea. Cele mai dragute erau, bineînteles, cele mai cautate, si nu av eau dreptul sa-l refuze pe primul care le descoperea. Or, nu neaparat cei mai frumosi erau primii care le descopereau, ci totd eauna cei mai iuti, cei mai atenti, cei mai sireti. Ceilalti erau obligati sa se multumeasca cu fetele mai putin seducatoare, caci nici un baiat nu avea voie sa se întoarca în sat fara fata. Daca unul era mai lent sau mai putin descurcaret si n u voia sa se multumeasca cu o urâta, întorcându-se cu mâinile goale, era gonit din sat. Din fericire, cu cât se facea mai întuneric, cu atât asta era în avantajul celor mai putin frumoase. A doua zi se trecea la casatorii. Inutil sa mai spunem ca în aceste sate nu existau holtei si nici fete batrân e. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 133. PRIN FOC SI MANDIBULA Lunga cohorta de furnici revolutionare pro-Degete grupeaza acum o masa d e treizeci de mii de indivizi. Ajung în fata orasului Yedi-bei-nakan. Cetatea refuza sa le lase sa intre. Revolutionarele pro-Degete vor sa dea foc acelui furnicar, dar acest lucru se d ovedeste imposibil caci cetatea este acoperita cu un dom din frunze verzi neinfl amabile. Printesa 103 decide atunci sa profite de mediul înconjurator. O faleza cu o stânca mare în vârf domina orasul. E destul sa se foloseasca o pârghie pentru a proie cta acea piatra mare si rotunda peste oras. Piatra se hotaraste în sfârsit sa se miste, se clatina înainte de a porni si a terizeaza exact peste domul cu frunze moi. E cea mai mare si cea mai grea bomba cazuta peste un oras cu peste o suta de mii de locuitori. Acum nu mai ramâne decât sa supuna orasul, sau ce a mai ramas din el. Seara, în acea cetate turtita, Printesa 103 vorbeste iar de obiceiurile De getelor si 10 ia notite odorante.

MORFOLOGIE Morfologia Degetelor nu evolueaza. În timp ce la broastele testoase, viata subacvatica duce dupa un milion de ani la aparitia membranelor la extremitatea picioarelor ca o mai buna adaptare la viata în apa, la om, totul se rezolva prin proteze. Pentru adaptarea la apa, omul fabrica labe palmate pe care le pune si le scoate dupa dorinta. Astfel, nu exista nici un motiv pentru o adaptare morfologica la apa si asteptarea unui milion de ani ca sa-i apara niste membrane naturale. Ca sa se adapteze aerului, fabrica niste avioane care imita pasarile. Ca sa se adapteze la caldura sau la frig, fabrica haine pe post de blana . Ceea ce o specie realiza altadata cu propriul ei corp în milioane de ani, omul fabrica artificial în câteva zile, doar manipulând materialele din jurul lui. Aceasta abilitate înlocuieste definitiv evolutia lui morfologica. Nici noi, furnicile, nu mai evoluam de multa vreme, caci reusim sa ne re zolvam problemele altfel decât prin evolutie morfologica. Forma noastra exterioara este aceeasi de o suta de milioane de ani, dova da a reusitei noastre. Suntem un animal desavârsit. În timp ce toate celelalte specii vii sunt supuse selectiilor naturale - p radatori, climat, boli -, numai omul si furnica au scapat de aceasta presiune. Datorita sistemelor noastre sociale, amândoi am reusit. Aproape toti nou-nascutii nostri ajung la vârsta adulta si speranta de via ta creste. Totusi, omul si furnica sunt confruntati cu aceeasi problema. Deoarece a u încetat de a se mai adapta la mediul înconjurator, nu le mai ramâne decât sa forteze m ediul înconjurator sa li se adapteze lor. Trebuie sa imagineze lumea cea mai confortabila pentru ei. Nu mai e vorb a de o problema de biologie, ci de o problema de cultura. Mai departe, inginerele focului îsi reiau experientele. 5 încearca sa mearga pe doua picioare ajutându-se de crengute ca de niste cârje. 7 îsi continua fresca în ca re figureaza odiseea lui 103 si felul în care a descoperit Degetele. 8 încearca sa f abrice pârghii cu contragreutati din pietris cu ajutorul unor ramurele si platouri de frunze tasate. Dupa ce a vorbit îndelung despre Deget:e, Printesa 103 se simte ostenita. Se gândeste din nou la saga pe care voia s-o scrie: 24: Degetele. Acum când printul a pierit în incendiu, s-au dus sansele de a vedea nascându-se acest prim roman al fu rnicilor. 5 se apropie de 103 dupa ce înca o data a cazut la pamânt încercând sa mearga pe doua picioare. Ea semnaleaza faptul ca problema cu arta e ca este fragila si gr eu de transportat. Oul pe care 24 îl umpluse cu romanul sau nu era oricum transpor tabil pe distante mari. Ar fi trebuit sa-l punem pe un melc, emite 103. 5 aminteste ca melcii ma nânca ouale de furnici. Dupa parerea ei, trebuie inventata o arta romanesca mirmec eeana usoara, transportabila si, de preferinta, necomestibila pentru gasteropode .. 7 ia o frunza ca sa înceapa un nou element al frescei. Nici asta nu va putea sa fie transportata, îi zice 5, care a descoperit problemele "stingheritoare" ale ar tei. Cele doua furnici se consulta si, brusc, 7 are o idee: scarificarea. De ce sa nu deseneze, cu vârful mandibulei, motive direct pe carapacea celorlalti? Ideea îi place lui 103. Stie ca Degetele au si ele o arta de acest gen pe care o numesc "tatuaj". Deoarece epiderma lor e moale, sunt obligati sa introduc a un colorant, în timp ce, în cazul unei furnici, nimic nu e mai simplu decât sa zgârie chitina cu vârful mandibulei ca si cum ar fi vorba de o bucata de chihlimbar. 7 vrea imediat sa sacrifice carapacea lui 103 dar, înainte de a fi tânara pr intesa, furnica rosie fusese o batrâna exploratoare si carapacea ei are deja multe zgârieturi încât cu greu s-ar mai putea distinge ceva. Decid deci s-o cheme pe 16, cea mai tânara furnica din trupa, cel putin ce a a carei carapace este impecabila. Apoi, cu multa truda, cu vârful mandibulei dre

În consecinta. Edmond Wells spunea ca observarea comportamentului mirmeceean era de mare ajutor daca voiai sa inventezi o societ ate ideala. "po ezie". 7 îi incizeaza motive care îi trec prin cap. deschise Encic lopedia si cauta alte exemple de revolutii din care s-ar fi putut inspira. scriitorul Andre Breton. "sculptura". si nu li se puteau aplica regulile de viata ale unor insecte de o mie de ori mai mici decât ei. se abordau liber. oamenii inventeaza si creeaza în mod cât se poate de natural. cei opt initiatori erau putin depasiti de amploarea pe care o lua distractia. Liniile formeaza arabescuri si volute destul de lungi care se combina ca niste f ire. comunica între ei cum pot mai bine. Salvador Dali si Rene Magritte. sunt mai interesate de traiectori i decât de detaliile formelor flacarilor. Eliberati de presiunile so ciale.pte folosita ca stilet. ce altceva facea el decât sa construiasca tancuri si alte masini destinat e razboiului? În Rusia. I se paru ca a gasit un exemplu interesant în cazul situationistilor franc ezi din anii saizeci. Liceul se transforma putin câte putin într-un sat pestrit ai carui locuitori se tutuiau. Totusi. chiar s i cele mai mici seminte dau copaci mari si fructe frumoase". ei seman au putin cu grupul lor de opt. Or. refuzând "societatea s pectacolului". În afara de podium si de cele opt standuri ale lor. observau. "dans". Ea nu vazu decât niste gânganii mici si negre. în acvariul lor. La Fontainebleau. altfel Revolutia s-ar fi autodistrus. Îl deseneaza pe abdomenul tinerei belokaniene. Furnicile erau furnici. destul de respingatoare care toate pareau ca se agita prosteste pentru niste ocupatii prostesti. aparusera cam peste tot miscari artistice. si din aceleasi motive. viteza s i în general pentru orice tehnologie avansata. În salile de clasa se formau spontan grupuri de dialog. Prima idee este sa prezinte un furnicar în flacari. futuristii italieni raliati lui Marinetti au aderat la ideologia propovaduita de principalul reprezentant al masinilor. Julie citi apoi despre miscarea suprarealista. furnicile des tinate experientelor de comunicare feromonala. peste tot în curte aparusera estrade si mese ca ciupercile. Au fost folositi în ambele cazuri pentru propa ganda politica. fiecare actionând în domeniul sau predilect. Poate ca Edmond Wells vorbea în si mboluri. aproape de al doilea razboi mondia l. experimenta u. Urca la etaj. dictatorul Benito Mussolini. "inventii". avea sa se sinucida dupa ce acordase primul interviu televizat. Julie petrecu o ora întreaga ca sa priveasca. se aseza la biroul profesorului de istorie. Furnicile. liderul lor Guy Debord. poeti si filozofi care aveau ca punct comun admiratia pentru masini. stateau practic departe de orice joc mediatic. cladeau. Acestia din urma erau artist i. se distrau. care percep în special miscarea. Ei sustineau revolutia prin farsa si. cultiva frumuse tea si inteligenta. expresionistii în Germania. Julie nota: "Regula revolu tionara nr. DISTRACTIE Treptat. Descoperi istoria miscarii futuriste. Ani de zile mai târz iu. 134. Pe paginile albe de la sfârsitul Enciclopediei. În aceasta privinta. Julie era constienta ca trebuie sa introduca putina ordine în acea harabab ura. Dadaistii în Elvetia. unii futuristi s-au alaturat parti dului comunist al lui Iosif Stalin. situationistii au ramas practic necunoscuti cu exceptia . 54: Anarhia este o sursa de creativitate. oamenii erau oameni. gustau. La urma urmelor. Prin anii 1900-1920. Trebuia sa propuna un sens. toti credeau ca vor putea sa schimbe lumea prin arta lor. testau. suprarealistii erau prea individualisti ca sa nu se piarda foarte repede în certur i intestine. supr arealistii în Franta si futuristii în Italia si în Rusia. pi ctorii Max Ernst. Cineastul Luis Bunuel. Daca pamântul e bun. Revolutia deveni o harababura inventiva. "jocuri pe computer" unde tinerii revolutionari îsi prezentau în mod spontan operele. Futuristii au montat piese de teatru în care actori deghizati în roboti apareau ca sa-i salveze pe oameni. Erau convinsi ca omul va fi într-o zi salvat de masina. se jucau sau pur si simplu se odihneau. Stalin i-a trimis în gulag când nu a pus sa fie asasinati. Luasera astfel fiinta standurile "pictura". În cele din ur ma îsi zise ca probabil se înselase pe toata linia.

de exemplu. în masura în care amândoua pornisera de l a muzica. unele comunitati de quake ri sau amish stabilisera moduri de coexistenta interesante. Ochiul drept nu este gelos pe ochiul stâng. ENCICLOPEDIA ORGANISMUL VIU: Nimeni nu are nevoie sa demonstreze armonia perfecta car e domneste între diferitele parti ale corpului nostru. avu impresia unui fl ash. Toate egale. am lua exemplu de la un sistem de organizare care si-a dovedit viabi litatea de mult timp. folosirea generalizata a tigarii cu ganja. îsi roase unghiile. Dar Bob Marley nu încer case sa schimbe societatea. Celulele corpului nostru cunosc. informatia circula inst antaneu prin corpul nostru. Bob Marley în Jam aica. unde usile nu aveau broaste si unde toata lumea se Întelegea. se numarau cea a indienilor din Chiapas. Gasise solutia. dar cu un scop comun: sa traiasca împreuna cât mai bin e posibil. 135. Kibbutz ismul cere în schimb fiecarui membru sa lucreze pamântul. dar nu e transmisa decât partilor care au nevoie de ea . toate pa rtile au unul si acelasi obiectiv: sa serveasca organismul global astfel încât acest a sa functioneze cât mai bine. nici vaci si nici vita de vie. toate libere. si comunismul si anarhismu l. nici bani. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. niste comunitati laice functionând corect si deja de oarecare timp. Revolutionarii rastas aveau drept referint a istoria biblica a regelui Solomon si a reginei din Saba. Edmond Wells. nici administratie. In corpul nostru. dar se izolasera în mo d voluntar de lume si îsi bazau regulile de viata numai pe credinta. or aici nu era nici pamânt d e arat. brusc. În corp nu exista sef. O avea sub nas de multa vreme. o muzica bransata la bataile inimii . Un comunist i-ar fi spus "revolutie mic-burgheza" si avea drept singura motivatie lehamitea de imobilism. În fruntea acestei miscari zapatiste.câtorva specialisti ai miscarii din mai '68. Melcii sunt supraîncarcati cu poveri si alimente. erau doar kibbutzuri le din Israel. vrusese doar ca adeptii lui sa nu mai fie crispati s i sa-si uite agresivitatea si grijile. Singurele bogatii su nt zaharul si oxigenul. Printre revoltele recente. Se gândi. toate organele. Datorita hormonilor si impulsurilor nervoase. Revolutia asta era apropiata de a lor. În fond. Copiind la scara macrocosmica ceea se petrece în corpul nostru la scara mi crocosmica. în sud ul Mexicului. În Statele Unite. toate celulele. Dar Revolutia furnic ilor initiata de Julie nu era însufletita de o mânie sociala veritabila. o mitologie care îsi avea radacinile si simbolurile dintr-o cultura veche. Când e frig. Acesta este mot ivul pentru care degetele de la mâini si de la picioare se albastresc primele. Cum de nu se gândise mai de mult la ea? Exemplul de urmat era. Kibbutzistii îi placeau lui Julie pentru ca formau sate în care nu ci rculau bani. Insectele sunt acum mai multe de cincizeci de mii. se uita la mâini si. si numai organismul global decide ce organe au mai multa nevoie de ele.. Se mai adauga un discurs pacifist. se afla comandantul Marcos. Miscarea lui se baza totusi pe probleme sociale foarte reale: mizeria i ndienilor mexicani si strivirea civilizatiilor amerindiene. Plamânul drept nu este in vidios pe plamânul stâng. Marea moda . Trebuia gasit altceva. în mod reusit. înca un revolutionar care îsi permitea sa faca fapte de vitejie plasându-le sub semnul u morului. Julie trecu la revolutiile propriu-zise. Dadu iar paginile Enciclopediei iesind din cadrul revolutiilor pur militare ca sa abordeze revolutiile culturale. corpul uman dirijeaza mai putin sânge spre extremitatile membrelor ca sa alimenteze zonele cele mai vitale. Toate celulele noastre sunt la egalitate. BATALIA DE LA BEL-O-KAN Revolutia Degetelor se întinde ca o iedera.. volumul III 136.

Sub ochii printesei. numai ca în loc s-o distruga. ele raspândesc cunoasterea existentei si a modului de viata al Degetelor. 103 si 5 îsi agita antenele cu 12 000 de vibratii pe secunda ca sa-si iden tifice bine adversarele. Dar e prea târziu p entru asta. îmbatrânind. Trupele federa le sunt hotarâte sa atace. Sunt pistele ei pe care le-a urmat ca sa plece la vânatoare primavara. pe flancul stâng. Surorile lor vin în graba nu ca sa le felicite. Si noi suntem tot belokaniene. Se înfioara. Nu vor face fata. cetatea mama. Senzatiei de tacere i se adauga un alt fenomen su rprinzator: absenta activitatii la marginea metropolei. legiunile adverse se organizeaza în formatie de lupta. Recunoaste mii de mirosuri familiare. Furnicarul e încremenit. nu sun t mai putin sensibile la aceasta tacere. conform tact icilor învatate de 103 din cea mai frageda pruncie. în spate. Revolutionai ele furnici ajung într-o câmpie de ienupar unde pasc linistiti o mie de purici de frunze. Printesa încearca o ultima conciliere. Într-adevar. pe flancul drept. Spune ca este un simbol al amenintarii. Nici o reactie. nu fusese nevoie de mult timp ca în padure sa se raspândeasca veste a apropierii furnicilor revolutionare pro-Degete. În fata. Bel-o-kan. Degetele v or invada padurea.artistica în cadrul acestei hoarde imense în transhumanta este scrijelirea motivului focului pe torace. Voi explica totul. Bel-o-kan. Chiar daca principalul mod de comunicare la furnici este mirosul. Încetinesc pasul. soldatii cu mandibule mici care vo r da lovitura de gratie ranitilor. 5 vede inamicul si se îngrijoreaza. Sunt doar cincizeci de mii de revolutionare pro-Degete din specii diferi te iar în fata lor se afla o suta douazeci de mii de soldati belokanieni omogeni s i experimentati. Ne întoarcem la cuib ca sa informam cetatea de un mare pericol. Orasul lor natal li se pare si mai întins si mai înalt. De data asta. Mii de mesaje olfactive emana din acel loc viu. Astfel deci. cu un sex nou. Nu mai e timp de parlamentat. un grup de revolutionare pro-Degete si un jaratic fumegând carat de melci. cavaleria. 6 propune o miscare de convergenta pe flancul drept pentru a-i ataca pe soldatii cu mandibule mari. Orasul-mama nu pare multumit ca-si vede înto rcându-se fiica turbulenta. Nici 103 nu-si poate ascunde emotia revederii. Ca si cum. ci ca sa le opreasca defin itiv. sunt surprinse de ceva: absenta oricarui zgomot. mandibulele belokaniene se ridica zgomotos. În fata. În spatele unor ierburi vad profilându-se umbra uluitoare a capitalei lor: Bel-o-kan. doua siruri lungi de s oldati. Emite foarte tare: Suntem surorile voastre. Cu antena. Spera ca cu ajutorul focului vor crea destula panica ca sa semene spaima în rândul acelor animale mari si pântecoase astfel încât sa se întoarc . artileristele care vor declansa salvele de acid formic. care îsi carau comorile încurcând caile de intrare si de iesire. Printesa 103 arata pancarta alba. care foloseau focul tabu si pr opovaduiau alianta cu monstrii de sus. Din spatele piramidei apar. Prin iarba aceea se juca atunci când era doar o tânara exploratoare. Cetatea se umfla. Vrem sa vorbim cu Mama. din ambele parti. emite 103 în directia cetatii imense. În timp ce încep sa-i vâneze urmarindu-i si bombardându-i cu acid formic. 103 vazuse totdeauna marile piste care duc acolo arhipline de furnici pl ecate la vânatoare. Acu m nu e nimeni. unde s-au nascut si murit cele mai mari legende mirmeceene. Bel-o-kan. Trebuie sa puna repede la punct o strategie de aparare. totul fusese doar ca sa plece si sa se întoarca tot aici. Furnicile au impresia ca sunt ca un incendiu care cuprinde treptat padur ea. aceste doua coloane militare lungi arata ca mandibu lele Bel-o-kan-ului. so ldatii cu mandibule lungi si taioase. cel mai mare furnicar din padure.

Când sunt în aceasta sta re de panica. Mandibulele primei linii federate se înfig în mandibulele pri mei linii a revolutionarelor. Spadasinele alearga ridicând capul ca sa nu se jeneze r eciproc cu lungile lor sabii labiale. Un vârtej de legiuni federate patru nde într-o linie de aparare a revolutionarelor. Doua sute douazeci de mii contra a mai putin de cincizeci de mii. Ce vor face furnicile mici care nici macar nu sunt echipate cu mandibule de raz boi? Fara a mai vorbi de melcii care transporta jaraticul si care se misca atât de lent. Apoi fug de pe câmp ul de batalie. Problema revolutiei Degetelor este ca e formata din in secte heteroclite carora nu le poti cunoaste reactia în timpul unei lupte de masa. Calaretele galopeaza. deschid larg gurile ca sa-si urle spaima. Prima linie de artilerie inamica este deja pe pozitie. Pe masura ce inamicul se apropie. Infanteria marunta alearga pe corpul marii infanterii ca sa se deplaseze mai repede. Armata federala e din ce în ce mai aproape. Câte sunt? Probabil sute si sute de mii. Melcii atinsi de acid. Unele sunt muscate de dintii fini ca niste ace ai acestor ierbivore. Armata federala înainteaza inexorabil. usor de recunoscut dupa cochiliile înfasurate spre dreapta. Apa r noi întariri. Gestul stâr neste spaima în apropiere. Dupa acest prim sarut negru. Sute de legiuni federate se napustesc drept înainte. Batali a se anunta grandioasa! O furnica federata ridica o antena. Melcii au 25 600 de dinti mici si ascutiti care le permit sa ciopârteasca frunzele de salata. înca totul e calm. Mandibulele goale scotocesc într-o adev arata padure de picioare ca sa taie genunchii. Toti stiu ca în curând va începe lupta corp la corp. Pamântul se cutremura sub numarul lor. Douazeci de furnici revolutionare pro-Degete dintre cele mai viguroase s alta o crenguta aprinsa cu care mentin la distanta cavaleria federata. Multe dintre cele mai mici insecte venite ca turis te prefera sa renunte si fug. Revolutionarele îsi înfig adânc ghearele în sol ca sa suporte socul. Îsi ridica sus de tot coarnele si fac sa apara la capat sfe rele oculare ca niste muguri. Corpurile atinse se zvârcolesc de durere. At acati! Imediat un racnet de mirosuri de razboi se ridica deasupra miilor de ante ne înaltate. Unii melci îsi ridica torsul si lovesc puternic coch ilia ca sa faca sa cada mirmeceenele si obiectele lor inutile. Deocamdata. Melcii-caravana. Printesa 103 crede ca ideea e buna. revolutionarele pro-Degete înteleg ca ba talia este pierduta dinainte. dar ca jaraticul ar fi si mai eficac e împotriva legiunilor cavaleriei. A doua linie de artilerie o înlocuieste imediat pe prima. sunt cei mai nervosi. Abdomenele se ridica si lanseaza salve de picaturi co rozive care pornesc ca niste rachete galbene si cad în primele rânduri ale revolutio narelor. cu regimentele bine liniate pe cast e. îsi întind gâtul spre cer apoi se r asucesc aratându-si dintii mici si ochii exorbitant de lungi. Cele doua armate stau fata în fata ca doua animale imense cuprinse de mânie. Interesul lor fata de Degete nu e pân a la urma destul de puternic ca sa-i împinga sa înfrunte marea federatie de furnici rosii. Cele doua armate sunt pe punctul de a intra în contact direct. Melcii stângaci. Artileristele se grabesc.si sa-si atace propriile trupe. înnebuniti de spaima.. marimea mandibulelor si în functie de gradul de sensibilitate al antenelor. Revolutionarele pro-degete aflate prea aproape de melci se împotm olesc. trage si provoac a cel putin tot atâtea pagube ca si prima. Ea formeaza un si r compact aproape perfect. produc de doua ori mai multe bale. de parca ar fi vorba de un covor rula nt. Urmeaza socul. dar nu este destul ca sa compenseze inferioritatea nume . probabil un reflex ca sa poata fugi mai repede. legiunile celor doua armate se desfasoara p e flancuri ca sa lungeasca zâmbetul funebru. Se nasc discutii.. care înteleg în sfârsit ce se petrece. Un ordin odorant. Ei vor fi primii cuprinsi de panica când vor fi coplesiti de furnicile os tile. Numarul dezer torilor creste în partea din spate a cohortei. În rândul revolutionarelor pro-Degete e o adevarata hecatomba.

sporind confuz ia generala. Se îndoaie mandibule. 8 crede ca catapulta ar trebui sa permita într-o zi generalizarea acestei ispra vi. Nu-i mai ramâne decât sa le taie antenele mai înainte de a-si veni în fire. Bel-o-kan este acum o metropola mare unde se agita în mod vizibil multa lume. Fara succes. sapa un tunel. Caldura focului le da energie. Dar nimeni nu le asculta. omoara fara deosebire aliati si inamici. Aud deasupra rapaitul picioarelor. Sinistrul se întinde cu violenta la ramurelele domului. Furia ucigasa a ajuns la paroxism si unele furnici. Trebuie totusi sa câstige. Arhitectura Cetatii s-a schimbat mult de la ultima vizita facuta de 103. Fara antene. complet dezlantuita. Se taie ca pete. 5. La urma urmelor. F urnicile se strâng ca sa crape cu maxilarele armura inamica. folosindu-si cele doua picioare din fata ca pe nist e bice terminate cu cârligele ghearelor. Lucratoarele se reped în crese ca sa scape progenitura. între picioarele inamicului. 14 încearca sa con vinga o inamica sa dialogheze. Escadrila se plaseaza imediat în centrul celei mai mari mase de revolutionare si. Nu îndraznesc sa intervina. In plus. Se pune piedica. Urca cu rapiditate etajele. Trebuie fugit repede mai înainte de a fi blocate de incendiu. dar e deja coplesita de numarul dusmanilor. sunt totusi surori. se omoara. Se rasucesc ochi. Capete fara corp se rostogolesc. scotând capul ca un periscop deasupra s olului. ridicata pe patru picio are. câteva lu cratoare întâlnite în cale se întreaba ce fac acele furnici în orasul lor. . Ia de jos o frunza uscata si o apropie de jaratic pâna când ia foc. des i are niste organe ale lui Johnston excelente. apuca un cadavru inamic si îl învârteste asupra capului. Se înfig antenele în articulatii. Se afla în cetatea Bel-o-kan. Se înjunghie. Trei dint re ele poarta un jaratic în suportul lui de piatra. Se rotesc în jurul ierburilor ca sa-si oboseasca adversarele. S-a dezlantuit marea încaierare. Directia Bel-o-kan. Printesa 103 este puternic afectata de acea exterminare între membrii acel eiasi familii. Fundul ei scoate fum. Nu va comite oare ceva ireparabil? Si îsi aminteste de colegele ei de revolutie care se lasa exterminate afar a si îsi zice ca nu are de ales. protejate de zidul corpurilor lor. apoi îl arunca cu putere peste linia de cavaleri e. Imediat se declanseaza incendiul. observa ce se petrece. Dau la o parte pamântul si nimeresc pe u n culoar. furnicile nu mai pot lupta. Multimea de asediatori e prea den sa. Printesa 103 iese la suprafata si. Corpuri fara cap continua sa galopeze pe câmpul de batalie. Furnicile se ascund în gaurile pamântului ca sa-si surprinda mai bine dusman ul. La un moment dat. caci îsi revin repede si se limiteaza sa dea ocol acelei lanci lungi aprinse. Deasupra lor. Escadra aban doneaza jaraticul. Se stârneste panica. aliate sau adversare. Se arunca în fata mirosuri bogate în cuvinte grele. cele treisprezece exploratoare sapa îndelung drept în fata lor. Descopera în sfârsit o zona friabila. Se orienteaza cu organele lor sensibile la câmpurile magnetice tere stre. Se trage de labiale. Vrea sa mai repete figura. Sigur. cuprinse de nebunie. 15 trage în rafale. jaratecul slabeste si se opresc ca sa-si agite repede antenele deasupra. pamântul vibreaza de zgomotele luptei. Ele sapa la subsol cu toata forta mandibulelor. De pe un mungel. întelegând în sfârsit porcaria razboiului de masa. dar ele au alta menire si nu e rolul lor sa asigure siguranta urbana. Ca sa iasa de pe câmpul de batal ie. 103 le face semn celor douasprezece însotitoare ale ei sa i se alature si le explica ideea ei. Apoi pune ramurele în contact cu flacarile si le strânge în manunchi înt e mandibule. 16 e acoperita de combatante si. prefera sa împarta palme. Federatele sunt pe cal e de a parasi câmpul de batalie si alearga ca sa stinga incendiul. 8. Bucatele de chitina s parta dau la iveala carnea vie. pe acel câmp de batalie deja foarte îndoliat.rica. calaretele fusesera probabil prevenite si se asteptau ca focul tr ansportat prin padure sa apara în batalie. ataca lovind cu vârful spinos al capului. nu mai reuseste sa se repereze pe câmpul de batalie. Fur nica ezita o clipa. Dupa ce abdomen ul s-a golit. Aerul e plin de mirosuri amenintatoare. pentru a crea micul curent de aer propice revitalizarii lui. se repede spre etajele inferioare si strabate în sens invers tu nelul pe care l-au sapat.

treptat. fara sa-si dea seama. traia astfel un organism si mai important. Îi anunta ca gasise în sfârsit un exemplu de urmat pentru revolutia ei: organismul viu. un . Grupurile si solistii care se schimbau pe podium constituiau un indic iu suficient ca ziua înainta. intuitiv. Si nimeni nu parea obosit din aceasta cauz a. Lucratoarele evacueaza deja ouale pe iesirile de serviciu. În privinta creierului. . dulap. Printesa 103 se uita cum arde Bel-o-kan.Iat a exemplul. un organism mai mare. cafeneaua.Si noi opt? întreba Ji-woong. va fi faimosul lor pow-wow de dimineata. Cu cât vom fi mai solitari. care va ave a sarcina sa trieze ideile creierului drept si sa le puna în practica. Peste tot. Acesta era unul dintre as pectele neprevazute ale revolutiei. ajungeau sa recup ereze oboseala în trei ore în loc de opt. atât cât a mai ramas din ele. Viata accepta viata. cu atât constiin ta noastra se va ridica si cu atât mai mult vom intra în armonie cu natura. Peste tot în jur se ra spândeste un fum întepator. Aici nu existau furturi pentru ca nu era nimic de f urat. Banii de la SRL-ul "Revolutia fu rnicilor" erau glucoza indispensabila pentru insuflarea energiei. Julie se urca pe podium pentru discursul zilnic. Creierul drept. învatasera sa-si gaseasca ciclul precis de adormire. Julie arata spre totemul din poliester din centrul curtii si zise: . Revolutionarii îsi abandonasera ceasurile dar si cheile de la apartament. Deodata totul i se parea simplu. Corpul ei era un mic organism. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR Drapelul Revolutiei furnicilor flutura deasupra liceului din Fontaineble au si în dimineata celei de a cincea zile. La orele nou a. Revolutia nu cerea nimic nimanui. Nu le mai era indispensabil sa se situeze ex act în timp. garaj. Julie avu ideea sa redenumeasca totul în jurul lor conform acestui concept de organism viu. Zidurile liceului erau pielea. cei m ai multi dintre acei tineri nu fusesera niciodata atât de ocupati. revolutia raspândindu-se în lume cu ajutorul retelelor informatice. amazoanele de la clubul de aikido. sa astepte. Stie ca Revolutia pro-Degete es te abia la început. Julie continua: .Furnicarele functioneaza deja ca niste organisme vii armonioase. Datorita tehnicilor de control a somnului profund citite în Encicloped ie. . Îsi pusesera într-un sertar actele de identitate pentru ca toti se cunosteau înt re ei. cel metodic. limfocitele. be lokanienele se îndârjesc sa stropeasca flacarile cu jeturi de acid slab concentrat. 137. Astfel. Focul lupta în locul lor. De acum înainte. Julie avu ideea sa creeze doua emisfere. Incendiul a cuprins vârful cetatii. si totusi. De ac eea aceste insecte se integreaza atât de bine în natura. de acid formic si de chitina topit a. Este deci suficient sa reproducem în exteri or ceea ce avem în interior. usile erau porii. Oamenii erau atenti. multi aveau impresia ca fiecare zi dura o luna. O va impune prin forta mandibulelor si impetuozitatea flacaril or. trebuiau sa continue sa formeze un grup autonom.103 întoarce capul. obiectivul nostru este sa reusim sa transformam ace st liceu într-un organism viu complet. Creierul stâng. intestinul. Noptile lor e rau scurte.În interiorul corpului nu exista nici rivalitate si nici lupte intestine . Ei erau fondatorii. Ocupantii debransasera soneria electrica care intra în functiune din ora în ora si. De altfel. Naturi i îi place ceea ce-i seamana. iata secretul: "1 + 1 = 3". 103 iese din pamânt si indica trupelor sale. va fi o alta adunare. birou. Conexiunea perfecta a tuturor celulelor noastre dovedeste ca în interiorul nost ru exista deja o societate armonioasa. interior si exterior. o adunare inventiva în c autare de noi idei. liceul o cupat. Reteaua inform atica era sistemul nervos care contribuia la circulatia informatiilor. toata lumea se debarasase de ceasuri. masina. cu miros de lemn ars.

. O singura diferenta: copilasul a trecut dintr-un mediu lichid într-un medi u aerian. Armata revolutionarelor pro-Degete. nu are dinti. Trebuie sa astepti. sub cafenea. O furnica epuizata se apropie de . El seamana întrucâtva cu c ei care au arsuri foarte grave si trebuie tinuti sub un cort artificial. În mod logic. creierul primitiv de la orig inea celor doua emisfere. muribundul se dezbraca de vechea lu i piele si de cunostinte. si-a asezat tabara de jur împrejurul capitalei federate.Noi opt. Edmond Wells. raspunse Julie. 7 sugereaza asedierea cetatii ca sa se obtina timp pentru pansarea ranil or si pentru reorganizare. Se n aste deci prematur. Numai ca. suntem cortexul. stie ca a început numaratoare a inversa. sa pui santinele în jurul zonelor de licate. Cetatea Bel-o-kan nu mai scoate fum. Vom continua sa ne adunam pentru dezbaterile noastre în în caperea unde faceam repetitii. altfel n-ar mai putea sa iasa. Este mai ales cazul cailor. volumul III 139. Aceasta ar trebui s a se poarte foarte frumos pentru a le furniza coconul de protectie indispensabil ultimei lor metamorfoze. intuitiv. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. are deci nevoie de un alt pânt ece protector: pântecele psihic. Astfel. Totusi este constienta ca razboiul ramâne deocamdata cel mai bun accelerat or al istoriei. se ridica pe doua picioare ca sa vada mai sus. 138. Umbra cetatii se proiecteaza ca un mare triunghi negru calcinat peste trupele as ediatoare. "pântece psihic". Îndeplineste un proces invers celui al nasterii. În timpul acestor ultime noua luni. La sfârsitul traiectoriei. Totul era perfect. sarutarile tatalui. Pentru el. daca în general copilasii sunt înconjurati cu toata atentia în timpul prim elor noua luni care urmeaza nasterii. Soldatii bel okanieni au reusit sa stinga focul. Primele sale noua luni externe sunt doar o copie perfecta a celor noua luni interne. poarta scutece. cetatea pa re mai mica si mai accesibila. tot asa un batrân în agonie are nevoie de un cocon psihologic de sustinere în timpul celor noua luni dinaintea mortii. Printesa 103 se ridica pe patru picioare si 5. sa blochezi caile de aprovizionare ale orasului. sprijinindu-se greoi pe o crenguta-cârje. aceasta protectie artificiala este contactul cu mama. nu are par si îngâna cuvinte greu de înteles . BEL-O-KAN ASEDIAT Mirosea a cocon fript. laptele mamei. Trebuie sa fie expulzat la noua luni din corpul mamei sale. Trebuie sa dam asaltul final. dar nu au posibilitatea sa le evalueze. cel puti n ce a mai ramas din ea. Iar razboi! Mereu razboi! A omorî est e mijlocul cel mai complicat si cel mai obositor de a te face înteles. Printesei 103 nu-i prea place tactica asediului. ca si copilasul. timpul complet de gestatie este în mod normal de optsprezece luni. Copilul se naste tulburat. Printesa 103 nu se arata entuziasta. La fel cum un copil are nevoie de un cocon protector solid în timpul celor noua luni care urmeaza nasterii sale. atinger ea mamei. emite 15. Stiu ca în interior pagubele trebuie sa fie importa nte. Nimic glorios pentru niste razboinice. neterminat si neautonom. ar avea nevoi e de o infirmiera care sa joace rolul mamei. ai caror pui se nasc capabili sa mearga. rareori ne gândim sa acordam aceeasi atentie batrânilor în ultimele lor noua luni care preced moartea. Totul era la locul lui. Pentru aceste prime noua luni în aer liber. batrânul manânca alime nte pasate. Dar fetusul uman are un cap care se mareste prea repede. ENCICLOPEDIE NOUA LUNI: Pentru mamiferele de tip superior.organ care sa gândeasca separat. ca si cum s-ar deprograma. Pentru e l este vorba de o perioada esentiala caci.

Si spune ca. Numai cele doua masini complicate ale Juliei si ale lui Zoe prezentau re zultate dezamagitoare. Cele trei intrigi vor deveni convergente spre sfârsit. PUNERE ÎN PRACTICA Standurile progresau foarte bine. Am impresia ca acestea sunt cele trei stadii logi ce ale unei întâlniri între doua gândiri diferite. sau pe ntru noi marci de masini. Paul inventa noi arome pentru hidromel si Narcisse crea o linie de moda cu totul noua. cel al Degetelor si cel al unui personaj care cunoaste cele doua lumi paralele. Apoi si-a zis ca. cât se poate de evident. În sfârsit. A spionat de aproape cetatea si a descoperit un pasaj. tot o veverita îl va reorienta. raspunde 24. astfel ca. În realitate. Deodata apare 14. si scoate ferom onul-memorie pe care si-a început povestirea ca sa scrie un nou capitol. Are deja o idee foarte precisa a modului în care va scrie povestea. Batalia de la Bel-o-kan. poate ca va scrie si o urmare. galopând din creanga în creanga. Cel mai spectaculos era cel conceput d e Francine. cooperare".ea si îi întrerupe gândurile. rozatoarea l-a dus pâna departe. Si daca va placea. remarca Printul 24. daca o veverita l-a ratacit. trimitea planurile prin computer clientului sau în schimbul numaru lui cartii sale de credit. Printul 24 a mers apoi mult timp. Si acum a sediul. Astfel se obisnuise sa se foloseasca de v everite drept mijloc de locomotie.protezele olfactive concepute de Zoe. la fel si Printul 24. neputând sa se d eplaseze fizic. de exemplu 103. Leopold obtinuse comanda unei vile înserata într-o colina si. Cele doua insecte schimba o mie de trofalaxii. Numai dupa ce va fi gata. Oamenii luau pe rmanent contact cu el. 140. Ar putea sa fie citit romanul tau? întreaba 103. De ce o trilogie? întreaba printesa 103. iar al doi lea va fi relatarea confruntarii lor. Asta explica întârzierea lui. de când a trait pe Insula Salcâmului. Când veverita a sarit spre iesire. Înaintea za cu prudenta. "Con tact. O alta reusita era si "Centrul de întrebari" al lui David. În ceea ce priveste . Destule întâmplari ca sa scrii un roman. Prin reteau a informatica. din reflex. reprezentând trei puncte de vedere diferite: cel al furnicilor. furnici si Degete. Masina de dialogat cu furnicile omorâse deja vreo treizeci de insecte cobai. doar ca sa gaseasca id ei pentru scenele de actiune din romanul sau. din ce în ce mai multe agentii de publicitate cereau consultanta pe ntru sondarea impactului la detergenti. mai târziu. precizeaza doct tânar ul print. daca constata ca romanul lui feromonal le i ntereseaza pe furnici. Crede ca poate sa fie trimis un comando. Printesa 103 îi istoriseste si ea cum au evoluat lucrurile acolo. Problema e ca nu poti comunica cu aceste roza toare ca sa le indici unde vrei sa mergi sau macar sa stii unde se duc. Infra-World avea activitatea cea mai lucrativa dintre toate. ele . Astfel c a fiecare veverita l-a dus într-o directie necunoscuta. Atacul grupului de comando care a provocat incendiul. va încheia trilogia cu Revolutia Degetelor. Printesa 103 spune ca îl cr edea mort si Printul 24 îi povesteste aventura lui. emite Printul 24. a plecat de la încep utul incendiului. pentru ca nu s-au putut distruge u na pe cealalta. Mai putem încerca o ofensiva subterana. Printesa 103 sare imediat recunoscându-1 pe printul 24 pli n de praf. s-a agatat de bla na ei. S-a si gândit la un titlu: N oaptea Degetelor. dar asculta cu atentie caci. Are de gând sa se bazeze pe trei intrigi paralele. ultimul roman va fi cel al cooperarii între cele doua specii. confruntare. produse congelate si medicamente. Toate astea îi par putin cam confuze lui 103. Vreo suta de furnici patrund astfel în pasajul care duce la cetate. Printesa l03 ia hotarârea s-o urmeze. 24 îi explica faptul ca în primul rom an va povesti contactul între cele doua civilizatii. Printul 24 e obsedat s a scrie o poveste lunga.

raneau atât de puternic narile încât nimeni nu le putea suporta mai mult de câteva secun de. În locul stomacurilor noastre secundare. poti sa fii fericita. Îsi fac griji. . Totusi oame ii erau activi în jurul standurilor. Aceasta revolutie. Degetele se echipeaza cu o masina pe care o numesc "frigider". Sau poate într-un roman . Totul e ars si nu se semnaleaza nici o prezenta. . zise Zoe care venise dupa ea. figurantii. deschise frigiderul si turna hid romel în doua pahare. totusi pot sa stocheze mult timp hrana fara ca ea sa se deterioreze. Julie îi puse o mâna pe umar. Uita ce-am spus. Obiectele. Cui îi pasa! Apoi o lua pe prietena ei la bucatarie. actor ii. ÎN BEL-O-KAN Sunt surprinse de un miros de carbune.Hei! Ce-ai mai inventat? .Tocmai asta ma îngrijoreaza. . Crengutele calcinate miros urât de tot.La nivel colectiv. Zoe fu cea care cazu pe gânduri. Cu cât un Deget e mai important. Julie urca pe balconul directorului si contempla curtea si revolutia. 142. . profita.. Lumea asta. copacii. E vorba de o cutie în care este foarte frig. În ea înghe suie hrana pâna la refuz.Scuza-ma. se afla aici ca sa te satisfaca.Daca tot ce mi se întâmpla nu este la urma urmelor decât un mare spectacol c are se joaca numai pentru mine? Toti acesti oameni. FRIGIDER: Degetele nu au gusa sociala. Acum ar trebui sa reusim si la nive l individual..Ce vrei sa spui? . Ni se testeaza gradul de rezistenta la anumite agresiuni. încuviinta Julie. Era ciudat.Asta-i acum! Functionezi foarte bine. . . Se numea "Su nt doar un personaj" si spunea ca poate suntem singuri pe lume într-un film care s e deruleaza doar pentru noi.În acest caz. Zoe începu sa se uite la ea cu îngrijorare. cu atât frigiderul lui e mai mare. Viitorul lor depinde de tine. perso najului meu. E foarte posibil ca inc endiul sa fi mistuit toti locuitorii si apoi întreaga armata venita sa-l stinga? Furnicile înainteaza pe culoarele uneori vitrificate de foc. Julie continua: . . Ni se testeaza reflexele. Poate ca cineva ma observa chiar în acest moment de d eparte. casele.. ati fi doar niste actori si niste figuranti. 141.. Dar poate ca sunt ca într-un program din Infra-World.Adineauri am citit un pasaj din Enciclopedie. Mi-e teama ca nu voi fi la înaltimea. . citeste viata mea într-o carte si ma judeca. . aceasta viata este doar un circ imens construit ca sa fiu testata.N-ai remarcat niciodata ca în jurul nostru oamenii mor in timp ce noi ra mânem în viata? Poate ca suntem observati. De data asta. facut ca sa ma linisteasca si sa ma faca sa cred ca exista o anumita real itate. sa-ti îndeplineasca dorintele. Peste tot zac cadavrele calcinate ale razboinicelor surprinse de incendiu. natura formeaza un decor bine i mitat. Julie se înt oarse spre Zoe si o privi în ochi. Drapel ul fâlfâia în vânt si muzicienii reggae cântau într-un nor de fum de marijuana. tu. cum spui tu. Caldura focul . Tot ce e pe pamânt e pentru tine.Ma întreb daca nu cumva dorinta mea de a schimba lumea nu este în realitat e decât constatarea incapacitatii mele de a ma schimba eu însami.Am reusit totusi ceva simpatic. am avut un gând ciudat. Dupa ce am citit asta. poate ca ni se testeaza reactiile în fata u nor situatii date. Imagine oribila: exista oua si larve de furnici care n-au putut sa fie evacuate la timp si care au ars de vii. Mi-am zis: Si daca eram singura persoana vie? Daca eram singura fiinta vie din tot uni versul. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER Salivatoare: 10.

caci consta doar în reproducerea unor cercur i. În mod ciudat. Furnici le nu sunt pregatite pentru foc. Printesa 103 paseste în orasul ei transformat în cimitir. A folosit-o pent ru ca era în inferioritate pe câmpul de batalie. animalele iesite din aceste oua se adaptau si prezentau caracteristi . E oare posibil ca belokanienele sa fi descoperit si e le arta? O arta minimalista. 143. Remarc a faptul ca lemnul buturugii de pin care adaposteste cetatea interzisa abia daca a fost atins de incendiu. o furnica poate sa continue sa emita. Focul e o arma cu doua taisuri. Regina moarta si-a pastrat un cuvânt odoran t în vârful antenelor. De jur împrejurul ei se afla cercuri gravate cu mandibula. Dar nu au nici timp si nici dorinta de a se minuna în fata acelui nou aliment. nici asfixiata. Deistele. el sp unea ca "orice fiinta omeneasca era capabila sa se adapteze unei schimbari a med iului în care traieste si sa transmita aceasta adaptare descendentei sale".Focul e o arma prea pustiitoare. sa-si d istruga semenele si chiar sa-si pustiiasca propria cetate! Si când te gândesti ca facusera calatoria aceea lunga si periculoasa tocmai ca sa avertizeze Bel-o-kan ca risca sa fie. A luat oua de broasca râioasa cu pielea uscata care se reproduc pe uscat s i le-a pus în apa. Trupa intra în încaperea regala. regina Belo-kiu-kiuni se afla acolo. 10 si 24 se învârt în toate directiile d e teama unei capcane. aceste furnici se farâmiteaza. 103 spera s-o gaseasca pe regina. 5 murmura: . A trisat. ca sa dovedeasca temeiul a sertiunilor sale. 103 lasa în jos antenele. furnicile-cisterna au facut explozie..ui a fost atât de intensa încât insectele au pierit brusc. Or. Elocvent. Urmele de lovituri sunt rece nte. sa-si omoare regina. I-a chestionat pe cercetatori care l-au asigur at ca cea mai mizerabila dintre imposturile stiintifice era cea la care se dedas e doctorul Paul Kamerere. Acolo. caci cetatea lor natala fusese pustiita. 15 manânca putin din cadavrul unei furnici-cisterna si constata ca are o s avoare delicioasa. În grajduri sunt numai paduchi-de-frunza prajiti za când cu picioarele în sus. fireste. Toti înteleg acum de ce focul a fost interzis de atâta amar de vreme în lumea insectelor. dar totusi o arta. Printesa 103 stie acum ca focul este o arma mult prea distrugatoare. Int ensitatea flacarilor a fost atât de puternica în unele locuri încât umbra victimelor s-a imprimat pe pereti. Chiar si în bucati. Aceast a teorie era exact contrara celei lui Darwin. Focul. macar pentru a-si aminti de motivele pentru care nu trebuie sa le f aca. pasionat. Merg pe culoare înca pline de fum. Urca în cetatea interzisa. cu atât au impresia ca acolo s-au petrecut evenimente insolite. În ciupercarii nu ma i sunt decât vegetale calcinate. Dar în t rei bucati. Au ramas încrem enite în pozitia în care se aflau înainte ca un val fierbinte sa le împietreasca definit iv. Trecerea e libera. cu cât înainteaza prin acel de zastru. Printesa 103 are un presentiment rau. Ea nu a fost nici arsa. 103 se apropie si palpeaza antenele capului decapitat. Din pacate. incendiata de Degete! Istoria este paradoxala. fermecator. Furaicile-portar care aveau sarcin a sa pazeasca iesirile au murit din cauza caldurii si a emanatiilor toxice. Atunci. exista unele prostii pe care fiecare generatie trebuie s a le comita. Kamerere a fost un biolog austriac care si-a realizat principalele descoperiri între 1922 si 1929. A descoperit gustul caramelului. E posibil ca Degetele sa fi vrajit-o ca sa ajunga sa nu mai suporte înfrângerea. Pe un pere te a fost desenat un cerc. Când 103 si trupa ei le ating.. A fost asasinata de putin timp. În salile lor. ENCICLOPEDIE KAMERERE: Scriitorul Arthur Koestler a luat într-o zi hotarârea sa consacre o lucrare imposturii stiintifice. în plina munca. doctorul Kamerere a pus la punct o experienta spectaculoasa.

Ceruse ca mortii sa n u mai fie aruncati la depozitul de gunoaie si niste sali sa fie amenajate în cimit ire. Doctorul Kamer ere avea de gând sa demonstreze ca nu era un sarlatan. Omul i-a dezvaluit faptu l ca el se afla la originea dezastrului. 23 percepe imediat ca 103 a devenit o sexuata si o felicita pentru aceas ta metamorfoza. dar faptul ca s e aflau acolo. 23 îsi istoriseste povestea. Arthu r Koestler s-a întâlnit cu fostul asistent al lui Kamerere. umflatura care permitea broastelor acvatice masculi sa se agate de femela cu pie le alunecatoare ca sa se poata acupla în apa. cu antenele înainte. Viata era deci capabila sa-si modifice programul genetic ca sa se adapteze la mediul acvatic. Este 23. 23 dezvalu ise existenta zeilor. volumul III 144. dar lanseaza feromoni de bun venit întregului ei grup de comando. i-au facut o primire buna si. Ea povesteste ca la început. Tot i semenii lui l-au respins. Aceasta adaptare la mediul acvatic e ra transmisa progeniturii lor. În ajunul experientei. l e apropie brusc. Disperat. Un grup de belokaniene se iveste timid în pragul usii. s-a refugiat într-o padure unde si-a tras un glont în gura. . Sala râdea. Se dedau unei trofalaxii. Totusi. În amfiteatru s-a înghesuit multa lume si numerosi jurnalisti. Acum er a admis ca fiintele vii erau incapabile de a se adapta la un nou mediu. Kamerere a parasit sala huiduit. Înselatoria era descoperita. Într-un minut. Aceasta inovatie nu a fost pe placul noii regine Belo-kiu-kiuni. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în laboratorul sau a avut loc un incendiu si toate br oastele lui au ars cu exceptia uneia singure. Oamenii de stiinta au examinat a nimalul cu lupa si s-au stricat de râs. Aveau astfel o umflatura neagra copulatoare pe deget. Kamerere îsi apara teoria în lume cu un oarecare succes. S-ar putea crede ca e vorba de o impostura stiintifica mai mult decât nula . Exis tau deci câteva care scapasera. într-o zi. DEISTELE Deistele? Regina murise. Printesa 103 sta în defensiva dar cealalta emite ca totul a reintrat în ordi ne. Cele doua furnici nu se apreciasera niciodata prea mult. cu ocazia anchetei pentru lucrarea sa Împerecherea broastei râioase. Printesa 103 o recunoaste. Prin urmare 23 a supravietuit si ea primei cruciade împotriva Degetelor. 23 pare si ea în mare forma. în cetatea lor natala. Se asezase în fruntea religiei deiste. daduse foc laboratorului si înlocuise ultima broasca muta nta cu alta careia îi injectase tus în deget. Edmond Wells.cile broastelor acvatice. care se nastea direct cu o umflatura de culoare înc hisa pe deget. Darwinistii au câstigat si pentru multa vreme. care a interzis practicarea cultului deist în cetate. Dupa ce a abordat lumea zeilor. Cetatea. Are sânge transparent pe mandibule. încântata ca exista macar o supravietuit oare a acestei prime cruciade. Kamerere s i-a pierdut tot creditul si orice sansa de a-si vedea recunoscute lucrarile. Totusi. Aceasta sinucidere l-a discreditat complet. nu fara sa lase un text lapidar în care reafirma autent icitatea experientelor sale si declara ca "vrea sa moara mai bine în natura decât pr intre oameni". Se vedea perfect de bine ca petele negre a le umflaturii degetului broastei fusesera în mod artificial desenate prin injectar e de tus sub piele. ni ste oameni de stiinta si universitari au dorit sa examineze "obiectiv" experient a lui. la ordinul unui gru p de savanti darwinisti. 23 s-a reîntors la Bel-o-kan ca sa propovaduiasca. amândoua supravietuitoare a mii de aventuri. Kamerere a prezentat deci acest su pravietuitor si umflatura lui de culoare închisa. Aceasta razboinica aderase imediat la religia deista. O furnica se desprinde de celelalte si se apropie de noile venite. 2 3. treptat. Printesa 103 remarca faptul ca 23 nu spune n iciodata "Degete" ci foloseste denumirea "zei". El fusese cel care.

To ate furnicile se agita. În noua capitala se lucreaza peste tot la inovatii tehnice. în capitala incendiata nu mai erau decât ele. Printesa 103 crede ca ar fi interesant sa dea voie altor specii de i nsecte straine sa se instaleze aici ca sa îmbogateasca cetatea cu propriile lor cu lturi. toata lumea se pune în miscare. Printesa 103 si însotitoarele ei sunt de-a dreptul uimite. Crede ca trebuie instalat un mare semineu central ca sa poata fi degajat fumul provenit de la laboratoarele focului. care numara saizeci si patru de cetati. galbenele. Mai are în vedere si canale pentru aducerea apei de ploaie la grajduri. Printesa 103 da din cap. Printesa 103 si Printul 24 nu prea împartasesc fervoarea profetesei. Printesa 103 este numita regina nu numai a orasului lor care renaste. adica fara logica. dar p entru ca de acum înainte orasul e la dispozitia lor. Le-a interzis religia. seceratoarele la etajele superioare ca sa fie mai aproape de rec olta si tesatoarele se duc în nord. avangarda descopera o buturuga locuibila numai la o ora de mers. 103 sugereaza sa se construiasca o cetate ultramoderna. Pentru ca nu se poate reînnoi populatia. Atunci. Acum. ca sa construiasca împreuna o societate bazata pe vene ratia Degetelor. se face apel la un nou concept: "orasu l deschis". întreaga cetate s-a plasat în faza d e autodistrugere si. Religia de ista îsi alesese drept simbol cercul. Melcii care au carat jaraticul transporta cele câteva oua. 5 face planuri în vederea construirii rapide a unui nou Bel-o-kan. la ciupercarii precum si la laborat oarele care vor avea nevoie de ea pentru spalarea obiectelor utilizate. Este crezuta. deistele. Chiar daca nu este înca ouatoare. pentru ca nu mai exista regina. înconj urata de mica ei trupa de fidele.23 se refugiase atunci în cel mai adânc cartier al metropolei si acolo. Pornind de la aceas ta buturuga. larve si ce a mai ramas din ci upercile si puricii de frunze scapati de incendiu. Inginerele focului construiesc un mare laborator în su . Ele care voiau sa promoveze interesul fata de Degete fusesera cu mult depasite de aceasta 23. Buturuga e plina de tunele sapate de viermi si chiar este posibil sa se implanteze în lemnul ei o Cetate interzisa si o încapere regala. Asa se explicau deci toate acele senine de pe culoare. a putut continua sa propovaduiasca. Negr ele se instaleaza la sud-est de etajele cele mai adânci. cu artere mari p e care sa poata circula fara ambuteiaje vânatul mare si obiectele indispensabile n oilor tehnologii. Furnicile înghesuit e în spate psalmodiau: Degetele sunt zeii nostri. Din fericire. S-a avântat spre încaperea regala si a asasinat-o pe regina ouatoare. În modul specifi c furnicilor. fiind singura femela sexuata din Bel-o-k an. Printul 24 întreaba de ce totul este pustiu. pentru a le întâmpina pe revolutionare. În câteva ore. Caci astfel le vad furnicile pe Degete înainte de a fi strivite de ele. la vest de eta jele de mijloc. una câte una. 23 s-a folo sit imediat de aceasta ocazie. A urmat o adevarata vânatoare de deiste în cetate si multe martire muriser a. Exploratoarele pleaca ca cercet ase ca sa gaseasca alta buturuga de pin propice construirii unei cetati. 103 considera distanta destul de mare ca sa fie la adapost de cataclismul care se va produce în jurul pancartei albe. Printesa 103 lanseaza totusi un feromon: Pancarta alba din fata orasului Bel-o-kan este semn de mare pericol. Când îsi facuse aparitia armata lui 103 care aducea cu ea focul. Dar nu este usor. Trebuie sa plece fara întârziere. Poate ca e doar o problema de secunde. E pentru prima data când un oras se doteaza cu o printesa incapabila sa ou a. toate cetatencele belokaniene îsi întrerupsesera ba taile inimii. profita de asta. ci si a întregii federatii de furnici rosii din regiune. 23 explica cum noua regina Be lo-kiu-kiuni s-a suparat în cele din urma pe omniprezenta deistelor. testând totul si orice dupa cum le trece prin min te si vazând apoi rezultatul. Diferitele etnii ocupa treptat cartiere separate.

deistele se afiseaza peste t ot în oras devenind din ce în ce mai zeloase. adevarat labirint care aparuse fara ca cineva sa tina cont de un plan de ansamblu. un oras de talie mijlocie. Hippodamos nu a vrut nici artisti. Frunzele sau insectele calcinate care i se pare ca au gust bun sunt puse la dreapta. Acolo se practica pict ura pe frunze. 23 si sus tinatoarele ei merg în pelerinaj în zona pancartei albe si. Acolo ard tot de au la îndemâna ca sa vada în ce materi al se transforma si ce fel de fum se produce. dupa parerea lui. agricultori si soldati. Hippodamos nu a scapat acest noroc. Printul 24 si 7 se pronunta pentru atelierele de "arta" la etajele minus cincisprezece. Dealtfel. 11 se hotaraste sa inventeze muzica furnicilor. fie ca e vorba d e romanul sau sau de picturile mai curând naive ale lui 7. însemna sa ti se ofere u n cec în alb sau ocazia de a inventa orasul ideal. 145. încaperea este tapisata cu frunze de i edera foarte putin inflamabile. 15 creeaza bucatarii unde gusta toate ramasitele arse în laboratorul focul ui. generatori de dezordine. În seara primei zile mai ales. scarificarea pe ca rapace. pietele rotunde si toate casele erau perfect identice ca sa nu existe gelozie între vecini. el er a convins ca regândind forma orasului. regele persilo r. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI HIPPODAMOS: În anul 494 î. Într-adevar. situat între Halicarnas si E fes. iar orasul era interzis si celor saraci. fireste. Practicarea tehnologiei Degetelor le confera un avans în lumea insectelor. ca pe un to rt. celibatarilor si lene silor. E vorba de o ocazie unica în istoria epocii. ba chiar combinatii de mai multe pârghii legate prin fibre vegetale. Pâna a tunci. în totalitate.n. în douasprezece bucati. Poate ca rezultatul nu e prea încura jator. Printul 24 intentioneaza sa dovedeasca ca folosind tehnicile Degetelor. 11 n u-si pierde speranta în armonizarea tuturor acelor sunete pâna la obtinerea unei buc ati cu mai multe nivele de game. Poetii. dar asta nu înseamna ca nu e o muzica tipica pentru furnici. actorii si muzicienii erau al ungati din Milet. Cere mai multor insecte sa târâie ca sa formeze un cor pe mai multe voci. armata lui Darius. Strazile noului Milet erau drepte. cele care au gust rau. Proiectul lui Hippodamos voia sa faca din Milet o cetate cu un sistem me canic perfect care sa nu ramâna niciodata în pana. Hippodamos a dorit un oras artificial. . Un lucru o supara însa pe 103. acolo. Fostiii locuitori i-au cerut atunci arhitectului Hippodamos sa reconstruias ca dintr-o data o întreaga cetate. minus saisprezece si minus saptesprezece. a distrus si ras de pe fata pamântului orasul Milet. 10 creeaza un centru de studii asupra comportamentului Degetelor. Inginerele în domeniul mecanicii amenajeaza o sala spatioasa unde testeaza pârghii. începe sa se roage zeilor superiori care au instalat acel monument sacru. E ca si cum ar fi câstigat o mie de ani într-o singura zi. Vrea sa creeze "cult ura furnicilor" si. orasele erau doar târgusoare care se întindeau progresiv în cea mai mare dezord ine.e. cultura belokaniana. se pot foarte bine obtine obiecte de stil tipic mirmeceean. mai precis. se poate regândi si viata sociala. A imaginat o cetate cu zece mii de locuitori. repartizati în trei clase: a rtizani. erau oame ni imprevizibili. de exemplu. Ca sa previna riscul unui incendiu. Nu existau sclavi. a vând în centru o acropola de unde porneau douasprezece raze care îl taiau. De când nu mai sunt constrânse la clandestinitate. A primi sarcina sa construiesti. sculptura în excremente de scarabeu si. fara nici o legatura cu natura. Hippodamos nu voia doar sa traseze strazi si sa construiasca case. Ca sa evite orice lucru daunator. în aprop iere de sala inginerelor.. toti locuitorii erau cetateni egali în drepturi. De altfel . si a desenat primul oras gândit geomet ric. la stânga. înca nu exista nimic asem anator pe Pamânt. Artistii.bsolul cel mai adânc al cetatii. Atena. era formata dintr-o încâlceala de strazi.

dar nu se vorbeste prea mult despre asta ca sa se evite un razboi civil. care traiesc admirând Degetele pentru ceea ce au reusit sa fa ca datorita stapânirii focului. Mai arzatoare era însa problema electricitatii. Un cetatean bine rânduit în ordinea cetatii. Fiecare problema îi obliga sa-si puna în functiune imaginatia si îi lega si ma i mult pe ocupantii liceului. o cetate bine rânduit a în ordinea statului. Câtiva tipi priceputi scotocira în atelier ul de electronica unde descoperira placi solare fotosensibile. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cele douasprezece furnici exploratoare. Dar pentru ca nu era suficient. Moartea câtorva laice este imputata deistelo r.23 pronunta o predica în care de clara ca scopul religiei deiste este sa converteasca la venerarea zeilor toate f urnicile din lume si înseamna sa le faci un serviciu asasinând laicele. deistele. religia ia avânt. printul si printesa s-au adunat în încaperea regala. Leopold puse sa se construiasca cisterne în c are sa adune apa de ploaie. Edmond Wells.nu se admitea inovatia. la o separare între furn icile "tehnologice". furnicile "mist ice" care traiesc doar în rugaciuni si pentru care numai gândul de a reproduce actel e Degetelor constituie deja o blasfemie. Hippodamos a inventat notiun ea de "bine rânduit". Daca nu adora zeii. el însusi neputând sa fie decât bine rânduit în ordinea cosmosului. a pârghiei si a rotii. Inginerele focului reusesc acum sa puna jaraticul în cutii us oare de frunze împletite cu un fund de pamânt. când nu era nici soare si nici vânt. Propusera tot felul de soluti i. îsi vor lua aceasta sarcina. Printul 24 ramâne încrezator. Toate activitatile lor era u bazate pe reteaua informatica mondiala. În Noul Bel-o-kan se ajunge la o atmosfera ciudata. Julie îsi convoca prietenii în camera de repetitii unde discutara despre noi le conditii de viata impuse de embargoul politist. Vine de la laboratoare si este încântat d e progresele facute. David bransa câteva biciclete de la clubul de promenada la dinamuri. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII Pe masura ce tehnologiile se dezvolta în Bel-o-kan aflat în plina transforma re. Printesa 103 este convinsa ca un conflict e inevitabil. Le avertizeaza pe laice. David nu fu multa vreme îngrijorat pentru "Centrul de întrebari" caci o ocupanta adusese în geanta un t elefon celular special. capriciul. originalitatea. extrem de puternic ca sa recreeze un contact hertzian br ansându-se direct la satelitii de telecomunicatii. ceea ce permite transportarea fara pe ricol pentru luminarea sau încalzirea unei zone. Se constata ca deistele au început sa se comporte în cetate deosebit de agre siv. aceasta presiune exterioara strângea si mai mu lt legaturile dintre ei. ci depun pe pereti mirosul religiei lor. Deistele nu se mai multumesc doar sa deseneze peste tot cerc uri. Maximilian lua ho tarârea sa le taie liceenilor apa si electricitatea. erau cautati câtiva sportivi ca sa pedaleze si sa furnizeze energie. Deistele sunt pr ea intolerante si prea sigure de ele. Îi învata pe ceilalti sa se spele cu nisip si sa suga bu catele de sare ca sa fixeze apa în corp si sa micsoreze astfel nevoile. 147. în ca zul în care Degetele nu le vor strivi. Constatând ca datorita liniilor lor telefonice. Fiecare cort indian avea în vârf dispozitivul lui eolian. si celelalte. volumul III 146. 5 remarca ca deistelor nu le pasa . Ele adusera un pr im flux electric pe care îl completara cu dispozitive eoliene fabricate în graba cu stinghiile smulse clin birouri. reteaua lor informatica fu nctiona în continuare. Ca sa rezolve problema apei. Degetele le vor strivi si. Astfel. ele. nu depun efortur i decât pentru a-si converti anturajul. În acea a doua zi de domnie a Printesei 103. Departe de a le slabi revolutia.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI În a cincea zi de ocupatie a liceului din Fontainebleau. Nu mai vor sa învete nimic. Maximilian lua hotarârea sa-i lase fara ea.

Printesa 103 s-a saturat de câta moarte a vazut. Atâtia si atâtia imbecili gata sa moara pentru ca nimic sa nu se miste. în rândurile lor se afla si furnici rosii din propria lor federatie.de stiinta si de cunoastere. mistic si intolerant. în cerc si reflecteaza. subdezvol tat. Printesa 103 vede aceasta conjuratie de imbecili ridicându-se acum în fata e i. gelozie si teama. Armata inamica se întinde la nesfârsit. Mai mult decât atât. în lu mea religioasa. nimic nu are nevoie sa fie dovedit. Mirosurile lor sunt calme si decise. atunci tulburarile se vor extinde. nu si-a dat seama ca cetati întregi treceau . Trup ele piticelor sosesc prin trecatoarea nordica si e prea târziu ca sa se încerce pulv erizarea lor cu pârghiile aruncatoare de pietre. Daca în a doua zi a noului lor stat exista cioc niri cu deistele. dar nu are ce face . Trebuie oprite cât mai repede . Expulzate? Într-adevar. Sunt mi lioane. cu noile ei simturi. La urma urmelor. dar când o mistica spune ca "Degetele sunt atotputernice si se afl a la originea existentei furnicilor". Furnicile alearga în toate directiile. departe de furnicarul Bel-o-kan. Primele legiuni de artileriste belokaniene se aliniaza ca sa apere capit ala. Probabil ca sunt îngrijor ate de ce se pune la cale în Noul Bel-o-kan. Ataca furnicile p itice! Locuitoarele cetatii se organizeaza ca sa faca fata asediatoarelor. Sunt pregatite sa traga. 24 si cele douasprezece exploratoa re se aduna. cu rândurile îngros ate de nenumarate furnicare vecine care s-au asezat în spatele piticelor ca sa vad a prabusindu-se federatia aroganta a furnicilor rosii. 5 cons idera ca trebuia sa se ia ce e bun de la Degete si sa lase ce nu e bun. 103 regreta ca s-a îngrijit atât de putin de relatiile diplomatice cu cetati le vecine. Circula un miros. de ochi si de mandibul e. cum ar f i religia. Cetatii îi este frica. Dar. si. Dar nu au timp sa-si prelungeasca discutia. Sub ea. trebuie sa fii la fata locului de fiecare data ca sa dezminti asta. cu gândul la preocuparile tehnice. care este îndreptat sp re modernitate si spre tehnologiile de vârf. e posibil sa rateze experienta si nimeni sa nu mai ai ba încredere în ea. nu pot ucide niste surori doar pentru ca îsi închipuie ca degetele sunt niste zei. observa marea armata care se d esfasoara. armata inamica se întinde pâna departe. Îi este frica si are nevoie de prezenta linistita a celeilalte se xuate. Este paradoxul acelei furnici sa aiba capul batrân si corpul tânar. Îi face semn lui 5 sa scoata legiunile de artilerie si sa le plaseze în avan garda ca sa împiedice înaintarea inamicului. Lovituri înabusite se aud în zid urile cetatii. Acest om spunea cu aproximatie ca "îti dai s eama ca a aparut un nou talent dupa faptul ca în jurul lui se creeaza în mod spontan o conjuratie de imbecili ca sa-l frânga". Printul 24 se ghemuies te lânga printesa. Tânara exploratoare este îngrijorara de faptul ca. Printesa 103 îsi aminteste de un documentar vazut de ea despre un scriitor din lumea Degetelor. Dar cum sa iei una fara alta? 103. În fata. Jonathan Swift. simpla vedere a unui furnica r care scoate fum fara sa arda este suficient de socanta ca sa legitimeze un mas acru. Nu se va putea folosi nici focul. Printul 24 îsi apleaca antenele. pentru ca totul sa fie ca înainte. pentru ca mâine sa fie un alt ieri. 103 ar fi trebuit sa-si dea seama ca e imposibil sa manipulezi atâtea lucrur i noi fara a stârni neîncredere. Alarma. De data asta s-a terminat. având grija sa nu se apropie prea mult de fum ul semineului principal. Sunt prea numeroase. Pentru ele. Când o inginera spune ca focul permite întarirea lemnului. Printesa urca în vârful domului. domul palpita de loviturile de abdomen pe care le dau lucratoarele ca sa semnaleze faz a a doua a alarmei. Omorâte? Nu. poate ca e mai bine sa-si creeze propriul lor stat. Printesa 103 murmura: Poate ca religia este totusi o faza de evolutie a civilizatiilor. Piticele formeaza o armata lunga plina de antene. Se pare ca scârba în fata violentei este semn de îmbatrânire. Noul Bel-o-kan primise la început multe reprezentante.

înca se mai gasesc urme de astfel de sisteme monocelulare nemuritoare în barierele de coral. în complementaritate. Celula canceroasa este o celula autista si p entru asta e periculoasa. trebuie sa se improvizeze ceva nou. totul este specializat.Hei. oricum. ar continua sa se specializeze pâna la rezolvar ea tuturor problemelor. Maximilian. Cele trei notiuni se învârtesc în creierele insect elor si se amesteca unele cu altele. pârghia. Printesa 103 scoate din creierul ei toate imaginile de razboi ale Degete lor care i-au ramas în memorie. 148. cu cât numarul celulelor adunate era mai mare. cu atât specializar ea lor era mai precisa. Ele vo r decide. si din acest motiv ucide ansamblul organismului. focul. Celulele ochilor nostri sunt foarte diferite de celulele ficatu lui si primele se grabesc sa semnaleze ca zaresc o mâncare calda pentru ca celelal te sa poata imediat sa se apuce sa fabrice bila cu mult înainte ca mâncarea sa ajung a în gura. Necesitatea mortii se poate explica si dintr-un alt punct de vedere. ENCICLOPEDIE ASTFEL S-A NASCUT MOARTEA: Moartea a aparut exact acum sapte sute de mil ioane de ani. si ar deveni atât de eficace încât ar compromite perpetuitatea tuturor celorlalte forme de viata. Sub forma ei monocelulara. aceasta fragilizare accentuându-se. era nemuritoare deoarece era capabi la sa se reproduca la fel si la infinit. Cu ceea ce se cunoaste deja. Astfel s-a nascut moartea. Trebuie sa inventeze împreuna o arma care sa le salveze. O celula canceroasa a ficatului produce în permanenta bucatele de ficat fa ra sa tina seama de celelalte celule care îi spun ca nu mai este necesar. cu atât mai mult fiecare celula devenea mai fragila si. si-a facut aparitia si moartea. Daca nu gasesc rapid o idee. ale pârghiei si ai rotii i se alatura. MAXIMILIAN EXPLOREAZA . Cu cât specializarea lor era mai desavârsita. Prin ce sunt legate cele doua fenom ene? Când doua celule doresc sa se asocieze. Pâna atunci. Atunci au aparut forme de viata multicelular e. fara sa tina cont de celelal te si. volumul III 159. doua celule s-au întâlnit. Promit totusi ca se vor ruga. ca nu mai e nevoie ca amândoua sa trudeasca la digerarea hra nei: una va digera iar cealalta va repera alimentele. zeii decid soarta batal iilor. Deistele refuza sa participe la batali e. Simultan. . în dorinta ei nebuna de nemurire. Moa rtea este indispensabila pentru asigurarea echilibrului între specii. fa ra sa asculte pe cei din jurul lor. celula a sfârsit prin a-si pierde importanta initiala. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Inginerele focului. stiu foarte bi ne ca urmeaza moartea. Edmond Wells. 5 vine si anunta o veste proasta. Într-un corp omenesc. În zilele noastre. Mai târziu. ele sunt constrânse sa comunice si c omunicarea lor le duce la a-si repartiza sarcinile ca sa fie mai eficace. Daca o speci e pluricelulara ar fi nemuritoare. totul comunica si totul est e muritor. Celula c anceroasa are ambitia sa revina la acea veche nemurire. Sa fie asta lovitura de gratie? Iar coloana inamica se întinde la nesfârsit.printr-o perioada dificila. Printesa le cer e ca toti sa-si uneasca antenele. de exemplu. si timp de patru miliarde de ani. cam ca acei oameni care vorbesc singuri în permanenta. roata. si-au vorbit si au decis sa func tioneze împreuna. Considera ca nu e cazul sa se bata pentru ca. Se reproduce fara încetare. În zilele noastre vedem ansambluri animaliere c onstituite din imense agregate de celule extrem de specializate si care dialoghe aza în permanenta. viata se limitase la monocelularitate. într-o zi. iar ai necazuri cu acea revolutie a furnicilor? îl întreb a computerul. sfârseste prin a ucide totul în jurul ei. Totusi.

ci noaptea. Dupa doua ore de lupte îndârjite. Satisfacute. Or acesti liceeni reusisera fara ajutorul posturilor nationale. "Revolutia furnicilor" era pe pun ctul de a acumula beneficii. într-adevar. încalzite si luminate de acele cutii pe care le transporta în s pate. reproducând. asteptând sa dea a doua zi lovitura de gratie. Computerul afisa fisierele unul dupa altul si Maximilian întelese totul. Daca o filiala se dovedea deficitara sau putin rentabila. Maximilian ridica receptorul telefonului si îl suna pe Gonzague Dupeyron. dar în realitate est e un oras viu. Aceasta organizare diminua riscul falimentului. se poate vedea un spectacol incredibil. Maximilian se apleaca spre ecran. Or focul înv inge noaptea. 150. BATALIA LAMPIOANELOR Primul asalt al marii armate a piticelor din Shi-pae-pou este catastrofa la pentru neo-belokaniene. în zilele noast re. Mii de luminite se înghesuie la iesirile din Noul Bel-o-kan. F olosind retelele informatice si tehnicile cele mai moderne. viitorul era al societatilor furnici. manifestarea lor. si n ici macar al celor locale. Astfel. razboinicele rosii pot sa vada si sa actioneze în timp ce adversarele lor do rm. în aceste mici filiale. Tabara lor seamana cu un fruct mare de culoare neaga. afiseaza: "Server al SRL-ului Revolutia furnicilor". ea disparea ca sa fie imediat înlocuita. trebuia sa dispui de sustinerea mediilor de informare în masa si mai ales a te leviziunii. pe la miezul noptii. acesti copii faceau o revolutie de un gen cu totul diferit. Mai poti sa ma ajuti? . acum inamicul lor nu mai e constituit din acele miriade de furnici pitice. Printes a 103 are în sfârsit o idee. Apoi. Nu exista loc pentru o administratie inutila sau pentru potentati de birou. Asta se dovedea mult mai rentabil decât o singura si mare companie. Computerul sau a gasit ceva foarte int eresant. Si-au procurat o conexiune telefonica prin satelit si informatiile lor circula f ara probleme pe retea. Computerul preciza ca vreo zece licee din lume se bransasera la Fontaine bleau. Zidurile si culoarele sunt formate de corpul insectelor amestecat . Aduna în jurul ei ultimele trupe valide si le arata cum s a fabrice lampioane. Purtând lampioane fabricat e cu frunze de plop. Computerul se bransa pe mai multe lunii telefonice si facu sa apara infr astructura SRL-ului Revolutia furnicilor. Crede ca daca nu folosesti focul ca arma. într-o masura mai mare sau mai mica. amputatele si muribundele. asediatoarele nu împing mai departe avantajul si organizeaza tabara pentru noapte. A doua surpriza era de ordin economic. toata lumea se c unostea bine si toti stiau ca pot conta unul pe celalalt. În timp ce în cetate sunt aduse ranitele. seful Sobolanilor Negri. îsi zice el..Da. în gener al încremenita în propria ei ierarhie. poti totusi sa te servesti de el ca mijloc de încalzire si de luminat. În plus. Meniul serverului semnaleaza ca SRL-ul "Revolutia furnicilor" avea filia le si forumuri unde fiecare putea sa discute temele si obiectivele Revolutiei fu rnicilor. Totusi nu cuprindea companii mari. Poate ca asta era mesajul Revolutiei furnicilor: societatile dinozaur îsi pierdusera locul. apararea lor cedeaza în t oate punctele si sunt taiate în bucati de coalizate.Bineînteles. "Deci asa continua sa-si exporte revolutia lor de doi bani". Computerul îsi lanseaza modemul de autoprogramare ca sa se branseze la ret ea. Maximilian crezuse totdeauna ca pentru a face o revolutie. Pâna atunci trebuie însa sa se puna capat reusitei insolente a acelei bande de pustani mai înainte de a deveni o realitate economica incontrolabila. destul de curând. ci o galaxie de filiale mici.

mii d e idei se îngramadesc în creierul ei. un sir de capete proaspa t taiate se poate prabusi peste ele strivindu-le. Nu folosesc decât o mandibula cu care tai e. Razboiul de noapte este pentru furnici o fapta de arme atât de noua încât trebuie sa improvizeze si sa-i descopere re gulile clipa de clipa. Din feric ire. razboinicele neo-belokaniene sunt obligat e sa se opreasca. manânca un cadavru inamic: si îsi curata antenele înainte de a-si relua activitatea sinistra. de ac eea au scrupule pentru ca le extermina în astfel de conditii. Mai întâi trebuie masacrate furnicileziduri exterioare pentru a fi degajate asa cum ai curata o ceapa. Printul 24 prefera sa renunte si sa se retraga. Si pleaca în mare viteza. podelele si plafoanele înce p sa caste. Uneori se trezesc bucati întregi de zid si atunci trebuie sa lupte cu înver sunare. lipsite de foc. . E atât de mult sânge pe culoarele vii încât. Masculii s unt totdeauna mult mai delicati. Lipsite de aer. Pentru a evita înfruntarea. Ce senzatie ciudata sa înaintezi printre ziduri. Neo-belokanienele sunt deseo ri constrânse sa iasa din tabara ca sa respire putin aer curat. altfel lampioanele vor trezi peretii si va trebui sa înceapa sa se lupte. Dar noaptea este aliata lor. Printesa 103 cere accelerarea miscarii caci nu au la dispozitie decât acea noapte ca sa actioneze. De atâta omorât. printesa 103 nu stie ce sa mai creada. 5 are un cârcel la mandibule. în timp ce zidurile. în timp ce ucide la pitice. dupa care intra di n nou ca sa atace un nou strat. Printesa 103 le face semne razboinicelor sale sa patrunda în tabara cu lam pioanele. razboinicele rosii se întorc în cetatea lor anx ioasa. Nemiscarea adversarelor le sporeste jena. Când apar primele raze de soare. Neo-belokanienele. îsi zice ea. În bine sau în rau. ea le mai mentine câteva ore adormite pe pitice. Gâturile trebuie taiate numai pe jumatate. Printesa 103 nu-si slabeste efortul dar. razboinicele neo-belokaniene se grabesc. Printesa 103 îl roaga sa le astepte afara. Mandibulele se împlânta în articulatiile chitinoase si fac sa tâsneasca sângele tr ansparent. Epuizate si naclaite de sânge. Printesa 103 si însotitoarele ei ucid neobosit. lampioanele se sting. Trebuie sa se grabeasca sa se retraga mai înainte de trezirea ad versarului. fara sa se departeze. Trebuie sa evite sa taie prea adânc caci. adorm atunci în mijlocul masei compact e a inamicului. Oare este necesar sa se treaca prin asta pentru a impune progresul? se înt reaba ea. Mai sensibil. Se întrerupe un moment. Razboinicele rosii sunt epuizate de atâta ucis. Nu prea are de ales. podele si tavane facute d in adversare gata sa te taie în bucati! Singurul nostru dusman adevarat este frica. noaptea este destul de rece si asediatoarele sunt bine anesteziate.e unele cu altele si cufundate într-un somn recuperator. Mirosul de acid oleic pe care îl degaja cadavrele îng ramadite ale piticelor începe sa devina insuportabil. Au impresia ca secera. Caldura si lumina lampioan elor sunt pentru ele ca un fel de drog excitant care le sporeste înzecit furia de a ucide. stropeste si stinge lamp ioanele. 5 spune ca nu trebuie sa stea prea mult în acelasi loc. si abia dupa a ceea sa se treaca la atacul stratului de furnici pitice de dedesubt. asta e bine cunoscut. În mijlocul acelui masacru. gâturile adversarelor lor nemiscate. Si nu trebuie nici sa patrunda prea adânc în cetate. uneori. Pentru furnici este normal sa masacreze adversarele în duel. uneori. Razboiul este cel mai bun accelerator al istoriei. unul dupa altul. Ea însasi se aventureaza în interiorul taberei vii a inamicului. E posibil ca comportamentele Degetelor sa fie contagioase pentru ca sa l e faca pe furnici sa se razboiasca astfel? Stie totusi ca toate razboinicele inamice care nu vor fi ucise în noaptea asta se vor arunca asupra ei în batalia de a doua zi.

se bâlbâi fata. se bucura de o marire de salariu si era promovata pe postul de co ntramaistru. emite ea sententios fara sa stie c e înseamna acest cuvânt. Aflat în imposibilitate de a elimina în mod normal ceea ce consuma. . SRL-ul se putea lauda ca este una dintre companiile cele mai dive rsificate din lume. E posibil sa mai fie adversare de redus la tacere si o arma secreta este mult mai eficace decât o arma cunoscuta de toata lumea. Aducerea pisicilor nu putea intra în discutie. dimineata. În laboratorul de biologie. continuând sa manânce. tovarasele lor au murit aproape toate. ru inele vii se dezagrega. La rândul ei. Toate furnicarele din vecinatate afla despre înfrângerea piticelor. în Bretagne.. În timp ce soarele se ridica pe cer. Julie veni lânga el. Aceasta nu se lasa asteptata. o preveni Ji-woong. 23 vede sporindu-i simtitor rândurile credinciosilor. sobolanul. Caci atâta timp cât una dintre ele accepta sa coase fundurile sobolanilor. dar nu le spun nimic despre inventia lampioanelo r. Nu se stie niciodata. Dar pentru celelalte muncitoare din fabrica de conserve. Nimeni nu stia cum sa se debaras eze de acele mici animale. Se transforma astfel întro mica fiara salbatica. 151. În ce de a opta zi. EMOTII Atât de multe concepte noi se nasteau în creierul drept al Revolutiei furnic ilor încât creierul stâng încerca foarte greu sa le trieze si sa le puna în practica. Pretinde ca Printesa 103 nu are nici un amestec în acest succes si ca numa i adevarata credinta este salvatoare. Supravietuitoarele o pornesc înapoi pe drumul spre cuibul lor. nimeni nu stie cum s-a obtinut victoria.O sa te îmbeti. Printesa 103 si Printul 24 le primesc pe noile sosite. volumul III 152...Vreau.Esti prima care gusti. . Julie lua alte trei tuburi pline si le bau continutul cu aceeasi sete.. Ji-woong se distra distilând un fel de coniac po rnind de la hidromelul lui Paul. devenea nebun de durere si de furie. fiecare lucrând la un proiect precis. astfel c a o armata ce câteva milioane de razboinice vin sa ceara sa adere la federatia neo -belokaniana. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cea care c osea fundul sobolanului era o tradatoare. se p rezinta ca sa-si depuna feromonii de supunere. . Muncitoarea care accepta sa faca aceasta treaba urâta intra în gratii le conducerii. Atunci c ineva a avut ideea sa se coase fundul unui sobolan viu cu un fir gros de par de cal. Edmond Wells. aceasta practica respingatoare se perpetua.Printesa 103 îsi reia locul în vârful domului ca sa observe reactia inamicului la trezire. se uita sa vada ce face. ENCICLOPEDIE CUM SA SCAPI DE SOBOLANI: La sfârsitul secolului al XlX-lea. vreau. fa bricile de conserve erau infestate de sobolani. Îti place? Fara sa raspunda. apoi lua un tub si îi goli pe nerasuflate continutul spre marea surprindere a baiatului .Ce vrei? . Deoarece în afara de razboinicele care au luat parte la batalia noptii. Degetele ne-au salvat caci ne iubesc. adevarata teroare pentru semenii lui pe care îi ranea si îi punea pe fuga. Au a dormit si. iar câteva mi nute mai târziu. le arata laborato arele focului.. 23 clameaza sus si tare ca Degetele le-au ascultat rugaci unile.. cetatile federate care se revoltasera împotriva capitalei lor. Liceul se transformase într-un adevarat furnicar cu ocupantii sai grupati peste tot în unitati de productie. Piticele nu sunt în stare sa înteleaga ce li s-a întâmplat. pârghiei si rotii. caci ele ar fi preferat sa manânce sardele "cuminti" decât sa alerge dupa rozatori.

Dupa câteva zile ale acestei initieri extenuante. Era un cocteil Molotov. dupa arderea lor. Julie zari ceva. presarata cu probe fizice periculoase care îl plaseaza pe individ la limita vietii si a mortii si îi di strug personalitatea. observi fara sa judeci si fara sa intelectualizezi. fie te adaptezi.Am baut ca sa am curaj sa-ti spun asta. Tinerii ucenici. În st are de pericol. autorul cartii Filozofia biol ogica. poetice si eroice care vor constitui baza întregii culturi a statului. Samanii iakuti din Siberia au o cultura si un vocabular de trei ori mai bogate decât concetateanul lor mediu.c aci e vârsta la care personalitatea e înca maleabila .. periculoas e si intoxicante. nici vrajitori. murdar. Edmond Wells. Dar nu era o cometa. volumul III 154. în pregatirea pentru transe extatice. Se sarutara. Dupa parerea profesorului Gerard Amzallag. Prin fereastra trecuse o cometa imensa în vârf cu flacari vioaie. reapare în sat epuizat. nici preoti. Initierea samanica este o reminiscenta a adaptarii omului la natura.Vreau sa te iubesc în seara asta. sunt initiati în traditii. îsi apropie mâna de pantalonii lui i-woong. Un saman batrân îl va lua atunci în grija lui pentru continuarea initierii. ci mesteca frunze de tutun si beau suc de tutun.. este un cetatean mai puternic a tât în ceea ce priveste stapânirea de sine. Lui i se parea sublima. capacitatile intelectuale si intuitive. Observa si imita miscarile si strigatele animalelor ca sa le întel eaga mai bine. .Esti beata. aproape în stare de dementa. 153. faza initiala a uceniciei samanice dureaza doua zeci si sapte de zile. . în general sase tineri ajunsi la pubertate. practic nu manânca. Urmeaza apoi o perioada de viata singuratica de aproape trei ani în padure . cânt ece si dansuri. Pe toata durata uceniciei. Nemâncatul si consumul de tutun le provoaca febra put ernica si alte tulburari fiziologice. Initierea este. Baiatul se dadu înapoi. nici întelepti. Cuverturile luara foc si. Maestrul va încerca sa trezeas ca la tânar facultatea de a-si transforma halucinatiile în experiente "extatice" con trolate. zise ea dintr-o rasuflare. Samanii nu sunt nici sefi. caruia îi venea din ce în ce mai greu sa-si ascunda emotia. în timpul careia ucenicul saman se hraneste singur din natura. portile mari de fier devenira permeabile. Este paradoxal ca aceasta educatie prin distrugerea personalitatii umane pentru reveniirea la un stadiu de animal salbatic îl transforma de fapt pe saman în super-gentleman. Deodata. Julie era în întregime goala când. samanii sunt depozitarii si probabil autorii literaturii orale. se constata folosir ea din ce în ce mai raspândita a narcoticelor si a ciupercilor halucinogene. ENCICLOPEDIE SAMANISM: Aproape toate culturile omenirii cunosc samanismul. fie dispari. În stare de pericol. . la sfârsitul initierii. În zilele noastre. cât si în ceea ce priveste moralitatea. Samanul. cu blândete. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. divizata în patru perioade de trei zile de instruire si tre i zile de odihna. Înveti sa uiti. Nu-ti plac? întreba ea. Aceasta p rezinta aspecte mitice. Acest f enomen indica o scadere a calitatii educatiei tinerilor samani si o slabire prog resiva a puterilor lor. Daca supravietuie ste. în plus. Rolul lor consta pur si simplu în a-l reconcilia pe om cu natura. La indienii din Surinam. ucenicii reusesc sa vizualizeze unele forte si sa se familiari zeze cu starea de transa extatica. APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR Cocteilul Molotov fusese aruncat de Sobolanii Negri ai lui Gonzague Dupe yron. . Urmara si alte cocteiluri Molotov.

Nu noi am ales-o.Narcisse! Vor violenta. îl luase im ediat pe Narcisse ducându-l de acolo cu sirenele pornite. Comisarul urmarea de la departare situatia cu binoclul si observa ca acu m aproape toti aparatorii liceului iesisera. Lua foc standul produselor alimentare al lui Paul. Sobolanii Negri se împrastiau si o ambulanta. Se pare ca Degetele nu au descoperit ca noi controlul biologic al naster ilor: produc prea multi copii si numai dupa aceea fac prelevari. David îi sf atui sa foloseasca mai bine nisipul. Leopold si David ajunsera prea târz iu. . În curte se forma un lant de oameni care îsi dadeau din mâna în mâna galeti de apa .Prin razboaie. Revolutionarii erau tentati sa ripostez e atacurilor Sobolanilor Negri. si poate chiar un mort. repede dezarmat. David.Prin droguri.Raniti grav? . Turbat de furie. Cum se face reglarea populatiei în aceste conditii? Aceasta reglare se fa ce în felul urmator: . . ca se si repezisera prosteste cu capul în ainte! . Dar totul era deja cuprins de flacari.Prin foamete. Aceasta tehnica arhaica ar merita sa fie ameliorata caci pierd foarte mu lta energie la fabricarea unui puiet excedentar ca si la eliminarea mai târziu a a celuiasi puiet excedentar. cazu sub loviturile bandei lui Dupe yron si fu lasat lat pe pavaj.În numele vointei noastre de a reusi o revolutie fara violenta. . Sunt deja peste cinci miliarde. Politistii din duba aflata în fata liceului nu faceau nici o miscare. Iar revolutionarii erau mult mai putin sireti decât si-ar fi închipuit.Julie se îmbraca în mare graba. . Peste tot se stârnis e panica. Tânarul Gonzague îi usurase treaba. Dar cisterna era aproape goala si risipeau un lichid foarte pretios. . E la spital. . zise el.E o colectie unica! Trebuie salvata! striga el. Portile erau întredeschise si ultima forta vie a revolutionarilor era ocupata cu stingerea incendiilor. Stingeti focul si fiti calmi! Fu atins si standul de haine facut de Narcisse.Prin meciuri de fotbal. Abia daca agitase o cârpa rosie în fata lor. 155.În numele carei legi trebuie sa luam palme fara sa ripostam? întreba o ama zoana enervata. . deschise poarta si se repezi la Sobolanii Negri. Ji-woong. . REGLARE: Degetele au o crestere de populatie exponentiala si practic nu mai au pr adatori. devenim ca ei. Sobolanii Negri vazura acum prin poarta amenajarea satului si tintira standurile. Un cocteil Molotov lovi furnica-totem si dadu foc insectei de polistiren .Da. raspunse Julie. Ji-woong. Ai mâna libera sa cuceresti cât mai repede liceul. aparuta ca din întâmplare. Leopold si Paul fura si ei batuti. Julie nu mai rezista: . dar Julie transmisese tuturor: "Sa nu se raspund a la provocari". Act de bravura in util. au cazut în capcana violentei. O lua la fuga pe culoare. În ciuda acestor mecanisme de compensare. stilistul lua o bara de fier. Daca ne comporta m ca ei. Paul. FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE Salivatoare: 10. . Prefectul se gândi. Se batu cu curaj dar. Dar golanii împrastiati pe toate strazile nu erau usor de prins.În acest caz.Prin accidente de masina. populatia lor creste în mod expone ntial. Si pentru ca suntem mai civilizati decât acesti derbedei. o vor avea! Ordona amazoanelor sa puna mâna pe Sobolanii Negri. Maximilian regreta ca nu apelase la el m ai devreme.

Efluviile sunt slabe. Totusi. Lucratoarele duc la depozitul de gunoaie cad avrele si produsele experientelor ratate ale inginerelor. Printesa 103 prefera sa extirpe religia din furnicar înca de acum. Printesa 103 percepe si un fel de tulburare. Sunt mamifere caci altadata au trait pe uscat. de casa sau de încalzire. în timp ce pe usca t ramâi lipit de sol. furnicile-soldat regleaza intrarea aerului si a c etii. RAZBOI RELIGIOS Printesa 103 percepe spiritul colectiv al populatiei din jurul ei. iedera ucide arbustu l. nu e nevoie de haine. Poate ca fiind fo . cel al delfinului cântarind 1700 de grame. Faptul ca numarul Degetelor creste permanent înseamna disparitia a câtorva s pecii de animale si vegetale. se poate observa ca înotatoarele sale anteri oare înca mai contin osatura unor mâini cu degete lungi. Esecurile inginerelor focului prezinta forme deosebit de hidoase si urât mirositoare: lacuste cu cuticul e rasucite în forme de sculpturi abstracte. Le cheama pe cele douasprezece exploratoare. 156. femelele nasc pui vii si îi alapteaza . Ca si oamenii. Da. cu cr eierul lor mare de 1700 de grame daca ar fi ramas pe uscat: niste concurenti. Spr ijinita puternic de casta stiintifica si militara. ENCICLOPEDIE MALITIA DELFINILOR: Delfinul este mamiferul care are cel mai mare volum cerebral în comparatie cu marimea lui. Te poti misca în trei dimensiuni. mâinile lui transformându-se în înotatoare. dincolo de acest entuziasm colectiv. Au trait pe uscat si apoi. Stie ca Degetele nu sunt zei . nu va avea ulti mul feromon. mai mult nu va fi în stare sa suporte. Probabil ca semanau cu foc ile. Micile lor creiere sunt hotarâte sa reuseasca aceasta misiune. 103 decreteaza ca deistele au comis destule pagube. daca nu intervine rapid. Este foarte usor sa întretii superstitia si cultul un or zei invizibili. Cu 13 în frunte. 103 ia hotarârea sa puna capat o data pentru totdeauna influentei religioaselor. dar crede ca cele care le venereaza vor strica totul. dar problema este ca un Deget distruge o masa considerabila de vegetale si de animale. frunze sau crengi carbonizate. Deistele trebuie ucise. În apa. si murdareste o mare cantitate de aer si de apa. tânar. La gurile de aerisire. dar nu mai putea sa fabrice unelte.Sigur. Viata delfinului este o enigma. Pentru un cap de aceeasi marime. ci numai niste animale mari si grase cu un comportament diferit de al lor. într-o zi. Stie ca în felul asta. Are stima fata de Degete. Nu i-a fost usor sa-l faureasca. Toate culoarele sunt pline de cercurile lor mistice si put de rugaciuni le lor sterile. Examinând scheletul delfinului. o întreaga trupa se pune în miscare. Ne imaginam cu usurinta ce ar fi devenit în zilele noastre delfinii. delfinul putea sa se miste cu mare viteza în apa. În hambare se acumuleaza hrana. Daca planeta noastra poate sa suporte cinci miliarde de Degete. mai înain te de a fi invadat cu totul. pietre fumegânde. ati citit bine: altadata de lfinii aveau picioare si mergeau si alergau pe uscat. proaspat. 157. s-au saturat si s-au întors în apa. creierul c impanzeului cântareste în medie 375 de grame iar cel al omului 1450 de grame. entuziast si curios. Printesa mirnieceeana a vazut lumea de sus. aceasta cifra ar putea sa para derizorie fata de numarul furnicil or de pe planeta. ultime vestigii ale vietii sale terestre. Numai copiii sun t dispusi sa învete. Daca o iedera paraziteaza un arbust si nu e smulsa. Dar. De ce s-au întors în apa? Apa prezinta avantaje pe care nu le are mediul terestru. Sa fie numai tulburare sau frica? În acea a patra zi a noii ere. din motive necunoscute. delfinii respira aer. Sa u mai probabil niste precursori.

Cel mai bine. Spiritul "Revolutiei furnicilor" va gasi astf el un adapost temporar. . Ur casera pe frânghii. David si Francine voiau sa scoata discurile din computere. Nu mai puteau folosi furtunele împotriva incendiului. fumul care orbeste si irita. cutii de conserve. în timp ce grosul trupei aparea pe acoperis. se misca. Înca sub efectul precedentelor înfrân geri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Un grup mic de politisti facu o div ersiune în fata intrarii principale. Se apropie spontan d e oamenii aflati pe plaja si de ambarcatiuni. Fusese o idee a lui Maximilian: sa nu-i atace din fata. . apa fiind oprita. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU Violenta. Corturile erau acum parasite. Julie pleca în cautarea celor Sase Pitici. invective. Edmond Wells. este si speranta. fetele de la clubul de aikido care nu fusesera ranite în încaierare se întorsesera în graba la liceu. Dupa cocteilurile Molotov. de pusca sau de computer. Asediatii alergau pe culoare . Vorbirea omului se întinde de la frecventa 100 la 5000 de hertzi. Aparatorii erau neputin ciosi cu armele lor ridicole. Amenintari. De la primul atac. Politistii ataca.Grupati-va în legiuni! striga David de la o fereastra. precum Scipio în fata Cartaginei în flacari. În fumul corturilor si al st andurilor incendiate. Au un sistem de comunicare acustic care se întinde pe un foarte larg spectru sonor. Datele erau acum transmise si Julie rasufla usurata. Maximilian urmarea predarea li ceului. directorul laboratorului de cercetare a comunicarii din Nazareth Bay . În picioare pe balconul unei case din fata. înarmati cu bastoane. În schimb. în acelasi timp cu cei Sase Pitici.Nu cred ca s-a terminat cu noi. Asta permite multe nuante! Dupa doctorul John Lilly. Îi contactara imediat prin telefonul celular pe studentii americani si le transmisera toate fisierele. Oameni agitati. Multimea de revolutionari fuge în toate directiile. ramasi fara Narcisse. maturi. . Gasi doi în laboratorul de inform atica. "Uneori chiar par agasati când persoana nu-i întel ege". Flacari. ci sai abordeze de sus. de televizor. Se împarte tot ce ar putea s a serveasca drept arme de aparare. suiera ca si cum ar dori sa ne faca sa întelegem ceva. volumul III 158. fiind perfect adaptat mediulu i sau. Maximilian ordona pornirea de urgenta a apei. remarca acest cercetator. Delfinul. Arunca o privire pe fereastra si constata ca un ultim grup de amazoane deosebit de îndârjite înca mai tin ea piept politistilor. se pare ca delfinii au dezvoltat un limbaj propriu.arte prost adaptati mediului nostru de viata am inventat noianul de obiecte care ne completeaza posibilitatile organice. Tipete. Sar. . . ar fi sa expediem toate fisierele spre un computer prieten din strainatate. politistii patrunsera în curte.baieti si f ete -. urmeaza gazele lacrimogene ale fort elor de ordine: Dupa focul care distruge. Obiecte sparte. Nu voia sa repete greseala de a su bestima-tinerii adversari. . Maximilian îsi misca oamenii cu prudenta.Studentii de la facultatea de biologie din San Francisco ne sustin si dispun de un computer enorm capabil sa ne primeasca "memoria". Urlete . Pe culoar se auzi zgomot de cizme. nu are nevoie de masina.Si daca ne prind cu discurile? întreba Julie. delfinii sunt de multa vreme doritori sa comunice cu noi. spuse David. Francine puse repede la loc discurile. Politistii se apropiau. Dupa ce-i urmarisera zadarnic pe Sobolanii Negri. Ni mic nu mai oprea intrarea pe poarta de fier.Trebuie sa ne salvam memoriile! striga tânarul. . Ar fi mai rau. zise Francine. ultimilor aparatori le venea foarte greu sa mai mentina ul timele puncte strategice. Atâta timp cât mai exista rezistenta.

Imediat ce percepe efluvi ile celor care sosesc.Gata. Cercuri discutând cu furnicile. La stânga era pivnita imobilului vec in. Coborî prima si cazu în curte.E acolo! Puneti mâna pe ea! striga în portavoce Maximilian care conducea m anevra. . Care fraza este falsa? Aceasta fraza. Furnicile-soldat. Faptul ca deistele au reusit sa converteasca furnici atât de deosebite pre cum cele din casta portareselor. furnicile au facut nu numai cercuri. David o duse pe Julie la clubul lor de muzica. muribunda emite cât poate de puternic: Degetele sunt zeii nostri. 160. indica foarte clar amploarea puterii lor. . se d eplaseaza cu pasi prudenti pe culoar. care se afla acolo din întâmplare. Razboinicele patrund. ci si adevarate fresce. Deci e adevarata. Printre lacrimi. Cu un ultim efort.Vino. Aici. David îsi agita maciuca ca sa câstige timp. Gaura din usa devenea din ce în ce mai mare. Fa ca furnicile. . Asediatorii reusisera sa rupa o stinghie din usa blocata si sa arunce în c amera o bomba lacrimogena. Iata imaginea zeilor în actiune. Ajunsera la intersectie. la dreapta era canalizarea. . În agonia ei.Las-o. E o furnica-portareasa al carei cap mare astupa iesirea. se grabeste sa trag a. . Sub loviturile laicelor. ENCICLOPEDIE PARADOXUL LUI EPIMENIDE: Fraza "aceasta fraza este falsa" constituie par adoxul lui Epimenide. Deodata se crispeaza în forma de cruce cu sase brate mai mult sau mai putin rigide. au descoperit pasajul secret care duce la bârlogul deistelor. Daca spun ca e falsa . în fata acelei iesiri secre te care ducea în pivnita. În labirintul format de pivnita liceului. O furnica deista artilerista. E destul sa ridici un bulgare d e ciuperci ca sa intri.Unde mergem? 159. În locul fruntii late a portaresei e acum un tunel fumegând. Julie si David tusira.Niciodata! Un politist aparu în cadrul usii. tânarul arata ca mai aveau ceva de facut: sa distruga fisierele ca sa nu puna mâna pe ele politia. toate foarte bine echipate în materie de mandibula. Fraza trimite la propriul ci reflex inversat. Reusi sa-l respinga si chiar sa traga zavorul la usa. politistii le pierdura urma. Datorita indiscretiei f eromonale. tu vârful mandibulei. vin politistii. dar e doborâta mai înainte de a fi putut sa provoace vreo cât de mica paguba. Julie se uita la deschizatura întunecoasa din fata ei. Tânarul se grabi sa lanseze peste tot comanda de formatare a discurilor. . O grenada lacrimogena cazu lânga Julie si fu învaluita de o ceata groasa. Reginele lor fug prin subterane. am gasit-o! zise Julie aratându-i cartea si geanta de spate.Enciclopedia! Pipai cuverturile cuprinsa de panica. Cercur i hranind furnici. Alunecara fara probleme pâna în curte. . Tinerii se repezira spre perd ele. Jul ie si David alergau. usa blindata vie sfârseste prin a-si da sufletul. . Pot fi vazute cercuri care ucid furnici. Acesta es te situat la nivelul patruzeci si cinci în subsol.Francine lua perdelele din care facu o frânghie pe care o lega de balcon. David o împinse la dreapta. spun adevarul. Si tot asa la nesfârsit. Cei care au oceli cu infrarosii disting gr affiti ciudate pe pereti. Deci nu e falsa. Trupa ucigasa înainteaza si se loveste de un prim sistem de securitate. îi zise David. furnica deista se târaste si gesticuleaza putin ca sa-si întinda picioarele. animalul-poarta îsi agita clestisorii si emite feromoni de alarma. Pr in ceata aparu o mâna viguroasa care o trase dupa ea. MOARTE DEISTELOR Pe aici! Grupul condus de 13 înainteaza pe culoar.

am putea foarte bin e. Trupa ajunge într-o sala mare. 21:36. Adevaratul somn profund. Toate acele cadavre expuse constituie un luc ru foarte indecent. De fapt. Astfel ne recuperam perfect fortele în foarte putin timp si ne sculam în plina fo rma. Uneori. Peste tot sunt sculpturi ciudate: corpuri d e furnici golite de carnea lor si încremenite în atitudini de lupta. Razboinicele stiu ca deistelor le place sa pastreze ramasite . Constata ca în întuneric vedea mai bine daca închidea pleoapele. îsi dezvolta capacitatea de a percepe volumel e datorita emisiei si receptiei sunetelor. alunecau si nu aveau nici un mijloc de orie ntare. Ce era acel lucru moale s i caldut pe care Julie îl pipaise cu vârful degetului? Un excrement? Mucegai? Un ani mal? Ceva vegetal? Era viu? Mai departe era o portiune ascutita.. lipicioase. totusi. Cu cât acestea erau mai ascutite. se repeta la fiecare ora si jumatate. Julie începu sa fredon eze: "Un soricel verde. CULTUL MORTILOR Razboinicele înainteaza cu pasi mici pe culoarele care duc la bârlogul deist elor. ENCICLOPEDIE SCOALA SOMNULUI: Petrecem douazeci si cinci de ani din viata dormind si. de exemplu. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. Simtul pipaitului era deficitar. deoarece nu se aventurasera niciodata pâna acolo. încetisor. Cum se poate proceda în mod practic? Trebuie sa reusesti sa-ti recunosti propriile cicluri de somn. Ca sa-si faca curaj. într-o grota. sa nu dormim decât o ora pe zi profitând de aceasta ora de regenerare completa. e de ajuns. Daca oboseala survine de exemplu la orele 18:36. 23:06 etc. care alearga-n iarba". FUGA PRIN CANALIZARE Înaintau în întuneric. fara sa-si dea seama. stiind ca va reveni dupa aceea la fiecare ora si jum atate. Pentru as ta. putea mai mult sau mai putin sa evalueze spatiul de care dispune a în fata ei. Daca ne culcam fix în acele momente si ne obligam sa ne trezim trei ore ma i târziu (cu ajutorul eventual al unui ceas desteptator). du reaza doar o ora pe noapte si este împartit în mici secvente de cincisprezece minute care. 13 si trupa ei se dau înapoi. cercuri malefice. Si îsi dadu seama ca datorita rever beratiei vocii. cu atât reusea sa discearna mai bine forma locului unde se aflau si pâna si obstacolele d in fata lor. func tiona ca un liliac care. putem sa ne învatam progre siv creierul sa comprime faza de somn ca sa nu pastreze decât partea lui important a. volumul III 163. cercurile gravate sunt din ce în ce mai numeroase. volumul III 161. nu stim cum sa stapânim calitatea si cantitatea somnului nostru. apoi un rotund umed.Edmond Wells. la fel ca refrenul unui cântec. aspre. sa notezi la minut acea oboseala care survine în gener al pe la orele optsprezece. Edmond Wells. daca am sti sa cadem cât mai repede în acest somn profund. Mirosea urât. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar. Vor fi momente precise când apare somnul prof und. cel care ne permite sa ne recuperam fortele. urmatoarele vor urma în mo d normal la 20:06. Probabil ca într-o zi copiii vor învata la scoala cum sa-si controleze somnul. dar era compensat de auz si de voce . Calcau pe solu ri poroase. unele persoane dorm zece ore la rând fara sa aiba acest somn profu nd si se trezesc dupa aceste zece ore complet epuizate. 162. Simtul pipaitului nu era înca destul de sensibil ca sa le furnizeze inform atii precise. Pe pereti. Cercuri mistic e.

. Acestia erau mai mici. cea pe care deistele o numesc "profetesa". Vazu doua cercuri de lumina care lumin au tot felul de mizerii care pluteau deasupra fruntii lor.le pamântesti ale defunctelor lor ca sa-si aminteasca de existenta lor. dar deja aud alte z gomote. Încaperea pute a acid oleic. URMARIREA CONTINUA În canalizare. Razboinicele sparg cu furie corpurile goale. .Mi se pare ca în partea asta a miscat ceva. Printesa 103 îi povestise lui 10 ca Degetele îsi dateaza nasterea civilizati ei din momentul în care au încetat de a-si mai arunca mortii la gunoi. Ea predica ca sus. în sala nu a mai ramas decât o îng ramadire de bucati inutilizabile. Din fericire. Politistii se oprisera si îsi plimbau lanternele putin mai departe peste m izeriile plutitoare. Ochii i se deschisera instinctiv. 13 lanseaza semnalul. acum veneau adevaratele rozatoare si se prega tea o noua înfruntare. Asta e inconvenientul ascunzatorilor situate la capatul unor culoare prea întortocheate: vaporii feromonali circula foarte prost. Deodata aud zgomote înabusite. Julie se lipi de David. Toate aceste deiste bolnave trebuie ucise. .De data asta nu mai e vorba de sobolani. Dupa Sobolanii Negri. O împinse pe Julie în apa si o urma. Dupa aceasta actiune. David mentinu capul fetei sub apa. zise iar vocea grava. Politistii lumineaza suprafata apei chiar deasupra capetelor lor. Razboinicele au impresia ca s-au batut cu un inamic prea usor de învins. David îi ceru fetei sa stea p e burta. Intra instinctiv în apnee. cu antenele ridicate. îsi zise 13 contemplând acel muzeu pi etrificat. David învârteste bâta si alunga sobolanii. dar e greu de tradus: Mortii trebuie sa se reîntoarca în pamânt. A nu-ti arunca mortii la gunoi este un act mult mai putin anodin decât pare. Razboinicele contempla cu spaima spectacolul acelor corpuri nemiscate ca re par ca le sfideaza desi nu sunt animate de nici un suflu de viata. Cizmele alearga p e mal. Cimitirul este ceva propriu Degetelor. Exista o e xpresie proprie a furnicilor care spune asta. David si Julie abia daca au timp sa se afunde în lichidul mizerabil. dar cu zgomote înabusite. 164.Mi-e frica. un par fum de descompunere organica insuportabil pentru orice furnica sensibila. murmura David. pe una dintre ele urcata pe o înaltime.Vin spre noi.Parca cineva s-a aruncat în apa. Încearca sa profite de acel ragaz ca sa se odihneasca. asta înseamna ca crezi într-o viata dinc olo de moarte si deci visezi sa ajungi în paradis. Se avânta pe un culoar transversal si ajung în sfârsit într-o încapere spatioasa u nde o adunare de furnici asculta. Probabil ca e sala profetiilor amintita de spioane. Razboinicele intra cu mare discretie si se amesteca printre auditoriu. Carcasele pocnesc ca st icla. F urnica care emite este 23. Calca cu ghearele antenele uscate. . Vad apropiindu-se niste puncte rosii. Fasciculele unor lanterne lumineaza tunelul. cu mult deasupra antenelor lor. Poate ca asta este marea forta a deistelor: sunt si mai puternice moarte decât vii. zise o voce de barbat. Iar nu mai avea aer si ma i simtise si o coada de sobolan care îi atinsese usor obrazul. arunca bucati de torace. alarma olfactiva data de furnica-portareasa si de artileri sta nu a fost perceputa pâna aici. . traiesc Degetele gigantice care le supr avegheaza toate faptele si le supun unor încercari ca sa le faca sa progreseze. Acele cadavre trebuie sa fie aruncate. Atun ci când începi sa acorzi importanta cadavrelor. . cântecelul nu mai este de ajuns ca s-o linisteasca pe Julie. pe câtiva lovindu-i zdravan în trecere. Ochi de sobolani. E prea mult. Nu avem de ales. E logic. dar mai numerosi. îsi zice 13. gauresc craniile goale.

.N-am facut nimic ilegal! protesta Julie.Stop. Deodata fura luminati de o lumina puternica. . Se uita la ceas . primul om. brusc. totul devine mai complex.De ce mai traim daca nu pentru ameliorarea lumii? întreba Julie. insecta mizerabila? Agita bratul în aer. adica ati introdus o zona de haos într-o lume ordonata. admiratori ai furnicilor. . Cretinul ala a stricat totul pentr u ca voia cunoasterea. Nu avem nevoie sa stim. Parerea mea e ca din cauza unor oameni ca voi.Mâinile sus. se amelioreaza. Cu mandibula.Sa asteptam. Nimeni nu poate sta atâta timp la fund. . . si asta înca de la Adam. de ploaia calduta de pe fata. am timp berechet. Nici o miscare.De data asta m-a întepat. Maximilian nu se lasa impresionat.Permanent totul se mareste.. În ziua în care toate generatiile vor face la fel ca precedentele.Putem schimba lumea în bine.Oh. ca s a respire. . Julie si David sc oasera capul în întregime din apa si respirara zgomotos. Îi arata lui Julie cum sa-si tina numai narile afara din apa. si. Uluit. În aer se auzi deodata un bzzz. -Cu cine s-a luptat? Cu sânge rece. Cu sângele purpuriu .Si cine va cere s-o faceti sa evolueze? Vreti sa vorbiti despre asta? Foarte bine. Daca sunt sub apa. am inventat bomba nucleara si bomba cu neutroni . E normal ca fiecare generatie sa încerce sa faca mai bine decât precedenta. e o furnica zburatoare! Si se agita de parca ar vrea sa ne spuna ceva. Se întoarse brusc si se grabi sa-si descheie pantoful. . raspunse al doile a politist. .Ia uite-o pe regina revolutiei.Vrând sa facem mai bine. . . nu aici! exclama comisarul. . .Nu e o viespe. ca re îsi închipuie ca sunt în stare sa amelioreze lumea.Ai pofta de o noua partida de tenis. domnisoara Julie Pinson în persoana. Cele mai mari mace luri au fost faptuite în numele dragostei de oameni. avem nevoie doar sa ne bucuram de ceea ce avem deja. David se uita la pistolul care zacea în fata lui. replica comisarul.Daca ar fi fost în apa.Lumea nu vrea nimic altceva decât sa fie lasata în pace. nu! Nu iar. pâna la urma vor iesi la suprafata. Sunteti arestati. Din fericire nasul era o protuberanta a fetei si pu tea sa fie scos afara mentinându-se restul fetei sub apa. zise el înainte de a cadea în genunchi si de a se prabusi. . devine rigida si nu mai evolueaza. zise Julie care capata siguranta. David avea si el ochii deschisi sub apa. ne ducem tot timpul direct spre catastrofa.O viespe. . zise unul. zise Julie. Dupa ce luminile lor albe se departara destul de mult. ar fi iesit deja la suprafata. de iarba. ordona vocea comisarului Maximilian Linart. Cel e mai rele nebunii ucigase au fost comise în numele libertatii. . de soarele car e încalzeste. insecta strapungea pielea politistului. . z ise David. Poli tistul tinea îndreptate spre ei lanterna si pistolul.Dar daca lumea nu e putin îmbrâncita. duse o mâna la gât. Parerea mea este ca ati facut ce era mai rau. Sa profitam de confor t. Se apropie. David lua lanterna comisarului si îi lumina capul. Îi ajuta pe cei doi prizonieri sa iasa din apa murdara. Oamenii nu aspira decât la fericire si fericirea înseamna imobilism si lipsa oricarei revizuiri. .Pur si simplu ca sa profitam. de fructele copacilor. . Probabil ca au fost sobolanii. . Maximilia n dadu din umeri. O insecta se plimba pe obrazul lui. ca si cum s-ar fi luptat cu o fantoma. Julie scutura din cap. Cred ca ar fi mai rezonabil sa încetam de a mai vrea sa "facem mai bine". Cele mai rele calamitati au fost opera unor pretinsi idealisti. vom avea în sfârsit pace.Asta va stabili judecatorul. Eu v-as da pedeapsa m axima.

Julie si David o pornira din nou prin labirintul canalizarii. epuizat de placeri. Cu siguranta ca politistii ne cunosc toate adresele. dar insecta nu avu timp sa-si ia zborul.Sa urmezi o furnica zburatoare care scrie în franceza cu mandibula? zise Julie sceptica. prin ingurgitare. Deodata îi veni o idee. Dar imediat ce atipeste. . zise David. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cu capul plecat sau aratându-si posteriorul în semn de supunere.Atunci unde? . . s -ar putea sa fie cel al regelui sobolanilor. Tot asa si oamenilor le place sa-si aleaga regi ca apoi sa-i faca bucate le cu o si mai mare placere. Asa ca nu aveti încredere daca vi se ofera un tron.Niciodata.De ce nu la mama ta? . Probab il ca se afla deja acolo. Regele le musca usor nasul ca sa spuna ca el este stapânul si ca le accepta supunerea. sari afara din apa. O broasca oribila. 165. furnica zburatoare scrise: "Urmati-ma" Julie si David erau socati. Scoase limba si le înghiti ghidul. Grupul îi of era cea mai buna hrana pe care o are. îi rezerva nisa cea mai adânca unde îsi va sarbatori victoria. cei mai abili si cei ma i combativi din lot. Pornira în pas alergator. Timp de o zi. ENCICLOPEDIE MOARTEA REGELUI SOBOLANILOR: Unele specii de ratus norvegicus practica c eea ce naturalistii numesc "alegerea regelui sobolanilor". Edmond Wells. vin sa-i gât ul si sa-i spintece burta. Feromonii de alarma zboara în toate directiile. cât se poate de delicat. acoperita toata de negi si pustule. Scot de acolo creierul si distribuie câte putin tuturor membrilor tribului. asta înseamna ca es te cel mai bun din trib. cu urechile pe spa te. care totusi îsi declarasera supunerea.Si acum unde mergem? întreba fata. toti ti nerii masculi se bat în duel cu incisivii lor taiosi. E foarte aproape de liceu. toti vor beneficia câte putin din calitatile animalului superior pe care îl aleseser a drept rege. îi deschid craniul ca pe o nuca cu dintii. dar era clar ca nu visau.care iesi pe piele. . D oi-trei din acei masculi tineri.La Francine? . volumul III 166. asteptând sa le indice directia. . cu labele si cu ghearele . Toti ceilalti se prezinta în fata lui.În situatia în care ne aflam. ag onizând. Se uitara fix la furnica zburatoare.Imposibil. Profetesa 23 întelege prea târziu ce-se petrece. Deistele se prabus esc peste tot. Cei mai slabi sunt înlaturati treptat pâna când nu mai ramân pentru finala decât doi sobolani. Prin mintea lui Julie trecura tot felul de posibilitati. Cred probabil ca astfel. Razboinicele laice le ataca pe religioase. Apoi. îsi întind picioarele ca sa formeze o cruce cu sase brate si emit. "Ma i întâi actioneaza si apoi filozofeaza". . efluviile lor mistice: . Daca a câstigat. Un sobolan speriat prefera sa se arunce în apa decât sa riste sa fie strivit .Foarte bine. . . Sa iesim la suprafata si sa mergem la el.La profesorul de filozofie! Mi-a propus o data sa ma odihnesc la el si mi-a dat adresa. HAITUIREA Distrugeti. sunt în stare sa-l urmez si pe iepurasul alb a l micutei Alice în Tara Minunilor. îi prezinta femelele cele mai în calduri si ce le mai odorante. Învingatorul este ales rege. are loc un ritual ciudat.

cea mai pretioasa dintre ele. Urca? Coboa ra? Mirosul de anelida nu este chiar atât de tare ca sa poata sa fie bine dete ctat în labirintul de culoare al metropolei mirmeceene. razboinicele laice sunt pe urmele lor. Îsi arunca hainele murdare de regina la gu noi si îmbraca un trening al profesorului. sapa o brazda în flancul lui si arata spre acea rana ca spre tambuchiul unei ambarcatiuni. Fiinta lipicioasa aluneca deci linistita. Marcel Vaugirard l ua un interviu unui politist care spunea ca aceasta asa-zisa "Revolutie a furnic ilor" era de fapt isprava unui grup de anarhisti. 23 îsi încurajeaza însotitoarele epuizate si ranite: Urmati-ma. Se oferi sa-i gazduiasca. Pe ecran aparu fotografia lui Narcisse. Fiecare cadavru încremeneste într-o cruce si scoate un strigat de moarte. laicele le taie capul. dar cunosc mai bine locul decât asediat oarele si stiu exact unde sa coteasca ca sa scape de ele. spre marea stupefactie a credincioas elor. Asta e ideea ei. ducându-le cu ea pe deistele fugare. Laicele nu pot sa stie în ce directie se îndreapta. Trebuie sa fug . Jeturi ratacite fac sa se pra buseasca bucati întregi de tavan. Mica trupa fuge pe culoare.Multumesc.Degetele sunt zeii nostri. Enormul tub lipicios se târaste deja pe pereti când 13 si razboinicele ei aj ung la fata locului. domnule. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE Profesorul de filosofîe nu fu deloc surprins sa-i vada sunând la usa lui. Se vorbea despre ei. În acea cursa de urmarire. 23 îsi interpeleaza câteva însotitoare. cu oua si clatite.Narcisse e în coma! exclama Julie. Apoi se duse sa le pregateasca ceva de mâncare. adunarea se organizeaza ca sa reziste efectului de surp riza. zise David care si el îmbracase un tr ening. Dar de aici si pâna la a si-l închipui în coma! . Deistele nu sunt mai mult de zece. Deodata sunt blocate. în timp ce trei lucratoare mari sapa în mare graba o iesire care sa-i permita sa fuga. de rau. Religia nu a creat doar cultul mortilor. Profesorul le dadu ceva de baut si o punga de alune. Degetele sunt zeii nostri. Chitinele se topesc. 167. Degetele sunt zeii nostri. Din fericire. deistele se lasa sa moara ca sa-si protejeze profetesa. . Animalul se cabreaza când simte atâtea prezente straine patrunzând în corpul lui dar. viermele e foarte gras. sa se foloseasca de acel anelid ca de o masina subterestra. Trag cu jeturi de acid. Aceste decapari le încetinesc ofensiva. Un covor de stele încremenite începe sa acopere solul si. Apoi se întinde pe canapeaua din salon. raspunzatori printre altele de ranile care îl adusesera în stare de coma pe un tânar licean. ca sa formeze un baraj cu corpurile lor. E pe ntru prima data în istoria mirmeceeana când atâtea furnici se lasa omorâte ca sa o apere pe una singura dintre ele. De bine. Nici macar reginele nu au avut parte de atâta fervoare. Într egul grup reuseste sa intre în corpul lui fara sa-l omoare. Profetesa se napusteste spre râma si. . fuge prin tunel. Ca davrele ocupa uneori în întregime trecerea. îsi continua drumul cu ac esti noi paraziti. pentru ca e dotat doar cu un sistem nervos restrâns. ci a nascut si întâietatea preotilo r. Le aduse sandvisuri cu somon. obligându-le pe urmaritoare sa le taie pic ioarele ca sa poata trece mai departe. ca sa nu fie haraz ite cultului martirilor. O râma le bareaza drumul. Ne-ati salvat. Razboinicele deiste se grabesc sa se grupeze în jurul lui 23. Profetesa 23 profita de aceasta sa nsa si. cu câteva conjurate scapate de la masacru. Julie se repede sa faca un dus. Julie stia ca Narcisse fusese batut de Sobolanii Negri si luat apoi din drum de o ambulanta. Profesorul deschise televizorul. cu o lovitura de mandibula.

revolutia noastra a fost o reusita. dar era prea târziu. îl aprinse fara graba si trase primul fum cu voluptate. e ca si când n-ar exista. dar stiu ca afara e moarte sigura. deloc. Prin gura. raspunse David. exista niste re guli care trebuie respectate. Tre cura printr-o trapa si urcara pe acoperis. În materie de revolutie. David o împinse pe Julie pe scara. Seara era frumoasa si era lume multa pe strazile din Fontainebleau. Înca mai putem r eusi. Sunteti niste revolutionari de bâlci! În schimb.Si? Oamenilor nu le pasa.Deci nu va place revolutia noastra? întreba Julie uimita de tonul profes orului. . .Ce poveste. Auzi sirenele masinii de politi e. PRIN ÎNTUNERIC Furnicile deiste calatoresc în întunericul urât mirositor si vâscos al maruntaie lor râmei. ghemuiti unul în altul si tematori ca doi pui de vulpe. zise profesorul de filosofie. Apoi se duse sa faca cafea. Stau în jurul viscerelor palpitânde care miros îngrozitor. Ne vor prinde si pe noi. Din interior. -Nu.Trebuie sa-l vizitam la spital. Julie îs i recapata toate reflexele în momentul în care porni în jos pe un burlan de scurgere. . .Nu se poate. Multumim pentru sandvisuri si la revedere. ca în toate privintele. Profesorul de filosofie lua un trabuc dintr-o cutie. 168. Urmatoarea etapa: închisoarea.Ati esuat. ferindu-se de privirile lor acuzatoare si tragând neglijent din trabuc. "Veti gasi aici tot ce aveti n evoie". Apoi o luara la fuga. . furnicile înteleg cum se propulseaza anelidul. Poli tia era pe urmele lor.Nu înteleg. Julie si David intrara ac olo. Din punct de vede re economic. zise Julie. abia daca v-as da 4 . se acoperira cu jucarii si asteptara sa se faca liniste în jurul lor ca sa ad oarma.Sa intram. . David schiopata putin dar bastonul îl ajuta sa se mi ste destul de repede.Am avut încredere în dumneata si ne-ai denuntat! . Daca nu sunt camere de luat vederi ca sa înreg istreze evenimentul. . apoi pe altul si iar pe altul. Julie întelese abia dupa ce remarca ca profesor ul se uita mereu la ceasul din perete. În coltul jucariilor îi astepta un cort de indian. zise profesorul aducând cafelele. iar jurnalistii se vor ocupa intens de voi. conducatoarea fetelor de la scoala de aikid o.Ne-ai denuntat! . Toate acele vorbe provocatoare aveau drep t scop sa le distraga atentia si sa-i retina acolo. Veti arata mult mai bine ca martiri decât ca utopisti.Nu vezi ca vrea sa pierzi timp? Haide sa fugim de-aici. zise ea. domnule. Tot i revolutionarii au trecut prin asta. E indispensabil.Nu fac decât sa va ajut sa treceti la etapa urmatoare. Perfectionez educatia voastra de revolutionari. Precum si Elisabeth. zise David.. .Era necesar. Apoi pe ecran ap arura fotografiile tuturor membrilor formatiei rock si aflara cu satisfactie ca toti scapasera. . Julie era scârbita. Sobolanilor Negri le-as da nota o pt. Daca ar trebui sa va dau note. îngh . Julie era indignata pentru ca toate distrugerile de la liceu erau puse p e seama "Revolutiei furnicilor" . Julie sari în picioare. spunea firma. David o prinse de brat. . Luminile unui supermarket clipira lânga ei si Julie îsi aduse aminte ca Enci clopedia recomanda sa fii atent la toate semnele. mai copii! zise profesorul de filosofie.Totusi am pus pe picioare afaceri comerciale solide. murmura Julie naucita. O trase dupa el pâna la ultimul etaj. Cel mai bine ar f i sa stati aici pâna când lucrurile se vor domoli.

au transmis rugaciunile si ritualul prin traditie oral a. Unul dintre ei a fost deci trimis. Le hranesc si. Julie si David nu-si permisera luxul de a se mira ca se trezeau în trening într-un cort indian si iesira mai înainte ca cineva sa anunte serviciul de securita te. în schimb. cu cât pacea era mai trainica în Occident. Si se ro aga ca zeii sa intervina în favoarea lor. apoi îl arunca aproape instantaneu prin anus. Pentru a înlocui preotul si cele doua ajutoare ale sale. Supermarketul era întesat de lume înca de dimineata. David si Julie facura si ei la fel. deistele nu se simt deloc bine. 23 spune ca. volumul III 170. Cred ca de data asta zeii ne-au auzit.Mama. Totusi. SUPERMARKET . "solduri". 169. ca apoi sa le arunce pe jos. Dar misionar ii din primele timpuri au murit si. ajungând sa fie singurii catolici care venerau la fiecare slujba. Întâmplarea face ca râmele si furnicile sa fi încheiat acorduri de buna întelegere . Timp de aproape trei secole. fara sa stie ca e plin de locatari furnici. îl face sa-i treaca prin corp cu ajutorul sistemului sau digestiv. Privirile le fura atras e de etichetele rosii "promotional". locuitorii au reusit sa retina perfect cântecele latinesti. cum aceasta regiune e izolata de restul lumi i. toti erau convinsi ca traiesc într-o e poca intermediara dintre doua crize si ca trebuia neaparat sa profite. timpul a dus la o mica deri va. ar fi nevoie de un miracol ca sa le salveze. raspunde se ntentios profetesa 23. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. umplut cu deiste. cu atât oamenii se extaziau mai mult în fata alimentelor si se temeau de lipsa lor. Furnicile se departeaza ca sa lase sa treaca cocoloasele de pamânt. trei maimute. Furnicile nu manânca decât foarte putin si le permit sa circule prin cetatea lor. imediat ce scoate capul afara. pentru ca nu stiu nici sa s crie si nici sa citeasca. ENCICLOPEDIE INTERPRETAREA RELIGIEI ÎN YUCATAN: În Mexic. acum. nu au fost reaprovizionati cu preoti noi. câtiva copii devorau pachetele pe care le luau dir ect de pe rafturi. Citind ziarele.ite pamânt. Totusi. în acel mediu vâscos. În mod paradoxal. Viermele e ca un reactor care aspira si a runca afara nisip. Pentru majoritatea clientilor. simtind cu sistemul din urechea interna ca ia altitudine. Afara. La standul de biscuiti. Dar. e cineva în cortul indian! Un copil îi arata cu degetul. Prefectu l a asistat la slujba si a bagat de seama ca. Unde mergem? întreaba una dintre ele pe profetesa lor. Viermele iese din dom. dupa ce s-a restabilit puterea mexicana. într-un sat indian al Yucatanulu i numit Chicumac. traverseaza Noul Bel-o-kan. Pentru ca nu aveau bani la ei. locuit orii din Chicumac au tinut toti slujba catolica dar. Si astfel. dar fugarilor le era prea foame ca . guvernul a luat hota rârea sa puna peste tot prefecti ca sa creeze o administratie care sa controleze c u adevarat tara. Ne invita în lumea lor. Si aceasta traditie a maimutelor se perpetuase de-a lun gul timpului.. la Chicumac. locuitorii au un mod ciudat de a practica religia. ei sapa galerii mai usor de consolidat pentru lucratoare . Dupa revolutie. Au fost con vertiti cu forta la catolicism de spaniolii din secolul al XVI-lea. prin traditia orala. ceea ce-i sporeste viteza . un pitigoi se repede de sus si îl prinde. râma îsi umfla capul apoi respinge umflatura pâna la coada.. alunecând împreuna cu toate însotitoarele ei în stomacul acelui p itigoi care urca sus spre nori. Eduard Wells. locuitorii din Chicum ac luasera trei maimute. Ce s-a întâmplat? întreaba o furnica. în 1925. atâtea alimente etalate parea ceva mult prea frumos ca sa fie permanent. Erau cam prea multe dulciuri pentru un mic dejun. sau "doua la un pret de unul sin gur".

De ce trebuie totdeauna ca oamenii sa se situeze între "a crede" si "a nu crede". . are si probleme fiziologice. Marele totem alb este acum cenusa. ace a pancarta pe care o venereaza furnicile religioase. un triunghi de trei ochi cu receptie în infrarosu îi apare acum în frunte ca trei negi. Totusi. Printesa 103 spune ca Degetele folosesc metale pe care le gasesc în natura si care. le permit sa fabrice obiecte dure. dar nu reusesc sa produca metale. Stie ca profetesa 23 a reusit sa scape de trupa condusa de 13. Pano ul arde imediat cu secret cu tot. dar te ama fu mai tare. Printesa 103 le cere inginerelor focului sa o faca sa dispara. Câtiva vânzatori îsi parasira imediat treaba si se îndreptara spre suspecti. Dupa ce mâncara astfel. O luara la fuga. Ele pun d easupra frunze uscate si. în rest da frâu liber imaginatiei. inventând scene în care aceste anima le se bat sau se reproduc. Atunc i aparu o masina care îi îmbrânci pe vânzatori si pe toti acei gura-casca care începusera sa se adune. 171. Imediat ce începura sa alerge. Nu a mai ramas decât totemul lor alb. Pentru printesa 103. odata topite. Julie si David se îndreptara discret spre iesire. Ca la toate sexuatele. . e doar un roman. acaparata de grijile unei vieti noi în plina expansiune.sa faca mofturi. Noul Bel-o-kan se mareste continuu. Degetele. Când are nevoie de detalii precise. Printesa a urcat deja în vârful domului. Julie si David îsi luara elan ca sa treaca printr-un cârd de casieri si ajun sera în strada unde îsi continuara cursa. ar fi descifrat cuvintele: "Atentie! Nu aruncati pe jos chistoac ele! Pericol de incendiu!" Furnicile privesc monumentul Degetelor cum se transfo rma în fum. De a cum înainte. frigul serii nu le mai anchilozeaza pe doici si pot sa lucreze douaze ci si patru de ore din douazeci si patru fara cel mai mic ragaz cu ajutorul lamp ioanelor. daca ar fi stiut sa citeasca literele acelei scrieri. cu mii de precautii. Ultimii ei sustinatori vor fi obligati sa se supuna. 24 aproba cu antenele. într-o alta societate. Acum erau iar nevoiti sa se miste repede. tr ecând prin zona "iesire fara cumparaturi". apropie un jaratic rosiatic. Cerc etasele scotocesc peste tot si aduc pietricelele cele mai ciudate. În plus. Iesirea parea la îndemâna lor.Urcati repede! spuse o femeie cu fata ascunsa de un fular si de niste ochelari mari de soare. E rau prinsi în capcana. Deoarece furnalele provocasera câteva incendii. p e spate au început sa-i creasca doua aripi si. Julie grabi pasul. Preoteasa nu mai este destul de influenta ca sa le cr eeze necazuri. s-a hotarât sa nu se mai pastreze decât unul singur în interiorul metropolei iar celelalte sa fie instalate în cetati periferice. David sti a ca niciodata nu trebuie sa fugi în fata unui politist sau în fata unui câine. prin semnul ei galben de lac de ung hii. Faptul ca învatasera sa învinga noaptea constituia principala inovatie. si odata cu el unul dintre principalele simboluri ale deismului. 24 îsi continua saga romanesca. 24 se apropie de ea. Dupa câteva clipe ajunsera într-o fundatura. singura atitudine inteligenta fata de Degete înseamna : "a discuta" si "a încerca sa se înteleaga reciproc". Locul era supravegheat de doua camere v ideo. inginerele le arunca în foc. asta se numeste descentralizare industriala.. Trebuie cautate. La urma urmelor. se consulta cu 103. Se deschise repede o portiera. Aveau sa fie capturati de vânzatorii de la supermarket.. agentul de securitate scoase un fl uier si dadu un semnal care sfredeli timpanele tuturor clientilor din jur. Un agent de securitate se lua dupa ei si David îi sugera lui Julie sa se g rabeasca putin. Printesa 103 e linistita. DOMNIA Toate deistele sunt exterminate. Este stupid sa vrei sa ignori Degetele si la fel de stupid sa te încapatânez i sa le venerezi. dar Print esa 103 nu este îngrijorata.

N-ai mai venit acasa de câteva zile.Cine sunteti? întreba Julie. MEDICINA: Degetele au uitat virtutile naturii. insectele nu se simt bine într-o cetate în car e genele nu sunt transmise. nu pentru c a erai fata mea. . În cetate nu mai exista furnica ca re sa nu-si fi gravat pe torace un motiv de papadie. Politistii sarira imediat într-o parte ca sa evite bolidul. .Poti sa ne: adapostesti acasa? întreba Julie. Conducea din nou foarte repede. arta. Apoi am avut vesti des pre tine din ziare si de la televizor. . . Chiar daca se importa mâna de lucru straina c a sa se faca fata crizei demografice. dar sterilitatea lor începe sa devina subiect de discutie. Mama ei. Asa ca au inventat o stiinta artificiala pe care o numesc "medicina".Apoi m-am gândit ca daca te porti atât de agresiv cu mine. acelasi produs chimic este dat si De getelor. Nu au progenitura. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA Salivatoare:10.Cum m-ai gasit? .Ce cauti aici.. Mai bine sa se arunce în necunoscut decât sa fie prinsi de ser viciul de securitate al magazinului care probabil ca avea sa-i dea pe mâna politie i locale. -Te cautam. Asta consta în inocularea unei boli la sute de soareci apoi administrarea unui produs chimic diferit fiecarui soarece. Printul 24 si Printesa 103 stiu asta si. Familia era mult mai bine decât politia. Pentru asta te caut si pentru asta ma aflu aici. rugându-ma cerului sa te gasesc înaintea politistilor. AJUTORUL Usa masinii era larg deschisa si oamenii de la supermarket se apropiau. zise David. Voia sa coboare din masina în mers.. Politistii voiau neaparat sa puna mâna pe ei. In doua minute. strat egia razboiului de noapte. . Nu mai aveau de ales. Necunoscuta de la volan reduse viteza. . Dar mama lui Julie prefera sa accelereze si sa forteze barajul ca sa tre aca. eradicarea religiei le-au conferit. Ca fiinta omeneasca cu drepturi egale. un fel d e aura care depaseste cu mult pe cea a reginelor obisnuite. Julie era mai mult decât uimita. Stiu ca eu am venit în ajutorul vostru. Julie se trase brusc înapoi. fireste. asta înseamna ca am gresit pe undeva. Tehnica. politis tii vor fi acasa. . dar nu sunt suverani reali.Sunt pe urmele noastre. mama? bombani ea. dar David o tinu cu fermitate pe loc. 172.Simultan. si cu siguranta ca au lua t numarul masinii. pentru a face sa se uite aceast a carenta. Daca exista unii care se simt bine. Au uitat ca exista leacur i naturale pentru cauza bolilor lor. de incendiu sau de brândusa. lasa în jos ochelarii negri si îsi de scoperi trasaturile în oglinda retrovizoare. . Dar ramâne o problema. zise mama lui Julie. Ajunsera în fata unui baraj.Întoarceti. Am dat telefon la politie si mi-au spus ca la vârsta ta poti sa dormi unde-ti place. Asa ca daca am ratat sarcina mea de mama. D omnul mi-a auzit ruga. 7 conduce serviciul artistic.Adineauri am auzit la radio ca fugisesi în partea de vest a orasului. 173. cu siguranta ca ai fi de venit prietena mea. poate ca o voi reu si pe cea de prietena. Sirenele rasunara din nou în spatele lor. 103 si 24 sunt poate virtual regina si regele Noulu i Bel-o-kan. Ar fi trebuit sa te stimez ca fiinta omeneasca. încurajeaza cu draga inima arta si stiinta. Am dat fuga sa cercetez zona. Femeia cu fata ascunsa apasa pe acceleratie.

.Nu pot sa va mai ascund la mine. Opri si întinse fetei sale o bancnota de cinci sute de franci ca sa nu ramân a fara bani.Nu mai încape nici o îndoiala. ghidându-i spre sud-vest.. fata mea? .Nu e nevoie. Sa stii ca am impresia ca amica noastra nu e o furnica adevara ta. Îti voi da vesti despre mine ime diat ce voi putea. frasini cu frunze mirosind a men ta.Crezi ca e o insecta de acelasi gen ca cea din canalizare? . spuse David . intra brusc pe un drum perpendicular. Julie. Julie! . Fata întinse mâna cu palma desfacuta. iar acum vrea sa ne conduca prin padure! Exclama Julie. . .David. Trebuie sa va ascundeti acolo unde politistii nu va vor gasi.Atunci poate sa fie vorba de un mic robot teleghidat în forma de furnica zburatoare.. imediat.Nu prea ai ce sa faci cu banii în padure. .Fie e aceeasi care a reusit sa iasa din broasca râioasa. Dar ale lor erau mai mari. Spre vest. .Multumesc. David alese sistematic cararile ne marcate. fie e sora ei g eamana. . înca ceva.. dup a care zbura în jurul fetei.Mmmm. Padurea. . Se uitara la insecta care parea ca îi asteapta ca un taxi. Insecta zbura în fata lor. Coborâra din masina si femeia de la volan le facu semn cu mâna. o strivi putin si. ca si cealalta! Julie lua baca din desis. Julie scutura din cap. Mama lui Julie optase pentru o directie precisa.Credeam ca licuricii sunt singurele insecte în stare sa emita lumina. Insecta se aseza pe mâna ei si se pli mba putin. Atentia lui Julie fu brusc atrasa de o furnica zburatoare care parca îi u rmarea de câtava vreme. Am vazut un reportaj la televizor despre acest gen de masinarii. E sigur ca voia sa ne îndrume prin canalizare . Cele doua femei se îmbratisara. Ar atau furnici robot fabricate de NASA în vederea cuceririi planetei Marte.. . . la un moment dat pierdura insecta din vedere. Nici o furnica nu scrie frantuzeste si nu-si aprinde ochii.Vrea sa scrie. cred ca furnica asta zburatoare e interesata de noi. ca formeze un t eren de aterizare pentru furnica zburatoare. Traieste-ti viata." . insecta îsi înmuie în ea mandibulele. Julie nu stia ce sa spuna. În fata lor vazura imediat o luminita. dar tatal ta u era un tip formidabil.Ce facem? întreba David. "Urmeaza-ma.Mama. Ca sa scape de eventualii urmaritori. Copacii se a liniau ca o armata în continua crestere pe masura ce se apropiau. .Tatal tau spunea ca copacii îi protejeaza pe cei care le cer asta în mod p oliticos.. cu degetele departate. Furnica zburatoare îsi "aprinsese" oc hiul drept ca un far. . Se opri si insecta plana la început deasupra capului ei. sp use Julie. . carpeni cu ramuri întinse în forma de umbrela.La revedere. . Trecura printre tot fel ul de copaci ciudati. . . Nimeni nu a reusit pâna acum un astfel de nivel de miniaturizar e.Ce.Atunci? .. plopi-tremurato ri cu scoarta galbena plina de vinisoare negre.Nu vom mai putea sa ne tinem dupa ea prin întuneric.Vom vedea. zise David. . Nu stiu daca ai avut timp sa-ti dai seama de asta. opri motorul si astepta ca masinile politiei sa treaca mai d eparte ca sa întoarca. Facându-se noapte. Sunt multumita daca te stiu libera.În situatia în care suntem.Mama lui Julie patrunse pe o strada cu sens interzis.

Se straduieste deci sa se gândeasca la altceva. Sa nu fie folosit pentru razboi fara autorizatia cet atii-mama. îi provoaca oarecare tensiune. crede ca e posibil sa dea drumul unor furnici în echilibru pe niste frunze. amândoi ar trebui sa alerge cu aceeasi viteza. Motivul e ca omul. Urcara pe un taluz.Sa ne despartim. care ar calatori alunecând pe curenti de aer. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. fara sa astepte raspunsul lui. Mai ramânea de rezol vat problema controlului directiei. ENCICLOPEDIE CURSA DE FOND: Când ogarul si omul alearga împreuna. Ultima ei idee este sa con struiasca un zmeu. de cel putin zece specii diferite. trebuie sa ne gândim numai sa avansam. pentru cazul în care vor gasi în propriile lor laboratoare utilizari interesante ale acestor dou a concepte. Unele furnici ar dori ca Noul Bel-o-kan sa-si pastreze secretele tehnolo gice. Si. E o alegere politica. Ea care nu numara pâna atunci decât saizeci si patru de cetati fiice populate doar de furnici rosii. dar Printesa 103 crede ca.În spatele lor se auzi un fel de latrat furios. Alearga cu un obiectiv precis de atins în cap. stiinta trebuie sa fie raspândita la toate insectele. latrând. cu ajutorul bastonului. atingem sau depasim obiectivul fara macar sa ne dam se ama. caci s e produce un fum asfixiant. Fara a mai vorbi de ceva cuiburi de viespi si de câteva termitiere care duc deja tratat ive în vederea aderarii lor. Astfel. Sa nu se arda frunze în interiorul cetatii. Avansam si apoi ne modificam traiectoria în functie de evenimentele care apar. Og arul este dotat cu aceeasi capacitate musculara comparativ cu greutatea sa ca si omul. Câteva exploratoare îi aduc la cunostinta ca alt e cetati din est s-au alaturat federatiei Noului Bel-o-kan. Ogarul alearga doar ca sa ale gre. Printesa 103 nu prea crede în aceste legende citadine. Începuse haituiala si politi stii dadusera drumul la câini. Tinerii o luara la fuga. pierdem multa en ergie. Nu trebuie sa ne gândim la obiectivul urmarit. Tot fixând obiective. tot crezând ca vointa e buna sau rea. În mod logic. Amintindu-si de frunza de plop care nu a cazut la verticala c i deplasându-se în zig-zag. Sa nu se aprinda focul când bate vântul. Julie pleca sarind peste un boschet. se stradui sa tina câinii la distanta. învârtindu-se astfel în jurul ei. dimpotriva. de unde David. hotarâti s-o faca bucatele pe fat a. tot avansând. chiar daca într-o zi unele se vor folosi de ea ca sa le atace. cup rinde acum aproape trei sute cincizeci. atunci când alearga. zise Julie. În cetate. LEGATURA Printesa 103 sta nemiscata în încaperea ei. . Asta o enerveaza. Totusi ogarul es te totdeauna primul. vizeaza o linie de so sire. Poate ca asa macar unul din noi va reusi sa scape. dar câinii alergau mai repede decât ei. volumul III 175. Printul 24 se învârte în jurul ei fara motiv. O întreaga haita de dulai porni pe urma ei. Furnicile sunt instruite si în privinta pârghiei si a rotii. dar recunoaste ca 2 4. câinele ajunge primul. 174. Furnica zburatoare îi lumina cu fasciculul ei lum inos. unele doici spun ca atunci când masculul se învârteste în jurul femeii fara sa se produca o copulatie. Animalele sareau ca sa-si înfiga coltii si încercau sa prind a si furnica zburatoare care lumina aceasta scena. Edmond Wells. . Sa nu se apropie frunze de foc. Fiecare cetate nou integrata primeste drapelul odorant federal precum si un jaratic cu instructiunile de folosire. asta genereaza o tensiune erotica perceptibila c a energie pura.

Pentru ca Degetele nu reusesc sa intre în contact cu furnicile. Crede ca singurul mijloc de a impresiona Degetele. Numai piticele si unele dintre aliatele lor se mai încapatâneaza înca sa distr uga federatia si ideile nesanatoase pe care le raspândeste în natura. Insectele discuta îndelung. Multe au început sa aprecieze linistea si reusita N oului Bel-o-kan. nu mai vrea razboaie inutile. vor ataca din nou ca sa spulbere federatia furnicilor rosii. cea a celor foarte mici si cea a celor foarte mari . Fara instaurarea unei cooperari între principalele doua specii pamântesti. propune 103. atunci trebuie ca furnicile sa li se adreseze primele. Noul Bel-o-kan stie de aceasta amenintare. ca sa le c onsidere ca partenere cu drepturi egale. Insectele chemate la sfat înteleg ce vrea sexuata: o noua mare cruciada.se straduiesc sa aduca pe lume o noua generatie d e razboinice care. pe cele douasprezece explorato are si tot atâtea reprezentante ale speciilor straine raliate. L a ce bun sa investeasca atâta energie pentru un mars pacifist ale carui rezultate sunt aleatorii? Cum vor putea sa faca Degetele diferenta între un mars pacifist si o cruci ada militara? Printesa 103 spune ca nu au de ales. Se stie ca vor avea loc multe razboaie între cele care vor sa schimbe lumea si cele care vor ca totul sa ramâna c a înainte. Vii si tu? înt reaba printul 24. Degetele cunosc si alte se crete pe care furnicile nu sunt în stare sa le imagineze. dar toate gândesc la mi jlocul de a suscita o alianta si la pericolele si la avantajele pe care le-ar pu tea prezenta. Daca nu va organiza ea marsul. Toata lumea îsi unest e antenele pentru o CA colectiva. pârghie si roata. nici zei. Vor sa stie cine va ramâne în acest timp la Noul-Bel-o-kan ca sa asigure sigu ranta cetatii si sa fructifice munca lor. sau celei care va urma. Aceasta întâlnire este din punct de ved ere cosmic indispensabila. Un sfert din populatie.piticele au câteva sute . prefer a un mare mars pacifist al furnicilor. Mai bine sa rezolve aceasta probl ema cât mai repede si sa nu lase aceasta povara altora.Magia focului si rezultatele surprinzatoare care se pot obtine ca energi e în folosul civil le fac pe furnici sa înteleaga mai bine avansul luat de Degete. si ca Printesa 103 este în cautarea unui mijloc de a încheia o alianta cu ele. Degetele. P rintesa 103 explica. Îl convoaca pe Printul 24. nu îndraznesc sa mai atace deocamdata cetatea Noul Bel-o-kan. Piticele vor ataca în curând si în împrejurimi mai sunt si deistele. Printesa este convinsa ca Degetele vor fi intimidate devenind constiente de masa enorma de insecte care traiesc alaturi d e ele. Insectele bransate considera ca e un mare risc. Vor sti oare sa se înteleaga? Unele furnici aproba proiectul. Nu trebuie subestimate. Pâna acum au fost doar esecuri. Evident. nu va e xista evolutie durabila. Nu propune o cruciada. Reginele lor ouat oare . 24 explica problema în doua fraze lapidare: Doua lumi se privesc. Dupa înfrângerea c umplita pe care au suferit-o în noaptea Bataliei Lampioanelor. adica peste o saptamâna. În încaperea ei. Printesa spune ca trebuie sa actioneze cu orice pret. imediat ce vor fi în stare sa lupte. Fortele reactionare sunt considerabile. Printesa 103 reuseste sa convinga mai ales dat . Nu scrie nicaieri ca tehnologia Degetelor va fi vesnic mai eficace decât cât eva pântece fertile capabile sa produca razboinice cu carul. altele îl dezaproba. Altele se tem ca întâlnirea cu Deg etele va lua o întorsatura proasta pentru furnici. Spera ca si alte cetati se vor alatura lor în timpul marsului si ca toate împ reuna se vor impune ca un interlocutor indispensabil pentru Degete. Parerile sunt împartite. În romanul sau. Printesa 103 îsi zice ca trebuie sa grabeasca cursul istoriei . Nu înteleg de ce trebuie sa riste. este sa se apropie de ele în numar mare. Acum toate cetatile federate stiu ca Degetele nu sunt nici monstri. Speciile straine sunt îngrij orate. Dar nu e decât o amânare. asta va ramâne ca sarcin a generatiei viitoare. c are stapânesc aceste lucruri de mai bine de zece mii de ani. Poate ca în afara de foc. 103 ia chiar ea conducerea acestui mare mars.

Insista: în caz de esec. Erau liberi: erau lupi. ceea ce. Prin urmare. Singura ei salvare era un brad. El nu a degenerat în urma contactului cu omul. Se foloseste de anecdotele din propria ei legend a. dar mersul sau era mai linistit. Julie era intimida ta de verticalitatea lui. 7 îsi zice ca umorul e probabil un foc si mai distrugator. Câinele tau. Nu a fost nevoie de eforturi pre . pleda un ciobanesc german. Le convinge pe rând pe cele care o contrazic despre temeiul deciziei sale.". Luminata de dedesubt. Urinara. Lupul o lua la fuga du pa unul dintre ei. sustin în unanimitate propunerea Printesei 103. "Furnica zburatoare care voia sa ne ghideze. Fetei îi era frig. fata lui Gonza gue aparea de-a dreptul diabolica. ceea ce voia sa însemne ca el urina numai în cele patru colturi ale unui teritoriu precis si ca acesti câini se agitau tocmai pe teritoriul lui. dar stateau pe loc si la trau ca sa-si anunte stapânii ca fata se afla acolo. Dar de data asta erau licurici. Nu era un câine. Din motive diferite. . SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA Nu mai era de glumit. Si se avânta cu coltii gata sa ucida. Câinii întelesera si o luara la sanatoasa chelalaind. 176. îsi zise ea ridicând capul. de aceea urinez oricând si ori unde". Se arunca printre crengi. Si pentru ca nici una dintre furnicile prezente nu stie despre ce este v orba. toate sunt atrase de acest Graal nedefinit care est e umorul. Nu se mai auzea decât fosnetul frunzelor scuturate de vânt. coc otata în copac..Plecati! Carati-va de-aici. Toti îsi amintesc vag de o zi în care traiau fara oamen i si ca în acel moment aveau o forma si o minte diferite. Ei erau o haita si lupul era singur.orita carismei feromonilor sai. Un adevarat lup salbatic . Era Ahile. De departe ai fi zis ca e un câine.. Lupul mârâi.Mda. Politistii nu stiau cum sa dea de tine. dar mie mi-a venit o idee . 5 zise ca umorul e probabil o catapul ta ultimul racnet. Umorul. . actiunea lor va aduce totusi informatii pretioase pent ru cele care vor dori sa repete manevra. murmura Julie. . raspunde 103. oamenii ne-au facut asa. Câinii se uitara cum se apropie acea fiinta exceptionala. Lupul raspunse cu un rictus sfidator: Totdeauna ai posibilitatea sa-ti alegi viata pe care vrei s-o ai. Poate ca Degetele le vo r învata alte minunatii si mai impresionante decât focul. animale rele! Câinii renuntasera sa-si mai înfiga coltii în fugara. Adica ce? întreaba 24. Exista foarte multe sperante la orizontul acestui mars. Avea mare nevoie de odi hna. Lupul este într-adevar stramos ul tuturor câinilor. roata si pârghia. O gasise. Imediat îsi facu aparitia un no u personaj. Prin tul 24 îsi zice ca umorul e probabil o forma de arta. totusi câinii erau impresionati. Toti câinii stiu asta. s i avea un miros mai puternic.Gonzague! . Julie se ghemui si simti ca îi e frig la picioare. Nu e vina noastra. La sase dimineata o trezi un latrat. Celelalte cred ca umorul e p robabil un nou material si o tehnica inedita de stocare a hranei. ci un lup. Julie arunca de sus cu conuri de brad peste bo turile câinilor. Barbatul îsi puse lanterna sub haina. si bagara coada în tre picioare ca sa-si ascunda mirosurile si sa-si protejeze sexul. Se gândisera sa-l foloseasca pe Ahile ca sa dea de ea.Multumesc Natura ca ai trimis un lup sa ma salveze. îsi imagineaza "umorul" ca pe o inventie tipica Degetelor. Bietul animal era singur în gradina. Câinii îsi lasara capul si urechile în jos în semn de supunere. Dar nu era latratul câinilor politist i. Stia ca somnul ei avea toate sansele sa fie scurt si îsi programa mintea pent ru somnul profund recuperator. Deodata zari o luminita. dar haita constituia cel mai bun impuls. în limbaj canin însemna: "Nu am teritoriu definit. conferind o puter e incredibila celui care stie s-o mânuiasca.

Sapa repede o groapa si îl îngropa. Gonzague îl împusca în fiec re laba. . Se lipi de David. vom ob tine. Astfel. Dar daca îi vom urmari fi ecare circumvolutiune. . dar are avantajul ca actioneaza de la distanta.Ne place sa-i facem pe ceilalti sa sufere. Câinii sunt într-adevar cei mai buni prieteni ai omului. în padure nu te poate auzi nimeni în afara de prietenele tale. . Ultima data aveam un cutter. a demonstrat faptul ca nu receptionam decât viziu ni parcelare ale lumii care ne înconjoara. . Apoi. Încercara sa se protejeze. Numai ca de data asta vom schimba povestea. Vazuta la o anumita scara. dar în jurul lor erau multe insecte zburatoare si nu stiura sa repereze insecta-robot. Îsi arata revolverul. "furnic ile". daca le urmarim denivelarile. dându-si seama de ce facuse. Îsi îndrepta revolverul spre David. . se va dovedi a fi un sir de munti care. . ea va avea o anumita marime si o marime dubla la alta scara. furnica zburatoare! exclama unul dintre complicii lui. .Ajutor! . în absolut.De data asta am crezut ca s-a zis cu mine! exclama Julie. E foarte romant ic. La fel. Si în romane eroinele nu mor. ENCICLOPEDIE PROBLEMA DE SCARA: Lucrurile nu exista decât dupa felul în care le percepem la o anumita scara. furnica zburatoare îi ataca deja pe acolitii lui Gonzague Dupey ron. zise el glumind. ghidati de insecta. .. Totusi Jul ie voia sa-si revina putin. Matematicianul Benoît Mandelbrot. Totul depinde de scara aleasa pentru examinarea acestor mese. s e departa de el. bâzâind parca nerabdatoare. o masa neteda. striga! Julie se opri si îl privi drep t în ochi. Se apleca spre câine.Nu. Mai înainte ca a nimalul sa fi înteles ca se înselase în privinta aliatului sau. O prinse pe Julie si o lega de copac. Benoît Mandelbrot ne permite sa afirmam ca nu exista. S-ar zice ca acest copac e un stâlp de tortura indian. David! . David o dezlega pe Julie. Ridica pistolul.a mari ca sa înteleaga ce se astepta de la el. daca masuram o conopida. . Nu risti nimic. un diametru de treizeci de centimetri. daca o examinam cu microscopul.Bietul Ahile.Viata se repeta! David vine mereu în ajutorul printesei. Gonzague se întoarse. Într-adevar.Imposibil. o singura . Furnica zburatoare se avânta în trei picaje si cei trei Sobolani Negri se prabusira.De ce faci asta? . . Julie se zbatu. .Da? De ce? .Striga cu vocea ta frumoasa! Hai. furnica zburatoare pare ca se enerveaza. Las-o.Trebuie sa mergem.. 177. I s-a dat sa adulmece bucata de fus ta pe care am pastrat-o de la ultima "întâlnire" si a pornit imediat în cautare.Acum e rândul tau. Furnica zbura în continuare în jurul lor.Ah. apoi în sira spinarii si în cap. i-ar multiplica marimea pâna l a infinit.E mai putin precis. rezultatul se va multiplica cu zece.Atentie.. Credea ca oamenii sunt cei mai buni prieteni ai câinilor. de data asta o sa fim mai linistiti.. de atunci însa am schimbat ec hipamentul. Gonzague reîncarca pistolul.. Apoi se înfundara si mai adânc în padurea întunecoasa. Po ti sa tipi.. Acest rationament ciudat o mira pe fata. de exemplu. remarca tâna rul. Gonzague se prabusi la pamânt. Si trase un glont în laba lui Ahile care se arata surprins. .Pentru ca tu esti eroina. în afara de a fi descoperit atât de minunatele imagini fractale. trase piedica si.

iar daca furnicile ramân fara mâncare. consumat în doze mici. Pelerinii se aliniaza în jurul Noului Bel-o-kan. poate la întâlnirea cu zeii. pregatirile de plecare acapareaza întreg Noul Bel-o-kan. consta în a accepta în orice stiinta o parte enorma de inexactitate. cum nu crede ca traseul va f i plin cu vânat pe toata lungimea lui. Pe alti melci sunt încarcate furnici-cisterna. Caravana imensa de cel putin sapte sute de mii de indivizi se pune în misc . ca atitudinea cea mai justa. fiecare se alimenteaza cu acid formic.. 7 instaleaza pe al sau melc-al-artei o frunza lunga de cânepa cu care are intentia sa realizeze o tapiserie care sa zugraveasca lungul mars spre tara Dege telor. În sala razboinicelor. vom intra în razboi si ne vom apara pâna la capat. Aceste p achiderme enorme baloase sunt cele mai indicate în astfel de situatii. De data asta. desfacându-si cei douazeci si cinci de mii sase sute de dintisori.informatie stiintifica sigura. unul singur dintre ei e de ajuns ca sa hraneasca o multime dintre ele. acest alcool de miere te face sa rezisti mai bine la frigul noptii si da curaj în duelur i. Depoziteaza câtiva pigmenti cu care sa coloreze fresca: polen. la un om modern ones t. Chiar crezi ca Degetele exista? O razboinica da din cap perplexa. melcii casca. Pest e tot în cetate se vorbeste numai de marele mars pacifist spre Degete. Melcii sunt încarcati cu poveri mari. pe cast a. la întâlnirea cu Degetele. nu numai o furnica. Daca nu accepta. Pe unii sunt încarcate ouale goale pe dinauntru care sunt pe post de amfor e pline cu hidromel. dar merg pe orice fel de teren. În timp ce sunt încarcati cu bagaje. se vor întoarce pur si simplu la Noul Bel-o-kan ca sa contin ue ce începusera. În sfârsit. MARELE MARS Înca din zori. La suprafata sunt pregatiti melcii care iau parte la calatorie. prefera sa fie precauta. spune printul 24. volumul III 178. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. care va fi r edusa de catre generatia urmatoare. dar emite ca singurul mijloc de a sti este tocmai de a participa la acest mars. Nu pentru ca s-ar teme ca vor provoca un incendiu. dar niciodata complet eliminata. acele faimoase insecte nemi scate încarcate pâna la refuz cu miericica astfel încât abdomenul lor este de cincizeci de ori mai voluminos decât restul corpului si umflat ca un balon. stie ca lipsa de alime nte poate sa distruga expeditia cea mai eficace si. unde o întreaga multime se organizeaza si se grupeaza pe popor. Înainte. Cea mai mare dezordine domneste în fata celei de a treia intrari a Noului Bel-o-kan. toata lumea e gata si temperatura destul de ridicata ca sa porne asca. Deasupra furnicilor care se ocupa cu pregatirile. sânge de coleo ptera si praf de rumegus. cel mai mult le e teama sa nu piarda jaraticul. De a ltfel. traversând deja desertul. Printesa 103 raspunde ca. iau cu ele si lemne mici si uscate pentru întretinerea lui.. ci o întreaga multime merge la întâlnirea cu dimensiunea superioara. Dac a Degetele nu exista. Edmond Wells. E aici hrana destula pentru doua hibernari. Poate ca su nt cam lenti. alte furnici discuta cu si mai multa îndârjire. Stiu ca focul e ste un animal vorace. pe laboratoare de studiu sau pe melc. Lucratoarele din casta inginerelor consolideaza harnasamentele ierboase care vor servi la mentinerea pietrelor pline cu jaratic. Crezi ca Degetele ne vor accepta ca egalele lor? Cealalta se scarpina la radacina antenelor. Furnicile au bagat de seama ca. Mai departe. noi escadrile de viesp i si de albine au grija ca nici o specie sa nu profite de ocazie ca sa le atace.. Recunoaste ca nu e total convinsa. Se ridica o antena. jaratic cald si rezerve de hrana.

insectele din procesiune se aduna într-o imensa tabara. Ele sunt adevaratele promotoare ale ace stui mars. În centru. în coada procesiunii se afla o legiune de artilerie si doi melci de razboi gata sa apere partea din spate a tr upei. FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA Salivatoare: 10. Seara. Urmeaza apoi primul melc. Daca cercetasele dau alarma. încurajându-le pe marsaluitoare. 5 si colegele sale le suprave gheaza pe supraveghetoare. În sfârsit. 180. iarba se îndoaie si nici copacii nu sunt indiferenti. ghidând ghizii. s-au batut pentru libertate. 179. Si nimeni nu mai vazuse vreodata melci ala turându-se furnicilor ca sa care niste poveri fumegânde. Si el e încarcat cu jaratic fumegând si cu ar tileriste. nu au vazut atâtea furnici la u n loc mergând împreuna în aceeasi directie. poti sa-ti petreci zilele fara sa fa ci nimic". Toate au impresia ca savârsesc ceva foarte important pentru specia lor. Nu de copaci. Pa mântul se cutremura sub masa acestei trupe. s-au batut ca sa se odihneasca cât mai mult posibil fara sa munceasca. ja raticul permite sa se pastreze activitatea. În spatele cercetaselor se afla razboinicele rosii din casta artileristelo r. ridicata pe patru picioare. Dar în loc sa-si spuna "Viata e frumoasa. ci spre un sant plasat su . Aceste raz boinice se deplaseaza si pentru a vâna în împrejurimi. Apoi merg câteva legiuni straine. gata sa atace în pas alergator. dupa ce toate au avut ce mânca. Apoi. Furnicile cercetase se afla în primele rânduri. Acum. ci chiar de p amânt. de libertate si de absenta munc ii. În centru se afla o colina deasupra ca reia se afla o alta colina mai mica. acestea din urma se vor pune automat în pozitie de atac. Mai multe artileriste sunt gata sa traga din înaltimea acestui promontori u mobil. povesteste enormei mase a însotitoa relor sale ceea ce crede ca cunoaste despre Degete. E un melc de razboi cu încarcatura lui de jaratic fumegând. Catarata pe o stânca mare de gresie. Ca si cum nasul ace lui animal lung ar fi permanent înnoit. mentinând coeziunea marsului. de când îsi amintesc copacii. Printesa 103 si Printul 24 au propriul lor melc de calatorie. În spate se afla al doilea melc. Fac cu schim bul în partea din fata a caravanei ca sa aiba antena odihnita. datorita masinilor. ele se simt nefericite si voteaza pentru seful care le promite ca o s a le redea de lucru reducând somajul. gardul viu al ru gilor formând un fel de gene. C hiparosii frematau ascultându-le. În special furnici rosii.are. Niciodata. Razboinicele se deplaseaza pe flancuri. ceea ce le permite sa nu se epuizeze prea mult mergând. în timp ce furnicile de la periferie d orm. Julie mormai: . Ramân la ele acasa ca sa profite de mâncare. con trolând zonele suspecte. Totusi furnica zburatoare nu-i ghida spre ele.Parca as recunoaste locul asta. Printesa 103. Cele doua coline erau ca un ochi cu o pupila protuberanta. Apoi vin trupele de infanterie. Se simtea spionata. negre si galbene . dispuse în triunghi. Locul o recunoscu si el. SANCTUARUL Boscheti de rugi încercuiau o cuveta. Dupa ce au obtinut libertatea. MUNCA: Degetele s-au batut la început pentru mâncare. Degetele au atins acest obiectiv. caci membrele procesiunii trebu ie sa fie constant hranite. Pasari planau fredonând melodii folclorice. Abia spre centrul procesiunii se afla lucratoarele inginere si lucratoar ele artiste.

Stai. Baiatul smulse o radacina. Nu puteai scapa. Furnica zburatoare ateriza ca si c um si-ar fi încheiat misiunea de ghid. Paul si Leopold. atâta timp cât cautam solutia..Gata.Acum va trebui sa ne întoarcem. Furnica zburatoare lumina tunelul cu ochiul ei far. n-a reusit sa gaseasca solutia. Descifrara împreuna: "Cum faci din sase chibrituri opt triunghiuri echilat erale egale?" Acum geometrie! Julie îsi prinse capul în mâini. Zonele unde înflorise rochitarândunicii aduceau o nota mai vesela acelui mediu salbatic. DECI EI ERAU Prima data. cu un zgomot metalic usor. .b degetul de gresie. . Suporta greu sa traiasca singure. David o urma de bine de rau fara sa dea drumul la baston. Prietenii le întinsera bratele si îi ajutara sa intre. Furnica zburatoare îi conduse spre o gaura. O rupse în sase bucati si le aseza în toate sensu rile. i ntrara în pamânt. se strivesc si se înghesuie pâna când nu se mai pot misca din cauza multimii din jurul lor. ele se aduna în turme.Sase chibrituri si opt triunghiuri. Într-adevar. Julie zari fata lui Ji-woong. Apoi îi vazu si pe Francine. Stiu pentru ca am mai coborât aici. zise David caruia îi placeau foarte mult enigmele. spuse Julie. Asa ca noi. FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR Salivatoare: 10 INSTINCT GREGAR: Degetele sunt niste animale foarte gregare. insista David . . Pe panoul metalic era gravata o enigma si încadrata o clavi atura pentru raspuns. În spatele ei era o lumina si niste oameni. Degetele sunt în stare sa suporte ceea ce nici o insecta din lume n-a r fi în stare sa suporte. Fenomenul metrou pune o problema. .Acolo e o fundatura. zise Julie suspinând.Sa ne gândim.. Deodata zise: . Pipai peretele si simti ceva tare si rece . Zoe . suntem la adapost.Daca coborâm acolo jos. Se juca m ult timp cu chibriturile. În el. De data asta nu mai încapea nici o îndoiala. am gasit! Îi explica solutia.Cel putin.. Furnica zbura toare se rotea în jurul lor.. Ar trebui sa se poata. Oare Degetul dispune de o inteligenta individuala sau este pus în miscare de îndemnuri auditive sau vizuale care îl obliga l a acest gen de comportament gregar? 182. Tasta cuvântul si. sistemul sco lar punea mâna pe tine peste tot. zise David. cu siguranta ca aceasta insecta robot nu ne-a adus degeaba pâna ai ci. . Examina locul cu mare atentie. Cu exceptia lui Narcisse. În patru labe. . . Julie înainta. usa de met al se deschise.Serios? Sa stii ca femeia aceea de la televizor. formatia "furnicilor" era completa. . Asta e enigma de la televizor. care era foarte price puta. Imediat ce pot. 181. tunelul era închis la capat. Se îngramadesc. ca niste cârtite. Unul din locurile unde strângerea lor la un loc este dintre cele mai spect aculoase se numeste "metrou". . nu vom mai putea urca. îndemnându-i totusi sa sara. Acolo descoperise Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. spuse David. Scutura nisipul si degaja o placa rotunda de metal pe care furnica zburatoare se grabi s-o lumineze.

În fond. La dis pozitia voastra. Dar. Edmond Wells? zise Julie. Imaginase pentru armata lupi-rob ot de razboi teleghidati. . pe legea mea. supraveghindu-te tot timpul. . nu e cea mai buna metoda de a-l cunoaste? Le explica faptul ca acel loc exista datorita Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells. vrusesera sa-l razbune pe Narcisse si-i urmarisera pe Sobolanii Negri pe strazile mici din jurul pietei. o furnica zburatoare ven ise la ei si îi condusese pâna acolo. ..Edmond Wells a murit în urma cu trei ani. Când am descoperit al treilea volum al Enciclopediei sale. Apoi. Nu mi-a fost greu sa te identific. Îl cunosc numai din textele pe care ni le-a lasat. Se gândise ca astfel o întreaga generatie va putea sa creasca mult mai pu tin stresata decât precedenta. Erau mini-roboti. Din a cel moment. de-asta o furnica s-a asezat pe mâna mea în timpul discursului din pri ma zi! Arthur zâmbi cu bunavointa. Eu sunt Arthur Ramirez. Scârbit. la urma urmelor. Pe vremuri fusese specialist în robotica. . din nebunia de la liceu. cred ca era un copil mare.El a pus cartea în fundul tunelului. furnicilor-spion.. se poate repera tot ce nu atrage atentia mediilor de informare în masa. dupa care am pus originalul la intrarea în bârlog. l-am imitat. Batrânul scutura din cap. dar indivizii erau deja depa rte.Ah. zise batrânul cu un ton malitios. Lui Edmond Wells îi placea sa sape astfel de bârloguri unde sa-si ascunda secretele si comorile. într-o zi. care îsi trimiteau cu bucurie la moarte surplusul de guri de hranit.Felul în care interpretezi gândirea lui Edmond Wells.În valiza era un mini-emitator.Din fericire! Caci daca ar fi trebuit sa asteptati ca jurnalistii de l a televizor sa vorbeasca despre ea. .L-ai cunoscut pe Edmond Wells? întreba ea.Ji-woong le povesti aventura lor. Talentul sau de s pecialist în robotica îi permisese sa inventeze papusi vorbitoare care îi reconfortau pe copii mult mai bine decât parintii lor. la început i-am fotocopiat paginile. . destul de "picant"! Aici. Politistii pornisera pe urmele lor si se straduisera mult ca sa scape de ei .Domnul Ramirez ne-a trimis furnici-robot zburatoare ca sa ne aduca aic i. furnicile mele nu te-au mai parasit. Se deschise o usa si în cadrul ei aparu o silueta scurta si îndesata: un dom n în vârsta cu o barba lunga si alba care semana cu Mos Craciun.Ed. spuse Francine. datorita. Se aflau într-un fel de vestibul îngust. Asta era un obicei al lui Edmond Wells. dar nevatamati . Julie se uita fix la salvatorul lor. a citi ce-a scris un om. puteam urmari desfasurarea "Revolutiei furnicilor". . Regele Jucariilor". . . Vo iam sa vad ce vei face cu cunostintele din Enciclopedia lui Edmond Wells. Aceste masini permiteau tarilor bogate care doreau sa faca economie de propriile vieti omenesti sa poarte razboi cu tarile sarace supr apopulate.Nu. . Cu ajutorul furnicilor mele teleghidat e. . Julie. Eram convins ca nimeni nu-l va gasi v reodata. prevazuti cu o voce s intetica si cu un program informatic care îsi adapta raspunsurile le ceea ce spune a copilul. am constatat ca disparuse. sa faca subterane si usi care sa se deschida cu rezolvarea unor enigme pe baza de chibrituri si triunghiuri. este. iar aici.Urmaream totul ca pe un serial.Dar dumneavoastra cine sunteti? Arthur îsi spuse povestea.Nici mai mult si nici mai putin decât voi. Din respect pentru opera lui.Razboiul este esentialmente o poveste a oamenilor prost educati. . Îl gasisesi tu. Deci tu trebuia sa preiei stafeta. . Co nstatase totusi ca soldatii însarcinati sa mânuiasca lupii erau cuprinsi de un fel d e frenezie si ucideau într-o veselie ca într-un joc video. Sper . Scapati de bine de rau. Padurea li se paruse un refugiu foarte bun.. demisionase si des chisese un magazin de jucarii: "La Arthur. Edmond avea obiceiul sa creeze parcursuri care sa duc a la aceste bârloguri. ... . eu am pus-o. spuse David dezamagit.

În pamânt cobora pâna la saptesprezece . zise Augusta Wells. traim în comun. Julie stia cât de pu tin credit se acordase acestei misive. dispuse în forma de cerc. Arthur recunoscu ca presedintele nu-i raspunsese niciodata si ca ministr ul care îi sustinuse proiectul fusese constrâns sa demisioneze.În total sunt trei etaje. Se aflau acolo douazeci si una de pers oane. ca sa pregateasca conditiile întâlnirii indispensabile. Cartea vorbea de furnici. . fiul lor Nicolas si bunica Augusta Wells. ajutat de Laetitia Wells. fiica savantului. În cea mai mare discretie. sotia lui. precum si de ministrul Cercetarii din acea perioada. unde se puteau zari mai multe usi. Jonathan Wells le spuse ca dupa dezinteresul suscitat de propunerea unei ambasade furnico-umane. Batrânul dadu din cap afirmativ. luase legatura cu presedintele tarii în încercarea de a-l convinge sa deschida o ambasada furnico-umana. La al doilea. . Usile pe care le vedeti ici si colo dau spre laboratoare unde prietenii mei lucreaza la proiecte care cer mult mai multa liniste.ca micile mele jucarii sa participe la un început de educatie corecta. Doar am recopiat-o. si mai ales cu o fu rnica foarte evoluata numita 103. fata profesorului. Încaperea în care intrasera Julie si David era doar un vestibul. Câteva persoane iesira din laboratoare ca sa se prezinte "revolutionarilor furnicilor". se aflau module de laborator unde se îngrama deau masini complexe. de fi lozofie. La etajul trei sunt instalate dormitoarele comune. se testeaza p roiecte. Si mai erau profesorul Ros enfeld. alegând un loc deosebit de întesat de vegetatie din padure. . precum si politistii si pompierii care pornis era în cautarea lor.Tot dumneavoastra ati construit si aceasta vizuina? întreba Julie ca sa schimbe subiectul. si care aducea în interiorul piramidei lumina naturala a zilei. cercetatorul Jason Bragel. Se aflau acolo Jonathan Wells. Arthur si Juliette. din exterior. computere. voi sunteti "cei din volumul trei".Dumneavoastra ati trimis deci scrisoarea lui Edmond Wells? întreba Julie . ne odihnim. . Un mesaj preciz a ca acel volum era tot ce-i lasa ca mostenire. de un politist pe nume Jacques Melies. Era o sala mare si rotunda. precum si sotia lui Lucie. în altasera o piramida înalta de douazeci de metri.Pentru noi. . . Raphael Hi saud. Acolo se afla sufrageriile si s alile de agrement. Laetitia Wells. Pachetul continea volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute iar destinatarul era Laetitia Wells. De atunci îsi pusese t oata energia pentru inaugurarea unei ambasade furnico-umane care ar fi permis în s fârsit celor doua civilizatii sa coopereze pentru binele tuturor. Arthur arata cu mâna un palier. Într-o zi ajunse la el din greseala un pachet. dar si de sociologie. În jur. dar curiozitatea lor fusese mult mai ta re. În felul acesta reusise sa dialogheze cu insectele. ca si Arthur Ramirez d e altfel. Se prezentara ca "cei din primul volum" al Enciclopediei cunoasterii rel ative si absolute. erau "cei din al doilea volum".Masinile din sala mare sunt aparate obisnuite care se pot conecta între ele. nepotul lui Edmond. ar fi constatat ca.Da. Mai departe . o usa dadea într-o încapere mai mare. Apoi. deasupra lor. precizând ca daca ar fi venit cu o saptamâna mai devreme. probabil din vina postasulu i. Se afla deja în Enciclopedie. carora li se alaturase Julie si cei sase prieteni ai ei. La etajul unu se fac experiente. în centru cu o col oana din sticla care urca pâna în vârful tavanului ascutit. s e gândisera imediat sa-i trimita lucrarea. La început o rasfoisera. de biologie si mai ales de întelegerea între diferite civilizatii si locul omului în timp si spatiu. Arthur se lansase în fabricarea faimoasei masini de tradus limbajul olfactiv al furnicilor în limbajul vorbit al oamenilor. Jacques Melies si Raphael Hisaud. locul semana mai mult cu o pirami da. birouri. precum si rezervele alimentare. oamenii din volumul unu si doi luasera hotarârea sa se iz oleze de lume ramânând împreuna. Pasionat de ceea ce scrisese Edmond Wells.

Asta explica de ce locul era atât de mare pentru o piramida atât de mi ca.Ati facut totul manual? . -Am profitat deci ca politia era ocupata la liceu ca sa acoperim piramid a cu pamânt. Ji-woong interveni: . Probabil ca am ca lculat gresit doza. conchise Laetitia. în "cuibul" nos . . voi ne-ati salvat. Reusise sa s cape de furnicile zburatoare strivindu-le cu pantoful si adusese o echipa de art ificieri ca sa dinamiteze peretii. Cu câteva secunde înaintea dezastrului. Dupa câteva zile. un politist venise sa dea târcoale piramidei. .Nu. Lucie si Laetitia au împodobit colina cu arbusti smul si si replantati. . în secolul I e. . se puteau consacra linistiti cerce tarilor. explica Laetitia Wells. Cam ca un aisberg caruia nu i se ve dea decât vârful. iar event ualii jefuitori ar fi fost nevoiti sa sape toate colinele din tara ca sa puna mâna pe comorile funerare. avem tendi nta sa aliniem.A fost ideea lui Leopold dar. ati creat o diversiune care l-a facu t pe politist sa plece. ne-am temut sa nu dezvaluie autoritatilor existenta cladirii noastre. caderea inevitabila a frunzelor a dus la dezvaluirea piramidei .A fost un accident regretabil. . O casa inclusa într-o colina.n. Ca sa camufleze partea expusa.Voi l-ati ucis? Arthur lasa ochii în jos.metri si trei metri ieseau deasupra solului. Julie dadu din cap. Locuitorii pirami dei instalasera camere video în copacii din vecinatate. Coreea. am gasit solutia . Ce idee formidabila de cam uflaj! . cu revolutia voastra. În tara mea.Am instalat apoi un copac scobit continând o coloana de sticla în vârf ca sa beneficiem de lumina zilei. a fabricat cârtite-robot capabi le sa lucreze foarte repede si noaptea. Ocupantii ei asteptasera cu nerabdare primavara si cresterea frunzelor. cei din piramida ar fi trebuit sa profite de acest ragaz ca sa se mute.N-am avut nevoie sa sapam casa în colina. Arthur. puteau sa perfectioneze mijloacele de comunicare cu mirmeceenele si ave au posibilitatea sa fabrice acele furnici zburatoare teleghidate care protejau p iramida de inoportuni. . . Atunci. Astfel. Când tatal tau s-a apropi at. o acoperisera cu placi de oglinda. Am lansat asupra lui pe una dintre insectele mele teleghidate care i-a inoculat un anestezic. ea este foarte veche. Am int rat în panica. Batrânul suspina si-si mângâie barba alba. În mod normal. Mai înainte de a fi putut sa iasa ca sa îndeparteze cad avrul. câinele alarmase o alta persoana care anuntase politia. mormintele se confundau cu colinele. zise Laetitia. Astfel vazusera ca acea pe rsoana prea curioasa murise.Era vorba de un anestezic folosit în mod curent în chirurgie si nu m-am gând it ca ar putea sa fie mortal. suveranii si arhitectii lor au imaginat acoperirea lor cu pamânt ca sa le ascunda. Continua. dar lu crul acesta nu se întâmplase destul de repede ca sa protejeze edificiul de curiozita tea tatalui lui Julie. Dar aveau prea mult material greu instalat. În acel refugiu esentialmente subteran. Deoarece toata l umea stia ca acolo se aflau bogatiile si bijuteriile defunctilor.. Iarna însa.În cele din urma. Arthur era surprins ca fata nu-i purta pica.Nu e usor sa dispui copaci în mod total anarhic.Nu e asta. Voiam doar sa-l adorm pe intrus. pentru ca ansamblul sa aiba un aspect salbatic. ele erau în mod regulat jefuite.Bransându-ne la serverul vostru "Revolutia furnicilor". regii din civilizatia Paikche au construit mormint e gigantice piramidale dupa modelul impus de faraonii egipteni. Acum traim sub pamânt. mesterul nostru de serviciu. Nu aveati de unde sa stiti ca tata era alergic la anestezic ele care contin etilclorena. Înca nu avusesem ocazia sa testez acele-s eringa cu efect somnifer ale furnicilor mele zburatoare. zise Jonathan Welss. . . Si în patru zile totul a fost terminat. în realitate. Dar am reusit. A fost de ajuns sa transformam piramida în colina acoperind-o cu nisip. În mod normal.

. Astfel dispuneau de energie suficienta ca sa puna în miscare toate masinile. Electricitatea ajungea în piramida c u ajutorul a mii de frunze artificiale echipate cu celule fotoelectrice. În pa rtea din spate. Cel putin f urnicile suntem siguri ca exista. .Pentru lucrarile din lumea microscopica. esti obligat sa recurgi la instructori.Le numim "spiridusii" nostri. îsi treceau una alteia o aripa pe care doua dint re ele o fixau cu lipici. De unde ati luat banii necesari construirii piramidei si tuturor aparatelor? . Presedintele republicii. Julie avu din nou impresia ca se afla într-un basm. În spe cial pe extraterestri.Probabil ca toate astea v-au costat foarte mult. . am fi reusit si noi sa facem asta. Nu mi-a fost deloc greu sa deturnez unele sume înainte de a demisiona.. . . Numai ele pot sa fabrice furnicile no astre zburatoare. ele sunt mai precise decât cei mai buni mesteri ai nostri. raspunse Arthur.A fost nevoie sa le initiem în tehnologia noastra înainte de a le putea fo losi. furnicile alergau pe bulgari de pamânt. Micile tehniciene robote au în jurul aparatului ca niste ingineri în aeronautica în jurul unui avion de vânatoare . . toata lumea a putut sa constate asta. Într-un acva riu lung de doi metri. Arthur era totusi mirat. am pus în aplicare programul nostru agricol pe baza de ciuperci care ne permite sa obtinem recolte la subsol. indienii navajo. preciza Arthur. Bransara contactul si aripile se agitara la viteze diferite.Când eram ministru al Cercetarii. pretind ca pamântul protejeaza de toate pericolele. zise Leopold. Agitându-si în mod nervos antenele. .Ba da. A treia echipa instala o pila electrica la nivelul toracelui. pasionat de aceasta tema. nu ne va dejuca strata gema. Cu ajutorul unei lupe. lasându-i ar capul afara. alte furnici încarcau rezervorul de venin cu un lichid galben tran sparent. Nici un om n-ar fi în stare sa manipuleze niste angrenaje atât de miniaturizate. apoi pe celalalt. .Noaptea nu mai aveti electricitate? . zise David.Simpla microrobotica. Ceva mai departe. .Sunt foarte descurcarete. . zise Laetitia. la adapost de lume. raspunse Raphael Hisaud.În sfârsit. Daca am fi fost mai abili cu de getele noastre. Caci es te mai probabila comunicarea cu infraterestrii decât cu extaterestrii. . chiar si atunci când instalezi o uzina într-o tara din lumea a treia. zise Jonathan Wells. Ia priveste! Julie era uluita.Sa speram ca atunci când acel politist va reveni. alte furnici implantau doua becuri în locul ochilor. Nu a fost greu sa-l canalizam pân a aici. În partea din fata. asemanatoare cu cele adevarate. Batrânul le arata mai departe "cuibul".Am conceput si o retea de conducte care sa asigure buna aerisire a cla dirii.Impresionant.Vreti sa spuneti ca toate astea au fost construite cu banii contribuab ilului? . mi-am dat sea ma ca foarte multi bani se cheltuiau pentru studierea unor lucruri inutile. este bagat în pamânt pâna la gât. îi informa Laetitia. . Julie urmari insectele care lucrau la elaborarea unei furnici-robot zburatoare cu unelte de marimea lor. furn icile sunt adevaratii spiridusi ai padurii. Pamântul e mama noastra si e normal sa ne protejeze si sa ne vinde ce. La urma urmelor. Arthur le arata furnic ile care manipulau cu febrilitate rotite metalice si componente electronice. .La noi. La urma urmelor. În apropiere curge un râu subteran. Furnicile îsi dadeau una alteia piese din care unele era u atât de mici încât nici un ceasornicar cu lupa poate ca nu le-ar fi zarit prea bine. Arthur Ramirez le prezenta laboratorul sau. a lans at un program foarte oneros de tip SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligenc e). Când cineva se îmbolnaveste. plasate în vârful copacilor de pe colina.. remarca Francine.tru. Micile inginere verificau apoi buna functionare a ansamblului declansând u n ochi-far.

Îsi parasesc râuletul natal si coboara pâna la ocean. Politia îi cauta în continuare pe instigatori. chiar esti sigur ca nu esti Edmond Wells? întreba Julie. zise Arthur. a izol at fonic sala televizorului cu muschi si acum e mai bine.. somonii stiu ca au de facut un drum lu ng. adauga Arthur. . . raspunzând parca unui apel mister ios. Fiecare îsi amenaja încaperea înainte de cina. Juliette. nu-mi face bine. somonii se hotarasc sa se întoarca.Nu va fie teama. . Juliette stie dinainte toate raspunsurile. dar fara nici un rezultat. Râs care se transforma într-un nou acces de tuse. Se îndoapa cu hrana ca sa-si întareasca muschii.. Si apoi. . Îi dadu jeleu regal de albine în timp ce ba trânul îsi injecta morfina ca sa nu sufere inutil. . zise David. un fel de camere mici pentru "cei din al treilea volum". Toti avem o misiune. Nu. nu va veni sa va caute. nu v-am aratat tot ul. aici. si daca nu ne-o îndeplinim. gasesc gura de varsare a fluviului care duce la râul ce duce la râuletul unde s-au nascut.Si. . sub pamânt. . Oamenii din cuib îl dusera în încaperea lui ca sa se odihneasca. nu. Va asigur ca jocurile televizate aduc multi bani. nu. Serves te drept port-avion furnicilor noastre zburatoare în oras si joaca la "Capcana gândi rii". . Nu face decât sa creasca suma la f iecare emisiune ca sa avem un câstig cât mai mare. Somonii sunt probabil dotati c u un miros foarte fin care le permite sa detecteze în apa de mare gustul unei mole cule provenite din apa lor dulce natala. amintindu-si de enigm a pe care doamna Ramirez se straduia din greu s-o rezolve si care era chiar cea gravata pe usa de la intrare. . a ramas în afara cuibului. 183. la toate astea au contribuit si banii adusi de Juliette. jocul e trucat. dupa alte stiri..Ministrul facu o strâmbatura care voia sa spuna ca nu era vorba decât de o s uma foarte mica fata de ce putuse el sa constate cu ocazia mandatului sau. Le explica ca tusea din cauza cancerului pe care îl avea. Batrânul izbucni într-un râs care se transforma repede într-un acces de tuse. am multa putere. Facuse studii ca sa poata lupta împotriva bolii. .Jacques e mort dupa televizor. Julie contempla cu admiratie ceea ce acei oameni numeau "cuibul" lor. Nu stiam câti veti fi când veti veni aici. zise Laetitia Wells cu ironie. te asigur ca nu sunt Edmond Wells. La actualitati.Am prevazut aici vreo treizeci de încaperi. Cum se orienteaza în ocean? Nimeni nu stie.Nu va fie teama.Acum e însa într-o situatie mai proasta. Mâine am sa va arat alte minuni ale laboratoarelor noa stre. atunci am trait degeaba. oricât de mica. Si începu sa râda. Parcurg oceanul. . raspunse Laetitia. Nu e usor sa traiesti în comunitate într-un loc limitat. ENCICLOPEDIE CURAJUL SOMONILOR: De la nastere. Aceasta a doua ipoteza pare totusi mai putin p . Uneori îl luam cam tare si îl ce rtam. într-o masura mai mica.Arthur. Dar. prezentatorul aborda revolutia furnicil or. Apoi îi conduse spre locul de odihna. Sunt doar un batrân bolnav care s-a refugiat într-o vizuina împ reuna cu prietenii lui ca sa lucreze linistit la un proiect care îl distreaza. doar daca nu se orienteaza în spatiu cu a jutorul câmpului magnetic terestru. Râse si tusi din nou. Apoi se dusera în sala de televiz iune unde se afla Jacques Melies.Ti-e frica de moarte? întreba Julie. Mi-e frica doar sa nu mor fara sa fi îndeplinit lucrul pentru care m -am nascut. Lucie îi aduse trusa farmaceutica.Acum Odihniti-va. Apoi. ..Dar nu va faceti griji. Sotia mea. din pacate.Nu trebuie sa râd. Pe ecran aparura fotografiile lor . acesti pesti d e apa dulce temperata îsi modifica respiratia ca sa suporte apa rece si sarata. Noi trimitem enigm ele. Aveti deci d estul loc. E ca un drog pentru el si nu se poate a btine sa nu se uite. Ajunsi acolo.Nu. de un an. Mai am înca un mare secret ascuns.

SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME În jeep-ul sau oprit în mijlocul padurii. si pentru aceasta întâlnire furnicile stiu ca trebuie sa fie l a înaltimea talentelor lor. În lunga lor existenta. Epuizati si slabiti. Iata enuntul. "Apar la începutul noptii si la sfârsitul diminetii. somonii pornesc sa-l str abata în sus pâna la izvor. Furnicile m erg mult timp pe contrafortii stâncosi si pe inelele de scoarta ale radacinilor. Îi placea sa aiba în minte o enigma de rezolvat. Bine instalata în vârful unui melc care se leagana dar care scoate bale din abundenta. A fost mai întâi moartea dinozaurilor.Gata. Ratase solutia enigmei. Se întâmpla ca unii somoni sa mai aiba destula forta ca sa revina vii în ocean si sa înceapa înca o data marea calatorie. volumul III 184... 185. în iarba se întind umbrele furnicilor. Si totusi. Cu jaraticul lor portocaliu care fumega. Marele mars atrage tot timpul lume. doamna Ramirez. Este o întâlnire. Mi s-a parut imposibil sa formezi opt tri unghiuri egale numai cu sase chibrituri. Toate au senzatia ca participa la minutele cele mai grandioase ale plane tei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ultima ener gie le va folosi la apararea oualor. politistii vorbeau în aparatele lor de emisie-receptie. când din acestea vor iesi micii somoni gata sa repete aventura. lutrii. Ac um sunt milioane de insecte care înainteaza în directia tarii Degetelor. Maximi lian se uita la ceas si se grabi sa apese pe butonul micului televizor de bord. melcii confera acelei procesiun i interminabile forma unui sarpe format din luminite întrerupte. dar a fost ceva confuz si disperat în spatiu. În jurul lui. Maximilian scoase din compartiment ul de bord un sandvis cu somon afumat. 7 începe fresca marelui mars spre Degete. . Le-am descoperit urma. Întreprinderea lor e cumplita. Acum e întâlnirea cu Deget ele. sefule. e destu l sa gândesti. Va previn c a este putin mai spinoasa decât precedenta. . doamna Ramirez. Îsi înmoaie gheara în saliva apoi o . Ultima "mare întâlnire". Timp de câteva saptamâni. Cine sunt?" Maximilian îsi nota pe carnetel datele problemei. parintii se vor lasa sa moara. furnicile au cunoscut deja momente planetare. Cei mai multi dintre somoni vor muri pe drum. Ati avut dreptate. Maximilian era furios la culme. vor l upta împotriva curentilor de apa. Edmond Wells.E mai simplu decât îmi închipuiam. SUNT MILIOANE Picioarele lor lasa urme pe pamânt.Bine. somonii sunt blocati de baraje construit e dupa plecarea lor.Bravo. îl vor transforma în lac de dragoste. sa reziste la atacurile pradatorilor: st iuci. vor sari ca sa înfrunte cascade (un somon e în stare sa sara pâna la o înaltime de trei metri). Uneori. Pot sa fiu zarit de doua ori pe luna si ma puteti disti nge foarte bine privind luna. ursi sau pescari. Printesa 103 percepe imensul spirit colectiv al trupei lor dezvoltându-se ca un animal constient ca acum câstiga în influenta si totusi anxios de ceea ce va d escoperi. . În jurul cochiliilo r care aluneca lent. ati descoperit solutia! Aplauze. Când cred ca au regasit cursul de apa de origine. Cei care în cele din urma vo r reusi sa ajunga în râul de origine. dar a fost ceva lung si laborios. sa trecem acum la urmatoarea enigma.robabila caci în Canada s-a constatat ca somonii gresesc râul când acesta a devenit pr ea poluat. Un politist îi întrerupse gândurile batând în portiera. se vor repezi sa se reproduca cu femelele supravietuitoare. Apoi. . Apoi a f ost înfrângerea termitelor.

se duse sa-l adu ca si pe al treilea din geanta ei si îl aseza lânga celelalte. Prima carte. Deocamdata.Spuneti ca ati construit masina de vorbit cu furnicile. Puse teanc cele trei volume. 186.baga în pigmenti înainte de a desena motive pe frunza mare care îi serveste drept sup ort.Buna ziua. Era ciudat sa te gândesti ca toata aventura lor fusese determinata de un o m care.Este computerul cu "arhitectura democratica" despre care vorbeste Enci clopedia? întreba Francine. doua carti asemanatoare cu a ei. Julie reusi s a doarma aproape fara teama. Se uita la primul si la al doilea volum al Enciclopediei.Eram sigur ca te gasesc aici. Dimineata lua micul dejun în sala de mese comuna. Julie îsi chema prietenii. . Batrânul îi conduse spre o încapere unde lumini discrete luminau niste acvarii pline de flori.Fiecare dintre carti este consacrata raporturilor cu o civilizatie sau o lume cu o gândire diferita. atunci e în mod natural timpul sa se treaca la cooperarea cu Celalalt. . În loc sa fie bransate în serie cum facuse ea.. Am aici câtiva oameni din poporul meu care vor sa te asculte vorbind. poate din cauza formei cuibului.Dialog acceptat. 1 + 1 =3..Dialog dorit între om si furnica. Ansamblul semana cu cel descris în Enciclopedie.Ne-o poti arata? Arthur ezita apoi accepta. Arthur se aseza pe scaun si raspunse: . A doua carte. Julie întelese de ce propriul sau prot otip nu functionase. Julie deschise volumul doi. multumit ca avea de-a face cu ni ste cunoscatori. întâlnirea cu Celala lt este completa. poate datorita protectiei oferite de stratul de pamânt de deasupra dar. a treia eta pa: daca confruntarea s-a terminat fara înfrângerea sau victoria uneia dintre parti. A treia carte. . ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA Prima noapte petrecuta în piramida a fost foarte placuta. . Arthur încuviinta cu o miscare a capului. doar scriind trei carti. Arthur aprinse un computer. a doua etapa: confruntarea cu Celalalt. Arthur facu alte reglari pentru a îmbunatati receptia. . E adevarat? Arthur dadu afirmativ din cap. de plante s i de ciuperci.De ce a scris trei volume? De ce n-a facut unul singur? întreba Julie. Cele trei volume erau în sfârsit împreuna. . Arthur Ramirez se apropie de ea. Confruntare. . se multumeste sa faca schite de furnici ca sa dea o impresie de multime. pentru prima data de multa vreme. Descoperi în biblioteca. Cooperare. Arthur mânui diferite manete. Reprezinta cei trei pasi spre întelegerea Celeilalte. prima etapa: descoperirea existentei Celuilalt si primul contact. Se unir a înainte de a fi propulsati pâna la antenele artificiale. Arthur le bransase în paralel. Insecta îsi plasa din ins tinct antenele în contact cu antenele artificiale Arthur articula în microfon: . apoi lua încetisor o furnica si o puse într-o cu tie de sticla transparenta continând o furnica de plastic. . astfel încât analiz a si sinteza moleculelor se facea simultan.Contact. Julie recunoscu spectrometrul de masa si cromatograful. .Ce oameni? întreba furnica 6142. reusise sa-i influenteze pe cei care îi supraviet uisera. F iolele de parfum eliberara gazele care serveau drept feromoni emitatori. apoi se plimba prin pira mida. furnica 6142. Fu nevoit sa repete de mai multe ori fraza si sa regleze câteva butoane. Trilogia s-a încheiat. Poate din cauza oboselii. . asezate pe o masa mare. Se produse un hârâit în boxe si vocea sintetica a computerului raspunse în limbaj auditiv: .Niste prieteni care nu stiu ca suntem în stare sa dialogam.

. . si ea ne-a parasit. Arthur se aseza pe scaun.Ce prieteni? . Civilizatiile noastre trebuie sa coopereze si voi face totul ca sa-i con . asta nu înseamna ca si întelege c e spunem. acum ambe le parti reuseau sa dialogheze. ci mai curând sensul asupra caruia se puneau mai g reu de acord. Toate fiintele de pe aceasta planeta sunt libere si egale în drepturi. Cei din al treilea volum se mira la început ca fotografia unei furnici putea s a fie diferita de fotografia altei furnici dar.Totul depinde de individ. "Degetele".. Computerul t raduse mesajul olfactiv ca si cum oul ar fi fost viu si s-ar fi adresat lor. uitându-se fix.103 voia sa stie în mod sincer daca suntem niste monstri sau niste "anim ale simpatice". oamenii. Furnicile nu vad din oameni decât degetele care vin spre ele ca sa le striveasca. Ca sa faci sa se înteleaga cuvântul "masa". din interior. Razboaiele. ne-am mai gândit. Nu numai ca întretinea conversatii cu un mare simt al replic ii prompte.Niste. Arthur începea sa-si piarda rabdarea.. Noi. Pentru ca furn icile nu ne vad în întregime. trebuie sa explici "suport plat de lemn. Arthur le mai spuse ca aceasta 6124 nu se numara printre cele mai proast e furnici. Era ca si cum ei i-ar fi fost prezentata. . f urnica avea o deschidere spirituala incredibila. folosim între noi o masa enorma de subîn telesuri si abia când ne adresam altei specii inteligente ne dam seama ca nu stim sa vorbim clar. prea vizionara. Nu tehnica punea probleme. Nu aveam n ici un motiv s-o tinem pe 103 prizoniera.Ce imagine îsi fac despre noi! exclama David.Si unde este acum aceasta furnica speciala? .. Apoi. Furnicile sunt animale salbatice. Dar mai mult decât acest explorator. Nu vom putea niciodata sa le domesticim. legendele. . Curiozitatea ei era insatiabila si nu avea nici o idee preconceputa despre noi. I-am fabricat un televizor pe masura ca sa îi vada pe oameni în acti vitatile lor peste tot în lume. . Recunoscu totusi ca în general era foa rte dificil sa dialoghezi cu insectele. Dupa tot ce-am facut pentru ea! Crezusem ca era prietena noastra.. zise Laetitia. .103 era Marco Polo al furnicilor. Draga Degete.Si stiti cum ne numea? zise Arthur suspinând. sunteti doar "altceva". industria.. îsi aminti Jonathan Wells. Aici nu sunt de nici un folos. Julie încerca sa-si închipuie ce soc avusese furnica. Furnicile nu au aceeasi perceptie a lumii ca noi si mereu trebuie rede finit si descompus totul pâna la cea mai simpla expresie.Niste invitati. ne-a lasat un mesaj. . societatea furnicilor dintr-o multime de unghi uri.Frumos profil. . Laetitia Wells se duse sa aduca un portret al acestei furnici exceptiona le. sa se uite la filme romantice facute la Ho llywood si sa vada tablourile de la Luvru. spuse Ar thur.Chiar daca reusim sa vorbim unui animal. Pentru mine. prevazut cu patru picio are si folosit pentru a mânca". nu? Furnica 103 era prea aventuriera. ne-am simtit parasiti de 103.. . A evadat. Arthur lua co chilia unui ou de furnica si o puse în contact cu antenele sintetice. reusira sa disting a câteva trasaturi deosebite pe "fata" lui 103.. Batrânul aminti cu nostalgie de 103. ci si reusea sa sesizeze unele concepte abstracte tipice omului. . p rea constienta de rolul ei planetar ca sa se multumeasca sa stea închisa într-un acv ariu si sa asculte bancurile noastre. comertul. Înainte de a pleca.Undeva în natura. o furnica extraordinar de dotata pe c are o cunoscuse cândva. . Unele nu faceau decât sa emita "ajutor" imediat ce erau puse în cutia de dialogat. nu. ceva paralel cu noi. Plec în padure ca sa-i anunt pe-ai mei ca existati si ca nu sunteti nici m onstri si nici zei.Ce invitati?' .Adevarat.

A înteles totul. . Încercati sa faceti la fel la rândul vostru. 187. este deci mult mai fragil decât o furnica. În plus. În ultima vreme.Tu stii ce este umorul? .Umorul.De la evadarea lui 103. Printesa 103 evoca pentru tovarasele ei un alt aspe ct al lumii gigantilor cu care se vor întâlni în curând. Apoi zise furnicii aflate în cutia de sticla: . Ce-ar putea sa faca o f urnica sa râda? Se întoarsera la masina de dialogat si la furnicile cobai care se agita co ntinuu. recunoscu Arthur. colectionam cu totii bancuri pentru 103. ascultându-i dezvaluirile. Printesa explica apoi cum Degetele stau în echilibru vertical pe picioarel e lor din spate si 10 ia notite pentru feromonul ei zoologic. 103 si-a dat mu lta osteneala ca sa înteleaga principiile limbajului nostru vorbit.. Degetele îsi departeaza usor membrele inf erioare. dar umorul nostru este pr ea "uman". Degetele sunt totusi foarte plapânde. De jur împrejurul sexuatei. Din cauza umorului. p ovesti cu carabusi care îsi încurca picioarele în pânze de paianjen sau cu fluturi care îs i iau zborul cu aripile înca umede si sifonate si care cad. zise Julie mirata. Ea explica faptul ca Degetul nu are carapace tare ca sa-si protejeze ext eriorul organismului. în ciuda taliei lor impozante.ving pe-ai mei sa intre în contact cu voi. Degetele sunt scuturate de spasme când aud povestea "u nor eschimosi pe o banchiza" sau a "mustei careia i se taie aripile". Printesa 103. arta si dragostea. recunoscu Laetitia. Semnat 103. schimba tema. Pot astfel sa-si zareasca semenii pe deasupra desisurilor. Ca sa reuseasca aceasta isprava. Desi aceasta pozitie nu este confortabila. îsi da seama ca umorul nu i ntereseaza deloc auditoriul si. MERS Degetele merg pe cele doua picioare din spate. o furnica poate sa cad a fara probleme de la o înaltime de doua sute de ori mai mare decât marimea ei în timp ce un Deget va muri daca se întâmpla sa cada de la o înaltime de numai trei ori mai m are decât înaltimea lui. . Auditoriul urmareste cu atentie vaporii feromonali ai printesei 103 si t oate furnicile sunt bucuroase sa auda ca. îsi îndoaie usor articulatia abdominala ca sa-si deplaseze centrul de gravi tatie spre partea din fata si se ajuta cu membrele superioare ca sa-si mentina e chilibrul.Computerul aranjeaza frazele. dar pe undeva se mai pierde din sensuri în urma traducerii. Ar trebui sa stim daca exista un umor tipic mirmeceean. O furnica este în s tare sa duca greutati de saizeci de ori mai mari decât propria greutate.Vorbeste tare bine limba noastra.Aceste notiuni sunt foarte greu de înteles de cei care nu sunt oameni. Asta se numeste "mers". .Ce umor? emise furnica.Aici e o adevarata problema. În caldura bivuacului. În timpul sederii sale aici. suntem obligati sa conversam cu furnicile pe c are le avem. dupa marturisirea ei. cu exceptia a trei notiuni. Degetele pot sta asa foarte m ult timp. De exemplu. zise Arthur. dupa efluviile care vin spre ea. Când se simt în dezechilibru. . . în timp ce Degetul ridica cel mult o greutate egala cu a lui. Ochii Laetitiei se îndreptara spre fata coreeanului. s-au grupat în masa suspendate de o creanga. s-a adun at întreaga multime a marelui mars într-o sfera vie. . ca sa-i pastreze atentia.Care? . MARELE MARS Probabil ca umorul e ceva extraordinar. Degetele deplaseaza un membru înainte si se echi libreaza în ultimul moment.. Cele câteva muste prezente nu pricep nimic. . Ca sa nu fie strivite de caldur a.

. Fiecare Deget are un sef. Se simteau bine jucând împreuna acel joc. De exemplu. Cum sunt numiti sefii? E vorba de o casta si sefii sunt alesi pur si simplu dintre copiii sefil or aflati deja la putere. casatorie. val etul de pica.. Acestea fiind zise. dar 103 nu zaboveste prea mult asupra subiectului. Toate jocurile. Patru anotimpuri. tradarea unui prieten. Zidurile vorbesc podelelor. Paul deschise plosca cu hidromel pe care o salvase de la liceu. el însusi supus unui sef. Printesa 103 îsi croieste drum printre corpuri pâna la o fereastra vie. si asta pâna la seful national care îi domina pe toti subsefii. E nerabdatoare sa se întoarca acolo ca sa-si completeze cunostintele caci au ra mas multe de descoperit. Marte. regele de trefla.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Imensa tabara îsi agita antenele. un noroc. S-a aventurat deja prea departe. PARTIDA A PATRA TREFLA 188. patru influente ale planetelor. o istorie. A re foarte multe elemente de comunicat trupei sale. 3. Acum reuseste sa mearga vreo zece pasi la rând cu ajutorul cârjelor din crengute. cele patru culori semnifica cele patru do menii de mutatii ale vietii. EMISARII ZEITEI Julie si prietenii ei din al treilea volum vazusera atâtea lucruri în timpul zilei încât erau prea tulburati ca sa doarma. afectivul. patru emotii. De aceea jocul de carti banal a fost folosit ca si tarotul pent ru ghicit. Ei savureaza linistiti trifoiul proaspat. Ji-woong le propuse sa joace Eleusis. asul de inima. Jupiter. volumul III 189. se pretinde ca sasele de inima înseamna primirea unui cadou . Toate înseamna o etapa a e xistentei umane. Nu mai exista alternativa decât reusita sau moartea. Aceste Degete "mai importante" pot sa ordone sa fie batute mar Degetele inferioare sau sa fie închise în închisori. O închisoare este o încapere închisa care nu are iesire. calatoriile. o perioada de odihna. Mercur. munca.. cinciul de caro.5 face o mica demonstratie. Mai întâi. usile discut a cu tavanele. Venus. 1.. Inima: primavara. jocul de carti obisnuit es te în sine o învatatura. chiar si cele m ai simple. Trefla: toamna. Unele au drept de viata si de moarte asupra altora. cearta cu o fiinta draga. Cifrele si personajele nu sunt alese la întâmplare. Povesteste ca la Degete exist a o ierarhie a puterii si 10 consemneaza cu o antena febrila: PUTERE: Nu toate degetele sunt egale. 103 aminteste ca nu a înteles totul din lumea Degetelo r. celebritatea. 4. Melcii care pasc jos nu iau parte la discutiile însufletite. contin ceva din întelepciunea antica. Cont empla orizontul spre est. Caroul: vara. Procesiunea nu se mai poate întoarce. Sunt multe întrebari. el însusi supunându-se unu i sef. Edmond Wells. Drept calmant. Beau pe rând din hidromel. saptele de inima. dama d e trefla. dificultatile. Pica: iarna. Vorbeau despre tot ce li se întâmplase si evitau sa abor deze absenta lui Narcisse. 2. ENCICLOPEDIE JOC DE CARTI: Cu cincizeci si doua de figuri.

Constata ca lumea ei virtuala cunoscuse o crestere exponentiala. "Zei. daca asta doreau. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. chiar daca era proasta sau sinucigasa. Popor ingrat. Într-adevar. în cazul în care îi vedeau. Francine continua sa circule prin orase. Pentru gnostici. Nu era asta cea mai mare dovada de respect a unui zeu pentru poporul lui emancipat? Nu-i deranja decât ca sa testeze detergentii si concepte noi. Francine observa acea lume paralela si percepu ceva care nu era în regula. sa redea libertat ea locuitorilor virtuali. Totusi. Francine fu ultima care îsi lansa programul. si nici asta nu acceptau. mutilate în mod cumplit. . Dupa ce se ident ifica. Zoom-ul pe intrarea oraselor o facu sa tresara. divi nitatile se îmbucau una în alta ca papusile rusesti. zeii celor mai mari lumi incluzân du-i pe zeii lumilor mai mici. caruia trebuia sa-i dea socoteala. lasati-ne în pace. . gnosticii au fost masac rati iar putinii care au mai ramas îsi practica cultul în cea mai totala discretie. Politicienii. Francine îi ceruse batrânului sa caute memor ia serverului lor "Revolutia furnicilor". Toti îsi lansara programele. cei de la San Francisco fura de acord sa le transmita în sens invers ansamb lul datelor. gnosticismul. Peste tot. spuse Francine foarte tulburata. a fost combatuta în special de Origen e.. 190. Locuito rii depasisera timpul de referinta al lumii reale si acum traiau în 2130. si locuitorii cereau sa se emancipeze de tutela ei.Arthur intra în încapere. . Nu intervenea în viata lor. la intrarea oraselor." Ca zeita. În cele din urma. Francine le oferise liberul arbitru. Se uita cu mare atentia la ecran.n. volumul III 191. TRECEREA FLUVIULUI Iata-le din nou în fata fluviului. Simplii crestini si crestinii gnostici s-au înfruntat multa vreme ca sa determi ne daca Dumnezeu avea si el un Dumnezeu. Aceasta credinta. În cinci minute. Edmond Wells. superior lui. Descoper isera noi moduri de locomotie pornind de la energia electromagnetica si leacuri noi bazate pe unde.Au ucis "oamenii-punti"! Într-adevar. Francine se instala la tastatura si discuta cu cei de la San Francisco. Locuitorii puteau sa-si aleaga un tiran sângeros. Juli e nu întelegea cum de esuasera la liceul din Fontainebleau. . în secolul al II-lea e.Au înteles deci ca sunt doar o iluzie informatica. ci exis ta altul. spionii fusesera spânzurati si expusi la vedere. Poate au dedus ca exi st. publicistii si jurnalistii nu putusera sa opreasca mâinile r azbunatoare. ecranul îi ex ploda în fata. În acel moment. ca si cum locuitorii din Infra-World tinusera sa adreseze un mesaj locuitorilor lumii superioare. de data asta furnicile au atuul . un anume Marcion a afirmat ca Dumnezeul la care se rugau nu era Dumnezeul suprem. Se repezira în sala computerelor.Am reusit sa intru în contact cu universitatea voastra americana de la S an Francisco. corpurile oamenilorpunte erau expuse. numita si biteism. Francine luas e hotarârea sa nu impuna nici o morala si sa le respecte alegerea. peste tot .. computerul piramidei se umplu cu memoria Revolutiei. brusc..Sunt tare curioasa sa vad cum a evoluat Infra-World. ENCICLOPEDIE MISCAREA GNOSTICA: Dumnezeu are un Dumnezeu? Primii crestini din antichi tatea romana au fost nevoiti sa lupte împotriva unei miscari eretice care era conv insa de acest lucru. zari inscriptii care le cereau zeilor. Acum se afisa pe micul ecran. Circula în Infra-World ca sa înteleaga mai bine ce se petrecea si.

Francine scoase ecranul.Nu! exclama Francine. va gusta într-o zi din jeleul regal al viespilor. Au modificat identificarea aparatului.. Trebuia sa continue de unde fusese ra întrerupti. Unul vechi. Iar singura. Era sigura ca Ji-woong va veni la ea. Sunt atât de multe încât corpurile lor lipite pot sa formeze un pod plutit or pe care trec milioane de alte furnicii. De fapt. acum sunt. si ea. Cartela electronica a crezut ca aparatul functiona la 220 de volti în timp ce el era la 110..De ce-i lasi sa traiasca? întreba Julie. 24 asteapta sa se întâlneasca cu Degetele. Ochelarii îi protejasera ochii si nu se alesese decât cu câteva zgârietur i. Mai înainte de a fi pu tut sa repete agresiunea. Oamenii din Infra-World încercasera sa-si asa sineze zeita creatoare! Un deicid! Lucie o pansa pe blonda. Infra-World reîncepu imediat sa traiasca fara ca miliardele de locuitori s a fie constienti ca un timp trecusera pe o simpla discheta. Acei oameni ar putea sa fi e periculosi pentru noi.Sunt inactivati. iata-te redus la cea mai simpla expresie ! O discheta de plastic magnetizata protejata de un învelis rigid. 192. LIPSA DE OCUPATIE: Degetele au o mare problema: lipsa de ocupatie. în timp ce Arthur cerceta componentele în spatele e cranului spart.. .Au vrut sa fie emancipati. . . Chiar daca au devenit ag resivi fata de noi. Într-un colt.. NEHOTARÂREA UNEI FEMEI Francine abia avu timp sa-si puna mâinile la fata ca sa evite cioburile tu bului catodic.Poate ca într-o zi va fi interesant de vazut unde au ajuns. propuse David. De acum în ainte Infra-World functiona în circuit închis si nu mai avea putinta sa ia legatura cu zeii lui sau cu altcineva. se culcara fiecare în încaperea lui. cei din volumul trei. Chiar si melcii care transporta jaraticul cald trec podul viu fara ca vr eunul sa se înece. Acum când totul se accelera si devenea periculos. 24 se ocupa numai de saga lui.Nu te poti juca la nesfârsit de-a ucenicul vrajitor. zise Ji-woong îngrijorat. . Avu grija ca acest computer s a nu aiba nici un modem. o distrugem? întreba Zoe.Ce facem cu lumea asta. . Facu o copie pe discheta apoi sterse programul de pe hard disk. corpul ei se va adapta pâna la urma la aceasta po zitie ciudata si va evolua în forma bipeda cu caractere genetice pe care le va tra nsmite copiilor ei când. . nici o conexiune cu alt aparat. 7 face schite ale aceste i scene pe o frunza în timp ce 10 nu pierde nici un cuvintel pentru feromonul zool ogic. spuse Leopold. . Julie se înfasura în cearceafurile ei noi.. Dupa atâtea emotii. Sunt singura specie anim ala care îsi pune întrebarea: "Bine. Îi ceru lui Arthur alt computer. Degetele. Toti se uitara la discheta de parca ar fi fost un sarpe veninos. Ajunse pe celalalt mal. si acum.. 5 e convinsa ca mergând mult pe doua picioare. furnicile din marele mars fac o noua tabara si 1 03 le relateaza alte lucruri despre Degete. dar tremura de frica si de furie. .Au gasit deci mijlocul de a avea acces la reteaua noastra informatica. . Suprasarcina a pr ovocat explozia ecranului. voia sa cunoasca dr . tastatura si mausul.numarului. Au gasit mijlocul de a actiona în lumea noastra. care îsi revenea din soc. Popor rebel.E mai bine sa deconectam total Infra-World. experienta trebuie continuata. Instala Infra-World pe hard disk si îl porni.Incredibil! Au trimis un mesaj informatic conceput sa-însele recunoaster ea de ecran. .. ca sa scrie ultimele capitole despre acele animale mari atât de p utin cunoscute. ce-as putea sa fac ca sa-mi omor timpu l?" 5 continua sa se roteasca în jurul taberei cu cârjele-crengute. .

Apoi o întreba cu blândete: .Încercam? 193. Îl saruta pe obraz. Ea se desprinse din bratele lui. ap arat de masurare a rezistentei electrice. Se uitara la antene ca la fructul oprit. Si nici ea. Credeam ca. . Dupa scriitorul american Philip K.Crezi ca magia va reveni? . îl astepta sa se reîntoarca. . Prin intermediul antenelor.. ar fi justificat sa i se retraga calitatea d e om. Ea raspunse aproape fara sa vrea: . Asta înseamna ca atunci când un om este asasinat într-o padure. . de a p ercepe si a le împartasi bucuriile sau durerile.agostea. se înteleg în întregime.M-am plimbat putin prin laboratoare.M-am temut tare mult ca n-am sa te mai vad. (Iu greceste. s-ar putea imagina o noua sanctiune penala: privarea de t itlul de fiinta umana.Nu stiu. Dar curiozitatea se dovedi mult mai puternica.. Pornind de aici.Ce s-a întâmplat? întreba tânarul dezamagit. Privirile li se întâlnira.Dar tu venisesi la. pathos înseamna "sufe rinta". merita sa fie numit uman. asasinii si teroristii. daca un robot e capabil sa perceapa durerea unui om si sa sufere din cauza asta. . atâta tot. începu el. ea se dadu înapoi. astfel. am tras cu ochiul si am gasit ast a. perfect.. Julie sari din pat. Copacul percepe deci distrugerea celulelor în cazul unei rani om enesti... Dick. Astfel ar fi pedepsiti tortionarii. de parca n-ar fi auzit întrebarea. daca un om nu e în stare sa perceapa durerea altuia. În schimb. Cineva batu la usa.Ce-ai gasit? . Te rog sa pleci. pe scoarta unui copac. Puse cutia în lumina.Lumea din piramida doarme. Se întinse din nou în pa i se gândi la noua situatie. magia s-a risipit. Daca punem electrozii unui galvanometru. . cele doua furnici n u se limiteaza doar la schimbul de informatii. . Am gasit d oua perechi de antene si le-am luat. De ce-l respinsese daca îl dorea atât de mult? Acum.. apoi.Ce cauti aici? Fara sa raspunda. . toti cei car e provoaca durere semenilor lor fara sa fie afectati de ea.. O lipi mai strâns de el. total. . se constata o modificare a ac estei rezistente. . .Îti amintesti? Edmond Wells spune ca în cazul unei CA. îl împinse afara si închise încet usa.Traiam un moment atât de feeric atunci când.. hormonii circula apoi de la un cap la cel alalt ca si cum ar fi unul singur si. N-am vrut sa deranjez pe nimeni. Julie era putin tulburata ca se afla în încaperea ei und e îl astepta pe Ji-woong sa apara dintr-o clipa în alta. Batai discrete în usa. David îi arata doua antene mici de culoare roz terminate cu un cap at nazal. . . Când tânarul vru s-o sarute pe umar. În cutie. ci îsi branseaza direct creierul la celalalt. Ji-woong nu întelegea comportamentul fetei. ENCICLOPEDIE EMPATIE: Empatia este calitatea de a simti ceea ce simt ceilalti. Julie se ridica repede si deschise. David se aseza pe mar ginea patului si aprinse veioza.Ai vorbit cu Arthur? întreba ea. Dar era David. Era Ji-woong. .. Ea ramase nemiscata si tacuta. zise el luând-o în brate.Magia te învaluie doar o data. iar cineva care se sprijina pe el se taie la un deget cu cutitul. toti copacii p ercep acest lucru si sunt afectati. Acum vreau sa ramân singura. aut orul romanului Blade Runner.) Si plantele percep durerea.. Avea în mâna o cutie mica.S-au petrecut atâtea lucruri de atunci..Antene artificiale pentru o comunicare absoluta între oameni! Julie se r idica pe perne.

. toate emotiile noastre trec deci rapid în sânge. David lua o antena. simtul nostru de animal. îi ceru fetei sa se apropie . David îi facu semn sa inspire foarte puternic si sa lase miresmele sa urce pâna la creier. simtul nostru orig inar. în centrul careia se înalta o coli na. îsi introduse o pereche de an tene în nari si o invita si pe Julie sa faca la fel. Maximilian încerca sa înteleaga cum disparuse piramida. Numai ca creierul sau nu era înca pregatit sa-i acorde atentie. Pista îl duse la o cuveta încercuita de rugi. închisera ochii si inspirara. Cavitatea nazala fiind o mucoasa strabatuta de mici vene permeabile. ceea ce va spori enorm. Comisarul det erminase sexul dupa câteva fire de par. Acolo se luptase cu viespile. Vârsta lor tânara era usor de recunoscut dupa faptul ca deplasau spre partea din fata greutatea picioarelor . Partile destinate sa serveasca drept antene propriu-zise erau formate di n unsprezece segmente cu micropori si prevazute cu un sant ca sa se poata uni cu cele din fata. Citi: . O fata si un baiat trecusera pe-acolo. Spre marea sa surpri ndere. Dar unde era piramida? Se uita la degetul de gresie care parea ca raspunde la întrebarea lui indi când colina. CONSTIINTA PREZENTULUI . Urma lasata de vârful bastonului lui David îl convinse ca daduse într-adevar de urma lor. . domnule comisar? 195. Dar se obisnuira. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. probabil o pompa care aspira si propulseaza moleculele noastre odorante. Este deosebit de dezvoltat la nou-nascut.Si acum ce facem. Simtul olfactiv este primul nostru simt. care po ate sa recunoasca mirosul laptelui mamei sale. Maximilian recunostea locul. în emisie si r eceptie. Firele de par lung si negru semanau cu parul lui Julie. Era minunat si îngrijorator totodata. trebuie sa contina un sistem electro nic. imprimând astfel o urma mai adânca la nivelul degetelor decât la calcâi. Vom comunica direct nas la nas.Haide! David desfacu doua perechi de antene nazale. Julie se uita la antene neîncrezatoare.Antenele trebuie introduse în nari. Când amândoi reusira sa stapâneasca acest exercitiu. Apendicele semanau cu doua mici coarne roz din plastic.Totul prin simtul olfactiv? .Edmond Wells. La început fu putin mai greu. simtul nostru olfactiv. GREUTATEA PICIOARELOR Maximilian era convins ca descoperise în sfârsit o pista serioasa.Conform schemei din Enciclopedie. caci plasticul comprima peretele nazal. În spatele lui. sudate la despartitura narilor si prelungite cu dou a tije fine de cincisprezece centimetri. aceste mirosuri de sudoare îi transmisera niste informatii pe care se doved i în stare sa le decodifice treptat. Urmele de pasi erau clare. Oamenii îsi pierd parul peste tot fara sa-si dea seama. Recunoscu frica. .Bineînteles. Tânarul apasa pe micul buton pe care scria on. Scoase carnetul si s e uita la schita pe care o facuse ultima data. David lua Enciclopedia si cauta pasajul despre CA. . volumul III 194. Julie fu imediat asaltata de mirosul sudorilor lor. politistii se agitau nerabdatori. În spatele cavitatilor nazale se afla neurocaptatori care vor t ransmite direct creierului informatiile chimice. Lumea e plina de semne care te ajuta de fiecare data când ai necazuri. dorinta si stresul.

e giptenii scoteau creierul faraonilor lor cu ajutorul unor tije bagate prin nari.Asculta-ne senzatiile. iepurasul atât de speriat se ivi din nou.. . Acum se simtea putin ridicola cu acea prote za de plastic la vârful nasului. p ercepu altceva. Îsi apropie de ea a pendicele senzorial. Ceata rosie se transformase într-o materie groasa care curgea spre ea ca o lava care încerca sa patrunda cu for ta în narile ei. am impresia ca vei patrunde în mine. Se retinu caci. Îl considera un tânar plapând si timid. acum era în mintea lui. îsi dezvaluira totul. dupa care se fixara una de alta. Ideile lui David circulau cu viteza gândului în propriu l ei creier. David o prinse cu fermitate de cap. Vru iar sa se retraga. Julie simti apoi niste furnicaturi ciudate în cavitatea nazala. aminti rile care ieseau din creierul vecin. David circula prin creierul lui Julie. Probabil ca semana cu o langusta. Îl întelegea pe David.E ciudat. în ciuda rezistentei tânarului. Ea îl împi nsese s-o includa în grupul lui de rock. sunetul. . . Julie se g rabi sa-l imite. un gând m ic cu o culoare care gâdila.Ca toata lumea. Îsi explicara totul. Julie râse nervos. Julie se trase putin înapoi. Julie era socata. se atinsera. Prin minte îi trecu un gând neplacut.Esti gata? . Închisera ochii. Fata ei se deschise ca o usa si dadu la iveala un creier în forma de furnicar. . ca si cum ar fi introdus acolo suc de lamâie. din ceata lui rosie. ramase nemiscat. Lui Julie îi era teama de ce avea sa descopere David în ea. o comunicare t otala si sincera. În sp atele usii alerga o fetita si se lua dupa ea. Fu gata sa se desprinda de el. nu? Julie se adresa direct mintii lui. Inspira puternic si. plin de circumvolutiuni si de culoare. cu blana palpitânda si de data asta fata întelese. Apoi. imediat dupa aceea. îsi întelesera adevaratele sentimente reciproce.Îmi vei afla gândurile cele mai intime? . Julie si complicitatea lor. Era afectiunea pe care David o avea pentru ea. Ea crescuse odata cu suflarea solutiei la ora de matematica. muzica. capul lui Julie. Neuronii ei pactizara cu neuronii lui David: vorbi ra unii cu altii. aparea ca un iepure speriat si disparea imediat. . ea era o fata de o frumusete si o i nteligenta extraordinare. zise David încetisor. Antenele lor se Cautara o clipa. 1 + 1 = 3. sopti David. David vizualiza un nor albastru si o usa care se deschide în acel nor. Imaginile se stersera si o voce tâs ni din interiorul ei. David o prinse usor de ceafa si o ruga sa închida ochii. o ceata rosie. mirosul nasului lui David. se apreciara si devenira prieteni. Pentru el. atragatoare si parfumata. Deschise iar ochii. În fata ei. Îl conduse la o vizuina astupata de un cap enorm. Inspira si fu napadita brusc de un miros cumplit de nas. Julie simti ceva nou. Îi arata cum îl vedea si fu foarte mirat. capul e ultima mea fortareata. Ea îi daduse tot curajul ca s-o scape din ghearele lui Gonzague Dupeyron si a bandei sale. David respira armonios pe gura. mirosurile. Erau trei. Respirau în acel ritm cât se poate de natural. . În Antichitate.Vom cunoaste doar ceea ce oamenii viseaza de mult timp. Uneori.Ce-i? Ai ceva de ascuns? . Îi arata si el cum o vedea. brusc. dar aciditatea lamâii las a locul imediat unui miros greu de opiu. cu pleoapele închise. Aici era invers: creierul intra în cavitatea nazala. Percepea imaginile. gândurile lui David patrunsera în emisferele ei cerebrale. La urma urmelor. Îl vizualiza. Vazu un mic t unel în care intra. Era o afectiune pe care o avusese pentru ea din prima clipa în care o zari se.Inspira. proiectele. Fruntile lor se atinsera pe toata su prafata. o linisti David.Ai ajuns. Nu era usor. murmura Julie. înainte de a-i mumifica. David.

Actiunea. HAIT. În Sfânta Sfintelor se afla altarul din lemn de salcâm.Un val rece le trecu pe sira spinarii când comunicarea înceta. Sub pamânt. Tinerii se uitara la el fara sa înteleaga în timp ce batrânul îsi înabusea accesul de tuse ca sa le explice ca acelea erau abia niste pr ototipuri. Sub tavan. trei porticuri reprezentau: . sub talpa. Sub pantoful lui Maximilian. un perete de beton.Lumea mistica: partea de divinitate care exista în fiecare dintre noi.Va înselati. Templul fusese conceput ca un loc de trecere între doua lumi: vizibila si invizibila. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Era perfect cubic cu l aturile de cinci coti. Cioc. raspunsera ei la unison. radacini. douasprezece pâini reprezentau fi ecare luna a anului. templu l lui Solomon este o figura geometrica calculata ca sa formeze un câmp de forte. nisip. Vazu antenele pe n optiera si întelese ca le folosisera. o talpa. pamânt.Creatia. numarul de aur a fost masura dinamica sacra. vene. Asezate pe suprafata lui. templ ul era lung de treizeci de coti si lat de zece coti.Lumea materiala: corpul. . Venise sa o trezeasc a si nu fu deloc deranjat de prezenta lui David în patul fetei. Tabernacolul se considera c a condenseaza energia cosmica. Forma generala a monumentului era un dreptunghi mare. Batu solul cu talp a pantofului. pietre. În fundul templului era plasa t cubul perfect al Sfintei Sfintelor. sub iarba. Sub aer. . sistemul vostru e foarte bine pus la punct.Probabil ca va trebui sa mai asteptam câteva secole pâna când oamenii se vor putea deda unei Comunicari Absolute.Lumea emotionala: sufletul. muschi. aer. . Situat în centru.Da. Arthur baga capul pe usa. . o fata adormita. Maximilian se plimba de colo pâna colo pe colina fara sa înteleaga cum disparuse astfel o piramida de beton. volumul III 197. În cadrul lumii divine. . L a început. un cearceaf de bumbac. lat de cincizeci de coti si înalt de treizeci de coti. iarba. Sub cearceaf. 196 ENCICLOPEDIE TEMPLUL LUI SOLOMON: Templul lui Solomon din Ierusalim reprezenta modelu l formelor geometrice perfecte. . adormira unul lânga al tul.Lumea spirituala: inteligenta. . Sub nisip. În realitate. Atunci Arthur izbucni în râs. lung de o suta de coti. . . Sub piele a fetei. tavanul încaperii unde se afla Julie. locuitorii piramidei nu avusesera timp sa duca la bun sfârs it acest proiect. sfesnicul cu sapte brate simboliza cele sapte pla nete. sânge.Formarea. a mers perfect. DRAGOSTEA! Acolo se pierdeau urmele. cu tandrete. Arthur îi întreba pe cei doi tineri care se frecau la ochi daca functionaser a bine. Ele reprezentau cele patru lumi care formeaza existenta. Îsi scoasera an tenele nazale si Julie se ghemui lânga David ca sa se încalzeasca. Edmond Wells. Era format din patru platforme înconjurate fiecare cu un zid de piatra. Deasupra. cioc! Julie se trezi tresarind. El îi mângâie usurel fa ta si parul si. Avea impresia ca îi lip sea un element ca sa poata întelege ce se petrecuse în jurul lui. Dupa textele vechi si mai ales cele ale lui Filon din Alexandria. în marele sanctuar triunghiular. . Sub be ton.

actul reproductiv dep aseste rareori doua minute. la majoritatea mamiferelor. O si fac de altfel oricând. demonta antenele si arata un loc gol. mormai el pe scara.Si când vor putea functiona. tran smisia odoranta nu functioneaza nici ea perfect si informatiile ajung uneori put in cam deformate. În timp ce toate celelalte animale îsi limiteaza activitatea sexuala la o sc urta perioada a anului numita "perioada nuptiala". Printesa a zis ca femelele Degetelor scot tipete în timpul copularii. Dupa expresia de pe fetele lor. . Insectele din coada procesiunii primesc versiunile cele mai deformate al e mesajului originar. si totusi. Degetele sunt în permanent a dispuse sa faca dragoste. probabil pentru ca scria un pasaj pe aceasta tema.Ai naibii copii. Printesa 103 nu se vrea deloc deista. Sub ei. Când crezi foarte tar e în ceva. Arthur era tare amuzat. În reali tate. Feromonii relatarilor ei nu ajung totdeauna pâna la capatul sirului lung s i. chiar si imaginar. din ce în ce mai multe pa rticipante la mars încep sa considere Degetele ca pe niste zei si au impresia ca p . taberele lor sunt acum atât de importante încât nu ma i atârna ca niste fructe.Serios? Batrânul paru bucuros. oare e bine ca aceste antene artificiale sa se raspândeasca? Închipuiti-va ce s-ar întâmpla data toata lumea ar fi în stare sa citeas ca în mintea celorlalti. Peste tot e jaratic fumegând. Trebuie sa stiti ca în felul asta s-au întemeiat multe religii. discutau despre lumea Degetelor fara sa acorde atentie decorului din jur si nic i coarnelor oculare ale melcului lor care uneori se uita la ei. Nu se stie de ce. zdruncinati usor de melcul lor de calatorie. În ceea ce priveste femela Deget. . ci acopera brazi întregi. Nu le mira nimic din partea Degetelor. . Degetul mascul este capabil sa stapâneasca actul sexual si sa-l prelungeas ca cât de mult doreste în timp ce. -M-ar mira sa fi putut merge fara baterii. ea scoate strigate la paroxismul actului . Ca si transmisia orala.. . Nu sunte m pregatiti pentru asta. CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE Printul 24 ceru precizari despre sexualitatea Degetelor. alte insecte sunt pe post de relee. V-ati închipuit ca cu aceasta jucarioara. lucrurile s-au întâmplat ca si cum chiar ar fi functionat. Dar e deja foarte mult. oamenii vor putea sa aiba si ei CA-ul lor si ati trait o experienta unica. Degetele îsi alunga pradatorii prin tipete. Parerea mea e ca ar fi o adevarata catastrofa. SEXUALITATE: Degetele sunt specia animala cea mai sexuata. ici si colo.replica David. Exista însa insecte care adauga în tr ecere interpretarea lor personala: De ce tipa femelele Degetelor? Li se raspunde: Ca sa-si faca pradatorii sa fuga ca sa nu le deranjeze în timpul copularii . Arthur întelegea foarte bine ca Julie si D avid erau foarte dezamagiti.V-ati închipuit ca merge. Printesa 103 simte în spatele ei mirosul enorm si greoi al multimii aflate în mers.. copii. Printesa 103 si Printul 24. sperând ca vor nimeri momentul potrivit pentru f ecundare: nici un semn exterior nu-l informeaza pe mascul despre ovulatia femele i. Cum sa se declanseze pompele olfactive? Dus rece pentru cei doi tineri. atâta tot. Arthur puse cu grija prototipul în cutie. e ca si cum ar exista cu adevarat. 198. masa întunecata a pelerinilor furnici înainteaza pe doua coloane ca sa nu calce în bale. Când se opresc.

Protejati astfel. Toata lumea se uita la ele cum trec prin padure. Repede. De exemplu. de afara. ALARMA: Deoarece Degetele nu cunosc limbajul odorant. . În general. se aflau alte furnici zburatoare. numerotate. Jonathan si Laetitia se grabira sa scoata alta valiza care purta etichet a "Lupta". dar toti stiau ca în cele din urma vor atinge peretele cuibului. Nu numai ca acest mars consuma din ce în ce mai mult vânat. ateriza pe gâtui politistului care mânuia picamerul si îi inocula un an estezic. Jonathan Wells. În curând. Puse mâna pe detonator si începu repede numaratoa rea inversa: . Un picamer începu sa loveasca colina.S-a terminat! murmura David. Ca niste torpile submarine. o v oce foarte cunoscuta: . politistii strapunsera fara greutate pamântul. Maximilian dadea ordine precise într-un aparat de emisie-receptie. Otelul pi camerelor atingea acum betonul. Politistii aratau ca niste scafandri. O furnica de lupta. o camioneta aduse costume complete de apicultori.Iar blestemul Cromagnon. zise Arthur. Deodata. iar furnicile zburatoare nu pu teau sa fie eficace decât daca aveau o traiectorie foarte precisa. Maximilian striga ordine în aparatul de emisie-receptie si. În piramida rasuna alarma. Sosi un camion încarcat cu unelte de escavat. OUL SPART Julie vru sa-l sarute din nou pe David. Arthur nu pilota caci mâinile îi tremurau prea tare. În încaperea lui Julie.Suntem terminati.Suntem atacati. alarma se manifesta printr-o lama rosie care clipea. arunca o privire surprinsa si. Laetitia Wells. 199. Alti locuitori ai cuibului li se alaturau în fata ecranelot de control.. To ti locuitorii piramidei urmareau cu anxietate miscarile politistilor în jurul cuib ului lor. Se apropiau oameni înarmati cu picamere.articipa la un pelerinaj.. dar vânatul este si din ce în ce mai mult.Iesiti imediat! Sunteti încercuiti. antenele de televiziune sunt primele informate si semnaleaza p opulatiei existenta unui pericol.Sa continuam totusi. Patru dintre aceste minuni ale micromecanicii fura duse spre gurile de a erisire. Maximilian se gândise la toate. Cei care nu intra în proc esiune sunt din ce în ce mai îngrijorati. acesti spioni zburatori transmisera teleimagini mai apropiate. fara comentarii. pilot ata cu îndemânare. Toata lumea o lua la fuga spre sala de control.. În piramida totul începu sa vibreze iar inimile batu ra mai tare. picamerele se oprira. . cele patru insecte fura lansate în tuburi. Era foarte bine. În acel moment auzi. în timp ce cei patru le suprav egheau teleghidarea si traiectoria prin videoperiscoape. Se uitara unii la altii neputinciosi. Printul 24 cere si alte informatii. Oamenii din piramida nu mai dispuneau de alte arme decât furnicile zburato are iar ele devenisera acum inofensive. dupa câteva minu te. Pamântul atenua zguduiturile. Jason Bragel si Jacques Melies se insta lara în fata ecranelor de control si apucara maneta de pilotare. Arthur Ramirez suspina si zise: . . Omul se prabusi. trebuie sa mergem. declanseaza semnale auditive: sirene (care functioneaza cu pompe de aer) sau semnale vizuale (lumini rosii care clipesc). În interstitii mici. Jonathan si Laetitia adusera o valiza cu eticheta "Observatie" Era plina de muschi. Nu mai puteau fi atinsi de acele mirmeceene. cum dau alarma. fript. Ji-woong întredeschis e usa. Ecranele video erau pline de siluetele politistilor care luau pozitie pe colina . nu dispun de feromoni de a larma. spuse Julie.. În caz de pericol. Politistii puneau dinamita în gaurile de be ton. striga: .

Sase. În timp ce. 1 era numit marele respectuos caci lasa intact ceea ce er a înmultit cu el. manânca de trei ori pe zi. MASA: Degetele sunt singurele animale care manânca dupa un ritm precis. lucrurile s-au aranjat totusi. unu. doi. . Molecula de salutare. 203. Toate insectele participante la pelerinaj emit feromonul lor de prezenta re. zis Leonardo din Pisa. Trebuie spus ca. cinci. Dar abia în secolul al XlII-Iea conc eptul de zero a ajuns în Europa prin intermediul lui Leonard Fibonacci (probabil o abreviere a lui Filio di Bonacci). fie ca le e foame sau nu. a doua masa o închide si deschide dupa-amia za. contrar por eclei sale.. daca adauga pute re unor cifre. în cele din urma. 1 înmultit cu 5 face 5. (notat cu un punct). Printesa cere sa se semnaleze în partea din spate a procesiunii ca primele rânduri se pregatesc sa-si încetineasca mersul. care era. arabii I-au copiat de la persi si i-au dat numele pe care îl cunoastem.. 2) cân d zaresc mâncare în câmpul lor vizual. Stie ca procesiunea a devenit acum atât de lunga încât. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. un negustor venetian. persii l-au copiat dupa indieni. Degetele sunt acolo. precum si la mayasi. Nu mai exista cuib. Câteva secole mai târziu. le facea nule pe toate cele care încercau sa se înmulteasca cu el. 3) când sunt capabili sa alerge destul de repede ca sa captureze aceasta hrana. a treia masa închide dupa-amiaza si pregateste somnul. Edmond Wells. FEROMON ZOOLOGIC: MASA Salivatoare: 10. Degetele. Biserica avea prea mare nevoie de contabili buni ca sa nu înteleaga interesul cât se poate de materialist al folosirii lui zero. nimic ostentativ în aceste semnale olfactive. trei. patru. daca se opreste brusc. Se apropie de Marea Întâlnire. volumul III 201. cu mult înainte. (notat cu o s pirala). Când Fibonacci a încercat sa le explice contemporanilor sai interesul pe care îl prezenta zero. Printesa 103 priveste peisajul si e uimita. BUNA ZIUA Sunt acolo. 103 crede ca sunt multe. Nimic agresiv.n. zero asa cum îl folosim noi este originar din India. caci transforma în zero tot ce se a propie de el. de mirosul Degetelor. Se spunea ca 0 este marele anihilator. ceea ce Degetele numesc "pi cnic". doar mergând pe o pânza. Acest sistem de trei mese pe zi permite probabil Degetelor sa-si separe zilele în doua parti. Si dupa mirosurile pe care le repereaza . 202. În schimb. În secolul al Vll-lea. Prima masa deschide dimineata. Ultima data când a perceput atâta tumult si str es fusese atunci când întrerupsese. 0 înmultit cu cinci face 0.. Biserica a considerat ca asta va rasturna multe lucruri. Unii i nchizitori au considerat acest zero diavolesc. În curând vor zari cuibul uman de unde a eva dat. pâna când informatia va ajunge pâna la capat si va fi tradusa în toate limbile cetatilor straine. I-a luat locul o colina si de jur împrejur domneste o mare dezordine. multe furnicile vor fi calcate în picioare de cei care nu vor putea sa se opreasca destul de prompt. MARELE PELERINAJ Printesa 103 recunoaste drumul. Aerul e plin de miro suri de frica. peste tot în lumea animalelor. toti manânca 1) când le e foame. ENCICLOPEDIE ZERO: Desi gasim urmele lui zero în calculele chinezilor din secolul al II -lea e. 200.

Molecula de salutare catre toate Degetele prezente. Cum feromonul Deget seamana mult cu cel care însemna Zeu, multe se înseala. Alungat, irationalul se întoarce în galop si cum se petrece ceva de-a dreptu l extraordinar, a si pus stapânire pe el! Molecula de salutare catre toti zeii prezenti. Escaladând zeii, furnicile emit feromonii cei mai prietenosi. Au înteles foa rte bine ca de acum înainte, când te apropii de un Deget, trebuie sa te adresezi lui cu mult respect. Molecula de salutare tuturor zeilor prezenti, emit ele la unison urcând pe acele animale caldute cu mirosuri tari. 204. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI SHABBATAIZEVI: Dupa ce au facut mii de calcule si interpretar i esoterice ale Bibliei si Talmudului, marii eruditi ai cabalei din Polonia au p rezis ca Mesia va aparea foarte precis în anul 1666. În acea perioada, moralul evrei lor din Europa de Est era foarte scazut. Cu câtiva ani înainte, hatmanul cazac Bogda n Hemelnitki luase conducerea unei armate de tarani ca sa puna capat dominatiei marilor proprietari feudali polonezi. Neputând sa ajunga la ei în castelele lor bine fortificate, hoarda, cuprinsa de o frenezie ucigasa, s-a razbunat pe micile târgu soare ale evreilor considerate prea fidele suzeranilor lor. Câteva luni mai târziu, când aristocratii polonezi au lansat raiduri sângeroase de represalii, satele evreil or au fost înca o data pedepsite si s-au înregistrat mii de victime. "Este semnul ul timei lupte a Armaggedonului", au spus cabalistii. "Este preludiul venirii lui M esia". Oricum, acesta a fost momentul ales de Shabbatai Zevi, un tânar blând cu pri virea patrunzatoare, ca sa se declare ca fiind Mesia. Omul vorbea bine, stia sa linisteasca oamenii si sa-i faca sa viseze. Se pretindea ca putea sa faca miraco le. A suscitat rapid o mare fervoare religioasa printre comunitatile de evrei pu se la grea încercare din Europa de Est. Multi rabini strigau desigur ca era un uzu rpator si un "rege fals". Au aparut schisme între evreii care îl sustineau pe Shabba tai Zevi si cei care îl contestau. Totusi, sute de persoane au luat hotarârea sa par aseasca totul, sa-si abandoneze caminul si sa-l urmeze pe acest nou mesia care îi ducea sa construiasca o noua societate utopica pe Pamântul Sfânt. Totul s-a sfârsit br usc. într-o seara, spionii sultanului I-au rapit pe Shabbatai Zevi, care a scapat de moarte convertindu-se 1a islam. Unii dintre discipolii sai, dintre cei mai fi deli, l-au urmat pe aceasta cale. Altii au preferat sa-l uite. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 205. ARMATA DE SPIRIDUSI Un tipat. Un politist se prabusi la vederea acelei maree negre si viermu itoare care se îndrepta spre ei si parea ca vrea sa-i escaladeze. Erau acolo douaz eci de oameni. Trei murira pe loc de o criza cardiaca. Ceilalti o luara la sanat oasa. Pe cele trei corpuri ale Degetelor care zac întinse la pamânt, exploratoarel e emit molecula de salutare si nu înteleg de ce nu li se raspunde. Printesa 103 le -a spus totusi ca unele Degete cunosc limbajul olfactiv al furnicilor. - Ce mai e si asta? izbucni Julie cu ochii tinta la ecranul video. Printesa 103 se uita în jurul ei la furnicile care se urca pe Degete urândule bun venit si întelege brusc ca, desi ea se afla la originea miscarii, acum acea sta o depaseste. Cere tuturor sa se calmeze. Stie ca Degetele pot sa se sperie de prezent a lor masiva. La urma urmelor, Degetele sunt foarte timide. Cele douasprezece exploratoare alearga de-a lungul coloanei si le roaga pe participantele la mars sa stea la o buna distanta de Degete. În fata, furnicile se catara pe cele trei Degete lungite la pamânt, munti calduti si tepeni.

De jur împrejur, sunt deplânse miile de furnici care, urcându-se pe zei, au fo st luate cu ei într-o cursa nebuna. Printesa 103 sfatuieste pe toata lumea sa-si pastreze calmul. Interzice tuturor sa manânce Degetele sau macar sa le muste. Cere ca nimeni sa nu intre în pan ica în fata importantei acelei clipe delicate. Apoi, dupa ce calmul revine, încearca sa-si mascheze panica si inspecteaza colina. 24 si cele douasprezece exploratoare percep faptul ca ceva nu este în reg ula. Totul a fost atât de brusc si acum totul e asa de linistit. Prea linistit. Melcii îsi scot capul din cochilie. Printesa 103 rataceste printre ferigi si gaseste gura de aerisire de la nivelul solului prin care a fugit din cuibul Degetelor. Se catara pe o stânca si se adreseaza multimii. Spune ca acea colina este unul dintre cuiburile lor si ca Degetele care traiesc acolo se numara printre fo arte putinele care stiu sa foloseasca limbajul olfactiv. E un noroc care nu treb uie scapat. Mai întâi va coborî acolo singura ca sa dialogheze cu ei, dupa care se va întoar ce sa le spuna cum a decurs întrevederea. Între timp, încredinteaza responsabilitatea lungului mars lui 24 si celor do uasprezece exploratoare. În timp ce furnicile zburatoare-teleghidate filmau covorul negru care acop erea colina, la una dintre gurile de aerisire se auzi un fel de râcâit. Arthur se du se sa vada ce este si zari o furnica destul de mare echipata cu niste aripi mici . Tinea o ramurica între mandibule ca sa bata mai tare. Ceru sa fie lasata sa intre. Pe fruntea ei se putea zari un semn galben si fata batrânului se lumina brusc. 103! 103 se întorsese. - Buna ziua, 103, spuse el foarte emotionat. Prin urmare ti-ai tinut pro misiunea, te-ai întors... Furnica rosie, incapabila, fireste, sa înteleaga aceste cuvinte auditive, îs i misca pentru orice eventualitate antenele pentru receptionarea mirosurilor buc ale ale lui Arthur. - Si acum ai aripi! se minuna batrânul. Cred ca avem multe lucruri sa ne s punem! O lua între degete cu mare grija pe 103 si o duse pâna la aparat. Toti oamenii din piramida se adunara în jurul aparatului în care 103 se inst ala comod si îsi punea, ca altadata, antenele în contact cu tijele din cutie. - Buna ziua, 103. Masina hârâi si vocea sintetica raspunse: - Salutari, Arthur! Arthur se uita la ceilalti cu o privire înfrigurata si le ceru sa se întoarc a la ecranele lor. Prefera sa vorbeasca singur cu prietena lui. Toti întelesera ca batrânul era foarte tulburat de aceasta întâlnire si se depar tara. Ca sa fie sigur ca numai el asculta furnica, Arthur îsi puse o casca audio fonica si, împreuna, îsi spusera ce aveau sa-si spuna. 206. ENCICLOPEDIE DIFERITII NOSTRI ALIATI: Istoria a cunoscut numeroase cazuri de colabora re militara între oameni si animale, fara ca primii sa-si fi dat vreodata osteneal a sa ceara parerea celorlalti. În timpul celui de al doilea razboi mondial, sovieticii au dresat câini anti tanc. Echipati cu o mina, câinii aveau sarcina sa se strecoare sub tancurile inami ce si sa le faca sa sara în aer. Sistemul nu a functionat foarte bine, caci câinii a veau tendinta sa se întoarca prea devreme la stapânii lor. În 1943, doctorul Louis Feiser a imaginat sa lanseze la asaltul navelor ja poneze lilieci echipati cu bombe incendiare miniaturizate. Acesta ar fi fost ras punsul aliatilor la aviatorii kamikaze niponi. Dar, dupa Hiroshima, aceste arme au devenit depasite.

În 1944, britanicii au conceput proiectul de a se folosi de pisici pentru a pilota niste avioane mici întesate cu explozibili. Credeau ca felinele, temându-se de apa, vor face totul ca sa-si orienteze aparatul spre un port-avion. Nu s-a a juns la nimic. În timpul razboiului din Vietnam, americanii au încercat sa se foloseasca de porumbei si de vulturi ca sa expedieze bombe asupra vietnamezilor comunisti. Ia r esec. Când oamenii nu urmaresc sa foloseasca animalele ca soldati, ei încearca sa le foloseasca ca spioni. Astfel, în timpul razboiului rece, CIA a facut experiente destinate sa marcheze suspectii aflati sub filaj cu hormonul femelei gândacului d e bucatarie, peripalon B. Aceasta substanta este atât de excitanta pentru un gândac de bucatarie mascul încât o poate detecta si veni la ea de la distanta de câtiva kilom etri. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 207. CONVORBIREA Nimeni nu a stiut vreodata ce si-au zis în acea zi Arthur si 103. Probabil ca furnica i-a explicat de ce a fugit din laborator. Probabil ca Arthur a rugat -o sa stea acolo cu trupele sale ca sa protejeze piramida de viitorul atac al De getelor. Probabil ca 103 l-a întrebat în ce stadiu se afla proiectul de cooperare într e cele doua lumi. 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR Afara cele douasprezece exploratoare instaleaza douasprezece tabere în vârfu l colinei având fiecare un jaratic în centru. În fiecare tabara, una dintre cele douasprezece povesteste toata noaptea c eea ce crede ca se petrece în interiorul cuibului uman. Toti cred ca Printesa 103 s-a dus la zeii care stiu sa vorbeasca, nu ca cele trei gramezi de carne incapab ile sa dialogheze care s-au prabusit imediat ce au fost abordate. Printesa 103 cere acum sa se instaureze un pact irevocabil între Degete si furnici, anunta Printul 24 ca sa linisteasca pe toata lumea. La ora asta este probabil un lucru deja facut. Dimineata, primul zgomot e perceput de 5, cocotata pe cârjele ei. Niste pa le agita aerul deasupra taberei. Întelege imediat ca acele viespi mari constituie o amenintare, dar zboara prea sus ca sa poata fi atinse cu jetul de acid. Tiruri le artileristelor furnici nu bate mai departe de douazeci de centimetri iar acel e viespi sunt la mult mai mult de douazeci de centimetri de antenele mirmeceene. Pe ecranele video ale piramidei, amenintarea era si mai spectaculoasa. M inusculelor furnici-robot zburatoare, fortele de ordine le raspund cu niste elic optere enorme. Erau niste elicoptere folosite în general în agricultura. Era prea târziu ca s -o mai trimita pe 103 sa dea alarma în rândul trupelor sale. Ploaia galbuie de crist ale de acid cadea deja asupra tovaraselor ei. La contactul cu cristalele de otrava, durerea e îngrozitoare. Carapacele s e topesc, iarba se topeste, copacii se topesc. Elicopterele împrastie un amestec de exfoliant si de pesticid extrem de co ncentrat. Oamenii din cuib erau furiosi la culme. Milioane de furnici venisera ca sa pactizeze cu oamenii si acum mureau fara nici un mijloc de aparare. - Nu-i putem lasa sa faca asta! exclama Arthur. Toate eforturile lor n-ar fi dus decât la acest masacru. Printesa 103 urma rea evenimentul pe un mic ecran de control si nu întelegea nimic. - Si-au pierdut mintile, murmura Julie. - Nu, le e teama, atâta tot, raspunse Leopold. Jonathan Wells strânse pumnii si zise: - De ce trebuie totdeauna ca niste forte de neînvis sa se impuna pentru a-

i împiedica pe oameni sa cunoasca ceea ce e nou si diferit? De nu vor oamenii sa s tudieze creaturile din mediul lor înconjurator decât taiate feliute si asezate pe la mela microscopului? În acel moment, observând lichidul galbui care distrugea peste tot viata, lu i Arthur îi fii rusine ca e om. Zise cu o voce care se dorea ferma: - Gata. Ne-am jucat destul. Sa ne predam si sa punem capat acestui masac ru. Înaintara împreuna pe tunel, iesira din piramida si se predara fortelor de o rdine. Nimeni nu ezita. Nu se putea face altfel. Sperau ca prin capitulare sa op reasca baletul elicopterelor care semanau otrava. 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA Salivatoare: 10. CORIDA: Degetele sunt cei mai puternici pradatori. Totusi, se pare ca, uneori, cuprinsi de îndoieli, simt dorinta de a-si con firma acest lucru. Atunci organizeaza "coride". E vorba de un ritual ciudat în cursul caruia un om înfrunta animalul care i se pare cel mai puternic: taurul. Se înfrunta timp de câteva ore; taurul înarmat cu coarnele lui ascutite, Deget ul, cu o tepusa fina de metal. Degetul câstiga totdeauna si nu este prevazuta eliberarea taurului, chiar daca ar învinge. Ritualul coridei le ofera Degetelor ocazia sa-si reaminteasca ca sunt învi ngatorii naturii. Doborând un taur mare si furios, îsi confera din nou titlul de stapâni ai tutu ror animalelor. 210. PROCESUL Procesul a început trei luni mai târziu. În sala de sedinta a curtii cu juri d e la tribunalul din Fontainebleau e lume multa. Toti cei care nu fusesera prezen ti în momentele de glorie ale acuzatilor, venisera sa asiste la condamnarea lor. D e data asta se deplasase si televiziunea nationala. Erau prezente toate cele sas e canale nationale. Nu asistasera la reusita revolutiei, dar aveau sa asiste la executia ei. Pentru spectatori, înfrângerea este totdeauna mai interesanta si mai te legenica decât victoria. În sfârsit, pusesera mâna pe instigatorii Revolutiei furnicilor si pe savantii nebuni ascunsi în piramida din padure. Faptul ca printre ei se era un fost minist ru al Cercetarii, o eurasiatica frumoasa si un batrân bolnav, sporea latura folclo rica a procesului. Jurnalistii, cameramanii si fotografii se îmbulzeau. Bancile rezervate spe ctatorilor erau pline si alta lume se înghesuia în fata usilor tribunalului. - Doamnelor si domnilor, curtea, anunta usierul. Presedintele intra flan cat de cei doi asesori, urmati de procuror. Grefierul se afla deja la locul lui precum si cei noua jurati. Juriul er a format dintr-un bacan, un agent postal iesit la pensie, o îngrijitoare de câini, u n chirurg fara clientela, o controloare de metrou, un distribuitor de pliante, o învatatoare în concediu medical, un contabil si un plapumar. Fiecare mirosea altfel . Aprodul zise: - Ministerul public împotriva grupului zis "Revolutia furnicilor" asociat cu conjuratii numiti "oamenii piramidei din padure". Judecatorul se instala confortabil pe fotoliul sau, constient ca procesu l avea sa dureze. Avea parul alb, o barba spicata, ochelari pe nas si totul în el respira maiestatea justitiei, zburând foarte sus deasupra intereselor particulare. Cei doi asesori erau în vârsta si pareau ca venisera sa se distreze între doua partide de belota. Toti trei luara loc la o masa lunga din lemn de ulm pe care se afla o statuie alegorica reprezentând "Justitia în actiune" sub forma unei femei în

avea intentia sa serveasca drept avoca t si toti ceilalti acuzati erau de acord.Acuzatul urmator. . Era legitima aparare.Spuneti: da. ocuparea liceului. . Grefierul se ridica si facu apelul acuzatilor care erau încadrati de patru politisti. Acest robot ucigas fiind teleghidat este asimilabil cu o racheta si clas ificat deci ca o arma din a cincea categorie. primii ran iti. pe do mul Gaston Pinson folosind ca arma un robot minuscul ucigas în forma de musca zbur atoare. Ce aveti de raspuns la acest cap d e acuzare? Arthur îsi trecu mâna peste fruntea umeda. Grefier. As vrea sa înte legeti ca eu si prietenii mei doream sa lucram în pace. Voiam doar sa-l adorm.Da. refugierea în piramida. Politistii erau zâmbitori si simpatici. îngrijorati. Julie Pinson.Da. saptezeci si doi de ani. . Arthur fu scuturat de un acces violent de tuse. Doi politisti o în cadrara imediat pentru a preveni o eventuala tentativa de evadare. . se aplecara spre el. . fuga instigatorilor. comisarul Maximilian Linart. fara sa fim deranjati de c uriosi. . . Medicul de serviciu se apropie în gra ba si declara ca acuzatul va continua sa raspunda întrebarilor peste câteva momente dar ca nu trebuia sa fie prea solicitat.Nimic.El voia sa distruga piramida. Grefierul raspu nse ca unul dintre acuzati. distrugerile costisitoare. . Presedintele o invita sa ocupe locul rezervat apararii.Furnici-zburatoare teleghidate. . Julie o cauta cu privirea pe mama ei. cele saptesprezece persoane din primul volum si cele patru din volumul doi. o gasi în rândul trei si îi adresa un mi c semn cu capul. . d ecesul a trei dintre politistii însarcinati cu arestarea lor. Nu mai putea sa vorbeasc a. . Presedintele curtii întreba unde este avocatul acuzatilor. Rasfoi mai departe. remarca procurorul. în sfârsit.Vad aici ca linistea va este atât de draga încât ati recidivat trimitând una d intre "furnicile zburatoare" sa atace un functionar însarcinat cu ordinea publica. Doi politisti îl dusera înapoi în boxa acuzatilor unde se prabusi greoi între prieten ii sai care. îl corecta Arthur. Concertul care se transformase în razmerita .Cine e Julie Pinson? O fata tânara cu ochii cenusii ridica mâna. citeste actul de acuzare. Ciocanul din fildes al presedintelui lovi în masa de lemn. domiciliat în strada Phoenix din Fontainebleau? . David Sator. . Omul facu un sc urt rezumat al episoadelor precedente. urmarirea prin padure. Erau douazeci si opt cu totii. . Arthur confirma. Arthur fu primul che mat la bara. domnule presedinte. Este vorba de o versi une ameliorata a modelului meu de furnica cataratoare teleghidata.Domnule Ramirez. . negustor. Erau acolo cei sapte instigatori ai R evolutiei furnicilor.Toate argumentele vi se par bune ca sa omorâti oamenii cu mici roboti zb uratori. ciocnirea cu politia. l-ati asasinat în ziua de 12 martie. Presedintele îsi rasfoi hârtiile din fata. domnule presedinte. Îmi pare rau ca l-am omorât.Sedinta e deschisa. Nu stiam ca era alergic la anestezice.Asa! Constructie ilicita fara permis într-o zona protejata în mijlocul par cului natural national. .Sunteti Ramirez Arthur.Vi se pare normal sa atacati oamenii cu muste-robot? întreba procurorul ironic. anul trecut.fasurata într-o toga foarte decoltata. Am construit acea piramida în scopul de a conversa cu furnicile si de a aj unge la o cooperare între culturile noastre. Statul în picioare îl epuiza pe batrânu l bolnav. legata la ochi si în mâna cu o balanta.

Viziune poetica. Într-o cetate a furnicilor. Zarva pe banca presei. trebuie sa stii ca starea domnului Narcisse Arepo este stationara. O furnica nu m inte pentru ca nici macar nu e în stare sa-si închipuie interesul de a minti. fiecare individ îsi împartaseste emotiile întregului furnicar. Mie Pinson.Revolutii a furnicilor". rastoarna muntii. Presedintele ceru sa se faca tacere.Am început sa ma interesez de insecte când am integrat un greiere în grupul nostru rock. . de gimnastica si de biologie.Bine. Se aflau acolo profesorii de matematica . am descope rit furnicile care au o comunicare în toate azimuturile. Întorcându-se spre mama ei. Din cauza ta se afla în situatia asta. fara mare legatura cu realitatea! zise procurorul între rupând-o.Cum se simte Narcisse? întreba tânara întrerupându-l. Era cu adevarat un muzician foarte bun. Miza era enorma. . Iar politetea si regulamentul cer sa mi te adrese zi cu "domnule presedinte". . În sala e rau multi jurnalisti. De data asta avea posibilitatea sa se adreseze unui audito riu imens. Detinem fotografii în care apari dirijând trup ele manifestantilor ca un general de armata. Pentru mine. Esti acuzat de a fi fost strateg ul acestei . Domnisoara. Ca sa-ti raspund la întrebare. de economie. .Aici eu pun întrebari. Ceea ce societatea umana încearca sa reuseasca de milenii. domnule presedinte.Dupa greieri care au o comunicare de la individ la individ. Rânjete în rândul publicului. licean. împ reuna. . E vorba doar de comportamente imprimate genetic.David Sator. Pentru ea. mi se pare ca sunteti foarte nestiutoare în ceea ce priveste proced ura judiciara. Ai pierde timpul cautând aici inteligenta sau o constiinta. Nu era singurul profesor al liceului care" se deplasase la tribunal. nu? De altfel. De data asta.Acuzatul urmator.Va este teama de furnicar pentru ca el reprezinta o reusita sociala pe care nu vom reusi niciodata s-o egalam. explica juratilor de ce ati înf iintat miscarea voastra imitând insectele? . furnicile au reus it cu mult înainte de aparitia noastra pe pamânt. n-ar mai exista atâtea neîntelegeri si minciuni. .Cred ca daca am dispune de un sistem de comunicare la fel de eficace c a cel al furnicilor. . Nu mai lipseau decât profesorii de fi lozofie si de germana. . .David se prezenta în fata magistratului fara baston. luând un aer de bunic bombanitor. au fost si raniti. dar David n u se tulbura. Ai fost instigatoarea acestei Revolutii a furnicilor. Repede reprimata.Dar de ce acest simbolism al furnicilor? insista presedintele.. . dorind sa o convinga macar pe ea. Trebuia sa-si aleaga bine cuvintele. În afara de pagubele importante.Va rog sa ma scuzati. râsetele din sala nu mai fura oprite si David fu nevoit sa a stepte sa se faca liniste ca sa raspunda: . dar la fel ca un computer sau ca o mas ina de spalat.Furnicile formeaza o societate în care cetatenii sunt pusi în miscare de a ceeasi vointa de a contribui la mai buna vietuire a tuturor. . Publicul reactiona murmurând si judecatorul lovi cu ciocanul de fildes. . Un furnicar functioneaza perfect. a comunica înseamna a transmite informatii celorlalti. .Voiai sa creezi o armata. . Judecatorul continua: . Am mai spus asta adineauri unuia dintre complicii ta i. Solidaritatea lor e to tala. Julie îl zari pr ofesorul de istorie dând din cap în semn de încuviintare. Printre ei numarân du-se si Narcisse Arepo.Ai vrea ca toti sa purtam antene? întreba procurorul în zeflemea.E o lume militara. ideea de Re volutie a furnicilor este sinonima cu acumularea unor mici acte discrete care. .Totdeauna am sustinut o revolutie neviolenta. cu spatele la public. Judecatorul se mai îmblânzi. Cred ca v-as face un serviciu daca v-as numi din oficiu un avocat profesionist. optsprezece ani. Te-ai crezut un nou Trotki reînviind Armata Rosie? David nu avu timp sa raspunda.

fara preoti. Adevarat? . le-a placut mult contactatilor. Poti sa stai jos. furnicile reusesc sa fie mult mai eficace decât noi si mul t mai în armonie cu orasul lor. Cum se împaca asta cu spiritul tau de. fara represiu ne. .Ideile bune. . Poate ca delfinii. Coreeanul zâmbi. Poticnindu-se la fiecare silaba. Formidabil e faptul ca cu 50% de trândavi si fara politie. . sa încercam alte sisteme de organizare. Adeva rat. . . Numai 50% dintre furnici muncesc în mod eficace într-o ceta te. În rândul asistentei se auzi un murmur de aprobare. fara promisiuni de crestere a salariului. .Deloc.Anarhisto! exclama cineva. toata lumea este constrânsa sa munceasca. maimutele sau sturzii ne vor învata cum sa traim mai bine în colectivitate.. Acuzatul voia sa mineze bazel e societatii noastre impunând idei false.. E societatea bazata pe cea mai mare inegalitate din lume. câteva aplauze... doamnelor si domnilor jurati. Juratii faceau înse mnari.. dupa ce a explorat totul. În realitate. furnicile traiesc asa de milenii. fa ra sef. Asistenta era împartita. Procurorul se ridica în picioare.Tocmai ca nu exista nici un secret. iar 20% se odihnesc. Doamnele din juriu devenira interesate. domnisoara. 30% au o activitate neproductiva de tip autocuratire. Coreeanul se prezenta la bara... Oricum.Trebuie sa luam de la ele ce au bun si sa renuntam la ce au rau. soldati sau sexuat e si în nici un caz nu-si pot schimba soarta care le-a fost destinata. esti acuzat ca ai creat reteaua informatica care a r aspândit cam peste tot ideile subversive ale pretinsei voastre revolutii.Sunt anarhista daca acest cuvânt înseamna ca e posibil sa traiesti în societ ate fara sef. Ea este obligata biologic sa raspunda unui apel olfactiv.Se inspira dintr-o forma de gândire care nu era proprie omului ca sa ref ormeze gândirea omeneasca. tot rationamentul tau se rezuma la a da societatea furnicilor drept exemplu de imitat. spuse Ji-woong. Juratii au auzit destul ca s a-si faca o parere despre acest subiect. Caci ce este o societate a furnicilor al tceva decât o societate de caste? Furnicile se nasc lucratoare. în unele privinte.Înca o greseala. .Destul cu apologia societatii insectelor. fara presedinte. . într-un furnicar.Ati auzit.. fara politie. Sa încercam si vom vedea ce iese. . pot sa vina în ajutorul societatii noastre umane care.Dar dumneavoastra. nici guve rn. Învatatoarea în conce diu medical nu se mai uita la unghii si controloarea de metrou nu mai batu darab ana cu degetele în masa.O furnica nu e libera.Era propaganda "mirmeceeana"? zise procurorul. Chi. adevaratul anarhism este un sumum d e simturi civice. libertate? întreba presedintele. fara ierarhie. woong. . . Nu exista m obilitate sociala. . nici plan cincinal. fara prom isiunea paradisului dupa moarte. raspunse cu calm Julie.Esti anarhista? întreba presedintele. presedintele îngâna: .Domnule Ji-woong. bate pasul pe loc.Atunci care e secretul furnicarului? întreba procurorul foarte iritat. Furnicile sunt admirabile si deranjante caci ne ar ata ca o societate nu are nevoie de constrângeri ca sa functioneze bine. merita sa fie raspândite cât mai mult posibil .Totusi. Si daca nu va merge. . cu telefonul celular? Superiorii ierarhici va conta cteaza tot timpul ca sa va dea ordine pe care trebuie sa le îndepliniti. Seamana cu o comunitate hippie unde fiecare face ce-i place. .De fapt. discutii etc. Comportame ntele furnicilor sunt haotice si traiesc într-un sistem dezordonat care functionea za mai bine decât un sistem ordonat. Or. . nici avansare pe merit. fara generali. Câteva fluieraturi. .Ji. Judecatorul îsi netezi bar ba. nimic. Unde e di ferenta? Magistratul ridica ochii la cer. . Sa trecem la acuzatul urmator.

Vorbiti mai tare. ne observam pe noi însine în miniatura.. Julie se ridica de pa banca apararii. va auda juratii. Grefier. societa tile de furnici sunt permanent în razboi. Orasele furnicilor apar peste tot c a ciupercile. . la o adica? Oricum.Înainte de a trece la audierea învinuitilor. Celelalte o testeaza si..Ca si prietenii mei. domnule procuror. Procurorul scoase din dosare niste teancuri de hârtii pe care le flutura c u convingere. L a noi. distribuie copii juratilor precum si doamnelor si do mnilor din presa. Dimpotriva. Julie ceru sa vorbeasca. continua procurorul cu însufl etire. dar este evident ca aceasta coalizare le va accentua dominatia. .Într-adevar.Suntem în plin delir! exclama procurorul. Francine îsi drese glasul.Ceea ce contin bucatariile noastre provine din pamânt. Numai banchizele n-au reus it sa le colonizeze. De la începutul audientei.. Nu exista nici un motiv sa le dea mai curând oamenilor decât furnicilor. entomologi specialisti în furnici. când o lucratoare are o idee. . . daca nu faci parte dintr-o buna categorie sociala. .Recunoasteti deci. ca furnicile n-au nici o nevoie s a mai cucereasca ceva? . ce v-a împins sa sustineti aceasta Revolutie a furnicilor? Tânara blonda se stradui sa-si domine timiditatea. doamnelor si domnilor jurati. Presedintele tribunalului era deranjat de întorsatura pe care o luau dezba terile. Presedintele nu avea intentia de a oferi o tribuna acelor pustani razvra titi. Apoi continua cu un aer doct: . De altfel. Arunca o privire spre J ulie ca sa-si faca curaj. domnule presedinte. Dar procurorul intrase în jocul acestor pustani cu idei extravagan te iar juriul parea interesat de aceasta dezbatere ciudata. Observându-le pe ele . . am luat informatii de la oame ni de stiinta adevarati. Ne permit sa ne schimbam punctul de vedere. nu era vorba decât de furnici si de societatile f urnicilor. daca nu esti plin de diplome.Coreeanul era amuzat. Nu se cunoaste înca motivul acestui fenomen. Domnisoara Pinson ar vrea acum sa introduca un drept de proprietate al animalelor. Magistratul ar fi preferat ca interogatoriile sa fie aduse pe terenul mai concret al vandalismului din liceu. ca furnicile nu sunt deloc an imalutele dragute si generoase despre care vorbesc acuzatii. În plus. Râsete în sala. . De o suta de milioane de ani sunt în expan siune peste tot în lume. Pamântul nu a preci zat niciodata caruia dintre copiii lui i-a rezervat bogatiile. Si de ce nu al vegetalelo r si al mineralelor.. completa Julie. nimeni nu te va lasa sa-ti exprimi id eea. Am aici documente care dovedesc ca actualmente asistam la o grupare a cet atilor mirmeceene. domnule presedinte. o realizeaza. Francine Tenet.. Furnicile patrund peste tot. ca sa.. . . Si deci sa se adreseze ei ca reprezentant al populatiei terestre. Orasele seamana cu orasele noastre si drum urile lor cu drumurile noastre.Va asigur.Ca si prietenii mei. ar avea mai multe sanse sa întâlneasca o furnica decât un om. Ni ci o bucatarie nu e la adapost. vorbeste despre ea tuturor cel or din jurul ei. S-ar putea spune chiar ca furnicile sunt deja stapânele pla netei pentru ca ocupa practic toate nisele ecologice. daca o considera buna. colegul sau c are reprezenta acuzarea îsi daduse osteneala sa se documenteze stând de vorba cu spe cialistii si acum voia sa-si etaleze noile cunostinte. .Urmatorul acuzat. consider ca avem nevoie de al te exemple de societati ca sa ne marim orizontul imaginatiei.. al razmeritelor si mai ales al decesulu i politistilor.La furnici. Maca r pentru asta si ideea Revolutiei furnicilor îmi placea. Reusesc sa-si sape cuiburi în beton.Furnicile lupta peste tot împotriva noastra. . daca un extraterestru ar debarca brusc pe planet a noastra. daca n-ai ajuns la o anumita vârsta. Domnisoara. orasele furnicilor invadeaza totul! zis . Juratii ca si majoritatea celor din sala urmareau cam prea atenti argument ele tânarului.

Va gânditi la Narcisse Arepo. Nimeni nu detine nimic si nici nu se plimba gol. caci întrajutorarea este totala. Presedintele îsi trezi cu cotul asesorii care aveau tendinta sa atipeasca si discuta un moment cu ei.Dupa predarea oamenilor din piramida. domnul grefier nu va nota acest lucru Caci hârtia a f ost inventata de o insecta. . grefier. Ne puteti p reciza circumstantele acestui fapt? .. ci din necesitate. Noteaza. Daca doriti. domnule presedinte. . furnici. -Nu. A avut ideea sa le copieze. regret ca nu sunt prezenti în boxa acuzatilor toti vinovatii.Daca-mi dati voie. Juratii erau obligati sa pastr eze o atitudine nepasatoare. Am asistat la întreaga scen a urmarind ecranele de control din piramida. Ele i-au a sasinat. Îl chema la bara pe comisarul Maximilian Linart. domnule comisar. Nu exista suprapopular e caci regina îsi adapteaza ouatul calitativ si cantitativ în functie de nevoile cet atii.Precizati-va ideea. Se ferira totusi sa-si manifeste acest sentiment . Ar fi fost normal sa apara si ele în fata acestui tribunal ca sa fie judecate. va asigur.Insectele n-au "inventat" nimic. Rumoare în sala. am umplut saci întregi cu furnici prezente la locul crimei. domnule presedinte. Am adus de altfel hotarârile pentru cazul în care curtea ar avea unele îndoieli în aceas ta privinta. Procurorul zise provocator: . la adevaratii instigatori ai aceste i pretinse revolutii. Si ei simteau în mod confuz ca furnicile nu omorau din placere. . . Ma gândesc la. v-ati aflat la conducerea trupelor de ordine atât în mome ntul asaltului asupra liceului din Fontainebleau cât si a asaltului asupra piramid ei. . Presedintele se încrunta apoi batu cu ciocanul în masa ca sa se faca din nou tacere.Mai aveti înca aceste furnici pe care le-ati facut prizoniere? . . .Orasele lor sunt admirabile..Exista antecedente foarte precise ale unor procese facute animalelor. . un eunuc de la palat a remarcat ca viespile luau mici bucatele de lemn pe care le mestecau si le udau cu saliva. furnicile sapa un nou culoar. Omul este singurul animal care pro voaca suferinte fara motiv. Daca nu se poate. pot sa va explic si cum. Nu exista periferii sarace.Oamenii mei au fost coplesiti de o maree de furnici ostile. .Ati fost prezent în momentul decesului celor trei politisti. Nu exista poluare ca ci o treime din activitate consta în curatare si reciclare. . . ma gândesc la adevaratii asasini.As vrea sa amintesc ca furnicile voastre ne-au ucis trei politisti. doar pentru placerea de a vedea o alta fiinta suferi nd.Dar se aplica dreptul francez si animalelor? întreba Julie.Cruzimea este ceva specific omului.Nu i-au ucis. În secolul I. De fapt.Da. . Julie replica: . Comisaru l se întoarse spre ea cu intentia de a-i distruge argumentul.Bineînteles. Imaginatia lor i-a omorât. Nu exista ambuteiaje desi nu exista regul i de conducere. dar bietul baiat e înca în spital. . parând a fi în dezacord asupra problemelor de procedura judiciara si de jurisprudenta. în C hina. caci nu exis ta saraci. domnule presedinte.Nu ti se pare plin de cruzime sa acoperi oamenii cu furnici? . Fiecare îi percepe pe ceilalti si se adapteaza ca sari jeneze cât ma i putin posibil. Juratii erau de acord. Presedintele îi dascalise bine în aceasta privinta. Politistii au murit de frica când s-a u pomenit acoperiti de o masa de insecte. Nu exista insec uritate. Acum asesorii discutau între ei.e el ca sa câstige timp. Ele i-au ucis pe politisti. Judecatorul se apleca înainte si zise cu jumatate de glas: . Comisarul a vea un aer ciudat.Domnule comisar. Presedintele nu avea nici un chef ca dezbaterile sa continue pe aceasta cale.

deosebit de elocvent. în Elvetia. Cererea comisarului Linart a fost admisa.Sedinta se suspenda. cons iderându-i victimele drept complici. . Edmond Wells. si ca. Gaina a avut dreptul la un avocat c are a sustinut ca actul ei fusese involuntar. În 1474. Abia în 1710. Julie se ridica în picioare. în 1662. au aplicat aceeasi pedeapsa unei vaci. dupa toate aparentele. ENCICLOPEDIE PROCESELE ANIMALELOR: Din toate timpurile. În Italia. ele erau utile tarani lor pentru ca se hraneau cu insecte care le distrugeau recoltele. si lasata asa pâna când a murit. a reusit sa demonstreze ca acele câr tite erau foarte tinere. Cu furnicile. Sentinta de co ndamnare la moarte a fost deci comutata în parasire pe viata a câmpului celui pagubi t. episcopul de Lao n si marele vicar de Valence au excomunicat omizile si soarecii-de-padure. Aburul de pe geamuri arata ca se sufo ca. au fost lasati sa creasca ca sa fie mâncati "în mod normal" la vârsta adulta. atunci trebuie facute mai multe gauri în capacul de plastic. a fost condamnat la decapitare dar judecatorii. pentru a le pedepsi pentru pagubele pe care le provocau. la Bale. Gaina a fost condamnata la ardere pe rug. acum coinculpate. . cai sau porci. care. politistii asezasera un ac variu plin cu o mare cantitate de furnici. Acum îsi îndeplinea cu multa usurinta rolul de av ocat si lua cuvântul de fiecare data când considera ca se impune. în 1924. Magistratii se uitara la teanc ul mare de hârtii din fata lor si se consultara îndelung. în secolul al X-lea erau t orturati. animalele au fost considerate demne de a fi judecate de justitia oamenilor.Pot sa asigur curtea ca toate aceste furnici au participat la atacul împ otriva oamenilor mei. un taran a facut proces unei "bande" de cârtite distr ugatoare. În fata acuzatilor.Puse un dosar greu pe masa presedintelui. la dou a scroafe si doua oi. Zadarnic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În Franta. în Pennsylvania. Scroafa fusese gasita la locul crimei în compani a a sase purcelusi cu râturile înca pline de sânge. 211. Avocatul lor. LECTIE DE DIALECTICA A doua sedinta de judecata.Aceste furnici duc lipsa de aer. În cele din urma presedintel e batu cu ciocanul în masa si zise: . Si a fost închi s într-un penitenciar unde a murit de batrânete. Se strâmbau la mirosul de mar în descompunere care se degaja din acvariu. vinovata de moartea unui copil de cinci ani. În Anglia. sase ani mai târziu. în piata publica. acuzata de vra jitorie pentru ca ouase un ou fara galbenus. spuse comisarul Maximilian Linart. Daca nu vreti sa moara înainte de încheierea dezbaterilor. Audient a se reia mâine. Unul câte unul. . Iar p urcelusii au fost pusi sub supraveghere la un taran. Dar procesul nu a fost revizuit. În 1120. spânzurati si excomunicati sub diferite pretexte magari. volumul III 212. acuzat de acte frecvente de sodomie asupra animalelor sale familiare. a avut loc procesul unei gaini. îsi daduse deja multa osteneala ca sa tina în detentie vinovatele si sa le aduca în s . deci iresponsabile. James Potter. În sfârsit. în plus. un cercetator a descoperit ca ouatul unor oua fara galbenus este consecinta unei maladii. un labrador mascul pe nume Pep a fost cond amnat la închisoare pe viata pentru ca a omorât pisica guvernatorului. Pentru ca nu prezentau un c omportament agresiv. în anul 1519. Arhiv ele de justitie din Savigny contin minutele procesului unei scroafe. înch ipuindu-si ca acela era mirosul natural al furnicilor. juratii au venit sa examineze acvariul luminat de reflecto are.Dar ar putea sa fuga! exclama Maximilian. Erau complici? Scroafa a fost spânzu rata de picioarele din spate. foarte satisfacut ca i se acceptase cererea.

Curtea. în timp ce Arthur. Asta e înca o tara a egocentrismului nostru. zise Julie. Ce-i aceea justitie? . pentru a le permite sa raspunda p entru acuzatiile care li se aduceau. jurnalistii si chiar politistii erau foarte curios i sa vada daca tot acel talmes-balmes functiona si daca vor asista cu adevarat l a un dialog între oameni si furnici.Problema. Responsabilitatea animalelor se afla în centrul dezbaterilor. Scoate-ma de-aici! Ma sufoc! repet a furnica. tuburile si fiolele cu esenta parfumata. AJUTOR!!!!! Arthur mai facu câteva reglari. Si ele au. Imediat o voce sintetica rasuna în difuzor. Presedintele ceru sa se treaca la o prima audiere. Procurorul se ridica în picioare si zise: . Da r nu e adevarat. Lipsite de simt moral. Julie dezvalui atunci exist enta aparatului de conversat si expuse modul de întrebuintare. .. Chiar si în piramida era dificil sa dialoghezi cu furnicil e pentru ca tot timpul trebuia sa redefinesti cuvintele. deci sufera. Ne-am obisnuit sa avem compasiune doar pentru c ei care tipa când îi doare ceva. declara sententios judecat orul. Ce se întâmpla? întreba furnica prin intermediul masinii. furnicile nu pot fi considerate raspunzat oare de actele lor. Mai învârti câteva butoane apoi facu semn ca totul este gata.Luati parte la procesul vostru. .Curtea are datoria sa vegheze la sanatatea tuturor celor care sunt def eriti justitiei. juratii. Dar Julie nu terminase. precum si cromatograful si spectrometrul de masa. Din moment ce numele lor va fi citat în presa.ala tribunalului. neavând simt moral. nu stie ce e binele si raul. Trebuie deci eliberate. Julie lua cuvântul. iar nu e contrariul. se stie . mitr aliat de flash-urile aparatelor foto ale reporterilor. noua vedeta a acelui proces plin de surprize. Erau foarte tentati sa se debaraseze de acele creaturi t rimitându-le în padure dar. Arthur ceru sa se red uca lumina în sala si sa fie luminata masina lui. Ce-i dreptate sau nu? . si asta e valabil si pentru furnici. Presedi ntele ceru sa fie adus. ca si noi. Urma o noua suspendare a sedintei. Elocventa si înflacararea ei erau foarte convingatoare. El ruga totusi juratii sa nu tina cont de vorbele ei care erau tot propaganda în serviciul pretinsei sale revolutii. . Ajutor. raspunse Arthur. este ca furnica. De exemplu. Julie puse lânga ea o firimitura de pâine pe care furnica o rontai imedia t. Se auzira câteva proteste iar presedintele ceru tacere ca sa-i dea din nou cuvântul lui Maximilian Linart. Procurorul întelegea cum reusise Julie sa însufleteasca masele.Adica se examineaza daca ai dreptate sau nu. Procurorul rânji. Susoteli între judecatori si asesori. Totul e ra instalat.Dreptate e când ai actionat bine. Ea spuse ca furnicile era u perfect capabile sa vorbeasca si sa se apere si ca nu era normal sa li se faca acest proces fara sa li se dea si lor cuvântul. Furnica vorbea. Ce-i acela proces? . Judecatorul ceru explicatii.Nu toate animalele sunt atât de imorale precum spui. un sistem nervos. .. Ceru unui aprod sa faca gauri suplimentare. Un aprod lua o furnica la întâmplare si Arthur o puse într-o eprubeta în care in troduse sonda cu cele doua antene.Se crede ca furnicile nu sufera pentru ca nu urla când simt o durere.Justitie. Comisarul confirma faptul ca confiscase în piramida un aparat conform cu descrierile tinerei. Julie îl ajuta pe Arthur sa faca ultimele reglari. pe de alta parte. în viata nu erau chiar atât de multe distr actii si rareori se întâmpla ca jurnalistii sa fie atât de interesati de audierile si de protagonistii proceselor care se derulau la tribunalul din Fontainebleau. îsi instala în centrul salii computerele. Arthur îi trimise un mesaj întrebând-o daca era pregatita sa raspunda la niste întreb ari. Ce-i aia actionat -bine? Arthur suspina.

Dar cum sperati sa dati de ea? întreba primul asesor. Am o idee. Murmure în sala. dar nu le putem lasa sa sufere în acest acvariu. Acuzatii erau mirati ca procurorul cunostea existenta lui 103 si rolul j ucat de ea în apararea piramidei. Trebuie sa le eliberati sau sa le omorâti. spera sa aju nga în analele Facultatii de Drept ca fiind cel care instrumentase primul proces m odern care implica animale. Probabil ca furnica percepu o silueta caci imediat emise: Ajutor. Magistratul deschise cartea l a pagina cu semn si citi cu glas tare: -103 a sosit azi împreuna cu o armata imensa ca sa ne salveze. ar fi mai bine sa renunte.Aceste furnici nu sunt în fond decât niste unelte! exclama el. profesorul american Asch a adunat sapte indivizi într-o încapere. Politisti.. Cum se poate explica acest comportament dac a nu prin faptul ca exista "o morala a leilor"? Aparatul hârâi: Ajutor! Procurorul se apropie de eprubeta. a dobândit un sex si acum e Regina. Pusese mâna pe atâtea comori cu ocazia primei percheziti i încât neglijase cartile din sertare. regina lor. . ENCICLOPEDIE MANIPULAREA CELORLALTI. Oricine ai fi. Presedintele spuse ca daca pentru asta trebuia sa vorbeasca ore în sir far a sa se înteleaga unii cu altii. -Da.Enciclopedia! exclama Arthur. Cu aceste furnici care vorbesc.E doar o problema de metoda. sufla procurorul.Tare mi-e teama ca asesorul are dreptate. Cu o mare siguranta. . -103.Exact! Mandat de aducere pentru 103.. acel procuror stia mai multe decât el.Lasati-ma pe mine. regina furnicilor. duc eti la îndeplinire acest mandat. . A stiut sa conving a milioane de insecte s-o urmeze ca sa se întâlneasca cu noi. Procurorul lua cuvântul: . exista o interdictie: sa nu se manânce maimuta. O furnica în padure! Asta înseamna sa cauti acul în carul cu fân! Maximilian se ridica în picioare. scriind pe o hârtie. raspunse comisarul. 213. Am discutat prin intermedi ul masinii.Mandat de aducere pentru aceasta.ca la lei. Daca vrem s a pedepsim adevaratii vinovati. se afla jurnalul zilnic al lui Arthur Ramirez.. Presedintele îsi freca mâinile. Era volumul doi al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. cunoscatoarea lumii si culturii noastre. trebuie sa lovim capul si deci s-o judecam pe in stigatoare. 103 este într-adevar cea mai dotata dintre furnici. domnule presedinte! Pe paginile albe de la sfârsitul acestei enciclop edii. Li s-a spus ca vor fi supusi unei experiente privind perceptiile. . Povesteste toata is toria oamenilor din piramida si ne informeaza despre existenta unei furnici extr em de dotate. Ceilalti sase erau asistenti platiti ca sa-l induca în eroare pe . A fost gasit cu ocazia cele i de a doua perchezitii ceruta de judecatorul de instructie. În realitate. Dai foc fânului si treci un magnet prin cenusa. Presedintele suspina si zise: . declara: . scoate-ma de-aici! Locul e plin de Degete! Cei din sala începura sa râda. care i se paruse ca nu contin decât simple calc ule matematice sau formule chimice destinate amenajarii aparatelor. 103. Acum. Un leu care manânca maim uta este exclus din rândul celorlalti. .Eliberati-le. Julie profita de buna dispozitie a auditoriului. Un ac în carul cu fân. Maximilian spumega.. . dintre cei sapte indivizi numai unul era testat. Ea ar fi în stare sa d ialogheze fara sa fie nevoie sa i se explice fiecare cuvânt. Pare sa arate destul de bine în ciuda tuturor pe regrinarilor si si-a pastrat semnul galben pe frunte. .Am impresia ca aceasta regina 103 stie sa vorbeasca foarte bine limba noastra! spuse procurorul agitând o carte mare cartonata. pe 103. Vreti sa stiti cum ga sesti un ac în carul cu fân? Simplu. EXPERIENTA PROFESORULUI ASCH: În 1961. Ca sa-si pr elungeasca existenta pentru a putea sa-si transmita experienta lumii oamenilor.

a dovedit ca noua persoane din zece sfârseau prin a fi convinse ca linia de douazeci si cinci de centimetri era mai lunga de cât cea de treizeci de centimetri. singur în piramida parasita. Simte. Materialu l de transportat fusese foarte greu si. dar devenisera inutile. deci trebuia sa fie si o solutie. sol. Priveste. Maximilian izbucni în râs. Liniile erau paralele si era evident ca cea de trei zeci de centimetri era cea mai lunga.. Placa metalica si tastatura erau la locul lor. iar cei sase asistenti au raspuns invariabil ca cea de douazec i si cinci de centimetri.. tot mai erau 10% care sustineau în continuare ca linia de douazeci si cinci de centimetri era cea mai lunga. Observa. privirea îi fu atrasa de.. Asculta. Coborî privirea si vazu un sapun triunghiular. cei sase asistenti îl iron izau si. Lucrul cel mai surprinzator este ca atunci când li se dezvaluia sensul tes tului si ca cei sase participanti jucau un rol. Mergea în coltul acvariului care folosise pentru dialogare cu ajutorul aparatului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. se târî ca sa ajunga la usa metalica. Se plimba nervos prin încapere. Gân-des-te. o furnica. Cât priveste pe cei care erau obligati sa-si admita greseala. volumul III 214. Când în sfârsit a fost întrebat si adevaratul subiect al exper ientei. Observa. avea de gând sa cheme buldozere si artificieri si sa faca totul bucatele. Solutia era atât de evidenta! . Deodata. Insecta intra într-un tub d e plastic transparent care intra în. Gândeste. Asculta. Priveste. La prima perchezitie. A doua perchezitie. Daca o alegea pe cea de treizeci de centimetri. Edmond Wells. un unghi de observare înselator. Oglinda. Iar daca profesorul Asch le repeta de mai multe ori întrebarea. apoi urechea de gaura. nu-si continuasera cercetarile. oamenii comisarului deschisesera usa cu aparatul de sudura. Intra într-o sala de baie si se racori. Simte. repetata pe o suta de studenti si de profesori de universita te (deci un public nu foarte credul).. Daca era cazu l. Îi lipsea un element. Profesorul Asch a întrebat pe fiecare ce lin ie era mai lunga. Experienta. Cum sa coboare la subsol? Ar fi fost nevoie de dinamita ca sa arunce în aer acea dala gr oasa.. D upa capitularea insurgentilor. Maximilian se întoarse la locul unde se afla p iramida acoperita cu pamânt. TENACE Cu toate simturile în alerta. sub presiune. în 60% din cazuri acesta afirma si el ca cea mai lunga era linia de douaze ci si cinci de centimetri. Cu siguranta ca piramida nu-si dezvaluise toate secretele. mirându-se ca insista. permisese procurorului sa adune o noua "recolta".. Maximilian taie cu briceagul tubul la nivelul solului si îsi apropie ochiu l. acestia gase au tot felul de scuze: probleme de vedere. Exista o enigma. politistii confiscasera toate aparatele. multi apar au acest punct de vedere cu vigoare. Se uita în oglinda. Cu lanterna între dinti. Maximilian o urmari discret. Percepu niste lumini departate si auzi zgomote.. 30% sfârseau prin a admite ca se înselasera. obositi.. Gândeste. Lumin a cu lanterna locul parasit. Furnica cobora fara sa stie ca ducea lupul la stâna. dar Maximilian observa ca înca mai ramasesera multe ob iecte. Coborî în cuveta de sub colina înconjurata de rugi si gasi râpa care ducea la tunel. Urca la etaje si examina toate obiectele. ceruta de judecatorul de instructie.adevaratul subiect al experientei. Pe perete era desenata o linie de douazeci si cinci de centimetri si alt a de treizeci de centimetri.

Partea de sus era ocupata de Arthur si de oamenii cuibului iar partea de jos era o cetate mirmeceeana. Totul era în el. lumina. A doua enigma: "Sa faci sase triunghiuri cu sase chibrituri". râde în hohote. Evolutia triunghiului. Exista deci o piramida in versa sub piramida dreapta. fie se strâmba la e l. A treia enigma: "Sa faci opt triunghiuri cu sase chibrituri". Pisicile nu cunosc niciodata faza oglinzii. Toate formeaza un tot si totul se afla în el. sânul. triunghiul de jos si triunghiul de sus. Se obtinea astfel o piramida.. 215. Înainte. Edmond Wells. Va suporta inclusiv fapt ul ca nu e stapânul lumii. sursa permanenta de . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Era fuziun ea complementarelor. el însusi. Copilul se recu noaste. va înce pe sa suporte viata. Oglinda îi va indica acum ca exista si alti oameni si o lume în jurul lui. Scoase cutia cu chibrituri. Era primul pas . nu exista nici o diferenta între ce e mare si ce e mic. tetraedrul mai curând. pe o oglinda. La un an.. Era destul sa urmaresti patrunderea triunghiului de jos în triunghiul de sus si se obtinea a l treilea pas: o piramida asezata pe o oglinda. compuse forma si o aseza pe oglinda. una invers. biberonul. Al doilea pas. ENCICLOPEDIE STADIUL OGLINZII: La douasprezece luni. În general. Oglinda va duce atunci la o socializare sau la o închidere în sine. Cu imaginatia dezvoltata prin intermediul oglinzii. tata l lui. Si ambele parti comunicau prin tuburi-culoa re si fire electrice care le transportau mesajele. deci doua piramide. se saruta. politistul îsi zise ca era vechiul sau vis de copil de a avea un trenulet electric. ce e înainte si ce e dupa. Îndragostit de imaginea lui. Jumatate pentru oamenii care traiau ca niste furnici. Trase de mâne r si dadu de o scara. si totul forma un zar gigantic cu sase fatete. descoperirea reliefului. formând un fel de romb în spatiu. îsi face o imagine despre sine pe care o apreciaza sau nu. universul si jucariile formau un tot. nici cu vârsta. încea rca sa treaca dincolo ca sa prinda cealalta pisica care se afla acolo si acest c omportament nu se va schimba niciodata. Pentru un bebelus. Îsi aminti de celelalte enigme de la televizor. Evolutia cunoasterii. . jumatate pentru fu rnicile care traiau ca niste oameni. motricitatea mâinii câstiga în abilitate si reuseste sa rezolve nevoile care înainte îl c opleseau. Va gasi un mijloc de a se identifica si de a se izola de univers. Chiar daca copilul nu descopera oglinda sau imaginea lui în apa. Efectul este im ediat vizibil. volumul III 216. copilul credea ca mama lui. Se va îndragosti de el în susi. Prima enigma: "Sa faci pat ru triunghiuri cu sase chibrituri". se va proiecta în imaginar si se va identifica cu un erou. copilul începe sa stea în picioare. se va adora. una dreapta. copilasul trece printr-o faza ci udata: stadiul oglinzii. Survine apoi stadiul oglinzii. BAL TRAGIC ÎN CAVOU Ce spectacol! La început. întelegând în acelasi timp ca trebuie sa-l cucereasca. piramida forma un romboid. Fie se rasfata în oglinda. Când se uita într-o oglinda. tot va tr ece prin aceasta faza. mâinile lui. Reprodusa invers. Caci în fata lui avea o fantastica macheta a unui oras la scar a redusa.Cum sa construiesti opt triunghiuri echilaterale egale numai cu sase chi brituri? Pur si simplu punând piramida.. se identifica ca fiind o imagine ideala.. Smulse imediat toate mochetele si gasi în sfârsit trapa de otel. Înauntru totul era luminos. Stinse lanterna devenita inutila. frustrari..

oamenii îsi dezvaluie totdeauna secretele. furnicile cunoscusera aici cea mai fulgeratoare dintre evolutiil e civilizatiilor. inundând gradin ile si uzinele. În centrul orasului. dar singura interventie fu cea a unei lingur ite de inox care patrula deasupra mareei negre. Nu-i venea sa-si creada ochilor. coborând pe strazi. Dar autostrazile erau deja naclaite. MIRMECOPOLIS. vehiculele erau dotate cu o cârma. Maximilian gasi o lupa pe jos si o lua ca sa vada mai bine. Ce capodopera! Erau acolo strazi luminate de felinare. Urca. Furnicile circulau cu masina pe autostrazi si pe strazi. Canalul nu era nici el într-o stare mai buna. Mai erau un metrou aerian si stadioane. Ca sa gasesti o regina a furnicilor era de ajuns sa urmaresti traseul ou alor si sa ajungi la sursa.Precum Gulliver. apa lui limpede devenise ule ioasa si închisa la culoare si rotile mari ale ambarcatiunilor se împotmoleau. furnicile se vor grabi s a-si salveze regina. orasul furnicilor. Deodata remarca agitatie în jurul u nui imobil mai înalt decât celelalte. Oricât de degenerate ar fi fost acele insecte initiate în secre tele oamenilor. sosele. Pe un canal mare se deplasau ambarcatiuni cu aburi. înecând casele. Furnicile pareau surprinse ca Degetele. câmpuri de crengi de macesi unde pasteau turme de purici-de-frunze. curse încet. Era feeric si înspaimântator. Lichidul negru. Un val seismic negru se abatu peste oras. În loc? sa aiba v olan. Descoperirea metodei. Trebuia deci sa le scoata ca sa le adune într-un loc deschis unde nu se afla acoperis care sa le ascunda. scotoci si gasi un bidon cu petrol. ducând o alta furnica cu un semn galben p e frunte. furnicile optasera pentru acoperisuri rotunjite. la dreap ta. în fata uno r imobile frumoase. S i. . Îsi pl imba degetele pe strazi si le opri în gradini. într-adevar. Maximilian miji ochii. asemanatoare cu cele de pe Mississippi. În mod intuitiv. Prob abil ca erau obisnuite cu vizitele frecvente ale lui Arthur si ale prietenilor l ui. strazile pietonale îsi asteptau musterii. Acum era sigur ca regina îsi va face aparitia. dar toate acele case puteau sa ascunda sute de furnici cu semne galbene pe frunte. trebuia sa fi pastrat în ele nevoia de a salva regina. o zona industriala cu uzinele care scoteau fum. Cum sa o gaseasca pe acea sexuata si sa o duca la tribunal? Acul în carul cu fân. Furnicile nu pareau îngrijorate. La stânga. Furnicile tâsnira afara din case ca sa sara în masini si sa ajunga cât mai repede pe autostrazi. Se stârni panica. În realitate. Poate ca regina 103 era st erila! Atunci îsi aminti ca procurorul spusese ca acea sexuata avea un semn galbe n pe frunte. Politistul era convins ca regina 103 era acolo. furnicile construiau cladiri noi cu mini-buldozere cu abur. I se paru ca doua echipe mirmeceene jucau un fel de fotbal american. În santiere. Chibritul si magnetul. case. Pe deasupra zburau zeppeline pline cu furnici. care le ajutasera atât de mult. scria pe un panou la intrarea pe stra da principala. Foarte bine. pe rmit acum o astfel de catastrofa. Max imilian stia ca la primele efluvii ale veninului negru. Când sunt cuprinsi de panica. Comisarul îsi apropie lupa. Aveai impresia ca se asteptau la o interventie rapida a cerului ca sa le salveze. Deci asta era marele secret ascuns al piramidei! Ajutate de Arthur si de complicii lui. Maximilian scotocea strazile orasului. era mai curând o lupta colectiva. În câteva saptamâni. vâsc os si puternic mirositor. Maximilian se apleca asupra acelui oras liliputan. "MIRMECOPOLIS". trecusera de la preistorie la epoca cea mai mod erna. Varsa petrolul începând din coltul drept cel mai ridicat. niste furnici tâsnira afara. printre locuitorii acelu i furnicar SF. Or aici nu se vedeau oua. Maximilian scoase din buzunarul hainei o lingurita si o mica fiola. mai practic de mânuit cu ghearele. numai ca nu zarea mi ngea.

Parea perfect familiarizata cu acel instrument. volumul III 218.b2. Voi fi d eci obligat sa va dovedesc ca este adevarat matematic.. deranjat ca gresise. ENCICLOPEDIE 1 + 1 = 3..ab + ba . imediat decriptat si tr adus de vocea sintetica a masinii. Îsi misca antenele si emise un mesaj. Alteta voastra 103. un politist aseza fur nica cu semn galben pe frunte în eprubeta. 1 + 1=3 poate sa stinghereasca multi oameni care vor spune ca acest principiu filozofic este nul deoarece e fals matematic. Dar 1 + 1 = 3 mai exprima si întreg conceptul ca colectivitatea si coeziun ea sociala sunt cele mai bune mijloace de a sublima statutul nostru de animal.Alt. 1 + 1=3 poate sa fie deviza grupului nostru utopic. Presedintele tusi usor. Deasupra se aflau cele doua antene din plastic legate la aparat. Sa vede m. Va voi dovedi ca ceea ce considerati a fi adevarul. Sa luam ecuatia (a + b) * (a .. fie .b2. Va voi distruge certitudinile din mormântul meu. STRATEGIE MIRMECEEANA Trei batai de ciocan. Caci nu sunt la primul me u paradox.b) = a2 . daca înlocuiesc 2 cu un 1 + 1 obtin. Pentru prima data în istoria oamenilor o regina furn ica urma sa depuna marturie. Deci ecuatia devine: 2 = 1 si. Printesa 103..Te numesti 103 si esti regina furnicilor rosii? Furnica se apleca peste antenele receptoare. baga lingurita si o prinse pe suverana. Interogatoriul începu imediat. sunt printesa. Edmond Wells. 3=1 + 1. deci. Deci credinta în viitorul omenirii.b) = a2 . Pentru ca publicul sa nu piarda nimic din spectacol. si avem:(a + b) * (a . Apoi o arunca într-un plic de plastic pe care îl lipi la gu ra. obtinem: 1+1=(l-l)/(1-1) Când avem acelasi termen în partea de sus si în partea de jos a unei diviziuni . Acestea fiind zise. Învinuita sa fie adusa în fata aparatului. . Ordona grefierului sa modif ice în procesul verbal al audierii denumirea acuzatei. sus si jos. Omul de mâine. spuse cu mare grija: . obti nem: 3 = 2.ab si +ba se anuleaza. 1 + 1 = 3. 217. care guverneaza univers ul. fu rnicile din orasul modern îsi zisera ca gresisera crezând ca alianta între furnici si Degete era posibila. Dupa care goli tot bidonul de petrol peste Mirmecopolis. mic si mare. aceasta = 1. înainte de a muri. Asta înseamna ca fuziunea pr incipiilor masculin si feminin. Foarte impresionat totusi. obtinem: ((a + b)x(a-b))/(a-b) = ( a2-b2 )/(a-b) Simplificam termenul din stânga: (a+b)=(a2-b2 )/(a-b) Daca punem a = b = 1. La dreapta ..b). Întreg conceptul de credinta din copiii nostri care sunt neaparat mai buni decât noi este exprimat în aceasta ecuatie.Regina 103. da nastere la ceva diferit de unul sau de altul care le depaseste. Cu o penseta fina cu capetele protejate de muschi.. Nu sunt regina. Politistul pusese mâna pe ea! Profitând de efectul de surpriza si de circulatia blocata. vrea sa raspunda la întrebarile noastre? Foiala ironica în rândul asistentei. Dar cum sa te adresezi unei regine. Asta înseam na ca unirea talentelor depaseste simpla lor adunare. camere de luat vede ri cu micro-obiectiv aveau s-o filmeze pe acuzata a carei imagine era apoi proie ctata în direct pe ecranul alb instalat deasupra boxei acuzatilor . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Liniste. Daca împartim ambii termeni la (a . daca adaugam 1 în ambele parti. nu este decât un adevar printre atâtea altele.

Apoi. Judecatorul. dar se stradui sa nu lase sa se vada. dupa o scur ta discutie cu asesorii. nu pe Biblie. pentru respectarea echitatii. nu este o carte sfânta pentru toata lumea. dupa câte stiu . îsi îndrepta antenele spre receptorul feromonic. Alteta. un proverb sp unea: "Când esti la Degete. Va purtati f oarte nedelicat cu noi. Voi ma vedeti mai mare. Venisem în vizita la niste prieteni Degete cu care începusem sa leg relatii diplom atice. care. dar eu nu va vad deloc. Printesa 103 se apleca asupra televizorului pus în fata eprubetei Vazu fat a interlocutorului ei judecator si remarca faptul ca era un Deget în vârsta. Puteai ramâne simplu fara sa renunti la exprimarea normala. poarta-te ca Degetele".. Apoi îi explica cu rabdare: . presedintele accepta sa puna la dispozitia acuzatei unu l dintre receptoarele miniaturale confiscate din piramida. vazând ca nimeni nu contesta autoritatea personajului. Padurea este deschisa tuturor. Aprozii îi împrastiara pe fotografi.Repet întrebarea. la Degete. Dar.De ce ati ucis oameni? Furnica emise: Înainte de a continua aceasta dezbatere. Aparatele foto se declansara cu violenta. Si aici erau deisti si nedeisti si incompatibilita ti între ei. Aici nu se jura pe Biblie. Arthur interveni ca sa ceara folosirea unor termeni mai simpli. persoanele în vârsta sunt trecute pe linie moarta.Niste prieteni "Degete"! Relatii "diplomatice"! Dar acesti oameni nu r . Jur sa spun adevarul. Se înt reba daca chiar era obligata sa dea socoteala acelui Deget batrân deghizat într-o ti nuta neagra si rosie. ati ucis oameni? Arthur semnala faptul ca limbajul tip "negru mic" nu se potrivea nici el furnicilor. Numa i mergând. replica presedintele care era obi snuit cu acest gen de dispret la învinuiti dar totdeauna era agasat din cauza asta . Nu va uitati niciodata unde va asezati extremitatile. cu un picio r din fata asezat pe peretele de sticla din fata ei era impresionanta.În Franta exista separarea Bisericii de Stat de mai bine de un secol. daca vrei sa respecti protocolul? . doar adevarul si numai adevarul. Evident. care nu stia cum sa se mai exprime. Computerul îi transmise fraza. .De ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare trei politisti aflati în ex ercitiul functiunii? întreba mai direct magistratul. în tara noastra. . Constat ase deja faptul ca Degetele cu par alb depasisera în general trei sferturi din exi stenta.Ai vazut prea multe filme americane.Bine. Alteta Voastra.Dar trupele voastre au atacat niste oameni! Nu negati asta! Nu am trup e. ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare politistii? Furnica raspunse: N-am ordonat nimic. mai usor de înteles pentru o furnica si îl sfatui pe presedinte sa renunte la vocabularul uz ual al justitiei. pentru ca asta era ob iceiul la Fontainebleau.Dar nu aveati ce cauta pe acea colina! exclama procurorul. În general. Totusi i-ar fi placut chestia cu Biblia. De ce voi. martorii sunt pu si sa jure pe Biblie. . În mod normal. când i se pare mai bine. . Dupa câte am putut sa vad. de.ea si furnica. Arthur confirma faptul ca 103 era obisnuita sa foloseasca televizorul în t impul conversatiilor ei cu oamenii si. Fiecare ac tioneaza cum i se pare mai bine. Printesa 103 întelegea. 103 marcase un punct. Presedintele se simti depasit de situatie. Se jura pe onoare. Imaginea furnicii ridicate pe cele patru picioare din spate. Toate persoanele prezente în sala erau ac um constiente ca asistau la un moment istoric. . zaresc aici camere de luat vederi care ma filmeaza. probabil ca au ucis mai mult de trei mii dintre ai nostri. se resemna. .. Degetele s-au aflat în mijlocul multimii noastre. zise: . tinând sa ramâna fidela obiceiurilor Deget elor. De fapt. Am vazut procese în filmele de la televizor. pe care le studiase atâta timp. Notiunea de "ordin" nu exista la furnici.

difuzat atât de des.eprezinta nimic. a vitelor sau a furnicilor? Presedintele suspina. dovediti-mi ca furnicile sunt inteligente! Replica lui 103 rasuna cu putere în sala: Dovedeste-mi ca omul este inteli gent. ci si i nteligenta. audierea se amâna. pielea palid a si gaurile nasului în mijlocul fetei? Asistenta izbucni în râs în timp ce respectiva piele palida devenea stacojie. ci "a nu ucide o ameni". Procurorul era enervat la culme. Dar voi însiva ati facut din asasinarea vitelor si gainilor o adevarata in dustrie. De Miile cu Charlton Heston. Ca si presedintele. Si nu mai vorbesc de coride unde transformati moartea unei vaci într-un s pectacol. mandibule negre. Cazuse ra în capcana.Au forma lor de inteligenta. Arthur zâmbi în sinea lui. Printesa 103 nu se tulbura. Arthur suspina usurat. zise el în microfonul aparatului.A ucide în sens biblic. ce urâta e o furnica! Nici chi ar cei mai rai monstri din filmele noastre fantastice sau SF n-au fost vreodata atât de hidosi. Atunci înseamna ca stii ca printre aceste zece porunci este una care spune: "Sa nu ucizi". Puteai conta pe 103. procurorul se stradui sa-si ascunda surprinderea si continua repede: . fiecare îsi dadea cu parerea. De furie. Seara. murmura Arthur. Juratilor le era din ce în ce mai greu sa-si pastreze calmul si presedin tele batea mereu cu ciocanul în masa. Procurorul îsi regasi rasuflarea si reveni la atac. foarte emotion at de comportamentul elevei sale.Pe lume nu e numai frumusetea.Sa admitem. Se adresa juratilor si arata ecranul pe care aparea capul lui 103. si mai furibund: . În procesul asta era imposibil sa mentii dezbaterile numai la fapte.Totdeauna am spus ca 103 e de neînlocuit. deoarece se pare ca aceasta audiere nu mai poate continua în liniste. Si aceste animale de o mie de ori mai urâte si de o mie de ori mai r espingatoare ar vrea sa ne dea noua lectii? Raspunsul nu se lasa asteptat: Dar tu te crezi frumos? Cu cele câteva fire de par de pe cap. Procurorul se apropie ca s-o ameninte pe furnica cu degetul.În acest caz.Ochii globulosi. Sunt doar niste nebuni care s-au închis într-o piramida din padure! se rasti procurorul. emise furnica care îsi amintea perfect de filmul lui Cecil B. . Fiecare era de partea cuiva. tot timpul se aluneca în dezbateri filozofice. nu înseamna "a nu ucide animale". Maximilian dadu cu pumnul în perete. . Furnica explica cu rabdare: Pe vremuri am încercat sa stabilim relatii oficiale cu conducatorii oficia li ai lumii voastre. raspunse Julie. Inteligenta este proprie omului. Viata furnicilor nu este importanta pentru ca furnicile nu sunt inteligente. . Sala era acum în fierbere. . . . comentatorii o considerau în avantaj pe Printesa 103. antene. Procurorul jubila.Pentru ca asta e situatia.Adineauri ai cerut sa depui juramânt pe Biblie. . . dar au refuzat sa dialogheze cu noi. Stii macar ce înseamna pen tru noi Biblia? Biblia înseamna cele zece porunci.Se descurca ca o mare campioana. Nu dispun de nici o autoritate oficiala. Dezbaterile se reiau mâine dimineata la orele zece. Procurorul se enerva: . De ce viata Degetelor ar fi mai pretioasa decât cea a gainilor. sopti Zoe la urechea lui David. la radio ca si la televiziune. Procurorul nu era constient în ce dezbatere se baga .

Avea în mâna ep rubeta în care se afla Printesa 103. Cel putin o data am putut sa prezentam. acum începea sa descoper e vag ce însemna dragostea. Printul 24. Printesa 103 se ridica pe cele patru picioare din spate ca sa se fac bin e înteleasa. ca sa fie siguri ca nimeni nu se atinge de gunoiul lor. si-au facut trofalaxii apoi se adunara ca sa dialogheze. Procurorul da din umeri. În schimb. Politistul deschide capacul acvariului. Ele explicara ca. Evenimentele logice sunt evenimentele care se înlantuie în mod acceptabil pe ntru societatea Degetelor. rastoarna eprubeta si 103 cade d in cer în mijlocul tovaraselor ei de captivitate. argumen tele pentru apararea modului nostru de viata. . Printul 24 se aseza lânga 103. Asesorul ridica ochii la cer. Degetele îl ard. Prin urmare. fusese construita o mica estrada de plexiglas cu televizorul si antenele direct în acvariu.Si cu aceasta acuzata ce facem? Nu pot s-o duc înapoi la închisoare cu dub a. o furnica mica se apropie de ele. 221. în dimensiunea lor. Uitând conditiile dure care permisesera aceasta întâlnire. Exemplu. Printre cele închise acolo se aflau 10 si 5. Sau lins. Si pe urma îl regasest i. Emite o fraza destul de lunga. Oricum. Computerul o descifreaza. . Doreste o CA. spune Printesa 103. nu e logic sa opresti hrana celor care sunt bolnavi din exces de hrana. Pe vremuri. Furnicile prizoniere fura foarte multumite sa-si vada din nou eroina. furnica vesnic ratacita se ratacise de data asta în directia buna. FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA: Logica este un concept al Degetelor foarte original. Pacat. nu e logic ca aceasta hrana sa fie redistribuita celor care ar putea sa fie interesati de consumarea ei. sunt hotarâti sa ne omoare. Oricum. e usor de recunoscut dupa semnul galben. 220. Nu cunosc nici macar focul. furnicile au descoperit focul si l-au utilizat în razboaiele d . In schimb. Dintr-un colt.219. . Pentru un Deget este logic ca unii cetateni din acelasi oras pl in de mâncare sa moara de foame fara ca cineva sa-i ajute. îsi zice ea. Un politist prinde de brat un asesor. INTELIGENTA Presedintele loveste cu ciocanul în masa. Printesa 103 se lipi de Printul 24. Ce placuta era regasirea! 103 întelesese deja arta. orice am face.Cerem probe obiective ale inteligentei lor.Pune-o cu celelalte furnici. TEAMA Curtea paraseste sala. raspunse el la întâmplare. fara ca macar sa fie s tricata. . se grabisera sa urce înauntru pentru ca îsi închipuisera ca era o invitatie de a veni în lumea lor. vazând ca Deg etele le puneau în saci. De altfel. Dragostea e atunci când iubesti pe cineva si îl pierzi. . Pentru aceasta sedinta. zise o furnica care îsi p ierduse doua picioare din spate când politistii le vârâsera fara menajamente în niste sa ci mari.Sunt în stare sa-si rezolve toate problemele. raspunse Julie.Nu cunosc nici macar jumatate din tehnologiile noastre. Pentru Degete e logic sa pui hrana buna la gunoi. împreuna cu oamenii.

Sunt mare amator de jocuri de gândire. folosit cum se cuvine. .. . doar ca aveti ocazia sa imit ati inteligenta noastra. Antenele ei au început sa se agite. LA URMA URMELOR. Juratul insista. Judecatorii nu se temeau nici ca vor gresi si nu aveau nici remuscari...Si la ce gen de proba va gânditi? 222. replica un asesor. justitia a fost conceputa ca un spectacol.Este destul sa se inventeze o proba obiectiva fata de care o furnica s a aiba tot atâtea sanse de reusita ca si omul. justitia depindea de o astfe l de înfruntare. O curte de judecata seamana mai mult sau mai putin cu un teatru. este de a le confrunta într-un joc. Spre marea surprindere a tuturor celor care îl vizitau. Totul era mai simplu. am explicat suror ilor mele ca. Ar trebui sa se recur ga la o a treia specie. D aca furnicile erau inteligente. DAR. DEGETELE.. Câteva râsete retinute.. supravietuitorul avea drepta te. Partile se înarmau si se bateau pe viata si pe moarte. Din noa ptea timpurilor.În aceasta împrejurare. bridge etc. Furnica paru ca se enerveaza brusc.intre ele.. sa va semene! Nimeni nu se mai uita la acvariu. focul poate sa deschida o noua cale de prog res tehnologic. ENCICLOPEDIE STRATEGIA CALULUI: În 1904. zise agentul postal iesit la pensie. Hans. Animalul respectiv era un cal de opt ani.Daca îmi dati voie. ..Asta nu dovedeste ca sunteti inteligente. cuvinte încrucisate. erau iresponsabile ca un bolnav mintal sau oricare alt minor. Fapt rar.Ah. zise cu ironie procur orul. e important sa definim ce specie e mai inteligenta fata de cealalta. Daca nu. . Parer ea mea este ca cel mai bun mod de a departaja doua minti ca sa vezi care e mai s ubtila. în situatia de fata nu se putea organiza un duel om-furnica. SUNTETI INTELIGENTE ? Rumoare în sala. criteriul care va face sa decretati ca un animal este inteligent e. ca problema era cruciala. enigmistica. Si cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a Degetelor . în prim-plan.c ompleta furnica cu aceeasi siguranta. ele nu au reusit sa stapâneasca un incendiu care a luat am ploare si a distrus tot. el t rebuia sa distribuie bine rolul martorilor. Ideea înfierbânta asistenta. Judecatorul preciza acest detaliu. Pentru noi. ca sa ne departajeze obiecti v. Toata lumea era constienta. CE DOVEDESTE CA VOI. În timpul marsului meu pacifist în directia lumii voastre. El era cel care treb uia sa ritmeze bine interventiile pentru ca publicul sa nu se plictiseasca. Sah. nici Deget si nici furnica. pentru voi. Furnica parea ca mitraliaza acum cu f eromoni. inclusiv curtea. comunitatea stiintifica internationala era în fi erbere. Dar într-o zi. acuzatilor si juratilor. Am înteles foarte bine ca. . c . erau raspunzatoare de faptele lor. voi sunteti prosti si noi inteligente. zise el. un jurat ridica mâna. Se credea ca se descoperise în sfârsit "un animal la fel de inteligent ca om ul". Dar computerul nu terminase de transmis mesajul. lasându-l pe D umnezeu sa decida învingatorul. Atunci insectele au luat hotarârea de comun acord sa nu s e mai atinga de foc si sa-i excluda pe cei care ar folosi aceasta arma prea deva statoare. dar niciodata judeca torul nu avusese atât de puternic impresia ca era un regizor. . pro fesorul von Osten.. educat de un savant austriac. Evident. Presedintele îsi aduse aminte ca în Evul Mediu. Judecatorul întreba: . Toti ochii erau îndreptati spre ecran si cameramanul o încadra ca pe o persoana.Cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a furnicilor? se întreba cu glas tare presedintele netezindu-si barba. un fel de turnir al inteligentelor. vedeti! Prea proaste ca sa controleze focul.

El a remarcat ca Hans gresea raspunsurile de fiecare data când solutia probl emei care se prezenta era necunoscuta de persoanele prezente. La fel. nu mai era deloc o furnica banala. Omul fu cuprins de trac la gândul ca va deveni campionul speciei umane si se temea ca va fi ridicol. bietul Hans nu a meritat nici atâta glorie si nici atâta oprobriu. curtea si apararea îl considerara acceptabil. percepea schimbarile de atitudine ale oamenilor din jur. Judecatorul era constient ca inventa o jurispr udenta în materie si îsi lua rolul foarte în serios. Întâlnire pe trepte Juratul specialist în jocuri de gândire se oferi sa elaboreze un test pe car e. comunitatea stiintifica a fost atât de vexa ta ca fusese atât de usor înselata încât a cazut într-un scepticism sistematic în fata oric rei experiente legate de inteligenta animala. Un politist si un aprod fura trimisi în strada cu sarcina de a aduce primu l om întâlnit în cale cu un aspect convenabil. Linart. unul dintre asistentii lui von Osten. Pr esedintele îi recuza din oficiu pe amândoi. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în timp ce batea din c opita. La fel si 103. O bataie pentru "a". Hans arata obiectele cu vârful copitei si comunica cifrele batând în pamânt. acel cal stia sa decodifice atitudinile oamenilor astfel încât sa po ata fi considerat temporar drept egalul omului. Zoologi. cu o mustata mica. La gândul ca îsi va impresiona vecin . un grup de treisprezece experti a publicat un rap ort care respingea orice posibilitate de înselatorie. în cele din urma. fizicieni si. dupa consultari. Cazul a facut mare vâlva în epoc a si lumea stiintifica începea sa se obisnuiasca cu ideea ca acel cal era cu adeva rat la fel de inteligent ca un om. Politistul se întreba daca nu cumva va trebui sa recurg a la forta ca sa-l aduca în fata curtii. Concentrarea lui era motivata de speranta unei recompense alimentare. trei pentru "c" si asa mai departe. La 12 septembrie 1904. Oskar Pfungst. Lit erele erau batute una câte una ca sa formeze cuvinte. I-au explic at ce se astepta de la el. Totusi. Procurorul îl propuse pe comisarul Maximilian Linart. Dadea raspunsuri exacte la e cuatiile care i se propuneau. Acesta a oprit un om de vreo patruzeci de ani. cu parul negru. iar Julie pe 103. Edmond Wells. a înteles în sfârsit mist erul. dupa toate filmele pe care le vazuse la televiziunea oamen ilor. dar mai stia sa indice cu precizie si cât e ceasul. Veneau sceptici si pleca u foarte tulburati. psihologi si ps ihiatri au venit din lumea întreaga ca sa-l vada pe Hans. Dar poate ca unul dintre motivele urii atât de mari fata de Hans este si m ai profund. E foarte neplacut pentru specia umana sa se stie "transparenta" pent ru un animal. doua pe ntru "b". biologi. care preda la scoala de politie si era un politist reputat. Când misterul a fost descoperit. Hans a fost supus la tot felul de experiente si calul si-a dovedit perma nent calitatile. Nu întelegeau în ce consta manipularea si sfârseau prin a admite c a acel animal era într-adevar "inteligent". dar aprodul a avut buna idee sa-i spuna c obaiului ca în acea seara va aparea la televizor. Magistratul considera indispensabil ca cei doi concurenti sa fie alesi l a întâmplare din rândul populatiei lor. Simtea excitarea lor când se apropia de solutia corecta. Singura expl icatie era deci ca Hans era un animal extrem de atent care. volumul III 223.alul. era departe de a fi un om reprezentativ pentru speci a lui. parea sa fi înteles perfect matematica moderna. sa recunoasca în fotografii oamenii care îi fusesera prezentati cu câteva zile mai înain te si sa rezolve probleme de logica. divortat si cu doi copii. L a urma urmelor. gresea de fiecare data când i se acopereau ochii si nu putea sa vada asistenta. În multe universitati se mai amintes te si acum de cazul calului Hans ca de un exemplu caricatural de înselaciune stiin tifica. Acum trebuia sa fie numit un reprezentat al speciei umane si altul din p artea furnicilor pentru aceasta competitie.

o insecta de 3. juratul unse întrerupatorul rosu cu miere. Judecatorul lovi cu ciocanul în masa. Aproape ca reusi se când. încercând sa apuce para si nu reusi. se mentinea sub para rosie dar nu prezenta nici un com portament susceptibil de a-i permite sa ajunga la ea. individul nu a mai ezitat si i-a urmat. A cerut ajutorul unei complice. . În sala se declansa tumultul. O f urnica nu e capabila de nimic singura. esafodajul uman se ridica pâna la trei met ri. altii aplaudau. o insulta adusa logicii. . Clampanea din mandibule dar n u reusea sa faca nimic. Furnic a se uita la bucatile de lemn si. .Ati vazut cu totii. dife rita fiind numai marimea. a început imediat sa îngramadeasca metodic bucatile de lemn. În schimb. Pur si simplu. foarte enervata. Bucatile de lemn erau perfect asemanatoare pentru ambii concurenti. la trei centimetri. Trebuie imaginat altul în care sa fie imp licati un singur om si o singura furnica. Adunarea talentelor depaseste simpla lor suma. furnicile au înteles ca în doi o problema se rezolva mult mai usor. Odata montat. Primul dintre cei doi competitori care o va atinge va declansa o sonerie electrica si va fi declarat învingator. Se convinsera ca avea toate membrele inta cte si antenele i se agitara când o asezara pe o foaie de hârtie. Furnica se agita. Nimeni nu se gândise sa-i puna un perete. cu atât mai b ine pentru ele. nu în formulele l or esoterice. cuprinsa de panica pentru ca se afla într-un lo c strain.Acest test nu este concludent. Magistratul îl convoca pe psihologul de pe lânga curtea de judecata si îi ceru sa fabrice testul obiectiv si incontestabil cu pricina. De altfel aceasta e si deviza revolut iei noastre: 1 + 1=3. Omul. nu avem încredere decât în stiinta pura. Unii huiduiau. iar cel al furnicilor. le ataca cu mandibulele ca sa le manânce. oamenii. Se ridica pe cel e patru picioare din spate.2 mg. departe de reperele ei obisnuite. Omul mai avea doar patru bucati de lemn de asamblat când. omul era pe punctul de a-si termina luc rarea în timp ce furnica nu facuse înca nimic. Pusera mâna pe prima zarita. în râsul asistentei. cu atâtea mirosuri si lumina. Daca aceste prostii se potrivesc furnicilor. ea se întoarse. Noi. . cu o secunda mai înainte. caci erau usor impregnate cu miros de miere. Se plasa sub para. soneria furnicii rasuna prima. Îi spuse ceva cu antenele iar cealalta se plasa în asa fel încât sa-i serveasca drept punct de sprijin. usurat ca i se propus ese un test atât de simplu. lunga de 1. Procurorul îl lasa pe aprod sa apropie bucatile de lemn de insecta ca s-o faca mai bine sa înteleaga ca trebuia sa le asambleze ca sa ajunga la para. Asistenta era convinsa ca furnica renuntase dar. ceea ce dovedeste ca inteligenta mirmeceeana este colectiva. Materialul de masurare a inteligentei inventat de jurat era deja instala t în sala de judecata. nu individuala. însotita de o alta furnica. îl contrazise Julie.ii. furnica parasi brusc pozitia de sub para si pleca.1 + 1 = 3 este o minciuna matematica. nu i-a cerut nimeni parerea. spre surprinderea tutur or. Omul zari cu coada ochiului manevra si accelera lucrul. adulmeca aroma dulce a mierii si fu imediat tentata.8 cm . de aceeasi echipa. un pacat împotriva bunului simt. Furnica a trisat.Nu-i adevarat. cu mandibule mici si chitina neagra. încurajat de semenii lui. Furnicii aduse din gradina tribunalului. Procurorul rânji. Procurorul lua cuvântul: . Furnica se rotea însa în cerc. Ca furnica sa fie interesata la a ceasta treaba. Era vorba de douasprezece bucati de lemn care trebuiau îmbina te ca sa formeze un promontoriu permitând sa se atinga o para electrica rosie susp endata deasupra lor. Existau camere de luat v ederi în fata fiecarui concurent si presedintele dadu startul. poate doar sa îsi strice bucatile de le mn si sa revina mereu sub para si sa încerce sa ajunga la ea ridicându-se pe picioar ele din spate si agitându-si în aer membrele din fata. familiarizat din cea mai frageda copilarie cu jocul de constructie .

adica iau ca fiind a lor opinia emisa de prezentatorul jurnalului televizat d e la orele opt. sah. Fiecare dintre gestur ile lor are o utilitate precisa. psihologul a sugerat un test care i se parea univ ersal: o cursa într-un labirint. În timp ce toate animalele gândesc pentru ele însele si îsi fac o opinie fata de ceea ce vad si ceea ce le-a învatat experienta. Omul porni imediat printre palisadele de hârtie s i un politist dadu drumul furnicii în acvariu. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE Salivatoare: 10. Ele apa rtineau culturii umane precum mah-jongul. dame. totdeauna sa eviti gesturile precipitate. politistul si aprodul luând de pe strada un student blondut. labirintul pentru om cu barierele lui metali ce acoperite de hârtie. . 224.Apoi acorda un interviu în exclusivitate jurnalistei de la principalul can al national. Furnica nu se misca. iar furnica într-un labiri nt dupa marimea ei. pocherul sau sotronul. Furnica începu prin a se spala. Pe un teren necunoscut. Dar a fost nevoit sa renunte. ce joc ar fi dovedit în mod incontestabil inteligenta? Existau go. Omul mergea foarte repede. . aflat pe fereastra p ortaresei de la tribunal. Cele doua labirinturi vor fi dispuse exact în acelasi fel. vor fi trasate dupa acelasi plan. Degetele gândesc toate acelasi lucr u. Furnicile nu se joaca. dar la scari diferite. Expertul deduse de aici ca trebuia gasita o încercare corespunzatoare unei situatii practice. familiara tuturor furnicilor. În felul acesta. Presedintele apuca cu fermit ate cronometrul si dadu startul. De exemplu explorarea unui dru m necunoscut. Asta poate fi numit spiritul lor colectiv. Omul va fi plasat într-un labirint pe masura lui. inaccesibil oricarei alte furnici provenit a din afara. Ce joaca furnicile? Jocul îi paru psihologului o specialitate umana. si cred ca parizienii ar trebui sa vina în numar mare la Fontainebleau ca sa asiste la audiente si sa susti na cauza oamenilor. Orice creatura închisa într-un loc pe care nu-l cunoa ste cauta sa iasa de-acolo. S-a procedat ca prima data. SE VEDE DE DEPARTE Psihologul se gândi îndelung. La iesire. Pentru a avea mai mult loc. Ce-ar putea sa joace furnicile? Psihologul se gândi la început la mikado. Mikado era un joc de dexteritate. alt consemn de baza. cei doi concurenti trebuiau sa declanseze un întrerupator elect ric. Pentru a le reprezenta pe furnici. Furnicile aveau probabil obiceiul sa scoata crengutele de care aveau nevoie dintre alte crengute inutilizabile pen tru ele. responsabilii rubricilor d e jocuri din reviste si inventatorii de jocuri aparute în comert. Concurentii au fost schimbati.Ceea ce se întâmpla aici este foarte interesant. Trebuia creata o regula de joc valabila atât pentru oameni cât si pentru furnici! Si apoi. nu de i nteligenta. El e descopera terenuri. Dar cum sa explici regulile unei furnici. Pentru furnica s-a construit un labirint identic cu pereti de hârtie în inte riorul unui mare acvariu transparent. Dupa multa chibzuinta. cei doi luara prima furnica venita într-un ghiveci cu flori. se bat. Îsi consulta colegii. 225. Aprozii si asesorii erau arbitrii de linie. OPINIE: Degetele sunt din ce în ce mai putin capabile sa aiba o opinie personala. rânduiesc ouale si alimentele. spunea o veche recomandare mirmeceeana . cei doi con curenti aveau de înfruntat aceleasi dificultati pentru a gasi iesirea. a fost instalat în fata tribunalului.

începu în sfârsit sa adulmece solu l în jurul picioarelor. cu prudenta.Nu.Gata. nu fusesera specificate niciodata. n-a trisat. Omul. În timp ce omul lua virajele în pas alergator. la fel si oamenii din pirami da. îsi ridica antenele. furioasa ca se învârte p e loc într-o fundatura. sansele par egale. Julie se întoarse pe b anca apararii. îl strânse de brat pe Davi d. care urmarea întrecerea din boxa acuzatilor. Erau bloca te de tavanul de plexiglas. nu pe acolo! strigara ele din toti feromonii. Omul înainta în directia buna. La rândul sau.Atunci ar fi putut si omul sa faca asta.Eu pe furnica! zise primul asesor. A fost incapabil sa gândeasca altfe l decât dupa niste reguli pe care si le închipuia obligatorii dar care. furnica sari peste ultimul perete. va rog sa stati jos. gonea drept spre întrerupatorul r osu. porneste! striga olfactiv Printul 24. Furnicile spectatoare stiau ce înseamna asta. asistenta striga : . -Nu. furnica porni spre o fundatura si antenele furnicilor din acvariu frematara. îsi ascundeau cu greu anxi etatea. Aceasta furnica a câstigat pentru ca a dat dova . nu pe-acolo! Ce doi concurenti se oprira. Ghidata de mirosul mierii din apropiere. omul grabit apuca pe un drum gresit si ajunse într-o fundatur a. O porni la fuga în sens invers caci. . Haide. îi ceru presedintele. A dovedit ca e mai intel igenta adaptându-se mai repede la problema. Din întâmplare. sarind peste pereti. 103. nu. . . În acel moment.Pe un teritoriu necunoscut. A pierdut pentru ca nu i-a trecut prin minte ca putea actiona si altfel în afara de a înainta drept pe culoare. zise ea. Trebuia sa atinga un obiectiv. descoperise si el drumul cel bun.Pariez pe om! exclama grefierul. Nici un moment nu s-a spus ca e interz isa escaladarea peretilor. omul si furnica luau aceleasi viraje aproape simultan. brusc. Un strigat de victorie rasuna simultan în boxa acuzatilor si în acvariul und e furnicile îsi atingeau antenele de bucurie. Julie. îti ascuti simturile. de data asta. furnica avu o initiativa neasteptata. Vrând sa aleaga o furnica absolut la întâmplare. a simtit mirosul de miere! Furnica porni drept înainte în directia buna. A t risat ca si cealalta. Julie era foarte îngrijorata. Cei doi concurenti evoluau aproape paralel. La un moment dat. se catara pe întrerupatorul ro su uns cu miere si declansa soneria. . care urmareau competitia la micul lor televizor. se învârti în cerc apoi. ca într-o cursa cu obstacole. în realitate. si l-a atins. Nu. amândoi pareau ca înainteaza cu aceeasi viteza. nestiind ca furnica înca nu se hotarâse sa por neasca.Bineînteles ca nu. . Aparatorii speciei umane se simteau linistiti. Lent. Omul lua avans. Pe ecrane. poate ca dadusera peste o fur nica redusa la minte. Dar furnica nu se misca. Furnica apuca într-o directie care nu ducea nic aieri.Evident.În sfârsit. Se uitau tinta la ecranele care aratau evolutia cursei. nu. nu. Nu avea dreptul sa urce pe peretii labirintului! . nu? întreba procurorul. Furnica facu câtiva pasi. Omul se îndrepta si el spre o fundatura si. preocupat de mentiner ea suspansului ca sa satisfaca mass-media. afara. 24 si prietenel e lor. nu pe-acolo! strigara la fel de zadarnic Julie si prietenii ei. S-a folosit de modul ei original de a gândi. Concurentul lor mai avea înc a doua viraje de facut ca sa ajunga la capat. . Urca pe peretele de hârtie. gândindu-se încotro s-o apuce.Maestre. constata judecatorul. se temea sa piarda timp.A trisat! protesta procurorul apropiindu-se de masa magistratului. . . Presedintele ceru asistentei sa ia l oc în sala de judecata. Dar mesajele lor olfactive nu putea sa circule liber în spatiu.

Era decis sa treaca la a ctiune. Preocupata de acu plare. încurajata de to ate furnicile prezente. Printesa 103 uita sa fie atenta la zbor si se loveste de un perete transp arent.da de mai multa inteligenta decât omul. va impregna capriorii cu efluvii umane. de acum înainte. În douazeci de minute. Printesa 103 fusese amuzata de comportamentul nup tial al Degetelor. fericiti ca se pot apropia de un animal blând. Printul 24 îsi ia zborul în urmarirea ei. sub copaci. vizitatorul e tentat sa mângâi e animalul. Nu e usor. aceasta caldura este totusi foarte excitanta pentru cele doua sexuate. blândetea animalului provoaca aceasta miscare de tandrete din partea omului. Printul 24 se desprinde si trebuie sa porneasca din no u la cucerirea frumoasei sale. El e obligat sa-i ceara sa zboare mai încet. Printesa 103 se avânta si începe sa deseneze cercuri între per etii închisorii de sticla. Rezultatul era si mai terifiant decât îsi imaginas e politistul. vizitatorii întâlnesc deseori caprior i. Îsi arunca palaria în cuier. totul s-a sfârsit pentru ele. Se puse imediat pe treaba. e mai putin romantic decât zburând spre cer. Gestul nu are nimic agresiv. Aceasta mângâiere asasina este numita "sindromul Bambi" sau "sindromul Walt Dis ney". În timpul primelor saptamâni mama nu-si recunoaste puiul decât dupa mi ros. Nu putea sa se comporte ca un simplu spectator. oricât de afectuos ar fi. printre ef luviile forestiere. dimpotriva. Contactul cu omul. Aceste emanatii poluante. chiar infime. Maximilian parcurse un mileniu de civilizatie a fur nicilor bogata în cunostinte umane. Înd uiosati. Daca nu fac dragoste aici si acum. Ea zboara prea repede si el nu reuseste s-o prinda din urma. 228. La rândul sau. Evident. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Nici o caprio ara nu-l va mai accepta si capriorul va fi în mod automat condamnat sa moara de fo ame. distrug actul de identitate olfa ctiv al capriorului care va fi imediat abandonat de toata familia. 226. Aceste animale par izolate si solitare chiar daca mama lor nu este departe. Atâta tot. aceasta atingere constituie un gest mortal. cu orice pret. Din cauza socului. Avansa în mare viteza. Edmond Wells. se agata bine de partea din spate a corpului ei si se arcuieste ca sa reuseasca sa se împreuneze. SOARE PARADOXAL Profitând de un moment de calm înainte de reluarea audierilor. Printul 24 zboara în spatele Printesei 103. Trebuie sa recunoastem. De la începutul audierii. Voia sa vada la ce putea sa ajunga o civilizatie de furnici beneficiind de tehnologiile oamenilor. dar cele doua insecte sunt convinse ca. P orni jocul Evolutia cu parametri deosebiti. niciodata nu vor sti c um este. Aceasta lumina. din ce în ce mai captivat. int ensitatea reflectoarelor televiziunii fac sa le clocoteasca hormonii sexuali ca un soare de primavara. Printesa 103 si Printul 24 hotarasc sa încerce o acuplare în acvariu. Or. E mai simplu decât sa încerci o jonctiune între doua apendice . dar în acel moment ar fi preferat sa se comporte ca ele si sa s e rostogoleasca pe jos. volumul III 227. ENCICLOPEDIE SINDROMUL BAMBI: A iubi este uneori la fel de periculos ca a urî. În parcuri le naturale din Europa si din America de Nord. SINGUR Comisarul Maximilian Linart nu vru sa vada mai mult si se întoarse în graba la el acasa. îsi scoase haina si se închise la el în birou. Nu e simplu sa te dedai unei acuplari într-un loc închis dar. În sfârsit. ajunge deasupra ei.

Sunt emise de 103. printesa 103. pan. . celelalte furnici le privesc cu admiratie cum se rotesc... o condamnare la sase ani închisoare. pan. foarte intens. independenta de functia procreatoare.. pan. pan. Extazul din acvariu continua.. Furnica a câstigat totusi. cer condamnarea la sase luni închisoare.Da. Culoarea valului rosu de p lacere se modifica pe masura ce creste. pan. Are cuvântul acuzarea.Uitati sa precizati cum au fost oprite aceste furnici de foc. La a treia tentativa. Arthur se ridica în picioare. . dragostea este legata doar de functia de reproducere. . doamnelor si domnilor din juriu. Atunci se petrece în ei ceva foarte nou. numai la câtiva centimetri de tavanul de plexiglas plin de gauri. Judecatorul cere procurorului sa conchida si sa-si anunte cererile.. Jos. cer. pan. Mai ales un articol despre invaziile fur nicilor de foc în Florida care ar trebui sa-i edifice pe jurati. .. apoi negru. pan. replica judecatorul.minuscule. ca re conduce zborul. pan.. Ea le înseala astfel pe lucratoarele ca re o hranesc în timp ce propria lor regina moare. nu ca sunt nevinovate. 10 noteaza pe un "feromon mitologic" tot ce-i inspira ac est moment de pura poezie romantica. pan. va rog sa luati loc. Prin int ermediul unei alte specii de furnici: solenopsis daugerri. . sus totul se complica. condamnarea la moarte. Inima îi bate din ce în ce mai tare. Pan. deoarece li se recunoscuse inteligenta. pan.. Printul 24. Cu atât mai intens cu cât e vorba de doua sexuate care si-au obtinut sexul prin mijloac e artificiale. pan! Judecatorul batu scurt de câteva ori cu ciocanul ca sa avertizeze asistent a ca se relua audierea. Publicul se manifesta imediat. Procurorul îl întrerupse pe Arthur parasindu-si scaunul ca sa se aseze în fata juratilor. Cuplul mirmeceean se roteste din ce în ce ma i repede. Deodata. Are impresia ca inima sa stricat si bate tare de tot. face mici cercuri concentrice în centrul închisorii lor. pentru complicitatea la crima. pan! Pan. Ca sa nu se mai loveasca din nou de peretele de sticla. usor obosit.Doamnelor si domnilor jurati.. pan. Presedintele îi infor ma pe jurati ca furnicile. Inima Printului 24 bate din ce în ce m ai haotic.. în ce masura furnicile sunt inamicii omului.Am aici câteva probe care dovedesc. Devine mov.. Morala: omul e de ajuns sa se al ieze cu unele furnici prietene ca sa vina de hac altor specii de furnici dusmane . reuseste în sfârsit sa se acu pleze cu Printesa 103. Printul 24 se simte rau. În lumea mirmece eana. . Pentru conjuratii din piramida cer. Ea stie sa reproduca feromonii unei regine a furnicilor de foc. pan.Pentru conjuratii de la liceu. trebuie sa eliminam cât mai repede aceste furnici deja prea informate mai înain te sa poata transmite ceea ce stiu întregii specii. de ea care are înca în memorie marile scene romantice din filmul Pe aripile vântului. Judecatorul lovea cu ciocanul aproape far a sa gândeasca. si pe deasupra în plin zbor. Înteleg ca s e petrece ceva diferit. Comuniun ea dintre spirite se adauga celei a corpurilor.Nu înteleg! exclama Julie. pentru distrugere de materiale educative si tulburarea linistii publice.. prinsi parca într-un vârtej infernal. erau de acum în ainte raspunzatoare. pentru insurectie si asasin area politistilor. Vor avea deci sa stabileasca soarta lui 103 si a tovaraselo r ei. Imaginile psihedelice devin mai clare.... 103 nu se gândise niciodata sa considere dragostea ca o emotie d eosebita. Un imens val rosu de placer e pura si de durere intensa îl acopera ca un val seismic. Antenele lor se împreuneaza de parca s-ar deda înca o data unei CA. Dimpotr iva. Înainte de a fi vazut filmul Degetelor. Antenele lui se agita în mod ciudat.. dar aceasta victorie dovedeste ca furnicile s unt inteligente. Pentru Printesa 103 si complicele ei. Pan. . . violet.Nu dezvaluindu-ne secretele insectelor ne vom debarasa de ele.

Julie avea impresia ca. cine dintre noi se poate lauda ca nu a omorât niciodata o furnica? Chiar si cei care nu-l aprobau erau obligati sa admita ca acuzatorul pub lic avea dreptate. cum vom putea spera ca. E mai mult decât atât. Cont rolam lumea la înaltimea de un metru.Ceea ce se petrece aici nu este un proces. Furnicile.Decretând pedeapsa cu moartea pentru Printesa 103 si semenele ei. aceste infraterestre. Printul 24 se simte din ce în ce mai rau.. Imediat ce-si proiectase garnetii în femela. Câinii care musca copiii sunt injectati cu otrava. încearca sa bata din aripi ca sa-si încetineasca caderea si. dupa ce citise atât de mult Enciclopedia cunoaster ii relative si absolute. domnule presedinte. ele la înaltimea de un centimetru. De ce sa ne lipsim de niste aliati atât de pretiosi? Regina 103 mai zboara putin. Este o o cazie unica care ni s-a oferit ca sa întelegem un sistem de gândire ne-uman. ea este inv adata de un val rosu care se transforma în portocaliu apoi se lumineaza din ce în ce mai mult pâna când capata o nuanta mai galbena si mai calda. apoi aterizeaza brusc în receptorul feromonal . Ramase cu gura deschisa. Moartea printului si pierderea aripilor constituie pretul regalitatii mi rmeceene. Un mic zgomot rasuna din difuzoarele aparatului. De altfel.. relua procurorul. Fraza ramase neterminata. Nimic în codul nostru penal nu interzice pedeapsa cu moartea pentru animale . Se desprinde brusc de 103. Presiunea creste. dar propria e i placere e atât de lunga si atât de mare încât nu reuseste sa se preocupe de partenerul ei. îl vede. . Julie continua: .Îmi permit sa amintesc colegului meu care reprezinta acuzarea ca pedeaps a cu moartea a fost abolita de mult timp în tara noastra. Inima i s-a oprit. . placerea prea i ntensa. sunt. Daca nu reusim sa pactizam cu furnicile. Presiunea era prea puternica.Nu se poate sa ne condamnati pentru ca am dorit sa amelioram statutul speciei noastre. ENCICLOPEDIE . Vulpile care transmit turbare a sunt împuscate. în tr-o zi. e regina. cu ajutorul mandibulelor. Acum nu mai e printesa .. Do cumentele confiscate din piramida atesta faptul ca lansasera o mare cruciada împot riva noastra. Cine nu omorâse furnici chiar fara sa vrea? . acum Edmond Wells vorbea uneori prin vocea ei. fie ca vrem sau nu. veti arata ca drum ul pe care am început sa-l exploram merita toata atentia posibila. Julie face apel la resursele tuturor neuronilor ei. zise el cu un ton doct.Furnicile se pot dovedi o trambulina pentru evolutia noastra. fabrica obiecte de dimensiunile lor pe ca re nici cei mai abili dintre ceasornicari nu le-ar putea reproduce. Am cautat cu mare at entie. Arthur a de monstrat ca. printul explodase de placere. Presiunea creste. Presedintele da cuvântul apararii. Printesa 103 îl simte. nimeni din sala de judecata nu acorda vreo atentie..Pentru oameni.. Bucatile de chitina se împrastie în toate directiile si cad ca bucatile unui avion care face explozie în aer. Daca el e coplesit de un val rosu care se transforma în negru. dar dezbaterile fiind în toi. mai bine sa ne folosim de ele. nu put em decât sa îndeplinim un act de civism si de legitima aparare. Decât sa înc ercam sa le distrugem. regina îsi pierde aripile. sa comunicam cu extraterestrii? În aer rasuna un mie pocnet. . pentru oameni. Suntem complementari. Sa stie natura ca speciile care vor sa dauneze omului sfârsesc prin a plati cu viata. Nu se poate sa omorâm furnicile. . 229. Cazând. Printul 24 îsi îndreapta antenele.Achitându-ne însa si eliberând aceste insecte nevinovate.

se poate misca. . cel al lumii materiale. dator ita unei simple camere video si releului computerului sau. Oul originar închis. A fi. transmitem aceasta întelepciune. cifrele ne istorisesc evolutia vietii. Fie îsi realizeaza destinul. Daca nu reactioneaza în functie de interesele sale directe. De flecare data când scriem o cifra. Aceasta este miza ac tuala a omenirii. Partea inferioara e formata dintr-o linie. Avea un zâmbet ciudat. moare. 2: este stadiul vegetal. 4 îti da voi e sa ramâi în mod liber animal sau sa treci la etapa urmatoare. Tot ce e încrucisare ind ica încercarile prin care treci. Îi este teama în p ermanenta.PUTEREA CIFRELOR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dupa forma lor. 9: este fetusul în gestatie. Si asa mai departe. 6 este si forma fetusului în gest atie. aici si acum. Are doua rotunduri. 4: este stadiul uman. se pregateste sa mearga spre infinit. DIFERENTA DE PERCEPTIE Pe ecranul video de deasupra boxei acuzatilor aparuse fata lui Maximilia n. dar e dotat cu o curba în partea de sus. nu te mai opresti niciodata. 8: este infinitul. 9 este inversul lui 6. dar nu si de cer.Ce se întâmpla? Ce e mascarada asta? întreba judecatorul. retransmitea aceasta scena prin intermediul liniilor telefonice. Ac est zero al dimensiunii superioare va lansa din nou un ciclu de cifre dar la o s cara superioara. E dragostea totala. este legat de cer. E starea de nemiscare. Este nivelul de deasupra nivelelor mineral. A trecut de încercarea crucii l ui 4 dar planeaza. Vegetalul iubeste cerul si lumi na. vege talul este deci atasat pamântului. 5: este stadiul spiritual. fara a gândi. fara linie. iubeste în partea de sus si în partea de jos. desprins de pamânt. Tot ce e curb ind ica dragostea. 6: e o curba continua fara unghiuri. . Iese din stadiul de scla v al sentimentelor prin liber arbitru. Edmond Wells. 1: este stadiul mineral. Sa le examinam. Maximilian se închisese la el în casa si. Vegetalul nu-si poate misca piciorul. Are o curba în partea de jos: iubeste pamântul si pe locuitorii lui. E a proape spirala. si pentru ele se face frumoasa floarea în partea ei superioara. A reusit sa se elibereze de pamânt. trebuie deci sa se treaca la ciclul urmator. Mai are de împlinit însa un lucru: sa treaca în lumea creatoare. nu iubeste. Animalul este pradator si prada. E primul nivel a constiintei. dar la o dimensiune superioara. Dar notiunea de libertate de alegere îi da voie si sa nu-si realizeze misiu nea de cucerire a libertatii si a dominarii propriilor sentimentelor. e sclavul solului. 0: este golul. aproape pofticios. Egoism ul este principala lui calitate. 5 are linia sus. Acest prim-plan o tintuise pe Julie l ocului. Animalul. Fetusul se pregateste sa se întoarca în real. Si în acest caz ne aflam la o rascruce. Este un patru inversat. de orice blocaj superior sau inferior. Daca 4 reuseste propria schimbare. 3: este stadiul animal. Se afla la rascruce de drumuri. în apropierea obiectivului camerei de luat vederi . cu o privire înfrigurata. Daca îl desenezi. Tot ce e linie dreapta indica atasamentul. A nimalul reactioneaza ca sclav al sentimentelor sale. Este prima cifra cu încrucisare. trece în lumea superioara. Acol o e ceva care nu gândeste. Maximilian. Va da nastere lui. Nu mai exista linie. Iubeste. Este contrariul lui 2. 7: este cifra de trecere. doar a fi.. Este pur canal vibrator. S-a eliberat de cer si de pamânt. Aprodul se apropie si îi murmura câteva cuvinte la ureche. volumul III 230. fie nu-l reali zeaza. era înarmat cu o unghiera. E doar o linie. S-a încheiat un ciclu. E începutu l.. Lua furnici le si le decapita una dupa alta. 10: este acel zero al oului originar. vegeta l si animal. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

deci nu exista riscul m odificarii lui din exterior. Sunt solid baricadat în casa iar sistemul de aprindere al bombelor incendiare. Cu aportul tehnologiilor noastre umane. pentru unii dintre dumneavoastra. combativitate si modul de comunicare. Biblia ne spune ca Adam s-ar fi opus tentatiei de a musca din marul cunoasterii. Aveati dreptate. Dar. a m decis ca om. cealalta mare specie de pe planeta. care se deplasase ca sa auda verdictul acestui proce s fara precedent. Furnicile sunt flagelul c el mai rau pe care l-a cunoscut omenirea vreodata. am instalat pe un simulator de civilizatie un program destinat sa ne arat e ce s-ar întâmpla cu lumea daca furnicile ar avea acces la cunostintele noastre teh nologice. În fata noastra s e ridica un dusman cumplit. Prefectul Dupeyron. va parea aberant. Îmi sacrific viata pentru specia mea. puricilor-de-frunze le taie aripile ca sa-i poata exploata mai bine. nu tastez o formula codificata pe tastatura computerului meu. unii dintre dumneavoastra le vor gasi simpatice. M-am referit la furnici. aduna corpurile moarte si le arunca neglijent în cosul de hârtii. Daca. Am instalat bombe incendiare în zona forestiera unde se afla furnicarele contaminate de ideil e furnicii 103. aceasta infima amputare va evita o cangrena ge nerala. trebuie sa distrugem furnicile si. eu. rechizitiona imediat biroul judecatorului. Avea mâinile umede de sudoare. Dorinta vi se va împlini. . rugându-se cerului ca nu cumva comisarul sa-si fi întrerupt telefonul.Ce te-a apucat.Decapitarea furnicilor continua. sa distrug partea din padurea Fontaineblea u care. .. Dar se înseala. Cine ne pune astfel în pericol? Cealalta. Daca va fi sa pier în urma unui asalt lipsit de judecata. voi salva întreaga omenire. va fi debransat de la retea imediat dupa acest mesaj. . plasându-se în fata camer ei video. zâmbi spre camera de luat vederi. Jurnalistii dadeau fuga sa transmita stirea. domnule prefect? Doreati sa va debarasati de o parte din padure ca sa lasati locul liber pentru planurile hoteliere ale unui grup jap onez. din cinci în cinci ore . Azi ploua si voi astepta sa se faca frumos ca sa declansez incendiul forestier. De exemplu. Facu din nou o pauza. Nu mai am nimic de pierdut. Stiu.Am reflectat îndelung la viitor. Daca nu distrugem acum aceste douazeci si sase de mii de hectare de padure contaminate. .Incendiind aceasta padure blestemata. Facu o scurta pauza si apoi continua: . din cauza nepasarii unui grup de oameni. Oameni care nu se cunosteau discutau aprins în sala de judecata. Linart raspunse imediat. într-o zi va trebui poate sa dist rugem toate padurile. Maximilian. Eva însa l-a împins sa comita irep arabilul. traim un moment grav. Le-a m studiat de câtava vreme. ca asta. care ne sunt superioare prin numar.Dar nu asa. Cred totusi ca nu putem ris ca verificarea acestei ipoteze. Orice încercare de a ma opri e inutila..Doamnelor si domnilor. Prefectul simti un nod în gât. Apoi lupa o foaie si. ci vilizatia noastra. Maximilian Linart.Ti-ai pierdut mintile. doamnelor si domnilor. zise: . dupa care zise: . Am constatat astfel ca furnicile. obosit probabil dupa ce asasinase vreo suta dintre ele.De ce va plângeti. aceste faimoase furnici "civilizate" care si-au însusit padurea din Fontainebleau. O singura cetate de furnici u cide zilnic proportional mai multe animale decât o întreaga tara de oameni. colcaie de furnici initiate în te hnologia noastra. . Apoi. Întâi înfrâng s apoi folosesc ca vite toate speciile învinse. omenirea sa considere asta ca un testament si altul sa preia stafeta. Dupa ei va veni si rândul nostru. Altii considera ca pot sa ne aj ute si ca avem multe de învatat de la ele. zise el suspinând. am studiat influenta lor asupra oamenilor. cu prioritate. Cunoasterea este ca o boala contagioasa. voi transforma în cenusa întreaga padure. Deocamdata. Lumea noastra. Exista metode mai discrete. comisare? . to ate puterile lor vor fi supradimensionate. n-ar avea nevoie de mai mult de o suta de ani ca sa ne aduca în stare de sclavie. Nu încercati sa ma opriti. sub controlul computerului me u. specia noastra sunt amenintate de disparitie. la mine acasa si în padure.În consecinta. Asta va crea locuri de munca si v a reduce somajul. Stiu. Dar noi putem împiedica furnicile sa cunoasca acest blestem. cealalta mar e civilizatie. mai cu seama. totul va exploda . Si daca va fi necesar. Co nstientizând pericolul pe care îl reprezinta furnicile inteligente pentru omenire.

Îti imaginezi ce s-ar fi întâmplat daca dinozaurii. Poate ca la ora asta ar mai fi trait. . obloanele blocate. un vizitator reusi sa intre pe nestiute în biroul comisarului.. Maximilian trase înca o data si vizitatorul se feri din nou.Nu m-ati auzit? . Cineva.Ba da. . Totul începe de la comerciantul c are minte spunând ca asta e ultimul articol pe care îl mai are si ca daca nu îl iei im ediat are alt client care e interesat si pâna la cel mai înalt nivel. În vocea politistului era atâta hotarâre încât prefectul cauta un argument forte c a sa-l convinga.Dar de ce te încapatânezi sa extermini aceste furnici total neînsemnate? . ba da.Asta e comparatia cea mai buna. teama de a sca pa ceva sau de a rata o afacere va genera cheltuieli artificiale. Maximilian dormea iepureste. nu vom avea mijloacele nec esare încalzirii întregii populatii din tara în iarna asta". nu mai exista decât un singur mijloc de a c rea noi bogatii într-o tara deja bogata: santajul. desi f oarte slab. într-adevar. Ar fi trebuit sa existe un dinozaur eroic. fericit si constien t de misiunea lui pe pamânt. imediat ce ploaia va înceta. ce vor face? Si închise. murmura cu glas scazut: "Poate ca am o idee. prea greoi. adica la guver nul care decreteaza ca: "Fara petrolul care polueaza. În timpul noptii. Cred. ca dinozaurii ar fi t rebuit sa se debaraseze de noi. Toata încaperea vibra.. Situatia parea pierduta. Se repezi în salon si se ascunse dupa perdele. întelegând ca oamenii vor fo rma într-o zi o civilizatie de talie mai redusa dar supraputernica. Seara. r aspunse Linart. ENCICLOPEDIE SANTAJ: Totul fiind exploatat. . Politistul trase dar vizitatorul lasa capul în jos si gloantele trecura pe deasupr . care sa înteleaga miza pe termen lung. cerul s-a umplut de stele si meteo rologii au anuntat ca duminica va fi frumos si ca vântul va sufla cu putere în zona padurii din Fontainebleau. undeva. Vizitatorul se feri cu vioiciune de glont.Si noi? Poate ca si pe noi ne vor considera într-o zi furnicile prea mar i si prea greoi. Si atunci. Prefectul îsi trimise cei mai buni oameni sa repereze bombele cu fosfor împr astiate în padure. Aparatu l era în stare de veghe. Si daca li se va da posibilitatea. îl trezi de-a binelea. padurea va lua foc. dar nu stiau câte sunt si padurea era i mensa. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Se cuibari în fotoliu cu fata la computer. Apoi adormi. Îndrep ta revolverul spre vizitator si apasa pe tragaci..Unii vor crede asta la început. rasturna un obiect. Din cau za grabei. .. Vizitatorul se apropie de el ca sa-l neutralizeze. Desi nu era credincios.. ar fi eliminat în mod sistematic mamiferele? . Vizitatorul îsi zise ca era mai bine sa se ascunda undeva. te-am auzit. Erau prea mari. Populatia se uita spre cer. Enervat. ca mi ne.. dar într-o zi voi fi înteles si mi se va rid ica o statuie ca salvator al omenirii.Dar nu erau adaptati vietii pe planeta." 231.Da. Fiecare stia acum c a. De altfel. volumul III 232. Acestia gasira vreo zece. Usile erau încuiate. Edmond Wells. iar zgomotul. se astepta la un atac disperat. Chiar te temi atât de mult de concurenta alto r animale inteligente? . Maximilian îsi zise ca în aceasta împrejurare Dumnezeu era de partea lui. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE A plouat toata ziua de sâmbata. Vizitatorul cauta computerul. gata sa declanseze bombele în cazul în care tastarea codului nu avea sa-l împiedice. comisarul reîncarca arma si tinti din nou.

Nu-i mai ramânea decât sa dezactiveze conexiunile care îi fusesera indicate. Orificiile respiratorii ale furnicii era înca deschise si tusea când un al doilea nor transforma complet interiorul computerului într-un port englez învaluit în ceata. O regina este în general prea pretioasa ca sa-si riste astfel viata. Deoarece miza era distrugerea p adurii si deci a furnicarelor. Totusi." Era primul lucru pe care îl spun ea elevilor sai de la scoala de politie. Merse pe placile electronic e. Urma întocmai instructiunile fetei. brusc. regina lor deg enerata. Se strecura în spatele unui fotoliu cu speteaza înalta în care nimerira câteva gloante. Pentru o tinta atât de mica. Deoarece insectic idul se dilua într-un mare volum de aer din salon. cu revolverul în mâna. ar fi fost totusi nevoie de alt fel de arma. dar nu avea timp de pierdut. Întelese ca furnica intrase în centrala casei. pungile. . Totul vibra în jurul ei. Regina 103 se afla în el si îsi rememora planul circuitului imprimat pe care i-l indicase Francine când. Regina 103 simtea ca se misca într-o structura ostila. Apoi se îndrepta spre cutia comutatorului si constata ca firul electric fusese într-adevar taiat cu mandibula. Furnica se îndrepta spre birou si computer. formata din componente de origi ne minerala. Maximilian cauta un spray în dulapul de la bucatarie si pulveriza un adeva rat nor de insecticid în salon. Regina 103 se deplasa în viteza. Deodata se stinse lumina. cu simtul ei olfactiv foarte bine dezvoltat si vederea în infrar osu detectoare de caldura. Daca ar fi avut dinti. ca în încapere sa se reverse o lumina de un albastru violet. Daca ar fi avut s tomac. 103 era acum înauntru. Îsi zise ca o singura furnica era în stare sa faca asta: 103. Alerga sa se ghemuiasca în spatiul dintre un chistoc vechi de t rabuc rece si margine. cu vederea ei în infrarosu. 103 înteles ese ca era sigura pe lume suficient de "deget" si suficient de furnica ca sa reu seasca aceasta misiune de o importanta capitala. tranzistori. Lua o lanterna don sertarul comodei. ar fi digerat-o. Maximilian recunoscu semnul galben de pe frunte si îi trimise un nor de in secticid. tragea uneori în câte o perna. Era insuportabil. Trebuia actionat rapid. Aerul se umplu de mirosuri mortale. asta însemna ca nu aveau nici o idee. procesorul. ar fi mestecat-o deja. Regina 103 profita ca sa-si traga sufletul si sa se calmeze. furnica dispunea acum de un usor avantaj. Dar computerul era doar o masina inerta.a fruntii sale. Cum era cu putinta? O furnica atât de mica nu era în stare sa apese p e un întrerupator. Politistul ridica zadarnic perne. Maximilian. Acolo. rezistente. Aici hard-disk-ul. Computerul îi cunoste a prezenta. În întuneric. Numai ca er a într-o zi cu luna plina si Maximilian fu de ajuns sa deschida obloanele. d e data asta nu-l mai gasi. pulmonare ale furnicii dispuneau de o mare autonomie. Sa însemne asta ca era în stare s a descifreze un circuit imprimat si sa recunoasca firul electric care trebuia ta iat? "Sa nu subestimezi niciodata adversarul. potentiometre si radiatori. Din fericire. Maximilian aprinse luminile. zari prin grila jul aerisirii ochiul imens al dusmanului ei uman. tapiserii si covoare. Aerul acid îi coroda interiorul. acum in utile. Maximilian îsi zise ca daca autoritatile si prefectul nu gasisera un alt a dversar pentru el decât o furnica. computerul ar fi masacrat-o deja. Unde sa se adaposteasca? Scrumiera. Nu avea ochi intern dar percepea scurtcircuite infime de fiecare dat a când furnica îsi punea picioarele pe o conexiune din cupru. Trecu la o spalare rapida a antenelor. Franci ne o învatase cum sa se strecoare prin micul grilaj de aerisire aflat în partea din spate. Vizitatorul întelese ca trebuia sa-si schimbe imediat ascunzatoarea. Ea trebuie sa stea si sa oua în încaperea nuptiala. Trecu peste condensatori. Lumina ultimul loc unde i se paruse ca îsi vazuse vizitatorul. Ar fi putut sa stea acolo vreo zece minute. luase hotarârea sa riste totul. în acel loc se putea respira supo rtabil. Si acum chiar el facuse aceasta greseal a doar pentru ca adversarul era de o mie de ori mai mic decât el. Daca ar fi avut mâini.

Cel putin zece. Furnica alerga în pantofi. . se refugie sub usa biroului ca sa ajunga iar în salon si intra sub cuta covorului. Urca mai sus. furnica afurisita! ex clama Maximilian luminând interiorul caminului cu fasciculul lanternei. Da. de data asta ai cazut în mâna mea.Au! Sângele picura din mica rana. Era cautata de mai multe De gete. Lanterna o lumina tot timpul si alerga într-un cerc de lumina. calcând în trecere pe cenusa. Degetele nu erau în stare sa-si dea seama de norocul de a avea astfel de apendi ce! Se ferea cum putea mai bine de tentacule lungi de culoare roz care se întindea u ca s-o striveasca. îsi trimise pumnul la atac. Ca o caracatita enorma din romanul lui Jules Verne Douazeci de mii de leghe sub mari. Regina 103 nu se asteptase sa fie urmarita. Fotoliul fu rasturnat. Accesul în adapost era dificil. mormai Maximilian strângând maxilarele. Avea impresia ca atinsese usor furnica si regreta ca nu lovise mai tare. . repede. Regina 103 lua pozitie de tragere si rata tinta. Armele degetului: taisul unghiei. Ca sa scape de acel reflector. Pentru furnici. Furnica se ridica pe imensul tunel vertical. 103. Un deget se apropia si ea se afla într-o fundatura. Îsi zgârie mâna dar reusi sa b age patru degete în scobitura caramizii. . Pâna când nu va vedea corpul acelei blestemate de furnici facut bucatele. Si acum? Agita antenele si repera un curent de aer cu miros de carbune. Covorul fu ridicat.Aer. Maximilian vru sa pulverizeze peste ea un nor de insecticid dar sprayul era gol. Urcatul în patru labe într-un semineu vertical nu se mai potr ivea cu vârsta lui. Duel. Degetul biciui aerul. Regina 103 se ascunse în scobitura unei caramizi pe care Maximilian o lumi na imediat. deci jetul ar fi putut sa fie suficient de corosiv ca sa provoace o reactie. dar nu avea de gând sa renunte. degetel e miros a ulei de peste.Esti în camin. Armele fur nicii: punga abdominala de tir plina cu acid formic si taisul micilor mandibule. Iesi prin trapa de citire a dischetelor si fu întâmpinata cu alte focuri de arma. Lumina partea de sus a semineului si i se paru ca zareste doua antene minuscule care pareau ca îl sfideaza. Glanda abdominala era plina de acid cu o concentratie de 70% . Maximilian înainta fara proble me. . latul unghiei si puterea muschilor. nu putea sa fie sigur de nimic. Furnica stia ca acum nu-i mai ramânea decât sa t raga cu acid în rana. Deoarece bratul nu mai putea înainta. Omul se agata de pietrele vechi. Nu mai putea înainta cu tot corpul odata. Taie din plin pielea. ca un alpinist. Caminul era destul de larg în partea sa de jos ca sa intre în el corpul unu i om adult. Fu rnica percepe mirosul uleios al degetelor urmaritorului. fara sa reuseasca sa atinga tinta. Urca si el. Atunci lua hotarârea sa înmulteasca ranile. cuprinsa de panica. drept pentru care se decise sa-l escaladeze ca sa striveasca furnica . Maximilian gâfâia. Se ghemui sub un fot oliu. Maximilian gâfâia. Îsi înfipse degetul în cavitate. Furnica era speriata dar admira în acelasi timp acea mâna de lupta redutabil a. dar lanterna o urmarise. mâna lui Maximilian Linart încerca sa ucida micul adversar biciu ind aerul în toate sensurile. Furnica se trase înapoi.Acum esti în mâna mea. Voia sa atace si cu alte degete. Se deplasa în zig-zag printre gloantele care pentru ea erau ca niste rachete . Cu cât caminul se îngusta. Semin eul se îngusta din ce în ce mai mult. s-o lase pe 103 sa-i scape dupa ce-si daduse atâta osteneala. Sprijinindu-se în coate si genunchi. Trase câteva salve. Un adapost ex celent. Parasi în m are viteza mocheta si se repezi spre tunelul vertical din fata ei. Se refugie în jungla de nylon a Unei margini de mocheta groa sa. dar Regina 103 facu un mic salt într-o parte si musca degetul cu mandibulele pâna la sânge. cu atât era mai us or de escaladat. Se mai ridica câtiva centimetri. Veninul ei lovi unghia fara sa provoace nici cea mai mica stricaciune. Nu mai era decât o furnica mica si obosita care lupta împotriva unui deget agresiv.

. expedie acolo acidul. 4 3 2 Prea târziu! Firul era taiat doar pe jumatate. Nu mai erau decât doua fire dar. În 103 se produse atunci ceva neobisnuit. Poate ca.c armin si negru . Murise pentru ea. 103 zari o umbra care o urmarea. Dar. o furnica mica de tot îl învinsese pe Goliat. Deschise gura si balonase inod ore se ridicara în aer. O însamântase. Dupa ce învinsese omul.. ci u nul dintre cele doua de lânga el.Degetele deveneau din ce în ce mai nervoase. îsi zise ca nu. luminând-o cu formele rosii a fie careia din cifre. dupa cum obisnuia. Regina 103 era incapabila sa controleze ce i se întâmpla. Animalul avea niste ochi mari si globulosi care se rotira în toate sensurile ca în cele din urma sa se opreasca asupra furnicii. Numaratoarea inversa continua.sporeau aspectul înspaimântator.. un amestec hormonal ciudat dadea nastere unei molecule necunoscute de mintea ei. Trebuia sa taie firele legate la emitatorul radio care comanda bombele. mandibulele îi tremurau usor. 103 tresari de frica. cu toata forta. Computerul declansa ventilatorul de racire ca sa aspire si sa forteze in secta cu palele sale. Îsi linse antenele. Acum trebuia sa termine treaba. pe când s e afla pe la jumatatea sectionarii. ar fi declansat dezastrul. În curând va oua. Daca peste câteva minute nu primea codul. Nu era o pas are. în loc sa dezamorseze. Presiunea crestea. Sfârsitul duelului. Apoi. Nici o camera de luat vederi nu filmase isprava. 7. O singura gres eala si.. pentru furnica. Numara trei microprocesoare si coti la o intersectie plina de rezistente si de condensatori. Furnica parcurse un drum de cupru la fel de fin ca unul d in firele ei de par. Nu trebuia sa greseasca. Înauntru înca mai mirosea a insecticid. Se concentra asupra sarcinii sale prioritare. Regina taia unul dintre ele la întâmplare. nu acela era al patrulea. Trebuia sa traiasca macar pentru el. verdele si rosul apareau amândoua maro deschis..6. Computerul zbârnâi si începu numaratoarea inversa pentru a declansa explozia bombelor din padure. lungi si moi ale caror culori . Repera taietura cea mai larga si. În timp ce alerga. apoi cuprul si turna pe el acid. dar nu renuntau. dupa lupte. îsi linse picioarele si îsi reveni din emoti e. Conform instructiunilor.. cu vederea ei în infrarosu. Furtuna! Ca sa nu fie luata pe sus de acea vijelie. Ramase acolo cu vertebrele cervicale rupte. Nu fusese firul bun! Repede.. dar furnica sari ca sa evite aceste capcane. dar suportabil. Mâna era deja înarmata pentru un nou bobârnac. omul îsi pierdu echilibrul si se prabusi greoi. trebuia sa taie al tr eilea fir din fund. o presiune întepatoare care se dep lasa în creier. Cine ar fi putut sa creada asta într-o zi? O furnica. Computerul era în pana. Din cauza arsurii. Cresta învelisul de plastic. Aerul impregnat de otrava o împiedi ca sa gândeasca limpede. Furnica le s ubestimase îndârjirea. 10. Epuizata de duelul pe v iata si pe moarte. degetele se retrasera usor. dar nu . Era învaluit cu aripi fine. Sa nu greseasca firul. 9. numaratoarea invers a se opri la 2.. Se întoarse si vazu mons trul zburator enorm. Contorul numeric se afla în fata furnicii. Primi o lovitura în fata si fu proiectata în fundul adapostului.. sotul ei de o zi. Singurul meu dusman este frica. Furnica se uita uimita la contorul blocat la cifra 2. Computerul încerca s-o împiedice cu mici descarcari electrice care s-o electrocuteze. îsi netezi parul. Totusi. 8. Regina 103 se agata de compon ente. computerul declansa bombele incendiare. îl taie cu disperare pe ultimul.5. datorita tuturor emotiilor prin care trecuse pâna atunci. Se gândi la Printul 24. acum trebuia sa învinga masina. Îsi linse ranile. Un peste! Destul cu aiureala! Se întoarse la atacul asupra computerului. începu rapid sa se cu rete.

aratându-si dintii din fata si holbând ochii. care le strângea u mâna. S-au lasat înselati si stiti ca sunt în stare s a inventeze orice ca sa-si vânda fituicile. care de acum înainte va fi pus la intrarea în cele trei orase. nu. .era deloc neplacuta. gorila a facut gestul care înseamna "rosu". Umorul! Izbucni în râs. Un acvariu.Bine. Dansatorii se prinsera în brate. bine.Nu. Prezentarea panoului FONTAINEBLEAU . la castel se dadea o petrecere. Se întreba cât de atent fuses e interlocutorul lui la toata povestea asta. Masina aceea nu functiona. Oamenii din piramida au fost co ndamnati? . primatolog la universitatea din Strasbourg. o gorila initiata în limbajul gestual al surd o-mutilor.ESJBERG: ORASE ÎNFRAT ITE. Co ruri locale. într-o zi. ad ucând perechi de întârziati în haine de gala. un e cran de computer. . raspunse el. Atunci gori la a luat prosopul si i-a aratat micul tiv rosu de pe marginea lui. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cum sa terminat de fapt? Prefectului Dupeyron îi pieri zâmbetul de pe buze. era. Unul dintre complicii lor. Sunt magulit ca va interesati de problemele n oastre locale.Dar mi s-a spus ca li se vorbea furnicilor cu o masina? . cu buze le rasfrânte. care sta . Omul începea sa-si piarda rabdarea.. Nu era dragoste. când un experimentator a întrebat-o ce culoare avea un prosop al b.Dar a existat totusi o masina care permitea sa se vorbeasca prin trans formarea feromonilor furnicii or în cuvinte omenesti. Schimb de fanioane. Apoi se schimbau zâmbete. Acest om de stiinta a consemnat cazul lui Koko.. Presiunea ajunsese acum la antene. de medalii. Toate tensiunile provocate de pericolele prin care trecuse începura sa dis para unele dupa altele. Masini cu fanioanele celor doua natii înca mai veneau în curtea centrala. Experimentatorul a repetat întrebarea agitând prosopul în fata ochilor maimutei. Juratii au fost foarte îngaduitori.Am urmarit pe cât am putut povestea aceea cu procesul furnicilor. ca prin minune:. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Degetele se amestecara.Dar ati putea sa-mi spuneti mai multe. Li s-a cerut doar sa nu mai construiasca case în padure. . In onoarea înfratirii orasului cu orasul danez Esjberg.HASHINOE . Poate ca era vorba de umor . de cadouri.Exagerarile jurnalistilor. o eprubeta. ceea ce la ea se manifesta prin miscari de cap incontrolabil e. Prefectul Dupeyron izbucni în râs. Dansuri folclorice. A obtinut acelasi raspuns si nu a înteles de ce Koko se încapatâna sa greseasca. carti de vizita si erau prezentate sotiile. Ambasadorul Danemarcei insista. prin bale si tremuraturi de mandibule 233. Probabil ca citise câteva articole în z iare. Degustari de bauturi locale.. . adica un rictus. El a prezent at atunci ceea ce primatologii numesc "mimica jocului". Oficiali danezi se aplecau în fata omologilor lor francezi. Era. Bal la castelul din Fontainebleau. Ambasadorul Danemarcei se apropie de prefect si îi spuse la ureche: . ENCICLOPEDIE UMOR: Singurul caz de umor animal cunoscut în analele stiintifice a fost r aportat de Jim Anderson. volumul III 234. Edmond Wells. Semana cu ceea ce simtise când facuse d ragoste cu 24.Ah! Ati crezut asta? A fost doar o farsa.. .

tea afara, raspundea dându-se drept o furnica. Poate ca naivii au crezut, dar totu l s-a dat pe fata. Danezul se servi cu hering si alcool. - Deci furnica nu vorbea? - Furnicile vor vorbi în ziua în care gainile vor avea dinti! - Hmmm..., zise ambasadorul. S-ar parea ca gainile sunt descendentele înde partate ale dinozaurilor, asa ca poate au avut deja dinti... Prefectul era din ce în ce mai agasat de aceasta conversatie. Încerca sa se eschiveze. Dar ambasadorul îl prinse de brat si insista. - Si acea furnica, 103? - Dupa proces, toate furnicile au fost eliberate în natura. Nu puteam fi r idicoli condamnând furnicile! Vor fi oricum strivite de copii si de cei care se pl imba prin padure! În jurul lor, din ce în ce mai multe persoane îsi deschideau antena telefonulu i portabil. Fiecare, cu ajutorul acestor antene artificiale, dialoga cu alte per soane aflate la departare, stând pe loc. Ambasadorul se scarpina în crestetul capului. - Si tinerii care au ocupat liceul în numele Revolutiei furnicilor? - Au fost eliberati si ei. Nu cred ca si-au continuat studiile, ci au pu s pe picioare niste mici firme de informatica si de servicii. Si se pare ca le m erge foarte bine. Eu sunt pentru încurajarea tinerilor care vor sa realizeze proie ctele care îi intereseaza. - Si comisarul Linart? - A cazut rau de tot pe scara. Ambasadorul începea sa-si piarda rabdarea. - Dupa tot ce spuneti, s-ar putea zice ca nu s-a întâmplat nimic! - Cred ca povestea asta cu "Revolutia furnicilor" si procesul insectelor a fost foarte mult exagerata. Între noi... Îi facu cu ochiul si-continua: -... Adevarul e ca era necesar ca sa mai învioram putin turismul în regiune. Dupa povestea asta, prin padure se plimba un numar dublu de persoane. E bine. A sta aeriseste plamânii oamenilor si face sa traiasca micul comert local. În plus, do rinta de a va înfrati cu orasul nostru se datoreaza într-o oarecare masura si acestu i fapt. Nu? - Da, într-o oarecare masura, recunoscu danezul. În tara noastra, acest proc es ciudat a interesat pe toata lumea. Unii chiar au crezut ca într-o zi ar putea c u adevarat sa existe o ambasada a furnicilor pe lânga oameni si una a oamenilor pe lânga furnici. Prefectul râse diplomatic. - E important sa întretinem aceste legende. Oricât de extravagante ar fi ele . Eu regret ca de la începutul secolului XX nu mai exista autori de legende. S-ar zice ca acest gen de literatura a cazut în desuetudine. Dar nu e mai putin adevara t ca aceasta "mitologie" a furnicilor din padurea Fontainebleau s-a dovedit buna pentru turism. Prefectul se uita la ceas. Era ora discursului. Urca pe estrada. Dupa cu vintele de rigoare, invitatii avura voie sa se reîntoarca la farfuriile lor. - O sa ma credeti naiv, dar eu chiar am crezut ca e posibil! continua da nezul. - Ce? - O ambasada a furnicilor. Exasperat, Dupeyron se uita fix în ochii interlocutorului sau. - Putem sa ne imaginam foarte bine scena. O primesc pe Regina 103, îmbraca ta în strai de suverana, cu mica ei rochie de lame si cu diadema. Îi înmânez medalia agr icola a orasului Fontainebleau. - De ce nu? Aceste furnici ar putea sa fie pentru voi o mare bafta. Daca va faceti din ele aliati, vor putea lucra la niste tarife imbatabile. Le veti t rata ca pe niste locuitori din lumea a treia. Nu asta s-a întâmplat si cu amerindien ii? - Sunteti cinic, zise prefectul. - Ai putea visa o mâna de lucru mai ieftina, mai numeroasa si cu gesturi m ai precise?

- Adevarat, ar putea lucra în masa ogoarele. Ar putea sa gaseasca izvoarel e unor ape subterane. - Ar putea sa fie folosite în industrie pentru lucrarile periculoase sau d elicate. - S-ar putea dovedi niste auxiliari militari excelenti, pentru spionaj s au sabotaj, supralicita prefectul. - Furnicile ar putea sa fie trimise si în spatiu. - Probabil. Dar... ramâne o problema. - Care? - Comunicarea cu ele. Masina nu merge. N-a mers niciodata. Dupa cum v-am spus, era o masina trucata. Ambasadorul danez parea foarte dezamagit. - Aveti dreptate. Pâna la urma, din toata povestea asta ramâne doar o legend a. O legenda moderna. Ciocnira paharele si vorbira de lucruri mai serioase. 235. ENCICLOPEDIE UN SEMN: Ieri s-a petrecut ceva ciudat. Ma plimbam când, brusc, la un buch inist, privirea mi-a fost atrasa de o carte: Thanatonautii. Am citit-o. Autorul ei spune ca ultima frontiera necunoscuta omului este propriul sau sfârsit. A imaginat niste pionieri care plecau sa exploreze paradisu l,, asa cum Cristofor Columb pleca sa descopere America. Peisajele si mediul înconjurator sunt inspirate de paradisurile descrise d e cartea tibetana si egipteana a mortilor. Ideea e ciudata. L-am întrebat despre e a pe librar, care mi-a spus ca aceasta carte nu a avut nici un rasunet în epoca. N ormal. Moartea si paradisul sunt în tara noastra subiecte tabu. Dar, cu cât ma uitam mai mult la aceasta carte, Thanatonautii, cu atât mai mult aveam o senzatie ciuda ta. Nu subiectul ma tulbura, ci altceva. Prin minte mi-a trecut o idee cumplita: "Si daca eu, Edmond Wells, nu exist?" Poate ca n-am existat niciodata. Poate ca nu sunt decât personajul fictiv al unei catedrale de hârtie. Ca si eroii din Thanat onautii. Ei bine, voi trece prin acest zid de hârtie ca sa ma adresez direct citito rului meu. "Buna ziua, tie, care ai norocul de a fi real. E ceva rar, profita de asta!" Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 236. UN NOU DRUM În computer, Infra-World, lumea virtuala creata cândva de Francine, persista sa traiasca ca într-un vas închis. Nimeni nu se mai intereseaza de ea. În aceasta lume care aproape ca nu exista, cam peste tot, oamenii Biserici i si oamenii de stiinta se avânta la asaltul unei dimensiuni superioare pe care au admis-o în cele din urma. Un autor de romane SF a emis ipoteza, care a fost confi rmata cu ajutorul rachetelor si al telescoapelor. Ceea ce numesc "lumea cealalta " este, de acum înainte sunt convinsi de asta, o lume de o alta dimensiune. Acolo traiesc oameni ca ei dar care percep total diferit timpul si spatiul. Oamenii din Infra-World au dedus ca cei din dimensiunea superioara se fo losesc de un computer continând un program care descrie lumea lor în cele mai mici d etalii si ca descriind-o, o fac sa existe. Locuitorii din Infra-World au înteles c a nu sunt reali decât într-o lume iluzorie, creata de cineva dintr-o alta dimensiune , detinatorii unei tehnologii capabile sa-i inventeze. Toata mass-media lor a in format populatia. Locuitorii clin Infra-World au mai înteles ca nu exista materialmente. Sun t doar siruri de 0 si 1 pe un suport magnetic, o însiruire de Yin si de Yang pe un lant lung de informatie, un ADN electronic care le descrie si programeaza unive rsul. La început fusesera foarte tulburati ca erau atât de putin "existenti", dupa c are s-au obisnuit.

Acum doresc sa stie de ce exista. Toti stiu ca pe vremuri si-au detectat zeul, un zeu femela pe nume "Francine". Toti stiu ca l-au ucis sau, cel putin, l-au ranit grav. Dar asta nu le este de ajuns. Vor sa înteleaga lumea de deasupra. 237. ÎNLANTUIRE Alerga drept înainte. Coborî în fuga panta. Facu slalom printre plopii care se înaltau ca niste sageti purpurii în jurul ei. Aplauze de aripi. Fluturii îsi deschideau aripile pestrite si agitau aerul urmarindu-se. Trecuse un an. Julie, paznica Enciclopediei, pusese la loc cartea în valiz a ei cubica si o aducea înapoi exact în locul în care o descoperise. Facea asta pentru ca si altul la rândul sau sa se poata folosi de "Cunoasterea Relativa si Absoluta ". Acum, ea si prietenii ei nu mai aveau de ce sa tina la ei acea lucrare. Toti opt purtau în ei continutul Enciclopediei. Înainte de a închide valijoara, Julie citi sfârsitul celui de al treilea volum, ultima pagina. Mâna lui Edmond Wells tremu rase când scrisese aceste ultime fraze. S-a sfârsit. Si totusi e doar începutul. Acum e rândul vostru sa faceti revolu tie. Sau evolutie. E rândul vostru sa va fauriti o ambitie pentru societatea si ci vilizatia voastra. E rândul vostru sa inventati, sa construiti, sa creati pentru c a societatea sa nu ramâna încremenita si sa nu o mai ia niciodata înapoi. Completati Enciclopedia Cunoasterii relative si absolute. Inventati lucr uri noi, moduri noi de viata, metode noi de educatie pentru ca copiii vostri sa poata face lucrurile si mai bine decât voi. Extindeti-va decorul viselor voastre. Încercati sa întemeiati societati utopice. Creati opere din ce în ce mai îndrazn ete. Adunati-va talentele caci 1 + 1 = 3. Porniti la cucerirea altor dimensiuni de reflectie. Fara orgoliu, fara violenta, -fara efecte spectaculoase. Doar acti onati. Suntem numai niste oameni preistorici. Marea aventura se afla în fata noas tra, nu în spate. Folositi enorma banca de date pe care o reprezinta natura din ju rul vostru. E un adevarat cadou. Fiecare forma de viata poarta în ea o lectie. Com unicati cu tot ce e viata. Amestecati cunostintele. Viitorul nu apartine nici celor puternici si nici celor care se arata st ralucitori. Viitorul apartine neaparat inventatorilor. Inventati! Fiecare dintre voi este o furnica care îsi aduce crenguta pentru înaltarea e dificiului. Gasiti mici idei originale. Fiecare dintre voi este atotputernic si efemer. Motiv în plus ca sa va grabiti sa construiti. Poate ca va dura mult, nu ve ti vedea niciodata roadele muncii voastre dar, ca si furnicile, savârsiti pasul vo stru. Un pas înainte de a muri. O furnica va prelua discret stafeta si apoi alta, apoi alta, apoi alta... Revolutia furnicilor se face în capete, nu în strada. Eu am murit, voi trait i. Peste o mie de ani, eu voi fi tot mort dar voi, voi veti trai. Profitati ca s unteti vii ca sa actionati. Faceti Revolutia furnicilor! Julie amesteca codul încuietorii si, cu ajutorul unei frânghii, se lasa a al unece în râpa unde cazuse mai demult. Se agata de stânci, de maracini, de ferigi. Regasi santul cu noroi si tunelul care intra în colina. Intra în patrii labe si, cu impresia ca punea o bomba cu explozie întârziata, aseza valijoara exact în locul unde o gasise. Revolutia furnicilor se va repeta în alta parte, diferit si în alte timpuri. Ca si ea, cineva va descoperi într-o zi valijoara si va inventa propria lui Revol utie a furnicilor. Julie iesi din tunel si urca taluzul ajutându-se de frânghie. Cunostea drumu l de întoarcere. Se lovi cu capul de stânca de gresie care înainta deasupra râpei si îmbrânci o nev astuica care, fugind, îmbrânci o pasare, care îmbrânci un limax, care deranja o furnica

exact în momentul în care urma sa sectioneze o frunza. Julie respira adânc si mii de informatii navalira în creierul ei. Padurea co ntinea multe bogatii. Tânara femeie cu ochii luminosi nu avea nevoie de antene ca sa perceapa sufletul padurii. Ca sa patrunzi spiritul celorlalti este destul sa vrei. Spiritul nevastuicii era suplu, numai ondulatii si dinti ascutiti. Nevas tuica stia sa-si miste corpul în trei dimensiuni situându-se perfect în peisaj. Julie îsi plasa atentia în spiritul pasarii si cunoscu placerea de a sti sa zbori. Vedea de sus. Spiritul pasarii era incredibil de complex. Spiritul limaxului era senin. Nici urma de frica, numai putina curiozita te si putin abandon fata de ceea ce se ridica înaintea lui. Limaxul nu se gândea decât sa manânce si sa se târasca. Furnica plecase deja; Julie nu o cauta. În schimb frunza era acolo si simt ea ceea ce simtea frunza, placerea de a fi la lumina. Senzatia de a lucra perman ent la fotosinteza. Frunza se credea extrem de activa. Julie încerca apoi sa intre în empatie cu colina. Era un spirit rece. Greoi. Vechi. Colina nu era constienta de trecutul recent. Ea se situa în istorie între pe rmian si jurasic. Avea amintiri din perioada glaciatiunilor, a sedimentarilor. V iata care se derula pe spatele ei nu o interesa. Numai ferigile mari si copacii erau vechii ei tovarasi. Pe oameni îi vedea traind si imediat murind, caci viata l or era foarte scurta. Pentru ea, mamiferele erau doar niste meteori lipsiti de i nteres. Se nasteau si imediat deveneau batrâni si agonizau. "Buna ziua, nevastuica." "Buna ziua, frunza." "Buna ziua, colina." Julie zâmbi si porni mai departe. Iesi de sub pamânt, ridica ochii spre stel e si... 238. PLIMBARE ÎN PADURE Univers imens, albastru ca marea si înghetat. Imaginea aluneca înainte. În centrul Universului apare o regiune presarata cu miriade de galaxii mul ticolore. Pe marginile unui brat al uneia dintre aceste galaxii se afla un soare b atrân si sclipitor. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. E iarna. Cineva merge prin padurea acoperita de zapada. De departe se zareste o pata mica si neagra, cu picioarele pe jumatate înf undate în praful alb, care totusi se straduieste sa înainteze. E destul de lata. Are coapse masive si gheare lungi si foarte departare. Este o furnica tânara de tip a sexuat. Fata ei este foarte palida, ochii, negri si globulosi. Antenele sunt neg re si matasoase. Este 5. E prima data când merge prin zapada. Alaturi de ea, 10 merge cu un jaratic într-un lampion ca sa-i permita sa reziste frigului. Jaraticul nu trebuie tinut p rea jos, altfel topeste zapada. În imensitatea alba si înghetata, furnica mai face câtiva pasi gâfâind. Pasii mici pentru o furnica, pasi mari pentru specia ei. Merge si, pentru ca s-a saturat sa vada zapada rece sub barbie, cu un ef ort urias, se ridica pe cele doua picioare din spate: Face patru pasi în aceasta pozitie nu prea confortabila apoi se opreste. Îsi zice ca a merge prin zapada este deja un lucru extraordinar. Dar a merge prin z apada în doua picioare e prea greu. Dar nu renunta.

Ochii se redeschid. Putin câte putin. cuvintele devin un sir de desene. Între timp. care adapostea la el acasa o colonie de furnici rosii. Numai ca face parte dintr-o specie pe cale de disparitie. Aceasta inversare a rolurilor si ser iozitatea informatiei stiintifice stau fara îndoiala la originea succesului imedia t si masiv (aproape 600 000 de exemplare vândute în Franta. toate editiile la un loc ). ÎNCEPUT POSTFATA Unele persoane si-l închipuie pe Bernard Werber ca un monstru chitinos ech ipat cu sase picioare. "Toata lumea spune: Tinerii nu mai citesc. Spania si Dane marca sunt principalele victime. E sfârsitul. Werber a devenit si succesorul lui Jean-Henri Fabre. Hong Ji-woong. iar oamenii ca niste pradatori orbi. Tastez atât de repede încât nu mai exista freca . e nevoie de un co rdon de politisti ca sa tina pe loc multimea! E incredibil. fenomenul s-a propagat spre Bangkok si Tokyo.. Cu toate acestea lumea anglo-saxona a fost foarte refractara la farmecul furnicilor. împreuna cu Margueri te Duras. Totusi. apoi Marele Premiu al cititorilor colectiei Livre de P oche pe anul 1995. Bernard Werber." El le propune un roman care seamana cu un joc video având ca fond sonor mu zica plutitoare gen Pink Floyd sau Genesis.. 239. cea a romancierilor francezi cititi în strainatate.. toata lumea de la vama ma recunoaste! Autoritatile sunt obli gate sa-mi puna la dispozitie garzi de corp. Ea a vorbit de spre cartea mea patroanei sale si datorita acestui fapt a fost tradusa". Si nu numa i în campusurile universitare. îti dai s eama ca e o creatura cât se poate de umana. Minusculele eroine descopera de data asta religia. Insectele lui s-au revarsat peste lume si exista ta ri unde el este unicul reprezentant al literaturii noastre. Când dau autografe. Se înseala. În Europa. invazia a capatat proportii planetare. ecranul panoramic al creierului se stinge.Se întoarce spre 10 si emite: Cred ca am descoperit un nou mod de a merge. Coreea de Sud este cuprinsa imediat de o grava criza de werberomame pe care scr iitorul o descrie încântat: "În Coreea am de zece ori mai multi cititori decât în Franta. Partea amuzant a e ca datorez intrarea mea în Japonia unei femei de menaj coreene. Bernard Werber va trebui mai întâi sa triumfe în Extremul Orient ca sa fi e în sfârsit tradus si în Statele Unite. conceput 100% la computer. Marele public îi confera autorului Marele Premiu al cititoarelor re vistei Elle pe anul 1933. îsi ipotecheaza casa si masina ca sa finanteze lansarea Furnicilor. poate ca e doar un. Lucrarea a frapat prin originalitate. Ochii îsi întrerup deplasarea de la stânga la dreapta si pleoapele îi acopera o fractiune de secunda. Când îl ai în fata. În adâncul capului. doua antene si mandibule. r ecidiveaza anul urmator cu Ziua furnicilor. Dar în Coreea de Sud ravagiile sunt cu mult mai s pectaculoase.. Fenomenul a început cu aparitia Furnicilor în martie 1991. entomologul legenda r care se studiaza de un secol în scolile japoneze. "Prelucra rea textului permite o alta scriitura. Uneori ma întreb daca toti acei oamenii vin într-adevar sa ma vada pe mine. Dar poate ca ar trebui sa ne în trebam ce le propunem. De la Seul. Când cobor din avion. ÎNCEPUT Mâna întoarce ultima pagina a cartii. deoarece animalutele sunt prezentate ca niste personaje poz itive. Urmeaza-ma. un editor care nu stie nici un cuvânt frantuzesc dar are mult fler.

" Furnicile s-au nascut dintr-o nuvela de sapte pagini publicata la vârsta d e saisprezece ani într-un ziar de liceu. Esecul (exceptând Coreea) acestui roman fara in secte l-a determinat sa-si încheie trilogia. nu mai sunt acolo. povestea unor exp loratori ai vietii de dupa moarte. ma opresc! Ar trebui sa am cinci-sase ese curi în serie ca sa ma întorc la insecte". nu mai am creier. Ceea ce gândesc apare direct pe ecran. A încercat o prima evadare cu Thanatonautii. reusesc sa scriu douazeci de pagini pe ora. pericolul cel mai cumplit la care se expune Bernard Werber este acela de a avea soarta acelor miliarde de nevertebrate aduse în stare de sclavie în adâncul furnicarelor. dar totul este deja prezent. sunt în poveste. traiesc momente de e xtaz. caci se pare ca furnicile nici nu vor sa auda sa-l elib ereze.re. În fazele de incitare maxima. Dar de data asta a jurat ca s-a termi nat: "Ma opresc aici! Orice s-ar întâmpla. .. Sa-i uram noroc. E o prima versi une. Au urmat doisprezece ani de munca încapatânat a. Sunt ca într-un vis. Nu mai am mâini. ani marcati de numeroase respingeri din partea editorilor parizieni.. Totusi. Cel mai greu pentru mine este când ma a puc sa tai. în cele di n urma recompensati. natural.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful