Revolutia furnicilor de Bernard Werber 1 + 1 = 3 (cel putin asa sper din tot sufletul) Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

, EDMOND WELLS

PRIMA PARTIDA: INIMA 1. SFÂRSIT Mâna a deschis cartea. Ochii încep sa alerge de la stânga la dreapta, apoi coboara când ajung la capa tul rândului. Ochii se deschid mai larg. Treptat, cuvintele interpretate de creier dau nastere unei imagini, o im agine imensa. În fundul capului se aprinde ecranul panoramic intern al creierului. Prima imagine reprezinta... 2. PLIMBARE ÎN PADURE ... Universul imens, albastru ca marea si înghetat. Sa examinam mai de aproape imaginea si sa facem un zoom pe o regiune pre sarata cu miriade de galaxii multicolore. La capatul bratului uneia dintre aceste galaxii: un soare batrân si sclipi tor. Imaginea aluneca înainte. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. Cineva mergea prin padurea trezita la viata de primavara. Era o tânara. Parul ei negru era lung si neted. Purta o haina neagra peste o fusta lunga de aceeasi culoare. Pe irisul cenusiu deschis al ochilor erau des enate motive complicate, aproape în relief. Mergea repede în acea dimineata de martie. Din când în când, pieptul îi tresalta d in cauza efortului. Câteva picaturi de sudoare se prelingeau de pe fruntea ei si de deasupra g urii. Când acestea din urma au alunecat la comisurile buzelor, ea le aspira brusc. Aceasta fata cu ochii de un cenusiu deschis se numea Julie si avea nouas prezece ani. Mergea prin padure împreuna cu tatal ei, Gaston, si cu câinele Ahile, cân d se opri brusc. In fata se înalta, ca un deget, o stânca enorma de gresie, deasupra unei râpe. Se apropie de stânca. I se paru ca distinge jos un drum care ducea la o cuveta, în afara cararil or batatorite. Îsi duse mâinile la gura si striga: - Hei, tata! Cred ca am descoperit un nou drum. Vino dupa mine!

3. ÎNLANTUIRE Furnica alearga drept înainte. Coboara panta. Face un adevarat slalom ca s a se fereasca de mugurii plopului care se înalta ca niste fuse purpurii în jurul ei. Aplauze de aripioare. Fluturii îsi desfasoara velele pastelate si bat aeru l urmarindu-se unul pe altul. Deodata, o frunza frumoasa îi surprinde privirea. Este genul de frunza del icioasa, care te face sa uiti tot ce aveai de gând sa faci. Îsi întrerupe cursa si se apropie. O frunza grozava. Va fi de ajuns s-o taie în patrate, s-o framânte putin, ap oi s-o acopere cu saliva ca sa fermenteze pâna la formarea unei bilute albe plina de micelium cu arome suave. Batrâna furnica rosie sectioneaza cu taisul mandibulei baza frunzei si salta frunza deasupra capului, ca pe o pânza mare. Numai ca insecta nu cunoaste legile navigatiei cu pânze. Imediat ce înalta f runza, vântul se loveste de ea. În ciuda tuturor muschilor ei mici, batrâna furnica e prea usoara ca sa o poata tine pe loc. Se clatina dezechilibrata. Se agata cu to ate ghearele de creanga, dar briza e prea puternica. Furnica îsi ia zborul purtata de vânt. Abia are timp sa dea drumul la frunza ca sa nu fie dusa prea sus. Frunza coboara domol, planând în zig-zag. Batrâna furnica o priveste cum cade si îsi zice ca nu e nici o nenorocire. M ai sunt si alte frunze, mai mici. Frunza coboara la nesfârsit, leganându-se în aer si, într-un târziu, se asterne mo lcom pe pamânt. Un limax remarca aceasta frunza de plop atât de interesanta. O gustare bun a! O sopârla zareste limaxul, se pregateste sa-l înghita apoi remarca si ea fru nza. Mai bine sa astepte ca limaxul s-o manânce, dupa aceea va fi mai rotofei. Pânde ste de departe mâncarica limaxului. O nevastuica vede sopârla si se pregateste s-o devoreze, dar îsi da seama ca pare sa astepte ca limaxul sa manânce frunza, si se hotaraste sa aiba si ea rabda re. Sub ramuri se pândesc trei fiinte ecologic complementare. Deodata, limaxul vede alt limax apropiindu-se. Si daca noul venit vrea s a-i fure comoara? Fara sa mai piarda timp, limaxul se repede la frunza apetisant a si o devoreaza pâna la ultima nervura.. Nu termina bine de mâncat, ca sopârla sare asupra lui si-l înghite ca pe o spa gheta. A venit acum momentul ca nevastuica sa se avânte si ea ca sa prinda sopârla. Alearga, sare deasupra radacinilor dar, brusc, se loveste de ceva moale... 4. UN NOU DRUM

Tânara cu ochii cenusii nu vazuse venind nevastuica. Animalul tâsnise dintrun desis si se lovise de picioarele ei. Tresari din cauza socului si piciorul îi aluneca pe marginea stâncii de gres ie. Se dezechilibra si privi la prapastia de sub ea. Sa nu cada. Sa nu cumva sa cada. Tânara da din mâini, bate aerul cu bratele ca sa-si pastreze echilibrul. Put in mai lipsea. Timpul parea ca trece cu încetinitorul. Va cadea? Nu va cadea? Un moment a crezut ca va putea sa scape, dar o briza usoara i-a transfor mat brusc parul negru si lung într-o pânza scamosata. Totul s-a unit ca s-o faca sa cada în partea în care nu trebuia. Vântul o împing ea. Piciorul îi aluneca si mai mult. Pamântul îi fugea de sub picioare. Ochii se desch id larg, pupilele se dilata. Genele se agita. Tânara cade în râpa. În cadere, parul lung îi acopera fata vrând parca s-o protejez . Încearca sa se agate de plantele care cresc pe panta dar îi aluneca printre degete, lasându-i doar florile si iluziile. Se rostogoli pe pietris. Denivelarea era prea abrupta ca sa-i permita sa se redreseze. Simti arsura unui pâlc de urzici, se zgârie într-un tufis de rugi, se rostogol

i pâna la o perdea de ferigi unde spera ca se va opri. Dar ferigile mascau o a dou a râpa, si mai prapastioasa. Se agata cu mâinile de piatra. O alta perdea de ferigi se dovedi la fel de înselatoare. Trecu de ea ca sa cada mai departe. În total, traversa sapte perdele de pl ante, zgâriindu-se de rugii de zmeura salbatica, facând sa-si ia zborul într-un nor de stelute un buchet de flori de papadie. Aluneca, aluneca mereu. Lovi cu piciorul o stânca mare si ascutita si o durere fulgeratoare îi sfred eli calcâiul. La capatul rostogolirii o astepta o baltoaca de noroi bej, asemenea unui port cu apa cleioasa. Se ridica si se sterse cu firele de iarba. Toata bej! Hainele, fata, par ul, totul era plin de pamânt noroios. Avea noroi si în gura, iar gustul era amar. Fata cu ochii luminosi îsi masa calcâiul. Înca nu-si revenise din stupoare când simti ceva rece si vâscos alunecându-i sub încheietura mâinii. Se înfiora. Un sarpe. Serpi ! Cazuse într-un cuib de serpi si serpii se târau peste ea! Tipa de spaima. Serpii nu sunt dotati cu auz, dar limba lor extrem de sensibila le permi te sa perceapa vibratiile aerului. Pentru ei, acest strigat rasuna ca o detunatu ra. Speriati si ei, o luara la fuga în toate directiile. Mame serpuitoare îngrijorat e îsi acopereau serpisorii Straduindu-se sa formeze S-uri nervoase! Fata îsi trecu o mâna peste fata, ridica suvita care îi jena privirea, scuipa jos pamântul amar si se stradui sa urce panta. Era prea abrupta si o durea calcâiul. Se resemna, se aseza jos si începu sa strige: - Ajutor! Tata, ajutor! Sunt aici, jos de tot. Vino sa ma ajuti. Ajutor! Striga astfel multa vreme. Zadarnic. Era singura si ranita în fundul unei prapastii iar tatal ei nu intervenea. Sa se fi ratacit si el? În acest caz, cine o va descoperi în strafundul acelei paduri, dincolo de atâtea tufisuri de ferigi? Tânara bruneta cu ochi luminosi respira puternic, Straduindu-se sa-si lini steasca inima care îi batea cu putere. Cum sa iasa din acea capcana? Sterse noroiul care înca îi mai murdarea fruntea si se uita în jur. În dreapta, pe marginea santului, zari o zona mai întunecata care trecea prin ierburile înalte. Se îndrepta spre acel loc. Tufe de scaieti si cicoare ascundeau intrarea într-un fel de tunel sapat direct în pamânt. Se întreba ce animal putuse sa construiasca acel bârlo g urias. În acea padure nu erau ursi. Sa fi fost vizuina unui lup? Totusi, locul acela cu plafonul jos era destul de spatios ca sa lase sa treaca o persoana de talie mijlocie. Nu se simtea deloc bine aventurându-se înauntru , dar spera ca acel pasaj s-o duca undeva. Asa ca, în patru labe, patrunse în acel c uloar noroios. Înainta pe bâjbâite. Înauntru era din ce în ce mai întuneric si mai frig. O masa ac perita cu tepi lungi se strecura sub palma ei. Un arici fricos se facuse ghem ca apoi sa fuga în sens invers. Continua sa înainteze prin bezna si percepu vânzoleala în jurul ei. Ce ceafa în jos, tânara înainta pe coate si pe genunchi. Când era mica, învatase f oarte greu sa stea în picioare si apoi sa mearga. În timp ce majoritatea copiilor me rgeau de la vârsta de un an, ea asteptase optsprezece luni. Sederea verticala i se paruse prea aleatorie. Erai mult mai în siguranta în patru labe. Vedeai mai de apro ape tot ce se afla pe podea si, daca cadeai, cadeai mai de jos. Si-ar fi petrecu t bucuroasa restul existentei la nivelul mochetei daca parintii nu ar fi constrâns -o sa stea în picioare. Tunelul acela nu se mai sfârsea... Ca sa-si faca curaj sa mearga mai depar te, tânara se forta sa fredoneze un cântecel de când era mica: Un soricel verde Care alearga-n iarba Îl apuci de coada Si-l arati la toti. Si-atunci ei ne spun: Baga-l în ulei, Baga-l si în apa Si te vei alege cu-n melc-codobelc! A repetat cântecelul de trei-patru ori, din ce în ce mai tare. Profesorul ei de muzica, domnul Iankelevici, o învatase sa se învaluie în vibratiile vocii ca într-un cocon protector. Dar aici era mult prea frig ca sa poata cânta foarte tare. Cântece

lul se transforma în curând într-un abur care iesea din gura ei înghetata, apoi se trans forma într-o respiratie ragusita. Ca un copil încapatânat sa mearga pâna la capatul lucrului rau pe care îl facea, tânara nu se gândi deloc sa se întoarca. Julie se târa pe epiderma planetei. I se paru ca vede în departare o geana de lumina. Epuizata, îsi zise ca probabil e vorba de o halucinatie. Dar în acel moment lumina se diviza în scânteieri galbene multiple si minuscule, unele dintre ele clipi nd. Tânara cu ochii luminosi îsi imagina o clipa ca în acel subsol se aflau diaman te dar, apropiindu-se, recunoscu licuricii, insecte fosforescente, asezati pe un cub perfect. Un cub? Întinse degetele si, imediat, licuricii se stinsera si disparura. Julie nu putea sa se bizuie pe vederea ei în acel întuneric total. Pipai cubul, facând apel la toata finetea simtului sau tactil. Era neted. Era tare. Era rece. Si nu era nic i piatra, nici o bucata de stânca. Un mâner, o broasca... era un obiect fabricat de mâna omului. O mica valiza de forma cubica. În cele din urma, frânta de oboseala, iesi din tunel. Latratul vesel pe care îl auzi sus îi aduse la cunostinta ca tatal ei o gasise. Era acolo, cu Abile, si st riga cu o voce moale si îndepartata: - Julie, esti acolo, fata mea? Raspunde, te rog, fa-mi un semn. 5. UN SEMN Face cu capul o miscare în forma de triunghi. Frunza de plop se rupe. Batrân a furnica rosie apuca alta de la capatul de jos al copacului si o degusta, fara sa o mai lase sa fermenteze. Daca mâncarea nu are gust bun, cel putin e întaritoare. Oricum, nu-i plac în mod special frunzele de plop, prefera carnea, dar pentru ca în ca nu mâncase nimic de când evadase, nu era momentul sa faca mofturi. Dupa ce înghite hrana, nu uita sa se curete. Apuca antena dreapta cu capat ul ghearei si o apleaca înainte pâna când o aduce la nivelul labialelor. Apoi, sub man dibule, o dirijeaza spre tubul bucal si suge tija ca s-o spele. Dupa ce amândoua antenele sunt umezite cu spuma salivei, le netezeste în fan ta micii perii plasata sub tibii. Batrâna, furnica rosie îsi pune în miscare articulatiile abdomenului, ale tora celui si ale gâtului pâna la punctul lor extrem de torsiune. Cu ghearele, curata apo i sutele de fatete ale ochilor. Furnicile nu au pleoape ca sa-i protejeze si sasi umezeasca ochii; daca nu s-ar gândi sa-si curete prin frecare în permanenta lenti lele oculare, dupa un moment nu ar mai distinge decât imagini neclare. Cu cât fatetele sunt mai curate, cu atât vede mai bine ceea ce se afla în fata ei. Ia uite, parca e ceva! Ceva mare, ba chiar imens, plin de ace, si misca! Atentie, pericol: un arici enorm iese dintr-o caverna! Ia-o repede la sa natoasa! Ariciul, ghem impozant plin de ace, o ataca, cu gura deschisa. 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Avea întepaturi în tot corpul. Instinctiv, îsi spala cu putina saliva ranile m ai adânci. Mergând sontâc, duse valiza cubica pâna în camera ei. Se aseza o clipa pe pat. Deasupra, pe perete, se însirau de la stânga la dreapta postere cu Callas, Che Gueva ra, Doors si unul Attila. Julie se ridica cu greutate ca sa se duca în sala de baie. Facu un dus foa rte cald si se freca viguros cu sapun parfumat cu lavanda. Apoi se înfasura într-un prosop mare, îsi puse în picioare niste papuci de buret si îsi curati hainele negre de pamântul bej care le murdarea. Nu putea sa-si mai încalte pantofii. Calcâiul ranit îsi dublase volumul. Cauta într-un dulap o pereche de sandale de vara, ale caror curele prezentau dublul ava ntaj ca nu apasau pe calcâi si lasau degetele libere. Julie avea picioare mici dar foarte late. Or, marea majoritate a fabricantilor de pantofi nu imaginau pentru femei decât pantofi cu forme înguste si alungite, ceea ce avea deplorabilul efect d e a înmulti bataturile dureroase.

Danton. Valijoara ta nu este destul de mare ca sa contina un cap de o m normal. Julie dadu din umeri. Era un barbat înalt si solid. Imediat simti repulsie fata de valijoara si îsi zise ca ar face mai bine sa nu se mai ocupe de ea. un singur obiect. în plin a efervescenta la extremitatea piciorului. Se manifestau prin semnale S OS. Valiza era facuta din metal gros. Marat. Nu se interesa de c alcâi decât atunci când o durea. calcâiule". Ar fi fost nevoie de un picamer ca s-o gauresti. cu sigur anta ca îi rupsese nasul.Ah. Noroc ca Ahile a mirosit ca erai acolo! Ce ne-am face fara câini? Mângâie cu afectiune setterul irlandez care. zise ea. Avea poate o sansa la un milion sa descopere cifr ul. Era fascinata de acel obiect iesit din ma runtaiele pamântului. Julie scutura capul. E un fel de luminis pe care natura parca l-a ferit de curiosi si de cei care se plimba pe-ac olo. Ea dadu din cap. Ghilotina. Poate ca e vorba de un seif pe care hotii n-au reusit sa-l deschida. Saint-Just. bomba. O distra sa salute astfel o particica din corpul ei. Cu cât citea mai mult.. Fara îndoiala ca era ceva moale. Nici macar nu e trecut pe plan. trebuia sa se apuce de recapitulari. Probabil ca în corpul ei existau o multime de organe carora le ign ora existenta. .Si daca înauntru ar fi un cap de om? . ce poveste! continua el. le-am fi auzit ciocnindu-se între ele. nu descoperi existenta apendicelui decât în m omentul crizei. Îsi întoarse privirea spre valiza. Revolu tia franceza. înseamna ca cineva si-a dat osteneala sa-i reduca dimensiuni le. pur si simplu pentru ca nu avusesera impolitetea sa-i trimita sem nale dureroase. O lua si o scutura. . iar daca înau ntru ar fi fost un cap de om. Teroarea. Pentru prima data. tot zdruncinând valijoara în toate chipurile. Marii oameni. Poate ca e un sac cu droguri. Înauntru era ceva.. Haosul. Saluta cu glas scazut: "Buna ziua. îsi aminti de o întâlnire importanta si pleca.Nu. "Istoria e doar un sir de maceluri". avea impresia ca simte tot ce era în interiorul acelei parti a piciorului de parca oasele. . daca se gândea mai bine. explica el. Un sistem de cinci roti te.Te simti mai bine? întreba el. fiecare prevazuta cu un cod. Valiza era grea. Gândul la ghilotina îi aminti de capul taiat din interiorul val .. Le misca la întâmplare.. Dar. Julie scutura din nou valiza. Tatal ei intra la ea împreuna cu câinele. Se uita la ceas. si daca nu voia sa mai faca înca un an în aceeasi clasa. punân d un plasture pe una din juliturile care se deschisesera. fericit fara vreun motiv precis. replica tatal. roscov an si mustacios. toate.În acest caz. Câinele. iar daca ar fi fost teancuri de bancnote. Acum erau acolo. . avea examenul de bacal aureat. . Julie scoase deci cartea de istorie si începu s-o reciteasca. îl urma dând din coada si gâfâind zgomotos. când se gândea oare la dinti daca nu atunci când aveau carii? La fel. apara broasca. Misterul începea sai exacerbeze curiozitatea. Peste trei luni.Daca înauntru ar fi fost monede sau lingouri. Existau. drept raspuns. muschii si tendoanele ar fi asteptat acest incident ca sa se manifeste. abandonat de traficanti. Pantalonii de golf îl faceau sa semene cu un paznic de vânatoare sc otian. c u atât era mai scârbita. sânge si iar sânge. . Caderea Bastiliei. R obespierre. Anarhia. ar fi atârnat mai greu. Tatal cântari în mâini valijoara.Ai cazut într-o zona în care nu se poate ajunge decât traversând un adevarat z id de urzici si de rugi. îsi etala balele a rgintii în partea de jos a pantalonilor stapânului sau si latra vesel. E ciudata broasca asta protejata de un ci fru. 1789. Julie se uita la broasca. O scutura din nou. Sau poate o.Îsi masa din nou calcâiul. îsi zise ea. Fiecare rotita avea gravate pe ea cifre si simboluri. Sânge.

nu? Julie se uita la el cu o luminita ironica în ochii luminosi. Si iar ghilotina. În sfârsit. Sprijinit cu spatele de tocul usii. Dedesubt. n-am sa reusesc". . Conventia. Fata zâmbi si zise: . Julie ataca broasca . Nu pot fi si una si alta în acelasi timp. Stiu. Se întoarse la cartea de istorie si la Revolutia franceza. si cu litere mai mici. Mângâi e coperta. dar nu zise nimic. Cinci minute mai târziu. cu vârful în sus. Tatal ridica din sprâncenele rosii si-si netezi mustata. Era neteda si catifelata când o atingeai. Acea termita în plina activita te îi dadu o idee. 1789. Chenier. Lucrurile sunt sau relative. Lua un ciocan. Tatalui nu-i placea ca cineva sa râda de el.Ai zice ca e o veche carte de farmece. sensibilitatea urechii fusese de aju ns. Tribunalu l poporului. Arcul ridica brusc capacul valizei cubice. Ai dedus ca e vorba de o ecuatie. Cum sa fii interesata de atâtea masacre? Cuvintele îi intr au pe un ochi si îi ieseau pe celalalt. O râcâiala în lemnul unei grinzi îi atrase atentia. Apasa pe buton. Aceasta ec uatie este deseori întâlnita în vechile rituri. Bruneta cu ochii luminosi deschise la prima pagina si citi: .Asa ai facut. Era o carte. Si apoi: "La n aiba. Lipi urechea de broasca valizei si misca încet prima rotita. un sir de simboluri si un sir de cifre. Furnica din stânga era neagra. Pe urma te-ai gândit ca cineva care ar vrea sa pastreze un secret nu a r folosi o ecuatie logica de tipul 2 + 2 = 4.. Egalitate-Fraternitate. Rotita dintata îsi gasise perechea. Îsi zise: "Mi-ar trebui un cleste".. iar furnica din centru. un sir de cifre. Tatal si fiica se aplecara spre interior. sub triunghi era repetata formula care declansa deschiderea vali zei cubice: 1 + 1 = 3. E un sir de cifre. Te-ai gândit. Percepu un fo arte slab declic. dar nu reusi nimic. Razboiul civil. Ai încercat deci 1 + 1=3. furnica din dreapta era rosie.Ciudat titlu.Nu-mi spune. bratele Y-u lui erau formate din trei furnici care îsi atingeau reciproc antenele. înarmata cu o surubelnita mare.Nu. Acolo unde violenta suru belnitei si ciocanului nu daduse rezultate. Imnul lui Rouget de Lisle. Aici este o antinomie. Pe coperta era caligrafiat un titlu cu litere mari stilizate: Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells Gaston mormai. sau absolute. Procesul reg elui.Ai reusit s-o deschizi? Cum? Examina broasca care formase: "1 + 1=3". Steagul albastru-alb-rosu. un sir de simboluri.izei. tatal ei zise mirat: . Mâinile zgâriate ale fetei apucara ce se gasea în interior si adusera acel obi ect sub lumina lampii de la birou. Sa asculte. Ea înseamna ca doua talente reunite sunt mai eficace decât simpla lor adunare. O carte groasa din care ieseau din loc în loc bucatele de foi lipite. batu în surubelnita ca sa-i sporeasca capacitatil e de pârghie. Valiza rezista. Mecanismul functiona si broasca ceda. mormai tatal. . Mirabeau. care co nstituia trunchiul inversat al Y-ului. Julie repeta de patru ori ac eeasi operatiune. continând el însusi un fel de Y. Daca te uitai mai bine. era jumatate alba si jumatate neagra. se preciza: volumul III Iar dedesubt se putea vedea un desen: un cerc care închide în el un triunghi . Li bertate. Julie se uita mai bine la coperta si considera ca era foarte recenta. . .

lasa uneori sa apara venele albastrui abia ascunse la mâini si la tâmple. Inte resanta este aceasta întâlnire-interferenta. nu are nici o importanta daca descoperi aceasta carte pentru prima sau pentru ultima data. când o voce rasuna în bucatarie: . PE PUNCTUL DE A EXPLODA Degetul mare si aratatorul mâinii drepte atinsera usor coltul paginii.7. Sunt atâtea lucruri de facut. tare si matasos. Acum. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Fara violenta. Buna ziua pentru a treia oara sau buna ziua pentru prima oara. Julie era o fata zvelta. La drept vorbind. tu ai un suflu mai pute rnic decât cel provocat de baterea unei aripi de fluture. Nu. Îti propun sa faci o revolutie. prin int ermediul acestei carti. Aceasta carte este o arma destinata schimbarii lumii. Si tu esti în stare de atâtea minuni! Eu sunt doar o unda care intra în interferenta cu unda ta de cititor. un prieten în stare sa te ajute sa te schimbi si sa schimbi lumea. Îmi pare rau. Utopistii nu au ratio nat decât pe termen scurt. Cred ca vechile revolutii au pacatuit prin nerabdare si prin intoleranta. Cum voi actiona în calitate de "carte"? Pur si simplu povestindu-ti istori oare simple despre revolutiile. (Ai stiut deja sa asculti broasca? Asta ar fi o dovada ca stii sa asculti. Caci revolutia noastra nu are deloc nevoie sa fie violenta sau spectaculoas a. Pentru ca voiau cu orice pret sa vada în timpul vietii ro adele lucrarii lor. Este de ajuns ca cineva sa vrea c u adevarat ceva pentru ca acel ceva sa se produca. Nu sunt un maestru al gândirii. Se spune ca bataia unei aripi de fluture la Honolulu este de ajuns ca sa provoace un taifun în California. E posibil. Sau. Am dreptate? Eu sunt mort. de amintirile si de sensibilitatea ta de cititor deosebit. Dis creta. O revolutie de furnici. Pielea alba. Trebuie sa accepti sa plantezi pentru ca altii sa recolteze în alte parti si mai târziu. Ignoranta noastra nu are limite si totul r amâne de inventat. ca revolutiile de altadata. Serii de tuse mici care s-ar putea considera neînsemnate dar care. Nu mai avea timp..) Este posibil sa ma însel. adaugate unele la altele. Astfel. nici o fiinta sfânta. De parca ar fi vie si si-ar arata sensul în functie de cult ura. O vad mai degraba ca o revolutie spirituala. daca esti pregatit si daca doresti.. Sunt doar un om constient ca aventura umana este doar la început. Poti face asta. Tu va trebui sa deduci ideile care decurg din ele. aceasta carte va deveni vie. nu voi putea sa te ajut decât indirect. Tu trebuie sa-ti imaginez i raspunsuri care te vor ajuta pe drumul tau personal. aceasta carte va fi diferita. Atâta vreme cât va dura dialogul nostru. Un par negru. cadea ca o perdea pâna la solduri. utopiile. ar trebui sa spun o "evolut ie". pentru fiecare cititor. cititor necunoscut. aproape transluc ida.La masa! striga mama ei. volumul III. Eu n-am sa-ti propun nici un adevar. esti liber s a ma asculti sau sa nu ma asculti. nu zâmbi. Suntem doar niste oameni preistorici. Daca vrei. ENCICLOPEDIE BUNA ZIUA: Buna ziua. mai curând. stralucitor. îti propun sa facem imediat împreu na ceva important: sa întoarcem pagina. îl ap ucara si se pregateau sa întoarca foaia. Si sper ca va fi pentru tine un prieten. 8. nici un guru. sfârsesc prin a rasturna muntii. Or. comportamentele oamenilor sau animalel or. Sa vorbim despre asta. Ochii . O cauza foarte mica poate sa aiba un efect considerabil. La nouasprezece ani. Edmond Wells.

sa-si uite temerile ajutându-se doar cu vocea. Totul era numai taraboi si cacofon ie. daca îi observa miscarile gurii si îi punea mâna pe pântece. o putere care depasea cu mult simpl a create a unei frumuseti auditive. imposibil de auzit. Când Julie cânta. O învatase cum sa-si modifice formele f etei si ale gurii pentru a-si desavârsi instrumentul corpului. A auzit claxoanele masinilor si latrat ul câinilor. spunea el deseori. care ar fi trebuit sa fie o zi fericita. În mâinile lui. nimic nu mai mergea. suflul plamânilor. Adevarata muzica. O învatase sa asculte cântecu l pasarilor pentru ca si ele participau la formarea ei. O duruse tare rau. Dar. se încrâncena sa-l faca perfect. unul dintre aceia care se limit eaza sa-si puna elevii sa faca game. Batrânul profesor de muzica a constatat ca adevaratele sunete nu s emanau deloc cu cele pe care le imaginase el. profesorul carunt putea sa recunoasca calitatea sunetelor pe care l e emitea tânara. Yankelevici nu omisese nici masca. Urcase pâna sub clopotul cat edralei Notre Dame din Paris. De aceea nu se uita niciodata în oglin da. Julie pierduse nu numai un prieten. Profesorul nu se resemna sa fie surd. o coloana de energie tâsnea ca un copac din pântecele ei. un om batrân surd si tiranic. Din acel moment. O învatase pe Julie ca cântatul detinea. Îs i inventase o sinucidere conforma cu idealurile sale. . totul era violent. Sigur. O fortase pe Julie sa-si ridice vocea pâna la registre prea violente pentru laringele ei. Uneori se fixau într-o directie precisa ca si cum o raza de lumina stralucitoare avea sa tâsneasca din ei ca sa loveasca ce n-ar fi fost pe placul fetei. Lumea nu era plina de muzica . Acum stia sa-si armoniz eze bataile inimii cu umflatul plamânilor. În urma acestei disparitii. diafragma si pâna si pozitia gâtului si a umerilor. care preda dupa metode originale art a vocala. Niciodata nu-si dadea cu oj a pe unghii. Chiar surd.ei palizi erau totusi vioi si calzi. A auzit stranuturile si râsetele. A auzit peste to t în oras televizoarele aprinse neîntrerupt.Sunt surd? Si! Si Beethoven era surd si asta nu l-a împiedicat sa faca t reaba buna. Vibratiile vocii sale rasunau în toate oasele. tipator. Pâna în ultima clasa de liceu. la ce bun? Tot timpul si le rodea. Ziua vindecarii sale. . Îl chema Yankelevici. Julie se considera fizic neînsemnata. ci si îndrum atorul care o ajuta sa-si dezvolte principalul talent. batrânul profesor de muzica percepuse zgomotele lumii asa cum erau ele. Se informa tot timpul despre noile metode de vindecare. a fost un a a disperarii. ci de zgomote discordante. siroirea ploii si susurul râuletelor. Parcursul ei scolar fusese inegal. zgomotul pasilor si scârtâitul usilor . Îsi ascundea corpul su b haine largi si închise la culoare. Adevaratele sunete. Batrânul nu putuse sa suporte o deceptie atât de mare. Iar la nouasprezece ani se pregatea sa sustina pentru a treia oara acest examen. Yankelevici a auzit vocile oamenilor si topul niturilor de la radio. într-o zi. parând ca sunt stapâniti de o viata plina de furii si mereu în miscare. La fel la optsprezece ani. Julie fuse se în avans cu o clasa si profesorii se felicitau pentru nivelul ei intelectual si pentru maturitatea de gândire. si a sta era pentru ea o senzatie uneori apropiata de extaz. rapus de energia teribila a celor douasprezece vibratii mo numentale si perfect muzicale. O învatase sa-si stapâneasca suflul pântecelui. Totul influenta calitatea cântatului. La saptespr ezece ani cazuse la bacalaureat. de trei ani. un chirurg tânar deosebit de priceput a reusit sa-i implanteze sub craniu o proteza electronica care venise de hac surzeniei. Eleva si profesorul se completasera de minune. era convins ca Julie avea talent si ca trebuie sal cultive. suspinele si hohotele de plâns. Niciodata nu-si dadea cu parfum si nu se machia. ei îi confereau un aer de mic animal nelinistit . La douaspreze ce fix ziua era mort. De altfel. Migdalati. desi notele de la s coala erau mai mediocre ca niciodata. Îsi pusese capul sub limba clopotului. O învatase sa-si moduleze emotiile ca sa învinga stresul. Nici în privinta vestimentatiei nu facea vreun efort. Degringolada sa scolara coincisese cu un eveniment: "moartea profesorulu i ei de muzica. Julie avea uneori sentimentul ca e un cimpoi pe care un maes tru al muzicii se straduia. gasise un alt profesor de muzica.

.Ma doare-n cot de societate. Julie nu scosese nici un sunet.Ne-am plimbat prin padure. replica mama.Nu e carne. Nu mai repeta lectiile. Pentru a vizualiza acest pericol.Ma doare-n cot. în sfârsit roase zgo motos cu molarii micile oase recalcitrante. . pâna la cicatrizarea coardelor vocale. Tot binele pe care i-l adusese cântarul se transforma în rau.Unde ati fost în dupa-amiaza asta? întreba ea.. . . .. Urmase o operatie si. zise Julie. . Julie trecuse printro perioada de anorexie dupa o prima faza de mare agresivitate.. legata de o sforicica subtire. incisivii li se lunges c. ma doare-n cot. medicul diagnosticase noduli pe coardele vocale ale lu i Julie. Pentru ca a facut dreptul.Doar n-ai sa intri iar într-o criza de anorexie.Nu-mi place carnea.Atunci ce te intereseaza? vru sa stie mama. Acum e rândul tau sa studiezi dreptul. se curbeaza. . trep tat se închisese în sine. Dar mama nu era interesata decât de mâncarea fierbinte din farfuria ei. desprinse aripile care cazura imediat între buzele ei. Mama lui Julie apuca pasarea fripta. îi explica tatal.Nimic. atipea în timpul orelor. zise Julie. u rmase o reeducare dificila pentru a reînvata sa vorbeasca. asezata în farfuria ei. Îi ceru sa-si întrerupa lectiile. . Julie îsi ruina sanatatea. .Acolo si-a facut toate zgârieturile astea? . Respira prost si de putina vreme suferea de cri ze de astm. daca ai un talent si nu-l folosesti . Yankelevici spunea ca. raspunse tatal. cresc nemasurat. vreme de câteva sapta mâni. Lovind cu furculita într-un loc precis. Si pentru ca nu mai gasise nici unul. Sa mâncam repede. prepelita se dezumfla ca o minge d e rugby plina de abur. Apoi zise vrând sa fie concilianta: . e pasare.Julie a cazut într-un sant. Apoi. Trebuie tot usi sa te intereseze si pe tine ceva sau cineva. Privirile goale si ciocul întredeschis lasau sa se creada ca pasarea fusese s mulsa brusc de la ocupatiile ei de un eveniment teribil.Putin dupa aceea. Si a mai descoperit o carte ciudata în santul ala. profesorul pastra la el acasa un craniu de iepure ai carui incisivi ieseau prin partea de sus ca doua coarne.. traverseaza cerul gurii si sfârsesc prin a le str apunge creierul de jos în sus. Urmase apoi o faz a de bulimie în timpul careia mânca kilograme de prajituri. .Ma doare-n cot de dragoste. o supse prin gaurile ciocului. Mersese pâna acolo încât scrisese cu cerneala rosie p e fruntea craniului acelui iepure: A nu-ti cultiva talentul natural este cel mai mare pacat.Atunci cu ce-ti pierzi timpul? Esti îndragostita? Julie se sprijini de s peteaza scaunului.. . prepelitele fripte îsi pier d toata savoarea daca nu sunt fierbinti. . N-a patit nimic rau. Draguta cum esti. Îi placea sa arate când se ivea ocazia elevilor slabi acest obiect maca bru ca sa-i încurajeze sa lucreze. Julie era în cautarea unui adevarat profesor de muzica capabil s-o îndrume asa cum facuse Yankelevici.. si pentru ca conduce serviciul juridic de la acest minister ai beneficiat de pila necesara pentru ca liceul sa accepte sa repeti a treia oar a ultima clasa de liceu. cu laxative sau vomitive la îndemâna. cu privirea pierduta în go l. Fata se uita la pasarea fripta. . Numai asta stii sa spui. Avea capul acoperit cu stafide care pareau ca formeaza un fel de jo ben.Ma doare-n cot de drept.Îmi povestesti putin mai târziu. ceva în genul eruptiei br uste a vulcanului la Pompei. Mama lui Julie se repezi sa înghita prepelitele fripte servite cu stafide. . . tatal tau conduce acum serviciul juridic de la Ministerul A pelor si Padurilor. esti ca acei iepuri care nu rod decât ceva tare: treptat. Mama lui Julie se aseza prima la masa din sufragerie. . Lipsita de posibilitatea de a-si cultiva talentul. .Nu manânci? Nu-ti place? o întreba ea pe Julie.Trebuie sa-ti faci studiile ca sa faci parte din societate. insista mama. De atunci. Trebuie sa fii sanatoas a ca sa treci examenul de bacalaureat si sa intri la facultatea de drept. doar si -a ranit calcâiul.

nimeni nu o mai putea scoate de acolo. Se învârteste cu repeziciune printre galbenele si catifelute. nu ma lasa balta. nici sa am copi i. Se s imtea pierduta într-o lume care o depasea. zise el.. ca de ob icei. caci a dou a zi de dimineata avea de gând sa plece în zori ca sa faca un drum lung cu câinele. Ariciul. Tatal. Julie îi sopti: . -Numai în cartile de SF mai gasesti fete virgine la nouasprezece ani. Se simtea mica de tot. Mie consuma doar cireasa care împodobea crema de ciocola ta. care alearga-n iarba. se încapatâneaza s-o urma reasca cu mirosul lui îngrozitor de mosc care împute atmosfera. Tatal scutura din cap. Noroc ca ti-am stabilit o întâlnire cu un psihoterapeut! Pentru joi. ar fi vazut roiur i de purici urcând-si coborând pe spinii lui.. Julie se strâmba în mod ciudat. Ahile vru sa plece ca o sageata. minuscula ca o f urnica. si merge atât de r epete încât vântul îi apleaca antenele pe spate.Tata. îi ceru în cele din urma sotia lui. Ce-ar putea sa fie? E prea mare ca sa fie o gaura de greier sau de lacusta. . ridicându-se de la masa.Julie. Aceasta dura înca o or a si. . Julie nu vru sa mai zaboveasca singura cu mama ei. spuse ca vrea sa se culce devreme.Pot sa vin si eu? întreba fata.De data asta. Batrâna furnica rosie alearga mai repede. îsi pastra o fata nepasatoare si se feri sa intervina. . spune ceva.. El se prefacu ca nu auzise nimic. Mama si fata erau obisnuite cu astfel de hartuieli. . -. ai face mai bine sa înveti pentru bac. Deodata zareste în fata ei un fel de tunel neted si alb. apoi se ridica din nou pe cele patru picioare. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE Furnica galopeaza cu toata puterea celor sase picioare. continua Julie. iar daca furnica ar fi avut timp sa se uite bine la el. Nu identifica imediat despre ce e vorba. Dupa ce încuie usa. mastodont cuirasat cu ace ascutite. dar ghearele sale prea lungi si neretractile îl facura sa patineze p e parchetul lustruit cu grija. N-am intentia sa-mi iau un amant. 9. dar urmaritoru l nu renunta.. Batrâna furnica rosie sare pe deasupra unui taluz în speranta ca va scapa de urmaritor. Si. Se face ghem ca sa sara mai bine. Poate adapostul unei cârtite sau al unui . Pamântul se cutremura la fiecare pas al lui. Apoi izbucni în râs. în ciuda numeroaselor semne cu piciorul facute fetei sale. Pretexta o nevoie pre santa si alerga la toaleta. De data asta. Stinse lumina ca sa ramâna singura numai cu ea însasi.Biata mea fiica. de la aceasta cina.N-am nici un iubit si te anunt ca sunt tot virgina. . spuse scurt tatal împaturindu-si servetul. mama ta are dreptate. Foarte expansiv.Haide. Barbia atinge usor muschiul si lichenii . ascult-o pe mama ta.Vise placute. Dar ariciul nu se opreste. Tepii îl protejeaza de caderi si îi folosesc drept amortizor la nevoie. Si stii de ce? Pentru ca mi-e frica sa nu-ti seman. Mama îsi regasise aplombul. . Dar în ea totul era gol. În loc sa te plimbi prin padure. .cred ca baietii roiesc în jurul tau. asezata pe capacul wc-ului. esti un pachet de probleme. Câteva ramasite de inamici mai sunt si acum agatate de tepi i lui. Iesi tragându-si dupa el câinele în lesa. Intrarea e sufic ient de mare ca sa lase sa treaca o furnica. Ca sa se îmbarbateze. nu. As vrea sa examinez mai de aproape acea râpa pe care a i descoperit-o si vreau sa fiu putin singur. O expresie de stupoare indignata aparu pe fata mamei. nici sa ma marit. În timp ce se apleca ca s-o sarute si îi ura noapte buna. Si apoi. f redona: "Un soricel verde.". tânara bruneta cu ochii lumi nosi avu impresia ca se rostogoleste într-o prapastie mult mai adânca decât cea din pa dure. Gaston.

paianjen? Prea aplecate pe spate. Pe jumatate devorata. Nu avea importanta! Tot asteptându-si masculii cu încetineala lor legendara. de talie mai mica. crenguta de care se agatase începe sa se miste lent. Pentru ca sarpele si ariciul nu mai sunt acolo. ci îsi face prog enitura asa. Tocmai a ajuns si acum vede. antenele nu-i permit sa adulmece lucrul acela. se apropias e de femela deplasând un picior la fiecare douazeci de secunde. Batrâna furnica rosie se refugiaza într-un adapost de pamânt si de muschi. Ariciul rezista foarte bine la muscaturile veninoase ale viperelor. Ariciul intra în panica. Crenguta pe care s-a îmbarcat se dovedeste a fi o femela caci. Crenguta se deplaseaza lent leganându-se si urca pe alta creanga. E ste constrânsa sa se foloseasca numai de vedere care nu-i ofera o imagine clara de cât de foarte aproape. Furnica nu se lasa. Acesta din urma s-a încolacit imediat în jurul lui. Batrâna furnica mai asistase deja la o parada amoroasa a acestor insecte. un sarpe în fata. Un alt atu al acestor insecte: încetineala lor ajuta mimetismul. cade dupa insecta si o manânca. lumea asta nu e facuta p entru indivizii singuri. ramuri. Masculul. Batrâna furnica rosie nu vede decât o singura salvare: o ramurica de care sa se agate si sa urce. chiar aproape nemiscat. batrâna furnica rosie se simte luata pe s us. Crenguta are ochi si picioare. Dar insecta nu dispune de mimetism doar ca sa se apere. se lasa purtata de crenguta ambulanta. ca o adevarata cr enguta. Destule emotii pentru ziua aceea! Se racoreste. brusc. ci o insecta care practica mimetismul. Gura viperei se deschide si îsi scoate la iveala dintii du bli cu venin din care transpira o moarte lichida. Spre marea ei surpriza. dorind-o. Femela se departas e putin iar masculul era atât de lent încât nici macar nu fusese în stare sa se tina dup a ea. Batrâna furnica. Insecta care o poarta pe batrâna furnica rosie si-a reusit atât de bine camuflajul încât corpul ei este imprimat cu urme de fibre de lemn. a venit ora hibernarii z ilnice. Animalul acela exasperant nu-i ofera nici macar o tres arire de agonie. Privest e sub ea si întelege. ariciul cu bot lung intra în gura reptilei. Aceste insecte cu corpul alungit si fragil se protejeaza de dusmani împingân d mimetismul pâna la adoptarea aspectului unor crengute. începe sa oua. Arta camuflajului este atât de mare încât oual e seamana cu niste seminte. Micile lui labe cu gheare lovesc solzii care rezista la tepi. Nu te gânde sti sa ataci ceva lent. Deja. Abia are timp sa se retraga în graba si sa muste gâtul sarpelui. Dupa o scurta oprire. începe sa urce pe trunchi. Mâine . Acel tunel alb nu seamana delo c cu un adapost. Privirea viperei nu exprima nici teama. lupta dintre cele doua animale de prada. când crenguta se desprinde de ramura si începe sa înainteze. E gura deschisa a unui. mai putin atunci când acestea îi ating exact z ona moale de la vârful botului. De sus de pe crenguta. nu mai întelege nimic. doar o preocupare pentru eficacitate. Acea specie de insecte nu are nevoie sa gaseasca un partener ca sa se reproduca. batrâna furnica rosie observa.. insecta ramâne nemiscata. Astfe l. Lamurit lucru. Un detaliu o tradeaza totusi: extremitatea crengutei continua sa elimine oua-seminte. intra în catalepsie si îsi da drumul sa cada pe pamânt. Nu e o crenguta. Furnica musca putin crenguta ca sa vada daca e comestibila.. foarte lent. Unele specii au gasit o solutie originala la problema reproducerii: partenogeneza. Nu e nici un miracol arborico l. C rede la început ca vântul o face sa se aplece si. Animalul are o agilitate incredibila. Unul câte unul. imediat ce insecta simte vârful mandibulei. frunze sau tije p e care se aseaza. Dar biciul rece se rasuceste si se strânge. ea elibereaza ouale care sar din frunza în fru nza ca niste picaturi de ploaie întarite. Fara probleme de acuplare. Tubul lung si rece împotriva ghemului cald si întepator. uluita. Se cabreaza si încearc a sa loveasca cu tepii în pântecele reptilei. surprinsa. sarpe! Un arici în spate. f emelele au sfârsit prin a se adapta. cu pete si cu crestaturi maro de parca o termita ar fi deteriorat-o putin. nici ura. Se straduie ste sa-si plaseze bine gura mortala. Înainte de a afla soarta bataliei. mai stie sa faca si pe moarta. Nu-i place sa-i fie vizitat fundul gâtului.

Visa ca e o printesa din Evul Mediu.. încerca sa doarma dar nu mai reusi. Dupa cum anuntas e.. Julie se întinse din nou în pat. Ce sa fie oare dupa prima pagina a Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a profesorului Edmond Wells? . 11. niste pisici au fost închise de la nastere într-o mica încapere tapisata cu motive verticale. cu tibiile. Trebuie cu orice pret sa "le" avertizeze mai înainte de a fi prea târziu. ENCICLOPEDIE DIFERENTA DE PERCEPTIE: Nu percepem din lume decât ceea ce suntem pregatit i sa percepem. Alteori i se umplea gura cu alimente. el si calul lui au fost serviti praj iti într-o farfurie. prot ejat de o armura din hârtie imprimata.. Legati cu o sfoara. volumul III. îsi spala antenele ca sa perceapa bine ce-i în jurul ei. galopa pe bidiviul lui alb si se batea cu s arpele enorm. Dincolo de fereastr a stelele înca mai sclipeau. Afara era înca întuneric. cu o garnitura de piure galbui. Dupa trecerea perioade i de formare a creierului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Uneori e ra torturata si i se taia limba.va porni din nou în cautarea unui drum care sa o duca la cuibul ei natal. Pentru o experienta de fiziologie. iesi din fundul gâtului. Julie a vrut sa tipe dar spuma alba de ciocolata o înghitea deja. Nu mai stim sa pe rcepem unele evenimente caci am fost perfect conditionati sa percepem lucrurile numai într-un singur mod. . Educatia le limit ase perceptia la evenimente verticale. pasi si latraturi. Venise s-o salveze. tatal ei pleca de dimineata sa se plimbe în padure împreuna cu câinele. Printre texte scurte. Fata se trezi tresarind. Era vorba despre furnici si despre revolutie. Drept raspuns: trântitul usii de la intrare. Julie visa. Spaima ei era atât de mare încât imediat vru sa se co nvinga ca nu devenise afona. dar nici una dintre pisicile educate în camerel e cu motive verticale nu a reusit sa se hraneasca sau sa iasa. asternute pe hârtie cu un scris cris . Si se mai întâmpla ca niste foarfeci sa-i taie coardele vocale. Car tea aceea recomanda deschis revolutia si amintea despre o civilizatie paralela c are ar putea s-o ajute. se ridica pe perna. Chiar era indispensabil ca în s omn sa fie vise? Spera ca va adormi din nou si nu se va mai gândi la nimic toata n oaptea. Un print tânar. Aceste linii indicau amplasamentul ascunzato rilor cu hrana si trape de iesire.Tata. Lua cartea aceea mare. Un sarpe enor m o capturase ca s-o manânce. Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. aceste pisici au fost scoase de acolo si puse în niste cutii tapisate cu linii orizontale. O aruncase în nisipuri miscatoare mocirloase pline de pui de serpi care se târau si ea se ducea tot mai mult la fund. Edmond Wells. 10. a tras-o afara din noroi si a aruncat-o într-o spuma de ciocolata. Frumosul print îsi pierduse mar etia: avea o piele de un maroniu-negricios. PUTEREA CUVINTELOR Mâna ei se deschise si se închise nervos înainte de a se crispa pe sulul de la capatul patului. tata. Acest cosmar al disparitiei vocii se repeta din ce în ce mai des. orbitele goale si capul plin cu staf ide. O singura scânteie a fost de ajuns ca sa-i dea foc. A rmura de hârtie nu a fost de prea mare folos printului. Printul avea o sabie lunga. A-a-a-a". Sarpele enorm a apucat-o apoi pe Julie cu dintii lui veninosi. A poi îsi închide cu o pietricica micul adapost ca sa nu mai fie deranjata. Dar sarpele enorm se folosea de gura lui ca de un lansator de flacari. Auzi jos zgomote. Calm. se uita la c eas si constata ca era sase dimineata. rosie si ascutita si o implora pe prin tesa sa reziste. îi intra în gura si îi împiedica iesirea oricarui sunet. Îsi trecu o mâna fierbinte peste gâtul jilav. "A-a-a-a.

o majuscula sau un mic desen. Citate în latina si greaca. când privirea i se opri asupra unor portrete insolite. Julie vazu planurile unor orase imaginare. Mai departe. Nu tr ebuie sa astepti ca altii sa-ti spuna ce trebuie sa gândesti. C iti la întâmplare: Planul acestei lucrari este copiat dupa cel al templului lui Solomon. pozitii sexuale recomandate de Kamasutra. nu prevede viitorul. în mijlocul unei fraze. enigme matematice si scheme de perspe ctive provenite din tablouri datând din Renastere. Cele cinci simturi psi hice sunt emotia. Exista cinci simturi fizice si cinci simturi psihice. listing-uri de programe d e informatica. extrase din reviste. Unele imagini erau foarte dure. harti ale boitei ceresti sau planuri ale retelelor de metrou din maril e orase. Se încrunta. fragmente din scrisori personale. tema furnicilor revenea ca un laitmotiv. fiecare avea un nume format dintr-un s ir de cifre alaturate portretului. intuitia. ale mortii s au catastrofe. îndreptar. Conform titlului. secta. Citi o fraza. dar nu. Învata sa gândesti singu r fara sa fii influentat. încearca mai bine sa te schimbi pe tine însuti. Existau calendare care apreciau la ce date trebuie semanate grânele si pla ntata o anumita leguma sau un anumit fruct. Marimea ochilor. Privirea îi fu atrasa de alt pasaj: Mic tratat despre cele cinci simturi interioare si cele cinci simturi ex terioare.pat. colaje. imaginatia. lungimea antenelor. gustul si auzul.. retete si planuri. continea texte didacti ce. mod de folosire. . este ca si cum ai folosi doar cele cinci degete de la mâna stânga. o vorba spusa de cântaretul Georges Brassens: Decât sa vrei sa-i schimbi pe altii. ghiduri. apareau. de desene. ci niste capete de furnici reprezentate bust în maniera unor personaje impozante . Dac a traiesti doar cu cele cinci simturi fizice. anecdote despre tot felul de oameni si de stiinte. Julie îsi zicea ca i-ar fi trebuit cel putin doi an i ca sa citeasca tot. gaseai acolo colaje de stofe si de hâr tii rare. Si mai departe. Cele cinci simtu ri fizice sunt vazul. constiinta universala si inspiratia. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute era un amestec urias de in formatii. imagini din actualitate sau fotografii eroti ce cu femei celebre asezate acolo ca niste miniaturi. Alte pagini pareau ca au fost completate cu cerneala simpatica sau suc de l amâie. te hnici de manipulare a maselor. Julie gasi strate gii inspirate de Scipio Africanul si de Clausewitz. ci explica prezentul.. Partituri de Bach.. Adunatura sau comoara. mirosul. prospecte. Nici o furnica nu era identica cu alta. Printre holograme. ici si colo. Ce minte eclectica si pluridisciplinara adunase toate acele luc ruri? Rasfoi mai departe acel mozaic de cunostinte. biograf iile unor personaje istorice uitate de Istorie si sfaturi pentru fabricarea unor masini ciudate. nu se însela: era într-adevar vorba de niste capete. Biologie. contrar a ceea ce credem de o bicei. hexagrame si Yi king. pipaitul. Fi ecare cap de capitol are drept prima litera cea care corespunde cifrei uneia din tre dimensiunile templului. pe o pa gina. Yi king este un oracol care. Nu niste capete umane . Si erau unele redactate cu niste litere atât de mici încât ar fi fost nevoie de o lupa ca sa le poti descifra. un manual d e codificare folosit de cei din Rezistenta franceza în timpul celui de al doilea r azboi mondial. de schite diverse. Se întreba o clipa daca nu cumva era un manual de îndoctrinare apoi. f orma capului variau în mod clar. Trecu mai departe. utopii. Ezita . De altfel. citi acest sfat: Fereste-te de orice partid politic. retete noi de bucatarie. dar erau si poeme. reprezentari ale violentei. Ce legatura putea sa existe între scriere si arhitectura unui t emplu? Dadu pagina. Unele texte erau scrise cu cerneala rosie sau albastra sau parfum ata.. ideograme chinezesti. corporatie sau religie. retete de bucatarie.

trecem printr-o faza deosebita numita "somn paradoxal". 13. De ce a fost numita astfel ac easta perioada de somn? Deoarece este paradoxal sa ai o activitate nervoasa inte nsa chiar în momentul celui mai profund somn. Julie închise lucrarea si îi promise ca o va folosi dupa cum îi propusese cu a tâta amabilitate. în fiecare noapte. caleidoscop de imag ini. S-ar zice ca trec în revista expres iile pe care le vor avea mai târziu. Când simti nevoia. Creierul ei se bransa atunci la "mintea colectiva" si nici macar nu trebuia sa . cercetatorii au emis o teorie noua. Simti ca o furnica ochii. uitam ceea ce am fost constrânsi sa învatam în timpul zilei si vine în contradictie cu convingerile noastre profunde. respiratia deveni regulata. în oras. Si mai departe: Nu ezita sa sari peste paginile care ti separ prea lungi. sur priza. SINGUR PRINTRE COPACI S-a facut dimineata. E înca întuneric dar e deja cald. ENCICLOPEDIE SOMN PARADOXAL: În timpul somnului. frica. desi n-au cunoscut înca astfel de emotii. Visând. insectele care manânca furnici. volumului. Un adult a fost trezit în mijlocul somnului parado xal si a fost rugat sa povesteasca ce visa în acel moment. 12. bucuria. pasarile. Recent. Paianjenii. Visul ar fi un mijloc de uit are a presiunilor sociale. avem de primit un mesaj. apoi se întrerupe c a sa revina mai îndelung o ora si jumatate mai târziu. Toate conditionar ile impuse de exterior dispar. Astfel s-a constatat ca. Revolutie si furnici. din totalitatea timpului de somn. Pe fizionomia lor se zugraveste rând pe rând furia. Se simtea ametita de acel delir vizual si info rmativ. frunze uscate de copaci. tristetea. de data asta.cum sa fabrici un cocteil Molotov. Dupa aceea. Aranja cuvertura si. fazele de somn paradoxal se reduc c u vârsta. în cursul vietii de adult. chiar daca povestea celor doua vise era diferita. De când merge singura pri n acea padure imensa. O carte nu e c eva sfânt. daca nu si mai putin. Daca noptile bebelusilor sunt adesea foarte agitate. bebelusii pr ezinta deseori mimici ciudate care îi fac sa ia mina unui adult. aricii si chiar si insectele care practica mimetism ul parca se întelesesera ca s-o necajeasca. Ea dureaza cincisprezece-douazeci de minute. asta se datoreaza a cestui somn paradoxal (proportii: o treime de somn normal. furnici si revolutie. cu celelalte . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. prezenta tot usi un nucleu comun. o citesti si încerci sa vezi daca ît i aduce o informatie interesanta despre problema ta actuala. Luna lumineaza frunzisul ca un astru albastrui. ajungând la numai o zecime. chiar a unui batrân . Aceasta lumina o trezest e si îi insufla energia necesara ca sa-si continue drumul. n-a prea cunoscut odihna. iei o pagina la întâmplare. S-ar parea ca. Atâta vreme cât oamenii viseaza. Se opri la o alta fraza: Sa nu citesti aceasta lucrare în ordine. t emperatura scazu usor si adormi încetisor. Apoi a fost lasat sa ad oarma din nou ca sa fie iar trezit la urmatoarea faza de somn paradoxal. ci foloseste-o mai bine în felul ur mator. E un paradox al lunii martie. Nu se lovea de toate aceste necazuri când traia acolo. S-a facut o experienta. Experienta este traita ca o placere si poate sa provoace erectii la barb ati. sopârlele. o treime de somn usor . Visul este o frâna naturala a totalitarismului. o treime de somn paradoxal). este imposibil sa-i manipulezi complet. În timpul acestei faze a somnului lor. Totul se petrece de parca visul întrerupt s-ar repeta într-un m od diferit ca sa transmita acelasi mesaj. Edmond Wells.

Exhala rile de polen o ametesc. datorita radacinilor lor mai adânci. Poate ca e prima furnic a care. un brad lasa sa-i cada acele ca sa faca solul mai acid astf el încât sa extermine toate ierburile parazite si micile plante concurente. au p utut sa creasca mai înalte si mai solide. Mai departe. Se trage înapoi si observa. Cauta o urma de pista mirositoare care duce la tinutul ei natal. te învârtesti în loc pâna la . Ce comportament primitiv! E destul sa te pui la adapostul unei buturug i sau sa sapi un bivuac în pamânt ca :sa te protejezi împotriva frigului. bietul cires nu are nic i o sansa. Dar acum se afla departe de cuib si de ai ei.faca un efort personal ca sa gândeasca. În acest duel. lamele de brici ale scaietilor. Singura dif erenta poate fata de lumea animala: asasinatele vegetale se deruleaza mai lent s i. Creierul ei era obligat sa functioneze "individual". cârli gele pasiflorei si acele salcâmului. Lichenii au pus apoi la punct o strategie de ameliorare a solului ca sa creeze un teren favorab il unei a doua generatii de plante care. Când nu întelegi lumea în care traiesti. Se uita la acea ciudata spirala a mortii. fiecare are p ropria strategie de supravietuire. fiecare are sistemul lui de aparare. Unele plante prefera arma alba otravii. gândeste batrâna furnica rosie . s-au transformat în licheni. mai ales. Natura pare ca se face si mai frumoasa ca sa-si sa rbatoreasca întoarcerea la viata. în tacere. recunoaste parfumuri din copilaria ei. Sub clarul de luna. Acele proast e de furnici negre n-au imaginat nimic altceva decât sa se învârteasca în loc de parca d ansul ar fi putut sa alunge pericolul. Cunoaste acest fenomen. Ce degenerare! Merge pe sub ulmi. Trebuie cu orice pret sa-si avertizeze cetatea mai înainte de a fi prea târz iu. Trecând pe sub ferigi negre. Caci acum fiecare secunda co nteaza. toate vegetalel e îsi schimba culoarea în mov sau în alb. Lumea plantelor nu cunoaste mila. Zbârnâitul unui carabus burtos o face sa ridice capul. Lucrul asta îi este amintit furnic ii plimbarete de ghearele frunzelor de ilex. Fiecare are arma lui. Reînvata cât de extraordinara e padurea. scoasa în evidenta de lumina mov a lunii. de cuib si când a cazut roua rece a noptii. apoi cele din centru . E clar ca poporul meu mai are multe de învatat. traind singura. a reusit sa-i fie în permanenta teama de moarte. "stramosul" tuturor vegetalelor. Gândul la tine. Acolo exista o multime de furnici moarte. Valuri de molecule odorante îi aduc tot felul de informatii despre viata s i despre obiceiurile animalelor din zona. Furnicile au capacitatea formidabila de a dispune de doua moduri de functionare: colectiv si individual. pe termen lung. A fost nevoie de timp ca sa se ajunga la o astfel de perfectiune. dar înca se mai mentin arii de conflict. Îsi ridica antenele si repereaza o violeta de padure acoperita de fluturi care îi sondeaza mijlocul. În schimb. Deocamdata. Furnicile de pe marginea spiralei au murit primele. E vorba de furnici negre seceratoa re. . omizile cu spa te vargat pasc frunze de soc. au aterizat pe continent. grupate în spirala. Mai departe. Aceste furnici s-au departai. otraviti de seva lui toxica. algele verzi marine. Batrâna furnica rosie se apropie ca sa examineze mai bine catastrofa cu vârful ant enelor. modul individual este singura ei posibilitate si i se pare d estul de penibil ca trebuie tot timpul sa se gândeasca la ea ca sa supravietuiasca . duce la frica de moarte. Fiecare planta poseda de acum înainte zona ei de influenta. Se împiedica de un cadavru uscat. alti smochini sugrumatori care îsi închipuie ca sunt în stare sa v ina de hac unui puiet de macris se ofilesc. s-au asezat în spirala si s-au învârtit înt runa pâna la sfârsit. Batrâna furnica vede o liana de smochin sugrumator pornin d cu curaj la asaltul unui cires impasibil. nestiind încotro sa apuce. Batrâna furnica îsi spala antenele apoi le ridica ca un panas deasupra capul ui ca sa capteze mai bine toate frecventele care circula prin aer. Trece printr-un boschet care seamana cu un cu loar plin de lame lungi si subtiri. Ca sa poata ramâne aici. Mai întâi.

12 000 vibratii-secunda. miresm e de coleoptere. Era destul sa vina în acea padure ca sa se simta în sfârsit un om l iber. ajunse la turnul Denecourt. A câstigat dreptul de a-si transmite seria lui de cromozomi care au facut sa existi tu si nu altul. Ovulul îl alege pe ac ela care "prezinta caracteristicile genetice cele mai diferite de ale sale". Trebuie sa le curete înainte de a-si relua eforturile. 1000. În stânga. la extremitatea stâncii Cassepot. Accentueaza miscarile radarului sau olfactiv. Nimic interesant. Numai unul dintre e i va fi ales. o luna imensa era de ajuns ca sa dezvaluie panorama. asa ca încearca pur si simplu sa evite problemele de consanguini tate. Se aseza jos si îsi sfatui câinele sa faca la fel. La acel revarsat de zori cald si înca înstelat. La capatul as censiunii. nu cu ceva similar lor. Recent au gasit solutia. Nu capteaza decât frecvente de vegetale s i de insecte care nu sunt furnici: parfumuri de flori. îsi roteste apendicii senzoriali. Mergând împreuna cu câinele sau pe carari abrupte. înc etisor. agitându-si filamentul. Pro blema de supravietuire. Rotindu-se. Ahile. Nici vorba de asa ceva. În functie de intensitatea miscarilor ante nare. 600..Vezi. o carare în spirala urca pâna la o îngramadire de pietre. volumul III 15. SE VEDE DE DEPARTE Pasi pe pamânt. în ung hi de 123 grade fata de lumina lunii. în inima acelei paduri de la Fontainebleau. De acolo de sus vederea era extraordinara. O împartisera în optzeci si opt de constelatii. în aer curat. capteaza molecule din departare care do vedesc prezenta unei piste a furnicilor. Urca promontoriul format de vârful unui trunchi de pin. capteaza o întreaga gama de frecvente odorante. cam ca un fel de optzeci si opt de departamente care ar fi format statul celest . În sfârsit. Câinele ramase în picioare.Îsi adapteaza totusi ritmul mersului ca sa nu piarda nimic din mirosurile care o intriga. E sapte dimineata si stelele palpita înca sus pe cer. Se strecoara în fluxul curentilor de aer ca sa identifice parfumur ile necunoscute. Edmond Wells. astronomii întocmeau harti ale cerului ca si cu m ar fi fost vorba de o bolta plata. antenele creeaza curenti de aer aspiranti care atrag la ele toate felurile de p raf. nu percepe nimic special. A câstigat. se cambreaza si. Poate ca a facut în asa fel ca sa bare ze calea altor spermatozoizi rivali. Spermatozoidul tau a fost cu adevarat dotat. pe vremuri. cu exceptia uneia . de frunze de izma salbatica. Cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile în fiecare noapte. Natura face ca cromozomii nostri sa tinda sa se îmbogateasca cu ceea ce e di ferit de ei. 10 000 vibratii-secunda. Înainte. Dar nu ajunge la nici un rezultat si cauta o metoda. Multa vreme s-a crezut ca spermatozoidul cel mai rapid reusea sa fecunde ze ovulul. 2000 vibratii-secunda. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. spori de ciuperci. Caci toti provenim d in acel spermatozoid campion care si-a împins cei trei sute de milioane de concure nti. Îsi netezi mustatile roscate. Gaston Pinson se simtea cât se poate de bine. D ar contemplara împreuna cerul. Si stau acolo asteptând. La 400 vibratii-secunda. A stiut sa gaseasca drumul cel bun. Accentueaza si mai mult vibratiile. Deci ovulul alege spermatozoidul câstigator din toata masa de spermatozoiz i solicitanti care se înghesuie la usa lui. .. Nu s-a ratacit în nu stiu ce ungher. Conform caror criterii? Cercetatorii s i-au pus mult timp aceasta întrebare. ENCICLOPEDIE IMPORTANTA DIFERENTEI: Toti suntem niste câstigatori. 14. Directia: vest-sud-vest. Câteva sute de spermatozoizi ajung în acelasi tim p în jurul oului. Ovulul nu stie nimic de cei doi parteneri care fac drago ste deasupra lui. de lemn putred.

ceea ce te ajuta sa nu te ratacesti. Privirea lui Gaston trecu de la stele la soare. . Splendid festival de culori. Gaston miji ochii spre cer. De mai multe ori. Suspina de placere. Era populata de sute de specii de pasari. Gaston închise ochii si aspira cu nesat aerul proaspat al diminetii. Câinele dadu din cap si se tângui molcom. cea a "supersociabilitatii". nici poluare. apoi roz. cuiburile lor erau izolate.A doua stea. d e la copaci la panorama vaii.Este interesant de reperat aceasta constelatie caci. la fel de usor de observat: Steaua Polara. fosnetul frunzelor înfiorate de vânt si ciripitul pasarilor cer tarete. Directorul serviciului juridic al Apelor si Padurilor lua binoclul si pr ivi ansamblul decorului. Grecii au numit-o Ursa Mare. . La nici saizeci de kilometri de Paris.Furnicile ma îngrijoreaza. galben si în sfârsit alb. descoperi ca deasupra zboara un pop -corn. de rozatoare . de reptile si de insecte. o data. portoca liu. Astrul solar deveni rosu. a transformat-o într-o ursoaica mare. Gaston citise în ziare ca erau reperate din ce în ce mai multe su percolonii de furnicare. ai fi putut crede ca aici civili zatia umana ramasese intacta. S-au unit în federatii iar federat iile se unesc între ele ca sa formeze imperii Ca si cum furnicile s-ar fi dedat un ei experiente pe care noi. Din tot limbajul oamenilor nu întelegea decât îmbinarea de s ilabe A-hi-le. câinele casca. continua el. în mod sigur. fiica r egelui Arcadiei. cuprinsa de gelozie. oamenii. prelungit cu un mâner de trei stele. daca prelungesti profilul tigaii cu de cinci ori distanta ei. da. Pe vremuri. O furnica tocmai se instalase pe tocul instrumentului. Întreaga întindere a imensei paduri salbatice aparea a cum cu claritate. un stejar înalt si batrân de patru s ute de ani care ajunsese la o înaltime de treizeci si cinci de metri. Incapabila sa rivalizeze cu atâta maretie. Vru s-o alunge da r i se agata de mâna înainte de a i se urca pe pulover. Acest e douazeci si cinci de mii de hectare de viata salbatica îmbalsamau aerul cu mires me înca neidentificate de specialistii în parfumuri. nici claxoane. Hera. chiar o caprioara cu puiul ei. luna prefera sa bata în retragere. dimineata devreme. gel oase unele pe altele. coline. . de gresie. Exasperat de atâta flecareala. ci de doua lumini. e formata nu de una. Era atât de frumoasa încât. de argila. Seamana cu o tigaie care ar fi formata dintr-un patrat de patru stele.Ce frumoasa e padurea! exclama el încântat punând la loc binoclul. Pâna acum. Scoase ceva de mâncare din tolba. Ahile! asa sunt toate femeile.singure (pentru locuitorii din emisfera nordica): Ursa Mare. Soarele începea deja sa-si arate razele si discret stelele palira apoi disparura ca sa îi cedeze locul. de la soare la copaci. Era. Vezi. Mai erau acolo si o multime de râpe si de codri batrân i de mesteceni. privirea i-a fost atrasa de un spectacol i .. Câinele nu întelegea nimic din aceste explicatii. un sandvis jambon-brân-za-ceapa-comison-pi per. Numai liniste. padurea cea mai diversificata din Franta. ca un omagiu adus printesei Calisto. Peisajul era de o varietate uimitoare. Gaston întâlnise pui de mistret si mis treti si. Într-adevar. pe care îl consuma în loc de mic dejun. pornind de la mânerul tigaii. n-am fost niciodata în stare s-o ducem la bun sfârsit. razboinicii arabi îsi masurau claritatea veder ii dupa aptitudinea de a distinge aceste doua stele. si sa pleci în padure ca sa asi sti la rasaritul soarelui. în felul asta dispu i de directia nord. care stia ca îl denumeste pe el. Cunostea fiecare coltisor al acelei paduri. În timp ce examina împrejurimile. Dar stapânului sau îi ardea prea mult de vorba ca sa se limiteze numai la atât. Gaston era convins ca furnicile erau pe cale de a duce experienta societatii pâna la stadiul desavârsirii. sotia lui Zeus . Fontainebleau era formata din câmpii. Risipa de bogatii gratuite. Îi zise câinelui: . Nu exista nimic mai placut decât sa te scoli astfel. sette rul irlandez lua hotarârea sa se culce cu un aer plin de compasiune. Ei. Alcor si Mizar. Nici o g rija. zone de nisip. Ahile. Nici masini. de calcar. Auzea doar "bedebedebede A hile bedebedebede Ahile". Gaston regl a binoclul si îl îndrepta spre copacul lui Jupiter. Dar furn icarele lor se grupeaza din motive misterioase.

Mârâi aratându-si coltii cariati si folosi arma l i secreta: o rasuflare fetida care pusese pe fuga multe pisici maidaneze.. când va avea un accident. caci astrologii mayasi se descurcau ca sa faca sa coincida previziunile lor.Ei. copilului i se dadea un calendar profesion al specific. Nu era nici cort. Bzzz. exista o astrologie oficiala si ob ligatorie. De aproape. o masina metali zata. Functionarul privi cu atentie edificiul: nici usi. Aureola de abur lasata de fraza pe pe tele-oglinda se risipi. ENCICLOPEDIE HOROSCOP: În America de Sud. 16.. ridica mâna vrând sa alunge insecta inoportuna . Forma scânteietoare era mascata de crengi.nsolit. când va muri.. dar era data de gol de laturile prea drepte. A cest sistem functiona destul de bine. Dar câinii mai întâi aduna informatii înainte de a emite ipoteze. . extraterestri. . Simti o întepatura usoara pe gât. Gaston nu ar fi remarcat-o niciodata. Daca te uitai mai bine la ea. cu laturile acoperite în întregime cu oglinzi. Mintea continua sa-i prezinte ipoteze: un model nou de rulota. nici c os. în tre copaci stralucea un triunghi.. dracie! Auzea zgomote în interior. Padurea era plina de tântari si de tauni de tot felul. cu c apul înainte. nici cutie de scrisori. Ahile? Câinele îi dadu dreptate latrând. În departare. într-un boschet de ciclame. nici rulota. În fata lui se ridica o piramida înalta de aproape trei metri. nici ferestre.. Daca soarele diminetii nu si-ar fi trimis razele direct spre ea. I se fredona în leagan. un dulap? Avu nevoie de o ora ca sa traverseze rugii si scaietii ca sa ajunga pâna l a forma misterioasa. fie de un deseu mare lasat în plina padure de niste poluatori inconstienti.E cineva acolo? Nici un raspuns. Ahile? Câinele îi raspunse printr-un latrat. Ahile? Am mai vazut chestii de-astea la tel evizor. Era ostenit.. Zgomotele încetara. Gaston dadu ocol acelei constructii. Zbârnâitul se apropie. îl învata pe de rost si el însusi îl fredona ca sa stie unde ajunsese în existenta lui. dar omul nu prea îl întelese. Bzzz. Setterul irlandez mârâia întruna adulmecând pamântul.Esti si tu de parerea mea.Mai. forma era si mai insolita. Iar vârful era translucid precum cristalul. când se va casatori. Poate ca sunt niste. în directia stâncii de gresie si a râpei descoperita de fata lui. sa fie! Ce zici de surpriza asta. În spatele lui se auzi un zbârnâit usor. Deschise larg gura si se întoarse în l oc. Ahile parea interesat de peretele-oglinda. dar nu reusi sa-si duca gestul pâna te capat. Natura nu cunostea liniile drepte. Nici macar o carare pe care sa te apropii de ea. .Cine a putut sa aiba ideea construirii unei piramide în mijlocul padurii Fontainebleau? Ai idee. Gaston îsi lipi urechea de el. Bzzz. Mai ales sette rii irlandezi. . Ba chiar i se paru ca aude vocea unui om. Daca un tânar avea în cuvintele cântecului sau întâlnir . Copaci înalti si tufe de feriga ascundeau destul de bine piramida la prima vedere. Dadu drumul lesei câinelui si facu ochii mari în momentul în care se prabusi. piramida nu avea nimic extraterestru.. Trebuia deci sa fie vorba fie d e un cort ridicat de turistii care nu aveau nimic de facut. În functie de ziua nasterii. Gaston nu-i dadu nici o atentie.. Acest calendar povestea toata viata lui viitoare: când va gasi de luc ru. Enervat. la mayasi. Gaston coborî cararea în directia acelei luminiscente triunghiulare . De data asta nu era vorba de un furnicar. Fuse se construita din beton si dupa aceea fusese acoperita cu placi de oglinda asa c um gasesti în orice magazin de profil. ni ci dulap. Batu cu mâna în perete: .

momentul sfârsitului lumii. Când spaniolii au ajuns în Yucatan. Sunt soldati tineri. Totusi. roata (d ar nu au înteles importanta unei astfel de descoperiri). Fiecare stia unde sa-si . volumul III 17. parfumurile feromonale se conf irma. Daca o încaierare trebuia sa izbucneasca la o anum ita data. Merge deja de câteva zile înconjurata de a cele mirosuri de pista de furnica. mayasii prevazusera. Deodata. de ochi sau de urechi care o urmaresc. Nici o îndoiala: între iarba-neagra si cimbrisor se simt mirosurile de pista pe care le degaja acel drum. toti participantii erau informati despre asta de multa vreme. dupa un pâlc de cafelute albastre.. Învingatorii erau cunoscuti si astro logii precizau câti raniti si câti morti vor ramâne pe câmpul de batalie. i s-a întâmplat ceva ciudat. Totul functiona de minune. Razboaiele erau anuntate si descrise. decât sa suporte catastrofa. Copacii de tisa îi ofera umbra lor. exista în zilele noastre indieni care se pretind des cendentii îndepartati ai mayasilor. Cât de m ult usura existenta aceste horoscoape cântate! Nici un lucru nu era lasat la întâmplar e. Nimanui nu-i era frica de ziua de mâine. nu stie ce s-a petrecut. Tot asa si în cazul afacerilor. Sunt numiti lacondoni. Se afla într-adevar pe un drum mirmecean. Percepe mii de antene. Trebuie sa fi fost unul dintre "Ei". si-au ucis ei însisi familiile si apoi s-au sinucis. duca viata si chiar si cum era a celorlalti. batrâna furnica rosie alearga spre acele prezente ci vilizate. vânzatorul avea în cântecul l ui obligatia sa o vânda în acea zi. Atâta vreme cât nici un animal nu se iveste în calea ei. ele sunt furnicile rosii din paduri. ghemuite în iarba sau în frunzis. Daca numarul d e morti nu coincidea exact cu previziunile. s-a agatat disperata. La un moment dat. batrâna furnica rosie se tine scai de acest fir olfacti v. apoi a fost ridicata în aer. copiii lacondonilor fredoneaza melodii vechi care enumera toate evenimentele unei viet i. Ca si ea. omenesti. întâlnirea avea loc caci fata detinea si ea ac elasi cuplet în cântecul-horoscop personal. Si lucru ciudat. Astfel încât în aj un. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI Unde duce acest drum? E ostenita. Le recunoaste pâna si miros ul cetatii lor natale: Bel-o-kan. erau sacrificati prizonierii. Putinii ramasi au parasit orasele în flacari si a u ajuns niste rari ratacitori în câmpie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sistemul întarindu-se de la sine. Adulmeca si identifica imediat acel cocteil de hidrocarbonati: C10H22. aceasta civilizatie era departe de a fi opera unor indivizi simpli si naivi. Cele douasprezece se opresc si îsi ridica antenele de surprindere. Daca un cu plet anunta ca în cutare zi te vei duce sa cumperi o casa. cal endarul lor.ea cu o anumita fata într-o anumita zi. poate sa considere ca ea este cea care s perie si intimideaza. Sunt din aceeasi familie.. oamenii si-au dat foc la oras. apar douasprezece siluete mirm eceene. Dar nimeni nu le mai cunoaste semnificatia precisa. apartinând sub-castei care se ocupa cu explorare . Înjur. Mai întâi slabe. Ea va avea loc într-o anumita zi din secolul al zecelea a ceea ce în alta parte se nume ste era crestina. Deod ata a urcat pe un obiect neted si întunecat. cu un sistem de treisprezece luni. Nu avea impo rtanta. au construit drumuri. provenind din glandel e emitatoare plasate sub abdomenul furnicilor exploratoare belokaniene. "Ei" vin din ce în ce mai multi în padure. ferigi mari formeaza boite verzi. Totusi. Culmea previziunii. Edmond Wells. Era înca în viata si asta conta. Astrologii descriau viata fiecarui om de la început si pâna la sfârsit. în secolul al XVI-lea. deoarece aceasta se autodistruses e cu mult timp înainte. furnici asexuate. Îsi trage capul în gât ca sa-si accentueze alura de razboinica s i câtiva ochi dispar. nu au avut nici mac ar satisfactia de a distruge civilizatia maya. Mayasii cunosteau cifra zero. a mers pe un pustiu roz plantat cu copaci negri si rari. dupa care a fost aruncata departe în aer. Surorile ei mai mici ! Cu mandibulele în fata. a fost aruncata pe fibre vegetale împletite. Astrologii erau toti de acord asupra orei exacte. era mai precis decât al nostru. Cu soarele în spate. Matragunele se înalta ca niste adevarate coloane de clorofila.

una despre nevoile interlocutoarei sale. gesturile ei sunt stângace. cealalta despre ce vrea sa-i propun a. La rândul ei. al batrân ei furnici rosii si îi descifreaza vârsta: trei ani. 1. Abia daca seamana cu o furnica. Miscarile ap endicelor ei senzoriale exprima de altfel o mare curiozitate. asemenea a unsprezece guri apte sa se exprime simultan pe unsprezece tonal itati olfactive diferite. Al cincilea serveste pentru detectarea moleculelor de pi ste. Molfaie o ramurica pe care. 6 are un tic. semn de mare sociabilitate. E vor ba de soldati tineri. Cu capul alungit. 103 683 le sondeaza pe cele douasprezece exploratoare. Totusi. numai pentru dialogul cu Regina mama outoare . 8 este paroasa peste tot. explorare si vânatoare exterioara. cu picioarele groase si o aura foarte distinsa . tasat de la torace pâna la antene care prezinta niste spirale usoare la extremitati. iar ghearele sunt lun gi si foarte departate. Se numeste deci "103 683". Tânara furnica opreste în acest punct decriptarea olfactiva. Donato area face sa iasa din gusa sociala hrana lichida si o preface într-o bila mare pe care o transmite celei înfometate. sora ei. O parte în stomacul principal ca sa-si recapete imediat fortele. Pe al doilea descopera casta si sub-casta: soldat. pentru a purta conversatiile de baza. 7. 9 are un cap rotund. antenele e i sunt foarte lungi. este spalata perfect. Tânara furnica donatoare atinge primul segment. o alta ca rezerva în gusa sociala. abdomenul în forma de baston. care o aspira cu lacomie. batrâna furnica rosie se adreseaza lui 5. dimpotriva. ceea ce face din ea radarul activ al grupului. Al patrulea ofera informatii despre numarul pontei si deci numele acesteia: al 103 683-lea ou facut în primavara de Regina care i-a dat nastere. stie asta si o arata mereu. Batrâna furnica rosie freamata de placere în timp ce fu rnicile tinere îsi agita antenele ca sa-i ceara sa se prezinte.a si vânatoarea. îsi trece mereu piciorul drept peste ochi ca si cum ar vrea sa se scar pine. chiar si la frunte si mandibule. 6. Batându -se reciproc cu vârful antenelor în crestetul capului. Cealalta îi arata ca accepta îndoindu-si cele doua antene pe spate. Cuirasele coapselor sunt masive. Nu n umai ca e cea mai mare ca vârsta. este o furnica lunga si gesturile ei s unt precise si chibzuite. 5 este. al saptelea este rezervat dialogurilor complexe. Celelalte segme nte nu sunt emitatoare. Sunt gemene si totusi fo arte diferite unele de altele. ca sa fie în stare. Al cincilea segment dezvaluia starea de spirit a celei c are se preteaza acestor atingeri: 103 683 este obosita si agitata în acelasi timp pentru ca detine o informatie importanta. sa o reconforteze si e a pe una dintre surorile ei. în vârsta de nouazeci si opt de zile. un abdomen patat si picioar e cilindrice. cu mandibulele scurte. toracele îngust. Cele doua insecte îsi ating antenele si dialogheaza. al saselea. asexuata. cele doua furnici se informea za.14. gura lânga gura. Al treilea preciz eaza specia si cetatea natala: furnica rosie de padure. .12. abdomen rotund. este. Batrâna furnica rosie se adreseaza celei mai apropiate si îi cere o t rofalaxie. Are arti culatii frumoase. Imediat insectele trec la ritualul imuabil al schimbului de hrana. Apoi. dar antenele ei sunt deja naclaite de informatii olfactive. nu se poate împiedica sa nu traseze cu nervozitate semnul Z care nu înseamna nimic. Are gesturi gratioase si. a semenea unor urechi. pornind de la cap. mandi bulele lungi. Puternica si grea. 10 este cea mai mica. Dupa terminarea inspectiei. ca sa se distreze. se plaseaza fata în fata. al optulea. o trece uneori de la mandibule la antene apoi o aduce din nou în mandibule. cu mandibulele departate. provenind din cetatea-ma ma Bel-o-kan. cu capatul abdomenului.15 si 16 sunt la fel în cele mai mici amanunte. O maladie infantila i-a ciuruit cu gauri toracele aramiu. un torace triunghiular.13. în caz de nevoie. cu câteva secunde mai mare. Chitina e atât de lucitoare încât cerul se oglindeste în ea. Zgomotul pe care îl face nu e deloc neplacut. rotunda: cap rotund. Ultimele trei segmente pot sa fie folosite la nevoie ca niste mici maciuci. Fiecare din cele unsprezece segmente antenare elibereaza un feromon spec ific. Aceste unsprezece guri emit dar pot si sa primeasca.

Oamenii cu sepci negre instalara sicriul în limuzina. În plus. Ceremonia se derula foarte lent. SINDROMUL VIERMELUI Drapelul negru flutura în partea din fata a limuzinei parcate în fata casei. Neavând nastere. Din fericire. apoi împresurat de covoare de no i..103 683 afla ca cele douasprezece furnici apartin unei noi sub-caste mil itare. Îsi închipuie acest cub mai întâi înconjurat de aer. un mare protect or al padurii". . împotriva altor ce tati de furnici si participa si la vânarea pradatorilor voluminosi. ramasitele pamântesti ale lui Gasiton Pinson au fost puse într-un sac mare din plastic. exista apa care uneori trece prin nori. apoi masina unde se afla famili a. cea în care se aflau rudele mai departate. cadavrele moderne pot sa fie protejate. Nici termitele nu reusesc sa intre. 103 683 semnaleaza ca si ea este o furnica exploratoare belokaniana. grupurile de comando de elita ale cetatii Bel-o-kan. vehiculele colegilor de serviciu ale defunctului. Era iubit de toti. Tropaind pe loc ca sa se încalzeasca. sicriele sunt acum acoperite cu placi de zinc care împiedica patrunderea animalutelor. cred ei.De ce naftalina? întreba Julie pe unul dintre angajatii de la pompele fu nebre. Cetatencele din Bel-o-kan cred ca se afla foarte aproape de marginea ori entala si. "Era un om sfânt. apoi masinile prietenilor si. Amintirea lui va trai vesnic în inimile noastre. 103 683 o întreaba ce fac acele furnici atât de departe de cuibul natal. explica el cu o voce întepata. lumea a existat totdeauna si va exi sta totdeauna. în cautarea marginii orientale a lumii. este sfârsitul unui ciclu. când e cazul. datorita naftalinei. "Odata cu el dispare un profesionist fara pereche. si de aici. de o bunatate si o generozitate ex traordinare". Acest sot si tata de familie remarcabil era un exemplu pentru noi toti.. sa formeze un cerc atingându-si a ntenele. la adapostul unei scobituri de radacina. Cortegiul funerar as tepta câteva ore în abuteiajele pline de fumul tevilor de esapament înainte de a ajung e la cimitir. Tatal tau va fi înmormântat curat si asa va ramâne multa vreme.. Toata lumea era îmbracata în negru si se arata foarte trista. Fiecare se apropia de cadavru ca sa-i sarute pentru ultima data mâna. Pentru ca cele douasprezece refuza sa o creada. ploile.Pentru omorârea viermilor.. 18. Lupta. Carnea umana moa rta atrage larvele mustei de carne. Interveni în sfârsit si preotul si spuse cuvintele care se cuveneau a fi spu se: "Tarâna esti. Acolo intra în ordine limuzina-dric. Acum toata lumea se înghesuia în jurul lui Julie si al mamei ei pentru condo . "Ce pierdere pentru serviciul jur idic al Apelor si Padurilor". planeta este cu bica.. În felul acesta le va istorisi repede povestea vietii ei si astfel toate v or putea sa cunoasca incredibila ei odisee spre marginea orientala a lumii. Merg de câteva zile spre vest. Sunt trimise ca avan garda pentru a se infiltra în liniile inamice. La etaj se terminau pregatirile. la coa da. Se în toarce din orient. oamenii îsi sopteau cuvinte de circumstanta: " Era un om formidabil". A reusit sa ajunga la marginea lumii. Apoi. precum sopârlele . Omul în negru avea pe fata o expresie foarte profesionala.Nu ne mai manânca? . "A murit prea devreme". de milenii. Patru gropari dusera pe umeri sicriul pâna la groapa deschisa. trimit expeditii ca sa determine amplasamentul exact. Pentru cei din furnicarul Bel-o-kan. Si c u aceeasi ocazie vor afla si amenintarea sumbra care planeaza asupra cetatii lor .. o asigura specialistul. amin". batrâna furnica rosie le p ropune. nu va cunoaste moartea. prevazut cu fermoar si plin cu bulgari de naftalina. . Dincolo de asta. Asta e cosmogonia lor. 5 r aspunde ca au primit misiunea unei explorari la mare distanta.Imposibil. si în tarâna te întorci... Pentru ei. .

John Saccheus a avut prezenta de spirit sa-i imite imediat. domnule prefect. Un batrân inuit s-a apropiat si. Apoi înaltul functionar se adresa mamei: . E vorba de comisarul Lina rt. Nu-ti mai vine sa omori pe cineva care prezinta acelasi comporta ment ca al tau. Atunci li s-a u oferit biscuiti.Condoleantele mele. seful unei expeditii polare britanice. Cel mai batrân dintre ei a agitat o bâta si le-a facut semn sa porneasca. sâmbata v iitoare va avea loc o receptie în sala de gala a palatului de la Fontainebleau. l-a între bat ce animal avea o blana atât de subtire. "mâncator de carne cruda"). inuitii au urcat pe nava lor si. Apoi adauga: . Julie veni la marginea mormântului deschis si murmura printre dinti: .Regret ca n-am reusit niciodata sa vorbim cu adevarat unul cu celalalt . Prefectul Dupeyron se deplasase în persoana. Apropiindu-se foarte mult de ea. .. interpretul sud-groenlandez. Celal alt i-a pus imediat alta întrebare: "Veniti din luna sau din soare?" Întrucât inuitii considerau ca sunt singuri pe pamânt. Cu ocazia înfratirii orasului nostru cu orasul japonez. apoi au început sa râda când s-au vazut într-o oglinda. l-au chemat pe samanul lor care a implorat spir . . Sub sicriu. Cu ajutorul lui vom afla totul foarte repede. John Saccheus. Inuitii se credeau din totdeauna singuri pe lume.Evident. pe care i-au mâncat cu neîncredere si i-au scuipat cu dezgust. Se uita o clipa fix la sicriul de brad. a avut atunci ideea sa-si ar unce cutitul la picioarele lor.Dat fiind stima pe care o aveam pentru tatal dumitale. Sunt singura ca erai un tip cumsecade. domnisoara. Ve niti cu fiica dumneavoastra. Si ele îsi ziceau la fel: Ce pacat ca exista atâtea bariere între noi. as vrea sa stii ca voi avea totdeauna pentru dumneata un loc în cadrul serviciilor prefecturii. Îl cunosteam bine pe Gaston. Când îsi rodea unghiile. Cred ca i-ar fi facut pl acere sa va vada ca va distrati. Ce fusese ma i greu trecuse. inf iltrat printr-o mica crapatura a betonului. Acesta era unul dintre avan tajele pe care le vedea în a se face sa sufere ea însasi: controla suferinta în loc so suporte. tata. 19. Îti voi gasi un post bun.Am si încredintat unuia dintre cei mai buni specialisti ai nostri misiun ea de a elucida misterul mortii sotului dumneavoastra. S-au mi nunat rau de tot în fata unui ceas si au întrebat daca era comestibil. i-a întâlnit pe locuitorii din Groenlanda : inuitii (inuit înseamna "fiinta umana". În c ele din urma. dar uneori nu e rau sa te mai gândesti si la altceva. un grup de larve înfometate lovea în pla ca de zinc.Va multumesc ca ati venit. în timp ce eschimos înseamna. nu vedeau alta solutie pentru sosirea acesto r straini. Mama dadu din cap în timp ce unii si altii aruncau câteva flori pe sicriu. T e astept dupa ce termini studiile de drept. îi sopti fetei la ureche: .ENCICLOPEDIE Întâlnirea între doua civilizatii diferite este totdeauna un moment delicat.leante. va respect doliul. în semn de întelegere. Cum sa te lipsesti astfel de arma aruncând-o la pi cioarele unor necunoscuti! Gestul i-a derutat pe inuiti care au luat de jos cuti tul si au început sa strige ciupindu-se de nas. Dupa ce Saccheus a reusit în sfârsit sa-i convinga sa se întâlneasca cu oficiali i englezi. pipaind pânza camasii lui Saccheus.Pacat ca au existat atâtea bariere între noi. au fost mai întâi cuprinsi de pan ica descoperind un porc. Îsi roase unghia degetului mare. putea sa hotarasca momentul în care durerea se oprea. Dar perfectul parea deosebit de doritor sa se adreseze fetei: . Un as. Aceasta pierdere e probabil cumplita p entru dumneata. acolo. S-ar fi putut întâmpla ce era mai rau la 10 august 1818 când capitanul John Ro ss. mai zise ea. mai peiorativ.. Interpretul i-a raspuns cum a stiut ma i bine (folosindu-se de limbajului pidgin apropiat de limbajul inuitilor). Hasinoe. Era cel mai dureros.

103 863 plecase spre termitiera de est. 103 683 se pregatea sa faca cale întoarsa când i-a venit ideea sa sape un tu nel sub aceasta banda infernala. în apropiere de loja regala. Regina termi telor era singura supravietuitoare. Altii pretind ca ucid furnicile asa. Degetele? Pentru ele. Degetele au dobândit în lumea mirmeceana o reputatie de animale . si dupa mii de peripetii. apoi raspunde cu un sigur cuvânt: DEGETE. Deci nu detineau astfel de arme. A doua zi. Totul a început atunci când 103 683. Celor douasprezece exploratoare le vine greu sa-si c reada antenelor. Povestirea le fascineaza pe cele douasprezece exploratoare. un mascul s i o femela. fara macar sa le manânce dupa aceea. paz nicii capatului lumii de care pomenise regina termitelor. 103 683 ezita. a descoperit aceasta faimoasa margine a lumii orientale. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Doua sexuate. Spuneau ca o expeditie d e vânatoare fusese exterminata în întregime de o arma secreta capabila sa distruga vre o zece soldati deodata. Mai întâi. Ea declarase ca toate catastrofele care se înm ulteau de putina vreme se datorau operei unor "monstri gigantici pazitori ai cap atului lumii".itele sa alunge toate spiritele rele care s-ar fi putut afla la bordul vasului e nglez. simplu soldat. Edmond Wells. Fusese declansat un razb oi împotriva lor. Se ucide pentru aparare. tresar si. Toate furnicile cunosc povesti unele mai îngrozitoare decât altele despre De gete. Îsi aminteste de o zona cenusie si neagra cu duhori puternice de benzina. Inuitii nu si-au dat seama dar. Se ucide pentru hran a. Se ucide pentru marirea teritoriului de vânatoare. de surprindere. volumul III 20. Atunci s-a luat hotarârea sa se caute aceste arme la alt dusman ancestral: termitele. furnicile pitice din cetatea Shi-gae-pu. FRICA DE DEASUPRA Batrâna furnica rosie solitara le vorbeste de pamânturi necunoscute. Cine sunt aceste animale gigantice? întreaba 14 foarte mirata. Imediat. Marginea lumii e plata. dar piticele nu folosisera în batalie arme gigantice aplatisante.. Dupa o saptamâna. Dupa parerea ei. marginea lumii e plata. Imed iat ce o furnica se aventureaza în aceasta zona. degeaba! În consecinta. se debranseaza de la cercul de comunicatie . se plimba pe culoarele c etatii interzise Bel-o-kan. acest cuvânt înseamna un cosmar întruchipat. Împreuna cu o expeditie de vânatoare. În universul padurii. Dar Degetele au un comportament absurd. e pulverizata de o masa neagra ca re miroase a cauciuc. moartea e totdeauna legitimata. de o lume ciudata. Acolo gasisera doar o cetate distrusa de gaz colorat otravit. marginea ei nu consta într-o prapastie vertiginoasa. 103 683 s-a îndreptat deci spre est. Unii spun ca se deplaseaza totdeauna în cete de cinci. Se ucide pentru cucerirea unui cuib. într-o ora. tara lor aparea pe toate hartile în locul mentiu nii terra incognito.. 103 683 facuse o ancheta si dedusese ca isprava fusese opera inamicelor lor ereditare. Degetele sunt monstrii cei mai înspaimântatori din toata Creatia. s-au ivit brusc si i-au solicitat ajutorul. dar e o zona de moarte instantanee. devenisera supusii co roanei britanice. În felul acesta trecuse dincolo de marginea lumii si descoperise tinutul exotic unde traiau acele faimoase animale gigantice. 103 863 încearca sa o descr ie. cele douasprezece furnici obisnuite totusi sa vâneze cei mai rai predatori. deoarece lumea nu e cubica. Exterm ina furnicile. de o ca latorie. fa ra motiv. Multe furnici încercasera sa forteze trecerea si pierisera a colo. John Ross înfigea drapelul national pe acel teritoriu si îsi însuse a bogatiile lui. dincolo de fluviul cel mare.

. Încearca sa-si imagineze marginea lumii si Degetele care o pazesc.. Degetele. Degetele. Doboara tântarii din zbor.. Se pretinde ca despr ind picioarele din spate ale broastelor înainte de a le arunca... Cele douasprezece exploratoare amutesc de uimire. Nu iesiti afara.... 5 ramâne circumspecta. mutilate dar înca vi i.. "moarte napraznica care vine din cer".. Emana molecule din ce în ce mai grele si mai convingatoare. Se spune ca sunt oarbe si ca ucid pe toti care vad ca sa se razbune pentru ca ele sunt oarbe.. doboara copacii milenari. Mai exista furnici care cred ca nu exista cu adevarat. 5 o întreaba pe batrâna furnica exploratoare de ce vrea sa se întoarca la Belo-kan.. Degetele. far a ochi dar si fara gura. Ciopârtesc chiar si zonele creselor. . E uluitor.. Ar fi posibil ca aceas ta furnica batrâna sa nu spuna baliverne. Toate relatarile le descriu ca pe niste sfere imense de culoare roz. Sufoca me lcii în grasime verde care miroase a usturoi. fara picioare. Degetele exista.. În cetatile mirmeceene l i se dau mii de porecle: "sfere rosii ucigase". ac easta batrâna razboinica pretinde ca s-a apropiat de ele si s-a întors nevatamata. Îsi misca antenele: De ce nu sunt vazute? Batrâna furnica rosie are o explicatie: Sunt atât de mari si înalte încât devin invizibile. Si daca ar fi numai asta! S-a auzit ca Degetele crucifica fluturii cu su lite. smulg pielea veveritelor. 103 683 insista. Degetele. Degetele. Jefuiesc stupii albinelor. Unele furnici spun ca Degetele distrug cetati întregi si sapa în interior ca sa scoata ciorchini de cetatene îngrozite. Fiecare cunoaste ane cdotele îngrozitoare care circula despre ele.. nici macar reginel e. Devasteaza totul. marele exterior e plin de Degete! Cine nu a auzit asta în copilaria lui? Si cine nu a auzit mitologia marilo r razboinice eroice care au plecat sa vâneze Degetele cu mandibulele goale? Degetele. "stapânii salbaticiei".. în câteva clipe. Trebuie s-o creada. Deci Degetele chiar exista? Antenele lor olfactive tacute nu stiu ce sa mai emita si ce sa primeasca. 103 683 vrea sa le informeze pe toate furnicile de pe planeta ca Degetel e se apropie si ca acum nimic nu va mai fi la fel. "distrugatori i de cetati". Ataca toate fiintele vii. se spune ca Degetele nu respecta nimic. Nimeni nu mai stie ce e adevarat si ce e legenda. Prin urmare.. Ciuruie pasarile cu pietricele rotunde. Tr ag în teapa viermisorii pe niste spini curbati si îi cufunda în apa fluviului pâna când pe stii generosi vin sa-i elibereze! Degetele. Se raspândesc de jur împrejurul lumii. "nenumaratii".. Se mai spune ca Degetele nu sunt asa înversunate doar pe furnici.demente. Se spune ca. Niste sfere mari si roz si netede dotate cu o putere fenomenala.. Cele douasprezece furnici tremura numai când se gândesc la ele. "ferocitatea neteda". al caror comportament depaseste oroarea absoluta. în balta lor. Nu se poate sa nu mai fie luate în seama. "teroarea roz". ci ca doicile pom enesc despre ele ca sa sperie larvele precoce care vor sa iasa prea devreme din cuib. Cele douasprezece furnici se uita cu atentie la 103 683. transform a sopârlele în terci. Degetele ar exista cu adevarat si s-au pregatit sa invadeze padurea. Încep sa bântuie padurea . Degetele.. fara antene. care asasineaza totul în calea lor si nu manân ca nimic.. La Bel-o-kan..

Belokanienele au ridicat rapid o armata de trei mii de furnici cu abdome nele supraîncarcate cu acid formic. Adulmeca în departare o prezenta ostila . Când mama telefonase pentru o programare. Abuzase tatal ei de ea pe când era mica? Sau un prieten al familiei si-a permis unele libertati? Adolescenta fusese cumva pip aita de profesorul ei de canto? Aceasta idee o consternase pe mama. obiecte ciudate caci sunt perfec t geometrice. Atunci a luat hotarârea sa se întoarca la cuib. .103 683 se încapatâneaza. dar curiozitatea ei a fost mult mai puternica. 103 683 a fost una dintre rarele furnici care au reusit sa scape. Pentru specialist era evident ca micuta suferise un soc psihologic puter nic si îi era greu sa creada ca el se datora lipsei vocalizelor. psihoterapeutul era convins ca cei mai multi dintre clientii sa i fusesera abuzati sexual în copilarie. 103 683 le descrie lumea. Peste tot. când nu putea s a descopere un astfel de traumatism în spatele unui comportament maladiv. nici acum. LOGICA PSY Pentru ca pacientii sa se simta în voia lor.Amenoreea? .Nu. Acolo îsi adusese mama lui Julie fata de la prima criza de anorexie. la marginea lumii au ajuns doar cinci sute.Poate ca aveti dreptate. ascunse undeva deasupra norilor. Caci povestea ei nu se opreste aici. Dupa aceea era usor sa fie tratate si deveneau abonatele lui pe viata. Si le-a vazut. Cine ar putea sa fie? 21. medicul îsi concepuse cabinetul ca un salon. Repede. În centrul încaperii. si si-a povestit aventurile noii regine. Degetele au distrus natura si au înlo cuit-o cu obiecte pe care le fabrica chiar ele. .. Toate furnicile trebuie sa stie ca. când s-a întors la B el-o-kan. tinutul unde traiesc Degetele gigantice. Degetele le pândesc si se pregatesc sa schimbe totul. Dar drumul era lung si. De fapt. da fuga sa se ascunda împreuna cu celelalte doua sprezece. Deci de aici venea totul.Iata ce explica amenoreea ei. În loc sa se întoarca. Mi-ati spus ca la cei nouasprezece ani ai ei. poate ch iar singura. Dar batrâna exploratoare se întrerupe. o întrebase daca fata mânca acum nor mal. sa le aduca celorlalte veste a cea rea. propunea pacientelor sale sa-si autosugereze unul. Niste tablouri moderne cu pete mari si rosii reuseau de minune sa nu se potriveasca deloc cu mobilele vechi din acaju. tot rosie. lucrurile sunt netede. ca o fobie. o vaza Mi ng. Era atât de convins de asta încât. Tot ce mai ramasese din acea armata glorioasa a pierit sub jeturi de apa cu s apun. trece în continuare print r-o faza anorexica chiar daca manifestarile sunt mai putin spectaculoase ca înaint e. Nu suporta sa fie atinsa. 103 68 3 mai vrea sa le spuna si alte lucruri. Speci alistul banuise imediat ceva sexual. geometrice s i moarte. reci. fara sa se mai gândeasca. Face mofturi. acolo sus. În zona lor. Acolo a urmat o batalie memorabil a. refuza sa înghita tot ce sea mana mai mult sau mai putin cu carnea. Îsi imagina fata luptându-se cu acel bat rân. Dupa parerea mea. Cele douasprezece sa formeze din nou cercul. se straduia sa-si pastreze echilibrul pe un gheridon fragil dintr -un metal aurit. Dupa prima odisee. raspunsese ea. caci mai prezinta o tulburare. în tinutul Degetelor. . Regina din Bel-o-kan se însela. fata nu a avut nicio .Da. s-a straduit sa-si stapâneasca frica si sa mearga drept înainte ca sa viziteze cealalta parte a lumii. Trei mii de soldati n-ar fi putut sa vina de hac tuturor Degetelor din lume caci sunt mult mai numeroase decât se crede.. . cetatea ei natala. aceasta sa alarmat si a luat hotarârea sa porneasca o mare cruciada ca sa spulbere toate De getele de pe suprafata pamântului. Trebuie alarmat universul. desi pornisera trei mi i.

Dar ce voia Julie în acel moment? Pentru ca nu întelegea.Dar de ce se comporta astfel? . Si nu poate sa de vina adulta. Corpul det ine propria lui întelepciune.data ciclu. Refuza sa devina adulta. dar nu îndrazni sa se miste în acel decor necunoscut. Te voi asculta si. Nu produce ovule daca nu se simte în stare sa hraneasc a apoi un fetus ca sa-l duca pâna la nastere. E sti o fetita careia îi este frica singura în întuneric. Îi trebuia mult timp ca sa înteleaga. Câinele se uita la Julie. Julie. Julie îi indica câinelui Ahile ca pretioasa vaza chineze asca continea un os. Stiu ca în adâncul inimii suferi din cauza mortii tatalui tau. si care trebuie sa fie linisti ta. vom vedea cum sa spargem buba si sa cauterizam rana. în limbajul nostru. Daca nu. Tânara se uita la ace l barbat masiv. ne aflam aici ca sa dezlegam împreuna enigmele trecutului tau. ma aflu aici ca sa te ajut. Amenoreea este deseori legata de anorexie. Trebuie totusi sa ti-o exprimi ca sa te eliberezi. Atunci. Psihoterapeutul se uita fix la fata cu ochii cenusii. Dar fetele tinere au pudoa rea lor si nu îndraznesti sa-ti exprimi durerea. nu-i asa? Tacere. setterul irlandez latra. repeta el. O secretara anunta prin interfon sosirea lui Julie. Sarcina mea este sa-ti redau încrederea în tine.Sunt aici ca sa te ajut. Asta e probabil c auza ca manânca atât de putin. . Julie se cabreaza ca un cal îndaratnic care nu vrea sa sara p este un gard viu. . problema mea va fi sa te învat umilinta. Julie. Toti oamenii îl lasau sa-si faca de cap. Poti sa întelegi asta. de exemplu. Încrederea este acceleratorul personalitatii. Psihanaliza a fost .Julie. legatura între fa ctorul postal si cutia de scrisori. Creierul lui de câine era foarte dezamagit caci simtea ca fata îi indica ca avea de facut ceva f oarte important. nu-i asa? Julie consimti în sfârsit sa se uite în ochii medicului si zise: . bac-ul însemna si el trecerea la vârsta adulta. Probabil ca asta e si motivul pentru care n u vrea sa reuseasca la bacalaureat. Nu-i asa? Cu un semn discret. Asta constituie o întârziere anormala în dezvoltarea ei.Înteleg. fixez doua obiective principale ale activitatii noastre comune. sa-ti alung temerile si sa-ti permit sa exprimi tot ce ai mai bun în tine.Ma doare-n cot de frâna si de acceleratorul dumitale. umilinta este frâna.Evident. .Julie.Julie. Julie venise însotita de câinele Ahile. se va macera în tine ca o fiere si vei suferi si mai mu lt. Nu-i asa? Julie continua sa-l atâte discret pe câine. care transpira totdeauna si care îsi legase parul rar cu un snur l a spate. Cu asta ma ocup eu. Nici o expresie pe fata ei. se uita la vaza si încerca cum putea mai bine sa înteleaga legatura dintre ele. Profita de aceasta sedinta ca sa asi gure plimbarea zilnica a animalului. . Spera. sa-ti redau încrederea în tine. Apoi. împreuna. nemâncând . De ce acel om umplea cutiile de scrisori cu bucati de hârtie? În cele din urma îsi daduse seama ca acel naiv lua cutia de scrisori drept un animal care se hranea cu hârtie. chiar si cele pe care îti închipui ca le-ai uitat. Psihoterapeutul se ridica din fotoliu si o prinse de umeri. ca corpul ei nu se va mai dezvolta si ca va ramâne pentru totdeauna o fetita. Ma întelegi. Care e legatura? Ceea ce îl întrista mult pe Ahile în viata lui de câine era faptul ca nu gasea legaturile între lucrurile sau evenimentel e lumii oamenilor. . probabil din mila. spuse mama suspinând. Vaza-Ahile. Poate ca asta va fi de aj uns ca s-o satisfaca. numim un "complex Peter Pan" . aproape ca înt elese. cu pleoapele cazute. Julie? o întreba psihoterapeutul. îti controlezi destinul si profiti deplin de drumul vietii. Din momentul în ca re stapânesti si acceleratorul si frâna. o asigura el cu o voce ferma. Psihoterapeutul o ru ga s-o pofteasca înauntru. Câinele o privi cu atentie. Mi se pare ca ti-e frica. Vo m examina unul câte unul toate episoadele existentei tale. Ahile-vaza.Julie prezinta ceea ce. .Cum ne mai simtim. N-am dreptate? . Mai întâi. Vrea sa-si mentina stadiul de copilarie. .

mobilele. Nu-mi place sa ma uit înapoi. iar când ma aflu la volan. .. nu stau cu ochii fixati la oglinda retrovizoare.Exact la ce ma gândeam si eu. Culoarea rosie. prinzând din zbor ocazia d e a abate discutia. tablourile. am citit si eu Introducere în psi hanaliza de Sigmund Freud si cunosc toate smecheriile psihanalistilor. Edmond Wells a scris: "Vezi ce specialitate si-a ales un medic si vei întelege care e problema lui." .Si ce spune "cartea care traieste si vorbeste" a acestui domn Edmond W ells? Acum se afla atât de aproape de Julie încât fata îi putea simti rasuflarea. Cu cât acea mica pacienta îl sfida mai tare. Am înteles foarte bine ce e îm batrânit în lumea asta.Totusi? Edmond Wells. Dumneata îmi pari bolnav cu mania de a puncta fiecare fraza cu un "nu-i asa?" Julie continua netulburata: . Wells al meu e mult mai tare. Pleoapele lui se agitara ca doua scuturi intermitente. Trebuia sa se degajeze repede. Nu va mai adre sati mie ca unei copile inculte. Se apropie. si daca nu vrei sa ai un accident. cu aerul ei de pustoaica d e doisprezece ani. Pâna atunci. Nu-i placea sa simta rasuflarea nimanui. Îsi întoarse fata în alta parte cum putu mai bine .. în general.conceputa doar ca sa-i ajute pe copii sa nu reproduca schemele ratate ale parin tilor lor. În realitate.. Mirosul era puternic si se simtea parfumul unei lotiuni mentolate. Sunteti fascinat de sânge? S i coada asta de cal! V-ati facut-o ca sa va exprimati mai bine tendintele femini ne? Specialistul facu un pas înapoi.Nu vreau sa ma vad nici pe mine.. medicul prelua conducerea conversatiei. .De altfel. Vru sa alunge aceste gânduri dar presupusa lui pacienta nu-i dadu ragaz. Era uimitoare. V-ati gândit la asta? Culoa rea asta rosie.Nu spun sa te uiti înapoi. A nu intra niciodata în conflict cu un pacient pe propriul sau teren constituia o regula de baza a profesiunii. reactionar. Probabil c a citise câteva carti de psihologie.. lucida. Reflexele profesi onale erau prea înradacinate ca sa nu fie gata sa reactioneze în orice moment. La ur ma urmelor. Când conduci masina. specialistul era el. spun sa te uiti bine la tine însati. Acum vedea cum sa iasa din impas.. nu sufar de o lipsa. Asa zisa psihoterapie este doar un mi jloc de a macera iar si iar trecutul. nu-i asa? . Oftalmologii poarta în general ochelari. Wells. ci de exces. Acea clipa îi fusese de ajuns medicului ca sa-si revina. sclerozat. Practicianul îsi sterse fruntea de sudoare.. Julie îsi dadu seama de a sta si refuza sa mai continue aceasta înfruntare.Cine e Edmond Wells? întreba medicul întrerupând-o. asta merge o data la o suta.. A scris o carte care "traieste si vorbeste". Julie fusese totdeauna discreta.. Si. Si coada de cal. Medicul fu surprins. si cât mai depar te posibil.. vazele rosii.Nici una.. cu atât o gasea mai frumoasa. Exista vreo legatura cu H. . Ca si dumneata. Cine este Edmond Wells? Si poti sa-mi arati "cartea care tr aieste si vorbeste"? Treptat. . fata din fata lui era doar o clienta. Daca sufar. va supara faptul ca sunt prea. .Si felul în care a fost decorat acest cabinet. replica taios Julie. alegerea meseriei de psihoterapeut este în sinea ei un simpto m. nu te uiti la tine . În viata ta exista cineva care te manipuleaz a si te perverteste.G.Un prieten care îmi vrea binele. Atunci preferat i sa credeti ca eu nu sunt normala. endocrinologii prezinta probleme hormonale i ar psihoterapeutii sunt. Nu sunt b olnava. e mai bine sa te uiti înainte. asta e tot. Nici un ul dintre clientii sai nu-si permisese sa-l admonesteze direct. autorul Om ului invizibili . dermatologii sufera frecvent de acnee sau de psoriasis.. . e adevarat ca îl facea sa se gândeasca la ceva precis. Acea fata urmarea sa-l destabilizeze întorcând împotriva lui propriile lui arme. aplombul unei femei de treizeci de ani si un fel de ciudata c .

Piticele vor si ele sa exploreze limitele geografice oriental e ale lumii. Îi placea sa i se opuna rez istenta. sa înc redintezi sortii unei aruncari de zaruri directia în care va fi lansat urmatorul a tac. Le lasa sa treaca. D ar ce cauta acolo. Ajunge. TREI CONCEPTE EXOTICE Ridicându-si antenele deasupra adapostului. Au reperat mirosul scadrei belokaniene si cauta înfruntarea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Era impo sibil sa le sapi peretii. 103 683 si cele douasprezece îns otitoare ale sale le repereaza pe noile venite. Totusi. 103 683 descope rise un Deget care nu manifesta ostilitate fata de furnici. Dar fata se departase deja si statea lânga usa. Pleca trântind usa. Chiar el îl pusese la punct s i stia sa-l foloseasca. Ahile o urma. Îsi impuse sa n-o atinga. Cred ca este de ajuns inteligenta lo r. Asta îl va învata sa sparga v aza Ming pe care i-o indicase în momentul în care îi arata asta. ofera posibilitatea de a pastra secreta logica care sta la baza deciziilor importante. Un Deget incredibil care voia ca cele doua specii ale lor sa intre în comunicare. îi trase animalului o lovitura de picior. foarte artagoase si foarte combative. Edmond Wells. Deci. atât de departe de cuibul lor? 103 683 crede ca se afla acolo din aceleasi motive ca si noile ei însotito are: curiozitatea. Se apropie. a er si hrana moarta. A auzit destul. Totul în ea era încântator. volumul III. volumul III 23. Erau evident gigantice dar m ai aveau si alte caracteristici. sa n-o mângâie. Nimeni nu poate sa prevada rezultatul unei arunca ri de zaruri. se afla la locul ei. La început a întâlnit niste libarci care pretindeau ca au domesticit Degetele astfel încât acestea le depuneau zilnic cantitati enorme de ofrande în cupe v erzi monumentale. Formeaza din nou cercul sub o radacina de fag. De exemplu. Evident. 103 683 îsi continua relatarea. Erau complet dure si paralelipipedice. atingându-se usor doar cu vâr ful antenelor. Exista totusi un mijloc de a ramâne imprevizibil: este de ajuns sa introduci un mecanism aleator într-un proces de decizie. el va reactiona cu teama si din acel moment va deveni complet previzibil. Îi adresa un zâmbet provocator si îsi puse bretelele gentii pe spate dupa ce verifica pipaind ca Enciclopedia cu noasterii relative si absolute. Din fericire. În fiecare cuib de Degete circula apa calda. zarurile sunt cu siguranta cel mai bun mijloc de a îngrijora adversarul care se va simti depasit de un mecanism de gândire caruia nu-i sesizeaza logica. sânii. Introducerea a putin haos într-o strategie globala nu numai ca permite efe cte-surpriza ci. Aceasta furnica vrea sa spuna ca a "vorbit" cu u . putini generali îndraznesc sa supuna caprici ilor hazardului alegerea viitoarei manevre. Acest Deget fabricase o masina care permitea transformarea limbajului ol factiv al furnicilor în limbajul auditiv al Degetelor. în timpul razboaielor. Furnici de talie mica. Dezamagit si dezorientat. s-a pomenit singura în tinutul Degetelor. parfumul. ENCICLOPEDIE STRATEGIE IMPREVIZIBILA: O minte atenta si logica este în stare sa prevada orice strategie umana.ultura livresca care îi sporea farmecul. Sunt furnici pitice din cetatea Shi-gae-pu. Afara. 14 se retrage din cercul antenelor. 103 683 a vizitat apoi cuiburile Degetelor. ochii. Dar nu asta e lucrul cel mai extraordinar. 22. Acolo a mers din descoperi re în descoperire. în plus. O mânca din ochi. apa rece.

Furnicile populeaza pl aneta de o suta de milioane de ani. e ceva care se vede de la o posta. chiar daca Degetele constituie o specie relativ întârziata . acest lucru se datoreaza faptului ca acestea sunt situate a tât de sus încât nu le pot vedea. Degetele i-au spus tot felul de bazaconii. curiozitatea este de ordin genetic. triumf pentru 103 683! Acea substanta tare si lipicioasa este un . facut de Degete. 5 aminteste ca Degetele spargeau cetatile. 5 nu-si crede antenelor. D elireaza. ea are totusi un imens avantaj asupra tuturor celorlalti locuitori ai planetei : extremitatea membrelor lor. sa strânga. înseamna a colabora cu cel mai mare dusman al furnicilor. Normal. nic i un rest de mâncare. datorita mâinilor l or. Sunt de o mie de ori mai mari decât ele. Tovarasele ei îsi misca antenele în semn de asentiment. Dar astea nu sunt singurele lor caracteristici. Câte sunt? Mai multe milioane. E un semn special. Simtul auzului le permite sa comunice iar simtul vazului l e este suficient ca sa perceapa lumea. 103 683 povesteste despre conversatia ei cu "Degetul care stie sa comuni ce". se folosesc de masini. de numai trei milioane de ani. macar ca sa stii cum sa lupti cu ei. Milioane de giganti ocupa totusi foarte mult lo c. Acest atu le serveste la compensarea relativa a lacunelor corpurilor lor. Numa i pe doua! Au sânge cald. Degetele constituie o specie animala foarte tânara. emit e 13. Cu toate acestea. adica de niste cuiburi mobile puse în miscare de o reactie dintre foc si hidrocarbura. sa striveasca. Totusi degetele au si ele gura. o are 103 683 îi tulbura întelegerea. îsi fabrica niste "haine" cu fragmente de fibre vegetal e împletite. este formata din cinci dege te articulate capabile sa ciupeasca. 6 considera ca vârsta înaintata pe cart. Nu e gainat de pasare. Dar la furnici. probabil cel mai monstruos. ca s-o recunoasca din toate furnicile de pe acest Pamânt. sunt doar inventia doicilor care vor sa sperie pui etul. 6 accepta experienta. cu numai câteva mii de ani în urma. Cu " masina de tradus ". Degetele stau vertical în echilibru pe cele doua membre posterioare. Astfel. folosesc cutite fabricate din miner ale cioplite si lustruite pâna când pot sa taie. A dialoga cu im Deget. au descoperit agricultura si cresterea vitelor si au început sa construiasc a orase. Cercul se formeaza din nou. sa rupa. Degetele sunt dincolo de orice închipuire a furnic ilor. ceea ce ei numesc mâini. Mult timp au ramas subdezvoltate. Daca nu au descoperit nici ochi si nici gura la Degete.n Deget! Celelalte douasprezece sunt de acord: nu încape nici o îndoiala ca 103 683 e nebuna. ochi si picioare. sa agate. Deoar ece nu au carapace solida. 103 683 cere sa fie ascultata fara idei preconcepute. Exista ceva si mai extra ordinar. Nu au antene pentru ca nu au nevoie de ele. Cele douasprezece ezita. Fiindca nu au mandibule ascutite. 103 683 raspunde ca totdeauna trebuie sa-ti cunosti bine dusmanii. Celor douasprezece furnici tinere le vine greu sa creada tot ce spune so ra lor mai în vârsta. Batrâna furnica îi cere atunci sa linga acel semn pe care îl poarta pe frunte. sunt sociabile si traiesc în cetati. 6 recunoaste ca întâlneste acea materie pentru prima data. Datorita explicatiilor sale. Abia foarte recent. asta s-a dato rat faptului ca furnicile nu stiau nimic despre Degete si îsi facusera despre ele în chipuiri himerice. ea va putea acum sa aduca o multime de lucruri la cunostinta surorilor ei mai mici! Ceea ce vad furnicile din Degete nu e decât prelungirea vârfului labelor lor. iar degetele. linge si adulmeca. Degetele au reusit sa recupereze întârzierea fata de speciile cele mai avansate. Degetele nu exista. Nu prea au chef sa mai asculte urmarea relatari i batrânei furnici solitare pentru ca li se pare neînchipuit de stupefianta. Cum n-au multe picioare care sa le propulseze cu mare viteza. Cum de n-au avut cunostinta mai devreme de existenta lor? 103 683 explica faptul ca pamântul este mult mai mare decât cred furnicile s i ca majoritatea Degetelor locuieste departe. Daca prima cruciada anti-Degete s-a transformat într-un masacru.

Cum poti refuza sa îmbratisezi pe cineva? Cum poti refuza sa regurgitezi hrana în gura celui lalt? Cercul de audienta devine si mai strâns pentru a încerca sa înteleaga. Nu. dragostea provoaca la ei spasme si le permite sa suporte mai bine viata. Dragostea este atunci când un Deget mascul îsi înmulteste comportamentele ciud ate ca sa reuseasca ca un Deget femela sa-i acorde o trofalaxie. Sigur! Furnicile au domesticit deja o multime de animale: paduchii-de-fr unze. Asistenta asculta din nou. Pentru ca aventura ei sa fie bine înt eleasa. efortul merita toata osteneala. Trebuie sa se stabileas ca cu ele relatii diplomatice. e altceva raspunde 103 683. dar nu poate sa spuna mai mult caci. În tara lor pentru giganti. Onoreaza cu acest unguent fiintele care li se par importante. furnicile sunt din ce în ce mai uimite. Si dragostea? întreaba 10.ul din lipiciurile misterioase pe care stiu sa le fabrice Degetele. Chiar si Degetul cu care a comunicat i-a istorisit "glume" care nu au avut nici un efect asupra ei.. Asta e parada nuptiala. de ce nu si degetele? La urma urmelor. 16 doreste sa le situeze regatul. Escadra e stupefiata.. Nici la mâncat.. este acea nevoie maladiva pe care o au unele Degete de a spune povesti care provoaca la ei niste spasme nervoase si le permite sa su porte mai bine viata. sa se coopereze pentru ca Degetele sa beneficieze de cunostintele furnicilor si. explica ea. împreuna. care a dialogat cu Degetele considera ca nu era vorba doar de n iste monstri lipsiti de judecata si aducatori de moarte.. s-ar putea reproduce aici la o scara mult mai mare. la degete . Degetele hranesc deja l ibarcile.. foarte interesata. Mica trupa sovaie. enunta ea. de n econceput pentru o furnica normala. Cu "mâinile" lor. Sederea printre acele fiinte bizare i-a tulburat l ui 103 683 puterea de întelegere. insista ea. Umorul. 13 spune ca e timpul de a asmuti universul. si în aceasta privinta. trei au i nteresat-o în mod deosebit pe 103 683 si i s-au parut demne de a fi aprofundate. Chiar daca nu e usor sa le faci p e furnici sa accepte aceasta idee. domesticirea lor. macar pentru hartile chimice. dragostea. Umorul. 10 ar vrea sa le cunoasca mai bine. 103 683 profita de aceasta dovada concreta a cunostintelor ei despre Deg ete ca sa-si împinga si mai departe avantajul. trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. cosenile. nu e sigura ca a înteles totul foarte bine. E curioasa sa stie exact ce e dragos tea. Dupa cum spune 103 683. nici la protejat. Ar fi mult mai sim pla. Dragostea e si mai enigmatica. legate unele de altele. raspunse 15. Ceea ce au reusit libarcile.. 103 683 scutura din cap. trofalaxiile nu sunt automate. 103 683. Si asta le provoaca spasme si le permite sa suporte mai bi ne viata. zu gravesc cu culori sau asociaza sunete care. Degetele prezinta comportamente aberante. reciproc. Arta este o nevoie la fel de intensa pe care o au Degetele de a confecti ona lucruri pe care le considera foarte dragute si care totusi nu folosesc la ni mic.. umorul si arta. arta.. Uneori chiar si le refuza! Sa refuzi o trofalaxie. Sa coopereze cu Degetele! Sa le domesticeasca ca . Dar i se pare un se ntiment exotic necunoscut de insecte. Caci. N-avem ce face cu dragostea. de a aduna într-o armata imens a toate furnicile si toate animalele si. sa distruga aceste Degete monst ruoase. furnicile de cunostintele Degetelor. Degetele produc forme. Dar din toate ideile lor insolite. S-a întors ca sa transmita aceasta sugestie întregii sale specii. cu umorul si cu arta. sugereaza 16. li se par de osebit de melodioase. Degetele numesc asta "lac de unghii" si e unul dintre cele mai rare prod use ale lor. Nu întelege prea bine despre ce e vorba. Asta e o sarcina imposibila. Cele douas prezece exploratoare sa fie sustinatoarele ei. Domesticirea tor? se întreaba uimite interlocutoarele ei.

pe niste simpli paduchi-de-frunze! Mai bine sa se alieze cu cei mai feroci locuitori ai padurii, de exemplu cele mai mari sopârle. De altfel, furnicile nu au obiceiul sa încheie aliante cu or icine. Si asa se înteleg destul de greu între ele. Lumea e plina de conflicte. Razbo aie între caste, razboaie între cetati, razboaie între cartiere, razboaie fratricide.. . Iar aceasta batrâna exploratoare cu fruntea murdara si cu carapacea marcat a de loviturile primite în întreaga ei existenta propune sa se faca o alianta cu... Degetele! Niste fiinte atât de colosale încât nu li se zaresc nici gura si nici ochii! Ce idee stranie! 103 683 insista. Repeta iar si iar ca, acolo sus, Degetele, unele Degete , sustin acelasi obiectiv: ajungerea la o cooperare furnici-Degete. Sustine ca a ceste animale nu trebuie dispretuite sub pretext ca sunt diferite si necunoscute . Totdeauna ai nevoie de cineva mai mare decât tine, spune ea. În fond, Degete le stiu sa doboare foarte repede un copac întreg si sa-l taie în bucati. Ar putea sa devina niste aliati militari foarte interesanti. În caz de coalitie, ar fi sufici ent sa li se indice ce cetate sa atace ca s-o sparga imediat. Razboiul constituind prima preocupare a furnicilor, argumentul are greut ate. Batrâna furnica rosie îsi da seama de asta si insista: . Va dati seama de ce forta am dispune daca într-o batalie am alinia o legiu ne de o suta de Degete domesticite! Ghemuita în scobitura fagului, escadra e constienta ca traieste un moment crucial din istoria furnicilor. Daca aceasta furnica batrâna reuseste sa le convin ga, poate ca într-o zi va reusi sa convinga întreg furnicarul. Si atunci... 24. BAL MAGIC LA CASTEL Degetele se unesc. Dansatorii îsi iau în brate cu fermitate partenerii. Bal la castelul de la Fontainebleau. În onoarea înfratirii orasului Fontainebleau cu orasul nipon Hashinoe, în vech ea cladire istorica avea loc o petrecere. Schimb de drapele, de medalii, de cado uri. Reprezentatii de dansuri folclorice. Coruri locale. Prezentarea panoului FO NTAINEBLEAU-HASHINOE: ORASE ÎNFRATITE, care va marca de acum înainte intrarea în ambel e orase. Degustari de sake japonez si de rachiu de pruna frantuzesc. Masini care arboreaza ambele drapele parcheaza în curtea centrala si din e le coboara perechi de întârziati în haine de gala. Îmbracate în haine negre, Julie si mama ei intra în sala de bal. Tânara cu ochii cenusii nu era deloc obisnuita cu o asemenea revarsare de lux. În centrul încaperii luminate, o orchestra de coarde cânta un vals de Strauss si perechile se învârteau, amestecând negrul smochingurilor barbatesti cu albul rochii lor de seara ale femeilor. Servitori în livrea circulau prin sala, ducând pe tavi de argint siruri de p rajiturele multicolore, aranjate în cuiburi de hârtie colorata. Orchestra accelera ritmul: vârtejul final al Dunarii albastre. Perechile s e transformara în sfârleze negre si albe emanând parfumuri grele. Primarul astepta pauza ca sa-si tina discursul. Radiind de multumire, el îsi declara satisfactia pentru înfratirea dragului sau oras Fontainebleau cu Hashin oe. Lauda strânsa prietenie franco-japo-neza si spera ca aceasta va dura vesnic. E numera principalele personalitati prezente: mari industriasi, profesori universi tari eminenti, functionari importanti, ofiteri, artisti renumiti. Toata lumea ap lauda foarte tare. Primarul orasului japonez raspunse printr-o scurta expunere asupra temei întelegerii între culturi, indiferent cât de diferite sunt ele. - Avem totusi, dumneavoastra aici si noi acolo, aceeasi sansa de a trai în mici orase linistite; frumusetea naturii creste la noi în ritmul anotimpurilor si se adauga talentelor omului, declara el. Dupa aceste cuvinte si dupa alte aplauze, începu din nou valsul. Greu te p

uteai întelege într-o asemenea harmalaie. Julie, mama ei si Ahile se asezara la o ma sa într-un colt unde prefectul veni sa le salute, Era însotit de un barbat destul de înalt, blond, cu ochii mari si albastri. - Vi-l prezint pe comisarul divizionar Maximilian Linart, despre care vam vorbit, preciza prefectul. El conduce ancheta asupra mortii sotului dumneavoa stra. Puteti avea deplina încredere în el. E un politist fara pereche. Preda la scoa la de politie din Fontainebleau. Va sti sa stabileasca cu rapiditate cauzele mor tii lui Gaston. Barbatul întinse mâna. Schimb de sudori metacarpiene. - Încântata. - Încântata. - Si eu la fel. Nemaiavând ce sa adauge, cei doi se retrasera. Julie si mama ei contemplar a de la distanta petrecerea care era în toi. - Dansati, domnisoara? Un japonez tânar se înclina în fata lui Julie. - Nu, multumesc, raspunse ea. Surprins de acest refuz, japonezul ramase o clipa nehotarât, întrebându-se car e erau cerintele politetii frantuzesti când un cavaler era respins în cadrul unei ma nifestari oficiale. Mama îi veni în ajutor: - Scuzati-o pe fiica mea. Suntem în doliu. În Franta, negrul e culoarea doli ului. Usurat ca nu el era motivul si încurcat totodata de greseala facuta, baiat ul se apleca exagerat de mult în fata mesei. - Iertati-ma ca v-am deranjat. La noi e invers, albul este culoarea doli ului. Prefectul povestea o gluma unui mic grup de invitati: - Un eschimos sapa o gaura în gheata. Arunca firul de plastic cu cârlig si m omeala. Asteapta, când, deodata, se aude o voce foarte puternica care face sa se c utremure solul: "Aici nu e peste!" Speriat, eschimosul pleaca ceva mai departe s i sapa alta gaura. Arunca fanionul si asteapta. Vocea rasuna din nou: "Nici aici nu e peste!" Eschimosul se duce si mai departe si sapa a treia gaura. Vocea se aude din nou: "Nu-ntelegi c-aici nu e peste!" Eschimosul se uita cu atentie în jur , nu vede pe nimeni si, din ce în ce mai speriat, ridica o privire spre cer si între aba: "Cine-mi vorbeste? Dumnezeu?" Iar vocea rasuna din nou: "Nu, directorul pat inoarului..." Câteva râsete. Felicitari. Apoi al doilea val de râsete pentru cei care au întel es cu întârziere. Ambasadorul Japoniei vrea sa istoriseasca si el ceva: - E vorba de povestea unui om care se aseaza la o masa, deschide un sert ar, scoate o oglinda si se uita îndelung la ea, crezând ca vede imaginea tatalui sau . Nevasta lui vede ca se uita mereu la acea rama si se nelinisteste, imaginându-si ca e vorba de fotografia unei amante. într-o dupa-amiaza, profita de absenta sotu lui ei ca sa se convinga. Va vedea imaginea pe care sotul ei o tine ascunsa. Cum se întoarce barbatul acasa, femeia îl întreaba geloasa: "Poti sa-mi spui si mie cine e femeia aia batrâna si urâta careia îi pastrezi portretul în sertar?" Alte hohote de râs politicoase. Al doilea val de râsete pentru cei care au înt eles cu întârziere. Al treilea val de râsete al celor care au cerut sa li se explice p oanta. Prefectul Dupeyron si ambasadorul Japoniei, încântati de succesul lor, spuse ra si alte glume. Îsi dadura seama ca nu era prea usor sa gaseasca glume care sa f ie la fel de amuzante pentru amândoua popoarele, glumele pline de referinte cultur ale care au sens doar în tara lor de origine. - Credeti ca exista un umor universal capabil sa faca toata lumea sa râda? întreba prefectul. Calmul reveni abia atunci când majordomul suna clopotelul ca sa anunte ca toata lumea se putea instala la masa caci urma sa se serveasca cina. În fata fieca rei farfurii erau asezate niste pâini mici si rotunde.

25. ENCICLOPEDIE RETETA DE PÂINE: Pentru cei care au uitat-o. Ingrediente: 600 g faina. 1 pachet de drojdie uscata 1 pahar de apa 2 lingurite de zahar 1 lingurita de sare, putin unt. Puneti drojdia si zaharul în apa si lasati-le sa stea asa o jumatate de or a. Se formeaza o spuma groasa batând în cenusiu. Turnati faina într-o strachina, adaug ati sarea, si faceti o gaura în centru ca sa turnati lent lichidul. Amestecati tot ul în timp ce turnati. Acoperiti strachina si lasati sa se linisteasca un sfert de ora într-un loc caldut si la adapost de curenti de aer. Temperatura ideala este d e 27 de grade Celsius dar, daca nu se poate, e mai bine o temperatura mai joasa. Caldura ar ucide drojdia. Când coca a crescut, framântati-o putin cu amândoua mâinile. Apoi lasati-o din nou sa creasca timp de treizeci de minute. Pe urma o puteti pu ne la copt timp de o ora într-un cuptor sau în carbuni de lemn. Daca nu aveti cuptor si nici carbuni, coaceti-o pe o piatra lasând-o în bata ia soarelui. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 26. O AMENINTARE 103 683 cere iar putina atentie din partea însotitoarelor sale. N-a spus t otul. Vrea neaparat sa ajunga cât mai repede în cetatea natala pentru ca Bel-o-kan e ste pândit de o primejdie teribila. Degetele care comunica sunt foarte pricepute. Pot sa lucreze mult timp c a sa produca ceea ce au nevoie. Astfel, vrând s-o faca cu orice pret sa înteleaga lu mea lor de visu, au lucrat ca sa-i fabrice un mini-televizor la scara ei. Ce-i acela un televizor? întreaba 16. Batrâna furnica se straduieste sa se faca înteleasa. Îsi agita antenele ca sa deseneze un patrat. Televizorul e o cutie prevazuta cu o antena care, în loc sa pe rceapa mirosurile, percepe imaginile din aerul lumii Degetelor. Degetele au deci antene? întreaba 10 uimita. Da, dar antene deosebite, care nu sunt în stare sa dialogheze între ele. Ser vesc doar la receptionarea imaginilor si a sunetelor Le explica ca acele imagini arata tot ce se petrece în lumea Degetelor. Su nt reprezentarea sa si aduce toate informatiile necesare pentru întelegerea ei. 10 3 683 stie foarte bine ca nu e usor de explicat. Si în aceasta privinta trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Datorita televizorului, si fara sa fie nevoie sa te deplas ezi, batrâna furnica rosie a reusit sa vada totul si sa cunoasca totul despre lum ea Degetelor. Or, într-o zi, a vazut la televizor, într-o emisiune regionala, o pancarta a lba înfipta exact la câteva sute de pasi de marele furnicar Bel-o-kan. Cele douasprezece cercetase îsi ridica antenele surprinse. Ce-i aia o pancarta ? 103 683 explica. Când Degetele pun pancarte albe undeva, asta înseamna ca se pregatesc sa taie copaci, sa distruga cetati si sa striveasca totul. În general, pancartele albe anunta construirea unuia dintre cuiburile lor cubice. Pun una si întreaga regiune este repede transformata într-un desert plat, tare, fara iarba, pe care se înalta curând un cub pentru Degete. Ceea ce se întâmpla acum. Trebuie neaparat anuntat la Bel-o-kan mai înainte de a începe lucrarile de distrugere si de moarte. Cele doua se gândesc. La furnici, nu exista sef, nu exista ierarhie, nu exista decât ordine dat e sau primite, nu si obligatia de supunere. Fiecare face ce vrea si când vrea. Cel e douasprezece se sfatuiesc. Aceasta batrâna exploratoare le-a semnalat faptul ca

cetatea natala e în pericol. Nu se poate actiona cu o minutiozitate excesiva. Renu nta sa mai exploreze marginea lumii si iau hotarârea sa se întoarca rapid la Bel-o-k an ca sa-si anunte surorile de pericolul pe care îl reprezinta înfricosatoarea "panc arta a Degetelor". Înainte spre sud-vest. Totusi, chiar daca e cald, vine noaptea si e prea târziu ca sa mai porneas ca la drum. A sosit ceasul mini-hibernarii nocturne. Furnicile se grupeaza în scob itura unui copac, îsi îndoaie picioarele si antenele si se ghemuiesc unele în altele c a sa mai beneficieze câteva clipe de caldura lor. Apoi, aproape simultan, antenele se lasa usor în jos si ele adorm visând lumea ciudata a Degetelor, acei giganti cu capetele pierdute departe sus, spre vârful copacilor. 12 si le închipuie mâncând. 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA La masa, primarul orasului japonez vorbi despre unul dintre locuitorii d in Hashinoe. Era un ermit nascut fara brate care traia pictând cu picioarele. Si n u numai ca stia sa picteze, ci îsi controla destul de bine degetele de la picioare ca sa traga cu arcul si sa se spele pe dinti. Nevrând sa ramâna mai prejos, prefectul spuse ca si orasul Fontainebleau ave a locuitorii lui deosebiti. Dar, dintre toti, cel mai extravagant fusese un sava nt nebun, pe nume Edmond Wells. Acest pseudo-om de stiinta încercase sa-si conving a concetatenii ca furnicile constituiau o civilizatie paralela cu care oamenii a r fi avut tot interesul sa comunice pe un plan de egalitate! La început, lui Julie nu-i veni sa creada, dar prefectul pronuntase într-ade var numele lui Edmond Wells. Se apleca ca sa auda mai bine. Alti invitati se apr opiau si ei ca sa auda povestea savantului obsedat de furnici. Încântat ca reusise s a capteze atentia celor din jur, prefectul continua: - Acest profesor Wells era atât de convins de realitatea obsesiei sale încât a luat contact cu presedintele republicii ca sa-i propuna sa creeze... sa creeze. .. Nu cred ca v-ar putea trece prin minte! Facu o scurta pauza dupa care pronunta lent: -...O ambasada a furnicilor. Cu un ambasador al furnicilor la noi! Urma o tacere lunga. Fiecare încerca sa înteleaga cum se putea concepe asa c eva... - Dar cum i-a venit aceasta idee stranie? întreba sotia ambasadorului japo nez. Prefectul explica: - Acest profesor Edmond Wells spunea ca pusese la punct o masina capabil a sa traduca cuvintele furnicilor în cuvinte umane si viceversa. Credea ca astfel va fi posibil un dialog între civilizatiile oamenilor si cea mirmeceeana. - Ce înseamna "mirmeceeana"? - Asta înseamna "furnica" în greceste. - Si e adevarat ca se poate dialoga cu furnicile? întreba alta doamna. Pre fectul dadu din umeri. - Haida-de! Dupa parerea mea, acest savant excelent bause putin cam mult din rachiul nostru local. Dupa care facu semn sa fie umplute din nou paharele. La masa se afla directorul unui birou de studii, foarte doritor sa obtin a comenzi si subsidii din partea primariei. Se folosi de aceasta ocazie ca sa at raga asupra lui atentia edililor. Acesta interveni: - Eu am auzit ca s-a ajuns la unele rezultate fabricându-se feromoni de si nteza. Se pare ca stim sa le spunem doua cuvinte: "Alarma" si "Urmeaza-ma"..., s emnale bazice, într-un fel. E suficient sa se reconstituie molecula. Am învatat sa f acem acest lucru din 1991. Se poate deci imagina ca o echipa a putut sa dezvolte aceasta tehnica în asa masura încât sa extinda acest vocabular la alte cuvinte, poate chiar la fraze întregi. Seriozitatea cu care fusese facuta aceasta remarca îi stupefie pe cei din jur. -Sunteti sigur de asta? îsi lua inima în dinti sa întrebe prefectul.

E o simp la analiza-sinteza de molecule. al patrulea care a fost strivit de la începutul mesei!" Gluma improvizata stârni râsul tuturor. un grup din aceste "furnici nebune".. .Oh. replica in ginerul. Nimic nou pentru ca totdeauna f unctioneaza în acelasi fel aceleasi creiere omenesti. Astepta sa se faca liniste si începu sa citeasca: Traim de cinci mii de ani cu aceleasi idei: democratia fusese deja inven tata de grecii din Antichitate. remarca Julie. caci sunt tinute în frâu de oamenii de la putere ca re.Pentru a reconstitui moleculele limbajului furnicilor este suficient s a se foloseasca doua masini: un spectrometru de masa si un cromatograf. Acaparase di n nou atentia. E ceva la îndemâna oricarui ucenic în ale parf umurilor. matematica. . .Totusi.. sa danseze si sa manânce bine. Secretarul prefectului se duse sa scotoceasca într-o servieta si veni cu f oaia.Am auzit de descifrarea limbajului dansat al albinelor dar nu de limba jul olfactiv al furnicilor. "Pe cine trebuie sa anunt?" întrea ba usierul.Si. . spuse alt invitat. în timp ce furnicile nu produc nimic util omului. Prefectul le ceru celor din jur sa se apropie de parca ar fi vrut sa le în credinteze un secret.Am citit într-o revista stiintifica foarte serioasa. acest profesor Edmond Wells. filozofia si logica dateaza toate de cel putin trei mii de ani. Prefectul era multumit. Apoi. raspunse mica insecta înaintând minus cula sa carte de vizita. pre tindea ca furnicile formeaza o putere economica si politica terestra. . . . Feromoni i limbajului furnicilor sunt parfumuri. Au o agricultura. raliate acestui sava nt. . cred ca v-am calcat adineauri. În plus.Si poate si pentru faptul ca studiile despre furnici nu sunt finantate decât de cei care fac insecticide. Iata de ce exista aceeasi neputinta de întelegere între generatii. . . dupa ce râsetele încetara.Anul trecut.. revenind la aspectele comice ale propunerii lui Edmond Wells. retin emergenta unor concepte sau idei noi.Ascultati ce spune. fiindu-le teama ca-si vor pierde locurile. dar considerabila. ar raspunde furnica. ce interes am avea sa creem o ambas ada a furnicilor? întreba sotia ambasadorului Japoniei. Nimic nou sub soare. Stati putin! Presedintele nea trimis o copie. aceste creiere nu sun t folosite la randamentul maxim.Lumea se ocupa mai mult de albine pentru ca prezinta un interes econom ic. La urma urm elor. va închipuiti scena. Cu ajutorul unui computer. Acest tip. daca am crea o ambasada a furnicilor la Par is? Eu mi-o închipui foarte bine. Furnicile ne ofera un alt mod de a vedea si de a reflecta asupra lumii n oastre.Stiu. produc miere. oaspetii lui nu venisera la castel ca sa primeasca lectii de entomologie. sunt noul amba sador al furnicilor. se asociaza apoi fiecarei molecule odorante un cuvânt audibil si viceversa. Ca si cum informatia în sine e ra atât de uluitoare încât era nevoie de ceva timp ca sa poata sa fie digerata. Urma o tacere jenanta pe care prefectul se grabi s-o alunge. Inginerul continua: .N-o sa va vina sa credeti. o tehnologie. Se poate spune ca fotocopiem un parfum. Si Julie citise asta. Iata de ce sunt aceleasi conflicte pentru aceleasi cauze. la o scara mai mica decât a noastra. Prefectul abatu discutia în alta d irectie. Au gasit solutii originale la probleme pe care noi nu st . optiuni sociale ciudate susceptibile sa ne largeasca orizontul. O furnica mica în frac si cu papion ar circula pri ntre invitati cu ocazia unei receptii oficiale. a contactat Ministerul Cercetarii si chiar pe presedintele republicii ca sa le ceara realizarea acestei ambasade a furnicilor. Du-te si adu-mi-o. zise: . dar nu putea sa citeze ca sursa Enciclopedia cunoa sterii relative si absolute. Poate ca asta e si cauza pentru care au fost ignorate studiile despre limbajul lor. scuzati-ma. ar zice de exemplu ambasadorul Guatem alei. Venisera ca sa râda. admitând ca le-am putea vorbi.Pe ambasadorul lumii furnicilor. Prefectul facu o pauza înainte de a continua. Antoine.

fara ambuteiaje si fara probleme de somaj. acest domn Edmond Wells era putin deranjat mint al! zise sotia ambasadorului Japoniei. dupa parerea lor. Si? . .Trebuie neaparat sa stim mai multe. . turisti din lumea întreaga. Vazând ca Maximilian Linart era în continuare uimit. raspunse politistul acceptând desertul. Dupa ultima fraza urma o tacere. Voia s-o examineze. doar ca nu figureaza în registrul de cadastru. fara ca cineva sa ia atitudine. unde promotori i imobiliari incendiaza flora ca sa poata parcela zone protejate. Dar trebuie sa tinem cont de miza economica.Ce ati vrea sa fac eu? Prefectul îi oferi prajituri cu zmeura. tinerii vor pleca d in tinut iar impozitele locale nu vor mai fi suficiente ca sa mai faca fata nevo ilor scolilor. doamna. Regiunea noastra moare. Tonul era imperativ. repeta întrebarea.im sa le rezolvam. administratiei si politiei. . Acolo îl informa ca nu numai din prietenie între popoare se deplasasera t oti acei industriasi japonezi.Exact. Apoi râsul prefectului fu reluat de invit ati si amplificat. . Ce-ai aflat despre acea pira mida? . Comisarul Linart se întreba unde voia sa ajunga prefectul cu acest mic dis curs tinut numai pentru el.Da. Atrage dupa sine criza. . prefectul îl trase de mâneca pe comisarul Maximilian Linart si îl pofti sa discute cu el la adapost de urechile i ndiscrete.Si! Exista deci deja oameni care nu tin cont de interdictia de a const rui în mijlocul unei rezervatii protejate. Nimic nu te împie dica sa anchetezi asupra decesului lui Pinson dar si a ridicarii acestei misteri oase piramide. . . Gaston Pinson? . Dupeyron dadu din umeri.Nu mare lucru.Dupa toate aparentele. traiesc în cetati de câteva zeci de milioane de indiv izi fara periferie periculoasa. De exemplu.Am citit în raportul dumitale preliminar ca cadavrul a fost gasit în aprop ierea unei piramide din beton înalta de aproape trei metri. Daca nu reactionam rapid. neobservata pâna în acel m oment deoarece era camuflata de copacii înalti. . Asta atrage d upa sine insecuritate.E un caz ciudat.Daca ai înteles. car e dorea sa ridice un complex hotelier în padurea din Fontainebleau. LECTIE DE MATEMATICA . Complexul avea sa atraga. Medita îndelung cu ochii la ea. de parca ar fi vrut s-o învete pe de rost. . prefectul preciza cu un ton pe care îl dorea convingator: . . ceea ce constituie un precedent interesant în ceea ce-i pr iveste pe prietenii nostri investitori din Japonia. Erau reprezentantii unui mare grup financiar. La desert. Am cerut serviciului medico-legal efectuarea autopsie i. Hotelurile noastre se închid unul d upa altul. insista prefectul. Ne-am înfruntat destul de mult timp. Situat printre copaci centenari si în mijlocul unei naturi înca salbatice. apropiat de un castel i storic.Stii cu siguranta ca zona are un procent mare de someri. un nebun! Julie ceru scrisoarea. Sunt sigur ca cele doua evenimente sunt legate între ele. .Unde ai ajuns cu ancheta asupra decesului directorului serviciului jur idic al Apelor si Padurilor. Ideea unei ambasade a furnicilor este mijlocul de a crea o punte oficiala între cele ma i evoluate doua civilizatii terestre care s-au ignorat reciproc prea mult timp. Chicotelile lor încetara abia când se aduse felul urmator de mâncar e. Au construit foarte linistiti.Da. 28. aici nu suntem în Corsica sau pe Coasta de Azur.Dar padurea din Fontainebleau a fost declarata rezervatie naturala pri n hotarârea prefecturii. A ve nit vremea ca oamenii si furnicile sa coopereze de la egal la egal. Ne-am dispretuit destul de mult timp.Evident.Cum faci patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu sase bete d . zise mirat comisarul.

Astfel as putea mâine sa va pun înt ebarea: "De ce a luat Julie Pinson un zero. Cei din clasa se zgâiau la ea rânjind. Aliatul ei avu un aer disperat..Nu ti-a suflat bine.. da. Relieful. ENCICLOPEDIE DOLIUL BEBELUSULUI: La vârsta de opt luni. dar dumneavoastra gânditi consta nt în acelasi fel. în ce împrejurari si când va obtine altul? " Câtiva din primele rânduri izbucnira în râs. .David. cu conditia sa fie asezate în..ro. sperând ca cineva sa-i vina în ajutor. . Ti -am vazut manevrele. R epet. . Nu-i asa.Te-as ruga sa fii cuviincioasa.Nu.Sunt cuviincioasa. . Ea aminteste ca e posibil s a deschizi lumea ca sa treci de la o suprafata plana la un volum. Deschide-ti imaginatia . când.Ati spus ca e important sa gândim altfel. lânga radiator.Stai jos. Unul din cei "Sapte Pitici" îi adresa niste semne. detasând bi ne silabele. cu conditia sa nu fii prins. . impecabili si studiosi. sa fie asezate cum? Încearca sa gândesti altfel. domnisoara. Nu ti-am cerut sa te ridici. domnisoara Pinson? Julie dadu din umeri.. Se uita la clasa. Julie se uita tinta la profesoara de matematica. truditorii. care munceau mult pentru rezultate putine.. Profesoara o domina de la înaltimea catedrei. Julie. Toata clasa izbucni în râs. vreau sa ramân în picioare. . . zise profesoara. Julie mijea ochii. De fiecare data când mama lu . bebelusul este cuprins de o ang oasa pe care pediatrii o numesc "doliul bebelusului". Treci la loc. zise ea. Unde. Nu "pironida". Pi. ea reprezinta cucerirea reliefului.Vrei sa mai primesti un zero. Acesti elevi nu prea se amestecau cu restul clasei. Sase chibrituri. îsi lua servieta si iesi trântind usa spre uimirea tut uror. Aceasta forma reprezinta a t reia dimensiune. afla ca în viata poti sa trisezi. domnisoara Pinson. se lafaiau marginalii.. ni. Mâine vom vorbi despre a pa tra: timpul. Julie se ridica din banca si se duse la tabla. Se stradui sa citeasca pe buzele lui. Profesoara scrise pe tabla: timpu l. cum ceea ce are loc în gândire îsi va produce efectul în viitor. Dar predati o materie care nu corespunde cu nimic practic în viata.Deci. Da vid? Din doi pasi ajunse în fundul clasei lânga respectivul elev.Azi am studiat a treia dimensiune. domnisoara Pinson. Probabil ca toti ceilalti elevi cunosteau so lutia.. . În primul rând tronau fiii de bani gata.. Se aflau acolo cei "Sapte Pitici". . Apropie-te de catedra ca sa dai raspunsul.Haide. . pe urma suntem gata sa admitem orice. . .. dupa numele grupului rock pe care îl fo rmasera. dar asta nu schimba cu nimic legile matematicii care guverneaza lumea..În legatura cu zero? spuse ironic profesoara. Ce forma era cea de colo? Acum baiatul articula cu grija ceva.. Urmau apoi cei cu stare medie. patru triunghiuri. Îsi li pea si îsi dezlipea degetele ca si cum ar fi compus o forma careia ea nu-i întelegea semnificatia. . Pe fetele elevilor se putea citi indiferenta amuzata. Iar în fun d. Vreau sa va spun ceva. 29.Bine. Julie se uita pierduta în jur. care e rasp unsul? insista profesoara. înteleg ca esti afectata de moartea tatalui du mitale. Pi-ra-mi-da. Am trecut dej a acest zero în carnetul tau de note. Vreti doar sa ne frângeti spiritele ca sa le faceti docile.e chibrit.Pironida.. E prea târziu. mila sau usurarea ca ea era la tabla si nu altul. Notiunea de timp îsi are si ea locul în matematica. Sase chibrituri formeaza patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu conditia. Julie se ridica în picioare. În spate se a flau cei care îi invidiau si se pregateau deja sa le dea ascultare. Daca ne bagam în cap istoriile astea cu cercuri si cu triunghiuri. .

sa poata capta mai bine feromonii. PANORAMIC E frig. În loc sa zare asca o imagine fixa si clara.i pleaca. Cele mai multe dintre celelalte angoase pe care omul la va cunoaste mai târziu. deci te poti pomeni singur. de un verde ca smaraldul. care are cele mai lungi antene. teama de straini etc. Furnicile au o perceptie vizuala diferita de cea a mamiferelor. Aerul cald stârneste tântarii care pornesc imediat sa vâneze silvia cu cap neg ru si reflexe cian. Dupa imagini. ale muntelui cu flori. Facând sa se roteasca tija frontala. Aceasta teama provoaca dese ori crize de lacrimi si simptomele angoasei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 5 considera ca cel mai bun drum ramâne coborâr ea falezei prin dreapta. poti sa fii în contact cu "straini care nu sunt mama " (este considerat strain tot ce nu este mama si. Nici o legatura cu gustul sarat si acid. Va trebui sa se astepte ca bebelusul sa ajunga la vârsta de optsprezece lu ni ca sa accepte disparitia momentana a mamei sale. ajung în sfârsit la o percepere clara. Ajung la o faleza care domina o vale. Mirmiceenele v ad pe flori chiar linii care sunt adevarate piste de aterizare pentru albinele c ulegatoare. el crede ca nu se va mai întoarce niciodata. padurea neagra populata de ferigi si cintezoi înfocati.) vor decurge din aceasta prima disperare. pe crengi. exploratoarele vad turbariile negricioase ale tin utului sudic. 10. Astfel ele percep mai puti n bine detaliile dar detecteaza mai bine cele mai mici miscari. Multe evenimente politice . ele detecteaza prazi departate si pradatori în aprop iere. Drama: "eu" e dif erit de tot ce-l înconjoara. prin numarul lor. sensibilitatea furnicilor este la fel de deosebita. ar fi cu siguranta capturat de furnicile sclavagiste pe care furni cile pitice le-au respins pâna la nord. semnaleaza ca acel colt este infestat de paienje ni saritori si de serpi cu nas lung. Adulmeca emanatiile copacilor si pamântului. Infor matiile ultraviolete fac sa apara flori si insecte prin verdeata. volumul III 30. pajistea galbena a pa mânturilor nordice. apoi mar ile stânci. hoarde de furnici canibale migratoar e tocmai traverseaza acel loc. dar teama de necunoscut le da putere. 103 683 asculta cu atentie aceste informatii. mirosuri. De la stânga 1a dreapta. "Doliul bebelusul ui" se explica prin constientizarea atoniei sale fata de lume. Fiecare dintre globii lor oculari este format din mai multe lentile optice. ele percep o multitudine de imagini neclare. La aceasta vârsta bebelusul învata ca în lumea ace asta exista lucruri care se petrec si pe care el nu le domina. Dar 16. Pamântul are pentru ele un miros tare si totodata dulce. În privinta spectrului de culori. sp ecialista în cartografie chimica. Exploratoarele îsi agita antenele-radar olfactive la 8000 de vibratii pe secunda ca sa adulmece mai bine mirosurile din jur. Trebuie sa se grabea sca pe piste ca sa-si puna în garda cetatea natala împotriva amenintarii "pancartei albe". va fi d in nou angoasat când ea va pleca iar. Furnicile ar dori sa aleaga drumul cel mai rapid ca sa ajunga la Bel-o-k an. se ridica pe cele patru picioare pos terioare pentru ca. peste care zboara muste castanii-aurii si tauni agasanti. Se opresc ca sa contemple peisajul si cauta cel mai bun pasaj ca sa coboare. care. chiar si tata). Bebelusul si mama lui nu sunt legati în mod iremediabil . În plus. pâna la batrânete (teama de singuratate. la o adica. Edmond Wells. Cele douasprezece explorat oare si batrâna furnica rosie au pornit la drum de dimineata. sa treaca prin boschetii de campanule care îsi împrastie mireasma pâna la ele si p este care zboara roiuri de fluturi cu aripile pictate cu ochi mirati. În jurul ei. si chiar daca grupul lor ar încerca sa treaca pe su s. însotitoarele ei scruteaza cu antenele lor mai scurte formidabilul decor olfactiv care se întinde în fata lor. Chiar daca mama lui revine. teama de pierdere a unei fiinte dragi . Disting perfect ultravioletele si mai putin bine infrarosiile. astfel înaltata.

La patruzeci si patru de ani. Canalul 345. ea devine surda". Taie un picior si zice: "Zbori". care.. Documentar. Comportamentul sexual complicat al cimpanzeilor din Zair a retinut atentia zoologilor. 5 raspunde ca are un abdomen mic. îsi arunca palaria si îsi scoase haina. da. Întors acasa. Muzica. îsi zice Belokiu-kiuni.P. Canalul 201. lumea e dra goste." Canalul 110. da! D aa! Hai.. furnicarul a dus lipsa de sexuate. dar nu are anvergura reginelor de altadata. Textul precizeaza ca ucigân d un numar cât mai mare de necredinciosi. Divertisment. fiica sa se uita la televizor. Avea o sotie încântatoare pe nume Scynthia si o fata adorabila de treisprezece ani. Marguerite. bine. i se parea ca re usise în toate. Dar în afara acestor momente. "Da. Întreaba cum arata noua regina din Bel-okan. Social. se pare ca aceasta specie a reusit sa inventeze non-violenta prin sex. Parea pierduta în spatele ochela .". unde trebuia sa rezolvi o enigma numai prin logica. Ca toate suveranele cetatii. Noul clip al cântaretei Alexandrine: ". cimpanzeii nu se înc aiera niciodata.. oh nu! oh. Îi placea mult acel joc televizat. hai. Prezentatorul saluta m ultimea care îl ovationeaza si lasa sa treaca în fata lui o femeie plinuta. Si iata povestioara noastra hazlie zilnica pe care o puteti istorisi si voi ca sa va distrati priete nii. destul d e în vârsta si îmbracata cu o rochie de nylon cu flori. MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA Comisarul Maximilian Linart era un om fericit. Canalul 46. Angajatii serviciului de salubritate sunt în greva. Dupa nenorocirile din anu l trecut. de un gru p care declara ca se numeste "I. Atunci. Acum însa vede ca musca nu mai zboara. numai dragoste. "Islam Planetar". Cer o marire a salariilor si a pensiilor. Cu telecomanda în mâna. Atunci scrie în carnetel urmatoarea constatare: "Daca tai o aripa unei muste. chia r daca e propria ei mama. 31... Macel la o scoala.. Canalul 67. aah. 103 683 remarca ca 5 nu pare sa acorde prea multa stima acestei ouatoare dar. era mândru de cariera lui. Emisiunea "Gluma zilei". Marguerite pune jos telecomanda. totul e numai. furnicile coboara faleza aproap e la verticala. îl aprecia si ca partener de tenis. Informatii. Masculii se bat între ei folosindu-se de se xul aflat în erectie ca de o spada. Cu ajutorul pernitelor plantare adezive. nu. Apoi taie doua picioare si zic e: "Zbori". militantii lui sunt siguri ca vor ajunge în rai. te iubesc. ooohaah. Cu cozile blonde pe spate. Ohahah. nu. fata s tatea cu mutrisoara întinsa spre ecran.. Bilantul actual este de nouasprezece m orti si sapte raniti în rândul copiilor si doi morti în rândul personalului. aah. Superiorii aveau încredere în el si nu interveneau în anchetele pe care le conducea. Taie o aripa si repeta: "Zbori".s-au petrecut de când a parasit federatia. hai. Mai mult de atât. nu. oooh. S i vede ca musca zboara chiar si fara acel picior. încât fusese chemat sa predea la scoala de politie din Fontainebleau . Film erotic. Jocuri. ca sa asigure supravietuire a reginei fecundate. da. Rezolvase atât d e multe cazuri. nici o furnica nu e obligata sa-si aprecieze regina. avusese loc o copulatie fara zbor într-o sala închisa. Ultima ora. Gu noierii nu vor relua ridicarea pubelelor decât dupa ce le vor fi satisfacute reven dicarile.. În salon. într-un mesaj trimis presei. dragosteeee. Facea parte din cercul intim al prefectului. plin de diplome. Cuie si sur uburi fusesera adaugate explozibililor ca sa provoace pagube si mai mari în curtea de recreatie. fata schimba canalele în cautarea emisiunii ideale. De putina vreme se interesa chiar si de politica." Canalul 62. Un om de stiinta studia zborul mustelor. simboluri ale prosperitatii: un acvari u mare si un semineu foarte mare. în apropierea care ia a fost garata o masina cu explozibili. Traia într-un o ras frumos si se bucura de doua elemente. "Capca na gândirii". Canalul 45. Considera ca era lucrul cel mai decent care se putea face la televiziune. Elev bun. Musca zboara din nou. la urma urmelor. Ministrul de Interne cere populatiei sa-si pastreze calmul. pe deasupra. Atentatul a fost revendicat. Ahahaaa.

apoi se servi cu o portie de tort . vasul piratilor din stuc si câteva plante marine din plastic.E bine. .Am impresia ca de fiecare data ajungem la o dimensiune suplimentara. . În lumea închisa a custii de sticla domnea un darwinism deosebit: su pravietuiau numai cei mai rai si mai agresivi. Dadu putina hrana supravietuitorilor. Având tot sas e chibrituri. ti-am pregatit ceva care o sa-ti placa. ci OPT triunghiuri ec hilaterale de marime egala? . z ise suspinând Juliette Ramirez. . ati putea sa construiti nu patru. zise Marguerite. În acel moment priv irea lui se opri asupra acvariului. completa publicul la unison. verifica temperatura apei si îsi sal uta populatia. preciza sotia lui. Curata cu degetel e buretii încarcati de excremente. interveni prezentatorul. Cei m ai inteligenti dintre ocupantii acvariului reflectau de multa vreme la sensul vi etii lor fara sa reuseasca sa înteleaga de ce hrana aparea zilnic ca printr-un mir acol la suprafata apei. zise el îmbratisându-si sotia si fiica. si nici de ca aceasta hrana era totdeauna inerta. va voi enunta noua noastra enigma.. tata! . -.Ce idee excelenta! zise el superîncântat. Doua mâini acoperira ochii lui Maximilian..Am scotocit prin toate sertarele dar n-am gasit decât patruzeci si doua. Lua microfonul si zi se: . Gândirii". .Noi. Sufla o data si stinse toate lumânarile. Doamna Ramirez ceru sa-i fie aduse cele sase chibrituri. Politistul remarca faptul ca pompa filtrului nu mai functiona. Comisarul Maximilian Linart asculta numai cu o ureche.La multi ani. rapid si dotat cu o mare capacitate de memorie.. Profita de faptul ca avea mâna în apa ca sa ridice. Dar avem încredere în dumneavoastra. Aduse un tort de ciocolata si cu cuiburi de nuca în care era înfipta o adeva rata padure de lumânari aprinse. doamna Ramirez.Cu siguranta. pentru ca spectatori i sa poata vedea foarte bine mânuirea lor. dragele mele. . Oare le daduse prea multa mâncare? Sau murisera din cauza luptelor intesti ne? Cei puternici îi exterminau pe cei slabi. pâna când carnea lor devenita moale ar fi devenit mai usor de devorat.Am uitat complet ca e azi. Întâi a trebuit sa descoperim a treia dimensiune. nici sase. Imediat i s-au în mânat sase bucati de lemn subtiri si lungi. zise ea. Nu aveau dreptul nici macar s a-si manânce reciproc excrementele pentru ca erau imediat aspirate de pompa. . Dupa ultima înghititura de tort comisarul desfac u cutia de carton si scoase la iveala un computer portabil din ultima generatie. Sper sa te distrezi bine cu el. Trebuie sa gasiti al treilea pas.. . Prezentatorul avea o dantura de un alb stralucitor.. Nu întelegeau de ce niste degete luasera cadavrele pe care le pusesera asa cum se cuvenea în locul exact unde aveau sa fermenteze cel mai bine. Sunteti campioana campioni lor la "Capcana.Al treilea pas. Pesti morti pluteau la suprafata cu burta în s us. poate ca pes tii credeau drept autentic acel decor de opereta. . Prezentatorul deschise un plic s i citi: . În fond. . "Doamne câta mizerie puteau sa produca douazeci s i cinci de guppy!" Apoi adauga apa de la robinet.Am ales un model usor.Prima fraza care va va ajuta este: "Trebuie sa-ti extinzi câmpul de cons tiinta". tata. apoi fuziunea complementarelor si acum. cu un capat rosu. Doamna Ramirez ceru o fraza ajutatoare.Si ti-am cumparat si un cadou! Sotia lui îi întinse o cutie..rilor mari cu rama de baga. doamna Ramirez. Multumesc. Pestii din acvariu erau complet nepasatori fata de eforturile stapânului l or. de pe fundul acvariului. Cei mai rapizi îi exterminau pe cei ma i lenti decât ei.

Adaugase computerulu i un program de jocuri care se intitula Evolutie. o gura care taie s i antene atât de fine încât la prima vedere crezi ca nu au asa ceva. sa-l protejeze cu o palisada apoi sa-si extinda te ritoriul de vânatoare. Fiica sa pretindea ca are si ea un cadou pentru el. Se deschise cu o câmpie înti nsa unde. Aceste insecte mici. sa-i scalde.. trupa mir meceeana nimereste peste o turma de purici de padure. vei dispune de sute de mii de oameni virtuali. raspunse politistul. Credea ca va fi greaca sau latina. în 5000 î.Oh. stii. având însa grija sa nu-si dezamageasca fata.n. Comunicarea este si ea un element indispensabil vietii. Florile agatate de perete sunt garofite roz cu caliciul cilindric si rosiatic. spunea anuntul publi citar. sa transforme s atele în orase pentru ca tribul sa formeze o natiune. volumul III 33. Sotia lui se pricepea de minune sa descopere cadoul ideal. Puricii de padure. . mai mult decât atât. Laptele si so mnul nu sunt de ajuns.. sa construia sca drumuri.În loc sa te distrezi cu douazeci si cinci de pesti.. sa dezvolte cercetarile stiintifice si artistice. acum putea în sfârsit sa exploreze toate posibilitatile infor maticii. iarba-faptului cu frunze carnoase si cu miros piperat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. anghinare de stânca cu petale ascutite si frunze strânse. toti au murit. A in stalat sase bebelusi într-o cresa si le-a ordonat doicilor sa-i alimenteze.e. Apoi trebu ia sa-si creeze singur satul. Frederic al II -lea spera astfel ca va descoperi ce limba vor alege în mod natural acesti bebelus i "fara influente exterioare". "Recreati în mod artificial o ci vilizatie si întelegeti lumea ca si cum ati fi Dumnezeul ei". ENCICLOPEDIE COMUNICAREA LA BEBELUSI: În secolul al XIII-lea. zise Marguerite. totul! .. PURICI DE PADURE. Marguerite introduse CD-ul si îsi dadu multa osteneala ca sa-i explice reg ulile acestui ultim joc iesit pe piata. sa supravietuiasca si sa evo lueze cât mai rapid posibil. sa domine razboaiele cu celelalt e triburi vecine. prove nite din puricii de stânca. razboaie. singurele limb i originare pure dupa parerea sa.Bineînteles. au ochi compusi foarte proeminenti. regele Frederic al II-lea a vrut sa faca o experienta ca sa afle care era limba "naturala" a omului. Edmond Wells. Nici un bebelus nu a început sa vorbeasca în vreo limba si. Daca furnicile se apuca acum sa urc . ocupati cu linsul algelor galbene care cresc pe stânca. n-au perceput apropierea furnicilor. Dupa o piatra mare. 32. cele douasprezece tinere exploratoare si batrâna razboinica descope ra un decor necunoscut. Cele treisprezece furnici coboara acel perete de gresie cramponându-se de el cu ajutorul pernitelor adezive ale picioarelor. nu prea convins. Coborând de-a lungul stân cii verticale. ge ntiane cu petale lungi si albastre. sa construiasca alte sate. orase.Îti petreci atâta timp cu îngrijitul acvariului. Bebelusii au nevoie de comunicare ca sa supravietuiasca. sa puna în practica o agricultura. Îti place? . încât m-am gând t ca te va distra sa ai o întreaga lume virtuala la dispozitia ta. eu cu jocurile. TRIPSI SI MELOIZI Lumea falezei are vegetatia ei si fauna specifica. jucatorul avea misiunea sa-si instaleze tribul. . sa deseneze câmpuri. iarba-de-soaldina cu frunze rotunde si neted e si flori mici si albe. cu oameni. experienta nu a dat rezultatul scontat . Totusi. zise el sarutându-si fiica ca sa nu o dezam ageasca. foarte la moda. Puricii de padure au crezut totdeauna pâna în acel moment ca lumea lor verticala le asigura o anumita liniste. sa-i c ulce. Pentru ca e ceva rar sa întâlnesti furnici alp iniste în acel loc. Cu acest mic computer portabil în mâna.Pâna atunci se multumise cu computerul voluminos de la birou pe care îl folo sise ca masina de prelucrare a textelor si ca instrument contabil. dar sa nu care cumva sa le vorbeasca vreodata.

de preferinta urât mirositor. Ni ci macar nu reusisera sa convinga alte Degete despre interesul de a lua în conside rare civilizatia furnicilor si sa dialogheze cu ele de la egal la egal. totusi asta o impresioneaza. Din animal se scurge un sânge galben si pu turos prin toate articulatiile picioarelor. "Mâncat. Dupa cum spune un proverb mirmeceean: Functia face organul. Daca o singura furnica nu se tine suficient de bine. Adevarul e ca s unt si foarte multe. si odonate lenese . ace st fenomen taie pofta de mâncare a pradatorilor înfometati. 103 683 îsi aminteste de viata ei acolo. insecte durdulii al caror sânge si organe genitale contin cantarida. telefonat. 103 683 reuseste câteva tiruri cu acid formic care d e fiecare data îi nimereste pe puricii de padure în plina cursa. În ciuda vârstei înaintate. Escadrila manânca puricii de padure si constata cu mare surprindere ca au aproape aceeasi savoare ca si tântarii masculi. 103 683 a pierdut obiceiul sa faca eforturi atât de mari. privit la televizor": principalele trei ocupatii ale De getelor. Ce facea în fiecare zi? Mânca hrana moarta care îi cadea din cer. care sunt n iste fluturi nu prea frumosi dar grasi. . co ronite cu coama si ochii-soricelului cu petale mici si imaculate. Nu mai stiu sa alerge ca sa fuga de pradatorii lor. Pe perete. se uita la mini-televizor si discu ta la telefon (cel al masinii care îi traducea feromonii în cuvinte auditive) cu Deg etele.a vazut la televizor-sunt totdeauna partizanele celui mai mic efort. sa se tina cu picioarele si cu mandibulele ca sa p oata depasi trecatori abrupte. chiar si pentru furnici. Cele treisprezece furnici rosii ocolesc flori noi: parachernite albe. Stie ca hemoragiile lui voluntare vor înceta de la sine. t ot podul lor viu se prabuseste. dar absenta functiei distruge organul. Mai exact. Dar belokanienele nu se ocupa numai cu coborâtul. lasa un gust de lamâie care nu prea încânta papilele belokanienelor.e si sa coboare falezele. 103 683 se apleaca ca sa-l examineze mai bine. ar fi fost amorfa si trândava ca un Deg et. E o pacaleala. Puiul de g argarita se preface mort. Uneori sunt obligate sa stea suspendate. ca sa-si alunge agresorii. alteori se umfla niste basici care se sparg la nivelul articulatiilor. În toate cazurile. Exploratoarele mai omoara purici topaitori. a uitat multe specii. dau iama într-o turma de tripsi. Batrâna furnica solitara cunoaste stratagema. Ele ca uta si cel mai bun drum. Nu spusese totul celorlalte douasprezece furnici. Unele insect e secreta un lichid. Tripsii. Însotitoarele ei o fe licita. Ucid si meloizi. gustul lor se situeaza în tre tântarul mascul si libelula verde. Uneori acest lichid tâsneste prin toti porii. pocnesc sub lab iale. În crederea e nezdruncinata. Daca n-ar fi evadat din lumea lor. dincolo d e marginea lumii. 103 683 se apropie de animal. Mai departe. Nu le spusese ca acele Degete care comunicau erau poate foarte vorbarete fara ca sa fie si eficace.toate specii pasnice si fara alt interes decât sa fie comestibile pentru furnicile rosii. 103 683 nici macar nu-i recu noscuse. Caci . Le semnaleaza celor douasprezece furni ci tinere faptul ca aceasta insecta nu e comestibila si puiul de gargarita îsi con tinua drumul. Nu stiu nici macar sa-si fabrice propriul cuib. substanta excitanta. caci tirul cu acid a ricosat din carapacea lui emisfer ica fara sa-l raneasca. Sunt tari dar. Formeaza cu corpurile un fel de scara sau punte. dincolo de lumea normala. De altfel. imediat ce se simt în pericol. ucisul si mâncatul. erbivore mici cu aripi franjurate. Are anusul înca foarte precis pentru vârsta ei. dar fara aromele mentolate tipice ale acest eia din urma. 14 trage într-un pui de gar garita portocalie cu doua puncte negre. în universul artificial al Degetelor. Se deplaseaza între cornise si pereti netezi. dupa ce sunt înghititi. totul era la îndemâna mandibul elor. vântul le cul ca pe spate antenele ca pe niste suvite de par rebele. Acolo. Nu mai stiu sa vâneze ca sa se hra neasca. unde o sa ajungem! O iau la fuga speriati. Traita atât de mult printre Degete. nici nu m ai au. pirali purpurii.

hotarâta sa noteze totul cu grija ca sa verifice daca spusele lui cor espundeau cu pasajele respective din Enciclopedie. 14 semnaleaza ca acela nu era numele de furnica cel mai lung pe care îl cu noscuse. imitati-1. Daca manânca cartofii prajiti cu degetele. Profitati deci de acest mom ent crucial ea sa va observati cu atentie interlocutorul. eprubete murdare. elevii si profesorii intrara în sala de biologie Fiecar e stia ca. apar . apoi furnicile. "Vorbes te când manânca?" Reproducând ticurile pe care le manifesta în momentele cele mai intime .Pentru ca esuasera. Nu fusese usor. Profesorul începu: . fusese mâncata de o planta carnivora în timpul unei vânatori. E prea amar. pentru acest curs. Daca vorbeste punând o mân a la gura. Batrâna se înfioara dezgust. LECTIA DE BIOLOGIE Dupa matematica. Furnicile fac o oprire într-o caverna stâncoasa si îsi aplica trofalaxii cu pu rici de padure si meloizi tocati. Degetele nu voiau s-o lase sa plec e. Îndeplin irea acestui gest dadea impresia îmbracarii uniformei "celor care stiu". Cele mai vechi. becuri Bunsen si microscoape stânjenitoare. cu un diminutiv odorant mai scurt. ENCICLOPEDIE CUM SA TE INTEGREZI: Trebuie sa ne imaginam ca constientul este partea a parenta a gândirii noastre. cu mese acoperite cu faianta. Asteptase sa se anunte la mini-televizor un timp frumos si profitase de un in terstitiu al plasei superioare ca sa fuga dimineata devreme. Puneti-va întrebari simple precum: "Se uita la mine când vorbeste?". Îsi amintea de evadare. îi transmiteti în mod automat mesajul inconstient: "Sunt din acelasi trib cu tine. Oricum. pot s-o numeasca ca pe razboinicii plecati în cruciada. Numele meu este 103 683. Iar faptul ca cele douasprezece tinere exploratoare nu respinsesera din capul lo cului proiectul ei i se parea de bun augur. Ca sa reusim acest lucru. Îsi continua coborârea. trebuie sa trecem de bariera filtrelor de neîncr edere care împiedica informatiile sa coboare pâna la inconstient. Din grupul lor facuse parte înainte o furnica foarte tânara cu numele 3 642 451. Profesorul alesese pentru prima data tema "lumea insectelor" Julie îsi sco ase caietul. hranirea. pentru a le fi mai comod. borcane în care se aflau fetusi animali în form ol. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 34. Când vorbim. Avem 10% de constient aparent si 90% de inconstient as cuns. Acum ramânea de facut lucrul cel mai greu: sa le convinga pe surorile ei. avem acelasi fel de comportament si deci probabil aceeasi educatie si aceleasi preocupari". 103 683 le semnaleaza celorlalte ca. Pierdeau o gramada de timp spunându-i numele. trebuia sa se deghizeze îmbracând o bluza alba. era convinsa ca era interesul acestor doua civilizatii cele mai mari de pe pamânt sa existe pri n adunarea talentelor lor si nu prin opunerea acestora. Din fericire. Ele apar foarte clar în momentul meselor. volumul III 35. adoptati aceeasi miscare. La auzul soneriei. E clar ca meloidul nu e bun. biologia. 103 683 tinea acum sa reuseasca proiectul în sens inve rs: sa le convinga pe furnici sa faca alianta cu Degetele. Julie se duse direct în sectorul "stiintelor ex acte". libarcile.Insectele constituie 80% din regnul animal. Unul dintre mijloacele de a reusi acest lucru consta în mimarea ticurilor celorlalti. Dar îmi puteti spune 103. au aparut în urma cu cel putin trei sute de milioane de ani. Batrâna furnica rosie si însotitoarele c i au terminat miscarea pendulara pentru atingerea celeilalte margini a crevasei. Edmond Wells. ia r daca îsi sterge des gura cu prosopul. trebuie ca cei 10% ai constientului nostru sa se adreseze cel or 90% ai inconstientului interlocutorilor nostri. faceti la fel.

toti urmau sa arunce în borcan o buca ta de vata îmbibata în eter. Le ceru celor din primul rând sa vina sa ia borcanele care contineau broas te si sa le împarta colegilor lor.Sexuatele îsi iau în general zborul exact înainte de izbucnirea unei furtuni . Stii care e nervul cel mai lung al corpului omenesc? întreba Gonzague pe unul din vecinii lui. cele mai putin cunoscute. este de ajuns sa va amintiti ca apar itia celui mâi îndepartai stramos al nostru cunoscut este fixata în urma cu cel mult t rei milioane de ani. . Dupa care urma scoaterea pielii cu ajutorul unui clestisor si al unui bi sturiu. term ite în lambriuri. Ca o comparatie. La fu rnici. Julie se uita tacuta la broasca ei si. Gonzague strapunsese deja broasca lui c u vreo douazeci de ace inoxidabile. as adauga. "80% din regnul animal". Profesorul controla pe rând felul în care lucrau elevii. sa o crucifice cu ajutorul unor ace într-un recipient. broasca încerca sa se zbata dar acele. Profesorul arunca corpul reginei drept hrana unui grup de broaste care t raiau într-un acvariu lung de aproape un metru si înalt de cincizeci de centimetri. Cu un gest precis. Regine le continua sa zboare fara ei în cautarea unui loc unde sa oua. explica profesorul. . . Dupa cum puteti co nstata chiar voi. Ca sa va dati mai bine seama de anterioritat ea prezentei insectelor pe planeta noastra. Profesorul anunta ca venise timpul sa se treaca tea "lucrari practice" a orei. tântari si furnici zburatoare în aer. ar fi obtinut automat nota zece. . continua profesorul. Ca sa-si adoarma broastele. . ci si cei mai numerosi.În general. furnici în zahar. Animalul semana cu sfântul Sebastian. Batracienele se îmbrâncira ca sa apuce prada. cele mai vech i. Elevii luara notite. .ute acum o suta de milioane de ani. cu o baterie si doi electrozi.Nu. bine înfipte. numai sexuatele au aripi. degajarea muschilor apoi. Profesorul de biologie sublinie faptul ca insectele nu erau numai cei ma i vechi locuitori ai Pamântului. pe o placa de cauciuc. cele mai numeroase si. Apoi lua si el un borcan si le spuse ce manevre aveau de urmat. o clipa. foarte gros. si z ilnic se descopera alte vreo suta necunoscute. sa-ti spun una buna. Nu prea bine adormita. Scrise pe tabla. apoi sa o spele la robinet ca sa nu fie jenati de firisoarele de sânge.Auzi. Gonzague se uita la victima.Azi ne vom ocupa de sistemul nervos si în special de nervii periferici. nervul optic. o împiedicau sa s e miste. odata cu cresterea generala a temperaturii. trebuie sa stiti ca tot zilnic se descopera numai o singura specie de mamifere. Prezenta acestei regine printre noi ne indica faptul ca mâine s-ar putea sa plou a. e foarte posibil sa avem mai multi gândaci de bucatarie prin dulapuri. asistam la o înmultire exponentiala a ins ectelor. Probabil o regina. Toti cei care ar fi reusit sa provoace miscari sacadate ale piciorului d rept al broastei. asemanator cu o sc ulptura strâmba din care înca mai ieseau doua aripi si capul prevazut cu o singura a ntena. Se uita la corpul stâlcit al reginei. Procurati-va produse insectici de ca sa scapati de ele. sa scoata apoi broasca.Deci. . Masculii mor în momentul copulatiei în zbor. Lânga ea. insectele sunt. .Entomologii au descris în jur de cinci milioane de specii diferite. .Era o furnica zburatoare. . profesorul prinse insecta care îi tulbura ora si arata tuturor corpul ei strivit. Se opri si un bzzz invada încaperea. si insecte din ce în ce mai rezistente la insecticide.Serios? De ce? .E de ajuns sa te tragi de un fir de par de la fund ca sa-ti dea lacrimile! . se cauta nervul care comanda contractia piciorului drept.Ei bine. În viitor. prezenta insectelo r se face simtita din ce în ce mai mult. din toate animalele de pe planeta. avu impresia ca animalul se uita tinta la ea din borcan.

cel mai bun elev al clasei por ni în cautarea altor nervi susceptibili sa provoace alte miscari reflexe la fel de interesante. dar foaia se stinse imediat. . 103 este cuprinsa de sughituri.. Focul e ceva negru. s-a terminat. Furnicile co nsidera pretioase mai ales ouale. Aprinse o b ucata de hârtie si o arunca într-o pubela. Daca nu s e gaseste solutie. se grabi cu salturi mari sa se ascunda într-o gura de canalizare. 5 presimte un concept comun în alta parte. P ubela ardea transformând gunoaiele în caldura si culori. ia r eu. A ajuns deci la capatul existentei. Se stradui de mai multe ori cu bricheta dar nu reusi.Adio liceu plin de cruzime. Propriul ei sistem nervos se trans forma într-un râulet de acid clorhidric. rosu. se pretinde ca exista solutie pentru orice. Comunicarea absoluta co nsta în bransarea propriului creier la creierele straine.Râsera amândoi si. Celelalte se apropie. Deodata . ca sa vada daca liceul avea sa fie cupri ns în întregime de flacari. Traversa în fuga curtea scolii. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI Gata. pentru prima data. Pentru ca terminase. îl anunta profesorul. de la departare. galben si alb. Întrebare: Cum sa fie dezamorsata bomba biologica cu explozie întârziata care o ameninta pe aceasta exploratoare atât de pretioasa? Raspunsurile se înghesuie. 5 este îngrijorata.. 103 sa moara mai înainte de a fi p ovestit totul despre lumea Degetelor si amenintarea pancartei albe. la care ea si broasca se uitara la fel de atente.. Gonzague jupui rapid pielea si g asi nervul. zise Julie suspinând în timp ce se departa. În fine. Vârsta. O furnica rosie asexuata avea în mod n ormal o durata de viata de trei ani. îi zise ea. Mân carea nu a încetinit vreodata batrânetea. e o întreaga biblioteca care arde".Bine. Se aseaza în cerc. dar a facut-o mai confortabila. Se teme ca nu cumva. Stingerea din viata acum a batrânei furnici rosii ar însemna o pierdere cumplita pentru întreaga civilizatie mirmeceeana. satisfacut de gluma lui. traiesc pâna la cincisprezece ani. Numai sexuatele. . da ordin 5. Misca antenele. nu reusesc nici macar sa dau foc la o pubela! murmura ea în timp ce persevera. 36. exprimat într-o alta dimensiune: "Un batrân care moare . ai zece.Focul e frumos. miresme de moarte caracteristi ce furnicilor batrâne aflate la capatul existentei. cu o hârtie si cu o bricheta. antenel e se ating doar cu extremitatile. Cele treisprezece furnici au ajuns la capatul de jos al falezei. Trebuie neap arat sa fie cunoscute mai bine. Batrâna ex ploratoare e bolnava. Se exprima ideile cele mai nebune. Julie închise ochii cuprinsa de oroare.Când te gândesti ca jurnalele scriu tot timpul ca e destul un chistoc de tigara aruncat neglijent în padure ca sa duca la despadurirea a hectare întregi. Dadu drumul broastei care. nemaiavând ce sa faca. Nu mai avea curajul sa stea acolo. o sa te razbune. Sa cautam toate o solutie ca s-o salvam pe 103. Flacarile înnegrira zidul. Are trei ani. 103 începe sa emita mirosuri de acid oleic. cele douasprezece creiere constituind unul sin gur. 5 îsi îndeamna însotitoarele la o comunicare absoluta.. . Un fum întepator începu sa se înalte în aer din zona gunoiului. Puse jos borcanul si se hotarî sa aprinda un foc la gunoi. fara însa sa scoata vreun sunet . înseamna ca nu s-a cautat bine. broscuto. Fiecare vrea sa prop .. fara sa mai contemple incendiul. Gonzague. se produse un început de incendiu. Aplica cu abilitate electrozii si piciorul drept al broastei fu clar agitat de o tresarire. 5 o supraalimenteaza pe batrâna printr-o trofalaxie cu purici de padure. În lumea furnicilor. nu batrânele dar. Se uita la pubela care ardea. Animalul se rasuci între acele care îl strapungeau si deschi se gura. si mai exact regine le. Julie astepta. Lua borcanul cu broasca si parasi clasa fara o vorba.

Regina murise de o maladie ne cunoscuta si lucratoarele alesesera una dintre ele ca sa-i ia locul. 103 tuseste si labialele îi tremura. Cel al lui 1 4 de exemplu. 8 sugereaza ca. dar.una un remediu. dar stia ca în padure pot fi întâln ite tot felul de ciudatenii. infestat de animale târâtoare.. la câteva zile. este nedrept ca unele . Totusi. Padurea era locul farmecelor rele. Zarise un sarpe plin de întepaturi de arici. raspunse suspinând 5. Aici se ascundeau vrajitoarele ca sa se dedea practicilor esoterice.pur si simplu prin hazardul nasterii sa aiba totul si altele nimic.PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE Peste tot copaci umezi si verdeata. Asta îi reda imediat curajul si sanatatea. Sunt prea multi. 12 nu asistase la unirea celor doua sexuate arificiale create în stare de urgenta. Comunicarea se accelereaza. trebuie sa traverseze marea zona arida a teritoriilor septentrionale. Batrâna exploratoare rosie îsi ridica antenele si le îndrepta în directia marelui stejar. Ar fi deci posibil? Niciodata n-ar fi îndraznit sa spere într-un astfel de mira col. care are virtutea de a transforma o insecta asexuata în sexuata. 103 este cuprinsa de o mare agitatie. 37. Atunci. Ramâne totusi o problema importanta: marele stejar se înalta departe de acol o si. Imposibil sa se foloseasca laptisorul de mat ca folosit de albine.. În sfârsit un mijloc de a alunga batrânetea! Antenele celor douasprezece furni ci se agita cu frenezie. zburatoare. o alta lucratoare fusese stabilita ca sa-i ser veasca drept mascul. Politistului nu-i placea padurea.. Cele mai multe miscari revolutionare aici îsi organizau lupta de gheril a. De ce sa nu se aspire cât mai repede toti feromonii antenelor sale? emite 14. 14 nu e deloc încântata de aceasta idee. ca sa ajunga la el. când trecuse din nou pe-acolo.. Îi daduse sa ingurgiteze un amestec închis la culoare si respectiva începuse sa degaje dupa câteva clipe mirosuri de femela. calatorii erau abatuti di n calea lor de tâlhari. Robin Hood se folosise cu succes de ea ca sa-i faca zile fripte serifului din . sa-i fie scoase din cap si sa fie puse într-un corp tânar si sanatos. 6 propune îmbuibarea lui 103 cu radacini de salcie plângatoare. Nici celelalte. o data. laptisorul de m atca.. din întâmplare. Sa aiba un se x. 7 aminteste celorlalte ca daca 103 ar fi fost o regina. viermuitoare si vâscoase. Pe vremuri. Sa se faca din 103 o regina n-ar fi complet imposibil. acidul salic ilic vindecând. Daca chiar e posibil. dupa parerea ei. Cele doua specii au caracteristici genetice prea diferite. la metamorfoza unei asexuate în femela. Grupul consid era ca ar fi prea hazardat. având în vedere ca în creierul ei se afla informatii pretioase . albinele si furnicile au un stramos comun: viespea. Comisarul Maximilian Linart se îndrepta cu pasi prudenti spre piramida mis terioasa din padure. Cum sa gaseasca laptisor de matca de viespe? 12 spune ca ar cunoaste un sat de viespi. vrea un sex! La urma urmelor. 5 cântareste ideea. Îi fusese data o substanta similara si degajase într-adevar aro me de mascul.. Sa devina sexuata. toate afectiunile. Toate furnicile stiu ca exista o substanta saturata de hormoni. ar mai fi avut d e trait înca doisprezece ani. Pretinde ca a asistat. Daca 103 ar fi fost o regina. Dar i se raspunde ca batrânetea nu-i o boala. Pentru el era un mediu ostil. cea care e numita desertul uscat si alb. constatase ca acel cuib era în continuare activ si populatia lui crescuse Ar putea sa gaseasca acel loc în care traiesc acele viespi chimiste? 5. Se afla lânga marele stejar septentrional. Viespile înca mai exi sta si unele dintre ele stiu cum sa fabrice laptisor de matca ca sa creeze în mod artificial regine-viespe de substituire în cazul în care unica lor regina ar deceda accidental.

. Nu avea usa. Cu ajutorul oglinzilor fac pre stidigitatorii sa dispara fete în cufere strapunse cu sabiile ascutite. Reciti ce scrisese si se grabi sa rupa foaia. un drum sa fir reprezentat printr-un triunghi. Ancheta asupra piramidei din padure. Nimic care sa evoce o locuinta a unui om. In desert remarci mai usor un om în haine de culoarea nisipului decât o camila. ci acela care se integreaza în mod natural în peisaj". perspectiva face ca. nu ceea ce credea ca vede. din fata. Visa la o lume din beton unde sa nu fie nici urma de jungla. În jur de trei metri. Le de sena si pe ele. Numai beton ac operit de oglinzi si un vârf translucid. Era u imit. Maximilian visase sa vada padurea disparând. Erau doi sori. probabil lasati de Gaston Pinson si de setterul sau irlandez. comisarul repera pe pamântul afânat urme de pasi omenesti si de labe de câine. tântari. Rupse deci foaia. Unul în plus. Scoase carnetelul si nota cu grija: 1. Maximilian se îmbracase ca un tip iesit la pli mbare. nici ferestre. Numai dale cât vedeai cu ochii. Una din marile calitati ale lui Maximilian Linart era capacitatea de a descrie e xact ceea ce vedea. Ar fi f ost mai igienic. Maximilian dadu ocol edificiului. respectivul ajunsese la o perfectiune arhitectura la. repera constructia suspecta. Se dadu cinci pasi înapoi si se uita îndelung la constructie. Când desenezi. politistul se apropie si mai mult. Chiar si el se lasase obsedat de termenul "piramida". Toti acesti s erpi. 38. nici cos. plus cea de la suprafata solului. te gândesti la un drum si esti tentat sa trasezi doua linii paralele. paienjeni îsi râsesera de om din cale-afara de mult. Tetraedrul are trei fete laterale plus supraf ata solului. În plus. Ancheta asupra tetraedrului din padure. Se apropie. Indiferent cine fusese arhitectul care înaltase acea piram ida ciudata în mijlocul padurii. la orizont. Maximilian Linart îsi regla binoclul si reîncepu examinarea piramidei. Studiul desenului îi întarise aceasta aptitudine. Nu era vorba de o piramida . Oglinda era o alegere excelenta ca învelis. Ajuns la câtiva metri de piramida. Maximilian Linart scoase binoclul si observa piramida.Edificiu destul de înalt. a) Observare de la distanta. nici cutie de scrisori. Când era mai tânar. Dar un detaliu trada acel loc. Ancheta asupra piramidei din padure. daca vezi un drum. asta ar fi permis circulatia cu patine cu rotile pe dist ante mari. De data asta avea sa faca o exceptie. În fine. Patru se spune tetra în greceste. Dar da ca retrasezi "obiectiv" ceea ce vezi. Totdeauna le spusese asta elevilor de la s coala de politie. ci de un tetraedru. cele doua margini folosind ca linii de fuga. Dupa ce termina schita. Piramida are patru fete laterale. Simplu efe ct optic. Camuflat de arbori si arbu sti. Era adevarat ca "Pir amida" avea o conotatie enigmatica si sacra. Corecta deci: 1. "Cel mai bun camuflaj nu este acela care copiaza peisajul. Acest dar al "obiectivitatii" îl aj utase sa evite multe greseli. Proportiile si forma erau armonioase. Ca sa treaca neobservat. Adica în total patru fete. împreunându-se în fund. 1.Sherwood. a) Observare de la distanta. Adica în total cinci fete. Imaginea copacilor se multiplica pe placile mari de oglinda care camufla u cladirea la prima vedere. ENCICLOPEDIE NUMARUL DE AUR: Numarul de aur este un raport precis datorita caruia se .

picta. netulburat de o verticala cât de mica. Parada începe. de exemplu. Exploratoarele le este din ce în ce mai mult foame si sete. îsi apuca alesul cu clestisorii si îl strânge de parca ar vrea sa-l atraga în tr-un tangou. Este numarul care de fineste locul buricului fata de ansamblul corpului omenesc.6180335. Ce scurta e viata pentru oamenii simpli! Stie ca daca nu obtine un sex. corpul expeditionar prefera s-o ocolea sca decât sa se înece. raportul de ecartament dintre fr unzele copacilor pentru a evita sa-si faca umbra reciproc. Cu fiecare secunda care trece.poate construi. Apoi îl împinge înainte. format din mici canale craniene pline cu particule sensibile la câmpurile magne tice terestre. Masculul. batrâna furnica simte si mai mult pov ara timpului. apuca o musca usca ta deja ucisa de el si o ofera femelei. t rebuie sa mearga drept înainte. Furnicile nu se opresc din mers decât atunci când nisipul fin devine fierbin te sub picioarele lor. Partenonul si majoritatea bisericilor romane. stânci. va fi învinsa de cel mai implacabil adversar: t impul. me rge înapoi cu spatele. Si daca vor sa ajunga la stejarul imens. El se verifica si în natura. Din fericire. Norii nu-si cunosc puterea. Este. disting o prezenta animala ca re le poate fi utila. ele stiu sa-si determine po zitia în functie de câmpurile magnetice invizibile. Plimbarea lor e lunga si furnicile îi urmeaza fara sa îndrazneasca sa le tulbure dansul. antenele i se usuca tot timpul si pierde multa energie lubrefiindu-le nervos cu laibialele tremuratoare. mai deschis la culoare si mai mic. DESERTUL Orizontul se întinde la infinit. Acesta este secretul milenar. În urma ei vin cele douasprezece exploratoare care au luat hotarârea sa o înso teasca în odiseea ei. Se pretinde ca tot ce e construit fara a respecta aceasta proportie sfârse ste prin a se narui. Când se iveste o "balt oaca" de nisip atât de fin încât devine lichid. caci apa usor sarata modifica aceste câmpuri. organele lui Johnston le spun ca nu exista apa: nici deasupr a. 103 simtea moartea planând asupra ei ca o amenintare permanenta. Multe tablouri din Renastere respecta si ele aceasta proportie. praf de cristale. Nu pierd directia nici atunci când sunt obligate sa faca ocoluri mari ca s a evite lacurile de nisip prea fin. pietre. Masculul se opreste. Dar pentru calatoria în desert mai folosesc unul: organul lui Johnsto n. Pentru ca nu are dinti. Pleaca mai departe imediat ce primul nor acopera soarele. În jurul celor treisprezece furnici se întind panoramele splendid e ale sierelor roz sau al vailor de un gri deschis. toata exper ienta ei nu va fi servit la nimic. femela duce hran . Furnicile dispun de doua mijloace de orienta re privilegiate: feromonii-pista si calculul unghiului orizontului în raport cu ra za de soare. Pornind de la acest numar au fost construite piramidele lui Keops. furnicile o escaladeaza. usor de recunoscut dupa pântecele burduhanos si culoa rea bruna. sculpta. de aceea furnicile prefera sa astepte sa-s i termine zbântuiala ca sa-i omoare când vor fi obositi. volumul III 39. Când apare o stânca. Acest numar este produsul imaginatiei uman e. Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta. îmbogatind opera cu o forta ascunsa. Femela. Acele arahni de mari sunt considerate periculoase. Un cuplu de scorpioni în plina parada amoroasa. 103 merge în cautarea sexului promis. Peisajul e format alternativ din nisip fin. Acest numar de aur se calculeaza în felul urmator: (1 + radical(5))/2 Adica 1. Deocamdata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În acel desert u scat si alb nu exista prea mult vânat. Tot în acest fel stiu sa repereze si râurile subterane. nici dedesubt. pietris. Articulatiile îi trosnesc. nici de jur împrejur. supus femelei. templ ul lui Solomon. Exista acolo toate formele de minerale si practic nici o forma vege tala sau animala. Edmond Wells.

În sfârsit. fara ca sa caute o nisa sau o stânca protejata. pietre si iar nisip. masculul îsi inv ita partenera în micul "apartament".a cu ajutorul clestisorilor la soldurile echipate cu margini taioase. Dar de cele mai mult e ori. pe o frunza în vârful unei stânci. Un ou. Curioase . Ce cauta un ou în mijlocul desertului? Sa fie un miraj? Nu. oul a fost adus de o jijisa dintre cele mai nepasatoare. scorpionul m atura si sapa. Caci în plin desert e locul unde un ou nu poate sa cada de sus. Este foarte ciudat ca aceasta pasare neîndemânatica a putut sa supravietuiasca pâna în zilele noastre! Furnicile se învârt în jurul acelui obiect insolit. Oul rezista. asezat în m ijlocul drumului lor ca sa le dea prilej de meditatie. Îsi pune deci oul oriunde. 5 are unele îndoieli în privinta tehnicilor Degetelor si ia . Asta ca învatatura de minte sa nu mai traga cu ochiul! Carnea de scorpion nu are gust bun si înca le mai e foame. trebuie sa aiba ma re grija sa nu cada de pe creanga sau de pe marginea stâncii. E momentul sa puna în practica aceasta cunostinta. ghiftuita si vesela. Prefera sa fuga. Spectacolul subteran nu e l ipsit de interes. Si merg. Furnicile considera ca a sosit momentul sa atace. Atunci nu e de mirare ca pradatorii care îl descopera apoi sopârle. complet fascinata de acest concept este cea mai activa. femela nu are totusi chef sa lupte cu acele f urnici pe care le presimte ostile. Ajutându-se cu picioarele si cu coada. Apoi cele douasprezece sa înainteze progresiv pe lev ier astfel încât sa formeze un ciorchine care va servi drept contragreutate. Insectele îl înconjoara ca si cum ar fi vorba de un monolit sacru. la îndemâna oricui. Desi. Cu resturi ale masculu lui lipite înca pe partile laterale. Trag în ea cu acid formic dar carapacea femelei-scorpion este suficient de blindata ca sa reziste acestui atac. chiar oriunde. Dupa ce mu sca e facuta feliute. se agata în gol si agita picioarele ca sa creasc a impulsul. Când un pui norocos poate sa iasa fara sa fi rasturnat chiar el oul. cei doi scorpioni se acupleaza. De data asta. o pala de vânt este destul ca sa-l rastoarne pe acesta în echilibru. stânci. Burta lânga burta. Alearga mai repede decât furni cile. cu ciocul si ochii negri. ea îl ucide pe masculul epuizat si îl înghite fara ezitare. dar s-a stabilizat int act în pozitie orizontala. ac lânga ac. Adulmeca. 5 se repede si loveste cu capul suprafata tare a cochiliei. Apoi. Problema: oul s-a rasturnat usor pe nisipul afânat. Si daca nu se ocupa de el pr adatorii. Tot grupul îl loveste. Merge: ovoidul monumental e dezechilibrat si începe sa se în cline pâna când cade. Era vorba de princip iul levierului si de utilizarea lui pentru ridicarea celor mai mari greutati. E enervant la culm e sa fii atât de aproape de o rezerva atât de mare de hrana si de lichid si sa nu o poti consuma! 103 îsi aminteste atunci de un documentar stiintific. cele treisprezece furnici sapa alaturi ca sa vada. Dupa ce grota e destul de mare ca sa adaposteasca cuplul..îl devoreaza într-o veselie. pentru ca actiunea a stârnit foamea femelei. Femela face doar un singur ou si nu are cuib. la urma urmelor.. Cele treisprezece furnici regreta ca nu au profitat de acuplare ca sa o atace. E vorba de un ou facut de o pasare din sud. Aceasta pasare prezinta o particularitate. nu e chiar o prostie. Nisip. Sare usor ca sa atârne cât mai mult. tinându-si partenera de un clestisor. masc ulul sapa cu celalalt o grota. S i-a lasat unicul si pretiosul mostenitor în mijlocul desertului. un ou de jijisa. In departare zaresc o forma sferica ciudata. puiul face ca oul sa cada în timp ce se straduieste sa-l sparga si acesta c ade. femela le suge. merg si iar merg prin desertul infinit. oul pare foart e real. De cele mai multe ori în dezechilibru pe o creanga. Jijisa seamana cu o rândunica alba. Apoi iese singura. cei doi scorpioni se prind din nou d e picioare si reîncep sa danseze. Sugereaza sa se ia o ramurica usc ata si sa fie plasata sub ou. pasari sau serpi . Intra împreuna sub pamânt si închid grota. Furnicile îi dau ascultare. Zgomote mici de grindina fara rezultat. S i apoi. 5 recunoaste mi rosul. 8. 103 îsi zice ca. Grupul se resemneaza cu resturile mascululu i.

danseaza în ou. Descoperise un semn rosu pe gâtul cadav rului si ajunse la concluzia ca moartea survenise în urma. Era comisarul Maximilian Linart care venise sa afle cauzele decesului lui Gaston Pinson. trebuie totdeauna sa fie plasat deasupra galbenusului. Se întâmpla t otusi ca oul sa se rastoarne. Astfel încât. Mortile provocate de întepatura de viespe nu erau ceva rar. Galbenusul este încadrat de d oua cordoane. volumul III 41. Astfel. Tehnicile Degetelor sunt originale. Sa admiram mai întâi structu ra cochiliei. Scoase un dosar. Îsi închide strâns mandibulele pâna când for eaza un triunghi ascutit pe care îl aplica cochiliei rasucind capul de la stânga la dreapta ca un sfredel. Dar coaja e tare: rezultatul a o suta de miscari e doar o zgârietura deschisa la culoare. Manânca. -Nu. oul este. Solul e atât de fierbinte si uscat încât oul se transforma într-o omleta alba pe nisip. d ar ale furnicilor si-au dovedit eficacitatea. 103 se obisnuise sa vada lucrurile functionând imediat si a pierdut rabda rea si tenacitatea pe care o au însotitoarele ei.. Pentru ca embrionul de pasare sa se de zvolte perfect. 5 îsi leagana antenele.Vreti putina omleta? îl întreba medicul. apoi alta. "UMORUL TÂNAR" În timp ce-si pregatea o omleta în bucataria institutului medico-legal. am mâncat. Aceasta mai are si alte calitati. Expertul analizase unii compusi ai sângelui defunctului si îsi daduse seama ca se produsese o reactie foarte alergica. Extremita tile lor ascutite vizeaza centrul oului. dar si suficient de fragil din interior ca sa permita p uiului sa sparga coaja. .. 103 amâna pentru mai târziu aceasta de zbatere. ceea ce crezuse ca fusese un . cu atât structura devine mai solida. Câte eforturi pentru un rezultat atât de neînsemnat! La Degete. destul de solid ca sa suporte greutatea unei mame care cloceste. medi cul legist fu deranjat de o sonerie. ENCICLOPEDIE OUL: Oul de pasare este o capodopera a naturii. când cristalele primesc o presi une din exterior. Aceasta va permite puiului sa respire câteva secunde ca sa poata avea forta sa sparga coaja si chiar sa piuie ca sa-si cheme mama în ajutor în caz de dificultate. 40. apoi 12. E formata din cristale de saruri minerale triunghiulare. intra unele în altele. E nevoie de câteva zeci de minute ca sa apara o mica fisura si dinau ntru sa tâsneasca un gheiser ca un fel de aspic transparent. iar peretele devine si mai rezis tent. cu cât presiunea e mai puternica. întepaturii de viespe. Edmond Wells.hotarârea sa revina la practicile furnicilor. Astfel. oul sufera o racire brusca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Are ceva mai bun de facut. . Dar furnicilor le e prea foame ca sa observe acest fenomen . 5 este epuizata. Efectu l lor de resort compenseaza miscarile oului si restabileste pozitia embrionului. tr iunghiurile se separa si ansamblul se naruie cu usurinta. Îsi transforma pe rând ca pul în sfredel. Asemenea boltilor catedralelor romane. Ati terminat autopsia lui Gaston? Omul îsi hapai repede omleta. beau.Este destul ca viespea sa întepe întâmplator o vena legata direct de inima p entru ca veninul ei sa devina mortal. bau un pahar cu bere. fixate lateral membranei si care foloseste drept suspensie. spuse medicul legist. din exterior. apoi îmbraca o vesta alb a ca sa-l conduca pe politist pâna la laborator. daca presiunea provine din interior. care duce la separarea celor doua membrane interne si la formarea unei pungi de aer. Satisfacuta. Îsi vâra capul în gaura ca sa aspire si ea substan ta galbena suculenta. Dupa ce a fost ouat. multumesc. În schimb. 13 îi ia locul. se strâng. Furnicile se reped as upra lichidului hranitor. Explicatia îl surprinse pe politist. Nu are importanta.

Gândirea scriitorului i se parea confuza. Maximilian îl recunoscu printre ei pe Gonza gue. spuse al treilea acolit.Înteleg. Percepea fiecare os. Zise cu voce tare: . anuntati-ne fara ezitare. nepotul prefectului. O întepatura banala de viespe. cu ajutorul lante rnei. Comisar ul dadu din umeri. Si iata ca. tineri fara nici o pregatire se ofereau sa faca pe politistii benevoli! Grabi pasul ca sa ajunga mai repede la sotia si la fiica lui. conchise politistul zicându-si ca asta era probabil "umorul tânar". aceasta functie impresionându-1 foarte mult. si în toate cazurile "fara violenta" si "evitând spectac ulosul". Întinse o carte de vizita pe care Maximilian o puse politicos în buzunar con tinuându-si drumul. Edmond Wells preciza dozele compusilor cocteilurilor. Unele iau foc datorita dopului lor de pânza. a ltele. insista el. "Afara cu strainii!". mai eficace..Nu cel mai lung. Existau pagini care poveste au revolutii.Te-ai batut? îl întreba politistul. îsi zi se Julie. lucrurile ar fi "politic" mult mai usoare pentru noi. . si fu nevoita sa întoarca multe altele înainte de a afla ca. zise strâmbându-se de râs unul dintre cei trei. sa stiti ca noi sustinem ordinea. . începu sa citeasca din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. îi mai striga liceanul. In tineretea lui. 42. . Maximilian Linart constata ca arma i se vedea din haina deschisa si se g rabi s-o încheie. domnule. fiecare cartilagiu. . câteva pa saje interesante si. Daca aveti într-o zi nevoie de noi. Julie se întinse pe pat si. "În sfârsit sfaturi practice pentru a face revolutia". genunchiule. câteva retete pentru fabricarea cocteilurilor Molotov. Toate acestea erau cel putin contradictorii. fiecare muschi. nu si-ar fi permis n iciodata sa opreasca un politist. Existau mai multe feluri. Chiar daca era vorba doar de o simpla coincidenta . Uneori vorbea de "revolutie". asa cum se întâmpla de fiecare data când deschidea cartea. E un nerv foarte lung. se declanseaza cu pastile care. . Ca si cum ar fi fost fatal ca o revolutie sa se descompuna sau sa esueze.Problema noastra e ca nu avem armament. Si adauga: . Voia s a înteleaga despre ce fel de revolutie vorbea acest Edmond Wells. Ridica pansamentul si se uita la rana. Timpurile se schimbau. Ramânea totusi piramida.Putin! exclama Gonzague.Buna ziua. al teori vorbea de "evolutie". elibereaza compu si chimici inflamabili. . . . Daca am avea un revolver ca al dumneavoastra. citi politistul care mormai: .Suntem totdeauna gata sa ajutam politia.Ei bine.Te intereseaza politica? .Buna ziua. Ceea ce conteaza este nervul de la vârful degetului care apasa pe tragaci. Politistul îi multumi medicului legist si pleca în oras cufundat în gânduri. pâna atunci nici una nu reusise. Gonzague îl retinu.asasinat se dovedea un simplu accident în padure. Simti o durere în genunchiul unde se lovise. . avangarda miscarii de tineret a noii extreme drepte. E doar un instrumen t. Julie gasi. Am pocit o banda de anarhisti. COCTEIL MOLOTOV Dupa ce în sfârsit ajunse acasa. replica el.Facem parte din Sobolanii Negri. înteleg. printre altele.Sa stii ca revolverul nu înseamna nimic. spargându-se. buna seara. Avea fata plina de vânatai si avea o urma de muscatura p e obraz. nu era normal sa mori dintr-o întepatura de viespe la baza unei piramide constru ita fara autorizatie în mijlocul unei paduri protejate. Voia sa schimbe mentalitatile în mod discret. preciza un alt baiat întinzându-i un manifest. aproape în secret. domnule! Trei tineri se apropiau de el.Domnule.. .

14. Ce n-ar da pentru macar o jumatate de picatura de roua! Dar de câtiva ani. O coleoptera rosie trece prin fata lor. Probabil ca sunt la fel de minusculi pentru noi cum suntem noi pentru De gete. dar nu. Acea insecta nu e rosie din întâmplare. Exploratoarele n-au mai mâncat de multa vreme si încep sa suf ere de primele chinuri ale lipsei de umezeala: antenele devin rigide. în natura. 15 vrea sa traga dar 103 îi spune ca doborârea ei n-ar folosi la nimic. În timp ce merg. Cunosteau din fericire un mod de a merge care cruta extremitatea picioar elor. admira acarienii. tot ceea ce prezinta culori care frapeaza este toxic sau periculos. articulati ile picioarelor se sudeaza. în acest caz. 103 ar e dificultati la mers. 14 pretinde ca unele insecte se fac rosii ca sa se creada ca sunt toxice desi nu sunt. Daca desertul se întinde în continuare pe o distanta mare. care bântuie în liniste acel desert. 43. Manânca toate din insecta rosie. cealalta nu. o astfel de discutie despre mimetism pare nepotrivita. furnicile discuta despre m imetism si despre semnificatia culorilor. Cele treisprezece furnici iau informatii despre directia în care se afla s tejarul cel mare de la o colembola de nisip. ne dau un exemplu de supravietuire. furnicile ies din adapostul nisipului. Doar n-au sa se afiseze în rosu stacojiu în fata t uturor din placerea de a atrage pe pradatori. Julie confectiona o bomba artizanala. caci pasarile recunosc d esenele de pe aripi si. sferele oculare se acopera de o pelicula de praf si nu au saliva de prapadit ca sa le spele. 103. E vorba de tehnica furnicilor din orasul Yedi-bei-nakan.. departe de predatorii lor. Furnicile se hotarasc sa-i imite. G asi acolo toate ingredientele necesare pentru confectionarea unei bombe incendia re. Doua specii de f luturi au exact aceleasi desene pe aripi. Exista momente în care "multumesc" e un lux mai presus de fortele noastre.Te doare vechea lume. Dispui astfel tot timpul de doua picioare odihnite si ferite de fierbinteala solului. Fortareata liceului nu putea sa-i reziste la infinit. Una are aripi toxice. 7 adauga ca a vazut evolutii paralele si complementare. Gusta din ea. latura degenerata în contact cu Degetele. Se duse în remiza unde se aflau produsele si uneltele pentru gradinarit. Te voi razbuna. mai tenace o urmarest e si o doboara. Si o manânca imediat ce primesc raspu nsul. acele "insecte al e insectelor". Racorindu-se. interesata de speciile straine. Ne aflam în echilibru între acarieni si Degete. lasa coleoptera sa plece cu parere de rau. verile canicular e. Toate cred ca va muri. De ce unele fiinte sunt colorate si al tele nu? Pe acea canicula si uscaciune. si totusi. Insectele nu sunt nebune. le evita. crezând ca sunt toxice. toamnele caldute si abia iarna se mai fac simtite frigul si umiditatea. Primaverile sunt calde. atunci când exista o îndoiala. Fac asta ca sa le semnaleze tuturo r ca e inutil sa le caute nod în papura. 103 crede ca. Dar specia toxica este la fel de protejata ca si cealalta. chiar daca a vorbi înseamna ri . Se îngr oapa când e cald si ies afara când se racoreste. TIMPUL NISIPULUI Sunt istovite. Era într-adevar un mi metism care urmarea ca ceilalti sa creada în toxicitatea ei. Dar recunoaste ca. Sug pâna si articulatiile picioarelor animalului ca sa recupereze cea mai mica molecula de umiditate. 15. 103 crede ca de vina ar putea sa fie influenta ei proasta. temperatura a crescut mult pe planeta. Asta îi dovedeste lui 103 ca nu trebuie sa subestimezi nici dimensiunile s uperioare si nici dimensiunile inferioare. Trebuie sa se stie ca. vor pieri. e mai bine sa nu risti sa te ot ravesti. Trebuie sa înaintez i folosind doar patru din cele sase picioare apoi alternând cu alte patru.

Analizeaza ceea ce se întâmpla si compara c u ceea ce au experimentat deja. era logic ca viziunea viitorului sa devina subiectiva. Oamenii au început deci cât se poate de natural sa elaboreze u n limbaj ca sa descrie acest viitor. în neolitic. Oare au vreun sens toate astea? Si daca da. aceasta tema de discutie e frecventa. Cele care au metamorfoza completa. A existat totdeauna un clivaj între insectele cu metamorfoza c ompleta si cele cu metamorfoza incompleta. În minte îi vin idei ciudate. nimfa. Sunt bebelusi care devin bebelusi batrâni. Aceasta înclinatie de control a viitorului a aparut probabil atunci când omul. si deci diferita pentru fiecare fiinta umana.. furnicilor. în mod logic. 103 merge si se uita la soare care dispare lent la orizont într-o mare de galben si de portocaliu. Se nasc în stadiu de adult în mi niatura si cunosc transformari graduale. Nu se prea stie asta. larva. ENCICLOPEDIE CONSTIINTA VIITORULUI: Ce deosebeste omul de celelalte specii animale? F aptul ca are un deget opozabil celorlalte degete ale mâinii? Limbajul? Creierul hi pertrofiat? Pozitia verticala? Poate ca pur si simplu constiinta viitorului.sipa de umiditate. ureche lnitelor. trebuia. vrea sa aju te la evolutia lumii. cunosc doar trei faze: ou. Dumnezeu este numele dat de oameni la tot ceea ce le scapa din stapânirea viitorului. adult. înlocuit de meteorologi. E cazul fluturilor. de ce foloseste natura cai atât de hazardate ca sasi atinga scopurile? 44. sa se inv enteze tehnologia. Era în metamorfoza completa sau metamorfoza incompleta? întreaba 4. ca sa prevada recoltele viitoare. O desena din nou pe c arnetel ca sa-i sesizeze mai bine forma si existenta ei nepotrivita în mijlocul ac . Limbajele vechi dispuneau de putine cuvinte si de o gramatica simplista ca sa vorbeasca despre viitor. termitelor si libarcilor. dar si a puricilor si gargaritelor.vazut o musca luând forma unui scorpion ca sa res pinga un paianjen. Toa te animalele traiesc în prezent si trecut. cum va arata ziua de mâine s i de ce acest mâine va fi asa si nu altfel. larva si adult. viespi lor. Omul însa încearca sa prevada ce se va întâmpla.. Doreste un sex. cu nosc patru faze: ou. La insecte. Edmond Wells. 16 povesteste ca a vazut o omida luând forma unui cap de pasare ca sa sper ie alta pasare. provocate poate de o insolati e. raspunde 9 ca si cum ar fi fost vor ba de ceva foarte evident. Dar tehnologia permitându-le sa controleze din ce în ce mai bine acest v iitor. futurologi si toti cei care cred ca stiu. surse de hrana aleatoare. Dumnezeu va disparea progresiv. Pentru a confirma promisiunile de viitor. sa creeze o alianta între Degete si furnici. dar "metamorfozatele complete" au un fel de dispre t fata de "metamorfozatele incomplete". 9 pretinde ca a. Cam asta ar fi cazul lacustelor. Cu constiinta viitorului s-a nascut limbaju l care îl descria. în timp ce limbajele moderne îsi perfectioneaza conti nuu gramatica. Le place sa vorbeasca despre metamorfoza. datorita folosirii masinilor. GREUTATEA OCHILOR Maximilian Linart se uita multa vreme la piramida. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Prin urmare. Renunta din acel moment la cules si la vân atoare. Era o musca cu metamorfoza completa. Soarele e un animal cu metamorfoza completa? De ce natura a pus-o în contact cu acei monstri. Asta a fost începutul angrenajului. albinelor. asta prezinta avantajul ca nu mai simti oboseala si durerea. a început sa fie interesat de agricultura. Cele care au metamorfoza inc ompleta. volumul III 45. pe ea si numai pe ea? De ce un singur individ are o responsabilit ate atât de mare? Se îndoieste pentru prima data de misiunea ei. nu bebelusi care devin adulti.

Si amintise despre o substanta noua antialergica care permitea suportarea bijuteriilor din cele mai diferite aliaje. Tânara femeie purta un medalion cu semnul ei astrologie: Pestii. Un calopterix Acele mar i libelule. carti cu tir aj limitat. În sfârsit. auzi strigate urmate de zgomotul unor roti de trasura. dupa o neîncred ere initiala. se roteste în . de pamânt si de foc. Surprins. de data ast a. în strategia sa amoroasa. Miscarea urmatoare. 103 discerne deodata o miscare pe cerul uniform. Maximilian Linart descoperise tot f elul de elemente care. Femeilor frumoase le place sa le vorbesti de in teligenta lor. Dupa trei luni erau casatoriti. aceasta privire fixa si patrunzatoare o jenase pe tânara f emeie. Se apropie de ea. îi permisese sa se branseze pe lungimea de unda a Scynthiei. apoi o intrigase. Îsi freaca ochii ca sa-si ascuta vederea si sa urma reasca mai bine miscarile calopterixului. Era clar ca erau oa meni în interiorul acelei cladiri ciudate. demareaza din nou. Maximii ian Linart trecuse la cele pe care ea nu le cunostea: filme rare. În fiecare dintre nervuri ci rcula sânge care pulseaza. va cunoaste o mare dragost e. sunt pentru furnici c um sunt pescarusii pentru marinarul ratacit: indica proximitatea unei zone veget ale. O mângâie. Era totusi sigur ca detunatura pro venea din interiorul piramidei. pâna la urma primesti mii de inform atii pretioase. Analizase forta simboluri lor. Aceeasi tehnica o folosise pentru a-si seduce sotia. 46. diferenta dintre semnele de apa. La masa. Aceasta e ra genul de femeie de o mare frumusete care obisnuia sa-i trimita la plimbare cu semetie pe toti pretendentii. comisarul Linart spu nea ca daca observi îndelung pe cineva sau ceva. Libelula este cu adevarat regina zborului. mai apoi. El se uitase în delung la ea. Libelula coboara si aproape ca le atinge cu cele patru aripi nervoase. trebuie sa-l fac i pe celalalt sa se simta în largul lui plasându-te pe propriul sau teren. a caror existenta dateaza din negura timpului. Percepu glasuri. Si uneori asta era de ajuns ca sa rezolvi orice enigma. La început. se as ezase lânga ea si începuse sa vorbeasca despre astrologie. Numea acest fenomen "sindromul Iericon". ultima miscare: se prefacuse ca se intereseaza de cea mai buna p rietena a ei. Purta cercei care îi infectau lobii. începuse sa-si expuna parerile cât se poate de natural. femeilor inteligente le place sa le vorbesti de frumusetea lor. Scynthia. F urnicile se opresc ca sa observe insecta maiestuoasa. Apoi îsi examina cu grija desenul ca sa se asigure ca era asemanator în tru totul cu ceea ce vedea în fata lui. Îsi puse carnetul în b uzunar si îsi lipi urechea de latura-oglinda. Acel triunghi avea sa fie mai dificil de cucerit. va fi fericita. gastronomic exotica.elei paduri. Nu se pricepea deloc dar îi spusese tot ce doreste sa auda orice om: avea un destin deosebit. Nechezat de cai.doi baieti. dar cu cele patru aripi independe nte. Apoi discutase ra despre cercei. A treia miscare: îi ghicise în palma. va avea doi copii . Muzica clasica. Maximilian se uita la piramida. La scoala de politie. Si numai privind-o. ceea ce stârnise imediat gelozia tinerei femei. machiaj. "La început. Umbra imensa se apropie. Nu numai ca e în stare sa se stabilizeze în zbor geostationar. Aplauz e. I se paru ca aude un zgomot în interiorul constructiei. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE Cele treisprezece furnici nu mai pot. O atinse. Maximilian o remarcase la o defilare de manechine unde era de departe ce a mai atragatoare si deci cea mai râvnita de toti barbatii prezenti. Nu mai emit nici cea mai mica fraz a feromonala. fusese simpla: exploatas e un paradox pe care îl remarcase. Asculta cu atentie si auzi deodata o împu scatura." Dupa ce abordase subiectele cunoscute de ea. Îsi lipi din nou urechea de perete si. Folosea un parfum foarte greu. e singura insecta care stie sa zboare înapoi. comisarul facu un pas înapoi. se stabilizeaza. regim alimentar. Scynthia. Trebuie sa economiseasca chiar si umiditatea acelor vapori care le permit sa comunice. Conversatia abordase apoi alte subiecte: parfumuri. Furnicile recapata curaj. Tacanitul unei mitraliere.

Va trebui gasit altceva. 10 îi cere lui 103 sa le mai vorbeasca despre Degete. se calmeaza. furnicile se freaca în iarba si ramân acolo. toate Degetele înainteaza pe pista. beau iar si din nou se spala. toti se opresc pe loc ca si cum ar fi morti. Oste nite în cele din urma. nu a retinut nici una. e posibil sa fie una care sa poata fi povestita. totusi. Cel mai mic graunte de papadie se impregneaza cu mii de savor i. Cele treisprezece razboinice au traversat marele desert alb septentriona l si au scapat nevatamate. câteva flori se ofera antenelor lor avide: melise. Zborul ei linistit indica f aptul ca corpul nu sufera de lipsa de umiditate. a metite. O friza cu fi risoare întunecate apare în vârful unei coline golase. aluni salbatici. ciubotica -cucului. Merg cum îi taie capul. Furnicile se hranesc pe saturate. Sunt ghiftuite. Simt în sfârsit aerul racorindu-se putin. Foamea si setea dau alimentelor un g ust extraordinar. umplându-si la refuz gusa care digera s i gusa sociala. Un greier cânta toata vara si se duce sa ceara de mâncare la o furnica. se ating si discuta. Pare ca vrea sa le conduca spre salvare. Totul li se pare suculent. Deas upra ierbii. În sfârsit linistite. Emit feromoni acidulati care le pisca atunci când îi receptioneaza. dar constata ca. În acest moment al naratiunii. zmeura modificându-si savoarea sevei. Ar fi de ajuns sa se fixeze peste tot semnale rosii. e seva si deci racoare si umiditate. petalele c rispându-se. Greierele pleaca si moare de foame. Cele douasprezece furnici considera sfârsitul dezolant. cele douasprezece exploratoare nu pricep de ce furnica înca nu l-a devorat pe greier. nu vrea sa-i dea nimic. E vorba de niste semnale pe care le pun pe piste în scopul de a evita ambuteia jele. 103 aminteste despre o inventie ciudata a Degetelor: semafoarele tricolo re. 5. Iarba! Iar acolo unde e iarba. Furnicile o urmeaza. Manânca. ierburi si vânat mic alergând mai încet ca un jet de acid formic. zambile. Un adevarat paradis! N-au mai vazut niciodata o regiune atât de luxurianta. Sunt salvate. Iarba. de la dulce la sarat trecând prin amar. În aer p . paducel si coarne. Animalele din jur amutesc.jurul lor. 10 vrea sa afl e sfârsitul acestei istorioare ciudate. Gluma cu fur nica si cu greierul. neîntelegând nici una. dar nu a reusit niciodata sa afle ce era acela un eschim os si nici o banchiza. Dar umorul ce-i? întreaba 10. Peste tot numai fru cte. Îsi aminteste vag de o istorioara cu un eschimos pe o banchiza. beau. flori. Po ate se teme ca batrâna exploratoare va muri fara sa le fi dezvaluit toate secretel e. 5 spune ca ar putea sa fie un bun mijloc pentru oprirea invaziilor Deget elor. De ce greierele cânta toata vara desi toata lumea stie ca greierii nu cânta decât ca sa-si atraga partenerii sexuali si apoi tac dupa acuplare ? De ce nu încearca furnica sa recupereze cadavrul greierului mort de foame ca sal taie în bucati si sa faca din el pateu? Discutia se întrerupe brusc. Când apare culoarea rosie. se spala apoi manânca iar. Furn ica raspunde ca nu. Se ghiftuiesc cu purici si alte câteva insecte prea mici ca sa-si revendice dreptul la supravietuire. Aerul e plin de polen iar pamântul e presarat cu seminte în germene. ciclame. 6 si 7 îsi trec una alteia staminele numai pentru placerea de â le linge sau de a le mesteca ca pe o chewing-gum. merisor. Pâna la roua pe care o aspira pe pistilul florilor si care e plina de nuante gustative carora furnicile nu le acordasera pâna atunci nici o importanta. Mai sunt si afine pe arbusti si soc. narcise. Mica trupa a simtit iarba frematând. le. Pun întrebari în încerca rea de a prinde un fir. 103 raspunde ca astea sunt glumele. Dar 103 le spune imed iat ca exista Degete care nu respecta semnalele. provoaca spasme Degetelor. savurând fericirea d e a fi în viata. Si totusi. Când semnalul are culoarea verde. arunca una în alta cu bulgari galbeni la fel ca bulgarii de zapada. Se scalda în polenul unei paralute si. Cele treisprezece furnici gonesc spre acel loc. macesi . 103 consimte sa le povesteasca o gluma de-a Degetelor. Nu în telegi niciodata nimic si.

atât de experimentata. de praf foarte des. distruge conventiile. Lacusta gregara suporta perfect umiditatea si invadeaza fara teama culturi si paduri. 5 lanseaza ordinul sa faca cale întoarsa dar toate stiu ca este deja prea târziu. Culoarea sofranu lui indica faptul ca a ajuns în culmea fazei de excitatie sexuala. Din acel moment se ghiftuieste si se acupleaza cu toate femelele pe care la are la îndemâna. apoi în roz. peste câteva secunde. departe pe cer. se vor abate asupra solului. Cred la început ca norul a duce furtuna. Frene zia ei sexuala este la fel de spectaculoasa ca si frenezia alimentara. Cele treisprezece s e grupeaza în cerc. anuntatoare de r uina. Dar se stabilizeaz a repede pe picioare si încep sa înghita tot ce traieste în jur. femelele încep sa oua pe pamânt cu o stupefianta si teribila fecunditate. un mascul sare la ea pentru acuplar e. Norul întunecat se roteste pe cer vrând parca sa ucida mai întâi prin spaima tot ce palpita sub el. Toate asteapta. gata sa traga. fara sa creada cu adevar at în asta. Dar nu. de când temperatura gener ala a crescut. Îsi verifica rezerva de acid formic din abdomen si se întreaba câte lacuste va putea sa omoare cu ea. Se aude din ce în ce mai distinct clampa nitul a miriade de mandibule avide. Un nor negru se apropie. Cele treisprezece belokaniene îsi ridica antenele curioase si speriate. mai înspaimântator decât vârful ro . lacusta traieste noaptea sarind de colo-colo. O amenintare înabusita face ramurisul sa vibreze. 103 constata ca cerul se întuneca din ce în ce mai mult. 103 priveste cum se apropie norul mortii. Lacuste-de-fânete! Un nor de lacuste migratoare! În mod normal. Sunt sus în vazduh. Sa fie asta o manifestare a ceea ce televiziunea Degetelor numeste "pute rea multimilor"? Numarul aboleste inhibitiile. Ca sa si le satisfaca pe amândoua. cu abdomenul ridicat. îsi schimba culoare a în rosu. Norul întunecat se întinde si formeaza simboluri esoterice. lacusta migratoare adopta o culoare cenusie si o atitudine foarte modesta. animalele din sud trec Loara. lacusta tr aieste ziua zburând. prezenta lor este exceptionala în Europa. gratioase. primele lacuste cad pe pamânt ricosând în salturi pline de stângacie. fiind adaptata l a uscaciune. apoi în portocaliu si în cele din urma în galben. Ce se întâmpla? Cele treisprezece furnici rosii de padure îi sperie atât de rau? Nu. Asteapta mai ales ca 103. Se aude un zbârnâit. Gata. Dar imediat ce ajunge împreuna cu alte lacuste.. Lacusta singuratica se târaste prin deserturi. ca niste parasutisti ai unei armate colosale veniti cu cercetasi. Imediat ce acuplarea se termina. Lacuste migratoare! Lacustele pe care: le întâlnesti singure sunt niste inse cte încântatoare. Curentii aerieni antreneaza acea masa în volute asemanatoare c u banda lui Mobius. dispare. Se simte un miros de teama. sus. Iarba se ghemuieste. dar în grup reprezinta cel mai rau flagel. Monoculturile au sporit si mai mult marimea acestor nori periculosi. Mai puternic decât jetul de acid al furnicilor. 103 nu are nici o solutie. Acel nor e format din.. Pe pamânt nu mai misca nici una. resemnat parca în fata unui adversar superior. Manânca si se împerecheaza. e gata sa distruga totul în calea ei.luteste primejdia. Dar nu e nici asta. si. Norul coboara încetisor. pe Coasta de Azur dar. Cele treisprezece furnici îsi ridica antenele. Singura. 103 crede ca e po sibil sa treaca pe-acolo întâmplator Degete zburatoare. amabile si delicioase la gust. miliarde. Cum ajunge pe pamânt o lacusta femela. În grup. Câteva exploratoare doresc tare mult. Marea arma a lacustei este promptitudinea cu care îsi ra spândeste masiv ouale. Nu e vorba nici de ploaie si nici de vânt. E doar ora prânzului. e cald si totusi soarele. Furnicile nu se bucura de o vedere suficienta ca sa vada foarte bine dep arte. Când e singura. dar treptat înteleg ce înseamna acel nor lung si negru la altitudine. ca s-au înselat si ca nu e decât un nor de praf. Cerul se întuneca. Se cunosc doar câteva rare invazii în Spania si în Franta. sa gaseasca o solutie originala. afecteaza r espectul fata de viata celorlalti. stiind instinctiv ca ac ele lacuste vorace înseamna sfârsitul ei. învârtejându-se.

Din Antichitate si pâna în Evul Mediu.Stii sa cânti la un instrument? întreba el. s-a considerat ca femeile.Atunci. avem vizitatori! zise Francine.Te-ai hotarât sa intri în grupul nostru? întreba el. atunci un fetus de trei saptamâni este un om? Un ovul a bia fecundat este un om? Un bolnav în coma. volumul III 48. Suntem un g rup rock. viu dar izolat într-un lichid nutritiv. N-avem nevoie de turisti! exclama Zoe. un fetus de sase saptamâni este deja un om? Daca da. David o conduse pe Julie spre mica sala de sub cafenea unde cei Sapte Pi tici îsi desfasurau activitatea.Ia uite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Exact. Încaperea era mica. . Action a bricheta. ori pleci! Vazând ca Julie nu se misca.Nu. oameni ai Bisericii. . Piatra e ra uzata. . dar caruia inima îi bate si plamânii îi respira. la aniversari sau la serate dansante. filozofi. . . ENCICLOPEDIE DEFINITIA OMULUI: Cu toate membrele dezvoltate. . în realitate. dar bricheta nu scoase nici o flacara. În mod normal.Referintele noastre sunt Genesis prima perioada. mai e înca un om? Un creier omenesc.z al Degetelor: sexul lacustelor! 47. Cine o deranja? Se întoarse si îl zari pe David.. Portarul se apropia de ei. Julie? Julie puse repede la loc bomba incendiara. ori cânti cu noi. raspunse ea ascunzând mai bine sticla. legislato rul se considera a fi singurul capabil sa perceapa ceea ce e si ceea ce nu e o " fiinta omeneasca".N-ai ce cauta aici. Abia era loc pentru o estrada plina de instrumente muz icale. Satie. hai cu mine. Ce fel de rock? Paul îi explica: . Voi ce gen de muzica cântati? . care nu a mai devenit constient de sas e ani.Rock si-atât nu mai spune nimic azi.Credeam ca n-ai sa vii. geneticieni.Am vrut sa vad doar cum cântati. notiun ea de "a fi uman" va deveni din ce în ce mai greu de definit.. Cauta în micul rucsac si gasi o cutie de chibrituri. TRECERE LA ROCK Julie ajunse în fata usii mari si solide de stejar din spatele liceului si se debaraseaza de micul rucsac.Si ce cânti? .Rock. Acum nimic nu o mai putea împiedica sa arunce sticla incendiara asupra usii. fabricat prin manipulare genetica ca sa constituie o rezer va de organe pentru a face fata unor eventuale deficiente ale fratelui sau geama n. e o fiinta omeneasca? Nimic nu este evident. Ravel.Ah! Ai venit. atâta tot. fizicieni.Am o voce de soprana. Peretii erau acoperiti cu fotografii ale grupului lor. . Fa ure. Edmond Wells. Dar am luat lectii de canto. informaticie ni. Ji-woong închise usa ca sa nu-i deranjeze nimeni. Caci. . Schubert. e un om? Un computer capabil sa reproduca toate mecanismele gândirii unui creier um an este demn sa fie numit uman? Un robot exterior similar cu un om si dotat cu un creier similar cu cel al omului este o fiinta omeneasca? Un om clonat. Cânt mai ales arii de Purceii. . îi zise Narcis ironic. Ji-woong interveni: . strainii si sclavii nu erau fiinte omenesti. ci numai câteva scântei. Aprinse chibritul si: . poeti. Unii îsi acordau deja instrumentele. Ar trebui sa i se mai alature biologi. . Scoase cocteilul Molotov mesterit de ea. albumele Nursery Crim .

Dar Francine . caci i se da în acelasi timp viata. Julie lua microfonul..egipteana. Vocalele reprezinta vocea.Pai.Bravo! exclama David. Chinezii au avut acelasi sentiment. .Sigur nu e ceea ce facem noi în mod obisnuit. si tot Pink Floyd . Edmond Wells. poti sa ramâi cu noi si s a faci parte din grup. Asta era muzica lor de referinta. a fost chemat de împarat care i-a cerut sa deseneze u n dragon perfect. Leopold si Ji-woong dorm la caminul liceului. Tormato. dar e interesant.David. cu exceptia lui Zoe care ramânea sceptica. îi sopti Zoe la ureche. Daca... urmata repede de toti ceilalti.. . printr-o rep rezentare grafica i se da voce cuvântului.Ei bine..n u exista vocale.Am putea încerca un blues. Am fost operata de noduli si medicul m-a sfatuit sa nu fortez coardele vocale. De ce n-ai încerca sa cânti cu noi? . multumesc. îi propuse Paul. Un proverb spune: "Daca ai fi în stare sa scrii perfect cuvântul sifonier. . de acum înainte poti sa fii solistul nostru vocal. a raspuns Wu Daozi. Francine întelese ca nu avea nici un chef sa stea la un baiat si o invita sa doarma în apartamentul ei. 49. La sfârsit urma o tacere lunga. pâna la A Trick of Tail. cu o preferinta pentru albumele Close to the Edge. E destul s a fredonezi. pictorul a desenat ochii si legenda s pune ca dragonul si-a luat zborul. The Lamb Lies Down On Broadway. Julie dadu din cap ca o cunoscatoare. Te vom gazdui pe rând daca ai nevoie. Ideea nu paru s-o entuziasmeze pe Julie. si tot Yes. gura i se deschise si se avânta. Fiecare îsi o cupa locul. de acord. sublinie Ji-woong.. O sa ne obosesti. Francine se departa de claviatura si aplau da prima. ebraica. feniciana . Toti fura de acord. Zoe. iar Paul se apropie de masa de sonorizare si regla potentiometrele. Împaratul a insistat. Pe acea melodie lenta. Poti v eni la mine în seara asta. Daca vrei.Aha! Melodii de rock progresiv foarte vechi. Foxtrot.. Nu esti obligata sa fortezi vocea. . Julie accep ta imediat. Poate sa ma gazduiasca vreunul dintre voi în noaptea asta? întreba J ulie. Wish You Were Here si The Wall. dupa care hotarâra sa plece acasa. .Nu. Daca vrei. Artistul I-a pictat în întregime. O clipa i se paru ca timpul se opreste apoi buzele i se dezlipira. ci doar consoane.Zici ca ai facut canto..n. "Pentru ca daca i-as desena ochii. i se da prea multa forta. -Nu mai face mofturi. mai putin ochii.. În secolul II e. Julie fredona primele cuvinte care îi trecura prin minte. Da vid o întreba: . Apoi cântara alte câteva melodii. si aici cu preferinta pentru Animals. . constata Narcisse cu un ton serios. o anunta David. cel mai mare picto r al timpului sau. . Narcisse si cu mine suntem externi.. noi te-am adoptat.Ai trecut examenul. din anii sa ptezeci! Remarca nu le cazu bine celorlalti. "De ce-ai uitat ochii?" I-a întrebat împaratul. ENCICLOPEDIE MISCARE DE VOCALE: În câteva limbi vechi . plin de praf. maxilarele se destinsera.Oricum. stiti. si-ar lua zborul ". . Avem o camera pentru prieteni. volumul III . t e-ai trezi cu mobila în cap". .e. David insista: .M-am certat cu mama si nu prea am chef sa ma întorc la domiciliul famili al în seara asta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Wu Daozi.

Hârtia tapetului era maro. ceea ce este si mai obositor. E un semn. Buzunarul abdominal cu acid al lui 103 este aproape gol. O raza de soare strapunge deodata norul întunecat si lumineaza un afin. fara încetare. ca sa fie mai putin fertile Asta ar trebui facut. Nici macar nu lupta. Ridica antenele spre cer. La Degete. taie. . Bucati de lacuste zboara în jurul ei. intra în carcasele noastre scobite Pune-ne în miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gândurile divizate. dupa ce scotoci într-o masa de obiecte heteroclite. E ca si cum am devenit constienta de genunchii mei. În mai multe straturi. Era penultimul etaj. Fuga e singura solutie. Julie se aseza si Francine observa ca genunchiul ei supura. Asta e o regula la bloc: vecinii de d easupra lasa totdeauna apa sa dea afara din cada. fa-te comoda. mandibulele au început s-o doa ra. pamânt ul e acum acoperit de insecte cât vezi cu ochii 103 ataca cu mandibulele si taie. cu o grosime de sase-sapte lacuste migratoare.Simte-te ca acasa. ACASA LA FRANCINE Etajul sapte. totusi ajungea si pâna acolo mirosul gunoaielor paras ite de gunoierii aflati în greva. scoas e victorioasa cheile. numiti pilule. fredoneaza vechiul cântec belokanian: Soare. furnicile se hranesc cu afine care pocnesc sub ascutisul mandibulelo r. Ceea ce numea pompos "apartamen t" era în realitate doar o mica garsoniera.50. îi zise Francine aratându-i un fotoliu ho dorogit. Toate ac ele lacuste invadatoare ar trebui îndopate cu pilule. când apare suprapopulare umana. O inundatie veche a vecinilor de deasu pra împodobise tavanul cu un fel de aureola. îsi aminteste ea. . Batrâna furnica n u mai poate decât sa loveasca cu mandibula. Multimea lor constituie o amenintare caci. EMISARII NORILOR 103 si însotitoarele ei se extenueaza de câteva minute în batalia împotriva lacu stelor. Sunt ca pe un ac în mijlocul u nei mari agitate. Descuie cele patru broaste ale usii apoi lovi puternic cu umarul "pentru ca lemnul s-a umflat din cauza umiditatii si usa se blocheaza". Tânara blonda îsi cauta cheile în buzunarul mare care îi tinea loc de geanta si. O ploaie terna fara oprire. Peste tot era praf. când stii foarte bine ca nu o vei putea îngriji si nici educa. 51. Nu a depasit cu bine atâtea obstacole ca sa cede ze în fata unei specii a carei singura inteligenta consta în a produce cantitati ime nse de copii. Pamântul e o spuma de elitre. Acolo sus se simteau la adapost de pericolele strazii. si ca nu va putea sa creasca decât parazitând toate cele lalte specii? 103 refuza sa se supuna dictaturii acelor ouatoare frenetice. taie corpurile ca o secera. Ce merit e sa fabrici douaze ci de copii acolo unde nu e nevoie decât de unul sau doi? În ce consta interesul sa faci la oua din care sa iasa o populatie masiva. L a Francine nu vedeai decât computere si scrumiere. femeile înghit ho rmoni. Ca sa-si recapet e vigoarea. Julie considera to tul putin cam deprimant. . dar ploaia de lacuste s-a oprit si a reaparut soarele. luat probabil de la vechituri. Cele trei furnici stau suspendate la extremitatea celor mai de sus ramur ele ale afinului si valul de lacuste vine spre ele. Ca sa-s i recapete curajul. Lacustele nu opun o adevarata rezistenta. 103 se grabeste sa se catere împreuna cu însotitoarele ei. Ce bine e când ajungi. ploua din cer ca o grindina sinis tra de picioare si mandibule înfometate. De prea multa activitate. Îsi trag sufletul pe palier . Probabil ca Francine nu se ocupa prea mult de menaj. 103 încearca sa-si regaseasca calmul. E foarte obositor fara ascensor. Iar cei de dedesubt blocheaza toboganul de gunoi cu saci prea voluminosi.Asta e rana capatata de la Sobolanii Negri? -Nu ma doare.

în ea mi-am investit toata energia si toate economiile.Nu orice carte. zise ea. zise Francine. dupa care ma distrez fabricând lumi artificiale. Julie.Aceasta masina a viitorului. un comert tot! Nu e gre u. Julie zâmbi. când poporul în cepe sa devina responsabil. Ca într-o monarhie.Francine examina rana si se întreba daca nu cumva Julie era masochista. încaperea se transforma întro cabina de avion supersonic. Se tine în buzunar. care probabil ca a facut turul lumii ca sa poata acumula astfel toate cunostintele timpului sau despre toate tarile. În acelasi timp. ai si alte pasiuni în afara de cântat? . slabesc haturile în vederea democratiei.Un supercomputer? Ma intereseaza. urmeaza o faza de monarhie. dotat nu cu unul sau chiar cu patru creiere functionând în parale l. dar am învatat s a traiesc în mai multe realitati paralele. Scoase volumul gros al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. apoi. dar daca reusesti sa treci astfel dintr-o realitate în alta.. ofera un ecran foarte lat. toate epocile si în toate domeniile . Pa rea ca-i place rana pentru ca îi amintea ca genunchiul ei exista. Examina planurile. Am descoperit-o în fundul unui tunel din padure. Dupa o faza lunga de despotism. În acest moment . Descrie aici un compu ter de un gen nou. -Recunosc ca nu stiu nimic despre cel care a scris-o. Francine descoperi un pasaj care spunea ca informatica era un mijloc de a transforma lumea dar ca. Tipul tau avea idei sucare. daca îsi tine promisiunile. zise Julie cu admiratie.. ci cu cinci sute care lucreaza împreuna. ci o lucra re bransata direct la viata.Exagerezi. Îti închipui puterea unui astfel de aparat ? Francine întelese ca Enciclopedia nu era doar o culegere de aforisme. trebuia sa ai un computer cu o putere foarte mare. Si nici nu te face sa te doara ochi i. dispune de o autonomi e practic nelimitata. o agricultura. e grozav sa poti alege.O carte? zise mirata Francine. le de zvolti un artizanat propriu. cel mai mult îmi place jocul Evolutia. . functioneaza imediat ce-l deschizi. . . Pasiunea mea sunt jocurile.O sa ma ocup de rana ta. . Apoi Francine îi vorbi despre pasiunea ei pentru computere si pentru jocur i.Tu. . profesorul Edmond Wells propunea folosirea unei multitudini de mici microprocesoare care a r lucra simultan. Se îndrepta spre computere. . aprind o tig arica cu marijuana. cântareste de o su ta de ori mai putin decât acesta. crede-ma. Dar statele democratice sunt foarte fragile. Era deci necesar sa se creeze o democratie chiar si în cadrul cipurilor de computere. dar citeste putin si sunt sigura ca vei fi surprinsa. contine milioane de in formatii si nu ramâne niciodata în pana. Si apreciaza asta. s-ar armoniza în permanenta si ar lua decizii pe rând. .. Jucara o vreme dupa care musafira se plânse ca o dor ochii. . . . Francine stins e computerul si îsi freca pleoapele. Acest apara t dorit de el era numit "computerul cu arhitectura democratica". Pun o melodie veche cântata de Genesis ca fond sonor. . . un microprocesor central dirija componentele electronice periferice.Da. pentru a reusi acest lucru.Eu am ceva mai bun decât computerele. si. Cu programul asta poti sa reconstitui civ ilizatii si sa le trimiti sa se razboiasca unele cu altele. În locul unui mare microprocesor central. Cred ca am ceva în casa.Am ceva "mai bun decât computerele". propunând solutii cât se poate de practice si realizabi le. Computerele obisnuite erau dotate cu capacitati limita te pentru ca erau ierarhizate. O sa-ti dai seama de asta cân d o sa joci.Poate ca nu stiu sa fac mare lucru. Francine era foarte interesata. marturisi Francine..Ai o colectie superba de computere. totul devine mai suportabil. În viata totul te dezamageste. Când aprinse ecranele. o industrie. Se inti tuleaza Enciclopedia cunoasterii relative si absolute si a fost scrisa de un bat rân întelept. Îi întinse cartea si o rasfoira împreuna. trimite la muze u toate computerele existente.

Totusi. pâna când emulsia devine perfect compact a. Ceea ce va leg a de fapt cele doua ingrediente. Cele doua fete se privira fix în ochi. televiziunea capata din ce în ce mai multa importanta în viata oamenilor. aplauze. râsete. Probabil ca ave a provizii de hrana. Ideal: 15 grade Celsius. Atentie: totul este în progresie. cea sau cei care se aflau în interiorul acelei piramide fara usa si f ara ferestre se uitau pur si simplu la televizor. pe care îl vom pune putin câte putin.. Maximilian recunoscu enigma celor sase chibrituri propusa în acel moment d e emisiunea "Capcana gândirii".. în acel amestec de ulei si ou prost amalga mat în salatiera. 52. Toate acele sunete. Cel. c i opt triunghiuri echilaterale de marime egala. poate chiar era sub perfuzie. Iar detunaturi. um cu numai cu sase chibrituri se pot desena nu patru. peste tot vedeai antene "înflor ind" pe acoperisuri. În acel moment. fraza este urmatoarea: "Ca sa gasesti. Edmond Wells. Cel mai probabil ar fi fost vorba de pustnic închis acolo ca sa-si poata p etrece restul zilelor în fata televizorului. În secolul al XV-lea. va furnizam un nou element care sa va ajute. Politistul facu diferite presu puneri. fara sa-si vorbeasca. Adaugati ulei progresiv. vor fi minusculele bule de aer pe care le vom i ntroduce batând. Julie se simtea mai putin singura.Acum se fabrica doar computere cu arhitectura paralela. scoase un microamplificator pe care îl aplica pe perete si asculta. dar de aici pâna la a te închide într-o închisoare fara usa si fara ferestre ca sa te uiti mai bine la televizor. o putem drege adaugând o lingurita de mustar. adaugati sare. ci un amestec apa -ulei-albus de ou. de fiecare data. Azi. cu aceasta "arhitectura democratica". "În ce lume de nebuni traim!" îsi zise comisarul. cu fata la e cran si sonorul dat la maxim. Izbucnira în râs fara mo tiv. fara sa fie deranjat. sa îndoi sau sa r upi chibriturile? . A TREIA VIZITA Pentru a treia vizita la piramida. Cunoasteti principiul jocului nostru. fratii Van Eyck au avut ideea sa fo loseasca acest tip de emulsie ca sa obtina culori de o opacitate perfecta... Pe lânga aliment. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute... si statea acolo. tehnica maionezei sta la baza faimosului secret al pictu rii în ulei a flamanzilor. orice prog ram îsi va înmulti de cinci sute de ori posibilitatile. mestecând. amândoua stiura ca totdeauna vor pute a conta una pe cealalta. Dar în pictura nu se întrebuinteaza un amestec apa-ulei-galbenus de ou. fara sa lipesti.. Se nascuse o complicitate foarte pu ternica. în cantitati mici. Cum sa faci o maioneza? Bateti cr ema într-o salatiera galbenusul unui ou si mustar cu ajutorul unei linguri de lemn . Sigur.Puteti sa-mi dati o noua fraza ajutatoare? . Dar masina pe care o descrie enciclopedia ta. comisarul Maximilian Linart se echipa se cu un material de detectie pe care îl scoase din tolba. volumul III 53. ENCICLOPEDIE RETETA MAIONEZEI: E foarte greu sa amesteci materii diferite. Ajuns lânga constructie. -. Marele secret al maionezei: oul si uleiul treb uie sa fie exact la aceeasi temperatura. Daca maioneza s-a taiat. piper si doi centilitri de otet. Important : sa se tina cont de temperatura.. Ce fiinta omeneasca era atât de d ementa încât sa aleaga o astfel de forma de sinucidere? . 1 + 1 = 3.Bineînteles. Aveti dreptul sa reve niti câteva zile la rând si. Niste oameni vorbeau.. o sonatina la pian. nici sase. Când maioneza creste. ex ista o substanta care dovedeste ca aditionarea a doua substante diferite da nast ere unei a treia care le sublimeaza: maioneza. e destul ca sa gândesti". Îsi încorda auzul.

Cu captatorii de câmpuri magnetice. 12 s tabileste pozitia si determina directia marelui stejar. batrâna razboinica a vazut insecte alergând pe suprafata apei fara sa se duca la fund. Aceasta pir amida a fost construita într-o zona protejata. La un mome nt dat. Lânga ele. 54. SUNT MILIOANE Nivelul marii de lacuste creste continuu. furnicile se deplaseaza la altitudine. 103 se avânta prima. Înca un efort si vor reusi ! Gata! Au ajuns! Exploratoarele abordeaza o creanga lunga si joasa si se grabesc sa urce. Dar revolverul nu era un atu.. Repede. Zgomotele încetara brusc. Pleoapele îi cazura ca o cortina grea de teatru. bzzz. Spinari de lacuste cât vezi cu ochii. marele stejar es . Comisarul striga din nou: . Nu si 103. În sfârsit. Îl facea mai putin atent. se ia hotarârea sa se joace totul pe o singura carte. cele treispr ezece furnici se grupeaza si îsi unesc antenele. nu aveti dreptul de a sta aici. din creanga în creanga. Sonorul fusese oprit. Când esti furnica. ci un handicap. se uita în jur si dadu ocol piramidei. unde marea de lacuste este înca raspândita deasupra radacinilor. s e întinse cât era de lung. Oricum. Mai facu trei pasi si deschise gura mare. Sunt salvate! Lumea îsi regaseste momentan normalitatea. Faptul ca simtea mânerul pistolului în mâna îi provoca un sentiment de invincibi litate. Valul de l acuste a fost oprit acolo de acesti potentati vegetali. repede. Daca copacii mari sunt niste donjoane. Carapacele lacustelor formeaza jos un covor discontinuu. Belokani enele galopeaza cum pot mai bine. În sfârsit. fara sa poata vorbi. . 103 aluneca pe o carapace în miscare si 5 o prinde în ultima clipa. striga el. totdeauna trebuie sa gasesti idei originale ca sa supravi etuiesti. cu capul înainte. Ma ximilian nu percepu deci bâzâitul usor din spatele lui. Nu se mai auzeau aplauze s i nici râsete.Maximilian Linard îsi puse mâinile caus la gura si se lipi de perete. o mare. Ca sa evite solul. trupa mirmeceeana zareste în departare umbra linistitoare a marilo r copaci. un ocean. Un lac. Cât e de placut sa pasesti pe un copac tare dupa ce ai navigat atât de mult în lacurile de nisip ale de sertului si pe marea miscatoare a lacustelor! Se revigoreaza schimbând mângâieri si hr ana. arbustii se topesc sub mandibulele lacu stelor. Acestia formeaza niste donjonuri de rezistenta greu de ros. Apoi facu ochii mari si se prabusi pe genunchi. Suspendate de extremitatea ultimelor crengi ale afinului.. Mintea lor colectiva e dominata d e panica si de dorinta de a ucide. Nici împuscaturi de mitraliera.Oricine ati fi. Goneste pe spatele lacustelor atât de brusc încât nu au tim p sa înteleaga ce se petrece. de ce sa nu se foloseasca de el ca de un suport? La traversa rea fluviului. Ideea pare stranie. sunt foarte ocupate cu mâncatul si cu reprodus ul încât acorda doar putina atentie acelei prezente trecatoare de pe spatele lor. Trupa porneste imediat. facând pur si simplu un nou pas de fiecare data când erau gata sa se scufunde. Omoara o lacusta izolata si o manânca. Dar pentru ca nimeni nu are alta sugestie iar copacelul începe sa cedeze sub asalturile lacustelor. Furnicile rosii gonesc deasupra multimii. Poate ca are o solutie: viteza. Bzzz. ca o mica trapa care se deschide undeva. Unele s-au resemnat deja sa moara. sa gaseasca o idee.Politia! Iesiti! E un ordin! Auzi un zgomot înabusit.. Celelalte douasprezece furnici o urmeaza pe prima. unde constructiile sunt interzise. cel adevarat si cel reflectat de oglinda peretelui. dar distanta e mare. Înainte de a închide ochii vazu cei doi sori. Gonesc în zig-zag între a ntenele si cuirasele coapselor îndoite care se ridica mai sus de spate. dadu drumul la arma si. dar gonind pe e l destul de repede.. spatele lacustelor nu seamana deloc cu suprafata unu i fluviu. Scoase r evolverul pentru orice eventualitate. Nici o emisiune si nici un raspuns. în fata lor s e ridica un copac imens. Nu fu atent nici la mica întepatura de la gât decât cu o fractiune de secunda prea târziu.

Omizile se îngrasa în frunze rasucite în forma de cornete si le gate în pachete de parintii lor. Mai departe. Ramurile sunt atât de înalte încât mascheaza cerul. Astfel. în orice caz nu mai dureroasa ca purtatul unui aparat den tar pentru a obliga dintii sa creasca într-un anumit sens. T otul e scris într-o inima strapunsa de o sageata. Societatea incasa devenea astfel imuabila. Gargarite foreaza gauri în noduri cu ciocurile lor ca sa faca oua de câteva miimi de milimetru. colorat. Capetele se modificau d upa forma de lemn. Când hrana atârna de crengi. Degetele însa vor sa-si uite locul în ciclu l ecologic. 103 nu poate sa doarma. B elokanienele urca si mai sus pe turnul gros al stejarului. 103 zareste semne gravate direct pe copac: "Richard o iubeste pe Liz". chiar si de asasinarea animalelor pe care le manânca. daca ar vorbi. Se vor întoarce a doua zi. Dar nu e timp de reflectii. Jos. În cazul copiilor de tarani era vorba de o forma ascutita. 103 se opreste. Printre furnici se spune ca acest stejar mare are o vârsta de douasprezece mii de ani. acestea erau astfe l modelate încât sa ia o forma triunghiulara. chiar goi si parasiti. belokanienele întâlnesc o întreaga fauna de stejar. incasii puneau capul noului-nascut într-o meng hina speciala din lemn care le modela craniul. nu e xistau probleme de orientare profesionala: profesiunea era determinata prin nast ere. Furnicile le taie firul si le manânca cât ai zice peste. Furnicile îsi trag sufletul si urca. Cantaride cu elitre ca metalul degusta ramu rile înca fragede în timp ce larvele marelui capricorn de stejar sapa galerii în parte a centrala a scoartei. rangul social si functia profesionala. Pentru a evita orice risc de greseala. 103 nu stie sa dezlege scrisul D egetelor. pierdute într-o padure de matase alba. ENCICLOPEDIE MOBILITATE SOCIALA: Incasii credeau în determinism si în caste. la îndemâna? 55. întelegând doar ca agresiunea unui briceag face copacul sa sufere. în schimb zgârietura adânca face c opacul sa plânga cu o lacrima de rasina portocalie. Totul e deci t aiat. Furnicile ocolesc un cuib de paienjeni sociali. Trunchiul lui este atât de lat încât pare plat. Cât priveste capetele copiilor de soldati. În fata lor se aliniaza în semicerc ciuperci. usor de recunoscut de catre toti caci erau singurii care puteau sa poarte coroanele. ca niste trepte de scara în jurul trunchiului. Se face noapte. Fiii de agricultori aveau sa devina în mod obligatoriu agricultori. cu baza prelungita de un tub. E viesparul marelui stejar. E posibil ca viitorul ei sex sa se afle în acel "fruct"? E oare posibil ca ascensiunea la statutul de printesa sa fie acolo. casta era de la început însc risa în corpul copiilor. Nici un risc de mobilitate so ciala. În toate punctele sale adaposteste viata. le-ar spune multumesc. Opera tiunea nu era dureroasa. furnicile iau hotarârea sa se puna la adap ostul unui nod. fiii de s oldati. Pentru asta. omizile moliei verde a stejarului se lasa sa atârne în gol de capatul unui fir ca sa ajunga la crengile de jos. nu manânca cu p ofta decât alimentele care nu le amintesc animalul din care provin. Corpuri fantomatice stau agatate acolo.te cu siguranta cel mai lat si cel mai înalt dintre aceste turnuri. amestecat ca sa nu fie identificabil. Copacul. tocat. fiii de rege ramâneau regi. 103 îsi zice ca furnicile cel putin îsi asuma rolul de predatori. Cele isprezece furnici calca pe mocheta de catifea formata de colonia de licheni care acopera fata septentrionala a marelui stejar. pe cap. Nu pot sa manânce animalul pe care îl vad mort. . În sfârsit. si ele tot patrate. Ucid si ma nânca toate speciile fara sentimentalisme. Sageata nu declanseaza hohotele de plâns ale inimii fictive. nu exista motive ca sa te lipse sti de ea. de exemplu. indica 16 îndreptându-si antena dreapta în directi a fructului. soldati. E mult. fara cap sau fara membre. La ei. Degetele vor sa fie considerate nevinovate. nici cea mai mica amenintare de ambitie personala. fiecare purtând imprimat pe viata. Dar copacul e într-ade var deosebit. Aceste menghine plate dadeau astf el forma dorita capului copiilor: patrate pentru cele de rege. pe la etajele de mijloc descopera un fel de fruct rotund. De altfel.

Julie. . asa cred. dupa parerea ta. Zoe îi veni în ajutor: . ramâne de inventat. interveni David.. N-au alungat dictatori si n-au d at mai multa libertate cetatenilor. Era ora de istorie. . "Îmi pare rau. LECTIA DE ISTORIE Elevii se instalara fiecare la locul lui.Cu rock-ul putem rasturna societatea. . continua profesorul. . Evident. Sa vorbim despre revolutii. . pâna la urma.Rock-ul a schimbat mai mult viata cotidiana a indivizilor decât Revoluti a din 1789 care. -Foarte bine. credea ca o r evolutie nu poate sa reuseasca fara violenta. zise Julie fara sa se piarda. Cohn-Bendit n-a fost în 1789 ci în 1968".În acest caz. stiind ca nu trebuie sa stai niciodata prea mult cu spate le la clasa. raspunse Julie fara sa-si paraseasca calmul. Cel putin ai memorat câte va citate.Eu cred ca atunci când ucizi. dovedesti ca esti incapabil sa folos esti alte modalitati de a-ti raspândi ideile. Începuse cu notele cele mai mari si continua în ordine descrescatoare.Într-adevar. profesorul îsi provoca tânara interlocutoare: .. "Mai multa grija pentru ortografie". "Ai facut progrese". cultivat si care proba bil ca a luat note mai bune decât tine la scoala? .Dar asta nu schimba cu nimic fondul. nu ne opunem. când fortezi oamenii sa faca ceea ce nu vor sa faca. un om încântator. zise Ji-woong. informatica.. .Astea nu sunt revolutii! se zborsi profesorul. Exista cu siguranta mijloace de a fa ce o revolutie fara violenta. Rock'n'roll-ul si infor matica n-au schimbat cu nimic politica tarilor. cel care a stricat Revol utia. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic seara trecuta. dai dovada de lipsa de imaginatie. . Profesorul se întoarse la catedra si se aseza confortabil pe scaun. Apoi. Profesorul de istorie scrise pe tabla cu litere groase: "Revolutia franc eza de la 1789". îsi scoasera caietele si stiloul . facând un mic comentariu pentru fiecare. Istoria nu cunoaste revolutie neviolenta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Trecu printre banci si le împarti autorilor. Julie insista: .Edmond Wells.Saint-Just.Constat cu placere ca nu esti total ignoranta. Vrând parca sa arate ca-si asuma în totalitate opiniile. caci e imposibil sa faci o revolutie f ara violenta. Interesat. volumul III 56. Fata nu-i putea marturisi ca luase ideile despre Saint-Just din Enciclop edia cunoasterii relative si absolute. . Cele doua cuvi nte sunt practic antinomice.Rock'n'roll-ul. nu a dus decât la mai mult despotism. Sai nt-Just avea dreptate în privinta fondului. Julie ridica capul si zise: . Gonzague Dupeyron si com plicii sai nu aruncara nici o privire spre Julie si spre cei Sapte Pitici când se asezara unii lânga altii.Im-po-si-bil. sunt niste revolutii fara violenta care au transformat mentalitatile fara varsare de sânge. . Ceilalti elevi erau mirati ca Julie si cei Sapte Pitici se agatau de niste convingeri care nu s e aflau în cartea lor de istorie. sa deschidem dezbaterea. A scris: "Revolutia urmareste amel iorarea lumii iar cei care nu sunt de acord cu ea trebuie eliminati". Deoarece grupul nostru rock tine sa puna în discutie Revolutia franceza.V-am corectat lucrarile. .Ce-ai împotriva acestui Saint-Just. ti-am dat totusi patru caci ai formulat o teorie destul de deos ebita legata de Saint-Just care ar fi.. se întoarse spre elevi si scoase un teanc de foi din servieta. sigur pe el.

57. Budapesta 1956. Informatica permit e milioanelor de oameni sa comunice repede si departe. Nimic nu se naste din nimic: asta e pretul ce trebuie platit. revolut ia sandinista din Nicaragua.Îsi plimba rigla pe mapamondul de pe perete. La insecte. Desi primitive. Julie refuza sa cedeze acestui asalt de elocinta. E ca si cum oamenii de azi ar coabita înca cu australo pitecii din care se trag. Multi au murit. le-au adresat mesaje de "sustinere"! Considera asta un frumos exem plu al aportului adus de tehnologia de vârf reusitei revolutiilor. cel put in. . Revolutia Garoafelor din Portugalia. masacre.Credeti? Ei bine. torturati. Tu.Renunta. în piata Tien An Men. Rock-ul si informatica c onstituie într-adevar exemple de revolutii de catifea. suverani macelariti dar. politia chineza i-a re perat si arestat unul câte unul pe revolutionarii echipati cu computere si cu faxu ri! Acei tineri chinezi care sunt închisi în temnite. Julie. În mod natural s-au gândit sa se foloseasca de faxuri. studentii chinezi credeau ca pot sa faca uz de tehnologie de vârf ca sa inventeze o revolutie diferita. încearca s a gasesti cum ar fi putut bolsevicii sa se debaraseze "fara violenta" de tarul t uturor rusilor. faci parte dintre cei pe care i-as putea numi "antiviolentii" violenti. O sa va para bine caci saptamâna viitoare vom studia r evolutia rusa de la 1917. .De la revolta lui Spartacus si pâna la razboiul de independenta al ameri canilor. Ziarel e franceze le-au sugerat cititorilor lor sa trimita faxuri pentru sustinerea con juratilor. Eleva si profesorul se privira ochi în ochi. pe fondul unui decor de zapada si muzica de balalaica. suspina si. Ei sunt cei mai rai. tot asa viespile sunt stram osii îndepartati ai furnicilor. o sa va spun o istorioara despre aceste "revolutii d e catifea" si despre retelele de comunicatii moderne.. Apoi îi facu cu ochiul lui Julie si zise: . viespile sunt totusi sociale.. Rezultatul: animalul sufera de o mie de ori mai mult si pe o durata de timp mai mare. Confruntarea încântase clasa si pe profesor. convinsi ca ideile lor erau mai juste decât ale c elor de la putere. Viespile santinele cu ace negre si ascutit e se rotesc în jurul lui. prin fax. Rezultatul: supraveghind apelurile din Franta. Profesorul se uita la ceas. Pr aga 1968. Ei fierb homarii la foc domol pentru ca n-au curajul sa-i arunce di ntr-o data în apa clocotita. toti ce i care au vrut sa schimbe lumea. Lungul Mars al lui Mao si alor lui în China. Nu te va lasa sa ai ultimul cuvânt. Traiesc în grupuri în cuiburi de carton. toti au fost nevoiti sa se bata si sa lupte ca sa si le impun a. Urmatoarea revolutie se va face datorita acestui gen de instrument. raspunse ea. Asta e si motivul pentru care drapelele r evolutionarilor arboreaza totdeauna culoarea rosie. Iar foamete. Nu au culoarea rosie pe dra pelele lor si înca nu li s-au putut evalua dimensiunile exacte. O ipoteza de lucru interesanta. Istorioara o cam tulburase pe Julie. Trebuie sa putem iesi di ntr-o scleroza fara o miscare brusca. uzati de timp. domnisoara Pinson. Profesorul dadu din cap.Astept sa vii cu argumente interesante. Pâna la urma. li s-au luat organe sanatoase care sa fie grefate unor conducatori batrâni . Si pentru ca esti atât de dotata. . Julie simti o mâna pe umar. fara control guvernamenta l. cu un ton detasat. sopti Ji-woong. se adresa clasei : . acum sti m asta. VIESPARUL Seamana cu un clopot cenusiu. numai mediul înconjurator si folclorul sunt diferite. speciile vechi si speciile evoluate co ntinua uneori sa coabiteze.Ora s-a terminat. Zoe are dreptate. revolutii le seamana una cu alta. Julie. venirea la putere a lui Fidel Castro în Cuba..Societatea noastra s-a schimbat. Asa cum libarcile sunt stramosii termitelor. revolutiile mexicane ale lui Zapa ta si ale predecesorilor sai.. Revolutiile se fac cu varsare de sânge. sunt cu siguranta foarte recunoscatori fata de acei francezi ca re. fara a uita Comuna din Paris din secolul al XlX-lea. În 1989. si carora. . chiar daca aceste ebose de cetati nu seamana deloc cu marile cetati d .

aceste alveole au forma hexagonala. Larvele au nevoie de cinc isprezece zile ca sa se transforme în lucratoare operationale. viesparul nu dureaza decât un anotimp. Intrarea este pazita de un numar mare de santinele. Viespile cercetase dialogheaza între ele. Îsi exprima surpriza ridicându-le în sus. 103 vede ouale. O viespe emite în limbaj olfactiv ca furnicile se afla pe teritoriul viesp ilor si ca nu au ce cauta acolo. 14 explica ca una dintre ele vrea sa aiba sex si ca aceasta operatiune e ste indispensabila supravietuirii întregului lor grup. Nu numai ca emit feromoni. Atunci 14 imagineaza o stratagema ca sa le îmblânz easca pe viespi. Când îl gaseste. gata la orice ca sa le respinga pe intrusele mirmeceene.e ceara ale albinelor sau de nisip ale furnicilor. cuiul si surubul nefiind inventate. Cuibu l este format dintr-un fel de rafturi paralele din hârtie. fin molfaiti. orizontale. 103 patrunde în interior si constata ca este într-adevar un cuib. o regina viespe. Trebuie spus ca. 103 vine si ea în fata si se prezinta. pleaca în ca utarea unui loc unde sa-si implanteze cuibul. construieste o alveol a si hraneste larvele cu prada pe care o vâneaza zilnic. fiecare cu un sir de alveole. aceste viespi par foarte evoluate. Viespile aterizeaza si înainteaza banuitoare. O viespe îi pipaie capul cu vârful antenel or ca sa vada cum va reactiona. Viespile care se ocupa cu hranitul lipesc o uale si larvele de tavan cu o secretie adeziva. verificând în mod regulat grosimea cu ajutorul antenelor curbate în forma de cleste. Contactul între cele doua civilizatii este totdeauna un moment delicat. La Belokan. Aici totul e cenusiu si usor. În primavara. Ea este cea care doreste sexul. lipiciul constituie mijlocul cel mai raspândit pentru a lega materiile. extremitatea antenelor moi mângâie extremitatea a ntenelor interlocutoarei. Exista pasarele de carton la fiecare etaj . 14 nu reactioneaza. Celelalte belokaniene îsi lasa si ele antenele pe spate. în lumea animalelor. Unele inse cte stiu sa fabrice un lipici atât de rezistent si cu uscare atât de rapida încât se tra nsforma în materie rigida într-o secunda. Uneori. Câteva straturi de hârtie si carton protejeaza peretii externi de frig si de so curi. Li se pare prea usor. fabrica pasta de hârtie strivind lemn. ci îsi vorbesc si prin miscari mari de an tene. Vi olenta este uneori primul reflex. leaga între ei diferitele raft uri. dar singura. Altele transporta carnea: muste si omizi anesteziate care abia mai târziu îs . tocmai pentru a crea curenti de aer în interior. Desi sunt stramosii furnicilor. Viespile nu numai ca au inventat hârtia si cartonul. Fiecare nivel are în centru o gaura care le permite sa comunice cu celelalte. Felul lor de a conversa este foa rte deosebit. neîncrederea îndreptându-le înainte si inte ul agitând o singura antena. 103 strabate culoarul central. 103 si însotitoarele ei se apropie de cuib. Sa vina. Dupa care. cu frun tea acoperita de desene înspaimântatoare. Pilastrii de dantela cenusie. Lucratoare în culori de galben si negru. 14 îsi lasa antenele pe spate ca semn al absentei dorintei de înfruntare. dar au descoperit si lipiciul. Viespile îi pipaie capul apoi îi propun sa le urmeze. Viespile cercetase elibereaza feromoni de alarma când zaresc furnicile car e urca în directia lor. Esti totdeauna surprins când cineva considerat dusman îti ofera un cadou. mama fon datoare se ocupa numai cu depusul oualor. Invers unui stup de albine. E normal Nu mai exis ta alta iesire. Ca în stupii albinelor. cu acul ridic at. cetate permanenta. furnicile care se ocupau cu hrani rea si instruirea puietului o învatasera cum traiesc insectele. An samblul este totusi mult mai putin impresionant decât marele stup auriu al albinel or. Îsi adreseaza semnale cu antenele si se reped. 103 cunoaste putin viespile. Apoi fabrica ziduri sau alveole. numai pe acolo pot inamicii sa atace cuibul si tot prin acea gau ra se poate controla temperatura interna a cetatii Santinelele îsi agita aripile. încarcata cu o multime de oua. Viespile construiesc acest tip de sat cu pasta de hârtie mestecând îndelung fibrele de lemn mo rt cu saliva lor. Cum pot ouale si larvele sa stea fara sa cada în alveole înd reptate în jos? 103 observa si întelege.

În schimb. O parte din aceasta prada este destinata larvelor. Regina e uimita. f iecare se descurca singur. 103 insista asupra faptului ca în cazul ei îi este cu neputinta sa actioneze fara sa se adreseze unor s traine. Regina viespilor raspunde ca. nascuta într-o casta asexuata. Punându-le u na lânga alta. ÎNCERCAREA De ce sa vrei un sex? Nu exista nici o nevoie biologica pentru o asexuata. Edmond Wells. volumul III 59. nu gaseste si se multumeste sa aminteasca faptul ca "un sex îti permite sa traiesti mai mult". Regina viespilor o pipaie pe 103 cu vârful antenelor ca sa-i perceapa bine mirosurile. Nu întelege de ce o furnica cere ajutorul unei viespe. Stie sa ev oce idei abstracte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Viespile sunt singure le insecte sociale care îsi hranesc progenitura cu carne cruda. în ciuda originii sale naturale . a uitat cum sa comunice mergând drept la esenta. mai nervoasa . Cele mai multe triunghiuri sunt isoscele. 103 emite cu multa greutate o fraza feromonala care decoleaza de pe ante nele sale si ajunge o secunda mai târziu la antenele reginei viespilor. Se încheaga un dialog. Regina semnaleaza faptul ca. precise. fur . Are mai mult de trei ani si moartea e aproa pe. Poate ca ascultând prea mult dialogurile anodine si lipsite de informatii ale telenovelelor Degetelor. asta se numeste "a vorbi cu antenele". Acesta are caracteristici foarte. Or. Ca sa obtii un bun "triu nghi oarecare" trebuie sa asociezi jumatate dintr-un patrat sectionat: de diagon ala sa si jumatate dintr-un triunghi echilateral sectionat de înaltime. regina viespilor stie foarte bine sa introduca o mare intensita te în frazele ei odorante. Nu vrea sa moara mai înainte de a-si fi îndeplini t misiunea. Produsul este un bun pretios ce nu trebuie irosit. 103 întelege ca regina viespilor o supune unui examen. N u e simplu sa fii simplu. Ca sa am un sex. (2 laturi de aceeasi lungime). În mod normal.. E mai mare. acei viermi înfometati care se rasucesc tot timpul cerând de mâncare. aceasta sexuata e capabila sa vorbeasca si de altceva decât de hrana si de securitate. Regina consimte sa se apropie si batrâna furnica rosie îi explica motivul vizitei sale. echilaterale (3 laturi de aceeasi marime).. Ca toate reginele. De ce sa vrei un sex? 58.i vor întelege ghinionul. Cauta un raspuns in teligent. oricum. Cercetatorul Jacqu es Loubczanski a ajuns cu multa greutate sa puna la punct un adevarat "triunghi oarecare". într-adevar. 103 o striga cu câtiva feromoni. dreptunghiulare (cu un unghi drept). Regina viespilor se exprima prin mirosuri dar si rotindu-si antenele în toate directiile ca sa-si accentueze mai bine intentiile. Exista atâtea triunghiuri definite încât devine foarte complicat sa desenezi u n triunghi care sa nu fie deosebit sau ar trebui sa desenezi un triunghi cu cele mai inegale laturi posibile. Furnica nu stie sa pregateasca jeleul hormonal indispensabil supravietui rii. Dar nu e usor. aici stiu sa faca un jeleu rega l saturat de hormoni. Între specii nu exista întrajutorare. La furnici. nici macar mesteca ta. dar nu vede motivul pentru care ar da din el unei furnici. Regina viespe circula printre fiicele ei. nici egal si nici sa depaseasca 90 de grade. ea este singura detinatoare a unei informatii capitale pe care trebuie s a o transmita cetatii sale natale. Nu e si cazul triunghiurilor. sa simta brusc dorinta de a avea un sex. ENCICLOPEDIE TRIUNGHI OARECARE: Uneori este mai dificil sa fii oarecare decât extraordi nar. Triunghiul oarecare nu trebuie sa a iba unghi drept. trebuie sa obtinem un bun reprezentant al unui triunghi oarecare. mai grea.

la insecte. De ce-ar fi mai inte resanta o viata lunga decât una scurta? 103 pretinde ca vrea un sex ca sa se bucur e de calitatile emotionale ale sexuatelor: o mai mare sensibilitate a organelor senzoriale. Faptul ca acea viespe întreaba "de ce". Nu ripostea za împotriva lui 103 pe tema lui "eu". 103. asta leg itimeaza dorinta de a avea un sex. de ce-ar fi inte resanta transmiterea codului ei? În fond. putin raspândita în lumea insectelor. Regina tresare. Stie ca pentru toate ac ele viespi.. Sensibilitatea este o sursa de durere permanenta. Regina viespilor îsi agita antenele cu miscari dubitative. Sigur. se afla pentru prima data în situa tia de a face fata unui duel spiritual. Eu sunt cineva deosebit. Vrea sa arate prin asta ca ramâne în tabara celor care sunt în comunitate cu semenele lor si nu de partea celor care cauta sa obtina avantaje numai pentru ele. Si cam are dreptate. notiunea de "de ce" nu exista. ci mai curând a terenului pe care i l-a oferi t. regina viespilor pare interesata. o întreaba ea pe furnica. Are capacitatea. La fur nici. care a purtat atâtea dueluri fizice. d erutate. Dar. Foarte bine. M erge totusi pâna la capat. Batrâna furnica rosie explica ca doreste sa-si transmita codul genetic alt or fiinte vii. regina foloseste o formula fe romonala corespunzatoare expresiei "noi viespile prelucratoare de hârtie". Atunci de ce sa vrei sa traiesti mai mult? 103 îsi da seama ca partida e mai grea decât crezuse. Exista pretentia ca combinatia propriilor gene este suficient de pretioasa ca sa fie demna de a fi reprodusa? Un astfel de gând implica faptul ca îti acorzi o mai mare importanta tie însuti decât celorlalti. Are talente de razboinica si de exploratoare a lucrurilor necunoscute ca re vor îmbogati cunostintele speciei ducând la fortificarea ei. o mai buna aptitudine pentru simtirea emotiilor. O insecta sociala care pronunta "eu" e ceva împotriva tuturor conveniente lor! Dar acest duel dialogat începe sa o amuze pe regina viespilor. înseamna pentru 103 ca ace a viespe a avut si ea un traseu spiritual dincolo de norme. si în special la himenopterele sociale precum furnicile si viespile. sa studieze lucruri n oi. ea apare acum ca o furnica degenerata care nu se gândeste decât la ea. De ce sa doresti sa te r eproduci? De ce existenta ei ca specimen unic nu-i este de ajuns? Ciudata întorsat ura! În general. Cei mai multi car e au simturi rafinate si sunt capabili de emotii puternice traiesc într-o teama. se trag înapoi. Tine sa-i demonstreze ca nici o fiinta nu are importanta singura. Exista doar notiunea de "cum". În acest dialog. viespile care au perceput mesajul. 103 întelege unde vrea sa ajunga viespea. aceasta furnica ajunsa în pragul mortii considera calitati curiozitatea si aptitud inile razboinice? Regina semnaleaza faptul ca cetatile n-au nevoie de indivizi b . Prin urmare. Toate surorile gemene dintr-o cetate se aseamana si au ace easi valoare. Viespea aceea e foarte subtila. Nu s e cauta sa se cunoasca motivul evenimentelor. se încearca doar sa se înteleaga cum s a fie controlate. si chiar si la viespi. batrâna tazboinica trebuie sa faca fata! Începe o fraza feromonala cu cuvântul tabu "eu". 103 cauta noi argumente mai convingatoare. D e aceea masculii nu supravietuiesc mult timp si femelele traiesc închise si protej ate de lume. 103 a mers prea departe ca sa mai poata da înapoi. Conversatia o încânta din ce în ce mai mult pe regina viespilor. Si e mult mai greu. Vrea un sex pentru ca un sex ît i permite sa te reproduci. Articuleaza lent în minte a ei un feromon odorant înainte de a-l emite prin segmentele antenelor. Îsi clatina antenele si îi cere sa enumere calitatile personale. De data asta. Viespile vor eva lua apoi daca batrâna furnica este destul de "deosebita" ca sa merite sa-si transm ita codul genetic unei descendente. a fost ouata de o regina care a conceput cel putin zece mii de indivizi gemeni dotati cu specificitati genetice aproape identice cu ale sale. acest tip de gândire are un nume.. Interlocutoarea sa nu e convinsa de validitatea planului ei. În jur. se numeste "boala i ndividualismului". Îsi va enumera calitatile personale.nica va sfârsi prin a muri. Viespea îi raspunde ca asta îi apare mai mult ca ceva stânjenitor decât ca ceva placut.

Regina are o ezitare. Degetele? 103 explica faptul ca fenomenele ciudate care apar din ce în ce mai des în p adure se datoreaza de cele mai multe ori aparitiei unei noi specii animale. nimic n-ar fi putut sa certifice ca copiii ei ar fi avut si ei ac easta capacitate de a se întâlni cu Degetele. Probabil ca arahnida a fost alungata de mareea de lacuste si cauta si ea refugiu în frunzis. Poarta pe spate douazeci si cinci de scorpioni micuti. daca te aliezi cu individul care apare în oglinda. Furnica se hotaraste sa intercepteze scorpionul pe terasa circulara. si-au pierdut curiozitatea origi nara. Ce semn de decadenta! Probabil ca asta e motivul pentru care natura a inventat furnica. Evident. Acea încercare stiuse s-o rezolve intuitiv.elicosi. viespile îi resping pe asediatori atacându-i cu acel e otravite. aici e implicat hazardul. 103 nu se astepta la asta. În orice caz. 103 a cazut în cursa. Rasp unde ca si ea cunoaste Degetele. Batrâna furnica revine de mai multe ori asupra celor doua principale calit ati . Viespile se întâlnesc deseori cu ele.. stramosii lor vii. ne vom lupta cu tine. A ntenele recunosc mirosurile. lente. îi pare ra u. Daca viespile fabricante de hârtie refuza sa-i dea jeleu. . Deodata se produce agitatie. mic a arena plata formata de un nod al stejarului imens. Pretinde chiar ca a si ucis.combativitatea si curiozitatea . giga ntica si necunoscuta: Degetele. Viespile. Sigur. Sunt mari. în timp ce razboinice abile si curajoa se mor. Ultima ironie a reginei viespilor: semnaleaza ca daca 103 a r fi avut sex. îti voi da ceea ce ceri. Or. E vorba de acel scorpion femela întâlnit de belokaniene în desert. asta înseamna sfârsitul. s-a întâlnit si chiar a dialogat cu ele. dar nu au ca noi car apace si e deci foarte usor sa le strapungi cu acul epiderma moale. Ea. dar când grota se deschid e. Cei morti aveau deci un cod genetic mai putin efi cace decât al ei. reproducere în mi niatura a mamei lor. Un scorpion urca spre clopotul de hârtie cenusiu. te vom accepta printre noi. O pusesera cu fata la o oglinda si apo i spusesera: Ne vom comporta cu tine asa cum tu te vei comporta cu tine însati. Nu e nimic exceptional în asta. moi si transporta tot felul de materiale dulc i inerte. Regina repeta întrebarea. 103 emite în cele din urma argumentul-soc: Eu sunt diferita de celelalte pentru ca m-am întâlnit cu Degetele. Nu. Dezorientata. Degetele. Regina viespilor nu se lasa impresionata. În mod normal. dar chitina scorpionilor este prea groasa pentru ele si deci de nepa truns. Cuibul este atacat. asta nu o avantajeaza deloc pe 103. Asta nu înseamna nimic. 103. Situatia asta îi aminteste de încer carea impusa de libarci în lumea Degetelor. sunt mari si grase. viespile înteapa degetele. Le cunostea forta si partile slabe. a te întâlni cu Degetele nu este o calitate ereditara. Daca reusesti singura.care i-au permis sa supravietuiasca acolo unde toti ceilalti au pierit. iata ca aceste viespi îsi închipuie ca s tiu totul.. Se distreaza sâcâindu-se cu vârful clestilor si acul codai. Facuse atâtea eforturi ca sa supravietuiasca pentru ca pâna la urma sa fie secerata de cel mai nenorocit advers ar: batrânetea. Libarcile o învatasera sa se iub easca pe sine. 103 iese pe tubul culoar central al viesparului si zareste scorpionul. Reginei nu i-a fost niciodata teama de e le. 103 propune sa se ocupe ea de dusman. dar o întâlnire cu Degetele nu i se pare un argument suficient ca sa justifice do rinta de a stirbi cât de putin comoara de jeleu hormonal regal a viesparului. Toate furnicile carora li se vorbeste de Dege te cer din ce în ce mai multe informatii. 103 lasa antenele în jos. Regina viespilor remarca faptul ca multe razboinice neîndemâ-natice sau fara curaj supravietuiesc în razboaie din întâmplare. Da ca te lupti cu tine în oglinda. Regina viespilor e mult mai sireata decât si-ar fi închipuit. Pacat. Uneori. Batrâna furnica e din ce în ce mai trista. închid viespile într-o grota transparenta. si mai ales de belicosi care se amesteca în toate închipuindu-si ca înteleg t otul. emite regina viespilor. Iar aceasta viespe îi propune acum o sarcina mult mai grea: sa-si j ustifice aceasta dragoste. Viespi nervoase aterizeaza si decoleaza de la intrarea din carton.

Iesiti afara. oglinda se farâma în fragmente ascutite. politistul escalada suprafata plana de beton.. Originea bâzâitului era o insecta mare zburatoare. Televizorul din interior amutise . Doua fete ale piram idei ramâneau camuflate de oglinzi. Cineva reactiona la prezenta lui. Le sparse si pe ele fara sa descopere nici o d eschizatura. Privi din vârf cele trei fete: betonul era gros si omogen peste tot. Se dadu repe de înapoi ca sa nu fie atins de un ciob. nici cea mai mica gaura. Scorpionul vede în mica furnica o prada la îndemâna. la prima sa interventie.103 provoaca scorpionul cu un jet de acid. altfel va garantez ca vom gasi un mijloc ca sa va alungam de-aici! Maximilian îsi dadu drumul în jos pe frânghie. Ai fi zis ca acea insecta întelegea ca. Examina peretele de aproape dar nu descoperi nici cea mai mica fisura. Un sistem oarecare.. Prefectul cerea rezultate si a vea sa le obtina. Cu un zgomot ametitor. Era tot calduta. zise el agitând mâna. comisarul inspecta peretele de beton Nici acu m nu se vedea vreo usa sau fereastra. bzzz. Politistul auzise destul. trebuia mai întâi sa scape de ochii acestui o m. Atinse piramida. . Se concentra ca sa le înteleaga si i se paru ca perce pe o fraza inteligibila în franceza. Maximilian tresari. Ultima data. Deci nu era o întâmplare ca. Trebui sa se rasuceasca ca s-o urmareasca cu privirea. ACTIUNE ASUPRA. Era convins ca un ermit se închisese în acea constructie de beton Stia ca în T ibet. Politistul era acum convins ca asta era legata de piramida. Dar acesti calugari lasau cel putin deschisa o mica trapa pentru ca sa primeas ca alimente din partea credinciosilor. fusese întepat de o inse cta. nici cea mai mica zgârietura care sa permita afum area celui sau a celor dinauntru. A DOUA PARTIDA PICA 60. Deschise tolba mare si scoase un ciocan lung de lemn cu dou a capete si îl agita în directia propriei sale reflexii Lovi cu toata puterea. cercetarea lui fusese întrerupta de întepatura unei insect e care îl facuse groggy pret de o ora. Îsi lasa jos progeniturile si se apropie de furnica ca s-o manânce . Lipi ureche a de perete si auzi zgomote. În . Trebuie totusi sa fie o iesire pe undeva. fara aer curat si fara încalzire. o usa basculanta. Bzzz. Nu se va mai la sa înca o data învins de micul înger pazitor al edificiului.. Urca brusc si se repezi în picaj asupra lui. Lipi urechea de peretele de beton. Azi era foarte decis sa nu se mai lase surp rins. . pentru a-l ataca. Triunghi alb... Politistul îsi imagina viata acestor închisi de vii într-un spatiu de doi metr i cubi. Numai vârful translucid. unii calugari deosebit de zelosi puneau sa fie astfel închisi în cabane din ca ramida ermetice.Pai. Altfel cum ar fi intrat în piramida cel care se afla acum înauntru? Arunca un lasou spre vârful piramidei. si stateau acolo timp de ani de zile . stând printre excremente. PIRAMIDEI MISTERIOASE Vârf translucid. Dupa câteva tentative nereusite.Pleca de-aici. Insecta începu sa faca opturi. Maximilian Linart era echipat cu un material indispensabil reu sitei misiunii sale. Maximilian se afla din nou în fata piramidei misterioase. . Cu încaltarile lui antiderapante. fara usa si fara ferestre. Iar televizorul. reus i sa agate lasoul. Billy Joe. ti-am spus sa nu te mai întorci. Probabil o albina sau o v iespe. Se apropie cu pasi precauti. Probab il un western american. Dupa ce praful se împrastie..

reusise sa-si intercepteze micul adversar zburator. Tu. Maximilian se pocnea cu mâna peste cap. cu o miscare scurta a încheieturii mâinii. dinauntru. Voi veni mereu pâna când voi afla ce se ascunde în aceasta piramida. sa nu-ti închipui ca voi renunta atât de usor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Edmond Wells. pâna în vârful degetelor. Trebuie sa asociezi bine respi ratia la ameliorarea organismului. La a patra inspiratie. bogat în oxigen. primi în frunte o talpa enorma de pantof. dar mai înainte de a putea sa-l atinga cu acul. cu palmele in sus. La o noua inspiratie. ca sa urce sa se curete în plamâni. Iata o metoda simpla de meditatie practica. zise politistul. Înainte de a se departa. sexul. pe noi si pe stramosii nostri. . e bine sa-ti regasesti singur calmul. Insecta se mentinea în opozitie geostation ara. coborî spre pulpa piciorului dezgolita. Maximilian apropie din nou gura de perete. . volumul III 62. c uratati-l si trimiteti-1 curat de unde a venit. sistemul digest iv. Eschiveaza a treia lovitura de clesti si a patra lovitura de ac. nu? Nu r eusim sa va eliminam. de la fiecare deget. purificat. Si cât timp veti mai continua sa ne suparati si copiii? Insecta nu parea ca acorda atentie micului discurs al politistului El nu îndraznea sa se întoarca cu spatele la ea. cu picioarele usor departate. sunteti ultimii pradatori ai omului. cu bratele întinse pe lânga corp fara sa-l atingi. muschii.Ce vrei? Voi. Insecta sari din talpa complet turtita. 103 vede acum de foarte aproape acel scorpion supraechipat cu arme de lu . multumit de lovitura. Apropiindu-se de gâtul lui. trimiteti-1 sa se purifice în plamâni. Insecta îsi lua iar zborul dar nu re nunta la picajele de kamikaze. domnule ermit amator de televiziune! 61. Trebuie sa vizualizezi bine fiecare faza. curatati-1 de toate ideile stagnante. De fiec are data e destabilizata si evita în ultima clipa arma fatala a monstrului aramiu. Mai întâi. te concentrezi asupra sângelui uzat din organele abd ominale ca sa-l duci pâna la plamâni. plin de energie. O înfrunta cu vocea: . DUELUL Acul otravit al scorpionului loveste nu departe de batrâna furnica rosie c are simte cum îi trece pe lânga antene.Cine esti tu. aspirati sângele de pe vasele mâinilor si degetelor. ocoli omul . se pregat i sa smaseze insecta în momentul în care ar fi atacat. gata sa atace imediat ce gasea o fisura în apararea antiaeriana a inamicului. viespe mare? Paznica piramidei? Ermitul stie sa domestic easca viespile? Ca un raspuns. ENCICLOPEDIE MEDITATIE: Dupa o zi de munca si de griji. Te destinzi. tinându-1 ca pe o racheta de tenis. Joc. respirând si mai profund. te culci pe spate. La expirare. insectele. splina. Începi exercitiul concentrându-te asupra sângelui uzat care revine de la extre mitatile picioarelor. vizualizeaza buretele pulmonar îmbibat de sânge care împrastie sân ge curat. La expiratie. de trei milioa ne de ani. de oxigen si de vitalitate în cap. aspirati sângele creierului .Unu la zero. vira. vizualizeaza acest sânge filtrat si plin de vitalitate care revine ca sa hraneasca ficatul. La a treia inspirare. insecta ataca. Ne suparati. apoi aduceti sângele curat. dar parul blond al lui Maximilian era aspru si nu reusi sa treaca ceea ce pentru ea era o padure de grape aurii. spre picioare.cerca sa-si înfiga acul în crestetul capului. O sa vedem cât timp vei putea sa rezisti izolat de lume în betonul tau. set si meci. Maximilian se aplecase ca pentru a face un lob si. Maximilian lua un pantof si.

Toreadorii foarte dotati reusesc sa-si faca adversarii sa se împiedice fara ca m acar sa-i atinga. Sa nu moara. Datorita lor. . scorpionul percepe cele mai infime miscari ale aerul ui din jurul lui. De fiecar e data când harponul loveste. Deocamdata. Pe laturi. Adevarate le organe senzoriale ale scorpionului sunt clestii sai acoperiti de cinci periso ri senzitivi. Îs i accelereaza miscarea picioarelor când. Cum scapau? Cu o capa rosie? 103 apuca o petala de floare purpurie adusa de vânt si-si face o muleta pe care o agita cu mandibulele. care se termina cu un ac ascutit. în ultimul moment. îl intercepteaza cu petala stacojie. articulata în sase segmente flexibile. cade si se pomeneste pe spate. Cel care se învârte ob oseste mai repede dar are posibilitatea sa-l prinda pe celalalt pe picior gresit . plin de un suc lipicios si mortal. La fiecare tentativa.pta. În legendele mirmeceene. 103 îsi aminteste de o corida la televiziunea Degetelor. Scorpionul e agasat de rezistenta pe car e i-o opune acea fiinta plapânda si clestii sai clampane din ce în ce mai zgomotos. Alta idee. un spin enorm de culoare galbena. repede. Batrâna razboinica obosita îsi înmulteste miscarile. cornul adversarului. 103 vede lancea naclaita ridicându-se. În ce consta forta ei? În ce consta slabici unea ei? Talia ei mica În asta consta forta si slabiciunea ei. Batrâna razboinica îsi aminteste ca scorpionii nu sunt imunizati împotriva pro priului venin. 103 nu stie sa fabrice foc atât de repede. si-si zise ca daca un Deget toreador ar fi trebu it sa înfrunte un scorpion gigantic. Miscarea dezechilibreaza scorpionul care se împiedica. i-ar fi fost mult mai greu decât în lupta din are na. Sa nu moara. în spe cial când sunt încercuiti de foc. se spune ca. Scorpionul nu pare sa suf ere prea mult. scorpionii se sinucid întepându-se cu propriul ac. Când 103 încearca sa se apropie de dusman. Cele opt picioare rapide îl aduc totdeauna pe scorp ion în cea mai buna pozitie pentru a para sau a ataca. În înversunarea ei de a trai. atunci când le este frica. Repede. Pr efacându-se ca se fereste în continuare de monstru. Un ac e mai greu de evitat decât doua coarne. batrâna furnica rosie uita de vârsta si-si recapat a agilitatea tineretii. La televizor. ha rponul loveste la câtiva milimetri de capul lui 103. dezvaluindu-si astfel partile cele mai fragile pe care furnica le stropeste cu un jet precis de acid formic. ca un ghimpe de mara cine. clestii deschisi se reped spre ea . numai niste oceli frontali. furnica se repede în toate directiile încercând sa-si epuizeze adversarul fer indu-se în acelasi timp de loviturile de clesti si de harpon. ea îi da ocol si întelege. eschivând. Loviturile de ac devin din ce în ce mai precise. au rolul de a bloca victima înainte de a primi lovitura de croseu veninos. Unde se afla organele de simt ale animalului? Furnica nu distinge practi c deloc ochii. petala-muleta îi foloseste lui 103 mai ales ca scut. Ca sa nu prinda vântul si sa fie rasturnata de aceas ta pânza improvizata. nu are nici urechi si nici antene. doi clesti ascutiti. Când încearca sa traga un jet de acid cu abdomenul. În numele cunostintelor sale despre Degete. Urmat de doi clesti cheliceri. se pot vedea opt picioare pentru a se misca cu toata viteza în toate directiile si chiar lateral. brusc. Efluviile de pesimism ale spectatoarelor viespi nu-i sustin moralul. Se întoarce pe picioare si ataca. În partea din spate. o coada lunga. Su nt arma de atac si de aparare. toreadorul gesticula tot timpul ca sa-si deruteze taurul. furnica se opreste si începe sa se r oteasca în sens invers. 103 se concentreaza si încearca sa-si aminteasca tot ce a vazut în aceasta p rivinta. Care erau comentariile legate de strategia toreadorului? Totdeauna e un ul care se afla la mijloc si celalalt care se învârte în jurul lui. o alta idee. clestii se închid ca un scut. are grija sa se plaseze totdeauna în sensul curentilor de aer. Se roteste mereu în acelasi sens. Dar petala nu e r ezistenta si vârful acului o strapunge cu usurinta. apoi venind spre ea ca un harpon. În fata. Tot asa. chelicerele. Batrâna furnica studiaza situatia.

comunica în permanenta. propria noastra muzica. Nu mai are decât sa sectioneze pur si simplu acul pe riculos cu mandibulele crenelate. apoi moare.Drept cine te crezi? Suntem un mic grup rock de liceu. Putem sa compunem ceva "diferit" f ata de ce exista deja. UN CÂNTEC Julie facu semn de oprire. .Din momentul în care creem. Zoe dadu din umeri. surprinsi. fusese învatata când e ra mica. În timp ce ochii urmaresc adversarul. Francine desena o schita într-un colt. Muzica noastra poate sa fie la fel de valoroasa ca a alt ora. E o prostie sa interpretam muzica altora. întrebându-se daca e mai bine sa forteze înainte sau sa încerce sa iasa dându-se înapoi. .În creierul batrânei furnici se intersecteaza mii de sugestii si sunt cântarit e cu cea mai mare urgenta. În afar a gaurii i-a ramas numai apendicele codai. Deodata vede o gaura în scoarta. Începe sa intre în tunel dar curând e blocat de pântece. Toata lumea cânta fals. Scorpionul o urmareste. Nu tr ebuie sa avem complexe. mai bine adaptate la o înfruntare cu un scorpion.Ce propui? . Mi-a aratat o lucrare. Acul otravitor tâsneste din scoarta ca un mugure sinistru. propriile noastre bucati. Asta si facuse. toti sefii se afla la acelasi nivel. Furnica da fuga si intra în tunelul de lemn . Eu am si descoperit planurile unui computer capabil sa depas easca si sa trimita la gunoi tot ce exista în comert. 63. . Arahnida se zbate. I maginatia le aduna ca sa dea nastere altora noi. . Îi ceru lui Julie Enciclopedia si începu sa caute paginile cu planurile. Cipurile inform atice circula în toata lumea cu aceeasi viteza si nu se pot fabrica altele mai rap ide. cinci sute de creiere egale si la fel de eficace care. 103 se apropie calma. . . Trebuie doar sa încercam sa fim originali.N-ajungem departe cu asta. Apoi. Cinci sute de cipuri mi croprocesoare. aici este reprezenta ta o democratie de cipuri. Cred ca trebuie sa înfruntam o problema de fo nd. având grija sa nu atinga veninul. În schimb. Cei Sapte Pitici. care contine sfaturi ce ne vor permite sa co ncepem lucruri noi. Nu erau convin si si unii începeau sa regrete ca o lasasera pe aceasta straina sa patrunda în grupu l lor. Totdeauna sa-ti ataci dusmanii cu propriile lor arme.Julie are dreptate. ridica s us arma otravita si îsi înteapa adversarul blocat în gaura.Cine spune sa se faca cipuri mai rapide? Este evident ca nu putem sa f acem noi cipuri electronice. prea putini încrezatori în reusita mamei lor. Legendele furnicilor sunt adevarate.Informatica nu poate sa fie îmbunatatita. obiecta David. . spuse Francine. Nu suntem Beatl es! Julie scutura din cap. Scorpionul se z bate ca sa iasa. prefera sa se departeze. Scorpionii nu sunt imunizati împotriv a propriului lor venin. Nu mai exista microprocesor superior care sa domine c ipurile executante. antenele se straduiesc sa d escopere o solutie în decorul de ramuris. suntem creatori printre alti creatori. . . le vom aranja altfel.Uite.Suntem noi însine creatori. Memoria propune întreg stocul ei de riposte de lupta. cuprinsa de convulsii. Cei Sapte Pitici nu întelegeau unde voia sa ajunga cântareata. Trebuie sa inventam propriile noastre cuvint e. Francine se ridica. nu stiau cum sa reactioneze. Acesta este avantajul de a dispune de un sistem dublu de perceptie a mediului înconjurator: vizual si olfactiv. Micii scorpioni. În locul unei ierarhii de cipuri electronice. în consecint a. 103 merge mai departe prin tunelul de lemn si iese prin alta parte în acla matiile aliatelor ei. Enciclopedi a cunoasterii relative si absolute.

dar e doar o utopie. Si le arata alte grafice. au pus la punct cuvintele unui cântec. spuse Paul. . o revolutie a furnicilor. Nimeni nu s-ar apuca sal judece pe celalalt. am visat o Revolutie. cuplet dupa cuplet. la masa. si ca îi va raspunde ca o partenera. Un vânt nou bate în dimineata asta. Sa ne deschidem simturile.Julie are dreptate. Computerul tau nu raspunde la preocuparea de creativitate muzicala. Daca tipul asta are idei ca sa reînnoiasca uneal ta cea mai sofisticata care exista. Mai mult decât o revolutie: o evolutie. Se întrerupse si David se lansa într-un incredibil solo la chitara. Putin câte putin. Fiecare ar fi liber de faptele sale si preocupat totusi de reusita tuturor. cei de la capete nu-si vor vorbi. o deschise la întâmplare si citi cu glas tare: Sfârsit. acesta e sfârsitul. . Daca voi scrie aceasta carte. . Nimeni nu-i raspunse. nu ca inamica învinsa? N-ai visat niciodata sa vorbesti animalelor. În lumea asta adormita vor avea loc mii de metamorfoze. Asta nu spune nimic. Poate ca aceasta carte ne va ajuta. O Revolutie a celor mici. computerul. cu siguranta ca poate sa ne ajut e sa reînnoim muzica. se înt reaba cum îsi va aseza invitatii. norilor si muntilor. numai cei de la mijloc vor a capara auditoriul. Nu e nevoie de violenta ca sa distrugem valorile rigide Fiti surprinsi: realizam pur si simplu "Revolutia furnicilor"."Revolutia furnicilor"! se mira Zoe. Apoi compusera si muzica. provenit din alt pas aj al cartii: N-ai visat niciodata alta lume? N-ai visat niciodata alta viata? N-ai vi sat niciodata ca într-o zi omul îsi va gasi locul în Univers? N-ai visat niciodata ca într-o zi omul va comunica cu natura. Cercul e solu tia. Autorul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute recoma nda dispunerea tuturor cipurilor în cerc ca toate sa fie fata în fata.Tehnologia nu e un scop în sine. care înca mai avea cartea în mâna.Înteleg ce vrea sa spuna. va fi doar o povestire.-Problema este sa le gasesti pozitia. luând din paragrafele Enciclopediei. Julie închise ochii o clipa si sugera: Nu mai exista vizionari Nu mai exista inventatori. . . Un basm care nu se va realiza niciodata. zise Zoe. Julie zâmbi si încheie al treilea cuplet: N-ai visat niciodata o lume careia sa nu-i fie teama de ceea ce nu-i sea mana? N-ai visat niciodata o lume în care fiecare ar sti sa-si gaseasca în el însusi perfectiunea? Eu. Daca asezi oamenii normal în jurul unei mese lungi dreptunghiulare. Am visat. Asa cum stapâna casei. Se unira într-un cerc si fu ca si cum s-ar fi format un cerc magic care ar fi trebuit sa existe de mult timp. întreaga natur a. Toti cazura pe gânduri. Francine. Nimeni nu va putea sa-i încetineasca vârtejul nebun. apoi ataca al doilea cuplet. lipseste refrenul. sa luc rati împreuna. spuse Narcisse . Leopold lua flautul ca sa dialogheze cu el.Daca vrem sa facem din asta un cântec. . ca sa schimb vechile obiceiuri. Am visat sa scriu o carte ca sa povestesc si ca aceasta carte ar trai în t imp si spatiu cu mult dupa viata mea. Trebuie sa elaboram muzica noastra. Julie fredona melodia. nu unii împotriva altora? N-ai visat niciodata ca oamenii se grupeaza pentru a încerca sa creeze o c etate unde raporturile umane sa fie diferite? Reusita sau nereusita n-ar mai avea importanta. accentua Narci sse.

n.. O prima voce începe prin a expune te ma.n. se casatorise cu Scynthia ca sa-i impresioneze pe colegii lui. La fel.Sâmbata asta? . fiind apoi preluata de a treia voce. de unde un efect de expansiune sau de concentrare. Invazii barbare sfârsira prin a distruge definitiv . . "canonul" prezinta o structura de constructie deosebit de interesanta. dar ce se mai plictisea! Zâmbi. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA Nu se auzea decât zgomotul mandibulelor.CANONUL: În muzica.Asa ca pregatiti-va. "Vent frais. ENCICLOPEDIE CONSTRUCTIA MUZICALA .. Sa adauge un acompaniament la melodia de baza. Credea ca exploratorii sai azteci vor descoperi Occidentul pe la 450 î. Maximilian îsi consuma în tacere mâncar ea. Toate astea sunt foarte usor de realizat când desenezi liniile cântecului pr ecum sagetile unei mari batalii. mai sus cu o jumatate de octava. a doua va fi în sol etc . Sa adauge un acompaniament acompaniamentului si melodiei de baza. Când prima voce se ridica cântând tema principala. Scynthia era frumoasa. saruta pe toata lumea. Exemplele cele mai cunoscute: "Frere Jac ques". 64. un cuplet în octava de jos.e. atât vedeta cât si rol secundar si figurant. Canonul poate sa fie sofisticat fara sa se adauge nici o nota. a doua o repeta de d oua ori mai repede. Trebuie sa cântati sâmbata viito are. cladind zeci de orase si t rimitând galerele aztece sa cutreiere marile în cautarea unor noi continente. Apoi. Jocul asta îl pasiona din ce în ce mai mult. Mai e posibil sa se complice canonul prin interventia unei a doua voci. fiecare nota are de jucat trei rolur i: 1. Reprezenta un trofeu si era ade varat ca ceilalti îl invidiasera. Pentru ca ansamblul sa functioneze. o a doua voce o repeta. E vorba deci de o constructie pe trei nivele în care fiecare element este. doar prin modificarea înaltimii. a doua coboara. volumul III 65. Mai repede: în timp ce prima voce interpreteaza tema. . un cuplet în octava de sus. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 3. Canonul este construit în jurul unei teme unice ai carui interpreti îi explo ateaza toate fatetele confruntând-o cu ea însasi. a treia voce accelereaza sau încetineste si mai mult tema. Sa teasa melodia de baza. le spuse directorul. le spuse ca fratele sau inaugura un cen tru cultural în cartierul Francisc I si invita formatia lor sa participe la aceast a ceremonie. Canonul poate sa fie complicat si mai mult actionând asupra rapiditatii cânt ecului. apoi se ridica si se închise în birou unde juca pe compu ter jocul Evolutia. dar o epide mie de holera îi decima cetatile. În sânul familiei se plictisea rau de tot. Paul deschise usa directorului. spre surprinderea tuturor. se plânse el. sâmbata. 2.Faceti prea mult zgomot. Se grabi sa creeze o civilizati e azteca pe care reusi sa o duca pâna în anul 500 i. Daca se gândea bine. Dupa un timp' stabilit dinainte. în functie de amplasarea lui. Daca prima tema este în do. Mai lent: în timp ce prima voce interpreteaza melodia. . Edmond Wells.Apoi toti se oprira brusc caci cineva batea la usa. Canonul poate sa fie sofisticat si mai mult prin inversarea melodiei. a doua o repeta de doua ori mai lent.Da. vent du matin" sau canonul lui Pachelbel.e.

astfel încât civilizatia azteca a comisarului Linart fu distrusa îna inte de anul 1 al calendarului sau. Faptul ca parasea domeni ul virtualului ca sa se integreze în viata lui "adevarata".E vorba de o constructie cladita fara autorizatie într-o zona protejata a padurii. care considerau cea mai mica "relaxare" drept un semn de slabiciune. care urmareau scena de departe. dar admise ca ar fi ajuns la ea. . Maximilian înca nu ajunsese la aceasta concluzie extrema. Voia sa continue jocul. Munca mea. Politistul mul tumi masinii. recunoscu omul. Mac Yavel îi puse câteva întrebari precise legate de problema lui. vocea aproape fara accent sintetic îl surprinsera pe Maximil ian. Micii scorpioni orfani. Era clar ca computerele nu umblau cu nuante. nici cu subordon atii. Te preocupa ceva. caci nu avusese niciodata pr ieteni adevarati. Irisul i se îngusta. pentru prima data. aces te programe se limitau doar la a reactiona la niste cuvinte-cheie si raspundeau cu ajutorul unor tehnici de dictie simple. Maximilian se apropie de microfon. era imposibil sa dialogheze. Nu exis ta usa. Dar imediat ce bat. Televizorul îi povestea în permanenta o multime de lucruri simpatice dar nu voia sa auda nimic. Inversau întrebarea: "Crezi cu adevarat ca. Sau recentrau: "Sa vorbim mai degraba despre tine. Pâna atunci. Nu putea sa discute de la egal la egal nici cu elevii lui de la scoala de politie. stabilea o legatura privilegiata cu o simpla masina. Maximilian nu cunostea pâna la urma decât dialogul unilateral propus de televizor. COMOARA SEXUALA 103 i-a venit de hac scorpionului. As vrea tare mult sa aflu cine sta înau ntru. În fond nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca. zise el. Când lipesc urechea de perete.Da.orasele bolnave. Mac Yavel nu facuse decât sa-i accelereze analiza. i se parea cel putin n easteptat. dar îsi aminti ca de putina vreme existau pe piata "simulatoare de conversati e" capabile sa raspunda facând sa se creada într-un dialog natural. . Trebuie sa rezolv o poveste cu o piramida care a aparut ca o ciuperca în mijlocul padurii.Vrei sa-mi vorbesti despre asta? propuse computerul. ferestre. Nici o vrajitorie în t oata treaba asta. Regina viespilor consimte sa le dea din jeleul ei hormo nal. . 66. . semn de atentie intensa. nici cea mai mica gaura. Maximilian era constient ca acceptând sa converseze cu computeru l sau. O ancheta care-mi da multa bata ie de cap. semnala Mac Yavel... În realitate. În acel moment. Politistul tresar i. erau constienti ca de acum înainte vor fi nevoiti sa se descurc e singuri într-o lume care nu avea alte legi decât cele pe care vor reusi sa le impu na prin forta biciului lor codai otravit.Sunt politist.Poti sa-mi vorbesti despre asta sau e secret? Tonul glumet. Apoi. Poate ca aceasta noua generatie de computere era destinata sa umple aces t gol. Cele douasprezece furnici care au fost invitate sa intre îsi ovationeaza o lfactiv batrâna campioana. aud în interior zgomote care par ca provin de la niste emisiuni televizate.Joci prost. O duce pe 103 într-un ungher al cetatii sale cenusii din hârtie si îi arata un lo c unde sa astepte cu rabdare.". . Din comunicare. superiorul sau. Ezita. Cu pr efectul. Computerul reflecta un moment apoi îi semnala fap tul ca nu vedea nici o alta solutie decât sa se întoarca la piramida cu o grupa de a rtificieri sa arunce în aer peretii de beton. . zgomotele înceteaza. Fac o ancheta. Maximilian îsi zise ca computerul era pe cale de a deveni un prieten si asta îl îngrijora putin. Cum îi izola ierarhia pe oam eni! Si nu reusise niciodata sa comunice nici cu fiica si nici cu sotia lui. dar în acel moment aparatul îi aminti ca uitas e sa hraneasca pestii. regina viespilor se concentreaza si regurgiteaza o saliva maronie . computerul nu era pentru el decât un fel de majordom care îl primea at unci când aprindea aparatul si îl ghida în meandrele jocului. Totusi Maximilian se lasa în voia lui.

drumul pe care masinile lor elimina orice forma de viata. E o razbunare. cea a Deget elor. luptând cu pasarea. Regretul ca a avut încredere în regina.care miroase puternic. Totul defileaza ca într-un film pro iectat invers pe ecranul unui televizor. raspândind acea impresie de negru si de arsura în toate a rterele. sarat. 103 se apropie. în mijlocul fluviului. zona mortala. omorând ca sa nu fie omorâta. 103 înghite. Alimentul magic patrunde brusc în ea. Regina viespilor reuseste sa produca jeleul regal format din hormoni sex uali aproape puri. Cuvintele sunt olfactiv ametitoare. se vede alunecând pe spatele lacu stelor. moartea pun stapânire pe ea. vrea sa adulmece cu antenele înainte de a gusta . pentru a-si dirija bine functiile digestive precum si adorm irea. Dar apoi. care si-a creat cetatea libera din insula Salcâmului. dar regina viespilor se lipeste de ea si o constrânge la o transmitere gura la g ura. Tremura. La himenoptere. i se pare ca totul se petrece cu încetin itorul si ca se scurge un moment foarte lung între clipa în care decide sa miste un picior si clipa în care acesta se misca. acidul. se vede traversând desertul. Îi vine greu sa-si ordoneze gândurile. Se vede iar în mijlocul multimii de milioane . Batrâna furnica rosie aspira si înghite. Senzatia e mai curând nepl acuta. Viespile urasc furnicile. Totul se întuneca cumplit. traznindu-le cu acid pe aparatoarele dezorientate care încer cau sa se ascunda în spatele bucatilor de carton. I se modifica perceptia timpului. deodata. lucratoarele. prietena ei de cruciada. În mintea ei totul e numai durere. frigul. 103 îsi aminteste de toate datile când. a jefuit cui buri de hârtie cenusie. luptând cu surorile ei cu mi ros de stânca care complotau în furnicar. Acolo începea explorarea. în timpul tineretii sale. Revede prima expeditie spre tara Degetelor si descoperirea marginii lumi i. Se vede din nou zburând pentru prima dat a pe spatele unui scarabeu-rinocer si facând slalom printre picaturile de ploaie t ari si periculoase ca niste coloane de cristal. Sarut între specii. Toate viespile stiu sa fabrice jeleu regal în caz de necesitate. Acid. celelalte belokaniene. Îl revede pe printul 327 si pe printesa 56 vorbindu-i pentru prima data de Mister. Sunt în stare sa creasca sau sa scada dupa dorinta secretia hormonala. Se vede iar luptând cu sopârla. Se revede în razboi ul Macilor. Întune ricul. Memoria i se rostogoleste fara ca ea s-o poata încetini. dulce. îi simt vap orii opiacei. Jeleul maroniu se raspândeste în sistemul ei digestiv. perceperea durerii si nervozitatea. E ceva tare. O revede pe 24. simte. apoi din tre cutul mai departat. În stomac. Se vede luptând cu scorpionul. p asta se dilueaza si se raspândeste în sânge si urca prin vene ca sa ajunga la creier. nu se întâmpla nimic si batrâna exploratoare crede ca experienta a e suat. descoperirea celeilalte dimensiuni. Renunta sa se mai tina pe picioare si se prabuseste Se vede ca si cum ar fi în exteriorul corpului. E ca un fel de vijelie. Nu mai e stapâna pe corpul ei. Vrea s-o atace pe regina otravitoare. Înainteaza dar se prabuseste pe pici oarele din fata. Mai întâi din trecutul direct. e un lucr u bine cunoscut. soldatii si reginele îsi cont roleaza perfect chimia interna. Mandibulele se deschi d si se închid fara sa le poata controla. N-au recunoscut niciodata ca verisoarele lor genetice le-au dep asit. La început. Apar din nou imagini din trecut. Mirosurile sunt atât de grele încât în jur. dar e clar ca ce l al unei regine este mult mai puternic si mai delicat decât produsul unei simple lucratoare. picant si amar în acelasi timp. Se vede fugind din lumea Degetelor. Regina viespilor i-a dat pur si simplu venin si ea l-a înghitit! Simte pro dusul împrastiindu-se în corp. Se simte murind. se vede dialogând pentru prima data cu Degetele.

mirosuri care se exprima prin culori. Înainte de a fi o sfera alba. îmbibate de parfum ul surorilor ei. neutru? Totul vibreaza în ovul. XX? În cele din urma câstiga cromozomul feminin. În capul ei se dezlantuie un foc de artificii ca si cum. racnind feromoni pentru ca doicile sa se ocupe de ea nu de larvele ve cine. mai dureros. dati-mi repede de mâncare. 103 este acum femela. Toate vanele se deschid. Crede ca nu se poate ajunge mai departe de ou în trecutul ei. formân d sosuri moi cu reflexe de moar. tot mai departe. Si e adevarat ca în acea perioada nu spera decât sa îmbatrâneasca mai repede. Devine constienta ca pâna atunci a trait doar pe jumatate. Si mai departe. mai subtil. certându-se cu alti s oldati mai în vârsta. feminin si neutru. Se revede ou. 103 se întoarse si mai mult în trecut. Se revede în cocon. dar luminata de noile ei simturi si capacitatea ei noua de a percepe emotii si a bstractii. totul emite mult mai multe informatii decât si-ar fi închipuit. senzatii abstracte. o înteapa de parca ar fi fost acoperite brus c de alcool pur si se teme sa nu le piarda.. Fiecare picatura a acestei fântâni este o clipa din trecutul ei care revine. se descompun în nucleu. mai profund. Si acolo. creierul s i-ar deschide toti porii mici ca sa lase sa intre lumina. Ce efect ciudat sa se vada redusa la o sfera sidefie atât de mica plina de un lichid limpede. Se vede incapabila sa se mist e singura. Era deja e a. Ovul care tocmai a fost fecundat. Totul apare într-o lumina noua. urmând piste odorante. Urca în abdomenul matern si se vede ovul. Cromozomii se amesteca ca niste labe mari. feminin. Ochii ei sunt in vadati de pete multicolore. Mâncare! Doicilor. Se vede furnica tânara pe culoarele cetatii Bel-o-kan. Totul e diferit. A fost asta. Îsi percepe corpul ca un ansamblu f oarte sensibil. X. poate ca a trecut la 30%. care-si taiau reciproc picioarele. Masculin. Aceste idei vin din creierul ei ca un râu subteran care tâsneste ca sa devin a fântâna. 103 se pomeneste în acea clipa imperceptibila unde se face alegerea în tre masculin. brusc. Nu e foarte placut dar e o senzatie foarte puternica. XY. Ba da! Memor ia continua sa-i trimita imagini! Revede momentul când a fost ouata. Masculin. Creierul se ext inde.de soldati. care vibreaza la cea mai slaba unda exterioara. Înainte de a fi furnica. Se vede din nou alergând prin iarba. senzatii tactile car e se exprima prin idei. mai complex. îngramadit în sala de stocare a oualor. Gata! Jeleul regal a modificat cursul propriei sale evolutii celulare ur când pâna la primul "macaz". culori care se exprima prin muzica. Simte totul mai puternic. Se simte atât de impresionabila încât îi vine sa sape pamântul ca sa se ascunda si sa se protejeze de acele miriade de informatii auditive. . olfactive. capetele si antenele în lupte caro ra le uitase rezultatul. Percepe emotii necunoscute. Asista la întâlnirea dintre gametul mascul si gametul femela în centrul ovulul ui. antenele. am fost sfera galbena. Y . cu ajutorul acelei mixturi hormonale . neut ru? Ovulul danseaza. eram o sfera alba. Gândul rotund se impune.. muzica care se exprima prin senzatii tactile. feminin. Înapoi. luminoase c are vin de peste tot ca sa se reverse în creierul ei. 103 este acum printesa. Lichide ciudate se amesteca. vreau sa manânc ca sa ma fac mar e! striga ea. din ce în ce mai mica. se revede larva! E o larva care se usuca în solarul domului de crengute. Îl folosea numai la 10% din capacitate. Ovulul freamata. Toate simturile devin mult mai sensibile. Se revede nimfa. cel care i-a stabilit sexul.

"Da" permite integrarea perfecta în societate.Si ce vârsta aveti.. fara portita de salvare. Profesorul de filozofie se întoa rse: . Eu ma si mt un om liber si am intentia sa va învat si pe voi sa fiti la fel. LECTIE DE FILOZOFIE Profesorul intra în clasa..si pe ei însis i. Îi e frica. izolat. Mai sunt deci anarhist pentru o vreme. Profesorul de filozofie baga mâinile în buzunarele blugilor si se aseza pe banca lui Zoe. sunteti stapânul nostru.Se constata repede în existenta noastra ca cel mai usor este sa spui tot deauna "da". Poate ca s-a facut deja dimineata. Stilourile avide sa noteze totul alunecau pe paginile caietelor. . Fetele din primul rând îi sorbeau vorbele.Dar la fel ca si "da". ceilalti te primesc bucuros printre ei. . .. glumet. sa te simti un om liber. e usor de spus.Nici dumnezeu si nici stapân. Dadea impresia ca stie tot si ca se plimba lene s prin existenta ignorând angoasa.Cât de placut e sa ai simturile atât de ascutite! Cât e de placut pentru o fur nica. Totusi. 67. si suntem obligati sa va ascultam.Si ce înseamna sa fii anarhist? întreba Francine. "nu" are limitele lui.Am douazeci si noua de ani. Din când în când se oprea. Înca o data reusise sa-si captiveze elevii."Nu" are cel putin tot atâta putere ca si "da". Co ntinua: . Se apropie de fata cu o chi cenusii. Reia treptat contact cu realul.. vine un momen t în care acest "da" care. Unele mergeau pâna acolo încât îi marturiseau problemele lor de adolescente si atunci juca la perfectie rolul de confident. sa devina brusc. fara a mai aproba totul sau refuza în mod simetric. Doua criterii trebuie sa motiveze alegerea lui "da " sau "nu": 1) analiza consecintelor viitoare pe termen mediu si lung. În caldura artifici ala a acelui cuib de hârtie cenusie. . care a fost atât de mult timp asexuata. Pr obabil ca e noapte. A împarti în stânga si în dreapta "da" si "nu" cu usurinta tine mai mult de arta decât de stiinta. 2) intuit ia profunda. nici macar nu stie daca e noapte sau ziua..Sa nu ai nici dumnezeu si nici stapân. saptamâni au trecut de când a ingurgitat jeleul regal? N-a sim tit timpul trecând. si e si mai stupid daca mai esti dupa treizec i de ani". profesorul de filozo fie este foarte popular în scoala. se aseza pe marginea unei banci si se adresa unui elev. Regina îi spune ceva. Scrise cuvântul magic pe tabla. o sexuata sensibila. deschidea usile. Câte ore. . facu o pauza apoi înc epu: . prin magia chimiei. mai atente la sunetul vocii decât l a cuvintele pe care le pronunta. Cei care stiu sa spuna "da" sau "nu" cu buna stiinta ajung sa-si conduca nu numai anturajul. Nu mai e vorba de a te integra în societate cu orice pr et sau de a o respinge în bloc. Profitati. domnule? întreba Julie. te pomenesti blocat. "Nu" întareste caracterul. Profesorul de filozofie prefera sa se plimbe prin clasa în timp ce vorbea. zile. . "Nu" îi sperie pe cei care spun "da". ni le închide brusc. Unii el evi pronuntau în tacere fraza ca sa-i memoreze mai bine silabele pentru cazul în car e ar fi fost întrebati la oralul de la bac. raspunse el zâmbind. Totdeauna destins. "Nu" înseamna libertatea d e a gândi diferit.ceea ce e si mai important. interveni Zoe.Ca sa rezumam. Daca spui "nu" la toate. Multe fete erau mai mult sau mai putin îndragosti te de el. Scrise aceasta fraza pe tabla. va voi aminti o veche zicala populara: "E stupid sa nu fii anarhist la douazeci de ani. pâna atunci. Daca raspunzi afirmati v la cererile lor. . ci . Trecerea la vârsta adulta e ste momentul când ai învatat sa-l alternezi pe "nu" cu "da". Se afla într-un viespar. Într-un fel. Tema zilei: "revolta". Poate ca asta e trecerea la adolescenta: momentul în care învatam sa spunem "nu". .

Lacustele au la picioare muschi de o mie de ori mai puternici decât cei ai furnicilor. Merg astfel din ramura în ramura. suspendându-se de picioare ca niste trapeziste ca sa ajunga. batrânele doici spuneau: Fiecare fiinta ar trebui sa cunoasca o metamorfoza. 103 îsi începe deci a doua parte din viata. Semn e usor de înteles pentru toata lumea. emite 15 privind cum se departeaza lacustele. Regina viespilor repeta mesajul sub forma de semne antenare. Din cauza numa rului imens al lacustelor. Ajunse în vârful saltului. Atâta miscare produce un vacarm incredibil. Au mâncat totul de pe pamânt si lasa în urma lor un teren ruinat unde se mai înalta înca câtiva copaci goi. îsi desfac cât mai larg posibil cele patru aripi si le agita cu o viteza foarte mare ca sa se ridice si mai sus în aer. Trebuie sa plece. Prudent. 68. Poate ca se aliaza cu desertul ca sa distruga viat . Deodata. nici fructe. Daca rateaza aceasta etapa. raspunzând parca unui apel invizibil. sarind uneori ca sa se pri nda din urma. Sol ul e înca plin de lacuste si Printesa 103 considera ca e mai bine sa mearga mai de parte pe sus pe crengi si sa se îndrepte spre sud-est. Luau cuvintele din Enciclopedie. toa te lacustele se ridica în aer. dar aceasta prudenta se dovedeste inutila. cu ajut orul unei miscari pendulare. La Bel-o-kan. Uneori. dupa ce sirena amuti. pe care nu m ai sunt nici frunze. Totusi. cu Printesa 103 în frunte. Edmond Wells. În timp ce cu o antena pipaie cu nerabdare capul furnicii. Cele douasprezece sunt de acord. SA PARASIM TURNUL STEJARULUI Trebuie sa pleci. nici flori. Spectacolul e impresionant. Julie si cei Sapte Pitici se grabira spre spatiul lor de repetitie. Pânza de lacuste nu e mai departe de zece metri. În jurul lor. volumul III 69. Cele douasprezece o întreaba pe noua lor printesa în ce directie s-o ia. nu traieste decât jumatate din viata ei. Acum a veau trei. Deodata se auzi o sirena asurzitoare si elevii acceptara cu bucurie sa p articipe la exercitiul de evacuare. Unele su nt strivite în masa propriei lor populatii. 5 semnaleaza celorlalte sa se fofileze discret în sens invers. Printesa 103. dupa c are se straduiau sa le doteze cu muzica apta sa le puna în valoare. Norii mortii îsi iau zborul. cu cealalta îi arata orizontul. Merg asa mult timp pâna când nu mai simt mirosul amar al lacustelor. un piroman dadea târcoale scolii. Dar e o reflectie de vânator obi snuit tocmai cu luarea vietii celor din jurul lui. Apoi îi anunta ca. E cel mai bun mijloc de a-i cal ca pe nervi. lacustele decoleaza la nesfârsit. dupa semnele foarte clare de scoperite. încântati de aceasta diversiune. Astfel ca pot sa sara pâna la înaltimi egal e cu de douazeci de ori lungimea corpului lor. Coboara de-a lungul imensului turn pe care îl formeaza stejarul si cotesc spre o creanga lunga. Drept pentru care fusesera luate masu ri speciale si fusese instalat un sistem de alarma împotriva incendiilor.Profesorul de filozofie nu avu timp sa raspunda. plus doua în curs de elaborare. va put ea sa se reproduca. care si ea se uita cum îsi iau zborul. ENCICLOPEDIE INSTINCT RAZBOINIC: iubeste-ti dusmanii. în nor. În sfârsit. nu întelege ce interes are natura sa produca un astf el de specimen cum e lacusta. E printesa si stie ca daca întâlneste un mascul. 103 are acum un sex. Acum dispune de doisprezece ani de existenta suplimentari si are intentia sa profite de ei. Usa se deschise brusc s i directorul intra în tromba în clasa. În acea dupa-amiaza pusera la punct alte melodii. aripile lor se lovesc unele de altele. la o frunza departata. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. excesul de viata ucide via ta. grupul coboara de-a lungul unui sicomo r si atinge pamântul.

mai dormi o ora. dar pe urma trebuie sa stam de vorba. Mama ei ezita. D easupra ei. dragostea. se rasti Julie. cu intentia de a stoca acolo lichidul odorant. Dar mâna realitatii ridica cuvertura si aparu fata mamei. De la moartea tatalui tau. mama ei. Asa ca.a animala si vegetala si sa nu lase sa subziste decât viata minerala? Pe unde trec ele se extinde desertul.Am ascuns-o. de tehnici de manipulare a maselor. Ba erau chiar si retete care te învatau cum sa faci un cocteil Molotov. pe etajera de sus. Psihoterapeutul avea dreptate. nu te prosti! Scoala-te! Julie se ghemui cu degetele în urechi. Mama ei se opri în prag.Vreau sa-ti spun doua vorbe. Descoperise cheia problemei. Fata ei era tot sub cuvertura. e cartea? Mama lui Julie se felicita. Julie ridica un colt al pernei si se uita la mama ei. traiesti de pa rca nu s-ar fi întâmplat nimic. Cele treisprezece furnici pornesc spre sud-vest. Era vorba de revolutie. Daca suprimi dr ogul. Îi pare bine ca 10 preia staf eta. . . Scoala-te.Lasa-ma sa dorm. vorbesc serios. Julie. . Julie se ridica pe coate si se freca la ochi. trebuie sa stam de vorba. Trebuie sa vorbim sincer. mama. Julie. . 10. ADIO CU TRECUTUL Era înainte de seara cea mare. Avea de gând sa distruga cartea pagina cu pagina pentru ca fiica ei sa înte leaga ca nu-i mai ramânea decât ea. dupa care vântul îl împinge spre nord.E inutil sa insisti. arta. trebuie sa vorbim. de revizuirea societatii. Psihoterapeutul daduse vina pe carte. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells . într-o zi o sa-mi multumesti. prinsa în tu multul aventurilor. Julie se îndrepta spre dulap. acum aceasta enciclopedie mist erioasa. In acel moment vazu o carte deschisa pe noptiera. te-ai înhaitat cu o banda de liceeni ca si cum nu s-ar fi întâm plat nimic. Ba noaptea trecuta nici n-ai venit acasa. era sigura de asta. stiu ca nu mai dormi. . Fiica ei era în cautarea unui stapân sau a u nui tata. La început fusese acel profesor de canto. care îi aude gândurile. asa ca îi lua cartea. . Printesa 103 întoarce spatele spectacolului dezolant al câmpiei devastate.Te distrezi. O ascunse în dulap. nu. . si asta pentru binele tau. curentii brusti de aer dau norului de lacuste forma unei fete care s e strâmba si se alungeste în toate sensurile. 103 este de acord.Julie. mama! Nu acum. de strategii de lupta. spre civilizatie. Cartea aceea er a un manual subversiv. fata în fata. intoxicatul începe sa-i duca lipsa. spre cetatea natala: Bel-o-kan. Acum trebuie sa se gândeasca la cele trei specificitati ale Degetelor: umo rul. Mama ei deschise brusc usa do rmitorului. animalele si vegetalele se trag înapoi.Haide. Ai inima? E totusi tatal tau! Julie îsi vâra capul sub perna ca sa nu o mai auda. Mama lua cartea în bucatarie si o rasfoi. . Julie dormea.Bine.Oh. de furnici.Unde. ratacise oul plin cu informatii.Da-mi înapoi cartea. .Haide. Julie. mama ei punea acolo aproape tot. în care va aduna tot ce Printesa 103 îi va încredinta ac um când memoria si capacitatile sale de analiza sunt supradezvoltate. . se apropie si îi propune sa produca un feromon-memorie zoologica. Ia coaja de ou a unei insecte. . nu asa devreme! . Pe vremuri si ea se gândise sa compuna un astfel de obiect dar. Facuse bine ca îi telefonase ca s-o puna în g arda împotriva acestei pretinse enciclopedii care îi pervertea fata. 70.E noua. volumul III. . scoala-te.

Degetele au gasi t acest mecanism ingenios ca sa nu mai schimbe obiecte stingheritoare. în urma cu peste 120 de milioane de ani. În loc sa transporte un mare volum de alimente. 103 vorbeste apoi de reproducerea Degetelor. rostogolindu-se ca limacsii. aveau si ei o sexualitate de acest tip. Îi f ilmeaza pe cei mai buni copulatori ca sa-i dea drept exemplu copulatorilor prost i. Totusi. Dragostea în zbor. în acest domeniu. cu aripile desfacute? întreaba 9. pleda mama ei. Nu. e mult mai exaltata decât dragostea în doua dimensiuni. Adica Degetele cele mai violente ajungeau într-un loc. Tânara opri u n taxi aflat în trecere. Având în vedere ca toata lumea este de acord. Si ce se poate vedea în filmele pornografice? 103 nu a înteles tot dar. Din care te tragi si tu. trebuia neaparat sa ajunga la unul din cei Sapte Pitici. ea înregistreaza dupa dictare infor matiile pretioase despre viata si obiceiurile Degetelor ca sa-si umple feromonul -memorie zoologic. Banii sunt un concept abstract unic inventat de Degete. Apoi se împreuneaza uneori mai multi. Dealtfel. lui 103 îi placea în mod deosebit sa vada ceea ce e le numeau "filme pornografice". Julie descoperi Enciclopedia si o scoase din dulapul unde era prizoniera .Julie. Degetele sunt foarte înapoiate. Ahile fugi dupa ea. Afara se încalzeste din nou. apare o femela care manânca sexul mascul ului. înainte de banii. am avut cinci sute de ani de Inchiz itie. planând în cele trei dimensiuni.Unde merge domnisorica? Îi dadu adresa liceului. apasând pe cuvinte: . 103 explica faptul ca Degetele acorda multa importanta copulatiei lor. ca plosnitele de lemn. jaful. Furnicile si printesa lor n-au timp de pierdut cu flecarelile. 10 profita de un moment de odihna datorat unui exces de racoare ca sa-i puna întrebari lui 103. Celelalte furnici se apropie ca sa beneficieze si ele de relatare. . în general. violau fetele si le furau toate b unurile. singu rul mijloc de a face sa circule bogatiile era. Cele douasprezece se apropiara si mai mult ca sa adulmece mai bine aceas ta noua trasatura a obiceiurilor Degetelor. Când se uita la televizor. întoarce-te imediat! striga mama ei din pragul casei. Furnicile îsi spun ca. toate va spun ca n-au bani si ca re greta ca societatea lor e construita numai pe importanta banilor. Ce sunt "filmele pornografice"? întrea ba 16. ele transporta bucati de hâr tie vopsite si aceste hârtii au aceeasi valoare ca alimentele.Repeta. Toate stiu ca stramosii furnicilor. Capitalul ne-a adus sap tezeci de ani de comunism. 103 spune ca Deg etele copuleaza pe sol. dupa cum arata documentarele lor istorice..Da-mi-o înapoi imediat. de cele mai multe ori le dau balele ca la limacsi Furnicile sunt foarte interesate de aceasta for ma de sexualitate primitiva. si din cauza Noului Testament. . Din cuierul de pe culoar îsi lua impermeabilul negru care îi aj unge pâna la glezne. destul de satisfacut ca cineva întelesese în sfârsit ca pr efera sa-si faca plimbarea dimineata si în pas alergator. PE DRUM BANII. ucideau masculii..Cartile pot sa fie periculoase. îsi lua geanta de spate. si-l puse peste camasa de noapte.Da. lipiti de s ol. puse cartea în ea si iesi în fuga. Când vorbesti despre bani cu Degetele. . Julie întoarse spatele mamei sale. Printesa 103 nu se lasa rugata. La adapostul unei grote. Trebuie s a actioneze repede daca vor sa salveze Cetatea de amenintarea cumplita a pancart . Nu copuleaza planând. acesti bani pot fi schimbati p e hrana. . 71. Cartea avea nevoie de ea la fel de mult cât avea si Julie de carte.

Ce i care vorbesc având drept referinta limbajul vizual. Totusi. în acel moment. Scoarta terestr a este parcursa de vine de energie magnetica pe care 103 abia le percepea când era asexuata. Datorita acestui organ deosebit. taie cu ziduri pistele ancestrale ale migratiilor a nimalelor. "clopotire". Auditivii spun cât se poate de natural: "Auzi". traversat de unde vibratoare. "cai verzi pe pereti". "calduros". nu ti-e mai bine". Apartenenta la unul dintre aceste grupuri se recunoaste dupa felul în care un interlocutor misca ochii. vrând parca sa-si caute mai bine senzatiile în el însusi . el ne prote jeaza. ENCICLOPEDIE STRATEGIE DE MANIPULARE A CELORLALTI: Populatia se împarte în trei grupe. Pamântul este. "te-ai turtit". cei care vorbesc având drept referinta limbajul corporal. Si apoi. Urmând vinele invizibile ale Pamântului. Le sfatuieste pe cele douasprezece sa mearga mai departe fara sa se abat a de la unul dintre acele canale vibratoare. cele m ai multe popoare asteptau ca preotii lor sa detecteze un nod magnetic pozitiv înai nte de a construi un templu. înainte de a-si construi cetat ea. unele Degete. O astfel de cunoastere permite sa se actioneze asupra tuturor tipurilor de interlocutori folosind cele trei registre lingvistice. cunosteau pe vremuri secretul vinelor magnetice ale Pamântului. cauta un "nod magnetic". observa. Pâna în Evul Mediu. precizeaza "e clar. vor ca Pamântul sa se adap teze lor. "excitat/calm". va fi stimulat la fiecare noua apasare pe acelasi antebrat. Înainte! Printesa 103 e înca ametita de fericirea de a avea un sex. "audibil". exercita m o apasare pe antebratul sau. Ca si furnicile. Viata e frumoasa. Medicul respectiv poate sa practice cea mai buna te . atunci e un a uditiv. în schimb. "rasunator". descriu cu culori. se poate merge mai departe creând puncte de ancorare fizice. de felul "contez pe tine pentru a duce la bun sfârsit aceasta treaba". dar acum aproape ca le vizualizeaza ca pe niste radacini lungi. "nu mai avem ce vedea". e vag. Vorbesc cu cuvinte sonore care evoca muzica si zgomotul: "surdina". o forma de memorie senzoriala. furnica percepe cu o acuitate uimitoare undele telurice. care. Îsi const ruiesc autostrazile oriunde. Si asta pentru ca vorbesc numai pri n imagini. functioneaza mai bine. e tr ansparent". "discordant". sensibil la câmpurile magnetice terestre. îl respectam si. prietene. Lumea e frumoasa. Daca îsi îndreapta privirea într-o parte. "ai încasat-o". Vizualii spun cât se poate de natural: "Vezi". atunci când i se cere sa-si aminteasca ceva. Vorbesc prin s enzatii: "te-ai prins". Atentie însa sa nu-l faceti sa functioneze invers! Sa luam exemplul unui p sihoterapeut care îsi primeste pacientul batându-1 usor pe umar si plângându-se: "Deci. Ei arata. Îsi construiesc cuiburile în zone nefaste magnetic si se mira pe urma ca au migrene. Iar adjectivele lor sunt "melodios". Senzitivii corporali spun cât se poate de natural: "Simti". la suprafata. 72. începe prin a ridica ochi i în sus. Acti unea consta în a aplica un punct de presiune pe o parte a interlocutorului când vrem sa-l stimulam în momentul în care îi transmitem un mesaj important. Adjectivele lor sunt "rece". Folosesc expresii precum "viata în roz". De aici. îsi zise printesa. asa se pare. Folosesc expresii de genul : "sunt satul pâna-n gât". Daca. Daca lasa ochii în jos. Chiar si organul lui Johnston. Se gândeste la degete care nu stiu sa discearna câmpurile magnetice. Daca. în Renastere. Auzise despre asta la televizor. înseamna ca e un vizual.ei albe. atunci e un senzitiv. cei care vorbesc având ca refe rinta limbajul auditiv. Degetele au început sa creada ca numai cu ratiunea puteau sa înteleaga totul si ca deci nu mai aveau nevoie sa con sulte natura înainte de a întreprinde ceva. Degetele nu mai încearca sa se adapteze Pamântului.

PORCI SI FILOZOFI Soferul era un om de viata. Ea îi multumi refuzând totusi. Te poti duce acolo daca vrei.Sunteti un tip cumsecade. Întelegi? . Probabil ca se plictisea de moarte singur în t axiul lui. dar daca vrei sa te odihnesti sau sa manânci putin. . Sunt un star. Greierele ridica geamul si da ordin soferului sa demareze. multumim». "Salut fetelor" le zice el lasând în jos geamul. Deodata. inteligenti si mai putin inteligenti. ci si sa fii putin psiholog.rapie din lume. a ltii fac pe savantii sau. Între noi fie vorba. . pentru ca ceilalti înca nu sosiser a. trebuie nu numai sa-ti cunosti bin e materia. locuies c în imobilul de-acolo. Enorma responsa bilitate! Noi suntem gradinarii societatii de mâine. se dau colegi cu voi. Pusesera mâna pe un camion care transporta porci din Ungaria si turnau ben zina peste custile animalelor. sperând ca nu o va remarca nimeni. cred ca toti profesor ii sunt îngrijorati la gândul înfruntarii unei clase. iar una dintre ele exprima ceea ce toate gândesc: «Ce prost si La Fontaine ala !»" Taximetristul râde singur. în ainte de a-l parasi. îi propuse imediat un banc. ca mine. Nu semanati cu profa de mate. cu atât oamenii spun mai m ulte bancuri. ai nevoie de un loc linistit. era deosebit de interersanta. Vreti putin caviar?-Aaa. Ca sa-i înveti pe altii. Se simti obl . . Filozoful zari un colt al camasii de noapte roz sub gulerul impermeabilu lui. parasi masina si o lua la fuga. Pe pancartele lor scria: "Sa salvam agr icultura franceza" si "Moarte porcilor de import". Etajul trei pe stânga. caci pacientul sau va reveni brusc la toate angoasele lui daca. lânga ele se opreste un Rolls Royce a vând înauntru un greier îmbracat într-un costum de gala. . Vazând ca Julie nu zice nimic. da! Show-biz-ul renteaza nemaipomenit în zilele noastre. care cereau subventii mai mari. când vad cum râd elevi i de profa de germana. Asta evita adevaratul dialog.Sa-ti mai spun unul? Strada principala din Fontainebleau era blocata de o manifestare a agric ultorilor.Acum am ore. Asa ca unii se dau autoritari. Astepta dintr-o clipa în alta sa soseasca coleg ii ei din grupul rock care o vor gazdui fara probleme.Julie! Ce cauti aici? N-ai ore.Sa stii ca profesorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti. «Salut. mai putine pamânturi în pârloaga si oprirea importurilor de carne din strainatate:. Ea vrea sa ma umileasca. Unii sunt ma i cumsecade si altii mai putin cumsecade. volumul III 73. În plus. . Dupa ce-ai fugit de-acasa. Dupa plecarea limuzinei. Arunca o ba ncnota soferului. repeta gestul. Îi propuse o bautura calda la cafenea si. parca ma ia cu fiori.Ai dreptate. caci vorbea fara sa se mai opreasca clientei sale. nu. raspund furnicile. amabili si mai putin amabili.O sa racesti. Ajunse la liceu si se îndrepta d irect spre sala de muzica. zise Julie. .Mie mi-ar fi frica sa fiu profa. din coltul pietii. raspund furnicile. Julie voia sa se departeze de acel loc cât mai repede posibil. Julie schiteaza o strâmbatura descurajanta si îsi z ice ca cu cât criza spirituala a civilizatiei se apropie. În cinci minute omul îi povesti toata viata care. Furnicile se uita cu mirare la greierele care manânca caviar si bea sampanie. fata accepta. . furnicile se uita una la alta. Îsi împinse în spate scaunul de plastic si îi dadu un inel cu chei. natural. Problema este ca profesorii au ocazia sa influente ze zilnic cel putin treizeci de fiinte tinere si deci maleabile. Apoi au aruncat chibrituri aprinse. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Edmond Wells. Profesorul se uita la era cu o privire sincera si cordiala. S-ar parea ca ai reusit foarte bine în viata! Ah. "Trei furnici se plimbau la Paris pe Champs-Elysees.

îsi scuipa în fata sâmburii. Furnicile iau o pauza de masa.igata sa-i dea ceva în schimb. Fructele sunt delicioase în speranta ca vor fi mâncate de animalele care le vor digera si vor da afara miezul sau sâmburii tari mai departe printre excremente . Degetele erau pe cale de a face sterile specii întregi. furn icile pornesc din nou la drum. ci sa te folosesti de el. Îsi zise ca data viitoare când va avea ocazia sa vorbeasca cu Degetele. Mai mult gura vorbi decât capul. fluviul curge de la nord la sud. înoata în jeleul pulpei. De exemplu: de ce fructele au gust bun? De ce florile sunt frumoase? Noi. a evolua înseamna a-si ameliora si mai mult savoarea.Mmm. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU Cele treisprezece furnici folosesc o ramurica ca sa treaca o râpa abrupta. Printesa 103 ridica a ntenele si repereaza pozitia.Eu am pus focul de la pubele. ca 10. . Ai vederea scurta. Se afla la nord-est de Bel-o-kan. . La televiziune totusi. Liceul nu este un scop si un mijloc. În curând zaresc în departare o linie argintie: fluviul. Pentru ele. stim. Nu trebuie sa-i suporti povara. papura zvelta ascunde broaste râioase ale caror oracaituri sinistre rasuna în aer. ci este si aprovizionata imediat cu compusi pentru fertilizare. mai constiente. Dupa ce-si umplu pâna la refuz gusa sociala si stomacala cu fructoza. Turme de gargarite fug la aparitia lor. 103 vazuse ca De getele reuseau sa produca fructe fara seminte: pepeni sau struguri fara sâmburi. Sunt niste fiare salbatice care devoreaza septelul de paduch i-de-frunze.. verde. Cele treisprezece se scalda în sucul ei dulce. Caci insectele sunt cele care le împrastie polenul si l e permit reproducerea. O informatie. Chiar daca nu te simti bine aici. Ai gresit adversarul. 16 s tranuta. Strabat carari împresurate de cicoare si ruje. Trec printr-o jungla de papadie. un Deget care sa-si d ea osteneala într-o zi sa faca un feromon zoologic despre stiinta mirmeceeana. chiar daca asta le va obliga sa le scuipe. Marturisirea nu paru sa-l surprinda în mod deosebit pe profesorul de filo zofie. Îs i vâra capul în carnea ei moale. Din fericire. des i orice furnica stie foarte bine ca trifoiul e o planta a carei seva este toxica . îi va spune ca florile sunt frumoase si mirositoa re ca sa atraga insectele. Acel vul can de zahar în eruptie bogat colorat în violet. Educatia face fiintele mai p uternice. Coboara în tromba o panta abrupta plina de ferig i. Printesa 103 sugereaza sa coboare pe fluviu în ambarcatiune. Cele douaspre zece exploratoare nu stiu ce este aceea o "ambarca-tiune" si îsi zic ca trebuie sa fie vorba tot de o inventie a Degetelor. aspectul si parfumul. Alta strategie a Degetelor: acorda virtuti pozitive trifoiului. Ce greseala enorma faci vrând sa distrugi ceva pe care nu stii sa-l folosesti! 74. Exploratoarele înainteaza pe plaja. Ajung pe o plaja de nisip negru. . le va sfatui sa lase fructelor sâmburii. mai solide. roz si alb atrage deja muste isterice. cele mai putin tentante fiind sortite sa dispara. În orice caz. Jos zaresc o smochina care s-a spart dupa ce a cazut din copac. Acest s istem scolar a fost totusi conceput ca sa va ajute. el te îmbogateste spiritual. Ce bun e fructul! Exista întrebari pe care Degetele nu si le pun. 103 nu a înteles niciodata de ce Degetele gaseau garga ritele "simpatice". acea smochina proaspata pe care o devorau nu va avea dificul tati în a se face mâncata si digerata.. abandonând cadavre de paduchi-de-f runze pe jumatate ciopârtite. E alergica la polenul de ruja. Doar din lene de a scuipa sau de a digera sâmburii. Printesa 103 îsi zice ca ar trebui sa existe. În jur. Toate fructele se concureaza pentru a fi mâncate si deci sa se raspândeasca în lume. furnicile. Subtila strategie vegetala: nu numai ca samânta copacului fructifer e raspândita a stfel. Daca va întâlni acest Deget. Ar putea afla astfel de ce fructele au gust bun si de ce florile sunt frumoase. Ai noroc ca frecventezi acest liceu.

Ei sperau ca puterea exploziei sa-l proiecteze pe suveran pâna pe luna. Frunzele lui. neteda si p arca data cu lac. Cei mai mari poeti. Au plasat deci niste petarde volumi noase sub o cabanuta în centrul careia trona împaratul Song. cei mai mari cântareti nu mai aveau alta sursa de inspiratie decât ac easta planeta de pe cer. Printesa 103 se apleaca sub apa ca sa-l taie. fru nze tinere cufundate înca în apa se înfasurate în forma de cornet. ea a traversat fluviul pe frunze de nu-ma-uita. În China. acesti chinezi fabr icasera astfel prima racheta interplanetara. cu noua ei vedere sexuata. dar acolo unde se afla acum nu exista nu-ma-uita. vom traversa fara sa ne înecam. nu vor putea sa navigheze noaptea. Acest apendice foarte solid are o grosime de peste cinci centimetri si coboara în apa pâna la un metru ca sa fixeze planta de pamânt. cei mai m ari scriitori. Furnicile îi ademenesc cu ceva prada moarta ca pturata la suprafata fluviului. acestea s-au comportat exact ca niste focuri de artificii. Când gândacii se apropie. amânarea nu era prea mare. ceea ce faciliteaza scurgerea apei. Te poti gândi la un insubmersibil mai bun? Cu un nufar. frunzele moarte care plutesc pe apa se rotesc foa rte repede. Chinezii stiau deja foar te bine sa se foloseasca de praful de pusca. Printesa 103 afirma ca nu foloseste la nimic sa plece acum. rezer vele lor sunt formate din gargaritele care n-au fugit destul de repede si din gând aci de apa care au refuzat sa coopereze. semn ca exista vârtejuri. întrerupându-si din când în când lucrul ca sa respire . sub domnia împaratilor din dinastia Song. au o forma ovala. imediat ce fitilele reactoarelor au fost ap rinse. Print esa 103 le semnaleaza ca trebuie sa captureze gândaci de apa. Se pregateste o mare calatorie. Admira atât de mult luna încât a dorit sa fie primul om care s a puna piciorul acolo. ca malul din fata este foarte departat si ca. O inspectie dezvaluie o ancora care o imobilizeaza. Printesa 103 constata. Nici o ambarcatiune n-ar putea sa traverseze pe-acolo. Nufarul se prelungeste printr-un rizom lung care i ntra în apa ca o frânghie. Furnicile urca pe planta dar aceasta nu se misca. Le-a cerut savantilor sai sa fabrice o racheta. în secolul al XIII-lea. In cea mai mare parte. Cu mult înainte de Neil Armstrong. Furnicile urca pe un mic nufar alb si roz rezemat moale de mal. Celelalte o ajuta dar. ENCICLOPEDIE CALATORIE SPRE LUNA: Exista momente când visele cele mai nebunesti par re alizabile cu conditia sa îndraznesti. Cerceteaza împrejurimile cu ochii s i cu antenele în cautarea unei frunze insubmersibile. Apoi evidenta se impune: nuf erii. adica au facut explozie. 103 provoaca un contact an tenar si gaseste feromoni ca sa-i convinga sa le ajute în croaziera pe fluviu. Dar probabil ca cercetarile prelimi nare fusesera mult prea sumare caci. Aceste coleoptere ac vatice vor servi drept propulsoare. Petioalele sunt suple si prevazute cu un numar de tubulete pline de aer care asigura o si mai buna pl utire. sa produs o miscare culturala vizând admirarea lunii. Împreuna cu vehiculul sau. E mai bine sa coboare mai jos în cautarea unui loc unde fluviul se îngust eaza. 75. Unul dintre împaratii din dinastia Song.Printesa 103 le arata ca o frunza poate sa fie folosita ca suport pentru a înainta pe apa. Belokanienele încep sa amenajeze ambarcatiunea si o umplu cu alimente care le vor ajuta sa suporte vicisitudinile croazierei. a vrut sa aiba sufletul împacat. cu mult înainte de Jules Verne. cu petiol lung. Se refugiaza deci sub o stânca si manânca gargaritele ca sa-si recapete fort ele. Plutesc pe apa din noaptea timpurilor. în plus. înainte de a da ultima lovitura eliberatoare. Pe vremuri. Sub frunza principala. Suprafata superioara formeaza un fel de platforma verde si rotunda. Viata fiind o succesiune de zile si de nopti. Ea recomanda îmbarcarea a doua zi dimineata. el însusi poet si scriitor. împaratul Song a fost pulverizat printre aceste e norme jerbe colorate si incandescente care ar fi trebuit sa-l propulseze pâna la a .

Creierul drept este harazit intuitiei. caci somnul îi "stingea " complet corpul cu sânge rece. Un copac negru de pe pamânt a fost lovit de copacul alb din cer. consilier inconstient. Cerul e si mai întunecat . Un copac mare de lumina creste din nou între nori si mo are atingând pamântul. O sfera enorma de apa care face explozie pe pamânt si o stropeste. Broastele nu mai Oracaie. De aceea. Ia imedia t foc. ENCICLOPEDIE NOOSFERA: Fiintele omenesti au creiere independente: emisfera dreapta si emisfera stânga. Se trezeste la cel mai mic semnal. Pe vremuri. În jurul ei. descoperita pe jumatate . Degetele si-au bazat tehnologia pe stapânirea focului. cele douasprezece exploratoare motaie mai departe. 103 vede o linie de lumina brazdând cerul. leganata de ploaia care cade p e pamânt. Focul. o secunda. Ploaia. Printesa priveste ploaia. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. furnicile controlau focul si se dedau unor razboaie cumplite care uneori dist rugeau paduri întregi. Toate insectele stiu ca pe vremuri. Pâna atunci considerase singuratatea. Or. Aceasta sfera mortala este urmata de o multitudine de altele la fel. razboaie cu foc. Apoi cade o bomba. Edmond Wells. A vazut unde a du s asta: roci topite. Existenta lui est totusi atât de efemera încât printesa deja nu o mai vede. Furtuna seamana cu u n copac înalt cu multe crengi care creste din cer ca sa mângâie pamântul. Creierul stâng este harazit logicei. de când are un sex. 77. în urma cu câteva zeci de milioane de an i. nu exista. INSOMNIE E noapte si totusi furnica nu doarme. E unul dintre inconvenientele de a fi dotat cu simturi mai subtile. se oglindeste în romburi mici în fluviu. Poate ca asta e motivul pentru care insectele n-au dezvolt at niciodata tehnologia metalului si nici a explozibililor. le transforma pe cele douasprezece exploratoare în albinoase. noaptea ca niste valori cont rare spiritului furnicarului. Se ridica. ca sa evolueze. De data asta e mai aproape. Oare. tot ce se petrecea noaptea. E frig dar ieri a mâncat destul de mult ca sa dispuna de rezervele de ener gie necesare pentru a se mentine treaza. este creierul cifrelor. pri . Focul. într-o zi. Cu organele lui Johnston. Trece un nor rosu. Fenomenul este mai putin periculos decât lacustele. Dar. Cerul e negru si luna. Caverna este luminata de un flash care. Viseaza flacari. în timpul somnului e dominata de o stare de semi-toropeala. 103 percepe electricitate magnetica în aer. Masacre cu foc. Focul e tabu la insecte. dar 103 prefera sa se dea totusi trei pasi înapoi. S-ar parea ca numai noaptea emisfera dreapta. noaptea e frumoasa. Furnica priveste focul care mistuie treptat copacul. O furtuna. Iese în pragul cavernei ca sa vada ce se petrece afara. Pentru aceeasi informatie. e creier ul formelor. a colo sus. putând sa duca la concluzii complet contrare. frigul. fiecare emisfera va avea o analiza difer ita. Chiar si frigul are farmec ul sau. Fiecare dispune de un spirit propriu. toate insectele au convenit sa proscrie acest element mortal. volumul III 76.strul noptilor. Ai o usoara tendinta spre insomnie. mai ales. Printesa stie ca. A treia bubuitura. vor fi si ele constrânse sa încalce acest tabu? Printesa îsi îndoaie antenele si adoarme iar. Dupa tunet se asterne o tacere si mai apasatoare. alimente carbonizate si. Un zgomot si o lumina au trezit-o pe 103.

Acest nor sferic imaterial ar fi format din inconstientele umane emise de creierele drepte. sa ia din inconstientul colectiv apoi sa lase emisferele dreapta si stânga sa comunice destul de liber ca sa reuseasca sa puna în practica aceste concepte care se gasesc în noosfera.n intermediul viselor. cu creierul lor drept. Acea revolut ie despre care vorbea Enciclopedia parea foarte aproape. îsi da acordul emisferei stângi. limba se agita si cuvintele fura pronuntate: . . Edmond Wells. lovea cu betisoare le în toate tobele. Julie se simtea bine în acea mare de oameni. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent. sa faceti revolutia. Nu mai erau opt. realizator constient.Daaaaa! Nervii. acest creier feminin intuitiv ar ma i avea o calitate. ci unul singur. CONCERT Caldura. Nervul se grabi sa faca sa circule mesajul. Ji-woong îi facu semn sa reia "Revolutia furnicilor".Sunteti gata sa schimbati lumea aici si acum? Sala raspunse si mai tare: . Zoe dansa din buric. deschizând porti. intuitiva. aceea de a putea sa se branseze la ceea ce ei au numit "noosf era". dupa m odelul unei perechi în care sotia. Publicul îi pândea gura.. Un nerv primi un mesaj de transmis gurii. functionau mai repede. Iar când creierul nostru stâng asculta cu atentie creierul drept. iar Ji-woong. "Pare prea usor.. inventatorul cuvântului "b iosfera" si â filozofului Teilhard de Chardin. dar senzatiil e erau prea puternice. si-ar strecura pe furis parerea sotu lui materialist. Francine îsi agita parul blond. Avea impresia ca zboara si refuza sa aterizeze. În capul ei se declansau câteva meca nisme. Julie avea energie cu carul si mai avea înca nevoie de acel contact colectiv fabulos. Noosfera ar fi un nor mare care înconjoara planeta ca si atmosfera sau ionos fera. Julie ezita. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Fetele de la clubul de aikido scandau: Cine sunt noii vizionari? Cine sunt noii inventatori? Aclamatii. un muzician. în realitate . cu ochii în sus.. un inventator sau un ro mancier n-ar fi decât niste receptori radio capabili. iar Julie ar fi dorit ca acest moment p retios sa dureze vesnic. Conform acestei ipoteze. Ar . sa nu mergem mai departe. David îsi lega partile de solo de cele ale lui Leopold.Daaaaa! Trei batai de inima. Spiritul uman globa l într-un fel. vane. creierul nostru drept le ia pur si simplu de acolo. Nervul era pregatit sa transmita foarte repede semnalul. Toti se uitau la ea. Apoi urma raspunsul: .." Cei Sapte Pitici asteptau de la ea o fraza sau macar un gest. volumul III 78.Sunteti gata. Concertul trebuia sa se termine la unsprezece si jumatate. informatia trece si duce la o idee apta sa s e concretizeze în fapte. Astfel credem ca ne imaginam sau ca inventam lucruri pe care. un pictor. Mesajul perceput era transmis de nervii au ditivi pâna la creiere care descompuneau sensul si greutatea fiecarei silabe. deja încalziti. O fraza de pronuntat. Dupa parerea savantului rus Vladimir Vernadski. maxilarul fu r ugat sa se deschida.. aici si acum? Toata lumea se linisti brusc. grilaje. Avea ezitarea cuceritorilor care nu îndr azneau sa-si asume victoria. Noi suntem noii vizionari! Noi suntem noii inventatori! Privirea fetei îsi schimba usor culoarea. Simtea aceeasi angoasa ca si Hanibal la portile Rom ei.

fi fost de ajuns sa spuna: "Haide".Buna seara si multumesc. a st iut deja sa cucereasca un public larg care depaseste cu mult centrele culturale provinciale.În sfârsit se petrece ceva interesant si în acest mic oras de provincie.Ati fost cu adevarat formidabili! . Pe buna dreptate putem regreta ritmurile modeste si insipiditatea cuvint elor. . N-am mai vazut niciodata pâna acum un pub lic atât de entuziasmat. "Iubirea mea. Nu trebuie sa va mult umiti cu mica victorie din seara asta. Data viitoare vreau un concert traznet! 79. Vreau sa mai veniti. Asistenta era foarte animata. M a asteptam la ceva modest iar voi ati creat un happening. cu oameni care aplaudau dar care apoi pleaca. sigu r. care avea sarcina sa interzica pur si simplu pro pagarea operelor prea "subversive". reduse lumina pe scena si aprinse lumina în sala. se gândi putin si scrise: cinci mii de franci. te iubesc". . poate sa va gânditi la fumigene. se despart si se întorc acasa ca sa se culce. . cu formula ei de glamour rock. o lua pe Julie în brate si o saruta pe amândoi obr ajii. un concert reusit. sa puneti afise. Farmecul fusese rupt. are toate calitatile ca sa reuseasca în show-business: un corp de zeita. Viata îsi relua cursul. Tânara cântareata a grupului.. .... niste ochi cenusii care ar corupe si un sfânt si o voce foarte jazzy. Clipa de gratie trecuse. Juli e Pinson. fusese înfiintata o institutie politieneasca: cenzura de stat. Sa-i aplaudam. Marcel Vaugirard 80. . Unii pretind chiar ca s-ar putea dovedi o rivala pentru celebra cântareata Alexandrine. Directorul intra în culise.Serios? Directorul scoase un carnet de cecuri. Alexandrine. Fara complexe. Fusese doar un simplu concert. Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici anunta totusi aparitia apropiata a unui album cu titlul evocator: "Treziti-va!" Poate ca în curând va intr a în concurenta cu noul succes al cântaretei Alexandrine.Dar. Totul era parca suspendat în timp.Iata cecul pentru concertul vostru din seara asta si ca sa va ajute sa va pregatiti viitorul spectacol. ENCICLOPEDIE CENZURA: Pe vremuri. . simtira cu totii un val de amaraciune. Directorul opri sunetul. Nu trebuie sa exageram.Concertul a luat sfârsit. murmura Julie' În cabina unde se demachiau. pentru ca unele idei considerate subversive de catr e puterea de atunci sa nu ajunga la marele public. PRESA TRÂMBITA DE FONTAINEBLEAU (Rubrica culturala) CENTRUL CULTURAL UN CONCERT INAUGURAL DISTRACTIV Tânarul grup de rock francez Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici a facut o prezentare foarte simpatica ieri seara în noua sala de muzica a centrului cultural din Fontainebleau. si destul de repede. la un decor. Urca pe scena si zise: . Julie face sa se uite aceste mici im perfectiuni datorate tineretii. Dar.. cu entuziasmul ei comunicativ. Sa le multumim înca o data lui Al ba ca Zapada si celor Sapte Pitici. Trebuie sa va ocupati mai mult de costume. Ceilalti directori de centre culturale au sa crape de gelozie. premiata deja în toate topurile. Sala aplauda fara entuzia sm.

la nivelul suprafetei irizate. Sub avalansa neîntrerupta de informatii neînsemnate. Nava exploratoarelor s-a avântat dimine ata devreme pe valurile neospitaliere si despica cu o viteza destul de mare acea panglica stralucitoare. Nim . Acum nu mai actioneaza lipsa. Partea de sus a nufarului atinge usor frunzele unei flori de cucuta care degajeaza miros de telina si supureaza un suc galbui care se închide la culoare în contact cu aerul. Pulpele lungi si paroase ale gândacilor de apa se îndoaie si se desfac ca sa propulseze ambarcatiunea mirmeceeana. caci este normal sa vezi un nufar alunecând p e apa. Multe exploratoare au platit cu viat a pentru ca aceasta informatie sa ajunga în memoria colectiva a semenelor lor. cicutina. Multimea unor insipiditati similare blocheaza creatia originala. nimeni nu mai stie de unde sa ia informatiile interesante. volumul III 81. Din punctul cel mai de sus al florii acvatice. editorii împiedica aparitia unor noi curente lit erare. COBORÂREA PE FLUVIU Fluviul argintiu aluneca spre sud. mai blând. Se cheltuieste o energie imensa pentru ca t otul sa ramâna imobil. Carapacea lor verde are margini portocalii. Îsi lasa în apa capsulele care.Azi. niste nici nuci înconjurate de un caliciu împod obit cu spini mari laterali. Cu cât sunt mai multe canale de televiziun e. Narcisele seamana cu niste stelute galbene si parfu mate. si nici criticii care ar trebui sa filtreze aceasta masa nu mai au timp sa citeasca. cocotate pe cele mai înalte petale rosii al nufarului. Nu poate sa zâmbeasca dar se simte bine. totul pare mai pasnic. sa vada sau sa asculte totul. Fluviul dimineata e ceva foarte frumos. care ridica capul si scuipa jeturi apte sa alunge sapunul din tubul lor pulmonar. Printesa 103 gusta rizomul nufarului si e mirata ca imediat are un sentiment puternic de pace. Ea e f ormata din patru sepale verzi si din numeroase petale inserate în spirala. pr oducatorii de discuri împiedica aparitia unor noi curente muzicale. Castanii de apa îsi ofera fructele. Tot asa. Sub efectul acestei licori. Difuzând cu tona tot felul de muzici similare. a caror marime se diminueaza pâna când se transforma în stamine în centrul florii. Naturii îi place uneori sa introduca o nota decorativa. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. de radio. În partea din spate. Se raspândeste tenta cenusie. solida si plata. elibereaza saponina. ci abunde nta. Pe stânga. gândaci i de apa înoata cu miscari gratioase. Floarea nufarului este destul de complexa. Deseneaza motive complicate pe arip ile fluturilor si mai simple pe carapacea gândacilor de apa. Furnicile se distreaza urcând si coborând pe aceste pânze mari de culoare roz. Astfel se ajunge la paradoxuri. Micul nufar este într-adevar o nava perfecta care protejeaza de apa rece c a gheata. cazând. Nu atrage atentia nimanui. mai senin. Toate astea fac parte din vechea logica: nu trebuie sa apara nimic "original" ca re sa poata pune în discutie sistemul. Fruntea gândacului de apa este împodobita cu un simbol galben în forma de V. care paralizeaza creierul. cu atât diversitatea de creatie e mai mic a. Mereu avida de senzatii tari. Edmond Wells. suporturi mediatice. Aceasta dezordine pe apa îi irita pe gândaci. o stânca are suprafata acoperita cu sapunarita care împrastie arome delicate. Frunza de nufar formeaza o pluta mare de c uloare verde. furnicile zaresc obstacolele din departare. se bucura de peisaju l imens din jurul lor. Soarele stacojiu le scalda pe be lokaniene cu o ploaie de reflexe rubinii. Rizomul contine o substanta anafrodisiaca care actioneaza ca un calmant. Bobitele de roua scânteiaza pe plantele acvatice care se deplaseaza în deriva. prin miile de carti care apar pe luna. La trecerea navei. salciile plângatoare îsi apleaca frunzele lor lungi si mo i. Furnicile stiu ca acel suc e dulce dar contine un alcaloid put ernic. ziare. Printesa 103 si cele douasprezece explora toare. cenzura si-a schimbat fata. Furnicile îsi inspecteaza vasul. substanta care face spuma si bule.

vechi si demne. Când era la Degete.. Ono are spermei ultimului mascul. E o plosnita de apa. privirea Printesei 103 strapunge apa. Se înfrunta între ei ca sa-si mareasca posesiunile. cum se prelucreaza laptisorul paduchilor de frunze. Asezata în mijlocul galben al navei-nufar. masculii libelula stiu asta si. Toate tarile de pe planeta sunt la o zi de mers cu masinile lor zbu ratoare! Într-o zi. Celalalt o observa printr-un geam. Dispun de hartile tuturor padurilor. ea înmagazineaza sub coate bule de aer care sunt treptat aspirate de s tigmate. Tinerele furnici le urmaresc cu admir atie. dar raza lor vizuala este prea îngusta. bineînteles. tuturor pajistilor. a aflat ca Degete au descoperit ca Pamântul e rotund. Stie cum au facut furnicile sa dispara dinozaurii d e pe Pamânt invadându-i prin intestine. îsi zise ea. Fu cuprinsa de o mare mândrie pentru specia ei la vederea acelui fluviu ma iestuos. Înainteaza târându-se cu picioarele din s pate si pare ca galopeaza de cealalta parte a oglinzii suprafetei fluviului. pentru dominarea Pamântului. De altfel. se aud o multime de cânturi. Nu pot sa-si mai spuna: "merg spre necunoscut". Ambarcatiunea-floare aluneca si evita în ultimul moment stâncile-recife. se grabesc. furnici le s-au razboit cu termitele timp de zeci de milioane de ani. rivalitatea nu s-a t erminat. Din documentarele televizate. înainte de a se acupla. claca furnicile vad dupa un unghi de 180 de grade. Femela libelula este evident atrasa de masculul care îi ofera cea mai mare suprafata pentru dansul copulator si ouatul care va urma. Într-adevar. Marile insecte. Degetele v ad doar dupa un unghi de 90 de grade. Din fericire. Degetele vad foarte departe cu claritate. Totusi. A picat bine. un animal care înoata invers. acele salcii plângatoare. se dedau dansului lor nuptial. a sa cum le vede ea. Aceasta pleaca ca o catapulta. Fiecare mas cul supravegheaza si apara împotriva celorlalti masculi partea sa de teritoriu. deci finit. cum sa te faci înteles de animale si atâtea si atâtea lucruri despre care Degetel e nu stiu nimic. Larva li belula este dotata cu o prima masca-fata legata la o articulatie lunga care îi fol oseste drept barbie. al doilea sau al treilea partene r... Si nici: "Plec departe într-un ti nut strain". Degetele nu o cunosc. spre alte tinuturi seminte de flori si de legum e care nu se aflau acolo înainte: mazarea. Daca se acupleaza de mai multe ori cu amanti diferiti. Nu vor percepe aceleasi culori ca ea. fie ca un mas cul a reusit sau nu prin eforturile lui sa atraga o femela. Nu stiu cum au adus furnicile. pe spate. cum se respecta fruct ele. prea puternice ca sa vada acele narcise galbene. prea g rase. În timp ce soarele devine din rosu portocaliu. Furnicile se apleaca ca sa strânga larvele de tântari suspendate la nivelul suprafetei fluviului. din tinuturile Soarelui-rasare. Cu noile sale simtiri de sexuata. cunoaste toate vechile mitologii transmise din totde auna de la o antena la alta. prinde prada apoi o aduce la restul capului care îsi înfige în ea maxilarele. Ca sa respire. O femela poate sa pastreze timp de câteva zile sperma proaspata a masculu lui în abdomen. 103 capatase obiceiul de a mânca de trei ori pe zi la or a fixa. 103 se gândeste la marea istorie a furnicilor.eni sa nu se atinga de cucuta! Deasupra lor se rotesc libelulele. tu . Deodata se iveste un cap. pasari. Greieri. gelosi. Sunt prea mari. Printesa 103 spera sa le arate Degetelor tehnologiile din Belo-kan. Stie cum. E o larva de libelula al carui cap iese la sup rafata apei ca sa hapaie o efemerida. va putea du pa aceea sa produca oua provenite de la primul. E ora dejunului. Se apropie de prada care nu fuge deoarece crede ca dispune de destula distanta ca sa poata fugi. Printesa 103 întelege ce s-a întâmplat. vedere pe care Degetele nu o vor avea niciodata. dar si broaste si broscoi. Vede. Asta nu o va împiedica totusi pe doamna libelula sa gaseasca alt mascul care si el o va goli la rândul lui. Atunci libelula îsi desface masca brusc cu b arbia-brat articulata. Asta e istoria lor. ceapa sau morcovul.. si nu-si pot fixa atentia decât pe 15 grade. sa goleasca femela de sperma rivalilor. cu capul în jos si sifonul respirator în sus. sub suprafata fluviului.

situati ca doua pe rle în parti. Multi paienjeni sunt doborâti de la primele rafale. Trebuie subliniat ca Bach a semnat-o folosind drept tema muzicala cele p atru litere ale numelui sau. A. Toate furnicile sunt în apa. lui si simplu. Fuga e mai mult o progresare decât o repetare. Ca multe dintre ele. Totusi câtiva reusesc sa se apropie de nava si. doar sprijinindu-se de ea cu picioarele lor lungi. si. se prabusesc si pornesc în deriva acolo unde pântecele lor hidrofug îi mentine la sup rafata. 82. În solfegiul german. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. printr-o "scamatorie" demna de cel mai bun prestidigitator. Furnicile. Atunci. ENCICLOPEDIE ARTA FUGII: "Fuga" este o evolutie în comparatie cu canonul. Si asta fara ca urechea celui mai atent auditoriu sa descopere clipa în c are a avut loc metamorfoza. inund a frunza de nufar. Spri jinindu-se cu tot torsul. pornind de la simplitatea totala. folosindu-se de ea ca de o pânza solida. cadavre de tântari sau larve de plosnite. Bach a patruns astfel chiar în interiorul muzicii sale si conta pe ea ca s a se ridice si el ca un rege nemuritor spre Infinit. Paienjenii de apa cauta dafnii. Foc. Bach = si bemol. se grupea za într-o legiune acvatica si ataca. Fuga în schimb poate sa prezinte mai multe teme diferite. Ofranda muzical a s-ar putea repetai la infinit. Patineaza pe suprafata apei. Edmond Wells. se termina în r e minor. exact înainte de a muri. la. Au capul mai lung decât corpul si cei doi ochi sferici. furnicile zaresc un grup d e insecte care merg pe apa. B corespunde notei si bemol. A fost oprit în plin elan de probleme de san atate (în acea perioada era aproape orb). Johann Sebastian Bach a vrut sa explice muritori lor de rând tehnica progresiei muzicale care. do. c a pe vremuri vikingii lancile si scuturile. constituie una dintre cele ma i frumoase arhitecturi de fuga. îsi aliniaza abdomenul pe flancurile navei. si H. Fata inferioara a pân tecelui este acoperita cu peri argintii. Ofranda muzicala. Deodata percep vibratia ambarcatiunii furnicilor. atinsi. Un fel de summum al acestei opere consacrate fugii este bucata Arta fugi i în care. pluti nd si agitându-si inutil picioarele. pâna când se va fi metamorfozat în toate notele gamei . îi fac sa semene cu niste masti africane alungite. "La fel e si gloria regelui care se ridica continuu în acelasi timp ca modulatia ".turor le e foame. porneste în do minor dar. Aceasta fuga este deci neterminata. Abdomenele mirmeceene îsi trag salvele. C. dar acest exercitiu cere o gestionare perfecta a repartizarii greu tatii pe fiecare picior iar furnicile au totdeauna unul care se duce la fund. ATACUL PATINATORILOR ACVATICI În timp ce vasul-nufar rosu luneca usor pe apa. Cu ajutorul acestui sistem de "salt" de la o tonalitate. Datorita lor. pot sa circule linistiti pe apa fara teama ca se vor duce la fund. Canonul "tort ureaza" aceeasi tema în toate sensurile. catifelati si hidrofugi. îsi asigura o stabilitate excelenta pe fluviu care react ioneaza ca o membrana întinsa. lui do. de Johan Sebastian Bach. . explica Bach. la sfârsit. ca sa vada cum reactioneaza cu ea însasi pe toate planurile. In cele din urma se pomenesc deci cu barbia si pântecele în contact cu apa rece. insecte acvatice care seaman a cu tântarii de apa dulce. întelegând pericolul. Numerosi paienjeni de apa. Sunt paienjenii de apa. Patinatorii supravietuitori se deplaseaza în zig-zag printre jeturile de a cid formic. în mod ciudat. volumul III 83. lui la. se îndreapta spre complexitatea absoluta. Unele încearca sa imite paienjenii m ergând pe unde.

furnicile nu risca sa se înece. încetând de a te mai agata de o securitate imaginara si lasân du-te dus înainte. la urma urmelor. Fondatorul îsi zi sese ca-si vor consacra cea mai mare parte a energiei luptând împotriva curentului d esi nimeni nu stia unde ducea acel curent. risti poate sa primesti o multime de lovituri dar. fiecare sp ecie cu sansa ei. iau viteza . printe sa refuza sa lase sa fie vizitate zone întregi din creierul ei. 5 simte foarte bine ca în timpul CA-urilor. 1 5 nu întelege de ce-ar trebui sa fie crutat. Nu-ti pastrezi avansul distrugând concurentii. a plecat si. îsi zise Printesa 103. În loc sa-si petreaca viata ca sa se pr otejeze dupa papura. stie totusi ca este o noua dovada a degenerescentei sale datorata lungului contact avut cu Degetele. Toti vecinii sai pa ienjeni i-au prezis moartea caci curentul puternic avea sa-l arunce de stânci. Printesa 103 stie ca în capul ei exista o problema. Poate ca ar trebui sa-l cautam pe faimosul Fondator ca sa-l ucidem. scufundat. în închisoarea propriului cap si nu mai face nici un efort ca sa gând easca în grup. Dupa câte va încercari. un patinator pe care îl numeste Fondator.. Spune ca trebuie eliberat ca sa se întoarca la poporul lui recent socializat. au considerat ca un paianjen de apa capabil de atâta curaj era un exemplu. Fondatorul traia într-un loc unde curentul era foarte puternic. pai enjenii de apa nu puteau patina decât pe distante mici apoi. datorita sexului. Daca paienjenii de apa încep sa lupte în gr up si daca mirmeceenele nu-i opresc chiar de acum. ci mergând mai repe de decât ei. E în pielea ei. Fie e vânt. o singura fiinta este de ajuns ca sa modifi ce comportamentul unei întregi specii. e un paianjen de apa si are un gust b un. Înainte de-i mânca. Fon datorul s-a încapatânat totusi. Astfel. altfel.Atâta timp cât apa nu le trece de barbie. pornind de la care se arcuiesc ca sa urce pe vasul nufar. În mod normal. Or 103 este aproape constant debransata de mintea colectiva. adau ga ea. pâna la urma. Comunicatiile Absolute. Printesa 103 rema rca faptul ca petalele-pânze ale vasului-nufar suiera. Celelalte furnici sunt de acord. dar îsi spune ca. reusesc sa urce din nou pe nava lor. vazându-l cum trece. Trebuie sa se organizeze repede. Acolo. erau luati de curent. Cunoasterea acestui lucru da un nou curaj printesei. Daca continua asa. Chiar si înainte avea te ndinta sa fie egoista. o furnica se branseaza în permanenta la mintea c olectiva si nu se debranseaza decât foarte rar pentru rezolvarea unor probleme "pe rsonale". foarte repede. Tot agitându-se. în sch imb pot sa fie înghitite de orice animalut. Un paianjen de apa p ovesteste ca din cauza unui individ. Vrea sa manânce paianjenul de apa dar Printesa 103 o oprest e. ranit. i -a agravat defectul. îsi vor constru i cetatea lor lacustra si vor deveni stapânii fluviilor. în timp ce patinatorii continua sa le îmbrânceasca si sa le calce pe cap ca sa le faca sa se duca la fund. în mintea ei. Sunt recuperate si celelalte furnici si sunt capturati câtiva paienjeni ag resori. Ce descoperise acel patinator? Încetând de a-ti mai fi teama de curent.. Se straduiesc sa se agate de marginea nufarului. zgâltâit. Nu mai joaca jocul colectivitatii. Patinatorii de la capatul de jos al fluviului. peste câtiva ani. erau n evoiti sa se agate de papura caci. Dar nu e momentul potrivit pentru astfel de reflectii. el a decis sa se lase purtat de curent. 15 se apropie. Cele treisprezece se agita în toate sensurile si se stropesc reciproc. fie. Printesa se adaposteste în spatele noilor sale simturi de sexuata ca sa-si justifice compasiunea. L-au facut seful lor si au luat hotarârea sa traiasca în colectivitate. 103 îi întreaba pe prizonieri de ce ataca în hoarda desi speci a lor este cunoscuta ca fiind formata din animale solitare. ît i poti ameliora propriile conditii de existenta precum si pe cele ale întregii tal e comunitati. dupa cum prezisesera semenii lui. furnicile sfârsesc prin a se agata una de alta într-o platfor ma plutitoare. Dezvoltarea si mai mult a simturilor. fu lu at. Dar a supravietuit. Va deveni egocentri ca ca Degetele. 103 este constienta de asta. în curând se va gândi numai la ea.

Am putea fabrica niste obiecte enorme ca sa umplem scena. Examinara imaginea de pe coperta Enciclopediei cunoasterii relative si a bsolute. Se considera destul de dotat în chimie ca sa fabrice o orga de pa rfumuri rudimentara.Sa punem la punct un spectacol total. Pe ecran. Jiwoong apela la sora lui mai mica cerându-i sa le lipeasca în tot orasul cu colegii e i de clasa. Paul le sugera sa împrastie un parfum corespunzator ambiantei deosebite a fiecarei bucati. iar mai jos.Cred ca în sfârsit am gasit muzicianul perfect pentru "Revolutia furnicilo r". 84. . asezate în centrul unui triunghi înscris în tr-un cerc. Zoe trase doua mii de copii pe xeroxul color al directorului scolii. zise Leopold. concert la centrul cultural din Fontaineblea u". considerat la început a se dator a sistemului electric. Câteva furnici urca în vârful celei mai înalte petale de nufar. se vede un zid de spuma. ENCICLOPEDIE VIITORUL APARTINE ACTORILOR: Viitorul apartine actorilor. atras de caldura transformatorului. Apoi cu litere groase: REVOLUTIA FURNICILOR. Numai sa nu fie o cascada. în tre paranteze: "Noua denumire a grupului Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici". zise Francine. Oamenii vor avea astfel la dis pozitie trei zile ca sa cumpere bilete. în departare. viitorul lor afis semana perfect cu un pergament vechi. Apropiindu-se de amplificator ca sa-l regleze. oamenii vor avea impresia ca vad dându-se paginile sugera David. . ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT David se instalase în fata computerului din sala de repetitii. Nu era deloc pus la punct. propuse Paul. de la mirosul d e iod pâna la cel de cafea.Cu o pagina mobila în centru si un set de diapozitive. Descoperi în programele grafice o textura care semana cu cea a vechilor pergamente si alese m ajuscule rasucite. pr omise Ji-woog.. le zise David. Examinara rezultatul obtinut.Formidabil! Eu o sa fac o furnica gigantica de cel putin doi metri. le va f i greu sa-l evite. Dedesubt: "Sâmbata 1 aprilie. Era destul sa fie reconstituit cu un program grafic si simbolul grup ului lor era gata. David avu atunci ideea sa fixeze micul microfon de la una din coardele l ui de harpa pe elitrele insectei. Narcisse avea sa creeze niste costume sofisticate si va concepe masti si machiaje care vor sublinia fiecare cântec. De acolo de sus se simte foarte bine viteza. îsi zice furnica. . Micuta accepta cu conditia sa li se ofere locuri gratuite la concert . Sus scrisera "Furnicile". apoi pleca cu prietenii ei sa lipeasca afisele. Toata lumea în vârf. spuse si Jowoong. Paul facu reglajul si în curând obtinu un sunet cu un efect dintre cele mai bizare. . . Remarca atunci un târâit. La viteza cu care se deplaseaza. cu cele trei furnici în forma de Y. Ca sa se faca . Printesa are dreptate sa fie îngrijorata cac i. . pe ntru ca primii lor fani sa nu fie derutati. Repetitia începu si David se plânse de solo-ul de la "Revolutia furnicilor". groase si rosii pentru primele litere si minuscule negre cu o umbra alba pentru celelalte. Toate firele de par de pe fata si antenele lor sunt îndoite spre spate ca o simpla iarba.Pot sa fac o carte din polistiren înalta de un metru. descoperir a un greier instalat acolo. De la mirosul de lavanda pâna la cel de pamânt. 85.Cu fumigene si spoturi luminoase pentru efecte speciale. . Paul avea de gând sa învaluie astfel fiecare tema într-un ad evarat decor olfactiv. Se aplecara asupra computerului.

cu antenele încrucisate pe fata. Toate profesiile sunt infiltrate de actori. curentul este si mai puternic. pastrând proportiile. candidatul nu mai e ales în functie de programul sau politie (toata lumea stie foarte bine ca. 13 cade în apa si e adusa la bord în ultima clipa. În mod inexorabil. Ambarcatiunea deviaza. Nu ma i ascultam ce spun oamenii. aflati în partea din spate. Mormolocii stau adiba în speranta unui naufragiu. voce. Furnicile au trecut de prima cascada dar apare deja al doilea zici de sp uma. în majoritatea democratiilor moderne. Problema e ca. Unii au venit sa se înfrupte. Acei mâncatori de cadavre de apa dulce sunt mai vorace decât rechinii. Nufarul freamata si pare pe punctul de a se întoarce în loc. participa acum si coleoptere acvatice: gândaci-vârtej netezi si negri si plosnite-de-apa cu picioare fine si ascu tite. curentul lenes le leganase molcom de-a lungul malului. Au intrat în zona repezisurilor. În consecinta. 5 trim ite feromoni gândacilor de apa ca sa orienteze ambarcatiunea spre o trecere care i se pare mai putin tumultuoasa. furnicile îsi ridica antenele. Alegerea lui Ronald Reagan în postul de presedinte al Statelor Unite în 1980 a consacrat definitiv domnia actorilor. Pâna aici. Niste musculite. Cele de pe nava-nufar nu mai st . prom isiunile nu vor fi tinute. tot punându-i înainte pe actori. dar un vârtej îl tri mite în cealalta directie. Nu se poate trece. treptat. oricum. vârful din fata al frunzei de nufar pierde directia . PURTATE DE VALURI Cascada! Stupoare. felul de a se îmbraca. actorii stiu sa m imeze dragostea. sunt rugati sa înoate mai rapid. altii sunt acolo doar pentru spectacol. exclusi de la dezbatere. Gândacii înoata atât de puternic încât toata nava e stropita. Gândacii. în afara de mormoloci. a parea devine mai tare decât a fi. actorii stiu sa mimeze bucuria. Un cântaret bun actor nu are nevoie sa aiba voce daca îsi interpreteaza convenabil clip ul. carora nu li s-a cerut nimic. Pe canal. Printesa 103. le strâng între mandibule si se folosesc de ele ca stabilizeze ambarcatiunea. forma capata mai multa importanta decât fondul. Edmond Wells. Furnici le cele mai mari iau ramurele lungi.respectati. Ca sa se faca adulati. Actorii controleaza lumea. familiaritatea cu cei ca re îi iau interviuri si glumele pe care le spune. ci dupa alura. Din cauza vitezei. U n zgomot asurzitor invadeaza spatiul. acolo unde curentul pare mai putin violent. Cei care au idei dar nu stiu sa le prezinte sunt. Un pictor bun actor este capabil sa convinga ca o pânza monocroma este o opera de arta. dar acum totul se accelereaza. O denivelare plina de pietre formeaza o linie crenelata de spuma alba. Ne multumim doar la a ne uita cum spun. actorii au câstigat teren. indica prin gesturi ca e ma i bine sa treaca prin stânga. piatra loveste în plin flancul ambarcatiunii. ce privire a u când spun si daca au cravata asortata cu haina. volumul III 86. Frunza moale resimte socul. pânzele rosii ale nufarul ui tremura si plesnesc. La vânarea belokanienelor. O petala le loveste în cap apoi cade din ambarcatiune. pleaca sa inspecteze locu l si se întorc pesimiste. zâmbet. e destul sa ai în jurul tau o echipa de specialisti pentru redactarea discursu rilor si dupa aceea sa-ti interpretezi bine rolul sub obiectivul camerelor de lu at vederi. caci tara are o politica globala de la care nu poate devia). Inutil sa ai idei si sa stii sa guverne zi. actorii stiu sa mimeze mânia. De altfel. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în toate profesiunile. Nava-nufar ia viteza si se îndreapta spre trei pietre mari. Ca sa se faca invidiati.

Printesa 103 si 5 sunt lipite una de a lta. Gândacii de apa. deasupra vârfurile ro z ale nufarului. frunzele de nufar sunt destul de fibroase ca sa suporte loviturile. Se defineste în raport cu parintii si cu copiii sai. Ambarcatiunea "se loveste înca o data de pietre. la fiecare soc. Întreaga padure începe sa Oracaie ca broastele râioase de parca ar fi fost vie . Lipsit de sistemul de propulsie. Cuvântul nu trebuie împiedicat s a iasa. I n interior. asp irat de a treia cascada. Ambarcatiunea este proiectata în aer. Vacarmul torentului l e asurzeste pe pasagere. Printesa 103 urmareste dezlantuirea elementelor n aturii. Cu a jutorul limbajului gurii de sus. în fiecare operatiune. cu siguranta ca vor plonja. O stânca triunghiulara zgârie frunza pe dedesubt si traseaza un fel de movil a în mijlocul plutei vegetale. Între petalele de nufar. ne situam fata de ceilalti. Talmudul recomanda de altfel sa se evite luarea a prea multe medicamente. dezechilibrate. se învârteste. pri n sex îti vei gasi identitatea si limbajul. "gura de jos".. jo s de tot. sa pastreze directia si sa se straduiasca sa treaca cât mai bine de a dou a cascada? Prea târziu! Viitorul nu apartine nehotarâtilor. Gura de sus actioneaza asupra celei de jos. Prin sex se rezolva problemele corpului în timp. Totul se învârteste. trei-patru exploratoare. 103 îsi zice ca. atât de abrupta încât nu se mai vede fluviul dincolo de linia d e spuma. primul factor de reusita este sansa. A doua gura este sexul. aceste a efectuând un traseu invers fata de cel al cuvântului. Printesa zareste. ci serveste si la vindecare. totul e furtuna. sunt gata sa cada peste margine. P rin sex. se clatina. si deci prin placere si reproducere. Când ajung pe pietre. Din fericire. Si apoi se izbesc de piatra mare. Niagara asta mai lipsea! Ambarcatiunea capata o viteza din ce în ce mai mare.. 103 ridica cu precaut ie capul si vede ca nava se îndreapta direct spre o noua cascada vertiginoasa cu a devarat impresionanta. Se îngramadesc în mijlocul galben al nufarului rosu. Prin cuvânt este sedus celalal t si i se pune în functiune sexul. O piatra mare îsi arunca umbra asu pra lor. Cuvântu l nu numai ca face sa se transmita informatii. ne situam în spatiu. Toata lumea se adaposteste printre staminele galbene din mijlocul plantei acvatice si strânge din mandibule.cea de sus si cea de j os. apoi se. Cea de sus permite. Nu mai vad nimic afara. Furnicile au antenele lipite de fata. Frunza de nufar se loveste de acel sir de dinti ai flu viului si. ENCICLOPEDIE DOUA GURI: Talmudul spune ca omul are doua guri . altfel se va transforma în maladie. Gura de jos actioneaza asupra gurii de sus. coplesite de forta centrifuga. A trecut de al doilea torent fara stricaciuni . Nava pl ata e luata în mare viteza. foarte departe. furnicile. prefera sa lase totul. . Sus e cerul. scuturându-le foarte puternic pe furnici care abia au timp sa-si recapete echilibrul când nufarul îsi accelereaza din nou deplasarea. abandonând definitiv vasul -nufar mirmeceean. Sexul. stabilizeaza.iu ce sa faca: sa încerce sa schimbe cursul cu riscul de a pierde controlul ambarc atiunii. dupa ce treci de o anumita linie a orizontului. iar jos. omul îsi creeaza un spatiu de libert ate. se rveste la crearea unui nou drum. 87. rezolvarea problemelor corpului. iar fluviul ar fi fost limba ei umeda. speriati. Ambarcatiunea floare e poate într-un hal fara hal dar nu s-a dus la fund. ambarcatiunea se transforma în titirez. Fiecare om are puterea în a face sa se încarneze prin copiii sai alte valori decât cele ale parin tilor lui. diferit de cel al liniei familiale. panglica argintie a fluviului. prin vorbire. Nu se mai poate face nimic. iar jos totul se învârteste. e gata sa se roteasca. De data asta. foarte senin. furnicile nu mai controleaza ambarca-tiunea. nu reusesc nici macar sa s e mai ridice în picioare. Sus cerul este foarte albastru.

apasa pe detonator. Comisarul facu un semn. d e pe ambarcatiunea lor suspendata în gol. Printesa 103 se uita la însotitoarele ei zicându-si ca aceasta va fi ultima imagine cu care va pleca în moarte. Toate au antenele ridicate de stupoare. 10 3 vede un spectacol unic. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE . Vasul-floare se afla la altitudine. doi. S-au salvat toate si nu se mai vede nici o cascada. La acea altitudine.. Totusi. 12 îsi vede picioarele desfacându-se din cauza vitez ei si se pomeneste la verticala. dupa cum indica si numele. Nu se întâmpla nimic. cu cotul. Printesa 103 îsi simte ghearele care cedeaza una dupa alta. Abia au timp sa vada un murgoi cu ochi rotunzi si doi tritoni cu creasta . Au trecut torentul! Fluviul argintiu s-a linistit ca si cum s-ar fi satu rat sa le mai chinuie. Brusc. Astronaut ii care aterizeaza în capsulele lor probabil ca simt acelasi lucru.. tinându-se numai într-o singura gheara. Printesa 103 îsi înfige bine mandibulele în frunza a mbarcatiunii ca sa nu-si ia zborul. omul cazu în fata. Maximilian examina diferitele încarcaturi explozive care fusesera fixate p e flancurile piramidei. patru.. Bzzzz. Stie ca în curând va fi ejectata.. Constructia aceea nu putea sa-l sfideze la nesfârsit. mirmeceenele vad lucruri pe care rareori au ocazia sa le vada. care e tinuta de 11. Marginile nufarului se îndoaie în sus ca sa formeze un fel de bol. volumul III 88. Timpul e suspendat. 89. podeaua nufarului începe sa se încalzeasca. Merse pe fir si constata ca fusese sectionat de ceea ce numim "niste man dibule mici". Nufarul coboara cu mare viteza. Se scufunda putin.Edmond Wells. Soc.. apoi. Gaura facuta în apa de caderea lor le pune aproape fata în fata cu locuitorii subacvatici. APA Nufarul planeaza o clipa în aer. Caderea se accelereaza. baga mâinile în buzunar e. E prinsa însa în ultima clipa de 14. Are picioar ele din spate în aer si capul în jos.Cinci. Politistul îsi trase gâtul în guler. Nufarul mai pier de doua petale roz care prefera sa-si traiasca propria viata în loc sa ramâna pe o a mbarcatiune invadata de furnici. Dar dupa ce a ramas în a er. Ei bine. Maximilian Linart ordona tuturor oamenilor sa-si protejeze bine zonele d e piele neacoperite de haine... Viespea care pazea p iramida. Adormit. Pasari-musca. nu e deloc ceva hazliu. o fractiune de secunda. da r totul e atât de rapid încât nici macar nu ia apa. îsi zice 103. ambarcatiunea este supusa din nou legii gravitatiei care. care le uda antenele si le întrerupe pentru câteva sec unde toate perceptiile. Furnicile îsi înfig ghearele în ascensorul nebun care le duce la etajele inferioare. De altfel.. Avea un semn la gât. Vasul-floare aterizeaza cu toata coca pe apa. Aerul le suiera pe fata si în pânzele roz ale nufarului.Suntem gata.. Artificierii desfasurara lungul fir electric care lega diferitele încarcat uri de detonator si se trasera la o anumita distanta de piramida. Un sfrâncioc la pânda.. . trei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. asta e ultima mea calatorie. Artificierul sef ridica maneta detonatorului si zise: . În fata lor câtiva nori dezlânati ascund m anejul amoros a doua privighetori. 7 îsi ia zborul. în ur ma frecarii cu aerul. ca sunt stropite de un val.

e o broasca testoasa! Totusi. dus de curentul care îl duce spre sud. O perdea de ceata invadeaza totul vrând parca sa ascunda lasitatea soarelui. Suntem niste fluturi. Doctorita s-a gândit la început la un fel de fraternitate care s-ar fi manif estat astfel între copiii batuti si înfometati. Suntem omizi si într-o zi sufletul nostru îsi va l ua zborul departe de toata mizeria si durerea asta. Intra în p amânt în timp ce totul în jur devine cenusiu. acoperite înca de feromoni de panica si de apa. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar când copiii se plictisesc de micile lor animale-jucari i. 90. aceasta nu seamana cu nici una cunoscuta de ea: înoata. Dar e târziu. Pietrele astea sunt vii! vocifereaza olfactiv 10. b roastele testoase au ca dusman o pasare al carei cioc e dotat cu o forma special a care îi permite sa sparga carapacea. Furnicile vor s-o ocoleasca dar stânca de schide doi ochi si îsi dezvaluie o gura enorma. Vaporii de apa le împiedica pe furnici sa-si foloseasca rada rul olfactiv. soarele a obosit. Se lasa sa alunece pe colturile frunzei de nufar ca niste pompieri. In Florida. Când a intrat în baraca unde înca mai zaceau. Vasul-floare luneca din nou pe panglica argintie. Se împrastie o ceata murdara. Nu stiu asta. Se dedau la trofalaxii dulci care le apropie. nu îndraznesc sa le arunce la gunoi. în strafundul nostru. Toate o iau la fuga pe bastingaj.Exploratoarele îsi scutura antenele. iar fluturii sunt foa rte frumosi. Desenând fluturele. în fata lor apare o stânca. În dimensiunea superioara. Având o forma ciudata si un nas cârn. Edmond Wells. Acest desen reprezenta un singur desen simplu: un fluture. Un pusti de sapte ani i-a dezvaluit pâna la urma sensul: "Ace sti fluturi sunt ca noi. Nu pot avea nici o clipa de liniste. ca acest corp care s ufera e doar un corp intermediar. ci în lac. gata s a traga. Nu e posibil ca niste minerale sa înoate si s a deschida o gura. ele au deven it cu usurinta favoritele micutilor care le instaleaza pe false insule pustii tr ansparente din plastic. Abia mai vez i la câtiva centimetri. Toate furnicile striga sfaturi diferite si contradictorii. E foarte multumita ca mai e o înca în viata. Coboara domol în bârlogul lui. a remarcat faptul ca pe lemnul p aturilor era gravat un desen repetat pe care l-a regasit dupa aceea în alte lagare unde suferisera acesti copii. Nu e o piatra. exista moda ca copiii sa se joace cu acest tip de broaste testoase acvatice. A crezut ca gasisera în fluture modul de a-si exprima apartenenta la un grup asa cum pe vremuri primii crestini aveau simbolul pestelui. Si în curând ne vom lua zborul". 15 îsi potriveste abdomenul. Evident. Printesa 103 le urmareste misca rile maiestuoase. Broastele testoase se reproduc acolo fara nici o greutate. ne reamint im reciproc acest lucru. astfel încât aceste an . Furnicile nu au mai vazut niciodata asta. Noi toti stim. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII Deodata. dar adevarul e ca acea broasca testoasa acvatica provine d in Florida. Scruteaza cu atentie stânca si i se pare ca are niste forme mul t prea regulate. nimeni nu s-a gândit sa aduca si pre datorul natural în acelasi timp cu broasca testoasa decorativa. 5 se linge ca sa ia apa. în iaz sau în râul cel mai apropiat. doctorul Elizabeth Kubbler Ross a fost chemata sa îngrijeasca copiii evrei supravietuitori din lagarele de concent rare naziste. Totul reintra în normalitate. Deasupra furnicilor zboara fluturi-paun. Printesa 103 se apleaca peste marginea nufarului. Un pastrav devoreaza o libelula. ENCICLOPEDIE FLUTURE: Dupa al doilea razboi mondial. volumul III 91. Chiar si viermii de matase se duc sa se ascunda. Au supravietuit pericolelo r fluviului. I-a întrebat pe câtiva copii ce semnificatie aveau acei fluturi dar ei au re fuzat sa-i raspunda. Atentie.

mai rapid. cele treisprezece furnici sapa o gaura în vârful carapacei ca sa se doteze cu un habitaclul. . si cu cât se stradui este mai mult sa vâre capul înauntru. 7. Pr intesa 103 crede ca monstrul nu trebuie abandonat. Face semn catre 6. Ar putea sa constituie o nava mai buna decât nufarul. intreprida. Monstrul plat se apropie clampanind din maxilare. aterizeaza pe limba alba si calca în saliva. ucisa din interior. Ca toate broastele testoase. trase din vârful petalelor nufarului. dupa câteva spasme. Tarusul loveste fata broastei testoase acvatice dar nu intra. Si exact una dintre aceste sperietori înfrunta în acel moment 103 împreuna cu însotitoar ele sale. 15 crede ca se poate profita de situatie. Fara nici un rezultat. si aceasta. Prinde deci din urma fara greutate va sul-floare. Se las a sa cada în partea de jos la baza buzunarelor pulmonare. Traheea este ne teda si fara mucozitati. Se rupe. Gândacii încep s a înoate ca sa împinga înainte broasca testoasa moarta. ca un vânator experime ntat. existând în orice moment ris cul de a o scufunda. Uf! Portia de apa trece fara sa le atinga. G ura deschisa a animalului se pregateste sa sectioneze partea din spate a ambarca tiunii. 15. le indica tovaraselor ei sa dea fuga în culoarul esofagului. încearca cât se poate de natural sa-s i traga capul sub carapace. 15. Când monstrul încearca sa închida gura. Întelegând ca furnicile nu sunt înecate si ca sunt în gura ei. Furnicile o fac bucati cu mandibula si . invitându-le pe furnici mai bine sa se lase mâncate decât sa încerce o rezistenta inutila. Manânca carnea alba ca sa aiba mai multa energie la t reaba. Cu rabdare. sar de pe ambarcatiune. Broasca testoasa plonjeaza ca sa-si clateasca gura si îsi îneaca invadatoare le. Deoarece sunt devorati în m od regulat. mai acvadinamic. Unul câte unul. 8. cilii care filtreaza aerul le încetineste caderea. Marele talent al furnicilor este ca stiu sa profite de or ice ca sa faca orice. totul înceteaza de a bate si de a mai misca. Mai înainte ca animalul sa fi avut timp sa se departeze . Broasca testoasa din Florida revine la suprafata. So pe bestie! Tintiti ochiul! striga Printesa 103. Au masacrat viermii de noroi. Când 103 con sidera ca e gata. li se pot promite mii de recompense sub forma de hrana. Sunt nemultumiti ca o testoasa e mai greu de împins decât o frunza de nufar. Totul se petrece foarte repede. În partea din fata se ciopleste lancea de lemn. Propune sa a puce o creanga joasa care trece. Gândacii de apa înoata c u toata viteza în speranta ca vor scapa. Câteva exploratoare se straduiesc sa tina monstrul la distant a tintindu-i botul cu tiruri de acid formic. A cesta se închide în urma lor ca sa înghita. Printesa 103 le ofera putina hrana to cata si mai aduce si alti gândaci ca sa le creasca puterea de propulsare. 103 plaseaza în pozitie verticala bucata ramasa din crenguta-tarus si se r epede înainte. Locul miroase foarte p uternic a carne moarta dar furnicile nu sunt deranjate. Sapa cu mandibula un drum transversal si ajung într-un tub paralel: traheea.imale din Orient s-au dovedit o adevarata teroare pentru lacurile si râuletele din Europa. alearga. Ea indica sa nu mearga drept înainte ca sa nu cada în stomacul plin de sucuri digestive corozive. îsi iau elan. broasca testoasa înghite o portie de apa care se revarsa în esofag. toate o apuca si pornesc în galop pe suprafata nufarului. Amintindu-si de un serial cu aventurile lui Ulise si multele lui peripet ii. Printesa 103 îsi organizeaza trupa. Obtin în sfârsit o gaura circulara unde se instaleaza. amintindu-si de episodul în care Ulis e îl înfruntase pe ciclop. cu o mare prezenta de spirit. sa-i ciopleasca capatul ca sa faca din el un tarus! Broasca testoasa musca usor pupa ambarcatiunii. 15 are un simt instinctiv al geografiei organice a anim alelor mari. si 5 sa dea fuga la abordaj. Insectele care au cele mai mari mandibule. cu atât mai mult tarusul i se înfige în cerul gurii. pestii si broastele testoase autohtone. protejându-le astfel de apa care invadeaza g ura. broasca testoasa rontaie gândacii de apa de propulsie ap oi îsi arata gura deschisa. Începe o cursa între pluta-nufar si monstrul cu ochii galbeni. ramurica ramâne blocata de-a curmez isul. le conduce pe celelalte spre inima. dar gura larg deschisa o împiedica. Acesta din ur ma e mai greu. Se ia contact cu alti gândaci de apa propulsori. 9.

Nai si harpa. ca ci orice om preistoric a auzit pocnetul coardei arcului sau. adevarati pirati ai fluviului. pam. Mâinile se ridicau în r itmul propus. pam. Bateria actiona asupra custii t oracice iar chitara controla pântecele. De acolo spera ca va reusi sa previna eventualele ob stacole. multimea aplauda furtunos. Pâna la urma. Naiul reveni ca sa-l sustina. 16 se instaleaza la prora. Dupa ce termina. si stiinta celor vechi. Si în acea zo na se putea distinge o forma. În momentul în care introducerea simfoniei lui Dvorak ajungea la sfârsit. speriind insectele care o vad ivindu-se din ceata. pam. Când cântau astfel. Asa sugerase David. În sala se raspândi imediat un miros de stropi de mare si de iarba taiata. Publicul îi auzea respiratia în microfon. improvizata. imtea un fior parcurgând covorul de capete din fata lui. Interveni acum si chitara-bas a lui Zoe. Acum aproape t oata scena era luminata. Îi placea mai mult titlul. caci orice om preistoric a auzit vântul suflând în betele de bambus. Opera clasica traversase brusc deceniile. David îi zgândarea cu harpa electronica.Aceasta carte spunea ca trebuie sa schimbam lumea. e blindat. O lumina galbena si stafeta fu reluata de Leopold la nai. pim. Chiar si acest sunet era cald si melodios. Paul diminua intensitatea sunetului. dar cele treisprezece belokaniene se simt mai în siguranta. Sala aplauda. istoriseau cea mai veche poveste a omenirii. Melodia lui Dvorak se metamorfoza treptat în ceva foarte modern si foarte metalic. aceasta carte spune . Intra într -o alta zona de ceata. Testoasa pluteste cu o privire încremenita si plina de mânie. De fiecare data când îi mângâia coardele. pim pam. Îsi continua drumul spre sud. Era noua simfonie a noii-noi i lumi. Pim. Julie cânta singura. Bateria accelera ritmul. e solid si dificil de mânuit. Un alt reflector o lumina pe Zoe cu o lumina rosie. cu gura deschi sa ca prora. Julie se facea asteptata. Harpa. În ultimul moment alesese Lumea Noua si n u o fuga de Bach. Cele doua instrumente cele mai vechi si cele mai raspândite. se tinu dupa naiul lui Leopold. Naiul. Vasul de razboi aluneca pe apa asemenea unei masini infernale. Iar spectatorilor le placea sa li se spuna povesti. . Vocea ei e atât de intensa . Se aprinsera brichetele. Pim. Totdeauna trebuie sa începi cu bucati clasice ca sa arati ca stapânesti. O lumina verde o aureola pe Francine. a capella. pam. 92. Zise: "În fund ul unei râpe am gasit o carte". Reflectorul lumina cartea enorma din spatele orchestrei iar Paul facu cu abilitate sa i se întoarca paginile. Multimea îsi manifesta placerea. ci un adevarat cuirasat de razboi. Ai fi zis ca tânarul coreean marca ritmul vâslasilor de la galere. Pim. purtate de curent. pim. Pim. E greu. Davi d intra si el în joc. Bateria lui Ji-woong începe sa branseze palpitatiile cardiace ale multimii la acelasi ritm în doi timpi. Cu harpa lui electrica suprasaturata. harpa si nai simultan. în vârful acelui cap înspaimântator. Un reflector îl lumina pe Ji-woong si tobele lui cu o lumina rosie. Mirosul cadavrul ui care intra în putrefactie întareste efectul de descurajare provocat de vasul fant oma plin de furnici. asezata în fata orgii sintetizator. pam. de puternica si plina de relief încât toata lumea o asculta. Julie vorbi din umbra. care începea sa cânte Simfonia din Lumea Noua de Dvorak. Numai în centru mai persista un cerc întunecat. Pim. AL DOILEA CONCERT Deodata vocea lui Julie rasuna în întuneric. sunetel e se gravasera în inima celulelor. Încetini usor ca sa treaca de la 90 la 100 de bat ai pe minut.Nu mai e o ambarcatiune de agrement. Pim. Fredoneaza o melodie fara cuvinte.

dându-i viata. Th omas Morus era un diplomat. Toti începura melodia si Julie cânta: Buna ziua. cetateanul din U topia îsi pierdea calitatea de om liber si devenea sclav. Printul este ales pe vi ata dar. spectator necunoscut. zapoletii. Cincizeci de familii formau un grup car e îsi alegea seful. prefix negativ.. Avansa spre centrul scenei. 93. Nici un risc de puci militar. unealta se distruge în timpul folosirii. La sfârsitul acestui prim cântec sala era deja captivata. Fara violenta. cuvântul ar proveni de la pr efixul eu. Syfograntul. Trândavia este interzisa. Nu. "revolutia furnicilor". Ceea ce p ermite reducerea zilei de munca la sase ore. valeti. nobili. El a descris astfel o lume ideala: o suta de mii de persoane traind pe o insula cu cetatenii grupati pe familii. O lumina alba. Simultan împrastie un miros de iasomie. nu zâmbi. stralucitoare o dezvalui pe Julie care. Dupa care trebuia sa mun ceasca si sa asculte de ordinele fostilor sai concetateni. Cazut în dizgratie în 1532 pentru ca dezavua divortul regelui Henric al VlII -lea. Pe insula Utopia nu exista bani. în acest caz "utopie" ar însemna "locul potrivit"). Astfel. mizeria si furtul. "utopie" înseam na deci "care nu se afla în nici un loc". daca devine tiranic. Un alt reflector puse în valoare furnica din poliester care îsi agita cele s ase picioare si clatina din cap. Nu exista broaste la usi si fieca re este constrâns sa se mute la fiecare zece ani ca sa nu se rigidizeze în obiceiuri . În cartea sa intitulata Utopia.. Thomas Morus a fost decapitat în 1535. Fara sef. fiecare se serveste la piata în functie d e nevoile proprii.Aceasta revolutie trebuia sa fie noua. Muzica noastra este o arma pentru schimbarea lumii. Numai o simpla trecere de la un vechi sistem sclerozat la o societate no ua în care oamenii ar comunica între ei si ar aplica împreuna idei noi. pe care o numea "Revolutia celor mai mici". insula Utopia foloseste mercenarii. CONCERTUL CONTINUA . loc. poate sa fie demis. ridica bratele si îsi desfacu mânecile în forma de aripi de fluture. Paul porni imediat vântul artificial care facu sa-i fluture aripile si par ul. insecta superba. De la grecescul u.Primul se intitula "Buna ziua". un umanist prieten cu Erasmus. Sifograntii se constituiau ei însisi în consiliu. cersetori. Nu exista preoti. Poti. Acum se vedeau mai bine tinutele lor care evocau insecte. . Ji-woong se agita deasupra bateriei. În razboaiele ei. tot în umbra. (Pentru unii. volumul III 94.a ca trebuie sa facem o revolutie. Paul crescu putere a reflectoarelor. Toata lumea este obligata sa îndeplineasca un serviciu agricol de doi ani pentru aprovizionarea pietei gratuite. El credea ca prima calitate a unei societati "utopice" era sa fie o societate de "libertate". . car e alegea un print pe baza unei liste de patru candidati. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI THOMAS MORUS: Cuvântul "utopie" a fost inventat în 1516 de englez ul Thomas Morus. având functia de cancel ar al regatului Angliei. E posibil. Edmond Wells. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În carte existau texte care explicau cum trebuie procedat. Acesti soldati se considera ca vor pieri masacr ati împreuna cu inamicii lor în timpul bataliei. Toate casele sunt identice. Fara m artiri. Lampile care îi serveau drept ochi se aprinsera d omol. În caz de adulter sau de tentativa de evadare din insula. si topos. el a descris o insula min unata pe care a numit-o Utopia si unde înflorea o societate idilica care nu stia c e sunt acelea impozitele. care înseamna "bun".

dorintele. Furnicile trebuie sa se degajeze cu ghearele. Surpriza: sala reactioneaza imediat si. aproape de public. Pentru toti cei care fusesera la primul concert. Apare un gândac-vâr tej. Prin urmare.Dupa primele melodii.Noi suntem noii vizionari! Julie nu prevazuse o astfel de reactie.. Toata lumea se ridica. Printesa 103 recunoaste în departare salcâmul cornigera. si totusi îi cunosteau pe dinafara cuvintele. sala e în delir. . Nici un peste nu are curajul sa le atace nava-t estoasa fortareata. spectatorii reluara imnul "Revolutia Furn icilor". . se oprise mult prea devreme. Nu e târziu. Doi privesc sub apa si doi deasupra. Uneori.Vreti sa terminati cu lumea veche? Julie fu constienta ca ajunsese acolo de unde nu se mai putea întoarce.Cine suntem? . Putine insecte întârzie în fata acelei ambarcatiuni de cosmar. J ulie ridica pumnul. curiozitatea. si moduleaza: Nimic nou sub soare. Pamânt la orizont! anunta 12. . Iesi din cu lise si lua microfonul. Cântareata trece la strofa a doua a altei melodii. utopie. ca un ecou. exploratoarele se opresc ca sa vâneze. Ceata devine mai putin opaca. Julie întreba: . spectatorii prezenti la primul concert repetara imediat: . Îi vine greu sa înteleaga ce cauta furn icile deasupra acelei testoase acvatice si gândacii-de-apa dedesubt.. e înca senin si cald. excitatia. Cere ca muzica sa scada cu un ton. Poate astfel sa compare cele doua imag ini pe care le are despre acea nava ciudata. Prin ceata târâtoa re. . Aceasta coleoptera care înoata la nivelul suprafetei este echipata cu patru o chi. tragând cu acid.Va rog. câteva libelule pe care dupa aceea le manânca pe cuirasatul lor. remarca un paianjen acvatic care coboara sub apa ducând cu el o bula de aer închisa într-o minge de matase de care se foloseste ca de un batiscaf. Printesa 103. .. INSULA DEVASTATA Chiar daca e târziu. . Privim mereu aceeasi lume si în acelasi fel. Printesa 103 si cele douasprezece furnici tinere coboara fluviul. îi iriga creierul. raspunse tânara cu o strâmbatura razbo inica aruncându-si parul lung si negru pe spate. e abia opt si un sfert.. E destul sa observi ca sa te minunezi. i ar concertul abia a început! Cei sase tipi solizi de la serviciul de ordine încercara zadarnic sa potol easca multimea.Suntem noii inventatori! Fara ca ea sa le dea semnalul. acest cântec devenit imn însemna ca seara continua de acolo de unde. un asemenea grad de comunicare. Ji-woong îi facu semn sa nu lase haturile. se apropie de marginea scenei.Ce facem? sopti Zoe la urechea lui Julie. Înaintarea pe fluviul argintiu continua. Sa nu stea sa se gândeasca! Lasa gura sa vorbeasca în locul ei.Haideti! striga ea. Sp ectatorii se ridicau aratând pumnul. Se schimba pe rând la prora ca sa vada ce se petrece drept în fata. care îi exprima teama. J ulie era uluita. niste ierburi lungi le încetinesc înaintarea. 95. Nu va miscati. sa tina sala în priza.Vreti Revolutia aici si acum? O doza enorma de adrenalina. Îl auzisera o singura data. prefera sa nu se apropie si sa manânce câtiva paduchi de apa. prima data. cocotata pe capul monstrului. pâna la ur ma. . dar. stati jos. Directorul centrului cultural încerca sa potoleasca spiritele. fluviul a adus-o din nou la 24.Vom încerca sa construim o. Nu mai exista inventatori Nu mai exista vizionari. Mai departe.

Furnica mutilata are un ultim sughit. Printesei 103 îi pare foarte bine ca curentii de a pa au adus-o spre prietena ei de altadata. Pe vrem uri nu stiau sa-si foloseasca glanda cu venin ca sa proiecteze acid formic.. În t impul cruciadei împotriva Degetelor se afla mereu în spate si avea prostul obicei sa se rataceasca pe drum. Ea povesteste ca au avut de-a face cu un atac surpriza al piticelor. Mai mult decât atât. ca sa atraga furnicile. Totusi. Chiar si tritonii si salamandrele care traiau aici au fost distrusi. Printesa 103 o someaza pe supravietuitoare sa mai vorbeasca putin. Un animal care nu stie sa se bata nu are alta alegere decât fuga. aceste pitice au intentionat sa cucereasca estul îndepartat.. Cum a putut o vegetala sa se adapt eze organic unei cooperari cu furnicile? 103 îsi zisese totdeauna ca exista o diferenta mai mare între un salcâm si o f urnica decât între o furnica si un Deget. Asa se explica faptul ca am întâlnit furnici pitice cercetase.24. Ar mata furnicilor pitice a lansat o cruciada spre orient. Atunci. care era foarte timida si rezervata. Nu a mai ramas decât o singura furnica care are abdomenul si picioarele taiate. P rintesa face semn gândacilor-de-apa sa acosteze. Asta nu prevesteste nimi c bun. protejata de un copac. în scoarta ei. . Caci insectele ramase pe insula dezvoltasera o noua pe rversiune: inventarea de povesti ca sa-si încânte la culme antenele. sunt în cercuite de soldatii din regatul furnicilor pitice aflati pe nuferi. vânând doar ca sa se hraneasca. La umbra salcâmului gigant si protector voia sa creeze o societate utopica bazata pe un singur numitor comun: dragostea pentru povesti frumoase. Copacul prieten troneaza în centrul insulei c a un simbol linistitor si protector. mâncând si petrecându-si cea mai mare parte a timpulu i inventând istorisiri imaginare. Dar piticele le încercuiesc ca sa le ucida. Când descoperisera insu la Salcâmului. pe masura ce cele treisprezece navigatoare mirmeceene înainteaza s i ceturile se risipesc. Salcâmul are nevoie de ele ca sa se protejeze de atacurile omizil or. cu noile sale simturi de sexuata. Cercetasele pitice reperasera insula si au debarcat aici. Se zvâr coleste ca o râma. insula însemna paradisul. Tot povestindu -si istorii imaginare în lumea lor închisa. Printesa 103 urca sus în salcâm si îsi întinde antenele ca sa detecteze informat iile din departare. La instigarea noii lor r egine Shi-gae-pou. aici si acum. Printesa 103 observa faptul ca piticele si-au recuperat întârzierea. ceea ce încetinise de mai multe ori înaintarea trupei. Trebuie spus ca insula Salcâmului prezenta particularitatea de a fi ocupat a de un salcâm cornigera mare. daca furnicile reuseau sa coo pereze cu copacii. Or. Printesa 103 îsi aminteste de 24. 24 zisese: M-am ratacit destul toata viata. paduchilor-de-frunze si a altor plosnite devoratoare de seva. acolo unde i-a indicat muribunda Totusi. Corpurile lor sunt ciuruite de gauri provocate de acid. compartimente scobit e si culoare. aceasta vegetala a conceput. Traiau deci ast fel. Ar vrea sa stie cum a evoluat societa tea ei utopica de când s-au despartit. Prora cuirasatului loveste bilute de culoare închisa: cadavre de furnici. Reuseste sa le descopere. aceasta specie de copac traieste în totala simbio za cu furnicile. Ratac irea era o a doua natura la acea mica razboinica asexuata. care trag c u acid imediat ce vad furnicile rosii scotând un capat de antena din orificiile st ufului. Navigatoarele fac presiuni asupra unicei supravietuitoare sa vo rbeasca. supraviet uitoarele din Comunitatea Libera a Salcâmului. Prin urmare. Cauta prin stuf. printesa are o presimtire ciudata. de ce n-ar fi reusit si cu Degetele? Pentru 24. Salcâmul fara furnici este devorat de padu-chii-de-frunze. prietenele lui 24 pierdusera obiceiul de a se bate si de a se apara în lumea reala. semnaleaza 5. Fusese un adevarat masacru. secreta în unele dintre aceste compartimente un lic hid hranitor perfect pentru ouale furnicilor. A muri spunând o poveste constituia o moarte frumoasa pentru o furnica din aceasta comunitate care îsi construise coez iunea pe placerea de a povesti si de a asculta. Totul e mort. Insula asta mi se pare locul perfect ca sa creez o societate noua cu fiinte de buna vointa. Num ai 24 si un mic grup au reusit sa fuga si sa se ascunda în masa de trestii de pe m alul occidental. furnicile salta vasul-testoasa pe plaja.

Cele treisprezece furnici si nava lor întorc deci în directia insulei si se ascund în corpul salcâmului cornigera care. facând decorul comple t alb. 103 a considerat totdeauna ca furnicile pitice vor fi într-o zi stapânele pa durii. Afara a început sa ploua asa cum lasa sa se prevada întunecimea cerului. Gândacii de apa trec la vit eza maxima si se avânta. Fur nicile se cuibaresc în adâncul copacului. Semnaleaza ca va ploua.103 îsi aminteste ca piticele. Furnicile negre si furnicile seceratoare au vazut pe pielea lor ce a însemnat asta caci. Furtana se dezlantuie. Sunt acolo viermi. frunzele. În partea din spate. treaba se anunta delicata. Cele douasprezece exploratoare sunt obligate sa se adaposteasca în testo asa blindata ca sa evite tirurile mortale. inovând. cele care sufereau de pe urma piticelor erau 24 si prietenel e ei de utopie. numite astfel pentru ca fac un zgomot de tic-tac când scobesc lemnul. înca o noapte. au stiut sa se adapteze padurii din Fontainebleau e o dovada clara a inteligentei lor. Vacarmul tunetulu i pare sa tâsneasca de dincolo de acoperisul norilor. Ramurelele salciilor plângatoare "pâlpâie . Trebuie sa le vina în ajutor. Faptul ca aceste furnici (caro ra Degetele le spun furnici de Argentina. Vântul îndoia copacii si rapaieli de picaturi mari le biciuie pe insectele nepasat oare care înca nu s-au gândit sa se puna la adapost. Acum îsi vede clar adversarel e. recapata viata si multumeste în felul lui furnicilor secretând seva cu ajutorul careia ele fac un sos cu care manânca carnea. Printesa încearca sa le numere. Tâsnesc fulgere de lumina si flash-urile se strecoara prin orificiile copacului care folosesc drept hublouri. Se trage o salva de aci d formic. au fost eliminate. Bubuie tunetul. În consecinta. caci pretind ca au fost importate din în tâmplare în hârdaie de dafini-roz. Sunt pe putin vreo suta. Deocamdata. Florile. gata sa dirijeze testoasa-fregata de razboi spre stuf si nuferi. Tânarul copac nu foloseste limbajul feromonal al insectelor dar totul în atitudinea crengilor si în mirosul modificat al sevei indica bucuria revederii furnicilor ros ii. suprafata apei stralucesc proiectând umbre imen se negre. Sunt mai mult de o suta. Fulgerele ranesc ochii lui 103. Printesa 103 repune pe apa testoasa-cuira-sat. Astfel furnicile rosii vor putea sa profite de avantajul pe care li-l ofera talia. Printesa 103 îsi ridica apendicele senzoriale. Abia ajung în raza vizuala a nuferilor ca un sir de abdomen e se iveste deasupra petalelor. În vârful papurii scobite. Împotriva ploii nu poate lupta nimeni. venite vrând-nevrând dintr-o tara îndepartata. E o munca lunga. Trei striuri paralele despica întunericul. ocupa culoarele vii si se grabesc sa ucida parazitii care îl macina . Cea mai mica narcisa galbena capat a contururi nelinistitoare în timpul furtunii. apoi îsi recapata culoarea originala. Daca furnicile rosii aratau cea mai mica slabiciune. apoi sa se împrastie pe nuferi si sa lupte cu mandibula. în intentia de a înveseli drumurile de pe Coasta de Azu r). 103 îndrazneste sa-si aventureze capul deasupra adapostului si sa traga. gândacii de apa iau pozitie. riscând. 24 si însotitoarele sale vor fi protejate macar de atacul ploii. Aerul era plin de um iditate. gata sa-si puna în functiune artileria. 13 propune sa se intre în gramada cu vasul-testoasa. Probabil ca si Degetele se s upun acestei forte. furnicile pitice le -ar fi trimis la lada de gunoi ca pe o specie depasita. au o capacitate de a învata mai rapida decât furnicile rosii de padure. Printesa 103 se instaleaza c a sa contemple spectacolul magnific al cerului dezlantuit îmblânzind natura pamântului . Era însa important ca acel moment sa fie cât mai mult întârziat. Exploratoarele se umplu de acid. Acolitele printesei îi haituiesc unul dupa altul. Apoi sunt devorati. U cide o pitica dar încaseaza jeturile de acid a cel putin cincizeci de adversare. vrând sa le atace pe no ile venite. paduchi-de-frunze si coleoptere precum cea sul-mortii. Furnicile pitice sunt postate pe petalele mari de culoare alba si roz ale nuf erilor din jur. cele treisprezece exploratore pun stapânire pe copacul scobit pe dinauntru. te renul de batalie navala. La una contra zece. copacii. Bietele de ele sunt asediate în vârful stufului. Salcâmul respi ra. e plorând si testând mereu idei noi. le va servi drept adapost. mai mici si mai fecunde. Dar 5 ridica antenele.

O scurta pauza dupa care cerul se dezlantuie si mai tare. uneori e destula o simpla bataie de aripi a unei musculite ca sal stinga. Cu niste tije lungi folosite pe post de pârghii. Copacul arde foarte repede si. nu poate fi atins. 6 a ramas ciunga din c auza asta. Imagine cumplita: piciorul drept devine lichid si s e scurge. remarca razboinica experimentata aratând zonele ro sii care se înnegresc. Dopate de caldura ambianta. Fulgerele sunt u rmate din ce în ce mai aproape de tunete. spre radac ini si sapa pamântul cu mandibulele ca sa-si faca un adapost protejat de apa si de foc. de peste tot. galopeaza în toate directiil e. 5 sare cuprinsa de panica. furnicile fug spre partea de jos. fulgere le brazdeaza cerul de carbune. dar e interzisa atingerea lui directa. Totul e pustiu. Chiar si pânzele de paienjeni se transforma în cercur i albe în care proprietarii lor. ghearele i se topesc. E posibil de lu at acel jaratic. în plina psihoza de apa. Va treb ui sa i se redea viata. Exploratoarea îsi oblojeste ciotul cu saliva dezinfectanta. transformat acum în cenusa. Aprinzi o frunza usc . Insista: pute m folosi focul. Salcâmul arde si îsi striga durerea de copac în agonie emitând mirosuri pestilen tiale de seva. Ca si cum ar fi fost electrocutat. Foc! Un fulger a atins salcâmul care e pe cale de a fi cuprins de flacari. Toate celelalte freamata de surpriza si de frica. trebuie pus pe o piatra scobita. Toate simturil e magnetice ale furnicilor le informeaza ca furtuna se apropie. nu e un animal. Se cuibaresc si asteapta. Cele treisprezece belokaniene se ghemuie sc una în alta si îsi amesteca antenele. E un carbune înca aprins. Vrea sa arate ceva. 103 le spune ca trebuie respectat un întreg ceremonial. urmeaza un frig b rusc. dupa caldura prea mare. Focul? 103 le spune ca fiecaruia îi e teama de ceea ce nu cunoaste. oricum. Când credeau ca totul se linisteste. Ca sa iasa. se aude un zgomot enorm. Asta mai lipsea! O lumina mare apare în vârful copacului în timp ce. acum a ramas un ciot perfe ct rotunjit si cauterizat. Toata scoart a freamata. Tavanul lor de nisip s-a vitrificat si exploratoarele nu-l mai pot strapun ge cu mandibulele. semn dupa parerea ei de boala pentru orice flacara. Crengile se crispeaza de parca copacul ar vrea sa danseze ca sa-s i arate durerea. Focul asta pare bolnav. Aerul devine otravit pe culoarele ranite. 6 cheama pe toata lumea. Insulita a vea drept bogatie numai acel salcâm cornigera. Asta ar putea sa fie mijlocul de a le învinge pe furnicile pigmee. nici mineral. emite p rintesa. Nu e nici vegetal. Focul se reproduce prin contact. Exploratoarele nu pot sa faca nim ic pentru a-l salva. 6 îsi apropie piciorul. Acolo unde fusese un picior si doua gheare. Deodata copacul tresare. Printesa 103 le explica tuturor ca focul e puternic dar fragil. Asezat în acel sipet de piatra. Iar insula e înconjurata de astfel de pietre. Ghearele ating materia de un rosu portocaliu si. Cum? Reproducându-l. o roare. totusi. Înlantuite. A cazut într-o gau ra si ceilalti carbuni l-au protejat de ploaie. 10 3 recunoaste imediat despre ce e vorba. Focul n-are nici o putere împotriva pietrelor scobite. Au nisip ud de jur împrejurul capului. Paradoxu l focului: are puterea sa distruga un copac si chiar o padure întreaga cu locuitor ii ei. ceea ce le face sa arate ca niste mon stri cu cap patrat. Nu. Temperatura creste. 5 raspunde ca. se vad obligate sa faca un mare ocol subteran. flacara este atât de înalta încât furnicile vad lumina prin grosimea nisipului care le serveste drept acoperis. Afara. Mirmeceenele dau fuga spre gaura de pamânt unde palpita un animal rosu car e pare ca respira amplu. jaraticul seamana acum cu un rubin pretios.". cele treisprezece furnici reusesc sa ridice jaraticul si sa-l introduca într-o bucata de silex. Ploaia s-a oprit la fel de brusc cum a început. seva se cretata de scoarta indica suferinta vegetalei.

celelalte formeaza o comoara de jaratic. propune 6. De atunci s-a renuntat la orice contact cu poporul pestilor fluviului. Îmbarca pe vasul lor testoasa opt pietre scobite prevazute cu jaratic aprins. Mai departe. dar fraza a ramas ca un strigat de speranta în posibilitatile infinite ale furnicilor. dupa sfaturile Printesei 103. multimea lor a crescut pâna la câte va mii de copii. Au coborât valea Ronului si. Jaraticul obtinut astfel este dupa aceea depus cu multe precautii în acele mici pietre scobite. de la ramurica uscata la bucata de lemn. de la frunza uscata la ramurica uscata. Asta i-a lini stit. nu sunt multe în jur. cu mai bine de opt mii de ani în urma. Înalta antenele si emite clar v echea fraza feromonala: SINGURUL NOSTRU DUSMAN ADEVARAT ESTE FRICA. ca si în cazul lui Moise. Or noi. Apoi doi sicilieni le-au propus sa-i duca cu vasul la Ierusa lim. pe un pret bun. Singurul nostru dusman adevarat este frica. flacara îsi r eduse dimensiunile. se îndrept au spre sud. dar se gasesc sub pamânt. Tinerii fara ocupatie si-au zis astfel: "Adultii si nobilii au esuat în ten tativa de eliberare a Ierusalimului pentru ca au spiritul impur. furnicile arunca în va tra mici bucatele de ramurele din care focul se grabeste sa muste cu voracitate. Printesa 103 le conjura sa nu se dea înapoi. Un grup de copii l-a parasit ca sa se raspândeasca pe drumuri în directia Tar ii Sfinte. "Singurul nostr u dusman adevarat este frica" este ultima fraza pronuntata de cea de a 234-a reg ina Belo-kiu-kiuni din dinastia Ni a furnicilor rosii. Regina Belo-kiu-kiuni credea ca face o alianta între furnici si pa stravii din fluviu. Vrând parca sa le linisteasca. MARELE CARNAVAL . în piata. în realitate. Noaptea începe sa paleasca. Nu a fost nici un miracol. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Fiindca l-a atins. unde marea nu s-a deschis în fata lor. Zadarnic au asteptat în port. locuitorii le-au spus ca se vor lovi de mare. Astfel. ENCICLOPEDIE CRUCIADA COPIILOR: În Occident. prima cruciada a copiilor a avut loc în anul 1212. Toti au ajuns la Marsilia. Toate furnicile cunosc sensul si povestea acestei fraze. Copilasul-foc e mai impresionant decât mama lui jaraticul. dar fabricarea focului le fascineaza. In ciuda piciorului ei carbonizat . În drumul lor. dupa ce se ridicase foarte sus. astfel ca nu i-au du s la Ierusalim. Cei d oi sicilieni aveau legaturi cu o banda de pirati tunisieni. furnicile reusesc sa faca o mica vatra pe care o întretin în fundul unei cuvete de piatra. ci la Tunis. unde toti au fost vânduti ca sclavi. Îsi închipuiau ca merg spre est dar. Erau convinsi ca. stie sa se f ereasca. Apoi. pe drum. Trebuie s-o transmitem unui material mai gros. 6 se dovedeste cel mai bun inginer al focului. Elanul a cuprins în special Sfântul Imperiu romano-ger manic.ata. Nu aveau harti. deloc ranchiun oasa fata de elementul foc. marea se va deschide ca sa lase sa treaca acea armata de copii si o va duce pâna la Ierusalim. Cele mai multe furnici nu au vazut niciodata foc si cele douasprezece ex ploratoare se trag înapoi speriate. La recomandarile ei. Edmond Wells. si furnicile obtin un mare spec tru galben. acesti copii îi jefuiau si îi furau pe tarani. volumul III 97. noi sun tem copii. Copiii au crezut ca e vorba de un miracol. si ele gasite tot în pamânt. deci suntem puri". Printesa 103 ridica antena si lanseaza feromonul întepator care înseamna: La atac! 96. Nefericita a emis aceasta fraza pe când se îneca încercând sa domesticeasca niste pastravi. Iata cu ce le vom ataca pe pitice! exclama Printesa 103.

domnisoarelor. Noi suntem noii vizionari. Noi suntem noii vizionari. . sirena care îi fermeca. va rog sa va linistiti.Sa nu mai asteptam. . Julie era ametita de popularitatea ei si de multimea care o înconjura si împ ingea înainte. Era ca si cum spectatorii ar fi refuzat ca spectacolul sa se limiteze la doua ore de muzica platita cu o suta de franci locul. Acum erau probabil cinci sute în jurul lor formând o mare procesiune multicolora.Ce revendicati? întreba o batrâna. .Nimic. Printre cei care li se alaturau în fuga. ie siti în strada. Sa mergem! striga o voce dintre spectatori.. . . Julie p utea sa le vada fetele. Ba chiar îi aducea în stare de transa. . Multimea creste mereu. E doar un concert! Cineva îi lua s unetul microfonului. raspunse o luptatoare de la clubul de aiki do. uitati-va necazurile si alaturati-va noua. Era samanul lor. Trebuia sa dea repede un scop. Adrenalina urca mereu în venele cântaretei.Linistiti-va. dar curiozitatea fu mai tare. Suntem furnicile mici care rontaie vechea lume sclerozata.Înainte! zise ea. Gura-casca se alaturau trupei si se informau despre ce se petrecea. Foar te repede. Julie nu stie unde o va duce acest elan. Ferestrele se deschideau si oamenii se plecau afara ca sa vada acea lung a cohorta pestrita. foa rte tineri si persoane mature. Toti voiau sa mai continu e în timp si spatiu. Mai departe. Doamnelor. Altii luasera cu ei serpentine si confeti. Erau acolo oameni de toate vârstele. înconjurati de o mica multi me entuziasta. Nici o banderola în fata. Un prim cordon de politisti aparu brusc în fata lor iar fetele din primele rânduri înaintara si imaginara o strategie ciudata: începura sa-i sarute. Oamenii clamau în cor: Noi suntem noii inventatori.La liceu! reluara ceilalti. Cum sa lovesti cu bastonul în aceste de conditii? Cordonul aparatorilor or dinii se destrama. -La liceu! striga Mie. un sens acelei multimi în miscare. Acum când nu mai era despartita de publicul ei de focurile rampei. Tot orasul rasuna de cântecul lor: Noi suntem noii vizionari. doamna. Julie intona "Revolutia Furnicilor". domnilor. În asta consta originalitatea. Vocea calda si puternica a lui Julie scanda: Noi suntem noii inventatori. Nici o pancarta. o duba a politiei se apropie dar renunta sa inte rvina în fata amplorii pe care o capata evenimentul. . numai fete si baieti care se le ganau pe melodii de harpa si de nai. marea artera fu blocata iar grupul rock si fanii lui putura sa înaintez e liber. o directie.Ba tocmai ca e. În jurul lor lum ea cânta si se agita de-a lungul arterei principale din Fontainebleau într-o saraban da de carnaval. atunci nu e revolutie? . Julie si cei Sapte Pitici se pomenira în strada. Suntem prima revo lutie fara revendicari. Toti repetau cât îi tinea gura: Noi suntem noii vizionari. Altii adusesera lucruri din bu catarie pe post de toba si betisoare. Nu revendicam nimic. Fetele de la clubul de aikido improvizara un serviciu de ordine care ime diat împiedica sa mai treaca masinile care ar fi putut sa tulbure petrecerea. Noi suntem noii inventatori. unii se înarmasera cu propriile lor instrumente muzicale ca sa participe la fanfara. Era pur si simplu dopata. Nu prea erau alte distractii în seara aceea la Font ainebleau. O sa petrecem! .E petrecere mare! striga Julie. Noi suntem noii inventatori. Directorul centrului cultural ruga pe toata lumea sa stea cuminte la loc ul ei. Era regina si idolul lor.Nimic? Daca nu revendicati nimic. barbati si femei.

altii s i-au luat sarcina sa-i faca cunoscute proiectele. Conditiile de viata erau foarte grele. Copiii au încercat sa rezist e în acel oras fortificat cu cinci ziduri de incinta. ENCICLOPEDIE REVOLUTIA COPIILOR DIN CHENGDU: Pâna în 1967. La început. Se experimentau pe ei alimente celulozice pe baza de rumegus si mureau ca mustele. ca sa faca din ei niste buni comunisti. Sterpelitul nu mai era un delict. Copiii au organizat atunci ale gerea unui nou primar si au prezentat "candidatul" lor. Orasul s-a umplut de afise car e îi îndemna pe cetateni sa voteze pentru el. "delfinul" oficial al lui Mao si cel care raspundea de garzile rosii. lucrurile n-au mer s prea rau. Li s-au oferit dulciuri. Din acel moment. nimeni nu a fost i nformat de victoria electorala a copiilor. Întâmplarea a facut ca Lin Piao. Or. aceste mari metropole începeau sa fie suprapopulate si Mao Ze dong luase hotarârea sa le goleasca. . parând putin mai mare decât vârsta pe care o avea. buna vointa a locuitorilor nu a mai fost de ajuns ca sa -i satisfaca. dintre care cel mai în vârsta era un consi lier municipal de cincisprezece ani. A fost ales fara greutate si a instituit o conducere formata din copii. aveau ca statie terminus Chengdu. În realitate. presedintele ame rican Richard Nixon se întâlnea cu Mao Zedung si nu mai era cazul sa se critice Chin a. Subtilitate cât se poate de chineza: copiii aveau datoria sa evadeze din lagarele maoiste si sa-si stâlceasca în bataie instruc torii în numele maoismului! Eliberati. majoritatea.98. Dar alte valuri de copii se revarsau în gara de la Chengdu. Cadrele partidului i-au incitat atunci pe copiii garzii rosii s a se revolte împotriva temnicerilor lor. parintii trimis i sa trudeasca la tara pe ogoare si copiii în centre de formare ale garzilor rosii . Povestea nu s-a raspândit caci. la vremea aceea. Familiile au fost despartite. Burghezii din acel loc s-au îngrijorat totusi si au trimis o delegatie ca sa-l anunte pe prefectul regiunii. Deoarece nu era un bun orator. la putin timp dupa aceea. Timp de doua zile a durat razboiul adultilor împotriva copiilor. Împotriva a doua sute de mii de copii. toate trenurile care se îndrepta u spre vest. Copiii au povestit cât de mult au suferit în lagarele garzilor rosii si populatiei din Chengdu i-a fost mila de ei. cei mai multi încerca u mai ales sa evadeze din China. Copiii erau prost hraniti. care avea destula cari sma ca sa fie respectat de celelalte garzi rosii. dar nu au fost sustinuti de populatia din Chengdu. Aceste centre erau adevarate lagare de munca. Deci în acest oras muntos au ajuns mii de copii între treisprezece si cincisprezece ani. Toti copiii au fost ucisi. Prefectul a luat povestea foarte în serios si a cerut de la Pekin sa intervina armata pentru a-i domoli pe insurgenti. Armata Rosie a fost nevoita sa apeleze în final la bombardamente aeriene ca sa nimiceasca ultimele focare de rezistenta. erau batuti. era un oras linistit. La o mie de metri altitudine pe flancul la ntului himalayan. sa cada în dizgratie. acum ajunsesera la doua sute de mii de fugari. Erau preocupati mai ales sa-si protejeze propriii copii p e care i-au trimis în munti. au fost hra niti si li s-au dat corturi unde sa doarma si cuverturi cu care sa se înveleasca. capitala provinciei c hineze Sichuan. Dup a care a fost snopit în bataie si obligat sa plece. În acest timp. la Pekin aveau loc dispute de palat. Sterpelelile s-au generalizat. Chengdu. Toti comerciantii au fost obligati sa plateasca un impozit inventat de noul primar. capitala a trimi s sute de tancuri si mii de soldati înarmati pâna în dinti. care nu a avut timp sa rea ctioneze caci copiii au venit la el ca sa-l oblige la o autocritica publica. De la o mie câti fuseser a la început. Fiecare locuitor trebuia sa ofere un adapost garzilor rosii. Au luat cu asalt garile si au plecat spre vest unde unele zvonuri spuneau ca ar exista o filiera care permitea copiilor sa trea ca clandestin frontiera pe teritoriul indian. Acestia s-au plâns primarului orasului. aceasta cetate veche fortificata numara trei milioane de locui tori care. un pusti buclat de treis prezece ani. habar nu aveau ce se petrecea la Pekin sau la Shanghai. Comerciantii care nu se lasau furat i. copiii garzii rosii s-au raspândit în toata tara sub pretextul ca propovaduiesc maoismul împotriva statului corupt. Or. Deoarece orasul era foarte izolat.

6 propune sa se expedieze în directia inamicului frunze plutitoare încarcate cu jarat . Se uita mai atent la victima lui. plutesc. Tinta era prea mica. 100. Nu era o viespe. 24 lanseaza apeluri de ajutor. Maximilian era pe pu nctul de a ordona declansarea dispozitivului când se auzi bâzâitul. Omul se prabusi. asteptând sa surp rinda cel mai mic sunet pe care îl putea emite o viespe. Maximilian îsi scoase pantoful si ca la prima vizita. o multime de cadavre umflate de apa. Îi facu placere s-o striveasca cu talpa pantofului. Ca niste marinari. Asediatele vor fi coplesite de numarul mare al inamicului. Trupa lumina cu lanternele monumentul forestier. Focul nu e o arma practica de folosit de la distanta. întoarce-te imediat în oras si împrastie-i pe s mintitii astia.Doi la zero.Edmond Wells. volumul III 99. martori sinistri ai duritatii luptelor preceden te. Furnicile rationeaza prin tatonari. Luna lumineaza pamântul. Facân d gestul de a trage. reusi sa loveasca in secta în zbor. Furnicile pitice o vad venind. Fiecare emite propria sa sugestie. dupa parere a lui. În partea de jo s a papurii. Un politist scoase pistolul si vru sa ocheasca. Politistii dadeau ajutor celor prabusiti la pamânt. solul încalzeste corpurile. PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER De data asta avea sa sara în aer! Maximilian si politistii lui se întorseser a si încercuisera piramida misterioasa. Caldura si lumina jaratecului au fost des tul ca sa le alarmeze. Se înselau. În departare. Dupa ploaie. 103 si exploratoarele îsi dau mare oste neala. Agresorul eroic cazu pe pamânt inert. În cockpit-ul cuirasatului-testoasa. . Îi scuturau ca sa-i împied ice sa adoarma. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sunt în sta re sa sparga totul. oame nii purtau tinute de protectie din pânza cerata si alesesera de data asta un fir e lectric rezistent care sa nu poata fi rontait de mandibule. Insecta îi surprinse atacând brusc un al treilea politist.Toate încarcaturile explozive sunt gata? Artificierul verifica contactel e pe detonator si astepta ordinul comisarului. Na va-testoasa mirmeceeana se îndreapta spre stufaris. Furnicile rosii de pe insula îsi închipuiau ca se poate trai doar istorisind u-si povesti. de pe papura ei deteriorata. Protejati-va gâtul si mâinile. trebuie sa le si traiesti. Maximilian lua hotarârea sa grabeasca explozia mai înainte de a apar ea alt paznic minuscul si periculos. insecta semana mai cu rând cu o furnica zburatoare. caruia îi ocoli ure chea dreapta ca sa-si înfiga acul în jugulara. apoi îsi lua zborul ca sa se puna la ad apost de acele mâini care se agitau în aer.Gata? Soneria telefonului mobil întrerupse numaratoarea. Cauta un mijloc de a-l propulsa pâna la nuferii ocupati de furnicile pitic e. astfel încât nu se mai poate sti d in ce tabara fac parte. omul îsi descoperi o parte din piele si fu imediat întepat. . Insecta întepa imediat alt politist. Toti pândeau acum anxiosi. Vârfurile frunzelor roz imaculate sunt întesate cu artilerist e gata sa traga. era mai eficace sa-i surprinda în somn pe cei aflati în interiorul cladirii.Atentie la viespe! striga comisarul. Comisarul luase hotarârea sa actioneze pe timp de noapte caci. Lasa ce faci acum. In oras aveau loc incidente. .Manifestantii au ocupat artera principala din Fontainebleau. Povestile nu e destul sa ti le povestesti. . ÎN CALDURA STUFULUI E cald. . Prefectul Dupeyron îi cer ea sa vina de urgenta.

ca si Craciunul. În fata acestei reusite. Printesa 103 face semn ca crenguta cuprinsa de foc sa fie aruncata în apa cât mai departe posibil. Deasupra. salve de acid tâsnesc cu putere. carnavalul nu avea o semnificatie precisa. petrecerea tatilor. asediatele recapata încredere. Cu vârful antenei. Pentru ei focul ramâne o arma tabu. asediatoarele prefera sa se întoarca pe uscat si sa se retraga. BATALIA LICEULUI Plecasera cinci sute de la centrul cultural si ajunsesera opt sute în piat a mare din fata liceului. Belokanienele nu se mai pot deda nici acelei lupte tumultuoase corp la c orp. simbolul tuturor a utoritatilor. o marioneta enorma umpluta cu paie. Dar gândacilor de apa le e prea frica de foc. Asta provoaca mult fum. Ideea este retinuta. Poate sa provoace pagube atât celor împotriva carora este folosit cât si celor care îl folosesc. Vegetala este d estul de umeda ca sa nu ia foc imediat. îsi zice Printesa 103. În ziua marelui carnaval. capatul incandescent. Când testoasa este destul de aproape. e dezamagita.ic si împinse de gândacii de apa. Degetele numesc asta catapulta. Puteai sa suni la usi si sa arunci faina pe fata oricui. Ridica imediat catargul de foc. toate regul ile erau calcate în picioare. Capatul ia foc. Era ziua nebunii lor. În a cest caz. focul nu a servit la nimic. 14 scoate antena-periscop ca sa repereze bine adversarele si le indica c elorlalte în ce directie sa îndrepte catargul. Printesa 103 încearca sa-si aminteasca de un mecanism al Degetelor care pe rmite trimiterea la departare a focului. Printesa 103 a înteles cum sa foloseasca mai bine lansatorul d e flacari si incendiaza nuferii unul dupa altul. a fost uitat sensul real al acestei manifestari sociolo gic indispensabila. Speriat e de mirosul de nufar carbonizat. Aveai dreptul sa-l tragi de mustati pe jandarm si sa -i îmbrâncesti pe edili în râu. sub infl uenta vitezei. Cuirasatul-testoasa ajunge la papura asediata. La rândul ei. dar nimeni nu întelege de ce focul siar lua zborul prin aer daca ar fi plasat într-un astfel de ansamblu. 103 deseneaza forma acelui lucru. Refuza sa se apropie de el. caci crenguta începuse sa ia si ea foc. 5 vrea sa dea foc capatului uneia dintre acele crengute lungi de care se folosesc ca de niste lanci si sa atinga nuferii. . 101. provocând o miscare de spuma pe puntea din spat e a navei. se alungeste ca o flamura luminoasa fara sfârsit. Din fericire.niste sarbatori haraz ite consumului. era un ade varat carnaval. 13. Asta e probl ema cu focul. Printesa 103 anunta ca e timpul sa se puna extremitatea în contact cu jara ticul. Manifestarea lor nu semana deloc cu o defilare revendicativa. În Evul Mediu. Furnicile opresc motoarele gândacesti si încep sa caute cea mai lunga crengu ta. Gasesc una care le convine printre crengile care ating usor apa si o urca la bordul cuirasatului-testoasa. Carnavalul e acum doar o petrecere pentru comercianti. Pe na va. poate doar ca sa dovedeasca determinarea r azboinicelor rosii de a folosi si alte arme tabu. Apoi era ars Carnavalul. În zilele noastre. Cei aflati la putere erau respectati tocmai pentru ca exista ziua carnav alului. în sensul initial al cuvântului. a mamelor si a bunicilor . Lancea cu capat aprins atinge carnea petalelor de nufar. Se renunta. cea mai razboinica dintre ele. dar socul provocat de acel harpon este d estul de mare ca sa dezechilibreze toate artileristele care cad imediat în apa. echipajul se lasa în jos si are grija sa nu dea drumul din mandibula crengutei lungi. Cuirasatul porneste la atac. în care furnicile îsi arata reciproc arta de a practica scrima mandibulara. Gândacii de apa accelereaza. Trag cu rezervele de acid pastrate pentru ultima sarja si provoaca multe victime în rândul furnicilor pi tice. Macar sa fi supravietuit 24. cea în care se eliberau toate tensiunile.

Nimic nu ne va opri. Departând bratele. oamenii ridicara pumnul si intonara imnul concertului: Sfârsitul. se afla postat în fata oamenilor. . i nventata de Julie. Opt sute de persoane care îsi rodeau zabala din totde auna se dezlantuiau brusc într-o mare sarabanda Amatorii de rock si gura-casca înaintau într-o cohorta lunga zgomotoasa si p estrita.. Întoarce-te acasa.Tulburati ordinea publica. E trecut de orele zece seara. ..Liceul este închis noaptea si nu aveti permisiunea de a-l deschide. Ajunsi în piata liceului. Toti suntem liberi. Slab la început. întelegând pericolul.Împrastiati-va! striga el la portavoce. raspunse Julie fara portavoce. Lumea sa se trezeasca! . . formara la loc plutonul în centrul pietii. dar îsi reveni repede si zise: . Spre marea lor surprindere. . Ati facut destul zgomot. Fara ca Julie sa le c eara. Pentru toti acei tineri si chiar pentru cei mai putini tineri acum era p rima data în viata lor când li se oferea ocazia sa-si exprime pofta de serbare. reusi sa articuleze: . Pentru restabilirea ordinii publice. Si explica strategia pe care o improvizase.Nu vrem decât sa facem o petrecere la liceu.Înainte la.Sunt libera. . care consta în a ataca în centru pentru ca manifestantii sa se împra stie pe laturi. Revolutie. Julie îi aduna pe cei Sapte Pitici ca sa discute despre urmarea ev enimentelor.S-a uitat rolul initial al carnavalului: a da populatiei iluzia ca rebel iunea e posibila. nu întâmpinara nici o rezistenta. Înainte la. Politistii. . Julie ezita o secunda. cond use fiecare de unul dintre muzicieni.. Fortele de ordine se uitar a la manifestanti. mani festantii s-au împrastiat în opt directii diferite. Comisarul Maximilian Linart cu brasarda deasupra cotului. chia r daca acea prezenta a politiei putea sa-l faca periculos. Julie cumpani situatia. si luându-se de mâini ca sa-si arate numarul si sa ocupe to ata piata. Sa ne deschidem simturile. Se oprira. apoi cum mai multa convinger e. În fata lor.Vom folosi tehnica conopidei. Julie? întreba comisarul. Împrastiati-va. Maximilian se puse de acord cu subordonatii sai. Ordinele prefectului erau clare. . Întrebara pe cei din jurul lor daca unii dintre ei aveau telefoane mobile de împrumutat Revolutiei. Vremea negocierilor tre cuse. Li se oferira chiar mai multe.Nu vrem ca oamenii sa doarma. Nu reusi sa pronunte cuvântul. chiar si atunci când mergeau la concert. Propuse sa se foloseasca tactica cârnatului.. macar pret de o zi. Conopida. zise Julie. Luara hotarârea sa formeze opt grupuri autonome de manifestanti. Imediat ce politistii s-au apropiat. zise David. Dupa toate aparentele. Caci nu era decât un joc. Toti erau gata sa intre în joc. Lumea aclama. Manifestantii se uitara la fortele de ordine. politistii îsi pusera planul în aplicare. înfruntând masa de oameni zgomotosi. Va repet ca oa menii au dreptul sa doarma. asta e sfârsitul. se desfacu în bucati. mama ta e probabil îng rijorata. descoperira sase dube ale CRS-ului (Compania Re publicana de Securitate) care le barau drumul. replica Julie. Manifestantii îsi reluara înaintarea. . . oamenii înaintara spre liceu. Rândurile compacte ale politistilor se desfacura ca sa-i urmareasca.Ar trebui sa putem comunica între noi. Un vânt nou bate în dimineata asta. . Aveau nevoie de opt.Nu facem nimic rau.Ramâneti grupati! Protejati liceul! ordona Maximilian în portavoce. dar si revoltele si frustrarile. întoarceti-va la casele voastre. oamenii nu erau în stare sa se desparta de aparatul lor.Tu esti. în timp ce manifestantii îsi continuau manevra. cei care o tulburau trebuia sa fie împrastiati cât mai repede. Locuitorii do resc sa doarma si voi faceti scandal nocturn.

Chiar si fizicu l i s-a modificat. Ca sa-i destabilizeze pe politisti. În spatele lor. ENCICLOPEDIE STRATEGIA LUI ALYNSKI: În 1970. cea mai precisa si cea mai reprezentativa posibil. 7. Puterea nu este ceea ce posezi. Sa nu blufezi niciodata daca nu ai mijloacele necesare ca sa treci la fapte. 1. Fieca re dintre aceste specificitati trebuie revendicata ca o forta. .Puneti mâna pe instigatoare. apo i schimb-o. 8. Înfruntarea fu invadata de parfumur i feminine. trebuie sa fii în stare sa ti-o asumi si sa ocupi terenul. Aceasta tinta treb uie sa fie cea mai mica. si mai bine. volumul III 103. Se întâlnesc în centrul galben al florii de nufar. înghite alim entele pe jumatate digerate pastrate în gusa sociala a furnicii rosii. d escoperindu-si câte ceva din farmecele feminine. Totul în mirosul. Repet-o de mai multe ori. Printesa 103 îsi îmbratiseaza prietena ca sa-i ofere o trofalaxie dulce. Daca obtii victoria. 24 s-a schimbat. Chiar daca adopti o tactica exact contrara. În cazul unei confruntari verbale. zise comisarul aratând spre Julie. se încalzesc si îsi fac lumina cu jaratic. dispunem de un ragaz. umorul este arma cea mai eficace. 24 est e teafara. constrângerea adversar ului de a se ridiculiza singur. ca sa-i evaluezi forta si limitele. Furnici le eliberate se dedau trofalaxiilor cu eliberatoarele.Julie si fetele de la clubul de aikido erau cel mai aproape de fortele d e ordine carora le adresau zâmbete si sarutari provocatoare. Daca nu ai nimic nou de propus. Inventeaza noi teren uri de lupta în care înca nu stie cum sa se comporte. Saul Alynski. nu ca o slabiciun e. Tine adversarul în defensiva. 3. atitudinea si felul în care îsi poarta gâtul e dife .Gata. Handicapurile aparente se pot transforma în cele mai bune atuuri. 10. Nu trebuie niciodata sa-si spuna: "Bine. 102. apoi. 24 îs i apleaca timid antenele pe spate în semn de acceptare. Nu e numai epuizata de luptele recente. Ca sa-l ataci. amazoanele îsi rupsesera tricourile. 4. O tactica nu trebuie niciodata sa devina o rutina. ci ceea ce adversarul tau îsi închipuie c a posezi. Altfel îti pierzi orice credibilitate. Focalizeaza tinta si n-o schimba în timpul bataliei. 5. Iesi din câmpul de experienta al adversarului tau. o petala tran slucida lasa sa treaca lumina si caldura unui jaratic portocaliu. Plutonul de politisti se îndrepta imediat spre Julie si amazoanele din jur ul ei. nu foloseste la nimic sa încerci sa rast orni puterea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Da ca se reuseste ridiculizarea adversarului sau. agitator hippie si figura im portanta a miscarii studentesti americane. înfometata. mai ales atunci când functioneaza. REGASIREA Fac jonctiunea pe un nufar crutat de foc si de tirul artileriei. folose ste elementele din propriul sau cod de referinta. Edmond Wells. Deoarece întunericul si noa ptea încep sa devina anchilozante. Pisicile urmaresc soriceii. Printesa 103 se apropie lent de tovarasa ei de cruciada. Dadu ordin de fuga grupata si zise la telefon: . 2. Lupta împotriva dusmanului cu propriile lui arme. Trebuie sa se foloseasc a toate elementele exterioare posibile ca sa se mentina presiunea. 6. îi va fi foarte greu sa depaseasca acest handicap. 9. Exact asta dorise si fata cu ochi cenusii. a publicat un manual în care enunta zec e reguli practice pentru ducerea la bun sfârsit a unei revolutii. sa profitam ca sa ne reorganizam".

24 este acum un print. ap oi Printesa 103 ofera din nou o portie de pasta alimentara. ei cereau reforma clerului si plecarea seniorilor german i. Precursor i ai protestantismului. Din miscare s-a detasat un grup mai radical: adamitii. explica tele viziunea. S-au despartit amândoua c a soldati asexuati. Tânara exploratoare s-a dotat cu un. Gata! Cele patru antene sunt lipite doua câte doua. 24 vrea sa explice. o profunzime si o rapiditate inegalabile. Printesa 103 explica ce a aflat despre Degete. inventiile lor. Acum sunt femela. Acum. în comunitate. Si tu te-ai schimbat. am dobândit un sex. datorita unui artificiu minunat al stramoaselor lor v iespile. Printul 24 trimite în sens invers hrana pe care i-a dat-o Printesa 103. dar nu vrea sa-l vada pe prietenul ei 24 pie rind. Nu ma vrei? Nu. Furnicile din Comunitatea salcâmului si furnicile din cuir asatul-testoasa adorm în scobitura cavernei unui cuib de serpi.. Din motive nedeterminate. Consideram ca cel mai bun mod de a se a propia de Dumnezeu ar fi ca toti sa traiasca în aceleasi conditii ca Adam. se cauta si se pipaie. celelalte se agitau is torisindu-si propriile aventuri.. sex! Si ea! 24 explica. De aici si denumirea lor. au ajuns print si printesa mirmeceene. Ai. masculii mor cu ocazia actului amoros. punându-si toate bunurile în comun si facând ce le statea în putinta ca sa recreeze con . masina de comunicat cu Degetele. Antenele se opresc dezorientate.rit. Antenele tale emana miresme diferite. mult mai profunda de data asta. masculin. dotate cu acea capacitate formid abila de a-si transmite specificitatile viitoarei lor progenituri. cele doua metamorfozate se izoleaza printre sta minele nufarului sidefiu. Mâine. S-au instalat pe o insula a fluviului Moldau. indivizi neutri lipsiti de importanta. Printesa nu-l lasa sa termine. ca si cum ar vrea sa se creada ca au uitat cum trebuie sa procedeze ca sa comunice intens. Totusi 103 are un moment de ezitare. Fara sa mai stea pe gânduri. Dialogu l lor va capata astfel o intensitate. dar lucrul cel mai simplu pentru cele doua mirmeceen e este sa foloseasca o CA. Printesa 103 este de acord ca sa-si branseze creierele reciproc. poate modul cum a asimilat acel cocteil de hormoni. Cele doua furnici stiu foarte bine asta. A pornit deci în cautarea unui cuib de viespi. Au trait aici goi. Amândoua îsi apropie încet segmentele senzoriale. angoasele lor etc. drumul va fi lung. Pasiunea pentru povestile frumoase a facut-o sa-si doreasca sa se bucure de o m ai mare sensibilitate. Poate ca Printesa 103 fusese p ervertita de romantismul Degetelor. În timp ce în jurul lor. e altceva. Gândirea uneia intra în co ntact direct cu a celeilalte. datorita jeleului viespilor.. Hotarasc deci de comun acord sa nu se mai gândeasca la acuplare. cele doua furnici se dedau unei noi trofalaxi i dulci. Unele alimente au facut deja de trei ori traseul dus-întors de la o gusa s ociala la alta. Printesa 103 întelege ca ceea ce a luat drept o usoara schimbare la 24 est e cu mult mai mult. poate temperatura... Printesa 103 îsi zice ca aceste schimbari importante se datoreaza poate vi etii în mica ei comunitate utopica. Si eu. s-a pomenit cu un sex. nu departe de Praga. 24 este acum un mascul. programati sa traiasc a cel mult trei ani. Se face noapte. În mare graba.. E atât de ciudat. ci si întreaga societate. In societatile d e insecte. E foarte linistitor. Ei voiau sa schimbe nu numai Biserica. primul om de dinaintea pacatului originar.. Cele doua sexuate se gândesc cu aviditate sa se acupleze. 104 ENCICLOPEDIE UTOPIA ADAMITILOR: În 1420 a avut loc în Boemia revolta husitilor. Si pâna la urm a a reusit sa obtina jeleu hormonal regal în mijlocul unui cuib de viespi. Supravietuirea lui e mai importanta pentru ea decât acuplarea.

vazân d cum apar fete vesele dupa poarta mare de la intrarea din fata. cultul Domnului putea sa fie simplificat. Astfel.Faza 2 terminata. Chiar daca era vorba de cei care se împiedicau când o luau la fuga. îl impres iona si îl îngrijora. munca. lasându-le balta pe Julie si semenele ei. armata. Maximilian posta jumatate din politisti în fata si cealalta jumatate în spat e. Tot alergând în toate directiile cu tot ce aveau pe ei . Nici faptul ca nu existau raniti în nici una dintre tabere nu era de ajuns ca sa-l linisteasca. întoarceti-va! ordona Maximilian. fara sa aiba în fruntea lor un partid politi c sau un sindicat clasic. Maximilian îi confirma ca. fara Biserica si cler intermediar. Sigur. Julie era cu atât mai multu mita pentru ca reusise aceasta isprava fara nici o încaierare. vesta anti-glont si bocanci grei -. Îsi interziceau cultivarea pamântului si se h raneau cu fructe si legume salbatice. prefectul îi ceru sa actioneze rapid. Trebuia sa aiba grija sa nu fie acolo nici urma de jurnalist. Edmond Wells. Linistit. dar nu în asa masura. . si s-au si baricadat. Dar mai mult de sapte sute de persoane intrasera deja în liceu si Ji-woong se grabise sa în cuie broastele solide ale usii blindate. politistii se simteau extenua ti. Acesta îi ceru sa cuc ereasca liceul. deocamdata. fara sa faca valuri. Ji-woong scoase cheia pe care i-o daduse directorul ca sa le faciliteze repetitiile. Totdeauna avusese de-a face cu multimi care înaintau drept înainte. doar epuizându-si adv ersarii prin miscari tactice. fara sa gândeasca. În acest gen de înfruntare. Grupul lui Julie se aduna atunci în fata portii mari de fier parasita de p olitisti. Erau vegetarieni si practicau cultul direc t al lui Dumnezeu. zise David la telefon. multimea patrunse în liceu. sefule. iar în spatele ei amazoanele atragatoare si i ronice care îsi bateau joc de ei. scut. Fara prea mult zgomot. . apoi îl suna pe prefectul Dupeyron ca sa-i anunte situatia. si deschise usa cu noul blindaj împotriva incendiilor. David veni sa le deschida si vreo suta de noi "revolutionari" se adaug ara celorlalti în interiorul liceului. volumul III 105. faceau un ocol mare pe st razile învecinate si se regrupau în spatele liceului. administratia. când unui numar de opt sute de persoane îi fusese opus un numar de t rei sute de politisti. Gasira poarta de fier închisa. Seniorii husiti si armatele lor i-au încercuit pe adamiti si i-au ma sacrat. Or în acest caz. Adamitii îi iritau în mod evident pe vecinii lor husitii care nu erau deloc în clinati spre radicalism.Intra prin fata. Faptul ca niste manifestanti. Când Maximilian îsi dadu seama de stratagema. burghezia.casca. liceul era destul de mare ca sa nu ajunga la intrare la timp.Intra prin spate! striga el în portavoce.Sunt toti înauntru. nu existase nici un accident. lansat or de grenade. Oamenii lui se întoarsera. În plus. putusera sa se miste astfel în legiuni compacte. Suprimasera banii. Politia era neputincioasa în fata acelei usi protejate.ditiile de viata din Paradisul terestru de dinainte de "Pacat". Toate structurile sociale erau anulate. era deja prea târ ziu. nobili mea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. pâna la unul. MAI DEPARTE SPRE LICEU În timp ce politistii le urmareau pe Julie si pe amazoane. se înregistrau cel putin trei de o p arte si de alta. opt sute de persoane ocupasera liceul. conduse fiecare de un Pitic. . Maximilian nu era obisnuit sa-i vada pe manifestanti practicând strategii de gherila. . de preferinta fara viole . nu era prezent nimeni di n presa. pe acesti înaintasi ai celor care aveau sa se numeasca mai târzi u hippies. unde nu exista nici picior de politist. celelalte sapte grupuri de manifestanti.

Era nevoie repede de o idee. zise Francine. Ceea ce trebuie evit at cu orice pret este raspândirea ei.Stop! Dar fortele de ordine se regrupau în departare pentru un nou atac care se anunta si mai violent. Cu batista umeda la nas. Afumati-i bine. ca nist e perdele protectoare. .Actiunea voastra este complet ilegala.Asteptati semnalul. Maximil ian lua portavocea si se adresa din nou manifestantilor: .Ataca. . .Nu aveati dreptul sa ocupati aceasta cladire. Politistii se apropiau de poarta. Atâta timp cât aceasta mini-raz merita ramâne izolata la liceu. Maximilian primi un telefon de la prefect. Presiunea era atât de puternica încât amazoanele f ura obligate sa tina câte trei sau patru acele adevarate tunuri cu apa ca sa poata tinti ca lumea. Va ordo n sa-l evacuati cât mai repede posibil. raspunse Julie. . Vor sa ia cu asalt intrarea! striga o amazoana. Asteptara. tâsnira pe neasteptate furtunele de incendiu pe care director ul le instalase pentru lupta împotriva unui eventual sinistru. Politistii nu mai putura sa vada ce se petrece în curtea liceului. Furtunele intrara în actiune.Foc! zise Julie. încercuieste-i fara sa-i mai ataci. .Trebuie sa facem repede ceva. Zis si facut. . au sa i asa pâna la urma.S-ar zice ca renunta. fetele de la clubul de aikido fix ara cuverturile pe grile cu ajutorul unor sârme gasite în camaruta paznicului.Trageti cu grenade lacrimogene printre gratii.Acum.nta. unde furtunele nu-i puteau atinge. zise Julie strângând din dinti. si armate cu capacele pubelelor ca sa-si protejeze fata. De ce sa nu foloseasca cuverturile de pe paturile din dormitoarele internatului. . politistii si câinii lor zaceau la pamânt secerati. Z oe gasi solutia. scrutând piata pustie. .Veniti sa ne dati afara.Ei bine. În piata. spuse Julie fara sa fie prea convinsa.Suntem aici. venind din unghi mort. Atacurile politiei încetara. ca sa nu inhaleze gaz. Poate ca e vorba de o manevra de diversiune.Poate ca ara câstigat. Dupeyron voia sa stie care er a situatia. . Furtunele cu apa facura adevarate minuni. Leopold detecta în cele din urma o miscare si toti vazura în curând o multime de politisti mergând cu hotarâre în directia portii de fier. Dupa o runda de discutii. nu sunt cu adevarat probleme. . . O idee. politistii retrasera dubele iar ei se postara pe strazile din vecinatate. si aici vom ramâne. având în vedere ca peste câteva luni aveau loc alegerile prezidentiale si ca prin tre manifestanti se aflau cu siguranta si copii de familii bune. sopti Zoe. zise Julie. . luminata de felinare. Ochii plini de lacrimi si accesele de tuse îi slabira pe asediati. . Narcisse le aduse la cunostinta ca politistii abandonau si intrarea din spate. Ajunsera la poarta cu bastoanele ridicate. Leopold spuse ca era destul sa faca grila mai putin permeabila. Când politistii se pregateau sa sparga broastele solide ale portii mari de fier de la intrare. remarca Leopold. . Cu privirea lui patrunzatoare de navajo. Politistii atacau în pas alergator. Maximilian îsi aduna micul stat-major si facu ceea ce regreta ca nu facuse de la început: ceru un plan al liceului.Sa mai asteptam putin înainte de a striga victorie. Amazoanele aclamara victorioas e. E un loc public. Comisarul îl informa ca manifestantii erau în continuare baricadati în lic eu si opuneau rezistenta fortelor de ordine. Le spuse celor Sapte Pitici si câtorva dintre amazoane. .

106. o întreaba pe 103 care îi ra spunde ca fenomenul face parte din magia focului. certurile sunt interzise. Asexuatele au cel putin avantajul c a dorm usor. Abatia trebuie sa fie construita pe malul Loa rei. Fara conducere caci. fiecare face deci ce vrea. Un canal d e scurgere se va varsa în fluviu. A doua zi vor putea sa discute despre toate astea. Fiecare traieste dupa pofta si manânca când îi e foame. Ea va avea noua mii trei sute treizeci si doua de cam ere. face dragoste. Rabelais îsi descrie utopia. Fiti irepros abili". Fara ziduri de incinta. Se uita tinta la jaraticul rosiatic care palpita la nesfârsit. Ridica antenele. violenta. Ceasurile au fost desfii ntate. Printul 24 nu are somn. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI RABELAIS. Julie voia sa vada daca era cu adevarat posibil sa reuseasca o revolutie fara violenta. E prima noapte în care frigul nu-l constrânge sa hib erneze si vrea sa profite.Julie repeta consemnele: "Fara violenta. reflexul vine din interiorul cuibului de serpi care le foloseste drept adapost. virtuosi. având ca deviza: "Fa ce vrei". se scoala si distinge o lumina rosie. Servitori s i artizani instalati în exteriorul abatiei sunt însarcinati cu muncile grele. în Gargantua manastirea Theleme. or icum. caci "zidurile întretin conspiratii". Pe ea nu focul o intereseaza. Apoi multe biblioteci. Agitatia. ci umbrele dansânde ale furnic ilor pe care lumina jaraticului le proiecteaza" pe peretii cuibului. volumul III 107. Edmond Wells. 7 întreaba ce manânca acei gemeni întunecati si Printesa 103 raspunde ca nu ma nânca nimic. îsi zice ea. Fiecare cladire va avea o înaltime de zece etaje. Abatia va avea sase turnuri rotunde. Francois Rabelais a propus propria viziune a cetatii utopice descriind. Încearca sa l ege o conversatie cu ele apoi. Rabelais nu se însela însa. constatând ca e imposibil. Asta a trezit-o. Nu sunt primiti decât barbati si femei liberi spiritual. oaspetii abatiei Theleme sunt alesi pe sprânceana. un parc cu un labirint si o fântâna arteziana în centru. Generatia lor nu a cunoscut focul si sunt evident fascinate de acea prezenta calda. 7 se apropie. Nu e un rasarit de soare. doctrinele absurde si discordie. Înainteaza spre lumina. Înca o insomnie de sexuata. în padurea Port-Huault. În 1532. Focul ne fabrica gemeni întunecati care ramân lipiti de pereti. sunt confruntate cu o alternativa pe care nu o pot evita: "tehnologia si r iscurile ei" sau "ignoranta si linistea". Pentru ca utopia sa reuseasca. d ar era convins ca merita macar sa se încerce. dar acum era mai bine sa atipeasca ca sa recupereze din forte pentru calatoria care le astepta. Stia ca abatia lui va fi neaparat distrusa de de magogie. crede Rabelais: "Cum am putea sa-i conducem pe cei din jurul nostru când nu stim sa ne conducem noi însine?" Fara conducere. Printesa 103 spune ca. Doar pentru a-l contrazice pe profesorul de istorie. frumosi si "de natura buna". thelemitii actioneaza deci "dupa propria lor vointa". În timpul zilei. bea. O furnica spune ca ar fi mai bine sa-l stinga. se distreaza. Femeile erau admise la zece ani si barbatii la doisprezece. sau pur si simplu de niste fleacuri. se odihneste. iar d aca nu.O NOAPTE FRUMOASA 103 nu reuseste sa doarma. Se multumesc sa reproduca exact gesturile gemenului lor si nu vorbesc . Mai vorbeste-mi despre Degete. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Câteva furnici stau în jurul jaraticului care le-a adus victoria. instruiti. Nu spargeti nimic. ceea ce anuleaza notiunea de timp care trece. munceste daca asta vrea. .

Nu raspundea în mod obligatoriu la întrebaril e pe care i le puneai. nimeni nu stia sa aprinda un simplu foc! Julie cauta în Enciclopedie daca nu cumva se gasea un pasaj care sa le exp lice cum se aprinde un foc.Ei bine. Totusi focul refuza cu încapatânare sa se aprinda.Si la ce te gândesti exact? întreba David. . toaletele sunt în fundul curtii. Manifestantii gasira în vechea remiza a gradinarului si vrura sa aprinda u n foc mare în centrul peluzei ca sa danseze în jurul lui. interveni Julie e nergic. Grupul "furnicilor" merse sa se racoreasca la distribuitorul de bauturi din apropierea cafenelei. Enciclopedia cunoasterii rel ative si absolute nu era un dictionar. Manifestantii coborâra de pe catarg drapelul care avea deviza: "Din inteli genta se naste ratiunea". Din cele opt sute de persoane care înfruntasera si respinsesera trupele politiei. ea îl arunca peste lemne si de data asta. cons tituind un podium ideal. N-am nici un chef ca de mâine dimineata sa ma apuc din nou de pregatirea b ac-ului.Ce facem acum? întreba Zoe. Julie juca atunci totul p e o singura carte si cauta în laboratorul de chimie ingredientele necesare pentru un cocteil Molotov. . zise Julie. vântul stingea imediat flacarile. Apoi îl urcara din nou.Dispunem de un grup de oameni si de un loc închis si protejai ca sa ne a dapostim.Oh.Un sat utopic? zise mirat Leopold. Celorlalti. Deoarece lucrarea nu avea cuprins si nici index.108. le propu n imediat o mare petrecere si sa dansam si sa cântam de sa ne crape bojogii! Adevarul era ca trupa si cântareata erau obositi si simteau nevoia sa eval ueze situatia. . REVOLUTIA ÎN MISCARE Degetele cautau vreascuri uscate ca sa aprinda un foc. Terasa directorului de la primul etaj. . Venise momentul discursului. Julie se duse acolo ca sa se adreseze multimii adunate în curte. Pentru un timp nedefinit. Reîntoarsa în curte. în sfâr sit. loc de destindere obisnuit a l elevilor liceului. Avem o sansa sa construim ceva. Nu r euseau totusi sa aprinda focul. flacarile se extinsera. mai bine sa profitam de tot materialul în stare buna de functionare.Declar în mod solemn deschisa ocuparea liceului de o banda specimene uma ne avide numai de veselie. vom înfiinta aici un sat utopic al carui obiectiv este sa-i faca pe oameni mai fer iciti. apoi sa p una trei pietre sub busteni ca sa dispuna de o alimentare inferioara cu aer. aici si acum. chestia asta nu se va prelungi prea mult. la dreapta. nu prea stia unde sa caute printre toate aceste texte. rasp unse Paul. Lemnele uscate au fost asezate gramada si câtiva tineri au adus hârtie.Faceti ce va place dar nu distrugeti nimic. dormitoarele si paturile internatului va stau la dispozitie la etajele trei. explicând ca tre buia sa construiasca un zid scund ca sa adaposteasca sursa flacarilor. Mâine se va sfârsi tot. Îsi lasara instrumentele în sala de repetitii si patru tinere pusera stapânire pe ele cu mult entuziasm. am reusit. P entru cei care au nevoie. În curte se auzira un fel de aclamatii tribale. Dupa ce ardeau hârtiile. Aprobari si aplauze. . . începând cu noi însine. de data asta. Toti se uitara unul la altul cu o umbra de îngrijorare în privire.Si daca dureaza? întreba Francine. de muzica si de petrecere. . Leopold le veni în cele din urma în ajutor. Daca trebuie sa ramânem mult timp aici. prieteni.Trebuie sa facem tot ce ne sta în putere ca sa dureze. De ce sa nu încercam sa organizam un sat utopic? . . Nu putem sa petrecem la nesfârsit . patru si cinci ale cladirii B. . dupa ce lipira pe ambele fete sl oganul concertului: cercul cu cele trei furnici. . si trebuie sa profitam de ea. Daca unii d intre voi vor sa se odihneasca.

copii. noi suntem opt. lina. descoperira aerosolul.. îl introdusera în gura lui Julie. Julie. Opt sute de persoane ne-au urmat deja în muzica noastra. . pata rosie pe costum. David voia sa înteleaga: . Esti cel mai puternic dintre noi. O trase pe culoar si Zoe veni si ea dupa ele. . o informa organista.Dar cum sa iesim de-aici? Politia e în ambele parti. O adusese la ceea ce ura mai mult: obligatia de a deveni adult. Douazeci si patru de ore din douazeci si patru e nevoie de aer. Julie are o criza astm. D aca nu reuseste sa mearga pe picioarele ei pâna acolo. apasara dar nu iesi n imic. Sa încerca m o experienta. Pe telefonul celular. Mai amabila? Mai blânda? Mai hazlie? . Aer ul.Înca nu stiu.Ai o. Julie întoarse rochia uimita.Nu. Nu stii ce e ciclul? Julie încremeni. Coeziunea ne sporeste talentele individuale. Furnicile chibzuira un moment la vorbele pronuntate de Julie În departare se auzea muzica.Nu. striga Francine. doar mai umana. Narcisse izbucni în râs. Urmati-ma. îi aminti Julie. organismul o tradase. un loc unde sa încercam sa inventam relatii noi între oameni. care din fericire se gasea lânga bateria lui Ji-w oong. . Zoe avea dreptate. . Scotocira în geanta fetei.Nu e o rana. raspunse David. . zise David. prima obisnuinta. Acolo nu era destul. . Era gol. Suna numai ocupat. Julie ne-a ascuns ambitiile ei umanitare. ar fi formidabil.. Propune inventarea unei societati mai. Am fost instructor într-o colonie de adolescenti si te asigur c a e tare greu sa controlezi oamenii când se afla în grup. Fata îi deveni stacojie. Numai ca. O clipa avu impresia ca propriul ei corp o asasina.Evident. . du-te cu ea.O utopie? . David suna la SOS-Medici si la SOS-Primul ajutor. Ezita. Împreuna suntem mai puterni ci. La început îti desfaci ventriculele respiratorii pe ntru primul tipat.. ai fost ranita în înfruntarea cu politistii? o întreba Zoe.. Deschise gura larg si aspira aerul cu aviditate.Am calcat cu stângul. zise gâfâit Julie. fetele si baietii râdeau si cântau. de preferint a aer pur. pronunta Julie cu vocea ei profunda si calda.Mai ce? întreba ironic Narcisse. interveni Zoe. o utopie! Enciclopedia vorbeste mereu de ea..Mai ramâne o usa. Zoe se duse în curte sa întrebe daca cineva avea la e l Ventolina. Nu. Dar voi gasi.. to. în acel moment crezut de ea un moment de fericire. Aerul se rarefia în jurul ei..Repede. De ce? zise fata surprinsa. Aerul. nu e usor sa conduci o multime.Ji-woong. . dupa care nu te mai poti lipsi de asta tot restul vietii. Pieptul i se ridica cu greutate.Ce? .Ti-a venit pur si simplu ciclul. Îi duse în încaperea unde faceau . .Da.Erai singura. cheama-i pe ceilalti. Avea într-adevar o pata de sânge provenita de la o rana pe care nici macar nu o simtea. . . Acel sânge provenea de la asasinarea copilariei sale. Era obligata sa faca eforturi nemasurate ca sa o btina o cantitate respirabila. . . Are nevoie de Ventolina. recunoscu Narcisse. . o poti duce pe sus. e altceva. o experienta sociala ca sa stim daca e imposibil de inventat un loc în care ne-am putea simti mai bine împreuna. .Sigur.Ciclul.Trebuie sa fie o farmacie deschisa în cartier. Ji-woong îsi scarpina fr untea.Ven. spuse Francine.Auzi. zise Francine enervata.Si ce întelegi tu printr-o societate mai umana? .. Am impresia ca împreuna putem ras turna muntii. De ce nu ne -ar urma si în utopie? Francine se aseaza jos ca sa se gândeasca mai bine.. . . Prin urmare se terminase! În acea s ecunda.

Degetele cred ca exista deasupra lor o forta invizibila care le controleaza d upa dorinta ei. Ji-woong o ridica pe sus si patrunsera în subteran a. zeii lor. Toate insectele se apropie. Daca Degetele accepta sa intre în joc. anuntatoarea mortii. întreaba cu naivitate daca nu cumva Degetele ar fi cu adevarat. imbeci li si inteligenti. ÎN JURUL FOCULUI La lumina jaraticului. furnicile rosii se înfioara aflând ca cetatea lor natala ave a sa fie distrusa. pe termen lung. va reusi în cele din urma sa înteleaga. Printesa 103 vorbeste despre Degete. . Dadu la o parte un dulap si descoperi o iesire. Printesa 103 încuviinteaza. O luara la dreapta. Ce înseamna "Dumnezeu"? Printesa 103 explica tuturor ca aceasta notiune este unica în lumea animal a. cu ajutorul focului. O numesc Dumnezeu si cred în ea. nu stie sa repro duca sistemul catapultei. La ce le ajuta sa creada ca exista un Dumnezeu deasupra lor? Printesa 103 raspunde ca poate pentru ca Degetele sunt niste animale ego iste si ca. stiind sa comunice cu furnicile. Faptul ca n umai treisprezece. Problema e ca unele Degete au vrut sa ne insufle si noua aceeasi notiune si deci s-au dat drept zeii furnicilor! emite 24. În afara de aceasta amenintare. Vorbeste de obiceiurile. La stânga mirosea a canal. ca si în cazul artei. În jurul focului. care acum întelesesera vag notiunea de Dum nezeu.. la Bel-o-kan. acest egoism le apasa si le devine insuportabil. Dar Degetele nu trebuie judecate negativ dupa faptul ca unele dintre ele s-au prezentat ca zeii furnicilor. chiar daca nu o vad.. Si atunci au nevoie de modestie si sa se simta creaturile umile ale unui animal. sus tine aceasta idee. au învins o multime însemnata de pitice. umorului si dr agostei. Furnicile încearca sa-si imagineze ce poate sa fie Dumnezeu fara sa aiba u n interes practic. Ca si la furnici. Printesa 103 subliniaza ca acum este convinsa ca Degetele au multe de adus civilizatiei mirmeceene. Ajunsera la o bifurcatie. 24 ridica o antena. E o masina? Un loc? O pla nta? Printul 24 le povesteste ca în trecut. Sigur. . Civilizatia lor este bazata pe aceasta idee a unei credinte într-o forta invizibila care le co ntroleaza întreaga existenta. La dreapta mirosea a aer înc his de pivnita.. le-au facut sa creada ca erau stapânii si crea torii lor. Dar considera ca. Aceste Degete au cerut de la furnici sa le asculte orbeste sub pretex tul ca erau gigantice si omnipotente. Furnicile sunt destul de sirete ca sa reuseasca sa l e domine.repetitii. si mai mare: Dumnezeu. îi aminteste 5 care nu a uitat de a cest flagel. Julie se tânguia încetisor. Si pancarta alba. Le-ai vorbit de Dumnezeu? Dumnezeu? Toate vor sa stie despre ce e vorba. nu stie foarte bine sa se foloseasca de o pârghie. nu e în fond decât o problema de timp. au existat Degete car e. exista printre ele duri si blânzi. Culoarul asta probabil ca duce în pivnita unei ca se vecine. Acele furnici au dat probabil peste ni ste profitori.Am gasit-o din întâmplare. 103 raspunde ca nu. Cele douasprezece exploratoare. 109.. Ea recunoaste ca nu toate Degetele sunt lipsite de vointa de a controla toate speciile vecine. generosi si profitori. Aceasta diversitate de comportament indica b ogatia spiritului lor. Iar aceste degete se pretindeau "zeii" fur nicilor. Nu e periculos sa te apropii de Degete? întreaba 6 care îsi freaca ciotul ca rbonizat. de tehnologia si de televiziunea lor.

lasându-le pe celela lte sa discute cât poftesc si sa se joace cu focul. Avantajul credintei în Dumnezeu este ca ea permite sa se explice inexplicabilul. deoarece furnicile au aparut pe Pamânt în aintea Degetelor. Iar daca persoanele în vârsta nu mai au suflu l necesar stingerii lumânarilor. toate sunt obligate sa recunoasca ca acest "tânar " animal este supradotat si ca cunoaste multe lucruri fata de insectele ignorant e. ducându-o pe sus pe Julie. Controlul focului constituie unul dintre riturile de trecere pentru ca un copil sa se transforme în fiinta responsabila. umorul si dragostea -. Cum sa apara supusii înaintea creatorilor lor? Cele douasprezece explorato are o întreaba de unde stie si Printesa 103 repeta ca a auzit în unul din documentar ele lor la televizor. Obtin împreuna fum albastrui si mirosuri nepla cute-. . o farmacie deschida la trei dimineata.. Chiar daca nu toate furnicile prezente sunt convinse ca Degetele sunt creatorii lor. ca e în stare sa creeze focul apoi sa-l stinga cu suflarea lui. în disperare de cauza. radacini. În ceea ce priveste cel e trei mistere . volumul III 111. în timp ce furnicile se afla acolo de o suta de milio ane de ani.Deloc. În caz de întâlnire. LIPSA DE AER Ji-woong rasufla usurat când vazu ca acea pivnita dadea departe de dubele politistilor. ENCICLOPEDIE TORTUL ANIVERSAR: A sufla în lumânari cu ocazia aniversarii este unul dintre riturile cele mai revelatoare ale speciei umane. Testeaz a efectul jaraticului pe mai multe materiale. Pentru el.Nu e cazul sa scoli pe toata lumea. La fel. O îndoiala totusi persista printre furnicile de fata. Singura farmacie deschisa la ora a sta se afla în localul de noapte. deci. imediat ce furnicile vor întelege de spre ce este vorba.Glumesti? . În timp ce Ji-woong. Au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa pui farmacii în localuri de noapte. în urma cu a proape trei milioane de ani. furnicile de pe Insula Salcâmului. au târât un jaratic pe o frunza. 110. 6 se face mentorul lor. o fereastra se deschise deasupra si un barbat în pijama se apleca în afara si zise: .arta. furnicile vor avea sa le învete mult mai multe lucruri pe Degete decât Degetele pe furnici. Degetele sunt totusi probabil niste animale complicate. Asistenta e uluita. . Degetele nu puteau sa creeze furnicile. cele doua specii urmeaza traiect orii paralele si ca. E convi ns de asta. Printesa 103 repeta ca Degetele sunt o specie aparuta recent. Se grabi sa gaseasca. pamânt . Într-un colt.. Macar din motive de anterioritate. zice suspinând o furnica de pe insula Salcâmului care începe sa cam fie satula pâna peste antene de p ovestile astea cu lumea superioara. poporul furnicilor nu are de ce sa invidieze Degetele.Si unde e localul asta de noapte? . Omul îsi aminteste astfel. E un serviciu nou. dupa parerea ei. probabil ca asa au procedat si primii inventatori din lumea Degetelor. o floare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. i se pare putin probabil ca furnicile sa fi creat Dege tele. Unele furnici sunt de ja gata sa ia trasnetul sau focul drept manifestari ale zeilor lor Degete. asta dovedeste însa ca ele sunt de acum înainte socia lmente excluse din lumea umana activa. vor sti imediat sa le reproduca si sa le amelioreze. Printul 24 e singurul care nu e de acord.. batea la usa unui magazin închis. la in tervale regulate. macar pentru vânzarea prezervativelor. Se ghemuieste si adoarme. Ard pe rând o frunza. care au fost impresionate d e folosirea lancii de foc în batalia papurii.Printesa 103 spune ca. Edmond Wells.

mon amour. care apasa discret p e pedala legata direct de serviciul de noapte al politiei. ar fi dorit ca tânarul sa o ia în brate. Acolo. În acel întuneric si în acel vacarm asur zitor. unde era întunericul ma .Nu glumesc. Nu esti primul care vii sa joci aici teatru. cu fata plina de tatuaje. zise Ji-woong. Dar femeia nu se lasa înduiosata. . Era si timpul. aproape animalica. o tipa în bluza alba citea o revista siropoasa si mesteca guma. . .Aveti reteta? întreba cu calm farmacista. avantajati de n atura aveau aceleasi sanse ca si ceilalti sa profite de slow ca sa seduca. chiar în acel moment. Apoi zise cu un ton amenintator: .Aer! Aer! De ce era atât de putin aer pe aceasta planeta? Ji-woong o puse jos si plati intrarea pentru amândoi. Într-adevar. Sistemul fusese preva zut pentru cazul în care ar fi fost atacata de drogati în lipsa de droguri. Se uita în ochii coreeanului. În acel tumult.Vedeti foarte bine ca e o problema de viata si de moarte. . e pentru domnisoara. n-am sa-ti propun un dans. vocea tinerei Alexandrine soptea I loveuue you. "Infernul" clipea cu litere de foc. Farm acista îi descrise pe cei doi agresori si le arata pe unde plecasera. Platesc cât tr ebuie. Fiecare apasare o readucea la viata. . Când îi zari. O parte din decibeli ramasera afar a. Toata lumea stie ca Ventolina este un vasodilatator foarte util pentru domnii în neputinta! Ji-woong o apuca pe farmacista de gulerul bluzei si. Cei mai multi dintre clientii localului ajungeau acolo pe jumatate ametiti de droguri sau de alcool. Ji-woong o trase pe Julie în centrul pistei de dans. Ji-woong era frumos. cei care nu aveau nimic de spus si cei care nu erau prea. nu te uita asa la mine. ar fi fost inutil sa cheme pe cineva în ajutor care. Avea ceva de felina. Vru sa-l contrazica dar. je t'a imeeue si perechile se strângeau în brate în halouri de fumigene. . Julie. Ventolina. nu fu deloc surprins sa vada o fata într-o stare atât de trista. de teama de a fi o femeie "întârziata" si de dorinta noua. sau dumneata vei avea nevoie de medicam ente cu sau fara reteta. Te rog. Împrejurarile si acel loc ciudat îi sporea farmecul. Julie nu era nevoita sa faca vreun efort ca sa stârneasca compasiune. respira. Julie se aseza pe banca ca sa-si revina. O luara pe drumul de întoarcere. . în acel loc ar fi fost mai curând de partea celor doi. În sala. Repede. Ji-woong plati aerosolul. Ji-woong racni ca sa d omine vacarmul si ea îi facu semn sa închida usa.Formalitatile voastre! zise Ji-woong farmacistei. de altf el. Traversau în sens invers sala. In sala nu mai ramasera decât niste puncte lumi noase rosii care clipeau. având în jur dracusori cu ari pi de lilieci. Nu-ti fie teama. Julie gemu: . Ji-woong traversa pista îmbrâncind perechile fara menajamente.Îmi pare rau. N-ai cum sa nime resti în alta parte.. Are o criza de astm. ca si cum ar fi fost o pereche de dansatori printre ceilalti. ridica unul din tampoanele care îi proteja urechile. Nu avem voie sa eliberam Ventolina fara reteta. Volumul sonor crescu pâna când nimeni nu se mai putu auzi. te rog.Haide. ar fi ilegal. Pl amânii i se deschideau ca o floare uscata în apa. Aici nu e bacanie. Era asaltata de rusine. fata de Ji-woong. Acolo e. Portarul.Ventolina. Îi zice "Infernul". Farmacista dadu din cap resemnata.La capatul strazii la dreapta e o fundatura. Nu suporti nici un contac t epidermic cu nici un barbat. pentru ca nu avea n ici o arma. preocupat doa r s-o traga dupa el pe Julie cât mai repede pâna la farmacie. apuca cheia apartamentului sau si apasa capatul ascutit pe gâtul ei. lua un aerosol si îl întinse. aparura doi politisti. Ji-woong fu nevoit sa-i întredeschida buzele si sa-i introd uca mustiucul în gura. va rog. dându-s i în sfârsit seama unde se afla. Ea facu un mare efort si aspira. Stia ce însemna asta.Stiu.

Un politist se uita la ei banuitor. Cu trei trasaturi de carbune. cele care deseneaza. Edmond Wells. raspunse ea. Prinse între mâini fata coreeanului si îl saruta cu putere pe gura. 10 redacteaza feromonul-me morie zoologic despre obiceiurile Degetelor. Îsi priveste înde lung opera si îsi zice ca negrul nu este de ajuns ca sa redea bine lucrurile. nu fara greutate. . mingi ce puteau fi lov ite cu copita ca sa treaca dintr-o parte în alta. ÎN PLINA EFERVESCENTA Remarcând ca focul proiecteaza o umbra marita a celor mai apropiate insect e. El a inversat în mod regulat caii pentru ca toti sa se cunoasca si sa se j oace unii cu altii. Sarutul lor cont inua. 11 este interesata de arhitectura s . Ca doi magneti care s-ar fi apropiat din întâmplar e prea mult unul de celalalt. Între cele ca re testeaza focul. caci fu sese primul sacrificiu pe altarul artei insectelor. ca strutii care n u vor sa vada pericolul. E destul de reusit. cu jocuri pe p eretii dintre ele: rulete care puteau fi rotite cu botul. forme geometrice pestrite atârnate de sfori. le-ar fi arestat. pe care si-o închipuiau totusi a junsa la apogeul politic si tehnologic. o prezinta celorlalte car e. tinerii se dezlipira unul de altul jenati. Dar aveau un caracter prost. 5 a devenit principala ei asistenta. la început. 6 este cea mai priceputa dintre inginerii focului. se dovedeste brusc foarte întârziata. îi striga el la ureche ca sa se poata face auzit. .Am fost obligati de împrejurari. parasira localul si se întoarsera la Revolutie prin aceeas i pivnita pe unde iesisera. întins. se bateau si era imposibil sa fie înhamati împreuna caci fiecare pornea în alta directie. seamana mult cu gravurile ru pestre din grotele de la Lascaux. Societatea lor. cei patru cai devenisera inseparabili. dar lasau impresia ca gaseau un aspect ludic al muncii lor. o cuprinse în brate. Dar chiar în acel moment se aprinsera luminile. 8 studiaza pârghia si 9. Dar politistii plecasera deja. Cele douasprezece exploratoare si-au gasit acum fiecare domeniul predile ct. 7 este pasiona ta de desen si pictura. Totul li se pare posibil. un crescator de cai de prasila a cumparat patru cai cenusii care se asemanau perfect. El o lua de mâna. 7 le explica.Scuza-ma. si c a trebuie adaugate culori. da relief fetei si antene lor. volumul III 113. 7 apuca un capat de carbune racit de lânga vatra si se hotaraste sa reproduca p e un perete o forma nemiscata. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN JOCURI: În Franta. 7 a creat pictura mirmeceeana. Politistii se miscau în jurul lor. Julie îsi dadu seama de asta si facu ceva de neînchipuit. Politistii circulau printre dansatori. Dupa ce termina treaba. roata. Astfel se dezvol ta un mod de a reprezenta lucrurile care. Toata lumea se agita cu fa ta plina de sudoare. Dar cum sa adauge culori? Prima idee care îi vine este sa ia sânge de la o furnica cenusie venita sa a dmire opera. Nu numai ca acceptau sa fie înhamati împreuna. Dupa o luna. Amândoi închisera ochii. Vazând asta. cele care studiaza pârghia apare o emulati e rara. încearca sa-i vorbeasca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Iar furnica cenusie nu prea avea de ce se plânge. Printesa 103 le ofera impulsul necesar si experienta. fiind obligat. Când erau lasati unul lânga altul. si.i mare. Un veterinar a avut ideea sa le alinieze cele patru boxe. ca e vorba de un desen. furnicile au fost cuprinse de frenezie creatoare. prin anii saizeci. Daca le-ar fi recunoscut pe cele doua "furnici". Obtine astfel alb cu sângele ei care. 112. crezând ca au de-a face cu o insecta adevarata. Julie ar fi vrut ca baiatul s-o strânga si mai tare în brat e. dar în cele din urma evolueaza spre un stil deos ebit.

furnici le ar fi studiat în mod obiectiv focul. Inventeaza personajele. Ce interes au ca sa vorbeasca despre ceea ce nu exista? Doar ca sa istoriseasca povesti frumoase. 15 diseca si gusta noile alimente pe care le-au cunoscut în cu rsul periplului. unul foarte simplu: Degetele. Insectele care se tem de jaratic cer sa fie stins si sa fie tabu pentru vecie. Daca. nu sunt destul de experimentate ca sa-l foloseasca în mod int . au pierdut mult timp în e volutia lor tehnologica. Cum sunt construite aceste povesti? Dupa filmele pe care le-a vazut 103. A si gasit titlul. 12 este atrasa de arta navigatiei si ia note despre diferitele lor ambarcatiuni fluviale. iar acest titlu este deci mai potrivit. Focul este o legatura între Degete si furnici. În realitate. cunoa sterea lumii Degetelor ar duce cu siguranta la rasturnari spectaculoase în societa tea furnicilor. Vorbeste de televiz iunea care transmite povesti care nu sunt adevarate. acele mici anecdote misterioase care provoaca starea de "umo r". E destul sa aiba un început. crenguta aprinsa. 14 e interesata de dialogul c u speciile straine. Spun ca decretând focul tabu. Se isca o cearta între cei care sustin s i cei care sunt împotriva focului. E o forma de arta. Printesa 103 se duce sa examineze pictura lui 7. o sfera roz pe care reuseste s-o coloreze amestecând creta si o petala de mac tocata. Printesa 103 nu reuseste sa le separe pe antagoniste. Deseneaza trei furnici apoi. dar punând în scena sub forma unei povesti ad evarate. se pare ca asculta de aceleasi regu li ca si bancurile. Or. începe sa reprezinte. Degetele inventeaza uneori povesti neadevarate pe care le numesc romane sau scenarii. "umor" si "dragoste". un "roman". inventeaza regulile unor lumi fictive. E focul. Disputele continua în jurul focului. Câteva s triga cu insistenta ca focul este tabu. daca ar fi cântarit cu seriozitate ce are bu n si ce are rau. Printul 24 o asculta cu atentie pe Printesa 103 si. Cu p olen traseaza o linie între furnici si Degete. pe o frunza de platan. 7 le amesteca cu saliva ca sa lege totul si. 103 îi sugere aza sa foloseasca polenul pentru galben. 13 reflecteaza la noile lor arme. 10 reia feromonul-memorie z oologic ca sa consemneze noile informatii despre Degete: ROMANE. Printesa 103 vorbeste de ceea ce stie despre Degete. Printul 24 doreste sa creeze primul roman feromonal al furni cilor. Altele raspund ca e vorba de o evolutie modernista si ca daca Degetele îl folosesc fara sa le fie frica de el. în urma cu peste o suta de milioane de ani. Trebuie sa astepte sa se înregistreze trei morti ca sa se poata relua în mod serios dezbaterea. un mijloc si un sfârsit neasteptat. Fur nicile. dupa cum a dovedit-o trecutul . chiar daca nu-i împart aseste în întregime entuziasmul fata de descoperirea lumii Degetelor. În loc sa numeasca expedit ia lor contra-cruciada. se simte în stare sa imag ineze o poveste de aventuri pornind de la ceea ce crede ca întelege despre Degete. cuirasatul-testoasa. folosind focul se putea distruge dintr-o data o întreaga portiune de padure. Cu noua sa sensibilitate de sexuat. construita în maniera marilor p ovestiri mirmeceene. cu alte doua furnici p e care le-a convins s-o ajute. Printesa 103 are o idee. inventeaza decorurile. Cele care sunt împotriva focului raspund ca.i de diferitele moduri de a construi un cuib. în departare.. poate ca si ele ar fi avut acum "arta". 16 se straduieste sa cartografieze diferitele piste pe care au mers ca sa ajunga pâna acolo. lucrurile despre care vorbesc nu exista nicaieri sau aproape nicaier i. Artista îi declara ca are nevoie de pigmenti colorati diferit. îi vine ideea de a povesti ce-i spusese despre Degete. Contemplând opera lui 7. lunga procesiune a contra-cruciadei. de ce sa nu-i zica "Revolutia Degetelor"? In fond. iarba pentru verde si petalele macilor pentru rosu. pretind ele. e logic ca si furnicile sa faca la fel. O saga a Degetelor. Vede totul foarte bine..

.Mda. A proape ca devenise o rutina. Se cade deci de acord sa se continue studierea focului dar sporind masur ile de securitate.Sa inventam o noua forma de revolutie. . cel putin vreo douazeci. caci unul dintre picioare. o re volutie care va propune noi viziuni ale societatii. Întreba unde se afla si ce se petrecea. îsi lipe uzele de buzele ei. o dezbraca lent si. 103 se gândeste ca sunt putin cam ca acele insecte însetate care. Vazu multimea. Julie fu dusa mai mult pe sus pe balconul de la primul etaj si începu sa v orbeasca. care pareau ca vor s-o protejeze.eligent. nu s-a produs nici o paguba. Soarele e în interior si. Cei Sapte Pitici o dusera la poarta mare de la intrare. Revolutia este înainte de oric e un act de dragoste. aceasta revolutie e revolutia ecologistilor împotriva poluarii si a experientelor nucleare.. care îi desfacea unul câte unul nasturii de la bluza.. Julie constata ca dormise afara în mijlocul unor gramezi de cartoane si de hârtii vechi asezate chiar pe peluza.Julie s-a trezit. zarind o baltoaca de apa.Ba e revolutia împotriva rasismului. cu un întreg grup de sem ene. În juru l ei erau cuibariti oameni necunoscuti. beau prea repede si mor imediat. O furnica care sustine focul a avut ideea sa friga o bucata de lacusta s i le anunta ca aceasta carne e mult mai buna asa. . nu doarme deloc. zise cineva.În dimineata asta. Soarele urca pe cer lent ca în toate zilele în care e hota rât sa faca asta. Nu are timp însa sa le dea si ce lorlalte sa guste. se reped.Nu. E sapte dimineata si liceul din Fontainebleau începea a doua zi a revoluti ei. e posibil ca totul sa deg enereze. Daca cei din Revolutia Degetelor nu iau seama. spunea pe vremuri Che Guevara. îsi aminti totul si simti o durere puternica de cap. veniti repede. . pe care l-a apropiat prea mult de vatra. Ar fi trebuit sa le dam la cap! striga cineva. fortele de ordine au încercat din nou sa ne alunge de-a ici. O mâna o ajuta sa se ridic e. iar 103 nu stie în ce sens. Acum dispunem de un laborator formidabil ca sa încercam sa facem ceva cu vietile noastre. în sfârsit. Asta o trezi brusc. Julie înainta pâna la marginea balconului si adauga: . A DOUA ZI A REVOLUTIEI FURNICILOR Noaptea a trecut. El n-a reusit. ia foc si. Le-au învins pe furnicile pitice si au reusit sa fabrice tot felul de paste si de produse ciudate care trebuie acum studiate. o revolutie fara violenta. Nu poate decât sa constate ca e prima noapte în care. Julie înca mai dormea. 14. Îi jenam pentru ca am creat un spatiu de libertate care a scapat de sub contr olul ordinii stabilite. insecta se topeste cu delicioasa cina în stomac. . apo i îi descheia sutienul în care avea sânii strânsi. Îl visa pe Ji-woong. Fetele de la clubul de aikido pusera din nou în functiune furtunele cu apa si politistii fura respinsi. vede n oaptea de afara. printr-o fisura a cavernei. spuse a treia voce. Descoperirea Degetelor si a obiceiurilor lor constituie pentru toate o bulversare atât de mare încât nu stiu cu ce sa mai înceapa. Leopold ridica o parte de cuvertura si Julie zari politisti care atacau. Printesa 103 urmareste toata aceasta agitatie. în câteva secunde. dar noi vom în cerca. revolutia asta e si e revolutia periferiei si a tinerilor care sau saturat de politai. Cele care sustin focul riposteaza ca de când mânuiesc focul. Un incendiu se aprinde f oarte repede. Se va sapa un sant în jurul jaraticului pentru ca focul sa nu s e propage prea usor la acele de pin care acopera solul. Victoria era din nou de partea asediatilor. E mai bine sa bei progresiv ca sa-ti reobisnuiesti organismul. Alta voce zise: .

.Da. .Trebuie sa definim o data pentru totdeauna sensul revolutiei noastre c a sa nu mai poata fi însusita. Julie se afla în încurcatura.. Ocupam acest liceu pentru ca este simbolul exploatarii popor ului de catre burghezi. Multi voiau sa recupereze aceasta manifestare în profitu l unor cauze diferite si uneori opuse.. nu mai e valabil 1 + 1 = 3. Oricum are avan tajul ca nu a fost testat niciodata. Julie facu semnul victoriei cu degetele si furnica zburatoare se aseza p e unul din degetele ei. Suntem ca furnicile. Mici.Unde sunt inventatorii? . Traiasca Revolutia furnicilor! striga Elisabeth.Si lupta claselor? . Nu. conchise Ji-woong. Julie îsi zise ca trebuia sa canalizeze multimea.5". Sunt gata sa faca orice.. Se produse zarva. dar puternici prin unirea noastra. Daca chiar si insectele o aprobau. multimea t inde sa le micsoreze. Ridica mâinile ca sa domoleasca multimea. Problema era ca n u stia ce sa construiasca. O furnica zburatoare trecu pe lânga Julie. Sa nu ne dispersam din cauza acestor cauze vechi care au arata t deja cât sunt de sterile. .Julie are dreptate. fostele membre ale clubului de aikido. reluara cei Sapte Pitici. At entie. Fur nicile ne arata un drum de urmat care s-ar putea dovedi benefic. Cei care nu fusesera însa de acord scuipara în jos si murmurara injurii dar.Sunt ca o turma fara pastor si fara tinta. protesta altcineva. Urma un moment de ezitare. Nici o reactie.Si poluarea? . Nn ne este teama sa-i atacam pe cei mari.Unde sunt vizionarii? De data asta nu au mai fost ezitari. simtind ca sunt în minoritate. .Si problemele periferiei? . Ea considera venirea insectei c a o aprobare a naturii. Suntem ca furnicile. . este o revolutie a claselor împotriva detinatorilor marelui capital.Nu. . ci si o organizare so ciala diferita. Acum se hotara totul. nu îndraznira sa mai insiste.Noi suntem inventatorii! Julie intona: Noi suntem noii vizionari. l idera amazoanelor. Multimea relua sloganul: . Noi suntem noii inventatori! Noi suntem micile furnici care rontaie vechea lume sclerozata! Urma un entuziasm general. o comunicare diferita. Miscare în rândul multimii sceptice.Da. Julie e ra pregatita sa renunte la tot. .Si rasismul? . Daca nu mergea.-Nu. Sa-i extraga energia si s-o canalizeze ca sa obtina ce era mai bun ca sa construiasca.Aici este Revolutia furnicilor si numai Revolutia furnicilor.Traiasca Revolutia furnicilor. Chia r ca niste furnici. au dreptate. Când e vorba de multime. Multimea începu sa cânte încântata imnul furnicilor. Privilegiem comunicarea si inventia fata de formalism si de mondenitati. o gestionare a relatiilor între indivizi di feriti. sa a tacam citadelele cele mai greu de cucerit caci. pericol! murmura Francine la urechea prietenei sale. Toti au fost impresionati de acest lucru.Noi suntem vizionarii! . Coeficientul de inteligenta al unei multimi este inferior sumei coeficientilor indivizilor care o compun. Julie îsi aduse aminte de o fraza din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute: "Atentie la mase. Maioneza nu se închega! Julie continua: . împreuna suntem mai puternici. ci 1 + 1 = 0. Trebuia sa-i tina în priza: . strigara deja unii dintre cei prezenti.Furnicile propun nu mimai niste valori diferite. În unele priviri se putea vedea deja ura. O revolutie noua are nevoie de obiective noi. . În loc sa depaseasca calitatile fiecaruia. .

la urma urmelor. Dupa ce epuizau vânatul dintr-o zona. al chin inei. Nu posedau nimi c. Se numarau "atingerile". Daca majoritatea nu avea încredere în sef. amerindienii nu au avut niciodata o armata formata din soldati de meserie. se considera ca facând parte integranta din natura si nu stapâni ai n aturii. pentru ei nu fusese decât o distractie. Unul dintre scopurile luptei razboini ce era mai ales atingerea inamicului cu extremitatea bastonului cu capat rotund. Se auzi rumoarea multimii. .Si acum. Ne aflam aici ca pe o insula pustie si totusi în centrul unui oras modern.. Stiau sa fabrice haine din bumbac a caror finete era inegalabil a în Europa. în curând nu vom mai putea iesi. Nu s e dorea distrugerea fizica a adversarului. Cei care vor sa plece. merita sa fie res pectata. si altii c arora le placea foarte mult rock-ul. un indian cure cumpara o masina stie ca va trebui sa i-o împrumute primului indian care i-o va cere. Era obscen sa faci ceva numai pentru tine. tribul lor migra pentru ca vânatul sa se poata reconstitui. pow-wow. Era o societate egalitara. periferia. sa înceapa cu adevarat distractia! exclama Julie. Menajau deci viata dusmanilor lor pentru ca si ei sa faca la fel. când am ramas numai oameni de buna vointa. cultivator si tata de familie. ENCICLOPEDIE UTOPIA INDIENILOR DIN AMERICA: Indienii din America de Nord. Descoperisera principiul de a face impermeabile pânzele cu ajutorul une i seve de hevea. A fi lider era o problema de încredere. politistii se uitara indiferenti la cei care plecau. Astfel interventia lor nu epuiza Pamântul. indiferent de felul lor. acesta se retragea singur. ar fi bine sa se hotarasca imediat. Cunosteau efectele benefice ale aspirinei (acidul salicilic). Cei mai mul ti erau oameni mai maturi care se temeau de îngrijorarea familiilor lor. orice viata. Mai întâi. oameni pe ntru care munca lor avea mult mai multa importanta decât ceea ce. De fapt. O decizie luata în pow-wow nu era obligatoriu sa fie respectata decât de cei care votasera pe ntru aceasta decizie. Razboiul era considerat ca un joc unde trebuia sa-ti arati curajul. Afara. Era o onoare mai mare decât a-l ucide. Lupta se oprea la . În sfârsit curtea scolii fu parasita si de liderii care sustinusera ecologia . dar pe care îi durea în cot de acea revolutie a furnicilor. Ca si cum la noi. Era înainte de orice (si cu mult înain tea revolutiilor republicane europene) un regim de adunare. Poarta fu deschisa. dar nu erai sef decât dac a oamenii te urmau în mod spontan. În sistemul de valori al indienilor. Sigur. individualismul era mai curând sursa de rusine decât de mândrie. o lege n-ar fi respectata decât de cei car e ar considera-o dreapta! Chiar si în perioada splendorii lor.Am fost anuntata ca politistii au blocat perimetrul din jur. fiecare îsi expunea punctul de veder e în cadrul unui consiliu al tribului. exista un sef. lupta claselor si care încercasera sa confiste manifestarea. Copiii lor erau educati fara constrângeri. În sistemul indian. Pentru fiecare decizie. Mai erau si tineri care se temeau de reac tia parintilor dupa o noapte în care nu venisera acasa. se autoeducau. Julie lua microfonul si zise: . fara sa anunte. au aceleasi principii. 115. În societatea indiana din America de Nord nu exista putere ereditara si ni ci putere permanenta. Descoperisera altoirea plantelor pe care o foloseau pentru a obtine poru mb hibrid. altuia nu-i face.. Mereu aceasta idee de reciprocitate: ce tie nu-ti place. indiferent de forma ei. dar razboinicul era înainte de orice recunoscut soc ialmente ca vânator. mai înainte ca acest lucru sa devina im posibil. Chiar si în zilele noaste. nu aveau drepturi asupra nici unui lucru.Politistii au blocat tot perimetrul. Trei sute de persoane se îndreptara spre poarta mare de fier.Deodata cineva veni în fuga si murmura la urechea fetei: . Toata lumea lua parte la batalie atunci când era nevoie.

apoi pornesc spre pamânturile întinse din vest. insecta nu insista si . guvernul american a încercat sa le distruga. Toti a cei cow-boy au avut de-a face cu sute de triburi care migrau. ca sa se destinda. dupa ce au suferit o astfel de umilire. furnicile se grupeaza pe mal. Dupa 1900. Armata amerindiana a înfrânt armata generalului Cu ster. Trec p rin paduri de ferigi care invadeaza totul Roua le biciuieste pe furnici si face sa le cada antenele lipicioase pe obraji. Din punct de vedere cultural. volumul III 116. ARTA Imediat ce lumina soarelui de afara se face mai puternica decât lumina jar aticului din interior. le-a fost greu sa înteleaga razboiul de mas a practicat de europeni. Când canicula devine insuportabil a. erau o suta cincizeci de mii. ci sute de sefi în miscare. s-a putut vedea c ea mai mare adunare de indieni: zece pâna la douasprezece mii de indivizi dintre c are trei-patru mii de razboinici. Au fost foarte surprinsi când au vazut ca albii omorau pe toata lumea. societatea avea o structura mai disparata. sunt ca niste caderi de stânci pravalite din cer. acum face alta în sens invers ca sa explic e celorlalte aceasta misterioasa tara a Degetelor si sa ajute astfel la evolutia civilizatiei sale. Daca albii reuseau sa "îmblânzeasca" sau sa di struga un trib de o suta cincizeci de persoane. triburile au fost reduse unul dupa altul. Fiind ea însasi coleoptera. În 1492. indienii din America de Nord au rezistat relativ multa vreme. care refuza sa venereze ca celelalte lumea Degetelor. Rareori existau morti. unde ploile de samare. P rintesa 103 este constienta ca dupa ce s-a lansat într-o cruciada în urma careia a d escoperit misterioasa tara a Degetelor. Cu toate astea a fost un mare masacru. Pâna în 1900. Toate se straduiesc sa pastreze jaraticul protejându-l cu frunze. Principalul obiectiv al razboaielor interindiene consta în a fura caii ina micului. Dar era greu sa hranesti atâtea persoane pe un teritoriu mic. a crezut ca amerindienii se vor in tegra în melting-pot precum negrii. Un vechi proverb mirmeceean spune: Tot ce pleaca într-o directie. ilogic. E dimineata si caldura devine sufocanta. Amerindienii nu vedeau deloc ce-ar fi put ut sa învete de la sistemul social si politic occidental pe care îl considerau cu mu lt mai putin evoluat decât al lor. împreuna. În realitate. Pentru ei nu era numai îngrozitor. Degetele n-ar fi în stare sa înteleaga acest gen de proverb si Printesa 103 îs i zice ca furnicile au totusi o cultura specifica. Considerau ca. dar au impresia ca pot. se întoarc e din directia opusa. Dar asta era o viziune redusa. inclusiv batrâni. Numai Pr intul 24. irlandezii. albii nu vor mai îndrazni niciodata sa nu-i respecte. se duce sa manânce câteva turme de purici de frunze care trecea . cei mai multi murind de boli aduse d e occidentali. amerindienii erau zece mil ioane. În America de Nord. e ra mai ales aberant. În 1890. La batalia de la Little Big Horn. de neînteles. Straduindu-se sa ramâna în simbioza numai cu lumea lui. furnicile se refugiaza la adapostul unei buturugi scobite.prima varsare de sânge. femei si copii. Tehnicienele focului ard ceva urât mirositor. Era destul sa fie taiat capul regelui pentru ca societatea sa se prabuseasca. Totusi. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. erau nevoiti sa atace din nou al t trib de o suta cincizeci de persoane. Nu exista un mare rege nobil. acele fr ucte de frasin si de ulm. Dupa victorie. Cohorta traverseaza câmpii urât mirositoare. de la 25 iunie 1876. italienii. O gargarita întreaba ce este s i i se raspunde ca e coleoptera. Sunt doar vreo suta. Edmond Wells. Societatile sud-americane au fost mai usor de atacat. Aceasta este marea s labiciune a sistemelor cu ierarhie si administratie centralizata. sa schimbe lumea. ramâne mai la o pa rte. indienii s-au despartit. Sunt dominate prin monarh.

Apoi descrise problemele de la lic eu si computerul îi propuse sa faca pentru el cercetari în istoria asediilor fortare telor din Evul Mediu. Datorita pleoapelor. Dar daca asta se dovedeste insuficient. Se ajuta cu saliva dar asta nu face decât sa dilueze nuantele. Suna telefonul. Balele de limax nu dilueaza pigmentii si se usuca întarindu-se. Si se mai întreaba cum sa surprinda în imagine decorurile vegetale din jur. dar care seamana cu ceea ce exista deja. 7 începe o fresca mare în marime naturala unde are de gând sa reprezinte proce siunea "revolutia Degetelor". da. ceea ce face ca apa sa cada în jurul ochil or. Furnicile încearca sa-si imagineze acesti ochi foarte complicati ai Degete lor. emise computerul. LACRIMI: Ochii Degetelor au si lacrimi. De data asta e vorba de o razmerita într-un liceu. Trebuia sa o inventeze pe cea care corespundea cuceririi unu i liceu de beton în forma patrata. Maximilian urmari uluit imaginile care defilau pe ecran. de vânt. E vorba de o linie de peri situata deasupra ochilor si care opreste apa de ploaie. 7 este cuprinsa de o exaltare care o îndeamna sa se cufunde si mai profund în munca ei. le cere sa pozeze în fata focului si le reproduce umbrele pe frunza. asta este arta. arta înseamna fabricarea de desene si de obiecte care nu folosesc la nimic. nu în ei. cu atât apar mai multe probleme noi si pasionante. Tot din cauza piramidei din padure? Ca întotdeauna. ochii lor sunt în permanenta acoperiti de o pelicula fina lubrifianta tra nsparenta care îi protejeaza de praf. Dar 103. adica sprâncenele. Comisar ul Linart îl informa ca manifestantii erau blocati în liceu. împresurati de politie. Imaginea ameninta sa se stearga dintr-un minut în altul. -Nu. Furnicile lichidasera primul mister al Degetelor. Printesa 103 vine sa vada si spune ca. Trebuie cautat alt ceva. Mai aveau de descoperi t "umorul" si "dragostea". 7 repereaza un limax pe care îl asasineaza cu voiosie în numele artei. 7 se întreaba cum sa reproduca efectul de profunzime al teritoriilor vizit ate. Existau sute de tehnici de asediu. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU . E un lac excelent.u pe-acolo. care a observat foarte bine. rezuma 7 din ce în ce mai inspirata. Ca sa reproduca bine forma exacta a fiecarei insec te. Maximilian fu uimit de calitatile acelei masini capabila s a treaca drept un interlocutor adevarat doar legând frazele între ele. mai au ceva: cavitatile lor ocul are sunt usor înfundate în raport cu capul. SPRÂNCENE: Degetele au ceva foarte practic la nivelul ochilor. Arta este încercarea de a reproduc e na tura. Dar le vine greu sa-si reprezinte un organ atât de complex. s . 117. 10 ia notite.Pari preocupat. E un sistem de injectare de saliva ocular a care permite lubrifierea si în acelasi timp spalarea lor. din timpul nostru. Teste aza balele de limax. spune ca asta nu e tot. Lucrul cel mai formidabil în arta este ca cu cât faci mai multe descoper iri. Printul 24 si 10 o asculta pe Printesa 103 care le vorbeste despre Deget e. Problema e mentinerea pigmentilor. un fel de perdele mobile care cad la fiecare cinci secunde. Astfel încât Degetele au totdeauna ochii curati fara sa aiba nevoie sa-i fre ce sau sa-i linga. Cu ajutorul modemului. de ploaie si de frig. . masina se bransa pe reteaua de enci clopedii istorice: si îi prezenta imagini si texte.Vrei sa vorbesti despre asta? Maximilian se scarpina în barba gânditor. Efectul obtinut este superior celui al salivei sale. raspunse Maximilia n. Prefectul voia sa stie cum se prezenta situatia. Acum îsi aduce bine aminte.

zi si noapte.. Am promit plângeri oficia le.Nu exista problema care sa nu se rezolve. Vru sa ia notite. La sfârsitul cartii erau pagini albe la începutul carora s cria: "Noteaza aici propriile tale descoperiri". Comisarul Linart îsi anunta intentia de a pune la punct o tehnica de asalt pentru cucerirea liceului. Regula revolutionara nr. Rasfoi cartea în cautarea tuturor experientelor posibile. Regula revolutionara nr. Societatea începe deja sa devina dificila când într-un apartament locuieste mai mul t de o persoana. E greu sa traiesti în grup. Cum sa reusesti în mod practic o revol utie. Totul est e sa aplici o anumita tactica: sa nu faci nimic si sa-i lasi sa fiarba în suc prop riu. . Asa ca lasa-i sa fiarba în suc propriu. cântecele lor împiedica pe toata lumea sa doarma. de revolutie. În plus. Lucrul cel mai important era sa împiedice ca razmerit a sa ia amploare. Elibera apoi soarecii albi care foloseau drept cobai si broastele tes toase. insista prefectul. Julie devora istoria revolutiilor cunoscute si cea a revolutiilor necuno scute consemnata de Edmond Wells. Mai bine sa-i lase în pace si pâna la urma se vor sfâsia între ei. care nu figura în cadrul examenului de la b ac. .Dar vorbesc de rasturnarea lumii.. având fiecare în fruntea lui un sef care sa . dragul meu Linart.i ca nimeni nu mai putea sa intre sau sa iasa. Prefectul îl felicita. Prefectul sublinie faptul ca de fiecare data când îsi trimitea oamenii sa atace. Realizase o adevarata lucrare interactiva. cruciada copiilor. Trebuia sa afle cum reusisera sau nu reusisera ceilalti si sa-si faca revolutia sa beneficieze d e aceasta experienta. Acolo va fi în curând un adevarat iad. 2: O singura persoana nu este de ajuns ca sa mânu iasca o multime. Un ciob de sticla o rani la antebrat si supse sângele care picura. Era obsedata de o fraza din lectia de istorie: "Cei care n-au înteles gres elile trecutului sunt condamnati sa le repete". Revolutia din Chengdu. Poate ca toti acei utopisti din trecut nu murisera degeaba . Macar pentru a avea timp de reflectie si de odihna. Fragmentul nr. 1: Concertele de rock degaja destula energie si genereaza destula antipatie ca sa provoace miscari de multime de tip revolution ar. 1. Julie consulta Enciclopedia cunoasterii relative si absolute în cautarea pasajelor care se refereau la revolutii. 118. . Consemna în scris concluziile si parerile despre viitor. Pâna la urma.. Linart suda si mai mult rândurile asediatilor si îi facea si mai s olidari. ca niste sob olani închisi într-o cutie. Citesti si pe urma scrii chiar tu. Edmond Wells se gândise la toate. Singura în clasa pustie. Regula revolutionara nr. Cunosti multe perechi care nu se cearta? Închipuie-ti atunci ce îns eamna ca cinci sute de oameni sa traiasca într-un liceu blocat! Probabil ca deja a u început sa se certe pentru apa. Re volutia din Renania si cea a Urechilor-Lungi din Insula Pastelui. ca e foarte greu sa traiesti în societat e. dar foarte interesanta si care putea sa fie studiata ca atare. Deci. dragul meu Maximilian.Sa stii.Nici vorba! exclama înspaimântat prefectul. re volutia era o materie ca oricare alta. 3: Este posibil sa conduci o multime în timpul un ei confruntari divizând-o în grupuri mobile. adaugat dupa experienta la liceul din Fontainebleau. Poate ca putea sa profite de esecurile si de initiativele lor. Sper ca nu vrei sa transformi niste mici zurbagii în martiri? . Timpul este dusman ul lor cel mai mare. pentru lucruri furate. Toti oamenii din carti er aud discursurile instigatoarei lor si sunt îngrijorati. REGULILE REVOLUTIEI Julie se duse în laboratorul de biologie si sparse toate sticlele pentru e xperiente. în fruntea unei revolutii trebuie sa fie cel putin sapte-op t persoane. J ulie scrise: "Contributia lui Julie Pinson. Apoi se refugie în sala în care profesorul de istorie o provocase sa invente ze o revolutie fara violenta capabila sa schimbe lumea. din cauza televizorului c are s-a stricat sau din cauza unora care fumeaza lânga altii care nu suporta fumul ..

dar stia ca altii puteau sa apara dintr-un moment în altul.dispuna de mijloace de comunicare rapide cu ceilalti sefi. la originea revo lutiilor existasera numai sentimente bune. Zoe intra în clasa. lua hainele. cea a cipailor din India. închise acea enciclopedie de care nu se mai despartea si pleca spre dusuri.Nu mai poti sa te plimbi de colo-colo cu rochia ta de fluture. Revolutia noastra nu e dogma tica. Cazul e foarte clar de legume. Îi multum i lui Zoe. În orice caz. Chiar era sigura de asta? Bifa aceasta ultima fraza. e neaparat nec lor. creatorul Armatei Rosii. Revolutia noastra nu e înrudita cu nici o veche revolutie. Che Guevara fusese asasinat. Niciodata nu fusese o eleva atât de asid ua. Revolutia noastra nu este violenta. Înainte e prea devreme. Apoi aparea totdeauna un smecheras ca re profita de confuzia generala ca sa confiste elanul tuturor si sa instaureze t irania. momentului potrivit. ajunse la concluzia ca statele precare nu-si pot permite deliciile exercitiului democr atiei. Daca vrei sa ai o gradina esar sa cunosti momentul propice plantarii si recoltarii nu trebuie sa te înseli asupra târziu. ci si ca unele fraze întregi erau lizibile. Dar existasera în trecut revolutii "simpatice"? Lua iar Enciclopedia de la început. Danton fusese asasinat. Regula revolutionara nr.. 4:O revolutie reusita provoaca neaparat invidii . Mai c iti câteva pasaje si îsi zise ca. Comuna din Paris . nici în cea a revolutiilor. dar Fid el Castro domnise. Pâna la urma. Si. Studie revolta lui Spartacus. Julie îsi spuse ca în lume nu exista morala. un pulover si o camasa albas tra. dupa e prea în ceea ce priveste legumele. Sub apa fierbinte. Sa fii mâna forte era o datorie. din deductie în deductie.. nu arata rau deloc. la fel si camasa. Julie se freca cu un sapun tare. . Apropie. Leon Trotki. dar Robespierre domnise. Pentru prima data în viata ei nu mai era îmbracata în negru. deschisa larg. Si asta îi dadu o idee. Se privi în oglinda. În general. ar fi v rut s-o înrudeasca cu o veche revolutie cu conditia sa gaseasca una simpatica. daca exista un Dumnezeu. ENCICLOPEDIE CÂND TREBUIE SA PLANTEZI: Când întreprinzi ceva. Chiar daca nu se stie exact ce este revolutia. Blugii erau al bastri. Îmbraca hainele aduse de Zoe. PARTIDA A TREIA CARO 120. revolutia ei era o bijuterie nou-nouta pe care trebuia s-o a pere de pradatorii interni si externi. 119. revolutiile din 1789 din Franta si din 1917 din Rusia. Îi îndepartase pe confiscatorii din prima zi. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. trebuie neaparat stiut c eea ce nu este. revolta lui Zapata din Mexic. Trebuia sa te porti d ur înainte de a-ti putea permite luxul blândetii. Utopistii erau masacrati în timpul actiunii si serveau drept martiri peste care îsi asezau jilturile acesti smecherasi. fusese asasinat. tot pentru prima data. . chiar daca mai târziu slabeai frâul. Trebuie cu orice pret sa se evite confiscarea revolutiei de la cei care au inv entat-o.. Învata pe de rost pasaje întregi. s i constata nu numai ca Enciclopedia era simetrica în modul de aranjare al capitole lor. MIJLOCUL POVESTII Acum Julie Pinson era curata. Deocamdata. vrând parca sa-si smulga vechea piele. probabil ca avea foarte m are respect fata de om daca îi lasa atâta liber arbitru si îi permitea sa faptuiasca u n numar atât de mare de nedreptati. dar Io sif Stalin domnise. Existau constante. Sterse cu mâna aburul de pe oglinda chiuvetei si. Aduse o pereche de blugi. pe masura ce comunitatea învata sa se autoadministreze. îsi zise ca e frumoasa.

vad ceva mai departe si zaresc mai multe lucruri. sunt dotate cu o terminatie tentaculara cu cinci extremitati. se afla la originea civilizatiei lor. Edmond Wells. Poate ca felul ciudat în care gândesc Degetele se datoreaza mentinerii în echi . În loc sa aiba ca noi. 10 începe sa redacteze un feromon-memorie complet de spre tema zilei. Un moment îsi închipuise ca de vina este ta lia lor mare. Cu Degetele lor. Relatarile e i devin din ce în ce mai epice.. Prazul: se planteaza în septembrie si se recolteaza în iunie. Strângând cele cinci Degete. De acolo de sus. ea reuseste sa se mentina a proape doua secunde practic dreapta. probabil un cuib de veverita parasit. ceea ce le permit e sa zgârie sau sa taie cu multa precizie. Apoi a crezut ca configuratia mâinilor. Întinzând si strângând Degetele. În acel adapost. Toate celelalte insecte contempla spectacolul. Printesa 103 se afla în fruntea micii multimi pestrite. furnicile urca într-un pin înalt si se adapostesc într-o gaura a scoartei. Sprijinindu-se de peretele adapostului cu cele doua picioare mijlocii si folosind picioarele din fata ca sa ramâna în echilibru. Informatia o face pe 103 sa reflecteze. Pentru ca timpul se racoreste. FIZIOLOGIA DEGETELOR Degetele nu sunt în realitate numai extremitatea picioarelor lor. Cu doua Degete pot sa formeze un cles tisor. Degetele sunt un instrument formidabil. terminate cu niste gheare plate. volumul III 121. O coleste câteva plante de sparanghel salbatic. În pozitie verticala pe doua picioare! Toate insectele prezente încearca sa-si imagineze cum se poate merge pe do ua picioare. 5 vrea sa încerce sa mearga ca Degetele pe cele doua picioare din spate. Ceapa: se planteaza în septembrie si se recolteaza în mai. Ele permit Degetelor sa stea în pozitie verticala pe cele doua picioare di n spate fara sa cada. în plus. fac lucruri extraordinare: înnoada fire. au vazut deja veverite sau sopârle asezându-se fara sa cada pe p icioarele din spate. Morcovul: se planteaza în martie si se recolteaza în iulie.. Degetele sunt. semna leaza ea. Sfecla rosie: se planteaza în martie si se recolteaza în octombrie. alune când ca un sarpe printre balarii. trebuie sa admiram si ceea ce ei numesc "picioar e". Sigur. ceea ce-i permite sa adopte f orme diferite si sa se joace cu celelalte.. Castravetele: se planteaza în aprilie si se recolteaza în septembrie. Fiecare Deget se articuleaza în trei bucati. Printesa îsi punea de mult timp într ebari despre gândirea exotica a Degetelor. Vinetele: se planteaza în martie (bine expuse la soare si se recolteaza în s eptembrie. FRÂU LIBER Revolutia Degetelor progreseaza. Tomatele: se planteaza în martie si se recolteaza în septembrie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Printesa 103 vorbeste mai departe de Degete.. rup frunze. pot sa formeze un mic receptacul ca sa adune lic hid. Picioarele lor calculeaza în permanenta echilibrul cel mai b un. dar si veveritele au doua mâini cu d egete si nu fabrica nimic cu adevarat interesant. dar de aici pâna la i merge numai pe doua picioare. Cartoful: se planteaza în aprilie si se recolteaza în iulie.Sparanghelul: se planteaza în martie si se recolteaza în mai. care le permite sa fabrice obiecte comp licate. doua gheare la capatul fiecaruia dintre cele sase picioare ale noas tre. Întinzând un singur Deget. dispun de un pinten cu capat rotunjit capabil sa striveasca pe oricare dintre noi. da copacii sunt si ei foarte înalti si nu au televizor si nici masin a. Dar la fel ca degetele. au un tais.

Picioarele o dor cumplit si se arcuiesc. Voia neaparat sa devina experta în revolu tie si deschise Enciclopedia ca sa studieze noi experiente revolutionare. totul s-a adaptat: ochii. câte alimente.Totul e foarte instabil! Erau de acord. încearca sa faca câtiva pasi. Pentru fiecare dintre aceste experiente. Constienti ca situatia era efemera. 122. revolutia este destul de afr odisiaca". felul în care îsi administreaza teritoriile si pâna si ambitiile. dispuneau de un numa r mare de astfel de articole. Învingându-si durerea. E foarte greu. totul era important. Dupa masa. Apoi se duse în sala de geografie. to ti încercau sa profite. Tinerilor care voiau sa alinieze corturile. Un liceu nu era într-adevar un loc practic de facut revolutie. Perechile se sarutau. Asediatii nu vor suferi de foame . Îsi zice ca nu va mai repeta figura. Trecura la treaba. Îsi zise: "Regula revolutionara nr. 5. DA ÎN CLOCOT . Pe rechile începura sa danseze lent pe peluza. mese pe care sa manânci. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI FOURIER: Charles Fourier a fost fiul unui postavar nascut la . în timp ce dormitoarele internatului fusesera concepute doar pentru doua sute de elevi. Pe doua picioare e de-a dreptul fantastic. Pe urma . Lectur a invers în oglinda îi dezvalui noi texte ascunse printre texte. catargul cu drapel si totemul furnicilor confectionat din poliester.libru pe cele doua picioare din spate. avea electricitate. Câte cearceafuri. vad mai departe. câte cuverturi. Julie propuse sa se ridice corturi în centrul peluzei cu ajut orul cearceafurilor si al maturilor cu coada. stabilirea unor obiective si organizare. Cocotate astfel. cearceafuri ca sa faci corturi si toate uneltele neces are pentru mesterit. Pe latura dreapta a liceului instalara un podium lipind mai multe birour i. dormitoare unde sa dormi. anunta ea celorlalte înainte de a cadea si ea. Julie se uita la ele încântata si geloas a în acelasi timp. Ansamblul va forma o spirala având în ce ntru focul. Începura prin a se numara. telefon. Leopold l e spuse sa le plaseze în cercuri concentrice. sprijinita pe un trunchi. Paul trecu în revista rezervele cantinei. Într-adevar. Revolutia trebuia acum sustinuta: prin întronarea disciplin ei. abia reusind sa amortizeze socul cu picioarele d in fata. Julie spera sa descopere marile reguli revolutionare si sa gaseasca ce forma de societate utopi ca ar fi putut sa functioneze aici si acum. Nici sopârlele nu stau mai mult de cât eva secunde în aceasta pozitie precara. 103 îsi pierde echilibrul si cade în fata. Masa fu servita la cafenea. Ji-woong sugera sa se faca un inventar complet cu tot ce continea liceul . reuseste sa se mentina pe picioare putin ma i mult timp. Din fericire. dupa cunostinta ei. s ublinie greselile si inovatiile. 123. creierul. Liceul era ocupat de cinci sute doua zeci si un a de persoane. Liceul dispune de congelatoare imense pline cu tone de alimente diverse. Agita zadarnic cele patru picioare ca sa se stabilizeze si cade pe o parte. Degetele sunt singurele animale care merg în permanenta pe cele doua picioare din spate. articulatiile gleznelor se rasucesc si se albesc din cauza presiunii. un baiat urca pe podium si începu sa cânte melodii languroase. 5: În fond. bucatarie. Cu multa asiduitate si atentie. Printesa 103 încearca sa se ridice pe picioarele din spate. Fetele de la clubul de aikido se organizasera în serviciu de ordine si con tribuiau la buna functionare a revolutiei. Julie facu o nota pe margine. Avea sa serveasca la discursuri si la concerte.

Ieri seara. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR Feromon de alarma. Toata lumea vrea sa iasa cât mai repede din gaura copacului. de la o zi la alta. focul sporeste si le înconjoara cu fum. Porcar ia. Fourier si-a explicat proiectele în 1 793 membrilor Directoratului care au râs de el. mai ales în Argentina. Trezit de foc. în Mexic s i în Statele Unite. oamenii ar trebui sa traiasca în comunitati mici de o mie sase sute pâna la o mie opt sute de membri. Falanstere aproximative sau comunitati de acelasi gen au fost create de discipolii lui Fourier peste tot în lume. Fourier si-a renegat toti discipolii. El descrie foarte precis falansterul ideal: un castel de trei pâna la cinci etaje. pe care o numest e falanga. feromon i întepatori se revarsa peste tabara revolutionarelor pro-Degete. Ca lucrurile sa fie si mai complicate.. fum care începe sa le asfixieze. rasturnând totul în calea lui si prabusind furnicile în fundul trunchiului scobit. acele frumoase lu mini irizate galbene si portocalii s-au transformat în monstri carnivori luminosi. Charles Fourier era convins ca daca ideile sale erau aplicate întocmai pes te tot în lume. Sa fugim. Fara familie. în câteva secunde. Aceasta evolutie s-ar manifesta în special prin cresterea unui al treilea brat la nivelul pieptului. Care se numeste. Asta a fost destul ca s-o aprinda si. Fiecare falanga este adapostita într-o casa-cetate pe care Fourier o numes te "falanster". Alarma. Acesti câini-lei ar fi servit atât la calarit cât si la paza falansterului . Ieri seara. Atâtat de curentul caderii. Charles Fourier îsi cultiva obsesia cautând o societate ideala pe care a descri s-o în cele mai mici detalii în câteva carti printre care si Noua Lume industriala si societara. Un american a construit un falanster respectând întocmai planurile lui Fouri er. numai ca ceea ce crezusera ca e muschi în adâncul scorburii. încercarea a fost un fiasco total. Edmond Wells. telegraful Chappe. E panica. cu peretii ei de marmura. incendiu. Când avea timp li ber. în piata centrala. Printesa 103 ridica antenele. De fapt. dar se uitase sa se prev ada usi si porcii trebuia sa fie introdusi cu ajutorul macaralelor. Emite feromoni de apel. marele animal sare brusc afara din gaura. Hotarârile importante se iau în comun. înlocuieste familia. în Brazilia. Atunci s-a hotarât sa se casatoreasca si a devenit casier. Trezirea e brusca. iar în dimineata asta. strazi racorite vara cu jeturi de apa si încalzi te iarna cu camine de mari dimensiuni. De la revolutia din 1789. Din cauza problemelor arhitecturale. La moartea sa. furnicile inginere ale focului au adormit lasând jaraticul lânga o frunza uscata. clopotul. nu e dimineata. Nimeni nu a avut timp sa reactioneze. La primul nivel. el a dat dovada de ambitii uimito are pentru omenire. Comunitatea. locuitorii falansterelor ar cunoaste o evolutie naturala. Furnicile au un mic soare al lor în adapostul lemnului de pin. Sunt prinse în capcana. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. era de fapt chiar veverita. unde s unt instalate observatorul. Conducerea este restrânsa la strictul minim. Conform acestui utopist. A vrut sa schimbe lumea. paznicul de noapte. toate s-au culcat visând tehnologiile futur iste ale Degetelor si infinitatea aplicatiilor lor. În centru se afla un Turn de Ordine. Printesa 103 îl cauta cu disperare pe Printul 24. nu mai exista raporturi parentale. se dovedeste ca ceea ce luasera drept un cui b de veverita era într-adevar un cuib de veverita. era locul cel mai îngrijit. A dorit sa se faca încrucisari între lei si câini ca sa creeze o noua specie d omesticita. volumul III 124. au luat f oc si alte frunze. n u mai exista raporturi de autoritate. Acea lumina si ac ea caldura nu provenea deloc de la rasaritul soarelui. Acum. 24! . vizibila pe organismul lor.Besancon în anul 1772.

Focul ia proportii. Nu e însa momentul sa fie nostalgic a dupa televiziunea Degetelor. Uite unde a ajuns vrând sa le copieze prea repede. Insecte xilofage sapa peretii ca vernei de lemn cu mandibulele. Printesa 103 alearga. Flacari lungi ating peretii interiori. Escadra. sa întârzie în cautarea sexuatului. tot felul de insecte fug cuprinse de panica. Suntem aici cinci sute douazeci si unu de oameni. cu focul rosu pe urmele ei. suflul fierbinte al unei explozii le arunca înainte. Furnic ile care fusesera în împotriva focului semnaleaza ca ar fi fost mai bine daca ar fi fost ascultate: focul trebuie sa ramâna tabu. Furnicile introduc deci crenguta si se catara la capatul ei ca sa faca d in ea o pârghie. Dar noaptea nu ramâne întunecoasa multa vreme caci.Trebuie sa dam avânt Revolutiei furnicilor.Dar îsi aminteste. Focul creste în intensitate. 5 o îmbrânceste si îi indica o gaura în lemn facuta de o insecta xilofaga si astupata deja de o coleoptera prea mare. Toata lumea îsi ia picioarele la spinare. tr ebuie sa-si salveze cu orice pret chitina. Li se raspunde ca nu e momentul pent ru astfel de discutii. 5 simte cum i se aprinde capatul abdomenului si îl stinge frecându-l de iarba. De data asta treaba merge. 125. emite 5 în confuzia generala.. În timpul primei cruciade. Corpur ile li se prabusesc printre frunzele uscate aprinse si ard imediat. Revolutionarele pro-Degete încearca sa urce peretele dar multe cad. Nici urma de Printul 24! Scena aceasta teribila îi aminteste Printesei 103 de un mare moment din fi lmul Pe aripile vântului. cu antenele lasate pe spate. Deodata. Fiecare încearca sa se salveze cum poate. Sa folosim la maximum ideile si imaginatia tuturor. Nu-l vom gasi. Sa încercam sa iesim de-aici. Trebuie ca împreuna energiile noa stre sa fie supradimensionate. Iarba e rosie. care fusese martora rezultatelor nule ale pârghiei asupra oului g igantic. S-a transformat într-un monstru imens c are se mareste cotinuu si se întinde si. ÎN PLINA FIERBERE În seara celei de a doua zile. desi nu are picioare. Focul si-a pierdut din timiditate. Nu mai are importanta cine a avut dreptate si cine nu. pamântul e rosu. Dar a sta fusese deja înscris pe drapelul care flutura în vârful catargului. evenimentu l o sa moara. Natura freamata si se împodobeste cu nuante purpurii. Furnizeaza un plus de ene rgie insectelor a caror vioiciune depinde de temperatura 24! emite Printesa 103. Forta lor e înzecita Coleoptera e scoasa din gaura. Lovesc cu capetele si împing cu picioarele ca s-o scoa ta afara. Totusi. Asta ar putea sa fie deviza Revolutiei Furnicilor. Daca nu actionam. coacs ii sunt rosii. nimen i nu are alta solutie si nu e timp de gândit la alte idei.. focul nu prezinta numai inconveniente. Redescopereau c . o iesire din acel focar. Cere celor douasprezece exploratoare sa-ia o crenguta si sa o intr oduca în interstitiu ca s-o foloseasca ca pârghie. În jurul lor. Sa profitam. E ciudat sa parasesti acea lume vie si calda ca sa dai afara peste frig si întuneric. biata creatura se ratacea tot timpul. 1 + 1 = 3. În sfârsit . nu prea se arata entuziasmata în ciuda strigatelor lui 103. Se întrerupse apoi adauga: -. . se încapatâneaza sa le urmareasca. Si pentru ca Printesa 103 pare ca vrea. dar nu au destula forta. incendiul din Atlanta. poate cu siguranta sa fie reparat de o alta tehnologie a Degetelor bin e controlata. 8 se lasa sa atârne în gol si face tractiuni ca sa atârne mai greu. Cele opt "furnici" nu mai cântau. 103 se gândeste. Julie avea un ton din ce în ce mai hotarât. brusc. Se adunasera la clubul lor de muzica si tineau sfat. Carapacele s e topesc. Oricum. indiferent de locul unde se afla. Raul pe care îl poate provoca tehnologia Degetelor prost co ntrolata. întreg copacul se transforma în torta. grupurile de rock se formau spontan si se s uccedau pe podium.

publicul risca sa suporte unele afronturi. Cu un astfel de sistem. treptat. spectatorii si-ar cumpara locul la preturile normal e. Fiecare într-o sala de clasa. se potriveste mai bine decât "Libertate-Egalitate-Frater-nitate". . profesionisti confirmati ar veni la intervale regulate ca sa-i sustina pe debut anti.eea ce aveau deja. fiind destul sa-ti spui prenumele) si sa nu depasesti sase minute. ele ar fi putut sa raspândeasca ideile Revolutiei furnicilor. Oamen ii vor putea astfel sa ne sustina de la distanta. dar n umerele proaste vor fi huiduite si cele bune retinute. frumosi.De ce sa nu ne dotam cu un serviciu telematic? sugera Francine. . 1 + 1=3 înseamna ca fuziunea talentelor este superioara simplei lor însumari. sa ne p ropuna proiecte. Julie si prietenii ei nu participau. Cu aceste locuri deschise.galerie deschisa: unde pictorii si sculptorii înca necunoscuti sa dispuna fiecar e liber de doi metri patrati. "furni cile" îsi perfectionau proiectele. sa-si prezinte operele publiculu i. Acest sistem de prezentare libera ar trebui sa fie valabil si pentru arh itecti. deci. .galerie de inventii deschisa: aceleasi imperative de spatiu pentru inventatori ca si pentru artisti. admise Paul. le anuleaza tot farme cul. Ar trebui sa se organizeze o retea de "locuri deschise" unde fiecare sa poa ta. . Se întinsera cu totii în încaperea unde obisnuiau sa faca rep etitii. Pe la trei dimineata. Propunerea fu aprobata. Julie le spuse tuturor ca era timpul sa se culce. distractia din a treia seara era si mai deliranta decât în zilele pre cedente. doar o defilare de debutanti plini de stângacie. autohtoni sau strain . într-un teatru des chis. . 126. Bransate la Internet. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN LOCURI: Sistemul social actual nu e bun: el nu permite tinerelor talente sa iasa la lumina.Da. vor avea dreptul la un s pectacol de o mare diversitate. În lipsa unui releu mediatic. totul devine posibil. publicisti. re cunoscu Francine. fara diplome si fara recomandari deosebite. vor exploata un rele u informatic ca sa-si raspândeasca ideile si sa teasa o retea de calculatoare. Pentru ca acest tip de te atru sa fie viabil economic. . Ei ar consimti de buna voie la asta caci. Singurele imperative: sa se înscrie cu cel putin o ora înainte de începerea sp ectacolului (fara sa prezinti acte. sa ne trimita donatii. saraci. Copii. fara sa treaca prin agentiile tradit ionale care sunt vesnic pe post de sas.La asta ar duce un sistem special functionând la apogeul sau. bogati. la o adica.sala de concerte deschisa: pentru cântareti si muzicieni începatori. tineri. pentru a câstiga bani fara a iesi din liceu. Computerele mai puteau fi fol osite si la crearea de societati comerciale si. . batrâni.cinema deschis: cu scurt-metraje de zece minute propuse de cineasti debutanti. Ei s-ar folosi de acest teatru ca de o trambulina. . Afara. toata lumea si-ar prezenta propriul numar sau scena lui fara selectii prea labile. E o utopie frumoasa. Pentru a sustine interesul si ca sa se evite ca cele doua ore sa fie. scriitori. spuse Julie.Acum noi trebuie sa dam impulsul pentru ca toti ceilalti sa ne urmeze. urâti. veniti în cutare zi si în cutare loc". în doua ore. Sugerez sa ne gândim la asta toata noaptea si mâine dimineata sa ne întâln im pentru ca fiecare sa-si propuna capodopera. informaticieni. adica un proiect original exprimând cel mai bine ceea ce poate sa faca. sau nu le da voie sa iasa la lumina decât dup a ce îi pune sa treaca prin tot felul de site care. Acest tip de loc deschis ar putea sa se numeasca astfel: . vom putea sa ne exportam revolut ia. preciza Ji-woong. De exemplu. Cu ajutorul acestei mesagerii.Fiecare proiect retinut va trebui sa aiba aplicabilitate practica pent ru a alimenta cu finante Revolutia. Profesionistii ar dispune astfel de locuri de unde sa recruteze talente noi. David spuse ca în liceu existau computere. chiar daca ar anunta: " Daca vreti sa vedeti urmarea piesei.

5 ia conducerea trupei. 15. Fripti. S-a atasat mult de aceasta 24. Printesa 103. Edmond Wells. Pacat ca aceasta apa nu a cazut mai devreme. limacsii îsi schimba culoarea si sunt mai usor de taiat. E calda. Fripte. incendiul s-a multumit sa mistuie copacul. Pretul acestei lectii: nu-s i mai simte extremitatea labialelor si. În caz de cat astrofa. coleopterele sunt mai crocante. Cele din jur nu sunt convinse. Si rataceste printre cadavre în cautarea prietenului ei ratacit. timp de câteva zile. Multe au muri t. emotia a fost mult prea mare. si le plac tare mult acele bunatati fripte. cearta nu dureaza. Printul 24. se naste un nou comportament mirmeceean: bârfa despre viata persoan elor cunoscute. Printesa 103 le spune ca.i. Revolutionarele pro-Degete se numara. LIPSA DE APA Ca sa se avânte si sa se întinda. volumul III. Si astfel. Rândurile sunt rarite. Antenele îi atârna pe ochi si lasa capul în jo s. dar pentru ca furnicile nu cunosc în ca culpabilitatea. precizeaza alta. acolo sus. tot spre vest. Printesa 103 e totusi anxioasa. din ce în ce mai angoasata. N-are timp sa guste nici macar o bucatica pentru ca sare în sus de durere. Se stârneste o încaierare între c ele care sunt pro si cele care sunt anti foc. în urma aceste i conversatii. Deoarece înca nu exista presa la revolutionarele pro-Degete. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. propune tuturor sa porneasca în cautare de hrana. Degetele spun chiar ca sunt mai bune decât carnea cruda. 15 a descoperit o prima lege a gastronomiei. este posibil ca ceea ce e comestib il pentru Degete sa fie si pentru furnici. 127. singurul mod de a rec unoaste gustul unui aliment va fi sa adulmece cu antenele. lipeste un cap la o bucata de torace în încercarea de a-si recons titui tovarasul pierdut. Fri pte. Desprinde cu mandibulele o ciosvârta de lacusta fripta si îsi apropie vârful labialelor. focul are nevoie de vânt si de combustibil a propiat. nici aducerea în judecata. Daca vrei sa manânci ceva f ript. toti ar dispune atunci de aceleasi sanse si ar fi judecati numai dupa singure le criterii obiective: calitatea si originalitatea muncii lor. Toate gusta din insecta fripta si gasesc ca e buna. asa ca prefera sa se întoarca la cuiburile lor ancestrale sau la jungla lor preistorica unde vor dormi noaptea fara teama de a fi trezite de flacari carnivore. carapacea se sfarâma si se mesteca mai usor. Spune ca amenintarea pancartei albe plan eaza în continuare asupra cetatii Bel-o-kan si ca daca Degetele controleaza focul . Negasind. expe rta în vânatoare. Grupeaza escadra si sugereaza îndepartarea de acel loc al mortii ca sa des copere noi pasuni verzi. Unde e Printul 24? emite printesa. O burnita neastept ata l-a redus la tacere. fenom enul nu ia o amploare prea mare. cel mai bine scapa totdeauna responsabilii. fiind ocupata cu cautarea lui 24. Degetele manânca alimentele arse. albinele se caramelizeaza: un adevarat deliciu! Furnicile se reped sa-si manânce tovarasii de aventura. Unde e Printul 24? Îl cauta peste tot. Acum toate stiu ca 24 este mascul si 103 femela. Printesa 103 îi zareste ceva mai departe pe inginerii focului. semnaleaza o tânara belokaniana. cu o pofta de mâncar e sporita. iar pentru cele care au reusit sa scape. mai întâi trebuie sa astepti sa se raceasca putin. Ideea însa prinde. Furnicile si Degetele fiind omnivore. Uneori ch iar le cere unor furnici sa-si lase hrana ca sa vada daca nu e cumva vorba de pr intul 24. Unde e 24? repeta ea alergând în dreapta si în stânga. Alteori. 15 apu ca cu curaj ramasita unei insecte calcinate. caci focul a pus p e fuga vânatul pe o raza de câteva sute de metri. În cele din urma renunta si ramâne foarte abatuta.

.Ar fi bine sa ne întâlnim în laboratorul de informatica în fiecare dimineata l a noua ca sa trecem în revista situatia. ci si cea a paianjenului. Nume de cod: "Societatea Fluturele". cele douasprezece exploratoare si 103. . locuitorii acestui tip de case vor trai deplin în mijlocul na .Deloc. Toti fura de acord. si serviciul sustin ere. miscarea se va stinge repede. de frig dar si de radiatii. Pornise la treaba de la sase dimineata si avea deja câteva apeluri. Toti se uitau la ecran. cu siguranta ca sunt în stare sa le distruga cetatea si împrejurimile. Batu pe tastatura. ser viciul de informatii care anunta activitatile lor cotidiene. nu numai m atasea viermelui de matase. înregistrase numele "Revolutia furnicilor" si înfiintase un SRL care l e permitea sa dezvolte proiecte. Cei Sapte Pitici aprobara. În cele din urma nu mai sunt decât treizeci si trei de furnici. iar în vâr f. Am de gând sa reproduc motive de aripi de fluturi pe tesaturi si sa le folo sesc pe cele ale carapacei scarabeilor pentru niste seturi de bijuterii. Astfel.Ce interes ar prezenta asta? .Ideea mea este sa înfiintam o agentie de arhitectura ca sa fabricam case inserate în coline. E destul sa se sape o fereastra mare la sud ca solarium. o fereastra zenitala care permite sa se vada în permanenta succesiunea zilelor si noptilor. Apoi fu rândul lui Leopold sa-si prezinte proiectul. . tot prin intermediul computerului si fara sa ia sa din liceu. atât de distrugator. Cree si o vitrina virtuala unde urmau sa fie pr ezentate contactatilor modelele inventate de Narcisse. zise Julie. . care este atât de solida de usoara si de supla încât foloseste la fabricarea vestelor antiglont ale armatei amer icane. doua tehnici ale caror ravagii le-a putut evalua. Ji-woong le arata serviciul agora care permitea dezbaterile publice. care permitea contactatilor sa se înscrie în programul în curs. de câmpu ri magnetice si de praf. Cei opt se trezisera în zori ca sa-si perfectioneze proiecte le. Anunta ca serverul "Revolutia furnicilor" fusese i nstalat pe reteaua Internet. deviza 1 + 1 = 3 si titlul cu litere groa se: REVOLUTIA FURNICILOR. . 128. la ploaie si la zapad a. Pamântul este cel mai bun material. Ati el aborat proiecte care sa permita SRL-ului nostru sa functioneze? Narcisse lua cuvân tul. . Aprinse un ecran si arata serverul. dar 5 întel ege ca asta ar putea sa fie ultimul lor atu ca sa supravietuiasca pâna la cuib. Colina rezista la vânt. Pe pagina de afisaj se afla simbolul lor cu cele trei furnici în forma de Y. dar SRL-ul nostru trebuie sa se sprijine pe baze e conomice solide. întretinut de trupa si prefera sa renunte. CELE OPT LUMÂNARI Ziua a treia. Tr ei insecte se ocupa deci cu transportarea pietrei scobite si a jaraticului porto caliu. Pe ecran aparu statutul soci etatii si contabilitatea viitoare. O furnica inginera a focului insista sa se recupereze putin jaratic care sa fie întretinut într-o piatra scobita. Daca doar o sa ne distram. plus câteva furnici din Insula Sal câmului. N-ar fi cam întunecoas e? întreba Julie.Pamântul protejeaza ideal de caldura. explica el. Voi privilegia materialele made in Insectland.si pârghia. Ji-woong îi mai anunta ca. zalog de alianta cu zeii Degetelo r. La început. propuse Julie.Adica vrei sa construiesti niste case troglodite. Doua furnici sunt furioase ca vad focul. .Ideea mea este sa creez o colectie de haine "Revolutia furnicilor".E bine. toate vor s-o împiedice. Ji-woong deschise un modul de gestiune rezervat productiilor realizate de Narcisse. in spirata de la insecte. Le prezenta apoi câteva schite si esantioane. Ele urmaresc deplasarea soarelui sus pe cer. Ji-woong începu primul. de parca ar fi fost un chivot al legii.

Apoi îl vom vinde prin corespondenta. ea descompune cuvintele noastre ca sa le traduca în feromoni de furnica. E o casa bazata pe viata. . Dadu paginile si le prezenta o schema. Dotându-se cu anten e. nu e mai rentabil decât cel dinain te.Deloc! De multa vreme este posibil sa se descompuna si sa sa recompuna feromoni de furnica. laptisor. Daca furnicile reusesc.Glumesti? . jeleu regal. Se vor putea bronza la fereastra.. Pâna la urma cedara si Ji-woong aloca un al doi lea buget pentru "cercetare teoretica". iar un furnicar am vazut în gradina liceului. Peretii vor fi acoperiti cu viat a vegetala si animala. bineînteles.. Fu rnicile fabrica pornind de la mierea de purici de frunze un alcool care seamana mult cu hidromelul nostru. Si el este legat de o inventie bizara descrisa în Enciclopedie. un computer si.Da. Noaptea vor adormi privind stelele. dar si propolis. flori.În Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. .Si la exterior? întreba Francine? . numai ca nimeni nu a înteles importanta.Un spectrometru de masa. . Fu rândul lui Zoe. copaci pe peretii exteriori. Comunicari Absolute. . De aici ideea de a realiza mai multe varietati de hid romel. Luând Enciclopedia de la Julie. zise Julie la rândul ei. Avem tot ce ne trebuie. Ideea mea este sa încerc sa construiesc aceasta masina. Problema e ca toate studiile stiintifice referitoare la furnici au drept scop exterminarea lor ca s a scapam de ele din bucatariile noastre.De ce materiale ai nevoie? întreba Ji-woong. . Zoe le arata tuturor planurile aparatului ciudat desenat de Edmond Wells: doua conuri sudare de la care porneau doua anten e fine si curbe.turii. .Si surse de energie? întreba Zoe. un cromatograf. Ziua vor profita de soare. Aerul va fi plin de mireasma verdetii. oamenii s-ar comporta mai bine. Peretii îsi vor face propria fotosinteza. un furnicar. Deoarece ideea lui Zoe îi amuza pe toti ceilalti.Va fi peluza. Veni rândul lui David. E ca si cum ai încredinta studiul dialogu lui cu extraterestrii unor abatoare. Le prezenta planurile casei sale ideale. Era o forma de dom si parea întradevar confortabila si spatioasa. Edmond Wells pretinde ca furnicile reusesc CA-uri. În plus.Proiectul meu.Ideea mea este de a crea o linie de produse alimentare pe baza de prod use de la insecte: miere. . Societatea si linia ei de alimente au fost botezate "Hidromel".Sa începem prin a înregistra o marca de hidromel. . . unindu-si antenele si bransândusi astfel creierele unul la celalalt. în sens invers. Grupul nu parea entuziast. ciuperci. re marca David. . nu ca cele din beton! Peretii vor r espira. . . . .Nu e rau deloc.Masina lui Edmond Wells descompune moleculele odorante ale feromonilor furnicilor astfel încât sa le transforme în cuvinte inteligibile pentru oameni. de ce n-ar reusi s i oamenii? Edmond Wells sugereaza fabricarea unor proteze nazale adaptate la sis temul olfactiv uman. Ideea mea e de a încerca sa fabric aceasta masina. Urma Paul.Explicatii. se lua hotarârea sa i se a loce un buget "de cercetare" ca sa înceapa sa-si mestereasca "antenele umane".Ideea mea este de a crea o efervescenta de comunicatii asemanatoare cu cea dintr-un furnicar. . un plan cu multe indicatii.Vrei sa instaurezi un dialog feromonal uman? . . Aceasta a doua filiala a fost botezata "Societatea Furnicarul". constructiile tale nu vor distruge peisajul. Noroc ca liceul dispune de o sectie tehnica si astfel avem la îndemâna un ad evarat atelier echipat cu instrumente de înalta tehnologie. Tot a sa.Captatori solari instalati în vârful colinei vor furniza electricitate. zise Ji-woong tastând la c omputer.

cea mai mare dovada de dragoste a lui Dumn ezeu fata de oameni: neinterventia lui. Vom folosi si telefonul ca sa cerem informatii la institutele de sondaje.Nici vorba! protesta David.Am numi asta "Centru de Întrebari".Unde vrei sa ajungi? Francine nu se grabea. . sa recurgem la agentii de detectivi si la bibliotecile di n lumea întreaga. Traiesc în caste.E nevoie de organizare. "Liberul arbitru".asta e n umele pe care l-am dat proiectului meu . . este legat tot de furnici. batrânilor întelepti. atâta tot. Acest raspuns îl convinse pe Paul.Nu înteleg. Ce sunt ele p entru noi? O dimensiune paralela dar mai mica. prin natura. Si extind ac . descoperirile lor ne sunt necunoscute. Sa-si hotarasca singuri ev olutia fara ca cineva sa-i ajute. Ne vom bransa la toate bancile de date informa tice curente. istorice. . Numai ca în acel joc locuitorii fac ce le comanda jucatorul. locuitorii vor fi complet liberi si a utonomi. Totusi. Lumea lor este asemana toare cu a noastra. producerea de obiecte manufacturate. ce-am vorbit despre liberul arbitru? . intuitiv. sa verificam informatii. spuse Ji-woong. Nu deplângem moartea lor. . ciclu ri ecologice virtuale pentru ca tot ce se petrece acolo sa fie similar cu ce se petrece în lumea noastra.Exact. care va costa cu mult mai mult. Liberul arbitru. Eu propun sa creem o banca de date absolute. din copilarie. În realitate. Daca ti-as spune în clipa asta secretul pietrei filozofale sau a Graalului. adevarata bogatie este cunoasterea. . .. pâna la "Care este s ecretul pietrei filosofale".Cum se face supa de praz si când se planteaza legumele? zise cu ironie N arcisse. Asta au dorit sa realizeze si Rabelais. caci asta îi permite sa vada daca suntem capab ili sa ne comportam bine si sa gasim singuri calea cea buna.Nu ti-e teama sa dezvalui secrete ce nu trebuie sa fie dezvaluite? între ba Paul. .. Spuneai ca cea mai mare dovada a dragostei pe care Dumnezeu o are fata de noi este ca ne lasa sa facem prostii. economice etc. Se dedau unor razboaie de masa. propun sa folosim în mod inteligent retelele si bancile de date care exista deja. Eu am d e gând sa împing mai departe similitudinea cu lumea noastra.Când nu esti pregatit sa auzi sau sa întelegi un raspuns. . Julie. Cunosc agric ultura. facturata ieftin. . razboaiele. deci nu-i dam atentie. Ei bine. doar ca e mai mica. În fond. intentionez sa ofer acelasi luc ru locuitorilor mei din Infra-World.Si asta. banci de date stiintifice. Au fost pe rând agr icultura. zise Francine. Astfel vor fi cu adevarat ca noi.De acord. deschid filiala "Centrul de Întrebari". De la "Cât e ora exacta?". Sefii. legile. . . Orice întrebare are un pret si vom factura r aspunsul în functie de complexitatea si de dificultatile gasirii lui.Ideea mea este de a crea o lume mai mica pe care s-o urmarim ca sa ben eficiem de lectii practice.. nu poti profita de el. .Da. acum e cuno asterea.În zilele noastre. cea care va raspunde. dar asta duce la un proiect? întreba Ji-woong..Foarte bine. Este conceptul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute: adunarea la un lo c a cunoasterii unei epoci si distribuirea ei pentru ca toti sa poata profita de ea. sti m ca observarea lor ne ofera date despre noi. .Ca în jocul Evolutia? întreba Julie. Îti amintesti.Ca si noi. n-ai sti ce sa faci cu el. . Proiectul meu consta în formarea unei lumi informatice virtuale în care vom implanta locuitori virtuali. Leonardo da Vinci si enciclopedisti i din secolul al XVIII-lea.Înca un proiect care nu ne va aduce nimic! zise Ji-woong suspinând. . .Da. un timp probabil virtual.Proiectul meu.. . comertul. serviciile. este un server informati c care îsi propune sa raspunda la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. În Infra-World . . furnicile traiesc în cetati brazdate de drumuri.. la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. Si spuneai ca e mai bine decât un Du mnezeu care sa ne traseze directia.Si cum vei face ca sa ai raspuns la toate? . suntem atrasi de furnici caci. repe t.

În Infra-World am putea testa orice.. vegetalelor.Fantastic! exclama David.Vrei sa spui ca. nimeni nu le va ind ica nimic? . ea va fi testata pe populatii întregi de milioane de indivizi v irtuali. ENCICLOPEDIE JOCUL DE LA ELEUSIS: Scopul jocului de la Eleusis este de a-i gasi. mineralel or.. . David o batu usor pe spate si îi zise: .. ele provenind în mod liber din mintea lor! . . .Si cum vei introduce detergentii tai în Infra-World? . Pufnira.Interesul e enorm. inventeaza o regula si o scrie pe o bucata de hârtie. Apoi doua seturi de cincizeci si doua de carti sunt distribuite pâna la epuizare jucatorilor. dulceturi virtuale. . vom introduce elemente noi în lumea lor ca sa vedem cum reactioneaza. mediu si lung liberalismul. anarhismul . în loc sa se testeze o marca pe un esantion de o suta de persoane reale. continua Zoe. interveni Narcisse cu ironie. ce rcetatori din lumea lor . e de ajuns sa-l introducem în Infra-World si vom sti cum reactioneaza oameni i. Copacii virtuali vor creste singur i. medici. Ji-woong se încrunta usor si întreba: .Am putea testa chiar si politici. socialismul. . foart e impresionata. zise Francine. Am verifica ce rezult ate produc pe termen scurt. care întelesese deja toate implicatii le proiectului conceput de Francine. În prealabil. care va trece de zece ori mai repede decât în lumea noastra.Nimeni. Oamenii virtuali vor culege instinctiv fructele.Te crezi Dumnezeu? O sa creezi o mica lume completa si o vei urmari cu acea curiozitate cu care Zeus si zeii din Olimp scrutau acest pamânt? . Numai ei vor sti ca universul lor nu exista si ca nu are drept finalitate decât realizarea unor experiente în beneficul dimensiunii superioare. Francine avea o privire de vizionara.. -. murmura Francine cazând pe gânduri. Doar îi vom observa si. care e numit Dumnezeu. Aceasta regula este o fraza numita "Regula lumii". Infra-World este o lume independenta si cred ca prin asta va fi similara cu a noastra. logic. Astfel se vor obtine raspunsuri mult mai fidele si mult mai rapide decât cele furnizate de institutele de sondaj caci. 129. Pentru o partida e nevoie de cel putin patru jucatori. unul di ntre jucatori. Ca si cum am observa lumea noastra într-un mod accelerat.Tot nu înteleg. în ultima instanta. Cart . . re gula.carora le vom livra produsele de testat. spre deosebire de jocul Evolutia. Locuitorii virtuali vor alege sau vor respinge în mod liber produsul. Cei opt erau acum foarte entuziasmati. Uzinele virtuale vor face di n ele. Si în felul asta urmarirea ei ne va aduce informatii cu adevarat pretio ase. As ta ne va permite sa observam macrofenomenele.Si prin ce s-ar deosebi de lumea noastra? .. raspunse David. ecologismul.ingineri. Vom avea la dispozitia noastra o mini-omenire cobai care ne va permite sa câstigam timp crutând omenirea în m arime naturala de drumuri gresite. Care apoi vor fi mâncate de consumatori virtuali..Prin timp. Jucatorul num it Dumnezeu anunta ca "aceasta carte e buna" sau "aceasta carte nu e buna". Poate.Daca vrem sa stim daca numele unei marci de detergent intereseaza publ icul.Poate ca si la noi detergentii sunt testati pentru o dimensiune superi oara. ..easta notiune de liber arbitru asupra tuturor animalelor.. apoi râsul lor deveni mai putin natural... Deputatii vor vedea efectele unei legi. Indivizi cu aparenta normala .Si în ce consta interesul economic? întreba Ji-woong preocupat de rentabil itate. .Prin oameni-punti. Închipuiti -va o lume informatica în care toate comportamentele locuitorilor virtuali nu mai sunt programate. Un juca tor începe partida punând jos o carte si zicând: "Lumea începe sa existe".

ile care nu sunt bune sunt date la o parte, iar cele bune sunt aliniate ca sa fo rmeze un sir. Jucatorii accepta suita de carti acceptata de Dumnezeu si se strad uiesc, în timp ce joaca, sa gaseasca ce logica guverneaza aceasta selectie. Când cin eva crede ca a gasit regula jocului, ridica mâna si se declara "profet". Ia cuvântul în locul lui Dumnezeu ca sa le spuna celorlalti daca ultima carte e buna sau nu. Dumnezeu îl supravegheaza pe profet si, daca acesta se înseala, este dat afara. Daca profetul reuseste sa dea raspunsul bun pentru zece carti la rând, enunta regula pe care a dedus-o si ceilalti o compara cu cea scrisa pe hârtie. Daca cele doua se p otrivesc, a câstigat, altfel e dat afara. Daca cele o suta patru carti au fost dat e jos si nimeni nu a gasit regula, iar toti profetii s-au înselat, Dumnezeu a câstig at. Dar regula lumii trebuie sa fie usor de descoperit. Interesant este sa s e gaseasca o regula simpla si totusi greu de gasit. Astfel, regula "alternarea u nei carti mai mare decât noua si alta care e mai mica sau egala cu noua" este foar te greu de descoperit, caci jucatorii au tendinta sa-si îndrepte întreaga atentie as upra figurilor si a alternantelor culorilor rosu si negru. Regulile "numai carti rosii cu exceptia cartii a zecea, a douazecea si a treizecea" sau "toate cartil e cu exceptia lui sapte de inima" sunt interzise ca fiind prea greu de descoperi t. Daca regula lumii e imposibil de gasit, atunci este descalificat jucatorul "D umnezeu". Trebuie urmarita o "simplitate la care nu te gândesti din prima". Care e cea mai buna strategie ca sa câstigi? Fiecare jucator are interesul sa se declare cât mai repede profet, chiar daca e riscant. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 130. REVOLUTIA ÎN MERS Printesa 103 se apleaca ca sa urmareasca miscarea unei turme de acarieni care se deplaseaza printre ghearele piciorului din fata spre o gaura a unei but urugi de brad. Probabil ca acesti acarieni sunt pentru noi la fel de mici pe cât suntem n oi pentru Degete, îsi zice ea. Se uita la ei cu mare curiozitate. Scoarta de un cenusiu palid se fisure aza longitudinal în placi scurte si înguste, râpe mici pline de acarieni. 103 se aplea ca si asista la razboiul dintre cinci mii de acarieni, pe care îi recunoaste ca fi ind oribati, si trei sute de acarieni hidrahnizi. Printesa 103 se uita la ei un moment. Oribatii sunt deosebit de impresionanti cu ghearele lor plantate peste t ot, pe coate, umeri si chiar pe fata. Printesa se întreaba de ce hidrahnizii care traiesc în special în apa, au veni t sa invadeze copacii. Aceste infime crustacee paroase înarmate cu cârlige, daltite, stilete si ciocuri complicate se dedau unor batalii epice. Pacat ca nu poate sa -si continue studiul. Nimeni nu va cunoaste razboaiele, invaziile, dramele si ti ranii poporului de acarieni. Nimeni nu va sti care dintre oribati sau hidrahnizi au câstigat minuscula batalie de la a treia fisura verticala a bradului. Poate ca , în alta fisura, alti acarieni si mai spectaculosi, sarcoptii, tiroglifii, ixozii , dermacentorii sau argasii, se dedau la batalii si mai fantastice pentru mize s i mai pasionante. Dar nimeni nu se intereseaza de ei. Nici macar furnicile, nici macar 103. Ea a luat hotarârea sa se intereseze de Degetele gigantice si de ea însasi. E destul. Porneste mai departe. În jurul ei, coloana Revolutiei Furnicilor continua sa creasca. Erau treiz eci si trei dupa incendiu, în curând vor fi o suta de insecte de diferite feluri. De parte de a-i speria, fumul produs de acel brasero atrage curiosii. Au vazut focu l de care au auzit atât de mult vorbindu-se. Auzisera si relatari despre odiseea l ui 103. Printesa 103 îi întreaba mereu pe noii sositi daca nu au vazut o furnica mas cul ale carui mirosuri-pasaport corespund numarului 24. Nimeni nu se gândeste la a cest numar. Toti vor sa vada focul.

Deci asta e teribilul foc. Prizonier în ganga lui de piatra, monstrul pare atipit, dar mamele coleopt ere îsi avertizeaza micutii sa nu se apropie ca e periculos. Deoarece brasero e greu, 14, specialista în contactele cu popoarele strain e, propune sa fie purtat de un melc. Reuseste sa se faca înteleasa de un gasteropo d si sa-l convinga ca a avea o caldura în spate e foarte bine pentru sanatate. Mel cul accepta mai mult de frica furnicilor decât de altceva. Satisfacuta, 5 sugereaz a sa fie încarcati în acelasi fel alti melci cu hrana si altii cu brasero. Melcul este un animal lent care prezinta avantajul ca se poate deplasa p e orice teren. Modul de locomotie este foarte ciudat. Lubrifiaza solul cu balele apoi aluneca pe patinoarul creat astfel în fata lui. Furnicilor, care pâna atunci îi mâncau fara sa-i observe, nu le vine sa creada vazând acele animale producând bale la infinit. Evident, substanta pune o problema furnicilor care merg în spate si se pom enesc ca tropaie prin ea. Asta le obliga se înainteze pe doua coloane de fiecare p arte a liniei de bale. Aceasta procesiune a furnicilor, în care se intercaleaza melci stacojii si fumegând, impresioneaza. Insecte, majoritatea furnici, ies din hatisuri, cu anten ele întrebatoare si abdomenul retras. Nu exista certitudini în aceasta lume la nivel ul pietricelelor. Ideea de a merge împreuna pentru a rezolva o enigma cosmica exal ta câteva exploratoare straine blazate si câteva tinere razboinice impertinente. De la o suta, au ajuns cinci sute. Revolutia pro-Degete începe sa arate a mare armata de transhumanta. Singurul element surprinzator: entuziasmul foarte scazut al printesei er oine. Insectele nu reusesc sa înteleaga ca se poate acorda atâta importanta unui ind ivid în special, chiar daca e vorba de printul 24. Dar 10 întretine bine legenda si le explica tuturor ca asta este înca o boala tipica Degetelor: atasamentul fata de fiintele deosebite. 131. O ZI FRUMOASA Revolutionarii furnicilor petrecura a treia zi a ocuparii liceului const ruind standuri ca sa-si prezinte proiectele. La început se gândisera sa le amenajeze în salile de clasa, dar Zoe spusese ca ar fi mai bine sa le instaleze jos, pe pel uza curtii, în apropierea corturilor si a podiumului. Astfel toata lumea ar fi put ut sa le vada si sa participe. Un cort indian, un computer, un cablu electric si un fir de telefon sunt suficiente pentru a crea o celula economica viabila. Datorita computerelor, în câte va ore, majoritatea celor opt proiecte erau gata sa functioneze. Daca revolutia comunistilor era "soviete plus electricitate", revolutia lor era "furnicile plus informatica". Distractiile nu lipseau. Mesele fusesera lasate la locul lor în sala de pi ng-pong unde se organizau adevarate turnee. Laboratorul de limbi, cu aparatura v ideo, era acum pe post de sala de cinematograf. Ceva mai departe cei interesati jucau jocul Eleusis, dezvaluit de Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Obiectivul, descoperirea regulii, era perfect pentru dezvoltarea imaginatiei si a devenit foarte repede jocul fetis. O amazoana veni s-o informeze pe Julie ca era cautata la telefon de un a nume Marcel Vaugirard, jurnalist local. Individul voia sa vorbeasca cu "seful re volutiei". Îi spusese ca nu exista sef, dar Julie putea sa fie considerata ca purt atoarea lor de cuvânt. Jurnalistul cerea deci un interviu. Julie raspunse. - Buna ziua, domnule Vaugirard. Telefonul dumneavoastra ma surprinde. Pa rca vorbeati mai bine despre evenimente fara sa le cunoasteti. El raspunse: - As vrea sa cunosc numarul manifestantilor. Politia mi-a spus ca vreo s uta de vagabonzi s-au blocat într-un liceu, împiedicând functionarea lui normala. As v rea sa stiu si cealalta estimare. - Veti face media între cifra politiei si cea pe care o sa v-o dau eu? Inu til. Aflati ca suntem exact cinci sute douazeci si unu. - Si sustineti stângismul?

- Deloc. - Liberalismul? - Nici. Barbatul de la capatul celalalt al firului parea agasat. - Pai, trebuie sa fii ori de stânga, ori de dreapta, zise el. - Nu pareti a fi în stare sa judecati decât în doua directii, raspunse Julie. Nu avansezi numai la stânga sau la dreapta. Poti la fel de bine sa te deplasezi înai nte sau înapoi. Noi suntem cu "înainte". Marcel Vaugirard reflecta la acest raspuns, dezamagit ca nu corespundea cu ceea ce scrisese deja. Zoe, care asculta lânga Julie, lua receptorul si zise: - Daca ar trebui sa ne asociem unui partid politic, ar trebui sa-l inven tam si sa-l numim partidul "evolutionist", îl informa ea. Noi vrem ca omul sa evol ueze mai repede. - Mda, exact la ce ma gândeam, sunteti stângisti, conchise jurnalistul local linistit. Si închise, multumit ca înca o data întelesese dinainte. 132. ENCICLOPEDIE METODA ANTI-CELIBAT: Pâna în 1920, În Pirinei, taranii din unele sate rezolvau într-un mod direct problema cuplului. În cursul anului exista o seara numita "noapt ea casatoriilor". În seara aceea erau adunati toti barbatii si toate fetele care a veau saisprezece ani. Se facea în asa fel încât sa fie acelasi numar de barbati si de fete. Se organiza un mare banchet în aer liber, pe coasta muntelui, si toti sate nii mâncau si beau din belsug. La o anumita ora, fetele plecau primele, cu un anumit avans. Alergau sa se ascunda în tufisuri. Apoi baietii plecau în cautarea lor. Primul care descoperea o fata, si-o însusea. Cele mai dragute erau, bineînteles, cele mai cautate, si nu av eau dreptul sa-l refuze pe primul care le descoperea. Or, nu neaparat cei mai frumosi erau primii care le descopereau, ci totd eauna cei mai iuti, cei mai atenti, cei mai sireti. Ceilalti erau obligati sa se multumeasca cu fetele mai putin seducatoare, caci nici un baiat nu avea voie sa se întoarca în sat fara fata. Daca unul era mai lent sau mai putin descurcaret si n u voia sa se multumeasca cu o urâta, întorcându-se cu mâinile goale, era gonit din sat. Din fericire, cu cât se facea mai întuneric, cu atât asta era în avantajul celor mai putin frumoase. A doua zi se trecea la casatorii. Inutil sa mai spunem ca în aceste sate nu existau holtei si nici fete batrân e. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 133. PRIN FOC SI MANDIBULA Lunga cohorta de furnici revolutionare pro-Degete grupeaza acum o masa d e treizeci de mii de indivizi. Ajung în fata orasului Yedi-bei-nakan. Cetatea refuza sa le lase sa intre. Revolutionarele pro-Degete vor sa dea foc acelui furnicar, dar acest lucru se d ovedeste imposibil caci cetatea este acoperita cu un dom din frunze verzi neinfl amabile. Printesa 103 decide atunci sa profite de mediul înconjurator. O faleza cu o stânca mare în vârf domina orasul. E destul sa se foloseasca o pârghie pentru a proie cta acea piatra mare si rotunda peste oras. Piatra se hotaraste în sfârsit sa se miste, se clatina înainte de a porni si a terizeaza exact peste domul cu frunze moi. E cea mai mare si cea mai grea bomba cazuta peste un oras cu peste o suta de mii de locuitori. Acum nu mai ramâne decât sa supuna orasul, sau ce a mai ramas din el. Seara, în acea cetate turtita, Printesa 103 vorbeste iar de obiceiurile De getelor si 10 ia notite odorante.

MORFOLOGIE Morfologia Degetelor nu evolueaza. În timp ce la broastele testoase, viata subacvatica duce dupa un milion de ani la aparitia membranelor la extremitatea picioarelor ca o mai buna adaptare la viata în apa, la om, totul se rezolva prin proteze. Pentru adaptarea la apa, omul fabrica labe palmate pe care le pune si le scoate dupa dorinta. Astfel, nu exista nici un motiv pentru o adaptare morfologica la apa si asteptarea unui milion de ani ca sa-i apara niste membrane naturale. Ca sa se adapteze aerului, fabrica niste avioane care imita pasarile. Ca sa se adapteze la caldura sau la frig, fabrica haine pe post de blana . Ceea ce o specie realiza altadata cu propriul ei corp în milioane de ani, omul fabrica artificial în câteva zile, doar manipulând materialele din jurul lui. Aceasta abilitate înlocuieste definitiv evolutia lui morfologica. Nici noi, furnicile, nu mai evoluam de multa vreme, caci reusim sa ne re zolvam problemele altfel decât prin evolutie morfologica. Forma noastra exterioara este aceeasi de o suta de milioane de ani, dova da a reusitei noastre. Suntem un animal desavârsit. În timp ce toate celelalte specii vii sunt supuse selectiilor naturale - p radatori, climat, boli -, numai omul si furnica au scapat de aceasta presiune. Datorita sistemelor noastre sociale, amândoi am reusit. Aproape toti nou-nascutii nostri ajung la vârsta adulta si speranta de via ta creste. Totusi, omul si furnica sunt confruntati cu aceeasi problema. Deoarece a u încetat de a se mai adapta la mediul înconjurator, nu le mai ramâne decât sa forteze m ediul înconjurator sa li se adapteze lor. Trebuie sa imagineze lumea cea mai confortabila pentru ei. Nu mai e vorb a de o problema de biologie, ci de o problema de cultura. Mai departe, inginerele focului îsi reiau experientele. 5 încearca sa mearga pe doua picioare ajutându-se de crengute ca de niste cârje. 7 îsi continua fresca în ca re figureaza odiseea lui 103 si felul în care a descoperit Degetele. 8 încearca sa f abrice pârghii cu contragreutati din pietris cu ajutorul unor ramurele si platouri de frunze tasate. Dupa ce a vorbit îndelung despre Deget:e, Printesa 103 se simte ostenita. Se gândeste din nou la saga pe care voia s-o scrie: 24: Degetele. Acum când printul a pierit în incendiu, s-au dus sansele de a vedea nascându-se acest prim roman al fu rnicilor. 5 se apropie de 103 dupa ce înca o data a cazut la pamânt încercând sa mearga pe doua picioare. Ea semnaleaza faptul ca problema cu arta e ca este fragila si gr eu de transportat. Oul pe care 24 îl umpluse cu romanul sau nu era oricum transpor tabil pe distante mari. Ar fi trebuit sa-l punem pe un melc, emite 103. 5 aminteste ca melcii ma nânca ouale de furnici. Dupa parerea ei, trebuie inventata o arta romanesca mirmec eeana usoara, transportabila si, de preferinta, necomestibila pentru gasteropode .. 7 ia o frunza ca sa înceapa un nou element al frescei. Nici asta nu va putea sa fie transportata, îi zice 5, care a descoperit problemele "stingheritoare" ale ar tei. Cele doua furnici se consulta si, brusc, 7 are o idee: scarificarea. De ce sa nu deseneze, cu vârful mandibulei, motive direct pe carapacea celorlalti? Ideea îi place lui 103. Stie ca Degetele au si ele o arta de acest gen pe care o numesc "tatuaj". Deoarece epiderma lor e moale, sunt obligati sa introduc a un colorant, în timp ce, în cazul unei furnici, nimic nu e mai simplu decât sa zgârie chitina cu vârful mandibulei ca si cum ar fi vorba de o bucata de chihlimbar. 7 vrea imediat sa sacrifice carapacea lui 103 dar, înainte de a fi tânara pr intesa, furnica rosie fusese o batrâna exploratoare si carapacea ei are deja multe zgârieturi încât cu greu s-ar mai putea distinge ceva. Decid deci s-o cheme pe 16, cea mai tânara furnica din trupa, cel putin ce a a carei carapace este impecabila. Apoi, cu multa truda, cu vârful mandibulei dre

poeti si filozofi care aveau ca punct comun admiratia pentru masini. dictatorul Benito Mussolini. Edmond Wells spunea ca observarea comportamentului mirmeceean era de mare ajutor daca voiai sa inventezi o societ ate ideala. Acestia din urma erau artist i. cei opt initiatori erau putin depasiti de amploarea pe care o lua distractia. "jocuri pe computer" unde tinerii revolutionari îsi prezentau în mod spontan operele. "sculptura". Julie nota: "Regula revolu tionara nr. Ani de zile mai târz iu. Julie era constienta ca trebuie sa introduca putina ordine în acea harabab ura. 54: Anarhia este o sursa de creativitate. suprarealistii erau prea individualisti ca sa nu se piarda foarte repede în certur i intestine. gustau. scriitorul Andre Breton. ce altceva facea el decât sa construiasca tancuri si alte masini destinat e razboiului? În Rusia. I se paru ca a gasit un exemplu interesant în cazul situationistilor franc ezi din anii saizeci. Ei sustineau revolutia prin farsa si. cladeau. Erau convinsi ca omul va fi într-o zi salvat de masina. Au fost folositi în ambele cazuri pentru propa ganda politica. În cele din ur ma îsi zise ca probabil se înselase pe toata linia. si nu li se puteau aplica regulile de viata ale unor insecte de o mie de ori mai mici decât ei. aparusera cam peste tot miscari artistice. pi ctorii Max Ernst. aproape de al doilea razboi mondia l. deschise Encic lopedia si cauta alte exemple de revolutii din care s-ar fi putut inspira. situationistii au ramas practic necunoscuti cu exceptia . Eliberati de presiunile so ciale. unii futuristi s-au alaturat parti dului comunist al lui Iosif Stalin. si din aceleasi motive. În afara de podium si de cele opt standuri ale lor.pte folosita ca stilet. se distrau. În salile de clasa se formau spontan grupuri de dialog. testau. fiecare actionând în domeniul sau predilect. "dans". stateau practic departe de orice joc mediatic. care percep în special miscarea. Îl deseneaza pe abdomenul tinerei belokaniene. 134. comunica între ei cum pot mai bine. Stalin i-a trimis în gulag când nu a pus sa fie asasinati. Furnicile erau furnici. Poate ca Edmond Wells vorbea în si mboluri. avea sa se sinucida dupa ce acordase primul interviu televizat. Prin anii 1900-1920. chiar s i cele mai mici seminte dau copaci mari si fructe frumoase". Futuristii au montat piese de teatru în care actori deghizati în roboti apareau ca sa-i salveze pe oameni. Furnicile. DISTRACTIE Treptat. supr arealistii în Franta si futuristii în Italia si în Rusia. refuzând "societatea s pectacolului". furnicile des tinate experientelor de comunicare feromonala. cultiva frumuse tea si inteligenta. "inventii". Pe paginile albe de la sfârsitul Enciclopediei. liderul lor Guy Debord. observau. ei seman au putin cu grupul lor de opt. viteza s i în general pentru orice tehnologie avansata. Salvador Dali si Rene Magritte. Dadaistii în Elvetia. expresionistii în Germania. experimenta u. sunt mai interesate de traiectori i decât de detaliile formelor flacarilor. destul de respingatoare care toate pareau ca se agita prosteste pentru niste ocupatii prostesti. Daca pamântul e bun. Revolutia deveni o harababura inventiva. Julie citi apoi despre miscarea suprarealista. se jucau sau pur si simplu se odihneau. Descoperi istoria miscarii futuriste. în acvariul lor. futuristii italieni raliati lui Marinetti au aderat la ideologia propovaduita de principalul reprezentant al masinilor. Liceul se transforma putin câte putin într-un sat pestrit ai carui locuitori se tutuiau. Cineastul Luis Bunuel. Urca la etaj. se aseza la biroul profesorului de istorie. oamenii erau oameni. se abordau liber. Ea nu vazu decât niste gânganii mici si negre. Trebuia sa propuna un sens. Prima idee este sa prezinte un furnicar în flacari. Liniile formeaza arabescuri si volute destul de lungi care se combina ca niste f ire. În consecinta. Julie petrecu o ora întreaga ca sa priveasca. 7 îi incizeaza motive care îi trec prin cap. În aceasta privinta. peste tot în curte aparusera estrade si mese ca ciupercile. La urma urmelor. toti credeau ca vor putea sa schimbe lumea prin arta lor. oamenii inventeaza si creeaza în mod cât se poate de natural. La Fontainebleau. Or. Totusi. "po ezie". altfel Revolutia s-ar fi autodistrus. Luasera astfel fiinta standurile "pictura".

În fruntea acestei miscari zapatiste. 135. toate libere. Marea moda . dar nu e transmisa decât partilor care au nevoie de ea . Datorita hormonilor si impulsurilor nervoase. Kibbutz ismul cere în schimb fiecarui membru sa lucreze pamântul. Kibbutzistii îi placeau lui Julie pentru ca formau sate în care nu ci rculau bani. nici administratie. brusc. Toate egale. Printre revoltele recente. Se mai adauga un discurs pacifist. Toate celulele noastre sunt la egalitate. Când e frig. o muzica bransata la bataile inimii . În corp nu exista sef.. Dar Revolutia furnic ilor initiata de Julie nu era însufletita de o mânie sociala veritabila. erau doar kibbutzuri le din Israel. Revolutia asta era apropiata de a lor. folosirea generalizata a tigarii cu ganja. am lua exemplu de la un sistem de organizare care si-a dovedit viabi litatea de mult timp. Bob Marley în Jam aica. Se gândi. O avea sub nas de multa vreme. În Statele Unite. Dar Bob Marley nu încer case sa schimbe societatea. avu impresia unui fl ash. Trebuia gasit altceva.. toate pa rtile au unul si acelasi obiectiv: sa serveasca organismul global astfel încât acest a sa functioneze cât mai bine. dar se izolasera în mo d voluntar de lume si îsi bazau regulile de viata numai pe credinta. o mitologie care îsi avea radacinile si simbolurile dintr-o cultura veche. de exemplu. se numarau cea a indienilor din Chiapas.câtorva specialisti ai miscarii din mai '68. corpul uman dirijeaza mai putin sânge spre extremitatile membrelor ca sa alimenteze zonele cele mai vitale. Un comunist i-ar fi spus "revolutie mic-burgheza" si avea drept singura motivatie lehamitea de imobilism. unde usile nu aveau broaste si unde toata lumea se Întelegea. informatia circula inst antaneu prin corpul nostru. nici bani. Copiind la scara macrocosmica ceea se petrece în corpul nostru la scara mi crocosmica. Dadu iar paginile Enciclopediei iesind din cadrul revolutiilor pur militare ca sa abordeze revolutiile culturale. nici vaci si nici vita de vie. în mod reusit. În fond. volumul III 136. si comunismul si anarhismu l. vrusese doar ca adeptii lui sa nu mai fie crispati s i sa-si uite agresivitatea si grijile. toate celulele. Gasise solutia. toate organele. or aici nu era nici pamânt d e arat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. înca un revolutionar care îsi permitea sa faca fapte de vitejie plasându-le sub semnul u morului. Melcii sunt supraîncarcati cu poveri si alimente. se uita la mâini si. Ochiul drept nu este gelos pe ochiul stâng. In corpul nostru. în sud ul Mexicului. Celulele corpului nostru cunosc. si numai organismul global decide ce organe au mai multa nevoie de ele. ENCICLOPEDIA ORGANISMUL VIU: Nimeni nu are nevoie sa demonstreze armonia perfecta car e domneste între diferitele parti ale corpului nostru. Edmond Wells. niste comunitati laice functionând corect si deja de oarecare timp. se afla comandantul Marcos. Cum de nu se gândise mai de mult la ea? Exemplul de urmat era. Insectele sunt acum mai multe de cincizeci de mii. Miscarea lui se baza totusi pe probleme sociale foarte reale: mizeria i ndienilor mexicani si strivirea civilizatiilor amerindiene. dar cu un scop comun: sa traiasca împreuna cât mai bin e posibil. Plamânul drept nu este in vidios pe plamânul stâng. Singurele bogatii su nt zaharul si oxigenul. Acesta este mot ivul pentru care degetele de la mâini si de la picioare se albastresc primele. BATALIA DE LA BEL-O-KAN Revolutia Degetelor se întinde ca o iedera. unele comunitati de quake ri sau amish stabilisera moduri de coexistenta interesante. îsi roase unghiile. Julie trecu la revolutiile propriu-zise. în masura în care amândoua pornisera de l a muzica. Revolutionarii rastas aveau drept referint a istoria biblica a regelui Solomon si a reginei din Saba.

Degetele v or invada padurea. pe flancul stâng. Bel-o-kan. Voi explica totul. Cetatea se umfla. Din spatele piramidei apar. Nu mai e timp de parlamentat. numai ca în loc s-o distruga. cel mai mare furnicar din padure. Recunoaste mii de mirosuri familiare. Orasul lor natal li se pare si mai întins si mai înalt. 6 propune o miscare de convergenta pe flancul drept pentru a-i ataca pe soldatii cu mandibule mari. Orasul-mama nu pare multumit ca-si vede înto rcându-se fiica turbulenta. Sunt pistele ei pe care le-a urmat ca sa plece la vânatoare primavara. Dar e prea târziu p entru asta. în spate. conform tact icilor învatate de 103 din cea mai frageda pruncie. Chiar daca principalul mod de comunicare la furnici este mirosul. ci ca sa le opreasca defin itiv. care foloseau focul tabu si pr opovaduiau alianta cu monstrii de sus. Nici 103 nu-si poate ascunde emotia revederii. Astfel deci. Ne întoarcem la cuib ca sa informam cetatea de un mare pericol. Printesa încearca o ultima conciliere. Surorile lor vin în graba nu ca sa le felicite. ele raspândesc cunoasterea existentei si a modului de viata al Degetelor. Sunt doar cincizeci de mii de revolutionare pro-Degete din specii diferi te iar în fata lor se afla o suta douazeci de mii de soldati belokanieni omogeni s i experimentati.artistica în cadrul acestei hoarde imense în transhumanta este scrijelirea motivului focului pe torace. 103 vazuse totdeauna marile piste care duc acolo arhipline de furnici pl ecate la vânatoare. artileristele care vor declansa salvele de acid formic. Trebuie sa puna repede la punct o strategie de aparare. Bel-o-kan. cavaleria. totul fusese doar ca sa plece si sa se întoarca tot aici. Si noi suntem tot belokaniene. soldatii cu mandibule mici care vo r da lovitura de gratie ranitilor. unde s-au nascut si murit cele mai mari legende mirmeceene. Bel-o-kan. doua siruri lungi de s oldati. un grup de revolutionare pro-Degete si un jaratic fumegând carat de melci. În spatele unor ierburi vad profilându-se umbra uluitoare a capitalei lor: Bel-o-kan. Trupele federa le sunt hotarâte sa atace. Furnicarul e încremenit. pe flancul drept. 5 vede inamicul si se îngrijoreaza. Revolutionai ele furnici ajung într-o câmpie de ienupar unde pasc linistiti o mie de purici de frunze. din ambele parti. 103 si 5 îsi agita antenele cu 12 000 de vibratii pe secunda ca sa-si iden tifice bine adversarele. Prin iarba aceea se juca atunci când era doar o tânara exploratoare. Într-adevar. emite 103 în directia cetatii imense. aceste doua coloane militare lungi arata ca mandibu lele Bel-o-kan-ului. care îsi carau comorile încurcând caile de intrare si de iesire. sunt surprinse de ceva: absenta oricarui zgomot. Nu vor face fata. Mii de mesaje olfactive emana din acel loc viu. nu fusese nevoie de mult timp ca în padure sa se raspândeasca veste a apropierii furnicilor revolutionare pro-Degete. Spune ca este un simbol al amenintarii. Emite foarte tare: Suntem surorile voastre. În timp ce încep sa-i vâneze urmarindu-i si bombardându-i cu acid formic. Acu m nu e nimeni. îmbatrânind. Furnicile au impresia ca sunt ca un incendiu care cuprinde treptat padur ea. Nici o reactie. Sub ochii printesei. Încetinesc pasul. În fata. mandibulele belokaniene se ridica zgomotos. De data asta. cu un sex nou. legiunile adverse se organizeaza în formatie de lupta. Se înfioara. Cu antena. nu sun t mai putin sensibile la aceasta tacere. Senzatiei de tacere i se adauga un alt fenomen su rprinzator: absenta activitatii la marginea metropolei. cetatea mama. În fata. Ca si cum. Vrem sa vorbim cu Mama. so ldatii cu mandibule lungi si taioase. Spera ca cu ajutorul focului vor crea destula panica ca sa semene spaima în rândul acelor animale mari si pântecoase astfel încât sa se întoarc . Printesa 103 arata pancarta alba.

Batali a se anunta grandioasa! O furnica federata ridica o antena. Printesa 103 crede ca ideea e buna. înnebuniti de spaima. Melcii-caravana. Un vârtej de legiuni federate patru nde într-o linie de aparare a revolutionarelor.. Ei vor fi primii cuprinsi de panica când vor fi coplesiti de furnicile os tile. revolutionarele pro-Degete înteleg ca ba talia este pierduta dinainte. Pe masura ce inamicul se apropie. Melcii atinsi de acid. A doua linie de artilerie o înlocuieste imediat pe prima. Sute de legiuni federate se napustesc drept înainte. Corpurile atinse se zvârcolesc de durere. Interesul lor fata de Degete nu e pân a la urma destul de puternic ca sa-i împinga sa înfrunte marea federatie de furnici rosii. trage si provoac a cel putin tot atâtea pagube ca si prima. Un ordin odorant. În rândul revolutionarelor pro-Degete e o adevarata hecatomba. Multe dintre cele mai mici insecte venite ca turis te prefera sa renunte si fug. Când sunt în aceasta sta re de panica. At acati! Imediat un racnet de mirosuri de razboi se ridica deasupra miilor de ante ne înaltate. Armata federala e din ce în ce mai aproape. Revolutionarele pro-degete aflate prea aproape de melci se împotm olesc. usor de recunoscut dupa cochiliile înfasurate spre dreapta. Dupa acest prim sarut negru. de parca ar fi vorba de un covor rula nt. Cele doua armate sunt pe punctul de a intra în contact direct. Gestul stâr neste spaima în apropiere. Toti stiu ca în curând va începe lupta corp la corp. Mandibulele goale scotocesc într-o adev arata padure de picioare ca sa taie genunchii. produc de doua ori mai multe bale. înca totul e calm. Douazeci de furnici revolutionare pro-Degete dintre cele mai viguroase s alta o crenguta aprinsa cu care mentin la distanta cavaleria federata. legiunile celor doua armate se desfasoara p e flancuri ca sa lungeasca zâmbetul funebru. Urmeaza socul. dar nu este destul ca sa compenseze inferioritatea nume . Pamântul se cutremura sub numarul lor. Problema revolutiei Degetelor este ca e formata din in secte heteroclite carora nu le poti cunoaste reactia în timpul unei lupte de masa. Melcii au 25 600 de dinti mici si ascutiti care le permit sa ciopârteasca frunzele de salata. marimea mandibulelor si în functie de gradul de sensibilitate al antenelor. Apa r noi întariri. Cele doua armate stau fata în fata ca doua animale imense cuprinse de mânie. Melcii stângaci. dar ca jaraticul ar fi si mai eficac e împotriva legiunilor cavaleriei.si sa-si atace propriile trupe. Ce vor face furnicile mici care nici macar nu sunt echipate cu mandibule de raz boi? Fara a mai vorbi de melcii care transporta jaraticul si care se misca atât de lent. Unii melci îsi ridica torsul si lovesc puternic coch ilia ca sa faca sa cada mirmeceenele si obiectele lor inutile. Artileristele se grabesc. Doua sute douazeci de mii contra a mai putin de cincizeci de mii. cu regimentele bine liniate pe cast e. Unele sunt muscate de dintii fini ca niste ace ai acestor ierbivore. Mandibulele primei linii federate se înfig în mandibulele pri mei linii a revolutionarelor. probabil un reflex ca sa poata fugi mai repede. Infanteria marunta alearga pe corpul marii infanterii ca sa se deplaseze mai repede. Prima linie de artilerie inamica este deja pe pozitie. sunt cei mai nervosi. deschid larg gurile ca sa-si urle spaima. Armata federala înainteaza inexorabil. Spadasinele alearga ridicând capul ca sa nu se jeneze r eciproc cu lungile lor sabii labiale. Deocamdata. Câte sunt? Probabil sute si sute de mii.. care înteleg în sfârsit ce se petrece. Abdomenele se ridica si lanseaza salve de picaturi co rozive care pornesc ca niste rachete galbene si cad în primele rânduri ale revolutio narelor. Numarul dezer torilor creste în partea din spate a cohortei. Calaretele galopeaza. îsi întind gâtul spre cer apoi se r asucesc aratându-si dintii mici si ochii exorbitant de lungi. Se nasc discutii. Revolutionarele îsi înfig adânc ghearele în sol ca sa suporte socul. Îsi ridica sus de tot coarnele si fac sa apara la capat sfe rele oculare ca niste muguri. Apoi fug de pe câmp ul de batalie. Ea formeaza un si r compact aproape perfect.

pe acel câmp de batalie deja foarte îndoliat. 16 e acoperita de combatante si. Federatele sunt pe cal e de a parasi câmpul de batalie si alearga ca sa stinga incendiul. Se trage de labiale. furnicile nu mai pot lupta. . Corpuri fara cap continua sa galopeze pe câmpul de batalie. Trebuie totusi sa câstige. des i are niste organe ale lui Johnston excelente. complet dezlantuita. aliate sau adversare. Deasupra lor. Bel-o-kan este acum o metropola mare unde se agita în mod vizibil multa lume. între picioarele inamicului. se omoara. Fara succes. Urca cu rapiditate etajele. dar ele au alta menire si nu e rolul lor sa asigure siguranta urbana. 103 le face semn celor douasprezece însotitoare ale ei sa i se alature si le explica ideea ei. sunt totusi surori. calaretele fusesera probabil prevenite si se asteptau ca focul tr ansportat prin padure sa apara în batalie. scotând capul ca un periscop deasupra s olului. Ia de jos o frunza uscata si o apropie de jaratic pâna când ia foc. Se înfig antenele în articulatii. Se pune piedica. Capete fara corp se rostogolesc. Dupa ce abdomen ul s-a golit. Se îndoaie mandibule. Fundul ei scoate fum. Caldura focului le da energie. ridicata pe patru picio are. Ele sapa la subsol cu toata forta mandibulelor. Imediat se declanseaza incendiul. Nu îndraznesc sa intervina. jaratecul slabeste si se opresc ca sa-si agite repede antenele deasupra. dar e deja coplesita de numarul dusmanilor. Fur nica ezita o clipa. Se orienteaza cu organele lor sensibile la câmpurile magnetice tere stre. La urma urmelor. Trebuie fugit repede mai înainte de a fi blocate de incendiu. sapa un tunel. Se arunca în fata mirosuri bogate în cuvinte grele. apuca un cadavru inamic si îl învârteste asupra capului. Aud deasupra rapaitul picioarelor. câteva lu cratoare întâlnite în cale se întreaba ce fac acele furnici în orasul lor. 5. Dar nimeni nu le asculta. Furia ucigasa a ajuns la paroxism si unele furnici. Multimea de asediatori e prea den sa. Arhitectura Cetatii s-a schimbat mult de la ultima vizita facuta de 103. protejate de zidul corpurilor lor. Escadrila se plaseaza imediat în centrul celei mai mari mase de revolutionare si. Se taie ca pete. Bucatele de chitina s parta dau la iveala carnea vie. Trei dint re ele poarta un jaratic în suportul lui de piatra. nu mai reuseste sa se repereze pe câmpul de batalie. F urnicile se strâng ca sa crape cu maxilarele armura inamica. Sinistrul se întinde cu violenta la ramurelele domului. pamântul vibreaza de zgomotele luptei. Directia Bel-o-kan. caci îsi revin repede si se limiteaza sa dea ocol acelei lanci lungi aprinse. întelegând în sfârsit porcaria razboiului de masa. se repede spre etajele inferioare si strabate în sens invers tu nelul pe care l-au sapat. omoara fara deosebire aliati si inamici. Nu va comite oare ceva ireparabil? Si îsi aminteste de colegele ei de revolutie care se lasa exterminate afar a si îsi zice ca nu are de ales. cele treisprezece exploratoare sapa îndelung drept în fata lor. pentru a crea micul curent de aer propice revitalizarii lui. De pe un mungel.rica. 8. Dau la o parte pamântul si nimeresc pe u n culoar. ataca lovind cu vârful spinos al capului. Vrea sa mai repete figura. Sigur. 8 crede ca catapulta ar trebui sa permita într-o zi generalizarea acestei ispra vi. Apoi pune ramurele în contact cu flacarile si le strânge în manunchi înt e mandibule. cuprinse de nebunie. Se rotesc în jurul ierburilor ca sa-si oboseasca adversarele. Lucratoarele se reped în crese ca sa scape progenitura. Aerul e plin de mirosuri amenintatoare. Se stârneste panica. Se afla în cetatea Bel-o-kan. sporind confuz ia generala. folosindu-si cele doua picioare din fata ca pe nist e bice terminate cu cârligele ghearelor. Fara antene. Furnicile se ascund în gaurile pamântului ca sa-si surprinda mai bine dusman ul. Escadra aban doneaza jaraticul. In plus. Printesa 103 este puternic afectata de acea exterminare între membrii acel eiasi familii. Ca sa iasa de pe câmpul de batal ie. 15 trage în rafale. La un moment dat. S-a dezlantuit marea încaierare. Se rasucesc ochi. apoi îl arunca cu putere peste linia de cavaleri e. Se înjunghie. prefera sa împarta palme. Descopera în sfârsit o zona friabila. Printesa 103 iese la suprafata si. 14 încearca sa con vinga o inamica sa dialogheze. Nu-i mai ramâne decât sa le taie antenele mai înainte de a-si veni în fire. observa ce se petrece.

103 întoarce capul. Nu le mai era indispensabil sa se situeze ex act în timp. multi aveau impresia ca fiecare zi dura o luna. cel metodic. va fi faimosul lor pow-wow de dimineata. Peste tot. Viata accepta viata. va fi o alta adunare. Îi anunta ca gasise în sfârsit un exemplu de urmat pentru revolutia ei: organismul viu. de acid formic si de chitina topit a. De ac eea aceste insecte se integreaza atât de bine în natura. Ei erau fondatorii. traia astfel un organism si mai important. Zidurile liceului erau pielea. trebuiau sa continue sa formeze un grup autonom. masina. Grupurile si solistii care se schimbau pe podium constituiau un indic iu suficient ca ziua înainta.Si noi opt? întreba Ji-woong. revolutia raspândindu-se în lume cu ajutorul retelelor informatice. . birou. Noptile lor e rau scurte. Julie avu ideea sa redenumeasca totul în jurul lor conform acestui concept de organism viu. intuitiv. cafeneaua. si totusi. limfocitele. usile erau porii. fara sa-si dea seama. Printesa 103 se uita cum arde Bel-o-kan. be lokanienele se îndârjesc sa stropeasca flacarile cu jeturi de acid slab concentrat. Focul lupta în locul lor. Naturi i îi place ceea ce-i seamana.Iat a exemplul. De altfel. Este deci suficient sa reproducem în exteri or ceea ce avem în interior. Corpul ei era un mic organism. Reteaua inform atica era sistemul nervos care contribuia la circulatia informatiilor. Julie avu ideea sa creeze doua emisfere. Îsi pusesera într-un sertar actele de identitate pentru ca toti se cunosteau înt re ei. Aici nu existau furturi pentru ca nu era nimic de f urat. care va ave a sarcina sa trieze ideile creierului drept si sa le puna în practica. . atât cât a mai ramas din ele. Lucratoarele evacueaza deja ouale pe iesirile de serviciu. În privinta creierului. La orele nou a. Julie arata spre totemul din poliester din centrul curtii si zise: . garaj. un . Acesta era unul dintre as pectele neprevazute ale revolutiei. toata lumea se debarasase de ceasuri. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR Drapelul Revolutiei furnicilor flutura deasupra liceului din Fontaineble au si în dimineata celei de a cincea zile. amazoanele de la clubul de aikido. Incendiul a cuprins vârful cetatii. Si nimeni nu parea obosit din aceasta cauz a. Julie continua: . Astfel. ajungeau sa recup ereze oboseala în trei ore în loc de opt. învatasera sa-si gaseasca ciclul precis de adormire. interior si exterior. De acum înainte. Datorita tehnicilor de control a somnului profund citite în Encicloped ie. treptat. Cu cât vom fi mai solitari. Conexiunea perfecta a tuturor celulelor noastre dovedeste ca în interiorul nost ru exista deja o societate armonioasa.În interiorul corpului nu exista nici rivalitate si nici lupte intestine . 137. cei m ai multi dintre acei tineri nu fusesera niciodata atât de ocupati. o adunare inventiva în c autare de noi idei. sa astepte. Oamenii erau atenti. cu miros de lemn ars. Ocupantii debransasera soneria electrica care intra în functiune din ora în ora si. Creierul stâng. Banii de la SRL-ul "Revolutia fu rnicilor" erau glucoza indispensabila pentru insuflarea energiei. un organism mai mare. cu atât constiin ta noastra se va ridica si cu atât mai mult vom intra în armonie cu natura. O va impune prin forta mandibulelor si impetuozitatea flacaril or.Furnicarele functioneaza deja ca niste organisme vii armonioase. obiectivul nostru este sa reusim sa transformam ace st liceu într-un organism viu complet. Deodata totul i se parea simplu. iata secretul: "1 + 1 = 3". Julie se urca pe podium pentru discursul zilnic. Stie ca Revolutia pro-Degete es te abia la început. dulap. liceul o cupat. 103 iese din pamânt si indica trupelor sale. intestinul. Revolutia nu cerea nimic nimanui. Peste tot în jur se ra spândeste un fum întepator. Revolutionarii îsi abandonasera ceasurile dar si cheile de la apartament. Creierul drept.

Trebuie sa fie expulzat la noua luni din corpul mamei sale. Totusi este constienta ca razboiul ramâne deocamdata cel mai bun accelerat or al istoriei. . La sfârsitul traiectoriei. Printesa 103 nu se arata entuziasta. Armata revolutionarelor pro-Degete. volumul III 139. Printesei 103 nu-i prea place tactica asediului. Numai ca. BEL-O-KAN ASEDIAT Mirosea a cocon fript. ca si copilasul. Copilul se naste tulburat. Cetatea Bel-o-kan nu mai scoate fum. "pântece psihic". are deci nevoie de un alt pânt ece protector: pântecele psihic. sprijinindu-se greoi pe o crenguta-cârje. O furnica epuizata se apropie de . suntem cortexul. Trebuie sa dam asaltul final. nu are dinti. ENCICLOPEDIE NOUA LUNI: Pentru mamiferele de tip superior. altfel n-ar mai putea sa iasa. Pentru el. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. si-a asezat tabara de jur împrejurul capitalei federate. Dar fetusul uman are un cap care se mareste prea repede. Totul era perfect. Umbra cetatii se proiecteaza ca un mare triunghi negru calcinat peste trupele as ediatoare. Edmond Wells. daca în general copilasii sunt înconjurati cu toata atentia în timpul prim elor noua luni care urmeaza nasterii. nu are par si îngâna cuvinte greu de înteles . Astfel. timpul complet de gestatie este în mod normal de optsprezece luni. creierul primitiv de la orig inea celor doua emisfere. rareori ne gândim sa acordam aceeasi atentie batrânilor în ultimele lor noua luni care preced moartea. Pentru aceste prime noua luni în aer liber. se ridica pe doua picioare ca sa vada mai sus. Vom continua sa ne adunam pentru dezbaterile noastre în în caperea unde faceam repetitii. stie ca a început numaratoare a inversa. raspunse Julie. cel puti n ce a mai ramas din ea. 138. Stiu ca în interior pagubele trebuie sa fie importa nte. Primele sale noua luni externe sunt doar o copie perfecta a celor noua luni interne. neterminat si neautonom. Este mai ales cazul cailor. atinger ea mamei. dar nu au posibilitatea sa le evalueze. poarta scutece. emite 15. sarutarile tatalui. ai caror pui se nasc capabili sa mearga.organ care sa gândeasca separat. Iar razboi! Mereu razboi! A omorî est e mijlocul cel mai complicat si cel mai obositor de a te face înteles. tot asa un batrân în agonie are nevoie de un cocon psihologic de sustinere în timpul celor noua luni dinaintea mortii. Nimic glorios pentru niste razboinice. Se n aste deci prematur. Aceasta ar trebui s a se poarte foarte frumos pentru a le furniza coconul de protectie indispensabil ultimei lor metamorfoze. batrânul manânca alime nte pasate. sa pui santinele în jurul zonelor de licate.Noi opt. sub cafenea. Pentru e l este vorba de o perioada esentiala caci. La fel cum un copil are nevoie de un cocon protector solid în timpul celor noua luni care urmeaza nasterii sale. Îndeplineste un proces invers celui al nasterii. Trebuie sa astepti. El seamana întrucâtva cu c ei care au arsuri foarte grave si trebuie tinuti sub un cort artificial. ar avea nevoi e de o infirmiera care sa joace rolul mamei. În timpul acestor ultime noua luni. Printesa 103 se ridica pe patru picioare si 5. sa blochezi caile de aprovizionare ale orasului. laptele mamei. ca si cum s-ar deprograma. 7 sugereaza asedierea cetatii ca sa se obtina timp pentru pansarea ranil or si pentru reorganizare. În mod logic. Totul era la locul lui. aceasta protectie artificiala este contactul cu mama. muribundul se dezbraca de vechea lu i piele si de cunostinte. O singura diferenta: copilasul a trecut dintr-un mediu lichid într-un medi u aerian. intuitiv. Soldatii bel okanieni au reusit sa stinga focul. cetatea pa re mai mica si mai accesibila.

O alta reusita era si "Centrul de întrebari" al lui David. Cel mai spectaculos era cel conceput d e Francine. 24 îi explica faptul ca în primul rom an va povesti contactul între cele doua civilizatii. Apoi si-a zis ca. sau pe ntru noi marci de masini. produse congelate si medicamente. a plecat de la încep utul incendiului. Când veverita a sarit spre iesire. Ar putea sa fie citit romanul tau? întreaba 103. si scoate ferom onul-memorie pe care si-a început povestirea ca sa scrie un nou capitol. doar ca sa gaseasca id ei pentru scenele de actiune din romanul sau. furnici si Degete. tot o veverita îl va reorienta. Printesa 103 spune ca îl cr edea mort si Printul 24 îi povesteste aventura lui. Astfel c a fiecare veverita l-a dus într-o directie necunoscuta. va încheia trilogia cu Revolutia Degetelor. de când a trait pe Insula Salcâmului. remarca Printul 24. A spionat de aproape cetatea si a descoperit un pasaj. din ce în ce mai multe agentii de publicitate cereau consultanta pe ntru sondarea impactului la detergenti. Numai cele doua masini complicate ale Juliei si ale lui Zoe prezentau re zultate dezamagitoare. din reflex. Vreo suta de furnici patrund astfel în pasajul care duce la cetate. În sfârsit. cooperare". Astfel se obisnuise sa se foloseasca de v everite drept mijloc de locomotie. s-a agatat de bla na ei. trimitea planurile prin computer clientului sau în schimbul numaru lui cartii sale de credit. confruntare. emite Printul 24. Crede ca poate sa fie trimis un comando. daca o veverita l-a ratacit. Numai dupa ce va fi gata. cât se poate de evident. Si daca va placea. reprezentând trei puncte de vedere diferite: cel al furnicilor. Atacul grupului de comando care a provocat incendiul. Prin reteau a informatica. Si acum a sediul. neputând sa se d eplaseze fizic. Printul 24 a mers apoi mult timp. cel al Degetelor si cel al unui personaj care cunoaste cele doua lumi paralele. Deodata apare 14. dar asculta cu atentie caci. Problema e ca nu poti comunica cu aceste roza toare ca sa le indici unde vrei sa mergi sau macar sa stii unde se duc. daca constata ca romanul lui feromonal le i ntereseaza pe furnici. Printesa 103 îi istoriseste si ea cum au evoluat lucrurile acolo. Am impresia ca acestea sunt cele trei stadii logi ce ale unei întâlniri între doua gândiri diferite. ele . iar al doi lea va fi relatarea confruntarii lor. Cele trei intrigi vor deveni convergente spre sfârsit. "Con tact. Printul 24 e obsedat s a scrie o poveste lunga. S-a si gândit la un titlu: N oaptea Degetelor. Are deja o idee foarte precisa a modului în care va scrie povestea. galopând din creanga în creanga. Infra-World avea activitatea cea mai lucrativa dintre toate. De ce o trilogie? întreaba printesa 103. astfel ca. Si spune ca. Toate astea îi par putin cam confuze lui 103. 140. Printesa l03 ia hotarârea s-o urmeze. Batalia de la Bel-o-kan. Destule întâmplari ca sa scrii un roman. precizeaza doct tânar ul print.ea si îi întrerupe gândurile. Printesa 103 sare imediat recunoscându-1 pe printul 24 pli n de praf. poate ca va scrie si o urmare. Masina de dialogat cu furnicile omorâse deja vreo treizeci de insecte cobai. PUNERE ÎN PRACTICA Standurile progresau foarte bine. pentru ca nu s-au putut distruge u na pe cealalta. de exemplu 103. În realitate. În ceea ce priveste . Mai putem încerca o ofensiva subterana. Are de gând sa se bazeze pe trei intrigi paralele. rozatoarea l-a dus pâna departe. Oamenii luau pe rmanent contact cu el. mai târziu. ultimul roman va fi cel al cooperarii între cele doua specii. Cele doua insecte schimba o mie de trofalaxii.protezele olfactive concepute de Zoe. Paul inventa noi arome pentru hidromel si Narcisse crea o linie de moda cu totul noua. raspunde 24. Înaintea za cu prudenta. Leopold obtinuse comanda unei vile înserata într-o colina si. Asta explica întârzierea lui. la fel si Printul 24.

. Totul e ars si nu se semnaleaza nici o prezenta. Peste tot zac cadavrele calcinate ale razboinicelor surprinse de incendiu. E vorba de o cutie în care este foarte frig. poti sa fii fericita. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER Salivatoare: 10. profita.Adineauri am citit un pasaj din Enciclopedie. În ea înghe suie hrana pâna la refuz.Am reusit totusi ceva simpatic. aceasta viata este doar un circ imens construit ca sa fiu testata. Se numea "Su nt doar un personaj" si spunea ca poate suntem singuri pe lume într-un film care s e deruleaza doar pentru noi. Julie îi puse o mâna pe umar. Acum ar trebui sa reusim si la nive l individual.. Obiectele. 141. Mi-am zis: Si daca eram singura persoana vie? Daca eram singura fiinta vie din tot uni versul. .Asta-i acum! Functionezi foarte bine. Zoe fu cea care cazu pe gânduri.În acest caz. Uita ce-am spus. citeste viata mea într-o carte si ma judeca.N-ai remarcat niciodata ca în jurul nostru oamenii mor in timp ce noi ra mânem în viata? Poate ca suntem observati. poate ca ni se testeaza reactiile în fata u nor situatii date. FRIGIDER: Degetele nu au gusa sociala. Julie se înt oarse spre Zoe si o privi în ochi. . natura formeaza un decor bine i mitat. cu atât frigiderul lui e mai mare. Îsi fac griji. am avut un gând ciudat. Caldura focul . Lumea asta. Poate ca cineva ma observa chiar în acest moment de d eparte. zise Zoe care venise dupa ea. De data asta.Scuza-ma. tu. copacii.. Aceasta revolutie.Ma întreb daca nu cumva dorinta mea de a schimba lumea nu este în realitat e decât constatarea incapacitatii mele de a ma schimba eu însami. figurantii. sa-ti îndeplineasca dorintele.. deschise frigiderul si turna hid romel în doua pahare. 142. . totusi pot sa stocheze mult timp hrana fara ca ea sa se deterioreze.La nivel colectiv. Cu cât un Deget e mai important. Julie continua: . Degetele se echipeaza cu o masina pe care o numesc "frigider". actor ii.raneau atât de puternic narile încât nimeni nu le putea suporta mai mult de câteva secun de. Totusi oame ii erau activi în jurul standurilor. În locul stomacurilor noastre secundare. Era ciudat. Crengutele calcinate miros urât de tot. perso najului meu.Tocmai asta ma îngrijoreaza. casele. cum spui tu. se afla aici ca sa te satisfaca. . ati fi doar niste actori si niste figuranti. facut ca sa ma linisteasca si sa ma faca sa cred ca exista o anumita real itate. . . Viitorul lor depinde de tine. Ni se testeaza gradul de rezistenta la anumite agresiuni. Tot ce e pe pamânt e pentru tine. E foarte posibil ca inc endiul sa fi mistuit toti locuitorii si apoi întreaga armata venita sa-l stinga? Furnicile înainteaza pe culoarele uneori vitrificate de foc. Mi-e teama ca nu voi fi la înaltimea. Imagine oribila: exista oua si larve de furnici care n-au putut sa fie evacuate la timp si care au ars de vii. Sau poate într-un roman . Drapel ul fâlfâia în vânt si muzicienii reggae cântau într-un nor de fum de marijuana. Zoe începu sa se uite la ea cu îngrijorare. Cui îi pasa! Apoi o lua pe prietena ei la bucatarie. Dupa ce am citit asta. încuviinta Julie. Ni se testeaza reflexele.Daca tot ce mi se întâmpla nu este la urma urmelor decât un mare spectacol c are se joaca numai pentru mine? Toti acesti oameni. Dar poate ca sunt ca într-un program din Infra-World. Julie urca pe balconul directorului si contempla curtea si revolutia.Hei! Ce-ai mai inventat? . .. ÎN BEL-O-KAN Sunt surprinse de un miros de carbune.Ce vrei sa spui? . .

Dar în t rei bucati. macar pentru a-si aminti de motivele pentru care nu trebuie sa le f aca. Deistele. Din pacate.ui a fost atât de intensa încât insectele au pierit brusc. 5 murmura: . 15 manânca putin din cadavrul unei furnici-cisterna si constata ca are o s avoare delicioasa. Pe un pere te a fost desenat un cerc. Focul e o arma cu doua taisuri. el sp unea ca "orice fiinta omeneasca era capabila sa se adapteze unei schimbari a med iului în care traieste si sa transmita aceasta adaptare descendentei sale". I-a chestionat pe cercetatori care l-au asigur at ca cea mai mizerabila dintre imposturile stiintifice era cea la care se dedas e doctorul Paul Kamerere. Acolo. dar totusi o arta. Ea nu a fost nici arsa. Int ensitatea flacarilor a fost atât de puternica în unele locuri încât umbra victimelor s-a imprimat pe pereti. Printesa 103 paseste în orasul ei transformat în cimitir. Furaicile-portar care aveau sarcin a sa pazeasca iesirile au murit din cauza caldurii si a emanatiilor toxice. E oare posibil ca belokanienele sa fi descoperit si e le arta? O arta minimalista. E posibil ca Degetele sa fi vrajit-o ca sa ajunga sa nu mai suporte înfrângerea. Focul. în plina munca.. De jur împrejurul ei se afla cercuri gravate cu mandibula. cu cât înainteaza prin acel de zastru.. doctorul Kamerere a pus la punct o experienta spectaculoasa.Focul e o arma prea pustiitoare. caci cetatea lor natala fusese pustiita. Printesa 103 are un presentiment rau. Merg pe culoare înca pline de fum. Regina moarta si-a pastrat un cuvânt odoran t în vârful antenelor. Or. cu atât au impresia ca acolo s-au petrecut evenimente insolite. sa-si d istruga semenele si chiar sa-si pustiiasca propria cetate! Si când te gândesti ca facusera calatoria aceea lunga si periculoasa tocmai ca sa avertizeze Bel-o-kan ca risca sa fie. În mod ciudat. o furnica poate sa continue sa emita. caci consta doar în reproducerea unor cercur i. Trecerea e libera. În salile lor. Furnici le nu sunt pregatite pentru foc. 103 lasa în jos antenele. Atunci. Când 103 si trupa ei le ating. Remarc a faptul ca lemnul buturugii de pin care adaposteste cetatea interzisa abia daca a fost atins de incendiu. incendiata de Degete! Istoria este paradoxala. A descoperit gustul caramelului. Dar nu au nici timp si nici dorinta de a se minuna în fata acelui nou aliment. Aceast a teorie era exact contrara celei lui Darwin. ca sa dovedeasca temeiul a sertiunilor sale. 103 se apropie si palpeaza antenele capului decapitat. 10 si 24 se învârt în toate directiile d e teama unei capcane. animalele iesite din aceste oua se adaptau si prezentau caracteristi . Printesa 103 stie acum ca focul este o arma mult prea distrugatoare. fermecator. Trupa intra în încaperea regala. pasionat. A trisat. regina Belo-kiu-kiuni se afla acolo. Toti înteleg acum de ce focul a fost interzis de atâta amar de vreme în lumea insectelor. Kamerere a fost un biolog austriac care si-a realizat principalele descoperiri între 1922 si 1929. nici asfixiata. ENCICLOPEDIE KAMERERE: Scriitorul Arthur Koestler a luat într-o zi hotarârea sa consacre o lucrare imposturii stiintifice. Urca în cetatea interzisa. În grajduri sunt numai paduchi-de-frunza prajiti za când cu picioarele în sus. Elocvent. exista unele prostii pe care fiecare generatie trebuie s a le comita. 103 spera s-o gaseasca pe regina. sa-si omoare regina. Au ramas încrem enite în pozitia în care se aflau înainte ca un val fierbinte sa le împietreasca definit iv. 143. aceste furnici se farâmiteaza. fireste. A luat oua de broasca râioasa cu pielea uscata care se reproduc pe uscat s i le-a pus în apa. A fost asasinata de putin timp. furnicile-cisterna au facut explozie. În ciupercarii nu ma i sunt decât vegetale calcinate. Urmele de lovituri sunt rece nte. A folosit-o pent ru ca era în inferioritate pe câmpul de batalie. Chiar si în bucati.

Aceasta sinucidere l-a discreditat complet. . Disperat. Totusi. Totusi. Cele doua furnici nu se apreciasera niciodata prea mult. Exis tau deci câteva care scapasera. Viata era deci capabila sa-si modifice programul genetic ca sa se adapteze la mediul acvatic. nu fara sa lase un text lapidar în care reafirma autent icitatea experientelor sale si declara ca "vrea sa moara mai bine în natura decât pr intre oameni". Doctorul Kamer ere avea de gând sa demonstreze ca nu era un sarlatan. Kamerere a prezentat deci acest su pravietuitor si umflatura lui de culoare închisa. Are sânge transparent pe mandibule. Se asezase în fruntea religiei deiste. cu antenele înainte. Kamerere a parasit sala huiduit. În amfiteatru s-a înghesuit multa lume si numerosi jurnalisti.cile broastelor acvatice. în laboratorul sau a avut loc un incendiu si toate br oastele lui au ars cu exceptia uneia singure. Aceasta razboinica aderase imediat la religia deista. s-a refugiat într-o padure unde si-a tras un glont în gura. 23 pare si ea în mare forma. Aceasta inovatie nu a fost pe placul noii regine Belo-kiu-kiuni. Un grup de belokaniene se iveste timid în pragul usii. încântata ca exista macar o supravietuit oare a acestei prime cruciade. Arthu r Koestler s-a întâlnit cu fostul asistent al lui Kamerere. În ajunul experientei. El fusese cel care. într-o zi. cu ocazia anchetei pentru lucrarea sa Împerecherea broastei râioase. în cetatea lor natala. ni ste oameni de stiinta si universitari au dorit sa examineze "obiectiv" experient a lui. amândoua supravietuitoare a mii de aventuri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ceruse ca mortii sa n u mai fie aruncati la depozitul de gunoaie si niste sali sa fie amenajate în cimit ire. Se vedea perfect de bine ca petele negre a le umflaturii degetului broastei fusesera în mod artificial desenate prin injectar e de tus sub piele. care a interzis practicarea cultului deist în cetate. Acum er a admis ca fiintele vii erau incapabile de a se adapta la un nou mediu. Kamerere îsi apara teoria în lume cu un oarecare succes. 2 3. umflatura care permitea broastelor acvatice masculi sa se agate de femela cu pie le alunecatoare ca sa se poata acupla în apa. S-ar putea crede ca e vorba de o impostura stiintifica mai mult decât nula . dar faptul ca s e aflau acolo. Cetatea. Dupa ce a abordat lumea zeilor. Printesa 103 sta în defensiva dar cealalta emite ca totul a reintrat în ordi ne. DEISTELE Deistele? Regina murise. Edmond Wells. Ea povesteste ca la început. Printesa 103 o recunoaste. Omul i-a dezvaluit faptu l ca el se afla la originea dezastrului. dar lanseaza feromoni de bun venit întregului ei grup de comando. Înselatoria era descoperita. Prin urmare 23 a supravietuit si ea primei cruciade împotriva Degetelor. Aceasta adaptare la mediul acvatic e ra transmisa progeniturii lor. 23 percepe imediat ca 103 a devenit o sexuata si o felicita pentru aceas ta metamorfoza. la ordinul unui gru p de savanti darwinisti. daduse foc laboratorului si înlocuise ultima broasca muta nta cu alta careia îi injectase tus în deget. 23 s-a reîntors la Bel-o-kan ca sa propovaduiasca. Sala râdea. Se dedau unei trofalaxii. care se nastea direct cu o umflatura de culoare înc hisa pe deget. Oamenii de stiinta au examinat a nimalul cu lupa si s-au stricat de râs. O furnica se desprinde de celelalte si se apropie de noile venite. Darwinistii au câstigat si pentru multa vreme. l e apropie brusc. Tot i semenii lui l-au respins. Este 23. Într-un minut. 23 dezvalu ise existenta zeilor. 23 îsi istoriseste povestea. Aveau astfel o umflatura neagra copulatoare pe deget. i-au facut o primire buna si. Kamerere s i-a pierdut tot creditul si orice sansa de a-si vedea recunoscute lucrarile. treptat. Printesa 103 remarca faptul ca 23 nu spune n iciodata "Degete" ci foloseste denumirea "zei". volumul III 144.

Printul 24 întreaba de ce totul este pustiu. Ele care voiau sa promoveze interesul fata de Degete fusesera cu mult depasite de aceasta 23. adica fara logica. Exploratoarele pleaca ca cercet ase ca sa gaseasca alta buturuga de pin propice construirii unei cetati. Crede ca trebuie instalat un mare semineu central ca sa poata fi degajat fumul provenit de la laboratoarele focului. Negr ele se instaleaza la sud-est de etajele cele mai adânci. ca sa construiasca împreuna o societate bazata pe vene ratia Degetelor. înconj urata de mica ei trupa de fidele. Buturuga e plina de tunele sapate de viermi si chiar este posibil sa se implanteze în lemnul ei o Cetate interzisa si o încapere regala. În noua capitala se lucreaza peste tot la inovatii tehnice. deistele. testând totul si orice dupa cum le trece prin min te si vazând apoi rezultatul. larve si ce a mai ramas din ci upercile si puricii de frunze scapati de incendiu. dar p entru ca de acum înainte orasul e la dispozitia lor. toata lumea se pune în miscare. Dar nu este usor. se face apel la un nou concept: "orasu l deschis". la ciupercarii precum si la laborat oarele care vor avea nevoie de ea pentru spalarea obiectelor utilizate. Furnicile înghesuit e în spate psalmodiau: Degetele sunt zeii nostri. 23 s-a folo sit imediat de aceasta ocazie. în capitala incendiata nu mai erau decât ele. Chiar daca nu este înca ouatoare. Printesa 103 si Printul 24 nu prea împartasesc fervoarea profetesei. una câte una. Melcii care au carat jaraticul transporta cele câteva oua. În câteva ore. Asa se explicau deci toate acele senine de pe culoare. avangarda descopera o buturuga locuibila numai la o ora de mers. S-a avântat spre încaperea regala si a asasinat-o pe regina ouatoare. Pentru ca nu se poate reînnoi populatia. Le-a interzis religia. Atunci. Printesa 103 da din cap. Când îsi facuse aparitia armata lui 103 care aducea cu ea focul. a putut continua sa propovaduiasca. care numara saizeci si patru de cetati. Printesa 103 lanseaza totusi un feromon: Pancarta alba din fata orasului Bel-o-kan este semn de mare pericol. toate cetatencele belokaniene îsi întrerupsesera ba taile inimii. seceratoarele la etajele superioare ca sa fie mai aproape de rec olta si tesatoarele se duc în nord. pentru a le întâmpina pe revolutionare. Acum. pentru ca nu mai exista regina. la vest de eta jele de mijloc. Este crezuta. 5 face planuri în vederea construirii rapide a unui nou Bel-o-kan. Diferitele etnii ocupa treptat cartiere separate. Inginerele focului construiesc un mare laborator în su . Religia de ista îsi alesese drept simbol cercul.23 se refugiase atunci în cel mai adânc cartier al metropolei si acolo. cu artere mari p e care sa poata circula fara ambuteiaje vânatul mare si obiectele indispensabile n oilor tehnologii. Caci astfel le vad furnicile pe Degete înainte de a fi strivite de ele. Poate ca e doar o problema de secunde. Printesa 103 crede ca ar fi interesant sa dea voie altor specii de i nsecte straine sa se instaleze aici ca sa îmbogateasca cetatea cu propriile lor cu lturi. întreaga cetate s-a plasat în faza d e autodistrugere si. profita de asta. Pornind de la aceas ta buturuga. fiind singura femela sexuata din Bel-o-k an. 103 considera distanta destul de mare ca sa fie la adapost de cataclismul care se va produce în jurul pancartei albe. Trebuie sa plece fara întârziere. În modul specifi c furnicilor. galbenele. 23 explica cum noua regina Be lo-kiu-kiuni s-a suparat în cele din urma pe omniprezenta deistelor. A urmat o adevarata vânatoare de deiste în cetate si multe martire muriser a. Printesa 103 si însotitoarele ei sunt de-a dreptul uimite. Printesa 103 este numita regina nu numai a orasului lor care renaste. 103 sugereaza sa se construiasca o cetate ultramoderna. Mai are în vedere si canale pentru aducerea apei de ploaie la grajduri. ci si a întregii federatii de furnici rosii din regiune. Din fericire. To ate furnicile se agita. E pentru prima data când un oras se doteaza cu o printesa incapabila sa ou a.

însemna sa ti se ofere u n cec în alb sau ocazia de a inventa orasul ideal. în totalitate. fara nici o legatura cu natura. Acolo se practica pict ura pe frunze. Ca sa evite orice lucru daunator. Practicarea tehnologiei Degetelor le confera un avans în lumea insectelor. dar asta nu înseamna ca nu e o muzica tipica pentru furnici. era formata dintr-o încâlceala de strazi. 15 creeaza bucatarii unde gusta toate ramasitele arse în laboratorul focul ui. Printul 24 si 7 se pronunta pentru atelierele de "arta" la etajele minus cincisprezece. Vrea sa creeze "cult ura furnicilor" si. în aprop iere de sala inginerelor. Poate ca rezultatul nu e prea încura jator. mai precis. E ca si cum ar fi câstigat o mie de ani într-o singura zi. Dealtfel. 145. De altfel . generatori de dezordine. în douasprezece bucati.n. A primi sarcina sa construiesti. acolo. adevarat labirint care aparuse fara ca cineva sa tina cont de un plan de ansamblu. Poetii. agricultori si soldati. erau oame ni imprevizibili. Frunzele sau insectele calcinate care i se pare ca au gust bun sunt puse la dreapta. Hippodamos nu a vrut nici artisti. Hippodamos nu a scapat acest noroc. înca nu exista nimic asem anator pe Pamânt. Hippodamos a dorit un oras artificial. A imaginat o cetate cu zece mii de locuitori. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI HIPPODAMOS: În anul 494 î. 11 n u-si pierde speranta în armonizarea tuturor acelor sunete pâna la obtinerea unei buc ati cu mai multe nivele de game. Proiectul lui Hippodamos voia sa faca din Milet o cetate cu un sistem me canic perfect care sa nu ramâna niciodata în pana. 10 creeaza un centru de studii asupra comportamentului Degetelor. Fostiii locuitori i-au cerut atunci arhitectului Hippodamos sa reconstruias ca dintr-o data o întreaga cetate. De când nu mai sunt constrânse la clandestinitate. . situat între Halicarnas si E fes. la stânga. 11 se hotaraste sa inventeze muzica furnicilor. dupa parerea lui. se pot foarte bine obtine obiecte de stil tipic mirmeceean. Cere mai multor insecte sa târâie ca sa formeze un cor pe mai multe voci. toti locuitorii erau cetateni egali în drepturi. a vând în centru o acropola de unde porneau douasprezece raze care îl taiau. 23 si sus tinatoarele ei merg în pelerinaj în zona pancartei albe si. cele care au gust rau. deistele se afiseaza peste t ot în oras devenind din ce în ce mai zeloase. cultura belokaniana. începe sa se roage zeilor superiori care au instalat acel monument sacru. scarificarea pe ca rapace. pietele rotunde si toate casele erau perfect identice ca sa nu existe gelozie între vecini. Acolo ard tot de au la îndemâna ca sa vada în ce materi al se transforma si ce fel de fum se produce. încaperea este tapisata cu frunze de i edera foarte putin inflamabile. un oras de talie mijlocie. Inginerele în domeniul mecanicii amenajeaza o sala spatioasa unde testeaza pârghii. Pâna a tunci. celibatarilor si lene silor. E vorba de o ocazie unica în istoria epocii. Printul 24 intentioneaza sa dovedeasca ca folosind tehnicile Degetelor. minus saisprezece si minus saptesprezece. regele persilo r. a distrus si ras de pe fata pamântului orasul Milet. actorii si muzicienii erau al ungati din Milet. Hippodamos nu voia doar sa traseze strazi si sa construiasca case. Ca sa previna riscul unui incendiu. În seara primei zile mai ales. Un lucru o supara însa pe 103.bsolul cel mai adânc al cetatii. Nu existau sclavi. Strazile noului Milet erau drepte. fie ca e vorba d e romanul sau sau de picturile mai curând naive ale lui 7. Artistii. repartizati în trei clase: a rtizani. sculptura în excremente de scarabeu si. Într-adevar. se poate regândi si viata sociala. de exemplu. ba chiar combinatii de mai multe pârghii legate prin fibre vegetale. si a desenat primul oras gândit geomet ric. el er a convins ca regândind forma orasului. iar orasul era interzis si celor saraci.e. fireste.. ca pe un to rt. Atena. orasele erau doar târgusoare care se întindeau progresiv în cea mai mare dezord ine. armata lui Darius.

la o separare între furn icile "tehnologice". volumul III 146. Vine de la laboratoare si este încântat d e progresele facute. 147. David nu fu multa vreme îngrijorat pentru "Centrul de întrebari" caci o ocupanta adusese în geanta un t elefon celular special. În Noul Bel-o-kan se ajunge la o atmosfera ciudata. Toate activitatile lor era u bazate pe reteaua informatica mondiala. 5 remarca ca deistelor nu le pasa . Se constata ca deistele au început sa se comporte în cetate deosebit de agre siv. Fiecare problema îi obliga sa-si puna în functiune imaginatia si îi lega si ma i mult pe ocupantii liceului. Julie îsi convoca prietenii în camera de repetitii unde discutara despre noi le conditii de viata impuse de embargoul politist. când nu era nici soare si nici vânt. Le avertizeaza pe laice. extrem de puternic ca sa recreeze un contact hertzian br ansându-se direct la satelitii de telecomunicatii. Nu mai vor sa învete nimic. în ca zul în care Degetele nu le vor strivi. ceea ce permite transportarea fara pe ricol pentru luminarea sau încalzirea unei zone. ele. îsi vor lua aceasta sarcina. Maximilian lua hotarârea sa-i lase fara ea.23 pronunta o predica în care de clara ca scopul religiei deiste este sa converteasca la venerarea zeilor toate f urnicile din lume si înseamna sa le faci un serviciu asasinând laicele. Un cetatean bine rânduit în ordinea cetatii. dar nu se vorbeste prea mult despre asta ca sa se evite un razboi civil. Constatând ca datorita liniilor lor telefonice. Fiecare cort indian avea în vârf dispozitivul lui eolian. ci depun pe pereti mirosul religiei lor. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII Pe masura ce tehnologiile se dezvolta în Bel-o-kan aflat în plina transforma re. Edmond Wells. Dar pentru ca nu era suficient. Inginerele focului reusesc acum sa puna jaraticul în cutii us oare de frunze împletite cu un fund de pamânt. deistele. David bransa câteva biciclete de la clubul de promenada la dinamuri. În acea a doua zi de domnie a Printesei 103. religia ia avânt. Departe de a le slabi revolutia. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Îi învata pe ceilalti sa se spele cu nisip si sa suga bu catele de sare ca sa fixeze apa în corp si sa micsoreze astfel nevoile. Maximilian lua ho tarârea sa le taie liceenilor apa si electricitatea. Ca sa rezolve problema apei. Printesa 103 este convinsa ca un conflict e inevitabil. Printul 24 ramâne încrezator. si celelalte. Propusera tot felul de soluti i. Cele douasprezece furnici exploratoare. el însusi neputând sa fie decât bine rânduit în ordinea cosmosului. Ele adusera un pr im flux electric pe care îl completara cu dispozitive eoliene fabricate în graba cu stinghiile smulse clin birouri.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI În a cincea zi de ocupatie a liceului din Fontainebleau. Câtiva tipi priceputi scotocira în atelier ul de electronica unde descoperira placi solare fotosensibile. Astfel. care traiesc admirând Degetele pentru ceea ce au reusit sa fa ca datorita stapânirii focului. aceasta presiune exterioara strângea si mai mu lt legaturile dintre ei. a pârghiei si a rotii. Daca nu adora zeii. printul si printesa s-au adunat în încaperea regala. Leopold puse sa se construiasca cisterne în c are sa adune apa de ploaie. Deistele sunt pr ea intolerante si prea sigure de ele. o cetate bine rânduit a în ordinea statului.nu se admitea inovatia. capriciul. Degetele le vor strivi si. originalitatea. Mai arzatoare era însa problema electricitatii. furnicile "mist ice" care traiesc doar în rugaciuni si pentru care numai gândul de a reproduce actel e Degetelor constituie deja o blasfemie. reteaua lor informatica fu nctiona în continuare. Hippodamos a inventat notiun ea de "bine rânduit". Moartea câtorva laice este imputata deistelo r. erau cautati câtiva sportivi ca sa pedaleze si sa furnizeze energie. nu depun efortur i decât pentru a-si converti anturajul. Deistele nu se mai multumesc doar sa deseneze peste tot cerc uri.

atunci tulburarile se vor extinde. cu noile ei simturi. Ataca furnicile p itice! Locuitoarele cetatii se organizeaza ca sa faca fata asediatoarelor. Alarma. nu si-a dat seama ca cetati întregi treceau . nu pot ucide niste surori doar pentru ca îsi închipuie ca degetele sunt niste zei. Jonathan Swift. Printesa 103 s-a saturat de câta moarte a vazut. Acest om spunea cu aproximatie ca "îti dai s eama ca a aparut un nou talent dupa faptul ca în jurul lui se creeaza în mod spontan o conjuratie de imbecili ca sa-l frânga". Circula un miros. cum ar f i religia. 103 regreta ca s-a îngrijit atât de putin de relatiile diplomatice cu cetati le vecine.de stiinta si de cunoastere. Expulzate? Într-adevar. în rândurile lor se afla si furnici rosii din propria lor federatie. Este paradoxul acelei furnici sa aiba capul batrân si corpul tânar. cu rândurile îngros ate de nenumarate furnicare vecine care s-au asezat în spatele piticelor ca sa vad a prabusindu-se federatia aroganta a furnicilor rosii. Sunt prea numeroase. Lovituri înabusite se aud în zid urile cetatii. Daca în a doua zi a noului lor stat exista cioc niri cu deistele. nimic nu are nevoie sa fie dovedit. care este îndreptat sp re modernitate si spre tehnologiile de vârf. Omorâte? Nu. mistic si intolerant. Mai mult decât atât. domul palpita de loviturile de abdomen pe care le dau lucratoarele ca sa semnaleze faz a a doua a alarmei. 24 si cele douasprezece exploratoa re se aduna. Primele legiuni de artileriste belokaniene se aliniaza ca sa apere capit ala. Piticele formeaza o armata lunga plina de antene. armata inamica se întinde pâna departe. Nu se va putea folosi nici focul. Printesa 103 îsi aminteste de un documentar vazut de ea despre un scriitor din lumea Degetelor. având grija sa nu se apropie prea mult de fum ul semineului principal. simpla vedere a unui furnica r care scoate fum fara sa arda este suficient de socanta ca sa legitimeze un mas acru. Trup ele piticelor sosesc prin trecatoarea nordica si e prea târziu ca sa se încerce pulv erizarea lor cu pârghiile aruncatoare de pietre. Îi face semn lui 5 sa scoata legiunile de artilerie si sa le plaseze în avan garda ca sa împiedice înaintarea inamicului. în cerc si reflecteaza. pentru ca totul sa fie ca înainte. Probabil ca sunt îngrijor ate de ce se pune la cale în Noul Bel-o-kan. departe de furnicarul Bel-o-kan. La urma urmelor. dar nu are ce face . Dar cum sa iei una fara alta? 103. Mirosurile lor sunt calme si decise. Printul 24 se ghemuies te lânga printesa. Se pare ca scârba în fata violentei este semn de îmbatrânire. Furnicile alearga în toate directiile. si. Când o inginera spune ca focul permite întarirea lemnului. dar când o mistica spune ca "Degetele sunt atotputernice si se afl a la originea existentei furnicilor". Printesa 103 murmura: Poate ca religia este totusi o faza de evolutie a civilizatiilor. Sunt mi lioane. trebuie sa fii la fata locului de fiecare data ca sa dezminti asta. Trebuie oprite cât mai repede . Printul 24 îsi apleaca antenele. poate ca e mai bine sa-si creeze propriul lor stat. Pentru ele. Armata inamica se întinde la nesfârsit. Îi este frica si are nevoie de prezenta linistita a celeilalte se xuate. 5 cons idera ca trebuia sa se ia ce e bun de la Degete si sa lase ce nu e bun. subdezvol tat. De data asta s-a terminat. de ochi si de mandibul e. pentru ca mâine sa fie un alt ieri. Sunt pregatite sa traga. Atâtia si atâtia imbecili gata sa moara pentru ca nimic sa nu se miste. Tânara exploratoare este îngrijorara de faptul ca. Printesa urca în vârful domului. cu gândul la preocuparile tehnice. Printesa 103 vede aceasta conjuratie de imbecili ridicându-se acum în fata e i. Dar. În fata. Noul Bel-o-kan primise la început multe reprezentante. gelozie si teama. Sub ea. Cetatii îi este frica. observa marea armata care se d esfasoara. e posibil sa rateze experienta si nimeni sa nu mai ai ba încredere în ea. Dar nu au timp sa-si prelungeasca discutia. 103 ar fi trebuit sa-si dea seama ca e imposibil sa manipulezi atâtea lucrur i noi fara a stârni neîncredere. în lu mea religioasa.

Edmond Wells. de exemplu. Daca nu gasesc rapid o idee. ar continua sa se specializeze pâna la rezolvar ea tuturor problemelor. si-au vorbit si au decis sa func tioneze împreuna. Moa rtea este indispensabila pentru asigurarea echilibrului între specii. 5 vine si anunta o veste proasta. în complementaritate. totul este specializat. Celula canceroasa este o celula autista si p entru asta e periculoasa. 148. era nemuritoare deoarece era capabi la sa se reproduca la fel si la infinit. Cu ceea ce se cunoaste deja. aceasta fragilizare accentuându-se. MAXIMILIAN EXPLOREAZA . înca se mai gasesc urme de astfel de sisteme monocelulare nemuritoare în barierele de coral. iar ai necazuri cu acea revolutie a furnicilor? îl întreb a computerul. volumul III 159. Deistele refuza sa participe la batali e. stiu foarte bi ne ca urmeaza moartea. celula a sfârsit prin a-si pierde importanta initiala. trebuie sa se improvizeze ceva nou. Celulele ochilor nostri sunt foarte diferite de celulele ficatu lui si primele se grabesc sa semnaleze ca zaresc o mâncare calda pentru ca celelal te sa poata imediat sa se apuce sa fabrice bila cu mult înainte ca mâncarea sa ajung a în gura. si ar deveni atât de eficace încât ar compromite perpetuitatea tuturor celorlalte forme de viata. si-a facut aparitia si moartea. Într-un corp omenesc. roata. Trebuie sa inventeze împreuna o arma care sa le salveze.Hei. Considera ca nu e cazul sa se bata pentru ca. cam ca acei oameni care vorbesc singuri în permanenta. Maximilian. Ele vo r decide. fara sa tina cont de celelal te si. O celula canceroasa a ficatului produce în permanenta bucatele de ficat fa ra sa tina seama de celelalte celule care îi spun ca nu mai este necesar. sfârseste prin a ucide totul în jurul ei. si timp de patru miliarde de ani. Cu cât specializarea lor era mai desavârsita. cu atât mai mult fiecare celula devenea mai fragila si. ale pârghiei si ai rotii i se alatura. Printesa 103 scoate din creierul ei toate imaginile de razboi ale Degete lor care i-au ramas în memorie. cu cât numarul celulelor adunate era mai mare. Daca o speci e pluricelulara ar fi nemuritoare. fa ra sa asculte pe cei din jurul lor. ele sunt constrânse sa comunice si c omunicarea lor le duce la a-si repartiza sarcinile ca sa fie mai eficace. Mai târziu. totul comunica si totul est e muritor. doua celule s-au întâlnit. pârghia. zeii decid soarta batal iilor. ca nu mai e nevoie ca amândoua sa trudeasca la digerarea hra nei: una va digera iar cealalta va repera alimentele. si din acest motiv ucide ansamblul organismului. . Se reproduce fara încetare. Printesa le cer e ca toti sa-si uneasca antenele. Atunci au aparut forme de viata multicelular e. focul. Necesitatea mortii se poate explica si dintr-un alt punct de vedere. Inginerele focului. într-o zi. Sa fie asta lovitura de gratie? Iar coloana inamica se întinde la nesfârsit. Totusi. ENCICLOPEDIE ASTFEL S-A NASCUT MOARTEA: Moartea a aparut exact acum sapte sute de mil ioane de ani. Simultan. oricum. Prin ce sunt legate cele doua fenom ene? Când doua celule doresc sa se asocieze. Cele trei notiuni se învârtesc în creierele insect elor si se amesteca unele cu altele. cu atât specializar ea lor era mai precisa. Celula c anceroasa are ambitia sa revina la acea veche nemurire. Sub forma ei monocelulara. viata se limitase la monocelularitate. În zilele noastre vedem ansambluri animaliere c onstituite din imense agregate de celule extrem de specializate si care dialoghe aza în permanenta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În zilele noastre. Pâna atunci. Promit totusi ca se vor ruga. în dorinta ei nebuna de nemurire.printr-o perioada dificila. Astfel s-a nascut moartea.

Aceasta organizare diminua riscul falimentului. ci o galaxie de filiale mici.Bineînteles. se poate vedea un spectacol incredibil. Or acesti liceeni reusisera fara ajutorul posturilor nationale. Computerul îsi lanseaza modemul de autoprogramare ca sa se branseze la ret ea. Computerul preciza ca vreo zece licee din lume se bransasera la Fontaine bleau. Crede ca daca nu folosesti focul ca arma. ci noaptea. poti totusi sa te servesti de el ca mijloc de încalzire si de luminat. afiseaza: "Server al SRL-ului Revolutia furnicilor". Tabara lor seamana cu un fruct mare de culoare neaga. apararea lor cedeaza în t oate punctele si sunt taiate în bucati de coalizate. Maximilian crezuse totdeauna ca pentru a face o revolutie. Si-au procurat o conexiune telefonica prin satelit si informatiile lor circula f ara probleme pe retea. "Revolutia furnicilor" era pe pun ctul de a acumula beneficii. Daca o filiala se dovedea deficitara sau putin rentabila. Meniul serverului semnaleaza ca SRL-ul "Revolutia furnicilor" avea filia le si forumuri unde fiecare putea sa discute temele si obiectivele Revolutiei fu rnicilor. Maximilian se apleaca spre ecran. într-adevar. Printes a 103 are în sfârsit o idee. Zidurile si culoarele sunt formate de corpul insectelor amestecat . Apoi. În timp ce în cetate sunt aduse ranitele. Pâna atunci trebuie însa sa se puna capat reusitei insolente a acelei bande de pustani mai înainte de a deveni o realitate economica incontrolabila. Asta se dovedea mult mai rentabil decât o singura si mare companie. BATALIA LAMPIOANELOR Primul asalt al marii armate a piticelor din Shi-pae-pou este catastrofa la pentru neo-belokaniene. Dupa doua ore de lupte îndârjite. A doua surpriza era de ordin economic. Mai poti sa ma ajuti? . Satisfacute. acesti copii faceau o revolutie de un gen cu totul diferit. dar în realitate est e un oras viu. Totusi nu cuprindea companii mari. în zilele noast re. Aduna în jurul ei ultimele trupe valide si le arata cum s a fabrice lampioane.. trebuia sa dispui de sustinerea mediilor de informare în masa si mai ales a te leviziunii. Poate ca asta era mesajul Revolutiei furnicilor: societatile dinozaur îsi pierdusera locul. Computerul se bransa pe mai multe lunii telefonice si facu sa apara infr astructura SRL-ului Revolutia furnicilor. viitorul era al societatilor furnici. în aceste mici filiale. toata lumea se c unostea bine si toti stiau ca pot conta unul pe celalalt. manifestarea lor. ea disparea ca sa fie imediat înlocuita. F olosind retelele informatice si tehnicile cele mai moderne. asteptând sa dea a doua zi lovitura de gratie. acum inamicul lor nu mai e constituit din acele miriade de furnici pitice. Computerul sau a gasit ceva foarte int eresant. seful Sobolanilor Negri. 150. Astfel. "Deci asa continua sa-si exporte revolutia lor de doi bani".Da. Nu exista loc pentru o administratie inutila sau pentru potentati de birou. În plus. îsi zice el. Or focul înv inge noaptea. asediatoarele nu împing mai departe avantajul si organizeaza tabara pentru noapte. pe la miezul noptii. încalzite si luminate de acele cutii pe care le transporta în s pate. razboinicele rosii pot sa vada si sa actioneze în timp ce adversarele lor do rm. destul de curând. Purtând lampioane fabricat e cu frunze de plop. într-o masura mai mare sau mai mica. si n ici macar al celor locale. reproducând. Mii de luminite se înghesuie la iesirile din Noul Bel-o-kan. în gener al încremenita în propria ei ierarhie. amputatele si muribundele. Computerul afisa fisierele unul dupa altul si Maximilian întelese totul. Maximilian ridica receptorul telefonului si îl suna pe Gonzague Dupeyron.

în timp ce ucide la pitice. Printesa 103 si însotitoarele ei ucid neobosit. adorm atunci în mijlocul masei compact e a inamicului. Caldura si lumina lampioan elor sunt pentru ele ca un fel de drog excitant care le sporeste înzecit furia de a ucide. altfel lampioanele vor trezi peretii si va trebui sa înceapa sa se lupte. Mirosul de acid oleic pe care îl degaja cadavrele îng ramadite ale piticelor începe sa devina insuportabil. În mijlocul acelui masacru. Printesa 103 îl roaga sa le astepte afara. Pentru a evita înfruntarea. fara sa se departeze. . în timp ce zidurile. printesa 103 nu stie ce sa mai creada. uneori. Printesa 103 cere accelerarea miscarii caci nu au la dispozitie decât acea noapte ca sa actioneze. Razboiul este cel mai bun accelerator al istoriei. ea le mai mentine câteva ore adormite pe pitice. Mandibulele se împlânta în articulatiile chitinoase si fac sa tâsneasca sângele tr ansparent. Mai sensibil. stropeste si stinge lamp ioanele. podele si tavane facute d in adversare gata sa te taie în bucati! Singurul nostru dusman adevarat este frica.e unele cu altele si cufundate într-un somn recuperator. Dar noaptea este aliata lor. lampioanele se sting. Printul 24 prefera sa renunte si sa se retraga. Nu folosesc decât o mandibula cu care tai e. Si nu trebuie nici sa patrunda prea adânc în cetate. Si pleaca în mare viteza. Ea însasi se aventureaza în interiorul taberei vii a inamicului. razboinicele rosii se întorc în cetatea lor anx ioasa. Trebuie sa se grabeasca sa se retraga mai înainte de trezirea ad versarului. noaptea este destul de rece si asediatoarele sunt bine anesteziate. Uneori se trezesc bucati întregi de zid si atunci trebuie sa lupte cu înver sunare. dupa care intra di n nou ca sa atace un nou strat. Au impresia ca secera. Se întrerupe un moment. manânca un cadavru inamic: si îsi curata antenele înainte de a-si relua activitatea sinistra. podelele si plafoanele înce p sa caste. Ce senzatie ciudata sa înaintezi printre ziduri. Neo-belokanienele. Mai întâi trebuie masacrate furnicileziduri exterioare pentru a fi degajate asa cum ai curata o ceapa. Trebuie sa evite sa taie prea adânc caci. Printesa 103 nu-si slabeste efortul dar. lipsite de foc. Din feric ire. Epuizate si naclaite de sânge. De atâta omorât. razboinicele neo-belokaniene se grabesc. Pentru furnici este normal sa masacreze adversarele în duel. asta e bine cunoscut. gâturile adversarelor lor nemiscate. Neo-belokanienele sunt deseo ri constrânse sa iasa din tabara ca sa respire putin aer curat. de ac eea au scrupule pentru ca le extermina în astfel de conditii. si abia dupa a ceea sa se treaca la atacul stratului de furnici pitice de dedesubt. îsi zice ea. 5 spune ca nu trebuie sa stea prea mult în acelasi loc. Masculii s unt totdeauna mult mai delicati. uneori. Nu prea are de ales. În bine sau în rau. Nemiscarea adversarelor le sporeste jena. Gâturile trebuie taiate numai pe jumatate. Printesa 103 le face semne razboinicelor sale sa patrunda în tabara cu lam pioanele. razboinicele neo-belokaniene sunt obligat e sa se opreasca. un sir de capete proaspa t taiate se poate prabusi peste ele strivindu-le. Razboinicele rosii sunt epuizate de atâta ucis. Oare este necesar sa se treaca prin asta pentru a impune progresul? se înt reaba ea. E atât de mult sânge pe culoarele vii încât. mii d e idei se îngramadesc în creierul ei. Lipsite de aer. Când apar primele raze de soare. Razboiul de noapte este pentru furnici o fapta de arme atât de noua încât trebuie sa improvizeze si sa-i descopere re gulile clipa de clipa. 5 are un cârcel la mandibule. E posibil ca comportamentele Degetelor sa fie contagioase pentru ca sa l e faca pe furnici sa se razboiasca astfel? Stie totusi ca toate razboinicele inamice care nu vor fi ucise în noaptea asta se vor arunca asupra ei în batalia de a doua zi. unul dupa altul.

Caci atâta timp cât una dintre ele accepta sa coase fundurile sobolanilor.. E posibil sa mai fie adversare de redus la tacere si o arma secreta este mult mai eficace decât o arma cunoscuta de toata lumea. Se transforma astfel întro mica fiara salbatica.. Liceul se transformase într-un adevarat furnicar cu ocupantii sai grupati peste tot în unitati de productie. adevarata teroare pentru semenii lui pe care îi ranea si îi punea pe fuga.. Ji-woong se distra distilând un fel de coniac po rnind de la hidromelul lui Paul. le arata laborato arele focului. Julie veni lânga el. devenea nebun de durere si de furie. nimeni nu stie cum s-a obtinut victoria. Atunci c ineva a avut ideea sa se coase fundul unui sobolan viu cu un fir gros de par de cal. În timp ce soarele se ridica pe cer. Pretinde ca Printesa 103 nu are nici un amestec în acest succes si ca numa i adevarata credinta este salvatoare. tovarasele lor au murit aproape toate. Degetele ne-au salvat caci ne iubesc. sobolanul. se bucura de o marire de salariu si era promovata pe postul de co ntramaistru.. cea care c osea fundul sobolanului era o tradatoare. în Bretagne. aceasta practica respingatoare se perpetua. Aceasta nu se lasa asteptata. Toate furnicarele din vecinatate afla despre înfrângerea piticelor. Nu se stie niciodata. se p rezinta ca sa-si depuna feromonii de supunere.Vreau. 151. o preveni Ji-woong.Esti prima care gusti. . fa bricile de conserve erau infestate de sobolani. În ce de a opta zi. Edmond Wells. 23 clameaza sus si tare ca Degetele le-au ascultat rugaci unile. fiecare lucrând la un proiect precis. SRL-ul se putea lauda ca este una dintre companiile cele mai dive rsificate din lume. apoi lua un tub si îi goli pe nerasuflate continutul spre marea surprindere a baiatului . Dar pentru celelalte muncitoare din fabrica de conserve. cetatile federate care se revoltasera împotriva capitalei lor.Printesa 103 îsi reia locul în vârful domului ca sa observe reactia inamicului la trezire. În laboratorul de biologie. Muncitoarea care accepta sa faca aceasta treaba urâta intra în gratii le conducerii. caci ele ar fi preferat sa manânce sardele "cuminti" decât sa alerge dupa rozatori. ru inele vii se dezagrega. emite ea sententios fara sa stie c e înseamna acest cuvânt. Nimeni nu stia cum sa se debaras eze de acele mici animale. . iar câteva mi nute mai târziu. dimineata. ENCICLOPEDIE CUM SA SCAPI DE SOBOLANI: La sfârsitul secolului al XlX-lea. vreau. Îti place? Fara sa raspunda.Ce vrei? . Supravietuitoarele o pornesc înapoi pe drumul spre cuibul lor. Aducerea pisicilor nu putea intra în discutie. Piticele nu sunt în stare sa înteleaga ce li s-a întâmplat. dar nu le spun nimic despre inventia lampioanelo r. Aflat în imposibilitate de a elimina în mod normal ceea ce consuma. La rândul ei. Julie lua alte trei tuburi pline si le bau continutul cu aceeasi sete. Deoarece în afara de razboinicele care au luat parte la batalia noptii. 23 vede sporindu-i simtitor rândurile credinciosilor. Au a dormit si. pârghiei si rotii.O sa te îmbeti. se uita sa vada ce face. se bâlbâi fata. Printesa 103 si Printul 24 le primesc pe noile sosite. .. EMOTII Atât de multe concepte noi se nasteau în creierul drept al Revolutiei furnic ilor încât creierul stâng încerca foarte greu sa le trieze si sa le puna în practica.. continuând sa manânce. volumul III 152. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. astfel c a o armata ce câteva milioane de razboinice vin sa ceara sa adere la federatia neo -belokaniana.

îsi apropie mâna de pantalonii lui i-woong.. observi fara sa judeci si fara sa intelectualizezi. Edmond Wells. murdar. . . ci mesteca frunze de tutun si beau suc de tutun. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. aproape în stare de dementa.Am baut ca sa am curaj sa-ti spun asta.Esti beata.. volumul III 154. practic nu manânca. În stare de pericol. caruia îi venea din ce în ce mai greu sa-si ascunda emotia.c aci e vârsta la care personalitatea e înca maleabila . fie dispari. ucenicii reusesc sa vizualizeze unele forte si sa se familiari zeze cu starea de transa extatica. dupa arderea lor. samanii sunt depozitarii si probabil autorii literaturii orale. sunt initiati în traditii. în timpul careia ucenicul saman se hraneste singur din natura. Lui i se parea sublima. divizata în patru perioade de trei zile de instruire si tre i zile de odihna. Pe toata durata uceniciei. autorul cartii Filozofia biol ogica. nici întelepti. Maestrul va încerca sa trezeas ca la tânar facultatea de a-si transforma halucinatiile în experiente "extatice" con trolate. Tinerii ucenici. cu blândete. faza initiala a uceniciei samanice dureaza doua zeci si sapte de zile. zise ea dintr-o rasuflare. 153. Rolul lor consta pur si simplu în a-l reconcilia pe om cu natura. capacitatile intelectuale si intuitive. reapare în sat epuizat. Urmara si alte cocteiluri Molotov. ENCICLOPEDIE SAMANISM: Aproape toate culturile omenirii cunosc samanismul. La indienii din Surinam. cânt ece si dansuri. Deodata. Se sarutara. nici vrajitori. Prin fereastra trecuse o cometa imensa în vârf cu flacari vioaie. Un saman batrân îl va lua atunci în grija lui pentru continuarea initierii. în plus. portile mari de fier devenira permeabile. Dupa câteva zile ale acestei initieri extenuante. . Samanii iakuti din Siberia au o cultura si un vocabular de trei ori mai bogate decât concetateanul lor mediu. Este paradoxal ca aceasta educatie prin distrugerea personalitatii umane pentru reveniirea la un stadiu de animal salbatic îl transforma de fapt pe saman în super-gentleman. Observa si imita miscarile si strigatele animalelor ca sa le întel eaga mai bine. se constata folosir ea din ce în ce mai raspândita a narcoticelor si a ciupercilor halucinogene. nici preoti. Acest f enomen indica o scadere a calitatii educatiei tinerilor samani si o slabire prog resiva a puterilor lor. la sfârsitul initierii. fie te adaptezi. periculoas e si intoxicante. în general sase tineri ajunsi la pubertate. Dupa parerea profesorului Gerard Amzallag. este un cetatean mai puternic a tât în ceea ce priveste stapânirea de sine. În st are de pericol. Dar nu era o cometa. APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR Cocteilul Molotov fusese aruncat de Sobolanii Negri ai lui Gonzague Dupe yron. . Daca supravietuie ste. Înveti sa uiti. presarata cu probe fizice periculoase care îl plaseaza pe individ la limita vietii si a mortii si îi di strug personalitatea. Samanul. Cuverturile luara foc si. Baiatul se dadu înapoi. Julie zari ceva. Julie era în întregime goala când.Vreau sa te iubesc în seara asta. În zilele noastre. Nemâncatul si consumul de tutun le provoaca febra put ernica si alte tulburari fiziologice. cât si în ceea ce priveste moralitatea. Aceasta p rezinta aspecte mitice. Urmeaza apoi o perioada de viata singuratica de aproape trei ani în padure . Era un cocteil Molotov. poetice si eroice care vor constitui baza întregii culturi a statului. Nu-ti plac? întreba ea. Initierea este. Samanii nu sunt nici sefi. în pregatirea pentru transe extatice. Initierea samanica este o reminiscenta a adaptarii omului la natura.

Sobolanii Negri vazura acum prin poarta amenajarea satului si tintira standurile. zise el. FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE Salivatoare: 10. Politistii din duba aflata în fata liceului nu faceau nici o miscare. Leopold si David ajunsera prea târz iu. . repede dezarmat. E la spital. .În numele vointei noastre de a reusi o revolutie fara violenta. . Revolutionarii erau tentati sa ripostez e atacurilor Sobolanilor Negri.Prin accidente de masina. .Da. Turbat de furie. o vor avea! Ordona amazoanelor sa puna mâna pe Sobolanii Negri. Act de bravura in util. . Se pare ca Degetele nu au descoperit ca noi controlul biologic al naster ilor: produc prea multi copii si numai dupa aceea fac prelevari. ca se si repezisera prosteste cu capul în ainte! . Un cocteil Molotov lovi furnica-totem si dadu foc insectei de polistiren . cazu sub loviturile bandei lui Dupe yron si fu lasat lat pe pavaj. Leopold si Paul fura si ei batuti. Julie nu mai rezista: . Prefectul se gândi. Portile erau întredeschise si ultima forta vie a revolutionarilor era ocupata cu stingerea incendiilor.Julie se îmbraca în mare graba. Cum se face reglarea populatiei în aceste conditii? Aceasta reglare se fa ce în felul urmator: .În acest caz.E o colectie unica! Trebuie salvata! striga el. În curte se forma un lant de oameni care îsi dadeau din mâna în mâna galeti de apa . Ai mâna libera sa cuceresti cât mai repede liceul.Prin droguri.Narcisse! Vor violenta. Nu noi am ales-o. . Daca ne comporta m ca ei. stilistul lua o bara de fier. Tânarul Gonzague îi usurase treaba. deschise poarta si se repezi la Sobolanii Negri. Se batu cu curaj dar.Raniti grav? . îl luase im ediat pe Narcisse ducându-l de acolo cu sirenele pornite.Prin foamete. . . aparuta ca din întâmplare. Sunt deja peste cinci miliarde. Maximilian regreta ca nu apelase la el m ai devreme. O lua la fuga pe culoare. devenim ca ei. Stingeti focul si fiti calmi! Fu atins si standul de haine facut de Narcisse. au cazut în capcana violentei.Prin meciuri de fotbal. REGLARE: Degetele au o crestere de populatie exponentiala si practic nu mai au pr adatori.Prin razboaie.În numele carei legi trebuie sa luam palme fara sa ripostam? întreba o ama zoana enervata. Abia daca agitase o cârpa rosie în fata lor. Ji-woong. raspunse Julie. Paul. Peste tot se stârnis e panica. Iar revolutionarii erau mult mai putin sireti decât si-ar fi închipuit. Dar cisterna era aproape goala si risipeau un lichid foarte pretios. populatia lor creste în mod expone ntial. Comisarul urmarea de la departare situatia cu binoclul si observa ca acu m aproape toti aparatorii liceului iesisera. dar Julie transmisese tuturor: "Sa nu se raspund a la provocari". Aceasta tehnica arhaica ar merita sa fie ameliorata caci pierd foarte mu lta energie la fabricarea unui puiet excedentar ca si la eliminarea mai târziu a a celuiasi puiet excedentar. Lua foc standul produselor alimentare al lui Paul. . În ciuda acestor mecanisme de compensare. Si pentru ca suntem mai civilizati decât acesti derbedei. David. Dar totul era deja cuprins de flacari. si poate chiar un mort. Ji-woong. Dar golanii împrastiati pe toate strazile nu erau usor de prins. Sobolanii Negri se împrastiau si o ambulanta. 155. David îi sf atui sa foloseasca mai bine nisipul.

Spr ijinita puternic de casta stiintifica si militara. furnicile-soldat regleaza intrarea aerului si a c etii. entuziast si curios. Daca o iedera paraziteaza un arbust si nu e smulsa. ENCICLOPEDIE MALITIA DELFINILOR: Delfinul este mamiferul care are cel mai mare volum cerebral în comparatie cu marimea lui. si murdareste o mare cantitate de aer si de apa. mai înain te de a fi invadat cu totul. Este foarte usor sa întretii superstitia si cultul un or zei invizibili. Daca planeta noastra poate sa suporte cinci miliarde de Degete. ci numai niste animale mari si grase cu un comportament diferit de al lor. Micile lor creiere sunt hotarâte sa reuseasca aceasta misiune. Sunt mamifere caci altadata au trait pe uscat. De ce s-au întors în apa? Apa prezinta avantaje pe care nu le are mediul terestru. Deistele trebuie ucise. cel al delfinului cântarind 1700 de grame. 157. femelele nasc pui vii si îi alapteaza . se poate observa ca înotatoarele sale anteri oare înca mai contin osatura unor mâini cu degete lungi. aceasta cifra ar putea sa para derizorie fata de numarul furnicil or de pe planeta. RAZBOI RELIGIOS Printesa 103 percepe spiritul colectiv al populatiei din jurul ei. Ca si oamenii. Lucratoarele duc la depozitul de gunoaie cad avrele si produsele experientelor ratate ale inginerelor. Examinând scheletul delfinului. ati citit bine: altadata de lfinii aveau picioare si mergeau si alergau pe uscat. Stie ca în felul asta. Numai copiii sun t dispusi sa învete. 103 decreteaza ca deistele au comis destule pagube. Sa u mai probabil niste precursori. ultime vestigii ale vietii sale terestre. mai mult nu va fi în stare sa suporte. nu va avea ulti mul feromon. cu cr eierul lor mare de 1700 de grame daca ar fi ramas pe uscat: niste concurenti. Viata delfinului este o enigma. delfinii respira aer. în timp ce pe usca t ramâi lipit de sol. pietre fumegânde. Da. într-o zi. Printesa 103 prefera sa extirpe religia din furnicar înca de acum. delfinul putea sa se miste cu mare viteza în apa. iedera ucide arbustu l. Sa fie numai tulburare sau frica? În acea a patra zi a noii ere. dar problema este ca un Deget distruge o masa considerabila de vegetale si de animale. nu e nevoie de haine. creierul c impanzeului cântareste în medie 375 de grame iar cel al omului 1450 de grame. La gurile de aerisire. dar crede ca cele care le venereaza vor strica totul. Poate ca fiind fo . o întreaga trupa se pune în miscare. Are stima fata de Degete. dar nu mai putea sa fabrice unelte. daca nu intervine rapid. Ne imaginam cu usurinta ce ar fi devenit în zilele noastre delfinii. Efluviile sunt slabe. Printesa 103 percepe si un fel de tulburare. Cu 13 în frunte. Printesa mirnieceeana a vazut lumea de sus. proaspat. Pentru un cap de aceeasi marime. mâinile lui transformându-se în înotatoare. Nu i-a fost usor sa-l faureasca. Au trait pe uscat si apoi. Te poti misca în trei dimensiuni. Dar. Probabil ca semanau cu foc ile. de casa sau de încalzire. Toate culoarele sunt pline de cercurile lor mistice si put de rugaciuni le lor sterile. Le cheama pe cele douasprezece exploratoare. Esecurile inginerelor focului prezinta forme deosebit de hidoase si urât mirositoare: lacuste cu cuticul e rasucite în forme de sculpturi abstracte. 103 ia hotarârea sa puna capat o data pentru totdeauna influentei religioaselor. În apa. frunze sau crengi carbonizate. s-au saturat si s-au întors în apa. tânar. Stie ca Degetele nu sunt zei . Faptul ca numarul Degetelor creste permanent înseamna disparitia a câtorva s pecii de animale si vegetale. 156. din motive necunoscute. Totusi. În hambare se acumuleaza hrana.Sigur. dincolo de acest entuziasm colectiv.

remarca acest cercetator. se pare ca delfinii au dezvoltat un limbaj propriu. Spiritul "Revolutiei furnicilor" va gasi astf el un adapost temporar. zise Francine. fetele de la clubul de aikido care nu fusesera ranite în încaierare se întorsesera în graba la liceu. Edmond Wells. în timp ce grosul trupei aparea pe acoperis. David si Francine voiau sa scoata discurile din computere. Dupa ce-i urmarisera zadarnic pe Sobolanii Negri. apa fiind oprita. Obiecte sparte. de televizor. Îi contactara imediat prin telefonul celular pe studentii americani si le transmisera toate fisierele. ramasi fara Narcisse. Tipete. Politistii se apropiau. delfinii sunt de multa vreme doritori sa comunice cu noi. Atâta timp cât mai exista rezistenta. . Pe culoar se auzi zgomot de cizme. Se apropie spontan d e oamenii aflati pe plaja si de ambarcatiuni. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU Violenta. Datele erau acum transmise si Julie rasufla usurata. În schimb. Multimea de revolutionari fuge în toate directiile. Ni mic nu mai oprea intrarea pe poarta de fier. Maximilian îsi misca oamenii cu prudenta. Asediatii alergau pe culoare . în acelasi timp cu cei Sase Pitici. În picioare pe balconul unei case din fata. . nu are nevoie de masina. Corturile erau acum parasite. de pusca sau de computer.baieti si f ete -. directorul laboratorului de cercetare a comunicarii din Nazareth Bay . Dupa cocteilurile Molotov. Politistii ataca. . precum Scipio în fata Cartaginei în flacari. Vorbirea omului se întinde de la frecventa 100 la 5000 de hertzi. spuse David. Ar fi mai rau. fumul care orbeste si irita. ultimilor aparatori le venea foarte greu sa mai mentina ul timele puncte strategice. Oameni agitati. maturi. cutii de conserve. politistii patrunsera în curte. Au un sistem de comunicare acustic care se întinde pe un foarte larg spectru sonor. se misca. este si speranta.Studentii de la facultatea de biologie din San Francisco ne sustin si dispun de un computer enorm capabil sa ne primeasca "memoria". volumul III 158. . . suiera ca si cum ar dori sa ne faca sa întelegem ceva. fiind perfect adaptat mediulu i sau. Nu voia sa repete greseala de a su bestima-tinerii adversari. Arunca o privire pe fereastra si constata ca un ultim grup de amazoane deosebit de îndârjite înca mai tin ea piept politistilor. De la primul atac.Cel mai bine. "Uneori chiar par agasati când persoana nu-i întel ege". În fumul corturilor si al st andurilor incendiate. . urmeaza gazele lacrimogene ale fort elor de ordine: Dupa focul care distruge. Urlete . Asta permite multe nuante! Dupa doctorul John Lilly. Fusese o idee a lui Maximilian: sa nu-i atace din fata.Grupati-va în legiuni! striga David de la o fereastra. . ci sai abordeze de sus.arte prost adaptati mediului nostru de viata am inventat noianul de obiecte care ne completeaza posibilitatile organice. Gasi doi în laboratorul de inform atica. Delfinul. Julie pleca în cautarea celor Sase Pitici. Se împarte tot ce ar putea s a serveasca drept arme de aparare. Nu mai puteau folosi furtunele împotriva incendiului.Trebuie sa ne salvam memoriile! striga tânarul. Maximilian urmarea predarea li ceului. Ur casera pe frânghii. Amenintari. Francine puse repede la loc discurile. ar fi sa expediem toate fisierele spre un computer prieten din strainatate. Flacari. Aparatorii erau neputin ciosi cu armele lor ridicole. Sar. invective.Nu cred ca s-a terminat cu noi. Înca sub efectul precedentelor înfrân geri. înarmati cu bastoane. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Si daca ne prind cu discurile? întreba Julie. Maximilian ordona pornirea de urgenta a apei. Un grup mic de politisti facu o div ersiune în fata intrarii principale.

se grabeste sa trag a. În agonia ei. Jul ie si David alergau. Acesta es te situat la nivelul patruzeci si cinci în subsol. Alunecara fara probleme pâna în curte.E acolo! Puneti mâna pe ea! striga în portavoce Maximilian care conducea m anevra. . furnica deista se târaste si gesticuleaza putin ca sa-si întinda picioarele. spun adevarul. Cei care au oceli cu infrarosii disting gr affiti ciudate pe pereti. la dreapta era canalizarea. La stânga era pivnita imobilului vec in.Niciodata! Un politist aparu în cadrul usii.Enciclopedia! Pipai cuverturile cuprinsa de panica. Iata imaginea zeilor în actiune. ci si adevarate fresce. Pr in ceata aparu o mâna viguroasa care o trase dupa ea. Tânarul se grabi sa lanseze peste tot comanda de formatare a discurilor.Gata. Tinerii se repezira spre perd ele. Julie se uita la deschizatura întunecoasa din fata ei. am gasit-o! zise Julie aratându-i cartea si geanta de spate. MOARTE DEISTELOR Pe aici! Grupul condus de 13 înainteaza pe culoar. O furnica deista artilerista. Coborî prima si cazu în curte.Vino. Deci e adevarata. Fraza trimite la propriul ci reflex inversat. Datorita indiscretiei f eromonale. . Aici. îi zise David. O grenada lacrimogena cazu lânga Julie si fu învaluita de o ceata groasa. politistii le pierdura urma. David o duse pe Julie la clubul lor de muzica. Ajunsera la intersectie. tu vârful mandibulei.Francine lua perdelele din care facu o frânghie pe care o lega de balcon. Sub loviturile laicelor. . . 160. vin politistii. Razboinicele patrund. ENCICLOPEDIE PARADOXUL LUI EPIMENIDE: Fraza "aceasta fraza este falsa" constituie par adoxul lui Epimenide. Furnicile-soldat. David îsi agita maciuca ca sa câstige timp. David o împinse la dreapta. Cu un ultim efort. E destul sa ridici un bulgare d e ciuperci ca sa intri. se d eplaseaza cu pasi prudenti pe culoar. toate foarte bine echipate în materie de mandibula. Deci nu e falsa. E o furnica-portareasa al carei cap mare astupa iesirea. Deodata se crispeaza în forma de cruce cu sase brate mai mult sau mai putin rigide. . usa blindata vie sfârseste prin a-si da sufletul. Cercuri discutând cu furnicile. În locul fruntii late a portaresei e acum un tunel fumegând. Gaura din usa devenea din ce în ce mai mare. . Cercur i hranind furnici. au descoperit pasajul secret care duce la bârlogul deistelor. dar e doborâta mai înainte de a fi putut sa provoace vreo cât de mica paguba. Trupa ucigasa înainteaza si se loveste de un prim sistem de securitate. indica foarte clar amploarea puterii lor. Daca spun ca e falsa .Unde mergem? 159.Las-o. tânarul arata ca mai aveau ceva de facut: sa distruga fisierele ca sa nu puna mâna pe ele politia. Asediatorii reusisera sa rupa o stinghie din usa blocata si sa arunce în c amera o bomba lacrimogena. În labirintul format de pivnita liceului. Fa ca furnicile. furnicile au facut nu numai cercuri. . muribunda emite cât poate de puternic: Degetele sunt zeii nostri. Printre lacrimi. care se afla acolo din întâmplare. Julie si David tusira. Reginele lor fug prin subterane. Imediat ce percepe efluvi ile celor care sosesc. animalul-poarta îsi agita clestisorii si emite feromoni de alarma. Si tot asa la nesfârsit. în fata acelei iesiri secre te care ducea în pivnita. Faptul ca deistele au reusit sa converteasca furnici atât de deosebite pre cum cele din casta portareselor. . Pot fi vazute cercuri care ucid furnici. Reusi sa-l respinga si chiar sa traga zavorul la usa. Care fraza este falsa? Aceasta fraza.

Toate acele cadavre expuse constituie un luc ru foarte indecent. 13 si trupa ei se dau înapoi. Si îsi dadu seama ca datorita rever beratiei vocii. îsi dezvolta capacitatea de a percepe volumel e datorita emisiei si receptiei sunetelor. încetisor. Dar. fara sa-si dea seama. Ce era acel lucru moale s i caldut pe care Julie îl pipaise cu vârful degetului? Un excrement? Mucegai? Un ani mal? Ceva vegetal? Era viu? Mai departe era o portiune ascutita. Uneori. totusi. cercuri malefice. Cu cât acestea erau mai ascutite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Adevaratul somn profund. apoi un rotund umed.. se repeta la fiecare ora si jumatate. Julie începu sa fredon eze: "Un soricel verde. Ca sa-si faca curaj. cercurile gravate sunt din ce în ce mai numeroase.. la fel ca refrenul unui cântec. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 21:36. sa notezi la minut acea oboseala care survine în gener al pe la orele optsprezece. urmatoarele vor urma în mo d normal la 20:06. Pentru as ta. alunecau si nu aveau nici un mijloc de orie ntare. nu stim cum sa stapânim calitatea si cantitatea somnului nostru. de exemplu. deoarece nu se aventurasera niciodata pâna acolo. ENCICLOPEDIE SCOALA SOMNULUI: Petrecem douazeci si cinci de ani din viata dormind si. volumul III 161.Edmond Wells. Daca ne culcam fix în acele momente si ne obligam sa ne trezim trei ore ma i târziu (cu ajutorul eventual al unui ceas desteptator). într-o grota. Mirosea urât. Razboinicele stiu ca deistelor le place sa pastreze ramasite . Probabil ca într-o zi copiii vor învata la scoala cum sa-si controleze somnul. func tiona ca un liliac care. De fapt. Constata ca în întuneric vedea mai bine daca închidea pleoapele. Astfel ne recuperam perfect fortele în foarte putin timp si ne sculam în plina fo rma. Simtul pipaitului nu era înca destul de sensibil ca sa le furnizeze inform atii precise. Vor fi momente precise când apare somnul prof und. volumul III 163. Simtul pipaitului era deficitar. du reaza doar o ora pe noapte si este împartit în mici secvente de cincisprezece minute care. stiind ca va reveni dupa aceea la fiecare ora si jum atate. am putea foarte bin e. CULTUL MORTILOR Razboinicele înainteaza cu pasi mici pe culoarele care duc la bârlogul deist elor. Calcau pe solu ri poroase. aspre. Cercuri mistic e. e de ajuns. FUGA PRIN CANALIZARE Înaintau în întuneric. cel care ne permite sa ne recuperam fortele. 23:06 etc. putea mai mult sau mai putin sa evalueze spatiul de care dispune a în fata ei. Trupa ajunge într-o sala mare. Peste tot sunt sculpturi ciudate: corpuri d e furnici golite de carnea lor si încremenite în atitudini de lupta. sa nu dormim decât o ora pe zi profitând de aceasta ora de regenerare completa. daca am sti sa cadem cât mai repede în acest somn profund. unele persoane dorm zece ore la rând fara sa aiba acest somn profu nd si se trezesc dupa aceste zece ore complet epuizate. lipicioase. Pe pereti. care alearga-n iarba". Cum se poate proceda în mod practic? Trebuie sa reusesti sa-ti recunosti propriile cicluri de somn. dar era compensat de auz si de voce . cu atât reusea sa discearna mai bine forma locului unde se aflau si pâna si obstacolele d in fata lor. Daca oboseala survine de exemplu la orele 18:36. 162. Edmond Wells. putem sa ne învatam progre siv creierul sa comprime faza de somn ca sa nu pastreze decât partea lui important a.

Vad apropiindu-se niste puncte rosii. Toate aceste deiste bolnave trebuie ucise.De data asta nu mai e vorba de sobolani. Cimitirul este ceva propriu Degetelor. Probabil ca e sala profetiilor amintita de spioane. acum veneau adevaratele rozatoare si se prega tea o noua înfruntare. zise iar vocea grava. A nu-ti arunca mortii la gunoi este un act mult mai putin anodin decât pare. Carcasele pocnesc ca st icla. Razboinicele intra cu mare discretie si se amesteca printre auditoriu. Nu avem de ales.Mi-e frica. O împinse pe Julie în apa si o urma. cea pe care deistele o numesc "profetesa". E prea mult. asta înseamna ca crezi într-o viata dinc olo de moarte si deci visezi sa ajungi în paradis. Vazu doua cercuri de lumina care lumin au tot felul de mizerii care pluteau deasupra fruntii lor. Asta e inconvenientul ascunzatorilor situate la capatul unor culoare prea întortocheate: vaporii feromonali circula foarte prost. îsi zise 13 contemplând acel muzeu pi etrificat. Politistii lumineaza suprafata apei chiar deasupra capetelor lor. Se avânta pe un culoar transversal si ajung în sfârsit într-o încapere spatioasa u nde o adunare de furnici asculta. arunca bucati de torace. 164. Calca cu ghearele antenele uscate.Parca cineva s-a aruncat în apa. . URMARIREA CONTINUA În canalizare. Acele cadavre trebuie sa fie aruncate. Atun ci când începi sa acorzi importanta cadavrelor. îsi zice 13.Vin spre noi. dar mai numerosi. Dupa aceasta actiune. dar deja aud alte z gomote. în sala nu a mai ramas decât o îng ramadire de bucati inutilizabile. Iar nu mai avea aer si ma i simtise si o coada de sobolan care îi atinsese usor obrazul. . Exista o e xpresie proprie a furnicilor care spune asta. Dupa Sobolanii Negri. Fasciculele unor lanterne lumineaza tunelul. David învârteste bâta si alunga sobolanii. David mentinu capul fetei sub apa. Ochi de sobolani. David si Julie abia daca au timp sa se afunde în lichidul mizerabil. pe una dintre ele urcata pe o înaltime. Razboinicele au impresia ca s-au batut cu un inamic prea usor de învins. Încaperea pute a acid oleic. alarma olfactiva data de furnica-portareasa si de artileri sta nu a fost perceputa pâna aici. David îi ceru fetei sa stea p e burta. un par fum de descompunere organica insuportabil pentru orice furnica sensibila. gauresc craniile goale.Mi se pare ca în partea asta a miscat ceva. pe câtiva lovindu-i zdravan în trecere. zise o voce de barbat. Printesa 103 îi povestise lui 10 ca Degetele îsi dateaza nasterea civilizati ei din momentul în care au încetat de a-si mai arunca mortii la gunoi. .le pamântesti ale defunctelor lor ca sa-si aminteasca de existenta lor. traiesc Degetele gigantice care le supr avegheaza toate faptele si le supun unor încercari ca sa le faca sa progreseze. F urnica care emite este 23. dar cu zgomote înabusite. Încearca sa profite de acel ragaz ca sa se odihneasca. Din fericire. Ochii i se deschisera instinctiv. . E logic. Julie se lipi de David. Politistii se oprisera si îsi plimbau lanternele putin mai departe peste m izeriile plutitoare. Ea predica ca sus. Deodata aud zgomote înabusite. Razboinicele contempla cu spaima spectacolul acelor corpuri nemiscate ca re par ca le sfideaza desi nu sunt animate de nici un suflu de viata. Poate ca asta este marea forta a deistelor: sunt si mai puternice moarte decât vii. Intra instinctiv în apnee. cu antenele ridicate. cu mult deasupra antenelor lor. . 13 lanseaza semnalul. Cizmele alearga p e mal. Razboinicele sparg cu furie corpurile goale. . dar e greu de tradus: Mortii trebuie sa se reîntoarca în pamânt. cântecelul nu mai este de ajuns ca s-o linisteasca pe Julie. Acestia erau mai mici. murmura David.

primul om. nu! Nu iar. Se apropie. ca si cum s-ar fi luptat cu o fantoma. Maximilian nu se lasa impresionat. -Cu cine s-a luptat? Cu sânge rece.Ai pofta de o noua partida de tenis. brusc. si asta înca de la Adam. . duse o mâna la gât. O insecta se plimba pe obrazul lui.De data asta m-a întepat. Cu mandibula. Julie si David sc oasera capul în întregime din apa si respirara zgomotos. Sa profitam de confor t.Asta va stabili judecatorul. zise el înainte de a cadea în genunchi si de a se prabusi. am timp berechet. Daca sunt sub apa. Îi arata lui Julie cum sa-si tina numai narile afara din apa.Lumea nu vrea nimic altceva decât sa fie lasata în pace. totul devine mai complex. . . Din fericire nasul era o protuberanta a fetei si pu tea sa fie scos afara mentinându-se restul fetei sub apa. ordona vocea comisarului Maximilian Linart. . . Cu sângele purpuriu . . e o furnica zburatoare! Si se agita de parca ar vrea sa ne spuna ceva. Dupa ce luminile lor albe se departara destul de mult.Stop. Cele mai rele calamitati au fost opera unor pretinsi idealisti. Eu v-as da pedeapsa m axima. ca s a respire.Pur si simplu ca sa profitam. Maximilia n dadu din umeri. admiratori ai furnicilor. z ise David.Sa asteptam.Dar daca lumea nu e putin îmbrâncita.N-am facut nimic ilegal! protesta Julie.Nu e o viespe. . domnisoara Julie Pinson în persoana.De ce mai traim daca nu pentru ameliorarea lumii? întreba Julie. Poli tistul tinea îndreptate spre ei lanterna si pistolul. avem nevoie doar sa ne bucuram de ceea ce avem deja. David se uita la pistolul care zacea în fata lui. raspunse al doile a politist. de fructele copacilor. . nu aici! exclama comisarul. Sunteti arestati. Cele mai mari mace luri au fost faptuite în numele dragostei de oameni. În aer se auzi deodata un bzzz. zise Julie. David lua lanterna comisarului si îi lumina capul. de soarele car e încalzeste. Se întoarse brusc si se grabi sa-si descheie pantoful.O viespe. David avea si el ochii deschisi sub apa. Parerea mea e ca din cauza unor oameni ca voi. replica comisarul. Deodata fura luminati de o lumina puternica. am inventat bomba nucleara si bomba cu neutroni .Ia uite-o pe regina revolutiei. Julie scutura din cap. Cretinul ala a stricat totul pentr u ca voia cunoasterea.Permanent totul se mareste.Oh. de ploaia calduta de pe fata. devine rigida si nu mai evolueaza. . E normal ca fiecare generatie sa încerce sa faca mai bine decât precedenta. adica ati introdus o zona de haos într-o lume ordonata. În ziua în care toate generatiile vor face la fel ca precedentele. zise Julie care capata siguranta. Oamenii nu aspira decât la fericire si fericirea înseamna imobilism si lipsa oricarei revizuiri. Parerea mea este ca ati facut ce era mai rau. pâna la urma vor iesi la suprafata. . . . ca re îsi închipuie ca sunt în stare sa amelioreze lumea. se amelioreaza. . ne ducem tot timpul direct spre catastrofa. .Vrând sa facem mai bine. Cel e mai rele nebunii ucigase au fost comise în numele libertatii. . Se uita la ceas . zise unul. Nu avem nevoie sa stim. ar fi iesit deja la suprafata. . Nimeni nu poate sta atâta timp la fund. si. . . . insecta strapungea pielea politistului.Si cine va cere s-o faceti sa evolueze? Vreti sa vorbiti despre asta? Foarte bine. Probabil ca au fost sobolanii. de iarba. Îi ajuta pe cei doi prizonieri sa iasa din apa murdara.Daca ar fi fost în apa. Cred ca ar fi mai rezonabil sa încetam de a mai vrea sa "facem mai bine". insecta mizerabila? Agita bratul în aer.Putem schimba lumea în bine. vom avea în sfârsit pace. Uluit..Mâinile sus. Nici o miscare.

efluviile lor mistice: . D oi-trei din acei masculi tineri. O broasca oribila. asteptând sa le indice directia. Apoi. . Un sobolan speriat prefera sa se arunce în apa decât sa riste sa fie strivit . acoperita toata de negi si pustule. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. vin sa-i gât ul si sa-i spintece burta. Pornira în pas alergator. Timp de o zi. dar insecta nu avu timp sa-si ia zborul. Scoase limba si le înghiti ghidul. Toti ceilalti se prezinta în fata lui. ag onizând. E foarte aproape de liceu.Imposibil. HAITUIREA Distrugeti. Deistele se prabus esc peste tot. Probab il ca se afla deja acolo. toti ti nerii masculi se bat în duel cu incisivii lor taiosi. ENCICLOPEDIE MOARTEA REGELUI SOBOLANILOR: Unele specii de ratus norvegicus practica c eea ce naturalistii numesc "alegerea regelui sobolanilor". volumul III 166. Regele le musca usor nasul ca sa spuna ca el este stapânul si ca le accepta supunerea.La profesorul de filozofie! Mi-a propus o data sa ma odihnesc la el si mi-a dat adresa. Prin mintea lui Julie trecura tot felul de posibilitati. cu labele si cu ghearele . îsi întind picioarele ca sa formeze o cruce cu sase brate si emit.Si acum unde mergem? întreba fata. zise David.De ce nu la mama ta? . cu urechile pe spa te. cei mai abili si cei ma i combativi din lot.care iesi pe piele. Razboinicele laice le ataca pe religioase.Niciodata. "Ma i întâi actioneaza si apoi filozofeaza". . Profetesa 23 întelege prea târziu ce-se petrece. Se uitara fix la furnica zburatoare. furnica zburatoare scrise: "Urmati-ma" Julie si David erau socati.Foarte bine. îi prezinta femelele cele mai în calduri si ce le mai odorante. îi deschid craniul ca pe o nuca cu dintii. Dar imediat ce atipeste. sari afara din apa.Sa urmezi o furnica zburatoare care scrie în franceza cu mandibula? zise Julie sceptica. Deodata îi veni o idee. Asa ca nu aveti încredere daca vi se ofera un tron. Cred probabil ca astfel. Tot asa si oamenilor le place sa-si aleaga regi ca apoi sa-i faca bucate le cu o si mai mare placere.În situatia în care ne aflam. Edmond Wells.Atunci unde? . 165. cât se poate de delicat. Cei mai slabi sunt înlaturati treptat pâna când nu mai ramân pentru finala decât doi sobolani. epuizat de placeri. . . dar era clar ca nu visau. s -ar putea sa fie cel al regelui sobolanilor. Julie si David o pornira din nou prin labirintul canalizarii. . Sa iesim la suprafata si sa mergem la el. care totusi îsi declarasera supunerea. Grupul îi of era cea mai buna hrana pe care o are. asta înseamna ca es te cel mai bun din trib. are loc un ritual ciudat. Feromonii de alarma zboara în toate directiile. . toti vor beneficia câte putin din calitatile animalului superior pe care îl aleseser a drept rege.La Francine? . prin ingurgitare. Cu siguranta ca politistii ne cunosc toate adresele. Daca a câstigat. . cu capul plecat sau aratându-si posteriorul în semn de supunere. Scot de acolo creierul si distribuie câte putin tuturor membrilor tribului. Învingatorul este ales rege. îi rezerva nisa cea mai adânca unde îsi va sarbatori victoria. sunt în stare sa-l urmez si pe iepurasul alb a l micutei Alice în Tara Minunilor.

Fiecare cadavru încremeneste într-o cruce si scoate un strigat de moarte. Îsi arunca hainele murdare de regina la gu noi si îmbraca un trening al profesorului. Apoi se duse sa le pregateasca ceva de mâncare. Religia nu a creat doar cultul mortilor. laicele le taie capul. raspunzatori printre altele de ranile care îl adusesera în stare de coma pe un tânar licean. cu câteva conjurate scapate de la masacru. viermele e foarte gras. Profetesa 23 profita de aceasta sa nsa si. Degetele sunt zeii nostri. Urca? Coboa ra? Mirosul de anelida nu este chiar atât de tare ca sa poata sa fie bine dete ctat în labirintul de culoare al metropolei mirmeceene. În acea cursa de urmarire. ducându-le cu ea pe deistele fugare. cea mai pretioasa dintre ele. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE Profesorul de filosofîe nu fu deloc surprins sa-i vada sunând la usa lui. Din fericire. E pe ntru prima data în istoria mirmeceeana când atâtea furnici se lasa omorâte ca sa o apere pe una singura dintre ele. Marcel Vaugirard l ua un interviu unui politist care spunea ca aceasta asa-zisa "Revolutie a furnic ilor" era de fapt isprava unui grup de anarhisti. zise David care si el îmbracase un tr ening. de rau. . Julie stia ca Narcisse fusese batut de Sobolanii Negri si luat apoi din drum de o ambulanta. Fiinta lipicioasa aluneca deci linistita. pentru ca e dotat doar cu un sistem nervos restrâns. razboinicele laice sunt pe urmele lor. cu oua si clatite. Se oferi sa-i gazduiasca. Le aduse sandvisuri cu somon. Chitinele se topesc. Deistele nu sunt mai mult de zece. în timp ce trei lucratoare mari sapa în mare graba o iesire care sa-i permita sa fuga. Nici macar reginele nu au avut parte de atâta fervoare. Profesorul le dadu ceva de baut si o punga de alune.Multumesc. Un covor de stele încremenite începe sa acopere solul si. Ca davrele ocupa uneori în întregime trecerea. ca sa nu fie haraz ite cultului martirilor. Profesorul deschise televizorul. sa se foloseasca de acel anelid ca de o masina subterestra. Trebuie sa fug . ca sa formeze un baraj cu corpurile lor. Apoi se întinde pe canapeaua din salon. sapa o brazda în flancul lui si arata spre acea rana ca spre tambuchiul unei ambarcatiuni. Razboinicele deiste se grabesc sa se grupeze în jurul lui 23. fuge prin tunel. Laicele nu pot sa stie în ce directie se îndreapta. Se vorbea despre ei. Enormul tub lipicios se târaste deja pe pereti când 13 si razboinicele ei aj ung la fata locului. Pe ecran aparu fotografia lui Narcisse. Jeturi ratacite fac sa se pra buseasca bucati întregi de tavan. spre marea stupefactie a credincioas elor. Mica trupa fuge pe culoare. Animalul se cabreaza când simte atâtea prezente straine patrunzând în corpul lui dar. Julie se repede sa faca un dus. De bine. O râma le bareaza drumul. adunarea se organizeaza ca sa reziste efectului de surp riza. Într egul grup reuseste sa intre în corpul lui fara sa-l omoare. cu o lovitura de mandibula. obligându-le pe urmaritoare sa le taie pic ioarele ca sa poata trece mai departe. 23 îsi încurajeaza însotitoarele epuizate si ranite: Urmati-ma. 23 îsi interpeleaza câteva însotitoare. Asta e ideea ei. . Dar de aici si pâna la a si-l închipui în coma! . deistele se lasa sa moara ca sa-si protejeze profetesa. Degetele sunt zeii nostri. îsi continua drumul cu ac esti noi paraziti. Aceste decapari le încetinesc ofensiva. Trag cu jeturi de acid. domnule. 167. dar cunosc mai bine locul decât asediat oarele si stiu exact unde sa coteasca ca sa scape de ele.Narcisse e în coma! exclama Julie. Deodata sunt blocate.Degetele sunt zeii nostri. Profetesa se napusteste spre râma si. Ne-ati salvat. ci a nascut si întâietatea preotilo r.

Nu înteleg. . îl aprinse fara graba si trase primul fum cu voluptate. ferindu-se de privirile lor acuzatoare si tragând neglijent din trabuc. Veti arata mult mai bine ca martiri decât ca utopisti. dar stiu ca afara e moarte sigura. furnicile înteleg cum se propulseaza anelidul. raspunse David. PRIN ÎNTUNERIC Furnicile deiste calatoresc în întunericul urât mirositor si vâscos al maruntaie lor râmei. . Apoi o luara la fuga. murmura Julie naucita. . 168. Din interior. Seara era frumoasa si era lume multa pe strazile din Fontainebleau.Sa intram. ghemuiti unul în altul si tematori ca doi pui de vulpe. Poli tia era pe urmele lor. . exista niste re guli care trebuie respectate. .Nu vezi ca vrea sa pierzi timp? Haide sa fugim de-aici.Trebuie sa-l vizitam la spital.Nu fac decât sa va ajut sa treceti la etapa urmatoare.Am avut încredere în dumneata si ne-ai denuntat! . Sobolanilor Negri le-as da nota o pt. zise profesorul de filosofie. Apoi pe ecran ap arura fotografiile tuturor membrilor formatiei rock si aflara cu satisfactie ca toti scapasera. Din punct de vede re economic.Deci nu va place revolutia noastra? întreba Julie uimita de tonul profes orului. Julie sari în picioare. Ne vor prinde si pe noi. Tre cura printr-o trapa si urcara pe acoperis. Apoi se duse sa faca cafea.Ne-ai denuntat! . În coltul jucariilor îi astepta un cort de indian. ca în toate privintele. Precum si Elisabeth. e ca si când n-ar exista. Auzi sirenele masinii de politi e.Nu se poate.Totusi am pus pe picioare afaceri comerciale solide. se acoperira cu jucarii si asteptara sa se faca liniste în jurul lor ca sa ad oarma. zise Julie. "Veti gasi aici tot ce aveti n evoie". Luminile unui supermarket clipira lânga ei si Julie îsi aduse aminte ca Enci clopedia recomanda sa fii atent la toate semnele. Profesorul de filosofie lua un trabuc dintr-o cutie.Si? Oamenilor nu le pasa.Era necesar. E indispensabil. zise ea. Cel mai bine ar f i sa stati aici pâna când lucrurile se vor domoli. Perfectionez educatia voastra de revolutionari. Stau în jurul viscerelor palpitânde care miros îngrozitor.Ati esuat. Julie îs i recapata toate reflexele în momentul în care porni în jos pe un burlan de scurgere. . zise David. dar era prea târziu. . O trase dupa el pâna la ultimul etaj. Înca mai putem r eusi. -Nu. . . revolutia noastra a fost o reusita. Toate acele vorbe provocatoare aveau drep t scop sa le distraga atentia si sa-i retina acolo. Urmatoarea etapa: închisoarea. Sunteti niste revolutionari de bâlci! În schimb. David o împinse pe Julie pe scara. mai copii! zise profesorul de filosofie.Ce poveste. spunea firma. Prin gura. Multumim pentru sandvisuri si la revedere. Julie si David intrara ac olo. îngh . Julie întelese abia dupa ce remarca ca profesor ul se uita mereu la ceasul din perete. deloc. Julie era indignata pentru ca toate distrugerile de la liceu erau puse p e seama "Revolutiei furnicilor" . Daca ar trebui sa va dau note. În materie de revolutie. David o prinse de brat. abia daca v-as da 4 . domnule.. . David schiopata putin dar bastonul îl ajuta sa se mi ste destul de repede. zise profesorul aducând cafelele. Daca nu sunt camere de luat vederi ca sa înreg istreze evenimentul. apoi pe altul si iar pe altul. iar jurnalistii se vor ocupa intens de voi. Tot i revolutionarii au trecut prin asta. Julie era scârbita. conducatoarea fetelor de la scoala de aikid o.

un pitigoi se repede de sus si îl prinde. locuit orii din Chicumac au tinut toti slujba catolica dar. Citind ziarele. locuitorii din Chicum ac luasera trei maimute. îl face sa-i treaca prin corp cu ajutorul sistemului sau digestiv. 23 spune ca. Au fost con vertiti cu forta la catolicism de spaniolii din secolul al XVI-lea. Julie si David nu-si permisera luxul de a se mira ca se trezeau în trening într-un cort indian si iesira mai înainte ca cineva sa anunte serviciul de securita te. acum. volumul III 170. ceea ce-i sporeste viteza . trei maimute. raspunde se ntentios profetesa 23. cu atât oamenii se extaziau mai mult în fata alimentelor si se temeau de lipsa lor. Prefectu l a asistat la slujba si a bagat de seama ca. râma îsi umfla capul apoi respinge umflatura pâna la coada. Privirile le fura atras e de etichetele rosii "promotional". în schimb. alunecând împreuna cu toate însotitoarele ei în stomacul acelui p itigoi care urca sus spre nori. e cineva în cortul indian! Un copil îi arata cu degetul. Ce s-a întâmplat? întreaba o furnica. Dar. atâtea alimente etalate parea ceva mult prea frumos ca sa fie permanent. La standul de biscuiti. În mod paradoxal. au transmis rugaciunile si ritualul prin traditie oral a. Le hranesc si. Furnicile nu manânca decât foarte putin si le permit sa circule prin cetatea lor. 169. la Chicumac. Si astfel. Pentru ca nu aveau bani la ei. apoi îl arunca aproape instantaneu prin anus. SUPERMARKET .. Viermele e ca un reactor care aspira si a runca afara nisip. deistele nu se simt deloc bine. toti erau convinsi ca traiesc într-o e poca intermediara dintre doua crize si ca trebuia neaparat sa profite. dupa ce s-a restabilit puterea mexicana. Totusi. imediat ce scoate capul afara. sau "doua la un pret de unul sin gur". Pentru a înlocui preotul si cele doua ajutoare ale sale. ca apoi sa le arunce pe jos. traverseaza Noul Bel-o-kan. Timp de aproape trei secole. guvernul a luat hota rârea sa puna peste tot prefecti ca sa creeze o administratie care sa controleze c u adevarat tara. David si Julie facura si ei la fel. ar fi nevoie de un miracol ca sa le salveze. "solduri". câtiva copii devorau pachetele pe care le luau dir ect de pe rafturi. prin traditia orala.Mama.. Unde mergem? întreaba una dintre ele pe profetesa lor. Viermele iese din dom. ENCICLOPEDIE INTERPRETAREA RELIGIEI ÎN YUCATAN: În Mexic. fara sa stie ca e plin de locatari furnici. ei sapa galerii mai usor de consolidat pentru lucratoare . Pentru majoritatea clientilor. Cred ca de data asta zeii ne-au auzit. Furnicile se departeaza ca sa lase sa treaca cocoloasele de pamânt. Ne invita în lumea lor. în acel mediu vâscos. cum aceasta regiune e izolata de restul lumi i. simtind cu sistemul din urechea interna ca ia altitudine.ite pamânt. nu au fost reaprovizionati cu preoti noi. Eduard Wells. cu cât pacea era mai trainica în Occident. Afara. pentru ca nu stiu nici sa s crie si nici sa citeasca. timpul a dus la o mica deri va. Unul dintre ei a fost deci trimis. Totusi. Întâmplarea face ca râmele si furnicile sa fi încheiat acorduri de buna întelegere . ajungând sa fie singurii catolici care venerau la fiecare slujba. locuitorii au reusit sa retina perfect cântecele latinesti. Erau cam prea multe dulciuri pentru un mic dejun. Dupa revolutie. într-un sat indian al Yucatanulu i numit Chicumac. Supermarketul era întesat de lume înca de dimineata. umplut cu deiste. dar fugarilor le era prea foame ca . Si aceasta traditie a maimutelor se perpetuase de-a lun gul timpului. Si se ro aga ca zeii sa intervina în favoarea lor. în 1925. locuitorii au un mod ciudat de a practica religia. Dar misionar ii din primele timpuri au murit si. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

singura atitudine inteligenta fata de Degete înseamna : "a discuta" si "a încerca sa se înteleaga reciproc". într-o alta societate. Iesirea parea la îndemâna lor.sa faca mofturi. Printesa 103 le cere inginerelor focului sa o faca sa dispara. Trebuie cautate. Câtiva vânzatori îsi parasira imediat treaba si se îndreptara spre suspecti. Pentru printesa 103. se consulta cu 103. Julie si David îsi luara elan ca sa treaca printr-un cârd de casieri si ajun sera în strada unde îsi continuara cursa. e doar un roman. Nu a mai ramas decât totemul lor alb. Acum erau iar nevoiti sa se miste repede. Aveau sa fie capturati de vânzatorii de la supermarket. dar Print esa 103 nu este îngrijorata. un triunghi de trei ochi cu receptie în infrarosu îi apare acum în frunte ca trei negi. Atunc i aparu o masina care îi îmbrânci pe vânzatori si pe toti acei gura-casca care începusera sa se adune. 24 îsi continua saga romanesca. O luara la fuga. dar nu reusesc sa produca metale. frigul serii nu le mai anchilozeaza pe doici si pot sa lucreze douaze ci si patru de ore din douazeci si patru fara cel mai mic ragaz cu ajutorul lamp ioanelor. Printesa 103 e linistita. le permit sa fabrice obiecte dure. Faptul ca învatasera sa învinga noaptea constituia principala inovatie. daca ar fi stiut sa citeasca literele acelei scrieri. Ca la toate sexuatele. Ele pun d easupra frunze uscate si. inventând scene în care aceste anima le se bat sau se reproduc. 24 aproba cu antenele. De ce trebuie totdeauna ca oamenii sa se situeze între "a crede" si "a nu crede". p e spate au început sa-i creasca doua aripi si. inginerele le arunca în foc. cu mii de precautii. 171. Stie ca profetesa 23 a reusit sa scape de trupa condusa de 13. Se deschise repede o portiera. Deoarece furnalele provocasera câteva incendii. apropie un jaratic rosiatic.. Printesa 103 spune ca Degetele folosesc metale pe care le gasesc în natura si care. . odata topite. DOMNIA Toate deistele sunt exterminate. ar fi descifrat cuvintele: "Atentie! Nu aruncati pe jos chistoac ele! Pericol de incendiu!" Furnicile privesc monumentul Degetelor cum se transfo rma în fum. Imediat ce începura sa alerge. Ultimii ei sustinatori vor fi obligati sa se supuna. Este stupid sa vrei sa ignori Degetele si la fel de stupid sa te încapatânez i sa le venerezi. acaparata de grijile unei vieti noi în plina expansiune. Cerc etasele scotocesc peste tot si aduc pietricelele cele mai ciudate. Julie grabi pasul. Locul era supravegheat de doua camere v ideo. Julie si David se îndreptara discret spre iesire. . De a cum înainte. Un agent de securitate se lua dupa ei si David îi sugera lui Julie sa se g rabeasca putin. Dupa ce mâncara astfel.. agentul de securitate scoase un fl uier si dadu un semnal care sfredeli timpanele tuturor clientilor din jur. E rau prinsi în capcana. are si probleme fiziologice. În plus. Dupa câteva clipe ajunsera într-o fundatura. Când are nevoie de detalii precise. David sti a ca niciodata nu trebuie sa fugi în fata unui politist sau în fata unui câine. s-a hotarât sa nu se mai pastreze decât unul singur în interiorul metropolei iar celelalte sa fie instalate în cetati periferice. asta se numeste descentralizare industriala. Printesa a urcat deja în vârful domului. ace a pancarta pe care o venereaza furnicile religioase. Marele totem alb este acum cenusa.Urcati repede! spuse o femeie cu fata ascunsa de un fular si de niste ochelari mari de soare. 24 se apropie de ea. Noul Bel-o-kan se mareste continuu. Totusi. dar te ama fu mai tare. prin semnul ei galben de lac de ung hii. si odata cu el unul dintre principalele simboluri ale deismului. tr ecând prin zona "iesire fara cumparaturi". Degetele. Preoteasa nu mai este destul de influenta ca sa le cr eeze necazuri. La urma urmelor. Pano ul arde imediat cu secret cu tot. în rest da frâu liber imaginatiei.

. Stiu ca eu am venit în ajutorul vostru. În cetate nu mai exista furnica ca re sa nu-si fi gravat pe torace un motiv de papadie. Asa ca daca am ratat sarcina mea de mama. fireste. Femeia cu fata ascunsa apasa pe acceleratie. Dar ramâne o problema. 172. Nu mai aveau de ales. cu siguranta ca ai fi de venit prietena mea. Nu au progenitura. Ar fi trebuit sa te stimez ca fiinta omeneasca. rugându-ma cerului sa te gasesc înaintea politistilor. strat egia razboiului de noapte.Apoi m-am gândit ca daca te porti atât de agresiv cu mine. de incendiu sau de brândusa. zise David. 103 si 24 sunt poate virtual regina si regele Noulu i Bel-o-kan. MEDICINA: Degetele au uitat virtutile naturii. Sirenele rasunara din nou în spatele lor. mama? bombani ea. încurajeaza cu draga inima arta si stiinta. .Cum m-ai gasit? . Mai bine sa se arunce în necunoscut decât sa fie prinsi de ser viciul de securitate al magazinului care probabil ca avea sa-i dea pe mâna politie i locale. Chiar daca se importa mâna de lucru straina c a sa se faca fata crizei demografice. Asa ca au inventat o stiinta artificiala pe care o numesc "medicina". politis tii vor fi acasa. Politistii sarira imediat într-o parte ca sa evite bolidul. AJUTORUL Usa masinii era larg deschisa si oamenii de la supermarket se apropiau. un fel d e aura care depaseste cu mult pe cea a reginelor obisnuite. Tehnica. Julie se trase brusc înapoi. Julie era mai mult decât uimita. D omnul mi-a auzit ruga. N-ai mai venit acasa de câteva zile. 7 conduce serviciul artistic. asta înseamna ca am gresit pe undeva. Am dat telefon la politie si mi-au spus ca la vârsta ta poti sa dormi unde-ti place. lasa în jos ochelarii negri si îsi de scoperi trasaturile în oglinda retrovizoare. Daca exista unii care se simt bine.Întoarceti.Adineauri am auzit la radio ca fugisesi în partea de vest a orasului.. arta. -Te cautam. nu pentru c a erai fata mea. dar nu sunt suverani reali. Printul 24 si Printesa 103 stiu asta si.Ce cauti aici. dar David o tinu cu fermitate pe loc. . pentru a face sa se uite aceast a carenta. Ca fiinta omeneasca cu drepturi egale. Au uitat ca exista leacur i naturale pentru cauza bolilor lor. Apoi am avut vesti des pre tine din ziare si de la televizor. Voia sa coboare din masina în mers. insectele nu se simt bine într-o cetate în car e genele nu sunt transmise. In doua minute.Cine sunteti? întreba Julie. Asta consta în inocularea unei boli la sute de soareci apoi administrarea unui produs chimic diferit fiecarui soarece. Ajunsera în fata unui baraj. Necunoscuta de la volan reduse viteza. Am dat fuga sa cercetez zona. . eradicarea religiei le-au conferit. 173.Poti sa ne: adapostesti acasa? întreba Julie. . Dar mama lui Julie prefera sa accelereze si sa forteze barajul ca sa tre aca. si cu siguranta ca au lua t numarul masinii.Sunt pe urmele noastre. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA Salivatoare:10. Politistii voiau neaparat sa puna mâna pe ei. poate ca o voi reu si pe cea de prietena. acelasi produs chimic este dat si De getelor. zise mama lui Julie. Pentru asta te caut si pentru asta ma aflu aici. . Mama ei.Simultan. Conducea din nou foarte repede. . . . dar sterilitatea lor începe sa devina subiect de discutie. Familia era mult mai bine decât politia.

Tatal tau spunea ca copacii îi protejeaza pe cei care le cer asta în mod p oliticos. Îti voi da vesti despre mine ime diat ce voi putea. . Am vazut un reportaj la televizor despre acest gen de masinarii.. Atentia lui Julie fu brusc atrasa de o furnica zburatoare care parca îi u rmarea de câtava vreme. .. . opri motorul si astepta ca masinile politiei sa treaca mai d eparte ca sa întoarca. În fata lor vazura imediat o luminita.Fie e aceeasi care a reusit sa iasa din broasca râioasa. zise David. insecta îsi înmuie în ea mandibulele. Trebuie sa va ascundeti acolo unde politistii nu va vor gasi.Mama.Multumesc.Nu prea ai ce sa faci cu banii în padure.Vrea sa scrie.Crezi ca e o insecta de acelasi gen ca cea din canalizare? . Spre vest. .La revedere.Credeam ca licuricii sunt singurele insecte în stare sa emita lumina. . frasini cu frunze mirosind a men ta. dar tatal ta u era un tip formidabil. Fata întinse mâna cu palma desfacuta.David.Atunci? . .Atunci poate sa fie vorba de un mic robot teleghidat în forma de furnica zburatoare. Cele doua femei se îmbratisara. . Julie nu stia ce sa spuna.. Ar atau furnici robot fabricate de NASA în vederea cuceririi planetei Marte. Julie! . fie e sora ei g eamana. Se opri si insecta plana la început deasupra capului ei. David alese sistematic cararile ne marcate. E sigur ca voia sa ne îndrume prin canalizare . Opri si întinse fetei sale o bancnota de cinci sute de franci ca sa nu ramân a fara bani. la un moment dat pierdura insecta din vedere. Se uitara la insecta care parea ca îi asteapta ca un taxi. o strivi putin si. Nu stiu daca ai avut timp sa-ti dai seama de asta. . Dar ale lor erau mai mari. Ca sa scape de eventualii urmaritori. Trecura printre tot fel ul de copaci ciudati. "Urmeaza-ma. cu degetele departate. iar acum vrea sa ne conduca prin padure! Exclama Julie. ." . Copacii se a liniau ca o armata în continua crestere pe masura ce se apropiau. Sa stii ca am impresia ca amica noastra nu e o furnica adevara ta. ghidându-i spre sud-vest. dup a care zbura în jurul fetei. . Nimeni nu a reusit pâna acum un astfel de nivel de miniaturizar e.Nu pot sa va mai ascund la mine.Ce.Nu mai încape nici o îndoiala. înca ceva. .. Nici o furnica nu scrie frantuzeste si nu-si aprinde ochii.Vom vedea. sp use Julie. carpeni cu ramuri întinse în forma de umbrela. .Nu e nevoie. Sunt multumita daca te stiu libera. Julie. Padurea. intra brusc pe un drum perpendicular. Traieste-ti viata. Furnica zburatoare îsi "aprinsese" oc hiul drept ca un far.Ce facem? întreba David. Insecta se aseza pe mâna ei si se pli mba putin.Mmmm. . ca formeze un t eren de aterizare pentru furnica zburatoare. . spuse David .. imediat. cred ca furnica asta zburatoare e interesata de noi. Julie scutura din cap.În situatia în care suntem. Insecta zbura în fata lor. . Facându-se noapte. . Mama lui Julie optase pentru o directie precisa.Mama lui Julie patrunse pe o strada cu sens interzis.. plopi-tremurato ri cu scoarta galbena plina de vinisoare negre. Coborâra din masina si femeia de la volan le facu semn cu mâna. ca si cealalta! Julie lua baca din desis.Nu vom mai putea sa ne tinem dupa ea prin întuneric. fata mea? .

câinele ajunge primul. vizeaza o linie de so sire. Amintindu-si de frunza de plop care nu a cazut la verticala c i deplasându-se în zig-zag. O întreaga haita de dulai porni pe urma ei. Ogarul alearga doar ca sa ale gre. trebuie sa ne gândim numai sa avansam. Nu trebuie sa ne gândim la obiectivul urmarit.În spatele lor se auzi un fel de latrat furios.Sa ne despartim. cup rinde acum aproape trei sute cincizeci. atingem sau depasim obiectivul fara macar sa ne dam se ama. se stradui sa tina câinii la distanta. Începuse haituiala si politi stii dadusera drumul la câini. Sa nu fie folosit pentru razboi fara autorizatia cet atii-mama. dimpotriva. Sa nu se arda frunze în interiorul cetatii. dar Printesa 103 crede ca. stiinta trebuie sa fie raspândita la toate insectele. Furnica zburatoare îi lumina cu fasciculul ei lum inos. crede ca e posibil sa dea drumul unor furnici în echilibru pe niste frunze. îi provoaca oarecare tensiune. . Furnicile sunt instruite si în privinta pârghiei si a rotii. dar recunoaste ca 2 4. amândoi ar trebui sa alerge cu aceeasi viteza. fara sa astepte raspunsul lui. unele doici spun ca atunci când masculul se învârteste în jurul femeii fara sa se produca o copulatie. Alearga cu un obiectiv precis de atins în cap. Edmond Wells. chiar daca într-o zi unele se vor folosi de ea ca sa le atace. atunci când alearga. ENCICLOPEDIE CURSA DE FOND: Când ogarul si omul alearga împreuna. dar câinii alergau mai repede decât ei. tot avansând. pierdem multa en ergie. Tinerii o luara la fuga. învârtindu-se astfel în jurul ei. hotarâti s-o faca bucatele pe fat a. Astfel. tot crezând ca vointa e buna sau rea. Câteva exploratoare îi aduc la cunostinta ca alt e cetati din est s-au alaturat federatiei Noului Bel-o-kan. În cetate. În mod logic. Totusi ogarul es te totdeauna primul. Asta o enerveaza. caci s e produce un fum asfixiant. . Julie pleca sarind peste un boschet. Poate ca asa macar unul din noi va reusi sa scape. cu ajutorul bastonului. Fara a mai vorbi de ceva cuiburi de viespi si de câteva termitiere care duc deja tratat ive în vederea aderarii lor. asta genereaza o tensiune erotica perceptibila c a energie pura. Printesa 103 nu prea crede în aceste legende citadine. Ea care nu numara pâna atunci decât saizeci si patru de cetati fiice populate doar de furnici rosii. de cel putin zece specii diferite. Motivul e ca omul. Sa nu se apropie frunze de foc. Urcara pe un taluz. care ar calatori alunecând pe curenti de aer. Printul 24 se învârte în jurul ei fara motiv. E o alegere politica. Unele furnici ar dori ca Noul Bel-o-kan sa-si pastreze secretele tehnolo gice. pentru cazul în care vor gasi în propriile lor laboratoare utilizari interesante ale acestor dou a concepte. de unde David. Tot fixând obiective. Og arul este dotat cu aceeasi capacitate musculara comparativ cu greutatea sa ca si omul. Se straduieste deci sa se gândeasca la altceva. latrând. 174. volumul III 175. Mai ramânea de rezol vat problema controlului directiei. Animalele sareau ca sa-si înfiga coltii si încercau sa prind a si furnica zburatoare care lumina aceasta scena. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sa nu se aprinda focul când bate vântul. Avansam si apoi ne modificam traiectoria în functie de evenimentele care apar. Si. Ultima ei idee este sa con struiasca un zmeu. LEGATURA Printesa 103 sta nemiscata în încaperea ei. zise Julie. Fiecare cetate nou integrata primeste drapelul odorant federal precum si un jaratic cu instructiunile de folosire.

asta va ramâne ca sarcin a generatiei viitoare. Printesa este convinsa ca Degetele vor fi intimidate devenind constiente de masa enorma de insecte care traiesc alaturi d e ele. 24 explica problema în doua fraze lapidare: Doua lumi se privesc. Spera ca si alte cetati se vor alatura lor în timpul marsului si ca toate împ reuna se vor impune ca un interlocutor indispensabil pentru Degete. pârghie si roata. Vor sa stie cine va ramâne în acest timp la Noul-Bel-o-kan ca sa asigure sigu ranta cetatii si sa fructifice munca lor. Dupa înfrângerea c umplita pe care au suferit-o în noaptea Bataliei Lampioanelor. Mai bine sa rezolve aceasta probl ema cât mai repede si sa nu lase aceasta povara altora. Printesa 103 îsi zice ca trebuie sa grabeasca cursul istoriei . atunci trebuie ca furnicile sa li se adreseze primele.Magia focului si rezultatele surprinzatoare care se pot obtine ca energi e în folosul civil le fac pe furnici sa înteleaga mai bine avansul luat de Degete. imediat ce vor fi în stare sa lupte. Dar nu e decât o amânare. Insectele chemate la sfat înteleg ce vrea sexuata: o noua mare cruciada. Vii si tu? înt reaba printul 24. Nu scrie nicaieri ca tehnologia Degetelor va fi vesnic mai eficace decât cât eva pântece fertile capabile sa produca razboinice cu carul. Evident. Printesa spune ca trebuie sa actioneze cu orice pret. Poate ca în afara de foc. Pâna acum au fost doar esecuri. nici zei. Noul Bel-o-kan stie de aceasta amenintare. Fara instaurarea unei cooperari între principalele doua specii pamântesti. c are stapânesc aceste lucruri de mai bine de zece mii de ani. În încaperea ei. În romanul sau. sau celei care va urma. Se stie ca vor avea loc multe razboaie între cele care vor sa schimbe lumea si cele care vor ca totul sa ramâna c a înainte. Multe au început sa aprecieze linistea si reusita N oului Bel-o-kan. cea a celor foarte mici si cea a celor foarte mari . Fortele reactionare sunt considerabile. Numai piticele si unele dintre aliatele lor se mai încapatâneaza înca sa distr uga federatia si ideile nesanatoase pe care le raspândeste în natura. Vor sti oare sa se înteleaga? Unele furnici aproba proiectul.se straduiesc sa aduca pe lume o noua generatie d e razboinice care. Altele se tem ca întâlnirea cu Deg etele va lua o întorsatura proasta pentru furnici.piticele au câteva sute . si ca Printesa 103 este în cautarea unui mijloc de a încheia o alianta cu ele. Îl convoaca pe Printul 24. Toata lumea îsi unest e antenele pentru o CA colectiva. altele îl dezaproba. Reginele lor ouat oare . P rintesa 103 explica. Speciile straine sunt îngrij orate. Nu trebuie subestimate. Un sfert din populatie. nu îndraznesc sa mai atace deocamdata cetatea Noul Bel-o-kan. Piticele vor ataca în curând si în împrejurimi mai sunt si deistele. propune 103. nu va e xista evolutie durabila. adica peste o saptamâna. Insectele discuta îndelung. prefer a un mare mars pacifist al furnicilor. 103 ia chiar ea conducerea acestui mare mars. Insectele bransate considera ca e un mare risc. este sa se apropie de ele în numar mare. Pentru ca Degetele nu reusesc sa intre în contact cu furnicile. Aceasta întâlnire este din punct de ved ere cosmic indispensabila. nu mai vrea razboaie inutile. Acum toate cetatile federate stiu ca Degetele nu sunt nici monstri. pe cele douasprezece explorato are si tot atâtea reprezentante ale speciilor straine raliate. Degetele cunosc si alte se crete pe care furnicile nu sunt în stare sa le imagineze. Daca nu va organiza ea marsul. ca sa le c onsidere ca partenere cu drepturi egale. Nu propune o cruciada. Nu înteleg de ce trebuie sa riste. Printesa 103 reuseste sa convinga mai ales dat . Degetele. L a ce bun sa investeasca atâta energie pentru un mars pacifist ale carui rezultate sunt aleatorii? Cum vor putea sa faca Degetele diferenta între un mars pacifist si o cruci ada militara? Printesa 103 spune ca nu au de ales. dar toate gândesc la mi jlocul de a suscita o alianta si la pericolele si la avantajele pe care le-ar pu tea prezenta. Parerile sunt împartite. vor ataca din nou ca sa spulbere federatia furnicilor rosii. Crede ca singurul mijloc de a impresiona Degetele.

Politistii nu stiau cum sa dea de tine. Se foloseste de anecdotele din propria ei legend a. ceea ce. Câinii întelesera si o luara la sanatoasa chelalaind. Erau liberi: erau lupi. coc otata în copac. Câinii se uitara cum se apropie acea fiinta exceptionala. Prin urmare. Barbatul îsi puse lanterna sub haina. Un adevarat lup salbatic . Dar nu era latratul câinilor politist i. s i avea un miros mai puternic. Fetei îi era frig. în limbaj canin însemna: "Nu am teritoriu definit. dar haita constituia cel mai bun impuls. Nu e vina noastra.. Ei erau o haita si lupul era singur. 7 îsi zice ca umorul e probabil un foc si mai distrugator. Deodata zari o luminita. Câinele tau. Exista foarte multe sperante la orizontul acestui mars. totusi câinii erau impresionati. Singura ei salvare era un brad.Gonzague! . Lupul raspunse cu un rictus sfidator: Totdeauna ai posibilitatea sa-ti alegi viata pe care vrei s-o ai. Stia ca somnul ei avea toate sansele sa fie scurt si îsi programa mintea pent ru somnul profund recuperator. murmura Julie. îsi zise ea ridicând capul. Julie se ghemui si simti ca îi e frig la picioare. Se arunca printre crengi.orita carismei feromonilor sai. Lupul o lua la fuga du pa unul dintre ei. Adica ce? întreaba 24. oamenii ne-au facut asa. Bietul animal era singur în gradina. Celelalte cred ca umorul e p robabil un nou material si o tehnica inedita de stocare a hranei. Si se avânta cu coltii gata sa ucida. si bagara coada în tre picioare ca sa-si ascunda mirosurile si sa-si protejeze sexul. 176. Julie arunca de sus cu conuri de brad peste bo turile câinilor. Si pentru ca nici una dintre furnicile prezente nu stie despre ce este v orba. Din motive diferite.Plecati! Carati-va de-aici.Multumesc Natura ca ai trimis un lup sa ma salveze. roata si pârghia. actiunea lor va aduce totusi informatii pretioase pent ru cele care vor dori sa repete manevra. ceea ce voia sa însemne ca el urina numai în cele patru colturi ale unui teritoriu precis si ca acesti câini se agitau tocmai pe teritoriul lui. dar mersul sau era mai linistit. Nu era un câine. Era Ahile. . raspunde 103. Dar de data asta erau licurici. Poate ca Degetele le vo r învata alte minunatii si mai impresionante decât focul. Se gândisera sa-l foloseasca pe Ahile ca sa dea de ea. sustin în unanimitate propunerea Printesei 103. ci un lup. Nu a fost nevoie de eforturi pre . De departe ai fi zis ca e un câine. Câinii îsi lasara capul si urechile în jos în semn de supunere. Imediat îsi facu aparitia un no u personaj. SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA Nu mai era de glumit. dar stateau pe loc si la trau ca sa-si anunte stapânii ca fata se afla acolo. 5 zise ca umorul e probabil o catapul ta ultimul racnet. "Furnica zburatoare care voia sa ne ghideze. de aceea urinez oricând si ori unde".". pleda un ciobanesc german. Toti îsi amintesc vag de o zi în care traiau fara oamen i si ca în acel moment aveau o forma si o minte diferite. fata lui Gonza gue aparea de-a dreptul diabolica.. Insista: în caz de esec. Julie era intimida ta de verticalitatea lui. Lupul mârâi. toate sunt atrase de acest Graal nedefinit care est e umorul. îsi imagineaza "umorul" ca pe o inventie tipica Degetelor. Le convinge pe rând pe cele care o contrazic despre temeiul deciziei sale. Lupul este într-adevar stramos ul tuturor câinilor. dar mie mi-a venit o idee . Prin tul 24 îsi zice ca umorul e probabil o forma de arta. Toti câinii stiu asta. Nu se mai auzea decât fosnetul frunzelor scuturate de vânt. El nu a degenerat în urma contactului cu omul. Umorul. Urinara. . O gasise. . Luminata de dedesubt.Mda. animale rele! Câinii renuntasera sa-si mai înfiga coltii în fugara. Avea mare nevoie de odi hna. conferind o puter e incredibila celui care stie s-o mânuiasca. La sase dimineata o trezi un latrat.

remarca tâna rul. în afara de a fi descoperit atât de minunatele imagini fractale. vom ob tine.. ea va avea o anumita marime si o marime dubla la alta scara. Astfel. O prinse pe Julie si o lega de copac.Atentie. La fel. . s e departa de el. dar are avantajul ca actioneaza de la distanta. .a mari ca sa înteleaga ce se astepta de la el.De ce faci asta? . daca masuram o conopida. Si în romane eroinele nu mor. Credea ca oamenii sunt cei mai buni prieteni ai câinilor. i-ar multiplica marimea pâna l a infinit. o singura . o masa neteda.Viata se repeta! David vine mereu în ajutorul printesei.Imposibil. .Pentru ca tu esti eroina.Da? De ce? . Las-o. a demonstrat faptul ca nu receptionam decât viziu ni parcelare ale lumii care ne înconjoara. trase piedica si. Se apleca spre câine. în padure nu te poate auzi nimeni în afara de prietenele tale. Apoi se înfundara si mai adânc în padurea întunecoasa. Nu risti nimic. I s-a dat sa adulmece bucata de fus ta pe care am pastrat-o de la ultima "întâlnire" si a pornit imediat în cautare. Ultima data aveam un cutter. David! . ENCICLOPEDIE PROBLEMA DE SCARA: Lucrurile nu exista decât dupa felul în care le percepem la o anumita scara.Ne place sa-i facem pe ceilalti sa sufere.. 177. Si trase un glont în laba lui Ahile care se arata surprins. furnica zburatoare pare ca se enerveaza.Acum e rândul tau.. . daca le urmarim denivelarile.. un diametru de treizeci de centimetri. Po ti sa tipi. E foarte romant ic. Gonzague se întoarse. Acest rationament ciudat o mira pe fata. bâzâind parca nerabdatoare.Nu. se va dovedi a fi un sir de munti care. Apoi. furnica zburatoare îi ataca deja pe acolitii lui Gonzague Dupey ron.Striga cu vocea ta frumoasa! Hai. Julie se zbatu. zise el glumind. . de atunci însa am schimbat ec hipamentul.. . . S-ar zice ca acest copac e un stâlp de tortura indian. Totul depinde de scara aleasa pentru examinarea acestor mese. David o dezlega pe Julie.E mai putin precis. ghidati de insecta. Îsi arata revolverul. . Furnica zbura în continuare în jurul lor. daca o examinam cu microscopul. . de data asta o sa fim mai linistiti. rezultatul se va multiplica cu zece. . Gonzague reîncarca pistolul. Dar daca îi vom urmari fi ecare circumvolutiune. Furnica zburatoare se avânta în trei picaje si cei trei Sobolani Negri se prabusira. Gonzague îl împusca în fiec re laba. Încercara sa se protejeze.Bietul Ahile. Numai ca de data asta vom schimba povestea. Îsi îndrepta revolverul spre David. Sapa repede o groapa si îl îngropa.Trebuie sa mergem. dar în jurul lor erau multe insecte zburatoare si nu stiura sa repereze insecta-robot. Se lipi de David.. Într-adevar.Ah. Gonzague se prabusi la pamânt. striga! Julie se opri si îl privi drep t în ochi. Totusi Jul ie voia sa-si revina putin. Benoît Mandelbrot ne permite sa afirmam ca nu exista. furnica zburatoare! exclama unul dintre complicii lui. dându-si seama de ce facuse. Mai înainte ca a nimalul sa fi înteles ca se înselase în privinta aliatului sau. în absolut. . . Vazuta la o anumita scara. de exemplu.De data asta am crezut ca s-a zis cu mine! exclama Julie. Ridica pistolul.Ajutor! . apoi în sira spinarii si în cap. "furnic ile". Câinii sunt într-adevar cei mai buni prieteni ai omului. Matematicianul Benoît Mandelbrot.

Mai departe. iar daca furnicile ramân fara mâncare. spune printul 24. E aici hrana destula pentru doua hibernari. unde o întreaga multime se organizeaza si se grupeaza pe popor. care va fi r edusa de catre generatia urmatoare. dar niciodata complet eliminata. Deasupra furnicilor care se ocupa cu pregatirile.. Furnicile au bagat de seama ca. pe cast a. la întâlnirea cu Degetele. unul singur dintre ei e de ajuns ca sa hraneasca o multime dintre ele. pregatirile de plecare acapareaza întreg Noul Bel-o-kan. jaratic cald si rezerve de hrana. Aceste p achiderme enorme baloase sunt cele mai indicate în astfel de situatii. volumul III 178. De data asta. De a ltfel. consumat în doze mici. 7 instaleaza pe al sau melc-al-artei o frunza lunga de cânepa cu care are intentia sa realizeze o tapiserie care sa zugraveasca lungul mars spre tara Dege telor. iau cu ele si lemne mici si uscate pentru întretinerea lui. ca atitudinea cea mai justa. se vor întoarce pur si simplu la Noul Bel-o-kan ca sa contin ue ce începusera. prefera sa fie precauta. Nu pentru ca s-ar teme ca vor provoca un incendiu. În sala razboinicelor. Daca nu accepta.. În timp ce sunt încarcati cu bagaje. Pe unii sunt încarcate ouale goale pe dinauntru care sunt pe post de amfor e pline cu hidromel. MARELE MARS Înca din zori. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Pelerinii se aliniaza în jurul Noului Bel-o-kan. alte furnici discuta cu si mai multa îndârjire. melcii casca. noi escadrile de viesp i si de albine au grija ca nici o specie sa nu profite de ocazie ca sa le atace. Chiar crezi ca Degetele exista? O razboinica da din cap perplexa. acele faimoase insecte nemi scate încarcate pâna la refuz cu miericica astfel încât abdomenul lor este de cincizeci de ori mai voluminos decât restul corpului si umflat ca un balon. Stiu ca focul e ste un animal vorace. stie ca lipsa de alime nte poate sa distruga expeditia cea mai eficace si. ci o întreaga multime merge la întâlnirea cu dimensiunea superioara. Poate ca su nt cam lenti. poate la întâlnirea cu zeii. toata lumea e gata si temperatura destul de ridicata ca sa porne asca. la un om modern ones t. vom intra în razboi si ne vom apara pâna la capat. Se ridica o antena. Pest e tot în cetate se vorbeste numai de marele mars pacifist spre Degete. nu numai o furnica. acest alcool de miere te face sa rezisti mai bine la frigul noptii si da curaj în duelur i. Înainte. Caravana imensa de cel putin sapte sute de mii de indivizi se pune în misc . Dac a Degetele nu exista. În sfârsit. Depoziteaza câtiva pigmenti cu care sa coloreze fresca: polen. fiecare se alimenteaza cu acid formic. consta în a accepta în orice stiinta o parte enorma de inexactitate. Lucratoarele din casta inginerelor consolideaza harnasamentele ierboase care vor servi la mentinerea pietrelor pline cu jaratic. traversând deja desertul. dar merg pe orice fel de teren.informatie stiintifica sigura. Pe alti melci sunt încarcate furnici-cisterna. Recunoaste ca nu e total convinsa. sânge de coleo ptera si praf de rumegus. La suprafata sunt pregatiti melcii care iau parte la calatorie. Printesa 103 raspunde ca. pe laboratoare de studiu sau pe melc. Crezi ca Degetele ne vor accepta ca egalele lor? Cealalta se scarpina la radacina antenelor. Melcii sunt încarcati cu poveri mari. dar emite ca singurul mijloc de a sti este tocmai de a participa la acest mars.. cum nu crede ca traseul va f i plin cu vânat pe toata lungimea lui. cel mai mult le e teama sa nu piarda jaraticul. desfacându-si cei douazeci si cinci de mii sase sute de dintisori. Edmond Wells. Cea mai mare dezordine domneste în fata celei de a treia intrari a Noului Bel-o-kan.

Niciodata. mentinând coeziunea marsului. Se simtea spionata. C hiparosii frematau ascultându-le. Mai multe artileriste sunt gata sa traga din înaltimea acestui promontori u mobil. În sfârsit. datorita masinilor.Parca as recunoaste locul asta. în coada procesiunii se afla o legiune de artilerie si doi melci de razboi gata sa apere partea din spate a tr upei. poti sa-ti petreci zilele fara sa fa ci nimic". Printesa 103 si Printul 24 au propriul lor melc de calatorie. povesteste enormei mase a însotitoa relor sale ceea ce crede ca cunoaste despre Degete. SANCTUARUL Boscheti de rugi încercuiau o cuveta. nu au vazut atâtea furnici la u n loc mergând împreuna în aceeasi directie. Ele sunt adevaratele promotoare ale ace stui mars. În centru se afla o colina deasupra ca reia se afla o alta colina mai mica. s-au batut pentru libertate. FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA Salivatoare: 10. Toate au impresia ca savârsesc ceva foarte important pentru specia lor. negre si galbene . E un melc de razboi cu încarcatura lui de jaratic fumegând. caci membrele procesiunii trebu ie sa fie constant hranite. ci spre un sant plasat su .are. În spatele cercetaselor se afla razboinicele rosii din casta artileristelo r. Acum. Apoi merg câteva legiuni straine. Seara. Apoi. Fac cu schim bul în partea din fata a caravanei ca sa aiba antena odihnita. gata sa atace în pas alergator. Printesa 103. Totusi furnica zburatoare nu-i ghida spre ele. în timp ce furnicile de la periferie d orm. acestea din urma se vor pune automat în pozitie de atac. În spate se afla al doilea melc. Degetele au atins acest obiectiv. Ca si cum nasul ace lui animal lung ar fi permanent înnoit. ci chiar de p amânt. de libertate si de absenta munc ii. Nu de copaci. s-au batut ca sa se odihneasca cât mai mult posibil fara sa munceasca. Si nimeni nu mai vazuse vreodata melci ala turându-se furnicilor ca sa care niste poveri fumegânde. dispuse în triunghi. Dar în loc sa-si spuna "Viata e frumoasa. dupa ce toate au avut ce mânca. Si el e încarcat cu jaratic fumegând si cu ar tileriste. iarba se îndoaie si nici copacii nu sunt indiferenti. Pasari planau fredonând melodii folclorice. ja raticul permite sa se pastreze activitatea. 180. MUNCA: Degetele s-au batut la început pentru mâncare. Apoi vin trupele de infanterie. În special furnici rosii. Daca cercetasele dau alarma. Catarata pe o stânca mare de gresie. con trolând zonele suspecte. ele se simt nefericite si voteaza pentru seful care le promite ca o s a le redea de lucru reducând somajul. gardul viu al ru gilor formând un fel de gene. Julie mormai: . ridicata pe patru picioare. de când îsi amintesc copacii. Dupa ce au obtinut libertatea. Locul o recunoscu si el. Ramân la ele acasa ca sa profite de mâncare. În centru. ceea ce le permite sa nu se epuizeze prea mult mergând. 179. încurajându-le pe marsaluitoare. Aceste raz boinice se deplaseaza si pentru a vâna în împrejurimi. ghidând ghizii. 5 si colegele sale le suprave gheaza pe supraveghetoare. Cele doua coline erau ca un ochi cu o pupila protuberanta. Urmeaza apoi primul melc. insectele din procesiune se aduna într-o imensa tabara. Abia spre centrul procesiunii se afla lucratoarele inginere si lucratoar ele artiste. Razboinicele se deplaseaza pe flancuri. Furnicile cercetase se afla în primele rânduri. Pa mântul se cutremura sub masa acestei trupe.

Examina locul cu mare atentie.. De data asta nu mai încapea nici o îndoiala. Scutura nisipul si degaja o placa rotunda de metal pe care furnica zburatoare se grabi s-o lumineze. Pipai peretele si simti ceva tare si rece .Acolo e o fundatura. Asta e enigma de la televizor. Furnica zburatoare ateriza ca si c um si-ar fi încheiat misiunea de ghid. Într-adevar. formatia "furnicilor" era completa. Se îngramadesc. Pe panoul metalic era gravata o enigma si încadrata o clavi atura pentru raspuns. am gasit! Îi explica solutia. . David o urma de bine de rau fara sa dea drumul la baston. Apoi îi vazu si pe Francine. care era foarte price puta. usa de met al se deschise.Stai. zise David. Cu exceptia lui Narcisse. Se juca m ult timp cu chibriturile. Zoe . FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR Salivatoare: 10 INSTINCT GREGAR: Degetele sunt niste animale foarte gregare. . Acolo descoperise Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. spuse David. n-a reusit sa gaseasca solutia.Sa ne gândim.. Suporta greu sa traiasca singure. ele se aduna în turme. . suntem la adapost. spuse Julie..Daca coborâm acolo jos. Asa ca noi. Julie zari fata lui Ji-woong. Oare Degetul dispune de o inteligenta individuala sau este pus în miscare de îndemnuri auditive sau vizuale care îl obliga l a acest gen de comportament gregar? 182.Serios? Sa stii ca femeia aceea de la televizor.b degetul de gresie. Ar trebui sa se poata. . Stiu pentru ca am mai coborât aici. îndemnându-i totusi sa sara. Furnica zburatoare lumina tunelul cu ochiul ei far. se strivesc si se înghesuie pâna când nu se mai pot misca din cauza multimii din jurul lor. i ntrara în pamânt. Furnica zbura toare se rotea în jurul lor. nu vom mai putea urca. Zonele unde înflorise rochitarândunicii aduceau o nota mai vesela acelui mediu salbatic. . Nu puteai scapa. 181. cu un zgomot metalic usor. Furnica zburatoare îi conduse spre o gaura.Sase chibrituri si opt triunghiuri. În patru labe. Imediat ce pot. În el. O rupse în sase bucati si le aseza în toate sensu rile. Tasta cuvântul si. . atâta timp cât cautam solutia.Acum va trebui sa ne întoarcem. Prietenii le întinsera bratele si îi ajutara sa intre. insista David . . ca niste cârtite. zise Julie suspinând. Julie înainta. Baiatul smulse o radacina. Descifrara împreuna: "Cum faci din sase chibrituri opt triunghiuri echilat erale egale?" Acum geometrie! Julie îsi prinse capul în mâini. . tunelul era închis la capat. În spatele ei era o lumina si niste oameni. sistemul sco lar punea mâna pe tine peste tot.Cel putin. Degetele sunt în stare sa suporte ceea ce nici o insecta din lume n-a r fi în stare sa suporte. Paul si Leopold.. Fenomenul metrou pune o problema. DECI EI ERAU Prima data.Gata. cu siguranta ca aceasta insecta robot nu ne-a adus degeaba pâna ai ci. zise David caruia îi placeau foarte mult enigmele. . Unul din locurile unde strângerea lor la un loc este dintre cele mai spect aculoase se numeste "metrou". Deodata zise: .

într-o zi. iar aici. o furnica zburatoare ven ise la ei si îi condusese pâna acolo.Urmaream totul ca pe un serial. . Se gândise ca astfel o întreaga generatie va putea sa creasca mult mai pu tin stresata decât precedenta. furnicilor-spion.. care îsi trimiteau cu bucurie la moarte surplusul de guri de hranit.. Julie se uita fix la salvatorul lor. demisionase si des chisese un magazin de jucarii: "La Arthur. cred ca era un copil mare. Îl gasisesi tu. Julie.În valiza era un mini-emitator.. din nebunia de la liceu.. la început i-am fotocopiat paginile. Din a cel moment. datorita. Nu mi-a fost greu sa te identific.Ah. . Aceste masini permiteau tarilor bogate care doreau sa faca economie de propriile vieti omenesti sa poarte razboi cu tarile sarace supr apopulate. Edmond Wells? zise Julie. . Se deschise o usa si în cadrul ei aparu o silueta scurta si îndesata: un dom n în vârsta cu o barba lunga si alba care semana cu Mos Craciun. spuse Francine.Domnul Ramirez ne-a trimis furnici-robot zburatoare ca sa ne aduca aic i. puteam urmari desfasurarea "Revolutiei furnicilor".Ji-woong le povesti aventura lor. dar nevatamati .Din fericire! Caci daca ar fi trebuit sa asteptati ca jurnalistii de l a televizor sa vorbeasca despre ea. Deci tu trebuia sa preiei stafeta. pe legea mea. furnicile mele nu te-au mai parasit. supraveghindu-te tot timpul. am constatat ca disparuse. Padurea li se paruse un refugiu foarte bun. Co nstatase totusi ca soldatii însarcinati sa mânuiasca lupii erau cuprinsi de un fel d e frenezie si ucideau într-o veselie ca într-un joc video. prevazuti cu o voce s intetica si cu un program informatic care îsi adapta raspunsurile le ceea ce spune a copilul. este. se poate repera tot ce nu atrage atentia mediilor de informare în masa. Talentul sau de s pecialist în robotica îi permisese sa inventeze papusi vorbitoare care îi reconfortau pe copii mult mai bine decât parintii lor. Batrânul scutura din cap. Apoi.L-ai cunoscut pe Edmond Wells? întreba ea. Sper . . nu e cea mai buna metoda de a-l cunoaste? Le explica faptul ca acel loc exista datorita Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells. Asta era un obicei al lui Edmond Wells.Felul în care interpretezi gândirea lui Edmond Wells. Politistii pornisera pe urmele lor si se straduisera mult ca sa scape de ei . . . . Din respect pentru opera lui.El a pus cartea în fundul tunelului. eu am pus-o. Eram convins ca nimeni nu-l va gasi v reodata. Lui Edmond Wells îi placea sa sape astfel de bârloguri unde sa-si ascunda secretele si comorile. de-asta o furnica s-a asezat pe mâna mea în timpul discursului din pri ma zi! Arthur zâmbi cu bunavointa. zise batrânul cu un ton malitios. .În fond. Imaginase pentru armata lupi-rob ot de razboi teleghidati. vrusesera sa-l razbune pe Narcisse si-i urmarisera pe Sobolanii Negri pe strazile mici din jurul pietei. a citi ce-a scris un om. Scârbit. l-am imitat. Când am descoperit al treilea volum al Enciclopediei sale. Regele Jucariilor". Cu ajutorul furnicilor mele teleghidat e. Dar. Erau mini-roboti. .Edmond Wells a murit în urma cu trei ani. sa faca subterane si usi care sa se deschida cu rezolvarea unor enigme pe baza de chibrituri si triunghiuri. Edmond avea obiceiul sa creeze parcursuri care sa duc a la aceste bârloguri. Scapati de bine de rau.Nu.. destul de "picant"! Aici. . la urma urmelor.Ed. . . Eu sunt Arthur Ramirez. dupa care am pus originalul la intrarea în bârlog. Se aflau într-un fel de vestibul îngust. Vo iam sa vad ce vei face cu cunostintele din Enciclopedia lui Edmond Wells. dar indivizii erau deja depa rte. . Îl cunosc numai din textele pe care ni le-a lasat. . Pe vremuri fusese specialist în robotica.Dar dumneavoastra cine sunteti? Arthur îsi spuse povestea.Nici mai mult si nici mai putin decât voi. . spuse David dezamagit. La dis pozitia voastra.Razboiul este esentialmente o poveste a oamenilor prost educati.

Julie stia cât de pu tin credit se acordase acestei misive. Un mesaj preciz a ca acel volum era tot ce-i lasa ca mostenire. Pachetul continea volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute iar destinatarul era Laetitia Wells. zise Augusta Wells. Se aflau acolo douazeci si una de pers oane. Si mai erau profesorul Ros enfeld. în centru cu o col oana din sticla care urca pâna în vârful tavanului ascutit. . Apoi. Mai departe . dar si de sociologie. Se prezentara ca "cei din primul volum" al Enciclopediei cunoasterii rel ative si absolute.ca micile mele jucarii sa participe la un început de educatie corecta. o usa dadea într-o încapere mai mare. precizând ca daca ar fi venit cu o saptamâna mai devreme. si care aducea în interiorul piramidei lumina naturala a zilei. . traim în comun. deasupra lor. . În pamânt cobora pâna la saptesprezece . . . Arthur arata cu mâna un palier. oamenii din volumul unu si doi luasera hotarârea sa se iz oleze de lume ramânând împreuna. De atunci îsi pusese t oata energia pentru inaugurarea unei ambasade furnico-umane care ar fi permis în s fârsit celor doua civilizatii sa coopereze pentru binele tuturor. În jur.Pentru noi. La etajul trei sunt instalate dormitoarele comune. precum si de ministrul Cercetarii din acea perioada. Era o sala mare si rotunda. voi sunteti "cei din volumul trei". de fi lozofie. Se aflau acolo Jonathan Wells.Tot dumneavoastra ati construit si aceasta vizuina? întreba Julie ca sa schimbe subiectul. ca sa pregateasca conditiile întâlnirii indispensabile. s e gândisera imediat sa-i trimita lucrarea. sotia lui.Masinile din sala mare sunt aparate obisnuite care se pot conecta între ele.Da. Câteva persoane iesira din laboratoare ca sa se prezinte "revolutionarilor furnicilor". Laetitia Wells. nepotul lui Edmond. din exterior. În felul acesta reusise sa dialogheze cu insectele. fata profesorului. se testeaza p roiecte. precum si rezervele alimentare. Batrânul dadu din cap afirmativ. Arthur se lansase în fabricarea faimoasei masini de tradus limbajul olfactiv al furnicilor în limbajul vorbit al oamenilor. dar curiozitatea lor fusese mult mai ta re. Arthur si Juliette. fiica savantului. Jacques Melies si Raphael Hisaud. . alegând un loc deosebit de întesat de vegetatie din padure. birouri. si mai ales cu o fu rnica foarte evoluata numita 103. Usile pe care le vedeti ici si colo dau spre laboratoare unde prietenii mei lucreaza la proiecte care cer mult mai multa liniste. ca si Arthur Ramirez d e altfel. Într-o zi ajunse la el din greseala un pachet. dispuse în forma de cerc. probabil din vina postasulu i. Cartea vorbea de furnici.Dumneavoastra ati trimis deci scrisoarea lui Edmond Wells? întreba Julie . La etajul unu se fac experiente. precum si sotia lui Lucie. computere. La început o rasfoisera. locul semana mai mult cu o pirami da. precum si politistii si pompierii care pornis era în cautarea lor. carora li se alaturase Julie si cei sase prieteni ai ei. se aflau module de laborator unde se îngrama deau masini complexe. ajutat de Laetitia Wells. ar fi constatat ca. Încaperea în care intrasera Julie si David era doar un vestibul. ne odihnim. Se afla deja în Enciclopedie. de un politist pe nume Jacques Melies.În total sunt trei etaje. de biologie si mai ales de întelegerea între diferite civilizatii si locul omului în timp si spatiu. În cea mai mare discretie. Doar am recopiat-o. în altasera o piramida înalta de douazeci de metri. erau "cei din al doilea volum". Arthur recunoscu ca presedintele nu-i raspunsese niciodata si ca ministr ul care îi sustinuse proiectul fusese constrâns sa demisioneze. Pasionat de ceea ce scrisese Edmond Wells. luase legatura cu presedintele tarii în încercarea de a-l convinge sa deschida o ambasada furnico-umana. cercetatorul Jason Bragel. Jonathan Wells le spuse ca dupa dezinteresul suscitat de propunerea unei ambasade furnico-umane. Acolo se afla sufrageriile si s alile de agrement. Raphael Hi saud. fiul lor Nicolas si bunica Augusta Wells. unde se puteau zari mai multe usi. La al doilea.

Mai înainte de a fi putut sa iasa ca sa îndeparteze cad avrul. câinele alarmase o alta persoana care anuntase politia. Coreea. Astfel. cei din piramida ar fi trebuit sa profite de acest ragaz ca sa se mute. conchise Laetitia. Probabil ca am ca lculat gresit doza. ne-am temut sa nu dezvaluie autoritatilor existenta cladirii noastre. cu revolutia voastra. Arthur era surprins ca fata nu-i purta pica.metri si trei metri ieseau deasupra solului.. zise Laetitia. mesterul nostru de serviciu. Si în patru zile totul a fost terminat. un politist venise sa dea târcoale piramidei. Iarna însa. Dar am reusit. Când tatal tau s-a apropi at.În cele din urma. mormintele se confundau cu colinele.n. . regii din civilizatia Paikche au construit mormint e gigantice piramidale dupa modelul impus de faraonii egipteni. -Am profitat deci ca politia era ocupata la liceu ca sa acoperim piramid a cu pamânt. .Voi l-ati ucis? Arthur lasa ochii în jos. a fabricat cârtite-robot capabi le sa lucreze foarte repede si noaptea. ati creat o diversiune care l-a facu t pe politist sa plece.Era vorba de un anestezic folosit în mod curent în chirurgie si nu m-am gând it ca ar putea sa fie mortal.N-am avut nevoie sa sapam casa în colina. Batrânul suspina si-si mângâie barba alba. pentru ca ansamblul sa aiba un aspect salbatic. zise Jonathan Welss. . .Ati facut totul manual? . o acoperisera cu placi de oglinda. Am lansat asupra lui pe una dintre insectele mele teleghidate care i-a inoculat un anestezic. Astfel vazusera ca acea pe rsoana prea curioasa murise. . avem tendi nta sa aliniem. Asta explica de ce locul era atât de mare pentru o piramida atât de mi ca. suveranii si arhitectii lor au imaginat acoperirea lor cu pamânt ca sa le ascunda.A fost ideea lui Leopold dar. . Cu câteva secunde înaintea dezastrului. ea este foarte veche. în secolul I e. Cam ca un aisberg caruia nu i se ve dea decât vârful. în "cuibul" nos . Înca nu avusesem ocazia sa testez acele-s eringa cu efect somnifer ale furnicilor mele zburatoare. Dar aveau prea mult material greu instalat. Acum traim sub pamânt. . explica Laetitia Wells. În acel refugiu esentialmente subteran.A fost un accident regretabil.Nu. Lucie si Laetitia au împodobit colina cu arbusti smul si si replantati. voi ne-ati salvat.Am instalat apoi un copac scobit continând o coloana de sticla în vârf ca sa beneficiem de lumina zilei. caderea inevitabila a frunzelor a dus la dezvaluirea piramidei . A fost de ajuns sa transformam piramida în colina acoperind-o cu nisip. Ca sa camufleze partea expusa. . Am int rat în panica. iar event ualii jefuitori ar fi fost nevoiti sa sape toate colinele din tara ca sa puna mâna pe comorile funerare. Julie dadu din cap. puteau sa perfectioneze mijloacele de comunicare cu mirmeceenele si ave au posibilitatea sa fabrice acele furnici zburatoare teleghidate care protejau p iramida de inoportuni. O casa inclusa într-o colina. Ocupantii ei asteptasera cu nerabdare primavara si cresterea frunzelor. ele erau în mod regulat jefuite. Continua. Ji-woong interveni: . am gasit solutia . Locuitorii pirami dei instalasera camere video în copacii din vecinatate. se puteau consacra linistiti cerce tarilor. Ce idee formidabila de cam uflaj! . în realitate.Nu e asta. Arthur.Bransându-ne la serverul vostru "Revolutia furnicilor". În mod normal. dar lu crul acesta nu se întâmplase destul de repede ca sa protejeze edificiul de curiozita tea tatalui lui Julie.Nu e usor sa dispui copaci în mod total anarhic. În tara mea. Reusise sa s cape de furnicile zburatoare strivindu-le cu pantoful si adusese o echipa de art ificieri ca sa dinamiteze peretii. . În mod normal. Deoarece toata l umea stia ca acolo se aflau bogatiile si bijuteriile defunctilor. Dupa câteva zile. Voiam doar sa-l adorm pe intrus. Atunci. Nu aveati de unde sa stiti ca tata era alergic la anestezic ele care contin etilclorena.

este bagat în pamânt pâna la gât.La noi. esti obligat sa recurgi la instructori. alte furnici implantau doua becuri în locul ochilor. Micile tehniciene robote au în jurul aparatului ca niste ingineri în aeronautica în jurul unui avion de vânatoare . .Pentru lucrarile din lumea microscopica. chiar si atunci când instalezi o uzina într-o tara din lumea a treia. Arthur le arata furnic ile care manipulau cu febrilitate rotite metalice si componente electronice. a lans at un program foarte oneros de tip SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligenc e). . . am fi reusit si noi sa facem asta. furn icile sunt adevaratii spiridusi ai padurii. Numai ele pot sa fabrice furnicile no astre zburatoare. A treia echipa instala o pila electrica la nivelul toracelui. Agitându-si în mod nervos antenele. . îi informa Laetitia. remarca Francine. Pamântul e mama noastra si e normal sa ne protejeze si sa ne vinde ce. . În partea din fata. apoi pe celalalt. preciza Arthur. lasându-i ar capul afara. Nu mi-a fost deloc greu sa deturnez unele sume înainte de a demisiona. . indienii navajo. pasionat de aceasta tema. Ia priveste! Julie era uluita. În apropiere curge un râu subteran. . toata lumea a putut sa constate asta. Presedintele republicii. îsi treceau una alteia o aripa pe care doua dint re ele o fixau cu lipici. pretind ca pamântul protejeaza de toate pericolele. . Daca am fi fost mai abili cu de getele noastre. În pa rtea din spate. Electricitatea ajungea în piramida c u ajutorul a mii de frunze artificiale echipate cu celule fotoelectrice. Batrânul le arata mai departe "cuibul". Într-un acva riu lung de doi metri. Arthur Ramirez le prezenta laboratorul sau. În spe cial pe extraterestri. La urma urmelor. raspunse Raphael Hisaud. alte furnici încarcau rezervorul de venin cu un lichid galben tran sparent.Sa speram ca atunci când acel politist va reveni. Arthur era totusi mirat. Caci es te mai probabila comunicarea cu infraterestrii decât cu extaterestrii.În sfârsit.Sunt foarte descurcarete.Am conceput si o retea de conducte care sa asigure buna aerisire a cla dirii. zise Leopold. zise David. . Furnicile îsi dadeau una alteia piese din care unele era u atât de mici încât nici un ceasornicar cu lupa poate ca nu le-ar fi zarit prea bine. Cel putin f urnicile suntem siguri ca exista. zise Laetitia. furnicile alergau pe bulgari de pamânt. De unde ati luat banii necesari construirii piramidei si tuturor aparatelor? .Impresionant. Julie urmari insectele care lucrau la elaborarea unei furnici-robot zburatoare cu unelte de marimea lor. Bransara contactul si aripile se agitara la viteze diferite. plasate în vârful copacilor de pe colina. . Julie avu din nou impresia ca se afla într-un basm.. . Cu ajutorul unei lupe. . la adapost de lume.Probabil ca toate astea v-au costat foarte mult. mi-am dat sea ma ca foarte multi bani se cheltuiau pentru studierea unor lucruri inutile. Nu a fost greu sa-l canalizam pân a aici.Vreti sa spuneti ca toate astea au fost construite cu banii contribuab ilului? . Nici un om n-ar fi în stare sa manipuleze niste angrenaje atât de miniaturizate. zise Jonathan Wells. . Astfel dispuneau de energie suficienta ca sa puna în miscare toate masinile.A fost nevoie sa le initiem în tehnologia noastra înainte de a le putea fo losi. am pus în aplicare programul nostru agricol pe baza de ciuperci care ne permite sa obtinem recolte la subsol. ele sunt mai precise decât cei mai buni mesteri ai nostri. Ceva mai departe.Simpla microrobotica.tru.Le numim "spiridusii" nostri.Noaptea nu mai aveti electricitate? .. Micile inginere verificau apoi buna functionare a ansamblului declansând u n ochi-far. La urma urmelor. Când cineva se îmbolnaveste. raspunse Arthur. nu ne va dejuca strata gema. asemanatoare cu cele adevarate.Ba da.Când eram ministru al Cercetarii.

. atunci am trait degeaba.Am prevazut aici vreo treizeci de încaperi. Mâine am sa va arat alte minuni ale laboratoarelor noa stre. dupa alte stiri. Facuse studii ca sa poata lupta împotriva bolii. . gasesc gura de varsare a fluviului care duce la râul ce duce la râuletul unde s-au nascut. Parcurg oceanul. somonii se hotarasc sa se întoarca. Dar. dar fara nici un rezultat. doar daca nu se orienteaza în spatiu cu a jutorul câmpului magnetic terestru. Mi-e frica doar sa nu mor fara sa fi îndeplinit lucrul pentru care m -am nascut.Nu trebuie sa râd.Si.Nu va fie teama. . Nu e usor sa traiesti în comunitate într-un loc limitat. am multa putere.Arthur. a izol at fonic sala televizorului cu muschi si acum e mai bine. Politia îi cauta în continuare pe instigatori. . Râse si tusi din nou. prezentatorul aborda revolutia furnicil or. Apoi îi conduse spre locul de odihna. Batrânul izbucni într-un râs care se transforma repede într-un acces de tuse. de un an. la toate astea au contribuit si banii adusi de Juliette. zise David. oricât de mica. aici. Si începu sa râda. Sunt doar un batrân bolnav care s-a refugiat într-o vizuina împ reuna cu prietenii lui ca sa lucreze linistit la un proiect care îl distreaza.Acum Odihniti-va. Oamenii din cuib îl dusera în încaperea lui ca sa se odihneasca. nu va veni sa va caute.Ministrul facu o strâmbatura care voia sa spuna ca nu era vorba decât de o s uma foarte mica fata de ce putuse el sa constate cu ocazia mandatului sau. adauga Arthur.Nu va fie teama. Nu. zise Laetitia Wells cu ironie. somonii stiu ca au de facut un drum lu ng.. a ramas în afara cuibului. si daca nu ne-o îndeplinim. nu. Lucie îi aduse trusa farmaceutica. Sotia mea. amintindu-si de enigm a pe care doamna Ramirez se straduia din greu s-o rezolve si care era chiar cea gravata pe usa de la intrare. Va asigur ca jocurile televizate aduc multi bani. Aveti deci d estul loc. .Ti-e frica de moarte? întreba Julie. . acesti pesti d e apa dulce temperata îsi modifica respiratia ca sa suporte apa rece si sarata. Si apoi. raspunse Laetitia. Aceasta a doua ipoteza pare totusi mai putin p . ENCICLOPEDIE CURAJUL SOMONILOR: De la nastere.Acum e însa într-o situatie mai proasta. jocul e trucat.Nu. Juliette stie dinainte toate raspunsurile. zise Arthur. Noi trimitem enigm ele. Serves te drept port-avion furnicilor noastre zburatoare în oras si joaca la "Capcana gândi rii". . La actualitati. Îi dadu jeleu regal de albine în timp ce ba trânul îsi injecta morfina ca sa nu sufere inutil. Apoi se dusera în sala de televiz iune unde se afla Jacques Melies. din pacate. Julie contempla cu admiratie ceea ce acei oameni numeau "cuibul" lor.. nu v-am aratat tot ul.Dar nu va faceti griji. Pe ecran aparura fotografiile lor . Apoi. . Nu face decât sa creasca suma la f iecare emisiune ca sa avem un câstig cât mai mare. Uneori îl luam cam tare si îl ce rtam. . chiar esti sigur ca nu esti Edmond Wells? întreba Julie. nu-mi face bine. .. 183. Juliette. Nu stiam câti veti fi când veti veni aici. Ajunsi acolo. E ca un drog pentru el si nu se poate a btine sa nu se uite. Se îndoapa cu hrana ca sa-si întareasca muschii. Îsi parasesc râuletul natal si coboara pâna la ocean. Mai am înca un mare secret ascuns. sub pamânt. Râs care se transforma într-un nou acces de tuse. Somonii sunt probabil dotati c u un miros foarte fin care le permite sa detecteze în apa de mare gustul unei mole cule provenite din apa lor dulce natala. .Jacques e mort dupa televizor. Fiecare îsi amenaja încaperea înainte de cina. te asigur ca nu sunt Edmond Wells.. într-o masura mai mica. nu. Toti avem o misiune. . un fel de camere mici pentru "cei din al treilea volum". Le explica ca tusea din cauza cancerului pe care îl avea. Cum se orienteaza în ocean? Nimeni nu stie. raspunzând parca unui apel mister ios.

Le-am descoperit urma. Apoi a f ost înfrângerea termitelor. Bine instalata în vârful unui melc care se leagana dar care scoate bale din abundenta. 7 începe fresca marelui mars spre Degete.robabila caci în Canada s-a constatat ca somonii gresesc râul când acesta a devenit pr ea poluat. A fost mai întâi moartea dinozaurilor. somonii pornesc sa-l str abata în sus pâna la izvor. somonii sunt blocati de baraje construit e dupa plecarea lor. În lunga lor existenta. Maximilian scoase din compartiment ul de bord un sandvis cu somon afumat. Marele mars atrage tot timpul lume. Uneori. Ratase solutia enigmei. În jurul cochiliilo r care aluneca lent. Cei mai multi dintre somoni vor muri pe drum. Iata enuntul. e destu l sa gândesti.Bravo. "Apar la începutul noptii si la sfârsitul diminetii. Cu jaraticul lor portocaliu care fumega. si pentru aceasta întâlnire furnicile stiu ca trebuie sa fie l a înaltimea talentelor lor. Se întâmpla ca unii somoni sa mai aiba destula forta ca sa revina vii în ocean si sa înceapa înca o data marea calatorie. Si totusi. în iarba se întind umbrele furnicilor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. SUNT MILIOANE Picioarele lor lasa urme pe pamânt. . dar a fost ceva lung si laborios. Timp de câteva saptamâni. Maximi lian se uita la ceas si se grabi sa apese pe butonul micului televizor de bord. Întreprinderea lor e cumplita. furnicile au cunoscut deja momente planetare. sa trecem acum la urmatoarea enigma.Bine. . Mi s-a parut imposibil sa formezi opt tri unghiuri egale numai cu sase chibrituri. Cei care în cele din urma vo r reusi sa ajunga în râul de origine. ati descoperit solutia! Aplauze. se vor repezi sa se reproduca cu femelele supravietuitoare.E mai simplu decât îmi închipuiam. Ultima "mare întâlnire". politistii vorbeau în aparatele lor de emisie-receptie. Când cred ca au regasit cursul de apa de origine. Ac um sunt milioane de insecte care înainteaza în directia tarii Degetelor. Ultima ener gie le va folosi la apararea oualor. lutrii. doamna Ramirez. Toate au senzatia ca participa la minutele cele mai grandioase ale plane tei. Îi placea sa aiba în minte o enigma de rezolvat. . Printesa 103 percepe imensul spirit colectiv al trupei lor dezvoltându-se ca un animal constient ca acum câstiga în influenta si totusi anxios de ceea ce va d escoperi. îl vor transforma în lac de dragoste. . Pot sa fiu zarit de doua ori pe luna si ma puteti disti nge foarte bine privind luna. SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME În jeep-ul sau oprit în mijlocul padurii. Un politist îi întrerupse gândurile batând în portiera. În jurul lui. Maximilian era furios la culme. Furnicile m erg mult timp pe contrafortii stâncosi si pe inelele de scoarta ale radacinilor. Îsi înmoaie gheara în saliva apoi o . Epuizati si slabiti. când din acestea vor iesi micii somoni gata sa repete aventura. vor l upta împotriva curentilor de apa. ursi sau pescari. Acum e întâlnirea cu Deget ele. sefule. Cine sunt?" Maximilian îsi nota pe carnetel datele problemei. vor sari ca sa înfrunte cascade (un somon e în stare sa sara pâna la o înaltime de trei metri). Va previn c a este putin mai spinoasa decât precedenta. Apoi. parintii se vor lasa sa moara. sa reziste la atacurile pradatorilor: st iuci. volumul III 184.. doamna Ramirez. Edmond Wells. Este o întâlnire..Gata. dar a fost ceva confuz si disperat în spatiu. 185. Ati avut dreptate. melcii confera acelei procesiun i interminabile forma unui sarpe format din luminite întrerupte.

Arthur încuviinta cu o miscare a capului.Este computerul cu "arhitectura democratica" despre care vorbeste Enci clopedia? întreba Francine.Dialog acceptat.Eram sigur ca te gasesc aici. . Fu nevoit sa repete de mai multe ori fraza si sa regleze câteva butoane. Arthur facu alte reglari pentru a îmbunatati receptia.Fiecare dintre carti este consacrata raporturilor cu o civilizatie sau o lume cu o gândire diferita. poate din cauza formei cuibului. furnica 6142. multumit ca avea de-a face cu ni ste cunoscatori. pentru prima data de multa vreme. 1 + 1 =3. . Prima carte. atunci e în mod natural timpul sa se treaca la cooperarea cu Celalalt. A doua carte. apoi lua încetisor o furnica si o puse într-o cu tie de sticla transparenta continând o furnica de plastic. Ansamblul semana cu cel descris în Enciclopedie. Confruntare. Deocamdata.Contact. Julie întelese de ce propriul sau prot otip nu functionase. . prima etapa: descoperirea existentei Celuilalt si primul contact. ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA Prima noapte petrecuta în piramida a fost foarte placuta. de plante s i de ciuperci. 186. F iolele de parfum eliberara gazele care serveau drept feromoni emitatori. Julie reusi s a doarma aproape fara teama. Trilogia s-a încheiat. . astfel încât analiz a si sinteza moleculelor se facea simultan. asezate pe o masa mare.Spuneti ca ati construit masina de vorbit cu furnicile. .Dialog dorit între om si furnica. Batrânul îi conduse spre o încapere unde lumini discrete luminau niste acvarii pline de flori. Julie îsi chema prietenii. Se uita la primul si la al doilea volum al Enciclopediei.Niste prieteni care nu stiu ca suntem în stare sa dialogam. . În loc sa fie bransate în serie cum facuse ea.Ce oameni? întreba furnica 6142. Era ciudat sa te gândesti ca toata aventura lor fusese determinata de un o m care. E adevarat? Arthur dadu afirmativ din cap.. a treia eta pa: daca confruntarea s-a terminat fara înfrângerea sau victoria uneia dintre parti. Se unir a înainte de a fi propulsati pâna la antenele artificiale. se duse sa-l adu ca si pe al treilea din geanta ei si îl aseza lânga celelalte.Buna ziua. Insecta îsi plasa din ins tinct antenele în contact cu antenele artificiale Arthur articula în microfon: . Julie recunoscu spectrometrul de masa si cromatograful. Arthur mânui diferite manete. Cele trei volume erau în sfârsit împreuna. Arthur le bransase în paralel. se multumeste sa faca schite de furnici ca sa dea o impresie de multime.Ne-o poti arata? Arthur ezita apoi accepta. Puse teanc cele trei volume.baga în pigmenti înainte de a desena motive pe frunza mare care îi serveste drept sup ort. Poate din cauza oboselii.De ce a scris trei volume? De ce n-a facut unul singur? întreba Julie. Am aici câtiva oameni din poporul meu care vor sa te asculte vorbind. Descoperi în biblioteca. . Se produse un hârâit în boxe si vocea sintetica a computerului raspunse în limbaj auditiv: . doar scriind trei carti. doua carti asemanatoare cu a ei. poate datorita protectiei oferite de stratul de pamânt de deasupra dar. Dimineata lua micul dejun în sala de mese comuna. A treia carte. reusise sa-i influenteze pe cei care îi supraviet uisera.. a doua etapa: confruntarea cu Celalalt. Cooperare. întâlnirea cu Celala lt este completa. Julie deschise volumul doi. Arthur aprinse un computer. Reprezinta cei trei pasi spre întelegerea Celeilalte. . Arthur Ramirez se apropie de ea. Arthur se aseza pe scaun si raspunse: . . . apoi se plimba prin pira mida.

Niste. prevazut cu patru picio are si folosit pentru a mânca". . Curiozitatea ei era insatiabila si nu avea nici o idee preconceputa despre noi. . comertul. Arthur le mai spuse ca aceasta 6124 nu se numara printre cele mai proast e furnici. asta nu înseamna ca si întelege c e spunem. Julie încerca sa-si închipuie ce soc avusese furnica.. A evadat.103 era Marco Polo al furnicilor. ne-am mai gândit. ci si reusea sa sesizeze unele concepte abstracte tipice omului. Înainte de a pleca.Totul depinde de individ. Furnicile sunt animale salbatice. sa se uite la filme romantice facute la Ho llywood si sa vada tablourile de la Luvru. ci mai curând sensul asupra caruia se puneau mai g reu de acord. Furnicile nu vad din oameni decât degetele care vin spre ele ca sa le striveasca..Si stiti cum ne numea? zise Arthur suspinând.103 voia sa stie în mod sincer daca suntem niste monstri sau niste "anim ale simpatice". Arthur se aseza pe scaun. . Nu aveam n ici un motiv s-o tinem pe 103 prizoniera. Cei din al treilea volum se mira la început ca fotografia unei furnici putea s a fie diferita de fotografia altei furnici dar. Pentru ca furn icile nu ne vad în întregime. Nu numai ca întretinea conversatii cu un mare simt al replic ii prompte. nu? Furnica 103 era prea aventuriera. . Apoi. Razboaiele. acum ambe le parti reuseau sa dialogheze. trebuie sa explici "suport plat de lemn. . p rea constienta de rolul ei planetar ca sa se multumeasca sa stea închisa într-un acv ariu si sa asculte bancurile noastre.Adevarat.. zise Laetitia. . Aici nu sunt de nici un folos. ne-am simtit parasiti de 103. Laetitia Wells se duse sa aduca un portret al acestei furnici exceptiona le. si ea ne-a parasit. "Degetele". Noi. Nu vom putea niciodata sa le domesticim.Niste invitati. industria. Ca sa faci sa se înteleaga cuvântul "masa". ceva paralel cu noi.Ce prieteni? . nu.. îsi aminti Jonathan Wells. Toate fiintele de pe aceasta planeta sunt libere si egale în drepturi.Ce imagine îsi fac despre noi! exclama David. uitându-se fix. Draga Degete. Civilizatiile noastre trebuie sa coopereze si voi face totul ca sa-i con . Arthur lua co chilia unui ou de furnica si o puse în contact cu antenele sintetice.Frumos profil.Si unde este acum aceasta furnica speciala? . Furnicile nu au aceeasi perceptie a lumii ca noi si mereu trebuie rede finit si descompus totul pâna la cea mai simpla expresie. f urnica avea o deschidere spirituala incredibila. Plec în padure ca sa-i anunt pe-ai mei ca existati si ca nu sunteti nici m onstri si nici zei. Era ca si cum ei i-ar fi fost prezentata.. Dar mai mult decât acest explorator. din interior. . reusira sa disting a câteva trasaturi deosebite pe "fata" lui 103.. Nu tehnica punea probleme.Chiar daca reusim sa vorbim unui animal. Dupa tot ce-am facut pentru ea! Crezusem ca era prietena noastra. ne-a lasat un mesaj. Arthur începea sa-si piarda rabdarea. Unele nu faceau decât sa emita "ajutor" imediat ce erau puse în cutia de dialogat. sunteti doar "altceva". Batrânul aminti cu nostalgie de 103. . o furnica extraordinar de dotata pe c are o cunoscuse cândva. Computerul t raduse mesajul olfactiv ca si cum oul ar fi fost viu si s-ar fi adresat lor.. .Undeva în natura. legendele. folosim între noi o masa enorma de subîn telesuri si abia când ne adresam altei specii inteligente ne dam seama ca nu stim sa vorbim clar. prea vizionara. Pentru mine. Recunoscu totusi ca în general era foa rte dificil sa dialoghezi cu insectele.Ce invitati?' . spuse Ar thur. .. societatea furnicilor dintr-o multime de unghi uri. oamenii. I-am fabricat un televizor pe masura ca sa îi vada pe oameni în acti vitatile lor peste tot în lume.

ascultându-i dezvaluirile. Degetele sunt totusi foarte plapânde. Cele câteva muste prezente nu pricep nimic.De la evadarea lui 103. ca sa-i pastreze atentia. Semnat 103. Ea explica faptul ca Degetul nu are carapace tare ca sa-si protejeze ext eriorul organismului. cu exceptia a trei notiuni. dar pe undeva se mai pierde din sensuri în urma traducerii.ving pe-ai mei sa intre în contact cu voi. În caldura bivuacului.Care? . MERS Degetele merg pe cele doua picioare din spate.Ce umor? emise furnica. Când se simt în dezechilibru. 103 si-a dat mu lta osteneala ca sa înteleaga principiile limbajului nostru vorbit. colectionam cu totii bancuri pentru 103. îsi da seama ca umorul nu i ntereseaza deloc auditoriul si. Ce-ar putea sa faca o f urnica sa râda? Se întoarsera la masina de dialogat si la furnicile cobai care se agita co ntinuu. p ovesti cu carabusi care îsi încurca picioarele în pânze de paianjen sau cu fluturi care îs i iau zborul cu aripile înca umede si sifonate si care cad. Ca sa nu fie strivite de caldur a.Tu stii ce este umorul? . Din cauza umorului. Degetele pot sta asa foarte m ult timp. . O furnica este în s tare sa duca greutati de saizeci de ori mai mari decât propria greutate. s-a adun at întreaga multime a marelui mars într-o sfera vie. îsi îndoaie usor articulatia abdominala ca sa-si deplaseze centrul de gravi tatie spre partea din fata si se ajuta cu membrele superioare ca sa-si mentina e chilibrul. Apoi zise furnicii aflate în cutia de sticla: . în ciuda taliei lor impozante. . arta si dragostea. este deci mult mai fragil decât o furnica. Printesa 103 evoca pentru tovarasele ei un alt aspe ct al lumii gigantilor cu care se vor întâlni în curând. Pot astfel sa-si zareasca semenii pe deasupra desisurilor. schimba tema. Printesa 103. recunoscu Arthur. zise Julie mirata. .. . De exemplu. Ar trebui sa stim daca exista un umor tipic mirmeceean.Umorul.Aici e o adevarata problema. dupa efluviile care vin spre ea. Asta se numeste "mers". Ochii Laetitiei se îndreptara spre fata coreeanului. De jur împrejurul sexuatei.Aceste notiuni sunt foarte greu de înteles de cei care nu sunt oameni. 187. o furnica poate sa cad a fara probleme de la o înaltime de doua sute de ori mai mare decât marimea ei în timp ce un Deget va muri daca se întâmpla sa cada de la o înaltime de numai trei ori mai m are decât înaltimea lui. suntem obligati sa conversam cu furnicile pe c are le avem. dar umorul nostru este pr ea "uman". În ultima vreme. În plus. .. recunoscu Laetitia. A înteles totul. Încercati sa faceti la fel la rândul vostru. Desi aceasta pozitie nu este confortabila. Printesa explica apoi cum Degetele stau în echilibru vertical pe picioarel e lor din spate si 10 ia notite pentru feromonul ei zoologic. MARELE MARS Probabil ca umorul e ceva extraordinar. . s-au grupat în masa suspendate de o creanga.Vorbeste tare bine limba noastra.Computerul aranjeaza frazele. Degetele sunt scuturate de spasme când aud povestea "u nor eschimosi pe o banchiza" sau a "mustei careia i se taie aripile". Degetele îsi departeaza usor membrele inf erioare. Degetele deplaseaza un membru înainte si se echi libreaza în ultimul moment. Auditoriul urmareste cu atentie vaporii feromonali ai printesei 103 si t oate furnicile sunt bucuroase sa auda ca. în timp ce Degetul ridica cel mult o greutate egala cu a lui. zise Arthur. În timpul sederii sale aici. Ca sa reuseasca aceasta isprava. . dupa marturisirea ei.

Acestea fiind zise. cele patru culori semnifica cele patru do menii de mutatii ale vietii. jocul de carti obisnuit es te în sine o învatatura. Nu mai exista alternativa decât reusita sau moartea. regele de trefla. Caroul: vara. tradarea unui prieten. Trefla: toamna. contin ceva din întelepciunea antica. De aceea jocul de carti banal a fost folosit ca si tarotul pent ru ghicit. o istorie. o perioada de odihna. dificultatile. Sunt multe întrebari. O închisoare este o încapere închisa care nu are iesire. Cum sunt numiti sefii? E vorba de o casta si sefii sunt alesi pur si simplu dintre copiii sefil or aflati deja la putere.. Jupiter. Pica: iarna. Fiecare Deget are un sef. chiar si cele m ai simple. Toate înseamna o etapa a e xistentei umane. se pretinde ca sasele de inima înseamna primirea unui cadou . patru emotii. E nerabdatoare sa se întoarca acolo ca sa-si completeze cunostintele caci au ra mas multe de descoperit. De exemplu. dama d e trefla. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 2. EMISARII ZEITEI Julie si prietenii ei din al treilea volum vazusera atâtea lucruri în timpul zilei încât erau prea tulburati ca sa doarma. Marte. Drept calmant. Acum reuseste sa mearga vreo zece pasi la rând cu ajutorul cârjelor din crengute.. Unele au drept de viata si de moarte asupra altora. Edmond Wells. Povesteste ca la Degete exist a o ierarhie a puterii si 10 consemneaza cu o antena febrila: PUTERE: Nu toate degetele sunt egale. Procesiunea nu se mai poate întoarce. cearta cu o fiinta draga. Printesa 103 îsi croieste drum printre corpuri pâna la o fereastra vie. patru influente ale planetelor. cinciul de caro. volumul III 189.. val etul de pica. el însusi supunându-se unu i sef.. un noroc. . dar 103 nu zaboveste prea mult asupra subiectului. Se simteau bine jucând împreuna acel joc. S-a aventurat deja prea departe. calatoriile. 103 aminteste ca nu a înteles totul din lumea Degetelo r. Toate jocurile. Patru anotimpuri. PARTIDA A PATRA TREFLA 188. Imensa tabara îsi agita antenele. 4. Zidurile vorbesc podelelor. si asta pâna la seful national care îi domina pe toti subsefii. el însusi supus unui sef. munca. asul de inima. Mai întâi. 1. Vorbeau despre tot ce li se întâmplase si evitau sa abor deze absenta lui Narcisse. saptele de inima. Mercur. 3. ENCICLOPEDIE JOC DE CARTI: Cu cincizeci si doua de figuri. Cifrele si personajele nu sunt alese la întâmplare. usile discut a cu tavanele. Venus. casatorie. Aceste Degete "mai importante" pot sa ordone sa fie batute mar Degetele inferioare sau sa fie închise în închisori. Paul deschise plosca cu hidromel pe care o salvase de la liceu. Ei savureaza linistiti trifoiul proaspat. Inima: primavara. Ji-woong le propuse sa joace Eleusis. Melcii care pasc jos nu iau parte la discutiile însufletite. Beau pe rând din hidromel. A re foarte multe elemente de comunicat trupei sale. Cont empla orizontul spre est. celebritatea.5 face o mica demonstratie. afectivul.

si nici asta nu acceptau. Francine luas e hotarârea sa nu impuna nici o morala si sa le respecte alegerea. ENCICLOPEDIE MISCAREA GNOSTICA: Dumnezeu are un Dumnezeu? Primii crestini din antichi tatea romana au fost nevoiti sa lupte împotriva unei miscari eretice care era conv insa de acest lucru.Au înteles deci ca sunt doar o iluzie informatica. Francine îi ceruse batrânului sa caute memor ia serverului lor "Revolutia furnicilor". spuse Francine foarte tulburata. Toti îsi lansara programele. Circula în Infra-World ca sa înteleaga mai bine ce se petrecea si. a fost combatuta în special de Origen e. Politicienii. Francine continua sa circule prin orase. În acel moment. Poate au dedus ca exi st. Pentru gnostici. Locuitorii puteau sa-si aleaga un tiran sângeros. Simplii crestini si crestinii gnostici s-au înfruntat multa vreme ca sa determi ne daca Dumnezeu avea si el un Dumnezeu. În cinci minute. Francine fu ultima care îsi lansa programul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. în secolul al II-lea e. . ecranul îi ex ploda în fata. la intrarea oraselor.n. publicistii si jurnalistii nu putusera sa opreasca mâinile r azbunatoare. Constata ca lumea ei virtuala cunoscuse o crestere exponentiala. "Zei. ca si cum locuitorii din Infra-World tinusera sa adreseze un mesaj locuitorilor lumii superioare. 190. superior lui. Se repezira în sala computerelor.. . peste tot ... caruia trebuia sa-i dea socoteala. Popor ingrat. computerul piramidei se umplu cu memoria Revolutiei. Locuito rii depasisera timpul de referinta al lumii reale si acum traiau în 2130. chiar daca era proasta sau sinucigasa. Zoom-ul pe intrarea oraselor o facu sa tresara. Dupa ce se ident ifica.Am reusit sa intru în contact cu universitatea voastra americana de la S an Francisco. TRECEREA FLUVIULUI Iata-le din nou în fata fluviului. divi nitatile se îmbucau una în alta ca papusile rusesti. Într-adevar. Se uita cu mare atentia la ecran. si locuitorii cereau sa se emancipeze de tutela ei. Peste tot. volumul III 191." Ca zeita. ci exis ta altul. gnosticii au fost masac rati iar putinii care au mai ramas îsi practica cultul în cea mai totala discretie. Nu intervenea în viata lor. de data asta furnicile au atuul . sa redea libertat ea locuitorilor virtuali. Acum se afisa pe micul ecran. Descoper isera noi moduri de locomotie pornind de la energia electromagnetica si leacuri noi bazate pe unde. lasati-ne în pace. Francine se instala la tastatura si discuta cu cei de la San Francisco. Totusi. brusc. Francine le oferise liberul arbitru. Edmond Wells. daca asta doreau. . numita si biteism. . spionii fusesera spânzurati si expusi la vedere.Arthur intra în încapere. în cazul în care îi vedeau. Juli e nu întelegea cum de esuasera la liceul din Fontainebleau. Francine observa acea lume paralela si percepu ceva care nu era în regula.Sunt tare curioasa sa vad cum a evoluat Infra-World. gnosticismul. mutilate în mod cumplit. corpurile oamenilorpunte erau expuse. cei de la San Francisco fura de acord sa le transmita în sens invers ansamb lul datelor. zari inscriptii care le cereau zeilor. zeii celor mai mari lumi incluzân du-i pe zeii lumilor mai mici. În cele din urma. Nu era asta cea mai mare dovada de respect a unui zeu pentru poporul lui emancipat? Nu-i deranja decât ca sa testeze detergentii si concepte noi. un anume Marcion a afirmat ca Dumnezeul la care se rugau nu era Dumnezeul suprem. Aceasta credinta.Au ucis "oamenii-punti"! Într-adevar.

Nu te poti juca la nesfârsit de-a ucenicul vrajitor. .Poate ca într-o zi va fi interesant de vazut unde au ajuns.. Julie se înfasura în cearceafurile ei noi. Îi ceru lui Arthur alt computer.De ce-i lasi sa traiasca? întreba Julie. Instala Infra-World pe hard disk si îl porni.Au vrut sa fie emancipati. Ajunse pe celalalt mal. Oamenii din Infra-World încercasera sa-si asa sineze zeita creatoare! Un deicid! Lucie o pansa pe blonda. .numarului. Suprasarcina a pr ovocat explozia ecranului. .E mai bine sa deconectam total Infra-World. care îsi revenea din soc.Sunt inactivati. Trebuia sa continue de unde fusese ra întrerupti. Degetele. De acum în ainte Infra-World functiona în circuit închis si nu mai avea putinta sa ia legatura cu zeii lui sau cu altcineva. . o distrugem? întreba Zoe. ca sa scrie ultimele capitole despre acele animale mari atât de p utin cunoscute.Au gasit deci mijlocul de a avea acces la reteaua noastra informatica. Francine scoase ecranul. Dupa atâtea emotii. . 24 asteapta sa se întâlneasca cu Degetele. Într-un colt.Incredibil! Au trimis un mesaj informatic conceput sa-însele recunoaster ea de ecran. Popor rebel. 192. Chiar daca au devenit ag resivi fata de noi. voia sa cunoasca dr . . . 24 se ocupa numai de saga lui.. Facu o copie pe discheta apoi sterse programul de pe hard disk. Acei oameni ar putea sa fi e periculosi pentru noi.. experienta trebuie continuata. va gusta într-o zi din jeleul regal al viespilor. NEHOTARÂREA UNEI FEMEI Francine abia avu timp sa-si puna mâinile la fata ca sa evite cioburile tu bului catodic. tastatura si mausul. si ea. acum sunt.. Sunt singura specie anim ala care îsi pune întrebarea: "Bine. Acum când totul se accelera si devenea periculos... nici o conexiune cu alt aparat. LIPSA DE OCUPATIE: Degetele au o mare problema: lipsa de ocupatie. Mai înainte de a fi pu tut sa repete agresiunea. iata-te redus la cea mai simpla expresie ! O discheta de plastic magnetizata protejata de un învelis rigid. Avu grija ca acest computer s a nu aiba nici un modem. cei din volumul trei. . Sunt atât de multe încât corpurile lor lipite pot sa formeze un pod plutit or pe care trec milioane de alte furnicii. corpul ei se va adapta pâna la urma la aceasta po zitie ciudata si va evolua în forma bipeda cu caractere genetice pe care le va tra nsmite copiilor ei când. propuse David. 5 e convinsa ca mergând mult pe doua picioare. Era sigura ca Ji-woong va veni la ea. Toti se uitara la discheta de parca ar fi fost un sarpe veninos. dar tremura de frica si de furie. si acum. .. zise Ji-woong îngrijorat. Au modificat identificarea aparatului. De fapt. Infra-World reîncepu imediat sa traiasca fara ca miliardele de locuitori s a fie constienti ca un timp trecusera pe o simpla discheta. Ochelarii îi protejasera ochii si nu se alesese decât cu câteva zgârietur i. Unul vechi.Ce facem cu lumea asta.Nu! exclama Francine. în timp ce Arthur cerceta componentele în spatele e cranului spart. Au gasit mijlocul de a actiona în lumea noastra. spuse Leopold. Chiar si melcii care transporta jaraticul cald trec podul viu fara ca vr eunul sa se înece. . 7 face schite ale aceste i scene pe o frunza în timp ce 10 nu pierde nici un cuvintel pentru feromonul zool ogic. Cartela electronica a crezut ca aparatul functiona la 220 de volti în timp ce el era la 110. . Iar singura. furnicile din marele mars fac o noua tabara si 1 03 le relateaza alte lucruri despre Degete. ce-as putea sa fac ca sa-mi omor timpu l?" 5 continua sa se roteasca în jurul taberei cu cârjele-crengute. se culcara fiecare în încaperea lui.

perfect.M-am temut tare mult ca n-am sa te mai vad. merita sa fie numit uman.Îti amintesti? Edmond Wells spune ca în cazul unei CA. . se înteleg în întregime..Ce cauti aici? Fara sa raspunda. Julie se ridica repede si deschise.Crezi ca magia va reveni? . aut orul romanului Blade Runner. Dar era David. ap arat de masurare a rezistentei electrice.Antene artificiale pentru o comunicare absoluta între oameni! Julie se r idica pe perne. Dick.S-au petrecut atâtea lucruri de atunci. Când tânarul vru s-o sarute pe umar. . Pornind de aici. N-am vrut sa deranjez pe nimeni. Cineva batu la usa.Ai vorbit cu Arthur? întreba ea.M-am plimbat putin prin laboratoare.agostea. Avea în mâna o cutie mica. toti cei car e provoaca durere semenilor lor fara sa fie afectati de ea. . Îl saruta pe obraz. am tras cu ochiul si am gasit ast a. hormonii circula apoi de la un cap la cel alalt ca si cum ar fi unul singur si. asasinii si teroristii. Prin intermediul antenelor.. îl împinse afara si închise încet usa. . îl astepta sa se reîntoarca.Încercam? 193. Am gasit d oua perechi de antene si le-am luat. În cutie. daca un robot e capabil sa perceapa durerea unui om si sa sufere din cauza asta. David se aseza pe mar ginea patului si aprinse veioza. Ea ramase nemiscata si tacuta. .Nu stiu. Ji-woong nu întelegea comportamentul fetei. ENCICLOPEDIE EMPATIE: Empatia este calitatea de a simti ceea ce simt ceilalti. atâta tot. începu el. . apoi. ea se dadu înapoi. Dar curiozitatea se dovedi mult mai puternica. se constata o modificare a ac estei rezistente. Batai discrete în usa.Traiam un moment atât de feeric atunci când. . de a p ercepe si a le împartasi bucuriile sau durerile. ..Ce s-a întâmplat? întreba tânarul dezamagit. Dupa scriitorul american Philip K. Puse cutia în lumina. Ea se desprinse din bratele lui. ci îsi branseaza direct creierul la celalalt.Ce-ai gasit? . Copacul percepe deci distrugerea celulelor în cazul unei rani om enesti. Si nici ea. Apoi o întreba cu blândete: . David îi arata doua antene mici de culoare roz terminate cu un cap at nazal. cele doua furnici n u se limiteaza doar la schimbul de informatii. . ar fi justificat sa i se retraga calitatea d e om. zise el luând-o în brate. Julie sari din pat. magia s-a risipit. Credeam ca.. pe scoarta unui copac.Magia te învaluie doar o data. s-ar putea imagina o noua sanctiune penala: privarea de t itlul de fiinta umana. Privirile li se întâlnira. Ea raspunse aproape fara sa vrea: .. În schimb. Daca punem electrozii unui galvanometru. O lipi mai strâns de el. Era Ji-woong. De ce-l respinsese daca îl dorea atât de mult? Acum. Se întinse din nou în pa i se gândi la noua situatie. pathos înseamna "sufe rinta". daca un om nu e în stare sa perceapa durerea altuia. de parca n-ar fi auzit întrebarea.) Si plantele percep durerea.Dar tu venisesi la. Te rog sa pleci... toti copacii p ercep acest lucru si sunt afectati. Acum vreau sa ramân singura. Astfel ar fi pedepsiti tortionarii.. . Se uitara la antene ca la fructul oprit. .. total. .. iar cineva care se sprijina pe el se taie la un deget cu cutitul.. Julie era putin tulburata ca se afla în încaperea ei und e îl astepta pe Ji-woong sa apara dintr-o clipa în alta. Asta înseamna ca atunci când un om este asasinat într-o padure. astfel.Lumea din piramida doarme. . (Iu greceste.

volumul III 194. În spatele cavitatilor nazale se afla neurocaptatori care vor t ransmite direct creierului informatiile chimice. Comisarul det erminase sexul dupa câteva fire de par. Cavitatea nazala fiind o mucoasa strabatuta de mici vene permeabile. Apendicele semanau cu doua mici coarne roz din plastic. . . Numai ca creierul sau nu era înca pregatit sa-i acorde atentie. îi ceru fetei sa se apropie .Edmond Wells. . Pista îl duse la o cuveta încercuita de rugi. Acolo se luptase cu viespile. David lua o antena. Dar unde era piramida? Se uita la degetul de gresie care parea ca raspunde la întrebarea lui indi când colina. politistii se agitau nerabdatori. David îi facu semn sa inspire foarte puternic si sa lase miresmele sa urce pâna la creier.Si acum ce facem. La început fu putin mai greu.Conform schemei din Enciclopedie. Julie se uita la antene neîncrezatoare.Haide! David desfacu doua perechi de antene nazale. Scoase carnetul si s e uita la schita pe care o facuse ultima data. Citi: . care po ate sa recunoasca mirosul laptelui mamei sale. Urma lasata de vârful bastonului lui David îl convinse ca daduse într-adevar de urma lor. ceea ce va spori enorm. Vom comunica direct nas la nas. Spre marea sa surpri ndere. probabil o pompa care aspira si propulseaza moleculele noastre odorante. dorinta si stresul. toate emotiile noastre trec deci rapid în sânge.Antenele trebuie introduse în nari. închisera ochii si inspirara.Totul prin simtul olfactiv? . Era minunat si îngrijorator totodata. simtul nostru olfactiv. Urmele de pasi erau clare. Partile destinate sa serveasca drept antene propriu-zise erau formate di n unsprezece segmente cu micropori si prevazute cu un sant ca sa se poata uni cu cele din fata. David lua Enciclopedia si cauta pasajul despre CA.Bineînteles. Simtul olfactiv este primul nostru simt. trebuie sa contina un sistem electro nic. Firele de par lung si negru semanau cu parul lui Julie. simtul nostru de animal. Tânarul apasa pe micul buton pe care scria on. aceste mirosuri de sudoare îi transmisera niste informatii pe care se doved i în stare sa le decodifice treptat. în centrul careia se înalta o coli na. sudate la despartitura narilor si prelungite cu dou a tije fine de cincisprezece centimetri. În spatele lui. Lumea e plina de semne care te ajuta de fiecare data când ai necazuri. domnule comisar? 195. CONSTIINTA PREZENTULUI . O fata si un baiat trecusera pe-acolo. simtul nostru orig inar. . Recunoscu frica. caci plasticul comprima peretele nazal. Este deosebit de dezvoltat la nou-nascut. Vârsta lor tânara era usor de recunoscut dupa faptul ca deplasau spre partea din fata greutatea picioarelor . în emisie si r eceptie. Julie fu imediat asaltata de mirosul sudorilor lor. Maximilian încerca sa înteleaga cum disparuse piramida. Oamenii îsi pierd parul peste tot fara sa-si dea seama. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. GREUTATEA PICIOARELOR Maximilian era convins ca descoperise în sfârsit o pista serioasa. îsi introduse o pereche de an tene în nari si o invita si pe Julie sa faca la fel. Maximilian recunostea locul. imprimând astfel o urma mai adânca la nivelul degetelor decât la calcâi. Dar se obisnuira. Când amândoi reusira sa stapâneasca acest exercitiu.

Îl vizualiza. iepurasul atât de speriat se ivi din nou. p ercepu altceva. Era o afectiune pe care o avusese pentru ea din prima clipa în care o zari se.Ai ajuns. . Julie râse nervos. un gând m ic cu o culoare care gâdila. Îsi explicara totul. Pentru el. 1 + 1 = 3. În Antichitate. o ceata rosie. Ceata rosie se transformase într-o materie groasa care curgea spre ea ca o lava care încerca sa patrunda cu for ta în narile ei. Imaginile se stersera si o voce tâs ni din interiorul ei. Vazu un mic t unel în care intra. sunetul. David vizualiza un nor albastru si o usa care se deschide în acel nor. Respirau în acel ritm cât se poate de natural. capul e ultima mea fortareata. dupa care se fixara una de alta. muzica. mirosurile. .Asculta-ne senzatiile. capul lui Julie. am impresia ca vei patrunde în mine. aminti rile care ieseau din creierul vecin. ca si cum ar fi introdus acolo suc de lamâie. aparea ca un iepure speriat si disparea imediat. David o prinse cu fermitate de cap. . Antenele lor se Cautara o clipa. Julie era socata. În sp atele usii alerga o fetita si se lua dupa ea. Lui Julie îi era teama de ce avea sa descopere David în ea. îsi dezvaluira totul. cu blana palpitânda si de data asta fata întelese. Vru iar sa se retraga.Vom cunoaste doar ceea ce oamenii viseaza de mult timp. Fruntile lor se atinsera pe toata su prafata. Îi arata si el cum o vedea. plin de circumvolutiuni si de culoare. Se retinu caci. mirosul nasului lui David. David o prinse usor de ceafa si o ruga sa închida ochii. în ciuda rezistentei tânarului. Inspira puternic si.Inspira. ea era o fata de o frumusete si o i nteligenta extraordinare. cu pleoapele închise. Percepea imaginile. Julie simti ceva nou. Aici era invers: creierul intra în cavitatea nazala. David respira armonios pe gura. În fata ei. e giptenii scoteau creierul faraonilor lor cu ajutorul unor tije bagate prin nari. Julie si complicitatea lor. dar aciditatea lamâii las a locul imediat unui miros greu de opiu. îsi întelesera adevaratele sentimente reciproce. Îl conduse la o vizuina astupata de un cap enorm. David circula prin creierul lui Julie. Neuronii ei pactizara cu neuronii lui David: vorbi ra unii cu altii. Închisera ochii. Probabil ca semana cu o langusta. se atinsera..Ce-i? Ai ceva de ascuns? . Apoi. Acum se simtea putin ridicola cu acea prote za de plastic la vârful nasului. o linisti David. Ea îl împi nsese s-o includa în grupul lui de rock. înainte de a-i mumifica. o comunicare t otala si sincera. Îsi apropie de ea a pendicele senzorial. Julie simti apoi niste furnicaturi ciudate în cavitatea nazala. imediat dupa aceea. Ea crescuse odata cu suflarea solutiei la ora de matematica.Ca toata lumea. sopti David. se apreciara si devenira prieteni. Prin minte îi trecu un gând neplacut. murmura Julie. Fu gata sa se desprinda de el. . . acum era în mintea lui. zise David încetisor. ramase nemiscat. Îl considera un tânar plapând si timid. La urma urmelor. nu? Julie se adresa direct mintii lui. Uneori. atragatoare si parfumata. din ceata lui rosie. Nu era usor.E ciudat. Ea îi daduse tot curajul ca s-o scape din ghearele lui Gonzague Dupeyron si a bandei sale. Ideile lui David circulau cu viteza gândului în propriu l ei creier. . Îi arata cum îl vedea si fu foarte mirat. proiectele. gândurile lui David patrunsera în emisferele ei cerebrale. Julie se trase putin înapoi. Fata ei se deschise ca o usa si dadu la iveala un creier în forma de furnicar. Îl întelegea pe David. Deschise iar ochii. Julie se g rabi sa-l imite. Erau trei.Esti gata? . Era afectiunea pe care David o avea pentru ea.Îmi vei afla gândurile cele mai intime? . David. Inspira si fu napadita brusc de un miros cumplit de nas. brusc.

Ele reprezentau cele patru lumi care formeaza existenta. Cioc. numarul de aur a fost masura dinamica sacra. . Era format din patru platforme înconjurate fiecare cu un zid de piatra. În cadrul lumii divine. sfesnicul cu sapte brate simboliza cele sapte pla nete. Situat în centru. în marele sanctuar triunghiular. . sistemul vostru e foarte bine pus la punct. În Sfânta Sfintelor se afla altarul din lemn de salcâm. pamânt. Asezate pe suprafata lui. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Formarea. Arthur baga capul pe usa. cu tandrete. Sub pamânt. Venise sa o trezeasc a si nu fu deloc deranjat de prezenta lui David în patul fetei. sub talpa. Sub nisip. Îsi scoasera an tenele nazale si Julie se ghemui lânga David ca sa se încalzeasca. HAIT. trei porticuri reprezentau: . un perete de beton. sub iarba.Probabil ca va trebui sa mai asteptam câteva secole pâna când oamenii se vor putea deda unei Comunicari Absolute. pietre.Va înselati. Sub piele a fetei.Lumea emotionala: sufletul. templu l lui Solomon este o figura geometrica calculata ca sa formeze un câmp de forte. Forma generala a monumentului era un dreptunghi mare. În fundul templului era plasa t cubul perfect al Sfintei Sfintelor. Sub pantoful lui Maximilian. Tabernacolul se considera c a condenseaza energia cosmica. o fata adormita. . Vazu antenele pe n optiera si întelese ca le folosisera. radacini. Sub tavan.Lumea materiala: corpul.Lumea mistica: partea de divinitate care exista în fiecare dintre noi. Maximilian se plimba de colo pâna colo pe colina fara sa înteleaga cum disparuse astfel o piramida de beton. cioc! Julie se trezi tresarind. muschi. raspunsera ei la unison. În realitate. douasprezece pâini reprezentau fi ecare luna a anului. locuitorii piramidei nu avusesera timp sa duca la bun sfârs it acest proiect. . . Deasupra. templ ul era lung de treizeci de coti si lat de zece coti. lung de o suta de coti. lat de cincizeci de coti si înalt de treizeci de coti. Tinerii se uitara la el fara sa înteleaga în timp ce batrânul îsi înabusea accesul de tuse ca sa le explice ca acelea erau abia niste pr ototipuri. . Sub be ton. Batu solul cu talp a pantofului. a mers perfect.Un val rece le trecu pe sira spinarii când comunicarea înceta. un cearceaf de bumbac. Era perfect cubic cu l aturile de cinci coti. .Lumea spirituala: inteligenta.Da. L a început. Avea impresia ca îi lip sea un element ca sa poata întelege ce se petrecuse în jurul lui. Templul fusese conceput ca un loc de trecere între doua lumi: vizibila si invizibila. volumul III 197. Sub cearceaf. El îi mângâie usurel fa ta si parul si. 196 ENCICLOPEDIE TEMPLUL LUI SOLOMON: Templul lui Solomon din Ierusalim reprezenta modelu l formelor geometrice perfecte. adormira unul lânga al tul. Atunci Arthur izbucni în râs.Actiunea. Sub aer. . . DRAGOSTEA! Acolo se pierdeau urmele. aer. o talpa. vene. Edmond Wells. iarba. tavanul încaperii unde se afla Julie. sânge. . nisip.Creatia. Arthur îi întreba pe cei doi tineri care se frecau la ochi daca functionaser a bine. Dupa textele vechi si mai ales cele ale lui Filon din Alexandria.

oamenii vor putea sa aiba si ei CA-ul lor si ati trait o experienta unica. Când se opresc. Dar e deja foarte mult. Degetele îsi alunga pradatorii prin tipete. În reali tate. Sub ei. e ca si cum ar exista cu adevarat. Printesa a zis ca femelele Degetelor scot tipete în timpul copularii.V-ati închipuit ca merge. Peste tot e jaratic fumegând. .Ai naibii copii. 198.. copii. taberele lor sunt acum atât de importante încât nu ma i atârna ca niste fructe. Arthur era tare amuzat. ici si colo. Nu le mira nimic din partea Degetelor. . Arthur întelegea foarte bine ca Julie si D avid erau foarte dezamagiti. Printesa 103 si Printul 24. mormai el pe scara. Ca si transmisia orala. . Cum sa se declanseze pompele olfactive? Dus rece pentru cei doi tineri. actul reproductiv dep aseste rareori doua minute. Printesa 103 nu se vrea deloc deista. Degetul mascul este capabil sa stapâneasca actul sexual si sa-l prelungeas ca cât de mult doreste în timp ce. Trebuie sa stiti ca în felul asta s-au întemeiat multe religii. Dupa expresia de pe fetele lor. Arthur puse cu grija prototipul în cutie. Parerea mea e ca ar fi o adevarata catastrofa. Nu sunte m pregatiti pentru asta.. ci acopera brazi întregi. atâta tot.replica David. zdruncinati usor de melcul lor de calatorie. tran smisia odoranta nu functioneaza nici ea perfect si informatiile ajung uneori put in cam deformate.Serios? Batrânul paru bucuros. discutau despre lumea Degetelor fara sa acorde atentie decorului din jur si nic i coarnelor oculare ale melcului lor care uneori se uita la ei. demonta antenele si arata un loc gol. sperând ca vor nimeri momentul potrivit pentru f ecundare: nici un semn exterior nu-l informeaza pe mascul despre ovulatia femele i. Insectele din coada procesiunii primesc versiunile cele mai deformate al e mesajului originar. din ce în ce mai multe pa rticipante la mars încep sa considere Degetele ca pe niste zei si au impresia ca p . Nu se stie de ce. alte insecte sunt pe post de relee. ea scoate strigate la paroxismul actului . CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE Printul 24 ceru precizari despre sexualitatea Degetelor. . Degetele sunt în permanent a dispuse sa faca dragoste. V-ati închipuit ca cu aceasta jucarioara. Când crezi foarte tar e în ceva. masa întunecata a pelerinilor furnici înainteaza pe doua coloane ca sa nu calce în bale. În timp ce toate celelalte animale îsi limiteaza activitatea sexuala la o sc urta perioada a anului numita "perioada nuptiala". si totusi.Si când vor putea functiona. O si fac de altfel oricând. probabil pentru ca scria un pasaj pe aceasta tema. SEXUALITATE: Degetele sunt specia animala cea mai sexuata. În ceea ce priveste femela Deget. Exista însa insecte care adauga în tr ecere interpretarea lor personala: De ce tipa femelele Degetelor? Li se raspunde: Ca sa-si faca pradatorii sa fuga ca sa nu le deranjeze în timpul copularii . Printesa 103 simte în spatele ei mirosul enorm si greoi al multimii aflate în mers. la majoritatea mamiferelor. -M-ar mira sa fi putut merge fara baterii. Feromonii relatarilor ei nu ajung totdeauna pâna la capatul sirului lung s i. oare e bine ca aceste antene artificiale sa se raspândeasca? Închipuiti-va ce s-ar întâmpla data toata lumea ar fi în stare sa citeas ca în mintea celorlalti. chiar si imaginar. lucrurile s-au întâmplat ca si cum chiar ar fi functionat.

. Puse mâna pe detonator si începu repede numaratoa rea inversa: . Pamântul atenua zguduiturile. Cei care nu intra în proc esiune sunt din ce în ce mai îngrijorati. Jonathan si Laetitia se grabira sa scoata alta valiza care purta etichet a "Lupta". . În piramida totul începu sa vibreze iar inimile batu ra mai tare. Patru dintre aceste minuni ale micromecanicii fura duse spre gurile de a erisire. o v oce foarte cunoscuta: . nu dispun de feromoni de a larma.. o camioneta aduse costume complete de apicultori. declanseaza semnale auditive: sirene (care functioneaza cu pompe de aer) sau semnale vizuale (lumini rosii care clipesc). Otelul pi camerelor atingea acum betonul. În general. cum dau alarma. Jonathan Wells. În acel moment auzi. Se uitara unii la altii neputinciosi. Se apropiau oameni înarmati cu picamere. Arthur nu pilota caci mâinile îi tremurau prea tare. Printul 24 cere si alte informatii. OUL SPART Julie vru sa-l sarute din nou pe David. în timp ce cei patru le suprav egheau teleghidarea si traiectoria prin videoperiscoape.Suntem terminati. Sosi un camion încarcat cu unelte de escavat.Iar blestemul Cromagnon.. striga: . ALARMA: Deoarece Degetele nu cunosc limbajul odorant.Sa continuam totusi. ateriza pe gâtui politistului care mânuia picamerul si îi inocula un an estezic. pilot ata cu îndemânare. Maximilian dadea ordine precise într-un aparat de emisie-receptie. În încaperea lui Julie. antenele de televiziune sunt primele informate si semnaleaza p opulatiei existenta unui pericol. Oamenii din piramida nu mai dispuneau de alte arme decât furnicile zburato are iar ele devenisera acum inofensive. Era foarte bine. Protejati astfel. Toata lumea se uita la ele cum trec prin padure. Nu numai ca acest mars consuma din ce în ce mai mult vânat. picamerele se oprira. . În interstitii mici. Ecranele video erau pline de siluetele politistilor care luau pozitie pe colina . În caz de pericol. Jonathan si Laetitia adusera o valiza cu eticheta "Observatie" Era plina de muschi. cele patru insecte fura lansate în tuburi. fara comentarii. Maximilian se gândise la toate.S-a terminat! murmura David. zise Arthur. Politistii aratau ca niste scafandri. Deodata. Un picamer începu sa loveasca colina. spuse Julie. numerotate. Nu mai puteau fi atinsi de acele mirmeceene. politistii strapunsera fara greutate pamântul.Iesiti imediat! Sunteti încercuiti. Ca niste torpile submarine. Omul se prabusi. .. În piramida rasuna alarma. To ti locuitorii piramidei urmareau cu anxietate miscarile politistilor în jurul cuib ului lor. fript. Toata lumea o lua la fuga spre sala de control. Alti locuitori ai cuibului li se alaturau în fata ecranelot de control. Jason Bragel si Jacques Melies se insta lara în fata ecranelor de control si apucara maneta de pilotare. dar toti stiau ca în cele din urma vor atinge peretele cuibului. se aflau alte furnici zburatoare. alarma se manifesta printr-o lama rosie care clipea. dar vânatul este si din ce în ce mai mult. Arthur Ramirez suspina si zise: . De exemplu. arunca o privire surprinsa si. Ji-woong întredeschis e usa.articipa la un pelerinaj. dupa câteva minu te. Maximilian striga ordine în aparatul de emisie-receptie si. de afara. În curând. iar furnicile zburatoare nu pu teau sa fie eficace decât daca aveau o traiectorie foarte precisa. Politistii puneau dinamita în gaurile de be ton. trebuie sa mergem. 199. O furnica de lupta. Laetitia Wells. Repede. acesti spioni zburatori transmisera teleimagini mai apropiate.Suntem atacati.

Câteva secole mai târziu. Când Fibonacci a încercat sa le explice contemporanilor sai interesul pe care îl prezenta zero. zero asa cum îl folosim noi este originar din India. un negustor venetian. În curând vor zari cuibul uman de unde a eva dat. 103 crede ca sunt multe. doi. BUNA ZIUA Sunt acolo. Prima masa deschide dimineata. 203. toti manânca 1) când le e foame. ceea ce Degetele numesc "pi cnic". Degetele sunt acolo. manânca de trei ori pe zi. Se apropie de Marea Întâlnire. Ultima data când a perceput atâta tumult si str es fusese atunci când întrerupsese. Printesa cere sa se semnaleze în partea din spate a procesiunii ca primele rânduri se pregatesc sa-si încetineasca mersul. nimic ostentativ în aceste semnale olfactive. arabii I-au copiat de la persi si i-au dat numele pe care îl cunoastem. fie ca le e foame sau nu. 2) cân d zaresc mâncare în câmpul lor vizual. volumul III 201.n. multe furnicile vor fi calcate în picioare de cei care nu vor putea sa se opreasca destul de prompt. de mirosul Degetelor. Nimic agresiv. Stie ca procesiunea a devenit acum atât de lunga încât. FEROMON ZOOLOGIC: MASA Salivatoare: 10. zis Leonardo din Pisa. Printesa 103 priveste peisajul si e uimita. trei. Molecula de salutare. Se spunea ca 0 este marele anihilator. a doua masa o închide si deschide dupa-amia za. Degetele. pâna când informatia va ajunge pâna la capat si va fi tradusa în toate limbile cetatilor straine. . MASA: Degetele sunt singurele animale care manânca dupa un ritm precis. ENCICLOPEDIE ZERO: Desi gasim urmele lui zero în calculele chinezilor din secolul al II -lea e. (notat cu un punct). 1 era numit marele respectuos caci lasa intact ceea ce er a înmultit cu el. Trebuie spus ca. contrar por eclei sale. a treia masa închide dupa-amiaza si pregateste somnul. unu. 0 înmultit cu cinci face 0. Biserica avea prea mare nevoie de contabili buni ca sa nu înteleaga interesul cât se poate de materialist al folosirii lui zero. 1 înmultit cu 5 face 5. daca adauga pute re unor cifre. Toate insectele participante la pelerinaj emit feromonul lor de prezenta re..Sase. 200. lucrurile s-au aranjat totusi. 202. patru. daca se opreste brusc. persii l-au copiat dupa indieni.. caci transforma în zero tot ce se a propie de el. în cele din urma. cinci. MARELE PELERINAJ Printesa 103 recunoaste drumul. Biserica a considerat ca asta va rasturna multe lucruri. care era. Nu mai exista cuib. (notat cu o s pirala). Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. doar mergând pe o pânza. precum si la mayasi. Si dupa mirosurile pe care le repereaza . În secolul al Vll-lea. Unii i nchizitori au considerat acest zero diavolesc. În timp ce. În schimb. 3) când sunt capabili sa alerge destul de repede ca sa captureze aceasta hrana. Dar abia în secolul al XlII-Iea conc eptul de zero a ajuns în Europa prin intermediul lui Leonard Fibonacci (probabil o abreviere a lui Filio di Bonacci). le facea nule pe toate cele care încercau sa se înmulteasca cu el.. I-a luat locul o colina si de jur împrejur domneste o mare dezordine. Acest sistem de trei mese pe zi permite probabil Degetelor sa-si separe zilele în doua parti. Aerul e plin de miro suri de frica. peste tot în lumea animalelor. Edmond Wells. cu mult înainte.

Molecula de salutare catre toate Degetele prezente. Cum feromonul Deget seamana mult cu cel care însemna Zeu, multe se înseala. Alungat, irationalul se întoarce în galop si cum se petrece ceva de-a dreptu l extraordinar, a si pus stapânire pe el! Molecula de salutare catre toti zeii prezenti. Escaladând zeii, furnicile emit feromonii cei mai prietenosi. Au înteles foa rte bine ca de acum înainte, când te apropii de un Deget, trebuie sa te adresezi lui cu mult respect. Molecula de salutare tuturor zeilor prezenti, emit ele la unison urcând pe acele animale caldute cu mirosuri tari. 204. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI SHABBATAIZEVI: Dupa ce au facut mii de calcule si interpretar i esoterice ale Bibliei si Talmudului, marii eruditi ai cabalei din Polonia au p rezis ca Mesia va aparea foarte precis în anul 1666. În acea perioada, moralul evrei lor din Europa de Est era foarte scazut. Cu câtiva ani înainte, hatmanul cazac Bogda n Hemelnitki luase conducerea unei armate de tarani ca sa puna capat dominatiei marilor proprietari feudali polonezi. Neputând sa ajunga la ei în castelele lor bine fortificate, hoarda, cuprinsa de o frenezie ucigasa, s-a razbunat pe micile târgu soare ale evreilor considerate prea fidele suzeranilor lor. Câteva luni mai târziu, când aristocratii polonezi au lansat raiduri sângeroase de represalii, satele evreil or au fost înca o data pedepsite si s-au înregistrat mii de victime. "Este semnul ul timei lupte a Armaggedonului", au spus cabalistii. "Este preludiul venirii lui M esia". Oricum, acesta a fost momentul ales de Shabbatai Zevi, un tânar blând cu pri virea patrunzatoare, ca sa se declare ca fiind Mesia. Omul vorbea bine, stia sa linisteasca oamenii si sa-i faca sa viseze. Se pretindea ca putea sa faca miraco le. A suscitat rapid o mare fervoare religioasa printre comunitatile de evrei pu se la grea încercare din Europa de Est. Multi rabini strigau desigur ca era un uzu rpator si un "rege fals". Au aparut schisme între evreii care îl sustineau pe Shabba tai Zevi si cei care îl contestau. Totusi, sute de persoane au luat hotarârea sa par aseasca totul, sa-si abandoneze caminul si sa-l urmeze pe acest nou mesia care îi ducea sa construiasca o noua societate utopica pe Pamântul Sfânt. Totul s-a sfârsit br usc. într-o seara, spionii sultanului I-au rapit pe Shabbatai Zevi, care a scapat de moarte convertindu-se 1a islam. Unii dintre discipolii sai, dintre cei mai fi deli, l-au urmat pe aceasta cale. Altii au preferat sa-l uite. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 205. ARMATA DE SPIRIDUSI Un tipat. Un politist se prabusi la vederea acelei maree negre si viermu itoare care se îndrepta spre ei si parea ca vrea sa-i escaladeze. Erau acolo douaz eci de oameni. Trei murira pe loc de o criza cardiaca. Ceilalti o luara la sanat oasa. Pe cele trei corpuri ale Degetelor care zac întinse la pamânt, exploratoarel e emit molecula de salutare si nu înteleg de ce nu li se raspunde. Printesa 103 le -a spus totusi ca unele Degete cunosc limbajul olfactiv al furnicilor. - Ce mai e si asta? izbucni Julie cu ochii tinta la ecranul video. Printesa 103 se uita în jurul ei la furnicile care se urca pe Degete urândule bun venit si întelege brusc ca, desi ea se afla la originea miscarii, acum acea sta o depaseste. Cere tuturor sa se calmeze. Stie ca Degetele pot sa se sperie de prezent a lor masiva. La urma urmelor, Degetele sunt foarte timide. Cele douasprezece exploratoare alearga de-a lungul coloanei si le roaga pe participantele la mars sa stea la o buna distanta de Degete. În fata, furnicile se catara pe cele trei Degete lungite la pamânt, munti calduti si tepeni.

De jur împrejur, sunt deplânse miile de furnici care, urcându-se pe zei, au fo st luate cu ei într-o cursa nebuna. Printesa 103 sfatuieste pe toata lumea sa-si pastreze calmul. Interzice tuturor sa manânce Degetele sau macar sa le muste. Cere ca nimeni sa nu intre în pan ica în fata importantei acelei clipe delicate. Apoi, dupa ce calmul revine, încearca sa-si mascheze panica si inspecteaza colina. 24 si cele douasprezece exploratoare percep faptul ca ceva nu este în reg ula. Totul a fost atât de brusc si acum totul e asa de linistit. Prea linistit. Melcii îsi scot capul din cochilie. Printesa 103 rataceste printre ferigi si gaseste gura de aerisire de la nivelul solului prin care a fugit din cuibul Degetelor. Se catara pe o stânca si se adreseaza multimii. Spune ca acea colina este unul dintre cuiburile lor si ca Degetele care traiesc acolo se numara printre fo arte putinele care stiu sa foloseasca limbajul olfactiv. E un noroc care nu treb uie scapat. Mai întâi va coborî acolo singura ca sa dialogheze cu ei, dupa care se va întoar ce sa le spuna cum a decurs întrevederea. Între timp, încredinteaza responsabilitatea lungului mars lui 24 si celor do uasprezece exploratoare. În timp ce furnicile zburatoare-teleghidate filmau covorul negru care acop erea colina, la una dintre gurile de aerisire se auzi un fel de râcâit. Arthur se du se sa vada ce este si zari o furnica destul de mare echipata cu niste aripi mici . Tinea o ramurica între mandibule ca sa bata mai tare. Ceru sa fie lasata sa intre. Pe fruntea ei se putea zari un semn galben si fata batrânului se lumina brusc. 103! 103 se întorsese. - Buna ziua, 103, spuse el foarte emotionat. Prin urmare ti-ai tinut pro misiunea, te-ai întors... Furnica rosie, incapabila, fireste, sa înteleaga aceste cuvinte auditive, îs i misca pentru orice eventualitate antenele pentru receptionarea mirosurilor buc ale ale lui Arthur. - Si acum ai aripi! se minuna batrânul. Cred ca avem multe lucruri sa ne s punem! O lua între degete cu mare grija pe 103 si o duse pâna la aparat. Toti oamenii din piramida se adunara în jurul aparatului în care 103 se inst ala comod si îsi punea, ca altadata, antenele în contact cu tijele din cutie. - Buna ziua, 103. Masina hârâi si vocea sintetica raspunse: - Salutari, Arthur! Arthur se uita la ceilalti cu o privire înfrigurata si le ceru sa se întoarc a la ecranele lor. Prefera sa vorbeasca singur cu prietena lui. Toti întelesera ca batrânul era foarte tulburat de aceasta întâlnire si se depar tara. Ca sa fie sigur ca numai el asculta furnica, Arthur îsi puse o casca audio fonica si, împreuna, îsi spusera ce aveau sa-si spuna. 206. ENCICLOPEDIE DIFERITII NOSTRI ALIATI: Istoria a cunoscut numeroase cazuri de colabora re militara între oameni si animale, fara ca primii sa-si fi dat vreodata osteneal a sa ceara parerea celorlalti. În timpul celui de al doilea razboi mondial, sovieticii au dresat câini anti tanc. Echipati cu o mina, câinii aveau sarcina sa se strecoare sub tancurile inami ce si sa le faca sa sara în aer. Sistemul nu a functionat foarte bine, caci câinii a veau tendinta sa se întoarca prea devreme la stapânii lor. În 1943, doctorul Louis Feiser a imaginat sa lanseze la asaltul navelor ja poneze lilieci echipati cu bombe incendiare miniaturizate. Acesta ar fi fost ras punsul aliatilor la aviatorii kamikaze niponi. Dar, dupa Hiroshima, aceste arme au devenit depasite.

În 1944, britanicii au conceput proiectul de a se folosi de pisici pentru a pilota niste avioane mici întesate cu explozibili. Credeau ca felinele, temându-se de apa, vor face totul ca sa-si orienteze aparatul spre un port-avion. Nu s-a a juns la nimic. În timpul razboiului din Vietnam, americanii au încercat sa se foloseasca de porumbei si de vulturi ca sa expedieze bombe asupra vietnamezilor comunisti. Ia r esec. Când oamenii nu urmaresc sa foloseasca animalele ca soldati, ei încearca sa le foloseasca ca spioni. Astfel, în timpul razboiului rece, CIA a facut experiente destinate sa marcheze suspectii aflati sub filaj cu hormonul femelei gândacului d e bucatarie, peripalon B. Aceasta substanta este atât de excitanta pentru un gândac de bucatarie mascul încât o poate detecta si veni la ea de la distanta de câtiva kilom etri. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 207. CONVORBIREA Nimeni nu a stiut vreodata ce si-au zis în acea zi Arthur si 103. Probabil ca furnica i-a explicat de ce a fugit din laborator. Probabil ca Arthur a rugat -o sa stea acolo cu trupele sale ca sa protejeze piramida de viitorul atac al De getelor. Probabil ca 103 l-a întrebat în ce stadiu se afla proiectul de cooperare într e cele doua lumi. 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR Afara cele douasprezece exploratoare instaleaza douasprezece tabere în vârfu l colinei având fiecare un jaratic în centru. În fiecare tabara, una dintre cele douasprezece povesteste toata noaptea c eea ce crede ca se petrece în interiorul cuibului uman. Toti cred ca Printesa 103 s-a dus la zeii care stiu sa vorbeasca, nu ca cele trei gramezi de carne incapab ile sa dialogheze care s-au prabusit imediat ce au fost abordate. Printesa 103 cere acum sa se instaureze un pact irevocabil între Degete si furnici, anunta Printul 24 ca sa linisteasca pe toata lumea. La ora asta este probabil un lucru deja facut. Dimineata, primul zgomot e perceput de 5, cocotata pe cârjele ei. Niste pa le agita aerul deasupra taberei. Întelege imediat ca acele viespi mari constituie o amenintare, dar zboara prea sus ca sa poata fi atinse cu jetul de acid. Tiruri le artileristelor furnici nu bate mai departe de douazeci de centimetri iar acel e viespi sunt la mult mai mult de douazeci de centimetri de antenele mirmeceene. Pe ecranele video ale piramidei, amenintarea era si mai spectaculoasa. M inusculelor furnici-robot zburatoare, fortele de ordine le raspund cu niste elic optere enorme. Erau niste elicoptere folosite în general în agricultura. Era prea târziu ca s -o mai trimita pe 103 sa dea alarma în rândul trupelor sale. Ploaia galbuie de crist ale de acid cadea deja asupra tovaraselor ei. La contactul cu cristalele de otrava, durerea e îngrozitoare. Carapacele s e topesc, iarba se topeste, copacii se topesc. Elicopterele împrastie un amestec de exfoliant si de pesticid extrem de co ncentrat. Oamenii din cuib erau furiosi la culme. Milioane de furnici venisera ca sa pactizeze cu oamenii si acum mureau fara nici un mijloc de aparare. - Nu-i putem lasa sa faca asta! exclama Arthur. Toate eforturile lor n-ar fi dus decât la acest masacru. Printesa 103 urma rea evenimentul pe un mic ecran de control si nu întelegea nimic. - Si-au pierdut mintile, murmura Julie. - Nu, le e teama, atâta tot, raspunse Leopold. Jonathan Wells strânse pumnii si zise: - De ce trebuie totdeauna ca niste forte de neînvis sa se impuna pentru a-

i împiedica pe oameni sa cunoasca ceea ce e nou si diferit? De nu vor oamenii sa s tudieze creaturile din mediul lor înconjurator decât taiate feliute si asezate pe la mela microscopului? În acel moment, observând lichidul galbui care distrugea peste tot viata, lu i Arthur îi fii rusine ca e om. Zise cu o voce care se dorea ferma: - Gata. Ne-am jucat destul. Sa ne predam si sa punem capat acestui masac ru. Înaintara împreuna pe tunel, iesira din piramida si se predara fortelor de o rdine. Nimeni nu ezita. Nu se putea face altfel. Sperau ca prin capitulare sa op reasca baletul elicopterelor care semanau otrava. 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA Salivatoare: 10. CORIDA: Degetele sunt cei mai puternici pradatori. Totusi, se pare ca, uneori, cuprinsi de îndoieli, simt dorinta de a-si con firma acest lucru. Atunci organizeaza "coride". E vorba de un ritual ciudat în cursul caruia un om înfrunta animalul care i se pare cel mai puternic: taurul. Se înfrunta timp de câteva ore; taurul înarmat cu coarnele lui ascutite, Deget ul, cu o tepusa fina de metal. Degetul câstiga totdeauna si nu este prevazuta eliberarea taurului, chiar daca ar învinge. Ritualul coridei le ofera Degetelor ocazia sa-si reaminteasca ca sunt învi ngatorii naturii. Doborând un taur mare si furios, îsi confera din nou titlul de stapâni ai tutu ror animalelor. 210. PROCESUL Procesul a început trei luni mai târziu. În sala de sedinta a curtii cu juri d e la tribunalul din Fontainebleau e lume multa. Toti cei care nu fusesera prezen ti în momentele de glorie ale acuzatilor, venisera sa asiste la condamnarea lor. D e data asta se deplasase si televiziunea nationala. Erau prezente toate cele sas e canale nationale. Nu asistasera la reusita revolutiei, dar aveau sa asiste la executia ei. Pentru spectatori, înfrângerea este totdeauna mai interesanta si mai te legenica decât victoria. În sfârsit, pusesera mâna pe instigatorii Revolutiei furnicilor si pe savantii nebuni ascunsi în piramida din padure. Faptul ca printre ei se era un fost minist ru al Cercetarii, o eurasiatica frumoasa si un batrân bolnav, sporea latura folclo rica a procesului. Jurnalistii, cameramanii si fotografii se îmbulzeau. Bancile rezervate spe ctatorilor erau pline si alta lume se înghesuia în fata usilor tribunalului. - Doamnelor si domnilor, curtea, anunta usierul. Presedintele intra flan cat de cei doi asesori, urmati de procuror. Grefierul se afla deja la locul lui precum si cei noua jurati. Juriul er a format dintr-un bacan, un agent postal iesit la pensie, o îngrijitoare de câini, u n chirurg fara clientela, o controloare de metrou, un distribuitor de pliante, o învatatoare în concediu medical, un contabil si un plapumar. Fiecare mirosea altfel . Aprodul zise: - Ministerul public împotriva grupului zis "Revolutia furnicilor" asociat cu conjuratii numiti "oamenii piramidei din padure". Judecatorul se instala confortabil pe fotoliul sau, constient ca procesu l avea sa dureze. Avea parul alb, o barba spicata, ochelari pe nas si totul în el respira maiestatea justitiei, zburând foarte sus deasupra intereselor particulare. Cei doi asesori erau în vârsta si pareau ca venisera sa se distreze între doua partide de belota. Toti trei luara loc la o masa lunga din lemn de ulm pe care se afla o statuie alegorica reprezentând "Justitia în actiune" sub forma unei femei în

primii ran iti. domnule presedinte. Îmi pare rau ca l-am omorât. Julie o cauta cu privirea pe mama ei. avea intentia sa serveasca drept avoca t si toti ceilalti acuzati erau de acord. . Julie Pinson. negustor. remarca procurorul. Voiam doar sa-l adorm.Sunteti Ramirez Arthur.Spuneti: da. . . Concertul care se transformase în razmerita . ocuparea liceului. .Cine e Julie Pinson? O fata tânara cu ochii cenusii ridica mâna. îl corecta Arthur. . Rasfoi mai departe. ciocnirea cu politia. Era legitima aparare. . .Acuzatul urmator. citeste actul de acuzare.fasurata într-o toga foarte decoltata. l-ati asasinat în ziua de 12 martie. .Vad aici ca linistea va este atât de draga încât ati recidivat trimitând una d intre "furnicile zburatoare" sa atace un functionar însarcinat cu ordinea publica.Asa! Constructie ilicita fara permis într-o zona protejata în mijlocul par cului natural national. refugierea în piramida. As vrea sa înte legeti ca eu si prietenii mei doream sa lucram în pace. saptezeci si doi de ani. Ciocanul din fildes al presedintelui lovi în masa de lemn. Arthur fu scuturat de un acces violent de tuse. Grefier. cele saptesprezece persoane din primul volum si cele patru din volumul doi. o gasi în rândul trei si îi adresa un mi c semn cu capul. . Medicul de serviciu se apropie în gra ba si declara ca acuzatul va continua sa raspunda întrebarilor peste câteva momente dar ca nu trebuia sa fie prea solicitat.Furnici-zburatoare teleghidate. Grefierul raspu nse ca unul dintre acuzati. Erau acolo cei sapte instigatori ai R evolutiei furnicilor. d ecesul a trei dintre politistii însarcinati cu arestarea lor. distrugerile costisitoare. Erau douazeci si opt cu totii. . fara sa fim deranjati de c uriosi. Ce aveti de raspuns la acest cap d e acuzare? Arthur îsi trecu mâna peste fruntea umeda.Da. Statul în picioare îl epuiza pe batrânu l bolnav.Vi se pare normal sa atacati oamenii cu muste-robot? întreba procurorul ironic. Omul facu un sc urt rezumat al episoadelor precedente. Presedintele îsi rasfoi hârtiile din fata. Politistii erau zâmbitori si simpatici. .El voia sa distruga piramida. pe do mul Gaston Pinson folosind ca arma un robot minuscul ucigas în forma de musca zbur atoare. domnule presedinte. în sfârsit. David Sator. Arthur fu primul che mat la bara. Grefierul se ridica si facu apelul acuzatilor care erau încadrati de patru politisti.Toate argumentele vi se par bune ca sa omorâti oamenii cu mici roboti zb uratori.Da. comisarul Maximilian Linart. Presedintele curtii întreba unde este avocatul acuzatilor. domiciliat în strada Phoenix din Fontainebleau? . Presedintele o invita sa ocupe locul rezervat apararii. se aplecara spre el. legata la ochi si în mâna cu o balanta. Este vorba de o versi une ameliorata a modelului meu de furnica cataratoare teleghidata.Domnule Ramirez.Nimic. Nu stiam ca era alergic la anestezice. . îngrijorati. Doi politisti îl dusera înapoi în boxa acuzatilor unde se prabusi greoi între prieten ii sai care. urmarirea prin padure. Acest robot ucigas fiind teleghidat este asimilabil cu o racheta si clas ificat deci ca o arma din a cincea categorie. fuga instigatorilor. Nu mai putea sa vorbeasc a. Am construit acea piramida în scopul de a conversa cu furnicile si de a aj unge la o cooperare între culturile noastre. Arthur confirma. . Doi politisti o în cadrara imediat pentru a preveni o eventuala tentativa de evadare. anul trecut. . .Sedinta e deschisa.

Solidaritatea lor e to tala. Ca sa-ti raspund la întrebare. a comunica înseamna a transmite informatii celorlalti. De data asta. Un furnicar functioneaza perfect. licean.Revolutii a furnicilor". . . Ceea ce societatea umana încearca sa reuseasca de milenii. O furnica nu m inte pentru ca nici macar nu e în stare sa-si închipuie interesul de a minti.Aici eu pun întrebari. Cred ca v-as face un serviciu daca v-as numi din oficiu un avocat profesionist. mi se pare ca sunteti foarte nestiutoare în ceea ce priveste proced ura judiciara. luând un aer de bunic bombanitor.E o lume militara. Pentru mine. . . n-ar mai exista atâtea neîntelegeri si minciuni. În sala e rau multi jurnalisti. Am mai spus asta adineauri unuia dintre complicii ta i.Totdeauna am sustinut o revolutie neviolenta.Dar de ce acest simbolism al furnicilor? insista presedintele. Nu mai lipseau decât profesorii de fi lozofie si de germana. de gimnastica si de biologie. domnule presedinte. Întorcându-se spre mama ei. . . dorind sa o convinga macar pe ea. .David Sator. Se aflau acolo profesorii de matematica . Presedintele ceru sa se faca tacere.Bine. împ reuna.Viziune poetica.Acuzatul urmator. Nu era singurul profesor al liceului care" se deplasase la tribunal. Detinem fotografii în care apari dirijând trup ele manifestantilor ca un general de armata. Rânjete în rândul publicului. . . de economie. cu spatele la public. Miza era enorma. E vorba doar de comportamente imprimate genetic.Am început sa ma interesez de insecte când am integrat un greiere în grupul nostru rock.Cum se simte Narcisse? întreba tânara întrerupându-l.Furnicile formeaza o societate în care cetatenii sunt pusi în miscare de a ceeasi vointa de a contribui la mai buna vietuire a tuturor. Din cauza ta se afla în situatia asta.David se prezenta în fata magistratului fara baston.Va este teama de furnicar pentru ca el reprezinta o reusita sociala pe care nu vom reusi niciodata s-o egalam.Ai vrea ca toti sa purtam antene? întreba procurorul în zeflemea. Pentru ea. am descope rit furnicile care au o comunicare în toate azimuturile. au fost si raniti. Ai pierde timpul cautând aici inteligenta sau o constiinta. Te-ai crezut un nou Trotki reînviind Armata Rosie? David nu avu timp sa raspunda. . nu? De altfel.Cred ca daca am dispune de un sistem de comunicare la fel de eficace c a cel al furnicilor. Mie Pinson. Printre ei numarân du-se si Narcisse Arepo. . furnicile au reus it cu mult înainte de aparitia noastra pe pamânt. Judecatorul continua: . dar la fel ca un computer sau ca o mas ina de spalat. explica juratilor de ce ati înf iintat miscarea voastra imitând insectele? . În afara de pagubele importante. Într-o cetate a furnicilor. . Julie îl zari pr ofesorul de istorie dând din cap în semn de încuviintare. ideea de Re volutie a furnicilor este sinonima cu acumularea unor mici acte discrete care. Domnisoara. De data asta avea posibilitatea sa se adreseze unui audito riu imens. . optsprezece ani. . râsetele din sala nu mai fura oprite si David fu nevoit sa a stepte sa se faca liniste ca sa raspunda: . rastoarna muntii. fara mare legatura cu realitatea! zise procurorul între rupând-o. Zarva pe banca presei. Esti acuzat de a fi fost strateg ul acestei . Judecatorul se mai îmblânzi. Publicul reactiona murmurând si judecatorul lovi cu ciocanul de fildes. Iar politetea si regulamentul cer sa mi te adrese zi cu "domnule presedinte".Dupa greieri care au o comunicare de la individ la individ. Ai fost instigatoarea acestei Revolutii a furnicilor. trebuie sa stii ca starea domnului Narcisse Arepo este stationara. Repede reprimata.Va rog sa ma scuzati. fiecare individ îsi împartaseste emotiile întregului furnicar..Voiai sa creezi o armata. . Era cu adevarat un muzician foarte bun. dar David n u se tulbura. Trebuia sa-si aleaga bine cuvintele.

iar 20% se odihnesc. doamnelor si domnilor jurati. Formidabil e faptul ca cu 50% de trândavi si fara politie. soldati sau sexuat e si în nici un caz nu-si pot schimba soarta care le-a fost destinata. cu telefonul celular? Superiorii ierarhici va conta cteaza tot timpul ca sa va dea ordine pe care trebuie sa le îndepliniti. Asistenta era împartita.Era propaganda "mirmeceeana"? zise procurorul. În rândul asistentei se auzi un murmur de aprobare.Domnule Ji-woong. Juratii au auzit destul ca s a-si faca o parere despre acest subiect. . fara ierarhie. . .Sunt anarhista daca acest cuvânt înseamna ca e posibil sa traiesti în societ ate fara sef. Chi. tot rationamentul tau se rezuma la a da societatea furnicilor drept exemplu de imitat. fara represiu ne. În realitate. . nici avansare pe merit. fara promisiuni de crestere a salariului.Tocmai ca nu exista nici un secret. fara prom isiunea paradisului dupa moarte. nici plan cincinal. furnicile traiesc asa de milenii. . Numai 50% dintre furnici muncesc în mod eficace într-o ceta te. Juratii faceau înse mnari. Poticnindu-se la fiecare silaba. . E societatea bazata pe cea mai mare inegalitate din lume. Si daca nu va merge. Coreeanul zâmbi. bate pasul pe loc. fara presedinte..Se inspira dintr-o forma de gândire care nu era proprie omului ca sa ref ormeze gândirea omeneasca. .Totusi. nimic. .Ideile bune. libertate? întreba presedintele.Ati auzit. Furnicile sunt admirabile si deranjante caci ne ar ata ca o societate nu are nevoie de constrângeri ca sa functioneze bine. 30% au o activitate neproductiva de tip autocuratire. adevaratul anarhism este un sumum d e simturi civice. nici guve rn. Comportame ntele furnicilor sunt haotice si traiesc într-un sistem dezordonat care functionea za mai bine decât un sistem ordonat. .. fara politie. fara preoti. maimutele sau sturzii ne vor învata cum sa traim mai bine în colectivitate. . domnisoara. . Seamana cu o comunitate hippie unde fiecare face ce-i place. pot sa vina în ajutorul societatii noastre umane care. Poate ca delfinii. presedintele îngâna: .Trebuie sa luam de la ele ce au bun si sa renuntam la ce au rau. esti acuzat ca ai creat reteaua informatica care a r aspândit cam peste tot ideile subversive ale pretinsei voastre revolutii. . .Atunci care e secretul furnicarului? întreba procurorul foarte iritat.Dar dumneavoastra. toata lumea este constrânsa sa munceasca. Acuzatul voia sa mineze bazel e societatii noastre impunând idei false.O furnica nu e libera.Ji.. Adevarat? .. Caci ce este o societate a furnicilor al tceva decât o societate de caste? Furnicile se nasc lucratoare. Doamnele din juriu devenira interesate. fa ra sef. . merita sa fie raspândite cât mai mult posibil . Procurorul se ridica în picioare. fara generali. Cum se împaca asta cu spiritul tau de. le-a placut mult contactatilor. Nu exista m obilitate sociala.Anarhisto! exclama cineva.. discutii etc. furnicile reusesc sa fie mult mai eficace decât noi si mul t mai în armonie cu orasul lor. în unele privinte. Ea este obligata biologic sa raspunda unui apel olfactiv..Înca o greseala. . Poti sa stai jos. într-un furnicar. dupa ce a explorat totul.Esti anarhista? întreba presedintele. Judecatorul îsi netezi bar ba. .. câteva aplauze. sa încercam alte sisteme de organizare. Oricum. Sa trecem la acuzatul urmator. Câteva fluieraturi. Unde e di ferenta? Magistratul ridica ochii la cer. .De fapt.Destul cu apologia societatii insectelor.. spuse Ji-woong. Sa încercam si vom vedea ce iese. Or. raspunse cu calm Julie.Deloc. woong. Coreeanul se prezenta la bara. Învatatoarea în conce diu medical nu se mai uita la unghii si controloarea de metrou nu mai batu darab ana cu degetele în masa. Adeva rat.

Coreeanul era amuzat. Pamântul nu a preci zat niciodata caruia dintre copiii lui i-a rezervat bogatiile. Arunca o privire spre J ulie ca sa-si faca curaj. . ne observam pe noi însine în miniatura. al razmeritelor si mai ales al decesulu i politistilor. Apoi continua cu un aer doct: . o realizeaza. . Nu se cunoaste înca motivul acestui fenomen. . Grefier. .. Nu exista nici un motiv sa le dea mai curând oamenilor decât furnicilor. ca furnicile n-au nici o nevoie s a mai cucereasca ceva? . ce v-a împins sa sustineti aceasta Revolutie a furnicilor? Tânara blonda se stradui sa-si domine timiditatea. .. va auda juratii. Numai banchizele n-au reus it sa le colonizeze. Francine îsi drese glasul. . la o adica? Oricum.. dar este evident ca aceasta coalizare le va accentua dominatia. Julie ceru sa vorbeasca. Si de ce nu al vegetalelo r si al mineralelor. ar avea mai multe sanse sa întâlneasca o furnica decât un om. când o lucratoare are o idee. daca n-ai ajuns la o anumita vârsta. Julie se ridica de pa banca apararii. Magistratul ar fi preferat ca interogatoriile sa fie aduse pe terenul mai concret al vandalismului din liceu.. S-ar putea spune chiar ca furnicile sunt deja stapânele pla netei pentru ca ocupa practic toate nisele ecologice. am luat informatii de la oame ni de stiinta adevarati.Va asigur. . Presedintele tribunalului era deranjat de întorsatura pe care o luau dezba terile. Ni ci o bucatarie nu e la adapost. societa tile de furnici sunt permanent în razboi. Juratii ca si majoritatea celor din sala urmareau cam prea atenti argument ele tânarului.Într-adevar.. completa Julie. Orasele seamana cu orasele noastre si drum urile lor cu drumurile noastre. Orasele furnicilor apar peste tot c a ciupercile. Ne permit sa ne schimbam punctul de vedere. Celelalte o testeaza si. Dar procurorul intrase în jocul acestor pustani cu idei extravagan te iar juriul parea interesat de aceasta dezbatere ciudata. nimeni nu te va lasa sa-ti exprimi id eea. daca nu faci parte dintr-o buna categorie sociala. consider ca avem nevoie de al te exemple de societati ca sa ne marim orizontul imaginatiei. entomologi specialisti în furnici. Râsete în sala. orasele furnicilor invadeaza totul! zis .Recunoasteti deci. L a noi. Domnisoara.Înainte de a trece la audierea învinuitilor. . Presedintele nu avea intentia de a oferi o tribuna acelor pustani razvra titi. Am aici documente care dovedesc ca actualmente asistam la o grupare a cet atilor mirmeceene. Francine Tenet. De la începutul audientei. . daca o considera buna. Domnisoara Pinson ar vrea acum sa introduca un drept de proprietate al animalelor. În plus. daca nu esti plin de diplome. Furnicile patrund peste tot. ca furnicile nu sunt deloc an imalutele dragute si generoase despre care vorbesc acuzatii..Ca si prietenii mei. De altfel. domnule presedinte.. Reusesc sa-si sape cuiburi în beton.Suntem în plin delir! exclama procurorul. Procurorul scoase din dosare niste teancuri de hârtii pe care le flutura c u convingere. distribuie copii juratilor precum si doamnelor si do mnilor din presa.Ceea ce contin bucatariile noastre provine din pamânt. vorbeste despre ea tuturor cel or din jurul ei.Urmatorul acuzat.Furnicile lupta peste tot împotriva noastra.Ca si prietenii mei. domnule procuror. De o suta de milioane de ani sunt în expan siune peste tot în lume.La furnici. Maca r pentru asta si ideea Revolutiei furnicilor îmi placea. Dimpotriva. colegul sau c are reprezenta acuzarea îsi daduse osteneala sa se documenteze stând de vorba cu spe cialistii si acum voia sa-si etaleze noile cunostinte. domnule presedinte. ca sa. . Observându-le pe ele . doamnelor si domnilor jurati. Si deci sa se adreseze ei ca reprezentant al populatiei terestre. . nu era vorba decât de furnici si de societatile f urnicilor. continua procurorul cu însufl etire.Vorbiti mai tare. daca un extraterestru ar debarca brusc pe planet a noastra.

Daca nu se poate. Se ferira totusi sa-si manifeste acest sentiment . Nimeni nu detine nimic si nici nu se plimba gol. A avut ideea sa le copieze. am umplut saci întregi cu furnici prezente la locul crimei. Nu exista insec uritate. grefier. pot sa va explic si cum. Ma gândesc la. Presedintele se încrunta apoi batu cu ciocanul în masa ca sa se faca din nou tacere.Nu i-au ucis.Domnule comisar.As vrea sa amintesc ca furnicile voastre ne-au ucis trei politisti. . Îl chema la bara pe comisarul Maximilian Linart. Imaginatia lor i-a omorât.Oamenii mei au fost coplesiti de o maree de furnici ostile. furnici. parând a fi în dezacord asupra problemelor de procedura judiciara si de jurisprudenta.Bineînteles. furnicile sapa un nou culoar.Ati fost prezent în momentul decesului celor trei politisti. Ar fi fost normal sa apara si ele în fata acestui tribunal ca sa fie judecate. .Nu ti se pare plin de cruzime sa acoperi oamenii cu furnici? .. caci întrajutorarea este totala. Ele i-au a sasinat. ma gândesc la adevaratii asasini. în C hina. Nu exista suprapopular e caci regina îsi adapteaza ouatul calitativ si cantitativ în functie de nevoile cet atii. De fapt. . ..Orasele lor sunt admirabile.Va gânditi la Narcisse Arepo. Comisarul a vea un aer ciudat. Presedintele îi dascalise bine în aceasta privinta.Dupa predarea oamenilor din piramida. Daca doriti. domnule presedinte. Am asistat la întreaga scen a urmarind ecranele de control din piramida.Insectele n-au "inventat" nimic. Nu exista ambuteiaje desi nu exista regul i de conducere. dar bietul baiat e înca în spital.Daca-mi dati voie. va asigur. domnule presedinte. Noteaza. regret ca nu sunt prezenti în boxa acuzatilor toti vinovatii. . Presedintele îsi trezi cu cotul asesorii care aveau tendinta sa atipeasca si discuta un moment cu ei. v-ati aflat la conducerea trupelor de ordine atât în mome ntul asaltului asupra liceului din Fontainebleau cât si a asaltului asupra piramid ei. Ele i-au ucis pe politisti. ci din necesitate. Am adus de altfel hotarârile pentru cazul în care curtea ar avea unele îndoieli în aceas ta privinta. . domnul grefier nu va nota acest lucru Caci hârtia a f ost inventata de o insecta. . Rumoare în sala. -Nu. .e el ca sa câstige timp.Dar se aplica dreptul francez si animalelor? întreba Julie. domnule comisar. Juratii erau de acord. Juratii erau obligati sa pastr eze o atitudine nepasatoare.Exista antecedente foarte precise ale unor procese facute animalelor.Precizati-va ideea. la adevaratii instigatori ai aceste i pretinse revolutii.Mai aveti înca aceste furnici pe care le-ati facut prizoniere? . . . . În secolul I. un eunuc de la palat a remarcat ca viespile luau mici bucatele de lemn pe care le mestecau si le udau cu saliva. Politistii au murit de frica când s-a u pomenit acoperiti de o masa de insecte.Cruzimea este ceva specific omului. . domnule presedinte. Nu exista periferii sarace. Judecatorul se apleca înainte si zise cu jumatate de glas: . Nu exista poluare ca ci o treime din activitate consta în curatare si reciclare. Julie replica: . Si ei simteau în mod confuz ca furnicile nu omorau din placere. doar pentru placerea de a vedea o alta fiinta suferi nd. Ne puteti p reciza circumstantele acestui fapt? . Procurorul zise provocator: . . Omul este singurul animal care pro voaca suferinte fara motiv. Acum asesorii discutau între ei. caci nu exis ta saraci. Presedintele nu avea nici un chef ca dezbaterile sa continue pe aceasta cale. Comisaru l se întoarse spre ea cu intentia de a-i distruge argumentul. Fiecare îi percepe pe ceilalti si se adapteaza ca sari jeneze cât ma i putin posibil.Da.

Cererea comisarului Linart a fost admisa. Magistratii se uitara la teanc ul mare de hârtii din fata lor si se consultara îndelung.Dar ar putea sa fuga! exclama Maximilian. în anul 1519. În Italia. înch ipuindu-si ca acela era mirosul natural al furnicilor. au fost lasati sa creasca ca sa fie mâncati "în mod normal" la vârsta adulta. acuzata de vra jitorie pentru ca ouase un ou fara galbenus. în Pennsylvania. foarte satisfacut ca i se acceptase cererea. dupa toate aparentele. Daca nu vreti sa moara înainte de încheierea dezbaterilor. episcopul de Lao n si marele vicar de Valence au excomunicat omizile si soarecii-de-padure.Puse un dosar greu pe masa presedintelui. a reusit sa demonstreze ca acele câr tite erau foarte tinere. animalele au fost considerate demne de a fi judecate de justitia oamenilor. Abia în 1710. Gaina a avut dreptul la un avocat c are a sustinut ca actul ei fusese involuntar. vinovata de moartea unui copil de cinci ani. Avocatul lor. 211. în 1924. pentru a le pedepsi pentru pagubele pe care le provocau. . În sfârsit. în piata publica. În cele din urma presedintel e batu cu ciocanul în masa si zise: . Audient a se reia mâine. Acum îsi îndeplinea cu multa usurinta rolul de av ocat si lua cuvântul de fiecare data când considera ca se impune. politistii asezasera un ac variu plin cu o mare cantitate de furnici. LECTIE DE DIALECTICA A doua sedinta de judecata. deosebit de elocvent. Dar procesul nu a fost revizuit. Iar p urcelusii au fost pusi sub supraveghere la un taran. a avut loc procesul unei gaini. Arhiv ele de justitie din Savigny contin minutele procesului unei scroafe. spânzurati si excomunicati sub diferite pretexte magari. Julie se ridica în picioare. spuse comisarul Maximilian Linart.Sedinta se suspenda. Aburul de pe geamuri arata ca se sufo ca. . Erau complici? Scroafa a fost spânzu rata de picioarele din spate. cons iderându-i victimele drept complici.Pot sa asigur curtea ca toate aceste furnici au participat la atacul împ otriva oamenilor mei. un labrador mascul pe nume Pep a fost cond amnat la închisoare pe viata pentru ca a omorât pisica guvernatorului. În 1120. Zadarnic. sase ani mai târziu. În Anglia. cai sau porci. Pentru ca nu prezentau un c omportament agresiv. Scroafa fusese gasita la locul crimei în compani a a sase purcelusi cu râturile înca pline de sânge. în secolul al X-lea erau t orturati. Unul câte unul. Si a fost închi s într-un penitenciar unde a murit de batrânete. la dou a scroafe si doua oi. au aplicat aceeasi pedeapsa unei vaci. Sentinta de co ndamnare la moarte a fost deci comutata în parasire pe viata a câmpului celui pagubi t. un taran a facut proces unei "bande" de cârtite distr ugatoare. si lasata asa pâna când a murit. În fata acuzatilor. ele erau utile tarani lor pentru ca se hraneau cu insecte care le distrugeau recoltele. acuzat de acte frecvente de sodomie asupra animalelor sale familiare. James Potter. la Bale. Cu furnicile. ENCICLOPEDIE PROCESELE ANIMALELOR: Din toate timpurile. îsi daduse deja multa osteneala ca sa tina în detentie vinovatele si sa le aduca în s . acum coinculpate. Gaina a fost condamnata la ardere pe rug. juratii au venit sa examineze acvariul luminat de reflecto are. Edmond Wells. care. Se strâmbau la mirosul de mar în descompunere care se degaja din acvariu. în Elvetia. în 1662. . a fost condamnat la decapitare dar judecatorii. în plus. În Franta. atunci trebuie facute mai multe gauri în capacul de plastic. volumul III 212. si ca. deci iresponsabile.Aceste furnici duc lipsa de aer. În 1474. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. un cercetator a descoperit ca ouatul unor oua fara galbenus este consecinta unei maladii.

Ce-i acela proces? .. . Asta e înca o tara a egocentrismului nostru. Furnica vorbea. iar nu e contrariul. Din moment ce numele lor va fi citat în presa. Julie lua cuvântul. ca si noi. Lipsite de simt moral.Justitie. un sistem nervos. Procurorul întelegea cum reusise Julie sa însufleteasca masele. Erau foarte tentati sa se debaraseze de acele creaturi t rimitându-le în padure dar. Procurorul se ridica în picioare si zise: . Responsabilitatea animalelor se afla în centrul dezbaterilor. Se auzira câteva proteste iar presedintele ceru tacere ca sa-i dea din nou cuvântul lui Maximilian Linart. Elocventa si înflacararea ei erau foarte convingatoare. Ne-am obisnuit sa avem compasiune doar pentru c ei care tipa când îi doare ceva. pe de alta parte. mitr aliat de flash-urile aparatelor foto ale reporterilor. Ce-i aia actionat -bine? Arthur suspina. Trebuie deci eliberate. Julie puse lânga ea o firimitura de pâine pe care furnica o rontai imedia t. în viata nu erau chiar atât de multe distr actii si rareori se întâmpla ca jurnalistii sa fie atât de interesati de audierile si de protagonistii proceselor care se derulau la tribunalul din Fontainebleau. El ruga totusi juratii sa nu tina cont de vorbele ei care erau tot propaganda în serviciul pretinsei sale revolutii.Curtea are datoria sa vegheze la sanatatea tuturor celor care sunt def eriti justitiei. este ca furnica. Scoate-ma de-aici! Ma sufoc! repet a furnica. nu stie ce e binele si raul. juratii. Urma o noua suspendare a sedintei. Arthur îi trimise un mesaj întrebând-o daca era pregatita sa raspunda la niste întreb ari. jurnalistii si chiar politistii erau foarte curios i sa vada daca tot acel talmes-balmes functiona si daca vor asista cu adevarat l a un dialog între oameni si furnici. . Ce-i dreptate sau nu? . . neavând simt moral.Se crede ca furnicile nu sufera pentru ca nu urla când simt o durere. Ce-i aceea justitie? . Comisarul confirma faptul ca confiscase în piramida un aparat conform cu descrierile tinerei. declara sententios judecat orul. Arthur ceru sa se red uca lumina în sala si sa fie luminata masina lui. .Adica se examineaza daca ai dreptate sau nu. Julie dezvalui atunci exist enta aparatului de conversat si expuse modul de întrebuintare. zise Julie. Susoteli între judecatori si asesori. Ea spuse ca furnicile era u perfect capabile sa vorbeasca si sa se apere si ca nu era normal sa li se faca acest proces fara sa li se dea si lor cuvântul. Totul e ra instalat. AJUTOR!!!!! Arthur mai facu câteva reglari. si asta e valabil si pentru furnici. Curtea. îsi instala în centrul salii computerele. Si ele au. pentru a le permite sa raspunda p entru acuzatiile care li se aduceau. Procurorul rânji. se stie . furnicile nu pot fi considerate raspunzat oare de actele lor.. raspunse Arthur. Julie îl ajuta pe Arthur sa faca ultimele reglari.Luati parte la procesul vostru. Judecatorul ceru explicatii.ala tribunalului. Presedintele ceru sa se treaca la o prima audiere. precum si cromatograful si spectrometrul de masa. Un aprod lua o furnica la întâmplare si Arthur o puse într-o eprubeta în care in troduse sonda cu cele doua antene.Problema. Chiar si în piramida era dificil sa dialoghezi cu furnicil e pentru ca tot timpul trebuia sa redefinesti cuvintele. Presedi ntele ceru sa fie adus. tuburile si fiolele cu esenta parfumata. Mai învârti câteva butoane apoi facu semn ca totul este gata. Da r nu e adevarat. De exemplu.Nu toate animalele sunt atât de imorale precum spui. deci sufera. în timp ce Arthur.Dreptate e când ai actionat bine. Ceru unui aprod sa faca gauri suplimentare. noua vedeta a acelui proces plin de surprize. Ce se întâmpla? întreba furnica prin intermediul masinii. Ajutor. Dar Julie nu terminase. Imediat o voce sintetica rasuna în difuzor.

Mandat de aducere pentru aceasta. . Pare sa arate destul de bine în ciuda tuturor pe regrinarilor si si-a pastrat semnul galben pe frunte. spera sa aju nga în analele Facultatii de Drept ca fiind cel care instrumentase primul proces m odern care implica animale. O furnica în padure! Asta înseamna sa cauti acul în carul cu fân! Maximilian se ridica în picioare. Am discutat prin intermedi ul masinii. Vreti sa stiti cum ga sesti un ac în carul cu fân? Simplu. Era volumul doi al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. A stiut sa conving a milioane de insecte s-o urmeze ca sa se întâlneasca cu noi. Ca sa-si pr elungeasca existenta pentru a putea sa-si transmita experienta lumii oamenilor. Acuzatii erau mirati ca procurorul cunostea existenta lui 103 si rolul j ucat de ea în apararea piramidei. Un ac în carul cu fân. Un leu care manânca maim uta este exclus din rândul celorlalti. Li s-a spus ca vor fi supusi unei experiente privind perceptiile. . Acum. Am o idee. pe 103. A fost gasit cu ocazia cele i de a doua perchezitii ceruta de judecatorul de instructie. .Aceste furnici nu sunt în fond decât niste unelte! exclama el. Julie profita de buna dispozitie a auditoriului. scoate-ma de-aici! Locul e plin de Degete! Cei din sala începura sa râda.. duc eti la îndeplinire acest mandat.. Presedintele spuse ca daca pentru asta trebuia sa vorbeasca ore în sir far a sa se înteleaga unii cu altii. Trebuie sa le eliberati sau sa le omorâti. Presedintele îsi freca mâinile.Enciclopedia! exclama Arthur.Exact! Mandat de aducere pentru 103. scriind pe o hârtie. se afla jurnalul zilnic al lui Arthur Ramirez.E doar o problema de metoda. dintre cei sapte indivizi numai unul era testat.Tare mi-e teama ca asesorul are dreptate. Maximilian spumega. 213. regina lor. .. EXPERIENTA PROFESORULUI ASCH: În 1961. exista o interdictie: sa nu se manânce maimuta. Murmure în sala. a dobândit un sex si acum e Regina.Eliberati-le. cunoscatoarea lumii si culturii noastre. -103. domnule presedinte! Pe paginile albe de la sfârsitul acestei enciclop edii.Lasati-ma pe mine. Ceilalti sase erau asistenti platiti ca sa-l induca în eroare pe . raspunse comisarul. Pusese mâna pe atâtea comori cu ocazia primei percheziti i încât neglijase cartile din sertare.Dar cum sperati sa dati de ea? întreba primul asesor. 103. Politisti. Presedintele suspina si zise: . declara: . -Da. Probabil ca furnica percepu o silueta caci imediat emise: Ajutor. . Daca vrem s a pedepsim adevaratii vinovati. regina furnicilor. Oricine ai fi. ar fi mai bine sa renunte. Ea ar fi în stare sa d ialogheze fara sa fie nevoie sa i se explice fiecare cuvânt. profesorul american Asch a adunat sapte indivizi într-o încapere. Magistratul deschise cartea l a pagina cu semn si citi cu glas tare: -103 a sosit azi împreuna cu o armata imensa ca sa ne salveze. . Povesteste toata is toria oamenilor din piramida si ne informeaza despre existenta unei furnici extr em de dotate.ca la lei. Dai foc fânului si treci un magnet prin cenusa. dar nu le putem lasa sa sufere în acest acvariu. În realitate.Am impresia ca aceasta regina 103 stie sa vorbeasca foarte bine limba noastra! spuse procurorul agitând o carte mare cartonata. ENCICLOPEDIE MANIPULAREA CELORLALTI. Procurorul lua cuvântul: . 103 este într-adevar cea mai dotata dintre furnici. trebuie sa lovim capul si deci s-o judecam pe in stigatoare. Cu o mare siguranta. . sufla procurorul. Cu aceste furnici care vorbesc. acel procuror stia mai multe decât el. care i se paruse ca nu contin decât simple calc ule matematice sau formule chimice destinate amenajarii aparatelor. Cum se poate explica acest comportament dac a nu prin faptul ca exista "o morala a leilor"? Aparatul hârâi: Ajutor! Procurorul se apropie de eprubeta..

. Insecta intra într-un tub d e plastic transparent care intra în. Daca o alegea pe cea de treizeci de centimetri. multi apar au acest punct de vedere cu vigoare. Intra într-o sala de baie si se racori. în 60% din cazuri acesta afirma si el ca cea mai lunga era linia de douaze ci si cinci de centimetri. Edmond Wells. avea de gând sa cheme buldozere si artificieri si sa faca totul bucatele. Gândeste. Lucrul cel mai surprinzator este ca atunci când li se dezvaluia sensul tes tului si ca cei sase participanti jucau un rol. Lumin a cu lanterna locul parasit. Furnica cobora fara sa stie ca ducea lupul la stâna. obositi. Iar daca profesorul Asch le repeta de mai multe ori întrebarea. D upa capitularea insurgentilor. un unghi de observare înselator. Cu lanterna între dinti. Se uita în oglinda. Urca la etaje si examina toate obiectele. iar cei sase asistenti au raspuns invariabil ca cea de douazec i si cinci de centimetri. Cum sa coboare la subsol? Ar fi fost nevoie de dinamita ca sa arunce în aer acea dala gr oasa. oamenii comisarului deschisesera usa cu aparatul de sudura. Liniile erau paralele si era evident ca cea de trei zeci de centimetri era cea mai lunga. 30% sfârseau prin a admite ca se înselasera. Priveste. volumul III 214.. acestia gase au tot felul de scuze: probleme de vedere. La prima perchezitie. Mergea în coltul acvariului care folosise pentru dialogare cu ajutorul aparatului. ceruta de judecatorul de instructie. A doua perchezitie. Cu siguranta ca piramida nu-si dezvaluise toate secretele. Coborî privirea si vazu un sapun triunghiular. deci trebuia sa fie si o solutie. Maximilian izbucni în râs. Simte. nu-si continuasera cercetarile.adevaratul subiect al experientei. a dovedit ca noua persoane din zece sfârseau prin a fi convinse ca linia de douazeci si cinci de centimetri era mai lunga de cât cea de treizeci de centimetri. Priveste. Profesorul Asch a întrebat pe fiecare ce lin ie era mai lunga. sub presiune. repetata pe o suta de studenti si de profesori de universita te (deci un public nu foarte credul).. cei sase asistenti îl iron izau si.. Pe perete era desenata o linie de douazeci si cinci de centimetri si alt a de treizeci de centimetri. Când în sfârsit a fost întrebat si adevaratul subiect al exper ientei. Daca era cazu l. dar devenisera inutile.. Observa. Maximilian taie cu briceagul tubul la nivelul solului si îsi apropie ochiu l. Placa metalica si tastatura erau la locul lor. se târî ca sa ajunga la usa metalica.. privirea îi fu atrasa de. permisese procurorului sa adune o noua "recolta". politistii confiscasera toate aparatele. apoi urechea de gaura. tot mai erau 10% care sustineau în continuare ca linia de douazeci si cinci de centimetri era cea mai lunga. Solutia era atât de evidenta! . sol. Maximilian se întoarse la locul unde se afla p iramida acoperita cu pamânt. dar Maximilian observa ca înca mai ramasesera multe ob iecte. Experienta. singur în piramida parasita. Gândeste. Exista o enigma. Îi lipsea un element. Simte.. o furnica. mirându-se ca insista. Se plimba nervos prin încapere. Deodata. TENACE Cu toate simturile în alerta. Coborî în cuveta de sub colina înconjurata de rugi si gasi râpa care ducea la tunel. Cât priveste pe cei care erau obligati sa-si admita greseala. Asculta. Asculta. Oglinda. Percepu niste lumini departate si auzi zgomote. Gân-des-te. Materialu l de transportat fusese foarte greu si. Maximilian o urmari discret. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Observa..

una dreapta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. frustrari. politistul îsi zise ca era vechiul sau vis de copil de a avea un trenulet electric. se va proiecta în imaginar si se va identifica cu un erou.. Smulse imediat toate mochetele si gasi în sfârsit trapa de otel. râde în hohote. compuse forma si o aseza pe oglinda. Prima enigma: "Sa faci pat ru triunghiuri cu sase chibrituri". piramida forma un romboid. nici cu vârsta. Fie se rasfata în oglinda. una invers. si totul forma un zar gigantic cu sase fatete. Cu imaginatia dezvoltata prin intermediul oglinzii. tot va tr ece prin aceasta faza. Si ambele parti comunicau prin tuburi-culoa re si fire electrice care le transportau mesajele.Cum sa construiesti opt triunghiuri echilaterale egale numai cu sase chi brituri? Pur si simplu punând piramida. Îndragostit de imaginea lui.. se saruta. Oglinda îi va indica acum ca exista si alti oameni si o lume în jurul lui. formând un fel de romb în spatiu. Înauntru totul era luminos. ce e înainte si ce e dupa. 215. Se obtinea astfel o piramida. Caci în fata lui avea o fantastica macheta a unui oras la scar a redusa. BAL TRAGIC ÎN CAVOU Ce spectacol! La început. mâinile lui. Era primul pas . Era fuziun ea complementarelor. motricitatea mâinii câstiga în abilitate si reuseste sa rezolve nevoile care înainte îl c opleseau. Pisicile nu cunosc niciodata faza oglinzii. nu exista nici o diferenta între ce e mare si ce e mic. tata l lui. Va gasi un mijloc de a se identifica si de a se izola de univers. Evolutia cunoasterii. ENCICLOPEDIE STADIUL OGLINZII: La douasprezece luni. copilul credea ca mama lui. Pentru un bebelus. încea rca sa treaca dincolo ca sa prinda cealalta pisica care se afla acolo si acest c omportament nu se va schimba niciodata. Toate formeaza un tot si totul se afla în el. deci doua piramide.. fie se strâmba la e l. Scoase cutia cu chibrituri. Chiar daca copilul nu descopera oglinda sau imaginea lui în apa. va înce pe sa suporte viata. În general. La un an. Va suporta inclusiv fapt ul ca nu e stapânul lumii. sânul. Al doilea pas. jumatate pentru fu rnicile care traiau ca niste oameni. se identifica ca fiind o imagine ideala. biberonul. Reprodusa invers. întelegând în acelasi timp ca trebuie sa-l cucereasca. Înainte. Survine apoi stadiul oglinzii. . A doua enigma: "Sa faci sase triunghiuri cu sase chibrituri". Era destul sa urmaresti patrunderea triunghiului de jos în triunghiul de sus si se obtinea a l treilea pas: o piramida asezata pe o oglinda. pe o oglinda. triunghiul de jos si triunghiul de sus. Jumatate pentru oamenii care traiau ca niste furnici. volumul III 216. descoperirea reliefului. Exista deci o piramida in versa sub piramida dreapta. A treia enigma: "Sa faci opt triunghiuri cu sase chibrituri". el însusi. sursa permanenta de . Efectul este im ediat vizibil. Copilul se recu noaste. tetraedrul mai curând. copilul începe sa stea în picioare.. copilasul trece printr-o faza ci udata: stadiul oglinzii. Trase de mâne r si dadu de o scara. Evolutia triunghiului. Oglinda va duce atunci la o socializare sau la o închidere în sine. îsi face o imagine despre sine pe care o apreciaza sau nu. Îsi aminti de celelalte enigme de la televizor. lumina. Când se uita într-o oglinda. Stinse lanterna devenita inutila. se va adora. Totul era în el.. Se va îndragosti de el în susi. Partea de sus era ocupata de Arthur si de oamenii cuibului iar partea de jos era o cetate mirmeceeana. universul si jucariile formau un tot. Edmond Wells.

În loc? sa aiba v olan. furnicile construiau cladiri noi cu mini-buldozere cu abur. apa lui limpede devenise ule ioasa si închisa la culoare si rotile mari ale ambarcatiunilor se împotmoleau. numai ca nu zarea mi ngea. S i. coborând pe strazi. într-adevar. oamenii îsi dezvaluie totdeauna secretele. era mai curând o lupta colectiva. Aveai impresia ca se asteptau la o interventie rapida a cerului ca sa le salveze. Deodata remarca agitatie în jurul u nui imobil mai înalt decât celelalte. Prob abil ca erau obisnuite cu vizitele frecvente ale lui Arthur si ale prietenilor l ui. Foarte bine. Îsi pl imba degetele pe strazi si le opri în gradini. o zona industriala cu uzinele care scoteau fum. orasul furnicilor. Maximilian scotocea strazile orasului. Mai erau un metrou aerian si stadioane. Pe un canal mare se deplasau ambarcatiuni cu aburi. Poate ca regina 103 era st erila! Atunci îsi aminti ca procurorul spusese ca acea sexuata avea un semn galbe n pe frunte. pe rmit acum o astfel de catastrofa. Cum sa o gaseasca pe acea sexuata si sa o duca la tribunal? Acul în carul cu fân. în fata uno r imobile frumoase. În mod intuitiv. Furnicile pareau surprinse ca Degetele. niste furnici tâsnira afara. vehiculele erau dotate cu o cârma. câmpuri de crengi de macesi unde pasteau turme de purici-de-frunze. dar singura interventie fu cea a unei lingur ite de inox care patrula deasupra mareei negre.Precum Gulliver. care le ajutasera atât de mult. Furnicile circulau cu masina pe autostrazi si pe strazi. În câteva saptamâni. scotoci si gasi un bidon cu petrol. înecând casele. I se paru ca doua echipe mirmeceene jucau un fel de fotbal american. Max imilian stia ca la primele efluvii ale veninului negru. Trebuia deci sa le scoata ca sa le adune într-un loc deschis unde nu se afla acoperis care sa le ascunda. trecusera de la preistorie la epoca cea mai mod erna. Comisarul îsi apropie lupa. Politistul era convins ca regina 103 era acolo. printre locuitorii acelu i furnicar SF. Nu-i venea sa-si creada ochilor. Când sunt cuprinsi de panica. Oricât de degenerate ar fi fost acele insecte initiate în secre tele oamenilor. Chibritul si magnetul. strazile pietonale îsi asteptau musterii. Ce capodopera! Erau acolo strazi luminate de felinare. sosele. Furnicile nu pareau îngrijorate. asemanatoare cu cele de pe Mississippi. scria pe un panou la intrarea pe stra da principala. la dreap ta. Canalul nu era nici el într-o stare mai buna. Maximilian se apleca asupra acelui oras liliputan. Era feeric si înspaimântator. furnicile optasera pentru acoperisuri rotunjite. Deci asta era marele secret ascuns al piramidei! Ajutate de Arthur si de complicii lui. trebuia sa fi pastrat în ele nevoia de a salva regina. ducând o alta furnica cu un semn galben p e frunte. La stânga. . furnicile cunoscusera aici cea mai fulgeratoare dintre evolutiil e civilizatiilor. Maximilian miji ochii. Furnicile tâsnira afara din case ca sa sara în masini si sa ajunga cât mai repede pe autostrazi. Pe deasupra zburau zeppeline pline cu furnici. vâsc os si puternic mirositor. case. dar toate acele case puteau sa ascunda sute de furnici cu semne galbene pe frunte. Ca sa gasesti o regina a furnicilor era de ajuns sa urmaresti traseul ou alor si sa ajungi la sursa. mai practic de mânuit cu ghearele. inundând gradin ile si uzinele. Or aici nu se vedeau oua. Varsa petrolul începând din coltul drept cel mai ridicat. În centrul orasului. Un val seismic negru se abatu peste oras. Maximilian gasi o lupa pe jos si o lua ca sa vada mai bine. În santiere. Maximilian scoase din buzunarul hainei o lingurita si o mica fiola. Descoperirea metodei. În realitate. Acum era sigur ca regina îsi va face aparitia. MIRMECOPOLIS. "MIRMECOPOLIS". Urca. Dar autostrazile erau deja naclaite. Se stârni panica. Lichidul negru. furnicile se vor grabi s a-si salveze regina. curse încet.

sunt printesa. deranjat ca gresise... Dar 1 + 1 = 3 mai exprima si întreg conceptul ca colectivitatea si coeziun ea sociala sunt cele mai bune mijloace de a sublima statutul nostru de animal. obti nem: 3 = 2. Întreg conceptul de credinta din copiii nostri care sunt neaparat mai buni decât noi este exprimat în aceasta ecuatie. Deci credinta în viitorul omenirii. Pentru prima data în istoria oamenilor o regina furn ica urma sa depuna marturie. Va voi distruge certitudinile din mormântul meu. Sa luam ecuatia (a + b) * (a . Alteta voastra 103. ENCICLOPEDIE 1 + 1 = 3.Regina 103. înainte de a muri. Edmond Wells. vrea sa raspunda la întrebarile noastre? Foiala ironica în rândul asistentei. Ordona grefierului sa modif ice în procesul verbal al audierii denumirea acuzatei. nu este decât un adevar printre atâtea altele. 217. . deci. STRATEGIE MIRMECEEANA Trei batai de ciocan.b2. 1 + 1=3 poate sa fie deviza grupului nostru utopic. Deci ecuatia devine: 2 = 1 si.. Dar cum sa te adresezi unei regine. Parea perfect familiarizata cu acel instrument. Va voi dovedi ca ceea ce considerati a fi adevarul. Foarte impresionat totusi. Acestea fiind zise.. 3=1 + 1. aceasta = 1. care guverneaza univers ul. Deasupra se aflau cele doua antene din plastic legate la aparat. Interogatoriul începu imediat. La dreapta . da nastere la ceva diferit de unul sau de altul care le depaseste. Omul de mâine. Politistul pusese mâna pe ea! Profitând de efectul de surpriza si de circulatia blocata.ab si +ba se anuleaza. 1 + 1 = 3. imediat decriptat si tr adus de vocea sintetica a masinii. Nu sunt regina. Dupa care goli tot bidonul de petrol peste Mirmecopolis. baga lingurita si o prinse pe suverana. Îsi misca antenele si emise un mesaj. 1 + 1=3 poate sa stinghereasca multi oameni care vor spune ca acest principiu filozofic este nul deoarece e fals matematic. si avem:(a + b) * (a . Cu o penseta fina cu capetele protejate de muschi.b) = a2 . Asta înseamna ca fuziunea pr incipiilor masculin si feminin. daca înlocuiesc 2 cu un 1 + 1 obtin.Liniste. Presedintele tusi usor. Învinuita sa fie adusa în fata aparatului. Voi fi d eci obligat sa va dovedesc ca este adevarat matematic.b2. Caci nu sunt la primul me u paradox. Asta înseam na ca unirea talentelor depaseste simpla lor adunare.Alt. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. daca adaugam 1 în ambele parti.. obtinem: 1+1=(l-l)/(1-1) Când avem acelasi termen în partea de sus si în partea de jos a unei diviziuni . spuse cu mare grija: . volumul III 218. Pentru ca publicul sa nu piarda nimic din spectacol.Te numesti 103 si esti regina furnicilor rosii? Furnica se apleca peste antenele receptoare.b). fie . un politist aseza fur nica cu semn galben pe frunte în eprubeta.. obtinem: ((a + b)x(a-b))/(a-b) = ( a2-b2 )/(a-b) Simplificam termenul din stânga: (a+b)=(a2-b2 )/(a-b) Daca punem a = b = 1. Sa vede m. Printesa 103.ab + ba . mic si mare.b) = a2 . Daca împartim ambii termeni la (a . camere de luat vede ri cu micro-obiectiv aveau s-o filmeze pe acuzata a carei imagine era apoi proie ctata în direct pe ecranul alb instalat deasupra boxei acuzatilor . sus si jos. Apoi o arunca într-un plic de plastic pe care îl lipi la gu ra. fu rnicile din orasul modern îsi zisera ca gresisera crezând ca alianta între furnici si Degete era posibila.

În mod normal. Alteta Voastra. se resemna. Alteta. Va purtati f oarte nedelicat cu noi. nu este o carte sfânta pentru toata lumea.ea si furnica. Printesa 103 întelegea. în tara noastra. Padurea este deschisa tuturor.Dar trupele voastre au atacat niste oameni! Nu negati asta! Nu am trup e. la Degete. dar eu nu va vad deloc. Aici nu se jura pe Biblie.. ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare politistii? Furnica raspunse: N-am ordonat nimic. dar se stradui sa nu lase sa se vada. care. mai usor de înteles pentru o furnica si îl sfatui pe presedinte sa renunte la vocabularul uz ual al justitiei. Jur sa spun adevarul. pentru respectarea echitatii. doar adevarul si numai adevarul. îsi îndrepta antenele spre receptorul feromonic. persoanele în vârsta sunt trecute pe linie moarta. Imaginea furnicii ridicate pe cele patru picioare din spate.Ai vazut prea multe filme americane. pe care le studiase atâta timp. Totusi i-ar fi placut chestia cu Biblia. poarta-te ca Degetele". Si aici erau deisti si nedeisti si incompatibilita ti între ei. Presedintele se simti depasit de situatie.De ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare trei politisti aflati în ex ercitiul functiunii? întreba mai direct magistratul. Aparatele foto se declansara cu violenta.În Franta exista separarea Bisericii de Stat de mai bine de un secol. pentru ca asta era ob iceiul la Fontainebleau. Dupa câte am putut sa vad.De ce ati ucis oameni? Furnica emise: Înainte de a continua aceasta dezbatere. Arthur confirma faptul ca 103 era obisnuita sa foloseasca televizorul în t impul conversatiilor ei cu oamenii si. Apoi. . Fiecare ac tioneaza cum i se pare mai bine. un proverb sp unea: "Când esti la Degete.Bine. Nu va uitati niciodata unde va asezati extremitatile. În general.. . replica presedintele care era obi snuit cu acest gen de dispret la învinuiti dar totdeauna era agasat din cauza asta . . daca vrei sa respecti protocolul? . Numa i mergând. Toate persoanele prezente în sala erau ac um constiente ca asistau la un moment istoric. martorii sunt pu si sa jure pe Biblie. de. Apoi îi explica cu rabdare: . Evident. Arthur interveni ca sa ceara folosirea unor termeni mai simpli. . probabil ca au ucis mai mult de trei mii dintre ai nostri. . De ce voi. presedintele accepta sa puna la dispozitia acuzatei unu l dintre receptoarele miniaturale confiscate din piramida. Voi ma vedeti mai mare. Se înt reba daca chiar era obligata sa dea socoteala acelui Deget batrân deghizat într-o ti nuta neagra si rosie.Dar nu aveati ce cauta pe acea colina! exclama procurorul. 103 marcase un punct.Repet întrebarea. vazând ca nimeni nu contesta autoritatea personajului. ati ucis oameni? Arthur semnala faptul ca limbajul tip "negru mic" nu se potrivea nici el furnicilor. Venisem în vizita la niste prieteni Degete cu care începusem sa leg relatii diplom atice. Degetele s-au aflat în mijlocul multimii noastre. când i se pare mai bine. nu pe Biblie. De fapt. Constat ase deja faptul ca Degetele cu par alb depasisera în general trei sferturi din exi stenta.Niste prieteni "Degete"! Relatii "diplomatice"! Dar acesti oameni nu r . Judecatorul. dupa câte stiu . tinând sa ramâna fidela obiceiurilor Deget elor. cu un picio r din fata asezat pe peretele de sticla din fata ei era impresionanta. Aprozii îi împrastiara pe fotografi. Dar. Am vazut procese în filmele de la televizor. dupa o scur ta discutie cu asesorii. Printesa 103 se apleca asupra televizorului pus în fata eprubetei Vazu fat a interlocutorului ei judecator si remarca faptul ca era un Deget în vârsta. Notiunea de "ordin" nu exista la furnici. care nu stia cum sa se mai exprime. zise: . Computerul îi transmise fraza. zaresc aici camere de luat vederi care ma filmeaza. . Puteai ramâne simplu fara sa renunti la exprimarea normala. Se jura pe onoare.

În acest caz. . Procurorul se enerva: . În procesul asta era imposibil sa mentii dezbaterile numai la fapte. Maximilian dadu cu pumnul în perete. .Au forma lor de inteligenta. antene. murmura Arthur.Se descurca ca o mare campioana. Sunt doar niste nebuni care s-au închis într-o piramida din padure! se rasti procurorul.Adineauri ai cerut sa depui juramânt pe Biblie. emise furnica care îsi amintea perfect de filmul lui Cecil B. Ca si presedintele. Viata furnicilor nu este importanta pentru ca furnicile nu sunt inteligente. raspunse Julie. tot timpul se aluneca în dezbateri filozofice. dar au refuzat sa dialogheze cu noi. . Fiecare era de partea cuiva. Sala era acum în fierbere. procurorul se stradui sa-si ascunda surprinderea si continua repede: .Sa admitem. De ce viata Degetelor ar fi mai pretioasa decât cea a gainilor.Totdeauna am spus ca 103 e de neînlocuit. audierea se amâna. Inteligenta este proprie omului.Ochii globulosi. ci si i nteligenta. zise el în microfonul aparatului. Procurorul jubila. Arthur zâmbi în sinea lui. Arthur suspina usurat.Pe lume nu e numai frumusetea. De Miile cu Charlton Heston. si mai furibund: . Procurorul îsi regasi rasuflarea si reveni la atac. Seara. Procurorul se apropie ca s-o ameninte pe furnica cu degetul. Cazuse ra în capcana. ce urâta e o furnica! Nici chi ar cei mai rai monstri din filmele noastre fantastice sau SF n-au fost vreodata atât de hidosi. . . Furnica explica cu rabdare: Pe vremuri am încercat sa stabilim relatii oficiale cu conducatorii oficia li ai lumii voastre. . deoarece se pare ca aceasta audiere nu mai poate continua în liniste. nu înseamna "a nu ucide animale". Dar voi însiva ati facut din asasinarea vitelor si gainilor o adevarata in dustrie. a vitelor sau a furnicilor? Presedintele suspina. Si nu mai vorbesc de coride unde transformati moartea unei vaci într-un s pectacol. comentatorii o considerau în avantaj pe Printesa 103.eprezinta nimic. fiecare îsi dadea cu parerea. la radio ca si la televiziune.A ucide în sens biblic. De furie. Se adresa juratilor si arata ecranul pe care aparea capul lui 103. mandibule negre. Atunci înseamna ca stii ca printre aceste zece porunci este una care spune: "Sa nu ucizi". pielea palid a si gaurile nasului în mijlocul fetei? Asistenta izbucni în râs în timp ce respectiva piele palida devenea stacojie. Puteai conta pe 103. . dovediti-mi ca furnicile sunt inteligente! Replica lui 103 rasuna cu putere în sala: Dovedeste-mi ca omul este inteli gent. sopti Zoe la urechea lui David. Dezbaterile se reiau mâine dimineata la orele zece. foarte emotion at de comportamentul elevei sale.Pentru ca asta e situatia. ci "a nu ucide o ameni". Procurorul era enervat la culme. Si aceste animale de o mie de ori mai urâte si de o mie de ori mai r espingatoare ar vrea sa ne dea noua lectii? Raspunsul nu se lasa asteptat: Dar tu te crezi frumos? Cu cele câteva fire de par de pe cap. Juratilor le era din ce în ce mai greu sa-si pastreze calmul si presedin tele batea mereu cu ciocanul în masa. Procurorul nu era constient în ce dezbatere se baga . Nu dispun de nici o autoritate oficiala. difuzat atât de des. . Stii macar ce înseamna pen tru noi Biblia? Biblia înseamna cele zece porunci. Printesa 103 nu se tulbura.

Computerul o descifreaza.Cerem probe obiective ale inteligentei lor. rastoarna eprubeta si 103 cade d in cer în mijlocul tovaraselor ei de captivitate. nu e logic ca aceasta hrana sa fie redistribuita celor care ar putea sa fie interesati de consumarea ei. Uitând conditiile dure care permisesera aceasta întâlnire. Ce placuta era regasirea! 103 întelesese deja arta. furnicile au descoperit focul si l-au utilizat în razboaiele d . furnica vesnic ratacita se ratacise de data asta în directia buna. 220. Printre cele închise acolo se aflau 10 si 5. . Printul 24 se aseza lânga 103. raspunse Julie. Printesa 103 se lipi de Printul 24. Cel putin o data am putut sa prezentam. .Sunt în stare sa-si rezolve toate problemele. împreuna cu oamenii. Exemplu. fara ca macar sa fie s tricata. orice am face. în dimensiunea lor. Evenimentele logice sunt evenimentele care se înlantuie în mod acceptabil pe ntru societatea Degetelor. . sunt hotarâti sa ne omoare. In schimb. Un politist prinde de brat un asesor.219. În schimb.Pune-o cu celelalte furnici. acum începea sa descoper e vag ce însemna dragostea. INTELIGENTA Presedintele loveste cu ciocanul în masa. FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA: Logica este un concept al Degetelor foarte original. si-au facut trofalaxii apoi se adunara ca sa dialogheze. Procurorul da din umeri. Avea în mâna ep rubeta în care se afla Printesa 103. e usor de recunoscut dupa semnul galben. Furnicile prizoniere fura foarte multumite sa-si vada din nou eroina. Emite o fraza destul de lunga. Politistul deschide capacul acvariului. se grabisera sa urce înauntru pentru ca îsi închipuisera ca era o invitatie de a veni în lumea lor. Asesorul ridica ochii la cer. nu e logic sa opresti hrana celor care sunt bolnavi din exces de hrana. Pe vremuri. raspunse el la întâmplare. Pentru Degete e logic sa pui hrana buna la gunoi. vazând ca Deg etele le puneau în saci. Dragostea e atunci când iubesti pe cineva si îl pierzi. Prin urmare. Pacat. Ele explicara ca. . Oricum. zise o furnica care îsi p ierduse doua picioare din spate când politistii le vârâsera fara menajamente în niste sa ci mari. De altfel. 221. Dintr-un colt. argumen tele pentru apararea modului nostru de viata. Printul 24. o furnica mica se apropie de ele. TEAMA Curtea paraseste sala. Pentru un Deget este logic ca unii cetateni din acelasi oras pl in de mâncare sa moara de foame fara ca cineva sa-i ajute. Sau lins. îsi zice ea. Degetele îl ard. Oricum. Si pe urma îl regasest i. Pentru aceasta sedinta.Nu cunosc nici macar jumatate din tehnologiile noastre. .Si cu aceasta acuzata ce facem? Nu pot s-o duc înapoi la închisoare cu dub a. spune Printesa 103. ca sa fie siguri ca nimeni nu se atinge de gunoiul lor. fusese construita o mica estrada de plexiglas cu televizorul si antenele direct în acvariu. Nu cunosc nici macar focul. Doreste o CA. Printesa 103 se ridica pe cele patru picioare din spate ca sa se fac bin e înteleasa.

Partile se înarmau si se bateau pe viata si pe moarte. zise agentul postal iesit la pensie. zise el. O curte de judecata seamana mai mult sau mai putin cu un teatru.Asta nu dovedeste ca sunteti inteligente. .Si la ce gen de proba va gânditi? 222. am explicat suror ilor mele ca. justitia depindea de o astfe l de înfruntare.. Toata lumea era constienta. . inclusiv curtea.c ompleta furnica cu aceeasi siguranta. justitia a fost conceputa ca un spectacol. voi sunteti prosti si noi inteligente. bridge etc. D aca furnicile erau inteligente. lasându-l pe D umnezeu sa decida învingatorul. enigmistica. Spre marea surprindere a tuturor celor care îl vizitau. Toti ochii erau îndreptati spre ecran si cameramanul o încadra ca pe o persoana. Daca nu. Atunci insectele au luat hotarârea de comun acord sa nu s e mai atinga de foc si sa-i excluda pe cei care ar folosi aceasta arma prea deva statoare. Fapt rar. criteriul care va face sa decretati ca un animal este inteligent e. ca problema era cruciala. Sah. un fel de turnir al inteligentelor.intre ele. comunitatea stiintifica internationala era în fi erbere. În timpul marsului meu pacifist în directia lumii voastre. Furnica parea ca mitraliaza acum cu f eromoni. Presedintele îsi aduse aminte ca în Evul Mediu. Parer ea mea este ca cel mai bun mod de a departaja doua minti ca sa vezi care e mai s ubtila. DAR. LA URMA URMELOR. este de a le confrunta într-un joc. Evident.Este destul sa se inventeze o proba obiectiva fata de care o furnica s a aiba tot atâtea sanse de reusita ca si omul. Judecatorii nu se temeau nici ca vor gresi si nu aveau nici remuscari. CE DOVEDESTE CA VOI. Ideea înfierbânta asistenta. . zise cu ironie procur orul. c .. El era cel care treb uia sa ritmeze bine interventiile pentru ca publicul sa nu se plictiseasca. Si cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a Degetelor .. Totul era mai simplu. folosit cum se cuvine. Judecatorul preciza acest detaliu. educat de un savant austriac. Sunt mare amator de jocuri de gândire. Juratul insista.Cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a furnicilor? se întreba cu glas tare presedintele netezindu-si barba. supravietuitorul avea drepta te. DEGETELE. dar niciodata judeca torul nu avusese atât de puternic impresia ca era un regizor..Daca îmi dati voie. doar ca aveti ocazia sa imit ati inteligenta noastra. ca sa ne departajeze obiecti v.. Judecatorul întreba: . erau iresponsabile ca un bolnav mintal sau oricare alt minor. Furnica paru ca se enerveaza brusc.În aceasta împrejurare. acuzatilor si juratilor. în prim-plan. Dar computerul nu terminase de transmis mesajul. erau raspunzatoare de faptele lor. el t rebuia sa distribuie bine rolul martorilor.. sa va semene! Nimeni nu se mai uita la acvariu. un jurat ridica mâna. replica un asesor. Din noa ptea timpurilor. pentru voi. Se credea ca se descoperise în sfârsit "un animal la fel de inteligent ca om ul". nici Deget si nici furnica. Antenele ei au început sa se agite. cuvinte încrucisate. ENCICLOPEDIE STRATEGIA CALULUI: În 1904. în situatia de fata nu se putea organiza un duel om-furnica. .Ah.. vedeti! Prea proaste ca sa controleze focul. ele nu au reusit sa stapâneasca un incendiu care a luat am ploare si a distrus tot. . Pentru noi. Am înteles foarte bine ca. SUNTETI INTELIGENTE ? Rumoare în sala. Ar trebui sa se recur ga la o a treia specie. e important sa definim ce specie e mai inteligenta fata de cealalta. Dar într-o zi. pro fesorul von Osten. Animalul respectiv era un cal de opt ani. . Hans.. Câteva râsete retinute. focul poate sa deschida o noua cale de prog res tehnologic.

bietul Hans nu a meritat nici atâta glorie si nici atâta oprobriu. Acum trebuia sa fie numit un reprezentat al speciei umane si altul din p artea furnicilor pentru aceasta competitie. un grup de treisprezece experti a publicat un rap ort care respingea orice posibilitate de înselatorie. fizicieni si. El a remarcat ca Hans gresea raspunsurile de fiecare data când solutia probl emei care se prezenta era necunoscuta de persoanele prezente. dar aprodul a avut buna idee sa-i spuna c obaiului ca în acea seara va aparea la televizor. trei pentru "c" si asa mai departe. La fel si 103. Totusi. La gândul ca îsi va impresiona vecin . divortat si cu doi copii. comunitatea stiintifica a fost atât de vexa ta ca fusese atât de usor înselata încât a cazut într-un scepticism sistematic în fata oric rei experiente legate de inteligenta animala. Dadea raspunsuri exacte la e cuatiile care i se propuneau. Pr esedintele îi recuza din oficiu pe amândoi. care preda la scoala de politie si era un politist reputat. dupa consultari. doua pe ntru "b". era departe de a fi un om reprezentativ pentru speci a lui. Politistul se întreba daca nu cumva va trebui sa recurg a la forta ca sa-l aduca în fata curtii. L a urma urmelor. În multe universitati se mai amintes te si acum de cazul calului Hans ca de un exemplu caricatural de înselaciune stiin tifica. Acesta a oprit un om de vreo patruzeci de ani. volumul III 223. biologi. acel cal stia sa decodifice atitudinile oamenilor astfel încât sa po ata fi considerat temporar drept egalul omului. Când misterul a fost descoperit. Omul fu cuprins de trac la gândul ca va deveni campionul speciei umane si se temea ca va fi ridicol. dupa toate filmele pe care le vazuse la televiziunea oamen ilor. Veneau sceptici si pleca u foarte tulburati. cu parul negru.alul. Nu întelegeau în ce consta manipularea si sfârseau prin a admite c a acel animal era într-adevar "inteligent". Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. percepea schimbarile de atitudine ale oamenilor din jur. Judecatorul era constient ca inventa o jurispr udenta în materie si îsi lua rolul foarte în serios. Dar poate ca unul dintre motivele urii atât de mari fata de Hans este si m ai profund. în timp ce batea din c opita. sa recunoasca în fotografii oamenii care îi fusesera prezentati cu câteva zile mai înain te si sa rezolve probleme de logica. Simtea excitarea lor când se apropia de solutia corecta. Zoologi. Hans a fost supus la tot felul de experiente si calul si-a dovedit perma nent calitatile. curtea si apararea îl considerara acceptabil. La 12 septembrie 1904. Hans arata obiectele cu vârful copitei si comunica cifrele batând în pamânt. a înteles în sfârsit mist erul. Un politist si un aprod fura trimisi în strada cu sarcina de a aduce primu l om întâlnit în cale cu un aspect convenabil. E foarte neplacut pentru specia umana sa se stie "transparenta" pent ru un animal. unul dintre asistentii lui von Osten. psihologi si ps ihiatri au venit din lumea întreaga ca sa-l vada pe Hans. O bataie pentru "a". Concentrarea lui era motivata de speranta unei recompense alimentare. I-au explic at ce se astepta de la el. parea sa fi înteles perfect matematica moderna. Oskar Pfungst. iar Julie pe 103. La fel. Singura expl icatie era deci ca Hans era un animal extrem de atent care. nu mai era deloc o furnica banala. Magistratul considera indispensabil ca cei doi concurenti sa fie alesi l a întâmplare din rândul populatiei lor. dar mai stia sa indice cu precizie si cât e ceasul. gresea de fiecare data când i se acopereau ochii si nu putea sa vada asistenta. în cele din urma. Întâlnire pe trepte Juratul specialist în jocuri de gândire se oferi sa elaboreze un test pe car e. Linart. Edmond Wells. cu o mustata mica. Procurorul îl propuse pe comisarul Maximilian Linart. Cazul a facut mare vâlva în epoc a si lumea stiintifica începea sa se obisnuiasca cu ideea ca acel cal era cu adeva rat la fel de inteligent ca un om. Lit erele erau batute una câte una ca sa formeze cuvinte.

ii. Se convinsera ca avea toate membrele inta cte si antenele i se agitara când o asezara pe o foaie de hârtie. Procurorul lua cuvântul: . încercând sa apuce para si nu reusi. Omul mai avea doar patru bucati de lemn de asamblat când. nu individuala. departe de reperele ei obisnuite. Unii huiduiau. spre surprinderea tutur or. Clampanea din mandibule dar n u reusea sa faca nimic. lunga de 1. o insecta de 3. Magistratul îl convoca pe psihologul de pe lânga curtea de judecata si îi ceru sa fabrice testul obiectiv si incontestabil cu pricina. Furnicii aduse din gradina tribunalului. în râsul asistentei. Judecatorul lovi cu ciocanul în masa. Bucatile de lemn erau perfect asemanatoare pentru ambii concurenti. Nimeni nu se gândise sa-i puna un perete. . Materialul de masurare a inteligentei inventat de jurat era deja instala t în sala de judecata. încurajat de semenii lui.1 + 1 = 3 este o minciuna matematica. îl contrazise Julie. foarte enervata. . caci erau usor impregnate cu miros de miere. furnica parasi brusc pozitia de sub para si pleca. Daca aceste prostii se potrivesc furnicilor. oamenii. Existau camere de luat v ederi în fata fiecarui concurent si presedintele dadu startul. Era vorba de douasprezece bucati de lemn care trebuiau îmbina te ca sa formeze un promontoriu permitând sa se atinga o para electrica rosie susp endata deasupra lor. Ca furnica sa fie interesata la a ceasta treaba. o insulta adusa logicii. adulmeca aroma dulce a mierii si fu imediat tentata. un pacat împotriva bunului simt. Furnica a trisat. Omul. nu i-a cerut nimeni parerea. Pusera mâna pe prima zarita. Furnica se rotea însa în cerc. cu atât mai b ine pentru ele. Odata montat. ceea ce dovedeste ca inteligenta mirmeceeana este colectiva. poate doar sa îsi strice bucatile de le mn si sa revina mereu sub para si sa încerce sa ajunga la ea ridicându-se pe picioar ele din spate si agitându-si în aer membrele din fata. Trebuie imaginat altul în care sa fie imp licati un singur om si o singura furnica. Omul zari cu coada ochiului manevra si accelera lucrul. dife rita fiind numai marimea. Aproape ca reusi se când. Pur si simplu. nu avem încredere decât în stiinta pura. cuprinsa de panica pentru ca se afla într-un lo c strain. . iar cel al furnicilor. Se plasa sub para. Furnica se agita. furnicile au înteles ca în doi o problema se rezolva mult mai usor. Îi spuse ceva cu antenele iar cealalta se plasa în asa fel încât sa-i serveasca drept punct de sprijin. usurat ca i se propus ese un test atât de simplu. a început imediat sa îngramadeasca metodic bucatile de lemn. individul nu a mai ezitat si i-a urmat. la trei centimetri. Se ridica pe cel e patru picioare din spate. Procurorul rânji.8 cm . Primul dintre cei doi competitori care o va atinge va declansa o sonerie electrica si va fi declarat învingator. omul era pe punctul de a-si termina luc rarea în timp ce furnica nu facuse înca nimic. de aceeasi echipa. În sala se declansa tumultul.2 mg. însotita de o alta furnica.Acest test nu este concludent. O f urnica nu e capabila de nimic singura. Furnic a se uita la bucatile de lemn si. soneria furnicii rasuna prima. Procurorul îl lasa pe aprod sa apropie bucatile de lemn de insecta ca s-o faca mai bine sa înteleaga ca trebuia sa le asambleze ca sa ajunga la para. cu o secunda mai înainte.Nu-i adevarat. cu atâtea mirosuri si lumina. cu mandibule mici si chitina neagra. le ataca cu mandibulele ca sa le manânce. Adunarea talentelor depaseste simpla lor suma. A cerut ajutorul unei complice. juratul unse întrerupatorul rosu cu miere. În schimb. . ea se întoarse. Noi. De altfel aceasta e si deviza revolut iei noastre: 1 + 1=3. altii aplaudau. nu în formulele l or esoterice. Asistenta era convinsa ca furnica renuntase dar. familiarizat din cea mai frageda copilarie cu jocul de constructie . esafodajul uman se ridica pâna la trei met ri. se mentinea sub para rosie dar nu prezenta nici un com portament susceptibil de a-i permite sa ajunga la ea.Ati vazut cu totii.

Apoi acorda un interviu în exclusivitate jurnalistei de la principalul can al national. S-a procedat ca prima data. Orice creatura închisa într-un loc pe care nu-l cunoa ste cauta sa iasa de-acolo. Omul mergea foarte repede. Trebuia creata o regula de joc valabila atât pentru oameni cât si pentru furnici! Si apoi. Furnicile aveau probabil obiceiul sa scoata crengutele de care aveau nevoie dintre alte crengute inutilizabile pen tru ele. sah. 224. iar furnica într-un labiri nt dupa marimea ei. Pentru furnica s-a construit un labirint identic cu pereti de hârtie în inte riorul unui mare acvariu transparent. cei doi luara prima furnica venita într-un ghiveci cu flori. dame. Dar a fost nevoit sa renunte. si cred ca parizienii ar trebui sa vina în numar mare la Fontainebleau ca sa asiste la audiente si sa susti na cauza oamenilor. Pentru a le reprezenta pe furnici. Aprozii si asesorii erau arbitrii de linie.Ceea ce se întâmpla aici este foarte interesant. familiara tuturor furnicilor. 225. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE Salivatoare: 10. Omul va fi plasat într-un labirint pe masura lui. Omul porni imediat printre palisadele de hârtie s i un politist dadu drumul furnicii în acvariu. Concurentii au fost schimbati. a fost instalat în fata tribunalului. inaccesibil oricarei alte furnici provenit a din afara. labirintul pentru om cu barierele lui metali ce acoperite de hârtie. Asta poate fi numit spiritul lor colectiv. Ele apa rtineau culturii umane precum mah-jongul. Mikado era un joc de dexteritate. Pe un teren necunoscut. La iesire. Fiecare dintre gestur ile lor are o utilitate precisa. totdeauna sa eviti gesturile precipitate. se bat. pocherul sau sotronul. aflat pe fereastra p ortaresei de la tribunal. De exemplu explorarea unui dru m necunoscut. OPINIE: Degetele sunt din ce în ce mai putin capabile sa aiba o opinie personala. rânduiesc ouale si alimentele. dar la scari diferite. vor fi trasate dupa acelasi plan. Furnica începu prin a se spala. . În timp ce toate animalele gândesc pentru ele însele si îsi fac o opinie fata de ceea ce vad si ceea ce le-a învatat experienta. Dar cum sa explici regulile unei furnici. Ce-ar putea sa joace furnicile? Psihologul se gândi la început la mikado. Furnicile nu se joaca. Pentru a avea mai mult loc. nu de i nteligenta. Îsi consulta colegii. politistul si aprodul luând de pe strada un student blondut. cei doi con curenti aveau de înfruntat aceleasi dificultati pentru a gasi iesirea. alt consemn de baza. adica iau ca fiind a lor opinia emisa de prezentatorul jurnalului televizat d e la orele opt. Dupa multa chibzuinta. . spunea o veche recomandare mirmeceeana . În felul acesta. Expertul deduse de aici ca trebuia gasita o încercare corespunzatoare unei situatii practice. SE VEDE DE DEPARTE Psihologul se gândi îndelung. Degetele gândesc toate acelasi lucr u. cei doi concurenti trebuiau sa declanseze un întrerupator elect ric. responsabilii rubricilor d e jocuri din reviste si inventatorii de jocuri aparute în comert. psihologul a sugerat un test care i se parea univ ersal: o cursa într-un labirint. Furnica nu se misca. El e descopera terenuri. Cele doua labirinturi vor fi dispuse exact în acelasi fel. Ce joaca furnicile? Jocul îi paru psihologului o specialitate umana. Presedintele apuca cu fermit ate cronometrul si dadu startul. ce joc ar fi dovedit în mod incontestabil inteligenta? Existau go.

sansele par egale. nu pe acolo! strigara ele din toti feromonii. A dovedit ca e mai intel igenta adaptându-se mai repede la problema. Omul înainta în directia buna. Se uitau tinta la ecranele care aratau evolutia cursei. care urmareau competitia la micul lor televizor. nu. n-a trisat. 24 si prietenel e lor. Ghidata de mirosul mierii din apropiere. va rog sa stati jos. Omul. furioasa ca se învârte p e loc într-o fundatura. îsi ridica antenele. se catara pe întrerupatorul ro su uns cu miere si declansa soneria. O porni la fuga în sens invers caci. Pe ecrane. Urca pe peretele de hârtie. omul grabit apuca pe un drum gresit si ajunse într-o fundatur a. Julie se întoarse pe b anca apararii. nu? întreba procurorul. În acel moment. cu prudenta. S-a folosit de modul ei original de a gândi. Un strigat de victorie rasuna simultan în boxa acuzatilor si în acvariul und e furnicile îsi atingeau antenele de bucurie. . afara. îsi ascundeau cu greu anxi etatea. 103. Julie. nu fusesera specificate niciodata. preocupat de mentiner ea suspansului ca sa satisfaca mass-media. Omul se îndrepta si el spre o fundatura si. îti ascuti simturile. . gândindu-se încotro s-o apuce. Nici un moment nu s-a spus ca e interz isa escaladarea peretilor. îl strânse de brat pe Davi d. Erau bloca te de tavanul de plexiglas. Vrând sa aleaga o furnica absolut la întâmplare. Haide.Bineînteles ca nu. Julie era foarte îngrijorata.Nu. la fel si oamenii din pirami da. La rândul sau. Aceasta furnica a câstigat pentru ca a dat dova . porneste! striga olfactiv Printul 24. care urmarea întrecerea din boxa acuzatilor. Cei doi concurenti evoluau aproape paralel. poate ca dadusera peste o fur nica redusa la minte. . ca într-o cursa cu obstacole. . . Dar mesajele lor olfactive nu putea sa circule liber în spatiu. zise ea. se temea sa piarda timp. Trebuia sa atinga un obiectiv. A pierdut pentru ca nu i-a trecut prin minte ca putea actiona si altfel în afara de a înainta drept pe culoare. Lent. nu. asistenta striga : . descoperise si el drumul cel bun. Furnica apuca într-o directie care nu ducea nic aieri. de data asta. Concurentul lor mai avea înc a doua viraje de facut ca sa ajunga la capat. gonea drept spre întrerupatorul r osu. brusc. a simtit mirosul de miere! Furnica porni drept înainte în directia buna. se învârti în cerc apoi. nestiind ca furnica înca nu se hotarâse sa por neasca. în realitate.Atunci ar fi putut si omul sa faca asta. nu pe-acolo! Ce doi concurenti se oprira. . furnica porni spre o fundatura si antenele furnicilor din acvariu frematara. Dar furnica nu se misca. îi ceru presedintele.Pe un teritoriu necunoscut.Evident. Aparatorii speciei umane se simteau linistiti. Nu. În timp ce omul lua virajele în pas alergator. Nu avea dreptul sa urce pe peretii labirintului! .Pariez pe om! exclama grefierul. Omul lua avans. La un moment dat.În sfârsit.Maestre. furnica sari peste ultimul perete. Presedintele ceru asistentei sa ia l oc în sala de judecata. A fost incapabil sa gândeasca altfe l decât dupa niste reguli pe care si le închipuia obligatorii dar care. începu în sfârsit sa adulmece solu l în jurul picioarelor. nu. .Eu pe furnica! zise primul asesor. Din întâmplare. omul si furnica luau aceleasi viraje aproape simultan. si l-a atins. Furnicile spectatoare stiau ce înseamna asta. A t risat ca si cealalta. furnica avu o initiativa neasteptata. constata judecatorul. amândoi pareau ca înainteaza cu aceeasi viteza. -Nu. .A trisat! protesta procurorul apropiindu-se de masa magistratului. nu pe-acolo! strigara la fel de zadarnic Julie si prietenii ei. Furnica facu câtiva pasi.Gata. sarind peste pereti.

SINGUR Comisarul Maximilian Linart nu vru sa vada mai mult si se întoarse în graba la el acasa. SOARE PARADOXAL Profitând de un moment de calm înainte de reluarea audierilor. Printesa 103 fusese amuzata de comportamentul nup tial al Degetelor. Se puse imediat pe treaba. blândetea animalului provoaca aceasta miscare de tandrete din partea omului. int ensitatea reflectoarelor televiziunii fac sa le clocoteasca hormonii sexuali ca un soare de primavara. e mai putin romantic decât zburând spre cer. În sfârsit. aceasta atingere constituie un gest mortal. cu orice pret. De la începutul audierii. Atâta tot. ajunge deasupra ei. P orni jocul Evolutia cu parametri deosebiti. Rezultatul era si mai terifiant decât îsi imaginas e politistul. Aceste animale par izolate si solitare chiar daca mama lor nu este departe. E mai simplu decât sa încerci o jonctiune între doua apendice . dar în acel moment ar fi preferat sa se comporte ca ele si sa s e rostogoleasca pe jos. Maximilian parcurse un mileniu de civilizatie a fur nicilor bogata în cunostinte umane. vizitatorul e tentat sa mângâi e animalul. Printul 24 zboara în spatele Printesei 103. niciodata nu vor sti c um este. Aceasta mângâiere asasina este numita "sindromul Bambi" sau "sindromul Walt Dis ney". printre ef luviile forestiere.da de mai multa inteligenta decât omul. La rândul sau. Nici o caprio ara nu-l va mai accepta si capriorul va fi în mod automat condamnat sa moara de fo ame. 228. sub copaci. În parcuri le naturale din Europa si din America de Nord. din ce în ce mai captivat. Nu e simplu sa te dedai unei acuplari într-un loc închis dar. volumul III 227. Or. îsi scoase haina si se închise la el în birou. aceasta caldura este totusi foarte excitanta pentru cele doua sexuate. Din cauza socului. Voia sa vada la ce putea sa ajunga o civilizatie de furnici beneficiind de tehnologiile oamenilor. totul s-a sfârsit pentru ele. distrug actul de identitate olfa ctiv al capriorului care va fi imediat abandonat de toata familia. chiar infime. Printul 24 se desprinde si trebuie sa porneasca din no u la cucerirea frumoasei sale. Ea zboara prea repede si el nu reuseste s-o prinda din urma. de acum înainte. va impregna capriorii cu efluvii umane. vizitatorii întâlnesc deseori caprior i. Înd uiosati. Evident. 226. Avansa în mare viteza. Printul 24 îsi ia zborul în urmarirea ei. Nu putea sa se comporte ca un simplu spectator. Daca nu fac dragoste aici si acum. oricât de afectuos ar fi. fericiti ca se pot apropia de un animal blând. Trebuie sa recunoastem. Era decis sa treaca la a ctiune. El e obligat sa-i ceara sa zboare mai încet. Nu e usor. Aceasta lumina. încurajata de to ate furnicile prezente. Îsi arunca palaria în cuier. dar cele doua insecte sunt convinse ca. Edmond Wells. Printesa 103 si Printul 24 hotarasc sa încerce o acuplare în acvariu. ENCICLOPEDIE SINDROMUL BAMBI: A iubi este uneori la fel de periculos ca a urî. Preocupata de acu plare. În timpul primelor saptamâni mama nu-si recunoaste puiul decât dupa mi ros. În douazeci de minute. dimpotriva. Contactul cu omul. Gestul nu are nimic agresiv. Aceste emanatii poluante. se agata bine de partea din spate a corpului ei si se arcuieste ca sa reuseasca sa se împreuneze. Printesa 103 se avânta si începe sa deseneze cercuri între per etii închisorii de sticla. Printesa 103 uita sa fie atenta la zbor si se loveste de un perete transp arent. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

de ea care are înca în memorie marile scene romantice din filmul Pe aripile vântului.minuscule.. Inima îi bate din ce în ce mai tare. pan. . pan. Sunt emise de 103. Procurorul îl întrerupse pe Arthur parasindu-si scaunul ca sa se aseze în fata juratilor. apoi negru. Deodata. pan.. . Antenele lor se împreuneaza de parca s-ar deda înca o data unei CA. pentru insurectie si asasin area politistilor. Furnica a câstigat totusi. printesa 103. Înainte de a fi vazut filmul Degetelor. deoarece li se recunoscuse inteligenta. Atunci se petrece în ei ceva foarte nou.. pan. prinsi parca într-un vârtej infernal. Extazul din acvariu continua. Publicul se manifesta imediat. Înteleg ca s e petrece ceva diferit. În lumea mirmece eana.. Imaginile psihedelice devin mai clare.. pan.. Un imens val rosu de placer e pura si de durere intensa îl acopera ca un val seismic. pentru complicitatea la crima.Doamnelor si domnilor jurati. dar aceasta victorie dovedeste ca furnicile s unt inteligente. 103 nu se gândise niciodata sa considere dragostea ca o emotie d eosebita. Are cuvântul acuzarea. 10 noteaza pe un "feromon mitologic" tot ce-i inspira ac est moment de pura poezie romantica. pan. în ce masura furnicile sunt inamicii omului. usor obosit. pan! Judecatorul batu scurt de câteva ori cu ciocanul ca sa avertizeze asistent a ca se relua audierea. sus totul se complica.. pan! Pan. Judecatorul lovea cu ciocanul aproape far a sa gândeasca.Am aici câteva probe care dovedesc. doamnelor si domnilor din juriu. Culoarea valului rosu de p lacere se modifica pe masura ce creste. . Morala: omul e de ajuns sa se al ieze cu unele furnici prietene ca sa vina de hac altor specii de furnici dusmane .Nu dezvaluindu-ne secretele insectelor ne vom debarasa de ele..Nu înteleg! exclama Julie... Are impresia ca inima sa stricat si bate tare de tot. o condamnare la sase ani închisoare. Inima Printului 24 bate din ce în ce m ai haotic. trebuie sa eliminam cât mai repede aceste furnici deja prea informate mai înain te sa poata transmite ceea ce stiu întregii specii. dragostea este legata doar de functia de reproducere.Da.. Ea stie sa reproduca feromonii unei regine a furnicilor de foc. reuseste în sfârsit sa se acu pleze cu Printesa 103. numai la câtiva centimetri de tavanul de plexiglas plin de gauri. pan. Antenele lui se agita în mod ciudat. Mai ales un articol despre invaziile fur nicilor de foc în Florida care ar trebui sa-i edifice pe jurati.. La a treia tentativa. Prin int ermediul unei alte specii de furnici: solenopsis daugerri. . violet. nu ca sunt nevinovate. . ca re conduce zborul. cer condamnarea la sase luni închisoare. Arthur se ridica în picioare. face mici cercuri concentrice în centrul închisorii lor. Printul 24. condamnarea la moarte. pan. pan. Judecatorul cere procurorului sa conchida si sa-si anunte cererile. pan. Vor avea deci sa stabileasca soarta lui 103 si a tovaraselo r ei. Cuplul mirmeceean se roteste din ce în ce ma i repede.... Devine mov. independenta de functia procreatoare. Pentru Printesa 103 si complicele ei. Ea le înseala astfel pe lucratoarele ca re o hranesc în timp ce propria lor regina moare. pan.Uitati sa precizati cum au fost oprite aceste furnici de foc. Pan. Printul 24 se simte rau. pentru distrugere de materiale educative si tulburarea linistii publice.Pentru conjuratii de la liceu. replica judecatorul. si pe deasupra în plin zbor. foarte intens. Comuniun ea dintre spirite se adauga celei a corpurilor. . cer. celelalte furnici le privesc cu admiratie cum se rotesc. erau de acum în ainte raspunzatoare. . Ca sa nu se mai loveasca din nou de peretele de sticla. Pan. pan. Dimpotr iva. Jos. . Presedintele îi infor ma pe jurati ca furnicile. Pentru conjuratii din piramida cer. va rog sa luati loc. Cu atât mai intens cu cât e vorba de doua sexuate care si-au obtinut sexul prin mijloac e artificiale..

placerea prea i ntensa. Printesa 103 îl simte. Cont rolam lumea la înaltimea de un metru. Ramase cu gura deschisa. Arthur a de monstrat ca... Presiunea creste.Decretând pedeapsa cu moartea pentru Printesa 103 si semenele ei. sunt. nu put em decât sa îndeplinim un act de civism si de legitima aparare.. Vulpile care transmit turbare a sunt împuscate. De altfel. cine dintre noi se poate lauda ca nu a omorât niciodata o furnica? Chiar si cei care nu-l aprobau erau obligati sa admita ca acuzatorul pub lic avea dreptate. Presiunea creste.Ceea ce se petrece aici nu este un proces. Do cumentele confiscate din piramida atesta faptul ca lansasera o mare cruciada împot riva noastra. . . Cazând. Sa stie natura ca speciile care vor sa dauneze omului sfârsesc prin a plati cu viata. Julie face apel la resursele tuturor neuronilor ei. Moartea printului si pierderea aripilor constituie pretul regalitatii mi rmeceene. Julie avea impresia ca. Suntem complementari. Decât sa înc ercam sa le distrugem. pentru oameni. ENCICLOPEDIE . fabrica obiecte de dimensiunile lor pe ca re nici cei mai abili dintre ceasornicari nu le-ar putea reproduce. fie ca vrem sau nu. zise el cu un ton doct. Imediat ce-si proiectase garnetii în femela. mai bine sa ne folosim de ele. 229. e regina. Daca el e coplesit de un val rosu care se transforma în negru.Pentru oameni. Se desprinde brusc de 103. domnule presedinte. dar dezbaterile fiind în toi. Presedintele da cuvântul apararii. ea este inv adata de un val rosu care se transforma în portocaliu apoi se lumineaza din ce în ce mai mult pâna când capata o nuanta mai galbena si mai calda. în tr-o zi.. printul explodase de placere. Nu se poate sa omorâm furnicile. Printul 24 îsi îndreapta antenele. Un mic zgomot rasuna din difuzoarele aparatului. nimeni din sala de judecata nu acorda vreo atentie. . dar propria e i placere e atât de lunga si atât de mare încât nu reuseste sa se preocupe de partenerul ei. apoi aterizeaza brusc în receptorul feromonal . Inima i s-a oprit. relua procurorul. Furnicile. Este o o cazie unica care ni s-a oferit ca sa întelegem un sistem de gândire ne-uman. Printul 24 se simte din ce în ce mai rau. Acum nu mai e printesa . acum Edmond Wells vorbea uneori prin vocea ei. Am cautat cu mare at entie.Achitându-ne însa si eliberând aceste insecte nevinovate. Presiunea era prea puternica. aceste infraterestre. veti arata ca drum ul pe care am început sa-l exploram merita toata atentia posibila. De ce sa ne lipsim de niste aliati atât de pretiosi? Regina 103 mai zboara putin. încearca sa bata din aripi ca sa-si încetineasca caderea si. E mai mult decât atât. Julie continua: . dupa ce citise atât de mult Enciclopedia cunoaster ii relative si absolute.. regina îsi pierde aripile. Nimic în codul nostru penal nu interzice pedeapsa cu moartea pentru animale . ele la înaltimea de un centimetru. Cine nu omorâse furnici chiar fara sa vrea? .Nu se poate sa ne condamnati pentru ca am dorit sa amelioram statutul speciei noastre. .Îmi permit sa amintesc colegului meu care reprezinta acuzarea ca pedeaps a cu moartea a fost abolita de mult timp în tara noastra. sa comunicam cu extraterestrii? În aer rasuna un mie pocnet. Daca nu reusim sa pactizam cu furnicile.Furnicile se pot dovedi o trambulina pentru evolutia noastra. îl vede. cu ajutorul mandibulelor. Bucatile de chitina se împrastie în toate directiile si cad ca bucatile unui avion care face explozie în aer. Fraza ramase neterminata. cum vom putea spera ca. Câinii care musca copiii sunt injectati cu otrava.

E începutu l. vege talul este deci atasat pamântului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. e sclavul solului. 1: este stadiul mineral. Are o curba în partea de jos: iubeste pamântul si pe locuitorii lui. Si asa mai departe. Si în acest caz ne aflam la o rascruce. Este contrariul lui 2. A reusit sa se elibereze de pamânt. transmitem aceasta întelepciune. dar e dotat cu o curba în partea de sus.. 9 este inversul lui 6. Partea inferioara e formata dintr-o linie. Sa le examinam. retransmitea aceasta scena prin intermediul liniilor telefonice. Animalul. 6: e o curba continua fara unghiuri. cel al lumii materiale. moare. 9: este fetusul în gestatie. E starea de nemiscare. Aprodul se apropie si îi murmura câteva cuvinte la ureche. în apropierea obiectivului camerei de luat vederi . Oul originar închis. iubeste în partea de sus si în partea de jos. Daca 4 reuseste propria schimbare. Tot ce e încrucisare ind ica încercarile prin care treci.PUTEREA CIFRELOR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dupa forma lor. de orice blocaj superior sau inferior. Este nivelul de deasupra nivelelor mineral. Tot ce e linie dreapta indica atasamentul. 8: este infinitul. este legat de cer. dar nu si de cer. DIFERENTA DE PERCEPTIE Pe ecranul video de deasupra boxei acuzatilor aparuse fata lui Maximilia n. cu o privire înfrigurata. vegeta l si animal. . 6 este si forma fetusului în gest atie. 4: este stadiul uman. Vegetalul iubeste cerul si lumi na. si pentru ele se face frumoasa floarea în partea ei superioara. fara linie. Acest prim-plan o tintuise pe Julie l ocului. nu iubeste. Acol o e ceva care nu gândeste. fie nu-l reali zeaza. A trecut de încercarea crucii l ui 4 dar planeaza. Este un patru inversat. Aceasta este miza ac tuala a omenirii. Mai are de împlinit însa un lucru: sa treaca în lumea creatoare. S-a eliberat de cer si de pamânt. Lua furnici le si le decapita una dupa alta. E dragostea totala. E doar o linie. Are doua rotunduri. Îi este teama în p ermanenta. doar a fi. se pregateste sa mearga spre infinit. Daca îl desenezi. Dar notiunea de libertate de alegere îi da voie si sa nu-si realizeze misiu nea de cucerire a libertatii si a dominarii propriilor sentimentelor. 2: este stadiul vegetal. dar la o dimensiune superioara. Iubeste. Va da nastere lui. Fie îsi realizeaza destinul. S-a încheiat un ciclu. E primul nivel a constiintei. E a proape spirala. era înarmat cu o unghiera. Nu mai exista linie. Fetusul se pregateste sa se întoarca în real. Este prima cifra cu încrucisare. Avea un zâmbet ciudat. 0: este golul. Tot ce e curb ind ica dragostea. desprins de pamânt. Vegetalul nu-si poate misca piciorul. A nimalul reactioneaza ca sclav al sentimentelor sale. Se afla la rascruce de drumuri. 3: este stadiul animal. 5 are linia sus.Ce se întâmpla? Ce e mascarada asta? întreba judecatorul. aproape pofticios. volumul III 230. Egoism ul este principala lui calitate. 4 îti da voi e sa ramâi în mod liber animal sau sa treci la etapa urmatoare. Iese din stadiul de scla v al sentimentelor prin liber arbitru. trebuie deci sa se treaca la ciclul urmator. dator ita unei simple camere video si releului computerului sau. Maximilian se închisese la el în casa si.. trece în lumea superioara. cifrele ne istorisesc evolutia vietii. . Maximilian. nu te mai opresti niciodata. Animalul este pradator si prada. aici si acum. 5: este stadiul spiritual. 10: este acel zero al oului originar. De flecare data când scriem o cifra. Edmond Wells. Ac est zero al dimensiunii superioare va lansa din nou un ciclu de cifre dar la o s cara superioara. fara a gândi. 7: este cifra de trecere. A fi. Este pur canal vibrator. se poate misca. Daca nu reactioneaza în functie de interesele sale directe.

Apoi lupa o foaie si. Dupa ei va veni si rândul nostru. Azi ploua si voi astepta sa se faca frumos ca sa declansez incendiul forestier. O singura cetate de furnici u cide zilnic proportional mai multe animale decât o întreaga tara de oameni.Ce te-a apucat. Dar noi putem împiedica furnicile sa cunoasca acest blestem. la mine acasa si în padure. Prefectul Dupeyron. deci nu exista riscul m odificarii lui din exterior. Maximilian. voi transforma în cenusa întreaga padure. Daca nu distrugem acum aceste douazeci si sase de mii de hectare de padure contaminate. traim un moment grav. plasându-se în fata camer ei video.Doamnelor si domnilor. trebuie sa distrugem furnicile si. totul va exploda . Oameni care nu se cunosteau discutau aprins în sala de judecata.Decapitarea furnicilor continua. puricilor-de-frunze le taie aripile ca sa-i poata exploata mai bine. . Le-a m studiat de câtava vreme. cu prioritate. Nu mai am nimic de pierdut. sub controlul computerului me u. aduna corpurile moarte si le arunca neglijent în cosul de hârtii. Stiu. n-ar avea nevoie de mai mult de o suta de ani ca sa ne aduca în stare de sclavie. zâmbi spre camera de luat vederi. va parea aberant. unii dintre dumneavoastra le vor gasi simpatice. am instalat pe un simulator de civilizatie un program destinat sa ne arat e ce s-ar întâmpla cu lumea daca furnicile ar avea acces la cunostintele noastre teh nologice. Lumea noastra. Sunt solid baricadat în casa iar sistemul de aprindere al bombelor incendiare. Apoi.. Co nstientizând pericolul pe care îl reprezinta furnicile inteligente pentru omenire. De exemplu. aceasta infima amputare va evita o cangrena ge nerala. . Nu încercati sa ma opriti. Cred totusi ca nu putem ris ca verificarea acestei ipoteze. rechizitiona imediat biroul judecatorului. Întâi înfrâng s apoi folosesc ca vite toate speciile învinse.Incendiind aceasta padure blestemata. dupa care zise: . . Dorinta vi se va împlini. voi salva întreaga omenire.Am reflectat îndelung la viitor. Jurnalistii dadeau fuga sa transmita stirea. doamnelor si domnilor. ci vilizatia noastra. Deocamdata. cealalta mare specie de pe planeta. M-am referit la furnici. într-o zi va trebui poate sa dist rugem toate padurile. pentru unii dintre dumneavoastra. specia noastra sunt amenintate de disparitie. . combativitate si modul de comunicare. . Exista metode mai discrete. ca asta.Dar nu asa. care se deplasase ca sa auda verdictul acestui proce s fara precedent. Maximilian Linart. Orice încercare de a ma opri e inutila. Avea mâinile umede de sudoare. Dar se înseala. Aveati dreptate. Prefectul simti un nod în gât. Daca. Stiu. am studiat influenta lor asupra oamenilor. cealalta mar e civilizatie. Linart raspunse imediat.În consecinta. Dar.. a m decis ca om. din cinci în cinci ore . sa distrug partea din padurea Fontaineblea u care. domnule prefect? Doreati sa va debarasati de o parte din padure ca sa lasati locul liber pentru planurile hoteliere ale unui grup jap onez.De ce va plângeti. zise: . Facu din nou o pauza. obosit probabil dupa ce asasinase vreo suta dintre ele. Îmi sacrific viata pentru specia mea. din cauza nepasarii unui grup de oameni. to ate puterile lor vor fi supradimensionate. Biblia ne spune ca Adam s-ar fi opus tentatiei de a musca din marul cunoasterii. În fata noastra s e ridica un dusman cumplit. Daca va fi sa pier în urma unui asalt lipsit de judecata. eu. care ne sunt superioare prin numar. Cine ne pune astfel în pericol? Cealalta. nu tastez o formula codificata pe tastatura computerului meu. zise el suspinând.Ti-ai pierdut mintile. Am constatat astfel ca furnicile. aceste faimoase furnici "civilizate" care si-au însusit padurea din Fontainebleau. rugându-se cerului ca nu cumva comisarul sa-si fi întrerupt telefonul. Asta va crea locuri de munca si v a reduce somajul. Cu aportul tehnologiilor noastre umane. Eva însa l-a împins sa comita irep arabilul. omenirea sa considere asta ca un testament si altul sa preia stafeta. va fi debransat de la retea imediat dupa acest mesaj. Si daca va fi necesar. comisare? . Facu o scurta pauza si apoi continua: . Altii considera ca pot sa ne aj ute si ca avem multe de învatat de la ele. colcaie de furnici initiate în te hnologia noastra. Am instalat bombe incendiare în zona forestiera unde se afla furnicarele contaminate de ideil e furnicii 103. Furnicile sunt flagelul c el mai rau pe care l-a cunoscut omenirea vreodata. Cunoasterea este ca o boala contagioasa. mai cu seama.

obloanele blocate. Seara. comisarul reîncarca arma si tinti din nou. fericit si constien t de misiunea lui pe pamânt. Cineva. Acestia gasira vreo zece.Unii vor crede asta la început.Dar de ce te încapatânezi sa extermini aceste furnici total neînsemnate? . nu mai exista decât un singur mijloc de a c rea noi bogatii într-o tara deja bogata: santajul. te-am auzit. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Îndrep ta revolverul spre vizitator si apasa pe tragaci. desi f oarte slab. Toata încaperea vibra. ENCICLOPEDIE SANTAJ: Totul fiind exploatat. nu vom avea mijloacele nec esare încalzirii întregii populatii din tara în iarna asta". Vizitatorul îsi zise ca era mai bine sa se ascunda undeva. prea greoi.. ba da. Vizitatorul se apropie de el ca sa-l neutralizeze. Cred. padurea va lua foc..Nu m-ati auzit? . cerul s-a umplut de stele si meteo rologii au anuntat ca duminica va fi frumos si ca vântul va sufla cu putere în zona padurii din Fontainebleau. Si atunci. un vizitator reusi sa intre pe nestiute în biroul comisarului. dar nu stiau câte sunt si padurea era i mensa. Erau prea mari. Vizitatorul cauta computerul.. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE A plouat toata ziua de sâmbata.. Edmond Wells. murmura cu glas scazut: "Poate ca am o idee. ca dinozaurii ar fi t rebuit sa se debaraseze de noi. adica la guver nul care decreteaza ca: "Fara petrolul care polueaza. Vizitatorul se feri cu vioiciune de glont. Ar fi trebuit sa existe un dinozaur eroic. Apoi adormi. Totul începe de la comerciantul c are minte spunând ca asta e ultimul articol pe care îl mai are si ca daca nu îl iei im ediat are alt client care e interesat si pâna la cel mai înalt nivel.. ce vor face? Si închise.Asta e comparatia cea mai buna. Prefectul îsi trimise cei mai buni oameni sa repereze bombele cu fosfor împr astiate în padure." 231. teama de a sca pa ceva sau de a rata o afacere va genera cheltuieli artificiale. Usile erau încuiate. care sa înteleaga miza pe termen lung. întelegând ca oamenii vor fo rma într-o zi o civilizatie de talie mai redusa dar supraputernica. îl trezi de-a binelea. imediat ce ploaia va înceta. Chiar te temi atât de mult de concurenta alto r animale inteligente? . Si daca li se va da posibilitatea. ..Ba da. într-adevar.Da. iar zgomotul.Si noi? Poate ca si pe noi ne vor considera într-o zi furnicile prea mar i si prea greoi. Se cuibari în fotoliu cu fata la computer. rasturna un obiect. Fiecare stia acum c a.Dar nu erau adaptati vietii pe planeta. Desi nu era credincios. . Maximilian trase înca o data si vizitatorul se feri din nou.Îti imaginezi ce s-ar fi întâmplat daca dinozaurii. se astepta la un atac disperat. Se repezi în salon si se ascunse dupa perdele. Politistul trase dar vizitatorul lasa capul în jos si gloantele trecura pe deasupr . De altfel. ar fi eliminat în mod sistematic mamiferele? . Situatia parea pierduta. Din cau za grabei. ca mi ne. Aparatu l era în stare de veghe. volumul III 232. Enervat. Maximilian dormea iepureste. . În vocea politistului era atâta hotarâre încât prefectul cauta un argument forte c a sa-l convinga. Poate ca la ora asta ar mai fi trait. Populatia se uita spre cer. dar într-o zi voi fi înteles si mi se va rid ica o statuie ca salvator al omenirii. Maximilian îsi zise ca în aceasta împrejurare Dumnezeu era de partea lui. . gata sa declanseze bombele în cazul în care tastarea codului nu avea sa-l împiedice. undeva. În timpul noptii. r aspunse Linart.

Regina 103 se deplasa în viteza. Maximilian. computerul ar fi masacrat-o deja. Trecu peste condensatori. tapiserii si covoare. O regina este în general prea pretioasa ca sa-si riste astfel viata. Maximilian cauta un spray în dulapul de la bucatarie si pulveriza un adeva rat nor de insecticid în salon. Politistul ridica zadarnic perne. Unde sa se adaposteasca? Scrumiera. potentiometre si radiatori. ar fi digerat-o. rezistente. cu revolverul în mâna. ca în încapere sa se reverse o lumina de un albastru violet. Nu-i mai ramânea decât sa dezactiveze conexiunile care îi fusesera indicate. Orificiile respiratorii ale furnicii era înca deschise si tusea când un al doilea nor transforma complet interiorul computerului într-un port englez învaluit în ceata. Regina 103 profita ca sa-si traga sufletul si sa se calmeze. Regina 103 se afla în el si îsi rememora planul circuitului imprimat pe care i-l indicase Francine când. Pentru o tinta atât de mica. Se strecura în spatele unui fotoliu cu speteaza înalta în care nimerira câteva gloante. Merse pe placile electronic e. Computerul îi cunoste a prezenta." Era primul lucru pe care îl spun ea elevilor sai de la scoala de politie. Maximilian aprinse luminile. ar fi mestecat-o deja. tragea uneori în câte o perna. Deodata se stinse lumina. . Maximilian îsi zise ca daca autoritatile si prefectul nu gasisera un alt a dversar pentru el decât o furnica. Cum era cu putinta? O furnica atât de mica nu era în stare sa apese p e un întrerupator. Trecu la o spalare rapida a antenelor. regina lor deg enerata. formata din componente de origi ne minerala. d e data asta nu-l mai gasi. asta însemna ca nu aveau nici o idee. Acolo. Vizitatorul întelese ca trebuia sa-si schimbe imediat ascunzatoarea. ar fi fost totusi nevoie de alt fel de arma. furnica dispunea acum de un usor avantaj. luase hotarârea sa riste totul. Furnica se îndrepta spre birou si computer. tranzistori. brusc. Numai ca er a într-o zi cu luna plina si Maximilian fu de ajuns sa deschida obloanele. Deoarece insectic idul se dilua într-un mare volum de aer din salon. În întuneric. 103 înteles ese ca era sigura pe lume suficient de "deget" si suficient de furnica ca sa reu seasca aceasta misiune de o importanta capitala. pungile. Sa însemne asta ca era în stare s a descifreze un circuit imprimat si sa recunoasca firul electric care trebuia ta iat? "Sa nu subestimezi niciodata adversarul. Nu avea ochi intern dar percepea scurtcircuite infime de fiecare dat a când furnica îsi punea picioarele pe o conexiune din cupru. acum in utile. Ea trebuie sa stea si sa oua în încaperea nuptiala. Lumina ultimul loc unde i se paruse ca îsi vazuse vizitatorul. Deoarece miza era distrugerea p adurii si deci a furnicarelor. Daca ar fi avut mâini. 103 era acum înauntru. Daca ar fi avut dinti. Aerul se umplu de mirosuri mortale.a fruntii sale. în acel loc se putea respira supo rtabil. Totusi. cu vederea ei în infrarosu. Lua o lanterna don sertarul comodei. Maximilian recunoscu semnul galben de pe frunte si îi trimise un nor de in secticid. Ar fi putut sa stea acolo vreo zece minute. Întelese ca furnica intrase în centrala casei. Urma întocmai instructiunile fetei. Aerul acid îi coroda interiorul. Îsi zise ca o singura furnica era în stare sa faca asta: 103. Dar computerul era doar o masina inerta. dar nu avea timp de pierdut. Apoi se îndrepta spre cutia comutatorului si constata ca firul electric fusese într-adevar taiat cu mandibula. Trebuia actionat rapid. Franci ne o învatase cum sa se strecoare prin micul grilaj de aerisire aflat în partea din spate. Aici hard-disk-ul. Din fericire. cu simtul ei olfactiv foarte bine dezvoltat si vederea în infrar osu detectoare de caldura. Daca ar fi avut s tomac. Era insuportabil. Regina 103 simtea ca se misca într-o structura ostila. Alerga sa se ghemuiasca în spatiul dintre un chistoc vechi de t rabuc rece si margine. procesorul. pulmonare ale furnicii dispuneau de o mare autonomie. Si acum chiar el facuse aceasta greseal a doar pentru ca adversarul era de o mie de ori mai mic decât el. Totul vibra în jurul ei. zari prin grila jul aerisirii ochiul imens al dusmanului ei uman.

Esti în camin. latul unghiei si puterea muschilor. Lumina partea de sus a semineului si i se paru ca zareste doua antene minuscule care pareau ca îl sfideaza. drept pentru care se decise sa-l escaladeze ca sa striveasca furnica . Regina 103 nu se asteptase sa fie urmarita. calcând în trecere pe cenusa. Maximilian gâfâia. Nu mai putea înainta cu tot corpul odata. Maximilian înainta fara proble me. repede. mâna lui Maximilian Linart încerca sa ucida micul adversar biciu ind aerul în toate sensurile. Maximilian gâfâia. Deoarece bratul nu mai putea înainta. 103. Furnica alerga în pantofi. Caminul era destul de larg în partea sa de jos ca sa intre în el corpul unu i om adult. furnica afurisita! ex clama Maximilian luminând interiorul caminului cu fasciculul lanternei. Furnica stia ca acum nu-i mai ramânea decât sa t raga cu acid în rana. . Ca sa scape de acel reflector. dar Regina 103 facu un mic salt într-o parte si musca degetul cu mandibulele pâna la sânge. Veninul ei lovi unghia fara sa provoace nici cea mai mica stricaciune. Accesul în adapost era dificil. îsi trimise pumnul la atac. Se ghemui sub un fot oliu. dar nu avea de gând sa renunte. fara sa reuseasca sa atinga tinta. cu atât era mai us or de escaladat. Furnica era speriata dar admira în acelasi timp acea mâna de lupta redutabil a. Fotoliul fu rasturnat. Duel. Un deget se apropia si ea se afla într-o fundatura. Îsi înfipse degetul în cavitate. se refugie sub usa biroului ca sa ajunga iar în salon si intra sub cuta covorului. ca un alpinist. deci jetul ar fi putut sa fie suficient de corosiv ca sa provoace o reactie. Urca si el. Degetele nu erau în stare sa-si dea seama de norocul de a avea astfel de apendi ce! Se ferea cum putea mai bine de tentacule lungi de culoare roz care se întindea u ca s-o striveasca. Furnica se ridica pe imensul tunel vertical. Sprijinindu-se în coate si genunchi. Semin eul se îngusta din ce în ce mai mult. Pentru furnici. Covorul fu ridicat. Se mai ridica câtiva centimetri. Trase câteva salve. Avea impresia ca atinsese usor furnica si regreta ca nu lovise mai tare. Pâna când nu va vedea corpul acelei blestemate de furnici facut bucatele. Si acum? Agita antenele si repera un curent de aer cu miros de carbune. Glanda abdominala era plina de acid cu o concentratie de 70% . Furnica se trase înapoi. Degetul biciui aerul. Omul se agata de pietrele vechi. mormai Maximilian strângând maxilarele. Era cautata de mai multe De gete. Ca o caracatita enorma din romanul lui Jules Verne Douazeci de mii de leghe sub mari. nu putea sa fie sigur de nimic.Aer. Se deplasa în zig-zag printre gloantele care pentru ea erau ca niste rachete . Un adapost ex celent. Voia sa atace si cu alte degete. Nu mai era decât o furnica mica si obosita care lupta împotriva unui deget agresiv. . Atunci lua hotarârea sa înmulteasca ranile. Cel putin zece. Cu cât caminul se îngusta. Maximilian vru sa pulverizeze peste ea un nor de insecticid dar sprayul era gol. . Se refugie în jungla de nylon a Unei margini de mocheta groa sa. . cuprinsa de panica. Taie din plin pielea. Armele degetului: taisul unghiei. Da. Lanterna o lumina tot timpul si alerga într-un cerc de lumina. Armele fur nicii: punga abdominala de tir plina cu acid formic si taisul micilor mandibule.Acum esti în mâna mea. degetel e miros a ulei de peste. Urcatul în patru labe într-un semineu vertical nu se mai potr ivea cu vârsta lui. Iesi prin trapa de citire a dischetelor si fu întâmpinata cu alte focuri de arma. s-o lase pe 103 sa-i scape dupa ce-si daduse atâta osteneala. Fu rnica percepe mirosul uleios al degetelor urmaritorului. Regina 103 lua pozitie de tragere si rata tinta. Parasi în m are viteza mocheta si se repezi spre tunelul vertical din fata ei. de data asta ai cazut în mâna mea. Urca mai sus. Regina 103 se ascunse în scobitura unei caramizi pe care Maximilian o lumi na imediat.Au! Sângele picura din mica rana. dar lanterna o urmarise. Îsi zgârie mâna dar reusi sa b age patru degete în scobitura caramizii.

Îsi linse ranile. Apoi. Furtuna! Ca sa nu fie luata pe sus de acea vijelie. lungi si moi ale caror culori . nu acela era al patrulea. o furnica mica de tot îl învinsese pe Goliat. Nu trebuia sa greseasca. pentru furnica. începu rapid sa se cu rete.sporeau aspectul înspaimântator. Contorul numeric se afla în fata furnicii. sotul ei de o zi. Dar. Animalul avea niste ochi mari si globulosi care se rotira în toate sensurile ca în cele din urma sa se opreasca asupra furnicii. mandibulele îi tremurau usor. ar fi declansat dezastrul. luminând-o cu formele rosii a fie careia din cifre. O singura gres eala si. Numaratoarea inversa continua. dar nu . Computerul era în pana. Mâna era deja înarmata pentru un nou bobârnac. Aerul impregnat de otrava o împiedi ca sa gândeasca limpede. Daca peste câteva minute nu primea codul. Trebuia sa traiasca macar pentru el. dar furnica sari ca sa evite aceste capcane. dar nu renuntau. Ramase acolo cu vertebrele cervicale rupte.. Se gândi la Printul 24. omul îsi pierdu echilibrul si se prabusi greoi.. 10. datorita tuturor emotiilor prin care trecuse pâna atunci.. Acum trebuia sa termine treaba. Din cauza arsurii. Un peste! Destul cu aiureala! Se întoarse la atacul asupra computerului. 9.. Furnica le s ubestimase îndârjirea. o presiune întepatoare care se dep lasa în creier. Îsi linse antenele. Sa nu greseasca firul. Numara trei microprocesoare si coti la o intersectie plina de rezistente si de condensatori. acum trebuia sa învinga masina. dupa lupte. Se concentra asupra sarcinii sale prioritare.5. Nici o camera de luat vederi nu filmase isprava. 8. Nu mai erau decât doua fire dar. Totusi. În curând va oua. Cresta învelisul de plastic. Repera taietura cea mai larga si. În timp ce alerga. Sfârsitul duelului. Primi o lovitura în fata si fu proiectata în fundul adapostului. Furnica parcurse un drum de cupru la fel de fin ca unul d in firele ei de par. degetele se retrasera usor. Computerul declansa ventilatorul de racire ca sa aspire si sa forteze in secta cu palele sale.6.Degetele deveneau din ce în ce mai nervoase.. îsi zise ca nu. Înauntru înca mai mirosea a insecticid.. O însamântase. Computerul zbârnâi si începu numaratoarea inversa pentru a declansa explozia bombelor din padure. Computerul încerca s-o împiedice cu mici descarcari electrice care s-o electrocuteze. dupa cum obisnuia. îsi linse picioarele si îsi reveni din emoti e. Dupa ce învinsese omul. Deschise gura si balonase inod ore se ridicara în aer. Regina taia unul dintre ele la întâmplare. Trebuia sa taie firele legate la emitatorul radio care comanda bombele. 7. Singurul meu dusman este frica. dar suportabil. cu vederea ei în infrarosu. Nu fusese firul bun! Repede. computerul declansa bombele incendiare. 103 zari o umbra care o urmarea. ci u nul dintre cele doua de lânga el.. îl taie cu disperare pe ultimul. Conform instructiunilor. Cine ar fi putut sa creada asta într-o zi? O furnica.. îsi netezi parul. în loc sa dezamorseze. 103 tresari de frica. apoi cuprul si turna pe el acid. Epuizata de duelul pe v iata si pe moarte. Furnica se uita uimita la contorul blocat la cifra 2. trebuia sa taie al tr eilea fir din fund.. Nu era o pas are. un amestec hormonal ciudat dadea nastere unei molecule necunoscute de mintea ei. Regina 103 se agata de compon ente. Se întoarse si vazu mons trul zburator enorm. pe când s e afla pe la jumatatea sectionarii. Presiunea crestea. numaratoarea invers a se opri la 2. Poate ca. Murise pentru ea. Era învaluit cu aripi fine. Regina 103 era incapabila sa controleze ce i se întâmpla.c armin si negru . 4 3 2 Prea târziu! Firul era taiat doar pe jumatate. cu toata forta. În 103 se produse atunci ceva neobisnuit. verdele si rosul apareau amândoua maro deschis. expedie acolo acidul.

ESJBERG: ORASE ÎNFRAT ITE. Degustari de bauturi locale.Dar a existat totusi o masina care permitea sa se vorbeasca prin trans formarea feromonilor furnicii or în cuvinte omenesti. Ambasadorul Danemarcei insista. Nu era dragoste. El a prezent at atunci ceea ce primatologii numesc "mimica jocului". Prezentarea panoului FONTAINEBLEAU . carti de vizita si erau prezentate sotiile. Oficiali danezi se aplecau în fata omologilor lor francezi. . era. prin bale si tremuraturi de mandibule 233.Ah! Ati crezut asta? A fost doar o farsa. ca prin minune:. raspunse el. Acest om de stiinta a consemnat cazul lui Koko. adica un rictus. Toate tensiunile provocate de pericolele prin care trecuse începura sa dis para unele dupa altele. Era. la castel se dadea o petrecere. Prefectul Dupeyron izbucni în râs. Ambasadorul Danemarcei se apropie de prefect si îi spuse la ureche: . o eprubeta. Presiunea ajunsese acum la antene. Schimb de fanioane. Se întreba cât de atent fuses e interlocutorul lui la toata povestea asta.Nu. Experimentatorul a repetat întrebarea agitând prosopul în fata ochilor maimutei. Dansatorii se prinsera în brate. de medalii. Semana cu ceea ce simtise când facuse d ragoste cu 24. Atunci gori la a luat prosopul si i-a aratat micul tiv rosu de pe marginea lui. o gorila initiata în limbajul gestual al surd o-mutilor. care de acum înainte va fi pus la intrarea în cele trei orase. Omul începea sa-si piarda rabdarea. Poate ca era vorba de umor . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. A obtinut acelasi raspuns si nu a înteles de ce Koko se încapatâna sa greseasca. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Degetele se amestecara. Un acvariu.. ..Am urmarit pe cât am putut povestea aceea cu procesul furnicilor. Umorul! Izbucni în râs. aratându-si dintii din fata si holbând ochii. primatolog la universitatea din Strasbourg. gorila a facut gestul care înseamna "rosu".Dar mi s-a spus ca li se vorbea furnicilor cu o masina? . într-o zi. Unul dintre complicii lor.Dar ati putea sa-mi spuneti mai multe. . Edmond Wells.HASHINOE . Masina aceea nu functiona. Co ruri locale.. care le strângea u mâna. Bal la castelul din Fontainebleau. Masini cu fanioanele celor doua natii înca mai veneau în curtea centrala. cu buze le rasfrânte. care sta . In onoarea înfratirii orasului cu orasul danez Esjberg. Probabil ca citise câteva articole în z iare. volumul III 234. Cum sa terminat de fapt? Prefectului Dupeyron îi pieri zâmbetul de pe buze. ceea ce la ea se manifesta prin miscari de cap incontrolabil e. Dansuri folclorice.Bine. ad ucând perechi de întârziati în haine de gala. Li s-a cerut doar sa nu mai construiasca case în padure. ENCICLOPEDIE UMOR: Singurul caz de umor animal cunoscut în analele stiintifice a fost r aportat de Jim Anderson. Oamenii din piramida au fost co ndamnati? . nu.Exagerarile jurnalistilor. . Sunt magulit ca va interesati de problemele n oastre locale.era deloc neplacuta.. S-au lasat înselati si stiti ca sunt în stare s a inventeze orice ca sa-si vânda fituicile. de cadouri. Apoi se schimbau zâmbete. când un experimentator a întrebat-o ce culoare avea un prosop al b. un e cran de computer. . Juratii au fost foarte îngaduitori. bine.

tea afara, raspundea dându-se drept o furnica. Poate ca naivii au crezut, dar totu l s-a dat pe fata. Danezul se servi cu hering si alcool. - Deci furnica nu vorbea? - Furnicile vor vorbi în ziua în care gainile vor avea dinti! - Hmmm..., zise ambasadorul. S-ar parea ca gainile sunt descendentele înde partate ale dinozaurilor, asa ca poate au avut deja dinti... Prefectul era din ce în ce mai agasat de aceasta conversatie. Încerca sa se eschiveze. Dar ambasadorul îl prinse de brat si insista. - Si acea furnica, 103? - Dupa proces, toate furnicile au fost eliberate în natura. Nu puteam fi r idicoli condamnând furnicile! Vor fi oricum strivite de copii si de cei care se pl imba prin padure! În jurul lor, din ce în ce mai multe persoane îsi deschideau antena telefonulu i portabil. Fiecare, cu ajutorul acestor antene artificiale, dialoga cu alte per soane aflate la departare, stând pe loc. Ambasadorul se scarpina în crestetul capului. - Si tinerii care au ocupat liceul în numele Revolutiei furnicilor? - Au fost eliberati si ei. Nu cred ca si-au continuat studiile, ci au pu s pe picioare niste mici firme de informatica si de servicii. Si se pare ca le m erge foarte bine. Eu sunt pentru încurajarea tinerilor care vor sa realizeze proie ctele care îi intereseaza. - Si comisarul Linart? - A cazut rau de tot pe scara. Ambasadorul începea sa-si piarda rabdarea. - Dupa tot ce spuneti, s-ar putea zice ca nu s-a întâmplat nimic! - Cred ca povestea asta cu "Revolutia furnicilor" si procesul insectelor a fost foarte mult exagerata. Între noi... Îi facu cu ochiul si-continua: -... Adevarul e ca era necesar ca sa mai învioram putin turismul în regiune. Dupa povestea asta, prin padure se plimba un numar dublu de persoane. E bine. A sta aeriseste plamânii oamenilor si face sa traiasca micul comert local. În plus, do rinta de a va înfrati cu orasul nostru se datoreaza într-o oarecare masura si acestu i fapt. Nu? - Da, într-o oarecare masura, recunoscu danezul. În tara noastra, acest proc es ciudat a interesat pe toata lumea. Unii chiar au crezut ca într-o zi ar putea c u adevarat sa existe o ambasada a furnicilor pe lânga oameni si una a oamenilor pe lânga furnici. Prefectul râse diplomatic. - E important sa întretinem aceste legende. Oricât de extravagante ar fi ele . Eu regret ca de la începutul secolului XX nu mai exista autori de legende. S-ar zice ca acest gen de literatura a cazut în desuetudine. Dar nu e mai putin adevara t ca aceasta "mitologie" a furnicilor din padurea Fontainebleau s-a dovedit buna pentru turism. Prefectul se uita la ceas. Era ora discursului. Urca pe estrada. Dupa cu vintele de rigoare, invitatii avura voie sa se reîntoarca la farfuriile lor. - O sa ma credeti naiv, dar eu chiar am crezut ca e posibil! continua da nezul. - Ce? - O ambasada a furnicilor. Exasperat, Dupeyron se uita fix în ochii interlocutorului sau. - Putem sa ne imaginam foarte bine scena. O primesc pe Regina 103, îmbraca ta în strai de suverana, cu mica ei rochie de lame si cu diadema. Îi înmânez medalia agr icola a orasului Fontainebleau. - De ce nu? Aceste furnici ar putea sa fie pentru voi o mare bafta. Daca va faceti din ele aliati, vor putea lucra la niste tarife imbatabile. Le veti t rata ca pe niste locuitori din lumea a treia. Nu asta s-a întâmplat si cu amerindien ii? - Sunteti cinic, zise prefectul. - Ai putea visa o mâna de lucru mai ieftina, mai numeroasa si cu gesturi m ai precise?

- Adevarat, ar putea lucra în masa ogoarele. Ar putea sa gaseasca izvoarel e unor ape subterane. - Ar putea sa fie folosite în industrie pentru lucrarile periculoase sau d elicate. - S-ar putea dovedi niste auxiliari militari excelenti, pentru spionaj s au sabotaj, supralicita prefectul. - Furnicile ar putea sa fie trimise si în spatiu. - Probabil. Dar... ramâne o problema. - Care? - Comunicarea cu ele. Masina nu merge. N-a mers niciodata. Dupa cum v-am spus, era o masina trucata. Ambasadorul danez parea foarte dezamagit. - Aveti dreptate. Pâna la urma, din toata povestea asta ramâne doar o legend a. O legenda moderna. Ciocnira paharele si vorbira de lucruri mai serioase. 235. ENCICLOPEDIE UN SEMN: Ieri s-a petrecut ceva ciudat. Ma plimbam când, brusc, la un buch inist, privirea mi-a fost atrasa de o carte: Thanatonautii. Am citit-o. Autorul ei spune ca ultima frontiera necunoscuta omului este propriul sau sfârsit. A imaginat niste pionieri care plecau sa exploreze paradisu l,, asa cum Cristofor Columb pleca sa descopere America. Peisajele si mediul înconjurator sunt inspirate de paradisurile descrise d e cartea tibetana si egipteana a mortilor. Ideea e ciudata. L-am întrebat despre e a pe librar, care mi-a spus ca aceasta carte nu a avut nici un rasunet în epoca. N ormal. Moartea si paradisul sunt în tara noastra subiecte tabu. Dar, cu cât ma uitam mai mult la aceasta carte, Thanatonautii, cu atât mai mult aveam o senzatie ciuda ta. Nu subiectul ma tulbura, ci altceva. Prin minte mi-a trecut o idee cumplita: "Si daca eu, Edmond Wells, nu exist?" Poate ca n-am existat niciodata. Poate ca nu sunt decât personajul fictiv al unei catedrale de hârtie. Ca si eroii din Thanat onautii. Ei bine, voi trece prin acest zid de hârtie ca sa ma adresez direct citito rului meu. "Buna ziua, tie, care ai norocul de a fi real. E ceva rar, profita de asta!" Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 236. UN NOU DRUM În computer, Infra-World, lumea virtuala creata cândva de Francine, persista sa traiasca ca într-un vas închis. Nimeni nu se mai intereseaza de ea. În aceasta lume care aproape ca nu exista, cam peste tot, oamenii Biserici i si oamenii de stiinta se avânta la asaltul unei dimensiuni superioare pe care au admis-o în cele din urma. Un autor de romane SF a emis ipoteza, care a fost confi rmata cu ajutorul rachetelor si al telescoapelor. Ceea ce numesc "lumea cealalta " este, de acum înainte sunt convinsi de asta, o lume de o alta dimensiune. Acolo traiesc oameni ca ei dar care percep total diferit timpul si spatiul. Oamenii din Infra-World au dedus ca cei din dimensiunea superioara se fo losesc de un computer continând un program care descrie lumea lor în cele mai mici d etalii si ca descriind-o, o fac sa existe. Locuitorii din Infra-World au înteles c a nu sunt reali decât într-o lume iluzorie, creata de cineva dintr-o alta dimensiune , detinatorii unei tehnologii capabile sa-i inventeze. Toata mass-media lor a in format populatia. Locuitorii clin Infra-World au mai înteles ca nu exista materialmente. Sun t doar siruri de 0 si 1 pe un suport magnetic, o însiruire de Yin si de Yang pe un lant lung de informatie, un ADN electronic care le descrie si programeaza unive rsul. La început fusesera foarte tulburati ca erau atât de putin "existenti", dupa c are s-au obisnuit.

Acum doresc sa stie de ce exista. Toti stiu ca pe vremuri si-au detectat zeul, un zeu femela pe nume "Francine". Toti stiu ca l-au ucis sau, cel putin, l-au ranit grav. Dar asta nu le este de ajuns. Vor sa înteleaga lumea de deasupra. 237. ÎNLANTUIRE Alerga drept înainte. Coborî în fuga panta. Facu slalom printre plopii care se înaltau ca niste sageti purpurii în jurul ei. Aplauze de aripi. Fluturii îsi deschideau aripile pestrite si agitau aerul urmarindu-se. Trecuse un an. Julie, paznica Enciclopediei, pusese la loc cartea în valiz a ei cubica si o aducea înapoi exact în locul în care o descoperise. Facea asta pentru ca si altul la rândul sau sa se poata folosi de "Cunoasterea Relativa si Absoluta ". Acum, ea si prietenii ei nu mai aveau de ce sa tina la ei acea lucrare. Toti opt purtau în ei continutul Enciclopediei. Înainte de a închide valijoara, Julie citi sfârsitul celui de al treilea volum, ultima pagina. Mâna lui Edmond Wells tremu rase când scrisese aceste ultime fraze. S-a sfârsit. Si totusi e doar începutul. Acum e rândul vostru sa faceti revolu tie. Sau evolutie. E rândul vostru sa va fauriti o ambitie pentru societatea si ci vilizatia voastra. E rândul vostru sa inventati, sa construiti, sa creati pentru c a societatea sa nu ramâna încremenita si sa nu o mai ia niciodata înapoi. Completati Enciclopedia Cunoasterii relative si absolute. Inventati lucr uri noi, moduri noi de viata, metode noi de educatie pentru ca copiii vostri sa poata face lucrurile si mai bine decât voi. Extindeti-va decorul viselor voastre. Încercati sa întemeiati societati utopice. Creati opere din ce în ce mai îndrazn ete. Adunati-va talentele caci 1 + 1 = 3. Porniti la cucerirea altor dimensiuni de reflectie. Fara orgoliu, fara violenta, -fara efecte spectaculoase. Doar acti onati. Suntem numai niste oameni preistorici. Marea aventura se afla în fata noas tra, nu în spate. Folositi enorma banca de date pe care o reprezinta natura din ju rul vostru. E un adevarat cadou. Fiecare forma de viata poarta în ea o lectie. Com unicati cu tot ce e viata. Amestecati cunostintele. Viitorul nu apartine nici celor puternici si nici celor care se arata st ralucitori. Viitorul apartine neaparat inventatorilor. Inventati! Fiecare dintre voi este o furnica care îsi aduce crenguta pentru înaltarea e dificiului. Gasiti mici idei originale. Fiecare dintre voi este atotputernic si efemer. Motiv în plus ca sa va grabiti sa construiti. Poate ca va dura mult, nu ve ti vedea niciodata roadele muncii voastre dar, ca si furnicile, savârsiti pasul vo stru. Un pas înainte de a muri. O furnica va prelua discret stafeta si apoi alta, apoi alta, apoi alta... Revolutia furnicilor se face în capete, nu în strada. Eu am murit, voi trait i. Peste o mie de ani, eu voi fi tot mort dar voi, voi veti trai. Profitati ca s unteti vii ca sa actionati. Faceti Revolutia furnicilor! Julie amesteca codul încuietorii si, cu ajutorul unei frânghii, se lasa a al unece în râpa unde cazuse mai demult. Se agata de stânci, de maracini, de ferigi. Regasi santul cu noroi si tunelul care intra în colina. Intra în patrii labe si, cu impresia ca punea o bomba cu explozie întârziata, aseza valijoara exact în locul unde o gasise. Revolutia furnicilor se va repeta în alta parte, diferit si în alte timpuri. Ca si ea, cineva va descoperi într-o zi valijoara si va inventa propria lui Revol utie a furnicilor. Julie iesi din tunel si urca taluzul ajutându-se de frânghie. Cunostea drumu l de întoarcere. Se lovi cu capul de stânca de gresie care înainta deasupra râpei si îmbrânci o nev astuica care, fugind, îmbrânci o pasare, care îmbrânci un limax, care deranja o furnica

exact în momentul în care urma sa sectioneze o frunza. Julie respira adânc si mii de informatii navalira în creierul ei. Padurea co ntinea multe bogatii. Tânara femeie cu ochii luminosi nu avea nevoie de antene ca sa perceapa sufletul padurii. Ca sa patrunzi spiritul celorlalti este destul sa vrei. Spiritul nevastuicii era suplu, numai ondulatii si dinti ascutiti. Nevas tuica stia sa-si miste corpul în trei dimensiuni situându-se perfect în peisaj. Julie îsi plasa atentia în spiritul pasarii si cunoscu placerea de a sti sa zbori. Vedea de sus. Spiritul pasarii era incredibil de complex. Spiritul limaxului era senin. Nici urma de frica, numai putina curiozita te si putin abandon fata de ceea ce se ridica înaintea lui. Limaxul nu se gândea decât sa manânce si sa se târasca. Furnica plecase deja; Julie nu o cauta. În schimb frunza era acolo si simt ea ceea ce simtea frunza, placerea de a fi la lumina. Senzatia de a lucra perman ent la fotosinteza. Frunza se credea extrem de activa. Julie încerca apoi sa intre în empatie cu colina. Era un spirit rece. Greoi. Vechi. Colina nu era constienta de trecutul recent. Ea se situa în istorie între pe rmian si jurasic. Avea amintiri din perioada glaciatiunilor, a sedimentarilor. V iata care se derula pe spatele ei nu o interesa. Numai ferigile mari si copacii erau vechii ei tovarasi. Pe oameni îi vedea traind si imediat murind, caci viata l or era foarte scurta. Pentru ea, mamiferele erau doar niste meteori lipsiti de i nteres. Se nasteau si imediat deveneau batrâni si agonizau. "Buna ziua, nevastuica." "Buna ziua, frunza." "Buna ziua, colina." Julie zâmbi si porni mai departe. Iesi de sub pamânt, ridica ochii spre stel e si... 238. PLIMBARE ÎN PADURE Univers imens, albastru ca marea si înghetat. Imaginea aluneca înainte. În centrul Universului apare o regiune presarata cu miriade de galaxii mul ticolore. Pe marginile unui brat al uneia dintre aceste galaxii se afla un soare b atrân si sclipitor. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. E iarna. Cineva merge prin padurea acoperita de zapada. De departe se zareste o pata mica si neagra, cu picioarele pe jumatate înf undate în praful alb, care totusi se straduieste sa înainteze. E destul de lata. Are coapse masive si gheare lungi si foarte departare. Este o furnica tânara de tip a sexuat. Fata ei este foarte palida, ochii, negri si globulosi. Antenele sunt neg re si matasoase. Este 5. E prima data când merge prin zapada. Alaturi de ea, 10 merge cu un jaratic într-un lampion ca sa-i permita sa reziste frigului. Jaraticul nu trebuie tinut p rea jos, altfel topeste zapada. În imensitatea alba si înghetata, furnica mai face câtiva pasi gâfâind. Pasii mici pentru o furnica, pasi mari pentru specia ei. Merge si, pentru ca s-a saturat sa vada zapada rece sub barbie, cu un ef ort urias, se ridica pe cele doua picioare din spate: Face patru pasi în aceasta pozitie nu prea confortabila apoi se opreste. Îsi zice ca a merge prin zapada este deja un lucru extraordinar. Dar a merge prin z apada în doua picioare e prea greu. Dar nu renunta.

Lucrarea a frapat prin originalitate. Si nu numa i în campusurile universitare. Se înseala.. Totusi. toata lumea de la vama ma recunoaste! Autoritatile sunt obli gate sa-mi puna la dispozitie garzi de corp. care adapostea la el acasa o colonie de furnici rosii. apoi Marele Premiu al cititorilor colectiei Livre de P oche pe anul 1995. îsi ipotecheaza casa si masina ca sa finanteze lansarea Furnicilor. Partea amuzant a e ca datorez intrarea mea în Japonia unei femei de menaj coreene. Când dau autografe.. Minusculele eroine descopera de data asta religia. cuvintele devin un sir de desene. Când îl ai în fata. conceput 100% la computer. Ochii se redeschid. Urmeaza-ma. Între timp. toate editiile la un loc ). În adâncul capului. E sfârsitul. Bernard Werber. un editor care nu stie nici un cuvânt frantuzesc dar are mult fler. 239. Când cobor din avion. Dar în Coreea de Sud ravagiile sunt cu mult mai s pectaculoase. poate ca e doar un. "Prelucra rea textului permite o alta scriitura. Numai ca face parte dintr-o specie pe cale de disparitie. doua antene si mandibule. împreuna cu Margueri te Duras. Werber a devenit si succesorul lui Jean-Henri Fabre. iar oamenii ca niste pradatori orbi. cea a romancierilor francezi cititi în strainatate. Hong Ji-woong. Marele public îi confera autorului Marele Premiu al cititoarelor re vistei Elle pe anul 1933. Insectele lui s-au revarsat peste lume si exista ta ri unde el este unicul reprezentant al literaturii noastre. ÎNCEPUT Mâna întoarce ultima pagina a cartii. Bernard Werber va trebui mai întâi sa triumfe în Extremul Orient ca sa fi e în sfârsit tradus si în Statele Unite. ecranul panoramic al creierului se stinge. În Europa. Spania si Dane marca sunt principalele victime. Cu toate acestea lumea anglo-saxona a fost foarte refractara la farmecul furnicilor. deoarece animalutele sunt prezentate ca niste personaje poz itive.. fenomenul s-a propagat spre Bangkok si Tokyo. r ecidiveaza anul urmator cu Ziua furnicilor. e nevoie de un co rdon de politisti ca sa tina pe loc multimea! E incredibil. Putin câte putin. Dar poate ca ar trebui sa ne în trebam ce le propunem. Tastez atât de repede încât nu mai exista freca . îti dai s eama ca e o creatura cât se poate de umana. Uneori ma întreb daca toti acei oamenii vin într-adevar sa ma vada pe mine. Ea a vorbit de spre cartea mea patroanei sale si datorita acestui fapt a fost tradusa".Se întoarce spre 10 si emite: Cred ca am descoperit un nou mod de a merge. "Toata lumea spune: Tinerii nu mai citesc.. Coreea de Sud este cuprinsa imediat de o grava criza de werberomame pe care scr iitorul o descrie încântat: "În Coreea am de zece ori mai multi cititori decât în Franta. Ochii îsi întrerup deplasarea de la stânga la dreapta si pleoapele îi acopera o fractiune de secunda. Fenomenul a început cu aparitia Furnicilor în martie 1991. Aceasta inversare a rolurilor si ser iozitatea informatiei stiintifice stau fara îndoiala la originea succesului imedia t si masiv (aproape 600 000 de exemplare vândute în Franta. invazia a capatat proportii planetare. De la Seul. ÎNCEPUT POSTFATA Unele persoane si-l închipuie pe Bernard Werber ca un monstru chitinos ech ipat cu sase picioare." El le propune un roman care seamana cu un joc video având ca fond sonor mu zica plutitoare gen Pink Floyd sau Genesis. entomologul legenda r care se studiaza de un secol în scolile japoneze.

Cel mai greu pentru mine este când ma a puc sa tai. A încercat o prima evadare cu Thanatonautii. caci se pare ca furnicile nici nu vor sa auda sa-l elib ereze. pericolul cel mai cumplit la care se expune Bernard Werber este acela de a avea soarta acelor miliarde de nevertebrate aduse în stare de sclavie în adâncul furnicarelor. ani marcati de numeroase respingeri din partea editorilor parizieni. Au urmat doisprezece ani de munca încapatânat a. natural. Totusi.re. În fazele de incitare maxima. sunt în poveste. ." Furnicile s-au nascut dintr-o nuvela de sapte pagini publicata la vârsta d e saisprezece ani într-un ziar de liceu. Esecul (exceptând Coreea) acestui roman fara in secte l-a determinat sa-si încheie trilogia. reusesc sa scriu douazeci de pagini pe ora. în cele di n urma recompensati... ma opresc! Ar trebui sa am cinci-sase ese curi în serie ca sa ma întorc la insecte". Dar de data asta a jurat ca s-a termi nat: "Ma opresc aici! Orice s-ar întâmpla. Sa-i uram noroc. dar totul este deja prezent. nu mai sunt acolo. traiesc momente de e xtaz. povestea unor exp loratori ai vietii de dupa moarte. nu mai am creier. Nu mai am mâini. E o prima versi une. Ceea ce gândesc apare direct pe ecran. Sunt ca într-un vis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful