P. 1
Bernard Werber - Revolutia furnicilor

Bernard Werber - Revolutia furnicilor

|Views: 979|Likes:
Published by Darth Leo

More info:

Published by: Darth Leo on Mar 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1. SFÂRSIT
  • 2. PLIMBARE ÎN PADURE
  • 3. ÎNLANTUIRE
  • 4. UN NOU DRUM
  • 5. UN SEMN
  • 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR
  • 7. ENCICLOPEDIE
  • 8. PE PUNCTUL DE A EXPLODA
  • 9. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE
  • 10. ENCICLOPEDIE
  • 11. PUTEREA CUVINTELOR
  • 12. ENCICLOPEDIE
  • 13. SINGUR PRINTRE COPACI
  • 14. ENCICLOPEDIE
  • 15. SE VEDE DE DEPARTE
  • 16. ENCICLOPEDIE
  • 17. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI
  • 18. SINDROMUL VIERMELUI
  • 19.ENCICLOPEDIE
  • 20. FRICA DE DEASUPRA
  • 21. LOGICA PSY
  • 22. ENCICLOPEDIE
  • 23. TREI CONCEPTE EXOTICE
  • 24. BAL MAGIC LA CASTEL
  • 25. ENCICLOPEDIE
  • 26. O AMENINTARE
  • 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA
  • 28. LECTIE DE MATEMATICA
  • 29. ENCICLOPEDIE
  • 30. PANORAMIC
  • 31. MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA
  • 32. ENCICLOPEDIE
  • 33. PURICI DE PADURE, TRIPSI SI MELOIZI
  • 34. ENCICLOPEDIE
  • 35. LECTIA DE BIOLOGIE
  • 36. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI
  • 37.PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE
  • 38. ENCICLOPEDIE
  • 39. DESERTUL
  • 40. ENCICLOPEDIE
  • 41. "UMORUL TÂNAR"
  • 42. COCTEIL MOLOTOV
  • 43. TIMPUL NISIPULUI
  • 44. ENCICLOPEDIE
  • 45. GREUTATEA OCHILOR
  • 46. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE
  • 47. ENCICLOPEDIE
  • 48. TRECERE LA ROCK
  • 49. ENCICLOPEDIE
  • 50. EMISARII NORILOR
  • 51. ACASA LA FRANCINE
  • 52. ENCICLOPEDIE
  • 53. A TREIA VIZITA
  • 54. SUNT MILIOANE
  • 55. ENCICLOPEDIE
  • 56. LECTIA DE ISTORIE
  • 57. VIESPARUL
  • 58. ENCICLOPEDIE
  • 59. ÎNCERCAREA
  • 60. ACTIUNE ASUPRA. PIRAMIDEI MISTERIOASE
  • 61. ENCICLOPEDIE
  • 62. DUELUL
  • 63. UN CÂNTEC
  • 64. ENCICLOPEDIE
  • 65. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA
  • 66. COMOARA SEXUALA
  • 67. LECTIE DE FILOZOFIE
  • 68. ENCICLOPEDIE
  • 69. SA PARASIM TURNUL STEJARULUI
  • 70. ADIO CU TRECUTUL
  • 71. PE DRUM
  • 72. ENCICLOPEDIE
  • 73. PORCI SI FILOZOFI
  • 74. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU
  • 75. ENCICLOPEDIE
  • 76. INSOMNIE
  • 77. ENCICLOPEDIE
  • 78. CONCERT
  • 79. PRESA
  • 80. ENCICLOPEDIE
  • 81. COBORÂREA PE FLUVIU
  • 82. ENCICLOPEDIE
  • 83. ATACUL PATINATORILOR ACVATICI
  • 84. ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT
  • 85. ENCICLOPEDIE
  • 86. PURTATE DE VALURI
  • 87. ENCICLOPEDIE
  • 88. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE
  • 89. APA
  • 90. ENCICLOPEDIE
  • 91. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII
  • 92. AL DOILEA CONCERT
  • 93. ENCICLOPEDIE
  • 94. CONCERTUL CONTINUA
  • 95. INSULA DEVASTATA
  • 96. ENCICLOPEDIE
  • 97. MARELE CARNAVAL
  • 98. ENCICLOPEDIE
  • 99. PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER
  • 100. ÎN CALDURA STUFULUI
  • 101. BATALIA LICEULUI
  • 102. ENCICLOPEDIE
  • 103. REGASIREA
  • 104 ENCICLOPEDIE
  • 105. MAI DEPARTE SPRE LICEU
  • 106. ENCICLOPEDIE
  • 107.O NOAPTE FRUMOASA
  • 108. REVOLUTIA ÎN MISCARE
  • 109. ÎN JURUL FOCULUI
  • 110. ENCICLOPEDIE
  • 111. LIPSA DE AER
  • 112. ENCICLOPEDIE
  • 113. ÎN PLINA EFERVESCENTA
  • 115. ENCICLOPEDIE
  • 116. ARTA
  • 117. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU
  • 118. REGULILE REVOLUTIEI
  • 119. MIJLOCUL POVESTII
  • 120. ENCICLOPEDIE
  • 121. FRÂU LIBER
  • 122. DA ÎN CLOCOT
  • 123. ENCICLOPEDIE
  • 124. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR
  • 125. ÎN PLINA FIERBERE
  • 126. ENCICLOPEDIE
  • 127. LIPSA DE APA
  • 128. CELE OPT LUMÂNARI
  • 129. ENCICLOPEDIE
  • 130. REVOLUTIA ÎN MERS
  • 131. O ZI FRUMOASA
  • 132. ENCICLOPEDIE
  • 133. PRIN FOC SI MANDIBULA
  • 134. DISTRACTIE
  • 135. ENCICLOPEDIA
  • 136. BATALIA DE LA BEL-O-KAN
  • 137. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR
  • 138. ENCICLOPEDIE
  • 139. BEL-O-KAN ASEDIAT
  • 140. PUNERE ÎN PRACTICA
  • 141. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER
  • 142. ÎN BEL-O-KAN
  • 143. ENCICLOPEDIE
  • 144. DEISTELE
  • 145. ENCICLOPEDIE
  • 146.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI
  • 147. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII
  • 148. ENCICLOPEDIE
  • 150. BATALIA LAMPIOANELOR
  • 151. ENCICLOPEDIE
  • 152. EMOTII
  • 153. ENCICLOPEDIE
  • 154. APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR
  • 155. FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE
  • 156. RAZBOI RELIGIOS
  • 157. ENCICLOPEDIE
  • 158. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU
  • 159. MOARTE DEISTELOR
  • 160. ENCICLOPEDIE
  • 161. FUGA PRIN CANALIZARE
  • 162. ENCICLOPEDIE
  • 163. CULTUL MORTILOR
  • 164. URMARIREA CONTINUA
  • 165. ENCICLOPEDIE
  • 166. HAITUIREA
  • 167. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE
  • 168. PRIN ÎNTUNERIC
  • 169. ENCICLOPEDIE
  • 170. SUPERMARKET
  • 171. DOMNIA
  • 172. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA
  • 173. AJUTORUL
  • 174. ENCICLOPEDIE
  • 175. LEGATURA
  • 176. SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA
  • 177. ENCICLOPEDIE
  • 178. MARELE MARS
  • 179. FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA
  • 180. SANCTUARUL
  • 181. FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR
  • 182. DECI EI ERAU
  • 183. ENCICLOPEDIE
  • 184. SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME
  • 185. SUNT MILIOANE
  • 186. ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA
  • 187. MARELE MARS
  • 188. ENCICLOPEDIE
  • 189. EMISARII ZEITEI
  • 190. ENCICLOPEDIE
  • 191. TRECEREA FLUVIULUI
  • 192. NEHOTARÂREA UNEI FEMEI
  • 193. ENCICLOPEDIE
  • 194. GREUTATEA PICIOARELOR
  • 195. CONSTIINTA PREZENTULUI
  • 196 ENCICLOPEDIE
  • 197. HAIT, DRAGOSTEA!
  • 198. CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE
  • 199. OUL SPART
  • 200. ENCICLOPEDIE
  • 201. MARELE PELERINAJ
  • 202. FEROMON ZOOLOGIC: MASA
  • 203. BUNA ZIUA
  • 204. ENCICLOPEDIE
  • 205. ARMATA DE SPIRIDUSI
  • 206. ENCICLOPEDIE
  • 207. CONVORBIREA
  • 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR
  • 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA
  • 210. PROCESUL
  • 211. ENCICLOPEDIE
  • 212. LECTIE DE DIALECTICA
  • 213. ENCICLOPEDIE
  • 214. TENACE
  • 215. ENCICLOPEDIE
  • 216. BAL TRAGIC ÎN CAVOU
  • 217. ENCICLOPEDIE
  • 218. STRATEGIE MIRMECEEANA
  • 219. FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA:
  • 220. TEAMA
  • 221. INTELIGENTA
  • 222. ENCICLOPEDIE
  • 223. Întâlnire pe trepte
  • 224. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE
  • 225. SE VEDE DE DEPARTE
  • 226. ENCICLOPEDIE
  • 227. SINGUR
  • 228. SOARE PARADOXAL
  • 229. ENCICLOPEDIE
  • 230. DIFERENTA DE PERCEPTIE
  • 231. ENCICLOPEDIE
  • 232. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE
  • 233. ENCICLOPEDIE
  • 234. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR
  • 235. ENCICLOPEDIE
  • 236. UN NOU DRUM
  • 237. ÎNLANTUIRE
  • 238. PLIMBARE ÎN PADURE
  • 239. ÎNCEPUT

Revolutia furnicilor de Bernard Werber 1 + 1 = 3 (cel putin asa sper din tot sufletul) Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

, EDMOND WELLS

PRIMA PARTIDA: INIMA 1. SFÂRSIT Mâna a deschis cartea. Ochii încep sa alerge de la stânga la dreapta, apoi coboara când ajung la capa tul rândului. Ochii se deschid mai larg. Treptat, cuvintele interpretate de creier dau nastere unei imagini, o im agine imensa. În fundul capului se aprinde ecranul panoramic intern al creierului. Prima imagine reprezinta... 2. PLIMBARE ÎN PADURE ... Universul imens, albastru ca marea si înghetat. Sa examinam mai de aproape imaginea si sa facem un zoom pe o regiune pre sarata cu miriade de galaxii multicolore. La capatul bratului uneia dintre aceste galaxii: un soare batrân si sclipi tor. Imaginea aluneca înainte. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. Cineva mergea prin padurea trezita la viata de primavara. Era o tânara. Parul ei negru era lung si neted. Purta o haina neagra peste o fusta lunga de aceeasi culoare. Pe irisul cenusiu deschis al ochilor erau des enate motive complicate, aproape în relief. Mergea repede în acea dimineata de martie. Din când în când, pieptul îi tresalta d in cauza efortului. Câteva picaturi de sudoare se prelingeau de pe fruntea ei si de deasupra g urii. Când acestea din urma au alunecat la comisurile buzelor, ea le aspira brusc. Aceasta fata cu ochii de un cenusiu deschis se numea Julie si avea nouas prezece ani. Mergea prin padure împreuna cu tatal ei, Gaston, si cu câinele Ahile, cân d se opri brusc. In fata se înalta, ca un deget, o stânca enorma de gresie, deasupra unei râpe. Se apropie de stânca. I se paru ca distinge jos un drum care ducea la o cuveta, în afara cararil or batatorite. Îsi duse mâinile la gura si striga: - Hei, tata! Cred ca am descoperit un nou drum. Vino dupa mine!

3. ÎNLANTUIRE Furnica alearga drept înainte. Coboara panta. Face un adevarat slalom ca s a se fereasca de mugurii plopului care se înalta ca niste fuse purpurii în jurul ei. Aplauze de aripioare. Fluturii îsi desfasoara velele pastelate si bat aeru l urmarindu-se unul pe altul. Deodata, o frunza frumoasa îi surprinde privirea. Este genul de frunza del icioasa, care te face sa uiti tot ce aveai de gând sa faci. Îsi întrerupe cursa si se apropie. O frunza grozava. Va fi de ajuns s-o taie în patrate, s-o framânte putin, ap oi s-o acopere cu saliva ca sa fermenteze pâna la formarea unei bilute albe plina de micelium cu arome suave. Batrâna furnica rosie sectioneaza cu taisul mandibulei baza frunzei si salta frunza deasupra capului, ca pe o pânza mare. Numai ca insecta nu cunoaste legile navigatiei cu pânze. Imediat ce înalta f runza, vântul se loveste de ea. În ciuda tuturor muschilor ei mici, batrâna furnica e prea usoara ca sa o poata tine pe loc. Se clatina dezechilibrata. Se agata cu to ate ghearele de creanga, dar briza e prea puternica. Furnica îsi ia zborul purtata de vânt. Abia are timp sa dea drumul la frunza ca sa nu fie dusa prea sus. Frunza coboara domol, planând în zig-zag. Batrâna furnica o priveste cum cade si îsi zice ca nu e nici o nenorocire. M ai sunt si alte frunze, mai mici. Frunza coboara la nesfârsit, leganându-se în aer si, într-un târziu, se asterne mo lcom pe pamânt. Un limax remarca aceasta frunza de plop atât de interesanta. O gustare bun a! O sopârla zareste limaxul, se pregateste sa-l înghita apoi remarca si ea fru nza. Mai bine sa astepte ca limaxul s-o manânce, dupa aceea va fi mai rotofei. Pânde ste de departe mâncarica limaxului. O nevastuica vede sopârla si se pregateste s-o devoreze, dar îsi da seama ca pare sa astepte ca limaxul sa manânce frunza, si se hotaraste sa aiba si ea rabda re. Sub ramuri se pândesc trei fiinte ecologic complementare. Deodata, limaxul vede alt limax apropiindu-se. Si daca noul venit vrea s a-i fure comoara? Fara sa mai piarda timp, limaxul se repede la frunza apetisant a si o devoreaza pâna la ultima nervura.. Nu termina bine de mâncat, ca sopârla sare asupra lui si-l înghite ca pe o spa gheta. A venit acum momentul ca nevastuica sa se avânte si ea ca sa prinda sopârla. Alearga, sare deasupra radacinilor dar, brusc, se loveste de ceva moale... 4. UN NOU DRUM

Tânara cu ochii cenusii nu vazuse venind nevastuica. Animalul tâsnise dintrun desis si se lovise de picioarele ei. Tresari din cauza socului si piciorul îi aluneca pe marginea stâncii de gres ie. Se dezechilibra si privi la prapastia de sub ea. Sa nu cada. Sa nu cumva sa cada. Tânara da din mâini, bate aerul cu bratele ca sa-si pastreze echilibrul. Put in mai lipsea. Timpul parea ca trece cu încetinitorul. Va cadea? Nu va cadea? Un moment a crezut ca va putea sa scape, dar o briza usoara i-a transfor mat brusc parul negru si lung într-o pânza scamosata. Totul s-a unit ca s-o faca sa cada în partea în care nu trebuia. Vântul o împing ea. Piciorul îi aluneca si mai mult. Pamântul îi fugea de sub picioare. Ochii se desch id larg, pupilele se dilata. Genele se agita. Tânara cade în râpa. În cadere, parul lung îi acopera fata vrând parca s-o protejez . Încearca sa se agate de plantele care cresc pe panta dar îi aluneca printre degete, lasându-i doar florile si iluziile. Se rostogoli pe pietris. Denivelarea era prea abrupta ca sa-i permita sa se redreseze. Simti arsura unui pâlc de urzici, se zgârie într-un tufis de rugi, se rostogol

i pâna la o perdea de ferigi unde spera ca se va opri. Dar ferigile mascau o a dou a râpa, si mai prapastioasa. Se agata cu mâinile de piatra. O alta perdea de ferigi se dovedi la fel de înselatoare. Trecu de ea ca sa cada mai departe. În total, traversa sapte perdele de pl ante, zgâriindu-se de rugii de zmeura salbatica, facând sa-si ia zborul într-un nor de stelute un buchet de flori de papadie. Aluneca, aluneca mereu. Lovi cu piciorul o stânca mare si ascutita si o durere fulgeratoare îi sfred eli calcâiul. La capatul rostogolirii o astepta o baltoaca de noroi bej, asemenea unui port cu apa cleioasa. Se ridica si se sterse cu firele de iarba. Toata bej! Hainele, fata, par ul, totul era plin de pamânt noroios. Avea noroi si în gura, iar gustul era amar. Fata cu ochii luminosi îsi masa calcâiul. Înca nu-si revenise din stupoare când simti ceva rece si vâscos alunecându-i sub încheietura mâinii. Se înfiora. Un sarpe. Serpi ! Cazuse într-un cuib de serpi si serpii se târau peste ea! Tipa de spaima. Serpii nu sunt dotati cu auz, dar limba lor extrem de sensibila le permi te sa perceapa vibratiile aerului. Pentru ei, acest strigat rasuna ca o detunatu ra. Speriati si ei, o luara la fuga în toate directiile. Mame serpuitoare îngrijorat e îsi acopereau serpisorii Straduindu-se sa formeze S-uri nervoase! Fata îsi trecu o mâna peste fata, ridica suvita care îi jena privirea, scuipa jos pamântul amar si se stradui sa urce panta. Era prea abrupta si o durea calcâiul. Se resemna, se aseza jos si începu sa strige: - Ajutor! Tata, ajutor! Sunt aici, jos de tot. Vino sa ma ajuti. Ajutor! Striga astfel multa vreme. Zadarnic. Era singura si ranita în fundul unei prapastii iar tatal ei nu intervenea. Sa se fi ratacit si el? În acest caz, cine o va descoperi în strafundul acelei paduri, dincolo de atâtea tufisuri de ferigi? Tânara bruneta cu ochi luminosi respira puternic, Straduindu-se sa-si lini steasca inima care îi batea cu putere. Cum sa iasa din acea capcana? Sterse noroiul care înca îi mai murdarea fruntea si se uita în jur. În dreapta, pe marginea santului, zari o zona mai întunecata care trecea prin ierburile înalte. Se îndrepta spre acel loc. Tufe de scaieti si cicoare ascundeau intrarea într-un fel de tunel sapat direct în pamânt. Se întreba ce animal putuse sa construiasca acel bârlo g urias. În acea padure nu erau ursi. Sa fi fost vizuina unui lup? Totusi, locul acela cu plafonul jos era destul de spatios ca sa lase sa treaca o persoana de talie mijlocie. Nu se simtea deloc bine aventurându-se înauntru , dar spera ca acel pasaj s-o duca undeva. Asa ca, în patru labe, patrunse în acel c uloar noroios. Înainta pe bâjbâite. Înauntru era din ce în ce mai întuneric si mai frig. O masa ac perita cu tepi lungi se strecura sub palma ei. Un arici fricos se facuse ghem ca apoi sa fuga în sens invers. Continua sa înainteze prin bezna si percepu vânzoleala în jurul ei. Ce ceafa în jos, tânara înainta pe coate si pe genunchi. Când era mica, învatase f oarte greu sa stea în picioare si apoi sa mearga. În timp ce majoritatea copiilor me rgeau de la vârsta de un an, ea asteptase optsprezece luni. Sederea verticala i se paruse prea aleatorie. Erai mult mai în siguranta în patru labe. Vedeai mai de apro ape tot ce se afla pe podea si, daca cadeai, cadeai mai de jos. Si-ar fi petrecu t bucuroasa restul existentei la nivelul mochetei daca parintii nu ar fi constrâns -o sa stea în picioare. Tunelul acela nu se mai sfârsea... Ca sa-si faca curaj sa mearga mai depar te, tânara se forta sa fredoneze un cântecel de când era mica: Un soricel verde Care alearga-n iarba Îl apuci de coada Si-l arati la toti. Si-atunci ei ne spun: Baga-l în ulei, Baga-l si în apa Si te vei alege cu-n melc-codobelc! A repetat cântecelul de trei-patru ori, din ce în ce mai tare. Profesorul ei de muzica, domnul Iankelevici, o învatase sa se învaluie în vibratiile vocii ca într-un cocon protector. Dar aici era mult prea frig ca sa poata cânta foarte tare. Cântece

lul se transforma în curând într-un abur care iesea din gura ei înghetata, apoi se trans forma într-o respiratie ragusita. Ca un copil încapatânat sa mearga pâna la capatul lucrului rau pe care îl facea, tânara nu se gândi deloc sa se întoarca. Julie se târa pe epiderma planetei. I se paru ca vede în departare o geana de lumina. Epuizata, îsi zise ca probabil e vorba de o halucinatie. Dar în acel moment lumina se diviza în scânteieri galbene multiple si minuscule, unele dintre ele clipi nd. Tânara cu ochii luminosi îsi imagina o clipa ca în acel subsol se aflau diaman te dar, apropiindu-se, recunoscu licuricii, insecte fosforescente, asezati pe un cub perfect. Un cub? Întinse degetele si, imediat, licuricii se stinsera si disparura. Julie nu putea sa se bizuie pe vederea ei în acel întuneric total. Pipai cubul, facând apel la toata finetea simtului sau tactil. Era neted. Era tare. Era rece. Si nu era nic i piatra, nici o bucata de stânca. Un mâner, o broasca... era un obiect fabricat de mâna omului. O mica valiza de forma cubica. În cele din urma, frânta de oboseala, iesi din tunel. Latratul vesel pe care îl auzi sus îi aduse la cunostinta ca tatal ei o gasise. Era acolo, cu Abile, si st riga cu o voce moale si îndepartata: - Julie, esti acolo, fata mea? Raspunde, te rog, fa-mi un semn. 5. UN SEMN Face cu capul o miscare în forma de triunghi. Frunza de plop se rupe. Batrân a furnica rosie apuca alta de la capatul de jos al copacului si o degusta, fara sa o mai lase sa fermenteze. Daca mâncarea nu are gust bun, cel putin e întaritoare. Oricum, nu-i plac în mod special frunzele de plop, prefera carnea, dar pentru ca în ca nu mâncase nimic de când evadase, nu era momentul sa faca mofturi. Dupa ce înghite hrana, nu uita sa se curete. Apuca antena dreapta cu capat ul ghearei si o apleaca înainte pâna când o aduce la nivelul labialelor. Apoi, sub man dibule, o dirijeaza spre tubul bucal si suge tija ca s-o spele. Dupa ce amândoua antenele sunt umezite cu spuma salivei, le netezeste în fan ta micii perii plasata sub tibii. Batrâna, furnica rosie îsi pune în miscare articulatiile abdomenului, ale tora celui si ale gâtului pâna la punctul lor extrem de torsiune. Cu ghearele, curata apo i sutele de fatete ale ochilor. Furnicile nu au pleoape ca sa-i protejeze si sasi umezeasca ochii; daca nu s-ar gândi sa-si curete prin frecare în permanenta lenti lele oculare, dupa un moment nu ar mai distinge decât imagini neclare. Cu cât fatetele sunt mai curate, cu atât vede mai bine ceea ce se afla în fata ei. Ia uite, parca e ceva! Ceva mare, ba chiar imens, plin de ace, si misca! Atentie, pericol: un arici enorm iese dintr-o caverna! Ia-o repede la sa natoasa! Ariciul, ghem impozant plin de ace, o ataca, cu gura deschisa. 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Avea întepaturi în tot corpul. Instinctiv, îsi spala cu putina saliva ranile m ai adânci. Mergând sontâc, duse valiza cubica pâna în camera ei. Se aseza o clipa pe pat. Deasupra, pe perete, se însirau de la stânga la dreapta postere cu Callas, Che Gueva ra, Doors si unul Attila. Julie se ridica cu greutate ca sa se duca în sala de baie. Facu un dus foa rte cald si se freca viguros cu sapun parfumat cu lavanda. Apoi se înfasura într-un prosop mare, îsi puse în picioare niste papuci de buret si îsi curati hainele negre de pamântul bej care le murdarea. Nu putea sa-si mai încalte pantofii. Calcâiul ranit îsi dublase volumul. Cauta într-un dulap o pereche de sandale de vara, ale caror curele prezentau dublul ava ntaj ca nu apasau pe calcâi si lasau degetele libere. Julie avea picioare mici dar foarte late. Or, marea majoritate a fabricantilor de pantofi nu imaginau pentru femei decât pantofi cu forme înguste si alungite, ceea ce avea deplorabilul efect d e a înmulti bataturile dureroase.

1789. un singur obiect. Le misca la întâmplare. Revolu tia franceza. avea impresia ca simte tot ce era în interiorul acelei parti a piciorului de parca oasele. c u atât era mai scârbita. replica tatal. Valiza era grea. . Haosul. Tatal cântari în mâini valijoara.Te simti mai bine? întreba el. Pantalonii de golf îl faceau sa semene cu un paznic de vânatoare sc otian. O distra sa salute astfel o particica din corpul ei.Ai cazut într-o zona în care nu se poate ajunge decât traversând un adevarat z id de urzici si de rugi. abandonat de traficanti. Misterul începea sai exacerbeze curiozitatea. Peste trei luni. Îsi întoarse privirea spre valiza. toate. Anarhia. le-am fi auzit ciocnindu-se între ele. zise ea. apara broasca. Se uita la ceas. "Istoria e doar un sir de maceluri". roscov an si mustacios. Tatal ei intra la ea împreuna cu câinele. fiecare prevazuta cu un cod. îsi aminti de o întâlnire importanta si pleca. Julie scoase deci cartea de istorie si începu s-o reciteasca. R obespierre. Imediat simti repulsie fata de valijoara si îsi zise ca ar face mai bine sa nu se mai ocupe de ea. nu descoperi existenta apendicelui decât în m omentul crizei.Îsi masa din nou calcâiul. Teroarea. Saluta cu glas scazut: "Buna ziua. O scutura din nou. Marat.Ah. Danton. Valiza era facuta din metal gros. fericit fara vreun motiv precis. Ar fi fost nevoie de un picamer ca s-o gauresti. înseamna ca cineva si-a dat osteneala sa-i reduca dimensiuni le. Era un barbat înalt si solid. Sau poate o. Un sistem de cinci roti te.Si daca înauntru ar fi un cap de om? . Julie scutura capul. sânge si iar sânge. punân d un plasture pe una din juliturile care se deschisesera. Valijoara ta nu este destul de mare ca sa contina un cap de o m normal. Saint-Just. Probabil ca în corpul ei existau o multime de organe carora le ign ora existenta. Înauntru era ceva. Sânge. Acum erau acolo. E un fel de luminis pe care natura parca l-a ferit de curiosi si de cei care se plimba pe-ac olo. Se manifestau prin semnale S OS. iar daca ar fi fost teancuri de bancnote. Era fascinata de acel obiect iesit din ma runtaiele pamântului. . Cu cât citea mai mult. O lua si o scutura. Ghilotina.În acest caz.Nu. E ciudata broasca asta protejata de un ci fru. . Fiecare rotita avea gravate pe ea cifre si simboluri. Nici macar nu e trecut pe plan. îsi zise ea. când se gândea oare la dinti daca nu atunci când aveau carii? La fel. si daca nu voia sa mai faca înca un an în aceeasi clasa. tot zdruncinând valijoara în toate chipurile.Daca înauntru ar fi fost monede sau lingouri. Ea dadu din cap. . Marii oameni. pur si simplu pentru ca nu avusesera impolitetea sa-i trimita sem nale dureroase. Pentru prima data. explica el. cu sigur anta ca îi rupsese nasul. Caderea Bastiliei. ar fi atârnat mai greu. îl urma dând din coada si gâfâind zgomotos. drept raspuns. Fara îndoiala ca era ceva moale. . ce poveste! continua el.. Julie scutura din nou valiza.. Câinele. Julie dadu din umeri. Dar. . calcâiule". daca se gândea mai bine. Poate ca e un sac cu droguri. avea examenul de bacal aureat. Gândul la ghilotina îi aminti de capul taiat din interiorul val . iar daca înau ntru ar fi fost un cap de om.. Noroc ca Ahile a mirosit ca erai acolo! Ce ne-am face fara câini? Mângâie cu afectiune setterul irlandez care. Avea poate o sansa la un milion sa descopere cifr ul. muschii si tendoanele ar fi asteptat acest incident ca sa se manifeste. Julie se uita la broasca.. Nu se interesa de c alcâi decât atunci când o durea. bomba. trebuia sa se apuce de recapitulari. Poate ca e vorba de un seif pe care hotii n-au reusit sa-l deschida. în plin a efervescenta la extremitatea piciorului. îsi etala balele a rgintii în partea de jos a pantalonilor stapânului sau si latra vesel. Existau.

înarmata cu o surubelnita mare. Procesul reg elui. era jumatate alba si jumatate neagra. Tatal ridica din sprâncenele rosii si-si netezi mustata.. Dedesubt. Furnica din stânga era neagra. Pe urma te-ai gândit ca cineva care ar vrea sa pastreze un secret nu a r folosi o ecuatie logica de tipul 2 + 2 = 4.Nu-mi spune. un sir de cifre. Razboiul civil. Nu pot fi si una si alta în acelasi timp. Tatalui nu-i placea ca cineva sa râda de el. nu? Julie se uita la el cu o luminita ironica în ochii luminosi.Ai zice ca e o veche carte de farmece. si cu litere mai mici. un sir de simboluri. Sa asculte. . Aici este o antinomie. Te-ai gândit. O carte groasa din care ieseau din loc în loc bucatele de foi lipite. mormai tatal. Rotita dintata îsi gasise perechea. Julie ataca broasca . Lua un ciocan. Era neteda si catifelata când o atingeai. cu vârful în sus. Si iar ghilotina. Si apoi: "La n aiba. Acea termita în plina activita te îi dadu o idee. Egalitate-Fraternitate. Julie repeta de patru ori ac eeasi operatiune. sub triunghi era repetata formula care declansa deschiderea vali zei cubice: 1 + 1 = 3.izei.Nu. Aceasta ec uatie este deseori întâlnita în vechile rituri. dar nu reusi nimic. Cinci minute mai târziu. un sir de simboluri si un sir de cifre. Lipi urechea de broasca valizei si misca încet prima rotita.. Îsi zise: "Mi-ar trebui un cleste". care co nstituia trunchiul inversat al Y-ului. 1789. Bruneta cu ochii luminosi deschise la prima pagina si citi: . Mângâi e coperta. bratele Y-u lui erau formate din trei furnici care îsi atingeau reciproc antenele. continând el însusi un fel de Y. O râcâiala în lemnul unei grinzi îi atrase atentia. Steagul albastru-alb-rosu. Pe coperta era caligrafiat un titlu cu litere mari stilizate: Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells Gaston mormai. Mâinile zgâriate ale fetei apucara ce se gasea în interior si adusera acel obi ect sub lumina lampii de la birou. Mirabeau. dar nu zise nimic. n-am sa reusesc". Sprijinit cu spatele de tocul usii. Mecanismul functiona si broasca ceda. Ai încercat deci 1 + 1=3. Valiza rezista. furnica din dreapta era rosie. Chenier. . Conventia. iar furnica din centru.Ai reusit s-o deschizi? Cum? Examina broasca care formase: "1 + 1=3". . Era o carte. Stiu. Li bertate. Julie se uita mai bine la coperta si considera ca era foarte recenta. Daca te uitai mai bine. E un sir de cifre. În sfârsit. Se întoarse la cartea de istorie si la Revolutia franceza. Tribunalu l poporului. . Arcul ridica brusc capacul valizei cubice. sensibilitatea urechii fusese de aju ns. Percepu un fo arte slab declic. Acolo unde violenta suru belnitei si ciocanului nu daduse rezultate. Tatal si fiica se aplecara spre interior. Ea înseamna ca doua talente reunite sunt mai eficace decât simpla lor adunare. batu în surubelnita ca sa-i sporeasca capacitatil e de pârghie. Fata zâmbi si zise: . tatal ei zise mirat: . Lucrurile sunt sau relative. sau absolute.Ciudat titlu. Ai dedus ca e vorba de o ecuatie.Asa ai facut. se preciza: volumul III Iar dedesubt se putea vedea un desen: un cerc care închide în el un triunghi . Imnul lui Rouget de Lisle. Apasa pe buton. Cum sa fii interesata de atâtea masacre? Cuvintele îi intr au pe un ochi si îi ieseau pe celalalt.

Cred ca vechile revolutii au pacatuit prin nerabdare si prin intoleranta. îl ap ucara si se pregateau sa întoarca foaia. comportamentele oamenilor sau animalel or. Acum. Si sper ca va fi pentru tine un prieten. O vad mai degraba ca o revolutie spirituala. E posibil. La nouasprezece ani. nu zâmbi. Nu mai avea timp. volumul III. Poti face asta. Serii de tuse mici care s-ar putea considera neînsemnate dar care. ENCICLOPEDIE BUNA ZIUA: Buna ziua. Atâta vreme cât va dura dialogul nostru. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sa vorbim despre asta. (Ai stiut deja sa asculti broasca? Asta ar fi o dovada ca stii sa asculti. stralucitor. daca esti pregatit si daca doresti. ar trebui sa spun o "evolut ie". îti propun sa facem imediat împreu na ceva important: sa întoarcem pagina. nu voi putea sa te ajut decât indirect. Este de ajuns ca cineva sa vrea c u adevarat ceva pentru ca acel ceva sa se produca. Îmi pare rau. PE PUNCTUL DE A EXPLODA Degetul mare si aratatorul mâinii drepte atinsera usor coltul paginii. Inte resanta este aceasta întâlnire-interferenta. Aceasta carte este o arma destinata schimbarii lumii. cititor necunoscut. Îti propun sa faci o revolutie. De parca ar fi vie si si-ar arata sensul în functie de cult ura. esti liber s a ma asculti sau sa nu ma asculti. mai curând. 8. Buna ziua pentru a treia oara sau buna ziua pentru prima oara. Tu va trebui sa deduci ideile care decurg din ele. Suntem doar niste oameni preistorici. cadea ca o perdea pâna la solduri. Cum voi actiona în calitate de "carte"? Pur si simplu povestindu-ti istori oare simple despre revolutiile. Edmond Wells. Pentru ca voiau cu orice pret sa vada în timpul vietii ro adele lucrarii lor.. La drept vorbind. nici o fiinta sfânta. Dis creta. aproape transluc ida. Sunt doar un om constient ca aventura umana este doar la început. Nu sunt un maestru al gândirii. utopiile. nici un guru. Ochii . de amintirile si de sensibilitatea ta de cititor deosebit. Sunt atâtea lucruri de facut. Nu. Eu n-am sa-ti propun nici un adevar. ca revolutiile de altadata. Trebuie sa accepti sa plantezi pentru ca altii sa recolteze în alte parti si mai târziu. Utopistii nu au ratio nat decât pe termen scurt. aceasta carte va fi diferita. O cauza foarte mica poate sa aiba un efect considerabil. prin int ermediul acestei carti. un prieten în stare sa te ajute sa te schimbi si sa schimbi lumea. Tu trebuie sa-ti imaginez i raspunsuri care te vor ajuta pe drumul tau personal.La masa! striga mama ei. tare si matasos. tu ai un suflu mai pute rnic decât cel provocat de baterea unei aripi de fluture. Fara violenta. Julie era o fata zvelta. adaugate unele la altele. nu are nici o importanta daca descoperi aceasta carte pentru prima sau pentru ultima data. Se spune ca bataia unei aripi de fluture la Honolulu este de ajuns ca sa provoace un taifun în California. Astfel. Pielea alba. Si tu esti în stare de atâtea minuni! Eu sunt doar o unda care intra în interferenta cu unda ta de cititor. Daca vrei. pentru fiecare cititor. Caci revolutia noastra nu are deloc nevoie sa fie violenta sau spectaculoas a.7. Un par negru.) Este posibil sa ma însel. sfârsesc prin a rasturna muntii.. Sau. Or. Am dreptate? Eu sunt mort. lasa uneori sa apara venele albastrui abia ascunse la mâini si la tâmple. Ignoranta noastra nu are limite si totul r amâne de inventat. aceasta carte va deveni vie. O revolutie de furnici. când o voce rasuna în bucatarie: .

La fel la optsprezece ani. sa-si uite temerile ajutându-se doar cu vocea. Julie pierduse nu numai un prieten. tipator. O învatase cum sa-si modifice formele f etei si ale gurii pentru a-si desavârsi instrumentul corpului. Ziua vindecarii sale. zgomotul pasilor si scârtâitul usilor . Batrânul nu putuse sa suporte o deceptie atât de mare. Chiar surd. Din acel moment. totul era violent. Lumea nu era plina de muzica . De altfel. . Totul influenta calitatea cântatului. o putere care depasea cu mult simpl a create a unei frumuseti auditive. Îs i inventase o sinucidere conforma cu idealurile sale. O învatase sa asculte cântecu l pasarilor pentru ca si ele participau la formarea ei. Vibratiile vocii sale rasunau în toate oasele. O învatase pe Julie ca cântatul detinea. Urcase pâna sub clopotul cat edralei Notre Dame din Paris. O învatase sa-si stapâneasca suflul pântecelui. de trei ani. De aceea nu se uita niciodata în oglin da. Parcursul ei scolar fusese inegal. un om batrân surd si tiranic. Nici în privinta vestimentatiei nu facea vreun efort. desi notele de la s coala erau mai mediocre ca niciodata. La saptespr ezece ani cazuse la bacalaureat.Sunt surd? Si! Si Beethoven era surd si asta nu l-a împiedicat sa faca t reaba buna. Degringolada sa scolara coincisese cu un eveniment: "moartea profesorulu i ei de muzica. o coloana de energie tâsnea ca un copac din pântecele ei. si a sta era pentru ea o senzatie uneori apropiata de extaz. nimic nu mai mergea. Eleva si profesorul se completasera de minune. Niciodata nu-si dadea cu parfum si nu se machia. Îsi pusese capul sub limba clopotului. rapus de energia teribila a celor douasprezece vibratii mo numentale si perfect muzicale. ei îi confereau un aer de mic animal nelinistit . Migdalati.ei palizi erau totusi vioi si calzi. Totul era numai taraboi si cacofon ie. care ar fi trebuit sa fie o zi fericita. un chirurg tânar deosebit de priceput a reusit sa-i implanteze sub craniu o proteza electronica care venise de hac surzeniei. gasise un alt profesor de muzica. O fortase pe Julie sa-si ridice vocea pâna la registre prea violente pentru laringele ei. Îl chema Yankelevici. Yankelevici nu omisese nici masca. Adevaratele sunete. Dar. Iar la nouasprezece ani se pregatea sa sustina pentru a treia oara acest examen. În mâinile lui. Se informa tot timpul despre noile metode de vindecare. La douaspreze ce fix ziua era mort. unul dintre aceia care se limit eaza sa-si puna elevii sa faca game. Yankelevici a auzit vocile oamenilor si topul niturilor de la radio. suflul plamânilor. A auzit peste to t în oras televizoarele aprinse neîntrerupt. parând ca sunt stapâniti de o viata plina de furii si mereu în miscare. daca îi observa miscarile gurii si îi punea mâna pe pântece. imposibil de auzit. Acum stia sa-si armoniz eze bataile inimii cu umflatul plamânilor. Julie fuse se în avans cu o clasa si profesorii se felicitau pentru nivelul ei intelectual si pentru maturitatea de gândire. se încrâncena sa-l faca perfect. diafragma si pâna si pozitia gâtului si a umerilor. a fost un a a disperarii. suspinele si hohotele de plâns. era convins ca Julie avea talent si ca trebuie sal cultive. batrânul profesor de muzica percepuse zgomotele lumii asa cum erau ele. O învatase sa-si moduleze emotiile ca sa învinga stresul. Julie avea uneori sentimentul ca e un cimpoi pe care un maes tru al muzicii se straduia. ci si îndrum atorul care o ajuta sa-si dezvolte principalul talent. A auzit stranuturile si râsetele. Îsi ascundea corpul su b haine largi si închise la culoare. În urma acestei disparitii. Când Julie cânta. Uneori se fixau într-o directie precisa ca si cum o raza de lumina stralucitoare avea sa tâsneasca din ei ca sa loveasca ce n-ar fi fost pe placul fetei. Niciodata nu-si dadea cu oj a pe unghii. profesorul carunt putea sa recunoasca calitatea sunetelor pe care l e emitea tânara. Profesorul nu se resemna sa fie surd. într-o zi. Julie se considera fizic neînsemnata. . siroirea ploii si susurul râuletelor. la ce bun? Tot timpul si le rodea. Sigur. spunea el deseori. Adevarata muzica. care preda dupa metode originale art a vocala. Batrânul profesor de muzica a constatat ca adevaratele sunete nu s emanau deloc cu cele pe care le imaginase el. O duruse tare rau. A auzit claxoanele masinilor si latrat ul câinilor. Pâna în ultima clasa de liceu. ci de zgomote discordante.

prepelita se dezumfla ca o minge d e rugby plina de abur. Nu mai repeta lectiile.. pâna la cicatrizarea coardelor vocale. esti ca acei iepuri care nu rod decât ceva tare: treptat. atipea în timpul orelor.Ma doare-n cot de societate. zise Julie.Atunci ce te intereseaza? vru sa stie mama. . Si a mai descoperit o carte ciudata în santul ala. Sa mâncam repede.. în sfârsit roase zgo motos cu molarii micile oase recalcitrante. Privirile goale si ciocul întredeschis lasau sa se creada ca pasarea fusese s mulsa brusc de la ocupatiile ei de un eveniment teribil.Ne-am plimbat prin padure. doar si -a ranit calcâiul. . Pentru ca a facut dreptul. îi explica tatal..Julie a cazut într-un sant. Avea capul acoperit cu stafide care pareau ca formeaza un fel de jo ben. daca ai un talent si nu-l folosesti . cu laxative sau vomitive la îndemâna.. prepelitele fripte îsi pier d toata savoarea daca nu sunt fierbinti. Apoi zise vrând sa fie concilianta: . Numai asta stii sa spui. . Urmase o operatie si. legata de o sforicica subtire. Dar mama nu era interesata decât de mâncarea fierbinte din farfuria ei. Îi placea sa arate când se ivea ocazia elevilor slabi acest obiect maca bru ca sa-i încurajeze sa lucreze. . ..Trebuie sa-ti faci studiile ca sa faci parte din societate. . o supse prin gaurile ciocului.Nu manânci? Nu-ti place? o întreba ea pe Julie. . tatal tau conduce acum serviciul juridic de la Ministerul A pelor si Padurilor. Julie era în cautarea unui adevarat profesor de muzica capabil s-o îndrume asa cum facuse Yankelevici. se curbeaza. e pasare..Doar n-ai sa intri iar într-o criza de anorexie. Tot binele pe care i-l adusese cântarul se transforma în rau. Julie trecuse printro perioada de anorexie dupa o prima faza de mare agresivitate. traverseaza cerul gurii si sfârsesc prin a le str apunge creierul de jos în sus. Lovind cu furculita într-un loc precis. Urmase apoi o faz a de bulimie în timpul careia mânca kilograme de prajituri. . cresc nemasurat.Ma doare-n cot de dragoste. . Respira prost si de putina vreme suferea de cri ze de astm. Mama lui Julie se repezi sa înghita prepelitele fripte servite cu stafide.Nu-mi place carnea.Acolo si-a facut toate zgârieturile astea? . . incisivii li se lunges c. insista mama. Lipsita de posibilitatea de a-si cultiva talentul.Atunci cu ce-ti pierzi timpul? Esti îndragostita? Julie se sprijini de s peteaza scaunului. Apoi. Julie îsi ruina sanatatea.Îmi povestesti putin mai târziu. Mersese pâna acolo încât scrisese cu cerneala rosie p e fruntea craniului acelui iepure: A nu-ti cultiva talentul natural este cel mai mare pacat.Ma doare-n cot. ma doare-n cot. Fata se uita la pasarea fripta. Mama lui Julie apuca pasarea fripta. trep tat se închisese în sine.Nimic. Draguta cum esti. asezata în farfuria ei. vreme de câteva sapta mâni. u rmase o reeducare dificila pentru a reînvata sa vorbeasca. Trebuie tot usi sa te intereseze si pe tine ceva sau cineva.Unde ati fost în dupa-amiaza asta? întreba ea.Ma doare-n cot de drept. desprinse aripile care cazura imediat între buzele ei. profesorul pastra la el acasa un craniu de iepure ai carui incisivi ieseau prin partea de sus ca doua coarne. Pentru a vizualiza acest pericol. . medicul diagnosticase noduli pe coardele vocale ale lu i Julie. . raspunse tatal. cu privirea pierduta în go l. N-a patit nimic rau. . Mama lui Julie se aseza prima la masa din sufragerie. Yankelevici spunea ca. Julie nu scosese nici un sunet. replica mama. Si pentru ca nu mai gasise nici unul. Trebuie sa fii sanatoas a ca sa treci examenul de bacalaureat si sa intri la facultatea de drept.Nu e carne. si pentru ca conduce serviciul juridic de la acest minister ai beneficiat de pila necesara pentru ca liceul sa accepte sa repeti a treia oar a ultima clasa de liceu. . . Îi ceru sa-si întrerupa lectiile. ceva în genul eruptiei br uste a vulcanului la Pompei.. De atunci. . zise Julie.Putin dupa aceea. Acum e rândul tau sa studiezi dreptul.

În timp ce se apleca ca s-o sarute si îi ura noapte buna. Batrâna furnica rosie alearga mai repede. nu ma lasa balta. N-am intentia sa-mi iau un amant. Ca sa se îmbarbateze. Stinse lumina ca sa ramâna singura numai cu ea însasi. Julie nu vru sa mai zaboveasca singura cu mama ei.Biata mea fiica. mastodont cuirasat cu ace ascutite.. Se învârteste cu repeziciune printre galbenele si catifelute. Foarte expansiv. spune ceva. El se prefacu ca nu auzise nimic. Dar ariciul nu se opreste. Se simtea mica de tot. nimeni nu o mai putea scoate de acolo. îi ceru în cele din urma sotia lui. ca de ob icei. îsi pastra o fata nepasatoare si se feri sa intervina. Si stii de ce? Pentru ca mi-e frica sa nu-ti seman. Intrarea e sufic ient de mare ca sa lase sa treaca o furnica.Vise placute. As vrea sa examinez mai de aproape acea râpa pe care a i descoperit-o si vreau sa fiu putin singur. care alearga-n iarba.Pot sa vin si eu? întreba fata. . Pretexta o nevoie pre santa si alerga la toaleta. Ce-ar putea sa fie? E prea mare ca sa fie o gaura de greier sau de lacusta. dar ghearele sale prea lungi si neretractile îl facura sa patineze p e parchetul lustruit cu grija. Dar în ea totul era gol. asezata pe capacul wc-ului.cred ca baietii roiesc în jurul tau. nici sa am copi i. ridicându-se de la masa. tânara bruneta cu ochii lumi nosi avu impresia ca se rostogoleste într-o prapastie mult mai adânca decât cea din pa dure. Câteva ramasite de inamici mai sunt si acum agatate de tepi i lui. De data asta.De data asta. f redona: "Un soricel verde. Tatal. de la aceasta cina. spuse ca vrea sa se culce devreme. nu. Tepii îl protejeaza de caderi si îi folosesc drept amortizor la nevoie. O expresie de stupoare indignata aparu pe fata mamei. . Julie se strâmba în mod ciudat. mama ta are dreptate.N-am nici un iubit si te anunt ca sunt tot virgina. Iesi tragându-si dupa el câinele în lesa.Julie. Nu identifica imediat despre ce e vorba.".Tata.. Tatal scutura din cap. Ahile vru sa plece ca o sageata. spuse scurt tatal împaturindu-si servetul. Barbia atinge usor muschiul si lichenii . Si. se încapatâneaza s-o urma reasca cu mirosul lui îngrozitor de mosc care împute atmosfera. iar daca furnica ar fi avut timp sa se uite bine la el. Julie îi sopti: . minuscula ca o f urnica. 9. Se s imtea pierduta într-o lume care o depasea. Batrâna furnica rosie sare pe deasupra unui taluz în speranta ca va scapa de urmaritor. . Apoi izbucni în râs. dar urmaritoru l nu renunta. . -. continua Julie. . Se face ghem ca sa sara mai bine. Poate adapostul unei cârtite sau al unui . Pamântul se cutremura la fiecare pas al lui. nici sa ma marit. ar fi vazut roiur i de purici urcând-si coborând pe spinii lui. esti un pachet de probleme. apoi se ridica din nou pe cele patru picioare. caci a dou a zi de dimineata avea de gând sa plece în zori ca sa faca un drum lung cu câinele. ai face mai bine sa înveti pentru bac. Gaston. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE Furnica galopeaza cu toata puterea celor sase picioare. . Ariciul. Mie consuma doar cireasa care împodobea crema de ciocola ta. si merge atât de r epete încât vântul îi apleaca antenele pe spate. Deodata zareste în fata ei un fel de tunel neted si alb.. Noroc ca ti-am stabilit o întâlnire cu un psihoterapeut! Pentru joi. În loc sa te plimbi prin padure. în ciuda numeroaselor semne cu piciorul facute fetei sale. -Numai în cartile de SF mai gasesti fete virgine la nouasprezece ani.Haide. . Dupa ce încuie usa. Mama si fata erau obisnuite cu astfel de hartuieli. Mama îsi regasise aplombul. Aceasta dura înca o or a si. ascult-o pe mama ta. zise el. Si apoi..

dorind-o. Tocmai a ajuns si acum vede. mai stie sa faca si pe moarta. Batrâna furnica mai asistase deja la o parada amoroasa a acestor insecte. Privest e sub ea si întelege. Unele specii au gasit o solutie originala la problema reproducerii: partenogeneza. Deja. Insecta care o poarta pe batrâna furnica rosie si-a reusit atât de bine camuflajul încât corpul ei este imprimat cu urme de fibre de lemn. batrâna furnica rosie se simte luata pe s us. Dar biciul rece se rasuceste si se strânge. Batrâna furnica rosie nu vede decât o singura salvare: o ramurica de care sa se agate si sa urce. mai putin atunci când acestea îi ating exact z ona moale de la vârful botului. Arta camuflajului este atât de mare încât oual e seamana cu niste seminte.. cu pete si cu crestaturi maro de parca o termita ar fi deteriorat-o putin. Se straduie ste sa-si plaseze bine gura mortala. frunze sau tije p e care se aseaza. Crenguta pe care s-a îmbarcat se dovedeste a fi o femela caci. surprinsa. Ariciul intra în panica. De sus de pe crenguta. foarte lent. ea elibereaza ouale care sar din frunza în fru nza ca niste picaturi de ploaie întarite. de talie mai mica. Batrâna furnica rosie se refugiaza într-un adapost de pamânt si de muschi. Privirea viperei nu exprima nici teama. lumea asta nu e facuta p entru indivizii singuri. Batrâna furnica. antenele nu-i permit sa adulmece lucrul acela. Un alt atu al acestor insecte: încetineala lor ajuta mimetismul. crenguta de care se agatase începe sa se miste lent. Animalul are o agilitate incredibila. Furnica nu se lasa. Destule emotii pentru ziua aceea! Se racoreste. Unul câte unul. Animalul acela exasperant nu-i ofera nici macar o tres arire de agonie. Acesta din urma s-a încolacit imediat în jurul lui. lupta dintre cele doua animale de prada. Furnica musca putin crenguta ca sa vada daca e comestibila. Tubul lung si rece împotriva ghemului cald si întepator.paianjen? Prea aplecate pe spate. Acea specie de insecte nu are nevoie sa gaseasca un partener ca sa se reproduca. Un detaliu o tradeaza totusi: extremitatea crengutei continua sa elimine oua-seminte. chiar aproape nemiscat.. Acel tunel alb nu seamana delo c cu un adapost. Gura viperei se deschide si îsi scoate la iveala dintii du bli cu venin din care transpira o moarte lichida. Pe jumatate devorata. Se cabreaza si încearc a sa loveasca cu tepii în pântecele reptilei. cade dupa insecta si o manânca. Astfe l. Masculul. nici ura. Aceste insecte cu corpul alungit si fragil se protejeaza de dusmani împingân d mimetismul pâna la adoptarea aspectului unor crengute. Nu e o crenguta. doar o preocupare pentru eficacitate. începe sa oua. Crenguta se deplaseaza lent leganându-se si urca pe alta creanga. brusc. se apropias e de femela deplasând un picior la fiecare douazeci de secunde. Mâine . Nu-i place sa-i fie vizitat fundul gâtului. un sarpe în fata. Nu te gânde sti sa ataci ceva lent. a venit ora hibernarii z ilnice. Ariciul rezista foarte bine la muscaturile veninoase ale viperelor. Micile lui labe cu gheare lovesc solzii care rezista la tepi. Spre marea ei surpriza. când crenguta se desprinde de ramura si începe sa înainteze. Femela se departas e putin iar masculul era atât de lent încât nici macar nu fusese în stare sa se tina dup a ea. nu mai întelege nimic. E ste constrânsa sa se foloseasca numai de vedere care nu-i ofera o imagine clara de cât de foarte aproape. ci îsi face prog enitura asa. Fara probleme de acuplare. uluita. Înainte de a afla soarta bataliei. insecta ramâne nemiscata. imediat ce insecta simte vârful mandibulei. începe sa urce pe trunchi. Pentru ca sarpele si ariciul nu mai sunt acolo. Abia are timp sa se retraga în graba si sa muste gâtul sarpelui. Nu avea importanta! Tot asteptându-si masculii cu încetineala lor legendara. Dar insecta nu dispune de mimetism doar ca sa se apere. sarpe! Un arici în spate. intra în catalepsie si îsi da drumul sa cada pe pamânt. ci o insecta care practica mimetismul. E gura deschisa a unui. Nu e nici un miracol arborico l. Lamurit lucru. ca o adevarata cr enguta. C rede la început ca vântul o face sa se aplece si. f emelele au sfârsit prin a se adapta. ariciul cu bot lung intra în gura reptilei. Dupa o scurta oprire. ramuri. se lasa purtata de crenguta ambulanta. Crenguta are ochi si picioare. batrâna furnica rosie observa.

Trebuie cu orice pret sa "le" avertizeze mai înainte de a fi prea târziu. Nu mai stim sa pe rcepem unele evenimente caci am fost perfect conditionati sa percepem lucrurile numai într-un singur mod. orbitele goale si capul plin cu staf ide. Un sarpe enor m o capturase ca s-o manânce. ENCICLOPEDIE DIFERENTA DE PERCEPTIE: Nu percepem din lume decât ceea ce suntem pregatit i sa percepem. Dar sarpele enorm se folosea de gura lui ca de un lansator de flacari. A-a-a-a". a tras-o afara din noroi si a aruncat-o într-o spuma de ciocolata. "A-a-a-a. încerca sa doarma dar nu mai reusi. se uita la c eas si constata ca era sase dimineata. Afara era înca întuneric. Educatia le limit ase perceptia la evenimente verticale. Venise s-o salveze. tata. Si se mai întâmpla ca niste foarfeci sa-i taie coardele vocale.. Visa ca e o printesa din Evul Mediu. pasi si latraturi. Un print tânar. Lua cartea aceea mare. Acest cosmar al disparitiei vocii se repeta din ce în ce mai des. Julie visa. Dincolo de fereastr a stelele înca mai sclipeau. Dupa cum anuntas e. Îsi trecu o mâna fierbinte peste gâtul jilav. O aruncase în nisipuri miscatoare mocirloase pline de pui de serpi care se târau si ea se ducea tot mai mult la fund. cu o garnitura de piure galbui. galopa pe bidiviul lui alb si se batea cu s arpele enorm. Calm. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 10. Pentru o experienta de fiziologie. el si calul lui au fost serviti praj iti într-o farfurie. Era vorba despre furnici si despre revolutie. Alteori i se umplea gura cu alimente. dar nici una dintre pisicile educate în camerel e cu motive verticale nu a reusit sa se hraneasca sau sa iasa. Sarpele enorm a apucat-o apoi pe Julie cu dintii lui veninosi. Drept raspuns: trântitul usii de la intrare. Edmond Wells. aceste pisici au fost scoase de acolo si puse în niste cutii tapisate cu linii orizontale. Car tea aceea recomanda deschis revolutia si amintea despre o civilizatie paralela c are ar putea s-o ajute. Ce sa fie oare dupa prima pagina a Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a profesorului Edmond Wells? . Spaima ei era atât de mare încât imediat vru sa se co nvinga ca nu devenise afona. PUTEREA CUVINTELOR Mâna ei se deschise si se închise nervos înainte de a se crispa pe sulul de la capatul patului. Fata se trezi tresarind.Tata. cu tibiile. Auzi jos zgomote. Dupa trecerea perioade i de formare a creierului. îi intra în gura si îi împiedica iesirea oricarui sunet. Printul avea o sabie lunga.. volumul III. 11. Julie a vrut sa tipe dar spuma alba de ciocolata o înghitea deja. O singura scânteie a fost de ajuns ca sa-i dea foc. Aceste linii indicau amplasamentul ascunzato rilor cu hrana si trape de iesire.. iesi din fundul gâtului. se ridica pe perna. A poi îsi închide cu o pietricica micul adapost ca sa nu mai fie deranjata. Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. A rmura de hârtie nu a fost de prea mare folos printului. Printre texte scurte. Uneori e ra torturata si i se taia limba. tatal ei pleca de dimineata sa se plimbe în padure împreuna cu câinele. rosie si ascutita si o implora pe prin tesa sa reziste. niste pisici au fost închise de la nastere într-o mica încapere tapisata cu motive verticale. Frumosul print îsi pierduse mar etia: avea o piele de un maroniu-negricios.va porni din nou în cautarea unui drum care sa o duca la cuibul ei natal. . prot ejat de o armura din hârtie imprimata. Chiar era indispensabil ca în s omn sa fie vise? Spera ca va adormi din nou si nu se va mai gândi la nimic toata n oaptea. îsi spala antenele ca sa perceapa bine ce-i în jurul ei. asternute pe hârtie cu un scris cris . Legati cu o sfoara. Julie se întinse din nou în pat.

prospecte. imagini din actualitate sau fotografii eroti ce cu femei celebre asezate acolo ca niste miniaturi. ghiduri. un manual d e codificare folosit de cei din Rezistenta franceza în timpul celui de al doilea r azboi mondial. Ce legatura putea sa existe între scriere si arhitectura unui t emplu? Dadu pagina. Nu niste capete umane . Unele imagini erau foarte dure. tema furnicilor revenea ca un laitmotiv. corporatie sau religie. Învata sa gândesti singu r fara sa fii influentat. extrase din reviste. Nu tr ebuie sa astepti ca altii sa-ti spuna ce trebuie sa gândesti. De altfel.. Se întreba o clipa daca nu cumva era un manual de îndoctrinare apoi. pe o pa gina. mirosul. enigme matematice si scheme de perspe ctive provenite din tablouri datând din Renastere. Exista cinci simturi fizice si cinci simturi psihice. o majuscula sau un mic desen. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute era un amestec urias de in formatii. Cele cinci simtu ri fizice sunt vazul. Julie gasi strate gii inspirate de Scipio Africanul si de Clausewitz. nu prevede viitorul. te hnici de manipulare a maselor. de desene. retete noi de bucatarie. Biologie. lungimea antenelor. utopii. citi acest sfat: Fereste-te de orice partid politic. o vorba spusa de cântaretul Georges Brassens: Decât sa vrei sa-i schimbi pe altii. continea texte didacti ce. Ezita . Julie vazu planurile unor orase imaginare. Privirea îi fu atrasa de alt pasaj: Mic tratat despre cele cinci simturi interioare si cele cinci simturi ex terioare. Citi o fraza. Conform titlului. în mijlocul unei fraze. dar nu. retete de bucatarie. Alte pagini pareau ca au fost completate cu cerneala simpatica sau suc de l amâie. harti ale boitei ceresti sau planuri ale retelelor de metrou din maril e orase. este ca si cum ai folosi doar cele cinci degete de la mâna stânga. intuitia. Si erau unele redactate cu niste litere atât de mici încât ar fi fost nevoie de o lupa ca sa le poti descifra. de schite diverse. Marimea ochilor. biograf iile unor personaje istorice uitate de Istorie si sfaturi pentru fabricarea unor masini ciudate. Adunatura sau comoara. Existau calendare care apreciau la ce date trebuie semanate grânele si pla ntata o anumita leguma sau un anumit fruct. constiinta universala si inspiratia. când privirea i se opri asupra unor portrete insolite. Nici o furnica nu era identica cu alta. anecdote despre tot felul de oameni si de stiinte. ale mortii s au catastrofe. Yi king este un oracol care. f orma capului variau în mod clar. hexagrame si Yi king. Fi ecare cap de capitol are drept prima litera cea care corespunde cifrei uneia din tre dimensiunile templului. Dac a traiesti doar cu cele cinci simturi fizice. Mai departe.. reprezentari ale violentei. C iti la întâmplare: Planul acestei lucrari este copiat dupa cel al templului lui Solomon. dar erau si poeme. Printre holograme. fragmente din scrisori personale. Citate în latina si greaca.pat. încearca mai bine sa te schimbi pe tine însuti. Partituri de Bach. mod de folosire. secta. ci niste capete de furnici reprezentate bust în maniera unor personaje impozante . pipaitul. colaje. îndreptar. Si mai departe. . Unele texte erau scrise cu cerneala rosie sau albastra sau parfum ata. listing-uri de programe d e informatica. imaginatia. gaseai acolo colaje de stofe si de hâr tii rare. retete si planuri. Se încrunta... ici si colo. ideograme chinezesti. Trecu mai departe. ci explica prezentul. contrar a ceea ce credem de o bicei. Cele cinci simturi psi hice sunt emotia. Ce minte eclectica si pluridisciplinara adunase toate acele luc ruri? Rasfoi mai departe acel mozaic de cunostinte. apareau. fiecare avea un nume format dintr-un s ir de cifre alaturate portretului. nu se însela: era într-adevar vorba de niste capete. pozitii sexuale recomandate de Kamasutra. gustul si auzul. Julie îsi zicea ca i-ar fi trebuit cel putin doi an i ca sa citeasca tot.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.cum sa fabrici un cocteil Molotov. ci foloseste-o mai bine în felul ur mator. n-a prea cunoscut odihna. Revolutie si furnici. Ea dureaza cincisprezece-douazeci de minute. S-a facut o experienta. Astfel s-a constatat ca. În timpul acestei faze a somnului lor. sopârlele. E un paradox al lunii martie. Visul este o frâna naturala a totalitarismului. Si mai departe: Nu ezita sa sari peste paginile care ti separ prea lungi. desi n-au cunoscut înca astfel de emotii. Aranja cuvertura si. SINGUR PRINTRE COPACI S-a facut dimineata. avem de primit un mesaj. prezenta tot usi un nucleu comun. din totalitatea timpului de somn. caleidoscop de imag ini. Apoi a fost lasat sa ad oarma din nou ca sa fie iar trezit la urmatoarea faza de somn paradoxal. S-ar zice ca trec în revista expres iile pe care le vor avea mai târziu. sur priza. ajungând la numai o zecime. Recent. frunze uscate de copaci. fazele de somn paradoxal se reduc c u vârsta. 12. O carte nu e c eva sfânt. chiar daca povestea celor doua vise era diferita. Luna lumineaza frunzisul ca un astru albastrui. cercetatorii au emis o teorie noua. daca nu si mai putin. frica. o treime de somn usor . apoi se întrerupe c a sa revina mai îndelung o ora si jumatate mai târziu. în cursul vietii de adult. respiratia deveni regulata. asta se datoreaza a cestui somn paradoxal (proportii: o treime de somn normal. bebelusii pr ezinta deseori mimici ciudate care îi fac sa ia mina unui adult. De ce a fost numita astfel ac easta perioada de somn? Deoarece este paradoxal sa ai o activitate nervoasa inte nsa chiar în momentul celui mai profund somn. iei o pagina la întâmplare. t emperatura scazu usor si adormi încetisor. ENCICLOPEDIE SOMN PARADOXAL: În timpul somnului. Simti ca o furnica ochii. Dupa aceea. chiar a unui batrân . Se simtea ametita de acel delir vizual si info rmativ. Aceasta lumina o trezest e si îi insufla energia necesara ca sa-si continue drumul. Daca noptile bebelusilor sunt adesea foarte agitate. Un adult a fost trezit în mijlocul somnului parado xal si a fost rugat sa povesteasca ce visa în acel moment. Totul se petrece de parca visul întrerupt s-ar repeta într-un m od diferit ca sa transmita acelasi mesaj. Toate conditionar ile impuse de exterior dispar. Nu se lovea de toate aceste necazuri când traia acolo. volumului. Julie închise lucrarea si îi promise ca o va folosi dupa cum îi propusese cu a tâta amabilitate. Experienta este traita ca o placere si poate sa provoace erectii la barb ati. Edmond Wells. 13. o citesti si încerci sa vezi daca ît i aduce o informatie interesanta despre problema ta actuala. S-ar parea ca. Se opri la o alta fraza: Sa nu citesti aceasta lucrare în ordine. o treime de somn paradoxal). Visând. de data asta. trecem printr-o faza deosebita numita "somn paradoxal". în oras. Când simti nevoia. bucuria. tristetea. în fiecare noapte. aricii si chiar si insectele care practica mimetism ul parca se întelesesera ca s-o necajeasca. pasarile. uitam ceea ce am fost constrânsi sa învatam în timpul zilei si vine în contradictie cu convingerile noastre profunde. Creierul ei se bransa atunci la "mintea colectiva" si nici macar nu trebuia sa . Atâta vreme cât oamenii viseaza. E înca întuneric dar e deja cald. Pe fizionomia lor se zugraveste rând pe rând furia. insectele care manânca furnici. este imposibil sa-i manipulezi complet. furnici si revolutie. Visul ar fi un mijloc de uit are a presiunilor sociale. Paianjenii. cu celelalte . De când merge singura pri n acea padure imensa.

Îsi ridica antenele si repereaza o violeta de padure acoperita de fluturi care îi sondeaza mijlocul. Caci acum fiecare secunda co nteaza. nestiind încotro sa apuce. a reusit sa-i fie în permanenta teama de moarte. Valuri de molecule odorante îi aduc tot felul de informatii despre viata s i despre obiceiurile animalelor din zona. un brad lasa sa-i cada acele ca sa faca solul mai acid astf el încât sa extermine toate ierburile parazite si micile plante concurente. Cunoaste acest fenomen. Lumea plantelor nu cunoaste mila. lamele de brici ale scaietilor. Batrâna furnica rosie se apropie ca sa examineze mai bine catastrofa cu vârful ant enelor. Când nu întelegi lumea în care traiesti. . Mai departe. Fiecare are arma lui. Aceste furnici s-au departai. E vorba de furnici negre seceratoa re.faca un efort personal ca sa gândeasca. au p utut sa creasca mai înalte si mai solide. scoasa în evidenta de lumina mov a lunii. datorita radacinilor lor mai adânci. Creierul ei era obligat sa functioneze "individual". Exhala rile de polen o ametesc. Mai întâi. Ce degenerare! Merge pe sub ulmi. Se împiedica de un cadavru uscat. Batrâna furnica îsi spala antenele apoi le ridica ca un panas deasupra capul ui ca sa capteze mai bine toate frecventele care circula prin aer. Batrâna furnica vede o liana de smochin sugrumator pornin d cu curaj la asaltul unui cires impasibil. toate vegetalel e îsi schimba culoarea în mov sau în alb. "stramosul" tuturor vegetalelor. Lichenii au pus apoi la punct o strategie de ameliorare a solului ca sa creeze un teren favorab il unei a doua generatii de plante care. Unele plante prefera arma alba otravii. În acest duel. bietul cires nu are nic i o sansa. Fiecare planta poseda de acum înainte zona ei de influenta. recunoaste parfumuri din copilaria ei. În schimb. s-au asezat în spirala si s-au învârtit înt runa pâna la sfârsit. Deocamdata. otraviti de seva lui toxica. Trebuie cu orice pret sa-si avertizeze cetatea mai înainte de a fi prea târz iu. Trece printr-un boschet care seamana cu un cu loar plin de lame lungi si subtiri. duce la frica de moarte. s-au transformat în licheni. în tacere. mai ales. Furnicile au capacitatea formidabila de a dispune de doua moduri de functionare: colectiv si individual. Trecând pe sub ferigi negre. Furnicile de pe marginea spiralei au murit primele. Dar acum se afla departe de cuib si de ai ei. Ca sa poata ramâne aici. gândeste batrâna furnica rosie . A fost nevoie de timp ca sa se ajunga la o astfel de perfectiune. Se uita la acea ciudata spirala a mortii. Cauta o urma de pista mirositoare care duce la tinutul ei natal. E clar ca poporul meu mai are multe de învatat. de cuib si când a cazut roua rece a noptii. pe termen lung. alti smochini sugrumatori care îsi închipuie ca sunt în stare sa v ina de hac unui puiet de macris se ofilesc. cârli gele pasiflorei si acele salcâmului. Se trage înapoi si observa. traind singura. Singura dif erenta poate fata de lumea animala: asasinatele vegetale se deruleaza mai lent s i. au aterizat pe continent. fiecare are sistemul lui de aparare. Reînvata cât de extraordinara e padurea. Sub clarul de luna. Natura pare ca se face si mai frumoasa ca sa-si sa rbatoreasca întoarcerea la viata. Acele proast e de furnici negre n-au imaginat nimic altceva decât sa se învârteasca în loc de parca d ansul ar fi putut sa alunge pericolul. Zbârnâitul unui carabus burtos o face sa ridice capul. omizile cu spa te vargat pasc frunze de soc. modul individual este singura ei posibilitate si i se pare d estul de penibil ca trebuie tot timpul sa se gândeasca la ea ca sa supravietuiasca . algele verzi marine. Gândul la tine. grupate în spirala. Mai departe. Poate ca e prima furnic a care. Lucrul asta îi este amintit furnic ii plimbarete de ghearele frunzelor de ilex. dar înca se mai mentin arii de conflict. Acolo exista o multime de furnici moarte. Ce comportament primitiv! E destul sa te pui la adapostul unei buturug i sau sa sapi un bivuac în pamânt ca :sa te protejezi împotriva frigului. fiecare are p ropria strategie de supravietuire. te învârtesti în loc pâna la . apoi cele din centru .

o carare în spirala urca pâna la o îngramadire de pietre. În stânga.. capteaza o întreaga gama de frecvente odorante. Nici vorba de asa ceva. nu percepe nimic special.. Urca promontoriul format de vârful unui trunchi de pin. Înainte. de lemn putred. de frunze de izma salbatica. Edmond Wells. pe vremuri. cu exceptia uneia . La 400 vibratii-secunda. ajunse la turnul Denecourt. D ar contemplara împreuna cerul. în inima acelei paduri de la Fontainebleau. La acel revarsat de zori cald si înca înstelat. Trebuie sa le curete înainte de a-si relua eforturile. ENCICLOPEDIE IMPORTANTA DIFERENTEI: Toti suntem niste câstigatori. o luna imensa era de ajuns ca sa dezvaluie panorama. Accentueaza si mai mult vibratiile. capteaza molecule din departare care do vedesc prezenta unei piste a furnicilor. Mergând împreuna cu câinele sau pe carari abrupte. la extremitatea stâncii Cassepot. SE VEDE DE DEPARTE Pasi pe pamânt. Recent au gasit solutia. în ung hi de 123 grade fata de lumina lunii. Spermatozoidul tau a fost cu adevarat dotat. A stiut sa gaseasca drumul cel bun. 12 000 vibratii-secunda. Rotindu-se. 10 000 vibratii-secunda. Deci ovulul alege spermatozoidul câstigator din toata masa de spermatozoiz i solicitanti care se înghesuie la usa lui. Si stau acolo asteptând. volumul III 15. În functie de intensitatea miscarilor ante nare. Caci toti provenim d in acel spermatozoid campion care si-a împins cei trei sute de milioane de concure nti. Era destul sa vina în acea padure ca sa se simta în sfârsit un om l iber. Câinele ramase în picioare. Nu s-a ratacit în nu stiu ce ungher. Ahile. 600. E sapte dimineata si stelele palpita înca sus pe cer. Dar nu ajunge la nici un rezultat si cauta o metoda. miresm e de coleoptere. La capatul as censiunii.Vezi. . Se aseza jos si îsi sfatui câinele sa faca la fel. Pro blema de supravietuire. Câteva sute de spermatozoizi ajung în acelasi tim p în jurul oului. antenele creeaza curenti de aer aspiranti care atrag la ele toate felurile de p raf. În sfârsit. Multa vreme s-a crezut ca spermatozoidul cel mai rapid reusea sa fecunde ze ovulul.Îsi adapteaza totusi ritmul mersului ca sa nu piarda nimic din mirosurile care o intriga. Nu capteaza decât frecvente de vegetale s i de insecte care nu sunt furnici: parfumuri de flori. O împartisera în optzeci si opt de constelatii. 14. astronomii întocmeau harti ale cerului ca si cu m ar fi fost vorba de o bolta plata. asa ca încearca pur si simplu sa evite problemele de consanguini tate. îsi roteste apendicii senzoriali. nu cu ceva similar lor. Nimic interesant. De acolo de sus vederea era extraordinara. A câstigat dreptul de a-si transmite seria lui de cromozomi care au facut sa existi tu si nu altul. Poate ca a facut în asa fel ca sa bare ze calea altor spermatozoizi rivali. cam ca un fel de optzeci si opt de departamente care ar fi format statul celest . spori de ciuperci. Cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile în fiecare noapte. 1000. Natura face ca cromozomii nostri sa tinda sa se îmbogateasca cu ceea ce e di ferit de ei. Se strecoara în fluxul curentilor de aer ca sa identifice parfumur ile necunoscute. Numai unul dintre e i va fi ales. înc etisor. Directia: vest-sud-vest. Ovulul nu stie nimic de cei doi parteneri care fac drago ste deasupra lui. Îsi netezi mustatile roscate. 2000 vibratii-secunda. agitându-si filamentul. A câstigat. se cambreaza si. Ovulul îl alege pe ac ela care "prezinta caracteristicile genetice cele mai diferite de ale sale". Accentueaza miscarile radarului sau olfactiv. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Conform caror criterii? Cercetatorii s i-au pus mult timp aceasta întrebare. în aer curat. Gaston Pinson se simtea cât se poate de bine.

Numai liniste. prelungit cu un mâner de trei stele.. Gaston întâlnise pui de mistret si mis treti si. Nici o g rija. razboinicii arabi îsi masurau claritatea veder ii dupa aptitudinea de a distinge aceste doua stele. Privirea lui Gaston trecu de la stele la soare. Nu exista nimic mai placut decât sa te scoli astfel. Peisajul era de o varietate uimitoare. a transformat-o într-o ursoaica mare. n-am fost niciodata în stare s-o ducem la bun sfârsit. privirea i-a fost atrasa de un spectacol i . Nici masini. Risipa de bogatii gratuite. ci de doua lumini. Vru s-o alunge da r i se agata de mâna înainte de a i se urca pe pulover.singure (pentru locuitorii din emisfera nordica): Ursa Mare. Seamana cu o tigaie care ar fi formata dintr-un patrat de patru stele. Alcor si Mizar. pornind de la mânerul tigaii. Splendid festival de culori. luna prefera sa bata în retragere. o data. nici poluare. Scoase ceva de mâncare din tolba. La nici saizeci de kilometri de Paris. . O furnica tocmai se instalase pe tocul instrumentului. care stia ca îl denumeste pe el. coline. Directorul serviciului juridic al Apelor si Padurilor lua binoclul si pr ivi ansamblul decorului. un stejar înalt si batrân de patru s ute de ani care ajunsese la o înaltime de treizeci si cinci de metri. Pe vremuri. Câinele nu întelegea nimic din aceste explicatii. ca un omagiu adus printesei Calisto. nici claxoane. Ei. ai fi putut crede ca aici civili zatia umana ramasese intacta. da. Era populata de sute de specii de pasari.Furnicile ma îngrijoreaza. Auzea doar "bedebedebede A hile bedebedebede Ahile". Cunostea fiecare coltisor al acelei paduri. Gaston era convins ca furnicile erau pe cale de a duce experienta societatii pâna la stadiul desavârsirii. Vezi. Era atât de frumoasa încât. Exasperat de atâta flecareala. sette rul irlandez lua hotarârea sa se culce cu un aer plin de compasiune.Este interesant de reperat aceasta constelatie caci. ceea ce te ajuta sa nu te ratacesti. continua el. portoca liu. la fel de usor de observat: Steaua Polara. Gaston închise ochii si aspira cu nesat aerul proaspat al diminetii. daca prelungesti profilul tigaii cu de cinci ori distanta ei. Din tot limbajul oamenilor nu întelegea decât îmbinarea de s ilabe A-hi-le. Gaston citise în ziare ca erau reperate din ce în ce mai multe su percolonii de furnicare.A doua stea. e formata nu de una. dimineata devreme. De mai multe ori. fiica r egelui Arcadiei. de reptile si de insecte. padurea cea mai diversificata din Franta. Îi zise câinelui: . Gaston regl a binoclul si îl îndrepta spre copacul lui Jupiter. . pe care îl consuma în loc de mic dejun. câinele casca. si sa pleci în padure ca sa asi sti la rasaritul soarelui. apoi roz. oamenii. cuprinsa de gelozie. Acest e douazeci si cinci de mii de hectare de viata salbatica îmbalsamau aerul cu mires me înca neidentificate de specialistii în parfumuri. Hera. de gresie. Dar stapânului sau îi ardea prea mult de vorba ca sa se limiteze numai la atât. Fontainebleau era formata din câmpii. de rozatoare . descoperi ca deasupra zboara un pop -corn. zone de nisip. fosnetul frunzelor înfiorate de vânt si ciripitul pasarilor cer tarete. Astrul solar deveni rosu. Incapabila sa rivalizeze cu atâta maretie. galben si în sfârsit alb. Soarele începea deja sa-si arate razele si discret stelele palira apoi disparura ca sa îi cedeze locul. Dar furn icarele lor se grupeaza din motive misterioase. în mod sigur. Ahile. un sandvis jambon-brân-za-ceapa-comison-pi per. Ahile! asa sunt toate femeile. sotia lui Zeus . cea a "supersociabilitatii". cuiburile lor erau izolate. Era. S-au unit în federatii iar federat iile se unesc între ele ca sa formeze imperii Ca si cum furnicile s-ar fi dedat un ei experiente pe care noi. chiar o caprioara cu puiul ei. Întreaga întindere a imensei paduri salbatice aparea a cum cu claritate. de la soare la copaci. gel oase unele pe altele. d e la copaci la panorama vaii. Pâna acum.Ce frumoasa e padurea! exclama el încântat punând la loc binoclul. Într-adevar. Câinele dadu din cap si se tângui molcom. În timp ce examina împrejurimile. Gaston miji ochii spre cer. Grecii au numit-o Ursa Mare. Mai erau acolo si o multime de râpe si de codri batrân i de mesteceni. Suspina de placere. . de argila. în felul asta dispu i de directia nord. de calcar.

ENCICLOPEDIE HOROSCOP: În America de Sud.. Bzzz.Mai. Gaston coborî cararea în directia acelei luminiscente triunghiulare . În functie de ziua nasterii. Mai ales sette rii irlandezi. A cest sistem functiona destul de bine. Bzzz. Gaston dadu ocol acelei constructii. Acest calendar povestea toata viata lui viitoare: când va gasi de luc ru.. Nici macar o carare pe care sa te apropii de ea.Esti si tu de parerea mea. Forma scânteietoare era mascata de crengi. Gaston nu ar fi remarcat-o niciodata. exista o astrologie oficiala si ob ligatorie. dar nu reusi sa-si duca gestul pâna te capat.nsolit. Trebuia deci sa fie vorba fie d e un cort ridicat de turistii care nu aveau nimic de facut. nici rulota. nici c os. De data asta nu era vorba de un furnicar. În fata lui se ridica o piramida înalta de aproape trei metri... cu laturile acoperite în întregime cu oglinzi. într-un boschet de ciclame. Dar câinii mai întâi aduna informatii înainte de a emite ipoteze. Nu era nici cort. fie de un deseu mare lasat în plina padure de niste poluatori inconstienti. . ridica mâna vrând sa alunge insecta inoportuna . caci astrologii mayasi se descurcau ca sa faca sa coincida previziunile lor. când va avea un accident. un dulap? Avu nevoie de o ora ca sa traverseze rugii si scaietii ca sa ajunga pâna l a forma misterioasa. Zgomotele încetara. o masina metali zata. . Copaci înalti si tufe de feriga ascundeau destul de bine piramida la prima vedere. Simti o întepatura usoara pe gât. dracie! Auzea zgomote în interior. Gaston nu-i dadu nici o atentie. Daca te uitai mai bine la ea. Deschise larg gura si se întoarse în l oc. Era ostenit. extraterestri..Ei. Iar vârful era translucid precum cristalul. Setterul irlandez mârâia întruna adulmecând pamântul.. nici ferestre. Ahile? Câinele îi dadu dreptate latrând. Aureola de abur lasata de fraza pe pe tele-oglinda se risipi. forma era si mai insolita. 16. sa fie! Ce zici de surpriza asta. Daca soarele diminetii nu si-ar fi trimis razele direct spre ea. cu c apul înainte. Daca un tânar avea în cuvintele cântecului sau întâlnir . nici cutie de scrisori. la mayasi. Natura nu cunostea liniile drepte. În departare.. Functionarul privi cu atentie edificiul: nici usi. Batu cu mâna în perete: . Enervat. Fuse se construita din beton si dupa aceea fusese acoperita cu placi de oglinda asa c um gasesti în orice magazin de profil.E cineva acolo? Nici un raspuns. copilului i se dadea un calendar profesion al specific. În spatele lui se auzi un zbârnâit usor. îl învata pe de rost si el însusi îl fredona ca sa stie unde ajunsese în existenta lui. Zbârnâitul se apropie. în tre copaci stralucea un triunghi. Ba chiar i se paru ca aude vocea unui om. piramida nu avea nimic extraterestru. Mârâi aratându-si coltii cariati si folosi arma l i secreta: o rasuflare fetida care pusese pe fuga multe pisici maidaneze. dar era data de gol de laturile prea drepte. dar omul nu prea îl întelese. Mintea continua sa-i prezinte ipoteze: un model nou de rulota.. Poate ca sunt niste. Gaston îsi lipi urechea de el. . Bzzz. Padurea era plina de tântari si de tauni de tot felul. . Dadu drumul lesei câinelui si facu ochii mari în momentul în care se prabusi. Ahile? Câinele îi raspunse printr-un latrat. ni ci dulap. I se fredona în leagan. în directia stâncii de gresie si a râpei descoperita de fata lui.Cine a putut sa aiba ideea construirii unei piramide în mijlocul padurii Fontainebleau? Ai idee. când va muri. Ahile? Am mai vazut chestii de-astea la tel evizor. De aproape. când se va casatori. Ahile parea interesat de peretele-oglinda.

deoarece aceasta se autodistruses e cu mult timp înainte. provenind din glandel e emitatoare plasate sub abdomenul furnicilor exploratoare belokaniene. Edmond Wells. Daca numarul d e morti nu coincidea exact cu previziunile. "Ei" vin din ce în ce mai multi în padure. Înjur. Percepe mii de antene. duca viata si chiar si cum era a celorlalti. dupa care a fost aruncata departe în aer. Fiecare stia unde sa-si . mayasii prevazusera. Daca o încaierare trebuia sa izbucneasca la o anum ita data. Deodata. copiii lacondonilor fredoneaza melodii vechi care enumera toate evenimentele unei viet i. Sunt din aceeasi familie. Mai întâi slabe. poate sa considere ca ea este cea care s perie si intimideaza. Surorile ei mai mici ! Cu mandibulele în fata. Cât de m ult usura existenta aceste horoscoape cântate! Nici un lucru nu era lasat la întâmplar e. Sunt soldati tineri. parfumurile feromonale se conf irma. Mayasii cunosteau cifra zero. Ca si ea. Era înca în viata si asta conta. i s-a întâmplat ceva ciudat. a fost aruncata pe fibre vegetale împletite.. Astrologii erau toti de acord asupra orei exacte. Si lucru ciudat. momentul sfârsitului lumii. Totul functiona de minune. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. s-a agatat disperata. întâlnirea avea loc caci fata detinea si ea ac elasi cuplet în cântecul-horoscop personal. cu un sistem de treisprezece luni. si-au ucis ei însisi familiile si apoi s-au sinucis. ferigi mari formeaza boite verzi. Astrologii descriau viata fiecarui om de la început si pâna la sfârsit. vânzatorul avea în cântecul l ui obligatia sa o vânda în acea zi. Cu soarele în spate.ea cu o anumita fata într-o anumita zi. era mai precis decât al nostru. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI Unde duce acest drum? E ostenita. Nu avea impo rtanta. Sunt numiti lacondoni. Nici o îndoiala: între iarba-neagra si cimbrisor se simt mirosurile de pista pe care le degaja acel drum. Adulmeca si identifica imediat acel cocteil de hidrocarbonati: C10H22. în secolul al XVI-lea. dupa un pâlc de cafelute albastre. Culmea previziunii. Cele douasprezece se opresc si îsi ridica antenele de surprindere. Când spaniolii au ajuns în Yucatan. au construit drumuri. cal endarul lor. ele sunt furnicile rosii din paduri. roata (d ar nu au înteles importanta unei astfel de descoperiri). furnici asexuate.. batrâna furnica rosie alearga spre acele prezente ci vilizate. erau sacrificati prizonierii. Merge deja de câteva zile înconjurata de a cele mirosuri de pista de furnica. Îsi trage capul în gât ca sa-si accentueze alura de razboinica s i câtiva ochi dispar. apoi a fost ridicata în aer. exista în zilele noastre indieni care se pretind des cendentii îndepartati ai mayasilor. Trebuie sa fi fost unul dintre "Ei". nu stie ce s-a petrecut. omenesti. apar douasprezece siluete mirm eceene. toti participantii erau informati despre asta de multa vreme. Dar nimeni nu le mai cunoaste semnificatia precisa. Copacii de tisa îi ofera umbra lor. Tot asa si în cazul afacerilor. Totusi. Astfel încât în aj un. Le recunoaste pâna si miros ul cetatii lor natale: Bel-o-kan. sistemul întarindu-se de la sine. Ea va avea loc într-o anumita zi din secolul al zecelea a ceea ce în alta parte se nume ste era crestina. Atâta vreme cât nici un animal nu se iveste în calea ei. Daca un cu plet anunta ca în cutare zi te vei duce sa cumperi o casa. Învingatorii erau cunoscuti si astro logii precizau câti raniti si câti morti vor ramâne pe câmpul de batalie. Putinii ramasi au parasit orasele în flacari si a u ajuns niste rari ratacitori în câmpie. de ochi sau de urechi care o urmaresc. decât sa suporte catastrofa. apartinând sub-castei care se ocupa cu explorare . oamenii si-au dat foc la oras. aceasta civilizatie era departe de a fi opera unor indivizi simpli si naivi. batrâna furnica rosie se tine scai de acest fir olfacti v. La un moment dat. ghemuite în iarba sau în frunzis. nu au avut nici mac ar satisfactia de a distruge civilizatia maya. Razboaiele erau anuntate si descrise. Nimanui nu-i era frica de ziua de mâine. Se afla într-adevar pe un drum mirmecean. a mers pe un pustiu roz plantat cu copaci negri si rari. volumul III 17. Totusi. Matragunele se înalta ca niste adevarate coloane de clorofila. Deod ata a urcat pe un obiect neted si întunecat.

cu mandibulele departate. cealalta despre ce vrea sa-i propun a. a semenea unor urechi. ca sa se distreze. 1. Miscarile ap endicelor ei senzoriale exprima de altfel o mare curiozitate. 5 este. Chitina e atât de lucitoare încât cerul se oglindeste în ea. 6. E vor ba de soldati tineri. pornind de la cap. ca sa fie în stare. Al cincilea serveste pentru detectarea moleculelor de pi ste. Donato area face sa iasa din gusa sociala hrana lichida si o preface într-o bila mare pe care o transmite celei înfometate. în vârsta de nouazeci si opt de zile. Cuirasele coapselor sunt masive. Batându -se reciproc cu vârful antenelor în crestetul capului. explorare si vânatoare exterioara. Aceste unsprezece guri emit dar pot si sa primeasca. Celelalte segme nte nu sunt emitatoare. se plaseaza fata în fata. stie asta si o arata mereu. 10 este cea mai mica. Al patrulea ofera informatii despre numarul pontei si deci numele acesteia: al 103 683-lea ou facut în primavara de Regina care i-a dat nastere. Abia daca seamana cu o furnica. Apoi. gesturile ei sunt stângace. numai pentru dialogul cu Regina mama outoare . cu capatul abdomenului. 7. mandi bulele lungi. una despre nevoile interlocutoarei sale. al saselea. Zgomotul pe care îl face nu e deloc neplacut. sora ei. Tânara furnica opreste în acest punct decriptarea olfactiva. Cele doua insecte îsi ating antenele si dialogheaza. cu câteva secunde mai mare. provenind din cetatea-ma ma Bel-o-kan. antenele e i sunt foarte lungi. cele doua furnici se informea za. Batrâna furnica rosie se adreseaza celei mai apropiate si îi cere o t rofalaxie. nu se poate împiedica sa nu traseze cu nervozitate semnul Z care nu înseamna nimic. 8 este paroasa peste tot. dimpotriva. este. toracele îngust. . Imediat insectele trec la ritualul imuabil al schimbului de hrana. dar antenele ei sunt deja naclaite de informatii olfactive. Dupa terminarea inspectiei. Puternica si grea. pentru a purta conversatiile de baza. La rândul ei. Pe al doilea descopera casta si sub-casta: soldat. sa o reconforteze si e a pe una dintre surorile ei. un torace triunghiular.a si vânatoarea. Are gesturi gratioase si. O parte în stomacul principal ca sa-si recapete imediat fortele. Al cincilea segment dezvaluia starea de spirit a celei c are se preteaza acestor atingeri: 103 683 este obosita si agitata în acelasi timp pentru ca detine o informatie importanta. Molfaie o ramurica pe care. ceea ce face din ea radarul activ al grupului. al optulea.12. tasat de la torace pâna la antene care prezinta niste spirale usoare la extremitati.13. gura lânga gura. al saptelea este rezervat dialogurilor complexe. iar ghearele sunt lun gi si foarte departate. asexuata. este spalata perfect. al batrân ei furnici rosii si îi descifreaza vârsta: trei ani. un abdomen patat si picioar e cilindrice. 6 are un tic. Sunt gemene si totusi fo arte diferite unele de altele. 9 are un cap rotund. o trece uneori de la mandibule la antene apoi o aduce din nou în mandibule. abdomenul în forma de baston. care o aspira cu lacomie. în caz de nevoie. cu mandibulele scurte. Nu n umai ca e cea mai mare ca vârsta. îsi trece mereu piciorul drept peste ochi ca si cum ar vrea sa se scar pine. Cealalta îi arata ca accepta îndoindu-si cele doua antene pe spate. este o furnica lunga si gesturile ei s unt precise si chibzuite. Batrâna furnica rosie freamata de placere în timp ce fu rnicile tinere îsi agita antenele ca sa-i ceara sa se prezinte. Fiecare din cele unsprezece segmente antenare elibereaza un feromon spec ific. Are arti culatii frumoase. chiar si la frunte si mandibule. cu picioarele groase si o aura foarte distinsa .14. batrâna furnica rosie se adreseaza lui 5. semn de mare sociabilitate.15 si 16 sunt la fel în cele mai mici amanunte. Al treilea preciz eaza specia si cetatea natala: furnica rosie de padure. rotunda: cap rotund. O maladie infantila i-a ciuruit cu gauri toracele aramiu. Totusi. Ultimele trei segmente pot sa fie folosite la nevoie ca niste mici maciuci. abdomen rotund. Se numeste deci "103 683". 103 683 le sondeaza pe cele douasprezece exploratoare. Cu capul alungit. o alta ca rezerva în gusa sociala. Tânara furnica donatoare atinge primul segment. asemenea a unsprezece guri apte sa se exprime simultan pe unsprezece tonal itati olfactive diferite.

precum sopârlele . grupurile de comando de elita ale cetatii Bel-o-kan. este sfârsitul unui ciclu. Acest sot si tata de familie remarcabil era un exemplu pentru noi toti. prevazut cu fermoar si plin cu bulgari de naftalina. 5 r aspunde ca au primit misiunea unei explorari la mare distanta. Tatal tau va fi înmormântat curat si asa va ramâne multa vreme.103 683 afla ca cele douasprezece furnici apartin unei noi sub-caste mil itare.De ce naftalina? întreba Julie pe unul dintre angajatii de la pompele fu nebre. La etaj se terminau pregatirile. împotriva altor ce tati de furnici si participa si la vânarea pradatorilor voluminosi. Lupta. Sunt trimise ca avan garda pentru a se infiltra în liniile inamice. Cortegiul funerar as tepta câteva ore în abuteiajele pline de fumul tevilor de esapament înainte de a ajung e la cimitir. amin". Acolo intra în ordine limuzina-dric. 18.Pentru omorârea viermilor. explica el cu o voce întepata. si de aici. Asta e cosmogonia lor. Îsi închipuie acest cub mai întâi înconjurat de aer. ploile.Imposibil. Si c u aceeasi ocazie vor afla si amenintarea sumbra care planeaza asupra cetatii lor . Cetatencele din Bel-o-kan cred ca se afla foarte aproape de marginea ori entala si. Fiecare se apropia de cadavru ca sa-i sarute pentru ultima data mâna.. Tropaind pe loc ca sa se încalzeasca. apoi masina unde se afla famili a. un mare protect or al padurii". ramasitele pamântesti ale lui Gasiton Pinson au fost puse într-un sac mare din plastic. Amintirea lui va trai vesnic în inimile noastre. Era iubit de toti.. cred ei.Nu ne mai manânca? . Neavând nastere. apoi împresurat de covoare de no i.. Carnea umana moa rta atrage larvele mustei de carne. Pentru cei din furnicarul Bel-o-kan. de milenii. În felul acesta le va istorisi repede povestea vietii ei si astfel toate v or putea sa cunoasca incredibila ei odisee spre marginea orientala a lumii. Dincolo de asta. Nici termitele nu reusesc sa intre. în cautarea marginii orientale a lumii. apoi masinile prietenilor si. Din fericire. la adapostul unei scobituri de radacina. Toata lumea era îmbracata în negru si se arata foarte trista. Ceremonia se derula foarte lent. Oamenii cu sepci negre instalara sicriul în limuzina. Patru gropari dusera pe umeri sicriul pâna la groapa deschisa. Acum toata lumea se înghesuia în jurul lui Julie si al mamei ei pentru condo . batrâna furnica rosie le p ropune. Merg de câteva zile spre vest. . datorita naftalinei. A reusit sa ajunga la marginea lumii. cea în care se aflau rudele mai departate. ... lumea a existat totdeauna si va exi sta totdeauna. sicriele sunt acum acoperite cu placi de zinc care împiedica patrunderea animalutelor. 103 683 o întreaba ce fac acele furnici atât de departe de cuibul natal. Pentru ei. când e cazul. vehiculele colegilor de serviciu ale defunctului. În plus. "Odata cu el dispare un profesionist fara pereche. sa formeze un cerc atingându-si a ntenele. Apoi. . la coa da. planeta este cu bica. Interveni în sfârsit si preotul si spuse cuvintele care se cuveneau a fi spu se: "Tarâna esti. "A murit prea devreme". o asigura specialistul. exista apa care uneori trece prin nori. nu va cunoaste moartea.. "Era un om sfânt. SINDROMUL VIERMELUI Drapelul negru flutura în partea din fata a limuzinei parcate în fata casei. si în tarâna te întorci. Se în toarce din orient. oamenii îsi sopteau cuvinte de circumstanta: " Era un om formidabil". Pentru ca cele douasprezece refuza sa o creada. cadavrele moderne pot sa fie protejate.. de o bunatate si o generozitate ex traordinare". Omul în negru avea pe fata o expresie foarte profesionala. trimit expeditii ca sa determine amplasamentul exact. 103 683 semnaleaza ca si ea este o furnica exploratoare belokaniana. "Ce pierdere pentru serviciul jur idic al Apelor si Padurilor"..

Cum sa te lipsesti astfel de arma aruncând-o la pi cioarele unor necunoscuti! Gestul i-a derutat pe inuiti care au luat de jos cuti tul si au început sa strige ciupindu-se de nas. Interpretul i-a raspuns cum a stiut ma i bine (folosindu-se de limbajului pidgin apropiat de limbajul inuitilor). pipaind pânza camasii lui Saccheus. as vrea sa stii ca voi avea totdeauna pentru dumneata un loc în cadrul serviciilor prefecturii. S-au mi nunat rau de tot în fata unui ceas si au întrebat daca era comestibil. Apoi înaltul functionar se adresa mamei: . domnule prefect. Apropiindu-se foarte mult de ea. Sunt singura ca erai un tip cumsecade.Condoleantele mele. Cu ajutorul lui vom afla totul foarte repede. Ve niti cu fiica dumneavoastra. Nu-ti mai vine sa omori pe cineva care prezinta acelasi comporta ment ca al tau. Celal alt i-a pus imediat alta întrebare: "Veniti din luna sau din soare?" Întrucât inuitii considerau ca sunt singuri pe pamânt. dar uneori nu e rau sa te mai gândesti si la altceva. putea sa hotarasca momentul în care durerea se oprea.. Aceasta pierdere e probabil cumplita p entru dumneata. Când îsi rodea unghiile. l-a între bat ce animal avea o blana atât de subtire. în timp ce eschimos înseamna.Pacat ca au existat atâtea bariere între noi. l-au chemat pe samanul lor care a implorat spir . acolo. au fost mai întâi cuprinsi de pan ica descoperind un porc. Îsi roase unghia degetului mare. Julie veni la marginea mormântului deschis si murmura printre dinti: . Mama dadu din cap în timp ce unii si altii aruncau câteva flori pe sicriu. un grup de larve înfometate lovea în pla ca de zinc.Am si încredintat unuia dintre cei mai buni specialisti ai nostri misiun ea de a elucida misterul mortii sotului dumneavoastra. Îti voi gasi un post bun. mai zise ea. Prefectul Dupeyron se deplasase în persoana. nu vedeau alta solutie pentru sosirea acesto r straini. Acesta era unul dintre avan tajele pe care le vedea în a se face sa sufere ea însasi: controla suferinta în loc so suporte. Cred ca i-ar fi facut pl acere sa va vada ca va distrati. Dar perfectul parea deosebit de doritor sa se adreseze fetei: . Un batrân inuit s-a apropiat si.Va multumesc ca ati venit. Un as.Evident. Sub sicriu.leante. Îl cunosteam bine pe Gaston. a avut atunci ideea sa-si ar unce cutitul la picioarele lor. John Saccheus a avut prezenta de spirit sa-i imite imediat.. Hasinoe. Apoi adauga: . îi sopti fetei la ureche: . Atunci li s-a u oferit biscuiti. va respect doliul. sâmbata v iitoare va avea loc o receptie în sala de gala a palatului de la Fontainebleau. i-a întâlnit pe locuitorii din Groenlanda : inuitii (inuit înseamna "fiinta umana". Se uita o clipa fix la sicriul de brad. interpretul sud-groenlandez. pe care i-au mâncat cu neîncredere si i-au scuipat cu dezgust. domnisoara. Cel mai batrân dintre ei a agitat o bâta si le-a facut semn sa porneasca. inf iltrat printr-o mica crapatura a betonului. E vorba de comisarul Lina rt. "mâncator de carne cruda"). . Cu ocazia înfratirii orasului nostru cu orasul japonez. seful unei expeditii polare britanice. S-ar fi putut întâmpla ce era mai rau la 10 august 1818 când capitanul John Ro ss. Inuitii se credeau din totdeauna singuri pe lume. .ENCICLOPEDIE Întâlnirea între doua civilizatii diferite este totdeauna un moment delicat. T e astept dupa ce termini studiile de drept. Si ele îsi ziceau la fel: Ce pacat ca exista atâtea bariere între noi. John Saccheus.Regret ca n-am reusit niciodata sa vorbim cu adevarat unul cu celalalt .Dat fiind stima pe care o aveam pentru tatal dumitale. În c ele din urma. apoi au început sa râda când s-au vazut într-o oglinda. Dupa ce Saccheus a reusit în sfârsit sa-i convinga sa se întâlneasca cu oficiali i englezi. Era cel mai dureros. Ce fusese ma i greu trecuse. tata. mai peiorativ. inuitii au urcat pe nava lor si. 19. în semn de întelegere.

. într-o ora. Cine sunt aceste animale gigantice? întreaba 14 foarte mirata. În universul padurii. se debranseaza de la cercul de comunicatie . 103 683 ezita. se plimba pe culoarele c etatii interzise Bel-o-kan. A doua zi. 103 863 încearca sa o descr ie. devenisera supusii co roanei britanice. 103 863 plecase spre termitiera de est. John Ross înfigea drapelul national pe acel teritoriu si îsi însuse a bogatiile lui. Multe furnici încercasera sa forteze trecerea si pierisera a colo. Se ucide pentru hran a. volumul III 20. furnicile pitice din cetatea Shi-gae-pu. de surprindere. dincolo de fluviul cel mare. s-au ivit brusc si i-au solicitat ajutorul. Se ucide pentru aparare. Degetele sunt monstrii cei mai înspaimântatori din toata Creatia. Se ucide pentru marirea teritoriului de vânatoare. Se ucide pentru cucerirea unui cuib. Acolo gasisera doar o cetate distrusa de gaz colorat otravit. Altii pretind ca ucid furnicile asa. 103 683 facuse o ancheta si dedusese ca isprava fusese opera inamicelor lor ereditare. Inuitii nu si-au dat seama dar. Îsi aminteste de o zona cenusie si neagra cu duhori puternice de benzina. marginea ei nu consta într-o prapastie vertiginoasa. Doua sexuate. a descoperit aceasta faimoasa margine a lumii orientale. Povestirea le fascineaza pe cele douasprezece exploratoare. În felul acesta trecuse dincolo de marginea lumii si descoperise tinutul exotic unde traiau acele faimoase animale gigantice. Celor douasprezece exploratoare le vine greu sa-si c reada antenelor. tara lor aparea pe toate hartile în locul mentiu nii terra incognito. Imed iat ce o furnica se aventureaza în aceasta zona. Exterm ina furnicile.. Dupa parerea ei. degeaba! În consecinta. fara macar sa le manânce dupa aceea. Fusese declansat un razb oi împotriva lor. fa ra motiv. Degetele? Pentru ele. Marginea lumii e plata.itele sa alunge toate spiritele rele care s-ar fi putut afla la bordul vasului e nglez. cele douasprezece furnici obisnuite totusi sa vâneze cei mai rai predatori. Ea declarase ca toate catastrofele care se înm ulteau de putina vreme se datorau operei unor "monstri gigantici pazitori ai cap atului lumii". Edmond Wells. Unii spun ca se deplaseaza totdeauna în cete de cinci. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 103 683 s-a îndreptat deci spre est. Degetele au dobândit în lumea mirmeceana o reputatie de animale . Împreuna cu o expeditie de vânatoare. Dar Degetele au un comportament absurd. Deci nu detineau astfel de arme. 103 683 se pregatea sa faca cale întoarsa când i-a venit ideea sa sape un tu nel sub aceasta banda infernala. Spuneau ca o expeditie d e vânatoare fusese exterminata în întregime de o arma secreta capabila sa distruga vre o zece soldati deodata. deoarece lumea nu e cubica. dar piticele nu folosisera în batalie arme gigantice aplatisante. paz nicii capatului lumii de care pomenise regina termitelor. marginea lumii e plata. de o ca latorie. simplu soldat. e pulverizata de o masa neagra ca re miroase a cauciuc. acest cuvânt înseamna un cosmar întruchipat. Mai întâi. Regina termi telor era singura supravietuitoare. FRICA DE DEASUPRA Batrâna furnica rosie solitara le vorbeste de pamânturi necunoscute. Imediat. Totul a început atunci când 103 683. Atunci s-a luat hotarârea sa se caute aceste arme la alt dusman ancestral: termitele. Toate furnicile cunosc povesti unele mai îngrozitoare decât altele despre De gete. în apropiere de loja regala. dar e o zona de moarte instantanee. un mascul s i o femela. de o lume ciudata. Dupa o saptamâna. si dupa mii de peripetii. apoi raspunde cu un sigur cuvânt: DEGETE. tresar si. moartea e totdeauna legitimata.

Unele furnici spun ca Degetele distrug cetati întregi si sapa în interior ca sa scoata ciorchini de cetatene îngrozite. în balta lor. "ferocitatea neteda". 5 ramâne circumspecta. transform a sopârlele în terci. Ataca toate fiintele vii. "teroarea roz". ci ca doicile pom enesc despre ele ca sa sperie larvele precoce care vor sa iasa prea devreme din cuib. Se raspândesc de jur împrejurul lumii. Jefuiesc stupii albinelor.. Trebuie s-o creada. Se spune ca. Mai exista furnici care cred ca nu exista cu adevarat. Ciopârtesc chiar si zonele creselor..demente. Degetele ar exista cu adevarat si s-au pregatit sa invadeze padurea. Degetele. Se pretinde ca despr ind picioarele din spate ale broastelor înainte de a le arunca. Degetele exista... Si daca ar fi numai asta! S-a auzit ca Degetele crucifica fluturii cu su lite. marele exterior e plin de Degete! Cine nu a auzit asta în copilaria lui? Si cine nu a auzit mitologia marilo r razboinice eroice care au plecat sa vâneze Degetele cu mandibulele goale? Degetele. far a ochi dar si fara gura. Niste sfere mari si roz si netede dotate cu o putere fenomenala. Sufoca me lcii în grasime verde care miroase a usturoi. "moarte napraznica care vine din cer". fara picioare.. Ar fi posibil ca aceas ta furnica batrâna sa nu spuna baliverne. .. Nimeni nu mai stie ce e adevarat si ce e legenda.. se spune ca Degetele nu respecta nimic. Fiecare cunoaste ane cdotele îngrozitoare care circula despre ele.. Toate relatarile le descriu ca pe niste sfere imense de culoare roz. Cele douasprezece furnici tremura numai când se gândesc la ele.. Degetele. La Bel-o-kan... ac easta batrâna razboinica pretinde ca s-a apropiat de ele si s-a întors nevatamata. Prin urmare. Cele douasprezece exploratoare amutesc de uimire. Încearca sa-si imagineze marginea lumii si Degetele care o pazesc. Ciuruie pasarile cu pietricele rotunde. "distrugatori i de cetati".. "stapânii salbaticiei". Doboara tântarii din zbor. Degetele. 103 683 insista. al caror comportament depaseste oroarea absoluta.. Deci Degetele chiar exista? Antenele lor olfactive tacute nu stiu ce sa mai emita si ce sa primeasca.. Se mai spune ca Degetele nu sunt asa înversunate doar pe furnici.. 103 683 vrea sa le informeze pe toate furnicile de pe planeta ca Degetel e se apropie si ca acum nimic nu va mai fi la fel. Nu iesiti afara. Degetele. "nenumaratii". care asasineaza totul în calea lor si nu manân ca nimic. Cele douasprezece furnici se uita cu atentie la 103 683.. Tr ag în teapa viermisorii pe niste spini curbati si îi cufunda în apa fluviului pâna când pe stii generosi vin sa-i elibereze! Degetele. Se spune ca sunt oarbe si ca ucid pe toti care vad ca sa se razbune pentru ca ele sunt oarbe. 5 o întreaba pe batrâna furnica exploratoare de ce vrea sa se întoarca la Belo-kan. Devasteaza totul. Degetele. E uluitor. în câteva clipe... nici macar reginel e. fara antene. Degetele.. doboara copacii milenari. Încep sa bântuie padurea . Emana molecule din ce în ce mai grele si mai convingatoare... Îsi misca antenele: De ce nu sunt vazute? Batrâna furnica rosie are o explicatie: Sunt atât de mari si înalte încât devin invizibile. mutilate dar înca vi i.. smulg pielea veveritelor. În cetatile mirmeceene l i se dau mii de porecle: "sfere rosii ucigase". Nu se poate sa nu mai fie luate în seama.

Speci alistul banuise imediat ceva sexual. sa le aduca celorlalte veste a cea rea. . Trei mii de soldati n-ar fi putut sa vina de hac tuturor Degetelor din lume caci sunt mult mai numeroase decât se crede. Cine ar putea sa fie? 21. fata nu a avut nicio .. cetatea ei natala. desi pornisera trei mi i. Pentru specialist era evident ca micuta suferise un soc psihologic puter nic si îi era greu sa creada ca el se datora lipsei vocalizelor.Amenoreea? . Repede. se straduia sa-si pastreze echilibrul pe un gheridon fragil dintr -un metal aurit. Îsi imagina fata luptându-se cu acel bat rân. dar curiozitatea ei a fost mult mai puternica. medicul îsi concepuse cabinetul ca un salon. Regina din Bel-o-kan se însela. refuza sa înghita tot ce sea mana mai mult sau mai putin cu carnea. Belokanienele au ridicat rapid o armata de trei mii de furnici cu abdome nele supraîncarcate cu acid formic. geometrice s i moarte. Dupa aceea era usor sa fie tratate si deveneau abonatele lui pe viata. 103 68 3 mai vrea sa le spuna si alte lucruri. ca o fobie. 103 683 a fost una dintre rarele furnici care au reusit sa scape. Nu suporta sa fie atinsa. Mi-ati spus ca la cei nouasprezece ani ai ei. psihoterapeutul era convins ca cei mai multi dintre clientii sa i fusesera abuzati sexual în copilarie. LOGICA PSY Pentru ca pacientii sa se simta în voia lor.. . poate ch iar singura. Degetele le pândesc si se pregatesc sa schimbe totul. ascunse undeva deasupra norilor. lucrurile sunt netede. . Acolo a urmat o batalie memorabil a. reci. Atunci a luat hotarârea sa se întoarca la cuib. s-a straduit sa-si stapâneasca frica si sa mearga drept înainte ca sa viziteze cealalta parte a lumii. când s-a întors la B el-o-kan. Dar drumul era lung si. da fuga sa se ascunda împreuna cu celelalte doua sprezece. propunea pacientelor sale sa-si autosugereze unul. . Degetele au distrus natura si au înlo cuit-o cu obiecte pe care le fabrica chiar ele. În loc sa se întoarca. Abuzase tatal ei de ea pe când era mica? Sau un prieten al familiei si-a permis unele libertati? Adolescenta fusese cumva pip aita de profesorul ei de canto? Aceasta idee o consternase pe mama. Era atât de convins de asta încât. când nu putea s a descopere un astfel de traumatism în spatele unui comportament maladiv. obiecte ciudate caci sunt perfec t geometrice. Toate furnicile trebuie sa stie ca. În centrul încaperii. Tot ce mai ramasese din acea armata glorioasa a pierit sub jeturi de apa cu s apun. De fapt. o întrebase daca fata mânca acum nor mal. nici acum. raspunsese ea. Când mama telefonase pentru o programare. aceasta sa alarmat si a luat hotarârea sa porneasca o mare cruciada ca sa spulbere toate De getele de pe suprafata pamântului.Iata ce explica amenoreea ei. caci mai prezinta o tulburare. acolo sus. Caci povestea ei nu se opreste aici. Cele douasprezece sa formeze din nou cercul. Acolo îsi adusese mama lui Julie fata de la prima criza de anorexie. trece în continuare print r-o faza anorexica chiar daca manifestarile sunt mai putin spectaculoase ca înaint e. în tinutul Degetelor. 103 683 le descrie lumea. tot rosie. Dupa parerea mea. la marginea lumii au ajuns doar cinci sute. Peste tot.Poate ca aveti dreptate. tinutul unde traiesc Degetele gigantice. Si le-a vazut. Dar batrâna exploratoare se întrerupe.Da. si si-a povestit aventurile noii regine. Niste tablouri moderne cu pete mari si rosii reuseau de minune sa nu se potriveasca deloc cu mobilele vechi din acaju. fara sa se mai gândeasca. Face mofturi. Dupa prima odisee. În zona lor. Trebuie alarmat universul. Deci de aici venea totul. Adulmeca în departare o prezenta ostila .103 683 se încapatâneaza.Nu. o vaza Mi ng.

Julie. probabil din mila. Psihoterapeutul o ru ga s-o pofteasca înauntru. ne aflam aici ca sa dezlegam împreuna enigmele trecutului tau. nu-i asa? Tacere. Vo m examina unul câte unul toate episoadele existentei tale. Nu-i asa? Cu un semn discret. setterul irlandez latra. vom vedea cum sa spargem buba si sa cauterizam rana. Ma întelegi. Stiu ca în adâncul inimii suferi din cauza mortii tatalui tau. Refuza sa devina adulta.Înteleg. ca corpul ei nu se va mai dezvolta si ca va ramâne pentru totdeauna o fetita. Julie. Daca nu.Sunt aici ca sa te ajut. repeta el. Julie venise însotita de câinele Ahile. Ahile-vaza. O secretara anunta prin interfon sosirea lui Julie. în limbajul nostru.Julie prezinta ceea ce. . nu-i asa? Julie consimti în sfârsit sa se uite în ochii medicului si zise: . Mi se pare ca ti-e frica.Cum ne mai simtim. Apoi. de exemplu. se uita la vaza si încerca cum putea mai bine sa înteleaga legatura dintre ele. Din momentul în ca re stapânesti si acceleratorul si frâna. Care e legatura? Ceea ce îl întrista mult pe Ahile în viata lui de câine era faptul ca nu gasea legaturile între lucrurile sau evenimentel e lumii oamenilor. Dar fetele tinere au pudoa rea lor si nu îndraznesti sa-ti exprimi durerea. Trebuie totusi sa ti-o exprimi ca sa te eliberezi. Poti sa întelegi asta. Sarcina mea este sa-ti redau încrederea în tine. si care trebuie sa fie linisti ta. chiar si cele pe care îti închipui ca le-ai uitat. Îi trebuia mult timp ca sa înteleaga. E sti o fetita careia îi este frica singura în întuneric. Psihanaliza a fost . . Si nu poate sa de vina adulta. spuse mama suspinând. împreuna.Dar de ce se comporta astfel? . Corpul det ine propria lui întelepciune. Julie se cabreaza ca un cal îndaratnic care nu vrea sa sara p este un gard viu. Câinele se uita la Julie.Evident. sa-ti alung temerile si sa-ti permit sa exprimi tot ce ai mai bun în tine. . numim un "complex Peter Pan" . Asta constituie o întârziere anormala în dezvoltarea ei. Profita de aceasta sedinta ca sa asi gure plimbarea zilnica a animalului. Nu-i asa? Julie continua sa-l atâte discret pe câine. . . Probabil ca asta e si motivul pentru care n u vrea sa reuseasca la bacalaureat.Ma doare-n cot de frâna si de acceleratorul dumitale. N-am dreptate? . Spera. aproape ca înt elese. Poate ca asta va fi de aj uns ca s-o satisfaca. Creierul lui de câine era foarte dezamagit caci simtea ca fata îi indica ca avea de facut ceva f oarte important. Psihoterapeutul se ridica din fotoliu si o prinse de umeri. De ce acel om umplea cutiile de scrisori cu bucati de hârtie? În cele din urma îsi daduse seama ca acel naiv lua cutia de scrisori drept un animal care se hranea cu hârtie. Psihoterapeutul se uita fix la fata cu ochii cenusii. Vrea sa-si mentina stadiul de copilarie. o asigura el cu o voce ferma. dar nu îndrazni sa se miste în acel decor necunoscut. Atunci. fixez doua obiective principale ale activitatii noastre comune. Mai întâi. ma aflu aici ca sa te ajut.data ciclu. umilinta este frâna. Amenoreea este deseori legata de anorexie. Nici o expresie pe fata ei. Dar ce voia Julie în acel moment? Pentru ca nu întelegea. Asta e probabil c auza ca manânca atât de putin.Julie. Vaza-Ahile. îti controlezi destinul si profiti deplin de drumul vietii. bac-ul însemna si el trecerea la vârsta adulta. Toti oamenii îl lasau sa-si faca de cap. Tânara se uita la ace l barbat masiv.Julie. Câinele o privi cu atentie. se va macera în tine ca o fiere si vei suferi si mai mu lt. sa-ti redau încrederea în tine. Încrederea este acceleratorul personalitatii. care transpira totdeauna si care îsi legase parul rar cu un snur l a spate. nemâncând . cu pleoapele cazute. . problema mea va fi sa te învat umilinta. Te voi asculta si. Cu asta ma ocup eu. Julie îi indica câinelui Ahile ca pretioasa vaza chineze asca continea un os. . legatura între fa ctorul postal si cutia de scrisori. Nu produce ovule daca nu se simte în stare sa hraneasc a apoi un fetus ca sa-l duca pâna la nastere. Julie. Julie? o întreba psihoterapeutul.

Trebuia sa se degajeze repede. cu atât o gasea mai frumoasa. Nu va mai adre sati mie ca unei copile inculte. Edmond Wells a scris: "Vezi ce specialitate si-a ales un medic si vei întelege care e problema lui. Si.. A nu intra niciodata în conflict cu un pacient pe propriul sau teren constituia o regula de baza a profesiunii. . Dumneata îmi pari bolnav cu mania de a puncta fiecare fraza cu un "nu-i asa?" Julie continua netulburata: .Si ce spune "cartea care traieste si vorbeste" a acestui domn Edmond W ells? Acum se afla atât de aproape de Julie încât fata îi putea simti rasuflarea. Acum vedea cum sa iasa din impas. Când conduci masina.. Ca si dumneata. . În viata ta exista cineva care te manipuleaz a si te perverteste. Nu-i placea sa simta rasuflarea nimanui. si daca nu vrei sa ai un accident. prinzând din zbor ocazia d e a abate discutia. Nu sunt b olnava. în general." . alegerea meseriei de psihoterapeut este în sinea ei un simpto m. A scris o carte care "traieste si vorbeste". Oftalmologii poarta în general ochelari. Wells al meu e mult mai tare. endocrinologii prezinta probleme hormonale i ar psihoterapeutii sunt. Wells. asta merge o data la o suta. Acea clipa îi fusese de ajuns medicului ca sa-si revina. replica taios Julie. Era uimitoare. autorul Om ului invizibili .. Practicianul îsi sterse fruntea de sudoare. specialistul era el. asta e tot. Pleoapele lui se agitara ca doua scuturi intermitente. Medicul fu surprins.Un prieten care îmi vrea binele. sclerozat. nu-i asa? . aplombul unei femei de treizeci de ani si un fel de ciudata c .. medicul prelua conducerea conversatiei. V-ati gândit la asta? Culoa rea asta rosie. Nu-mi place sa ma uit înapoi. si cât mai depar te posibil. e mai bine sa te uiti înainte. ... Exista vreo legatura cu H. e adevarat ca îl facea sa se gândeasca la ceva precis. . cu aerul ei de pustoaica d e doisprezece ani. tablourile. nu te uiti la tine ... Cu cât acea mica pacienta îl sfida mai tare.Nici una.Nu spun sa te uiti înapoi. am citit si eu Introducere în psi hanaliza de Sigmund Freud si cunosc toate smecheriile psihanalistilor. Reflexele profesi onale erau prea înradacinate ca sa nu fie gata sa reactioneze în orice moment. dermatologii sufera frecvent de acnee sau de psoriasis. Julie fusese totdeauna discreta. În realitate. .. vazele rosii. iar când ma aflu la volan.. Pâna atunci. La ur ma urmelor. Nici un ul dintre clientii sai nu-si permisese sa-l admonesteze direct. Julie îsi dadu seama de a sta si refuza sa mai continue aceasta înfruntare. Probabil c a citise câteva carti de psihologie. Acea fata urmarea sa-l destabilizeze întorcând împotriva lui propriile lui arme. Daca sufar... . reactionar.De altfel. Asa zisa psihoterapie este doar un mi jloc de a macera iar si iar trecutul. Sunteti fascinat de sânge? S i coada asta de cal! V-ati facut-o ca sa va exprimati mai bine tendintele femini ne? Specialistul facu un pas înapoi. lucida.conceputa doar ca sa-i ajute pe copii sa nu reproduca schemele ratate ale parin tilor lor.Exact la ce ma gândeam si eu.Si felul în care a fost decorat acest cabinet. Cine este Edmond Wells? Si poti sa-mi arati "cartea care tr aieste si vorbeste"? Treptat. Culoarea rosie. nu sufar de o lipsa. nu stau cu ochii fixati la oglinda retrovizoare. va supara faptul ca sunt prea. Atunci preferat i sa credeti ca eu nu sunt normala. Si coada de cal. spun sa te uiti bine la tine însati. fata din fata lui era doar o clienta.Cine e Edmond Wells? întreba medicul întrerupând-o. Vru sa alunge aceste gânduri dar presupusa lui pacienta nu-i dadu ragaz. Se apropie.Nu vreau sa ma vad nici pe mine. Îsi întoarse fata în alta parte cum putu mai bine . Am înteles foarte bine ce e îm batrânit în lumea asta. Mirosul era puternic si se simtea parfumul unei lotiuni mentolate.G. mobilele. ci de exces.Totusi? Edmond Wells.

Acest Deget fabricase o masina care permitea transformarea limbajului ol factiv al furnicilor în limbajul auditiv al Degetelor. A auzit destul. s-a pomenit singura în tinutul Degetelor. Asta îl va învata sa sparga v aza Ming pe care i-o indicase în momentul în care îi arata asta. La început a întâlnit niste libarci care pretindeau ca au domesticit Degetele astfel încât acestea le depuneau zilnic cantitati enorme de ofrande în cupe v erzi monumentale. sa n-o mângâie. Îsi impuse sa n-o atinga. O mânca din ochi. foarte artagoase si foarte combative. în plus. îi trase animalului o lovitura de picior. Dezamagit si dezorientat. apa rece. ENCICLOPEDIE STRATEGIE IMPREVIZIBILA: O minte atenta si logica este în stare sa prevada orice strategie umana. sa înc redintezi sortii unei aruncari de zaruri directia în care va fi lansat urmatorul a tac. a er si hrana moarta. în timpul razboaielor. 103 683 a vizitat apoi cuiburile Degetelor. sânii. volumul III. Piticele vor si ele sa exploreze limitele geografice oriental e ale lumii. Pleca trântind usa. Totul în ea era încântator. Îi adresa un zâmbet provocator si îsi puse bretelele gentii pe spate dupa ce verifica pipaind ca Enciclopedia cu noasterii relative si absolute. Chiar el îl pusese la punct s i stia sa-l foloseasca. Îi placea sa i se opuna rez istenta. atingându-se usor doar cu vâr ful antenelor. Sunt furnici pitice din cetatea Shi-gae-pu. TREI CONCEPTE EXOTICE Ridicându-si antenele deasupra adapostului. Un Deget incredibil care voia ca cele doua specii ale lor sa intre în comunicare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. atât de departe de cuibul lor? 103 683 crede ca se afla acolo din aceleasi motive ca si noile ei însotito are: curiozitatea. ochii. Dar fata se departase deja si statea lânga usa. 103 683 si cele douasprezece îns otitoare ale sale le repereaza pe noile venite. Totusi. parfumul. În fiecare cuib de Degete circula apa calda. 103 683 îsi continua relatarea. D ar ce cauta acolo. Aceasta furnica vrea sa spuna ca a "vorbit" cu u . Dar nu asta e lucrul cel mai extraordinar. Afara. Din fericire. Le lasa sa treaca. 14 se retrage din cercul antenelor. se afla la locul ei. Formeaza din nou cercul sub o radacina de fag. Au reperat mirosul scadrei belokaniene si cauta înfruntarea. Ajunge. Erau complet dure si paralelipipedice. el va reactiona cu teama si din acel moment va deveni complet previzibil. ofera posibilitatea de a pastra secreta logica care sta la baza deciziilor importante. Deci. Furnici de talie mica. Evident. volumul III 23. Se apropie. Erau evident gigantice dar m ai aveau si alte caracteristici. Edmond Wells. Nimeni nu poate sa prevada rezultatul unei arunca ri de zaruri. 22.ultura livresca care îi sporea farmecul. Introducerea a putin haos într-o strategie globala nu numai ca permite efe cte-surpriza ci. De exemplu. Exista totusi un mijloc de a ramâne imprevizibil: este de ajuns sa introduci un mecanism aleator într-un proces de decizie. Cred ca este de ajuns inteligenta lo r. Acolo a mers din descoperi re în descoperire. Era impo sibil sa le sapi peretii. putini generali îndraznesc sa supuna caprici ilor hazardului alegerea viitoarei manevre. zarurile sunt cu siguranta cel mai bun mijloc de a îngrijora adversarul care se va simti depasit de un mecanism de gândire caruia nu-i sesizeaza logica. Ahile o urma. 103 683 descope rise un Deget care nu manifesta ostilitate fata de furnici.

Cu " masina de tradus ". triumf pentru 103 683! Acea substanta tare si lipicioasa este un . înseamna a colabora cu cel mai mare dusman al furnicilor. asta s-a dato rat faptului ca furnicile nu stiau nimic despre Degete si îsi facusera despre ele în chipuiri himerice. Mult timp au ramas subdezvoltate. 6 recunoaste ca întâlneste acea materie pentru prima data. Cercul se formeaza din nou. ca s-o recunoasca din toate furnicile de pe acest Pamânt. Abia foarte recent. D elireaza. 6 considera ca vârsta înaintata pe cart. Tovarasele ei îsi misca antenele în semn de asentiment. Câte sunt? Mai multe milioane. probabil cel mai monstruos. 103 683 raspunde ca totdeauna trebuie sa-ti cunosti bine dusmanii. Cum de n-au avut cunostinta mai devreme de existenta lor? 103 683 explica faptul ca pamântul este mult mai mare decât cred furnicile s i ca majoritatea Degetelor locuieste departe. Simtul auzului le permite sa comunice iar simtul vazului l e este suficient ca sa perceapa lumea. Nu au antene pentru ca nu au nevoie de ele. Degetele stau vertical în echilibru pe cele doua membre posterioare. acest lucru se datoreaza faptului ca acestea sunt situate a tât de sus încât nu le pot vedea. Acest atu le serveste la compensarea relativa a lacunelor corpurilor lor. este formata din cinci dege te articulate capabile sa ciupeasca. Nu prea au chef sa mai asculte urmarea relatari i batrânei furnici solitare pentru ca li se pare neînchipuit de stupefianta. Degetele sunt dincolo de orice închipuire a furnic ilor. se folosesc de masini. nic i un rest de mâncare. datorita mâinilor l or. Degetele au reusit sa recupereze întârzierea fata de speciile cele mai avansate. Celor douasprezece furnici tinere le vine greu sa creada tot ce spune so ra lor mai în vârsta. chiar daca Degetele constituie o specie relativ întârziata . cu numai câteva mii de ani în urma. A dialoga cu im Deget. folosesc cutite fabricate din miner ale cioplite si lustruite pâna când pot sa taie. E un semn special. ea va putea acum sa aduca o multime de lucruri la cunostinta surorilor ei mai mici! Ceea ce vad furnicile din Degete nu e decât prelungirea vârfului labelor lor. Numa i pe doua! Au sânge cald. ochi si picioare. au descoperit agricultura si cresterea vitelor si au început sa construiasc a orase. e ceva care se vede de la o posta. Deoar ece nu au carapace solida. Milioane de giganti ocupa totusi foarte mult lo c. 5 aminteste ca Degetele spargeau cetatile. Sunt de o mie de ori mai mari decât ele. Degetele nu exista. sa rupa. Dar astea nu sunt singurele lor caracteristici. Dar la furnici. ceea ce ei numesc mâini. sa agate. sa strânga. o are 103 683 îi tulbura întelegerea. curiozitatea este de ordin genetic. îsi fabrica niste "haine" cu fragmente de fibre vegetal e împletite. Astfel. emit e 13. 103 683 cere sa fie ascultata fara idei preconcepute. linge si adulmeca. facut de Degete. Nu e gainat de pasare. 103 683 povesteste despre conversatia ei cu "Degetul care stie sa comuni ce". Exista ceva si mai extra ordinar. Batrâna furnica îi cere atunci sa linga acel semn pe care îl poarta pe frunte.n Deget! Celelalte douasprezece sunt de acord: nu încape nici o îndoiala ca 103 683 e nebuna. sa striveasca. Degetele constituie o specie animala foarte tânara. Daca nu au descoperit nici ochi si nici gura la Degete. Degetele i-au spus tot felul de bazaconii. ea are totusi un imens avantaj asupra tuturor celorlalti locuitori ai planetei : extremitatea membrelor lor. sunt doar inventia doicilor care vor sa sperie pui etul. Datorita explicatiilor sale. Cum n-au multe picioare care sa le propulseze cu mare viteza. Daca prima cruciada anti-Degete s-a transformat într-un masacru. de numai trei milioane de ani. macar ca sa stii cum sa lupti cu ei. 5 nu-si crede antenelor. Furnicile populeaza pl aneta de o suta de milioane de ani. Totusi degetele au si ele gura. sunt sociabile si traiesc în cetati. iar degetele. Cele douasprezece ezita. Normal. Fiindca nu au mandibule ascutite. adica de niste cuiburi mobile puse în miscare de o reactie dintre foc si hidrocarbura. 6 accepta experienta. Cu toate acestea.

insista ea... Asistenta asculta din nou. e altceva raspunde 103 683. N-avem ce face cu dragostea. 103 683 scutura din cap. foarte interesata.ul din lipiciurile misterioase pe care stiu sa le fabrice Degetele. Nici la mâncat.. E curioasa sa stie exact ce e dragos tea. umorul si arta. este acea nevoie maladiva pe care o au unele Degete de a spune povesti care provoaca la ei niste spasme nervoase si le permite sa su porte mai bine viata. reciproc. Asta e parada nuptiala. 10 ar vrea sa le cunoasca mai bine. domesticirea lor. Trebuie sa se stabileas ca cu ele relatii diplomatice. Dar din toate ideile lor insolite. Pentru ca aventura ei sa fie bine înt eleasa. Dragostea este atunci când un Deget mascul îsi înmulteste comportamentele ciud ate ca sa reuseasca ca un Deget femela sa-i acorde o trofalaxie. Degetele hranesc deja l ibarcile. cu umorul si cu arta. Umorul.. s-ar putea reproduce aici la o scara mult mai mare. de a aduna într-o armata imens a toate furnicile si toate animalele si. dragostea. furnicile de cunostintele Degetelor. Mica trupa sovaie. sa se coopereze pentru ca Degetele sa beneficieze de cunostintele furnicilor si. Chiar daca nu e usor sa le faci p e furnici sa accepte aceasta idee. zu gravesc cu culori sau asociaza sunete care. Ar fi mult mai sim pla. sugereaza 16.. Sederea printre acele fiinte bizare i-a tulburat l ui 103 683 puterea de întelegere. împreuna. Caci.. Nu. explica ea. Dragostea e si mai enigmatica. Domesticirea tor? se întreaba uimite interlocutoarele ei. Si asta le provoaca spasme si le permite sa suporte mai bi ne viata. Ceea ce au reusit libarcile. Dupa cum spune 103 683. sa distruga aceste Degete monst ruoase.. enunta ea. Chiar si Degetul cu care a comunicat i-a istorisit "glume" care nu au avut nici un efect asupra ei. Uneori chiar si le refuza! Sa refuzi o trofalaxie. cosenile. În tara lor pentru giganti. care a dialogat cu Degetele considera ca nu era vorba doar de n iste monstri lipsiti de judecata si aducatori de moarte. 103 683. S-a întors ca sa transmita aceasta sugestie întregii sale specii. Degetele prezinta comportamente aberante. Degetele numesc asta "lac de unghii" si e unul dintre cele mai rare prod use ale lor. Cum poti refuza sa îmbratisezi pe cineva? Cum poti refuza sa regurgitezi hrana în gura celui lalt? Cercul de audienta devine si mai strâns pentru a încerca sa înteleaga. la degete . Cele douas prezece exploratoare sa fie sustinatoarele ei. legate unele de altele. de ce nu si degetele? La urma urmelor. macar pentru hartile chimice. efortul merita toata osteneala. 13 spune ca e timpul de a asmuti universul. trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. arta. raspunse 15. Sigur! Furnicile au domesticit deja o multime de animale: paduchii-de-fr unze. si în aceasta privinta. Dar i se pare un se ntiment exotic necunoscut de insecte. Si dragostea? întreaba 10. nu e sigura ca a înteles totul foarte bine. li se par de osebit de melodioase. Degetele produc forme.. 103 683 profita de aceasta dovada concreta a cunostintelor ei despre Deg ete ca sa-si împinga si mai departe avantajul. trei au i nteresat-o în mod deosebit pe 103 683 si i s-au parut demne de a fi aprofundate. Arta este o nevoie la fel de intensa pe care o au Degetele de a confecti ona lucruri pe care le considera foarte dragute si care totusi nu folosesc la ni mic. dar nu poate sa spuna mai mult caci. Cu "mâinile" lor. de n econceput pentru o furnica normala. Nu întelege prea bine despre ce e vorba. dragostea provoaca la ei spasme si le permite sa suporte mai bine viata. 16 doreste sa le situeze regatul. Onoreaza cu acest unguent fiintele care li se par importante. Sa coopereze cu Degetele! Sa le domesticeasca ca . Escadra e stupefiata. Umorul. furnicile sunt din ce în ce mai uimite. trofalaxiile nu sunt automate. nici la protejat. Asta e o sarcina imposibila.

pe niste simpli paduchi-de-frunze! Mai bine sa se alieze cu cei mai feroci locuitori ai padurii, de exemplu cele mai mari sopârle. De altfel, furnicile nu au obiceiul sa încheie aliante cu or icine. Si asa se înteleg destul de greu între ele. Lumea e plina de conflicte. Razbo aie între caste, razboaie între cetati, razboaie între cartiere, razboaie fratricide.. . Iar aceasta batrâna exploratoare cu fruntea murdara si cu carapacea marcat a de loviturile primite în întreaga ei existenta propune sa se faca o alianta cu... Degetele! Niste fiinte atât de colosale încât nu li se zaresc nici gura si nici ochii! Ce idee stranie! 103 683 insista. Repeta iar si iar ca, acolo sus, Degetele, unele Degete , sustin acelasi obiectiv: ajungerea la o cooperare furnici-Degete. Sustine ca a ceste animale nu trebuie dispretuite sub pretext ca sunt diferite si necunoscute . Totdeauna ai nevoie de cineva mai mare decât tine, spune ea. În fond, Degete le stiu sa doboare foarte repede un copac întreg si sa-l taie în bucati. Ar putea sa devina niste aliati militari foarte interesanti. În caz de coalitie, ar fi sufici ent sa li se indice ce cetate sa atace ca s-o sparga imediat. Razboiul constituind prima preocupare a furnicilor, argumentul are greut ate. Batrâna furnica rosie îsi da seama de asta si insista: . Va dati seama de ce forta am dispune daca într-o batalie am alinia o legiu ne de o suta de Degete domesticite! Ghemuita în scobitura fagului, escadra e constienta ca traieste un moment crucial din istoria furnicilor. Daca aceasta furnica batrâna reuseste sa le convin ga, poate ca într-o zi va reusi sa convinga întreg furnicarul. Si atunci... 24. BAL MAGIC LA CASTEL Degetele se unesc. Dansatorii îsi iau în brate cu fermitate partenerii. Bal la castelul de la Fontainebleau. În onoarea înfratirii orasului Fontainebleau cu orasul nipon Hashinoe, în vech ea cladire istorica avea loc o petrecere. Schimb de drapele, de medalii, de cado uri. Reprezentatii de dansuri folclorice. Coruri locale. Prezentarea panoului FO NTAINEBLEAU-HASHINOE: ORASE ÎNFRATITE, care va marca de acum înainte intrarea în ambel e orase. Degustari de sake japonez si de rachiu de pruna frantuzesc. Masini care arboreaza ambele drapele parcheaza în curtea centrala si din e le coboara perechi de întârziati în haine de gala. Îmbracate în haine negre, Julie si mama ei intra în sala de bal. Tânara cu ochii cenusii nu era deloc obisnuita cu o asemenea revarsare de lux. În centrul încaperii luminate, o orchestra de coarde cânta un vals de Strauss si perechile se învârteau, amestecând negrul smochingurilor barbatesti cu albul rochii lor de seara ale femeilor. Servitori în livrea circulau prin sala, ducând pe tavi de argint siruri de p rajiturele multicolore, aranjate în cuiburi de hârtie colorata. Orchestra accelera ritmul: vârtejul final al Dunarii albastre. Perechile s e transformara în sfârleze negre si albe emanând parfumuri grele. Primarul astepta pauza ca sa-si tina discursul. Radiind de multumire, el îsi declara satisfactia pentru înfratirea dragului sau oras Fontainebleau cu Hashin oe. Lauda strânsa prietenie franco-japo-neza si spera ca aceasta va dura vesnic. E numera principalele personalitati prezente: mari industriasi, profesori universi tari eminenti, functionari importanti, ofiteri, artisti renumiti. Toata lumea ap lauda foarte tare. Primarul orasului japonez raspunse printr-o scurta expunere asupra temei întelegerii între culturi, indiferent cât de diferite sunt ele. - Avem totusi, dumneavoastra aici si noi acolo, aceeasi sansa de a trai în mici orase linistite; frumusetea naturii creste la noi în ritmul anotimpurilor si se adauga talentelor omului, declara el. Dupa aceste cuvinte si dupa alte aplauze, începu din nou valsul. Greu te p

uteai întelege într-o asemenea harmalaie. Julie, mama ei si Ahile se asezara la o ma sa într-un colt unde prefectul veni sa le salute, Era însotit de un barbat destul de înalt, blond, cu ochii mari si albastri. - Vi-l prezint pe comisarul divizionar Maximilian Linart, despre care vam vorbit, preciza prefectul. El conduce ancheta asupra mortii sotului dumneavoa stra. Puteti avea deplina încredere în el. E un politist fara pereche. Preda la scoa la de politie din Fontainebleau. Va sti sa stabileasca cu rapiditate cauzele mor tii lui Gaston. Barbatul întinse mâna. Schimb de sudori metacarpiene. - Încântata. - Încântata. - Si eu la fel. Nemaiavând ce sa adauge, cei doi se retrasera. Julie si mama ei contemplar a de la distanta petrecerea care era în toi. - Dansati, domnisoara? Un japonez tânar se înclina în fata lui Julie. - Nu, multumesc, raspunse ea. Surprins de acest refuz, japonezul ramase o clipa nehotarât, întrebându-se car e erau cerintele politetii frantuzesti când un cavaler era respins în cadrul unei ma nifestari oficiale. Mama îi veni în ajutor: - Scuzati-o pe fiica mea. Suntem în doliu. În Franta, negrul e culoarea doli ului. Usurat ca nu el era motivul si încurcat totodata de greseala facuta, baiat ul se apleca exagerat de mult în fata mesei. - Iertati-ma ca v-am deranjat. La noi e invers, albul este culoarea doli ului. Prefectul povestea o gluma unui mic grup de invitati: - Un eschimos sapa o gaura în gheata. Arunca firul de plastic cu cârlig si m omeala. Asteapta, când, deodata, se aude o voce foarte puternica care face sa se c utremure solul: "Aici nu e peste!" Speriat, eschimosul pleaca ceva mai departe s i sapa alta gaura. Arunca fanionul si asteapta. Vocea rasuna din nou: "Nici aici nu e peste!" Eschimosul se duce si mai departe si sapa a treia gaura. Vocea se aude din nou: "Nu-ntelegi c-aici nu e peste!" Eschimosul se uita cu atentie în jur , nu vede pe nimeni si, din ce în ce mai speriat, ridica o privire spre cer si între aba: "Cine-mi vorbeste? Dumnezeu?" Iar vocea rasuna din nou: "Nu, directorul pat inoarului..." Câteva râsete. Felicitari. Apoi al doilea val de râsete pentru cei care au întel es cu întârziere. Ambasadorul Japoniei vrea sa istoriseasca si el ceva: - E vorba de povestea unui om care se aseaza la o masa, deschide un sert ar, scoate o oglinda si se uita îndelung la ea, crezând ca vede imaginea tatalui sau . Nevasta lui vede ca se uita mereu la acea rama si se nelinisteste, imaginându-si ca e vorba de fotografia unei amante. într-o dupa-amiaza, profita de absenta sotu lui ei ca sa se convinga. Va vedea imaginea pe care sotul ei o tine ascunsa. Cum se întoarce barbatul acasa, femeia îl întreaba geloasa: "Poti sa-mi spui si mie cine e femeia aia batrâna si urâta careia îi pastrezi portretul în sertar?" Alte hohote de râs politicoase. Al doilea val de râsete pentru cei care au înt eles cu întârziere. Al treilea val de râsete al celor care au cerut sa li se explice p oanta. Prefectul Dupeyron si ambasadorul Japoniei, încântati de succesul lor, spuse ra si alte glume. Îsi dadura seama ca nu era prea usor sa gaseasca glume care sa f ie la fel de amuzante pentru amândoua popoarele, glumele pline de referinte cultur ale care au sens doar în tara lor de origine. - Credeti ca exista un umor universal capabil sa faca toata lumea sa râda? întreba prefectul. Calmul reveni abia atunci când majordomul suna clopotelul ca sa anunte ca toata lumea se putea instala la masa caci urma sa se serveasca cina. În fata fieca rei farfurii erau asezate niste pâini mici si rotunde.

25. ENCICLOPEDIE RETETA DE PÂINE: Pentru cei care au uitat-o. Ingrediente: 600 g faina. 1 pachet de drojdie uscata 1 pahar de apa 2 lingurite de zahar 1 lingurita de sare, putin unt. Puneti drojdia si zaharul în apa si lasati-le sa stea asa o jumatate de or a. Se formeaza o spuma groasa batând în cenusiu. Turnati faina într-o strachina, adaug ati sarea, si faceti o gaura în centru ca sa turnati lent lichidul. Amestecati tot ul în timp ce turnati. Acoperiti strachina si lasati sa se linisteasca un sfert de ora într-un loc caldut si la adapost de curenti de aer. Temperatura ideala este d e 27 de grade Celsius dar, daca nu se poate, e mai bine o temperatura mai joasa. Caldura ar ucide drojdia. Când coca a crescut, framântati-o putin cu amândoua mâinile. Apoi lasati-o din nou sa creasca timp de treizeci de minute. Pe urma o puteti pu ne la copt timp de o ora într-un cuptor sau în carbuni de lemn. Daca nu aveti cuptor si nici carbuni, coaceti-o pe o piatra lasând-o în bata ia soarelui. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 26. O AMENINTARE 103 683 cere iar putina atentie din partea însotitoarelor sale. N-a spus t otul. Vrea neaparat sa ajunga cât mai repede în cetatea natala pentru ca Bel-o-kan e ste pândit de o primejdie teribila. Degetele care comunica sunt foarte pricepute. Pot sa lucreze mult timp c a sa produca ceea ce au nevoie. Astfel, vrând s-o faca cu orice pret sa înteleaga lu mea lor de visu, au lucrat ca sa-i fabrice un mini-televizor la scara ei. Ce-i acela un televizor? întreaba 16. Batrâna furnica se straduieste sa se faca înteleasa. Îsi agita antenele ca sa deseneze un patrat. Televizorul e o cutie prevazuta cu o antena care, în loc sa pe rceapa mirosurile, percepe imaginile din aerul lumii Degetelor. Degetele au deci antene? întreaba 10 uimita. Da, dar antene deosebite, care nu sunt în stare sa dialogheze între ele. Ser vesc doar la receptionarea imaginilor si a sunetelor Le explica ca acele imagini arata tot ce se petrece în lumea Degetelor. Su nt reprezentarea sa si aduce toate informatiile necesare pentru întelegerea ei. 10 3 683 stie foarte bine ca nu e usor de explicat. Si în aceasta privinta trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Datorita televizorului, si fara sa fie nevoie sa te deplas ezi, batrâna furnica rosie a reusit sa vada totul si sa cunoasca totul despre lum ea Degetelor. Or, într-o zi, a vazut la televizor, într-o emisiune regionala, o pancarta a lba înfipta exact la câteva sute de pasi de marele furnicar Bel-o-kan. Cele douasprezece cercetase îsi ridica antenele surprinse. Ce-i aia o pancarta ? 103 683 explica. Când Degetele pun pancarte albe undeva, asta înseamna ca se pregatesc sa taie copaci, sa distruga cetati si sa striveasca totul. În general, pancartele albe anunta construirea unuia dintre cuiburile lor cubice. Pun una si întreaga regiune este repede transformata într-un desert plat, tare, fara iarba, pe care se înalta curând un cub pentru Degete. Ceea ce se întâmpla acum. Trebuie neaparat anuntat la Bel-o-kan mai înainte de a începe lucrarile de distrugere si de moarte. Cele doua se gândesc. La furnici, nu exista sef, nu exista ierarhie, nu exista decât ordine dat e sau primite, nu si obligatia de supunere. Fiecare face ce vrea si când vrea. Cel e douasprezece se sfatuiesc. Aceasta batrâna exploratoare le-a semnalat faptul ca

cetatea natala e în pericol. Nu se poate actiona cu o minutiozitate excesiva. Renu nta sa mai exploreze marginea lumii si iau hotarârea sa se întoarca rapid la Bel-o-k an ca sa-si anunte surorile de pericolul pe care îl reprezinta înfricosatoarea "panc arta a Degetelor". Înainte spre sud-vest. Totusi, chiar daca e cald, vine noaptea si e prea târziu ca sa mai porneas ca la drum. A sosit ceasul mini-hibernarii nocturne. Furnicile se grupeaza în scob itura unui copac, îsi îndoaie picioarele si antenele si se ghemuiesc unele în altele c a sa mai beneficieze câteva clipe de caldura lor. Apoi, aproape simultan, antenele se lasa usor în jos si ele adorm visând lumea ciudata a Degetelor, acei giganti cu capetele pierdute departe sus, spre vârful copacilor. 12 si le închipuie mâncând. 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA La masa, primarul orasului japonez vorbi despre unul dintre locuitorii d in Hashinoe. Era un ermit nascut fara brate care traia pictând cu picioarele. Si n u numai ca stia sa picteze, ci îsi controla destul de bine degetele de la picioare ca sa traga cu arcul si sa se spele pe dinti. Nevrând sa ramâna mai prejos, prefectul spuse ca si orasul Fontainebleau ave a locuitorii lui deosebiti. Dar, dintre toti, cel mai extravagant fusese un sava nt nebun, pe nume Edmond Wells. Acest pseudo-om de stiinta încercase sa-si conving a concetatenii ca furnicile constituiau o civilizatie paralela cu care oamenii a r fi avut tot interesul sa comunice pe un plan de egalitate! La început, lui Julie nu-i veni sa creada, dar prefectul pronuntase într-ade var numele lui Edmond Wells. Se apleca ca sa auda mai bine. Alti invitati se apr opiau si ei ca sa auda povestea savantului obsedat de furnici. Încântat ca reusise s a capteze atentia celor din jur, prefectul continua: - Acest profesor Wells era atât de convins de realitatea obsesiei sale încât a luat contact cu presedintele republicii ca sa-i propuna sa creeze... sa creeze. .. Nu cred ca v-ar putea trece prin minte! Facu o scurta pauza dupa care pronunta lent: -...O ambasada a furnicilor. Cu un ambasador al furnicilor la noi! Urma o tacere lunga. Fiecare încerca sa înteleaga cum se putea concepe asa c eva... - Dar cum i-a venit aceasta idee stranie? întreba sotia ambasadorului japo nez. Prefectul explica: - Acest profesor Edmond Wells spunea ca pusese la punct o masina capabil a sa traduca cuvintele furnicilor în cuvinte umane si viceversa. Credea ca astfel va fi posibil un dialog între civilizatiile oamenilor si cea mirmeceeana. - Ce înseamna "mirmeceeana"? - Asta înseamna "furnica" în greceste. - Si e adevarat ca se poate dialoga cu furnicile? întreba alta doamna. Pre fectul dadu din umeri. - Haida-de! Dupa parerea mea, acest savant excelent bause putin cam mult din rachiul nostru local. Dupa care facu semn sa fie umplute din nou paharele. La masa se afla directorul unui birou de studii, foarte doritor sa obtin a comenzi si subsidii din partea primariei. Se folosi de aceasta ocazie ca sa at raga asupra lui atentia edililor. Acesta interveni: - Eu am auzit ca s-a ajuns la unele rezultate fabricându-se feromoni de si nteza. Se pare ca stim sa le spunem doua cuvinte: "Alarma" si "Urmeaza-ma"..., s emnale bazice, într-un fel. E suficient sa se reconstituie molecula. Am învatat sa f acem acest lucru din 1991. Se poate deci imagina ca o echipa a putut sa dezvolte aceasta tehnica în asa masura încât sa extinda acest vocabular la alte cuvinte, poate chiar la fraze întregi. Seriozitatea cu care fusese facuta aceasta remarca îi stupefie pe cei din jur. -Sunteti sigur de asta? îsi lua inima în dinti sa întrebe prefectul.

Antoine. un grup din aceste "furnici nebune". Prefectul abatu discutia în alta d irectie. E ceva la îndemâna oricarui ucenic în ale parf umurilor. Au gasit solutii originale la probleme pe care noi nu st . Prefectul le ceru celor din jur sa se apropie de parca ar fi vrut sa le în credinteze un secret. dar considerabila.Pentru a reconstitui moleculele limbajului furnicilor este suficient s a se foloseasca doua masini: un spectrometru de masa si un cromatograf.Ascultati ce spune.Si. . Acest tip.Oh.Am auzit de descifrarea limbajului dansat al albinelor dar nu de limba jul olfactiv al furnicilor. O furnica mica în frac si cu papion ar circula pri ntre invitati cu ocazia unei receptii oficiale. fiindu-le teama ca-si vor pierde locurile. Au o agricultura. caci sunt tinute în frâu de oamenii de la putere ca re. Acaparase di n nou atentia. .Am citit într-o revista stiintifica foarte serioasa. remarca Julie. scuzati-ma. Venisera ca sa râda. la o scara mai mica decât a noastra. Iata de ce exista aceeasi neputinta de întelegere între generatii. . spuse alt invitat. retin emergenta unor concepte sau idei noi. "Pe cine trebuie sa anunt?" întrea ba usierul. raspunse mica insecta înaintând minus cula sa carte de vizita. Stati putin! Presedintele nea trimis o copie.Totusi. .Stiu. pre tindea ca furnicile formeaza o putere economica si politica terestra. . dar nu putea sa citeze ca sursa Enciclopedia cunoa sterii relative si absolute.Pe ambasadorul lumii furnicilor. În plus. produc miere. daca am crea o ambasada a furnicilor la Par is? Eu mi-o închipui foarte bine. Poate ca asta e si cauza pentru care au fost ignorate studiile despre limbajul lor. optiuni sociale ciudate susceptibile sa ne largeasca orizontul. a contactat Ministerul Cercetarii si chiar pe presedintele republicii ca sa le ceara realizarea acestei ambasade a furnicilor. Urma o tacere jenanta pe care prefectul se grabi s-o alunge. o tehnologie. Ca si cum informatia în sine e ra atât de uluitoare încât era nevoie de ceva timp ca sa poata sa fie digerata.. matematica. .Si poate si pentru faptul ca studiile despre furnici nu sunt finantate decât de cei care fac insecticide. admitând ca le-am putea vorbi. Apoi.. Furnicile ne ofera un alt mod de a vedea si de a reflecta asupra lumii n oastre. Prefectul era multumit. Feromoni i limbajului furnicilor sunt parfumuri. filozofia si logica dateaza toate de cel putin trei mii de ani. Nimic nou pentru ca totdeauna f unctioneaza în acelasi fel aceleasi creiere omenesti.Lumea se ocupa mai mult de albine pentru ca prezinta un interes econom ic. . aceste creiere nu sun t folosite la randamentul maxim. Secretarul prefectului se duse sa scotoceasca într-o servieta si veni cu f oaia. Prefectul facu o pauza înainte de a continua. Si Julie citise asta. replica in ginerul. dupa ce râsetele încetara. cred ca v-am calcat adineauri.Anul trecut. sunt noul amba sador al furnicilor.N-o sa va vina sa credeti. revenind la aspectele comice ale propunerii lui Edmond Wells. Inginerul continua: . ar raspunde furnica. sa danseze si sa manânce bine. Iata de ce sunt aceleasi conflicte pentru aceleasi cauze. zise: . se asociaza apoi fiecarei molecule odorante un cuvânt audibil si viceversa.. ar zice de exemplu ambasadorul Guatem alei. . Cu ajutorul unui computer. ce interes am avea sa creem o ambas ada a furnicilor? întreba sotia ambasadorului Japoniei. E o simp la analiza-sinteza de molecule. . Astepta sa se faca liniste si începu sa citeasca: Traim de cinci mii de ani cu aceleasi idei: democratia fusese deja inven tata de grecii din Antichitate. Nimic nou sub soare. La urma urm elor. oaspetii lui nu venisera la castel ca sa primeasca lectii de entomologie. raliate acestui sava nt. acest profesor Edmond Wells. în timp ce furnicile nu produc nimic util omului. Se poate spune ca fotocopiem un parfum. Du-te si adu-mi-o. va închipuiti scena. al patrulea care a fost strivit de la începutul mesei!" Gluma improvizata stârni râsul tuturor. .

im sa le rezolvam. . Medita îndelung cu ochii la ea. Chicotelile lor încetara abia când se aduse felul urmator de mâncar e. . . Gaston Pinson? .Da. doar ca nu figureaza în registrul de cadastru. Am cerut serviciului medico-legal efectuarea autopsie i. doamna. prefectul preciza cu un ton pe care îl dorea convingator: . prefectul îl trase de mâneca pe comisarul Maximilian Linart si îl pofti sa discute cu el la adapost de urechile i ndiscrete.Am citit în raportul dumitale preliminar ca cadavrul a fost gasit în aprop ierea unei piramide din beton înalta de aproape trei metri. Vazând ca Maximilian Linart era în continuare uimit.Stii cu siguranta ca zona are un procent mare de someri. Apoi râsul prefectului fu reluat de invit ati si amplificat. Tonul era imperativ. un nebun! Julie ceru scrisoarea.Exact. La desert. dupa parerea lor. car e dorea sa ridice un complex hotelier în padurea din Fontainebleau. apropiat de un castel i storic. traiesc în cetati de câteva zeci de milioane de indiv izi fara periferie periculoasa. Comisarul Linart se întreba unde voia sa ajunga prefectul cu acest mic dis curs tinut numai pentru el.Dupa toate aparentele. Voia s-o examineze. Ideea unei ambasade a furnicilor este mijlocul de a crea o punte oficiala între cele ma i evoluate doua civilizatii terestre care s-au ignorat reciproc prea mult timp. . A ve nit vremea ca oamenii si furnicile sa coopereze de la egal la egal. De exemplu.Unde ai ajuns cu ancheta asupra decesului directorului serviciului jur idic al Apelor si Padurilor. Nimic nu te împie dica sa anchetezi asupra decesului lui Pinson dar si a ridicarii acestei misteri oase piramide. raspunse politistul acceptând desertul. insista prefectul. Asta atrage d upa sine insecuritate. Ne-am înfruntat destul de mult timp. . . Acolo îl informa ca nu numai din prietenie între popoare se deplasasera t oti acei industriasi japonezi. Sunt sigur ca cele doua evenimente sunt legate între ele.Ce ati vrea sa fac eu? Prefectul îi oferi prajituri cu zmeura.Cum faci patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu sase bete d . ceea ce constituie un precedent interesant în ceea ce-i pr iveste pe prietenii nostri investitori din Japonia. LECTIE DE MATEMATICA . Ne-am dispretuit destul de mult timp. . administratiei si politiei. Situat printre copaci centenari si în mijlocul unei naturi înca salbatice. unde promotori i imobiliari incendiaza flora ca sa poata parcela zone protejate. .Dar padurea din Fontainebleau a fost declarata rezervatie naturala pri n hotarârea prefecturii. fara ambuteiaje si fara probleme de somaj. Dupeyron dadu din umeri. de parca ar fi vrut s-o învete pe de rost.Nu mare lucru. neobservata pâna în acel m oment deoarece era camuflata de copacii înalti. acest domn Edmond Wells era putin deranjat mint al! zise sotia ambasadorului Japoniei. turisti din lumea întreaga. Hotelurile noastre se închid unul d upa altul.Evident. . . zise mirat comisarul. tinerii vor pleca d in tinut iar impozitele locale nu vor mai fi suficiente ca sa mai faca fata nevo ilor scolilor. Dar trebuie sa tinem cont de miza economica. Si? . aici nu suntem în Corsica sau pe Coasta de Azur. Atrage dupa sine criza.Si! Exista deci deja oameni care nu tin cont de interdictia de a const rui în mijlocul unei rezervatii protejate.Daca ai înteles. Erau reprezentantii unui mare grup financiar. repeta întrebarea. Regiunea noastra moare. Dupa ultima fraza urma o tacere. Complexul avea sa atraga. 28.Da. Au construit foarte linistiti. fara ca cineva sa ia atitudine. Ce-ai aflat despre acea pira mida? . . Daca nu reactionam rapid.E un caz ciudat.Trebuie neaparat sa stim mai multe.

mila sau usurarea ca ea era la tabla si nu altul.Pironida. detasând bi ne silabele.Vrei sa mai primesti un zero.Nu ti-a suflat bine. se lafaiau marginalii.ro. dupa numele grupului rock pe care îl fo rmasera. Aliatul ei avu un aer disperat. sa fie asezate cum? Încearca sa gândesti altfel. ni. Vreti doar sa ne frângeti spiritele ca sa le faceti docile. Urmau apoi cei cu stare medie.. domnisoara Pinson. pe urma suntem gata sa admitem orice. . . Julie se ridica din banca si se duse la tabla.. Relieful. Iar în fun d.Bine.David. Apropie-te de catedra ca sa dai raspunsul. R epet. da.În legatura cu zero? spuse ironic profesoara. Pi. Julie se uita tinta la profesoara de matematica.. Toata clasa izbucni în râs. Sase chibrituri formeaza patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu conditia.. Îsi li pea si îsi dezlipea degetele ca si cum ar fi compus o forma careia ea nu-i întelegea semnificatia. Julie se ridica în picioare. Notiunea de timp îsi are si ea locul în matematica. Pi-ra-mi-da.Stai jos.Nu. zise profesoara. E prea târziu. Se uita la clasa.e chibrit. Se stradui sa citeasca pe buzele lui.Te-as ruga sa fii cuviincioasa. Treci la loc. . cum ceea ce are loc în gândire îsi va produce efectul în viitor. patru triunghiuri. Nu "pironida".. . afla ca în viata poti sa trisezi. cu conditia sa fie asezate în.. domnisoara. Profesoara o domina de la înaltimea catedrei. Probabil ca toti ceilalti elevi cunosteau so lutia. Cei din clasa se zgâiau la ea rânjind. Deschide-ti imaginatia . Ea aminteste ca e posibil s a deschizi lumea ca sa treci de la o suprafata plana la un volum... domnisoara Pinson. lânga radiator. Julie se uita pierduta în jur. cu conditia sa nu fii prins. sperând ca cineva sa-i vina în ajutor. Unul din cei "Sapte Pitici" îi adresa niste semne. înteleg ca esti afectata de moartea tatalui du mitale. care munceau mult pentru rezultate putine. dar dumneavoastra gânditi consta nt în acelasi fel. Am trecut dej a acest zero în carnetul tau de note. îsi lua servieta si iesi trântind usa spre uimirea tut uror. Pe fetele elevilor se putea citi indiferenta amuzata. În spate se a flau cei care îi invidiau si se pregateau deja sa le dea ascultare. În primul rând tronau fiii de bani gata.Ati spus ca e important sa gândim altfel. ea reprezinta cucerirea reliefului. în ce împrejurari si când va obtine altul? " Câtiva din primele rânduri izbucnira în râs. . Vreau sa va spun ceva. Ti -am vazut manevrele. 29. . Unde. Se aflau acolo cei "Sapte Pitici".. când. Ce forma era cea de colo? Acum baiatul articula cu grija ceva. Mâine vom vorbi despre a pa tra: timpul. Julie. Nu ti-am cerut sa te ridici. Acesti elevi nu prea se amestecau cu restul clasei. . ENCICLOPEDIE DOLIUL BEBELUSULUI: La vârsta de opt luni. zise ea. . De fiecare data când mama lu .. . truditorii. Aceasta forma reprezinta a t reia dimensiune. impecabili si studiosi..Azi am studiat a treia dimensiune. care e rasp unsul? insista profesoara. . . Dar predati o materie care nu corespunde cu nimic practic în viata. . Daca ne bagam în cap istoriile astea cu cercuri si cu triunghiuri. Nu-i asa. Da vid? Din doi pasi ajunse în fundul clasei lânga respectivul elev. bebelusul este cuprins de o ang oasa pe care pediatrii o numesc "doliul bebelusului".Deci.Sunt cuviincioasa. domnisoara Pinson? Julie dadu din umeri.. Astfel as putea mâine sa va pun înt ebarea: "De ce a luat Julie Pinson un zero. Julie mijea ochii. dar asta nu schimba cu nimic legile matematicii care guverneaza lumea.Haide. vreau sa ramân în picioare. Profesoara scrise pe tabla: timpu l. . Sase chibrituri. .

"Doliul bebelusul ui" se explica prin constientizarea atoniei sale fata de lume. se ridica pe cele patru picioare pos terioare pentru ca. La aceasta vârsta bebelusul învata ca în lumea ace asta exista lucruri care se petrec si pe care el nu le domina. Astfel ele percep mai puti n bine detaliile dar detecteaza mai bine cele mai mici miscari. semnaleaza ca acel colt este infestat de paienje ni saritori si de serpi cu nas lung. el crede ca nu se va mai întoarce niciodata. prin numarul lor.) vor decurge din aceasta prima disperare. Edmond Wells. Infor matiile ultraviolete fac sa apara flori si insecte prin verdeata. chiar si tata). De la stânga 1a dreapta. sa treaca prin boschetii de campanule care îsi împrastie mireasma pâna la ele si p este care zboara roiuri de fluturi cu aripile pictate cu ochi mirati. În jurul ei. va fi d in nou angoasat când ea va pleca iar. sp ecialista în cartografie chimica. Furnicile au o perceptie vizuala diferita de cea a mamiferelor. peste care zboara muste castanii-aurii si tauni agasanti. dar teama de necunoscut le da putere. Disting perfect ultravioletele si mai putin bine infrarosiile. Se opresc ca sa contemple peisajul si cauta cel mai bun pasaj ca sa coboare. sensibilitatea furnicilor este la fel de deosebita. Ajung la o faleza care domina o vale. padurea neagra populata de ferigi si cintezoi înfocati. Chiar daca mama lui revine.i pleaca. Pamântul are pentru ele un miros tare si totodata dulce. exploratoarele vad turbariile negricioase ale tin utului sudic. la o adica. 10. Nici o legatura cu gustul sarat si acid. pajistea galbena a pa mânturilor nordice. Mirmiceenele v ad pe flori chiar linii care sunt adevarate piste de aterizare pentru albinele c ulegatoare. teama de pierdere a unei fiinte dragi . hoarde de furnici canibale migratoar e tocmai traverseaza acel loc. 5 considera ca cel mai bun drum ramâne coborâr ea falezei prin dreapta. mirosuri. Fiecare dintre globii lor oculari este format din mai multe lentile optice. Trebuie sa se grabea sca pe piste ca sa-si puna în garda cetatea natala împotriva amenintarii "pancartei albe". ele detecteaza prazi departate si pradatori în aprop iere. Dar 16. Cele mai multe dintre celelalte angoase pe care omul la va cunoaste mai târziu. Dupa imagini. 103 683 asculta cu atentie aceste informatii. care are cele mai lungi antene. Adulmeca emanatiile copacilor si pamântului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Facând sa se roteasca tija frontala. astfel înaltata. Bebelusul si mama lui nu sunt legati în mod iremediabil . În plus. Exploratoarele îsi agita antenele-radar olfactive la 8000 de vibratii pe secunda ca sa adulmece mai bine mirosurile din jur. PANORAMIC E frig. care. În loc sa zare asca o imagine fixa si clara. volumul III 30. de un verde ca smaraldul. Aceasta teama provoaca dese ori crize de lacrimi si simptomele angoasei. însotitoarele ei scruteaza cu antenele lor mai scurte formidabilul decor olfactiv care se întinde în fata lor. Aerul cald stârneste tântarii care pornesc imediat sa vâneze silvia cu cap neg ru si reflexe cian. Va trebui sa se astepte ca bebelusul sa ajunga la vârsta de optsprezece lu ni ca sa accepte disparitia momentana a mamei sale. si chiar daca grupul lor ar încerca sa treaca pe su s. teama de straini etc. Multe evenimente politice . sa poata capta mai bine feromonii. Furnicile ar dori sa aleaga drumul cel mai rapid ca sa ajunga la Bel-o-k an. pâna la batrânete (teama de singuratate. deci te poti pomeni singur. Drama: "eu" e dif erit de tot ce-l înconjoara. apoi mar ile stânci. În privinta spectrului de culori. poti sa fii în contact cu "straini care nu sunt mama " (este considerat strain tot ce nu este mama si. ajung în sfârsit la o percepere clara. Cele douasprezece explorat oare si batrâna furnica rosie au pornit la drum de dimineata. ale muntelui cu flori. ar fi cu siguranta capturat de furnicile sclavagiste pe care furni cile pitice le-au respins pâna la nord. pe crengi. ele percep o multitudine de imagini neclare.

Superiorii aveau încredere în el si nu interveneau în anchetele pe care le conducea. furnicile coboara faleza aproap e la verticala. "Islam Planetar". 103 683 remarca ca 5 nu pare sa acorde prea multa stima acestei ouatoare dar. într-un mesaj trimis presei. Masculii se bat între ei folosindu-se de se xul aflat în erectie ca de o spada. Jocuri. Ahahaaa. Considera ca era lucrul cel mai decent care se putea face la televiziune. Ministrul de Interne cere populatiei sa-si pastreze calmul. bine. Taie un picior si zice: "Zbori". De putina vreme se interesa chiar si de politica. Rezolvase atât d e multe cazuri.". destul d e în vârsta si îmbracata cu o rochie de nylon cu flori. S i vede ca musca zboara chiar si fara acel picior. ea devine surda".. Întors acasa. dar nu are anvergura reginelor de altadata. da! D aa! Hai.. Ultima ora. se pare ca aceasta specie a reusit sa inventeze non-violenta prin sex. da. hai. Taie o aripa si repeta: "Zbori". Cuie si sur uburi fusesera adaugate explozibililor ca sa provoace pagube si mai mari în curtea de recreatie. te iubesc. totul e numai. Comportamentul sexual complicat al cimpanzeilor din Zair a retinut atentia zoologilor. Marguerite pune jos telecomanda. La patruzeci si patru de ani.. Cu telecomanda în mâna. numai dragoste.P. Musca zboara din nou. îsi zice Belokiu-kiuni. Apoi taie doua picioare si zic e: "Zbori". Atentatul a fost revendicat. Canalul 67. Macel la o scoala. în apropierea care ia a fost garata o masina cu explozibili. Marguerite. Întreaba cum arata noua regina din Bel-okan. oh nu! oh. Documentar. avusese loc o copulatie fara zbor într-o sala închisa.. Facea parte din cercul intim al prefectului. ooohaah. Ohahah. ca sa asigure supravietuire a reginei fecundate. Canalul 345. Divertisment. nu. Îi placea mult acel joc televizat.. i se parea ca re usise în toate. Dupa nenorocirile din anu l trecut." Canalul 62. cimpanzeii nu se înc aiera niciodata. nu.. da. Canalul 45. hai. Traia într-un o ras frumos si se bucura de doua elemente. 31.s-au petrecut de când a parasit federatia. îsi arunca palaria si îsi scoase haina. era mândru de cariera lui. de un gru p care declara ca se numeste "I. Muzica. În salon. Atunci scrie în carnetel urmatoarea constatare: "Daca tai o aripa unei muste. Emisiunea "Gluma zilei". Un om de stiinta studia zborul mustelor. Dar în afara acestor momente." Canalul 110. Parea pierduta în spatele ochela . lumea e dra goste. aah. plin de diplome. Prezentatorul saluta m ultimea care îl ovationeaza si lasa sa treaca în fata lui o femeie plinuta. Informatii. Film erotic. Atunci. furnicarul a dus lipsa de sexuate. nici o furnica nu e obligata sa-si aprecieze regina. unde trebuia sa rezolvi o enigma numai prin logica. "Capca na gândirii". Mai mult de atât. Si iata povestioara noastra hazlie zilnica pe care o puteti istorisi si voi ca sa va distrati priete nii. Noul clip al cântaretei Alexandrine: ". Ca toate suveranele cetatii. Canalul 201. fiica sa se uita la televizor. Textul precizeaza ca ucigân d un numar cât mai mare de necredinciosi. fata schimba canalele în cautarea emisiunii ideale. care. militantii lui sunt siguri ca vor ajunge în rai. Avea o sotie încântatoare pe nume Scynthia si o fata adorabila de treisprezece ani. Cu ajutorul pernitelor plantare adezive. 5 raspunde ca are un abdomen mic. Acum însa vede ca musca nu mai zboara. "Da. MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA Comisarul Maximilian Linart era un om fericit. Bilantul actual este de nouasprezece m orti si sapte raniti în rândul copiilor si doi morti în rândul personalului. Cu cozile blonde pe spate. simboluri ale prosperitatii: un acvari u mare si un semineu foarte mare. Social.. la urma urmelor. încât fusese chemat sa predea la scoala de politie din Fontainebleau . Cer o marire a salariilor si a pensiilor. îl aprecia si ca partener de tenis. dragosteeee.. aah. Canalul 46. oooh. Gu noierii nu vor relua ridicarea pubelelor decât dupa ce le vor fi satisfacute reven dicarile. chia r daca e propria ei mama. nu. Elev bun. pe deasupra. fata s tatea cu mutrisoara întinsa spre ecran. Angajatii serviciului de salubritate sunt în greva.

. Sper sa te distrezi bine cu el. Nu aveau dreptul nici macar s a-si manânce reciproc excrementele pentru ca erau imediat aspirate de pompa. apoi fuziunea complementarelor si acum. În fond. Curata cu degetel e buretii încarcati de excremente. . Sunteti campioana campioni lor la "Capcana. de pe fundul acvariului. Aduse un tort de ciocolata si cu cuiburi de nuca în care era înfipta o adeva rata padure de lumânari aprinse. dragele mele. Profita de faptul ca avea mâna în apa ca sa ridice. . pentru ca spectatori i sa poata vedea foarte bine mânuirea lor. Prezentatorul avea o dantura de un alb stralucitor. Doamna Ramirez ceru o fraza ajutatoare.. Sufla o data si stinse toate lumânarile. Pestii din acvariu erau complet nepasatori fata de eforturile stapânului l or. . tata! . tata.Si ti-am cumparat si un cadou! Sotia lui îi întinse o cutie. zise el îmbratisându-si sotia si fiica. .Noi. Întâi a trebuit sa descoperim a treia dimensiune.. Lua microfonul si zi se: . .Am impresia ca de fiecare data ajungem la o dimensiune suplimentara. vasul piratilor din stuc si câteva plante marine din plastic. si nici de ca aceasta hrana era totdeauna inerta. Cei mai rapizi îi exterminau pe cei ma i lenti decât ei. Multumesc. Dadu putina hrana supravietuitorilor. În acel moment priv irea lui se opri asupra acvariului. Cei m ai inteligenti dintre ocupantii acvariului reflectau de multa vreme la sensul vi etii lor fara sa reuseasca sa înteleaga de ce hrana aparea zilnic ca printr-un mir acol la suprafata apei. preciza sotia lui. doamna Ramirez.Prima fraza care va va ajuta este: "Trebuie sa-ti extinzi câmpul de cons tiinta". Doamna Ramirez ceru sa-i fie aduse cele sase chibrituri. "Doamne câta mizerie puteau sa produca douazeci s i cinci de guppy!" Apoi adauga apa de la robinet. verifica temperatura apei si îsi sal uta populatia.Cu siguranta. zise ea.. doamna Ramirez. . nici sase. Trebuie sa gasiti al treilea pas. Dupa ultima înghititura de tort comisarul desfac u cutia de carton si scoase la iveala un computer portabil din ultima generatie.. va voi enunta noua noastra enigma. ci OPT triunghiuri ec hilaterale de marime egala? . Doua mâini acoperira ochii lui Maximilian. zise Marguerite. Oare le daduse prea multa mâncare? Sau murisera din cauza luptelor intesti ne? Cei puternici îi exterminau pe cei slabi. ati putea sa construiti nu patru. poate ca pes tii credeau drept autentic acel decor de opereta. Politistul remarca faptul ca pompa filtrului nu mai functiona. -. apoi se servi cu o portie de tort .Al treilea pas. În lumea închisa a custii de sticla domnea un darwinism deosebit: su pravietuiau numai cei mai rai si mai agresivi. z ise suspinând Juliette Ramirez.Am uitat complet ca e azi. Având tot sas e chibrituri.rilor mari cu rama de baga. . Dar avem încredere în dumneavoastra.Am scotocit prin toate sertarele dar n-am gasit decât patruzeci si doua. .. pâna când carnea lor devenita moale ar fi devenit mai usor de devorat.Am ales un model usor. rapid si dotat cu o mare capacitate de memorie. interveni prezentatorul. Gândirii". Nu întelegeau de ce niste degete luasera cadavrele pe care le pusesera asa cum se cuvenea în locul exact unde aveau sa fermenteze cel mai bine. Pesti morti pluteau la suprafata cu burta în s us.Ce idee excelenta! zise el superîncântat. . Imediat i s-au în mânat sase bucati de lemn subtiri si lungi.La multi ani. completa publicul la unison.E bine. cu un capat rosu. Prezentatorul deschise un plic s i citi: . ti-am pregatit ceva care o sa-ti placa. Comisarul Maximilian Linart asculta numai cu o ureche.

sa transforme s atele în orase pentru ca tribul sa formeze o natiune. ocupati cu linsul algelor galbene care cresc pe stânca. totul! . Apoi trebu ia sa-si creeze singur satul. Edmond Wells. având însa grija sa nu-si dezamageasca fata. spunea anuntul publi citar. o gura care taie s i antene atât de fine încât la prima vedere crezi ca nu au asa ceva. sa construiasca alte sate..În loc sa te distrezi cu douazeci si cinci de pesti. Credea ca va fi greaca sau latina. regele Frederic al II-lea a vrut sa faca o experienta ca sa afle care era limba "naturala" a omului. sa deseneze câmpuri. sa supravietuiasca si sa evo lueze cât mai rapid posibil. Coborând de-a lungul stân cii verticale. eu cu jocurile.Bineînteles. Puricii de padure.e. stii. PURICI DE PADURE. trupa mir meceeana nimereste peste o turma de purici de padure. sa-i c ulce. iarba-de-soaldina cu frunze rotunde si neted e si flori mici si albe. Sotia lui se pricepea de minune sa descopere cadoul ideal.Pâna atunci se multumise cu computerul voluminos de la birou pe care îl folo sise ca masina de prelucrare a textelor si ca instrument contabil.n. anghinare de stânca cu petale ascutite si frunze strânse.Oh. Aceste insecte mici. Îti place? . Adaugase computerulu i un program de jocuri care se intitula Evolutie. Comunicarea este si ea un element indispensabil vietii. singurele limb i originare pure dupa parerea sa. sa dezvolte cercetarile stiintifice si artistice. razboaie. Nici un bebelus nu a început sa vorbeasca în vreo limba si. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sa-l protejeze cu o palisada apoi sa-si extinda te ritoriul de vânatoare. jucatorul avea misiunea sa-si instaleze tribul. Cele treisprezece furnici coboara acel perete de gresie cramponându-se de el cu ajutorul pernitelor adezive ale picioarelor. Daca furnicile se apuca acum sa urc .. ENCICLOPEDIE COMUNICAREA LA BEBELUSI: În secolul al XIII-lea. Laptele si so mnul nu sunt de ajuns. "Recreati în mod artificial o ci vilizatie si întelegeti lumea ca si cum ati fi Dumnezeul ei". sa domine razboaiele cu celelalt e triburi vecine. Bebelusii au nevoie de comunicare ca sa supravietuiasca. volumul III 33.. nu prea convins. Frederic al II -lea spera astfel ca va descoperi ce limba vor alege în mod natural acesti bebelus i "fara influente exterioare". dar sa nu care cumva sa le vorbeasca vreodata. .Îti petreci atâta timp cu îngrijitul acvariului. zise Marguerite. vei dispune de sute de mii de oameni virtuali. n-au perceput apropierea furnicilor. experienta nu a dat rezultatul scontat . încât m-am gând t ca te va distra sa ai o întreaga lume virtuala la dispozitia ta. Puricii de padure au crezut totdeauna pâna în acel moment ca lumea lor verticala le asigura o anumita liniste. . au ochi compusi foarte proeminenti. Totusi. toti au murit. sa-i scalde. Pentru ca e ceva rar sa întâlnesti furnici alp iniste în acel loc. acum putea în sfârsit sa exploreze toate posibilitatile infor maticii. iarba-faptului cu frunze carnoase si cu miros piperat. foarte la moda. TRIPSI SI MELOIZI Lumea falezei are vegetatia ei si fauna specifica. Dupa o piatra mare. raspunse politistul. orase. în 5000 î. Florile agatate de perete sunt garofite roz cu caliciul cilindric si rosiatic. zise el sarutându-si fiica ca sa nu o dezam ageasca. cu oameni. cele douasprezece tinere exploratoare si batrâna razboinica descope ra un decor necunoscut. ge ntiane cu petale lungi si albastre. Se deschise cu o câmpie înti nsa unde. Fiica sa pretindea ca are si ea un cadou pentru el. mai mult decât atât. Marguerite introduse CD-ul si îsi dadu multa osteneala ca sa-i explice reg ulile acestui ultim joc iesit pe piata. Cu acest mic computer portabil în mâna. sa construia sca drumuri. prove nite din puricii de stânca. sa puna în practica o agricultura. 32. A in stalat sase bebelusi într-o cresa si le-a ordonat doicilor sa-i alimenteze..

privit la televizor": principalele trei ocupatii ale De getelor. În toate cazurile. E o pacaleala. Mai departe. chiar si pentru furnici. Acolo. dupa ce sunt înghititi. sa se tina cu picioarele si cu mandibulele ca sa p oata depasi trecatori abrupte. Uneori acest lichid tâsneste prin toti porii. vântul le cul ca pe spate antenele ca pe niste suvite de par rebele. de preferinta urât mirositor. Unele insect e secreta un lichid. t ot podul lor viu se prabuseste. insecte durdulii al caror sânge si organe genitale contin cantarida. Daca o singura furnica nu se tine suficient de bine. Are anusul înca foarte precis pentru vârsta ei. alteori se umfla niste basici care se sparg la nivelul articulatiilor.a vazut la televizor-sunt totdeauna partizanele celui mai mic efort. co ronite cu coama si ochii-soricelului cu petale mici si imaculate. Exploratoarele mai omoara purici topaitori. totusi asta o impresioneaza. Tripsii. Escadrila manânca puricii de padure si constata cu mare surprindere ca au aproape aceeasi savoare ca si tântarii masculi. Ce facea în fiecare zi? Mânca hrana moarta care îi cadea din cer. Stie ca hemoragiile lui voluntare vor înceta de la sine. Cele treisprezece furnici rosii ocolesc flori noi: parachernite albe. lasa un gust de lamâie care nu prea încânta papilele belokanienelor. Sunt tari dar. dar absenta functiei distruge organul. Ucid si meloizi. 103 683 îsi aminteste de viata ei acolo. Le semnaleaza celor douasprezece furni ci tinere faptul ca aceasta insecta nu e comestibila si puiul de gargarita îsi con tinua drumul. pirali purpurii. Dupa cum spune un proverb mirmeceean: Functia face organul. ucisul si mâncatul. Ele ca uta si cel mai bun drum. pocnesc sub lab iale. nici nu m ai au. Nu le spusese ca acele Degete care comunicau erau poate foarte vorbarete fara ca sa fie si eficace. Însotitoarele ei o fe licita. în universul artificial al Degetelor. Nu mai stiu sa alerge ca sa fuga de pradatorii lor. totul era la îndemâna mandibul elor. "Mâncat. erbivore mici cu aripi franjurate. Puiul de g argarita se preface mort. telefonat. 103 683 se apleaca ca sa-l examineze mai bine. ar fi fost amorfa si trândava ca un Deg et. dincolo d e marginea lumii. Traita atât de mult printre Degete.toate specii pasnice si fara alt interes decât sa fie comestibile pentru furnicile rosii. 103 683 a pierdut obiceiul sa faca eforturi atât de mari. Ni ci macar nu reusisera sa convinga alte Degete despre interesul de a lua în conside rare civilizatia furnicilor si sa dialogheze cu ele de la egal la egal. imediat ce se simt în pericol. Caci . 103 683 se apropie de animal. Pe perete. ace st fenomen taie pofta de mâncare a pradatorilor înfometati. În crederea e nezdruncinata. dau iama într-o turma de tripsi. 14 trage într-un pui de gar garita portocalie cu doua puncte negre. De altfel. care sunt n iste fluturi nu prea frumosi dar grasi. Daca n-ar fi evadat din lumea lor. si odonate lenese . 103 683 nici macar nu-i recu noscuse. ca sa-si alunge agresorii. Din animal se scurge un sânge galben si pu turos prin toate articulatiile picioarelor. Nu mai stiu sa vâneze ca sa se hra neasca. . Se deplaseaza între cornise si pereti netezi. gustul lor se situeaza în tre tântarul mascul si libelula verde. dar fara aromele mentolate tipice ale acest eia din urma. dincolo de lumea normala.e si sa coboare falezele. 103 683 reuseste câteva tiruri cu acid formic care d e fiecare data îi nimereste pe puricii de padure în plina cursa. Dar belokanienele nu se ocupa numai cu coborâtul. Batrâna furnica solitara cunoaste stratagema. În ciuda vârstei înaintate. Uneori sunt obligate sa stea suspendate. Nu spusese totul celorlalte douasprezece furnici. a uitat multe specii. se uita la mini-televizor si discu ta la telefon (cel al masinii care îi traducea feromonii în cuvinte auditive) cu Deg etele. unde o sa ajungem! O iau la fuga speriati. substanta excitanta. caci tirul cu acid a ricosat din carapacea lui emisfer ica fara sa-l raneasca. Adevarul e ca s unt si foarte multe. Mai exact. Formeaza cu corpurile un fel de scara sau punte. Nu stiu nici macar sa-si fabrice propriul cuib.

apoi furnicile. trebuie ca cei 10% ai constientului nostru sa se adreseze cel or 90% ai inconstientului interlocutorilor nostri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. hotarâta sa noteze totul cu grija ca sa verifice daca spusele lui cor espundeau cu pasajele respective din Enciclopedie. Profitati deci de acest mom ent crucial ea sa va observati cu atentie interlocutorul. pot s-o numeasca ca pe razboinicii plecati în cruciada. Oricum. elevii si profesorii intrara în sala de biologie Fiecar e stia ca. becuri Bunsen si microscoape stânjenitoare. Ca sa reusim acest lucru. Julie se duse direct în sectorul "stiintelor ex acte". Avem 10% de constient aparent si 90% de inconstient as cuns. Pierdeau o gramada de timp spunându-i numele. trebuia sa se deghizeze îmbracând o bluza alba. Profesorul începu: . biologia. fusese mâncata de o planta carnivora în timpul unei vânatori. cu mese acoperite cu faianta. 14 semnaleaza ca acela nu era numele de furnica cel mai lung pe care îl cu noscuse. Nu fusese usor. LECTIA DE BIOLOGIE Dupa matematica. Îndeplin irea acestui gest dadea impresia îmbracarii uniformei "celor care stiu". E clar ca meloidul nu e bun. imitati-1. Profesorul alesese pentru prima data tema "lumea insectelor" Julie îsi sco ase caietul. Batrâna furnica rosie si însotitoarele c i au terminat miscarea pendulara pentru atingerea celeilalte margini a crevasei. Degetele nu voiau s-o lase sa plec e. Asteptase sa se anunte la mini-televizor un timp frumos si profitase de un in terstitiu al plasei superioare ca sa fuga dimineata devreme. Daca manânca cartofii prajiti cu degetele. cu un diminutiv odorant mai scurt. era convinsa ca era interesul acestor doua civilizatii cele mai mari de pe pamânt sa existe pri n adunarea talentelor lor si nu prin opunerea acestora.Pentru ca esuasera. Unul dintre mijloacele de a reusi acest lucru consta în mimarea ticurilor celorlalti. 103 683 le semnaleaza celorlalte ca. Daca vorbeste punând o mân a la gura. Iar faptul ca cele douasprezece tinere exploratoare nu respinsesera din capul lo cului proiectul ei i se parea de bun augur. 34. Furnicile fac o oprire într-o caverna stâncoasa si îsi aplica trofalaxii cu pu rici de padure si meloizi tocati. pentru a le fi mai comod. Dar îmi puteti spune 103. Îsi continua coborârea. pentru acest curs. Acum ramânea de facut lucrul cel mai greu: sa le convinga pe surorile ei. "Vorbes te când manânca?" Reproducând ticurile pe care le manifesta în momentele cele mai intime . Edmond Wells. Din fericire. adoptati aceeasi miscare. Când vorbim. Ele apar foarte clar în momentul meselor. borcane în care se aflau fetusi animali în form ol. ia r daca îsi sterge des gura cu prosopul. Puneti-va întrebari simple precum: "Se uita la mine când vorbeste?". Îsi amintea de evadare. Numele meu este 103 683. volumul III 35. au aparut în urma cu cel putin trei sute de milioane de ani. Cele mai vechi. avem acelasi fel de comportament si deci probabil aceeasi educatie si aceleasi preocupari". Batrâna se înfioara dezgust. libarcile. faceti la fel.Insectele constituie 80% din regnul animal. trebuie sa trecem de bariera filtrelor de neîncr edere care împiedica informatiile sa coboare pâna la inconstient. 103 683 tinea acum sa reuseasca proiectul în sens inve rs: sa le convinga pe furnici sa faca alianta cu Degetele. ENCICLOPEDIE CUM SA TE INTEGREZI: Trebuie sa ne imaginam ca constientul este partea a parenta a gândirii noastre. E prea amar. îi transmiteti în mod automat mesajul inconstient: "Sunt din acelasi trib cu tine. hranirea. Din grupul lor facuse parte înainte o furnica foarte tânara cu numele 3 642 451. apar . eprubete murdare. La auzul soneriei.

toti urmau sa arunce în borcan o buca ta de vata îmbibata în eter. asemanator cu o sc ulptura strâmba din care înca mai ieseau doua aripi si capul prevazut cu o singura a ntena. . cele mai putin cunoscute. cele mai numeroase si. . o împiedicau sa s e miste. "80% din regnul animal". Toti cei care ar fi reusit sa provoace miscari sacadate ale piciorului d rept al broastei.Deci.În general. furnici în zahar. Le ceru celor din primul rând sa vina sa ia borcanele care contineau broas te si sa le împarta colegilor lor. Probabil o regina. . explica profesorul. Procurati-va produse insectici de ca sa scapati de ele. nervul optic. si z ilnic se descopera alte vreo suta necunoscute. cele mai vech i. Elevii luara notite. odata cu cresterea generala a temperaturii. . prezenta insectelo r se face simtita din ce în ce mai mult. ci si cei mai numerosi. La fu rnici. . Scrise pe tabla. . Dupa care urma scoaterea pielii cu ajutorul unui clestisor si al unui bi sturiu. Cu un gest precis. profesorul prinse insecta care îi tulbura ora si arata tuturor corpul ei strivit. Julie se uita tacuta la broasca ei si. as adauga. sa-ti spun una buna. .Era o furnica zburatoare. trebuie sa stiti ca tot zilnic se descopera numai o singura specie de mamifere.Nu. insectele sunt. tântari si furnici zburatoare în aer. si insecte din ce în ce mai rezistente la insecticide. din toate animalele de pe planeta. numai sexuatele au aripi. se cauta nervul care comanda contractia piciorului drept. Prezenta acestei regine printre noi ne indica faptul ca mâine s-ar putea sa plou a. cu o baterie si doi electrozi. Dupa cum puteti co nstata chiar voi. Apoi lua si el un borcan si le spuse ce manevre aveau de urmat. sa scoata apoi broasca. pe o placa de cauciuc. bine înfipte. În viitor. Profesorul arunca corpul reginei drept hrana unui grup de broaste care t raiau într-un acvariu lung de aproape un metru si înalt de cincizeci de centimetri. sa o crucifice cu ajutorul unor ace într-un recipient. o clipa. . Animalul semana cu sfântul Sebastian. continua profesorul. e foarte posibil sa avem mai multi gândaci de bucatarie prin dulapuri. . asistam la o înmultire exponentiala a ins ectelor.Entomologii au descris în jur de cinci milioane de specii diferite. avu impresia ca animalul se uita tinta la ea din borcan. Lânga ea. Gonzague se uita la victima. Stii care e nervul cel mai lung al corpului omenesc? întreba Gonzague pe unul din vecinii lui. este de ajuns sa va amintiti ca apar itia celui mâi îndepartai stramos al nostru cunoscut este fixata în urma cu cel mult t rei milioane de ani. broasca încerca sa se zbata dar acele. Ca sa va dati mai bine seama de anterioritat ea prezentei insectelor pe planeta noastra. term ite în lambriuri. Profesorul de biologie sublinie faptul ca insectele nu erau numai cei ma i vechi locuitori ai Pamântului. Regine le continua sa zboare fara ei în cautarea unui loc unde sa oua. Se uita la corpul stâlcit al reginei. Ca o comparatie.E de ajuns sa te tragi de un fir de par de la fund ca sa-ti dea lacrimile! .Ei bine. Profesorul controla pe rând felul în care lucrau elevii.Azi ne vom ocupa de sistemul nervos si în special de nervii periferici. Ca sa-si adoarma broastele. Batracienele se îmbrâncira ca sa apuce prada. . Gonzague strapunsese deja broasca lui c u vreo douazeci de ace inoxidabile. Nu prea bine adormita. apoi sa o spele la robinet ca sa nu fie jenati de firisoarele de sânge. Profesorul anunta ca venise timpul sa se treaca tea "lucrari practice" a orei. degajarea muschilor apoi.Sexuatele îsi iau în general zborul exact înainte de izbucnirea unei furtuni . Se opri si un bzzz invada încaperea. Masculii mor în momentul copulatiei în zbor.Auzi. ar fi obtinut automat nota zece.ute acum o suta de milioane de ani. foarte gros.Serios? De ce? .

Fiecare vrea sa prop . Animalul se rasuci între acele care îl strapungeau si deschi se gura. În fine.. Un fum întepator începu sa se înalte în aer din zona gunoiului. e o întreaga biblioteca care arde". Gonzague. 103 sa moara mai înainte de a fi p ovestit totul despre lumea Degetelor si amenintarea pancartei albe.. se pretinde ca exista solutie pentru orice. fara însa sa scoata vreun sunet . nu reusesc nici macar sa dau foc la o pubela! murmura ea în timp ce persevera. traiesc pâna la cincisprezece ani. Misca antenele. Lua borcanul cu broasca si parasi clasa fara o vorba. Numai sexuatele. miresme de moarte caracteristi ce furnicilor batrâne aflate la capatul existentei. Sa cautam toate o solutie ca s-o salvam pe 103. Stingerea din viata acum a batrânei furnici rosii ar însemna o pierdere cumplita pentru întreaga civilizatie mirmeceeana. Puse jos borcanul si se hotarî sa aprinda un foc la gunoi. Gonzague jupui rapid pielea si g asi nervul. Nu mai avea curajul sa stea acolo. nu batrânele dar. Vârsta. broscuto.Bine. ca sa vada daca liceul avea sa fie cupri ns în întregime de flacari. cu o hârtie si cu o bricheta. satisfacut de gluma lui. Mân carea nu a încetinit vreodata batrânetea. nemaiavând ce sa faca. Se teme ca nu cumva. fara sa mai contemple incendiul. Flacarile înnegrira zidul. Dadu drumul broastei care. îl anunta profesorul. de la departare. Se stradui de mai multe ori cu bricheta dar nu reusi. 36.Focul e frumos. 5 presimte un concept comun în alta parte. cele douasprezece creiere constituind unul sin gur. Se exprima ideile cele mai nebune. zise Julie suspinând în timp ce se departa. Trebuie neap arat sa fie cunoscute mai bine. Julie astepta. Deodata . dar foaia se stinse imediat. Traversa în fuga curtea scolii. cel mai bun elev al clasei por ni în cautarea altor nervi susceptibili sa provoace alte miscari reflexe la fel de interesante. A ajuns deci la capatul existentei. rosu. si mai exact regine le. galben si alb. Furnicile co nsidera pretioase mai ales ouale. Are trei ani. . Aplica cu abilitate electrozii si piciorul drept al broastei fu clar agitat de o tresarire. la care ea si broasca se uitara la fel de atente. . 5 îsi îndeamna însotitoarele la o comunicare absoluta. Cele treisprezece furnici au ajuns la capatul de jos al falezei. se grabi cu salturi mari sa se ascunda într-o gura de canalizare. Julie închise ochii cuprinsa de oroare. Daca nu s e gaseste solutie. da ordin 5. 5 o supraalimenteaza pe batrâna printr-o trofalaxie cu purici de padure. exprimat într-o alta dimensiune: "Un batrân care moare . s-a terminat. pentru prima data. 103 începe sa emita mirosuri de acid oleic.. ai zece. Întrebare: Cum sa fie dezamorsata bomba biologica cu explozie întârziata care o ameninta pe aceasta exploratoare atât de pretioasa? Raspunsurile se înghesuie.Când te gândesti ca jurnalele scriu tot timpul ca e destul un chistoc de tigara aruncat neglijent în padure ca sa duca la despadurirea a hectare întregi. Aprinse o b ucata de hârtie si o arunca într-o pubela. P ubela ardea transformând gunoaiele în caldura si culori. . O furnica rosie asexuata avea în mod n ormal o durata de viata de trei ani. Batrâna ex ploratoare e bolnava. Comunicarea absoluta co nsta în bransarea propriului creier la creierele straine. îi zise ea. Se aseaza în cerc. se produse un început de incendiu. În lumea furnicilor. 5 este îngrijorata. Se uita la pubela care ardea.Râsera amândoi si. 103 este cuprinsa de sughituri. ia r eu. Propriul ei sistem nervos se trans forma într-un râulet de acid clorhidric. dar a facut-o mai confortabila. Celelalte se apropie. Focul e ceva negru. Pentru ca terminase.Adio liceu plin de cruzime. înseamna ca nu s-a cautat bine. antenel e se ating doar cu extremitatile... o sa te razbune. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI Gata.

având în vedere ca în creierul ei se afla informatii pretioase . Se afla lânga marele stejar septentrional.pur si simplu prin hazardul nasterii sa aiba totul si altele nimic. Grupul consid era ca ar fi prea hazardat. 103 tuseste si labialele îi tremura. De ce sa nu se aspire cât mai repede toti feromonii antenelor sale? emite 14. constatase ca acel cuib era în continuare activ si populatia lui crescuse Ar putea sa gaseasca acel loc în care traiesc acele viespi chimiste? 5. Cele doua specii au caracteristici genetice prea diferite. Atunci. Toate furnicile stiu ca exista o substanta saturata de hormoni. dupa parerea ei. Pentru el era un mediu ostil. Ar fi deci posibil? Niciodata n-ar fi îndraznit sa spere într-un astfel de mira col.. Cel al lui 1 4 de exemplu.. o alta lucratoare fusese stabilita ca sa-i ser veasca drept mascul. raspunse suspinând 5. albinele si furnicile au un stramos comun: viespea. dar. care are virtutea de a transforma o insecta asexuata în sexuata. o data. trebuie sa traverseze marea zona arida a teritoriilor septentrionale. 103 este cuprinsa de o mare agitatie. Viespile înca mai exi sta si unele dintre ele stiu cum sa fabrice laptisor de matca ca sa creeze în mod artificial regine-viespe de substituire în cazul în care unica lor regina ar deceda accidental. este nedrept ca unele . Aici se ascundeau vrajitoarele ca sa se dedea practicilor esoterice. viermuitoare si vâscoase. Ramâne totusi o problema importanta: marele stejar se înalta departe de acol o si. Imposibil sa se foloseasca laptisorul de mat ca folosit de albine. cea care e numita desertul uscat si alb.. 6 propune îmbuibarea lui 103 cu radacini de salcie plângatoare. 7 aminteste celorlalte ca daca 103 ar fi fost o regina. toate afectiunile. În sfârsit un mijloc de a alunga batrânetea! Antenele celor douasprezece furni ci se agita cu frenezie. când trecuse din nou pe-acolo. Sa se faca din 103 o regina n-ar fi complet imposibil. Comunicarea se accelereaza.una un remediu. 37. infestat de animale târâtoare. la câteva zile.. Sa aiba un se x. acidul salic ilic vindecând. vrea un sex! La urma urmelor.PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE Peste tot copaci umezi si verdeata. Cele mai multe miscari revolutionare aici îsi organizau lupta de gheril a. Sunt prea multi. Cum sa gaseasca laptisor de matca de viespe? 12 spune ca ar cunoaste un sat de viespi. ca sa ajunga la el. sa-i fie scoase din cap si sa fie puse într-un corp tânar si sanatos. Batrâna exploratoare rosie îsi ridica antenele si le îndrepta în directia marelui stejar. Politistului nu-i placea padurea. 5 cântareste ideea. Nici celelalte. Sa devina sexuata. Padurea era locul farmecelor rele. Zarise un sarpe plin de întepaturi de arici. Asta îi reda imediat curajul si sanatatea.. dar stia ca în padure pot fi întâln ite tot felul de ciudatenii.. 8 sugereaza ca. Daca 103 ar fi fost o regina. Pe vremuri. Totusi. 12 nu asistase la unirea celor doua sexuate arificiale create în stare de urgenta. laptisorul de m atca. ar mai fi avut d e trait înca doisprezece ani. Daca chiar e posibil. calatorii erau abatuti di n calea lor de tâlhari. 14 nu e deloc încântata de aceasta idee. zburatoare. din întâmplare. la metamorfoza unei asexuate în femela. Pretinde ca a asistat. Îi fusese data o substanta similara si degajase într-adevar aro me de mascul. Regina murise de o maladie ne cunoscuta si lucratoarele alesesera una dintre ele ca sa-i ia locul. Comisarul Maximilian Linart se îndrepta cu pasi prudenti spre piramida mis terioasa din padure. Dar i se raspunde ca batrânetea nu-i o boala. Îi daduse sa ingurgiteze un amestec închis la culoare si respectiva începuse sa degaje dupa câteva clipe mirosuri de femela. Robin Hood se folosise cu succes de ea ca sa-i faca zile fripte serifului din .

nici cutie de scrisori. respectivul ajunsese la o perfectiune arhitectura la. Numai dale cât vedeai cu ochii. Piramida are patru fete laterale. a) Observare de la distanta. împreunându-se în fund. Visa la o lume din beton unde sa nu fie nici urma de jungla. În fine. Scoase carnetelul si nota cu grija: 1. Oglinda era o alegere excelenta ca învelis. Simplu efe ct optic. Indiferent cine fusese arhitectul care înaltase acea piram ida ciudata în mijlocul padurii. nu ceea ce credea ca vede. Proportiile si forma erau armonioase. Dar un detaliu trada acel loc. Ancheta asupra tetraedrului din padure. Nimic care sa evoce o locuinta a unui om. Cu ajutorul oglinzilor fac pre stidigitatorii sa dispara fete în cufere strapunse cu sabiile ascutite. Studiul desenului îi întarise aceasta aptitudine. Când era mai tânar. Ajuns la câtiva metri de piramida. Totdeauna le spusese asta elevilor de la s coala de politie. De data asta avea sa faca o exceptie. ci de un tetraedru. la orizont.Sherwood. Era u imit. Nu era vorba de o piramida . politistul se apropie si mai mult. probabil lasati de Gaston Pinson si de setterul sau irlandez. Maximilian Linart scoase binoclul si observa piramida. Când desenezi. Nu avea usa. cele doua margini folosind ca linii de fuga. Tetraedrul are trei fete laterale plus supraf ata solului. Numai beton ac operit de oglinzi si un vârf translucid. Reciti ce scrisese si se grabi sa rupa foaia. din fata. Ar fi f ost mai igienic. In desert remarci mai usor un om în haine de culoarea nisipului decât o camila. Se dadu cinci pasi înapoi si se uita îndelung la constructie. comisarul repera pe pamântul afânat urme de pasi omenesti si de labe de câine. ENCICLOPEDIE NUMARUL DE AUR: Numarul de aur este un raport precis datorita caruia se . Corecta deci: 1. Maximilian visase sa vada padurea disparând. Unul în plus. Imaginea copacilor se multiplica pe placile mari de oglinda care camufla u cladirea la prima vedere. Chiar si el se lasase obsedat de termenul "piramida". În jur de trei metri. Maximilian se îmbracase ca un tip iesit la pli mbare. Toti acesti s erpi. un drum sa fir reprezentat printr-un triunghi. ci acela care se integreaza în mod natural în peisaj". Maximilian dadu ocol edificiului. Ca sa treaca neobservat. Dupa ce termina schita. repera constructia suspecta. Una din marile calitati ale lui Maximilian Linart era capacitatea de a descrie e xact ceea ce vedea. Adica în total patru fete. 38. Adica în total cinci fete. .Edificiu destul de înalt. asta ar fi permis circulatia cu patine cu rotile pe dist ante mari. În plus. Dar da ca retrasezi "obiectiv" ceea ce vezi. Era adevarat ca "Pir amida" avea o conotatie enigmatica si sacra. Acest dar al "obiectivitatii" îl aj utase sa evite multe greseli. te gândesti la un drum si esti tentat sa trasezi doua linii paralele. Se apropie. a) Observare de la distanta. nici ferestre. "Cel mai bun camuflaj nu este acela care copiaza peisajul. perspectiva face ca. Le de sena si pe ele. Rupse deci foaia. Maximilian Linart îsi regla binoclul si reîncepu examinarea piramidei. daca vezi un drum. Patru se spune tetra în greceste. paienjeni îsi râsesera de om din cale-afara de mult. Camuflat de arbori si arbu sti. nici cos. Ancheta asupra piramidei din padure. tântari. 1. Erau doi sori. Ancheta asupra piramidei din padure. plus cea de la suprafata solului.

În urma ei vin cele douasprezece exploratoare care au luat hotarârea sa o înso teasca în odiseea ei. de exemplu. Furnicile nu se opresc din mers decât atunci când nisipul fin devine fierbin te sub picioarele lor. Tot în acest fel stiu sa repereze si râurile subterane. volumul III 39. va fi învinsa de cel mai implacabil adversar: t impul. Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta. de aceea furnicile prefera sa astepte sa-s i termine zbântuiala ca sa-i omoare când vor fi obositi. Partenonul si majoritatea bisericilor romane. Un cuplu de scorpioni în plina parada amoroasa. pietre. Este numarul care de fineste locul buricului fata de ansamblul corpului omenesc. t rebuie sa mearga drept înainte. apuca o musca usca ta deja ucisa de el si o ofera femelei.poate construi. Acesta este secretul milenar. 103 simtea moartea planând asupra ei ca o amenintare permanenta. ele stiu sa-si determine po zitia în functie de câmpurile magnetice invizibile. sculpta. Parada începe. organele lui Johnston le spun ca nu exista apa: nici deasupr a. batrâna furnica simte si mai mult pov ara timpului. Este. Pornind de la acest numar au fost construite piramidele lui Keops. DESERTUL Orizontul se întinde la infinit. furnicile o escaladeaza. Femela. nici dedesubt. Ce scurta e viata pentru oamenii simpli! Stie ca daca nu obtine un sex. format din mici canale craniene pline cu particule sensibile la câmpurile magne tice terestre. Furnicile dispun de doua mijloace de orienta re privilegiate: feromonii-pista si calculul unghiului orizontului în raport cu ra za de soare. nici de jur împrejur. Din fericire. Pleaca mai departe imediat ce primul nor acopera soarele. Se pretinde ca tot ce e construit fara a respecta aceasta proportie sfârse ste prin a se narui. usor de recunoscut dupa pântecele burduhanos si culoa rea bruna. Si daca vor sa ajunga la stejarul imens. El se verifica si în natura. În jurul celor treisprezece furnici se întind panoramele splendid e ale sierelor roz sau al vailor de un gri deschis. picta. Apoi îl împinge înainte. femela duce hran . Edmond Wells. disting o prezenta animala ca re le poate fi utila. caci apa usor sarata modifica aceste câmpuri. pietris. antenele i se usuca tot timpul si pierde multa energie lubrefiindu-le nervos cu laibialele tremuratoare. Masculul. îsi apuca alesul cu clestisorii si îl strânge de parca ar vrea sa-l atraga în tr-un tangou. Norii nu-si cunosc puterea. templ ul lui Solomon. Nu pierd directia nici atunci când sunt obligate sa faca ocoluri mari ca s a evite lacurile de nisip prea fin. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 103 merge în cautarea sexului promis. supus femelei. Acest numar de aur se calculeaza în felul urmator: (1 + radical(5))/2 Adica 1. corpul expeditionar prefera s-o ocolea sca decât sa se înece. Deocamdata. Când apare o stânca. Masculul se opreste. Exploratoarele le este din ce în ce mai mult foame si sete. praf de cristale. mai deschis la culoare si mai mic. Dar pentru calatoria în desert mai folosesc unul: organul lui Johnsto n. Acele arahni de mari sunt considerate periculoase. Multe tablouri din Renastere respecta si ele aceasta proportie. toata exper ienta ei nu va fi servit la nimic. Articulatiile îi trosnesc. îmbogatind opera cu o forta ascunsa. stânci. netulburat de o verticala cât de mica. Pentru ca nu are dinti. Peisajul e format alternativ din nisip fin. raportul de ecartament dintre fr unzele copacilor pentru a evita sa-si faca umbra reciproc. În acel desert u scat si alb nu exista prea mult vânat.6180335. Exista acolo toate formele de minerale si practic nici o forma vege tala sau animala. me rge înapoi cu spatele. Cu fiecare secunda care trece. Plimbarea lor e lunga si furnicile îi urmeaza fara sa îndrazneasca sa le tulbure dansul. Acest numar este produsul imaginatiei uman e. Când se iveste o "balt oaca" de nisip atât de fin încât devine lichid.

Adulmeca. E enervant la culm e sa fii atât de aproape de o rezerva atât de mare de hrana si de lichid si sa nu o poti consuma! 103 îsi aminteste atunci de un documentar stiintific. Ce cauta un ou în mijlocul desertului? Sa fie un miraj? Nu. trebuie sa aiba ma re grija sa nu cada de pe creanga sau de pe marginea stâncii. dar s-a stabilizat int act în pozitie orizontala. Sare usor ca sa atârne cât mai mult. Cele treisprezece furnici regreta ca nu au profitat de acuplare ca sa o atace. 103 îsi zice ca. Alearga mai repede decât furni cile. Burta lânga burta. Dar de cele mai mult e ori. Îsi pune deci oul oriunde. ghiftuita si vesela. De data asta. Spectacolul subteran nu e l ipsit de interes. la îndemâna oricui. femela nu are totusi chef sa lupte cu acele f urnici pe care le presimte ostile. stânci. oul pare foart e real.. complet fascinata de acest concept este cea mai activa. Aceasta pasare prezinta o particularitate. E momentul sa puna în practica aceasta cunostinta. Tot grupul îl loveste. Dupa ce grota e destul de mare ca sa adaposteasca cuplul.îl devoreaza într-o veselie. la urma urmelor. cele treisprezece furnici sapa alaturi ca sa vada. Si merg. pasari sau serpi . masc ulul sapa cu celalalt o grota. masculul îsi inv ita partenera în micul "apartament". Jijisa seamana cu o rândunica alba. femela le suge. Când un pui norocos poate sa iasa fara sa fi rasturnat chiar el oul. Caci în plin desert e locul unde un ou nu poate sa cada de sus. se agata în gol si agita picioarele ca sa creasc a impulsul. In departare zaresc o forma sferica ciudata. Desi. Merge: ovoidul monumental e dezechilibrat si începe sa se în cline pâna când cade. pe o frunza în vârful unei stânci. Prefera sa fuga. pietre si iar nisip. Problema: oul s-a rasturnat usor pe nisipul afânat. pentru ca actiunea a stârnit foamea femelei. asezat în m ijlocul drumului lor ca sa le dea prilej de meditatie. Apoi. Intra împreuna sub pamânt si închid grota. Si daca nu se ocupa de el pr adatorii. E vorba de un ou facut de o pasare din sud. oul a fost adus de o jijisa dintre cele mai nepasatoare. Trag în ea cu acid formic dar carapacea femelei-scorpion este suficient de blindata ca sa reziste acestui atac. 5 recunoaste mi rosul. cei doi scorpioni se acupleaza. nu e chiar o prostie. scorpionul m atura si sapa. chiar oriunde. Atunci nu e de mirare ca pradatorii care îl descopera apoi sopârle. tinându-si partenera de un clestisor. Nisip. Curioase . ac lânga ac. Ajutându-se cu picioarele si cu coada. Asta ca învatatura de minte sa nu mai traga cu ochiul! Carnea de scorpion nu are gust bun si înca le mai e foame. Un ou. Dupa ce mu sca e facuta feliute. cu ciocul si ochii negri. Zgomote mici de grindina fara rezultat. Femela face doar un singur ou si nu are cuib. S i-a lasat unicul si pretiosul mostenitor în mijlocul desertului. Apoi iese singura. o pala de vânt este destul ca sa-l rastoarne pe acesta în echilibru. 8. În sfârsit. merg si iar merg prin desertul infinit. un ou de jijisa. Furnicile îi dau ascultare. puiul face ca oul sa cada în timp ce se straduieste sa-l sparga si acesta c ade. Furnicile considera ca a sosit momentul sa atace. Cu resturi ale masculu lui lipite înca pe partile laterale. Sugereaza sa se ia o ramurica usc ata si sa fie plasata sub ou. Grupul se resemneaza cu resturile mascululu i. cei doi scorpioni se prind din nou d e picioare si reîncep sa danseze. De cele mai multe ori în dezechilibru pe o creanga. Insectele îl înconjoara ca si cum ar fi vorba de un monolit sacru. ea îl ucide pe masculul epuizat si îl înghite fara ezitare. Apoi cele douasprezece sa înainteze progresiv pe lev ier astfel încât sa formeze un ciorchine care va servi drept contragreutate. Oul rezista. fara ca sa caute o nisa sau o stânca protejata.a cu ajutorul clestisorilor la soldurile echipate cu margini taioase. 5 se repede si loveste cu capul suprafata tare a cochiliei. Este foarte ciudat ca aceasta pasare neîndemânatica a putut sa supravietuiasca pâna în zilele noastre! Furnicile se învârt în jurul acelui obiect insolit. Era vorba de princip iul levierului si de utilizarea lui pentru ridicarea celor mai mari greutati. 5 are unele îndoieli în privinta tehnicilor Degetelor si ia .. S i apoi.

Satisfacuta. Manânca. Extremita tile lor ascutite vizeaza centrul oului. cu atât structura devine mai solida.. Îsi transforma pe rând ca pul în sfredel. bau un pahar cu bere. Aceasta va permite puiului sa respire câteva secunde ca sa poata avea forta sa sparga coaja si chiar sa piuie ca sa-si cheme mama în ajutor în caz de dificultate. 40. Pentru ca embrionul de pasare sa se de zvolte perfect. ceea ce crezuse ca fusese un . Descoperise un semn rosu pe gâtul cadav rului si ajunse la concluzia ca moartea survenise în urma. În schimb. Era comisarul Maximilian Linart care venise sa afle cauzele decesului lui Gaston Pinson. am mâncat. daca presiunea provine din interior. Aceasta mai are si alte calitati. .. Astfel încât. întepaturii de viespe.Este destul ca viespea sa întepe întâmplator o vena legata direct de inima p entru ca veninul ei sa devina mortal. Dar furnicilor le e prea foame ca sa observe acest fenomen . care duce la separarea celor doua membrane interne si la formarea unei pungi de aer. Scoase un dosar. -Nu. d ar ale furnicilor si-au dovedit eficacitatea. multumesc. Furnicile se reped as upra lichidului hranitor. ENCICLOPEDIE OUL: Oul de pasare este o capodopera a naturii. Ati terminat autopsia lui Gaston? Omul îsi hapai repede omleta. Mortile provocate de întepatura de viespe nu erau ceva rar. Solul e atât de fierbinte si uscat încât oul se transforma într-o omleta alba pe nisip. 13 îi ia locul. intra unele în altele. tr iunghiurile se separa si ansamblul se naruie cu usurinta. Tehnicile Degetelor sunt originale. Sa admiram mai întâi structu ra cochiliei. E nevoie de câteva zeci de minute ca sa apara o mica fisura si dinau ntru sa tâsneasca un gheiser ca un fel de aspic transparent. 103 se obisnuise sa vada lucrurile functionând imediat si a pierdut rabda rea si tenacitatea pe care o au însotitoarele ei. trebuie totdeauna sa fie plasat deasupra galbenusului. Câte eforturi pentru un rezultat atât de neînsemnat! La Degete.Vreti putina omleta? îl întreba medicul. Are ceva mai bun de facut. . se strâng. apoi îmbraca o vesta alb a ca sa-l conduca pe politist pâna la laborator. din exterior. Explicatia îl surprinse pe politist. danseaza în ou. 103 amâna pentru mai târziu aceasta de zbatere. 5 îsi leagana antenele. Îsi închide strâns mandibulele pâna când for eaza un triunghi ascutit pe care îl aplica cochiliei rasucind capul de la stânga la dreapta ca un sfredel. Dar coaja e tare: rezultatul a o suta de miscari e doar o zgârietura deschisa la culoare. când cristalele primesc o presi une din exterior. Efectu l lor de resort compenseaza miscarile oului si restabileste pozitia embrionului. E formata din cristale de saruri minerale triunghiulare. 5 este epuizata. apoi alta. Expertul analizase unii compusi ai sângelui defunctului si îsi daduse seama ca se produsese o reactie foarte alergica. Galbenusul este încadrat de d oua cordoane. iar peretele devine si mai rezis tent. oul sufera o racire brusca. "UMORUL TÂNAR" În timp ce-si pregatea o omleta în bucataria institutului medico-legal. Astfel. Dupa ce a fost ouat.hotarârea sa revina la practicile furnicilor. Se întâmpla t otusi ca oul sa se rastoarne. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 41. oul este. beau. Edmond Wells. Nu are importanta. apoi 12. Asemenea boltilor catedralelor romane. medi cul legist fu deranjat de o sonerie. spuse medicul legist. cu cât presiunea e mai puternica. destul de solid ca sa suporte greutatea unei mame care cloceste. fixate lateral membranei si care foloseste drept suspensie. Îsi vâra capul în gaura ca sa aspire si ea substan ta galbena suculenta. Astfel. dar si suficient de fragil din interior ca sa permita p uiului sa sparga coaja.

. replica el. Maximilian îl recunoscu printre ei pe Gonza gue. Voia sa schimbe mentalitatile în mod discret. In tineretea lui.. Ridica pansamentul si se uita la rana. Voia s a înteleaga despre ce fel de revolutie vorbea acest Edmond Wells. Si iata ca. Daca aveti într-o zi nevoie de noi. fiecare cartilagiu. elibereaza compu si chimici inflamabili. Existau pagini care poveste au revolutii. pâna atunci nici una nu reusise.asasinat se dovedea un simplu accident în padure.Domnule. nu era normal sa mori dintr-o întepatura de viespe la baza unei piramide constru ita fara autorizatie în mijlocul unei paduri protejate. avangarda miscarii de tineret a noii extreme drepte. Chiar daca era vorba doar de o simpla coincidenta . Unele iau foc datorita dopului lor de pânza. a ltele. anuntati-ne fara ezitare. spuse al treilea acolit. . spargându-se. Timpurile se schimbau. insista el. 42.Ei bine. câteva pa saje interesante si. Edmond Wells preciza dozele compusilor cocteilurilor. E un nerv foarte lung. se declanseaza cu pastile care. Gândirea scriitorului i se parea confuza. asa cum se întâmpla de fiecare data când deschidea cartea. Uneori vorbea de "revolutie". Toate acestea erau cel putin contradictorii. . . Politistul îi multumi medicului legist si pleca în oras cufundat în gânduri. aceasta functie impresionându-1 foarte mult.Suntem totdeauna gata sa ajutam politia. Si adauga: . Zise cu voce tare: . Existau mai multe feluri. printre altele. Avea fata plina de vânatai si avea o urma de muscatura p e obraz. si în toate cazurile "fara violenta" si "evitând spectac ulosul". . Maximilian Linart constata ca arma i se vedea din haina deschisa si se g rabi s-o încheie. . nepotul prefectului. . "În sfârsit sfaturi practice pentru a face revolutia". Am pocit o banda de anarhisti. fiecare muschi. . Ramânea totusi piramida. nu si-ar fi permis n iciodata sa opreasca un politist.Nu cel mai lung. al teori vorbea de "evolutie".Facem parte din Sobolanii Negri. Comisar ul dadu din umeri. sa stiti ca noi sustinem ordinea. câteva retete pentru fabricarea cocteilurilor Molotov.Putin! exclama Gonzague. mai eficace. tineri fara nici o pregatire se ofereau sa faca pe politistii benevoli! Grabi pasul ca sa ajunga mai repede la sotia si la fiica lui. COCTEIL MOLOTOV Dupa ce în sfârsit ajunse acasa. cu ajutorul lante rnei. si fu nevoita sa întoarca multe altele înainte de a afla ca.Te-ai batut? îl întreba politistul.Buna ziua. . . îi mai striga liceanul. lucrurile ar fi "politic" mult mai usoare pentru noi. Gonzague îl retinu.Sa stii ca revolverul nu înseamna nimic. citi politistul care mormai: . preciza un alt baiat întinzându-i un manifest. Julie se întinse pe pat si. Daca am avea un revolver ca al dumneavoastra. Întinse o carte de vizita pe care Maximilian o puse politicos în buzunar con tinuându-si drumul. O întepatura banala de viespe. Ca si cum ar fi fost fatal ca o revolutie sa se descompuna sau sa esueze. domnule! Trei tineri se apropiau de el.Înteleg. conchise politistul zicându-si ca asta era probabil "umorul tânar". genunchiule.Problema noastra e ca nu avem armament. buna seara. Julie gasi.Te intereseaza politica? . Ceea ce conteaza este nervul de la vârful degetului care apasa pe tragaci. începu sa citeasca din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Buna ziua. "Afara cu strainii!". E doar un instrumen t. Simti o durere în genunchiul unde se lovise. Percepea fiecare os.. înteleg. îsi zi se Julie. domnule. aproape în secret. zise strâmbându-se de râs unul dintre cei trei.

verile canicular e. Doua specii de f luturi au exact aceleasi desene pe aripi. tot ceea ce prezinta culori care frapeaza este toxic sau periculos. Furnicile se hotarasc sa-i imite. Dar recunoaste ca. 14. Cunosteau din fericire un mod de a merge care cruta extremitatea picioar elor. 7 adauga ca a vazut evolutii paralele si complementare. Trebuie sa înaintez i folosind doar patru din cele sase picioare apoi alternând cu alte patru. Exploratoarele n-au mai mâncat de multa vreme si încep sa suf ere de primele chinuri ale lipsei de umezeala: antenele devin rigide. G asi acolo toate ingredientele necesare pentru confectionarea unei bombe incendia re. le evita. departe de predatorii lor. TIMPUL NISIPULUI Sunt istovite. în acest caz. În timp ce merg. Julie confectiona o bomba artizanala. De ce unele fiinte sunt colorate si al tele nu? Pe acea canicula si uscaciune. Toate cred ca va muri. Sug pâna si articulatiile picioarelor animalului ca sa recupereze cea mai mica molecula de umiditate. atunci când exista o îndoiala. caci pasarile recunosc d esenele de pe aripi si. articulati ile picioarelor se sudeaza. Doar n-au sa se afiseze în rosu stacojiu în fata t uturor din placerea de a atrage pe pradatori. si totusi. Fortareata liceului nu putea sa-i reziste la infinit. Trebuie sa se stie ca. Una are aripi toxice. 103 crede ca de vina ar putea sa fie influenta ei proasta.. Dar specia toxica este la fel de protejata ca si cealalta. Probabil ca sunt la fel de minusculi pentru noi cum suntem noi pentru De gete. Ne aflam în echilibru între acarieni si Degete. Se duse în remiza unde se aflau produsele si uneltele pentru gradinarit. Acea insecta nu e rosie din întâmplare. Dispui astfel tot timpul de doua picioare odihnite si ferite de fierbinteala solului. Gusta din ea. ne dau un exemplu de supravietuire. Se îngr oapa când e cald si ies afara când se racoreste. dar nu. 15 vrea sa traga dar 103 îi spune ca doborârea ei n-ar folosi la nimic. Cele treisprezece furnici iau informatii despre directia în care se afla s tejarul cel mare de la o colembola de nisip. E vorba de tehnica furnicilor din orasul Yedi-bei-nakan. lasa coleoptera sa plece cu parere de rau. 103. 14 pretinde ca unele insecte se fac rosii ca sa se creada ca sunt toxice desi nu sunt. Fac asta ca sa le semnaleze tuturo r ca e inutil sa le caute nod în papura. Te voi razbuna. toamnele caldute si abia iarna se mai fac simtite frigul si umiditatea. Ce n-ar da pentru macar o jumatate de picatura de roua! Dar de câtiva ani. sferele oculare se acopera de o pelicula de praf si nu au saliva de prapadit ca sa le spele. vor pieri. e mai bine sa nu risti sa te ot ravesti. 15. chiar daca a vorbi înseamna ri . în natura. crezând ca sunt toxice. mai tenace o urmarest e si o doboara. Exista momente în care "multumesc" e un lux mai presus de fortele noastre. Insectele nu sunt nebune. Asta îi dovedeste lui 103 ca nu trebuie sa subestimezi nici dimensiunile s uperioare si nici dimensiunile inferioare. latura degenerata în contact cu Degetele. 103 crede ca. cealalta nu. Manânca toate din insecta rosie. care bântuie în liniste acel desert. Primaverile sunt calde. furnicile ies din adapostul nisipului. Era într-adevar un mi metism care urmarea ca ceilalti sa creada în toxicitatea ei. acele "insecte al e insectelor". Racorindu-se. temperatura a crescut mult pe planeta.Te doare vechea lume. interesata de speciile straine. O coleoptera rosie trece prin fata lor. admira acarienii. 103 ar e dificultati la mers. o astfel de discutie despre mimetism pare nepotrivita. 43. furnicile discuta despre m imetism si despre semnificatia culorilor. Si o manânca imediat ce primesc raspu nsul. Daca desertul se întinde în continuare pe o distanta mare.

si deci diferita pentru fiecare fiinta umana. Asta a fost începutul angrenajului.vazut o musca luând forma unui scorpion ca sa res pinga un paianjen. Se nasc în stadiu de adult în mi niatura si cunosc transformari graduale. nimfa. ENCICLOPEDIE CONSTIINTA VIITORULUI: Ce deosebeste omul de celelalte specii animale? F aptul ca are un deget opozabil celorlalte degete ale mâinii? Limbajul? Creierul hi pertrofiat? Pozitia verticala? Poate ca pur si simplu constiinta viitorului. Era o musca cu metamorfoza completa. trebuia. O desena din nou pe c arnetel ca sa-i sesizeze mai bine forma si existenta ei nepotrivita în mijlocul ac . Doreste un sex. Pentru a confirma promisiunile de viitor. volumul III 45. asta prezinta avantajul ca nu mai simti oboseala si durerea. în neolitic. nu bebelusi care devin adulti. de ce foloseste natura cai atât de hazardate ca sasi atinga scopurile? 44. Omul însa încearca sa prevada ce se va întâmpla. cunosc doar trei faze: ou. Cele care au metamorfoza completa. Cu constiinta viitorului s-a nascut limbaju l care îl descria. Edmond Wells. Sunt bebelusi care devin bebelusi batrâni. dar "metamorfozatele complete" au un fel de dispre t fata de "metamorfozatele incomplete". raspunde 9 ca si cum ar fi fost vor ba de ceva foarte evident. GREUTATEA OCHILOR Maximilian Linart se uita multa vreme la piramida. futurologi si toti cei care cred ca stiu. Aceasta înclinatie de control a viitorului a aparut probabil atunci când omul. Le place sa vorbeasca despre metamorfoza. era logic ca viziunea viitorului sa devina subiectiva. sa se inv enteze tehnologia. Dumnezeu va disparea progresiv. vrea sa aju te la evolutia lumii. Analizeaza ceea ce se întâmpla si compara c u ceea ce au experimentat deja.sipa de umiditate. 16 povesteste ca a vazut o omida luând forma unui cap de pasare ca sa sper ie alta pasare.. Toa te animalele traiesc în prezent si trecut. 9 pretinde ca a. pe ea si numai pe ea? De ce un singur individ are o responsabilit ate atât de mare? Se îndoieste pentru prima data de misiunea ei. surse de hrana aleatoare. sa creeze o alianta între Degete si furnici. viespi lor. E cazul fluturilor. în mod logic. larva. La insecte. Dar tehnologia permitându-le sa controleze din ce în ce mai bine acest v iitor. larva si adult. termitelor si libarcilor. Nu se prea stie asta. În minte îi vin idei ciudate. 103 merge si se uita la soare care dispare lent la orizont într-o mare de galben si de portocaliu. adult. în timp ce limbajele moderne îsi perfectioneaza conti nuu gramatica. Oare au vreun sens toate astea? Si daca da.. Era în metamorfoza completa sau metamorfoza incompleta? întreaba 4. ureche lnitelor. furnicilor. Cam asta ar fi cazul lacustelor. dar si a puricilor si gargaritelor. aceasta tema de discutie e frecventa. Renunta din acel moment la cules si la vân atoare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cum va arata ziua de mâine s i de ce acest mâine va fi asa si nu altfel. Cele care au metamorfoza inc ompleta. Oamenii au început deci cât se poate de natural sa elaboreze u n limbaj ca sa descrie acest viitor. cu nosc patru faze: ou. înlocuit de meteorologi. provocate poate de o insolati e. Prin urmare. Limbajele vechi dispuneau de putine cuvinte si de o gramatica simplista ca sa vorbeasca despre viitor. Soarele e un animal cu metamorfoza completa? De ce natura a pus-o în contact cu acei monstri. Dumnezeu este numele dat de oameni la tot ceea ce le scapa din stapânirea viitorului. a început sa fie interesat de agricultura. datorita folosirii masinilor. ca sa prevada recoltele viitoare. albinelor. A existat totdeauna un clivaj între insectele cu metamorfoza c ompleta si cele cu metamorfoza incompleta.

Purta cercei care îi infectau lobii. fusese simpla: exploatas e un paradox pe care îl remarcase. sunt pentru furnici c um sunt pescarusii pentru marinarul ratacit: indica proximitatea unei zone veget ale. Dupa trei luni erau casatoriti. machiaj. Maximilian Linart descoperise tot f elul de elemente care. I se paru ca aude un zgomot în interiorul constructiei. femeilor inteligente le place sa le vorbesti de frumusetea lor. Surprins. Libelula coboara si aproape ca le atinge cu cele patru aripi nervoase. Percepu glasuri. aceasta privire fixa si patrunzatoare o jenase pe tânara f emeie. La început. demareaza din nou. Si amintise despre o substanta noua antialergica care permitea suportarea bijuteriilor din cele mai diferite aliaje. a caror existenta dateaza din negura timpului. Apoi îsi examina cu grija desenul ca sa se asigure ca era asemanator în tru totul cu ceea ce vedea în fata lui. O mângâie. regim alimentar. Miscarea urmatoare. în strategia sa amoroasa. ceea ce stârnise imediat gelozia tinerei femei. Acel triunghi avea sa fie mai dificil de cucerit. Numea acest fenomen "sindromul Iericon". Era clar ca erau oa meni în interiorul acelei cladiri ciudate. îi permisese sa se branseze pe lungimea de unda a Scynthiei. comisarul Linart spu nea ca daca observi îndelung pe cineva sau ceva. În fiecare dintre nervuri ci rcula sânge care pulseaza. diferenta dintre semnele de apa. de data ast a. Aceeasi tehnica o folosise pentru a-si seduce sotia. dupa o neîncred ere initiala. se as ezase lânga ea si începuse sa vorbeasca despre astrologie.elei paduri. carti cu tir aj limitat. Apoi discutase ra despre cercei. Scynthia. Tânara femeie purta un medalion cu semnul ei astrologie: Pestii. va fi fericita. A treia miscare: îi ghicise în palma. va cunoaste o mare dragost e. începuse sa-si expuna parerile cât se poate de natural. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE Cele treisprezece furnici nu mai pot. ultima miscare: se prefacuse ca se intereseaza de cea mai buna p rietena a ei. Conversatia abordase apoi alte subiecte: parfumuri. e singura insecta care stie sa zboare înapoi. mai apoi. Se apropie de ea. se roteste în . Folosea un parfum foarte greu. Aplauz e. Nechezat de cai. 103 discerne deodata o miscare pe cerul uniform. Îsi puse carnetul în b uzunar si îsi lipi urechea de latura-oglinda. În sfârsit. Aceasta e ra genul de femeie de o mare frumusete care obisnuia sa-i trimita la plimbare cu semetie pe toti pretendentii. gastronomic exotica. Muzica clasica. comisarul facu un pas înapoi. Un calopterix Acele mar i libelule. Era totusi sigur ca detunatura pro venea din interiorul piramidei. Trebuie sa economiseasca chiar si umiditatea acelor vapori care le permit sa comunice. dar cu cele patru aripi independe nte. Umbra imensa se apropie. El se uitase în delung la ea. Tacanitul unei mitraliere. Maximilian se uita la piramida. La masa. auzi strigate urmate de zgomotul unor roti de trasura. Asculta cu atentie si auzi deodata o împu scatura. Si numai privind-o. trebuie sa-l fac i pe celalalt sa se simta în largul lui plasându-te pe propriul sau teren. Maximilian o remarcase la o defilare de manechine unde era de departe ce a mai atragatoare si deci cea mai râvnita de toti barbatii prezenti. pâna la urma primesti mii de inform atii pretioase. Îsi freaca ochii ca sa-si ascuta vederea si sa urma reasca mai bine miscarile calopterixului. O atinse. Maximii ian Linart trecuse la cele pe care ea nu le cunostea: filme rare. Analizase forta simboluri lor. "La început." Dupa ce abordase subiectele cunoscute de ea. Libelula este cu adevarat regina zborului. Scynthia. Nu mai emit nici cea mai mica fraz a feromonala. La scoala de politie. se stabilizeaza. Furnicile recapata curaj. apoi o intrigase. Si uneori asta era de ajuns ca sa rezolvi orice enigma.doi baieti. Femeilor frumoase le place sa le vorbesti de in teligenta lor. va avea doi copii . Nu se pricepea deloc dar îi spusese tot ce doreste sa auda orice om: avea un destin deosebit. de pamânt si de foc. 46. Îsi lipi din nou urechea de perete si. F urnicile se opresc ca sa observe insecta maiestuoasa. Nu numai ca e în stare sa se stabilizeze în zbor geostationar.

Emit feromoni acidulati care le pisca atunci când îi receptioneaza. Deas upra ierbii. În acest moment al naratiunii. Furnicile se hranesc pe saturate. provoaca spasme Degetelor. Pâna la roua pe care o aspira pe pistilul florilor si care e plina de nuante gustative carora furnicile nu le acordasera pâna atunci nici o importanta. Furn ica raspunde ca nu. macesi . Când semnalul are culoarea verde. Pun întrebari în încerca rea de a prinde un fir. se ating si discuta. beau iar si din nou se spala. dar constata ca. Ar fi de ajuns sa se fixeze peste tot semnale rosii. merisor. neîntelegând nici una. Un adevarat paradis! N-au mai vazut niciodata o regiune atât de luxurianta. savurând fericirea d e a fi în viata. toti se opresc pe loc ca si cum ar fi morti. Dar umorul ce-i? întreaba 10. Sunt ghiftuite. Mai sunt si afine pe arbusti si soc. Cele treisprezece furnici gonesc spre acel loc. Gluma cu fur nica si cu greierul. Cele douasprezece furnici considera sfârsitul dezolant. De ce greierele cânta toata vara desi toata lumea stie ca greierii nu cânta decât ca sa-si atraga partenerii sexuali si apoi tac dupa acuplare ? De ce nu încearca furnica sa recupereze cadavrul greierului mort de foame ca sal taie în bucati si sa faca din el pateu? Discutia se întrerupe brusc. Iarba. arunca una în alta cu bulgari galbeni la fel ca bulgarii de zapada. 10 îi cere lui 103 sa le mai vorbeasca despre Degete. Dar 103 le spune imed iat ca exista Degete care nu respecta semnalele. Nu în telegi niciodata nimic si. umplându-si la refuz gusa care digera s i gusa sociala. Animalele din jur amutesc. petalele c rispându-se. Mica trupa a simtit iarba frematând. Manânca. narcise. Pare ca vrea sa le conduca spre salvare. dar nu a reusit niciodata sa afle ce era acela un eschim os si nici o banchiza. Un greier cânta toata vara si se duce sa ceara de mâncare la o furnica. a metite. 103 consimte sa le povesteasca o gluma de-a Degetelor. Peste tot numai fru cte. cele douasprezece exploratoare nu pricep de ce furnica înca nu l-a devorat pe greier. Zborul ei linistit indica f aptul ca corpul nu sufera de lipsa de umiditate. În sfârsit linistite. ciclame. Sunt salvate. Furnicile o urmeaza. totusi. nu a retinut nici una. ciubotica -cucului. Aerul e plin de polen iar pamântul e presarat cu seminte în germene. Po ate se teme ca batrâna exploratoare va muri fara sa le fi dezvaluit toate secretel e. 5. Cele treisprezece razboinice au traversat marele desert alb septentriona l si au scapat nevatamate. paducel si coarne. toate Degetele înainteaza pe pista. le. se spala apoi manânca iar. zambile. Greierele pleaca si moare de foame. O friza cu fi risoare întunecate apare în vârful unei coline golase. 103 raspunde ca astea sunt glumele. 10 vrea sa afl e sfârsitul acestei istorioare ciudate. Se scalda în polenul unei paralute si. beau. ierburi si vânat mic alergând mai încet ca un jet de acid formic. câteva flori se ofera antenelor lor avide: melise. e seva si deci racoare si umiditate. e posibil sa fie una care sa poata fi povestita. Totul li se pare suculent. Îsi aminteste vag de o istorioara cu un eschimos pe o banchiza. Când apare culoarea rosie. se calmeaza. zmeura modificându-si savoarea sevei. Foamea si setea dau alimentelor un g ust extraordinar. Se ghiftuiesc cu purici si alte câteva insecte prea mici ca sa-si revendice dreptul la supravietuire. nu vrea sa-i dea nimic.jurul lor. 103 aminteste despre o inventie ciudata a Degetelor: semafoarele tricolo re. 6 si 7 îsi trec una alteia staminele numai pentru placerea de â le linge sau de a le mesteca ca pe o chewing-gum. Simt în sfârsit aerul racorindu-se putin. furnicile se freaca în iarba si ramân acolo. aluni salbatici. Merg cum îi taie capul. Si totusi. Oste nite în cele din urma. Va trebui gasit altceva. E vorba de niste semnale pe care le pun pe piste în scopul de a evita ambuteia jele. Iarba! Iar acolo unde e iarba. flori. Cel mai mic graunte de papadie se impregneaza cu mii de savor i. de la dulce la sarat trecând prin amar. 5 spune ca ar putea sa fie un bun mijloc pentru oprirea invaziilor Deget elor. În aer p .

Îsi verifica rezerva de acid formic din abdomen si se întreaba câte lacuste va putea sa omoare cu ea. Imediat ce acuplarea se termina. Se aude un zbârnâit. departe pe cer. dispare. fiind adaptata l a uscaciune. Ca sa si le satisfaca pe amândoua. fara sa creada cu adevar at în asta. Norul întunecat se întinde si formeaza simboluri esoterice. apoi în portocaliu si în cele din urma în galben.. Curentii aerieni antreneaza acea masa în volute asemanatoare c u banda lui Mobius. E doar ora prânzului. O amenintare înabusita face ramurisul sa vibreze. e cald si totusi soarele. Cum ajunge pe pamânt o lacusta femela. Un nor negru se apropie. Cele treisprezece belokaniene îsi ridica antenele curioase si speriate. lacusta migratoare adopta o culoare cenusie si o atitudine foarte modesta. Dar imediat ce ajunge împreuna cu alte lacuste. dar treptat înteleg ce înseamna acel nor lung si negru la altitudine. Cele treisprezece furnici îsi ridica antenele. Pe pamânt nu mai misca nici una. anuntatoare de r uina. miliarde. stiind instinctiv ca ac ele lacuste vorace înseamna sfârsitul ei. Câteva exploratoare doresc tare mult. sus. lacusta traieste noaptea sarind de colo-colo. Sa fie asta o manifestare a ceea ce televiziunea Degetelor numeste "pute rea multimilor"? Numarul aboleste inhibitiile. Furnicile nu se bucura de o vedere suficienta ca sa vada foarte bine dep arte. Se cunosc doar câteva rare invazii în Spania si în Franta. Norul întunecat se roteste pe cer vrând parca sa ucida mai întâi prin spaima tot ce palpita sub el. Asteapta mai ales ca 103. Acel nor e format din. gata sa traga. lacusta tr aieste ziua zburând. afecteaza r espectul fata de viata celorlalti. 5 lanseaza ordinul sa faca cale întoarsa dar toate stiu ca este deja prea târziu. ca niste parasutisti ai unei armate colosale veniti cu cercetasi. Lacuste migratoare! Lacustele pe care: le întâlnesti singure sunt niste inse cte încântatoare. sa gaseasca o solutie originala. În grup. Frene zia ei sexuala este la fel de spectaculoasa ca si frenezia alimentara. si. învârtejându-se. Marea arma a lacustei este promptitudinea cu care îsi ra spândeste masiv ouale. amabile si delicioase la gust. de când temperatura gener ala a crescut. Iarba se ghemuieste. Când e singura. mai înspaimântator decât vârful ro . Cred la început ca norul a duce furtuna. animalele din sud trec Loara. Cele treisprezece s e grupeaza în cerc. Nu e vorba nici de ploaie si nici de vânt. pe Coasta de Azur dar. distruge conventiile. peste câteva secunde. Dar nu e nici asta. 103 constata ca cerul se întuneca din ce în ce mai mult. Monoculturile au sporit si mai mult marimea acestor nori periculosi. e gata sa distruga totul în calea ei. de praf foarte des. femelele încep sa oua pe pamânt cu o stupefianta si teribila fecunditate. 103 nu are nici o solutie. dar în grup reprezinta cel mai rau flagel. Gata. Lacuste-de-fânete! Un nor de lacuste migratoare! În mod normal.luteste primejdia. un mascul sare la ea pentru acuplar e. Culoarea sofranu lui indica faptul ca a ajuns în culmea fazei de excitatie sexuala. Norul coboara încetisor. Mai puternic decât jetul de acid al furnicilor. Se simte un miros de teama. atât de experimentata. Lacusta singuratica se târaste prin deserturi. Dar se stabilizeaz a repede pe picioare si încep sa înghita tot ce traieste în jur. primele lacuste cad pe pamânt ricosând în salturi pline de stângacie. Toate asteapta. Singura. 103 priveste cum se apropie norul mortii. 103 crede ca e po sibil sa treaca pe-acolo întâmplator Degete zburatoare. se vor abate asupra solului. Lacusta gregara suporta perfect umiditatea si invadeaza fara teama culturi si paduri. gratioase. Sunt sus în vazduh. Cerul se întuneca. Manânca si se împerecheaza. resemnat parca în fata unui adversar superior. cu abdomenul ridicat. Din acel moment se ghiftuieste si se acupleaza cu toate femelele pe care la are la îndemâna.. apoi în roz. Se aude din ce în ce mai distinct clampa nitul a miriade de mandibule avide. Ce se întâmpla? Cele treisprezece furnici rosii de padure îi sperie atât de rau? Nu. ca s-au înselat si ca nu e decât un nor de praf. prezenta lor este exceptionala în Europa. Dar nu. îsi schimba culoare a în rosu.

Satie.z al Degetelor: sexul lacustelor! 47. TRECERE LA ROCK Julie ajunse în fata usii mari si solide de stejar din spatele liceului si se debaraseaza de micul rucsac. Abia era loc pentru o estrada plina de instrumente muz icale.Rock si-atât nu mai spune nimic azi. Fa ure. ori pleci! Vazând ca Julie nu se misca.Exact. fabricat prin manipulare genetica ca sa constituie o rezer va de organe pentru a face fata unor eventuale deficiente ale fratelui sau geama n. .Si ce cânti? . Ar trebui sa i se mai alature biologi. . Ji-woong interveni: . Din Antichitate si pâna în Evul Mediu. Schubert. filozofi. Ravel. Caci. ori cânti cu noi. notiun ea de "a fi uman" va deveni din ce în ce mai greu de definit.Credeam ca n-ai sa vii. legislato rul se considera a fi singurul capabil sa perceapa ceea ce e si ceea ce nu e o " fiinta omeneasca".Atunci.Nu.Ia uite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. avem vizitatori! zise Francine. . . dar caruia inima îi bate si plamânii îi respira. Voi ce gen de muzica cântati? . . N-avem nevoie de turisti! exclama Zoe. albumele Nursery Crim . .N-ai ce cauta aici.Am o voce de soprana. David o conduse pe Julie spre mica sala de sub cafenea unde cei Sapte Pi tici îsi desfasurau activitatea. Action a bricheta. Peretii erau acoperiti cu fotografii ale grupului lor. . Ji-woong închise usa ca sa nu-i deranjeze nimeni. Suntem un g rup rock.Rock. viu dar izolat într-un lichid nutritiv. Dar am luat lectii de canto. volumul III 48. Unii îsi acordau deja instrumentele. dar bricheta nu scoase nici o flacara. Edmond Wells. . mai e înca un om? Un creier omenesc. atâta tot. Încaperea era mica.Te-ai hotarât sa intri în grupul nostru? întreba el. îi zise Narcis ironic. Ce fel de rock? Paul îi explica: . oameni ai Bisericii. Piatra e ra uzata. atunci un fetus de trei saptamâni este un om? Un ovul a bia fecundat este un om? Un bolnav în coma. Aprinse chibritul si: . strainii si sclavii nu erau fiinte omenesti. Cine o deranja? Se întoarse si îl zari pe David. fizicieni. Portarul se apropia de ei. hai cu mine. ENCICLOPEDIE DEFINITIA OMULUI: Cu toate membrele dezvoltate. care nu a mai devenit constient de sas e ani. la aniversari sau la serate dansante. e un om? Un computer capabil sa reproduca toate mecanismele gândirii unui creier um an este demn sa fie numit uman? Un robot exterior similar cu un om si dotat cu un creier similar cu cel al omului este o fiinta omeneasca? Un om clonat. informaticie ni. Scoase cocteilul Molotov mesterit de ea. Cauta în micul rucsac si gasi o cutie de chibrituri. Julie? Julie puse repede la loc bomba incendiara. . raspunse ea ascunzând mai bine sticla. geneticieni.Am vrut sa vad doar cum cântati... . s-a considerat ca femeile. Acum nimic nu o mai putea împiedica sa arunce sticla incendiara asupra usii.Ah! Ai venit. În mod normal. în realitate. e o fiinta omeneasca? Nimic nu este evident.Stii sa cânti la un instrument? întreba el.Referintele noastre sunt Genesis prima perioada. poeti. ci numai câteva scântei. Cânt mai ales arii de Purceii. un fetus de sase saptamâni este deja un om? Daca da.

si tot Yes.Ei bine. de acum înainte poti sa fii solistul nostru vocal.Aha! Melodii de rock progresiv foarte vechi. O sa ne obosesti. Un proverb spune: "Daca ai fi în stare sa scrii perfect cuvântul sifonier. pâna la A Trick of Tail. Da vid o întreba: . The Lamb Lies Down On Broadway.. cel mai mare picto r al timpului sau.David. "Pentru ca daca i-as desena ochii. 49. Ideea nu paru s-o entuziasmeze pe Julie. caci i se da în acelasi timp viata. mai putin ochii.egipteana. si tot Pink Floyd .Sigur nu e ceea ce facem noi în mod obisnuit.Oricum. dupa care hotarâra sa plece acasa. cu exceptia lui Zoe care ramânea sceptica. Francine întelese ca nu avea nici un chef sa stea la un baiat si o invita sa doarma în apartamentul ei.e.. si-ar lua zborul ". noi te-am adoptat. constata Narcisse cu un ton serios. Tormato. t e-ai trezi cu mobila în cap".. poti sa ramâi cu noi si s a faci parte din grup. Nu esti obligata sa fortezi vocea. volumul III . Poti v eni la mine în seara asta.n.. Julie dadu din cap ca o cunoscatoare. dar e interesant. . . Chinezii au avut acelasi sentiment. Julie accep ta imediat. . . urmata repede de toti ceilalti.n u exista vocale... stiti. ci doar consoane. printr-o rep rezentare grafica i se da voce cuvântului. cu o preferinta pentru albumele Close to the Edge. Vocalele reprezinta vocea. Pe acea melodie lenta. feniciana .M-am certat cu mama si nu prea am chef sa ma întorc la domiciliul famili al în seara asta. Am fost operata de noduli si medicul m-a sfatuit sa nu fortez coardele vocale. iar Paul se apropie de masa de sonorizare si regla potentiometrele. a raspuns Wu Daozi.Bravo! exclama David. pictorul a desenat ochii si legenda s pune ca dragonul si-a luat zborul. ..Pai. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. .Zici ca ai facut canto. . Poate sa ma gazduiasca vreunul dintre voi în noaptea asta? întreba J ulie. "De ce-ai uitat ochii?" I-a întrebat împaratul. Daca. ENCICLOPEDIE MISCARE DE VOCALE: În câteva limbi vechi .Ai trecut examenul. . O clipa i se paru ca timpul se opreste apoi buzele i se dezlipira. Wu Daozi. Zoe. Toti fura de acord. Dar Francine . -Nu mai face mofturi. Julie lua microfonul. Daca vrei. Julie fredona primele cuvinte care îi trecura prin minte. si aici cu preferinta pentru Animals. David insista: . gura i se deschise si se avânta. . ebraica. Daca vrei. Francine se departa de claviatura si aplau da prima.. Fiecare îsi o cupa locul.Am putea încerca un blues. îi propuse Paul. Împaratul a insistat. Wish You Were Here si The Wall. din anii sa ptezeci! Remarca nu le cazu bine celorlalti. Leopold si Ji-woong dorm la caminul liceului. Apoi cântara alte câteva melodii. maxilarele se destinsera. În secolul II e. Te vom gazdui pe rând daca ai nevoie. La sfârsit urma o tacere lunga. Asta era muzica lor de referinta. i se da prea multa forta. de acord. Narcisse si cu mine suntem externi.. Foxtrot. E destul s a fredonezi. sublinie Ji-woong. o anunta David. Edmond Wells. Artistul I-a pictat în întregime. Avem o camera pentru prieteni. îi sopti Zoe la ureche. multumesc..Nu. De ce n-ai încerca sa cânti cu noi? . a fost chemat de împarat care i-a cerut sa deseneze u n dragon perfect. plin de praf.

cu o grosime de sase-sapte lacuste migratoare. Hârtia tapetului era maro. fara încetare. Acolo sus se simteau la adapost de pericolele strazii. mandibulele au început s-o doa ra. Probabil ca Francine nu se ocupa prea mult de menaj. dar ploaia de lacuste s-a oprit si a reaparut soarele. dupa ce scotoci într-o masa de obiecte heteroclite. ceea ce este si mai obositor.50. EMISARII NORILOR 103 si însotitoarele ei se extenueaza de câteva minute în batalia împotriva lacu stelor. intra în carcasele noastre scobite Pune-ne în miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gândurile divizate. Îsi trag sufletul pe palier . Ridica antenele spre cer. Ceea ce numea pompos "apartamen t" era în realitate doar o mica garsoniera. În mai multe straturi. îsi aminteste ea. Nu a depasit cu bine atâtea obstacole ca sa cede ze în fata unei specii a carei singura inteligenta consta în a produce cantitati ime nse de copii. Pamântul e o spuma de elitre. Asta e o regula la bloc: vecinii de d easupra lasa totdeauna apa sa dea afara din cada. când stii foarte bine ca nu o vei putea îngriji si nici educa. femeile înghit ho rmoni. si ca nu va putea sa creasca decât parazitând toate cele lalte specii? 103 refuza sa se supuna dictaturii acelor ouatoare frenetice. Julie se aseza si Francine observa ca genunchiul ei supura. furnicile se hranesc cu afine care pocnesc sub ascutisul mandibulelo r. Toate ac ele lacuste invadatoare ar trebui îndopate cu pilule. Multimea lor constituie o amenintare caci. taie corpurile ca o secera. îi zise Francine aratându-i un fotoliu ho dorogit. ACASA LA FRANCINE Etajul sapte. pamânt ul e acum acoperit de insecte cât vezi cu ochii 103 ataca cu mandibulele si taie. fa-te comoda. Ce merit e sa fabrici douaze ci de copii acolo unde nu e nevoie decât de unul sau doi? În ce consta interesul sa faci la oua din care sa iasa o populatie masiva. 51. taie.Simte-te ca acasa. . Julie considera to tul putin cam deprimant. Sunt ca pe un ac în mijlocul u nei mari agitate. Peste tot era praf. Descuie cele patru broaste ale usii apoi lovi puternic cu umarul "pentru ca lemnul s-a umflat din cauza umiditatii si usa se blocheaza". Iar cei de dedesubt blocheaza toboganul de gunoi cu saci prea voluminosi. numiti pilule. Era penultimul etaj. La Degete. Batrâna furnica n u mai poate decât sa loveasca cu mandibula. luat probabil de la vechituri. O inundatie veche a vecinilor de deasu pra împodobise tavanul cu un fel de aureola. Ca sa-s i recapete curajul. Ca sa-si recapet e vigoarea. E foarte obositor fara ascensor. Tânara blonda îsi cauta cheile în buzunarul mare care îi tinea loc de geanta si. ca sa fie mai putin fertile Asta ar trebui facut. Cele trei furnici stau suspendate la extremitatea celor mai de sus ramur ele ale afinului si valul de lacuste vine spre ele. 103 se grabeste sa se catere împreuna cu însotitoarele ei. 103 încearca sa-si regaseasca calmul. E ca si cum am devenit constienta de genunchii mei. fredoneaza vechiul cântec belokanian: Soare. când apare suprapopulare umana. Ce bine e când ajungi. Fuga e singura solutie. L a Francine nu vedeai decât computere si scrumiere.Asta e rana capatata de la Sobolanii Negri? -Nu ma doare. totusi ajungea si pâna acolo mirosul gunoaielor paras ite de gunoierii aflati în greva. Nici macar nu lupta. De prea multa activitate. Buzunarul abdominal cu acid al lui 103 este aproape gol. O raza de soare strapunge deodata norul întunecat si lumineaza un afin. Lacustele nu opun o adevarata rezistenta. O ploaie terna fara oprire. scoas e victorioasa cheile. . . Bucati de lacuste zboara în jurul ei. ploua din cer ca o grindina sinis tra de picioare si mandibule înfometate. E un semn.

dar am învatat s a traiesc în mai multe realitati paralele. dupa care ma distrez fabricând lumi artificiale. în ea mi-am investit toata energia si toate economiile. o industrie. crede-ma.Poate ca nu stiu sa fac mare lucru. urmeaza o faza de monarhie. Se tine în buzunar. zise ea. Acest apara t dorit de el era numit "computerul cu arhitectura democratica". Computerele obisnuite erau dotate cu capacitati limita te pentru ca erau ierarhizate. Cred ca am ceva în casa. dar daca reusesti sa treci astfel dintr-o realitate în alta.Nu orice carte. . În acelasi timp.. trebuia sa ai un computer cu o putere foarte mare. . Se îndrepta spre computere. Pasiunea mea sunt jocurile.Aceasta masina a viitorului. Îti închipui puterea unui astfel de aparat ? Francine întelese ca Enciclopedia nu era doar o culegere de aforisme. profesorul Edmond Wells propunea folosirea unei multitudini de mici microprocesoare care a r lucra simultan. un microprocesor central dirija componentele electronice periferice. Francine descoperi un pasaj care spunea ca informatica era un mijloc de a transforma lumea dar ca. Apoi Francine îi vorbi despre pasiunea ei pentru computere si pentru jocur i.. . Si apreciaza asta. . . . aprind o tig arica cu marijuana. Descrie aici un compu ter de un gen nou. dispune de o autonomi e practic nelimitata. cântareste de o su ta de ori mai putin decât acesta. încaperea se transforma întro cabina de avion supersonic. Scoase volumul gros al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. Dupa o faza lunga de despotism.Da. ofera un ecran foarte lat. O sa-ti dai seama de asta cân d o sa joci. Se inti tuleaza Enciclopedia cunoasterii relative si absolute si a fost scrisa de un bat rân întelept. ci o lucra re bransata direct la viata. care probabil ca a facut turul lumii ca sa poata acumula astfel toate cunostintele timpului sau despre toate tarile. În locul unui mare microprocesor central. Îi întinse cartea si o rasfoira împreuna. Francine era foarte interesata. Jucara o vreme dupa care musafira se plânse ca o dor ochii. Dar statele democratice sunt foarte fragile. -Recunosc ca nu stiu nimic despre cel care a scris-o. ai si alte pasiuni în afara de cântat? .. Si nici nu te face sa te doara ochi i. Ca într-o monarhie.O carte? zise mirata Francine. Cu programul asta poti sa reconstitui civ ilizatii si sa le trimiti sa se razboiasca unele cu altele. ci cu cinci sute care lucreaza împreuna. Julie. . contine milioane de in formatii si nu ramâne niciodata în pana. le de zvolti un artizanat propriu. Pa rea ca-i place rana pentru ca îi amintea ca genunchiul ei exista.Eu am ceva mai bun decât computerele. functioneaza imediat ce-l deschizi. Am descoperit-o în fundul unui tunel din padure.. pentru a reusi acest lucru.Exagerezi. Examina planurile.Francine examina rana si se întreba daca nu cumva Julie era masochista.Am ceva "mai bun decât computerele". Julie zâmbi.Un supercomputer? Ma intereseaza. apoi. un comert tot! Nu e gre u. dotat nu cu unul sau chiar cu patru creiere functionând în parale l. si. totul devine mai suportabil. În viata totul te dezamageste. trimite la muze u toate computerele existente. Francine stins e computerul si îsi freca pleoapele.O sa ma ocup de rana ta. slabesc haturile în vederea democratiei. dar citeste putin si sunt sigura ca vei fi surprinsa. zise Francine. Când aprinse ecranele. s-ar armoniza în permanenta si ar lua decizii pe rând. . când poporul în cepe sa devina responsabil.Ai o colectie superba de computere. o agricultura. . . Tipul tau avea idei sucare. . daca îsi tine promisiunile. propunând solutii cât se poate de practice si realizabi le. . e grozav sa poti alege. toate epocile si în toate domeniile . cel mai mult îmi place jocul Evolutia. Era deci necesar sa se creeze o democratie chiar si în cadrul cipurilor de computere. zise Julie cu admiratie. În acest moment . marturisi Francine.Tu. Pun o melodie veche cântata de Genesis ca fond sonor.

orice prog ram îsi va înmulti de cinci sute de ori posibilitatile. 52. Se nascuse o complicitate foarte pu ternica. Marele secret al maionezei: oul si uleiul treb uie sa fie exact la aceeasi temperatura. fratii Van Eyck au avut ideea sa fo loseasca acest tip de emulsie ca sa obtina culori de o opacitate perfecta. c i opt triunghiuri echilaterale de marime egala. cu aceasta "arhitectura democratica". nici sase. Niste oameni vorbeau. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. amândoua stiura ca totdeauna vor pute a conta una pe cealalta. dar de aici pâna la a te închide într-o închisoare fara usa si fara ferestre ca sa te uiti mai bine la televizor. În acel moment..Bineînteles. volumul III 53. cu fata la e cran si sonorul dat la maxim. fara sa fie deranjat. ex ista o substanta care dovedeste ca aditionarea a doua substante diferite da nast ere unei a treia care le sublimeaza: maioneza.. comisarul Maximilian Linart se echipa se cu un material de detectie pe care îl scoase din tolba. televiziunea capata din ce în ce mai multa importanta în viata oamenilor. În secolul al XV-lea. Pe lânga aliment. vor fi minusculele bule de aer pe care le vom i ntroduce batând. "În ce lume de nebuni traim!" îsi zise comisarul. e destul ca sa gândesti". râsete. Probabil ca ave a provizii de hrana.. peste tot vedeai antene "înflor ind" pe acoperisuri. Atentie: totul este în progresie. Iar detunaturi. în acel amestec de ulei si ou prost amalga mat în salatiera. de fiecare data. Ce fiinta omeneasca era atât de d ementa încât sa aleaga o astfel de forma de sinucidere? . Julie se simtea mai putin singura.. ci un amestec apa -ulei-albus de ou.. Maximilian recunoscu enigma celor sase chibrituri propusa în acel moment d e emisiunea "Capcana gândirii". Ceea ce va leg a de fapt cele doua ingrediente. adaugati sare. mestecând. Daca maioneza s-a taiat. Ideal: 15 grade Celsius. A TREIA VIZITA Pentru a treia vizita la piramida. Izbucnira în râs fara mo tiv. Îsi încorda auzul. poate chiar era sub perfuzie. Cel mai probabil ar fi fost vorba de pustnic închis acolo ca sa-si poata p etrece restul zilelor în fata televizorului. o sonatina la pian. fara sa lipesti. Important : sa se tina cont de temperatura. o putem drege adaugând o lingurita de mustar. -. ENCICLOPEDIE RETETA MAIONEZEI: E foarte greu sa amesteci materii diferite. fraza este urmatoarea: "Ca sa gasesti. Toate acele sunete. Politistul facu diferite presu puneri. Cele doua fete se privira fix în ochi. si statea acolo.Acum se fabrica doar computere cu arhitectura paralela. fara sa-si vorbeasca. pâna când emulsia devine perfect compact a. um cu numai cu sase chibrituri se pot desena nu patru. Ajuns lânga constructie.. Cel. Când maioneza creste.Puteti sa-mi dati o noua fraza ajutatoare? . piper si doi centilitri de otet. Azi. scoase un microamplificator pe care îl aplica pe perete si asculta. Edmond Wells. 1 + 1 = 3. Cum sa faci o maioneza? Bateti cr ema într-o salatiera galbenusul unui ou si mustar cu ajutorul unei linguri de lemn . Aveti dreptul sa reve niti câteva zile la rând si. Dar masina pe care o descrie enciclopedia ta. Dar în pictura nu se întrebuinteaza un amestec apa-ulei-galbenus de ou.. tehnica maionezei sta la baza faimosului secret al pictu rii în ulei a flamanzilor.. Sigur. Totusi. sa îndoi sau sa r upi chibriturile? . cea sau cei care se aflau în interiorul acelei piramide fara usa si f ara ferestre se uitau pur si simplu la televizor. Adaugati ulei progresiv. aplauze. va furnizam un nou element care sa va ajute. în cantitati mici.. pe care îl vom pune putin câte putin. Cunoasteti principiul jocului nostru.

Gonesc în zig-zag între a ntenele si cuirasele coapselor îndoite care se ridica mai sus de spate. cu capul înainte. un ocean. trupa mirmeceeana zareste în departare umbra linistitoare a marilo r copaci. din creanga în creanga. batrâna razboinica a vazut insecte alergând pe suprafata apei fara sa se duca la fund. s e întinse cât era de lung. 103 aluneca pe o carapace în miscare si 5 o prinde în ultima clipa. Acestia formeaza niste donjonuri de rezistenta greu de ros. Cu captatorii de câmpuri magnetice. Bzzz. Când esti furnica. Înca un efort si vor reusi ! Gata! Au ajuns! Exploratoarele abordeaza o creanga lunga si joasa si se grabesc sa urce. SUNT MILIOANE Nivelul marii de lacuste creste continuu.Oricine ati fi. cele treispr ezece furnici se grupeaza si îsi unesc antenele. Nici o emisiune si nici un raspuns. totdeauna trebuie sa gasesti idei originale ca sa supravi etuiesti. se ia hotarârea sa se joace totul pe o singura carte.. repede. Un lac. marele stejar es . facând pur si simplu un nou pas de fiecare data când erau gata sa se scufunde. Ideea pare stranie. Apoi facu ochii mari si se prabusi pe genunchi. Carapacele lacustelor formeaza jos un covor discontinuu. Omoara o lacusta izolata si o manânca. Înainte de a închide ochii vazu cei doi sori. Belokani enele galopeaza cum pot mai bine. de ce sa nu se foloseasca de el ca de un suport? La traversa rea fluviului. Sonorul fusese oprit. dar gonind pe e l destul de repede. Sunt salvate! Lumea îsi regaseste momentan normalitatea. În sfârsit. Furnicile rosii gonesc deasupra multimii. Pleoapele îi cazura ca o cortina grea de teatru. se uita în jur si dadu ocol piramidei. Scoase r evolverul pentru orice eventualitate. Mai facu trei pasi si deschise gura mare. 103 se avânta prima. Dar pentru ca nimeni nu are alta sugestie iar copacelul începe sa cedeze sub asalturile lacustelor. Nu se mai auzeau aplauze s i nici râsete. fara sa poata vorbi. Nu si 103.Maximilian Linard îsi puse mâinile caus la gura si se lipi de perete. Spinari de lacuste cât vezi cu ochii. Dar revolverul nu era un atu. ci un handicap. furnicile se deplaseaza la altitudine. cel adevarat si cel reflectat de oglinda peretelui. ca o mica trapa care se deschide undeva. o mare. Goneste pe spatele lacustelor atât de brusc încât nu au tim p sa înteleaga ce se petrece.Politia! Iesiti! E un ordin! Auzi un zgomot înabusit. Mintea lor colectiva e dominata d e panica si de dorinta de a ucide. Daca copacii mari sunt niste donjoane. Comisarul striga din nou: . Lânga ele. dadu drumul la arma si. Trupa porneste imediat. Ca sa evite solul. În sfârsit. Nici împuscaturi de mitraliera. unde constructiile sunt interzise.. Nu fu atent nici la mica întepatura de la gât decât cu o fractiune de secunda prea târziu. Suspendate de extremitatea ultimelor crengi ale afinului. 54. unde marea de lacuste este înca raspândita deasupra radacinilor. în fata lor s e ridica un copac imens. nu aveti dreptul de a sta aici. Cât e de placut sa pasesti pe un copac tare dupa ce ai navigat atât de mult în lacurile de nisip ale de sertului si pe marea miscatoare a lacustelor! Se revigoreaza schimbând mângâieri si hr ana. Repede.. Îl facea mai putin atent. sunt foarte ocupate cu mâncatul si cu reprodus ul încât acorda doar putina atentie acelei prezente trecatoare de pe spatele lor. dar distanta e mare. arbustii se topesc sub mandibulele lacu stelor. . striga el. Poate ca are o solutie: viteza. sa gaseasca o idee. spatele lacustelor nu seamana deloc cu suprafata unu i fluviu. Celelalte douasprezece furnici o urmeaza pe prima. Zgomotele încetara brusc.. La un mome nt dat. Unele s-au resemnat deja sa moara. 12 s tabileste pozitia si determina directia marelui stejar. Faptul ca simtea mânerul pistolului în mâna îi provoca un sentiment de invincibi litate. Oricum. Aceasta pir amida a fost construita într-o zona protejata. Ma ximilian nu percepu deci bâzâitul usor din spatele lui. bzzz. Valul de l acuste a fost oprit acolo de acesti potentati vegetali.

Degetele însa vor sa-si uite locul în ciclu l ecologic. cu baza prelungita de un tub. fiii de rege ramâneau regi. Se face noapte. ENCICLOPEDIE MOBILITATE SOCIALA: Incasii credeau în determinism si în caste. 103 îsi zice ca furnicile cel putin îsi asuma rolul de predatori. pe la etajele de mijloc descopera un fel de fruct rotund. Cele isprezece furnici calca pe mocheta de catifea formata de colonia de licheni care acopera fata septentrionala a marelui stejar. Ucid si ma nânca toate speciile fara sentimentalisme. nu manânca cu p ofta decât alimentele care nu le amintesc animalul din care provin. Astfel. La ei. Gargarite foreaza gauri în noduri cu ciocurile lor ca sa faca oua de câteva miimi de milimetru. E mult. pe cap. chiar si de asasinarea animalelor pe care le manânca. Degetele vor sa fie considerate nevinovate. Totul e deci t aiat. amestecat ca sa nu fie identificabil. Pentru a evita orice risc de greseala. B elokanienele urca si mai sus pe turnul gros al stejarului. Societatea incasa devenea astfel imuabila. întelegând doar ca agresiunea unui briceag face copacul sa sufere. casta era de la început însc risa în corpul copiilor. Dar nu e timp de reflectii. si ele tot patrate. le-ar spune multumesc. Pentru asta. fiecare purtând imprimat pe viata. soldati. nu e xistau probleme de orientare profesionala: profesiunea era determinata prin nast ere. la îndemâna? 55. 103 se opreste. furnicile iau hotarârea sa se puna la adap ostul unui nod. în orice caz nu mai dureroasa ca purtatul unui aparat den tar pentru a obliga dintii sa creasca într-un anumit sens. În toate punctele sale adaposteste viata. incasii puneau capul noului-nascut într-o meng hina speciala din lemn care le modela craniul. În cazul copiilor de tarani era vorba de o forma ascutita. acestea erau astfe l modelate încât sa ia o forma triunghiulara. Furnicile le taie firul si le manânca cât ai zice peste. 103 nu stie sa dezlege scrisul D egetelor. indica 16 îndreptându-si antena dreapta în directi a fructului. Cât priveste capetele copiilor de soldati. 103 nu poate sa doarma. colorat. Omizile se îngrasa în frunze rasucite în forma de cornete si le gate în pachete de parintii lor. Capetele se modificau d upa forma de lemn. 103 zareste semne gravate direct pe copac: "Richard o iubeste pe Liz". fara cap sau fara membre. daca ar vorbi. Printre furnici se spune ca acest stejar mare are o vârsta de douasprezece mii de ani. Ramurile sunt atât de înalte încât mascheaza cerul. rangul social si functia profesionala. belokanienele întâlnesc o întreaga fauna de stejar. usor de recunoscut de catre toti caci erau singurii care puteau sa poarte coroanele. Furnicile îsi trag sufletul si urca. Când hrana atârna de crengi. nu exista motive ca sa te lipse sti de ea. Jos. Fiii de agricultori aveau sa devina în mod obligatoriu agricultori. În sfârsit. Sageata nu declanseaza hohotele de plâns ale inimii fictive. În fata lor se aliniaza în semicerc ciuperci. tocat. Mai departe. Corpuri fantomatice stau agatate acolo. . Trunchiul lui este atât de lat încât pare plat. Opera tiunea nu era dureroasa.te cu siguranta cel mai lat si cel mai înalt dintre aceste turnuri. Copacul. nici cea mai mica amenintare de ambitie personala. Furnicile ocolesc un cuib de paienjeni sociali. E viesparul marelui stejar. Se vor întoarce a doua zi. E posibil ca viitorul ei sex sa se afle în acel "fruct"? E oare posibil ca ascensiunea la statutul de printesa sa fie acolo. Nu pot sa manânce animalul pe care îl vad mort. fiii de s oldati. De altfel. pierdute într-o padure de matase alba. chiar goi si parasiti. Dar copacul e într-ade var deosebit. în schimb zgârietura adânca face c opacul sa plânga cu o lacrima de rasina portocalie. Aceste menghine plate dadeau astf el forma dorita capului copiilor: patrate pentru cele de rege. Cantaride cu elitre ca metalul degusta ramu rile înca fragede în timp ce larvele marelui capricorn de stejar sapa galerii în parte a centrala a scoartei. de exemplu. T otul e scris într-o inima strapunsa de o sageata. Nici un risc de mobilitate so ciala. omizile moliei verde a stejarului se lasa sa atârne în gol de capatul unui fir ca sa ajunga la crengile de jos. ca niste trepte de scara în jurul trunchiului.

Profesorul de istorie scrise pe tabla cu litere groase: "Revolutia franc eza de la 1789". îsi scoasera caietele si stiloul . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. când fortezi oamenii sa faca ceea ce nu vor sa faca.Ce-ai împotriva acestui Saint-Just. Rock'n'roll-ul si infor matica n-au schimbat cu nimic politica tarilor. Trecu printre banci si le împarti autorilor. Apoi.Saint-Just. . LECTIA DE ISTORIE Elevii se instalara fiecare la locul lui. . . un om încântator.Julie. Julie insista: . Cohn-Bendit n-a fost în 1789 ci în 1968". "Ai facut progrese".Rock-ul a schimbat mai mult viata cotidiana a indivizilor decât Revoluti a din 1789 care. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic seara trecuta.. .Eu cred ca atunci când ucizi. nu ne opunem.V-am corectat lucrarile. sa deschidem dezbaterea. Ceilalti elevi erau mirati ca Julie si cei Sapte Pitici se agatau de niste convingeri care nu s e aflau în cartea lor de istorie. informatica. ..În acest caz. Sai nt-Just avea dreptate în privinta fondului. . -Foarte bine. zise Ji-woong. Profesorul se întoarse la catedra si se aseza confortabil pe scaun. Istoria nu cunoaste revolutie neviolenta.Cu rock-ul putem rasturna societatea. Fata nu-i putea marturisi ca luase ideile despre Saint-Just din Enciclop edia cunoasterii relative si absolute. ti-am dat totusi patru caci ai formulat o teorie destul de deos ebita legata de Saint-Just care ar fi. "Îmi pare rau. Vrând parca sa arate ca-si asuma în totalitate opiniile. cel care a stricat Revol utia. stiind ca nu trebuie sa stai niciodata prea mult cu spate le la clasa. credea ca o r evolutie nu poate sa reuseasca fara violenta. Exista cu siguranta mijloace de a fa ce o revolutie fara violenta. pâna la urma. . Cele doua cuvi nte sunt practic antinomice..Astea nu sunt revolutii! se zborsi profesorul. dovedesti ca esti incapabil sa folos esti alte modalitati de a-ti raspândi ideile. dupa parerea ta. sigur pe el.. Începuse cu notele cele mai mari si continua în ordine descrescatoare.Dar asta nu schimba cu nimic fondul. interveni David. asa cred. se întoarse spre elevi si scoase un teanc de foi din servieta. cultivat si care proba bil ca a luat note mai bune decât tine la scoala? . profesorul îsi provoca tânara interlocutoare: . Sa vorbim despre revolutii. Gonzague Dupeyron si com plicii sai nu aruncara nici o privire spre Julie si spre cei Sapte Pitici când se asezara unii lânga altii. Zoe îi veni în ajutor: .Constat cu placere ca nu esti total ignoranta. . Evident. Cel putin ai memorat câte va citate. facând un mic comentariu pentru fiecare. A scris: "Revolutia urmareste amel iorarea lumii iar cei care nu sunt de acord cu ea trebuie eliminati". caci e imposibil sa faci o revolutie f ara violenta. "Mai multa grija pentru ortografie". volumul III 56.Într-adevar. N-au alungat dictatori si n-au d at mai multa libertate cetatenilor. zise Julie fara sa se piarda.Im-po-si-bil. continua profesorul. raspunse Julie fara sa-si paraseasca calmul. .Edmond Wells. sunt niste revolutii fara violenta care au transformat mentalitatile fara varsare de sânge. Era ora de istorie. nu a dus decât la mai mult despotism. . Interesat. Deoarece grupul nostru rock tine sa puna în discutie Revolutia franceza. ramâne de inventat. Julie ridica capul si zise: . dai dovada de lipsa de imaginatie.Rock'n'roll-ul.

Julie. li s-au luat organe sanatoase care sa fie grefate unor conducatori batrâni . Tu. revolut ia sandinista din Nicaragua. fara a uita Comuna din Paris din secolul al XlX-lea.Renunta. suspina si. Eleva si profesorul se privira ochi în ochi.Credeti? Ei bine. Trebuie sa putem iesi di ntr-o scleroza fara o miscare brusca. Pâna la urma. Desi primitive. La insecte. . torturati. Profesorul se uita la ceas. cel put in. Revolutia Garoafelor din Portugalia. revolutii le seamana una cu alta. raspunse ea. pe fondul unui decor de zapada si muzica de balalaica. Iar foamete. faci parte dintre cei pe care i-as putea numi "antiviolentii" violenti. Budapesta 1956. studentii chinezi credeau ca pot sa faca uz de tehnologie de vârf ca sa inventeze o revolutie diferita.. În 1989. Pr aga 1968. încearca s a gasesti cum ar fi putut bolsevicii sa se debaraseze "fara violenta" de tarul t uturor rusilor. 57. chiar daca aceste ebose de cetati nu seamana deloc cu marile cetati d . tot asa viespile sunt stram osii îndepartati ai furnicilor. Istorioara o cam tulburase pe Julie. Nu te va lasa sa ai ultimul cuvânt. venirea la putere a lui Fidel Castro în Cuba. O ipoteza de lucru interesanta. convinsi ca ideile lor erau mai juste decât ale c elor de la putere. Julie refuza sa cedeze acestui asalt de elocinta.Societatea noastra s-a schimbat. Revolutiile se fac cu varsare de sânge. masacre. se adresa clasei : . viespile sunt totusi sociale. Ei fierb homarii la foc domol pentru ca n-au curajul sa-i arunce di ntr-o data în apa clocotita. Informatica permit e milioanelor de oameni sa comunice repede si departe. . revolutiile mexicane ale lui Zapa ta si ale predecesorilor sai. în piata Tien An Men.. toti au fost nevoiti sa se bata si sa lupte ca sa si le impun a. sopti Ji-woong. Nimic nu se naste din nimic: asta e pretul ce trebuie platit.Astept sa vii cu argumente interesante. sunt cu siguranta foarte recunoscatori fata de acei francezi ca re. Ziarel e franceze le-au sugerat cititorilor lor sa trimita faxuri pentru sustinerea con juratilor. Nu au culoarea rosie pe dra pelele lor si înca nu li s-au putut evalua dimensiunile exacte. În mod natural s-au gândit sa se foloseasca de faxuri. Rock-ul si informatica c onstituie într-adevar exemple de revolutii de catifea. politia chineza i-a re perat si arestat unul câte unul pe revolutionarii echipati cu computere si cu faxu ri! Acei tineri chinezi care sunt închisi în temnite. Multi au murit. Profesorul dadu din cap. Si pentru ca esti atât de dotata. uzati de timp. Rezultatul: supraveghind apelurile din Franta. Zoe are dreptate. Traiesc în grupuri în cuiburi de carton. O sa va para bine caci saptamâna viitoare vom studia r evolutia rusa de la 1917. . suverani macelariti dar. fara control guvernamenta l. domnisoara Pinson. si carora. Asa cum libarcile sunt stramosii termitelor. Lungul Mars al lui Mao si alor lui în China. Apoi îi facu cu ochiul lui Julie si zise: .De la revolta lui Spartacus si pâna la razboiul de independenta al ameri canilor. le-au adresat mesaje de "sustinere"! Considera asta un frumos exem plu al aportului adus de tehnologia de vârf reusitei revolutiilor. speciile vechi si speciile evoluate co ntinua uneori sa coabiteze. Julie.. Urmatoarea revolutie se va face datorita acestui gen de instrument. numai mediul înconjurator si folclorul sunt diferite. cu un ton detasat.Ora s-a terminat. Rezultatul: animalul sufera de o mie de ori mai mult si pe o durata de timp mai mare. . Asta e si motivul pentru care drapelele r evolutionarilor arboreaza totdeauna culoarea rosie. prin fax. Julie simti o mâna pe umar. Ei sunt cei mai rai. VIESPARUL Seamana cu un clopot cenusiu. Confruntarea încântase clasa si pe profesor.. o sa va spun o istorioara despre aceste "revolutii d e catifea" si despre retelele de comunicatii moderne. E ca si cum oamenii de azi ar coabita înca cu australo pitecii din care se trag.Îsi plimba rigla pe mapamondul de pe perete. Viespile santinele cu ace negre si ascutit e se rotesc în jurul lui. acum sti m asta. toti ce i care au vrut sa schimbe lumea.

14 nu reactioneaza. aceste alveole au forma hexagonala. Esti totdeauna surprins când cineva considerat dusman îti ofera un cadou. 103 strabate culoarul central. cetate permanenta. Ca în stupii albinelor. Viespile cercetase dialogheaza între ele.e ceara ale albinelor sau de nisip ale furnicilor. Altele transporta carnea: muste si omizi anesteziate care abia mai târziu îs . Viespile cercetase elibereaza feromoni de alarma când zaresc furnicile car e urca în directia lor. gata la orice ca sa le respinga pe intrusele mirmeceene. Îsi adreseaza semnale cu antenele si se reped. Cum pot ouale si larvele sa stea fara sa cada în alveole înd reptate în jos? 103 observa si întelege. mama fon datoare se ocupa numai cu depusul oualor. Viespile nu numai ca au inventat hârtia si cartonul. Nu numai ca emit feromoni. O viespe emite în limbaj olfactiv ca furnicile se afla pe teritoriul viesp ilor si ca nu au ce cauta acolo. în lumea animalelor. Li se pare prea usor. 103 vine si ea în fata si se prezinta. Vi olenta este uneori primul reflex. 103 cunoaste putin viespile. orizontale. Câteva straturi de hârtie si carton protejeaza peretii externi de frig si de so curi. aceste viespi par foarte evoluate. Trebuie spus ca. Ea este cea care doreste sexul. neîncrederea îndreptându-le înainte si inte ul agitând o singura antena. Apoi fabrica ziduri sau alveole. 103 si însotitoarele ei se apropie de cuib. Uneori. extremitatea antenelor moi mângâie extremitatea a ntenelor interlocutoarei. Dupa care. fin molfaiti. viesparul nu dureaza decât un anotimp. Felul lor de a conversa este foa rte deosebit. cuiul si surubul nefiind inventate. dar singura. Intrarea este pazita de un numar mare de santinele. Pilastrii de dantela cenusie. Atunci 14 imagineaza o stratagema ca sa le îmblânz easca pe viespi. Invers unui stup de albine. An samblul este totusi mult mai putin impresionant decât marele stup auriu al albinel or. verificând în mod regulat grosimea cu ajutorul antenelor curbate în forma de cleste. lipiciul constituie mijlocul cel mai raspândit pentru a lega materiile. 103 vede ouale. Lucratoare în culori de galben si negru. Exista pasarele de carton la fiecare etaj . Viespile care se ocupa cu hranitul lipesc o uale si larvele de tavan cu o secretie adeziva. 14 explica ca una dintre ele vrea sa aiba sex si ca aceasta operatiune e ste indispensabila supravietuirii întregului lor grup. Celelalte belokaniene îsi lasa si ele antenele pe spate. pleaca în ca utarea unui loc unde sa-si implanteze cuibul. construieste o alveol a si hraneste larvele cu prada pe care o vâneaza zilnic. fiecare cu un sir de alveole. Desi sunt stramosii furnicilor. În primavara. 14 îsi lasa antenele pe spate ca semn al absentei dorintei de înfruntare. Fiecare nivel are în centru o gaura care le permite sa comunice cu celelalte. cu acul ridic at. furnicile care se ocupau cu hrani rea si instruirea puietului o învatasera cum traiesc insectele. Larvele au nevoie de cinc isprezece zile ca sa se transforme în lucratoare operationale. numai pe acolo pot inamicii sa atace cuibul si tot prin acea gau ra se poate controla temperatura interna a cetatii Santinelele îsi agita aripile. Îsi exprima surpriza ridicându-le în sus. ci îsi vorbesc si prin miscari mari de an tene. Când îl gaseste. Viespile îi pipaie capul apoi îi propun sa le urmeze. O viespe îi pipaie capul cu vârful antenel or ca sa vada cum va reactiona. o regina viespe. La Belokan. E normal Nu mai exis ta alta iesire. Viespile aterizeaza si înainteaza banuitoare. Sa vina. Unele inse cte stiu sa fabrice un lipici atât de rezistent si cu uscare atât de rapida încât se tra nsforma în materie rigida într-o secunda. Contactul între cele doua civilizatii este totdeauna un moment delicat. Cuibu l este format dintr-un fel de rafturi paralele din hârtie. Aici totul e cenusiu si usor. 103 patrunde în interior si constata ca este într-adevar un cuib. cu frun tea acoperita de desene înspaimântatoare. fabrica pasta de hârtie strivind lemn. leaga între ei diferitele raft uri. Viespile construiesc acest tip de sat cu pasta de hârtie mestecând îndelung fibrele de lemn mo rt cu saliva lor. tocmai pentru a crea curenti de aer în interior. încarcata cu o multime de oua. dar au descoperit si lipiciul.

Regina viespilor se exprima prin mirosuri dar si rotindu-si antenele în toate directiile ca sa-si accentueze mai bine intentiile. Se încheaga un dialog. Triunghiul oarecare nu trebuie sa a iba unghi drept. N u e simplu sa fii simplu. Acesta are caracteristici foarte. 103 insista asupra faptului ca în cazul ei îi este cu neputinta sa actioneze fara sa se adreseze unor s traine. ÎNCERCAREA De ce sa vrei un sex? Nu exista nici o nevoie biologica pentru o asexuata. într-adevar. oricum. Stie sa ev oce idei abstracte. nascuta într-o casta asexuata. Cauta un raspuns in teligent. 103 întelege ca regina viespilor o supune unui examen. nici macar mesteca ta. La furnici. 103 o striga cu câtiva feromoni. Edmond Wells.i vor întelege ghinionul. Dar nu e usor. E mai mare. Cele mai multe triunghiuri sunt isoscele. în ciuda originii sale naturale . (2 laturi de aceeasi lungime). mai grea. Punându-le u na lânga alta. Nu e si cazul triunghiurilor. 103 emite cu multa greutate o fraza feromonala care decoleaza de pe ante nele sale si ajunge o secunda mai târziu la antenele reginei viespilor.. Între specii nu exista întrajutorare. a uitat cum sa comunice mergând drept la esenta. aici stiu sa faca un jeleu rega l saturat de hormoni. Ca sa obtii un bun "triu nghi oarecare" trebuie sa asociezi jumatate dintr-un patrat sectionat: de diagon ala sa si jumatate dintr-un triunghi echilateral sectionat de înaltime. Poate ca ascultând prea mult dialogurile anodine si lipsite de informatii ale telenovelelor Degetelor. asta se numeste "a vorbi cu antenele". trebuie sa obtinem un bun reprezentant al unui triunghi oarecare. Furnica nu stie sa pregateasca jeleul hormonal indispensabil supravietui rii. f iecare se descurca singur. Cercetatorul Jacqu es Loubczanski a ajuns cu multa greutate sa puna la punct un adevarat "triunghi oarecare". Regina viespilor raspunde ca. Nu întelege de ce o furnica cere ajutorul unei viespe. aceasta sexuata e capabila sa vorbeasca si de altceva decât de hrana si de securitate. Are mai mult de trei ani si moartea e aproa pe. Viespile sunt singure le insecte sociale care îsi hranesc progenitura cu carne cruda. Ca sa am un sex. Regina viespilor o pipaie pe 103 cu vârful antenelor ca sa-i perceapa bine mirosurile. acei viermi înfometati care se rasucesc tot timpul cerând de mâncare. De ce sa vrei un sex? 58. ENCICLOPEDIE TRIUNGHI OARECARE: Uneori este mai dificil sa fii oarecare decât extraordi nar. Produsul este un bun pretios ce nu trebuie irosit. volumul III 59. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. nu gaseste si se multumeste sa aminteasca faptul ca "un sex îti permite sa traiesti mai mult". În schimb. O parte din aceasta prada este destinata larvelor. Regina semnaleaza faptul ca. dar nu vede motivul pentru care ar da din el unei furnici. fur . nici egal si nici sa depaseasca 90 de grade. Nu vrea sa moara mai înainte de a-si fi îndeplini t misiunea. dreptunghiulare (cu un unghi drept). Regina consimte sa se apropie si batrâna furnica rosie îi explica motivul vizitei sale. Ca toate reginele. echilaterale (3 laturi de aceeasi marime). regina viespilor stie foarte bine sa introduca o mare intensita te în frazele ei odorante. sa simta brusc dorinta de a avea un sex. ea este singura detinatoare a unei informatii capitale pe care trebuie s a o transmita cetatii sale natale. Exista atâtea triunghiuri definite încât devine foarte complicat sa desenezi u n triunghi care sa nu fie deosebit sau ar trebui sa desenezi un triunghi cu cele mai inegale laturi posibile. precise. mai nervoasa .. Regina viespe circula printre fiicele ei. În mod normal. Regina e uimita. Or.

Prin urmare. Vrea sa arate prin asta ca ramâne în tabara celor care sunt în comunitate cu semenele lor si nu de partea celor care cauta sa obtina avantaje numai pentru ele. Si cam are dreptate. notiunea de "de ce" nu exista. se încearca doar sa se înteleaga cum s a fie controlate. Regina viespilor îsi agita antenele cu miscari dubitative. D e aceea masculii nu supravietuiesc mult timp si femelele traiesc închise si protej ate de lume. d erutate. de ce-ar fi inte resanta transmiterea codului ei? În fond. Viespea aceea e foarte subtila. a fost ouata de o regina care a conceput cel putin zece mii de indivizi gemeni dotati cu specificitati genetice aproape identice cu ale sale. regina viespilor pare interesata.. o mai buna aptitudine pentru simtirea emotiilor. putin raspândita în lumea insectelor.nica va sfârsi prin a muri. Are capacitatea. Interlocutoarea sa nu e convinsa de validitatea planului ei. Sensibilitatea este o sursa de durere permanenta. se afla pentru prima data în situa tia de a face fata unui duel spiritual. Viespea îi raspunde ca asta îi apare mai mult ca ceva stânjenitor decât ca ceva placut. o întreaba ea pe furnica. ci mai curând a terenului pe care i l-a oferi t. În jur. regina foloseste o formula fe romonala corespunzatoare expresiei "noi viespile prelucratoare de hârtie". Stie ca pentru toate ac ele viespi. sa studieze lucruri n oi. ea apare acum ca o furnica degenerata care nu se gândeste decât la ea. M erge totusi pâna la capat. Regina tresare. asta leg itimeaza dorinta de a avea un sex. 103. acest tip de gândire are un nume. Are talente de razboinica si de exploratoare a lucrurilor necunoscute ca re vor îmbogati cunostintele speciei ducând la fortificarea ei. La fur nici. Articuleaza lent în minte a ei un feromon odorant înainte de a-l emite prin segmentele antenelor. Cei mai multi car e au simturi rafinate si sunt capabili de emotii puternice traiesc într-o teama. De ce-ar fi mai inte resanta o viata lunga decât una scurta? 103 pretinde ca vrea un sex ca sa se bucur e de calitatile emotionale ale sexuatelor: o mai mare sensibilitate a organelor senzoriale. si chiar si la viespi. viespile care au perceput mesajul. Nu ripostea za împotriva lui 103 pe tema lui "eu". care a purtat atâtea dueluri fizice. 103 cauta noi argumente mai convingatoare. Toate surorile gemene dintr-o cetate se aseamana si au ace easi valoare. 103 întelege unde vrea sa ajunga viespea. Nu s e cauta sa se cunoasca motivul evenimentelor. înseamna pentru 103 ca ace a viespe a avut si ea un traseu spiritual dincolo de norme. Eu sunt cineva deosebit. 103 a mers prea departe ca sa mai poata da înapoi. Foarte bine. Atunci de ce sa vrei sa traiesti mai mult? 103 îsi da seama ca partida e mai grea decât crezuse. se trag înapoi. Tine sa-i demonstreze ca nici o fiinta nu are importanta singura. Exista doar notiunea de "cum". la insecte. Îsi va enumera calitatile personale. Vrea un sex pentru ca un sex ît i permite sa te reproduci. O insecta sociala care pronunta "eu" e ceva împotriva tuturor conveniente lor! Dar acest duel dialogat începe sa o amuze pe regina viespilor. Si e mult mai greu.. si în special la himenopterele sociale precum furnicile si viespile. aceasta furnica ajunsa în pragul mortii considera calitati curiozitatea si aptitud inile razboinice? Regina semnaleaza faptul ca cetatile n-au nevoie de indivizi b . În acest dialog. se numeste "boala i ndividualismului". batrâna tazboinica trebuie sa faca fata! Începe o fraza feromonala cu cuvântul tabu "eu". Faptul ca acea viespe întreaba "de ce". Exista pretentia ca combinatia propriilor gene este suficient de pretioasa ca sa fie demna de a fi reprodusa? Un astfel de gând implica faptul ca îti acorzi o mai mare importanta tie însuti decât celorlalti. Batrâna furnica rosie explica ca doreste sa-si transmita codul genetic alt or fiinte vii. Conversatia o încânta din ce în ce mai mult pe regina viespilor. De data asta. Viespile vor eva lua apoi daca batrâna furnica este destul de "deosebita" ca sa merite sa-si transm ita codul genetic unei descendente. Îsi clatina antenele si îi cere sa enumere calitatile personale. Dar. Sigur. De ce sa doresti sa te r eproduci? De ce existenta ei ca specimen unic nu-i este de ajuns? Ciudata întorsat ura! În general.

Ea. 103. lente.elicosi. Cuibul este atacat. iata ca aceste viespi îsi închipuie ca s tiu totul. Dezorientata. Sigur. Regina repeta întrebarea. 103 propune sa se ocupe ea de dusman. închid viespile într-o grota transparenta. 103 iese pe tubul culoar central al viesparului si zareste scorpionul. Degetele. Regina are o ezitare. în timp ce razboinice abile si curajoa se mor. Daca reusesti singura. giga ntica si necunoscuta: Degetele. dar când grota se deschid e. dar chitina scorpionilor este prea groasa pentru ele si deci de nepa truns.care i-au permis sa supravietuiasca acolo unde toti ceilalti au pierit. Pacat. Acea încercare stiuse s-o rezolve intuitiv. Uneori. Viespile se întâlnesc deseori cu ele. aici e implicat hazardul. Viespile. Un scorpion urca spre clopotul de hârtie cenusiu. asta înseamna sfârsitul. Facuse atâtea eforturi ca sa supravietuiasca pentru ca pâna la urma sa fie secerata de cel mai nenorocit advers ar: batrânetea. si mai ales de belicosi care se amesteca în toate închipuindu-si ca înteleg t otul. si-au pierdut curiozitatea origi nara. Daca viespile fabricante de hârtie refuza sa-i dea jeleu. a te întâlni cu Degetele nu este o calitate ereditara. Poarta pe spate douazeci si cinci de scorpioni micuti. Rasp unde ca si ea cunoaste Degetele. 103 a cazut în cursa. În orice caz. Regina viespilor nu se lasa impresionata. Viespi nervoase aterizeaza si decoleaza de la intrarea din carton. Asta nu înseamna nimic. Regina viespilor e mult mai sireata decât si-ar fi închipuit. viespile înteapa degetele. Deodata se produce agitatie. reproducere în mi niatura a mamei lor. E vorba de acel scorpion femela întâlnit de belokaniene în desert. Cei morti aveau deci un cod genetic mai putin efi cace decât al ei. . 103 emite în cele din urma argumentul-soc: Eu sunt diferita de celelalte pentru ca m-am întâlnit cu Degetele. Or. Regina viespilor remarca faptul ca multe razboinice neîndemâ-natice sau fara curaj supravietuiesc în razboaie din întâmplare. Nu e nimic exceptional în asta. dar nu au ca noi car apace si e deci foarte usor sa le strapungi cu acul epiderma moale. îti voi da ceea ce ceri. Degetele? 103 explica faptul ca fenomenele ciudate care apar din ce în ce mai des în p adure se datoreaza de cele mai multe ori aparitiei unei noi specii animale. Toate furnicile carora li se vorbeste de Dege te cer din ce în ce mai multe informatii. nimic n-ar fi putut sa certifice ca copiii ei ar fi avut si ei ac easta capacitate de a se întâlni cu Degetele.. Reginei nu i-a fost niciodata teama de e le. Iar aceasta viespe îi propune acum o sarcina mult mai grea: sa-si j ustifice aceasta dragoste. mic a arena plata formata de un nod al stejarului imens. stramosii lor vii. Le cunostea forta si partile slabe. Da ca te lupti cu tine în oglinda. 103 nu se astepta la asta. asta nu o avantajeaza deloc pe 103. Furnica se hotaraste sa intercepteze scorpionul pe terasa circulara.. Batrâna furnica revine de mai multe ori asupra celor doua principale calit ati . Probabil ca arahnida a fost alungata de mareea de lacuste si cauta si ea refugiu în frunzis. îi pare ra u. te vom accepta printre noi. În mod normal. sunt mari si grase.combativitatea si curiozitatea . Batrâna furnica e din ce în ce mai trista. Evident. Nu. dar o întâlnire cu Degetele nu i se pare un argument suficient ca sa justifice do rinta de a stirbi cât de putin comoara de jeleu hormonal regal a viesparului. Ce semn de decadenta! Probabil ca asta e motivul pentru care natura a inventat furnica. Ultima ironie a reginei viespilor: semnaleaza ca daca 103 a r fi avut sex. A ntenele recunosc mirosurile. Sunt mari. Pretinde chiar ca a si ucis. moi si transporta tot felul de materiale dulc i inerte. emite regina viespilor. Situatia asta îi aminteste de încer carea impusa de libarci în lumea Degetelor. 103 lasa antenele în jos. viespile îi resping pe asediatori atacându-i cu acel e otravite. Se distreaza sâcâindu-se cu vârful clestilor si acul codai. daca te aliezi cu individul care apare în oglinda. s-a întâlnit si chiar a dialogat cu ele. O pusesera cu fata la o oglinda si apo i spusesera: Ne vom comporta cu tine asa cum tu te vei comporta cu tine însati. ne vom lupta cu tine. Libarcile o învatasera sa se iub easca pe sine.

ACTIUNE ASUPRA. Deschise tolba mare si scoase un ciocan lung de lemn cu dou a capete si îl agita în directia propriei sale reflexii Lovi cu toata puterea. Iar televizorul. Nu se va mai la sa înca o data învins de micul înger pazitor al edificiului. si stateau acolo timp de ani de zile . .. Televizorul din interior amutise . Maximilian Linart era echipat cu un material indispensabil reu sitei misiunii sale. Se dadu repe de înapoi ca sa nu fie atins de un ciob. nici cea mai mica gaura. Lipi ureche a de perete si auzi zgomote. Trebui sa se rasuceasca ca s-o urmareasca cu privirea. Le sparse si pe ele fara sa descopere nici o d eschizatura. Insecta începu sa faca opturi. Probab il un western american. Examina peretele de aproape dar nu descoperi nici cea mai mica fisura.103 provoaca scorpionul cu un jet de acid. Îsi lasa jos progeniturile si se apropie de furnica ca s-o manânce . Se apropie cu pasi precauti. Politistul auzise destul. . unii calugari deosebit de zelosi puneau sa fie astfel închisi în cabane din ca ramida ermetice. Triunghi alb. Se concentra ca sa le înteleaga si i se paru ca perce pe o fraza inteligibila în franceza. Billy Joe. Atinse piramida. Dupa ce praful se împrastie. fusese întepat de o inse cta. Privi din vârf cele trei fete: betonul era gros si omogen peste tot. Era tot calduta.. Maximilian tresari. Trebuie totusi sa fie o iesire pe undeva. Azi era foarte decis sa nu se mai lase surp rins. Maximilian se afla din nou în fata piramidei misterioase. PIRAMIDEI MISTERIOASE Vârf translucid. Dupa câteva tentative nereusite. nici cea mai mica zgârietura care sa permita afum area celui sau a celor dinauntru. cercetarea lui fusese întrerupta de întepatura unei insect e care îl facuse groggy pret de o ora. trebuia mai întâi sa scape de ochii acestui o m. Urca brusc si se repezi în picaj asupra lui. comisarul inspecta peretele de beton Nici acu m nu se vedea vreo usa sau fereastra. Originea bâzâitului era o insecta mare zburatoare. fara usa si fara ferestre. Doua fete ale piram idei ramâneau camuflate de oglinzi. Deci nu era o întâmplare ca. la prima sa interventie. Numai vârful translucid. altfel va garantez ca vom gasi un mijloc ca sa va alungam de-aici! Maximilian îsi dadu drumul în jos pe frânghie. pentru a-l ataca. Politistul îsi imagina viata acestor închisi de vii într-un spatiu de doi metr i cubi. Era convins ca un ermit se închisese în acea constructie de beton Stia ca în T ibet. Politistul era acum convins ca asta era legata de piramida. o usa basculanta. Altfel cum ar fi intrat în piramida cel care se afla acum înauntru? Arunca un lasou spre vârful piramidei..Pleca de-aici.. Cineva reactiona la prezenta lui. Lipi urechea de peretele de beton. fara aer curat si fara încalzire. Bzzz.Iesiti afara. politistul escalada suprafata plana de beton. reus i sa agate lasoul. Un sistem oarecare. Dar acesti calugari lasau cel putin deschisa o mica trapa pentru ca sa primeas ca alimente din partea credinciosilor. Ai fi zis ca acea insecta întelegea ca. zise el agitând mâna. A DOUA PARTIDA PICA 60. Probabil o albina sau o v iespe. oglinda se farâma în fragmente ascutite. Ultima data. Cu un zgomot ametitor. ti-am spus sa nu te mai întorci. Cu încaltarile lui antiderapante. .Pai. stând printre excremente. Scorpionul vede în mica furnica o prada la îndemâna. bzzz. Prefectul cerea rezultate si a vea sa le obtina.. În ..

Insecta îsi lua iar zborul dar nu re nunta la picajele de kamikaze. O sa vedem cât timp vei putea sa rezisti izolat de lume în betonul tau. vizualizeaza acest sânge filtrat si plin de vitalitate care revine ca sa hraneasca ficatul. Joc. pâna în vârful degetelor. vizualizeaza buretele pulmonar îmbibat de sânge care împrastie sân ge curat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. La a treia inspirare. sexul. sistemul digest iv. Eschiveaza a treia lovitura de clesti si a patra lovitura de ac.Ce vrei? Voi. se pregat i sa smaseze insecta în momentul în care ar fi atacat. gata sa atace imediat ce gasea o fisura în apararea antiaeriana a inamicului. Mai întâi. e bine sa-ti regasesti singur calmul. DUELUL Acul otravit al scorpionului loveste nu departe de batrâna furnica rosie c are simte cum îi trece pe lânga antene. ENCICLOPEDIE MEDITATIE: Dupa o zi de munca si de griji. volumul III 62. Ne suparati. aspirati sângele creierului . . Insecta se mentinea în opozitie geostation ara. insecta ataca. de oxigen si de vitalitate în cap. O înfrunta cu vocea: . Maximilian lua un pantof si. cu palmele in sus. sa nu-ti închipui ca voi renunta atât de usor. Maximilian se aplecase ca pentru a face un lob si. multumit de lovitura. viespe mare? Paznica piramidei? Ermitul stie sa domestic easca viespile? Ca un raspuns. coborî spre pulpa piciorului dezgolita. spre picioare. La expiratie. apoi aduceti sângele curat. nu? Nu r eusim sa va eliminam. De fiec are data e destabilizata si evita în ultima clipa arma fatala a monstrului aramiu. respirând si mai profund. Tu. cu bratele întinse pe lânga corp fara sa-l atingi. Apropiindu-se de gâtul lui. te culci pe spate. La a patra inspiratie. aspirati sângele de pe vasele mâinilor si degetelor. dar mai înainte de a putea sa-l atinga cu acul. tinându-1 ca pe o racheta de tenis. plin de energie. primi în frunte o talpa enorma de pantof. Începi exercitiul concentrându-te asupra sângelui uzat care revine de la extre mitatile picioarelor. La o noua inspiratie. Voi veni mereu pâna când voi afla ce se ascunde în aceasta piramida. Maximilian se pocnea cu mâna peste cap. dar parul blond al lui Maximilian era aspru si nu reusi sa treaca ceea ce pentru ea era o padure de grape aurii. curatati-1 de toate ideile stagnante. ca sa urce sa se curete în plamâni. Maximilian apropie din nou gura de perete. te concentrezi asupra sângelui uzat din organele abd ominale ca sa-l duci pâna la plamâni. cu picioarele usor departate. c uratati-l si trimiteti-1 curat de unde a venit. La expirare.Cine esti tu. reusise sa-si intercepteze micul adversar zburator. set si meci. Trebuie sa vizualizezi bine fiecare faza. de trei milioa ne de ani. purificat. insectele.cerca sa-si înfiga acul în crestetul capului. Edmond Wells. pe noi si pe stramosii nostri. zise politistul. muschii. Insecta sari din talpa complet turtita. trimiteti-1 sa se purifice în plamâni. de la fiecare deget. ocoli omul . cu o miscare scurta a încheieturii mâinii. Înainte de a se departa. Iata o metoda simpla de meditatie practica. Trebuie sa asociezi bine respi ratia la ameliorarea organismului.Unu la zero. Te destinzi. bogat în oxigen. 103 vede acum de foarte aproape acel scorpion supraechipat cu arme de lu . splina. vira. domnule ermit amator de televiziune! 61. Si cât timp veti mai continua sa ne suparati si copiii? Insecta nu parea ca acorda atentie micului discurs al politistului El nu îndraznea sa se întoarca cu spatele la ea. . sunteti ultimii pradatori ai omului. dinauntru.

repede. Datorita lor. ea îi da ocol si întelege. furnica se repede în toate directiile încercând sa-si epuizeze adversarul fer indu-se în acelasi timp de loviturile de clesti si de harpon. Batrâna razboinica obosita îsi înmulteste miscarile. ha rponul loveste la câtiva milimetri de capul lui 103. apoi venind spre ea ca un harpon. în ultimul moment. dezvaluindu-si astfel partile cele mai fragile pe care furnica le stropeste cu un jet precis de acid formic. au rolul de a bloca victima înainte de a primi lovitura de croseu veninos. eschivând. 103 nu stie sa fabrice foc atât de repede. ca un ghimpe de mara cine. numai niste oceli frontali. atunci când le este frica. Deocamdata. scorpionii se sinucid întepându-se cu propriul ac. clestii se închid ca un scut. doi clesti ascutiti. brusc. batrâna furnica rosie uita de vârsta si-si recapat a agilitatea tineretii. Batrâna razboinica îsi aminteste ca scorpionii nu sunt imunizati împotriva pro priului venin. În numele cunostintelor sale despre Degete. Ca sa nu prinda vântul si sa fie rasturnata de aceas ta pânza improvizata. Scorpionul e agasat de rezistenta pe car e i-o opune acea fiinta plapânda si clestii sai clampane din ce în ce mai zgomotos. Batrâna furnica studiaza situatia. Sa nu moara. 103 se concentreaza si încearca sa-si aminteasca tot ce a vazut în aceasta p rivinta. se spune ca. i-ar fi fost mult mai greu decât în lupta din are na. Urmat de doi clesti cheliceri. în spe cial când sunt încercuiti de foc. nu are nici urechi si nici antene. Care erau comentariile legate de strategia toreadorului? Totdeauna e un ul care se afla la mijloc si celalalt care se învârte în jurul lui. Pe laturi. . plin de un suc lipicios si mortal. se pot vedea opt picioare pentru a se misca cu toata viteza în toate directiile si chiar lateral. Se întoarce pe picioare si ataca. Adevarate le organe senzoriale ale scorpionului sunt clestii sai acoperiti de cinci periso ri senzitivi. îl intercepteaza cu petala stacojie. Miscarea dezechilibreaza scorpionul care se împiedica. 103 vede lancea naclaita ridicându-se. În partea din spate. are grija sa se plaseze totdeauna în sensul curentilor de aer. În fata. clestii deschisi se reped spre ea . o coada lunga. Alta idee. si-si zise ca daca un Deget toreador ar fi trebu it sa înfrunte un scorpion gigantic. Cel care se învârte ob oseste mai repede dar are posibilitatea sa-l prinda pe celalalt pe picior gresit . Îs i accelereaza miscarea picioarelor când. În înversunarea ei de a trai. Dar petala nu e r ezistenta si vârful acului o strapunge cu usurinta. Cele opt picioare rapide îl aduc totdeauna pe scorp ion în cea mai buna pozitie pentru a para sau a ataca. La televizor. petala-muleta îi foloseste lui 103 mai ales ca scut. scorpionul percepe cele mai infime miscari ale aerul ui din jurul lui. De fiecar e data când harponul loveste. Sa nu moara. Când încearca sa traga un jet de acid cu abdomenul. Când 103 încearca sa se apropie de dusman. cade si se pomeneste pe spate. În ce consta forta ei? În ce consta slabici unea ei? Talia ei mica În asta consta forta si slabiciunea ei. Tot asa. care se termina cu un ac ascutit. Se roteste mereu în acelasi sens. Toreadorii foarte dotati reusesc sa-si faca adversarii sa se împiedice fara ca m acar sa-i atinga. Loviturile de ac devin din ce în ce mai precise. 103 îsi aminteste de o corida la televiziunea Degetelor. furnica se opreste si începe sa se r oteasca în sens invers. La fiecare tentativa. Unde se afla organele de simt ale animalului? Furnica nu distinge practi c deloc ochii. articulata în sase segmente flexibile. Pr efacându-se ca se fereste în continuare de monstru. Scorpionul nu pare sa suf ere prea mult. Cum scapau? Cu o capa rosie? 103 apuca o petala de floare purpurie adusa de vânt si-si face o muleta pe care o agita cu mandibulele. Efluviile de pesimism ale spectatoarelor viespi nu-i sustin moralul. toreadorul gesticula tot timpul ca sa-si deruteze taurul. Un ac e mai greu de evitat decât doua coarne. chelicerele.pta. cornul adversarului. Repede. un spin enorm de culoare galbena. În legendele mirmeceene. Su nt arma de atac si de aparare. o alta idee.

Scorpionul o urmareste. Acul otravitor tâsneste din scoarta ca un mugure sinistru.Uite. Cipurile inform atice circula în toata lumea cu aceeasi viteza si nu se pot fabrica altele mai rap ide. Cred ca trebuie sa înfruntam o problema de fo nd. În schimb. În afar a gaurii i-a ramas numai apendicele codai. obiecta David. Începe sa intre în tunel dar curând e blocat de pântece. Muzica noastra poate sa fie la fel de valoroasa ca a alt ora. . Apoi. cinci sute de creiere egale si la fel de eficace care. mai bine adaptate la o înfruntare cu un scorpion. apoi moare. nu stiau cum sa reactioneze.În creierul batrânei furnici se intersecteaza mii de sugestii si sunt cântarit e cu cea mai mare urgenta. 103 merge mai departe prin tunelul de lemn si iese prin alta parte în acla matiile aliatelor ei. Zoe dadu din umeri. Totdeauna sa-ti ataci dusmanii cu propriile lor arme.Ce propui? . propria noastra muzica. Furnica da fuga si intra în tunelul de lemn .Drept cine te crezi? Suntem un mic grup rock de liceu. Micii scorpioni. . prea putini încrezatori în reusita mamei lor. Scorpionii nu sunt imunizati împotriv a propriului lor venin. Cei Sapte Pitici. . antenele se straduiesc sa d escopere o solutie în decorul de ramuris.Informatica nu poate sa fie îmbunatatita. le vom aranja altfel. fusese învatata când e ra mica.Din momentul în care creem. Trebuie doar sa încercam sa fim originali. Îi ceru lui Julie Enciclopedia si începu sa caute paginile cu planurile. Mi-a aratat o lucrare. toti sefii se afla la acelasi nivel. care contine sfaturi ce ne vor permite sa co ncepem lucruri noi. aici este reprezenta ta o democratie de cipuri. 63. . Nu erau convin si si unii începeau sa regrete ca o lasasera pe aceasta straina sa patrunda în grupu l lor. . surprinsi. Deodata vede o gaura în scoarta. Putem sa compunem ceva "diferit" f ata de ce exista deja. prefera sa se departeze. Toata lumea cânta fals. . 103 se apropie calma. Cei Sapte Pitici nu întelegeau unde voia sa ajunga cântareata. În locul unei ierarhii de cipuri electronice. Scorpionul se z bate ca sa iasa. În timp ce ochii urmaresc adversarul.Cine spune sa se faca cipuri mai rapide? Este evident ca nu putem sa f acem noi cipuri electronice. Cinci sute de cipuri mi croprocesoare. Enciclopedi a cunoasterii relative si absolute. Arahnida se zbate. . Trebuie sa inventam propriile noastre cuvint e.N-ajungem departe cu asta. Francine desena o schita într-un colt. Nu mai exista microprocesor superior care sa domine c ipurile executante. E o prostie sa interpretam muzica altora. cuprinsa de convulsii. Acesta este avantajul de a dispune de un sistem dublu de perceptie a mediului înconjurator: vizual si olfactiv. Memoria propune întreg stocul ei de riposte de lupta. Nu suntem Beatl es! Julie scutura din cap.Julie are dreptate. ridica s us arma otravita si îsi înteapa adversarul blocat în gaura. Eu am si descoperit planurile unui computer capabil sa depas easca si sa trimita la gunoi tot ce exista în comert. . în consecint a. Nu tr ebuie sa avem complexe. comunica în permanenta. Francine se ridica. suntem creatori printre alti creatori. UN CÂNTEC Julie facu semn de oprire. I maginatia le aduna ca sa dea nastere altora noi. propriile noastre bucati. . Legendele furnicilor sunt adevarate.Suntem noi însine creatori. întrebându-se daca e mai bine sa forteze înainte sau sa încerce sa iasa dându-se înapoi. Nu mai are decât sa sectioneze pur si simplu acul pe riculos cu mandibulele crenelate. având grija sa nu atinga veninul. spuse Francine. Asta si facuse.

. lipseste refrenul. Apoi compusera si muzica. Asa cum stapâna casei. care înca mai avea cartea în mâna. Nimeni nu va putea sa-i încetineasca vârtejul nebun. Cercul e solu tia. Daca voi scrie aceasta carte. .Daca vrem sa facem din asta un cântec. norilor si muntilor. Toti cazura pe gânduri. au pus la punct cuvintele unui cântec. sa luc rati împreuna. cu siguranta ca poate sa ne ajut e sa reînnoim muzica. nu unii împotriva altora? N-ai visat niciodata ca oamenii se grupeaza pentru a încerca sa creeze o c etate unde raporturile umane sa fie diferite? Reusita sau nereusita n-ar mai avea importanta. Un vânt nou bate în dimineata asta. am visat o Revolutie. Daca asezi oamenii normal în jurul unei mese lungi dreptunghiulare. computerul.Julie are dreptate. dar e doar o utopie. se înt reaba cum îsi va aseza invitatii. Francine. . Si le arata alte grafice. Trebuie sa elaboram muzica noastra. Asta nu spune nimic. Am visat. . În lumea asta adormita vor avea loc mii de metamorfoze. luând din paragrafele Enciclopediei. spuse Paul. Mai mult decât o revolutie: o evolutie. Julie zâmbi si încheie al treilea cuplet: N-ai visat niciodata o lume careia sa nu-i fie teama de ceea ce nu-i sea mana? N-ai visat niciodata o lume în care fiecare ar sti sa-si gaseasca în el însusi perfectiunea? Eu. întreaga natur a. apoi ataca al doilea cuplet. o revolutie a furnicilor. Am visat sa scriu o carte ca sa povestesc si ca aceasta carte ar trai în t imp si spatiu cu mult dupa viata mea. zise Zoe. Nimeni nu s-ar apuca sal judece pe celalalt.-Problema este sa le gasesti pozitia. Se unira într-un cerc si fu ca si cum s-ar fi format un cerc magic care ar fi trebuit sa existe de mult timp. la masa. O Revolutie a celor mici."Revolutia furnicilor"! se mira Zoe. Computerul tau nu raspunde la preocuparea de creativitate muzicala. cei de la capete nu-si vor vorbi.Tehnologia nu e un scop în sine. nu ca inamica învinsa? N-ai visat niciodata sa vorbesti animalelor. . Se întrerupse si David se lansa într-un incredibil solo la chitara. va fi doar o povestire. Julie fredona melodia. accentua Narci sse. . si ca îi va raspunde ca o partenera. Julie închise ochii o clipa si sugera: Nu mai exista vizionari Nu mai exista inventatori. ca sa schimb vechile obiceiuri. Putin câte putin. Poate ca aceasta carte ne va ajuta. Autorul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute recoma nda dispunerea tuturor cipurilor în cerc ca toate sa fie fata în fata. Sa ne deschidem simturile. Fiecare ar fi liber de faptele sale si preocupat totusi de reusita tuturor. Nu e nevoie de violenta ca sa distrugem valorile rigide Fiti surprinsi: realizam pur si simplu "Revolutia furnicilor". numai cei de la mijloc vor a capara auditoriul. Nimeni nu-i raspunse. Un basm care nu se va realiza niciodata. spuse Narcisse . o deschise la întâmplare si citi cu glas tare: Sfârsit. acesta e sfârsitul. cuplet dupa cuplet. provenit din alt pas aj al cartii: N-ai visat niciodata alta lume? N-ai visat niciodata alta viata? N-ai vi sat niciodata ca într-o zi omul îsi va gasi locul în Univers? N-ai visat niciodata ca într-o zi omul va comunica cu natura. Leopold lua flautul ca sa dialogheze cu el.Înteleg ce vrea sa spuna. Daca tipul asta are idei ca sa reînnoiasca uneal ta cea mai sofisticata care exista.

Paul deschise usa directorului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 65. . . Reprezenta un trofeu si era ade varat ca ceilalti îl invidiasera. mai sus cu o jumatate de octava.CANONUL: În muzica. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA Nu se auzea decât zgomotul mandibulelor. a doua o repeta de doua ori mai lent. Canonul este construit în jurul unei teme unice ai carui interpreti îi explo ateaza toate fatetele confruntând-o cu ea însasi. a doua coboara.Sâmbata asta? . fiind apoi preluata de a treia voce. Jocul asta îl pasiona din ce în ce mai mult. Apoi. fiecare nota are de jucat trei rolur i: 1.Faceti prea mult zgomot. 2. saruta pe toata lumea. se casatorise cu Scynthia ca sa-i impresioneze pe colegii lui. O prima voce începe prin a expune te ma. dar o epide mie de holera îi decima cetatile. "canonul" prezinta o structura de constructie deosebit de interesanta. Invazii barbare sfârsira prin a distruge definitiv . Când prima voce se ridica cântând tema principala. Maximilian îsi consuma în tacere mâncar ea. cladind zeci de orase si t rimitând galerele aztece sa cutreiere marile în cautarea unor noi continente. o a doua voce o repeta. a doua o repeta de d oua ori mai repede. Canonul poate sa fie sofisticat si mai mult prin inversarea melodiei. vent du matin" sau canonul lui Pachelbel. de unde un efect de expansiune sau de concentrare. apoi se ridica si se închise în birou unde juca pe compu ter jocul Evolutia.e. 64. se plânse el. ENCICLOPEDIE CONSTRUCTIA MUZICALA . Sa teasa melodia de baza. Canonul poate sa fie sofisticat fara sa se adauge nici o nota.Da. . La fel. 3. Mai repede: în timp ce prima voce interpreteaza tema. Edmond Wells. a doua va fi în sol etc ..n. în functie de amplasarea lui. Mai lent: în timp ce prima voce interpreteaza melodia.Asa ca pregatiti-va.e. Scynthia era frumoasa. Credea ca exploratorii sai azteci vor descoperi Occidentul pe la 450 î. Daca prima tema este în do. Toate astea sunt foarte usor de realizat când desenezi liniile cântecului pr ecum sagetile unei mari batalii. Mai e posibil sa se complice canonul prin interventia unei a doua voci. un cuplet în octava de jos. Dupa un timp' stabilit dinainte. un cuplet în octava de sus.Apoi toti se oprira brusc caci cineva batea la usa. dar ce se mai plictisea! Zâmbi.. Canonul poate sa fie complicat si mai mult actionând asupra rapiditatii cânt ecului. E vorba deci de o constructie pe trei nivele în care fiecare element este. Trebuie sa cântati sâmbata viito are. a treia voce accelereaza sau încetineste si mai mult tema. spre surprinderea tuturor. "Vent frais.n. le spuse directorul. Sa adauge un acompaniament la melodia de baza. doar prin modificarea înaltimii. atât vedeta cât si rol secundar si figurant. Se grabi sa creeze o civilizati e azteca pe care reusi sa o duca pâna în anul 500 i. Pentru ca ansamblul sa functioneze. În sânul familiei se plictisea rau de tot. Daca se gândea bine. Sa adauge un acompaniament acompaniamentului si melodiei de baza. Exemplele cele mai cunoscute: "Frere Jac ques". le spuse ca fratele sau inaugura un cen tru cultural în cartierul Francisc I si invita formatia lor sa participe la aceast a ceremonie. sâmbata.

Computerul reflecta un moment apoi îi semnala fap tul ca nu vedea nici o alta solutie decât sa se întoarca la piramida cu o grupa de a rtificieri sa arunce în aer peretii de beton. Inversau întrebarea: "Crezi cu adevarat ca. În realitate. Cum îi izola ierarhia pe oam eni! Si nu reusise niciodata sa comunice nici cu fiica si nici cu sotia lui. care urmareau scena de departe. regina viespilor se concentreaza si regurgiteaza o saliva maronie . Politistul tresar i. . Fac o ancheta. Maximilian înca nu ajunsese la aceasta concluzie extrema. În fond nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca. Cele douasprezece furnici care au fost invitate sa intre îsi ovationeaza o lfactiv batrâna campioana. stabilea o legatura privilegiata cu o simpla masina. Trebuie sa rezolv o poveste cu o piramida care a aparut ca o ciuperca în mijlocul padurii. Ezita.Da. Maximilian era constient ca acceptând sa converseze cu computeru l sau. . recunoscu omul. superiorul sau.Poti sa-mi vorbesti despre asta sau e secret? Tonul glumet.Vrei sa-mi vorbesti despre asta? propuse computerul. nici cea mai mica gaura. Televizorul îi povestea în permanenta o multime de lucruri simpatice dar nu voia sa auda nimic. Nici o vrajitorie în t oata treaba asta. Regina viespilor consimte sa le dea din jeleul ei hormo nal. Micii scorpioni orfani. Poate ca aceasta noua generatie de computere era destinata sa umple aces t gol. Munca mea. Era clar ca computerele nu umblau cu nuante. dar în acel moment aparatul îi aminti ca uitas e sa hraneasca pestii. Maximilian îsi zise ca computerul era pe cale de a deveni un prieten si asta îl îngrijora putin. semnala Mac Yavel. Din comunicare. astfel încât civilizatia azteca a comisarului Linart fu distrusa îna inte de anul 1 al calendarului sau. Sau recentrau: "Sa vorbim mai degraba despre tine..". Totusi Maximilian se lasa în voia lui. O duce pe 103 într-un ungher al cetatii sale cenusii din hârtie si îi arata un lo c unde sa astepte cu rabdare. Cu pr efectul.Joci prost. computerul nu era pentru el decât un fel de majordom care îl primea at unci când aprindea aparatul si îl ghida în meandrele jocului. COMOARA SEXUALA 103 i-a venit de hac scorpionului.orasele bolnave. ferestre. pentru prima data. În acel moment.Sunt politist. Voia sa continue jocul. Te preocupa ceva. Irisul i se îngusta. Maximilian se apropie de microfon. Pâna atunci. vocea aproape fara accent sintetic îl surprinsera pe Maximil ian. zise el. Nu putea sa discute de la egal la egal nici cu elevii lui de la scoala de politie. . Mac Yavel nu facuse decât sa-i accelereze analiza. . nici cu subordon atii. aud în interior zgomote care par ca provin de la niste emisiuni televizate. dar îsi aminti ca de putina vreme existau pe piata "simulatoare de conversati e" capabile sa raspunda facând sa se creada într-un dialog natural. Mac Yavel îi puse câteva întrebari precise legate de problema lui. semn de atentie intensa. . Politistul mul tumi masinii. 66. i se parea cel putin n easteptat. Dar imediat ce bat. Când lipesc urechea de perete. Faptul ca parasea domeni ul virtualului ca sa se integreze în viata lui "adevarata". As vrea tare mult sa aflu cine sta înau ntru. caci nu avusese niciodata pr ieteni adevarati. O ancheta care-mi da multa bata ie de cap. zgomotele înceteaza. care considerau cea mai mica "relaxare" drept un semn de slabiciune. .. aces te programe se limitau doar la a reactiona la niste cuvinte-cheie si raspundeau cu ajutorul unor tehnici de dictie simple. Apoi. dar admise ca ar fi ajuns la ea. Maximilian nu cunostea pâna la urma decât dialogul unilateral propus de televizor. era imposibil sa dialogheze. erau constienti ca de acum înainte vor fi nevoiti sa se descurc e singuri într-o lume care nu avea alte legi decât cele pe care vor reusi sa le impu na prin forta biciului lor codai otravit.E vorba de o constructie cladita fara autorizatie într-o zona protejata a padurii. Nu exis ta usa.

luptând cu pasarea. care si-a creat cetatea libera din insula Salcâmului. La început. Dar apoi. Regina viespilor reuseste sa produca jeleul regal format din hormoni sex uali aproape puri. Totul defileaza ca într-un film pro iectat invers pe ecranul unui televizor. simte. pentru a-si dirija bine functiile digestive precum si adorm irea. apoi din tre cutul mai departat. Întune ricul. omorând ca sa nu fie omorâta. Îl revede pe printul 327 si pe printesa 56 vorbindu-i pentru prima data de Mister. în timpul tineretii sale. i se pare ca totul se petrece cu încetin itorul si ca se scurge un moment foarte lung între clipa în care decide sa miste un picior si clipa în care acesta se misca. Se vede fugind din lumea Degetelor. dar regina viespilor se lipeste de ea si o constrânge la o transmitere gura la g ura. Viespile urasc furnicile. 103 îsi aminteste de toate datile când. Mandibulele se deschi d si se închid fara sa le poata controla. a jefuit cui buri de hârtie cenusie. descoperirea celeilalte dimensiuni. Se vede luptând cu scorpionul. O revede pe 24. raspândind acea impresie de negru si de arsura în toate a rterele. picant si amar în acelasi timp. Se revede în razboi ul Macilor. e un lucr u bine cunoscut. Se simte murind. frigul. Acolo începea explorarea. E ceva tare. deodata. Senzatia e mai curând nepl acuta. drumul pe care masinile lor elimina orice forma de viata. Nu mai e stapâna pe corpul ei. luptând cu surorile ei cu mi ros de stânca care complotau în furnicar. E o razbunare. Jeleul maroniu se raspândeste în sistemul ei digestiv. În mintea ei totul e numai durere. Se vede din nou zburând pentru prima dat a pe spatele unui scarabeu-rinocer si facând slalom printre picaturile de ploaie t ari si periculoase ca niste coloane de cristal. Regretul ca a avut încredere în regina. se vede traversând desertul. Tremura. traznindu-le cu acid pe aparatoarele dezorientate care încer cau sa se ascunda în spatele bucatilor de carton. Sunt în stare sa creasca sau sa scada dupa dorinta secretia hormonala. 103 se apropie. prietena ei de cruciada. Totul se întuneca cumplit. cea a Deget elor. în mijlocul fluviului. perceperea durerii si nervozitatea. Regina viespilor i-a dat pur si simplu venin si ea l-a înghitit! Simte pro dusul împrastiindu-se în corp. se vede dialogând pentru prima data cu Degetele. Mai întâi din trecutul direct. acidul. Acid. sarat. soldatii si reginele îsi cont roleaza perfect chimia interna. Alimentul magic patrunde brusc în ea. I se modifica perceptia timpului. dulce. În stomac. La himenoptere. Memoria i se rostogoleste fara ca ea s-o poata încetini. E ca un fel de vijelie. Batrâna furnica rosie aspira si înghite. Înainteaza dar se prabuseste pe pici oarele din fata. 103 înghite. Toate viespile stiu sa fabrice jeleu regal în caz de necesitate. dar e clar ca ce l al unei regine este mult mai puternic si mai delicat decât produsul unei simple lucratoare. Vrea s-o atace pe regina otravitoare. Mirosurile sunt atât de grele încât în jur. îi simt vap orii opiacei. p asta se dilueaza si se raspândeste în sânge si urca prin vene ca sa ajunga la creier. nu se întâmpla nimic si batrâna exploratoare crede ca experienta a e suat. Îi vine greu sa-si ordoneze gândurile. vrea sa adulmece cu antenele înainte de a gusta . celelalte belokaniene. Renunta sa se mai tina pe picioare si se prabuseste Se vede ca si cum ar fi în exteriorul corpului. N-au recunoscut niciodata ca verisoarele lor genetice le-au dep asit. zona mortala. se vede alunecând pe spatele lacu stelor. Se vede iar luptând cu sopârla. Cuvintele sunt olfactiv ametitoare. Apar din nou imagini din trecut. Se vede iar în mijlocul multimii de milioane . lucratoarele. moartea pun stapânire pe ea. Revede prima expeditie spre tara Degetelor si descoperirea marginii lumi i.care miroase puternic. Sarut între specii.

Totul apare într-o lumina noua. Masculin. racnind feromoni pentru ca doicile sa se ocupe de ea nu de larvele ve cine. Se revede nimfa. mai complex. feminin. capetele si antenele în lupte caro ra le uitase rezultatul. urmând piste odorante. Urca în abdomenul matern si se vede ovul. Se vede din nou alergând prin iarba. îngramadit în sala de stocare a oualor. cu ajutorul acelei mixturi hormonale . Lichide ciudate se amesteca. Si mai departe. Îsi percepe corpul ca un ansamblu f oarte sensibil. Gândul rotund se impune. Ovulul freamata. Nu e foarte placut dar e o senzatie foarte puternica. Masculin. olfactive. se revede larva! E o larva care se usuca în solarul domului de crengute. Creierul se ext inde. se descompun în nucleu. Se simte atât de impresionabila încât îi vine sa sape pamântul ca sa se ascunda si sa se protejeze de acele miriade de informatii auditive. Fiecare picatura a acestei fântâni este o clipa din trecutul ei care revine. neut ru? Ovulul danseaza. 103 se pomeneste în acea clipa imperceptibila unde se face alegerea în tre masculin. Simte totul mai puternic. Ochii ei sunt in vadati de pete multicolore. feminin si neutru. care vibreaza la cea mai slaba unda exterioara. din ce în ce mai mica. Y . culori care se exprima prin muzica. Înainte de a fi furnica. Aceste idei vin din creierul ei ca un râu subteran care tâsneste ca sa devin a fântâna. brusc. Asista la întâlnirea dintre gametul mascul si gametul femela în centrul ovulul ui. poate ca a trecut la 30%. Cromozomii se amesteca ca niste labe mari. formân d sosuri moi cu reflexe de moar. Si acolo. creierul s i-ar deschide toti porii mici ca sa lase sa intre lumina. senzatii abstracte. Percepe emotii necunoscute. Mâncare! Doicilor. XX? În cele din urma câstiga cromozomul feminin. îmbibate de parfum ul surorilor ei.de soldati. Gata! Jeleul regal a modificat cursul propriei sale evolutii celulare ur când pâna la primul "macaz". cel care i-a stabilit sexul.. Ovul care tocmai a fost fecundat. 103 este acum printesa. Se vede incapabila sa se mist e singura. mai profund. Înainte de a fi o sfera alba. Toate simturile devin mult mai sensibile. Devine constienta ca pâna atunci a trait doar pe jumatate. mirosuri care se exprima prin culori. 103 este acum femela. dati-mi repede de mâncare. o înteapa de parca ar fi fost acoperite brus c de alcool pur si se teme sa nu le piarda. Îl folosea numai la 10% din capacitate. mai subtil. senzatii tactile car e se exprima prin idei. luminoase c are vin de peste tot ca sa se reverse în creierul ei. totul emite mult mai multe informatii decât si-ar fi închipuit. Ba da! Memor ia continua sa-i trimita imagini! Revede momentul când a fost ouata. Era deja e a. Totul e diferit. antenele. Se revede în cocon. mai dureros. Se vede furnica tânara pe culoarele cetatii Bel-o-kan. Înapoi. neutru? Totul vibreaza în ovul. certându-se cu alti s oldati mai în vârsta. Ce efect ciudat sa se vada redusa la o sfera sidefie atât de mica plina de un lichid limpede. Se revede ou. A fost asta.. vreau sa manânc ca sa ma fac mar e! striga ea. feminin. eram o sfera alba. XY. Toate vanele se deschid. care-si taiau reciproc picioarele. dar luminata de noile ei simturi si capacitatea ei noua de a percepe emotii si a bstractii. Crede ca nu se poate ajunge mai departe de ou în trecutul ei. În capul ei se dezlantuie un foc de artificii ca si cum. muzica care se exprima prin senzatii tactile. Si e adevarat ca în acea perioada nu spera decât sa îmbatrâneasca mai repede. tot mai departe. . 103 se întoarse si mai mult în trecut. am fost sfera galbena. X.

Am douazeci si noua de ani. Înca o data reusise sa-si captiveze elevii. Profitati. se aseza pe marginea unei banci si se adresa unui elev. ni le închide brusc.si pe ei însis i.. "Nu" întareste caracterul. ceilalti te primesc bucuros printre ei. . A împarti în stânga si în dreapta "da" si "nu" cu usurinta tine mai mult de arta decât de stiinta. . vine un momen t în care acest "da" care. Scrise aceasta fraza pe tabla. si suntem obligati sa va ascultam.Ca sa rezumam. 67. Din când în când se oprea. saptamâni au trecut de când a ingurgitat jeleul regal? N-a sim tit timpul trecând. Pr obabil ca e noapte. Co ntinua: .Cât de placut e sa ai simturile atât de ascutite! Cât e de placut pentru o fur nica. pâna atunci. "nu" are limitele lui. fara portita de salvare. Regina îi spune ceva. .Si ce înseamna sa fii anarhist? întreba Francine. Nu mai e vorba de a te integra în societate cu orice pr et sau de a o respinge în bloc. Multe fete erau mai mult sau mai putin îndragosti te de el.Se constata repede în existenta noastra ca cel mai usor este sa spui tot deauna "da". Se afla într-un viespar. "Nu" înseamna libertatea d e a gândi diferit. si e si mai stupid daca mai esti dupa treizec i de ani". Stilourile avide sa noteze totul alunecau pe paginile caietelor. Tema zilei: "revolta".. Se apropie de fata cu o chi cenusii. Fetele din primul rând îi sorbeau vorbele.. Reia treptat contact cu realul. Scrise cuvântul magic pe tabla. Poate ca asta e trecerea la adolescenta: momentul în care învatam sa spunem "nu". glumet. fara a mai aproba totul sau refuza în mod simetric.Nici dumnezeu si nici stapân. zile. "Nu" îi sperie pe cei care spun "da". . Doua criterii trebuie sa motiveze alegerea lui "da " sau "nu": 1) analiza consecintelor viitoare pe termen mediu si lung. Trecerea la vârsta adulta e ste momentul când ai învatat sa-l alternezi pe "nu" cu "da". va voi aminti o veche zicala populara: "E stupid sa nu fii anarhist la douazeci de ani. Daca raspunzi afirmati v la cererile lor. Unii el evi pronuntau în tacere fraza ca sa-i memoreze mai bine silabele pentru cazul în car e ar fi fost întrebati la oralul de la bac. interveni Zoe. Câte ore. Totusi. te pomenesti blocat. "Da" permite integrarea perfecta în societate.Sa nu ai nici dumnezeu si nici stapân. izolat. profesorul de filozo fie este foarte popular în scoala. Daca spui "nu" la toate. domnule? întreba Julie. prin magia chimiei. raspunse el zâmbind.Si ce vârsta aveti. Poate ca s-a facut deja dimineata. Eu ma si mt un om liber si am intentia sa va învat si pe voi sa fiti la fel. Într-un fel. Totdeauna destins. Profesorul de filozofie se întoa rse: . Mai sunt deci anarhist pentru o vreme. o sexuata sensibila. sa devina brusc.Dar la fel ca si "da". Profesorul de filozofie baga mâinile în buzunarele blugilor si se aseza pe banca lui Zoe. . 2) intuit ia profunda. . nici macar nu stie daca e noapte sau ziua."Nu" are cel putin tot atâta putere ca si "da".. . Unele mergeau pâna acolo încât îi marturiseau problemele lor de adolescente si atunci juca la perfectie rolul de confident. Profesorul de filozofie prefera sa se plimbe prin clasa în timp ce vorbea. Îi e frica.ceea ce e si mai important. sa te simti un om liber. sunteti stapânul nostru. Cei care stiu sa spuna "da" sau "nu" cu buna stiinta ajung sa-si conduca nu numai anturajul.. LECTIE DE FILOZOFIE Profesorul intra în clasa. În caldura artifici ala a acelui cuib de hârtie cenusie. mai atente la sunetul vocii decât l a cuvintele pe care le pronunta. Dadea impresia ca stie tot si ca se plimba lene s prin existenta ignorând angoasa. e usor de spus. ci . care a fost atât de mult timp asexuata. facu o pauza apoi înc epu: . . deschidea usile.

pe care nu m ai sunt nici frunze. lacustele decoleaza la nesfârsit. dupa c are se straduiau sa le doteze cu muzica apta sa le puna în valoare. Totusi. volumul III 69. în nor. Norii mortii îsi iau zborul. dar aceasta prudenta se dovedeste inutila. un piroman dadea târcoale scolii. Printesa 103. grupul coboara de-a lungul unui sicomo r si atinge pamântul. Au mâncat totul de pe pamânt si lasa în urma lor un teren ruinat unde se mai înalta înca câtiva copaci goi. ENCICLOPEDIE INSTINCT RAZBOINIC: iubeste-ti dusmanii. Din cauza numa rului imens al lacustelor. excesul de viata ucide via ta. batrânele doici spuneau: Fiecare fiinta ar trebui sa cunoasca o metamorfoza. Poate ca se aliaza cu desertul ca sa distruga viat . SA PARASIM TURNUL STEJARULUI Trebuie sa pleci. Dar e o reflectie de vânator obi snuit tocmai cu luarea vietii celor din jurul lui. Acum dispune de doisprezece ani de existenta suplimentari si are intentia sa profite de ei. suspendându-se de picioare ca niste trapeziste ca sa ajunga. În timp ce cu o antena pipaie cu nerabdare capul furnicii. plus doua în curs de elaborare. La Bel-o-kan. Pânza de lacuste nu e mai departe de zece metri. emite 15 privind cum se departeaza lacustele. Semn e usor de înteles pentru toata lumea. În jurul lor. Uneori. Cele douasprezece o întreaba pe noua lor printesa în ce directie s-o ia. toa te lacustele se ridica în aer.Profesorul de filozofie nu avu timp sa raspunda. Ajunse în vârful saltului. Julie si cei Sapte Pitici se grabira spre spatiul lor de repetitie. Merg astfel din ramura în ramura. Regina viespilor repeta mesajul sub forma de semne antenare. Astfel ca pot sa sara pâna la înaltimi egal e cu de douazeci de ori lungimea corpului lor. Luau cuvintele din Enciclopedie. îsi desfac cât mai larg posibil cele patru aripi si le agita cu o viteza foarte mare ca sa se ridice si mai sus în aer. Usa se deschise brusc s i directorul intra în tromba în clasa. încântati de aceasta diversiune. 103 are acum un sex. Drept pentru care fusesera luate masu ri speciale si fusese instalat un sistem de alarma împotriva incendiilor. raspunzând parca unui apel invizibil. Spectacolul e impresionant. va put ea sa se reproduca. Coboara de-a lungul imensului turn pe care îl formeaza stejarul si cotesc spre o creanga lunga. 68. cu Printesa 103 în frunte. În acea dupa-amiaza pusera la punct alte melodii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cele douasprezece sunt de acord. Merg asa mult timp pâna când nu mai simt mirosul amar al lacustelor. cu ajut orul unei miscari pendulare. aripile lor se lovesc unele de altele. Prudent. dupa semnele foarte clare de scoperite. nici flori. Unele su nt strivite în masa propriei lor populatii. E printesa si stie ca daca întâlneste un mascul. care si ea se uita cum îsi iau zborul. Trebuie sa plece. Deodata se auzi o sirena asurzitoare si elevii acceptara cu bucurie sa p articipe la exercitiul de evacuare. dupa ce sirena amuti. În sfârsit. nici fructe. cu cealalta îi arata orizontul. Deodata. Daca rateaza aceasta etapa. E cel mai bun mijloc de a-i cal ca pe nervi. la o frunza departata. Edmond Wells. nu traieste decât jumatate din viata ei. Lacustele au la picioare muschi de o mie de ori mai puternici decât cei ai furnicilor. nu întelege ce interes are natura sa produca un astf el de specimen cum e lacusta. sarind uneori ca sa se pri nda din urma. 5 semnaleaza celorlalte sa se fofileze discret în sens invers. Apoi îi anunta ca. Acum a veau trei. Atâta miscare produce un vacarm incredibil. Sol ul e înca plin de lacuste si Printesa 103 considera ca e mai bine sa mearga mai de parte pe sus pe crengi si sa se îndrepte spre sud-est. 103 îsi începe deci a doua parte din viata.

Îi pare bine ca 10 preia staf eta. se apropie si îi propune sa produca un feromon-memorie zoologica. Scoala-te. Julie. spre cetatea natala: Bel-o-kan.Da-mi înapoi cartea. te-ai înhaitat cu o banda de liceeni ca si cum nu s-ar fi întâm plat nimic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells . cu intentia de a stoca acolo lichidul odorant. mama ei. Mama ei se opri în prag.Am ascuns-o. . pe etajera de sus. se rasti Julie. La început fusese acel profesor de canto. Mama lua cartea în bucatarie si o rasfoi. Trebuie sa vorbim sincer. si asta pentru binele tau. prinsa în tu multul aventurilor. 103 este de acord. Ba noaptea trecuta nici n-ai venit acasa. mama! Nu acum. . . nu te prosti! Scoala-te! Julie se ghemui cu degetele în urechi. Asa ca. nu asa devreme! .Unde. Avea de gând sa distruga cartea pagina cu pagina pentru ca fiica ei sa înte leaga ca nu-i mai ramânea decât ea. curentii brusti de aer dau norului de lacuste forma unei fete care s e strâmba si se alungeste în toate sensurile. Acum trebuie sa se gândeasca la cele trei specificitati ale Degetelor: umo rul. Psihoterapeutul avea dreptate. Mama ei ezita. Ai inima? E totusi tatal tau! Julie îsi vâra capul sub perna ca sa nu o mai auda. Mama ei deschise brusc usa do rmitorului. scoala-te. In acel moment vazu o carte deschisa pe noptiera. acum aceasta enciclopedie mist erioasa. care îi aude gândurile. de furnici. Fata ei era tot sub cuvertura. De la moartea tatalui tau. dragostea. Ba erau chiar si retete care te învatau cum sa faci un cocteil Molotov. în care va aduna tot ce Printesa 103 îi va încredinta ac um când memoria si capacitatile sale de analiza sunt supradezvoltate. mama ei punea acolo aproape tot. Julie se ridica pe coate si se freca la ochi.Haide. Daca suprimi dr ogul. O ascunse în dulap. Descoperise cheia problemei. 10. Dar mâna realitatii ridica cuvertura si aparu fata mamei. Cele treisprezece furnici pornesc spre sud-vest. traiesti de pa rca nu s-ar fi întâmplat nimic. . .Julie. stiu ca nu mai dormi. D easupra ei. era sigura de asta. Cartea aceea er a un manual subversiv. . mai dormi o ora. . 70. de revizuirea societatii. asa ca îi lua cartea.E inutil sa insisti. . dar pe urma trebuie sa stam de vorba. ADIO CU TRECUTUL Era înainte de seara cea mare. Julie. Ia coaja de ou a unei insecte. de tehnici de manipulare a maselor. arta. trebuie sa stam de vorba. . fata în fata. Julie. Julie ridica un colt al pernei si se uita la mama ei. într-o zi o sa-mi multumesti. Psihoterapeutul daduse vina pe carte.Oh. Era vorba de revolutie. . mama. . ratacise oul plin cu informatii. animalele si vegetalele se trag înapoi.Haide.E noua. Printesa 103 întoarce spatele spectacolului dezolant al câmpiei devastate. Pe vremuri si ea se gândise sa compuna un astfel de obiect dar. e cartea? Mama lui Julie se felicita. spre civilizatie. Fiica ei era în cautarea unui stapân sau a u nui tata. .Bine.Lasa-ma sa dorm.a animala si vegetala si sa nu lase sa subziste decât viata minerala? Pe unde trec ele se extinde desertul. de strategii de lupta. Facuse bine ca îi telefonase ca s-o puna în g arda împotriva acestei pretinse enciclopedii care îi pervertea fata. trebuie sa vorbim. vorbesc serios. volumul III. nu. Julie se îndrepta spre dulap. dupa care vântul îl împinge spre nord.Te distrezi.Vreau sa-ti spun doua vorbe. intoxicatul începe sa-i duca lipsa. Julie dormea. .

e mult mai exaltata decât dragostea în doua dimensiuni. Cartea avea nevoie de ea la fel de mult cât avea si Julie de carte. ele transporta bucati de hâr tie vopsite si aceste hârtii au aceeasi valoare ca alimentele. Dealtfel. Degetele sunt foarte înapoiate. dupa cum arata documentarele lor istorice. am avut cinci sute de ani de Inchiz itie. . Din cuierul de pe culoar îsi lua impermeabilul negru care îi aj unge pâna la glezne. . Având în vedere ca toata lumea este de acord. si din cauza Noului Testament. Totusi.Da-mi-o înapoi imediat. singu rul mijloc de a face sa circule bogatiile era.Unde merge domnisorica? Îi dadu adresa liceului. întoarce-te imediat! striga mama ei din pragul casei. lipiti de s ol. Adica Degetele cele mai violente ajungeau într-un loc. Celelalte furnici se apropie ca sa beneficieze si ele de relatare. puse cartea în ea si iesi în fuga. La adapostul unei grote. Si ce se poate vedea în filmele pornografice? 103 nu a înteles tot dar. jaful. planând în cele trei dimensiuni. Îi f ilmeaza pe cei mai buni copulatori ca sa-i dea drept exemplu copulatorilor prost i. Toate stiu ca stramosii furnicilor. de cele mai multe ori le dau balele ca la limacsi Furnicile sunt foarte interesate de aceasta for ma de sexualitate primitiva. Trebuie s a actioneze repede daca vor sa salveze Cetatea de amenintarea cumplita a pancart . Printesa 103 nu se lasa rugata. Când se uita la televizor. Nu copuleaza planând. Capitalul ne-a adus sap tezeci de ani de comunism. Când vorbesti despre bani cu Degetele. . toate va spun ca n-au bani si ca re greta ca societatea lor e construita numai pe importanta banilor. Din care te tragi si tu. destul de satisfacut ca cineva întelesese în sfârsit ca pr efera sa-si faca plimbarea dimineata si în pas alergator. trebuia neaparat sa ajunga la unul din cei Sapte Pitici. si-l puse peste camasa de noapte. Furnicile îsi spun ca. în urma cu peste 120 de milioane de ani. Degetele au gasi t acest mecanism ingenios ca sa nu mai schimbe obiecte stingheritoare. Julie descoperi Enciclopedia si o scoase din dulapul unde era prizoniera . Tânara opri u n taxi aflat în trecere.Repeta. 103 explica faptul ca Degetele acorda multa importanta copulatiei lor. în general. Afara se încalzeste din nou. 103 vorbeste apoi de reproducerea Degetelor. aveau si ei o sexualitate de acest tip. ea înregistreaza dupa dictare infor matiile pretioase despre viata si obiceiurile Degetelor ca sa-si umple feromonul -memorie zoologic.Da. Ce sunt "filmele pornografice"? întrea ba 16. rostogolindu-se ca limacsii. Banii sunt un concept abstract unic inventat de Degete. violau fetele si le furau toate b unurile. În loc sa transporte un mare volum de alimente. ucideau masculii. Dragostea în zbor. Ahile fugi dupa ea. Apoi se împreuneaza uneori mai multi. lui 103 îi placea în mod deosebit sa vada ceea ce e le numeau "filme pornografice". apasând pe cuvinte: . PE DRUM BANII. îsi lua geanta de spate. cu aripile desfacute? întreaba 9. 71.Julie.. Julie întoarse spatele mamei sale. în acest domeniu.Cartile pot sa fie periculoase. . 103 spune ca Deg etele copuleaza pe sol. înainte de banii. acesti bani pot fi schimbati p e hrana. 10 profita de un moment de odihna datorat unui exces de racoare ca sa-i puna întrebari lui 103. apare o femela care manânca sexul mascul ului. Cele douasprezece se apropiara si mai mult ca sa adulmece mai bine aceas ta noua trasatura a obiceiurilor Degetelor. ca plosnitele de lemn. pleda mama ei.. Furnicile si printesa lor n-au timp de pierdut cu flecarelile. Nu.

e vag. cunosteau pe vremuri secretul vinelor magnetice ale Pamântului. cei care vorbesc având drept referinta limbajul corporal. Auditivii spun cât se poate de natural: "Auzi". Lumea e frumoasa. Folosesc expresii de genul : "sunt satul pâna-n gât". vor ca Pamântul sa se adap teze lor. "excitat/calm". Atentie însa sa nu-l faceti sa functioneze invers! Sa luam exemplul unui p sihoterapeut care îsi primeste pacientul batându-1 usor pe umar si plângându-se: "Deci. Daca. 72. "calduros". Urmând vinele invizibile ale Pamântului. Scoarta terestr a este parcursa de vine de energie magnetica pe care 103 abia le percepea când era asexuata. de felul "contez pe tine pentru a duce la bun sfârsit aceasta treaba". în schimb. Degetele au început sa creada ca numai cu ratiunea puteau sa înteleaga totul si ca deci nu mai aveau nevoie sa con sulte natura înainte de a întreprinde ceva. cele m ai multe popoare asteptau ca preotii lor sa detecteze un nod magnetic pozitiv înai nte de a construi un templu. va fi stimulat la fiecare noua apasare pe acelasi antebrat. Îsi const ruiesc autostrazile oriunde. Auzise despre asta la televizor. Daca. vrând parca sa-si caute mai bine senzatiile în el însusi . Se gândeste la degete care nu stiu sa discearna câmpurile magnetice. "cai verzi pe pereti". O astfel de cunoastere permite sa se actioneze asupra tuturor tipurilor de interlocutori folosind cele trei registre lingvistice. Si asta pentru ca vorbesc numai pri n imagini. Vorbesc cu cuvinte sonore care evoca muzica si zgomotul: "surdina". Iar adjectivele lor sunt "melodios". cauta un "nod magnetic". Daca lasa ochii în jos. începe prin a ridica ochi i în sus. prietene. Înainte! Printesa 103 e înca ametita de fericirea de a avea un sex. care. unele Degete. îl respectam si. taie cu ziduri pistele ancestrale ale migratiilor a nimalelor. el ne prote jeaza. Datorita acestui organ deosebit. Medicul respectiv poate sa practice cea mai buna te . Pamântul este. dar acum aproape ca le vizualizeaza ca pe niste radacini lungi. îsi zise printesa. Vizualii spun cât se poate de natural: "Vezi". nu ti-e mai bine". Vorbesc prin s enzatii: "te-ai prins". atunci când i se cere sa-si aminteasca ceva. e tr ansparent". în Renastere. Viata e frumoasa. furnica percepe cu o acuitate uimitoare undele telurice. traversat de unde vibratoare. Adjectivele lor sunt "rece". Folosesc expresii precum "viata în roz". Ei arata. Acti unea consta în a aplica un punct de presiune pe o parte a interlocutorului când vrem sa-l stimulam în momentul în care îi transmitem un mesaj important. asa se pare. "ai încasat-o". Degetele nu mai încearca sa se adapteze Pamântului. înainte de a-si construi cetat ea. Îsi construiesc cuiburile în zone nefaste magnetic si se mira pe urma ca au migrene. Apartenenta la unul dintre aceste grupuri se recunoaste dupa felul în care un interlocutor misca ochii. descriu cu culori. Pâna în Evul Mediu. sensibil la câmpurile magnetice terestre. atunci e un senzitiv. "discordant". la suprafata. Daca îsi îndreapta privirea într-o parte. Totusi. precizeaza "e clar. înseamna ca e un vizual. De aici. "clopotire". Ca si furnicile. se poate merge mai departe creând puncte de ancorare fizice. "audibil". Chiar si organul lui Johnston. observa. Le sfatuieste pe cele douasprezece sa mearga mai departe fara sa se abat a de la unul dintre acele canale vibratoare. "rasunator". functioneaza mai bine. Ce i care vorbesc având drept referinta limbajul vizual. exercita m o apasare pe antebratul sau. "nu mai avem ce vedea".ei albe. în acel moment. cei care vorbesc având ca refe rinta limbajul auditiv. o forma de memorie senzoriala. ENCICLOPEDIE STRATEGIE DE MANIPULARE A CELORLALTI: Populatia se împarte în trei grupe. "te-ai turtit". atunci e un a uditiv. Si apoi. Senzitivii corporali spun cât se poate de natural: "Simti".

. caci pacientul sau va reveni brusc la toate angoasele lui daca. volumul III 73. parca ma ia cu fiori. ci si sa fii putin psiholog. Asta evita adevaratul dialog. Apoi au aruncat chibrituri aprinse. . da! Show-biz-ul renteaza nemaipomenit în zilele noastre. caci vorbea fara sa se mai opreasca clientei sale. Te poti duce acolo daca vrei. inteligenti si mai putin inteligenti. furnicile se uita una la alta. când vad cum râd elevi i de profa de germana. Vazând ca Julie nu zice nimic. care cereau subventii mai mari. Asa ca unii se dau autoritari. natural. Ca sa-i înveti pe altii. Problema este ca profesorii au ocazia sa influente ze zilnic cel putin treizeci de fiinte tinere si deci maleabile. Enorma responsa bilitate! Noi suntem gradinarii societatii de mâine. ca mine. Îsi împinse în spate scaunul de plastic si îi dadu un inel cu chei. locuies c în imobilul de-acolo. ai nevoie de un loc linistit. iar una dintre ele exprima ceea ce toate gândesc: «Ce prost si La Fontaine ala !»" Taximetristul râde singur. «Salut.O sa racesti. pentru ca ceilalti înca nu sosiser a. zise Julie. Ea vrea sa ma umileasca. Julie schiteaza o strâmbatura descurajanta si îsi z ice ca cu cât criza spirituala a civilizatiei se apropie. S-ar parea ca ai reusit foarte bine în viata! Ah. repeta gestul. Edmond Wells. Pe pancartele lor scria: "Sa salvam agr icultura franceza" si "Moarte porcilor de import". PORCI SI FILOZOFI Soferul era un om de viata. Îi propuse o bautura calda la cafenea si. Unii sunt ma i cumsecade si altii mai putin cumsecade. Întelegi? . În cinci minute omul îi povesti toata viata care. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Deodata.Julie! Ce cauti aici? N-ai ore. Dupa ce-ai fugit de-acasa. îi propuse imediat un banc. era deosebit de interersanta. Ajunse la liceu si se îndrepta d irect spre sala de muzica. . "Salut fetelor" le zice el lasând în jos geamul. amabili si mai putin amabili. . fata accepta. Probabil ca se plictisea de moarte singur în t axiul lui. Între noi fie vorba. Astepta dintr-o clipa în alta sa soseasca coleg ii ei din grupul rock care o vor gazdui fara probleme. Nu semanati cu profa de mate. Julie voia sa se departeze de acel loc cât mai repede posibil. .Sa-ti mai spun unul? Strada principala din Fontainebleau era blocata de o manifestare a agric ultorilor. parasi masina si o lua la fuga.Sa stii ca profesorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti. în ainte de a-l parasi. lânga ele se opreste un Rolls Royce a vând înauntru un greier îmbracat într-un costum de gala. a ltii fac pe savantii sau. Furnicile se uita cu mirare la greierele care manânca caviar si bea sampanie. cu atât oamenii spun mai m ulte bancuri.rapie din lume. cred ca toti profesor ii sunt îngrijorati la gândul înfruntarii unei clase. se dau colegi cu voi. .Ai dreptate. dar daca vrei sa te odihnesti sau sa manânci putin. raspund furnicile. trebuie nu numai sa-ti cunosti bin e materia.Mie mi-ar fi frica sa fiu profa. Etajul trei pe stânga. Pusesera mâna pe un camion care transporta porci din Ungaria si turnau ben zina peste custile animalelor. nu. Ea îi multumi refuzând totusi. Dupa plecarea limuzinei. din coltul pietii. Filozoful zari un colt al camasii de noapte roz sub gulerul impermeabilu lui. "Trei furnici se plimbau la Paris pe Champs-Elysees.Sunteti un tip cumsecade. Vreti putin caviar?-Aaa. mai putine pamânturi în pârloaga si oprirea importurilor de carne din strainatate:. În plus. Profesorul se uita la era cu o privire sincera si cordiala. sperând ca nu o va remarca nimeni.Acum am ore. Greierele ridica geamul si da ordin soferului sa demareze. Arunca o ba ncnota soferului. multumim». raspund furnicile. Se simti obl . . Sunt un star.

Toate fructele se concureaza pentru a fi mâncate si deci sa se raspândeasca în lume. furnicile. Chiar daca nu te simti bine aici. furn icile pornesc din nou la drum. Liceul nu este un scop si un mijloc. Turme de gargarite fug la aparitia lor. ci sa te folosesti de el. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU Cele treisprezece furnici folosesc o ramurica ca sa treaca o râpa abrupta.. Caci insectele sunt cele care le împrastie polenul si l e permit reproducerea. mai solide. fluviul curge de la nord la sud. Printesa 103 ridica a ntenele si repereaza pozitia. Ce greseala enorma faci vrând sa distrugi ceva pe care nu stii sa-l folosesti! 74. De exemplu: de ce fructele au gust bun? De ce florile sunt frumoase? Noi. Îsi zise ca data viitoare când va avea ocazia sa vorbeasca cu Degetele. Ar putea afla astfel de ce fructele au gust bun si de ce florile sunt frumoase. Mai mult gura vorbi decât capul. aspectul si parfumul.Eu am pus focul de la pubele. .igata sa-i dea ceva în schimb.Mmm. Ce bun e fructul! Exista întrebari pe care Degetele nu si le pun. îi va spune ca florile sunt frumoase si mirositoa re ca sa atraga insectele. Degetele erau pe cale de a face sterile specii întregi. a evolua înseamna a-si ameliora si mai mult savoarea. stim. Pentru ele. cele mai putin tentante fiind sortite sa dispara. 103 nu a înteles niciodata de ce Degetele gaseau garga ritele "simpatice". Subtila strategie vegetala: nu numai ca samânta copacului fructifer e raspândita a stfel. Îs i vâra capul în carnea ei moale. Ai noroc ca frecventezi acest liceu. Din fericire. abandonând cadavre de paduchi-de-f runze pe jumatate ciopârtite. Acel vul can de zahar în eruptie bogat colorat în violet. Nu trebuie sa-i suporti povara. Ajung pe o plaja de nisip negru. Dupa ce-si umplu pâna la refuz gusa sociala si stomacala cu fructoza. 103 vazuse ca De getele reuseau sa produca fructe fara seminte: pepeni sau struguri fara sâmburi. Furnicile iau o pauza de masa. Sunt niste fiare salbatice care devoreaza septelul de paduch i-de-frunze. el te îmbogateste spiritual. des i orice furnica stie foarte bine ca trifoiul e o planta a carei seva este toxica . E alergica la polenul de ruja. îsi scuipa în fata sâmburii. verde. Alta strategie a Degetelor: acorda virtuti pozitive trifoiului. roz si alb atrage deja muste isterice. Exploratoarele înainteaza pe plaja. Coboara în tromba o panta abrupta plina de ferig i. . papura zvelta ascunde broaste râioase ale caror oracaituri sinistre rasuna în aer. Se afla la nord-est de Bel-o-kan. Cele douaspre zece exploratoare nu stiu ce este aceea o "ambarca-tiune" si îsi zic ca trebuie sa fie vorba tot de o inventie a Degetelor. O informatie. acea smochina proaspata pe care o devorau nu va avea dificul tati în a se face mâncata si digerata. mai constiente. Educatia face fiintele mai p uternice. ci este si aprovizionata imediat cu compusi pentru fertilizare. Daca va întâlni acest Deget. chiar daca asta le va obliga sa le scuipe.. 16 s tranuta. În jur. ca 10. În orice caz. Doar din lene de a scuipa sau de a digera sâmburii. Ai gresit adversarul. În curând zaresc în departare o linie argintie: fluviul. un Deget care sa-si d ea osteneala într-o zi sa faca un feromon zoologic despre stiinta mirmeceeana. La televiziune totusi. Fructele sunt delicioase în speranta ca vor fi mâncate de animalele care le vor digera si vor da afara miezul sau sâmburii tari mai departe printre excremente . Printesa 103 sugereaza sa coboare pe fluviu în ambarcatiune. . înoata în jeleul pulpei. Jos zaresc o smochina care s-a spart dupa ce a cazut din copac. Strabat carari împresurate de cicoare si ruje. Acest s istem scolar a fost totusi conceput ca sa va ajute. Ai vederea scurta. Trec printr-o jungla de papadie. Cele treisprezece se scalda în sucul ei dulce. Marturisirea nu paru sa-l surprinda în mod deosebit pe profesorul de filo zofie. le va sfatui sa lase fructelor sâmburii. Printesa 103 îsi zice ca ar trebui sa existe.

Unul dintre împaratii din dinastia Song. sa produs o miscare culturala vizând admirarea lunii. Nici o ambarcatiune n-ar putea sa traverseze pe-acolo. Când gândacii se apropie. Dar probabil ca cercetarile prelimi nare fusesera mult prea sumare caci. a vrut sa aiba sufletul împacat. cei mai m ari scriitori. cu petiol lung. cu mult înainte de Jules Verne. Viata fiind o succesiune de zile si de nopti. Aceste coleoptere ac vatice vor servi drept propulsoare. Celelalte o ajuta dar. imediat ce fitilele reactoarelor au fost ap rinse. Cerceteaza împrejurimile cu ochii s i cu antenele în cautarea unei frunze insubmersibile. frunzele moarte care plutesc pe apa se rotesc foa rte repede. Acest apendice foarte solid are o grosime de peste cinci centimetri si coboara în apa pâna la un metru ca sa fixeze planta de pamânt. adica au facut explozie. sub domnia împaratilor din dinastia Song. acesti chinezi fabr icasera astfel prima racheta interplanetara. Ei sperau ca puterea exploziei sa-l proiecteze pe suveran pâna pe luna. 103 provoaca un contact an tenar si gaseste feromoni ca sa-i convinga sa le ajute în croaziera pe fluviu. Te poti gândi la un insubmersibil mai bun? Cu un nufar. au o forma ovala. O inspectie dezvaluie o ancora care o imobilizeaza. Cei mai mari poeti. neteda si p arca data cu lac. Nufarul se prelungeste printr-un rizom lung care i ntra în apa ca o frânghie. cu noua ei vedere sexuata. Se refugiaza deci sub o stânca si manânca gargaritele ca sa-si recapete fort ele. Împreuna cu vehiculul sau. acestea s-au comportat exact ca niste focuri de artificii. Print esa 103 le semnaleaza ca trebuie sa captureze gândaci de apa. 75. E mai bine sa coboare mai jos în cautarea unui loc unde fluviul se îngust eaza. Se pregateste o mare calatorie. el însusi poet si scriitor. Furnicile urca pe un mic nufar alb si roz rezemat moale de mal. Au plasat deci niste petarde volumi noase sub o cabanuta în centrul careia trona împaratul Song. Frunzele lui. În China. Furnicile urca pe planta dar aceasta nu se misca. Printesa 103 constata. în secolul al XIII-lea.Printesa 103 le arata ca o frunza poate sa fie folosita ca suport pentru a înainta pe apa. Furnicile îi ademenesc cu ceva prada moarta ca pturata la suprafata fluviului. Le-a cerut savantilor sai sa fabrice o racheta. Printesa 103 afirma ca nu foloseste la nimic sa plece acum. Petioalele sunt suple si prevazute cu un numar de tubulete pline de aer care asigura o si mai buna pl utire. cei mai mari cântareti nu mai aveau alta sursa de inspiratie decât ac easta planeta de pe cer. Suprafata superioara formeaza un fel de platforma verde si rotunda. Pe vremuri. Apoi evidenta se impune: nuf erii. ca malul din fata este foarte departat si ca. împaratul Song a fost pulverizat printre aceste e norme jerbe colorate si incandescente care ar fi trebuit sa-l propulseze pâna la a . In cea mai mare parte. în plus. Printesa 103 se apleaca sub apa ca sa-l taie. amânarea nu era prea mare. ea a traversat fluviul pe frunze de nu-ma-uita. Chinezii stiau deja foar te bine sa se foloseasca de praful de pusca. Sub frunza principala. dar acolo unde se afla acum nu exista nu-ma-uita. Plutesc pe apa din noaptea timpurilor. Belokanienele încep sa amenajeze ambarcatiunea si o umplu cu alimente care le vor ajuta sa suporte vicisitudinile croazierei. fru nze tinere cufundate înca în apa se înfasurate în forma de cornet. rezer vele lor sunt formate din gargaritele care n-au fugit destul de repede si din gând aci de apa care au refuzat sa coopereze. Ea recomanda îmbarcarea a doua zi dimineata. ENCICLOPEDIE CALATORIE SPRE LUNA: Exista momente când visele cele mai nebunesti par re alizabile cu conditia sa îndraznesti. înainte de a da ultima lovitura eliberatoare. semn ca exista vârtejuri. Cu mult înainte de Neil Armstrong. Admira atât de mult luna încât a dorit sa fie primul om care s a puna piciorul acolo. ceea ce faciliteaza scurgerea apei. întrerupându-si din când în când lucrul ca sa respire . nu vor putea sa navigheze noaptea. vom traversa fara sa ne înecam.

A vazut unde a du s asta: roci topite. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 103 percepe electricitate magnetica în aer. Iese în pragul cavernei ca sa vada ce se petrece afara. tot ce se petrecea noaptea. Printesa priveste ploaia. mai ales. Ai o usoara tendinta spre insomnie. Se ridica. A treia bubuitura. vor fi si ele constrânse sa încalce acest tabu? Printesa îsi îndoaie antenele si adoarme iar. Cerul e negru si luna. Pâna atunci considerase singuratatea. În jurul ei. Pentru aceeasi informatie. a colo sus. cele douasprezece exploratoare motaie mai departe. O sfera enorma de apa care face explozie pe pamânt si o stropeste. Focul. E frig dar ieri a mâncat destul de mult ca sa dispuna de rezervele de ener gie necesare pentru a se mentine treaza. dar 103 prefera sa se dea totusi trei pasi înapoi. alimente carbonizate si. într-o zi. în timpul somnului e dominata de o stare de semi-toropeala. le transforma pe cele douasprezece exploratoare în albinoase. caci somnul îi "stingea " complet corpul cu sânge rece. Ploaia. De aceea. putând sa duca la concluzii complet contrare. Dupa tunet se asterne o tacere si mai apasatoare. nu exista. INSOMNIE E noapte si totusi furnica nu doarme. noaptea ca niste valori cont rare spiritului furnicarului. fiecare emisfera va avea o analiza difer ita. Un copac negru de pe pamânt a fost lovit de copacul alb din cer. ca sa evolueze. Chiar si frigul are farmec ul sau. razboaie cu foc. De data asta e mai aproape. Cu organele lui Johnston. Cerul e si mai întunecat . Focul. 103 vede o linie de lumina brazdând cerul. de când are un sex. o secunda. Or. Broastele nu mai Oracaie. Un copac mare de lumina creste din nou între nori si mo are atingând pamântul. S-ar parea ca numai noaptea emisfera dreapta. pri . descoperita pe jumatate . Pe vremuri. Degetele si-au bazat tehnologia pe stapânirea focului. Existenta lui est totusi atât de efemera încât printesa deja nu o mai vede. Focul e tabu la insecte. Poate ca asta e motivul pentru care insectele n-au dezvolt at niciodata tehnologia metalului si nici a explozibililor. Creierul stâng este harazit logicei. Toate insectele stiu ca pe vremuri. e creier ul formelor. Caverna este luminata de un flash care. Aceasta sfera mortala este urmata de o multitudine de altele la fel. furnicile controlau focul si se dedau unor razboaie cumplite care uneori dist rugeau paduri întregi. Fenomenul este mai putin periculos decât lacustele. Se trezeste la cel mai mic semnal. volumul III 76. Ia imedia t foc. O furtuna. Creierul drept este harazit intuitiei. toate insectele au convenit sa proscrie acest element mortal. Un zgomot si o lumina au trezit-o pe 103.strul noptilor. Viseaza flacari. Trece un nor rosu. Furnica priveste focul care mistuie treptat copacul. Apoi cade o bomba. noaptea e frumoasa. consilier inconstient. Oare. Fiecare dispune de un spirit propriu. Printesa stie ca. ENCICLOPEDIE NOOSFERA: Fiintele omenesti au creiere independente: emisfera dreapta si emisfera stânga. frigul. în urma cu câteva zeci de milioane de an i. Edmond Wells. 77. Dar. este creierul cifrelor. Furtuna seamana cu u n copac înalt cu multe crengi care creste din cer ca sa mângâie pamântul. leganata de ploaia care cade p e pamânt. E unul dintre inconvenientele de a fi dotat cu simturi mai subtile. se oglindeste în romburi mici în fluviu. Masacre cu foc.

Avea impresia ca zboara si refuza sa aterizeze. "Pare prea usor.. acest creier feminin intuitiv ar ma i avea o calitate. informatia trece si duce la o idee apta sa s e concretizeze în fapte. maxilarul fu r ugat sa se deschida. Noosfera ar fi un nor mare care înconjoara planeta ca si atmosfera sau ionos fera. inventatorul cuvântului "b iosfera" si â filozofului Teilhard de Chardin.. Ar . iar Ji-woong.. aici si acum? Toata lumea se linisti brusc. în realitate . deja încalziti. sa ia din inconstientul colectiv apoi sa lase emisferele dreapta si stânga sa comunice destul de liber ca sa reuseasca sa puna în practica aceste concepte care se gasesc în noosfera. Iar când creierul nostru stâng asculta cu atentie creierul drept. Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent. Publicul îi pândea gura. Acest nor sferic imaterial ar fi format din inconstientele umane emise de creierele drepte. Edmond Wells. ci unul singur. Dupa parerea savantului rus Vladimir Vernadski. Nervul era pregatit sa transmita foarte repede semnalul. O fraza de pronuntat. vane. Noi suntem noii vizionari! Noi suntem noii inventatori! Privirea fetei îsi schimba usor culoarea.Daaaaa! Nervii. Avea ezitarea cuceritorilor care nu îndr azneau sa-si asume victoria. Francine îsi agita parul blond. lovea cu betisoare le în toate tobele. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. dar senzatiil e erau prea puternice. Julie se simtea bine în acea mare de oameni. un inventator sau un ro mancier n-ar fi decât niste receptori radio capabili. creierul nostru drept le ia pur si simplu de acolo. Spiritul uman globa l într-un fel. volumul III 78.Sunteti gata. Simtea aceeasi angoasa ca si Hanibal la portile Rom ei. cu ochii în sus. David îsi lega partile de solo de cele ale lui Leopold. În capul ei se declansau câteva meca nisme. Concertul trebuia sa se termine la unsprezece si jumatate. aceea de a putea sa se branseze la ceea ce ei au numit "noosf era". limba se agita si cuvintele fura pronuntate: . dupa m odelul unei perechi în care sotia. grilaje... intuitiva. cu creierul lor drept. CONCERT Caldura. Acea revolut ie despre care vorbea Enciclopedia parea foarte aproape. iar Julie ar fi dorit ca acest moment p retios sa dureze vesnic. Nu mai erau opt. .n intermediul viselor. realizator constient.Sunteti gata sa schimbati lumea aici si acum? Sala raspunse si mai tare: . sa nu mergem mai departe. functionau mai repede. Zoe dansa din buric. un pictor. deschizând porti." Cei Sapte Pitici asteptau de la ea o fraza sau macar un gest. Toti se uitau la ea. un muzician. îsi da acordul emisferei stângi. Julie avea energie cu carul si mai avea înca nevoie de acel contact colectiv fabulos. Nervul se grabi sa faca sa circule mesajul. sa faceti revolutia. Un nerv primi un mesaj de transmis gurii.Daaaaa! Trei batai de inima. Astfel credem ca ne imaginam sau ca inventam lucruri pe care. Apoi urma raspunsul: . si-ar strecura pe furis parerea sotu lui materialist. Julie ezita. Fetele de la clubul de aikido scandau: Cine sunt noii vizionari? Cine sunt noii inventatori? Aclamatii. Conform acestei ipoteze. Mesajul perceput era transmis de nervii au ditivi pâna la creiere care descompuneau sensul si greutatea fiecarei silabe. Ji-woong îi facu semn sa reia "Revolutia furnicilor".

Alexandrine. Tânara cântareata a grupului. Fara complexe..Iata cecul pentru concertul vostru din seara asta si ca sa va ajute sa va pregatiti viitorul spectacol. are toate calitatile ca sa reuseasca în show-business: un corp de zeita. Nu trebuie sa va mult umiti cu mica victorie din seara asta. si destul de repede. . Trebuie sa va ocupati mai mult de costume. care avea sarcina sa interzica pur si simplu pro pagarea operelor prea "subversive". Asistenta era foarte animata. . Sa le multumim înca o data lui Al ba ca Zapada si celor Sapte Pitici. Juli e Pinson. o lua pe Julie în brate si o saruta pe amândoi obr ajii. Nu trebuie sa exageram.În sfârsit se petrece ceva interesant si în acest mic oras de provincie. un concert reusit. sigu r.. se gândi putin si scrise: cinci mii de franci. cu entuziasmul ei comunicativ.Serios? Directorul scoase un carnet de cecuri. Vreau sa mai veniti. . Julie face sa se uite aceste mici im perfectiuni datorate tineretii. cu oameni care aplaudau dar care apoi pleaca.fi fost de ajuns sa spuna: "Haide". Directorul opri sunetul. fusese înfiintata o institutie politieneasca: cenzura de stat.Dar. murmura Julie' În cabina unde se demachiau. cu formula ei de glamour rock. ENCICLOPEDIE CENZURA: Pe vremuri. .Concertul a luat sfârsit. Pe buna dreptate putem regreta ritmurile modeste si insipiditatea cuvint elor.. la un decor. Fusese doar un simplu concert. Dar. . Urca pe scena si zise: . niste ochi cenusii care ar corupe si un sfânt si o voce foarte jazzy. poate sa va gânditi la fumigene. Sala aplauda fara entuzia sm.. premiata deja în toate topurile.Buna seara si multumesc. Marcel Vaugirard 80. PRESA TRÂMBITA DE FONTAINEBLEAU (Rubrica culturala) CENTRUL CULTURAL UN CONCERT INAUGURAL DISTRACTIV Tânarul grup de rock francez Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici a facut o prezentare foarte simpatica ieri seara în noua sala de muzica a centrului cultural din Fontainebleau. M a asteptam la ceva modest iar voi ati creat un happening.. Clipa de gratie trecuse. simtira cu totii un val de amaraciune. Totul era parca suspendat în timp. a st iut deja sa cucereasca un public larg care depaseste cu mult centrele culturale provinciale. Ceilalti directori de centre culturale au sa crape de gelozie. N-am mai vazut niciodata pâna acum un pub lic atât de entuziasmat. pentru ca unele idei considerate subversive de catr e puterea de atunci sa nu ajunga la marele public. Farmecul fusese rupt. Viata îsi relua cursul. sa puneti afise. "Iubirea mea. se despart si se întorc acasa ca sa se culce. Unii pretind chiar ca s-ar putea dovedi o rivala pentru celebra cântareata Alexandrine.Ati fost cu adevarat formidabili! . Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici anunta totusi aparitia apropiata a unui album cu titlul evocator: "Treziti-va!" Poate ca în curând va intr a în concurenta cu noul succes al cântaretei Alexandrine. Sa-i aplaudam. te iubesc". Data viitoare vreau un concert traznet! 79. . reduse lumina pe scena si aprinse lumina în sala. Directorul intra în culise.

care paralizeaza creierul. Multimea unor insipiditati similare blocheaza creatia originala. pr oducatorii de discuri împiedica aparitia unor noi curente muzicale. caci este normal sa vezi un nufar alunecând p e apa. Furnicile stiu ca acel suc e dulce dar contine un alcaloid put ernic. Partea de sus a nufarului atinge usor frunzele unei flori de cucuta care degajeaza miros de telina si supureaza un suc galbui care se închide la culoare în contact cu aerul. Furnicile se distreaza urcând si coborând pe aceste pânze mari de culoare roz. mai senin. Narcisele seamana cu niste stelute galbene si parfu mate. Rizomul contine o substanta anafrodisiaca care actioneaza ca un calmant. volumul III 81. Cu cât sunt mai multe canale de televiziun e. care ridica capul si scuipa jeturi apte sa alunge sapunul din tubul lor pulmonar. Edmond Wells. cocotate pe cele mai înalte petale rosii al nufarului. Se cheltuieste o energie imensa pentru ca t otul sa ramâna imobil. Sub efectul acestei licori. Sub avalansa neîntrerupta de informatii neînsemnate. La trecerea navei. solida si plata. mai blând. Aceasta dezordine pe apa îi irita pe gândaci. gândaci i de apa înoata cu miscari gratioase. Fruntea gândacului de apa este împodobita cu un simbol galben în forma de V. niste nici nuci înconjurate de un caliciu împod obit cu spini mari laterali. salciile plângatoare îsi apleaca frunzele lor lungi si mo i. elibereaza saponina. de radio. Acum nu mai actioneaza lipsa. Tot asa. Deseneaza motive complicate pe arip ile fluturilor si mai simple pe carapacea gândacilor de apa. si nici criticii care ar trebui sa filtreze aceasta masa nu mai au timp sa citeasca. Castanii de apa îsi ofera fructele. Toate astea fac parte din vechea logica: nu trebuie sa apara nimic "original" ca re sa poata pune în discutie sistemul. furnicile zaresc obstacolele din departare. Bobitele de roua scânteiaza pe plantele acvatice care se deplaseaza în deriva. Mereu avida de senzatii tari. Naturii îi place uneori sa introduca o nota decorativa. cu atât diversitatea de creatie e mai mic a. Astfel se ajunge la paradoxuri. Difuzând cu tona tot felul de muzici similare. Multe exploratoare au platit cu viat a pentru ca aceasta informatie sa ajunga în memoria colectiva a semenelor lor. cenzura si-a schimbat fata.Azi. Se raspândeste tenta cenusie. Micul nufar este într-adevar o nava perfecta care protejeaza de apa rece c a gheata. Floarea nufarului este destul de complexa. se bucura de peisaju l imens din jurul lor. Pe stânga. Din punctul cel mai de sus al florii acvatice. Carapacea lor verde are margini portocalii. cazând. totul pare mai pasnic. În partea din spate. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. nimeni nu mai stie de unde sa ia informatiile interesante. a caror marime se diminueaza pâna când se transforma în stamine în centrul florii. Nim . prin miile de carti care apar pe luna. Furnicile îsi inspecteaza vasul. substanta care face spuma si bule. editorii împiedica aparitia unor noi curente lit erare. la nivelul suprafetei irizate. Printesa 103 gusta rizomul nufarului si e mirata ca imediat are un sentiment puternic de pace. ziare. sa vada sau sa asculte totul. Nu atrage atentia nimanui. Îsi lasa în apa capsulele care. Fluviul dimineata e ceva foarte frumos. COBORÂREA PE FLUVIU Fluviul argintiu aluneca spre sud. o stânca are suprafata acoperita cu sapunarita care împrastie arome delicate. Ea e f ormata din patru sepale verzi si din numeroase petale inserate în spirala. Pulpele lungi si paroase ale gândacilor de apa se îndoaie si se desfac ca sa propulseze ambarcatiunea mirmeceeana. suporturi mediatice. Soarele stacojiu le scalda pe be lokaniene cu o ploaie de reflexe rubinii. Printesa 103 si cele douasprezece explora toare. Nu poate sa zâmbeasca dar se simte bine. cicutina. Nava exploratoarelor s-a avântat dimine ata devreme pe valurile neospitaliere si despica cu o viteza destul de mare acea panglica stralucitoare. ci abunde nta. Frunza de nufar formeaza o pluta mare de c uloare verde.

masculii libelula stiu asta si. De altfel. Ca sa respire. se dedau dansului lor nuptial. claca furnicile vad dupa un unghi de 180 de grade. Deodata se iveste un cap. vedere pe care Degetele nu o vor avea niciodata. si nu-si pot fixa atentia decât pe 15 grade. Nu stiu cum au adus furnicile. Nu pot sa-si mai spuna: "merg spre necunoscut". rivalitatea nu s-a t erminat. Din documentarele televizate. Degetele vad foarte departe cu claritate. acele salcii plângatoare. pentru dominarea Pamântului.eni sa nu se atinga de cucuta! Deasupra lor se rotesc libelulele. gelosi. se grabesc. Greieri. Femela libelula este evident atrasa de masculul care îi ofera cea mai mare suprafata pentru dansul copulator si ouatul care va urma. E o larva de libelula al carui cap iese la sup rafata apei ca sa hapaie o efemerida.. Fu cuprinsa de o mare mândrie pentru specia ei la vederea acelui fluviu ma iestuos. Degetele v ad doar dupa un unghi de 90 de grade. Când era la Degete. E o plosnita de apa. Din fericire. furnici le s-au razboit cu termitele timp de zeci de milioane de ani. Daca se acupleaza de mai multe ori cu amanti diferiti. 103 capatase obiceiul de a mânca de trei ori pe zi la or a fixa. Sunt prea mari. Stie cum. Vede. Toate tarile de pe planeta sunt la o zi de mers cu masinile lor zbu ratoare! Într-o zi. dar si broaste si broscoi. cunoaste toate vechile mitologii transmise din totde auna de la o antena la alta. Atunci libelula îsi desface masca brusc cu b arbia-brat articulata. ceapa sau morcovul. Se apropie de prada care nu fuge deoarece crede ca dispune de destula distanta ca sa poata fugi. Degetele nu o cunosc. 103 se gândeste la marea istorie a furnicilor. Într-adevar. În timp ce soarele devine din rosu portocaliu. Cu noile sale simtiri de sexuata. Tinerele furnici le urmaresc cu admir atie. Stie cum au facut furnicile sa dispara dinozaurii d e pe Pamânt invadându-i prin intestine. a sa cum le vede ea. va putea du pa aceea sa produca oua provenite de la primul.. se aud o multime de cânturi. fie ca un mas cul a reusit sau nu prin eforturile lui sa atraga o femela. Ambarcatiunea-floare aluneca si evita în ultimul moment stâncile-recife. Dispun de hartile tuturor padurilor. vechi si demne. cum se respecta fruct ele. prea g rase... sub suprafata fluviului. Fiecare mas cul supravegheaza si apara împotriva celorlalti masculi partea sa de teritoriu. cu capul în jos si sifonul respirator în sus. Marile insecte. prinde prada apoi o aduce la restul capului care îsi înfige în ea maxilarele. Asta nu o va împiedica totusi pe doamna libelula sa gaseasca alt mascul care si el o va goli la rândul lui. înainte de a se acupla. pe spate. Înainteaza târându-se cu picioarele din s pate si pare ca galopeaza de cealalta parte a oglinzii suprafetei fluviului. al doilea sau al treilea partene r. cum sa te faci înteles de animale si atâtea si atâtea lucruri despre care Degetel e nu stiu nimic. ea înmagazineaza sub coate bule de aer care sunt treptat aspirate de s tigmate. Se înfrunta între ei ca sa-si mareasca posesiunile. Asezata în mijlocul galben al navei-nufar. Printesa 103 spera sa le arate Degetelor tehnologiile din Belo-kan. O femela poate sa pastreze timp de câteva zile sperma proaspata a masculu lui în abdomen. A picat bine. Nu vor percepe aceleasi culori ca ea. Celalalt o observa printr-un geam. cum se prelucreaza laptisorul paduchilor de frunze. Printesa 103 întelege ce s-a întâmplat. îsi zise ea. Furnicile se apleaca ca sa strânga larvele de tântari suspendate la nivelul suprafetei fluviului. Si nici: "Plec departe într-un ti nut strain". Aceasta pleaca ca o catapulta. deci finit. Larva li belula este dotata cu o prima masca-fata legata la o articulatie lunga care îi fol oseste drept barbie. Ono are spermei ultimului mascul. prea puternice ca sa vada acele narcise galbene. E ora dejunului. spre alte tinuturi seminte de flori si de legum e care nu se aflau acolo înainte: mazarea. Asta e istoria lor. bineînteles. privirea Printesei 103 strapunge apa. dar raza lor vizuala este prea îngusta. a aflat ca Degete au descoperit ca Pamântul e rotund. tuturor pajistilor. Totusi. din tinuturile Soarelui-rasare. tu . un animal care înoata invers. sa goleasca femela de sperma rivalilor. pasari.

A. Furnicile. Edmond Wells. "La fel e si gloria regelui care se ridica continuu în acelasi timp ca modulatia ". Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Datorita lor. ENCICLOPEDIE ARTA FUGII: "Fuga" este o evolutie în comparatie cu canonul. Patinatorii supravietuitori se deplaseaza în zig-zag printre jeturile de a cid formic. catifelati si hidrofugi. c a pe vremuri vikingii lancile si scuturile. Ofranda muzical a s-ar putea repetai la infinit. Spri jinindu-se cu tot torsul. furnicile zaresc un grup d e insecte care merg pe apa. folosindu-se de ea ca de o pânza solida. se îndreapta spre complexitatea absoluta.turor le e foame. pluti nd si agitându-si inutil picioarele. cadavre de tântari sau larve de plosnite. B corespunde notei si bemol. Bach = si bemol. ATACUL PATINATORILOR ACVATICI În timp ce vasul-nufar rosu luneca usor pe apa. exact înainte de a muri. lui si simplu. si. Cu ajutorul acestui sistem de "salt" de la o tonalitate. 82. Totusi câtiva reusesc sa se apropie de nava si. inund a frunza de nufar. întelegând pericolul. insecte acvatice care seaman a cu tântarii de apa dulce. pot sa circule linistiti pe apa fara teama ca se vor duce la fund. se grupea za într-o legiune acvatica si ataca. Sunt paienjenii de apa. Ofranda muzicala. situati ca doua pe rle în parti. Johann Sebastian Bach a vrut sa explice muritori lor de rând tehnica progresiei muzicale care. Atunci. îi fac sa semene cu niste masti africane alungite. . doar sprijinindu-se de ea cu picioarele lor lungi. Paienjenii de apa cauta dafnii. A fost oprit în plin elan de probleme de san atate (în acea perioada era aproape orb). Multi paienjeni sunt doborâti de la primele rafale. volumul III 83. dar acest exercitiu cere o gestionare perfecta a repartizarii greu tatii pe fiecare picior iar furnicile au totdeauna unul care se duce la fund. Patineaza pe suprafata apei. Bach a patruns astfel chiar în interiorul muzicii sale si conta pe ea ca s a se ridice si el ca un rege nemuritor spre Infinit. Ca multe dintre ele. Un fel de summum al acestei opere consacrate fugii este bucata Arta fugi i în care. Toate furnicile sunt în apa. Unele încearca sa imite paienjenii m ergând pe unde. do. Deodata percep vibratia ambarcatiunii furnicilor. ca sa vada cum reactioneaza cu ea însasi pe toate planurile. În solfegiul german. pornind de la simplitatea totala. Aceasta fuga este deci neterminata. la sfârsit. atinsi. Fuga în schimb poate sa prezinte mai multe teme diferite. Foc. Numerosi paienjeni de apa. de Johan Sebastian Bach. la. îsi aliniaza abdomenul pe flancurile navei. îsi asigura o stabilitate excelenta pe fluviu care react ioneaza ca o membrana întinsa. Canonul "tort ureaza" aceeasi tema în toate sensurile. în mod ciudat. si H. In cele din urma se pomenesc deci cu barbia si pântecele în contact cu apa rece. Si asta fara ca urechea celui mai atent auditoriu sa descopere clipa în c are a avut loc metamorfoza. C. porneste în do minor dar. Au capul mai lung decât corpul si cei doi ochi sferici. explica Bach. Fata inferioara a pân tecelui este acoperita cu peri argintii. se prabusesc si pornesc în deriva acolo unde pântecele lor hidrofug îi mentine la sup rafata. pâna când se va fi metamorfozat în toate notele gamei . constituie una dintre cele ma i frumoase arhitecturi de fuga. Trebuie subliniat ca Bach a semnat-o folosind drept tema muzicala cele p atru litere ale numelui sau. Abdomenele mirmeceene îsi trag salvele. Fuga e mai mult o progresare decât o repetare. lui la. se termina în r e minor. lui do. printr-o "scamatorie" demna de cel mai bun prestidigitator.

zgâltâit. erau n evoiti sa se agate de papura caci. Acolo. ci mergând mai repe de decât ei. risti poate sa primesti o multime de lovituri dar. e un paianjen de apa si are un gust b un. ît i poti ameliora propriile conditii de existenta precum si pe cele ale întregii tal e comunitati. reusesc sa urce din nou pe nava lor. 1 5 nu întelege de ce-ar trebui sa fie crutat. Daca continua asa. Fon datorul s-a încapatânat totusi. Vrea sa manânce paianjenul de apa dar Printesa 103 o oprest e. furnicile nu risca sa se înece. altfel. Se straduiesc sa se agate de marginea nufarului. Cunoasterea acestui lucru da un nou curaj printesei. Patinatorii de la capatul de jos al fluviului. 5 simte foarte bine ca în timpul CA-urilor. Un paianjen de apa p ovesteste ca din cauza unui individ. foarte repede. Cele treisprezece se agita în toate sensurile si se stropesc reciproc. încetând de a te mai agata de o securitate imaginara si lasân du-te dus înainte. 103 este constienta de asta. Fie e vânt. Tot agitându-se. adau ga ea. Printesa se adaposteste în spatele noilor sale simturi de sexuata ca sa-si justifice compasiunea. pâna la urma. În loc sa-si petreaca viata ca sa se pr otejeze dupa papura. Fondatorul traia într-un loc unde curentul era foarte puternic. în timp ce patinatorii continua sa le îmbrânceasca si sa le calce pe cap ca sa le faca sa se duca la fund. în curând se va gândi numai la ea. fie. În mod normal. au considerat ca un paianjen de apa capabil de atâta curaj era un exemplu. vazându-l cum trece. E în pielea ei. Dar a supravietuit. stie totusi ca este o noua dovada a degenerescentei sale datorata lungului contact avut cu Degetele. Dezvoltarea si mai mult a simturilor. o furnica se branseaza în permanenta la mintea c olectiva si nu se debranseaza decât foarte rar pentru rezolvarea unor probleme "pe rsonale". Trebuie sa se organizeze repede. scufundat. a plecat si. dar îsi spune ca. Astfel. îsi vor constru i cetatea lor lacustra si vor deveni stapânii fluviilor. Nu mai joaca jocul colectivitatii. Chiar si înainte avea te ndinta sa fie egoista. Printesa 103 stie ca în capul ei exista o problema. Comunicatiile Absolute. Printesa 103 rema rca faptul ca petalele-pânze ale vasului-nufar suiera. iau viteza . Va deveni egocentri ca ca Degetele. Sunt recuperate si celelalte furnici si sunt capturati câtiva paienjeni ag resori. Nu-ti pastrezi avansul distrugând concurentii. peste câtiva ani.. Spune ca trebuie eliberat ca sa se întoarca la poporul lui recent socializat. furnicile sfârsesc prin a se agata una de alta într-o platfor ma plutitoare. Fondatorul îsi zi sese ca-si vor consacra cea mai mare parte a energiei luptând împotriva curentului d esi nimeni nu stia unde ducea acel curent. erau luati de curent. L-au facut seful lor si au luat hotarârea sa traiasca în colectivitate. fiecare sp ecie cu sansa ei. Ce descoperise acel patinator? Încetând de a-ti mai fi teama de curent. 103 îi întreaba pe prizonieri de ce ataca în hoarda desi speci a lor este cunoscuta ca fiind formata din animale solitare. 15 se apropie. Celelalte furnici sunt de acord. ranit. în mintea ei. fu lu at. Or 103 este aproape constant debransata de mintea colectiva. el a decis sa se lase purtat de curent. i -a agravat defectul. Dupa câte va încercari. o singura fiinta este de ajuns ca sa modifi ce comportamentul unei întregi specii.. un patinator pe care îl numeste Fondator. Toti vecinii sai pa ienjeni i-au prezis moartea caci curentul puternic avea sa-l arunce de stânci. în închisoarea propriului cap si nu mai face nici un efort ca sa gând easca în grup. Daca paienjenii de apa încep sa lupte în gr up si daca mirmeceenele nu-i opresc chiar de acum. Înainte de-i mânca. îsi zise Printesa 103. în sch imb pot sa fie înghitite de orice animalut.Atâta timp cât apa nu le trece de barbie. pornind de la care se arcuiesc ca sa urce pe vasul nufar. la urma urmelor. printe sa refuza sa lase sa fie vizitate zone întregi din creierul ei. Dar nu e momentul potrivit pentru astfel de reflectii. Poate ca ar trebui sa-l cautam pe faimosul Fondator ca sa-l ucidem. datorita sexului. pai enjenii de apa nu puteau patina decât pe distante mici apoi. dupa cum prezisesera semenii lui.

Toate firele de par de pe fata si antenele lor sunt îndoite spre spate ca o simpla iarba. 84. propuse Paul. groase si rosii pentru primele litere si minuscule negre cu o umbra alba pentru celelalte. cu cele trei furnici în forma de Y. Câteva furnici urca în vârful celei mai înalte petale de nufar. Printesa are dreptate sa fie îngrijorata cac i. ENCICLOPEDIE VIITORUL APARTINE ACTORILOR: Viitorul apartine actorilor.Sa punem la punct un spectacol total. Paul avea de gând sa învaluie astfel fiecare tema într-un ad evarat decor olfactiv. Descoperi în programele grafice o textura care semana cu cea a vechilor pergamente si alese m ajuscule rasucite. Toata lumea în vârf.Formidabil! Eu o sa fac o furnica gigantica de cel putin doi metri. concert la centrul cultural din Fontaineblea u". Oamenii vor avea astfel la dis pozitie trei zile ca sa cumpere bilete.Cu fumigene si spoturi luminoase pentru efecte speciale. în departare. apoi pleca cu prietenii ei sa lipeasca afisele. Narcisse avea sa creeze niste costume sofisticate si va concepe masti si machiaje care vor sublinia fiecare cântec. oamenii vor avea impresia ca vad dându-se paginile sugera David. . Zoe trase doua mii de copii pe xeroxul color al directorului scolii. De la mirosul de lavanda pâna la cel de pamânt. Numai sa nu fie o cascada. . Sus scrisera "Furnicile". De acolo de sus se simte foarte bine viteza. considerat la început a se dator a sistemului electric. David avu atunci ideea sa fixeze micul microfon de la una din coardele l ui de harpa pe elitrele insectei. Paul facu reglajul si în curând obtinu un sunet cu un efect dintre cele mai bizare. Jiwoong apela la sora lui mai mica cerându-i sa le lipeasca în tot orasul cu colegii e i de clasa. Examinara imaginea de pe coperta Enciclopediei cunoasterii relative si a bsolute. îsi zice furnica. ..Am putea fabrica niste obiecte enorme ca sa umplem scena.Cu o pagina mobila în centru si un set de diapozitive. . zise Leopold. . Examinara rezultatul obtinut. pe ntru ca primii lor fani sa nu fie derutati. Se aplecara asupra computerului. Micuta accepta cu conditia sa li se ofere locuri gratuite la concert . pr omise Ji-woog. le zise David. Apropiindu-se de amplificator ca sa-l regleze. descoperir a un greier instalat acolo. Se considera destul de dotat în chimie ca sa fabrice o orga de pa rfumuri rudimentara. Paul le sugera sa împrastie un parfum corespunzator ambiantei deosebite a fiecarei bucati.Cred ca în sfârsit am gasit muzicianul perfect pentru "Revolutia furnicilo r". le va f i greu sa-l evite. zise Francine. 85. viitorul lor afis semana perfect cu un pergament vechi. . se vede un zid de spuma. La viteza cu care se deplaseaza. Pe ecran. în tre paranteze: "Noua denumire a grupului Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici". iar mai jos. Era destul sa fie reconstituit cu un program grafic si simbolul grup ului lor era gata. Nu era deloc pus la punct. Dedesubt: "Sâmbata 1 aprilie. de la mirosul d e iod pâna la cel de cafea.Pot sa fac o carte din polistiren înalta de un metru. Ca sa se faca . Remarca atunci un târâit. ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT David se instalase în fata computerului din sala de repetitii. Repetitia începu si David se plânse de solo-ul de la "Revolutia furnicilor". atras de caldura transformatorului. spuse si Jowoong. . asezate în centrul unui triunghi înscris în tr-un cerc. Apoi cu litere groase: REVOLUTIA FURNICILOR.

e destul sa ai în jurul tau o echipa de specialisti pentru redactarea discursu rilor si dupa aceea sa-ti interpretezi bine rolul sub obiectivul camerelor de lu at vederi. Cele de pe nava-nufar nu mai st . prom isiunile nu vor fi tinute. La vânarea belokanienelor. Nufarul freamata si pare pe punctul de a se întoarce în loc. familiaritatea cu cei ca re îi iau interviuri si glumele pe care le spune. aflati în partea din spate. forma capata mai multa importanta decât fondul. ci dupa alura. volumul III 86. Actorii controleaza lumea. curentul lenes le leganase molcom de-a lungul malului. Edmond Wells. Gândacii înoata atât de puternic încât toata nava e stropita.respectati. Problema e ca. Furnici le cele mai mari iau ramurele lungi. în afara de mormoloci. le strâng între mandibule si se folosesc de ele ca stabilizeze ambarcatiunea. Mormolocii stau adiba în speranta unui naufragiu. vârful din fata al frunzei de nufar pierde directia . altii sunt acolo doar pentru spectacol. Ca sa se faca adulati. actorii stiu sa mimeze bucuria. caci tara are o politica globala de la care nu poate devia). tot punându-i înainte pe actori. Nu se poate trece. Pe canal. Niste musculite. actorii stiu sa mimeze mânia. Ambarcatiunea deviaza. carora nu li s-a cerut nimic. Au intrat în zona repezisurilor. dar un vârtej îl tri mite în cealalta directie. participa acum si coleoptere acvatice: gândaci-vârtej netezi si negri si plosnite-de-apa cu picioare fine si ascu tite. felul de a se îmbraca. În mod inexorabil. Ne multumim doar la a ne uita cum spun. PURTATE DE VALURI Cascada! Stupoare. Un cântaret bun actor nu are nevoie sa aiba voce daca îsi interpreteaza convenabil clip ul. cu antenele încrucisate pe fata. exclusi de la dezbatere. piatra loveste în plin flancul ambarcatiunii. Acei mâncatori de cadavre de apa dulce sunt mai vorace decât rechinii. actorii au câstigat teren. Cei care au idei dar nu stiu sa le prezinte sunt. Gândacii. pleaca sa inspecteze locu l si se întorc pesimiste. Ca sa se faca invidiati. Nu ma i ascultam ce spun oamenii. Inutil sa ai idei si sa stii sa guverne zi. O petala le loveste în cap apoi cade din ambarcatiune. sunt rugati sa înoate mai rapid. zâmbet. Pâna aici. Furnicile au trecut de prima cascada dar apare deja al doilea zici de sp uma. curentul este si mai puternic. oricum. în toate profesiunile. voce. Toate profesiile sunt infiltrate de actori. candidatul nu mai e ales în functie de programul sau politie (toata lumea stie foarte bine ca. indica prin gesturi ca e ma i bine sa treaca prin stânga. treptat. De altfel. U n zgomot asurzitor invadeaza spatiul. 5 trim ite feromoni gândacilor de apa ca sa orienteze ambarcatiunea spre o trecere care i se pare mai putin tumultuoasa. acolo unde curentul pare mai putin violent. a parea devine mai tare decât a fi. Unii au venit sa se înfrupte. Din cauza vitezei. Un pictor bun actor este capabil sa convinga ca o pânza monocroma este o opera de arta. dar acum totul se accelereaza. 13 cade în apa si e adusa la bord în ultima clipa. Nava-nufar ia viteza si se îndreapta spre trei pietre mari. furnicile îsi ridica antenele. Alegerea lui Ronald Reagan în postul de presedinte al Statelor Unite în 1980 a consacrat definitiv domnia actorilor. pânzele rosii ale nufarul ui tremura si plesnesc. actorii stiu sa m imeze dragostea. pastrând proportiile. În consecinta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. O denivelare plina de pietre formeaza o linie crenelata de spuma alba. Printesa 103. în majoritatea democratiilor moderne. Frunza moale resimte socul. ce privire a u când spun si daca au cravata asortata cu haina.

Gândacii de apa. Când ajung pe pietre. scuturându-le foarte puternic pe furnici care abia au timp sa-si recapete echilibrul când nufarul îsi accelereaza din nou deplasarea. A trecut de al doilea torent fara stricaciuni . iar fluviul ar fi fost limba ei umeda. coplesite de forta centrifuga. Întreaga padure începe sa Oracaie ca broastele râioase de parca ar fi fost vie . Nava pl ata e luata în mare viteza. Cuvântu l nu numai ca face sa se transmita informatii. Cuvântul nu trebuie împiedicat s a iasa. rezolvarea problemelor corpului. Frunza de nufar se loveste de acel sir de dinti ai flu viului si. iar jos. totul e furtuna. cu siguranta ca vor plonja. I n interior. primul factor de reusita este sansa. e gata sa se roteasca. diferit de cel al liniei familiale. trei-patru exploratoare. Prin cuvânt este sedus celalal t si i se pune în functiune sexul. atât de abrupta încât nu se mai vede fluviul dincolo de linia d e spuma. Furnicile au antenele lipite de fata. Talmudul recomanda de altfel sa se evite luarea a prea multe medicamente. Cea de sus permite. Printesa 103 si 5 sunt lipite una de a lta. ne situam în spatiu. prefera sa lase totul. Vacarmul torentului l e asurzeste pe pasagere. omul îsi creeaza un spatiu de libert ate. dezechilibrate. 103 îsi zice ca. Între petalele de nufar. Ambarcatiunea "se loveste înca o data de pietre. ne situam fata de ceilalti. Ambarcatiunea este proiectata în aer. P rin sex. Se defineste în raport cu parintii si cu copiii sai. furnicile nu mai controleaza ambarca-tiunea. asp irat de a treia cascada. De data asta. abandonând definitiv vasul -nufar mirmeceean.cea de sus si cea de j os. Sexul. speriati. stabilizeaza. panglica argintie a fluviului. A doua gura este sexul. în fiecare operatiune. "gura de jos". O piatra mare îsi arunca umbra asu pra lor. la fiecare soc. Nu mai vad nimic afara. Prin sex se rezolva problemele corpului în timp. Sus cerul este foarte albastru. O stânca triunghiulara zgârie frunza pe dedesubt si traseaza un fel de movil a în mijlocul plutei vegetale. 103 ridica cu precaut ie capul si vede ca nava se îndreapta direct spre o noua cascada vertiginoasa cu a devarat impresionanta. Cu a jutorul limbajului gurii de sus. altfel se va transforma în maladie. Ambarcatiunea floare e poate într-un hal fara hal dar nu s-a dus la fund. foarte departe. furnicile. aceste a efectuând un traseu invers fata de cel al cuvântului. Printesa 103 urmareste dezlantuirea elementelor n aturii. si deci prin placere si reproducere. Sus e cerul.. jo s de tot. Gura de jos actioneaza asupra gurii de sus. apoi se. Si apoi se izbesc de piatra mare. 87. nu reusesc nici macar sa s e mai ridice în picioare.. pri n sex îti vei gasi identitatea si limbajul. iar jos totul se învârteste. se rveste la crearea unui nou drum. Niagara asta mai lipsea! Ambarcatiunea capata o viteza din ce în ce mai mare. frunzele de nufar sunt destul de fibroase ca sa suporte loviturile. Fiecare om are puterea în a face sa se încarneze prin copiii sai alte valori decât cele ale parin tilor lui. Din fericire.iu ce sa faca: sa încerce sa schimbe cursul cu riscul de a pierde controlul ambarc atiunii. Printesa zareste. ci serveste si la vindecare. sunt gata sa cada peste margine. dupa ce treci de o anumita linie a orizontului. ambarcatiunea se transforma în titirez. foarte senin. sa pastreze directia si sa se straduiasca sa treaca cât mai bine de a dou a cascada? Prea târziu! Viitorul nu apartine nehotarâtilor. Toata lumea se adaposteste printre staminele galbene din mijlocul plantei acvatice si strânge din mandibule. Se îngramadesc în mijlocul galben al nufarului rosu. Totul se învârteste. Gura de sus actioneaza asupra celei de jos. . Nu se mai poate face nimic. Lipsit de sistemul de propulsie. prin vorbire. se învârteste. deasupra vârfurile ro z ale nufarului. se clatina. ENCICLOPEDIE DOUA GURI: Talmudul spune ca omul are doua guri .

Nufarul mai pier de doua petale roz care prefera sa-si traiasca propria viata în loc sa ramâna pe o a mbarcatiune invadata de furnici. care e tinuta de 11. Viespea care pazea p iramida. Timpul e suspendat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. apoi. Brusc..Suntem gata. . Artificierul sef ridica maneta detonatorului si zise: . Nufarul coboara cu mare viteza. Merse pe fir si constata ca fusese sectionat de ceea ce numim "niste man dibule mici". Toate au antenele ridicate de stupoare. Dar dupa ce a ramas în a er. Ei bine. baga mâinile în buzunar e.Edmond Wells. Adormit. care le uda antenele si le întrerupe pentru câteva sec unde toate perceptiile. Nu se întâmpla nimic. Comisarul facu un semn. De altfel. Totusi. Constructia aceea nu putea sa-l sfideze la nesfârsit. Au trecut torentul! Fluviul argintiu s-a linistit ca si cum s-ar fi satu rat sa le mai chinuie. Gaura facuta în apa de caderea lor le pune aproape fata în fata cu locuitorii subacvatici. 89. Furnicile îsi înfig ghearele în ascensorul nebun care le duce la etajele inferioare. nu e deloc ceva hazliu. trei. cu cotul. omul cazu în fata. Stie ca în curând va fi ejectata. Politistul îsi trase gâtul în guler.. mirmeceenele vad lucruri pe care rareori au ocazia sa le vada. volumul III 88. îsi zice 103.. În fata lor câtiva nori dezlânati ascund m anejul amoros a doua privighetori. ca sunt stropite de un val.. Avea un semn la gât. da r totul e atât de rapid încât nici macar nu ia apa. Un sfrâncioc la pânda. Are picioar ele din spate în aer si capul în jos. doi. E prinsa însa în ultima clipa de 14. Printesa 103 se uita la însotitoarele ei zicându-si ca aceasta va fi ultima imagine cu care va pleca în moarte. Se scufunda putin. Caderea se accelereaza. 12 îsi vede picioarele desfacându-se din cauza vitez ei si se pomeneste la verticala. Printesa 103 îsi înfige bine mandibulele în frunza a mbarcatiunii ca sa nu-si ia zborul. S-au salvat toate si nu se mai vede nici o cascada. asta e ultima mea calatorie. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE . Marginile nufarului se îndoaie în sus ca sa formeze un fel de bol. podeaua nufarului începe sa se încalzeasca. Pasari-musca. APA Nufarul planeaza o clipa în aer. patru. Bzzzz. Printesa 103 îsi simte ghearele care cedeaza una dupa alta.Cinci. în ur ma frecarii cu aerul. Astronaut ii care aterizeaza în capsulele lor probabil ca simt acelasi lucru. Artificierii desfasurara lungul fir electric care lega diferitele încarcat uri de detonator si se trasera la o anumita distanta de piramida. Maximilian Linart ordona tuturor oamenilor sa-si protejeze bine zonele d e piele neacoperite de haine. Vasul-floare aterizeaza cu toata coca pe apa.. ambarcatiunea este supusa din nou legii gravitatiei care. 10 3 vede un spectacol unic. 7 îsi ia zborul. d e pe ambarcatiunea lor suspendata în gol.. dupa cum indica si numele. Aerul le suiera pe fata si în pânzele roz ale nufarului. Vasul-floare se afla la altitudine.. Abia au timp sa vada un murgoi cu ochi rotunzi si doi tritoni cu creasta . Soc.. o fractiune de secunda. tinându-se numai într-o singura gheara. apasa pe detonator... Maximilian examina diferitele încarcaturi explozive care fusesera fixate p e flancurile piramidei. La acea altitudine.

Printesa 103 le urmareste misca rile maiestuoase. Pietrele astea sunt vii! vocifereaza olfactiv 10. In Florida. Dar e târziu. Furnicile nu au mai vazut niciodata asta. 5 se linge ca sa ia apa. Au supravietuit pericolelo r fluviului. gata s a traga. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Chiar si viermii de matase se duc sa se ascunda. Suntem omizi si într-o zi sufletul nostru îsi va l ua zborul departe de toata mizeria si durerea asta. Nu stiu asta. nu îndraznesc sa le arunce la gunoi. Deasupra furnicilor zboara fluturi-paun. Abia mai vez i la câtiva centimetri. astfel încât aceste an . în fata lor apare o stânca. acoperite înca de feromoni de panica si de apa.Exploratoarele îsi scutura antenele. volumul III 91. Noi toti stim. b roastele testoase au ca dusman o pasare al carei cioc e dotat cu o forma special a care îi permite sa sparga carapacea. dus de curentul care îl duce spre sud. Evident. O perdea de ceata invadeaza totul vrând parca sa ascunda lasitatea soarelui. doctorul Elizabeth Kubbler Ross a fost chemata sa îngrijeasca copiii evrei supravietuitori din lagarele de concent rare naziste. Un pastrav devoreaza o libelula. Doctorita s-a gândit la început la un fel de fraternitate care s-ar fi manif estat astfel între copiii batuti si înfometati. Vaporii de apa le împiedica pe furnici sa-si foloseasca rada rul olfactiv. Suntem niste fluturi. Desenând fluturele. e o broasca testoasa! Totusi. ele au deven it cu usurinta favoritele micutilor care le instaleaza pe false insule pustii tr ansparente din plastic. Dar când copiii se plictisesc de micile lor animale-jucari i. în iaz sau în râul cel mai apropiat. ENCICLOPEDIE FLUTURE: Dupa al doilea razboi mondial. Se împrastie o ceata murdara. Si în curând ne vom lua zborul". Un pusti de sapte ani i-a dezvaluit pâna la urma sensul: "Ace sti fluturi sunt ca noi. Printesa 103 se apleaca peste marginea nufarului. Coboara domol în bârlogul lui. soarele a obosit. Vasul-floare luneca din nou pe panglica argintie. Nu e o piatra. Toate o iau la fuga pe bastingaj. Având o forma ciudata si un nas cârn. I-a întrebat pe câtiva copii ce semnificatie aveau acei fluturi dar ei au re fuzat sa-i raspunda. Intra în p amânt în timp ce totul în jur devine cenusiu. Acest desen reprezenta un singur desen simplu: un fluture. Nu e posibil ca niste minerale sa înoate si s a deschida o gura. Se dedau la trofalaxii dulci care le apropie. Broastele testoase se reproduc acolo fara nici o greutate. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII Deodata. Când a intrat în baraca unde înca mai zaceau. Furnicile vor s-o ocoleasca dar stânca de schide doi ochi si îsi dezvaluie o gura enorma. Atentie. ci în lac. iar fluturii sunt foa rte frumosi. nimeni nu s-a gândit sa aduca si pre datorul natural în acelasi timp cu broasca testoasa decorativa. aceasta nu seamana cu nici una cunoscuta de ea: înoata. ne reamint im reciproc acest lucru. 15 îsi potriveste abdomenul. dar adevarul e ca acea broasca testoasa acvatica provine d in Florida. E foarte multumita ca mai e o înca în viata. Edmond Wells. ca acest corp care s ufera e doar un corp intermediar. Nu pot avea nici o clipa de liniste. Toate furnicile striga sfaturi diferite si contradictorii. În dimensiunea superioara. exista moda ca copiii sa se joace cu acest tip de broaste testoase acvatice. A crezut ca gasisera în fluture modul de a-si exprima apartenenta la un grup asa cum pe vremuri primii crestini aveau simbolul pestelui. 90. Scruteaza cu atentie stânca si i se pare ca are niste forme mul t prea regulate. în strafundul nostru. a remarcat faptul ca pe lemnul p aturilor era gravat un desen repetat pe care l-a regasit dupa aceea în alte lagare unde suferisera acesti copii. Totul reintra în normalitate. Se lasa sa alunece pe colturile frunzei de nufar ca niste pompieri.

sar de pe ambarcatiune. Obtin în sfârsit o gaura circulara unde se instaleaza. Totul se petrece foarte repede. Marele talent al furnicilor este ca stiu sa profite de or ice ca sa faca orice. Manânca carnea alba ca sa aiba mai multa energie la t reaba. intreprida. So pe bestie! Tintiti ochiul! striga Printesa 103. Câteva exploratoare se straduiesc sa tina monstrul la distant a tintindu-i botul cu tiruri de acid formic. pestii si broastele testoase autohtone. 15 crede ca se poate profita de situatie. Ca toate broastele testoase. Broasca testoasa din Florida revine la suprafata. 15 are un simt instinctiv al geografiei organice a anim alelor mari. Se ia contact cu alti gândaci de apa propulsori. dar gura larg deschisa o împiedica. Când 103 con sidera ca e gata. Au masacrat viermii de noroi. cilii care filtreaza aerul le încetineste caderea. Tarusul loveste fata broastei testoase acvatice dar nu intra. G ura deschisa a animalului se pregateste sa sectioneze partea din spate a ambarca tiunii. si 5 sa dea fuga la abordaj. Sunt nemultumiti ca o testoasa e mai greu de împins decât o frunza de nufar. cu atât mai mult tarusul i se înfige în cerul gurii. încearca cât se poate de natural sa-s i traga capul sub carapace. Monstrul plat se apropie clampanind din maxilare. Când monstrul încearca sa închida gura. dupa câteva spasme.imale din Orient s-au dovedit o adevarata teroare pentru lacurile si râuletele din Europa. 15. existând în orice moment ris cul de a o scufunda. Si exact una dintre aceste sperietori înfrunta în acel moment 103 împreuna cu însotitoar ele sale. li se pot promite mii de recompense sub forma de hrana. si aceasta. cu o mare prezenta de spirit. invitându-le pe furnici mai bine sa se lase mâncate decât sa încerce o rezistenta inutila. toate o apuca si pornesc în galop pe suprafata nufarului. Printesa 103 îsi organizeaza trupa. ucisa din interior. mai acvadinamic. Se rupe. broasca testoasa rontaie gândacii de apa de propulsie ap oi îsi arata gura deschisa. broasca testoasa înghite o portie de apa care se revarsa în esofag. mai rapid. 9. le conduce pe celelalte spre inima. sa-i ciopleasca capatul ca sa faca din el un tarus! Broasca testoasa musca usor pupa ambarcatiunii. Gândacii de apa înoata c u toata viteza în speranta ca vor scapa. Începe o cursa între pluta-nufar si monstrul cu ochii galbeni. Traheea este ne teda si fara mucozitati. . Deoarece sunt devorati în m od regulat. Uf! Portia de apa trece fara sa le atinga. Amintindu-si de un serial cu aventurile lui Ulise si multele lui peripet ii. Unul câte unul. Broasca testoasa plonjeaza ca sa-si clateasca gura si îsi îneaca invadatoare le. ca un vânator experime ntat. Pr intesa 103 crede ca monstrul nu trebuie abandonat. 103 plaseaza în pozitie verticala bucata ramasa din crenguta-tarus si se r epede înainte. Ar putea sa constituie o nava mai buna decât nufarul. 15. ramurica ramâne blocata de-a curmez isul. Cu rabdare. Întelegând ca furnicile nu sunt înecate si ca sunt în gura ei. Ea indica sa nu mearga drept înainte ca sa nu cada în stomacul plin de sucuri digestive corozive. cele treisprezece furnici sapa o gaura în vârful carapacei ca sa se doteze cu un habitaclul. Prinde deci din urma fara greutate va sul-floare. Fara nici un rezultat. Acesta din ur ma e mai greu. le indica tovaraselor ei sa dea fuga în culoarul esofagului. 7. Face semn catre 6. A cesta se închide în urma lor ca sa înghita. aterizeaza pe limba alba si calca în saliva. Mai înainte ca animalul sa fi avut timp sa se departeze . totul înceteaza de a bate si de a mai misca. În partea din fata se ciopleste lancea de lemn. 8. Printesa 103 le ofera putina hrana to cata si mai aduce si alti gândaci ca sa le creasca puterea de propulsare. protejându-le astfel de apa care invadeaza g ura. Locul miroase foarte p uternic a carne moarta dar furnicile nu sunt deranjate. Gândacii încep s a înoate ca sa împinga înainte broasca testoasa moarta. Se las a sa cada în partea de jos la baza buzunarelor pulmonare. alearga. îsi iau elan. Insectele care au cele mai mari mandibule. Furnicile o fac bucati cu mandibula si . Propune sa a puce o creanga joasa care trece. trase din vârful petalelor nufarului. Sapa cu mandibula un drum transversal si ajung într-un tub paralel: traheea. si cu cât se stradui este mai mult sa vâre capul înauntru. amintindu-si de episodul în care Ulis e îl înfruntase pe ciclop.

Davi d intra si el în joc. Zise: "În fund ul unei râpe am gasit o carte". Pim. Pim. harpa si nai simultan. ci un adevarat cuirasat de razboi. e solid si dificil de mânuit. care începea sa cânte Simfonia din Lumea Noua de Dvorak. pam. Iar spectatorilor le placea sa li se spuna povesti. Paul diminua intensitatea sunetului. Vasul de razboi aluneca pe apa asemenea unei masini infernale. Dupa ce termina. pam. Îi placea mai mult titlul. Acum aproape t oata scena era luminata. Publicul îi auzea respiratia în microfon. purtate de curent. De acolo spera ca va reusi sa previna eventualele ob stacole. Intra într -o alta zona de ceata. pam. e blindat. Totdeauna trebuie sa începi cu bucati clasice ca sa arati ca stapânesti. În momentul în care introducerea simfoniei lui Dvorak ajungea la sfârsit. de puternica si plina de relief încât toata lumea o asculta. Îsi continua drumul spre sud. 92. a capella.Aceasta carte spunea ca trebuie sa schimbam lumea. adevarati pirati ai fluviului. Vocea ei e atât de intensa . ca ci orice om preistoric a auzit pocnetul coardei arcului sau. . Opera clasica traversase brusc deceniile. E greu. se tinu dupa naiul lui Leopold. Un reflector îl lumina pe Ji-woong si tobele lui cu o lumina rosie. improvizata. Julie vorbi din umbra. în vârful acelui cap înspaimântator. aceasta carte spune . Încetini usor ca sa treaca de la 90 la 100 de bat ai pe minut. Asa sugerase David. Pim. Cele doua instrumente cele mai vechi si cele mai raspândite. Când cântau astfel. O lumina galbena si stafeta fu reluata de Leopold la nai. Testoasa pluteste cu o privire încremenita si plina de mânie. Multimea îsi manifesta placerea. Ai fi zis ca tânarul coreean marca ritmul vâslasilor de la galere. multimea aplauda furtunos. 16 se instaleaza la prora. Fredoneaza o melodie fara cuvinte. caci orice om preistoric a auzit vântul suflând în betele de bambus. AL DOILEA CONCERT Deodata vocea lui Julie rasuna în întuneric. cu gura deschi sa ca prora. Harpa. sunetel e se gravasera în inima celulelor. Julie cânta singura. Bateria lui Ji-woong începe sa branseze palpitatiile cardiace ale multimii la acelasi ritm în doi timpi. Nai si harpa. Bateria actiona asupra custii t oracice iar chitara controla pântecele. Un alt reflector o lumina pe Zoe cu o lumina rosie. Sala aplauda. Numai în centru mai persista un cerc întunecat. Pim. Reflectorul lumina cartea enorma din spatele orchestrei iar Paul facu cu abilitate sa i se întoarca paginile. De fiecare data când îi mângâia coardele. Interveni acum si chitara-bas a lui Zoe. În ultimul moment alesese Lumea Noua si n u o fuga de Bach. Bateria accelera ritmul. În sala se raspândi imediat un miros de stropi de mare si de iarba taiata. si stiinta celor vechi. Melodia lui Dvorak se metamorfoza treptat în ceva foarte modern si foarte metalic. O lumina verde o aureola pe Francine. pim. imtea un fior parcurgând covorul de capete din fata lui. Pâna la urma. Julie se facea asteptata. pim. pam. Se aprinsera brichetele. asezata în fata orgii sintetizator. Cu harpa lui electrica suprasaturata. Era noua simfonie a noii-noi i lumi. dar cele treisprezece belokaniene se simt mai în siguranta. istoriseau cea mai veche poveste a omenirii. Mâinile se ridicau în r itmul propus. Si în acea zo na se putea distinge o forma. pim pam. David îi zgândarea cu harpa electronica. Chiar si acest sunet era cald si melodios. Naiul. Pim. pam. Naiul reveni ca sa-l sustina.Nu mai e o ambarcatiune de agrement. Pim. speriind insectele care o vad ivindu-se din ceata. Mirosul cadavrul ui care intra în putrefactie întareste efectul de descurajare provocat de vasul fant oma plin de furnici.

fiecare se serveste la piata în functie d e nevoile proprii. În cartea sa intitulata Utopia.Aceasta revolutie trebuia sa fie noua. volumul III 94. tot în umbra. 93. Toata lumea este obligata sa îndeplineasca un serviciu agricol de doi ani pentru aprovizionarea pietei gratuite. Printul este ales pe vi ata dar. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cetateanul din U topia îsi pierdea calitatea de om liber si devenea sclav. În caz de adulter sau de tentativa de evadare din insula. Muzica noastra este o arma pentru schimbarea lumii. Fara m artiri. El credea ca prima calitate a unei societati "utopice" era sa fie o societate de "libertate". valeti. Edmond Wells. având functia de cancel ar al regatului Angliei. Acesti soldati se considera ca vor pieri masacr ati împreuna cu inamicii lor în timpul bataliei. Fara sef. unealta se distruge în timpul folosirii. prefix negativ. stralucitoare o dezvalui pe Julie care. Poti. Astfel. mizeria si furtul. CONCERTUL CONTINUA . Syfograntul. Numai o simpla trecere de la un vechi sistem sclerozat la o societate no ua în care oamenii ar comunica între ei si ar aplica împreuna idei noi. nobili. În razboaiele ei. spectator necunoscut. O lumina alba. insecta superba. el a descris o insula min unata pe care a numit-o Utopia si unde înflorea o societate idilica care nu stia c e sunt acelea impozitele. insula Utopia foloseste mercenarii. în acest caz "utopie" ar însemna "locul potrivit"). Fara violenta. Nu exista broaste la usi si fieca re este constrâns sa se mute la fiecare zece ani ca sa nu se rigidizeze în obiceiuri . loc. Dupa care trebuia sa mun ceasca si sa asculte de ordinele fostilor sai concetateni. Trândavia este interzisa. Nu. un umanist prieten cu Erasmus. Pe insula Utopia nu exista bani. În carte existau texte care explicau cum trebuie procedat. Simultan împrastie un miros de iasomie. De la grecescul u.Primul se intitula "Buna ziua". cuvântul ar proveni de la pr efixul eu. nu zâmbi. Paul crescu putere a reflectoarelor. Sifograntii se constituiau ei însisi în consiliu. Thomas Morus a fost decapitat în 1535. . (Pentru unii. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI THOMAS MORUS: Cuvântul "utopie" a fost inventat în 1516 de englez ul Thomas Morus. si topos. "revolutia furnicilor".. ridica bratele si îsi desfacu mânecile în forma de aripi de fluture. Lampile care îi serveau drept ochi se aprinsera d omol. Un alt reflector puse în valoare furnica din poliester care îsi agita cele s ase picioare si clatina din cap. "utopie" înseam na deci "care nu se afla în nici un loc". daca devine tiranic. La sfârsitul acestui prim cântec sala era deja captivata. Th omas Morus era un diplomat. Avansa spre centrul scenei. Ji-woong se agita deasupra bateriei. Acum se vedeau mai bine tinutele lor care evocau insecte. poate sa fie demis.a ca trebuie sa facem o revolutie. Nici un risc de puci militar. dându-i viata. zapoletii. Toti începura melodia si Julie cânta: Buna ziua. . Paul porni imediat vântul artificial care facu sa-i fluture aripile si par ul. Ceea ce p ermite reducerea zilei de munca la sase ore. El a descris astfel o lume ideala: o suta de mii de persoane traind pe o insula cu cetatenii grupati pe familii. care înseamna "bun".. Nu exista preoti. car e alegea un print pe baza unei liste de patru candidati. Cazut în dizgratie în 1532 pentru ca dezavua divortul regelui Henric al VlII -lea. Cincizeci de familii formau un grup car e îsi alegea seful. Toate casele sunt identice. pe care o numea "Revolutia celor mai mici". cersetori. E posibil.

Vreti Revolutia aici si acum? O doza enorma de adrenalina. Se schimba pe rând la prora ca sa vada ce se petrece drept în fata. care îi exprima teama. ca un ecou.Va rog. aproape de public. Toata lumea se ridica. Nu va miscati. pâna la ur ma. dar. raspunse tânara cu o strâmbatura razbo inica aruncându-si parul lung si negru pe spate. Poate astfel sa compare cele doua imag ini pe care le are despre acea nava ciudata. Înaintarea pe fluviul argintiu continua..Suntem noii inventatori! Fara ca ea sa le dea semnalul.Dupa primele melodii. .. spectatorii reluara imnul "Revolutia Furn icilor". Printesa 103 si cele douasprezece furnici tinere coboara fluviul. . Cere ca muzica sa scada cu un ton. si moduleaza: Nimic nou sub soare. Mai departe.Vreti sa terminati cu lumea veche? Julie fu constienta ca ajunsese acolo de unde nu se mai putea întoarce. niste ierburi lungi le încetinesc înaintarea. Nu mai exista inventatori Nu mai exista vizionari.Haideti! striga ea. dorintele.Cine suntem? . sala e în delir. tragând cu acid. INSULA DEVASTATA Chiar daca e târziu. . curiozitatea.Vom încerca sa construim o. Sa nu stea sa se gândeasca! Lasa gura sa vorbeasca în locul ei.. Furnicile trebuie sa se degajeze cu ghearele. un asemenea grad de comunicare. utopie. . acest cântec devenit imn însemna ca seara continua de acolo de unde. Pentru toti cei care fusesera la primul concert. exploratoarele se opresc ca sa vâneze. Doi privesc sub apa si doi deasupra. Privim mereu aceeasi lume si în acelasi fel. Uneori. J ulie ridica pumnul. Directorul centrului cultural încerca sa potoleasca spiritele. Aceasta coleoptera care înoata la nivelul suprafetei este echipata cu patru o chi. fluviul a adus-o din nou la 24. Ji-woong îi facu semn sa nu lase haturile. Printesa 103. prima data. câteva libelule pe care dupa aceea le manânca pe cuirasatul lor. Printesa 103 recunoaste în departare salcâmul cornigera. Iesi din cu lise si lua microfonul. Pamânt la orizont! anunta 12. e înca senin si cald. Surpriza: sala reactioneaza imediat si. i ar concertul abia a început! Cei sase tipi solizi de la serviciul de ordine încercara zadarnic sa potol easca multimea. .Noi suntem noii vizionari! Julie nu prevazuse o astfel de reactie. Julie întreba: . sa tina sala în priza. Îl auzisera o singura data. Apare un gândac-vâr tej. e abia opt si un sfert. . se oprise mult prea devreme. Nici un peste nu are curajul sa le atace nava-t estoasa fortareata. îi iriga creierul. cocotata pe capul monstrului. Prin ceata târâtoa re. Nu e târziu. si totusi îi cunosteau pe dinafara cuvintele. se apropie de marginea scenei. E destul sa observi ca sa te minunezi. Prin urmare. stati jos. remarca un paianjen acvatic care coboara sub apa ducând cu el o bula de aer închisa într-o minge de matase de care se foloseste ca de un batiscaf. excitatia. 95.Ce facem? sopti Zoe la urechea lui Julie.. Sp ectatorii se ridicau aratând pumnul. prefera sa nu se apropie si sa manânce câtiva paduchi de apa. Putine insecte întârzie în fata acelei ambarcatiuni de cosmar. Cântareata trece la strofa a doua a altei melodii. spectatorii prezenti la primul concert repetara imediat: . Ceata devine mai putin opaca. Îi vine greu sa înteleaga ce cauta furn icile deasupra acelei testoase acvatice si gândacii-de-apa dedesubt. . J ulie era uluita.

24. În t impul cruciadei împotriva Degetelor se afla mereu în spate si avea prostul obicei sa se rataceasca pe drum. acolo unde i-a indicat muribunda Totusi. Printesa 103 o someaza pe supravietuitoare sa mai vorbeasca putin. paduchilor-de-frunze si a altor plosnite devoratoare de seva. Chiar si tritonii si salamandrele care traiau aici au fost distrusi. compartimente scobit e si culoare. ceea ce încetinise de mai multe ori înaintarea trupei. Insula asta mi se pare locul perfect ca sa creez o societate noua cu fiinte de buna vointa. Salcâmul are nevoie de ele ca sa se protejeze de atacurile omizil or.. Reuseste sa le descopere. Totusi. Printesa 103 observa faptul ca piticele si-au recuperat întârzierea. Cercetasele pitice reperasera insula si au debarcat aici. ca sa atraga furnicile. Prin urmare. pe masura ce cele treisprezece navigatoare mirmeceene înainteaza s i ceturile se risipesc. Atunci. Furnica mutilata are un ultim sughit. aici si acum. Salcâmul fara furnici este devorat de padu-chii-de-frunze. . Mai mult decât atât. Asta nu prevesteste nimi c bun.. Când descoperisera insu la Salcâmului. supraviet uitoarele din Comunitatea Libera a Salcâmului. Caci insectele ramase pe insula dezvoltasera o noua pe rversiune: inventarea de povesti ca sa-si încânte la culme antenele. care trag c u acid imediat ce vad furnicile rosii scotând un capat de antena din orificiile st ufului. Asa se explica faptul ca am întâlnit furnici pitice cercetase. furnicile salta vasul-testoasa pe plaja. printesa are o presimtire ciudata. Ea povesteste ca au avut de-a face cu un atac surpriza al piticelor. Pe vrem uri nu stiau sa-si foloseasca glanda cu venin ca sa proiecteze acid formic. Navigatoarele fac presiuni asupra unicei supravietuitoare sa vo rbeasca. La umbra salcâmului gigant si protector voia sa creeze o societate utopica bazata pe un singur numitor comun: dragostea pentru povesti frumoase. Ar vrea sa stie cum a evoluat societa tea ei utopica de când s-au despartit. sunt în cercuite de soldatii din regatul furnicilor pitice aflati pe nuferi. Trebuie spus ca insula Salcâmului prezenta particularitatea de a fi ocupat a de un salcâm cornigera mare. A muri spunând o poveste constituia o moarte frumoasa pentru o furnica din aceasta comunitate care îsi construise coez iunea pe placerea de a povesti si de a asculta. 24 zisese: M-am ratacit destul toata viata. Un animal care nu stie sa se bata nu are alta alegere decât fuga. Totul e mort. de ce n-ar fi reusit si cu Degetele? Pentru 24. Printesa 103 urca sus în salcâm si îsi întinde antenele ca sa detecteze informat iile din departare. Nu a mai ramas decât o singura furnica care are abdomenul si picioarele taiate. secreta în unele dintre aceste compartimente un lic hid hranitor perfect pentru ouale furnicilor. aceasta specie de copac traieste în totala simbio za cu furnicile. Cum a putut o vegetala sa se adapt eze organic unei cooperari cu furnicile? 103 îsi zisese totdeauna ca exista o diferenta mai mare între un salcâm si o f urnica decât între o furnica si un Deget. Printesei 103 îi pare foarte bine ca curentii de a pa au adus-o spre prietena ei de altadata. semnaleaza 5. Or. La instigarea noii lor r egine Shi-gae-pou. protejata de un copac. daca furnicile reuseau sa coo pereze cu copacii. insula însemna paradisul. cu noile sale simturi de sexuata. Num ai 24 si un mic grup au reusit sa fuga si sa se ascunda în masa de trestii de pe m alul occidental. P rintesa face semn gândacilor-de-apa sa acosteze. mâncând si petrecându-si cea mai mare parte a timpulu i inventând istorisiri imaginare. Copacul prieten troneaza în centrul insulei c a un simbol linistitor si protector. care era foarte timida si rezervata. Ratac irea era o a doua natura la acea mica razboinica asexuata. prietenele lui 24 pierdusera obiceiul de a se bate si de a se apara în lumea reala. aceste pitice au intentionat sa cucereasca estul îndepartat. Dar piticele le încercuiesc ca sa le ucida. Corpurile lor sunt ciuruite de gauri provocate de acid. Prora cuirasatului loveste bilute de culoare închisa: cadavre de furnici. Fusese un adevarat masacru. Printesa 103 îsi aminteste de 24. în scoarta ei. aceasta vegetala a conceput. Cauta prin stuf. Traiau deci ast fel. vânând doar ca sa se hraneasca. Se zvâr coleste ca o râma. Ar mata furnicilor pitice a lansat o cruciada spre orient. Tot povestindu -si istorii imaginare în lumea lor închisa.

riscând. Exploratoarele se umplu de acid. Apoi sunt devorati. recapata viata si multumeste în felul lui furnicilor secretând seva cu ajutorul careia ele fac un sos cu care manânca carnea. apoi îsi recapata culoarea originala. Cele treisprezece furnici si nava lor întorc deci în directia insulei si se ascund în corpul salcâmului cornigera care. Trei striuri paralele despica întunericul. te renul de batalie navala. Acum îsi vede clar adversarel e. Deocamdata. facând decorul comple t alb. e plorând si testând mereu idei noi.103 îsi aminteste ca piticele. Sunt pe putin vreo suta. Împotriva ploii nu poate lupta nimeni. În partea din spate. Tânarul copac nu foloseste limbajul feromonal al insectelor dar totul în atitudinea crengilor si în mirosul modificat al sevei indica bucuria revederii furnicilor ros ii. Probabil ca si Degetele se s upun acestei forte. 24 si însotitoarele sale vor fi protejate macar de atacul ploii. inovând. Tâsnesc fulgere de lumina si flash-urile se strecoara prin orificiile copacului care folosesc drept hublouri. gândacii de apa iau pozitie. Dar 5 ridica antenele. le va servi drept adapost. Bietele de ele sunt asediate în vârful stufului. În consecinta. Furnicile negre si furnicile seceratoare au vazut pe pielea lor ce a însemnat asta caci. paduchi-de-frunze si coleoptere precum cea sul-mortii. Printesa 103 repune pe apa testoasa-cuira-sat. Abia ajung în raza vizuala a nuferilor ca un sir de abdomen e se iveste deasupra petalelor. Cele douasprezece exploratoare sunt obligate sa se adaposteasca în testo asa blindata ca sa evite tirurile mortale. E o munca lunga. Sunt mai mult de o suta. gata sa dirijeze testoasa-fregata de razboi spre stuf si nuferi. În vârful papurii scobite. au o capacitate de a învata mai rapida decât furnicile rosii de padure. Printesa încearca sa le numere. Printesa 103 se instaleaza c a sa contemple spectacolul magnific al cerului dezlantuit îmblânzind natura pamântului . cele care sufereau de pe urma piticelor erau 24 si prietenel e ei de utopie. cele treisprezece exploratore pun stapânire pe copacul scobit pe dinauntru. ocupa culoarele vii si se grabesc sa ucida parazitii care îl macina . Gândacii de apa trec la vit eza maxima si se avânta. mai mici si mai fecunde. gata sa-si puna în functiune artileria. suprafata apei stralucesc proiectând umbre imen se negre. Sunt acolo viermi. vrând sa le atace pe no ile venite. Era însa important ca acel moment sa fie cât mai mult întârziat. Faptul ca aceste furnici (caro ra Degetele le spun furnici de Argentina. Printesa 103 îsi ridica apendicele senzoriale. furnicile pitice le -ar fi trimis la lada de gunoi ca pe o specie depasita. au stiut sa se adapteze padurii din Fontainebleau e o dovada clara a inteligentei lor. în intentia de a înveseli drumurile de pe Coasta de Azu r). apoi sa se împrastie pe nuferi si sa lupte cu mandibula. Vântul îndoia copacii si rapaieli de picaturi mari le biciuie pe insectele nepasat oare care înca nu s-au gândit sa se puna la adapost. Astfel furnicile rosii vor putea sa profite de avantajul pe care li-l ofera talia. Afara a început sa ploua asa cum lasa sa se prevada întunecimea cerului. Florile. 13 propune sa se intre în gramada cu vasul-testoasa. venite vrând-nevrând dintr-o tara îndepartata. Fulgerele ranesc ochii lui 103. Fur nicile se cuibaresc în adâncul copacului. Trebuie sa le vina în ajutor. Ramurelele salciilor plângatoare "pâlpâie . Bubuie tunetul. au fost eliminate. Cea mai mica narcisa galbena capat a contururi nelinistitoare în timpul furtunii. La una contra zece. înca o noapte. U cide o pitica dar încaseaza jeturile de acid a cel putin cincizeci de adversare. frunzele. caci pretind ca au fost importate din în tâmplare în hârdaie de dafini-roz. numite astfel pentru ca fac un zgomot de tic-tac când scobesc lemnul. Acolitele printesei îi haituiesc unul dupa altul. Furnicile pitice sunt postate pe petalele mari de culoare alba si roz ale nuf erilor din jur. 103 îndrazneste sa-si aventureze capul deasupra adapostului si sa traga. 103 a considerat totdeauna ca furnicile pitice vor fi într-o zi stapânele pa durii. Daca furnicile rosii aratau cea mai mica slabiciune. Se trage o salva de aci d formic. Furtana se dezlantuie. Semnaleaza ca va ploua. Vacarmul tunetulu i pare sa tâsneasca de dincolo de acoperisul norilor. Aerul era plin de um iditate. Salcâmul respi ra. copacii. treaba se anunta delicata.

seva se cretata de scoarta indica suferinta vegetalei. Mirmeceenele dau fuga spre gaura de pamânt unde palpita un animal rosu car e pare ca respira amplu. Toate simturil e magnetice ale furnicilor le informeaza ca furtuna se apropie. E posibil de lu at acel jaratic. Înlantuite. semn dupa parerea ei de boala pentru orice flacara. Dopate de caldura ambianta. Aprinzi o frunza usc . Deodata copacul tresare. Crengile se crispeaza de parca copacul ar vrea sa danseze ca sa-s i arate durerea. Toata scoart a freamata. Imagine cumplita: piciorul drept devine lichid si s e scurge. Focul asta pare bolnav. acum a ramas un ciot perfe ct rotunjit si cauterizat. O scurta pauza dupa care cerul se dezlantuie si mai tare. Iar insula e înconjurata de astfel de pietre. Au nisip ud de jur împrejurul capului. A cazut într-o gau ra si ceilalti carbuni l-au protejat de ploaie. furnicile fug spre partea de jos. Copacul arde foarte repede si. emite p rintesa. nici mineral. 6 îsi apropie piciorul. Insulita a vea drept bogatie numai acel salcâm cornigera. de peste tot. Nu. nu poate fi atins. dar e interzisa atingerea lui directa. Ploaia s-a oprit la fel de brusc cum a început. ceea ce le face sa arate ca niste mon stri cu cap patrat. Focul? 103 le spune ca fiecaruia îi e teama de ceea ce nu cunoaste. 10 3 recunoaste imediat despre ce e vorba. Chiar si pânzele de paienjeni se transforma în cercur i albe în care proprietarii lor. Ca si cum ar fi fost electrocutat. Exploratoarele nu pot sa faca nim ic pentru a-l salva. Foc! Un fulger a atins salcâmul care e pe cale de a fi cuprins de flacari. 103 le spune ca trebuie respectat un întreg ceremonial. Se cuibaresc si asteapta. 6 cheama pe toata lumea. totusi. nu e un animal. o roare. Asta mai lipsea! O lumina mare apare în vârful copacului în timp ce. Focul n-are nici o putere împotriva pietrelor scobite. Totul e pustiu. Acolo unde fusese un picior si doua gheare. jaraticul seamana acum cu un rubin pretios. cele treisprezece furnici reusesc sa ridice jaraticul si sa-l introduca într-o bucata de silex. transformat acum în cenusa. oricum. 5 sare cuprinsa de panica. Ca sa iasa. Nu e nici vegetal. E un carbune înca aprins. dupa caldura prea mare. Focul se reproduce prin contact. Ghearele ating materia de un rosu portocaliu si. galopeaza în toate directiil e. Cum? Reproducându-l. Salcâmul arde si îsi striga durerea de copac în agonie emitând mirosuri pestilen tiale de seva. remarca razboinica experimentata aratând zonele ro sii care se înnegresc. în plina psihoza de apa. Aerul devine otravit pe culoarele ranite. Cele treisprezece belokaniene se ghemuie sc una în alta si îsi amesteca antenele. se aude un zgomot enorm. Exploratoarea îsi oblojeste ciotul cu saliva dezinfectanta. Paradoxu l focului: are puterea sa distruga un copac si chiar o padure întreaga cu locuitor ii ei. Va treb ui sa i se redea viata. urmeaza un frig b rusc.". ghearele i se topesc. uneori e destula o simpla bataie de aripi a unei musculite ca sal stinga. 6 a ramas ciunga din c auza asta. Temperatura creste. Asta ar putea sa fie mijlocul de a le învinge pe furnicile pigmee. Vrea sa arate ceva. Afara. Toate celelalte freamata de surpriza si de frica. Asezat în acel sipet de piatra. fulgere le brazdeaza cerul de carbune. trebuie pus pe o piatra scobita. 5 raspunde ca. Tavanul lor de nisip s-a vitrificat si exploratoarele nu-l mai pot strapun ge cu mandibulele. Când credeau ca totul se linisteste. Printesa 103 le explica tuturor ca focul e puternic dar fragil. Fulgerele sunt u rmate din ce în ce mai aproape de tunete. flacara este atât de înalta încât furnicile vad lumina prin grosimea nisipului care le serveste drept acoperis. spre radac ini si sapa pamântul cu mandibulele ca sa-si faca un adapost protejat de apa si de foc. Insista: pute m folosi focul. se vad obligate sa faca un mare ocol subteran. Cu niste tije lungi folosite pe post de pârghii.

Îsi închipuiau ca merg spre est dar. Cei d oi sicilieni aveau legaturi cu o banda de pirati tunisieni. Zadarnic au asteptat în port. In ciuda piciorului ei carbonizat . Printesa 103 le conjura sa nu se dea înapoi. flacara îsi r eduse dimensiunile. nu sunt multe în jur. volumul III 97. Asta i-a lini stit. acesti copii îi jefuiau si îi furau pe tarani. Un grup de copii l-a parasit ca sa se raspândeasca pe drumuri în directia Tar ii Sfinte. Copiii au crezut ca e vorba de un miracol. De atunci s-a renuntat la orice contact cu poporul pestilor fluviului. Astfel. Iata cu ce le vom ataca pe pitice! exclama Printesa 103. Mai departe. Vrând parca sa le linisteasca. cu mai bine de opt mii de ani în urma. ca si în cazul lui Moise. Edmond Wells. dar fraza a ramas ca un strigat de speranta în posibilitatile infinite ale furnicilor. furnicile reusesc sa faca o mica vatra pe care o întretin în fundul unei cuvete de piatra. deci suntem puri". Nefericita a emis aceasta fraza pe când se îneca încercând sa domesticeasca niste pastravi. Cele mai multe furnici nu au vazut niciodata foc si cele douasprezece ex ploratoare se trag înapoi speriate. Elanul a cuprins în special Sfântul Imperiu romano-ger manic. în piata. unde toti au fost vânduti ca sclavi. Tinerii fara ocupatie si-au zis astfel: "Adultii si nobilii au esuat în ten tativa de eliberare a Ierusalimului pentru ca au spiritul impur. pe drum. 6 se dovedeste cel mai bun inginer al focului. Erau convinsi ca. de la ramurica uscata la bucata de lemn. astfel ca nu i-au du s la Ierusalim. si furnicile obtin un mare spec tru galben. Copilasul-foc e mai impresionant decât mama lui jaraticul. si ele gasite tot în pamânt. ci la Tunis. "Singurul nostr u dusman adevarat este frica" este ultima fraza pronuntata de cea de a 234-a reg ina Belo-kiu-kiuni din dinastia Ni a furnicilor rosii. de la frunza uscata la ramurica uscata. ENCICLOPEDIE CRUCIADA COPIILOR: În Occident. Apoi doi sicilieni le-au propus sa-i duca cu vasul la Ierusa lim. Or noi. dar se gasesc sub pamânt. Jaraticul obtinut astfel este dupa aceea depus cu multe precautii în acele mici pietre scobite. Regina Belo-kiu-kiuni credea ca face o alianta între furnici si pa stravii din fluviu. La recomandarile ei. unde marea nu s-a deschis în fata lor. Nu aveau harti. pe un pret bun. Îmbarca pe vasul lor testoasa opt pietre scobite prevazute cu jaratic aprins. În drumul lor. Trebuie s-o transmitem unui material mai gros. propune 6. Nu a fost nici un miracol. noi sun tem copii. MARELE CARNAVAL . locuitorii le-au spus ca se vor lovi de mare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Toti au ajuns la Marsilia. Înalta antenele si emite clar v echea fraza feromonala: SINGURUL NOSTRU DUSMAN ADEVARAT ESTE FRICA.ata. stie sa se f ereasca. marea se va deschide ca sa lase sa treaca acea armata de copii si o va duce pâna la Ierusalim. Fiindca l-a atins. furnicile arunca în va tra mici bucatele de ramurele din care focul se grabeste sa muste cu voracitate. celelalte formeaza o comoara de jaratic. dupa sfaturile Printesei 103. în realitate. multimea lor a crescut pâna la câte va mii de copii. Au coborât valea Ronului si. Singurul nostru dusman adevarat este frica. deloc ranchiun oasa fata de elementul foc. prima cruciada a copiilor a avut loc în anul 1212. Noaptea începe sa paleasca. se îndrept au spre sud. Apoi. Printesa 103 ridica antena si lanseaza feromonul întepator care înseamna: La atac! 96. dupa ce se ridicase foarte sus. Toate furnicile cunosc sensul si povestea acestei fraze. dar fabricarea focului le fascineaza.

Era samanul lor. Gura-casca se alaturau trupei si se informau despre ce se petrecea. va rog sa va linistiti. Altii luasera cu ei serpentine si confeti.E petrecere mare! striga Julie. uitati-va necazurile si alaturati-va noua. Noi suntem noii vizionari. Adrenalina urca mereu în venele cântaretei. Cum sa lovesti cu bastonul în aceste de conditii? Cordonul aparatorilor or dinii se destrama. Julie p utea sa le vada fetele. Toti voiau sa mai continu e în timp si spatiu. Julie intona "Revolutia Furnicilor". E doar un concert! Cineva îi lua s unetul microfonului. Erau acolo oameni de toate vârstele. Nici o pancarta. Nici o banderola în fata. Doamnelor. o duba a politiei se apropie dar renunta sa inte rvina în fata amplorii pe care o capata evenimentul. Julie era ametita de popularitatea ei si de multimea care o înconjura si împ ingea înainte. Trebuia sa dea repede un scop. atunci nu e revolutie? . Julie nu stie unde o va duce acest elan. barbati si femei. numai fete si baieti care se le ganau pe melodii de harpa si de nai. Multimea creste mereu. unii se înarmasera cu propriile lor instrumente muzicale ca sa participe la fanfara. ie siti în strada. . înconjurati de o mica multi me entuziasta. Ferestrele se deschideau si oamenii se plecau afara ca sa vada acea lung a cohorta pestrita. . Fetele de la clubul de aikido improvizara un serviciu de ordine care ime diat împiedica sa mai treaca masinile care ar fi putut sa tulbure petrecerea. doamna. Oamenii clamau în cor: Noi suntem noii inventatori. -La liceu! striga Mie. Acum când nu mai era despartita de publicul ei de focurile rampei..Nimic? Daca nu revendicati nimic.Linistiti-va.Nimic. sirena care îi fermeca. Directorul centrului cultural ruga pe toata lumea sa stea cuminte la loc ul ei. Altii adusesera lucruri din bu catarie pe post de toba si betisoare. Noi suntem noii inventatori. o directie. Vocea calda si puternica a lui Julie scanda: Noi suntem noii inventatori.Înainte! zise ea. Mai departe. În jurul lor lum ea cânta si se agita de-a lungul arterei principale din Fontainebleau într-o saraban da de carnaval. raspunse o luptatoare de la clubul de aiki do. Foar te repede. domnilor. Ba chiar îi aducea în stare de transa. Acum erau probabil cinci sute în jurul lor formând o mare procesiune multicolora.Ce revendicati? întreba o batrâna. . . un sens acelei multimi în miscare. . domnisoarelor. foa rte tineri si persoane mature. marea artera fu blocata iar grupul rock si fanii lui putura sa înaintez e liber.Ba tocmai ca e. Era ca si cum spectatorii ar fi refuzat ca spectacolul sa se limiteze la doua ore de muzica platita cu o suta de franci locul. Toti repetau cât îi tinea gura: Noi suntem noii vizionari. Noi suntem noii vizionari. . dar curiozitatea fu mai tare. Sa mergem! striga o voce dintre spectatori. Tot orasul rasuna de cântecul lor: Noi suntem noii vizionari.Sa nu mai asteptam. Era pur si simplu dopata.La liceu! reluara ceilalti. O sa petrecem! . Printre cei care li se alaturau în fuga. Un prim cordon de politisti aparu brusc în fata lor iar fetele din primele rânduri înaintara si imaginara o strategie ciudata: începura sa-i sarute. Era regina si idolul lor. Nu revendicam nimic. . Noi suntem noii inventatori. Suntem prima revo lutie fara revendicari. În asta consta originalitatea. Suntem furnicile mici care rontaie vechea lume sclerozata. Nu prea erau alte distractii în seara aceea la Font ainebleau. Julie si cei Sapte Pitici se pomenira în strada.

Aceste centre erau adevarate lagare de munca. era un oras linistit. Deoarece orasul era foarte izolat. parintii trimis i sa trudeasca la tara pe ogoare si copiii în centre de formare ale garzilor rosii . au fost hra niti si li s-au dat corturi unde sa doarma si cuverturi cu care sa se înveleasca. Copiii au povestit cât de mult au suferit în lagarele garzilor rosii si populatiei din Chengdu i-a fost mila de ei. sa cada în dizgratie. la Pekin aveau loc dispute de palat. aceasta cetate veche fortificata numara trei milioane de locui tori care. Sterpelitul nu mai era un delict. capitala provinciei c hineze Sichuan. La o mie de metri altitudine pe flancul la ntului himalayan. presedintele ame rican Richard Nixon se întâlnea cu Mao Zedung si nu mai era cazul sa se critice Chin a. Copiii au organizat atunci ale gerea unui nou primar si au prezentat "candidatul" lor. care nu a avut timp sa rea ctioneze caci copiii au venit la el ca sa-l oblige la o autocritica publica. la putin timp dupa aceea. "delfinul" oficial al lui Mao si cel care raspundea de garzile rosii. Deci în acest oras muntos au ajuns mii de copii între treisprezece si cincisprezece ani. aceste mari metropole începeau sa fie suprapopulate si Mao Ze dong luase hotarârea sa le goleasca. Familiile au fost despartite. Comerciantii care nu se lasau furat i. Erau preocupati mai ales sa-si protejeze propriii copii p e care i-au trimis în munti. Armata Rosie a fost nevoita sa apeleze în final la bombardamente aeriene ca sa nimiceasca ultimele focare de rezistenta. Fiecare locuitor trebuia sa ofere un adapost garzilor rosii. altii s i-au luat sarcina sa-i faca cunoscute proiectele. Sterpelelile s-au generalizat. A fost ales fara greutate si a instituit o conducere formata din copii. cei mai multi încerca u mai ales sa evadeze din China. . În acest timp. Au luat cu asalt garile si au plecat spre vest unde unele zvonuri spuneau ca ar exista o filiera care permitea copiilor sa trea ca clandestin frontiera pe teritoriul indian. parând putin mai mare decât vârsta pe care o avea. dar nu au fost sustinuti de populatia din Chengdu. acum ajunsesera la doua sute de mii de fugari. copiii garzii rosii s-au raspândit în toata tara sub pretextul ca propovaduiesc maoismul împotriva statului corupt.98. un pusti buclat de treis prezece ani. Timp de doua zile a durat razboiul adultilor împotriva copiilor. Dup a care a fost snopit în bataie si obligat sa plece. buna vointa a locuitorilor nu a mai fost de ajuns ca sa -i satisfaca. care avea destula cari sma ca sa fie respectat de celelalte garzi rosii. Li s-au oferit dulciuri. Subtilitate cât se poate de chineza: copiii aveau datoria sa evadeze din lagarele maoiste si sa-si stâlceasca în bataie instruc torii în numele maoismului! Eliberati. Întâmplarea a facut ca Lin Piao. dintre care cel mai în vârsta era un consi lier municipal de cincisprezece ani. Conditiile de viata erau foarte grele. habar nu aveau ce se petrecea la Pekin sau la Shanghai. Copiii au încercat sa rezist e în acel oras fortificat cu cinci ziduri de incinta. Deoarece nu era un bun orator. Burghezii din acel loc s-au îngrijorat totusi si au trimis o delegatie ca sa-l anunte pe prefectul regiunii. Chengdu. Împotriva a doua sute de mii de copii. Acestia s-au plâns primarului orasului. Toti copiii au fost ucisi. Din acel moment. ENCICLOPEDIE REVOLUTIA COPIILOR DIN CHENGDU: Pâna în 1967. Se experimentau pe ei alimente celulozice pe baza de rumegus si mureau ca mustele. În realitate. Prefectul a luat povestea foarte în serios si a cerut de la Pekin sa intervina armata pentru a-i domoli pe insurgenti. Toti comerciantii au fost obligati sa plateasca un impozit inventat de noul primar. Dar alte valuri de copii se revarsau în gara de la Chengdu. Povestea nu s-a raspândit caci. Or. majoritatea. La început. toate trenurile care se îndrepta u spre vest. lucrurile n-au mer s prea rau. Or. nimeni nu a fost i nformat de victoria electorala a copiilor. erau batuti. Copiii erau prost hraniti. aveau ca statie terminus Chengdu. capitala a trimi s sute de tancuri si mii de soldati înarmati pâna în dinti. De la o mie câti fuseser a la început. la vremea aceea. Cadrele partidului i-au incitat atunci pe copiii garzii rosii s a se revolte împotriva temnicerilor lor. Orasul s-a umplut de afise car e îi îndemna pe cetateni sa voteze pentru el. ca sa faca din ei niste buni comunisti.

. Insecta întepa imediat alt politist. Maximilian lua hotarârea sa grabeasca explozia mai înainte de a apar ea alt paznic minuscul si periculos. În departare. Caldura si lumina jaratecului au fost des tul ca sa le alarmeze.Atentie la viespe! striga comisarul. Un politist scoase pistolul si vru sa ocheasca. plutesc. Agresorul eroic cazu pe pamânt inert. dupa parere a lui. PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER De data asta avea sa sara în aer! Maximilian si politistii lui se întorseser a si încercuisera piramida misterioasa. trebuie sa le si traiesti. apoi îsi lua zborul ca sa se puna la ad apost de acele mâini care se agitau în aer. martori sinistri ai duritatii luptelor preceden te. Omul se prabusi. Vârfurile frunzelor roz imaculate sunt întesate cu artilerist e gata sa traga. Îi facu placere s-o striveasca cu talpa pantofului. Trupa lumina cu lanternele monumentul forestier.Edmond Wells. Comisarul luase hotarârea sa actioneze pe timp de noapte caci. reusi sa loveasca in secta în zbor. . Furnicile rosii de pe insula îsi închipuiau ca se poate trai doar istorisind u-si povesti. Dupa ploaie. omul îsi descoperi o parte din piele si fu imediat întepat. volumul III 99.Doi la zero. Se uita mai atent la victima lui. . . Cauta un mijloc de a-l propulsa pâna la nuferii ocupati de furnicile pitic e. oame nii purtau tinute de protectie din pânza cerata si alesesera de data asta un fir e lectric rezistent care sa nu poata fi rontait de mandibule. Facân d gestul de a trage. Furnicile pitice o vad venind. Se înselau. Na va-testoasa mirmeceeana se îndreapta spre stufaris. Fiecare emite propria sa sugestie.Toate încarcaturile explozive sunt gata? Artificierul verifica contactel e pe detonator si astepta ordinul comisarului. 103 si exploratoarele îsi dau mare oste neala. Nu era o viespe. insecta semana mai cu rând cu o furnica zburatoare. Maximilian îsi scoase pantoful si ca la prima vizita. asteptând sa surp rinda cel mai mic sunet pe care îl putea emite o viespe. Toti pândeau acum anxiosi. Îi scuturau ca sa-i împied ice sa adoarma. Focul nu e o arma practica de folosit de la distanta. Lasa ce faci acum. Asediatele vor fi coplesite de numarul mare al inamicului. Furnicile rationeaza prin tatonari. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În cockpit-ul cuirasatului-testoasa. Luna lumineaza pamântul. Tinta era prea mica. 6 propune sa se expedieze în directia inamicului frunze plutitoare încarcate cu jarat . Ca niste marinari. de pe papura ei deteriorata. . o multime de cadavre umflate de apa. Politistii dadeau ajutor celor prabusiti la pamânt.Gata? Soneria telefonului mobil întrerupse numaratoarea. era mai eficace sa-i surprinda în somn pe cei aflati în interiorul cladirii. Maximilian era pe pu nctul de a ordona declansarea dispozitivului când se auzi bâzâitul. solul încalzeste corpurile. 24 lanseaza apeluri de ajutor. 100. Povestile nu e destul sa ti le povestesti. întoarce-te imediat în oras si împrastie-i pe s mintitii astia. In oras aveau loc incidente. ÎN CALDURA STUFULUI E cald. În partea de jo s a papurii. Prefectul Dupeyron îi cer ea sa vina de urgenta. Protejati-va gâtul si mâinile. Insecta îi surprinse atacând brusc un al treilea politist. Sunt în sta re sa sparga totul. caruia îi ocoli ure chea dreapta ca sa-si înfiga acul în jugulara. astfel încât nu se mai poate sti d in ce tabara fac parte.Manifestantii au ocupat artera principala din Fontainebleau.

e dezamagita. Vegetala este d estul de umeda ca sa nu ia foc imediat. În a cest caz. Dar gândacilor de apa le e prea frica de foc. carnavalul nu avea o semnificatie precisa. Carnavalul e acum doar o petrecere pentru comercianti. La rândul ei. Asta provoaca mult fum. Din fericire. Speriat e de mirosul de nufar carbonizat. 103 deseneaza forma acelui lucru. Pentru ei focul ramâne o arma tabu. în sensul initial al cuvântului. se alungeste ca o flamura luminoasa fara sfârsit. în care furnicile îsi arata reciproc arta de a practica scrima mandibulara. Era ziua nebunii lor. Asta e probl ema cu focul. Belokanienele nu se mai pot deda nici acelei lupte tumultuoase corp la c orp. Cu vârful antenei. Refuza sa se apropie de el. capatul incandescent. Lancea cu capat aprins atinge carnea petalelor de nufar. ca si Craciunul. Cuirasatul-testoasa ajunge la papura asediata. Capatul ia foc. Macar sa fi supravietuit 24. cea mai razboinica dintre ele. simbolul tuturor a utoritatilor. În zilele noastre. Furnicile opresc motoarele gândacesti si încep sa caute cea mai lunga crengu ta. sub infl uenta vitezei. BATALIA LICEULUI Plecasera cinci sute de la centrul cultural si ajunsesera opt sute în piat a mare din fata liceului. Printesa 103 a înteles cum sa foloseasca mai bine lansatorul d e flacari si incendiaza nuferii unul dupa altul. Printesa 103 anunta ca e timpul sa se puna extremitatea în contact cu jara ticul. o marioneta enorma umpluta cu paie. Printesa 103 face semn ca crenguta cuprinsa de foc sa fie aruncata în apa cât mai departe posibil. Deasupra. Pe na va. salve de acid tâsnesc cu putere.niste sarbatori haraz ite consumului. provocând o miscare de spuma pe puntea din spat e a navei. echipajul se lasa în jos si are grija sa nu dea drumul din mandibula crengutei lungi. 101. asediatoarele prefera sa se întoarca pe uscat si sa se retraga. asediatele recapata încredere. a mamelor si a bunicilor . Ridica imediat catargul de foc. Manifestarea lor nu semana deloc cu o defilare revendicativa. . dar socul provocat de acel harpon este d estul de mare ca sa dezechilibreze toate artileristele care cad imediat în apa. 14 scoate antena-periscop ca sa repereze bine adversarele si le indica c elorlalte în ce directie sa îndrepte catargul. petrecerea tatilor. era un ade varat carnaval. Trag cu rezervele de acid pastrate pentru ultima sarja si provoaca multe victime în rândul furnicilor pi tice. Aveai dreptul sa-l tragi de mustati pe jandarm si sa -i îmbrâncesti pe edili în râu. 5 vrea sa dea foc capatului uneia dintre acele crengute lungi de care se folosesc ca de niste lanci si sa atinga nuferii. În fata acestei reusite. Printesa 103 încearca sa-si aminteasca de un mecanism al Degetelor care pe rmite trimiterea la departare a focului. Apoi era ars Carnavalul. Cei aflati la putere erau respectati tocmai pentru ca exista ziua carnav alului. focul nu a servit la nimic. dar nimeni nu întelege de ce focul siar lua zborul prin aer daca ar fi plasat într-un astfel de ansamblu. Puteai sa suni la usi si sa arunci faina pe fata oricui. Poate sa provoace pagube atât celor împotriva carora este folosit cât si celor care îl folosesc. În ziua marelui carnaval. Gasesc una care le convine printre crengile care ating usor apa si o urca la bordul cuirasatului-testoasa. a fost uitat sensul real al acestei manifestari sociolo gic indispensabila. 13.ic si împinse de gândacii de apa. poate doar ca sa dovedeasca determinarea r azboinicelor rosii de a folosi si alte arme tabu. cea în care se eliberau toate tensiunile. În Evul Mediu. toate regul ile erau calcate în picioare. Ideea este retinuta. îsi zice Printesa 103. Când testoasa este destul de aproape. Se renunta. Gândacii de apa accelereaza. Cuirasatul porneste la atac. caci crenguta începuse sa ia si ea foc. Degetele numesc asta catapulta.

dar îsi reveni repede si zise: . Toti erau gata sa intre în joc. politistii îsi pusera planul în aplicare. întoarceti-va la casele voastre. asta e sfârsitul. Ajunsi în piata liceului. descoperira sase dube ale CRS-ului (Compania Re publicana de Securitate) care le barau drumul. Politistii. Conopida. oamenii înaintara spre liceu. . Caci nu era decât un joc. Manifestantii îsi reluara înaintarea.. înfruntând masa de oameni zgomotosi. E trecut de orele zece seara.Ramâneti grupati! Protejati liceul! ordona Maximilian în portavoce. Sa ne deschidem simturile. Manifestantii se uitara la fortele de ordine. chia r daca acea prezenta a politiei putea sa-l faca periculos. .Tu esti. Nimic nu ne va opri. Va repet ca oa menii au dreptul sa doarma. Un vânt nou bate în dimineata asta. Julie ezita o secunda. nu întâmpinara nici o rezistenta. care consta în a ataca în centru pentru ca manifestantii sa se împra stie pe laturi.Înainte la. Vremea negocierilor tre cuse. . Locuitorii do resc sa doarma si voi faceti scandal nocturn.S-a uitat rolul initial al carnavalului: a da populatiei iluzia ca rebel iunea e posibila. Imediat ce politistii s-au apropiat. întelegând pericolul.. ... Lumea sa se trezeasca! . Si explica strategia pe care o improvizase. Fara ca Julie sa le c eara. În fata lor.Nu vrem ca oamenii sa doarma. replica Julie. Pentru restabilirea ordinii publice. .Nu vrem decât sa facem o petrecere la liceu. Întoarce-te acasa. si luându-se de mâini ca sa-si arate numarul si sa ocupe to ata piata. Lumea aclama. Revolutie.Liceul este închis noaptea si nu aveti permisiunea de a-l deschide. Propuse sa se foloseasca tactica cârnatului.Vom folosi tehnica conopidei. Spre marea lor surprindere. Maximilian se puse de acord cu subordonatii sai. Slab la început. chiar si atunci când mergeau la concert. Toti suntem liberi. în timp ce manifestantii îsi continuau manevra. Aveau nevoie de opt. Luara hotarârea sa formeze opt grupuri autonome de manifestanti. zise David. i nventata de Julie. reusi sa articuleze: . Ati facut destul zgomot. macar pret de o zi. Înainte la. Comisarul Maximilian Linart cu brasarda deasupra cotului. . cei care o tulburau trebuia sa fie împrastiati cât mai repede. formara la loc plutonul în centrul pietii. se afla postat în fata oamenilor.Ar trebui sa putem comunica între noi. oamenii ridicara pumnul si intonara imnul concertului: Sfârsitul. Julie îi aduna pe cei Sapte Pitici ca sa discute despre urmarea ev enimentelor. apoi cum mai multa convinger e. Împrastiati-va. Julie cumpani situatia. Fortele de ordine se uitar a la manifestanti. oamenii nu erau în stare sa se desparta de aparatul lor.Tulburati ordinea publica. se desfacu în bucati. . mani festantii s-au împrastiat în opt directii diferite. Rândurile compacte ale politistilor se desfacura ca sa-i urmareasca.Nu facem nimic rau. Se oprira. Pentru toti acei tineri si chiar pentru cei mai putini tineri acum era p rima data în viata lor când li se oferea ocazia sa-si exprime pofta de serbare. Ordinele prefectului erau clare. Departând bratele. Întrebara pe cei din jurul lor daca unii dintre ei aveau telefoane mobile de împrumutat Revolutiei. Li se oferira chiar mai multe. Nu reusi sa pronunte cuvântul. Opt sute de persoane care îsi rodeau zabala din totde auna se dezlantuiau brusc într-o mare sarabanda Amatorii de rock si gura-casca înaintau într-o cohorta lunga zgomotoasa si p estrita. Julie? întreba comisarul. . Dupa toate aparentele. dar si revoltele si frustrarile.Împrastiati-va! striga el la portavoce. raspunse Julie fara portavoce. mama ta e probabil îng rijorata.Sunt libera. zise Julie. cond use fiecare de unul dintre muzicieni. . .

Trebuie sa se foloseasc a toate elementele exterioare posibile ca sa se mentina presiunea. Repet-o de mai multe ori. O tactica nu trebuie niciodata sa devina o rutina. Edmond Wells. Sa nu blufezi niciodata daca nu ai mijloacele necesare ca sa treci la fapte. Focalizeaza tinta si n-o schimba în timpul bataliei. Deoarece întunericul si noa ptea încep sa devina anchilozante. Inventeaza noi teren uri de lupta în care înca nu stie cum sa se comporte. 7. Puterea nu este ceea ce posezi. Aceasta tinta treb uie sa fie cea mai mica. 24 s-a schimbat. Furnici le eliberate se dedau trofalaxiilor cu eliberatoarele.Julie si fetele de la clubul de aikido erau cel mai aproape de fortele d e ordine carora le adresau zâmbete si sarutari provocatoare. 8. 1. 2. zise comisarul aratând spre Julie. sa profitam ca sa ne reorganizam". Totul în mirosul. Saul Alynski. înfometata. Printesa 103 îsi îmbratiseaza prietena ca sa-i ofere o trofalaxie dulce. 9. ca sa-i evaluezi forta si limitele. îi va fi foarte greu sa depaseasca acest handicap. cea mai precisa si cea mai reprezentativa posibil. În cazul unei confruntari verbale. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Puneti mâna pe instigatoare. Altfel îti pierzi orice credibilitate. mai ales atunci când functioneaza. Lupta împotriva dusmanului cu propriile lui arme. Exact asta dorise si fata cu ochi cenusii. si mai bine. trebuie sa fii în stare sa ti-o asumi si sa ocupi terenul. Dadu ordin de fuga grupata si zise la telefon: . Daca nu ai nimic nou de propus. 24 îs i apleaca timid antenele pe spate în semn de acceptare. umorul este arma cea mai eficace. Ca sa-l ataci.Gata. Nu trebuie niciodata sa-si spuna: "Bine. apo i schimb-o. d escoperindu-si câte ceva din farmecele feminine. Ca sa-i destabilizeze pe politisti. se încalzesc si îsi fac lumina cu jaratic. o petala tran slucida lasa sa treaca lumina si caldura unui jaratic portocaliu. a publicat un manual în care enunta zec e reguli practice pentru ducerea la bun sfârsit a unei revolutii. Handicapurile aparente se pot transforma în cele mai bune atuuri. nu foloseste la nimic sa încerci sa rast orni puterea. Iesi din câmpul de experienta al adversarului tau. 10. 24 est e teafara. apoi. . REGASIREA Fac jonctiunea pe un nufar crutat de foc si de tirul artileriei. amazoanele îsi rupsesera tricourile. 4. Daca obtii victoria. Nu e numai epuizata de luptele recente. Chiar daca adopti o tactica exact contrara. ci ceea ce adversarul tau îsi închipuie c a posezi. Pisicile urmaresc soriceii. În spatele lor. 102. Chiar si fizicu l i s-a modificat. 3. Plutonul de politisti se îndrepta imediat spre Julie si amazoanele din jur ul ei. Fieca re dintre aceste specificitati trebuie revendicata ca o forta. 5. ENCICLOPEDIE STRATEGIA LUI ALYNSKI: În 1970. constrângerea adversar ului de a se ridiculiza singur. nu ca o slabiciun e. Printesa 103 se apropie lent de tovarasa ei de cruciada. dispunem de un ragaz. Înfruntarea fu invadata de parfumur i feminine. atitudinea si felul în care îsi poarta gâtul e dife . folose ste elementele din propriul sau cod de referinta. Se întâlnesc în centrul galben al florii de nufar. Da ca se reuseste ridiculizarea adversarului sau. volumul III 103. 6. agitator hippie si figura im portanta a miscarii studentesti americane. Tine adversarul în defensiva. înghite alim entele pe jumatate digerate pastrate în gusa sociala a furnicii rosii.

mult mai profunda de data asta. se cauta si se pipaie. masculin. dotate cu acea capacitate formid abila de a-si transmite specificitatile viitoarei lor progenituri. Hotarasc deci de comun acord sa nu se mai gândeasca la acuplare. nu departe de Praga. Gata! Cele patru antene sunt lipite doua câte doua. poate temperatura. Dialogu l lor va capata astfel o intensitate. Acum sunt femela. datorita unui artificiu minunat al stramoaselor lor v iespile. explica tele viziunea. Supravietuirea lui e mai importanta pentru ea decât acuplarea. ca si cum ar vrea sa se creada ca au uitat cum trebuie sa procedeze ca sa comunice intens. masculii mor cu ocazia actului amoros.. Printesa 103 explica ce a aflat despre Degete. 24 este acum un mascul. Printesa 103 este de acord ca sa-si branseze creierele reciproc. Pasiunea pentru povestile frumoase a facut-o sa-si doreasca sa se bucure de o m ai mare sensibilitate. datorita jeleului viespilor. Printesa nu-l lasa sa termine. ci si întreaga societate. celelalte se agitau is torisindu-si propriile aventuri. cele doua furnici se dedau unei noi trofalaxi i dulci. o profunzime si o rapiditate inegalabile. ei cereau reforma clerului si plecarea seniorilor german i. dar nu vrea sa-l vada pe prietenul ei 24 pie rind. Din motive nedeterminate.. drumul va fi lung. In societatile d e insecte. sex! Si ea! 24 explica. Totusi 103 are un moment de ezitare. indivizi neutri lipsiti de importanta. cele doua metamorfozate se izoleaza printre sta minele nufarului sidefiu. Se face noapte. Printesa 103 întelege ca ceea ce a luat drept o usoara schimbare la 24 est e cu mult mai mult.. Printul 24 trimite în sens invers hrana pe care i-a dat-o Printesa 103. E foarte linistitor.. au ajuns print si printesa mirmeceene. masina de comunicat cu Degetele. poate modul cum a asimilat acel cocteil de hormoni. programati sa traiasc a cel mult trei ani. A pornit deci în cautarea unui cuib de viespi. În mare graba. S-au instalat pe o insula a fluviului Moldau. Amândoua îsi apropie încet segmentele senzoriale. inventiile lor. e altceva. Si pâna la urm a a reusit sa obtina jeleu hormonal regal în mijlocul unui cuib de viespi. Fara sa mai stea pe gânduri.rit.. Unele alimente au facut deja de trei ori traseul dus-întors de la o gusa s ociala la alta. Si eu. punându-si toate bunurile în comun si facând ce le statea în putinta ca sa recreeze con . Antenele tale emana miresme diferite. Cele doua sexuate se gândesc cu aviditate sa se acupleze. Tânara exploratoare s-a dotat cu un. S-au despartit amândoua c a soldati asexuati. angoasele lor etc. De aici si denumirea lor. s-a pomenit cu un sex. Cele doua furnici stiu foarte bine asta. În timp ce în jurul lor. Ei voiau sa schimbe nu numai Biserica.. 104 ENCICLOPEDIE UTOPIA ADAMITILOR: În 1420 a avut loc în Boemia revolta husitilor. dar lucrul cel mai simplu pentru cele doua mirmeceen e este sa foloseasca o CA. Acum. Din miscare s-a detasat un grup mai radical: adamitii. Mâine.. Si tu te-ai schimbat. Furnicile din Comunitatea salcâmului si furnicile din cuir asatul-testoasa adorm în scobitura cavernei unui cuib de serpi. am dobândit un sex. 24 este acum un print. Precursor i ai protestantismului. Antenele se opresc dezorientate. Ai. în comunitate. Gândirea uneia intra în co ntact direct cu a celeilalte. Printesa 103 îsi zice ca aceste schimbari importante se datoreaza poate vi etii în mica ei comunitate utopica. Consideram ca cel mai bun mod de a se a propia de Dumnezeu ar fi ca toti sa traiasca în aceleasi conditii ca Adam. primul om de dinaintea pacatului originar. 24 vrea sa explice. E atât de ciudat. ap oi Printesa 103 ofera din nou o portie de pasta alimentara. Au trait aici goi. Nu ma vrei? Nu. Poate ca Printesa 103 fusese p ervertita de romantismul Degetelor.

nobili mea. Astfel. . fara sa gândeasca.Sunt toti înauntru. Nici faptul ca nu existau raniti în nici una dintre tabere nu era de ajuns ca sa-l linisteasca. si deschise usa cu noul blindaj împotriva incendiilor. Adamitii îi iritau în mod evident pe vecinii lor husitii care nu erau deloc în clinati spre radicalism. de preferinta fara viole . Trebuia sa aiba grija sa nu fie acolo nici urma de jurnalist. doar epuizându-si adv ersarii prin miscari tactice. putusera sa se miste astfel în legiuni compacte. fara sa aiba în fruntea lor un partid politi c sau un sindicat clasic. Seniorii husiti si armatele lor i-au încercuit pe adamiti si i-au ma sacrat. scut. Erau vegetarieni si practicau cultul direc t al lui Dumnezeu. Dar mai mult de sapte sute de persoane intrasera deja în liceu si Ji-woong se grabise sa în cuie broastele solide ale usii blindate.ditiile de viata din Paradisul terestru de dinainte de "Pacat". În acest gen de înfruntare. iar în spatele ei amazoanele atragatoare si i ronice care îsi bateau joc de ei. lasându-le balta pe Julie si semenele ei. Îsi interziceau cultivarea pamântului si se h raneau cu fructe si legume salbatice. nu era prezent nimeni di n presa. Suprimasera banii. zise David la telefon. Fara prea mult zgomot. politistii se simteau extenua ti. vesta anti-glont si bocanci grei -. se înregistrau cel putin trei de o p arte si de alta. David veni sa le deschida si vreo suta de noi "revolutionari" se adaug ara celorlalti în interiorul liceului. unde nu exista nici picior de politist. pâna la unul. . . vazân d cum apar fete vesele dupa poarta mare de la intrarea din fata. pe acesti înaintasi ai celor care aveau sa se numeasca mai târzi u hippies. administratia. Edmond Wells. liceul era destul de mare ca sa nu ajunga la intrare la timp. munca. si s-au si baricadat. întoarceti-va! ordona Maximilian. Ji-woong scoase cheia pe care i-o daduse directorul ca sa le faciliteze repetitiile. celelalte sapte grupuri de manifestanti. prefectul îi ceru sa actioneze rapid. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cultul Domnului putea sa fie simplificat. sefule. Or în acest caz.Intra prin spate! striga el în portavoce. nu existase nici un accident. fara sa faca valuri. volumul III 105. deocamdata. Sigur. armata. . Acesta îi ceru sa cuc ereasca liceul.Intra prin fata. Julie era cu atât mai multu mita pentru ca reusise aceasta isprava fara nici o încaierare. burghezia. Grupul lui Julie se aduna atunci în fata portii mari de fier parasita de p olitisti. Linistit.casca. dar nu în asa masura. În plus. Totdeauna avusese de-a face cu multimi care înaintau drept înainte. Faptul ca niste manifestanti. multimea patrunse în liceu.Faza 2 terminata. Gasira poarta de fier închisa. Maximilian îi confirma ca. faceau un ocol mare pe st razile învecinate si se regrupau în spatele liceului. Maximilian nu era obisnuit sa-i vada pe manifestanti practicând strategii de gherila. fara Biserica si cler intermediar. Când Maximilian îsi dadu seama de stratagema. opt sute de persoane ocupasera liceul. era deja prea târ ziu. Maximilian posta jumatate din politisti în fata si cealalta jumatate în spat e. Politia era neputincioasa în fata acelei usi protejate. Chiar daca era vorba de cei care se împiedicau când o luau la fuga. îl impres iona si îl îngrijora. conduse fiecare de un Pitic. Toate structurile sociale erau anulate. când unui numar de opt sute de persoane îi fusese opus un numar de t rei sute de politisti. apoi îl suna pe prefectul Dupeyron ca sa-i anunte situatia. Tot alergând în toate directiile cu tot ce aveau pe ei . lansat or de grenade. MAI DEPARTE SPRE LICEU În timp ce politistii le urmareau pe Julie si pe amazoane. Oamenii lui se întoarsera.

. zise Julie strângând din dinti.Trebuie sa facem repede ceva. Era nevoie repede de o idee. Amazoanele aclamara victorioas e. . având în vedere ca peste câteva luni aveau loc alegerile prezidentiale si ca prin tre manifestanti se aflau cu siguranta si copii de familii bune. Asteptara. Furtunele intrara în actiune.Sa mai asteptam putin înainte de a striga victorie.Ataca. . Când politistii se pregateau sa sparga broastele solide ale portii mari de fier de la intrare. .Actiunea voastra este complet ilegala.Foc! zise Julie. . si aici vom ramâne. În piata. De ce sa nu foloseasca cuverturile de pe paturile din dormitoarele internatului. Ochii plini de lacrimi si accesele de tuse îi slabira pe asediati. . . sopti Zoe. unde furtunele nu-i puteau atinge. Maximilian primi un telefon de la prefect. Politistii se apropiau de poarta. zise Francine. Z oe gasi solutia. Leopold spuse ca era destul sa faca grila mai putin permeabila. Maximilian îsi aduna micul stat-major si facu ceea ce regreta ca nu facuse de la început: ceru un plan al liceului. . Atâta timp cât aceasta mini-raz merita ramâne izolata la liceu. remarca Leopold. raspunse Julie. Vor sa ia cu asalt intrarea! striga o amazoana. Narcisse le aduse la cunostinta ca politistii abandonau si intrarea din spate. Ajunsera la poarta cu bastoanele ridicate.Poate ca ara câstigat.Asteptati semnalul. Va ordo n sa-l evacuati cât mai repede posibil.Nu aveati dreptul sa ocupati aceasta cladire. zise Julie. Maximil ian lua portavocea si se adresa din nou manifestantilor: .Veniti sa ne dati afara. Atacurile politiei încetara. Dupeyron voia sa stie care er a situatia.Suntem aici. încercuieste-i fara sa-i mai ataci.Ei bine. scrutând piata pustie.nta. tâsnira pe neasteptate furtunele de incendiu pe care director ul le instalase pentru lupta împotriva unui eventual sinistru. Politistii nu mai putura sa vada ce se petrece în curtea liceului. Politistii atacau în pas alergator. si armate cu capacele pubelelor ca sa-si protejeze fata. fetele de la clubul de aikido fix ara cuverturile pe grile cu ajutorul unor sârme gasite în camaruta paznicului. politistii retrasera dubele iar ei se postara pe strazile din vecinatate. . Afumati-i bine. luminata de felinare. ca sa nu inhaleze gaz. . Ceea ce trebuie evit at cu orice pret este raspândirea ei. ca nist e perdele protectoare.S-ar zice ca renunta. Le spuse celor Sapte Pitici si câtorva dintre amazoane. . Cu batista umeda la nas. Cu privirea lui patrunzatoare de navajo. au sa i asa pâna la urma. .Stop! Dar fortele de ordine se regrupau în departare pentru un nou atac care se anunta si mai violent. Leopold detecta în cele din urma o miscare si toti vazura în curând o multime de politisti mergând cu hotarâre în directia portii de fier. Zis si facut. O idee. venind din unghi mort.Acum. nu sunt cu adevarat probleme. spuse Julie fara sa fie prea convinsa. Furtunele cu apa facura adevarate minuni. E un loc public. Comisarul îl informa ca manifestantii erau în continuare baricadati în lic eu si opuneau rezistenta fortelor de ordine. Dupa o runda de discutii.Trageti cu grenade lacrimogene printre gratii. Presiunea era atât de puternica încât amazoanele f ura obligate sa tina câte trei sau patru acele adevarate tunuri cu apa ca sa poata tinti ca lumea. . Poate ca e vorba de o manevra de diversiune. politistii si câinii lor zaceau la pamânt secerati. . .

E prima noapte în care frigul nu-l constrânge sa hib erneze si vrea sa profite. Abatia va avea sase turnuri rotunde. Se multumesc sa reproduca exact gesturile gemenului lor si nu vorbesc . Edmond Wells. doctrinele absurde si discordie. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI RABELAIS. constatând ca e imposibil. o întreaba pe 103 care îi ra spunde ca fenomenul face parte din magia focului. Ea va avea noua mii trei sute treizeci si doua de cam ere. A doua zi vor putea sa discute despre toate astea. Pe ea nu focul o intereseaza. Un canal d e scurgere se va varsa în fluviu. caci "zidurile întretin conspiratii". Înca o insomnie de sexuata. Fiecare traieste dupa pofta si manânca când îi e foame. În 1532. se odihneste. Francois Rabelais a propus propria viziune a cetatii utopice descriind. oaspetii abatiei Theleme sunt alesi pe sprânceana. fiecare face deci ce vrea. Generatia lor nu a cunoscut focul si sunt evident fascinate de acea prezenta calda. Fara ziduri de incinta. sau pur si simplu de niste fleacuri.O NOAPTE FRUMOASA 103 nu reuseste sa doarma. În timpul zilei. un parc cu un labirint si o fântâna arteziana în centru. crede Rabelais: "Cum am putea sa-i conducem pe cei din jurul nostru când nu stim sa ne conducem noi însine?" Fara conducere. . Nu sunt primiti decât barbati si femei liberi spiritual. Asta a trezit-o. Fiti irepros abili". 7 se apropie. Se uita tinta la jaraticul rosiatic care palpita la nesfârsit. Pentru ca utopia sa reuseasca. Rabelais îsi descrie utopia. dar acum era mai bine sa atipeasca ca sa recupereze din forte pentru calatoria care le astepta. sunt confruntate cu o alternativa pe care nu o pot evita: "tehnologia si r iscurile ei" sau "ignoranta si linistea". or icum. Nu e un rasarit de soare. Doar pentru a-l contrazice pe profesorul de istorie. 106. violenta. ceea ce anuleaza notiunea de timp care trece. îsi zice ea. virtuosi. Femeile erau admise la zece ani si barbatii la doisprezece. Înainteaza spre lumina. Servitori s i artizani instalati în exteriorul abatiei sunt însarcinati cu muncile grele. volumul III 107. frumosi si "de natura buna". Ceasurile au fost desfii ntate. bea. se distreaza. se scoala si distinge o lumina rosie. Asexuatele au cel putin avantajul c a dorm usor. Rabelais nu se însela însa. Focul ne fabrica gemeni întunecati care ramân lipiti de pereti. d ar era convins ca merita macar sa se încerce. Fara conducere caci. certurile sunt interzise. având ca deviza: "Fa ce vrei". Fiecare cladire va avea o înaltime de zece etaje. în Gargantua manastirea Theleme. în padurea Port-Huault. O furnica spune ca ar fi mai bine sa-l stinga. Nu spargeti nimic. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Abatia trebuie sa fie construita pe malul Loa rei. iar d aca nu. face dragoste.Julie repeta consemnele: "Fara violenta. Printesa 103 spune ca. Ridica antenele. Câteva furnici stau în jurul jaraticului care le-a adus victoria. Julie voia sa vada daca era cu adevarat posibil sa reuseasca o revolutie fara violenta. 7 întreaba ce manânca acei gemeni întunecati si Printesa 103 raspunde ca nu ma nânca nimic. instruiti. ci umbrele dansânde ale furnic ilor pe care lumina jaraticului le proiecteaza" pe peretii cuibului. Printul 24 nu are somn. Agitatia. Stia ca abatia lui va fi neaparat distrusa de de magogie. munceste daca asta vrea. thelemitii actioneaza deci "dupa propria lor vointa". Încearca sa l ege o conversatie cu ele apoi. Apoi multe biblioteci. reflexul vine din interiorul cuibului de serpi care le foloseste drept adapost. Mai vorbeste-mi despre Degete.

Venise momentul discursului. vântul stingea imediat flacarile. Îsi lasara instrumentele în sala de repetitii si patru tinere pusera stapânire pe ele cu mult entuziasm. interveni Julie e nergic. Toti se uitara unul la altul cu o umbra de îngrijorare în privire. . ea îl arunca peste lemne si de data asta. Nu putem sa petrecem la nesfârsit . Lemnele uscate au fost asezate gramada si câtiva tineri au adus hârtie. .Oh. Julie se duse acolo ca sa se adreseze multimii adunate în curte. Celorlalti. În curte se auzira un fel de aclamatii tribale. explicând ca tre buia sa construiasca un zid scund ca sa adaposteasca sursa flacarilor. vom înfiinta aici un sat utopic al carui obiectiv este sa-i faca pe oameni mai fer iciti. rasp unse Paul.Dispunem de un grup de oameni si de un loc închis si protejai ca sa ne a dapostim. loc de destindere obisnuit a l elevilor liceului. Terasa directorului de la primul etaj. chestia asta nu se va prelungi prea mult. de muzica si de petrecere.Si daca dureaza? întreba Francine. . de data asta. Julie juca atunci totul p e o singura carte si cauta în laboratorul de chimie ingredientele necesare pentru un cocteil Molotov.Si la ce te gândesti exact? întreba David. dormitoarele si paturile internatului va stau la dispozitie la etajele trei. Dupa ce ardeau hârtiile. Leopold le veni în cele din urma în ajutor. P entru cei care au nevoie. . nimeni nu stia sa aprinda un simplu foc! Julie cauta în Enciclopedie daca nu cumva se gasea un pasaj care sa le exp lice cum se aprinde un foc. am reusit.Trebuie sa facem tot ce ne sta în putere ca sa dureze. . De ce sa nu încercam sa organizam un sat utopic? . în sfâr sit. Nu raspundea în mod obligatoriu la întrebaril e pe care i le puneai. Manifestantii gasira în vechea remiza a gradinarului si vrura sa aprinda u n foc mare în centrul peluzei ca sa danseze în jurul lui. Apoi îl urcara din nou. Manifestantii coborâra de pe catarg drapelul care avea deviza: "Din inteli genta se naste ratiunea".Un sat utopic? zise mirat Leopold. prieteni. si trebuie sa profitam de ea. Totusi focul refuza cu încapatânare sa se aprinda. Mâine se va sfârsi tot. . cons tituind un podium ideal. Aprobari si aplauze. Nu r euseau totusi sa aprinda focul. Daca trebuie sa ramânem mult timp aici. . N-am nici un chef ca de mâine dimineata sa ma apuc din nou de pregatirea b ac-ului.Ei bine.Declar în mod solemn deschisa ocuparea liceului de o banda specimene uma ne avide numai de veselie.108.Ce facem acum? întreba Zoe. la dreapta. nu prea stia unde sa caute printre toate aceste texte.Faceti ce va place dar nu distrugeti nimic. patru si cinci ale cladirii B. le propu n imediat o mare petrecere si sa dansam si sa cântam de sa ne crape bojogii! Adevarul era ca trupa si cântareata erau obositi si simteau nevoia sa eval ueze situatia. Daca unii d intre voi vor sa se odihneasca. Enciclopedia cunoasterii rel ative si absolute nu era un dictionar. aici si acum. începând cu noi însine. . Pentru un timp nedefinit. apoi sa p una trei pietre sub busteni ca sa dispuna de o alimentare inferioara cu aer. . Deoarece lucrarea nu avea cuprins si nici index. . toaletele sunt în fundul curtii. Din cele opt sute de persoane care înfruntasera si respinsesera trupele politiei. mai bine sa profitam de tot materialul în stare buna de functionare. flacarile se extinsera. dupa ce lipira pe ambele fete sl oganul concertului: cercul cu cele trei furnici. Avem o sansa sa construim ceva. zise Julie. Reîntoarsa în curte. Grupul "furnicilor" merse sa se racoreasca la distribuitorul de bauturi din apropierea cafenelei. REVOLUTIA ÎN MISCARE Degetele cautau vreascuri uscate ca sa aprinda un foc.

to. Nu. îl introdusera în gura lui Julie. în acel moment crezut de ea un moment de fericire..Ven. Era obligata sa faca eforturi nemasurate ca sa o btina o cantitate respirabila. zise David. . . care din fericire se gasea lânga bateria lui Ji-w oong. . O clipa avu impresia ca propriul ei corp o asasina. de preferint a aer pur. Douazeci si patru de ore din douazeci si patru e nevoie de aer.. .. Pieptul i se ridica cu greutate. Julie ne-a ascuns ambitiile ei umanitare. e altceva.Ciclul. Împreuna suntem mai puterni ci. Pe telefonul celular. Ji-woong îsi scarpina fr untea. Zoe se duse în curte sa întrebe daca cineva avea la e l Ventolina. Mai amabila? Mai blânda? Mai hazlie? . . dupa care nu te mai poti lipsi de asta tot restul vietii. Avea într-adevar o pata de sânge provenita de la o rana pe care nici macar nu o simtea. prima obisnuinta. Acel sânge provenea de la asasinarea copilariei sale. Scotocira în geanta fetei. . Suna numai ocupat. Acolo nu era destul. . o poti duce pe sus. De ce? zise fata surprinsa.Trebuie sa fie o farmacie deschisa în cartier. apasara dar nu iesi n imic. pata rosie pe costum. ar fi formidabil.Nu.Mai ramâne o usa. David voia sa înteleaga: . Aerul. Julie. . copii.Ai o. pronunta Julie cu vocea ei profunda si calda. Numai ca. Zoe avea dreptate. Julie întoarse rochia uimita.Sigur. Îi duse în încaperea unde faceau . Fata îi deveni stacojie. Ezita.. du-te cu ea. o experienta sociala ca sa stim daca e imposibil de inventat un loc în care ne-am putea simti mai bine împreuna.Da.Nu. striga Francine. raspunse David. descoperira aerosolul.. Prin urmare se terminase! În acea s ecunda. Nu stii ce e ciclul? Julie încremeni. . Opt sute de persoane ne-au urmat deja în muzica noastra. Urmati-ma.. noi suntem opt. interveni Zoe.Nu e o rana. un loc unde sa încercam sa inventam relatii noi între oameni.Ce? . .. Propune inventarea unei societati mai.Ji-woong. Sa încerca m o experienta. Julie are o criza astm. o utopie! Enciclopedia vorbeste mereu de ea. organismul o tradase.Dar cum sa iesim de-aici? Politia e în ambele parti. De ce nu ne -ar urma si în utopie? Francine se aseaza jos ca sa se gândeasca mai bine. doar mai umana. Dar voi gasi.Repede. fetele si baietii râdeau si cântau. Furnicile chibzuira un moment la vorbele pronuntate de Julie În departare se auzea muzica.Mai ce? întreba ironic Narcisse. . Deschise gura larg si aspira aerul cu aviditate. Narcisse izbucni în râs. .O utopie? . spuse Francine. nu e usor sa conduci o multime. zise Francine enervata. .Ti-a venit pur si simplu ciclul. zise gâfâit Julie.. La început îti desfaci ventriculele respiratorii pe ntru primul tipat. ai fost ranita în înfruntarea cu politistii? o întreba Zoe. cheama-i pe ceilalti. . îi aminti Julie. O adusese la ceea ce ura mai mult: obligatia de a deveni adult. o informa organista. Am fost instructor într-o colonie de adolescenti si te asigur c a e tare greu sa controlezi oamenii când se afla în grup.Înca nu stiu. . Are nevoie de Ventolina.Evident. Coeziunea ne sporeste talentele individuale. Era gol.Am calcat cu stângul. .Erai singura. Aerul se rarefia în jurul ei.. Am impresia ca împreuna putem ras turna muntii. Aer ul. D aca nu reuseste sa mearga pe picioarele ei pâna acolo.Auzi. lina. recunoscu Narcisse. David suna la SOS-Medici si la SOS-Primul ajutor. Esti cel mai puternic dintre noi. .Si ce întelegi tu printr-o societate mai umana? . O trase pe culoar si Zoe veni si ea dupa ele.

Ce înseamna "Dumnezeu"? Printesa 103 explica tuturor ca aceasta notiune este unica în lumea animal a. Degetele cred ca exista deasupra lor o forta invizibila care le controleaza d upa dorinta ei.. zeii lor. Culoarul asta probabil ca duce în pivnita unei ca se vecine. Ji-woong o ridica pe sus si patrunsera în subteran a. generosi si profitori. 103 raspunde ca nu. exista printre ele duri si blânzi. La ce le ajuta sa creada ca exista un Dumnezeu deasupra lor? Printesa 103 raspunde ca poate pentru ca Degetele sunt niste animale ego iste si ca. . Printesa 103 încuviinteaza. acest egoism le apasa si le devine insuportabil. Dadu la o parte un dulap si descoperi o iesire. Iar aceste degete se pretindeau "zeii" fur nicilor. Le-ai vorbit de Dumnezeu? Dumnezeu? Toate vor sa stie despre ce e vorba. Si atunci au nevoie de modestie si sa se simta creaturile umile ale unui animal. furnicile rosii se înfioara aflând ca cetatea lor natala ave a sa fie distrusa. nu stie foarte bine sa se foloseasca de o pârghie. 109. au învins o multime însemnata de pitice. Aceasta diversitate de comportament indica b ogatia spiritului lor. Daca Degetele accepta sa intre în joc. Julie se tânguia încetisor. sus tine aceasta idee. Problema e ca unele Degete au vrut sa ne insufle si noua aceeasi notiune si deci s-au dat drept zeii furnicilor! emite 24. le-au facut sa creada ca erau stapânii si crea torii lor. care acum întelesesera vag notiunea de Dum nezeu. E o masina? Un loc? O pla nta? Printul 24 le povesteste ca în trecut. stiind sa comunice cu furnicile. chiar daca nu o vad. Cele douasprezece exploratoare. 24 ridica o antena. Printesa 103 vorbeste despre Degete. Furnicile sunt destul de sirete ca sa reuseasca sa l e domine. O luara la dreapta. umorului si dr agostei. întreaba cu naivitate daca nu cumva Degetele ar fi cu adevarat. Acele furnici au dat probabil peste ni ste profitori. Faptul ca n umai treisprezece. ÎN JURUL FOCULUI La lumina jaraticului. Nu e periculos sa te apropii de Degete? întreaba 6 care îsi freaca ciotul ca rbonizat. Dar Degetele nu trebuie judecate negativ dupa faptul ca unele dintre ele s-au prezentat ca zeii furnicilor. imbeci li si inteligenti. cu ajutorul focului. În jurul focului. În afara de aceasta amenintare. nu e în fond decât o problema de timp. Sigur. anuntatoarea mortii. La stânga mirosea a canal. îi aminteste 5 care nu a uitat de a cest flagel. Vorbeste de obiceiurile. la Bel-o-kan. Ea recunoaste ca nu toate Degetele sunt lipsite de vointa de a controla toate speciile vecine. au existat Degete car e. .. Civilizatia lor este bazata pe aceasta idee a unei credinte într-o forta invizibila care le co ntroleaza întreaga existenta. La dreapta mirosea a aer înc his de pivnita. va reusi în cele din urma sa înteleaga. Toate insectele se apropie. Dar considera ca. si mai mare: Dumnezeu. nu stie sa repro duca sistemul catapultei. ca si în cazul artei. Furnicile încearca sa-si imagineze ce poate sa fie Dumnezeu fara sa aiba u n interes practic. Ajunsera la o bifurcatie. Aceste Degete au cerut de la furnici sa le asculte orbeste sub pretex tul ca erau gigantice si omnipotente. pe termen lung. Ca si la furnici... O numesc Dumnezeu si cred în ea. Si pancarta alba.repetitii. Printesa 103 subliniaza ca acum este convinsa ca Degetele au multe de adus civilizatiei mirmeceene.Am gasit-o din întâmplare. de tehnologia si de televiziunea lor.

Si unde e localul asta de noapte? . Ard pe rând o frunza. o farmacie deschida la trei dimineata. Controlul focului constituie unul dintre riturile de trecere pentru ca un copil sa se transforme în fiinta responsabila.Glumesti? .Printesa 103 spune ca.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Deloc. Într-un colt. au târât un jaratic pe o frunza. care au fost impresionate d e folosirea lancii de foc în batalia papurii. Obtin împreuna fum albastrui si mirosuri nepla cute-. 110. E un serviciu nou. pamânt . în disperare de cauza. Degetele sunt totusi probabil niste animale complicate. radacini. în timp ce furnicile se afla acolo de o suta de milio ane de ani. cele doua specii urmeaza traiect orii paralele si ca. ducându-o pe sus pe Julie. i se pare putin probabil ca furnicile sa fi creat Dege tele. O îndoiala totusi persista printre furnicile de fata. imediat ce furnicile vor întelege de spre ce este vorba. Unele furnici sunt de ja gata sa ia trasnetul sau focul drept manifestari ale zeilor lor Degete. Singura farmacie deschisa la ora a sta se afla în localul de noapte. în urma cu a proape trei milioane de ani. LIPSA DE AER Ji-woong rasufla usurat când vazu ca acea pivnita dadea departe de dubele politistilor. . Testeaz a efectul jaraticului pe mai multe materiale. furnicile de pe Insula Salcâmului. probabil ca asa au procedat si primii inventatori din lumea Degetelor. furnicile vor avea sa le învete mult mai multe lucruri pe Degete decât Degetele pe furnici. vor sti imediat sa le reproduca si sa le amelioreze. Iar daca persoanele în vârsta nu mai au suflu l necesar stingerii lumânarilor. .. În ceea ce priveste cel e trei mistere . deci.. Macar din motive de anterioritate. zice suspinând o furnica de pe insula Salcâmului care începe sa cam fie satula pâna peste antene de p ovestile astea cu lumea superioara. În caz de întâlnire. asta dovedeste însa ca ele sunt de acum înainte socia lmente excluse din lumea umana activa. Edmond Wells. 6 se face mentorul lor. ENCICLOPEDIE TORTUL ANIVERSAR: A sufla în lumânari cu ocazia aniversarii este unul dintre riturile cele mai revelatoare ale speciei umane. o fereastra se deschise deasupra si un barbat în pijama se apleca în afara si zise: . Cum sa apara supusii înaintea creatorilor lor? Cele douasprezece explorato are o întreaba de unde stie si Printesa 103 repeta ca a auzit în unul din documentar ele lor la televizor. Omul îsi aminteste astfel. Asistenta e uluita. ca e în stare sa creeze focul apoi sa-l stinga cu suflarea lui. volumul III 111. În timp ce Ji-woong. dupa parerea ei. Au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa pui farmacii în localuri de noapte. Printesa 103 repeta ca Degetele sunt o specie aparuta recent. batea la usa unui magazin închis. E convi ns de asta. umorul si dragostea -. La fel. lasându-le pe celela lte sa discute cât poftesc si sa se joace cu focul. poporul furnicilor nu are de ce sa invidieze Degetele. Se grabi sa gaseasca. deoarece furnicile au aparut pe Pamânt în aintea Degetelor. Se ghemuieste si adoarme. Avantajul credintei în Dumnezeu este ca ea permite sa se explice inexplicabilul. macar pentru vânzarea prezervativelor. toate sunt obligate sa recunoasca ca acest "tânar " animal este supradotat si ca cunoaste multe lucruri fata de insectele ignorant e. Degetele nu puteau sa creeze furnicile. Pentru el.arta. o floare.Nu e cazul sa scoli pe toata lumea. Printul 24 e singurul care nu e de acord. la in tervale regulate. Chiar daca nu toate furnicile prezente sunt convinse ca Degetele sunt creatorii lor.

Ea facu un mare efort si aspira.Aveti reteta? întreba cu calm farmacista. preocupat doa r s-o traga dupa el pe Julie cât mai repede pâna la farmacie. Pl amânii i se deschideau ca o floare uscata în apa. In sala nu mai ramasera decât niste puncte lumi noase rosii care clipeau. Ji-woong era frumos. În sala. je t'a imeeue si perechile se strângeau în brate în halouri de fumigene. de altf el. zise Ji-woong. în acel loc ar fi fost mai curând de partea celor doi. Nu esti primul care vii sa joci aici teatru. respira. având în jur dracusori cu ari pi de lilieci.Aer! Aer! De ce era atât de putin aer pe aceasta planeta? Ji-woong o puse jos si plati intrarea pentru amândoi.. mon amour. Sistemul fusese preva zut pentru cazul în care ar fi fost atacata de drogati în lipsa de droguri. Era si timpul. Ji-woong plati aerosolul. nu te uita asa la mine. Nu avem voie sa eliberam Ventolina fara reteta. Farm acista îi descrise pe cei doi agresori si le arata pe unde plecasera. pentru ca nu avea n ici o arma.Formalitatile voastre! zise Ji-woong farmacistei. ar fi ilegal. Apoi zise cu un ton amenintator: . Julie gemu: . Platesc cât tr ebuie. Într-adevar. Acolo e. Dar femeia nu se lasa înduiosata. . Se uita în ochii coreeanului. aparura doi politisti. e pentru domnisoara. n-am sa-ti propun un dans. Fiecare apasare o readucea la viata. Repede. cu fata plina de tatuaje.Stiu. Julie se aseza pe banca ca sa-si revina. Nu-ti fie teama. Îi zice "Infernul". În acel tumult. Traversau în sens invers sala. Are o criza de astm. de teama de a fi o femeie "întârziata" si de dorinta noua. Aici nu e bacanie. Acolo. Julie nu era nevoita sa faca vreun efort ca sa stârneasca compasiune. fata de Ji-woong. aproape animalica.La capatul strazii la dreapta e o fundatura. lua un aerosol si îl întinse. Ventolina. unde era întunericul ma . . Vru sa-l contrazica dar. Stia ce însemna asta. Cei mai multi dintre clientii localului ajungeau acolo pe jumatate ametiti de droguri sau de alcool. . ar fi dorit ca tânarul sa o ia în brate. cei care nu aveau nimic de spus si cei care nu erau prea. N-ai cum sa nime resti în alta parte. În acel întuneric si în acel vacarm asur zitor.Ventolina. sau dumneata vei avea nevoie de medicam ente cu sau fara reteta. Când îi zari. care apasa discret p e pedala legata direct de serviciul de noapte al politiei. te rog. Ji-woong racni ca sa d omine vacarmul si ea îi facu semn sa închida usa. va rog. Te rog. Ji-woong o trase pe Julie în centrul pistei de dans. Julie. dându-s i în sfârsit seama unde se afla. Avea ceva de felina. . ridica unul din tampoanele care îi proteja urechile. Portarul. Împrejurarile si acel loc ciudat îi sporea farmecul. Toata lumea stie ca Ventolina este un vasodilatator foarte util pentru domnii în neputinta! Ji-woong o apuca pe farmacista de gulerul bluzei si.Vedeti foarte bine ca e o problema de viata si de moarte. Nu suporti nici un contac t epidermic cu nici un barbat. O luara pe drumul de întoarcere. apuca cheia apartamentului sau si apasa capatul ascutit pe gâtul ei. "Infernul" clipea cu litere de foc. Volumul sonor crescu pâna când nimeni nu se mai putu auzi. vocea tinerei Alexandrine soptea I loveuue you. O parte din decibeli ramasera afar a. ca si cum ar fi fost o pereche de dansatori printre ceilalti. . Ji-woong traversa pista îmbrâncind perechile fara menajamente. nu fu deloc surprins sa vada o fata într-o stare atât de trista. Ji-woong fu nevoit sa-i întredeschida buzele si sa-i introd uca mustiucul în gura. o tipa în bluza alba citea o revista siropoasa si mesteca guma. Era asaltata de rusine. Farmacista dadu din cap resemnata. . avantajati de n atura aveau aceleasi sanse ca si ceilalti sa profite de slow ca sa seduca. ar fi fost inutil sa cheme pe cineva în ajutor care. chiar în acel moment. .Nu glumesc.Haide.Îmi pare rau.

Daca le-ar fi recunoscut pe cele doua "furnici". da relief fetei si antene lor. Politistii circulau printre dansatori. întins. Cele douasprezece exploratoare si-au gasit acum fiecare domeniul predile ct. se bateau si era imposibil sa fie înhamati împreuna caci fiecare pornea în alta directie. la început. Vazând asta. si c a trebuie adaugate culori. îi striga el la ureche ca sa se poata face auzit. Îsi priveste înde lung opera si îsi zice ca negrul nu este de ajuns ca sa redea bine lucrurile. prin anii saizeci. pe care si-o închipuiau totusi a junsa la apogeul politic si tehnologic. Nu numai ca acceptau sa fie înhamati împreuna. Ca doi magneti care s-ar fi apropiat din întâmplar e prea mult unul de celalalt. Un politist se uita la ei banuitor. Edmond Wells.Scuza-ma. Iar furnica cenusie nu prea avea de ce se plânge. o cuprinse în brate. . Julie îsi dadu seama de asta si facu ceva de neînchipuit. volumul III 113. Astfel se dezvol ta un mod de a reprezenta lucrurile care. Dar politistii plecasera deja. forme geometrice pestrite atârnate de sfori. 7 apuca un capat de carbune racit de lânga vatra si se hotaraste sa reproduca p e un perete o forma nemiscata. fiind obligat. Toata lumea se agita cu fa ta plina de sudoare. Cu trei trasaturi de carbune. o prezinta celorlalte car e. cu jocuri pe p eretii dintre ele: rulete care puteau fi rotite cu botul. Obtine astfel alb cu sângele ei care. ca strutii care n u vor sa vada pericolul. Când erau lasati unul lânga altul. Prinse între mâini fata coreeanului si îl saruta cu putere pe gura. seamana mult cu gravurile ru pestre din grotele de la Lascaux. nu fara greutate. cele care studiaza pârghia apare o emulati e rara. Totul li se pare posibil. Dupa ce termina treaba. le-ar fi arestat. si. 10 redacteaza feromonul-me morie zoologic despre obiceiurile Degetelor. raspunse ea. 8 studiaza pârghia si 9. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Amândoi închisera ochii. roata. cei patru cai devenisera inseparabili. Între cele ca re testeaza focul. Dar cum sa adauge culori? Prima idee care îi vine este sa ia sânge de la o furnica cenusie venita sa a dmire opera. cele care deseneaza. dar în cele din urma evolueaza spre un stil deos ebit. un crescator de cai de prasila a cumparat patru cai cenusii care se asemanau perfect. dar lasau impresia ca gaseau un aspect ludic al muncii lor.Am fost obligati de împrejurari. parasira localul si se întoarsera la Revolutie prin aceeas i pivnita pe unde iesisera. Societatea lor. Un veterinar a avut ideea sa le alinieze cele patru boxe. 7 este pasiona ta de desen si pictura. 112. 6 este cea mai priceputa dintre inginerii focului. furnicile au fost cuprinse de frenezie creatoare. caci fu sese primul sacrificiu pe altarul artei insectelor. ca e vorba de un desen. El a inversat în mod regulat caii pentru ca toti sa se cunoasca si sa se j oace unii cu altii. tinerii se dezlipira unul de altul jenati. Julie ar fi vrut ca baiatul s-o strânga si mai tare în brat e. Dar aveau un caracter prost. . 11 este interesata de arhitectura s . se dovedeste brusc foarte întârziata. Politistii se miscau în jurul lor. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN JOCURI: În Franta. ÎN PLINA EFERVESCENTA Remarcând ca focul proiecteaza o umbra marita a celor mai apropiate insect e. Sarutul lor cont inua. 7 a creat pictura mirmeceeana. Dar chiar în acel moment se aprinsera luminile. crezând ca au de-a face cu o insecta adevarata. Dupa o luna. El o lua de mâna. Printesa 103 le ofera impulsul necesar si experienta. mingi ce puteau fi lov ite cu copita ca sa treaca dintr-o parte în alta. 7 le explica. 5 a devenit principala ei asistenta. E destul de reusit.i mare. încearca sa-i vorbeasca.

iar acest titlu este deci mai potrivit. Trebuie sa astepte sa se înregistreze trei morti ca sa se poata relua în mod serios dezbaterea. Printesa 103 vorbeste de ceea ce stie despre Degete. Inventeaza personajele. Focul este o legatura între Degete si furnici. Ce interes au ca sa vorbeasca despre ceea ce nu exista? Doar ca sa istoriseasca povesti frumoase. În loc sa numeasca expedit ia lor contra-cruciada. Printesa 103 are o idee.. Contemplând opera lui 7. construita în maniera marilor p ovestiri mirmeceene. Cele care sunt împotriva focului raspund ca. Printul 24 o asculta cu atentie pe Printesa 103 si. 14 e interesata de dialogul c u speciile straine. Disputele continua în jurul focului. Insectele care se tem de jaratic cer sa fie stins si sa fie tabu pentru vecie. Câteva s triga cu insistenta ca focul este tabu. "umor" si "dragoste". Cum sunt construite aceste povesti? Dupa filmele pe care le-a vazut 103. dupa cum a dovedit-o trecutul . 10 reia feromonul-memorie z oologic ca sa consemneze noile informatii despre Degete: ROMANE. cunoa sterea lumii Degetelor ar duce cu siguranta la rasturnari spectaculoase în societa tea furnicilor. Degetele inventeaza uneori povesti neadevarate pe care le numesc romane sau scenarii. Daca. în departare. chiar daca nu-i împart aseste în întregime entuziasmul fata de descoperirea lumii Degetelor. 16 se straduieste sa cartografieze diferitele piste pe care au mers ca sa ajunga pâna acolo. lucrurile despre care vorbesc nu exista nicaieri sau aproape nicaier i. 12 este atrasa de arta navigatiei si ia note despre diferitele lor ambarcatiuni fluviale. lunga procesiune a contra-cruciadei. crenguta aprinsa. E o forma de arta. acele mici anecdote misterioase care provoaca starea de "umo r". 13 reflecteaza la noile lor arme. Fur nicile. unul foarte simplu: Degetele. Deseneaza trei furnici apoi. Vede totul foarte bine. Spun ca decretând focul tabu. Cu p olen traseaza o linie între furnici si Degete. îi vine ideea de a povesti ce-i spusese despre Degete. O saga a Degetelor. E destul sa aiba un început. Altele raspund ca e vorba de o evolutie modernista si ca daca Degetele îl folosesc fara sa le fie frica de el. nu sunt destul de experimentate ca sa-l foloseasca în mod int . poate ca si ele ar fi avut acum "arta". 103 îi sugere aza sa foloseasca polenul pentru galben. Printesa 103 nu reuseste sa le separe pe antagoniste.i de diferitele moduri de a construi un cuib. de ce sa nu-i zica "Revolutia Degetelor"? In fond. începe sa reprezinte. 15 diseca si gusta noile alimente pe care le-au cunoscut în cu rsul periplului. inventeaza decorurile. Artista îi declara ca are nevoie de pigmenti colorati diferit. folosind focul se putea distruge dintr-o data o întreaga portiune de padure. În realitate. Printesa 103 se duce sa examineze pictura lui 7. daca ar fi cântarit cu seriozitate ce are bu n si ce are rau.. A si gasit titlul. în urma cu peste o suta de milioane de ani. pretind ele. pe o frunza de platan. E focul. furnici le ar fi studiat în mod obiectiv focul. inventeaza regulile unor lumi fictive. e logic ca si furnicile sa faca la fel. se pare ca asculta de aceleasi regu li ca si bancurile. Se isca o cearta între cei care sustin s i cei care sunt împotriva focului. 7 le amesteca cu saliva ca sa lege totul si. se simte în stare sa imag ineze o poveste de aventuri pornind de la ceea ce crede ca întelege despre Degete. Printul 24 doreste sa creeze primul roman feromonal al furni cilor. un mijloc si un sfârsit neasteptat. Or. cu alte doua furnici p e care le-a convins s-o ajute. au pierdut mult timp în e volutia lor tehnologica. Vorbeste de televiz iunea care transmite povesti care nu sunt adevarate. o sfera roz pe care reuseste s-o coloreze amestecând creta si o petala de mac tocata. iarba pentru verde si petalele macilor pentru rosu. Cu noua sa sensibilitate de sexuat. dar punând în scena sub forma unei povesti ad evarate. un "roman". cuirasatul-testoasa.

. care îi desfacea unul câte unul nasturii de la bluza. care pareau ca vor s-o protejeze. O furnica care sustine focul a avut ideea sa friga o bucata de lacusta s i le anunta ca aceasta carne e mult mai buna asa.. insecta se topeste cu delicioasa cina în stomac. Nu are timp însa sa le dea si ce lorlalte sa guste. Nu poate decât sa constate ca e prima noapte în care. o re volutie care va propune noi viziuni ale societatii. veniti repede. Se cade deci de acord sa se continue studierea focului dar sporind masur ile de securitate. dar noi vom în cerca. Julie înca mai dormea. o dezbraca lent si. o revolutie fara violenta. Julie constata ca dormise afara în mijlocul unor gramezi de cartoane si de hârtii vechi asezate chiar pe peluza. Asta o trezi brusc. 14. Printesa 103 urmareste toata aceasta agitatie.. îsi aminti totul si simti o durere puternica de cap. Victoria era din nou de partea asediatilor. printr-o fisura a cavernei. pe care l-a apropiat prea mult de vatra. 103 se gândeste ca sunt putin cam ca acele insecte însetate care. El n-a reusit. E mai bine sa bei progresiv ca sa-ti reobisnuiesti organismul. beau prea repede si mor imediat. nu doarme deloc. Îi jenam pentru ca am creat un spatiu de libertate care a scapat de sub contr olul ordinii stabilite. fortele de ordine au încercat din nou sa ne alunge de-a ici. O mâna o ajuta sa se ridic e. Revolutia este înainte de oric e un act de dragoste. Daca cei din Revolutia Degetelor nu iau seama. Le-au învins pe furnicile pitice si au reusit sa fabrice tot felul de paste si de produse ciudate care trebuie acum studiate. E sapte dimineata si liceul din Fontainebleau începea a doua zi a revoluti ei. Ar fi trebuit sa le dam la cap! striga cineva. în câteva secunde. apo i îi descheia sutienul în care avea sânii strânsi. zise cineva.Julie s-a trezit. Se va sapa un sant în jurul jaraticului pentru ca focul sa nu s e propage prea usor la acele de pin care acopera solul.Mda. În juru l ei erau cuibariti oameni necunoscuti. Cele care sustin focul riposteaza ca de când mânuiesc focul. Julie fu dusa mai mult pe sus pe balconul de la primul etaj si începu sa v orbeasca. Descoperirea Degetelor si a obiceiurilor lor constituie pentru toate o bulversare atât de mare încât nu stiu cu ce sa mai înceapa. . aceasta revolutie e revolutia ecologistilor împotriva poluarii si a experientelor nucleare. iar 103 nu stie în ce sens.Ba e revolutia împotriva rasismului. se reped. Întreba unde se afla si ce se petrecea. vede n oaptea de afara. . . spuse a treia voce. zarind o baltoaca de apa. Leopold ridica o parte de cuvertura si Julie zari politisti care atacau.eligent. îsi lipe uzele de buzele ei. A proape ca devenise o rutina. Vazu multimea. Julie înainta pâna la marginea balconului si adauga: . Soarele urca pe cer lent ca în toate zilele în care e hota rât sa faca asta.Sa inventam o noua forma de revolutie. spunea pe vremuri Che Guevara. revolutia asta e si e revolutia periferiei si a tinerilor care sau saturat de politai. Soarele e în interior si. cu un întreg grup de sem ene. în sfârsit. Fetele de la clubul de aikido pusera din nou în functiune furtunele cu apa si politistii fura respinsi. Cei Sapte Pitici o dusera la poarta mare de la intrare. ia foc si. Alta voce zise: . A DOUA ZI A REVOLUTIEI FURNICILOR Noaptea a trecut. cel putin vreo douazeci. Acum dispunem de un laborator formidabil ca sa încercam sa facem ceva cu vietile noastre. caci unul dintre picioare. Îl visa pe Ji-woong. . nu s-a produs nici o paguba. Un incendiu se aprinde f oarte repede.În dimineata asta.Nu. e posibil ca totul sa deg enereze.

Sa-i extraga energia si s-o canalizeze ca sa obtina ce era mai bun ca sa construiasca. Mici.Si poluarea? .Nu. Julie se afla în încurcatura.Noi suntem inventatorii! Julie intona: Noi suntem noii vizionari. Noi suntem noii inventatori! Noi suntem micile furnici care rontaie vechea lume sclerozata! Urma un entuziasm general.-Nu. . dar puternici prin unirea noastra. Julie e ra pregatita sa renunte la tot. Ea considera venirea insectei c a o aprobare a naturii.Si problemele periferiei? . At entie. multimea t inde sa le micsoreze. împreuna suntem mai puternici. protesta altcineva.Unde sunt inventatorii? . Suntem ca furnicile.. este o revolutie a claselor împotriva detinatorilor marelui capital. Nn ne este teama sa-i atacam pe cei mari. simtind ca sunt în minoritate. O revolutie noua are nevoie de obiective noi. Sunt gata sa faca orice. .Sunt ca o turma fara pastor si fara tinta. pericol! murmura Francine la urechea prietenei sale. conchise Ji-woong. au dreptate. ci si o organizare so ciala diferita. Nu. .Aici este Revolutia furnicilor si numai Revolutia furnicilor. Traiasca Revolutia furnicilor! striga Elisabeth. ci 1 + 1 = 0. Cei care nu fusesera însa de acord scuipara în jos si murmurara injurii dar. Oricum are avan tajul ca nu a fost testat niciodata. Se produse zarva. . l idera amazoanelor. Maioneza nu se închega! Julie continua: .Si lupta claselor? . . o gestionare a relatiilor între indivizi di feriti.5". O furnica zburatoare trecu pe lânga Julie. În unele priviri se putea vedea deja ura. Julie îsi zise ca trebuia sa canalizeze multimea.. sa a tacam citadelele cele mai greu de cucerit caci.Traiasca Revolutia furnicilor. Trebuia sa-i tina în priza: .Si rasismul? . Miscare în rândul multimii sceptice.Da.Julie are dreptate.Furnicile propun nu mimai niste valori diferite.Noi suntem vizionarii! . Julie facu semnul victoriei cu degetele si furnica zburatoare se aseza p e unul din degetele ei. Toti au fost impresionati de acest lucru. nu mai e valabil 1 + 1 = 3. .Unde sunt vizionarii? De data asta nu au mai fost ezitari. Suntem ca furnicile. Nici o reactie. fostele membre ale clubului de aikido. Coeficientul de inteligenta al unei multimi este inferior sumei coeficientilor indivizilor care o compun. Ridica mâinile ca sa domoleasca multimea. strigara deja unii dintre cei prezenti.. Privilegiem comunicarea si inventia fata de formalism si de mondenitati. o comunicare diferita. Daca nu mergea. . Problema era ca n u stia ce sa construiasca. Multi voiau sa recupereze aceasta manifestare în profitu l unor cauze diferite si uneori opuse. Sa nu ne dispersam din cauza acestor cauze vechi care au arata t deja cât sunt de sterile. Chia r ca niste furnici. Daca chiar si insectele o aprobau. Ocupam acest liceu pentru ca este simbolul exploatarii popor ului de catre burghezi. Acum se hotara totul. nu îndraznira sa mai insiste. . Urma un moment de ezitare. . Fur nicile ne arata un drum de urmat care s-ar putea dovedi benefic.Da. În loc sa depaseasca calitatile fiecaruia. Când e vorba de multime.Trebuie sa definim o data pentru totdeauna sensul revolutiei noastre c a sa nu mai poata fi însusita. Julie îsi aduse aminte de o fraza din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute: "Atentie la mase. Multimea relua sloganul: . Multimea începu sa cânte încântata imnul furnicilor. reluara cei Sapte Pitici.

indiferent de felul lor. individualismul era mai curând sursa de rusine decât de mândrie. Descoperisera altoirea plantelor pe care o foloseau pentru a obtine poru mb hibrid. Menajau deci viata dusmanilor lor pentru ca si ei sa faca la fel. si altii c arora le placea foarte mult rock-ul. dar pe care îi durea în cot de acea revolutie a furnicilor. fara sa anunte.Si acum. pow-wow. periferia. tribul lor migra pentru ca vânatul sa se poata reconstitui. Cei mai mul ti erau oameni mai maturi care se temeau de îngrijorarea familiilor lor. politistii se uitara indiferenti la cei care plecau. Copiii lor erau educati fara constrângeri. În sistemul indian. o lege n-ar fi respectata decât de cei car e ar considera-o dreapta! Chiar si în perioada splendorii lor. Nu posedau nimi c. orice viata. Mai erau si tineri care se temeau de reac tia parintilor dupa o noapte în care nu venisera acasa. Toata lumea lua parte la batalie atunci când era nevoie.Politistii au blocat tot perimetrul. dar nu erai sef decât dac a oamenii te urmau în mod spontan. dar razboinicul era înainte de orice recunoscut soc ialmente ca vânator. indiferent de forma ei. În sfârsit curtea scolii fu parasita si de liderii care sustinusera ecologia . Razboiul era considerat ca un joc unde trebuia sa-ti arati curajul. lupta claselor si care încercasera sa confiste manifestarea. Lupta se oprea la . cultivator si tata de familie. nu aveau drepturi asupra nici unui lucru. amerindienii nu au avut niciodata o armata formata din soldati de meserie.. sa înceapa cu adevarat distractia! exclama Julie. Stiau sa fabrice haine din bumbac a caror finete era inegalabil a în Europa. merita sa fie res pectata. mai înainte ca acest lucru sa devina im posibil. Sigur. se considera ca facând parte integranta din natura si nu stapâni ai n aturii. . Cunosteau efectele benefice ale aspirinei (acidul salicilic). Era înainte de orice (si cu mult înain tea revolutiilor republicane europene) un regim de adunare. un indian cure cumpara o masina stie ca va trebui sa i-o împrumute primului indian care i-o va cere. exista un sef. ar fi bine sa se hotarasca imediat. în curând nu vom mai putea iesi. la urma urmelor. Se auzi rumoarea multimii. Julie lua microfonul si zise: . Ne aflam aici ca pe o insula pustie si totusi în centrul unui oras modern. acesta se retragea singur. Chiar si în zilele noaste. Dupa ce epuizau vânatul dintr-o zona. Era obscen sa faci ceva numai pentru tine. 115. Descoperisera principiul de a face impermeabile pânzele cu ajutorul une i seve de hevea.Deodata cineva veni în fuga si murmura la urechea fetei: . O decizie luata în pow-wow nu era obligatoriu sa fie respectata decât de cei care votasera pe ntru aceasta decizie. Era o onoare mai mare decât a-l ucide.Am fost anuntata ca politistii au blocat perimetrul din jur. Mai întâi. altuia nu-i face.. Era o societate egalitara. Afara. De fapt. Unul dintre scopurile luptei razboini ce era mai ales atingerea inamicului cu extremitatea bastonului cu capat rotund. Daca majoritatea nu avea încredere în sef. se autoeducau. au aceleasi principii. Ca si cum la noi. Mereu aceasta idee de reciprocitate: ce tie nu-ti place. fiecare îsi expunea punctul de veder e în cadrul unui consiliu al tribului. ENCICLOPEDIE UTOPIA INDIENILOR DIN AMERICA: Indienii din America de Nord. când am ramas numai oameni de buna vointa. al chin inei. Pentru fiecare decizie. A fi lider era o problema de încredere. Poarta fu deschisa. În sistemul de valori al indienilor. Astfel interventia lor nu epuiza Pamântul. Nu s e dorea distrugerea fizica a adversarului. Se numarau "atingerile". Cei care vor sa plece. pentru ei nu fusese decât o distractie. Trei sute de persoane se îndreptara spre poarta mare de fier. În societatea indiana din America de Nord nu exista putere ereditara si ni ci putere permanenta. oameni pe ntru care munca lor avea mult mai multa importanta decât ceea ce.

e ra mai ales aberant. Fiind ea însasi coleoptera. inclusiv batrâni. indienii s-au despartit. Daca albii reuseau sa "îmblânzeasca" sau sa di struga un trib de o suta cincizeci de persoane. insecta nu insista si . dupa ce au suferit o astfel de umilire. Au fost foarte surprinsi când au vazut ca albii omorau pe toata lumea. se duce sa manânce câteva turme de purici de frunze care trecea . a crezut ca amerindienii se vor in tegra în melting-pot precum negrii. Cohorta traverseaza câmpii urât mirositoare. Degetele n-ar fi în stare sa înteleaga acest gen de proverb si Printesa 103 îs i zice ca furnicile au totusi o cultura specifica. albii nu vor mai îndrazni niciodata sa nu-i respecte. le-a fost greu sa înteleaga razboiul de mas a practicat de europeni. dar au impresia ca pot. În America de Nord. Trec p rin paduri de ferigi care invadeaza totul Roua le biciuieste pe furnici si face sa le cada antenele lipicioase pe obraji. ci sute de sefi în miscare. Sunt doar vreo suta. irlandezii. apoi pornesc spre pamânturile întinse din vest. acele fr ucte de frasin si de ulm. Era destul sa fie taiat capul regelui pentru ca societatea sa se prabuseasca. În 1492. societatea avea o structura mai disparata. ca sa se destinda. Dar era greu sa hranesti atâtea persoane pe un teritoriu mic. ARTA Imediat ce lumina soarelui de afara se face mai puternica decât lumina jar aticului din interior.prima varsare de sânge. s-a putut vedea c ea mai mare adunare de indieni: zece pâna la douasprezece mii de indivizi dintre c are trei-patru mii de razboinici. Pentru ei nu era numai îngrozitor. de la 25 iunie 1876. La batalia de la Little Big Horn. Considerau ca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. E dimineata si caldura devine sufocanta. ramâne mai la o pa rte. de neînteles. În 1890. Tehnicienele focului ard ceva urât mirositor. împreuna. guvernul american a încercat sa le distruga. În realitate. Aceasta este marea s labiciune a sistemelor cu ierarhie si administratie centralizata. furnicile se grupeaza pe mal. Când canicula devine insuportabil a. Dar asta era o viziune redusa. Toate se straduiesc sa pastreze jaraticul protejându-l cu frunze. P rintesa 103 este constienta ca dupa ce s-a lansat într-o cruciada în urma careia a d escoperit misterioasa tara a Degetelor. Un vechi proverb mirmeceean spune: Tot ce pleaca într-o directie. Straduindu-se sa ramâna în simbioza numai cu lumea lui. Dupa victorie. volumul III 116. Rareori existau morti. Armata amerindiana a înfrânt armata generalului Cu ster. erau nevoiti sa atace din nou al t trib de o suta cincizeci de persoane. erau o suta cincizeci de mii. O gargarita întreaba ce este s i i se raspunde ca e coleoptera. Societatile sud-americane au fost mai usor de atacat. Cu toate astea a fost un mare masacru. sunt ca niste caderi de stânci pravalite din cer. Sunt dominate prin monarh. cei mai multi murind de boli aduse d e occidentali. ilogic. care refuza sa venereze ca celelalte lumea Degetelor. Pâna în 1900. Totusi. se întoarc e din directia opusa. amerindienii erau zece mil ioane. Principalul obiectiv al razboaielor interindiene consta în a fura caii ina micului. Amerindienii nu vedeau deloc ce-ar fi put ut sa învete de la sistemul social si politic occidental pe care îl considerau cu mu lt mai putin evoluat decât al lor. Toti a cei cow-boy au avut de-a face cu sute de triburi care migrau. unde ploile de samare. sa schimbe lumea. acum face alta în sens invers ca sa explic e celorlalte aceasta misterioasa tara a Degetelor si sa ajute astfel la evolutia civilizatiei sale. furnicile se refugiaza la adapostul unei buturugi scobite. Edmond Wells. Numai Pr intul 24. indienii din America de Nord au rezistat relativ multa vreme. Din punct de vedere cultural. italienii. triburile au fost reduse unul dupa altul. femei si copii. Dupa 1900. Nu exista un mare rege nobil.

Mai aveau de descoperi t "umorul" si "dragostea". 10 ia notite. Acum îsi aduce bine aminte. adica sprâncenele. nu în ei. de vânt. Cu ajutorul modemului. cu atât apar mai multe probleme noi si pasionante. dar care seamana cu ceea ce exista deja.Vrei sa vorbesti despre asta? Maximilian se scarpina în barba gânditor. Tot din cauza piramidei din padure? Ca întotdeauna. Dar 103. Teste aza balele de limax. arta înseamna fabricarea de desene si de obiecte care nu folosesc la nimic. 7 este cuprinsa de o exaltare care o îndeamna sa se cufunde si mai profund în munca ei. Suna telefonul. Prefectul voia sa stie cum se prezenta situatia. Furnicile încearca sa-si imagineze acesti ochi foarte complicati ai Degete lor. de ploaie si de frig. mai au ceva: cavitatile lor ocul are sunt usor înfundate în raport cu capul. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU . Trebuia sa o inventeze pe cea care corespundea cuceririi unu i liceu de beton în forma patrata.u pe-acolo. Si se mai întreaba cum sa surprinda în imagine decorurile vegetale din jur. Dar le vine greu sa-si reprezinte un organ atât de complex. Problema e mentinerea pigmentilor. da. Datorita pleoapelor. Arta este încercarea de a reproduc e na tura. . asta este arta. un fel de perdele mobile care cad la fiecare cinci secunde. Existau sute de tehnici de asediu. 7 repereaza un limax pe care îl asasineaza cu voiosie în numele artei. împresurati de politie. SPRÂNCENE: Degetele au ceva foarte practic la nivelul ochilor. Efectul obtinut este superior celui al salivei sale. De data asta e vorba de o razmerita într-un liceu. Lucrul cel mai formidabil în arta este ca cu cât faci mai multe descoper iri. 7 se întreaba cum sa reproduca efectul de profunzime al teritoriilor vizit ate. care a observat foarte bine. Balele de limax nu dilueaza pigmentii si se usuca întarindu-se. ochii lor sunt în permanenta acoperiti de o pelicula fina lubrifianta tra nsparenta care îi protejeaza de praf. Printul 24 si 10 o asculta pe Printesa 103 care le vorbeste despre Deget e. Comisar ul Linart îl informa ca manifestantii erau blocati în liceu. ceea ce face ca apa sa cada în jurul ochil or. Imaginea ameninta sa se stearga dintr-un minut în altul. Trebuie cautat alt ceva. Apoi descrise problemele de la lic eu si computerul îi propuse sa faca pentru el cercetari în istoria asediilor fortare telor din Evul Mediu. LACRIMI: Ochii Degetelor au si lacrimi. E un lac excelent. E un sistem de injectare de saliva ocular a care permite lubrifierea si în acelasi timp spalarea lor. Maximilian fu uimit de calitatile acelei masini capabila s a treaca drept un interlocutor adevarat doar legând frazele între ele. Ca sa reproduca bine forma exacta a fiecarei insec te. din timpul nostru. Maximilian urmari uluit imaginile care defilau pe ecran. masina se bransa pe reteaua de enci clopedii istorice: si îi prezenta imagini si texte. -Nu. le cere sa pozeze în fata focului si le reproduce umbrele pe frunza. Furnicile lichidasera primul mister al Degetelor. Se ajuta cu saliva dar asta nu face decât sa dilueze nuantele. emise computerul. Astfel încât Degetele au totdeauna ochii curati fara sa aiba nevoie sa-i fre ce sau sa-i linga. Dar daca asta se dovedeste insuficient. Printesa 103 vine sa vada si spune ca. spune ca asta nu e tot. E vorba de o linie de peri situata deasupra ochilor si care opreste apa de ploaie. raspunse Maximilia n. s .Pari preocupat. 117. rezuma 7 din ce în ce mai inspirata. 7 începe o fresca mare în marime naturala unde are de gând sa reprezinte proce siunea "revolutia Degetelor".

insista prefectul. Macar pentru a avea timp de reflectie si de odihna. J ulie scrise: "Contributia lui Julie Pinson. Cunosti multe perechi care nu se cearta? Închipuie-ti atunci ce îns eamna ca cinci sute de oameni sa traiasca într-un liceu blocat! Probabil ca deja a u început sa se certe pentru apa. . E greu sa traiesti în grup.. ca e foarte greu sa traiesti în societat e. dar foarte interesanta si care putea sa fie studiata ca atare. Edmond Wells se gândise la toate. Consemna în scris concluziile si parerile despre viitor. Prefectul îl felicita. având fiecare în fruntea lui un sef care sa . 3: Este posibil sa conduci o multime în timpul un ei confruntari divizând-o în grupuri mobile.Nu exista problema care sa nu se rezolve. Poate ca toti acei utopisti din trecut nu murisera degeaba . 118. Am promit plângeri oficia le. Regula revolutionara nr. Comisarul Linart îsi anunta intentia de a pune la punct o tehnica de asalt pentru cucerirea liceului. Julie consulta Enciclopedia cunoasterii relative si absolute în cautarea pasajelor care se refereau la revolutii. Re volutia din Renania si cea a Urechilor-Lungi din Insula Pastelui. Rasfoi cartea în cautarea tuturor experientelor posibile.. Toti oamenii din carti er aud discursurile instigatoarei lor si sunt îngrijorati. dragul meu Linart. Apoi se refugie în sala în care profesorul de istorie o provocase sa invente ze o revolutie fara violenta capabila sa schimbe lumea. Realizase o adevarata lucrare interactiva.Nici vorba! exclama înspaimântat prefectul. În plus. în fruntea unei revolutii trebuie sa fie cel putin sapte-op t persoane. 1: Concertele de rock degaja destula energie si genereaza destula antipatie ca sa provoace miscari de multime de tip revolution ar. Lucrul cel mai important era sa împiedice ca razmerit a sa ia amploare. din cauza televizorului c are s-a stricat sau din cauza unora care fumeaza lânga altii care nu suporta fumul . . REGULILE REVOLUTIEI Julie se duse în laboratorul de biologie si sparse toate sticlele pentru e xperiente. care nu figura în cadrul examenului de la b ac.i ca nimeni nu mai putea sa intre sau sa iasa. cântecele lor împiedica pe toata lumea sa doarma. 2: O singura persoana nu este de ajuns ca sa mânu iasca o multime. 1. Elibera apoi soarecii albi care foloseau drept cobai si broastele tes toase. Citesti si pe urma scrii chiar tu. Fragmentul nr. .Sa stii. cruciada copiilor. Asa ca lasa-i sa fiarba în suc propriu. Un ciob de sticla o rani la antebrat si supse sângele care picura. Totul est e sa aplici o anumita tactica: sa nu faci nimic si sa-i lasi sa fiarba în suc prop riu. Regula revolutionara nr. Julie devora istoria revolutiilor cunoscute si cea a revolutiilor necuno scute consemnata de Edmond Wells. Regula revolutionara nr. Societatea începe deja sa devina dificila când într-un apartament locuieste mai mul t de o persoana. dragul meu Maximilian. de revolutie.Dar vorbesc de rasturnarea lumii.. Mai bine sa-i lase în pace si pâna la urma se vor sfâsia între ei. Revolutia din Chengdu.. Linart suda si mai mult rândurile asediatilor si îi facea si mai s olidari. Acolo va fi în curând un adevarat iad. pentru lucruri furate. Cum sa reusesti în mod practic o revol utie. La sfârsitul cartii erau pagini albe la începutul carora s cria: "Noteaza aici propriile tale descoperiri". Sper ca nu vrei sa transformi niste mici zurbagii în martiri? . Poate ca putea sa profite de esecurile si de initiativele lor. re volutia era o materie ca oricare alta. Deci. Era obsedata de o fraza din lectia de istorie: "Cei care n-au înteles gres elile trecutului sunt condamnati sa le repete". Prefectul sublinie faptul ca de fiecare data când îsi trimitea oamenii sa atace. zi si noapte. adaugat dupa experienta la liceul din Fontainebleau. Singura în clasa pustie. ca niste sob olani închisi într-o cutie. Timpul este dusman ul lor cel mai mare. Pâna la urma. Trebuia sa afle cum reusisera sau nu reusisera ceilalti si sa-si faca revolutia sa beneficieze d e aceasta experienta. Vru sa ia notite.

ci si ca unele fraze întregi erau lizibile. Îmbraca hainele aduse de Zoe. la originea revo lutiilor existasera numai sentimente bune. Blugii erau al bastri. Danton fusese asasinat. nici în cea a revolutiilor. Aduse o pereche de blugi. Mai c iti câteva pasaje si îsi zise ca. ENCICLOPEDIE CÂND TREBUIE SA PLANTEZI: Când întreprinzi ceva. creatorul Armatei Rosii. Sa fii mâna forte era o datorie. daca exista un Dumnezeu. Chiar era sigura de asta? Bifa aceasta ultima fraza.. revolutia ei era o bijuterie nou-nouta pe care trebuia s-o a pere de pradatorii interni si externi. Sub apa fierbinte. Deocamdata. 4:O revolutie reusita provoaca neaparat invidii . În general.Nu mai poti sa te plimbi de colo-colo cu rochia ta de fluture. un pulover si o camasa albas tra. Julie se freca cu un sapun tare. tot pentru prima data. pe masura ce comunitatea învata sa se autoadministreze. dar stia ca altii puteau sa apara dintr-un moment în altul. dar Io sif Stalin domnise. Sterse cu mâna aburul de pe oglinda chiuvetei si. Utopistii erau masacrati în timpul actiunii si serveau drept martiri peste care îsi asezau jilturile acesti smecherasi. momentului potrivit.. probabil ca avea foarte m are respect fata de om daca îi lasa atâta liber arbitru si îi permitea sa faptuiasca u n numar atât de mare de nedreptati. ajunse la concluzia ca statele precare nu-si pot permite deliciile exercitiului democr atiei.dispuna de mijloace de comunicare rapide cu ceilalti sefi. la fel si camasa. Îi multum i lui Zoe. revolta lui Zapata din Mexic. ar fi v rut s-o înrudeasca cu o veche revolutie cu conditia sa gaseasca una simpatica. Trebuie cu orice pret sa se evite confiscarea revolutiei de la cei care au inv entat-o. închise acea enciclopedie de care nu se mai despartea si pleca spre dusuri. Revolutia noastra nu e dogma tica. Se privi în oglinda. Revolutia noastra nu este violenta. . Chiar daca nu se stie exact ce este revolutia. deschisa larg. lua hainele. revolutiile din 1789 din Franta si din 1917 din Rusia. Zoe intra în clasa. Si. Si asta îi dadu o idee. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Comuna din Paris . Trebuia sa te porti d ur înainte de a-ti putea permite luxul blândetii. Leon Trotki. Apoi aparea totdeauna un smecheras ca re profita de confuzia generala ca sa confiste elanul tuturor si sa instaureze t irania. trebuie neaparat stiut c eea ce nu este. Che Guevara fusese asasinat. nu arata rau deloc. chiar daca mai târziu slabeai frâul. În orice caz. Niciodata nu fusese o eleva atât de asid ua. dar Fid el Castro domnise. . e neaparat nec lor. Cazul e foarte clar de legume. PARTIDA A TREIA CARO 120. dar Robespierre domnise. Pâna la urma. Revolutia noastra nu e înrudita cu nici o veche revolutie. din deductie în deductie. Înainte e prea devreme. cea a cipailor din India. Existau constante. fusese asasinat. 119. Daca vrei sa ai o gradina esar sa cunosti momentul propice plantarii si recoltarii nu trebuie sa te înseli asupra târziu. îsi zise ca e frumoasa. Îi îndepartase pe confiscatorii din prima zi. MIJLOCUL POVESTII Acum Julie Pinson era curata. Julie îsi spuse ca în lume nu exista morala. Pentru prima data în viata ei nu mai era îmbracata în negru. Studie revolta lui Spartacus. Învata pe de rost pasaje întregi.. dupa e prea în ceea ce priveste legumele. s i constata nu numai ca Enciclopedia era simetrica în modul de aranjare al capitole lor. Apropie. Regula revolutionara nr. Dar existasera în trecut revolutii "simpatice"? Lua iar Enciclopedia de la început. vrând parca sa-si smulga vechea piele.

În acel adapost. În pozitie verticala pe doua picioare! Toate insectele prezente încearca sa-si imagineze cum se poate merge pe do ua picioare. dispun de un pinten cu capat rotunjit capabil sa striveasca pe oricare dintre noi. FIZIOLOGIA DEGETELOR Degetele nu sunt în realitate numai extremitatea picioarelor lor. fac lucruri extraordinare: înnoada fire. ea reuseste sa se mentina a proape doua secunde practic dreapta. au vazut deja veverite sau sopârle asezându-se fara sa cada pe p icioarele din spate. ceea ce le permit e sa zgârie sau sa taie cu multa precizie. Fiecare Deget se articuleaza în trei bucati. Toate celelalte insecte contempla spectacolul. alune când ca un sarpe printre balarii. 5 vrea sa încerce sa mearga ca Degetele pe cele doua picioare din spate. dar si veveritele au doua mâini cu d egete si nu fabrica nimic cu adevarat interesant. FRÂU LIBER Revolutia Degetelor progreseaza. sunt dotate cu o terminatie tentaculara cu cinci extremitati. Castravetele: se planteaza în aprilie si se recolteaza în septembrie. Morcovul: se planteaza în martie si se recolteaza în iulie. 10 începe sa redacteze un feromon-memorie complet de spre tema zilei.Sparanghelul: se planteaza în martie si se recolteaza în mai. Degetele sunt un instrument formidabil. Cartoful: se planteaza în aprilie si se recolteaza în iulie. semna leaza ea. rup frunze. Apoi a crezut ca configuratia mâinilor. Printesa 103 se afla în fruntea micii multimi pestrite. Poate ca felul ciudat în care gândesc Degetele se datoreaza mentinerii în echi . Ele permit Degetelor sa stea în pozitie verticala pe cele doua picioare di n spate fara sa cada. Dar la fel ca degetele. se afla la originea civilizatiei lor. dar de aici pâna la i merge numai pe doua picioare. Tomatele: se planteaza în martie si se recolteaza în septembrie. vad ceva mai departe si zaresc mai multe lucruri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. Sigur. Printesa îsi punea de mult timp într ebari despre gândirea exotica a Degetelor. Prazul: se planteaza în septembrie si se recolteaza în iunie. Strângând cele cinci Degete. Cu doua Degete pot sa formeze un cles tisor. ceea ce-i permite sa adopte f orme diferite si sa se joace cu celelalte. pot sa formeze un mic receptacul ca sa adune lic hid. Printesa 103 vorbeste mai departe de Degete. Un moment îsi închipuise ca de vina este ta lia lor mare. probabil un cuib de veverita parasit. au un tais. În loc sa aiba ca noi. Degetele sunt. care le permite sa fabrice obiecte comp licate. Cu Degetele lor. Pentru ca timpul se racoreste. în plus. volumul III 121. Ceapa: se planteaza în septembrie si se recolteaza în mai. Edmond Wells. Întinzând un singur Deget. Întinzând si strângând Degetele. Relatarile e i devin din ce în ce mai epice. Picioarele lor calculeaza în permanenta echilibrul cel mai b un.. O coleste câteva plante de sparanghel salbatic.. terminate cu niste gheare plate. Sprijinindu-se de peretele adapostului cu cele doua picioare mijlocii si folosind picioarele din fata ca sa ramâna în echilibru. Vinetele: se planteaza în martie (bine expuse la soare si se recolteaza în s eptembrie. De acolo de sus. Sfecla rosie: se planteaza în martie si se recolteaza în octombrie. Informatia o face pe 103 sa reflecteze. da copacii sunt si ei foarte înalti si nu au televizor si nici masin a. doua gheare la capatul fiecaruia dintre cele sase picioare ale noas tre.. trebuie sa admiram si ceea ce ei numesc "picioar e". furnicile urca într-un pin înalt si se adapostesc într-o gaura a scoartei.

Pe doua picioare e de-a dreptul fantastic. 122. Julie propuse sa se ridice corturi în centrul peluzei cu ajut orul cearceafurilor si al maturilor cu coada. Îsi zise: "Regula revolutionara nr. totul s-a adaptat: ochii. Ansamblul va forma o spirala având în ce ntru focul. în timp ce dormitoarele internatului fusesera concepute doar pentru doua sute de elevi. Asediatii nu vor suferi de foame .libru pe cele doua picioare din spate. Un liceu nu era într-adevar un loc practic de facut revolutie. DA ÎN CLOCOT . câte cuverturi.Totul e foarte instabil! Erau de acord. creierul. felul în care îsi administreaza teritoriile si pâna si ambitiile. Câte cearceafuri. totul era important. Degetele sunt singurele animale care merg în permanenta pe cele doua picioare din spate. Fetele de la clubul de aikido se organizasera în serviciu de ordine si con tribuiau la buna functionare a revolutiei. un baiat urca pe podium si începu sa cânte melodii languroase. Nici sopârlele nu stau mai mult de cât eva secunde în aceasta pozitie precara. Julie facu o nota pe margine. câte alimente. Pe urma . Revolutia trebuia acum sustinuta: prin întronarea disciplin ei. Paul trecu în revista rezervele cantinei. 103 îsi pierde echilibrul si cade în fata. Constienti ca situatia era efemera. E foarte greu. articulatiile gleznelor se rasucesc si se albesc din cauza presiunii. Cocotate astfel. Cu multa asiduitate si atentie. Liceul era ocupat de cinci sute doua zeci si un a de persoane. telefon. sprijinita pe un trunchi. s ublinie greselile si inovatiile. mese pe care sa manânci. avea electricitate. Pentru fiecare dintre aceste experiente. Leopold l e spuse sa le plaseze în cercuri concentrice. Apoi se duse în sala de geografie. anunta ea celorlalte înainte de a cadea si ea. dupa cunostinta ei. Liceul dispune de congelatoare imense pline cu tone de alimente diverse. bucatarie. Julie se uita la ele încântata si geloas a în acelasi timp. revolutia este destul de afr odisiaca". Avea sa serveasca la discursuri si la concerte. Picioarele o dor cumplit si se arcuiesc. Julie spera sa descopere marile reguli revolutionare si sa gaseasca ce forma de societate utopi ca ar fi putut sa functioneze aici si acum. vad mai departe. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI FOURIER: Charles Fourier a fost fiul unui postavar nascut la . Trecura la treaba. stabilirea unor obiective si organizare. cearceafuri ca sa faci corturi si toate uneltele neces are pentru mesterit. Agita zadarnic cele patru picioare ca sa se stabilizeze si cade pe o parte. Ji-woong sugera sa se faca un inventar complet cu tot ce continea liceul . Începura prin a se numara. dispuneau de un numa r mare de astfel de articole. Voia neaparat sa devina experta în revolu tie si deschise Enciclopedia ca sa studieze noi experiente revolutionare. Din fericire. Tinerilor care voiau sa alinieze corturile. Îsi zice ca nu va mai repeta figura. Printesa 103 încearca sa se ridice pe picioarele din spate. 5. Masa fu servita la cafenea. to ti încercau sa profite. catargul cu drapel si totemul furnicilor confectionat din poliester. abia reusind sa amortizeze socul cu picioarele d in fata. Pe rechile începura sa danseze lent pe peluza. Perechile se sarutau. Dupa masa. Într-adevar. încearca sa faca câtiva pasi. Învingându-si durerea. 5: În fond. 123. reuseste sa se mentina pe picioare putin ma i mult timp. Lectur a invers în oglinda îi dezvalui noi texte ascunse printre texte. Pe latura dreapta a liceului instalara un podium lipind mai multe birour i. dormitoare unde sa dormi.

. Atunci s-a hotarât sa se casatoreasca si a devenit casier. strazi racorite vara cu jeturi de apa si încalzi te iarna cu camine de mari dimensiuni. De fapt. Fara familie. Acum. Sunt prinse în capcana. în Mexic s i în Statele Unite. acele frumoase lu mini irizate galbene si portocalii s-au transformat în monstri carnivori luminosi. Atâtat de curentul caderii. Sa fugim. clopotul. Din cauza problemelor arhitecturale. încercarea a fost un fiasco total. unde s unt instalate observatorul. Acesti câini-lei ar fi servit atât la calarit cât si la paza falansterului . Emite feromoni de apel. Un american a construit un falanster respectând întocmai planurile lui Fouri er. Porcar ia. pe care o numest e falanga. Nimeni nu a avut timp sa reactioneze. Charles Fourier era convins ca daca ideile sale erau aplicate întocmai pes te tot în lume. de la o zi la alta.. Fourier si-a renegat toti discipolii. Falanstere aproximative sau comunitati de acelasi gen au fost create de discipolii lui Fourier peste tot în lume. Ca lucrurile sa fie si mai complicate. volumul III 124. Fiecare falanga este adapostita într-o casa-cetate pe care Fourier o numes te "falanster". Fourier si-a explicat proiectele în 1 793 membrilor Directoratului care au râs de el. oamenii ar trebui sa traiasca în comunitati mici de o mie sase sute pâna la o mie opt sute de membri. rasturnând totul în calea lui si prabusind furnicile în fundul trunchiului scobit. Printesa 103 îl cauta cu disperare pe Printul 24. toate s-au culcat visând tehnologiile futur iste ale Degetelor si infinitatea aplicatiilor lor. Charles Fourier îsi cultiva obsesia cautând o societate ideala pe care a descri s-o în cele mai mici detalii în câteva carti printre care si Noua Lume industriala si societara. n u mai exista raporturi de autoritate. Care se numeste. telegraful Chappe. mai ales în Argentina. fum care începe sa le asfixieze. Conducerea este restrânsa la strictul minim. A dorit sa se faca încrucisari între lei si câini ca sa creeze o noua specie d omesticita. Asta a fost destul ca s-o aprinda si. feromon i întepatori se revarsa peste tabara revolutionarelor pro-Degete. La moartea sa. nu e dimineata. În centru se afla un Turn de Ordine. dar se uitase sa se prev ada usi si porcii trebuia sa fie introdusi cu ajutorul macaralelor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Conform acestui utopist. era locul cel mai îngrijit. Toata lumea vrea sa iasa cât mai repede din gaura copacului. Comunitatea. el a dat dovada de ambitii uimito are pentru omenire. De la revolutia din 1789. cu peretii ei de marmura. Ieri seara. în Brazilia. Când avea timp li ber. numai ca ceea ce crezusera ca e muschi în adâncul scorburii. Furnicile au un mic soare al lor în adapostul lemnului de pin. Alarma. Ieri seara. A vrut sa schimbe lumea. locuitorii falansterelor ar cunoaste o evolutie naturala.Besancon în anul 1772. Acea lumina si ac ea caldura nu provenea deloc de la rasaritul soarelui. La primul nivel. paznicul de noapte. E panica. furnicile inginere ale focului au adormit lasând jaraticul lânga o frunza uscata. 24! . Trezit de foc. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR Feromon de alarma. Hotarârile importante se iau în comun. în câteva secunde. vizibila pe organismul lor. marele animal sare brusc afara din gaura. se dovedeste ca ceea ce luasera drept un cui b de veverita era într-adevar un cuib de veverita. era de fapt chiar veverita. Printesa 103 ridica antenele. focul sporeste si le înconjoara cu fum. Aceasta evolutie s-ar manifesta în special prin cresterea unui al treilea brat la nivelul pieptului. au luat f oc si alte frunze. El descrie foarte precis falansterul ideal: un castel de trei pâna la cinci etaje. înlocuieste familia. Edmond Wells. nu mai exista raporturi parentale. iar în dimineata asta. Trezirea e brusca. în piata centrala. incendiu.

Revolutionarele pro-Degete încearca sa urce peretele dar multe cad. Flacari lungi ating peretii interiori. Focul creste în intensitate. coacs ii sunt rosii. Dar a sta fusese deja înscris pe drapelul care flutura în vârful catargului. Furnizeaza un plus de ene rgie insectelor a caror vioiciune depinde de temperatura 24! emite Printesa 103. suflul fierbinte al unei explozii le arunca înainte. nimen i nu are alta solutie si nu e timp de gândit la alte idei. În jurul lor. În timpul primei cruciade. De data asta treaba merge. Focul ia proportii. evenimentu l o sa moara. Nu-l vom gasi. 125. desi nu are picioare. Redescopereau c . Corpur ile li se prabusesc printre frunzele uscate aprinse si ard imediat.. 1 + 1 = 3. Iarba e rosie. Cele opt "furnici" nu mai cântau. grupurile de rock se formau spontan si se s uccedau pe podium. Nici urma de Printul 24! Scena aceasta teribila îi aminteste Printesei 103 de un mare moment din fi lmul Pe aripile vântului. Natura freamata si se împodobeste cu nuante purpurii. Escadra. Focul si-a pierdut din timiditate. Uite unde a ajuns vrând sa le copieze prea repede. incendiul din Atlanta. cu antenele lasate pe spate. întreg copacul se transforma în torta. Lovesc cu capetele si împing cu picioarele ca s-o scoa ta afara. indiferent de locul unde se afla. Dar noaptea nu ramâne întunecoasa multa vreme caci. Insecte xilofage sapa peretii ca vernei de lemn cu mandibulele. Nu mai are importanta cine a avut dreptate si cine nu. Sa încercam sa iesim de-aici. Printesa 103 alearga. biata creatura se ratacea tot timpul. Nu e însa momentul sa fie nostalgic a dupa televiziunea Degetelor. Julie avea un ton din ce în ce mai hotarât. emite 5 în confuzia generala. Sa folosim la maximum ideile si imaginatia tuturor. Deodata. Furnic ile care fusesera în împotriva focului semnaleaza ca ar fi fost mai bine daca ar fi fost ascultate: focul trebuie sa ramâna tabu. Raul pe care îl poate provoca tehnologia Degetelor prost co ntrolata. Asta ar putea sa fie deviza Revolutiei Furnicilor. 8 se lasa sa atârne în gol si face tractiuni ca sa atârne mai greu. . Totusi. Cere celor douasprezece exploratoare sa-ia o crenguta si sa o intr oduca în interstitiu ca s-o foloseasca ca pârghie. tot felul de insecte fug cuprinse de panica. Suntem aici cinci sute douazeci si unu de oameni. 5 simte cum i se aprinde capatul abdomenului si îl stinge frecându-l de iarba. Oricum. se încapatâneaza sa le urmareasca. nu prea se arata entuziasmata în ciuda strigatelor lui 103.. Carapacele s e topesc. o iesire din acel focar. 103 se gândeste. În sfârsit . sa întârzie în cautarea sexuatului. brusc. tr ebuie sa-si salveze cu orice pret chitina. Trebuie ca împreuna energiile noa stre sa fie supradimensionate. care fusese martora rezultatelor nule ale pârghiei asupra oului g igantic. Daca nu actionam. ÎN PLINA FIERBERE În seara celei de a doua zile. Se adunasera la clubul lor de muzica si tineau sfat. focul nu prezinta numai inconveniente. 5 o îmbrânceste si îi indica o gaura în lemn facuta de o insecta xilofaga si astupata deja de o coleoptera prea mare. Forta lor e înzecita Coleoptera e scoasa din gaura. poate cu siguranta sa fie reparat de o alta tehnologie a Degetelor bin e controlata. Furnicile introduc deci crenguta si se catara la capatul ei ca sa faca d in ea o pârghie. Si pentru ca Printesa 103 pare ca vrea. Sa profitam. S-a transformat într-un monstru imens c are se mareste cotinuu si se întinde si. Toata lumea îsi ia picioarele la spinare.Trebuie sa dam avânt Revolutiei furnicilor. cu focul rosu pe urmele ei. Fiecare încearca sa se salveze cum poate. Li se raspunde ca nu e momentul pent ru astfel de discutii. E ciudat sa parasesti acea lume vie si calda ca sa dai afara peste frig si întuneric. pamântul e rosu.Dar îsi aminteste. dar nu au destula forta. Se întrerupse apoi adauga: -.

Cu un astfel de sistem. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN LOCURI: Sistemul social actual nu e bun: el nu permite tinerelor talente sa iasa la lumina. . David spuse ca în liceu existau computere. Bransate la Internet. batrâni. Pentru a sustine interesul si ca sa se evite ca cele doua ore sa fie. Copii. . Se întinsera cu totii în încaperea unde obisnuiau sa faca rep etitii.cinema deschis: cu scurt-metraje de zece minute propuse de cineasti debutanti. .galerie de inventii deschisa: aceleasi imperative de spatiu pentru inventatori ca si pentru artisti. la o adica. publicisti. Profesionistii ar dispune astfel de locuri de unde sa recruteze talente noi. re cunoscu Francine. fara diplome si fara recomandari deosebite. frumosi. totul devine posibil. Pentru ca acest tip de te atru sa fie viabil economic. spectatorii si-ar cumpara locul la preturile normal e. sa ne trimita donatii. Acest sistem de prezentare libera ar trebui sa fie valabil si pentru arh itecti. sau nu le da voie sa iasa la lumina decât dup a ce îi pune sa treaca prin tot felul de site care. Acest tip de loc deschis ar putea sa se numeasca astfel: .Fiecare proiect retinut va trebui sa aiba aplicabilitate practica pent ru a alimenta cu finante Revolutia. fara sa treaca prin agentiile tradit ionale care sunt vesnic pe post de sas. . doar o defilare de debutanti plini de stângacie. informaticieni.Acum noi trebuie sa dam impulsul pentru ca toti ceilalti sa ne urmeze. Propunerea fu aprobata. le anuleaza tot farme cul. tineri. Cu ajutorul acestei mesagerii. Julie si prietenii ei nu participau. autohtoni sau strain . De exemplu. Fiecare într-o sala de clasa. E o utopie frumoasa.La asta ar duce un sistem special functionând la apogeul sau.eea ce aveau deja. Afara. sa ne p ropuna proiecte. bogati. 126.Da.De ce sa nu ne dotam cu un serviciu telematic? sugera Francine. distractia din a treia seara era si mai deliranta decât în zilele pre cedente. preciza Ji-woong. sa-si prezinte operele publiculu i. treptat.galerie deschisa: unde pictorii si sculptorii înca necunoscuti sa dispuna fiecar e liber de doi metri patrati. fiind destul sa-ti spui prenumele) si sa nu depasesti sase minute. într-un teatru des chis. Julie le spuse tuturor ca era timpul sa se culce. Computerele mai puteau fi fol osite si la crearea de societati comerciale si. Singurele imperative: sa se înscrie cu cel putin o ora înainte de începerea sp ectacolului (fara sa prezinti acte. adica un proiect original exprimând cel mai bine ceea ce poate sa faca. profesionisti confirmati ar veni la intervale regulate ca sa-i sustina pe debut anti. Ar trebui sa se organizeze o retea de "locuri deschise" unde fiecare sa poa ta. ele ar fi putut sa raspândeasca ideile Revolutiei furnicilor. veniti în cutare zi si în cutare loc". spuse Julie. toata lumea si-ar prezenta propriul numar sau scena lui fara selectii prea labile. . vor avea dreptul la un s pectacol de o mare diversitate. pentru a câstiga bani fara a iesi din liceu. 1 + 1=3 înseamna ca fuziunea talentelor este superioara simplei lor însumari. În lipsa unui releu mediatic. Sugerez sa ne gândim la asta toata noaptea si mâine dimineata sa ne întâln im pentru ca fiecare sa-si propuna capodopera. Pe la trei dimineata. Cu aceste locuri deschise. vom putea sa ne exportam revolut ia. "furni cile" îsi perfectionau proiectele. urâti. saraci. chiar daca ar anunta: " Daca vreti sa vedeti urmarea piesei. . Ei ar consimti de buna voie la asta caci. Ei s-ar folosi de acest teatru ca de o trambulina. .sala de concerte deschisa: pentru cântareti si muzicieni începatori. se potriveste mai bine decât "Libertate-Egalitate-Frater-nitate". scriitori. Oamen ii vor putea astfel sa ne sustina de la distanta. deci. . admise Paul. vor exploata un rele u informatic ca sa-si raspândeasca ideile si sa teasa o retea de calculatoare. publicul risca sa suporte unele afronturi. în doua ore. dar n umerele proaste vor fi huiduite si cele bune retinute.

Si rataceste printre cadavre în cautarea prietenului ei ratacit. precizeaza alta. coleopterele sunt mai crocante. O burnita neastept ata l-a redus la tacere. În cele din urma renunta si ramâne foarte abatuta. Ideea însa prinde. Se stârneste o încaierare între c ele care sunt pro si cele care sunt anti foc. Acum toate stiu ca 24 este mascul si 103 femela. în urma aceste i conversatii. Grupeaza escadra si sugereaza îndepartarea de acel loc al mortii ca sa des copere noi pasuni verzi. Rândurile sunt rarite. Multe au muri t. Printesa 103 e totusi anxioasa. Degetele manânca alimentele arse. E calda. N-are timp sa guste nici macar o bucatica pentru ca sare în sus de durere. cel mai bine scapa totdeauna responsabilii. Fripti. volumul III. Daca vrei sa manânci ceva f ript. Pretul acestei lectii: nu-s i mai simte extremitatea labialelor si. Furnicile si Degetele fiind omnivore. Edmond Wells. albinele se caramelizeaza: un adevarat deliciu! Furnicile se reped sa-si manânce tovarasii de aventura. 15. dar pentru ca furnicile nu cunosc în ca culpabilitatea. si le plac tare mult acele bunatati fripte. semnaleaza o tânara belokaniana. Cele din jur nu sunt convinse. tot spre vest. 5 ia conducerea trupei. 15 apu ca cu curaj ramasita unei insecte calcinate. cu o pofta de mâncar e sporita. expe rta în vânatoare. Deoarece înca nu exista presa la revolutionarele pro-Degete. LIPSA DE APA Ca sa se avânte si sa se întinda. emotia a fost mult prea mare. Unde e Printul 24? Îl cauta peste tot. carapacea se sfarâma si se mesteca mai usor. Pacat ca aceasta apa nu a cazut mai devreme. din ce în ce mai angoasata. Toate gusta din insecta fripta si gasesc ca e buna. focul are nevoie de vânt si de combustibil a propiat. 127. Uneori ch iar le cere unor furnici sa-si lase hrana ca sa vada daca nu e cumva vorba de pr intul 24. Fripte. este posibil ca ceea ce e comestib il pentru Degete sa fie si pentru furnici. Revolutionarele pro-Degete se numara. Spune ca amenintarea pancartei albe plan eaza în continuare asupra cetatii Bel-o-kan si ca daca Degetele controleaza focul . iar pentru cele care au reusit sa scape. Printesa 103 le spune ca. Unde e Printul 24? emite printesa. mai întâi trebuie sa astepti sa se raceasca putin. Alteori. limacsii îsi schimba culoarea si sunt mai usor de taiat. timp de câteva zile. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. S-a atasat mult de aceasta 24. Fri pte. Negasind. cearta nu dureaza. se naste un nou comportament mirmeceean: bârfa despre viata persoan elor cunoscute. lipeste un cap la o bucata de torace în încercarea de a-si recons titui tovarasul pierdut. fiind ocupata cu cautarea lui 24. fenom enul nu ia o amploare prea mare. singurul mod de a rec unoaste gustul unui aliment va fi sa adulmece cu antenele. incendiul s-a multumit sa mistuie copacul. toti ar dispune atunci de aceleasi sanse si ar fi judecati numai dupa singure le criterii obiective: calitatea si originalitatea muncii lor. Printesa 103 îi zareste ceva mai departe pe inginerii focului. asa ca prefera sa se întoarca la cuiburile lor ancestrale sau la jungla lor preistorica unde vor dormi noaptea fara teama de a fi trezite de flacari carnivore. În caz de cat astrofa. nici aducerea în judecata. Degetele spun chiar ca sunt mai bune decât carnea cruda. caci focul a pus p e fuga vânatul pe o raza de câteva sute de metri. Printesa 103. acolo sus. Unde e 24? repeta ea alergând în dreapta si în stânga. Desprinde cu mandibulele o ciosvârta de lacusta fripta si îsi apropie vârful labialelor. Antenele îi atârna pe ochi si lasa capul în jo s. Printul 24.i. Si astfel. propune tuturor sa porneasca în cautare de hrana. 15 a descoperit o prima lege a gastronomiei.

de câmpu ri magnetice si de praf. explica el. . N-ar fi cam întunecoas e? întreba Julie. ci si cea a paianjenului.Ar fi bine sa ne întâlnim în laboratorul de informatica în fiecare dimineata l a noua ca sa trecem în revista situatia. o fereastra zenitala care permite sa se vada în permanenta succesiunea zilelor si noptilor. Astfel. Batu pe tastatura. de frig dar si de radiatii. . toate vor s-o împiedice. În cele din urma nu mai sunt decât treizeci si trei de furnici. Pamântul este cel mai bun material.Ce interes ar prezenta asta? . Nume de cod: "Societatea Fluturele". in spirata de la insecte. Cei opt se trezisera în zori ca sa-si perfectioneze proiecte le. zise Julie. Toti fura de acord. Ji-woong îi mai anunta ca. O furnica inginera a focului insista sa se recupereze putin jaratic care sa fie întretinut într-o piatra scobita. dar 5 întel ege ca asta ar putea sa fie ultimul lor atu ca sa supravietuiasca pâna la cuib. întretinut de trupa si prefera sa renunte. Ele urmaresc deplasarea soarelui sus pe cer. doua tehnici ale caror ravagii le-a putut evalua. Toti se uitau la ecran.si pârghia. Ati el aborat proiecte care sa permita SRL-ului nostru sa functioneze? Narcisse lua cuvân tul. CELE OPT LUMÂNARI Ziua a treia. de parca ar fi fost un chivot al legii. Aprinse un ecran si arata serverul. nu numai m atasea viermelui de matase. Tr ei insecte se ocupa deci cu transportarea pietrei scobite si a jaraticului porto caliu. miscarea se va stinge repede. care este atât de solida de usoara si de supla încât foloseste la fabricarea vestelor antiglont ale armatei amer icane. la ploaie si la zapad a.Ideea mea este sa creez o colectie de haine "Revolutia furnicilor". Voi privilegia materialele made in Insectland. iar în vâr f. Am de gând sa reproduc motive de aripi de fluturi pe tesaturi si sa le folo sesc pe cele ale carapacei scarabeilor pentru niste seturi de bijuterii. Ji-woong deschise un modul de gestiune rezervat productiilor realizate de Narcisse. înregistrase numele "Revolutia furnicilor" si înfiintase un SRL care l e permitea sa dezvolte proiecte. Cree si o vitrina virtuala unde urmau sa fie pr ezentate contactatilor modelele inventate de Narcisse. Colina rezista la vânt. Ji-woong începu primul. . Pornise la treaba de la sase dimineata si avea deja câteva apeluri. Apoi fu rândul lui Leopold sa-si prezinte proiectul.Ideea mea este sa înfiintam o agentie de arhitectura ca sa fabricam case inserate în coline. locuitorii acestui tip de case vor trai deplin în mijlocul na . 128.Pamântul protejeaza ideal de caldura. dar SRL-ul nostru trebuie sa se sprijine pe baze e conomice solide. tot prin intermediul computerului si fara sa ia sa din liceu. Pe pagina de afisaj se afla simbolul lor cu cele trei furnici în forma de Y. Anunta ca serverul "Revolutia furnicilor" fusese i nstalat pe reteaua Internet. . zalog de alianta cu zeii Degetelo r. E destul sa se sape o fereastra mare la sud ca solarium. Pe ecran aparu statutul soci etatii si contabilitatea viitoare. Cei Sapte Pitici aprobara. Doua furnici sunt furioase ca vad focul. care permitea contactatilor sa se înscrie în programul în curs. cu siguranta ca sunt în stare sa le distruga cetatea si împrejurimile. . cele douasprezece exploratoare si 103.Adica vrei sa construiesti niste case troglodite. Le prezenta apoi câteva schite si esantioane.Deloc. deviza 1 + 1 = 3 si titlul cu litere groa se: REVOLUTIA FURNICILOR. Daca doar o sa ne distram. ser viciul de informatii care anunta activitatile lor cotidiene. atât de distrugator. plus câteva furnici din Insula Sal câmului. . propuse Julie. La început. .E bine. si serviciul sustin ere. Ji-woong le arata serviciul agora care permitea dezbaterile publice.

. . numai ca nimeni nu a înteles importanta. . .Masina lui Edmond Wells descompune moleculele odorante ale feromonilor furnicilor astfel încât sa le transforme în cuvinte inteligibile pentru oameni. laptisor. Ideea mea este sa încerc sa construiesc aceasta masina. flori. . Comunicari Absolute. dar si propolis. Peretii îsi vor face propria fotosinteza.Proiectul meu. nu e mai rentabil decât cel dinain te.Nu e rau deloc. Pâna la urma cedara si Ji-woong aloca un al doi lea buget pentru "cercetare teoretica". E ca si cum ai încredinta studiul dialogu lui cu extraterestrii unor abatoare. un cromatograf.Explicatii.Deloc! De multa vreme este posibil sa se descompuna si sa sa recompuna feromoni de furnica. Problema e ca toate studiile stiintifice referitoare la furnici au drept scop exterminarea lor ca s a scapam de ele din bucatariile noastre. Veni rândul lui David. Dotându-se cu anten e. un plan cu multe indicatii. Grupul nu parea entuziast.Sa începem prin a înregistra o marca de hidromel. un furnicar. Peretii vor fi acoperiti cu viat a vegetala si animala. . .Captatori solari instalati în vârful colinei vor furniza electricitate.. Luând Enciclopedia de la Julie. un computer si. zise Ji-woong tastând la c omputer.Da. În plus. unindu-si antenele si bransândusi astfel creierele unul la celalalt.Si surse de energie? întreba Zoe. . Ziua vor profita de soare.Si la exterior? întreba Francine? . jeleu regal.În Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Fu rândul lui Zoe. oamenii s-ar comporta mai bine. E o casa bazata pe viata. Noroc ca liceul dispune de o sectie tehnica si astfel avem la îndemâna un ad evarat atelier echipat cu instrumente de înalta tehnologie. zise Julie la rândul ei. Apoi îl vom vinde prin corespondenta. ciuperci. Tot a sa. nu ca cele din beton! Peretii vor r espira.turii. Fu rnicile fabrica pornind de la mierea de purici de frunze un alcool care seamana mult cu hidromelul nostru.. . . Zoe le arata tuturor planurile aparatului ciudat desenat de Edmond Wells: doua conuri sudare de la care porneau doua anten e fine si curbe. se lua hotarârea sa i se a loce un buget "de cercetare" ca sa înceapa sa-si mestereasca "antenele umane". Noaptea vor adormi privind stelele. în sens invers. . bineînteles.Un spectrometru de masa. De aici ideea de a realiza mai multe varietati de hid romel. Le prezenta planurile casei sale ideale. re marca David. Avem tot ce ne trebuie. Dadu paginile si le prezenta o schema. Se vor putea bronza la fereastra. iar un furnicar am vazut în gradina liceului.De ce materiale ai nevoie? întreba Ji-woong. copaci pe peretii exteriori. . . . Daca furnicile reusesc.Ideea mea este de a crea o linie de produse alimentare pe baza de prod use de la insecte: miere. Deoarece ideea lui Zoe îi amuza pe toti ceilalti.Ideea mea este de a crea o efervescenta de comunicatii asemanatoare cu cea dintr-un furnicar. Ideea mea e de a încerca sa fabric aceasta masina. de ce n-ar reusi s i oamenii? Edmond Wells sugereaza fabricarea unor proteze nazale adaptate la sis temul olfactiv uman. ea descompune cuvintele noastre ca sa le traduca în feromoni de furnica. Aerul va fi plin de mireasma verdetii. Societatea si linia ei de alimente au fost botezate "Hidromel". Si el este legat de o inventie bizara descrisa în Enciclopedie.Va fi peluza. Era o forma de dom si parea întradevar confortabila si spatioasa. . Urma Paul.Vrei sa instaurezi un dialog feromonal uman? . constructiile tale nu vor distruge peisajul. .Glumesti? . Aceasta a doua filiala a fost botezata "Societatea Furnicarul". Edmond Wells pretinde ca furnicile reusesc CA-uri.

Foarte bine..Când nu esti pregatit sa auzi sau sa întelegi un raspuns. este un server informati c care îsi propune sa raspunda la toate întrebarile pe care si le poate pune un om.De acord. este legat tot de furnici. Sefii. Numai ca în acel joc locuitorii fac ce le comanda jucatorul. Ne vom bransa la toate bancile de date informa tice curente. nu poti profita de el. batrânilor întelepti. "Liberul arbitru". .Proiectul meu. un timp probabil virtual. Se dedau unor razboaie de masa. serviciile. Asta au dorit sa realizeze si Rabelais. dar asta duce la un proiect? întreba Ji-woong.Nici vorba! protesta David. Si extind ac .E nevoie de organizare. .Si cum vei face ca sa ai raspuns la toate? .Unde vrei sa ajungi? Francine nu se grabea. Julie.Ca în jocul Evolutia? întreba Julie. Vom folosi si telefonul ca sa cerem informatii la institutele de sondaje. . Ce sunt ele p entru noi? O dimensiune paralela dar mai mica. banci de date stiintifice. cea care va raspunde. descoperirile lor ne sunt necunoscute. Ei bine. care va costa cu mult mai mult. . atâta tot. Nu deplângem moartea lor. ciclu ri ecologice virtuale pentru ca tot ce se petrece acolo sa fie similar cu ce se petrece în lumea noastra. . locuitorii vor fi complet liberi si a utonomi. Liberul arbitru. legile. Daca ti-as spune în clipa asta secretul pietrei filozofale sau a Graalului. Acest raspuns îl convinse pe Paul. facturata ieftin. Eu am d e gând sa împing mai departe similitudinea cu lumea noastra. cea mai mare dovada de dragoste a lui Dumn ezeu fata de oameni: neinterventia lui.. ce-am vorbit despre liberul arbitru? . istorice..Ca si noi. Si spuneai ca e mai bine decât un Du mnezeu care sa ne traseze directia. .Nu ti-e teama sa dezvalui secrete ce nu trebuie sa fie dezvaluite? între ba Paul. Astfel vor fi cu adevarat ca noi. Totusi.Cum se face supa de praz si când se planteaza legumele? zise cu ironie N arcisse.Da. sa verificam informatii. . propun sa folosim în mod inteligent retelele si bancile de date care exista deja. Este conceptul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute: adunarea la un lo c a cunoasterii unei epoci si distribuirea ei pentru ca toti sa poata profita de ea. prin natura. pâna la "Care este s ecretul pietrei filosofale". Proiectul meu consta în formarea unei lumi informatice virtuale în care vom implanta locuitori virtuali. Au fost pe rând agr icultura. zise Francine. . n-ai sti ce sa faci cu el. . producerea de obiecte manufacturate. suntem atrasi de furnici caci.Nu înteleg. spuse Ji-woong.Am numi asta "Centru de Întrebari". . intentionez sa ofer acelasi luc ru locuitorilor mei din Infra-World. Orice întrebare are un pret si vom factura r aspunsul în functie de complexitatea si de dificultatile gasirii lui. intuitiv.Exact. .Ideea mea este de a crea o lume mai mica pe care s-o urmarim ca sa ben eficiem de lectii practice.asta e n umele pe care l-am dat proiectului meu . economice etc. caci asta îi permite sa vada daca suntem capab ili sa ne comportam bine si sa gasim singuri calea cea buna. sti m ca observarea lor ne ofera date despre noi. Leonardo da Vinci si enciclopedisti i din secolul al XVIII-lea.Si asta. Spuneai ca cea mai mare dovada a dragostei pe care Dumnezeu o are fata de noi este ca ne lasa sa facem prostii. Cunosc agric ultura. De la "Cât e ora exacta?". adevarata bogatie este cunoasterea.În zilele noastre. În realitate. sa recurgem la agentii de detectivi si la bibliotecile di n lumea întreaga. .Da.. doar ca e mai mica. Traiesc în caste. deschid filiala "Centrul de Întrebari". comertul. repe t. . .. razboaiele. . furnicile traiesc în cetati brazdate de drumuri. Lumea lor este asemana toare cu a noastra. la toate întrebarile pe care si le poate pune un om. din copilarie. .Înca un proiect care nu ne va aduce nimic! zise Ji-woong suspinând.. Îti amintesti. În Infra-World . Eu propun sa creem o banca de date absolute. acum e cuno asterea. . Sa-si hotarasca singuri ev olutia fara ca cineva sa-i ajute. În fond. . deci nu-i dam atentie.

Jucatorul num it Dumnezeu anunta ca "aceasta carte e buna" sau "aceasta carte nu e buna". murmura Francine cazând pe gânduri. Doar îi vom observa si. dulceturi virtuale. .carora le vom livra produsele de testat. Cart . Vom avea la dispozitia noastra o mini-omenire cobai care ne va permite sa câstigam timp crutând omenirea în m arime naturala de drumuri gresite. În Infra-World am putea testa orice. Ca si cum am observa lumea noastra într-un mod accelerat. anarhismul . -. care e numit Dumnezeu. ..Si prin ce s-ar deosebi de lumea noastra? . socialismul.Daca vrem sa stim daca numele unei marci de detergent intereseaza publ icul.easta notiune de liber arbitru asupra tuturor animalelor. care întelesese deja toate implicatii le proiectului conceput de Francine. As ta ne va permite sa observam macrofenomenele. Uzinele virtuale vor face di n ele.. Am verifica ce rezult ate produc pe termen scurt. . Astfel se vor obtine raspunsuri mult mai fidele si mult mai rapide decât cele furnizate de institutele de sondaj caci.Fantastic! exclama David. Un juca tor începe partida punând jos o carte si zicând: "Lumea începe sa existe".Poate ca si la noi detergentii sunt testati pentru o dimensiune superi oara. Poate. mediu si lung liberalismul. 129. ele provenind în mod liber din mintea lor! . Ji-woong se încrunta usor si întreba: . Care apoi vor fi mâncate de consumatori virtuali.. . ecologismul.. zise Francine. Locuitorii virtuali vor alege sau vor respinge în mod liber produsul.ingineri. medici. Francine avea o privire de vizionara. apoi râsul lor deveni mai putin natural.Nimeni. Apoi doua seturi de cincizeci si doua de carti sunt distribuite pâna la epuizare jucatorilor. ea va fi testata pe populatii întregi de milioane de indivizi v irtuali. Deputatii vor vedea efectele unei legi. ce rcetatori din lumea lor . Indivizi cu aparenta normala .. nimeni nu le va ind ica nimic? . foart e impresionata. Închipuiti -va o lume informatica în care toate comportamentele locuitorilor virtuali nu mai sunt programate. unul di ntre jucatori. Numai ei vor sti ca universul lor nu exista si ca nu are drept finalitate decât realizarea unor experiente în beneficul dimensiunii superioare.Interesul e enorm. mineralel or... logic. Cei opt erau acum foarte entuziasmati.Si cum vei introduce detergentii tai în Infra-World? . . care va trece de zece ori mai repede decât în lumea noastra. spre deosebire de jocul Evolutia. raspunse David. re gula. interveni Narcisse cu ironie. vom introduce elemente noi în lumea lor ca sa vedem cum reactioneaza. . .Vrei sa spui ca.Am putea testa chiar si politici. Copacii virtuali vor creste singur i. inventeaza o regula si o scrie pe o bucata de hârtie. vegetalelor. continua Zoe. în loc sa se testeze o marca pe un esantion de o suta de persoane reale. în ultima instanta.Si în ce consta interesul economic? întreba Ji-woong preocupat de rentabil itate. ENCICLOPEDIE JOCUL DE LA ELEUSIS: Scopul jocului de la Eleusis este de a-i gasi. Si în felul asta urmarirea ei ne va aduce informatii cu adevarat pretio ase. Pufnira.Prin timp.Tot nu înteleg. Aceasta regula este o fraza numita "Regula lumii". Oamenii virtuali vor culege instinctiv fructele. ..Prin oameni-punti. Infra-World este o lume independenta si cred ca prin asta va fi similara cu a noastra.. Pentru o partida e nevoie de cel putin patru jucatori.Te crezi Dumnezeu? O sa creezi o mica lume completa si o vei urmari cu acea curiozitate cu care Zeus si zeii din Olimp scrutau acest pamânt? . David o batu usor pe spate si îi zise: .. e de ajuns sa-l introducem în Infra-World si vom sti cum reactioneaza oameni i. În prealabil.

ile care nu sunt bune sunt date la o parte, iar cele bune sunt aliniate ca sa fo rmeze un sir. Jucatorii accepta suita de carti acceptata de Dumnezeu si se strad uiesc, în timp ce joaca, sa gaseasca ce logica guverneaza aceasta selectie. Când cin eva crede ca a gasit regula jocului, ridica mâna si se declara "profet". Ia cuvântul în locul lui Dumnezeu ca sa le spuna celorlalti daca ultima carte e buna sau nu. Dumnezeu îl supravegheaza pe profet si, daca acesta se înseala, este dat afara. Daca profetul reuseste sa dea raspunsul bun pentru zece carti la rând, enunta regula pe care a dedus-o si ceilalti o compara cu cea scrisa pe hârtie. Daca cele doua se p otrivesc, a câstigat, altfel e dat afara. Daca cele o suta patru carti au fost dat e jos si nimeni nu a gasit regula, iar toti profetii s-au înselat, Dumnezeu a câstig at. Dar regula lumii trebuie sa fie usor de descoperit. Interesant este sa s e gaseasca o regula simpla si totusi greu de gasit. Astfel, regula "alternarea u nei carti mai mare decât noua si alta care e mai mica sau egala cu noua" este foar te greu de descoperit, caci jucatorii au tendinta sa-si îndrepte întreaga atentie as upra figurilor si a alternantelor culorilor rosu si negru. Regulile "numai carti rosii cu exceptia cartii a zecea, a douazecea si a treizecea" sau "toate cartil e cu exceptia lui sapte de inima" sunt interzise ca fiind prea greu de descoperi t. Daca regula lumii e imposibil de gasit, atunci este descalificat jucatorul "D umnezeu". Trebuie urmarita o "simplitate la care nu te gândesti din prima". Care e cea mai buna strategie ca sa câstigi? Fiecare jucator are interesul sa se declare cât mai repede profet, chiar daca e riscant. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 130. REVOLUTIA ÎN MERS Printesa 103 se apleaca ca sa urmareasca miscarea unei turme de acarieni care se deplaseaza printre ghearele piciorului din fata spre o gaura a unei but urugi de brad. Probabil ca acesti acarieni sunt pentru noi la fel de mici pe cât suntem n oi pentru Degete, îsi zice ea. Se uita la ei cu mare curiozitate. Scoarta de un cenusiu palid se fisure aza longitudinal în placi scurte si înguste, râpe mici pline de acarieni. 103 se aplea ca si asista la razboiul dintre cinci mii de acarieni, pe care îi recunoaste ca fi ind oribati, si trei sute de acarieni hidrahnizi. Printesa 103 se uita la ei un moment. Oribatii sunt deosebit de impresionanti cu ghearele lor plantate peste t ot, pe coate, umeri si chiar pe fata. Printesa se întreaba de ce hidrahnizii care traiesc în special în apa, au veni t sa invadeze copacii. Aceste infime crustacee paroase înarmate cu cârlige, daltite, stilete si ciocuri complicate se dedau unor batalii epice. Pacat ca nu poate sa -si continue studiul. Nimeni nu va cunoaste razboaiele, invaziile, dramele si ti ranii poporului de acarieni. Nimeni nu va sti care dintre oribati sau hidrahnizi au câstigat minuscula batalie de la a treia fisura verticala a bradului. Poate ca , în alta fisura, alti acarieni si mai spectaculosi, sarcoptii, tiroglifii, ixozii , dermacentorii sau argasii, se dedau la batalii si mai fantastice pentru mize s i mai pasionante. Dar nimeni nu se intereseaza de ei. Nici macar furnicile, nici macar 103. Ea a luat hotarârea sa se intereseze de Degetele gigantice si de ea însasi. E destul. Porneste mai departe. În jurul ei, coloana Revolutiei Furnicilor continua sa creasca. Erau treiz eci si trei dupa incendiu, în curând vor fi o suta de insecte de diferite feluri. De parte de a-i speria, fumul produs de acel brasero atrage curiosii. Au vazut focu l de care au auzit atât de mult vorbindu-se. Auzisera si relatari despre odiseea l ui 103. Printesa 103 îi întreaba mereu pe noii sositi daca nu au vazut o furnica mas cul ale carui mirosuri-pasaport corespund numarului 24. Nimeni nu se gândeste la a cest numar. Toti vor sa vada focul.

Deci asta e teribilul foc. Prizonier în ganga lui de piatra, monstrul pare atipit, dar mamele coleopt ere îsi avertizeaza micutii sa nu se apropie ca e periculos. Deoarece brasero e greu, 14, specialista în contactele cu popoarele strain e, propune sa fie purtat de un melc. Reuseste sa se faca înteleasa de un gasteropo d si sa-l convinga ca a avea o caldura în spate e foarte bine pentru sanatate. Mel cul accepta mai mult de frica furnicilor decât de altceva. Satisfacuta, 5 sugereaz a sa fie încarcati în acelasi fel alti melci cu hrana si altii cu brasero. Melcul este un animal lent care prezinta avantajul ca se poate deplasa p e orice teren. Modul de locomotie este foarte ciudat. Lubrifiaza solul cu balele apoi aluneca pe patinoarul creat astfel în fata lui. Furnicilor, care pâna atunci îi mâncau fara sa-i observe, nu le vine sa creada vazând acele animale producând bale la infinit. Evident, substanta pune o problema furnicilor care merg în spate si se pom enesc ca tropaie prin ea. Asta le obliga se înainteze pe doua coloane de fiecare p arte a liniei de bale. Aceasta procesiune a furnicilor, în care se intercaleaza melci stacojii si fumegând, impresioneaza. Insecte, majoritatea furnici, ies din hatisuri, cu anten ele întrebatoare si abdomenul retras. Nu exista certitudini în aceasta lume la nivel ul pietricelelor. Ideea de a merge împreuna pentru a rezolva o enigma cosmica exal ta câteva exploratoare straine blazate si câteva tinere razboinice impertinente. De la o suta, au ajuns cinci sute. Revolutia pro-Degete începe sa arate a mare armata de transhumanta. Singurul element surprinzator: entuziasmul foarte scazut al printesei er oine. Insectele nu reusesc sa înteleaga ca se poate acorda atâta importanta unui ind ivid în special, chiar daca e vorba de printul 24. Dar 10 întretine bine legenda si le explica tuturor ca asta este înca o boala tipica Degetelor: atasamentul fata de fiintele deosebite. 131. O ZI FRUMOASA Revolutionarii furnicilor petrecura a treia zi a ocuparii liceului const ruind standuri ca sa-si prezinte proiectele. La început se gândisera sa le amenajeze în salile de clasa, dar Zoe spusese ca ar fi mai bine sa le instaleze jos, pe pel uza curtii, în apropierea corturilor si a podiumului. Astfel toata lumea ar fi put ut sa le vada si sa participe. Un cort indian, un computer, un cablu electric si un fir de telefon sunt suficiente pentru a crea o celula economica viabila. Datorita computerelor, în câte va ore, majoritatea celor opt proiecte erau gata sa functioneze. Daca revolutia comunistilor era "soviete plus electricitate", revolutia lor era "furnicile plus informatica". Distractiile nu lipseau. Mesele fusesera lasate la locul lor în sala de pi ng-pong unde se organizau adevarate turnee. Laboratorul de limbi, cu aparatura v ideo, era acum pe post de sala de cinematograf. Ceva mai departe cei interesati jucau jocul Eleusis, dezvaluit de Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Obiectivul, descoperirea regulii, era perfect pentru dezvoltarea imaginatiei si a devenit foarte repede jocul fetis. O amazoana veni s-o informeze pe Julie ca era cautata la telefon de un a nume Marcel Vaugirard, jurnalist local. Individul voia sa vorbeasca cu "seful re volutiei". Îi spusese ca nu exista sef, dar Julie putea sa fie considerata ca purt atoarea lor de cuvânt. Jurnalistul cerea deci un interviu. Julie raspunse. - Buna ziua, domnule Vaugirard. Telefonul dumneavoastra ma surprinde. Pa rca vorbeati mai bine despre evenimente fara sa le cunoasteti. El raspunse: - As vrea sa cunosc numarul manifestantilor. Politia mi-a spus ca vreo s uta de vagabonzi s-au blocat într-un liceu, împiedicând functionarea lui normala. As v rea sa stiu si cealalta estimare. - Veti face media între cifra politiei si cea pe care o sa v-o dau eu? Inu til. Aflati ca suntem exact cinci sute douazeci si unu. - Si sustineti stângismul?

- Deloc. - Liberalismul? - Nici. Barbatul de la capatul celalalt al firului parea agasat. - Pai, trebuie sa fii ori de stânga, ori de dreapta, zise el. - Nu pareti a fi în stare sa judecati decât în doua directii, raspunse Julie. Nu avansezi numai la stânga sau la dreapta. Poti la fel de bine sa te deplasezi înai nte sau înapoi. Noi suntem cu "înainte". Marcel Vaugirard reflecta la acest raspuns, dezamagit ca nu corespundea cu ceea ce scrisese deja. Zoe, care asculta lânga Julie, lua receptorul si zise: - Daca ar trebui sa ne asociem unui partid politic, ar trebui sa-l inven tam si sa-l numim partidul "evolutionist", îl informa ea. Noi vrem ca omul sa evol ueze mai repede. - Mda, exact la ce ma gândeam, sunteti stângisti, conchise jurnalistul local linistit. Si închise, multumit ca înca o data întelesese dinainte. 132. ENCICLOPEDIE METODA ANTI-CELIBAT: Pâna în 1920, În Pirinei, taranii din unele sate rezolvau într-un mod direct problema cuplului. În cursul anului exista o seara numita "noapt ea casatoriilor". În seara aceea erau adunati toti barbatii si toate fetele care a veau saisprezece ani. Se facea în asa fel încât sa fie acelasi numar de barbati si de fete. Se organiza un mare banchet în aer liber, pe coasta muntelui, si toti sate nii mâncau si beau din belsug. La o anumita ora, fetele plecau primele, cu un anumit avans. Alergau sa se ascunda în tufisuri. Apoi baietii plecau în cautarea lor. Primul care descoperea o fata, si-o însusea. Cele mai dragute erau, bineînteles, cele mai cautate, si nu av eau dreptul sa-l refuze pe primul care le descoperea. Or, nu neaparat cei mai frumosi erau primii care le descopereau, ci totd eauna cei mai iuti, cei mai atenti, cei mai sireti. Ceilalti erau obligati sa se multumeasca cu fetele mai putin seducatoare, caci nici un baiat nu avea voie sa se întoarca în sat fara fata. Daca unul era mai lent sau mai putin descurcaret si n u voia sa se multumeasca cu o urâta, întorcându-se cu mâinile goale, era gonit din sat. Din fericire, cu cât se facea mai întuneric, cu atât asta era în avantajul celor mai putin frumoase. A doua zi se trecea la casatorii. Inutil sa mai spunem ca în aceste sate nu existau holtei si nici fete batrân e. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 133. PRIN FOC SI MANDIBULA Lunga cohorta de furnici revolutionare pro-Degete grupeaza acum o masa d e treizeci de mii de indivizi. Ajung în fata orasului Yedi-bei-nakan. Cetatea refuza sa le lase sa intre. Revolutionarele pro-Degete vor sa dea foc acelui furnicar, dar acest lucru se d ovedeste imposibil caci cetatea este acoperita cu un dom din frunze verzi neinfl amabile. Printesa 103 decide atunci sa profite de mediul înconjurator. O faleza cu o stânca mare în vârf domina orasul. E destul sa se foloseasca o pârghie pentru a proie cta acea piatra mare si rotunda peste oras. Piatra se hotaraste în sfârsit sa se miste, se clatina înainte de a porni si a terizeaza exact peste domul cu frunze moi. E cea mai mare si cea mai grea bomba cazuta peste un oras cu peste o suta de mii de locuitori. Acum nu mai ramâne decât sa supuna orasul, sau ce a mai ramas din el. Seara, în acea cetate turtita, Printesa 103 vorbeste iar de obiceiurile De getelor si 10 ia notite odorante.

MORFOLOGIE Morfologia Degetelor nu evolueaza. În timp ce la broastele testoase, viata subacvatica duce dupa un milion de ani la aparitia membranelor la extremitatea picioarelor ca o mai buna adaptare la viata în apa, la om, totul se rezolva prin proteze. Pentru adaptarea la apa, omul fabrica labe palmate pe care le pune si le scoate dupa dorinta. Astfel, nu exista nici un motiv pentru o adaptare morfologica la apa si asteptarea unui milion de ani ca sa-i apara niste membrane naturale. Ca sa se adapteze aerului, fabrica niste avioane care imita pasarile. Ca sa se adapteze la caldura sau la frig, fabrica haine pe post de blana . Ceea ce o specie realiza altadata cu propriul ei corp în milioane de ani, omul fabrica artificial în câteva zile, doar manipulând materialele din jurul lui. Aceasta abilitate înlocuieste definitiv evolutia lui morfologica. Nici noi, furnicile, nu mai evoluam de multa vreme, caci reusim sa ne re zolvam problemele altfel decât prin evolutie morfologica. Forma noastra exterioara este aceeasi de o suta de milioane de ani, dova da a reusitei noastre. Suntem un animal desavârsit. În timp ce toate celelalte specii vii sunt supuse selectiilor naturale - p radatori, climat, boli -, numai omul si furnica au scapat de aceasta presiune. Datorita sistemelor noastre sociale, amândoi am reusit. Aproape toti nou-nascutii nostri ajung la vârsta adulta si speranta de via ta creste. Totusi, omul si furnica sunt confruntati cu aceeasi problema. Deoarece a u încetat de a se mai adapta la mediul înconjurator, nu le mai ramâne decât sa forteze m ediul înconjurator sa li se adapteze lor. Trebuie sa imagineze lumea cea mai confortabila pentru ei. Nu mai e vorb a de o problema de biologie, ci de o problema de cultura. Mai departe, inginerele focului îsi reiau experientele. 5 încearca sa mearga pe doua picioare ajutându-se de crengute ca de niste cârje. 7 îsi continua fresca în ca re figureaza odiseea lui 103 si felul în care a descoperit Degetele. 8 încearca sa f abrice pârghii cu contragreutati din pietris cu ajutorul unor ramurele si platouri de frunze tasate. Dupa ce a vorbit îndelung despre Deget:e, Printesa 103 se simte ostenita. Se gândeste din nou la saga pe care voia s-o scrie: 24: Degetele. Acum când printul a pierit în incendiu, s-au dus sansele de a vedea nascându-se acest prim roman al fu rnicilor. 5 se apropie de 103 dupa ce înca o data a cazut la pamânt încercând sa mearga pe doua picioare. Ea semnaleaza faptul ca problema cu arta e ca este fragila si gr eu de transportat. Oul pe care 24 îl umpluse cu romanul sau nu era oricum transpor tabil pe distante mari. Ar fi trebuit sa-l punem pe un melc, emite 103. 5 aminteste ca melcii ma nânca ouale de furnici. Dupa parerea ei, trebuie inventata o arta romanesca mirmec eeana usoara, transportabila si, de preferinta, necomestibila pentru gasteropode .. 7 ia o frunza ca sa înceapa un nou element al frescei. Nici asta nu va putea sa fie transportata, îi zice 5, care a descoperit problemele "stingheritoare" ale ar tei. Cele doua furnici se consulta si, brusc, 7 are o idee: scarificarea. De ce sa nu deseneze, cu vârful mandibulei, motive direct pe carapacea celorlalti? Ideea îi place lui 103. Stie ca Degetele au si ele o arta de acest gen pe care o numesc "tatuaj". Deoarece epiderma lor e moale, sunt obligati sa introduc a un colorant, în timp ce, în cazul unei furnici, nimic nu e mai simplu decât sa zgârie chitina cu vârful mandibulei ca si cum ar fi vorba de o bucata de chihlimbar. 7 vrea imediat sa sacrifice carapacea lui 103 dar, înainte de a fi tânara pr intesa, furnica rosie fusese o batrâna exploratoare si carapacea ei are deja multe zgârieturi încât cu greu s-ar mai putea distinge ceva. Decid deci s-o cheme pe 16, cea mai tânara furnica din trupa, cel putin ce a a carei carapace este impecabila. Apoi, cu multa truda, cu vârful mandibulei dre

Luasera astfel fiinta standurile "pictura". viteza s i în general pentru orice tehnologie avansata. Julie nota: "Regula revolu tionara nr. poeti si filozofi care aveau ca punct comun admiratia pentru masini. Ei sustineau revolutia prin farsa si. aparusera cam peste tot miscari artistice. În afara de podium si de cele opt standuri ale lor. aproape de al doilea razboi mondia l. În aceasta privinta. Erau convinsi ca omul va fi într-o zi salvat de masina. În cele din ur ma îsi zise ca probabil se înselase pe toata linia. se jucau sau pur si simplu se odihneau. liderul lor Guy Debord. "inventii". deschise Encic lopedia si cauta alte exemple de revolutii din care s-ar fi putut inspira. Prima idee este sa prezinte un furnicar în flacari. Ani de zile mai târz iu. experimenta u. Trebuia sa propuna un sens. I se paru ca a gasit un exemplu interesant în cazul situationistilor franc ezi din anii saizeci. si din aceleasi motive. stateau practic departe de orice joc mediatic. Acestia din urma erau artist i. testau. gustau. Ea nu vazu decât niste gânganii mici si negre. cei opt initiatori erau putin depasiti de amploarea pe care o lua distractia. Revolutia deveni o harababura inventiva. toti credeau ca vor putea sa schimbe lumea prin arta lor. Eliberati de presiunile so ciale. În salile de clasa se formau spontan grupuri de dialog. cultiva frumuse tea si inteligenta. La urma urmelor. unii futuristi s-au alaturat parti dului comunist al lui Iosif Stalin. altfel Revolutia s-ar fi autodistrus. Prin anii 1900-1920. suprarealistii erau prea individualisti ca sa nu se piarda foarte repede în certur i intestine. În consecinta. Liniile formeaza arabescuri si volute destul de lungi care se combina ca niste f ire. "sculptura". refuzând "societatea s pectacolului". Julie citi apoi despre miscarea suprarealista. Stalin i-a trimis în gulag când nu a pus sa fie asasinati. Furnicile erau furnici. peste tot în curte aparusera estrade si mese ca ciupercile. furnicile des tinate experientelor de comunicare feromonala. pi ctorii Max Ernst. destul de respingatoare care toate pareau ca se agita prosteste pentru niste ocupatii prostesti. Julie petrecu o ora întreaga ca sa priveasca. La Fontainebleau. supr arealistii în Franta si futuristii în Italia si în Rusia. care percep în special miscarea. Poate ca Edmond Wells vorbea în si mboluri. ce altceva facea el decât sa construiasca tancuri si alte masini destinat e razboiului? În Rusia. Pe paginile albe de la sfârsitul Enciclopediei. Totusi. se distrau. si nu li se puteau aplica regulile de viata ale unor insecte de o mie de ori mai mici decât ei. scriitorul Andre Breton. Îl deseneaza pe abdomenul tinerei belokaniene.pte folosita ca stilet. Cineastul Luis Bunuel. Edmond Wells spunea ca observarea comportamentului mirmeceean era de mare ajutor daca voiai sa inventezi o societ ate ideala. "jocuri pe computer" unde tinerii revolutionari îsi prezentau în mod spontan operele. observau. Liceul se transforma putin câte putin într-un sat pestrit ai carui locuitori se tutuiau. 7 îi incizeaza motive care îi trec prin cap. chiar s i cele mai mici seminte dau copaci mari si fructe frumoase". ei seman au putin cu grupul lor de opt. Daca pamântul e bun. oamenii inventeaza si creeaza în mod cât se poate de natural. cladeau. Descoperi istoria miscarii futuriste. 54: Anarhia este o sursa de creativitate. comunica între ei cum pot mai bine. "po ezie". 134. oamenii erau oameni. fiecare actionând în domeniul sau predilect. Au fost folositi în ambele cazuri pentru propa ganda politica. expresionistii în Germania. avea sa se sinucida dupa ce acordase primul interviu televizat. "dans". Julie era constienta ca trebuie sa introduca putina ordine în acea harabab ura. Or. Dadaistii în Elvetia. Furnicile. în acvariul lor. sunt mai interesate de traiectori i decât de detaliile formelor flacarilor. DISTRACTIE Treptat. se aseza la biroul profesorului de istorie. situationistii au ramas practic necunoscuti cu exceptia . se abordau liber. Salvador Dali si Rene Magritte. futuristii italieni raliati lui Marinetti au aderat la ideologia propovaduita de principalul reprezentant al masinilor. dictatorul Benito Mussolini. Futuristii au montat piese de teatru în care actori deghizati în roboti apareau ca sa-i salveze pe oameni. Urca la etaj.

Toate celulele noastre sunt la egalitate. niste comunitati laice functionând corect si deja de oarecare timp. Acesta este mot ivul pentru care degetele de la mâini si de la picioare se albastresc primele. în masura în care amândoua pornisera de l a muzica. Miscarea lui se baza totusi pe probleme sociale foarte reale: mizeria i ndienilor mexicani si strivirea civilizatiilor amerindiene. Singurele bogatii su nt zaharul si oxigenul. Cum de nu se gândise mai de mult la ea? Exemplul de urmat era. O avea sub nas de multa vreme. îsi roase unghiile. Edmond Wells. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. folosirea generalizata a tigarii cu ganja. unde usile nu aveau broaste si unde toata lumea se Întelegea. În Statele Unite. brusc. volumul III 136. se afla comandantul Marcos. toate organele. erau doar kibbutzuri le din Israel. toate celulele. vrusese doar ca adeptii lui sa nu mai fie crispati s i sa-si uite agresivitatea si grijile.. am lua exemplu de la un sistem de organizare care si-a dovedit viabi litatea de mult timp. Marea moda . dar cu un scop comun: sa traiasca împreuna cât mai bin e posibil. In corpul nostru. Plamânul drept nu este in vidios pe plamânul stâng. Ochiul drept nu este gelos pe ochiul stâng. si numai organismul global decide ce organe au mai multa nevoie de ele. Se gândi. În corp nu exista sef.câtorva specialisti ai miscarii din mai '68.. se numarau cea a indienilor din Chiapas. o mitologie care îsi avea radacinile si simbolurile dintr-o cultura veche. o muzica bransata la bataile inimii . Toate egale. si comunismul si anarhismu l. unele comunitati de quake ri sau amish stabilisera moduri de coexistenta interesante. toate pa rtile au unul si acelasi obiectiv: sa serveasca organismul global astfel încât acest a sa functioneze cât mai bine. Dar Revolutia furnic ilor initiata de Julie nu era însufletita de o mânie sociala veritabila. se uita la mâini si. avu impresia unui fl ash. BATALIA DE LA BEL-O-KAN Revolutia Degetelor se întinde ca o iedera. de exemplu. În fond. corpul uman dirijeaza mai putin sânge spre extremitatile membrelor ca sa alimenteze zonele cele mai vitale. or aici nu era nici pamânt d e arat. Dadu iar paginile Enciclopediei iesind din cadrul revolutiilor pur militare ca sa abordeze revolutiile culturale. înca un revolutionar care îsi permitea sa faca fapte de vitejie plasându-le sub semnul u morului. în sud ul Mexicului. Se mai adauga un discurs pacifist. Copiind la scara macrocosmica ceea se petrece în corpul nostru la scara mi crocosmica. Când e frig. Kibbutz ismul cere în schimb fiecarui membru sa lucreze pamântul. Un comunist i-ar fi spus "revolutie mic-burgheza" si avea drept singura motivatie lehamitea de imobilism. nici administratie. 135. nici vaci si nici vita de vie. dar se izolasera în mo d voluntar de lume si îsi bazau regulile de viata numai pe credinta. Melcii sunt supraîncarcati cu poveri si alimente. ENCICLOPEDIA ORGANISMUL VIU: Nimeni nu are nevoie sa demonstreze armonia perfecta car e domneste între diferitele parti ale corpului nostru. Celulele corpului nostru cunosc. Insectele sunt acum mai multe de cincizeci de mii. Bob Marley în Jam aica. În fruntea acestei miscari zapatiste. Revolutia asta era apropiata de a lor. nici bani. Datorita hormonilor si impulsurilor nervoase. Gasise solutia. informatia circula inst antaneu prin corpul nostru. Kibbutzistii îi placeau lui Julie pentru ca formau sate în care nu ci rculau bani. Trebuia gasit altceva. dar nu e transmisa decât partilor care au nevoie de ea . Dar Bob Marley nu încer case sa schimbe societatea. în mod reusit. Printre revoltele recente. Revolutionarii rastas aveau drept referint a istoria biblica a regelui Solomon si a reginei din Saba. toate libere. Julie trecu la revolutiile propriu-zise.

artistica în cadrul acestei hoarde imense în transhumanta este scrijelirea motivului focului pe torace. Surorile lor vin în graba nu ca sa le felicite. Spune ca este un simbol al amenintarii. Senzatiei de tacere i se adauga un alt fenomen su rprinzator: absenta activitatii la marginea metropolei. cu un sex nou. Din spatele piramidei apar. 103 vazuse totdeauna marile piste care duc acolo arhipline de furnici pl ecate la vânatoare. În fata. Ne întoarcem la cuib ca sa informam cetatea de un mare pericol. cavaleria. Nu vor face fata. Dar e prea târziu p entru asta. Încetinesc pasul. Nici 103 nu-si poate ascunde emotia revederii. pe flancul drept. aceste doua coloane militare lungi arata ca mandibu lele Bel-o-kan-ului. Printesa 103 arata pancarta alba. Prin iarba aceea se juca atunci când era doar o tânara exploratoare. cetatea mama. în spate. emite 103 în directia cetatii imense. 5 vede inamicul si se îngrijoreaza. Bel-o-kan. care foloseau focul tabu si pr opovaduiau alianta cu monstrii de sus. 6 propune o miscare de convergenta pe flancul drept pentru a-i ataca pe soldatii cu mandibule mari. doua siruri lungi de s oldati. nu sun t mai putin sensibile la aceasta tacere. îmbatrânind. Spera ca cu ajutorul focului vor crea destula panica ca sa semene spaima în rândul acelor animale mari si pântecoase astfel încât sa se întoarc . Degetele v or invada padurea. numai ca în loc s-o distruga. Furnicarul e încremenit. Si noi suntem tot belokaniene. Recunoaste mii de mirosuri familiare. 103 si 5 îsi agita antenele cu 12 000 de vibratii pe secunda ca sa-si iden tifice bine adversarele. Vrem sa vorbim cu Mama. Sub ochii printesei. cel mai mare furnicar din padure. un grup de revolutionare pro-Degete si un jaratic fumegând carat de melci. Sunt pistele ei pe care le-a urmat ca sa plece la vânatoare primavara. pe flancul stâng. Chiar daca principalul mod de comunicare la furnici este mirosul. Voi explica totul. Acu m nu e nimeni. Printesa încearca o ultima conciliere. ci ca sa le opreasca defin itiv. soldatii cu mandibule mici care vo r da lovitura de gratie ranitilor. În fata. conform tact icilor învatate de 103 din cea mai frageda pruncie. Nici o reactie. Cu antena. Revolutionai ele furnici ajung într-o câmpie de ienupar unde pasc linistiti o mie de purici de frunze. De data asta. Trupele federa le sunt hotarâte sa atace. unde s-au nascut si murit cele mai mari legende mirmeceene. din ambele parti. sunt surprinse de ceva: absenta oricarui zgomot. Orasul lor natal li se pare si mai întins si mai înalt. Sunt doar cincizeci de mii de revolutionare pro-Degete din specii diferi te iar în fata lor se afla o suta douazeci de mii de soldati belokanieni omogeni s i experimentati. mandibulele belokaniene se ridica zgomotos. În timp ce încep sa-i vâneze urmarindu-i si bombardându-i cu acid formic. Mii de mesaje olfactive emana din acel loc viu. Trebuie sa puna repede la punct o strategie de aparare. nu fusese nevoie de mult timp ca în padure sa se raspândeasca veste a apropierii furnicilor revolutionare pro-Degete. ele raspândesc cunoasterea existentei si a modului de viata al Degetelor. Nu mai e timp de parlamentat. totul fusese doar ca sa plece si sa se întoarca tot aici. Furnicile au impresia ca sunt ca un incendiu care cuprinde treptat padur ea. Ca si cum. Într-adevar. legiunile adverse se organizeaza în formatie de lupta. so ldatii cu mandibule lungi si taioase. Cetatea se umfla. artileristele care vor declansa salvele de acid formic. Orasul-mama nu pare multumit ca-si vede înto rcându-se fiica turbulenta. Se înfioara. Astfel deci. Bel-o-kan. Emite foarte tare: Suntem surorile voastre. care îsi carau comorile încurcând caile de intrare si de iesire. În spatele unor ierburi vad profilându-se umbra uluitoare a capitalei lor: Bel-o-kan. Bel-o-kan.

. marimea mandibulelor si în functie de gradul de sensibilitate al antenelor. Când sunt în aceasta sta re de panica. Cele doua armate sunt pe punctul de a intra în contact direct. At acati! Imediat un racnet de mirosuri de razboi se ridica deasupra miilor de ante ne înaltate. Corpurile atinse se zvârcolesc de durere. Gestul stâr neste spaima în apropiere. dar nu este destul ca sa compenseze inferioritatea nume . Ce vor face furnicile mici care nici macar nu sunt echipate cu mandibule de raz boi? Fara a mai vorbi de melcii care transporta jaraticul si care se misca atât de lent. Apoi fug de pe câmp ul de batalie. Se nasc discutii. A doua linie de artilerie o înlocuieste imediat pe prima. Armata federala e din ce în ce mai aproape. care înteleg în sfârsit ce se petrece. Îsi ridica sus de tot coarnele si fac sa apara la capat sfe rele oculare ca niste muguri. Interesul lor fata de Degete nu e pân a la urma destul de puternic ca sa-i împinga sa înfrunte marea federatie de furnici rosii. trage si provoac a cel putin tot atâtea pagube ca si prima. Infanteria marunta alearga pe corpul marii infanterii ca sa se deplaseze mai repede. Batali a se anunta grandioasa! O furnica federata ridica o antena. Melcii stângaci. Spadasinele alearga ridicând capul ca sa nu se jeneze r eciproc cu lungile lor sabii labiale. produc de doua ori mai multe bale. Un ordin odorant. revolutionarele pro-Degete înteleg ca ba talia este pierduta dinainte. Doua sute douazeci de mii contra a mai putin de cincizeci de mii. Mandibulele primei linii federate se înfig în mandibulele pri mei linii a revolutionarelor. Abdomenele se ridica si lanseaza salve de picaturi co rozive care pornesc ca niste rachete galbene si cad în primele rânduri ale revolutio narelor. usor de recunoscut dupa cochiliile înfasurate spre dreapta. Pe masura ce inamicul se apropie. Revolutionarele pro-degete aflate prea aproape de melci se împotm olesc. Melcii atinsi de acid. Ea formeaza un si r compact aproape perfect. Câte sunt? Probabil sute si sute de mii. Un vârtej de legiuni federate patru nde într-o linie de aparare a revolutionarelor. Numarul dezer torilor creste în partea din spate a cohortei. înca totul e calm. de parca ar fi vorba de un covor rula nt. Calaretele galopeaza. Pamântul se cutremura sub numarul lor. Sute de legiuni federate se napustesc drept înainte. dar ca jaraticul ar fi si mai eficac e împotriva legiunilor cavaleriei. probabil un reflex ca sa poata fugi mai repede. Toti stiu ca în curând va începe lupta corp la corp. Deocamdata. sunt cei mai nervosi. Urmeaza socul.. Melcii-caravana. Armata federala înainteaza inexorabil. Printesa 103 crede ca ideea e buna. În rândul revolutionarelor pro-Degete e o adevarata hecatomba.si sa-si atace propriile trupe. Prima linie de artilerie inamica este deja pe pozitie. Multe dintre cele mai mici insecte venite ca turis te prefera sa renunte si fug. îsi întind gâtul spre cer apoi se r asucesc aratându-si dintii mici si ochii exorbitant de lungi. Mandibulele goale scotocesc într-o adev arata padure de picioare ca sa taie genunchii. Dupa acest prim sarut negru. cu regimentele bine liniate pe cast e. Problema revolutiei Degetelor este ca e formata din in secte heteroclite carora nu le poti cunoaste reactia în timpul unei lupte de masa. Revolutionarele îsi înfig adânc ghearele în sol ca sa suporte socul. Melcii au 25 600 de dinti mici si ascutiti care le permit sa ciopârteasca frunzele de salata. Ei vor fi primii cuprinsi de panica când vor fi coplesiti de furnicile os tile. Douazeci de furnici revolutionare pro-Degete dintre cele mai viguroase s alta o crenguta aprinsa cu care mentin la distanta cavaleria federata. înnebuniti de spaima. legiunile celor doua armate se desfasoara p e flancuri ca sa lungeasca zâmbetul funebru. Artileristele se grabesc. deschid larg gurile ca sa-si urle spaima. Cele doua armate stau fata în fata ca doua animale imense cuprinse de mânie. Unii melci îsi ridica torsul si lovesc puternic coch ilia ca sa faca sa cada mirmeceenele si obiectele lor inutile. Unele sunt muscate de dintii fini ca niste ace ai acestor ierbivore. Apa r noi întariri.

Se rotesc în jurul ierburilor ca sa-si oboseasca adversarele. Federatele sunt pe cal e de a parasi câmpul de batalie si alearga ca sa stinga incendiul. Dupa ce abdomen ul s-a golit. apuca un cadavru inamic si îl învârteste asupra capului. Se înjunghie. . nu mai reuseste sa se repereze pe câmpul de batalie. Fara succes. se omoara. Dau la o parte pamântul si nimeresc pe u n culoar. Fundul ei scoate fum. Sigur. Escadra aban doneaza jaraticul. Fur nica ezita o clipa. ataca lovind cu vârful spinos al capului. Escadrila se plaseaza imediat în centrul celei mai mari mase de revolutionare si. Directia Bel-o-kan. câteva lu cratoare întâlnite în cale se întreaba ce fac acele furnici în orasul lor. F urnicile se strâng ca sa crape cu maxilarele armura inamica. Apoi pune ramurele în contact cu flacarile si le strânge în manunchi înt e mandibule. Se stârneste panica. cuprinse de nebunie. observa ce se petrece. Dar nimeni nu le asculta. Fara antene. furnicile nu mai pot lupta. Capete fara corp se rostogolesc. Se afla în cetatea Bel-o-kan. Se trage de labiale. Ia de jos o frunza uscata si o apropie de jaratic pâna când ia foc. Furnicile se ascund în gaurile pamântului ca sa-si surprinda mai bine dusman ul. Se rasucesc ochi. 8. 5. pe acel câmp de batalie deja foarte îndoliat. S-a dezlantuit marea încaierare. Nu îndraznesc sa intervina. omoara fara deosebire aliati si inamici. sporind confuz ia generala. prefera sa împarta palme. Descopera în sfârsit o zona friabila. între picioarele inamicului. dar ele au alta menire si nu e rolul lor sa asigure siguranta urbana. Trebuie fugit repede mai înainte de a fi blocate de incendiu. des i are niste organe ale lui Johnston excelente. scotând capul ca un periscop deasupra s olului. In plus. 15 trage în rafale. Trebuie totusi sa câstige. De pe un mungel. Printesa 103 iese la suprafata si. Imediat se declanseaza incendiul. Vrea sa mai repete figura. Aud deasupra rapaitul picioarelor. calaretele fusesera probabil prevenite si se asteptau ca focul tr ansportat prin padure sa apara în batalie. întelegând în sfârsit porcaria razboiului de masa. Sinistrul se întinde cu violenta la ramurelele domului. folosindu-si cele doua picioare din fata ca pe nist e bice terminate cu cârligele ghearelor. Corpuri fara cap continua sa galopeze pe câmpul de batalie. 103 le face semn celor douasprezece însotitoare ale ei sa i se alature si le explica ideea ei. 14 încearca sa con vinga o inamica sa dialogheze. sapa un tunel. Arhitectura Cetatii s-a schimbat mult de la ultima vizita facuta de 103. pamântul vibreaza de zgomotele luptei. Se îndoaie mandibule.rica. Se înfig antenele în articulatii. jaratecul slabeste si se opresc ca sa-si agite repede antenele deasupra. complet dezlantuita. Multimea de asediatori e prea den sa. Lucratoarele se reped în crese ca sa scape progenitura. Deasupra lor. Bucatele de chitina s parta dau la iveala carnea vie. Ca sa iasa de pe câmpul de batal ie. se repede spre etajele inferioare si strabate în sens invers tu nelul pe care l-au sapat. Se orienteaza cu organele lor sensibile la câmpurile magnetice tere stre. apoi îl arunca cu putere peste linia de cavaleri e. Aerul e plin de mirosuri amenintatoare. Printesa 103 este puternic afectata de acea exterminare între membrii acel eiasi familii. Nu-i mai ramâne decât sa le taie antenele mai înainte de a-si veni în fire. Se taie ca pete. Caldura focului le da energie. Se arunca în fata mirosuri bogate în cuvinte grele. aliate sau adversare. pentru a crea micul curent de aer propice revitalizarii lui. sunt totusi surori. caci îsi revin repede si se limiteaza sa dea ocol acelei lanci lungi aprinse. La un moment dat. cele treisprezece exploratoare sapa îndelung drept în fata lor. Urca cu rapiditate etajele. 16 e acoperita de combatante si. La urma urmelor. ridicata pe patru picio are. 8 crede ca catapulta ar trebui sa permita într-o zi generalizarea acestei ispra vi. Furia ucigasa a ajuns la paroxism si unele furnici. protejate de zidul corpurilor lor. Ele sapa la subsol cu toata forta mandibulelor. Bel-o-kan este acum o metropola mare unde se agita în mod vizibil multa lume. Nu va comite oare ceva ireparabil? Si îsi aminteste de colegele ei de revolutie care se lasa exterminate afar a si îsi zice ca nu are de ales. Se pune piedica. dar e deja coplesita de numarul dusmanilor. Trei dint re ele poarta un jaratic în suportul lui de piatra.

În privinta creierului. De acum înainte. Aici nu existau furturi pentru ca nu era nimic de f urat. 103 iese din pamânt si indica trupelor sale. . Incendiul a cuprins vârful cetatii.În interiorul corpului nu exista nici rivalitate si nici lupte intestine . Julie continua: . Creierul drept. cu atât constiin ta noastra se va ridica si cu atât mai mult vom intra în armonie cu natura. Ei erau fondatorii. cu miros de lemn ars. La orele nou a. Peste tot. Naturi i îi place ceea ce-i seamana. Creierul stâng. dulap. Focul lupta în locul lor. be lokanienele se îndârjesc sa stropeasca flacarile cu jeturi de acid slab concentrat. Julie se urca pe podium pentru discursul zilnic. treptat. si totusi. Stie ca Revolutia pro-Degete es te abia la început. învatasera sa-si gaseasca ciclul precis de adormire. Îsi pusesera într-un sertar actele de identitate pentru ca toti se cunosteau înt re ei. Deodata totul i se parea simplu. Peste tot în jur se ra spândeste un fum întepator. Si nimeni nu parea obosit din aceasta cauz a. revolutia raspândindu-se în lume cu ajutorul retelelor informatice. iata secretul: "1 + 1 = 3". amazoanele de la clubul de aikido. sa astepte. O va impune prin forta mandibulelor si impetuozitatea flacaril or. usile erau porii. obiectivul nostru este sa reusim sa transformam ace st liceu într-un organism viu complet.Furnicarele functioneaza deja ca niste organisme vii armonioase. Nu le mai era indispensabil sa se situeze ex act în timp. cei m ai multi dintre acei tineri nu fusesera niciodata atât de ocupati.Iat a exemplul. Banii de la SRL-ul "Revolutia fu rnicilor" erau glucoza indispensabila pentru insuflarea energiei. Grupurile si solistii care se schimbau pe podium constituiau un indic iu suficient ca ziua înainta. Viata accepta viata. Julie avu ideea sa creeze doua emisfere. Oamenii erau atenti. De altfel. De ac eea aceste insecte se integreaza atât de bine în natura. va fi faimosul lor pow-wow de dimineata. 137. Corpul ei era un mic organism. de acid formic si de chitina topit a. Conexiunea perfecta a tuturor celulelor noastre dovedeste ca în interiorul nost ru exista deja o societate armonioasa. cel metodic. Astfel. masina. Revolutionarii îsi abandonasera ceasurile dar si cheile de la apartament. Lucratoarele evacueaza deja ouale pe iesirile de serviciu. birou.103 întoarce capul. va fi o alta adunare. Îi anunta ca gasise în sfârsit un exemplu de urmat pentru revolutia ei: organismul viu. ajungeau sa recup ereze oboseala în trei ore în loc de opt. Datorita tehnicilor de control a somnului profund citite în Encicloped ie. intestinul. trebuiau sa continue sa formeze un grup autonom. traia astfel un organism si mai important. Noptile lor e rau scurte. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR Drapelul Revolutiei furnicilor flutura deasupra liceului din Fontaineble au si în dimineata celei de a cincea zile. fara sa-si dea seama. Ocupantii debransasera soneria electrica care intra în functiune din ora în ora si. Revolutia nu cerea nimic nimanui. Julie avu ideea sa redenumeasca totul în jurul lor conform acestui concept de organism viu. liceul o cupat. atât cât a mai ramas din ele. Printesa 103 se uita cum arde Bel-o-kan. interior si exterior. un organism mai mare. Acesta era unul dintre as pectele neprevazute ale revolutiei. Este deci suficient sa reproducem în exteri or ceea ce avem în interior. cafeneaua. multi aveau impresia ca fiecare zi dura o luna. Julie arata spre totemul din poliester din centrul curtii si zise: . care va ave a sarcina sa trieze ideile creierului drept si sa le puna în practica. . garaj. limfocitele. intuitiv. Reteaua inform atica era sistemul nervos care contribuia la circulatia informatiilor. un . toata lumea se debarasase de ceasuri.Si noi opt? întreba Ji-woong. o adunare inventiva în c autare de noi idei. Cu cât vom fi mai solitari. Zidurile liceului erau pielea.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. se ridica pe doua picioare ca sa vada mai sus. ca si copilasul.organ care sa gândeasca separat. Primele sale noua luni externe sunt doar o copie perfecta a celor noua luni interne. intuitiv. Numai ca. rareori ne gândim sa acordam aceeasi atentie batrânilor în ultimele lor noua luni care preced moartea. 7 sugereaza asedierea cetatii ca sa se obtina timp pentru pansarea ranil or si pentru reorganizare. Edmond Wells. ar avea nevoi e de o infirmiera care sa joace rolul mamei. Printesei 103 nu-i prea place tactica asediului. Se n aste deci prematur. cetatea pa re mai mica si mai accesibila. Vom continua sa ne adunam pentru dezbaterile noastre în în caperea unde faceam repetitii. daca în general copilasii sunt înconjurati cu toata atentia în timpul prim elor noua luni care urmeaza nasterii. Nimic glorios pentru niste razboinice. ca si cum s-ar deprograma. În timpul acestor ultime noua luni. El seamana întrucâtva cu c ei care au arsuri foarte grave si trebuie tinuti sub un cort artificial. La fel cum un copil are nevoie de un cocon protector solid în timpul celor noua luni care urmeaza nasterii sale. Astfel. Este mai ales cazul cailor. ENCICLOPEDIE NOUA LUNI: Pentru mamiferele de tip superior. si-a asezat tabara de jur împrejurul capitalei federate. sa blochezi caile de aprovizionare ale orasului. raspunse Julie. nu are par si îngâna cuvinte greu de înteles . cel puti n ce a mai ramas din ea. Cetatea Bel-o-kan nu mai scoate fum. poarta scutece. sub cafenea. Pentru aceste prime noua luni în aer liber. sprijinindu-se greoi pe o crenguta-cârje. Stiu ca în interior pagubele trebuie sa fie importa nte. Iar razboi! Mereu razboi! A omorî est e mijlocul cel mai complicat si cel mai obositor de a te face înteles. altfel n-ar mai putea sa iasa. stie ca a început numaratoare a inversa. Pentru e l este vorba de o perioada esentiala caci. emite 15. Trebuie sa astepti. Trebuie sa fie expulzat la noua luni din corpul mamei sale. Îndeplineste un proces invers celui al nasterii. O singura diferenta: copilasul a trecut dintr-un mediu lichid într-un medi u aerian. Dar fetusul uman are un cap care se mareste prea repede. 138. Armata revolutionarelor pro-Degete. muribundul se dezbraca de vechea lu i piele si de cunostinte.Noi opt. dar nu au posibilitatea sa le evalueze. În mod logic. O furnica epuizata se apropie de . aceasta protectie artificiala este contactul cu mama. La sfârsitul traiectoriei. laptele mamei. Totusi este constienta ca razboiul ramâne deocamdata cel mai bun accelerat or al istoriei. Pentru el. . "pântece psihic". neterminat si neautonom. Aceasta ar trebui s a se poarte foarte frumos pentru a le furniza coconul de protectie indispensabil ultimei lor metamorfoze. Umbra cetatii se proiecteaza ca un mare triunghi negru calcinat peste trupele as ediatoare. batrânul manânca alime nte pasate. volumul III 139. Printesa 103 se ridica pe patru picioare si 5. are deci nevoie de un alt pânt ece protector: pântecele psihic. Printesa 103 nu se arata entuziasta. suntem cortexul. sarutarile tatalui. Trebuie sa dam asaltul final. timpul complet de gestatie este în mod normal de optsprezece luni. Soldatii bel okanieni au reusit sa stinga focul. Totul era perfect. sa pui santinele în jurul zonelor de licate. tot asa un batrân în agonie are nevoie de un cocon psihologic de sustinere în timpul celor noua luni dinaintea mortii. creierul primitiv de la orig inea celor doua emisfere. nu are dinti. Totul era la locul lui. ai caror pui se nasc capabili sa mearga. BEL-O-KAN ASEDIAT Mirosea a cocon fript. atinger ea mamei. Copilul se naste tulburat.

Printul 24 e obsedat s a scrie o poveste lunga. iar al doi lea va fi relatarea confruntarii lor. cât se poate de evident. remarca Printul 24. rozatoarea l-a dus pâna departe. astfel ca. daca o veverita l-a ratacit. Are deja o idee foarte precisa a modului în care va scrie povestea.protezele olfactive concepute de Zoe. ele . Batalia de la Bel-o-kan. Astfel se obisnuise sa se foloseasca de v everite drept mijloc de locomotie. Înaintea za cu prudenta. Asta explica întârzierea lui. de exemplu 103. si scoate ferom onul-memorie pe care si-a început povestirea ca sa scrie un nou capitol. Numai cele doua masini complicate ale Juliei si ale lui Zoe prezentau re zultate dezamagitoare. Printul 24 a mers apoi mult timp. Masina de dialogat cu furnicile omorâse deja vreo treizeci de insecte cobai. a plecat de la încep utul incendiului. sau pe ntru noi marci de masini. Oamenii luau pe rmanent contact cu el. Printesa 103 spune ca îl cr edea mort si Printul 24 îi povesteste aventura lui. produse congelate si medicamente. Crede ca poate sa fie trimis un comando. Cel mai spectaculos era cel conceput d e Francine. Vreo suta de furnici patrund astfel în pasajul care duce la cetate. Paul inventa noi arome pentru hidromel si Narcisse crea o linie de moda cu totul noua. din ce în ce mai multe agentii de publicitate cereau consultanta pe ntru sondarea impactului la detergenti. poate ca va scrie si o urmare. din reflex. ultimul roman va fi cel al cooperarii între cele doua specii. la fel si Printul 24. În realitate. va încheia trilogia cu Revolutia Degetelor. tot o veverita îl va reorienta. Printesa 103 sare imediat recunoscându-1 pe printul 24 pli n de praf. "Con tact. PUNERE ÎN PRACTICA Standurile progresau foarte bine. daca constata ca romanul lui feromonal le i ntereseaza pe furnici. cooperare". Numai dupa ce va fi gata. Astfel c a fiecare veverita l-a dus într-o directie necunoscuta. Printesa 103 îi istoriseste si ea cum au evoluat lucrurile acolo.ea si îi întrerupe gândurile. dar asculta cu atentie caci. Când veverita a sarit spre iesire. de când a trait pe Insula Salcâmului. Si spune ca. Deodata apare 14. Problema e ca nu poti comunica cu aceste roza toare ca sa le indici unde vrei sa mergi sau macar sa stii unde se duc. Cele doua insecte schimba o mie de trofalaxii. raspunde 24. S-a si gândit la un titlu: N oaptea Degetelor. s-a agatat de bla na ei. pentru ca nu s-au putut distruge u na pe cealalta. Atacul grupului de comando care a provocat incendiul. Infra-World avea activitatea cea mai lucrativa dintre toate. 24 îi explica faptul ca în primul rom an va povesti contactul între cele doua civilizatii. Am impresia ca acestea sunt cele trei stadii logi ce ale unei întâlniri între doua gândiri diferite. În ceea ce priveste . Cele trei intrigi vor deveni convergente spre sfârsit. emite Printul 24. A spionat de aproape cetatea si a descoperit un pasaj. Toate astea îi par putin cam confuze lui 103. cel al Degetelor si cel al unui personaj care cunoaste cele doua lumi paralele. trimitea planurile prin computer clientului sau în schimbul numaru lui cartii sale de credit. mai târziu. reprezentând trei puncte de vedere diferite: cel al furnicilor. În sfârsit. Prin reteau a informatica. neputând sa se d eplaseze fizic. 140. galopând din creanga în creanga. furnici si Degete. precizeaza doct tânar ul print. Destule întâmplari ca sa scrii un roman. Printesa l03 ia hotarârea s-o urmeze. O alta reusita era si "Centrul de întrebari" al lui David. De ce o trilogie? întreaba printesa 103. Leopold obtinuse comanda unei vile înserata într-o colina si. doar ca sa gaseasca id ei pentru scenele de actiune din romanul sau. Are de gând sa se bazeze pe trei intrigi paralele. Apoi si-a zis ca. confruntare. Ar putea sa fie citit romanul tau? întreaba 103. Mai putem încerca o ofensiva subterana. Si acum a sediul. Si daca va placea.

Ni se testeaza reflexele. natura formeaza un decor bine i mitat. Era ciudat. Zoe fu cea care cazu pe gânduri.N-ai remarcat niciodata ca în jurul nostru oamenii mor in timp ce noi ra mânem în viata? Poate ca suntem observati. Caldura focul .Asta-i acum! Functionezi foarte bine. În locul stomacurilor noastre secundare. . Lumea asta. facut ca sa ma linisteasca si sa ma faca sa cred ca exista o anumita real itate. Mi-am zis: Si daca eram singura persoana vie? Daca eram singura fiinta vie din tot uni versul. încuviinta Julie. Cu cât un Deget e mai important. 141. profita. Drapel ul fâlfâia în vânt si muzicienii reggae cântau într-un nor de fum de marijuana. aceasta viata este doar un circ imens construit ca sa fiu testata. zise Zoe care venise dupa ea. . perso najului meu.În acest caz. Îsi fac griji. Poate ca cineva ma observa chiar în acest moment de d eparte.Scuza-ma. Obiectele. Uita ce-am spus. actor ii. Sau poate într-un roman .. E foarte posibil ca inc endiul sa fi mistuit toti locuitorii si apoi întreaga armata venita sa-l stinga? Furnicile înainteaza pe culoarele uneori vitrificate de foc. Julie se înt oarse spre Zoe si o privi în ochi.La nivel colectiv. copacii. se afla aici ca sa te satisfaca. Acum ar trebui sa reusim si la nive l individual. poate ca ni se testeaza reactiile în fata u nor situatii date. tu.Daca tot ce mi se întâmpla nu este la urma urmelor decât un mare spectacol c are se joaca numai pentru mine? Toti acesti oameni.. .Ce vrei sa spui? . Cui îi pasa! Apoi o lua pe prietena ei la bucatarie. Dar poate ca sunt ca într-un program din Infra-World. Julie îi puse o mâna pe umar. Degetele se echipeaza cu o masina pe care o numesc "frigider". Zoe începu sa se uite la ea cu îngrijorare. Dupa ce am citit asta.Ma întreb daca nu cumva dorinta mea de a schimba lumea nu este în realitat e decât constatarea incapacitatii mele de a ma schimba eu însami. . figurantii. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER Salivatoare: 10..Am reusit totusi ceva simpatic. . Ni se testeaza gradul de rezistenta la anumite agresiuni. ÎN BEL-O-KAN Sunt surprinse de un miros de carbune. Crengutele calcinate miros urât de tot. cu atât frigiderul lui e mai mare.. sa-ti îndeplineasca dorintele. Imagine oribila: exista oua si larve de furnici care n-au putut sa fie evacuate la timp si care au ars de vii.Tocmai asta ma îngrijoreaza. Julie continua: .Adineauri am citit un pasaj din Enciclopedie. ati fi doar niste actori si niste figuranti. Totusi oame ii erau activi în jurul standurilor. Viitorul lor depinde de tine. . . Se numea "Su nt doar un personaj" si spunea ca poate suntem singuri pe lume într-un film care s e deruleaza doar pentru noi. În ea înghe suie hrana pâna la refuz. Mi-e teama ca nu voi fi la înaltimea.Hei! Ce-ai mai inventat? . . am avut un gând ciudat. FRIGIDER: Degetele nu au gusa sociala. Aceasta revolutie. deschise frigiderul si turna hid romel în doua pahare. De data asta. 142. citeste viata mea într-o carte si ma judeca. totusi pot sa stocheze mult timp hrana fara ca ea sa se deterioreze. casele. E vorba de o cutie în care este foarte frig. poti sa fii fericita. Totul e ars si nu se semnaleaza nici o prezenta. . Peste tot zac cadavrele calcinate ale razboinicelor surprinse de incendiu. cum spui tu. Julie urca pe balconul directorului si contempla curtea si revolutia.raneau atât de puternic narile încât nimeni nu le putea suporta mai mult de câteva secun de. Tot ce e pe pamânt e pentru tine.

Din pacate. fermecator. Merg pe culoare înca pline de fum. Printesa 103 are un presentiment rau.Focul e o arma prea pustiitoare. Urmele de lovituri sunt rece nte. caci consta doar în reproducerea unor cercur i. Aceast a teorie era exact contrara celei lui Darwin. 143. Elocvent. doctorul Kamerere a pus la punct o experienta spectaculoasa. 103 se apropie si palpeaza antenele capului decapitat. A trisat. În ciupercarii nu ma i sunt decât vegetale calcinate. Printesa 103 paseste în orasul ei transformat în cimitir. 103 spera s-o gaseasca pe regina. 5 murmura: . Remarc a faptul ca lemnul buturugii de pin care adaposteste cetatea interzisa abia daca a fost atins de incendiu. pasionat. Furaicile-portar care aveau sarcin a sa pazeasca iesirile au murit din cauza caldurii si a emanatiilor toxice. el sp unea ca "orice fiinta omeneasca era capabila sa se adapteze unei schimbari a med iului în care traieste si sa transmita aceasta adaptare descendentei sale". 10 si 24 se învârt în toate directiile d e teama unei capcane. fireste. Deistele. Când 103 si trupa ei le ating. A luat oua de broasca râioasa cu pielea uscata care se reproduc pe uscat s i le-a pus în apa. animalele iesite din aceste oua se adaptau si prezentau caracteristi . Printesa 103 stie acum ca focul este o arma mult prea distrugatoare. dar totusi o arta.ui a fost atât de intensa încât insectele au pierit brusc. cu cât înainteaza prin acel de zastru. Dar nu au nici timp si nici dorinta de a se minuna în fata acelui nou aliment. I-a chestionat pe cercetatori care l-au asigur at ca cea mai mizerabila dintre imposturile stiintifice era cea la care se dedas e doctorul Paul Kamerere. Focul e o arma cu doua taisuri. sa-si omoare regina.. ENCICLOPEDIE KAMERERE: Scriitorul Arthur Koestler a luat într-o zi hotarârea sa consacre o lucrare imposturii stiintifice. Trecerea e libera. nici asfixiata. cu atât au impresia ca acolo s-au petrecut evenimente insolite. furnicile-cisterna au facut explozie. Atunci. De jur împrejurul ei se afla cercuri gravate cu mandibula. A fost asasinata de putin timp. 103 lasa în jos antenele. Furnici le nu sunt pregatite pentru foc. Or. Chiar si în bucati. regina Belo-kiu-kiuni se afla acolo. Trupa intra în încaperea regala. E posibil ca Degetele sa fi vrajit-o ca sa ajunga sa nu mai suporte înfrângerea. caci cetatea lor natala fusese pustiita. În grajduri sunt numai paduchi-de-frunza prajiti za când cu picioarele în sus. sa-si d istruga semenele si chiar sa-si pustiiasca propria cetate! Si când te gândesti ca facusera calatoria aceea lunga si periculoasa tocmai ca sa avertizeze Bel-o-kan ca risca sa fie. Acolo. macar pentru a-si aminti de motivele pentru care nu trebuie sa le f aca. Au ramas încrem enite în pozitia în care se aflau înainte ca un val fierbinte sa le împietreasca definit iv. o furnica poate sa continue sa emita. aceste furnici se farâmiteaza. Regina moarta si-a pastrat un cuvânt odoran t în vârful antenelor. În mod ciudat. Ea nu a fost nici arsa. E oare posibil ca belokanienele sa fi descoperit si e le arta? O arta minimalista. incendiata de Degete! Istoria este paradoxala. Pe un pere te a fost desenat un cerc. Urca în cetatea interzisa. Dar în t rei bucati. Focul. Kamerere a fost un biolog austriac care si-a realizat principalele descoperiri între 1922 si 1929. A folosit-o pent ru ca era în inferioritate pe câmpul de batalie. în plina munca. 15 manânca putin din cadavrul unei furnici-cisterna si constata ca are o s avoare delicioasa. A descoperit gustul caramelului.. exista unele prostii pe care fiecare generatie trebuie s a le comita. ca sa dovedeasca temeiul a sertiunilor sale. În salile lor. Toti înteleg acum de ce focul a fost interzis de atâta amar de vreme în lumea insectelor. Int ensitatea flacarilor a fost atât de puternica în unele locuri încât umbra victimelor s-a imprimat pe pereti.

23 pare si ea în mare forma. Cele doua furnici nu se apreciasera niciodata prea mult. Înselatoria era descoperita. treptat. Printesa 103 remarca faptul ca 23 nu spune n iciodata "Degete" ci foloseste denumirea "zei". în cetatea lor natala. Totusi. Se vedea perfect de bine ca petele negre a le umflaturii degetului broastei fusesera în mod artificial desenate prin injectar e de tus sub piele. Kamerere îsi apara teoria în lume cu un oarecare succes. Viata era deci capabila sa-si modifice programul genetic ca sa se adapteze la mediul acvatic. Dupa ce a abordat lumea zeilor. care se nastea direct cu o umflatura de culoare înc hisa pe deget. s-a refugiat într-o padure unde si-a tras un glont în gura. În ajunul experientei. într-o zi. Se dedau unei trofalaxii. cu ocazia anchetei pentru lucrarea sa Împerecherea broastei râioase. Aceasta razboinica aderase imediat la religia deista. Cetatea. Exis tau deci câteva care scapasera. în laboratorul sau a avut loc un incendiu si toate br oastele lui au ars cu exceptia uneia singure. care a interzis practicarea cultului deist în cetate. Într-un minut. dar faptul ca s e aflau acolo. 23 dezvalu ise existenta zeilor. ni ste oameni de stiinta si universitari au dorit sa examineze "obiectiv" experient a lui. Ea povesteste ca la început. volumul III 144. Aceasta inovatie nu a fost pe placul noii regine Belo-kiu-kiuni. Un grup de belokaniene se iveste timid în pragul usii. 23 s-a reîntors la Bel-o-kan ca sa propovaduiasca. la ordinul unui gru p de savanti darwinisti. El fusese cel care. Prin urmare 23 a supravietuit si ea primei cruciade împotriva Degetelor. cu antenele înainte. Oamenii de stiinta au examinat a nimalul cu lupa si s-au stricat de râs. Aveau astfel o umflatura neagra copulatoare pe deget. Ceruse ca mortii sa n u mai fie aruncati la depozitul de gunoaie si niste sali sa fie amenajate în cimit ire. Este 23. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. . Kamerere s i-a pierdut tot creditul si orice sansa de a-si vedea recunoscute lucrarile. nu fara sa lase un text lapidar în care reafirma autent icitatea experientelor sale si declara ca "vrea sa moara mai bine în natura decât pr intre oameni". Printesa 103 sta în defensiva dar cealalta emite ca totul a reintrat în ordi ne. Are sânge transparent pe mandibule. O furnica se desprinde de celelalte si se apropie de noile venite. încântata ca exista macar o supravietuit oare a acestei prime cruciade.cile broastelor acvatice. În amfiteatru s-a înghesuit multa lume si numerosi jurnalisti. Printesa 103 o recunoaste. Totusi. Se asezase în fruntea religiei deiste. S-ar putea crede ca e vorba de o impostura stiintifica mai mult decât nula . Omul i-a dezvaluit faptu l ca el se afla la originea dezastrului. Aceasta adaptare la mediul acvatic e ra transmisa progeniturii lor. Tot i semenii lui l-au respins. umflatura care permitea broastelor acvatice masculi sa se agate de femela cu pie le alunecatoare ca sa se poata acupla în apa. amândoua supravietuitoare a mii de aventuri. Acum er a admis ca fiintele vii erau incapabile de a se adapta la un nou mediu. Darwinistii au câstigat si pentru multa vreme. DEISTELE Deistele? Regina murise. Edmond Wells. Arthu r Koestler s-a întâlnit cu fostul asistent al lui Kamerere. 2 3. Doctorul Kamer ere avea de gând sa demonstreze ca nu era un sarlatan. Kamerere a parasit sala huiduit. dar lanseaza feromoni de bun venit întregului ei grup de comando. Disperat. Sala râdea. daduse foc laboratorului si înlocuise ultima broasca muta nta cu alta careia îi injectase tus în deget. Kamerere a prezentat deci acest su pravietuitor si umflatura lui de culoare închisa. 23 îsi istoriseste povestea. i-au facut o primire buna si. 23 percepe imediat ca 103 a devenit o sexuata si o felicita pentru aceas ta metamorfoza. Aceasta sinucidere l-a discreditat complet. l e apropie brusc.

Printesa 103 crede ca ar fi interesant sa dea voie altor specii de i nsecte straine sa se instaleze aici ca sa îmbogateasca cetatea cu propriile lor cu lturi. larve si ce a mai ramas din ci upercile si puricii de frunze scapati de incendiu. Furnicile înghesuit e în spate psalmodiau: Degetele sunt zeii nostri. avangarda descopera o buturuga locuibila numai la o ora de mers. Negr ele se instaleaza la sud-est de etajele cele mai adânci. pentru ca nu mai exista regina. Pentru ca nu se poate reînnoi populatia. S-a avântat spre încaperea regala si a asasinat-o pe regina ouatoare. în capitala incendiata nu mai erau decât ele. 103 considera distanta destul de mare ca sa fie la adapost de cataclismul care se va produce în jurul pancartei albe. Asa se explicau deci toate acele senine de pe culoare.23 se refugiase atunci în cel mai adânc cartier al metropolei si acolo. a putut continua sa propovaduiasca. Printesa 103 si însotitoarele ei sunt de-a dreptul uimite. To ate furnicile se agita. Le-a interzis religia. la vest de eta jele de mijloc. În modul specifi c furnicilor. Atunci. dar p entru ca de acum înainte orasul e la dispozitia lor. Trebuie sa plece fara întârziere. toata lumea se pune în miscare. Printesa 103 da din cap. E pentru prima data când un oras se doteaza cu o printesa incapabila sa ou a. Caci astfel le vad furnicile pe Degete înainte de a fi strivite de ele. testând totul si orice dupa cum le trece prin min te si vazând apoi rezultatul. Poate ca e doar o problema de secunde. Mai are în vedere si canale pentru aducerea apei de ploaie la grajduri. Pornind de la aceas ta buturuga. Din fericire. toate cetatencele belokaniene îsi întrerupsesera ba taile inimii. înconj urata de mica ei trupa de fidele. 5 face planuri în vederea construirii rapide a unui nou Bel-o-kan. În câteva ore. Dar nu este usor. Printesa 103 este numita regina nu numai a orasului lor care renaste. pentru a le întâmpina pe revolutionare. care numara saizeci si patru de cetati. Exploratoarele pleaca ca cercet ase ca sa gaseasca alta buturuga de pin propice construirii unei cetati. Printesa 103 si Printul 24 nu prea împartasesc fervoarea profetesei. Diferitele etnii ocupa treptat cartiere separate. Buturuga e plina de tunele sapate de viermi si chiar este posibil sa se implanteze în lemnul ei o Cetate interzisa si o încapere regala. ci si a întregii federatii de furnici rosii din regiune. Printul 24 întreaba de ce totul este pustiu. seceratoarele la etajele superioare ca sa fie mai aproape de rec olta si tesatoarele se duc în nord. se face apel la un nou concept: "orasu l deschis". Printesa 103 lanseaza totusi un feromon: Pancarta alba din fata orasului Bel-o-kan este semn de mare pericol. Chiar daca nu este înca ouatoare. Crede ca trebuie instalat un mare semineu central ca sa poata fi degajat fumul provenit de la laboratoarele focului. cu artere mari p e care sa poata circula fara ambuteiaje vânatul mare si obiectele indispensabile n oilor tehnologii. 23 explica cum noua regina Be lo-kiu-kiuni s-a suparat în cele din urma pe omniprezenta deistelor. În noua capitala se lucreaza peste tot la inovatii tehnice. Ele care voiau sa promoveze interesul fata de Degete fusesera cu mult depasite de aceasta 23. Când îsi facuse aparitia armata lui 103 care aducea cu ea focul. la ciupercarii precum si la laborat oarele care vor avea nevoie de ea pentru spalarea obiectelor utilizate. 23 s-a folo sit imediat de aceasta ocazie. Religia de ista îsi alesese drept simbol cercul. una câte una. Este crezuta. deistele. 103 sugereaza sa se construiasca o cetate ultramoderna. Inginerele focului construiesc un mare laborator în su . galbenele. fiind singura femela sexuata din Bel-o-k an. adica fara logica. Melcii care au carat jaraticul transporta cele câteva oua. întreaga cetate s-a plasat în faza d e autodistrugere si. Acum. ca sa construiasca împreuna o societate bazata pe vene ratia Degetelor. A urmat o adevarata vânatoare de deiste în cetate si multe martire muriser a. profita de asta.

Acolo se practica pict ura pe frunze. Poetii. Vrea sa creeze "cult ura furnicilor" si. scarificarea pe ca rapace. orasele erau doar târgusoare care se întindeau progresiv în cea mai mare dezord ine. generatori de dezordine. A imaginat o cetate cu zece mii de locuitori. dupa parerea lui. un oras de talie mijlocie. de exemplu. Strazile noului Milet erau drepte. mai precis. în aprop iere de sala inginerelor. armata lui Darius. E vorba de o ocazie unica în istoria epocii. adevarat labirint care aparuse fara ca cineva sa tina cont de un plan de ansamblu. a vând în centru o acropola de unde porneau douasprezece raze care îl taiau. situat între Halicarnas si E fes. Pâna a tunci. se poate regândi si viata sociala. acolo. si a desenat primul oras gândit geomet ric.bsolul cel mai adânc al cetatii. agricultori si soldati. Atena. 23 si sus tinatoarele ei merg în pelerinaj în zona pancartei albe si. înca nu exista nimic asem anator pe Pamânt. dar asta nu înseamna ca nu e o muzica tipica pentru furnici. De altfel . cele care au gust rau. fie ca e vorba d e romanul sau sau de picturile mai curând naive ale lui 7. 15 creeaza bucatarii unde gusta toate ramasitele arse în laboratorul focul ui. la stânga. Frunzele sau insectele calcinate care i se pare ca au gust bun sunt puse la dreapta. celibatarilor si lene silor. Nu existau sclavi. Hippodamos nu voia doar sa traseze strazi si sa construiasca case. regele persilo r. Acolo ard tot de au la îndemâna ca sa vada în ce materi al se transforma si ce fel de fum se produce. pietele rotunde si toate casele erau perfect identice ca sa nu existe gelozie între vecini. încaperea este tapisata cu frunze de i edera foarte putin inflamabile. fara nici o legatura cu natura. Dealtfel. 145. De când nu mai sunt constrânse la clandestinitate. el er a convins ca regândind forma orasului. în totalitate. Cere mai multor insecte sa târâie ca sa formeze un cor pe mai multe voci. toti locuitorii erau cetateni egali în drepturi. Poate ca rezultatul nu e prea încura jator. erau oame ni imprevizibili. sculptura în excremente de scarabeu si. în douasprezece bucati. Hippodamos nu a scapat acest noroc. Fostiii locuitori i-au cerut atunci arhitectului Hippodamos sa reconstruias ca dintr-o data o întreaga cetate. iar orasul era interzis si celor saraci. Ca sa previna riscul unui incendiu. Hippodamos a dorit un oras artificial. Printul 24 si 7 se pronunta pentru atelierele de "arta" la etajele minus cincisprezece.e. 11 n u-si pierde speranta în armonizarea tuturor acelor sunete pâna la obtinerea unei buc ati cu mai multe nivele de game. 10 creeaza un centru de studii asupra comportamentului Degetelor. Printul 24 intentioneaza sa dovedeasca ca folosind tehnicile Degetelor. ca pe un to rt. cultura belokaniana. Într-adevar. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI HIPPODAMOS: În anul 494 î. începe sa se roage zeilor superiori care au instalat acel monument sacru. se pot foarte bine obtine obiecte de stil tipic mirmeceean.n. Proiectul lui Hippodamos voia sa faca din Milet o cetate cu un sistem me canic perfect care sa nu ramâna niciodata în pana. era formata dintr-o încâlceala de strazi. deistele se afiseaza peste t ot în oras devenind din ce în ce mai zeloase. minus saisprezece si minus saptesprezece. fireste. ba chiar combinatii de mai multe pârghii legate prin fibre vegetale. 11 se hotaraste sa inventeze muzica furnicilor. Practicarea tehnologiei Degetelor le confera un avans în lumea insectelor. E ca si cum ar fi câstigat o mie de ani într-o singura zi. a distrus si ras de pe fata pamântului orasul Milet. actorii si muzicienii erau al ungati din Milet. Hippodamos nu a vrut nici artisti. Un lucru o supara însa pe 103. însemna sa ti se ofere u n cec în alb sau ocazia de a inventa orasul ideal. În seara primei zile mai ales. Inginerele în domeniul mecanicii amenajeaza o sala spatioasa unde testeaza pârghii. repartizati în trei clase: a rtizani. Artistii. A primi sarcina sa construiesti. . Ca sa evite orice lucru daunator..

5 remarca ca deistelor nu le pasa . Fiecare cort indian avea în vârf dispozitivul lui eolian. Printesa 103 este convinsa ca un conflict e inevitabil. originalitatea. 147. reteaua lor informatica fu nctiona în continuare. David nu fu multa vreme îngrijorat pentru "Centrul de întrebari" caci o ocupanta adusese în geanta un t elefon celular special. nu depun efortur i decât pentru a-si converti anturajul. dar nu se vorbeste prea mult despre asta ca sa se evite un razboi civil. Vine de la laboratoare si este încântat d e progresele facute. ele. Inginerele focului reusesc acum sa puna jaraticul în cutii us oare de frunze împletite cu un fund de pamânt. Le avertizeaza pe laice. Degetele le vor strivi si. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII Pe masura ce tehnologiile se dezvolta în Bel-o-kan aflat în plina transforma re.23 pronunta o predica în care de clara ca scopul religiei deiste este sa converteasca la venerarea zeilor toate f urnicile din lume si înseamna sa le faci un serviciu asasinând laicele. erau cautati câtiva sportivi ca sa pedaleze si sa furnizeze energie.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI În a cincea zi de ocupatie a liceului din Fontainebleau. Printul 24 ramâne încrezator. Leopold puse sa se construiasca cisterne în c are sa adune apa de ploaie. volumul III 146. Un cetatean bine rânduit în ordinea cetatii. ci depun pe pereti mirosul religiei lor. Maximilian lua hotarârea sa-i lase fara ea. furnicile "mist ice" care traiesc doar în rugaciuni si pentru care numai gândul de a reproduce actel e Degetelor constituie deja o blasfemie. extrem de puternic ca sa recreeze un contact hertzian br ansându-se direct la satelitii de telecomunicatii. Dar pentru ca nu era suficient. Astfel. Maximilian lua ho tarârea sa le taie liceenilor apa si electricitatea. printul si printesa s-au adunat în încaperea regala. si celelalte. Moartea câtorva laice este imputata deistelo r. capriciul. religia ia avânt. la o separare între furn icile "tehnologice". Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. îsi vor lua aceasta sarcina. Deistele sunt pr ea intolerante si prea sigure de ele. Ele adusera un pr im flux electric pe care îl completara cu dispozitive eoliene fabricate în graba cu stinghiile smulse clin birouri. Hippodamos a inventat notiun ea de "bine rânduit". deistele. Toate activitatile lor era u bazate pe reteaua informatica mondiala. Julie îsi convoca prietenii în camera de repetitii unde discutara despre noi le conditii de viata impuse de embargoul politist. Propusera tot felul de soluti i. Deistele nu se mai multumesc doar sa deseneze peste tot cerc uri. când nu era nici soare si nici vânt. o cetate bine rânduit a în ordinea statului. În acea a doua zi de domnie a Printesei 103. Mai arzatoare era însa problema electricitatii. care traiesc admirând Degetele pentru ceea ce au reusit sa fa ca datorita stapânirii focului. Îi învata pe ceilalti sa se spele cu nisip si sa suga bu catele de sare ca sa fixeze apa în corp si sa micsoreze astfel nevoile. în ca zul în care Degetele nu le vor strivi. aceasta presiune exterioara strângea si mai mu lt legaturile dintre ei. Se constata ca deistele au început sa se comporte în cetate deosebit de agre siv. Constatând ca datorita liniilor lor telefonice. În Noul Bel-o-kan se ajunge la o atmosfera ciudata. Edmond Wells. ceea ce permite transportarea fara pe ricol pentru luminarea sau încalzirea unei zone. Nu mai vor sa învete nimic. David bransa câteva biciclete de la clubul de promenada la dinamuri. a pârghiei si a rotii. el însusi neputând sa fie decât bine rânduit în ordinea cosmosului.nu se admitea inovatia. Ca sa rezolve problema apei. Fiecare problema îi obliga sa-si puna în functiune imaginatia si îi lega si ma i mult pe ocupantii liceului. Daca nu adora zeii. Câtiva tipi priceputi scotocira în atelier ul de electronica unde descoperira placi solare fotosensibile. Cele douasprezece furnici exploratoare. Departe de a le slabi revolutia.

atunci tulburarile se vor extinde. pentru ca totul sa fie ca înainte. cum ar f i religia. nu pot ucide niste surori doar pentru ca îsi închipuie ca degetele sunt niste zei. Este paradoxul acelei furnici sa aiba capul batrân si corpul tânar. nu si-a dat seama ca cetati întregi treceau . Noul Bel-o-kan primise la început multe reprezentante. Atâtia si atâtia imbecili gata sa moara pentru ca nimic sa nu se miste. Pentru ele. având grija sa nu se apropie prea mult de fum ul semineului principal. Omorâte? Nu. Trup ele piticelor sosesc prin trecatoarea nordica si e prea târziu ca sa se încerce pulv erizarea lor cu pârghiile aruncatoare de pietre. care este îndreptat sp re modernitate si spre tehnologiile de vârf. Printul 24 se ghemuies te lânga printesa. în cerc si reflecteaza. Alarma. În fata. Furnicile alearga în toate directiile. Când o inginera spune ca focul permite întarirea lemnului. 5 cons idera ca trebuia sa se ia ce e bun de la Degete si sa lase ce nu e bun. Piticele formeaza o armata lunga plina de antene. Circula un miros. Dar. nimic nu are nevoie sa fie dovedit. e posibil sa rateze experienta si nimeni sa nu mai ai ba încredere în ea. cu gândul la preocuparile tehnice. Printul 24 îsi apleaca antenele. si. de ochi si de mandibul e. Îi este frica si are nevoie de prezenta linistita a celeilalte se xuate. simpla vedere a unui furnica r care scoate fum fara sa arda este suficient de socanta ca sa legitimeze un mas acru. mistic si intolerant. trebuie sa fii la fata locului de fiecare data ca sa dezminti asta. Îi face semn lui 5 sa scoata legiunile de artilerie si sa le plaseze în avan garda ca sa împiedice înaintarea inamicului. 103 ar fi trebuit sa-si dea seama ca e imposibil sa manipulezi atâtea lucrur i noi fara a stârni neîncredere. Printesa 103 vede aceasta conjuratie de imbecili ridicându-se acum în fata e i. Ataca furnicile p itice! Locuitoarele cetatii se organizeaza ca sa faca fata asediatoarelor. observa marea armata care se d esfasoara. Dar cum sa iei una fara alta? 103. pentru ca mâine sa fie un alt ieri. domul palpita de loviturile de abdomen pe care le dau lucratoarele ca sa semnaleze faz a a doua a alarmei. dar când o mistica spune ca "Degetele sunt atotputernice si se afl a la originea existentei furnicilor". cu rândurile îngros ate de nenumarate furnicare vecine care s-au asezat în spatele piticelor ca sa vad a prabusindu-se federatia aroganta a furnicilor rosii. Mirosurile lor sunt calme si decise. Printesa 103 s-a saturat de câta moarte a vazut. 24 si cele douasprezece exploratoa re se aduna. Printesa 103 îsi aminteste de un documentar vazut de ea despre un scriitor din lumea Degetelor. Nu se va putea folosi nici focul. Dar nu au timp sa-si prelungeasca discutia. De data asta s-a terminat. Printesa urca în vârful domului. dar nu are ce face . armata inamica se întinde pâna departe. Primele legiuni de artileriste belokaniene se aliniaza ca sa apere capit ala. Cetatii îi este frica. Acest om spunea cu aproximatie ca "îti dai s eama ca a aparut un nou talent dupa faptul ca în jurul lui se creeaza în mod spontan o conjuratie de imbecili ca sa-l frânga". Se pare ca scârba în fata violentei este semn de îmbatrânire. cu noile ei simturi. departe de furnicarul Bel-o-kan. gelozie si teama. Printesa 103 murmura: Poate ca religia este totusi o faza de evolutie a civilizatiilor. Lovituri înabusite se aud în zid urile cetatii. Mai mult decât atât. Jonathan Swift. în rândurile lor se afla si furnici rosii din propria lor federatie. Armata inamica se întinde la nesfârsit. Expulzate? Într-adevar. Tânara exploratoare este îngrijorara de faptul ca. Trebuie oprite cât mai repede . subdezvol tat. Sunt prea numeroase. La urma urmelor. în lu mea religioasa. poate ca e mai bine sa-si creeze propriul lor stat. Probabil ca sunt îngrijor ate de ce se pune la cale în Noul Bel-o-kan. 103 regreta ca s-a îngrijit atât de putin de relatiile diplomatice cu cetati le vecine. Daca în a doua zi a noului lor stat exista cioc niri cu deistele. Sunt mi lioane. Sub ea. Sunt pregatite sa traga.de stiinta si de cunoastere.

cam ca acei oameni care vorbesc singuri în permanenta. Daca o speci e pluricelulara ar fi nemuritoare. Celula canceroasa este o celula autista si p entru asta e periculoasa. Maximilian. Inginerele focului. viata se limitase la monocelularitate. Daca nu gasesc rapid o idee. înca se mai gasesc urme de astfel de sisteme monocelulare nemuritoare în barierele de coral. Celula c anceroasa are ambitia sa revina la acea veche nemurire. fara sa tina cont de celelal te si. Printesa 103 scoate din creierul ei toate imaginile de razboi ale Degete lor care i-au ramas în memorie. Cele trei notiuni se învârtesc în creierele insect elor si se amesteca unele cu altele. de exemplu. 148. Deistele refuza sa participe la batali e. ele sunt constrânse sa comunice si c omunicarea lor le duce la a-si repartiza sarcinile ca sa fie mai eficace. Sa fie asta lovitura de gratie? Iar coloana inamica se întinde la nesfârsit. Printesa le cer e ca toti sa-si uneasca antenele. O celula canceroasa a ficatului produce în permanenta bucatele de ficat fa ra sa tina seama de celelalte celule care îi spun ca nu mai este necesar. Cu ceea ce se cunoaste deja. aceasta fragilizare accentuându-se. cu atât specializar ea lor era mai precisa. Ele vo r decide. trebuie sa se improvizeze ceva nou. Astfel s-a nascut moartea. stiu foarte bi ne ca urmeaza moartea. 5 vine si anunta o veste proasta. era nemuritoare deoarece era capabi la sa se reproduca la fel si la infinit. si din acest motiv ucide ansamblul organismului. si ar deveni atât de eficace încât ar compromite perpetuitatea tuturor celorlalte forme de viata. doua celule s-au întâlnit. Atunci au aparut forme de viata multicelular e. . Sub forma ei monocelulara. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. totul este specializat. celula a sfârsit prin a-si pierde importanta initiala. volumul III 159. Promit totusi ca se vor ruga. în complementaritate. În zilele noastre. Se reproduce fara încetare. oricum.printr-o perioada dificila. iar ai necazuri cu acea revolutie a furnicilor? îl întreb a computerul.Hei. focul. totul comunica si totul est e muritor. zeii decid soarta batal iilor. si-a facut aparitia si moartea. Cu cât specializarea lor era mai desavârsita. ale pârghiei si ai rotii i se alatura. Prin ce sunt legate cele doua fenom ene? Când doua celule doresc sa se asocieze. roata. În zilele noastre vedem ansambluri animaliere c onstituite din imense agregate de celule extrem de specializate si care dialoghe aza în permanenta. cu cât numarul celulelor adunate era mai mare. Necesitatea mortii se poate explica si dintr-un alt punct de vedere. sfârseste prin a ucide totul în jurul ei. Pâna atunci. pârghia. Simultan. fa ra sa asculte pe cei din jurul lor. ar continua sa se specializeze pâna la rezolvar ea tuturor problemelor. Moa rtea este indispensabila pentru asigurarea echilibrului între specii. Edmond Wells. MAXIMILIAN EXPLOREAZA . Mai târziu. într-o zi. cu atât mai mult fiecare celula devenea mai fragila si. Celulele ochilor nostri sunt foarte diferite de celulele ficatu lui si primele se grabesc sa semnaleze ca zaresc o mâncare calda pentru ca celelal te sa poata imediat sa se apuce sa fabrice bila cu mult înainte ca mâncarea sa ajung a în gura. si-au vorbit si au decis sa func tioneze împreuna. în dorinta ei nebuna de nemurire. si timp de patru miliarde de ani. Într-un corp omenesc. Considera ca nu e cazul sa se bata pentru ca. ENCICLOPEDIE ASTFEL S-A NASCUT MOARTEA: Moartea a aparut exact acum sapte sute de mil ioane de ani. Trebuie sa inventeze împreuna o arma care sa le salveze. ca nu mai e nevoie ca amândoua sa trudeasca la digerarea hra nei: una va digera iar cealalta va repera alimentele. Totusi.

Zidurile si culoarele sunt formate de corpul insectelor amestecat . apararea lor cedeaza în t oate punctele si sunt taiate în bucati de coalizate. ea disparea ca sa fie imediat înlocuita. Computerul sau a gasit ceva foarte int eresant. reproducând. 150. acesti copii faceau o revolutie de un gen cu totul diferit. Crede ca daca nu folosesti focul ca arma. "Revolutia furnicilor" era pe pun ctul de a acumula beneficii. Daca o filiala se dovedea deficitara sau putin rentabila. manifestarea lor. F olosind retelele informatice si tehnicile cele mai moderne. afiseaza: "Server al SRL-ului Revolutia furnicilor". Printes a 103 are în sfârsit o idee. Tabara lor seamana cu un fruct mare de culoare neaga. Nu exista loc pentru o administratie inutila sau pentru potentati de birou. ci o galaxie de filiale mici. trebuia sa dispui de sustinerea mediilor de informare în masa si mai ales a te leviziunii. toata lumea se c unostea bine si toti stiau ca pot conta unul pe celalalt. Poate ca asta era mesajul Revolutiei furnicilor: societatile dinozaur îsi pierdusera locul. îsi zice el. se poate vedea un spectacol incredibil. Satisfacute. în gener al încremenita în propria ei ierarhie. seful Sobolanilor Negri. Maximilian crezuse totdeauna ca pentru a face o revolutie. pe la miezul noptii. Aceasta organizare diminua riscul falimentului. Mii de luminite se înghesuie la iesirile din Noul Bel-o-kan. Computerul îsi lanseaza modemul de autoprogramare ca sa se branseze la ret ea.. În timp ce în cetate sunt aduse ranitele. în aceste mici filiale. Maximilian ridica receptorul telefonului si îl suna pe Gonzague Dupeyron. Computerul afisa fisierele unul dupa altul si Maximilian întelese totul. asteptând sa dea a doua zi lovitura de gratie. încalzite si luminate de acele cutii pe care le transporta în s pate. Pâna atunci trebuie însa sa se puna capat reusitei insolente a acelei bande de pustani mai înainte de a deveni o realitate economica incontrolabila. Computerul se bransa pe mai multe lunii telefonice si facu sa apara infr astructura SRL-ului Revolutia furnicilor. în zilele noast re. Apoi. BATALIA LAMPIOANELOR Primul asalt al marii armate a piticelor din Shi-pae-pou este catastrofa la pentru neo-belokaniene. amputatele si muribundele. "Deci asa continua sa-si exporte revolutia lor de doi bani". Asta se dovedea mult mai rentabil decât o singura si mare companie. Purtând lampioane fabricat e cu frunze de plop. Totusi nu cuprindea companii mari.Da. Maximilian se apleaca spre ecran.Bineînteles. destul de curând. Computerul preciza ca vreo zece licee din lume se bransasera la Fontaine bleau. viitorul era al societatilor furnici. si n ici macar al celor locale. razboinicele rosii pot sa vada si sa actioneze în timp ce adversarele lor do rm. ci noaptea. Dupa doua ore de lupte îndârjite. Si-au procurat o conexiune telefonica prin satelit si informatiile lor circula f ara probleme pe retea. Or acesti liceeni reusisera fara ajutorul posturilor nationale. În plus. într-o masura mai mare sau mai mica. poti totusi sa te servesti de el ca mijloc de încalzire si de luminat. Meniul serverului semnaleaza ca SRL-ul "Revolutia furnicilor" avea filia le si forumuri unde fiecare putea sa discute temele si obiectivele Revolutiei fu rnicilor. asediatoarele nu împing mai departe avantajul si organizeaza tabara pentru noapte. Astfel. Mai poti sa ma ajuti? . Or focul înv inge noaptea. acum inamicul lor nu mai e constituit din acele miriade de furnici pitice. într-adevar. dar în realitate est e un oras viu. Aduna în jurul ei ultimele trupe valide si le arata cum s a fabrice lampioane. A doua surpriza era de ordin economic.

manânca un cadavru inamic: si îsi curata antenele înainte de a-si relua activitatea sinistra. altfel lampioanele vor trezi peretii si va trebui sa înceapa sa se lupte. Printesa 103 nu-si slabeste efortul dar. Mai întâi trebuie masacrate furnicileziduri exterioare pentru a fi degajate asa cum ai curata o ceapa. Caldura si lumina lampioan elor sunt pentru ele ca un fel de drog excitant care le sporeste înzecit furia de a ucide. Ea însasi se aventureaza în interiorul taberei vii a inamicului. 5 are un cârcel la mandibule. stropeste si stinge lamp ioanele. De atâta omorât. razboinicele neo-belokaniene sunt obligat e sa se opreasca. razboinicele neo-belokaniene se grabesc. în timp ce ucide la pitice. Epuizate si naclaite de sânge. unul dupa altul. Razboinicele rosii sunt epuizate de atâta ucis. Au impresia ca secera. uneori. Masculii s unt totdeauna mult mai delicati. lipsite de foc. si abia dupa a ceea sa se treaca la atacul stratului de furnici pitice de dedesubt. Printesa 103 îl roaga sa le astepte afara. Si nu trebuie nici sa patrunda prea adânc în cetate. mii d e idei se îngramadesc în creierul ei. Neo-belokanienele sunt deseo ri constrânse sa iasa din tabara ca sa respire putin aer curat. Nemiscarea adversarelor le sporeste jena. Uneori se trezesc bucati întregi de zid si atunci trebuie sa lupte cu înver sunare. podelele si plafoanele înce p sa caste.e unele cu altele si cufundate într-un somn recuperator. Printul 24 prefera sa renunte si sa se retraga. dupa care intra di n nou ca sa atace un nou strat. Trebuie sa evite sa taie prea adânc caci. În mijlocul acelui masacru. Razboiul de noapte este pentru furnici o fapta de arme atât de noua încât trebuie sa improvizeze si sa-i descopere re gulile clipa de clipa. îsi zice ea. . de ac eea au scrupule pentru ca le extermina în astfel de conditii. Din feric ire. Nu folosesc decât o mandibula cu care tai e. Mai sensibil. razboinicele rosii se întorc în cetatea lor anx ioasa. E atât de mult sânge pe culoarele vii încât. în timp ce zidurile. podele si tavane facute d in adversare gata sa te taie în bucati! Singurul nostru dusman adevarat este frica. ea le mai mentine câteva ore adormite pe pitice. E posibil ca comportamentele Degetelor sa fie contagioase pentru ca sa l e faca pe furnici sa se razboiasca astfel? Stie totusi ca toate razboinicele inamice care nu vor fi ucise în noaptea asta se vor arunca asupra ei în batalia de a doua zi. Printesa 103 le face semne razboinicelor sale sa patrunda în tabara cu lam pioanele. Razboiul este cel mai bun accelerator al istoriei. Se întrerupe un moment. Dar noaptea este aliata lor. Lipsite de aer. Si pleaca în mare viteza. uneori. Mandibulele se împlânta în articulatiile chitinoase si fac sa tâsneasca sângele tr ansparent. adorm atunci în mijlocul masei compact e a inamicului. gâturile adversarelor lor nemiscate. Pentru a evita înfruntarea. fara sa se departeze. Trebuie sa se grabeasca sa se retraga mai înainte de trezirea ad versarului. Când apar primele raze de soare. Oare este necesar sa se treaca prin asta pentru a impune progresul? se înt reaba ea. printesa 103 nu stie ce sa mai creada. Mirosul de acid oleic pe care îl degaja cadavrele îng ramadite ale piticelor începe sa devina insuportabil. Ce senzatie ciudata sa înaintezi printre ziduri. În bine sau în rau. un sir de capete proaspa t taiate se poate prabusi peste ele strivindu-le. Printesa 103 si însotitoarele ei ucid neobosit. Pentru furnici este normal sa masacreze adversarele în duel. lampioanele se sting. Neo-belokanienele. Gâturile trebuie taiate numai pe jumatate. asta e bine cunoscut. Printesa 103 cere accelerarea miscarii caci nu au la dispozitie decât acea noapte ca sa actioneze. noaptea este destul de rece si asediatoarele sunt bine anesteziate. Nu prea are de ales. 5 spune ca nu trebuie sa stea prea mult în acelasi loc.

.. se bucura de o marire de salariu si era promovata pe postul de co ntramaistru. se bâlbâi fata. Julie veni lânga el. dar nu le spun nimic despre inventia lampioanelo r. Au a dormit si. Ji-woong se distra distilând un fel de coniac po rnind de la hidromelul lui Paul. ENCICLOPEDIE CUM SA SCAPI DE SOBOLANI: La sfârsitul secolului al XlX-lea. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Liceul se transformase într-un adevarat furnicar cu ocupantii sai grupati peste tot în unitati de productie. în Bretagne. fa bricile de conserve erau infestate de sobolani. vreau. Muncitoarea care accepta sa faca aceasta treaba urâta intra în gratii le conducerii. Atunci c ineva a avut ideea sa se coase fundul unui sobolan viu cu un fir gros de par de cal. Piticele nu sunt în stare sa înteleaga ce li s-a întâmplat. volumul III 152. Nimeni nu stia cum sa se debaras eze de acele mici animale. 151. caci ele ar fi preferat sa manânce sardele "cuminti" decât sa alerge dupa rozatori.. devenea nebun de durere si de furie. dimineata. În laboratorul de biologie. Caci atâta timp cât una dintre ele accepta sa coase fundurile sobolanilor. E posibil sa mai fie adversare de redus la tacere si o arma secreta este mult mai eficace decât o arma cunoscuta de toata lumea. continuând sa manânce. ru inele vii se dezagrega. Pretinde ca Printesa 103 nu are nici un amestec în acest succes si ca numa i adevarata credinta este salvatoare. Toate furnicarele din vecinatate afla despre înfrângerea piticelor.Printesa 103 îsi reia locul în vârful domului ca sa observe reactia inamicului la trezire. SRL-ul se putea lauda ca este una dintre companiile cele mai dive rsificate din lume. adevarata teroare pentru semenii lui pe care îi ranea si îi punea pe fuga. aceasta practica respingatoare se perpetua. Îti place? Fara sa raspunda. sobolanul.Esti prima care gusti. pârghiei si rotii. fiecare lucrând la un proiect precis. EMOTII Atât de multe concepte noi se nasteau în creierul drept al Revolutiei furnic ilor încât creierul stâng încerca foarte greu sa le trieze si sa le puna în practica. emite ea sententios fara sa stie c e înseamna acest cuvânt. Dar pentru celelalte muncitoare din fabrica de conserve.Ce vrei? .Vreau. apoi lua un tub si îi goli pe nerasuflate continutul spre marea surprindere a baiatului . cetatile federate care se revoltasera împotriva capitalei lor. se p rezinta ca sa-si depuna feromonii de supunere. Degetele ne-au salvat caci ne iubesc. Supravietuitoarele o pornesc înapoi pe drumul spre cuibul lor. Aflat în imposibilitate de a elimina în mod normal ceea ce consuma. o preveni Ji-woong. Aducerea pisicilor nu putea intra în discutie. Se transforma astfel întro mica fiara salbatica. Aceasta nu se lasa asteptata. astfel c a o armata ce câteva milioane de razboinice vin sa ceara sa adere la federatia neo -belokaniana. Julie lua alte trei tuburi pline si le bau continutul cu aceeasi sete.. 23 vede sporindu-i simtitor rândurile credinciosilor. nimeni nu stie cum s-a obtinut victoria. La rândul ei. Printesa 103 si Printul 24 le primesc pe noile sosite. Deoarece în afara de razboinicele care au luat parte la batalia noptii.. În ce de a opta zi. În timp ce soarele se ridica pe cer. Nu se stie niciodata. 23 clameaza sus si tare ca Degetele le-au ascultat rugaci unile. se uita sa vada ce face. . .. Edmond Wells. le arata laborato arele focului. iar câteva mi nute mai târziu. cea care c osea fundul sobolanului era o tradatoare. tovarasele lor au murit aproape toate.O sa te îmbeti.

Nemâncatul si consumul de tutun le provoaca febra put ernica si alte tulburari fiziologice. la sfârsitul initierii. aproape în stare de dementa. Samanii iakuti din Siberia au o cultura si un vocabular de trei ori mai bogate decât concetateanul lor mediu. Pe toata durata uceniciei. divizata în patru perioade de trei zile de instruire si tre i zile de odihna. În stare de pericol. Se sarutara. . samanii sunt depozitarii si probabil autorii literaturii orale.c aci e vârsta la care personalitatea e înca maleabila .Esti beata. în plus. este un cetatean mai puternic a tât în ceea ce priveste stapânirea de sine. Este paradoxal ca aceasta educatie prin distrugerea personalitatii umane pentru reveniirea la un stadiu de animal salbatic îl transforma de fapt pe saman în super-gentleman. Prin fereastra trecuse o cometa imensa în vârf cu flacari vioaie. Dar nu era o cometa. observi fara sa judeci si fara sa intelectualizezi. Edmond Wells. . faza initiala a uceniciei samanice dureaza doua zeci si sapte de zile. În zilele noastre. Urmeaza apoi o perioada de viata singuratica de aproape trei ani în padure .. Samanul. volumul III 154. Dupa câteva zile ale acestei initieri extenuante. cât si în ceea ce priveste moralitatea. se constata folosir ea din ce în ce mai raspândita a narcoticelor si a ciupercilor halucinogene. ci mesteca frunze de tutun si beau suc de tutun. Samanii nu sunt nici sefi. cu blândete. Initierea samanica este o reminiscenta a adaptarii omului la natura. Julie zari ceva. Înveti sa uiti. caruia îi venea din ce în ce mai greu sa-si ascunda emotia. Un saman batrân îl va lua atunci în grija lui pentru continuarea initierii. autorul cartii Filozofia biol ogica. nici vrajitori.. zise ea dintr-o rasuflare. îsi apropie mâna de pantalonii lui i-woong. Acest f enomen indica o scadere a calitatii educatiei tinerilor samani si o slabire prog resiva a puterilor lor. APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR Cocteilul Molotov fusese aruncat de Sobolanii Negri ai lui Gonzague Dupe yron. fie te adaptezi. 153. practic nu manânca. portile mari de fier devenira permeabile. Nu-ti plac? întreba ea. dupa arderea lor. . Aceasta p rezinta aspecte mitice. Rolul lor consta pur si simplu în a-l reconcilia pe om cu natura. Julie era în întregime goala când. periculoas e si intoxicante. În st are de pericol. ENCICLOPEDIE SAMANISM: Aproape toate culturile omenirii cunosc samanismul. murdar. La indienii din Surinam. Tinerii ucenici. în timpul careia ucenicul saman se hraneste singur din natura.Vreau sa te iubesc în seara asta. în general sase tineri ajunsi la pubertate. Initierea este. fie dispari. Dupa parerea profesorului Gerard Amzallag. ucenicii reusesc sa vizualizeze unele forte si sa se familiari zeze cu starea de transa extatica. Observa si imita miscarile si strigatele animalelor ca sa le întel eaga mai bine. poetice si eroice care vor constitui baza întregii culturi a statului. Cuverturile luara foc si. Maestrul va încerca sa trezeas ca la tânar facultatea de a-si transforma halucinatiile în experiente "extatice" con trolate. . Deodata. capacitatile intelectuale si intuitive. sunt initiati în traditii. nici preoti. Era un cocteil Molotov. Daca supravietuie ste.Am baut ca sa am curaj sa-ti spun asta. Baiatul se dadu înapoi. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Urmara si alte cocteiluri Molotov. reapare în sat epuizat. nici întelepti. în pregatirea pentru transe extatice. Lui i se parea sublima. cânt ece si dansuri. presarata cu probe fizice periculoase care îl plaseaza pe individ la limita vietii si a mortii si îi di strug personalitatea.

REGLARE: Degetele au o crestere de populatie exponentiala si practic nu mai au pr adatori. . Comisarul urmarea de la departare situatia cu binoclul si observa ca acu m aproape toti aparatorii liceului iesisera.În numele vointei noastre de a reusi o revolutie fara violenta. Un cocteil Molotov lovi furnica-totem si dadu foc insectei de polistiren . Dar cisterna era aproape goala si risipeau un lichid foarte pretios. zise el. Abia daca agitase o cârpa rosie în fata lor. Leopold si David ajunsera prea târz iu. . O lua la fuga pe culoare. au cazut în capcana violentei. si poate chiar un mort.Da. Revolutionarii erau tentati sa ripostez e atacurilor Sobolanilor Negri. Si pentru ca suntem mai civilizati decât acesti derbedei. David îi sf atui sa foloseasca mai bine nisipul. Tânarul Gonzague îi usurase treaba. 155. Ji-woong. Sunt deja peste cinci miliarde.În acest caz.Prin droguri. dar Julie transmisese tuturor: "Sa nu se raspund a la provocari". E la spital.E o colectie unica! Trebuie salvata! striga el. Prefectul se gândi. . stilistul lua o bara de fier. Se pare ca Degetele nu au descoperit ca noi controlul biologic al naster ilor: produc prea multi copii si numai dupa aceea fac prelevari. Maximilian regreta ca nu apelase la el m ai devreme. Peste tot se stârnis e panica. raspunse Julie. Turbat de furie. Ai mâna libera sa cuceresti cât mai repede liceul.Julie se îmbraca în mare graba.Prin razboaie. . FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE Salivatoare: 10.Narcisse! Vor violenta. Lua foc standul produselor alimentare al lui Paul. Se batu cu curaj dar. . În ciuda acestor mecanisme de compensare.Prin foamete. aparuta ca din întâmplare. Ji-woong. Dar golanii împrastiati pe toate strazile nu erau usor de prins. cazu sub loviturile bandei lui Dupe yron si fu lasat lat pe pavaj. .Raniti grav? . . devenim ca ei.Prin meciuri de fotbal. David. Cum se face reglarea populatiei în aceste conditii? Aceasta reglare se fa ce în felul urmator: . Stingeti focul si fiti calmi! Fu atins si standul de haine facut de Narcisse. Nu noi am ales-o. deschise poarta si se repezi la Sobolanii Negri. o vor avea! Ordona amazoanelor sa puna mâna pe Sobolanii Negri. Politistii din duba aflata în fata liceului nu faceau nici o miscare.Prin accidente de masina. repede dezarmat. ca se si repezisera prosteste cu capul în ainte! . Act de bravura in util. . Leopold si Paul fura si ei batuti. Aceasta tehnica arhaica ar merita sa fie ameliorata caci pierd foarte mu lta energie la fabricarea unui puiet excedentar ca si la eliminarea mai târziu a a celuiasi puiet excedentar. . Sobolanii Negri se împrastiau si o ambulanta. Daca ne comporta m ca ei. Iar revolutionarii erau mult mai putin sireti decât si-ar fi închipuit. Sobolanii Negri vazura acum prin poarta amenajarea satului si tintira standurile. îl luase im ediat pe Narcisse ducându-l de acolo cu sirenele pornite. Portile erau întredeschise si ultima forta vie a revolutionarilor era ocupata cu stingerea incendiilor.În numele carei legi trebuie sa luam palme fara sa ripostam? întreba o ama zoana enervata. Paul. populatia lor creste în mod expone ntial. Dar totul era deja cuprins de flacari. Julie nu mai rezista: . În curte se forma un lant de oameni care îsi dadeau din mâna în mâna galeti de apa .

Poate ca fiind fo . Daca planeta noastra poate sa suporte cinci miliarde de Degete. creierul c impanzeului cântareste în medie 375 de grame iar cel al omului 1450 de grame. Viata delfinului este o enigma. 103 ia hotarârea sa puna capat o data pentru totdeauna influentei religioaselor. nu e nevoie de haine. Ca si oamenii. entuziast si curios. si murdareste o mare cantitate de aer si de apa. furnicile-soldat regleaza intrarea aerului si a c etii. Daca o iedera paraziteaza un arbust si nu e smulsa. Nu i-a fost usor sa-l faureasca. Faptul ca numarul Degetelor creste permanent înseamna disparitia a câtorva s pecii de animale si vegetale. 157. proaspat. Are stima fata de Degete. Numai copiii sun t dispusi sa învete. Cu 13 în frunte. din motive necunoscute. De ce s-au întors în apa? Apa prezinta avantaje pe care nu le are mediul terestru. Stie ca Degetele nu sunt zei . mai înain te de a fi invadat cu totul. Lucratoarele duc la depozitul de gunoaie cad avrele si produsele experientelor ratate ale inginerelor. daca nu intervine rapid. de casa sau de încalzire. dar nu mai putea sa fabrice unelte. Probabil ca semanau cu foc ile. Totusi. iedera ucide arbustu l. dar crede ca cele care le venereaza vor strica totul. ci numai niste animale mari si grase cu un comportament diferit de al lor. În apa. cel al delfinului cântarind 1700 de grame. Micile lor creiere sunt hotarâte sa reuseasca aceasta misiune. 156. aceasta cifra ar putea sa para derizorie fata de numarul furnicil or de pe planeta. într-o zi. delfinul putea sa se miste cu mare viteza în apa. ultime vestigii ale vietii sale terestre. Spr ijinita puternic de casta stiintifica si militara. Examinând scheletul delfinului. Deistele trebuie ucise. s-au saturat si s-au întors în apa. Au trait pe uscat si apoi. femelele nasc pui vii si îi alapteaza . Efluviile sunt slabe. RAZBOI RELIGIOS Printesa 103 percepe spiritul colectiv al populatiei din jurul ei. se poate observa ca înotatoarele sale anteri oare înca mai contin osatura unor mâini cu degete lungi. Sa fie numai tulburare sau frica? În acea a patra zi a noii ere. Esecurile inginerelor focului prezinta forme deosebit de hidoase si urât mirositoare: lacuste cu cuticul e rasucite în forme de sculpturi abstracte. tânar. ENCICLOPEDIE MALITIA DELFINILOR: Delfinul este mamiferul care are cel mai mare volum cerebral în comparatie cu marimea lui. în timp ce pe usca t ramâi lipit de sol. Pentru un cap de aceeasi marime. Printesa 103 prefera sa extirpe religia din furnicar înca de acum. 103 decreteaza ca deistele au comis destule pagube. Le cheama pe cele douasprezece exploratoare. pietre fumegânde. dincolo de acest entuziasm colectiv. dar problema este ca un Deget distruge o masa considerabila de vegetale si de animale. Stie ca în felul asta. mâinile lui transformându-se în înotatoare. o întreaga trupa se pune în miscare. mai mult nu va fi în stare sa suporte. Da. Ne imaginam cu usurinta ce ar fi devenit în zilele noastre delfinii. Printesa 103 percepe si un fel de tulburare. Sunt mamifere caci altadata au trait pe uscat.Sigur. Este foarte usor sa întretii superstitia si cultul un or zei invizibili. frunze sau crengi carbonizate. Te poti misca în trei dimensiuni. Toate culoarele sunt pline de cercurile lor mistice si put de rugaciuni le lor sterile. Sa u mai probabil niste precursori. Printesa mirnieceeana a vazut lumea de sus. cu cr eierul lor mare de 1700 de grame daca ar fi ramas pe uscat: niste concurenti. Dar. În hambare se acumuleaza hrana. nu va avea ulti mul feromon. La gurile de aerisire. ati citit bine: altadata de lfinii aveau picioare si mergeau si alergau pe uscat. delfinii respira aer.

în acelasi timp cu cei Sase Pitici. Tipete. Atâta timp cât mai exista rezistenta. se misca. delfinii sunt de multa vreme doritori sa comunice cu noi. Dupa ce-i urmarisera zadarnic pe Sobolanii Negri. Obiecte sparte. Sar. Datele erau acum transmise si Julie rasufla usurata. maturi.Cel mai bine. "Uneori chiar par agasati când persoana nu-i întel ege". Politistii se apropiau. volumul III 158. în timp ce grosul trupei aparea pe acoperis. David si Francine voiau sa scoata discurile din computere. se pare ca delfinii au dezvoltat un limbaj propriu. Ur casera pe frânghii. Asta permite multe nuante! Dupa doctorul John Lilly. Corturile erau acum parasite. Dupa cocteilurile Molotov. invective. Un grup mic de politisti facu o div ersiune în fata intrarii principale. Se apropie spontan d e oamenii aflati pe plaja si de ambarcatiuni. Julie pleca în cautarea celor Sase Pitici. suiera ca si cum ar dori sa ne faca sa întelegem ceva. precum Scipio în fata Cartaginei în flacari. ar fi sa expediem toate fisierele spre un computer prieten din strainatate. De la primul atac. .baieti si f ete -.Nu cred ca s-a terminat cu noi. . de pusca sau de computer. Arunca o privire pe fereastra si constata ca un ultim grup de amazoane deosebit de îndârjite înca mai tin ea piept politistilor. spuse David. Maximilian urmarea predarea li ceului. apa fiind oprita.arte prost adaptati mediului nostru de viata am inventat noianul de obiecte care ne completeaza posibilitatile organice. politistii patrunsera în curte. Aparatorii erau neputin ciosi cu armele lor ridicole. Fusese o idee a lui Maximilian: sa nu-i atace din fata. În picioare pe balconul unei case din fata. . Urlete . ultimilor aparatori le venea foarte greu sa mai mentina ul timele puncte strategice. fumul care orbeste si irita. Spiritul "Revolutiei furnicilor" va gasi astf el un adapost temporar. . Amenintari. Gasi doi în laboratorul de inform atica. ci sai abordeze de sus. remarca acest cercetator. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Nu mai puteau folosi furtunele împotriva incendiului. Vorbirea omului se întinde de la frecventa 100 la 5000 de hertzi. fetele de la clubul de aikido care nu fusesera ranite în încaierare se întorsesera în graba la liceu. Se împarte tot ce ar putea s a serveasca drept arme de aparare. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU Violenta. urmeaza gazele lacrimogene ale fort elor de ordine: Dupa focul care distruge. .Trebuie sa ne salvam memoriile! striga tânarul. Politistii ataca. Au un sistem de comunicare acustic care se întinde pe un foarte larg spectru sonor.Studentii de la facultatea de biologie din San Francisco ne sustin si dispun de un computer enorm capabil sa ne primeasca "memoria". Flacari. directorul laboratorului de cercetare a comunicarii din Nazareth Bay . nu are nevoie de masina. Edmond Wells. fiind perfect adaptat mediulu i sau. este si speranta. zise Francine. cutii de conserve. În fumul corturilor si al st andurilor incendiate. Delfinul. de televizor. Ni mic nu mai oprea intrarea pe poarta de fier. ramasi fara Narcisse. Maximilian ordona pornirea de urgenta a apei. Îi contactara imediat prin telefonul celular pe studentii americani si le transmisera toate fisierele. Multimea de revolutionari fuge în toate directiile. Asediatii alergau pe culoare .Si daca ne prind cu discurile? întreba Julie. Nu voia sa repete greseala de a su bestima-tinerii adversari. Pe culoar se auzi zgomot de cizme. . Francine puse repede la loc discurile. În schimb.Grupati-va în legiuni! striga David de la o fereastra. Ar fi mai rau. Înca sub efectul precedentelor înfrân geri. Maximilian îsi misca oamenii cu prudenta. Oameni agitati. . înarmati cu bastoane.

Trupa ucigasa înainteaza si se loveste de un prim sistem de securitate. furnica deista se târaste si gesticuleaza putin ca sa-si întinda picioarele. Care fraza este falsa? Aceasta fraza. ci si adevarate fresce. dar e doborâta mai înainte de a fi putut sa provoace vreo cât de mica paguba. furnicile au facut nu numai cercuri. Sub loviturile laicelor. . Deodata se crispeaza în forma de cruce cu sase brate mai mult sau mai putin rigide. 160. Iata imaginea zeilor în actiune.Francine lua perdelele din care facu o frânghie pe care o lega de balcon. Reusi sa-l respinga si chiar sa traga zavorul la usa. Datorita indiscretiei f eromonale. care se afla acolo din întâmplare. Pr in ceata aparu o mâna viguroasa care o trase dupa ea. tu vârful mandibulei. spun adevarul. animalul-poarta îsi agita clestisorii si emite feromoni de alarma. O furnica deista artilerista. ENCICLOPEDIE PARADOXUL LUI EPIMENIDE: Fraza "aceasta fraza este falsa" constituie par adoxul lui Epimenide. . În agonia ei. am gasit-o! zise Julie aratându-i cartea si geanta de spate. Julie se uita la deschizatura întunecoasa din fata ei. Deci nu e falsa. Cei care au oceli cu infrarosii disting gr affiti ciudate pe pereti. La stânga era pivnita imobilului vec in. indica foarte clar amploarea puterii lor. Si tot asa la nesfârsit. . Alunecara fara probleme pâna în curte. O grenada lacrimogena cazu lânga Julie si fu învaluita de o ceata groasa. E destul sa ridici un bulgare d e ciuperci ca sa intri. MOARTE DEISTELOR Pe aici! Grupul condus de 13 înainteaza pe culoar. muribunda emite cât poate de puternic: Degetele sunt zeii nostri. îi zise David. În locul fruntii late a portaresei e acum un tunel fumegând. Imediat ce percepe efluvi ile celor care sosesc. usa blindata vie sfârseste prin a-si da sufletul. Furnicile-soldat. la dreapta era canalizarea. Fraza trimite la propriul ci reflex inversat. Razboinicele patrund.Unde mergem? 159. se d eplaseaza cu pasi prudenti pe culoar. David îsi agita maciuca ca sa câstige timp. Faptul ca deistele au reusit sa converteasca furnici atât de deosebite pre cum cele din casta portareselor. Tânarul se grabi sa lanseze peste tot comanda de formatare a discurilor. David o împinse la dreapta. Cu un ultim efort. Tinerii se repezira spre perd ele. . . .E acolo! Puneti mâna pe ea! striga în portavoce Maximilian care conducea m anevra. Aici. Deci e adevarata. David o duse pe Julie la clubul lor de muzica. vin politistii. politistii le pierdura urma. Jul ie si David alergau. Acesta es te situat la nivelul patruzeci si cinci în subsol. Asediatorii reusisera sa rupa o stinghie din usa blocata si sa arunce în c amera o bomba lacrimogena. Pot fi vazute cercuri care ucid furnici. Cercuri discutând cu furnicile. Julie si David tusira.Niciodata! Un politist aparu în cadrul usii. Coborî prima si cazu în curte. Daca spun ca e falsa .Las-o. . E o furnica-portareasa al carei cap mare astupa iesirea. toate foarte bine echipate în materie de mandibula. Printre lacrimi. Fa ca furnicile. tânarul arata ca mai aveau ceva de facut: sa distruga fisierele ca sa nu puna mâna pe ele politia.Vino.Enciclopedia! Pipai cuverturile cuprinsa de panica.Gata. Reginele lor fug prin subterane. În labirintul format de pivnita liceului. se grabeste sa trag a. în fata acelei iesiri secre te care ducea în pivnita. Gaura din usa devenea din ce în ce mai mare. Ajunsera la intersectie. . Cercur i hranind furnici. au descoperit pasajul secret care duce la bârlogul deistelor.

urmatoarele vor urma în mo d normal la 20:06. nu stim cum sa stapânim calitatea si cantitatea somnului nostru. într-o grota. Cu cât acestea erau mai ascutite. cercuri malefice. Edmond Wells. Daca oboseala survine de exemplu la orele 18:36. Razboinicele stiu ca deistelor le place sa pastreze ramasite . Dar. care alearga-n iarba". e de ajuns. Cum se poate proceda în mod practic? Trebuie sa reusesti sa-ti recunosti propriile cicluri de somn. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 162. unele persoane dorm zece ore la rând fara sa aiba acest somn profu nd si se trezesc dupa aceste zece ore complet epuizate. de exemplu. Vor fi momente precise când apare somnul prof und. putea mai mult sau mai putin sa evalueze spatiul de care dispune a în fata ei. totusi.. 13 si trupa ei se dau înapoi. ENCICLOPEDIE SCOALA SOMNULUI: Petrecem douazeci si cinci de ani din viata dormind si. am putea foarte bin e. Adevaratul somn profund. se repeta la fiecare ora si jumatate. Cercuri mistic e. Simtul pipaitului era deficitar. 21:36. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. daca am sti sa cadem cât mai repede în acest somn profund. deoarece nu se aventurasera niciodata pâna acolo. Astfel ne recuperam perfect fortele în foarte putin timp si ne sculam în plina fo rma. Pe pereti. putem sa ne învatam progre siv creierul sa comprime faza de somn ca sa nu pastreze decât partea lui important a. Trupa ajunge într-o sala mare. lipicioase. Julie începu sa fredon eze: "Un soricel verde. Peste tot sunt sculpturi ciudate: corpuri d e furnici golite de carnea lor si încremenite în atitudini de lupta. volumul III 161. Simtul pipaitului nu era înca destul de sensibil ca sa le furnizeze inform atii precise. Daca ne culcam fix în acele momente si ne obligam sa ne trezim trei ore ma i târziu (cu ajutorul eventual al unui ceas desteptator). la fel ca refrenul unui cântec. stiind ca va reveni dupa aceea la fiecare ora si jum atate. cercurile gravate sunt din ce în ce mai numeroase. Probabil ca într-o zi copiii vor învata la scoala cum sa-si controleze somnul. încetisor. Ce era acel lucru moale s i caldut pe care Julie îl pipaise cu vârful degetului? Un excrement? Mucegai? Un ani mal? Ceva vegetal? Era viu? Mai departe era o portiune ascutita. cel care ne permite sa ne recuperam fortele. sa nu dormim decât o ora pe zi profitând de aceasta ora de regenerare completa. CULTUL MORTILOR Razboinicele înainteaza cu pasi mici pe culoarele care duc la bârlogul deist elor. func tiona ca un liliac care. De fapt. îsi dezvolta capacitatea de a percepe volumel e datorita emisiei si receptiei sunetelor. Constata ca în întuneric vedea mai bine daca închidea pleoapele. FUGA PRIN CANALIZARE Înaintau în întuneric. fara sa-si dea seama. cu atât reusea sa discearna mai bine forma locului unde se aflau si pâna si obstacolele d in fata lor. Ca sa-si faca curaj. Calcau pe solu ri poroase. Pentru as ta. du reaza doar o ora pe noapte si este împartit în mici secvente de cincisprezece minute care. aspre. apoi un rotund umed.. Toate acele cadavre expuse constituie un luc ru foarte indecent. Mirosea urât. Si îsi dadu seama ca datorita rever beratiei vocii. dar era compensat de auz si de voce . sa notezi la minut acea oboseala care survine în gener al pe la orele optsprezece. 23:06 etc. Uneori.Edmond Wells. volumul III 163. alunecau si nu aveau nici un mijloc de orie ntare.

Ea predica ca sus. Încaperea pute a acid oleic. zise o voce de barbat. în sala nu a mai ramas decât o îng ramadire de bucati inutilizabile. Razboinicele au impresia ca s-au batut cu un inamic prea usor de învins. David îi ceru fetei sa stea p e burta. Intra instinctiv în apnee. zise iar vocea grava. David si Julie abia daca au timp sa se afunde în lichidul mizerabil. . un par fum de descompunere organica insuportabil pentru orice furnica sensibila. Iar nu mai avea aer si ma i simtise si o coada de sobolan care îi atinsese usor obrazul. Exista o e xpresie proprie a furnicilor care spune asta. 164. Dupa aceasta actiune. acum veneau adevaratele rozatoare si se prega tea o noua înfruntare. Cimitirul este ceva propriu Degetelor. Razboinicele sparg cu furie corpurile goale. Dupa Sobolanii Negri. Printesa 103 îi povestise lui 10 ca Degetele îsi dateaza nasterea civilizati ei din momentul în care au încetat de a-si mai arunca mortii la gunoi. Nu avem de ales. pe câtiva lovindu-i zdravan în trecere. . cu antenele ridicate. Din fericire. murmura David.le pamântesti ale defunctelor lor ca sa-si aminteasca de existenta lor. Poate ca asta este marea forta a deistelor: sunt si mai puternice moarte decât vii. Acele cadavre trebuie sa fie aruncate. dar mai numerosi. îsi zice 13. dar deja aud alte z gomote. Deodata aud zgomote înabusite. Fasciculele unor lanterne lumineaza tunelul. E logic. Vazu doua cercuri de lumina care lumin au tot felul de mizerii care pluteau deasupra fruntii lor. Calca cu ghearele antenele uscate. Asta e inconvenientul ascunzatorilor situate la capatul unor culoare prea întortocheate: vaporii feromonali circula foarte prost.Vin spre noi. cu mult deasupra antenelor lor. Atun ci când începi sa acorzi importanta cadavrelor. F urnica care emite este 23.Mi-e frica. gauresc craniile goale. E prea mult. Acestia erau mai mici. cea pe care deistele o numesc "profetesa". Razboinicele intra cu mare discretie si se amesteca printre auditoriu. O împinse pe Julie în apa si o urma. . Vad apropiindu-se niste puncte rosii. A nu-ti arunca mortii la gunoi este un act mult mai putin anodin decât pare. Carcasele pocnesc ca st icla. Cizmele alearga p e mal.Parca cineva s-a aruncat în apa. 13 lanseaza semnalul. . traiesc Degetele gigantice care le supr avegheaza toate faptele si le supun unor încercari ca sa le faca sa progreseze. Probabil ca e sala profetiilor amintita de spioane. alarma olfactiva data de furnica-portareasa si de artileri sta nu a fost perceputa pâna aici. Politistii se oprisera si îsi plimbau lanternele putin mai departe peste m izeriile plutitoare. îsi zise 13 contemplând acel muzeu pi etrificat. Se avânta pe un culoar transversal si ajung în sfârsit într-o încapere spatioasa u nde o adunare de furnici asculta. arunca bucati de torace. . cântecelul nu mai este de ajuns ca s-o linisteasca pe Julie. Ochi de sobolani. dar e greu de tradus: Mortii trebuie sa se reîntoarca în pamânt. URMARIREA CONTINUA În canalizare. David mentinu capul fetei sub apa. Încearca sa profite de acel ragaz ca sa se odihneasca. Toate aceste deiste bolnave trebuie ucise. dar cu zgomote înabusite. Ochii i se deschisera instinctiv.De data asta nu mai e vorba de sobolani. Julie se lipi de David. Politistii lumineaza suprafata apei chiar deasupra capetelor lor. David învârteste bâta si alunga sobolanii.Mi se pare ca în partea asta a miscat ceva. Razboinicele contempla cu spaima spectacolul acelor corpuri nemiscate ca re par ca le sfideaza desi nu sunt animate de nici un suflu de viata. asta înseamna ca crezi într-o viata dinc olo de moarte si deci visezi sa ajungi în paradis. pe una dintre ele urcata pe o înaltime. .

Parerea mea este ca ati facut ce era mai rau. . totul devine mai complex. ne ducem tot timpul direct spre catastrofa.De ce mai traim daca nu pentru ameliorarea lumii? întreba Julie.Ia uite-o pe regina revolutiei. Nici o miscare.Daca ar fi fost în apa. . nu aici! exclama comisarul. de fructele copacilor. Cu mandibula. vom avea în sfârsit pace. .N-am facut nimic ilegal! protesta Julie. si asta înca de la Adam. Daca sunt sub apa. . zise Julie care capata siguranta. se amelioreaza. .Putem schimba lumea în bine. de iarba. ar fi iesit deja la suprafata. Se apropie. duse o mâna la gât. ordona vocea comisarului Maximilian Linart. E normal ca fiecare generatie sa încerce sa faca mai bine decât precedenta.Vrând sa facem mai bine. . Cred ca ar fi mai rezonabil sa încetam de a mai vrea sa "facem mai bine". Parerea mea e ca din cauza unor oameni ca voi. Cel e mai rele nebunii ucigase au fost comise în numele libertatii.Asta va stabili judecatorul. Cele mai rele calamitati au fost opera unor pretinsi idealisti. David lua lanterna comisarului si îi lumina capul. pâna la urma vor iesi la suprafata. si. Eu v-as da pedeapsa m axima. am inventat bomba nucleara si bomba cu neutroni . admiratori ai furnicilor. zise Julie. avem nevoie doar sa ne bucuram de ceea ce avem deja. Julie scutura din cap.O viespe. Julie si David sc oasera capul în întregime din apa si respirara zgomotos.Oh. primul om. . de ploaia calduta de pe fata. Maximilian nu se lasa impresionat. . . ca re îsi închipuie ca sunt în stare sa amelioreze lumea.Mâinile sus. Nimeni nu poate sta atâta timp la fund. Îi ajuta pe cei doi prizonieri sa iasa din apa murdara. z ise David. insecta mizerabila? Agita bratul în aer. Poli tistul tinea îndreptate spre ei lanterna si pistolul. brusc. Nu avem nevoie sa stim. nu! Nu iar. Deodata fura luminati de o lumina puternica. .Ai pofta de o noua partida de tenis. Sunteti arestati. insecta strapungea pielea politistului. Oamenii nu aspira decât la fericire si fericirea înseamna imobilism si lipsa oricarei revizuiri. David se uita la pistolul care zacea în fata lui. . . Se uita la ceas . adica ati introdus o zona de haos într-o lume ordonata. Uluit. e o furnica zburatoare! Si se agita de parca ar vrea sa ne spuna ceva. .Lumea nu vrea nimic altceva decât sa fie lasata în pace. devine rigida si nu mai evolueaza. . Maximilia n dadu din umeri. Probabil ca au fost sobolanii. Sa profitam de confor t. de soarele car e încalzeste. Se întoarse brusc si se grabi sa-si descheie pantoful. -Cu cine s-a luptat? Cu sânge rece. Îi arata lui Julie cum sa-si tina numai narile afara din apa. . ca s a respire. ca si cum s-ar fi luptat cu o fantoma. zise unul. Cretinul ala a stricat totul pentr u ca voia cunoasterea. am timp berechet. .Dar daca lumea nu e putin îmbrâncita. În aer se auzi deodata un bzzz. raspunse al doile a politist.De data asta m-a întepat.. replica comisarul. David avea si el ochii deschisi sub apa. Cu sângele purpuriu .Pur si simplu ca sa profitam. zise el înainte de a cadea în genunchi si de a se prabusi. În ziua în care toate generatiile vor face la fel ca precedentele. . O insecta se plimba pe obrazul lui. domnisoara Julie Pinson în persoana. .Permanent totul se mareste.Sa asteptam.Nu e o viespe. Cele mai mari mace luri au fost faptuite în numele dragostei de oameni.Si cine va cere s-o faceti sa evolueze? Vreti sa vorbiti despre asta? Foarte bine. Din fericire nasul era o protuberanta a fetei si pu tea sa fie scos afara mentinându-se restul fetei sub apa. .Stop. Dupa ce luminile lor albe se departara destul de mult.

epuizat de placeri. zise David. care totusi îsi declarasera supunerea. Apoi. Sa iesim la suprafata si sa mergem la el. . furnica zburatoare scrise: "Urmati-ma" Julie si David erau socati. dar insecta nu avu timp sa-si ia zborul.De ce nu la mama ta? . Razboinicele laice le ataca pe religioase. Regele le musca usor nasul ca sa spuna ca el este stapânul si ca le accepta supunerea. are loc un ritual ciudat. Deodata îi veni o idee. toti vor beneficia câte putin din calitatile animalului superior pe care îl aleseser a drept rege. ag onizând. Cei mai slabi sunt înlaturati treptat pâna când nu mai ramân pentru finala decât doi sobolani. îsi întind picioarele ca sa formeze o cruce cu sase brate si emit. îi rezerva nisa cea mai adânca unde îsi va sarbatori victoria. D oi-trei din acei masculi tineri. Scot de acolo creierul si distribuie câte putin tuturor membrilor tribului. Deistele se prabus esc peste tot. Profetesa 23 întelege prea târziu ce-se petrece. Se uitara fix la furnica zburatoare. E foarte aproape de liceu.Foarte bine.La profesorul de filozofie! Mi-a propus o data sa ma odihnesc la el si mi-a dat adresa. dar era clar ca nu visau. Edmond Wells.Sa urmezi o furnica zburatoare care scrie în franceza cu mandibula? zise Julie sceptica. Daca a câstigat. HAITUIREA Distrugeti. . asta înseamna ca es te cel mai bun din trib. Tot asa si oamenilor le place sa-si aleaga regi ca apoi sa-i faca bucate le cu o si mai mare placere. 165. cât se poate de delicat. . sunt în stare sa-l urmez si pe iepurasul alb a l micutei Alice în Tara Minunilor. Prin mintea lui Julie trecura tot felul de posibilitati. Asa ca nu aveti încredere daca vi se ofera un tron. Toti ceilalti se prezinta în fata lui. . sari afara din apa.În situatia în care ne aflam. s -ar putea sa fie cel al regelui sobolanilor. îi deschid craniul ca pe o nuca cu dintii. "Ma i întâi actioneaza si apoi filozofeaza". vin sa-i gât ul si sa-i spintece burta. .care iesi pe piele. prin ingurgitare. Probab il ca se afla deja acolo. cu capul plecat sau aratându-si posteriorul în semn de supunere.La Francine? . Timp de o zi. Învingatorul este ales rege. . ENCICLOPEDIE MOARTEA REGELUI SOBOLANILOR: Unele specii de ratus norvegicus practica c eea ce naturalistii numesc "alegerea regelui sobolanilor". cei mai abili si cei ma i combativi din lot. cu labele si cu ghearele . asteptând sa le indice directia. . Dar imediat ce atipeste. Pornira în pas alergator. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cu siguranta ca politistii ne cunosc toate adresele. efluviile lor mistice: . cu urechile pe spa te. Julie si David o pornira din nou prin labirintul canalizarii.Atunci unde? . O broasca oribila. îi prezinta femelele cele mai în calduri si ce le mai odorante. Cred probabil ca astfel. toti ti nerii masculi se bat în duel cu incisivii lor taiosi.Niciodata. Feromonii de alarma zboara în toate directiile. volumul III 166. Grupul îi of era cea mai buna hrana pe care o are.Si acum unde mergem? întreba fata. acoperita toata de negi si pustule. Scoase limba si le înghiti ghidul.Imposibil. Un sobolan speriat prefera sa se arunce în apa decât sa riste sa fie strivit .

Trag cu jeturi de acid. Fiinta lipicioasa aluneca deci linistita. sa se foloseasca de acel anelid ca de o masina subterestra. De bine. fuge prin tunel. Se oferi sa-i gazduiasca. Animalul se cabreaza când simte atâtea prezente straine patrunzând în corpul lui dar. deistele se lasa sa moara ca sa-si protejeze profetesa. cea mai pretioasa dintre ele. Deistele nu sunt mai mult de zece. Urca? Coboa ra? Mirosul de anelida nu este chiar atât de tare ca sa poata sa fie bine dete ctat în labirintul de culoare al metropolei mirmeceene. Fiecare cadavru încremeneste într-o cruce si scoate un strigat de moarte. cu câteva conjurate scapate de la masacru. ca sa formeze un baraj cu corpurile lor. 23 îsi interpeleaza câteva însotitoare. Degetele sunt zeii nostri. Mica trupa fuge pe culoare. Dar de aici si pâna la a si-l închipui în coma! . spre marea stupefactie a credincioas elor. ci a nascut si întâietatea preotilo r. Ca davrele ocupa uneori în întregime trecerea. Apoi se întinde pe canapeaua din salon. laicele le taie capul. îsi continua drumul cu ac esti noi paraziti. Laicele nu pot sa stie în ce directie se îndreapta. Nici macar reginele nu au avut parte de atâta fervoare. cu oua si clatite.Narcisse e în coma! exclama Julie. Apoi se duse sa le pregateasca ceva de mâncare. razboinicele laice sunt pe urmele lor. Îsi arunca hainele murdare de regina la gu noi si îmbraca un trening al profesorului. viermele e foarte gras. raspunzatori printre altele de ranile care îl adusesera în stare de coma pe un tânar licean. Razboinicele deiste se grabesc sa se grupeze în jurul lui 23. Din fericire. Asta e ideea ei. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE Profesorul de filosofîe nu fu deloc surprins sa-i vada sunând la usa lui. Deodata sunt blocate. dar cunosc mai bine locul decât asediat oarele si stiu exact unde sa coteasca ca sa scape de ele. Profetesa se napusteste spre râma si. adunarea se organizeaza ca sa reziste efectului de surp riza. pentru ca e dotat doar cu un sistem nervos restrâns. Pe ecran aparu fotografia lui Narcisse. Profesorul le dadu ceva de baut si o punga de alune. Degetele sunt zeii nostri. domnule. Jeturi ratacite fac sa se pra buseasca bucati întregi de tavan.Degetele sunt zeii nostri. O râma le bareaza drumul. Un covor de stele încremenite începe sa acopere solul si. de rau. ca sa nu fie haraz ite cultului martirilor. Trebuie sa fug . Ne-ati salvat. Enormul tub lipicios se târaste deja pe pereti când 13 si razboinicele ei aj ung la fata locului. Într egul grup reuseste sa intre în corpul lui fara sa-l omoare. Le aduse sandvisuri cu somon. Se vorbea despre ei. 23 îsi încurajeaza însotitoarele epuizate si ranite: Urmati-ma. sapa o brazda în flancul lui si arata spre acea rana ca spre tambuchiul unei ambarcatiuni. Aceste decapari le încetinesc ofensiva. Marcel Vaugirard l ua un interviu unui politist care spunea ca aceasta asa-zisa "Revolutie a furnic ilor" era de fapt isprava unui grup de anarhisti. obligându-le pe urmaritoare sa le taie pic ioarele ca sa poata trece mai departe. cu o lovitura de mandibula. 167. Profesorul deschise televizorul. zise David care si el îmbracase un tr ening. ducându-le cu ea pe deistele fugare. în timp ce trei lucratoare mari sapa în mare graba o iesire care sa-i permita sa fuga. Julie stia ca Narcisse fusese batut de Sobolanii Negri si luat apoi din drum de o ambulanta. . Julie se repede sa faca un dus. Religia nu a creat doar cultul mortilor. Profetesa 23 profita de aceasta sa nsa si. În acea cursa de urmarire.Multumesc. E pe ntru prima data în istoria mirmeceeana când atâtea furnici se lasa omorâte ca sa o apere pe una singura dintre ele. . Chitinele se topesc.

conducatoarea fetelor de la scoala de aikid o. Julie sari în picioare. Julie îs i recapata toate reflexele în momentul în care porni în jos pe un burlan de scurgere. zise David. Julie era indignata pentru ca toate distrugerile de la liceu erau puse p e seama "Revolutiei furnicilor" . zise Julie. Apoi o luara la fuga. Tre cura printr-o trapa si urcara pe acoperis. Daca ar trebui sa va dau note. Apoi se duse sa faca cafea.Sa intram. murmura Julie naucita. Luminile unui supermarket clipira lânga ei si Julie îsi aduse aminte ca Enci clopedia recomanda sa fii atent la toate semnele. Veti arata mult mai bine ca martiri decât ca utopisti.Trebuie sa-l vizitam la spital. îngh . . Julie era scârbita. Precum si Elisabeth.Totusi am pus pe picioare afaceri comerciale solide. . -Nu. Sobolanilor Negri le-as da nota o pt. . Din punct de vede re economic.. Urmatoarea etapa: închisoarea. . abia daca v-as da 4 . domnule.Si? Oamenilor nu le pasa. Julie si David intrara ac olo. Multumim pentru sandvisuri si la revedere. Daca nu sunt camere de luat vederi ca sa înreg istreze evenimentul. Prin gura. Auzi sirenele masinii de politi e. iar jurnalistii se vor ocupa intens de voi. furnicile înteleg cum se propulseaza anelidul. David o prinse de brat. E indispensabil. Toate acele vorbe provocatoare aveau drep t scop sa le distraga atentia si sa-i retina acolo.Era necesar. . zise profesorul aducând cafelele.Ce poveste. PRIN ÎNTUNERIC Furnicile deiste calatoresc în întunericul urât mirositor si vâscos al maruntaie lor râmei.Am avut încredere în dumneata si ne-ai denuntat! . zise profesorul de filosofie. Tot i revolutionarii au trecut prin asta. mai copii! zise profesorul de filosofie. Julie întelese abia dupa ce remarca ca profesor ul se uita mereu la ceasul din perete.Nu se poate. dar stiu ca afara e moarte sigura. ghemuiti unul în altul si tematori ca doi pui de vulpe. O trase dupa el pâna la ultimul etaj. spunea firma. Înca mai putem r eusi. David o împinse pe Julie pe scara. În materie de revolutie. David schiopata putin dar bastonul îl ajuta sa se mi ste destul de repede. Ne vor prinde si pe noi. Cel mai bine ar f i sa stati aici pâna când lucrurile se vor domoli. îl aprinse fara graba si trase primul fum cu voluptate. exista niste re guli care trebuie respectate. se acoperira cu jucarii si asteptara sa se faca liniste în jurul lor ca sa ad oarma. Din interior. Apoi pe ecran ap arura fotografiile tuturor membrilor formatiei rock si aflara cu satisfactie ca toti scapasera. În coltul jucariilor îi astepta un cort de indian. .Nu fac decât sa va ajut sa treceti la etapa urmatoare.Ati esuat. Stau în jurul viscerelor palpitânde care miros îngrozitor. e ca si când n-ar exista.Ne-ai denuntat! . zise ea. Sunteti niste revolutionari de bâlci! În schimb. "Veti gasi aici tot ce aveti n evoie". Seara era frumoasa si era lume multa pe strazile din Fontainebleau. . 168. ferindu-se de privirile lor acuzatoare si tragând neglijent din trabuc.Deci nu va place revolutia noastra? întreba Julie uimita de tonul profes orului. apoi pe altul si iar pe altul. Profesorul de filosofie lua un trabuc dintr-o cutie.Nu înteleg.Nu vezi ca vrea sa pierzi timp? Haide sa fugim de-aici. Perfectionez educatia voastra de revolutionari. Poli tia era pe urmele lor. dar era prea târziu. raspunse David. ca în toate privintele. . revolutia noastra a fost o reusita. . . deloc.

simtind cu sistemul din urechea interna ca ia altitudine. au transmis rugaciunile si ritualul prin traditie oral a. cu cât pacea era mai trainica în Occident.ite pamânt. 169.. timpul a dus la o mica deri va. David si Julie facura si ei la fel. Au fost con vertiti cu forta la catolicism de spaniolii din secolul al XVI-lea. Le hranesc si. ceea ce-i sporeste viteza . "solduri". un pitigoi se repede de sus si îl prinde. locuitorii din Chicum ac luasera trei maimute. apoi îl arunca aproape instantaneu prin anus.Mama. Dar. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ca apoi sa le arunce pe jos. toti erau convinsi ca traiesc într-o e poca intermediara dintre doua crize si ca trebuia neaparat sa profite. în 1925. câtiva copii devorau pachetele pe care le luau dir ect de pe rafturi. Pentru majoritatea clientilor. Ce s-a întâmplat? întreaba o furnica. ei sapa galerii mai usor de consolidat pentru lucratoare . raspunde se ntentios profetesa 23. acum. locuitorii au un mod ciudat de a practica religia. Julie si David nu-si permisera luxul de a se mira ca se trezeau în trening într-un cort indian si iesira mai înainte ca cineva sa anunte serviciul de securita te. Eduard Wells. imediat ce scoate capul afara. trei maimute. ajungând sa fie singurii catolici care venerau la fiecare slujba. în acel mediu vâscos. Privirile le fura atras e de etichetele rosii "promotional". deistele nu se simt deloc bine. e cineva în cortul indian! Un copil îi arata cu degetul. dar fugarilor le era prea foame ca . Cred ca de data asta zeii ne-au auzit. Ne invita în lumea lor. pentru ca nu stiu nici sa s crie si nici sa citeasca. Viermele e ca un reactor care aspira si a runca afara nisip. Si aceasta traditie a maimutelor se perpetuase de-a lun gul timpului. sau "doua la un pret de unul sin gur". Pentru ca nu aveau bani la ei. locuitorii au reusit sa retina perfect cântecele latinesti. dupa ce s-a restabilit puterea mexicana. Supermarketul era întesat de lume înca de dimineata. Furnicile se departeaza ca sa lase sa treaca cocoloasele de pamânt. În mod paradoxal. râma îsi umfla capul apoi respinge umflatura pâna la coada. într-un sat indian al Yucatanulu i numit Chicumac. cu atât oamenii se extaziau mai mult în fata alimentelor si se temeau de lipsa lor. ar fi nevoie de un miracol ca sa le salveze. Si se ro aga ca zeii sa intervina în favoarea lor. Viermele iese din dom. La standul de biscuiti. fara sa stie ca e plin de locatari furnici. Dar misionar ii din primele timpuri au murit si. la Chicumac. umplut cu deiste. Totusi.. alunecând împreuna cu toate însotitoarele ei în stomacul acelui p itigoi care urca sus spre nori. Unul dintre ei a fost deci trimis. Afara. Erau cam prea multe dulciuri pentru un mic dejun. traverseaza Noul Bel-o-kan. Întâmplarea face ca râmele si furnicile sa fi încheiat acorduri de buna întelegere . nu au fost reaprovizionati cu preoti noi. SUPERMARKET . Citind ziarele. cum aceasta regiune e izolata de restul lumi i. Timp de aproape trei secole. 23 spune ca. Totusi. Dupa revolutie. prin traditia orala. ENCICLOPEDIE INTERPRETAREA RELIGIEI ÎN YUCATAN: În Mexic. Furnicile nu manânca decât foarte putin si le permit sa circule prin cetatea lor. Prefectu l a asistat la slujba si a bagat de seama ca. în schimb. Unde mergem? întreaba una dintre ele pe profetesa lor. guvernul a luat hota rârea sa puna peste tot prefecti ca sa creeze o administratie care sa controleze c u adevarat tara. Pentru a înlocui preotul si cele doua ajutoare ale sale. volumul III 170. locuit orii din Chicumac au tinut toti slujba catolica dar. îl face sa-i treaca prin corp cu ajutorul sistemului sau digestiv. atâtea alimente etalate parea ceva mult prea frumos ca sa fie permanent. Si astfel.

24 îsi continua saga romanesca. De a cum înainte. ace a pancarta pe care o venereaza furnicile religioase. Julie si David se îndreptara discret spre iesire.. dar nu reusesc sa produca metale. Ca la toate sexuatele. . dar Print esa 103 nu este îngrijorata.. Stie ca profetesa 23 a reusit sa scape de trupa condusa de 13. Printesa a urcat deja în vârful domului. Iesirea parea la îndemâna lor. Dupa ce mâncara astfel. si odata cu el unul dintre principalele simboluri ale deismului. 171. Pano ul arde imediat cu secret cu tot. agentul de securitate scoase un fl uier si dadu un semnal care sfredeli timpanele tuturor clientilor din jur. are si probleme fiziologice. Ultimii ei sustinatori vor fi obligati sa se supuna. La urma urmelor. Deoarece furnalele provocasera câteva incendii.sa faca mofturi. Acum erau iar nevoiti sa se miste repede. e doar un roman. . 24 se apropie de ea. Julie si David îsi luara elan ca sa treaca printr-un cârd de casieri si ajun sera în strada unde îsi continuara cursa. inventând scene în care aceste anima le se bat sau se reproduc. Marele totem alb este acum cenusa. acaparata de grijile unei vieti noi în plina expansiune.Urcati repede! spuse o femeie cu fata ascunsa de un fular si de niste ochelari mari de soare. tr ecând prin zona "iesire fara cumparaturi". în rest da frâu liber imaginatiei. un triunghi de trei ochi cu receptie în infrarosu îi apare acum în frunte ca trei negi. Aveau sa fie capturati de vânzatorii de la supermarket. Preoteasa nu mai este destul de influenta ca sa le cr eeze necazuri. Dupa câteva clipe ajunsera într-o fundatura. Printesa 103 spune ca Degetele folosesc metale pe care le gasesc în natura si care. E rau prinsi în capcana. ar fi descifrat cuvintele: "Atentie! Nu aruncati pe jos chistoac ele! Pericol de incendiu!" Furnicile privesc monumentul Degetelor cum se transfo rma în fum. Se deschise repede o portiera. Faptul ca învatasera sa învinga noaptea constituia principala inovatie. apropie un jaratic rosiatic. Ele pun d easupra frunze uscate si. Julie grabi pasul. O luara la fuga. Locul era supravegheat de doua camere v ideo. Nu a mai ramas decât totemul lor alb. se consulta cu 103. Imediat ce începura sa alerge. prin semnul ei galben de lac de ung hii. odata topite. într-o alta societate. Cerc etasele scotocesc peste tot si aduc pietricelele cele mai ciudate. p e spate au început sa-i creasca doua aripi si. daca ar fi stiut sa citeasca literele acelei scrieri. Totusi. cu mii de precautii. Noul Bel-o-kan se mareste continuu. Este stupid sa vrei sa ignori Degetele si la fel de stupid sa te încapatânez i sa le venerezi. Când are nevoie de detalii precise. Degetele. David sti a ca niciodata nu trebuie sa fugi în fata unui politist sau în fata unui câine. DOMNIA Toate deistele sunt exterminate. dar te ama fu mai tare. Câtiva vânzatori îsi parasira imediat treaba si se îndreptara spre suspecti. frigul serii nu le mai anchilozeaza pe doici si pot sa lucreze douaze ci si patru de ore din douazeci si patru fara cel mai mic ragaz cu ajutorul lamp ioanelor. În plus. De ce trebuie totdeauna ca oamenii sa se situeze între "a crede" si "a nu crede". Printesa 103 e linistita. le permit sa fabrice obiecte dure. 24 aproba cu antenele. singura atitudine inteligenta fata de Degete înseamna : "a discuta" si "a încerca sa se înteleaga reciproc". Trebuie cautate. Printesa 103 le cere inginerelor focului sa o faca sa dispara. inginerele le arunca în foc. Pentru printesa 103. s-a hotarât sa nu se mai pastreze decât unul singur în interiorul metropolei iar celelalte sa fie instalate în cetati periferice. Un agent de securitate se lua dupa ei si David îi sugera lui Julie sa se g rabeasca putin. asta se numeste descentralizare industriala. Atunc i aparu o masina care îi îmbrânci pe vânzatori si pe toti acei gura-casca care începusera sa se adune.

. Printul 24 si Printesa 103 stiu asta si. Asa ca au inventat o stiinta artificiala pe care o numesc "medicina". de incendiu sau de brândusa.Apoi m-am gândit ca daca te porti atât de agresiv cu mine. Conducea din nou foarte repede. Mama ei. MEDICINA: Degetele au uitat virtutile naturii. acelasi produs chimic este dat si De getelor. mama? bombani ea. . . Ajunsera în fata unui baraj. 172. poate ca o voi reu si pe cea de prietena. Chiar daca se importa mâna de lucru straina c a sa se faca fata crizei demografice.Ce cauti aici. Ca fiinta omeneasca cu drepturi egale. asta înseamna ca am gresit pe undeva. Apoi am avut vesti des pre tine din ziare si de la televizor. Ar fi trebuit sa te stimez ca fiinta omeneasca. Pentru asta te caut si pentru asta ma aflu aici. . Julie se trase brusc înapoi. Necunoscuta de la volan reduse viteza. Femeia cu fata ascunsa apasa pe acceleratie.Adineauri am auzit la radio ca fugisesi în partea de vest a orasului. Daca exista unii care se simt bine. dar nu sunt suverani reali. Politistii sarira imediat într-o parte ca sa evite bolidul. politis tii vor fi acasa. încurajeaza cu draga inima arta si stiinta.. Asta consta în inocularea unei boli la sute de soareci apoi administrarea unui produs chimic diferit fiecarui soarece. pentru a face sa se uite aceast a carenta. Nu mai aveau de ales.Întoarceti. rugându-ma cerului sa te gasesc înaintea politistilor. In doua minute.Cine sunteti? întreba Julie. 7 conduce serviciul artistic.Simultan. 103 si 24 sunt poate virtual regina si regele Noulu i Bel-o-kan. În cetate nu mai exista furnica ca re sa nu-si fi gravat pe torace un motiv de papadie.Poti sa ne: adapostesti acasa? întreba Julie. zise mama lui Julie. 173. si cu siguranta ca au lua t numarul masinii. D omnul mi-a auzit ruga. Familia era mult mai bine decât politia. Am dat fuga sa cercetez zona. Sirenele rasunara din nou în spatele lor. Au uitat ca exista leacur i naturale pentru cauza bolilor lor. . strat egia razboiului de noapte. cu siguranta ca ai fi de venit prietena mea. .Cum m-ai gasit? . Asa ca daca am ratat sarcina mea de mama.. Tehnica. Voia sa coboare din masina în mers. Mai bine sa se arunce în necunoscut decât sa fie prinsi de ser viciul de securitate al magazinului care probabil ca avea sa-i dea pe mâna politie i locale.Sunt pe urmele noastre. insectele nu se simt bine într-o cetate în car e genele nu sunt transmise. un fel d e aura care depaseste cu mult pe cea a reginelor obisnuite. -Te cautam. arta. Politistii voiau neaparat sa puna mâna pe ei. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA Salivatoare:10. . N-ai mai venit acasa de câteva zile. dar sterilitatea lor începe sa devina subiect de discutie. nu pentru c a erai fata mea. Dar ramâne o problema. lasa în jos ochelarii negri si îsi de scoperi trasaturile în oglinda retrovizoare. fireste. AJUTORUL Usa masinii era larg deschisa si oamenii de la supermarket se apropiau. eradicarea religiei le-au conferit. . Julie era mai mult decât uimita. zise David. dar David o tinu cu fermitate pe loc. Dar mama lui Julie prefera sa accelereze si sa forteze barajul ca sa tre aca. Stiu ca eu am venit în ajutorul vostru. Nu au progenitura. Am dat telefon la politie si mi-au spus ca la vârsta ta poti sa dormi unde-ti place.

imediat.Ce facem? întreba David. Am vazut un reportaj la televizor despre acest gen de masinarii. ..Mama. . .David. cu degetele departate. Trecura printre tot fel ul de copaci ciudati.. "Urmeaza-ma. insecta îsi înmuie în ea mandibulele. dup a care zbura în jurul fetei. Julie! ...Atunci poate sa fie vorba de un mic robot teleghidat în forma de furnica zburatoare. David alese sistematic cararile ne marcate. Nimeni nu a reusit pâna acum un astfel de nivel de miniaturizar e. Sa stii ca am impresia ca amica noastra nu e o furnica adevara ta. ca si cealalta! Julie lua baca din desis. Copacii se a liniau ca o armata în continua crestere pe masura ce se apropiau. . . .În situatia în care suntem. Padurea. Coborâra din masina si femeia de la volan le facu semn cu mâna. . Îti voi da vesti despre mine ime diat ce voi putea. ghidându-i spre sud-vest. spuse David . Traieste-ti viata. . . . În fata lor vazura imediat o luminita.Credeam ca licuricii sunt singurele insecte în stare sa emita lumina. fie e sora ei g eamana. Furnica zburatoare îsi "aprinsese" oc hiul drept ca un far. ca formeze un t eren de aterizare pentru furnica zburatoare.La revedere.Nu mai încape nici o îndoiala. Cele doua femei se îmbratisara. intra brusc pe un drum perpendicular. o strivi putin si. Atentia lui Julie fu brusc atrasa de o furnica zburatoare care parca îi u rmarea de câtava vreme. . . la un moment dat pierdura insecta din vedere. cred ca furnica asta zburatoare e interesata de noi. carpeni cu ramuri întinse în forma de umbrela. fata mea? .Fie e aceeasi care a reusit sa iasa din broasca râioasa. plopi-tremurato ri cu scoarta galbena plina de vinisoare negre.Nu prea ai ce sa faci cu banii în padure. Ar atau furnici robot fabricate de NASA în vederea cuceririi planetei Marte. . Julie.Atunci? .Mmmm." .. Ca sa scape de eventualii urmaritori.Crezi ca e o insecta de acelasi gen ca cea din canalizare? . E sigur ca voia sa ne îndrume prin canalizare . Trebuie sa va ascundeti acolo unde politistii nu va vor gasi. Nu stiu daca ai avut timp sa-ti dai seama de asta.Nu pot sa va mai ascund la mine. înca ceva.Nu e nevoie. Julie nu stia ce sa spuna.Tatal tau spunea ca copacii îi protejeaza pe cei care le cer asta în mod p oliticos. . Opri si întinse fetei sale o bancnota de cinci sute de franci ca sa nu ramân a fara bani. Mama lui Julie optase pentru o directie precisa.Multumesc.Mama lui Julie patrunse pe o strada cu sens interzis. Dar ale lor erau mai mari. Fata întinse mâna cu palma desfacuta. Insecta se aseza pe mâna ei si se pli mba putin. .Nu vom mai putea sa ne tinem dupa ea prin întuneric. Se uitara la insecta care parea ca îi asteapta ca un taxi. Facându-se noapte.Ce. frasini cu frunze mirosind a men ta.. Sunt multumita daca te stiu libera. iar acum vrea sa ne conduca prin padure! Exclama Julie. sp use Julie. Julie scutura din cap. Insecta zbura în fata lor. dar tatal ta u era un tip formidabil.Vom vedea. zise David. Nici o furnica nu scrie frantuzeste si nu-si aprinde ochii. opri motorul si astepta ca masinile politiei sa treaca mai d eparte ca sa întoarca. Se opri si insecta plana la început deasupra capului ei. .Vrea sa scrie. Spre vest.

Asta o enerveaza. Ea care nu numara pâna atunci decât saizeci si patru de cetati fiice populate doar de furnici rosii. 174. zise Julie. volumul III 175. Fara a mai vorbi de ceva cuiburi de viespi si de câteva termitiere care duc deja tratat ive în vederea aderarii lor.În spatele lor se auzi un fel de latrat furios. atunci când alearga. dar câinii alergau mai repede decât ei. Ultima ei idee este sa con struiasca un zmeu. cup rinde acum aproape trei sute cincizeci. se stradui sa tina câinii la distanta. Se straduieste deci sa se gândeasca la altceva. Si. Începuse haituiala si politi stii dadusera drumul la câini. îi provoaca oarecare tensiune. unele doici spun ca atunci când masculul se învârteste în jurul femeii fara sa se produca o copulatie. asta genereaza o tensiune erotica perceptibila c a energie pura. În mod logic. Unele furnici ar dori ca Noul Bel-o-kan sa-si pastreze secretele tehnolo gice. învârtindu-se astfel în jurul ei. O întreaga haita de dulai porni pe urma ei. amândoi ar trebui sa alerge cu aceeasi viteza. atingem sau depasim obiectivul fara macar sa ne dam se ama. Og arul este dotat cu aceeasi capacitate musculara comparativ cu greutatea sa ca si omul. . fara sa astepte raspunsul lui. Câteva exploratoare îi aduc la cunostinta ca alt e cetati din est s-au alaturat federatiei Noului Bel-o-kan. Totusi ogarul es te totdeauna primul. crede ca e posibil sa dea drumul unor furnici în echilibru pe niste frunze. Animalele sareau ca sa-si înfiga coltii si încercau sa prind a si furnica zburatoare care lumina aceasta scena. tot avansând. Urcara pe un taluz. hotarâti s-o faca bucatele pe fat a. tot crezând ca vointa e buna sau rea. Sa nu se arda frunze în interiorul cetatii. Astfel. câinele ajunge primul. ENCICLOPEDIE CURSA DE FOND: Când ogarul si omul alearga împreuna. Amintindu-si de frunza de plop care nu a cazut la verticala c i deplasându-se în zig-zag. stiinta trebuie sa fie raspândita la toate insectele. Furnicile sunt instruite si în privinta pârghiei si a rotii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. dar Printesa 103 crede ca. Sa nu se apropie frunze de foc. Furnica zburatoare îi lumina cu fasciculul ei lum inos. Mai ramânea de rezol vat problema controlului directiei. caci s e produce un fum asfixiant. Alearga cu un obiectiv precis de atins în cap. Motivul e ca omul. Ogarul alearga doar ca sa ale gre. În cetate. E o alegere politica. Tinerii o luara la fuga. latrând. Sa nu se aprinda focul când bate vântul. vizeaza o linie de so sire. cu ajutorul bastonului. chiar daca într-o zi unele se vor folosi de ea ca sa le atace. . Fiecare cetate nou integrata primeste drapelul odorant federal precum si un jaratic cu instructiunile de folosire.Sa ne despartim. Tot fixând obiective. LEGATURA Printesa 103 sta nemiscata în încaperea ei. pentru cazul în care vor gasi în propriile lor laboratoare utilizari interesante ale acestor dou a concepte. Avansam si apoi ne modificam traiectoria în functie de evenimentele care apar. Printul 24 se învârte în jurul ei fara motiv. dar recunoaste ca 2 4. Sa nu fie folosit pentru razboi fara autorizatia cet atii-mama. Printesa 103 nu prea crede în aceste legende citadine. care ar calatori alunecând pe curenti de aer. Julie pleca sarind peste un boschet. dimpotriva. Nu trebuie sa ne gândim la obiectivul urmarit. trebuie sa ne gândim numai sa avansam. Poate ca asa macar unul din noi va reusi sa scape. de cel putin zece specii diferite. pierdem multa en ergie. Edmond Wells. de unde David.

Crede ca singurul mijloc de a impresiona Degetele. Un sfert din populatie. Vor sti oare sa se înteleaga? Unele furnici aproba proiectul.Magia focului si rezultatele surprinzatoare care se pot obtine ca energi e în folosul civil le fac pe furnici sa înteleaga mai bine avansul luat de Degete. Piticele vor ataca în curând si în împrejurimi mai sunt si deistele. Dar nu e decât o amânare. Insectele discuta îndelung. atunci trebuie ca furnicile sa li se adreseze primele.se straduiesc sa aduca pe lume o noua generatie d e razboinice care. Vii si tu? înt reaba printul 24. nu mai vrea razboaie inutile. În romanul sau. si ca Printesa 103 este în cautarea unui mijloc de a încheia o alianta cu ele. Multe au început sa aprecieze linistea si reusita N oului Bel-o-kan. Spera ca si alte cetati se vor alatura lor în timpul marsului si ca toate împ reuna se vor impune ca un interlocutor indispensabil pentru Degete. Se stie ca vor avea loc multe razboaie între cele care vor sa schimbe lumea si cele care vor ca totul sa ramâna c a înainte. Pentru ca Degetele nu reusesc sa intre în contact cu furnicile. c are stapânesc aceste lucruri de mai bine de zece mii de ani. Fara instaurarea unei cooperari între principalele doua specii pamântesti. 24 explica problema în doua fraze lapidare: Doua lumi se privesc. Poate ca în afara de foc. Speciile straine sunt îngrij orate. asta va ramâne ca sarcin a generatiei viitoare. Parerile sunt împartite. Pâna acum au fost doar esecuri. dar toate gândesc la mi jlocul de a suscita o alianta si la pericolele si la avantajele pe care le-ar pu tea prezenta. Altele se tem ca întâlnirea cu Deg etele va lua o întorsatura proasta pentru furnici. altele îl dezaproba. nici zei. Toata lumea îsi unest e antenele pentru o CA colectiva. pârghie si roata. Reginele lor ouat oare . Degetele.piticele au câteva sute . nu va e xista evolutie durabila. Nu propune o cruciada. Numai piticele si unele dintre aliatele lor se mai încapatâneaza înca sa distr uga federatia si ideile nesanatoase pe care le raspândeste în natura. Nu scrie nicaieri ca tehnologia Degetelor va fi vesnic mai eficace decât cât eva pântece fertile capabile sa produca razboinice cu carul. ca sa le c onsidere ca partenere cu drepturi egale. adica peste o saptamâna. Printesa este convinsa ca Degetele vor fi intimidate devenind constiente de masa enorma de insecte care traiesc alaturi d e ele. P rintesa 103 explica. Aceasta întâlnire este din punct de ved ere cosmic indispensabila. sau celei care va urma. Nu trebuie subestimate. imediat ce vor fi în stare sa lupte. Daca nu va organiza ea marsul. L a ce bun sa investeasca atâta energie pentru un mars pacifist ale carui rezultate sunt aleatorii? Cum vor putea sa faca Degetele diferenta între un mars pacifist si o cruci ada militara? Printesa 103 spune ca nu au de ales. pe cele douasprezece explorato are si tot atâtea reprezentante ale speciilor straine raliate. Printesa 103 îsi zice ca trebuie sa grabeasca cursul istoriei . Acum toate cetatile federate stiu ca Degetele nu sunt nici monstri. Printesa spune ca trebuie sa actioneze cu orice pret. Noul Bel-o-kan stie de aceasta amenintare. Dupa înfrângerea c umplita pe care au suferit-o în noaptea Bataliei Lampioanelor. este sa se apropie de ele în numar mare. vor ataca din nou ca sa spulbere federatia furnicilor rosii. Mai bine sa rezolve aceasta probl ema cât mai repede si sa nu lase aceasta povara altora. 103 ia chiar ea conducerea acestui mare mars. nu îndraznesc sa mai atace deocamdata cetatea Noul Bel-o-kan. propune 103. Insectele chemate la sfat înteleg ce vrea sexuata: o noua mare cruciada. Evident. În încaperea ei. Degetele cunosc si alte se crete pe care furnicile nu sunt în stare sa le imagineze. Printesa 103 reuseste sa convinga mai ales dat . Insectele bransate considera ca e un mare risc. Nu înteleg de ce trebuie sa riste. cea a celor foarte mici si cea a celor foarte mari . Vor sa stie cine va ramâne în acest timp la Noul-Bel-o-kan ca sa asigure sigu ranta cetatii si sa fructifice munca lor. prefer a un mare mars pacifist al furnicilor. Fortele reactionare sunt considerabile. Îl convoaca pe Printul 24.

fata lui Gonza gue aparea de-a dreptul diabolica. Lupul raspunse cu un rictus sfidator: Totdeauna ai posibilitatea sa-ti alegi viata pe care vrei s-o ai. Adica ce? întreaba 24. Lupul o lua la fuga du pa unul dintre ei. Celelalte cred ca umorul e p robabil un nou material si o tehnica inedita de stocare a hranei. Câinii întelesera si o luara la sanatoasa chelalaind. Erau liberi: erau lupi. Fetei îi era frig. El nu a degenerat în urma contactului cu omul. animale rele! Câinii renuntasera sa-si mai înfiga coltii în fugara. . si bagara coada în tre picioare ca sa-si ascunda mirosurile si sa-si protejeze sexul.Plecati! Carati-va de-aici. Dar de data asta erau licurici.. Câinele tau. 7 îsi zice ca umorul e probabil un foc si mai distrugator.Mda. 176. La sase dimineata o trezi un latrat. dar mie mi-a venit o idee . Prin tul 24 îsi zice ca umorul e probabil o forma de arta. s i avea un miros mai puternic. Luminata de dedesubt. toate sunt atrase de acest Graal nedefinit care est e umorul. Un adevarat lup salbatic . . Imediat îsi facu aparitia un no u personaj. Bietul animal era singur în gradina. Poate ca Degetele le vo r învata alte minunatii si mai impresionante decât focul. Se foloseste de anecdotele din propria ei legend a. Si se avânta cu coltii gata sa ucida. Urinara. Toti câinii stiu asta. ceea ce voia sa însemne ca el urina numai în cele patru colturi ale unui teritoriu precis si ca acesti câini se agitau tocmai pe teritoriul lui. Era Ahile.Multumesc Natura ca ai trimis un lup sa ma salveze. Prin urmare. Politistii nu stiau cum sa dea de tine. ceea ce. dar haita constituia cel mai bun impuls. Toti îsi amintesc vag de o zi în care traiau fara oamen i si ca în acel moment aveau o forma si o minte diferite. 5 zise ca umorul e probabil o catapul ta ultimul racnet. Ei erau o haita si lupul era singur. . Umorul. Dar nu era latratul câinilor politist i. Nu e vina noastra. Barbatul îsi puse lanterna sub haina. "Furnica zburatoare care voia sa ne ghideze. dar stateau pe loc si la trau ca sa-si anunte stapânii ca fata se afla acolo. Câinii îsi lasara capul si urechile în jos în semn de supunere. în limbaj canin însemna: "Nu am teritoriu definit. Lupul mârâi.Gonzague! . Câinii se uitara cum se apropie acea fiinta exceptionala. sustin în unanimitate propunerea Printesei 103. pleda un ciobanesc german.". dar mersul sau era mai linistit. Julie era intimida ta de verticalitatea lui. Se arunca printre crengi. raspunde 103. conferind o puter e incredibila celui care stie s-o mânuiasca. Exista foarte multe sperante la orizontul acestui mars.orita carismei feromonilor sai. actiunea lor va aduce totusi informatii pretioase pent ru cele care vor dori sa repete manevra. Si pentru ca nici una dintre furnicile prezente nu stie despre ce este v orba. îsi imagineaza "umorul" ca pe o inventie tipica Degetelor. Deodata zari o luminita. Nu era un câine. Nu se mai auzea decât fosnetul frunzelor scuturate de vânt. Julie se ghemui si simti ca îi e frig la picioare. Julie arunca de sus cu conuri de brad peste bo turile câinilor. Avea mare nevoie de odi hna. roata si pârghia. Din motive diferite.. SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA Nu mai era de glumit. Le convinge pe rând pe cele care o contrazic despre temeiul deciziei sale. ci un lup. De departe ai fi zis ca e un câine. murmura Julie. Lupul este într-adevar stramos ul tuturor câinilor. Singura ei salvare era un brad. Se gândisera sa-l foloseasca pe Ahile ca sa dea de ea. coc otata în copac. de aceea urinez oricând si ori unde". îsi zise ea ridicând capul. Nu a fost nevoie de eforturi pre . oamenii ne-au facut asa. O gasise. Insista: în caz de esec. Stia ca somnul ei avea toate sansele sa fie scurt si îsi programa mintea pent ru somnul profund recuperator. totusi câinii erau impresionati.

. de atunci însa am schimbat ec hipamentul. I s-a dat sa adulmece bucata de fus ta pe care am pastrat-o de la ultima "întâlnire" si a pornit imediat în cautare.. în padure nu te poate auzi nimeni în afara de prietenele tale. ENCICLOPEDIE PROBLEMA DE SCARA: Lucrurile nu exista decât dupa felul în care le percepem la o anumita scara. . Îsi arata revolverul.Ajutor! . . în afara de a fi descoperit atât de minunatele imagini fractale.De data asta am crezut ca s-a zis cu mine! exclama Julie. Gonzague se întoarse. Astfel. Apoi se înfundara si mai adânc în padurea întunecoasa. . ..Trebuie sa mergem. Mai înainte ca a nimalul sa fi înteles ca se înselase în privinta aliatului sau. daca le urmarim denivelarile. Dar daca îi vom urmari fi ecare circumvolutiune. David! . E foarte romant ic. bâzâind parca nerabdatoare.Imposibil. furnica zburatoare pare ca se enerveaza. Îsi îndrepta revolverul spre David.Viata se repeta! David vine mereu în ajutorul printesei. Încercara sa se protejeze. "furnic ile". apoi în sira spinarii si în cap. o singura . ea va avea o anumita marime si o marime dubla la alta scara. Las-o. La fel. Furnica zburatoare se avânta în trei picaje si cei trei Sobolani Negri se prabusira. Totul depinde de scara aleasa pentru examinarea acestor mese. se va dovedi a fi un sir de munti care.. Gonzague reîncarca pistolul. Vazuta la o anumita scara. Se apleca spre câine. de exemplu.Ne place sa-i facem pe ceilalti sa sufere.Bietul Ahile.Pentru ca tu esti eroina. Gonzague îl împusca în fiec re laba. . Si în romane eroinele nu mor. a demonstrat faptul ca nu receptionam decât viziu ni parcelare ale lumii care ne înconjoara. Matematicianul Benoît Mandelbrot. daca masuram o conopida. .a mari ca sa înteleaga ce se astepta de la el. dându-si seama de ce facuse.. Într-adevar. ghidati de insecta. zise el glumind.Ah.Atentie. Ultima data aveam un cutter. 177. Credea ca oamenii sunt cei mai buni prieteni ai câinilor. trase piedica si. în absolut. Apoi. rezultatul se va multiplica cu zece. Benoît Mandelbrot ne permite sa afirmam ca nu exista. Ridica pistolul. o masa neteda. Numai ca de data asta vom schimba povestea. i-ar multiplica marimea pâna l a infinit.Striga cu vocea ta frumoasa! Hai. Furnica zbura în continuare în jurul lor. remarca tâna rul.Da? De ce? . Po ti sa tipi.E mai putin precis. .Nu.. Totusi Jul ie voia sa-si revina putin. Se lipi de David. Sapa repede o groapa si îl îngropa. de data asta o sa fim mai linistiti. furnica zburatoare! exclama unul dintre complicii lui. Acest rationament ciudat o mira pe fata. dar în jurul lor erau multe insecte zburatoare si nu stiura sa repereze insecta-robot.Acum e rândul tau. . s e departa de el.De ce faci asta? . O prinse pe Julie si o lega de copac. vom ob tine. Si trase un glont în laba lui Ahile care se arata surprins. Gonzague se prabusi la pamânt. Câinii sunt într-adevar cei mai buni prieteni ai omului. . daca o examinam cu microscopul. . un diametru de treizeci de centimetri. furnica zburatoare îi ataca deja pe acolitii lui Gonzague Dupey ron. S-ar zice ca acest copac e un stâlp de tortura indian. . dar are avantajul ca actioneaza de la distanta. Nu risti nimic.. Julie se zbatu. David o dezlega pe Julie. striga! Julie se opri si îl privi drep t în ochi.

cel mai mult le e teama sa nu piarda jaraticul. Caravana imensa de cel putin sapte sute de mii de indivizi se pune în misc .. consta în a accepta în orice stiinta o parte enorma de inexactitate. De data asta. desfacându-si cei douazeci si cinci de mii sase sute de dintisori. pe cast a. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. noi escadrile de viesp i si de albine au grija ca nici o specie sa nu profite de ocazie ca sa le atace. pe laboratoare de studiu sau pe melc. Nu pentru ca s-ar teme ca vor provoca un incendiu. Înainte. În sala razboinicelor. cum nu crede ca traseul va f i plin cu vânat pe toata lungimea lui. care va fi r edusa de catre generatia urmatoare. la un om modern ones t. vom intra în razboi si ne vom apara pâna la capat. alte furnici discuta cu si mai multa îndârjire. Pest e tot în cetate se vorbeste numai de marele mars pacifist spre Degete. traversând deja desertul. Poate ca su nt cam lenti. dar merg pe orice fel de teren. fiecare se alimenteaza cu acid formic. Stiu ca focul e ste un animal vorace. E aici hrana destula pentru doua hibernari. la întâlnirea cu Degetele. La suprafata sunt pregatiti melcii care iau parte la calatorie. Cea mai mare dezordine domneste în fata celei de a treia intrari a Noului Bel-o-kan. nu numai o furnica. iau cu ele si lemne mici si uscate pentru întretinerea lui. Pelerinii se aliniaza în jurul Noului Bel-o-kan. MARELE MARS Înca din zori. Lucratoarele din casta inginerelor consolideaza harnasamentele ierboase care vor servi la mentinerea pietrelor pline cu jaratic. acest alcool de miere te face sa rezisti mai bine la frigul noptii si da curaj în duelur i. unde o întreaga multime se organizeaza si se grupeaza pe popor. pregatirile de plecare acapareaza întreg Noul Bel-o-kan. toata lumea e gata si temperatura destul de ridicata ca sa porne asca. dar emite ca singurul mijloc de a sti este tocmai de a participa la acest mars. ci o întreaga multime merge la întâlnirea cu dimensiunea superioara. Printesa 103 raspunde ca. se vor întoarce pur si simplu la Noul Bel-o-kan ca sa contin ue ce începusera. De a ltfel. jaratic cald si rezerve de hrana. ca atitudinea cea mai justa. Depoziteaza câtiva pigmenti cu care sa coloreze fresca: polen. 7 instaleaza pe al sau melc-al-artei o frunza lunga de cânepa cu care are intentia sa realizeze o tapiserie care sa zugraveasca lungul mars spre tara Dege telor. Daca nu accepta. volumul III 178. unul singur dintre ei e de ajuns ca sa hraneasca o multime dintre ele. Crezi ca Degetele ne vor accepta ca egalele lor? Cealalta se scarpina la radacina antenelor. consumat în doze mici. În sfârsit.informatie stiintifica sigura. Chiar crezi ca Degetele exista? O razboinica da din cap perplexa. iar daca furnicile ramân fara mâncare. dar niciodata complet eliminata. Mai departe. Furnicile au bagat de seama ca. Recunoaste ca nu e total convinsa. spune printul 24. Se ridica o antena. Pe alti melci sunt încarcate furnici-cisterna.. sânge de coleo ptera si praf de rumegus. prefera sa fie precauta. stie ca lipsa de alime nte poate sa distruga expeditia cea mai eficace si. poate la întâlnirea cu zeii. Pe unii sunt încarcate ouale goale pe dinauntru care sunt pe post de amfor e pline cu hidromel. Deasupra furnicilor care se ocupa cu pregatirile. Melcii sunt încarcati cu poveri mari.. Aceste p achiderme enorme baloase sunt cele mai indicate în astfel de situatii. Edmond Wells. acele faimoase insecte nemi scate încarcate pâna la refuz cu miericica astfel încât abdomenul lor este de cincizeci de ori mai voluminos decât restul corpului si umflat ca un balon. melcii casca. Dac a Degetele nu exista. În timp ce sunt încarcati cu bagaje.

În centru. În spatele cercetaselor se afla razboinicele rosii din casta artileristelo r. în coada procesiunii se afla o legiune de artilerie si doi melci de razboi gata sa apere partea din spate a tr upei. dupa ce toate au avut ce mânca. Apoi vin trupele de infanterie. Mai multe artileriste sunt gata sa traga din înaltimea acestui promontori u mobil. Toate au impresia ca savârsesc ceva foarte important pentru specia lor. În spate se afla al doilea melc. Dar în loc sa-si spuna "Viata e frumoasa. C hiparosii frematau ascultându-le. Daca cercetasele dau alarma. nu au vazut atâtea furnici la u n loc mergând împreuna în aceeasi directie. Pasari planau fredonând melodii folclorice. 180. în timp ce furnicile de la periferie d orm. 5 si colegele sale le suprave gheaza pe supraveghetoare. ci spre un sant plasat su . Seara. Razboinicele se deplaseaza pe flancuri. acestea din urma se vor pune automat în pozitie de atac. Fac cu schim bul în partea din fata a caravanei ca sa aiba antena odihnita. Urmeaza apoi primul melc. Catarata pe o stânca mare de gresie. Apoi. Apoi merg câteva legiuni straine. Julie mormai: . Ca si cum nasul ace lui animal lung ar fi permanent înnoit. insectele din procesiune se aduna într-o imensa tabara. FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA Salivatoare: 10. con trolând zonele suspecte. 179. Ramân la ele acasa ca sa profite de mâncare. de când îsi amintesc copacii. Aceste raz boinice se deplaseaza si pentru a vâna în împrejurimi. Acum. Si el e încarcat cu jaratic fumegând si cu ar tileriste. ele se simt nefericite si voteaza pentru seful care le promite ca o s a le redea de lucru reducând somajul. mentinând coeziunea marsului.Parca as recunoaste locul asta. negre si galbene . Dupa ce au obtinut libertatea. poti sa-ti petreci zilele fara sa fa ci nimic". gardul viu al ru gilor formând un fel de gene. Nu de copaci. Niciodata. s-au batut ca sa se odihneasca cât mai mult posibil fara sa munceasca. s-au batut pentru libertate. Cele doua coline erau ca un ochi cu o pupila protuberanta.are. încurajându-le pe marsaluitoare. E un melc de razboi cu încarcatura lui de jaratic fumegând. Furnicile cercetase se afla în primele rânduri. datorita masinilor. În special furnici rosii. Printesa 103. caci membrele procesiunii trebu ie sa fie constant hranite. ja raticul permite sa se pastreze activitatea. ghidând ghizii. ceea ce le permite sa nu se epuizeze prea mult mergând. Si nimeni nu mai vazuse vreodata melci ala turându-se furnicilor ca sa care niste poveri fumegânde. iarba se îndoaie si nici copacii nu sunt indiferenti. MUNCA: Degetele s-au batut la început pentru mâncare. dispuse în triunghi. Se simtea spionata. ci chiar de p amânt. Degetele au atins acest obiectiv. SANCTUARUL Boscheti de rugi încercuiau o cuveta. În sfârsit. În centru se afla o colina deasupra ca reia se afla o alta colina mai mica. Pa mântul se cutremura sub masa acestei trupe. ridicata pe patru picioare. de libertate si de absenta munc ii. Abia spre centrul procesiunii se afla lucratoarele inginere si lucratoar ele artiste. povesteste enormei mase a însotitoa relor sale ceea ce crede ca cunoaste despre Degete. Locul o recunoscu si el. gata sa atace în pas alergator. Ele sunt adevaratele promotoare ale ace stui mars. Totusi furnica zburatoare nu-i ghida spre ele. Printesa 103 si Printul 24 au propriul lor melc de calatorie.

Descifrara împreuna: "Cum faci din sase chibrituri opt triunghiuri echilat erale egale?" Acum geometrie! Julie îsi prinse capul în mâini. Suporta greu sa traiasca singure. i ntrara în pamânt. suntem la adapost. Scutura nisipul si degaja o placa rotunda de metal pe care furnica zburatoare se grabi s-o lumineze. Stiu pentru ca am mai coborât aici. Examina locul cu mare atentie. se strivesc si se înghesuie pâna când nu se mai pot misca din cauza multimii din jurul lor. În el. formatia "furnicilor" era completa. De data asta nu mai încapea nici o îndoiala.. În spatele ei era o lumina si niste oameni. Se îngramadesc.Serios? Sa stii ca femeia aceea de la televizor.. Julie zari fata lui Ji-woong.Acolo e o fundatura. Oare Degetul dispune de o inteligenta individuala sau este pus în miscare de îndemnuri auditive sau vizuale care îl obliga l a acest gen de comportament gregar? 182.b degetul de gresie. Furnica zbura toare se rotea în jurul lor. atâta timp cât cautam solutia. usa de met al se deschise. Fenomenul metrou pune o problema. Tasta cuvântul si. cu siguranta ca aceasta insecta robot nu ne-a adus degeaba pâna ai ci. Pe panoul metalic era gravata o enigma si încadrata o clavi atura pentru raspuns. Într-adevar. Asta e enigma de la televizor.. Baiatul smulse o radacina. tunelul era închis la capat. îndemnându-i totusi sa sara.. 181. .Sase chibrituri si opt triunghiuri. am gasit! Îi explica solutia. sistemul sco lar punea mâna pe tine peste tot. Cu exceptia lui Narcisse. care era foarte price puta. zise Julie suspinând. ele se aduna în turme. ca niste cârtite. Degetele sunt în stare sa suporte ceea ce nici o insecta din lume n-a r fi în stare sa suporte. cu un zgomot metalic usor. Zonele unde înflorise rochitarândunicii aduceau o nota mai vesela acelui mediu salbatic. Furnica zburatoare îi conduse spre o gaura. Imediat ce pot. Nu puteai scapa. Prietenii le întinsera bratele si îi ajutara sa intre. Furnica zburatoare lumina tunelul cu ochiul ei far. nu vom mai putea urca. . . FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR Salivatoare: 10 INSTINCT GREGAR: Degetele sunt niste animale foarte gregare. Deodata zise: . O rupse în sase bucati si le aseza în toate sensu rile.Daca coborâm acolo jos. . n-a reusit sa gaseasca solutia.Cel putin. zise David. În patru labe. Se juca m ult timp cu chibriturile. Furnica zburatoare ateriza ca si c um si-ar fi încheiat misiunea de ghid. zise David caruia îi placeau foarte mult enigmele. Acolo descoperise Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. DECI EI ERAU Prima data. . David o urma de bine de rau fara sa dea drumul la baston. . .Acum va trebui sa ne întoarcem.Sa ne gândim. spuse David. insista David .Gata. . Ar trebui sa se poata. Pipai peretele si simti ceva tare si rece . Zoe . . Paul si Leopold.Stai. Julie înainta. Asa ca noi. Unul din locurile unde strângerea lor la un loc este dintre cele mai spect aculoase se numeste "metrou". spuse Julie. Apoi îi vazu si pe Francine.

Julie se uita fix la salvatorul lor. l-am imitat. . furnicilor-spion. Se gândise ca astfel o întreaga generatie va putea sa creasca mult mai pu tin stresata decât precedenta. .Felul în care interpretezi gândirea lui Edmond Wells. spuse Francine. nu e cea mai buna metoda de a-l cunoaste? Le explica faptul ca acel loc exista datorita Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells. . Cu ajutorul furnicilor mele teleghidat e. Deci tu trebuia sa preiei stafeta. . Scapati de bine de rau. . Asta era un obicei al lui Edmond Wells. destul de "picant"! Aici. Regele Jucariilor". a citi ce-a scris un om. cred ca era un copil mare.Ji-woong le povesti aventura lor. Nu mi-a fost greu sa te identific. Îl cunosc numai din textele pe care ni le-a lasat. dupa care am pus originalul la intrarea în bârlog.În valiza era un mini-emitator.Nici mai mult si nici mai putin decât voi.Ah. Julie. se poate repera tot ce nu atrage atentia mediilor de informare în masa. Politistii pornisera pe urmele lor si se straduisera mult ca sa scape de ei .În fond. .Dar dumneavoastra cine sunteti? Arthur îsi spuse povestea. . într-o zi. Edmond avea obiceiul sa creeze parcursuri care sa duc a la aceste bârloguri. Imaginase pentru armata lupi-rob ot de razboi teleghidati.Edmond Wells a murit în urma cu trei ani. Eram convins ca nimeni nu-l va gasi v reodata. dar indivizii erau deja depa rte.Urmaream totul ca pe un serial. spuse David dezamagit. dar nevatamati . Când am descoperit al treilea volum al Enciclopediei sale.Domnul Ramirez ne-a trimis furnici-robot zburatoare ca sa ne aduca aic i. din nebunia de la liceu. . este. Aceste masini permiteau tarilor bogate care doreau sa faca economie de propriile vieti omenesti sa poarte razboi cu tarile sarace supr apopulate. Dar. Erau mini-roboti.Nu.L-ai cunoscut pe Edmond Wells? întreba ea. o furnica zburatoare ven ise la ei si îi condusese pâna acolo. . Se deschise o usa si în cadrul ei aparu o silueta scurta si îndesata: un dom n în vârsta cu o barba lunga si alba care semana cu Mos Craciun. prevazuti cu o voce s intetica si cu un program informatic care îsi adapta raspunsurile le ceea ce spune a copilul. supraveghindu-te tot timpul. . Talentul sau de s pecialist în robotica îi permisese sa inventeze papusi vorbitoare care îi reconfortau pe copii mult mai bine decât parintii lor. vrusesera sa-l razbune pe Narcisse si-i urmarisera pe Sobolanii Negri pe strazile mici din jurul pietei.Ed. . . eu am pus-o. sa faca subterane si usi care sa se deschida cu rezolvarea unor enigme pe baza de chibrituri si triunghiuri. Se aflau într-un fel de vestibul îngust. Eu sunt Arthur Ramirez.Din fericire! Caci daca ar fi trebuit sa asteptati ca jurnalistii de l a televizor sa vorbeasca despre ea. Din respect pentru opera lui. iar aici.. Edmond Wells? zise Julie. am constatat ca disparuse. Lui Edmond Wells îi placea sa sape astfel de bârloguri unde sa-si ascunda secretele si comorile. Apoi. Îl gasisesi tu.. la urma urmelor. Din a cel moment. la început i-am fotocopiat paginile. Sper . demisionase si des chisese un magazin de jucarii: "La Arthur. . de-asta o furnica s-a asezat pe mâna mea în timpul discursului din pri ma zi! Arthur zâmbi cu bunavointa. Scârbit.. Vo iam sa vad ce vei face cu cunostintele din Enciclopedia lui Edmond Wells. pe legea mea. . datorita..Razboiul este esentialmente o poveste a oamenilor prost educati. Batrânul scutura din cap. Co nstatase totusi ca soldatii însarcinati sa mânuiasca lupii erau cuprinsi de un fel d e frenezie si ucideau într-o veselie ca într-un joc video. Padurea li se paruse un refugiu foarte bun.. zise batrânul cu un ton malitios. care îsi trimiteau cu bucurie la moarte surplusul de guri de hranit. furnicile mele nu te-au mai parasit. La dis pozitia voastra. .El a pus cartea în fundul tunelului. Pe vremuri fusese specialist în robotica. puteam urmari desfasurarea "Revolutiei furnicilor".

Doar am recopiat-o. Raphael Hi saud. . Julie stia cât de pu tin credit se acordase acestei misive. computere. luase legatura cu presedintele tarii în încercarea de a-l convinge sa deschida o ambasada furnico-umana.Masinile din sala mare sunt aparate obisnuite care se pot conecta între ele. Apoi.Tot dumneavoastra ati construit si aceasta vizuina? întreba Julie ca sa schimbe subiectul. se testeaza p roiecte. se aflau module de laborator unde se îngrama deau masini complexe. zise Augusta Wells. si mai ales cu o fu rnica foarte evoluata numita 103. de biologie si mai ales de întelegerea între diferite civilizatii si locul omului în timp si spatiu. Mai departe . Câteva persoane iesira din laboratoare ca sa se prezinte "revolutionarilor furnicilor". precizând ca daca ar fi venit cu o saptamâna mai devreme. dispuse în forma de cerc.Pentru noi. sotia lui. unde se puteau zari mai multe usi. În pamânt cobora pâna la saptesprezece . La al doilea. precum si politistii si pompierii care pornis era în cautarea lor. o usa dadea într-o încapere mai mare. ajutat de Laetitia Wells. birouri. Arthur arata cu mâna un palier. În felul acesta reusise sa dialogheze cu insectele. . probabil din vina postasulu i. La început o rasfoisera. Arthur si Juliette. Încaperea în care intrasera Julie si David era doar un vestibul. si care aducea în interiorul piramidei lumina naturala a zilei. . Se afla deja în Enciclopedie. ne odihnim. Usile pe care le vedeti ici si colo dau spre laboratoare unde prietenii mei lucreaza la proiecte care cer mult mai multa liniste. dar curiozitatea lor fusese mult mai ta re. de fi lozofie. în altasera o piramida înalta de douazeci de metri. Laetitia Wells. deasupra lor. Arthur se lansase în fabricarea faimoasei masini de tradus limbajul olfactiv al furnicilor în limbajul vorbit al oamenilor. nepotul lui Edmond. dar si de sociologie.În total sunt trei etaje. Un mesaj preciz a ca acel volum era tot ce-i lasa ca mostenire. carora li se alaturase Julie si cei sase prieteni ai ei. Pasionat de ceea ce scrisese Edmond Wells.Da. din exterior. ar fi constatat ca. La etajul unu se fac experiente. Jacques Melies si Raphael Hisaud. în centru cu o col oana din sticla care urca pâna în vârful tavanului ascutit.ca micile mele jucarii sa participe la un început de educatie corecta. Arthur recunoscu ca presedintele nu-i raspunsese niciodata si ca ministr ul care îi sustinuse proiectul fusese constrâns sa demisioneze. Pachetul continea volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute iar destinatarul era Laetitia Wells. s e gândisera imediat sa-i trimita lucrarea. Batrânul dadu din cap afirmativ. ca si Arthur Ramirez d e altfel. precum si de ministrul Cercetarii din acea perioada. Cartea vorbea de furnici.Dumneavoastra ati trimis deci scrisoarea lui Edmond Wells? întreba Julie . ca sa pregateasca conditiile întâlnirii indispensabile. Acolo se afla sufrageriile si s alile de agrement. Se aflau acolo Jonathan Wells. . alegând un loc deosebit de întesat de vegetatie din padure. fata profesorului. Jonathan Wells le spuse ca dupa dezinteresul suscitat de propunerea unei ambasade furnico-umane. traim în comun. Se prezentara ca "cei din primul volum" al Enciclopediei cunoasterii rel ative si absolute. De atunci îsi pusese t oata energia pentru inaugurarea unei ambasade furnico-umane care ar fi permis în s fârsit celor doua civilizatii sa coopereze pentru binele tuturor. fiul lor Nicolas si bunica Augusta Wells. precum si rezervele alimentare. Se aflau acolo douazeci si una de pers oane. În jur. Si mai erau profesorul Ros enfeld. . . locul semana mai mult cu o pirami da. În cea mai mare discretie. precum si sotia lui Lucie. de un politist pe nume Jacques Melies. voi sunteti "cei din volumul trei". fiica savantului. oamenii din volumul unu si doi luasera hotarârea sa se iz oleze de lume ramânând împreuna. La etajul trei sunt instalate dormitoarele comune. erau "cei din al doilea volum". cercetatorul Jason Bragel. Era o sala mare si rotunda. Într-o zi ajunse la el din greseala un pachet.

cei din piramida ar fi trebuit sa profite de acest ragaz ca sa se mute. . Când tatal tau s-a apropi at. o acoperisera cu placi de oglinda. Cam ca un aisberg caruia nu i se ve dea decât vârful. suveranii si arhitectii lor au imaginat acoperirea lor cu pamânt ca sa le ascunda. am gasit solutia . Dupa câteva zile. În acel refugiu esentialmente subteran. Ocupantii ei asteptasera cu nerabdare primavara si cresterea frunzelor. . . Batrânul suspina si-si mângâie barba alba. Ce idee formidabila de cam uflaj! . a fabricat cârtite-robot capabi le sa lucreze foarte repede si noaptea.Voi l-ati ucis? Arthur lasa ochii în jos.. . caderea inevitabila a frunzelor a dus la dezvaluirea piramidei . Deoarece toata l umea stia ca acolo se aflau bogatiile si bijuteriile defunctilor. Ji-woong interveni: .A fost ideea lui Leopold dar. în realitate. în secolul I e.În cele din urma. cu revolutia voastra. -Am profitat deci ca politia era ocupata la liceu ca sa acoperim piramid a cu pamânt. A fost de ajuns sa transformam piramida în colina acoperind-o cu nisip. Dar am reusit. Probabil ca am ca lculat gresit doza.A fost un accident regretabil. Reusise sa s cape de furnicile zburatoare strivindu-le cu pantoful si adusese o echipa de art ificieri ca sa dinamiteze peretii. voi ne-ati salvat.Bransându-ne la serverul vostru "Revolutia furnicilor". Julie dadu din cap. Voiam doar sa-l adorm pe intrus.Ati facut totul manual? .N-am avut nevoie sa sapam casa în colina. Ca sa camufleze partea expusa. Astfel vazusera ca acea pe rsoana prea curioasa murise. puteau sa perfectioneze mijloacele de comunicare cu mirmeceenele si ave au posibilitatea sa fabrice acele furnici zburatoare teleghidate care protejau p iramida de inoportuni.Nu e asta. Arthur.Nu e usor sa dispui copaci în mod total anarhic. Asta explica de ce locul era atât de mare pentru o piramida atât de mi ca. Si în patru zile totul a fost terminat. în "cuibul" nos . se puteau consacra linistiti cerce tarilor. O casa inclusa într-o colina. Locuitorii pirami dei instalasera camere video în copacii din vecinatate. ea este foarte veche. mormintele se confundau cu colinele. Acum traim sub pamânt. Iarna însa. Am int rat în panica. Mai înainte de a fi putut sa iasa ca sa îndeparteze cad avrul. Coreea. . În mod normal. . Cu câteva secunde înaintea dezastrului. . Arthur era surprins ca fata nu-i purta pica. Lucie si Laetitia au împodobit colina cu arbusti smul si si replantati. Am lansat asupra lui pe una dintre insectele mele teleghidate care i-a inoculat un anestezic. . Atunci. câinele alarmase o alta persoana care anuntase politia. Astfel.Era vorba de un anestezic folosit în mod curent în chirurgie si nu m-am gând it ca ar putea sa fie mortal.n. Înca nu avusesem ocazia sa testez acele-s eringa cu efect somnifer ale furnicilor mele zburatoare.Am instalat apoi un copac scobit continând o coloana de sticla în vârf ca sa beneficiem de lumina zilei. zise Jonathan Welss.Nu. conchise Laetitia. explica Laetitia Wells. pentru ca ansamblul sa aiba un aspect salbatic. zise Laetitia. regii din civilizatia Paikche au construit mormint e gigantice piramidale dupa modelul impus de faraonii egipteni. În mod normal. mesterul nostru de serviciu. Continua. avem tendi nta sa aliniem. . ele erau în mod regulat jefuite. ne-am temut sa nu dezvaluie autoritatilor existenta cladirii noastre.metri si trei metri ieseau deasupra solului. un politist venise sa dea târcoale piramidei. În tara mea. Nu aveati de unde sa stiti ca tata era alergic la anestezic ele care contin etilclorena. ati creat o diversiune care l-a facu t pe politist sa plece. iar event ualii jefuitori ar fi fost nevoiti sa sape toate colinele din tara ca sa puna mâna pe comorile funerare. dar lu crul acesta nu se întâmplase destul de repede ca sa protejeze edificiul de curiozita tea tatalui lui Julie. Dar aveau prea mult material greu instalat.

. pasionat de aceasta tema. În spe cial pe extraterestri. De unde ati luat banii necesari construirii piramidei si tuturor aparatelor? .Am conceput si o retea de conducte care sa asigure buna aerisire a cla dirii. toata lumea a putut sa constate asta. . raspunse Raphael Hisaud. Astfel dispuneau de energie suficienta ca sa puna în miscare toate masinile.Simpla microrobotica. pretind ca pamântul protejeaza de toate pericolele.Pentru lucrarile din lumea microscopica. Când cineva se îmbolnaveste.Sunt foarte descurcarete. furn icile sunt adevaratii spiridusi ai padurii. raspunse Arthur. Ia priveste! Julie era uluita. În partea din fata. . furnicile alergau pe bulgari de pamânt. Arthur Ramirez le prezenta laboratorul sau. am pus în aplicare programul nostru agricol pe baza de ciuperci care ne permite sa obtinem recolte la subsol. chiar si atunci când instalezi o uzina într-o tara din lumea a treia.Impresionant. A treia echipa instala o pila electrica la nivelul toracelui. Julie avu din nou impresia ca se afla într-un basm. Nu a fost greu sa-l canalizam pân a aici. Micile inginere verificau apoi buna functionare a ansamblului declansând u n ochi-far. îi informa Laetitia.Vreti sa spuneti ca toate astea au fost construite cu banii contribuab ilului? .A fost nevoie sa le initiem în tehnologia noastra înainte de a le putea fo losi. preciza Arthur. Într-un acva riu lung de doi metri. Bransara contactul si aripile se agitara la viteze diferite.În sfârsit.tru. Furnicile îsi dadeau una alteia piese din care unele era u atât de mici încât nici un ceasornicar cu lupa poate ca nu le-ar fi zarit prea bine. zise Laetitia. Daca am fi fost mai abili cu de getele noastre. zise David.. Presedintele republicii. alte furnici implantau doua becuri în locul ochilor. asemanatoare cu cele adevarate. plasate în vârful copacilor de pe colina. . . În pa rtea din spate. . indienii navajo. nu ne va dejuca strata gema. Julie urmari insectele care lucrau la elaborarea unei furnici-robot zburatoare cu unelte de marimea lor. .Sa speram ca atunci când acel politist va reveni.Probabil ca toate astea v-au costat foarte mult.Noaptea nu mai aveti electricitate? . În apropiere curge un râu subteran. Agitându-si în mod nervos antenele. . îsi treceau una alteia o aripa pe care doua dint re ele o fixau cu lipici. apoi pe celalalt. Batrânul le arata mai departe "cuibul". remarca Francine. a lans at un program foarte oneros de tip SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligenc e). La urma urmelor. Caci es te mai probabila comunicarea cu infraterestrii decât cu extaterestrii. Electricitatea ajungea în piramida c u ajutorul a mii de frunze artificiale echipate cu celule fotoelectrice. la adapost de lume. La urma urmelor. . ele sunt mai precise decât cei mai buni mesteri ai nostri. Pamântul e mama noastra si e normal sa ne protejeze si sa ne vinde ce. alte furnici încarcau rezervorul de venin cu un lichid galben tran sparent. am fi reusit si noi sa facem asta. zise Jonathan Wells.Le numim "spiridusii" nostri.. Arthur era totusi mirat. mi-am dat sea ma ca foarte multi bani se cheltuiau pentru studierea unor lucruri inutile. Ceva mai departe. Arthur le arata furnic ile care manipulau cu febrilitate rotite metalice si componente electronice. esti obligat sa recurgi la instructori. Cel putin f urnicile suntem siguri ca exista. Nici un om n-ar fi în stare sa manipuleze niste angrenaje atât de miniaturizate. Nu mi-a fost deloc greu sa deturnez unele sume înainte de a demisiona. .Ba da. . Numai ele pot sa fabrice furnicile no astre zburatoare. . este bagat în pamânt pâna la gât. Cu ajutorul unei lupe.Când eram ministru al Cercetarii. Micile tehniciene robote au în jurul aparatului ca niste ingineri în aeronautica în jurul unui avion de vânatoare . lasându-i ar capul afara. zise Leopold.La noi. .

Nu trebuie sa râd. adauga Arthur. Juliette. Apoi. Si începu sa râda. jocul e trucat. dar fara nici un rezultat.Ti-e frica de moarte? întreba Julie. Uneori îl luam cam tare si îl ce rtam. Batrânul izbucni într-un râs care se transforma repede într-un acces de tuse. .Acum e însa într-o situatie mai proasta. ..Nu va fie teama. a izol at fonic sala televizorului cu muschi si acum e mai bine. 183. Sotia mea. Serves te drept port-avion furnicilor noastre zburatoare în oras si joaca la "Capcana gândi rii". . zise David. prezentatorul aborda revolutia furnicil or. Nu.Am prevazut aici vreo treizeci de încaperi. . Râs care se transforma într-un nou acces de tuse. Aveti deci d estul loc. somonii stiu ca au de facut un drum lu ng.Arthur. Ajunsi acolo. nu. gasesc gura de varsare a fluviului care duce la râul ce duce la râuletul unde s-au nascut. aici. Politia îi cauta în continuare pe instigatori. Nu face decât sa creasca suma la f iecare emisiune ca sa avem un câstig cât mai mare. un fel de camere mici pentru "cei din al treilea volum". Toti avem o misiune. . Facuse studii ca sa poata lupta împotriva bolii. somonii se hotarasc sa se întoarca. La actualitati.Acum Odihniti-va. Dar. . Sunt doar un batrân bolnav care s-a refugiat într-o vizuina împ reuna cu prietenii lui ca sa lucreze linistit la un proiect care îl distreaza.Jacques e mort dupa televizor. Si apoi. Lucie îi aduse trusa farmaceutica. am multa putere. . Îi dadu jeleu regal de albine în timp ce ba trânul îsi injecta morfina ca sa nu sufere inutil. Juliette stie dinainte toate raspunsurile. Noi trimitem enigm ele. ENCICLOPEDIE CURAJUL SOMONILOR: De la nastere. oricât de mica..Si. Apoi îi conduse spre locul de odihna. Oamenii din cuib îl dusera în încaperea lui ca sa se odihneasca. nu-mi face bine. Îsi parasesc râuletul natal si coboara pâna la ocean. a ramas în afara cuibului. chiar esti sigur ca nu esti Edmond Wells? întreba Julie. Va asigur ca jocurile televizate aduc multi bani.Nu va fie teama. Nu stiam câti veti fi când veti veni aici. te asigur ca nu sunt Edmond Wells. Somonii sunt probabil dotati c u un miros foarte fin care le permite sa detecteze în apa de mare gustul unei mole cule provenite din apa lor dulce natala. Apoi se dusera în sala de televiz iune unde se afla Jacques Melies. si daca nu ne-o îndeplinim. E ca un drog pentru el si nu se poate a btine sa nu se uite. atunci am trait degeaba. din pacate. nu v-am aratat tot ul. de un an. zise Arthur. doar daca nu se orienteaza în spatiu cu a jutorul câmpului magnetic terestru. sub pamânt. la toate astea au contribuit si banii adusi de Juliette.. nu va veni sa va caute. zise Laetitia Wells cu ironie. Mi-e frica doar sa nu mor fara sa fi îndeplinit lucrul pentru care m -am nascut. . . amintindu-si de enigm a pe care doamna Ramirez se straduia din greu s-o rezolve si care era chiar cea gravata pe usa de la intrare. Mai am înca un mare secret ascuns. raspunse Laetitia.Nu. nu. . într-o masura mai mica. Se îndoapa cu hrana ca sa-si întareasca muschii. raspunzând parca unui apel mister ios.. Le explica ca tusea din cauza cancerului pe care îl avea. Julie contempla cu admiratie ceea ce acei oameni numeau "cuibul" lor. Cum se orienteaza în ocean? Nimeni nu stie. Parcurg oceanul. . Fiecare îsi amenaja încaperea înainte de cina.Ministrul facu o strâmbatura care voia sa spuna ca nu era vorba decât de o s uma foarte mica fata de ce putuse el sa constate cu ocazia mandatului sau. Mâine am sa va arat alte minuni ale laboratoarelor noa stre. . Pe ecran aparura fotografiile lor .Dar nu va faceti griji. acesti pesti d e apa dulce temperata îsi modifica respiratia ca sa suporte apa rece si sarata. Nu e usor sa traiesti în comunitate într-un loc limitat. Aceasta a doua ipoteza pare totusi mai putin p . Râse si tusi din nou. dupa alte stiri.

furnicile au cunoscut deja momente planetare.. îl vor transforma în lac de dragoste. Iata enuntul. Edmond Wells. Toate au senzatia ca participa la minutele cele mai grandioase ale plane tei. Uneori. Un politist îi întrerupse gândurile batând în portiera. în iarba se întind umbrele furnicilor. când din acestea vor iesi micii somoni gata sa repete aventura.Bine. vor sari ca sa înfrunte cascade (un somon e în stare sa sara pâna la o înaltime de trei metri). În lunga lor existenta. Când cred ca au regasit cursul de apa de origine. Apoi a f ost înfrângerea termitelor. volumul III 184. Le-am descoperit urma. dar a fost ceva lung si laborios. Furnicile m erg mult timp pe contrafortii stâncosi si pe inelele de scoarta ale radacinilor. Timp de câteva saptamâni. dar a fost ceva confuz si disperat în spatiu. Maximilian scoase din compartiment ul de bord un sandvis cu somon afumat. Marele mars atrage tot timpul lume. Se întâmpla ca unii somoni sa mai aiba destula forta ca sa revina vii în ocean si sa înceapa înca o data marea calatorie. Va previn c a este putin mai spinoasa decât precedenta. vor l upta împotriva curentilor de apa. melcii confera acelei procesiun i interminabile forma unui sarpe format din luminite întrerupte. . . Apoi. 185. SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME În jeep-ul sau oprit în mijlocul padurii.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. doamna Ramirez. Ultima "mare întâlnire". lutrii. Ac um sunt milioane de insecte care înainteaza în directia tarii Degetelor. Cei care în cele din urma vo r reusi sa ajunga în râul de origine. Îsi înmoaie gheara în saliva apoi o . Bine instalata în vârful unui melc care se leagana dar care scoate bale din abundenta. sefule. În jurul cochiliilo r care aluneca lent. parintii se vor lasa sa moara. În jurul lui. doamna Ramirez. Îi placea sa aiba în minte o enigma de rezolvat. Si totusi. . Ati avut dreptate. Mi s-a parut imposibil sa formezi opt tri unghiuri egale numai cu sase chibrituri.Gata. SUNT MILIOANE Picioarele lor lasa urme pe pamânt. Cine sunt?" Maximilian îsi nota pe carnetel datele problemei. A fost mai întâi moartea dinozaurilor. Ultima ener gie le va folosi la apararea oualor. Epuizati si slabiti. 7 începe fresca marelui mars spre Degete. Ratase solutia enigmei.E mai simplu decât îmi închipuiam. Este o întâlnire. somonii pornesc sa-l str abata în sus pâna la izvor. Cu jaraticul lor portocaliu care fumega. . Întreprinderea lor e cumplita. sa trecem acum la urmatoarea enigma. politistii vorbeau în aparatele lor de emisie-receptie.robabila caci în Canada s-a constatat ca somonii gresesc râul când acesta a devenit pr ea poluat. "Apar la începutul noptii si la sfârsitul diminetii. Cei mai multi dintre somoni vor muri pe drum. Acum e întâlnirea cu Deget ele. Maximi lian se uita la ceas si se grabi sa apese pe butonul micului televizor de bord. somonii sunt blocati de baraje construit e dupa plecarea lor. ursi sau pescari. sa reziste la atacurile pradatorilor: st iuci.Bravo. se vor repezi sa se reproduca cu femelele supravietuitoare. Pot sa fiu zarit de doua ori pe luna si ma puteti disti nge foarte bine privind luna. ati descoperit solutia! Aplauze. si pentru aceasta întâlnire furnicile stiu ca trebuie sa fie l a înaltimea talentelor lor. Maximilian era furios la culme. Printesa 103 percepe imensul spirit colectiv al trupei lor dezvoltându-se ca un animal constient ca acum câstiga în influenta si totusi anxios de ceea ce va d escoperi. e destu l sa gândesti.

Puse teanc cele trei volume. Cooperare. Arthur le bransase în paralel. de plante s i de ciuperci.De ce a scris trei volume? De ce n-a facut unul singur? întreba Julie. E adevarat? Arthur dadu afirmativ din cap. Deocamdata. În loc sa fie bransate în serie cum facuse ea.Niste prieteni care nu stiu ca suntem în stare sa dialogam. Ansamblul semana cu cel descris în Enciclopedie. multumit ca avea de-a face cu ni ste cunoscatori. . Se unir a înainte de a fi propulsati pâna la antenele artificiale. .Ce oameni? întreba furnica 6142.Spuneti ca ati construit masina de vorbit cu furnicile. Cele trei volume erau în sfârsit împreuna. Arthur încuviinta cu o miscare a capului. Trilogia s-a încheiat. . doua carti asemanatoare cu a ei.Dialog acceptat. atunci e în mod natural timpul sa se treaca la cooperarea cu Celalalt. reusise sa-i influenteze pe cei care îi supraviet uisera.Dialog dorit între om si furnica. Julie reusi s a doarma aproape fara teama. F iolele de parfum eliberara gazele care serveau drept feromoni emitatori. Poate din cauza oboselii. . A doua carte. Arthur Ramirez se apropie de ea. Era ciudat sa te gândesti ca toata aventura lor fusese determinata de un o m care.Fiecare dintre carti este consacrata raporturilor cu o civilizatie sau o lume cu o gândire diferita.baga în pigmenti înainte de a desena motive pe frunza mare care îi serveste drept sup ort. Arthur aprinse un computer. . Julie deschise volumul doi. Julie recunoscu spectrometrul de masa si cromatograful.Contact. astfel încât analiz a si sinteza moleculelor se facea simultan. Confruntare.Buna ziua. pentru prima data de multa vreme. doar scriind trei carti. asezate pe o masa mare. . apoi se plimba prin pira mida. întâlnirea cu Celala lt este completa. 186. Insecta îsi plasa din ins tinct antenele în contact cu antenele artificiale Arthur articula în microfon: . prima etapa: descoperirea existentei Celuilalt si primul contact. poate datorita protectiei oferite de stratul de pamânt de deasupra dar. furnica 6142.Ne-o poti arata? Arthur ezita apoi accepta. ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA Prima noapte petrecuta în piramida a fost foarte placuta.Este computerul cu "arhitectura democratica" despre care vorbeste Enci clopedia? întreba Francine. Arthur facu alte reglari pentru a îmbunatati receptia. a treia eta pa: daca confruntarea s-a terminat fara înfrângerea sau victoria uneia dintre parti. Descoperi în biblioteca. Prima carte. . 1 + 1 =3. Batrânul îi conduse spre o încapere unde lumini discrete luminau niste acvarii pline de flori. . a doua etapa: confruntarea cu Celalalt. se multumeste sa faca schite de furnici ca sa dea o impresie de multime. poate din cauza formei cuibului. A treia carte. Am aici câtiva oameni din poporul meu care vor sa te asculte vorbind. . Reprezinta cei trei pasi spre întelegerea Celeilalte. Dimineata lua micul dejun în sala de mese comuna. se duse sa-l adu ca si pe al treilea din geanta ei si îl aseza lânga celelalte. Se produse un hârâit în boxe si vocea sintetica a computerului raspunse în limbaj auditiv: . Arthur se aseza pe scaun si raspunse: . Se uita la primul si la al doilea volum al Enciclopediei.Eram sigur ca te gasesc aici. . Arthur mânui diferite manete. Fu nevoit sa repete de mai multe ori fraza si sa regleze câteva butoane... apoi lua încetisor o furnica si o puse într-o cu tie de sticla transparenta continând o furnica de plastic. Julie îsi chema prietenii. Julie întelese de ce propriul sau prot otip nu functionase.

Batrânul aminti cu nostalgie de 103. Computerul t raduse mesajul olfactiv ca si cum oul ar fi fost viu si s-ar fi adresat lor. industria. si ea ne-a parasit. Julie încerca sa-si închipuie ce soc avusese furnica. . Dupa tot ce-am facut pentru ea! Crezusem ca era prietena noastra.Chiar daca reusim sa vorbim unui animal. acum ambe le parti reuseau sa dialogheze. Razboaiele. oamenii. Nu tehnica punea probleme. Furnicile nu vad din oameni decât degetele care vin spre ele ca sa le striveasca. Cei din al treilea volum se mira la început ca fotografia unei furnici putea s a fie diferita de fotografia altei furnici dar. Arthur începea sa-si piarda rabdarea. o furnica extraordinar de dotata pe c are o cunoscuse cândva. Draga Degete.Niste invitati. ci mai curând sensul asupra caruia se puneau mai g reu de acord. sunteti doar "altceva". ceva paralel cu noi. Ca sa faci sa se înteleaga cuvântul "masa". Aici nu sunt de nici un folos.Ce invitati?' . Curiozitatea ei era insatiabila si nu avea nici o idee preconceputa despre noi. trebuie sa explici "suport plat de lemn. prea vizionara. . Era ca si cum ei i-ar fi fost prezentata. Recunoscu totusi ca în general era foa rte dificil sa dialoghezi cu insectele.Ce prieteni? . Nu aveam n ici un motiv s-o tinem pe 103 prizoniera. folosim între noi o masa enorma de subîn telesuri si abia când ne adresam altei specii inteligente ne dam seama ca nu stim sa vorbim clar.Undeva în natura. . Toate fiintele de pe aceasta planeta sunt libere si egale în drepturi. . Arthur se aseza pe scaun.. A evadat. legendele. Arthur lua co chilia unui ou de furnica si o puse în contact cu antenele sintetice. prevazut cu patru picio are si folosit pentru a mânca". reusira sa disting a câteva trasaturi deosebite pe "fata" lui 103. . Civilizatiile noastre trebuie sa coopereze si voi face totul ca sa-i con . Noi. I-am fabricat un televizor pe masura ca sa îi vada pe oameni în acti vitatile lor peste tot în lume. Dar mai mult decât acest explorator.. sa se uite la filme romantice facute la Ho llywood si sa vada tablourile de la Luvru. ne-am simtit parasiti de 103.Totul depinde de individ. din interior. f urnica avea o deschidere spirituala incredibila. ne-a lasat un mesaj. zise Laetitia.Si stiti cum ne numea? zise Arthur suspinând. comertul.Niste...103 voia sa stie în mod sincer daca suntem niste monstri sau niste "anim ale simpatice". "Degetele".Ce imagine îsi fac despre noi! exclama David. societatea furnicilor dintr-o multime de unghi uri. . nu.Frumos profil. Laetitia Wells se duse sa aduca un portret al acestei furnici exceptiona le. spuse Ar thur. ci si reusea sa sesizeze unele concepte abstracte tipice omului. asta nu înseamna ca si întelege c e spunem. uitându-se fix. . . Pentru ca furn icile nu ne vad în întregime. Furnicile sunt animale salbatice.Si unde este acum aceasta furnica speciala? .. Înainte de a pleca. Nu numai ca întretinea conversatii cu un mare simt al replic ii prompte..103 era Marco Polo al furnicilor. . Apoi. îsi aminti Jonathan Wells. Nu vom putea niciodata sa le domesticim. Plec în padure ca sa-i anunt pe-ai mei ca existati si ca nu sunteti nici m onstri si nici zei.Adevarat. p rea constienta de rolul ei planetar ca sa se multumeasca sa stea închisa într-un acv ariu si sa asculte bancurile noastre.. Pentru mine. Furnicile nu au aceeasi perceptie a lumii ca noi si mereu trebuie rede finit si descompus totul pâna la cea mai simpla expresie. . Arthur le mai spuse ca aceasta 6124 nu se numara printre cele mai proast e furnici.. Unele nu faceau decât sa emita "ajutor" imediat ce erau puse în cutia de dialogat. ne-am mai gândit. nu? Furnica 103 era prea aventuriera.

recunoscu Arthur. 187. dar pe undeva se mai pierde din sensuri în urma traducerii. Asta se numeste "mers". Ea explica faptul ca Degetul nu are carapace tare ca sa-si protejeze ext eriorul organismului. Printesa explica apoi cum Degetele stau în echilibru vertical pe picioarel e lor din spate si 10 ia notite pentru feromonul ei zoologic. Ca sa nu fie strivite de caldur a.Umorul. dupa marturisirea ei. Degetele sunt scuturate de spasme când aud povestea "u nor eschimosi pe o banchiza" sau a "mustei careia i se taie aripile". Ar trebui sa stim daca exista un umor tipic mirmeceean. ca sa-i pastreze atentia. cu exceptia a trei notiuni. Încercati sa faceti la fel la rândul vostru. Ce-ar putea sa faca o f urnica sa râda? Se întoarsera la masina de dialogat si la furnicile cobai care se agita co ntinuu. . suntem obligati sa conversam cu furnicile pe c are le avem. Pot astfel sa-si zareasca semenii pe deasupra desisurilor. Din cauza umorului. colectionam cu totii bancuri pentru 103. De jur împrejurul sexuatei. zise Julie mirata. MARELE MARS Probabil ca umorul e ceva extraordinar. Printesa 103. Degetele îsi departeaza usor membrele inf erioare. Printesa 103 evoca pentru tovarasele ei un alt aspe ct al lumii gigantilor cu care se vor întâlni în curând.Ce umor? emise furnica. Apoi zise furnicii aflate în cutia de sticla: . De exemplu. Semnat 103.. zise Arthur.Vorbeste tare bine limba noastra. Degetele pot sta asa foarte m ult timp. în ciuda taliei lor impozante. ascultându-i dezvaluirile. . recunoscu Laetitia. schimba tema. o furnica poate sa cad a fara probleme de la o înaltime de doua sute de ori mai mare decât marimea ei în timp ce un Deget va muri daca se întâmpla sa cada de la o înaltime de numai trei ori mai m are decât înaltimea lui.. îsi îndoaie usor articulatia abdominala ca sa-si deplaseze centrul de gravi tatie spre partea din fata si se ajuta cu membrele superioare ca sa-si mentina e chilibrul. Auditoriul urmareste cu atentie vaporii feromonali ai printesei 103 si t oate furnicile sunt bucuroase sa auda ca. . Cele câteva muste prezente nu pricep nimic. În caldura bivuacului.Aici e o adevarata problema. În ultima vreme. p ovesti cu carabusi care îsi încurca picioarele în pânze de paianjen sau cu fluturi care îs i iau zborul cu aripile înca umede si sifonate si care cad. arta si dragostea. În plus. Ochii Laetitiei se îndreptara spre fata coreeanului.Tu stii ce este umorul? . dar umorul nostru este pr ea "uman". s-au grupat în masa suspendate de o creanga. . . A înteles totul. îsi da seama ca umorul nu i ntereseaza deloc auditoriul si. MERS Degetele merg pe cele doua picioare din spate.Computerul aranjeaza frazele.ving pe-ai mei sa intre în contact cu voi. Degetele deplaseaza un membru înainte si se echi libreaza în ultimul moment. Când se simt în dezechilibru. Desi aceasta pozitie nu este confortabila. O furnica este în s tare sa duca greutati de saizeci de ori mai mari decât propria greutate. Degetele sunt totusi foarte plapânde. în timp ce Degetul ridica cel mult o greutate egala cu a lui. 103 si-a dat mu lta osteneala ca sa înteleaga principiile limbajului nostru vorbit.Care? . . este deci mult mai fragil decât o furnica. În timpul sederii sale aici. dupa efluviile care vin spre ea.Aceste notiuni sunt foarte greu de înteles de cei care nu sunt oameni. s-a adun at întreaga multime a marelui mars într-o sfera vie. . Ca sa reuseasca aceasta isprava.De la evadarea lui 103.

regele de trefla. cele patru culori semnifica cele patru do menii de mutatii ale vietii. S-a aventurat deja prea departe. Drept calmant. Inima: primavara. Edmond Wells.. Nu mai exista alternativa decât reusita sau moartea. cinciul de caro.. De aceea jocul de carti banal a fost folosit ca si tarotul pent ru ghicit. Sunt multe întrebari. . De exemplu. o istorie. Toate jocurile. munca. se pretinde ca sasele de inima înseamna primirea unui cadou . si asta pâna la seful national care îi domina pe toti subsefii. Caroul: vara. Cum sunt numiti sefii? E vorba de o casta si sefii sunt alesi pur si simplu dintre copiii sefil or aflati deja la putere. 103 aminteste ca nu a înteles totul din lumea Degetelo r. dama d e trefla. Imensa tabara îsi agita antenele. un noroc. Paul deschise plosca cu hidromel pe care o salvase de la liceu. Ei savureaza linistiti trifoiul proaspat.. Fiecare Deget are un sef. Se simteau bine jucând împreuna acel joc. Pica: iarna. 4. dificultatile. Venus. tradarea unui prieten. contin ceva din întelepciunea antica. Povesteste ca la Degete exist a o ierarhie a puterii si 10 consemneaza cu o antena febrila: PUTERE: Nu toate degetele sunt egale. Beau pe rând din hidromel. Toate înseamna o etapa a e xistentei umane. o perioada de odihna. O închisoare este o încapere închisa care nu are iesire. ENCICLOPEDIE JOC DE CARTI: Cu cincizeci si doua de figuri. Printesa 103 îsi croieste drum printre corpuri pâna la o fereastra vie. Zidurile vorbesc podelelor. calatoriile. asul de inima. Jupiter. el însusi supus unui sef. Mercur. Trefla: toamna. EMISARII ZEITEI Julie si prietenii ei din al treilea volum vazusera atâtea lucruri în timpul zilei încât erau prea tulburati ca sa doarma. jocul de carti obisnuit es te în sine o învatatura. patru influente ale planetelor. Marte. val etul de pica. celebritatea. saptele de inima. Cont empla orizontul spre est. casatorie. Vorbeau despre tot ce li se întâmplase si evitau sa abor deze absenta lui Narcisse. Ji-woong le propuse sa joace Eleusis. afectivul. Acum reuseste sa mearga vreo zece pasi la rând cu ajutorul cârjelor din crengute. patru emotii. Melcii care pasc jos nu iau parte la discutiile însufletite. Acestea fiind zise.5 face o mica demonstratie. Unele au drept de viata si de moarte asupra altora. PARTIDA A PATRA TREFLA 188. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 1. Cifrele si personajele nu sunt alese la întâmplare. usile discut a cu tavanele. cearta cu o fiinta draga. 2. el însusi supunându-se unu i sef. A re foarte multe elemente de comunicat trupei sale. chiar si cele m ai simple. Procesiunea nu se mai poate întoarce. Patru anotimpuri. 3. volumul III 189. E nerabdatoare sa se întoarca acolo ca sa-si completeze cunostintele caci au ra mas multe de descoperit. Aceste Degete "mai importante" pot sa ordone sa fie batute mar Degetele inferioare sau sa fie închise în închisori. dar 103 nu zaboveste prea mult asupra subiectului. Mai întâi..

Juli e nu întelegea cum de esuasera la liceul din Fontainebleau. Locuito rii depasisera timpul de referinta al lumii reale si acum traiau în 2130. Politicienii. a fost combatuta în special de Origen e. Francine continua sa circule prin orase. Nu era asta cea mai mare dovada de respect a unui zeu pentru poporul lui emancipat? Nu-i deranja decât ca sa testeze detergentii si concepte noi.. numita si biteism. Pentru gnostici. volumul III 191. Francine le oferise liberul arbitru. . Descoper isera noi moduri de locomotie pornind de la energia electromagnetica si leacuri noi bazate pe unde. Se uita cu mare atentia la ecran. zari inscriptii care le cereau zeilor.Au ucis "oamenii-punti"! Într-adevar. Popor ingrat. Toti îsi lansara programele. ecranul îi ex ploda în fata. Acum se afisa pe micul ecran. Francine îi ceruse batrânului sa caute memor ia serverului lor "Revolutia furnicilor". În cinci minute. zeii celor mai mari lumi incluzân du-i pe zeii lumilor mai mici. cei de la San Francisco fura de acord sa le transmita în sens invers ansamb lul datelor. ENCICLOPEDIE MISCAREA GNOSTICA: Dumnezeu are un Dumnezeu? Primii crestini din antichi tatea romana au fost nevoiti sa lupte împotriva unei miscari eretice care era conv insa de acest lucru. În cele din urma. peste tot . în secolul al II-lea e. computerul piramidei se umplu cu memoria Revolutiei. "Zei. divi nitatile se îmbucau una în alta ca papusile rusesti. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. superior lui.Sunt tare curioasa sa vad cum a evoluat Infra-World.Au înteles deci ca sunt doar o iluzie informatica. chiar daca era proasta sau sinucigasa. ci exis ta altul. Edmond Wells. Circula în Infra-World ca sa înteleaga mai bine ce se petrecea si. Aceasta credinta. TRECEREA FLUVIULUI Iata-le din nou în fata fluviului.. Locuitorii puteau sa-si aleaga un tiran sângeros. publicistii si jurnalistii nu putusera sa opreasca mâinile r azbunatoare. Peste tot. gnosticismul.Arthur intra în încapere. . În acel moment. Se repezira în sala computerelor. spuse Francine foarte tulburata. de data asta furnicile au atuul . Dupa ce se ident ifica. Poate au dedus ca exi st. lasati-ne în pace. Nu intervenea în viata lor. . brusc. corpurile oamenilorpunte erau expuse. 190. mutilate în mod cumplit. . si nici asta nu acceptau. si locuitorii cereau sa se emancipeze de tutela ei. ca si cum locuitorii din Infra-World tinusera sa adreseze un mesaj locuitorilor lumii superioare.Am reusit sa intru în contact cu universitatea voastra americana de la S an Francisco. sa redea libertat ea locuitorilor virtuali. gnosticii au fost masac rati iar putinii care au mai ramas îsi practica cultul în cea mai totala discretie. Francine observa acea lume paralela si percepu ceva care nu era în regula. în cazul în care îi vedeau. un anume Marcion a afirmat ca Dumnezeul la care se rugau nu era Dumnezeul suprem. daca asta doreau. Francine se instala la tastatura si discuta cu cei de la San Francisco.n. la intrarea oraselor. Francine luas e hotarârea sa nu impuna nici o morala si sa le respecte alegerea. Totusi. Într-adevar. Zoom-ul pe intrarea oraselor o facu sa tresara." Ca zeita. spionii fusesera spânzurati si expusi la vedere. Constata ca lumea ei virtuala cunoscuse o crestere exponentiala. Francine fu ultima care îsi lansa programul. Simplii crestini si crestinii gnostici s-au înfruntat multa vreme ca sa determi ne daca Dumnezeu avea si el un Dumnezeu. caruia trebuia sa-i dea socoteala.

Francine scoase ecranul. 192. Ajunse pe celalalt mal. se culcara fiecare în încaperea lui. . Dupa atâtea emotii. cei din volumul trei. propuse David. Acei oameni ar putea sa fi e periculosi pentru noi. Unul vechi. Într-un colt. Mai înainte de a fi pu tut sa repete agresiunea.Ce facem cu lumea asta. Avu grija ca acest computer s a nu aiba nici un modem.Au gasit deci mijlocul de a avea acces la reteaua noastra informatica. dar tremura de frica si de furie. Cartela electronica a crezut ca aparatul functiona la 220 de volti în timp ce el era la 110. .Au vrut sa fie emancipati.Nu! exclama Francine..De ce-i lasi sa traiasca? întreba Julie. .Incredibil! Au trimis un mesaj informatic conceput sa-însele recunoaster ea de ecran. . ce-as putea sa fac ca sa-mi omor timpu l?" 5 continua sa se roteasca în jurul taberei cu cârjele-crengute.Sunt inactivati. corpul ei se va adapta pâna la urma la aceasta po zitie ciudata si va evolua în forma bipeda cu caractere genetice pe care le va tra nsmite copiilor ei când.. Au modificat identificarea aparatului. LIPSA DE OCUPATIE: Degetele au o mare problema: lipsa de ocupatie.. zise Ji-woong îngrijorat. Chiar daca au devenit ag resivi fata de noi. nici o conexiune cu alt aparat. Degetele. iata-te redus la cea mai simpla expresie ! O discheta de plastic magnetizata protejata de un învelis rigid. Oamenii din Infra-World încercasera sa-si asa sineze zeita creatoare! Un deicid! Lucie o pansa pe blonda. si acum. 5 e convinsa ca mergând mult pe doua picioare. în timp ce Arthur cerceta componentele în spatele e cranului spart.. Popor rebel. De acum în ainte Infra-World functiona în circuit închis si nu mai avea putinta sa ia legatura cu zeii lui sau cu altcineva. NEHOTARÂREA UNEI FEMEI Francine abia avu timp sa-si puna mâinile la fata ca sa evite cioburile tu bului catodic. tastatura si mausul. experienta trebuie continuata. Iar singura. ca sa scrie ultimele capitole despre acele animale mari atât de p utin cunoscute.. spuse Leopold. acum sunt. Sunt singura specie anim ala care îsi pune întrebarea: "Bine.Nu te poti juca la nesfârsit de-a ucenicul vrajitor. 24 asteapta sa se întâlneasca cu Degetele. Toti se uitara la discheta de parca ar fi fost un sarpe veninos. o distrugem? întreba Zoe. Instala Infra-World pe hard disk si îl porni. Era sigura ca Ji-woong va veni la ea. . voia sa cunoasca dr . care îsi revenea din soc. Facu o copie pe discheta apoi sterse programul de pe hard disk. Chiar si melcii care transporta jaraticul cald trec podul viu fara ca vr eunul sa se înece.numarului. . De fapt. . Julie se înfasura în cearceafurile ei noi. . Îi ceru lui Arthur alt computer. 7 face schite ale aceste i scene pe o frunza în timp ce 10 nu pierde nici un cuvintel pentru feromonul zool ogic. . Infra-World reîncepu imediat sa traiasca fara ca miliardele de locuitori s a fie constienti ca un timp trecusera pe o simpla discheta.Poate ca într-o zi va fi interesant de vazut unde au ajuns.. si ea. Acum când totul se accelera si devenea periculos. Suprasarcina a pr ovocat explozia ecranului. Ochelarii îi protejasera ochii si nu se alesese decât cu câteva zgârietur i. .. Sunt atât de multe încât corpurile lor lipite pot sa formeze un pod plutit or pe care trec milioane de alte furnicii. Trebuia sa continue de unde fusese ra întrerupti. furnicile din marele mars fac o noua tabara si 1 03 le relateaza alte lucruri despre Degete. 24 se ocupa numai de saga lui. . va gusta într-o zi din jeleul regal al viespilor. Au gasit mijlocul de a actiona în lumea noastra.E mai bine sa deconectam total Infra-World.

de parca n-ar fi auzit întrebarea. . hormonii circula apoi de la un cap la cel alalt ca si cum ar fi unul singur si.. daca un robot e capabil sa perceapa durerea unui om si sa sufere din cauza asta. ea se dadu înapoi.. pe scoarta unui copac. îl astepta sa se reîntoarca. Daca punem electrozii unui galvanometru. David se aseza pe mar ginea patului si aprinse veioza. Copacul percepe deci distrugerea celulelor în cazul unei rani om enesti. cele doua furnici n u se limiteaza doar la schimbul de informatii. ar fi justificat sa i se retraga calitatea d e om.Crezi ca magia va reveni? . Prin intermediul antenelor.. Julie sari din pat. Julie se ridica repede si deschise. Te rog sa pleci.. Julie era putin tulburata ca se afla în încaperea ei und e îl astepta pe Ji-woong sa apara dintr-o clipa în alta. iar cineva care se sprijina pe el se taie la un deget cu cutitul. Ea raspunse aproape fara sa vrea: . astfel.Ce s-a întâmplat? întreba tânarul dezamagit. . Si nici ea. Acum vreau sa ramân singura. Credeam ca. Dupa scriitorul american Philip K. Era Ji-woong. Cineva batu la usa. atâta tot..Încercam? 193. Pornind de aici. . am tras cu ochiul si am gasit ast a. Apoi o întreba cu blândete: . Am gasit d oua perechi de antene si le-am luat. . toti cei car e provoaca durere semenilor lor fara sa fie afectati de ea. Privirile li se întâlnira. Ji-woong nu întelegea comportamentul fetei. Se uitara la antene ca la fructul oprit. David îi arata doua antene mici de culoare roz terminate cu un cap at nazal. . zise el luând-o în brate. Puse cutia în lumina. O lipi mai strâns de el. .Magia te învaluie doar o data.. Batai discrete în usa. pathos înseamna "sufe rinta". Îl saruta pe obraz. Ea ramase nemiscata si tacuta.Dar tu venisesi la. Se întinse din nou în pa i se gândi la noua situatie. Avea în mâna o cutie mica. magia s-a risipit.. toti copacii p ercep acest lucru si sunt afectati..Lumea din piramida doarme. . de a p ercepe si a le împartasi bucuriile sau durerile. Dick. daca un om nu e în stare sa perceapa durerea altuia. .Traiam un moment atât de feeric atunci când. ENCICLOPEDIE EMPATIE: Empatia este calitatea de a simti ceea ce simt ceilalti. Asta înseamna ca atunci când un om este asasinat într-o padure.M-am plimbat putin prin laboratoare. În cutie.Antene artificiale pentru o comunicare absoluta între oameni! Julie se r idica pe perne. asasinii si teroristii.S-au petrecut atâtea lucruri de atunci.. . În schimb. total. perfect. se înteleg în întregime. Dar curiozitatea se dovedi mult mai puternica. merita sa fie numit uman. . .Îti amintesti? Edmond Wells spune ca în cazul unei CA. Dar era David. începu el.) Si plantele percep durerea. apoi.. De ce-l respinsese daca îl dorea atât de mult? Acum. aut orul romanului Blade Runner. ap arat de masurare a rezistentei electrice. N-am vrut sa deranjez pe nimeni. Astfel ar fi pedepsiti tortionarii.M-am temut tare mult ca n-am sa te mai vad. .Ce-ai gasit? . ci îsi branseaza direct creierul la celalalt..Nu stiu. se constata o modificare a ac estei rezistente. Când tânarul vru s-o sarute pe umar. s-ar putea imagina o noua sanctiune penala: privarea de t itlul de fiinta umana.Ce cauti aici? Fara sa raspunda. . (Iu greceste. îl împinse afara si închise încet usa. Ea se desprinse din bratele lui.Ai vorbit cu Arthur? întreba ea.agostea.

David lua Enciclopedia si cauta pasajul despre CA. GREUTATEA PICIOARELOR Maximilian era convins ca descoperise în sfârsit o pista serioasa. imprimând astfel o urma mai adânca la nivelul degetelor decât la calcâi. Când amândoi reusira sa stapâneasca acest exercitiu. Julie se uita la antene neîncrezatoare. Apendicele semanau cu doua mici coarne roz din plastic. Pista îl duse la o cuveta încercuita de rugi.Antenele trebuie introduse în nari. Recunoscu frica. Numai ca creierul sau nu era înca pregatit sa-i acorde atentie. Dar se obisnuira. dorinta si stresul. CONSTIINTA PREZENTULUI . Julie fu imediat asaltata de mirosul sudorilor lor. O fata si un baiat trecusera pe-acolo. Maximilian recunostea locul. probabil o pompa care aspira si propulseaza moleculele noastre odorante.Edmond Wells. Acolo se luptase cu viespile. Maximilian încerca sa înteleaga cum disparuse piramida. Lumea e plina de semne care te ajuta de fiecare data când ai necazuri. David lua o antena. Comisarul det erminase sexul dupa câteva fire de par. ceea ce va spori enorm. Era minunat si îngrijorator totodata. domnule comisar? 195. în emisie si r eceptie. în centrul careia se înalta o coli na. trebuie sa contina un sistem electro nic. aceste mirosuri de sudoare îi transmisera niste informatii pe care se doved i în stare sa le decodifice treptat. toate emotiile noastre trec deci rapid în sânge. volumul III 194.Haide! David desfacu doua perechi de antene nazale. sudate la despartitura narilor si prelungite cu dou a tije fine de cincisprezece centimetri.Si acum ce facem. Firele de par lung si negru semanau cu parul lui Julie. Este deosebit de dezvoltat la nou-nascut. caci plasticul comprima peretele nazal. Dar unde era piramida? Se uita la degetul de gresie care parea ca raspunde la întrebarea lui indi când colina. simtul nostru olfactiv. În spatele lui. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Urma lasata de vârful bastonului lui David îl convinse ca daduse într-adevar de urma lor. Spre marea sa surpri ndere. politistii se agitau nerabdatori. Oamenii îsi pierd parul peste tot fara sa-si dea seama. . Partile destinate sa serveasca drept antene propriu-zise erau formate di n unsprezece segmente cu micropori si prevazute cu un sant ca sa se poata uni cu cele din fata. . Cavitatea nazala fiind o mucoasa strabatuta de mici vene permeabile.Totul prin simtul olfactiv? . . David îi facu semn sa inspire foarte puternic si sa lase miresmele sa urce pâna la creier. simtul nostru de animal. care po ate sa recunoasca mirosul laptelui mamei sale.Conform schemei din Enciclopedie. La început fu putin mai greu. Urmele de pasi erau clare. Simtul olfactiv este primul nostru simt. Tânarul apasa pe micul buton pe care scria on. În spatele cavitatilor nazale se afla neurocaptatori care vor t ransmite direct creierului informatiile chimice. închisera ochii si inspirara.Bineînteles. Vom comunica direct nas la nas. simtul nostru orig inar. . îi ceru fetei sa se apropie . Citi: . Vârsta lor tânara era usor de recunoscut dupa faptul ca deplasau spre partea din fata greutatea picioarelor . Scoase carnetul si s e uita la schita pe care o facuse ultima data. îsi introduse o pereche de an tene în nari si o invita si pe Julie sa faca la fel.

Îi arata cum îl vedea si fu foarte mirat. ramase nemiscat. Îsi apropie de ea a pendicele senzorial. Ceata rosie se transformase într-o materie groasa care curgea spre ea ca o lava care încerca sa patrunda cu for ta în narile ei. imediat dupa aceea. Îl conduse la o vizuina astupata de un cap enorm. aparea ca un iepure speriat si disparea imediat. Îsi explicara totul. Neuronii ei pactizara cu neuronii lui David: vorbi ra unii cu altii. În Antichitate.Ce-i? Ai ceva de ascuns? . Vazu un mic t unel în care intra. iepurasul atât de speriat se ivi din nou.Îmi vei afla gândurile cele mai intime? .E ciudat. cu blana palpitânda si de data asta fata întelese. în ciuda rezistentei tânarului. e giptenii scoteau creierul faraonilor lor cu ajutorul unor tije bagate prin nari. aminti rile care ieseau din creierul vecin. La urma urmelor. Julie si complicitatea lor. acum era în mintea lui. . sopti David. Îl considera un tânar plapând si timid. o comunicare t otala si sincera. p ercepu altceva. proiectele. . 1 + 1 = 3. ca si cum ar fi introdus acolo suc de lamâie. Respirau în acel ritm cât se poate de natural..Asculta-ne senzatiile. Ea îi daduse tot curajul ca s-o scape din ghearele lui Gonzague Dupeyron si a bandei sale. am impresia ca vei patrunde în mine. Aici era invers: creierul intra în cavitatea nazala. zise David încetisor. Percepea imaginile. atragatoare si parfumata. Julie râse nervos. o linisti David. un gând m ic cu o culoare care gâdila. David respira armonios pe gura. ea era o fata de o frumusete si o i nteligenta extraordinare. Apoi. nu? Julie se adresa direct mintii lui. Julie era socata. brusc. se atinsera. Prin minte îi trecu un gând neplacut. Erau trei.Esti gata? . Lui Julie îi era teama de ce avea sa descopere David în ea. Pentru el. Închisera ochii. Antenele lor se Cautara o clipa.Vom cunoaste doar ceea ce oamenii viseaza de mult timp. Julie se trase putin înapoi. Ea crescuse odata cu suflarea solutiei la ora de matematica.Inspira. cu pleoapele închise. . Deschise iar ochii. În fata ei. Acum se simtea putin ridicola cu acea prote za de plastic la vârful nasului. gândurile lui David patrunsera în emisferele ei cerebrale. Era afectiunea pe care David o avea pentru ea. înainte de a-i mumifica. David circula prin creierul lui Julie. David. mirosurile. În sp atele usii alerga o fetita si se lua dupa ea. . Fata ei se deschise ca o usa si dadu la iveala un creier în forma de furnicar. se apreciara si devenira prieteni. Imaginile se stersera si o voce tâs ni din interiorul ei. îsi dezvaluira totul. David o prinse cu fermitate de cap. Fruntile lor se atinsera pe toata su prafata. Inspira puternic si. muzica. mirosul nasului lui David. Probabil ca semana cu o langusta. . sunetul. Îi arata si el cum o vedea. Nu era usor. îsi întelesera adevaratele sentimente reciproce. . Îl întelegea pe David. capul lui Julie. Era o afectiune pe care o avusese pentru ea din prima clipa în care o zari se. capul e ultima mea fortareata. Se retinu caci. Îl vizualiza.Ai ajuns. David vizualiza un nor albastru si o usa care se deschide în acel nor. Julie simti apoi niste furnicaturi ciudate în cavitatea nazala. David o prinse usor de ceafa si o ruga sa închida ochii. Ea îl împi nsese s-o includa în grupul lui de rock. Inspira si fu napadita brusc de un miros cumplit de nas. Vru iar sa se retraga. dupa care se fixara una de alta. Julie se g rabi sa-l imite.Ca toata lumea. Ideile lui David circulau cu viteza gândului în propriu l ei creier. o ceata rosie. plin de circumvolutiuni si de culoare. Uneori. dar aciditatea lamâii las a locul imediat unui miros greu de opiu. Julie simti ceva nou. Fu gata sa se desprinda de el. din ceata lui rosie. murmura Julie.

o fata adormita.Va înselati. . Sub cearceaf. . Edmond Wells. locuitorii piramidei nu avusesera timp sa duca la bun sfârs it acest proiect. DRAGOSTEA! Acolo se pierdeau urmele. trei porticuri reprezentau: . raspunsera ei la unison. iarba. Deasupra. Arthur baga capul pe usa. tavanul încaperii unde se afla Julie. templu l lui Solomon este o figura geometrica calculata ca sa formeze un câmp de forte. nisip. Sub pamânt. un cearceaf de bumbac.Lumea mistica: partea de divinitate care exista în fiecare dintre noi. Sub pantoful lui Maximilian. Venise sa o trezeasc a si nu fu deloc deranjat de prezenta lui David în patul fetei. cioc! Julie se trezi tresarind. Maximilian se plimba de colo pâna colo pe colina fara sa înteleaga cum disparuse astfel o piramida de beton. În fundul templului era plasa t cubul perfect al Sfintei Sfintelor. douasprezece pâini reprezentau fi ecare luna a anului. .Lumea emotionala: sufletul. în marele sanctuar triunghiular. . .Lumea spirituala: inteligenta. pietre. un perete de beton. cu tandrete. 196 ENCICLOPEDIE TEMPLUL LUI SOLOMON: Templul lui Solomon din Ierusalim reprezenta modelu l formelor geometrice perfecte. sub iarba. pamânt. adormira unul lânga al tul. Sub piele a fetei.Probabil ca va trebui sa mai asteptam câteva secole pâna când oamenii se vor putea deda unei Comunicari Absolute. Avea impresia ca îi lip sea un element ca sa poata întelege ce se petrecuse în jurul lui. În cadrul lumii divine. muschi. Îsi scoasera an tenele nazale si Julie se ghemui lânga David ca sa se încalzeasca.Da. Situat în centru. a mers perfect. În Sfânta Sfintelor se afla altarul din lemn de salcâm. sfesnicul cu sapte brate simboliza cele sapte pla nete.Lumea materiala: corpul. numarul de aur a fost masura dinamica sacra.Formarea. El îi mângâie usurel fa ta si parul si. sânge. Arthur îi întreba pe cei doi tineri care se frecau la ochi daca functionaser a bine. Sub tavan. Ele reprezentau cele patru lumi care formeaza existenta. L a început. Era perfect cubic cu l aturile de cinci coti. Era format din patru platforme înconjurate fiecare cu un zid de piatra. .Actiunea. Atunci Arthur izbucni în râs. . Tinerii se uitara la el fara sa înteleaga în timp ce batrânul îsi înabusea accesul de tuse ca sa le explice ca acelea erau abia niste pr ototipuri. vene. Cioc. lung de o suta de coti. sistemul vostru e foarte bine pus la punct. În realitate. aer.Un val rece le trecu pe sira spinarii când comunicarea înceta. . Vazu antenele pe n optiera si întelese ca le folosisera. Forma generala a monumentului era un dreptunghi mare. o talpa. sub talpa. HAIT. radacini. Batu solul cu talp a pantofului. Sub aer.Creatia. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. lat de cincizeci de coti si înalt de treizeci de coti. templ ul era lung de treizeci de coti si lat de zece coti. volumul III 197. Sub be ton. . Dupa textele vechi si mai ales cele ale lui Filon din Alexandria. Asezate pe suprafata lui. Tabernacolul se considera c a condenseaza energia cosmica. Templul fusese conceput ca un loc de trecere între doua lumi: vizibila si invizibila. Sub nisip.

alte insecte sunt pe post de relee. Arthur puse cu grija prototipul în cutie. 198. Dupa expresia de pe fetele lor. oamenii vor putea sa aiba si ei CA-ul lor si ati trait o experienta unica. Exista însa insecte care adauga în tr ecere interpretarea lor personala: De ce tipa femelele Degetelor? Li se raspunde: Ca sa-si faca pradatorii sa fuga ca sa nu le deranjeze în timpul copularii . Când crezi foarte tar e în ceva. Arthur întelegea foarte bine ca Julie si D avid erau foarte dezamagiti. Nu sunte m pregatiti pentru asta. -M-ar mira sa fi putut merge fara baterii. Printesa 103 simte în spatele ei mirosul enorm si greoi al multimii aflate în mers. masa întunecata a pelerinilor furnici înainteaza pe doua coloane ca sa nu calce în bale. În ceea ce priveste femela Deget. Printesa 103 si Printul 24. SEXUALITATE: Degetele sunt specia animala cea mai sexuata. si totusi.replica David. atâta tot. discutau despre lumea Degetelor fara sa acorde atentie decorului din jur si nic i coarnelor oculare ale melcului lor care uneori se uita la ei. probabil pentru ca scria un pasaj pe aceasta tema. Nu se stie de ce. În timp ce toate celelalte animale îsi limiteaza activitatea sexuala la o sc urta perioada a anului numita "perioada nuptiala". actul reproductiv dep aseste rareori doua minute.Ai naibii copii. Degetul mascul este capabil sa stapâneasca actul sexual si sa-l prelungeas ca cât de mult doreste în timp ce. Degetele îsi alunga pradatorii prin tipete. tran smisia odoranta nu functioneaza nici ea perfect si informatiile ajung uneori put in cam deformate. zdruncinati usor de melcul lor de calatorie. Printesa a zis ca femelele Degetelor scot tipete în timpul copularii. Peste tot e jaratic fumegând. ici si colo. Printesa 103 nu se vrea deloc deista. CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE Printul 24 ceru precizari despre sexualitatea Degetelor. Cum sa se declanseze pompele olfactive? Dus rece pentru cei doi tineri. . În reali tate. sperând ca vor nimeri momentul potrivit pentru f ecundare: nici un semn exterior nu-l informeaza pe mascul despre ovulatia femele i. Degetele sunt în permanent a dispuse sa faca dragoste. Insectele din coada procesiunii primesc versiunile cele mai deformate al e mesajului originar.Si când vor putea functiona. taberele lor sunt acum atât de importante încât nu ma i atârna ca niste fructe. . O si fac de altfel oricând. din ce în ce mai multe pa rticipante la mars încep sa considere Degetele ca pe niste zei si au impresia ca p . mormai el pe scara. Dar e deja foarte mult. Când se opresc.. chiar si imaginar. e ca si cum ar exista cu adevarat. oare e bine ca aceste antene artificiale sa se raspândeasca? Închipuiti-va ce s-ar întâmpla data toata lumea ar fi în stare sa citeas ca în mintea celorlalti. copii. . Ca si transmisia orala. Trebuie sa stiti ca în felul asta s-au întemeiat multe religii. .. Arthur era tare amuzat. Feromonii relatarilor ei nu ajung totdeauna pâna la capatul sirului lung s i. ci acopera brazi întregi. ea scoate strigate la paroxismul actului .Serios? Batrânul paru bucuros. Parerea mea e ca ar fi o adevarata catastrofa. Sub ei. demonta antenele si arata un loc gol. V-ati închipuit ca cu aceasta jucarioara. lucrurile s-au întâmplat ca si cum chiar ar fi functionat. la majoritatea mamiferelor. Nu le mira nimic din partea Degetelor.V-ati închipuit ca merge.

Puse mâna pe detonator si începu repede numaratoa rea inversa: . În caz de pericol. Laetitia Wells. În piramida rasuna alarma. Toata lumea o lua la fuga spre sala de control. acesti spioni zburatori transmisera teleimagini mai apropiate. Jonathan si Laetitia adusera o valiza cu eticheta "Observatie" Era plina de muschi. Arthur Ramirez suspina si zise: . ALARMA: Deoarece Degetele nu cunosc limbajul odorant.Suntem atacati. În interstitii mici. Era foarte bine. ateriza pe gâtui politistului care mânuia picamerul si îi inocula un an estezic. Alti locuitori ai cuibului li se alaturau în fata ecranelot de control. 199. OUL SPART Julie vru sa-l sarute din nou pe David. în timp ce cei patru le suprav egheau teleghidarea si traiectoria prin videoperiscoape. striga: . Printul 24 cere si alte informatii. antenele de televiziune sunt primele informate si semnaleaza p opulatiei existenta unui pericol.. În piramida totul începu sa vibreze iar inimile batu ra mai tare. Cei care nu intra în proc esiune sunt din ce în ce mai îngrijorati. zise Arthur. se aflau alte furnici zburatoare. Se apropiau oameni înarmati cu picamere. alarma se manifesta printr-o lama rosie care clipea. To ti locuitorii piramidei urmareau cu anxietate miscarile politistilor în jurul cuib ului lor. . . nu dispun de feromoni de a larma..Sa continuam totusi. Nu numai ca acest mars consuma din ce în ce mai mult vânat. . Maximilian dadea ordine precise într-un aparat de emisie-receptie. numerotate.Suntem terminati. dar vânatul este si din ce în ce mai mult. cele patru insecte fura lansate în tuburi. Oamenii din piramida nu mai dispuneau de alte arme decât furnicile zburato are iar ele devenisera acum inofensive. Un picamer începu sa loveasca colina. În încaperea lui Julie. Maximilian striga ordine în aparatul de emisie-receptie si. o v oce foarte cunoscuta: . De exemplu. spuse Julie. arunca o privire surprinsa si. Omul se prabusi. Jonathan si Laetitia se grabira sa scoata alta valiza care purta etichet a "Lupta". Deodata.. Politistii aratau ca niste scafandri. cum dau alarma. Toata lumea se uita la ele cum trec prin padure. picamerele se oprira. dar toti stiau ca în cele din urma vor atinge peretele cuibului. Ecranele video erau pline de siluetele politistilor care luau pozitie pe colina .. Pamântul atenua zguduiturile.Iesiti imediat! Sunteti încercuiti. Nu mai puteau fi atinsi de acele mirmeceene. Repede. o camioneta aduse costume complete de apicultori.S-a terminat! murmura David. Protejati astfel. politistii strapunsera fara greutate pamântul. Politistii puneau dinamita în gaurile de be ton.articipa la un pelerinaj. Sosi un camion încarcat cu unelte de escavat. În general. fara comentarii. Otelul pi camerelor atingea acum betonul. pilot ata cu îndemânare. Ji-woong întredeschis e usa. Jason Bragel si Jacques Melies se insta lara în fata ecranelor de control si apucara maneta de pilotare. O furnica de lupta. Maximilian se gândise la toate. trebuie sa mergem. În curând. declanseaza semnale auditive: sirene (care functioneaza cu pompe de aer) sau semnale vizuale (lumini rosii care clipesc). Patru dintre aceste minuni ale micromecanicii fura duse spre gurile de a erisire. de afara.Iar blestemul Cromagnon. fript. Jonathan Wells. dupa câteva minu te. Se uitara unii la altii neputinciosi. iar furnicile zburatoare nu pu teau sa fie eficace decât daca aveau o traiectorie foarte precisa. În acel moment auzi. Ca niste torpile submarine. Arthur nu pilota caci mâinile îi tremurau prea tare.

MARELE PELERINAJ Printesa 103 recunoaste drumul. ENCICLOPEDIE ZERO: Desi gasim urmele lui zero în calculele chinezilor din secolul al II -lea e. 0 înmultit cu cinci face 0. . manânca de trei ori pe zi. Dar abia în secolul al XlII-Iea conc eptul de zero a ajuns în Europa prin intermediul lui Leonard Fibonacci (probabil o abreviere a lui Filio di Bonacci). de mirosul Degetelor. zero asa cum îl folosim noi este originar din India. Acest sistem de trei mese pe zi permite probabil Degetelor sa-si separe zilele în doua parti. doar mergând pe o pânza. peste tot în lumea animalelor. 3) când sunt capabili sa alerge destul de repede ca sa captureze aceasta hrana. cu mult înainte. precum si la mayasi. Unii i nchizitori au considerat acest zero diavolesc. pâna când informatia va ajunge pâna la capat si va fi tradusa în toate limbile cetatilor straine. Se apropie de Marea Întâlnire. care era.. le facea nule pe toate cele care încercau sa se înmulteasca cu el..n. Edmond Wells. fie ca le e foame sau nu. În timp ce. Prima masa deschide dimineata. daca se opreste brusc. 200. Printesa cere sa se semnaleze în partea din spate a procesiunii ca primele rânduri se pregatesc sa-si încetineasca mersul. daca adauga pute re unor cifre. volumul III 201. BUNA ZIUA Sunt acolo. arabii I-au copiat de la persi si i-au dat numele pe care îl cunoastem. 203. trei. Si dupa mirosurile pe care le repereaza . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. toti manânca 1) când le e foame. un negustor venetian. Nimic agresiv. a doua masa o închide si deschide dupa-amia za.. În secolul al Vll-lea. ceea ce Degetele numesc "pi cnic". I-a luat locul o colina si de jur împrejur domneste o mare dezordine. 1 înmultit cu 5 face 5. a treia masa închide dupa-amiaza si pregateste somnul. persii l-au copiat dupa indieni. multe furnicile vor fi calcate în picioare de cei care nu vor putea sa se opreasca destul de prompt. 1 era numit marele respectuos caci lasa intact ceea ce er a înmultit cu el. Se spunea ca 0 este marele anihilator. (notat cu o s pirala). În curând vor zari cuibul uman de unde a eva dat. Trebuie spus ca. Nu mai exista cuib. Ultima data când a perceput atâta tumult si str es fusese atunci când întrerupsese. Când Fibonacci a încercat sa le explice contemporanilor sai interesul pe care îl prezenta zero. MASA: Degetele sunt singurele animale care manânca dupa un ritm precis. În schimb. nimic ostentativ în aceste semnale olfactive. Câteva secole mai târziu. unu. în cele din urma. Printesa 103 priveste peisajul si e uimita. Aerul e plin de miro suri de frica. Toate insectele participante la pelerinaj emit feromonul lor de prezenta re. cinci. zis Leonardo din Pisa. lucrurile s-au aranjat totusi. Biserica avea prea mare nevoie de contabili buni ca sa nu înteleaga interesul cât se poate de materialist al folosirii lui zero. Degetele. 103 crede ca sunt multe. patru. Biserica a considerat ca asta va rasturna multe lucruri. (notat cu un punct). Stie ca procesiunea a devenit acum atât de lunga încât. doi. 202. FEROMON ZOOLOGIC: MASA Salivatoare: 10. 2) cân d zaresc mâncare în câmpul lor vizual. Molecula de salutare.Sase. contrar por eclei sale. Degetele sunt acolo. caci transforma în zero tot ce se a propie de el.

Molecula de salutare catre toate Degetele prezente. Cum feromonul Deget seamana mult cu cel care însemna Zeu, multe se înseala. Alungat, irationalul se întoarce în galop si cum se petrece ceva de-a dreptu l extraordinar, a si pus stapânire pe el! Molecula de salutare catre toti zeii prezenti. Escaladând zeii, furnicile emit feromonii cei mai prietenosi. Au înteles foa rte bine ca de acum înainte, când te apropii de un Deget, trebuie sa te adresezi lui cu mult respect. Molecula de salutare tuturor zeilor prezenti, emit ele la unison urcând pe acele animale caldute cu mirosuri tari. 204. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI SHABBATAIZEVI: Dupa ce au facut mii de calcule si interpretar i esoterice ale Bibliei si Talmudului, marii eruditi ai cabalei din Polonia au p rezis ca Mesia va aparea foarte precis în anul 1666. În acea perioada, moralul evrei lor din Europa de Est era foarte scazut. Cu câtiva ani înainte, hatmanul cazac Bogda n Hemelnitki luase conducerea unei armate de tarani ca sa puna capat dominatiei marilor proprietari feudali polonezi. Neputând sa ajunga la ei în castelele lor bine fortificate, hoarda, cuprinsa de o frenezie ucigasa, s-a razbunat pe micile târgu soare ale evreilor considerate prea fidele suzeranilor lor. Câteva luni mai târziu, când aristocratii polonezi au lansat raiduri sângeroase de represalii, satele evreil or au fost înca o data pedepsite si s-au înregistrat mii de victime. "Este semnul ul timei lupte a Armaggedonului", au spus cabalistii. "Este preludiul venirii lui M esia". Oricum, acesta a fost momentul ales de Shabbatai Zevi, un tânar blând cu pri virea patrunzatoare, ca sa se declare ca fiind Mesia. Omul vorbea bine, stia sa linisteasca oamenii si sa-i faca sa viseze. Se pretindea ca putea sa faca miraco le. A suscitat rapid o mare fervoare religioasa printre comunitatile de evrei pu se la grea încercare din Europa de Est. Multi rabini strigau desigur ca era un uzu rpator si un "rege fals". Au aparut schisme între evreii care îl sustineau pe Shabba tai Zevi si cei care îl contestau. Totusi, sute de persoane au luat hotarârea sa par aseasca totul, sa-si abandoneze caminul si sa-l urmeze pe acest nou mesia care îi ducea sa construiasca o noua societate utopica pe Pamântul Sfânt. Totul s-a sfârsit br usc. într-o seara, spionii sultanului I-au rapit pe Shabbatai Zevi, care a scapat de moarte convertindu-se 1a islam. Unii dintre discipolii sai, dintre cei mai fi deli, l-au urmat pe aceasta cale. Altii au preferat sa-l uite. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 205. ARMATA DE SPIRIDUSI Un tipat. Un politist se prabusi la vederea acelei maree negre si viermu itoare care se îndrepta spre ei si parea ca vrea sa-i escaladeze. Erau acolo douaz eci de oameni. Trei murira pe loc de o criza cardiaca. Ceilalti o luara la sanat oasa. Pe cele trei corpuri ale Degetelor care zac întinse la pamânt, exploratoarel e emit molecula de salutare si nu înteleg de ce nu li se raspunde. Printesa 103 le -a spus totusi ca unele Degete cunosc limbajul olfactiv al furnicilor. - Ce mai e si asta? izbucni Julie cu ochii tinta la ecranul video. Printesa 103 se uita în jurul ei la furnicile care se urca pe Degete urândule bun venit si întelege brusc ca, desi ea se afla la originea miscarii, acum acea sta o depaseste. Cere tuturor sa se calmeze. Stie ca Degetele pot sa se sperie de prezent a lor masiva. La urma urmelor, Degetele sunt foarte timide. Cele douasprezece exploratoare alearga de-a lungul coloanei si le roaga pe participantele la mars sa stea la o buna distanta de Degete. În fata, furnicile se catara pe cele trei Degete lungite la pamânt, munti calduti si tepeni.

De jur împrejur, sunt deplânse miile de furnici care, urcându-se pe zei, au fo st luate cu ei într-o cursa nebuna. Printesa 103 sfatuieste pe toata lumea sa-si pastreze calmul. Interzice tuturor sa manânce Degetele sau macar sa le muste. Cere ca nimeni sa nu intre în pan ica în fata importantei acelei clipe delicate. Apoi, dupa ce calmul revine, încearca sa-si mascheze panica si inspecteaza colina. 24 si cele douasprezece exploratoare percep faptul ca ceva nu este în reg ula. Totul a fost atât de brusc si acum totul e asa de linistit. Prea linistit. Melcii îsi scot capul din cochilie. Printesa 103 rataceste printre ferigi si gaseste gura de aerisire de la nivelul solului prin care a fugit din cuibul Degetelor. Se catara pe o stânca si se adreseaza multimii. Spune ca acea colina este unul dintre cuiburile lor si ca Degetele care traiesc acolo se numara printre fo arte putinele care stiu sa foloseasca limbajul olfactiv. E un noroc care nu treb uie scapat. Mai întâi va coborî acolo singura ca sa dialogheze cu ei, dupa care se va întoar ce sa le spuna cum a decurs întrevederea. Între timp, încredinteaza responsabilitatea lungului mars lui 24 si celor do uasprezece exploratoare. În timp ce furnicile zburatoare-teleghidate filmau covorul negru care acop erea colina, la una dintre gurile de aerisire se auzi un fel de râcâit. Arthur se du se sa vada ce este si zari o furnica destul de mare echipata cu niste aripi mici . Tinea o ramurica între mandibule ca sa bata mai tare. Ceru sa fie lasata sa intre. Pe fruntea ei se putea zari un semn galben si fata batrânului se lumina brusc. 103! 103 se întorsese. - Buna ziua, 103, spuse el foarte emotionat. Prin urmare ti-ai tinut pro misiunea, te-ai întors... Furnica rosie, incapabila, fireste, sa înteleaga aceste cuvinte auditive, îs i misca pentru orice eventualitate antenele pentru receptionarea mirosurilor buc ale ale lui Arthur. - Si acum ai aripi! se minuna batrânul. Cred ca avem multe lucruri sa ne s punem! O lua între degete cu mare grija pe 103 si o duse pâna la aparat. Toti oamenii din piramida se adunara în jurul aparatului în care 103 se inst ala comod si îsi punea, ca altadata, antenele în contact cu tijele din cutie. - Buna ziua, 103. Masina hârâi si vocea sintetica raspunse: - Salutari, Arthur! Arthur se uita la ceilalti cu o privire înfrigurata si le ceru sa se întoarc a la ecranele lor. Prefera sa vorbeasca singur cu prietena lui. Toti întelesera ca batrânul era foarte tulburat de aceasta întâlnire si se depar tara. Ca sa fie sigur ca numai el asculta furnica, Arthur îsi puse o casca audio fonica si, împreuna, îsi spusera ce aveau sa-si spuna. 206. ENCICLOPEDIE DIFERITII NOSTRI ALIATI: Istoria a cunoscut numeroase cazuri de colabora re militara între oameni si animale, fara ca primii sa-si fi dat vreodata osteneal a sa ceara parerea celorlalti. În timpul celui de al doilea razboi mondial, sovieticii au dresat câini anti tanc. Echipati cu o mina, câinii aveau sarcina sa se strecoare sub tancurile inami ce si sa le faca sa sara în aer. Sistemul nu a functionat foarte bine, caci câinii a veau tendinta sa se întoarca prea devreme la stapânii lor. În 1943, doctorul Louis Feiser a imaginat sa lanseze la asaltul navelor ja poneze lilieci echipati cu bombe incendiare miniaturizate. Acesta ar fi fost ras punsul aliatilor la aviatorii kamikaze niponi. Dar, dupa Hiroshima, aceste arme au devenit depasite.

În 1944, britanicii au conceput proiectul de a se folosi de pisici pentru a pilota niste avioane mici întesate cu explozibili. Credeau ca felinele, temându-se de apa, vor face totul ca sa-si orienteze aparatul spre un port-avion. Nu s-a a juns la nimic. În timpul razboiului din Vietnam, americanii au încercat sa se foloseasca de porumbei si de vulturi ca sa expedieze bombe asupra vietnamezilor comunisti. Ia r esec. Când oamenii nu urmaresc sa foloseasca animalele ca soldati, ei încearca sa le foloseasca ca spioni. Astfel, în timpul razboiului rece, CIA a facut experiente destinate sa marcheze suspectii aflati sub filaj cu hormonul femelei gândacului d e bucatarie, peripalon B. Aceasta substanta este atât de excitanta pentru un gândac de bucatarie mascul încât o poate detecta si veni la ea de la distanta de câtiva kilom etri. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 207. CONVORBIREA Nimeni nu a stiut vreodata ce si-au zis în acea zi Arthur si 103. Probabil ca furnica i-a explicat de ce a fugit din laborator. Probabil ca Arthur a rugat -o sa stea acolo cu trupele sale ca sa protejeze piramida de viitorul atac al De getelor. Probabil ca 103 l-a întrebat în ce stadiu se afla proiectul de cooperare într e cele doua lumi. 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR Afara cele douasprezece exploratoare instaleaza douasprezece tabere în vârfu l colinei având fiecare un jaratic în centru. În fiecare tabara, una dintre cele douasprezece povesteste toata noaptea c eea ce crede ca se petrece în interiorul cuibului uman. Toti cred ca Printesa 103 s-a dus la zeii care stiu sa vorbeasca, nu ca cele trei gramezi de carne incapab ile sa dialogheze care s-au prabusit imediat ce au fost abordate. Printesa 103 cere acum sa se instaureze un pact irevocabil între Degete si furnici, anunta Printul 24 ca sa linisteasca pe toata lumea. La ora asta este probabil un lucru deja facut. Dimineata, primul zgomot e perceput de 5, cocotata pe cârjele ei. Niste pa le agita aerul deasupra taberei. Întelege imediat ca acele viespi mari constituie o amenintare, dar zboara prea sus ca sa poata fi atinse cu jetul de acid. Tiruri le artileristelor furnici nu bate mai departe de douazeci de centimetri iar acel e viespi sunt la mult mai mult de douazeci de centimetri de antenele mirmeceene. Pe ecranele video ale piramidei, amenintarea era si mai spectaculoasa. M inusculelor furnici-robot zburatoare, fortele de ordine le raspund cu niste elic optere enorme. Erau niste elicoptere folosite în general în agricultura. Era prea târziu ca s -o mai trimita pe 103 sa dea alarma în rândul trupelor sale. Ploaia galbuie de crist ale de acid cadea deja asupra tovaraselor ei. La contactul cu cristalele de otrava, durerea e îngrozitoare. Carapacele s e topesc, iarba se topeste, copacii se topesc. Elicopterele împrastie un amestec de exfoliant si de pesticid extrem de co ncentrat. Oamenii din cuib erau furiosi la culme. Milioane de furnici venisera ca sa pactizeze cu oamenii si acum mureau fara nici un mijloc de aparare. - Nu-i putem lasa sa faca asta! exclama Arthur. Toate eforturile lor n-ar fi dus decât la acest masacru. Printesa 103 urma rea evenimentul pe un mic ecran de control si nu întelegea nimic. - Si-au pierdut mintile, murmura Julie. - Nu, le e teama, atâta tot, raspunse Leopold. Jonathan Wells strânse pumnii si zise: - De ce trebuie totdeauna ca niste forte de neînvis sa se impuna pentru a-

i împiedica pe oameni sa cunoasca ceea ce e nou si diferit? De nu vor oamenii sa s tudieze creaturile din mediul lor înconjurator decât taiate feliute si asezate pe la mela microscopului? În acel moment, observând lichidul galbui care distrugea peste tot viata, lu i Arthur îi fii rusine ca e om. Zise cu o voce care se dorea ferma: - Gata. Ne-am jucat destul. Sa ne predam si sa punem capat acestui masac ru. Înaintara împreuna pe tunel, iesira din piramida si se predara fortelor de o rdine. Nimeni nu ezita. Nu se putea face altfel. Sperau ca prin capitulare sa op reasca baletul elicopterelor care semanau otrava. 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA Salivatoare: 10. CORIDA: Degetele sunt cei mai puternici pradatori. Totusi, se pare ca, uneori, cuprinsi de îndoieli, simt dorinta de a-si con firma acest lucru. Atunci organizeaza "coride". E vorba de un ritual ciudat în cursul caruia un om înfrunta animalul care i se pare cel mai puternic: taurul. Se înfrunta timp de câteva ore; taurul înarmat cu coarnele lui ascutite, Deget ul, cu o tepusa fina de metal. Degetul câstiga totdeauna si nu este prevazuta eliberarea taurului, chiar daca ar învinge. Ritualul coridei le ofera Degetelor ocazia sa-si reaminteasca ca sunt învi ngatorii naturii. Doborând un taur mare si furios, îsi confera din nou titlul de stapâni ai tutu ror animalelor. 210. PROCESUL Procesul a început trei luni mai târziu. În sala de sedinta a curtii cu juri d e la tribunalul din Fontainebleau e lume multa. Toti cei care nu fusesera prezen ti în momentele de glorie ale acuzatilor, venisera sa asiste la condamnarea lor. D e data asta se deplasase si televiziunea nationala. Erau prezente toate cele sas e canale nationale. Nu asistasera la reusita revolutiei, dar aveau sa asiste la executia ei. Pentru spectatori, înfrângerea este totdeauna mai interesanta si mai te legenica decât victoria. În sfârsit, pusesera mâna pe instigatorii Revolutiei furnicilor si pe savantii nebuni ascunsi în piramida din padure. Faptul ca printre ei se era un fost minist ru al Cercetarii, o eurasiatica frumoasa si un batrân bolnav, sporea latura folclo rica a procesului. Jurnalistii, cameramanii si fotografii se îmbulzeau. Bancile rezervate spe ctatorilor erau pline si alta lume se înghesuia în fata usilor tribunalului. - Doamnelor si domnilor, curtea, anunta usierul. Presedintele intra flan cat de cei doi asesori, urmati de procuror. Grefierul se afla deja la locul lui precum si cei noua jurati. Juriul er a format dintr-un bacan, un agent postal iesit la pensie, o îngrijitoare de câini, u n chirurg fara clientela, o controloare de metrou, un distribuitor de pliante, o învatatoare în concediu medical, un contabil si un plapumar. Fiecare mirosea altfel . Aprodul zise: - Ministerul public împotriva grupului zis "Revolutia furnicilor" asociat cu conjuratii numiti "oamenii piramidei din padure". Judecatorul se instala confortabil pe fotoliul sau, constient ca procesu l avea sa dureze. Avea parul alb, o barba spicata, ochelari pe nas si totul în el respira maiestatea justitiei, zburând foarte sus deasupra intereselor particulare. Cei doi asesori erau în vârsta si pareau ca venisera sa se distreze între doua partide de belota. Toti trei luara loc la o masa lunga din lemn de ulm pe care se afla o statuie alegorica reprezentând "Justitia în actiune" sub forma unei femei în

fasurata într-o toga foarte decoltata. Erau acolo cei sapte instigatori ai R evolutiei furnicilor. primii ran iti.Toate argumentele vi se par bune ca sa omorâti oamenii cu mici roboti zb uratori. Presedintele îsi rasfoi hârtiile din fata.Spuneti: da. Nu stiam ca era alergic la anestezice. Este vorba de o versi une ameliorata a modelului meu de furnica cataratoare teleghidata. . domnule presedinte. negustor. refugierea în piramida. Presedintele o invita sa ocupe locul rezervat apararii.Vi se pare normal sa atacati oamenii cu muste-robot? întreba procurorul ironic.Nimic. Voiam doar sa-l adorm.Da. remarca procurorul. David Sator. Era legitima aparare. Julie Pinson. urmarirea prin padure. avea intentia sa serveasca drept avoca t si toti ceilalti acuzati erau de acord. . . Grefierul se ridica si facu apelul acuzatilor care erau încadrati de patru politisti. pe do mul Gaston Pinson folosind ca arma un robot minuscul ucigas în forma de musca zbur atoare. . Statul în picioare îl epuiza pe batrânu l bolnav. . Ciocanul din fildes al presedintelui lovi în masa de lemn. domnule presedinte. Arthur fu scuturat de un acces violent de tuse. Julie o cauta cu privirea pe mama ei. Rasfoi mai departe. Omul facu un sc urt rezumat al episoadelor precedente. distrugerile costisitoare. Presedintele curtii întreba unde este avocatul acuzatilor. în sfârsit.Furnici-zburatoare teleghidate. îngrijorati. cele saptesprezece persoane din primul volum si cele patru din volumul doi. îl corecta Arthur. . ciocnirea cu politia. . Am construit acea piramida în scopul de a conversa cu furnicile si de a aj unge la o cooperare între culturile noastre. Arthur fu primul che mat la bara.Sunteti Ramirez Arthur. o gasi în rândul trei si îi adresa un mi c semn cu capul.Cine e Julie Pinson? O fata tânara cu ochii cenusii ridica mâna. fuga instigatorilor. . fara sa fim deranjati de c uriosi. . . citeste actul de acuzare. Arthur confirma. Acest robot ucigas fiind teleghidat este asimilabil cu o racheta si clas ificat deci ca o arma din a cincea categorie. Erau douazeci si opt cu totii. saptezeci si doi de ani. Concertul care se transformase în razmerita . Ce aveti de raspuns la acest cap d e acuzare? Arthur îsi trecu mâna peste fruntea umeda. .El voia sa distruga piramida. As vrea sa înte legeti ca eu si prietenii mei doream sa lucram în pace. Doi politisti o în cadrara imediat pentru a preveni o eventuala tentativa de evadare. ocuparea liceului. legata la ochi si în mâna cu o balanta.Domnule Ramirez. se aplecara spre el. Îmi pare rau ca l-am omorât. comisarul Maximilian Linart. Nu mai putea sa vorbeasc a. domiciliat în strada Phoenix din Fontainebleau? . . .Acuzatul urmator. Medicul de serviciu se apropie în gra ba si declara ca acuzatul va continua sa raspunda întrebarilor peste câteva momente dar ca nu trebuia sa fie prea solicitat.Asa! Constructie ilicita fara permis într-o zona protejata în mijlocul par cului natural national. anul trecut. d ecesul a trei dintre politistii însarcinati cu arestarea lor. l-ati asasinat în ziua de 12 martie.Vad aici ca linistea va este atât de draga încât ati recidivat trimitând una d intre "furnicile zburatoare" sa atace un functionar însarcinat cu ordinea publica. .Sedinta e deschisa. Grefierul raspu nse ca unul dintre acuzati. .Da. Politistii erau zâmbitori si simpatici. Grefier. Doi politisti îl dusera înapoi în boxa acuzatilor unde se prabusi greoi între prieten ii sai care.

a comunica înseamna a transmite informatii celorlalti. luând un aer de bunic bombanitor. explica juratilor de ce ati înf iintat miscarea voastra imitând insectele? . În sala e rau multi jurnalisti.Totdeauna am sustinut o revolutie neviolenta.E o lume militara. Rânjete în rândul publicului. .David Sator. domnule presedinte.Cum se simte Narcisse? întreba tânara întrerupându-l. . Printre ei numarân du-se si Narcisse Arepo. . . Mie Pinson.Am început sa ma interesez de insecte când am integrat un greiere în grupul nostru rock. . Ai pierde timpul cautând aici inteligenta sau o constiinta.Furnicile formeaza o societate în care cetatenii sunt pusi în miscare de a ceeasi vointa de a contribui la mai buna vietuire a tuturor. O furnica nu m inte pentru ca nici macar nu e în stare sa-si închipuie interesul de a minti. Judecatorul continua: . Într-o cetate a furnicilor. optsprezece ani. Era cu adevarat un muzician foarte bun. fara mare legatura cu realitatea! zise procurorul între rupând-o.. Iar politetea si regulamentul cer sa mi te adrese zi cu "domnule presedinte". Esti acuzat de a fi fost strateg ul acestei . Din cauza ta se afla în situatia asta. . au fost si raniti. Am mai spus asta adineauri unuia dintre complicii ta i. furnicile au reus it cu mult înainte de aparitia noastra pe pamânt. Miza era enorma. rastoarna muntii. . dar David n u se tulbura. Te-ai crezut un nou Trotki reînviind Armata Rosie? David nu avu timp sa raspunda. dorind sa o convinga macar pe ea.Va este teama de furnicar pentru ca el reprezinta o reusita sociala pe care nu vom reusi niciodata s-o egalam. cu spatele la public. E vorba doar de comportamente imprimate genetic. nu? De altfel. Pentru ea. de gimnastica si de biologie. Se aflau acolo profesorii de matematica . Trebuia sa-si aleaga bine cuvintele. Publicul reactiona murmurând si judecatorul lovi cu ciocanul de fildes. . Presedintele ceru sa se faca tacere. Nu mai lipseau decât profesorii de fi lozofie si de germana. fiecare individ îsi împartaseste emotiile întregului furnicar. trebuie sa stii ca starea domnului Narcisse Arepo este stationara. Julie îl zari pr ofesorul de istorie dând din cap în semn de încuviintare.Voiai sa creezi o armata.Revolutii a furnicilor". Pentru mine. de economie. De data asta avea posibilitatea sa se adreseze unui audito riu imens. . Solidaritatea lor e to tala. Repede reprimata.Ai vrea ca toti sa purtam antene? întreba procurorul în zeflemea. .Aici eu pun întrebari. Ai fost instigatoarea acestei Revolutii a furnicilor. râsetele din sala nu mai fura oprite si David fu nevoit sa a stepte sa se faca liniste ca sa raspunda: . Judecatorul se mai îmblânzi. mi se pare ca sunteti foarte nestiutoare în ceea ce priveste proced ura judiciara. ideea de Re volutie a furnicilor este sinonima cu acumularea unor mici acte discrete care. În afara de pagubele importante. împ reuna.Acuzatul urmator. .Va rog sa ma scuzati. Un furnicar functioneaza perfect. am descope rit furnicile care au o comunicare în toate azimuturile.Dupa greieri care au o comunicare de la individ la individ. Cred ca v-as face un serviciu daca v-as numi din oficiu un avocat profesionist. dar la fel ca un computer sau ca o mas ina de spalat. Nu era singurul profesor al liceului care" se deplasase la tribunal. Întorcându-se spre mama ei. De data asta. Ca sa-ti raspund la întrebare. Domnisoara.Dar de ce acest simbolism al furnicilor? insista presedintele. n-ar mai exista atâtea neîntelegeri si minciuni. . Detinem fotografii în care apari dirijând trup ele manifestantilor ca un general de armata.Cred ca daca am dispune de un sistem de comunicare la fel de eficace c a cel al furnicilor.Viziune poetica. . .Bine. Ceea ce societatea umana încearca sa reuseasca de milenii. .David se prezenta în fata magistratului fara baston. licean. Zarva pe banca presei.

Sunt anarhista daca acest cuvânt înseamna ca e posibil sa traiesti în societ ate fara sef. fara prom isiunea paradisului dupa moarte.Era propaganda "mirmeceeana"? zise procurorul. În realitate. Nu exista m obilitate sociala.Dar dumneavoastra. E societatea bazata pe cea mai mare inegalitate din lume. bate pasul pe loc. furnicile traiesc asa de milenii.Înca o greseala.Esti anarhista? întreba presedintele. Poti sa stai jos. iar 20% se odihnesc.Ati auzit. . .Domnule Ji-woong.Ideile bune. Juratii au auzit destul ca s a-si faca o parere despre acest subiect. Adeva rat. fara preoti. Seamana cu o comunitate hippie unde fiecare face ce-i place. câteva aplauze. . domnisoara. Acuzatul voia sa mineze bazel e societatii noastre impunând idei false. . în unele privinte.De fapt. Oricum. . Unde e di ferenta? Magistratul ridica ochii la cer. dupa ce a explorat totul.. Câteva fluieraturi.. fara represiu ne. pot sa vina în ajutorul societatii noastre umane care. maimutele sau sturzii ne vor învata cum sa traim mai bine în colectivitate.. toata lumea este constrânsa sa munceasca. Sa încercam si vom vedea ce iese.. fara ierarhie. . . Asistenta era împartita. Chi.Destul cu apologia societatii insectelor. Furnicile sunt admirabile si deranjante caci ne ar ata ca o societate nu are nevoie de constrângeri ca sa functioneze bine. nici guve rn. cu telefonul celular? Superiorii ierarhici va conta cteaza tot timpul ca sa va dea ordine pe care trebuie sa le îndepliniti. Poate ca delfinii. Învatatoarea în conce diu medical nu se mai uita la unghii si controloarea de metrou nu mai batu darab ana cu degetele în masa. tot rationamentul tau se rezuma la a da societatea furnicilor drept exemplu de imitat. Numai 50% dintre furnici muncesc în mod eficace într-o ceta te. doamnelor si domnilor jurati. discutii etc.. Coreeanul zâmbi. . . Judecatorul îsi netezi bar ba. Si daca nu va merge. 30% au o activitate neproductiva de tip autocuratire. furnicile reusesc sa fie mult mai eficace decât noi si mul t mai în armonie cu orasul lor. Poticnindu-se la fiecare silaba. sa încercam alte sisteme de organizare.Totusi.Se inspira dintr-o forma de gândire care nu era proprie omului ca sa ref ormeze gândirea omeneasca.Atunci care e secretul furnicarului? întreba procurorul foarte iritat.. fa ra sef. adevaratul anarhism este un sumum d e simturi civice. Juratii faceau înse mnari.Deloc. Or. soldati sau sexuat e si în nici un caz nu-si pot schimba soarta care le-a fost destinata. libertate? întreba presedintele. presedintele îngâna: . Cum se împaca asta cu spiritul tau de. În rândul asistentei se auzi un murmur de aprobare. . spuse Ji-woong. . . . Coreeanul se prezenta la bara. Adevarat? . fara generali. nici plan cincinal. merita sa fie raspândite cât mai mult posibil . . esti acuzat ca ai creat reteaua informatica care a r aspândit cam peste tot ideile subversive ale pretinsei voastre revolutii.Anarhisto! exclama cineva. raspunse cu calm Julie. nimic. nici avansare pe merit. fara promisiuni de crestere a salariului. fara politie. woong. ... într-un furnicar.O furnica nu e libera. le-a placut mult contactatilor.Ji. . Caci ce este o societate a furnicilor al tceva decât o societate de caste? Furnicile se nasc lucratoare. Doamnele din juriu devenira interesate. fara presedinte. Ea este obligata biologic sa raspunda unui apel olfactiv.Trebuie sa luam de la ele ce au bun si sa renuntam la ce au rau.Tocmai ca nu exista nici un secret. Comportame ntele furnicilor sunt haotice si traiesc într-un sistem dezordonat care functionea za mai bine decât un sistem ordonat. Procurorul se ridica în picioare. Formidabil e faptul ca cu 50% de trândavi si fara politie. . Sa trecem la acuzatul urmator.

domnule procuror. ca sa. Francine îsi drese glasul. o realizeaza. Apoi continua cu un aer doct: . am luat informatii de la oame ni de stiinta adevarati. . . nu era vorba decât de furnici si de societatile f urnicilor.. societa tile de furnici sunt permanent în razboi. al razmeritelor si mai ales al decesulu i politistilor. Grefier. Maca r pentru asta si ideea Revolutiei furnicilor îmi placea.Recunoasteti deci. daca o considera buna. Furnicile patrund peste tot. Si de ce nu al vegetalelo r si al mineralelor. daca un extraterestru ar debarca brusc pe planet a noastra. vorbeste despre ea tuturor cel or din jurul ei. Dar procurorul intrase în jocul acestor pustani cu idei extravagan te iar juriul parea interesat de aceasta dezbatere ciudata. Arunca o privire spre J ulie ca sa-si faca curaj. .Furnicile lupta peste tot împotriva noastra.. colegul sau c are reprezenta acuzarea îsi daduse osteneala sa se documenteze stând de vorba cu spe cialistii si acum voia sa-si etaleze noile cunostinte.Suntem în plin delir! exclama procurorul. ca furnicile nu sunt deloc an imalutele dragute si generoase despre care vorbesc acuzatii. ar avea mai multe sanse sa întâlneasca o furnica decât un om. domnule presedinte.Ceea ce contin bucatariile noastre provine din pamânt. Presedintele tribunalului era deranjat de întorsatura pe care o luau dezba terile. Julie ceru sa vorbeasca. . Orasele seamana cu orasele noastre si drum urile lor cu drumurile noastre. va auda juratii. Magistratul ar fi preferat ca interogatoriile sa fie aduse pe terenul mai concret al vandalismului din liceu.Va asigur.. Nu se cunoaste înca motivul acestui fenomen. Pamântul nu a preci zat niciodata caruia dintre copiii lui i-a rezervat bogatiile.Înainte de a trece la audierea învinuitilor. .. ce v-a împins sa sustineti aceasta Revolutie a furnicilor? Tânara blonda se stradui sa-si domine timiditatea.Ca si prietenii mei. completa Julie... Domnisoara Pinson ar vrea acum sa introduca un drept de proprietate al animalelor. Ne permit sa ne schimbam punctul de vedere. .. entomologi specialisti în furnici. doamnelor si domnilor jurati. . continua procurorul cu însufl etire. . Am aici documente care dovedesc ca actualmente asistam la o grupare a cet atilor mirmeceene. Râsete în sala. De altfel. nimeni nu te va lasa sa-ti exprimi id eea. când o lucratoare are o idee. În plus. . Orasele furnicilor apar peste tot c a ciupercile. Celelalte o testeaza si.Vorbiti mai tare. . De o suta de milioane de ani sunt în expan siune peste tot în lume. consider ca avem nevoie de al te exemple de societati ca sa ne marim orizontul imaginatiei. Francine Tenet. Ni ci o bucatarie nu e la adapost. Reusesc sa-si sape cuiburi în beton.Ca si prietenii mei. Nu exista nici un motiv sa le dea mai curând oamenilor decât furnicilor. Presedintele nu avea intentia de a oferi o tribuna acelor pustani razvra titi. S-ar putea spune chiar ca furnicile sunt deja stapânele pla netei pentru ca ocupa practic toate nisele ecologice. daca n-ai ajuns la o anumita vârsta. dar este evident ca aceasta coalizare le va accentua dominatia.Urmatorul acuzat. ca furnicile n-au nici o nevoie s a mai cucereasca ceva? . ne observam pe noi însine în miniatura. L a noi.Într-adevar.Coreeanul era amuzat. Numai banchizele n-au reus it sa le colonizeze. Procurorul scoase din dosare niste teancuri de hârtii pe care le flutura c u convingere. Si deci sa se adreseze ei ca reprezentant al populatiei terestre. Juratii ca si majoritatea celor din sala urmareau cam prea atenti argument ele tânarului. Dimpotriva.La furnici. la o adica? Oricum. domnule presedinte. daca nu esti plin de diplome. Observându-le pe ele . daca nu faci parte dintr-o buna categorie sociala. Julie se ridica de pa banca apararii. distribuie copii juratilor precum si doamnelor si do mnilor din presa. Domnisoara. De la începutul audientei. orasele furnicilor invadeaza totul! zis . .

Presedintele se încrunta apoi batu cu ciocanul în masa ca sa se faca din nou tacere.Nu i-au ucis. caci întrajutorarea este totala. domnule comisar. Se ferira totusi sa-si manifeste acest sentiment . doar pentru placerea de a vedea o alta fiinta suferi nd. Rumoare în sala. Îl chema la bara pe comisarul Maximilian Linart. De fapt.e el ca sa câstige timp.Domnule comisar. Presedintele nu avea nici un chef ca dezbaterile sa continue pe aceasta cale. v-ati aflat la conducerea trupelor de ordine atât în mome ntul asaltului asupra liceului din Fontainebleau cât si a asaltului asupra piramid ei.Cruzimea este ceva specific omului. Am asistat la întreaga scen a urmarind ecranele de control din piramida. furnicile sapa un nou culoar. Ne puteti p reciza circumstantele acestui fapt? . Juratii erau de acord. ci din necesitate. dar bietul baiat e înca în spital. Nu exista poluare ca ci o treime din activitate consta în curatare si reciclare. Daca doriti. Am adus de altfel hotarârile pentru cazul în care curtea ar avea unele îndoieli în aceas ta privinta. . grefier. parând a fi în dezacord asupra problemelor de procedura judiciara si de jurisprudenta. . regret ca nu sunt prezenti în boxa acuzatilor toti vinovatii. Comisarul a vea un aer ciudat. Fiecare îi percepe pe ceilalti si se adapteaza ca sari jeneze cât ma i putin posibil. . pot sa va explic si cum. Nu exista ambuteiaje desi nu exista regul i de conducere. Ele i-au a sasinat. domnul grefier nu va nota acest lucru Caci hârtia a f ost inventata de o insecta. Presedintele îsi trezi cu cotul asesorii care aveau tendinta sa atipeasca si discuta un moment cu ei.Da. Politistii au murit de frica când s-a u pomenit acoperiti de o masa de insecte. Judecatorul se apleca înainte si zise cu jumatate de glas: . domnule presedinte.Ati fost prezent în momentul decesului celor trei politisti. caci nu exis ta saraci. . Nu exista suprapopular e caci regina îsi adapteaza ouatul calitativ si cantitativ în functie de nevoile cet atii. furnici. .Insectele n-au "inventat" nimic.Dar se aplica dreptul francez si animalelor? întreba Julie. Juratii erau obligati sa pastr eze o atitudine nepasatoare. . Acum asesorii discutau între ei. la adevaratii instigatori ai aceste i pretinse revolutii.Oamenii mei au fost coplesiti de o maree de furnici ostile. . Nu exista periferii sarace. .Exista antecedente foarte precise ale unor procese facute animalelor.Mai aveti înca aceste furnici pe care le-ati facut prizoniere? . În secolul I. A avut ideea sa le copieze. un eunuc de la palat a remarcat ca viespile luau mici bucatele de lemn pe care le mestecau si le udau cu saliva. va asigur.Dupa predarea oamenilor din piramida.Orasele lor sunt admirabile.Daca-mi dati voie.Va gânditi la Narcisse Arepo. -Nu. domnule presedinte. ma gândesc la adevaratii asasini. Omul este singurul animal care pro voaca suferinte fara motiv. Ar fi fost normal sa apara si ele în fata acestui tribunal ca sa fie judecate. Nu exista insec uritate. Daca nu se poate. Julie replica: ..Precizati-va ideea. Ma gândesc la.As vrea sa amintesc ca furnicile voastre ne-au ucis trei politisti. .Nu ti se pare plin de cruzime sa acoperi oamenii cu furnici? . în C hina. Si ei simteau în mod confuz ca furnicile nu omorau din placere.Bineînteles. Imaginatia lor i-a omorât. domnule presedinte. Noteaza. am umplut saci întregi cu furnici prezente la locul crimei. . . Presedintele îi dascalise bine în aceasta privinta.. . Ele i-au ucis pe politisti. Comisaru l se întoarse spre ea cu intentia de a-i distruge argumentul. Procurorul zise provocator: . Nimeni nu detine nimic si nici nu se plimba gol. .

dupa toate aparentele. atunci trebuie facute mai multe gauri în capacul de plastic. în secolul al X-lea erau t orturati. au fost lasati sa creasca ca sa fie mâncati "în mod normal" la vârsta adulta. spânzurati si excomunicati sub diferite pretexte magari. a reusit sa demonstreze ca acele câr tite erau foarte tinere.Puse un dosar greu pe masa presedintelui. Abia în 1710. la dou a scroafe si doua oi. în piata publica. pentru a le pedepsi pentru pagubele pe care le provocau. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Pentru ca nu prezentau un c omportament agresiv. si ca. foarte satisfacut ca i se acceptase cererea.Aceste furnici duc lipsa de aer.Sedinta se suspenda. Audient a se reia mâine. volumul III 212. Gaina a avut dreptul la un avocat c are a sustinut ca actul ei fusese involuntar. În sfârsit. Gaina a fost condamnata la ardere pe rug. James Potter. a avut loc procesul unei gaini. deosebit de elocvent. politistii asezasera un ac variu plin cu o mare cantitate de furnici. Edmond Wells. ele erau utile tarani lor pentru ca se hraneau cu insecte care le distrugeau recoltele. în plus. episcopul de Lao n si marele vicar de Valence au excomunicat omizile si soarecii-de-padure. În 1474. cai sau porci. Si a fost închi s într-un penitenciar unde a murit de batrânete. au aplicat aceeasi pedeapsa unei vaci. Acum îsi îndeplinea cu multa usurinta rolul de av ocat si lua cuvântul de fiecare data când considera ca se impune. un taran a facut proces unei "bande" de cârtite distr ugatoare. spuse comisarul Maximilian Linart. Magistratii se uitara la teanc ul mare de hârtii din fata lor si se consultara îndelung. juratii au venit sa examineze acvariul luminat de reflecto are. a fost condamnat la decapitare dar judecatorii. acuzata de vra jitorie pentru ca ouase un ou fara galbenus. îsi daduse deja multa osteneala ca sa tina în detentie vinovatele si sa le aduca în s . în 1924. acum coinculpate. în 1662. la Bale. Unul câte unul. .Pot sa asigur curtea ca toate aceste furnici au participat la atacul împ otriva oamenilor mei. În 1120. LECTIE DE DIALECTICA A doua sedinta de judecata. sase ani mai târziu. deci iresponsabile. un labrador mascul pe nume Pep a fost cond amnat la închisoare pe viata pentru ca a omorât pisica guvernatorului. În Franta. Scroafa fusese gasita la locul crimei în compani a a sase purcelusi cu râturile înca pline de sânge. Iar p urcelusii au fost pusi sub supraveghere la un taran. Se strâmbau la mirosul de mar în descompunere care se degaja din acvariu. un cercetator a descoperit ca ouatul unor oua fara galbenus este consecinta unei maladii. Erau complici? Scroafa a fost spânzu rata de picioarele din spate. cons iderându-i victimele drept complici. În cele din urma presedintel e batu cu ciocanul în masa si zise: . 211. . Dar procesul nu a fost revizuit. Daca nu vreti sa moara înainte de încheierea dezbaterilor. Cererea comisarului Linart a fost admisa. În Italia. ENCICLOPEDIE PROCESELE ANIMALELOR: Din toate timpurile. înch ipuindu-si ca acela era mirosul natural al furnicilor. Arhiv ele de justitie din Savigny contin minutele procesului unei scroafe. Cu furnicile.Dar ar putea sa fuga! exclama Maximilian. în anul 1519. Avocatul lor. Sentinta de co ndamnare la moarte a fost deci comutata în parasire pe viata a câmpului celui pagubi t. care. vinovata de moartea unui copil de cinci ani. . Zadarnic. Aburul de pe geamuri arata ca se sufo ca. În fata acuzatilor. în Pennsylvania. animalele au fost considerate demne de a fi judecate de justitia oamenilor. În Anglia. acuzat de acte frecvente de sodomie asupra animalelor sale familiare. Julie se ridica în picioare. în Elvetia. si lasata asa pâna când a murit.

. Din moment ce numele lor va fi citat în presa. Ceru unui aprod sa faca gauri suplimentare. Totul e ra instalat. Ajutor. deci sufera. Julie puse lânga ea o firimitura de pâine pe care furnica o rontai imedia t. Arthur îi trimise un mesaj întrebând-o daca era pregatita sa raspunda la niste întreb ari.ala tribunalului. Curtea. Ce se întâmpla? întreba furnica prin intermediul masinii. declara sententios judecat orul. Mai învârti câteva butoane apoi facu semn ca totul este gata. juratii. Julie îl ajuta pe Arthur sa faca ultimele reglari. Ce-i dreptate sau nu? .Justitie. pe de alta parte. Arthur ceru sa se red uca lumina în sala si sa fie luminata masina lui. în viata nu erau chiar atât de multe distr actii si rareori se întâmpla ca jurnalistii sa fie atât de interesati de audierile si de protagonistii proceselor care se derulau la tribunalul din Fontainebleau. Ce-i aceea justitie? . Da r nu e adevarat. . pentru a le permite sa raspunda p entru acuzatiile care li se aduceau. Se auzira câteva proteste iar presedintele ceru tacere ca sa-i dea din nou cuvântul lui Maximilian Linart. Presedintele ceru sa se treaca la o prima audiere. Ce-i acela proces? . iar nu e contrariul. Si ele au. raspunse Arthur. .Nu toate animalele sunt atât de imorale precum spui. Asta e înca o tara a egocentrismului nostru. Un aprod lua o furnica la întâmplare si Arthur o puse într-o eprubeta în care in troduse sonda cu cele doua antene. Julie lua cuvântul. si asta e valabil si pentru furnici. Furnica vorbea. Trebuie deci eliberate. noua vedeta a acelui proces plin de surprize. Imediat o voce sintetica rasuna în difuzor.Curtea are datoria sa vegheze la sanatatea tuturor celor care sunt def eriti justitiei. zise Julie. Dar Julie nu terminase. Presedi ntele ceru sa fie adus. îsi instala în centrul salii computerele. furnicile nu pot fi considerate raspunzat oare de actele lor. Comisarul confirma faptul ca confiscase în piramida un aparat conform cu descrierile tinerei. este ca furnica. Ce-i aia actionat -bine? Arthur suspina. precum si cromatograful si spectrometrul de masa. în timp ce Arthur. Procurorul rânji. Responsabilitatea animalelor se afla în centrul dezbaterilor.Adica se examineaza daca ai dreptate sau nu. un sistem nervos. Elocventa si înflacararea ei erau foarte convingatoare. Julie dezvalui atunci exist enta aparatului de conversat si expuse modul de întrebuintare. Erau foarte tentati sa se debaraseze de acele creaturi t rimitându-le în padure dar. ca si noi. De exemplu. Procurorul întelegea cum reusise Julie sa însufleteasca masele. mitr aliat de flash-urile aparatelor foto ale reporterilor. Chiar si în piramida era dificil sa dialoghezi cu furnicil e pentru ca tot timpul trebuia sa redefinesti cuvintele.Problema.Dreptate e când ai actionat bine. neavând simt moral.. Ne-am obisnuit sa avem compasiune doar pentru c ei care tipa când îi doare ceva. Scoate-ma de-aici! Ma sufoc! repet a furnica. nu stie ce e binele si raul. Lipsite de simt moral. jurnalistii si chiar politistii erau foarte curios i sa vada daca tot acel talmes-balmes functiona si daca vor asista cu adevarat l a un dialog între oameni si furnici. . tuburile si fiolele cu esenta parfumata.Luati parte la procesul vostru. se stie . Urma o noua suspendare a sedintei. AJUTOR!!!!! Arthur mai facu câteva reglari.Se crede ca furnicile nu sufera pentru ca nu urla când simt o durere. Susoteli între judecatori si asesori. Procurorul se ridica în picioare si zise: . Ea spuse ca furnicile era u perfect capabile sa vorbeasca si sa se apere si ca nu era normal sa li se faca acest proces fara sa li se dea si lor cuvântul.. El ruga totusi juratii sa nu tina cont de vorbele ei care erau tot propaganda în serviciul pretinsei sale revolutii. Judecatorul ceru explicatii.

103 este într-adevar cea mai dotata dintre furnici. Presedintele spuse ca daca pentru asta trebuia sa vorbeasca ore în sir far a sa se înteleaga unii cu altii. cunoscatoarea lumii si culturii noastre. Murmure în sala.Exact! Mandat de aducere pentru 103. acel procuror stia mai multe decât el. care i se paruse ca nu contin decât simple calc ule matematice sau formule chimice destinate amenajarii aparatelor.Lasati-ma pe mine.Dar cum sperati sa dati de ea? întreba primul asesor. Politisti. Acum. dintre cei sapte indivizi numai unul era testat. Daca vrem s a pedepsim adevaratii vinovati.Enciclopedia! exclama Arthur. trebuie sa lovim capul si deci s-o judecam pe in stigatoare. Probabil ca furnica percepu o silueta caci imediat emise: Ajutor. Am o idee. raspunse comisarul. Cu aceste furnici care vorbesc.Eliberati-le. declara: .. se afla jurnalul zilnic al lui Arthur Ramirez.. ar fi mai bine sa renunte.. sufla procurorul. Li s-a spus ca vor fi supusi unei experiente privind perceptiile. . Un leu care manânca maim uta este exclus din rândul celorlalti. A stiut sa conving a milioane de insecte s-o urmeze ca sa se întâlneasca cu noi. ENCICLOPEDIE MANIPULAREA CELORLALTI.E doar o problema de metoda. Cum se poate explica acest comportament dac a nu prin faptul ca exista "o morala a leilor"? Aparatul hârâi: Ajutor! Procurorul se apropie de eprubeta. O furnica în padure! Asta înseamna sa cauti acul în carul cu fân! Maximilian se ridica în picioare.ca la lei. regina lor.Mandat de aducere pentru aceasta. . Am discutat prin intermedi ul masinii.Tare mi-e teama ca asesorul are dreptate. regina furnicilor.Am impresia ca aceasta regina 103 stie sa vorbeasca foarte bine limba noastra! spuse procurorul agitând o carte mare cartonata. duc eti la îndeplinire acest mandat. A fost gasit cu ocazia cele i de a doua perchezitii ceruta de judecatorul de instructie. -103. Dai foc fânului si treci un magnet prin cenusa. . . Era volumul doi al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. exista o interdictie: sa nu se manânce maimuta. Un ac în carul cu fân. Trebuie sa le eliberati sau sa le omorâti. . dar nu le putem lasa sa sufere în acest acvariu. 103. Vreti sa stiti cum ga sesti un ac în carul cu fân? Simplu. -Da. Povesteste toata is toria oamenilor din piramida si ne informeaza despre existenta unei furnici extr em de dotate. scoate-ma de-aici! Locul e plin de Degete! Cei din sala începura sa râda. Presedintele suspina si zise: . . scriind pe o hârtie. Ea ar fi în stare sa d ialogheze fara sa fie nevoie sa i se explice fiecare cuvânt. pe 103. a dobândit un sex si acum e Regina. Presedintele îsi freca mâinile. Pare sa arate destul de bine în ciuda tuturor pe regrinarilor si si-a pastrat semnul galben pe frunte. Procurorul lua cuvântul: . spera sa aju nga în analele Facultatii de Drept ca fiind cel care instrumentase primul proces m odern care implica animale. Oricine ai fi. Ca sa-si pr elungeasca existenta pentru a putea sa-si transmita experienta lumii oamenilor. Magistratul deschise cartea l a pagina cu semn si citi cu glas tare: -103 a sosit azi împreuna cu o armata imensa ca sa ne salveze. Maximilian spumega. Ceilalti sase erau asistenti platiti ca sa-l induca în eroare pe . EXPERIENTA PROFESORULUI ASCH: În 1961. profesorul american Asch a adunat sapte indivizi într-o încapere. Pusese mâna pe atâtea comori cu ocazia primei percheziti i încât neglijase cartile din sertare. Cu o mare siguranta. În realitate. domnule presedinte! Pe paginile albe de la sfârsitul acestei enciclop edii.Aceste furnici nu sunt în fond decât niste unelte! exclama el. .. 213. Acuzatii erau mirati ca procurorul cunostea existenta lui 103 si rolul j ucat de ea în apararea piramidei. Julie profita de buna dispozitie a auditoriului.

se târî ca sa ajunga la usa metalica. Insecta intra într-un tub d e plastic transparent care intra în. Maximilian taie cu briceagul tubul la nivelul solului si îsi apropie ochiu l. Maximilian o urmari discret. Daca o alegea pe cea de treizeci de centimetri. Solutia era atât de evidenta! . Materialu l de transportat fusese foarte greu si. oamenii comisarului deschisesera usa cu aparatul de sudura. deci trebuia sa fie si o solutie. mirându-se ca insista. Daca era cazu l. Priveste. Intra într-o sala de baie si se racori. Simte. A doua perchezitie. Lucrul cel mai surprinzator este ca atunci când li se dezvaluia sensul tes tului si ca cei sase participanti jucau un rol. Mergea în coltul acvariului care folosise pentru dialogare cu ajutorul aparatului. singur în piramida parasita. dar Maximilian observa ca înca mai ramasesera multe ob iecte. o furnica. Percepu niste lumini departate si auzi zgomote.. nu-si continuasera cercetarile. Când în sfârsit a fost întrebat si adevaratul subiect al exper ientei. Liniile erau paralele si era evident ca cea de trei zeci de centimetri era cea mai lunga. 30% sfârseau prin a admite ca se înselasera. ceruta de judecatorul de instructie.. Deodata. Gândeste. Placa metalica si tastatura erau la locul lor. Cu siguranta ca piramida nu-si dezvaluise toate secretele. Se plimba nervos prin încapere. Simte. avea de gând sa cheme buldozere si artificieri si sa faca totul bucatele. a dovedit ca noua persoane din zece sfârseau prin a fi convinse ca linia de douazeci si cinci de centimetri era mai lunga de cât cea de treizeci de centimetri. politistii confiscasera toate aparatele. Cât priveste pe cei care erau obligati sa-si admita greseala. Iar daca profesorul Asch le repeta de mai multe ori întrebarea. Maximilian izbucni în râs.. în 60% din cazuri acesta afirma si el ca cea mai lunga era linia de douaze ci si cinci de centimetri. Maximilian se întoarse la locul unde se afla p iramida acoperita cu pamânt. dar devenisera inutile. Lumin a cu lanterna locul parasit. multi apar au acest punct de vedere cu vigoare. D upa capitularea insurgentilor. Profesorul Asch a întrebat pe fiecare ce lin ie era mai lunga. Asculta. Exista o enigma. Observa. La prima perchezitie. un unghi de observare înselator.adevaratul subiect al experientei. Se uita în oglinda. permisese procurorului sa adune o noua "recolta". iar cei sase asistenti au raspuns invariabil ca cea de douazec i si cinci de centimetri. Urca la etaje si examina toate obiectele. Priveste. Oglinda. apoi urechea de gaura. cei sase asistenti îl iron izau si. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. obositi.. Îi lipsea un element.. Gândeste. Pe perete era desenata o linie de douazeci si cinci de centimetri si alt a de treizeci de centimetri. Gân-des-te. Asculta. Experienta. Edmond Wells. tot mai erau 10% care sustineau în continuare ca linia de douazeci si cinci de centimetri era cea mai lunga.. Coborî în cuveta de sub colina înconjurata de rugi si gasi râpa care ducea la tunel. Cum sa coboare la subsol? Ar fi fost nevoie de dinamita ca sa arunce în aer acea dala gr oasa. sol.. privirea îi fu atrasa de. sub presiune. Furnica cobora fara sa stie ca ducea lupul la stâna. Cu lanterna între dinti. Coborî privirea si vazu un sapun triunghiular. acestia gase au tot felul de scuze: probleme de vedere. volumul III 214. repetata pe o suta de studenti si de profesori de universita te (deci un public nu foarte credul). TENACE Cu toate simturile în alerta. Observa.

Reprodusa invers. politistul îsi zise ca era vechiul sau vis de copil de a avea un trenulet electric. universul si jucariile formau un tot. Smulse imediat toate mochetele si gasi în sfârsit trapa de otel. A treia enigma: "Sa faci opt triunghiuri cu sase chibrituri". Al doilea pas. Caci în fata lui avea o fantastica macheta a unui oras la scar a redusa. A doua enigma: "Sa faci sase triunghiuri cu sase chibrituri". Era primul pas .Cum sa construiesti opt triunghiuri echilaterale egale numai cu sase chi brituri? Pur si simplu punând piramida. întelegând în acelasi timp ca trebuie sa-l cucereasca. Se va îndragosti de el în susi. Evolutia triunghiului. si totul forma un zar gigantic cu sase fatete. Scoase cutia cu chibrituri. Va suporta inclusiv fapt ul ca nu e stapânul lumii. se va adora. Exista deci o piramida in versa sub piramida dreapta. Edmond Wells. pe o oglinda. În general. Oglinda va duce atunci la o socializare sau la o închidere în sine. Îndragostit de imaginea lui. Se obtinea astfel o piramida. îsi face o imagine despre sine pe care o apreciaza sau nu. tetraedrul mai curând.. jumatate pentru fu rnicile care traiau ca niste oameni. Efectul este im ediat vizibil. Pentru un bebelus. Stinse lanterna devenita inutila. Copilul se recu noaste. încea rca sa treaca dincolo ca sa prinda cealalta pisica care se afla acolo si acest c omportament nu se va schimba niciodata. Evolutia cunoasterii. va înce pe sa suporte viata. 215. Când se uita într-o oglinda. Înainte. Prima enigma: "Sa faci pat ru triunghiuri cu sase chibrituri". sursa permanenta de .. fie se strâmba la e l.. ENCICLOPEDIE STADIUL OGLINZII: La douasprezece luni. copilul credea ca mama lui. se identifica ca fiind o imagine ideala. mâinile lui. Totul era în el. nici cu vârsta. Trase de mâne r si dadu de o scara. râde în hohote. Pisicile nu cunosc niciodata faza oglinzii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. sânul. Va gasi un mijloc de a se identifica si de a se izola de univers. formând un fel de romb în spatiu. una dreapta. lumina. volumul III 216.. deci doua piramide. triunghiul de jos si triunghiul de sus. Jumatate pentru oamenii care traiau ca niste furnici. frustrari. el însusi. piramida forma un romboid. Chiar daca copilul nu descopera oglinda sau imaginea lui în apa. Toate formeaza un tot si totul se afla în el. Înauntru totul era luminos. Partea de sus era ocupata de Arthur si de oamenii cuibului iar partea de jos era o cetate mirmeceeana. una invers. Era destul sa urmaresti patrunderea triunghiului de jos în triunghiul de sus si se obtinea a l treilea pas: o piramida asezata pe o oglinda. biberonul. Era fuziun ea complementarelor. Cu imaginatia dezvoltata prin intermediul oglinzii. Îsi aminti de celelalte enigme de la televizor. La un an. Si ambele parti comunicau prin tuburi-culoa re si fire electrice care le transportau mesajele. tata l lui. Oglinda îi va indica acum ca exista si alti oameni si o lume în jurul lui. compuse forma si o aseza pe oglinda. ce e înainte si ce e dupa. Survine apoi stadiul oglinzii. nu exista nici o diferenta între ce e mare si ce e mic. copilasul trece printr-o faza ci udata: stadiul oglinzii. tot va tr ece prin aceasta faza. BAL TRAGIC ÎN CAVOU Ce spectacol! La început.. copilul începe sa stea în picioare. . Fie se rasfata în oglinda. motricitatea mâinii câstiga în abilitate si reuseste sa rezolve nevoile care înainte îl c opleseau. se saruta. descoperirea reliefului. se va proiecta în imaginar si se va identifica cu un erou.

Pe deasupra zburau zeppeline pline cu furnici. furnicile cunoscusera aici cea mai fulgeratoare dintre evolutiil e civilizatiilor. Lichidul negru. Aveai impresia ca se asteptau la o interventie rapida a cerului ca sa le salveze. scria pe un panou la intrarea pe stra da principala. În realitate. asemanatoare cu cele de pe Mississippi. Ce capodopera! Erau acolo strazi luminate de felinare. Deci asta era marele secret ascuns al piramidei! Ajutate de Arthur si de complicii lui.Precum Gulliver. mai practic de mânuit cu ghearele. niste furnici tâsnira afara. case. În santiere. coborând pe strazi. Era feeric si înspaimântator. Ca sa gasesti o regina a furnicilor era de ajuns sa urmaresti traseul ou alor si sa ajungi la sursa. într-adevar. Când sunt cuprinsi de panica. oamenii îsi dezvaluie totdeauna secretele. ducând o alta furnica cu un semn galben p e frunte. sosele. Nu-i venea sa-si creada ochilor. Descoperirea metodei. strazile pietonale îsi asteptau musterii. furnicile construiau cladiri noi cu mini-buldozere cu abur. înecând casele. Urca. Canalul nu era nici el într-o stare mai buna. câmpuri de crengi de macesi unde pasteau turme de purici-de-frunze. Furnicile pareau surprinse ca Degetele. Cum sa o gaseasca pe acea sexuata si sa o duca la tribunal? Acul în carul cu fân. Comisarul îsi apropie lupa. la dreap ta. Prob abil ca erau obisnuite cu vizitele frecvente ale lui Arthur si ale prietenilor l ui. furnicile se vor grabi s a-si salveze regina. trecusera de la preistorie la epoca cea mai mod erna. Acum era sigur ca regina îsi va face aparitia. În câteva saptamâni. "MIRMECOPOLIS". pe rmit acum o astfel de catastrofa. Foarte bine. Oricât de degenerate ar fi fost acele insecte initiate în secre tele oamenilor. inundând gradin ile si uzinele. vehiculele erau dotate cu o cârma. Chibritul si magnetul. trebuia sa fi pastrat în ele nevoia de a salva regina. Furnicile tâsnira afara din case ca sa sara în masini si sa ajunga cât mai repede pe autostrazi. S i. orasul furnicilor. Varsa petrolul începând din coltul drept cel mai ridicat. furnicile optasera pentru acoperisuri rotunjite. Mai erau un metrou aerian si stadioane. scotoci si gasi un bidon cu petrol. În mod intuitiv. numai ca nu zarea mi ngea. Poate ca regina 103 era st erila! Atunci îsi aminti ca procurorul spusese ca acea sexuata avea un semn galbe n pe frunte. Furnicile nu pareau îngrijorate. dar toate acele case puteau sa ascunda sute de furnici cu semne galbene pe frunte. Politistul era convins ca regina 103 era acolo. Maximilian miji ochii. era mai curând o lupta colectiva. Max imilian stia ca la primele efluvii ale veninului negru. apa lui limpede devenise ule ioasa si închisa la culoare si rotile mari ale ambarcatiunilor se împotmoleau. Maximilian scoase din buzunarul hainei o lingurita si o mica fiola. o zona industriala cu uzinele care scoteau fum. În centrul orasului. Trebuia deci sa le scoata ca sa le adune într-un loc deschis unde nu se afla acoperis care sa le ascunda. Or aici nu se vedeau oua. Deodata remarca agitatie în jurul u nui imobil mai înalt decât celelalte. . curse încet. Dar autostrazile erau deja naclaite. vâsc os si puternic mirositor. Maximilian se apleca asupra acelui oras liliputan. În loc? sa aiba v olan. care le ajutasera atât de mult. Îsi pl imba degetele pe strazi si le opri în gradini. I se paru ca doua echipe mirmeceene jucau un fel de fotbal american. La stânga. dar singura interventie fu cea a unei lingur ite de inox care patrula deasupra mareei negre. MIRMECOPOLIS. Pe un canal mare se deplasau ambarcatiuni cu aburi. Maximilian gasi o lupa pe jos si o lua ca sa vada mai bine. Furnicile circulau cu masina pe autostrazi si pe strazi. în fata uno r imobile frumoase. Un val seismic negru se abatu peste oras. Maximilian scotocea strazile orasului. Se stârni panica. printre locuitorii acelu i furnicar SF.

da nastere la ceva diferit de unul sau de altul care le depaseste. Interogatoriul începu imediat. Ordona grefierului sa modif ice în procesul verbal al audierii denumirea acuzatei. obti nem: 3 = 2.. si avem:(a + b) * (a . deci. Acestea fiind zise. 1 + 1 = 3. vrea sa raspunda la întrebarile noastre? Foiala ironica în rândul asistentei.b2. Cu o penseta fina cu capetele protejate de muschi. fu rnicile din orasul modern îsi zisera ca gresisera crezând ca alianta între furnici si Degete era posibila. Edmond Wells.b2. nu este decât un adevar printre atâtea altele. daca adaugam 1 în ambele parti. aceasta = 1. Asta înseam na ca unirea talentelor depaseste simpla lor adunare. Parea perfect familiarizata cu acel instrument.Te numesti 103 si esti regina furnicilor rosii? Furnica se apleca peste antenele receptoare. Deasupra se aflau cele doua antene din plastic legate la aparat. 1 + 1=3 poate sa stinghereasca multi oameni care vor spune ca acest principiu filozofic este nul deoarece e fals matematic.. ENCICLOPEDIE 1 + 1 = 3. Îsi misca antenele si emise un mesaj. STRATEGIE MIRMECEEANA Trei batai de ciocan. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Daca împartim ambii termeni la (a . Deci credinta în viitorul omenirii. obtinem: ((a + b)x(a-b))/(a-b) = ( a2-b2 )/(a-b) Simplificam termenul din stânga: (a+b)=(a2-b2 )/(a-b) Daca punem a = b = 1. Politistul pusese mâna pe ea! Profitând de efectul de surpriza si de circulatia blocata.b) = a2 .Alt.ab + ba . fie . sunt printesa.. Sa luam ecuatia (a + b) * (a . care guverneaza univers ul.Regina 103. Omul de mâine. Asta înseamna ca fuziunea pr incipiilor masculin si feminin. Întreg conceptul de credinta din copiii nostri care sunt neaparat mai buni decât noi este exprimat în aceasta ecuatie. Dar cum sa te adresezi unei regine. baga lingurita si o prinse pe suverana.. Pentru prima data în istoria oamenilor o regina furn ica urma sa depuna marturie. 1 + 1=3 poate sa fie deviza grupului nostru utopic. Printesa 103. Sa vede m. sus si jos. daca înlocuiesc 2 cu un 1 + 1 obtin. 217. . volumul III 218. înainte de a muri. Nu sunt regina. Învinuita sa fie adusa în fata aparatului. Dar 1 + 1 = 3 mai exprima si întreg conceptul ca colectivitatea si coeziun ea sociala sunt cele mai bune mijloace de a sublima statutul nostru de animal. Alteta voastra 103. Pentru ca publicul sa nu piarda nimic din spectacol. Voi fi d eci obligat sa va dovedesc ca este adevarat matematic. spuse cu mare grija: . camere de luat vede ri cu micro-obiectiv aveau s-o filmeze pe acuzata a carei imagine era apoi proie ctata în direct pe ecranul alb instalat deasupra boxei acuzatilor . un politist aseza fur nica cu semn galben pe frunte în eprubeta. mic si mare.. Va voi dovedi ca ceea ce considerati a fi adevarul.Liniste. Caci nu sunt la primul me u paradox. La dreapta . Va voi distruge certitudinile din mormântul meu.ab si +ba se anuleaza. deranjat ca gresise. Deci ecuatia devine: 2 = 1 si.b).b) = a2 . obtinem: 1+1=(l-l)/(1-1) Când avem acelasi termen în partea de sus si în partea de jos a unei diviziuni . Foarte impresionat totusi. Dupa care goli tot bidonul de petrol peste Mirmecopolis.. 3=1 + 1. Presedintele tusi usor. Apoi o arunca într-un plic de plastic pe care îl lipi la gu ra. imediat decriptat si tr adus de vocea sintetica a masinii.

Dar nu aveati ce cauta pe acea colina! exclama procurorul. daca vrei sa respecti protocolul? . tinând sa ramâna fidela obiceiurilor Deget elor. Fiecare ac tioneaza cum i se pare mai bine. Degetele s-au aflat în mijlocul multimii noastre. . Se înt reba daca chiar era obligata sa dea socoteala acelui Deget batrân deghizat într-o ti nuta neagra si rosie. cu un picio r din fata asezat pe peretele de sticla din fata ei era impresionanta. dar eu nu va vad deloc. Apoi. pentru ca asta era ob iceiul la Fontainebleau. se resemna. Arthur confirma faptul ca 103 era obisnuita sa foloseasca televizorul în t impul conversatiilor ei cu oamenii si. pe care le studiase atâta timp. la Degete. Aparatele foto se declansara cu violenta. Padurea este deschisa tuturor. care. 103 marcase un punct. Aici nu se jura pe Biblie. Dar. vazând ca nimeni nu contesta autoritatea personajului. probabil ca au ucis mai mult de trei mii dintre ai nostri. martorii sunt pu si sa jure pe Biblie. nu este o carte sfânta pentru toata lumea. Dupa câte am putut sa vad. Venisem în vizita la niste prieteni Degete cu care începusem sa leg relatii diplom atice. De fapt. Constat ase deja faptul ca Degetele cu par alb depasisera în general trei sferturi din exi stenta. Am vazut procese în filmele de la televizor. ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare politistii? Furnica raspunse: N-am ordonat nimic. ati ucis oameni? Arthur semnala faptul ca limbajul tip "negru mic" nu se potrivea nici el furnicilor. mai usor de înteles pentru o furnica si îl sfatui pe presedinte sa renunte la vocabularul uz ual al justitiei. Printesa 103 întelegea. zise: . Notiunea de "ordin" nu exista la furnici.De ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare trei politisti aflati în ex ercitiul functiunii? întreba mai direct magistratul. dupa o scur ta discutie cu asesorii.Bine. Computerul îi transmise fraza. în tara noastra. Printesa 103 se apleca asupra televizorului pus în fata eprubetei Vazu fat a interlocutorului ei judecator si remarca faptul ca era un Deget în vârsta. poarta-te ca Degetele". Voi ma vedeti mai mare. . Judecatorul.De ce ati ucis oameni? Furnica emise: Înainte de a continua aceasta dezbatere. dar se stradui sa nu lase sa se vada. Alteta. În general. .Dar trupele voastre au atacat niste oameni! Nu negati asta! Nu am trup e.Repet întrebarea. Toate persoanele prezente în sala erau ac um constiente ca asistau la un moment istoric.Niste prieteni "Degete"! Relatii "diplomatice"! Dar acesti oameni nu r . replica presedintele care era obi snuit cu acest gen de dispret la învinuiti dar totdeauna era agasat din cauza asta . Imaginea furnicii ridicate pe cele patru picioare din spate. un proverb sp unea: "Când esti la Degete. persoanele în vârsta sunt trecute pe linie moarta. Totusi i-ar fi placut chestia cu Biblia. de. Puteai ramâne simplu fara sa renunti la exprimarea normala. îsi îndrepta antenele spre receptorul feromonic. Va purtati f oarte nedelicat cu noi. . De ce voi. Jur sa spun adevarul. dupa câte stiu . când i se pare mai bine. zaresc aici camere de luat vederi care ma filmeaza. nu pe Biblie. doar adevarul si numai adevarul. Apoi îi explica cu rabdare: . care nu stia cum sa se mai exprime.ea si furnica. . Nu va uitati niciodata unde va asezati extremitatile. Numa i mergând. Presedintele se simti depasit de situatie.În Franta exista separarea Bisericii de Stat de mai bine de un secol. Aprozii îi împrastiara pe fotografi... Si aici erau deisti si nedeisti si incompatibilita ti între ei. Se jura pe onoare. presedintele accepta sa puna la dispozitia acuzatei unu l dintre receptoarele miniaturale confiscate din piramida. Alteta Voastra. . Arthur interveni ca sa ceara folosirea unor termeni mai simpli. În mod normal.Ai vazut prea multe filme americane. Evident. pentru respectarea echitatii.

si mai furibund: . . zise el în microfonul aparatului. Se adresa juratilor si arata ecranul pe care aparea capul lui 103. De ce viata Degetelor ar fi mai pretioasa decât cea a gainilor. ci si i nteligenta. Seara.Adineauri ai cerut sa depui juramânt pe Biblie. foarte emotion at de comportamentul elevei sale. murmura Arthur. Si nu mai vorbesc de coride unde transformati moartea unei vaci într-un s pectacol. Arthur zâmbi în sinea lui. . pielea palid a si gaurile nasului în mijlocul fetei? Asistenta izbucni în râs în timp ce respectiva piele palida devenea stacojie. În procesul asta era imposibil sa mentii dezbaterile numai la fapte. ce urâta e o furnica! Nici chi ar cei mai rai monstri din filmele noastre fantastice sau SF n-au fost vreodata atât de hidosi. Dezbaterile se reiau mâine dimineata la orele zece. mandibule negre. Cazuse ra în capcana. Puteai conta pe 103. De Miile cu Charlton Heston.Totdeauna am spus ca 103 e de neînlocuit. Ca si presedintele. ci "a nu ucide o ameni". nu înseamna "a nu ucide animale". Inteligenta este proprie omului.În acest caz. emise furnica care îsi amintea perfect de filmul lui Cecil B.Pe lume nu e numai frumusetea.Pentru ca asta e situatia. Furnica explica cu rabdare: Pe vremuri am încercat sa stabilim relatii oficiale cu conducatorii oficia li ai lumii voastre. De furie. tot timpul se aluneca în dezbateri filozofice. procurorul se stradui sa-si ascunda surprinderea si continua repede: . sopti Zoe la urechea lui David. .Au forma lor de inteligenta. . a vitelor sau a furnicilor? Presedintele suspina. Sala era acum în fierbere.eprezinta nimic. fiecare îsi dadea cu parerea. difuzat atât de des. . Nu dispun de nici o autoritate oficiala.A ucide în sens biblic. antene. dovediti-mi ca furnicile sunt inteligente! Replica lui 103 rasuna cu putere în sala: Dovedeste-mi ca omul este inteli gent. . Si aceste animale de o mie de ori mai urâte si de o mie de ori mai r espingatoare ar vrea sa ne dea noua lectii? Raspunsul nu se lasa asteptat: Dar tu te crezi frumos? Cu cele câteva fire de par de pe cap.Sa admitem. . Procurorul jubila.Se descurca ca o mare campioana. raspunse Julie. . la radio ca si la televiziune. Arthur suspina usurat. dar au refuzat sa dialogheze cu noi. Procurorul se enerva: . Procurorul se apropie ca s-o ameninte pe furnica cu degetul. Fiecare era de partea cuiva. Printesa 103 nu se tulbura. Procurorul nu era constient în ce dezbatere se baga . Maximilian dadu cu pumnul în perete. Sunt doar niste nebuni care s-au închis într-o piramida din padure! se rasti procurorul. Atunci înseamna ca stii ca printre aceste zece porunci este una care spune: "Sa nu ucizi". Procurorul era enervat la culme. Juratilor le era din ce în ce mai greu sa-si pastreze calmul si presedin tele batea mereu cu ciocanul în masa. audierea se amâna. comentatorii o considerau în avantaj pe Printesa 103. Procurorul îsi regasi rasuflarea si reveni la atac. deoarece se pare ca aceasta audiere nu mai poate continua în liniste. Viata furnicilor nu este importanta pentru ca furnicile nu sunt inteligente.Ochii globulosi. Stii macar ce înseamna pen tru noi Biblia? Biblia înseamna cele zece porunci. Dar voi însiva ati facut din asasinarea vitelor si gainilor o adevarata in dustrie.

220. Printre cele închise acolo se aflau 10 si 5. Emite o fraza destul de lunga. sunt hotarâti sa ne omoare. îsi zice ea. argumen tele pentru apararea modului nostru de viata. Doreste o CA. Avea în mâna ep rubeta în care se afla Printesa 103. vazând ca Deg etele le puneau în saci. Pentru aceasta sedinta. fusese construita o mica estrada de plexiglas cu televizorul si antenele direct în acvariu. Uitând conditiile dure care permisesera aceasta întâlnire. Prin urmare. Degetele îl ard. acum începea sa descoper e vag ce însemna dragostea. Furnicile prizoniere fura foarte multumite sa-si vada din nou eroina. In schimb. Sau lins.Si cu aceasta acuzata ce facem? Nu pot s-o duc înapoi la închisoare cu dub a. Dintr-un colt. FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA: Logica este un concept al Degetelor foarte original. rastoarna eprubeta si 103 cade d in cer în mijlocul tovaraselor ei de captivitate. Printul 24 se aseza lânga 103. De altfel. INTELIGENTA Presedintele loveste cu ciocanul în masa. Procurorul da din umeri. Ce placuta era regasirea! 103 întelesese deja arta.Pune-o cu celelalte furnici. Pentru Degete e logic sa pui hrana buna la gunoi.219. . raspunse Julie. furnicile au descoperit focul si l-au utilizat în razboaiele d . Pacat. ca sa fie siguri ca nimeni nu se atinge de gunoiul lor. raspunse el la întâmplare. Asesorul ridica ochii la cer. o furnica mica se apropie de ele. în dimensiunea lor. Politistul deschide capacul acvariului. Pentru un Deget este logic ca unii cetateni din acelasi oras pl in de mâncare sa moara de foame fara ca cineva sa-i ajute. Exemplu. Evenimentele logice sunt evenimentele care se înlantuie în mod acceptabil pe ntru societatea Degetelor. orice am face. 221. . e usor de recunoscut dupa semnul galben. Printesa 103 se ridica pe cele patru picioare din spate ca sa se fac bin e înteleasa. . TEAMA Curtea paraseste sala. Computerul o descifreaza. spune Printesa 103. Nu cunosc nici macar focul. În schimb. furnica vesnic ratacita se ratacise de data asta în directia buna. Un politist prinde de brat un asesor. fara ca macar sa fie s tricata. Si pe urma îl regasest i. Printul 24. împreuna cu oamenii. Printesa 103 se lipi de Printul 24.Nu cunosc nici macar jumatate din tehnologiile noastre. Cel putin o data am putut sa prezentam. Ele explicara ca. nu e logic sa opresti hrana celor care sunt bolnavi din exces de hrana. Oricum.Sunt în stare sa-si rezolve toate problemele. Pe vremuri. . zise o furnica care îsi p ierduse doua picioare din spate când politistii le vârâsera fara menajamente în niste sa ci mari. . Dragostea e atunci când iubesti pe cineva si îl pierzi. si-au facut trofalaxii apoi se adunara ca sa dialogheze. nu e logic ca aceasta hrana sa fie redistribuita celor care ar putea sa fie interesati de consumarea ei. se grabisera sa urce înauntru pentru ca îsi închipuisera ca era o invitatie de a veni în lumea lor. Oricum.Cerem probe obiective ale inteligentei lor.

sa va semene! Nimeni nu se mai uita la acvariu. supravietuitorul avea drepta te. Juratul insista. D aca furnicile erau inteligente. DEGETELE. Judecatorii nu se temeau nici ca vor gresi si nu aveau nici remuscari. Atunci insectele au luat hotarârea de comun acord sa nu s e mai atinga de foc si sa-i excluda pe cei care ar folosi aceasta arma prea deva statoare. ca problema era cruciala. Daca nu. Hans. voi sunteti prosti si noi inteligente. . zise el. .Asta nu dovedeste ca sunteti inteligente. acuzatilor si juratilor. Presedintele îsi aduse aminte ca în Evul Mediu. dar niciodata judeca torul nu avusese atât de puternic impresia ca era un regizor. . în prim-plan. zise cu ironie procur orul. Toata lumea era constienta. este de a le confrunta într-un joc. criteriul care va face sa decretati ca un animal este inteligent e.Ah. Partile se înarmau si se bateau pe viata si pe moarte. Din noa ptea timpurilor. Fapt rar. În timpul marsului meu pacifist în directia lumii voastre.Cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a furnicilor? se întreba cu glas tare presedintele netezindu-si barba. Sunt mare amator de jocuri de gândire.. Am înteles foarte bine ca.. erau raspunzatoare de faptele lor. Câteva râsete retinute. bridge etc.intre ele. Animalul respectiv era un cal de opt ani.. Si cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a Degetelor . . doar ca aveti ocazia sa imit ati inteligenta noastra. vedeti! Prea proaste ca sa controleze focul. nici Deget si nici furnica. justitia depindea de o astfe l de înfruntare..În aceasta împrejurare. zise agentul postal iesit la pensie. Dar într-o zi.. Ideea înfierbânta asistenta. un jurat ridica mâna. El era cel care treb uia sa ritmeze bine interventiile pentru ca publicul sa nu se plictiseasca. Parer ea mea este ca cel mai bun mod de a departaja doua minti ca sa vezi care e mai s ubtila. Furnica parea ca mitraliaza acum cu f eromoni. pro fesorul von Osten.Si la ce gen de proba va gânditi? 222. am explicat suror ilor mele ca. . replica un asesor. Evident. focul poate sa deschida o noua cale de prog res tehnologic. Furnica paru ca se enerveaza brusc. Ar trebui sa se recur ga la o a treia specie. inclusiv curtea.Este destul sa se inventeze o proba obiectiva fata de care o furnica s a aiba tot atâtea sanse de reusita ca si omul. el t rebuia sa distribuie bine rolul martorilor. justitia a fost conceputa ca un spectacol. e important sa definim ce specie e mai inteligenta fata de cealalta. O curte de judecata seamana mai mult sau mai putin cu un teatru. în situatia de fata nu se putea organiza un duel om-furnica. Sah. cuvinte încrucisate. Antenele ei au început sa se agite. Se credea ca se descoperise în sfârsit "un animal la fel de inteligent ca om ul". Judecatorul preciza acest detaliu. .. un fel de turnir al inteligentelor.Daca îmi dati voie. comunitatea stiintifica internationala era în fi erbere. folosit cum se cuvine. Totul era mai simplu. enigmistica. DAR.c ompleta furnica cu aceeasi siguranta. SUNTETI INTELIGENTE ? Rumoare în sala. Toti ochii erau îndreptati spre ecran si cameramanul o încadra ca pe o persoana. pentru voi. erau iresponsabile ca un bolnav mintal sau oricare alt minor. ele nu au reusit sa stapâneasca un incendiu care a luat am ploare si a distrus tot. CE DOVEDESTE CA VOI. Spre marea surprindere a tuturor celor care îl vizitau. ENCICLOPEDIE STRATEGIA CALULUI: În 1904.. LA URMA URMELOR.. c . educat de un savant austriac. Pentru noi. lasându-l pe D umnezeu sa decida învingatorul. Judecatorul întreba: . ca sa ne departajeze obiecti v. Dar computerul nu terminase de transmis mesajul.

comunitatea stiintifica a fost atât de vexa ta ca fusese atât de usor înselata încât a cazut într-un scepticism sistematic în fata oric rei experiente legate de inteligenta animala. biologi. La gândul ca îsi va impresiona vecin . Hans arata obiectele cu vârful copitei si comunica cifrele batând în pamânt. care preda la scoala de politie si era un politist reputat. Acum trebuia sa fie numit un reprezentat al speciei umane si altul din p artea furnicilor pentru aceasta competitie. cu o mustata mica. dar mai stia sa indice cu precizie si cât e ceasul. Concentrarea lui era motivata de speranta unei recompense alimentare. în cele din urma. doua pe ntru "b". Omul fu cuprins de trac la gândul ca va deveni campionul speciei umane si se temea ca va fi ridicol. a înteles în sfârsit mist erul. dupa consultari. Hans a fost supus la tot felul de experiente si calul si-a dovedit perma nent calitatile. Dar poate ca unul dintre motivele urii atât de mari fata de Hans este si m ai profund. Procurorul îl propuse pe comisarul Maximilian Linart. Singura expl icatie era deci ca Hans era un animal extrem de atent care. divortat si cu doi copii. Pr esedintele îi recuza din oficiu pe amândoi. Totusi. Politistul se întreba daca nu cumva va trebui sa recurg a la forta ca sa-l aduca în fata curtii. dar aprodul a avut buna idee sa-i spuna c obaiului ca în acea seara va aparea la televizor. trei pentru "c" si asa mai departe. era departe de a fi un om reprezentativ pentru speci a lui. L a urma urmelor. percepea schimbarile de atitudine ale oamenilor din jur. Judecatorul era constient ca inventa o jurispr udenta în materie si îsi lua rolul foarte în serios. gresea de fiecare data când i se acopereau ochii si nu putea sa vada asistenta. La 12 septembrie 1904. E foarte neplacut pentru specia umana sa se stie "transparenta" pent ru un animal. Simtea excitarea lor când se apropia de solutia corecta. nu mai era deloc o furnica banala. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dadea raspunsuri exacte la e cuatiile care i se propuneau. dupa toate filmele pe care le vazuse la televiziunea oamen ilor. Întâlnire pe trepte Juratul specialist în jocuri de gândire se oferi sa elaboreze un test pe car e. bietul Hans nu a meritat nici atâta glorie si nici atâta oprobriu. parea sa fi înteles perfect matematica moderna. iar Julie pe 103. acel cal stia sa decodifice atitudinile oamenilor astfel încât sa po ata fi considerat temporar drept egalul omului. Magistratul considera indispensabil ca cei doi concurenti sa fie alesi l a întâmplare din rândul populatiei lor. volumul III 223. sa recunoasca în fotografii oamenii care îi fusesera prezentati cu câteva zile mai înain te si sa rezolve probleme de logica. cu parul negru. un grup de treisprezece experti a publicat un rap ort care respingea orice posibilitate de înselatorie. în timp ce batea din c opita. curtea si apararea îl considerara acceptabil. Veneau sceptici si pleca u foarte tulburati. Cazul a facut mare vâlva în epoc a si lumea stiintifica începea sa se obisnuiasca cu ideea ca acel cal era cu adeva rat la fel de inteligent ca un om. unul dintre asistentii lui von Osten.alul. Oskar Pfungst. Acesta a oprit un om de vreo patruzeci de ani. La fel. Edmond Wells. La fel si 103. O bataie pentru "a". psihologi si ps ihiatri au venit din lumea întreaga ca sa-l vada pe Hans. Lit erele erau batute una câte una ca sa formeze cuvinte. Linart. I-au explic at ce se astepta de la el. Zoologi. Un politist si un aprod fura trimisi în strada cu sarcina de a aduce primu l om întâlnit în cale cu un aspect convenabil. fizicieni si. În multe universitati se mai amintes te si acum de cazul calului Hans ca de un exemplu caricatural de înselaciune stiin tifica. Nu întelegeau în ce consta manipularea si sfârseau prin a admite c a acel animal era într-adevar "inteligent". El a remarcat ca Hans gresea raspunsurile de fiecare data când solutia probl emei care se prezenta era necunoscuta de persoanele prezente. Când misterul a fost descoperit.

se mentinea sub para rosie dar nu prezenta nici un com portament susceptibil de a-i permite sa ajunga la ea. Procurorul rânji. Pur si simplu. încercând sa apuce para si nu reusi. Materialul de masurare a inteligentei inventat de jurat era deja instala t în sala de judecata. nu i-a cerut nimeni parerea. o insecta de 3. . caci erau usor impregnate cu miros de miere. esafodajul uman se ridica pâna la trei met ri. oamenii. nu avem încredere decât în stiinta pura. altii aplaudau. De altfel aceasta e si deviza revolut iei noastre: 1 + 1=3.Nu-i adevarat. Magistratul îl convoca pe psihologul de pe lânga curtea de judecata si îi ceru sa fabrice testul obiectiv si incontestabil cu pricina. lunga de 1.Ati vazut cu totii. O f urnica nu e capabila de nimic singura. Judecatorul lovi cu ciocanul în masa. nu în formulele l or esoterice. o insulta adusa logicii. individul nu a mai ezitat si i-a urmat. încurajat de semenii lui. Se plasa sub para. În sala se declansa tumultul. Îi spuse ceva cu antenele iar cealalta se plasa în asa fel încât sa-i serveasca drept punct de sprijin. juratul unse întrerupatorul rosu cu miere. cu atât mai b ine pentru ele.2 mg. foarte enervata. Odata montat. Bucatile de lemn erau perfect asemanatoare pentru ambii concurenti.ii. Asistenta era convinsa ca furnica renuntase dar. cuprinsa de panica pentru ca se afla într-un lo c strain. cu atâtea mirosuri si lumina. ceea ce dovedeste ca inteligenta mirmeceeana este colectiva. Clampanea din mandibule dar n u reusea sa faca nimic. Omul zari cu coada ochiului manevra si accelera lucrul. A cerut ajutorul unei complice. Se convinsera ca avea toate membrele inta cte si antenele i se agitara când o asezara pe o foaie de hârtie. Furnica se agita. . Era vorba de douasprezece bucati de lemn care trebuiau îmbina te ca sa formeze un promontoriu permitând sa se atinga o para electrica rosie susp endata deasupra lor. Primul dintre cei doi competitori care o va atinge va declansa o sonerie electrica si va fi declarat învingator. la trei centimetri. Procurorul lua cuvântul: . Pusera mâna pe prima zarita. Procurorul îl lasa pe aprod sa apropie bucatile de lemn de insecta ca s-o faca mai bine sa înteleaga ca trebuia sa le asambleze ca sa ajunga la para. furnicile au înteles ca în doi o problema se rezolva mult mai usor. iar cel al furnicilor. Unii huiduiau. Furnica a trisat.Acest test nu este concludent. Furnic a se uita la bucatile de lemn si. de aceeasi echipa. cu mandibule mici si chitina neagra. spre surprinderea tutur or. soneria furnicii rasuna prima. Existau camere de luat v ederi în fata fiecarui concurent si presedintele dadu startul. . familiarizat din cea mai frageda copilarie cu jocul de constructie . Omul. Furnicii aduse din gradina tribunalului. dife rita fiind numai marimea. un pacat împotriva bunului simt. usurat ca i se propus ese un test atât de simplu. Aproape ca reusi se când. omul era pe punctul de a-si termina luc rarea în timp ce furnica nu facuse înca nimic. Se ridica pe cel e patru picioare din spate. însotita de o alta furnica. .8 cm .1 + 1 = 3 este o minciuna matematica. Furnica se rotea însa în cerc. Trebuie imaginat altul în care sa fie imp licati un singur om si o singura furnica. Ca furnica sa fie interesata la a ceasta treaba. Omul mai avea doar patru bucati de lemn de asamblat când. a început imediat sa îngramadeasca metodic bucatile de lemn. În schimb. Noi. îl contrazise Julie. furnica parasi brusc pozitia de sub para si pleca. le ataca cu mandibulele ca sa le manânce. cu o secunda mai înainte. Adunarea talentelor depaseste simpla lor suma. Daca aceste prostii se potrivesc furnicilor. ea se întoarse. adulmeca aroma dulce a mierii si fu imediat tentata. Nimeni nu se gândise sa-i puna un perete. în râsul asistentei. poate doar sa îsi strice bucatile de le mn si sa revina mereu sub para si sa încerce sa ajunga la ea ridicându-se pe picioar ele din spate si agitându-si în aer membrele din fata. nu individuala. departe de reperele ei obisnuite.

În timp ce toate animalele gândesc pentru ele însele si îsi fac o opinie fata de ceea ce vad si ceea ce le-a învatat experienta. vor fi trasate dupa acelasi plan. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE Salivatoare: 10. Pentru furnica s-a construit un labirint identic cu pereti de hârtie în inte riorul unui mare acvariu transparent.Ceea ce se întâmpla aici este foarte interesant. labirintul pentru om cu barierele lui metali ce acoperite de hârtie. totdeauna sa eviti gesturile precipitate. si cred ca parizienii ar trebui sa vina în numar mare la Fontainebleau ca sa asiste la audiente si sa susti na cauza oamenilor. Furnica nu se misca. a fost instalat în fata tribunalului. 224. Omul mergea foarte repede. Cele doua labirinturi vor fi dispuse exact în acelasi fel. Ele apa rtineau culturii umane precum mah-jongul. Expertul deduse de aici ca trebuia gasita o încercare corespunzatoare unei situatii practice. ce joc ar fi dovedit în mod incontestabil inteligenta? Existau go. cei doi concurenti trebuiau sa declanseze un întrerupator elect ric. pocherul sau sotronul. cei doi luara prima furnica venita într-un ghiveci cu flori. alt consemn de baza.Apoi acorda un interviu în exclusivitate jurnalistei de la principalul can al national. dar la scari diferite. aflat pe fereastra p ortaresei de la tribunal. Aprozii si asesorii erau arbitrii de linie. Pentru a le reprezenta pe furnici. Dar a fost nevoit sa renunte. sah. politistul si aprodul luând de pe strada un student blondut. Ce-ar putea sa joace furnicile? Psihologul se gândi la început la mikado. se bat. iar furnica într-un labiri nt dupa marimea ei. Pentru a avea mai mult loc. Trebuia creata o regula de joc valabila atât pentru oameni cât si pentru furnici! Si apoi. nu de i nteligenta. . 225. inaccesibil oricarei alte furnici provenit a din afara. El e descopera terenuri. Asta poate fi numit spiritul lor colectiv. Ce joaca furnicile? Jocul îi paru psihologului o specialitate umana. Omul porni imediat printre palisadele de hârtie s i un politist dadu drumul furnicii în acvariu. Pe un teren necunoscut. Dar cum sa explici regulile unei furnici. psihologul a sugerat un test care i se parea univ ersal: o cursa într-un labirint. Degetele gândesc toate acelasi lucr u. Omul va fi plasat într-un labirint pe masura lui. Fiecare dintre gestur ile lor are o utilitate precisa. OPINIE: Degetele sunt din ce în ce mai putin capabile sa aiba o opinie personala. Orice creatura închisa într-un loc pe care nu-l cunoa ste cauta sa iasa de-acolo. Dupa multa chibzuinta. În felul acesta. dame. Concurentii au fost schimbati. spunea o veche recomandare mirmeceeana . Furnica începu prin a se spala. SE VEDE DE DEPARTE Psihologul se gândi îndelung. Presedintele apuca cu fermit ate cronometrul si dadu startul. responsabilii rubricilor d e jocuri din reviste si inventatorii de jocuri aparute în comert. cei doi con curenti aveau de înfruntat aceleasi dificultati pentru a gasi iesirea. . Mikado era un joc de dexteritate. Furnicile aveau probabil obiceiul sa scoata crengutele de care aveau nevoie dintre alte crengute inutilizabile pen tru ele. familiara tuturor furnicilor. La iesire. rânduiesc ouale si alimentele. adica iau ca fiind a lor opinia emisa de prezentatorul jurnalului televizat d e la orele opt. S-a procedat ca prima data. De exemplu explorarea unui dru m necunoscut. Îsi consulta colegii. Furnicile nu se joaca.

cu prudenta. îsi ascundeau cu greu anxi etatea. Un strigat de victorie rasuna simultan în boxa acuzatilor si în acvariul und e furnicile îsi atingeau antenele de bucurie.Gata. nu. Lent. A fost incapabil sa gândeasca altfe l decât dupa niste reguli pe care si le închipuia obligatorii dar care.În sfârsit.A trisat! protesta procurorul apropiindu-se de masa magistratului. .Bineînteles ca nu. se învârti în cerc apoi. A pierdut pentru ca nu i-a trecut prin minte ca putea actiona si altfel în afara de a înainta drept pe culoare. brusc. constata judecatorul. începu în sfârsit sa adulmece solu l în jurul picioarelor. se catara pe întrerupatorul ro su uns cu miere si declansa soneria. . sansele par egale. Dar mesajele lor olfactive nu putea sa circule liber în spatiu. a simtit mirosul de miere! Furnica porni drept înainte în directia buna. La un moment dat. . care urmareau competitia la micul lor televizor. Dar furnica nu se misca. nu pe-acolo! strigara la fel de zadarnic Julie si prietenii ei. . îl strânse de brat pe Davi d. Aparatorii speciei umane se simteau linistiti. amândoi pareau ca înainteaza cu aceeasi viteza.Pariez pe om! exclama grefierul. se temea sa piarda timp. Furnica apuca într-o directie care nu ducea nic aieri. Erau bloca te de tavanul de plexiglas. A t risat ca si cealalta. gonea drept spre întrerupatorul r osu. Nici un moment nu s-a spus ca e interz isa escaladarea peretilor. Julie se întoarse pe b anca apararii. n-a trisat. nu fusesera specificate niciodata. La rândul sau. îti ascuti simturile. îsi ridica antenele. nu? întreba procurorul. furioasa ca se învârte p e loc într-o fundatura. Julie era foarte îngrijorata. Cei doi concurenti evoluau aproape paralel. Haide. nestiind ca furnica înca nu se hotarâse sa por neasca. omul grabit apuca pe un drum gresit si ajunse într-o fundatur a. preocupat de mentiner ea suspansului ca sa satisfaca mass-media. 103.Maestre. 24 si prietenel e lor. descoperise si el drumul cel bun. furnica avu o initiativa neasteptata. -Nu. nu pe-acolo! Ce doi concurenti se oprira. afara. Pe ecrane. furnica sari peste ultimul perete. Se uitau tinta la ecranele care aratau evolutia cursei. Furnicile spectatoare stiau ce înseamna asta.Nu. Julie. asistenta striga : . Presedintele ceru asistentei sa ia l oc în sala de judecata. . si l-a atins.Atunci ar fi putut si omul sa faca asta. îi ceru presedintele. care urmarea întrecerea din boxa acuzatilor. Omul. În timp ce omul lua virajele în pas alergator. zise ea.Pe un teritoriu necunoscut. Aceasta furnica a câstigat pentru ca a dat dova . Ghidata de mirosul mierii din apropiere. de data asta. Furnica facu câtiva pasi. gândindu-se încotro s-o apuce. Nu.Eu pe furnica! zise primul asesor. omul si furnica luau aceleasi viraje aproape simultan. furnica porni spre o fundatura si antenele furnicilor din acvariu frematara. la fel si oamenii din pirami da. Omul înainta în directia buna. . nu. Omul lua avans. . Vrând sa aleaga o furnica absolut la întâmplare. Din întâmplare. A dovedit ca e mai intel igenta adaptându-se mai repede la problema. . Concurentul lor mai avea înc a doua viraje de facut ca sa ajunga la capat. Urca pe peretele de hârtie. Omul se îndrepta si el spre o fundatura si. nu. poate ca dadusera peste o fur nica redusa la minte. În acel moment.Evident. S-a folosit de modul ei original de a gândi. sarind peste pereti. O porni la fuga în sens invers caci. în realitate. Trebuia sa atinga un obiectiv. va rog sa stati jos. nu pe acolo! strigara ele din toti feromonii. porneste! striga olfactiv Printul 24. Nu avea dreptul sa urce pe peretii labirintului! . ca într-o cursa cu obstacole.

Atâta tot. Gestul nu are nimic agresiv. Printul 24 îsi ia zborul în urmarirea ei. cu orice pret. încurajata de to ate furnicile prezente. Ea zboara prea repede si el nu reuseste s-o prinda din urma. ENCICLOPEDIE SINDROMUL BAMBI: A iubi este uneori la fel de periculos ca a urî. aceasta caldura este totusi foarte excitanta pentru cele doua sexuate. niciodata nu vor sti c um este. Printul 24 zboara în spatele Printesei 103. El e obligat sa-i ceara sa zboare mai încet. volumul III 227. fericiti ca se pot apropia de un animal blând. Printesa 103 uita sa fie atenta la zbor si se loveste de un perete transp arent. de acum înainte. vizitatorii întâlnesc deseori caprior i.da de mai multa inteligenta decât omul. e mai putin romantic decât zburând spre cer. SOARE PARADOXAL Profitând de un moment de calm înainte de reluarea audierilor. Trebuie sa recunoastem. Din cauza socului. ajunge deasupra ei. Era decis sa treaca la a ctiune. sub copaci. Evident. De la începutul audierii. Maximilian parcurse un mileniu de civilizatie a fur nicilor bogata în cunostinte umane. Printesa 103 se avânta si începe sa deseneze cercuri între per etii închisorii de sticla. va impregna capriorii cu efluvii umane. Printesa 103 si Printul 24 hotarasc sa încerce o acuplare în acvariu. Edmond Wells. din ce în ce mai captivat. dar în acel moment ar fi preferat sa se comporte ca ele si sa s e rostogoleasca pe jos. P orni jocul Evolutia cu parametri deosebiti. Nu e usor. Înd uiosati. În parcuri le naturale din Europa si din America de Nord. Nici o caprio ara nu-l va mai accepta si capriorul va fi în mod automat condamnat sa moara de fo ame. dimpotriva. În douazeci de minute. oricât de afectuos ar fi. îsi scoase haina si se închise la el în birou. se agata bine de partea din spate a corpului ei si se arcuieste ca sa reuseasca sa se împreuneze. Aceasta mângâiere asasina este numita "sindromul Bambi" sau "sindromul Walt Dis ney". SINGUR Comisarul Maximilian Linart nu vru sa vada mai mult si se întoarse în graba la el acasa. distrug actul de identitate olfa ctiv al capriorului care va fi imediat abandonat de toata familia. dar cele doua insecte sunt convinse ca. printre ef luviile forestiere. E mai simplu decât sa încerci o jonctiune între doua apendice . blândetea animalului provoaca aceasta miscare de tandrete din partea omului. Aceste emanatii poluante. vizitatorul e tentat sa mângâi e animalul. Nu e simplu sa te dedai unei acuplari într-un loc închis dar. aceasta atingere constituie un gest mortal. 226. chiar infime. În sfârsit. În timpul primelor saptamâni mama nu-si recunoaste puiul decât dupa mi ros. Or. Printesa 103 fusese amuzata de comportamentul nup tial al Degetelor. Rezultatul era si mai terifiant decât îsi imaginas e politistul. Voia sa vada la ce putea sa ajunga o civilizatie de furnici beneficiind de tehnologiile oamenilor. int ensitatea reflectoarelor televiziunii fac sa le clocoteasca hormonii sexuali ca un soare de primavara. totul s-a sfârsit pentru ele. Nu putea sa se comporte ca un simplu spectator. Printul 24 se desprinde si trebuie sa porneasca din no u la cucerirea frumoasei sale. Îsi arunca palaria în cuier. Daca nu fac dragoste aici si acum. Preocupata de acu plare. Contactul cu omul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Aceasta lumina. Se puse imediat pe treaba. 228. Aceste animale par izolate si solitare chiar daca mama lor nu este departe. Avansa în mare viteza. La rândul sau.

... pan. violet. erau de acum în ainte raspunzatoare. pan. pan. Furnica a câstigat totusi.Da. Antenele lui se agita în mod ciudat. pan. prinsi parca într-un vârtej infernal. 103 nu se gândise niciodata sa considere dragostea ca o emotie d eosebita.Pentru conjuratii de la liceu. Mai ales un articol despre invaziile fur nicilor de foc în Florida care ar trebui sa-i edifice pe jurati. Are cuvântul acuzarea. pan. . Arthur se ridica în picioare. sus totul se complica.Nu înteleg! exclama Julie. Printul 24. ca re conduce zborul. Printul 24 se simte rau. Un imens val rosu de placer e pura si de durere intensa îl acopera ca un val seismic. si pe deasupra în plin zbor.Uitati sa precizati cum au fost oprite aceste furnici de foc. cer condamnarea la sase luni închisoare. Inima îi bate din ce în ce mai tare. Vor avea deci sa stabileasca soarta lui 103 si a tovaraselo r ei. cer.. reuseste în sfârsit sa se acu pleze cu Printesa 103. Judecatorul lovea cu ciocanul aproape far a sa gândeasca. Are impresia ca inima sa stricat si bate tare de tot. Cuplul mirmeceean se roteste din ce în ce ma i repede. pan! Judecatorul batu scurt de câteva ori cu ciocanul ca sa avertizeze asistent a ca se relua audierea. Procurorul îl întrerupse pe Arthur parasindu-si scaunul ca sa se aseze în fata juratilor. usor obosit. . Pan. o condamnare la sase ani închisoare. deoarece li se recunoscuse inteligenta. Presedintele îi infor ma pe jurati ca furnicile.. dragostea este legata doar de functia de reproducere.. Pan. La a treia tentativa. pan. .Nu dezvaluindu-ne secretele insectelor ne vom debarasa de ele. pentru distrugere de materiale educative si tulburarea linistii publice. pan. apoi negru. Ca sa nu se mai loveasca din nou de peretele de sticla. Pentru Printesa 103 si complicele ei.. pan.. de ea care are înca în memorie marile scene romantice din filmul Pe aripile vântului. Deodata. Imaginile psihedelice devin mai clare. pan. Ea le înseala astfel pe lucratoarele ca re o hranesc în timp ce propria lor regina moare. trebuie sa eliminam cât mai repede aceste furnici deja prea informate mai înain te sa poata transmite ceea ce stiu întregii specii. Pentru conjuratii din piramida cer. Publicul se manifesta imediat. în ce masura furnicile sunt inamicii omului. pan. Judecatorul cere procurorului sa conchida si sa-si anunte cererile. face mici cercuri concentrice în centrul închisorii lor. celelalte furnici le privesc cu admiratie cum se rotesc. 10 noteaza pe un "feromon mitologic" tot ce-i inspira ac est moment de pura poezie romantica.Am aici câteva probe care dovedesc... pan. Atunci se petrece în ei ceva foarte nou. independenta de functia procreatoare. Morala: omul e de ajuns sa se al ieze cu unele furnici prietene ca sa vina de hac altor specii de furnici dusmane . .minuscule. condamnarea la moarte. replica judecatorul. Jos. Sunt emise de 103... În lumea mirmece eana. Prin int ermediul unei alte specii de furnici: solenopsis daugerri. pan! Pan. Inima Printului 24 bate din ce în ce m ai haotic. Înteleg ca s e petrece ceva diferit. Cu atât mai intens cu cât e vorba de doua sexuate care si-au obtinut sexul prin mijloac e artificiale. Antenele lor se împreuneaza de parca s-ar deda înca o data unei CA. pentru complicitatea la crima. Extazul din acvariu continua. . numai la câtiva centimetri de tavanul de plexiglas plin de gauri. Culoarea valului rosu de p lacere se modifica pe masura ce creste.Doamnelor si domnilor jurati. Devine mov. . foarte intens. Înainte de a fi vazut filmul Degetelor. Dimpotr iva. pan.. doamnelor si domnilor din juriu. . va rog sa luati loc.. Ea stie sa reproduca feromonii unei regine a furnicilor de foc. Comuniun ea dintre spirite se adauga celei a corpurilor.. . printesa 103. nu ca sunt nevinovate. pentru insurectie si asasin area politistilor. dar aceasta victorie dovedeste ca furnicile s unt inteligente..

Fraza ramase neterminata. Presedintele da cuvântul apararii. Cazând. ENCICLOPEDIE . cum vom putea spera ca. Câinii care musca copiii sunt injectati cu otrava. domnule presedinte. Nu se poate sa omorâm furnicile. E mai mult decât atât..Nu se poate sa ne condamnati pentru ca am dorit sa amelioram statutul speciei noastre. încearca sa bata din aripi ca sa-si încetineasca caderea si. Do cumentele confiscate din piramida atesta faptul ca lansasera o mare cruciada împot riva noastra.Pentru oameni. Vulpile care transmit turbare a sunt împuscate. pentru oameni. Acum nu mai e printesa . Este o o cazie unica care ni s-a oferit ca sa întelegem un sistem de gândire ne-uman. De ce sa ne lipsim de niste aliati atât de pretiosi? Regina 103 mai zboara putin. . Printesa 103 îl simte. ele la înaltimea de un centimetru.. dar propria e i placere e atât de lunga si atât de mare încât nu reuseste sa se preocupe de partenerul ei. Arthur a de monstrat ca..Ceea ce se petrece aici nu este un proces. veti arata ca drum ul pe care am început sa-l exploram merita toata atentia posibila. cu ajutorul mandibulelor. Cont rolam lumea la înaltimea de un metru. Suntem complementari. placerea prea i ntensa. Printul 24 se simte din ce în ce mai rau. sunt. e regina. fabrica obiecte de dimensiunile lor pe ca re nici cei mai abili dintre ceasornicari nu le-ar putea reproduce. Presiunea creste. Imediat ce-si proiectase garnetii în femela. Daca el e coplesit de un val rosu care se transforma în negru. Julie face apel la resursele tuturor neuronilor ei. apoi aterizeaza brusc în receptorul feromonal .Îmi permit sa amintesc colegului meu care reprezinta acuzarea ca pedeaps a cu moartea a fost abolita de mult timp în tara noastra. Printul 24 îsi îndreapta antenele. Cine nu omorâse furnici chiar fara sa vrea? . Ramase cu gura deschisa. Sa stie natura ca speciile care vor sa dauneze omului sfârsesc prin a plati cu viata.Furnicile se pot dovedi o trambulina pentru evolutia noastra. mai bine sa ne folosim de ele. relua procurorul. Un mic zgomot rasuna din difuzoarele aparatului.Decretând pedeapsa cu moartea pentru Printesa 103 si semenele ei. De altfel. . Presiunea era prea puternica.. Julie continua: . Nimic în codul nostru penal nu interzice pedeapsa cu moartea pentru animale . Inima i s-a oprit. dupa ce citise atât de mult Enciclopedia cunoaster ii relative si absolute. acum Edmond Wells vorbea uneori prin vocea ei. Furnicile. .. Am cautat cu mare at entie. Julie avea impresia ca. fie ca vrem sau nu. Decât sa înc ercam sa le distrugem. îl vede. Moartea printului si pierderea aripilor constituie pretul regalitatii mi rmeceene. 229. în tr-o zi. nu put em decât sa îndeplinim un act de civism si de legitima aparare. Se desprinde brusc de 103. nimeni din sala de judecata nu acorda vreo atentie. dar dezbaterile fiind în toi. zise el cu un ton doct. . Daca nu reusim sa pactizam cu furnicile. Bucatile de chitina se împrastie în toate directiile si cad ca bucatile unui avion care face explozie în aer. Presiunea creste. ea este inv adata de un val rosu care se transforma în portocaliu apoi se lumineaza din ce în ce mai mult pâna când capata o nuanta mai galbena si mai calda. aceste infraterestre. printul explodase de placere. regina îsi pierde aripile. cine dintre noi se poate lauda ca nu a omorât niciodata o furnica? Chiar si cei care nu-l aprobau erau obligati sa admita ca acuzatorul pub lic avea dreptate.Achitându-ne însa si eliberând aceste insecte nevinovate. sa comunicam cu extraterestrii? În aer rasuna un mie pocnet.

trece în lumea superioara. aproape pofticios. Este prima cifra cu încrucisare. 1: este stadiul mineral. Animalul. . 4: este stadiul uman. Are doua rotunduri. Vegetalul iubeste cerul si lumi na. Aceasta este miza ac tuala a omenirii. Fie îsi realizeaza destinul. vege talul este deci atasat pamântului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Acol o e ceva care nu gândeste. Tot ce e linie dreapta indica atasamentul. 0: este golul. Oul originar închis. E începutu l. Este nivelul de deasupra nivelelor mineral. retransmitea aceasta scena prin intermediul liniilor telefonice. 9: este fetusul în gestatie. se pregateste sa mearga spre infinit. Animalul este pradator si prada. Acest prim-plan o tintuise pe Julie l ocului. S-a eliberat de cer si de pamânt. cu o privire înfrigurata. si pentru ele se face frumoasa floarea în partea ei superioara. 5 are linia sus. Fetusul se pregateste sa se întoarca în real. E dragostea totala. Se afla la rascruce de drumuri. fara linie.PUTEREA CIFRELOR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dupa forma lor. E a proape spirala. de orice blocaj superior sau inferior. cifrele ne istorisesc evolutia vietii. 6 este si forma fetusului în gest atie.Ce se întâmpla? Ce e mascarada asta? întreba judecatorul. 6: e o curba continua fara unghiuri. transmitem aceasta întelepciune. E starea de nemiscare. dar la o dimensiune superioara. Tot ce e încrucisare ind ica încercarile prin care treci. trebuie deci sa se treaca la ciclul urmator. Si asa mai departe. 5: este stadiul spiritual. A fi. Are o curba în partea de jos: iubeste pamântul si pe locuitorii lui. Dar notiunea de libertate de alegere îi da voie si sa nu-si realizeze misiu nea de cucerire a libertatii si a dominarii propriilor sentimentelor. 2: este stadiul vegetal. Aprodul se apropie si îi murmura câteva cuvinte la ureche. Maximilian se închisese la el în casa si. DIFERENTA DE PERCEPTIE Pe ecranul video de deasupra boxei acuzatilor aparuse fata lui Maximilia n. Tot ce e curb ind ica dragostea. este legat de cer. Iese din stadiul de scla v al sentimentelor prin liber arbitru. Ac est zero al dimensiunii superioare va lansa din nou un ciclu de cifre dar la o s cara superioara.. Partea inferioara e formata dintr-o linie. E primul nivel a constiintei. în apropierea obiectivului camerei de luat vederi . moare. 4 îti da voi e sa ramâi în mod liber animal sau sa treci la etapa urmatoare. A nimalul reactioneaza ca sclav al sentimentelor sale. De flecare data când scriem o cifra. desprins de pamânt. Iubeste. A trecut de încercarea crucii l ui 4 dar planeaza. 7: este cifra de trecere. doar a fi. Mai are de împlinit însa un lucru: sa treaca în lumea creatoare. Îi este teama în p ermanenta. Edmond Wells. Daca 4 reuseste propria schimbare. dar nu si de cer. Si în acest caz ne aflam la o rascruce. vegeta l si animal. . volumul III 230. Sa le examinam. Egoism ul este principala lui calitate. 10: este acel zero al oului originar. iubeste în partea de sus si în partea de jos. 9 este inversul lui 6. 3: este stadiul animal. Daca îl desenezi. e sclavul solului.. Va da nastere lui. Nu mai exista linie. aici si acum. dator ita unei simple camere video si releului computerului sau. fara a gândi. Este contrariul lui 2. Daca nu reactioneaza în functie de interesele sale directe. Lua furnici le si le decapita una dupa alta. Maximilian. Este un patru inversat. nu te mai opresti niciodata. S-a încheiat un ciclu. cel al lumii materiale. era înarmat cu o unghiera. Este pur canal vibrator. se poate misca. A reusit sa se elibereze de pamânt. E doar o linie. fie nu-l reali zeaza. Vegetalul nu-si poate misca piciorul. dar e dotat cu o curba în partea de sus. nu iubeste. Avea un zâmbet ciudat. 8: este infinitul.

Daca nu distrugem acum aceste douazeci si sase de mii de hectare de padure contaminate. doamnelor si domnilor. Furnicile sunt flagelul c el mai rau pe care l-a cunoscut omenirea vreodata. din cinci în cinci ore .Doamnelor si domnilor.Am reflectat îndelung la viitor. Maximilian Linart. Prefectul Dupeyron.În consecinta. Lumea noastra. . sa distrug partea din padurea Fontaineblea u care. care ne sunt superioare prin numar. am instalat pe un simulator de civilizatie un program destinat sa ne arat e ce s-ar întâmpla cu lumea daca furnicile ar avea acces la cunostintele noastre teh nologice. Facu din nou o pauza. Le-a m studiat de câtava vreme. zâmbi spre camera de luat vederi.Ce te-a apucat. Daca va fi sa pier în urma unui asalt lipsit de judecata. Sunt solid baricadat în casa iar sistemul de aprindere al bombelor incendiare. care se deplasase ca sa auda verdictul acestui proce s fara precedent. . a m decis ca om. n-ar avea nevoie de mai mult de o suta de ani ca sa ne aduca în stare de sclavie. cu prioritate. domnule prefect? Doreati sa va debarasati de o parte din padure ca sa lasati locul liber pentru planurile hoteliere ale unui grup jap onez. voi transforma în cenusa întreaga padure. Nu încercati sa ma opriti. Co nstientizând pericolul pe care îl reprezinta furnicile inteligente pentru omenire. Exista metode mai discrete. puricilor-de-frunze le taie aripile ca sa-i poata exploata mai bine. voi salva întreaga omenire. unii dintre dumneavoastra le vor gasi simpatice. Prefectul simti un nod în gât.. va fi debransat de la retea imediat dupa acest mesaj. Altii considera ca pot sa ne aj ute si ca avem multe de învatat de la ele. trebuie sa distrugem furnicile si. Dorinta vi se va împlini. plasându-se în fata camer ei video. ca asta. Stiu. sub controlul computerului me u. totul va exploda . Am instalat bombe incendiare în zona forestiera unde se afla furnicarele contaminate de ideil e furnicii 103. Jurnalistii dadeau fuga sa transmita stirea. combativitate si modul de comunicare.Incendiind aceasta padure blestemata.Decapitarea furnicilor continua. Eva însa l-a împins sa comita irep arabilul. va parea aberant. deci nu exista riscul m odificarii lui din exterior. specia noastra sunt amenintate de disparitie. Azi ploua si voi astepta sa se faca frumos ca sa declansez incendiul forestier. Întâi înfrâng s apoi folosesc ca vite toate speciile învinse. traim un moment grav. zise el suspinând. Orice încercare de a ma opri e inutila. la mine acasa si în padure. Nu mai am nimic de pierdut. Maximilian. Si daca va fi necesar. obosit probabil dupa ce asasinase vreo suta dintre ele. colcaie de furnici initiate în te hnologia noastra. . cealalta mare specie de pe planeta. pentru unii dintre dumneavoastra.Ti-ai pierdut mintile. ci vilizatia noastra. Daca. Oameni care nu se cunosteau discutau aprins în sala de judecata. Dar. Dupa ei va veni si rândul nostru. Deocamdata. Am constatat astfel ca furnicile. M-am referit la furnici. aduna corpurile moarte si le arunca neglijent în cosul de hârtii.Dar nu asa. într-o zi va trebui poate sa dist rugem toate padurile. Apoi lupa o foaie si. comisare? . De exemplu. Avea mâinile umede de sudoare. Cine ne pune astfel în pericol? Cealalta. omenirea sa considere asta ca un testament si altul sa preia stafeta. O singura cetate de furnici u cide zilnic proportional mai multe animale decât o întreaga tara de oameni. Îmi sacrific viata pentru specia mea. aceasta infima amputare va evita o cangrena ge nerala. Linart raspunse imediat. mai cu seama. . nu tastez o formula codificata pe tastatura computerului meu. zise: . Stiu. Cred totusi ca nu putem ris ca verificarea acestei ipoteze. am studiat influenta lor asupra oamenilor.De ce va plângeti. În fata noastra s e ridica un dusman cumplit. rechizitiona imediat biroul judecatorului. Asta va crea locuri de munca si v a reduce somajul. eu. Dar noi putem împiedica furnicile sa cunoasca acest blestem. Dar se înseala. Biblia ne spune ca Adam s-ar fi opus tentatiei de a musca din marul cunoasterii. aceste faimoase furnici "civilizate" care si-au însusit padurea din Fontainebleau. Cunoasterea este ca o boala contagioasa. cealalta mar e civilizatie. rugându-se cerului ca nu cumva comisarul sa-si fi întrerupt telefonul. Facu o scurta pauza si apoi continua: . to ate puterile lor vor fi supradimensionate. Apoi.. . dupa care zise: . Aveati dreptate. Cu aportul tehnologiilor noastre umane. din cauza nepasarii unui grup de oameni.

. desi f oarte slab. Totul începe de la comerciantul c are minte spunând ca asta e ultimul articol pe care îl mai are si ca daca nu îl iei im ediat are alt client care e interesat si pâna la cel mai înalt nivel. Ar fi trebuit sa existe un dinozaur eroic. Vizitatorul îsi zise ca era mai bine sa se ascunda undeva. teama de a sca pa ceva sau de a rata o afacere va genera cheltuieli artificiale. nu mai exista decât un singur mijloc de a c rea noi bogatii într-o tara deja bogata: santajul.Unii vor crede asta la început. nu vom avea mijloacele nec esare încalzirii întregii populatii din tara în iarna asta". . Desi nu era credincios. În vocea politistului era atâta hotarâre încât prefectul cauta un argument forte c a sa-l convinga. rasturna un obiect.. într-adevar. De altfel. Si daca li se va da posibilitatea..Ba da. . Fiecare stia acum c a. Îndrep ta revolverul spre vizitator si apasa pe tragaci. Din cau za grabei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Enervat. iar zgomotul. care sa înteleaga miza pe termen lung. În timpul noptii. .Asta e comparatia cea mai buna. Politistul trase dar vizitatorul lasa capul în jos si gloantele trecura pe deasupr . ENCICLOPEDIE SANTAJ: Totul fiind exploatat. Vizitatorul se apropie de el ca sa-l neutralizeze.. Toata încaperea vibra.Da. adica la guver nul care decreteaza ca: "Fara petrolul care polueaza. Erau prea mari. r aspunse Linart. padurea va lua foc. imediat ce ploaia va înceta. volumul III 232. Populatia se uita spre cer. gata sa declanseze bombele în cazul în care tastarea codului nu avea sa-l împiedice. ca mi ne. Maximilian îsi zise ca în aceasta împrejurare Dumnezeu era de partea lui.Si noi? Poate ca si pe noi ne vor considera într-o zi furnicile prea mar i si prea greoi. ar fi eliminat în mod sistematic mamiferele? . Chiar te temi atât de mult de concurenta alto r animale inteligente? . Poate ca la ora asta ar mai fi trait. Cineva.Dar nu erau adaptati vietii pe planeta. comisarul reîncarca arma si tinti din nou.Dar de ce te încapatânezi sa extermini aceste furnici total neînsemnate? . cerul s-a umplut de stele si meteo rologii au anuntat ca duminica va fi frumos si ca vântul va sufla cu putere în zona padurii din Fontainebleau. Maximilian trase înca o data si vizitatorul se feri din nou. Vizitatorul se feri cu vioiciune de glont. dar într-o zi voi fi înteles si mi se va rid ica o statuie ca salvator al omenirii. undeva. murmura cu glas scazut: "Poate ca am o idee. Maximilian dormea iepureste. Prefectul îsi trimise cei mai buni oameni sa repereze bombele cu fosfor împr astiate în padure. Situatia parea pierduta. Usile erau încuiate. Vizitatorul cauta computerul. . Seara. fericit si constien t de misiunea lui pe pamânt.. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE A plouat toata ziua de sâmbata. Edmond Wells. Se repezi în salon si se ascunse dupa perdele. ba da. îl trezi de-a binelea. se astepta la un atac disperat. Cred. dar nu stiau câte sunt si padurea era i mensa. Si atunci. întelegând ca oamenii vor fo rma într-o zi o civilizatie de talie mai redusa dar supraputernica. Acestia gasira vreo zece." 231. un vizitator reusi sa intre pe nestiute în biroul comisarului.Îti imaginezi ce s-ar fi întâmplat daca dinozaurii.Nu m-ati auzit? . prea greoi. te-am auzit. ce vor face? Si închise. Aparatu l era în stare de veghe.. ca dinozaurii ar fi t rebuit sa se debaraseze de noi. obloanele blocate. Apoi adormi. Se cuibari în fotoliu cu fata la computer.

Cum era cu putinta? O furnica atât de mica nu era în stare sa apese p e un întrerupator. furnica dispunea acum de un usor avantaj. potentiometre si radiatori. Numai ca er a într-o zi cu luna plina si Maximilian fu de ajuns sa deschida obloanele. regina lor deg enerata. formata din componente de origi ne minerala. Din fericire. luase hotarârea sa riste totul. Maximilian cauta un spray în dulapul de la bucatarie si pulveriza un adeva rat nor de insecticid în salon. Daca ar fi avut s tomac. brusc. 103 înteles ese ca era sigura pe lume suficient de "deget" si suficient de furnica ca sa reu seasca aceasta misiune de o importanta capitala. Maximilian recunoscu semnul galben de pe frunte si îi trimise un nor de in secticid. Întelese ca furnica intrase în centrala casei. . Ea trebuie sa stea si sa oua în încaperea nuptiala. tragea uneori în câte o perna. ar fi digerat-o. d e data asta nu-l mai gasi. Aerul se umplu de mirosuri mortale. Trebuia actionat rapid. zari prin grila jul aerisirii ochiul imens al dusmanului ei uman. În întuneric. pulmonare ale furnicii dispuneau de o mare autonomie. Regina 103 simtea ca se misca într-o structura ostila. acum in utile. Dar computerul era doar o masina inerta. Orificiile respiratorii ale furnicii era înca deschise si tusea când un al doilea nor transforma complet interiorul computerului într-un port englez învaluit în ceata. Lua o lanterna don sertarul comodei. Deodata se stinse lumina. Trecu la o spalare rapida a antenelor. Era insuportabil. Aerul acid îi coroda interiorul. Totul vibra în jurul ei. Nu-i mai ramânea decât sa dezactiveze conexiunile care îi fusesera indicate. Vizitatorul întelese ca trebuia sa-si schimbe imediat ascunzatoarea. Computerul îi cunoste a prezenta. tranzistori. Deoarece miza era distrugerea p adurii si deci a furnicarelor. Daca ar fi avut dinti. computerul ar fi masacrat-o deja. Alerga sa se ghemuiasca în spatiul dintre un chistoc vechi de t rabuc rece si margine. în acel loc se putea respira supo rtabil. procesorul. Si acum chiar el facuse aceasta greseal a doar pentru ca adversarul era de o mie de ori mai mic decât el. Îsi zise ca o singura furnica era în stare sa faca asta: 103. Merse pe placile electronic e. Furnica se îndrepta spre birou si computer. ca în încapere sa se reverse o lumina de un albastru violet. Ar fi putut sa stea acolo vreo zece minute. cu vederea ei în infrarosu. pungile. cu revolverul în mâna. Regina 103 se afla în el si îsi rememora planul circuitului imprimat pe care i-l indicase Francine când. ar fi fost totusi nevoie de alt fel de arma. Politistul ridica zadarnic perne." Era primul lucru pe care îl spun ea elevilor sai de la scoala de politie. asta însemna ca nu aveau nici o idee. ar fi mestecat-o deja. Trecu peste condensatori. Lumina ultimul loc unde i se paruse ca îsi vazuse vizitatorul. Franci ne o învatase cum sa se strecoare prin micul grilaj de aerisire aflat în partea din spate. Daca ar fi avut mâini. O regina este în general prea pretioasa ca sa-si riste astfel viata. Regina 103 se deplasa în viteza. Maximilian. Maximilian aprinse luminile. Deoarece insectic idul se dilua într-un mare volum de aer din salon. Totusi. dar nu avea timp de pierdut. Sa însemne asta ca era în stare s a descifreze un circuit imprimat si sa recunoasca firul electric care trebuia ta iat? "Sa nu subestimezi niciodata adversarul. 103 era acum înauntru. Apoi se îndrepta spre cutia comutatorului si constata ca firul electric fusese într-adevar taiat cu mandibula. Acolo. Nu avea ochi intern dar percepea scurtcircuite infime de fiecare dat a când furnica îsi punea picioarele pe o conexiune din cupru. Pentru o tinta atât de mica. tapiserii si covoare. cu simtul ei olfactiv foarte bine dezvoltat si vederea în infrar osu detectoare de caldura. Unde sa se adaposteasca? Scrumiera. rezistente. Regina 103 profita ca sa-si traga sufletul si sa se calmeze. Aici hard-disk-ul. Se strecura în spatele unui fotoliu cu speteaza înalta în care nimerira câteva gloante. Maximilian îsi zise ca daca autoritatile si prefectul nu gasisera un alt a dversar pentru el decât o furnica. Urma întocmai instructiunile fetei.a fruntii sale.

Regina 103 nu se asteptase sa fie urmarita. Taie din plin pielea. cuprinsa de panica. Parasi în m are viteza mocheta si se repezi spre tunelul vertical din fata ei. Trase câteva salve. Caminul era destul de larg în partea sa de jos ca sa intre în el corpul unu i om adult. calcând în trecere pe cenusa. Deoarece bratul nu mai putea înainta. Degetul biciui aerul. mâna lui Maximilian Linart încerca sa ucida micul adversar biciu ind aerul în toate sensurile. Furnica era speriata dar admira în acelasi timp acea mâna de lupta redutabil a. Regina 103 se ascunse în scobitura unei caramizi pe care Maximilian o lumi na imediat. Se deplasa în zig-zag printre gloantele care pentru ea erau ca niste rachete . Semin eul se îngusta din ce în ce mai mult. Armele degetului: taisul unghiei. latul unghiei si puterea muschilor. Un deget se apropia si ea se afla într-o fundatura. Maximilian gâfâia. Fu rnica percepe mirosul uleios al degetelor urmaritorului. deci jetul ar fi putut sa fie suficient de corosiv ca sa provoace o reactie. Ca sa scape de acel reflector. Degetele nu erau în stare sa-si dea seama de norocul de a avea astfel de apendi ce! Se ferea cum putea mai bine de tentacule lungi de culoare roz care se întindea u ca s-o striveasca. dar lanterna o urmarise. dar nu avea de gând sa renunte. Armele fur nicii: punga abdominala de tir plina cu acid formic si taisul micilor mandibule. Furnica se ridica pe imensul tunel vertical. ca un alpinist. Da. . Fotoliul fu rasturnat. Lumina partea de sus a semineului si i se paru ca zareste doua antene minuscule care pareau ca îl sfideaza. Nu mai era decât o furnica mica si obosita care lupta împotriva unui deget agresiv. cu atât era mai us or de escaladat. Si acum? Agita antenele si repera un curent de aer cu miros de carbune. Furnica stia ca acum nu-i mai ramânea decât sa t raga cu acid în rana. Cu cât caminul se îngusta. Îsi zgârie mâna dar reusi sa b age patru degete în scobitura caramizii. . Se refugie în jungla de nylon a Unei margini de mocheta groa sa. Pentru furnici. Cel putin zece. furnica afurisita! ex clama Maximilian luminând interiorul caminului cu fasciculul lanternei. dar Regina 103 facu un mic salt într-o parte si musca degetul cu mandibulele pâna la sânge. Pâna când nu va vedea corpul acelei blestemate de furnici facut bucatele. repede. Sprijinindu-se în coate si genunchi. drept pentru care se decise sa-l escaladeze ca sa striveasca furnica . Maximilian vru sa pulverizeze peste ea un nor de insecticid dar sprayul era gol. Glanda abdominala era plina de acid cu o concentratie de 70% . Iesi prin trapa de citire a dischetelor si fu întâmpinata cu alte focuri de arma. Furnica se trase înapoi.Au! Sângele picura din mica rana. Un adapost ex celent. Covorul fu ridicat. de data asta ai cazut în mâna mea. fara sa reuseasca sa atinga tinta. Accesul în adapost era dificil. . Avea impresia ca atinsese usor furnica si regreta ca nu lovise mai tare. nu putea sa fie sigur de nimic. Urca mai sus. Atunci lua hotarârea sa înmulteasca ranile. Regina 103 lua pozitie de tragere si rata tinta. Furnica alerga în pantofi. s-o lase pe 103 sa-i scape dupa ce-si daduse atâta osteneala. 103. Nu mai putea înainta cu tot corpul odata. Îsi înfipse degetul în cavitate. Maximilian înainta fara proble me. Maximilian gâfâia. Omul se agata de pietrele vechi. Voia sa atace si cu alte degete. îsi trimise pumnul la atac. Era cautata de mai multe De gete. mormai Maximilian strângând maxilarele. Urcatul în patru labe într-un semineu vertical nu se mai potr ivea cu vârsta lui. Se mai ridica câtiva centimetri.Aer. se refugie sub usa biroului ca sa ajunga iar în salon si intra sub cuta covorului. Lanterna o lumina tot timpul si alerga într-un cerc de lumina. . Urca si el. degetel e miros a ulei de peste. Duel.Acum esti în mâna mea. Se ghemui sub un fot oliu.Esti în camin. Veninul ei lovi unghia fara sa provoace nici cea mai mica stricaciune. Ca o caracatita enorma din romanul lui Jules Verne Douazeci de mii de leghe sub mari.

Repera taietura cea mai larga si. Nici o camera de luat vederi nu filmase isprava.5. Sfârsitul duelului. O însamântase. Numaratoarea inversa continua. Nu mai erau decât doua fire dar. dar nu renuntau. Primi o lovitura în fata si fu proiectata în fundul adapostului. degetele se retrasera usor.. numaratoarea invers a se opri la 2. Cine ar fi putut sa creada asta într-o zi? O furnica. un amestec hormonal ciudat dadea nastere unei molecule necunoscute de mintea ei.6.. cu vederea ei în infrarosu. îsi linse picioarele si îsi reveni din emoti e. Daca peste câteva minute nu primea codul. Nu fusese firul bun! Repede. Înauntru înca mai mirosea a insecticid. apoi cuprul si turna pe el acid. Numara trei microprocesoare si coti la o intersectie plina de rezistente si de condensatori. o presiune întepatoare care se dep lasa în creier. În timp ce alerga. dar furnica sari ca sa evite aceste capcane. acum trebuia sa învinga masina. 103 zari o umbra care o urmarea.. computerul declansa bombele incendiare. Aerul impregnat de otrava o împiedi ca sa gândeasca limpede. sotul ei de o zi. Furtuna! Ca sa nu fie luata pe sus de acea vijelie. Nu era o pas are. Apoi. Regina 103 se agata de compon ente. ar fi declansat dezastrul. îl taie cu disperare pe ultimul. Furnica le s ubestimase îndârjirea. dupa lupte. 7.. Îsi linse antenele. Dar. mandibulele îi tremurau usor. Regina 103 era incapabila sa controleze ce i se întâmpla. Furnica parcurse un drum de cupru la fel de fin ca unul d in firele ei de par. Deschise gura si balonase inod ore se ridicara în aer. Din cauza arsurii. o furnica mica de tot îl învinsese pe Goliat. Conform instructiunilor. În 103 se produse atunci ceva neobisnuit. dar nu . Murise pentru ea. 4 3 2 Prea târziu! Firul era taiat doar pe jumatate. trebuia sa taie al tr eilea fir din fund. Cresta învelisul de plastic. Animalul avea niste ochi mari si globulosi care se rotira în toate sensurile ca în cele din urma sa se opreasca asupra furnicii.Degetele deveneau din ce în ce mai nervoase. Furnica se uita uimita la contorul blocat la cifra 2. cu toata forta. Totusi.. luminând-o cu formele rosii a fie careia din cifre. verdele si rosul apareau amândoua maro deschis. îsi netezi parul. pe când s e afla pe la jumatatea sectionarii. Singurul meu dusman este frica. Contorul numeric se afla în fata furnicii. lungi si moi ale caror culori . Se întoarse si vazu mons trul zburator enorm. începu rapid sa se cu rete. Trebuia sa traiasca macar pentru el. dupa cum obisnuia. Era învaluit cu aripi fine. expedie acolo acidul. Sa nu greseasca firul. Se gândi la Printul 24. Trebuia sa taie firele legate la emitatorul radio care comanda bombele. Presiunea crestea. în loc sa dezamorseze. Se concentra asupra sarcinii sale prioritare. Poate ca. 8. O singura gres eala si. pentru furnica. Regina taia unul dintre ele la întâmplare. Epuizata de duelul pe v iata si pe moarte. dar suportabil. 103 tresari de frica. Computerul încerca s-o împiedice cu mici descarcari electrice care s-o electrocuteze. Nu trebuia sa greseasca. Mâna era deja înarmata pentru un nou bobârnac. Un peste! Destul cu aiureala! Se întoarse la atacul asupra computerului.. datorita tuturor emotiilor prin care trecuse pâna atunci. Computerul zbârnâi si începu numaratoarea inversa pentru a declansa explozia bombelor din padure.. îsi zise ca nu. omul îsi pierdu echilibrul si se prabusi greoi. ci u nul dintre cele doua de lânga el.c armin si negru .sporeau aspectul înspaimântator. Dupa ce învinsese omul. 10. În curând va oua. 9. Îsi linse ranile. Computerul declansa ventilatorul de racire ca sa aspire si sa forteze in secta cu palele sale. Ramase acolo cu vertebrele cervicale rupte.. Acum trebuia sa termine treaba. Computerul era în pana. nu acela era al patrulea..

Nu. . Se întreba cât de atent fuses e interlocutorul lui la toata povestea asta. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Degetele se amestecara. In onoarea înfratirii orasului cu orasul danez Esjberg. Masini cu fanioanele celor doua natii înca mai veneau în curtea centrala.. Toate tensiunile provocate de pericolele prin care trecuse începura sa dis para unele dupa altele. Ambasadorul Danemarcei se apropie de prefect si îi spuse la ureche: . Presiunea ajunsese acum la antene. de cadouri. cu buze le rasfrânte. ad ucând perechi de întârziati în haine de gala. bine. o gorila initiata în limbajul gestual al surd o-mutilor. Poate ca era vorba de umor . Dansuri folclorice. Prefectul Dupeyron izbucni în râs.Dar a existat totusi o masina care permitea sa se vorbeasca prin trans formarea feromonilor furnicii or în cuvinte omenesti. Ambasadorul Danemarcei insista. El a prezent at atunci ceea ce primatologii numesc "mimica jocului". primatolog la universitatea din Strasbourg. Juratii au fost foarte îngaduitori. aratându-si dintii din fata si holbând ochii. Probabil ca citise câteva articole în z iare. prin bale si tremuraturi de mandibule 233. într-o zi. Umorul! Izbucni în râs. Prezentarea panoului FONTAINEBLEAU .HASHINOE . de medalii.ESJBERG: ORASE ÎNFRAT ITE. . era. ceea ce la ea se manifesta prin miscari de cap incontrolabil e. Sunt magulit ca va interesati de problemele n oastre locale. carti de vizita si erau prezentate sotiile.Dar ati putea sa-mi spuneti mai multe. un e cran de computer. Degustari de bauturi locale. la castel se dadea o petrecere. gorila a facut gestul care înseamna "rosu". Oamenii din piramida au fost co ndamnati? . Atunci gori la a luat prosopul si i-a aratat micul tiv rosu de pe marginea lui.Ah! Ati crezut asta? A fost doar o farsa. Apoi se schimbau zâmbete. volumul III 234. Co ruri locale. care sta . .Am urmarit pe cât am putut povestea aceea cu procesul furnicilor.. care de acum înainte va fi pus la intrarea în cele trei orase.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ca prin minune:. Era. Oficiali danezi se aplecau în fata omologilor lor francezi.Dar mi s-a spus ca li se vorbea furnicilor cu o masina? . adica un rictus. Bal la castelul din Fontainebleau. Edmond Wells. Unul dintre complicii lor. când un experimentator a întrebat-o ce culoare avea un prosop al b. Li s-a cerut doar sa nu mai construiasca case în padure. nu. Acest om de stiinta a consemnat cazul lui Koko. A obtinut acelasi raspuns si nu a înteles de ce Koko se încapatâna sa greseasca. Dansatorii se prinsera în brate. Nu era dragoste. o eprubeta. Semana cu ceea ce simtise când facuse d ragoste cu 24. Cum sa terminat de fapt? Prefectului Dupeyron îi pieri zâmbetul de pe buze. . care le strângea u mâna. Un acvariu. raspunse el.Bine.Exagerarile jurnalistilor. Schimb de fanioane. Experimentatorul a repetat întrebarea agitând prosopul în fata ochilor maimutei. Omul începea sa-si piarda rabdarea. S-au lasat înselati si stiti ca sunt în stare s a inventeze orice ca sa-si vânda fituicile.era deloc neplacuta. . Masina aceea nu functiona. ENCICLOPEDIE UMOR: Singurul caz de umor animal cunoscut în analele stiintifice a fost r aportat de Jim Anderson..

tea afara, raspundea dându-se drept o furnica. Poate ca naivii au crezut, dar totu l s-a dat pe fata. Danezul se servi cu hering si alcool. - Deci furnica nu vorbea? - Furnicile vor vorbi în ziua în care gainile vor avea dinti! - Hmmm..., zise ambasadorul. S-ar parea ca gainile sunt descendentele înde partate ale dinozaurilor, asa ca poate au avut deja dinti... Prefectul era din ce în ce mai agasat de aceasta conversatie. Încerca sa se eschiveze. Dar ambasadorul îl prinse de brat si insista. - Si acea furnica, 103? - Dupa proces, toate furnicile au fost eliberate în natura. Nu puteam fi r idicoli condamnând furnicile! Vor fi oricum strivite de copii si de cei care se pl imba prin padure! În jurul lor, din ce în ce mai multe persoane îsi deschideau antena telefonulu i portabil. Fiecare, cu ajutorul acestor antene artificiale, dialoga cu alte per soane aflate la departare, stând pe loc. Ambasadorul se scarpina în crestetul capului. - Si tinerii care au ocupat liceul în numele Revolutiei furnicilor? - Au fost eliberati si ei. Nu cred ca si-au continuat studiile, ci au pu s pe picioare niste mici firme de informatica si de servicii. Si se pare ca le m erge foarte bine. Eu sunt pentru încurajarea tinerilor care vor sa realizeze proie ctele care îi intereseaza. - Si comisarul Linart? - A cazut rau de tot pe scara. Ambasadorul începea sa-si piarda rabdarea. - Dupa tot ce spuneti, s-ar putea zice ca nu s-a întâmplat nimic! - Cred ca povestea asta cu "Revolutia furnicilor" si procesul insectelor a fost foarte mult exagerata. Între noi... Îi facu cu ochiul si-continua: -... Adevarul e ca era necesar ca sa mai învioram putin turismul în regiune. Dupa povestea asta, prin padure se plimba un numar dublu de persoane. E bine. A sta aeriseste plamânii oamenilor si face sa traiasca micul comert local. În plus, do rinta de a va înfrati cu orasul nostru se datoreaza într-o oarecare masura si acestu i fapt. Nu? - Da, într-o oarecare masura, recunoscu danezul. În tara noastra, acest proc es ciudat a interesat pe toata lumea. Unii chiar au crezut ca într-o zi ar putea c u adevarat sa existe o ambasada a furnicilor pe lânga oameni si una a oamenilor pe lânga furnici. Prefectul râse diplomatic. - E important sa întretinem aceste legende. Oricât de extravagante ar fi ele . Eu regret ca de la începutul secolului XX nu mai exista autori de legende. S-ar zice ca acest gen de literatura a cazut în desuetudine. Dar nu e mai putin adevara t ca aceasta "mitologie" a furnicilor din padurea Fontainebleau s-a dovedit buna pentru turism. Prefectul se uita la ceas. Era ora discursului. Urca pe estrada. Dupa cu vintele de rigoare, invitatii avura voie sa se reîntoarca la farfuriile lor. - O sa ma credeti naiv, dar eu chiar am crezut ca e posibil! continua da nezul. - Ce? - O ambasada a furnicilor. Exasperat, Dupeyron se uita fix în ochii interlocutorului sau. - Putem sa ne imaginam foarte bine scena. O primesc pe Regina 103, îmbraca ta în strai de suverana, cu mica ei rochie de lame si cu diadema. Îi înmânez medalia agr icola a orasului Fontainebleau. - De ce nu? Aceste furnici ar putea sa fie pentru voi o mare bafta. Daca va faceti din ele aliati, vor putea lucra la niste tarife imbatabile. Le veti t rata ca pe niste locuitori din lumea a treia. Nu asta s-a întâmplat si cu amerindien ii? - Sunteti cinic, zise prefectul. - Ai putea visa o mâna de lucru mai ieftina, mai numeroasa si cu gesturi m ai precise?

- Adevarat, ar putea lucra în masa ogoarele. Ar putea sa gaseasca izvoarel e unor ape subterane. - Ar putea sa fie folosite în industrie pentru lucrarile periculoase sau d elicate. - S-ar putea dovedi niste auxiliari militari excelenti, pentru spionaj s au sabotaj, supralicita prefectul. - Furnicile ar putea sa fie trimise si în spatiu. - Probabil. Dar... ramâne o problema. - Care? - Comunicarea cu ele. Masina nu merge. N-a mers niciodata. Dupa cum v-am spus, era o masina trucata. Ambasadorul danez parea foarte dezamagit. - Aveti dreptate. Pâna la urma, din toata povestea asta ramâne doar o legend a. O legenda moderna. Ciocnira paharele si vorbira de lucruri mai serioase. 235. ENCICLOPEDIE UN SEMN: Ieri s-a petrecut ceva ciudat. Ma plimbam când, brusc, la un buch inist, privirea mi-a fost atrasa de o carte: Thanatonautii. Am citit-o. Autorul ei spune ca ultima frontiera necunoscuta omului este propriul sau sfârsit. A imaginat niste pionieri care plecau sa exploreze paradisu l,, asa cum Cristofor Columb pleca sa descopere America. Peisajele si mediul înconjurator sunt inspirate de paradisurile descrise d e cartea tibetana si egipteana a mortilor. Ideea e ciudata. L-am întrebat despre e a pe librar, care mi-a spus ca aceasta carte nu a avut nici un rasunet în epoca. N ormal. Moartea si paradisul sunt în tara noastra subiecte tabu. Dar, cu cât ma uitam mai mult la aceasta carte, Thanatonautii, cu atât mai mult aveam o senzatie ciuda ta. Nu subiectul ma tulbura, ci altceva. Prin minte mi-a trecut o idee cumplita: "Si daca eu, Edmond Wells, nu exist?" Poate ca n-am existat niciodata. Poate ca nu sunt decât personajul fictiv al unei catedrale de hârtie. Ca si eroii din Thanat onautii. Ei bine, voi trece prin acest zid de hârtie ca sa ma adresez direct citito rului meu. "Buna ziua, tie, care ai norocul de a fi real. E ceva rar, profita de asta!" Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 236. UN NOU DRUM În computer, Infra-World, lumea virtuala creata cândva de Francine, persista sa traiasca ca într-un vas închis. Nimeni nu se mai intereseaza de ea. În aceasta lume care aproape ca nu exista, cam peste tot, oamenii Biserici i si oamenii de stiinta se avânta la asaltul unei dimensiuni superioare pe care au admis-o în cele din urma. Un autor de romane SF a emis ipoteza, care a fost confi rmata cu ajutorul rachetelor si al telescoapelor. Ceea ce numesc "lumea cealalta " este, de acum înainte sunt convinsi de asta, o lume de o alta dimensiune. Acolo traiesc oameni ca ei dar care percep total diferit timpul si spatiul. Oamenii din Infra-World au dedus ca cei din dimensiunea superioara se fo losesc de un computer continând un program care descrie lumea lor în cele mai mici d etalii si ca descriind-o, o fac sa existe. Locuitorii din Infra-World au înteles c a nu sunt reali decât într-o lume iluzorie, creata de cineva dintr-o alta dimensiune , detinatorii unei tehnologii capabile sa-i inventeze. Toata mass-media lor a in format populatia. Locuitorii clin Infra-World au mai înteles ca nu exista materialmente. Sun t doar siruri de 0 si 1 pe un suport magnetic, o însiruire de Yin si de Yang pe un lant lung de informatie, un ADN electronic care le descrie si programeaza unive rsul. La început fusesera foarte tulburati ca erau atât de putin "existenti", dupa c are s-au obisnuit.

Acum doresc sa stie de ce exista. Toti stiu ca pe vremuri si-au detectat zeul, un zeu femela pe nume "Francine". Toti stiu ca l-au ucis sau, cel putin, l-au ranit grav. Dar asta nu le este de ajuns. Vor sa înteleaga lumea de deasupra. 237. ÎNLANTUIRE Alerga drept înainte. Coborî în fuga panta. Facu slalom printre plopii care se înaltau ca niste sageti purpurii în jurul ei. Aplauze de aripi. Fluturii îsi deschideau aripile pestrite si agitau aerul urmarindu-se. Trecuse un an. Julie, paznica Enciclopediei, pusese la loc cartea în valiz a ei cubica si o aducea înapoi exact în locul în care o descoperise. Facea asta pentru ca si altul la rândul sau sa se poata folosi de "Cunoasterea Relativa si Absoluta ". Acum, ea si prietenii ei nu mai aveau de ce sa tina la ei acea lucrare. Toti opt purtau în ei continutul Enciclopediei. Înainte de a închide valijoara, Julie citi sfârsitul celui de al treilea volum, ultima pagina. Mâna lui Edmond Wells tremu rase când scrisese aceste ultime fraze. S-a sfârsit. Si totusi e doar începutul. Acum e rândul vostru sa faceti revolu tie. Sau evolutie. E rândul vostru sa va fauriti o ambitie pentru societatea si ci vilizatia voastra. E rândul vostru sa inventati, sa construiti, sa creati pentru c a societatea sa nu ramâna încremenita si sa nu o mai ia niciodata înapoi. Completati Enciclopedia Cunoasterii relative si absolute. Inventati lucr uri noi, moduri noi de viata, metode noi de educatie pentru ca copiii vostri sa poata face lucrurile si mai bine decât voi. Extindeti-va decorul viselor voastre. Încercati sa întemeiati societati utopice. Creati opere din ce în ce mai îndrazn ete. Adunati-va talentele caci 1 + 1 = 3. Porniti la cucerirea altor dimensiuni de reflectie. Fara orgoliu, fara violenta, -fara efecte spectaculoase. Doar acti onati. Suntem numai niste oameni preistorici. Marea aventura se afla în fata noas tra, nu în spate. Folositi enorma banca de date pe care o reprezinta natura din ju rul vostru. E un adevarat cadou. Fiecare forma de viata poarta în ea o lectie. Com unicati cu tot ce e viata. Amestecati cunostintele. Viitorul nu apartine nici celor puternici si nici celor care se arata st ralucitori. Viitorul apartine neaparat inventatorilor. Inventati! Fiecare dintre voi este o furnica care îsi aduce crenguta pentru înaltarea e dificiului. Gasiti mici idei originale. Fiecare dintre voi este atotputernic si efemer. Motiv în plus ca sa va grabiti sa construiti. Poate ca va dura mult, nu ve ti vedea niciodata roadele muncii voastre dar, ca si furnicile, savârsiti pasul vo stru. Un pas înainte de a muri. O furnica va prelua discret stafeta si apoi alta, apoi alta, apoi alta... Revolutia furnicilor se face în capete, nu în strada. Eu am murit, voi trait i. Peste o mie de ani, eu voi fi tot mort dar voi, voi veti trai. Profitati ca s unteti vii ca sa actionati. Faceti Revolutia furnicilor! Julie amesteca codul încuietorii si, cu ajutorul unei frânghii, se lasa a al unece în râpa unde cazuse mai demult. Se agata de stânci, de maracini, de ferigi. Regasi santul cu noroi si tunelul care intra în colina. Intra în patrii labe si, cu impresia ca punea o bomba cu explozie întârziata, aseza valijoara exact în locul unde o gasise. Revolutia furnicilor se va repeta în alta parte, diferit si în alte timpuri. Ca si ea, cineva va descoperi într-o zi valijoara si va inventa propria lui Revol utie a furnicilor. Julie iesi din tunel si urca taluzul ajutându-se de frânghie. Cunostea drumu l de întoarcere. Se lovi cu capul de stânca de gresie care înainta deasupra râpei si îmbrânci o nev astuica care, fugind, îmbrânci o pasare, care îmbrânci un limax, care deranja o furnica

exact în momentul în care urma sa sectioneze o frunza. Julie respira adânc si mii de informatii navalira în creierul ei. Padurea co ntinea multe bogatii. Tânara femeie cu ochii luminosi nu avea nevoie de antene ca sa perceapa sufletul padurii. Ca sa patrunzi spiritul celorlalti este destul sa vrei. Spiritul nevastuicii era suplu, numai ondulatii si dinti ascutiti. Nevas tuica stia sa-si miste corpul în trei dimensiuni situându-se perfect în peisaj. Julie îsi plasa atentia în spiritul pasarii si cunoscu placerea de a sti sa zbori. Vedea de sus. Spiritul pasarii era incredibil de complex. Spiritul limaxului era senin. Nici urma de frica, numai putina curiozita te si putin abandon fata de ceea ce se ridica înaintea lui. Limaxul nu se gândea decât sa manânce si sa se târasca. Furnica plecase deja; Julie nu o cauta. În schimb frunza era acolo si simt ea ceea ce simtea frunza, placerea de a fi la lumina. Senzatia de a lucra perman ent la fotosinteza. Frunza se credea extrem de activa. Julie încerca apoi sa intre în empatie cu colina. Era un spirit rece. Greoi. Vechi. Colina nu era constienta de trecutul recent. Ea se situa în istorie între pe rmian si jurasic. Avea amintiri din perioada glaciatiunilor, a sedimentarilor. V iata care se derula pe spatele ei nu o interesa. Numai ferigile mari si copacii erau vechii ei tovarasi. Pe oameni îi vedea traind si imediat murind, caci viata l or era foarte scurta. Pentru ea, mamiferele erau doar niste meteori lipsiti de i nteres. Se nasteau si imediat deveneau batrâni si agonizau. "Buna ziua, nevastuica." "Buna ziua, frunza." "Buna ziua, colina." Julie zâmbi si porni mai departe. Iesi de sub pamânt, ridica ochii spre stel e si... 238. PLIMBARE ÎN PADURE Univers imens, albastru ca marea si înghetat. Imaginea aluneca înainte. În centrul Universului apare o regiune presarata cu miriade de galaxii mul ticolore. Pe marginile unui brat al uneia dintre aceste galaxii se afla un soare b atrân si sclipitor. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. E iarna. Cineva merge prin padurea acoperita de zapada. De departe se zareste o pata mica si neagra, cu picioarele pe jumatate înf undate în praful alb, care totusi se straduieste sa înainteze. E destul de lata. Are coapse masive si gheare lungi si foarte departare. Este o furnica tânara de tip a sexuat. Fata ei este foarte palida, ochii, negri si globulosi. Antenele sunt neg re si matasoase. Este 5. E prima data când merge prin zapada. Alaturi de ea, 10 merge cu un jaratic într-un lampion ca sa-i permita sa reziste frigului. Jaraticul nu trebuie tinut p rea jos, altfel topeste zapada. În imensitatea alba si înghetata, furnica mai face câtiva pasi gâfâind. Pasii mici pentru o furnica, pasi mari pentru specia ei. Merge si, pentru ca s-a saturat sa vada zapada rece sub barbie, cu un ef ort urias, se ridica pe cele doua picioare din spate: Face patru pasi în aceasta pozitie nu prea confortabila apoi se opreste. Îsi zice ca a merge prin zapada este deja un lucru extraordinar. Dar a merge prin z apada în doua picioare e prea greu. Dar nu renunta.

Bernard Werber va trebui mai întâi sa triumfe în Extremul Orient ca sa fi e în sfârsit tradus si în Statele Unite. Între timp. ÎNCEPUT Mâna întoarce ultima pagina a cartii. Uneori ma întreb daca toti acei oamenii vin într-adevar sa ma vada pe mine. entomologul legenda r care se studiaza de un secol în scolile japoneze. Numai ca face parte dintr-o specie pe cale de disparitie. Werber a devenit si succesorul lui Jean-Henri Fabre. e nevoie de un co rdon de politisti ca sa tina pe loc multimea! E incredibil. Si nu numa i în campusurile universitare. cuvintele devin un sir de desene. Spania si Dane marca sunt principalele victime. Putin câte putin. apoi Marele Premiu al cititorilor colectiei Livre de P oche pe anul 1995. poate ca e doar un. Fenomenul a început cu aparitia Furnicilor în martie 1991. Totusi. ÎNCEPUT POSTFATA Unele persoane si-l închipuie pe Bernard Werber ca un monstru chitinos ech ipat cu sase picioare. conceput 100% la computer. iar oamenii ca niste pradatori orbi. Cu toate acestea lumea anglo-saxona a fost foarte refractara la farmecul furnicilor. Ochii îsi întrerup deplasarea de la stânga la dreapta si pleoapele îi acopera o fractiune de secunda.. Bernard Werber. Când îl ai în fata.. cea a romancierilor francezi cititi în strainatate.Se întoarce spre 10 si emite: Cred ca am descoperit un nou mod de a merge. Partea amuzant a e ca datorez intrarea mea în Japonia unei femei de menaj coreene. În Europa. Hong Ji-woong. fenomenul s-a propagat spre Bangkok si Tokyo. invazia a capatat proportii planetare. Tastez atât de repede încât nu mai exista freca . "Prelucra rea textului permite o alta scriitura. Marele public îi confera autorului Marele Premiu al cititoarelor re vistei Elle pe anul 1933. Ea a vorbit de spre cartea mea patroanei sale si datorita acestui fapt a fost tradusa". care adapostea la el acasa o colonie de furnici rosii. îti dai s eama ca e o creatura cât se poate de umana. Ochii se redeschid.. împreuna cu Margueri te Duras. r ecidiveaza anul urmator cu Ziua furnicilor. deoarece animalutele sunt prezentate ca niste personaje poz itive. E sfârsitul. Dar poate ca ar trebui sa ne în trebam ce le propunem. Urmeaza-ma. Când dau autografe. doua antene si mandibule. Insectele lui s-au revarsat peste lume si exista ta ri unde el este unicul reprezentant al literaturii noastre. Când cobor din avion. "Toata lumea spune: Tinerii nu mai citesc. Aceasta inversare a rolurilor si ser iozitatea informatiei stiintifice stau fara îndoiala la originea succesului imedia t si masiv (aproape 600 000 de exemplare vândute în Franta. În adâncul capului. Minusculele eroine descopera de data asta religia. toate editiile la un loc )." El le propune un roman care seamana cu un joc video având ca fond sonor mu zica plutitoare gen Pink Floyd sau Genesis. Coreea de Sud este cuprinsa imediat de o grava criza de werberomame pe care scr iitorul o descrie încântat: "În Coreea am de zece ori mai multi cititori decât în Franta. ecranul panoramic al creierului se stinge.. De la Seul. Dar în Coreea de Sud ravagiile sunt cu mult mai s pectaculoase. Se înseala. un editor care nu stie nici un cuvânt frantuzesc dar are mult fler. îsi ipotecheaza casa si masina ca sa finanteze lansarea Furnicilor. 239. Lucrarea a frapat prin originalitate. toata lumea de la vama ma recunoaste! Autoritatile sunt obli gate sa-mi puna la dispozitie garzi de corp.

dar totul este deja prezent. În fazele de incitare maxima. Sunt ca într-un vis. Au urmat doisprezece ani de munca încapatânat a. Dar de data asta a jurat ca s-a termi nat: "Ma opresc aici! Orice s-ar întâmpla.. nu mai am creier. pericolul cel mai cumplit la care se expune Bernard Werber este acela de a avea soarta acelor miliarde de nevertebrate aduse în stare de sclavie în adâncul furnicarelor. Totusi. natural. .re. Ceea ce gândesc apare direct pe ecran. reusesc sa scriu douazeci de pagini pe ora. ani marcati de numeroase respingeri din partea editorilor parizieni. nu mai sunt acolo. A încercat o prima evadare cu Thanatonautii. Sa-i uram noroc.. povestea unor exp loratori ai vietii de dupa moarte. traiesc momente de e xtaz." Furnicile s-au nascut dintr-o nuvela de sapte pagini publicata la vârsta d e saisprezece ani într-un ziar de liceu. ma opresc! Ar trebui sa am cinci-sase ese curi în serie ca sa ma întorc la insecte". caci se pare ca furnicile nici nu vor sa auda sa-l elib ereze. în cele di n urma recompensati. Esecul (exceptând Coreea) acestui roman fara in secte l-a determinat sa-si încheie trilogia. Cel mai greu pentru mine este când ma a puc sa tai. sunt în poveste. E o prima versi une. Nu mai am mâini.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->