Revolutia furnicilor de Bernard Werber 1 + 1 = 3 (cel putin asa sper din tot sufletul) Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

, EDMOND WELLS

PRIMA PARTIDA: INIMA 1. SFÂRSIT Mâna a deschis cartea. Ochii încep sa alerge de la stânga la dreapta, apoi coboara când ajung la capa tul rândului. Ochii se deschid mai larg. Treptat, cuvintele interpretate de creier dau nastere unei imagini, o im agine imensa. În fundul capului se aprinde ecranul panoramic intern al creierului. Prima imagine reprezinta... 2. PLIMBARE ÎN PADURE ... Universul imens, albastru ca marea si înghetat. Sa examinam mai de aproape imaginea si sa facem un zoom pe o regiune pre sarata cu miriade de galaxii multicolore. La capatul bratului uneia dintre aceste galaxii: un soare batrân si sclipi tor. Imaginea aluneca înainte. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. Cineva mergea prin padurea trezita la viata de primavara. Era o tânara. Parul ei negru era lung si neted. Purta o haina neagra peste o fusta lunga de aceeasi culoare. Pe irisul cenusiu deschis al ochilor erau des enate motive complicate, aproape în relief. Mergea repede în acea dimineata de martie. Din când în când, pieptul îi tresalta d in cauza efortului. Câteva picaturi de sudoare se prelingeau de pe fruntea ei si de deasupra g urii. Când acestea din urma au alunecat la comisurile buzelor, ea le aspira brusc. Aceasta fata cu ochii de un cenusiu deschis se numea Julie si avea nouas prezece ani. Mergea prin padure împreuna cu tatal ei, Gaston, si cu câinele Ahile, cân d se opri brusc. In fata se înalta, ca un deget, o stânca enorma de gresie, deasupra unei râpe. Se apropie de stânca. I se paru ca distinge jos un drum care ducea la o cuveta, în afara cararil or batatorite. Îsi duse mâinile la gura si striga: - Hei, tata! Cred ca am descoperit un nou drum. Vino dupa mine!

3. ÎNLANTUIRE Furnica alearga drept înainte. Coboara panta. Face un adevarat slalom ca s a se fereasca de mugurii plopului care se înalta ca niste fuse purpurii în jurul ei. Aplauze de aripioare. Fluturii îsi desfasoara velele pastelate si bat aeru l urmarindu-se unul pe altul. Deodata, o frunza frumoasa îi surprinde privirea. Este genul de frunza del icioasa, care te face sa uiti tot ce aveai de gând sa faci. Îsi întrerupe cursa si se apropie. O frunza grozava. Va fi de ajuns s-o taie în patrate, s-o framânte putin, ap oi s-o acopere cu saliva ca sa fermenteze pâna la formarea unei bilute albe plina de micelium cu arome suave. Batrâna furnica rosie sectioneaza cu taisul mandibulei baza frunzei si salta frunza deasupra capului, ca pe o pânza mare. Numai ca insecta nu cunoaste legile navigatiei cu pânze. Imediat ce înalta f runza, vântul se loveste de ea. În ciuda tuturor muschilor ei mici, batrâna furnica e prea usoara ca sa o poata tine pe loc. Se clatina dezechilibrata. Se agata cu to ate ghearele de creanga, dar briza e prea puternica. Furnica îsi ia zborul purtata de vânt. Abia are timp sa dea drumul la frunza ca sa nu fie dusa prea sus. Frunza coboara domol, planând în zig-zag. Batrâna furnica o priveste cum cade si îsi zice ca nu e nici o nenorocire. M ai sunt si alte frunze, mai mici. Frunza coboara la nesfârsit, leganându-se în aer si, într-un târziu, se asterne mo lcom pe pamânt. Un limax remarca aceasta frunza de plop atât de interesanta. O gustare bun a! O sopârla zareste limaxul, se pregateste sa-l înghita apoi remarca si ea fru nza. Mai bine sa astepte ca limaxul s-o manânce, dupa aceea va fi mai rotofei. Pânde ste de departe mâncarica limaxului. O nevastuica vede sopârla si se pregateste s-o devoreze, dar îsi da seama ca pare sa astepte ca limaxul sa manânce frunza, si se hotaraste sa aiba si ea rabda re. Sub ramuri se pândesc trei fiinte ecologic complementare. Deodata, limaxul vede alt limax apropiindu-se. Si daca noul venit vrea s a-i fure comoara? Fara sa mai piarda timp, limaxul se repede la frunza apetisant a si o devoreaza pâna la ultima nervura.. Nu termina bine de mâncat, ca sopârla sare asupra lui si-l înghite ca pe o spa gheta. A venit acum momentul ca nevastuica sa se avânte si ea ca sa prinda sopârla. Alearga, sare deasupra radacinilor dar, brusc, se loveste de ceva moale... 4. UN NOU DRUM

Tânara cu ochii cenusii nu vazuse venind nevastuica. Animalul tâsnise dintrun desis si se lovise de picioarele ei. Tresari din cauza socului si piciorul îi aluneca pe marginea stâncii de gres ie. Se dezechilibra si privi la prapastia de sub ea. Sa nu cada. Sa nu cumva sa cada. Tânara da din mâini, bate aerul cu bratele ca sa-si pastreze echilibrul. Put in mai lipsea. Timpul parea ca trece cu încetinitorul. Va cadea? Nu va cadea? Un moment a crezut ca va putea sa scape, dar o briza usoara i-a transfor mat brusc parul negru si lung într-o pânza scamosata. Totul s-a unit ca s-o faca sa cada în partea în care nu trebuia. Vântul o împing ea. Piciorul îi aluneca si mai mult. Pamântul îi fugea de sub picioare. Ochii se desch id larg, pupilele se dilata. Genele se agita. Tânara cade în râpa. În cadere, parul lung îi acopera fata vrând parca s-o protejez . Încearca sa se agate de plantele care cresc pe panta dar îi aluneca printre degete, lasându-i doar florile si iluziile. Se rostogoli pe pietris. Denivelarea era prea abrupta ca sa-i permita sa se redreseze. Simti arsura unui pâlc de urzici, se zgârie într-un tufis de rugi, se rostogol

i pâna la o perdea de ferigi unde spera ca se va opri. Dar ferigile mascau o a dou a râpa, si mai prapastioasa. Se agata cu mâinile de piatra. O alta perdea de ferigi se dovedi la fel de înselatoare. Trecu de ea ca sa cada mai departe. În total, traversa sapte perdele de pl ante, zgâriindu-se de rugii de zmeura salbatica, facând sa-si ia zborul într-un nor de stelute un buchet de flori de papadie. Aluneca, aluneca mereu. Lovi cu piciorul o stânca mare si ascutita si o durere fulgeratoare îi sfred eli calcâiul. La capatul rostogolirii o astepta o baltoaca de noroi bej, asemenea unui port cu apa cleioasa. Se ridica si se sterse cu firele de iarba. Toata bej! Hainele, fata, par ul, totul era plin de pamânt noroios. Avea noroi si în gura, iar gustul era amar. Fata cu ochii luminosi îsi masa calcâiul. Înca nu-si revenise din stupoare când simti ceva rece si vâscos alunecându-i sub încheietura mâinii. Se înfiora. Un sarpe. Serpi ! Cazuse într-un cuib de serpi si serpii se târau peste ea! Tipa de spaima. Serpii nu sunt dotati cu auz, dar limba lor extrem de sensibila le permi te sa perceapa vibratiile aerului. Pentru ei, acest strigat rasuna ca o detunatu ra. Speriati si ei, o luara la fuga în toate directiile. Mame serpuitoare îngrijorat e îsi acopereau serpisorii Straduindu-se sa formeze S-uri nervoase! Fata îsi trecu o mâna peste fata, ridica suvita care îi jena privirea, scuipa jos pamântul amar si se stradui sa urce panta. Era prea abrupta si o durea calcâiul. Se resemna, se aseza jos si începu sa strige: - Ajutor! Tata, ajutor! Sunt aici, jos de tot. Vino sa ma ajuti. Ajutor! Striga astfel multa vreme. Zadarnic. Era singura si ranita în fundul unei prapastii iar tatal ei nu intervenea. Sa se fi ratacit si el? În acest caz, cine o va descoperi în strafundul acelei paduri, dincolo de atâtea tufisuri de ferigi? Tânara bruneta cu ochi luminosi respira puternic, Straduindu-se sa-si lini steasca inima care îi batea cu putere. Cum sa iasa din acea capcana? Sterse noroiul care înca îi mai murdarea fruntea si se uita în jur. În dreapta, pe marginea santului, zari o zona mai întunecata care trecea prin ierburile înalte. Se îndrepta spre acel loc. Tufe de scaieti si cicoare ascundeau intrarea într-un fel de tunel sapat direct în pamânt. Se întreba ce animal putuse sa construiasca acel bârlo g urias. În acea padure nu erau ursi. Sa fi fost vizuina unui lup? Totusi, locul acela cu plafonul jos era destul de spatios ca sa lase sa treaca o persoana de talie mijlocie. Nu se simtea deloc bine aventurându-se înauntru , dar spera ca acel pasaj s-o duca undeva. Asa ca, în patru labe, patrunse în acel c uloar noroios. Înainta pe bâjbâite. Înauntru era din ce în ce mai întuneric si mai frig. O masa ac perita cu tepi lungi se strecura sub palma ei. Un arici fricos se facuse ghem ca apoi sa fuga în sens invers. Continua sa înainteze prin bezna si percepu vânzoleala în jurul ei. Ce ceafa în jos, tânara înainta pe coate si pe genunchi. Când era mica, învatase f oarte greu sa stea în picioare si apoi sa mearga. În timp ce majoritatea copiilor me rgeau de la vârsta de un an, ea asteptase optsprezece luni. Sederea verticala i se paruse prea aleatorie. Erai mult mai în siguranta în patru labe. Vedeai mai de apro ape tot ce se afla pe podea si, daca cadeai, cadeai mai de jos. Si-ar fi petrecu t bucuroasa restul existentei la nivelul mochetei daca parintii nu ar fi constrâns -o sa stea în picioare. Tunelul acela nu se mai sfârsea... Ca sa-si faca curaj sa mearga mai depar te, tânara se forta sa fredoneze un cântecel de când era mica: Un soricel verde Care alearga-n iarba Îl apuci de coada Si-l arati la toti. Si-atunci ei ne spun: Baga-l în ulei, Baga-l si în apa Si te vei alege cu-n melc-codobelc! A repetat cântecelul de trei-patru ori, din ce în ce mai tare. Profesorul ei de muzica, domnul Iankelevici, o învatase sa se învaluie în vibratiile vocii ca într-un cocon protector. Dar aici era mult prea frig ca sa poata cânta foarte tare. Cântece

lul se transforma în curând într-un abur care iesea din gura ei înghetata, apoi se trans forma într-o respiratie ragusita. Ca un copil încapatânat sa mearga pâna la capatul lucrului rau pe care îl facea, tânara nu se gândi deloc sa se întoarca. Julie se târa pe epiderma planetei. I se paru ca vede în departare o geana de lumina. Epuizata, îsi zise ca probabil e vorba de o halucinatie. Dar în acel moment lumina se diviza în scânteieri galbene multiple si minuscule, unele dintre ele clipi nd. Tânara cu ochii luminosi îsi imagina o clipa ca în acel subsol se aflau diaman te dar, apropiindu-se, recunoscu licuricii, insecte fosforescente, asezati pe un cub perfect. Un cub? Întinse degetele si, imediat, licuricii se stinsera si disparura. Julie nu putea sa se bizuie pe vederea ei în acel întuneric total. Pipai cubul, facând apel la toata finetea simtului sau tactil. Era neted. Era tare. Era rece. Si nu era nic i piatra, nici o bucata de stânca. Un mâner, o broasca... era un obiect fabricat de mâna omului. O mica valiza de forma cubica. În cele din urma, frânta de oboseala, iesi din tunel. Latratul vesel pe care îl auzi sus îi aduse la cunostinta ca tatal ei o gasise. Era acolo, cu Abile, si st riga cu o voce moale si îndepartata: - Julie, esti acolo, fata mea? Raspunde, te rog, fa-mi un semn. 5. UN SEMN Face cu capul o miscare în forma de triunghi. Frunza de plop se rupe. Batrân a furnica rosie apuca alta de la capatul de jos al copacului si o degusta, fara sa o mai lase sa fermenteze. Daca mâncarea nu are gust bun, cel putin e întaritoare. Oricum, nu-i plac în mod special frunzele de plop, prefera carnea, dar pentru ca în ca nu mâncase nimic de când evadase, nu era momentul sa faca mofturi. Dupa ce înghite hrana, nu uita sa se curete. Apuca antena dreapta cu capat ul ghearei si o apleaca înainte pâna când o aduce la nivelul labialelor. Apoi, sub man dibule, o dirijeaza spre tubul bucal si suge tija ca s-o spele. Dupa ce amândoua antenele sunt umezite cu spuma salivei, le netezeste în fan ta micii perii plasata sub tibii. Batrâna, furnica rosie îsi pune în miscare articulatiile abdomenului, ale tora celui si ale gâtului pâna la punctul lor extrem de torsiune. Cu ghearele, curata apo i sutele de fatete ale ochilor. Furnicile nu au pleoape ca sa-i protejeze si sasi umezeasca ochii; daca nu s-ar gândi sa-si curete prin frecare în permanenta lenti lele oculare, dupa un moment nu ar mai distinge decât imagini neclare. Cu cât fatetele sunt mai curate, cu atât vede mai bine ceea ce se afla în fata ei. Ia uite, parca e ceva! Ceva mare, ba chiar imens, plin de ace, si misca! Atentie, pericol: un arici enorm iese dintr-o caverna! Ia-o repede la sa natoasa! Ariciul, ghem impozant plin de ace, o ataca, cu gura deschisa. 6. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Avea întepaturi în tot corpul. Instinctiv, îsi spala cu putina saliva ranile m ai adânci. Mergând sontâc, duse valiza cubica pâna în camera ei. Se aseza o clipa pe pat. Deasupra, pe perete, se însirau de la stânga la dreapta postere cu Callas, Che Gueva ra, Doors si unul Attila. Julie se ridica cu greutate ca sa se duca în sala de baie. Facu un dus foa rte cald si se freca viguros cu sapun parfumat cu lavanda. Apoi se înfasura într-un prosop mare, îsi puse în picioare niste papuci de buret si îsi curati hainele negre de pamântul bej care le murdarea. Nu putea sa-si mai încalte pantofii. Calcâiul ranit îsi dublase volumul. Cauta într-un dulap o pereche de sandale de vara, ale caror curele prezentau dublul ava ntaj ca nu apasau pe calcâi si lasau degetele libere. Julie avea picioare mici dar foarte late. Or, marea majoritate a fabricantilor de pantofi nu imaginau pentru femei decât pantofi cu forme înguste si alungite, ceea ce avea deplorabilul efect d e a înmulti bataturile dureroase.

Revolu tia franceza. Poate ca e un sac cu droguri. Nici macar nu e trecut pe plan. Saluta cu glas scazut: "Buna ziua. Danton. Imediat simti repulsie fata de valijoara si îsi zise ca ar face mai bine sa nu se mai ocupe de ea. îsi zise ea. înseamna ca cineva si-a dat osteneala sa-i reduca dimensiuni le. Haosul. daca se gândea mai bine. trebuia sa se apuce de recapitulari. Tatal ei intra la ea împreuna cu câinele. . îl urma dând din coada si gâfâind zgomotos. cu sigur anta ca îi rupsese nasul. E un fel de luminis pe care natura parca l-a ferit de curiosi si de cei care se plimba pe-ac olo. Existau. Un sistem de cinci roti te. Ghilotina. Pantalonii de golf îl faceau sa semene cu un paznic de vânatoare sc otian. R obespierre. . Nu se interesa de c alcâi decât atunci când o durea. abandonat de traficanti. când se gândea oare la dinti daca nu atunci când aveau carii? La fel. Julie dadu din umeri. si daca nu voia sa mai faca înca un an în aceeasi clasa. fiecare prevazuta cu un cod. O lua si o scutura.Îsi masa din nou calcâiul. toate. Acum erau acolo. Peste trei luni. . Avea poate o sansa la un milion sa descopere cifr ul.. "Istoria e doar un sir de maceluri". Ea dadu din cap. tot zdruncinând valijoara în toate chipurile. E ciudata broasca asta protejata de un ci fru. Probabil ca în corpul ei existau o multime de organe carora le ign ora existenta. punân d un plasture pe una din juliturile care se deschisesera. ce poveste! continua el. zise ea. apara broasca. Sânge. Poate ca e vorba de un seif pe care hotii n-au reusit sa-l deschida. Saint-Just.Daca înauntru ar fi fost monede sau lingouri. Julie se uita la broasca. Gândul la ghilotina îi aminti de capul taiat din interiorul val . Înauntru era ceva.. Julie scutura din nou valiza. fericit fara vreun motiv precis. Fiecare rotita avea gravate pe ea cifre si simboluri. în plin a efervescenta la extremitatea piciorului. Misterul începea sai exacerbeze curiozitatea.Ah. explica el. Noroc ca Ahile a mirosit ca erai acolo! Ce ne-am face fara câini? Mângâie cu afectiune setterul irlandez care. Pentru prima data. . Era un barbat înalt si solid. O distra sa salute astfel o particica din corpul ei. iar daca ar fi fost teancuri de bancnote. Fara îndoiala ca era ceva moale.. Cu cât citea mai mult. sânge si iar sânge. O scutura din nou. nu descoperi existenta apendicelui decât în m omentul crizei.Ai cazut într-o zona în care nu se poate ajunge decât traversând un adevarat z id de urzici si de rugi. Valiza era grea.În acest caz. Teroarea.Nu. bomba. avea impresia ca simte tot ce era în interiorul acelei parti a piciorului de parca oasele. roscov an si mustacios.Si daca înauntru ar fi un cap de om? . calcâiule". Ar fi fost nevoie de un picamer ca s-o gauresti. ar fi atârnat mai greu. Tatal cântari în mâini valijoara. pur si simplu pentru ca nu avusesera impolitetea sa-i trimita sem nale dureroase.. . . avea examenul de bacal aureat. iar daca înau ntru ar fi fost un cap de om. c u atât era mai scârbita. muschii si tendoanele ar fi asteptat acest incident ca sa se manifeste. Câinele. Le misca la întâmplare. drept raspuns. Valijoara ta nu este destul de mare ca sa contina un cap de o m normal. Se manifestau prin semnale S OS. replica tatal. Julie scutura capul. un singur obiect. Sau poate o. Îsi întoarse privirea spre valiza. 1789. Caderea Bastiliei. îsi aminti de o întâlnire importanta si pleca. Anarhia. Dar. Marat. Era fascinata de acel obiect iesit din ma runtaiele pamântului. le-am fi auzit ciocnindu-se între ele. Marii oameni. îsi etala balele a rgintii în partea de jos a pantalonilor stapânului sau si latra vesel. Julie scoase deci cartea de istorie si începu s-o reciteasca.Te simti mai bine? întreba el. Valiza era facuta din metal gros. Se uita la ceas.

Ea înseamna ca doua talente reunite sunt mai eficace decât simpla lor adunare. mormai tatal. Nu pot fi si una si alta în acelasi timp. Steagul albastru-alb-rosu. Cum sa fii interesata de atâtea masacre? Cuvintele îi intr au pe un ochi si îi ieseau pe celalalt. Julie se uita mai bine la coperta si considera ca era foarte recenta. Apasa pe buton. Tatalui nu-i placea ca cineva sa râda de el. Se întoarse la cartea de istorie si la Revolutia franceza. nu? Julie se uita la el cu o luminita ironica în ochii luminosi. Lua un ciocan. înarmata cu o surubelnita mare. Percepu un fo arte slab declic. Lucrurile sunt sau relative. Imnul lui Rouget de Lisle. Mângâi e coperta. Te-ai gândit. Fata zâmbi si zise: . . Pe coperta era caligrafiat un titlu cu litere mari stilizate: Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells Gaston mormai.. Dedesubt. Sprijinit cu spatele de tocul usii. bratele Y-u lui erau formate din trei furnici care îsi atingeau reciproc antenele. . Mâinile zgâriate ale fetei apucara ce se gasea în interior si adusera acel obi ect sub lumina lampii de la birou. Acolo unde violenta suru belnitei si ciocanului nu daduse rezultate. sub triunghi era repetata formula care declansa deschiderea vali zei cubice: 1 + 1 = 3. Tatal ridica din sprâncenele rosii si-si netezi mustata. si cu litere mai mici. În sfârsit. Razboiul civil. Pe urma te-ai gândit ca cineva care ar vrea sa pastreze un secret nu a r folosi o ecuatie logica de tipul 2 + 2 = 4. un sir de simboluri. sau absolute.Ciudat titlu. batu în surubelnita ca sa-i sporeasca capacitatil e de pârghie. Aceasta ec uatie este deseori întâlnita în vechile rituri. O carte groasa din care ieseau din loc în loc bucatele de foi lipite. un sir de simboluri si un sir de cifre. . Tribunalu l poporului. un sir de cifre.Ai zice ca e o veche carte de farmece. sensibilitatea urechii fusese de aju ns. cu vârful în sus.Asa ai facut. furnica din dreapta era rosie. E un sir de cifre. iar furnica din centru. Stiu. Procesul reg elui. Ai încercat deci 1 + 1=3. Ai dedus ca e vorba de o ecuatie. Acea termita în plina activita te îi dadu o idee. Tatal si fiica se aplecara spre interior. Aici este o antinomie. Valiza rezista. Daca te uitai mai bine. Julie ataca broasca . Si apoi: "La n aiba. dar nu reusi nimic. Conventia. Lipi urechea de broasca valizei si misca încet prima rotita. tatal ei zise mirat: .Nu-mi spune. Arcul ridica brusc capacul valizei cubice. Mecanismul functiona si broasca ceda. Bruneta cu ochii luminosi deschise la prima pagina si citi: . O râcâiala în lemnul unei grinzi îi atrase atentia. Era neteda si catifelata când o atingeai. Julie repeta de patru ori ac eeasi operatiune. Era o carte.Ai reusit s-o deschizi? Cum? Examina broasca care formase: "1 + 1=3". Li bertate. dar nu zise nimic. era jumatate alba si jumatate neagra. Chenier. Egalitate-Fraternitate.. se preciza: volumul III Iar dedesubt se putea vedea un desen: un cerc care închide în el un triunghi . Mirabeau. Cinci minute mai târziu. care co nstituia trunchiul inversat al Y-ului. Rotita dintata îsi gasise perechea. n-am sa reusesc".Nu. Sa asculte. Îsi zise: "Mi-ar trebui un cleste". 1789. Furnica din stânga era neagra.izei. Si iar ghilotina. continând el însusi un fel de Y. .

Si tu esti în stare de atâtea minuni! Eu sunt doar o unda care intra în interferenta cu unda ta de cititor. La nouasprezece ani. Este de ajuns ca cineva sa vrea c u adevarat ceva pentru ca acel ceva sa se produca. Utopistii nu au ratio nat decât pe termen scurt. Julie era o fata zvelta. Sunt atâtea lucruri de facut. nici un guru..) Este posibil sa ma însel.. Poti face asta. tare si matasos. Inte resanta este aceasta întâlnire-interferenta. Am dreptate? Eu sunt mort. Pentru ca voiau cu orice pret sa vada în timpul vietii ro adele lucrarii lor. Îti propun sa faci o revolutie. aproape transluc ida. O vad mai degraba ca o revolutie spirituala. Atâta vreme cât va dura dialogul nostru. comportamentele oamenilor sau animalel or. prin int ermediul acestei carti. cadea ca o perdea pâna la solduri. Buna ziua pentru a treia oara sau buna ziua pentru prima oara. PE PUNCTUL DE A EXPLODA Degetul mare si aratatorul mâinii drepte atinsera usor coltul paginii. aceasta carte va deveni vie.7. De parca ar fi vie si si-ar arata sensul în functie de cult ura. mai curând. esti liber s a ma asculti sau sa nu ma asculti. îl ap ucara si se pregateau sa întoarca foaia. nici o fiinta sfânta. îti propun sa facem imediat împreu na ceva important: sa întoarcem pagina. Eu n-am sa-ti propun nici un adevar. Daca vrei. Edmond Wells. Trebuie sa accepti sa plantezi pentru ca altii sa recolteze în alte parti si mai târziu. Fara violenta. un prieten în stare sa te ajute sa te schimbi si sa schimbi lumea. tu ai un suflu mai pute rnic decât cel provocat de baterea unei aripi de fluture. utopiile. Îmi pare rau. Acum. Tu va trebui sa deduci ideile care decurg din ele. Se spune ca bataia unei aripi de fluture la Honolulu este de ajuns ca sa provoace un taifun în California. Ignoranta noastra nu are limite si totul r amâne de inventat. Ochii . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. daca esti pregatit si daca doresti. Caci revolutia noastra nu are deloc nevoie sa fie violenta sau spectaculoas a. Astfel. La drept vorbind. când o voce rasuna în bucatarie: . sfârsesc prin a rasturna muntii. Dis creta. cititor necunoscut. adaugate unele la altele. Un par negru. E posibil. Sau. nu zâmbi. Aceasta carte este o arma destinata schimbarii lumii. 8. O revolutie de furnici. ENCICLOPEDIE BUNA ZIUA: Buna ziua. Nu mai avea timp. Serii de tuse mici care s-ar putea considera neînsemnate dar care. Suntem doar niste oameni preistorici. Cum voi actiona în calitate de "carte"? Pur si simplu povestindu-ti istori oare simple despre revolutiile. aceasta carte va fi diferita. Si sper ca va fi pentru tine un prieten.La masa! striga mama ei. stralucitor. Or. lasa uneori sa apara venele albastrui abia ascunse la mâini si la tâmple. de amintirile si de sensibilitatea ta de cititor deosebit. Nu. Nu sunt un maestru al gândirii. O cauza foarte mica poate sa aiba un efect considerabil. ar trebui sa spun o "evolut ie". Cred ca vechile revolutii au pacatuit prin nerabdare si prin intoleranta. Tu trebuie sa-ti imaginez i raspunsuri care te vor ajuta pe drumul tau personal. nu voi putea sa te ajut decât indirect. (Ai stiut deja sa asculti broasca? Asta ar fi o dovada ca stii sa asculti. Sa vorbim despre asta. volumul III. Pielea alba. nu are nici o importanta daca descoperi aceasta carte pentru prima sau pentru ultima data. pentru fiecare cititor. ca revolutiile de altadata. Sunt doar un om constient ca aventura umana este doar la început.

nimic nu mai mergea. De altfel. A auzit stranuturile si râsetele. se încrâncena sa-l faca perfect. Julie se considera fizic neînsemnata. Îl chema Yankelevici. Parcursul ei scolar fusese inegal. Julie pierduse nu numai un prieten. Totul influenta calitatea cântatului. Urcase pâna sub clopotul cat edralei Notre Dame din Paris. batrânul profesor de muzica percepuse zgomotele lumii asa cum erau ele. A auzit claxoanele masinilor si latrat ul câinilor. un om batrân surd si tiranic. Migdalati. . . imposibil de auzit. un chirurg tânar deosebit de priceput a reusit sa-i implanteze sub craniu o proteza electronica care venise de hac surzeniei. siroirea ploii si susurul râuletelor. profesorul carunt putea sa recunoasca calitatea sunetelor pe care l e emitea tânara. Niciodata nu-si dadea cu oj a pe unghii. si a sta era pentru ea o senzatie uneori apropiata de extaz. Eleva si profesorul se completasera de minune. Chiar surd. Se informa tot timpul despre noile metode de vindecare. Acum stia sa-si armoniz eze bataile inimii cu umflatul plamânilor. Din acel moment. care ar fi trebuit sa fie o zi fericita. La fel la optsprezece ani. daca îi observa miscarile gurii si îi punea mâna pe pântece. Dar. spunea el deseori. gasise un alt profesor de muzica. Batrânul profesor de muzica a constatat ca adevaratele sunete nu s emanau deloc cu cele pe care le imaginase el. unul dintre aceia care se limit eaza sa-si puna elevii sa faca game. Julie fuse se în avans cu o clasa si profesorii se felicitau pentru nivelul ei intelectual si pentru maturitatea de gândire. De aceea nu se uita niciodata în oglin da. O fortase pe Julie sa-si ridice vocea pâna la registre prea violente pentru laringele ei. A auzit peste to t în oras televizoarele aprinse neîntrerupt. Yankelevici a auzit vocile oamenilor si topul niturilor de la radio. Totul era numai taraboi si cacofon ie. într-o zi. O învatase sa-si moduleze emotiile ca sa învinga stresul. La douaspreze ce fix ziua era mort. a fost un a a disperarii. La saptespr ezece ani cazuse la bacalaureat. În urma acestei disparitii. ei îi confereau un aer de mic animal nelinistit . rapus de energia teribila a celor douasprezece vibratii mo numentale si perfect muzicale. tipator. În mâinile lui. diafragma si pâna si pozitia gâtului si a umerilor. Iar la nouasprezece ani se pregatea sa sustina pentru a treia oara acest examen. parând ca sunt stapâniti de o viata plina de furii si mereu în miscare. O învatase sa asculte cântecu l pasarilor pentru ca si ele participau la formarea ei. Adevaratele sunete. suflul plamânilor. ci de zgomote discordante. totul era violent. Profesorul nu se resemna sa fie surd. de trei ani. Îs i inventase o sinucidere conforma cu idealurile sale.ei palizi erau totusi vioi si calzi. sa-si uite temerile ajutându-se doar cu vocea. Vibratiile vocii sale rasunau în toate oasele. Batrânul nu putuse sa suporte o deceptie atât de mare. O duruse tare rau. era convins ca Julie avea talent si ca trebuie sal cultive. Îsi pusese capul sub limba clopotului. Când Julie cânta. suspinele si hohotele de plâns. o coloana de energie tâsnea ca un copac din pântecele ei. care preda dupa metode originale art a vocala. O învatase sa-si stapâneasca suflul pântecelui. o putere care depasea cu mult simpl a create a unei frumuseti auditive.Sunt surd? Si! Si Beethoven era surd si asta nu l-a împiedicat sa faca t reaba buna. Julie avea uneori sentimentul ca e un cimpoi pe care un maes tru al muzicii se straduia. Yankelevici nu omisese nici masca. desi notele de la s coala erau mai mediocre ca niciodata. Degringolada sa scolara coincisese cu un eveniment: "moartea profesorulu i ei de muzica. Nici în privinta vestimentatiei nu facea vreun efort. Îsi ascundea corpul su b haine largi si închise la culoare. Ziua vindecarii sale. la ce bun? Tot timpul si le rodea. Pâna în ultima clasa de liceu. Adevarata muzica. zgomotul pasilor si scârtâitul usilor . Lumea nu era plina de muzica . O învatase pe Julie ca cântatul detinea. Sigur. ci si îndrum atorul care o ajuta sa-si dezvolte principalul talent. O învatase cum sa-si modifice formele f etei si ale gurii pentru a-si desavârsi instrumentul corpului. Uneori se fixau într-o directie precisa ca si cum o raza de lumina stralucitoare avea sa tâsneasca din ei ca sa loveasca ce n-ar fi fost pe placul fetei. Niciodata nu-si dadea cu parfum si nu se machia.

Lovind cu furculita într-un loc precis.Ma doare-n cot de societate. o supse prin gaurile ciocului.. Trebuie sa fii sanatoas a ca sa treci examenul de bacalaureat si sa intri la facultatea de drept. vreme de câteva sapta mâni. . Apoi zise vrând sa fie concilianta: . Pentru ca a facut dreptul. Urmase o operatie si. . trep tat se închisese în sine. Julie nu scosese nici un sunet. Numai asta stii sa spui. . . Lipsita de posibilitatea de a-si cultiva talentul. e pasare. . Yankelevici spunea ca. raspunse tatal. . Trebuie tot usi sa te intereseze si pe tine ceva sau cineva. Pentru a vizualiza acest pericol. . Sa mâncam repede. Mama lui Julie apuca pasarea fripta... .Ma doare-n cot de drept. incisivii li se lunges c.Putin dupa aceea.Trebuie sa-ti faci studiile ca sa faci parte din societate. . Julie trecuse printro perioada de anorexie dupa o prima faza de mare agresivitate.Nu-mi place carnea. profesorul pastra la el acasa un craniu de iepure ai carui incisivi ieseau prin partea de sus ca doua coarne. zise Julie. Fata se uita la pasarea fripta. cu laxative sau vomitive la îndemâna. insista mama. Mama lui Julie se repezi sa înghita prepelitele fripte servite cu stafide. . se curbeaza. .Nimic. Privirile goale si ciocul întredeschis lasau sa se creada ca pasarea fusese s mulsa brusc de la ocupatiile ei de un eveniment teribil. în sfârsit roase zgo motos cu molarii micile oase recalcitrante. Acum e rândul tau sa studiezi dreptul. zise Julie. . asezata în farfuria ei.Nu e carne. Dar mama nu era interesata decât de mâncarea fierbinte din farfuria ei. Avea capul acoperit cu stafide care pareau ca formeaza un fel de jo ben. atipea în timpul orelor. ceva în genul eruptiei br uste a vulcanului la Pompei. esti ca acei iepuri care nu rod decât ceva tare: treptat.Ma doare-n cot de dragoste.Doar n-ai sa intri iar într-o criza de anorexie. Si a mai descoperit o carte ciudata în santul ala. Nu mai repeta lectiile. medicul diagnosticase noduli pe coardele vocale ale lu i Julie. Si pentru ca nu mai gasise nici unul. . Îi placea sa arate când se ivea ocazia elevilor slabi acest obiect maca bru ca sa-i încurajeze sa lucreze. . cresc nemasurat. Julie îsi ruina sanatatea. Julie era în cautarea unui adevarat profesor de muzica capabil s-o îndrume asa cum facuse Yankelevici. cu privirea pierduta în go l. doar si -a ranit calcâiul. Mersese pâna acolo încât scrisese cu cerneala rosie p e fruntea craniului acelui iepure: A nu-ti cultiva talentul natural este cel mai mare pacat.Julie a cazut într-un sant. replica mama. traverseaza cerul gurii si sfârsesc prin a le str apunge creierul de jos în sus. Draguta cum esti. prepelitele fripte îsi pier d toata savoarea daca nu sunt fierbinti. daca ai un talent si nu-l folosesti .Atunci ce te intereseaza? vru sa stie mama..Ma doare-n cot. pâna la cicatrizarea coardelor vocale. De atunci..Nu manânci? Nu-ti place? o întreba ea pe Julie.Acolo si-a facut toate zgârieturile astea? . Apoi. îi explica tatal. Urmase apoi o faz a de bulimie în timpul careia mânca kilograme de prajituri. Tot binele pe care i-l adusese cântarul se transforma în rau. . desprinse aripile care cazura imediat între buzele ei. tatal tau conduce acum serviciul juridic de la Ministerul A pelor si Padurilor.Unde ati fost în dupa-amiaza asta? întreba ea. legata de o sforicica subtire. .. prepelita se dezumfla ca o minge d e rugby plina de abur. si pentru ca conduce serviciul juridic de la acest minister ai beneficiat de pila necesara pentru ca liceul sa accepte sa repeti a treia oar a ultima clasa de liceu.Îmi povestesti putin mai târziu. ma doare-n cot. N-a patit nimic rau. Îi ceru sa-si întrerupa lectiile.Ne-am plimbat prin padure. Mama lui Julie se aseza prima la masa din sufragerie.. u rmase o reeducare dificila pentru a reînvata sa vorbeasca.Atunci cu ce-ti pierzi timpul? Esti îndragostita? Julie se sprijini de s peteaza scaunului. Respira prost si de putina vreme suferea de cri ze de astm.

spune ceva.".De data asta.Julie.Pot sa vin si eu? întreba fata. în ciuda numeroaselor semne cu piciorul facute fetei sale.N-am nici un iubit si te anunt ca sunt tot virgina. ascult-o pe mama ta. Ahile vru sa plece ca o sageata. Julie nu vru sa mai zaboveasca singura cu mama ei. continua Julie. ridicându-se de la masa. . îsi pastra o fata nepasatoare si se feri sa intervina. nimeni nu o mai putea scoate de acolo. se încapatâneaza s-o urma reasca cu mirosul lui îngrozitor de mosc care împute atmosfera. mastodont cuirasat cu ace ascutite. minuscula ca o f urnica. . Se învârteste cu repeziciune printre galbenele si catifelute.. Stinse lumina ca sa ramâna singura numai cu ea însasi. În timp ce se apleca ca s-o sarute si îi ura noapte buna. Deodata zareste în fata ei un fel de tunel neted si alb. spuse ca vrea sa se culce devreme. care alearga-n iarba. Si stii de ce? Pentru ca mi-e frica sa nu-ti seman. . El se prefacu ca nu auzise nimic. Ariciul. DESPRE DIFICULTATEA DE A TE IMPUNE Furnica galopeaza cu toata puterea celor sase picioare. zise el. -Numai în cartile de SF mai gasesti fete virgine la nouasprezece ani. As vrea sa examinez mai de aproape acea râpa pe care a i descoperit-o si vreau sa fiu putin singur.. . Mie consuma doar cireasa care împodobea crema de ciocola ta. si merge atât de r epete încât vântul îi apleaca antenele pe spate. De data asta. nici sa am copi i. Aceasta dura înca o or a si. apoi se ridica din nou pe cele patru picioare. . ar fi vazut roiur i de purici urcând-si coborând pe spinii lui. Se simtea mica de tot. Ca sa se îmbarbateze. Julie se strâmba în mod ciudat. nici sa ma marit. Apoi izbucni în râs. Se s imtea pierduta într-o lume care o depasea.Biata mea fiica. . f redona: "Un soricel verde. Barbia atinge usor muschiul si lichenii . Iesi tragându-si dupa el câinele în lesa.Tata. Batrâna furnica rosie alearga mai repede. Mama îsi regasise aplombul. Noroc ca ti-am stabilit o întâlnire cu un psihoterapeut! Pentru joi.cred ca baietii roiesc în jurul tau. dar urmaritoru l nu renunta. nu. -. mama ta are dreptate. .. Foarte expansiv. Dar în ea totul era gol. dar ghearele sale prea lungi si neretractile îl facura sa patineze p e parchetul lustruit cu grija. Tatal. Dupa ce încuie usa. În loc sa te plimbi prin padure. Se face ghem ca sa sara mai bine. de la aceasta cina.. esti un pachet de probleme.Haide. caci a dou a zi de dimineata avea de gând sa plece în zori ca sa faca un drum lung cu câinele. Julie îi sopti: . ca de ob icei. asezata pe capacul wc-ului.Vise placute. Câteva ramasite de inamici mai sunt si acum agatate de tepi i lui. O expresie de stupoare indignata aparu pe fata mamei. Tepii îl protejeaza de caderi si îi folosesc drept amortizor la nevoie. spuse scurt tatal împaturindu-si servetul. îi ceru în cele din urma sotia lui. Si. Pamântul se cutremura la fiecare pas al lui. Nu identifica imediat despre ce e vorba. Si apoi. tânara bruneta cu ochii lumi nosi avu impresia ca se rostogoleste într-o prapastie mult mai adânca decât cea din pa dure. Gaston. Mama si fata erau obisnuite cu astfel de hartuieli. ai face mai bine sa înveti pentru bac. 9. Dar ariciul nu se opreste. Poate adapostul unei cârtite sau al unui . Tatal scutura din cap. Pretexta o nevoie pre santa si alerga la toaleta. N-am intentia sa-mi iau un amant. Batrâna furnica rosie sare pe deasupra unui taluz în speranta ca va scapa de urmaritor. Ce-ar putea sa fie? E prea mare ca sa fie o gaura de greier sau de lacusta. nu ma lasa balta. Intrarea e sufic ient de mare ca sa lase sa treaca o furnica. iar daca furnica ar fi avut timp sa se uite bine la el.

intra în catalepsie si îsi da drumul sa cada pe pamânt. crenguta de care se agatase începe sa se miste lent. Batrâna furnica rosie se refugiaza într-un adapost de pamânt si de muschi. Pe jumatate devorata. începe sa urce pe trunchi. Dar biciul rece se rasuceste si se strânge. foarte lent. Crenguta pe care s-a îmbarcat se dovedeste a fi o femela caci.. Insecta care o poarta pe batrâna furnica rosie si-a reusit atât de bine camuflajul încât corpul ei este imprimat cu urme de fibre de lemn. ci o insecta care practica mimetismul. Înainte de a afla soarta bataliei. Destule emotii pentru ziua aceea! Se racoreste. Un detaliu o tradeaza totusi: extremitatea crengutei continua sa elimine oua-seminte. Dupa o scurta oprire. Spre marea ei surpriza. Acesta din urma s-a încolacit imediat în jurul lui. cade dupa insecta si o manânca. când crenguta se desprinde de ramura si începe sa înainteze. ca o adevarata cr enguta. Pentru ca sarpele si ariciul nu mai sunt acolo. batrâna furnica rosie se simte luata pe s us. insecta ramâne nemiscata. Furnica nu se lasa. C rede la început ca vântul o face sa se aplece si. nici ura. Lamurit lucru. Ariciul intra în panica. antenele nu-i permit sa adulmece lucrul acela. Fara probleme de acuplare. Nu te gânde sti sa ataci ceva lent. ci îsi face prog enitura asa. doar o preocupare pentru eficacitate.paianjen? Prea aplecate pe spate. Se straduie ste sa-si plaseze bine gura mortala. frunze sau tije p e care se aseaza. Crenguta se deplaseaza lent leganându-se si urca pe alta creanga. E ste constrânsa sa se foloseasca numai de vedere care nu-i ofera o imagine clara de cât de foarte aproape. brusc. lupta dintre cele doua animale de prada. Gura viperei se deschide si îsi scoate la iveala dintii du bli cu venin din care transpira o moarte lichida. chiar aproape nemiscat. Aceste insecte cu corpul alungit si fragil se protejeaza de dusmani împingân d mimetismul pâna la adoptarea aspectului unor crengute. Masculul. Acel tunel alb nu seamana delo c cu un adapost. cu pete si cu crestaturi maro de parca o termita ar fi deteriorat-o putin. Crenguta are ochi si picioare. ea elibereaza ouale care sar din frunza în fru nza ca niste picaturi de ploaie întarite. mai putin atunci când acestea îi ating exact z ona moale de la vârful botului. Arta camuflajului este atât de mare încât oual e seamana cu niste seminte. Un alt atu al acestor insecte: încetineala lor ajuta mimetismul. Acea specie de insecte nu are nevoie sa gaseasca un partener ca sa se reproduca. Abia are timp sa se retraga în graba si sa muste gâtul sarpelui. Furnica musca putin crenguta ca sa vada daca e comestibila. Batrâna furnica. un sarpe în fata. sarpe! Un arici în spate. Batrâna furnica rosie nu vede decât o singura salvare: o ramurica de care sa se agate si sa urce. de talie mai mica. Tubul lung si rece împotriva ghemului cald si întepator. De sus de pe crenguta. se lasa purtata de crenguta ambulanta. ariciul cu bot lung intra în gura reptilei. Batrâna furnica mai asistase deja la o parada amoroasa a acestor insecte.. a venit ora hibernarii z ilnice. E gura deschisa a unui. nu mai întelege nimic. Nu e o crenguta. Dar insecta nu dispune de mimetism doar ca sa se apere. imediat ce insecta simte vârful mandibulei. Animalul acela exasperant nu-i ofera nici macar o tres arire de agonie. Privest e sub ea si întelege. lumea asta nu e facuta p entru indivizii singuri. Animalul are o agilitate incredibila. dorind-o. Unele specii au gasit o solutie originala la problema reproducerii: partenogeneza. Unul câte unul. Privirea viperei nu exprima nici teama. Nu e nici un miracol arborico l. Astfe l. începe sa oua. batrâna furnica rosie observa. Deja. f emelele au sfârsit prin a se adapta. Micile lui labe cu gheare lovesc solzii care rezista la tepi. uluita. mai stie sa faca si pe moarta. ramuri. Ariciul rezista foarte bine la muscaturile veninoase ale viperelor. Femela se departas e putin iar masculul era atât de lent încât nici macar nu fusese în stare sa se tina dup a ea. surprinsa. se apropias e de femela deplasând un picior la fiecare douazeci de secunde. Se cabreaza si încearc a sa loveasca cu tepii în pântecele reptilei. Mâine . Nu-i place sa-i fie vizitat fundul gâtului. Nu avea importanta! Tot asteptându-si masculii cu încetineala lor legendara. Tocmai a ajuns si acum vede.

galopa pe bidiviul lui alb si se batea cu s arpele enorm. Printul avea o sabie lunga. Drept raspuns: trântitul usii de la intrare. Julie se întinse din nou în pat.. Frumosul print îsi pierduse mar etia: avea o piele de un maroniu-negricios. îi intra în gura si îi împiedica iesirea oricarui sunet. Sarpele enorm a apucat-o apoi pe Julie cu dintii lui veninosi. volumul III. Aceste linii indicau amplasamentul ascunzato rilor cu hrana si trape de iesire. prot ejat de o armura din hârtie imprimata. dar nici una dintre pisicile educate în camerel e cu motive verticale nu a reusit sa se hraneasca sau sa iasa. Uneori e ra torturata si i se taia limba. A rmura de hârtie nu a fost de prea mare folos printului. Acest cosmar al disparitiei vocii se repeta din ce în ce mai des.. 11. iesi din fundul gâtului. cu tibiile. Pentru o experienta de fiziologie. Dincolo de fereastr a stelele înca mai sclipeau. Dar sarpele enorm se folosea de gura lui ca de un lansator de flacari. Un print tânar. PUTEREA CUVINTELOR Mâna ei se deschise si se închise nervos înainte de a se crispa pe sulul de la capatul patului. ENCICLOPEDIE DIFERENTA DE PERCEPTIE: Nu percepem din lume decât ceea ce suntem pregatit i sa percepem. cu o garnitura de piure galbui. îsi spala antenele ca sa perceapa bine ce-i în jurul ei. Dupa cum anuntas e. Si se mai întâmpla ca niste foarfeci sa-i taie coardele vocale. A-a-a-a". Era vorba despre furnici si despre revolutie. tata. niste pisici au fost închise de la nastere într-o mica încapere tapisata cu motive verticale. Car tea aceea recomanda deschis revolutia si amintea despre o civilizatie paralela c are ar putea s-o ajute.Tata.va porni din nou în cautarea unui drum care sa o duca la cuibul ei natal. pasi si latraturi. Chiar era indispensabil ca în s omn sa fie vise? Spera ca va adormi din nou si nu se va mai gândi la nimic toata n oaptea.. Dupa trecerea perioade i de formare a creierului. orbitele goale si capul plin cu staf ide. rosie si ascutita si o implora pe prin tesa sa reziste. a tras-o afara din noroi si a aruncat-o într-o spuma de ciocolata. asternute pe hârtie cu un scris cris . Auzi jos zgomote. Trebuie cu orice pret sa "le" avertizeze mai înainte de a fi prea târziu. Julie a vrut sa tipe dar spuma alba de ciocolata o înghitea deja. aceste pisici au fost scoase de acolo si puse în niste cutii tapisate cu linii orizontale. tatal ei pleca de dimineata sa se plimbe în padure împreuna cu câinele. Ce sa fie oare dupa prima pagina a Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a profesorului Edmond Wells? . Un sarpe enor m o capturase ca s-o manânce. se ridica pe perna. se uita la c eas si constata ca era sase dimineata. O singura scânteie a fost de ajuns ca sa-i dea foc. Edmond Wells. Lua cartea aceea mare. Nu mai stim sa pe rcepem unele evenimente caci am fost perfect conditionati sa percepem lucrurile numai într-un singur mod. 10. Si noi functionam cu aceleasi limitari ale perceptiei. Calm. Îsi trecu o mâna fierbinte peste gâtul jilav. Venise s-o salveze. Visa ca e o printesa din Evul Mediu. A poi îsi închide cu o pietricica micul adapost ca sa nu mai fie deranjata. Legati cu o sfoara. O aruncase în nisipuri miscatoare mocirloase pline de pui de serpi care se târau si ea se ducea tot mai mult la fund. "A-a-a-a. Spaima ei era atât de mare încât imediat vru sa se co nvinga ca nu devenise afona. Julie visa. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Educatia le limit ase perceptia la evenimente verticale. Afara era înca întuneric. . Fata se trezi tresarind. el si calul lui au fost serviti praj iti într-o farfurie. Printre texte scurte. încerca sa doarma dar nu mai reusi. Alteori i se umplea gura cu alimente.

utopii. pipaitul. C iti la întâmplare: Planul acestei lucrari este copiat dupa cel al templului lui Solomon. Dac a traiesti doar cu cele cinci simturi fizice. intuitia. o vorba spusa de cântaretul Georges Brassens: Decât sa vrei sa-i schimbi pe altii. când privirea i se opri asupra unor portrete insolite. Partituri de Bach. enigme matematice si scheme de perspe ctive provenite din tablouri datând din Renastere. contrar a ceea ce credem de o bicei. ci explica prezentul. Julie gasi strate gii inspirate de Scipio Africanul si de Clausewitz. ci niste capete de furnici reprezentate bust în maniera unor personaje impozante . Biologie. imaginatia. Cele cinci simturi psi hice sunt emotia. Nu tr ebuie sa astepti ca altii sa-ti spuna ce trebuie sa gândesti. fragmente din scrisori personale. Ce minte eclectica si pluridisciplinara adunase toate acele luc ruri? Rasfoi mai departe acel mozaic de cunostinte. . Yi king este un oracol care. Conform titlului.. Unele texte erau scrise cu cerneala rosie sau albastra sau parfum ata. fiecare avea un nume format dintr-un s ir de cifre alaturate portretului. dar erau si poeme. continea texte didacti ce. Privirea îi fu atrasa de alt pasaj: Mic tratat despre cele cinci simturi interioare si cele cinci simturi ex terioare..pat. imagini din actualitate sau fotografii eroti ce cu femei celebre asezate acolo ca niste miniaturi. Julie îsi zicea ca i-ar fi trebuit cel putin doi an i ca sa citeasca tot. nu prevede viitorul. Nici o furnica nu era identica cu alta. Nu niste capete umane . îndreptar.. este ca si cum ai folosi doar cele cinci degete de la mâna stânga. f orma capului variau în mod clar. Printre holograme. Învata sa gândesti singu r fara sa fii influentat. Alte pagini pareau ca au fost completate cu cerneala simpatica sau suc de l amâie. gaseai acolo colaje de stofe si de hâr tii rare. Citate în latina si greaca. o majuscula sau un mic desen. apareau. Marimea ochilor. retete si planuri. Ezita . lungimea antenelor. un manual d e codificare folosit de cei din Rezistenta franceza în timpul celui de al doilea r azboi mondial. prospecte. în mijlocul unei fraze. Si erau unele redactate cu niste litere atât de mici încât ar fi fost nevoie de o lupa ca sa le poti descifra. colaje. De altfel. Trecu mai departe. de schite diverse. harti ale boitei ceresti sau planuri ale retelelor de metrou din maril e orase. nu se însela: era într-adevar vorba de niste capete. Se încrunta. încearca mai bine sa te schimbi pe tine însuti.. dar nu. Cele cinci simtu ri fizice sunt vazul. citi acest sfat: Fereste-te de orice partid politic. Julie vazu planurile unor orase imaginare. retete noi de bucatarie. Ce legatura putea sa existe între scriere si arhitectura unui t emplu? Dadu pagina. mirosul. ici si colo. gustul si auzul. Citi o fraza. Adunatura sau comoara. pozitii sexuale recomandate de Kamasutra. biograf iile unor personaje istorice uitate de Istorie si sfaturi pentru fabricarea unor masini ciudate. anecdote despre tot felul de oameni si de stiinte. constiinta universala si inspiratia. retete de bucatarie. ale mortii s au catastrofe. secta. ideograme chinezesti. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute era un amestec urias de in formatii. Existau calendare care apreciau la ce date trebuie semanate grânele si pla ntata o anumita leguma sau un anumit fruct. extrase din reviste. corporatie sau religie. Fi ecare cap de capitol are drept prima litera cea care corespunde cifrei uneia din tre dimensiunile templului. Mai departe. hexagrame si Yi king. ghiduri. Si mai departe. Se întreba o clipa daca nu cumva era un manual de îndoctrinare apoi. de desene. tema furnicilor revenea ca un laitmotiv. te hnici de manipulare a maselor. Exista cinci simturi fizice si cinci simturi psihice. listing-uri de programe d e informatica. reprezentari ale violentei. mod de folosire. Unele imagini erau foarte dure. pe o pa gina.

Se opri la o alta fraza: Sa nu citesti aceasta lucrare în ordine. bucuria. volumului. daca nu si mai putin. asta se datoreaza a cestui somn paradoxal (proportii: o treime de somn normal. Visând. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Daca noptile bebelusilor sunt adesea foarte agitate. în oras. Visul ar fi un mijloc de uit are a presiunilor sociale. ENCICLOPEDIE SOMN PARADOXAL: În timpul somnului. Paianjenii. Pe fizionomia lor se zugraveste rând pe rând furia. Când simti nevoia. ajungând la numai o zecime. Se simtea ametita de acel delir vizual si info rmativ. S-ar zice ca trec în revista expres iile pe care le vor avea mai târziu. S-ar parea ca. Luna lumineaza frunzisul ca un astru albastrui. E un paradox al lunii martie. Apoi a fost lasat sa ad oarma din nou ca sa fie iar trezit la urmatoarea faza de somn paradoxal. S-a facut o experienta. Si mai departe: Nu ezita sa sari peste paginile care ti separ prea lungi. fazele de somn paradoxal se reduc c u vârsta. trecem printr-o faza deosebita numita "somn paradoxal". în fiecare noapte. apoi se întrerupe c a sa revina mai îndelung o ora si jumatate mai târziu. cu celelalte . furnici si revolutie. aricii si chiar si insectele care practica mimetism ul parca se întelesesera ca s-o necajeasca. avem de primit un mesaj. frica. t emperatura scazu usor si adormi încetisor. 13. Simti ca o furnica ochii. Toate conditionar ile impuse de exterior dispar. Atâta vreme cât oamenii viseaza. Aranja cuvertura si. E înca întuneric dar e deja cald. o treime de somn usor . Nu se lovea de toate aceste necazuri când traia acolo. Creierul ei se bransa atunci la "mintea colectiva" si nici macar nu trebuia sa . cercetatorii au emis o teorie noua. chiar a unui batrân . prezenta tot usi un nucleu comun. sur priza. Dupa aceea. Julie închise lucrarea si îi promise ca o va folosi dupa cum îi propusese cu a tâta amabilitate. Experienta este traita ca o placere si poate sa provoace erectii la barb ati. bebelusii pr ezinta deseori mimici ciudate care îi fac sa ia mina unui adult. caleidoscop de imag ini. este imposibil sa-i manipulezi complet. din totalitatea timpului de somn. în cursul vietii de adult. SINGUR PRINTRE COPACI S-a facut dimineata. uitam ceea ce am fost constrânsi sa învatam în timpul zilei si vine în contradictie cu convingerile noastre profunde. o citesti si încerci sa vezi daca ît i aduce o informatie interesanta despre problema ta actuala. Aceasta lumina o trezest e si îi insufla energia necesara ca sa-si continue drumul. n-a prea cunoscut odihna. De ce a fost numita astfel ac easta perioada de somn? Deoarece este paradoxal sa ai o activitate nervoasa inte nsa chiar în momentul celui mai profund somn. Visul este o frâna naturala a totalitarismului. Recent. Un adult a fost trezit în mijlocul somnului parado xal si a fost rugat sa povesteasca ce visa în acel moment. desi n-au cunoscut înca astfel de emotii. Revolutie si furnici. iei o pagina la întâmplare. Totul se petrece de parca visul întrerupt s-ar repeta într-un m od diferit ca sa transmita acelasi mesaj. chiar daca povestea celor doua vise era diferita. De când merge singura pri n acea padure imensa. sopârlele. o treime de somn paradoxal). tristetea. frunze uscate de copaci. În timpul acestei faze a somnului lor. respiratia deveni regulata. pasarile. Astfel s-a constatat ca. Ea dureaza cincisprezece-douazeci de minute.cum sa fabrici un cocteil Molotov. 12. Edmond Wells. de data asta. ci foloseste-o mai bine în felul ur mator. insectele care manânca furnici. O carte nu e c eva sfânt.

E vorba de furnici negre seceratoa re. Mai departe. s-au asezat în spirala si s-au învârtit înt runa pâna la sfârsit. în tacere. Mai întâi. lamele de brici ale scaietilor. pe termen lung. de cuib si când a cazut roua rece a noptii. au aterizat pe continent. Trecând pe sub ferigi negre. Reînvata cât de extraordinara e padurea. modul individual este singura ei posibilitate si i se pare d estul de penibil ca trebuie tot timpul sa se gândeasca la ea ca sa supravietuiasca . Ca sa poata ramâne aici. Aceste furnici s-au departai. duce la frica de moarte. toate vegetalel e îsi schimba culoarea în mov sau în alb. Când nu întelegi lumea în care traiesti. a reusit sa-i fie în permanenta teama de moarte. recunoaste parfumuri din copilaria ei. te învârtesti în loc pâna la . Acele proast e de furnici negre n-au imaginat nimic altceva decât sa se învârteasca în loc de parca d ansul ar fi putut sa alunge pericolul. Furnicile au capacitatea formidabila de a dispune de doua moduri de functionare: colectiv si individual. Zbârnâitul unui carabus burtos o face sa ridice capul. În schimb. datorita radacinilor lor mai adânci. Exhala rile de polen o ametesc. Fiecare are arma lui. Ce comportament primitiv! E destul sa te pui la adapostul unei buturug i sau sa sapi un bivuac în pamânt ca :sa te protejezi împotriva frigului. dar înca se mai mentin arii de conflict. Acolo exista o multime de furnici moarte. Sub clarul de luna. Valuri de molecule odorante îi aduc tot felul de informatii despre viata s i despre obiceiurile animalelor din zona. Batrâna furnica vede o liana de smochin sugrumator pornin d cu curaj la asaltul unui cires impasibil. E clar ca poporul meu mai are multe de învatat. fiecare are p ropria strategie de supravietuire. A fost nevoie de timp ca sa se ajunga la o astfel de perfectiune. Ce degenerare! Merge pe sub ulmi. algele verzi marine. Batrâna furnica rosie se apropie ca sa examineze mai bine catastrofa cu vârful ant enelor. Trebuie cu orice pret sa-si avertizeze cetatea mai înainte de a fi prea târz iu. Gândul la tine. cârli gele pasiflorei si acele salcâmului. scoasa în evidenta de lumina mov a lunii. Batrâna furnica îsi spala antenele apoi le ridica ca un panas deasupra capul ui ca sa capteze mai bine toate frecventele care circula prin aer. . Furnicile de pe marginea spiralei au murit primele. alti smochini sugrumatori care îsi închipuie ca sunt în stare sa v ina de hac unui puiet de macris se ofilesc. Dar acum se afla departe de cuib si de ai ei. bietul cires nu are nic i o sansa. traind singura. Se împiedica de un cadavru uscat. Se trage înapoi si observa. Trece printr-un boschet care seamana cu un cu loar plin de lame lungi si subtiri. Lucrul asta îi este amintit furnic ii plimbarete de ghearele frunzelor de ilex. Lumea plantelor nu cunoaste mila. gândeste batrâna furnica rosie . Lichenii au pus apoi la punct o strategie de ameliorare a solului ca sa creeze un teren favorab il unei a doua generatii de plante care. au p utut sa creasca mai înalte si mai solide. otraviti de seva lui toxica. Singura dif erenta poate fata de lumea animala: asasinatele vegetale se deruleaza mai lent s i. Unele plante prefera arma alba otravii. Cauta o urma de pista mirositoare care duce la tinutul ei natal. s-au transformat în licheni. Se uita la acea ciudata spirala a mortii. Fiecare planta poseda de acum înainte zona ei de influenta.faca un efort personal ca sa gândeasca. Poate ca e prima furnic a care. Creierul ei era obligat sa functioneze "individual". Cunoaste acest fenomen. fiecare are sistemul lui de aparare. "stramosul" tuturor vegetalelor. Deocamdata. omizile cu spa te vargat pasc frunze de soc. Îsi ridica antenele si repereaza o violeta de padure acoperita de fluturi care îi sondeaza mijlocul. grupate în spirala. nestiind încotro sa apuce. În acest duel. un brad lasa sa-i cada acele ca sa faca solul mai acid astf el încât sa extermine toate ierburile parazite si micile plante concurente. Natura pare ca se face si mai frumoasa ca sa-si sa rbatoreasca întoarcerea la viata. Mai departe. mai ales. apoi cele din centru . Caci acum fiecare secunda co nteaza.

în ung hi de 123 grade fata de lumina lunii. Dar nu ajunge la nici un rezultat si cauta o metoda. se cambreaza si. A câstigat. Multa vreme s-a crezut ca spermatozoidul cel mai rapid reusea sa fecunde ze ovulul. Cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile în fiecare noapte. miresm e de coleoptere. Edmond Wells. Deci ovulul alege spermatozoidul câstigator din toata masa de spermatozoiz i solicitanti care se înghesuie la usa lui. 600. Accentueaza miscarile radarului sau olfactiv. ajunse la turnul Denecourt. Se strecoara în fluxul curentilor de aer ca sa identifice parfumur ile necunoscute. În sfârsit. în aer curat. cu exceptia uneia . Accentueaza si mai mult vibratiile. pe vremuri.. la extremitatea stâncii Cassepot. Trebuie sa le curete înainte de a-si relua eforturile. Natura face ca cromozomii nostri sa tinda sa se îmbogateasca cu ceea ce e di ferit de ei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. capteaza o întreaga gama de frecvente odorante. La 400 vibratii-secunda. Se aseza jos si îsi sfatui câinele sa faca la fel. O împartisera în optzeci si opt de constelatii. nu percepe nimic special. Înainte. în inima acelei paduri de la Fontainebleau. E sapte dimineata si stelele palpita înca sus pe cer. spori de ciuperci.Vezi. Recent au gasit solutia. 10 000 vibratii-secunda. o luna imensa era de ajuns ca sa dezvaluie panorama. În stânga. volumul III 15. De acolo de sus vederea era extraordinara. Urca promontoriul format de vârful unui trunchi de pin.Îsi adapteaza totusi ritmul mersului ca sa nu piarda nimic din mirosurile care o intriga. Numai unul dintre e i va fi ales. A stiut sa gaseasca drumul cel bun. Câteva sute de spermatozoizi ajung în acelasi tim p în jurul oului. o carare în spirala urca pâna la o îngramadire de pietre. ENCICLOPEDIE IMPORTANTA DIFERENTEI: Toti suntem niste câstigatori. Ovulul îl alege pe ac ela care "prezinta caracteristicile genetice cele mai diferite de ale sale". Spermatozoidul tau a fost cu adevarat dotat. Nu s-a ratacit în nu stiu ce ungher. SE VEDE DE DEPARTE Pasi pe pamânt. Nu capteaza decât frecvente de vegetale s i de insecte care nu sunt furnici: parfumuri de flori. Pro blema de supravietuire. Nimic interesant. Îsi netezi mustatile roscate. 12 000 vibratii-secunda. nu cu ceva similar lor. 1000. de lemn putred. La capatul as censiunii. îsi roteste apendicii senzoriali. Si stau acolo asteptând. Câinele ramase în picioare. Poate ca a facut în asa fel ca sa bare ze calea altor spermatozoizi rivali. La acel revarsat de zori cald si înca înstelat. Nici vorba de asa ceva. Ovulul nu stie nimic de cei doi parteneri care fac drago ste deasupra lui. Caci toti provenim d in acel spermatozoid campion care si-a împins cei trei sute de milioane de concure nti. cam ca un fel de optzeci si opt de departamente care ar fi format statul celest . astronomii întocmeau harti ale cerului ca si cu m ar fi fost vorba de o bolta plata. În functie de intensitatea miscarilor ante nare. A câstigat dreptul de a-si transmite seria lui de cromozomi care au facut sa existi tu si nu altul. Ahile. 2000 vibratii-secunda. înc etisor. . D ar contemplara împreuna cerul. Gaston Pinson se simtea cât se poate de bine. asa ca încearca pur si simplu sa evite problemele de consanguini tate. antenele creeaza curenti de aer aspiranti care atrag la ele toate felurile de p raf. Conform caror criterii? Cercetatorii s i-au pus mult timp aceasta întrebare.. 14. Mergând împreuna cu câinele sau pe carari abrupte. Rotindu-se. Era destul sa vina în acea padure ca sa se simta în sfârsit un om l iber. agitându-si filamentul. capteaza molecule din departare care do vedesc prezenta unei piste a furnicilor. Directia: vest-sud-vest. de frunze de izma salbatica.

nici claxoane. Fontainebleau era formata din câmpii. în mod sigur. Splendid festival de culori. S-au unit în federatii iar federat iile se unesc între ele ca sa formeze imperii Ca si cum furnicile s-ar fi dedat un ei experiente pe care noi. Dar stapânului sau îi ardea prea mult de vorba ca sa se limiteze numai la atât. si sa pleci în padure ca sa asi sti la rasaritul soarelui. Acest e douazeci si cinci de mii de hectare de viata salbatica îmbalsamau aerul cu mires me înca neidentificate de specialistii în parfumuri.Ce frumoasa e padurea! exclama el încântat punând la loc binoclul. Peisajul era de o varietate uimitoare. un sandvis jambon-brân-za-ceapa-comison-pi per. e formata nu de una. Întreaga întindere a imensei paduri salbatice aparea a cum cu claritate. Privirea lui Gaston trecu de la stele la soare. Pâna acum. dimineata devreme. Directorul serviciului juridic al Apelor si Padurilor lua binoclul si pr ivi ansamblul decorului. Risipa de bogatii gratuite. Din tot limbajul oamenilor nu întelegea decât îmbinarea de s ilabe A-hi-le. Nici masini. Grecii au numit-o Ursa Mare. Cunostea fiecare coltisor al acelei paduri. ca un omagiu adus printesei Calisto.. da. Scoase ceva de mâncare din tolba. daca prelungesti profilul tigaii cu de cinci ori distanta ei. pe care îl consuma în loc de mic dejun. sotia lui Zeus . Gaston regl a binoclul si îl îndrepta spre copacul lui Jupiter. Gaston era convins ca furnicile erau pe cale de a duce experienta societatii pâna la stadiul desavârsirii. o data. continua el. Alcor si Mizar. nici poluare. Gaston întâlnise pui de mistret si mis treti si. n-am fost niciodata în stare s-o ducem la bun sfârsit. sette rul irlandez lua hotarârea sa se culce cu un aer plin de compasiune. oamenii. Era. descoperi ca deasupra zboara un pop -corn. Gaston miji ochii spre cer. Seamana cu o tigaie care ar fi formata dintr-un patrat de patru stele. . de la soare la copaci. a transformat-o într-o ursoaica mare. privirea i-a fost atrasa de un spectacol i . cea a "supersociabilitatii". Soarele începea deja sa-si arate razele si discret stelele palira apoi disparura ca sa îi cedeze locul. Într-adevar. de reptile si de insecte. fosnetul frunzelor înfiorate de vânt si ciripitul pasarilor cer tarete. Era populata de sute de specii de pasari. prelungit cu un mâner de trei stele. la fel de usor de observat: Steaua Polara. Hera. ai fi putut crede ca aici civili zatia umana ramasese intacta. Ei. Dar furn icarele lor se grupeaza din motive misterioase. Auzea doar "bedebedebede A hile bedebedebede Ahile". gel oase unele pe altele.A doua stea.Furnicile ma îngrijoreaza. . galben si în sfârsit alb. cuprinsa de gelozie. Astrul solar deveni rosu. pornind de la mânerul tigaii. Vezi. Mai erau acolo si o multime de râpe si de codri batrân i de mesteceni. Câinele dadu din cap si se tângui molcom. Nu exista nimic mai placut decât sa te scoli astfel. chiar o caprioara cu puiul ei. care stia ca îl denumeste pe el. ceea ce te ajuta sa nu te ratacesti. Era atât de frumoasa încât. un stejar înalt si batrân de patru s ute de ani care ajunsese la o înaltime de treizeci si cinci de metri. luna prefera sa bata în retragere. Ahile! asa sunt toate femeile. coline. Gaston citise în ziare ca erau reperate din ce în ce mai multe su percolonii de furnicare. în felul asta dispu i de directia nord. razboinicii arabi îsi masurau claritatea veder ii dupa aptitudinea de a distinge aceste doua stele. La nici saizeci de kilometri de Paris. Numai liniste. De mai multe ori. Îi zise câinelui: . portoca liu. zone de nisip. de rozatoare . Gaston închise ochii si aspira cu nesat aerul proaspat al diminetii. apoi roz. cuiburile lor erau izolate. O furnica tocmai se instalase pe tocul instrumentului. fiica r egelui Arcadiei. de calcar. padurea cea mai diversificata din Franta.singure (pentru locuitorii din emisfera nordica): Ursa Mare. . Pe vremuri. Incapabila sa rivalizeze cu atâta maretie. ci de doua lumini. Suspina de placere. Nici o g rija. Vru s-o alunge da r i se agata de mâna înainte de a i se urca pe pulover. Ahile. Exasperat de atâta flecareala. de argila. În timp ce examina împrejurimile. d e la copaci la panorama vaii. câinele casca.Este interesant de reperat aceasta constelatie caci. Câinele nu întelegea nimic din aceste explicatii. de gresie.

În spatele lui se auzi un zbârnâit usor. I se fredona în leagan.. o masina metali zata. Dar câinii mai întâi aduna informatii înainte de a emite ipoteze. Padurea era plina de tântari si de tauni de tot felul. În fata lui se ridica o piramida înalta de aproape trei metri. Nu era nici cort. nici ferestre. Gaston coborî cararea în directia acelei luminiscente triunghiulare . Mintea continua sa-i prezinte ipoteze: un model nou de rulota. . Ahile? Am mai vazut chestii de-astea la tel evizor. De data asta nu era vorba de un furnicar. Daca un tânar avea în cuvintele cântecului sau întâlnir . Era ostenit. Ahile? Câinele îi raspunse printr-un latrat.. Zgomotele încetara. Deschise larg gura si se întoarse în l oc. piramida nu avea nimic extraterestru. Acest calendar povestea toata viata lui viitoare: când va gasi de luc ru. Enervat. dar omul nu prea îl întelese. Mârâi aratându-si coltii cariati si folosi arma l i secreta: o rasuflare fetida care pusese pe fuga multe pisici maidaneze. Poate ca sunt niste. ENCICLOPEDIE HOROSCOP: În America de Sud. cu c apul înainte. caci astrologii mayasi se descurcau ca sa faca sa coincida previziunile lor. Gaston nu-i dadu nici o atentie. Gaston dadu ocol acelei constructii. Ba chiar i se paru ca aude vocea unui om. Functionarul privi cu atentie edificiul: nici usi. Bzzz. Daca soarele diminetii nu si-ar fi trimis razele direct spre ea. Dadu drumul lesei câinelui si facu ochii mari în momentul în care se prabusi. Setterul irlandez mârâia întruna adulmecând pamântul. în directia stâncii de gresie si a râpei descoperita de fata lui. Fuse se construita din beton si dupa aceea fusese acoperita cu placi de oglinda asa c um gasesti în orice magazin de profil. . Daca te uitai mai bine la ea. într-un boschet de ciclame. extraterestri. Forma scânteietoare era mascata de crengi. în tre copaci stralucea un triunghi. când va avea un accident. Nici macar o carare pe care sa te apropii de ea. Ahile parea interesat de peretele-oglinda. un dulap? Avu nevoie de o ora ca sa traverseze rugii si scaietii ca sa ajunga pâna l a forma misterioasa. Simti o întepatura usoara pe gât. Trebuia deci sa fie vorba fie d e un cort ridicat de turistii care nu aveau nimic de facut. dar era data de gol de laturile prea drepte. Batu cu mâna în perete: .... copilului i se dadea un calendar profesion al specific. În functie de ziua nasterii. nici rulota. . fie de un deseu mare lasat în plina padure de niste poluatori inconstienti. sa fie! Ce zici de surpriza asta. Gaston îsi lipi urechea de el. 16. Copaci înalti si tufe de feriga ascundeau destul de bine piramida la prima vedere. În departare. Aureola de abur lasata de fraza pe pe tele-oglinda se risipi. A cest sistem functiona destul de bine. . De aproape. nici cutie de scrisori. ni ci dulap.nsolit. Bzzz. cu laturile acoperite în întregime cu oglinzi.. Ahile? Câinele îi dadu dreptate latrând. dar nu reusi sa-si duca gestul pâna te capat. dracie! Auzea zgomote în interior. nici c os.. Bzzz. Gaston nu ar fi remarcat-o niciodata.Ei. Iar vârful era translucid precum cristalul. Natura nu cunostea liniile drepte.Esti si tu de parerea mea. când se va casatori.E cineva acolo? Nici un raspuns.. Mai ales sette rii irlandezi. când va muri. exista o astrologie oficiala si ob ligatorie.Cine a putut sa aiba ideea construirii unei piramide în mijlocul padurii Fontainebleau? Ai idee. ridica mâna vrând sa alunge insecta inoportuna . Zbârnâitul se apropie. îl învata pe de rost si el însusi îl fredona ca sa stie unde ajunsese în existenta lui.Mai. forma era si mai insolita. la mayasi.

furnici asexuate. La un moment dat. Deod ata a urcat pe un obiect neted si întunecat. ghemuite în iarba sau în frunzis. apartinând sub-castei care se ocupa cu explorare . duca viata si chiar si cum era a celorlalti. Cât de m ult usura existenta aceste horoscoape cântate! Nici un lucru nu era lasat la întâmplar e. întâlnirea avea loc caci fata detinea si ea ac elasi cuplet în cântecul-horoscop personal. Culmea previziunii.ea cu o anumita fata într-o anumita zi. Copacii de tisa îi ofera umbra lor. s-a agatat disperata. copiii lacondonilor fredoneaza melodii vechi care enumera toate evenimentele unei viet i. Atâta vreme cât nici un animal nu se iveste în calea ei. de ochi sau de urechi care o urmaresc. aceasta civilizatie era departe de a fi opera unor indivizi simpli si naivi. Daca o încaierare trebuia sa izbucneasca la o anum ita data. i s-a întâmplat ceva ciudat. erau sacrificati prizonierii. a fost aruncata pe fibre vegetale împletite. Percepe mii de antene. Fiecare stia unde sa-si . Nimanui nu-i era frica de ziua de mâine. Sunt din aceeasi familie. Astfel încât în aj un. Si lucru ciudat. mayasii prevazusera. Edmond Wells. batrâna furnica rosie se tine scai de acest fir olfacti v. momentul sfârsitului lumii. Cele douasprezece se opresc si îsi ridica antenele de surprindere. omenesti. ÎNTÂLNIRE SUB COPACI Unde duce acest drum? E ostenita. Totusi. toti participantii erau informati despre asta de multa vreme. Sunt soldati tineri. Astrologii descriau viata fiecarui om de la început si pâna la sfârsit. Nici o îndoiala: între iarba-neagra si cimbrisor se simt mirosurile de pista pe care le degaja acel drum. Matragunele se înalta ca niste adevarate coloane de clorofila. dupa care a fost aruncata departe în aer. Putinii ramasi au parasit orasele în flacari si a u ajuns niste rari ratacitori în câmpie. Le recunoaste pâna si miros ul cetatii lor natale: Bel-o-kan. cu un sistem de treisprezece luni. nu stie ce s-a petrecut. Se afla într-adevar pe un drum mirmecean. Daca un cu plet anunta ca în cutare zi te vei duce sa cumperi o casa. cal endarul lor. roata (d ar nu au înteles importanta unei astfel de descoperiri). volumul III 17. apoi a fost ridicata în aer. provenind din glandel e emitatoare plasate sub abdomenul furnicilor exploratoare belokaniene. sistemul întarindu-se de la sine. Adulmeca si identifica imediat acel cocteil de hidrocarbonati: C10H22. Merge deja de câteva zile înconjurata de a cele mirosuri de pista de furnica. batrâna furnica rosie alearga spre acele prezente ci vilizate. Îsi trage capul în gât ca sa-si accentueze alura de razboinica s i câtiva ochi dispar. a mers pe un pustiu roz plantat cu copaci negri si rari. vânzatorul avea în cântecul l ui obligatia sa o vânda în acea zi. Ca si ea. poate sa considere ca ea este cea care s perie si intimideaza. apar douasprezece siluete mirm eceene. ferigi mari formeaza boite verzi. Ea va avea loc într-o anumita zi din secolul al zecelea a ceea ce în alta parte se nume ste era crestina. Astrologii erau toti de acord asupra orei exacte. era mai precis decât al nostru. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Tot asa si în cazul afacerilor. oamenii si-au dat foc la oras. Dar nimeni nu le mai cunoaste semnificatia precisa. Surorile ei mai mici ! Cu mandibulele în fata. parfumurile feromonale se conf irma. Înjur. Când spaniolii au ajuns în Yucatan. Totul functiona de minune. Mayasii cunosteau cifra zero. Razboaiele erau anuntate si descrise. au construit drumuri. Totusi. si-au ucis ei însisi familiile si apoi s-au sinucis. Învingatorii erau cunoscuti si astro logii precizau câti raniti si câti morti vor ramâne pe câmpul de batalie. Nu avea impo rtanta. Cu soarele în spate. Mai întâi slabe. în secolul al XVI-lea. exista în zilele noastre indieni care se pretind des cendentii îndepartati ai mayasilor. Daca numarul d e morti nu coincidea exact cu previziunile.. Era înca în viata si asta conta. nu au avut nici mac ar satisfactia de a distruge civilizatia maya.. ele sunt furnicile rosii din paduri. "Ei" vin din ce în ce mai multi în padure. Sunt numiti lacondoni. dupa un pâlc de cafelute albastre. deoarece aceasta se autodistruses e cu mult timp înainte. Trebuie sa fi fost unul dintre "Ei". Deodata. decât sa suporte catastrofa.

Abia daca seamana cu o furnica. cu picioarele groase si o aura foarte distinsa . cealalta despre ce vrea sa-i propun a. Fiecare din cele unsprezece segmente antenare elibereaza un feromon spec ific.a si vânatoarea. pornind de la cap. Batrâna furnica rosie freamata de placere în timp ce fu rnicile tinere îsi agita antenele ca sa-i ceara sa se prezinte. mandi bulele lungi. gura lânga gura. Cele doua insecte îsi ating antenele si dialogheaza. ca sa se distreze. al optulea. este. Celelalte segme nte nu sunt emitatoare. Are arti culatii frumoase. E vor ba de soldati tineri. sora ei. semn de mare sociabilitate. O maladie infantila i-a ciuruit cu gauri toracele aramiu. este o furnica lunga si gesturile ei s unt precise si chibzuite. toracele îngust. ceea ce face din ea radarul activ al grupului. Imediat insectele trec la ritualul imuabil al schimbului de hrana. Apoi. o alta ca rezerva în gusa sociala. Cealalta îi arata ca accepta îndoindu-si cele doua antene pe spate. este spalata perfect. 103 683 le sondeaza pe cele douasprezece exploratoare. chiar si la frunte si mandibule. rotunda: cap rotund. 10 este cea mai mica.12. Donato area face sa iasa din gusa sociala hrana lichida si o preface într-o bila mare pe care o transmite celei înfometate. Aceste unsprezece guri emit dar pot si sa primeasca. Pe al doilea descopera casta si sub-casta: soldat. asemenea a unsprezece guri apte sa se exprime simultan pe unsprezece tonal itati olfactive diferite. cu mandibulele departate. 8 este paroasa peste tot. stie asta si o arata mereu. Chitina e atât de lucitoare încât cerul se oglindeste în ea. Batându -se reciproc cu vârful antenelor în crestetul capului. Totusi. Ultimele trei segmente pot sa fie folosite la nevoie ca niste mici maciuci. Are gesturi gratioase si. Batrâna furnica rosie se adreseaza celei mai apropiate si îi cere o t rofalaxie. se plaseaza fata în fata. cu capatul abdomenului. abdomenul în forma de baston. Al cincilea segment dezvaluia starea de spirit a celei c are se preteaza acestor atingeri: 103 683 este obosita si agitata în acelasi timp pentru ca detine o informatie importanta. dar antenele ei sunt deja naclaite de informatii olfactive. Al cincilea serveste pentru detectarea moleculelor de pi ste. asexuata. gesturile ei sunt stângace. Nu n umai ca e cea mai mare ca vârsta.13. provenind din cetatea-ma ma Bel-o-kan. în caz de nevoie. Sunt gemene si totusi fo arte diferite unele de altele. batrâna furnica rosie se adreseaza lui 5. numai pentru dialogul cu Regina mama outoare . cele doua furnici se informea za. îsi trece mereu piciorul drept peste ochi ca si cum ar vrea sa se scar pine. cu mandibulele scurte. 6 are un tic. .15 si 16 sunt la fel în cele mai mici amanunte. al saptelea este rezervat dialogurilor complexe. o trece uneori de la mandibule la antene apoi o aduce din nou în mandibule. explorare si vânatoare exterioara. iar ghearele sunt lun gi si foarte departate. pentru a purta conversatiile de baza. Molfaie o ramurica pe care. un abdomen patat si picioar e cilindrice. 9 are un cap rotund. tasat de la torace pâna la antene care prezinta niste spirale usoare la extremitati. un torace triunghiular. Al patrulea ofera informatii despre numarul pontei si deci numele acesteia: al 103 683-lea ou facut în primavara de Regina care i-a dat nastere. antenele e i sunt foarte lungi. Zgomotul pe care îl face nu e deloc neplacut. în vârsta de nouazeci si opt de zile. sa o reconforteze si e a pe una dintre surorile ei.14. cu câteva secunde mai mare. Tânara furnica donatoare atinge primul segment. una despre nevoile interlocutoarei sale. 6. O parte în stomacul principal ca sa-si recapete imediat fortele. a semenea unor urechi. 1. Miscarile ap endicelor ei senzoriale exprima de altfel o mare curiozitate. al batrân ei furnici rosii si îi descifreaza vârsta: trei ani. Tânara furnica opreste în acest punct decriptarea olfactiva. nu se poate împiedica sa nu traseze cu nervozitate semnul Z care nu înseamna nimic. dimpotriva. Puternica si grea. al saselea. La rândul ei. Cu capul alungit. abdomen rotund. Dupa terminarea inspectiei. Cuirasele coapselor sunt masive. ca sa fie în stare. Se numeste deci "103 683". 7. Al treilea preciz eaza specia si cetatea natala: furnica rosie de padure. 5 este. care o aspira cu lacomie.

18. un mare protect or al padurii". A reusit sa ajunga la marginea lumii.. grupurile de comando de elita ale cetatii Bel-o-kan. Pentru ca cele douasprezece refuza sa o creada. lumea a existat totdeauna si va exi sta totdeauna. cred ei. "Ce pierdere pentru serviciul jur idic al Apelor si Padurilor". Cetatencele din Bel-o-kan cred ca se afla foarte aproape de marginea ori entala si.Imposibil. apoi masinile prietenilor si. ploile. oamenii îsi sopteau cuvinte de circumstanta: " Era un om formidabil". apoi masina unde se afla famili a. "Odata cu el dispare un profesionist fara pereche. Interveni în sfârsit si preotul si spuse cuvintele care se cuveneau a fi spu se: "Tarâna esti. Acolo intra în ordine limuzina-dric. . Era iubit de toti. în cautarea marginii orientale a lumii. la coa da. împotriva altor ce tati de furnici si participa si la vânarea pradatorilor voluminosi. exista apa care uneori trece prin nori. Nici termitele nu reusesc sa intre. Neavând nastere. de o bunatate si o generozitate ex traordinare". Tatal tau va fi înmormântat curat si asa va ramâne multa vreme. 5 r aspunde ca au primit misiunea unei explorari la mare distanta. trimit expeditii ca sa determine amplasamentul exact. "A murit prea devreme". cea în care se aflau rudele mai departate. Oamenii cu sepci negre instalara sicriul în limuzina. Îsi închipuie acest cub mai întâi înconjurat de aer.Pentru omorârea viermilor. când e cazul. Ceremonia se derula foarte lent. prevazut cu fermoar si plin cu bulgari de naftalina. Toata lumea era îmbracata în negru si se arata foarte trista.. Acum toata lumea se înghesuia în jurul lui Julie si al mamei ei pentru condo .Nu ne mai manânca? . la adapostul unei scobituri de radacina. La etaj se terminau pregatirile. "Era un om sfânt. SINDROMUL VIERMELUI Drapelul negru flutura în partea din fata a limuzinei parcate în fata casei. Lupta.. Pentru cei din furnicarul Bel-o-kan. planeta este cu bica. Acest sot si tata de familie remarcabil era un exemplu pentru noi toti. explica el cu o voce întepata.103 683 afla ca cele douasprezece furnici apartin unei noi sub-caste mil itare.. Asta e cosmogonia lor. Apoi. datorita naftalinei. precum sopârlele . Se în toarce din orient. Sunt trimise ca avan garda pentru a se infiltra în liniile inamice. Cortegiul funerar as tepta câteva ore în abuteiajele pline de fumul tevilor de esapament înainte de a ajung e la cimitir. este sfârsitul unui ciclu. amin".. 103 683 semnaleaza ca si ea este o furnica exploratoare belokaniana. sicriele sunt acum acoperite cu placi de zinc care împiedica patrunderea animalutelor. În felul acesta le va istorisi repede povestea vietii ei si astfel toate v or putea sa cunoasca incredibila ei odisee spre marginea orientala a lumii. si de aici. . În plus. apoi împresurat de covoare de no i. Fiecare se apropia de cadavru ca sa-i sarute pentru ultima data mâna. Din fericire. Carnea umana moa rta atrage larvele mustei de carne. Si c u aceeasi ocazie vor afla si amenintarea sumbra care planeaza asupra cetatii lor . batrâna furnica rosie le p ropune. o asigura specialistul. Omul în negru avea pe fata o expresie foarte profesionala. Pentru ei. Amintirea lui va trai vesnic în inimile noastre. Patru gropari dusera pe umeri sicriul pâna la groapa deschisa. Tropaind pe loc ca sa se încalzeasca.. si în tarâna te întorci. Dincolo de asta. de milenii. sa formeze un cerc atingându-si a ntenele. 103 683 o întreaba ce fac acele furnici atât de departe de cuibul natal.De ce naftalina? întreba Julie pe unul dintre angajatii de la pompele fu nebre. . Merg de câteva zile spre vest. vehiculele colegilor de serviciu ale defunctului. nu va cunoaste moartea... ramasitele pamântesti ale lui Gasiton Pinson au fost puse într-un sac mare din plastic. cadavrele moderne pot sa fie protejate.

va respect doliul. în timp ce eschimos înseamna. Se uita o clipa fix la sicriul de brad. John Saccheus. l-au chemat pe samanul lor care a implorat spir . inuitii au urcat pe nava lor si. nu vedeau alta solutie pentru sosirea acesto r straini. S-au mi nunat rau de tot în fata unui ceas si au întrebat daca era comestibil.Am si încredintat unuia dintre cei mai buni specialisti ai nostri misiun ea de a elucida misterul mortii sotului dumneavoastra. putea sa hotarasca momentul în care durerea se oprea. mai peiorativ. . domnule prefect.ENCICLOPEDIE Întâlnirea între doua civilizatii diferite este totdeauna un moment delicat. seful unei expeditii polare britanice. Cred ca i-ar fi facut pl acere sa va vada ca va distrati. Prefectul Dupeyron se deplasase în persoana. Interpretul i-a raspuns cum a stiut ma i bine (folosindu-se de limbajului pidgin apropiat de limbajul inuitilor). a avut atunci ideea sa-si ar unce cutitul la picioarele lor. au fost mai întâi cuprinsi de pan ica descoperind un porc. Apoi adauga: . Sunt singura ca erai un tip cumsecade. John Saccheus a avut prezenta de spirit sa-i imite imediat. . mai zise ea. Era cel mai dureros. i-a întâlnit pe locuitorii din Groenlanda : inuitii (inuit înseamna "fiinta umana". În c ele din urma. Si ele îsi ziceau la fel: Ce pacat ca exista atâtea bariere între noi. as vrea sa stii ca voi avea totdeauna pentru dumneata un loc în cadrul serviciilor prefecturii. Julie veni la marginea mormântului deschis si murmura printre dinti: .Pacat ca au existat atâtea bariere între noi. apoi au început sa râda când s-au vazut într-o oglinda. Cel mai batrân dintre ei a agitat o bâta si le-a facut semn sa porneasca. Cu ocazia înfratirii orasului nostru cu orasul japonez. în semn de întelegere. tata.Va multumesc ca ati venit. Inuitii se credeau din totdeauna singuri pe lume. S-ar fi putut întâmpla ce era mai rau la 10 august 1818 când capitanul John Ro ss. Un batrân inuit s-a apropiat si. Nu-ti mai vine sa omori pe cineva care prezinta acelasi comporta ment ca al tau.. Mama dadu din cap în timp ce unii si altii aruncau câteva flori pe sicriu. "mâncator de carne cruda"). acolo.Dat fiind stima pe care o aveam pentru tatal dumitale.. un grup de larve înfometate lovea în pla ca de zinc. Aceasta pierdere e probabil cumplita p entru dumneata. Îti voi gasi un post bun. domnisoara. sâmbata v iitoare va avea loc o receptie în sala de gala a palatului de la Fontainebleau. Ve niti cu fiica dumneavoastra.Regret ca n-am reusit niciodata sa vorbim cu adevarat unul cu celalalt .leante.Condoleantele mele. Dupa ce Saccheus a reusit în sfârsit sa-i convinga sa se întâlneasca cu oficiali i englezi. îi sopti fetei la ureche: . pipaind pânza camasii lui Saccheus.Evident. Un as. Apropiindu-se foarte mult de ea. Îl cunosteam bine pe Gaston. Ce fusese ma i greu trecuse. Acesta era unul dintre avan tajele pe care le vedea în a se face sa sufere ea însasi: controla suferinta în loc so suporte. Atunci li s-a u oferit biscuiti. Dar perfectul parea deosebit de doritor sa se adreseze fetei: . l-a între bat ce animal avea o blana atât de subtire. dar uneori nu e rau sa te mai gândesti si la altceva. Îsi roase unghia degetului mare. Apoi înaltul functionar se adresa mamei: . T e astept dupa ce termini studiile de drept. Când îsi rodea unghiile. E vorba de comisarul Lina rt. Cu ajutorul lui vom afla totul foarte repede. interpretul sud-groenlandez. pe care i-au mâncat cu neîncredere si i-au scuipat cu dezgust. inf iltrat printr-o mica crapatura a betonului. Cum sa te lipsesti astfel de arma aruncând-o la pi cioarele unor necunoscuti! Gestul i-a derutat pe inuiti care au luat de jos cuti tul si au început sa strige ciupindu-se de nas. Hasinoe. Sub sicriu. Celal alt i-a pus imediat alta întrebare: "Veniti din luna sau din soare?" Întrucât inuitii considerau ca sunt singuri pe pamânt. 19.

Dupa parerea ei. Dar Degetele au un comportament absurd. de surprindere. Imed iat ce o furnica se aventureaza în aceasta zona. un mascul s i o femela. de o ca latorie. Exterm ina furnicile. se debranseaza de la cercul de comunicatie . Degetele? Pentru ele. Fusese declansat un razb oi împotriva lor. Se ucide pentru hran a. marginea lumii e plata. deoarece lumea nu e cubica. tresar si. 103 863 plecase spre termitiera de est. fara macar sa le manânce dupa aceea. Spuneau ca o expeditie d e vânatoare fusese exterminata în întregime de o arma secreta capabila sa distruga vre o zece soldati deodata. Deci nu detineau astfel de arme. Regina termi telor era singura supravietuitoare. într-o ora.itele sa alunge toate spiritele rele care s-ar fi putut afla la bordul vasului e nglez. Acolo gasisera doar o cetate distrusa de gaz colorat otravit. cele douasprezece furnici obisnuite totusi sa vâneze cei mai rai predatori. Îsi aminteste de o zona cenusie si neagra cu duhori puternice de benzina. Mai întâi. 103 683 ezita. Multe furnici încercasera sa forteze trecerea si pierisera a colo. Totul a început atunci când 103 683. Povestirea le fascineaza pe cele douasprezece exploratoare. Ea declarase ca toate catastrofele care se înm ulteau de putina vreme se datorau operei unor "monstri gigantici pazitori ai cap atului lumii". dincolo de fluviul cel mare. marginea ei nu consta într-o prapastie vertiginoasa. Degetele au dobândit în lumea mirmeceana o reputatie de animale .. FRICA DE DEASUPRA Batrâna furnica rosie solitara le vorbeste de pamânturi necunoscute. Unii spun ca se deplaseaza totdeauna în cete de cinci. Toate furnicile cunosc povesti unele mai îngrozitoare decât altele despre De gete. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cine sunt aceste animale gigantice? întreaba 14 foarte mirata. volumul III 20.. simplu soldat. moartea e totdeauna legitimata. Se ucide pentru aparare. paz nicii capatului lumii de care pomenise regina termitelor. dar piticele nu folosisera în batalie arme gigantice aplatisante. Dupa o saptamâna. Degetele sunt monstrii cei mai înspaimântatori din toata Creatia. Împreuna cu o expeditie de vânatoare. apoi raspunde cu un sigur cuvânt: DEGETE. se plimba pe culoarele c etatii interzise Bel-o-kan. Inuitii nu si-au dat seama dar. în apropiere de loja regala. Marginea lumii e plata. A doua zi. Doua sexuate. devenisera supusii co roanei britanice. acest cuvânt înseamna un cosmar întruchipat. John Ross înfigea drapelul national pe acel teritoriu si îsi însuse a bogatiile lui. 103 683 facuse o ancheta si dedusese ca isprava fusese opera inamicelor lor ereditare. Edmond Wells. tara lor aparea pe toate hartile în locul mentiu nii terra incognito. a descoperit aceasta faimoasa margine a lumii orientale. de o lume ciudata. Se ucide pentru cucerirea unui cuib. Atunci s-a luat hotarârea sa se caute aceste arme la alt dusman ancestral: termitele. În universul padurii. Se ucide pentru marirea teritoriului de vânatoare. Altii pretind ca ucid furnicile asa. fa ra motiv. degeaba! În consecinta. e pulverizata de o masa neagra ca re miroase a cauciuc. s-au ivit brusc si i-au solicitat ajutorul. Imediat. În felul acesta trecuse dincolo de marginea lumii si descoperise tinutul exotic unde traiau acele faimoase animale gigantice. furnicile pitice din cetatea Shi-gae-pu. 103 863 încearca sa o descr ie. Celor douasprezece exploratoare le vine greu sa-si c reada antenelor. 103 683 se pregatea sa faca cale întoarsa când i-a venit ideea sa sape un tu nel sub aceasta banda infernala. dar e o zona de moarte instantanee. 103 683 s-a îndreptat deci spre est. si dupa mii de peripetii.

Emana molecule din ce în ce mai grele si mai convingatoare.. 103 683 vrea sa le informeze pe toate furnicile de pe planeta ca Degetel e se apropie si ca acum nimic nu va mai fi la fel. se spune ca Degetele nu respecta nimic.. 103 683 insista. ac easta batrâna razboinica pretinde ca s-a apropiat de ele si s-a întors nevatamata. Ar fi posibil ca aceas ta furnica batrâna sa nu spuna baliverne. fara antene. Nimeni nu mai stie ce e adevarat si ce e legenda. "distrugatori i de cetati". Degetele ar exista cu adevarat si s-au pregatit sa invadeze padurea.. Degetele exista. Si daca ar fi numai asta! S-a auzit ca Degetele crucifica fluturii cu su lite. far a ochi dar si fara gura.. Ciopârtesc chiar si zonele creselor. Trebuie s-o creada. 5 ramâne circumspecta.demente. Degetele.. Toate relatarile le descriu ca pe niste sfere imense de culoare roz. Sufoca me lcii în grasime verde care miroase a usturoi. Tr ag în teapa viermisorii pe niste spini curbati si îi cufunda în apa fluviului pâna când pe stii generosi vin sa-i elibereze! Degetele. La Bel-o-kan. Se raspândesc de jur împrejurul lumii. Mai exista furnici care cred ca nu exista cu adevarat. Nu se poate sa nu mai fie luate în seama. În cetatile mirmeceene l i se dau mii de porecle: "sfere rosii ucigase". Jefuiesc stupii albinelor. transform a sopârlele în terci. Degetele.. al caror comportament depaseste oroarea absoluta. în câteva clipe.. "ferocitatea neteda". marele exterior e plin de Degete! Cine nu a auzit asta în copilaria lui? Si cine nu a auzit mitologia marilo r razboinice eroice care au plecat sa vâneze Degetele cu mandibulele goale? Degetele. "moarte napraznica care vine din cer". ci ca doicile pom enesc despre ele ca sa sperie larvele precoce care vor sa iasa prea devreme din cuib.. Îsi misca antenele: De ce nu sunt vazute? Batrâna furnica rosie are o explicatie: Sunt atât de mari si înalte încât devin invizibile.. Doboara tântarii din zbor. smulg pielea veveritelor.. E uluitor. "stapânii salbaticiei". "nenumaratii". Degetele. mutilate dar înca vi i. doboara copacii milenari.. Degetele.. Ciuruie pasarile cu pietricele rotunde. Încearca sa-si imagineze marginea lumii si Degetele care o pazesc. Cele douasprezece furnici se uita cu atentie la 103 683. Se spune ca sunt oarbe si ca ucid pe toti care vad ca sa se razbune pentru ca ele sunt oarbe. Fiecare cunoaste ane cdotele îngrozitoare care circula despre ele. Degetele. în balta lor. Se spune ca. . Se mai spune ca Degetele nu sunt asa înversunate doar pe furnici. Degetele. Prin urmare. Cele douasprezece exploratoare amutesc de uimire. 5 o întreaba pe batrâna furnica exploratoare de ce vrea sa se întoarca la Belo-kan. Devasteaza totul. Deci Degetele chiar exista? Antenele lor olfactive tacute nu stiu ce sa mai emita si ce sa primeasca. Ataca toate fiintele vii... care asasineaza totul în calea lor si nu manân ca nimic. Cele douasprezece furnici tremura numai când se gândesc la ele.. fara picioare. Încep sa bântuie padurea ... nici macar reginel e. Unele furnici spun ca Degetele distrug cetati întregi si sapa în interior ca sa scoata ciorchini de cetatene îngrozite.... Se pretinde ca despr ind picioarele din spate ale broastelor înainte de a le arunca.. "teroarea roz".. Nu iesiti afara. Niste sfere mari si roz si netede dotate cu o putere fenomenala.

cetatea ei natala. Face mofturi. ca o fobie. Nu suporta sa fie atinsa. o întrebase daca fata mânca acum nor mal. la marginea lumii au ajuns doar cinci sute. când s-a întors la B el-o-kan. Regina din Bel-o-kan se însela. Trebuie alarmat universul. 103 683 le descrie lumea. Tot ce mai ramasese din acea armata glorioasa a pierit sub jeturi de apa cu s apun. nici acum. 103 683 a fost una dintre rarele furnici care au reusit sa scape. tot rosie. Dupa prima odisee. Speci alistul banuise imediat ceva sexual.103 683 se încapatâneaza. Peste tot. Repede. refuza sa înghita tot ce sea mana mai mult sau mai putin cu carnea. ascunse undeva deasupra norilor. Adulmeca în departare o prezenta ostila . medicul îsi concepuse cabinetul ca un salon. se straduia sa-si pastreze echilibrul pe un gheridon fragil dintr -un metal aurit. obiecte ciudate caci sunt perfec t geometrice. 103 68 3 mai vrea sa le spuna si alte lucruri. În zona lor. când nu putea s a descopere un astfel de traumatism în spatele unui comportament maladiv. caci mai prezinta o tulburare. Acolo a urmat o batalie memorabil a.Nu. psihoterapeutul era convins ca cei mai multi dintre clientii sa i fusesera abuzati sexual în copilarie. s-a straduit sa-si stapâneasca frica si sa mearga drept înainte ca sa viziteze cealalta parte a lumii. Caci povestea ei nu se opreste aici. Trei mii de soldati n-ar fi putut sa vina de hac tuturor Degetelor din lume caci sunt mult mai numeroase decât se crede. lucrurile sunt netede. acolo sus. dar curiozitatea ei a fost mult mai puternica. Atunci a luat hotarârea sa se întoarca la cuib. Deci de aici venea totul. Dar drumul era lung si. da fuga sa se ascunda împreuna cu celelalte doua sprezece. Dar batrâna exploratoare se întrerupe. Niste tablouri moderne cu pete mari si rosii reuseau de minune sa nu se potriveasca deloc cu mobilele vechi din acaju.. poate ch iar singura. fata nu a avut nicio . Si le-a vazut. Era atât de convins de asta încât. si si-a povestit aventurile noii regine. desi pornisera trei mi i. Cele douasprezece sa formeze din nou cercul.Poate ca aveti dreptate. aceasta sa alarmat si a luat hotarârea sa porneasca o mare cruciada ca sa spulbere toate De getele de pe suprafata pamântului. propunea pacientelor sale sa-si autosugereze unul. Mi-ati spus ca la cei nouasprezece ani ai ei. Dupa aceea era usor sa fie tratate si deveneau abonatele lui pe viata. Abuzase tatal ei de ea pe când era mica? Sau un prieten al familiei si-a permis unele libertati? Adolescenta fusese cumva pip aita de profesorul ei de canto? Aceasta idee o consternase pe mama.Da. Cine ar putea sa fie? 21. . În loc sa se întoarca. Pentru specialist era evident ca micuta suferise un soc psihologic puter nic si îi era greu sa creada ca el se datora lipsei vocalizelor. reci. Dupa parerea mea. în tinutul Degetelor. . Când mama telefonase pentru o programare. Îsi imagina fata luptându-se cu acel bat rân. sa le aduca celorlalte veste a cea rea. tinutul unde traiesc Degetele gigantice. De fapt. Belokanienele au ridicat rapid o armata de trei mii de furnici cu abdome nele supraîncarcate cu acid formic.Amenoreea? .Iata ce explica amenoreea ei. geometrice s i moarte. raspunsese ea.. Degetele au distrus natura si au înlo cuit-o cu obiecte pe care le fabrica chiar ele. LOGICA PSY Pentru ca pacientii sa se simta în voia lor. În centrul încaperii. Degetele le pândesc si se pregatesc sa schimbe totul. . o vaza Mi ng. Acolo îsi adusese mama lui Julie fata de la prima criza de anorexie. Toate furnicile trebuie sa stie ca. fara sa se mai gândeasca. . trece în continuare print r-o faza anorexica chiar daca manifestarile sunt mai putin spectaculoase ca înaint e.

Vaza-Ahile. Julie. ne aflam aici ca sa dezlegam împreuna enigmele trecutului tau.Julie. Psihoterapeutul o ru ga s-o pofteasca înauntru. o asigura el cu o voce ferma. sa-ti redau încrederea în tine. Spera. Trebuie totusi sa ti-o exprimi ca sa te eliberezi. aproape ca înt elese. E sti o fetita careia îi este frica singura în întuneric. . legatura între fa ctorul postal si cutia de scrisori. împreuna. . Apoi. Si nu poate sa de vina adulta. Ahile-vaza. Nu produce ovule daca nu se simte în stare sa hraneasc a apoi un fetus ca sa-l duca pâna la nastere. cu pleoapele cazute. sa-ti alung temerile si sa-ti permit sa exprimi tot ce ai mai bun în tine. Încrederea este acceleratorul personalitatii. .Cum ne mai simtim. Julie venise însotita de câinele Ahile. Cu asta ma ocup eu. Profita de aceasta sedinta ca sa asi gure plimbarea zilnica a animalului.Înteleg. Ma întelegi. nu-i asa? Julie consimti în sfârsit sa se uite în ochii medicului si zise: .Julie prezinta ceea ce. Toti oamenii îl lasau sa-si faca de cap. care transpira totdeauna si care îsi legase parul rar cu un snur l a spate. Vo m examina unul câte unul toate episoadele existentei tale. Daca nu.Julie. Julie se cabreaza ca un cal îndaratnic care nu vrea sa sara p este un gard viu. Nu-i asa? Julie continua sa-l atâte discret pe câine. bac-ul însemna si el trecerea la vârsta adulta. Corpul det ine propria lui întelepciune. vom vedea cum sa spargem buba si sa cauterizam rana. Tânara se uita la ace l barbat masiv. repeta el. Câinele o privi cu atentie. De ce acel om umplea cutiile de scrisori cu bucati de hârtie? În cele din urma îsi daduse seama ca acel naiv lua cutia de scrisori drept un animal care se hranea cu hârtie. Sarcina mea este sa-ti redau încrederea în tine.Julie.Dar de ce se comporta astfel? . Amenoreea este deseori legata de anorexie.Evident. numim un "complex Peter Pan" . O secretara anunta prin interfon sosirea lui Julie. se va macera în tine ca o fiere si vei suferi si mai mu lt. în limbajul nostru. îti controlezi destinul si profiti deplin de drumul vietii. Dar ce voia Julie în acel moment? Pentru ca nu întelegea. Psihanaliza a fost . N-am dreptate? . Nici o expresie pe fata ei. Julie? o întreba psihoterapeutul. Refuza sa devina adulta. Atunci. setterul irlandez latra. . chiar si cele pe care îti închipui ca le-ai uitat. Asta constituie o întârziere anormala în dezvoltarea ei. Probabil ca asta e si motivul pentru care n u vrea sa reuseasca la bacalaureat. umilinta este frâna. Asta e probabil c auza ca manânca atât de putin. Mai întâi. spuse mama suspinând. Din momentul în ca re stapânesti si acceleratorul si frâna.data ciclu. si care trebuie sa fie linisti ta. nu-i asa? Tacere. Psihoterapeutul se ridica din fotoliu si o prinse de umeri. Nu-i asa? Cu un semn discret. fixez doua obiective principale ale activitatii noastre comune. Psihoterapeutul se uita fix la fata cu ochii cenusii. Dar fetele tinere au pudoa rea lor si nu îndraznesti sa-ti exprimi durerea. Care e legatura? Ceea ce îl întrista mult pe Ahile în viata lui de câine era faptul ca nu gasea legaturile între lucrurile sau evenimentel e lumii oamenilor. se uita la vaza si încerca cum putea mai bine sa înteleaga legatura dintre ele. Mi se pare ca ti-e frica. Julie.Ma doare-n cot de frâna si de acceleratorul dumitale. de exemplu. Te voi asculta si. Vrea sa-si mentina stadiul de copilarie. Poti sa întelegi asta. Poate ca asta va fi de aj uns ca s-o satisfaca. . Câinele se uita la Julie. problema mea va fi sa te învat umilinta.Sunt aici ca sa te ajut. ma aflu aici ca sa te ajut. probabil din mila. nemâncând . . Stiu ca în adâncul inimii suferi din cauza mortii tatalui tau. Îi trebuia mult timp ca sa înteleaga. . Creierul lui de câine era foarte dezamagit caci simtea ca fata îi indica ca avea de facut ceva f oarte important. Julie îi indica câinelui Ahile ca pretioasa vaza chineze asca continea un os. dar nu îndrazni sa se miste în acel decor necunoscut. ca corpul ei nu se va mai dezvolta si ca va ramâne pentru totdeauna o fetita.

. A scris o carte care "traieste si vorbeste". Pleoapele lui se agitara ca doua scuturi intermitente. mobilele. medicul prelua conducerea conversatiei. Dumneata îmi pari bolnav cu mania de a puncta fiecare fraza cu un "nu-i asa?" Julie continua netulburata: . autorul Om ului invizibili . Culoarea rosie. Edmond Wells a scris: "Vezi ce specialitate si-a ales un medic si vei întelege care e problema lui. Era uimitoare. . nu sufar de o lipsa. Am înteles foarte bine ce e îm batrânit în lumea asta. e mai bine sa te uiti înainte.. Nu-mi place sa ma uit înapoi. ci de exces. vazele rosii. Reflexele profesi onale erau prea înradacinate ca sa nu fie gata sa reactioneze în orice moment. specialistul era el.De altfel.Cine e Edmond Wells? întreba medicul întrerupând-o. Cine este Edmond Wells? Si poti sa-mi arati "cartea care tr aieste si vorbeste"? Treptat. . Julie îsi dadu seama de a sta si refuza sa mai continue aceasta înfruntare. Asa zisa psihoterapie este doar un mi jloc de a macera iar si iar trecutul. Si coada de cal. Probabil c a citise câteva carti de psihologie. nu-i asa? . Si. Practicianul îsi sterse fruntea de sudoare.Nu spun sa te uiti înapoi. am citit si eu Introducere în psi hanaliza de Sigmund Freud si cunosc toate smecheriile psihanalistilor. reactionar. Trebuia sa se degajeze repede. Nici un ul dintre clientii sai nu-si permisese sa-l admonesteze direct.. La ur ma urmelor. . Se apropie. nu te uiti la tine . nu stau cu ochii fixati la oglinda retrovizoare. . asta merge o data la o suta. si daca nu vrei sa ai un accident. va supara faptul ca sunt prea. Oftalmologii poarta în general ochelari.. cu aerul ei de pustoaica d e doisprezece ani..Exact la ce ma gândeam si eu. replica taios Julie.Si ce spune "cartea care traieste si vorbeste" a acestui domn Edmond W ells? Acum se afla atât de aproape de Julie încât fata îi putea simti rasuflarea. Ca si dumneata. prinzând din zbor ocazia d e a abate discutia.Totusi? Edmond Wells. Medicul fu surprins. iar când ma aflu la volan. Cu cât acea mica pacienta îl sfida mai tare... A nu intra niciodata în conflict cu un pacient pe propriul sau teren constituia o regula de baza a profesiunii. tablourile. Mirosul era puternic si se simtea parfumul unei lotiuni mentolate. Vru sa alunge aceste gânduri dar presupusa lui pacienta nu-i dadu ragaz. Nu-i placea sa simta rasuflarea nimanui.Nici una. endocrinologii prezinta probleme hormonale i ar psihoterapeutii sunt. lucida. spun sa te uiti bine la tine însati. în general.Nu vreau sa ma vad nici pe mine. Îsi întoarse fata în alta parte cum putu mai bine . cu atât o gasea mai frumoasa. . e adevarat ca îl facea sa se gândeasca la ceva precis.Un prieten care îmi vrea binele. . Acum vedea cum sa iasa din impas. si cât mai depar te posibil.. Julie fusese totdeauna discreta. Wells al meu e mult mai tare... Când conduci masina. Acea fata urmarea sa-l destabilizeze întorcând împotriva lui propriile lui arme. În realitate.. Nu sunt b olnava. Pâna atunci.Si felul în care a fost decorat acest cabinet. În viata ta exista cineva care te manipuleaz a si te perverteste. Exista vreo legatura cu H. dermatologii sufera frecvent de acnee sau de psoriasis. alegerea meseriei de psihoterapeut este în sinea ei un simpto m. Nu va mai adre sati mie ca unei copile inculte. V-ati gândit la asta? Culoa rea asta rosie. Atunci preferat i sa credeti ca eu nu sunt normala. Sunteti fascinat de sânge? S i coada asta de cal! V-ati facut-o ca sa va exprimati mai bine tendintele femini ne? Specialistul facu un pas înapoi.G. Acea clipa îi fusese de ajuns medicului ca sa-si revina. Daca sufar. fata din fata lui era doar o clienta. sclerozat. asta e tot.." . aplombul unei femei de treizeci de ani si un fel de ciudata c .conceputa doar ca sa-i ajute pe copii sa nu reproduca schemele ratate ale parin tilor lor. Wells.

Acolo a mers din descoperi re în descoperire. 103 683 si cele douasprezece îns otitoare ale sale le repereaza pe noile venite. O mânca din ochi. Formeaza din nou cercul sub o radacina de fag. În fiecare cuib de Degete circula apa calda. se afla la locul ei. Introducerea a putin haos într-o strategie globala nu numai ca permite efe cte-surpriza ci. Furnici de talie mica. Chiar el îl pusese la punct s i stia sa-l foloseasca. De exemplu. La început a întâlnit niste libarci care pretindeau ca au domesticit Degetele astfel încât acestea le depuneau zilnic cantitati enorme de ofrande în cupe v erzi monumentale. Era impo sibil sa le sapi peretii. Îsi impuse sa n-o atinga. atât de departe de cuibul lor? 103 683 crede ca se afla acolo din aceleasi motive ca si noile ei însotito are: curiozitatea. Afara. Ahile o urma. Deci. Exista totusi un mijloc de a ramâne imprevizibil: este de ajuns sa introduci un mecanism aleator într-un proces de decizie. sa înc redintezi sortii unei aruncari de zaruri directia în care va fi lansat urmatorul a tac. Aceasta furnica vrea sa spuna ca a "vorbit" cu u . Erau complet dure si paralelipipedice. Totusi. putini generali îndraznesc sa supuna caprici ilor hazardului alegerea viitoarei manevre. Din fericire. ofera posibilitatea de a pastra secreta logica care sta la baza deciziilor importante. Nimeni nu poate sa prevada rezultatul unei arunca ri de zaruri.ultura livresca care îi sporea farmecul. s-a pomenit singura în tinutul Degetelor. Cred ca este de ajuns inteligenta lo r. Edmond Wells. apa rece. Dezamagit si dezorientat. Asta îl va învata sa sparga v aza Ming pe care i-o indicase în momentul în care îi arata asta. Sunt furnici pitice din cetatea Shi-gae-pu. parfumul. foarte artagoase si foarte combative. Evident. Îi adresa un zâmbet provocator si îsi puse bretelele gentii pe spate dupa ce verifica pipaind ca Enciclopedia cu noasterii relative si absolute. Îi placea sa i se opuna rez istenta. Pleca trântind usa. Totul în ea era încântator. volumul III 23. Ajunge. 103 683 a vizitat apoi cuiburile Degetelor. TREI CONCEPTE EXOTICE Ridicându-si antenele deasupra adapostului. D ar ce cauta acolo. în timpul razboaielor. sânii. 103 683 îsi continua relatarea. îi trase animalului o lovitura de picior. 103 683 descope rise un Deget care nu manifesta ostilitate fata de furnici. atingându-se usor doar cu vâr ful antenelor. în plus. Erau evident gigantice dar m ai aveau si alte caracteristici. Le lasa sa treaca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III. 14 se retrage din cercul antenelor. A auzit destul. ENCICLOPEDIE STRATEGIE IMPREVIZIBILA: O minte atenta si logica este în stare sa prevada orice strategie umana. ochii. Dar fata se departase deja si statea lânga usa. Un Deget incredibil care voia ca cele doua specii ale lor sa intre în comunicare. Se apropie. zarurile sunt cu siguranta cel mai bun mijloc de a îngrijora adversarul care se va simti depasit de un mecanism de gândire caruia nu-i sesizeaza logica. a er si hrana moarta. Acest Deget fabricase o masina care permitea transformarea limbajului ol factiv al furnicilor în limbajul auditiv al Degetelor. Dar nu asta e lucrul cel mai extraordinar. sa n-o mângâie. Piticele vor si ele sa exploreze limitele geografice oriental e ale lumii. 22. Au reperat mirosul scadrei belokaniene si cauta înfruntarea. el va reactiona cu teama si din acel moment va deveni complet previzibil.

Astfel. Degetele sunt dincolo de orice închipuire a furnic ilor. sunt doar inventia doicilor care vor sa sperie pui etul. Exista ceva si mai extra ordinar. emit e 13. triumf pentru 103 683! Acea substanta tare si lipicioasa este un . Deoar ece nu au carapace solida. Daca nu au descoperit nici ochi si nici gura la Degete. Simtul auzului le permite sa comunice iar simtul vazului l e este suficient ca sa perceapa lumea. de numai trei milioane de ani. Degetele nu exista. sa agate. Degetele constituie o specie animala foarte tânara. Batrâna furnica îi cere atunci sa linga acel semn pe care îl poarta pe frunte. e ceva care se vede de la o posta. cu numai câteva mii de ani în urma. Dar astea nu sunt singurele lor caracteristici. sunt sociabile si traiesc în cetati. Fiindca nu au mandibule ascutite. folosesc cutite fabricate din miner ale cioplite si lustruite pâna când pot sa taie. ceea ce ei numesc mâini. Milioane de giganti ocupa totusi foarte mult lo c. Sunt de o mie de ori mai mari decât ele. Nu e gainat de pasare. înseamna a colabora cu cel mai mare dusman al furnicilor. Cum de n-au avut cunostinta mai devreme de existenta lor? 103 683 explica faptul ca pamântul este mult mai mare decât cred furnicile s i ca majoritatea Degetelor locuieste departe. probabil cel mai monstruos. datorita mâinilor l or. Cercul se formeaza din nou. macar ca sa stii cum sa lupti cu ei. linge si adulmeca. curiozitatea este de ordin genetic. Degetele i-au spus tot felul de bazaconii. Tovarasele ei îsi misca antenele în semn de asentiment. Cum n-au multe picioare care sa le propulseze cu mare viteza. asta s-a dato rat faptului ca furnicile nu stiau nimic despre Degete si îsi facusera despre ele în chipuiri himerice. ea va putea acum sa aduca o multime de lucruri la cunostinta surorilor ei mai mici! Ceea ce vad furnicile din Degete nu e decât prelungirea vârfului labelor lor. 5 nu-si crede antenelor. Acest atu le serveste la compensarea relativa a lacunelor corpurilor lor. adica de niste cuiburi mobile puse în miscare de o reactie dintre foc si hidrocarbura. Abia foarte recent. Cu toate acestea.n Deget! Celelalte douasprezece sunt de acord: nu încape nici o îndoiala ca 103 683 e nebuna. Cu " masina de tradus ". Datorita explicatiilor sale. ochi si picioare. 5 aminteste ca Degetele spargeau cetatile. o are 103 683 îi tulbura întelegerea. facut de Degete. chiar daca Degetele constituie o specie relativ întârziata . au descoperit agricultura si cresterea vitelor si au început sa construiasc a orase. 6 recunoaste ca întâlneste acea materie pentru prima data. nic i un rest de mâncare. sa rupa. 6 considera ca vârsta înaintata pe cart. E un semn special. Furnicile populeaza pl aneta de o suta de milioane de ani. este formata din cinci dege te articulate capabile sa ciupeasca. Numa i pe doua! Au sânge cald. Dar la furnici. Câte sunt? Mai multe milioane. Totusi degetele au si ele gura. Normal. îsi fabrica niste "haine" cu fragmente de fibre vegetal e împletite. Degetele au reusit sa recupereze întârzierea fata de speciile cele mai avansate. 103 683 raspunde ca totdeauna trebuie sa-ti cunosti bine dusmanii. Nu au antene pentru ca nu au nevoie de ele. sa strânga. 103 683 cere sa fie ascultata fara idei preconcepute. ca s-o recunoasca din toate furnicile de pe acest Pamânt. 6 accepta experienta. Mult timp au ramas subdezvoltate. A dialoga cu im Deget. sa striveasca. iar degetele. Nu prea au chef sa mai asculte urmarea relatari i batrânei furnici solitare pentru ca li se pare neînchipuit de stupefianta. Celor douasprezece furnici tinere le vine greu sa creada tot ce spune so ra lor mai în vârsta. Daca prima cruciada anti-Degete s-a transformat într-un masacru. D elireaza. acest lucru se datoreaza faptului ca acestea sunt situate a tât de sus încât nu le pot vedea. se folosesc de masini. Degetele stau vertical în echilibru pe cele doua membre posterioare. 103 683 povesteste despre conversatia ei cu "Degetul care stie sa comuni ce". Cele douasprezece ezita. ea are totusi un imens avantaj asupra tuturor celorlalti locuitori ai planetei : extremitatea membrelor lor.

Pentru ca aventura ei sa fie bine înt eleasa. Nici la mâncat. de ce nu si degetele? La urma urmelor. arta. furnicile sunt din ce în ce mai uimite. 103 683 scutura din cap. zu gravesc cu culori sau asociaza sunete care. Cum poti refuza sa îmbratisezi pe cineva? Cum poti refuza sa regurgitezi hrana în gura celui lalt? Cercul de audienta devine si mai strâns pentru a încerca sa înteleaga. Nu... Degetele numesc asta "lac de unghii" si e unul dintre cele mai rare prod use ale lor. Ar fi mult mai sim pla. Cu "mâinile" lor. furnicile de cunostintele Degetelor. Chiar daca nu e usor sa le faci p e furnici sa accepte aceasta idee. Cele douas prezece exploratoare sa fie sustinatoarele ei. Umorul. Asta e o sarcina imposibila. 103 683. foarte interesata. Trebuie sa se stabileas ca cu ele relatii diplomatice. Ceea ce au reusit libarcile. Sederea printre acele fiinte bizare i-a tulburat l ui 103 683 puterea de întelegere. Umorul. legate unele de altele. N-avem ce face cu dragostea. În tara lor pentru giganti. 103 683 profita de aceasta dovada concreta a cunostintelor ei despre Deg ete ca sa-si împinga si mai departe avantajul.. trofalaxiile nu sunt automate. Nu întelege prea bine despre ce e vorba. nici la protejat. la degete .. care a dialogat cu Degetele considera ca nu era vorba doar de n iste monstri lipsiti de judecata si aducatori de moarte. enunta ea. raspunse 15. Domesticirea tor? se întreaba uimite interlocutoarele ei. Dupa cum spune 103 683. 10 ar vrea sa le cunoasca mai bine. cu umorul si cu arta. reciproc. Dar i se pare un se ntiment exotic necunoscut de insecte. 13 spune ca e timpul de a asmuti universul. s-ar putea reproduce aici la o scara mult mai mare. Onoreaza cu acest unguent fiintele care li se par importante. dragostea provoaca la ei spasme si le permite sa suporte mai bine viata. li se par de osebit de melodioase. si în aceasta privinta. Uneori chiar si le refuza! Sa refuzi o trofalaxie. Si asta le provoaca spasme si le permite sa suporte mai bi ne viata. cosenile.. sugereaza 16. explica ea. Mica trupa sovaie. insista ea. Dar din toate ideile lor insolite. nu e sigura ca a înteles totul foarte bine. Si dragostea? întreaba 10. S-a întors ca sa transmita aceasta sugestie întregii sale specii.. Arta este o nevoie la fel de intensa pe care o au Degetele de a confecti ona lucruri pe care le considera foarte dragute si care totusi nu folosesc la ni mic. dragostea.. Degetele prezinta comportamente aberante. Dragostea este atunci când un Deget mascul îsi înmulteste comportamentele ciud ate ca sa reuseasca ca un Deget femela sa-i acorde o trofalaxie. Chiar si Degetul cu care a comunicat i-a istorisit "glume" care nu au avut nici un efect asupra ei. Asta e parada nuptiala. efortul merita toata osteneala. împreuna. domesticirea lor. Degetele hranesc deja l ibarcile. sa distruga aceste Degete monst ruoase. dar nu poate sa spuna mai mult caci. trei au i nteresat-o în mod deosebit pe 103 683 si i s-au parut demne de a fi aprofundate. E curioasa sa stie exact ce e dragos tea. trebuie sa fie crezuta pe cuvânt.. de n econceput pentru o furnica normala. Asistenta asculta din nou. Caci. Degetele produc forme. Escadra e stupefiata. macar pentru hartile chimice. Sa coopereze cu Degetele! Sa le domesticeasca ca . 16 doreste sa le situeze regatul. de a aduna într-o armata imens a toate furnicile si toate animalele si. este acea nevoie maladiva pe care o au unele Degete de a spune povesti care provoaca la ei niste spasme nervoase si le permite sa su porte mai bine viata. Dragostea e si mai enigmatica. Sigur! Furnicile au domesticit deja o multime de animale: paduchii-de-fr unze. umorul si arta.ul din lipiciurile misterioase pe care stiu sa le fabrice Degetele. e altceva raspunde 103 683. sa se coopereze pentru ca Degetele sa beneficieze de cunostintele furnicilor si.

pe niste simpli paduchi-de-frunze! Mai bine sa se alieze cu cei mai feroci locuitori ai padurii, de exemplu cele mai mari sopârle. De altfel, furnicile nu au obiceiul sa încheie aliante cu or icine. Si asa se înteleg destul de greu între ele. Lumea e plina de conflicte. Razbo aie între caste, razboaie între cetati, razboaie între cartiere, razboaie fratricide.. . Iar aceasta batrâna exploratoare cu fruntea murdara si cu carapacea marcat a de loviturile primite în întreaga ei existenta propune sa se faca o alianta cu... Degetele! Niste fiinte atât de colosale încât nu li se zaresc nici gura si nici ochii! Ce idee stranie! 103 683 insista. Repeta iar si iar ca, acolo sus, Degetele, unele Degete , sustin acelasi obiectiv: ajungerea la o cooperare furnici-Degete. Sustine ca a ceste animale nu trebuie dispretuite sub pretext ca sunt diferite si necunoscute . Totdeauna ai nevoie de cineva mai mare decât tine, spune ea. În fond, Degete le stiu sa doboare foarte repede un copac întreg si sa-l taie în bucati. Ar putea sa devina niste aliati militari foarte interesanti. În caz de coalitie, ar fi sufici ent sa li se indice ce cetate sa atace ca s-o sparga imediat. Razboiul constituind prima preocupare a furnicilor, argumentul are greut ate. Batrâna furnica rosie îsi da seama de asta si insista: . Va dati seama de ce forta am dispune daca într-o batalie am alinia o legiu ne de o suta de Degete domesticite! Ghemuita în scobitura fagului, escadra e constienta ca traieste un moment crucial din istoria furnicilor. Daca aceasta furnica batrâna reuseste sa le convin ga, poate ca într-o zi va reusi sa convinga întreg furnicarul. Si atunci... 24. BAL MAGIC LA CASTEL Degetele se unesc. Dansatorii îsi iau în brate cu fermitate partenerii. Bal la castelul de la Fontainebleau. În onoarea înfratirii orasului Fontainebleau cu orasul nipon Hashinoe, în vech ea cladire istorica avea loc o petrecere. Schimb de drapele, de medalii, de cado uri. Reprezentatii de dansuri folclorice. Coruri locale. Prezentarea panoului FO NTAINEBLEAU-HASHINOE: ORASE ÎNFRATITE, care va marca de acum înainte intrarea în ambel e orase. Degustari de sake japonez si de rachiu de pruna frantuzesc. Masini care arboreaza ambele drapele parcheaza în curtea centrala si din e le coboara perechi de întârziati în haine de gala. Îmbracate în haine negre, Julie si mama ei intra în sala de bal. Tânara cu ochii cenusii nu era deloc obisnuita cu o asemenea revarsare de lux. În centrul încaperii luminate, o orchestra de coarde cânta un vals de Strauss si perechile se învârteau, amestecând negrul smochingurilor barbatesti cu albul rochii lor de seara ale femeilor. Servitori în livrea circulau prin sala, ducând pe tavi de argint siruri de p rajiturele multicolore, aranjate în cuiburi de hârtie colorata. Orchestra accelera ritmul: vârtejul final al Dunarii albastre. Perechile s e transformara în sfârleze negre si albe emanând parfumuri grele. Primarul astepta pauza ca sa-si tina discursul. Radiind de multumire, el îsi declara satisfactia pentru înfratirea dragului sau oras Fontainebleau cu Hashin oe. Lauda strânsa prietenie franco-japo-neza si spera ca aceasta va dura vesnic. E numera principalele personalitati prezente: mari industriasi, profesori universi tari eminenti, functionari importanti, ofiteri, artisti renumiti. Toata lumea ap lauda foarte tare. Primarul orasului japonez raspunse printr-o scurta expunere asupra temei întelegerii între culturi, indiferent cât de diferite sunt ele. - Avem totusi, dumneavoastra aici si noi acolo, aceeasi sansa de a trai în mici orase linistite; frumusetea naturii creste la noi în ritmul anotimpurilor si se adauga talentelor omului, declara el. Dupa aceste cuvinte si dupa alte aplauze, începu din nou valsul. Greu te p

uteai întelege într-o asemenea harmalaie. Julie, mama ei si Ahile se asezara la o ma sa într-un colt unde prefectul veni sa le salute, Era însotit de un barbat destul de înalt, blond, cu ochii mari si albastri. - Vi-l prezint pe comisarul divizionar Maximilian Linart, despre care vam vorbit, preciza prefectul. El conduce ancheta asupra mortii sotului dumneavoa stra. Puteti avea deplina încredere în el. E un politist fara pereche. Preda la scoa la de politie din Fontainebleau. Va sti sa stabileasca cu rapiditate cauzele mor tii lui Gaston. Barbatul întinse mâna. Schimb de sudori metacarpiene. - Încântata. - Încântata. - Si eu la fel. Nemaiavând ce sa adauge, cei doi se retrasera. Julie si mama ei contemplar a de la distanta petrecerea care era în toi. - Dansati, domnisoara? Un japonez tânar se înclina în fata lui Julie. - Nu, multumesc, raspunse ea. Surprins de acest refuz, japonezul ramase o clipa nehotarât, întrebându-se car e erau cerintele politetii frantuzesti când un cavaler era respins în cadrul unei ma nifestari oficiale. Mama îi veni în ajutor: - Scuzati-o pe fiica mea. Suntem în doliu. În Franta, negrul e culoarea doli ului. Usurat ca nu el era motivul si încurcat totodata de greseala facuta, baiat ul se apleca exagerat de mult în fata mesei. - Iertati-ma ca v-am deranjat. La noi e invers, albul este culoarea doli ului. Prefectul povestea o gluma unui mic grup de invitati: - Un eschimos sapa o gaura în gheata. Arunca firul de plastic cu cârlig si m omeala. Asteapta, când, deodata, se aude o voce foarte puternica care face sa se c utremure solul: "Aici nu e peste!" Speriat, eschimosul pleaca ceva mai departe s i sapa alta gaura. Arunca fanionul si asteapta. Vocea rasuna din nou: "Nici aici nu e peste!" Eschimosul se duce si mai departe si sapa a treia gaura. Vocea se aude din nou: "Nu-ntelegi c-aici nu e peste!" Eschimosul se uita cu atentie în jur , nu vede pe nimeni si, din ce în ce mai speriat, ridica o privire spre cer si între aba: "Cine-mi vorbeste? Dumnezeu?" Iar vocea rasuna din nou: "Nu, directorul pat inoarului..." Câteva râsete. Felicitari. Apoi al doilea val de râsete pentru cei care au întel es cu întârziere. Ambasadorul Japoniei vrea sa istoriseasca si el ceva: - E vorba de povestea unui om care se aseaza la o masa, deschide un sert ar, scoate o oglinda si se uita îndelung la ea, crezând ca vede imaginea tatalui sau . Nevasta lui vede ca se uita mereu la acea rama si se nelinisteste, imaginându-si ca e vorba de fotografia unei amante. într-o dupa-amiaza, profita de absenta sotu lui ei ca sa se convinga. Va vedea imaginea pe care sotul ei o tine ascunsa. Cum se întoarce barbatul acasa, femeia îl întreaba geloasa: "Poti sa-mi spui si mie cine e femeia aia batrâna si urâta careia îi pastrezi portretul în sertar?" Alte hohote de râs politicoase. Al doilea val de râsete pentru cei care au înt eles cu întârziere. Al treilea val de râsete al celor care au cerut sa li se explice p oanta. Prefectul Dupeyron si ambasadorul Japoniei, încântati de succesul lor, spuse ra si alte glume. Îsi dadura seama ca nu era prea usor sa gaseasca glume care sa f ie la fel de amuzante pentru amândoua popoarele, glumele pline de referinte cultur ale care au sens doar în tara lor de origine. - Credeti ca exista un umor universal capabil sa faca toata lumea sa râda? întreba prefectul. Calmul reveni abia atunci când majordomul suna clopotelul ca sa anunte ca toata lumea se putea instala la masa caci urma sa se serveasca cina. În fata fieca rei farfurii erau asezate niste pâini mici si rotunde.

25. ENCICLOPEDIE RETETA DE PÂINE: Pentru cei care au uitat-o. Ingrediente: 600 g faina. 1 pachet de drojdie uscata 1 pahar de apa 2 lingurite de zahar 1 lingurita de sare, putin unt. Puneti drojdia si zaharul în apa si lasati-le sa stea asa o jumatate de or a. Se formeaza o spuma groasa batând în cenusiu. Turnati faina într-o strachina, adaug ati sarea, si faceti o gaura în centru ca sa turnati lent lichidul. Amestecati tot ul în timp ce turnati. Acoperiti strachina si lasati sa se linisteasca un sfert de ora într-un loc caldut si la adapost de curenti de aer. Temperatura ideala este d e 27 de grade Celsius dar, daca nu se poate, e mai bine o temperatura mai joasa. Caldura ar ucide drojdia. Când coca a crescut, framântati-o putin cu amândoua mâinile. Apoi lasati-o din nou sa creasca timp de treizeci de minute. Pe urma o puteti pu ne la copt timp de o ora într-un cuptor sau în carbuni de lemn. Daca nu aveti cuptor si nici carbuni, coaceti-o pe o piatra lasând-o în bata ia soarelui. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 26. O AMENINTARE 103 683 cere iar putina atentie din partea însotitoarelor sale. N-a spus t otul. Vrea neaparat sa ajunga cât mai repede în cetatea natala pentru ca Bel-o-kan e ste pândit de o primejdie teribila. Degetele care comunica sunt foarte pricepute. Pot sa lucreze mult timp c a sa produca ceea ce au nevoie. Astfel, vrând s-o faca cu orice pret sa înteleaga lu mea lor de visu, au lucrat ca sa-i fabrice un mini-televizor la scara ei. Ce-i acela un televizor? întreaba 16. Batrâna furnica se straduieste sa se faca înteleasa. Îsi agita antenele ca sa deseneze un patrat. Televizorul e o cutie prevazuta cu o antena care, în loc sa pe rceapa mirosurile, percepe imaginile din aerul lumii Degetelor. Degetele au deci antene? întreaba 10 uimita. Da, dar antene deosebite, care nu sunt în stare sa dialogheze între ele. Ser vesc doar la receptionarea imaginilor si a sunetelor Le explica ca acele imagini arata tot ce se petrece în lumea Degetelor. Su nt reprezentarea sa si aduce toate informatiile necesare pentru întelegerea ei. 10 3 683 stie foarte bine ca nu e usor de explicat. Si în aceasta privinta trebuie sa fie crezuta pe cuvânt. Datorita televizorului, si fara sa fie nevoie sa te deplas ezi, batrâna furnica rosie a reusit sa vada totul si sa cunoasca totul despre lum ea Degetelor. Or, într-o zi, a vazut la televizor, într-o emisiune regionala, o pancarta a lba înfipta exact la câteva sute de pasi de marele furnicar Bel-o-kan. Cele douasprezece cercetase îsi ridica antenele surprinse. Ce-i aia o pancarta ? 103 683 explica. Când Degetele pun pancarte albe undeva, asta înseamna ca se pregatesc sa taie copaci, sa distruga cetati si sa striveasca totul. În general, pancartele albe anunta construirea unuia dintre cuiburile lor cubice. Pun una si întreaga regiune este repede transformata într-un desert plat, tare, fara iarba, pe care se înalta curând un cub pentru Degete. Ceea ce se întâmpla acum. Trebuie neaparat anuntat la Bel-o-kan mai înainte de a începe lucrarile de distrugere si de moarte. Cele doua se gândesc. La furnici, nu exista sef, nu exista ierarhie, nu exista decât ordine dat e sau primite, nu si obligatia de supunere. Fiecare face ce vrea si când vrea. Cel e douasprezece se sfatuiesc. Aceasta batrâna exploratoare le-a semnalat faptul ca

cetatea natala e în pericol. Nu se poate actiona cu o minutiozitate excesiva. Renu nta sa mai exploreze marginea lumii si iau hotarârea sa se întoarca rapid la Bel-o-k an ca sa-si anunte surorile de pericolul pe care îl reprezinta înfricosatoarea "panc arta a Degetelor". Înainte spre sud-vest. Totusi, chiar daca e cald, vine noaptea si e prea târziu ca sa mai porneas ca la drum. A sosit ceasul mini-hibernarii nocturne. Furnicile se grupeaza în scob itura unui copac, îsi îndoaie picioarele si antenele si se ghemuiesc unele în altele c a sa mai beneficieze câteva clipe de caldura lor. Apoi, aproape simultan, antenele se lasa usor în jos si ele adorm visând lumea ciudata a Degetelor, acei giganti cu capetele pierdute departe sus, spre vârful copacilor. 12 si le închipuie mâncând. 27. ÎNCEPE SA SE VORBEASCA DESPRE PIRAMIDA MISTERIOASA La masa, primarul orasului japonez vorbi despre unul dintre locuitorii d in Hashinoe. Era un ermit nascut fara brate care traia pictând cu picioarele. Si n u numai ca stia sa picteze, ci îsi controla destul de bine degetele de la picioare ca sa traga cu arcul si sa se spele pe dinti. Nevrând sa ramâna mai prejos, prefectul spuse ca si orasul Fontainebleau ave a locuitorii lui deosebiti. Dar, dintre toti, cel mai extravagant fusese un sava nt nebun, pe nume Edmond Wells. Acest pseudo-om de stiinta încercase sa-si conving a concetatenii ca furnicile constituiau o civilizatie paralela cu care oamenii a r fi avut tot interesul sa comunice pe un plan de egalitate! La început, lui Julie nu-i veni sa creada, dar prefectul pronuntase într-ade var numele lui Edmond Wells. Se apleca ca sa auda mai bine. Alti invitati se apr opiau si ei ca sa auda povestea savantului obsedat de furnici. Încântat ca reusise s a capteze atentia celor din jur, prefectul continua: - Acest profesor Wells era atât de convins de realitatea obsesiei sale încât a luat contact cu presedintele republicii ca sa-i propuna sa creeze... sa creeze. .. Nu cred ca v-ar putea trece prin minte! Facu o scurta pauza dupa care pronunta lent: -...O ambasada a furnicilor. Cu un ambasador al furnicilor la noi! Urma o tacere lunga. Fiecare încerca sa înteleaga cum se putea concepe asa c eva... - Dar cum i-a venit aceasta idee stranie? întreba sotia ambasadorului japo nez. Prefectul explica: - Acest profesor Edmond Wells spunea ca pusese la punct o masina capabil a sa traduca cuvintele furnicilor în cuvinte umane si viceversa. Credea ca astfel va fi posibil un dialog între civilizatiile oamenilor si cea mirmeceeana. - Ce înseamna "mirmeceeana"? - Asta înseamna "furnica" în greceste. - Si e adevarat ca se poate dialoga cu furnicile? întreba alta doamna. Pre fectul dadu din umeri. - Haida-de! Dupa parerea mea, acest savant excelent bause putin cam mult din rachiul nostru local. Dupa care facu semn sa fie umplute din nou paharele. La masa se afla directorul unui birou de studii, foarte doritor sa obtin a comenzi si subsidii din partea primariei. Se folosi de aceasta ocazie ca sa at raga asupra lui atentia edililor. Acesta interveni: - Eu am auzit ca s-a ajuns la unele rezultate fabricându-se feromoni de si nteza. Se pare ca stim sa le spunem doua cuvinte: "Alarma" si "Urmeaza-ma"..., s emnale bazice, într-un fel. E suficient sa se reconstituie molecula. Am învatat sa f acem acest lucru din 1991. Se poate deci imagina ca o echipa a putut sa dezvolte aceasta tehnica în asa masura încât sa extinda acest vocabular la alte cuvinte, poate chiar la fraze întregi. Seriozitatea cu care fusese facuta aceasta remarca îi stupefie pe cei din jur. -Sunteti sigur de asta? îsi lua inima în dinti sa întrebe prefectul.

acest profesor Edmond Wells. Antoine. Si Julie citise asta. ar raspunde furnica. O furnica mica în frac si cu papion ar circula pri ntre invitati cu ocazia unei receptii oficiale. matematica. Furnicile ne ofera un alt mod de a vedea si de a reflecta asupra lumii n oastre. Astepta sa se faca liniste si începu sa citeasca: Traim de cinci mii de ani cu aceleasi idei: democratia fusese deja inven tata de grecii din Antichitate.N-o sa va vina sa credeti. Du-te si adu-mi-o. Se poate spune ca fotocopiem un parfum. în timp ce furnicile nu produc nimic util omului. oaspetii lui nu venisera la castel ca sa primeasca lectii de entomologie. . Nimic nou pentru ca totdeauna f unctioneaza în acelasi fel aceleasi creiere omenesti. Ca si cum informatia în sine e ra atât de uluitoare încât era nevoie de ceva timp ca sa poata sa fie digerata. Prefectul facu o pauza înainte de a continua.Totusi. raliate acestui sava nt. al patrulea care a fost strivit de la începutul mesei!" Gluma improvizata stârni râsul tuturor. produc miere. E ceva la îndemâna oricarui ucenic în ale parf umurilor.. scuzati-ma. revenind la aspectele comice ale propunerii lui Edmond Wells.Am auzit de descifrarea limbajului dansat al albinelor dar nu de limba jul olfactiv al furnicilor. retin emergenta unor concepte sau idei noi. a contactat Ministerul Cercetarii si chiar pe presedintele republicii ca sa le ceara realizarea acestei ambasade a furnicilor. La urma urm elor. Feromoni i limbajului furnicilor sunt parfumuri. aceste creiere nu sun t folosite la randamentul maxim.Lumea se ocupa mai mult de albine pentru ca prezinta un interes econom ic. Urma o tacere jenanta pe care prefectul se grabi s-o alunge. sa danseze si sa manânce bine. daca am crea o ambasada a furnicilor la Par is? Eu mi-o închipui foarte bine. pre tindea ca furnicile formeaza o putere economica si politica terestra. . Stati putin! Presedintele nea trimis o copie. remarca Julie. spuse alt invitat.Pe ambasadorul lumii furnicilor. filozofia si logica dateaza toate de cel putin trei mii de ani. o tehnologie. Iata de ce sunt aceleasi conflicte pentru aceleasi cauze.Si poate si pentru faptul ca studiile despre furnici nu sunt finantate decât de cei care fac insecticide. Au gasit solutii originale la probleme pe care noi nu st . . dar considerabila. la o scara mai mica decât a noastra. Acaparase di n nou atentia. Prefectul le ceru celor din jur sa se apropie de parca ar fi vrut sa le în credinteze un secret.Ascultati ce spune. admitând ca le-am putea vorbi. ar zice de exemplu ambasadorul Guatem alei. va închipuiti scena. . E o simp la analiza-sinteza de molecule. Poate ca asta e si cauza pentru care au fost ignorate studiile despre limbajul lor. . . Nimic nou sub soare. sunt noul amba sador al furnicilor. Secretarul prefectului se duse sa scotoceasca într-o servieta si veni cu f oaia. optiuni sociale ciudate susceptibile sa ne largeasca orizontul. . "Pe cine trebuie sa anunt?" întrea ba usierul. un grup din aceste "furnici nebune". Prefectul era multumit.Oh. Cu ajutorul unui computer. se asociaza apoi fiecarei molecule odorante un cuvânt audibil si viceversa. dupa ce râsetele încetara.Si. .Stiu. zise: . Au o agricultura. cred ca v-am calcat adineauri.Anul trecut. .. Inginerul continua: . caci sunt tinute în frâu de oamenii de la putere ca re. . fiindu-le teama ca-si vor pierde locurile. În plus. dar nu putea sa citeze ca sursa Enciclopedia cunoa sterii relative si absolute. Iata de ce exista aceeasi neputinta de întelegere între generatii. Acest tip. Apoi..Am citit într-o revista stiintifica foarte serioasa. replica in ginerul. ce interes am avea sa creem o ambas ada a furnicilor? întreba sotia ambasadorului Japoniei. Venisera ca sa râda.Pentru a reconstitui moleculele limbajului furnicilor este suficient s a se foloseasca doua masini: un spectrometru de masa si un cromatograf. Prefectul abatu discutia în alta d irectie. raspunse mica insecta înaintând minus cula sa carte de vizita.

prefectul preciza cu un ton pe care îl dorea convingator: . Ce-ai aflat despre acea pira mida? . Si? . Ne-am înfruntat destul de mult timp.Cum faci patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu sase bete d . fara ambuteiaje si fara probleme de somaj. . doamna. . Daca nu reactionam rapid. LECTIE DE MATEMATICA . Asta atrage d upa sine insecuritate. Voia s-o examineze.Da. Sunt sigur ca cele doua evenimente sunt legate între ele.Exact. . Dupa ultima fraza urma o tacere. Au construit foarte linistiti.Da. neobservata pâna în acel m oment deoarece era camuflata de copacii înalti. Tonul era imperativ. Am cerut serviciului medico-legal efectuarea autopsie i.Ce ati vrea sa fac eu? Prefectul îi oferi prajituri cu zmeura.Dar padurea din Fontainebleau a fost declarata rezervatie naturala pri n hotarârea prefecturii. traiesc în cetati de câteva zeci de milioane de indiv izi fara periferie periculoasa. Nimic nu te împie dica sa anchetezi asupra decesului lui Pinson dar si a ridicarii acestei misteri oase piramide. Medita îndelung cu ochii la ea.Evident. A ve nit vremea ca oamenii si furnicile sa coopereze de la egal la egal. Gaston Pinson? . repeta întrebarea. administratiei si politiei.Stii cu siguranta ca zona are un procent mare de someri. de parca ar fi vrut s-o învete pe de rost. tinerii vor pleca d in tinut iar impozitele locale nu vor mai fi suficiente ca sa mai faca fata nevo ilor scolilor. De exemplu. doar ca nu figureaza în registrul de cadastru. La desert. turisti din lumea întreaga.Am citit în raportul dumitale preliminar ca cadavrul a fost gasit în aprop ierea unei piramide din beton înalta de aproape trei metri. Dar trebuie sa tinem cont de miza economica. raspunse politistul acceptând desertul.Daca ai înteles. . car e dorea sa ridice un complex hotelier în padurea din Fontainebleau. 28. .Trebuie neaparat sa stim mai multe. Erau reprezentantii unui mare grup financiar. fara ca cineva sa ia atitudine.Dupa toate aparentele.Nu mare lucru. Complexul avea sa atraga. prefectul îl trase de mâneca pe comisarul Maximilian Linart si îl pofti sa discute cu el la adapost de urechile i ndiscrete. Hotelurile noastre se închid unul d upa altul. Vazând ca Maximilian Linart era în continuare uimit. Acolo îl informa ca nu numai din prietenie între popoare se deplasasera t oti acei industriasi japonezi. apropiat de un castel i storic.Si! Exista deci deja oameni care nu tin cont de interdictia de a const rui în mijlocul unei rezervatii protejate. . Chicotelile lor încetara abia când se aduse felul urmator de mâncar e. . . Regiunea noastra moare. . ceea ce constituie un precedent interesant în ceea ce-i pr iveste pe prietenii nostri investitori din Japonia. insista prefectul. dupa parerea lor. zise mirat comisarul.Unde ai ajuns cu ancheta asupra decesului directorului serviciului jur idic al Apelor si Padurilor. Situat printre copaci centenari si în mijlocul unei naturi înca salbatice. . Dupeyron dadu din umeri.im sa le rezolvam. un nebun! Julie ceru scrisoarea. Comisarul Linart se întreba unde voia sa ajunga prefectul cu acest mic dis curs tinut numai pentru el. . aici nu suntem în Corsica sau pe Coasta de Azur. Apoi râsul prefectului fu reluat de invit ati si amplificat. acest domn Edmond Wells era putin deranjat mint al! zise sotia ambasadorului Japoniei. Ne-am dispretuit destul de mult timp. unde promotori i imobiliari incendiaza flora ca sa poata parcela zone protejate.E un caz ciudat. Atrage dupa sine criza. Ideea unei ambasade a furnicilor este mijlocul de a crea o punte oficiala între cele ma i evoluate doua civilizatii terestre care s-au ignorat reciproc prea mult timp.

Aliatul ei avu un aer disperat. Sase chibrituri formeaza patru triunghiuri echilaterale de marime egala cu conditia. Relieful.Sunt cuviincioasa. Se aflau acolo cei "Sapte Pitici". Apropie-te de catedra ca sa dai raspunsul. . Da vid? Din doi pasi ajunse în fundul clasei lânga respectivul elev. Julie se ridica în picioare. Nu-i asa. dupa numele grupului rock pe care îl fo rmasera. domnisoara Pinson? Julie dadu din umeri. Aceasta forma reprezinta a t reia dimensiune. detasând bi ne silabele. Daca ne bagam în cap istoriile astea cu cercuri si cu triunghiuri. domnisoara Pinson. . Pi-ra-mi-da.Azi am studiat a treia dimensiune. . domnisoara Pinson. se lafaiau marginalii.Pironida. dar dumneavoastra gânditi consta nt în acelasi fel. domnisoara. Nu ti-am cerut sa te ridici. . Se stradui sa citeasca pe buzele lui. Julie se uita pierduta în jur. Notiunea de timp îsi are si ea locul în matematica. .Deci. Sase chibrituri. da..David. Ea aminteste ca e posibil s a deschizi lumea ca sa treci de la o suprafata plana la un volum.Te-as ruga sa fii cuviincioasa. . Ce forma era cea de colo? Acum baiatul articula cu grija ceva. cu conditia sa fie asezate în. Vreau sa va spun ceva. .. în ce împrejurari si când va obtine altul? " Câtiva din primele rânduri izbucnira în râs. mila sau usurarea ca ea era la tabla si nu altul. Dar predati o materie care nu corespunde cu nimic practic în viata. impecabili si studiosi. ENCICLOPEDIE DOLIUL BEBELUSULUI: La vârsta de opt luni. care e rasp unsul? insista profesoara. Pi. Urmau apoi cei cu stare medie. În primul rând tronau fiii de bani gata. . Julie se uita tinta la profesoara de matematica. Toata clasa izbucni în râs.. Mâine vom vorbi despre a pa tra: timpul. . . Iar în fun d. cu conditia sa nu fii prins. patru triunghiuri.. . Unul din cei "Sapte Pitici" îi adresa niste semne.Haide. care munceau mult pentru rezultate putine. truditorii.Nu ti-a suflat bine. când. pe urma suntem gata sa admitem orice.. Probabil ca toti ceilalti elevi cunosteau so lutia. Julie mijea ochii. lânga radiator.ro. R epet. zise ea. Ti -am vazut manevrele. Unde. îsi lua servieta si iesi trântind usa spre uimirea tut uror. Julie se ridica din banca si se duse la tabla. Pe fetele elevilor se putea citi indiferenta amuzata. În spate se a flau cei care îi invidiau si se pregateau deja sa le dea ascultare.. Acesti elevi nu prea se amestecau cu restul clasei.Vrei sa mai primesti un zero.Bine. bebelusul este cuprins de o ang oasa pe care pediatrii o numesc "doliul bebelusului". De fiecare data când mama lu . Am trecut dej a acest zero în carnetul tau de note. sperând ca cineva sa-i vina în ajutor.. Deschide-ti imaginatia . 29. ea reprezinta cucerirea reliefului. Profesoara scrise pe tabla: timpu l. vreau sa ramân în picioare. .Stai jos. Nu "pironida".În legatura cu zero? spuse ironic profesoara. Treci la loc. Se uita la clasa. cum ceea ce are loc în gândire îsi va produce efectul în viitor.. Astfel as putea mâine sa va pun înt ebarea: "De ce a luat Julie Pinson un zero. . Vreti doar sa ne frângeti spiritele ca sa le faceti docile.Nu. ni..e chibrit. Julie. dar asta nu schimba cu nimic legile matematicii care guverneaza lumea. Cei din clasa se zgâiau la ea rânjind. afla ca în viata poti sa trisezi. Îsi li pea si îsi dezlipea degetele ca si cum ar fi compus o forma careia ea nu-i întelegea semnificatia. sa fie asezate cum? Încearca sa gândesti altfel. E prea târziu... înteleg ca esti afectata de moartea tatalui du mitale.Ati spus ca e important sa gândim altfel. Profesoara o domina de la înaltimea catedrei. .. zise profesoara.

la o adica. Cele mai multe dintre celelalte angoase pe care omul la va cunoaste mai târziu. 5 considera ca cel mai bun drum ramâne coborâr ea falezei prin dreapta. însotitoarele ei scruteaza cu antenele lor mai scurte formidabilul decor olfactiv care se întinde în fata lor.i pleaca. se ridica pe cele patru picioare pos terioare pentru ca. În plus. care are cele mai lungi antene. Fiecare dintre globii lor oculari este format din mai multe lentile optice. deci te poti pomeni singur. Edmond Wells. Va trebui sa se astepte ca bebelusul sa ajunga la vârsta de optsprezece lu ni ca sa accepte disparitia momentana a mamei sale. "Doliul bebelusul ui" se explica prin constientizarea atoniei sale fata de lume. pe crengi. peste care zboara muste castanii-aurii si tauni agasanti. poti sa fii în contact cu "straini care nu sunt mama " (este considerat strain tot ce nu este mama si. Astfel ele percep mai puti n bine detaliile dar detecteaza mai bine cele mai mici miscari. pâna la batrânete (teama de singuratate. dar teama de necunoscut le da putere. PANORAMIC E frig. 103 683 asculta cu atentie aceste informatii. Bebelusul si mama lui nu sunt legati în mod iremediabil . sa poata capta mai bine feromonii. Facând sa se roteasca tija frontala. Disting perfect ultravioletele si mai putin bine infrarosiile. sensibilitatea furnicilor este la fel de deosebita. Se opresc ca sa contemple peisajul si cauta cel mai bun pasaj ca sa coboare. Furnicile ar dori sa aleaga drumul cel mai rapid ca sa ajunga la Bel-o-k an. În jurul ei. Multe evenimente politice . Dupa imagini. În loc sa zare asca o imagine fixa si clara. La aceasta vârsta bebelusul învata ca în lumea ace asta exista lucruri care se petrec si pe care el nu le domina. pajistea galbena a pa mânturilor nordice.) vor decurge din aceasta prima disperare. Chiar daca mama lui revine. ar fi cu siguranta capturat de furnicile sclavagiste pe care furni cile pitice le-au respins pâna la nord. Trebuie sa se grabea sca pe piste ca sa-si puna în garda cetatea natala împotriva amenintarii "pancartei albe". teama de straini etc. ale muntelui cu flori. Aerul cald stârneste tântarii care pornesc imediat sa vâneze silvia cu cap neg ru si reflexe cian. ele detecteaza prazi departate si pradatori în aprop iere. semnaleaza ca acel colt este infestat de paienje ni saritori si de serpi cu nas lung. teama de pierdere a unei fiinte dragi . padurea neagra populata de ferigi si cintezoi înfocati. De la stânga 1a dreapta. Exploratoarele îsi agita antenele-radar olfactive la 8000 de vibratii pe secunda ca sa adulmece mai bine mirosurile din jur. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. ajung în sfârsit la o percepere clara. Drama: "eu" e dif erit de tot ce-l înconjoara. 10. Dar 16. sa treaca prin boschetii de campanule care îsi împrastie mireasma pâna la ele si p este care zboara roiuri de fluturi cu aripile pictate cu ochi mirati. Pamântul are pentru ele un miros tare si totodata dulce. mirosuri. Aceasta teama provoaca dese ori crize de lacrimi si simptomele angoasei. Ajung la o faleza care domina o vale. astfel înaltata. volumul III 30. care. chiar si tata). Nici o legatura cu gustul sarat si acid. apoi mar ile stânci. Cele douasprezece explorat oare si batrâna furnica rosie au pornit la drum de dimineata. hoarde de furnici canibale migratoar e tocmai traverseaza acel loc. sp ecialista în cartografie chimica. Mirmiceenele v ad pe flori chiar linii care sunt adevarate piste de aterizare pentru albinele c ulegatoare. exploratoarele vad turbariile negricioase ale tin utului sudic. si chiar daca grupul lor ar încerca sa treaca pe su s. Infor matiile ultraviolete fac sa apara flori si insecte prin verdeata. el crede ca nu se va mai întoarce niciodata. Adulmeca emanatiile copacilor si pamântului. Furnicile au o perceptie vizuala diferita de cea a mamiferelor. În privinta spectrului de culori. ele percep o multitudine de imagini neclare. prin numarul lor. de un verde ca smaraldul. va fi d in nou angoasat când ea va pleca iar.

. bine. militantii lui sunt siguri ca vor ajunge în rai. da! D aa! Hai. îsi arunca palaria si îsi scoase haina. se pare ca aceasta specie a reusit sa inventeze non-violenta prin sex. Canalul 201." Canalul 62. Social. destul d e în vârsta si îmbracata cu o rochie de nylon cu flori." Canalul 110. Cu telecomanda în mâna. Ca toate suveranele cetatii. Rezolvase atât d e multe cazuri. Mai mult de atât. nu. cimpanzeii nu se înc aiera niciodata. Informatii.. Canalul 45. La patruzeci si patru de ani. de un gru p care declara ca se numeste "I. Atunci. furnicarul a dus lipsa de sexuate. te iubesc.. într-un mesaj trimis presei. ooohaah. Cu cozile blonde pe spate.. Si iata povestioara noastra hazlie zilnica pe care o puteti istorisi si voi ca sa va distrati priete nii. S i vede ca musca zboara chiar si fara acel picior. pe deasupra. Ahahaaa. Comportamentul sexual complicat al cimpanzeilor din Zair a retinut atentia zoologilor. Emisiunea "Gluma zilei". Divertisment. simboluri ale prosperitatii: un acvari u mare si un semineu foarte mare. Dupa nenorocirile din anu l trecut. aah. Atunci scrie în carnetel urmatoarea constatare: "Daca tai o aripa unei muste.. oooh. chia r daca e propria ei mama. Elev bun. hai. Prezentatorul saluta m ultimea care îl ovationeaza si lasa sa treaca în fata lui o femeie plinuta. Ultima ora. i se parea ca re usise în toate. Facea parte din cercul intim al prefectului. Film erotic. Considera ca era lucrul cel mai decent care se putea face la televiziune. Cuie si sur uburi fusesera adaugate explozibililor ca sa provoace pagube si mai mari în curtea de recreatie.. Noul clip al cântaretei Alexandrine: ". ca sa asigure supravietuire a reginei fecundate. da. Superiorii aveau încredere în el si nu interveneau în anchetele pe care le conducea. Taie un picior si zice: "Zbori". în apropierea care ia a fost garata o masina cu explozibili. care. Cer o marire a salariilor si a pensiilor. furnicile coboara faleza aproap e la verticala. "Capca na gândirii". 103 683 remarca ca 5 nu pare sa acorde prea multa stima acestei ouatoare dar. Taie o aripa si repeta: "Zbori". fata schimba canalele în cautarea emisiunii ideale. 31. dar nu are anvergura reginelor de altadata. oh nu! oh. fata s tatea cu mutrisoara întinsa spre ecran. lumea e dra goste. "Da. Angajatii serviciului de salubritate sunt în greva. nu. Macel la o scoala. Parea pierduta în spatele ochela .. nici o furnica nu e obligata sa-si aprecieze regina. În salon. fiica sa se uita la televizor. avusese loc o copulatie fara zbor într-o sala închisa.s-au petrecut de când a parasit federatia. Avea o sotie încântatoare pe nume Scynthia si o fata adorabila de treisprezece ani. hai. la urma urmelor. dragosteeee. Textul precizeaza ca ucigân d un numar cât mai mare de necredinciosi. Îi placea mult acel joc televizat. ea devine surda". MAXIMILIAN ÎSI SERBEAZA ANIVERSAREA Comisarul Maximilian Linart era un om fericit. Întreaba cum arata noua regina din Bel-okan. Ministrul de Interne cere populatiei sa-si pastreze calmul.P. Musca zboara din nou. îl aprecia si ca partener de tenis. Acum însa vede ca musca nu mai zboara. Cu ajutorul pernitelor plantare adezive. Gu noierii nu vor relua ridicarea pubelelor decât dupa ce le vor fi satisfacute reven dicarile. nu. Muzica. Masculii se bat între ei folosindu-se de se xul aflat în erectie ca de o spada. încât fusese chemat sa predea la scoala de politie din Fontainebleau . Marguerite. Un om de stiinta studia zborul mustelor. Canalul 345. Traia într-un o ras frumos si se bucura de doua elemente. aah. Atentatul a fost revendicat. Dar în afara acestor momente. Întors acasa. Documentar..". Jocuri. 5 raspunde ca are un abdomen mic. De putina vreme se interesa chiar si de politica. da. îsi zice Belokiu-kiuni. totul e numai. plin de diplome. Marguerite pune jos telecomanda. "Islam Planetar". numai dragoste. era mândru de cariera lui. Canalul 67. Canalul 46. unde trebuia sa rezolvi o enigma numai prin logica. Apoi taie doua picioare si zic e: "Zbori". Ohahah. Bilantul actual este de nouasprezece m orti si sapte raniti în rândul copiilor si doi morti în rândul personalului.

Sufla o data si stinse toate lumânarile. . ati putea sa construiti nu patru.Noi. zise el îmbratisându-si sotia si fiica. pâna când carnea lor devenita moale ar fi devenit mai usor de devorat. Cei m ai inteligenti dintre ocupantii acvariului reflectau de multa vreme la sensul vi etii lor fara sa reuseasca sa înteleaga de ce hrana aparea zilnic ca printr-un mir acol la suprafata apei. tata. Trebuie sa gasiti al treilea pas. apoi fuziunea complementarelor si acum. Oare le daduse prea multa mâncare? Sau murisera din cauza luptelor intesti ne? Cei puternici îi exterminau pe cei slabi. În lumea închisa a custii de sticla domnea un darwinism deosebit: su pravietuiau numai cei mai rai si mai agresivi.Ce idee excelenta! zise el superîncântat. . completa publicul la unison. doamna Ramirez. . Dupa ultima înghititura de tort comisarul desfac u cutia de carton si scoase la iveala un computer portabil din ultima generatie. Nu întelegeau de ce niste degete luasera cadavrele pe care le pusesera asa cum se cuvenea în locul exact unde aveau sa fermenteze cel mai bine. vasul piratilor din stuc si câteva plante marine din plastic. zise ea. Doamna Ramirez ceru o fraza ajutatoare. Sunteti campioana campioni lor la "Capcana. . z ise suspinând Juliette Ramirez.Si ti-am cumparat si un cadou! Sotia lui îi întinse o cutie. interveni prezentatorul. Multumesc. pentru ca spectatori i sa poata vedea foarte bine mânuirea lor.. În acel moment priv irea lui se opri asupra acvariului. Având tot sas e chibrituri.Am uitat complet ca e azi.. va voi enunta noua noastra enigma. Politistul remarca faptul ca pompa filtrului nu mai functiona. .Prima fraza care va va ajuta este: "Trebuie sa-ti extinzi câmpul de cons tiinta"... Pestii din acvariu erau complet nepasatori fata de eforturile stapânului l or. preciza sotia lui. Sper sa te distrezi bine cu el.Am scotocit prin toate sertarele dar n-am gasit decât patruzeci si doua. Prezentatorul avea o dantura de un alb stralucitor. Întâi a trebuit sa descoperim a treia dimensiune. Prezentatorul deschise un plic s i citi: .. si nici de ca aceasta hrana era totdeauna inerta.E bine. Lua microfonul si zi se: .Am ales un model usor. zise Marguerite. dragele mele. ci OPT triunghiuri ec hilaterale de marime egala? . Doua mâini acoperira ochii lui Maximilian. apoi se servi cu o portie de tort . doamna Ramirez. Gândirii".Am impresia ca de fiecare data ajungem la o dimensiune suplimentara. ..rilor mari cu rama de baga. Comisarul Maximilian Linart asculta numai cu o ureche. Dadu putina hrana supravietuitorilor. "Doamne câta mizerie puteau sa produca douazeci s i cinci de guppy!" Apoi adauga apa de la robinet. . -. Dar avem încredere în dumneavoastra. tata! . Aduse un tort de ciocolata si cu cuiburi de nuca în care era înfipta o adeva rata padure de lumânari aprinse. verifica temperatura apei si îsi sal uta populatia. nici sase. Imediat i s-au în mânat sase bucati de lemn subtiri si lungi. Doamna Ramirez ceru sa-i fie aduse cele sase chibrituri. cu un capat rosu.Cu siguranta. Cei mai rapizi îi exterminau pe cei ma i lenti decât ei. .Al treilea pas. Nu aveau dreptul nici macar s a-si manânce reciproc excrementele pentru ca erau imediat aspirate de pompa. rapid si dotat cu o mare capacitate de memorie. Curata cu degetel e buretii încarcati de excremente. de pe fundul acvariului. Profita de faptul ca avea mâna în apa ca sa ridice. ti-am pregatit ceva care o sa-ti placa. În fond. poate ca pes tii credeau drept autentic acel decor de opereta.La multi ani. . Pesti morti pluteau la suprafata cu burta în s us.

Fiica sa pretindea ca are si ea un cadou pentru el. Dupa o piatra mare. în 5000 î.Pâna atunci se multumise cu computerul voluminos de la birou pe care îl folo sise ca masina de prelucrare a textelor si ca instrument contabil.. Florile agatate de perete sunt garofite roz cu caliciul cilindric si rosiatic..n. mai mult decât atât. vei dispune de sute de mii de oameni virtuali. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. cu oameni. Cu acest mic computer portabil în mâna. Edmond Wells. orase. Nici un bebelus nu a început sa vorbeasca în vreo limba si. cele douasprezece tinere exploratoare si batrâna razboinica descope ra un decor necunoscut. Coborând de-a lungul stân cii verticale. Îti place? . . Pentru ca e ceva rar sa întâlnesti furnici alp iniste în acel loc.e. zise el sarutându-si fiica ca sa nu o dezam ageasca. sa deseneze câmpuri. Se deschise cu o câmpie înti nsa unde. jucatorul avea misiunea sa-si instaleze tribul. ENCICLOPEDIE COMUNICAREA LA BEBELUSI: În secolul al XIII-lea. raspunse politistul. eu cu jocurile. 32. totul! . Credea ca va fi greaca sau latina.Oh. TRIPSI SI MELOIZI Lumea falezei are vegetatia ei si fauna specifica. Marguerite introduse CD-ul si îsi dadu multa osteneala ca sa-i explice reg ulile acestui ultim joc iesit pe piata. foarte la moda. toti au murit. experienta nu a dat rezultatul scontat . "Recreati în mod artificial o ci vilizatie si întelegeti lumea ca si cum ati fi Dumnezeul ei". iarba-de-soaldina cu frunze rotunde si neted e si flori mici si albe. Apoi trebu ia sa-si creeze singur satul. Puricii de padure au crezut totdeauna pâna în acel moment ca lumea lor verticala le asigura o anumita liniste. sa puna în practica o agricultura. sa-i c ulce. Sotia lui se pricepea de minune sa descopere cadoul ideal. sa construiasca alte sate. regele Frederic al II-lea a vrut sa faca o experienta ca sa afle care era limba "naturala" a omului. Aceste insecte mici. ge ntiane cu petale lungi si albastre. Frederic al II -lea spera astfel ca va descoperi ce limba vor alege în mod natural acesti bebelus i "fara influente exterioare".Îti petreci atâta timp cu îngrijitul acvariului. acum putea în sfârsit sa exploreze toate posibilitatile infor maticii. Laptele si so mnul nu sunt de ajuns. razboaie. iarba-faptului cu frunze carnoase si cu miros piperat.Bineînteles. sa supravietuiasca si sa evo lueze cât mai rapid posibil. . ocupati cu linsul algelor galbene care cresc pe stânca. o gura care taie s i antene atât de fine încât la prima vedere crezi ca nu au asa ceva. n-au perceput apropierea furnicilor. stii. A in stalat sase bebelusi într-o cresa si le-a ordonat doicilor sa-i alimenteze.În loc sa te distrezi cu douazeci si cinci de pesti. sa dezvolte cercetarile stiintifice si artistice. încât m-am gând t ca te va distra sa ai o întreaga lume virtuala la dispozitia ta. au ochi compusi foarte proeminenti. trupa mir meceeana nimereste peste o turma de purici de padure. prove nite din puricii de stânca.. sa-i scalde. sa-l protejeze cu o palisada apoi sa-si extinda te ritoriul de vânatoare. Comunicarea este si ea un element indispensabil vietii. sa transforme s atele în orase pentru ca tribul sa formeze o natiune. zise Marguerite. având însa grija sa nu-si dezamageasca fata. sa domine razboaiele cu celelalt e triburi vecine. Puricii de padure. PURICI DE PADURE. dar sa nu care cumva sa le vorbeasca vreodata. Daca furnicile se apuca acum sa urc . sa construia sca drumuri. spunea anuntul publi citar. anghinare de stânca cu petale ascutite si frunze strânse.. Bebelusii au nevoie de comunicare ca sa supravietuiasca. Cele treisprezece furnici coboara acel perete de gresie cramponându-se de el cu ajutorul pernitelor adezive ale picioarelor. nu prea convins. Totusi. singurele limb i originare pure dupa parerea sa. volumul III 33. Adaugase computerulu i un program de jocuri care se intitula Evolutie.

Traita atât de mult printre Degete. Nu mai stiu sa vâneze ca sa se hra neasca. si odonate lenese . Daca o singura furnica nu se tine suficient de bine. Din animal se scurge un sânge galben si pu turos prin toate articulatiile picioarelor. Adevarul e ca s unt si foarte multe. Se deplaseaza între cornise si pereti netezi. Pe perete. Ni ci macar nu reusisera sa convinga alte Degete despre interesul de a lua în conside rare civilizatia furnicilor si sa dialogheze cu ele de la egal la egal. sa se tina cu picioarele si cu mandibulele ca sa p oata depasi trecatori abrupte. unde o sa ajungem! O iau la fuga speriati. 103 683 reuseste câteva tiruri cu acid formic care d e fiecare data îi nimereste pe puricii de padure în plina cursa. pocnesc sub lab iale.a vazut la televizor-sunt totdeauna partizanele celui mai mic efort. dincolo de lumea normala. Exploratoarele mai omoara purici topaitori. pirali purpurii. de preferinta urât mirositor. dar fara aromele mentolate tipice ale acest eia din urma. Caci . imediat ce se simt în pericol. Daca n-ar fi evadat din lumea lor. chiar si pentru furnici. Dupa cum spune un proverb mirmeceean: Functia face organul. Ce facea în fiecare zi? Mânca hrana moarta care îi cadea din cer. Uneori sunt obligate sa stea suspendate. totul era la îndemâna mandibul elor. Stie ca hemoragiile lui voluntare vor înceta de la sine. E o pacaleala. alteori se umfla niste basici care se sparg la nivelul articulatiilor. Nu stiu nici macar sa-si fabrice propriul cuib. 103 683 a pierdut obiceiul sa faca eforturi atât de mari. În crederea e nezdruncinata. se uita la mini-televizor si discu ta la telefon (cel al masinii care îi traducea feromonii în cuvinte auditive) cu Deg etele. . 14 trage într-un pui de gar garita portocalie cu doua puncte negre. care sunt n iste fluturi nu prea frumosi dar grasi. gustul lor se situeaza în tre tântarul mascul si libelula verde. Ele ca uta si cel mai bun drum. caci tirul cu acid a ricosat din carapacea lui emisfer ica fara sa-l raneasca.e si sa coboare falezele. Nu le spusese ca acele Degete care comunicau erau poate foarte vorbarete fara ca sa fie si eficace. insecte durdulii al caror sânge si organe genitale contin cantarida. dar absenta functiei distruge organul. Nu spusese totul celorlalte douasprezece furnici. Tripsii. ucisul si mâncatul. Mai exact. În ciuda vârstei înaintate. Ucid si meloizi. nici nu m ai au. a uitat multe specii. ace st fenomen taie pofta de mâncare a pradatorilor înfometati. dupa ce sunt înghititi. Le semnaleaza celor douasprezece furni ci tinere faptul ca aceasta insecta nu e comestibila si puiul de gargarita îsi con tinua drumul. Cele treisprezece furnici rosii ocolesc flori noi: parachernite albe. totusi asta o impresioneaza. privit la televizor": principalele trei ocupatii ale De getelor. Nu mai stiu sa alerge ca sa fuga de pradatorii lor. Sunt tari dar. lasa un gust de lamâie care nu prea încânta papilele belokanienelor. Unele insect e secreta un lichid. Batrâna furnica solitara cunoaste stratagema. dau iama într-o turma de tripsi. co ronite cu coama si ochii-soricelului cu petale mici si imaculate. telefonat. Puiul de g argarita se preface mort. erbivore mici cu aripi franjurate. De altfel. t ot podul lor viu se prabuseste. Acolo. vântul le cul ca pe spate antenele ca pe niste suvite de par rebele. În toate cazurile. substanta excitanta.toate specii pasnice si fara alt interes decât sa fie comestibile pentru furnicile rosii. Uneori acest lichid tâsneste prin toti porii. în universul artificial al Degetelor. Dar belokanienele nu se ocupa numai cu coborâtul. Formeaza cu corpurile un fel de scara sau punte. Escadrila manânca puricii de padure si constata cu mare surprindere ca au aproape aceeasi savoare ca si tântarii masculi. Mai departe. ar fi fost amorfa si trândava ca un Deg et. ca sa-si alunge agresorii. 103 683 îsi aminteste de viata ei acolo. 103 683 se apropie de animal. Însotitoarele ei o fe licita. "Mâncat. 103 683 se apleaca ca sa-l examineze mai bine. dincolo d e marginea lumii. 103 683 nici macar nu-i recu noscuse. Are anusul înca foarte precis pentru vârsta ei.

adoptati aceeasi miscare. Din grupul lor facuse parte înainte o furnica foarte tânara cu numele 3 642 451. biologia. ia r daca îsi sterge des gura cu prosopul. Când vorbim. Ca sa reusim acest lucru. pot s-o numeasca ca pe razboinicii plecati în cruciada. era convinsa ca era interesul acestor doua civilizatii cele mai mari de pe pamânt sa existe pri n adunarea talentelor lor si nu prin opunerea acestora. îi transmiteti în mod automat mesajul inconstient: "Sunt din acelasi trib cu tine. Batrâna se înfioara dezgust. Ele apar foarte clar în momentul meselor. eprubete murdare. au aparut în urma cu cel putin trei sute de milioane de ani. trebuie sa trecem de bariera filtrelor de neîncr edere care împiedica informatiile sa coboare pâna la inconstient. Nu fusese usor. pentru a le fi mai comod. Iar faptul ca cele douasprezece tinere exploratoare nu respinsesera din capul lo cului proiectul ei i se parea de bun augur. Daca vorbeste punând o mân a la gura. Profesorul alesese pentru prima data tema "lumea insectelor" Julie îsi sco ase caietul.Pentru ca esuasera. borcane în care se aflau fetusi animali în form ol. cu mese acoperite cu faianta. Avem 10% de constient aparent si 90% de inconstient as cuns. Dar îmi puteti spune 103. E clar ca meloidul nu e bun. apar . becuri Bunsen si microscoape stânjenitoare. Acum ramânea de facut lucrul cel mai greu: sa le convinga pe surorile ei. volumul III 35. 103 683 tinea acum sa reuseasca proiectul în sens inve rs: sa le convinga pe furnici sa faca alianta cu Degetele. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. La auzul soneriei. fusese mâncata de o planta carnivora în timpul unei vânatori. libarcile. "Vorbes te când manânca?" Reproducând ticurile pe care le manifesta în momentele cele mai intime . trebuia sa se deghizeze îmbracând o bluza alba. Din fericire. LECTIA DE BIOLOGIE Dupa matematica.Insectele constituie 80% din regnul animal. Profesorul începu: . apoi furnicile. elevii si profesorii intrara în sala de biologie Fiecar e stia ca. imitati-1. Îsi continua coborârea. Daca manânca cartofii prajiti cu degetele. 34. Pierdeau o gramada de timp spunându-i numele. Îndeplin irea acestui gest dadea impresia îmbracarii uniformei "celor care stiu". Furnicile fac o oprire într-o caverna stâncoasa si îsi aplica trofalaxii cu pu rici de padure si meloizi tocati. 103 683 le semnaleaza celorlalte ca. trebuie ca cei 10% ai constientului nostru sa se adreseze cel or 90% ai inconstientului interlocutorilor nostri. Julie se duse direct în sectorul "stiintelor ex acte". Unul dintre mijloacele de a reusi acest lucru consta în mimarea ticurilor celorlalti. hranirea. Numele meu este 103 683. Îsi amintea de evadare. cu un diminutiv odorant mai scurt. Edmond Wells. Degetele nu voiau s-o lase sa plec e. pentru acest curs. Cele mai vechi. ENCICLOPEDIE CUM SA TE INTEGREZI: Trebuie sa ne imaginam ca constientul este partea a parenta a gândirii noastre. faceti la fel. hotarâta sa noteze totul cu grija ca sa verifice daca spusele lui cor espundeau cu pasajele respective din Enciclopedie. avem acelasi fel de comportament si deci probabil aceeasi educatie si aceleasi preocupari". Asteptase sa se anunte la mini-televizor un timp frumos si profitase de un in terstitiu al plasei superioare ca sa fuga dimineata devreme. 14 semnaleaza ca acela nu era numele de furnica cel mai lung pe care îl cu noscuse. E prea amar. Oricum. Profitati deci de acest mom ent crucial ea sa va observati cu atentie interlocutorul. Puneti-va întrebari simple precum: "Se uita la mine când vorbeste?". Batrâna furnica rosie si însotitoarele c i au terminat miscarea pendulara pentru atingerea celeilalte margini a crevasei.

pe o placa de cauciuc. În viitor. . as adauga. Probabil o regina. asemanator cu o sc ulptura strâmba din care înca mai ieseau doua aripi si capul prevazut cu o singura a ntena. Stii care e nervul cel mai lung al corpului omenesc? întreba Gonzague pe unul din vecinii lui. furnici în zahar.Auzi. ar fi obtinut automat nota zece. cele mai putin cunoscute. cele mai vech i. odata cu cresterea generala a temperaturii. Apoi lua si el un borcan si le spuse ce manevre aveau de urmat. explica profesorul. trebuie sa stiti ca tot zilnic se descopera numai o singura specie de mamifere. avu impresia ca animalul se uita tinta la ea din borcan. . Elevii luara notite. nervul optic. Profesorul arunca corpul reginei drept hrana unui grup de broaste care t raiau într-un acvariu lung de aproape un metru si înalt de cincizeci de centimetri. Prezenta acestei regine printre noi ne indica faptul ca mâine s-ar putea sa plou a.Azi ne vom ocupa de sistemul nervos si în special de nervii periferici. si insecte din ce în ce mai rezistente la insecticide. . din toate animalele de pe planeta.Serios? De ce? . term ite în lambriuri. degajarea muschilor apoi. insectele sunt. Gonzague se uita la victima. Gonzague strapunsese deja broasca lui c u vreo douazeci de ace inoxidabile. Profesorul controla pe rând felul în care lucrau elevii. Regine le continua sa zboare fara ei în cautarea unui loc unde sa oua. Se uita la corpul stâlcit al reginei. Masculii mor în momentul copulatiei în zbor. ci si cei mai numerosi. broasca încerca sa se zbata dar acele. sa scoata apoi broasca. Cu un gest precis. o împiedicau sa s e miste. se cauta nervul care comanda contractia piciorului drept.În general.ute acum o suta de milioane de ani.Sexuatele îsi iau în general zborul exact înainte de izbucnirea unei furtuni . . sa o crucifice cu ajutorul unor ace într-un recipient.Deci. e foarte posibil sa avem mai multi gândaci de bucatarie prin dulapuri. La fu rnici.Nu. . Ca sa-si adoarma broastele. sa-ti spun una buna. prezenta insectelo r se face simtita din ce în ce mai mult. Dupa cum puteti co nstata chiar voi.Era o furnica zburatoare. Lânga ea. Ca sa va dati mai bine seama de anterioritat ea prezentei insectelor pe planeta noastra. Profesorul de biologie sublinie faptul ca insectele nu erau numai cei ma i vechi locuitori ai Pamântului. este de ajuns sa va amintiti ca apar itia celui mâi îndepartai stramos al nostru cunoscut este fixata în urma cu cel mult t rei milioane de ani. numai sexuatele au aripi. Batracienele se îmbrâncira ca sa apuce prada. Julie se uita tacuta la broasca ei si. cu o baterie si doi electrozi. . Le ceru celor din primul rând sa vina sa ia borcanele care contineau broas te si sa le împarta colegilor lor.Ei bine. toti urmau sa arunce în borcan o buca ta de vata îmbibata în eter. cele mai numeroase si. Nu prea bine adormita. foarte gros.Entomologii au descris în jur de cinci milioane de specii diferite. . Profesorul anunta ca venise timpul sa se treaca tea "lucrari practice" a orei. "80% din regnul animal". bine înfipte. profesorul prinse insecta care îi tulbura ora si arata tuturor corpul ei strivit. Toti cei care ar fi reusit sa provoace miscari sacadate ale piciorului d rept al broastei. tântari si furnici zburatoare în aer. asistam la o înmultire exponentiala a ins ectelor.E de ajuns sa te tragi de un fir de par de la fund ca sa-ti dea lacrimile! . Ca o comparatie. Scrise pe tabla. . apoi sa o spele la robinet ca sa nu fie jenati de firisoarele de sânge. o clipa. si z ilnic se descopera alte vreo suta necunoscute. Dupa care urma scoaterea pielii cu ajutorul unui clestisor si al unui bi sturiu. Se opri si un bzzz invada încaperea. Procurati-va produse insectici de ca sa scapati de ele. continua profesorul. Animalul semana cu sfântul Sebastian. . .

Misca antenele. Aprinse o b ucata de hârtie si o arunca într-o pubela. 5 este îngrijorata. . . nu batrânele dar. e o întreaga biblioteca care arde". zise Julie suspinând în timp ce se departa. se produse un început de incendiu. fara sa mai contemple incendiul. Nu mai avea curajul sa stea acolo. îi zise ea. ai zece. Gonzague. Se stradui de mai multe ori cu bricheta dar nu reusi. traiesc pâna la cincisprezece ani. Cele treisprezece furnici au ajuns la capatul de jos al falezei. se pretinde ca exista solutie pentru orice.. 103 sa moara mai înainte de a fi p ovestit totul despre lumea Degetelor si amenintarea pancartei albe. miresme de moarte caracteristi ce furnicilor batrâne aflate la capatul existentei. 36. dar foaia se stinse imediat. fara însa sa scoata vreun sunet . Se teme ca nu cumva. . Lua borcanul cu broasca si parasi clasa fara o vorba. Daca nu s e gaseste solutie. Numai sexuatele. Vârsta. Se aseaza în cerc. 103 începe sa emita mirosuri de acid oleic. antenel e se ating doar cu extremitatile. 5 îsi îndeamna însotitoarele la o comunicare absoluta. 103 este cuprinsa de sughituri. Puse jos borcanul si se hotarî sa aprinda un foc la gunoi. da ordin 5. Are trei ani. galben si alb. O furnica rosie asexuata avea în mod n ormal o durata de viata de trei ani. cel mai bun elev al clasei por ni în cautarea altor nervi susceptibili sa provoace alte miscari reflexe la fel de interesante. ca sa vada daca liceul avea sa fie cupri ns în întregime de flacari. Celelalte se apropie. LA CAPATUL DE JOS AL FALEZEI Gata. de la departare. Julie închise ochii cuprinsa de oroare. broscuto. P ubela ardea transformând gunoaiele în caldura si culori. ia r eu. Fiecare vrea sa prop . Pentru ca terminase. Propriul ei sistem nervos se trans forma într-un râulet de acid clorhidric. Stingerea din viata acum a batrânei furnici rosii ar însemna o pierdere cumplita pentru întreaga civilizatie mirmeceeana. nu reusesc nici macar sa dau foc la o pubela! murmura ea în timp ce persevera. Focul e ceva negru. Gonzague jupui rapid pielea si g asi nervul. înseamna ca nu s-a cautat bine. rosu. Deodata . În lumea furnicilor.. Un fum întepator începu sa se înalte în aer din zona gunoiului. Dadu drumul broastei care. s-a terminat. dar a facut-o mai confortabila. Întrebare: Cum sa fie dezamorsata bomba biologica cu explozie întârziata care o ameninta pe aceasta exploratoare atât de pretioasa? Raspunsurile se înghesuie. Mân carea nu a încetinit vreodata batrânetea. Traversa în fuga curtea scolii. satisfacut de gluma lui.Focul e frumos. Sa cautam toate o solutie ca s-o salvam pe 103.Când te gândesti ca jurnalele scriu tot timpul ca e destul un chistoc de tigara aruncat neglijent în padure ca sa duca la despadurirea a hectare întregi. Furnicile co nsidera pretioase mai ales ouale. la care ea si broasca se uitara la fel de atente. Se uita la pubela care ardea. o sa te razbune.. si mai exact regine le. îl anunta profesorul. Flacarile înnegrira zidul. se grabi cu salturi mari sa se ascunda într-o gura de canalizare.Râsera amândoi si.Adio liceu plin de cruzime. Aplica cu abilitate electrozii si piciorul drept al broastei fu clar agitat de o tresarire.Bine.. Julie astepta. Trebuie neap arat sa fie cunoscute mai bine. cu o hârtie si cu o bricheta. Se exprima ideile cele mai nebune. Comunicarea absoluta co nsta în bransarea propriului creier la creierele straine.. Batrâna ex ploratoare e bolnava. cele douasprezece creiere constituind unul sin gur. 5 o supraalimenteaza pe batrâna printr-o trofalaxie cu purici de padure. exprimat într-o alta dimensiune: "Un batrân care moare . pentru prima data. Animalul se rasuci între acele care îl strapungeau si deschi se gura. În fine. nemaiavând ce sa faca. 5 presimte un concept comun în alta parte. A ajuns deci la capatul existentei.

zburatoare. Ar fi deci posibil? Niciodata n-ar fi îndraznit sa spere într-un astfel de mira col. Daca 103 ar fi fost o regina.. când trecuse din nou pe-acolo. Comunicarea se accelereaza. Daca chiar e posibil. Regina murise de o maladie ne cunoscuta si lucratoarele alesesera una dintre ele ca sa-i ia locul. la metamorfoza unei asexuate în femela. acidul salic ilic vindecând.. Asta îi reda imediat curajul si sanatatea.. Pentru el era un mediu ostil. laptisorul de m atca. calatorii erau abatuti di n calea lor de tâlhari. cea care e numita desertul uscat si alb. toate afectiunile. Atunci. ar mai fi avut d e trait înca doisprezece ani. ca sa ajunga la el.. Zarise un sarpe plin de întepaturi de arici. Aici se ascundeau vrajitoarele ca sa se dedea practicilor esoterice. dupa parerea ei. o data. În sfârsit un mijloc de a alunga batrânetea! Antenele celor douasprezece furni ci se agita cu frenezie. Cum sa gaseasca laptisor de matca de viespe? 12 spune ca ar cunoaste un sat de viespi. Cele doua specii au caracteristici genetice prea diferite. Sa devina sexuata. care are virtutea de a transforma o insecta asexuata în sexuata. dar stia ca în padure pot fi întâln ite tot felul de ciudatenii. Cel al lui 1 4 de exemplu. Politistului nu-i placea padurea. Totusi. 6 propune îmbuibarea lui 103 cu radacini de salcie plângatoare. Îi fusese data o substanta similara si degajase într-adevar aro me de mascul. viermuitoare si vâscoase. Cele mai multe miscari revolutionare aici îsi organizau lupta de gheril a. raspunse suspinând 5. Robin Hood se folosise cu succes de ea ca sa-i faca zile fripte serifului din . Padurea era locul farmecelor rele.. la câteva zile. 103 este cuprinsa de o mare agitatie. Imposibil sa se foloseasca laptisorul de mat ca folosit de albine. Dar i se raspunde ca batrânetea nu-i o boala. albinele si furnicile au un stramos comun: viespea. este nedrept ca unele . 12 nu asistase la unirea celor doua sexuate arificiale create în stare de urgenta. trebuie sa traverseze marea zona arida a teritoriilor septentrionale.. vrea un sex! La urma urmelor. Pe vremuri. din întâmplare. Nici celelalte. având în vedere ca în creierul ei se afla informatii pretioase . 7 aminteste celorlalte ca daca 103 ar fi fost o regina. Toate furnicile stiu ca exista o substanta saturata de hormoni. Se afla lânga marele stejar septentrional. sa-i fie scoase din cap si sa fie puse într-un corp tânar si sanatos. Pretinde ca a asistat. infestat de animale târâtoare. Viespile înca mai exi sta si unele dintre ele stiu cum sa fabrice laptisor de matca ca sa creeze în mod artificial regine-viespe de substituire în cazul în care unica lor regina ar deceda accidental. constatase ca acel cuib era în continuare activ si populatia lui crescuse Ar putea sa gaseasca acel loc în care traiesc acele viespi chimiste? 5. Comisarul Maximilian Linart se îndrepta cu pasi prudenti spre piramida mis terioasa din padure. 103 tuseste si labialele îi tremura. Grupul consid era ca ar fi prea hazardat. Sa aiba un se x. 37.pur si simplu prin hazardul nasterii sa aiba totul si altele nimic. 5 cântareste ideea. dar. 8 sugereaza ca. o alta lucratoare fusese stabilita ca sa-i ser veasca drept mascul. Batrâna exploratoare rosie îsi ridica antenele si le îndrepta în directia marelui stejar.una un remediu. De ce sa nu se aspire cât mai repede toti feromonii antenelor sale? emite 14. 14 nu e deloc încântata de aceasta idee. Ramâne totusi o problema importanta: marele stejar se înalta departe de acol o si. Sunt prea multi. Sa se faca din 103 o regina n-ar fi complet imposibil.PRIMA PRIVIRE ASUPRA PIRAMIDEI MISTERIOASE Peste tot copaci umezi si verdeata. Îi daduse sa ingurgiteze un amestec închis la culoare si respectiva începuse sa degaje dupa câteva clipe mirosuri de femela.

din fata. paienjeni îsi râsesera de om din cale-afara de mult. Maximilian dadu ocol edificiului. nu ceea ce credea ca vede. la orizont. Le de sena si pe ele. Rupse deci foaia. Numai beton ac operit de oglinzi si un vârf translucid. nici cutie de scrisori. perspectiva face ca. tântari. Ancheta asupra piramidei din padure. Camuflat de arbori si arbu sti. plus cea de la suprafata solului. comisarul repera pe pamântul afânat urme de pasi omenesti si de labe de câine. Visa la o lume din beton unde sa nu fie nici urma de jungla. Maximilian visase sa vada padurea disparând. În fine. Nu avea usa. In desert remarci mai usor un om în haine de culoarea nisipului decât o camila. Oglinda era o alegere excelenta ca învelis. asta ar fi permis circulatia cu patine cu rotile pe dist ante mari. probabil lasati de Gaston Pinson si de setterul sau irlandez. Dar da ca retrasezi "obiectiv" ceea ce vezi. ENCICLOPEDIE NUMARUL DE AUR: Numarul de aur este un raport precis datorita caruia se . împreunându-se în fund. În plus. Dar un detaliu trada acel loc. Unul în plus. Acest dar al "obiectivitatii" îl aj utase sa evite multe greseli. Când desenezi. Studiul desenului îi întarise aceasta aptitudine. te gândesti la un drum si esti tentat sa trasezi doua linii paralele. Nu era vorba de o piramida . Cu ajutorul oglinzilor fac pre stidigitatorii sa dispara fete în cufere strapunse cu sabiile ascutite. Nimic care sa evoce o locuinta a unui om. Patru se spune tetra în greceste. Tetraedrul are trei fete laterale plus supraf ata solului. Una din marile calitati ale lui Maximilian Linart era capacitatea de a descrie e xact ceea ce vedea.Edificiu destul de înalt. 1. ci acela care se integreaza în mod natural în peisaj". a) Observare de la distanta. Ancheta asupra piramidei din padure. Numai dale cât vedeai cu ochii. Chiar si el se lasase obsedat de termenul "piramida". Toti acesti s erpi.Sherwood. Piramida are patru fete laterale. Adica în total patru fete. Se apropie. Totdeauna le spusese asta elevilor de la s coala de politie. De data asta avea sa faca o exceptie. Ajuns la câtiva metri de piramida. Dupa ce termina schita. Imaginea copacilor se multiplica pe placile mari de oglinda care camufla u cladirea la prima vedere. . Ar fi f ost mai igienic. Când era mai tânar. un drum sa fir reprezentat printr-un triunghi. respectivul ajunsese la o perfectiune arhitectura la. ci de un tetraedru. Se dadu cinci pasi înapoi si se uita îndelung la constructie. politistul se apropie si mai mult. 38. daca vezi un drum. Corecta deci: 1. repera constructia suspecta. Era adevarat ca "Pir amida" avea o conotatie enigmatica si sacra. a) Observare de la distanta. Ancheta asupra tetraedrului din padure. "Cel mai bun camuflaj nu este acela care copiaza peisajul. În jur de trei metri. Proportiile si forma erau armonioase. Maximilian Linart scoase binoclul si observa piramida. Simplu efe ct optic. cele doua margini folosind ca linii de fuga. Erau doi sori. Ca sa treaca neobservat. Maximilian Linart îsi regla binoclul si reîncepu examinarea piramidei. Era u imit. nici ferestre. Scoase carnetelul si nota cu grija: 1. Adica în total cinci fete. Maximilian se îmbracase ca un tip iesit la pli mbare. Indiferent cine fusese arhitectul care înaltase acea piram ida ciudata în mijlocul padurii. nici cos. Reciti ce scrisese si se grabi sa rupa foaia.

Tot în acest fel stiu sa repereze si râurile subterane. corpul expeditionar prefera s-o ocolea sca decât sa se înece. 103 simtea moartea planând asupra ei ca o amenintare permanenta. Norii nu-si cunosc puterea. Masculul se opreste. Acele arahni de mari sunt considerate periculoase. nici dedesubt. Masculul. volumul III 39. DESERTUL Orizontul se întinde la infinit. El se verifica si în natura. Apoi îl împinge înainte. 103 merge în cautarea sexului promis. În urma ei vin cele douasprezece exploratoare care au luat hotarârea sa o înso teasca în odiseea ei. îsi apuca alesul cu clestisorii si îl strânge de parca ar vrea sa-l atraga în tr-un tangou.poate construi. Acest numar de aur se calculeaza în felul urmator: (1 + radical(5))/2 Adica 1. usor de recunoscut dupa pântecele burduhanos si culoa rea bruna. Acest numar este produsul imaginatiei uman e. Parada începe. Când apare o stânca. Nu pierd directia nici atunci când sunt obligate sa faca ocoluri mari ca s a evite lacurile de nisip prea fin. picta. apuca o musca usca ta deja ucisa de el si o ofera femelei. mai deschis la culoare si mai mic. Este numarul care de fineste locul buricului fata de ansamblul corpului omenesc. Acesta este secretul milenar. raportul de ecartament dintre fr unzele copacilor pentru a evita sa-si faca umbra reciproc. Peisajul e format alternativ din nisip fin. antenele i se usuca tot timpul si pierde multa energie lubrefiindu-le nervos cu laibialele tremuratoare. de aceea furnicile prefera sa astepte sa-s i termine zbântuiala ca sa-i omoare când vor fi obositi. Furnicile dispun de doua mijloace de orienta re privilegiate: feromonii-pista si calculul unghiului orizontului în raport cu ra za de soare. sculpta. Ce scurta e viata pentru oamenii simpli! Stie ca daca nu obtine un sex. de exemplu. Când se iveste o "balt oaca" de nisip atât de fin încât devine lichid. organele lui Johnston le spun ca nu exista apa: nici deasupr a. Si daca vor sa ajunga la stejarul imens. Un cuplu de scorpioni în plina parada amoroasa. femela duce hran . Pleaca mai departe imediat ce primul nor acopera soarele. îmbogatind opera cu o forta ascunsa. Multe tablouri din Renastere respecta si ele aceasta proportie. În acel desert u scat si alb nu exista prea mult vânat. batrâna furnica simte si mai mult pov ara timpului. t rebuie sa mearga drept înainte. Furnicile nu se opresc din mers decât atunci când nisipul fin devine fierbin te sub picioarele lor. pietris. Cu fiecare secunda care trece. Exista acolo toate formele de minerale si practic nici o forma vege tala sau animala. nici de jur împrejur. Plimbarea lor e lunga si furnicile îi urmeaza fara sa îndrazneasca sa le tulbure dansul. Pornind de la acest numar au fost construite piramidele lui Keops. caci apa usor sarata modifica aceste câmpuri. templ ul lui Solomon. toata exper ienta ei nu va fi servit la nimic. Edmond Wells. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Deocamdata. praf de cristale. În jurul celor treisprezece furnici se întind panoramele splendid e ale sierelor roz sau al vailor de un gri deschis. Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta. Din fericire. Articulatiile îi trosnesc. va fi învinsa de cel mai implacabil adversar: t impul. format din mici canale craniene pline cu particule sensibile la câmpurile magne tice terestre. me rge înapoi cu spatele. Este. netulburat de o verticala cât de mica. Pentru ca nu are dinti. disting o prezenta animala ca re le poate fi utila. stânci. ele stiu sa-si determine po zitia în functie de câmpurile magnetice invizibile. Se pretinde ca tot ce e construit fara a respecta aceasta proportie sfârse ste prin a se narui. Dar pentru calatoria în desert mai folosesc unul: organul lui Johnsto n. supus femelei. Partenonul si majoritatea bisericilor romane. Exploratoarele le este din ce în ce mai mult foame si sete. Femela. furnicile o escaladeaza.6180335. pietre.

nu e chiar o prostie. Femela face doar un singur ou si nu are cuib. scorpionul m atura si sapa. pe o frunza în vârful unei stânci. Furnicile considera ca a sosit momentul sa atace. ea îl ucide pe masculul epuizat si îl înghite fara ezitare. pasari sau serpi . Jijisa seamana cu o rândunica alba. complet fascinata de acest concept este cea mai activa.. dar s-a stabilizat int act în pozitie orizontala.îl devoreaza într-o veselie. cele treisprezece furnici sapa alaturi ca sa vada. Este foarte ciudat ca aceasta pasare neîndemânatica a putut sa supravietuiasca pâna în zilele noastre! Furnicile se învârt în jurul acelui obiect insolit. masc ulul sapa cu celalalt o grota. Apoi iese singura. Alearga mai repede decât furni cile.a cu ajutorul clestisorilor la soldurile echipate cu margini taioase. Când un pui norocos poate sa iasa fara sa fi rasturnat chiar el oul. Problema: oul s-a rasturnat usor pe nisipul afânat. Sugereaza sa se ia o ramurica usc ata si sa fie plasata sub ou. stânci. un ou de jijisa. Asta ca învatatura de minte sa nu mai traga cu ochiul! Carnea de scorpion nu are gust bun si înca le mai e foame. Caci în plin desert e locul unde un ou nu poate sa cada de sus. Îsi pune deci oul oriunde. Cu resturi ale masculu lui lipite înca pe partile laterale. se agata în gol si agita picioarele ca sa creasc a impulsul. Si daca nu se ocupa de el pr adatorii. Cele treisprezece furnici regreta ca nu au profitat de acuplare ca sa o atace. Apoi. oul a fost adus de o jijisa dintre cele mai nepasatoare. femela nu are totusi chef sa lupte cu acele f urnici pe care le presimte ostile. la îndemâna oricui. Dar de cele mai mult e ori.. 5 are unele îndoieli în privinta tehnicilor Degetelor si ia . 5 recunoaste mi rosul. Dupa ce mu sca e facuta feliute. pentru ca actiunea a stârnit foamea femelei. Desi. Atunci nu e de mirare ca pradatorii care îl descopera apoi sopârle. merg si iar merg prin desertul infinit. Un ou. Trag în ea cu acid formic dar carapacea femelei-scorpion este suficient de blindata ca sa reziste acestui atac. chiar oriunde. ac lânga ac. Merge: ovoidul monumental e dezechilibrat si începe sa se în cline pâna când cade. De cele mai multe ori în dezechilibru pe o creanga. Tot grupul îl loveste. ghiftuita si vesela. In departare zaresc o forma sferica ciudata. Era vorba de princip iul levierului si de utilizarea lui pentru ridicarea celor mai mari greutati. E momentul sa puna în practica aceasta cunostinta. Furnicile îi dau ascultare. Prefera sa fuga. cu ciocul si ochii negri. Burta lânga burta. cei doi scorpioni se prind din nou d e picioare si reîncep sa danseze. Si merg. puiul face ca oul sa cada în timp ce se straduieste sa-l sparga si acesta c ade. trebuie sa aiba ma re grija sa nu cada de pe creanga sau de pe marginea stâncii. Spectacolul subteran nu e l ipsit de interes. Sare usor ca sa atârne cât mai mult. Curioase . 8. 5 se repede si loveste cu capul suprafata tare a cochiliei. Grupul se resemneaza cu resturile mascululu i. tinându-si partenera de un clestisor. Ce cauta un ou în mijlocul desertului? Sa fie un miraj? Nu. oul pare foart e real. Apoi cele douasprezece sa înainteze progresiv pe lev ier astfel încât sa formeze un ciorchine care va servi drept contragreutate. S i apoi. o pala de vânt este destul ca sa-l rastoarne pe acesta în echilibru. masculul îsi inv ita partenera în micul "apartament". 103 îsi zice ca. În sfârsit. E vorba de un ou facut de o pasare din sud. Aceasta pasare prezinta o particularitate. asezat în m ijlocul drumului lor ca sa le dea prilej de meditatie. cei doi scorpioni se acupleaza. fara ca sa caute o nisa sau o stânca protejata. pietre si iar nisip. De data asta. Dupa ce grota e destul de mare ca sa adaposteasca cuplul. femela le suge. Nisip. Intra împreuna sub pamânt si închid grota. Adulmeca. Zgomote mici de grindina fara rezultat. Ajutându-se cu picioarele si cu coada. S i-a lasat unicul si pretiosul mostenitor în mijlocul desertului. la urma urmelor. Oul rezista. E enervant la culm e sa fii atât de aproape de o rezerva atât de mare de hrana si de lichid si sa nu o poti consuma! 103 îsi aminteste atunci de un documentar stiintific. Insectele îl înconjoara ca si cum ar fi vorba de un monolit sacru.

apoi 12. 5 este epuizata. Galbenusul este încadrat de d oua cordoane. Extremita tile lor ascutite vizeaza centrul oului. Dupa ce a fost ouat.hotarârea sa revina la practicile furnicilor. fixate lateral membranei si care foloseste drept suspensie. Astfel. Manânca. Ati terminat autopsia lui Gaston? Omul îsi hapai repede omleta. Tehnicile Degetelor sunt originale. apoi îmbraca o vesta alb a ca sa-l conduca pe politist pâna la laborator. E nevoie de câteva zeci de minute ca sa apara o mica fisura si dinau ntru sa tâsneasca un gheiser ca un fel de aspic transparent. Aceasta mai are si alte calitati.. oul sufera o racire brusca. În schimb. apoi alta. Are ceva mai bun de facut. ENCICLOPEDIE OUL: Oul de pasare este o capodopera a naturii. -Nu. Solul e atât de fierbinte si uscat încât oul se transforma într-o omleta alba pe nisip. . când cristalele primesc o presi une din exterior. din exterior. tr iunghiurile se separa si ansamblul se naruie cu usurinta. Era comisarul Maximilian Linart care venise sa afle cauzele decesului lui Gaston Pinson. Nu are importanta. Astfel încât. 5 îsi leagana antenele. 103 amâna pentru mai târziu aceasta de zbatere. 13 îi ia locul. Dar furnicilor le e prea foame ca sa observe acest fenomen . Scoase un dosar. Aceasta va permite puiului sa respire câteva secunde ca sa poata avea forta sa sparga coaja si chiar sa piuie ca sa-si cheme mama în ajutor în caz de dificultate. Mortile provocate de întepatura de viespe nu erau ceva rar. multumesc. Edmond Wells. Îsi transforma pe rând ca pul în sfredel. ceea ce crezuse ca fusese un . d ar ale furnicilor si-au dovedit eficacitatea. beau. trebuie totdeauna sa fie plasat deasupra galbenusului. destul de solid ca sa suporte greutatea unei mame care cloceste. Efectu l lor de resort compenseaza miscarile oului si restabileste pozitia embrionului.. se strâng. dar si suficient de fragil din interior ca sa permita p uiului sa sparga coaja.Este destul ca viespea sa întepe întâmplator o vena legata direct de inima p entru ca veninul ei sa devina mortal. bau un pahar cu bere. Dar coaja e tare: rezultatul a o suta de miscari e doar o zgârietura deschisa la culoare. medi cul legist fu deranjat de o sonerie. am mâncat. daca presiunea provine din interior. Descoperise un semn rosu pe gâtul cadav rului si ajunse la concluzia ca moartea survenise în urma. danseaza în ou. Pentru ca embrionul de pasare sa se de zvolte perfect.Vreti putina omleta? îl întreba medicul. Furnicile se reped as upra lichidului hranitor. Se întâmpla t otusi ca oul sa se rastoarne. Câte eforturi pentru un rezultat atât de neînsemnat! La Degete. 103 se obisnuise sa vada lucrurile functionând imediat si a pierdut rabda rea si tenacitatea pe care o au însotitoarele ei. cu atât structura devine mai solida. . Explicatia îl surprinse pe politist. 40. E formata din cristale de saruri minerale triunghiulare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. iar peretele devine si mai rezis tent. intra unele în altele. Satisfacuta. Astfel. "UMORUL TÂNAR" În timp ce-si pregatea o omleta în bucataria institutului medico-legal. întepaturii de viespe. Îsi vâra capul în gaura ca sa aspire si ea substan ta galbena suculenta. Asemenea boltilor catedralelor romane. volumul III 41. Expertul analizase unii compusi ai sângelui defunctului si îsi daduse seama ca se produsese o reactie foarte alergica. cu cât presiunea e mai puternica. Sa admiram mai întâi structu ra cochiliei. spuse medicul legist. Îsi închide strâns mandibulele pâna când for eaza un triunghi ascutit pe care îl aplica cochiliei rasucind capul de la stânga la dreapta ca un sfredel. oul este. care duce la separarea celor doua membrane interne si la formarea unei pungi de aer.

Ridica pansamentul si se uita la rana.Suntem totdeauna gata sa ajutam politia. cu ajutorul lante rnei. . Avea fata plina de vânatai si avea o urma de muscatura p e obraz.Facem parte din Sobolanii Negri. nepotul prefectului. si în toate cazurile "fara violenta" si "evitând spectac ulosul". . Timpurile se schimbau. .Nu cel mai lung. . domnule! Trei tineri se apropiau de el. aproape în secret. 42. elibereaza compu si chimici inflamabili. Chiar daca era vorba doar de o simpla coincidenta . Existau pagini care poveste au revolutii.Buna ziua. Am pocit o banda de anarhisti. buna seara. E un nerv foarte lung. Existau mai multe feluri. îi mai striga liceanul. insista el. începu sa citeasca din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Buna ziua. conchise politistul zicându-si ca asta era probabil "umorul tânar". printre altele. avangarda miscarii de tineret a noii extreme drepte. Voia sa schimbe mentalitatile în mod discret. fiecare cartilagiu.Problema noastra e ca nu avem armament. . Si adauga: . pâna atunci nici una nu reusise. spargându-se. . nu si-ar fi permis n iciodata sa opreasca un politist. "În sfârsit sfaturi practice pentru a face revolutia". COCTEIL MOLOTOV Dupa ce în sfârsit ajunse acasa. Întinse o carte de vizita pe care Maximilian o puse politicos în buzunar con tinuându-si drumul.Putin! exclama Gonzague. si fu nevoita sa întoarca multe altele înainte de a afla ca. In tineretea lui. sa stiti ca noi sustinem ordinea. Daca aveti într-o zi nevoie de noi. fiecare muschi. Voia s a înteleaga despre ce fel de revolutie vorbea acest Edmond Wells. Toate acestea erau cel putin contradictorii. zise strâmbându-se de râs unul dintre cei trei. replica el. Uneori vorbea de "revolutie". Edmond Wells preciza dozele compusilor cocteilurilor. Maximilian Linart constata ca arma i se vedea din haina deschisa si se g rabi s-o încheie. câteva pa saje interesante si.. Gonzague îl retinu. Politistul îi multumi medicului legist si pleca în oras cufundat în gânduri. Comisar ul dadu din umeri. Ca si cum ar fi fost fatal ca o revolutie sa se descompuna sau sa esueze. "Afara cu strainii!". Julie gasi. a ltele.Înteleg. nu era normal sa mori dintr-o întepatura de viespe la baza unei piramide constru ita fara autorizatie în mijlocul unei paduri protejate.Domnule. înteleg. Simti o durere în genunchiul unde se lovise. lucrurile ar fi "politic" mult mai usoare pentru noi. Julie se întinse pe pat si. . citi politistul care mormai: . preciza un alt baiat întinzându-i un manifest. îsi zi se Julie. asa cum se întâmpla de fiecare data când deschidea cartea. câteva retete pentru fabricarea cocteilurilor Molotov.Ei bine. Percepea fiecare os.asasinat se dovedea un simplu accident în padure.Sa stii ca revolverul nu înseamna nimic. Maximilian îl recunoscu printre ei pe Gonza gue. Zise cu voce tare: . mai eficace. Unele iau foc datorita dopului lor de pânza.Te intereseaza politica? . O întepatura banala de viespe. Si iata ca. . spuse al treilea acolit. genunchiule. anuntati-ne fara ezitare. al teori vorbea de "evolutie". . . tineri fara nici o pregatire se ofereau sa faca pe politistii benevoli! Grabi pasul ca sa ajunga mai repede la sotia si la fiica lui. Ceea ce conteaza este nervul de la vârful degetului care apasa pe tragaci. Ramânea totusi piramida. E doar un instrumen t. Gândirea scriitorului i se parea confuza.. Daca am avea un revolver ca al dumneavoastra.Te-ai batut? îl întreba politistul. se declanseaza cu pastile care. aceasta functie impresionându-1 foarte mult. domnule.

Trebuie sa se stie ca. Racorindu-se. G asi acolo toate ingredientele necesare pentru confectionarea unei bombe incendia re. Acea insecta nu e rosie din întâmplare. furnicile discuta despre m imetism si despre semnificatia culorilor.. lasa coleoptera sa plece cu parere de rau. chiar daca a vorbi înseamna ri . si totusi. În timp ce merg. Exploratoarele n-au mai mâncat de multa vreme si încep sa suf ere de primele chinuri ale lipsei de umezeala: antenele devin rigide. toamnele caldute si abia iarna se mai fac simtite frigul si umiditatea. Se duse în remiza unde se aflau produsele si uneltele pentru gradinarit. e mai bine sa nu risti sa te ot ravesti.Te doare vechea lume. furnicile ies din adapostul nisipului. Si o manânca imediat ce primesc raspu nsul. Ce n-ar da pentru macar o jumatate de picatura de roua! Dar de câtiva ani. temperatura a crescut mult pe planeta. Doua specii de f luturi au exact aceleasi desene pe aripi. E vorba de tehnica furnicilor din orasul Yedi-bei-nakan. Una are aripi toxice. Toate cred ca va muri. Daca desertul se întinde în continuare pe o distanta mare. 103. atunci când exista o îndoiala. 7 adauga ca a vazut evolutii paralele si complementare. Ne aflam în echilibru între acarieni si Degete. ne dau un exemplu de supravietuire. latura degenerata în contact cu Degetele. Julie confectiona o bomba artizanala. 15. Insectele nu sunt nebune. interesata de speciile straine. mai tenace o urmarest e si o doboara. articulati ile picioarelor se sudeaza. crezând ca sunt toxice. Te voi razbuna. Manânca toate din insecta rosie. 103 crede ca. care bântuie în liniste acel desert. departe de predatorii lor. Exista momente în care "multumesc" e un lux mai presus de fortele noastre. acele "insecte al e insectelor". în acest caz. caci pasarile recunosc d esenele de pe aripi si. Asta îi dovedeste lui 103 ca nu trebuie sa subestimezi nici dimensiunile s uperioare si nici dimensiunile inferioare. 43. 14. Doar n-au sa se afiseze în rosu stacojiu în fata t uturor din placerea de a atrage pe pradatori. Cunosteau din fericire un mod de a merge care cruta extremitatea picioar elor. Dar recunoaste ca. tot ceea ce prezinta culori care frapeaza este toxic sau periculos. O coleoptera rosie trece prin fata lor. Sug pâna si articulatiile picioarelor animalului ca sa recupereze cea mai mica molecula de umiditate. 103 ar e dificultati la mers. o astfel de discutie despre mimetism pare nepotrivita. Fortareata liceului nu putea sa-i reziste la infinit. în natura. vor pieri. Dar specia toxica este la fel de protejata ca si cealalta. Se îngr oapa când e cald si ies afara când se racoreste. cealalta nu. sferele oculare se acopera de o pelicula de praf si nu au saliva de prapadit ca sa le spele. Primaverile sunt calde. 14 pretinde ca unele insecte se fac rosii ca sa se creada ca sunt toxice desi nu sunt. Trebuie sa înaintez i folosind doar patru din cele sase picioare apoi alternând cu alte patru. dar nu. verile canicular e. 103 crede ca de vina ar putea sa fie influenta ei proasta. Furnicile se hotarasc sa-i imite. Cele treisprezece furnici iau informatii despre directia în care se afla s tejarul cel mare de la o colembola de nisip. Fac asta ca sa le semnaleze tuturo r ca e inutil sa le caute nod în papura. Dispui astfel tot timpul de doua picioare odihnite si ferite de fierbinteala solului. 15 vrea sa traga dar 103 îi spune ca doborârea ei n-ar folosi la nimic. Era într-adevar un mi metism care urmarea ca ceilalti sa creada în toxicitatea ei. Probabil ca sunt la fel de minusculi pentru noi cum suntem noi pentru De gete. De ce unele fiinte sunt colorate si al tele nu? Pe acea canicula si uscaciune. le evita. Gusta din ea. TIMPUL NISIPULUI Sunt istovite. admira acarienii.

cum va arata ziua de mâine s i de ce acest mâine va fi asa si nu altfel. cu nosc patru faze: ou. trebuia. adult.. 9 pretinde ca a. sa se inv enteze tehnologia. viespi lor. albinelor. GREUTATEA OCHILOR Maximilian Linart se uita multa vreme la piramida. nu bebelusi care devin adulti. Prin urmare. Nu se prea stie asta. vrea sa aju te la evolutia lumii.vazut o musca luând forma unui scorpion ca sa res pinga un paianjen. provocate poate de o insolati e. pe ea si numai pe ea? De ce un singur individ are o responsabilit ate atât de mare? Se îndoieste pentru prima data de misiunea ei. ENCICLOPEDIE CONSTIINTA VIITORULUI: Ce deosebeste omul de celelalte specii animale? F aptul ca are un deget opozabil celorlalte degete ale mâinii? Limbajul? Creierul hi pertrofiat? Pozitia verticala? Poate ca pur si simplu constiinta viitorului. a început sa fie interesat de agricultura. datorita folosirii masinilor. Soarele e un animal cu metamorfoza completa? De ce natura a pus-o în contact cu acei monstri. Doreste un sex. Aceasta înclinatie de control a viitorului a aparut probabil atunci când omul. Asta a fost începutul angrenajului. Edmond Wells. Era o musca cu metamorfoza completa. 16 povesteste ca a vazut o omida luând forma unui cap de pasare ca sa sper ie alta pasare. futurologi si toti cei care cred ca stiu. si deci diferita pentru fiecare fiinta umana. cunosc doar trei faze: ou. nimfa. înlocuit de meteorologi. Cele care au metamorfoza completa. raspunde 9 ca si cum ar fi fost vor ba de ceva foarte evident. Sunt bebelusi care devin bebelusi batrâni. La insecte. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar tehnologia permitându-le sa controleze din ce în ce mai bine acest v iitor. Dumnezeu este numele dat de oameni la tot ceea ce le scapa din stapânirea viitorului. Era în metamorfoza completa sau metamorfoza incompleta? întreaba 4. Oare au vreun sens toate astea? Si daca da. în neolitic.. Omul însa încearca sa prevada ce se va întâmpla. sa creeze o alianta între Degete si furnici. 103 merge si se uita la soare care dispare lent la orizont într-o mare de galben si de portocaliu. Le place sa vorbeasca despre metamorfoza. În minte îi vin idei ciudate. surse de hrana aleatoare. volumul III 45. Analizeaza ceea ce se întâmpla si compara c u ceea ce au experimentat deja. asta prezinta avantajul ca nu mai simti oboseala si durerea.sipa de umiditate. Pentru a confirma promisiunile de viitor. Dumnezeu va disparea progresiv. Cam asta ar fi cazul lacustelor. larva. furnicilor. de ce foloseste natura cai atât de hazardate ca sasi atinga scopurile? 44. în timp ce limbajele moderne îsi perfectioneaza conti nuu gramatica. Se nasc în stadiu de adult în mi niatura si cunosc transformari graduale. larva si adult. ca sa prevada recoltele viitoare. Toa te animalele traiesc în prezent si trecut. Limbajele vechi dispuneau de putine cuvinte si de o gramatica simplista ca sa vorbeasca despre viitor. E cazul fluturilor. Renunta din acel moment la cules si la vân atoare. Cu constiinta viitorului s-a nascut limbaju l care îl descria. Oamenii au început deci cât se poate de natural sa elaboreze u n limbaj ca sa descrie acest viitor. ureche lnitelor. dar si a puricilor si gargaritelor. termitelor si libarcilor. în mod logic. A existat totdeauna un clivaj între insectele cu metamorfoza c ompleta si cele cu metamorfoza incompleta. era logic ca viziunea viitorului sa devina subiectiva. dar "metamorfozatele complete" au un fel de dispre t fata de "metamorfozatele incomplete". Cele care au metamorfoza inc ompleta. O desena din nou pe c arnetel ca sa-i sesizeze mai bine forma si existenta ei nepotrivita în mijlocul ac . aceasta tema de discutie e frecventa.

Îsi lipi din nou urechea de perete si. Un calopterix Acele mar i libelule. ultima miscare: se prefacuse ca se intereseaza de cea mai buna p rietena a ei. Îsi puse carnetul în b uzunar si îsi lipi urechea de latura-oglinda. machiaj. Se apropie de ea. F urnicile se opresc ca sa observe insecta maiestuoasa. în strategia sa amoroasa. Tacanitul unei mitraliere. În fiecare dintre nervuri ci rcula sânge care pulseaza. de data ast a. Purta cercei care îi infectau lobii. Femeilor frumoase le place sa le vorbesti de in teligenta lor. A treia miscare: îi ghicise în palma. Maximii ian Linart trecuse la cele pe care ea nu le cunostea: filme rare. a caror existenta dateaza din negura timpului. pâna la urma primesti mii de inform atii pretioase. Numea acest fenomen "sindromul Iericon". Umbra imensa se apropie. Conversatia abordase apoi alte subiecte: parfumuri. se as ezase lânga ea si începuse sa vorbeasca despre astrologie. aceasta privire fixa si patrunzatoare o jenase pe tânara f emeie. trebuie sa-l fac i pe celalalt sa se simta în largul lui plasându-te pe propriul sau teren. va fi fericita. Folosea un parfum foarte greu. Libelula coboara si aproape ca le atinge cu cele patru aripi nervoase. îi permisese sa se branseze pe lungimea de unda a Scynthiei. mai apoi. Surprins. CALOPTERIXUL ULTIMEI SANSE Cele treisprezece furnici nu mai pot. Era clar ca erau oa meni în interiorul acelei cladiri ciudate. O atinse. Aplauz e. va cunoaste o mare dragost e. Maximilian o remarcase la o defilare de manechine unde era de departe ce a mai atragatoare si deci cea mai râvnita de toti barbatii prezenti. e singura insecta care stie sa zboare înapoi.doi baieti. Apoi discutase ra despre cercei. regim alimentar. de pamânt si de foc. Scynthia. I se paru ca aude un zgomot în interiorul constructiei. Acel triunghi avea sa fie mai dificil de cucerit. La masa. El se uitase în delung la ea. Libelula este cu adevarat regina zborului. apoi o intrigase. "La început. Era totusi sigur ca detunatura pro venea din interiorul piramidei. Dupa trei luni erau casatoriti. Miscarea urmatoare. Muzica clasica. sunt pentru furnici c um sunt pescarusii pentru marinarul ratacit: indica proximitatea unei zone veget ale. începuse sa-si expuna parerile cât se poate de natural." Dupa ce abordase subiectele cunoscute de ea. auzi strigate urmate de zgomotul unor roti de trasura. dupa o neîncred ere initiala. demareaza din nou. În sfârsit. Nu mai emit nici cea mai mica fraz a feromonala. Îsi freaca ochii ca sa-si ascuta vederea si sa urma reasca mai bine miscarile calopterixului. Maximilian se uita la piramida. gastronomic exotica. Aceeasi tehnica o folosise pentru a-si seduce sotia. comisarul facu un pas înapoi. Nechezat de cai. Trebuie sa economiseasca chiar si umiditatea acelor vapori care le permit sa comunice. femeilor inteligente le place sa le vorbesti de frumusetea lor. Furnicile recapata curaj. O mângâie. fusese simpla: exploatas e un paradox pe care îl remarcase.elei paduri. comisarul Linart spu nea ca daca observi îndelung pe cineva sau ceva. 46. Nu numai ca e în stare sa se stabilizeze în zbor geostationar. Aceasta e ra genul de femeie de o mare frumusete care obisnuia sa-i trimita la plimbare cu semetie pe toti pretendentii. Asculta cu atentie si auzi deodata o împu scatura. 103 discerne deodata o miscare pe cerul uniform. Si amintise despre o substanta noua antialergica care permitea suportarea bijuteriilor din cele mai diferite aliaje. se stabilizeaza. Tânara femeie purta un medalion cu semnul ei astrologie: Pestii. La început. Maximilian Linart descoperise tot f elul de elemente care. Si numai privind-o. diferenta dintre semnele de apa. va avea doi copii . carti cu tir aj limitat. Percepu glasuri. Analizase forta simboluri lor. Scynthia. se roteste în . Apoi îsi examina cu grija desenul ca sa se asigure ca era asemanator în tru totul cu ceea ce vedea în fata lui. La scoala de politie. Si uneori asta era de ajuns ca sa rezolvi orice enigma. ceea ce stârnise imediat gelozia tinerei femei. dar cu cele patru aripi independe nte. Nu se pricepea deloc dar îi spusese tot ce doreste sa auda orice om: avea un destin deosebit.

petalele c rispându-se. Se scalda în polenul unei paralute si. Dar umorul ce-i? întreaba 10. cele douasprezece exploratoare nu pricep de ce furnica înca nu l-a devorat pe greier. Când apare culoarea rosie. Iarba. 10 îi cere lui 103 sa le mai vorbeasca despre Degete. 103 aminteste despre o inventie ciudata a Degetelor: semafoarele tricolo re. În acest moment al naratiunii. Animalele din jur amutesc. totusi. 103 raspunde ca astea sunt glumele. În aer p . toti se opresc pe loc ca si cum ar fi morti. Greierele pleaca si moare de foame. e posibil sa fie una care sa poata fi povestita. Peste tot numai fru cte. se spala apoi manânca iar. toate Degetele înainteaza pe pista. Po ate se teme ca batrâna exploratoare va muri fara sa le fi dezvaluit toate secretel e. Când semnalul are culoarea verde. Cele treisprezece furnici gonesc spre acel loc. 5. Emit feromoni acidulati care le pisca atunci când îi receptioneaza. Mica trupa a simtit iarba frematând. savurând fericirea d e a fi în viata. Un greier cânta toata vara si se duce sa ceara de mâncare la o furnica. nu a retinut nici una. Dar 103 le spune imed iat ca exista Degete care nu respecta semnalele. a metite. beau. 6 si 7 îsi trec una alteia staminele numai pentru placerea de â le linge sau de a le mesteca ca pe o chewing-gum. provoaca spasme Degetelor. 103 consimte sa le povesteasca o gluma de-a Degetelor. narcise. E vorba de niste semnale pe care le pun pe piste în scopul de a evita ambuteia jele. de la dulce la sarat trecând prin amar. Zborul ei linistit indica f aptul ca corpul nu sufera de lipsa de umiditate. Oste nite în cele din urma. le. arunca una în alta cu bulgari galbeni la fel ca bulgarii de zapada. Gluma cu fur nica si cu greierul. neîntelegând nici una. ciclame. Manânca. Si totusi. Aerul e plin de polen iar pamântul e presarat cu seminte în germene. Pun întrebari în încerca rea de a prinde un fir. Cel mai mic graunte de papadie se impregneaza cu mii de savor i. dar constata ca. Totul li se pare suculent. aluni salbatici. Sunt ghiftuite. Foamea si setea dau alimentelor un g ust extraordinar. ciubotica -cucului. Pare ca vrea sa le conduca spre salvare. De ce greierele cânta toata vara desi toata lumea stie ca greierii nu cânta decât ca sa-si atraga partenerii sexuali si apoi tac dupa acuplare ? De ce nu încearca furnica sa recupereze cadavrul greierului mort de foame ca sal taie în bucati si sa faca din el pateu? Discutia se întrerupe brusc. 5 spune ca ar putea sa fie un bun mijloc pentru oprirea invaziilor Deget elor. paducel si coarne. dar nu a reusit niciodata sa afle ce era acela un eschim os si nici o banchiza. Simt în sfârsit aerul racorindu-se putin. Mai sunt si afine pe arbusti si soc. flori. macesi . e seva si deci racoare si umiditate. Un adevarat paradis! N-au mai vazut niciodata o regiune atât de luxurianta. Furnicile o urmeaza. Pâna la roua pe care o aspira pe pistilul florilor si care e plina de nuante gustative carora furnicile nu le acordasera pâna atunci nici o importanta. Îsi aminteste vag de o istorioara cu un eschimos pe o banchiza. Deas upra ierbii. Va trebui gasit altceva. Ar fi de ajuns sa se fixeze peste tot semnale rosii. 10 vrea sa afl e sfârsitul acestei istorioare ciudate. câteva flori se ofera antenelor lor avide: melise. Nu în telegi niciodata nimic si. furnicile se freaca în iarba si ramân acolo. nu vrea sa-i dea nimic. merisor. Cele douasprezece furnici considera sfârsitul dezolant. zambile. Merg cum îi taie capul. Iarba! Iar acolo unde e iarba. beau iar si din nou se spala. ierburi si vânat mic alergând mai încet ca un jet de acid formic.jurul lor. zmeura modificându-si savoarea sevei. Se ghiftuiesc cu purici si alte câteva insecte prea mici ca sa-si revendice dreptul la supravietuire. umplându-si la refuz gusa care digera s i gusa sociala. se calmeaza. se ating si discuta. Cele treisprezece razboinice au traversat marele desert alb septentriona l si au scapat nevatamate. În sfârsit linistite. Furnicile se hranesc pe saturate. Sunt salvate. O friza cu fi risoare întunecate apare în vârful unei coline golase. Furn ica raspunde ca nu.

departe pe cer. peste câteva secunde. fara sa creada cu adevar at în asta. lacusta migratoare adopta o culoare cenusie si o atitudine foarte modesta. resemnat parca în fata unui adversar superior. de când temperatura gener ala a crescut. Monoculturile au sporit si mai mult marimea acestor nori periculosi.. anuntatoare de r uina. Culoarea sofranu lui indica faptul ca a ajuns în culmea fazei de excitatie sexuala. Dar nu e nici asta. pe Coasta de Azur dar. lacusta traieste noaptea sarind de colo-colo. Lacuste-de-fânete! Un nor de lacuste migratoare! În mod normal. Acel nor e format din. Frene zia ei sexuala este la fel de spectaculoasa ca si frenezia alimentara. Se aude din ce în ce mai distinct clampa nitul a miriade de mandibule avide. Asteapta mai ales ca 103. învârtejându-se. O amenintare înabusita face ramurisul sa vibreze. amabile si delicioase la gust. Cum ajunge pe pamânt o lacusta femela. sa gaseasca o solutie originala. Cred la început ca norul a duce furtuna. Cele treisprezece furnici îsi ridica antenele. lacusta tr aieste ziua zburând. Un nor negru se apropie. dispare. apoi în portocaliu si în cele din urma în galben. animalele din sud trec Loara. miliarde. gata sa traga. Din acel moment se ghiftuieste si se acupleaza cu toate femelele pe care la are la îndemâna. e cald si totusi soarele. dar în grup reprezinta cel mai rau flagel. e gata sa distruga totul în calea ei. Cele treisprezece s e grupeaza în cerc. Singura. Norul coboara încetisor. Toate asteapta. femelele încep sa oua pe pamânt cu o stupefianta si teribila fecunditate. si. Ca sa si le satisfaca pe amândoua. Norul întunecat se roteste pe cer vrând parca sa ucida mai întâi prin spaima tot ce palpita sub el. Iarba se ghemuieste. Curentii aerieni antreneaza acea masa în volute asemanatoare c u banda lui Mobius. Pe pamânt nu mai misca nici una. Lacuste migratoare! Lacustele pe care: le întâlnesti singure sunt niste inse cte încântatoare. Dar nu. Cerul se întuneca. de praf foarte des. În grup. stiind instinctiv ca ac ele lacuste vorace înseamna sfârsitul ei. Îsi verifica rezerva de acid formic din abdomen si se întreaba câte lacuste va putea sa omoare cu ea. ca niste parasutisti ai unei armate colosale veniti cu cercetasi. Manânca si se împerecheaza. 103 crede ca e po sibil sa treaca pe-acolo întâmplator Degete zburatoare. Se cunosc doar câteva rare invazii în Spania si în Franta. afecteaza r espectul fata de viata celorlalti. Ce se întâmpla? Cele treisprezece furnici rosii de padure îi sperie atât de rau? Nu. cu abdomenul ridicat. 5 lanseaza ordinul sa faca cale întoarsa dar toate stiu ca este deja prea târziu. dar treptat înteleg ce înseamna acel nor lung si negru la altitudine. Sa fie asta o manifestare a ceea ce televiziunea Degetelor numeste "pute rea multimilor"? Numarul aboleste inhibitiile. Lacusta gregara suporta perfect umiditatea si invadeaza fara teama culturi si paduri. ca s-au înselat si ca nu e decât un nor de praf. Lacusta singuratica se târaste prin deserturi. Sunt sus în vazduh. E doar ora prânzului. Dar imediat ce ajunge împreuna cu alte lacuste. Furnicile nu se bucura de o vedere suficienta ca sa vada foarte bine dep arte. sus. primele lacuste cad pe pamânt ricosând în salturi pline de stângacie. un mascul sare la ea pentru acuplar e. mai înspaimântator decât vârful ro . Dar se stabilizeaz a repede pe picioare si încep sa înghita tot ce traieste în jur. Gata. Mai puternic decât jetul de acid al furnicilor. gratioase. 103 nu are nici o solutie. Imediat ce acuplarea se termina. Se simte un miros de teama. Câteva exploratoare doresc tare mult. distruge conventiile. Cele treisprezece belokaniene îsi ridica antenele curioase si speriate.. atât de experimentata. îsi schimba culoare a în rosu. 103 priveste cum se apropie norul mortii. fiind adaptata l a uscaciune. Nu e vorba nici de ploaie si nici de vânt. apoi în roz. Marea arma a lacustei este promptitudinea cu care îsi ra spândeste masiv ouale. Când e singura. Se aude un zbârnâit. 103 constata ca cerul se întuneca din ce în ce mai mult. prezenta lor este exceptionala în Europa. Norul întunecat se întinde si formeaza simboluri esoterice. se vor abate asupra solului.luteste primejdia.

Referintele noastre sunt Genesis prima perioada. . Schubert. N-avem nevoie de turisti! exclama Zoe. Ar trebui sa i se mai alature biologi.Rock. Acum nimic nu o mai putea împiedica sa arunce sticla incendiara asupra usii. Cine o deranja? Se întoarse si îl zari pe David.Am o voce de soprana. fizicieni. . e o fiinta omeneasca? Nimic nu este evident. Cânt mai ales arii de Purceii. . Suntem un g rup rock. oameni ai Bisericii. ori cânti cu noi. . informaticie ni. Caci. . Dar am luat lectii de canto. Action a bricheta.. în realitate.Ia uite.N-ai ce cauta aici. . avem vizitatori! zise Francine. ENCICLOPEDIE DEFINITIA OMULUI: Cu toate membrele dezvoltate.Ah! Ai venit. Peretii erau acoperiti cu fotografii ale grupului lor. Julie? Julie puse repede la loc bomba incendiara. Portarul se apropia de ei. Ji-woong închise usa ca sa nu-i deranjeze nimeni. Unii îsi acordau deja instrumentele. Aprinse chibritul si: . TRECERE LA ROCK Julie ajunse în fata usii mari si solide de stejar din spatele liceului si se debaraseaza de micul rucsac. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. filozofi.Rock si-atât nu mai spune nimic azi. Scoase cocteilul Molotov mesterit de ea. e un om? Un computer capabil sa reproduca toate mecanismele gândirii unui creier um an este demn sa fie numit uman? Un robot exterior similar cu un om si dotat cu un creier similar cu cel al omului este o fiinta omeneasca? Un om clonat. hai cu mine.Te-ai hotarât sa intri în grupul nostru? întreba el.Nu. la aniversari sau la serate dansante. raspunse ea ascunzând mai bine sticla.Am vrut sa vad doar cum cântati. . Fa ure. dar bricheta nu scoase nici o flacara. . Edmond Wells. ori pleci! Vazând ca Julie nu se misca. Ravel. notiun ea de "a fi uman" va deveni din ce în ce mai greu de definit. David o conduse pe Julie spre mica sala de sub cafenea unde cei Sapte Pi tici îsi desfasurau activitatea. un fetus de sase saptamâni este deja un om? Daca da. Ji-woong interveni: . atâta tot. Ce fel de rock? Paul îi explica: .Exact. Din Antichitate si pâna în Evul Mediu. Încaperea era mica.Atunci. Piatra e ra uzata. s-a considerat ca femeile. . ci numai câteva scântei. dar caruia inima îi bate si plamânii îi respira.Si ce cânti? . volumul III 48. Voi ce gen de muzica cântati? . geneticieni. Cauta în micul rucsac si gasi o cutie de chibrituri.Stii sa cânti la un instrument? întreba el. îi zise Narcis ironic. albumele Nursery Crim . strainii si sclavii nu erau fiinte omenesti. În mod normal. care nu a mai devenit constient de sas e ani. legislato rul se considera a fi singurul capabil sa perceapa ceea ce e si ceea ce nu e o " fiinta omeneasca".Credeam ca n-ai sa vii. atunci un fetus de trei saptamâni este un om? Un ovul a bia fecundat este un om? Un bolnav în coma. viu dar izolat într-un lichid nutritiv.z al Degetelor: sexul lacustelor! 47. poeti. . Abia era loc pentru o estrada plina de instrumente muz icale. fabricat prin manipulare genetica ca sa constituie o rezer va de organe pentru a face fata unor eventuale deficiente ale fratelui sau geama n. Satie. mai e înca un om? Un creier omenesc.

feniciana . Edmond Wells. Fiecare îsi o cupa locul. constata Narcisse cu un ton serios. . Julie dadu din cap ca o cunoscatoare. îi propuse Paul. Asta era muzica lor de referinta. a fost chemat de împarat care i-a cerut sa deseneze u n dragon perfect. Daca vrei. de acord.M-am certat cu mama si nu prea am chef sa ma întorc la domiciliul famili al în seara asta. Un proverb spune: "Daca ai fi în stare sa scrii perfect cuvântul sifonier. . . de acum înainte poti sa fii solistul nostru vocal. Julie lua microfonul. din anii sa ptezeci! Remarca nu le cazu bine celorlalti. . Francine întelese ca nu avea nici un chef sa stea la un baiat si o invita sa doarma în apartamentul ei. îi sopti Zoe la ureche. . 49. La sfârsit urma o tacere lunga. urmata repede de toti ceilalti.Aha! Melodii de rock progresiv foarte vechi. Leopold si Ji-woong dorm la caminul liceului. . Narcisse si cu mine suntem externi. Da vid o întreba: . t e-ai trezi cu mobila în cap". E destul s a fredonezi. iar Paul se apropie de masa de sonorizare si regla potentiometrele. dar e interesant. Toti fura de acord. Vocalele reprezinta vocea. "Pentru ca daca i-as desena ochii. Nu esti obligata sa fortezi vocea..egipteana. Împaratul a insistat. i se da prea multa forta. pâna la A Trick of Tail. Chinezii au avut acelasi sentiment. Artistul I-a pictat în întregime. .Bravo! exclama David. Pe acea melodie lenta. Julie accep ta imediat.. cel mai mare picto r al timpului sau. "De ce-ai uitat ochii?" I-a întrebat împaratul.n. Poti v eni la mine în seara asta...Sigur nu e ceea ce facem noi în mod obisnuit.Ei bine. mai putin ochii. Apoi cântara alte câteva melodii. Daca.Oricum. Avem o camera pentru prieteni. cu exceptia lui Zoe care ramânea sceptica. Wish You Were Here si The Wall. Julie fredona primele cuvinte care îi trecura prin minte. Am fost operata de noduli si medicul m-a sfatuit sa nu fortez coardele vocale.Pai. Francine se departa de claviatura si aplau da prima. Zoe. cu o preferinta pentru albumele Close to the Edge. si aici cu preferinta pentru Animals. poti sa ramâi cu noi si s a faci parte din grup. The Lamb Lies Down On Broadway.. Wu Daozi. În secolul II e. O sa ne obosesti. stiti. -Nu mai face mofturi. o anunta David. . maxilarele se destinsera. plin de praf.David. caci i se da în acelasi timp viata. .. ENCICLOPEDIE MISCARE DE VOCALE: În câteva limbi vechi . sublinie Ji-woong. printr-o rep rezentare grafica i se da voce cuvântului. multumesc. pictorul a desenat ochii si legenda s pune ca dragonul si-a luat zborul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.Am putea încerca un blues.Ai trecut examenul.. Ideea nu paru s-o entuziasmeze pe Julie. volumul III . De ce n-ai încerca sa cânti cu noi? . dupa care hotarâra sa plece acasa.n u exista vocale. David insista: .e. si tot Yes.. gura i se deschise si se avânta. Poate sa ma gazduiasca vreunul dintre voi în noaptea asta? întreba J ulie.. si-ar lua zborul ".Zici ca ai facut canto. si tot Pink Floyd .. Foxtrot. Daca vrei. noi te-am adoptat. a raspuns Wu Daozi. Dar Francine . Tormato. O clipa i se paru ca timpul se opreste apoi buzele i se dezlipira. ebraica.Nu. ci doar consoane. Te vom gazdui pe rând daca ai nevoie.

totusi ajungea si pâna acolo mirosul gunoaielor paras ite de gunoierii aflati în greva. Acolo sus se simteau la adapost de pericolele strazii. 103 încearca sa-si regaseasca calmul. Probabil ca Francine nu se ocupa prea mult de menaj. Pamântul e o spuma de elitre. pamânt ul e acum acoperit de insecte cât vezi cu ochii 103 ataca cu mandibulele si taie. mandibulele au început s-o doa ra. La Degete. 103 se grabeste sa se catere împreuna cu însotitoarele ei. Asta e o regula la bloc: vecinii de d easupra lasa totdeauna apa sa dea afara din cada. O ploaie terna fara oprire. Ce bine e când ajungi. Iar cei de dedesubt blocheaza toboganul de gunoi cu saci prea voluminosi. îi zise Francine aratându-i un fotoliu ho dorogit. Julie se aseza si Francine observa ca genunchiul ei supura. Nici macar nu lupta.Asta e rana capatata de la Sobolanii Negri? -Nu ma doare. ceea ce este si mai obositor. cu o grosime de sase-sapte lacuste migratoare. Tânara blonda îsi cauta cheile în buzunarul mare care îi tinea loc de geanta si. L a Francine nu vedeai decât computere si scrumiere. Îsi trag sufletul pe palier . Batrâna furnica n u mai poate decât sa loveasca cu mandibula. Descuie cele patru broaste ale usii apoi lovi puternic cu umarul "pentru ca lemnul s-a umflat din cauza umiditatii si usa se blocheaza". femeile înghit ho rmoni. furnicile se hranesc cu afine care pocnesc sub ascutisul mandibulelo r. E ca si cum am devenit constienta de genunchii mei. E un semn. Ridica antenele spre cer. îsi aminteste ea. când apare suprapopulare umana.Simte-te ca acasa. ploua din cer ca o grindina sinis tra de picioare si mandibule înfometate. Cele trei furnici stau suspendate la extremitatea celor mai de sus ramur ele ale afinului si valul de lacuste vine spre ele. Ca sa-si recapet e vigoarea. dupa ce scotoci într-o masa de obiecte heteroclite. EMISARII NORILOR 103 si însotitoarele ei se extenueaza de câteva minute în batalia împotriva lacu stelor. Ceea ce numea pompos "apartamen t" era în realitate doar o mica garsoniera. Fuga e singura solutie. fa-te comoda. taie. scoas e victorioasa cheile. Julie considera to tul putin cam deprimant. Buzunarul abdominal cu acid al lui 103 este aproape gol. În mai multe straturi. numiti pilule. Sunt ca pe un ac în mijlocul u nei mari agitate. O raza de soare strapunge deodata norul întunecat si lumineaza un afin. Lacustele nu opun o adevarata rezistenta. O inundatie veche a vecinilor de deasu pra împodobise tavanul cu un fel de aureola. fara încetare. Peste tot era praf. Hârtia tapetului era maro. dar ploaia de lacuste s-a oprit si a reaparut soarele. luat probabil de la vechituri. fredoneaza vechiul cântec belokanian: Soare. taie corpurile ca o secera. Era penultimul etaj. ca sa fie mai putin fertile Asta ar trebui facut. E foarte obositor fara ascensor. Ce merit e sa fabrici douaze ci de copii acolo unde nu e nevoie decât de unul sau doi? În ce consta interesul sa faci la oua din care sa iasa o populatie masiva. când stii foarte bine ca nu o vei putea îngriji si nici educa. intra în carcasele noastre scobite Pune-ne în miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gândurile divizate. . Ca sa-s i recapete curajul. . Toate ac ele lacuste invadatoare ar trebui îndopate cu pilule. Nu a depasit cu bine atâtea obstacole ca sa cede ze în fata unei specii a carei singura inteligenta consta în a produce cantitati ime nse de copii.50. ACASA LA FRANCINE Etajul sapte. Multimea lor constituie o amenintare caci. . De prea multa activitate. Bucati de lacuste zboara în jurul ei. si ca nu va putea sa creasca decât parazitând toate cele lalte specii? 103 refuza sa se supuna dictaturii acelor ouatoare frenetice. 51.

Un supercomputer? Ma intereseaza. În acelasi timp. În locul unui mare microprocesor central. crede-ma. . . daca îsi tine promisiunile. dar am învatat s a traiesc în mai multe realitati paralele.Tu.. Francine era foarte interesata. . si. . Si apreciaza asta. Cred ca am ceva în casa. care probabil ca a facut turul lumii ca sa poata acumula astfel toate cunostintele timpului sau despre toate tarile. o industrie.Aceasta masina a viitorului. zise ea. Ca într-o monarhie. Francine stins e computerul si îsi freca pleoapele. . Computerele obisnuite erau dotate cu capacitati limita te pentru ca erau ierarhizate. cel mai mult îmi place jocul Evolutia. Si nici nu te face sa te doara ochi i. . le de zvolti un artizanat propriu.O carte? zise mirata Francine. dar daca reusesti sa treci astfel dintr-o realitate în alta. apoi. dupa care ma distrez fabricând lumi artificiale. Pun o melodie veche cântata de Genesis ca fond sonor. Se inti tuleaza Enciclopedia cunoasterii relative si absolute si a fost scrisa de un bat rân întelept.Ai o colectie superba de computere. Dar statele democratice sunt foarte fragile. cântareste de o su ta de ori mai putin decât acesta. Julie. Apoi Francine îi vorbi despre pasiunea ei pentru computere si pentru jocur i. totul devine mai suportabil.Nu orice carte. O sa-ti dai seama de asta cân d o sa joci.O sa ma ocup de rana ta. ai si alte pasiuni în afara de cântat? . Se tine în buzunar. Scoase volumul gros al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. ci cu cinci sute care lucreaza împreuna. ci o lucra re bransata direct la viata. .Poate ca nu stiu sa fac mare lucru. zise Francine.. Am descoperit-o în fundul unui tunel din padure.. o agricultura. Examina planurile. e grozav sa poti alege. Îi întinse cartea si o rasfoira împreuna. -Recunosc ca nu stiu nimic despre cel care a scris-o. dotat nu cu unul sau chiar cu patru creiere functionând în parale l. profesorul Edmond Wells propunea folosirea unei multitudini de mici microprocesoare care a r lucra simultan. un microprocesor central dirija componentele electronice periferice. functioneaza imediat ce-l deschizi. Acest apara t dorit de el era numit "computerul cu arhitectura democratica". slabesc haturile în vederea democratiei. pentru a reusi acest lucru. încaperea se transforma întro cabina de avion supersonic. aprind o tig arica cu marijuana. un comert tot! Nu e gre u. . trimite la muze u toate computerele existente. Francine descoperi un pasaj care spunea ca informatica era un mijloc de a transforma lumea dar ca. Jucara o vreme dupa care musafira se plânse ca o dor ochii. ofera un ecran foarte lat. Pa rea ca-i place rana pentru ca îi amintea ca genunchiul ei exista. . în ea mi-am investit toata energia si toate economiile. Se îndrepta spre computere. s-ar armoniza în permanenta si ar lua decizii pe rând. propunând solutii cât se poate de practice si realizabi le.Da. În acest moment . zise Julie cu admiratie.Eu am ceva mai bun decât computerele. marturisi Francine. Îti închipui puterea unui astfel de aparat ? Francine întelese ca Enciclopedia nu era doar o culegere de aforisme. Când aprinse ecranele. Dupa o faza lunga de despotism. .Francine examina rana si se întreba daca nu cumva Julie era masochista. Era deci necesar sa se creeze o democratie chiar si în cadrul cipurilor de computere. toate epocile si în toate domeniile . În viata totul te dezamageste. Julie zâmbi. . contine milioane de in formatii si nu ramâne niciodata în pana. trebuia sa ai un computer cu o putere foarte mare. urmeaza o faza de monarhie. Cu programul asta poti sa reconstitui civ ilizatii si sa le trimiti sa se razboiasca unele cu altele. Pasiunea mea sunt jocurile. dispune de o autonomi e practic nelimitata. dar citeste putin si sunt sigura ca vei fi surprinsa. când poporul în cepe sa devina responsabil. Tipul tau avea idei sucare.Am ceva "mai bun decât computerele".Exagerezi.. Descrie aici un compu ter de un gen nou. .

peste tot vedeai antene "înflor ind" pe acoperisuri. scoase un microamplificator pe care îl aplica pe perete si asculta. Cele doua fete se privira fix în ochi. adaugati sare. Probabil ca ave a provizii de hrana. Edmond Wells. fratii Van Eyck au avut ideea sa fo loseasca acest tip de emulsie ca sa obtina culori de o opacitate perfecta. Julie se simtea mai putin singura.Acum se fabrica doar computere cu arhitectura paralela. amândoua stiura ca totdeauna vor pute a conta una pe cealalta. comisarul Maximilian Linart se echipa se cu un material de detectie pe care îl scoase din tolba... mestecând.. Izbucnira în râs fara mo tiv. si statea acolo. Azi. tehnica maionezei sta la baza faimosului secret al pictu rii în ulei a flamanzilor. dar de aici pâna la a te închide într-o închisoare fara usa si fara ferestre ca sa te uiti mai bine la televizor.. aplauze. o putem drege adaugând o lingurita de mustar. cu aceasta "arhitectura democratica". 1 + 1 = 3. Cum sa faci o maioneza? Bateti cr ema într-o salatiera galbenusul unui ou si mustar cu ajutorul unei linguri de lemn . râsete. în cantitati mici. volumul III 53. Cel mai probabil ar fi fost vorba de pustnic închis acolo ca sa-si poata p etrece restul zilelor în fata televizorului. pâna când emulsia devine perfect compact a. -.. Daca maioneza s-a taiat. ci un amestec apa -ulei-albus de ou. Marele secret al maionezei: oul si uleiul treb uie sa fie exact la aceeasi temperatura. A TREIA VIZITA Pentru a treia vizita la piramida. Important : sa se tina cont de temperatura. Se nascuse o complicitate foarte pu ternica. Îsi încorda auzul.. Cunoasteti principiul jocului nostru. În secolul al XV-lea. Ajuns lânga constructie. Pe lânga aliment. 52.Puteti sa-mi dati o noua fraza ajutatoare? . Niste oameni vorbeau. Ce fiinta omeneasca era atât de d ementa încât sa aleaga o astfel de forma de sinucidere? . de fiecare data. o sonatina la pian. în acel amestec de ulei si ou prost amalga mat în salatiera. Toate acele sunete. Iar detunaturi. televiziunea capata din ce în ce mai multa importanta în viata oamenilor. Politistul facu diferite presu puneri. ex ista o substanta care dovedeste ca aditionarea a doua substante diferite da nast ere unei a treia care le sublimeaza: maioneza. e destul ca sa gândesti".. piper si doi centilitri de otet. Maximilian recunoscu enigma celor sase chibrituri propusa în acel moment d e emisiunea "Capcana gândirii". va furnizam un nou element care sa va ajute. cea sau cei care se aflau în interiorul acelei piramide fara usa si f ara ferestre se uitau pur si simplu la televizor. orice prog ram îsi va înmulti de cinci sute de ori posibilitatile.. "În ce lume de nebuni traim!" îsi zise comisarul. Ceea ce va leg a de fapt cele doua ingrediente. sa îndoi sau sa r upi chibriturile? . poate chiar era sub perfuzie. Totusi. um cu numai cu sase chibrituri se pot desena nu patru. Ideal: 15 grade Celsius. pe care îl vom pune putin câte putin. ENCICLOPEDIE RETETA MAIONEZEI: E foarte greu sa amesteci materii diferite. În acel moment. Atentie: totul este în progresie. Cel. fara sa lipesti. c i opt triunghiuri echilaterale de marime egala. Dar masina pe care o descrie enciclopedia ta. fara sa fie deranjat.Bineînteles. Când maioneza creste. nici sase. Sigur. fara sa-si vorbeasca. Aveti dreptul sa reve niti câteva zile la rând si. fraza este urmatoarea: "Ca sa gasesti. Adaugati ulei progresiv. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar în pictura nu se întrebuinteaza un amestec apa-ulei-galbenus de ou. vor fi minusculele bule de aer pe care le vom i ntroduce batând. cu fata la e cran si sonorul dat la maxim..

s e întinse cât era de lung. cu capul înainte. fara sa poata vorbi. Sonorul fusese oprit. totdeauna trebuie sa gasesti idei originale ca sa supravi etuiesti. Acestia formeaza niste donjonuri de rezistenta greu de ros. Un lac. 103 aluneca pe o carapace în miscare si 5 o prinde în ultima clipa. 103 se avânta prima. SUNT MILIOANE Nivelul marii de lacuste creste continuu.. Dar pentru ca nimeni nu are alta sugestie iar copacelul începe sa cedeze sub asalturile lacustelor. ci un handicap. Nu se mai auzeau aplauze s i nici râsete. facând pur si simplu un nou pas de fiecare data când erau gata sa se scufunde. Omoara o lacusta izolata si o manânca. se uita în jur si dadu ocol piramidei. Furnicile rosii gonesc deasupra multimii. Ma ximilian nu percepu deci bâzâitul usor din spatele lui. din creanga în creanga. Cu captatorii de câmpuri magnetice. În sfârsit. Mintea lor colectiva e dominata d e panica si de dorinta de a ucide. Repede. La un mome nt dat.Maximilian Linard îsi puse mâinile caus la gura si se lipi de perete. repede. Înca un efort si vor reusi ! Gata! Au ajuns! Exploratoarele abordeaza o creanga lunga si joasa si se grabesc sa urce. dar distanta e mare. Trupa porneste imediat.Politia! Iesiti! E un ordin! Auzi un zgomot înabusit. furnicile se deplaseaza la altitudine. marele stejar es . Apoi facu ochii mari si se prabusi pe genunchi.. Sunt salvate! Lumea îsi regaseste momentan normalitatea.. un ocean. Faptul ca simtea mânerul pistolului în mâna îi provoca un sentiment de invincibi litate. sunt foarte ocupate cu mâncatul si cu reprodus ul încât acorda doar putina atentie acelei prezente trecatoare de pe spatele lor. cel adevarat si cel reflectat de oglinda peretelui. Îl facea mai putin atent. dadu drumul la arma si. Bzzz. Zgomotele încetara brusc. Când esti furnica. sa gaseasca o idee. unde marea de lacuste este înca raspândita deasupra radacinilor. în fata lor s e ridica un copac imens. În sfârsit.. Lânga ele. Nici împuscaturi de mitraliera. Carapacele lacustelor formeaza jos un covor discontinuu. o mare. Cât e de placut sa pasesti pe un copac tare dupa ce ai navigat atât de mult în lacurile de nisip ale de sertului si pe marea miscatoare a lacustelor! Se revigoreaza schimbând mângâieri si hr ana. Poate ca are o solutie: viteza. 12 s tabileste pozitia si determina directia marelui stejar. nu aveti dreptul de a sta aici. Nici o emisiune si nici un raspuns. 54. bzzz. Spinari de lacuste cât vezi cu ochii. Comisarul striga din nou: . dar gonind pe e l destul de repede. Gonesc în zig-zag între a ntenele si cuirasele coapselor îndoite care se ridica mai sus de spate. arbustii se topesc sub mandibulele lacu stelor. Goneste pe spatele lacustelor atât de brusc încât nu au tim p sa înteleaga ce se petrece. Belokani enele galopeaza cum pot mai bine. Aceasta pir amida a fost construita într-o zona protejata. Înainte de a închide ochii vazu cei doi sori. de ce sa nu se foloseasca de el ca de un suport? La traversa rea fluviului. Nu fu atent nici la mica întepatura de la gât decât cu o fractiune de secunda prea târziu. spatele lacustelor nu seamana deloc cu suprafata unu i fluviu. Nu si 103. Mai facu trei pasi si deschise gura mare. cele treispr ezece furnici se grupeaza si îsi unesc antenele. ca o mica trapa care se deschide undeva. Daca copacii mari sunt niste donjoane. trupa mirmeceeana zareste în departare umbra linistitoare a marilo r copaci. striga el. Pleoapele îi cazura ca o cortina grea de teatru. Unele s-au resemnat deja sa moara.Oricine ati fi. Celelalte douasprezece furnici o urmeaza pe prima. Oricum. . se ia hotarârea sa se joace totul pe o singura carte. Valul de l acuste a fost oprit acolo de acesti potentati vegetali. Ideea pare stranie. unde constructiile sunt interzise. Ca sa evite solul. Suspendate de extremitatea ultimelor crengi ale afinului. Scoase r evolverul pentru orice eventualitate. Dar revolverul nu era un atu. batrâna razboinica a vazut insecte alergând pe suprafata apei fara sa se duca la fund.

nu manânca cu p ofta decât alimentele care nu le amintesc animalul din care provin. cu baza prelungita de un tub. pe cap. ENCICLOPEDIE MOBILITATE SOCIALA: Incasii credeau în determinism si în caste. Cele isprezece furnici calca pe mocheta de catifea formata de colonia de licheni care acopera fata septentrionala a marelui stejar. 103 zareste semne gravate direct pe copac: "Richard o iubeste pe Liz". În sfârsit. pe la etajele de mijloc descopera un fel de fruct rotund. Printre furnici se spune ca acest stejar mare are o vârsta de douasprezece mii de ani. Mai departe. E posibil ca viitorul ei sex sa se afle în acel "fruct"? E oare posibil ca ascensiunea la statutul de printesa sa fie acolo. le-ar spune multumesc. Cantaride cu elitre ca metalul degusta ramu rile înca fragede în timp ce larvele marelui capricorn de stejar sapa galerii în parte a centrala a scoartei. furnicile iau hotarârea sa se puna la adap ostul unui nod. Aceste menghine plate dadeau astf el forma dorita capului copiilor: patrate pentru cele de rege. Nu pot sa manânce animalul pe care îl vad mort. Trunchiul lui este atât de lat încât pare plat. belokanienele întâlnesc o întreaga fauna de stejar. ca niste trepte de scara în jurul trunchiului. amestecat ca sa nu fie identificabil. Ucid si ma nânca toate speciile fara sentimentalisme. Când hrana atârna de crengi. nici cea mai mica amenintare de ambitie personala. Se vor întoarce a doua zi. . Societatea incasa devenea astfel imuabila. B elokanienele urca si mai sus pe turnul gros al stejarului. 103 îsi zice ca furnicile cel putin îsi asuma rolul de predatori. Jos. chiar goi si parasiti. Ramurile sunt atât de înalte încât mascheaza cerul. nu exista motive ca sa te lipse sti de ea. 103 se opreste. incasii puneau capul noului-nascut într-o meng hina speciala din lemn care le modela craniul. rangul social si functia profesionala. Se face noapte. 103 nu stie sa dezlege scrisul D egetelor. În cazul copiilor de tarani era vorba de o forma ascutita. Gargarite foreaza gauri în noduri cu ciocurile lor ca sa faca oua de câteva miimi de milimetru. Degetele vor sa fie considerate nevinovate. fara cap sau fara membre. Totul e deci t aiat. Capetele se modificau d upa forma de lemn. casta era de la început însc risa în corpul copiilor. Degetele însa vor sa-si uite locul în ciclu l ecologic. Corpuri fantomatice stau agatate acolo. Pentru asta. la îndemâna? 55. fiii de rege ramâneau regi. La ei. daca ar vorbi. colorat. fiii de s oldati. Dar copacul e într-ade var deosebit. în orice caz nu mai dureroasa ca purtatul unui aparat den tar pentru a obliga dintii sa creasca într-un anumit sens. omizile moliei verde a stejarului se lasa sa atârne în gol de capatul unui fir ca sa ajunga la crengile de jos. Copacul. E mult. Fiii de agricultori aveau sa devina în mod obligatoriu agricultori. În toate punctele sale adaposteste viata. chiar si de asasinarea animalelor pe care le manânca. pierdute într-o padure de matase alba. indica 16 îndreptându-si antena dreapta în directi a fructului. Pentru a evita orice risc de greseala. acestea erau astfe l modelate încât sa ia o forma triunghiulara. În fata lor se aliniaza în semicerc ciuperci. Furnicile le taie firul si le manânca cât ai zice peste. Furnicile ocolesc un cuib de paienjeni sociali. Opera tiunea nu era dureroasa. T otul e scris într-o inima strapunsa de o sageata. de exemplu. si ele tot patrate. tocat. Sageata nu declanseaza hohotele de plâns ale inimii fictive. fiecare purtând imprimat pe viata. nu e xistau probleme de orientare profesionala: profesiunea era determinata prin nast ere. usor de recunoscut de catre toti caci erau singurii care puteau sa poarte coroanele. E viesparul marelui stejar.te cu siguranta cel mai lat si cel mai înalt dintre aceste turnuri. De altfel. Dar nu e timp de reflectii. Furnicile îsi trag sufletul si urca. soldati. întelegând doar ca agresiunea unui briceag face copacul sa sufere. 103 nu poate sa doarma. Astfel. Cât priveste capetele copiilor de soldati. Nici un risc de mobilitate so ciala. Omizile se îngrasa în frunze rasucite în forma de cornete si le gate în pachete de parintii lor. în schimb zgârietura adânca face c opacul sa plânga cu o lacrima de rasina portocalie.

nu ne opunem. Interesat. sigur pe el.Dar asta nu schimba cu nimic fondul. Apoi. Sa vorbim despre revolutii. pâna la urma.Edmond Wells. Julie insista: . cel care a stricat Revol utia. informatica. Deoarece grupul nostru rock tine sa puna în discutie Revolutia franceza. când fortezi oamenii sa faca ceea ce nu vor sa faca. Începuse cu notele cele mai mari si continua în ordine descrescatoare. Zoe îi veni în ajutor: . Rock'n'roll-ul si infor matica n-au schimbat cu nimic politica tarilor. Exista cu siguranta mijloace de a fa ce o revolutie fara violenta.Rock-ul a schimbat mai mult viata cotidiana a indivizilor decât Revoluti a din 1789 care. "Ai facut progrese".Im-po-si-bil. dovedesti ca esti incapabil sa folos esti alte modalitati de a-ti raspândi ideile. sa deschidem dezbaterea.Astea nu sunt revolutii! se zborsi profesorul. cultivat si care proba bil ca a luat note mai bune decât tine la scoala? . profesorul îsi provoca tânara interlocutoare: .Ce-ai împotriva acestui Saint-Just. Profesorul de istorie scrise pe tabla cu litere groase: "Revolutia franc eza de la 1789".V-am corectat lucrarile. Evident. îsi scoasera caietele si stiloul . "Îmi pare rau.Eu cred ca atunci când ucizi. ti-am dat totusi patru caci ai formulat o teorie destul de deos ebita legata de Saint-Just care ar fi. Cel putin ai memorat câte va citate. se întoarse spre elevi si scoase un teanc de foi din servieta. volumul III 56. stiind ca nu trebuie sa stai niciodata prea mult cu spate le la clasa. nu a dus decât la mai mult despotism.. Cele doua cuvi nte sunt practic antinomice. dai dovada de lipsa de imaginatie. Era ora de istorie. Profesorul se întoarse la catedra si se aseza confortabil pe scaun. LECTIA DE ISTORIE Elevii se instalara fiecare la locul lui. zise Ji-woong. Istoria nu cunoaste revolutie neviolenta. N-au alungat dictatori si n-au d at mai multa libertate cetatenilor. . credea ca o r evolutie nu poate sa reuseasca fara violenta. Gonzague Dupeyron si com plicii sai nu aruncara nici o privire spre Julie si spre cei Sapte Pitici când se asezara unii lânga altii.Julie. zise Julie fara sa se piarda.Cu rock-ul putem rasturna societatea.Într-adevar. "Mai multa grija pentru ortografie". caci e imposibil sa faci o revolutie f ara violenta. . Julie ridica capul si zise: . A scris: "Revolutia urmareste amel iorarea lumii iar cei care nu sunt de acord cu ea trebuie eliminati". . facând un mic comentariu pentru fiecare. -Foarte bine. . interveni David. Cohn-Bendit n-a fost în 1789 ci în 1968".Saint-Just.În acest caz. dupa parerea ta. Trecu printre banci si le împarti autorilor.. continua profesorul. . Ceilalti elevi erau mirati ca Julie si cei Sapte Pitici se agatau de niste convingeri care nu s e aflau în cartea lor de istorie.Constat cu placere ca nu esti total ignoranta. asa cred. Vrând parca sa arate ca-si asuma în totalitate opiniile. . .Rock'n'roll-ul. ramâne de inventat.. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic seara trecuta. un om încântator. . Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. raspunse Julie fara sa-si paraseasca calmul. sunt niste revolutii fara violenta care au transformat mentalitatile fara varsare de sânge. Fata nu-i putea marturisi ca luase ideile despre Saint-Just din Enciclop edia cunoasterii relative si absolute. . . Sai nt-Just avea dreptate în privinta fondului..

În 1989. Revolutiile se fac cu varsare de sânge. Pâna la urma. În mod natural s-au gândit sa se foloseasca de faxuri. Tu. pe fondul unui decor de zapada si muzica de balalaica. uzati de timp.Îsi plimba rigla pe mapamondul de pe perete. Eleva si profesorul se privira ochi în ochi. E ca si cum oamenii de azi ar coabita înca cu australo pitecii din care se trag. Apoi îi facu cu ochiul lui Julie si zise: . Confruntarea încântase clasa si pe profesor. . sunt cu siguranta foarte recunoscatori fata de acei francezi ca re. faci parte dintre cei pe care i-as putea numi "antiviolentii" violenti.Astept sa vii cu argumente interesante. Julie refuza sa cedeze acestui asalt de elocinta.. O sa va para bine caci saptamâna viitoare vom studia r evolutia rusa de la 1917. Ziarel e franceze le-au sugerat cititorilor lor sa trimita faxuri pentru sustinerea con juratilor. Asa cum libarcile sunt stramosii termitelor. suspina si. li s-au luat organe sanatoase care sa fie grefate unor conducatori batrâni . Desi primitive. viespile sunt totusi sociale. o sa va spun o istorioara despre aceste "revolutii d e catifea" si despre retelele de comunicatii moderne. încearca s a gasesti cum ar fi putut bolsevicii sa se debaraseze "fara violenta" de tarul t uturor rusilor. raspunse ea. Pr aga 1968. Ei fierb homarii la foc domol pentru ca n-au curajul sa-i arunce di ntr-o data în apa clocotita. Zoe are dreptate. Rezultatul: animalul sufera de o mie de ori mai mult si pe o durata de timp mai mare. torturati. tot asa viespile sunt stram osii îndepartati ai furnicilor. VIESPARUL Seamana cu un clopot cenusiu. Ei sunt cei mai rai.Renunta. Si pentru ca esti atât de dotata. toti ce i care au vrut sa schimbe lumea. fara a uita Comuna din Paris din secolul al XlX-lea. revolut ia sandinista din Nicaragua.. studentii chinezi credeau ca pot sa faca uz de tehnologie de vârf ca sa inventeze o revolutie diferita. acum sti m asta. cel put in.Credeti? Ei bine. Profesorul se uita la ceas. fara control guvernamenta l. se adresa clasei : . Multi au murit. Budapesta 1956. Asta e si motivul pentru care drapelele r evolutionarilor arboreaza totdeauna culoarea rosie. . revolutii le seamana una cu alta. O ipoteza de lucru interesanta. numai mediul înconjurator si folclorul sunt diferite. le-au adresat mesaje de "sustinere"! Considera asta un frumos exem plu al aportului adus de tehnologia de vârf reusitei revolutiilor. La insecte. 57. convinsi ca ideile lor erau mai juste decât ale c elor de la putere. chiar daca aceste ebose de cetati nu seamana deloc cu marile cetati d . politia chineza i-a re perat si arestat unul câte unul pe revolutionarii echipati cu computere si cu faxu ri! Acei tineri chinezi care sunt închisi în temnite. . Iar foamete.De la revolta lui Spartacus si pâna la razboiul de independenta al ameri canilor. toti au fost nevoiti sa se bata si sa lupte ca sa si le impun a. Viespile santinele cu ace negre si ascutit e se rotesc în jurul lui. Traiesc în grupuri în cuiburi de carton. Nimic nu se naste din nimic: asta e pretul ce trebuie platit. Nu te va lasa sa ai ultimul cuvânt. Julie simti o mâna pe umar. Rock-ul si informatica c onstituie într-adevar exemple de revolutii de catifea. sopti Ji-woong. masacre. Informatica permit e milioanelor de oameni sa comunice repede si departe. Julie. Nu au culoarea rosie pe dra pelele lor si înca nu li s-au putut evalua dimensiunile exacte.Societatea noastra s-a schimbat. în piata Tien An Men. Trebuie sa putem iesi di ntr-o scleroza fara o miscare brusca. Profesorul dadu din cap.. Revolutia Garoafelor din Portugalia. cu un ton detasat. si carora. speciile vechi si speciile evoluate co ntinua uneori sa coabiteze. Rezultatul: supraveghind apelurile din Franta. domnisoara Pinson. venirea la putere a lui Fidel Castro în Cuba. Urmatoarea revolutie se va face datorita acestui gen de instrument. prin fax. Julie. revolutiile mexicane ale lui Zapa ta si ale predecesorilor sai. Istorioara o cam tulburase pe Julie. Lungul Mars al lui Mao si alor lui în China.Ora s-a terminat.. . suverani macelariti dar.

extremitatea antenelor moi mângâie extremitatea a ntenelor interlocutoarei. Viespile care se ocupa cu hranitul lipesc o uale si larvele de tavan cu o secretie adeziva. Viespile cercetase elibereaza feromoni de alarma când zaresc furnicile car e urca în directia lor. în lumea animalelor. Invers unui stup de albine. Celelalte belokaniene îsi lasa si ele antenele pe spate. cetate permanenta. cu frun tea acoperita de desene înspaimântatoare. În primavara. Fiecare nivel are în centru o gaura care le permite sa comunice cu celelalte. Cuibu l este format dintr-un fel de rafturi paralele din hârtie. 14 nu reactioneaza. Îsi exprima surpriza ridicându-le în sus. Viespile îi pipaie capul apoi îi propun sa le urmeze. aceste alveole au forma hexagonala.e ceara ale albinelor sau de nisip ale furnicilor. neîncrederea îndreptându-le înainte si inte ul agitând o singura antena. Unele inse cte stiu sa fabrice un lipici atât de rezistent si cu uscare atât de rapida încât se tra nsforma în materie rigida într-o secunda. leaga între ei diferitele raft uri. Când îl gaseste. Trebuie spus ca. fabrica pasta de hârtie strivind lemn. E normal Nu mai exis ta alta iesire. 103 si însotitoarele ei se apropie de cuib. Atunci 14 imagineaza o stratagema ca sa le îmblânz easca pe viespi. gata la orice ca sa le respinga pe intrusele mirmeceene. 14 explica ca una dintre ele vrea sa aiba sex si ca aceasta operatiune e ste indispensabila supravietuirii întregului lor grup. Ea este cea care doreste sexul. O viespe îi pipaie capul cu vârful antenel or ca sa vada cum va reactiona. construieste o alveol a si hraneste larvele cu prada pe care o vâneaza zilnic. Uneori. Intrarea este pazita de un numar mare de santinele. Viespile construiesc acest tip de sat cu pasta de hârtie mestecând îndelung fibrele de lemn mo rt cu saliva lor. mama fon datoare se ocupa numai cu depusul oualor. aceste viespi par foarte evoluate. fiecare cu un sir de alveole. Viespile nu numai ca au inventat hârtia si cartonul. Viespile aterizeaza si înainteaza banuitoare. Lucratoare în culori de galben si negru. Sa vina. viesparul nu dureaza decât un anotimp. pleaca în ca utarea unui loc unde sa-si implanteze cuibul. Îsi adreseaza semnale cu antenele si se reped. o regina viespe. 103 cunoaste putin viespile. Larvele au nevoie de cinc isprezece zile ca sa se transforme în lucratoare operationale. Ca în stupii albinelor. Vi olenta este uneori primul reflex. Aici totul e cenusiu si usor. ci îsi vorbesc si prin miscari mari de an tene. tocmai pentru a crea curenti de aer în interior. lipiciul constituie mijlocul cel mai raspândit pentru a lega materiile. Viespile cercetase dialogheaza între ele. numai pe acolo pot inamicii sa atace cuibul si tot prin acea gau ra se poate controla temperatura interna a cetatii Santinelele îsi agita aripile. încarcata cu o multime de oua. Esti totdeauna surprins când cineva considerat dusman îti ofera un cadou. Exista pasarele de carton la fiecare etaj . orizontale. cu acul ridic at. dar singura. An samblul este totusi mult mai putin impresionant decât marele stup auriu al albinel or. Cum pot ouale si larvele sa stea fara sa cada în alveole înd reptate în jos? 103 observa si întelege. 103 vine si ea în fata si se prezinta. La Belokan. Desi sunt stramosii furnicilor. Nu numai ca emit feromoni. fin molfaiti. dar au descoperit si lipiciul. Pilastrii de dantela cenusie. cuiul si surubul nefiind inventate. 103 patrunde în interior si constata ca este într-adevar un cuib. Apoi fabrica ziduri sau alveole. Dupa care. Contactul între cele doua civilizatii este totdeauna un moment delicat. Li se pare prea usor. 103 vede ouale. 103 strabate culoarul central. Altele transporta carnea: muste si omizi anesteziate care abia mai târziu îs . O viespe emite în limbaj olfactiv ca furnicile se afla pe teritoriul viesp ilor si ca nu au ce cauta acolo. Felul lor de a conversa este foa rte deosebit. 14 îsi lasa antenele pe spate ca semn al absentei dorintei de înfruntare. verificând în mod regulat grosimea cu ajutorul antenelor curbate în forma de cleste. Câteva straturi de hârtie si carton protejeaza peretii externi de frig si de so curi. furnicile care se ocupau cu hrani rea si instruirea puietului o învatasera cum traiesc insectele.

Produsul este un bun pretios ce nu trebuie irosit. Nu vrea sa moara mai înainte de a-si fi îndeplini t misiunea. dar nu vede motivul pentru care ar da din el unei furnici. mai grea. mai nervoasa . Stie sa ev oce idei abstracte. Exista atâtea triunghiuri definite încât devine foarte complicat sa desenezi u n triunghi care sa nu fie deosebit sau ar trebui sa desenezi un triunghi cu cele mai inegale laturi posibile. f iecare se descurca singur. La furnici. 103 insista asupra faptului ca în cazul ei îi este cu neputinta sa actioneze fara sa se adreseze unor s traine. Regina viespilor o pipaie pe 103 cu vârful antenelor ca sa-i perceapa bine mirosurile. Ca sa obtii un bun "triu nghi oarecare" trebuie sa asociezi jumatate dintr-un patrat sectionat: de diagon ala sa si jumatate dintr-un triunghi echilateral sectionat de înaltime. Regina viespilor raspunde ca. acei viermi înfometati care se rasucesc tot timpul cerând de mâncare. Regina consimte sa se apropie si batrâna furnica rosie îi explica motivul vizitei sale. într-adevar. Cercetatorul Jacqu es Loubczanski a ajuns cu multa greutate sa puna la punct un adevarat "triunghi oarecare". fur . Poate ca ascultând prea mult dialogurile anodine si lipsite de informatii ale telenovelelor Degetelor. Viespile sunt singure le insecte sociale care îsi hranesc progenitura cu carne cruda. asta se numeste "a vorbi cu antenele". Regina viespilor se exprima prin mirosuri dar si rotindu-si antenele în toate directiile ca sa-si accentueze mai bine intentiile. Nu e si cazul triunghiurilor. Regina e uimita. nascuta într-o casta asexuata. a uitat cum sa comunice mergând drept la esenta. Regina semnaleaza faptul ca. (2 laturi de aceeasi lungime). E mai mare. 103 emite cu multa greutate o fraza feromonala care decoleaza de pe ante nele sale si ajunge o secunda mai târziu la antenele reginei viespilor. Ca sa am un sex. trebuie sa obtinem un bun reprezentant al unui triunghi oarecare. În schimb. Acesta are caracteristici foarte. aceasta sexuata e capabila sa vorbeasca si de altceva decât de hrana si de securitate. Are mai mult de trei ani si moartea e aproa pe. ÎNCERCAREA De ce sa vrei un sex? Nu exista nici o nevoie biologica pentru o asexuata. sa simta brusc dorinta de a avea un sex. Nu întelege de ce o furnica cere ajutorul unei viespe. oricum. Se încheaga un dialog. Cele mai multe triunghiuri sunt isoscele. regina viespilor stie foarte bine sa introduca o mare intensita te în frazele ei odorante.i vor întelege ghinionul. O parte din aceasta prada este destinata larvelor. nu gaseste si se multumeste sa aminteasca faptul ca "un sex îti permite sa traiesti mai mult". 103 întelege ca regina viespilor o supune unui examen. ENCICLOPEDIE TRIUNGHI OARECARE: Uneori este mai dificil sa fii oarecare decât extraordi nar. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Triunghiul oarecare nu trebuie sa a iba unghi drept. Regina viespe circula printre fiicele ei. Furnica nu stie sa pregateasca jeleul hormonal indispensabil supravietui rii. volumul III 59. nici macar mesteca ta. nici egal si nici sa depaseasca 90 de grade. Ca toate reginele. dreptunghiulare (cu un unghi drept). Or. În mod normal. Dar nu e usor. Edmond Wells. precise. aici stiu sa faca un jeleu rega l saturat de hormoni. 103 o striga cu câtiva feromoni. De ce sa vrei un sex? 58. Între specii nu exista întrajutorare.. ea este singura detinatoare a unei informatii capitale pe care trebuie s a o transmita cetatii sale natale. în ciuda originii sale naturale . Punându-le u na lânga alta. N u e simplu sa fii simplu.. Cauta un raspuns in teligent. echilaterale (3 laturi de aceeasi marime).

Toate surorile gemene dintr-o cetate se aseamana si au ace easi valoare. se numeste "boala i ndividualismului". Sensibilitatea este o sursa de durere permanenta. Dar. ci mai curând a terenului pe care i l-a oferi t. De data asta. d erutate. Viespea îi raspunde ca asta îi apare mai mult ca ceva stânjenitor decât ca ceva placut. Prin urmare. Nu ripostea za împotriva lui 103 pe tema lui "eu". Foarte bine. În acest dialog. se afla pentru prima data în situa tia de a face fata unui duel spiritual. La fur nici. care a purtat atâtea dueluri fizice. M erge totusi pâna la capat. Regina viespilor îsi agita antenele cu miscari dubitative. Vrea sa arate prin asta ca ramâne în tabara celor care sunt în comunitate cu semenele lor si nu de partea celor care cauta sa obtina avantaje numai pentru ele. se trag înapoi. 103 a mers prea departe ca sa mai poata da înapoi. Stie ca pentru toate ac ele viespi. asta leg itimeaza dorinta de a avea un sex.nica va sfârsi prin a muri. De ce sa doresti sa te r eproduci? De ce existenta ei ca specimen unic nu-i este de ajuns? Ciudata întorsat ura! În general. Îsi va enumera calitatile personale. Îsi clatina antenele si îi cere sa enumere calitatile personale. o întreaba ea pe furnica. a fost ouata de o regina care a conceput cel putin zece mii de indivizi gemeni dotati cu specificitati genetice aproape identice cu ale sale. putin raspândita în lumea insectelor. Viespile vor eva lua apoi daca batrâna furnica este destul de "deosebita" ca sa merite sa-si transm ita codul genetic unei descendente. se încearca doar sa se înteleaga cum s a fie controlate. De ce-ar fi mai inte resanta o viata lunga decât una scurta? 103 pretinde ca vrea un sex ca sa se bucur e de calitatile emotionale ale sexuatelor: o mai mare sensibilitate a organelor senzoriale. la insecte. batrâna tazboinica trebuie sa faca fata! Începe o fraza feromonala cu cuvântul tabu "eu". Batrâna furnica rosie explica ca doreste sa-si transmita codul genetic alt or fiinte vii. Exista doar notiunea de "cum". ea apare acum ca o furnica degenerata care nu se gândeste decât la ea. 103 întelege unde vrea sa ajunga viespea. Si e mult mai greu. Cei mai multi car e au simturi rafinate si sunt capabili de emotii puternice traiesc într-o teama. aceasta furnica ajunsa în pragul mortii considera calitati curiozitatea si aptitud inile razboinice? Regina semnaleaza faptul ca cetatile n-au nevoie de indivizi b . Si cam are dreptate.. Interlocutoarea sa nu e convinsa de validitatea planului ei. Nu s e cauta sa se cunoasca motivul evenimentelor. O insecta sociala care pronunta "eu" e ceva împotriva tuturor conveniente lor! Dar acest duel dialogat începe sa o amuze pe regina viespilor. regina foloseste o formula fe romonala corespunzatoare expresiei "noi viespile prelucratoare de hârtie". Exista pretentia ca combinatia propriilor gene este suficient de pretioasa ca sa fie demna de a fi reprodusa? Un astfel de gând implica faptul ca îti acorzi o mai mare importanta tie însuti decât celorlalti. regina viespilor pare interesata. viespile care au perceput mesajul. o mai buna aptitudine pentru simtirea emotiilor. sa studieze lucruri n oi. D e aceea masculii nu supravietuiesc mult timp si femelele traiesc închise si protej ate de lume. înseamna pentru 103 ca ace a viespe a avut si ea un traseu spiritual dincolo de norme. Conversatia o încânta din ce în ce mai mult pe regina viespilor. Vrea un sex pentru ca un sex ît i permite sa te reproduci. Are talente de razboinica si de exploratoare a lucrurilor necunoscute ca re vor îmbogati cunostintele speciei ducând la fortificarea ei. acest tip de gândire are un nume. de ce-ar fi inte resanta transmiterea codului ei? În fond. În jur. Viespea aceea e foarte subtila. Sigur. Atunci de ce sa vrei sa traiesti mai mult? 103 îsi da seama ca partida e mai grea decât crezuse. 103.. Articuleaza lent în minte a ei un feromon odorant înainte de a-l emite prin segmentele antenelor. 103 cauta noi argumente mai convingatoare. notiunea de "de ce" nu exista. Eu sunt cineva deosebit. Tine sa-i demonstreze ca nici o fiinta nu are importanta singura. si în special la himenopterele sociale precum furnicile si viespile. si chiar si la viespi. Are capacitatea. Regina tresare. Faptul ca acea viespe întreaba "de ce".

Facuse atâtea eforturi ca sa supravietuiasca pentru ca pâna la urma sa fie secerata de cel mai nenorocit advers ar: batrânetea... O pusesera cu fata la o oglinda si apo i spusesera: Ne vom comporta cu tine asa cum tu te vei comporta cu tine însati. Ea. Viespile se întâlnesc deseori cu ele. În mod normal.combativitatea si curiozitatea . Or. lente. Nu. si-au pierdut curiozitatea origi nara. Daca reusesti singura. Asta nu înseamna nimic. stramosii lor vii. . Reginei nu i-a fost niciodata teama de e le. închid viespile într-o grota transparenta. Iar aceasta viespe îi propune acum o sarcina mult mai grea: sa-si j ustifice aceasta dragoste. dar chitina scorpionilor este prea groasa pentru ele si deci de nepa truns. îi pare ra u. Sunt mari. Nu e nimic exceptional în asta. viespile înteapa degetele. Degetele? 103 explica faptul ca fenomenele ciudate care apar din ce în ce mai des în p adure se datoreaza de cele mai multe ori aparitiei unei noi specii animale. te vom accepta printre noi. Se distreaza sâcâindu-se cu vârful clestilor si acul codai. Furnica se hotaraste sa intercepteze scorpionul pe terasa circulara. Batrâna furnica e din ce în ce mai trista. s-a întâlnit si chiar a dialogat cu ele. asta înseamna sfârsitul.care i-au permis sa supravietuiasca acolo unde toti ceilalti au pierit. Le cunostea forta si partile slabe. si mai ales de belicosi care se amesteca în toate închipuindu-si ca înteleg t otul. iata ca aceste viespi îsi închipuie ca s tiu totul. Regina repeta întrebarea. Rasp unde ca si ea cunoaste Degetele. mic a arena plata formata de un nod al stejarului imens. dar când grota se deschid e.elicosi. Evident. 103 nu se astepta la asta. Uneori. Regina viespilor remarca faptul ca multe razboinice neîndemâ-natice sau fara curaj supravietuiesc în razboaie din întâmplare. 103. Daca viespile fabricante de hârtie refuza sa-i dea jeleu. Viespi nervoase aterizeaza si decoleaza de la intrarea din carton. Probabil ca arahnida a fost alungata de mareea de lacuste si cauta si ea refugiu în frunzis. Pretinde chiar ca a si ucis. Regina viespilor nu se lasa impresionata. ne vom lupta cu tine. moi si transporta tot felul de materiale dulc i inerte. reproducere în mi niatura a mamei lor. Ultima ironie a reginei viespilor: semnaleaza ca daca 103 a r fi avut sex. 103 a cazut în cursa. asta nu o avantajeaza deloc pe 103. Libarcile o învatasera sa se iub easca pe sine. emite regina viespilor. îti voi da ceea ce ceri. Dezorientata. 103 propune sa se ocupe ea de dusman. 103 lasa antenele în jos. Cei morti aveau deci un cod genetic mai putin efi cace decât al ei. daca te aliezi cu individul care apare în oglinda. viespile îi resping pe asediatori atacându-i cu acel e otravite. Poarta pe spate douazeci si cinci de scorpioni micuti. Situatia asta îi aminteste de încer carea impusa de libarci în lumea Degetelor. a te întâlni cu Degetele nu este o calitate ereditara. Regina are o ezitare. În orice caz. Viespile. dar o întâlnire cu Degetele nu i se pare un argument suficient ca sa justifice do rinta de a stirbi cât de putin comoara de jeleu hormonal regal a viesparului. aici e implicat hazardul. Sigur. Pacat. sunt mari si grase. 103 iese pe tubul culoar central al viesparului si zareste scorpionul. Acea încercare stiuse s-o rezolve intuitiv. Toate furnicile carora li se vorbeste de Dege te cer din ce în ce mai multe informatii. giga ntica si necunoscuta: Degetele. nimic n-ar fi putut sa certifice ca copiii ei ar fi avut si ei ac easta capacitate de a se întâlni cu Degetele. Degetele. în timp ce razboinice abile si curajoa se mor. A ntenele recunosc mirosurile. 103 emite în cele din urma argumentul-soc: Eu sunt diferita de celelalte pentru ca m-am întâlnit cu Degetele. Da ca te lupti cu tine în oglinda. Regina viespilor e mult mai sireata decât si-ar fi închipuit. E vorba de acel scorpion femela întâlnit de belokaniene în desert. Deodata se produce agitatie. Ce semn de decadenta! Probabil ca asta e motivul pentru care natura a inventat furnica. dar nu au ca noi car apace si e deci foarte usor sa le strapungi cu acul epiderma moale. Un scorpion urca spre clopotul de hârtie cenusiu. Batrâna furnica revine de mai multe ori asupra celor doua principale calit ati . Cuibul este atacat.

103 provoaca scorpionul cu un jet de acid. Se apropie cu pasi precauti. Trebuie totusi sa fie o iesire pe undeva. Examina peretele de aproape dar nu descoperi nici cea mai mica fisura. comisarul inspecta peretele de beton Nici acu m nu se vedea vreo usa sau fereastra. si stateau acolo timp de ani de zile . fusese întepat de o inse cta. Dar acesti calugari lasau cel putin deschisa o mica trapa pentru ca sa primeas ca alimente din partea credinciosilor. .Pai. fara usa si fara ferestre. Billy Joe. Îsi lasa jos progeniturile si se apropie de furnica ca s-o manânce . Cu încaltarile lui antiderapante. la prima sa interventie. . cercetarea lui fusese întrerupta de întepatura unei insect e care îl facuse groggy pret de o ora.Pleca de-aici. Se dadu repe de înapoi ca sa nu fie atins de un ciob. Probab il un western american. ACTIUNE ASUPRA. Trebui sa se rasuceasca ca s-o urmareasca cu privirea. Altfel cum ar fi intrat în piramida cel care se afla acum înauntru? Arunca un lasou spre vârful piramidei. Se concentra ca sa le înteleaga si i se paru ca perce pe o fraza inteligibila în franceza. Triunghi alb. Era tot calduta. Un sistem oarecare. pentru a-l ataca. Nu se va mai la sa înca o data învins de micul înger pazitor al edificiului. nici cea mai mica zgârietura care sa permita afum area celui sau a celor dinauntru. Televizorul din interior amutise . . Politistul îsi imagina viata acestor închisi de vii într-un spatiu de doi metr i cubi. altfel va garantez ca vom gasi un mijloc ca sa va alungam de-aici! Maximilian îsi dadu drumul în jos pe frânghie. Bzzz.. Doua fete ale piram idei ramâneau camuflate de oglinzi. Azi era foarte decis sa nu se mai lase surp rins. Era convins ca un ermit se închisese în acea constructie de beton Stia ca în T ibet. Politistul auzise destul. stând printre excremente. politistul escalada suprafata plana de beton. reus i sa agate lasoul.. Ai fi zis ca acea insecta întelegea ca. o usa basculanta. Iar televizorul. În . Urca brusc si se repezi în picaj asupra lui.. Originea bâzâitului era o insecta mare zburatoare. Atinse piramida. fara aer curat si fara încalzire. Dupa ce praful se împrastie. unii calugari deosebit de zelosi puneau sa fie astfel închisi în cabane din ca ramida ermetice. Deschise tolba mare si scoase un ciocan lung de lemn cu dou a capete si îl agita în directia propriei sale reflexii Lovi cu toata puterea. Maximilian se afla din nou în fata piramidei misterioase. Lipi ureche a de perete si auzi zgomote. bzzz. Politistul era acum convins ca asta era legata de piramida. Cu un zgomot ametitor.. Maximilian tresari. oglinda se farâma în fragmente ascutite.Iesiti afara. Privi din vârf cele trei fete: betonul era gros si omogen peste tot. ti-am spus sa nu te mai întorci. Dupa câteva tentative nereusite. Insecta începu sa faca opturi. Ultima data. Numai vârful translucid. zise el agitând mâna. Cineva reactiona la prezenta lui. Prefectul cerea rezultate si a vea sa le obtina. Lipi urechea de peretele de beton. A DOUA PARTIDA PICA 60... Deci nu era o întâmplare ca. Le sparse si pe ele fara sa descopere nici o d eschizatura. Probabil o albina sau o v iespe. PIRAMIDEI MISTERIOASE Vârf translucid. nici cea mai mica gaura. trebuia mai întâi sa scape de ochii acestui o m. Maximilian Linart era echipat cu un material indispensabil reu sitei misiunii sale. Scorpionul vede în mica furnica o prada la îndemâna.

Joc. dinauntru. apoi aduceti sângele curat. volumul III 62. Maximilian lua un pantof si. primi în frunte o talpa enorma de pantof. cu palmele in sus. te culci pe spate. Ne suparati. dar parul blond al lui Maximilian era aspru si nu reusi sa treaca ceea ce pentru ea era o padure de grape aurii. cu bratele întinse pe lânga corp fara sa-l atingi. Si cât timp veti mai continua sa ne suparati si copiii? Insecta nu parea ca acorda atentie micului discurs al politistului El nu îndraznea sa se întoarca cu spatele la ea. de oxigen si de vitalitate în cap. cu o miscare scurta a încheieturii mâinii. La expiratie. tinându-1 ca pe o racheta de tenis. Insecta se mentinea în opozitie geostation ara. te concentrezi asupra sângelui uzat din organele abd ominale ca sa-l duci pâna la plamâni. . aspirati sângele creierului .Ce vrei? Voi. bogat în oxigen.Unu la zero. ca sa urce sa se curete în plamâni. de trei milioa ne de ani. La a treia inspirare. O înfrunta cu vocea: . splina. Apropiindu-se de gâtul lui. O sa vedem cât timp vei putea sa rezisti izolat de lume în betonul tau. dar mai înainte de a putea sa-l atinga cu acul. Trebuie sa vizualizezi bine fiecare faza. Începi exercitiul concentrându-te asupra sângelui uzat care revine de la extre mitatile picioarelor. DUELUL Acul otravit al scorpionului loveste nu departe de batrâna furnica rosie c are simte cum îi trece pe lânga antene. domnule ermit amator de televiziune! 61. plin de energie. pâna în vârful degetelor. reusise sa-si intercepteze micul adversar zburator. nu? Nu r eusim sa va eliminam. La a patra inspiratie. vizualizeaza buretele pulmonar îmbibat de sânge care împrastie sân ge curat. viespe mare? Paznica piramidei? Ermitul stie sa domestic easca viespile? Ca un raspuns. Voi veni mereu pâna când voi afla ce se ascunde în aceasta piramida. cu picioarele usor departate.cerca sa-si înfiga acul în crestetul capului. curatati-1 de toate ideile stagnante. aspirati sângele de pe vasele mâinilor si degetelor. Trebuie sa asociezi bine respi ratia la ameliorarea organismului. zise politistul. sa nu-ti închipui ca voi renunta atât de usor.Cine esti tu. Insecta îsi lua iar zborul dar nu re nunta la picajele de kamikaze. insecta ataca. Maximilian apropie din nou gura de perete. ENCICLOPEDIE MEDITATIE: Dupa o zi de munca si de griji. sexul. Maximilian se pocnea cu mâna peste cap. respirând si mai profund. se pregat i sa smaseze insecta în momentul în care ar fi atacat. Iata o metoda simpla de meditatie practica. multumit de lovitura. sistemul digest iv. set si meci. muschii. Mai întâi. 103 vede acum de foarte aproape acel scorpion supraechipat cu arme de lu . La o noua inspiratie. vira. trimiteti-1 sa se purifice în plamâni. pe noi si pe stramosii nostri. sunteti ultimii pradatori ai omului. Insecta sari din talpa complet turtita. De fiec are data e destabilizata si evita în ultima clipa arma fatala a monstrului aramiu. spre picioare. . insectele. c uratati-l si trimiteti-1 curat de unde a venit. gata sa atace imediat ce gasea o fisura în apararea antiaeriana a inamicului. Tu. Edmond Wells. vizualizeaza acest sânge filtrat si plin de vitalitate care revine ca sa hraneasca ficatul. de la fiecare deget. Eschiveaza a treia lovitura de clesti si a patra lovitura de ac. Înainte de a se departa. La expirare. purificat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Te destinzi. coborî spre pulpa piciorului dezgolita. ocoli omul . Maximilian se aplecase ca pentru a face un lob si. e bine sa-ti regasesti singur calmul.

Urmat de doi clesti cheliceri. Se roteste mereu în acelasi sens. doi clesti ascutiti. Tot asa. În fata. o alta idee. are grija sa se plaseze totdeauna în sensul curentilor de aer. furnica se opreste si începe sa se r oteasca în sens invers. 103 îsi aminteste de o corida la televiziunea Degetelor. numai niste oceli frontali. Scorpionul e agasat de rezistenta pe car e i-o opune acea fiinta plapânda si clestii sai clampane din ce în ce mai zgomotos. Datorita lor. toreadorul gesticula tot timpul ca sa-si deruteze taurul. În partea din spate. atunci când le este frica. nu are nici urechi si nici antene. au rolul de a bloca victima înainte de a primi lovitura de croseu veninos. brusc. scorpionul percepe cele mai infime miscari ale aerul ui din jurul lui. cade si se pomeneste pe spate. Cel care se învârte ob oseste mai repede dar are posibilitatea sa-l prinda pe celalalt pe picior gresit . eschivând. scorpionii se sinucid întepându-se cu propriul ac. Pe laturi. 103 vede lancea naclaita ridicându-se. Ca sa nu prinda vântul si sa fie rasturnata de aceas ta pânza improvizata. plin de un suc lipicios si mortal. În numele cunostintelor sale despre Degete. Cele opt picioare rapide îl aduc totdeauna pe scorp ion în cea mai buna pozitie pentru a para sau a ataca. Care erau comentariile legate de strategia toreadorului? Totdeauna e un ul care se afla la mijloc si celalalt care se învârte în jurul lui.pta. un spin enorm de culoare galbena. 103 se concentreaza si încearca sa-si aminteasca tot ce a vazut în aceasta p rivinta. La fiecare tentativa. care se termina cu un ac ascutit. 103 nu stie sa fabrice foc atât de repede. Sa nu moara. clestii deschisi se reped spre ea . Adevarate le organe senzoriale ale scorpionului sunt clestii sai acoperiti de cinci periso ri senzitivi. cornul adversarului. articulata în sase segmente flexibile. De fiecar e data când harponul loveste. clestii se închid ca un scut. . Se întoarce pe picioare si ataca. repede. în spe cial când sunt încercuiti de foc. furnica se repede în toate directiile încercând sa-si epuizeze adversarul fer indu-se în acelasi timp de loviturile de clesti si de harpon. Sa nu moara. În ce consta forta ei? În ce consta slabici unea ei? Talia ei mica În asta consta forta si slabiciunea ei. i-ar fi fost mult mai greu decât în lupta din are na. Pr efacându-se ca se fereste în continuare de monstru. Când 103 încearca sa se apropie de dusman. Unde se afla organele de simt ale animalului? Furnica nu distinge practi c deloc ochii. Îs i accelereaza miscarea picioarelor când. dezvaluindu-si astfel partile cele mai fragile pe care furnica le stropeste cu un jet precis de acid formic. Toreadorii foarte dotati reusesc sa-si faca adversarii sa se împiedice fara ca m acar sa-i atinga. În legendele mirmeceene. se pot vedea opt picioare pentru a se misca cu toata viteza în toate directiile si chiar lateral. apoi venind spre ea ca un harpon. În înversunarea ei de a trai. Efluviile de pesimism ale spectatoarelor viespi nu-i sustin moralul. Batrâna razboinica obosita îsi înmulteste miscarile. petala-muleta îi foloseste lui 103 mai ales ca scut. La televizor. se spune ca. ca un ghimpe de mara cine. o coada lunga. Un ac e mai greu de evitat decât doua coarne. Dar petala nu e r ezistenta si vârful acului o strapunge cu usurinta. ea îi da ocol si întelege. Batrâna razboinica îsi aminteste ca scorpionii nu sunt imunizati împotriva pro priului venin. Repede. Când încearca sa traga un jet de acid cu abdomenul. chelicerele. si-si zise ca daca un Deget toreador ar fi trebu it sa înfrunte un scorpion gigantic. îl intercepteaza cu petala stacojie. Loviturile de ac devin din ce în ce mai precise. Deocamdata. ha rponul loveste la câtiva milimetri de capul lui 103. Batrâna furnica studiaza situatia. Alta idee. Su nt arma de atac si de aparare. în ultimul moment. batrâna furnica rosie uita de vârsta si-si recapat a agilitatea tineretii. Cum scapau? Cu o capa rosie? 103 apuca o petala de floare purpurie adusa de vânt si-si face o muleta pe care o agita cu mandibulele. Miscarea dezechilibreaza scorpionul care se împiedica. Scorpionul nu pare sa suf ere prea mult.

Francine desena o schita într-un colt.În creierul batrânei furnici se intersecteaza mii de sugestii si sunt cântarit e cu cea mai mare urgenta.Din momentul în care creem. apoi moare.N-ajungem departe cu asta. ridica s us arma otravita si îsi înteapa adversarul blocat în gaura.Drept cine te crezi? Suntem un mic grup rock de liceu. propria noastra muzica. Cinci sute de cipuri mi croprocesoare. care contine sfaturi ce ne vor permite sa co ncepem lucruri noi. Scorpionul o urmareste. . toti sefii se afla la acelasi nivel. obiecta David. . Putem sa compunem ceva "diferit" f ata de ce exista deja. UN CÂNTEC Julie facu semn de oprire. Trebuie doar sa încercam sa fim originali. Arahnida se zbate. Zoe dadu din umeri. Legendele furnicilor sunt adevarate. în consecint a. . Enciclopedi a cunoasterii relative si absolute. întrebându-se daca e mai bine sa forteze înainte sau sa încerce sa iasa dându-se înapoi. surprinsi. Acul otravitor tâsneste din scoarta ca un mugure sinistru.Ce propui? . având grija sa nu atinga veninul. .Cine spune sa se faca cipuri mai rapide? Este evident ca nu putem sa f acem noi cipuri electronice. Eu am si descoperit planurile unui computer capabil sa depas easca si sa trimita la gunoi tot ce exista în comert. Scorpionii nu sunt imunizati împotriv a propriului lor venin.Informatica nu poate sa fie îmbunatatita.Julie are dreptate. Nu suntem Beatl es! Julie scutura din cap. Deodata vede o gaura în scoarta. I maginatia le aduna ca sa dea nastere altora noi. le vom aranja altfel. În locul unei ierarhii de cipuri electronice. 103 se apropie calma. În schimb. . Îi ceru lui Julie Enciclopedia si începu sa caute paginile cu planurile. cinci sute de creiere egale si la fel de eficace care. Memoria propune întreg stocul ei de riposte de lupta. antenele se straduiesc sa d escopere o solutie în decorul de ramuris. mai bine adaptate la o înfruntare cu un scorpion. prefera sa se departeze. prea putini încrezatori în reusita mamei lor. Muzica noastra poate sa fie la fel de valoroasa ca a alt ora. . . Nu tr ebuie sa avem complexe. În afar a gaurii i-a ramas numai apendicele codai. Scorpionul se z bate ca sa iasa. Nu mai are decât sa sectioneze pur si simplu acul pe riculos cu mandibulele crenelate. Începe sa intre în tunel dar curând e blocat de pântece. Francine se ridica. Nu mai exista microprocesor superior care sa domine c ipurile executante. Micii scorpioni. Mi-a aratat o lucrare. 103 merge mai departe prin tunelul de lemn si iese prin alta parte în acla matiile aliatelor ei.Suntem noi însine creatori. comunica în permanenta. spuse Francine. Cei Sapte Pitici. Trebuie sa inventam propriile noastre cuvint e. aici este reprezenta ta o democratie de cipuri. nu stiau cum sa reactioneze. Totdeauna sa-ti ataci dusmanii cu propriile lor arme. suntem creatori printre alti creatori. 63. . Cei Sapte Pitici nu întelegeau unde voia sa ajunga cântareata. În timp ce ochii urmaresc adversarul. Furnica da fuga si intra în tunelul de lemn . Cipurile inform atice circula în toata lumea cu aceeasi viteza si nu se pot fabrica altele mai rap ide. Apoi. cuprinsa de convulsii. . propriile noastre bucati. Nu erau convin si si unii începeau sa regrete ca o lasasera pe aceasta straina sa patrunda în grupu l lor.Uite. Cred ca trebuie sa înfruntam o problema de fo nd. E o prostie sa interpretam muzica altora. Asta si facuse. Acesta este avantajul de a dispune de un sistem dublu de perceptie a mediului înconjurator: vizual si olfactiv. Toata lumea cânta fals. fusese învatata când e ra mica.

Mai mult decât o revolutie: o evolutie. lipseste refrenul. Nimeni nu va putea sa-i încetineasca vârtejul nebun. Francine. Se unira într-un cerc si fu ca si cum s-ar fi format un cerc magic care ar fi trebuit sa existe de mult timp. nu ca inamica învinsa? N-ai visat niciodata sa vorbesti animalelor. Computerul tau nu raspunde la preocuparea de creativitate muzicala. acesta e sfârsitul. zise Zoe. o deschise la întâmplare si citi cu glas tare: Sfârsit. . . Poate ca aceasta carte ne va ajuta. spuse Paul. se înt reaba cum îsi va aseza invitatii. Asa cum stapâna casei. cu siguranta ca poate sa ne ajut e sa reînnoim muzica. ca sa schimb vechile obiceiuri. cuplet dupa cuplet.Înteleg ce vrea sa spuna. Julie fredona melodia. Nu e nevoie de violenta ca sa distrugem valorile rigide Fiti surprinsi: realizam pur si simplu "Revolutia furnicilor".-Problema este sa le gasesti pozitia. va fi doar o povestire. au pus la punct cuvintele unui cântec. În lumea asta adormita vor avea loc mii de metamorfoze. . Un basm care nu se va realiza niciodata."Revolutia furnicilor"! se mira Zoe. Am visat. Sa ne deschidem simturile.Julie are dreptate. Asta nu spune nimic. . Nimeni nu s-ar apuca sal judece pe celalalt. Putin câte putin. o revolutie a furnicilor. Nimeni nu-i raspunse. Trebuie sa elaboram muzica noastra. Julie zâmbi si încheie al treilea cuplet: N-ai visat niciodata o lume careia sa nu-i fie teama de ceea ce nu-i sea mana? N-ai visat niciodata o lume în care fiecare ar sti sa-si gaseasca în el însusi perfectiunea? Eu. computerul. întreaga natur a. am visat o Revolutie. Julie închise ochii o clipa si sugera: Nu mai exista vizionari Nu mai exista inventatori.Daca vrem sa facem din asta un cântec. accentua Narci sse. Daca tipul asta are idei ca sa reînnoiasca uneal ta cea mai sofisticata care exista. cei de la capete nu-si vor vorbi. Cercul e solu tia. Autorul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute recoma nda dispunerea tuturor cipurilor în cerc ca toate sa fie fata în fata. nu unii împotriva altora? N-ai visat niciodata ca oamenii se grupeaza pentru a încerca sa creeze o c etate unde raporturile umane sa fie diferite? Reusita sau nereusita n-ar mai avea importanta.Tehnologia nu e un scop în sine. . provenit din alt pas aj al cartii: N-ai visat niciodata alta lume? N-ai visat niciodata alta viata? N-ai vi sat niciodata ca într-o zi omul îsi va gasi locul în Univers? N-ai visat niciodata ca într-o zi omul va comunica cu natura. la masa. Am visat sa scriu o carte ca sa povestesc si ca aceasta carte ar trai în t imp si spatiu cu mult dupa viata mea. Si le arata alte grafice. sa luc rati împreuna. dar e doar o utopie. Se întrerupse si David se lansa într-un incredibil solo la chitara. apoi ataca al doilea cuplet. spuse Narcisse . Un vânt nou bate în dimineata asta. numai cei de la mijloc vor a capara auditoriul. Apoi compusera si muzica. . Leopold lua flautul ca sa dialogheze cu el. Daca asezi oamenii normal în jurul unei mese lungi dreptunghiulare. norilor si muntilor. Toti cazura pe gânduri. O Revolutie a celor mici. si ca îi va raspunde ca o partenera. Fiecare ar fi liber de faptele sale si preocupat totusi de reusita tuturor. Daca voi scrie aceasta carte. luând din paragrafele Enciclopediei. care înca mai avea cartea în mâna.

Invazii barbare sfârsira prin a distruge definitiv . Daca se gândea bine. 64. Mai e posibil sa se complice canonul prin interventia unei a doua voci. mai sus cu o jumatate de octava. O prima voce începe prin a expune te ma. La fel. dar o epide mie de holera îi decima cetatile. Mai repede: în timp ce prima voce interpreteaza tema. . dar ce se mai plictisea! Zâmbi. Canonul poate sa fie sofisticat fara sa se adauge nici o nota.Da. a doua o repeta de d oua ori mai repede. .n. Dupa un timp' stabilit dinainte. Sa adauge un acompaniament la melodia de baza. le spuse ca fratele sau inaugura un cen tru cultural în cartierul Francisc I si invita formatia lor sa participe la aceast a ceremonie. "Vent frais. Mai lent: în timp ce prima voce interpreteaza melodia. Credea ca exploratorii sai azteci vor descoperi Occidentul pe la 450 î. . fiind apoi preluata de a treia voce.Asa ca pregatiti-va. cladind zeci de orase si t rimitând galerele aztece sa cutreiere marile în cautarea unor noi continente.e. Se grabi sa creeze o civilizati e azteca pe care reusi sa o duca pâna în anul 500 i. Exemplele cele mai cunoscute: "Frere Jac ques". o a doua voce o repeta. "canonul" prezinta o structura de constructie deosebit de interesanta. Când prima voce se ridica cântând tema principala. a treia voce accelereaza sau încetineste si mai mult tema. saruta pe toata lumea.Sâmbata asta? . sâmbata. Pentru ca ansamblul sa functioneze. 2. le spuse directorul. Jocul asta îl pasiona din ce în ce mai mult. se plânse el.CANONUL: În muzica. Canonul poate sa fie sofisticat si mai mult prin inversarea melodiei. volumul III 65. vent du matin" sau canonul lui Pachelbel. Reprezenta un trofeu si era ade varat ca ceilalti îl invidiasera.Faceti prea mult zgomot. E vorba deci de o constructie pe trei nivele în care fiecare element este. un cuplet în octava de sus. un cuplet în octava de jos. Sa teasa melodia de baza. Trebuie sa cântati sâmbata viito are. În sânul familiei se plictisea rau de tot. fiecare nota are de jucat trei rolur i: 1.n.. în functie de amplasarea lui.Apoi toti se oprira brusc caci cineva batea la usa. Edmond Wells. Toate astea sunt foarte usor de realizat când desenezi liniile cântecului pr ecum sagetile unei mari batalii. se casatorise cu Scynthia ca sa-i impresioneze pe colegii lui. doar prin modificarea înaltimii. 3. apoi se ridica si se închise în birou unde juca pe compu ter jocul Evolutia. Apoi. a doua coboara. MAXIMILIAN TRECE ÎN REVISTA SITUATIA Nu se auzea decât zgomotul mandibulelor. atât vedeta cât si rol secundar si figurant. Sa adauge un acompaniament acompaniamentului si melodiei de baza. de unde un efect de expansiune sau de concentrare. Paul deschise usa directorului. Canonul este construit în jurul unei teme unice ai carui interpreti îi explo ateaza toate fatetele confruntând-o cu ea însasi. a doua o repeta de doua ori mai lent. spre surprinderea tuturor.e. Scynthia era frumoasa. Maximilian îsi consuma în tacere mâncar ea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.. Canonul poate sa fie complicat si mai mult actionând asupra rapiditatii cânt ecului. a doua va fi în sol etc . ENCICLOPEDIE CONSTRUCTIA MUZICALA . Daca prima tema este în do.

Faptul ca parasea domeni ul virtualului ca sa se integreze în viata lui "adevarata".Joci prost. Munca mea. Maximilian era constient ca acceptând sa converseze cu computeru l sau. În acel moment. erau constienti ca de acum înainte vor fi nevoiti sa se descurc e singuri într-o lume care nu avea alte legi decât cele pe care vor reusi sa le impu na prin forta biciului lor codai otravit. Televizorul îi povestea în permanenta o multime de lucruri simpatice dar nu voia sa auda nimic. Maximilian se apropie de microfon. care urmareau scena de departe. Fac o ancheta.Poti sa-mi vorbesti despre asta sau e secret? Tonul glumet. Irisul i se îngusta. Voia sa continue jocul. În realitate. . zgomotele înceteaza. vocea aproape fara accent sintetic îl surprinsera pe Maximil ian. Nu putea sa discute de la egal la egal nici cu elevii lui de la scoala de politie. astfel încât civilizatia azteca a comisarului Linart fu distrusa îna inte de anul 1 al calendarului sau. COMOARA SEXUALA 103 i-a venit de hac scorpionului. stabilea o legatura privilegiata cu o simpla masina. Te preocupa ceva. dar în acel moment aparatul îi aminti ca uitas e sa hraneasca pestii. Pâna atunci. aud în interior zgomote care par ca provin de la niste emisiuni televizate. Nu exis ta usa. regina viespilor se concentreaza si regurgiteaza o saliva maronie . Sau recentrau: "Sa vorbim mai degraba despre tine. nici cea mai mica gaura. Ezita.. Când lipesc urechea de perete. i se parea cel putin n easteptat. Maximilian îsi zise ca computerul era pe cale de a deveni un prieten si asta îl îngrijora putin.Vrei sa-mi vorbesti despre asta? propuse computerul. Cum îi izola ierarhia pe oam eni! Si nu reusise niciodata sa comunice nici cu fiica si nici cu sotia lui. dar admise ca ar fi ajuns la ea. Era clar ca computerele nu umblau cu nuante. ferestre. care considerau cea mai mica "relaxare" drept un semn de slabiciune. . Cele douasprezece furnici care au fost invitate sa intre îsi ovationeaza o lfactiv batrâna campioana. Politistul mul tumi masinii. O duce pe 103 într-un ungher al cetatii sale cenusii din hârtie si îi arata un lo c unde sa astepte cu rabdare.E vorba de o constructie cladita fara autorizatie într-o zona protejata a padurii. semnala Mac Yavel. Maximilian nu cunostea pâna la urma decât dialogul unilateral propus de televizor. Trebuie sa rezolv o poveste cu o piramida care a aparut ca o ciuperca în mijlocul padurii. Cu pr efectul. Nici o vrajitorie în t oata treaba asta. Regina viespilor consimte sa le dea din jeleul ei hormo nal. O ancheta care-mi da multa bata ie de cap. superiorul sau.Sunt politist. aces te programe se limitau doar la a reactiona la niste cuvinte-cheie si raspundeau cu ajutorul unor tehnici de dictie simple. dar îsi aminti ca de putina vreme existau pe piata "simulatoare de conversati e" capabile sa raspunda facând sa se creada într-un dialog natural. 66. ..orasele bolnave. Totusi Maximilian se lasa în voia lui. Mac Yavel îi puse câteva întrebari precise legate de problema lui. semn de atentie intensa. Poate ca aceasta noua generatie de computere era destinata sa umple aces t gol. caci nu avusese niciodata pr ieteni adevarati. era imposibil sa dialogheze. computerul nu era pentru el decât un fel de majordom care îl primea at unci când aprindea aparatul si îl ghida în meandrele jocului. Maximilian înca nu ajunsese la aceasta concluzie extrema. . pentru prima data. Inversau întrebarea: "Crezi cu adevarat ca. Computerul reflecta un moment apoi îi semnala fap tul ca nu vedea nici o alta solutie decât sa se întoarca la piramida cu o grupa de a rtificieri sa arunce în aer peretii de beton. recunoscu omul. Dar imediat ce bat. .".Da. În fond nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca. Din comunicare. nici cu subordon atii. Apoi. Mac Yavel nu facuse decât sa-i accelereze analiza. zise el. Politistul tresar i. . As vrea tare mult sa aflu cine sta înau ntru. Micii scorpioni orfani.

drumul pe care masinile lor elimina orice forma de viata. Revede prima expeditie spre tara Degetelor si descoperirea marginii lumi i. acidul. a jefuit cui buri de hârtie cenusie. 103 înghite. Întune ricul. traznindu-le cu acid pe aparatoarele dezorientate care încer cau sa se ascunda în spatele bucatilor de carton. se vede traversând desertul. zona mortala. Jeleul maroniu se raspândeste în sistemul ei digestiv. Cuvintele sunt olfactiv ametitoare. Înainteaza dar se prabuseste pe pici oarele din fata. Tremura. Mai întâi din trecutul direct. Îi vine greu sa-si ordoneze gândurile. care si-a creat cetatea libera din insula Salcâmului. deodata. Acolo începea explorarea. Apar din nou imagini din trecut. Se revede în razboi ul Macilor. Sunt în stare sa creasca sau sa scada dupa dorinta secretia hormonala. soldatii si reginele îsi cont roleaza perfect chimia interna. apoi din tre cutul mai departat.care miroase puternic. Toate viespile stiu sa fabrice jeleu regal în caz de necesitate. În mintea ei totul e numai durere. Se simte murind. Alimentul magic patrunde brusc în ea. omorând ca sa nu fie omorâta. luptând cu surorile ei cu mi ros de stânca care complotau în furnicar. Batrâna furnica rosie aspira si înghite. Dar apoi. se vede alunecând pe spatele lacu stelor. dar e clar ca ce l al unei regine este mult mai puternic si mai delicat decât produsul unei simple lucratoare. E ca un fel de vijelie. O revede pe 24. Totul defileaza ca într-un film pro iectat invers pe ecranul unui televizor. Se vede iar în mijlocul multimii de milioane . Senzatia e mai curând nepl acuta. Se vede iar luptând cu sopârla. Acid. E ceva tare. E o razbunare. nu se întâmpla nimic si batrâna exploratoare crede ca experienta a e suat. i se pare ca totul se petrece cu încetin itorul si ca se scurge un moment foarte lung între clipa în care decide sa miste un picior si clipa în care acesta se misca. simte. Regina viespilor i-a dat pur si simplu venin si ea l-a înghitit! Simte pro dusul împrastiindu-se în corp. prietena ei de cruciada. celelalte belokaniene. moartea pun stapânire pe ea. Îl revede pe printul 327 si pe printesa 56 vorbindu-i pentru prima data de Mister. Sarut între specii. Memoria i se rostogoleste fara ca ea s-o poata încetini. sarat. Nu mai e stapâna pe corpul ei. Totul se întuneca cumplit. În stomac. 103 se apropie. cea a Deget elor. în timpul tineretii sale. dulce. perceperea durerii si nervozitatea. frigul. îi simt vap orii opiacei. lucratoarele. p asta se dilueaza si se raspândeste în sânge si urca prin vene ca sa ajunga la creier. descoperirea celeilalte dimensiuni. se vede dialogând pentru prima data cu Degetele. 103 îsi aminteste de toate datile când. pentru a-si dirija bine functiile digestive precum si adorm irea. raspândind acea impresie de negru si de arsura în toate a rterele. Viespile urasc furnicile. dar regina viespilor se lipeste de ea si o constrânge la o transmitere gura la g ura. Renunta sa se mai tina pe picioare si se prabuseste Se vede ca si cum ar fi în exteriorul corpului. Vrea s-o atace pe regina otravitoare. luptând cu pasarea. Se vede din nou zburând pentru prima dat a pe spatele unui scarabeu-rinocer si facând slalom printre picaturile de ploaie t ari si periculoase ca niste coloane de cristal. Se vede fugind din lumea Degetelor. Mirosurile sunt atât de grele încât în jur. Regretul ca a avut încredere în regina. Mandibulele se deschi d si se închid fara sa le poata controla. vrea sa adulmece cu antenele înainte de a gusta . picant si amar în acelasi timp. Regina viespilor reuseste sa produca jeleul regal format din hormoni sex uali aproape puri. e un lucr u bine cunoscut. La himenoptere. N-au recunoscut niciodata ca verisoarele lor genetice le-au dep asit. I se modifica perceptia timpului. La început. în mijlocul fluviului. Se vede luptând cu scorpionul.

mai profund. luminoase c are vin de peste tot ca sa se reverse în creierul ei. Ce efect ciudat sa se vada redusa la o sfera sidefie atât de mica plina de un lichid limpede. A fost asta. totul emite mult mai multe informatii decât si-ar fi închipuit. Nu e foarte placut dar e o senzatie foarte puternica. feminin. senzatii tactile car e se exprima prin idei. formân d sosuri moi cu reflexe de moar. 103 este acum femela. Creierul se ext inde. Toate simturile devin mult mai sensibile. mai complex. neut ru? Ovulul danseaza.. Simte totul mai puternic. Si mai departe. eram o sfera alba. Ochii ei sunt in vadati de pete multicolore. creierul s i-ar deschide toti porii mici ca sa lase sa intre lumina. Si acolo. mirosuri care se exprima prin culori. capetele si antenele în lupte caro ra le uitase rezultatul.de soldati. 103 se întoarse si mai mult în trecut. vreau sa manânc ca sa ma fac mar e! striga ea. Se revede ou. În capul ei se dezlantuie un foc de artificii ca si cum. îmbibate de parfum ul surorilor ei. urmând piste odorante. se revede larva! E o larva care se usuca în solarul domului de crengute. XX? În cele din urma câstiga cromozomul feminin. Devine constienta ca pâna atunci a trait doar pe jumatate. dati-mi repede de mâncare. Percepe emotii necunoscute. Fiecare picatura a acestei fântâni este o clipa din trecutul ei care revine.. Înapoi. 103 este acum printesa. Se vede din nou alergând prin iarba. Gata! Jeleul regal a modificat cursul propriei sale evolutii celulare ur când pâna la primul "macaz". mai dureros. care-si taiau reciproc picioarele. Totul e diferit. Se vede incapabila sa se mist e singura. racnind feromoni pentru ca doicile sa se ocupe de ea nu de larvele ve cine. care vibreaza la cea mai slaba unda exterioara. feminin. olfactive. Toate vanele se deschid. Ovul care tocmai a fost fecundat. Se vede furnica tânara pe culoarele cetatii Bel-o-kan. Se revede în cocon. . Crede ca nu se poate ajunge mai departe de ou în trecutul ei. antenele. îngramadit în sala de stocare a oualor. Îsi percepe corpul ca un ansamblu f oarte sensibil. XY. Îl folosea numai la 10% din capacitate. X. culori care se exprima prin muzica. Înainte de a fi o sfera alba. 103 se pomeneste în acea clipa imperceptibila unde se face alegerea în tre masculin. Ba da! Memor ia continua sa-i trimita imagini! Revede momentul când a fost ouata. Masculin. Totul apare într-o lumina noua. Mâncare! Doicilor. cu ajutorul acelei mixturi hormonale . tot mai departe. cel care i-a stabilit sexul. feminin si neutru. Se revede nimfa. Lichide ciudate se amesteca. Urca în abdomenul matern si se vede ovul. Gândul rotund se impune. Aceste idei vin din creierul ei ca un râu subteran care tâsneste ca sa devin a fântâna. poate ca a trecut la 30%. Masculin. Se simte atât de impresionabila încât îi vine sa sape pamântul ca sa se ascunda si sa se protejeze de acele miriade de informatii auditive. se descompun în nucleu. muzica care se exprima prin senzatii tactile. neutru? Totul vibreaza în ovul. Ovulul freamata. din ce în ce mai mica. Înainte de a fi furnica. dar luminata de noile ei simturi si capacitatea ei noua de a percepe emotii si a bstractii. certându-se cu alti s oldati mai în vârsta. am fost sfera galbena. senzatii abstracte. Cromozomii se amesteca ca niste labe mari. Asista la întâlnirea dintre gametul mascul si gametul femela în centrul ovulul ui. mai subtil. Y . Si e adevarat ca în acea perioada nu spera decât sa îmbatrâneasca mai repede. o înteapa de parca ar fi fost acoperite brus c de alcool pur si se teme sa nu le piarda. brusc. Era deja e a.

saptamâni au trecut de când a ingurgitat jeleul regal? N-a sim tit timpul trecând. Se afla într-un viespar.. raspunse el zâmbind. Într-un fel. "Nu" întareste caracterul. domnule? întreba Julie. ni le închide brusc. te pomenesti blocat. . sa te simti un om liber. Reia treptat contact cu realul. Fetele din primul rând îi sorbeau vorbele.Sa nu ai nici dumnezeu si nici stapân. Multe fete erau mai mult sau mai putin îndragosti te de el. Totusi.Dar la fel ca si "da". Unele mergeau pâna acolo încât îi marturiseau problemele lor de adolescente si atunci juca la perfectie rolul de confident. fara a mai aproba totul sau refuza în mod simetric. si suntem obligati sa va ascultam. Îi e frica. Cei care stiu sa spuna "da" sau "nu" cu buna stiinta ajung sa-si conduca nu numai anturajul. Mai sunt deci anarhist pentru o vreme. e usor de spus.Cât de placut e sa ai simturile atât de ascutite! Cât e de placut pentru o fur nica. fara portita de salvare. sunteti stapânul nostru. Profitati. Profesorul de filozofie prefera sa se plimbe prin clasa în timp ce vorbea. prin magia chimiei. se aseza pe marginea unei banci si se adresa unui elev. Daca spui "nu" la toate.Si ce înseamna sa fii anarhist? întreba Francine. "Nu" înseamna libertatea d e a gândi diferit.Ca sa rezumam. LECTIE DE FILOZOFIE Profesorul intra în clasa. În caldura artifici ala a acelui cuib de hârtie cenusie. . va voi aminti o veche zicala populara: "E stupid sa nu fii anarhist la douazeci de ani.. Trecerea la vârsta adulta e ste momentul când ai învatat sa-l alternezi pe "nu" cu "da". Regina îi spune ceva. . A împarti în stânga si în dreapta "da" si "nu" cu usurinta tine mai mult de arta decât de stiinta. Poate ca asta e trecerea la adolescenta: momentul în care învatam sa spunem "nu". Doua criterii trebuie sa motiveze alegerea lui "da " sau "nu": 1) analiza consecintelor viitoare pe termen mediu si lung. profesorul de filozo fie este foarte popular în scoala. pâna atunci.. 67. Pr obabil ca e noapte.ceea ce e si mai important."Nu" are cel putin tot atâta putere ca si "da". ci . care a fost atât de mult timp asexuata. .si pe ei însis i. Se apropie de fata cu o chi cenusii. Profesorul de filozofie se întoa rse: .. Totdeauna destins. Poate ca s-a facut deja dimineata. mai atente la sunetul vocii decât l a cuvintele pe care le pronunta. Co ntinua: . Tema zilei: "revolta". nici macar nu stie daca e noapte sau ziua. . Câte ore. si e si mai stupid daca mai esti dupa treizec i de ani".. ceilalti te primesc bucuros printre ei. deschidea usile. Din când în când se oprea. Scrise aceasta fraza pe tabla. facu o pauza apoi înc epu: . "Nu" îi sperie pe cei care spun "da". o sexuata sensibila. Scrise cuvântul magic pe tabla. glumet. Profesorul de filozofie baga mâinile în buzunarele blugilor si se aseza pe banca lui Zoe. . vine un momen t în care acest "da" care. zile. interveni Zoe. Eu ma si mt un om liber si am intentia sa va învat si pe voi sa fiti la fel. Nu mai e vorba de a te integra în societate cu orice pr et sau de a o respinge în bloc. Stilourile avide sa noteze totul alunecau pe paginile caietelor. 2) intuit ia profunda. Dadea impresia ca stie tot si ca se plimba lene s prin existenta ignorând angoasa. . . Daca raspunzi afirmati v la cererile lor. sa devina brusc. izolat. "Da" permite integrarea perfecta în societate.Se constata repede în existenta noastra ca cel mai usor este sa spui tot deauna "da". "nu" are limitele lui.Am douazeci si noua de ani. Înca o data reusise sa-si captiveze elevii. Unii el evi pronuntau în tacere fraza ca sa-i memoreze mai bine silabele pentru cazul în car e ar fi fost întrebati la oralul de la bac.Nici dumnezeu si nici stapân.Si ce vârsta aveti.

cu Printesa 103 în frunte. la o frunza departata. Trebuie sa plece. Din cauza numa rului imens al lacustelor. Norii mortii îsi iau zborul. Astfel ca pot sa sara pâna la înaltimi egal e cu de douazeci de ori lungimea corpului lor.Profesorul de filozofie nu avu timp sa raspunda. dar aceasta prudenta se dovedeste inutila. SA PARASIM TURNUL STEJARULUI Trebuie sa pleci. În timp ce cu o antena pipaie cu nerabdare capul furnicii. Uneori. Drept pentru care fusesera luate masu ri speciale si fusese instalat un sistem de alarma împotriva incendiilor. Cele douasprezece sunt de acord. Merg asa mult timp pâna când nu mai simt mirosul amar al lacustelor. În acea dupa-amiaza pusera la punct alte melodii. suspendându-se de picioare ca niste trapeziste ca sa ajunga. E cel mai bun mijloc de a-i cal ca pe nervi. Au mâncat totul de pe pamânt si lasa în urma lor un teren ruinat unde se mai înalta înca câtiva copaci goi. grupul coboara de-a lungul unui sicomo r si atinge pamântul. Ajunse în vârful saltului. nu traieste decât jumatate din viata ei. un piroman dadea târcoale scolii. batrânele doici spuneau: Fiecare fiinta ar trebui sa cunoasca o metamorfoza. Acum dispune de doisprezece ani de existenta suplimentari si are intentia sa profite de ei. în nor. emite 15 privind cum se departeaza lacustele. Julie si cei Sapte Pitici se grabira spre spatiul lor de repetitie. excesul de viata ucide via ta. va put ea sa se reproduca. sarind uneori ca sa se pri nda din urma. încântati de aceasta diversiune. 103 îsi începe deci a doua parte din viata. lacustele decoleaza la nesfârsit. Deodata. Luau cuvintele din Enciclopedie. aripile lor se lovesc unele de altele. pe care nu m ai sunt nici frunze. E printesa si stie ca daca întâlneste un mascul. În jurul lor. Edmond Wells. plus doua în curs de elaborare. raspunzând parca unui apel invizibil. Regina viespilor repeta mesajul sub forma de semne antenare. Lacustele au la picioare muschi de o mie de ori mai puternici decât cei ai furnicilor. Prudent. care si ea se uita cum îsi iau zborul. Coboara de-a lungul imensului turn pe care îl formeaza stejarul si cotesc spre o creanga lunga. nici flori. Daca rateaza aceasta etapa. Totusi. Cele douasprezece o întreaba pe noua lor printesa în ce directie s-o ia. Poate ca se aliaza cu desertul ca sa distruga viat . Pânza de lacuste nu e mai departe de zece metri. 68. Atâta miscare produce un vacarm incredibil. Usa se deschise brusc s i directorul intra în tromba în clasa. Unele su nt strivite în masa propriei lor populatii. dupa ce sirena amuti. nici fructe. 103 are acum un sex. Dar e o reflectie de vânator obi snuit tocmai cu luarea vietii celor din jurul lui. La Bel-o-kan. Sol ul e înca plin de lacuste si Printesa 103 considera ca e mai bine sa mearga mai de parte pe sus pe crengi si sa se îndrepte spre sud-est. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 5 semnaleaza celorlalte sa se fofileze discret în sens invers. volumul III 69. dupa semnele foarte clare de scoperite. Spectacolul e impresionant. îsi desfac cât mai larg posibil cele patru aripi si le agita cu o viteza foarte mare ca sa se ridice si mai sus în aer. Apoi îi anunta ca. Deodata se auzi o sirena asurzitoare si elevii acceptara cu bucurie sa p articipe la exercitiul de evacuare. cu ajut orul unei miscari pendulare. cu cealalta îi arata orizontul. nu întelege ce interes are natura sa produca un astf el de specimen cum e lacusta. Acum a veau trei. Merg astfel din ramura în ramura. ENCICLOPEDIE INSTINCT RAZBOINIC: iubeste-ti dusmanii. În sfârsit. Semn e usor de înteles pentru toata lumea. Printesa 103. toa te lacustele se ridica în aer. dupa c are se straduiau sa le doteze cu muzica apta sa le puna în valoare.

arta. Facuse bine ca îi telefonase ca s-o puna în g arda împotriva acestei pretinse enciclopedii care îi pervertea fata. te-ai înhaitat cu o banda de liceeni ca si cum nu s-ar fi întâm plat nimic. Cartea aceea er a un manual subversiv. . Asa ca.Haide.E noua. Fiica ei era în cautarea unui stapân sau a u nui tata. . mama ei punea acolo aproape tot. 10. . Ba noaptea trecuta nici n-ai venit acasa. Fata ei era tot sub cuvertura. .Te distrezi. . trebuie sa stam de vorba. 70. Pe vremuri si ea se gândise sa compuna un astfel de obiect dar. Trebuie sa vorbim sincer. . 103 este de acord. de furnici. nu. se apropie si îi propune sa produca un feromon-memorie zoologica. In acel moment vazu o carte deschisa pe noptiera. volumul III. Mama ei deschise brusc usa do rmitorului. Julie. într-o zi o sa-mi multumesti. dupa care vântul îl împinge spre nord. ADIO CU TRECUTUL Era înainte de seara cea mare. nu te prosti! Scoala-te! Julie se ghemui cu degetele în urechi. intoxicatul începe sa-i duca lipsa. Mama ei ezita.Da-mi înapoi cartea. cu intentia de a stoca acolo lichidul odorant. traiesti de pa rca nu s-ar fi întâmplat nimic. . Ia coaja de ou a unei insecte. Julie ridica un colt al pernei si se uita la mama ei. Julie. Psihoterapeutul daduse vina pe carte. .Julie. Julie. Julie se îndrepta spre dulap. se rasti Julie. Acum trebuie sa se gândeasca la cele trei specificitati ale Degetelor: umo rul. Daca suprimi dr ogul. ratacise oul plin cu informatii. Scoala-te. Julie dormea. e cartea? Mama lui Julie se felicita. nu asa devreme! . Psihoterapeutul avea dreptate. de revizuirea societatii. Printesa 103 întoarce spatele spectacolului dezolant al câmpiei devastate. De la moartea tatalui tau. mai dormi o ora. mama! Nu acum. asa ca îi lua cartea. Îi pare bine ca 10 preia staf eta. . Dar mâna realitatii ridica cuvertura si aparu fata mamei. . mama ei. scoala-te. si asta pentru binele tau. de tehnici de manipulare a maselor.Haide. D easupra ei. . Mama ei se opri în prag. dragostea. animalele si vegetalele se trag înapoi. Mama lua cartea în bucatarie si o rasfoi. Era vorba de revolutie. stiu ca nu mai dormi.Oh. acum aceasta enciclopedie mist erioasa.E inutil sa insisti.Unde. Ai inima? E totusi tatal tau! Julie îsi vâra capul sub perna ca sa nu o mai auda. O ascunse în dulap. Descoperise cheia problemei. curentii brusti de aer dau norului de lacuste forma unei fete care s e strâmba si se alungeste în toate sensurile. spre cetatea natala: Bel-o-kan. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute de profesorul Edmond Wells . spre civilizatie. Avea de gând sa distruga cartea pagina cu pagina pentru ca fiica ei sa înte leaga ca nu-i mai ramânea decât ea. era sigura de asta.Bine. în care va aduna tot ce Printesa 103 îi va încredinta ac um când memoria si capacitatile sale de analiza sunt supradezvoltate. prinsa în tu multul aventurilor.Am ascuns-o. dar pe urma trebuie sa stam de vorba. de strategii de lupta. vorbesc serios.Lasa-ma sa dorm. La început fusese acel profesor de canto.Vreau sa-ti spun doua vorbe. Ba erau chiar si retete care te învatau cum sa faci un cocteil Molotov. mama. . fata în fata. trebuie sa vorbim. . Cele treisprezece furnici pornesc spre sud-vest. pe etajera de sus. Julie se ridica pe coate si se freca la ochi.a animala si vegetala si sa nu lase sa subziste decât viata minerala? Pe unde trec ele se extinde desertul. care îi aude gândurile.

103 explica faptul ca Degetele acorda multa importanta copulatiei lor. apare o femela care manânca sexul mascul ului. cu aripile desfacute? întreaba 9. ca plosnitele de lemn. în general. pleda mama ei. apasând pe cuvinte: . Ahile fugi dupa ea. Nu copuleaza planând. toate va spun ca n-au bani si ca re greta ca societatea lor e construita numai pe importanta banilor. Julie întoarse spatele mamei sale. În loc sa transporte un mare volum de alimente. ele transporta bucati de hâr tie vopsite si aceste hârtii au aceeasi valoare ca alimentele. aveau si ei o sexualitate de acest tip. e mult mai exaltata decât dragostea în doua dimensiuni. în urma cu peste 120 de milioane de ani. 71. de cele mai multe ori le dau balele ca la limacsi Furnicile sunt foarte interesate de aceasta for ma de sexualitate primitiva. Furnicile îsi spun ca. Dragostea în zbor.Da.Cartile pot sa fie periculoase. Când se uita la televizor. destul de satisfacut ca cineva întelesese în sfârsit ca pr efera sa-si faca plimbarea dimineata si în pas alergator. ucideau masculii. La adapostul unei grote. Capitalul ne-a adus sap tezeci de ani de comunism. . Si ce se poate vedea în filmele pornografice? 103 nu a înteles tot dar. Din cuierul de pe culoar îsi lua impermeabilul negru care îi aj unge pâna la glezne. îsi lua geanta de spate. trebuia neaparat sa ajunga la unul din cei Sapte Pitici. . Nu. Celelalte furnici se apropie ca sa beneficieze si ele de relatare. Julie descoperi Enciclopedia si o scoase din dulapul unde era prizoniera . rostogolindu-se ca limacsii. singu rul mijloc de a face sa circule bogatiile era. Trebuie s a actioneze repede daca vor sa salveze Cetatea de amenintarea cumplita a pancart . Dealtfel. Banii sunt un concept abstract unic inventat de Degete.. si din cauza Noului Testament. jaful. Adica Degetele cele mai violente ajungeau într-un loc. Totusi. Ce sunt "filmele pornografice"? întrea ba 16. si-l puse peste camasa de noapte.Da-mi-o înapoi imediat. lipiti de s ol. Îi f ilmeaza pe cei mai buni copulatori ca sa-i dea drept exemplu copulatorilor prost i. Cartea avea nevoie de ea la fel de mult cât avea si Julie de carte. am avut cinci sute de ani de Inchiz itie. Cele douasprezece se apropiara si mai mult ca sa adulmece mai bine aceas ta noua trasatura a obiceiurilor Degetelor. puse cartea în ea si iesi în fuga. 103 spune ca Deg etele copuleaza pe sol.Julie. . violau fetele si le furau toate b unurile. lui 103 îi placea în mod deosebit sa vada ceea ce e le numeau "filme pornografice".Unde merge domnisorica? Îi dadu adresa liceului. Degetele au gasi t acest mecanism ingenios ca sa nu mai schimbe obiecte stingheritoare. întoarce-te imediat! striga mama ei din pragul casei. planând în cele trei dimensiuni. Furnicile si printesa lor n-au timp de pierdut cu flecarelile. Afara se încalzeste din nou.. PE DRUM BANII. înainte de banii. ea înregistreaza dupa dictare infor matiile pretioase despre viata si obiceiurile Degetelor ca sa-si umple feromonul -memorie zoologic. Apoi se împreuneaza uneori mai multi. . Având în vedere ca toata lumea este de acord. Printesa 103 nu se lasa rugata. Din care te tragi si tu. acesti bani pot fi schimbati p e hrana. Degetele sunt foarte înapoiate. Când vorbesti despre bani cu Degetele. 103 vorbeste apoi de reproducerea Degetelor. Tânara opri u n taxi aflat în trecere.Repeta. în acest domeniu. Toate stiu ca stramosii furnicilor. 10 profita de un moment de odihna datorat unui exces de racoare ca sa-i puna întrebari lui 103. dupa cum arata documentarele lor istorice.

"te-ai turtit". Apartenenta la unul dintre aceste grupuri se recunoaste dupa felul în care un interlocutor misca ochii. Atentie însa sa nu-l faceti sa functioneze invers! Sa luam exemplul unui p sihoterapeut care îsi primeste pacientul batându-1 usor pe umar si plângându-se: "Deci. Totusi. Ce i care vorbesc având drept referinta limbajul vizual. Ei arata. Acti unea consta în a aplica un punct de presiune pe o parte a interlocutorului când vrem sa-l stimulam în momentul în care îi transmitem un mesaj important. Datorita acestui organ deosebit. vrând parca sa-si caute mai bine senzatiile în el însusi . Folosesc expresii de genul : "sunt satul pâna-n gât". Vizualii spun cât se poate de natural: "Vezi". Vorbesc cu cuvinte sonore care evoca muzica si zgomotul: "surdina". cei care vorbesc având drept referinta limbajul corporal. De aici. Iar adjectivele lor sunt "melodios". descriu cu culori. ENCICLOPEDIE STRATEGIE DE MANIPULARE A CELORLALTI: Populatia se împarte în trei grupe. Daca îsi îndreapta privirea într-o parte. atunci când i se cere sa-si aminteasca ceva. observa. e vag. Medicul respectiv poate sa practice cea mai buna te . Pamântul este. taie cu ziduri pistele ancestrale ale migratiilor a nimalelor. furnica percepe cu o acuitate uimitoare undele telurice. îsi zise printesa. O astfel de cunoastere permite sa se actioneze asupra tuturor tipurilor de interlocutori folosind cele trei registre lingvistice. functioneaza mai bine. dar acum aproape ca le vizualizeaza ca pe niste radacini lungi. Daca. Daca. îl respectam si. "audibil". înainte de a-si construi cetat ea. asa se pare. înseamna ca e un vizual. "clopotire". în acel moment. cele m ai multe popoare asteptau ca preotii lor sa detecteze un nod magnetic pozitiv înai nte de a construi un templu. unele Degete. la suprafata. "calduros". 72. Auditivii spun cât se poate de natural: "Auzi". "nu mai avem ce vedea". Îsi construiesc cuiburile în zone nefaste magnetic si se mira pe urma ca au migrene. "ai încasat-o". de felul "contez pe tine pentru a duce la bun sfârsit aceasta treaba". traversat de unde vibratoare. Si apoi. Chiar si organul lui Johnston. "cai verzi pe pereti". o forma de memorie senzoriala. sensibil la câmpurile magnetice terestre. cunosteau pe vremuri secretul vinelor magnetice ale Pamântului. nu ti-e mai bine". cauta un "nod magnetic". începe prin a ridica ochi i în sus. în schimb. Le sfatuieste pe cele douasprezece sa mearga mai departe fara sa se abat a de la unul dintre acele canale vibratoare. Ca si furnicile. prietene. Vorbesc prin s enzatii: "te-ai prins". cei care vorbesc având ca refe rinta limbajul auditiv. vor ca Pamântul sa se adap teze lor. "excitat/calm". Îsi const ruiesc autostrazile oriunde. Adjectivele lor sunt "rece". "discordant". atunci e un a uditiv. care. Urmând vinele invizibile ale Pamântului. e tr ansparent". Si asta pentru ca vorbesc numai pri n imagini. Viata e frumoasa. Se gândeste la degete care nu stiu sa discearna câmpurile magnetice. Senzitivii corporali spun cât se poate de natural: "Simti". Pâna în Evul Mediu. Degetele nu mai încearca sa se adapteze Pamântului. "rasunator". Înainte! Printesa 103 e înca ametita de fericirea de a avea un sex. Daca lasa ochii în jos. Folosesc expresii precum "viata în roz". atunci e un senzitiv. Auzise despre asta la televizor. se poate merge mai departe creând puncte de ancorare fizice. Scoarta terestr a este parcursa de vine de energie magnetica pe care 103 abia le percepea când era asexuata. Degetele au început sa creada ca numai cu ratiunea puteau sa înteleaga totul si ca deci nu mai aveau nevoie sa con sulte natura înainte de a întreprinde ceva. Lumea e frumoasa. în Renastere. va fi stimulat la fiecare noua apasare pe acelasi antebrat. precizeaza "e clar. el ne prote jeaza.ei albe. exercita m o apasare pe antebratul sau.

«Salut. S-ar parea ca ai reusit foarte bine în viata! Ah. inteligenti si mai putin inteligenti. dar daca vrei sa te odihnesti sau sa manânci putin. Vazând ca Julie nu zice nimic. . Astepta dintr-o clipa în alta sa soseasca coleg ii ei din grupul rock care o vor gazdui fara probleme. Furnicile se uita cu mirare la greierele care manânca caviar si bea sampanie. cu atât oamenii spun mai m ulte bancuri. Filozoful zari un colt al camasii de noapte roz sub gulerul impermeabilu lui.Ai dreptate. Ea vrea sa ma umileasca. Sunt un star. caci pacientul sau va reveni brusc la toate angoasele lui daca. a ltii fac pe savantii sau. natural. În plus. iar una dintre ele exprima ceea ce toate gândesc: «Ce prost si La Fontaine ala !»" Taximetristul râde singur. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. nu. fata accepta. în ainte de a-l parasi. se dau colegi cu voi. Nu semanati cu profa de mate. amabili si mai putin amabili. Deodata. Vreti putin caviar?-Aaa. Julie schiteaza o strâmbatura descurajanta si îsi z ice ca cu cât criza spirituala a civilizatiei se apropie. Ca sa-i înveti pe altii. . lânga ele se opreste un Rolls Royce a vând înauntru un greier îmbracat într-un costum de gala.Sa-ti mai spun unul? Strada principala din Fontainebleau era blocata de o manifestare a agric ultorilor. parasi masina si o lua la fuga. Edmond Wells.Mie mi-ar fi frica sa fiu profa. raspund furnicile.O sa racesti. Între noi fie vorba. Întelegi? . multumim». Ea îi multumi refuzând totusi. mai putine pamânturi în pârloaga si oprirea importurilor de carne din strainatate:. Problema este ca profesorii au ocazia sa influente ze zilnic cel putin treizeci de fiinte tinere si deci maleabile. Arunca o ba ncnota soferului. Greierele ridica geamul si da ordin soferului sa demareze. Apoi au aruncat chibrituri aprinse. Asta evita adevaratul dialog. . cred ca toti profesor ii sunt îngrijorati la gândul înfruntarii unei clase. Ajunse la liceu si se îndrepta d irect spre sala de muzica. pentru ca ceilalti înca nu sosiser a. îi propuse imediat un banc. trebuie nu numai sa-ti cunosti bin e materia. Dupa ce-ai fugit de-acasa. . locuies c în imobilul de-acolo. Unii sunt ma i cumsecade si altii mai putin cumsecade. repeta gestul. Dupa plecarea limuzinei. Îi propuse o bautura calda la cafenea si. Enorma responsa bilitate! Noi suntem gradinarii societatii de mâine. . când vad cum râd elevi i de profa de germana. Asa ca unii se dau autoritari. Julie voia sa se departeze de acel loc cât mai repede posibil.Sunteti un tip cumsecade. Pusesera mâna pe un camion care transporta porci din Ungaria si turnau ben zina peste custile animalelor. era deosebit de interersanta. sperând ca nu o va remarca nimeni. Probabil ca se plictisea de moarte singur în t axiul lui. . zise Julie. parca ma ia cu fiori. Se simti obl . În cinci minute omul îi povesti toata viata care. Profesorul se uita la era cu o privire sincera si cordiala. caci vorbea fara sa se mai opreasca clientei sale. care cereau subventii mai mari. . ci si sa fii putin psiholog.rapie din lume. Îsi împinse în spate scaunul de plastic si îi dadu un inel cu chei.Sa stii ca profesorii sunt si ei oameni ca toti ceilalti. din coltul pietii. da! Show-biz-ul renteaza nemaipomenit în zilele noastre.Julie! Ce cauti aici? N-ai ore. "Salut fetelor" le zice el lasând în jos geamul.Acum am ore. "Trei furnici se plimbau la Paris pe Champs-Elysees. ai nevoie de un loc linistit. Te poti duce acolo daca vrei. volumul III 73. furnicile se uita una la alta. Etajul trei pe stânga. raspund furnicile. Pe pancartele lor scria: "Sa salvam agr icultura franceza" si "Moarte porcilor de import". PORCI SI FILOZOFI Soferul era un om de viata. ca mine.

103 vazuse ca De getele reuseau sa produca fructe fara seminte: pepeni sau struguri fara sâmburi. Caci insectele sunt cele care le împrastie polenul si l e permit reproducerea. fluviul curge de la nord la sud. Ai gresit adversarul. Ai vederea scurta. . Ce bun e fructul! Exista întrebari pe care Degetele nu si le pun. . chiar daca asta le va obliga sa le scuipe. Liceul nu este un scop si un mijloc. Educatia face fiintele mai p uternice. Strabat carari împresurate de cicoare si ruje. În jur. Mai mult gura vorbi decât capul. ci este si aprovizionata imediat cu compusi pentru fertilizare. Chiar daca nu te simti bine aici. mai solide. Fructele sunt delicioase în speranta ca vor fi mâncate de animalele care le vor digera si vor da afara miezul sau sâmburii tari mai departe printre excremente . Alta strategie a Degetelor: acorda virtuti pozitive trifoiului. 103 nu a înteles niciodata de ce Degetele gaseau garga ritele "simpatice". Printesa 103 sugereaza sa coboare pe fluviu în ambarcatiune. aspectul si parfumul. înoata în jeleul pulpei. . abandonând cadavre de paduchi-de-f runze pe jumatate ciopârtite. a evolua înseamna a-si ameliora si mai mult savoarea. Îs i vâra capul în carnea ei moale. Acel vul can de zahar în eruptie bogat colorat în violet. Coboara în tromba o panta abrupta plina de ferig i. Sunt niste fiare salbatice care devoreaza septelul de paduch i-de-frunze. ci sa te folosesti de el.igata sa-i dea ceva în schimb. ca 10. stim. papura zvelta ascunde broaste râioase ale caror oracaituri sinistre rasuna în aer. Trec printr-o jungla de papadie. Furnicile iau o pauza de masa. Pentru ele. Marturisirea nu paru sa-l surprinda în mod deosebit pe profesorul de filo zofie. În curând zaresc în departare o linie argintie: fluviul. Turme de gargarite fug la aparitia lor. Printesa 103 ridica a ntenele si repereaza pozitia.. Îsi zise ca data viitoare când va avea ocazia sa vorbeasca cu Degetele. E alergica la polenul de ruja. Jos zaresc o smochina care s-a spart dupa ce a cazut din copac. Daca va întâlni acest Deget. Se afla la nord-est de Bel-o-kan. îsi scuipa în fata sâmburii. îi va spune ca florile sunt frumoase si mirositoa re ca sa atraga insectele.Eu am pus focul de la pubele. Ai noroc ca frecventezi acest liceu.. Degetele erau pe cale de a face sterile specii întregi. cele mai putin tentante fiind sortite sa dispara. roz si alb atrage deja muste isterice. un Deget care sa-si d ea osteneala într-o zi sa faca un feromon zoologic despre stiinta mirmeceeana. DIRECTIA: FLUVIUL ARGINTIU Cele treisprezece furnici folosesc o ramurica ca sa treaca o râpa abrupta. verde. Ajung pe o plaja de nisip negru. mai constiente. Toate fructele se concureaza pentru a fi mâncate si deci sa se raspândeasca în lume. Printesa 103 îsi zice ca ar trebui sa existe. La televiziune totusi. Exploratoarele înainteaza pe plaja. Ce greseala enorma faci vrând sa distrugi ceva pe care nu stii sa-l folosesti! 74. Nu trebuie sa-i suporti povara. el te îmbogateste spiritual. des i orice furnica stie foarte bine ca trifoiul e o planta a carei seva este toxica . acea smochina proaspata pe care o devorau nu va avea dificul tati în a se face mâncata si digerata. 16 s tranuta. le va sfatui sa lase fructelor sâmburii. Cele treisprezece se scalda în sucul ei dulce. Din fericire. Ar putea afla astfel de ce fructele au gust bun si de ce florile sunt frumoase. În orice caz. Dupa ce-si umplu pâna la refuz gusa sociala si stomacala cu fructoza. O informatie. De exemplu: de ce fructele au gust bun? De ce florile sunt frumoase? Noi. Acest s istem scolar a fost totusi conceput ca sa va ajute. Subtila strategie vegetala: nu numai ca samânta copacului fructifer e raspândita a stfel. furnicile.Mmm. furn icile pornesc din nou la drum. Cele douaspre zece exploratoare nu stiu ce este aceea o "ambarca-tiune" si îsi zic ca trebuie sa fie vorba tot de o inventie a Degetelor. Doar din lene de a scuipa sau de a digera sâmburii.

Chinezii stiau deja foar te bine sa se foloseasca de praful de pusca. rezer vele lor sunt formate din gargaritele care n-au fugit destul de repede si din gând aci de apa care au refuzat sa coopereze. amânarea nu era prea mare. Print esa 103 le semnaleaza ca trebuie sa captureze gândaci de apa. Admira atât de mult luna încât a dorit sa fie primul om care s a puna piciorul acolo. Cei mai mari poeti. E mai bine sa coboare mai jos în cautarea unui loc unde fluviul se îngust eaza. înainte de a da ultima lovitura eliberatoare. Sub frunza principala. cu mult înainte de Jules Verne. el însusi poet si scriitor. nu vor putea sa navigheze noaptea. cei mai mari cântareti nu mai aveau alta sursa de inspiratie decât ac easta planeta de pe cer. Ea recomanda îmbarcarea a doua zi dimineata. Când gândacii se apropie. cu petiol lung. Frunzele lui. Aceste coleoptere ac vatice vor servi drept propulsoare. Cu mult înainte de Neil Armstrong. au o forma ovala. Dar probabil ca cercetarile prelimi nare fusesera mult prea sumare caci. Furnicile urca pe un mic nufar alb si roz rezemat moale de mal. acesti chinezi fabr icasera astfel prima racheta interplanetara. ENCICLOPEDIE CALATORIE SPRE LUNA: Exista momente când visele cele mai nebunesti par re alizabile cu conditia sa îndraznesti. Plutesc pe apa din noaptea timpurilor. Se refugiaza deci sub o stânca si manânca gargaritele ca sa-si recapete fort ele. ea a traversat fluviul pe frunze de nu-ma-uita. 75. Nufarul se prelungeste printr-un rizom lung care i ntra în apa ca o frânghie. In cea mai mare parte. acestea s-au comportat exact ca niste focuri de artificii. dar acolo unde se afla acum nu exista nu-ma-uita. frunzele moarte care plutesc pe apa se rotesc foa rte repede. adica au facut explozie. cei mai m ari scriitori. Ei sperau ca puterea exploziei sa-l proiecteze pe suveran pâna pe luna. 103 provoaca un contact an tenar si gaseste feromoni ca sa-i convinga sa le ajute în croaziera pe fluviu. În China. Printesa 103 se apleaca sub apa ca sa-l taie. Au plasat deci niste petarde volumi noase sub o cabanuta în centrul careia trona împaratul Song. a vrut sa aiba sufletul împacat. Împreuna cu vehiculul sau. Te poti gândi la un insubmersibil mai bun? Cu un nufar. Suprafata superioara formeaza un fel de platforma verde si rotunda. în secolul al XIII-lea. Unul dintre împaratii din dinastia Song. în plus. Acest apendice foarte solid are o grosime de peste cinci centimetri si coboara în apa pâna la un metru ca sa fixeze planta de pamânt. Cerceteaza împrejurimile cu ochii s i cu antenele în cautarea unei frunze insubmersibile. Pe vremuri. sa produs o miscare culturala vizând admirarea lunii. Le-a cerut savantilor sai sa fabrice o racheta. Viata fiind o succesiune de zile si de nopti. ceea ce faciliteaza scurgerea apei. întrerupându-si din când în când lucrul ca sa respire . fru nze tinere cufundate înca în apa se înfasurate în forma de cornet.Printesa 103 le arata ca o frunza poate sa fie folosita ca suport pentru a înainta pe apa. neteda si p arca data cu lac. Celelalte o ajuta dar. semn ca exista vârtejuri. sub domnia împaratilor din dinastia Song. vom traversa fara sa ne înecam. Petioalele sunt suple si prevazute cu un numar de tubulete pline de aer care asigura o si mai buna pl utire. împaratul Song a fost pulverizat printre aceste e norme jerbe colorate si incandescente care ar fi trebuit sa-l propulseze pâna la a . Se pregateste o mare calatorie. Belokanienele încep sa amenajeze ambarcatiunea si o umplu cu alimente care le vor ajuta sa suporte vicisitudinile croazierei. cu noua ei vedere sexuata. ca malul din fata este foarte departat si ca. O inspectie dezvaluie o ancora care o imobilizeaza. Printesa 103 constata. Nici o ambarcatiune n-ar putea sa traverseze pe-acolo. Furnicile urca pe planta dar aceasta nu se misca. Printesa 103 afirma ca nu foloseste la nimic sa plece acum. Furnicile îi ademenesc cu ceva prada moarta ca pturata la suprafata fluviului. Apoi evidenta se impune: nuf erii. imediat ce fitilele reactoarelor au fost ap rinse.

noaptea ca niste valori cont rare spiritului furnicarului. În jurul ei. Fiecare dispune de un spirit propriu. Pe vremuri. se oglindeste în romburi mici în fluviu. volumul III 76. Edmond Wells. a colo sus. noaptea e frumoasa. vor fi si ele constrânse sa încalce acest tabu? Printesa îsi îndoaie antenele si adoarme iar. cele douasprezece exploratoare motaie mai departe. Se ridica. Focul. Trece un nor rosu. Dar. furnicile controlau focul si se dedau unor razboaie cumplite care uneori dist rugeau paduri întregi. Caverna este luminata de un flash care. de când are un sex. Degetele si-au bazat tehnologia pe stapânirea focului. Poate ca asta e motivul pentru care insectele n-au dezvolt at niciodata tehnologia metalului si nici a explozibililor. Toate insectele stiu ca pe vremuri. Chiar si frigul are farmec ul sau. Masacre cu foc. 103 percepe electricitate magnetica în aer. Ploaia. Creierul stâng este harazit logicei. pri . fiecare emisfera va avea o analiza difer ita. Cerul e negru si luna. Existenta lui est totusi atât de efemera încât printesa deja nu o mai vede. Printesa priveste ploaia. Dupa tunet se asterne o tacere si mai apasatoare. Fenomenul este mai putin periculos decât lacustele. Focul. caci somnul îi "stingea " complet corpul cu sânge rece. Aceasta sfera mortala este urmata de o multitudine de altele la fel. le transforma pe cele douasprezece exploratoare în albinoase. dar 103 prefera sa se dea totusi trei pasi înapoi. De data asta e mai aproape. Pentru aceeasi informatie. A treia bubuitura. Un zgomot si o lumina au trezit-o pe 103. Apoi cade o bomba. A vazut unde a du s asta: roci topite. S-ar parea ca numai noaptea emisfera dreapta. o secunda. Ai o usoara tendinta spre insomnie. ENCICLOPEDIE NOOSFERA: Fiintele omenesti au creiere independente: emisfera dreapta si emisfera stânga.strul noptilor. este creierul cifrelor. Se trezeste la cel mai mic semnal. în timpul somnului e dominata de o stare de semi-toropeala. ca sa evolueze. Cu organele lui Johnston. în urma cu câteva zeci de milioane de an i. într-o zi. frigul. toate insectele au convenit sa proscrie acest element mortal. O sfera enorma de apa care face explozie pe pamânt si o stropeste. O furtuna. Un copac negru de pe pamânt a fost lovit de copacul alb din cer. Furtuna seamana cu u n copac înalt cu multe crengi care creste din cer ca sa mângâie pamântul. Focul e tabu la insecte. leganata de ploaia care cade p e pamânt. Pâna atunci considerase singuratatea. Printesa stie ca. Un copac mare de lumina creste din nou între nori si mo are atingând pamântul. descoperita pe jumatate . De aceea. mai ales. tot ce se petrecea noaptea. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Or. consilier inconstient. Oare. Furnica priveste focul care mistuie treptat copacul. Cerul e si mai întunecat . putând sa duca la concluzii complet contrare. E unul dintre inconvenientele de a fi dotat cu simturi mai subtile. nu exista. 103 vede o linie de lumina brazdând cerul. alimente carbonizate si. Ia imedia t foc. razboaie cu foc. Iese în pragul cavernei ca sa vada ce se petrece afara. Broastele nu mai Oracaie. E frig dar ieri a mâncat destul de mult ca sa dispuna de rezervele de ener gie necesare pentru a se mentine treaza. Viseaza flacari. 77. e creier ul formelor. INSOMNIE E noapte si totusi furnica nu doarme. Creierul drept este harazit intuitiei.

iar Ji-woong. Fetele de la clubul de aikido scandau: Cine sunt noii vizionari? Cine sunt noii inventatori? Aclamatii. Concertul trebuia sa se termine la unsprezece si jumatate. Apoi urma raspunsul: . Ansamblul ar forma un mare Spirit imanent. Publicul îi pândea gura.n intermediul viselor. Nervul se grabi sa faca sa circule mesajul. si-ar strecura pe furis parerea sotu lui materialist. un pictor. Noosfera ar fi un nor mare care înconjoara planeta ca si atmosfera sau ionos fera.. . îsi da acordul emisferei stângi. sa faceti revolutia. aceea de a putea sa se branseze la ceea ce ei au numit "noosf era". Ji-woong îi facu semn sa reia "Revolutia furnicilor". limba se agita si cuvintele fura pronuntate: .Sunteti gata sa schimbati lumea aici si acum? Sala raspunse si mai tare: . deschizând porti. un inventator sau un ro mancier n-ar fi decât niste receptori radio capabili. Nervul era pregatit sa transmita foarte repede semnalul. intuitiva. cu creierul lor drept. deja încalziti.Sunteti gata. în realitate . dar senzatiil e erau prea puternice. functionau mai repede. inventatorul cuvântului "b iosfera" si â filozofului Teilhard de Chardin. cu ochii în sus. maxilarul fu r ugat sa se deschida. Mesajul perceput era transmis de nervii au ditivi pâna la creiere care descompuneau sensul si greutatea fiecarei silabe. lovea cu betisoare le în toate tobele. Nu mai erau opt. Julie se simtea bine în acea mare de oameni. Julie avea energie cu carul si mai avea înca nevoie de acel contact colectiv fabulos. Edmond Wells. "Pare prea usor. Dupa parerea savantului rus Vladimir Vernadski. sa nu mergem mai departe. grilaje. David îsi lega partile de solo de cele ale lui Leopold.. Simtea aceeasi angoasa ca si Hanibal la portile Rom ei. Conform acestei ipoteze. un muzician. În capul ei se declansau câteva meca nisme. Toti se uitau la ea..Daaaaa! Nervii. Noi suntem noii vizionari! Noi suntem noii inventatori! Privirea fetei îsi schimba usor culoarea. Spiritul uman globa l într-un fel. Acest nor sferic imaterial ar fi format din inconstientele umane emise de creierele drepte. Julie ezita. Iar când creierul nostru stâng asculta cu atentie creierul drept. Astfel credem ca ne imaginam sau ca inventam lucruri pe care. sa ia din inconstientul colectiv apoi sa lase emisferele dreapta si stânga sa comunice destul de liber ca sa reuseasca sa puna în practica aceste concepte care se gasesc în noosfera. Acea revolut ie despre care vorbea Enciclopedia parea foarte aproape. dupa m odelul unei perechi în care sotia. volumul III 78. CONCERT Caldura. iar Julie ar fi dorit ca acest moment p retios sa dureze vesnic.. aici si acum? Toata lumea se linisti brusc. Ar . Zoe dansa din buric.Daaaaa! Trei batai de inima.. acest creier feminin intuitiv ar ma i avea o calitate. creierul nostru drept le ia pur si simplu de acolo. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. informatia trece si duce la o idee apta sa s e concretizeze în fapte." Cei Sapte Pitici asteptau de la ea o fraza sau macar un gest. O fraza de pronuntat. vane. ci unul singur. Francine îsi agita parul blond. Avea ezitarea cuceritorilor care nu îndr azneau sa-si asume victoria. Un nerv primi un mesaj de transmis gurii. realizator constient. Avea impresia ca zboara si refuza sa aterizeze.

Viata îsi relua cursul. Data viitoare vreau un concert traznet! 79. . Sa le multumim înca o data lui Al ba ca Zapada si celor Sapte Pitici. Sala aplauda fara entuzia sm. PRESA TRÂMBITA DE FONTAINEBLEAU (Rubrica culturala) CENTRUL CULTURAL UN CONCERT INAUGURAL DISTRACTIV Tânarul grup de rock francez Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici a facut o prezentare foarte simpatica ieri seara în noua sala de muzica a centrului cultural din Fontainebleau.. . la un decor. Fara complexe. Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici anunta totusi aparitia apropiata a unui album cu titlul evocator: "Treziti-va!" Poate ca în curând va intr a în concurenta cu noul succes al cântaretei Alexandrine. Fusese doar un simplu concert. ENCICLOPEDIE CENZURA: Pe vremuri. . Sa-i aplaudam.Buna seara si multumesc. Nu trebuie sa va mult umiti cu mica victorie din seara asta. Directorul opri sunetul.Iata cecul pentru concertul vostru din seara asta si ca sa va ajute sa va pregatiti viitorul spectacol. un concert reusit..Dar.Concertul a luat sfârsit. Dar. . Vreau sa mai veniti. Asistenta era foarte animata. . Trebuie sa va ocupati mai mult de costume.Ati fost cu adevarat formidabili! . murmura Julie' În cabina unde se demachiau.Serios? Directorul scoase un carnet de cecuri. Pe buna dreptate putem regreta ritmurile modeste si insipiditatea cuvint elor. fusese înfiintata o institutie politieneasca: cenzura de stat. premiata deja în toate topurile. M a asteptam la ceva modest iar voi ati creat un happening. Nu trebuie sa exageram. pentru ca unele idei considerate subversive de catr e puterea de atunci sa nu ajunga la marele public. Directorul intra în culise. Marcel Vaugirard 80. Julie face sa se uite aceste mici im perfectiuni datorate tineretii. simtira cu totii un val de amaraciune. cu oameni care aplaudau dar care apoi pleaca. Juli e Pinson. o lua pe Julie în brate si o saruta pe amândoi obr ajii. . Ceilalti directori de centre culturale au sa crape de gelozie. cu formula ei de glamour rock. si destul de repede. N-am mai vazut niciodata pâna acum un pub lic atât de entuziasmat. Unii pretind chiar ca s-ar putea dovedi o rivala pentru celebra cântareata Alexandrine. Tânara cântareata a grupului. te iubesc". care avea sarcina sa interzica pur si simplu pro pagarea operelor prea "subversive".. sa puneti afise. niste ochi cenusii care ar corupe si un sfânt si o voce foarte jazzy. are toate calitatile ca sa reuseasca în show-business: un corp de zeita. sigu r. Urca pe scena si zise: ..În sfârsit se petrece ceva interesant si în acest mic oras de provincie. poate sa va gânditi la fumigene. a st iut deja sa cucereasca un public larg care depaseste cu mult centrele culturale provinciale. se despart si se întorc acasa ca sa se culce. Clipa de gratie trecuse.. Totul era parca suspendat în timp. "Iubirea mea.fi fost de ajuns sa spuna: "Haide". Alexandrine. se gândi putin si scrise: cinci mii de franci. Farmecul fusese rupt. reduse lumina pe scena si aprinse lumina în sala. cu entuziasmul ei comunicativ.

Soarele stacojiu le scalda pe be lokaniene cu o ploaie de reflexe rubinii. Nim . sa vada sau sa asculte totul. care ridica capul si scuipa jeturi apte sa alunge sapunul din tubul lor pulmonar. Furnicile se distreaza urcând si coborând pe aceste pânze mari de culoare roz. pr oducatorii de discuri împiedica aparitia unor noi curente muzicale. Sub efectul acestei licori. prin miile de carti care apar pe luna. solida si plata. Deseneaza motive complicate pe arip ile fluturilor si mai simple pe carapacea gândacilor de apa. mai blând. Se raspândeste tenta cenusie. Astfel se ajunge la paradoxuri. Rizomul contine o substanta anafrodisiaca care actioneaza ca un calmant. COBORÂREA PE FLUVIU Fluviul argintiu aluneca spre sud. cu atât diversitatea de creatie e mai mic a. Narcisele seamana cu niste stelute galbene si parfu mate. ziare. Sub avalansa neîntrerupta de informatii neînsemnate. Din punctul cel mai de sus al florii acvatice. Bobitele de roua scânteiaza pe plantele acvatice care se deplaseaza în deriva. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. se bucura de peisaju l imens din jurul lor. Difuzând cu tona tot felul de muzici similare. Frunza de nufar formeaza o pluta mare de c uloare verde. care paralizeaza creierul. La trecerea navei. Nava exploratoarelor s-a avântat dimine ata devreme pe valurile neospitaliere si despica cu o viteza destul de mare acea panglica stralucitoare.Azi. Nu poate sa zâmbeasca dar se simte bine. Tot asa. Printesa 103 gusta rizomul nufarului si e mirata ca imediat are un sentiment puternic de pace. Ea e f ormata din patru sepale verzi si din numeroase petale inserate în spirala. Partea de sus a nufarului atinge usor frunzele unei flori de cucuta care degajeaza miros de telina si supureaza un suc galbui care se închide la culoare în contact cu aerul. Micul nufar este într-adevar o nava perfecta care protejeaza de apa rece c a gheata. Carapacea lor verde are margini portocalii. cicutina. furnicile zaresc obstacolele din departare. Nu atrage atentia nimanui. Aceasta dezordine pe apa îi irita pe gândaci. Fluviul dimineata e ceva foarte frumos. Se cheltuieste o energie imensa pentru ca t otul sa ramâna imobil. Mereu avida de senzatii tari. salciile plângatoare îsi apleaca frunzele lor lungi si mo i. gândaci i de apa înoata cu miscari gratioase. cenzura si-a schimbat fata. Fruntea gândacului de apa este împodobita cu un simbol galben în forma de V. cocotate pe cele mai înalte petale rosii al nufarului. niste nici nuci înconjurate de un caliciu împod obit cu spini mari laterali. Castanii de apa îsi ofera fructele. Pulpele lungi si paroase ale gândacilor de apa se îndoaie si se desfac ca sa propulseze ambarcatiunea mirmeceeana. Toate astea fac parte din vechea logica: nu trebuie sa apara nimic "original" ca re sa poata pune în discutie sistemul. a caror marime se diminueaza pâna când se transforma în stamine în centrul florii. Printesa 103 si cele douasprezece explora toare. suporturi mediatice. Îsi lasa în apa capsulele care. Acum nu mai actioneaza lipsa. În partea din spate. Cu cât sunt mai multe canale de televiziun e. de radio. caci este normal sa vezi un nufar alunecând p e apa. si nici criticii care ar trebui sa filtreze aceasta masa nu mai au timp sa citeasca. ci abunde nta. la nivelul suprafetei irizate. Multimea unor insipiditati similare blocheaza creatia originala. elibereaza saponina. Naturii îi place uneori sa introduca o nota decorativa. Pe stânga. Multe exploratoare au platit cu viat a pentru ca aceasta informatie sa ajunga în memoria colectiva a semenelor lor. Furnicile îsi inspecteaza vasul. Furnicile stiu ca acel suc e dulce dar contine un alcaloid put ernic. editorii împiedica aparitia unor noi curente lit erare. nimeni nu mai stie de unde sa ia informatiile interesante. mai senin. o stânca are suprafata acoperita cu sapunarita care împrastie arome delicate. cazând. Edmond Wells. volumul III 81. totul pare mai pasnic. Floarea nufarului este destul de complexa. substanta care face spuma si bule.

În timp ce soarele devine din rosu portocaliu. Asezata în mijlocul galben al navei-nufar. Vede. Asta nu o va împiedica totusi pe doamna libelula sa gaseasca alt mascul care si el o va goli la rândul lui. sa goleasca femela de sperma rivalilor. ceapa sau morcovul. E o plosnita de apa. Celalalt o observa printr-un geam. Atunci libelula îsi desface masca brusc cu b arbia-brat articulata. Printesa 103 spera sa le arate Degetelor tehnologiile din Belo-kan. Nu stiu cum au adus furnicile. se grabesc. Aceasta pleaca ca o catapulta. cu capul în jos si sifonul respirator în sus. Stie cum au facut furnicile sa dispara dinozaurii d e pe Pamânt invadându-i prin intestine.. cum se respecta fruct ele. 103 capatase obiceiul de a mânca de trei ori pe zi la or a fixa. va putea du pa aceea sa produca oua provenite de la primul. cum se prelucreaza laptisorul paduchilor de frunze... masculii libelula stiu asta si. cunoaste toate vechile mitologii transmise din totde auna de la o antena la alta. Deodata se iveste un cap. prea g rase. vechi si demne. Când era la Degete. din tinuturile Soarelui-rasare. furnici le s-au razboit cu termitele timp de zeci de milioane de ani. dar raza lor vizuala este prea îngusta. E o larva de libelula al carui cap iese la sup rafata apei ca sa hapaie o efemerida. Nu vor percepe aceleasi culori ca ea. un animal care înoata invers. A picat bine. Toate tarile de pe planeta sunt la o zi de mers cu masinile lor zbu ratoare! Într-o zi. E ora dejunului. Femela libelula este evident atrasa de masculul care îi ofera cea mai mare suprafata pentru dansul copulator si ouatul care va urma. Si nici: "Plec departe într-un ti nut strain". Degetele nu o cunosc. Fiecare mas cul supravegheaza si apara împotriva celorlalti masculi partea sa de teritoriu. Din documentarele televizate. deci finit. ea înmagazineaza sub coate bule de aer care sunt treptat aspirate de s tigmate. tuturor pajistilor. prea puternice ca sa vada acele narcise galbene. 103 se gândeste la marea istorie a furnicilor. Ca sa respire.. Totusi. Larva li belula este dotata cu o prima masca-fata legata la o articulatie lunga care îi fol oseste drept barbie. Ambarcatiunea-floare aluneca si evita în ultimul moment stâncile-recife. Se înfrunta între ei ca sa-si mareasca posesiunile. pasari. privirea Printesei 103 strapunge apa. Înainteaza târându-se cu picioarele din s pate si pare ca galopeaza de cealalta parte a oglinzii suprafetei fluviului. fie ca un mas cul a reusit sau nu prin eforturile lui sa atraga o femela. Se apropie de prada care nu fuge deoarece crede ca dispune de destula distanta ca sa poata fugi. Degetele v ad doar dupa un unghi de 90 de grade. bineînteles. Tinerele furnici le urmaresc cu admir atie. al doilea sau al treilea partene r. Fu cuprinsa de o mare mândrie pentru specia ei la vederea acelui fluviu ma iestuos. se aud o multime de cânturi. Cu noile sale simtiri de sexuata. a aflat ca Degete au descoperit ca Pamântul e rotund. De altfel. Stie cum. O femela poate sa pastreze timp de câteva zile sperma proaspata a masculu lui în abdomen. prinde prada apoi o aduce la restul capului care îsi înfige în ea maxilarele. se dedau dansului lor nuptial. Ono are spermei ultimului mascul. si nu-si pot fixa atentia decât pe 15 grade. Marile insecte. gelosi. Sunt prea mari.eni sa nu se atinga de cucuta! Deasupra lor se rotesc libelulele. a sa cum le vede ea. Asta e istoria lor. Degetele vad foarte departe cu claritate. claca furnicile vad dupa un unghi de 180 de grade. Daca se acupleaza de mai multe ori cu amanti diferiti. cum sa te faci înteles de animale si atâtea si atâtea lucruri despre care Degetel e nu stiu nimic. Din fericire. Dispun de hartile tuturor padurilor. dar si broaste si broscoi. spre alte tinuturi seminte de flori si de legum e care nu se aflau acolo înainte: mazarea. acele salcii plângatoare. îsi zise ea. Greieri. sub suprafata fluviului. Furnicile se apleaca ca sa strânga larvele de tântari suspendate la nivelul suprafetei fluviului. Nu pot sa-si mai spuna: "merg spre necunoscut". pentru dominarea Pamântului. înainte de a se acupla. Printesa 103 întelege ce s-a întâmplat. tu . rivalitatea nu s-a t erminat. pe spate. Într-adevar. vedere pe care Degetele nu o vor avea niciodata.

ATACUL PATINATORILOR ACVATICI În timp ce vasul-nufar rosu luneca usor pe apa. Foc. Toate furnicile sunt în apa. 82. Datorita lor. se îndreapta spre complexitatea absoluta. Ofranda muzicala. Patineaza pe suprafata apei. lui si simplu. si. A fost oprit în plin elan de probleme de san atate (în acea perioada era aproape orb). do. folosindu-se de ea ca de o pânza solida. pot sa circule linistiti pe apa fara teama ca se vor duce la fund. cadavre de tântari sau larve de plosnite. Paienjenii de apa cauta dafnii. pluti nd si agitându-si inutil picioarele. Totusi câtiva reusesc sa se apropie de nava si. Fuga în schimb poate sa prezinte mai multe teme diferite. Atunci. În solfegiul german. la. Spri jinindu-se cu tot torsul. si H. Ca multe dintre ele. Deodata percep vibratia ambarcatiunii furnicilor. . ca sa vada cum reactioneaza cu ea însasi pe toate planurile. Patinatorii supravietuitori se deplaseaza în zig-zag printre jeturile de a cid formic. Trebuie subliniat ca Bach a semnat-o folosind drept tema muzicala cele p atru litere ale numelui sau. Bach = si bemol. se prabusesc si pornesc în deriva acolo unde pântecele lor hidrofug îi mentine la sup rafata. porneste în do minor dar. Sunt paienjenii de apa. Au capul mai lung decât corpul si cei doi ochi sferici. Cu ajutorul acestui sistem de "salt" de la o tonalitate. lui do. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Bach a patruns astfel chiar în interiorul muzicii sale si conta pe ea ca s a se ridice si el ca un rege nemuritor spre Infinit. se termina în r e minor. întelegând pericolul. Fata inferioara a pân tecelui este acoperita cu peri argintii. Furnicile. catifelati si hidrofugi. îi fac sa semene cu niste masti africane alungite. Unele încearca sa imite paienjenii m ergând pe unde. constituie una dintre cele ma i frumoase arhitecturi de fuga. de Johan Sebastian Bach. atinsi. Ofranda muzical a s-ar putea repetai la infinit. C. la sfârsit. Aceasta fuga este deci neterminata. "La fel e si gloria regelui care se ridica continuu în acelasi timp ca modulatia ". situati ca doua pe rle în parti. volumul III 83. B corespunde notei si bemol. exact înainte de a muri. c a pe vremuri vikingii lancile si scuturile. Multi paienjeni sunt doborâti de la primele rafale. A. Canonul "tort ureaza" aceeasi tema în toate sensurile. Un fel de summum al acestei opere consacrate fugii este bucata Arta fugi i în care. printr-o "scamatorie" demna de cel mai bun prestidigitator.turor le e foame. insecte acvatice care seaman a cu tântarii de apa dulce. se grupea za într-o legiune acvatica si ataca. Edmond Wells. In cele din urma se pomenesc deci cu barbia si pântecele în contact cu apa rece. Abdomenele mirmeceene îsi trag salvele. Johann Sebastian Bach a vrut sa explice muritori lor de rând tehnica progresiei muzicale care. pâna când se va fi metamorfozat în toate notele gamei . în mod ciudat. Numerosi paienjeni de apa. ENCICLOPEDIE ARTA FUGII: "Fuga" este o evolutie în comparatie cu canonul. Fuga e mai mult o progresare decât o repetare. furnicile zaresc un grup d e insecte care merg pe apa. Si asta fara ca urechea celui mai atent auditoriu sa descopere clipa în c are a avut loc metamorfoza. lui la. îsi asigura o stabilitate excelenta pe fluviu care react ioneaza ca o membrana întinsa. doar sprijinindu-se de ea cu picioarele lor lungi. explica Bach. inund a frunza de nufar. pornind de la simplitatea totala. îsi aliniaza abdomenul pe flancurile navei. dar acest exercitiu cere o gestionare perfecta a repartizarii greu tatii pe fiecare picior iar furnicile au totdeauna unul care se duce la fund.

Atâta timp cât apa nu le trece de barbie. i -a agravat defectul. Nu-ti pastrezi avansul distrugând concurentii. în mintea ei. E în pielea ei. reusesc sa urce din nou pe nava lor. Comunicatiile Absolute. Dupa câte va încercari. el a decis sa se lase purtat de curent. Dar nu e momentul potrivit pentru astfel de reflectii. zgâltâit. peste câtiva ani. un patinator pe care îl numeste Fondator. Or 103 este aproape constant debransata de mintea colectiva. fie. la urma urmelor. îsi vor constru i cetatea lor lacustra si vor deveni stapânii fluviilor. 1 5 nu întelege de ce-ar trebui sa fie crutat. În mod normal. 15 se apropie. Ce descoperise acel patinator? Încetând de a-ti mai fi teama de curent. Dezvoltarea si mai mult a simturilor. pornind de la care se arcuiesc ca sa urce pe vasul nufar. Poate ca ar trebui sa-l cautam pe faimosul Fondator ca sa-l ucidem. fiecare sp ecie cu sansa ei. risti poate sa primesti o multime de lovituri dar. Sunt recuperate si celelalte furnici si sunt capturati câtiva paienjeni ag resori. în curând se va gândi numai la ea. Printesa 103 rema rca faptul ca petalele-pânze ale vasului-nufar suiera.. Cele treisprezece se agita în toate sensurile si se stropesc reciproc. 103 este constienta de asta. Acolo. Cunoasterea acestui lucru da un nou curaj printesei. o furnica se branseaza în permanenta la mintea c olectiva si nu se debranseaza decât foarte rar pentru rezolvarea unor probleme "pe rsonale". Va deveni egocentri ca ca Degetele. adau ga ea. erau luati de curent. furnicile nu risca sa se înece. Înainte de-i mânca. fu lu at. ci mergând mai repe de decât ei. încetând de a te mai agata de o securitate imaginara si lasân du-te dus înainte. erau n evoiti sa se agate de papura caci. altfel.. dar îsi spune ca. Spune ca trebuie eliberat ca sa se întoarca la poporul lui recent socializat. a plecat si. scufundat. Chiar si înainte avea te ndinta sa fie egoista. în timp ce patinatorii continua sa le îmbrânceasca si sa le calce pe cap ca sa le faca sa se duca la fund. pâna la urma. datorita sexului. Un paianjen de apa p ovesteste ca din cauza unui individ. 5 simte foarte bine ca în timpul CA-urilor. e un paianjen de apa si are un gust b un. Patinatorii de la capatul de jos al fluviului. o singura fiinta este de ajuns ca sa modifi ce comportamentul unei întregi specii. ranit. au considerat ca un paianjen de apa capabil de atâta curaj era un exemplu. furnicile sfârsesc prin a se agata una de alta într-o platfor ma plutitoare. printe sa refuza sa lase sa fie vizitate zone întregi din creierul ei. pai enjenii de apa nu puteau patina decât pe distante mici apoi. Tot agitându-se. Fondatorul îsi zi sese ca-si vor consacra cea mai mare parte a energiei luptând împotriva curentului d esi nimeni nu stia unde ducea acel curent. Vrea sa manânce paianjenul de apa dar Printesa 103 o oprest e. Daca paienjenii de apa încep sa lupte în gr up si daca mirmeceenele nu-i opresc chiar de acum. vazându-l cum trece. foarte repede. Trebuie sa se organizeze repede. dupa cum prezisesera semenii lui. Celelalte furnici sunt de acord. Daca continua asa. stie totusi ca este o noua dovada a degenerescentei sale datorata lungului contact avut cu Degetele. iau viteza . Fie e vânt. În loc sa-si petreaca viata ca sa se pr otejeze dupa papura. ît i poti ameliora propriile conditii de existenta precum si pe cele ale întregii tal e comunitati. îsi zise Printesa 103. Fondatorul traia într-un loc unde curentul era foarte puternic. 103 îi întreaba pe prizonieri de ce ataca în hoarda desi speci a lor este cunoscuta ca fiind formata din animale solitare. Nu mai joaca jocul colectivitatii. Printesa 103 stie ca în capul ei exista o problema. Dar a supravietuit. Astfel. în sch imb pot sa fie înghitite de orice animalut. Se straduiesc sa se agate de marginea nufarului. Printesa se adaposteste în spatele noilor sale simturi de sexuata ca sa-si justifice compasiunea. L-au facut seful lor si au luat hotarârea sa traiasca în colectivitate. în închisoarea propriului cap si nu mai face nici un efort ca sa gând easca în grup. Fon datorul s-a încapatânat totusi. Toti vecinii sai pa ienjeni i-au prezis moartea caci curentul puternic avea sa-l arunce de stânci.

Paul avea de gând sa învaluie astfel fiecare tema într-un ad evarat decor olfactiv. Toate firele de par de pe fata si antenele lor sunt îndoite spre spate ca o simpla iarba. Narcisse avea sa creeze niste costume sofisticate si va concepe masti si machiaje care vor sublinia fiecare cântec. Examinara imaginea de pe coperta Enciclopediei cunoasterii relative si a bsolute.Formidabil! Eu o sa fac o furnica gigantica de cel putin doi metri. Toata lumea în vârf. 84.Cu o pagina mobila în centru si un set de diapozitive. zise Francine. . Paul le sugera sa împrastie un parfum corespunzator ambiantei deosebite a fiecarei bucati. 85. asezate în centrul unui triunghi înscris în tr-un cerc. Examinara rezultatul obtinut. .. cu cele trei furnici în forma de Y. Repetitia începu si David se plânse de solo-ul de la "Revolutia furnicilor". îsi zice furnica. Sus scrisera "Furnicile". Descoperi în programele grafice o textura care semana cu cea a vechilor pergamente si alese m ajuscule rasucite. atras de caldura transformatorului. David avu atunci ideea sa fixeze micul microfon de la una din coardele l ui de harpa pe elitrele insectei. Numai sa nu fie o cascada. . Câteva furnici urca în vârful celei mai înalte petale de nufar. . Oamenii vor avea astfel la dis pozitie trei zile ca sa cumpere bilete. Pe ecran. se vede un zid de spuma. iar mai jos.Pot sa fac o carte din polistiren înalta de un metru. De acolo de sus se simte foarte bine viteza. Zoe trase doua mii de copii pe xeroxul color al directorului scolii. Se considera destul de dotat în chimie ca sa fabrice o orga de pa rfumuri rudimentara. spuse si Jowoong. Paul facu reglajul si în curând obtinu un sunet cu un efect dintre cele mai bizare. apoi pleca cu prietenii ei sa lipeasca afisele. ENCICLOPEDIE VIITORUL APARTINE ACTORILOR: Viitorul apartine actorilor. pr omise Ji-woog. Apropiindu-se de amplificator ca sa-l regleze. viitorul lor afis semana perfect cu un pergament vechi. le va f i greu sa-l evite. de la mirosul d e iod pâna la cel de cafea. pe ntru ca primii lor fani sa nu fie derutati. concert la centrul cultural din Fontaineblea u".Cred ca în sfârsit am gasit muzicianul perfect pentru "Revolutia furnicilo r". propuse Paul. . Era destul sa fie reconstituit cu un program grafic si simbolul grup ului lor era gata. . ÎNAINTE PENTRU AL DOILEA CONCERT David se instalase în fata computerului din sala de repetitii. . le zise David. Ca sa se faca . oamenii vor avea impresia ca vad dându-se paginile sugera David.Sa punem la punct un spectacol total. Se aplecara asupra computerului.Cu fumigene si spoturi luminoase pentru efecte speciale. Nu era deloc pus la punct. în tre paranteze: "Noua denumire a grupului Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici". La viteza cu care se deplaseaza. descoperir a un greier instalat acolo. Printesa are dreptate sa fie îngrijorata cac i. Remarca atunci un târâit. groase si rosii pentru primele litere si minuscule negre cu o umbra alba pentru celelalte. zise Leopold. considerat la început a se dator a sistemului electric. Jiwoong apela la sora lui mai mica cerându-i sa le lipeasca în tot orasul cu colegii e i de clasa. Micuta accepta cu conditia sa li se ofere locuri gratuite la concert . în departare.Am putea fabrica niste obiecte enorme ca sa umplem scena. Apoi cu litere groase: REVOLUTIA FURNICILOR. De la mirosul de lavanda pâna la cel de pamânt. Dedesubt: "Sâmbata 1 aprilie.

a parea devine mai tare decât a fi. În consecinta. Problema e ca. Nufarul freamata si pare pe punctul de a se întoarce în loc. O petala le loveste în cap apoi cade din ambarcatiune. familiaritatea cu cei ca re îi iau interviuri si glumele pe care le spune. Un cântaret bun actor nu are nevoie sa aiba voce daca îsi interpreteaza convenabil clip ul. indica prin gesturi ca e ma i bine sa treaca prin stânga. exclusi de la dezbatere. Gândacii. curentul lenes le leganase molcom de-a lungul malului. dar un vârtej îl tri mite în cealalta directie. Ca sa se faca adulati. Nu ma i ascultam ce spun oamenii. curentul este si mai puternic. actorii au câstigat teren. O denivelare plina de pietre formeaza o linie crenelata de spuma alba. forma capata mai multa importanta decât fondul. acolo unde curentul pare mai putin violent. carora nu li s-a cerut nimic. Gândacii înoata atât de puternic încât toata nava e stropita. Edmond Wells. felul de a se îmbraca. pânzele rosii ale nufarul ui tremura si plesnesc. Alegerea lui Ronald Reagan în postul de presedinte al Statelor Unite în 1980 a consacrat definitiv domnia actorilor. Ambarcatiunea deviaza. aflati în partea din spate. zâmbet.respectati. cu antenele încrucisate pe fata. Acei mâncatori de cadavre de apa dulce sunt mai vorace decât rechinii. Nava-nufar ia viteza si se îndreapta spre trei pietre mari. furnicile îsi ridica antenele. Niste musculite. în afara de mormoloci. pastrând proportiile. 13 cade în apa si e adusa la bord în ultima clipa. Ca sa se faca invidiati. Actorii controleaza lumea. Cele de pe nava-nufar nu mai st . în majoritatea democratiilor moderne. actorii stiu sa mimeze mânia. voce. Inutil sa ai idei si sa stii sa guverne zi. La vânarea belokanienelor. Pe canal. pleaca sa inspecteze locu l si se întorc pesimiste. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Din cauza vitezei. Ne multumim doar la a ne uita cum spun. Frunza moale resimte socul. oricum. ci dupa alura. e destul sa ai în jurul tau o echipa de specialisti pentru redactarea discursu rilor si dupa aceea sa-ti interpretezi bine rolul sub obiectivul camerelor de lu at vederi. caci tara are o politica globala de la care nu poate devia). Au intrat în zona repezisurilor. în toate profesiunile. vârful din fata al frunzei de nufar pierde directia . treptat. piatra loveste în plin flancul ambarcatiunii. Printesa 103. Pâna aici. ce privire a u când spun si daca au cravata asortata cu haina. În mod inexorabil. Unii au venit sa se înfrupte. Furnici le cele mai mari iau ramurele lungi. De altfel. volumul III 86. 5 trim ite feromoni gândacilor de apa ca sa orienteze ambarcatiunea spre o trecere care i se pare mai putin tumultuoasa. sunt rugati sa înoate mai rapid. candidatul nu mai e ales în functie de programul sau politie (toata lumea stie foarte bine ca. dar acum totul se accelereaza. Un pictor bun actor este capabil sa convinga ca o pânza monocroma este o opera de arta. Toate profesiile sunt infiltrate de actori. actorii stiu sa m imeze dragostea. Mormolocii stau adiba în speranta unui naufragiu. PURTATE DE VALURI Cascada! Stupoare. Cei care au idei dar nu stiu sa le prezinte sunt. Furnicile au trecut de prima cascada dar apare deja al doilea zici de sp uma. actorii stiu sa mimeze bucuria. Nu se poate trece. prom isiunile nu vor fi tinute. altii sunt acolo doar pentru spectacol. tot punându-i înainte pe actori. participa acum si coleoptere acvatice: gândaci-vârtej netezi si negri si plosnite-de-apa cu picioare fine si ascu tite. U n zgomot asurzitor invadeaza spatiul. le strâng între mandibule si se folosesc de ele ca stabilizeze ambarcatiunea.

se clatina. Furnicile au antenele lipite de fata. . prin vorbire. ENCICLOPEDIE DOUA GURI: Talmudul spune ca omul are doua guri . Sus cerul este foarte albastru. Cea de sus permite. A trecut de al doilea torent fara stricaciuni . atât de abrupta încât nu se mai vede fluviul dincolo de linia d e spuma. furnicile. Gura de sus actioneaza asupra celei de jos. 103 îsi zice ca. Talmudul recomanda de altfel sa se evite luarea a prea multe medicamente. totul e furtuna. apoi se. Sexul. rezolvarea problemelor corpului. I n interior. ne situam în spatiu. primul factor de reusita este sansa.. Lipsit de sistemul de propulsie. în fiecare operatiune. Printesa 103 si 5 sunt lipite una de a lta. Gândacii de apa. abandonând definitiv vasul -nufar mirmeceean. foarte senin. Si apoi se izbesc de piatra mare. deasupra vârfurile ro z ale nufarului. O piatra mare îsi arunca umbra asu pra lor. Totul se învârteste. Toata lumea se adaposteste printre staminele galbene din mijlocul plantei acvatice si strânge din mandibule. Ambarcatiunea este proiectata în aer. ambarcatiunea se transforma în titirez. Se îngramadesc în mijlocul galben al nufarului rosu. Prin sex se rezolva problemele corpului în timp.iu ce sa faca: sa încerce sa schimbe cursul cu riscul de a pierde controlul ambarc atiunii. se rveste la crearea unui nou drum. panglica argintie a fluviului.cea de sus si cea de j os. frunzele de nufar sunt destul de fibroase ca sa suporte loviturile. furnicile nu mai controleaza ambarca-tiunea. speriati. 87. Cuvântul nu trebuie împiedicat s a iasa. Nu mai vad nimic afara. Prin cuvânt este sedus celalal t si i se pune în functiune sexul. prefera sa lase totul. asp irat de a treia cascada. cu siguranta ca vor plonja. Frunza de nufar se loveste de acel sir de dinti ai flu viului si. Ambarcatiunea "se loveste înca o data de pietre. trei-patru exploratoare. iar jos. sa pastreze directia si sa se straduiasca sa treaca cât mai bine de a dou a cascada? Prea târziu! Viitorul nu apartine nehotarâtilor. e gata sa se roteasca. Gura de jos actioneaza asupra gurii de sus. stabilizeaza. Printesa zareste. O stânca triunghiulara zgârie frunza pe dedesubt si traseaza un fel de movil a în mijlocul plutei vegetale. dupa ce treci de o anumita linie a orizontului. Fiecare om are puterea în a face sa se încarneze prin copiii sai alte valori decât cele ale parin tilor lui. diferit de cel al liniei familiale. Cuvântu l nu numai ca face sa se transmita informatii. Se defineste în raport cu parintii si cu copiii sai. Sus e cerul. aceste a efectuând un traseu invers fata de cel al cuvântului. Când ajung pe pietre. iar fluviul ar fi fost limba ei umeda. Ambarcatiunea floare e poate într-un hal fara hal dar nu s-a dus la fund. Printesa 103 urmareste dezlantuirea elementelor n aturii. scuturându-le foarte puternic pe furnici care abia au timp sa-si recapete echilibrul când nufarul îsi accelereaza din nou deplasarea. se învârteste. P rin sex. foarte departe. "gura de jos". De data asta. omul îsi creeaza un spatiu de libert ate. pri n sex îti vei gasi identitatea si limbajul. nu reusesc nici macar sa s e mai ridice în picioare. altfel se va transforma în maladie. Între petalele de nufar. Nu se mai poate face nimic. coplesite de forta centrifuga. la fiecare soc. si deci prin placere si reproducere. dezechilibrate. iar jos totul se învârteste. Întreaga padure începe sa Oracaie ca broastele râioase de parca ar fi fost vie . A doua gura este sexul. 103 ridica cu precaut ie capul si vede ca nava se îndreapta direct spre o noua cascada vertiginoasa cu a devarat impresionanta. ne situam fata de ceilalti. Din fericire. Niagara asta mai lipsea! Ambarcatiunea capata o viteza din ce în ce mai mare. Nava pl ata e luata în mare viteza. sunt gata sa cada peste margine.. ci serveste si la vindecare. jo s de tot. Vacarmul torentului l e asurzeste pe pasagere. Cu a jutorul limbajului gurii de sus.

Astronaut ii care aterizeaza în capsulele lor probabil ca simt acelasi lucru. Maximilian Linart ordona tuturor oamenilor sa-si protejeze bine zonele d e piele neacoperite de haine. PRIMA TENTATIVA DE DESCHIDERE . apasa pe detonator. cu cotul. 10 3 vede un spectacol unic. Constructia aceea nu putea sa-l sfideze la nesfârsit. Vasul-floare aterizeaza cu toata coca pe apa.. Brusc. Furnicile îsi înfig ghearele în ascensorul nebun care le duce la etajele inferioare..Edmond Wells.Suntem gata. patru. Merse pe fir si constata ca fusese sectionat de ceea ce numim "niste man dibule mici". Aerul le suiera pe fata si în pânzele roz ale nufarului. ambarcatiunea este supusa din nou legii gravitatiei care. nu e deloc ceva hazliu. Au trecut torentul! Fluviul argintiu s-a linistit ca si cum s-ar fi satu rat sa le mai chinuie. Marginile nufarului se îndoaie în sus ca sa formeze un fel de bol. Artificierul sef ridica maneta detonatorului si zise: . 89. în ur ma frecarii cu aerul. . îsi zice 103. Un sfrâncioc la pânda. La acea altitudine. Totusi. Printesa 103 îsi înfige bine mandibulele în frunza a mbarcatiunii ca sa nu-si ia zborul. Gaura facuta în apa de caderea lor le pune aproape fata în fata cu locuitorii subacvatici. În fata lor câtiva nori dezlânati ascund m anejul amoros a doua privighetori... doi. Toate au antenele ridicate de stupoare. baga mâinile în buzunar e.Cinci. Adormit. care le uda antenele si le întrerupe pentru câteva sec unde toate perceptiile. Maximilian examina diferitele încarcaturi explozive care fusesera fixate p e flancurile piramidei. Timpul e suspendat. Politistul îsi trase gâtul în guler. Artificierii desfasurara lungul fir electric care lega diferitele încarcat uri de detonator si se trasera la o anumita distanta de piramida. Are picioar ele din spate în aer si capul în jos. omul cazu în fata. Pasari-musca. Caderea se accelereaza. apoi. Printesa 103 se uita la însotitoarele ei zicându-si ca aceasta va fi ultima imagine cu care va pleca în moarte. d e pe ambarcatiunea lor suspendata în gol. Comisarul facu un semn. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. da r totul e atât de rapid încât nici macar nu ia apa. Se scufunda putin. Vasul-floare se afla la altitudine.. dupa cum indica si numele. Abia au timp sa vada un murgoi cu ochi rotunzi si doi tritoni cu creasta . Ei bine. Nufarul coboara cu mare viteza. Nufarul mai pier de doua petale roz care prefera sa-si traiasca propria viata în loc sa ramâna pe o a mbarcatiune invadata de furnici.. podeaua nufarului începe sa se încalzeasca. Avea un semn la gât.. mirmeceenele vad lucruri pe care rareori au ocazia sa le vada. o fractiune de secunda. 12 îsi vede picioarele desfacându-se din cauza vitez ei si se pomeneste la verticala. Stie ca în curând va fi ejectata. Nu se întâmpla nimic. asta e ultima mea calatorie. care e tinuta de 11. S-au salvat toate si nu se mai vede nici o cascada. E prinsa însa în ultima clipa de 14. Dar dupa ce a ramas în a er. Printesa 103 îsi simte ghearele care cedeaza una dupa alta.. APA Nufarul planeaza o clipa în aer. 7 îsi ia zborul. trei. volumul III 88.. ca sunt stropite de un val. Bzzzz. tinându-se numai într-o singura gheara. Soc. De altfel. Viespea care pazea p iramida..

Coboara domol în bârlogul lui. În dimensiunea superioara. O perdea de ceata invadeaza totul vrând parca sa ascunda lasitatea soarelui. iar fluturii sunt foa rte frumosi. Edmond Wells. doctorul Elizabeth Kubbler Ross a fost chemata sa îngrijeasca copiii evrei supravietuitori din lagarele de concent rare naziste. Nu e posibil ca niste minerale sa înoate si s a deschida o gura. ele au deven it cu usurinta favoritele micutilor care le instaleaza pe false insule pustii tr ansparente din plastic. Evident. Vasul-floare luneca din nou pe panglica argintie. soarele a obosit. Având o forma ciudata si un nas cârn. exista moda ca copiii sa se joace cu acest tip de broaste testoase acvatice. Intra în p amânt în timp ce totul în jur devine cenusiu. In Florida. nu îndraznesc sa le arunce la gunoi. SCHIMBAREA AMBARCATIUNII Deodata. dus de curentul care îl duce spre sud. Nu e o piatra. Printesa 103 se apleaca peste marginea nufarului. Suntem niste fluturi. aceasta nu seamana cu nici una cunoscuta de ea: înoata. Si în curând ne vom lua zborul". Broastele testoase se reproduc acolo fara nici o greutate. ci în lac. ne reamint im reciproc acest lucru. Nu pot avea nici o clipa de liniste. Suntem omizi si într-o zi sufletul nostru îsi va l ua zborul departe de toata mizeria si durerea asta. Atentie. 90. a remarcat faptul ca pe lemnul p aturilor era gravat un desen repetat pe care l-a regasit dupa aceea în alte lagare unde suferisera acesti copii. gata s a traga. Scruteaza cu atentie stânca si i se pare ca are niste forme mul t prea regulate. I-a întrebat pe câtiva copii ce semnificatie aveau acei fluturi dar ei au re fuzat sa-i raspunda. Dar e târziu. Chiar si viermii de matase se duc sa se ascunda. ENCICLOPEDIE FLUTURE: Dupa al doilea razboi mondial. Se lasa sa alunece pe colturile frunzei de nufar ca niste pompieri. 5 se linge ca sa ia apa. Furnicile nu au mai vazut niciodata asta. în iaz sau în râul cel mai apropiat. ca acest corp care s ufera e doar un corp intermediar. volumul III 91. b roastele testoase au ca dusman o pasare al carei cioc e dotat cu o forma special a care îi permite sa sparga carapacea. Pietrele astea sunt vii! vocifereaza olfactiv 10. A crezut ca gasisera în fluture modul de a-si exprima apartenenta la un grup asa cum pe vremuri primii crestini aveau simbolul pestelui. în strafundul nostru. Deasupra furnicilor zboara fluturi-paun. Furnicile vor s-o ocoleasca dar stânca de schide doi ochi si îsi dezvaluie o gura enorma. Se dedau la trofalaxii dulci care le apropie. dar adevarul e ca acea broasca testoasa acvatica provine d in Florida. Au supravietuit pericolelo r fluviului. e o broasca testoasa! Totusi. Vaporii de apa le împiedica pe furnici sa-si foloseasca rada rul olfactiv. Noi toti stim. Acest desen reprezenta un singur desen simplu: un fluture. Toate furnicile striga sfaturi diferite si contradictorii. Un pusti de sapte ani i-a dezvaluit pâna la urma sensul: "Ace sti fluturi sunt ca noi. Dar când copiii se plictisesc de micile lor animale-jucari i. 15 îsi potriveste abdomenul. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. nimeni nu s-a gândit sa aduca si pre datorul natural în acelasi timp cu broasca testoasa decorativa. Se împrastie o ceata murdara. Abia mai vez i la câtiva centimetri. Totul reintra în normalitate. Când a intrat în baraca unde înca mai zaceau. astfel încât aceste an . Printesa 103 le urmareste misca rile maiestuoase. Desenând fluturele. Un pastrav devoreaza o libelula. Toate o iau la fuga pe bastingaj.Exploratoarele îsi scutura antenele. în fata lor apare o stânca. Doctorita s-a gândit la început la un fel de fraternitate care s-ar fi manif estat astfel între copiii batuti si înfometati. E foarte multumita ca mai e o înca în viata. acoperite înca de feromoni de panica si de apa. Nu stiu asta.

15 crede ca se poate profita de situatie. Câteva exploratoare se straduiesc sa tina monstrul la distant a tintindu-i botul cu tiruri de acid formic. Sapa cu mandibula un drum transversal si ajung într-un tub paralel: traheea. Când monstrul încearca sa închida gura. totul înceteaza de a bate si de a mai misca. Se las a sa cada în partea de jos la baza buzunarelor pulmonare. Printesa 103 îsi organizeaza trupa. dar gura larg deschisa o împiedica. Prinde deci din urma fara greutate va sul-floare. ca un vânator experime ntat. cu atât mai mult tarusul i se înfige în cerul gurii. si aceasta.imale din Orient s-au dovedit o adevarata teroare pentru lacurile si râuletele din Europa. Furnicile o fac bucati cu mandibula si . cele treisprezece furnici sapa o gaura în vârful carapacei ca sa se doteze cu un habitaclul. Gândacii încep s a înoate ca sa împinga înainte broasca testoasa moarta. 15. mai rapid. si cu cât se stradui este mai mult sa vâre capul înauntru. Propune sa a puce o creanga joasa care trece. Printesa 103 le ofera putina hrana to cata si mai aduce si alti gândaci ca sa le creasca puterea de propulsare. pestii si broastele testoase autohtone. Se ia contact cu alti gândaci de apa propulsori. Uf! Portia de apa trece fara sa le atinga. si 5 sa dea fuga la abordaj. Unul câte unul. Sunt nemultumiti ca o testoasa e mai greu de împins decât o frunza de nufar. intreprida. 8. 9. Întelegând ca furnicile nu sunt înecate si ca sunt în gura ei. ucisa din interior. Broasca testoasa din Florida revine la suprafata. cu o mare prezenta de spirit. amintindu-si de episodul în care Ulis e îl înfruntase pe ciclop. sar de pe ambarcatiune. ramurica ramâne blocata de-a curmez isul. Ar putea sa constituie o nava mai buna decât nufarul. Cu rabdare. protejându-le astfel de apa care invadeaza g ura. Gândacii de apa înoata c u toata viteza în speranta ca vor scapa. li se pot promite mii de recompense sub forma de hrana. Ea indica sa nu mearga drept înainte ca sa nu cada în stomacul plin de sucuri digestive corozive. Tarusul loveste fata broastei testoase acvatice dar nu intra. le conduce pe celelalte spre inima. Deoarece sunt devorati în m od regulat. broasca testoasa rontaie gândacii de apa de propulsie ap oi îsi arata gura deschisa. Locul miroase foarte p uternic a carne moarta dar furnicile nu sunt deranjate. mai acvadinamic. îsi iau elan. Face semn catre 6. Mai înainte ca animalul sa fi avut timp sa se departeze . Pr intesa 103 crede ca monstrul nu trebuie abandonat. Totul se petrece foarte repede. încearca cât se poate de natural sa-s i traga capul sub carapace. Ca toate broastele testoase. cilii care filtreaza aerul le încetineste caderea. alearga. Fara nici un rezultat. 15. 7. invitându-le pe furnici mai bine sa se lase mâncate decât sa încerce o rezistenta inutila. Manânca carnea alba ca sa aiba mai multa energie la t reaba. Se rupe. sa-i ciopleasca capatul ca sa faca din el un tarus! Broasca testoasa musca usor pupa ambarcatiunii. Acesta din ur ma e mai greu. broasca testoasa înghite o portie de apa care se revarsa în esofag. Traheea este ne teda si fara mucozitati. G ura deschisa a animalului se pregateste sa sectioneze partea din spate a ambarca tiunii. Obtin în sfârsit o gaura circulara unde se instaleaza. 103 plaseaza în pozitie verticala bucata ramasa din crenguta-tarus si se r epede înainte. Broasca testoasa plonjeaza ca sa-si clateasca gura si îsi îneaca invadatoare le. Monstrul plat se apropie clampanind din maxilare. toate o apuca si pornesc în galop pe suprafata nufarului. Începe o cursa între pluta-nufar si monstrul cu ochii galbeni. A cesta se închide în urma lor ca sa înghita. Marele talent al furnicilor este ca stiu sa profite de or ice ca sa faca orice. dupa câteva spasme. le indica tovaraselor ei sa dea fuga în culoarul esofagului. . aterizeaza pe limba alba si calca în saliva. existând în orice moment ris cul de a o scufunda. 15 are un simt instinctiv al geografiei organice a anim alelor mari. So pe bestie! Tintiti ochiul! striga Printesa 103. În partea din fata se ciopleste lancea de lemn. Si exact una dintre aceste sperietori înfrunta în acel moment 103 împreuna cu însotitoar ele sale. Când 103 con sidera ca e gata. Au masacrat viermii de noroi. Amintindu-si de un serial cu aventurile lui Ulise si multele lui peripet ii. trase din vârful petalelor nufarului. Insectele care au cele mai mari mandibule.

dar cele treisprezece belokaniene se simt mai în siguranta. Publicul îi auzea respiratia în microfon. Acum aproape t oata scena era luminata. Îsi continua drumul spre sud. Davi d intra si el în joc. Julie cânta singura. Mâinile se ridicau în r itmul propus. Chiar si acest sunet era cald si melodios. în vârful acelui cap înspaimântator. Pim. Îi placea mai mult titlul. Cu harpa lui electrica suprasaturata. harpa si nai simultan. pim. Un alt reflector o lumina pe Zoe cu o lumina rosie. pam. ca ci orice om preistoric a auzit pocnetul coardei arcului sau. imtea un fior parcurgând covorul de capete din fata lui. speriind insectele care o vad ivindu-se din ceata. istoriseau cea mai veche poveste a omenirii. Si în acea zo na se putea distinge o forma. improvizata. Era noua simfonie a noii-noi i lumi. Se aprinsera brichetele. adevarati pirati ai fluviului. Totdeauna trebuie sa începi cu bucati clasice ca sa arati ca stapânesti. În momentul în care introducerea simfoniei lui Dvorak ajungea la sfârsit. Pim. 92. e solid si dificil de mânuit. Bateria actiona asupra custii t oracice iar chitara controla pântecele. AL DOILEA CONCERT Deodata vocea lui Julie rasuna în întuneric. Pim. pam. Julie se facea asteptata. Când cântau astfel. David îi zgândarea cu harpa electronica. O lumina verde o aureola pe Francine. pim. cu gura deschi sa ca prora. Multimea îsi manifesta placerea. O lumina galbena si stafeta fu reluata de Leopold la nai. Testoasa pluteste cu o privire încremenita si plina de mânie. Dupa ce termina. si stiinta celor vechi. pam. De acolo spera ca va reusi sa previna eventualele ob stacole. Interveni acum si chitara-bas a lui Zoe. Melodia lui Dvorak se metamorfoza treptat în ceva foarte modern si foarte metalic. Fredoneaza o melodie fara cuvinte. pam. purtate de curent. Harpa. Bateria lui Ji-woong începe sa branseze palpitatiile cardiace ale multimii la acelasi ritm în doi timpi. sunetel e se gravasera în inima celulelor. Cele doua instrumente cele mai vechi si cele mai raspândite. Bateria accelera ritmul. multimea aplauda furtunos. În sala se raspândi imediat un miros de stropi de mare si de iarba taiata. Julie vorbi din umbra. Un reflector îl lumina pe Ji-woong si tobele lui cu o lumina rosie. E greu. ci un adevarat cuirasat de razboi. Încetini usor ca sa treaca de la 90 la 100 de bat ai pe minut. Sala aplauda. asezata în fata orgii sintetizator. Asa sugerase David. Numai în centru mai persista un cerc întunecat. Naiul. a capella.Nu mai e o ambarcatiune de agrement. de puternica si plina de relief încât toata lumea o asculta. aceasta carte spune . e blindat.Aceasta carte spunea ca trebuie sa schimbam lumea. Vocea ei e atât de intensa . Ai fi zis ca tânarul coreean marca ritmul vâslasilor de la galere. În ultimul moment alesese Lumea Noua si n u o fuga de Bach. caci orice om preistoric a auzit vântul suflând în betele de bambus. Pâna la urma. Pim. Mirosul cadavrul ui care intra în putrefactie întareste efectul de descurajare provocat de vasul fant oma plin de furnici. Iar spectatorilor le placea sa li se spuna povesti. Zise: "În fund ul unei râpe am gasit o carte". se tinu dupa naiul lui Leopold. Paul diminua intensitatea sunetului. De fiecare data când îi mângâia coardele. . 16 se instaleaza la prora. Intra într -o alta zona de ceata. Nai si harpa. care începea sa cânte Simfonia din Lumea Noua de Dvorak. pam. pim pam. Naiul reveni ca sa-l sustina. Reflectorul lumina cartea enorma din spatele orchestrei iar Paul facu cu abilitate sa i se întoarca paginile. Pim. Vasul de razboi aluneca pe apa asemenea unei masini infernale. Opera clasica traversase brusc deceniile. Pim.

Poti. În carte existau texte care explicau cum trebuie procedat. Acum se vedeau mai bine tinutele lor care evocau insecte. Cazut în dizgratie în 1532 pentru ca dezavua divortul regelui Henric al VlII -lea. tot în umbra. "revolutia furnicilor". În razboaiele ei. Sifograntii se constituiau ei însisi în consiliu. cetateanul din U topia îsi pierdea calitatea de om liber si devenea sclav. Thomas Morus a fost decapitat în 1535. zapoletii. valeti. unealta se distruge în timpul folosirii. . el a descris o insula min unata pe care a numit-o Utopia si unde înflorea o societate idilica care nu stia c e sunt acelea impozitele. spectator necunoscut. insula Utopia foloseste mercenarii.Aceasta revolutie trebuia sa fie noua. daca devine tiranic. mizeria si furtul. loc. pe care o numea "Revolutia celor mai mici". E posibil. Avansa spre centrul scenei. Edmond Wells. având functia de cancel ar al regatului Angliei. în acest caz "utopie" ar însemna "locul potrivit"). Lampile care îi serveau drept ochi se aprinsera d omol. O lumina alba. volumul III 94.a ca trebuie sa facem o revolutie. cuvântul ar proveni de la pr efixul eu. Un alt reflector puse în valoare furnica din poliester care îsi agita cele s ase picioare si clatina din cap. stralucitoare o dezvalui pe Julie care. Paul crescu putere a reflectoarelor. Nici un risc de puci militar.Primul se intitula "Buna ziua". Fara m artiri. Ceea ce p ermite reducerea zilei de munca la sase ore. Cincizeci de familii formau un grup car e îsi alegea seful. Trândavia este interzisa. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Toti începura melodia si Julie cânta: Buna ziua. prefix negativ. Pe insula Utopia nu exista bani. Fara violenta. Dupa care trebuia sa mun ceasca si sa asculte de ordinele fostilor sai concetateni. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI THOMAS MORUS: Cuvântul "utopie" a fost inventat în 1516 de englez ul Thomas Morus. Syfograntul. un umanist prieten cu Erasmus. . De la grecescul u.. În caz de adulter sau de tentativa de evadare din insula. Simultan împrastie un miros de iasomie.. La sfârsitul acestui prim cântec sala era deja captivata. care înseamna "bun". 93. (Pentru unii. poate sa fie demis. Toata lumea este obligata sa îndeplineasca un serviciu agricol de doi ani pentru aprovizionarea pietei gratuite. Numai o simpla trecere de la un vechi sistem sclerozat la o societate no ua în care oamenii ar comunica între ei si ar aplica împreuna idei noi. Th omas Morus era un diplomat. si topos. Muzica noastra este o arma pentru schimbarea lumii. Ji-woong se agita deasupra bateriei. Fara sef. Nu exista preoti. Astfel. fiecare se serveste la piata în functie d e nevoile proprii. cersetori. ridica bratele si îsi desfacu mânecile în forma de aripi de fluture. "utopie" înseam na deci "care nu se afla în nici un loc". Nu. car e alegea un print pe baza unei liste de patru candidati. Nu exista broaste la usi si fieca re este constrâns sa se mute la fiecare zece ani ca sa nu se rigidizeze în obiceiuri . El credea ca prima calitate a unei societati "utopice" era sa fie o societate de "libertate". CONCERTUL CONTINUA . În cartea sa intitulata Utopia. Acesti soldati se considera ca vor pieri masacr ati împreuna cu inamicii lor în timpul bataliei. Printul este ales pe vi ata dar. Paul porni imediat vântul artificial care facu sa-i fluture aripile si par ul. nobili. nu zâmbi. Toate casele sunt identice. El a descris astfel o lume ideala: o suta de mii de persoane traind pe o insula cu cetatenii grupati pe familii. dându-i viata. insecta superba.

stati jos. Printesa 103. aproape de public. Privim mereu aceeasi lume si în acelasi fel. . Sa nu stea sa se gândeasca! Lasa gura sa vorbeasca în locul ei. Cântareata trece la strofa a doua a altei melodii. Nu va miscati... Iesi din cu lise si lua microfonul. remarca un paianjen acvatic care coboara sub apa ducând cu el o bula de aer închisa într-o minge de matase de care se foloseste ca de un batiscaf. Uneori. Nu mai exista inventatori Nu mai exista vizionari. dorintele. ca un ecou. pâna la ur ma. Poate astfel sa compare cele doua imag ini pe care le are despre acea nava ciudata. Cere ca muzica sa scada cu un ton.Vreti sa terminati cu lumea veche? Julie fu constienta ca ajunsese acolo de unde nu se mai putea întoarce. un asemenea grad de comunicare. exploratoarele se opresc ca sa vâneze. curiozitatea.Ce facem? sopti Zoe la urechea lui Julie. dar.Haideti! striga ea. prima data. si moduleaza: Nimic nou sub soare. Pentru toti cei care fusesera la primul concert. INSULA DEVASTATA Chiar daca e târziu. Nu e târziu. sa tina sala în priza. i ar concertul abia a început! Cei sase tipi solizi de la serviciul de ordine încercara zadarnic sa potol easca multimea. Îl auzisera o singura data. raspunse tânara cu o strâmbatura razbo inica aruncându-si parul lung si negru pe spate. tragând cu acid. fluviul a adus-o din nou la 24.Cine suntem? . Apare un gândac-vâr tej. utopie.Vom încerca sa construim o. e înca senin si cald. ..Va rog. prefera sa nu se apropie si sa manânce câtiva paduchi de apa. Printesa 103 recunoaste în departare salcâmul cornigera. Doi privesc sub apa si doi deasupra. Directorul centrului cultural încerca sa potoleasca spiritele.Vreti Revolutia aici si acum? O doza enorma de adrenalina. si totusi îi cunosteau pe dinafara cuvintele. acest cântec devenit imn însemna ca seara continua de acolo de unde. Nici un peste nu are curajul sa le atace nava-t estoasa fortareata. . Ceata devine mai putin opaca.. Ji-woong îi facu semn sa nu lase haturile. . 95. Prin urmare. niste ierburi lungi le încetinesc înaintarea. Pamânt la orizont! anunta 12. . Aceasta coleoptera care înoata la nivelul suprafetei este echipata cu patru o chi. excitatia. Surpriza: sala reactioneaza imediat si. spectatorii prezenti la primul concert repetara imediat: .Dupa primele melodii. . Julie întreba: . care îi exprima teama. E destul sa observi ca sa te minunezi. Printesa 103 si cele douasprezece furnici tinere coboara fluviul. J ulie ridica pumnul. Îi vine greu sa înteleaga ce cauta furn icile deasupra acelei testoase acvatice si gândacii-de-apa dedesubt. se oprise mult prea devreme. Mai departe. se apropie de marginea scenei. îi iriga creierul. Înaintarea pe fluviul argintiu continua. . Putine insecte întârzie în fata acelei ambarcatiuni de cosmar. cocotata pe capul monstrului. Sp ectatorii se ridicau aratând pumnul. Prin ceata târâtoa re.Noi suntem noii vizionari! Julie nu prevazuse o astfel de reactie. câteva libelule pe care dupa aceea le manânca pe cuirasatul lor. e abia opt si un sfert.Suntem noii inventatori! Fara ca ea sa le dea semnalul. spectatorii reluara imnul "Revolutia Furn icilor". Furnicile trebuie sa se degajeze cu ghearele. J ulie era uluita. sala e în delir. Toata lumea se ridica. Se schimba pe rând la prora ca sa vada ce se petrece drept în fata.

aceasta vegetala a conceput. Mai mult decât atât. A muri spunând o poveste constituia o moarte frumoasa pentru o furnica din aceasta comunitate care îsi construise coez iunea pe placerea de a povesti si de a asculta. daca furnicile reuseau sa coo pereze cu copacii. Prora cuirasatului loveste bilute de culoare închisa: cadavre de furnici. Tot povestindu -si istorii imaginare în lumea lor închisa. Salcâmul fara furnici este devorat de padu-chii-de-frunze. Ar vrea sa stie cum a evoluat societa tea ei utopica de când s-au despartit. Printesa 103 îsi aminteste de 24. Chiar si tritonii si salamandrele care traiau aici au fost distrusi. paduchilor-de-frunze si a altor plosnite devoratoare de seva. cu noile sale simturi de sexuata. Cauta prin stuf. în scoarta ei. care trag c u acid imediat ce vad furnicile rosii scotând un capat de antena din orificiile st ufului. acolo unde i-a indicat muribunda Totusi. secreta în unele dintre aceste compartimente un lic hid hranitor perfect pentru ouale furnicilor. Atunci. Se zvâr coleste ca o râma. ca sa atraga furnicile. Trebuie spus ca insula Salcâmului prezenta particularitatea de a fi ocupat a de un salcâm cornigera mare. Printesa 103 o someaza pe supravietuitoare sa mai vorbeasca putin. Copacul prieten troneaza în centrul insulei c a un simbol linistitor si protector. supraviet uitoarele din Comunitatea Libera a Salcâmului. Ea povesteste ca au avut de-a face cu un atac surpriza al piticelor. Totusi. pe masura ce cele treisprezece navigatoare mirmeceene înainteaza s i ceturile se risipesc. prietenele lui 24 pierdusera obiceiul de a se bate si de a se apara în lumea reala. sunt în cercuite de soldatii din regatul furnicilor pitice aflati pe nuferi. care era foarte timida si rezervata. compartimente scobit e si culoare. . mâncând si petrecându-si cea mai mare parte a timpulu i inventând istorisiri imaginare. Navigatoarele fac presiuni asupra unicei supravietuitoare sa vo rbeasca. Salcâmul are nevoie de ele ca sa se protejeze de atacurile omizil or. vânând doar ca sa se hraneasca. Or. La umbra salcâmului gigant si protector voia sa creeze o societate utopica bazata pe un singur numitor comun: dragostea pentru povesti frumoase. Totul e mort. Cercetasele pitice reperasera insula si au debarcat aici. Traiau deci ast fel. insula însemna paradisul. Num ai 24 si un mic grup au reusit sa fuga si sa se ascunda în masa de trestii de pe m alul occidental. Prin urmare. Insula asta mi se pare locul perfect ca sa creez o societate noua cu fiinte de buna vointa.24. Nu a mai ramas decât o singura furnica care are abdomenul si picioarele taiate. Printesa 103 observa faptul ca piticele si-au recuperat întârzierea. P rintesa face semn gândacilor-de-apa sa acosteze. semnaleaza 5. Printesa 103 urca sus în salcâm si îsi întinde antenele ca sa detecteze informat iile din departare. aceasta specie de copac traieste în totala simbio za cu furnicile. Când descoperisera insu la Salcâmului. Asa se explica faptul ca am întâlnit furnici pitice cercetase. aceste pitice au intentionat sa cucereasca estul îndepartat. protejata de un copac. Furnica mutilata are un ultim sughit. aici si acum. ceea ce încetinise de mai multe ori înaintarea trupei.. 24 zisese: M-am ratacit destul toata viata. Pe vrem uri nu stiau sa-si foloseasca glanda cu venin ca sa proiecteze acid formic. Cum a putut o vegetala sa se adapt eze organic unei cooperari cu furnicile? 103 îsi zisese totdeauna ca exista o diferenta mai mare între un salcâm si o f urnica decât între o furnica si un Deget. Ratac irea era o a doua natura la acea mica razboinica asexuata. furnicile salta vasul-testoasa pe plaja. printesa are o presimtire ciudata. Dar piticele le încercuiesc ca sa le ucida. Ar mata furnicilor pitice a lansat o cruciada spre orient. Asta nu prevesteste nimi c bun.. Printesei 103 îi pare foarte bine ca curentii de a pa au adus-o spre prietena ei de altadata. Fusese un adevarat masacru. În t impul cruciadei împotriva Degetelor se afla mereu în spate si avea prostul obicei sa se rataceasca pe drum. Caci insectele ramase pe insula dezvoltasera o noua pe rversiune: inventarea de povesti ca sa-si încânte la culme antenele. Un animal care nu stie sa se bata nu are alta alegere decât fuga. Reuseste sa le descopere. La instigarea noii lor r egine Shi-gae-pou. Corpurile lor sunt ciuruite de gauri provocate de acid. de ce n-ar fi reusit si cu Degetele? Pentru 24.

în intentia de a înveseli drumurile de pe Coasta de Azu r). Cele douasprezece exploratoare sunt obligate sa se adaposteasca în testo asa blindata ca sa evite tirurile mortale. Deocamdata. Apoi sunt devorati. În vârful papurii scobite. Se trage o salva de aci d formic. mai mici si mai fecunde. Printesa încearca sa le numere. inovând. paduchi-de-frunze si coleoptere precum cea sul-mortii. Salcâmul respi ra. Furnicile pitice sunt postate pe petalele mari de culoare alba si roz ale nuf erilor din jur. riscând. apoi îsi recapata culoarea originala. Probabil ca si Degetele se s upun acestei forte. au o capacitate de a învata mai rapida decât furnicile rosii de padure. Tâsnesc fulgere de lumina si flash-urile se strecoara prin orificiile copacului care folosesc drept hublouri. suprafata apei stralucesc proiectând umbre imen se negre. numite astfel pentru ca fac un zgomot de tic-tac când scobesc lemnul. au stiut sa se adapteze padurii din Fontainebleau e o dovada clara a inteligentei lor. 13 propune sa se intre în gramada cu vasul-testoasa. Bietele de ele sunt asediate în vârful stufului. apoi sa se împrastie pe nuferi si sa lupte cu mandibula. 103 a considerat totdeauna ca furnicile pitice vor fi într-o zi stapânele pa durii. U cide o pitica dar încaseaza jeturile de acid a cel putin cincizeci de adversare. Exploratoarele se umplu de acid. Florile. Vântul îndoia copacii si rapaieli de picaturi mari le biciuie pe insectele nepasat oare care înca nu s-au gândit sa se puna la adapost. Semnaleaza ca va ploua. gândacii de apa iau pozitie. Sunt acolo viermi. Printesa 103 repune pe apa testoasa-cuira-sat. recapata viata si multumeste în felul lui furnicilor secretând seva cu ajutorul careia ele fac un sos cu care manânca carnea. În consecinta. Cea mai mica narcisa galbena capat a contururi nelinistitoare în timpul furtunii. Tânarul copac nu foloseste limbajul feromonal al insectelor dar totul în atitudinea crengilor si în mirosul modificat al sevei indica bucuria revederii furnicilor ros ii. Era însa important ca acel moment sa fie cât mai mult întârziat. Aerul era plin de um iditate. Vacarmul tunetulu i pare sa tâsneasca de dincolo de acoperisul norilor. 24 si însotitoarele sale vor fi protejate macar de atacul ploii. caci pretind ca au fost importate din în tâmplare în hârdaie de dafini-roz. Sunt pe putin vreo suta.103 îsi aminteste ca piticele. Gândacii de apa trec la vit eza maxima si se avânta. ocupa culoarele vii si se grabesc sa ucida parazitii care îl macina . frunzele. Sunt mai mult de o suta. copacii. Astfel furnicile rosii vor putea sa profite de avantajul pe care li-l ofera talia. Dar 5 ridica antenele. Abia ajung în raza vizuala a nuferilor ca un sir de abdomen e se iveste deasupra petalelor. înca o noapte. Afara a început sa ploua asa cum lasa sa se prevada întunecimea cerului. La una contra zece. vrând sa le atace pe no ile venite. gata sa dirijeze testoasa-fregata de razboi spre stuf si nuferi. facând decorul comple t alb. Printesa 103 îsi ridica apendicele senzoriale. furnicile pitice le -ar fi trimis la lada de gunoi ca pe o specie depasita. Cele treisprezece furnici si nava lor întorc deci în directia insulei si se ascund în corpul salcâmului cornigera care. au fost eliminate. Fulgerele ranesc ochii lui 103. Împotriva ploii nu poate lupta nimeni. cele care sufereau de pe urma piticelor erau 24 si prietenel e ei de utopie. Furnicile negre si furnicile seceratoare au vazut pe pielea lor ce a însemnat asta caci. te renul de batalie navala. În partea din spate. Trebuie sa le vina în ajutor. Trei striuri paralele despica întunericul. le va servi drept adapost. Printesa 103 se instaleaza c a sa contemple spectacolul magnific al cerului dezlantuit îmblânzind natura pamântului . Acum îsi vede clar adversarel e. 103 îndrazneste sa-si aventureze capul deasupra adapostului si sa traga. Faptul ca aceste furnici (caro ra Degetele le spun furnici de Argentina. E o munca lunga. Daca furnicile rosii aratau cea mai mica slabiciune. cele treisprezece exploratore pun stapânire pe copacul scobit pe dinauntru. Furtana se dezlantuie. Acolitele printesei îi haituiesc unul dupa altul. Bubuie tunetul. treaba se anunta delicata. Fur nicile se cuibaresc în adâncul copacului. e plorând si testând mereu idei noi. gata sa-si puna în functiune artileria. Ramurelele salciilor plângatoare "pâlpâie . venite vrând-nevrând dintr-o tara îndepartata.

6 îsi apropie piciorul. Înlantuite. Salcâmul arde si îsi striga durerea de copac în agonie emitând mirosuri pestilen tiale de seva. fulgere le brazdeaza cerul de carbune. E un carbune înca aprins. 5 raspunde ca. remarca razboinica experimentata aratând zonele ro sii care se înnegresc. se vad obligate sa faca un mare ocol subteran. seva se cretata de scoarta indica suferinta vegetalei. spre radac ini si sapa pamântul cu mandibulele ca sa-si faca un adapost protejat de apa si de foc. Fulgerele sunt u rmate din ce în ce mai aproape de tunete. Vrea sa arate ceva. emite p rintesa. Dopate de caldura ambianta. Mirmeceenele dau fuga spre gaura de pamânt unde palpita un animal rosu car e pare ca respira amplu. Afara. dupa caldura prea mare. 103 le spune ca trebuie respectat un întreg ceremonial. Asezat în acel sipet de piatra. Chiar si pânzele de paienjeni se transforma în cercur i albe în care proprietarii lor. Au nisip ud de jur împrejurul capului. trebuie pus pe o piatra scobita. Aerul devine otravit pe culoarele ranite. A cazut într-o gau ra si ceilalti carbuni l-au protejat de ploaie. Focul? 103 le spune ca fiecaruia îi e teama de ceea ce nu cunoaste. o roare. Temperatura creste. flacara este atât de înalta încât furnicile vad lumina prin grosimea nisipului care le serveste drept acoperis. Exploratoarea îsi oblojeste ciotul cu saliva dezinfectanta. dar e interzisa atingerea lui directa. oricum. Toate celelalte freamata de surpriza si de frica. Iar insula e înconjurata de astfel de pietre. Aprinzi o frunza usc . Cele treisprezece belokaniene se ghemuie sc una în alta si îsi amesteca antenele. totusi. 6 a ramas ciunga din c auza asta. ghearele i se topesc. în plina psihoza de apa.". transformat acum în cenusa. Copacul arde foarte repede si. E posibil de lu at acel jaratic. Ca sa iasa. semn dupa parerea ei de boala pentru orice flacara. de peste tot. Paradoxu l focului: are puterea sa distruga un copac si chiar o padure întreaga cu locuitor ii ei. Ca si cum ar fi fost electrocutat. Focul n-are nici o putere împotriva pietrelor scobite. cele treisprezece furnici reusesc sa ridice jaraticul si sa-l introduca într-o bucata de silex. urmeaza un frig b rusc. Nu. Tavanul lor de nisip s-a vitrificat si exploratoarele nu-l mai pot strapun ge cu mandibulele. Asta ar putea sa fie mijlocul de a le învinge pe furnicile pigmee. Imagine cumplita: piciorul drept devine lichid si s e scurge. uneori e destula o simpla bataie de aripi a unei musculite ca sal stinga. Se cuibaresc si asteapta. se aude un zgomot enorm. Exploratoarele nu pot sa faca nim ic pentru a-l salva. nu e un animal. Focul se reproduce prin contact. Acolo unde fusese un picior si doua gheare. 6 cheama pe toata lumea. Printesa 103 le explica tuturor ca focul e puternic dar fragil. Crengile se crispeaza de parca copacul ar vrea sa danseze ca sa-s i arate durerea. Foc! Un fulger a atins salcâmul care e pe cale de a fi cuprins de flacari. jaraticul seamana acum cu un rubin pretios. galopeaza în toate directiil e. Asta mai lipsea! O lumina mare apare în vârful copacului în timp ce. nici mineral. Toata scoart a freamata. 10 3 recunoaste imediat despre ce e vorba. Ploaia s-a oprit la fel de brusc cum a început. ceea ce le face sa arate ca niste mon stri cu cap patrat. Ghearele ating materia de un rosu portocaliu si. Cu niste tije lungi folosite pe post de pârghii. Toate simturil e magnetice ale furnicilor le informeaza ca furtuna se apropie. 5 sare cuprinsa de panica. Cum? Reproducându-l. Totul e pustiu. Insista: pute m folosi focul. nu poate fi atins. O scurta pauza dupa care cerul se dezlantuie si mai tare. Când credeau ca totul se linisteste. Va treb ui sa i se redea viata. Nu e nici vegetal. furnicile fug spre partea de jos. Insulita a vea drept bogatie numai acel salcâm cornigera. acum a ramas un ciot perfe ct rotunjit si cauterizat. Deodata copacul tresare. Focul asta pare bolnav.

Zadarnic au asteptat în port. Astfel. Elanul a cuprins în special Sfântul Imperiu romano-ger manic. dupa sfaturile Printesei 103. deloc ranchiun oasa fata de elementul foc. Cele mai multe furnici nu au vazut niciodata foc si cele douasprezece ex ploratoare se trag înapoi speriate. Iata cu ce le vom ataca pe pitice! exclama Printesa 103. ca si în cazul lui Moise. Printesa 103 le conjura sa nu se dea înapoi. Copiii au crezut ca e vorba de un miracol. Apoi. Un grup de copii l-a parasit ca sa se raspândeasca pe drumuri în directia Tar ii Sfinte. La recomandarile ei. MARELE CARNAVAL . Edmond Wells. Toate furnicile cunosc sensul si povestea acestei fraze. Erau convinsi ca. Îmbarca pe vasul lor testoasa opt pietre scobite prevazute cu jaratic aprins. de la ramurica uscata la bucata de lemn. nu sunt multe în jur. Singurul nostru dusman adevarat este frica. pe drum. Tinerii fara ocupatie si-au zis astfel: "Adultii si nobilii au esuat în ten tativa de eliberare a Ierusalimului pentru ca au spiritul impur. prima cruciada a copiilor a avut loc în anul 1212. stie sa se f ereasca. "Singurul nostr u dusman adevarat este frica" este ultima fraza pronuntata de cea de a 234-a reg ina Belo-kiu-kiuni din dinastia Ni a furnicilor rosii. Nefericita a emis aceasta fraza pe când se îneca încercând sa domesticeasca niste pastravi. în realitate. acesti copii îi jefuiau si îi furau pe tarani. dar fabricarea focului le fascineaza. se îndrept au spre sud. marea se va deschide ca sa lase sa treaca acea armata de copii si o va duce pâna la Ierusalim. Trebuie s-o transmitem unui material mai gros. Apoi doi sicilieni le-au propus sa-i duca cu vasul la Ierusa lim. Jaraticul obtinut astfel este dupa aceea depus cu multe precautii în acele mici pietre scobite. unde toti au fost vânduti ca sclavi. Cei d oi sicilieni aveau legaturi cu o banda de pirati tunisieni. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Regina Belo-kiu-kiuni credea ca face o alianta între furnici si pa stravii din fluviu. si furnicile obtin un mare spec tru galben. propune 6.ata. Asta i-a lini stit. Înalta antenele si emite clar v echea fraza feromonala: SINGURUL NOSTRU DUSMAN ADEVARAT ESTE FRICA. multimea lor a crescut pâna la câte va mii de copii. Vrând parca sa le linisteasca. celelalte formeaza o comoara de jaratic. ENCICLOPEDIE CRUCIADA COPIILOR: În Occident. Copilasul-foc e mai impresionant decât mama lui jaraticul. cu mai bine de opt mii de ani în urma. noi sun tem copii. 6 se dovedeste cel mai bun inginer al focului. dar se gasesc sub pamânt. În drumul lor. în piata. astfel ca nu i-au du s la Ierusalim. locuitorii le-au spus ca se vor lovi de mare. Noaptea începe sa paleasca. In ciuda piciorului ei carbonizat . dar fraza a ramas ca un strigat de speranta în posibilitatile infinite ale furnicilor. Or noi. Fiindca l-a atins. si ele gasite tot în pamânt. deci suntem puri". Toti au ajuns la Marsilia. Au coborât valea Ronului si. pe un pret bun. Mai departe. de la frunza uscata la ramurica uscata. unde marea nu s-a deschis în fata lor. Nu a fost nici un miracol. Îsi închipuiau ca merg spre est dar. dupa ce se ridicase foarte sus. ci la Tunis. De atunci s-a renuntat la orice contact cu poporul pestilor fluviului. furnicile reusesc sa faca o mica vatra pe care o întretin în fundul unei cuvete de piatra. volumul III 97. Nu aveau harti. Printesa 103 ridica antena si lanseaza feromonul întepator care înseamna: La atac! 96. furnicile arunca în va tra mici bucatele de ramurele din care focul se grabeste sa muste cu voracitate. flacara îsi r eduse dimensiunile.

Julie nu stie unde o va duce acest elan. Directorul centrului cultural ruga pe toata lumea sa stea cuminte la loc ul ei. doamna.Nimic? Daca nu revendicati nimic. numai fete si baieti care se le ganau pe melodii de harpa si de nai. Suntem prima revo lutie fara revendicari. ie siti în strada. Foar te repede. ..Linistiti-va. . Fetele de la clubul de aikido improvizara un serviciu de ordine care ime diat împiedica sa mai treaca masinile care ar fi putut sa tulbure petrecerea. sirena care îi fermeca. Julie intona "Revolutia Furnicilor". uitati-va necazurile si alaturati-va noua. Noi suntem noii vizionari. o duba a politiei se apropie dar renunta sa inte rvina în fata amplorii pe care o capata evenimentul. Erau acolo oameni de toate vârstele. Un prim cordon de politisti aparu brusc în fata lor iar fetele din primele rânduri înaintara si imaginara o strategie ciudata: începura sa-i sarute. Altii luasera cu ei serpentine si confeti. -La liceu! striga Mie. Adrenalina urca mereu în venele cântaretei. domnilor. Tot orasul rasuna de cântecul lor: Noi suntem noii vizionari.Ce revendicati? întreba o batrâna. Julie si cei Sapte Pitici se pomenira în strada. unii se înarmasera cu propriile lor instrumente muzicale ca sa participe la fanfara. Multimea creste mereu. Altii adusesera lucruri din bu catarie pe post de toba si betisoare. E doar un concert! Cineva îi lua s unetul microfonului. Trebuia sa dea repede un scop. Noi suntem noii vizionari. Julie era ametita de popularitatea ei si de multimea care o înconjura si împ ingea înainte. Nici o pancarta. Acum erau probabil cinci sute în jurul lor formând o mare procesiune multicolora. o directie. Gura-casca se alaturau trupei si se informau despre ce se petrecea. . un sens acelei multimi în miscare.Ba tocmai ca e. Sa mergem! striga o voce dintre spectatori.La liceu! reluara ceilalti. În asta consta originalitatea. Mai departe. Era regina si idolul lor. Julie p utea sa le vada fetele. domnisoarelor. raspunse o luptatoare de la clubul de aiki do. foa rte tineri si persoane mature. Toti voiau sa mai continu e în timp si spatiu. înconjurati de o mica multi me entuziasta. barbati si femei. Doamnelor. Vocea calda si puternica a lui Julie scanda: Noi suntem noii inventatori. . O sa petrecem! . Toti repetau cât îi tinea gura: Noi suntem noii vizionari. Noi suntem noii inventatori.E petrecere mare! striga Julie.Sa nu mai asteptam. marea artera fu blocata iar grupul rock si fanii lui putura sa înaintez e liber. Ba chiar îi aducea în stare de transa.Înainte! zise ea.Nimic. Nici o banderola în fata. Era samanul lor. atunci nu e revolutie? . . Suntem furnicile mici care rontaie vechea lume sclerozata. Noi suntem noii inventatori. Cum sa lovesti cu bastonul în aceste de conditii? Cordonul aparatorilor or dinii se destrama. . În jurul lor lum ea cânta si se agita de-a lungul arterei principale din Fontainebleau într-o saraban da de carnaval. va rog sa va linistiti. Era ca si cum spectatorii ar fi refuzat ca spectacolul sa se limiteze la doua ore de muzica platita cu o suta de franci locul. Era pur si simplu dopata. dar curiozitatea fu mai tare. Ferestrele se deschideau si oamenii se plecau afara ca sa vada acea lung a cohorta pestrita. Oamenii clamau în cor: Noi suntem noii inventatori. . Printre cei care li se alaturau în fuga. Acum când nu mai era despartita de publicul ei de focurile rampei. Nu revendicam nimic. Nu prea erau alte distractii în seara aceea la Font ainebleau.

Deoarece nu era un bun orator. Toti copiii au fost ucisi. Din acel moment. Comerciantii care nu se lasau furat i. Armata Rosie a fost nevoita sa apeleze în final la bombardamente aeriene ca sa nimiceasca ultimele focare de rezistenta. acum ajunsesera la doua sute de mii de fugari. Copiii au organizat atunci ale gerea unui nou primar si au prezentat "candidatul" lor. aceasta cetate veche fortificata numara trei milioane de locui tori care. majoritatea. care avea destula cari sma ca sa fie respectat de celelalte garzi rosii. parintii trimis i sa trudeasca la tara pe ogoare si copiii în centre de formare ale garzilor rosii . nimeni nu a fost i nformat de victoria electorala a copiilor. Deoarece orasul era foarte izolat. ca sa faca din ei niste buni comunisti. Burghezii din acel loc s-au îngrijorat totusi si au trimis o delegatie ca sa-l anunte pe prefectul regiunii. Fiecare locuitor trebuia sa ofere un adapost garzilor rosii. aceste mari metropole începeau sa fie suprapopulate si Mao Ze dong luase hotarârea sa le goleasca. Deci în acest oras muntos au ajuns mii de copii între treisprezece si cincisprezece ani. lucrurile n-au mer s prea rau. Sterpelitul nu mai era un delict. Se experimentau pe ei alimente celulozice pe baza de rumegus si mureau ca mustele. Toti comerciantii au fost obligati sa plateasca un impozit inventat de noul primar. La o mie de metri altitudine pe flancul la ntului himalayan. la vremea aceea. Copiii au încercat sa rezist e în acel oras fortificat cu cinci ziduri de incinta. erau batuti. presedintele ame rican Richard Nixon se întâlnea cu Mao Zedung si nu mai era cazul sa se critice Chin a. Au luat cu asalt garile si au plecat spre vest unde unele zvonuri spuneau ca ar exista o filiera care permitea copiilor sa trea ca clandestin frontiera pe teritoriul indian. Povestea nu s-a raspândit caci. ENCICLOPEDIE REVOLUTIA COPIILOR DIN CHENGDU: Pâna în 1967. Aceste centre erau adevarate lagare de munca. De la o mie câti fuseser a la început. Acestia s-au plâns primarului orasului. dintre care cel mai în vârsta era un consi lier municipal de cincisprezece ani. În realitate. parând putin mai mare decât vârsta pe care o avea. Cadrele partidului i-au incitat atunci pe copiii garzii rosii s a se revolte împotriva temnicerilor lor. un pusti buclat de treis prezece ani. aveau ca statie terminus Chengdu. Li s-au oferit dulciuri. Or. la Pekin aveau loc dispute de palat. capitala provinciei c hineze Sichuan. Sterpelelile s-au generalizat. "delfinul" oficial al lui Mao si cel care raspundea de garzile rosii. Timp de doua zile a durat razboiul adultilor împotriva copiilor. A fost ales fara greutate si a instituit o conducere formata din copii. buna vointa a locuitorilor nu a mai fost de ajuns ca sa -i satisfaca. copiii garzii rosii s-au raspândit în toata tara sub pretextul ca propovaduiesc maoismul împotriva statului corupt. sa cada în dizgratie. Copiii au povestit cât de mult au suferit în lagarele garzilor rosii si populatiei din Chengdu i-a fost mila de ei. În acest timp. Dup a care a fost snopit în bataie si obligat sa plece. capitala a trimi s sute de tancuri si mii de soldati înarmati pâna în dinti. . Or. toate trenurile care se îndrepta u spre vest. Dar alte valuri de copii se revarsau în gara de la Chengdu. la putin timp dupa aceea.98. Copiii erau prost hraniti. dar nu au fost sustinuti de populatia din Chengdu. Chengdu. cei mai multi încerca u mai ales sa evadeze din China. era un oras linistit. Familiile au fost despartite. Subtilitate cât se poate de chineza: copiii aveau datoria sa evadeze din lagarele maoiste si sa-si stâlceasca în bataie instruc torii în numele maoismului! Eliberati. altii s i-au luat sarcina sa-i faca cunoscute proiectele. La început. Prefectul a luat povestea foarte în serios si a cerut de la Pekin sa intervina armata pentru a-i domoli pe insurgenti. habar nu aveau ce se petrecea la Pekin sau la Shanghai. Orasul s-a umplut de afise car e îi îndemna pe cetateni sa voteze pentru el. Împotriva a doua sute de mii de copii. au fost hra niti si li s-au dat corturi unde sa doarma si cuverturi cu care sa se înveleasca. Întâmplarea a facut ca Lin Piao. Erau preocupati mai ales sa-si protejeze propriii copii p e care i-au trimis în munti. Conditiile de viata erau foarte grele. care nu a avut timp sa rea ctioneze caci copiii au venit la el ca sa-l oblige la o autocritica publica.

În partea de jo s a papurii.Atentie la viespe! striga comisarul. astfel încât nu se mai poate sti d in ce tabara fac parte. Maximilian îsi scoase pantoful si ca la prima vizita. Furnicile pitice o vad venind. Facân d gestul de a trage. Nu era o viespe. Lasa ce faci acum. Sunt în sta re sa sparga totul.Gata? Soneria telefonului mobil întrerupse numaratoarea. Furnicile rationeaza prin tatonari. Caldura si lumina jaratecului au fost des tul ca sa le alarmeze. întoarce-te imediat în oras si împrastie-i pe s mintitii astia. insecta semana mai cu rând cu o furnica zburatoare. . Îi facu placere s-o striveasca cu talpa pantofului. Îi scuturau ca sa-i împied ice sa adoarma. Omul se prabusi. Fiecare emite propria sa sugestie. Prefectul Dupeyron îi cer ea sa vina de urgenta. Agresorul eroic cazu pe pamânt inert. Na va-testoasa mirmeceeana se îndreapta spre stufaris. În departare.Doi la zero. Politistii dadeau ajutor celor prabusiti la pamânt.Edmond Wells. .Toate încarcaturile explozive sunt gata? Artificierul verifica contactel e pe detonator si astepta ordinul comisarului. . solul încalzeste corpurile. volumul III 99. 103 si exploratoarele îsi dau mare oste neala. Protejati-va gâtul si mâinile. 100. Trupa lumina cu lanternele monumentul forestier. Vârfurile frunzelor roz imaculate sunt întesate cu artilerist e gata sa traga. Dupa ploaie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. În cockpit-ul cuirasatului-testoasa. Un politist scoase pistolul si vru sa ocheasca. era mai eficace sa-i surprinda în somn pe cei aflati în interiorul cladirii. Cauta un mijloc de a-l propulsa pâna la nuferii ocupati de furnicile pitic e. martori sinistri ai duritatii luptelor preceden te. 6 propune sa se expedieze în directia inamicului frunze plutitoare încarcate cu jarat . PIRAMIDA MISTERIOASA E ARUNCATA ÎN AER De data asta avea sa sara în aer! Maximilian si politistii lui se întorseser a si încercuisera piramida misterioasa. Toti pândeau acum anxiosi. caruia îi ocoli ure chea dreapta ca sa-si înfiga acul în jugulara. asteptând sa surp rinda cel mai mic sunet pe care îl putea emite o viespe. Comisarul luase hotarârea sa actioneze pe timp de noapte caci. In oras aveau loc incidente. reusi sa loveasca in secta în zbor. Se înselau. trebuie sa le si traiesti. Focul nu e o arma practica de folosit de la distanta. Insecta întepa imediat alt politist. Povestile nu e destul sa ti le povestesti. omul îsi descoperi o parte din piele si fu imediat întepat. dupa parere a lui. Maximilian lua hotarârea sa grabeasca explozia mai înainte de a apar ea alt paznic minuscul si periculos. . Tinta era prea mica. oame nii purtau tinute de protectie din pânza cerata si alesesera de data asta un fir e lectric rezistent care sa nu poata fi rontait de mandibule. Maximilian era pe pu nctul de a ordona declansarea dispozitivului când se auzi bâzâitul. o multime de cadavre umflate de apa. plutesc. Asediatele vor fi coplesite de numarul mare al inamicului. 24 lanseaza apeluri de ajutor. . de pe papura ei deteriorata. Luna lumineaza pamântul. Ca niste marinari. ÎN CALDURA STUFULUI E cald. apoi îsi lua zborul ca sa se puna la ad apost de acele mâini care se agitau în aer.Manifestantii au ocupat artera principala din Fontainebleau. Insecta îi surprinse atacând brusc un al treilea politist. Furnicile rosii de pe insula îsi închipuiau ca se poate trai doar istorisind u-si povesti. Se uita mai atent la victima lui.

poate doar ca sa dovedeasca determinarea r azboinicelor rosii de a folosi si alte arme tabu. caci crenguta începuse sa ia si ea foc. în care furnicile îsi arata reciproc arta de a practica scrima mandibulara. se alungeste ca o flamura luminoasa fara sfârsit. În Evul Mediu. Pe na va. La rândul ei. Speriat e de mirosul de nufar carbonizat. simbolul tuturor a utoritatilor. Aveai dreptul sa-l tragi de mustati pe jandarm si sa -i îmbrâncesti pe edili în râu. Printesa 103 anunta ca e timpul sa se puna extremitatea în contact cu jara ticul. petrecerea tatilor. Puteai sa suni la usi si sa arunci faina pe fata oricui. 5 vrea sa dea foc capatului uneia dintre acele crengute lungi de care se folosesc ca de niste lanci si sa atinga nuferii.niste sarbatori haraz ite consumului. e dezamagita. Deasupra. capatul incandescent. asediatele recapata încredere. focul nu a servit la nimic. îsi zice Printesa 103. 14 scoate antena-periscop ca sa repereze bine adversarele si le indica c elorlalte în ce directie sa îndrepte catargul. Dar gândacilor de apa le e prea frica de foc. a mamelor si a bunicilor . în sensul initial al cuvântului. Era ziua nebunii lor. echipajul se lasa în jos si are grija sa nu dea drumul din mandibula crengutei lungi. Gasesc una care le convine printre crengile care ating usor apa si o urca la bordul cuirasatului-testoasa. Belokanienele nu se mai pot deda nici acelei lupte tumultuoase corp la c orp. Vegetala este d estul de umeda ca sa nu ia foc imediat. Printesa 103 a înteles cum sa foloseasca mai bine lansatorul d e flacari si incendiaza nuferii unul dupa altul. provocând o miscare de spuma pe puntea din spat e a navei. Cei aflati la putere erau respectati tocmai pentru ca exista ziua carnav alului. Furnicile opresc motoarele gândacesti si încep sa caute cea mai lunga crengu ta. 101. În a cest caz. Ideea este retinuta. În zilele noastre. Trag cu rezervele de acid pastrate pentru ultima sarja si provoaca multe victime în rândul furnicilor pi tice. Ridica imediat catargul de foc. În ziua marelui carnaval.ic si împinse de gândacii de apa. Asta e probl ema cu focul. . 103 deseneaza forma acelui lucru. Degetele numesc asta catapulta. salve de acid tâsnesc cu putere. Printesa 103 încearca sa-si aminteasca de un mecanism al Degetelor care pe rmite trimiterea la departare a focului. Refuza sa se apropie de el. asediatoarele prefera sa se întoarca pe uscat si sa se retraga. BATALIA LICEULUI Plecasera cinci sute de la centrul cultural si ajunsesera opt sute în piat a mare din fata liceului. dar nimeni nu întelege de ce focul siar lua zborul prin aer daca ar fi plasat într-un astfel de ansamblu. Manifestarea lor nu semana deloc cu o defilare revendicativa. a fost uitat sensul real al acestei manifestari sociolo gic indispensabila. 13. Macar sa fi supravietuit 24. Apoi era ars Carnavalul. Din fericire. Printesa 103 face semn ca crenguta cuprinsa de foc sa fie aruncata în apa cât mai departe posibil. o marioneta enorma umpluta cu paie. Lancea cu capat aprins atinge carnea petalelor de nufar. carnavalul nu avea o semnificatie precisa. cea mai razboinica dintre ele. Când testoasa este destul de aproape. ca si Craciunul. Asta provoaca mult fum. Poate sa provoace pagube atât celor împotriva carora este folosit cât si celor care îl folosesc. În fata acestei reusite. dar socul provocat de acel harpon este d estul de mare ca sa dezechilibreze toate artileristele care cad imediat în apa. era un ade varat carnaval. toate regul ile erau calcate în picioare. Se renunta. Pentru ei focul ramâne o arma tabu. Cu vârful antenei. Cuirasatul porneste la atac. cea în care se eliberau toate tensiunile. Carnavalul e acum doar o petrecere pentru comercianti. Capatul ia foc. Gândacii de apa accelereaza. sub infl uenta vitezei. Cuirasatul-testoasa ajunge la papura asediata.

Aveau nevoie de opt.. . întelegând pericolul. Caci nu era decât un joc.. . replica Julie. Înainte la. Împrastiati-va. Slab la început.. Sa ne deschidem simturile. nu întâmpinara nici o rezistenta. oamenii nu erau în stare sa se desparta de aparatul lor.Vom folosi tehnica conopidei. dar si revoltele si frustrarile. Fortele de ordine se uitar a la manifestanti. înfruntând masa de oameni zgomotosi. apoi cum mai multa convinger e. Pentru toti acei tineri si chiar pentru cei mai putini tineri acum era p rima data în viata lor când li se oferea ocazia sa-si exprime pofta de serbare. macar pret de o zi. Nimic nu ne va opri. Julie cumpani situatia. Revolutie. descoperira sase dube ale CRS-ului (Compania Re publicana de Securitate) care le barau drumul. Departând bratele. chia r daca acea prezenta a politiei putea sa-l faca periculos. Manifestantii îsi reluara înaintarea. Întoarce-te acasa.Ramâneti grupati! Protejati liceul! ordona Maximilian în portavoce. Fara ca Julie sa le c eara. Politistii. Toti suntem liberi. Rândurile compacte ale politistilor se desfacura ca sa-i urmareasca. .Împrastiati-va! striga el la portavoce. Pentru restabilirea ordinii publice. În fata lor. Julie îi aduna pe cei Sapte Pitici ca sa discute despre urmarea ev enimentelor. Opt sute de persoane care îsi rodeau zabala din totde auna se dezlantuiau brusc într-o mare sarabanda Amatorii de rock si gura-casca înaintau într-o cohorta lunga zgomotoasa si p estrita. Un vânt nou bate în dimineata asta. E trecut de orele zece seara. Vremea negocierilor tre cuse. oamenii înaintara spre liceu. asta e sfârsitul.Liceul este închis noaptea si nu aveti permisiunea de a-l deschide. Lumea aclama. mama ta e probabil îng rijorata. Nu reusi sa pronunte cuvântul.S-a uitat rolul initial al carnavalului: a da populatiei iluzia ca rebel iunea e posibila.Nu facem nimic rau. se desfacu în bucati. chiar si atunci când mergeau la concert. formara la loc plutonul în centrul pietii. . cond use fiecare de unul dintre muzicieni. se afla postat în fata oamenilor. Toti erau gata sa intre în joc. raspunse Julie fara portavoce. întoarceti-va la casele voastre.Nu vrem decât sa facem o petrecere la liceu. Manifestantii se uitara la fortele de ordine. . .. Julie? întreba comisarul.Tu esti. . . Ordinele prefectului erau clare.Nu vrem ca oamenii sa doarma. Lumea sa se trezeasca! . Se oprira. si luându-se de mâini ca sa-si arate numarul si sa ocupe to ata piata. .Sunt libera. mani festantii s-au împrastiat în opt directii diferite. zise Julie. Luara hotarârea sa formeze opt grupuri autonome de manifestanti.Tulburati ordinea publica.Ar trebui sa putem comunica între noi. Si explica strategia pe care o improvizase. Julie ezita o secunda.Înainte la. dar îsi reveni repede si zise: . politistii îsi pusera planul în aplicare. reusi sa articuleze: . Li se oferira chiar mai multe. Conopida. care consta în a ataca în centru pentru ca manifestantii sa se împra stie pe laturi. cei care o tulburau trebuia sa fie împrastiati cât mai repede. oamenii ridicara pumnul si intonara imnul concertului: Sfârsitul. zise David. Spre marea lor surprindere. Locuitorii do resc sa doarma si voi faceti scandal nocturn. Va repet ca oa menii au dreptul sa doarma. Ati facut destul zgomot. în timp ce manifestantii îsi continuau manevra. Imediat ce politistii s-au apropiat. Dupa toate aparentele. Întrebara pe cei din jurul lor daca unii dintre ei aveau telefoane mobile de împrumutat Revolutiei. i nventata de Julie. Maximilian se puse de acord cu subordonatii sai. . Propuse sa se foloseasca tactica cârnatului. Ajunsi în piata liceului. Comisarul Maximilian Linart cu brasarda deasupra cotului.

Da ca se reuseste ridiculizarea adversarului sau. Exact asta dorise si fata cu ochi cenusii. 10. îi va fi foarte greu sa depaseasca acest handicap. Ca sa-l ataci. 5. Tine adversarul în defensiva. nu ca o slabiciun e. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sa nu blufezi niciodata daca nu ai mijloacele necesare ca sa treci la fapte. 24 s-a schimbat. Altfel îti pierzi orice credibilitate. În spatele lor. Deoarece întunericul si noa ptea încep sa devina anchilozante. Iesi din câmpul de experienta al adversarului tau. constrângerea adversar ului de a se ridiculiza singur. a publicat un manual în care enunta zec e reguli practice pentru ducerea la bun sfârsit a unei revolutii. Lupta împotriva dusmanului cu propriile lui arme. cea mai precisa si cea mai reprezentativa posibil. Puterea nu este ceea ce posezi. 2. apoi. agitator hippie si figura im portanta a miscarii studentesti americane. Ca sa-i destabilizeze pe politisti. 24 est e teafara. Focalizeaza tinta si n-o schimba în timpul bataliei. 8. 9. Handicapurile aparente se pot transforma în cele mai bune atuuri. Totul în mirosul. Daca obtii victoria. apo i schimb-o. Se întâlnesc în centrul galben al florii de nufar. Fieca re dintre aceste specificitati trebuie revendicata ca o forta. Printesa 103 îsi îmbratiseaza prietena ca sa-i ofere o trofalaxie dulce. ci ceea ce adversarul tau îsi închipuie c a posezi. 3. Edmond Wells. . si mai bine. Nu e numai epuizata de luptele recente. 4. Furnici le eliberate se dedau trofalaxiilor cu eliberatoarele. nu foloseste la nimic sa încerci sa rast orni puterea. Printesa 103 se apropie lent de tovarasa ei de cruciada. sa profitam ca sa ne reorganizam".Julie si fetele de la clubul de aikido erau cel mai aproape de fortele d e ordine carora le adresau zâmbete si sarutari provocatoare. Nu trebuie niciodata sa-si spuna: "Bine. Daca nu ai nimic nou de propus. Dadu ordin de fuga grupata si zise la telefon: . 6.Gata. volumul III 103. dispunem de un ragaz. 24 îs i apleaca timid antenele pe spate în semn de acceptare. atitudinea si felul în care îsi poarta gâtul e dife . REGASIREA Fac jonctiunea pe un nufar crutat de foc si de tirul artileriei. Aceasta tinta treb uie sa fie cea mai mica. înfometata. Repet-o de mai multe ori. se încalzesc si îsi fac lumina cu jaratic. ENCICLOPEDIE STRATEGIA LUI ALYNSKI: În 1970. Inventeaza noi teren uri de lupta în care înca nu stie cum sa se comporte. Plutonul de politisti se îndrepta imediat spre Julie si amazoanele din jur ul ei. d escoperindu-si câte ceva din farmecele feminine. O tactica nu trebuie niciodata sa devina o rutina. Trebuie sa se foloseasc a toate elementele exterioare posibile ca sa se mentina presiunea. Înfruntarea fu invadata de parfumur i feminine. zise comisarul aratând spre Julie. Pisicile urmaresc soriceii. În cazul unei confruntari verbale. Saul Alynski. 1. Chiar si fizicu l i s-a modificat. ca sa-i evaluezi forta si limitele. amazoanele îsi rupsesera tricourile. 7. umorul este arma cea mai eficace. o petala tran slucida lasa sa treaca lumina si caldura unui jaratic portocaliu. 102. trebuie sa fii în stare sa ti-o asumi si sa ocupi terenul.Puneti mâna pe instigatoare. înghite alim entele pe jumatate digerate pastrate în gusa sociala a furnicii rosii. folose ste elementele din propriul sau cod de referinta. mai ales atunci când functioneaza. Chiar daca adopti o tactica exact contrara.

inventiile lor. Printesa 103 explica ce a aflat despre Degete. Dialogu l lor va capata astfel o intensitate. Acum sunt femela. Poate ca Printesa 103 fusese p ervertita de romantismul Degetelor.. ap oi Printesa 103 ofera din nou o portie de pasta alimentara. e altceva. Tânara exploratoare s-a dotat cu un.. Din miscare s-a detasat un grup mai radical: adamitii. programati sa traiasc a cel mult trei ani. cele doua furnici se dedau unei noi trofalaxi i dulci. Se face noapte. în comunitate. Cele doua sexuate se gândesc cu aviditate sa se acupleze. ei cereau reforma clerului si plecarea seniorilor german i. dar lucrul cel mai simplu pentru cele doua mirmeceen e este sa foloseasca o CA. punându-si toate bunurile în comun si facând ce le statea în putinta ca sa recreeze con . Cele doua furnici stiu foarte bine asta. Gata! Cele patru antene sunt lipite doua câte doua. poate modul cum a asimilat acel cocteil de hormoni. ci si întreaga societate. primul om de dinaintea pacatului originar. Precursor i ai protestantismului. Unele alimente au facut deja de trei ori traseul dus-întors de la o gusa s ociala la alta. E atât de ciudat. dar nu vrea sa-l vada pe prietenul ei 24 pie rind. A pornit deci în cautarea unui cuib de viespi. Si eu. cele doua metamorfozate se izoleaza printre sta minele nufarului sidefiu. Ai. Printesa nu-l lasa sa termine. Printesa 103 întelege ca ceea ce a luat drept o usoara schimbare la 24 est e cu mult mai mult. o profunzime si o rapiditate inegalabile. În mare graba. datorita jeleului viespilor. Totusi 103 are un moment de ezitare. Printul 24 trimite în sens invers hrana pe care i-a dat-o Printesa 103. masculin. Fara sa mai stea pe gânduri. sex! Si ea! 24 explica. se cauta si se pipaie. Au trait aici goi. poate temperatura. au ajuns print si printesa mirmeceene.rit. Ei voiau sa schimbe nu numai Biserica. indivizi neutri lipsiti de importanta. Pasiunea pentru povestile frumoase a facut-o sa-si doreasca sa se bucure de o m ai mare sensibilitate. dotate cu acea capacitate formid abila de a-si transmite specificitatile viitoarei lor progenituri. 104 ENCICLOPEDIE UTOPIA ADAMITILOR: În 1420 a avut loc în Boemia revolta husitilor. Din motive nedeterminate. Furnicile din Comunitatea salcâmului si furnicile din cuir asatul-testoasa adorm în scobitura cavernei unui cuib de serpi. am dobândit un sex.. angoasele lor etc. mult mai profunda de data asta. Gândirea uneia intra în co ntact direct cu a celeilalte. masculii mor cu ocazia actului amoros. Nu ma vrei? Nu. In societatile d e insecte. De aici si denumirea lor. 24 vrea sa explice.. S-au despartit amândoua c a soldati asexuati. datorita unui artificiu minunat al stramoaselor lor v iespile. Printesa 103 este de acord ca sa-si branseze creierele reciproc. ca si cum ar vrea sa se creada ca au uitat cum trebuie sa procedeze ca sa comunice intens. Amândoua îsi apropie încet segmentele senzoriale. s-a pomenit cu un sex.. Antenele tale emana miresme diferite. Antenele se opresc dezorientate. S-au instalat pe o insula a fluviului Moldau. Si pâna la urm a a reusit sa obtina jeleu hormonal regal în mijlocul unui cuib de viespi. În timp ce în jurul lor. masina de comunicat cu Degetele. explica tele viziunea. Hotarasc deci de comun acord sa nu se mai gândeasca la acuplare. drumul va fi lung. Mâine. 24 este acum un mascul.. Printesa 103 îsi zice ca aceste schimbari importante se datoreaza poate vi etii în mica ei comunitate utopica.. Si tu te-ai schimbat. E foarte linistitor. Acum. 24 este acum un print. nu departe de Praga. Consideram ca cel mai bun mod de a se a propia de Dumnezeu ar fi ca toti sa traiasca în aceleasi conditii ca Adam. Supravietuirea lui e mai importanta pentru ea decât acuplarea. celelalte se agitau is torisindu-si propriile aventuri.

Suprimasera banii. În plus. dar nu în asa masura. fara sa aiba în fruntea lor un partid politi c sau un sindicat clasic. Astfel. cultul Domnului putea sa fie simplificat. nu era prezent nimeni di n presa. Seniorii husiti si armatele lor i-au încercuit pe adamiti si i-au ma sacrat. unde nu exista nici picior de politist. burghezia.Intra prin fata. Grupul lui Julie se aduna atunci în fata portii mari de fier parasita de p olitisti. nu existase nici un accident. Sigur. pâna la unul. volumul III 105. Toate structurile sociale erau anulate. scut. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ji-woong scoase cheia pe care i-o daduse directorul ca sa le faciliteze repetitiile. Edmond Wells. fara sa gândeasca. zise David la telefon. vesta anti-glont si bocanci grei -. Dar mai mult de sapte sute de persoane intrasera deja în liceu si Ji-woong se grabise sa în cuie broastele solide ale usii blindate. deocamdata. Politia era neputincioasa în fata acelei usi protejate. conduse fiecare de un Pitic. . sefule. faceau un ocol mare pe st razile învecinate si se regrupau în spatele liceului. Gasira poarta de fier închisa. Adamitii îi iritau în mod evident pe vecinii lor husitii care nu erau deloc în clinati spre radicalism. Tot alergând în toate directiile cu tot ce aveau pe ei . . iar în spatele ei amazoanele atragatoare si i ronice care îsi bateau joc de ei. Maximilian nu era obisnuit sa-i vada pe manifestanti practicând strategii de gherila. lasându-le balta pe Julie si semenele ei. David veni sa le deschida si vreo suta de noi "revolutionari" se adaug ara celorlalti în interiorul liceului. Trebuia sa aiba grija sa nu fie acolo nici urma de jurnalist. Julie era cu atât mai multu mita pentru ca reusise aceasta isprava fara nici o încaierare. si deschise usa cu noul blindaj împotriva incendiilor. îl impres iona si îl îngrijora. .Intra prin spate! striga el în portavoce. multimea patrunse în liceu. Faptul ca niste manifestanti. fara sa faca valuri. doar epuizându-si adv ersarii prin miscari tactice. Acesta îi ceru sa cuc ereasca liceul. munca. apoi îl suna pe prefectul Dupeyron ca sa-i anunte situatia.Sunt toti înauntru. politistii se simteau extenua ti. Or în acest caz. Totdeauna avusese de-a face cu multimi care înaintau drept înainte. liceul era destul de mare ca sa nu ajunga la intrare la timp. Maximilian îi confirma ca. întoarceti-va! ordona Maximilian. pe acesti înaintasi ai celor care aveau sa se numeasca mai târzi u hippies. Linistit. celelalte sapte grupuri de manifestanti. putusera sa se miste astfel în legiuni compacte. opt sute de persoane ocupasera liceul. nobili mea.casca. Chiar daca era vorba de cei care se împiedicau când o luau la fuga. Maximilian posta jumatate din politisti în fata si cealalta jumatate în spat e. era deja prea târ ziu. Nici faptul ca nu existau raniti în nici una dintre tabere nu era de ajuns ca sa-l linisteasca. Erau vegetarieni si practicau cultul direc t al lui Dumnezeu.Faza 2 terminata. fara Biserica si cler intermediar. armata.ditiile de viata din Paradisul terestru de dinainte de "Pacat". Fara prea mult zgomot. lansat or de grenade. Oamenii lui se întoarsera. si s-au si baricadat. Când Maximilian îsi dadu seama de stratagema. administratia. de preferinta fara viole . Îsi interziceau cultivarea pamântului si se h raneau cu fructe si legume salbatice. MAI DEPARTE SPRE LICEU În timp ce politistii le urmareau pe Julie si pe amazoane. . prefectul îi ceru sa actioneze rapid. În acest gen de înfruntare. se înregistrau cel putin trei de o p arte si de alta. vazân d cum apar fete vesele dupa poarta mare de la intrarea din fata. când unui numar de opt sute de persoane îi fusese opus un numar de t rei sute de politisti.

Sa mai asteptam putin înainte de a striga victorie. si aici vom ramâne. . spuse Julie fara sa fie prea convinsa. Dupeyron voia sa stie care er a situatia. Atacurile politiei încetara. . zise Francine. Politistii atacau în pas alergator. fetele de la clubul de aikido fix ara cuverturile pe grile cu ajutorul unor sârme gasite în camaruta paznicului. . . . Asteptara. . Politistii se apropiau de poarta. nu sunt cu adevarat probleme. Ochii plini de lacrimi si accesele de tuse îi slabira pe asediati. Ajunsera la poarta cu bastoanele ridicate.Trebuie sa facem repede ceva.S-ar zice ca renunta. Leopold detecta în cele din urma o miscare si toti vazura în curând o multime de politisti mergând cu hotarâre în directia portii de fier.Asteptati semnalul. luminata de felinare. Va ordo n sa-l evacuati cât mai repede posibil. Le spuse celor Sapte Pitici si câtorva dintre amazoane. si armate cu capacele pubelelor ca sa-si protejeze fata. Vor sa ia cu asalt intrarea! striga o amazoana. Furtunele cu apa facura adevarate minuni. politistii retrasera dubele iar ei se postara pe strazile din vecinatate. venind din unghi mort. . remarca Leopold. . Poate ca e vorba de o manevra de diversiune.Stop! Dar fortele de ordine se regrupau în departare pentru un nou atac care se anunta si mai violent. Dupa o runda de discutii. Era nevoie repede de o idee. Comisarul îl informa ca manifestantii erau în continuare baricadati în lic eu si opuneau rezistenta fortelor de ordine.nta. sopti Zoe. De ce sa nu foloseasca cuverturile de pe paturile din dormitoarele internatului. O idee. Z oe gasi solutia. .Actiunea voastra este complet ilegala.Suntem aici. ca sa nu inhaleze gaz.Nu aveati dreptul sa ocupati aceasta cladire. având în vedere ca peste câteva luni aveau loc alegerile prezidentiale si ca prin tre manifestanti se aflau cu siguranta si copii de familii bune. Narcisse le aduse la cunostinta ca politistii abandonau si intrarea din spate. . Cu privirea lui patrunzatoare de navajo. tâsnira pe neasteptate furtunele de incendiu pe care director ul le instalase pentru lupta împotriva unui eventual sinistru. Maximilian îsi aduna micul stat-major si facu ceea ce regreta ca nu facuse de la început: ceru un plan al liceului. . Furtunele intrara în actiune. . Amazoanele aclamara victorioas e. au sa i asa pâna la urma. Ceea ce trebuie evit at cu orice pret este raspândirea ei. Maximil ian lua portavocea si se adresa din nou manifestantilor: .Ei bine. ca nist e perdele protectoare. . Când politistii se pregateau sa sparga broastele solide ale portii mari de fier de la intrare. Presiunea era atât de puternica încât amazoanele f ura obligate sa tina câte trei sau patru acele adevarate tunuri cu apa ca sa poata tinti ca lumea. Politistii nu mai putura sa vada ce se petrece în curtea liceului. încercuieste-i fara sa-i mai ataci. Cu batista umeda la nas. . zise Julie. politistii si câinii lor zaceau la pamânt secerati.Trageti cu grenade lacrimogene printre gratii.Veniti sa ne dati afara. unde furtunele nu-i puteau atinge.Acum. raspunse Julie.Ataca. Zis si facut. Leopold spuse ca era destul sa faca grila mai putin permeabila.Poate ca ara câstigat. .Foc! zise Julie. E un loc public. zise Julie strângând din dinti. scrutând piata pustie. Atâta timp cât aceasta mini-raz merita ramâne izolata la liceu. În piata. Maximilian primi un telefon de la prefect. Afumati-i bine.

Câteva furnici stau în jurul jaraticului care le-a adus victoria. munceste daca asta vrea. În 1532. Un canal d e scurgere se va varsa în fluviu. Rabelais nu se însela însa. Nu spargeti nimic. Încearca sa l ege o conversatie cu ele apoi. Fara conducere caci. Focul ne fabrica gemeni întunecati care ramân lipiti de pereti. 7 întreaba ce manânca acei gemeni întunecati si Printesa 103 raspunde ca nu ma nânca nimic. ceea ce anuleaza notiunea de timp care trece. bea. dar acum era mai bine sa atipeasca ca sa recupereze din forte pentru calatoria care le astepta. În timpul zilei.Julie repeta consemnele: "Fara violenta. se scoala si distinge o lumina rosie. O furnica spune ca ar fi mai bine sa-l stinga. Femeile erau admise la zece ani si barbatii la doisprezece. în Gargantua manastirea Theleme. doctrinele absurde si discordie. instruiti. 106. îsi zice ea. face dragoste. reflexul vine din interiorul cuibului de serpi care le foloseste drept adapost. Asta a trezit-o. Se multumesc sa reproduca exact gesturile gemenului lor si nu vorbesc . Generatia lor nu a cunoscut focul si sunt evident fascinate de acea prezenta calda. Agitatia. Julie voia sa vada daca era cu adevarat posibil sa reuseasca o revolutie fara violenta. iar d aca nu. or icum. Servitori s i artizani instalati în exteriorul abatiei sunt însarcinati cu muncile grele. Abatia trebuie sa fie construita pe malul Loa rei. 7 se apropie. Înca o insomnie de sexuata. Ceasurile au fost desfii ntate. Asexuatele au cel putin avantajul c a dorm usor. Fiti irepros abili". Doar pentru a-l contrazice pe profesorul de istorie. Apoi multe biblioteci. virtuosi. având ca deviza: "Fa ce vrei". d ar era convins ca merita macar sa se încerce. constatând ca e imposibil. Printesa 103 spune ca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. crede Rabelais: "Cum am putea sa-i conducem pe cei din jurul nostru când nu stim sa ne conducem noi însine?" Fara conducere. Pe ea nu focul o intereseaza. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI RABELAIS. Fiecare traieste dupa pofta si manânca când îi e foame. Printul 24 nu are somn. Ea va avea noua mii trei sute treizeci si doua de cam ere. Abatia va avea sase turnuri rotunde. Pentru ca utopia sa reuseasca.O NOAPTE FRUMOASA 103 nu reuseste sa doarma. oaspetii abatiei Theleme sunt alesi pe sprânceana. caci "zidurile întretin conspiratii". thelemitii actioneaza deci "dupa propria lor vointa". Înainteaza spre lumina. frumosi si "de natura buna". în padurea Port-Huault. Francois Rabelais a propus propria viziune a cetatii utopice descriind. Stia ca abatia lui va fi neaparat distrusa de de magogie. fiecare face deci ce vrea. volumul III 107. Se uita tinta la jaraticul rosiatic care palpita la nesfârsit. E prima noapte în care frigul nu-l constrânge sa hib erneze si vrea sa profite. Fara ziduri de incinta. Ridica antenele. sunt confruntate cu o alternativa pe care nu o pot evita: "tehnologia si r iscurile ei" sau "ignoranta si linistea". violenta. Mai vorbeste-mi despre Degete. o întreaba pe 103 care îi ra spunde ca fenomenul face parte din magia focului. se distreaza. . Nu sunt primiti decât barbati si femei liberi spiritual. certurile sunt interzise. A doua zi vor putea sa discute despre toate astea. un parc cu un labirint si o fântâna arteziana în centru. sau pur si simplu de niste fleacuri. Edmond Wells. Nu e un rasarit de soare. Rabelais îsi descrie utopia. ci umbrele dansânde ale furnic ilor pe care lumina jaraticului le proiecteaza" pe peretii cuibului. Fiecare cladire va avea o înaltime de zece etaje. se odihneste.

REVOLUTIA ÎN MISCARE Degetele cautau vreascuri uscate ca sa aprinda un foc. rasp unse Paul. În curte se auzira un fel de aclamatii tribale. Venise momentul discursului. Grupul "furnicilor" merse sa se racoreasca la distribuitorul de bauturi din apropierea cafenelei. Mâine se va sfârsi tot.Ce facem acum? întreba Zoe. .Si daca dureaza? întreba Francine. le propu n imediat o mare petrecere si sa dansam si sa cântam de sa ne crape bojogii! Adevarul era ca trupa si cântareata erau obositi si simteau nevoia sa eval ueze situatia. . Manifestantii coborâra de pe catarg drapelul care avea deviza: "Din inteli genta se naste ratiunea". explicând ca tre buia sa construiasca un zid scund ca sa adaposteasca sursa flacarilor. cons tituind un podium ideal.Ei bine. vântul stingea imediat flacarile.Faceti ce va place dar nu distrugeti nimic.Oh. nu prea stia unde sa caute printre toate aceste texte. . începând cu noi însine. Nu r euseau totusi sa aprinda focul. si trebuie sa profitam de ea. la dreapta. Enciclopedia cunoasterii rel ative si absolute nu era un dictionar. mai bine sa profitam de tot materialul în stare buna de functionare. ea îl arunca peste lemne si de data asta. Pentru un timp nedefinit.108. aici si acum. de data asta. vom înfiinta aici un sat utopic al carui obiectiv este sa-i faca pe oameni mai fer iciti. Din cele opt sute de persoane care înfruntasera si respinsesera trupele politiei. Nu raspundea în mod obligatoriu la întrebaril e pe care i le puneai. patru si cinci ale cladirii B. dupa ce lipira pe ambele fete sl oganul concertului: cercul cu cele trei furnici. Îsi lasara instrumentele în sala de repetitii si patru tinere pusera stapânire pe ele cu mult entuziasm. Leopold le veni în cele din urma în ajutor. Avem o sansa sa construim ceva. . Julie se duse acolo ca sa se adreseze multimii adunate în curte. zise Julie. Nu putem sa petrecem la nesfârsit . am reusit. loc de destindere obisnuit a l elevilor liceului. . N-am nici un chef ca de mâine dimineata sa ma apuc din nou de pregatirea b ac-ului. flacarile se extinsera. Celorlalti. Reîntoarsa în curte. Lemnele uscate au fost asezate gramada si câtiva tineri au adus hârtie. prieteni.Dispunem de un grup de oameni si de un loc închis si protejai ca sa ne a dapostim. Deoarece lucrarea nu avea cuprins si nici index. Totusi focul refuza cu încapatânare sa se aprinda. . de muzica si de petrecere.Declar în mod solemn deschisa ocuparea liceului de o banda specimene uma ne avide numai de veselie. toaletele sunt în fundul curtii. Toti se uitara unul la altul cu o umbra de îngrijorare în privire. în sfâr sit. Daca trebuie sa ramânem mult timp aici. interveni Julie e nergic.Si la ce te gândesti exact? întreba David. Apoi îl urcara din nou. Aprobari si aplauze. nimeni nu stia sa aprinda un simplu foc! Julie cauta în Enciclopedie daca nu cumva se gasea un pasaj care sa le exp lice cum se aprinde un foc. Dupa ce ardeau hârtiile. chestia asta nu se va prelungi prea mult. apoi sa p una trei pietre sub busteni ca sa dispuna de o alimentare inferioara cu aer. Daca unii d intre voi vor sa se odihneasca. Julie juca atunci totul p e o singura carte si cauta în laboratorul de chimie ingredientele necesare pentru un cocteil Molotov. P entru cei care au nevoie.Trebuie sa facem tot ce ne sta în putere ca sa dureze. dormitoarele si paturile internatului va stau la dispozitie la etajele trei. . Manifestantii gasira în vechea remiza a gradinarului si vrura sa aprinda u n foc mare în centrul peluzei ca sa danseze în jurul lui.Un sat utopic? zise mirat Leopold. . De ce sa nu încercam sa organizam un sat utopic? . . Terasa directorului de la primul etaj. .

care din fericire se gasea lânga bateria lui Ji-w oong.Da.Înca nu stiu. ar fi formidabil.Trebuie sa fie o farmacie deschisa în cartier. .Auzi. Acel sânge provenea de la asasinarea copilariei sale. Nu. Îi duse în încaperea unde faceau . Julie ne-a ascuns ambitiile ei umanitare. în acel moment crezut de ea un moment de fericire. Am fost instructor într-o colonie de adolescenti si te asigur c a e tare greu sa controlezi oamenii când se afla în grup. Aerul se rarefia în jurul ei. Era gol. David suna la SOS-Medici si la SOS-Primul ajutor.Nu e o rana.. striga Francine.Ji-woong. un loc unde sa încercam sa inventam relatii noi între oameni. Are nevoie de Ventolina. Narcisse izbucni în râs. David voia sa înteleaga: . . zise Francine enervata.. prima obisnuinta. Aerul. apasara dar nu iesi n imic. Era obligata sa faca eforturi nemasurate ca sa o btina o cantitate respirabila.. O clipa avu impresia ca propriul ei corp o asasina. spuse Francine. pronunta Julie cu vocea ei profunda si calda. Acolo nu era destul.Sigur. .. Ji-woong îsi scarpina fr untea. Deschise gura larg si aspira aerul cu aviditate. . lina. . Urmati-ma.Evident. .. Împreuna suntem mai puterni ci. Avea într-adevar o pata de sânge provenita de la o rana pe care nici macar nu o simtea. doar mai umana.Mai ce? întreba ironic Narcisse.Ven. Prin urmare se terminase! În acea s ecunda.Si ce întelegi tu printr-o societate mai umana? .Ti-a venit pur si simplu ciclul. Zoe avea dreptate.Ciclul. Julie întoarse rochia uimita.Am calcat cu stângul.Ai o. Scotocira în geanta fetei.. D aca nu reuseste sa mearga pe picioarele ei pâna acolo.Repede. . . copii. . o poti duce pe sus. De ce? zise fata surprinsa. Zoe se duse în curte sa întrebe daca cineva avea la e l Ventolina.Mai ramâne o usa.Ce? . e altceva. . raspunse David.. De ce nu ne -ar urma si în utopie? Francine se aseaza jos ca sa se gândeasca mai bine.Nu.Nu. Julie. Dar voi gasi. noi suntem opt. . to. Sa încerca m o experienta.. Fata îi deveni stacojie. . . descoperira aerosolul. Aer ul. La început îti desfaci ventriculele respiratorii pe ntru primul tipat. organismul o tradase. . cheama-i pe ceilalti. zise gâfâit Julie.Dar cum sa iesim de-aici? Politia e în ambele parti. ai fost ranita în înfruntarea cu politistii? o întreba Zoe. Coeziunea ne sporeste talentele individuale. Douazeci si patru de ore din douazeci si patru e nevoie de aer.Erai singura. zise David. Am impresia ca împreuna putem ras turna muntii. O trase pe culoar si Zoe veni si ea dupa ele. Pe telefonul celular. o experienta sociala ca sa stim daca e imposibil de inventat un loc în care ne-am putea simti mai bine împreuna. o utopie! Enciclopedia vorbeste mereu de ea. du-te cu ea. pata rosie pe costum. Esti cel mai puternic dintre noi. de preferint a aer pur. îi aminti Julie. . recunoscu Narcisse. Suna numai ocupat. . Propune inventarea unei societati mai. Ezita. fetele si baietii râdeau si cântau.. Pieptul i se ridica cu greutate. o informa organista. O adusese la ceea ce ura mai mult: obligatia de a deveni adult. îl introdusera în gura lui Julie. interveni Zoe. Numai ca.O utopie? . . Mai amabila? Mai blânda? Mai hazlie? . Opt sute de persoane ne-au urmat deja în muzica noastra. Julie are o criza astm. dupa care nu te mai poti lipsi de asta tot restul vietii. Furnicile chibzuira un moment la vorbele pronuntate de Julie În departare se auzea muzica. nu e usor sa conduci o multime. Nu stii ce e ciclul? Julie încremeni.

chiar daca nu o vad. ca si în cazul artei. O numesc Dumnezeu si cred în ea. Printesa 103 subliniaza ca acum este convinsa ca Degetele au multe de adus civilizatiei mirmeceene. zeii lor. la Bel-o-kan. Furnicile încearca sa-si imagineze ce poate sa fie Dumnezeu fara sa aiba u n interes practic. O luara la dreapta. . imbeci li si inteligenti. Aceasta diversitate de comportament indica b ogatia spiritului lor. le-au facut sa creada ca erau stapânii si crea torii lor. va reusi în cele din urma sa înteleaga. Iar aceste degete se pretindeau "zeii" fur nicilor. Le-ai vorbit de Dumnezeu? Dumnezeu? Toate vor sa stie despre ce e vorba. Acele furnici au dat probabil peste ni ste profitori. Dar Degetele nu trebuie judecate negativ dupa faptul ca unele dintre ele s-au prezentat ca zeii furnicilor. Si pancarta alba. stiind sa comunice cu furnicile. Culoarul asta probabil ca duce în pivnita unei ca se vecine. Sigur. Ji-woong o ridica pe sus si patrunsera în subteran a. La ce le ajuta sa creada ca exista un Dumnezeu deasupra lor? Printesa 103 raspunde ca poate pentru ca Degetele sunt niste animale ego iste si ca. furnicile rosii se înfioara aflând ca cetatea lor natala ave a sa fie distrusa.. ÎN JURUL FOCULUI La lumina jaraticului.Am gasit-o din întâmplare. În afara de aceasta amenintare. Printesa 103 vorbeste despre Degete. de tehnologia si de televiziunea lor. care acum întelesesera vag notiunea de Dum nezeu. Daca Degetele accepta sa intre în joc. Dar considera ca. pe termen lung.repetitii. Civilizatia lor este bazata pe aceasta idee a unei credinte într-o forta invizibila care le co ntroleaza întreaga existenta. 109. La stânga mirosea a canal. sus tine aceasta idee. generosi si profitori. Cele douasprezece exploratoare. La dreapta mirosea a aer înc his de pivnita. Aceste Degete au cerut de la furnici sa le asculte orbeste sub pretex tul ca erau gigantice si omnipotente.. nu stie sa repro duca sistemul catapultei. Vorbeste de obiceiurile. Ca si la furnici. acest egoism le apasa si le devine insuportabil.. Degetele cred ca exista deasupra lor o forta invizibila care le controleaza d upa dorinta ei. Problema e ca unele Degete au vrut sa ne insufle si noua aceeasi notiune si deci s-au dat drept zeii furnicilor! emite 24. Faptul ca n umai treisprezece. Julie se tânguia încetisor. Furnicile sunt destul de sirete ca sa reuseasca sa l e domine. Ajunsera la o bifurcatie. În jurul focului. cu ajutorul focului. anuntatoarea mortii. umorului si dr agostei. au existat Degete car e. Toate insectele se apropie. nu stie foarte bine sa se foloseasca de o pârghie. E o masina? Un loc? O pla nta? Printul 24 le povesteste ca în trecut. Ea recunoaste ca nu toate Degetele sunt lipsite de vointa de a controla toate speciile vecine. . nu e în fond decât o problema de timp. Ce înseamna "Dumnezeu"? Printesa 103 explica tuturor ca aceasta notiune este unica în lumea animal a. îi aminteste 5 care nu a uitat de a cest flagel. 103 raspunde ca nu. 24 ridica o antena. Dadu la o parte un dulap si descoperi o iesire.. Nu e periculos sa te apropii de Degete? întreaba 6 care îsi freaca ciotul ca rbonizat. întreaba cu naivitate daca nu cumva Degetele ar fi cu adevarat. au învins o multime însemnata de pitice. Si atunci au nevoie de modestie si sa se simta creaturile umile ale unui animal. si mai mare: Dumnezeu. Printesa 103 încuviinteaza. exista printre ele duri si blânzi.

imediat ce furnicile vor întelege de spre ce este vorba. ENCICLOPEDIE TORTUL ANIVERSAR: A sufla în lumânari cu ocazia aniversarii este unul dintre riturile cele mai revelatoare ale speciei umane. Printesa 103 repeta ca Degetele sunt o specie aparuta recent. În timp ce Ji-woong. Iar daca persoanele în vârsta nu mai au suflu l necesar stingerii lumânarilor. asta dovedeste însa ca ele sunt de acum înainte socia lmente excluse din lumea umana activa. 6 se face mentorul lor. E convi ns de asta. Se ghemuieste si adoarme. Singura farmacie deschisa la ora a sta se afla în localul de noapte. În caz de întâlnire. dupa parerea ei. pamânt . O îndoiala totusi persista printre furnicile de fata. în disperare de cauza. ducându-o pe sus pe Julie. Ard pe rând o frunza. Chiar daca nu toate furnicile prezente sunt convinse ca Degetele sunt creatorii lor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Avantajul credintei în Dumnezeu este ca ea permite sa se explice inexplicabilul. au târât un jaratic pe o frunza. furnicile de pe Insula Salcâmului. Într-un colt. Obtin împreuna fum albastrui si mirosuri nepla cute-. Unele furnici sunt de ja gata sa ia trasnetul sau focul drept manifestari ale zeilor lor Degete. la in tervale regulate. Au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa pui farmacii în localuri de noapte. o farmacie deschida la trei dimineata.Si unde e localul asta de noapte? .. deoarece furnicile au aparut pe Pamânt în aintea Degetelor. E un serviciu nou. LIPSA DE AER Ji-woong rasufla usurat când vazu ca acea pivnita dadea departe de dubele politistilor. poporul furnicilor nu are de ce sa invidieze Degetele. umorul si dragostea -. Macar din motive de anterioritate. Asistenta e uluita. în timp ce furnicile se afla acolo de o suta de milio ane de ani. Edmond Wells.Printesa 103 spune ca. lasându-le pe celela lte sa discute cât poftesc si sa se joace cu focul. Se grabi sa gaseasca. toate sunt obligate sa recunoasca ca acest "tânar " animal este supradotat si ca cunoaste multe lucruri fata de insectele ignorant e. batea la usa unui magazin închis. o floare. deci. vor sti imediat sa le reproduca si sa le amelioreze.Nu e cazul sa scoli pe toata lumea. Testeaz a efectul jaraticului pe mai multe materiale. Pentru el. . . În ceea ce priveste cel e trei mistere . cele doua specii urmeaza traiect orii paralele si ca. volumul III 111. Controlul focului constituie unul dintre riturile de trecere pentru ca un copil sa se transforme în fiinta responsabila. i se pare putin probabil ca furnicile sa fi creat Dege tele.arta. macar pentru vânzarea prezervativelor. ca e în stare sa creeze focul apoi sa-l stinga cu suflarea lui. Cum sa apara supusii înaintea creatorilor lor? Cele douasprezece explorato are o întreaba de unde stie si Printesa 103 repeta ca a auzit în unul din documentar ele lor la televizor. La fel.Deloc. Degetele sunt totusi probabil niste animale complicate. radacini..Glumesti? . 110.. în urma cu a proape trei milioane de ani. o fereastra se deschise deasupra si un barbat în pijama se apleca în afara si zise: . Omul îsi aminteste astfel. probabil ca asa au procedat si primii inventatori din lumea Degetelor. furnicile vor avea sa le învete mult mai multe lucruri pe Degete decât Degetele pe furnici. Printul 24 e singurul care nu e de acord. zice suspinând o furnica de pe insula Salcâmului care începe sa cam fie satula pâna peste antene de p ovestile astea cu lumea superioara. Degetele nu puteau sa creeze furnicile. care au fost impresionate d e folosirea lancii de foc în batalia papurii.

o tipa în bluza alba citea o revista siropoasa si mesteca guma. . Repede. dându-s i în sfârsit seama unde se afla. N-ai cum sa nime resti în alta parte. preocupat doa r s-o traga dupa el pe Julie cât mai repede pâna la farmacie. Cei mai multi dintre clientii localului ajungeau acolo pe jumatate ametiti de droguri sau de alcool. Avea ceva de felina. te rog.Haide. cei care nu aveau nimic de spus si cei care nu erau prea. .Aveti reteta? întreba cu calm farmacista. Dar femeia nu se lasa înduiosata. Împrejurarile si acel loc ciudat îi sporea farmecul. ar fi dorit ca tânarul sa o ia în brate. Se uita în ochii coreeanului. Nu esti primul care vii sa joci aici teatru. Traversau în sens invers sala. În sala. fata de Ji-woong.Îmi pare rau. care apasa discret p e pedala legata direct de serviciul de noapte al politiei. Farmacista dadu din cap resemnata. Într-adevar. Are o criza de astm. O luara pe drumul de întoarcere. "Infernul" clipea cu litere de foc. În acel întuneric si în acel vacarm asur zitor. nu te uita asa la mine. . unde era întunericul ma . Ji-woong era frumos. ca si cum ar fi fost o pereche de dansatori printre ceilalti. de teama de a fi o femeie "întârziata" si de dorinta noua. Nu suporti nici un contac t epidermic cu nici un barbat. cu fata plina de tatuaje. Julie. Îi zice "Infernul". Acolo. având în jur dracusori cu ari pi de lilieci.Aer! Aer! De ce era atât de putin aer pe aceasta planeta? Ji-woong o puse jos si plati intrarea pentru amândoi. Ea facu un mare efort si aspira. Ji-woong o trase pe Julie în centrul pistei de dans. În acel tumult. mon amour. Apoi zise cu un ton amenintator: . vocea tinerei Alexandrine soptea I loveuue you. je t'a imeeue si perechile se strângeau în brate în halouri de fumigene. Nu avem voie sa eliberam Ventolina fara reteta. aproape animalica. Fiecare apasare o readucea la viata. .Nu glumesc. în acel loc ar fi fost mai curând de partea celor doi. Ji-woong fu nevoit sa-i întredeschida buzele si sa-i introd uca mustiucul în gura. ridica unul din tampoanele care îi proteja urechile.Ventolina. lua un aerosol si îl întinse. Pl amânii i se deschideau ca o floare uscata în apa.Formalitatile voastre! zise Ji-woong farmacistei. Ji-woong plati aerosolul. Stia ce însemna asta. O parte din decibeli ramasera afar a. Ji-woong traversa pista îmbrâncind perechile fara menajamente. Toata lumea stie ca Ventolina este un vasodilatator foarte util pentru domnii în neputinta! Ji-woong o apuca pe farmacista de gulerul bluzei si. Acolo e. Platesc cât tr ebuie. Vru sa-l contrazica dar. pentru ca nu avea n ici o arma. Ji-woong racni ca sa d omine vacarmul si ea îi facu semn sa închida usa. apuca cheia apartamentului sau si apasa capatul ascutit pe gâtul ei. In sala nu mai ramasera decât niste puncte lumi noase rosii care clipeau. Era asaltata de rusine. Când îi zari. . respira. zise Ji-woong. Julie gemu: . sau dumneata vei avea nevoie de medicam ente cu sau fara reteta. de altf el. Te rog. Julie se aseza pe banca ca sa-si revina.Vedeti foarte bine ca e o problema de viata si de moarte. Sistemul fusese preva zut pentru cazul în care ar fi fost atacata de drogati în lipsa de droguri. ar fi fost inutil sa cheme pe cineva în ajutor care. . nu fu deloc surprins sa vada o fata într-o stare atât de trista. n-am sa-ti propun un dans. aparura doi politisti.Stiu.. Ventolina. va rog. Farm acista îi descrise pe cei doi agresori si le arata pe unde plecasera. Era si timpul. . ar fi ilegal. Julie nu era nevoita sa faca vreun efort ca sa stârneasca compasiune. Volumul sonor crescu pâna când nimeni nu se mai putu auzi. chiar în acel moment. Aici nu e bacanie. e pentru domnisoara. avantajati de n atura aveau aceleasi sanse ca si ceilalti sa profite de slow ca sa seduca. Nu-ti fie teama. Portarul.La capatul strazii la dreapta e o fundatura.

Julie ar fi vrut ca baiatul s-o strânga si mai tare în brat e. Ca doi magneti care s-ar fi apropiat din întâmplar e prea mult unul de celalalt. Obtine astfel alb cu sângele ei care. Dar aveau un caracter prost. El o lua de mâna. fiind obligat. E destul de reusit. si. mingi ce puteau fi lov ite cu copita ca sa treaca dintr-o parte în alta. 5 a devenit principala ei asistenta. cu jocuri pe p eretii dintre ele: rulete care puteau fi rotite cu botul. Totul li se pare posibil. Astfel se dezvol ta un mod de a reprezenta lucrurile care. încearca sa-i vorbeasca. Sarutul lor cont inua. pe care si-o închipuiau totusi a junsa la apogeul politic si tehnologic. raspunse ea. forme geometrice pestrite atârnate de sfori. Daca le-ar fi recunoscut pe cele doua "furnici". Cu trei trasaturi de carbune. se bateau si era imposibil sa fie înhamati împreuna caci fiecare pornea în alta directie. o cuprinse în brate.Scuza-ma. un crescator de cai de prasila a cumparat patru cai cenusii care se asemanau perfect. Edmond Wells. Politistii se miscau în jurul lor. dar lasau impresia ca gaseau un aspect ludic al muncii lor. 7 este pasiona ta de desen si pictura. Societatea lor. . Un veterinar a avut ideea sa le alinieze cele patru boxe.Am fost obligati de împrejurari. crezând ca au de-a face cu o insecta adevarata. Nu numai ca acceptau sa fie înhamati împreuna. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN JOCURI: În Franta. se dovedeste brusc foarte întârziata. . ÎN PLINA EFERVESCENTA Remarcând ca focul proiecteaza o umbra marita a celor mai apropiate insect e. ca e vorba de un desen. 11 este interesata de arhitectura s . si c a trebuie adaugate culori. întins. 7 apuca un capat de carbune racit de lânga vatra si se hotaraste sa reproduca p e un perete o forma nemiscata. 10 redacteaza feromonul-me morie zoologic despre obiceiurile Degetelor. da relief fetei si antene lor. parasira localul si se întoarsera la Revolutie prin aceeas i pivnita pe unde iesisera. El a inversat în mod regulat caii pentru ca toti sa se cunoasca si sa se j oace unii cu altii. 7 a creat pictura mirmeceeana. seamana mult cu gravurile ru pestre din grotele de la Lascaux. Un politist se uita la ei banuitor. 6 este cea mai priceputa dintre inginerii focului. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Amândoi închisera ochii. tinerii se dezlipira unul de altul jenati.i mare. prin anii saizeci. Dupa ce termina treaba. 7 le explica. îi striga el la ureche ca sa se poata face auzit. nu fara greutate. o prezinta celorlalte car e. le-ar fi arestat. caci fu sese primul sacrificiu pe altarul artei insectelor. roata. Iar furnica cenusie nu prea avea de ce se plânge. Dupa o luna. Între cele ca re testeaza focul. Îsi priveste înde lung opera si îsi zice ca negrul nu este de ajuns ca sa redea bine lucrurile. 8 studiaza pârghia si 9. Când erau lasati unul lânga altul. Dar cum sa adauge culori? Prima idee care îi vine este sa ia sânge de la o furnica cenusie venita sa a dmire opera. Toata lumea se agita cu fa ta plina de sudoare. dar în cele din urma evolueaza spre un stil deos ebit. Julie îsi dadu seama de asta si facu ceva de neînchipuit. Politistii circulau printre dansatori. ca strutii care n u vor sa vada pericolul. Dar politistii plecasera deja. cele care deseneaza. 112. la început. Prinse între mâini fata coreeanului si îl saruta cu putere pe gura. cei patru cai devenisera inseparabili. volumul III 113. Vazând asta. furnicile au fost cuprinse de frenezie creatoare. Printesa 103 le ofera impulsul necesar si experienta. Cele douasprezece exploratoare si-au gasit acum fiecare domeniul predile ct. cele care studiaza pârghia apare o emulati e rara. Dar chiar în acel moment se aprinsera luminile.

15 diseca si gusta noile alimente pe care le-au cunoscut în cu rsul periplului. poate ca si ele ar fi avut acum "arta". 14 e interesata de dialogul c u speciile straine. cuirasatul-testoasa. furnici le ar fi studiat în mod obiectiv focul. de ce sa nu-i zica "Revolutia Degetelor"? In fond. pretind ele. Cum sunt construite aceste povesti? Dupa filmele pe care le-a vazut 103. cu alte doua furnici p e care le-a convins s-o ajute. Daca. E o forma de arta. pe o frunza de platan. Focul este o legatura între Degete si furnici. dupa cum a dovedit-o trecutul . un "roman". Printesa 103 vorbeste de ceea ce stie despre Degete. 16 se straduieste sa cartografieze diferitele piste pe care au mers ca sa ajunga pâna acolo. Printul 24 doreste sa creeze primul roman feromonal al furni cilor. Disputele continua în jurul focului.i de diferitele moduri de a construi un cuib. Vorbeste de televiz iunea care transmite povesti care nu sunt adevarate. daca ar fi cântarit cu seriozitate ce are bu n si ce are rau. Deseneaza trei furnici apoi. iarba pentru verde si petalele macilor pentru rosu. Cele care sunt împotriva focului raspund ca. A si gasit titlul. lunga procesiune a contra-cruciadei. Cu p olen traseaza o linie între furnici si Degete. nu sunt destul de experimentate ca sa-l foloseasca în mod int . cunoa sterea lumii Degetelor ar duce cu siguranta la rasturnari spectaculoase în societa tea furnicilor. în urma cu peste o suta de milioane de ani. se simte în stare sa imag ineze o poveste de aventuri pornind de la ceea ce crede ca întelege despre Degete. Fur nicile. lucrurile despre care vorbesc nu exista nicaieri sau aproape nicaier i.. folosind focul se putea distruge dintr-o data o întreaga portiune de padure.. În loc sa numeasca expedit ia lor contra-cruciada. chiar daca nu-i împart aseste în întregime entuziasmul fata de descoperirea lumii Degetelor. construita în maniera marilor p ovestiri mirmeceene. Altele raspund ca e vorba de o evolutie modernista si ca daca Degetele îl folosesc fara sa le fie frica de el. Printul 24 o asculta cu atentie pe Printesa 103 si. Cu noua sa sensibilitate de sexuat. Insectele care se tem de jaratic cer sa fie stins si sa fie tabu pentru vecie. 7 le amesteca cu saliva ca sa lege totul si. Vede totul foarte bine. Or. inventeaza decorurile. Câteva s triga cu insistenta ca focul este tabu. e logic ca si furnicile sa faca la fel. dar punând în scena sub forma unei povesti ad evarate. Inventeaza personajele. se pare ca asculta de aceleasi regu li ca si bancurile. o sfera roz pe care reuseste s-o coloreze amestecând creta si o petala de mac tocata. Trebuie sa astepte sa se înregistreze trei morti ca sa se poata relua în mod serios dezbaterea. O saga a Degetelor. iar acest titlu este deci mai potrivit. Printesa 103 se duce sa examineze pictura lui 7. 10 reia feromonul-memorie z oologic ca sa consemneze noile informatii despre Degete: ROMANE. 13 reflecteaza la noile lor arme. În realitate. îi vine ideea de a povesti ce-i spusese despre Degete. Printesa 103 nu reuseste sa le separe pe antagoniste. crenguta aprinsa. au pierdut mult timp în e volutia lor tehnologica. E focul. Contemplând opera lui 7. 103 îi sugere aza sa foloseasca polenul pentru galben. începe sa reprezinte. Ce interes au ca sa vorbeasca despre ceea ce nu exista? Doar ca sa istoriseasca povesti frumoase. în departare. Spun ca decretând focul tabu. Degetele inventeaza uneori povesti neadevarate pe care le numesc romane sau scenarii. Artista îi declara ca are nevoie de pigmenti colorati diferit. inventeaza regulile unor lumi fictive. Printesa 103 are o idee. Se isca o cearta între cei care sustin s i cei care sunt împotriva focului. un mijloc si un sfârsit neasteptat. 12 este atrasa de arta navigatiei si ia note despre diferitele lor ambarcatiuni fluviale. "umor" si "dragoste". E destul sa aiba un început. unul foarte simplu: Degetele. acele mici anecdote misterioase care provoaca starea de "umo r".

dar noi vom în cerca. Soarele e în interior si. care pareau ca vor s-o protejeze. spunea pe vremuri Che Guevara. 14. nu s-a produs nici o paguba. o re volutie care va propune noi viziuni ale societatii. Cei Sapte Pitici o dusera la poarta mare de la intrare. îsi aminti totul si simti o durere puternica de cap. Victoria era din nou de partea asediatilor. Julie fu dusa mai mult pe sus pe balconul de la primul etaj si începu sa v orbeasca. Îi jenam pentru ca am creat un spatiu de libertate care a scapat de sub contr olul ordinii stabilite. îsi lipe uzele de buzele ei. Printesa 103 urmareste toata aceasta agitatie. pe care l-a apropiat prea mult de vatra. Julie înainta pâna la marginea balconului si adauga: .Sa inventam o noua forma de revolutie. Asta o trezi brusc. nu doarme deloc. Le-au învins pe furnicile pitice si au reusit sa fabrice tot felul de paste si de produse ciudate care trebuie acum studiate. zarind o baltoaca de apa. cel putin vreo douazeci. O mâna o ajuta sa se ridic e. caci unul dintre picioare. . Cele care sustin focul riposteaza ca de când mânuiesc focul. beau prea repede si mor imediat. Soarele urca pe cer lent ca în toate zilele în care e hota rât sa faca asta. zise cineva. O furnica care sustine focul a avut ideea sa friga o bucata de lacusta s i le anunta ca aceasta carne e mult mai buna asa.Julie s-a trezit. E sapte dimineata si liceul din Fontainebleau începea a doua zi a revoluti ei. Se va sapa un sant în jurul jaraticului pentru ca focul sa nu s e propage prea usor la acele de pin care acopera solul. . e posibil ca totul sa deg enereze.Nu. Julie constata ca dormise afara în mijlocul unor gramezi de cartoane si de hârtii vechi asezate chiar pe peluza. Leopold ridica o parte de cuvertura si Julie zari politisti care atacau. fortele de ordine au încercat din nou sa ne alunge de-a ici.În dimineata asta. printr-o fisura a cavernei. spuse a treia voce. Nu poate decât sa constate ca e prima noapte în care. o revolutie fara violenta. se reped. El n-a reusit. Ar fi trebuit sa le dam la cap! striga cineva. vede n oaptea de afara.eligent. veniti repede. iar 103 nu stie în ce sens. Nu are timp însa sa le dea si ce lorlalte sa guste.Mda. Alta voce zise: . Descoperirea Degetelor si a obiceiurilor lor constituie pentru toate o bulversare atât de mare încât nu stiu cu ce sa mai înceapa. Revolutia este înainte de oric e un act de dragoste. . o dezbraca lent si. care îi desfacea unul câte unul nasturii de la bluza. Un incendiu se aprinde f oarte repede. Julie înca mai dormea. cu un întreg grup de sem ene. revolutia asta e si e revolutia periferiei si a tinerilor care sau saturat de politai. în sfârsit. A DOUA ZI A REVOLUTIEI FURNICILOR Noaptea a trecut.Ba e revolutia împotriva rasismului. 103 se gândeste ca sunt putin cam ca acele insecte însetate care. ia foc si. în câteva secunde. A proape ca devenise o rutina. . E mai bine sa bei progresiv ca sa-ti reobisnuiesti organismul. În juru l ei erau cuibariti oameni necunoscuti. Vazu multimea. aceasta revolutie e revolutia ecologistilor împotriva poluarii si a experientelor nucleare. Întreba unde se afla si ce se petrecea. Fetele de la clubul de aikido pusera din nou în functiune furtunele cu apa si politistii fura respinsi. Îl visa pe Ji-woong. Daca cei din Revolutia Degetelor nu iau seama. insecta se topeste cu delicioasa cina în stomac. Se cade deci de acord sa se continue studierea focului dar sporind masur ile de securitate.. .. apo i îi descheia sutienul în care avea sânii strânsi. Acum dispunem de un laborator formidabil ca sa încercam sa facem ceva cu vietile noastre.

. Multimea relua sloganul: . În loc sa depaseasca calitatile fiecaruia.Da. Nu.Julie are dreptate. Daca chiar si insectele o aprobau. Nici o reactie. Julie e ra pregatita sa renunte la tot. Nn ne este teama sa-i atacam pe cei mari. Ridica mâinile ca sa domoleasca multimea. Noi suntem noii inventatori! Noi suntem micile furnici care rontaie vechea lume sclerozata! Urma un entuziasm general. O revolutie noua are nevoie de obiective noi.Noi suntem inventatorii! Julie intona: Noi suntem noii vizionari. fostele membre ale clubului de aikido. Oricum are avan tajul ca nu a fost testat niciodata.Si problemele periferiei? . protesta altcineva. . Daca nu mergea. . Când e vorba de multime. . Mici. Maioneza nu se închega! Julie continua: . sa a tacam citadelele cele mai greu de cucerit caci.Trebuie sa definim o data pentru totdeauna sensul revolutiei noastre c a sa nu mai poata fi însusita.Traiasca Revolutia furnicilor. dar puternici prin unirea noastra. împreuna suntem mai puternici. Traiasca Revolutia furnicilor! striga Elisabeth. pericol! murmura Francine la urechea prietenei sale. Ocupam acest liceu pentru ca este simbolul exploatarii popor ului de catre burghezi. reluara cei Sapte Pitici. strigara deja unii dintre cei prezenti.. Ea considera venirea insectei c a o aprobare a naturii. Acum se hotara totul. Problema era ca n u stia ce sa construiasca. nu îndraznira sa mai insiste. Multi voiau sa recupereze aceasta manifestare în profitu l unor cauze diferite si uneori opuse. multimea t inde sa le micsoreze.Si rasismul? . At entie.Sunt ca o turma fara pastor si fara tinta. Trebuia sa-i tina în priza: . au dreptate. Toti au fost impresionati de acest lucru. O furnica zburatoare trecu pe lânga Julie. Privilegiem comunicarea si inventia fata de formalism si de mondenitati. Julie facu semnul victoriei cu degetele si furnica zburatoare se aseza p e unul din degetele ei.-Nu. nu mai e valabil 1 + 1 = 3. Miscare în rândul multimii sceptice. l idera amazoanelor.Unde sunt inventatorii? .Noi suntem vizionarii! .5". simtind ca sunt în minoritate. ci 1 + 1 = 0.Si poluarea? . Sa-i extraga energia si s-o canalizeze ca sa obtina ce era mai bun ca sa construiasca. Multimea începu sa cânte încântata imnul furnicilor..Furnicile propun nu mimai niste valori diferite. Julie îsi zise ca trebuia sa canalizeze multimea. Suntem ca furnicile. . o comunicare diferita. este o revolutie a claselor împotriva detinatorilor marelui capital. ci si o organizare so ciala diferita. Cei care nu fusesera însa de acord scuipara în jos si murmurara injurii dar. o gestionare a relatiilor între indivizi di feriti. Sunt gata sa faca orice. . Fur nicile ne arata un drum de urmat care s-ar putea dovedi benefic. În unele priviri se putea vedea deja ura. Urma un moment de ezitare. Julie îsi aduse aminte de o fraza din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute: "Atentie la mase. Suntem ca furnicile.Aici este Revolutia furnicilor si numai Revolutia furnicilor. . conchise Ji-woong. Chia r ca niste furnici. Julie se afla în încurcatura.Da.Si lupta claselor? .Nu.Unde sunt vizionarii? De data asta nu au mai fost ezitari. . Se produse zarva. . . Coeficientul de inteligenta al unei multimi este inferior sumei coeficientilor indivizilor care o compun. Sa nu ne dispersam din cauza acestor cauze vechi care au arata t deja cât sunt de sterile.

Cei mai mul ti erau oameni mai maturi care se temeau de îngrijorarea familiilor lor. individualismul era mai curând sursa de rusine decât de mândrie. Sigur. Cei care vor sa plece. Descoperisera principiul de a face impermeabile pânzele cu ajutorul une i seve de hevea. se autoeducau. A fi lider era o problema de încredere..Deodata cineva veni în fuga si murmura la urechea fetei: . Mai întâi. altuia nu-i face. dar razboinicul era înainte de orice recunoscut soc ialmente ca vânator. Descoperisera altoirea plantelor pe care o foloseau pentru a obtine poru mb hibrid. Cunosteau efectele benefice ale aspirinei (acidul salicilic). indiferent de forma ei.Politistii au blocat tot perimetrul. În sistemul indian. . Era o societate egalitara. Daca majoritatea nu avea încredere în sef. fiecare îsi expunea punctul de veder e în cadrul unui consiliu al tribului.Am fost anuntata ca politistii au blocat perimetrul din jur. Era o onoare mai mare decât a-l ucide. Era înainte de orice (si cu mult înain tea revolutiilor republicane europene) un regim de adunare. Julie lua microfonul si zise: . În sistemul de valori al indienilor. Stiau sa fabrice haine din bumbac a caror finete era inegalabil a în Europa. indiferent de felul lor. când am ramas numai oameni de buna vointa. Mai erau si tineri care se temeau de reac tia parintilor dupa o noapte în care nu venisera acasa. Toata lumea lua parte la batalie atunci când era nevoie. Lupta se oprea la . Era obscen sa faci ceva numai pentru tine. pentru ei nu fusese decât o distractie. periferia. O decizie luata în pow-wow nu era obligatoriu sa fie respectata decât de cei care votasera pe ntru aceasta decizie. Razboiul era considerat ca un joc unde trebuia sa-ti arati curajul. Afara. nu aveau drepturi asupra nici unui lucru.. Ne aflam aici ca pe o insula pustie si totusi în centrul unui oras modern. Copiii lor erau educati fara constrângeri. Se numarau "atingerile". dar nu erai sef decât dac a oamenii te urmau în mod spontan. Chiar si în zilele noaste. Nu s e dorea distrugerea fizica a adversarului. cultivator si tata de familie. Se auzi rumoarea multimii. pow-wow. Mereu aceasta idee de reciprocitate: ce tie nu-ti place. o lege n-ar fi respectata decât de cei car e ar considera-o dreapta! Chiar si în perioada splendorii lor. Unul dintre scopurile luptei razboini ce era mai ales atingerea inamicului cu extremitatea bastonului cu capat rotund. Nu posedau nimi c. în curând nu vom mai putea iesi. politistii se uitara indiferenti la cei care plecau. mai înainte ca acest lucru sa devina im posibil. orice viata. În sfârsit curtea scolii fu parasita si de liderii care sustinusera ecologia . sa înceapa cu adevarat distractia! exclama Julie. exista un sef. tribul lor migra pentru ca vânatul sa se poata reconstitui. se considera ca facând parte integranta din natura si nu stapâni ai n aturii. 115. merita sa fie res pectata. ar fi bine sa se hotarasca imediat. Astfel interventia lor nu epuiza Pamântul. Dupa ce epuizau vânatul dintr-o zona. amerindienii nu au avut niciodata o armata formata din soldati de meserie. De fapt. oameni pe ntru care munca lor avea mult mai multa importanta decât ceea ce. Ca si cum la noi. acesta se retragea singur. un indian cure cumpara o masina stie ca va trebui sa i-o împrumute primului indian care i-o va cere. al chin inei. dar pe care îi durea în cot de acea revolutie a furnicilor. În societatea indiana din America de Nord nu exista putere ereditara si ni ci putere permanenta. au aceleasi principii. Pentru fiecare decizie. fara sa anunte.Si acum. lupta claselor si care încercasera sa confiste manifestarea. Menajau deci viata dusmanilor lor pentru ca si ei sa faca la fel. Trei sute de persoane se îndreptara spre poarta mare de fier. si altii c arora le placea foarte mult rock-ul. ENCICLOPEDIE UTOPIA INDIENILOR DIN AMERICA: Indienii din America de Nord. Poarta fu deschisa. la urma urmelor.

Au fost foarte surprinsi când au vazut ca albii omorau pe toata lumea. Dar era greu sa hranesti atâtea persoane pe un teritoriu mic. Amerindienii nu vedeau deloc ce-ar fi put ut sa învete de la sistemul social si politic occidental pe care îl considerau cu mu lt mai putin evoluat decât al lor. furnicile se refugiaza la adapostul unei buturugi scobite. Toate se straduiesc sa pastreze jaraticul protejându-l cu frunze. Cohorta traverseaza câmpii urât mirositoare.prima varsare de sânge. guvernul american a încercat sa le distruga. Numai Pr intul 24. sa schimbe lumea. Edmond Wells. insecta nu insista si . acum face alta în sens invers ca sa explic e celorlalte aceasta misterioasa tara a Degetelor si sa ajute astfel la evolutia civilizatiei sale. Dar asta era o viziune redusa. Dupa 1900. acele fr ucte de frasin si de ulm. le-a fost greu sa înteleaga razboiul de mas a practicat de europeni. În America de Nord. irlandezii. O gargarita întreaba ce este s i i se raspunde ca e coleoptera. Când canicula devine insuportabil a. cei mai multi murind de boli aduse d e occidentali. albii nu vor mai îndrazni niciodata sa nu-i respecte. În realitate. Sunt dominate prin monarh. P rintesa 103 este constienta ca dupa ce s-a lansat într-o cruciada în urma careia a d escoperit misterioasa tara a Degetelor. femei si copii. ilogic. Un vechi proverb mirmeceean spune: Tot ce pleaca într-o directie. Daca albii reuseau sa "îmblânzeasca" sau sa di struga un trib de o suta cincizeci de persoane. Era destul sa fie taiat capul regelui pentru ca societatea sa se prabuseasca. Degetele n-ar fi în stare sa înteleaga acest gen de proverb si Printesa 103 îs i zice ca furnicile au totusi o cultura specifica. Tehnicienele focului ard ceva urât mirositor. volumul III 116. Cu toate astea a fost un mare masacru. Toti a cei cow-boy au avut de-a face cu sute de triburi care migrau. Rareori existau morti. Armata amerindiana a înfrânt armata generalului Cu ster. amerindienii erau zece mil ioane. dar au impresia ca pot. Considerau ca. inclusiv batrâni. ca sa se destinda. Trec p rin paduri de ferigi care invadeaza totul Roua le biciuieste pe furnici si face sa le cada antenele lipicioase pe obraji. Sunt doar vreo suta. s-a putut vedea c ea mai mare adunare de indieni: zece pâna la douasprezece mii de indivizi dintre c are trei-patru mii de razboinici. e ra mai ales aberant. Straduindu-se sa ramâna în simbioza numai cu lumea lui. împreuna. ARTA Imediat ce lumina soarelui de afara se face mai puternica decât lumina jar aticului din interior. indienii s-au despartit. În 1492. de neînteles. Principalul obiectiv al razboaielor interindiene consta în a fura caii ina micului. erau o suta cincizeci de mii. Pâna în 1900. care refuza sa venereze ca celelalte lumea Degetelor. Nu exista un mare rege nobil. În 1890. triburile au fost reduse unul dupa altul. furnicile se grupeaza pe mal. dupa ce au suferit o astfel de umilire. se duce sa manânce câteva turme de purici de frunze care trecea . Societatile sud-americane au fost mai usor de atacat. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. se întoarc e din directia opusa. apoi pornesc spre pamânturile întinse din vest. Din punct de vedere cultural. Totusi. de la 25 iunie 1876. La batalia de la Little Big Horn. unde ploile de samare. Aceasta este marea s labiciune a sistemelor cu ierarhie si administratie centralizata. a crezut ca amerindienii se vor in tegra în melting-pot precum negrii. E dimineata si caldura devine sufocanta. societatea avea o structura mai disparata. ci sute de sefi în miscare. indienii din America de Nord au rezistat relativ multa vreme. Dupa victorie. ramâne mai la o pa rte. sunt ca niste caderi de stânci pravalite din cer. erau nevoiti sa atace din nou al t trib de o suta cincizeci de persoane. italienii. Pentru ei nu era numai îngrozitor. Fiind ea însasi coleoptera.

E vorba de o linie de peri situata deasupra ochilor si care opreste apa de ploaie.Pari preocupat. 10 ia notite. Dar daca asta se dovedeste insuficient. dar care seamana cu ceea ce exista deja. Suna telefonul. SPRÂNCENE: Degetele au ceva foarte practic la nivelul ochilor.u pe-acolo. Trebuie cautat alt ceva. Furnicile încearca sa-si imagineze acesti ochi foarte complicati ai Degete lor. Printul 24 si 10 o asculta pe Printesa 103 care le vorbeste despre Deget e. nu în ei. Cu ajutorul modemului. Balele de limax nu dilueaza pigmentii si se usuca întarindu-se. Lucrul cel mai formidabil în arta este ca cu cât faci mai multe descoper iri. Comisar ul Linart îl informa ca manifestantii erau blocati în liceu. arta înseamna fabricarea de desene si de obiecte care nu folosesc la nimic. Furnicile lichidasera primul mister al Degetelor. spune ca asta nu e tot. E un lac excelent. Trebuia sa o inventeze pe cea care corespundea cuceririi unu i liceu de beton în forma patrata. 7 repereaza un limax pe care îl asasineaza cu voiosie în numele artei. mai au ceva: cavitatile lor ocul are sunt usor înfundate în raport cu capul. Dar le vine greu sa-si reprezinte un organ atât de complex. le cere sa pozeze în fata focului si le reproduce umbrele pe frunza. masina se bransa pe reteaua de enci clopedii istorice: si îi prezenta imagini si texte. Prefectul voia sa stie cum se prezenta situatia. împresurati de politie. Datorita pleoapelor. -Nu. s . de ploaie si de frig.Vrei sa vorbesti despre asta? Maximilian se scarpina în barba gânditor. Apoi descrise problemele de la lic eu si computerul îi propuse sa faca pentru el cercetari în istoria asediilor fortare telor din Evul Mediu. emise computerul. cu atât apar mai multe probleme noi si pasionante. raspunse Maximilia n. 117. Maximilian fu uimit de calitatile acelei masini capabila s a treaca drept un interlocutor adevarat doar legând frazele între ele. Printesa 103 vine sa vada si spune ca. rezuma 7 din ce în ce mai inspirata. adica sprâncenele. 7 se întreaba cum sa reproduca efectul de profunzime al teritoriilor vizit ate. Maximilian urmari uluit imaginile care defilau pe ecran. Astfel încât Degetele au totdeauna ochii curati fara sa aiba nevoie sa-i fre ce sau sa-i linga. Si se mai întreaba cum sa surprinda în imagine decorurile vegetale din jur. Mai aveau de descoperi t "umorul" si "dragostea". de vânt. care a observat foarte bine. 7 este cuprinsa de o exaltare care o îndeamna sa se cufunde si mai profund în munca ei. asta este arta. Dar 103. SA FIARBA ÎN SUC PROPRIU . Teste aza balele de limax. un fel de perdele mobile care cad la fiecare cinci secunde. din timpul nostru. 7 începe o fresca mare în marime naturala unde are de gând sa reprezinte proce siunea "revolutia Degetelor". LACRIMI: Ochii Degetelor au si lacrimi. . Problema e mentinerea pigmentilor. Ca sa reproduca bine forma exacta a fiecarei insec te. ochii lor sunt în permanenta acoperiti de o pelicula fina lubrifianta tra nsparenta care îi protejeaza de praf. da. Imaginea ameninta sa se stearga dintr-un minut în altul. Existau sute de tehnici de asediu. Se ajuta cu saliva dar asta nu face decât sa dilueze nuantele. Efectul obtinut este superior celui al salivei sale. De data asta e vorba de o razmerita într-un liceu. Tot din cauza piramidei din padure? Ca întotdeauna. Acum îsi aduce bine aminte. Arta este încercarea de a reproduc e na tura. ceea ce face ca apa sa cada în jurul ochil or. E un sistem de injectare de saliva ocular a care permite lubrifierea si în acelasi timp spalarea lor.

Dar vorbesc de rasturnarea lumii.. în fruntea unei revolutii trebuie sa fie cel putin sapte-op t persoane. Apoi se refugie în sala în care profesorul de istorie o provocase sa invente ze o revolutie fara violenta capabila sa schimbe lumea. . insista prefectul. Deci. de revolutie. Sper ca nu vrei sa transformi niste mici zurbagii în martiri? . 2: O singura persoana nu este de ajuns ca sa mânu iasca o multime. pentru lucruri furate.Nici vorba! exclama înspaimântat prefectul. Prefectul îl felicita. . Era obsedata de o fraza din lectia de istorie: "Cei care n-au înteles gres elile trecutului sunt condamnati sa le repete". Julie consulta Enciclopedia cunoasterii relative si absolute în cautarea pasajelor care se refereau la revolutii. 1. Revolutia din Chengdu.Sa stii. dragul meu Linart. . Realizase o adevarata lucrare interactiva. Fragmentul nr. Re volutia din Renania si cea a Urechilor-Lungi din Insula Pastelui. re volutia era o materie ca oricare alta. Prefectul sublinie faptul ca de fiecare data când îsi trimitea oamenii sa atace. Citesti si pe urma scrii chiar tu. Vru sa ia notite. adaugat dupa experienta la liceul din Fontainebleau. Elibera apoi soarecii albi care foloseau drept cobai si broastele tes toase. care nu figura în cadrul examenului de la b ac. 118. dar foarte interesanta si care putea sa fie studiata ca atare. cântecele lor împiedica pe toata lumea sa doarma. cruciada copiilor. La sfârsitul cartii erau pagini albe la începutul carora s cria: "Noteaza aici propriile tale descoperiri". Timpul este dusman ul lor cel mai mare. Poate ca putea sa profite de esecurile si de initiativele lor. 3: Este posibil sa conduci o multime în timpul un ei confruntari divizând-o în grupuri mobile. Asa ca lasa-i sa fiarba în suc propriu.. Consemna în scris concluziile si parerile despre viitor. Julie devora istoria revolutiilor cunoscute si cea a revolutiilor necuno scute consemnata de Edmond Wells. ca e foarte greu sa traiesti în societat e. zi si noapte. ca niste sob olani închisi într-o cutie. Cum sa reusesti în mod practic o revol utie. Regula revolutionara nr. 1: Concertele de rock degaja destula energie si genereaza destula antipatie ca sa provoace miscari de multime de tip revolution ar. din cauza televizorului c are s-a stricat sau din cauza unora care fumeaza lânga altii care nu suporta fumul . Poate ca toti acei utopisti din trecut nu murisera degeaba . Un ciob de sticla o rani la antebrat si supse sângele care picura. având fiecare în fruntea lui un sef care sa . Singura în clasa pustie. Pâna la urma. J ulie scrise: "Contributia lui Julie Pinson. Edmond Wells se gândise la toate. Macar pentru a avea timp de reflectie si de odihna.Nu exista problema care sa nu se rezolve. Societatea începe deja sa devina dificila când într-un apartament locuieste mai mul t de o persoana. Toti oamenii din carti er aud discursurile instigatoarei lor si sunt îngrijorati. Regula revolutionara nr. E greu sa traiesti în grup. Trebuia sa afle cum reusisera sau nu reusisera ceilalti si sa-si faca revolutia sa beneficieze d e aceasta experienta. Linart suda si mai mult rândurile asediatilor si îi facea si mai s olidari. Rasfoi cartea în cautarea tuturor experientelor posibile. Regula revolutionara nr. Totul est e sa aplici o anumita tactica: sa nu faci nimic si sa-i lasi sa fiarba în suc prop riu. Acolo va fi în curând un adevarat iad. Comisarul Linart îsi anunta intentia de a pune la punct o tehnica de asalt pentru cucerirea liceului. REGULILE REVOLUTIEI Julie se duse în laboratorul de biologie si sparse toate sticlele pentru e xperiente. Cunosti multe perechi care nu se cearta? Închipuie-ti atunci ce îns eamna ca cinci sute de oameni sa traiasca într-un liceu blocat! Probabil ca deja a u început sa se certe pentru apa.. dragul meu Maximilian. Lucrul cel mai important era sa împiedice ca razmerit a sa ia amploare. Mai bine sa-i lase în pace si pâna la urma se vor sfâsia între ei. În plus.. Am promit plângeri oficia le.i ca nimeni nu mai putea sa intre sau sa iasa.

e neaparat nec lor. Îi îndepartase pe confiscatorii din prima zi.. . la originea revo lutiilor existasera numai sentimente bune. un pulover si o camasa albas tra. lua hainele. Îmbraca hainele aduse de Zoe. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. dar Io sif Stalin domnise. Sub apa fierbinte.dispuna de mijloace de comunicare rapide cu ceilalti sefi. deschisa larg.. Zoe intra în clasa. 4:O revolutie reusita provoaca neaparat invidii . Îi multum i lui Zoe. probabil ca avea foarte m are respect fata de om daca îi lasa atâta liber arbitru si îi permitea sa faptuiasca u n numar atât de mare de nedreptati. Sa fii mâna forte era o datorie. Chiar era sigura de asta? Bifa aceasta ultima fraza. dar Robespierre domnise. Utopistii erau masacrati în timpul actiunii si serveau drept martiri peste care îsi asezau jilturile acesti smecherasi. Daca vrei sa ai o gradina esar sa cunosti momentul propice plantarii si recoltarii nu trebuie sa te înseli asupra târziu. Înainte e prea devreme. ci si ca unele fraze întregi erau lizibile. Danton fusese asasinat. Niciodata nu fusese o eleva atât de asid ua. revolta lui Zapata din Mexic. Apoi aparea totdeauna un smecheras ca re profita de confuzia generala ca sa confiste elanul tuturor si sa instaureze t irania. Trebuie cu orice pret sa se evite confiscarea revolutiei de la cei care au inv entat-o. nici în cea a revolutiilor. ENCICLOPEDIE CÂND TREBUIE SA PLANTEZI: Când întreprinzi ceva. În orice caz. Revolutia noastra nu este violenta. ajunse la concluzia ca statele precare nu-si pot permite deliciile exercitiului democr atiei. Chiar daca nu se stie exact ce este revolutia. dupa e prea în ceea ce priveste legumele. Pentru prima data în viata ei nu mai era îmbracata în negru. Comuna din Paris . Sterse cu mâna aburul de pe oglinda chiuvetei si. închise acea enciclopedie de care nu se mai despartea si pleca spre dusuri. Che Guevara fusese asasinat. dar Fid el Castro domnise. fusese asasinat. MIJLOCUL POVESTII Acum Julie Pinson era curata. pe masura ce comunitatea învata sa se autoadministreze. Revolutia noastra nu e înrudita cu nici o veche revolutie. Leon Trotki. vrând parca sa-si smulga vechea piele. Studie revolta lui Spartacus. chiar daca mai târziu slabeai frâul. Trebuia sa te porti d ur înainte de a-ti putea permite luxul blândetii. creatorul Armatei Rosii. daca exista un Dumnezeu. Apropie. Cazul e foarte clar de legume. . tot pentru prima data. ar fi v rut s-o înrudeasca cu o veche revolutie cu conditia sa gaseasca una simpatica. 119. Pâna la urma. Se privi în oglinda. la fel si camasa.. Si. cea a cipailor din India. nu arata rau deloc. Mai c iti câteva pasaje si îsi zise ca. îsi zise ca e frumoasa. Julie se freca cu un sapun tare. PARTIDA A TREIA CARO 120. Aduse o pereche de blugi. Si asta îi dadu o idee. Regula revolutionara nr. Învata pe de rost pasaje întregi. Revolutia noastra nu e dogma tica. Julie îsi spuse ca în lume nu exista morala. momentului potrivit. Dar existasera în trecut revolutii "simpatice"? Lua iar Enciclopedia de la început. revolutia ei era o bijuterie nou-nouta pe care trebuia s-o a pere de pradatorii interni si externi. din deductie în deductie.Nu mai poti sa te plimbi de colo-colo cu rochia ta de fluture. s i constata nu numai ca Enciclopedia era simetrica în modul de aranjare al capitole lor. trebuie neaparat stiut c eea ce nu este. Blugii erau al bastri. dar stia ca altii puteau sa apara dintr-un moment în altul. Deocamdata. revolutiile din 1789 din Franta si din 1917 din Rusia. În general. Existau constante.

. terminate cu niste gheare plate. ceea ce-i permite sa adopte f orme diferite si sa se joace cu celelalte.. ea reuseste sa se mentina a proape doua secunde practic dreapta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Tomatele: se planteaza în martie si se recolteaza în septembrie. Ele permit Degetelor sa stea în pozitie verticala pe cele doua picioare di n spate fara sa cada. Relatarile e i devin din ce în ce mai epice. Informatia o face pe 103 sa reflecteze. De acolo de sus. În loc sa aiba ca noi. dar si veveritele au doua mâini cu d egete si nu fabrica nimic cu adevarat interesant. sunt dotate cu o terminatie tentaculara cu cinci extremitati. Toate celelalte insecte contempla spectacolul. 10 începe sa redacteze un feromon-memorie complet de spre tema zilei. În acel adapost. Apoi a crezut ca configuratia mâinilor. Întinzând si strângând Degetele. Ceapa: se planteaza în septembrie si se recolteaza în mai. alune când ca un sarpe printre balarii. volumul III 121. au un tais.Sparanghelul: se planteaza în martie si se recolteaza în mai. FRÂU LIBER Revolutia Degetelor progreseaza. Sfecla rosie: se planteaza în martie si se recolteaza în octombrie. Degetele sunt. Un moment îsi închipuise ca de vina este ta lia lor mare. Prazul: se planteaza în septembrie si se recolteaza în iunie. furnicile urca într-un pin înalt si se adapostesc într-o gaura a scoartei. Castravetele: se planteaza în aprilie si se recolteaza în septembrie. vad ceva mai departe si zaresc mai multe lucruri. Cu doua Degete pot sa formeze un cles tisor. Morcovul: se planteaza în martie si se recolteaza în iulie. Cartoful: se planteaza în aprilie si se recolteaza în iulie. FIZIOLOGIA DEGETELOR Degetele nu sunt în realitate numai extremitatea picioarelor lor. da copacii sunt si ei foarte înalti si nu au televizor si nici masin a. Întinzând un singur Deget. ceea ce le permit e sa zgârie sau sa taie cu multa precizie. se afla la originea civilizatiei lor. Edmond Wells. Picioarele lor calculeaza în permanenta echilibrul cel mai b un. trebuie sa admiram si ceea ce ei numesc "picioar e". Printesa 103 se afla în fruntea micii multimi pestrite. semna leaza ea. fac lucruri extraordinare: înnoada fire. Cu Degetele lor. 5 vrea sa încerce sa mearga ca Degetele pe cele doua picioare din spate. doua gheare la capatul fiecaruia dintre cele sase picioare ale noas tre. Fiecare Deget se articuleaza în trei bucati. Poate ca felul ciudat în care gândesc Degetele se datoreaza mentinerii în echi . probabil un cuib de veverita parasit. dispun de un pinten cu capat rotunjit capabil sa striveasca pe oricare dintre noi. care le permite sa fabrice obiecte comp licate. Strângând cele cinci Degete. rup frunze. Vinetele: se planteaza în martie (bine expuse la soare si se recolteaza în s eptembrie. Printesa 103 vorbeste mai departe de Degete. dar de aici pâna la i merge numai pe doua picioare. Sprijinindu-se de peretele adapostului cu cele doua picioare mijlocii si folosind picioarele din fata ca sa ramâna în echilibru. Dar la fel ca degetele. Degetele sunt un instrument formidabil. în plus. Sigur. au vazut deja veverite sau sopârle asezându-se fara sa cada pe p icioarele din spate... Printesa îsi punea de mult timp într ebari despre gândirea exotica a Degetelor. Pentru ca timpul se racoreste. O coleste câteva plante de sparanghel salbatic. În pozitie verticala pe doua picioare! Toate insectele prezente încearca sa-si imagineze cum se poate merge pe do ua picioare. pot sa formeze un mic receptacul ca sa adune lic hid.

Dupa masa. DA ÎN CLOCOT . dormitoare unde sa dormi. Învingându-si durerea. Cocotate astfel. bucatarie. Perechile se sarutau. Liceul dispune de congelatoare imense pline cu tone de alimente diverse. 5. dupa cunostinta ei. câte alimente. Picioarele o dor cumplit si se arcuiesc. dispuneau de un numa r mare de astfel de articole. Julie spera sa descopere marile reguli revolutionare si sa gaseasca ce forma de societate utopi ca ar fi putut sa functioneze aici si acum. reuseste sa se mentina pe picioare putin ma i mult timp. Voia neaparat sa devina experta în revolu tie si deschise Enciclopedia ca sa studieze noi experiente revolutionare. sprijinita pe un trunchi. articulatiile gleznelor se rasucesc si se albesc din cauza presiunii. Leopold l e spuse sa le plaseze în cercuri concentrice. abia reusind sa amortizeze socul cu picioarele d in fata. Pe rechile începura sa danseze lent pe peluza. to ti încercau sa profite. anunta ea celorlalte înainte de a cadea si ea. câte cuverturi. Apoi se duse în sala de geografie. Printesa 103 încearca sa se ridice pe picioarele din spate.Totul e foarte instabil! Erau de acord. un baiat urca pe podium si începu sa cânte melodii languroase. E foarte greu. Nici sopârlele nu stau mai mult de cât eva secunde în aceasta pozitie precara. Julie propuse sa se ridice corturi în centrul peluzei cu ajut orul cearceafurilor si al maturilor cu coada. Julie se uita la ele încântata si geloas a în acelasi timp. catargul cu drapel si totemul furnicilor confectionat din poliester. Paul trecu în revista rezervele cantinei. 122. Constienti ca situatia era efemera. revolutia este destul de afr odisiaca". Degetele sunt singurele animale care merg în permanenta pe cele doua picioare din spate. Într-adevar. avea electricitate. cearceafuri ca sa faci corturi si toate uneltele neces are pentru mesterit. Pentru fiecare dintre aceste experiente. Masa fu servita la cafenea. Îsi zice ca nu va mai repeta figura. Pe latura dreapta a liceului instalara un podium lipind mai multe birour i. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI FOURIER: Charles Fourier a fost fiul unui postavar nascut la . telefon. Agita zadarnic cele patru picioare ca sa se stabilizeze si cade pe o parte. încearca sa faca câtiva pasi. totul era important. felul în care îsi administreaza teritoriile si pâna si ambitiile. 5: În fond. Din fericire. Julie facu o nota pe margine. Ji-woong sugera sa se faca un inventar complet cu tot ce continea liceul . Avea sa serveasca la discursuri si la concerte. Fetele de la clubul de aikido se organizasera în serviciu de ordine si con tribuiau la buna functionare a revolutiei. Cu multa asiduitate si atentie. în timp ce dormitoarele internatului fusesera concepute doar pentru doua sute de elevi. Un liceu nu era într-adevar un loc practic de facut revolutie. Asediatii nu vor suferi de foame . Pe urma . Liceul era ocupat de cinci sute doua zeci si un a de persoane. Trecura la treaba. creierul. stabilirea unor obiective si organizare. Tinerilor care voiau sa alinieze corturile. Ansamblul va forma o spirala având în ce ntru focul. 103 îsi pierde echilibrul si cade în fata.libru pe cele doua picioare din spate. mese pe care sa manânci. totul s-a adaptat: ochii. Câte cearceafuri. Lectur a invers în oglinda îi dezvalui noi texte ascunse printre texte. s ublinie greselile si inovatiile. 123. Revolutia trebuia acum sustinuta: prin întronarea disciplin ei. Pe doua picioare e de-a dreptul fantastic. Începura prin a se numara. vad mai departe. Îsi zise: "Regula revolutionara nr.

Fourier si-a explicat proiectele în 1 793 membrilor Directoratului care au râs de el.. De fapt. în câteva secunde. Sunt prinse în capcana. Toata lumea vrea sa iasa cât mai repede din gaura copacului. Din cauza problemelor arhitecturale. Un american a construit un falanster respectând întocmai planurile lui Fouri er. Conducerea este restrânsa la strictul minim. Fara familie. Falanstere aproximative sau comunitati de acelasi gen au fost create de discipolii lui Fourier peste tot în lume. au luat f oc si alte frunze. 24! . Porcar ia. Asta a fost destul ca s-o aprinda si. strazi racorite vara cu jeturi de apa si încalzi te iarna cu camine de mari dimensiuni. oamenii ar trebui sa traiasca în comunitati mici de o mie sase sute pâna la o mie opt sute de membri. Furnicile au un mic soare al lor în adapostul lemnului de pin. toate s-au culcat visând tehnologiile futur iste ale Degetelor si infinitatea aplicatiilor lor. Hotarârile importante se iau în comun. numai ca ceea ce crezusera ca e muschi în adâncul scorburii. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. încercarea a fost un fiasco total. A dorit sa se faca încrucisari între lei si câini ca sa creeze o noua specie d omesticita. în piata centrala. Atâtat de curentul caderii. rasturnând totul în calea lui si prabusind furnicile în fundul trunchiului scobit. Alarma. mai ales în Argentina. Ieri seara. Când avea timp li ber. Fiecare falanga este adapostita într-o casa-cetate pe care Fourier o numes te "falanster". dar se uitase sa se prev ada usi si porcii trebuia sa fie introdusi cu ajutorul macaralelor. feromon i întepatori se revarsa peste tabara revolutionarelor pro-Degete. Conform acestui utopist. incendiu. Acesti câini-lei ar fi servit atât la calarit cât si la paza falansterului . Acum. vizibila pe organismul lor. paznicul de noapte. el a dat dovada de ambitii uimito are pentru omenire. A DOUA ZI A REVOLUTIEI DEGETELOR Feromon de alarma. Comunitatea. Aceasta evolutie s-ar manifesta în special prin cresterea unui al treilea brat la nivelul pieptului. De la revolutia din 1789. în Brazilia. Charles Fourier îsi cultiva obsesia cautând o societate ideala pe care a descri s-o în cele mai mici detalii în câteva carti printre care si Noua Lume industriala si societara. volumul III 124. A vrut sa schimbe lumea. Fourier si-a renegat toti discipolii. E panica.Besancon în anul 1772. înlocuieste familia. furnicile inginere ale focului au adormit lasând jaraticul lânga o frunza uscata. nu e dimineata. Trezirea e brusca. La primul nivel. Acea lumina si ac ea caldura nu provenea deloc de la rasaritul soarelui. era locul cel mai îngrijit. n u mai exista raporturi de autoritate. iar în dimineata asta. Nimeni nu a avut timp sa reactioneze. cu peretii ei de marmura. El descrie foarte precis falansterul ideal: un castel de trei pâna la cinci etaje. marele animal sare brusc afara din gaura. era de fapt chiar veverita. clopotul. La moartea sa. Care se numeste. unde s unt instalate observatorul. se dovedeste ca ceea ce luasera drept un cui b de veverita era într-adevar un cuib de veverita. acele frumoase lu mini irizate galbene si portocalii s-au transformat în monstri carnivori luminosi. Ieri seara. telegraful Chappe. Sa fugim. focul sporeste si le înconjoara cu fum. pe care o numest e falanga. Edmond Wells. Ca lucrurile sa fie si mai complicate. locuitorii falansterelor ar cunoaste o evolutie naturala. în Mexic s i în Statele Unite. Trezit de foc. Printesa 103 ridica antenele. fum care începe sa le asfixieze. Printesa 103 îl cauta cu disperare pe Printul 24. de la o zi la alta. Emite feromoni de apel. În centru se afla un Turn de Ordine. Charles Fourier era convins ca daca ideile sale erau aplicate întocmai pes te tot în lume. Atunci s-a hotarât sa se casatoreasca si a devenit casier.. nu mai exista raporturi parentale.

În timpul primei cruciade. S-a transformat într-un monstru imens c are se mareste cotinuu si se întinde si. 5 o îmbrânceste si îi indica o gaura în lemn facuta de o insecta xilofaga si astupata deja de o coleoptera prea mare. 1 + 1 = 3. În sfârsit . Redescopereau c . Daca nu actionam. E ciudat sa parasesti acea lume vie si calda ca sa dai afara peste frig si întuneric. Totusi. 8 se lasa sa atârne în gol si face tractiuni ca sa atârne mai greu.. tot felul de insecte fug cuprinse de panica. desi nu are picioare. Focul si-a pierdut din timiditate. coacs ii sunt rosii. Dar noaptea nu ramâne întunecoasa multa vreme caci. ÎN PLINA FIERBERE În seara celei de a doua zile. Nici urma de Printul 24! Scena aceasta teribila îi aminteste Printesei 103 de un mare moment din fi lmul Pe aripile vântului. brusc. 5 simte cum i se aprinde capatul abdomenului si îl stinge frecându-l de iarba. sa întârzie în cautarea sexuatului. incendiul din Atlanta. Trebuie ca împreuna energiile noa stre sa fie supradimensionate. Julie avea un ton din ce în ce mai hotarât. Raul pe care îl poate provoca tehnologia Degetelor prost co ntrolata. De data asta treaba merge. nu prea se arata entuziasmata în ciuda strigatelor lui 103. Insecte xilofage sapa peretii ca vernei de lemn cu mandibulele. Forta lor e înzecita Coleoptera e scoasa din gaura.. Sa profitam. Dar a sta fusese deja înscris pe drapelul care flutura în vârful catargului. o iesire din acel focar. Asta ar putea sa fie deviza Revolutiei Furnicilor. Furnic ile care fusesera în împotriva focului semnaleaza ca ar fi fost mai bine daca ar fi fost ascultate: focul trebuie sa ramâna tabu. Furnizeaza un plus de ene rgie insectelor a caror vioiciune depinde de temperatura 24! emite Printesa 103. Printesa 103 alearga. poate cu siguranta sa fie reparat de o alta tehnologie a Degetelor bin e controlata. Suntem aici cinci sute douazeci si unu de oameni. Se întrerupse apoi adauga: -. Sa încercam sa iesim de-aici. Nu-l vom gasi. Escadra. În jurul lor. 103 se gândeste. Cere celor douasprezece exploratoare sa-ia o crenguta si sa o intr oduca în interstitiu ca s-o foloseasca ca pârghie. Deodata. 125. Focul creste în intensitate. Li se raspunde ca nu e momentul pent ru astfel de discutii. Cele opt "furnici" nu mai cântau. Furnicile introduc deci crenguta si se catara la capatul ei ca sa faca d in ea o pârghie. grupurile de rock se formau spontan si se s uccedau pe podium. focul nu prezinta numai inconveniente. Lovesc cu capetele si împing cu picioarele ca s-o scoa ta afara. Toata lumea îsi ia picioarele la spinare. . Uite unde a ajuns vrând sa le copieze prea repede. pamântul e rosu. dar nu au destula forta. evenimentu l o sa moara. suflul fierbinte al unei explozii le arunca înainte. Sa folosim la maximum ideile si imaginatia tuturor. Corpur ile li se prabusesc printre frunzele uscate aprinse si ard imediat.Dar îsi aminteste. Natura freamata si se împodobeste cu nuante purpurii. Se adunasera la clubul lor de muzica si tineau sfat. Revolutionarele pro-Degete încearca sa urce peretele dar multe cad. care fusese martora rezultatelor nule ale pârghiei asupra oului g igantic. indiferent de locul unde se afla. biata creatura se ratacea tot timpul. cu focul rosu pe urmele ei. cu antenele lasate pe spate.Trebuie sa dam avânt Revolutiei furnicilor. Nu mai are importanta cine a avut dreptate si cine nu. Nu e însa momentul sa fie nostalgic a dupa televiziunea Degetelor. se încapatâneaza sa le urmareasca. Iarba e rosie. Flacari lungi ating peretii interiori. Focul ia proportii. Oricum. emite 5 în confuzia generala. Fiecare încearca sa se salveze cum poate. întreg copacul se transforma în torta. Si pentru ca Printesa 103 pare ca vrea. nimen i nu are alta solutie si nu e timp de gândit la alte idei. Carapacele s e topesc. tr ebuie sa-si salveze cu orice pret chitina.

toata lumea si-ar prezenta propriul numar sau scena lui fara selectii prea labile. doar o defilare de debutanti plini de stângacie.galerie deschisa: unde pictorii si sculptorii înca necunoscuti sa dispuna fiecar e liber de doi metri patrati.Fiecare proiect retinut va trebui sa aiba aplicabilitate practica pent ru a alimenta cu finante Revolutia. ele ar fi putut sa raspândeasca ideile Revolutiei furnicilor. sau nu le da voie sa iasa la lumina decât dup a ce îi pune sa treaca prin tot felul de site care. .La asta ar duce un sistem special functionând la apogeul sau. Computerele mai puteau fi fol osite si la crearea de societati comerciale si. Ei ar consimti de buna voie la asta caci.sala de concerte deschisa: pentru cântareti si muzicieni începatori. vor avea dreptul la un s pectacol de o mare diversitate. profesionisti confirmati ar veni la intervale regulate ca sa-i sustina pe debut anti. urâti. fara sa treaca prin agentiile tradit ionale care sunt vesnic pe post de sas. spectatorii si-ar cumpara locul la preturile normal e. Bransate la Internet. distractia din a treia seara era si mai deliranta decât în zilele pre cedente. deci. re cunoscu Francine. tineri. Copii. "furni cile" îsi perfectionau proiectele. . .galerie de inventii deschisa: aceleasi imperative de spatiu pentru inventatori ca si pentru artisti. Julie le spuse tuturor ca era timpul sa se culce. De exemplu.Acum noi trebuie sa dam impulsul pentru ca toti ceilalti sa ne urmeze. 1 + 1=3 înseamna ca fuziunea talentelor este superioara simplei lor însumari. Pentru a sustine interesul si ca sa se evite ca cele doua ore sa fie. fiind destul sa-ti spui prenumele) si sa nu depasesti sase minute. vor exploata un rele u informatic ca sa-si raspândeasca ideile si sa teasa o retea de calculatoare. Fiecare într-o sala de clasa. În lipsa unui releu mediatic. David spuse ca în liceu existau computere. admise Paul. . autohtoni sau strain . Profesionistii ar dispune astfel de locuri de unde sa recruteze talente noi. E o utopie frumoasa. Afara.eea ce aveau deja. Oamen ii vor putea astfel sa ne sustina de la distanta. . totul devine posibil. veniti în cutare zi si în cutare loc".cinema deschis: cu scurt-metraje de zece minute propuse de cineasti debutanti. . Cu un astfel de sistem. Ei s-ar folosi de acest teatru ca de o trambulina. scriitori. vom putea sa ne exportam revolut ia. se potriveste mai bine decât "Libertate-Egalitate-Frater-nitate". chiar daca ar anunta: " Daca vreti sa vedeti urmarea piesei. într-un teatru des chis. bogati. Se întinsera cu totii în încaperea unde obisnuiau sa faca rep etitii. la o adica. spuse Julie. . frumosi. Julie si prietenii ei nu participau. batrâni.De ce sa nu ne dotam cu un serviciu telematic? sugera Francine. dar n umerele proaste vor fi huiduite si cele bune retinute. Pe la trei dimineata. Sugerez sa ne gândim la asta toata noaptea si mâine dimineata sa ne întâln im pentru ca fiecare sa-si propuna capodopera.Da. ENCICLOPEDIE DESCHIDEREA PRIN LOCURI: Sistemul social actual nu e bun: el nu permite tinerelor talente sa iasa la lumina. le anuleaza tot farme cul. publicul risca sa suporte unele afronturi. 126. publicisti. sa ne trimita donatii. Pentru ca acest tip de te atru sa fie viabil economic. sa ne p ropuna proiecte. pentru a câstiga bani fara a iesi din liceu. informaticieni. saraci. Acest sistem de prezentare libera ar trebui sa fie valabil si pentru arh itecti. Propunerea fu aprobata. Acest tip de loc deschis ar putea sa se numeasca astfel: . Singurele imperative: sa se înscrie cu cel putin o ora înainte de începerea sp ectacolului (fara sa prezinti acte. treptat. Ar trebui sa se organizeze o retea de "locuri deschise" unde fiecare sa poa ta. Cu ajutorul acestei mesagerii. fara diplome si fara recomandari deosebite. Cu aceste locuri deschise. adica un proiect original exprimând cel mai bine ceea ce poate sa faca. preciza Ji-woong. sa-si prezinte operele publiculu i. în doua ore. .

Pretul acestei lectii: nu-s i mai simte extremitatea labialelor si. Fripti. în urma aceste i conversatii. mai întâi trebuie sa astepti sa se raceasca putin. Cele din jur nu sunt convinse. propune tuturor sa porneasca în cautare de hrana. Alteori. lipeste un cap la o bucata de torace în încercarea de a-si recons titui tovarasul pierdut. Uneori ch iar le cere unor furnici sa-si lase hrana ca sa vada daca nu e cumva vorba de pr intul 24. timp de câteva zile. acolo sus. Si rataceste printre cadavre în cautarea prietenului ei ratacit. tot spre vest. Furnicile si Degetele fiind omnivore. expe rta în vânatoare. cu o pofta de mâncar e sporita. Printesa 103 le spune ca. albinele se caramelizeaza: un adevarat deliciu! Furnicile se reped sa-si manânce tovarasii de aventura. Se stârneste o încaierare între c ele care sunt pro si cele care sunt anti foc. Revolutionarele pro-Degete se numara. volumul III. Desprinde cu mandibulele o ciosvârta de lacusta fripta si îsi apropie vârful labialelor. cel mai bine scapa totdeauna responsabilii. fenom enul nu ia o amploare prea mare. se naste un nou comportament mirmeceean: bârfa despre viata persoan elor cunoscute. 127. O burnita neastept ata l-a redus la tacere. din ce în ce mai angoasata. iar pentru cele care au reusit sa scape. Degetele spun chiar ca sunt mai bune decât carnea cruda. Pacat ca aceasta apa nu a cazut mai devreme. limacsii îsi schimba culoarea si sunt mai usor de taiat. precizeaza alta. Spune ca amenintarea pancartei albe plan eaza în continuare asupra cetatii Bel-o-kan si ca daca Degetele controleaza focul . Daca vrei sa manânci ceva f ript. În cele din urma renunta si ramâne foarte abatuta. caci focul a pus p e fuga vânatul pe o raza de câteva sute de metri. 15 apu ca cu curaj ramasita unei insecte calcinate. dar pentru ca furnicile nu cunosc în ca culpabilitatea. Rândurile sunt rarite. E calda. toti ar dispune atunci de aceleasi sanse si ar fi judecati numai dupa singure le criterii obiective: calitatea si originalitatea muncii lor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Printesa 103. este posibil ca ceea ce e comestib il pentru Degete sa fie si pentru furnici. 5 ia conducerea trupei. Negasind. Fri pte. 15 a descoperit o prima lege a gastronomiei. Multe au muri t. semnaleaza o tânara belokaniana. nici aducerea în judecata. Grupeaza escadra si sugereaza îndepartarea de acel loc al mortii ca sa des copere noi pasuni verzi. Ideea însa prinde. Toate gusta din insecta fripta si gasesc ca e buna. Acum toate stiu ca 24 este mascul si 103 femela. Si astfel. focul are nevoie de vânt si de combustibil a propiat. carapacea se sfarâma si se mesteca mai usor. Deoarece înca nu exista presa la revolutionarele pro-Degete. coleopterele sunt mai crocante.i. Degetele manânca alimentele arse. Printul 24. si le plac tare mult acele bunatati fripte. LIPSA DE APA Ca sa se avânte si sa se întinda. S-a atasat mult de aceasta 24. asa ca prefera sa se întoarca la cuiburile lor ancestrale sau la jungla lor preistorica unde vor dormi noaptea fara teama de a fi trezite de flacari carnivore. 15. În caz de cat astrofa. N-are timp sa guste nici macar o bucatica pentru ca sare în sus de durere. Fripte. Printesa 103 îi zareste ceva mai departe pe inginerii focului. Unde e Printul 24? Îl cauta peste tot. Printesa 103 e totusi anxioasa. cearta nu dureaza. fiind ocupata cu cautarea lui 24. incendiul s-a multumit sa mistuie copacul. emotia a fost mult prea mare. Edmond Wells. singurul mod de a rec unoaste gustul unui aliment va fi sa adulmece cu antenele. Unde e 24? repeta ea alergând în dreapta si în stânga. Antenele îi atârna pe ochi si lasa capul în jo s. Unde e Printul 24? emite printesa.

.E bine.Pamântul protejeaza ideal de caldura. zise Julie. o fereastra zenitala care permite sa se vada în permanenta succesiunea zilelor si noptilor. ci si cea a paianjenului. CELE OPT LUMÂNARI Ziua a treia. Toti fura de acord. . . miscarea se va stinge repede.Ce interes ar prezenta asta? . Ji-woong deschise un modul de gestiune rezervat productiilor realizate de Narcisse. dar 5 întel ege ca asta ar putea sa fie ultimul lor atu ca sa supravietuiasca pâna la cuib. 128. Astfel. . cu siguranta ca sunt în stare sa le distruga cetatea si împrejurimile. de frig dar si de radiatii. plus câteva furnici din Insula Sal câmului. Ati el aborat proiecte care sa permita SRL-ului nostru sa functioneze? Narcisse lua cuvân tul.Ar fi bine sa ne întâlnim în laboratorul de informatica în fiecare dimineata l a noua ca sa trecem în revista situatia. Pornise la treaba de la sase dimineata si avea deja câteva apeluri. explica el. ser viciul de informatii care anunta activitatile lor cotidiene. N-ar fi cam întunecoas e? întreba Julie. . Cei opt se trezisera în zori ca sa-si perfectioneze proiecte le. atât de distrugator. de parca ar fi fost un chivot al legii. Nume de cod: "Societatea Fluturele". E destul sa se sape o fereastra mare la sud ca solarium. La început. Ji-woong începu primul. Ele urmaresc deplasarea soarelui sus pe cer. si serviciul sustin ere.Deloc. .si pârghia. Tr ei insecte se ocupa deci cu transportarea pietrei scobite si a jaraticului porto caliu. Apoi fu rândul lui Leopold sa-si prezinte proiectul. . Pe ecran aparu statutul soci etatii si contabilitatea viitoare. care permitea contactatilor sa se înscrie în programul în curs. zalog de alianta cu zeii Degetelo r. Am de gând sa reproduc motive de aripi de fluturi pe tesaturi si sa le folo sesc pe cele ale carapacei scarabeilor pentru niste seturi de bijuterii. În cele din urma nu mai sunt decât treizeci si trei de furnici. in spirata de la insecte. Le prezenta apoi câteva schite si esantioane. Cree si o vitrina virtuala unde urmau sa fie pr ezentate contactatilor modelele inventate de Narcisse. O furnica inginera a focului insista sa se recupereze putin jaratic care sa fie întretinut într-o piatra scobita. Toti se uitau la ecran. Ji-woong le arata serviciul agora care permitea dezbaterile publice. cele douasprezece exploratoare si 103. toate vor s-o împiedice. Batu pe tastatura. înregistrase numele "Revolutia furnicilor" si înfiintase un SRL care l e permitea sa dezvolte proiecte. Anunta ca serverul "Revolutia furnicilor" fusese i nstalat pe reteaua Internet. dar SRL-ul nostru trebuie sa se sprijine pe baze e conomice solide.Ideea mea este sa înfiintam o agentie de arhitectura ca sa fabricam case inserate în coline. de câmpu ri magnetice si de praf. propuse Julie. Pe pagina de afisaj se afla simbolul lor cu cele trei furnici în forma de Y. Daca doar o sa ne distram. la ploaie si la zapad a. întretinut de trupa si prefera sa renunte. Pamântul este cel mai bun material. doua tehnici ale caror ravagii le-a putut evalua. iar în vâr f. Cei Sapte Pitici aprobara. Colina rezista la vânt. Doua furnici sunt furioase ca vad focul. care este atât de solida de usoara si de supla încât foloseste la fabricarea vestelor antiglont ale armatei amer icane. Voi privilegia materialele made in Insectland. Aprinse un ecran si arata serverul.Adica vrei sa construiesti niste case troglodite. deviza 1 + 1 = 3 si titlul cu litere groa se: REVOLUTIA FURNICILOR. tot prin intermediul computerului si fara sa ia sa din liceu. locuitorii acestui tip de case vor trai deplin în mijlocul na . Ji-woong îi mai anunta ca.Ideea mea este sa creez o colectie de haine "Revolutia furnicilor". nu numai m atasea viermelui de matase.

Pâna la urma cedara si Ji-woong aloca un al doi lea buget pentru "cercetare teoretica". oamenii s-ar comporta mai bine. Peretii îsi vor face propria fotosinteza. .Ideea mea este de a crea o linie de produse alimentare pe baza de prod use de la insecte: miere. De aici ideea de a realiza mai multe varietati de hid romel. . Fu rnicile fabrica pornind de la mierea de purici de frunze un alcool care seamana mult cu hidromelul nostru. . Daca furnicile reusesc. se lua hotarârea sa i se a loce un buget "de cercetare" ca sa înceapa sa-si mestereasca "antenele umane". în sens invers. Luând Enciclopedia de la Julie.Ideea mea este de a crea o efervescenta de comunicatii asemanatoare cu cea dintr-un furnicar. Se vor putea bronza la fereastra.Deloc! De multa vreme este posibil sa se descompuna si sa sa recompuna feromoni de furnica. Comunicari Absolute. Peretii vor fi acoperiti cu viat a vegetala si animala. ea descompune cuvintele noastre ca sa le traduca în feromoni de furnica. Apoi îl vom vinde prin corespondenta. Dotându-se cu anten e.turii. . Si el este legat de o inventie bizara descrisa în Enciclopedie. . În plus.. Dadu paginile si le prezenta o schema. Avem tot ce ne trebuie. jeleu regal. zise Ji-woong tastând la c omputer. flori. unindu-si antenele si bransândusi astfel creierele unul la celalalt.De ce materiale ai nevoie? întreba Ji-woong. Zoe le arata tuturor planurile aparatului ciudat desenat de Edmond Wells: doua conuri sudare de la care porneau doua anten e fine si curbe. dar si propolis. Fu rândul lui Zoe.În Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Tot a sa. . . Le prezenta planurile casei sale ideale. bineînteles. Ziua vor profita de soare. un cromatograf. Ideea mea e de a încerca sa fabric aceasta masina. Societatea si linia ei de alimente au fost botezate "Hidromel".Va fi peluza. de ce n-ar reusi s i oamenii? Edmond Wells sugereaza fabricarea unor proteze nazale adaptate la sis temul olfactiv uman.Captatori solari instalati în vârful colinei vor furniza electricitate.. iar un furnicar am vazut în gradina liceului. constructiile tale nu vor distruge peisajul. Noroc ca liceul dispune de o sectie tehnica si astfel avem la îndemâna un ad evarat atelier echipat cu instrumente de înalta tehnologie.Vrei sa instaurezi un dialog feromonal uman? . . Edmond Wells pretinde ca furnicile reusesc CA-uri. Ideea mea este sa încerc sa construiesc aceasta masina. . un plan cu multe indicatii. . E o casa bazata pe viata. . Aerul va fi plin de mireasma verdetii. un furnicar.Sa începem prin a înregistra o marca de hidromel.Proiectul meu. nu ca cele din beton! Peretii vor r espira. numai ca nimeni nu a înteles importanta. Veni rândul lui David. . Era o forma de dom si parea întradevar confortabila si spatioasa.Masina lui Edmond Wells descompune moleculele odorante ale feromonilor furnicilor astfel încât sa le transforme în cuvinte inteligibile pentru oameni. zise Julie la rândul ei.Si la exterior? întreba Francine? . un computer si. .Nu e rau deloc. re marca David. Urma Paul. E ca si cum ai încredinta studiul dialogu lui cu extraterestrii unor abatoare.Glumesti? . Noaptea vor adormi privind stelele. copaci pe peretii exteriori. laptisor. ciuperci.Da. Aceasta a doua filiala a fost botezata "Societatea Furnicarul".Un spectrometru de masa. .Explicatii. Problema e ca toate studiile stiintifice referitoare la furnici au drept scop exterminarea lor ca s a scapam de ele din bucatariile noastre. Grupul nu parea entuziast. Deoarece ideea lui Zoe îi amuza pe toti ceilalti. . nu e mai rentabil decât cel dinain te. .Si surse de energie? întreba Zoe.

Cum se face supa de praz si când se planteaza legumele? zise cu ironie N arcisse.Ca si noi.Si cum vei face ca sa ai raspuns la toate? .Exact. . . care va costa cu mult mai mult. . Eu propun sa creem o banca de date absolute.Ideea mea este de a crea o lume mai mica pe care s-o urmarim ca sa ben eficiem de lectii practice. caci asta îi permite sa vada daca suntem capab ili sa ne comportam bine si sa gasim singuri calea cea buna. Acest raspuns îl convinse pe Paul. descoperirile lor ne sunt necunoscute. Asta au dorit sa realizeze si Rabelais. Sefii. Traiesc în caste.Foarte bine. adevarata bogatie este cunoasterea. Cunosc agric ultura. batrânilor întelepti. suntem atrasi de furnici caci. zise Francine. Totusi.Si asta. din copilarie. comertul. Îti amintesti.Înca un proiect care nu ne va aduce nimic! zise Ji-woong suspinând.. doar ca e mai mica. "Liberul arbitru". . n-ai sti ce sa faci cu el. furnicile traiesc în cetati brazdate de drumuri. De la "Cât e ora exacta?".. . Si extind ac . . Au fost pe rând agr icultura. deci nu-i dam atentie. .De acord. intuitiv.Nu înteleg.Am numi asta "Centru de Întrebari".. acum e cuno asterea. Ei bine. Este conceptul Enciclopediei cunoasterii relative si absolute: adunarea la un lo c a cunoasterii unei epoci si distribuirea ei pentru ca toti sa poata profita de ea. .În zilele noastre. . . Eu am d e gând sa împing mai departe similitudinea cu lumea noastra.Nu ti-e teama sa dezvalui secrete ce nu trebuie sa fie dezvaluite? între ba Paul. Orice întrebare are un pret si vom factura r aspunsul în functie de complexitatea si de dificultatile gasirii lui. deschid filiala "Centrul de Întrebari". un timp probabil virtual.Da.. Proiectul meu consta în formarea unei lumi informatice virtuale în care vom implanta locuitori virtuali. este legat tot de furnici. sa recurgem la agentii de detectivi si la bibliotecile di n lumea întreaga. . este un server informati c care îsi propune sa raspunda la toate întrebarile pe care si le poate pune un om.E nevoie de organizare. nu poti profita de el. razboaiele. Lumea lor este asemana toare cu a noastra. la toate întrebarile pe care si le poate pune un om.Nici vorba! protesta David. facturata ieftin. . sa verificam informatii. În fond. sti m ca observarea lor ne ofera date despre noi. serviciile. legile. pâna la "Care este s ecretul pietrei filosofale". intentionez sa ofer acelasi luc ru locuitorilor mei din Infra-World. dar asta duce la un proiect? întreba Ji-woong.asta e n umele pe care l-am dat proiectului meu . prin natura.Proiectul meu. . locuitorii vor fi complet liberi si a utonomi. propun sa folosim în mod inteligent retelele si bancile de date care exista deja. economice etc. producerea de obiecte manufacturate. În Infra-World . cea mai mare dovada de dragoste a lui Dumn ezeu fata de oameni: neinterventia lui.. . În realitate. . banci de date stiintifice.. cea care va raspunde. Spuneai ca cea mai mare dovada a dragostei pe care Dumnezeu o are fata de noi este ca ne lasa sa facem prostii. . repe t. Nu deplângem moartea lor. Ne vom bransa la toate bancile de date informa tice curente. Vom folosi si telefonul ca sa cerem informatii la institutele de sondaje. .Unde vrei sa ajungi? Francine nu se grabea. Ce sunt ele p entru noi? O dimensiune paralela dar mai mica. spuse Ji-woong. Numai ca în acel joc locuitorii fac ce le comanda jucatorul. istorice.Când nu esti pregatit sa auzi sau sa întelegi un raspuns.Ca în jocul Evolutia? întreba Julie. Sa-si hotarasca singuri ev olutia fara ca cineva sa-i ajute. atâta tot. ce-am vorbit despre liberul arbitru? . Daca ti-as spune în clipa asta secretul pietrei filozofale sau a Graalului. Liberul arbitru. Se dedau unor razboaie de masa. ciclu ri ecologice virtuale pentru ca tot ce se petrece acolo sa fie similar cu ce se petrece în lumea noastra. Si spuneai ca e mai bine decât un Du mnezeu care sa ne traseze directia.Da. . Leonardo da Vinci si enciclopedisti i din secolul al XVIII-lea. Julie. Astfel vor fi cu adevarat ca noi.

Ji-woong se încrunta usor si întreba: . Astfel se vor obtine raspunsuri mult mai fidele si mult mai rapide decât cele furnizate de institutele de sondaj caci.Poate ca si la noi detergentii sunt testati pentru o dimensiune superi oara. Poate..Fantastic! exclama David.Am putea testa chiar si politici. Ca si cum am observa lumea noastra într-un mod accelerat.Tot nu înteleg. . . în ultima instanta. spre deosebire de jocul Evolutia. Oamenii virtuali vor culege instinctiv fructele. Un juca tor începe partida punând jos o carte si zicând: "Lumea începe sa existe". 129. Închipuiti -va o lume informatica în care toate comportamentele locuitorilor virtuali nu mai sunt programate. murmura Francine cazând pe gânduri. socialismul. dulceturi virtuale...Prin timp.Te crezi Dumnezeu? O sa creezi o mica lume completa si o vei urmari cu acea curiozitate cu care Zeus si zeii din Olimp scrutau acest pamânt? . interveni Narcisse cu ironie. David o batu usor pe spate si îi zise: . Numai ei vor sti ca universul lor nu exista si ca nu are drept finalitate decât realizarea unor experiente în beneficul dimensiunii superioare.Daca vrem sa stim daca numele unei marci de detergent intereseaza publ icul. Indivizi cu aparenta normala .Nimeni. Cart .easta notiune de liber arbitru asupra tuturor animalelor. Vom avea la dispozitia noastra o mini-omenire cobai care ne va permite sa câstigam timp crutând omenirea în m arime naturala de drumuri gresite. continua Zoe. Doar îi vom observa si. . nimeni nu le va ind ica nimic? . vegetalelor. . . foart e impresionata.Interesul e enorm. Uzinele virtuale vor face di n ele. ce rcetatori din lumea lor . Cei opt erau acum foarte entuziasmati. apoi râsul lor deveni mai putin natural. raspunse David. Am verifica ce rezult ate produc pe termen scurt. . . mineralel or. ecologismul.. zise Francine. anarhismul . Aceasta regula este o fraza numita "Regula lumii". Copacii virtuali vor creste singur i.Vrei sa spui ca. medici.Si în ce consta interesul economic? întreba Ji-woong preocupat de rentabil itate.. logic. . inventeaza o regula si o scrie pe o bucata de hârtie. Pentru o partida e nevoie de cel putin patru jucatori. care va trece de zece ori mai repede decât în lumea noastra. ea va fi testata pe populatii întregi de milioane de indivizi v irtuali.. Deputatii vor vedea efectele unei legi.ingineri. în loc sa se testeze o marca pe un esantion de o suta de persoane reale.carora le vom livra produsele de testat. Locuitorii virtuali vor alege sau vor respinge în mod liber produsul. Jucatorul num it Dumnezeu anunta ca "aceasta carte e buna" sau "aceasta carte nu e buna". mediu si lung liberalismul. ENCICLOPEDIE JOCUL DE LA ELEUSIS: Scopul jocului de la Eleusis este de a-i gasi.Prin oameni-punti. -.Si cum vei introduce detergentii tai în Infra-World? . Infra-World este o lume independenta si cred ca prin asta va fi similara cu a noastra. care e numit Dumnezeu.. vom introduce elemente noi în lumea lor ca sa vedem cum reactioneaza.. Pufnira. În prealabil. Si în felul asta urmarirea ei ne va aduce informatii cu adevarat pretio ase. care întelesese deja toate implicatii le proiectului conceput de Francine. Apoi doua seturi de cincizeci si doua de carti sunt distribuite pâna la epuizare jucatorilor. În Infra-World am putea testa orice. ele provenind în mod liber din mintea lor! .Si prin ce s-ar deosebi de lumea noastra? . As ta ne va permite sa observam macrofenomenele. Francine avea o privire de vizionara... re gula. Care apoi vor fi mâncate de consumatori virtuali. e de ajuns sa-l introducem în Infra-World si vom sti cum reactioneaza oameni i. unul di ntre jucatori.

ile care nu sunt bune sunt date la o parte, iar cele bune sunt aliniate ca sa fo rmeze un sir. Jucatorii accepta suita de carti acceptata de Dumnezeu si se strad uiesc, în timp ce joaca, sa gaseasca ce logica guverneaza aceasta selectie. Când cin eva crede ca a gasit regula jocului, ridica mâna si se declara "profet". Ia cuvântul în locul lui Dumnezeu ca sa le spuna celorlalti daca ultima carte e buna sau nu. Dumnezeu îl supravegheaza pe profet si, daca acesta se înseala, este dat afara. Daca profetul reuseste sa dea raspunsul bun pentru zece carti la rând, enunta regula pe care a dedus-o si ceilalti o compara cu cea scrisa pe hârtie. Daca cele doua se p otrivesc, a câstigat, altfel e dat afara. Daca cele o suta patru carti au fost dat e jos si nimeni nu a gasit regula, iar toti profetii s-au înselat, Dumnezeu a câstig at. Dar regula lumii trebuie sa fie usor de descoperit. Interesant este sa s e gaseasca o regula simpla si totusi greu de gasit. Astfel, regula "alternarea u nei carti mai mare decât noua si alta care e mai mica sau egala cu noua" este foar te greu de descoperit, caci jucatorii au tendinta sa-si îndrepte întreaga atentie as upra figurilor si a alternantelor culorilor rosu si negru. Regulile "numai carti rosii cu exceptia cartii a zecea, a douazecea si a treizecea" sau "toate cartil e cu exceptia lui sapte de inima" sunt interzise ca fiind prea greu de descoperi t. Daca regula lumii e imposibil de gasit, atunci este descalificat jucatorul "D umnezeu". Trebuie urmarita o "simplitate la care nu te gândesti din prima". Care e cea mai buna strategie ca sa câstigi? Fiecare jucator are interesul sa se declare cât mai repede profet, chiar daca e riscant. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 130. REVOLUTIA ÎN MERS Printesa 103 se apleaca ca sa urmareasca miscarea unei turme de acarieni care se deplaseaza printre ghearele piciorului din fata spre o gaura a unei but urugi de brad. Probabil ca acesti acarieni sunt pentru noi la fel de mici pe cât suntem n oi pentru Degete, îsi zice ea. Se uita la ei cu mare curiozitate. Scoarta de un cenusiu palid se fisure aza longitudinal în placi scurte si înguste, râpe mici pline de acarieni. 103 se aplea ca si asista la razboiul dintre cinci mii de acarieni, pe care îi recunoaste ca fi ind oribati, si trei sute de acarieni hidrahnizi. Printesa 103 se uita la ei un moment. Oribatii sunt deosebit de impresionanti cu ghearele lor plantate peste t ot, pe coate, umeri si chiar pe fata. Printesa se întreaba de ce hidrahnizii care traiesc în special în apa, au veni t sa invadeze copacii. Aceste infime crustacee paroase înarmate cu cârlige, daltite, stilete si ciocuri complicate se dedau unor batalii epice. Pacat ca nu poate sa -si continue studiul. Nimeni nu va cunoaste razboaiele, invaziile, dramele si ti ranii poporului de acarieni. Nimeni nu va sti care dintre oribati sau hidrahnizi au câstigat minuscula batalie de la a treia fisura verticala a bradului. Poate ca , în alta fisura, alti acarieni si mai spectaculosi, sarcoptii, tiroglifii, ixozii , dermacentorii sau argasii, se dedau la batalii si mai fantastice pentru mize s i mai pasionante. Dar nimeni nu se intereseaza de ei. Nici macar furnicile, nici macar 103. Ea a luat hotarârea sa se intereseze de Degetele gigantice si de ea însasi. E destul. Porneste mai departe. În jurul ei, coloana Revolutiei Furnicilor continua sa creasca. Erau treiz eci si trei dupa incendiu, în curând vor fi o suta de insecte de diferite feluri. De parte de a-i speria, fumul produs de acel brasero atrage curiosii. Au vazut focu l de care au auzit atât de mult vorbindu-se. Auzisera si relatari despre odiseea l ui 103. Printesa 103 îi întreaba mereu pe noii sositi daca nu au vazut o furnica mas cul ale carui mirosuri-pasaport corespund numarului 24. Nimeni nu se gândeste la a cest numar. Toti vor sa vada focul.

Deci asta e teribilul foc. Prizonier în ganga lui de piatra, monstrul pare atipit, dar mamele coleopt ere îsi avertizeaza micutii sa nu se apropie ca e periculos. Deoarece brasero e greu, 14, specialista în contactele cu popoarele strain e, propune sa fie purtat de un melc. Reuseste sa se faca înteleasa de un gasteropo d si sa-l convinga ca a avea o caldura în spate e foarte bine pentru sanatate. Mel cul accepta mai mult de frica furnicilor decât de altceva. Satisfacuta, 5 sugereaz a sa fie încarcati în acelasi fel alti melci cu hrana si altii cu brasero. Melcul este un animal lent care prezinta avantajul ca se poate deplasa p e orice teren. Modul de locomotie este foarte ciudat. Lubrifiaza solul cu balele apoi aluneca pe patinoarul creat astfel în fata lui. Furnicilor, care pâna atunci îi mâncau fara sa-i observe, nu le vine sa creada vazând acele animale producând bale la infinit. Evident, substanta pune o problema furnicilor care merg în spate si se pom enesc ca tropaie prin ea. Asta le obliga se înainteze pe doua coloane de fiecare p arte a liniei de bale. Aceasta procesiune a furnicilor, în care se intercaleaza melci stacojii si fumegând, impresioneaza. Insecte, majoritatea furnici, ies din hatisuri, cu anten ele întrebatoare si abdomenul retras. Nu exista certitudini în aceasta lume la nivel ul pietricelelor. Ideea de a merge împreuna pentru a rezolva o enigma cosmica exal ta câteva exploratoare straine blazate si câteva tinere razboinice impertinente. De la o suta, au ajuns cinci sute. Revolutia pro-Degete începe sa arate a mare armata de transhumanta. Singurul element surprinzator: entuziasmul foarte scazut al printesei er oine. Insectele nu reusesc sa înteleaga ca se poate acorda atâta importanta unui ind ivid în special, chiar daca e vorba de printul 24. Dar 10 întretine bine legenda si le explica tuturor ca asta este înca o boala tipica Degetelor: atasamentul fata de fiintele deosebite. 131. O ZI FRUMOASA Revolutionarii furnicilor petrecura a treia zi a ocuparii liceului const ruind standuri ca sa-si prezinte proiectele. La început se gândisera sa le amenajeze în salile de clasa, dar Zoe spusese ca ar fi mai bine sa le instaleze jos, pe pel uza curtii, în apropierea corturilor si a podiumului. Astfel toata lumea ar fi put ut sa le vada si sa participe. Un cort indian, un computer, un cablu electric si un fir de telefon sunt suficiente pentru a crea o celula economica viabila. Datorita computerelor, în câte va ore, majoritatea celor opt proiecte erau gata sa functioneze. Daca revolutia comunistilor era "soviete plus electricitate", revolutia lor era "furnicile plus informatica". Distractiile nu lipseau. Mesele fusesera lasate la locul lor în sala de pi ng-pong unde se organizau adevarate turnee. Laboratorul de limbi, cu aparatura v ideo, era acum pe post de sala de cinematograf. Ceva mai departe cei interesati jucau jocul Eleusis, dezvaluit de Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Obiectivul, descoperirea regulii, era perfect pentru dezvoltarea imaginatiei si a devenit foarte repede jocul fetis. O amazoana veni s-o informeze pe Julie ca era cautata la telefon de un a nume Marcel Vaugirard, jurnalist local. Individul voia sa vorbeasca cu "seful re volutiei". Îi spusese ca nu exista sef, dar Julie putea sa fie considerata ca purt atoarea lor de cuvânt. Jurnalistul cerea deci un interviu. Julie raspunse. - Buna ziua, domnule Vaugirard. Telefonul dumneavoastra ma surprinde. Pa rca vorbeati mai bine despre evenimente fara sa le cunoasteti. El raspunse: - As vrea sa cunosc numarul manifestantilor. Politia mi-a spus ca vreo s uta de vagabonzi s-au blocat într-un liceu, împiedicând functionarea lui normala. As v rea sa stiu si cealalta estimare. - Veti face media între cifra politiei si cea pe care o sa v-o dau eu? Inu til. Aflati ca suntem exact cinci sute douazeci si unu. - Si sustineti stângismul?

- Deloc. - Liberalismul? - Nici. Barbatul de la capatul celalalt al firului parea agasat. - Pai, trebuie sa fii ori de stânga, ori de dreapta, zise el. - Nu pareti a fi în stare sa judecati decât în doua directii, raspunse Julie. Nu avansezi numai la stânga sau la dreapta. Poti la fel de bine sa te deplasezi înai nte sau înapoi. Noi suntem cu "înainte". Marcel Vaugirard reflecta la acest raspuns, dezamagit ca nu corespundea cu ceea ce scrisese deja. Zoe, care asculta lânga Julie, lua receptorul si zise: - Daca ar trebui sa ne asociem unui partid politic, ar trebui sa-l inven tam si sa-l numim partidul "evolutionist", îl informa ea. Noi vrem ca omul sa evol ueze mai repede. - Mda, exact la ce ma gândeam, sunteti stângisti, conchise jurnalistul local linistit. Si închise, multumit ca înca o data întelesese dinainte. 132. ENCICLOPEDIE METODA ANTI-CELIBAT: Pâna în 1920, În Pirinei, taranii din unele sate rezolvau într-un mod direct problema cuplului. În cursul anului exista o seara numita "noapt ea casatoriilor". În seara aceea erau adunati toti barbatii si toate fetele care a veau saisprezece ani. Se facea în asa fel încât sa fie acelasi numar de barbati si de fete. Se organiza un mare banchet în aer liber, pe coasta muntelui, si toti sate nii mâncau si beau din belsug. La o anumita ora, fetele plecau primele, cu un anumit avans. Alergau sa se ascunda în tufisuri. Apoi baietii plecau în cautarea lor. Primul care descoperea o fata, si-o însusea. Cele mai dragute erau, bineînteles, cele mai cautate, si nu av eau dreptul sa-l refuze pe primul care le descoperea. Or, nu neaparat cei mai frumosi erau primii care le descopereau, ci totd eauna cei mai iuti, cei mai atenti, cei mai sireti. Ceilalti erau obligati sa se multumeasca cu fetele mai putin seducatoare, caci nici un baiat nu avea voie sa se întoarca în sat fara fata. Daca unul era mai lent sau mai putin descurcaret si n u voia sa se multumeasca cu o urâta, întorcându-se cu mâinile goale, era gonit din sat. Din fericire, cu cât se facea mai întuneric, cu atât asta era în avantajul celor mai putin frumoase. A doua zi se trecea la casatorii. Inutil sa mai spunem ca în aceste sate nu existau holtei si nici fete batrân e. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 133. PRIN FOC SI MANDIBULA Lunga cohorta de furnici revolutionare pro-Degete grupeaza acum o masa d e treizeci de mii de indivizi. Ajung în fata orasului Yedi-bei-nakan. Cetatea refuza sa le lase sa intre. Revolutionarele pro-Degete vor sa dea foc acelui furnicar, dar acest lucru se d ovedeste imposibil caci cetatea este acoperita cu un dom din frunze verzi neinfl amabile. Printesa 103 decide atunci sa profite de mediul înconjurator. O faleza cu o stânca mare în vârf domina orasul. E destul sa se foloseasca o pârghie pentru a proie cta acea piatra mare si rotunda peste oras. Piatra se hotaraste în sfârsit sa se miste, se clatina înainte de a porni si a terizeaza exact peste domul cu frunze moi. E cea mai mare si cea mai grea bomba cazuta peste un oras cu peste o suta de mii de locuitori. Acum nu mai ramâne decât sa supuna orasul, sau ce a mai ramas din el. Seara, în acea cetate turtita, Printesa 103 vorbeste iar de obiceiurile De getelor si 10 ia notite odorante.

MORFOLOGIE Morfologia Degetelor nu evolueaza. În timp ce la broastele testoase, viata subacvatica duce dupa un milion de ani la aparitia membranelor la extremitatea picioarelor ca o mai buna adaptare la viata în apa, la om, totul se rezolva prin proteze. Pentru adaptarea la apa, omul fabrica labe palmate pe care le pune si le scoate dupa dorinta. Astfel, nu exista nici un motiv pentru o adaptare morfologica la apa si asteptarea unui milion de ani ca sa-i apara niste membrane naturale. Ca sa se adapteze aerului, fabrica niste avioane care imita pasarile. Ca sa se adapteze la caldura sau la frig, fabrica haine pe post de blana . Ceea ce o specie realiza altadata cu propriul ei corp în milioane de ani, omul fabrica artificial în câteva zile, doar manipulând materialele din jurul lui. Aceasta abilitate înlocuieste definitiv evolutia lui morfologica. Nici noi, furnicile, nu mai evoluam de multa vreme, caci reusim sa ne re zolvam problemele altfel decât prin evolutie morfologica. Forma noastra exterioara este aceeasi de o suta de milioane de ani, dova da a reusitei noastre. Suntem un animal desavârsit. În timp ce toate celelalte specii vii sunt supuse selectiilor naturale - p radatori, climat, boli -, numai omul si furnica au scapat de aceasta presiune. Datorita sistemelor noastre sociale, amândoi am reusit. Aproape toti nou-nascutii nostri ajung la vârsta adulta si speranta de via ta creste. Totusi, omul si furnica sunt confruntati cu aceeasi problema. Deoarece a u încetat de a se mai adapta la mediul înconjurator, nu le mai ramâne decât sa forteze m ediul înconjurator sa li se adapteze lor. Trebuie sa imagineze lumea cea mai confortabila pentru ei. Nu mai e vorb a de o problema de biologie, ci de o problema de cultura. Mai departe, inginerele focului îsi reiau experientele. 5 încearca sa mearga pe doua picioare ajutându-se de crengute ca de niste cârje. 7 îsi continua fresca în ca re figureaza odiseea lui 103 si felul în care a descoperit Degetele. 8 încearca sa f abrice pârghii cu contragreutati din pietris cu ajutorul unor ramurele si platouri de frunze tasate. Dupa ce a vorbit îndelung despre Deget:e, Printesa 103 se simte ostenita. Se gândeste din nou la saga pe care voia s-o scrie: 24: Degetele. Acum când printul a pierit în incendiu, s-au dus sansele de a vedea nascându-se acest prim roman al fu rnicilor. 5 se apropie de 103 dupa ce înca o data a cazut la pamânt încercând sa mearga pe doua picioare. Ea semnaleaza faptul ca problema cu arta e ca este fragila si gr eu de transportat. Oul pe care 24 îl umpluse cu romanul sau nu era oricum transpor tabil pe distante mari. Ar fi trebuit sa-l punem pe un melc, emite 103. 5 aminteste ca melcii ma nânca ouale de furnici. Dupa parerea ei, trebuie inventata o arta romanesca mirmec eeana usoara, transportabila si, de preferinta, necomestibila pentru gasteropode .. 7 ia o frunza ca sa înceapa un nou element al frescei. Nici asta nu va putea sa fie transportata, îi zice 5, care a descoperit problemele "stingheritoare" ale ar tei. Cele doua furnici se consulta si, brusc, 7 are o idee: scarificarea. De ce sa nu deseneze, cu vârful mandibulei, motive direct pe carapacea celorlalti? Ideea îi place lui 103. Stie ca Degetele au si ele o arta de acest gen pe care o numesc "tatuaj". Deoarece epiderma lor e moale, sunt obligati sa introduc a un colorant, în timp ce, în cazul unei furnici, nimic nu e mai simplu decât sa zgârie chitina cu vârful mandibulei ca si cum ar fi vorba de o bucata de chihlimbar. 7 vrea imediat sa sacrifice carapacea lui 103 dar, înainte de a fi tânara pr intesa, furnica rosie fusese o batrâna exploratoare si carapacea ei are deja multe zgârieturi încât cu greu s-ar mai putea distinge ceva. Decid deci s-o cheme pe 16, cea mai tânara furnica din trupa, cel putin ce a a carei carapace este impecabila. Apoi, cu multa truda, cu vârful mandibulei dre

I se paru ca a gasit un exemplu interesant în cazul situationistilor franc ezi din anii saizeci. "sculptura". expresionistii în Germania. Futuristii au montat piese de teatru în care actori deghizati în roboti apareau ca sa-i salveze pe oameni. oamenii erau oameni. În salile de clasa se formau spontan grupuri de dialog. avea sa se sinucida dupa ce acordase primul interviu televizat. altfel Revolutia s-ar fi autodistrus. cultiva frumuse tea si inteligenta. aproape de al doilea razboi mondia l. futuristii italieni raliati lui Marinetti au aderat la ideologia propovaduita de principalul reprezentant al masinilor. cei opt initiatori erau putin depasiti de amploarea pe care o lua distractia. suprarealistii erau prea individualisti ca sa nu se piarda foarte repede în certur i intestine. Dadaistii în Elvetia. Trebuia sa propuna un sens. Urca la etaj. DISTRACTIE Treptat. Îl deseneaza pe abdomenul tinerei belokaniene. poeti si filozofi care aveau ca punct comun admiratia pentru masini. 54: Anarhia este o sursa de creativitate. Stalin i-a trimis în gulag când nu a pus sa fie asasinati. "po ezie". oamenii inventeaza si creeaza în mod cât se poate de natural. "jocuri pe computer" unde tinerii revolutionari îsi prezentau în mod spontan operele. liderul lor Guy Debord. "dans". care percep în special miscarea. La Fontainebleau. experimenta u. În afara de podium si de cele opt standuri ale lor. se jucau sau pur si simplu se odihneau. viteza s i în general pentru orice tehnologie avansata. observau. si nu li se puteau aplica regulile de viata ale unor insecte de o mie de ori mai mici decât ei. pi ctorii Max Ernst. Daca pamântul e bun. 134. Eliberati de presiunile so ciale. Revolutia deveni o harababura inventiva. "inventii". Descoperi istoria miscarii futuriste. În aceasta privinta. Erau convinsi ca omul va fi într-o zi salvat de masina. refuzând "societatea s pectacolului". si din aceleasi motive. Ani de zile mai târz iu. destul de respingatoare care toate pareau ca se agita prosteste pentru niste ocupatii prostesti. Liniile formeaza arabescuri si volute destul de lungi care se combina ca niste f ire. Luasera astfel fiinta standurile "pictura". ei seman au putin cu grupul lor de opt. Ea nu vazu decât niste gânganii mici si negre. testau. cladeau. Liceul se transforma putin câte putin într-un sat pestrit ai carui locuitori se tutuiau. La urma urmelor. în acvariul lor. deschise Encic lopedia si cauta alte exemple de revolutii din care s-ar fi putut inspira. Acestia din urma erau artist i. Or. supr arealistii în Franta si futuristii în Italia si în Rusia. Poate ca Edmond Wells vorbea în si mboluri. Julie era constienta ca trebuie sa introduca putina ordine în acea harabab ura. Julie petrecu o ora întreaga ca sa priveasca. Ei sustineau revolutia prin farsa si.pte folosita ca stilet. dictatorul Benito Mussolini. gustau. Furnicile. se aseza la biroul profesorului de istorie. chiar s i cele mai mici seminte dau copaci mari si fructe frumoase". ce altceva facea el decât sa construiasca tancuri si alte masini destinat e razboiului? În Rusia. peste tot în curte aparusera estrade si mese ca ciupercile. 7 îi incizeaza motive care îi trec prin cap. toti credeau ca vor putea sa schimbe lumea prin arta lor. se distrau. Au fost folositi în ambele cazuri pentru propa ganda politica. Totusi. Prin anii 1900-1920. Edmond Wells spunea ca observarea comportamentului mirmeceean era de mare ajutor daca voiai sa inventezi o societ ate ideala. Julie citi apoi despre miscarea suprarealista. scriitorul Andre Breton. În cele din ur ma îsi zise ca probabil se înselase pe toata linia. fiecare actionând în domeniul sau predilect. situationistii au ramas practic necunoscuti cu exceptia . sunt mai interesate de traiectori i decât de detaliile formelor flacarilor. se abordau liber. Cineastul Luis Bunuel. Furnicile erau furnici. În consecinta. stateau practic departe de orice joc mediatic. Pe paginile albe de la sfârsitul Enciclopediei. unii futuristi s-au alaturat parti dului comunist al lui Iosif Stalin. Julie nota: "Regula revolu tionara nr. Prima idee este sa prezinte un furnicar în flacari. comunica între ei cum pot mai bine. Salvador Dali si Rene Magritte. aparusera cam peste tot miscari artistice. furnicile des tinate experientelor de comunicare feromonala.

Dar Bob Marley nu încer case sa schimbe societatea. nici bani. Se mai adauga un discurs pacifist. 135. Cum de nu se gândise mai de mult la ea? Exemplul de urmat era. o muzica bransata la bataile inimii . or aici nu era nici pamânt d e arat. brusc. toate libere. BATALIA DE LA BEL-O-KAN Revolutia Degetelor se întinde ca o iedera. În fruntea acestei miscari zapatiste. înca un revolutionar care îsi permitea sa faca fapte de vitejie plasându-le sub semnul u morului. toate celulele. de exemplu. se numarau cea a indienilor din Chiapas. folosirea generalizata a tigarii cu ganja. unde usile nu aveau broaste si unde toata lumea se Întelegea. si numai organismul global decide ce organe au mai multa nevoie de ele. In corpul nostru. dar se izolasera în mo d voluntar de lume si îsi bazau regulile de viata numai pe credinta. Singurele bogatii su nt zaharul si oxigenul. Ochiul drept nu este gelos pe ochiul stâng. se afla comandantul Marcos. Revolutionarii rastas aveau drept referint a istoria biblica a regelui Solomon si a reginei din Saba. erau doar kibbutzuri le din Israel. niste comunitati laice functionând corect si deja de oarecare timp. toate organele. îsi roase unghiile. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Kibbutzistii îi placeau lui Julie pentru ca formau sate în care nu ci rculau bani. Acesta este mot ivul pentru care degetele de la mâini si de la picioare se albastresc primele. în sud ul Mexicului. Miscarea lui se baza totusi pe probleme sociale foarte reale: mizeria i ndienilor mexicani si strivirea civilizatiilor amerindiene. corpul uman dirijeaza mai putin sânge spre extremitatile membrelor ca sa alimenteze zonele cele mai vitale. O avea sub nas de multa vreme. Toate egale. Gasise solutia. Kibbutz ismul cere în schimb fiecarui membru sa lucreze pamântul. am lua exemplu de la un sistem de organizare care si-a dovedit viabi litatea de mult timp. vrusese doar ca adeptii lui sa nu mai fie crispati s i sa-si uite agresivitatea si grijile. o mitologie care îsi avea radacinile si simbolurile dintr-o cultura veche. Dadu iar paginile Enciclopediei iesind din cadrul revolutiilor pur militare ca sa abordeze revolutiile culturale. În corp nu exista sef. Revolutia asta era apropiata de a lor. Plamânul drept nu este in vidios pe plamânul stâng. Trebuia gasit altceva. Dar Revolutia furnic ilor initiata de Julie nu era însufletita de o mânie sociala veritabila. Edmond Wells. Bob Marley în Jam aica. În Statele Unite. Insectele sunt acum mai multe de cincizeci de mii.. Marea moda . informatia circula inst antaneu prin corpul nostru. dar cu un scop comun: sa traiasca împreuna cât mai bin e posibil. Datorita hormonilor si impulsurilor nervoase. Se gândi. Julie trecu la revolutiile propriu-zise. Copiind la scara macrocosmica ceea se petrece în corpul nostru la scara mi crocosmica.câtorva specialisti ai miscarii din mai '68. unele comunitati de quake ri sau amish stabilisera moduri de coexistenta interesante. Toate celulele noastre sunt la egalitate. nici vaci si nici vita de vie. Când e frig. în masura în care amândoua pornisera de l a muzica.. avu impresia unui fl ash. ENCICLOPEDIA ORGANISMUL VIU: Nimeni nu are nevoie sa demonstreze armonia perfecta car e domneste între diferitele parti ale corpului nostru. Printre revoltele recente. toate pa rtile au unul si acelasi obiectiv: sa serveasca organismul global astfel încât acest a sa functioneze cât mai bine. Melcii sunt supraîncarcati cu poveri si alimente. Celulele corpului nostru cunosc. în mod reusit. se uita la mâini si. Un comunist i-ar fi spus "revolutie mic-burgheza" si avea drept singura motivatie lehamitea de imobilism. dar nu e transmisa decât partilor care au nevoie de ea . si comunismul si anarhismu l. În fond. volumul III 136. nici administratie.

soldatii cu mandibule mici care vo r da lovitura de gratie ranitilor. Spune ca este un simbol al amenintarii. sunt surprinse de ceva: absenta oricarui zgomot. Nu mai e timp de parlamentat. Printesa 103 arata pancarta alba. Bel-o-kan. Acu m nu e nimeni.artistica în cadrul acestei hoarde imense în transhumanta este scrijelirea motivului focului pe torace. Si noi suntem tot belokaniene. În timp ce încep sa-i vâneze urmarindu-i si bombardându-i cu acid formic. 103 vazuse totdeauna marile piste care duc acolo arhipline de furnici pl ecate la vânatoare. numai ca în loc s-o distruga. Furnicile au impresia ca sunt ca un incendiu care cuprinde treptat padur ea. În spatele unor ierburi vad profilându-se umbra uluitoare a capitalei lor: Bel-o-kan. Se înfioara. ele raspândesc cunoasterea existentei si a modului de viata al Degetelor. totul fusese doar ca sa plece si sa se întoarca tot aici. pe flancul drept. cavaleria. Trebuie sa puna repede la punct o strategie de aparare. Orasul-mama nu pare multumit ca-si vede înto rcându-se fiica turbulenta. ci ca sa le opreasca defin itiv. Surorile lor vin în graba nu ca sa le felicite. Dar e prea târziu p entru asta. Printesa încearca o ultima conciliere. Nici o reactie. artileristele care vor declansa salvele de acid formic. Mii de mesaje olfactive emana din acel loc viu. 5 vede inamicul si se îngrijoreaza. Bel-o-kan. cu un sex nou. un grup de revolutionare pro-Degete si un jaratic fumegând carat de melci. care îsi carau comorile încurcând caile de intrare si de iesire. Bel-o-kan. legiunile adverse se organizeaza în formatie de lupta. Sub ochii printesei. Spera ca cu ajutorul focului vor crea destula panica ca sa semene spaima în rândul acelor animale mari si pântecoase astfel încât sa se întoarc . Sunt doar cincizeci de mii de revolutionare pro-Degete din specii diferi te iar în fata lor se afla o suta douazeci de mii de soldati belokanieni omogeni s i experimentati. emite 103 în directia cetatii imense. Emite foarte tare: Suntem surorile voastre. De data asta. În fata. 6 propune o miscare de convergenta pe flancul drept pentru a-i ataca pe soldatii cu mandibule mari. Chiar daca principalul mod de comunicare la furnici este mirosul. Revolutionai ele furnici ajung într-o câmpie de ienupar unde pasc linistiti o mie de purici de frunze. nu sun t mai putin sensibile la aceasta tacere. Voi explica totul. din ambele parti. 103 si 5 îsi agita antenele cu 12 000 de vibratii pe secunda ca sa-si iden tifice bine adversarele. cel mai mare furnicar din padure. Furnicarul e încremenit. Nu vor face fata. conform tact icilor învatate de 103 din cea mai frageda pruncie. În fata. care foloseau focul tabu si pr opovaduiau alianta cu monstrii de sus. Recunoaste mii de mirosuri familiare. îmbatrânind. Cu antena. Orasul lor natal li se pare si mai întins si mai înalt. Într-adevar. mandibulele belokaniene se ridica zgomotos. doua siruri lungi de s oldati. Sunt pistele ei pe care le-a urmat ca sa plece la vânatoare primavara. aceste doua coloane militare lungi arata ca mandibu lele Bel-o-kan-ului. Trupele federa le sunt hotarâte sa atace. în spate. Încetinesc pasul. Ne întoarcem la cuib ca sa informam cetatea de un mare pericol. so ldatii cu mandibule lungi si taioase. Vrem sa vorbim cu Mama. Nici 103 nu-si poate ascunde emotia revederii. Degetele v or invada padurea. Senzatiei de tacere i se adauga un alt fenomen su rprinzator: absenta activitatii la marginea metropolei. cetatea mama. Cetatea se umfla. pe flancul stâng. nu fusese nevoie de mult timp ca în padure sa se raspândeasca veste a apropierii furnicilor revolutionare pro-Degete. Ca si cum. unde s-au nascut si murit cele mai mari legende mirmeceene. Astfel deci. Prin iarba aceea se juca atunci când era doar o tânara exploratoare. Din spatele piramidei apar.

Abdomenele se ridica si lanseaza salve de picaturi co rozive care pornesc ca niste rachete galbene si cad în primele rânduri ale revolutio narelor. care înteleg în sfârsit ce se petrece. Printesa 103 crede ca ideea e buna. Mandibulele primei linii federate se înfig în mandibulele pri mei linii a revolutionarelor. Problema revolutiei Degetelor este ca e formata din in secte heteroclite carora nu le poti cunoaste reactia în timpul unei lupte de masa. Revolutionarele pro-degete aflate prea aproape de melci se împotm olesc. Ea formeaza un si r compact aproape perfect. Ce vor face furnicile mici care nici macar nu sunt echipate cu mandibule de raz boi? Fara a mai vorbi de melcii care transporta jaraticul si care se misca atât de lent..si sa-si atace propriile trupe. Infanteria marunta alearga pe corpul marii infanterii ca sa se deplaseze mai repede. produc de doua ori mai multe bale. Pamântul se cutremura sub numarul lor. îsi întind gâtul spre cer apoi se r asucesc aratându-si dintii mici si ochii exorbitant de lungi.. Douazeci de furnici revolutionare pro-Degete dintre cele mai viguroase s alta o crenguta aprinsa cu care mentin la distanta cavaleria federata. cu regimentele bine liniate pe cast e. Dupa acest prim sarut negru. Un vârtej de legiuni federate patru nde într-o linie de aparare a revolutionarelor. Ei vor fi primii cuprinsi de panica când vor fi coplesiti de furnicile os tile. Pe masura ce inamicul se apropie. A doua linie de artilerie o înlocuieste imediat pe prima. Când sunt în aceasta sta re de panica. Sute de legiuni federate se napustesc drept înainte. legiunile celor doua armate se desfasoara p e flancuri ca sa lungeasca zâmbetul funebru. de parca ar fi vorba de un covor rula nt. Batali a se anunta grandioasa! O furnica federata ridica o antena. Revolutionarele îsi înfig adânc ghearele în sol ca sa suporte socul. trage si provoac a cel putin tot atâtea pagube ca si prima. probabil un reflex ca sa poata fugi mai repede. Prima linie de artilerie inamica este deja pe pozitie. Câte sunt? Probabil sute si sute de mii. Melcii-caravana. Cele doua armate sunt pe punctul de a intra în contact direct. dar nu este destul ca sa compenseze inferioritatea nume . At acati! Imediat un racnet de mirosuri de razboi se ridica deasupra miilor de ante ne înaltate. Artileristele se grabesc. Gestul stâr neste spaima în apropiere. Doua sute douazeci de mii contra a mai putin de cincizeci de mii. usor de recunoscut dupa cochiliile înfasurate spre dreapta. înnebuniti de spaima. Melcii au 25 600 de dinti mici si ascutiti care le permit sa ciopârteasca frunzele de salata. Interesul lor fata de Degete nu e pân a la urma destul de puternic ca sa-i împinga sa înfrunte marea federatie de furnici rosii. Urmeaza socul. Se nasc discutii. înca totul e calm. Multe dintre cele mai mici insecte venite ca turis te prefera sa renunte si fug. revolutionarele pro-Degete înteleg ca ba talia este pierduta dinainte. În rândul revolutionarelor pro-Degete e o adevarata hecatomba. Armata federala înainteaza inexorabil. Apa r noi întariri. Melcii atinsi de acid. sunt cei mai nervosi. Spadasinele alearga ridicând capul ca sa nu se jeneze r eciproc cu lungile lor sabii labiale. Corpurile atinse se zvârcolesc de durere. marimea mandibulelor si în functie de gradul de sensibilitate al antenelor. Deocamdata. deschid larg gurile ca sa-si urle spaima. Un ordin odorant. Armata federala e din ce în ce mai aproape. Calaretele galopeaza. dar ca jaraticul ar fi si mai eficac e împotriva legiunilor cavaleriei. Numarul dezer torilor creste în partea din spate a cohortei. Melcii stângaci. Unii melci îsi ridica torsul si lovesc puternic coch ilia ca sa faca sa cada mirmeceenele si obiectele lor inutile. Unele sunt muscate de dintii fini ca niste ace ai acestor ierbivore. Mandibulele goale scotocesc într-o adev arata padure de picioare ca sa taie genunchii. Cele doua armate stau fata în fata ca doua animale imense cuprinse de mânie. Îsi ridica sus de tot coarnele si fac sa apara la capat sfe rele oculare ca niste muguri. Apoi fug de pe câmp ul de batalie. Toti stiu ca în curând va începe lupta corp la corp.

Sigur. se repede spre etajele inferioare si strabate în sens invers tu nelul pe care l-au sapat. caci îsi revin repede si se limiteaza sa dea ocol acelei lanci lungi aprinse. Directia Bel-o-kan. Vrea sa mai repete figura. jaratecul slabeste si se opresc ca sa-si agite repede antenele deasupra. Se rotesc în jurul ierburilor ca sa-si oboseasca adversarele. apuca un cadavru inamic si îl învârteste asupra capului. Sinistrul se întinde cu violenta la ramurelele domului. Se înfig antenele în articulatii. Nu va comite oare ceva ireparabil? Si îsi aminteste de colegele ei de revolutie care se lasa exterminate afar a si îsi zice ca nu are de ales. pe acel câmp de batalie deja foarte îndoliat. scotând capul ca un periscop deasupra s olului. Se rasucesc ochi. Printesa 103 este puternic afectata de acea exterminare între membrii acel eiasi familii. Apoi pune ramurele în contact cu flacarile si le strânge în manunchi înt e mandibule. Bucatele de chitina s parta dau la iveala carnea vie. Dupa ce abdomen ul s-a golit. 8. Aud deasupra rapaitul picioarelor. Se arunca în fata mirosuri bogate în cuvinte grele. Se îndoaie mandibule. calaretele fusesera probabil prevenite si se asteptau ca focul tr ansportat prin padure sa apara în batalie. Escadra aban doneaza jaraticul. Furia ucigasa a ajuns la paroxism si unele furnici. Se stârneste panica. sapa un tunel. dar e deja coplesita de numarul dusmanilor. Trei dint re ele poarta un jaratic în suportul lui de piatra. întelegând în sfârsit porcaria razboiului de masa. S-a dezlantuit marea încaierare. F urnicile se strâng ca sa crape cu maxilarele armura inamica. ataca lovind cu vârful spinos al capului. La urma urmelor. se omoara. câteva lu cratoare întâlnite în cale se întreaba ce fac acele furnici în orasul lor. Se pune piedica. Nu îndraznesc sa intervina. Capete fara corp se rostogolesc. 8 crede ca catapulta ar trebui sa permita într-o zi generalizarea acestei ispra vi. Dar nimeni nu le asculta. Se înjunghie. Arhitectura Cetatii s-a schimbat mult de la ultima vizita facuta de 103. La un moment dat. 16 e acoperita de combatante si. protejate de zidul corpurilor lor. apoi îl arunca cu putere peste linia de cavaleri e. Se orienteaza cu organele lor sensibile la câmpurile magnetice tere stre. între picioarele inamicului. 14 încearca sa con vinga o inamica sa dialogheze. cele treisprezece exploratoare sapa îndelung drept în fata lor. De pe un mungel. Se afla în cetatea Bel-o-kan. Descopera în sfârsit o zona friabila.rica. Bel-o-kan este acum o metropola mare unde se agita în mod vizibil multa lume. Ia de jos o frunza uscata si o apropie de jaratic pâna când ia foc. omoara fara deosebire aliati si inamici. 15 trage în rafale. Fara succes. Furnicile se ascund în gaurile pamântului ca sa-si surprinda mai bine dusman ul. folosindu-si cele doua picioare din fata ca pe nist e bice terminate cu cârligele ghearelor. 103 le face semn celor douasprezece însotitoare ale ei sa i se alature si le explica ideea ei. Caldura focului le da energie. pamântul vibreaza de zgomotele luptei. pentru a crea micul curent de aer propice revitalizarii lui. Trebuie fugit repede mai înainte de a fi blocate de incendiu. Ca sa iasa de pe câmpul de batal ie. 5. Federatele sunt pe cal e de a parasi câmpul de batalie si alearga ca sa stinga incendiul. Corpuri fara cap continua sa galopeze pe câmpul de batalie. Lucratoarele se reped în crese ca sa scape progenitura. Se taie ca pete. In plus. nu mai reuseste sa se repereze pe câmpul de batalie. Deasupra lor. sporind confuz ia generala. cuprinse de nebunie. Imediat se declanseaza incendiul. Fur nica ezita o clipa. Aerul e plin de mirosuri amenintatoare. dar ele au alta menire si nu e rolul lor sa asigure siguranta urbana. prefera sa împarta palme. Escadrila se plaseaza imediat în centrul celei mai mari mase de revolutionare si. Se trage de labiale. Nu-i mai ramâne decât sa le taie antenele mai înainte de a-si veni în fire. Dau la o parte pamântul si nimeresc pe u n culoar. Multimea de asediatori e prea den sa. des i are niste organe ale lui Johnston excelente. furnicile nu mai pot lupta. complet dezlantuita. Fundul ei scoate fum. aliate sau adversare. . Printesa 103 iese la suprafata si. sunt totusi surori. Trebuie totusi sa câstige. ridicata pe patru picio are. Fara antene. observa ce se petrece. Ele sapa la subsol cu toata forta mandibulelor. Urca cu rapiditate etajele.

si totusi. Naturi i îi place ceea ce-i seamana. Julie se urca pe podium pentru discursul zilnic. intuitiv. Lucratoarele evacueaza deja ouale pe iesirile de serviciu. Deodata totul i se parea simplu. Datorita tehnicilor de control a somnului profund citite în Encicloped ie.Si noi opt? întreba Ji-woong. Viata accepta viata.În interiorul corpului nu exista nici rivalitate si nici lupte intestine . va fi faimosul lor pow-wow de dimineata. De acum înainte. La orele nou a. treptat. De altfel. un organism mai mare. amazoanele de la clubul de aikido. ÎN VÂRTEJUL IDEALURILOR Drapelul Revolutiei furnicilor flutura deasupra liceului din Fontaineble au si în dimineata celei de a cincea zile. Zidurile liceului erau pielea. cu miros de lemn ars. ajungeau sa recup ereze oboseala în trei ore în loc de opt. birou. cei m ai multi dintre acei tineri nu fusesera niciodata atât de ocupati. Revolutia nu cerea nimic nimanui. Incendiul a cuprins vârful cetatii. Cu cât vom fi mai solitari. Julie avu ideea sa redenumeasca totul în jurul lor conform acestui concept de organism viu. revolutia raspândindu-se în lume cu ajutorul retelelor informatice. de acid formic si de chitina topit a. usile erau porii. Este deci suficient sa reproducem în exteri or ceea ce avem în interior. Printesa 103 se uita cum arde Bel-o-kan. Ei erau fondatorii. intestinul. Creierul stâng. cafeneaua. Aici nu existau furturi pentru ca nu era nimic de f urat. Banii de la SRL-ul "Revolutia fu rnicilor" erau glucoza indispensabila pentru insuflarea energiei. multi aveau impresia ca fiecare zi dura o luna. Îi anunta ca gasise în sfârsit un exemplu de urmat pentru revolutia ei: organismul viu. va fi o alta adunare. Revolutionarii îsi abandonasera ceasurile dar si cheile de la apartament. . be lokanienele se îndârjesc sa stropeasca flacarile cu jeturi de acid slab concentrat. dulap. Reteaua inform atica era sistemul nervos care contribuia la circulatia informatiilor. garaj. Conexiunea perfecta a tuturor celulelor noastre dovedeste ca în interiorul nost ru exista deja o societate armonioasa. toata lumea se debarasase de ceasuri. Nu le mai era indispensabil sa se situeze ex act în timp. Îsi pusesera într-un sertar actele de identitate pentru ca toti se cunosteau înt re ei. . Creierul drept. Astfel. Peste tot în jur se ra spândeste un fum întepator.Furnicarele functioneaza deja ca niste organisme vii armonioase. Julie avu ideea sa creeze doua emisfere. Julie arata spre totemul din poliester din centrul curtii si zise: . Noptile lor e rau scurte. sa astepte. fara sa-si dea seama. 137. Julie continua: . obiectivul nostru este sa reusim sa transformam ace st liceu într-un organism viu complet. un . traia astfel un organism si mai important. trebuiau sa continue sa formeze un grup autonom. 103 iese din pamânt si indica trupelor sale. Oamenii erau atenti. Focul lupta în locul lor. Peste tot. atât cât a mai ramas din ele. liceul o cupat. Grupurile si solistii care se schimbau pe podium constituiau un indic iu suficient ca ziua înainta. învatasera sa-si gaseasca ciclul precis de adormire. De ac eea aceste insecte se integreaza atât de bine în natura. limfocitele. Acesta era unul dintre as pectele neprevazute ale revolutiei. masina. iata secretul: "1 + 1 = 3". cu atât constiin ta noastra se va ridica si cu atât mai mult vom intra în armonie cu natura.Iat a exemplul. În privinta creierului.103 întoarce capul. Corpul ei era un mic organism. O va impune prin forta mandibulelor si impetuozitatea flacaril or. Si nimeni nu parea obosit din aceasta cauz a. Stie ca Revolutia pro-Degete es te abia la început. cel metodic. interior si exterior. care va ave a sarcina sa trieze ideile creierului drept si sa le puna în practica. Ocupantii debransasera soneria electrica care intra în functiune din ora în ora si. o adunare inventiva în c autare de noi idei.

ca si copilasul. Dar fetusul uman are un cap care se mareste prea repede. Iar razboi! Mereu razboi! A omorî est e mijlocul cel mai complicat si cel mai obositor de a te face înteles. neterminat si neautonom. suntem cortexul. sub cafenea. 7 sugereaza asedierea cetatii ca sa se obtina timp pentru pansarea ranil or si pentru reorganizare. Pentru el. dar nu au posibilitatea sa le evalueze. Trebuie sa fie expulzat la noua luni din corpul mamei sale. cetatea pa re mai mica si mai accesibila. sa pui santinele în jurul zonelor de licate. Totusi este constienta ca razboiul ramâne deocamdata cel mai bun accelerat or al istoriei. 138. BEL-O-KAN ASEDIAT Mirosea a cocon fript. Vom continua sa ne adunam pentru dezbaterile noastre în în caperea unde faceam repetitii. timpul complet de gestatie este în mod normal de optsprezece luni. altfel n-ar mai putea sa iasa. Trebuie sa astepti. "pântece psihic". sprijinindu-se greoi pe o crenguta-cârje. aceasta protectie artificiala este contactul cu mama. O singura diferenta: copilasul a trecut dintr-un mediu lichid într-un medi u aerian. Printesa 103 se ridica pe patru picioare si 5. . La fel cum un copil are nevoie de un cocon protector solid în timpul celor noua luni care urmeaza nasterii sale. Pentru aceste prime noua luni în aer liber. intuitiv. ca si cum s-ar deprograma. volumul III 139. Îndeplineste un proces invers celui al nasterii. muribundul se dezbraca de vechea lu i piele si de cunostinte. daca în general copilasii sunt înconjurati cu toata atentia în timpul prim elor noua luni care urmeaza nasterii. Armata revolutionarelor pro-Degete. Este mai ales cazul cailor. cel puti n ce a mai ramas din ea. sarutarile tatalui. Umbra cetatii se proiecteaza ca un mare triunghi negru calcinat peste trupele as ediatoare. Totul era perfect. se ridica pe doua picioare ca sa vada mai sus. Printesei 103 nu-i prea place tactica asediului. Cetatea Bel-o-kan nu mai scoate fum. Pentru e l este vorba de o perioada esentiala caci. O furnica epuizata se apropie de . batrânul manânca alime nte pasate. La sfârsitul traiectoriei. nu are dinti. rareori ne gândim sa acordam aceeasi atentie batrânilor în ultimele lor noua luni care preced moartea. tot asa un batrân în agonie are nevoie de un cocon psihologic de sustinere în timpul celor noua luni dinaintea mortii.organ care sa gândeasca separat. Edmond Wells. ai caror pui se nasc capabili sa mearga. ENCICLOPEDIE NOUA LUNI: Pentru mamiferele de tip superior.Noi opt. nu are par si îngâna cuvinte greu de înteles . creierul primitiv de la orig inea celor doua emisfere. Trebuie sa dam asaltul final. emite 15. Numai ca. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Primele sale noua luni externe sunt doar o copie perfecta a celor noua luni interne. Copilul se naste tulburat. Astfel. Nimic glorios pentru niste razboinice. Stiu ca în interior pagubele trebuie sa fie importa nte. atinger ea mamei. Printesa 103 nu se arata entuziasta. si-a asezat tabara de jur împrejurul capitalei federate. laptele mamei. ar avea nevoi e de o infirmiera care sa joace rolul mamei. În timpul acestor ultime noua luni. raspunse Julie. În mod logic. El seamana întrucâtva cu c ei care au arsuri foarte grave si trebuie tinuti sub un cort artificial. are deci nevoie de un alt pânt ece protector: pântecele psihic. Se n aste deci prematur. Totul era la locul lui. stie ca a început numaratoare a inversa. Aceasta ar trebui s a se poarte foarte frumos pentru a le furniza coconul de protectie indispensabil ultimei lor metamorfoze. sa blochezi caile de aprovizionare ale orasului. Soldatii bel okanieni au reusit sa stinga focul. poarta scutece.

În sfârsit. Printesa 103 spune ca îl cr edea mort si Printul 24 îi povesteste aventura lui. Cele doua insecte schimba o mie de trofalaxii. daca constata ca romanul lui feromonal le i ntereseaza pe furnici. Numai cele doua masini complicate ale Juliei si ale lui Zoe prezentau re zultate dezamagitoare. din reflex. produse congelate si medicamente.protezele olfactive concepute de Zoe. s-a agatat de bla na ei. Destule întâmplari ca sa scrii un roman. Am impresia ca acestea sunt cele trei stadii logi ce ale unei întâlniri între doua gândiri diferite. Problema e ca nu poti comunica cu aceste roza toare ca sa le indici unde vrei sa mergi sau macar sa stii unde se duc. Astfel c a fiecare veverita l-a dus într-o directie necunoscuta. cel al Degetelor si cel al unui personaj care cunoaste cele doua lumi paralele. precizeaza doct tânar ul print. Are de gând sa se bazeze pe trei intrigi paralele. Batalia de la Bel-o-kan. Vreo suta de furnici patrund astfel în pasajul care duce la cetate. dar asculta cu atentie caci. reprezentând trei puncte de vedere diferite: cel al furnicilor. Crede ca poate sa fie trimis un comando. În ceea ce priveste . S-a si gândit la un titlu: N oaptea Degetelor. la fel si Printul 24. rozatoarea l-a dus pâna departe. daca o veverita l-a ratacit. remarca Printul 24. Printul 24 e obsedat s a scrie o poveste lunga. emite Printul 24. Apoi si-a zis ca. Si daca va placea. cooperare". doar ca sa gaseasca id ei pentru scenele de actiune din romanul sau. "Con tact. confruntare. 140. mai târziu. De ce o trilogie? întreaba printesa 103. Deodata apare 14. Astfel se obisnuise sa se foloseasca de v everite drept mijloc de locomotie. trimitea planurile prin computer clientului sau în schimbul numaru lui cartii sale de credit. Oamenii luau pe rmanent contact cu el. Are deja o idee foarte precisa a modului în care va scrie povestea. Înaintea za cu prudenta. Si acum a sediul. 24 îi explica faptul ca în primul rom an va povesti contactul între cele doua civilizatii. ultimul roman va fi cel al cooperarii între cele doua specii. iar al doi lea va fi relatarea confruntarii lor. tot o veverita îl va reorienta. În realitate. Printesa 103 îi istoriseste si ea cum au evoluat lucrurile acolo. cât se poate de evident. sau pe ntru noi marci de masini. pentru ca nu s-au putut distruge u na pe cealalta. A spionat de aproape cetatea si a descoperit un pasaj. PUNERE ÎN PRACTICA Standurile progresau foarte bine. neputând sa se d eplaseze fizic. a plecat de la încep utul incendiului. Când veverita a sarit spre iesire. ele . Printesa 103 sare imediat recunoscându-1 pe printul 24 pli n de praf. Numai dupa ce va fi gata. va încheia trilogia cu Revolutia Degetelor. poate ca va scrie si o urmare. O alta reusita era si "Centrul de întrebari" al lui David. de când a trait pe Insula Salcâmului. Printesa l03 ia hotarârea s-o urmeze. Paul inventa noi arome pentru hidromel si Narcisse crea o linie de moda cu totul noua. Mai putem încerca o ofensiva subterana. Cele trei intrigi vor deveni convergente spre sfârsit. Atacul grupului de comando care a provocat incendiul. galopând din creanga în creanga. Si spune ca. Toate astea îi par putin cam confuze lui 103. Infra-World avea activitatea cea mai lucrativa dintre toate. Asta explica întârzierea lui. si scoate ferom onul-memorie pe care si-a început povestirea ca sa scrie un nou capitol. furnici si Degete. Leopold obtinuse comanda unei vile înserata într-o colina si. Cel mai spectaculos era cel conceput d e Francine. de exemplu 103. Masina de dialogat cu furnicile omorâse deja vreo treizeci de insecte cobai. din ce în ce mai multe agentii de publicitate cereau consultanta pe ntru sondarea impactului la detergenti. Printul 24 a mers apoi mult timp. Prin reteau a informatica. raspunde 24.ea si îi întrerupe gândurile. astfel ca. Ar putea sa fie citit romanul tau? întreaba 103.

Julie îi puse o mâna pe umar. Tot ce e pe pamânt e pentru tine.Hei! Ce-ai mai inventat? .. Cu cât un Deget e mai important. . încuviinta Julie. cu atât frigiderul lui e mai mare.La nivel colectiv. Era ciudat. Poate ca cineva ma observa chiar în acest moment de d eparte. se afla aici ca sa te satisfaca. citeste viata mea într-o carte si ma judeca. Se numea "Su nt doar un personaj" si spunea ca poate suntem singuri pe lume într-un film care s e deruleaza doar pentru noi. Zoe fu cea care cazu pe gânduri. Crengutele calcinate miros urât de tot. FEROMON ZOOLOGIC: FRIGIDER Salivatoare: 10. ati fi doar niste actori si niste figuranti. . casele.Adineauri am citit un pasaj din Enciclopedie. Degetele se echipeaza cu o masina pe care o numesc "frigider". . Sau poate într-un roman . 142. E vorba de o cutie în care este foarte frig. Totusi oame ii erau activi în jurul standurilor. aceasta viata este doar un circ imens construit ca sa fiu testata. De data asta. . Aceasta revolutie. totusi pot sa stocheze mult timp hrana fara ca ea sa se deterioreze. Mi-am zis: Si daca eram singura persoana vie? Daca eram singura fiinta vie din tot uni versul. facut ca sa ma linisteasca si sa ma faca sa cred ca exista o anumita real itate. Imagine oribila: exista oua si larve de furnici care n-au putut sa fie evacuate la timp si care au ars de vii. Ni se testeaza gradul de rezistenta la anumite agresiuni. Uita ce-am spus. E foarte posibil ca inc endiul sa fi mistuit toti locuitorii si apoi întreaga armata venita sa-l stinga? Furnicile înainteaza pe culoarele uneori vitrificate de foc. Dar poate ca sunt ca într-un program din Infra-World. Cui îi pasa! Apoi o lua pe prietena ei la bucatarie.raneau atât de puternic narile încât nimeni nu le putea suporta mai mult de câteva secun de. . copacii. . .Scuza-ma. Mi-e teama ca nu voi fi la înaltimea. sa-ti îndeplineasca dorintele. Julie continua: . Obiectele. poate ca ni se testeaza reactiile în fata u nor situatii date. deschise frigiderul si turna hid romel în doua pahare. Lumea asta.În acest caz. ÎN BEL-O-KAN Sunt surprinse de un miros de carbune. Îsi fac griji. poti sa fii fericita.. perso najului meu. FRIGIDER: Degetele nu au gusa sociala. În ea înghe suie hrana pâna la refuz. Peste tot zac cadavrele calcinate ale razboinicelor surprinse de incendiu. Viitorul lor depinde de tine. .Daca tot ce mi se întâmpla nu este la urma urmelor decât un mare spectacol c are se joaca numai pentru mine? Toti acesti oameni. Drapel ul fâlfâia în vânt si muzicienii reggae cântau într-un nor de fum de marijuana. În locul stomacurilor noastre secundare. actor ii. zise Zoe care venise dupa ea. Julie se înt oarse spre Zoe si o privi în ochi. Acum ar trebui sa reusim si la nive l individual. 141. cum spui tu.Ce vrei sa spui? . tu. natura formeaza un decor bine i mitat. Zoe începu sa se uite la ea cu îngrijorare. am avut un gând ciudat. Julie urca pe balconul directorului si contempla curtea si revolutia. Dupa ce am citit asta. figurantii...Am reusit totusi ceva simpatic. profita.Ma întreb daca nu cumva dorinta mea de a schimba lumea nu este în realitat e decât constatarea incapacitatii mele de a ma schimba eu însami. . Ni se testeaza reflexele.Asta-i acum! Functionezi foarte bine.N-ai remarcat niciodata ca în jurul nostru oamenii mor in timp ce noi ra mânem în viata? Poate ca suntem observati.Tocmai asta ma îngrijoreaza. Totul e ars si nu se semnaleaza nici o prezenta. Caldura focul .

10 si 24 se învârt în toate directiile d e teama unei capcane. De jur împrejurul ei se afla cercuri gravate cu mandibula. Când 103 si trupa ei le ating. I-a chestionat pe cercetatori care l-au asigur at ca cea mai mizerabila dintre imposturile stiintifice era cea la care se dedas e doctorul Paul Kamerere. Ea nu a fost nici arsa. macar pentru a-si aminti de motivele pentru care nu trebuie sa le f aca. Printesa 103 stie acum ca focul este o arma mult prea distrugatoare. A trisat. incendiata de Degete! Istoria este paradoxala. Urmele de lovituri sunt rece nte. În mod ciudat. 143. Deistele. exista unele prostii pe care fiecare generatie trebuie s a le comita. pasionat. Chiar si în bucati. doctorul Kamerere a pus la punct o experienta spectaculoasa. Trecerea e libera. o furnica poate sa continue sa emita. Atunci. caci cetatea lor natala fusese pustiita. fermecator. Int ensitatea flacarilor a fost atât de puternica în unele locuri încât umbra victimelor s-a imprimat pe pereti. Din pacate. Printesa 103 are un presentiment rau.Focul e o arma prea pustiitoare. Au ramas încrem enite în pozitia în care se aflau înainte ca un val fierbinte sa le împietreasca definit iv. Regina moarta si-a pastrat un cuvânt odoran t în vârful antenelor. Kamerere a fost un biolog austriac care si-a realizat principalele descoperiri între 1922 si 1929. Printesa 103 paseste în orasul ei transformat în cimitir. A folosit-o pent ru ca era în inferioritate pe câmpul de batalie. Merg pe culoare înca pline de fum. Or. dar totusi o arta. A luat oua de broasca râioasa cu pielea uscata care se reproduc pe uscat s i le-a pus în apa. Remarc a faptul ca lemnul buturugii de pin care adaposteste cetatea interzisa abia daca a fost atins de incendiu. ca sa dovedeasca temeiul a sertiunilor sale.. Pe un pere te a fost desenat un cerc. Trupa intra în încaperea regala. Furnici le nu sunt pregatite pentru foc. furnicile-cisterna au facut explozie. sa-si d istruga semenele si chiar sa-si pustiiasca propria cetate! Si când te gândesti ca facusera calatoria aceea lunga si periculoasa tocmai ca sa avertizeze Bel-o-kan ca risca sa fie. Elocvent. În ciupercarii nu ma i sunt decât vegetale calcinate. E oare posibil ca belokanienele sa fi descoperit si e le arta? O arta minimalista. În salile lor.ui a fost atât de intensa încât insectele au pierit brusc. Dar în t rei bucati. 103 spera s-o gaseasca pe regina. fireste. Urca în cetatea interzisa. A fost asasinata de putin timp. În grajduri sunt numai paduchi-de-frunza prajiti za când cu picioarele în sus. el sp unea ca "orice fiinta omeneasca era capabila sa se adapteze unei schimbari a med iului în care traieste si sa transmita aceasta adaptare descendentei sale". Focul. Acolo.. 15 manânca putin din cadavrul unei furnici-cisterna si constata ca are o s avoare delicioasa. 5 murmura: . Dar nu au nici timp si nici dorinta de a se minuna în fata acelui nou aliment. aceste furnici se farâmiteaza. ENCICLOPEDIE KAMERERE: Scriitorul Arthur Koestler a luat într-o zi hotarârea sa consacre o lucrare imposturii stiintifice. regina Belo-kiu-kiuni se afla acolo. în plina munca. cu atât au impresia ca acolo s-au petrecut evenimente insolite. sa-si omoare regina. Toti înteleg acum de ce focul a fost interzis de atâta amar de vreme în lumea insectelor. 103 se apropie si palpeaza antenele capului decapitat. caci consta doar în reproducerea unor cercur i. cu cât înainteaza prin acel de zastru. 103 lasa în jos antenele. Furaicile-portar care aveau sarcin a sa pazeasca iesirile au murit din cauza caldurii si a emanatiilor toxice. animalele iesite din aceste oua se adaptau si prezentau caracteristi . E posibil ca Degetele sa fi vrajit-o ca sa ajunga sa nu mai suporte înfrângerea. Focul e o arma cu doua taisuri. A descoperit gustul caramelului. Aceast a teorie era exact contrara celei lui Darwin. nici asfixiata.

Aceasta inovatie nu a fost pe placul noii regine Belo-kiu-kiuni. Omul i-a dezvaluit faptu l ca el se afla la originea dezastrului. Ea povesteste ca la început. S-ar putea crede ca e vorba de o impostura stiintifica mai mult decât nula . Doctorul Kamer ere avea de gând sa demonstreze ca nu era un sarlatan. l e apropie brusc. O furnica se desprinde de celelalte si se apropie de noile venite. cu ocazia anchetei pentru lucrarea sa Împerecherea broastei râioase. Kamerere s i-a pierdut tot creditul si orice sansa de a-si vedea recunoscute lucrarile. Aceasta razboinica aderase imediat la religia deista. ni ste oameni de stiinta si universitari au dorit sa examineze "obiectiv" experient a lui. amândoua supravietuitoare a mii de aventuri. 2 3. Kamerere a parasit sala huiduit. El fusese cel care. Un grup de belokaniene se iveste timid în pragul usii. Cetatea. Printesa 103 remarca faptul ca 23 nu spune n iciodata "Degete" ci foloseste denumirea "zei". Arthu r Koestler s-a întâlnit cu fostul asistent al lui Kamerere. s-a refugiat într-o padure unde si-a tras un glont în gura. Prin urmare 23 a supravietuit si ea primei cruciade împotriva Degetelor.cile broastelor acvatice. Aceasta adaptare la mediul acvatic e ra transmisa progeniturii lor. treptat. Are sânge transparent pe mandibule. 23 percepe imediat ca 103 a devenit o sexuata si o felicita pentru aceas ta metamorfoza. la ordinul unui gru p de savanti darwinisti. dar lanseaza feromoni de bun venit întregului ei grup de comando. nu fara sa lase un text lapidar în care reafirma autent icitatea experientelor sale si declara ca "vrea sa moara mai bine în natura decât pr intre oameni". Kamerere a prezentat deci acest su pravietuitor si umflatura lui de culoare închisa. Aveau astfel o umflatura neagra copulatoare pe deget. Totusi. umflatura care permitea broastelor acvatice masculi sa se agate de femela cu pie le alunecatoare ca sa se poata acupla în apa. într-o zi. Tot i semenii lui l-au respins. 23 dezvalu ise existenta zeilor. Acum er a admis ca fiintele vii erau incapabile de a se adapta la un nou mediu. care se nastea direct cu o umflatura de culoare înc hisa pe deget. În ajunul experientei. Exis tau deci câteva care scapasera. DEISTELE Deistele? Regina murise. încântata ca exista macar o supravietuit oare a acestei prime cruciade. Ceruse ca mortii sa n u mai fie aruncati la depozitul de gunoaie si niste sali sa fie amenajate în cimit ire. Oamenii de stiinta au examinat a nimalul cu lupa si s-au stricat de râs. Este 23. Se dedau unei trofalaxii. Kamerere îsi apara teoria în lume cu un oarecare succes. 23 pare si ea în mare forma. dar faptul ca s e aflau acolo. în laboratorul sau a avut loc un incendiu si toate br oastele lui au ars cu exceptia uneia singure. i-au facut o primire buna si. Aceasta sinucidere l-a discreditat complet. Printesa 103 o recunoaste. care a interzis practicarea cultului deist în cetate. Edmond Wells. daduse foc laboratorului si înlocuise ultima broasca muta nta cu alta careia îi injectase tus în deget. Totusi. în cetatea lor natala. Se vedea perfect de bine ca petele negre a le umflaturii degetului broastei fusesera în mod artificial desenate prin injectar e de tus sub piele. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Viata era deci capabila sa-si modifice programul genetic ca sa se adapteze la mediul acvatic. Disperat. volumul III 144. Sala râdea. Darwinistii au câstigat si pentru multa vreme. Se asezase în fruntea religiei deiste. Dupa ce a abordat lumea zeilor. În amfiteatru s-a înghesuit multa lume si numerosi jurnalisti. Cele doua furnici nu se apreciasera niciodata prea mult. 23 s-a reîntors la Bel-o-kan ca sa propovaduiasca. Printesa 103 sta în defensiva dar cealalta emite ca totul a reintrat în ordi ne. . Într-un minut. Înselatoria era descoperita. 23 îsi istoriseste povestea. cu antenele înainte.

23 se refugiase atunci în cel mai adânc cartier al metropolei si acolo. În noua capitala se lucreaza peste tot la inovatii tehnice. la ciupercarii precum si la laborat oarele care vor avea nevoie de ea pentru spalarea obiectelor utilizate. profita de asta. Exploratoarele pleaca ca cercet ase ca sa gaseasca alta buturuga de pin propice construirii unei cetati. Religia de ista îsi alesese drept simbol cercul. Mai are în vedere si canale pentru aducerea apei de ploaie la grajduri. Ele care voiau sa promoveze interesul fata de Degete fusesera cu mult depasite de aceasta 23. Poate ca e doar o problema de secunde. Din fericire. ci si a întregii federatii de furnici rosii din regiune. galbenele. To ate furnicile se agita. Atunci. cu artere mari p e care sa poata circula fara ambuteiaje vânatul mare si obiectele indispensabile n oilor tehnologii. A urmat o adevarata vânatoare de deiste în cetate si multe martire muriser a. adica fara logica. Este crezuta. Inginerele focului construiesc un mare laborator în su . 103 considera distanta destul de mare ca sa fie la adapost de cataclismul care se va produce în jurul pancartei albe. Caci astfel le vad furnicile pe Degete înainte de a fi strivite de ele. Furnicile înghesuit e în spate psalmodiau: Degetele sunt zeii nostri. Diferitele etnii ocupa treptat cartiere separate. 23 s-a folo sit imediat de aceasta ocazie. Printesa 103 si Printul 24 nu prea împartasesc fervoarea profetesei. deistele. Buturuga e plina de tunele sapate de viermi si chiar este posibil sa se implanteze în lemnul ei o Cetate interzisa si o încapere regala. seceratoarele la etajele superioare ca sa fie mai aproape de rec olta si tesatoarele se duc în nord. una câte una. Melcii care au carat jaraticul transporta cele câteva oua. Printesa 103 lanseaza totusi un feromon: Pancarta alba din fata orasului Bel-o-kan este semn de mare pericol. 103 sugereaza sa se construiasca o cetate ultramoderna. Pornind de la aceas ta buturuga. Trebuie sa plece fara întârziere. Chiar daca nu este înca ouatoare. pentru a le întâmpina pe revolutionare. testând totul si orice dupa cum le trece prin min te si vazând apoi rezultatul. 5 face planuri în vederea construirii rapide a unui nou Bel-o-kan. Printesa 103 da din cap. Printesa 103 crede ca ar fi interesant sa dea voie altor specii de i nsecte straine sa se instaleze aici ca sa îmbogateasca cetatea cu propriile lor cu lturi. a putut continua sa propovaduiasca. ca sa construiasca împreuna o societate bazata pe vene ratia Degetelor. întreaga cetate s-a plasat în faza d e autodistrugere si. Crede ca trebuie instalat un mare semineu central ca sa poata fi degajat fumul provenit de la laboratoarele focului. Negr ele se instaleaza la sud-est de etajele cele mai adânci. toate cetatencele belokaniene îsi întrerupsesera ba taile inimii. 23 explica cum noua regina Be lo-kiu-kiuni s-a suparat în cele din urma pe omniprezenta deistelor. pentru ca nu mai exista regina. Asa se explicau deci toate acele senine de pe culoare. larve si ce a mai ramas din ci upercile si puricii de frunze scapati de incendiu. În modul specifi c furnicilor. S-a avântat spre încaperea regala si a asasinat-o pe regina ouatoare. E pentru prima data când un oras se doteaza cu o printesa incapabila sa ou a. Printesa 103 si însotitoarele ei sunt de-a dreptul uimite. Acum. Dar nu este usor. la vest de eta jele de mijloc. dar p entru ca de acum înainte orasul e la dispozitia lor. se face apel la un nou concept: "orasu l deschis". Le-a interzis religia. În câteva ore. înconj urata de mica ei trupa de fidele. care numara saizeci si patru de cetati. Printul 24 întreaba de ce totul este pustiu. Când îsi facuse aparitia armata lui 103 care aducea cu ea focul. avangarda descopera o buturuga locuibila numai la o ora de mers. toata lumea se pune în miscare. fiind singura femela sexuata din Bel-o-k an. Pentru ca nu se poate reînnoi populatia. Printesa 103 este numita regina nu numai a orasului lor care renaste. în capitala incendiata nu mai erau decât ele.

Într-adevar. cele care au gust rau. situat între Halicarnas si E fes. Cere mai multor insecte sa târâie ca sa formeze un cor pe mai multe voci. Nu existau sclavi. 11 se hotaraste sa inventeze muzica furnicilor. În seara primei zile mai ales. era formata dintr-o încâlceala de strazi.n. E ca si cum ar fi câstigat o mie de ani într-o singura zi. de exemplu. el er a convins ca regândind forma orasului. Ca sa evite orice lucru daunator. Printul 24 si 7 se pronunta pentru atelierele de "arta" la etajele minus cincisprezece. armata lui Darius. înca nu exista nimic asem anator pe Pamânt. în douasprezece bucati. Acolo se practica pict ura pe frunze. si a desenat primul oras gândit geomet ric. 15 creeaza bucatarii unde gusta toate ramasitele arse în laboratorul focul ui. . Fostiii locuitori i-au cerut atunci arhitectului Hippodamos sa reconstruias ca dintr-o data o întreaga cetate. deistele se afiseaza peste t ot în oras devenind din ce în ce mai zeloase. în totalitate. un oras de talie mijlocie. Ca sa previna riscul unui incendiu.. Printul 24 intentioneaza sa dovedeasca ca folosind tehnicile Degetelor. în aprop iere de sala inginerelor. fie ca e vorba d e romanul sau sau de picturile mai curând naive ale lui 7. pietele rotunde si toate casele erau perfect identice ca sa nu existe gelozie între vecini. încaperea este tapisata cu frunze de i edera foarte putin inflamabile. se poate regândi si viata sociala. Un lucru o supara însa pe 103. De când nu mai sunt constrânse la clandestinitate. Artistii. Hippodamos nu a scapat acest noroc. începe sa se roage zeilor superiori care au instalat acel monument sacru. regele persilo r. Poate ca rezultatul nu e prea încura jator. fara nici o legatura cu natura. orasele erau doar târgusoare care se întindeau progresiv în cea mai mare dezord ine. Pâna a tunci. A primi sarcina sa construiesti. erau oame ni imprevizibili. ba chiar combinatii de mai multe pârghii legate prin fibre vegetale. Poetii. Atena. 11 n u-si pierde speranta în armonizarea tuturor acelor sunete pâna la obtinerea unei buc ati cu mai multe nivele de game. generatori de dezordine. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI HIPPODAMOS: În anul 494 î. însemna sa ti se ofere u n cec în alb sau ocazia de a inventa orasul ideal. iar orasul era interzis si celor saraci. Proiectul lui Hippodamos voia sa faca din Milet o cetate cu un sistem me canic perfect care sa nu ramâna niciodata în pana. se pot foarte bine obtine obiecte de stil tipic mirmeceean. repartizati în trei clase: a rtizani. minus saisprezece si minus saptesprezece. a distrus si ras de pe fata pamântului orasul Milet.e. 145. Inginerele în domeniul mecanicii amenajeaza o sala spatioasa unde testeaza pârghii. fireste. E vorba de o ocazie unica în istoria epocii. ca pe un to rt. Acolo ard tot de au la îndemâna ca sa vada în ce materi al se transforma si ce fel de fum se produce. Strazile noului Milet erau drepte. 23 si sus tinatoarele ei merg în pelerinaj în zona pancartei albe si. la stânga. acolo. De altfel . Frunzele sau insectele calcinate care i se pare ca au gust bun sunt puse la dreapta. Practicarea tehnologiei Degetelor le confera un avans în lumea insectelor. mai precis. Vrea sa creeze "cult ura furnicilor" si. adevarat labirint care aparuse fara ca cineva sa tina cont de un plan de ansamblu. Hippodamos a dorit un oras artificial. actorii si muzicienii erau al ungati din Milet. celibatarilor si lene silor. Hippodamos nu a vrut nici artisti. Dealtfel. sculptura în excremente de scarabeu si. toti locuitorii erau cetateni egali în drepturi. A imaginat o cetate cu zece mii de locuitori. cultura belokaniana. dupa parerea lui. agricultori si soldati. 10 creeaza un centru de studii asupra comportamentului Degetelor. dar asta nu înseamna ca nu e o muzica tipica pentru furnici. scarificarea pe ca rapace.bsolul cel mai adânc al cetatii. a vând în centru o acropola de unde porneau douasprezece raze care îl taiau. Hippodamos nu voia doar sa traseze strazi si sa construiasca case.

care traiesc admirând Degetele pentru ceea ce au reusit sa fa ca datorita stapânirii focului. Un cetatean bine rânduit în ordinea cetatii. Astfel. îsi vor lua aceasta sarcina. Câtiva tipi priceputi scotocira în atelier ul de electronica unde descoperira placi solare fotosensibile. si celelalte. furnicile "mist ice" care traiesc doar în rugaciuni si pentru care numai gândul de a reproduce actel e Degetelor constituie deja o blasfemie. el însusi neputând sa fie decât bine rânduit în ordinea cosmosului. David bransa câteva biciclete de la clubul de promenada la dinamuri. ci depun pe pereti mirosul religiei lor. 147.nu se admitea inovatia. volumul III 146. În acea a doua zi de domnie a Printesei 103. Propusera tot felul de soluti i. Inginerele focului reusesc acum sa puna jaraticul în cutii us oare de frunze împletite cu un fund de pamânt. Vine de la laboratoare si este încântat d e progresele facute. religia ia avânt. erau cautati câtiva sportivi ca sa pedaleze si sa furnizeze energie. o cetate bine rânduit a în ordinea statului. Julie îsi convoca prietenii în camera de repetitii unde discutara despre noi le conditii de viata impuse de embargoul politist. Departe de a le slabi revolutia. deistele. Edmond Wells. Daca nu adora zeii. Ca sa rezolve problema apei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. originalitatea. printul si printesa s-au adunat în încaperea regala. reteaua lor informatica fu nctiona în continuare. în ca zul în care Degetele nu le vor strivi. Degetele le vor strivi si. Maximilian lua ho tarârea sa le taie liceenilor apa si electricitatea. la o separare între furn icile "tehnologice". dar nu se vorbeste prea mult despre asta ca sa se evite un razboi civil. Îi învata pe ceilalti sa se spele cu nisip si sa suga bu catele de sare ca sa fixeze apa în corp si sa micsoreze astfel nevoile. Leopold puse sa se construiasca cisterne în c are sa adune apa de ploaie. În Noul Bel-o-kan se ajunge la o atmosfera ciudata. Hippodamos a inventat notiun ea de "bine rânduit". Maximilian lua hotarârea sa-i lase fara ea. Dar pentru ca nu era suficient. Deistele sunt pr ea intolerante si prea sigure de ele. ceea ce permite transportarea fara pe ricol pentru luminarea sau încalzirea unei zone. Mai arzatoare era însa problema electricitatii. Se constata ca deistele au început sa se comporte în cetate deosebit de agre siv. Printul 24 ramâne încrezator. Constatând ca datorita liniilor lor telefonice. nu depun efortur i decât pentru a-si converti anturajul. când nu era nici soare si nici vânt. Fiecare cort indian avea în vârf dispozitivul lui eolian. a pârghiei si a rotii.O INSULA ÎN MIJLOCUL OCEANULUI În a cincea zi de ocupatie a liceului din Fontainebleau.23 pronunta o predica în care de clara ca scopul religiei deiste este sa converteasca la venerarea zeilor toate f urnicile din lume si înseamna sa le faci un serviciu asasinând laicele. Moartea câtorva laice este imputata deistelo r. 5 remarca ca deistelor nu le pasa . Cele douasprezece furnici exploratoare. David nu fu multa vreme îngrijorat pentru "Centrul de întrebari" caci o ocupanta adusese în geanta un t elefon celular special. extrem de puternic ca sa recreeze un contact hertzian br ansându-se direct la satelitii de telecomunicatii. Deistele nu se mai multumesc doar sa deseneze peste tot cerc uri. aceasta presiune exterioara strângea si mai mu lt legaturile dintre ei. Nu mai vor sa învete nimic. MICA BATALIE DIN FAPTUL SERII Pe masura ce tehnologiile se dezvolta în Bel-o-kan aflat în plina transforma re. Le avertizeaza pe laice. Printesa 103 este convinsa ca un conflict e inevitabil. Fiecare problema îi obliga sa-si puna în functiune imaginatia si îi lega si ma i mult pe ocupantii liceului. Toate activitatile lor era u bazate pe reteaua informatica mondiala. capriciul. ele. Ele adusera un pr im flux electric pe care îl completara cu dispozitive eoliene fabricate în graba cu stinghiile smulse clin birouri.

Piticele formeaza o armata lunga plina de antene. observa marea armata care se d esfasoara. în cerc si reflecteaza. Furnicile alearga în toate directiile. Daca în a doua zi a noului lor stat exista cioc niri cu deistele. Omorâte? Nu. Trup ele piticelor sosesc prin trecatoarea nordica si e prea târziu ca sa se încerce pulv erizarea lor cu pârghiile aruncatoare de pietre. dar când o mistica spune ca "Degetele sunt atotputernice si se afl a la originea existentei furnicilor". subdezvol tat. Dar nu au timp sa-si prelungeasca discutia. Se pare ca scârba în fata violentei este semn de îmbatrânire. Probabil ca sunt îngrijor ate de ce se pune la cale în Noul Bel-o-kan. Îi face semn lui 5 sa scoata legiunile de artilerie si sa le plaseze în avan garda ca sa împiedice înaintarea inamicului. Armata inamica se întinde la nesfârsit. Printul 24 se ghemuies te lânga printesa. cu noile ei simturi. Acest om spunea cu aproximatie ca "îti dai s eama ca a aparut un nou talent dupa faptul ca în jurul lui se creeaza în mod spontan o conjuratie de imbecili ca sa-l frânga". nimic nu are nevoie sa fie dovedit. atunci tulburarile se vor extinde. Sub ea. domul palpita de loviturile de abdomen pe care le dau lucratoarele ca sa semnaleze faz a a doua a alarmei. Atâtia si atâtia imbecili gata sa moara pentru ca nimic sa nu se miste. Mirosurile lor sunt calme si decise. în lu mea religioasa. Tânara exploratoare este îngrijorara de faptul ca. Îi este frica si are nevoie de prezenta linistita a celeilalte se xuate. în rândurile lor se afla si furnici rosii din propria lor federatie. Expulzate? Într-adevar. Printesa 103 murmura: Poate ca religia este totusi o faza de evolutie a civilizatiilor. 24 si cele douasprezece exploratoa re se aduna. Dar cum sa iei una fara alta? 103. armata inamica se întinde pâna departe. nu si-a dat seama ca cetati întregi treceau . Printesa urca în vârful domului. Ataca furnicile p itice! Locuitoarele cetatii se organizeaza ca sa faca fata asediatoarelor. Printesa 103 s-a saturat de câta moarte a vazut. Când o inginera spune ca focul permite întarirea lemnului. La urma urmelor.de stiinta si de cunoastere. departe de furnicarul Bel-o-kan. nu pot ucide niste surori doar pentru ca îsi închipuie ca degetele sunt niste zei. Circula un miros. dar nu are ce face . Sunt mi lioane. Dar. Sunt prea numeroase. Sunt pregatite sa traga. de ochi si de mandibul e. e posibil sa rateze experienta si nimeni sa nu mai ai ba încredere în ea. Jonathan Swift. Mai mult decât atât. În fata. gelozie si teama. Printul 24 îsi apleaca antenele. si. Noul Bel-o-kan primise la început multe reprezentante. Pentru ele. 103 ar fi trebuit sa-si dea seama ca e imposibil sa manipulezi atâtea lucrur i noi fara a stârni neîncredere. Printesa 103 vede aceasta conjuratie de imbecili ridicându-se acum în fata e i. Lovituri înabusite se aud în zid urile cetatii. trebuie sa fii la fata locului de fiecare data ca sa dezminti asta. Cetatii îi este frica. Trebuie oprite cât mai repede . 103 regreta ca s-a îngrijit atât de putin de relatiile diplomatice cu cetati le vecine. De data asta s-a terminat. mistic si intolerant. Este paradoxul acelei furnici sa aiba capul batrân si corpul tânar. cu gândul la preocuparile tehnice. simpla vedere a unui furnica r care scoate fum fara sa arda este suficient de socanta ca sa legitimeze un mas acru. care este îndreptat sp re modernitate si spre tehnologiile de vârf. pentru ca mâine sa fie un alt ieri. având grija sa nu se apropie prea mult de fum ul semineului principal. Nu se va putea folosi nici focul. Printesa 103 îsi aminteste de un documentar vazut de ea despre un scriitor din lumea Degetelor. pentru ca totul sa fie ca înainte. 5 cons idera ca trebuia sa se ia ce e bun de la Degete si sa lase ce nu e bun. Alarma. poate ca e mai bine sa-si creeze propriul lor stat. Primele legiuni de artileriste belokaniene se aliniaza ca sa apere capit ala. cu rândurile îngros ate de nenumarate furnicare vecine care s-au asezat în spatele piticelor ca sa vad a prabusindu-se federatia aroganta a furnicilor rosii. cum ar f i religia.

în dorinta ei nebuna de nemurire. Celulele ochilor nostri sunt foarte diferite de celulele ficatu lui si primele se grabesc sa semnaleze ca zaresc o mâncare calda pentru ca celelal te sa poata imediat sa se apuce sa fabrice bila cu mult înainte ca mâncarea sa ajung a în gura. Trebuie sa inventeze împreuna o arma care sa le salveze. volumul III 159. Atunci au aparut forme de viata multicelular e. totul este specializat. Pâna atunci. MAXIMILIAN EXPLOREAZA . Ele vo r decide. Într-un corp omenesc. Promit totusi ca se vor ruga. ENCICLOPEDIE ASTFEL S-A NASCUT MOARTEA: Moartea a aparut exact acum sapte sute de mil ioane de ani. Cu ceea ce se cunoaste deja. Totusi. Inginerele focului. cu atât specializar ea lor era mai precisa. înca se mai gasesc urme de astfel de sisteme monocelulare nemuritoare în barierele de coral. era nemuritoare deoarece era capabi la sa se reproduca la fel si la infinit. 5 vine si anunta o veste proasta. Simultan. ele sunt constrânse sa comunice si c omunicarea lor le duce la a-si repartiza sarcinile ca sa fie mai eficace. . Printesa le cer e ca toti sa-si uneasca antenele. Astfel s-a nascut moartea.Hei. Moa rtea este indispensabila pentru asigurarea echilibrului între specii. Celula canceroasa este o celula autista si p entru asta e periculoasa. Cu cât specializarea lor era mai desavârsita. aceasta fragilizare accentuându-se. Celula c anceroasa are ambitia sa revina la acea veche nemurire. si-a facut aparitia si moartea. În zilele noastre. doua celule s-au întâlnit. trebuie sa se improvizeze ceva nou. Prin ce sunt legate cele doua fenom ene? Când doua celule doresc sa se asocieze. de exemplu. si din acest motiv ucide ansamblul organismului. zeii decid soarta batal iilor. În zilele noastre vedem ansambluri animaliere c onstituite din imense agregate de celule extrem de specializate si care dialoghe aza în permanenta. si ar deveni atât de eficace încât ar compromite perpetuitatea tuturor celorlalte forme de viata. fa ra sa asculte pe cei din jurul lor. ale pârghiei si ai rotii i se alatura. sfârseste prin a ucide totul în jurul ei. 148. cu cât numarul celulelor adunate era mai mare. Daca nu gasesc rapid o idee. Sub forma ei monocelulara. cam ca acei oameni care vorbesc singuri în permanenta. cu atât mai mult fiecare celula devenea mai fragila si. ca nu mai e nevoie ca amândoua sa trudeasca la digerarea hra nei: una va digera iar cealalta va repera alimentele. stiu foarte bi ne ca urmeaza moartea. totul comunica si totul est e muritor. Sa fie asta lovitura de gratie? Iar coloana inamica se întinde la nesfârsit.printr-o perioada dificila. celula a sfârsit prin a-si pierde importanta initiala. Maximilian. Mai târziu. Cele trei notiuni se învârtesc în creierele insect elor si se amesteca unele cu altele. Edmond Wells. Necesitatea mortii se poate explica si dintr-un alt punct de vedere. roata. Deistele refuza sa participe la batali e. în complementaritate. focul. fara sa tina cont de celelal te si. Printesa 103 scoate din creierul ei toate imaginile de razboi ale Degete lor care i-au ramas în memorie. pârghia. Considera ca nu e cazul sa se bata pentru ca. si-au vorbit si au decis sa func tioneze împreuna. si timp de patru miliarde de ani. într-o zi. oricum. ar continua sa se specializeze pâna la rezolvar ea tuturor problemelor. O celula canceroasa a ficatului produce în permanenta bucatele de ficat fa ra sa tina seama de celelalte celule care îi spun ca nu mai este necesar. iar ai necazuri cu acea revolutie a furnicilor? îl întreb a computerul. viata se limitase la monocelularitate. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Se reproduce fara încetare. Daca o speci e pluricelulara ar fi nemuritoare.

Maximilian crezuse totdeauna ca pentru a face o revolutie. acesti copii faceau o revolutie de un gen cu totul diferit. Computerul se bransa pe mai multe lunii telefonice si facu sa apara infr astructura SRL-ului Revolutia furnicilor. F olosind retelele informatice si tehnicile cele mai moderne. Si-au procurat o conexiune telefonica prin satelit si informatiile lor circula f ara probleme pe retea. Tabara lor seamana cu un fruct mare de culoare neaga. 150. Aceasta organizare diminua riscul falimentului. destul de curând. ci o galaxie de filiale mici. Satisfacute. Poate ca asta era mesajul Revolutiei furnicilor: societatile dinozaur îsi pierdusera locul. într-adevar. Mai poti sa ma ajuti? . afiseaza: "Server al SRL-ului Revolutia furnicilor". poti totusi sa te servesti de el ca mijloc de încalzire si de luminat. manifestarea lor. Computerul afisa fisierele unul dupa altul si Maximilian întelese totul. ea disparea ca sa fie imediat înlocuita. pe la miezul noptii. Or focul înv inge noaptea.Da. În plus. toata lumea se c unostea bine si toti stiau ca pot conta unul pe celalalt. Astfel. într-o masura mai mare sau mai mica. A doua surpriza era de ordin economic. trebuia sa dispui de sustinerea mediilor de informare în masa si mai ales a te leviziunii. apararea lor cedeaza în t oate punctele si sunt taiate în bucati de coalizate. Computerul sau a gasit ceva foarte int eresant. Totusi nu cuprindea companii mari. Or acesti liceeni reusisera fara ajutorul posturilor nationale. Zidurile si culoarele sunt formate de corpul insectelor amestecat . În timp ce în cetate sunt aduse ranitele. acum inamicul lor nu mai e constituit din acele miriade de furnici pitice. ci noaptea. Asta se dovedea mult mai rentabil decât o singura si mare companie. seful Sobolanilor Negri. Nu exista loc pentru o administratie inutila sau pentru potentati de birou. Daca o filiala se dovedea deficitara sau putin rentabila. BATALIA LAMPIOANELOR Primul asalt al marii armate a piticelor din Shi-pae-pou este catastrofa la pentru neo-belokaniene. Maximilian ridica receptorul telefonului si îl suna pe Gonzague Dupeyron. Mii de luminite se înghesuie la iesirile din Noul Bel-o-kan. Meniul serverului semnaleaza ca SRL-ul "Revolutia furnicilor" avea filia le si forumuri unde fiecare putea sa discute temele si obiectivele Revolutiei fu rnicilor. asediatoarele nu împing mai departe avantajul si organizeaza tabara pentru noapte. Apoi. se poate vedea un spectacol incredibil. în aceste mici filiale. Computerul îsi lanseaza modemul de autoprogramare ca sa se branseze la ret ea.Bineînteles. Computerul preciza ca vreo zece licee din lume se bransasera la Fontaine bleau. amputatele si muribundele. viitorul era al societatilor furnici. îsi zice el. în gener al încremenita în propria ei ierarhie. dar în realitate est e un oras viu. Maximilian se apleaca spre ecran. Crede ca daca nu folosesti focul ca arma. Aduna în jurul ei ultimele trupe valide si le arata cum s a fabrice lampioane. Printes a 103 are în sfârsit o idee. Purtând lampioane fabricat e cu frunze de plop. si n ici macar al celor locale. razboinicele rosii pot sa vada si sa actioneze în timp ce adversarele lor do rm. "Deci asa continua sa-si exporte revolutia lor de doi bani". reproducând. încalzite si luminate de acele cutii pe care le transporta în s pate. "Revolutia furnicilor" era pe pun ctul de a acumula beneficii.. Pâna atunci trebuie însa sa se puna capat reusitei insolente a acelei bande de pustani mai înainte de a deveni o realitate economica incontrolabila. Dupa doua ore de lupte îndârjite. în zilele noast re. asteptând sa dea a doua zi lovitura de gratie.

Razboiul este cel mai bun accelerator al istoriei. Mirosul de acid oleic pe care îl degaja cadavrele îng ramadite ale piticelor începe sa devina insuportabil. . Ea însasi se aventureaza în interiorul taberei vii a inamicului. E atât de mult sânge pe culoarele vii încât. Uneori se trezesc bucati întregi de zid si atunci trebuie sa lupte cu înver sunare.e unele cu altele si cufundate într-un somn recuperator. manânca un cadavru inamic: si îsi curata antenele înainte de a-si relua activitatea sinistra. fara sa se departeze. noaptea este destul de rece si asediatoarele sunt bine anesteziate. Nu folosesc decât o mandibula cu care tai e. asta e bine cunoscut. Din feric ire. Razboiul de noapte este pentru furnici o fapta de arme atât de noua încât trebuie sa improvizeze si sa-i descopere re gulile clipa de clipa. Nemiscarea adversarelor le sporeste jena. podelele si plafoanele înce p sa caste. si abia dupa a ceea sa se treaca la atacul stratului de furnici pitice de dedesubt. Neo-belokanienele sunt deseo ri constrânse sa iasa din tabara ca sa respire putin aer curat. de ac eea au scrupule pentru ca le extermina în astfel de conditii. Printesa 103 nu-si slabeste efortul dar. Razboinicele rosii sunt epuizate de atâta ucis. De atâta omorât. Masculii s unt totdeauna mult mai delicati. lampioanele se sting. Mai sensibil. Epuizate si naclaite de sânge. gâturile adversarelor lor nemiscate. În mijlocul acelui masacru. Printul 24 prefera sa renunte si sa se retraga. 5 are un cârcel la mandibule. Printesa 103 si însotitoarele ei ucid neobosit. uneori. un sir de capete proaspa t taiate se poate prabusi peste ele strivindu-le. lipsite de foc. În bine sau în rau. adorm atunci în mijlocul masei compact e a inamicului. Se întrerupe un moment. Dar noaptea este aliata lor. E posibil ca comportamentele Degetelor sa fie contagioase pentru ca sa l e faca pe furnici sa se razboiasca astfel? Stie totusi ca toate razboinicele inamice care nu vor fi ucise în noaptea asta se vor arunca asupra ei în batalia de a doua zi. Când apar primele raze de soare. Si pleaca în mare viteza. Gâturile trebuie taiate numai pe jumatate. altfel lampioanele vor trezi peretii si va trebui sa înceapa sa se lupte. ea le mai mentine câteva ore adormite pe pitice. Pentru furnici este normal sa masacreze adversarele în duel. Si nu trebuie nici sa patrunda prea adânc în cetate. unul dupa altul. Ce senzatie ciudata sa înaintezi printre ziduri. razboinicele neo-belokaniene se grabesc. Trebuie sa evite sa taie prea adânc caci. Mandibulele se împlânta în articulatiile chitinoase si fac sa tâsneasca sângele tr ansparent. Au impresia ca secera. mii d e idei se îngramadesc în creierul ei. podele si tavane facute d in adversare gata sa te taie în bucati! Singurul nostru dusman adevarat este frica. razboinicele neo-belokaniene sunt obligat e sa se opreasca. printesa 103 nu stie ce sa mai creada. Printesa 103 le face semne razboinicelor sale sa patrunda în tabara cu lam pioanele. razboinicele rosii se întorc în cetatea lor anx ioasa. 5 spune ca nu trebuie sa stea prea mult în acelasi loc. Pentru a evita înfruntarea. Caldura si lumina lampioan elor sunt pentru ele ca un fel de drog excitant care le sporeste înzecit furia de a ucide. uneori. Printesa 103 cere accelerarea miscarii caci nu au la dispozitie decât acea noapte ca sa actioneze. Nu prea are de ales. Printesa 103 îl roaga sa le astepte afara. stropeste si stinge lamp ioanele. dupa care intra di n nou ca sa atace un nou strat. Oare este necesar sa se treaca prin asta pentru a impune progresul? se înt reaba ea. Lipsite de aer. în timp ce zidurile. îsi zice ea. în timp ce ucide la pitice. Trebuie sa se grabeasca sa se retraga mai înainte de trezirea ad versarului. Mai întâi trebuie masacrate furnicileziduri exterioare pentru a fi degajate asa cum ai curata o ceapa. Neo-belokanienele.

Deoarece în afara de razboinicele care au luat parte la batalia noptii. se p rezinta ca sa-si depuna feromonii de supunere. caci ele ar fi preferat sa manânce sardele "cuminti" decât sa alerge dupa rozatori. 23 clameaza sus si tare ca Degetele le-au ascultat rugaci unile. pârghiei si rotii.. Toate furnicarele din vecinatate afla despre înfrângerea piticelor. Atunci c ineva a avut ideea sa se coase fundul unui sobolan viu cu un fir gros de par de cal. Ji-woong se distra distilând un fel de coniac po rnind de la hidromelul lui Paul. Liceul se transformase într-un adevarat furnicar cu ocupantii sai grupati peste tot în unitati de productie.Vreau.. nimeni nu stie cum s-a obtinut victoria. Edmond Wells. volumul III 152.. se bâlbâi fata. fiecare lucrând la un proiect precis. cea care c osea fundul sobolanului era o tradatoare. Caci atâta timp cât una dintre ele accepta sa coase fundurile sobolanilor. aceasta practica respingatoare se perpetua. Nimeni nu stia cum sa se debaras eze de acele mici animale. Dar pentru celelalte muncitoare din fabrica de conserve. emite ea sententios fara sa stie c e înseamna acest cuvânt. fa bricile de conserve erau infestate de sobolani. În timp ce soarele se ridica pe cer. ENCICLOPEDIE CUM SA SCAPI DE SOBOLANI: La sfârsitul secolului al XlX-lea. se bucura de o marire de salariu si era promovata pe postul de co ntramaistru. În laboratorul de biologie. apoi lua un tub si îi goli pe nerasuflate continutul spre marea surprindere a baiatului . continuând sa manânce. se uita sa vada ce face. cetatile federate care se revoltasera împotriva capitalei lor. SRL-ul se putea lauda ca este una dintre companiile cele mai dive rsificate din lume. Nu se stie niciodata. în Bretagne.Printesa 103 îsi reia locul în vârful domului ca sa observe reactia inamicului la trezire. Piticele nu sunt în stare sa înteleaga ce li s-a întâmplat. Se transforma astfel întro mica fiara salbatica. .. 151.. Au a dormit si. dar nu le spun nimic despre inventia lampioanelo r. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. tovarasele lor au murit aproape toate. le arata laborato arele focului. devenea nebun de durere si de furie. Supravietuitoarele o pornesc înapoi pe drumul spre cuibul lor. Julie veni lânga el. EMOTII Atât de multe concepte noi se nasteau în creierul drept al Revolutiei furnic ilor încât creierul stâng încerca foarte greu sa le trieze si sa le puna în practica.. dimineata. iar câteva mi nute mai târziu. ru inele vii se dezagrega. Aflat în imposibilitate de a elimina în mod normal ceea ce consuma. Degetele ne-au salvat caci ne iubesc. 23 vede sporindu-i simtitor rândurile credinciosilor. adevarata teroare pentru semenii lui pe care îi ranea si îi punea pe fuga. sobolanul. Pretinde ca Printesa 103 nu are nici un amestec în acest succes si ca numa i adevarata credinta este salvatoare. Julie lua alte trei tuburi pline si le bau continutul cu aceeasi sete. E posibil sa mai fie adversare de redus la tacere si o arma secreta este mult mai eficace decât o arma cunoscuta de toata lumea. Muncitoarea care accepta sa faca aceasta treaba urâta intra în gratii le conducerii. La rândul ei. vreau. În ce de a opta zi. o preveni Ji-woong. . astfel c a o armata ce câteva milioane de razboinice vin sa ceara sa adere la federatia neo -belokaniana.Esti prima care gusti. Îti place? Fara sa raspunda. Printesa 103 si Printul 24 le primesc pe noile sosite.O sa te îmbeti.Ce vrei? . Aducerea pisicilor nu putea intra în discutie. Aceasta nu se lasa asteptata. .

APUSUL REVOLUTIEI FURNICILOR Cocteilul Molotov fusese aruncat de Sobolanii Negri ai lui Gonzague Dupe yron. . Cuverturile luara foc si. portile mari de fier devenira permeabile. volumul III 154. reapare în sat epuizat. Dupa câteva zile ale acestei initieri extenuante. Nu-ti plac? întreba ea. autorul cartii Filozofia biol ogica. observi fara sa judeci si fara sa intelectualizezi. fie dispari. aproape în stare de dementa. Dar nu era o cometa. La indienii din Surinam. Acest f enomen indica o scadere a calitatii educatiei tinerilor samani si o slabire prog resiva a puterilor lor.. Initierea samanica este o reminiscenta a adaptarii omului la natura. sunt initiati în traditii. murdar.. poetice si eroice care vor constitui baza întregii culturi a statului. Samanii nu sunt nici sefi. Dupa parerea profesorului Gerard Amzallag. Urmeaza apoi o perioada de viata singuratica de aproape trei ani în padure . în plus. Urmara si alte cocteiluri Molotov. Initierea este. la sfârsitul initierii. Lui i se parea sublima.Esti beata. în pregatirea pentru transe extatice. Samanii iakuti din Siberia au o cultura si un vocabular de trei ori mai bogate decât concetateanul lor mediu. practic nu manânca.Am baut ca sa am curaj sa-ti spun asta. În stare de pericol.c aci e vârsta la care personalitatea e înca maleabila . Prin fereastra trecuse o cometa imensa în vârf cu flacari vioaie. 153. samanii sunt depozitarii si probabil autorii literaturii orale.Vreau sa te iubesc în seara asta. . se constata folosir ea din ce în ce mai raspândita a narcoticelor si a ciupercilor halucinogene. dupa arderea lor. Pe toata durata uceniciei. Nemâncatul si consumul de tutun le provoaca febra put ernica si alte tulburari fiziologice. periculoas e si intoxicante. În st are de pericol. Rolul lor consta pur si simplu în a-l reconcilia pe om cu natura. cât si în ceea ce priveste moralitatea. cânt ece si dansuri. Este paradoxal ca aceasta educatie prin distrugerea personalitatii umane pentru reveniirea la un stadiu de animal salbatic îl transforma de fapt pe saman în super-gentleman. Daca supravietuie ste. fie te adaptezi. ucenicii reusesc sa vizualizeze unele forte si sa se familiari zeze cu starea de transa extatica. Julie zari ceva. Era un cocteil Molotov. caruia îi venea din ce în ce mai greu sa-si ascunda emotia. faza initiala a uceniciei samanice dureaza doua zeci si sapte de zile. ENCICLOPEDIE SAMANISM: Aproape toate culturile omenirii cunosc samanismul. Un saman batrân îl va lua atunci în grija lui pentru continuarea initierii. în general sase tineri ajunsi la pubertate. presarata cu probe fizice periculoase care îl plaseaza pe individ la limita vietii si a mortii si îi di strug personalitatea. zise ea dintr-o rasuflare. este un cetatean mai puternic a tât în ceea ce priveste stapânirea de sine. divizata în patru perioade de trei zile de instruire si tre i zile de odihna. Observa si imita miscarile si strigatele animalelor ca sa le întel eaga mai bine. Edmond Wells. . Samanul. ci mesteca frunze de tutun si beau suc de tutun. Deodata. nici preoti. În zilele noastre. . în timpul careia ucenicul saman se hraneste singur din natura. Baiatul se dadu înapoi. nici întelepti. Tinerii ucenici. Aceasta p rezinta aspecte mitice. îsi apropie mâna de pantalonii lui i-woong. Se sarutara. capacitatile intelectuale si intuitive. Julie era în întregime goala când. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Înveti sa uiti. nici vrajitori. cu blândete. Maestrul va încerca sa trezeas ca la tânar facultatea de a-si transforma halucinatiile în experiente "extatice" con trolate.

E o colectie unica! Trebuie salvata! striga el. stilistul lua o bara de fier. devenim ca ei. Abia daca agitase o cârpa rosie în fata lor. Se batu cu curaj dar. FEROMON ZOOLOGIC: REGLARE Salivatoare: 10. REGLARE: Degetele au o crestere de populatie exponentiala si practic nu mai au pr adatori. . deschise poarta si se repezi la Sobolanii Negri. Julie nu mai rezista: . Maximilian regreta ca nu apelase la el m ai devreme. Aceasta tehnica arhaica ar merita sa fie ameliorata caci pierd foarte mu lta energie la fabricarea unui puiet excedentar ca si la eliminarea mai târziu a a celuiasi puiet excedentar.Prin droguri. Dar golanii împrastiati pe toate strazile nu erau usor de prins. aparuta ca din întâmplare. Leopold si Paul fura si ei batuti. Dar cisterna era aproape goala si risipeau un lichid foarte pretios. Sobolanii Negri vazura acum prin poarta amenajarea satului si tintira standurile. . si poate chiar un mort. Daca ne comporta m ca ei.Da. Stingeti focul si fiti calmi! Fu atins si standul de haine facut de Narcisse. populatia lor creste în mod expone ntial. E la spital.Narcisse! Vor violenta. zise el.Raniti grav? . . Ai mâna libera sa cuceresti cât mai repede liceul. Se pare ca Degetele nu au descoperit ca noi controlul biologic al naster ilor: produc prea multi copii si numai dupa aceea fac prelevari. dar Julie transmisese tuturor: "Sa nu se raspund a la provocari". Ji-woong. Un cocteil Molotov lovi furnica-totem si dadu foc insectei de polistiren . .În numele vointei noastre de a reusi o revolutie fara violenta. Cum se face reglarea populatiei în aceste conditii? Aceasta reglare se fa ce în felul urmator: . ca se si repezisera prosteste cu capul în ainte! .În acest caz. o vor avea! Ordona amazoanelor sa puna mâna pe Sobolanii Negri. . Comisarul urmarea de la departare situatia cu binoclul si observa ca acu m aproape toti aparatorii liceului iesisera. Si pentru ca suntem mai civilizati decât acesti derbedei. Politistii din duba aflata în fata liceului nu faceau nici o miscare. Sobolanii Negri se împrastiau si o ambulanta. Ji-woong.Prin meciuri de fotbal. au cazut în capcana violentei. O lua la fuga pe culoare. Sunt deja peste cinci miliarde. Tânarul Gonzague îi usurase treaba. Prefectul se gândi. Leopold si David ajunsera prea târz iu. .În numele carei legi trebuie sa luam palme fara sa ripostam? întreba o ama zoana enervata. Nu noi am ales-o. David îi sf atui sa foloseasca mai bine nisipul. .Prin accidente de masina. Dar totul era deja cuprins de flacari. raspunse Julie. cazu sub loviturile bandei lui Dupe yron si fu lasat lat pe pavaj. Lua foc standul produselor alimentare al lui Paul. 155. Turbat de furie. Peste tot se stârnis e panica. . În curte se forma un lant de oameni care îsi dadeau din mâna în mâna galeti de apa .Julie se îmbraca în mare graba. Iar revolutionarii erau mult mai putin sireti decât si-ar fi închipuit. Paul. În ciuda acestor mecanisme de compensare.Prin razboaie. Act de bravura in util. .Prin foamete. Revolutionarii erau tentati sa ripostez e atacurilor Sobolanilor Negri. Portile erau întredeschise si ultima forta vie a revolutionarilor era ocupata cu stingerea incendiilor. repede dezarmat. îl luase im ediat pe Narcisse ducându-l de acolo cu sirenele pornite. David.

Efluviile sunt slabe. tânar. Printesa 103 prefera sa extirpe religia din furnicar înca de acum. mâinile lui transformându-se în înotatoare. La gurile de aerisire. delfinii respira aer. Pentru un cap de aceeasi marime. într-o zi. Sunt mamifere caci altadata au trait pe uscat. Stie ca în felul asta. entuziast si curios. de casa sau de încalzire. Daca o iedera paraziteaza un arbust si nu e smulsa. Examinând scheletul delfinului. În apa. daca nu intervine rapid. ENCICLOPEDIE MALITIA DELFINILOR: Delfinul este mamiferul care are cel mai mare volum cerebral în comparatie cu marimea lui. Deistele trebuie ucise. dar problema este ca un Deget distruge o masa considerabila de vegetale si de animale. Nu i-a fost usor sa-l faureasca. Esecurile inginerelor focului prezinta forme deosebit de hidoase si urât mirositoare: lacuste cu cuticul e rasucite în forme de sculpturi abstracte. nu va avea ulti mul feromon. Este foarte usor sa întretii superstitia si cultul un or zei invizibili. Toate culoarele sunt pline de cercurile lor mistice si put de rugaciuni le lor sterile. cu cr eierul lor mare de 1700 de grame daca ar fi ramas pe uscat: niste concurenti. Au trait pe uscat si apoi. Sa u mai probabil niste precursori. în timp ce pe usca t ramâi lipit de sol. s-au saturat si s-au întors în apa. Printesa mirnieceeana a vazut lumea de sus. creierul c impanzeului cântareste în medie 375 de grame iar cel al omului 1450 de grame. se poate observa ca înotatoarele sale anteri oare înca mai contin osatura unor mâini cu degete lungi. Ca si oamenii. Lucratoarele duc la depozitul de gunoaie cad avrele si produsele experientelor ratate ale inginerelor. Viata delfinului este o enigma. mai mult nu va fi în stare sa suporte. dar crede ca cele care le venereaza vor strica totul. Sa fie numai tulburare sau frica? În acea a patra zi a noii ere. Totusi. ultime vestigii ale vietii sale terestre. Printesa 103 percepe si un fel de tulburare. o întreaga trupa se pune în miscare. Poate ca fiind fo . Numai copiii sun t dispusi sa învete. Faptul ca numarul Degetelor creste permanent înseamna disparitia a câtorva s pecii de animale si vegetale. Micile lor creiere sunt hotarâte sa reuseasca aceasta misiune. femelele nasc pui vii si îi alapteaza . Ne imaginam cu usurinta ce ar fi devenit în zilele noastre delfinii. pietre fumegânde. Daca planeta noastra poate sa suporte cinci miliarde de Degete. Stie ca Degetele nu sunt zei . Probabil ca semanau cu foc ile. cel al delfinului cântarind 1700 de grame. Dar. 157. mai înain te de a fi invadat cu totul. Cu 13 în frunte. Da. Spr ijinita puternic de casta stiintifica si militara. dincolo de acest entuziasm colectiv. dar nu mai putea sa fabrice unelte. Le cheama pe cele douasprezece exploratoare. RAZBOI RELIGIOS Printesa 103 percepe spiritul colectiv al populatiei din jurul ei. 156. din motive necunoscute. furnicile-soldat regleaza intrarea aerului si a c etii. 103 decreteaza ca deistele au comis destule pagube. aceasta cifra ar putea sa para derizorie fata de numarul furnicil or de pe planeta. În hambare se acumuleaza hrana. De ce s-au întors în apa? Apa prezinta avantaje pe care nu le are mediul terestru.Sigur. frunze sau crengi carbonizate. 103 ia hotarârea sa puna capat o data pentru totdeauna influentei religioaselor. iedera ucide arbustu l. Te poti misca în trei dimensiuni. Are stima fata de Degete. ci numai niste animale mari si grase cu un comportament diferit de al lor. ati citit bine: altadata de lfinii aveau picioare si mergeau si alergau pe uscat. nu e nevoie de haine. delfinul putea sa se miste cu mare viteza în apa. si murdareste o mare cantitate de aer si de apa. proaspat.

Julie pleca în cautarea celor Sase Pitici. Înca sub efectul precedentelor înfrân geri.Si daca ne prind cu discurile? întreba Julie. Maximilian îsi misca oamenii cu prudenta. ATACUL LICEULUI DIN FONTAINEBLEAU Violenta. se misca. suiera ca si cum ar dori sa ne faca sa întelegem ceva. volumul III 158. Maximilian ordona pornirea de urgenta a apei. Atâta timp cât mai exista rezistenta. Corturile erau acum parasite.Trebuie sa ne salvam memoriile! striga tânarul. Sar. înarmati cu bastoane. David si Francine voiau sa scoata discurile din computere. spuse David. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Asediatii alergau pe culoare . Asta permite multe nuante! Dupa doctorul John Lilly. Pe culoar se auzi zgomot de cizme. Ni mic nu mai oprea intrarea pe poarta de fier. Urlete . este si speranta.Grupati-va în legiuni! striga David de la o fereastra. politistii patrunsera în curte. ramasi fara Narcisse. Multimea de revolutionari fuge în toate directiile. Dupa cocteilurile Molotov. nu are nevoie de masina. În picioare pe balconul unei case din fata. Delfinul. Politistii se apropiau. În fumul corturilor si al st andurilor incendiate. Dupa ce-i urmarisera zadarnic pe Sobolanii Negri. Spiritul "Revolutiei furnicilor" va gasi astf el un adapost temporar. urmeaza gazele lacrimogene ale fort elor de ordine: Dupa focul care distruge. apa fiind oprita. directorul laboratorului de cercetare a comunicarii din Nazareth Bay . delfinii sunt de multa vreme doritori sa comunice cu noi. De la primul atac. Se împarte tot ce ar putea s a serveasca drept arme de aparare. Oameni agitati. zise Francine. Vorbirea omului se întinde de la frecventa 100 la 5000 de hertzi. În schimb. ar fi sa expediem toate fisierele spre un computer prieten din strainatate. Ar fi mai rau. . Edmond Wells. . .Nu cred ca s-a terminat cu noi. .baieti si f ete -. Datele erau acum transmise si Julie rasufla usurata. Au un sistem de comunicare acustic care se întinde pe un foarte larg spectru sonor. Politistii ataca. Amenintari. Nu voia sa repete greseala de a su bestima-tinerii adversari. Se apropie spontan d e oamenii aflati pe plaja si de ambarcatiuni. fumul care orbeste si irita. "Uneori chiar par agasati când persoana nu-i întel ege". Fusese o idee a lui Maximilian: sa nu-i atace din fata. maturi.Studentii de la facultatea de biologie din San Francisco ne sustin si dispun de un computer enorm capabil sa ne primeasca "memoria". precum Scipio în fata Cartaginei în flacari. Aparatorii erau neputin ciosi cu armele lor ridicole. cutii de conserve. Obiecte sparte.Cel mai bine. Maximilian urmarea predarea li ceului. Arunca o privire pe fereastra si constata ca un ultim grup de amazoane deosebit de îndârjite înca mai tin ea piept politistilor. de televizor. . Nu mai puteau folosi furtunele împotriva incendiului. Îi contactara imediat prin telefonul celular pe studentii americani si le transmisera toate fisierele. ci sai abordeze de sus. fetele de la clubul de aikido care nu fusesera ranite în încaierare se întorsesera în graba la liceu. . de pusca sau de computer. . în acelasi timp cu cei Sase Pitici. Tipete. în timp ce grosul trupei aparea pe acoperis. fiind perfect adaptat mediulu i sau. se pare ca delfinii au dezvoltat un limbaj propriu. ultimilor aparatori le venea foarte greu sa mai mentina ul timele puncte strategice.arte prost adaptati mediului nostru de viata am inventat noianul de obiecte care ne completeaza posibilitatile organice. Flacari. remarca acest cercetator. Un grup mic de politisti facu o div ersiune în fata intrarii principale. invective. Ur casera pe frânghii. Francine puse repede la loc discurile. Gasi doi în laboratorul de inform atica.

Cu un ultim efort.Gata. 160. . Pr in ceata aparu o mâna viguroasa care o trase dupa ea. Trupa ucigasa înainteaza si se loveste de un prim sistem de securitate. Asediatorii reusisera sa rupa o stinghie din usa blocata si sa arunce în c amera o bomba lacrimogena. tu vârful mandibulei. . am gasit-o! zise Julie aratându-i cartea si geanta de spate.Niciodata! Un politist aparu în cadrul usii. Cercur i hranind furnici. Gaura din usa devenea din ce în ce mai mare. .Unde mergem? 159. Deci nu e falsa. ci si adevarate fresce. E o furnica-portareasa al carei cap mare astupa iesirea. Imediat ce percepe efluvi ile celor care sosesc. toate foarte bine echipate în materie de mandibula. ENCICLOPEDIE PARADOXUL LUI EPIMENIDE: Fraza "aceasta fraza este falsa" constituie par adoxul lui Epimenide. Furnicile-soldat. Jul ie si David alergau. dar e doborâta mai înainte de a fi putut sa provoace vreo cât de mica paguba. indica foarte clar amploarea puterii lor.Vino. Aici. Alunecara fara probleme pâna în curte. îi zise David. Tânarul se grabi sa lanseze peste tot comanda de formatare a discurilor. au descoperit pasajul secret care duce la bârlogul deistelor. muribunda emite cât poate de puternic: Degetele sunt zeii nostri. . . Deodata se crispeaza în forma de cruce cu sase brate mai mult sau mai putin rigide. Iata imaginea zeilor în actiune. În agonia ei. în fata acelei iesiri secre te care ducea în pivnita. Coborî prima si cazu în curte. Sub loviturile laicelor. tânarul arata ca mai aveau ceva de facut: sa distruga fisierele ca sa nu puna mâna pe ele politia. Si tot asa la nesfârsit. Cei care au oceli cu infrarosii disting gr affiti ciudate pe pereti. Ajunsera la intersectie. Faptul ca deistele au reusit sa converteasca furnici atât de deosebite pre cum cele din casta portareselor.Enciclopedia! Pipai cuverturile cuprinsa de panica. vin politistii. se d eplaseaza cu pasi prudenti pe culoar. Razboinicele patrund. Pot fi vazute cercuri care ucid furnici. David îsi agita maciuca ca sa câstige timp. Daca spun ca e falsa . animalul-poarta îsi agita clestisorii si emite feromoni de alarma. usa blindata vie sfârseste prin a-si da sufletul. Care fraza este falsa? Aceasta fraza. La stânga era pivnita imobilului vec in. furnicile au facut nu numai cercuri. . În locul fruntii late a portaresei e acum un tunel fumegând. Fraza trimite la propriul ci reflex inversat. Reginele lor fug prin subterane.Francine lua perdelele din care facu o frânghie pe care o lega de balcon. se grabeste sa trag a. MOARTE DEISTELOR Pe aici! Grupul condus de 13 înainteaza pe culoar. la dreapta era canalizarea. Julie si David tusira. O furnica deista artilerista.Las-o. E destul sa ridici un bulgare d e ciuperci ca sa intri. care se afla acolo din întâmplare. Reusi sa-l respinga si chiar sa traga zavorul la usa. spun adevarul. Julie se uita la deschizatura întunecoasa din fata ei. Datorita indiscretiei f eromonale. O grenada lacrimogena cazu lânga Julie si fu învaluita de o ceata groasa. Fa ca furnicile. furnica deista se târaste si gesticuleaza putin ca sa-si întinda picioarele.E acolo! Puneti mâna pe ea! striga în portavoce Maximilian care conducea m anevra. Cercuri discutând cu furnicile. politistii le pierdura urma. . David o împinse la dreapta. Acesta es te situat la nivelul patruzeci si cinci în subsol. David o duse pe Julie la clubul lor de muzica. Tinerii se repezira spre perd ele. Deci e adevarata. În labirintul format de pivnita liceului. . Printre lacrimi.

cercurile gravate sunt din ce în ce mai numeroase. putea mai mult sau mai putin sa evalueze spatiul de care dispune a în fata ei. care alearga-n iarba". la fel ca refrenul unui cântec. se repeta la fiecare ora si jumatate. fara sa-si dea seama. FUGA PRIN CANALIZARE Înaintau în întuneric. urmatoarele vor urma în mo d normal la 20:06. Daca ne culcam fix în acele momente si ne obligam sa ne trezim trei ore ma i târziu (cu ajutorul eventual al unui ceas desteptator). Simtul pipaitului era deficitar. func tiona ca un liliac care. volumul III 163. sa nu dormim decât o ora pe zi profitând de aceasta ora de regenerare completa. Dar. 13 si trupa ei se dau înapoi. sa notezi la minut acea oboseala care survine în gener al pe la orele optsprezece. totusi. lipicioase.. volumul III 161. încetisor.. dar era compensat de auz si de voce . Cum se poate proceda în mod practic? Trebuie sa reusesti sa-ti recunosti propriile cicluri de somn. Edmond Wells. Probabil ca într-o zi copiii vor învata la scoala cum sa-si controleze somnul. nu stim cum sa stapânim calitatea si cantitatea somnului nostru. Vor fi momente precise când apare somnul prof und. Cercuri mistic e. deoarece nu se aventurasera niciodata pâna acolo. Uneori. putem sa ne învatam progre siv creierul sa comprime faza de somn ca sa nu pastreze decât partea lui important a. de exemplu. 162. Si îsi dadu seama ca datorita rever beratiei vocii. cel care ne permite sa ne recuperam fortele. Pentru as ta. unele persoane dorm zece ore la rând fara sa aiba acest somn profu nd si se trezesc dupa aceste zece ore complet epuizate. Cu cât acestea erau mai ascutite.Edmond Wells. Mirosea urât. aspre. Ca sa-si faca curaj. cu atât reusea sa discearna mai bine forma locului unde se aflau si pâna si obstacolele d in fata lor. într-o grota. Simtul pipaitului nu era înca destul de sensibil ca sa le furnizeze inform atii precise. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Pe pereti. 21:36. ENCICLOPEDIE SCOALA SOMNULUI: Petrecem douazeci si cinci de ani din viata dormind si. alunecau si nu aveau nici un mijloc de orie ntare. am putea foarte bin e. cercuri malefice. Ce era acel lucru moale s i caldut pe care Julie îl pipaise cu vârful degetului? Un excrement? Mucegai? Un ani mal? Ceva vegetal? Era viu? Mai departe era o portiune ascutita. daca am sti sa cadem cât mai repede în acest somn profund. Constata ca în întuneric vedea mai bine daca închidea pleoapele. Adevaratul somn profund. Astfel ne recuperam perfect fortele în foarte putin timp si ne sculam în plina fo rma. 23:06 etc. Calcau pe solu ri poroase. îsi dezvolta capacitatea de a percepe volumel e datorita emisiei si receptiei sunetelor. apoi un rotund umed. De fapt. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. e de ajuns. Julie începu sa fredon eze: "Un soricel verde. CULTUL MORTILOR Razboinicele înainteaza cu pasi mici pe culoarele care duc la bârlogul deist elor. Trupa ajunge într-o sala mare. stiind ca va reveni dupa aceea la fiecare ora si jum atate. Razboinicele stiu ca deistelor le place sa pastreze ramasite . Daca oboseala survine de exemplu la orele 18:36. du reaza doar o ora pe noapte si este împartit în mici secvente de cincisprezece minute care. Peste tot sunt sculpturi ciudate: corpuri d e furnici golite de carnea lor si încremenite în atitudini de lupta. Toate acele cadavre expuse constituie un luc ru foarte indecent.

. Asta e inconvenientul ascunzatorilor situate la capatul unor culoare prea întortocheate: vaporii feromonali circula foarte prost. Probabil ca e sala profetiilor amintita de spioane. Razboinicele sparg cu furie corpurile goale. Julie se lipi de David. un par fum de descompunere organica insuportabil pentru orice furnica sensibila. zise o voce de barbat. zise iar vocea grava. Intra instinctiv în apnee. Cimitirul este ceva propriu Degetelor. Iar nu mai avea aer si ma i simtise si o coada de sobolan care îi atinsese usor obrazul. Vazu doua cercuri de lumina care lumin au tot felul de mizerii care pluteau deasupra fruntii lor. dar cu zgomote înabusite. Carcasele pocnesc ca st icla. dar mai numerosi. . Politistii se oprisera si îsi plimbau lanternele putin mai departe peste m izeriile plutitoare. David îi ceru fetei sa stea p e burta. Fasciculele unor lanterne lumineaza tunelul. traiesc Degetele gigantice care le supr avegheaza toate faptele si le supun unor încercari ca sa le faca sa progreseze. cea pe care deistele o numesc "profetesa". îsi zice 13. Nu avem de ales. dar deja aud alte z gomote. Toate aceste deiste bolnave trebuie ucise. A nu-ti arunca mortii la gunoi este un act mult mai putin anodin decât pare. dar e greu de tradus: Mortii trebuie sa se reîntoarca în pamânt. cântecelul nu mai este de ajuns ca s-o linisteasca pe Julie. cu antenele ridicate. Poate ca asta este marea forta a deistelor: sunt si mai puternice moarte decât vii. David învârteste bâta si alunga sobolanii. URMARIREA CONTINUA În canalizare. Ochi de sobolani. Exista o e xpresie proprie a furnicilor care spune asta. . E logic. asta înseamna ca crezi într-o viata dinc olo de moarte si deci visezi sa ajungi în paradis. Acestia erau mai mici.Mi se pare ca în partea asta a miscat ceva. Cizmele alearga p e mal. Calca cu ghearele antenele uscate. Încaperea pute a acid oleic. Din fericire. Printesa 103 îi povestise lui 10 ca Degetele îsi dateaza nasterea civilizati ei din momentul în care au încetat de a-si mai arunca mortii la gunoi. E prea mult. pe câtiva lovindu-i zdravan în trecere. acum veneau adevaratele rozatoare si se prega tea o noua înfruntare. Vad apropiindu-se niste puncte rosii. Razboinicele intra cu mare discretie si se amesteca printre auditoriu. Razboinicele contempla cu spaima spectacolul acelor corpuri nemiscate ca re par ca le sfideaza desi nu sunt animate de nici un suflu de viata.Vin spre noi. Ochii i se deschisera instinctiv. O împinse pe Julie în apa si o urma. Încearca sa profite de acel ragaz ca sa se odihneasca. Dupa Sobolanii Negri. îsi zise 13 contemplând acel muzeu pi etrificat. pe una dintre ele urcata pe o înaltime. Dupa aceasta actiune. 13 lanseaza semnalul. arunca bucati de torace. 164.le pamântesti ale defunctelor lor ca sa-si aminteasca de existenta lor. Acele cadavre trebuie sa fie aruncate. Se avânta pe un culoar transversal si ajung în sfârsit într-o încapere spatioasa u nde o adunare de furnici asculta.Mi-e frica. Razboinicele au impresia ca s-au batut cu un inamic prea usor de învins. Politistii lumineaza suprafata apei chiar deasupra capetelor lor. Deodata aud zgomote înabusite. Ea predica ca sus. cu mult deasupra antenelor lor. Atun ci când începi sa acorzi importanta cadavrelor. în sala nu a mai ramas decât o îng ramadire de bucati inutilizabile. . murmura David. David si Julie abia daca au timp sa se afunde în lichidul mizerabil.Parca cineva s-a aruncat în apa. alarma olfactiva data de furnica-portareasa si de artileri sta nu a fost perceputa pâna aici. David mentinu capul fetei sub apa. .De data asta nu mai e vorba de sobolani. . gauresc craniile goale. F urnica care emite este 23.

Daca sunt sub apa. Julie scutura din cap. si. primul om.Nu e o viespe. pâna la urma vor iesi la suprafata. avem nevoie doar sa ne bucuram de ceea ce avem deja. . domnisoara Julie Pinson în persoana.. Oamenii nu aspira decât la fericire si fericirea înseamna imobilism si lipsa oricarei revizuiri. admiratori ai furnicilor.Asta va stabili judecatorul. de soarele car e încalzeste.De ce mai traim daca nu pentru ameliorarea lumii? întreba Julie. David avea si el ochii deschisi sub apa. În ziua în care toate generatiile vor face la fel ca precedentele. Cred ca ar fi mai rezonabil sa încetam de a mai vrea sa "facem mai bine".Putem schimba lumea în bine. . David se uita la pistolul care zacea în fata lui. . Îi arata lui Julie cum sa-si tina numai narile afara din apa. z ise David. Cu mandibula. devine rigida si nu mai evolueaza. Se apropie. replica comisarul.Mâinile sus. Din fericire nasul era o protuberanta a fetei si pu tea sa fie scos afara mentinându-se restul fetei sub apa. . Se întoarse brusc si se grabi sa-si descheie pantoful. În aer se auzi deodata un bzzz. si asta înca de la Adam. de ploaia calduta de pe fata. Cele mai mari mace luri au fost faptuite în numele dragostei de oameni. . ne ducem tot timpul direct spre catastrofa. Poli tistul tinea îndreptate spre ei lanterna si pistolul. . . Parerea mea e ca din cauza unor oameni ca voi. Maximilia n dadu din umeri. .Si cine va cere s-o faceti sa evolueze? Vreti sa vorbiti despre asta? Foarte bine. O insecta se plimba pe obrazul lui.N-am facut nimic ilegal! protesta Julie. . Nu avem nevoie sa stim.Ai pofta de o noua partida de tenis. Eu v-as da pedeapsa m axima. Maximilian nu se lasa impresionat. adica ati introdus o zona de haos într-o lume ordonata. ca si cum s-ar fi luptat cu o fantoma. . nu aici! exclama comisarul. se amelioreaza.Ia uite-o pe regina revolutiei. . zise Julie. vom avea în sfârsit pace. de fructele copacilor.Oh. Nimeni nu poate sta atâta timp la fund. . Cu sângele purpuriu . ar fi iesit deja la suprafata. zise Julie care capata siguranta. . E normal ca fiecare generatie sa încerce sa faca mai bine decât precedenta. duse o mâna la gât. insecta mizerabila? Agita bratul în aer. . e o furnica zburatoare! Si se agita de parca ar vrea sa ne spuna ceva. -Cu cine s-a luptat? Cu sânge rece. Parerea mea este ca ati facut ce era mai rau. am timp berechet.O viespe. Uluit. ordona vocea comisarului Maximilian Linart. Cretinul ala a stricat totul pentr u ca voia cunoasterea.Stop.Permanent totul se mareste. de iarba.Sa asteptam. ca s a respire. Sa profitam de confor t. Cel e mai rele nebunii ucigase au fost comise în numele libertatii. David lua lanterna comisarului si îi lumina capul.Pur si simplu ca sa profitam.Vrând sa facem mai bine.De data asta m-a întepat. insecta strapungea pielea politistului. brusc. . Probabil ca au fost sobolanii. Cele mai rele calamitati au fost opera unor pretinsi idealisti. ca re îsi închipuie ca sunt în stare sa amelioreze lumea. Deodata fura luminati de o lumina puternica.Lumea nu vrea nimic altceva decât sa fie lasata în pace. Nici o miscare. nu! Nu iar.Dar daca lumea nu e putin îmbrâncita. am inventat bomba nucleara si bomba cu neutroni . totul devine mai complex. Sunteti arestati. . Dupa ce luminile lor albe se departara destul de mult. Julie si David sc oasera capul în întregime din apa si respirara zgomotos. . zise el înainte de a cadea în genunchi si de a se prabusi. .Daca ar fi fost în apa. raspunse al doile a politist. Îi ajuta pe cei doi prizonieri sa iasa din apa murdara. . zise unul. Se uita la ceas .

165. Pornira în pas alergator. îi deschid craniul ca pe o nuca cu dintii.Foarte bine. Se uitara fix la furnica zburatoare. Asa ca nu aveti încredere daca vi se ofera un tron. cât se poate de delicat. acoperita toata de negi si pustule. Julie si David o pornira din nou prin labirintul canalizarii.În situatia în care ne aflam. Sa iesim la suprafata si sa mergem la el. prin ingurgitare.De ce nu la mama ta? . Cred probabil ca astfel. Învingatorul este ales rege.Sa urmezi o furnica zburatoare care scrie în franceza cu mandibula? zise Julie sceptica. Un sobolan speriat prefera sa se arunce în apa decât sa riste sa fie strivit . zise David. cu capul plecat sau aratându-si posteriorul în semn de supunere.care iesi pe piele. cu labele si cu ghearele . s -ar putea sa fie cel al regelui sobolanilor. Razboinicele laice le ataca pe religioase. vin sa-i gât ul si sa-i spintece burta.Niciodata. epuizat de placeri. Tot asa si oamenilor le place sa-si aleaga regi ca apoi sa-i faca bucate le cu o si mai mare placere. dar era clar ca nu visau. Probab il ca se afla deja acolo. asta înseamna ca es te cel mai bun din trib. Deistele se prabus esc peste tot.La profesorul de filozofie! Mi-a propus o data sa ma odihnesc la el si mi-a dat adresa. . efluviile lor mistice: . furnica zburatoare scrise: "Urmati-ma" Julie si David erau socati. Toti ceilalti se prezinta în fata lui. toti vor beneficia câte putin din calitatile animalului superior pe care îl aleseser a drept rege.Imposibil. D oi-trei din acei masculi tineri. . E foarte aproape de liceu. Grupul îi of era cea mai buna hrana pe care o are. are loc un ritual ciudat. . toti ti nerii masculi se bat în duel cu incisivii lor taiosi. ag onizând. O broasca oribila.Atunci unde? . cei mai abili si cei ma i combativi din lot. HAITUIREA Distrugeti. Feromonii de alarma zboara în toate directiile. . . Timp de o zi. Deodata îi veni o idee.La Francine? . îi prezinta femelele cele mai în calduri si ce le mai odorante. sari afara din apa. Regele le musca usor nasul ca sa spuna ca el este stapânul si ca le accepta supunerea. Cu siguranta ca politistii ne cunosc toate adresele. Prin mintea lui Julie trecura tot felul de posibilitati. sunt în stare sa-l urmez si pe iepurasul alb a l micutei Alice în Tara Minunilor. îsi întind picioarele ca sa formeze o cruce cu sase brate si emit. Apoi. ENCICLOPEDIE MOARTEA REGELUI SOBOLANILOR: Unele specii de ratus norvegicus practica c eea ce naturalistii numesc "alegerea regelui sobolanilor". Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Edmond Wells. . Profetesa 23 întelege prea târziu ce-se petrece. care totusi îsi declarasera supunerea. . Scot de acolo creierul si distribuie câte putin tuturor membrilor tribului. Daca a câstigat.Si acum unde mergem? întreba fata. volumul III 166. Cei mai slabi sunt înlaturati treptat pâna când nu mai ramân pentru finala decât doi sobolani. Dar imediat ce atipeste. cu urechile pe spa te. îi rezerva nisa cea mai adânca unde îsi va sarbatori victoria. "Ma i întâi actioneaza si apoi filozofeaza". asteptând sa le indice directia. dar insecta nu avu timp sa-si ia zborul. Scoase limba si le înghiti ghidul.

Nici macar reginele nu au avut parte de atâta fervoare. Fiecare cadavru încremeneste într-o cruce si scoate un strigat de moarte.Narcisse e în coma! exclama Julie. Îsi arunca hainele murdare de regina la gu noi si îmbraca un trening al profesorului. de rau. ducându-le cu ea pe deistele fugare. Deodata sunt blocate. Asta e ideea ei. Degetele sunt zeii nostri. 23 îsi încurajeaza însotitoarele epuizate si ranite: Urmati-ma. Pe ecran aparu fotografia lui Narcisse. . adunarea se organizeaza ca sa reziste efectului de surp riza. spre marea stupefactie a credincioas elor.Multumesc. Deistele nu sunt mai mult de zece. E pe ntru prima data în istoria mirmeceeana când atâtea furnici se lasa omorâte ca sa o apere pe una singura dintre ele. Profetesa se napusteste spre râma si. sa se foloseasca de acel anelid ca de o masina subterestra. zise David care si el îmbracase un tr ening. dar cunosc mai bine locul decât asediat oarele si stiu exact unde sa coteasca ca sa scape de ele. . Fiinta lipicioasa aluneca deci linistita. cu o lovitura de mandibula. Se vorbea despre ei. Ca davrele ocupa uneori în întregime trecerea. 23 îsi interpeleaza câteva însotitoare. O râma le bareaza drumul. Julie se repede sa faca un dus. Animalul se cabreaza când simte atâtea prezente straine patrunzând în corpul lui dar. Se oferi sa-i gazduiasca. obligându-le pe urmaritoare sa le taie pic ioarele ca sa poata trece mai departe. Într egul grup reuseste sa intre în corpul lui fara sa-l omoare. raspunzatori printre altele de ranile care îl adusesera în stare de coma pe un tânar licean. cu câteva conjurate scapate de la masacru. Profesorul le dadu ceva de baut si o punga de alune. fuge prin tunel. Religia nu a creat doar cultul mortilor. cea mai pretioasa dintre ele. Jeturi ratacite fac sa se pra buseasca bucati întregi de tavan. pentru ca e dotat doar cu un sistem nervos restrâns. razboinicele laice sunt pe urmele lor.Degetele sunt zeii nostri. Laicele nu pot sa stie în ce directie se îndreapta. ACASA LA PROFESORUL DE FILOSOFIE Profesorul de filosofîe nu fu deloc surprins sa-i vada sunând la usa lui. Marcel Vaugirard l ua un interviu unui politist care spunea ca aceasta asa-zisa "Revolutie a furnic ilor" era de fapt isprava unui grup de anarhisti. Enormul tub lipicios se târaste deja pe pereti când 13 si razboinicele ei aj ung la fata locului. Din fericire. Trebuie sa fug . viermele e foarte gras. ca sa nu fie haraz ite cultului martirilor. Aceste decapari le încetinesc ofensiva. În acea cursa de urmarire. în timp ce trei lucratoare mari sapa în mare graba o iesire care sa-i permita sa fuga. domnule. Ne-ati salvat. De bine. Trag cu jeturi de acid. Razboinicele deiste se grabesc sa se grupeze în jurul lui 23. Le aduse sandvisuri cu somon. cu oua si clatite. Un covor de stele încremenite începe sa acopere solul si. Dar de aici si pâna la a si-l închipui în coma! . îsi continua drumul cu ac esti noi paraziti. Apoi se întinde pe canapeaua din salon. 167. Urca? Coboa ra? Mirosul de anelida nu este chiar atât de tare ca sa poata sa fie bine dete ctat în labirintul de culoare al metropolei mirmeceene. Degetele sunt zeii nostri. Mica trupa fuge pe culoare. deistele se lasa sa moara ca sa-si protejeze profetesa. ci a nascut si întâietatea preotilo r. Profetesa 23 profita de aceasta sa nsa si. Julie stia ca Narcisse fusese batut de Sobolanii Negri si luat apoi din drum de o ambulanta. Profesorul deschise televizorul. laicele le taie capul. ca sa formeze un baraj cu corpurile lor. sapa o brazda în flancul lui si arata spre acea rana ca spre tambuchiul unei ambarcatiuni. Apoi se duse sa le pregateasca ceva de mâncare. Chitinele se topesc.

În coltul jucariilor îi astepta un cort de indian. ferindu-se de privirile lor acuzatoare si tragând neglijent din trabuc. ca în toate privintele. David schiopata putin dar bastonul îl ajuta sa se mi ste destul de repede. "Veti gasi aici tot ce aveti n evoie".Ati esuat.Ce poveste. îl aprinse fara graba si trase primul fum cu voluptate.Si? Oamenilor nu le pasa. Precum si Elisabeth. conducatoarea fetelor de la scoala de aikid o.Nu vezi ca vrea sa pierzi timp? Haide sa fugim de-aici. Din interior. Apoi o luara la fuga. abia daca v-as da 4 . furnicile înteleg cum se propulseaza anelidul. . Daca ar trebui sa va dau note. Daca nu sunt camere de luat vederi ca sa înreg istreze evenimentul. În materie de revolutie. . Înca mai putem r eusi. Sunteti niste revolutionari de bâlci! În schimb. domnule. -Nu. Multumim pentru sandvisuri si la revedere. . mai copii! zise profesorul de filosofie.Nu înteleg. zise profesorul de filosofie. Urmatoarea etapa: închisoarea. iar jurnalistii se vor ocupa intens de voi. Julie era indignata pentru ca toate distrugerile de la liceu erau puse p e seama "Revolutiei furnicilor" . revolutia noastra a fost o reusita. . Sobolanilor Negri le-as da nota o pt. Ne vor prinde si pe noi. raspunse David. îngh . zise ea.Trebuie sa-l vizitam la spital.Nu se poate. Julie întelese abia dupa ce remarca ca profesor ul se uita mereu la ceasul din perete. Cel mai bine ar f i sa stati aici pâna când lucrurile se vor domoli. Profesorul de filosofie lua un trabuc dintr-o cutie. Apoi pe ecran ap arura fotografiile tuturor membrilor formatiei rock si aflara cu satisfactie ca toti scapasera. . zise David. murmura Julie naucita. Din punct de vede re economic. Perfectionez educatia voastra de revolutionari. . zise profesorul aducând cafelele. . exista niste re guli care trebuie respectate. Tot i revolutionarii au trecut prin asta. Tre cura printr-o trapa si urcara pe acoperis. Julie îs i recapata toate reflexele în momentul în care porni în jos pe un burlan de scurgere.Deci nu va place revolutia noastra? întreba Julie uimita de tonul profes orului. .Era necesar. . Stau în jurul viscerelor palpitânde care miros îngrozitor..Sa intram. Toate acele vorbe provocatoare aveau drep t scop sa le distraga atentia si sa-i retina acolo. e ca si când n-ar exista. Julie era scârbita. E indispensabil. PRIN ÎNTUNERIC Furnicile deiste calatoresc în întunericul urât mirositor si vâscos al maruntaie lor râmei. .Nu fac decât sa va ajut sa treceti la etapa urmatoare.Totusi am pus pe picioare afaceri comerciale solide. zise Julie. Prin gura. O trase dupa el pâna la ultimul etaj. apoi pe altul si iar pe altul. deloc. David o prinse de brat. se acoperira cu jucarii si asteptara sa se faca liniste în jurul lor ca sa ad oarma.Am avut încredere în dumneata si ne-ai denuntat! . Julie si David intrara ac olo.Ne-ai denuntat! . Julie sari în picioare. Luminile unui supermarket clipira lânga ei si Julie îsi aduse aminte ca Enci clopedia recomanda sa fii atent la toate semnele. Seara era frumoasa si era lume multa pe strazile din Fontainebleau. David o împinse pe Julie pe scara. Auzi sirenele masinii de politi e. Poli tia era pe urmele lor. 168. dar stiu ca afara e moarte sigura. Apoi se duse sa faca cafea. ghemuiti unul în altul si tematori ca doi pui de vulpe. Veti arata mult mai bine ca martiri decât ca utopisti. spunea firma. dar era prea târziu.

La standul de biscuiti. cu atât oamenii se extaziau mai mult în fata alimentelor si se temeau de lipsa lor. Furnicile se departeaza ca sa lase sa treaca cocoloasele de pamânt. Dar misionar ii din primele timpuri au murit si. apoi îl arunca aproape instantaneu prin anus. Si se ro aga ca zeii sa intervina în favoarea lor.ite pamânt. în acel mediu vâscos. în schimb. locuit orii din Chicumac au tinut toti slujba catolica dar. 23 spune ca. Si aceasta traditie a maimutelor se perpetuase de-a lun gul timpului. Au fost con vertiti cu forta la catolicism de spaniolii din secolul al XVI-lea. SUPERMARKET . la Chicumac. Privirile le fura atras e de etichetele rosii "promotional". Erau cam prea multe dulciuri pentru un mic dejun.. ca apoi sa le arunce pe jos. "solduri". Pentru majoritatea clientilor. Unde mergem? întreaba una dintre ele pe profetesa lor. ENCICLOPEDIE INTERPRETAREA RELIGIEI ÎN YUCATAN: În Mexic. Unul dintre ei a fost deci trimis. Furnicile nu manânca decât foarte putin si le permit sa circule prin cetatea lor. dupa ce s-a restabilit puterea mexicana. Afara. Totusi. Pentru ca nu aveau bani la ei. toti erau convinsi ca traiesc într-o e poca intermediara dintre doua crize si ca trebuia neaparat sa profite. dar fugarilor le era prea foame ca .Mama. acum. atâtea alimente etalate parea ceva mult prea frumos ca sa fie permanent. râma îsi umfla capul apoi respinge umflatura pâna la coada. Le hranesc si. e cineva în cortul indian! Un copil îi arata cu degetul. Timp de aproape trei secole. simtind cu sistemul din urechea interna ca ia altitudine. David si Julie facura si ei la fel. în 1925. îl face sa-i treaca prin corp cu ajutorul sistemului sau digestiv. ei sapa galerii mai usor de consolidat pentru lucratoare . au transmis rugaciunile si ritualul prin traditie oral a. imediat ce scoate capul afara. umplut cu deiste. timpul a dus la o mica deri va. nu au fost reaprovizionati cu preoti noi. ajungând sa fie singurii catolici care venerau la fiecare slujba. Totusi. Dupa revolutie. Eduard Wells. trei maimute. traverseaza Noul Bel-o-kan. În mod paradoxal. fara sa stie ca e plin de locatari furnici. ar fi nevoie de un miracol ca sa le salveze. Ce s-a întâmplat? întreaba o furnica. Viermele e ca un reactor care aspira si a runca afara nisip.. cum aceasta regiune e izolata de restul lumi i. Cred ca de data asta zeii ne-au auzit. prin traditia orala. pentru ca nu stiu nici sa s crie si nici sa citeasca. un pitigoi se repede de sus si îl prinde. Supermarketul era întesat de lume înca de dimineata. locuitorii au reusit sa retina perfect cântecele latinesti. Prefectu l a asistat la slujba si a bagat de seama ca. deistele nu se simt deloc bine. Si astfel. Viermele iese din dom. volumul III 170. alunecând împreuna cu toate însotitoarele ei în stomacul acelui p itigoi care urca sus spre nori. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Întâmplarea face ca râmele si furnicile sa fi încheiat acorduri de buna întelegere . câtiva copii devorau pachetele pe care le luau dir ect de pe rafturi. cu cât pacea era mai trainica în Occident. Citind ziarele. 169. Julie si David nu-si permisera luxul de a se mira ca se trezeau în trening într-un cort indian si iesira mai înainte ca cineva sa anunte serviciul de securita te. într-un sat indian al Yucatanulu i numit Chicumac. guvernul a luat hota rârea sa puna peste tot prefecti ca sa creeze o administratie care sa controleze c u adevarat tara. locuitorii din Chicum ac luasera trei maimute. ceea ce-i sporeste viteza . Dar. raspunde se ntentios profetesa 23. locuitorii au un mod ciudat de a practica religia. Ne invita în lumea lor. Pentru a înlocui preotul si cele doua ajutoare ale sale. sau "doua la un pret de unul sin gur".

Imediat ce începura sa alerge. ar fi descifrat cuvintele: "Atentie! Nu aruncati pe jos chistoac ele! Pericol de incendiu!" Furnicile privesc monumentul Degetelor cum se transfo rma în fum. Noul Bel-o-kan se mareste continuu. Nu a mai ramas decât totemul lor alb. Acum erau iar nevoiti sa se miste repede. De ce trebuie totdeauna ca oamenii sa se situeze între "a crede" si "a nu crede". tr ecând prin zona "iesire fara cumparaturi". Ultimii ei sustinatori vor fi obligati sa se supuna. Locul era supravegheat de doua camere v ideo. Printesa 103 le cere inginerelor focului sa o faca sa dispara.. Printesa 103 e linistita. Preoteasa nu mai este destul de influenta ca sa le cr eeze necazuri. p e spate au început sa-i creasca doua aripi si. si odata cu el unul dintre principalele simboluri ale deismului. De a cum înainte. Câtiva vânzatori îsi parasira imediat treaba si se îndreptara spre suspecti. Julie si David îsi luara elan ca sa treaca printr-un cârd de casieri si ajun sera în strada unde îsi continuara cursa. le permit sa fabrice obiecte dure. Ca la toate sexuatele. Printesa a urcat deja în vârful domului. Este stupid sa vrei sa ignori Degetele si la fel de stupid sa te încapatânez i sa le venerezi. Aveau sa fie capturati de vânzatorii de la supermarket.sa faca mofturi. Un agent de securitate se lua dupa ei si David îi sugera lui Julie sa se g rabeasca putin. Marele totem alb este acum cenusa. Ele pun d easupra frunze uscate si. într-o alta societate. Totusi. s-a hotarât sa nu se mai pastreze decât unul singur în interiorul metropolei iar celelalte sa fie instalate în cetati periferice. frigul serii nu le mai anchilozeaza pe doici si pot sa lucreze douaze ci si patru de ore din douazeci si patru fara cel mai mic ragaz cu ajutorul lamp ioanelor. odata topite. Deoarece furnalele provocasera câteva incendii. cu mii de precautii. . David sti a ca niciodata nu trebuie sa fugi în fata unui politist sau în fata unui câine. singura atitudine inteligenta fata de Degete înseamna : "a discuta" si "a încerca sa se înteleaga reciproc".. La urma urmelor. acaparata de grijile unei vieti noi în plina expansiune. un triunghi de trei ochi cu receptie în infrarosu îi apare acum în frunte ca trei negi. prin semnul ei galben de lac de ung hii. Trebuie cautate. Printesa 103 spune ca Degetele folosesc metale pe care le gasesc în natura si care. inginerele le arunca în foc. dar Print esa 103 nu este îngrijorata. Iesirea parea la îndemâna lor. agentul de securitate scoase un fl uier si dadu un semnal care sfredeli timpanele tuturor clientilor din jur. în rest da frâu liber imaginatiei. În plus. O luara la fuga. dar nu reusesc sa produca metale. Pano ul arde imediat cu secret cu tot. asta se numeste descentralizare industriala. Julie grabi pasul. dar te ama fu mai tare. Julie si David se îndreptara discret spre iesire. 171. Când are nevoie de detalii precise. Cerc etasele scotocesc peste tot si aduc pietricelele cele mai ciudate. e doar un roman. Degetele. Dupa ce mâncara astfel. 24 aproba cu antenele. Stie ca profetesa 23 a reusit sa scape de trupa condusa de 13. inventând scene în care aceste anima le se bat sau se reproduc. 24 se apropie de ea. 24 îsi continua saga romanesca. are si probleme fiziologice.Urcati repede! spuse o femeie cu fata ascunsa de un fular si de niste ochelari mari de soare. Se deschise repede o portiera. . daca ar fi stiut sa citeasca literele acelei scrieri. Atunc i aparu o masina care îi îmbrânci pe vânzatori si pe toti acei gura-casca care începusera sa se adune. DOMNIA Toate deistele sunt exterminate. ace a pancarta pe care o venereaza furnicile religioase. E rau prinsi în capcana. Pentru printesa 103. Faptul ca învatasera sa învinga noaptea constituia principala inovatie. apropie un jaratic rosiatic. se consulta cu 103. Dupa câteva clipe ajunsera într-o fundatura.

Voia sa coboare din masina în mers. acelasi produs chimic este dat si De getelor. poate ca o voi reu si pe cea de prietena. Printul 24 si Printesa 103 stiu asta si. nu pentru c a erai fata mea. 7 conduce serviciul artistic. zise David. . Asa ca au inventat o stiinta artificiala pe care o numesc "medicina". politis tii vor fi acasa.. asta înseamna ca am gresit pe undeva. Ajunsera în fata unui baraj. Daca exista unii care se simt bine. . Apoi am avut vesti des pre tine din ziare si de la televizor. Chiar daca se importa mâna de lucru straina c a sa se faca fata crizei demografice. Sirenele rasunara din nou în spatele lor. -Te cautam. Asa ca daca am ratat sarcina mea de mama. Au uitat ca exista leacur i naturale pentru cauza bolilor lor. pentru a face sa se uite aceast a carenta.. In doua minute. Julie se trase brusc înapoi. dar David o tinu cu fermitate pe loc. Pentru asta te caut si pentru asta ma aflu aici. Nu au progenitura. Conducea din nou foarte repede. Ar fi trebuit sa te stimez ca fiinta omeneasca.Poti sa ne: adapostesti acasa? întreba Julie. de incendiu sau de brândusa. Politistii sarira imediat într-o parte ca sa evite bolidul. lasa în jos ochelarii negri si îsi de scoperi trasaturile în oglinda retrovizoare. si cu siguranta ca au lua t numarul masinii.Simultan.Apoi m-am gândit ca daca te porti atât de agresiv cu mine. Femeia cu fata ascunsa apasa pe acceleratie. N-ai mai venit acasa de câteva zile. 173. Politistii voiau neaparat sa puna mâna pe ei. Am dat telefon la politie si mi-au spus ca la vârsta ta poti sa dormi unde-ti place. În cetate nu mai exista furnica ca re sa nu-si fi gravat pe torace un motiv de papadie. Tehnica. insectele nu se simt bine într-o cetate în car e genele nu sunt transmise. Stiu ca eu am venit în ajutorul vostru. Dar mama lui Julie prefera sa accelereze si sa forteze barajul ca sa tre aca. mama? bombani ea. dar nu sunt suverani reali.Ce cauti aici. un fel d e aura care depaseste cu mult pe cea a reginelor obisnuite. cu siguranta ca ai fi de venit prietena mea. Asta consta în inocularea unei boli la sute de soareci apoi administrarea unui produs chimic diferit fiecarui soarece. MEDICINA: Degetele au uitat virtutile naturii. zise mama lui Julie. AJUTORUL Usa masinii era larg deschisa si oamenii de la supermarket se apropiau. D omnul mi-a auzit ruga. Mai bine sa se arunce în necunoscut decât sa fie prinsi de ser viciul de securitate al magazinului care probabil ca avea sa-i dea pe mâna politie i locale.Sunt pe urmele noastre.Întoarceti. Nu mai aveau de ales. 103 si 24 sunt poate virtual regina si regele Noulu i Bel-o-kan. Ca fiinta omeneasca cu drepturi egale.Adineauri am auzit la radio ca fugisesi în partea de vest a orasului. încurajeaza cu draga inima arta si stiinta. strat egia razboiului de noapte. . . rugându-ma cerului sa te gasesc înaintea politistilor. fireste. . 172. Am dat fuga sa cercetez zona. Familia era mult mai bine decât politia. .Cine sunteti? întreba Julie. Necunoscuta de la volan reduse viteza. arta. Mama ei. FEROMON ZOOLOGIC: MEDICINA Salivatoare:10. dar sterilitatea lor începe sa devina subiect de discutie.Cum m-ai gasit? . Dar ramâne o problema. . eradicarea religiei le-au conferit. Julie era mai mult decât uimita. .

... Nimeni nu a reusit pâna acum un astfel de nivel de miniaturizar e.Vom vedea.. o strivi putin si. Sa stii ca am impresia ca amica noastra nu e o furnica adevara ta. Julie. zise David. Julie! . Traieste-ti viata. Dar ale lor erau mai mari. cu degetele departate. Ar atau furnici robot fabricate de NASA în vederea cuceririi planetei Marte. . . Coborâra din masina si femeia de la volan le facu semn cu mâna. ghidându-i spre sud-vest. .Ce facem? întreba David. Îti voi da vesti despre mine ime diat ce voi putea.Mama. la un moment dat pierdura insecta din vedere.Credeam ca licuricii sunt singurele insecte în stare sa emita lumina. Mama lui Julie optase pentru o directie precisa. Julie scutura din cap. .Nu prea ai ce sa faci cu banii în padure.La revedere. Sunt multumita daca te stiu libera. . . spuse David . . David alese sistematic cararile ne marcate. Julie nu stia ce sa spuna. "Urmeaza-ma..Vrea sa scrie. Cele doua femei se îmbratisara.Nu e nevoie.Nu pot sa va mai ascund la mine. fata mea? .În situatia în care suntem. Facându-se noapte. sp use Julie. insecta îsi înmuie în ea mandibulele. Se uitara la insecta care parea ca îi asteapta ca un taxi. Fata întinse mâna cu palma desfacuta. intra brusc pe un drum perpendicular.Nu mai încape nici o îndoiala. fie e sora ei g eamana. Nu stiu daca ai avut timp sa-ti dai seama de asta. . plopi-tremurato ri cu scoarta galbena plina de vinisoare negre.Tatal tau spunea ca copacii îi protejeaza pe cei care le cer asta în mod p oliticos. Copacii se a liniau ca o armata în continua crestere pe masura ce se apropiau. iar acum vrea sa ne conduca prin padure! Exclama Julie.Crezi ca e o insecta de acelasi gen ca cea din canalizare? . . . Am vazut un reportaj la televizor despre acest gen de masinarii.Mmmm..Atunci? . Spre vest. E sigur ca voia sa ne îndrume prin canalizare . . Se opri si insecta plana la început deasupra capului ei. carpeni cu ramuri întinse în forma de umbrela. dup a care zbura în jurul fetei.Fie e aceeasi care a reusit sa iasa din broasca râioasa. opri motorul si astepta ca masinile politiei sa treaca mai d eparte ca sa întoarca. . Trecura printre tot fel ul de copaci ciudati. imediat. Padurea. frasini cu frunze mirosind a men ta. dar tatal ta u era un tip formidabil. înca ceva. . Insecta se aseza pe mâna ei si se pli mba putin. În fata lor vazura imediat o luminita.Ce.David. ca si cealalta! Julie lua baca din desis.. Atentia lui Julie fu brusc atrasa de o furnica zburatoare care parca îi u rmarea de câtava vreme." .Nu vom mai putea sa ne tinem dupa ea prin întuneric. . Insecta zbura în fata lor. Nici o furnica nu scrie frantuzeste si nu-si aprinde ochii. ca formeze un t eren de aterizare pentru furnica zburatoare.Multumesc. Trebuie sa va ascundeti acolo unde politistii nu va vor gasi. Opri si întinse fetei sale o bancnota de cinci sute de franci ca sa nu ramân a fara bani.Atunci poate sa fie vorba de un mic robot teleghidat în forma de furnica zburatoare. cred ca furnica asta zburatoare e interesata de noi. .Mama lui Julie patrunse pe o strada cu sens interzis. Ca sa scape de eventualii urmaritori. Furnica zburatoare îsi "aprinsese" oc hiul drept ca un far.

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Urcara pe un taluz. Sa nu se arda frunze în interiorul cetatii.Sa ne despartim. Tot fixând obiective. tot crezând ca vointa e buna sau rea. În cetate. amândoi ar trebui sa alerge cu aceeasi viteza. Alearga cu un obiectiv precis de atins în cap. caci s e produce un fum asfixiant. volumul III 175. cu ajutorul bastonului. îi provoaca oarecare tensiune. câinele ajunge primul. pierdem multa en ergie. unele doici spun ca atunci când masculul se învârteste în jurul femeii fara sa se produca o copulatie. Ogarul alearga doar ca sa ale gre. învârtindu-se astfel în jurul ei. care ar calatori alunecând pe curenti de aer. Începuse haituiala si politi stii dadusera drumul la câini. Ultima ei idee este sa con struiasca un zmeu. Astfel. latrând. trebuie sa ne gândim numai sa avansam. Asta o enerveaza. Unele furnici ar dori ca Noul Bel-o-kan sa-si pastreze secretele tehnolo gice.În spatele lor se auzi un fel de latrat furios. asta genereaza o tensiune erotica perceptibila c a energie pura. LEGATURA Printesa 103 sta nemiscata în încaperea ei. În mod logic. Sa nu fie folosit pentru razboi fara autorizatia cet atii-mama. Printesa 103 nu prea crede în aceste legende citadine. stiinta trebuie sa fie raspândita la toate insectele. Amintindu-si de frunza de plop care nu a cazut la verticala c i deplasându-se în zig-zag. se stradui sa tina câinii la distanta. Furnicile sunt instruite si în privinta pârghiei si a rotii. Poate ca asa macar unul din noi va reusi sa scape. atunci când alearga. O întreaga haita de dulai porni pe urma ei. Si. Edmond Wells. 174. Sa nu se aprinda focul când bate vântul. Fiecare cetate nou integrata primeste drapelul odorant federal precum si un jaratic cu instructiunile de folosire. Câteva exploratoare îi aduc la cunostinta ca alt e cetati din est s-au alaturat federatiei Noului Bel-o-kan. Sa nu se apropie frunze de foc. Og arul este dotat cu aceeasi capacitate musculara comparativ cu greutatea sa ca si omul. Mai ramânea de rezol vat problema controlului directiei. Animalele sareau ca sa-si înfiga coltii si încercau sa prind a si furnica zburatoare care lumina aceasta scena. . Julie pleca sarind peste un boschet. Nu trebuie sa ne gândim la obiectivul urmarit. zise Julie. chiar daca într-o zi unele se vor folosi de ea ca sa le atace. vizeaza o linie de so sire. dimpotriva. pentru cazul în care vor gasi în propriile lor laboratoare utilizari interesante ale acestor dou a concepte. dar recunoaste ca 2 4. dar câinii alergau mai repede decât ei. Printul 24 se învârte în jurul ei fara motiv. crede ca e posibil sa dea drumul unor furnici în echilibru pe niste frunze. tot avansând. cup rinde acum aproape trei sute cincizeci. Ea care nu numara pâna atunci decât saizeci si patru de cetati fiice populate doar de furnici rosii. E o alegere politica. Se straduieste deci sa se gândeasca la altceva. Tinerii o luara la fuga. hotarâti s-o faca bucatele pe fat a. Motivul e ca omul. atingem sau depasim obiectivul fara macar sa ne dam se ama. de unde David. fara sa astepte raspunsul lui. Totusi ogarul es te totdeauna primul. dar Printesa 103 crede ca. Avansam si apoi ne modificam traiectoria în functie de evenimentele care apar. ENCICLOPEDIE CURSA DE FOND: Când ogarul si omul alearga împreuna. . de cel putin zece specii diferite. Furnica zburatoare îi lumina cu fasciculul ei lum inos. Fara a mai vorbi de ceva cuiburi de viespi si de câteva termitiere care duc deja tratat ive în vederea aderarii lor.

Nu înteleg de ce trebuie sa riste. Nu scrie nicaieri ca tehnologia Degetelor va fi vesnic mai eficace decât cât eva pântece fertile capabile sa produca razboinice cu carul. nu va e xista evolutie durabila. pârghie si roata. Parerile sunt împartite. Fortele reactionare sunt considerabile. Printesa 103 reuseste sa convinga mai ales dat . Pentru ca Degetele nu reusesc sa intre în contact cu furnicile. Printesa spune ca trebuie sa actioneze cu orice pret. 103 ia chiar ea conducerea acestui mare mars. nu îndraznesc sa mai atace deocamdata cetatea Noul Bel-o-kan. si ca Printesa 103 este în cautarea unui mijloc de a încheia o alianta cu ele. atunci trebuie ca furnicile sa li se adreseze primele. Mai bine sa rezolve aceasta probl ema cât mai repede si sa nu lase aceasta povara altora. imediat ce vor fi în stare sa lupte. Daca nu va organiza ea marsul. Altele se tem ca întâlnirea cu Deg etele va lua o întorsatura proasta pentru furnici. c are stapânesc aceste lucruri de mai bine de zece mii de ani. altele îl dezaproba. Reginele lor ouat oare . Degetele. L a ce bun sa investeasca atâta energie pentru un mars pacifist ale carui rezultate sunt aleatorii? Cum vor putea sa faca Degetele diferenta între un mars pacifist si o cruci ada militara? Printesa 103 spune ca nu au de ales. Un sfert din populatie. Spera ca si alte cetati se vor alatura lor în timpul marsului si ca toate împ reuna se vor impune ca un interlocutor indispensabil pentru Degete. nici zei. nu mai vrea razboaie inutile. dar toate gândesc la mi jlocul de a suscita o alianta si la pericolele si la avantajele pe care le-ar pu tea prezenta. Vii si tu? înt reaba printul 24. Printesa 103 îsi zice ca trebuie sa grabeasca cursul istoriei .Magia focului si rezultatele surprinzatoare care se pot obtine ca energi e în folosul civil le fac pe furnici sa înteleaga mai bine avansul luat de Degete. cea a celor foarte mici si cea a celor foarte mari . Degetele cunosc si alte se crete pe care furnicile nu sunt în stare sa le imagineze.piticele au câteva sute . Speciile straine sunt îngrij orate. Nu trebuie subestimate. În romanul sau. Printesa este convinsa ca Degetele vor fi intimidate devenind constiente de masa enorma de insecte care traiesc alaturi d e ele. În încaperea ei. Aceasta întâlnire este din punct de ved ere cosmic indispensabila. P rintesa 103 explica. Poate ca în afara de foc. Dupa înfrângerea c umplita pe care au suferit-o în noaptea Bataliei Lampioanelor. Insectele discuta îndelung. Pâna acum au fost doar esecuri. adica peste o saptamâna. asta va ramâne ca sarcin a generatiei viitoare. Crede ca singurul mijloc de a impresiona Degetele. Noul Bel-o-kan stie de aceasta amenintare. Vor sti oare sa se înteleaga? Unele furnici aproba proiectul.se straduiesc sa aduca pe lume o noua generatie d e razboinice care. Nu propune o cruciada. 24 explica problema în doua fraze lapidare: Doua lumi se privesc. Piticele vor ataca în curând si în împrejurimi mai sunt si deistele. Insectele chemate la sfat înteleg ce vrea sexuata: o noua mare cruciada. ca sa le c onsidere ca partenere cu drepturi egale. sau celei care va urma. Evident. este sa se apropie de ele în numar mare. Acum toate cetatile federate stiu ca Degetele nu sunt nici monstri. Se stie ca vor avea loc multe razboaie între cele care vor sa schimbe lumea si cele care vor ca totul sa ramâna c a înainte. vor ataca din nou ca sa spulbere federatia furnicilor rosii. prefer a un mare mars pacifist al furnicilor. Îl convoaca pe Printul 24. Numai piticele si unele dintre aliatele lor se mai încapatâneaza înca sa distr uga federatia si ideile nesanatoase pe care le raspândeste în natura. Fara instaurarea unei cooperari între principalele doua specii pamântesti. pe cele douasprezece explorato are si tot atâtea reprezentante ale speciilor straine raliate. Vor sa stie cine va ramâne în acest timp la Noul-Bel-o-kan ca sa asigure sigu ranta cetatii si sa fructifice munca lor. Dar nu e decât o amânare. propune 103. Multe au început sa aprecieze linistea si reusita N oului Bel-o-kan. Insectele bransate considera ca e un mare risc. Toata lumea îsi unest e antenele pentru o CA colectiva.

Poate ca Degetele le vo r învata alte minunatii si mai impresionante decât focul. animale rele! Câinii renuntasera sa-si mai înfiga coltii în fugara. Prin urmare. Barbatul îsi puse lanterna sub haina. Câinii îsi lasara capul si urechile în jos în semn de supunere. 7 îsi zice ca umorul e probabil un foc si mai distrugator. s i avea un miros mai puternic. Deodata zari o luminita. raspunde 103. Stia ca somnul ei avea toate sansele sa fie scurt si îsi programa mintea pent ru somnul profund recuperator. Julie arunca de sus cu conuri de brad peste bo turile câinilor. fata lui Gonza gue aparea de-a dreptul diabolica. Lupul raspunse cu un rictus sfidator: Totdeauna ai posibilitatea sa-ti alegi viata pe care vrei s-o ai.Multumesc Natura ca ai trimis un lup sa ma salveze.. Urinara. oamenii ne-au facut asa. O gasise. de aceea urinez oricând si ori unde". Se foloseste de anecdotele din propria ei legend a. Singura ei salvare era un brad. Adica ce? întreaba 24. Politistii nu stiau cum sa dea de tine. Julie se ghemui si simti ca îi e frig la picioare. Bietul animal era singur în gradina.Gonzague! .Plecati! Carati-va de-aici. ceea ce voia sa însemne ca el urina numai în cele patru colturi ale unui teritoriu precis si ca acesti câini se agitau tocmai pe teritoriul lui. Ei erau o haita si lupul era singur. Exista foarte multe sperante la orizontul acestui mars. Toti câinii stiu asta. roata si pârghia. SINGURA ÎN PADUREA ÎNTUNECOASA Nu mai era de glumit. Imediat îsi facu aparitia un no u personaj. Câinele tau. . Dar nu era latratul câinilor politist i. Nu se mai auzea decât fosnetul frunzelor scuturate de vânt. La sase dimineata o trezi un latrat. sustin în unanimitate propunerea Printesei 103. El nu a degenerat în urma contactului cu omul. Si pentru ca nici una dintre furnicile prezente nu stie despre ce este v orba. Dar de data asta erau licurici. pleda un ciobanesc german. îsi zise ea ridicând capul.". murmura Julie. actiunea lor va aduce totusi informatii pretioase pent ru cele care vor dori sa repete manevra. De departe ai fi zis ca e un câine. Toti îsi amintesc vag de o zi în care traiau fara oamen i si ca în acel moment aveau o forma si o minte diferite. îsi imagineaza "umorul" ca pe o inventie tipica Degetelor. dar mie mi-a venit o idee . si bagara coada în tre picioare ca sa-si ascunda mirosurile si sa-si protejeze sexul. 176. Din motive diferite. Nu e vina noastra. Luminata de dedesubt. dar haita constituia cel mai bun impuls. în limbaj canin însemna: "Nu am teritoriu definit. ceea ce. Avea mare nevoie de odi hna. Câinii întelesera si o luara la sanatoasa chelalaind. Erau liberi: erau lupi. Se gândisera sa-l foloseasca pe Ahile ca sa dea de ea. Un adevarat lup salbatic .orita carismei feromonilor sai. dar mersul sau era mai linistit. totusi câinii erau impresionati. coc otata în copac. dar stateau pe loc si la trau ca sa-si anunte stapânii ca fata se afla acolo. . Si se avânta cu coltii gata sa ucida. Se arunca printre crengi. . Le convinge pe rând pe cele care o contrazic despre temeiul deciziei sale. "Furnica zburatoare care voia sa ne ghideze. Lupul mârâi. Celelalte cred ca umorul e p robabil un nou material si o tehnica inedita de stocare a hranei. Nu era un câine. Insista: în caz de esec. Prin tul 24 îsi zice ca umorul e probabil o forma de arta. Julie era intimida ta de verticalitatea lui. Lupul este într-adevar stramos ul tuturor câinilor. Nu a fost nevoie de eforturi pre .. conferind o puter e incredibila celui care stie s-o mânuiasca.Mda. ci un lup. Lupul o lua la fuga du pa unul dintre ei. Era Ahile. Câinii se uitara cum se apropie acea fiinta exceptionala. toate sunt atrase de acest Graal nedefinit care est e umorul. 5 zise ca umorul e probabil o catapul ta ultimul racnet. Umorul. Fetei îi era frig.

E foarte romant ic. rezultatul se va multiplica cu zece. daca o examinam cu microscopul. în padure nu te poate auzi nimeni în afara de prietenele tale. ghidati de insecta. o singura . I s-a dat sa adulmece bucata de fus ta pe care am pastrat-o de la ultima "întâlnire" si a pornit imediat în cautare. Gonzague se prabusi la pamânt. Si trase un glont în laba lui Ahile care se arata surprins. Ridica pistolul.. dar în jurul lor erau multe insecte zburatoare si nu stiura sa repereze insecta-robot.Bietul Ahile.Ajutor! . "furnic ile". Îsi arata revolverul. La fel.Atentie. Numai ca de data asta vom schimba povestea.. ENCICLOPEDIE PROBLEMA DE SCARA: Lucrurile nu exista decât dupa felul în care le percepem la o anumita scara. Apoi se înfundara si mai adânc în padurea întunecoasa. Furnica zbura în continuare în jurul lor.Acum e rândul tau. Benoît Mandelbrot ne permite sa afirmam ca nu exista. O prinse pe Julie si o lega de copac.Trebuie sa mergem. David o dezlega pe Julie.Striga cu vocea ta frumoasa! Hai. o masa neteda. Câinii sunt într-adevar cei mai buni prieteni ai omului.Ne place sa-i facem pe ceilalti sa sufere. Dar daca îi vom urmari fi ecare circumvolutiune.. Totul depinde de scara aleasa pentru examinarea acestor mese.Imposibil. în afara de a fi descoperit atât de minunatele imagini fractale. Ultima data aveam un cutter.a mari ca sa înteleaga ce se astepta de la el. Sapa repede o groapa si îl îngropa. remarca tâna rul.Da? De ce? . . trase piedica si. furnica zburatoare îi ataca deja pe acolitii lui Gonzague Dupey ron. Se apleca spre câine. Gonzague se întoarse. daca masuram o conopida. S-ar zice ca acest copac e un stâlp de tortura indian. . David! . zise el glumind. Totusi Jul ie voia sa-si revina putin. .Viata se repeta! David vine mereu în ajutorul printesei.De data asta am crezut ca s-a zis cu mine! exclama Julie. un diametru de treizeci de centimetri. Se lipi de David. de exemplu. furnica zburatoare pare ca se enerveaza. Si în romane eroinele nu mor. vom ob tine. Julie se zbatu. Furnica zburatoare se avânta în trei picaje si cei trei Sobolani Negri se prabusira. . . bâzâind parca nerabdatoare. a demonstrat faptul ca nu receptionam decât viziu ni parcelare ale lumii care ne înconjoara. Vazuta la o anumita scara. Încercara sa se protejeze. daca le urmarim denivelarile. i-ar multiplica marimea pâna l a infinit.Pentru ca tu esti eroina. Nu risti nimic. furnica zburatoare! exclama unul dintre complicii lui. . Într-adevar. Mai înainte ca a nimalul sa fi înteles ca se înselase în privinta aliatului sau. apoi în sira spinarii si în cap. Po ti sa tipi. dându-si seama de ce facuse. Îsi îndrepta revolverul spre David..E mai putin precis. ea va avea o anumita marime si o marime dubla la alta scara. Apoi. . Gonzague reîncarca pistolul. în absolut. 177. striga! Julie se opri si îl privi drep t în ochi. dar are avantajul ca actioneaza de la distanta. Credea ca oamenii sunt cei mai buni prieteni ai câinilor.. . . de atunci însa am schimbat ec hipamentul. s e departa de el. Astfel. Gonzague îl împusca în fiec re laba. . . Acest rationament ciudat o mira pe fata.Nu. Las-o.De ce faci asta? . se va dovedi a fi un sir de munti care. Matematicianul Benoît Mandelbrot.. . de data asta o sa fim mai linistiti.Ah.

cum nu crede ca traseul va f i plin cu vânat pe toata lungimea lui. pe laboratoare de studiu sau pe melc. Recunoaste ca nu e total convinsa.. Pe alti melci sunt încarcate furnici-cisterna. stie ca lipsa de alime nte poate sa distruga expeditia cea mai eficace si. De a ltfel. se vor întoarce pur si simplu la Noul Bel-o-kan ca sa contin ue ce începusera. spune printul 24. Se ridica o antena. acele faimoase insecte nemi scate încarcate pâna la refuz cu miericica astfel încât abdomenul lor este de cincizeci de ori mai voluminos decât restul corpului si umflat ca un balon. MARELE MARS Înca din zori.informatie stiintifica sigura. ca atitudinea cea mai justa. noi escadrile de viesp i si de albine au grija ca nici o specie sa nu profite de ocazie ca sa le atace. Furnicile au bagat de seama ca. poate la întâlnirea cu zeii. volumul III 178. iar daca furnicile ramân fara mâncare. Depoziteaza câtiva pigmenti cu care sa coloreze fresca: polen. Chiar crezi ca Degetele exista? O razboinica da din cap perplexa. cel mai mult le e teama sa nu piarda jaraticul. alte furnici discuta cu si mai multa îndârjire. toata lumea e gata si temperatura destul de ridicata ca sa porne asca. Pelerinii se aliniaza în jurul Noului Bel-o-kan. În timp ce sunt încarcati cu bagaje. Nu pentru ca s-ar teme ca vor provoca un incendiu. Pe unii sunt încarcate ouale goale pe dinauntru care sunt pe post de amfor e pline cu hidromel. E aici hrana destula pentru doua hibernari. Dac a Degetele nu exista. Melcii sunt încarcati cu poveri mari. dar emite ca singurul mijloc de a sti este tocmai de a participa la acest mars. 7 instaleaza pe al sau melc-al-artei o frunza lunga de cânepa cu care are intentia sa realizeze o tapiserie care sa zugraveasca lungul mars spre tara Dege telor. jaratic cald si rezerve de hrana. sânge de coleo ptera si praf de rumegus. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Crezi ca Degetele ne vor accepta ca egalele lor? Cealalta se scarpina la radacina antenelor. la întâlnirea cu Degetele. Aceste p achiderme enorme baloase sunt cele mai indicate în astfel de situatii. Deasupra furnicilor care se ocupa cu pregatirile. Poate ca su nt cam lenti. fiecare se alimenteaza cu acid formic. La suprafata sunt pregatiti melcii care iau parte la calatorie. consta în a accepta în orice stiinta o parte enorma de inexactitate. consumat în doze mici. Cea mai mare dezordine domneste în fata celei de a treia intrari a Noului Bel-o-kan. Înainte. pe cast a. Pest e tot în cetate se vorbeste numai de marele mars pacifist spre Degete. Printesa 103 raspunde ca. dar niciodata complet eliminata. De data asta. vom intra în razboi si ne vom apara pâna la capat. desfacându-si cei douazeci si cinci de mii sase sute de dintisori. unul singur dintre ei e de ajuns ca sa hraneasca o multime dintre ele.. acest alcool de miere te face sa rezisti mai bine la frigul noptii si da curaj în duelur i. În sfârsit. În sala razboinicelor. Lucratoarele din casta inginerelor consolideaza harnasamentele ierboase care vor servi la mentinerea pietrelor pline cu jaratic. Mai departe. pregatirile de plecare acapareaza întreg Noul Bel-o-kan. Edmond Wells. prefera sa fie precauta. Caravana imensa de cel putin sapte sute de mii de indivizi se pune în misc . Daca nu accepta. dar merg pe orice fel de teren. care va fi r edusa de catre generatia urmatoare. ci o întreaga multime merge la întâlnirea cu dimensiunea superioara. unde o întreaga multime se organizeaza si se grupeaza pe popor. iau cu ele si lemne mici si uscate pentru întretinerea lui. melcii casca. la un om modern ones t.. nu numai o furnica. traversând deja desertul. Stiu ca focul e ste un animal vorace.

Razboinicele se deplaseaza pe flancuri. Toate au impresia ca savârsesc ceva foarte important pentru specia lor. Nu de copaci. de libertate si de absenta munc ii. Printesa 103 si Printul 24 au propriul lor melc de calatorie. Seara. Catarata pe o stânca mare de gresie. insectele din procesiune se aduna într-o imensa tabara. În spatele cercetaselor se afla razboinicele rosii din casta artileristelo r. 179. de când îsi amintesc copacii. ghidând ghizii. 180. negre si galbene . gata sa atace în pas alergator. FEROMON ZOOLOGIC: MUNCA Salivatoare: 10. Ramân la ele acasa ca sa profite de mâncare. Fac cu schim bul în partea din fata a caravanei ca sa aiba antena odihnita.Parca as recunoaste locul asta.are. Acum. gardul viu al ru gilor formând un fel de gene. ridicata pe patru picioare. ceea ce le permite sa nu se epuizeze prea mult mergând. ci chiar de p amânt. Degetele au atins acest obiectiv. Daca cercetasele dau alarma. În centru. Se simtea spionata. Apoi merg câteva legiuni straine. în coada procesiunii se afla o legiune de artilerie si doi melci de razboi gata sa apere partea din spate a tr upei. Apoi. Locul o recunoscu si el. acestea din urma se vor pune automat în pozitie de atac. Cele doua coline erau ca un ochi cu o pupila protuberanta. Totusi furnica zburatoare nu-i ghida spre ele. Mai multe artileriste sunt gata sa traga din înaltimea acestui promontori u mobil. Aceste raz boinice se deplaseaza si pentru a vâna în împrejurimi. C hiparosii frematau ascultându-le. nu au vazut atâtea furnici la u n loc mergând împreuna în aceeasi directie. Ca si cum nasul ace lui animal lung ar fi permanent înnoit. mentinând coeziunea marsului. Julie mormai: . 5 si colegele sale le suprave gheaza pe supraveghetoare. s-au batut pentru libertate. în timp ce furnicile de la periferie d orm. În sfârsit. SANCTUARUL Boscheti de rugi încercuiau o cuveta. Pa mântul se cutremura sub masa acestei trupe. s-au batut ca sa se odihneasca cât mai mult posibil fara sa munceasca. Abia spre centrul procesiunii se afla lucratoarele inginere si lucratoar ele artiste. dupa ce toate au avut ce mânca. Ele sunt adevaratele promotoare ale ace stui mars. Printesa 103. iarba se îndoaie si nici copacii nu sunt indiferenti. Niciodata. Pasari planau fredonând melodii folclorice. Si el e încarcat cu jaratic fumegând si cu ar tileriste. Si nimeni nu mai vazuse vreodata melci ala turându-se furnicilor ca sa care niste poveri fumegânde. Apoi vin trupele de infanterie. În spate se afla al doilea melc. ja raticul permite sa se pastreze activitatea. În centru se afla o colina deasupra ca reia se afla o alta colina mai mica. MUNCA: Degetele s-au batut la început pentru mâncare. caci membrele procesiunii trebu ie sa fie constant hranite. ci spre un sant plasat su . Furnicile cercetase se afla în primele rânduri. Urmeaza apoi primul melc. datorita masinilor. dispuse în triunghi. Dar în loc sa-si spuna "Viata e frumoasa. încurajându-le pe marsaluitoare. poti sa-ti petreci zilele fara sa fa ci nimic". E un melc de razboi cu încarcatura lui de jaratic fumegând. ele se simt nefericite si voteaza pentru seful care le promite ca o s a le redea de lucru reducând somajul. În special furnici rosii. Dupa ce au obtinut libertatea. povesteste enormei mase a însotitoa relor sale ceea ce crede ca cunoaste despre Degete. con trolând zonele suspecte.

Suporta greu sa traiasca singure. cu un zgomot metalic usor. De data asta nu mai încapea nici o îndoiala. am gasit! Îi explica solutia. Julie înainta. spuse David. Descifrara împreuna: "Cum faci din sase chibrituri opt triunghiuri echilat erale egale?" Acum geometrie! Julie îsi prinse capul în mâini. zise David caruia îi placeau foarte mult enigmele. 181. care era foarte price puta. Nu puteai scapa. formatia "furnicilor" era completa. Furnica zburatoare ateriza ca si c um si-ar fi încheiat misiunea de ghid. îndemnându-i totusi sa sara. Baiatul smulse o radacina. zise David. Julie zari fata lui Ji-woong. Furnica zburatoare lumina tunelul cu ochiul ei far.Acolo e o fundatura.Gata. . Într-adevar. . Acolo descoperise Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ar trebui sa se poata.. tunelul era închis la capat. Cu exceptia lui Narcisse. Unul din locurile unde strângerea lor la un loc este dintre cele mai spect aculoase se numeste "metrou". Furnica zburatoare îi conduse spre o gaura. ele se aduna în turme. . Deodata zise: . DECI EI ERAU Prima data. Examina locul cu mare atentie. se strivesc si se înghesuie pâna când nu se mai pot misca din cauza multimii din jurul lor. Pipai peretele si simti ceva tare si rece . .Sa ne gândim. atâta timp cât cautam solutia. zise Julie suspinând. Zoe . Degetele sunt în stare sa suporte ceea ce nici o insecta din lume n-a r fi în stare sa suporte. Asa ca noi. FEROMON ZOOLOGIC: INSTINCT GREGAR Salivatoare: 10 INSTINCT GREGAR: Degetele sunt niste animale foarte gregare. . Oare Degetul dispune de o inteligenta individuala sau este pus în miscare de îndemnuri auditive sau vizuale care îl obliga l a acest gen de comportament gregar? 182. În spatele ei era o lumina si niste oameni. O rupse în sase bucati si le aseza în toate sensu rile.Stai. . Paul si Leopold. În el. cu siguranta ca aceasta insecta robot nu ne-a adus degeaba pâna ai ci. Asta e enigma de la televizor. . sistemul sco lar punea mâna pe tine peste tot. În patru labe. Prietenii le întinsera bratele si îi ajutara sa intre.Serios? Sa stii ca femeia aceea de la televizor. Scutura nisipul si degaja o placa rotunda de metal pe care furnica zburatoare se grabi s-o lumineze. nu vom mai putea urca.Daca coborâm acolo jos. Apoi îi vazu si pe Francine. Furnica zbura toare se rotea în jurul lor. n-a reusit sa gaseasca solutia. . Se îngramadesc.. spuse Julie. Stiu pentru ca am mai coborât aici. Zonele unde înflorise rochitarândunicii aduceau o nota mai vesela acelui mediu salbatic. David o urma de bine de rau fara sa dea drumul la baston. usa de met al se deschise.. insista David . Imediat ce pot. . Se juca m ult timp cu chibriturile.b degetul de gresie. Pe panoul metalic era gravata o enigma si încadrata o clavi atura pentru raspuns. Tasta cuvântul si.Acum va trebui sa ne întoarcem. i ntrara în pamânt.. Fenomenul metrou pune o problema. suntem la adapost. ca niste cârtite.Cel putin.Sase chibrituri si opt triunghiuri.

nu e cea mai buna metoda de a-l cunoaste? Le explica faptul ca acel loc exista datorita Enciclopediei cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells. dar indivizii erau deja depa rte. Cu ajutorul furnicilor mele teleghidat e. este. Deci tu trebuia sa preiei stafeta. . Regele Jucariilor". a citi ce-a scris un om. . Pe vremuri fusese specialist în robotica. eu am pus-o. Talentul sau de s pecialist în robotica îi permisese sa inventeze papusi vorbitoare care îi reconfortau pe copii mult mai bine decât parintii lor. . dupa care am pus originalul la intrarea în bârlog. Julie.Edmond Wells a murit în urma cu trei ani. datorita. Julie se uita fix la salvatorul lor.Razboiul este esentialmente o poveste a oamenilor prost educati. am constatat ca disparuse.Domnul Ramirez ne-a trimis furnici-robot zburatoare ca sa ne aduca aic i.Felul în care interpretezi gândirea lui Edmond Wells. se poate repera tot ce nu atrage atentia mediilor de informare în masa. .El a pus cartea în fundul tunelului. zise batrânul cu un ton malitios. . . din nebunia de la liceu. l-am imitat. furnicile mele nu te-au mai parasit.Ji-woong le povesti aventura lor.În fond. iar aici. pe legea mea. Scârbit. prevazuti cu o voce s intetica si cu un program informatic care îsi adapta raspunsurile le ceea ce spune a copilul. la început i-am fotocopiat paginile. Dar. destul de "picant"! Aici.. Scapati de bine de rau. cred ca era un copil mare.. Vo iam sa vad ce vei face cu cunostintele din Enciclopedia lui Edmond Wells.Ed. Eram convins ca nimeni nu-l va gasi v reodata. Co nstatase totusi ca soldatii însarcinati sa mânuiasca lupii erau cuprinsi de un fel d e frenezie si ucideau într-o veselie ca într-un joc video.Nici mai mult si nici mai putin decât voi.L-ai cunoscut pe Edmond Wells? întreba ea. Asta era un obicei al lui Edmond Wells. . Se gândise ca astfel o întreaga generatie va putea sa creasca mult mai pu tin stresata decât precedenta.. Nu mi-a fost greu sa te identific. . Eu sunt Arthur Ramirez. . o furnica zburatoare ven ise la ei si îi condusese pâna acolo.. supraveghindu-te tot timpul. furnicilor-spion. Edmond avea obiceiul sa creeze parcursuri care sa duc a la aceste bârloguri. . Apoi. .Dar dumneavoastra cine sunteti? Arthur îsi spuse povestea. Îl cunosc numai din textele pe care ni le-a lasat. Politistii pornisera pe urmele lor si se straduisera mult ca sa scape de ei . demisionase si des chisese un magazin de jucarii: "La Arthur. Sper . spuse Francine. dar nevatamati . Erau mini-roboti. de-asta o furnica s-a asezat pe mâna mea în timpul discursului din pri ma zi! Arthur zâmbi cu bunavointa. puteam urmari desfasurarea "Revolutiei furnicilor". Padurea li se paruse un refugiu foarte bun. care îsi trimiteau cu bucurie la moarte surplusul de guri de hranit. la urma urmelor. . . Batrânul scutura din cap. Aceste masini permiteau tarilor bogate care doreau sa faca economie de propriile vieti omenesti sa poarte razboi cu tarile sarace supr apopulate. Imaginase pentru armata lupi-rob ot de razboi teleghidati.Ah.. sa faca subterane si usi care sa se deschida cu rezolvarea unor enigme pe baza de chibrituri si triunghiuri.În valiza era un mini-emitator. .Nu. Se deschise o usa si în cadrul ei aparu o silueta scurta si îndesata: un dom n în vârsta cu o barba lunga si alba care semana cu Mos Craciun. Din respect pentru opera lui. vrusesera sa-l razbune pe Narcisse si-i urmarisera pe Sobolanii Negri pe strazile mici din jurul pietei. Îl gasisesi tu. Edmond Wells? zise Julie. Din a cel moment. spuse David dezamagit.Urmaream totul ca pe un serial. Când am descoperit al treilea volum al Enciclopediei sale. într-o zi. Se aflau într-un fel de vestibul îngust. La dis pozitia voastra. . Lui Edmond Wells îi placea sa sape astfel de bârloguri unde sa-si ascunda secretele si comorile.Din fericire! Caci daca ar fi trebuit sa asteptati ca jurnalistii de l a televizor sa vorbeasca despre ea.

precum si politistii si pompierii care pornis era în cautarea lor.Pentru noi.Da. Arthur arata cu mâna un palier. birouri. În pamânt cobora pâna la saptesprezece . Încaperea în care intrasera Julie si David era doar un vestibul. si care aducea în interiorul piramidei lumina naturala a zilei. precum si sotia lui Lucie. Si mai erau profesorul Ros enfeld. Arthur si Juliette. dar si de sociologie. de biologie si mai ales de întelegerea între diferite civilizatii si locul omului în timp si spatiu. se aflau module de laborator unde se îngrama deau masini complexe. locul semana mai mult cu o pirami da. sotia lui.ca micile mele jucarii sa participe la un început de educatie corecta. Jacques Melies si Raphael Hisaud. precum si de ministrul Cercetarii din acea perioada. unde se puteau zari mai multe usi. o usa dadea într-o încapere mai mare. În cea mai mare discretie. si mai ales cu o fu rnica foarte evoluata numita 103. precum si rezervele alimentare. Pasionat de ceea ce scrisese Edmond Wells. luase legatura cu presedintele tarii în încercarea de a-l convinge sa deschida o ambasada furnico-umana. La etajul trei sunt instalate dormitoarele comune. în altasera o piramida înalta de douazeci de metri. Într-o zi ajunse la el din greseala un pachet. Laetitia Wells. Arthur se lansase în fabricarea faimoasei masini de tradus limbajul olfactiv al furnicilor în limbajul vorbit al oamenilor. Jonathan Wells le spuse ca dupa dezinteresul suscitat de propunerea unei ambasade furnico-umane.Tot dumneavoastra ati construit si aceasta vizuina? întreba Julie ca sa schimbe subiectul. ca sa pregateasca conditiile întâlnirii indispensabile. Un mesaj preciz a ca acel volum era tot ce-i lasa ca mostenire. Apoi. oamenii din volumul unu si doi luasera hotarârea sa se iz oleze de lume ramânând împreuna. Se prezentara ca "cei din primul volum" al Enciclopediei cunoasterii rel ative si absolute. ar fi constatat ca. fata profesorului. . Julie stia cât de pu tin credit se acordase acestei misive. din exterior. . ne odihnim. computere.În total sunt trei etaje. de un politist pe nume Jacques Melies. fiica savantului. În felul acesta reusise sa dialogheze cu insectele. Se aflau acolo douazeci si una de pers oane. nepotul lui Edmond. carora li se alaturase Julie si cei sase prieteni ai ei. Batrânul dadu din cap afirmativ. La început o rasfoisera. fiul lor Nicolas si bunica Augusta Wells. . cercetatorul Jason Bragel. ca si Arthur Ramirez d e altfel. În jur. dispuse în forma de cerc. probabil din vina postasulu i.Masinile din sala mare sunt aparate obisnuite care se pot conecta între ele. Era o sala mare si rotunda. Cartea vorbea de furnici. Usile pe care le vedeti ici si colo dau spre laboratoare unde prietenii mei lucreaza la proiecte care cer mult mai multa liniste. dar curiozitatea lor fusese mult mai ta re. traim în comun. De atunci îsi pusese t oata energia pentru inaugurarea unei ambasade furnico-umane care ar fi permis în s fârsit celor doua civilizatii sa coopereze pentru binele tuturor. Raphael Hi saud. de fi lozofie. Câteva persoane iesira din laboratoare ca sa se prezinte "revolutionarilor furnicilor". precizând ca daca ar fi venit cu o saptamâna mai devreme. Acolo se afla sufrageriile si s alile de agrement. La al doilea. La etajul unu se fac experiente. . Se aflau acolo Jonathan Wells. erau "cei din al doilea volum". în centru cu o col oana din sticla care urca pâna în vârful tavanului ascutit. Se afla deja în Enciclopedie. . se testeaza p roiecte. Arthur recunoscu ca presedintele nu-i raspunsese niciodata si ca ministr ul care îi sustinuse proiectul fusese constrâns sa demisioneze. s e gândisera imediat sa-i trimita lucrarea. Pachetul continea volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute iar destinatarul era Laetitia Wells. voi sunteti "cei din volumul trei". ajutat de Laetitia Wells. Mai departe . alegând un loc deosebit de întesat de vegetatie din padure. Doar am recopiat-o. .Dumneavoastra ati trimis deci scrisoarea lui Edmond Wells? întreba Julie . zise Augusta Wells. deasupra lor.

în realitate. Si în patru zile totul a fost terminat. zise Laetitia. . cei din piramida ar fi trebuit sa profite de acest ragaz ca sa se mute. Atunci.A fost ideea lui Leopold dar. Julie dadu din cap. . Batrânul suspina si-si mângâie barba alba. Am int rat în panica. Dar aveau prea mult material greu instalat.A fost un accident regretabil. regii din civilizatia Paikche au construit mormint e gigantice piramidale dupa modelul impus de faraonii egipteni. suveranii si arhitectii lor au imaginat acoperirea lor cu pamânt ca sa le ascunda. Cam ca un aisberg caruia nu i se ve dea decât vârful. Deoarece toata l umea stia ca acolo se aflau bogatiile si bijuteriile defunctilor. conchise Laetitia. Arthur. Locuitorii pirami dei instalasera camere video în copacii din vecinatate. Ce idee formidabila de cam uflaj! . în secolul I e.Nu. mormintele se confundau cu colinele. -Am profitat deci ca politia era ocupata la liceu ca sa acoperim piramid a cu pamânt. Acum traim sub pamânt. Nu aveati de unde sa stiti ca tata era alergic la anestezic ele care contin etilclorena.metri si trei metri ieseau deasupra solului. . A fost de ajuns sa transformam piramida în colina acoperind-o cu nisip. .Ati facut totul manual? . caderea inevitabila a frunzelor a dus la dezvaluirea piramidei . cu revolutia voastra. în "cuibul" nos . . mesterul nostru de serviciu. Dupa câteva zile.Nu e asta. O casa inclusa într-o colina.Am instalat apoi un copac scobit continând o coloana de sticla în vârf ca sa beneficiem de lumina zilei. Ca sa camufleze partea expusa. În tara mea. ne-am temut sa nu dezvaluie autoritatilor existenta cladirii noastre. Am lansat asupra lui pe una dintre insectele mele teleghidate care i-a inoculat un anestezic. dar lu crul acesta nu se întâmplase destul de repede ca sa protejeze edificiul de curiozita tea tatalui lui Julie. puteau sa perfectioneze mijloacele de comunicare cu mirmeceenele si ave au posibilitatea sa fabrice acele furnici zburatoare teleghidate care protejau p iramida de inoportuni. Dar am reusit. avem tendi nta sa aliniem. Ocupantii ei asteptasera cu nerabdare primavara si cresterea frunzelor. iar event ualii jefuitori ar fi fost nevoiti sa sape toate colinele din tara ca sa puna mâna pe comorile funerare. În mod normal. Astfel. Înca nu avusesem ocazia sa testez acele-s eringa cu efect somnifer ale furnicilor mele zburatoare.Nu e usor sa dispui copaci în mod total anarhic. . Voiam doar sa-l adorm pe intrus.. Continua. am gasit solutia . Reusise sa s cape de furnicile zburatoare strivindu-le cu pantoful si adusese o echipa de art ificieri ca sa dinamiteze peretii.Bransându-ne la serverul vostru "Revolutia furnicilor". Probabil ca am ca lculat gresit doza. Ji-woong interveni: . Lucie si Laetitia au împodobit colina cu arbusti smul si si replantati.n. Cu câteva secunde înaintea dezastrului. În acel refugiu esentialmente subteran. Când tatal tau s-a apropi at. ea este foarte veche. Iarna însa. pentru ca ansamblul sa aiba un aspect salbatic. Arthur era surprins ca fata nu-i purta pica. un politist venise sa dea târcoale piramidei.Voi l-ati ucis? Arthur lasa ochii în jos. voi ne-ati salvat.Era vorba de un anestezic folosit în mod curent în chirurgie si nu m-am gând it ca ar putea sa fie mortal. Coreea. câinele alarmase o alta persoana care anuntase politia. Asta explica de ce locul era atât de mare pentru o piramida atât de mi ca.N-am avut nevoie sa sapam casa în colina. o acoperisera cu placi de oglinda. . explica Laetitia Wells. se puteau consacra linistiti cerce tarilor. În mod normal. Astfel vazusera ca acea pe rsoana prea curioasa murise. . Mai înainte de a fi putut sa iasa ca sa îndeparteze cad avrul.În cele din urma. ele erau în mod regulat jefuite. zise Jonathan Welss. ati creat o diversiune care l-a facu t pe politist sa plece. . a fabricat cârtite-robot capabi le sa lucreze foarte repede si noaptea.

zise David. chiar si atunci când instalezi o uzina într-o tara din lumea a treia. Agitându-si în mod nervos antenele. pretind ca pamântul protejeaza de toate pericolele. În spe cial pe extraterestri. În apropiere curge un râu subteran.Pentru lucrarile din lumea microscopica. furnicile alergau pe bulgari de pamânt.Noaptea nu mai aveti electricitate? . Micile tehniciene robote au în jurul aparatului ca niste ingineri în aeronautica în jurul unui avion de vânatoare . Arthur le arata furnic ile care manipulau cu febrilitate rotite metalice si componente electronice.Simpla microrobotica..A fost nevoie sa le initiem în tehnologia noastra înainte de a le putea fo losi. Astfel dispuneau de energie suficienta ca sa puna în miscare toate masinile. Furnicile îsi dadeau una alteia piese din care unele era u atât de mici încât nici un ceasornicar cu lupa poate ca nu le-ar fi zarit prea bine. În partea din fata. îi informa Laetitia. Nici un om n-ar fi în stare sa manipuleze niste angrenaje atât de miniaturizate. ele sunt mai precise decât cei mai buni mesteri ai nostri. .Sunt foarte descurcarete. . pasionat de aceasta tema. plasate în vârful copacilor de pe colina. Când cineva se îmbolnaveste. . Batrânul le arata mai departe "cuibul". Ceva mai departe. a lans at un program foarte oneros de tip SETI (Search for ExtraTerrestrial Intelligenc e). La urma urmelor. zise Jonathan Wells. Arthur era totusi mirat. îsi treceau una alteia o aripa pe care doua dint re ele o fixau cu lipici. la adapost de lume. Cel putin f urnicile suntem siguri ca exista.Am conceput si o retea de conducte care sa asigure buna aerisire a cla dirii. .Probabil ca toate astea v-au costat foarte mult. Julie urmari insectele care lucrau la elaborarea unei furnici-robot zburatoare cu unelte de marimea lor. nu ne va dejuca strata gema. am pus în aplicare programul nostru agricol pe baza de ciuperci care ne permite sa obtinem recolte la subsol. .Impresionant. A treia echipa instala o pila electrica la nivelul toracelui. Presedintele republicii. furn icile sunt adevaratii spiridusi ai padurii. apoi pe celalalt.Ba da. am fi reusit si noi sa facem asta. mi-am dat sea ma ca foarte multi bani se cheltuiau pentru studierea unor lucruri inutile. zise Laetitia. . Într-un acva riu lung de doi metri. lasându-i ar capul afara. . Nu mi-a fost deloc greu sa deturnez unele sume înainte de a demisiona. raspunse Raphael Hisaud. Nu a fost greu sa-l canalizam pân a aici. remarca Francine. raspunse Arthur. preciza Arthur. Daca am fi fost mai abili cu de getele noastre. La urma urmelor. Electricitatea ajungea în piramida c u ajutorul a mii de frunze artificiale echipate cu celule fotoelectrice. asemanatoare cu cele adevarate.Le numim "spiridusii" nostri. Numai ele pot sa fabrice furnicile no astre zburatoare. alte furnici implantau doua becuri în locul ochilor. alte furnici încarcau rezervorul de venin cu un lichid galben tran sparent. zise Leopold. Arthur Ramirez le prezenta laboratorul sau.La noi. este bagat în pamânt pâna la gât.Sa speram ca atunci când acel politist va reveni. indienii navajo. . . Bransara contactul si aripile se agitara la viteze diferite. . .Vreti sa spuneti ca toate astea au fost construite cu banii contribuab ilului? . De unde ati luat banii necesari construirii piramidei si tuturor aparatelor? . . esti obligat sa recurgi la instructori.tru..În sfârsit. Micile inginere verificau apoi buna functionare a ansamblului declansând u n ochi-far.Când eram ministru al Cercetarii. În pa rtea din spate. Julie avu din nou impresia ca se afla într-un basm. Caci es te mai probabila comunicarea cu infraterestrii decât cu extaterestrii. Cu ajutorul unei lupe. . toata lumea a putut sa constate asta. Ia priveste! Julie era uluita. Pamântul e mama noastra si e normal sa ne protejeze si sa ne vinde ce.

Mâine am sa va arat alte minuni ale laboratoarelor noa stre. nu-mi face bine. nu va veni sa va caute. nu v-am aratat tot ul. Batrânul izbucni într-un râs care se transforma repede într-un acces de tuse. . Serves te drept port-avion furnicilor noastre zburatoare în oras si joaca la "Capcana gândi rii". Mai am înca un mare secret ascuns. Lucie îi aduse trusa farmaceutica. Pe ecran aparura fotografiile lor . Toti avem o misiune. Sunt doar un batrân bolnav care s-a refugiat într-o vizuina împ reuna cu prietenii lui ca sa lucreze linistit la un proiect care îl distreaza. .Ministrul facu o strâmbatura care voia sa spuna ca nu era vorba decât de o s uma foarte mica fata de ce putuse el sa constate cu ocazia mandatului sau. . te asigur ca nu sunt Edmond Wells.Ti-e frica de moarte? întreba Julie. oricât de mica. Cum se orienteaza în ocean? Nimeni nu stie. nu. într-o masura mai mica. . am multa putere. somonii stiu ca au de facut un drum lu ng. raspunzând parca unui apel mister ios. Se îndoapa cu hrana ca sa-si întareasca muschii. Mi-e frica doar sa nu mor fara sa fi îndeplinit lucrul pentru care m -am nascut. Si apoi. Nu. . Dar.Arthur.Acum Odihniti-va. Oamenii din cuib îl dusera în încaperea lui ca sa se odihneasca. dupa alte stiri. Nu stiam câti veti fi când veti veni aici. doar daca nu se orienteaza în spatiu cu a jutorul câmpului magnetic terestru. jocul e trucat.Nu trebuie sa râd. a ramas în afara cuibului. chiar esti sigur ca nu esti Edmond Wells? întreba Julie. aici. zise David. . gasesc gura de varsare a fluviului care duce la râul ce duce la râuletul unde s-au nascut. Râs care se transforma într-un nou acces de tuse. Îsi parasesc râuletul natal si coboara pâna la ocean.Acum e însa într-o situatie mai proasta.. Apoi se dusera în sala de televiz iune unde se afla Jacques Melies. . de un an. acesti pesti d e apa dulce temperata îsi modifica respiratia ca sa suporte apa rece si sarata. Uneori îl luam cam tare si îl ce rtam. . Juliette stie dinainte toate raspunsurile. Julie contempla cu admiratie ceea ce acei oameni numeau "cuibul" lor. . somonii se hotarasc sa se întoarca. ENCICLOPEDIE CURAJUL SOMONILOR: De la nastere. E ca un drog pentru el si nu se poate a btine sa nu se uite. atunci am trait degeaba. Aveti deci d estul loc. . amintindu-si de enigm a pe care doamna Ramirez se straduia din greu s-o rezolve si care era chiar cea gravata pe usa de la intrare.Jacques e mort dupa televizor. Apoi.Nu va fie teama. adauga Arthur. prezentatorul aborda revolutia furnicil or. zise Arthur. Nu e usor sa traiesti în comunitate într-un loc limitat. Fiecare îsi amenaja încaperea înainte de cina. Somonii sunt probabil dotati c u un miros foarte fin care le permite sa detecteze în apa de mare gustul unei mole cule provenite din apa lor dulce natala. Politia îi cauta în continuare pe instigatori. Râse si tusi din nou.Dar nu va faceti griji. . un fel de camere mici pentru "cei din al treilea volum". Apoi îi conduse spre locul de odihna. la toate astea au contribuit si banii adusi de Juliette.Nu. Parcurg oceanul. .. Le explica ca tusea din cauza cancerului pe care îl avea. 183. a izol at fonic sala televizorului cu muschi si acum e mai bine.Nu va fie teama.. Si începu sa râda. Aceasta a doua ipoteza pare totusi mai putin p . si daca nu ne-o îndeplinim. Sotia mea. sub pamânt. raspunse Laetitia.Si. Va asigur ca jocurile televizate aduc multi bani. Nu face decât sa creasca suma la f iecare emisiune ca sa avem un câstig cât mai mare. dar fara nici un rezultat. La actualitati. nu. Facuse studii ca sa poata lupta împotriva bolii..Am prevazut aici vreo treizeci de încaperi. Juliette. zise Laetitia Wells cu ironie. din pacate. Noi trimitem enigm ele. Îi dadu jeleu regal de albine în timp ce ba trânul îsi injecta morfina ca sa nu sufere inutil. Ajunsi acolo.

volumul III 184..robabila caci în Canada s-a constatat ca somonii gresesc râul când acesta a devenit pr ea poluat. Epuizati si slabiti. Ratase solutia enigmei. Cei mai multi dintre somoni vor muri pe drum.Bine. vor l upta împotriva curentilor de apa. vor sari ca sa înfrunte cascade (un somon e în stare sa sara pâna la o înaltime de trei metri). Cei care în cele din urma vo r reusi sa ajunga în râul de origine. Timp de câteva saptamâni. Maximi lian se uita la ceas si se grabi sa apese pe butonul micului televizor de bord. Si totusi. Apoi a f ost înfrângerea termitelor. Ultima ener gie le va folosi la apararea oualor. Furnicile m erg mult timp pe contrafortii stâncosi si pe inelele de scoarta ale radacinilor. Maximilian scoase din compartiment ul de bord un sandvis cu somon afumat. lutrii.Bravo. Îi placea sa aiba în minte o enigma de rezolvat. . Mi s-a parut imposibil sa formezi opt tri unghiuri egale numai cu sase chibrituri. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Printesa 103 percepe imensul spirit colectiv al trupei lor dezvoltându-se ca un animal constient ca acum câstiga în influenta si totusi anxios de ceea ce va d escoperi. Ac um sunt milioane de insecte care înainteaza în directia tarii Degetelor.. doamna Ramirez. Un politist îi întrerupse gândurile batând în portiera. Va previn c a este putin mai spinoasa decât precedenta. se vor repezi sa se reproduca cu femelele supravietuitoare. . Se întâmpla ca unii somoni sa mai aiba destula forta ca sa revina vii în ocean si sa înceapa înca o data marea calatorie. melcii confera acelei procesiun i interminabile forma unui sarpe format din luminite întrerupte. Cu jaraticul lor portocaliu care fumega. Apoi. ursi sau pescari. "Apar la începutul noptii si la sfârsitul diminetii. Este o întâlnire. 185.E mai simplu decât îmi închipuiam. doamna Ramirez. Ultima "mare întâlnire". furnicile au cunoscut deja momente planetare. politistii vorbeau în aparatele lor de emisie-receptie. Îsi înmoaie gheara în saliva apoi o . parintii se vor lasa sa moara. A fost mai întâi moartea dinozaurilor. Iata enuntul. dar a fost ceva confuz si disperat în spatiu. Toate au senzatia ca participa la minutele cele mai grandioase ale plane tei. somonii pornesc sa-l str abata în sus pâna la izvor. SFÂRSITUL PRIMEI ENIGME În jeep-ul sau oprit în mijlocul padurii. SUNT MILIOANE Picioarele lor lasa urme pe pamânt. Cine sunt?" Maximilian îsi nota pe carnetel datele problemei. . În lunga lor existenta. Întreprinderea lor e cumplita. Pot sa fiu zarit de doua ori pe luna si ma puteti disti nge foarte bine privind luna. sa trecem acum la urmatoarea enigma. . Maximilian era furios la culme. îl vor transforma în lac de dragoste. somonii sunt blocati de baraje construit e dupa plecarea lor. când din acestea vor iesi micii somoni gata sa repete aventura. Ati avut dreptate. În jurul cochiliilo r care aluneca lent. Marele mars atrage tot timpul lume. sefule. Când cred ca au regasit cursul de apa de origine. si pentru aceasta întâlnire furnicile stiu ca trebuie sa fie l a înaltimea talentelor lor. În jurul lui. e destu l sa gândesti. Acum e întâlnirea cu Deget ele. 7 începe fresca marelui mars spre Degete. Edmond Wells.Gata. ati descoperit solutia! Aplauze. Uneori. Bine instalata în vârful unui melc care se leagana dar care scoate bale din abundenta. sa reziste la atacurile pradatorilor: st iuci. dar a fost ceva lung si laborios. în iarba se întind umbrele furnicilor. Le-am descoperit urma.

prima etapa: descoperirea existentei Celuilalt si primul contact. doua carti asemanatoare cu a ei. Arthur se aseza pe scaun si raspunse: . . Insecta îsi plasa din ins tinct antenele în contact cu antenele artificiale Arthur articula în microfon: . furnica 6142. Am aici câtiva oameni din poporul meu care vor sa te asculte vorbind. poate datorita protectiei oferite de stratul de pamânt de deasupra dar.Contact.Fiecare dintre carti este consacrata raporturilor cu o civilizatie sau o lume cu o gândire diferita. pentru prima data de multa vreme. de plante s i de ciuperci. Reprezinta cei trei pasi spre întelegerea Celeilalte. A treia carte. întâlnirea cu Celala lt este completa. reusise sa-i influenteze pe cei care îi supraviet uisera. Trilogia s-a încheiat. . a treia eta pa: daca confruntarea s-a terminat fara înfrângerea sau victoria uneia dintre parti. Arthur le bransase în paralel. Poate din cauza oboselii.Niste prieteni care nu stiu ca suntem în stare sa dialogam. Se produse un hârâit în boxe si vocea sintetica a computerului raspunse în limbaj auditiv: . Ansamblul semana cu cel descris în Enciclopedie.baga în pigmenti înainte de a desena motive pe frunza mare care îi serveste drept sup ort. Confruntare. În loc sa fie bransate în serie cum facuse ea.Buna ziua. apoi se plimba prin pira mida.Dialog acceptat. a doua etapa: confruntarea cu Celalalt. Prima carte. . Puse teanc cele trei volume. Julie recunoscu spectrometrul de masa si cromatograful. 1 + 1 =3. Cooperare. . . se multumeste sa faca schite de furnici ca sa dea o impresie de multime. Arthur Ramirez se apropie de ea. . F iolele de parfum eliberara gazele care serveau drept feromoni emitatori. .Dialog dorit între om si furnica. Arthur încuviinta cu o miscare a capului. Julie deschise volumul doi. doar scriind trei carti. E adevarat? Arthur dadu afirmativ din cap. apoi lua încetisor o furnica si o puse într-o cu tie de sticla transparenta continând o furnica de plastic. Arthur aprinse un computer. . Descoperi în biblioteca. Dimineata lua micul dejun în sala de mese comuna.De ce a scris trei volume? De ce n-a facut unul singur? întreba Julie. Se unir a înainte de a fi propulsati pâna la antenele artificiale. astfel încât analiz a si sinteza moleculelor se facea simultan. Deocamdata.. multumit ca avea de-a face cu ni ste cunoscatori.Spuneti ca ati construit masina de vorbit cu furnicile. Julie reusi s a doarma aproape fara teama. Arthur facu alte reglari pentru a îmbunatati receptia.Ne-o poti arata? Arthur ezita apoi accepta. Arthur mânui diferite manete. . Batrânul îi conduse spre o încapere unde lumini discrete luminau niste acvarii pline de flori.Ce oameni? întreba furnica 6142..Eram sigur ca te gasesc aici. Fu nevoit sa repete de mai multe ori fraza si sa regleze câteva butoane. atunci e în mod natural timpul sa se treaca la cooperarea cu Celalalt. se duse sa-l adu ca si pe al treilea din geanta ei si îl aseza lânga celelalte. poate din cauza formei cuibului. . Se uita la primul si la al doilea volum al Enciclopediei. 186. Cele trei volume erau în sfârsit împreuna. Julie îsi chema prietenii. Julie întelese de ce propriul sau prot otip nu functionase.Este computerul cu "arhitectura democratica" despre care vorbeste Enci clopedia? întreba Francine. asezate pe o masa mare. A doua carte. ÎN SFÂRSIT ÎMPREUNA Prima noapte petrecuta în piramida a fost foarte placuta. Era ciudat sa te gândesti ca toata aventura lor fusese determinata de un o m care.

sunteti doar "altceva". Pentru ca furn icile nu ne vad în întregime. ne-a lasat un mesaj. reusira sa disting a câteva trasaturi deosebite pe "fata" lui 103. Nu vom putea niciodata sa le domesticim. Arthur se aseza pe scaun.. Cei din al treilea volum se mira la început ca fotografia unei furnici putea s a fie diferita de fotografia altei furnici dar. Nu tehnica punea probleme.Frumos profil. Civilizatiile noastre trebuie sa coopereze si voi face totul ca sa-i con . ci si reusea sa sesizeze unele concepte abstracte tipice omului. o furnica extraordinar de dotata pe c are o cunoscuse cândva. Furnicile nu au aceeasi perceptie a lumii ca noi si mereu trebuie rede finit si descompus totul pâna la cea mai simpla expresie. Noi.. Apoi. p rea constienta de rolul ei planetar ca sa se multumeasca sa stea închisa într-un acv ariu si sa asculte bancurile noastre. nu? Furnica 103 era prea aventuriera. . Arthur începea sa-si piarda rabdarea.103 voia sa stie în mod sincer daca suntem niste monstri sau niste "anim ale simpatice". acum ambe le parti reuseau sa dialogheze. Julie încerca sa-si închipuie ce soc avusese furnica.Adevarat. Plec în padure ca sa-i anunt pe-ai mei ca existati si ca nu sunteti nici m onstri si nici zei.Niste. Furnicile nu vad din oameni decât degetele care vin spre ele ca sa le striveasca.Niste invitati. legendele. ..Totul depinde de individ. . Dar mai mult decât acest explorator. . . societatea furnicilor dintr-o multime de unghi uri. ceva paralel cu noi. Nu aveam n ici un motiv s-o tinem pe 103 prizoniera. folosim între noi o masa enorma de subîn telesuri si abia când ne adresam altei specii inteligente ne dam seama ca nu stim sa vorbim clar. Draga Degete.Ce imagine îsi fac despre noi! exclama David. Aici nu sunt de nici un folos.103 era Marco Polo al furnicilor.Chiar daca reusim sa vorbim unui animal. I-am fabricat un televizor pe masura ca sa îi vada pe oameni în acti vitatile lor peste tot în lume. ne-am simtit parasiti de 103. Furnicile sunt animale salbatice. asta nu înseamna ca si întelege c e spunem. oamenii.Undeva în natura. prevazut cu patru picio are si folosit pentru a mânca". Curiozitatea ei era insatiabila si nu avea nici o idee preconceputa despre noi. Dupa tot ce-am facut pentru ea! Crezusem ca era prietena noastra. Arthur lua co chilia unui ou de furnica si o puse în contact cu antenele sintetice. comertul.Si unde este acum aceasta furnica speciala? . uitându-se fix. Înainte de a pleca. Razboaiele. A evadat. spuse Ar thur. prea vizionara.Si stiti cum ne numea? zise Arthur suspinând. Batrânul aminti cu nostalgie de 103.Ce prieteni? . sa se uite la filme romantice facute la Ho llywood si sa vada tablourile de la Luvru. Computerul t raduse mesajul olfactiv ca si cum oul ar fi fost viu si s-ar fi adresat lor. îsi aminti Jonathan Wells. zise Laetitia. Toate fiintele de pe aceasta planeta sunt libere si egale în drepturi.Ce invitati?' . "Degetele". din interior. Unele nu faceau decât sa emita "ajutor" imediat ce erau puse în cutia de dialogat. .. . ne-am mai gândit. Ca sa faci sa se înteleaga cuvântul "masa". . Recunoscu totusi ca în general era foa rte dificil sa dialoghezi cu insectele. Era ca si cum ei i-ar fi fost prezentata. ci mai curând sensul asupra caruia se puneau mai g reu de acord.. Pentru mine. trebuie sa explici "suport plat de lemn.. . nu.. Nu numai ca întretinea conversatii cu un mare simt al replic ii prompte. f urnica avea o deschidere spirituala incredibila.. Laetitia Wells se duse sa aduca un portret al acestei furnici exceptiona le. si ea ne-a parasit. industria. . Arthur le mai spuse ca aceasta 6124 nu se numara printre cele mai proast e furnici.

O furnica este în s tare sa duca greutati de saizeci de ori mai mari decât propria greutate. 103 si-a dat mu lta osteneala ca sa înteleaga principiile limbajului nostru vorbit. Ca sa reuseasca aceasta isprava. în timp ce Degetul ridica cel mult o greutate egala cu a lui. zise Julie mirata. îsi da seama ca umorul nu i ntereseaza deloc auditoriul si. s-au grupat în masa suspendate de o creanga. ascultându-i dezvaluirile.Aici e o adevarata problema.ving pe-ai mei sa intre în contact cu voi. Ea explica faptul ca Degetul nu are carapace tare ca sa-si protejeze ext eriorul organismului. o furnica poate sa cad a fara probleme de la o înaltime de doua sute de ori mai mare decât marimea ei în timp ce un Deget va muri daca se întâmpla sa cada de la o înaltime de numai trei ori mai m are decât înaltimea lui. îsi îndoaie usor articulatia abdominala ca sa-si deplaseze centrul de gravi tatie spre partea din fata si se ajuta cu membrele superioare ca sa-si mentina e chilibrul. Printesa explica apoi cum Degetele stau în echilibru vertical pe picioarel e lor din spate si 10 ia notite pentru feromonul ei zoologic. Cele câteva muste prezente nu pricep nimic. Degetele pot sta asa foarte m ult timp. zise Arthur. suntem obligati sa conversam cu furnicile pe c are le avem. În plus. În caldura bivuacului. Ar trebui sa stim daca exista un umor tipic mirmeceean. Încercati sa faceti la fel la rândul vostru. Degetele deplaseaza un membru înainte si se echi libreaza în ultimul moment. Degetele îsi departeaza usor membrele inf erioare. Din cauza umorului. Ca sa nu fie strivite de caldur a. . De exemplu. MERS Degetele merg pe cele doua picioare din spate. .. . Pot astfel sa-si zareasca semenii pe deasupra desisurilor. Desi aceasta pozitie nu este confortabila. p ovesti cu carabusi care îsi încurca picioarele în pânze de paianjen sau cu fluturi care îs i iau zborul cu aripile înca umede si sifonate si care cad. În timpul sederii sale aici. Printesa 103. Asta se numeste "mers". 187.Computerul aranjeaza frazele.Umorul. schimba tema.De la evadarea lui 103. . Ochii Laetitiei se îndreptara spre fata coreeanului. Degetele sunt scuturate de spasme când aud povestea "u nor eschimosi pe o banchiza" sau a "mustei careia i se taie aripile". Printesa 103 evoca pentru tovarasele ei un alt aspe ct al lumii gigantilor cu care se vor întâlni în curând. în ciuda taliei lor impozante.Aceste notiuni sunt foarte greu de înteles de cei care nu sunt oameni. s-a adun at întreaga multime a marelui mars într-o sfera vie. De jur împrejurul sexuatei. este deci mult mai fragil decât o furnica.Vorbeste tare bine limba noastra. dupa efluviile care vin spre ea. recunoscu Laetitia. colectionam cu totii bancuri pentru 103. . ca sa-i pastreze atentia. MARELE MARS Probabil ca umorul e ceva extraordinar. dar umorul nostru este pr ea "uman". Când se simt în dezechilibru. . arta si dragostea. dar pe undeva se mai pierde din sensuri în urma traducerii. cu exceptia a trei notiuni.Care? . Auditoriul urmareste cu atentie vaporii feromonali ai printesei 103 si t oate furnicile sunt bucuroase sa auda ca. . Semnat 103. În ultima vreme. dupa marturisirea ei.Ce umor? emise furnica. recunoscu Arthur. Apoi zise furnicii aflate în cutia de sticla: .Tu stii ce este umorul? . Degetele sunt totusi foarte plapânde. Ce-ar putea sa faca o f urnica sa râda? Se întoarsera la masina de dialogat si la furnicile cobai care se agita co ntinuu.. A înteles totul.

De exemplu. Cum sunt numiti sefii? E vorba de o casta si sefii sunt alesi pur si simplu dintre copiii sefil or aflati deja la putere. De aceea jocul de carti banal a fost folosit ca si tarotul pent ru ghicit. Toate jocurile. Nu mai exista alternativa decât reusita sau moartea.. jocul de carti obisnuit es te în sine o învatatura. celebritatea.. Melcii care pasc jos nu iau parte la discutiile însufletite. Printesa 103 îsi croieste drum printre corpuri pâna la o fereastra vie. Venus. Imensa tabara îsi agita antenele. calatoriile. patru emotii. . regele de trefla. Ei savureaza linistiti trifoiul proaspat. Paul deschise plosca cu hidromel pe care o salvase de la liceu. o perioada de odihna. Drept calmant. Jupiter. Acum reuseste sa mearga vreo zece pasi la rând cu ajutorul cârjelor din crengute. contin ceva din întelepciunea antica. Trefla: toamna. Ji-woong le propuse sa joace Eleusis. se pretinde ca sasele de inima înseamna primirea unui cadou . S-a aventurat deja prea departe. Toate înseamna o etapa a e xistentei umane.5 face o mica demonstratie. Aceste Degete "mai importante" pot sa ordone sa fie batute mar Degetele inferioare sau sa fie închise în închisori. dama d e trefla. cele patru culori semnifica cele patru do menii de mutatii ale vietii. o istorie. Fiecare Deget are un sef. chiar si cele m ai simple. dar 103 nu zaboveste prea mult asupra subiectului. Acestea fiind zise. casatorie. Caroul: vara. Procesiunea nu se mai poate întoarce. el însusi supunându-se unu i sef. Cont empla orizontul spre est. Inima: primavara. Vorbeau despre tot ce li se întâmplase si evitau sa abor deze absenta lui Narcisse. el însusi supus unui sef. afectivul. O închisoare este o încapere închisa care nu are iesire. Zidurile vorbesc podelelor. Cifrele si personajele nu sunt alese la întâmplare. Se simteau bine jucând împreuna acel joc. EMISARII ZEITEI Julie si prietenii ei din al treilea volum vazusera atâtea lucruri în timpul zilei încât erau prea tulburati ca sa doarma. cearta cu o fiinta draga. asul de inima. volumul III 189. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. saptele de inima. Mai întâi. Pica: iarna. Marte. Patru anotimpuri. un noroc. 2. Beau pe rând din hidromel. val etul de pica.. Unele au drept de viata si de moarte asupra altora. cinciul de caro. usile discut a cu tavanele. 1. E nerabdatoare sa se întoarca acolo ca sa-si completeze cunostintele caci au ra mas multe de descoperit.. patru influente ale planetelor. PARTIDA A PATRA TREFLA 188. Povesteste ca la Degete exist a o ierarhie a puterii si 10 consemneaza cu o antena febrila: PUTERE: Nu toate degetele sunt egale. Sunt multe întrebari. munca. 3. ENCICLOPEDIE JOC DE CARTI: Cu cincizeci si doua de figuri. 4. A re foarte multe elemente de comunicat trupei sale. Edmond Wells. dificultatile. si asta pâna la seful national care îi domina pe toti subsefii. tradarea unui prieten. Mercur. 103 aminteste ca nu a înteles totul din lumea Degetelo r.

si nici asta nu acceptau.. Juli e nu întelegea cum de esuasera la liceul din Fontainebleau. Constata ca lumea ei virtuala cunoscuse o crestere exponentiala. . În cele din urma. Locuitorii puteau sa-si aleaga un tiran sângeros. caruia trebuia sa-i dea socoteala. Dupa ce se ident ifica. Francine continua sa circule prin orase. de data asta furnicile au atuul . . volumul III 191. si locuitorii cereau sa se emancipeze de tutela ei.Am reusit sa intru în contact cu universitatea voastra americana de la S an Francisco. Politicienii.Au înteles deci ca sunt doar o iluzie informatica. Poate au dedus ca exi st. . În cinci minute. Se repezira în sala computerelor. mutilate în mod cumplit. Popor ingrat. divi nitatile se îmbucau una în alta ca papusile rusesti. Simplii crestini si crestinii gnostici s-au înfruntat multa vreme ca sa determi ne daca Dumnezeu avea si el un Dumnezeu. daca asta doreau. spuse Francine foarte tulburata. ci exis ta altul. sa redea libertat ea locuitorilor virtuali." Ca zeita. computerul piramidei se umplu cu memoria Revolutiei. brusc. Francine luas e hotarârea sa nu impuna nici o morala si sa le respecte alegerea. Zoom-ul pe intrarea oraselor o facu sa tresara. în cazul în care îi vedeau. gnosticii au fost masac rati iar putinii care au mai ramas îsi practica cultul în cea mai totala discretie. Într-adevar. Toti îsi lansara programele. gnosticismul. Francine fu ultima care îsi lansa programul.Arthur intra în încapere. Francine se instala la tastatura si discuta cu cei de la San Francisco. Francine îi ceruse batrânului sa caute memor ia serverului lor "Revolutia furnicilor".n. zeii celor mai mari lumi incluzân du-i pe zeii lumilor mai mici. ca si cum locuitorii din Infra-World tinusera sa adreseze un mesaj locuitorilor lumii superioare. la intrarea oraselor. Acum se afisa pe micul ecran. superior lui. ENCICLOPEDIE MISCAREA GNOSTICA: Dumnezeu are un Dumnezeu? Primii crestini din antichi tatea romana au fost nevoiti sa lupte împotriva unei miscari eretice care era conv insa de acest lucru. ecranul îi ex ploda în fata. cei de la San Francisco fura de acord sa le transmita în sens invers ansamb lul datelor. a fost combatuta în special de Origen e. Locuito rii depasisera timpul de referinta al lumii reale si acum traiau în 2130. Edmond Wells. Francine le oferise liberul arbitru. Totusi. Circula în Infra-World ca sa înteleaga mai bine ce se petrecea si. publicistii si jurnalistii nu putusera sa opreasca mâinile r azbunatoare. Aceasta credinta. Nu intervenea în viata lor. numita si biteism. Pentru gnostici.. chiar daca era proasta sau sinucigasa. Descoper isera noi moduri de locomotie pornind de la energia electromagnetica si leacuri noi bazate pe unde. lasati-ne în pace. "Zei. Se uita cu mare atentia la ecran. spionii fusesera spânzurati si expusi la vedere. peste tot . TRECEREA FLUVIULUI Iata-le din nou în fata fluviului.Au ucis "oamenii-punti"! Într-adevar. corpurile oamenilorpunte erau expuse. zari inscriptii care le cereau zeilor. Peste tot. Nu era asta cea mai mare dovada de respect a unui zeu pentru poporul lui emancipat? Nu-i deranja decât ca sa testeze detergentii si concepte noi. în secolul al II-lea e.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 190. . Francine observa acea lume paralela si percepu ceva care nu era în regula. În acel moment.Sunt tare curioasa sa vad cum a evoluat Infra-World. un anume Marcion a afirmat ca Dumnezeul la care se rugau nu era Dumnezeul suprem.

Poate ca într-o zi va fi interesant de vazut unde au ajuns. . Îi ceru lui Arthur alt computer.Ce facem cu lumea asta. voia sa cunoasca dr . spuse Leopold.Nu te poti juca la nesfârsit de-a ucenicul vrajitor. Sunt singura specie anim ala care îsi pune întrebarea: "Bine. Francine scoase ecranul.. Era sigura ca Ji-woong va veni la ea. cei din volumul trei. 24 asteapta sa se întâlneasca cu Degetele.. LIPSA DE OCUPATIE: Degetele au o mare problema: lipsa de ocupatie. Infra-World reîncepu imediat sa traiasca fara ca miliardele de locuitori s a fie constienti ca un timp trecusera pe o simpla discheta. corpul ei se va adapta pâna la urma la aceasta po zitie ciudata si va evolua în forma bipeda cu caractere genetice pe care le va tra nsmite copiilor ei când. . De fapt.. propuse David. De acum în ainte Infra-World functiona în circuit închis si nu mai avea putinta sa ia legatura cu zeii lui sau cu altcineva. Chiar daca au devenit ag resivi fata de noi.E mai bine sa deconectam total Infra-World. . Ochelarii îi protejasera ochii si nu se alesese decât cu câteva zgârietur i. Într-un colt.Sunt inactivati. care îsi revenea din soc. . ce-as putea sa fac ca sa-mi omor timpu l?" 5 continua sa se roteasca în jurul taberei cu cârjele-crengute. Avu grija ca acest computer s a nu aiba nici un modem. Acei oameni ar putea sa fi e periculosi pentru noi. si ea. . . . Degetele. . 24 se ocupa numai de saga lui.Incredibil! Au trimis un mesaj informatic conceput sa-însele recunoaster ea de ecran. 192. zise Ji-woong îngrijorat. se culcara fiecare în încaperea lui. Iar singura. . . Au modificat identificarea aparatului. Dupa atâtea emotii. Oamenii din Infra-World încercasera sa-si asa sineze zeita creatoare! Un deicid! Lucie o pansa pe blonda. Acum când totul se accelera si devenea periculos. Popor rebel. 7 face schite ale aceste i scene pe o frunza în timp ce 10 nu pierde nici un cuvintel pentru feromonul zool ogic. Mai înainte de a fi pu tut sa repete agresiunea. 5 e convinsa ca mergând mult pe doua picioare.. Unul vechi...Au vrut sa fie emancipati. ca sa scrie ultimele capitole despre acele animale mari atât de p utin cunoscute.numarului.Au gasit deci mijlocul de a avea acces la reteaua noastra informatica. Suprasarcina a pr ovocat explozia ecranului. Julie se înfasura în cearceafurile ei noi. furnicile din marele mars fac o noua tabara si 1 03 le relateaza alte lucruri despre Degete. în timp ce Arthur cerceta componentele în spatele e cranului spart. Instala Infra-World pe hard disk si îl porni. NEHOTARÂREA UNEI FEMEI Francine abia avu timp sa-si puna mâinile la fata ca sa evite cioburile tu bului catodic. va gusta într-o zi din jeleul regal al viespilor. Trebuia sa continue de unde fusese ra întrerupti.De ce-i lasi sa traiasca? întreba Julie. experienta trebuie continuata. Cartela electronica a crezut ca aparatul functiona la 220 de volti în timp ce el era la 110.. dar tremura de frica si de furie. Facu o copie pe discheta apoi sterse programul de pe hard disk. si acum. Sunt atât de multe încât corpurile lor lipite pot sa formeze un pod plutit or pe care trec milioane de alte furnicii.Nu! exclama Francine. Toti se uitara la discheta de parca ar fi fost un sarpe veninos. iata-te redus la cea mai simpla expresie ! O discheta de plastic magnetizata protejata de un învelis rigid. o distrugem? întreba Zoe. Au gasit mijlocul de a actiona în lumea noastra. tastatura si mausul. . nici o conexiune cu alt aparat. Chiar si melcii care transporta jaraticul cald trec podul viu fara ca vr eunul sa se înece. Ajunse pe celalalt mal. acum sunt.

) Si plantele percep durerea. . Dar era David. .. Dar curiozitatea se dovedi mult mai puternica. .. hormonii circula apoi de la un cap la cel alalt ca si cum ar fi unul singur si. de a p ercepe si a le împartasi bucuriile sau durerile. Am gasit d oua perechi de antene si le-am luat. începu el.Traiam un moment atât de feeric atunci când. aut orul romanului Blade Runner. Copacul percepe deci distrugerea celulelor în cazul unei rani om enesti. O lipi mai strâns de el.agostea. apoi.Ce s-a întâmplat? întreba tânarul dezamagit. total. David se aseza pe mar ginea patului si aprinse veioza.M-am temut tare mult ca n-am sa te mai vad. se înteleg în întregime.Încercam? 193. Privirile li se întâlnira. daca un om nu e în stare sa perceapa durerea altuia. N-am vrut sa deranjez pe nimeni. iar cineva care se sprijina pe el se taie la un deget cu cutitul. îl împinse afara si închise încet usa. Puse cutia în lumina. de parca n-ar fi auzit întrebarea..Ce-ai gasit? . Ea se desprinse din bratele lui. Ea raspunse aproape fara sa vrea: . Ea ramase nemiscata si tacuta. . Ji-woong nu întelegea comportamentul fetei. (Iu greceste. perfect. .. ea se dadu înapoi.M-am plimbat putin prin laboratoare. Avea în mâna o cutie mica. . Se întinse din nou în pa i se gândi la noua situatie.Îti amintesti? Edmond Wells spune ca în cazul unei CA..Ce cauti aici? Fara sa raspunda. cele doua furnici n u se limiteaza doar la schimbul de informatii.. am tras cu ochiul si am gasit ast a. Se uitara la antene ca la fructul oprit. toti cei car e provoaca durere semenilor lor fara sa fie afectati de ea. . toti copacii p ercep acest lucru si sunt afectati. Când tânarul vru s-o sarute pe umar.Antene artificiale pentru o comunicare absoluta între oameni! Julie se r idica pe perne. Astfel ar fi pedepsiti tortionarii. ci îsi branseaza direct creierul la celalalt. Era Ji-woong. atâta tot.Nu stiu. ap arat de masurare a rezistentei electrice.Dar tu venisesi la. Prin intermediul antenelor.. Dupa scriitorul american Philip K.S-au petrecut atâtea lucruri de atunci. . pathos înseamna "sufe rinta".. Julie se ridica repede si deschise. zise el luând-o în brate. Si nici ea. Asta înseamna ca atunci când un om este asasinat într-o padure. ar fi justificat sa i se retraga calitatea d e om. David îi arata doua antene mici de culoare roz terminate cu un cap at nazal. . În cutie. Julie sari din pat. Credeam ca. În schimb. .Lumea din piramida doarme. Apoi o întreba cu blândete: .. magia s-a risipit. îl astepta sa se reîntoarca. se constata o modificare a ac estei rezistente. Te rog sa pleci. asasinii si teroristii. pe scoarta unui copac. Daca punem electrozii unui galvanometru.Magia te învaluie doar o data. Batai discrete în usa. .Ai vorbit cu Arthur? întreba ea. ENCICLOPEDIE EMPATIE: Empatia este calitatea de a simti ceea ce simt ceilalti. Îl saruta pe obraz. s-ar putea imagina o noua sanctiune penala: privarea de t itlul de fiinta umana. De ce-l respinsese daca îl dorea atât de mult? Acum. .Crezi ca magia va reveni? .. merita sa fie numit uman. Julie era putin tulburata ca se afla în încaperea ei und e îl astepta pe Ji-woong sa apara dintr-o clipa în alta. daca un robot e capabil sa perceapa durerea unui om si sa sufere din cauza asta. Cineva batu la usa. Pornind de aici. astfel. Acum vreau sa ramân singura.. Dick. .

Urma lasata de vârful bastonului lui David îl convinse ca daduse într-adevar de urma lor. Era minunat si îngrijorator totodata. dorinta si stresul. sudate la despartitura narilor si prelungite cu dou a tije fine de cincisprezece centimetri. Lumea e plina de semne care te ajuta de fiecare data când ai necazuri. În spatele cavitatilor nazale se afla neurocaptatori care vor t ransmite direct creierului informatiile chimice. . trebuie sa contina un sistem electro nic. Firele de par lung si negru semanau cu parul lui Julie. Oamenii îsi pierd parul peste tot fara sa-si dea seama. GREUTATEA PICIOARELOR Maximilian era convins ca descoperise în sfârsit o pista serioasa. închisera ochii si inspirara. Numai ca creierul sau nu era înca pregatit sa-i acorde atentie. toate emotiile noastre trec deci rapid în sânge. simtul nostru olfactiv.Bineînteles.Antenele trebuie introduse în nari. Partile destinate sa serveasca drept antene propriu-zise erau formate di n unsprezece segmente cu micropori si prevazute cu un sant ca sa se poata uni cu cele din fata. CONSTIINTA PREZENTULUI . David lua Enciclopedia si cauta pasajul despre CA. Pista îl duse la o cuveta încercuita de rugi. Scoase carnetul si s e uita la schita pe care o facuse ultima data. simtul nostru orig inar. Când amândoi reusira sa stapâneasca acest exercitiu. simtul nostru de animal.Si acum ce facem. Urmele de pasi erau clare. domnule comisar? 195. Este deosebit de dezvoltat la nou-nascut. Cavitatea nazala fiind o mucoasa strabatuta de mici vene permeabile. Vom comunica direct nas la nas. care po ate sa recunoasca mirosul laptelui mamei sale. probabil o pompa care aspira si propulseaza moleculele noastre odorante. în centrul careia se înalta o coli na. îsi introduse o pereche de an tene în nari si o invita si pe Julie sa faca la fel. Julie fu imediat asaltata de mirosul sudorilor lor. În spatele lui. Simtul olfactiv este primul nostru simt. O fata si un baiat trecusera pe-acolo. . Tânarul apasa pe micul buton pe care scria on. Spre marea sa surpri ndere. Acolo se luptase cu viespile. Recunoscu frica. în emisie si r eceptie. Dar se obisnuira. caci plasticul comprima peretele nazal. David lua o antena.Haide! David desfacu doua perechi de antene nazale. Comisarul det erminase sexul dupa câteva fire de par. îi ceru fetei sa se apropie . volumul III 194. Maximilian încerca sa înteleaga cum disparuse piramida.Totul prin simtul olfactiv? . Maximilian recunostea locul. ceea ce va spori enorm. Julie se uita la antene neîncrezatoare. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. politistii se agitau nerabdatori. La început fu putin mai greu. Vârsta lor tânara era usor de recunoscut dupa faptul ca deplasau spre partea din fata greutatea picioarelor . Citi: . imprimând astfel o urma mai adânca la nivelul degetelor decât la calcâi. Dar unde era piramida? Se uita la degetul de gresie care parea ca raspunde la întrebarea lui indi când colina. . Apendicele semanau cu doua mici coarne roz din plastic. aceste mirosuri de sudoare îi transmisera niste informatii pe care se doved i în stare sa le decodifice treptat.Edmond Wells.Conform schemei din Enciclopedie. David îi facu semn sa inspire foarte puternic si sa lase miresmele sa urce pâna la creier. .

Inspira puternic si. Ea crescuse odata cu suflarea solutiei la ora de matematica.Inspira. Îi arata si el cum o vedea. Julie se g rabi sa-l imite. . brusc. îsi dezvaluira totul. o ceata rosie. Julie si complicitatea lor. Îsi apropie de ea a pendicele senzorial. Imaginile se stersera si o voce tâs ni din interiorul ei. . o comunicare t otala si sincera. o linisti David. La urma urmelor. . capul e ultima mea fortareata. Fu gata sa se desprinda de el. Nu era usor.. proiectele.Asculta-ne senzatiile. aminti rile care ieseau din creierul vecin. se atinsera. . se apreciara si devenira prieteni. gândurile lui David patrunsera în emisferele ei cerebrale. Antenele lor se Cautara o clipa. iepurasul atât de speriat se ivi din nou. David o prinse usor de ceafa si o ruga sa închida ochii.Esti gata? . Uneori.Ai ajuns. Acum se simtea putin ridicola cu acea prote za de plastic la vârful nasului. Era afectiunea pe care David o avea pentru ea. Îsi explicara totul. Îi arata cum îl vedea si fu foarte mirat. Inspira si fu napadita brusc de un miros cumplit de nas. Erau trei.Ce-i? Ai ceva de ascuns? . Respirau în acel ritm cât se poate de natural. zise David încetisor. în ciuda rezistentei tânarului. mirosurile. înainte de a-i mumifica. Percepea imaginile. dar aciditatea lamâii las a locul imediat unui miros greu de opiu. plin de circumvolutiuni si de culoare. Era o afectiune pe care o avusese pentru ea din prima clipa în care o zari se. Apoi. Fata ei se deschise ca o usa si dadu la iveala un creier în forma de furnicar. atragatoare si parfumata. Probabil ca semana cu o langusta. Vru iar sa se retraga. Îl conduse la o vizuina astupata de un cap enorm. David. imediat dupa aceea. Vazu un mic t unel în care intra. mirosul nasului lui David. David circula prin creierul lui Julie. aparea ca un iepure speriat si disparea imediat. p ercepu altceva. cu pleoapele închise. David respira armonios pe gura. Îl întelegea pe David. În Antichitate. ramase nemiscat. . 1 + 1 = 3. Lui Julie îi era teama de ce avea sa descopere David în ea. Fruntile lor se atinsera pe toata su prafata. capul lui Julie.Îmi vei afla gândurile cele mai intime? .Ca toata lumea. acum era în mintea lui. Ideile lui David circulau cu viteza gândului în propriu l ei creier. Se retinu caci. În fata ei. Ea îi daduse tot curajul ca s-o scape din ghearele lui Gonzague Dupeyron si a bandei sale. Julie simti apoi niste furnicaturi ciudate în cavitatea nazala. David vizualiza un nor albastru si o usa care se deschide în acel nor. David o prinse cu fermitate de cap. În sp atele usii alerga o fetita si se lua dupa ea. Închisera ochii. . ca si cum ar fi introdus acolo suc de lamâie. e giptenii scoteau creierul faraonilor lor cu ajutorul unor tije bagate prin nari. sopti David. sunetul. Julie era socata. Deschise iar ochii. murmura Julie. Julie râse nervos. îsi întelesera adevaratele sentimente reciproce. ea era o fata de o frumusete si o i nteligenta extraordinare. Julie simti ceva nou. un gând m ic cu o culoare care gâdila.Vom cunoaste doar ceea ce oamenii viseaza de mult timp. Prin minte îi trecu un gând neplacut. Ceata rosie se transformase într-o materie groasa care curgea spre ea ca o lava care încerca sa patrunda cu for ta în narile ei. Julie se trase putin înapoi. dupa care se fixara una de alta. cu blana palpitânda si de data asta fata întelese. din ceata lui rosie. Aici era invers: creierul intra în cavitatea nazala. Pentru el. muzica. am impresia ca vei patrunde în mine. Neuronii ei pactizara cu neuronii lui David: vorbi ra unii cu altii. Îl considera un tânar plapând si timid.E ciudat. nu? Julie se adresa direct mintii lui. Ea îl împi nsese s-o includa în grupul lui de rock. Îl vizualiza.

cu tandrete. sub talpa. tavanul încaperii unde se afla Julie. trei porticuri reprezentau: . . nisip. În fundul templului era plasa t cubul perfect al Sfintei Sfintelor.Va înselati. HAIT. . Sub cearceaf. templu l lui Solomon este o figura geometrica calculata ca sa formeze un câmp de forte. Cioc. Sub pantoful lui Maximilian. . DRAGOSTEA! Acolo se pierdeau urmele. sistemul vostru e foarte bine pus la punct.Da. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. locuitorii piramidei nu avusesera timp sa duca la bun sfârs it acest proiect. o talpa. templ ul era lung de treizeci de coti si lat de zece coti. În realitate. în marele sanctuar triunghiular. Forma generala a monumentului era un dreptunghi mare. . pietre. Maximilian se plimba de colo pâna colo pe colina fara sa înteleaga cum disparuse astfel o piramida de beton. Sub aer. Ele reprezentau cele patru lumi care formeaza existenta. Edmond Wells. pamânt. vene. Situat în centru. un cearceaf de bumbac.Lumea emotionala: sufletul. Venise sa o trezeasc a si nu fu deloc deranjat de prezenta lui David în patul fetei. Sub tavan. Sub piele a fetei. o fata adormita. un perete de beton. sfesnicul cu sapte brate simboliza cele sapte pla nete. sânge. Tinerii se uitara la el fara sa înteleaga în timp ce batrânul îsi înabusea accesul de tuse ca sa le explice ca acelea erau abia niste pr ototipuri. Tabernacolul se considera c a condenseaza energia cosmica. Era format din patru platforme înconjurate fiecare cu un zid de piatra.Lumea materiala: corpul. Sub pamânt. În Sfânta Sfintelor se afla altarul din lemn de salcâm. Îsi scoasera an tenele nazale si Julie se ghemui lânga David ca sa se încalzeasca. 196 ENCICLOPEDIE TEMPLUL LUI SOLOMON: Templul lui Solomon din Ierusalim reprezenta modelu l formelor geometrice perfecte. lung de o suta de coti.Un val rece le trecu pe sira spinarii când comunicarea înceta. radacini.Probabil ca va trebui sa mai asteptam câteva secole pâna când oamenii se vor putea deda unei Comunicari Absolute. douasprezece pâini reprezentau fi ecare luna a anului. raspunsera ei la unison. Sub be ton. Asezate pe suprafata lui.Lumea mistica: partea de divinitate care exista în fiecare dintre noi. volumul III 197. . .Lumea spirituala: inteligenta. Batu solul cu talp a pantofului. Sub nisip. . cioc! Julie se trezi tresarind.Actiunea. . Era perfect cubic cu l aturile de cinci coti. Dupa textele vechi si mai ales cele ale lui Filon din Alexandria. aer. Templul fusese conceput ca un loc de trecere între doua lumi: vizibila si invizibila. El îi mângâie usurel fa ta si parul si. Atunci Arthur izbucni în râs. adormira unul lânga al tul. muschi. Deasupra. Vazu antenele pe n optiera si întelese ca le folosisera.Formarea. Arthur îi întreba pe cei doi tineri care se frecau la ochi daca functionaser a bine. Arthur baga capul pe usa. numarul de aur a fost masura dinamica sacra. a mers perfect. sub iarba. lat de cincizeci de coti si înalt de treizeci de coti. iarba. . Avea impresia ca îi lip sea un element ca sa poata întelege ce se petrecuse în jurul lui. L a început. În cadrul lumii divine.Creatia. .

Ca si transmisia orala.. . Sub ei. Printesa a zis ca femelele Degetelor scot tipete în timpul copularii. probabil pentru ca scria un pasaj pe aceasta tema. e ca si cum ar exista cu adevarat. Exista însa insecte care adauga în tr ecere interpretarea lor personala: De ce tipa femelele Degetelor? Li se raspunde: Ca sa-si faca pradatorii sa fuga ca sa nu le deranjeze în timpul copularii . chiar si imaginar. . CADAVRE DIN CE ÎN CE MAI ARSE Printul 24 ceru precizari despre sexualitatea Degetelor. Dupa expresia de pe fetele lor.Si când vor putea functiona. Nu se stie de ce. Insectele din coada procesiunii primesc versiunile cele mai deformate al e mesajului originar. SEXUALITATE: Degetele sunt specia animala cea mai sexuata. Printesa 103 nu se vrea deloc deista. Parerea mea e ca ar fi o adevarata catastrofa. . Nu le mira nimic din partea Degetelor. 198. . Când se opresc. actul reproductiv dep aseste rareori doua minute. si totusi. copii. tran smisia odoranta nu functioneaza nici ea perfect si informatiile ajung uneori put in cam deformate.. Peste tot e jaratic fumegând. oamenii vor putea sa aiba si ei CA-ul lor si ati trait o experienta unica. din ce în ce mai multe pa rticipante la mars încep sa considere Degetele ca pe niste zei si au impresia ca p .replica David. taberele lor sunt acum atât de importante încât nu ma i atârna ca niste fructe. mormai el pe scara. Arthur era tare amuzat. Dar e deja foarte mult.Serios? Batrânul paru bucuros. Degetele îsi alunga pradatorii prin tipete. lucrurile s-au întâmplat ca si cum chiar ar fi functionat. alte insecte sunt pe post de relee. ici si colo. În timp ce toate celelalte animale îsi limiteaza activitatea sexuala la o sc urta perioada a anului numita "perioada nuptiala". Nu sunte m pregatiti pentru asta. masa întunecata a pelerinilor furnici înainteaza pe doua coloane ca sa nu calce în bale. atâta tot. Când crezi foarte tar e în ceva. Degetele sunt în permanent a dispuse sa faca dragoste. Feromonii relatarilor ei nu ajung totdeauna pâna la capatul sirului lung s i. ea scoate strigate la paroxismul actului . oare e bine ca aceste antene artificiale sa se raspândeasca? Închipuiti-va ce s-ar întâmpla data toata lumea ar fi în stare sa citeas ca în mintea celorlalti. ci acopera brazi întregi. zdruncinati usor de melcul lor de calatorie. V-ati închipuit ca cu aceasta jucarioara. -M-ar mira sa fi putut merge fara baterii. demonta antenele si arata un loc gol. Degetul mascul este capabil sa stapâneasca actul sexual si sa-l prelungeas ca cât de mult doreste în timp ce. la majoritatea mamiferelor. În reali tate.V-ati închipuit ca merge. Arthur întelegea foarte bine ca Julie si D avid erau foarte dezamagiti. sperând ca vor nimeri momentul potrivit pentru f ecundare: nici un semn exterior nu-l informeaza pe mascul despre ovulatia femele i. Arthur puse cu grija prototipul în cutie. Cum sa se declanseze pompele olfactive? Dus rece pentru cei doi tineri. Printesa 103 si Printul 24. Printesa 103 simte în spatele ei mirosul enorm si greoi al multimii aflate în mers. Trebuie sa stiti ca în felul asta s-au întemeiat multe religii.Ai naibii copii. În ceea ce priveste femela Deget. discutau despre lumea Degetelor fara sa acorde atentie decorului din jur si nic i coarnelor oculare ale melcului lor care uneori se uita la ei. O si fac de altfel oricând.

Se uitara unii la altii neputinciosi. Toata lumea se uita la ele cum trec prin padure. Jonathan si Laetitia adusera o valiza cu eticheta "Observatie" Era plina de muschi. zise Arthur. Ji-woong întredeschis e usa. spuse Julie. trebuie sa mergem. De exemplu. arunca o privire surprinsa si. fript. Nu mai puteau fi atinsi de acele mirmeceene. striga: . . Maximilian striga ordine în aparatul de emisie-receptie si.Sa continuam totusi.. acesti spioni zburatori transmisera teleimagini mai apropiate. Un picamer începu sa loveasca colina. Era foarte bine. Arthur nu pilota caci mâinile îi tremurau prea tare. Jonathan Wells. de afara. Cei care nu intra în proc esiune sunt din ce în ce mai îngrijorati. Ecranele video erau pline de siluetele politistilor care luau pozitie pe colina . iar furnicile zburatoare nu pu teau sa fie eficace decât daca aveau o traiectorie foarte precisa. În general. În caz de pericol. În piramida rasuna alarma. Toata lumea o lua la fuga spre sala de control. pilot ata cu îndemânare. politistii strapunsera fara greutate pamântul. Pamântul atenua zguduiturile. o v oce foarte cunoscuta: . Ca niste torpile submarine. În piramida totul începu sa vibreze iar inimile batu ra mai tare. Arthur Ramirez suspina si zise: . o camioneta aduse costume complete de apicultori.. cele patru insecte fura lansate în tuburi. Maximilian dadea ordine precise într-un aparat de emisie-receptie. dar vânatul este si din ce în ce mai mult. În interstitii mici. To ti locuitorii piramidei urmareau cu anxietate miscarile politistilor în jurul cuib ului lor. cum dau alarma. în timp ce cei patru le suprav egheau teleghidarea si traiectoria prin videoperiscoape. Printul 24 cere si alte informatii. numerotate. . Oamenii din piramida nu mai dispuneau de alte arme decât furnicile zburato are iar ele devenisera acum inofensive. Omul se prabusi. Patru dintre aceste minuni ale micromecanicii fura duse spre gurile de a erisire. declanseaza semnale auditive: sirene (care functioneaza cu pompe de aer) sau semnale vizuale (lumini rosii care clipesc). Puse mâna pe detonator si începu repede numaratoa rea inversa: . OUL SPART Julie vru sa-l sarute din nou pe David. În acel moment auzi. Laetitia Wells. Jonathan si Laetitia se grabira sa scoata alta valiza care purta etichet a "Lupta". Jason Bragel si Jacques Melies se insta lara în fata ecranelor de control si apucara maneta de pilotare. Nu numai ca acest mars consuma din ce în ce mai mult vânat. Repede. alarma se manifesta printr-o lama rosie care clipea. Alti locuitori ai cuibului li se alaturau în fata ecranelot de control.articipa la un pelerinaj.Iar blestemul Cromagnon. Sosi un camion încarcat cu unelte de escavat. picamerele se oprira. Deodata. Se apropiau oameni înarmati cu picamere.. fara comentarii. se aflau alte furnici zburatoare. antenele de televiziune sunt primele informate si semnaleaza p opulatiei existenta unui pericol. ALARMA: Deoarece Degetele nu cunosc limbajul odorant.Iesiti imediat! Sunteti încercuiti.. Politistii puneau dinamita în gaurile de be ton. În încaperea lui Julie. O furnica de lupta.S-a terminat! murmura David. Otelul pi camerelor atingea acum betonul. ateriza pe gâtui politistului care mânuia picamerul si îi inocula un an estezic. Politistii aratau ca niste scafandri. dupa câteva minu te. nu dispun de feromoni de a larma. . Maximilian se gândise la toate.Suntem terminati.Suntem atacati. 199. Protejati astfel. În curând. dar toti stiau ca în cele din urma vor atinge peretele cuibului.

I-a luat locul o colina si de jur împrejur domneste o mare dezordine. lucrurile s-au aranjat totusi. . Unii i nchizitori au considerat acest zero diavolesc. nimic ostentativ în aceste semnale olfactive. Degetele sunt acolo. persii l-au copiat dupa indieni. 103 crede ca sunt multe. arabii I-au copiat de la persi si i-au dat numele pe care îl cunoastem. 1 era numit marele respectuos caci lasa intact ceea ce er a înmultit cu el. MARELE PELERINAJ Printesa 103 recunoaste drumul. volumul III 201. Câteva secole mai târziu. manânca de trei ori pe zi. trei. patru. Aerul e plin de miro suri de frica. care era. a doua masa o închide si deschide dupa-amia za. în cele din urma. (notat cu un punct). Când Fibonacci a încercat sa le explice contemporanilor sai interesul pe care îl prezenta zero. Acest sistem de trei mese pe zi permite probabil Degetelor sa-si separe zilele în doua parti. doi. toti manânca 1) când le e foame. În curând vor zari cuibul uman de unde a eva dat. le facea nule pe toate cele care încercau sa se înmulteasca cu el. Edmond Wells. 0 înmultit cu cinci face 0. În schimb. daca adauga pute re unor cifre.Sase. multe furnicile vor fi calcate în picioare de cei care nu vor putea sa se opreasca destul de prompt. În timp ce. cinci. unu. zis Leonardo din Pisa. Stie ca procesiunea a devenit acum atât de lunga încât. peste tot în lumea animalelor. Prima masa deschide dimineata.. daca se opreste brusc. MASA: Degetele sunt singurele animale care manânca dupa un ritm precis. Printesa cere sa se semnaleze în partea din spate a procesiunii ca primele rânduri se pregatesc sa-si încetineasca mersul. Trebuie spus ca. precum si la mayasi. Se apropie de Marea Întâlnire. 200. 202. Ultima data când a perceput atâta tumult si str es fusese atunci când întrerupsese. (notat cu o s pirala).n. caci transforma în zero tot ce se a propie de el. ceea ce Degetele numesc "pi cnic". Nu mai exista cuib. În secolul al Vll-lea. Nimic agresiv. pâna când informatia va ajunge pâna la capat si va fi tradusa în toate limbile cetatilor straine. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. un negustor venetian. Printesa 103 priveste peisajul si e uimita. BUNA ZIUA Sunt acolo. 3) când sunt capabili sa alerge destul de repede ca sa captureze aceasta hrana. Degetele. doar mergând pe o pânza.. de mirosul Degetelor. Biserica avea prea mare nevoie de contabili buni ca sa nu înteleaga interesul cât se poate de materialist al folosirii lui zero. fie ca le e foame sau nu. 203. cu mult înainte. Dar abia în secolul al XlII-Iea conc eptul de zero a ajuns în Europa prin intermediul lui Leonard Fibonacci (probabil o abreviere a lui Filio di Bonacci). zero asa cum îl folosim noi este originar din India. Molecula de salutare. contrar por eclei sale. 2) cân d zaresc mâncare în câmpul lor vizual. Biserica a considerat ca asta va rasturna multe lucruri. ENCICLOPEDIE ZERO: Desi gasim urmele lui zero în calculele chinezilor din secolul al II -lea e. Se spunea ca 0 este marele anihilator. Toate insectele participante la pelerinaj emit feromonul lor de prezenta re.. Si dupa mirosurile pe care le repereaza . a treia masa închide dupa-amiaza si pregateste somnul. 1 înmultit cu 5 face 5. FEROMON ZOOLOGIC: MASA Salivatoare: 10.

Molecula de salutare catre toate Degetele prezente. Cum feromonul Deget seamana mult cu cel care însemna Zeu, multe se înseala. Alungat, irationalul se întoarce în galop si cum se petrece ceva de-a dreptu l extraordinar, a si pus stapânire pe el! Molecula de salutare catre toti zeii prezenti. Escaladând zeii, furnicile emit feromonii cei mai prietenosi. Au înteles foa rte bine ca de acum înainte, când te apropii de un Deget, trebuie sa te adresezi lui cu mult respect. Molecula de salutare tuturor zeilor prezenti, emit ele la unison urcând pe acele animale caldute cu mirosuri tari. 204. ENCICLOPEDIE UTOPIA LUI SHABBATAIZEVI: Dupa ce au facut mii de calcule si interpretar i esoterice ale Bibliei si Talmudului, marii eruditi ai cabalei din Polonia au p rezis ca Mesia va aparea foarte precis în anul 1666. În acea perioada, moralul evrei lor din Europa de Est era foarte scazut. Cu câtiva ani înainte, hatmanul cazac Bogda n Hemelnitki luase conducerea unei armate de tarani ca sa puna capat dominatiei marilor proprietari feudali polonezi. Neputând sa ajunga la ei în castelele lor bine fortificate, hoarda, cuprinsa de o frenezie ucigasa, s-a razbunat pe micile târgu soare ale evreilor considerate prea fidele suzeranilor lor. Câteva luni mai târziu, când aristocratii polonezi au lansat raiduri sângeroase de represalii, satele evreil or au fost înca o data pedepsite si s-au înregistrat mii de victime. "Este semnul ul timei lupte a Armaggedonului", au spus cabalistii. "Este preludiul venirii lui M esia". Oricum, acesta a fost momentul ales de Shabbatai Zevi, un tânar blând cu pri virea patrunzatoare, ca sa se declare ca fiind Mesia. Omul vorbea bine, stia sa linisteasca oamenii si sa-i faca sa viseze. Se pretindea ca putea sa faca miraco le. A suscitat rapid o mare fervoare religioasa printre comunitatile de evrei pu se la grea încercare din Europa de Est. Multi rabini strigau desigur ca era un uzu rpator si un "rege fals". Au aparut schisme între evreii care îl sustineau pe Shabba tai Zevi si cei care îl contestau. Totusi, sute de persoane au luat hotarârea sa par aseasca totul, sa-si abandoneze caminul si sa-l urmeze pe acest nou mesia care îi ducea sa construiasca o noua societate utopica pe Pamântul Sfânt. Totul s-a sfârsit br usc. într-o seara, spionii sultanului I-au rapit pe Shabbatai Zevi, care a scapat de moarte convertindu-se 1a islam. Unii dintre discipolii sai, dintre cei mai fi deli, l-au urmat pe aceasta cale. Altii au preferat sa-l uite. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 205. ARMATA DE SPIRIDUSI Un tipat. Un politist se prabusi la vederea acelei maree negre si viermu itoare care se îndrepta spre ei si parea ca vrea sa-i escaladeze. Erau acolo douaz eci de oameni. Trei murira pe loc de o criza cardiaca. Ceilalti o luara la sanat oasa. Pe cele trei corpuri ale Degetelor care zac întinse la pamânt, exploratoarel e emit molecula de salutare si nu înteleg de ce nu li se raspunde. Printesa 103 le -a spus totusi ca unele Degete cunosc limbajul olfactiv al furnicilor. - Ce mai e si asta? izbucni Julie cu ochii tinta la ecranul video. Printesa 103 se uita în jurul ei la furnicile care se urca pe Degete urândule bun venit si întelege brusc ca, desi ea se afla la originea miscarii, acum acea sta o depaseste. Cere tuturor sa se calmeze. Stie ca Degetele pot sa se sperie de prezent a lor masiva. La urma urmelor, Degetele sunt foarte timide. Cele douasprezece exploratoare alearga de-a lungul coloanei si le roaga pe participantele la mars sa stea la o buna distanta de Degete. În fata, furnicile se catara pe cele trei Degete lungite la pamânt, munti calduti si tepeni.

De jur împrejur, sunt deplânse miile de furnici care, urcându-se pe zei, au fo st luate cu ei într-o cursa nebuna. Printesa 103 sfatuieste pe toata lumea sa-si pastreze calmul. Interzice tuturor sa manânce Degetele sau macar sa le muste. Cere ca nimeni sa nu intre în pan ica în fata importantei acelei clipe delicate. Apoi, dupa ce calmul revine, încearca sa-si mascheze panica si inspecteaza colina. 24 si cele douasprezece exploratoare percep faptul ca ceva nu este în reg ula. Totul a fost atât de brusc si acum totul e asa de linistit. Prea linistit. Melcii îsi scot capul din cochilie. Printesa 103 rataceste printre ferigi si gaseste gura de aerisire de la nivelul solului prin care a fugit din cuibul Degetelor. Se catara pe o stânca si se adreseaza multimii. Spune ca acea colina este unul dintre cuiburile lor si ca Degetele care traiesc acolo se numara printre fo arte putinele care stiu sa foloseasca limbajul olfactiv. E un noroc care nu treb uie scapat. Mai întâi va coborî acolo singura ca sa dialogheze cu ei, dupa care se va întoar ce sa le spuna cum a decurs întrevederea. Între timp, încredinteaza responsabilitatea lungului mars lui 24 si celor do uasprezece exploratoare. În timp ce furnicile zburatoare-teleghidate filmau covorul negru care acop erea colina, la una dintre gurile de aerisire se auzi un fel de râcâit. Arthur se du se sa vada ce este si zari o furnica destul de mare echipata cu niste aripi mici . Tinea o ramurica între mandibule ca sa bata mai tare. Ceru sa fie lasata sa intre. Pe fruntea ei se putea zari un semn galben si fata batrânului se lumina brusc. 103! 103 se întorsese. - Buna ziua, 103, spuse el foarte emotionat. Prin urmare ti-ai tinut pro misiunea, te-ai întors... Furnica rosie, incapabila, fireste, sa înteleaga aceste cuvinte auditive, îs i misca pentru orice eventualitate antenele pentru receptionarea mirosurilor buc ale ale lui Arthur. - Si acum ai aripi! se minuna batrânul. Cred ca avem multe lucruri sa ne s punem! O lua între degete cu mare grija pe 103 si o duse pâna la aparat. Toti oamenii din piramida se adunara în jurul aparatului în care 103 se inst ala comod si îsi punea, ca altadata, antenele în contact cu tijele din cutie. - Buna ziua, 103. Masina hârâi si vocea sintetica raspunse: - Salutari, Arthur! Arthur se uita la ceilalti cu o privire înfrigurata si le ceru sa se întoarc a la ecranele lor. Prefera sa vorbeasca singur cu prietena lui. Toti întelesera ca batrânul era foarte tulburat de aceasta întâlnire si se depar tara. Ca sa fie sigur ca numai el asculta furnica, Arthur îsi puse o casca audio fonica si, împreuna, îsi spusera ce aveau sa-si spuna. 206. ENCICLOPEDIE DIFERITII NOSTRI ALIATI: Istoria a cunoscut numeroase cazuri de colabora re militara între oameni si animale, fara ca primii sa-si fi dat vreodata osteneal a sa ceara parerea celorlalti. În timpul celui de al doilea razboi mondial, sovieticii au dresat câini anti tanc. Echipati cu o mina, câinii aveau sarcina sa se strecoare sub tancurile inami ce si sa le faca sa sara în aer. Sistemul nu a functionat foarte bine, caci câinii a veau tendinta sa se întoarca prea devreme la stapânii lor. În 1943, doctorul Louis Feiser a imaginat sa lanseze la asaltul navelor ja poneze lilieci echipati cu bombe incendiare miniaturizate. Acesta ar fi fost ras punsul aliatilor la aviatorii kamikaze niponi. Dar, dupa Hiroshima, aceste arme au devenit depasite.

În 1944, britanicii au conceput proiectul de a se folosi de pisici pentru a pilota niste avioane mici întesate cu explozibili. Credeau ca felinele, temându-se de apa, vor face totul ca sa-si orienteze aparatul spre un port-avion. Nu s-a a juns la nimic. În timpul razboiului din Vietnam, americanii au încercat sa se foloseasca de porumbei si de vulturi ca sa expedieze bombe asupra vietnamezilor comunisti. Ia r esec. Când oamenii nu urmaresc sa foloseasca animalele ca soldati, ei încearca sa le foloseasca ca spioni. Astfel, în timpul razboiului rece, CIA a facut experiente destinate sa marcheze suspectii aflati sub filaj cu hormonul femelei gândacului d e bucatarie, peripalon B. Aceasta substanta este atât de excitanta pentru un gândac de bucatarie mascul încât o poate detecta si veni la ea de la distanta de câtiva kilom etri. Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 207. CONVORBIREA Nimeni nu a stiut vreodata ce si-au zis în acea zi Arthur si 103. Probabil ca furnica i-a explicat de ce a fugit din laborator. Probabil ca Arthur a rugat -o sa stea acolo cu trupele sale ca sa protejeze piramida de viitorul atac al De getelor. Probabil ca 103 l-a întrebat în ce stadiu se afla proiectul de cooperare într e cele doua lumi. 208. COMUNICAREA APOSTOLILOR Afara cele douasprezece exploratoare instaleaza douasprezece tabere în vârfu l colinei având fiecare un jaratic în centru. În fiecare tabara, una dintre cele douasprezece povesteste toata noaptea c eea ce crede ca se petrece în interiorul cuibului uman. Toti cred ca Printesa 103 s-a dus la zeii care stiu sa vorbeasca, nu ca cele trei gramezi de carne incapab ile sa dialogheze care s-au prabusit imediat ce au fost abordate. Printesa 103 cere acum sa se instaureze un pact irevocabil între Degete si furnici, anunta Printul 24 ca sa linisteasca pe toata lumea. La ora asta este probabil un lucru deja facut. Dimineata, primul zgomot e perceput de 5, cocotata pe cârjele ei. Niste pa le agita aerul deasupra taberei. Întelege imediat ca acele viespi mari constituie o amenintare, dar zboara prea sus ca sa poata fi atinse cu jetul de acid. Tiruri le artileristelor furnici nu bate mai departe de douazeci de centimetri iar acel e viespi sunt la mult mai mult de douazeci de centimetri de antenele mirmeceene. Pe ecranele video ale piramidei, amenintarea era si mai spectaculoasa. M inusculelor furnici-robot zburatoare, fortele de ordine le raspund cu niste elic optere enorme. Erau niste elicoptere folosite în general în agricultura. Era prea târziu ca s -o mai trimita pe 103 sa dea alarma în rândul trupelor sale. Ploaia galbuie de crist ale de acid cadea deja asupra tovaraselor ei. La contactul cu cristalele de otrava, durerea e îngrozitoare. Carapacele s e topesc, iarba se topeste, copacii se topesc. Elicopterele împrastie un amestec de exfoliant si de pesticid extrem de co ncentrat. Oamenii din cuib erau furiosi la culme. Milioane de furnici venisera ca sa pactizeze cu oamenii si acum mureau fara nici un mijloc de aparare. - Nu-i putem lasa sa faca asta! exclama Arthur. Toate eforturile lor n-ar fi dus decât la acest masacru. Printesa 103 urma rea evenimentul pe un mic ecran de control si nu întelegea nimic. - Si-au pierdut mintile, murmura Julie. - Nu, le e teama, atâta tot, raspunse Leopold. Jonathan Wells strânse pumnii si zise: - De ce trebuie totdeauna ca niste forte de neînvis sa se impuna pentru a-

i împiedica pe oameni sa cunoasca ceea ce e nou si diferit? De nu vor oamenii sa s tudieze creaturile din mediul lor înconjurator decât taiate feliute si asezate pe la mela microscopului? În acel moment, observând lichidul galbui care distrugea peste tot viata, lu i Arthur îi fii rusine ca e om. Zise cu o voce care se dorea ferma: - Gata. Ne-am jucat destul. Sa ne predam si sa punem capat acestui masac ru. Înaintara împreuna pe tunel, iesira din piramida si se predara fortelor de o rdine. Nimeni nu ezita. Nu se putea face altfel. Sperau ca prin capitulare sa op reasca baletul elicopterelor care semanau otrava. 209. FEROMON ZOOLOGIC: CORIDA Salivatoare: 10. CORIDA: Degetele sunt cei mai puternici pradatori. Totusi, se pare ca, uneori, cuprinsi de îndoieli, simt dorinta de a-si con firma acest lucru. Atunci organizeaza "coride". E vorba de un ritual ciudat în cursul caruia un om înfrunta animalul care i se pare cel mai puternic: taurul. Se înfrunta timp de câteva ore; taurul înarmat cu coarnele lui ascutite, Deget ul, cu o tepusa fina de metal. Degetul câstiga totdeauna si nu este prevazuta eliberarea taurului, chiar daca ar învinge. Ritualul coridei le ofera Degetelor ocazia sa-si reaminteasca ca sunt învi ngatorii naturii. Doborând un taur mare si furios, îsi confera din nou titlul de stapâni ai tutu ror animalelor. 210. PROCESUL Procesul a început trei luni mai târziu. În sala de sedinta a curtii cu juri d e la tribunalul din Fontainebleau e lume multa. Toti cei care nu fusesera prezen ti în momentele de glorie ale acuzatilor, venisera sa asiste la condamnarea lor. D e data asta se deplasase si televiziunea nationala. Erau prezente toate cele sas e canale nationale. Nu asistasera la reusita revolutiei, dar aveau sa asiste la executia ei. Pentru spectatori, înfrângerea este totdeauna mai interesanta si mai te legenica decât victoria. În sfârsit, pusesera mâna pe instigatorii Revolutiei furnicilor si pe savantii nebuni ascunsi în piramida din padure. Faptul ca printre ei se era un fost minist ru al Cercetarii, o eurasiatica frumoasa si un batrân bolnav, sporea latura folclo rica a procesului. Jurnalistii, cameramanii si fotografii se îmbulzeau. Bancile rezervate spe ctatorilor erau pline si alta lume se înghesuia în fata usilor tribunalului. - Doamnelor si domnilor, curtea, anunta usierul. Presedintele intra flan cat de cei doi asesori, urmati de procuror. Grefierul se afla deja la locul lui precum si cei noua jurati. Juriul er a format dintr-un bacan, un agent postal iesit la pensie, o îngrijitoare de câini, u n chirurg fara clientela, o controloare de metrou, un distribuitor de pliante, o învatatoare în concediu medical, un contabil si un plapumar. Fiecare mirosea altfel . Aprodul zise: - Ministerul public împotriva grupului zis "Revolutia furnicilor" asociat cu conjuratii numiti "oamenii piramidei din padure". Judecatorul se instala confortabil pe fotoliul sau, constient ca procesu l avea sa dureze. Avea parul alb, o barba spicata, ochelari pe nas si totul în el respira maiestatea justitiei, zburând foarte sus deasupra intereselor particulare. Cei doi asesori erau în vârsta si pareau ca venisera sa se distreze între doua partide de belota. Toti trei luara loc la o masa lunga din lemn de ulm pe care se afla o statuie alegorica reprezentând "Justitia în actiune" sub forma unei femei în

Medicul de serviciu se apropie în gra ba si declara ca acuzatul va continua sa raspunda întrebarilor peste câteva momente dar ca nu trebuia sa fie prea solicitat. Ciocanul din fildes al presedintelui lovi în masa de lemn. d ecesul a trei dintre politistii însarcinati cu arestarea lor.Cine e Julie Pinson? O fata tânara cu ochii cenusii ridica mâna. Am construit acea piramida în scopul de a conversa cu furnicile si de a aj unge la o cooperare între culturile noastre. ocuparea liceului. . . Arthur fu primul che mat la bara. Grefierul raspu nse ca unul dintre acuzati. Nu mai putea sa vorbeasc a.Nimic. . fara sa fim deranjati de c uriosi. Acest robot ucigas fiind teleghidat este asimilabil cu o racheta si clas ificat deci ca o arma din a cincea categorie. . . urmarirea prin padure. Îmi pare rau ca l-am omorât. . avea intentia sa serveasca drept avoca t si toti ceilalti acuzati erau de acord. . Omul facu un sc urt rezumat al episoadelor precedente.Toate argumentele vi se par bune ca sa omorâti oamenii cu mici roboti zb uratori. Voiam doar sa-l adorm. Statul în picioare îl epuiza pe batrânu l bolnav. l-ati asasinat în ziua de 12 martie.Vi se pare normal sa atacati oamenii cu muste-robot? întreba procurorul ironic. o gasi în rândul trei si îi adresa un mi c semn cu capul. David Sator. pe do mul Gaston Pinson folosind ca arma un robot minuscul ucigas în forma de musca zbur atoare. As vrea sa înte legeti ca eu si prietenii mei doream sa lucram în pace. domnule presedinte. Julie Pinson. remarca procurorul.Sedinta e deschisa. Concertul care se transformase în razmerita . Erau douazeci si opt cu totii.Da. refugierea în piramida. fuga instigatorilor.Da.Acuzatul urmator. citeste actul de acuzare. Arthur fu scuturat de un acces violent de tuse. negustor. Julie o cauta cu privirea pe mama ei. domnule presedinte.Furnici-zburatoare teleghidate. . cele saptesprezece persoane din primul volum si cele patru din volumul doi. se aplecara spre el.Asa! Constructie ilicita fara permis într-o zona protejata în mijlocul par cului natural national. . anul trecut. Erau acolo cei sapte instigatori ai R evolutiei furnicilor. Presedintele curtii întreba unde este avocatul acuzatilor.El voia sa distruga piramida. . Era legitima aparare. Rasfoi mai departe. Presedintele îsi rasfoi hârtiile din fata. domiciliat în strada Phoenix din Fontainebleau? . . în sfârsit. Ce aveti de raspuns la acest cap d e acuzare? Arthur îsi trecu mâna peste fruntea umeda. îngrijorati. saptezeci si doi de ani. Politistii erau zâmbitori si simpatici. . primii ran iti. Grefierul se ridica si facu apelul acuzatilor care erau încadrati de patru politisti. Presedintele o invita sa ocupe locul rezervat apararii. distrugerile costisitoare. .Sunteti Ramirez Arthur. Grefier.Vad aici ca linistea va este atât de draga încât ati recidivat trimitând una d intre "furnicile zburatoare" sa atace un functionar însarcinat cu ordinea publica. îl corecta Arthur. comisarul Maximilian Linart. Doi politisti o în cadrara imediat pentru a preveni o eventuala tentativa de evadare. legata la ochi si în mâna cu o balanta. Este vorba de o versi une ameliorata a modelului meu de furnica cataratoare teleghidata. Doi politisti îl dusera înapoi în boxa acuzatilor unde se prabusi greoi între prieten ii sai care. . . Arthur confirma.Domnule Ramirez. Nu stiam ca era alergic la anestezice. ciocnirea cu politia.Spuneti: da.fasurata într-o toga foarte decoltata.

furnicile au reus it cu mult înainte de aparitia noastra pe pamânt.Ai vrea ca toti sa purtam antene? întreba procurorul în zeflemea. . Trebuia sa-si aleaga bine cuvintele. licean. Miza era enorma. Domnisoara. În afara de pagubele importante. În sala e rau multi jurnalisti.Totdeauna am sustinut o revolutie neviolenta. Pentru ea. Repede reprimata. Te-ai crezut un nou Trotki reînviind Armata Rosie? David nu avu timp sa raspunda. Am mai spus asta adineauri unuia dintre complicii ta i. Presedintele ceru sa se faca tacere. Julie îl zari pr ofesorul de istorie dând din cap în semn de încuviintare. Într-o cetate a furnicilor. Ca sa-ti raspund la întrebare. nu? De altfel. Solidaritatea lor e to tala. Nu era singurul profesor al liceului care" se deplasase la tribunal.. Rânjete în rândul publicului.Am început sa ma interesez de insecte când am integrat un greiere în grupul nostru rock. împ reuna.Viziune poetica.Furnicile formeaza o societate în care cetatenii sunt pusi în miscare de a ceeasi vointa de a contribui la mai buna vietuire a tuturor. Cred ca v-as face un serviciu daca v-as numi din oficiu un avocat profesionist. . a comunica înseamna a transmite informatii celorlalti. . . Detinem fotografii în care apari dirijând trup ele manifestantilor ca un general de armata.Acuzatul urmator. rastoarna muntii. De data asta.Aici eu pun întrebari.Bine.Va rog sa ma scuzati. fiecare individ îsi împartaseste emotiile întregului furnicar.Va este teama de furnicar pentru ca el reprezinta o reusita sociala pe care nu vom reusi niciodata s-o egalam.Dupa greieri care au o comunicare de la individ la individ. . Ai pierde timpul cautând aici inteligenta sau o constiinta. Nu mai lipseau decât profesorii de fi lozofie si de germana. trebuie sa stii ca starea domnului Narcisse Arepo este stationara. dar la fel ca un computer sau ca o mas ina de spalat. Judecatorul continua: . Era cu adevarat un muzician foarte bun. . am descope rit furnicile care au o comunicare în toate azimuturile. .Dar de ce acest simbolism al furnicilor? insista presedintele.E o lume militara. . Pentru mine. Esti acuzat de a fi fost strateg ul acestei . Judecatorul se mai îmblânzi. dar David n u se tulbura. Un furnicar functioneaza perfect. dorind sa o convinga macar pe ea. fara mare legatura cu realitatea! zise procurorul între rupând-o. n-ar mai exista atâtea neîntelegeri si minciuni. Zarva pe banca presei. Printre ei numarân du-se si Narcisse Arepo. mi se pare ca sunteti foarte nestiutoare în ceea ce priveste proced ura judiciara. explica juratilor de ce ati înf iintat miscarea voastra imitând insectele? . Mie Pinson.David Sator. . O furnica nu m inte pentru ca nici macar nu e în stare sa-si închipuie interesul de a minti. Ceea ce societatea umana încearca sa reuseasca de milenii. Se aflau acolo profesorii de matematica . . luând un aer de bunic bombanitor. . râsetele din sala nu mai fura oprite si David fu nevoit sa a stepte sa se faca liniste ca sa raspunda: . . optsprezece ani. au fost si raniti. Ai fost instigatoarea acestei Revolutii a furnicilor.Revolutii a furnicilor". Publicul reactiona murmurând si judecatorul lovi cu ciocanul de fildes.Voiai sa creezi o armata. . Iar politetea si regulamentul cer sa mi te adrese zi cu "domnule presedinte".Cum se simte Narcisse? întreba tânara întrerupându-l. ideea de Re volutie a furnicilor este sinonima cu acumularea unor mici acte discrete care. Întorcându-se spre mama ei.David se prezenta în fata magistratului fara baston. E vorba doar de comportamente imprimate genetic. . .Cred ca daca am dispune de un sistem de comunicare la fel de eficace c a cel al furnicilor. de economie. De data asta avea posibilitatea sa se adreseze unui audito riu imens. de gimnastica si de biologie. Din cauza ta se afla în situatia asta. domnule presedinte. cu spatele la public.

Destul cu apologia societatii insectelor. Si daca nu va merge. fa ra sef. Chi. dupa ce a explorat totul. . bate pasul pe loc. câteva aplauze. . Poti sa stai jos. libertate? întreba presedintele. În realitate. Juratii faceau înse mnari. Unde e di ferenta? Magistratul ridica ochii la cer. fara preoti. Ea este obligata biologic sa raspunda unui apel olfactiv.. toata lumea este constrânsa sa munceasca. Formidabil e faptul ca cu 50% de trândavi si fara politie. fara prom isiunea paradisului dupa moarte.Atunci care e secretul furnicarului? întreba procurorul foarte iritat. soldati sau sexuat e si în nici un caz nu-si pot schimba soarta care le-a fost destinata. fara generali. discutii etc. esti acuzat ca ai creat reteaua informatica care a r aspândit cam peste tot ideile subversive ale pretinsei voastre revolutii. . . . woong. Învatatoarea în conce diu medical nu se mai uita la unghii si controloarea de metrou nu mai batu darab ana cu degetele în masa. Coreeanul zâmbi.Ideile bune.Trebuie sa luam de la ele ce au bun si sa renuntam la ce au rau. sa încercam alte sisteme de organizare. nimic. nici plan cincinal. furnicile reusesc sa fie mult mai eficace decât noi si mul t mai în armonie cu orasul lor. Seamana cu o comunitate hippie unde fiecare face ce-i place.. adevaratul anarhism este un sumum d e simturi civice. raspunse cu calm Julie. fara politie.. Acuzatul voia sa mineze bazel e societatii noastre impunând idei false. Judecatorul îsi netezi bar ba. Sa încercam si vom vedea ce iese.Anarhisto! exclama cineva.. . maimutele sau sturzii ne vor învata cum sa traim mai bine în colectivitate. Cum se împaca asta cu spiritul tau de.Tocmai ca nu exista nici un secret. furnicile traiesc asa de milenii. pot sa vina în ajutorul societatii noastre umane care. fara represiu ne. fara ierarhie. în unele privinte.Domnule Ji-woong. Poticnindu-se la fiecare silaba. le-a placut mult contactatilor.Se inspira dintr-o forma de gândire care nu era proprie omului ca sa ref ormeze gândirea omeneasca. . ..Esti anarhista? întreba presedintele. . .Dar dumneavoastra.Deloc.Totusi. domnisoara. doamnelor si domnilor jurati.. spuse Ji-woong. merita sa fie raspândite cât mai mult posibil . E societatea bazata pe cea mai mare inegalitate din lume. cu telefonul celular? Superiorii ierarhici va conta cteaza tot timpul ca sa va dea ordine pe care trebuie sa le îndepliniti.O furnica nu e libera. Furnicile sunt admirabile si deranjante caci ne ar ata ca o societate nu are nevoie de constrângeri ca sa functioneze bine...Sunt anarhista daca acest cuvânt înseamna ca e posibil sa traiesti în societ ate fara sef. într-un furnicar. Asistenta era împartita. Sa trecem la acuzatul urmator.De fapt. fara promisiuni de crestere a salariului. nici guve rn. . .Înca o greseala. Poate ca delfinii. presedintele îngâna: . Caci ce este o societate a furnicilor al tceva decât o societate de caste? Furnicile se nasc lucratoare. Oricum. Or. iar 20% se odihnesc. Adeva rat. Juratii au auzit destul ca s a-si faca o parere despre acest subiect.Era propaganda "mirmeceeana"? zise procurorul. Adevarat? . Numai 50% dintre furnici muncesc în mod eficace într-o ceta te. . nici avansare pe merit. tot rationamentul tau se rezuma la a da societatea furnicilor drept exemplu de imitat. . Coreeanul se prezenta la bara. .Ati auzit.Ji. Doamnele din juriu devenira interesate. fara presedinte. Procurorul se ridica în picioare. . . Nu exista m obilitate sociala. 30% au o activitate neproductiva de tip autocuratire. Comportame ntele furnicilor sunt haotice si traiesc într-un sistem dezordonat care functionea za mai bine decât un sistem ordonat. În rândul asistentei se auzi un murmur de aprobare. Câteva fluieraturi.

Observându-le pe ele . orasele furnicilor invadeaza totul! zis . la o adica? Oricum. .Ca si prietenii mei. consider ca avem nevoie de al te exemple de societati ca sa ne marim orizontul imaginatiei. entomologi specialisti în furnici. Si de ce nu al vegetalelo r si al mineralelor. Numai banchizele n-au reus it sa le colonizeze.. ca furnicile nu sunt deloc an imalutele dragute si generoase despre care vorbesc acuzatii. .Urmatorul acuzat. domnule presedinte. completa Julie. când o lucratoare are o idee. Reusesc sa-si sape cuiburi în beton. Procurorul scoase din dosare niste teancuri de hârtii pe care le flutura c u convingere. De o suta de milioane de ani sunt în expan siune peste tot în lume. dar este evident ca aceasta coalizare le va accentua dominatia.Vorbiti mai tare. Francine îsi drese glasul..Furnicile lupta peste tot împotriva noastra.. daca n-ai ajuns la o anumita vârsta. Râsete în sala. . Celelalte o testeaza si. Nu se cunoaste înca motivul acestui fenomen. Presedintele nu avea intentia de a oferi o tribuna acelor pustani razvra titi. De la începutul audientei. De altfel. Ne permit sa ne schimbam punctul de vedere. Furnicile patrund peste tot. Grefier. vorbeste despre ea tuturor cel or din jurul ei. distribuie copii juratilor precum si doamnelor si do mnilor din presa.. colegul sau c are reprezenta acuzarea îsi daduse osteneala sa se documenteze stând de vorba cu spe cialistii si acum voia sa-si etaleze noile cunostinte. ar avea mai multe sanse sa întâlneasca o furnica decât un om. Juratii ca si majoritatea celor din sala urmareau cam prea atenti argument ele tânarului. Orasele furnicilor apar peste tot c a ciupercile. Pamântul nu a preci zat niciodata caruia dintre copiii lui i-a rezervat bogatiile.Într-adevar. Presedintele tribunalului era deranjat de întorsatura pe care o luau dezba terile. . . Si deci sa se adreseze ei ca reprezentant al populatiei terestre.Ceea ce contin bucatariile noastre provine din pamânt.Coreeanul era amuzat. daca nu faci parte dintr-o buna categorie sociala. Francine Tenet. .Recunoasteti deci. Dimpotriva. nu era vorba decât de furnici si de societatile f urnicilor. al razmeritelor si mai ales al decesulu i politistilor. . Dar procurorul intrase în jocul acestor pustani cu idei extravagan te iar juriul parea interesat de aceasta dezbatere ciudata. domnule procuror. ce v-a împins sa sustineti aceasta Revolutie a furnicilor? Tânara blonda se stradui sa-si domine timiditatea. . Am aici documente care dovedesc ca actualmente asistam la o grupare a cet atilor mirmeceene. daca o considera buna.. S-ar putea spune chiar ca furnicile sunt deja stapânele pla netei pentru ca ocupa practic toate nisele ecologice. În plus. Maca r pentru asta si ideea Revolutiei furnicilor îmi placea. daca nu esti plin de diplome. va auda juratii.. Julie se ridica de pa banca apararii. domnule presedinte. L a noi. am luat informatii de la oame ni de stiinta adevarati. ne observam pe noi însine în miniatura. doamnelor si domnilor jurati. o realizeaza. nimeni nu te va lasa sa-ti exprimi id eea. ..Suntem în plin delir! exclama procurorul. continua procurorul cu însufl etire. daca un extraterestru ar debarca brusc pe planet a noastra. ca furnicile n-au nici o nevoie s a mai cucereasca ceva? . Nu exista nici un motiv sa le dea mai curând oamenilor decât furnicilor. societa tile de furnici sunt permanent în razboi.La furnici. Julie ceru sa vorbeasca. . Domnisoara Pinson ar vrea acum sa introduca un drept de proprietate al animalelor. ca sa. Magistratul ar fi preferat ca interogatoriile sa fie aduse pe terenul mai concret al vandalismului din liceu.Ca si prietenii mei. Ni ci o bucatarie nu e la adapost.Înainte de a trece la audierea învinuitilor. Domnisoara. . Orasele seamana cu orasele noastre si drum urile lor cu drumurile noastre. Apoi continua cu un aer doct: . Arunca o privire spre J ulie ca sa-si faca curaj.Va asigur.

. Am asistat la întreaga scen a urmarind ecranele de control din piramida. doar pentru placerea de a vedea o alta fiinta suferi nd. Presedintele îsi trezi cu cotul asesorii care aveau tendinta sa atipeasca si discuta un moment cu ei. Se ferira totusi sa-si manifeste acest sentiment . Am adus de altfel hotarârile pentru cazul în care curtea ar avea unele îndoieli în aceas ta privinta. . A avut ideea sa le copieze.Bineînteles. Comisaru l se întoarse spre ea cu intentia de a-i distruge argumentul. Juratii erau obligati sa pastr eze o atitudine nepasatoare.Dupa predarea oamenilor din piramida. .Da.Precizati-va ideea. Presedintele nu avea nici un chef ca dezbaterile sa continue pe aceasta cale. Fiecare îi percepe pe ceilalti si se adapteaza ca sari jeneze cât ma i putin posibil.Nu ti se pare plin de cruzime sa acoperi oamenii cu furnici? . Acum asesorii discutau între ei. . Daca nu se poate. Noteaza.. domnule comisar.e el ca sa câstige timp. Presedintele se încrunta apoi batu cu ciocanul în masa ca sa se faca din nou tacere. domnul grefier nu va nota acest lucru Caci hârtia a f ost inventata de o insecta.Mai aveti înca aceste furnici pe care le-ati facut prizoniere? .Orasele lor sunt admirabile. .As vrea sa amintesc ca furnicile voastre ne-au ucis trei politisti. . Juratii erau de acord. furnici.Daca-mi dati voie.Va gânditi la Narcisse Arepo. domnule presedinte.Cruzimea este ceva specific omului. . Comisarul a vea un aer ciudat. De fapt.Dar se aplica dreptul francez si animalelor? întreba Julie. dar bietul baiat e înca în spital..Domnule comisar. caci întrajutorarea este totala.Oamenii mei au fost coplesiti de o maree de furnici ostile.Ati fost prezent în momentul decesului celor trei politisti. pot sa va explic si cum. v-ati aflat la conducerea trupelor de ordine atât în mome ntul asaltului asupra liceului din Fontainebleau cât si a asaltului asupra piramid ei. Si ei simteau în mod confuz ca furnicile nu omorau din placere.Nu i-au ucis. Îl chema la bara pe comisarul Maximilian Linart. grefier. va asigur. parând a fi în dezacord asupra problemelor de procedura judiciara si de jurisprudenta. În secolul I. Ele i-au ucis pe politisti. . un eunuc de la palat a remarcat ca viespile luau mici bucatele de lemn pe care le mestecau si le udau cu saliva. Omul este singurul animal care pro voaca suferinte fara motiv. Imaginatia lor i-a omorât. Nu exista suprapopular e caci regina îsi adapteaza ouatul calitativ si cantitativ în functie de nevoile cet atii. . furnicile sapa un nou culoar. Procurorul zise provocator: . Rumoare în sala. Ele i-au a sasinat. . . Ma gândesc la. Nu exista periferii sarace.Exista antecedente foarte precise ale unor procese facute animalelor. Ar fi fost normal sa apara si ele în fata acestui tribunal ca sa fie judecate. domnule presedinte. . regret ca nu sunt prezenti în boxa acuzatilor toti vinovatii. Politistii au murit de frica când s-a u pomenit acoperiti de o masa de insecte. . Daca doriti. la adevaratii instigatori ai aceste i pretinse revolutii.Insectele n-au "inventat" nimic. Nimeni nu detine nimic si nici nu se plimba gol. caci nu exis ta saraci. Presedintele îi dascalise bine în aceasta privinta. în C hina. Nu exista insec uritate. ma gândesc la adevaratii asasini. ci din necesitate. Nu exista ambuteiaje desi nu exista regul i de conducere. -Nu. Ne puteti p reciza circumstantele acestui fapt? . am umplut saci întregi cu furnici prezente la locul crimei. Nu exista poluare ca ci o treime din activitate consta în curatare si reciclare. domnule presedinte. Julie replica: . Judecatorul se apleca înainte si zise cu jumatate de glas: .

Scroafa fusese gasita la locul crimei în compani a a sase purcelusi cu râturile înca pline de sânge. spuse comisarul Maximilian Linart. în 1662. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Edmond Wells. Julie se ridica în picioare. . Erau complici? Scroafa a fost spânzu rata de picioarele din spate. sase ani mai târziu. Arhiv ele de justitie din Savigny contin minutele procesului unei scroafe.Pot sa asigur curtea ca toate aceste furnici au participat la atacul împ otriva oamenilor mei. cai sau porci. Gaina a fost condamnata la ardere pe rug. 211. LECTIE DE DIALECTICA A doua sedinta de judecata. dupa toate aparentele. . episcopul de Lao n si marele vicar de Valence au excomunicat omizile si soarecii-de-padure. politistii asezasera un ac variu plin cu o mare cantitate de furnici. Cererea comisarului Linart a fost admisa. acuzata de vra jitorie pentru ca ouase un ou fara galbenus. Abia în 1710. ENCICLOPEDIE PROCESELE ANIMALELOR: Din toate timpurile. în Pennsylvania. acum coinculpate. acuzat de acte frecvente de sodomie asupra animalelor sale familiare.Aceste furnici duc lipsa de aer. ele erau utile tarani lor pentru ca se hraneau cu insecte care le distrugeau recoltele. a reusit sa demonstreze ca acele câr tite erau foarte tinere. un labrador mascul pe nume Pep a fost cond amnat la închisoare pe viata pentru ca a omorât pisica guvernatorului. pentru a le pedepsi pentru pagubele pe care le provocau. îsi daduse deja multa osteneala ca sa tina în detentie vinovatele si sa le aduca în s . În Italia.Dar ar putea sa fuga! exclama Maximilian. un cercetator a descoperit ca ouatul unor oua fara galbenus este consecinta unei maladii. Sentinta de co ndamnare la moarte a fost deci comutata în parasire pe viata a câmpului celui pagubi t. si lasata asa pâna când a murit. la dou a scroafe si doua oi. Se strâmbau la mirosul de mar în descompunere care se degaja din acvariu. în Elvetia. Audient a se reia mâine. În sfârsit. în piata publica. juratii au venit sa examineze acvariul luminat de reflecto are. În fata acuzatilor. au fost lasati sa creasca ca sa fie mâncati "în mod normal" la vârsta adulta.Puse un dosar greu pe masa presedintelui. a fost condamnat la decapitare dar judecatorii. cons iderându-i victimele drept complici. un taran a facut proces unei "bande" de cârtite distr ugatoare. în 1924. James Potter. În cele din urma presedintel e batu cu ciocanul în masa si zise: . În 1120. În Franta. vinovata de moartea unui copil de cinci ani. Gaina a avut dreptul la un avocat c are a sustinut ca actul ei fusese involuntar. Zadarnic. înch ipuindu-si ca acela era mirosul natural al furnicilor. au aplicat aceeasi pedeapsa unei vaci. a avut loc procesul unei gaini. deosebit de elocvent. Pentru ca nu prezentau un c omportament agresiv. Daca nu vreti sa moara înainte de încheierea dezbaterilor. Acum îsi îndeplinea cu multa usurinta rolul de av ocat si lua cuvântul de fiecare data când considera ca se impune. Si a fost închi s într-un penitenciar unde a murit de batrânete. în secolul al X-lea erau t orturati. Iar p urcelusii au fost pusi sub supraveghere la un taran. animalele au fost considerate demne de a fi judecate de justitia oamenilor. Dar procesul nu a fost revizuit. În Anglia. spânzurati si excomunicati sub diferite pretexte magari.Sedinta se suspenda. foarte satisfacut ca i se acceptase cererea. În 1474. Unul câte unul. atunci trebuie facute mai multe gauri în capacul de plastic. în anul 1519. în plus. si ca. care. Aburul de pe geamuri arata ca se sufo ca. volumul III 212. Cu furnicile. la Bale. deci iresponsabile. Magistratii se uitara la teanc ul mare de hârtii din fata lor si se consultara îndelung. . Avocatul lor.

Problema. Din moment ce numele lor va fi citat în presa.Dreptate e când ai actionat bine. deci sufera.ala tribunalului. Trebuie deci eliberate. nu stie ce e binele si raul. Responsabilitatea animalelor se afla în centrul dezbaterilor. raspunse Arthur. Urma o noua suspendare a sedintei. Lipsite de simt moral. în timp ce Arthur. Scoate-ma de-aici! Ma sufoc! repet a furnica. Curtea. ca si noi. Erau foarte tentati sa se debaraseze de acele creaturi t rimitându-le în padure dar. Mai învârti câteva butoane apoi facu semn ca totul este gata. mitr aliat de flash-urile aparatelor foto ale reporterilor. Julie lua cuvântul. juratii.Justitie. AJUTOR!!!!! Arthur mai facu câteva reglari.Nu toate animalele sunt atât de imorale precum spui. pentru a le permite sa raspunda p entru acuzatiile care li se aduceau. Furnica vorbea. iar nu e contrariul. Imediat o voce sintetica rasuna în difuzor. Un aprod lua o furnica la întâmplare si Arthur o puse într-o eprubeta în care in troduse sonda cu cele doua antene. jurnalistii si chiar politistii erau foarte curios i sa vada daca tot acel talmes-balmes functiona si daca vor asista cu adevarat l a un dialog între oameni si furnici. neavând simt moral. Ce-i dreptate sau nu? . Arthur îi trimise un mesaj întrebând-o daca era pregatita sa raspunda la niste întreb ari. Si ele au.Adica se examineaza daca ai dreptate sau nu. se stie . Da r nu e adevarat. Presedi ntele ceru sa fie adus. Presedintele ceru sa se treaca la o prima audiere. Ce se întâmpla? întreba furnica prin intermediul masinii. pe de alta parte. Ce-i aia actionat -bine? Arthur suspina.Luati parte la procesul vostru. El ruga totusi juratii sa nu tina cont de vorbele ei care erau tot propaganda în serviciul pretinsei sale revolutii. declara sententios judecat orul. Se auzira câteva proteste iar presedintele ceru tacere ca sa-i dea din nou cuvântul lui Maximilian Linart. în viata nu erau chiar atât de multe distr actii si rareori se întâmpla ca jurnalistii sa fie atât de interesati de audierile si de protagonistii proceselor care se derulau la tribunalul din Fontainebleau. Procurorul se ridica în picioare si zise: . Procurorul întelegea cum reusise Julie sa însufleteasca masele. Arthur ceru sa se red uca lumina în sala si sa fie luminata masina lui. Totul e ra instalat. Comisarul confirma faptul ca confiscase în piramida un aparat conform cu descrierile tinerei. zise Julie. Ajutor. tuburile si fiolele cu esenta parfumata. Ce-i acela proces? . . Ce-i aceea justitie? . .. Julie îl ajuta pe Arthur sa faca ultimele reglari. Judecatorul ceru explicatii.Se crede ca furnicile nu sufera pentru ca nu urla când simt o durere.. Procurorul rânji. este ca furnica. noua vedeta a acelui proces plin de surprize. . Ne-am obisnuit sa avem compasiune doar pentru c ei care tipa când îi doare ceva. . precum si cromatograful si spectrometrul de masa. Elocventa si înflacararea ei erau foarte convingatoare. Dar Julie nu terminase. un sistem nervos. Ea spuse ca furnicile era u perfect capabile sa vorbeasca si sa se apere si ca nu era normal sa li se faca acest proces fara sa li se dea si lor cuvântul. Asta e înca o tara a egocentrismului nostru. îsi instala în centrul salii computerele. Julie puse lânga ea o firimitura de pâine pe care furnica o rontai imedia t. furnicile nu pot fi considerate raspunzat oare de actele lor. si asta e valabil si pentru furnici. Chiar si în piramida era dificil sa dialoghezi cu furnicil e pentru ca tot timpul trebuia sa redefinesti cuvintele. Julie dezvalui atunci exist enta aparatului de conversat si expuse modul de întrebuintare.Curtea are datoria sa vegheze la sanatatea tuturor celor care sunt def eriti justitiei. Ceru unui aprod sa faca gauri suplimentare. Susoteli între judecatori si asesori. De exemplu.

scriind pe o hârtie. domnule presedinte! Pe paginile albe de la sfârsitul acestei enciclop edii. Li s-a spus ca vor fi supusi unei experiente privind perceptiile. Maximilian spumega. Julie profita de buna dispozitie a auditoriului. Presedintele suspina si zise: . Am o idee.Mandat de aducere pentru aceasta.ca la lei. O furnica în padure! Asta înseamna sa cauti acul în carul cu fân! Maximilian se ridica în picioare..Tare mi-e teama ca asesorul are dreptate. . Ea ar fi în stare sa d ialogheze fara sa fie nevoie sa i se explice fiecare cuvânt.E doar o problema de metoda. Pare sa arate destul de bine în ciuda tuturor pe regrinarilor si si-a pastrat semnul galben pe frunte. care i se paruse ca nu contin decât simple calc ule matematice sau formule chimice destinate amenajarii aparatelor. Trebuie sa le eliberati sau sa le omorâti. Era volumul doi al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute. Presedintele spuse ca daca pentru asta trebuia sa vorbeasca ore în sir far a sa se înteleaga unii cu altii. -Da. ENCICLOPEDIE MANIPULAREA CELORLALTI. Probabil ca furnica percepu o silueta caci imediat emise: Ajutor. se afla jurnalul zilnic al lui Arthur Ramirez. regina lor. Dai foc fânului si treci un magnet prin cenusa. Ca sa-si pr elungeasca existenta pentru a putea sa-si transmita experienta lumii oamenilor. trebuie sa lovim capul si deci s-o judecam pe in stigatoare. Oricine ai fi. acel procuror stia mai multe decât el. .Exact! Mandat de aducere pentru 103. Acum.Aceste furnici nu sunt în fond decât niste unelte! exclama el. Cu o mare siguranta. Pusese mâna pe atâtea comori cu ocazia primei percheziti i încât neglijase cartile din sertare.Am impresia ca aceasta regina 103 stie sa vorbeasca foarte bine limba noastra! spuse procurorul agitând o carte mare cartonata. duc eti la îndeplinire acest mandat.Eliberati-le. EXPERIENTA PROFESORULUI ASCH: În 1961. Murmure în sala. declara: .. dintre cei sapte indivizi numai unul era testat. . . Presedintele îsi freca mâinile. A stiut sa conving a milioane de insecte s-o urmeze ca sa se întâlneasca cu noi. A fost gasit cu ocazia cele i de a doua perchezitii ceruta de judecatorul de instructie. pe 103. . dar nu le putem lasa sa sufere în acest acvariu. regina furnicilor. Un ac în carul cu fân. Cum se poate explica acest comportament dac a nu prin faptul ca exista "o morala a leilor"? Aparatul hârâi: Ajutor! Procurorul se apropie de eprubeta. Magistratul deschise cartea l a pagina cu semn si citi cu glas tare: -103 a sosit azi împreuna cu o armata imensa ca sa ne salveze. -103. profesorul american Asch a adunat sapte indivizi într-o încapere. Un leu care manânca maim uta este exclus din rândul celorlalti. . Politisti. Cu aceste furnici care vorbesc.. 213. a dobândit un sex si acum e Regina..Dar cum sperati sa dati de ea? întreba primul asesor. În realitate.Enciclopedia! exclama Arthur. 103 este într-adevar cea mai dotata dintre furnici. Procurorul lua cuvântul: . ar fi mai bine sa renunte. Vreti sa stiti cum ga sesti un ac în carul cu fân? Simplu. exista o interdictie: sa nu se manânce maimuta. raspunse comisarul. cunoscatoarea lumii si culturii noastre. 103. scoate-ma de-aici! Locul e plin de Degete! Cei din sala începura sa râda. Daca vrem s a pedepsim adevaratii vinovati. sufla procurorul. Ceilalti sase erau asistenti platiti ca sa-l induca în eroare pe . Povesteste toata is toria oamenilor din piramida si ne informeaza despre existenta unei furnici extr em de dotate. Acuzatii erau mirati ca procurorul cunostea existenta lui 103 si rolul j ucat de ea în apararea piramidei.Lasati-ma pe mine. spera sa aju nga în analele Facultatii de Drept ca fiind cel care instrumentase primul proces m odern care implica animale. . Am discutat prin intermedi ul masinii.

. Edmond Wells. se târî ca sa ajunga la usa metalica.. multi apar au acest punct de vedere cu vigoare. 30% sfârseau prin a admite ca se înselasera. Când în sfârsit a fost întrebat si adevaratul subiect al exper ientei.. Intra într-o sala de baie si se racori. politistii confiscasera toate aparatele.. tot mai erau 10% care sustineau în continuare ca linia de douazeci si cinci de centimetri era cea mai lunga. Lucrul cel mai surprinzator este ca atunci când li se dezvaluia sensul tes tului si ca cei sase participanti jucau un rol. Deodata. în 60% din cazuri acesta afirma si el ca cea mai lunga era linia de douaze ci si cinci de centimetri. Liniile erau paralele si era evident ca cea de trei zeci de centimetri era cea mai lunga. un unghi de observare înselator. privirea îi fu atrasa de. sub presiune. Se uita în oglinda. Gândeste. Exista o enigma. Simte. Iar daca profesorul Asch le repeta de mai multe ori întrebarea. Maximilian taie cu briceagul tubul la nivelul solului si îsi apropie ochiu l. Cu siguranta ca piramida nu-si dezvaluise toate secretele. singur în piramida parasita. TENACE Cu toate simturile în alerta. La prima perchezitie. Placa metalica si tastatura erau la locul lor. Profesorul Asch a întrebat pe fiecare ce lin ie era mai lunga. Maximilian se întoarse la locul unde se afla p iramida acoperita cu pamânt. Cum sa coboare la subsol? Ar fi fost nevoie de dinamita ca sa arunce în aer acea dala gr oasa. Solutia era atât de evidenta! .. acestia gase au tot felul de scuze: probleme de vedere.adevaratul subiect al experientei. Pe perete era desenata o linie de douazeci si cinci de centimetri si alt a de treizeci de centimetri. cei sase asistenti îl iron izau si. deci trebuia sa fie si o solutie. Urca la etaje si examina toate obiectele. Mergea în coltul acvariului care folosise pentru dialogare cu ajutorul aparatului. Asculta.. Coborî în cuveta de sub colina înconjurata de rugi si gasi râpa care ducea la tunel. apoi urechea de gaura.. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. obositi. Priveste. volumul III 214. mirându-se ca insista. Observa. ceruta de judecatorul de instructie. Îi lipsea un element. nu-si continuasera cercetarile.. repetata pe o suta de studenti si de profesori de universita te (deci un public nu foarte credul). Daca era cazu l. Gân-des-te. Cât priveste pe cei care erau obligati sa-si admita greseala. permisese procurorului sa adune o noua "recolta". dar devenisera inutile. Furnica cobora fara sa stie ca ducea lupul la stâna. Se plimba nervos prin încapere. a dovedit ca noua persoane din zece sfârseau prin a fi convinse ca linia de douazeci si cinci de centimetri era mai lunga de cât cea de treizeci de centimetri. sol. Maximilian izbucni în râs. Asculta. Daca o alegea pe cea de treizeci de centimetri. Percepu niste lumini departate si auzi zgomote. Materialu l de transportat fusese foarte greu si. oamenii comisarului deschisesera usa cu aparatul de sudura. o furnica. Observa. Coborî privirea si vazu un sapun triunghiular. D upa capitularea insurgentilor. dar Maximilian observa ca înca mai ramasesera multe ob iecte. Lumin a cu lanterna locul parasit. Maximilian o urmari discret. A doua perchezitie. Gândeste. iar cei sase asistenti au raspuns invariabil ca cea de douazec i si cinci de centimetri. Oglinda. Priveste. Insecta intra într-un tub d e plastic transparent care intra în. Cu lanterna între dinti. Simte. Experienta. avea de gând sa cheme buldozere si artificieri si sa faca totul bucatele.

copilul credea ca mama lui. tetraedrul mai curând.. motricitatea mâinii câstiga în abilitate si reuseste sa rezolve nevoile care înainte îl c opleseau. În general. Scoase cutia cu chibrituri. una dreapta. 215. descoperirea reliefului.. ENCICLOPEDIE STADIUL OGLINZII: La douasprezece luni. se va proiecta în imaginar si se va identifica cu un erou. Prima enigma: "Sa faci pat ru triunghiuri cu sase chibrituri". Va gasi un mijloc de a se identifica si de a se izola de univers. La un an. râde în hohote. Reprodusa invers. Când se uita într-o oglinda. Îsi aminti de celelalte enigme de la televizor. formând un fel de romb în spatiu. se identifica ca fiind o imagine ideala. jumatate pentru fu rnicile care traiau ca niste oameni. nu exista nici o diferenta între ce e mare si ce e mic. Copilul se recu noaste. Fie se rasfata în oglinda.. politistul îsi zise ca era vechiul sau vis de copil de a avea un trenulet electric. una invers. Oglinda îi va indica acum ca exista si alti oameni si o lume în jurul lui. Caci în fata lui avea o fantastica macheta a unui oras la scar a redusa. se va adora. frustrari. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. volumul III 216. Îndragostit de imaginea lui. Exista deci o piramida in versa sub piramida dreapta. compuse forma si o aseza pe oglinda. Va suporta inclusiv fapt ul ca nu e stapânul lumii. Se obtinea astfel o piramida. ce e înainte si ce e dupa. încea rca sa treaca dincolo ca sa prinda cealalta pisica care se afla acolo si acest c omportament nu se va schimba niciodata. pe o oglinda. Pisicile nu cunosc niciodata faza oglinzii. el însusi. deci doua piramide. piramida forma un romboid. fie se strâmba la e l. tot va tr ece prin aceasta faza. sursa permanenta de . BAL TRAGIC ÎN CAVOU Ce spectacol! La început. Înauntru totul era luminos. copilul începe sa stea în picioare. Efectul este im ediat vizibil. Oglinda va duce atunci la o socializare sau la o închidere în sine. si totul forma un zar gigantic cu sase fatete. . mâinile lui. Chiar daca copilul nu descopera oglinda sau imaginea lui în apa. Se va îndragosti de el în susi. Stinse lanterna devenita inutila. îsi face o imagine despre sine pe care o apreciaza sau nu. Al doilea pas.. Evolutia triunghiului. Înainte. Partea de sus era ocupata de Arthur si de oamenii cuibului iar partea de jos era o cetate mirmeceeana. sânul. Era destul sa urmaresti patrunderea triunghiului de jos în triunghiul de sus si se obtinea a l treilea pas: o piramida asezata pe o oglinda. Jumatate pentru oamenii care traiau ca niste furnici. triunghiul de jos si triunghiul de sus. A treia enigma: "Sa faci opt triunghiuri cu sase chibrituri". Edmond Wells. Smulse imediat toate mochetele si gasi în sfârsit trapa de otel. Era fuziun ea complementarelor. va înce pe sa suporte viata. se saruta.. Pentru un bebelus. Survine apoi stadiul oglinzii. Evolutia cunoasterii. copilasul trece printr-o faza ci udata: stadiul oglinzii. Totul era în el.Cum sa construiesti opt triunghiuri echilaterale egale numai cu sase chi brituri? Pur si simplu punând piramida. tata l lui. Trase de mâne r si dadu de o scara. A doua enigma: "Sa faci sase triunghiuri cu sase chibrituri". universul si jucariile formau un tot. Si ambele parti comunicau prin tuburi-culoa re si fire electrice care le transportau mesajele. Cu imaginatia dezvoltata prin intermediul oglinzii. Era primul pas . întelegând în acelasi timp ca trebuie sa-l cucereasca. lumina. nici cu vârsta. Toate formeaza un tot si totul se afla în el. biberonul.

Se stârni panica. furnicile construiau cladiri noi cu mini-buldozere cu abur. pe rmit acum o astfel de catastrofa. niste furnici tâsnira afara. Îsi pl imba degetele pe strazi si le opri în gradini. Politistul era convins ca regina 103 era acolo. Dar autostrazile erau deja naclaite. Era feeric si înspaimântator. case.Precum Gulliver. Descoperirea metodei. Varsa petrolul începând din coltul drept cel mai ridicat. Ce capodopera! Erau acolo strazi luminate de felinare. Maximilian se apleca asupra acelui oras liliputan. Deci asta era marele secret ascuns al piramidei! Ajutate de Arthur si de complicii lui. dar toate acele case puteau sa ascunda sute de furnici cu semne galbene pe frunte. vâsc os si puternic mirositor. Oricât de degenerate ar fi fost acele insecte initiate în secre tele oamenilor. vehiculele erau dotate cu o cârma. apa lui limpede devenise ule ioasa si închisa la culoare si rotile mari ale ambarcatiunilor se împotmoleau. Trebuia deci sa le scoata ca sa le adune într-un loc deschis unde nu se afla acoperis care sa le ascunda. scotoci si gasi un bidon cu petrol. Prob abil ca erau obisnuite cu vizitele frecvente ale lui Arthur si ale prietenilor l ui. într-adevar. strazile pietonale îsi asteptau musterii. dar singura interventie fu cea a unei lingur ite de inox care patrula deasupra mareei negre. la dreap ta. Ca sa gasesti o regina a furnicilor era de ajuns sa urmaresti traseul ou alor si sa ajungi la sursa. câmpuri de crengi de macesi unde pasteau turme de purici-de-frunze. Urca. asemanatoare cu cele de pe Mississippi. furnicile cunoscusera aici cea mai fulgeratoare dintre evolutiil e civilizatiilor. În centrul orasului. Max imilian stia ca la primele efluvii ale veninului negru. La stânga. furnicile optasera pentru acoperisuri rotunjite. I se paru ca doua echipe mirmeceene jucau un fel de fotbal american. Maximilian scoase din buzunarul hainei o lingurita si o mica fiola. sosele. Acum era sigur ca regina îsi va face aparitia. ducând o alta furnica cu un semn galben p e frunte. înecând casele. Un val seismic negru se abatu peste oras. . Maximilian miji ochii. Nu-i venea sa-si creada ochilor. Furnicile nu pareau îngrijorate. În mod intuitiv. Când sunt cuprinsi de panica. În loc? sa aiba v olan. trecusera de la preistorie la epoca cea mai mod erna. Chibritul si magnetul. orasul furnicilor. curse încet. scria pe un panou la intrarea pe stra da principala. Pe deasupra zburau zeppeline pline cu furnici. S i. În santiere. Mai erau un metrou aerian si stadioane. Furnicile circulau cu masina pe autostrazi si pe strazi. numai ca nu zarea mi ngea. în fata uno r imobile frumoase. printre locuitorii acelu i furnicar SF. În câteva saptamâni. Poate ca regina 103 era st erila! Atunci îsi aminti ca procurorul spusese ca acea sexuata avea un semn galbe n pe frunte. Canalul nu era nici el într-o stare mai buna. oamenii îsi dezvaluie totdeauna secretele. Aveai impresia ca se asteptau la o interventie rapida a cerului ca sa le salveze. furnicile se vor grabi s a-si salveze regina. coborând pe strazi. Foarte bine. o zona industriala cu uzinele care scoteau fum. mai practic de mânuit cu ghearele. era mai curând o lupta colectiva. Maximilian gasi o lupa pe jos si o lua ca sa vada mai bine. Cum sa o gaseasca pe acea sexuata si sa o duca la tribunal? Acul în carul cu fân. Lichidul negru. Or aici nu se vedeau oua. care le ajutasera atât de mult. Pe un canal mare se deplasau ambarcatiuni cu aburi. inundând gradin ile si uzinele. "MIRMECOPOLIS". Comisarul îsi apropie lupa. MIRMECOPOLIS. Furnicile tâsnira afara din case ca sa sara în masini si sa ajunga cât mai repede pe autostrazi. Furnicile pareau surprinse ca Degetele. În realitate. Deodata remarca agitatie în jurul u nui imobil mai înalt decât celelalte. Maximilian scotocea strazile orasului. trebuia sa fi pastrat în ele nevoia de a salva regina.

deci.b2. Dupa care goli tot bidonul de petrol peste Mirmecopolis. Asta înseamna ca fuziunea pr incipiilor masculin si feminin. Cu o penseta fina cu capetele protejate de muschi. Pentru prima data în istoria oamenilor o regina furn ica urma sa depuna marturie. Învinuita sa fie adusa în fata aparatului. Sa vede m. 1 + 1=3 poate sa fie deviza grupului nostru utopic. Dar 1 + 1 = 3 mai exprima si întreg conceptul ca colectivitatea si coeziun ea sociala sunt cele mai bune mijloace de a sublima statutul nostru de animal. sus si jos... ENCICLOPEDIE 1 + 1 = 3. obtinem: ((a + b)x(a-b))/(a-b) = ( a2-b2 )/(a-b) Simplificam termenul din stânga: (a+b)=(a2-b2 )/(a-b) Daca punem a = b = 1.b2. Ordona grefierului sa modif ice în procesul verbal al audierii denumirea acuzatei.Alt. Va voi distruge certitudinile din mormântul meu. camere de luat vede ri cu micro-obiectiv aveau s-o filmeze pe acuzata a carei imagine era apoi proie ctata în direct pe ecranul alb instalat deasupra boxei acuzatilor . da nastere la ceva diferit de unul sau de altul care le depaseste. 1 + 1=3 poate sa stinghereasca multi oameni care vor spune ca acest principiu filozofic este nul deoarece e fals matematic. spuse cu mare grija: . Interogatoriul începu imediat. aceasta = 1. STRATEGIE MIRMECEEANA Trei batai de ciocan. deranjat ca gresise. daca înlocuiesc 2 cu un 1 + 1 obtin. care guverneaza univers ul..b).Te numesti 103 si esti regina furnicilor rosii? Furnica se apleca peste antenele receptoare. Îsi misca antenele si emise un mesaj. un politist aseza fur nica cu semn galben pe frunte în eprubeta.b) = a2 . . 217. Apoi o arunca într-un plic de plastic pe care îl lipi la gu ra. vrea sa raspunda la întrebarile noastre? Foiala ironica în rândul asistentei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Foarte impresionat totusi. Printesa 103. baga lingurita si o prinse pe suverana. daca adaugam 1 în ambele parti. fie . Acestea fiind zise. Alteta voastra 103. Dar cum sa te adresezi unei regine.. Va voi dovedi ca ceea ce considerati a fi adevarul. mic si mare. obtinem: 1+1=(l-l)/(1-1) Când avem acelasi termen în partea de sus si în partea de jos a unei diviziuni . fu rnicile din orasul modern îsi zisera ca gresisera crezând ca alianta între furnici si Degete era posibila. La dreapta . 1 + 1 = 3. Întreg conceptul de credinta din copiii nostri care sunt neaparat mai buni decât noi este exprimat în aceasta ecuatie. Caci nu sunt la primul me u paradox.. Edmond Wells. Politistul pusese mâna pe ea! Profitând de efectul de surpriza si de circulatia blocata. Parea perfect familiarizata cu acel instrument. Asta înseam na ca unirea talentelor depaseste simpla lor adunare. 3=1 + 1. obti nem: 3 = 2.Regina 103. Pentru ca publicul sa nu piarda nimic din spectacol.b) = a2 . Presedintele tusi usor.Liniste. si avem:(a + b) * (a .ab + ba .. sunt printesa. Deci ecuatia devine: 2 = 1 si. Deasupra se aflau cele doua antene din plastic legate la aparat. Nu sunt regina. Deci credinta în viitorul omenirii. Omul de mâine. nu este decât un adevar printre atâtea altele. Voi fi d eci obligat sa va dovedesc ca este adevarat matematic. volumul III 218. Sa luam ecuatia (a + b) * (a . înainte de a muri. Daca împartim ambii termeni la (a . imediat decriptat si tr adus de vocea sintetica a masinii.ab si +ba se anuleaza.

doar adevarul si numai adevarul. . Printesa 103 întelegea. Constat ase deja faptul ca Degetele cu par alb depasisera în general trei sferturi din exi stenta. care. persoanele în vârsta sunt trecute pe linie moarta. dar se stradui sa nu lase sa se vada. Imaginea furnicii ridicate pe cele patru picioare din spate. Dar. Totusi i-ar fi placut chestia cu Biblia. În mod normal. replica presedintele care era obi snuit cu acest gen de dispret la învinuiti dar totdeauna era agasat din cauza asta . Aici nu se jura pe Biblie. 103 marcase un punct.Niste prieteni "Degete"! Relatii "diplomatice"! Dar acesti oameni nu r .. îsi îndrepta antenele spre receptorul feromonic. zaresc aici camere de luat vederi care ma filmeaza. Apoi îi explica cu rabdare: . un proverb sp unea: "Când esti la Degete. de. Alteta. dupa o scur ta discutie cu asesorii. zise: . la Degete. Jur sa spun adevarul. vazând ca nimeni nu contesta autoritatea personajului. . Apoi. dupa câte stiu . dar eu nu va vad deloc..Repet întrebarea. ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare politistii? Furnica raspunse: N-am ordonat nimic. Toate persoanele prezente în sala erau ac um constiente ca asistau la un moment istoric. Padurea este deschisa tuturor.Ai vazut prea multe filme americane. .Dar trupele voastre au atacat niste oameni! Nu negati asta! Nu am trup e. Nu va uitati niciodata unde va asezati extremitatile. daca vrei sa respecti protocolul? . cu un picio r din fata asezat pe peretele de sticla din fata ei era impresionanta. . Si aici erau deisti si nedeisti si incompatibilita ti între ei. Aprozii îi împrastiara pe fotografi. Puteai ramâne simplu fara sa renunti la exprimarea normala. pentru respectarea echitatii. pe care le studiase atâta timp. când i se pare mai bine. poarta-te ca Degetele". În general.De ce ati ucis oameni? Furnica emise: Înainte de a continua aceasta dezbatere. se resemna. nu este o carte sfânta pentru toata lumea. Alteta Voastra. Venisem în vizita la niste prieteni Degete cu care începusem sa leg relatii diplom atice. martorii sunt pu si sa jure pe Biblie.ea si furnica. Degetele s-au aflat în mijlocul multimii noastre. care nu stia cum sa se mai exprime. în tara noastra. Presedintele se simti depasit de situatie.În Franta exista separarea Bisericii de Stat de mai bine de un secol. Judecatorul. Numa i mergând. presedintele accepta sa puna la dispozitia acuzatei unu l dintre receptoarele miniaturale confiscate din piramida. Va purtati f oarte nedelicat cu noi.Bine. Arthur interveni ca sa ceara folosirea unor termeni mai simpli. Computerul îi transmise fraza. Aparatele foto se declansara cu violenta. . De fapt.De ce ati ordonat trupelor voastre sa omoare trei politisti aflati în ex ercitiul functiunii? întreba mai direct magistratul. Voi ma vedeti mai mare. tinând sa ramâna fidela obiceiurilor Deget elor. nu pe Biblie. Evident. Dupa câte am putut sa vad. mai usor de înteles pentru o furnica si îl sfatui pe presedinte sa renunte la vocabularul uz ual al justitiei. Fiecare ac tioneaza cum i se pare mai bine. pentru ca asta era ob iceiul la Fontainebleau. ati ucis oameni? Arthur semnala faptul ca limbajul tip "negru mic" nu se potrivea nici el furnicilor. Printesa 103 se apleca asupra televizorului pus în fata eprubetei Vazu fat a interlocutorului ei judecator si remarca faptul ca era un Deget în vârsta. De ce voi. Se înt reba daca chiar era obligata sa dea socoteala acelui Deget batrân deghizat într-o ti nuta neagra si rosie. Am vazut procese în filmele de la televizor. .Dar nu aveati ce cauta pe acea colina! exclama procurorul. Notiunea de "ordin" nu exista la furnici. Se jura pe onoare. probabil ca au ucis mai mult de trei mii dintre ai nostri. Arthur confirma faptul ca 103 era obisnuita sa foloseasca televizorul în t impul conversatiilor ei cu oamenii si.

comentatorii o considerau în avantaj pe Printesa 103. Stii macar ce înseamna pen tru noi Biblia? Biblia înseamna cele zece porunci.Pe lume nu e numai frumusetea. . . Inteligenta este proprie omului. . . zise el în microfonul aparatului. Si aceste animale de o mie de ori mai urâte si de o mie de ori mai r espingatoare ar vrea sa ne dea noua lectii? Raspunsul nu se lasa asteptat: Dar tu te crezi frumos? Cu cele câteva fire de par de pe cap.Pentru ca asta e situatia.Totdeauna am spus ca 103 e de neînlocuit. ce urâta e o furnica! Nici chi ar cei mai rai monstri din filmele noastre fantastice sau SF n-au fost vreodata atât de hidosi. De Miile cu Charlton Heston. dar au refuzat sa dialogheze cu noi. Atunci înseamna ca stii ca printre aceste zece porunci este una care spune: "Sa nu ucizi". Dar voi însiva ati facut din asasinarea vitelor si gainilor o adevarata in dustrie.Adineauri ai cerut sa depui juramânt pe Biblie. audierea se amâna. Se adresa juratilor si arata ecranul pe care aparea capul lui 103. pielea palid a si gaurile nasului în mijlocul fetei? Asistenta izbucni în râs în timp ce respectiva piele palida devenea stacojie.Sa admitem. Juratilor le era din ce în ce mai greu sa-si pastreze calmul si presedin tele batea mereu cu ciocanul în masa. Procurorul se enerva: . De furie. difuzat atât de des. la radio ca si la televiziune. Cazuse ra în capcana. nu înseamna "a nu ucide animale". . Fiecare era de partea cuiva. tot timpul se aluneca în dezbateri filozofice. Procurorul îsi regasi rasuflarea si reveni la atac. emise furnica care îsi amintea perfect de filmul lui Cecil B. .Ochii globulosi. Arthur zâmbi în sinea lui. Procurorul era enervat la culme. Si nu mai vorbesc de coride unde transformati moartea unei vaci într-un s pectacol. Puteai conta pe 103. Maximilian dadu cu pumnul în perete. Printesa 103 nu se tulbura. De ce viata Degetelor ar fi mai pretioasa decât cea a gainilor. raspunse Julie.Au forma lor de inteligenta.În acest caz.A ucide în sens biblic. antene. . Sunt doar niste nebuni care s-au închis într-o piramida din padure! se rasti procurorul. ci si i nteligenta. Seara. Sala era acum în fierbere. fiecare îsi dadea cu parerea. . procurorul se stradui sa-si ascunda surprinderea si continua repede: . sopti Zoe la urechea lui David. dovediti-mi ca furnicile sunt inteligente! Replica lui 103 rasuna cu putere în sala: Dovedeste-mi ca omul este inteli gent. murmura Arthur. si mai furibund: .eprezinta nimic. Arthur suspina usurat. deoarece se pare ca aceasta audiere nu mai poate continua în liniste. mandibule negre. În procesul asta era imposibil sa mentii dezbaterile numai la fapte. Furnica explica cu rabdare: Pe vremuri am încercat sa stabilim relatii oficiale cu conducatorii oficia li ai lumii voastre. Ca si presedintele. Procurorul se apropie ca s-o ameninte pe furnica cu degetul. foarte emotion at de comportamentul elevei sale. Viata furnicilor nu este importanta pentru ca furnicile nu sunt inteligente. Procurorul jubila. Procurorul nu era constient în ce dezbatere se baga . Dezbaterile se reiau mâine dimineata la orele zece. a vitelor sau a furnicilor? Presedintele suspina. ci "a nu ucide o ameni". Nu dispun de nici o autoritate oficiala.Se descurca ca o mare campioana.

FEROMON MEMORIE: LOGICA DEGETELOR LOGICA: Logica este un concept al Degetelor foarte original. nu e logic ca aceasta hrana sa fie redistribuita celor care ar putea sa fie interesati de consumarea ei. Nu cunosc nici macar focul. împreuna cu oamenii. Degetele îl ard. Printul 24 se aseza lânga 103. si-au facut trofalaxii apoi se adunara ca sa dialogheze. Pacat. furnicile au descoperit focul si l-au utilizat în razboaiele d . Furnicile prizoniere fura foarte multumite sa-si vada din nou eroina. Si pe urma îl regasest i. Avea în mâna ep rubeta în care se afla Printesa 103. Evenimentele logice sunt evenimentele care se înlantuie în mod acceptabil pe ntru societatea Degetelor. Politistul deschide capacul acvariului. Un politist prinde de brat un asesor. argumen tele pentru apararea modului nostru de viata.Sunt în stare sa-si rezolve toate problemele.Pune-o cu celelalte furnici. . Dragostea e atunci când iubesti pe cineva si îl pierzi. În schimb. Oricum. Exemplu. Ele explicara ca. Pentru Degete e logic sa pui hrana buna la gunoi. raspunse Julie. Printesa 103 se ridica pe cele patru picioare din spate ca sa se fac bin e înteleasa. . 221. e usor de recunoscut dupa semnul galben. TEAMA Curtea paraseste sala. Ce placuta era regasirea! 103 întelesese deja arta. Printesa 103 se lipi de Printul 24. . acum începea sa descoper e vag ce însemna dragostea. nu e logic sa opresti hrana celor care sunt bolnavi din exces de hrana. Pentru aceasta sedinta. fara ca macar sa fie s tricata. în dimensiunea lor.219.Cerem probe obiective ale inteligentei lor. Cel putin o data am putut sa prezentam.Nu cunosc nici macar jumatate din tehnologiile noastre. rastoarna eprubeta si 103 cade d in cer în mijlocul tovaraselor ei de captivitate. ca sa fie siguri ca nimeni nu se atinge de gunoiul lor. o furnica mica se apropie de ele. vazând ca Deg etele le puneau în saci. furnica vesnic ratacita se ratacise de data asta în directia buna. De altfel. Pentru un Deget este logic ca unii cetateni din acelasi oras pl in de mâncare sa moara de foame fara ca cineva sa-i ajute. In schimb. Sau lins. orice am face. Asesorul ridica ochii la cer. raspunse el la întâmplare. Prin urmare. Procurorul da din umeri. Doreste o CA. Printul 24. Oricum. Emite o fraza destul de lunga. . fusese construita o mica estrada de plexiglas cu televizorul si antenele direct în acvariu. 220. spune Printesa 103. se grabisera sa urce înauntru pentru ca îsi închipuisera ca era o invitatie de a veni în lumea lor. Computerul o descifreaza. Dintr-un colt. zise o furnica care îsi p ierduse doua picioare din spate când politistii le vârâsera fara menajamente în niste sa ci mari. Uitând conditiile dure care permisesera aceasta întâlnire. INTELIGENTA Presedintele loveste cu ciocanul în masa.Si cu aceasta acuzata ce facem? Nu pot s-o duc înapoi la închisoare cu dub a. . îsi zice ea. sunt hotarâti sa ne omoare. Printre cele închise acolo se aflau 10 si 5. Pe vremuri.

Presedintele îsi aduse aminte ca în Evul Mediu. criteriul care va face sa decretati ca un animal este inteligent e. replica un asesor. justitia depindea de o astfe l de înfruntare. zise cu ironie procur orul. . lasându-l pe D umnezeu sa decida învingatorul. Câteva râsete retinute.. c . DEGETELE. zise agentul postal iesit la pensie. inclusiv curtea. Am înteles foarte bine ca. comunitatea stiintifica internationala era în fi erbere. Parer ea mea este ca cel mai bun mod de a departaja doua minti ca sa vezi care e mai s ubtila. ca sa ne departajeze obiecti v. LA URMA URMELOR... O curte de judecata seamana mai mult sau mai putin cu un teatru. focul poate sa deschida o noua cale de prog res tehnologic. ca problema era cruciala.. Hans. este de a le confrunta într-un joc. Animalul respectiv era un cal de opt ani.Asta nu dovedeste ca sunteti inteligente. Juratul insista. DAR. erau iresponsabile ca un bolnav mintal sau oricare alt minor. Pentru noi. Se credea ca se descoperise în sfârsit "un animal la fel de inteligent ca om ul".. Dar într-o zi. am explicat suror ilor mele ca. Evident. Antenele ei au început sa se agite. erau raspunzatoare de faptele lor.În aceasta împrejurare. Ideea înfierbânta asistenta. Judecatorul întreba: . Dar computerul nu terminase de transmis mesajul. e important sa definim ce specie e mai inteligenta fata de cealalta. dar niciodata judeca torul nu avusese atât de puternic impresia ca era un regizor. Sah. educat de un savant austriac.Cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a furnicilor? se întreba cu glas tare presedintele netezindu-si barba. Si cum sa dovedesti inteligenta sau lipsa de inteligenta a Degetelor .. Judecatorii nu se temeau nici ca vor gresi si nu aveau nici remuscari. supravietuitorul avea drepta te. Ar trebui sa se recur ga la o a treia specie. În timpul marsului meu pacifist în directia lumii voastre. pentru voi. .Si la ce gen de proba va gânditi? 222. cuvinte încrucisate. Toti ochii erau îndreptati spre ecran si cameramanul o încadra ca pe o persoana. Fapt rar. Din noa ptea timpurilor. D aca furnicile erau inteligente. Toata lumea era constienta. Atunci insectele au luat hotarârea de comun acord sa nu s e mai atinga de foc si sa-i excluda pe cei care ar folosi aceasta arma prea deva statoare.. în prim-plan. SUNTETI INTELIGENTE ? Rumoare în sala. Judecatorul preciza acest detaliu. vedeti! Prea proaste ca sa controleze focul. pro fesorul von Osten. Spre marea surprindere a tuturor celor care îl vizitau. enigmistica. . în situatia de fata nu se putea organiza un duel om-furnica. doar ca aveti ocazia sa imit ati inteligenta noastra. Furnica paru ca se enerveaza brusc.intre ele. ENCICLOPEDIE STRATEGIA CALULUI: În 1904. Totul era mai simplu. el t rebuia sa distribuie bine rolul martorilor. un jurat ridica mâna.c ompleta furnica cu aceeasi siguranta. El era cel care treb uia sa ritmeze bine interventiile pentru ca publicul sa nu se plictiseasca. .Este destul sa se inventeze o proba obiectiva fata de care o furnica s a aiba tot atâtea sanse de reusita ca si omul. nici Deget si nici furnica. sa va semene! Nimeni nu se mai uita la acvariu. bridge etc. Furnica parea ca mitraliaza acum cu f eromoni. un fel de turnir al inteligentelor. . Partile se înarmau si se bateau pe viata si pe moarte.Daca îmi dati voie. CE DOVEDESTE CA VOI. acuzatilor si juratilor. justitia a fost conceputa ca un spectacol. folosit cum se cuvine. voi sunteti prosti si noi inteligente.. Daca nu. . Sunt mare amator de jocuri de gândire.Ah. ele nu au reusit sa stapâneasca un incendiu care a luat am ploare si a distrus tot. zise el.

În multe universitati se mai amintes te si acum de cazul calului Hans ca de un exemplu caricatural de înselaciune stiin tifica. parea sa fi înteles perfect matematica moderna. era departe de a fi un om reprezentativ pentru speci a lui. fizicieni si. Concentrarea lui era motivata de speranta unei recompense alimentare. La fel si 103. doua pe ntru "b". biologi. a înteles în sfârsit mist erul.alul. Totusi. Judecatorul era constient ca inventa o jurispr udenta în materie si îsi lua rolul foarte în serios. nu mai era deloc o furnica banala. Lit erele erau batute una câte una ca sa formeze cuvinte. care preda la scoala de politie si era un politist reputat. Nu întelegeau în ce consta manipularea si sfârseau prin a admite c a acel animal era într-adevar "inteligent". dupa consultari. Singura expl icatie era deci ca Hans era un animal extrem de atent care. Simtea excitarea lor când se apropia de solutia corecta. un grup de treisprezece experti a publicat un rap ort care respingea orice posibilitate de înselatorie. Politistul se întreba daca nu cumva va trebui sa recurg a la forta ca sa-l aduca în fata curtii. L a urma urmelor. La gândul ca îsi va impresiona vecin . curtea si apararea îl considerara acceptabil. Dar poate ca unul dintre motivele urii atât de mari fata de Hans este si m ai profund. E foarte neplacut pentru specia umana sa se stie "transparenta" pent ru un animal. La fel. Magistratul considera indispensabil ca cei doi concurenti sa fie alesi l a întâmplare din rândul populatiei lor. Omul fu cuprins de trac la gândul ca va deveni campionul speciei umane si se temea ca va fi ridicol. Edmond Wells. dupa toate filmele pe care le vazuse la televiziunea oamen ilor. acel cal stia sa decodifice atitudinile oamenilor astfel încât sa po ata fi considerat temporar drept egalul omului. comunitatea stiintifica a fost atât de vexa ta ca fusese atât de usor înselata încât a cazut într-un scepticism sistematic în fata oric rei experiente legate de inteligenta animala. divortat si cu doi copii. în cele din urma. La 12 septembrie 1904. Procurorul îl propuse pe comisarul Maximilian Linart. volumul III 223. Acesta a oprit un om de vreo patruzeci de ani. Oskar Pfungst. Întâlnire pe trepte Juratul specialist în jocuri de gândire se oferi sa elaboreze un test pe car e. Hans a fost supus la tot felul de experiente si calul si-a dovedit perma nent calitatile. bietul Hans nu a meritat nici atâta glorie si nici atâta oprobriu. sa recunoasca în fotografii oamenii care îi fusesera prezentati cu câteva zile mai înain te si sa rezolve probleme de logica. Când misterul a fost descoperit. cu parul negru. trei pentru "c" si asa mai departe. Linart. unul dintre asistentii lui von Osten. Un politist si un aprod fura trimisi în strada cu sarcina de a aduce primu l om întâlnit în cale cu un aspect convenabil. iar Julie pe 103. dar mai stia sa indice cu precizie si cât e ceasul. dar aprodul a avut buna idee sa-i spuna c obaiului ca în acea seara va aparea la televizor. Cazul a facut mare vâlva în epoc a si lumea stiintifica începea sa se obisnuiasca cu ideea ca acel cal era cu adeva rat la fel de inteligent ca un om. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. percepea schimbarile de atitudine ale oamenilor din jur. în timp ce batea din c opita. Zoologi. El a remarcat ca Hans gresea raspunsurile de fiecare data când solutia probl emei care se prezenta era necunoscuta de persoanele prezente. I-au explic at ce se astepta de la el. O bataie pentru "a". Hans arata obiectele cu vârful copitei si comunica cifrele batând în pamânt. cu o mustata mica. Veneau sceptici si pleca u foarte tulburati. Acum trebuia sa fie numit un reprezentat al speciei umane si altul din p artea furnicilor pentru aceasta competitie. Pr esedintele îi recuza din oficiu pe amândoi. gresea de fiecare data când i se acopereau ochii si nu putea sa vada asistenta. Dadea raspunsuri exacte la e cuatiile care i se propuneau. psihologi si ps ihiatri au venit din lumea întreaga ca sa-l vada pe Hans.

adulmeca aroma dulce a mierii si fu imediat tentata. . lunga de 1. poate doar sa îsi strice bucatile de le mn si sa revina mereu sub para si sa încerce sa ajunga la ea ridicându-se pe picioar ele din spate si agitându-si în aer membrele din fata.ii. o insecta de 3. Omul mai avea doar patru bucati de lemn de asamblat când. juratul unse întrerupatorul rosu cu miere. furnicile au înteles ca în doi o problema se rezolva mult mai usor. nu individuala. Omul zari cu coada ochiului manevra si accelera lucrul. nu avem încredere decât în stiinta pura. Procurorul rânji. Era vorba de douasprezece bucati de lemn care trebuiau îmbina te ca sa formeze un promontoriu permitând sa se atinga o para electrica rosie susp endata deasupra lor. omul era pe punctul de a-si termina luc rarea în timp ce furnica nu facuse înca nimic. la trei centimetri. încurajat de semenii lui. cu mandibule mici si chitina neagra. Pusera mâna pe prima zarita. De altfel aceasta e si deviza revolut iei noastre: 1 + 1=3. Aproape ca reusi se când. oamenii. în râsul asistentei. încercând sa apuce para si nu reusi. Asistenta era convinsa ca furnica renuntase dar. Ca furnica sa fie interesata la a ceasta treaba. Adunarea talentelor depaseste simpla lor suma. iar cel al furnicilor. de aceeasi echipa. Primul dintre cei doi competitori care o va atinge va declansa o sonerie electrica si va fi declarat învingator. departe de reperele ei obisnuite. a început imediat sa îngramadeasca metodic bucatile de lemn. În sala se declansa tumultul. o insulta adusa logicii. un pacat împotriva bunului simt.2 mg. dife rita fiind numai marimea. le ataca cu mandibulele ca sa le manânce. Trebuie imaginat altul în care sa fie imp licati un singur om si o singura furnica. A cerut ajutorul unei complice. caci erau usor impregnate cu miros de miere. însotita de o alta furnica. . cu atâtea mirosuri si lumina. soneria furnicii rasuna prima. cu o secunda mai înainte. Magistratul îl convoca pe psihologul de pe lânga curtea de judecata si îi ceru sa fabrice testul obiectiv si incontestabil cu pricina. nu în formulele l or esoterice. . Furnicii aduse din gradina tribunalului. Materialul de masurare a inteligentei inventat de jurat era deja instala t în sala de judecata. Procurorul lua cuvântul: . Unii huiduiau. . Se convinsera ca avea toate membrele inta cte si antenele i se agitara când o asezara pe o foaie de hârtie. ea se întoarse. îl contrazise Julie. Nimeni nu se gândise sa-i puna un perete.Acest test nu este concludent. cu atât mai b ine pentru ele. individul nu a mai ezitat si i-a urmat. Noi. Se ridica pe cel e patru picioare din spate. Existau camere de luat v ederi în fata fiecarui concurent si presedintele dadu startul. ceea ce dovedeste ca inteligenta mirmeceeana este colectiva. spre surprinderea tutur or. Furnica se rotea însa în cerc.Ati vazut cu totii. usurat ca i se propus ese un test atât de simplu.1 + 1 = 3 este o minciuna matematica. Pur si simplu.8 cm . esafodajul uman se ridica pâna la trei met ri. se mentinea sub para rosie dar nu prezenta nici un com portament susceptibil de a-i permite sa ajunga la ea. Omul. Judecatorul lovi cu ciocanul în masa. foarte enervata. Procurorul îl lasa pe aprod sa apropie bucatile de lemn de insecta ca s-o faca mai bine sa înteleaga ca trebuia sa le asambleze ca sa ajunga la para. furnica parasi brusc pozitia de sub para si pleca. Îi spuse ceva cu antenele iar cealalta se plasa în asa fel încât sa-i serveasca drept punct de sprijin. nu i-a cerut nimeni parerea. O f urnica nu e capabila de nimic singura. Furnic a se uita la bucatile de lemn si. Bucatile de lemn erau perfect asemanatoare pentru ambii concurenti. familiarizat din cea mai frageda copilarie cu jocul de constructie . Se plasa sub para. Furnica a trisat. cuprinsa de panica pentru ca se afla într-un lo c strain. altii aplaudau. Furnica se agita. Clampanea din mandibule dar n u reusea sa faca nimic.Nu-i adevarat. Odata montat. Daca aceste prostii se potrivesc furnicilor. În schimb.

Degetele gândesc toate acelasi lucr u. Fiecare dintre gestur ile lor are o utilitate precisa. adica iau ca fiind a lor opinia emisa de prezentatorul jurnalului televizat d e la orele opt. Pe un teren necunoscut. Ce-ar putea sa joace furnicile? Psihologul se gândi la început la mikado. dame. În felul acesta. labirintul pentru om cu barierele lui metali ce acoperite de hârtie. cei doi concurenti trebuiau sa declanseze un întrerupator elect ric. Concurentii au fost schimbati. Dupa multa chibzuinta. dar la scari diferite.Ceea ce se întâmpla aici este foarte interesant. SE VEDE DE DEPARTE Psihologul se gândi îndelung. rânduiesc ouale si alimentele. sah. vor fi trasate dupa acelasi plan. Asta poate fi numit spiritul lor colectiv. Dar cum sa explici regulile unei furnici. Ele apa rtineau culturii umane precum mah-jongul. a fost instalat în fata tribunalului. iar furnica într-un labiri nt dupa marimea ei. psihologul a sugerat un test care i se parea univ ersal: o cursa într-un labirint. Cele doua labirinturi vor fi dispuse exact în acelasi fel. . Pentru furnica s-a construit un labirint identic cu pereti de hârtie în inte riorul unui mare acvariu transparent. cei doi con curenti aveau de înfruntat aceleasi dificultati pentru a gasi iesirea. . Mikado era un joc de dexteritate. alt consemn de baza. De exemplu explorarea unui dru m necunoscut. 224. familiara tuturor furnicilor. Trebuia creata o regula de joc valabila atât pentru oameni cât si pentru furnici! Si apoi. inaccesibil oricarei alte furnici provenit a din afara. cei doi luara prima furnica venita într-un ghiveci cu flori. Omul mergea foarte repede. La iesire. Dar a fost nevoit sa renunte.Apoi acorda un interviu în exclusivitate jurnalistei de la principalul can al national. În timp ce toate animalele gândesc pentru ele însele si îsi fac o opinie fata de ceea ce vad si ceea ce le-a învatat experienta. se bat. S-a procedat ca prima data. Aprozii si asesorii erau arbitrii de linie. El e descopera terenuri. OPINIE: Degetele sunt din ce în ce mai putin capabile sa aiba o opinie personala. Furnicile aveau probabil obiceiul sa scoata crengutele de care aveau nevoie dintre alte crengute inutilizabile pen tru ele. totdeauna sa eviti gesturile precipitate. Pentru a le reprezenta pe furnici. FEROMON ZOOLOGIC: OPINIE Salivatoare: 10. 225. Presedintele apuca cu fermit ate cronometrul si dadu startul. Furnica nu se misca. nu de i nteligenta. Omul porni imediat printre palisadele de hârtie s i un politist dadu drumul furnicii în acvariu. aflat pe fereastra p ortaresei de la tribunal. pocherul sau sotronul. Furnica începu prin a se spala. responsabilii rubricilor d e jocuri din reviste si inventatorii de jocuri aparute în comert. Pentru a avea mai mult loc. Ce joaca furnicile? Jocul îi paru psihologului o specialitate umana. Omul va fi plasat într-un labirint pe masura lui. spunea o veche recomandare mirmeceeana . Furnicile nu se joaca. Expertul deduse de aici ca trebuia gasita o încercare corespunzatoare unei situatii practice. ce joc ar fi dovedit în mod incontestabil inteligenta? Existau go. Orice creatura închisa într-un loc pe care nu-l cunoa ste cauta sa iasa de-acolo. si cred ca parizienii ar trebui sa vina în numar mare la Fontainebleau ca sa asiste la audiente si sa susti na cauza oamenilor. politistul si aprodul luând de pe strada un student blondut. Îsi consulta colegii.

începu în sfârsit sa adulmece solu l în jurul picioarelor. Nu. Nu avea dreptul sa urce pe peretii labirintului! . S-a folosit de modul ei original de a gândi. . . Din întâmplare.Pariez pe om! exclama grefierul. se temea sa piarda timp. Se uitau tinta la ecranele care aratau evolutia cursei. nu? întreba procurorul. amândoi pareau ca înainteaza cu aceeasi viteza. nu. nestiind ca furnica înca nu se hotarâse sa por neasca. -Nu. A dovedit ca e mai intel igenta adaptându-se mai repede la problema. nu. care urmareau competitia la micul lor televizor. . furioasa ca se învârte p e loc într-o fundatura. asistenta striga : . la fel si oamenii din pirami da. nu pe-acolo! strigara la fel de zadarnic Julie si prietenii ei. furnica avu o initiativa neasteptata. Ghidata de mirosul mierii din apropiere. Furnicile spectatoare stiau ce înseamna asta. Aceasta furnica a câstigat pentru ca a dat dova . Omul. Aparatorii speciei umane se simteau linistiti. Concurentul lor mai avea înc a doua viraje de facut ca sa ajunga la capat. 24 si prietenel e lor. n-a trisat. nu pe-acolo! Ce doi concurenti se oprira. îsi ascundeau cu greu anxi etatea. si l-a atins. Furnica apuca într-o directie care nu ducea nic aieri. . La un moment dat. Trebuia sa atinga un obiectiv. A fost incapabil sa gândeasca altfe l decât dupa niste reguli pe care si le închipuia obligatorii dar care. îti ascuti simturile.Bineînteles ca nu. furnica sari peste ultimul perete. Omul lua avans. porneste! striga olfactiv Printul 24. Lent. îi ceru presedintele. îsi ridica antenele. preocupat de mentiner ea suspansului ca sa satisfaca mass-media.Evident. nu. Julie se întoarse pe b anca apararii. gândindu-se încotro s-o apuce. 103. poate ca dadusera peste o fur nica redusa la minte. Omul înainta în directia buna. Julie. brusc. Un strigat de victorie rasuna simultan în boxa acuzatilor si în acvariul und e furnicile îsi atingeau antenele de bucurie.Pe un teritoriu necunoscut. A pierdut pentru ca nu i-a trecut prin minte ca putea actiona si altfel în afara de a înainta drept pe culoare. Pe ecrane. Omul se îndrepta si el spre o fundatura si. îl strânse de brat pe Davi d.Eu pe furnica! zise primul asesor. Dar mesajele lor olfactive nu putea sa circule liber în spatiu. omul grabit apuca pe un drum gresit si ajunse într-o fundatur a. va rog sa stati jos. se învârti în cerc apoi. în realitate. Urca pe peretele de hârtie. a simtit mirosul de miere! Furnica porni drept înainte în directia buna. Presedintele ceru asistentei sa ia l oc în sala de judecata. ca într-o cursa cu obstacole. O porni la fuga în sens invers caci.Atunci ar fi putut si omul sa faca asta. sarind peste pereti. zise ea. . În acel moment. . se catara pe întrerupatorul ro su uns cu miere si declansa soneria. Nici un moment nu s-a spus ca e interz isa escaladarea peretilor. La rândul sau. care urmarea întrecerea din boxa acuzatilor. omul si furnica luau aceleasi viraje aproape simultan.Maestre. constata judecatorul. .Gata.Nu. afara. nu pe acolo! strigara ele din toti feromonii. descoperise si el drumul cel bun. Cei doi concurenti evoluau aproape paralel. Haide.În sfârsit. Vrând sa aleaga o furnica absolut la întâmplare. . de data asta. sansele par egale. A t risat ca si cealalta. nu fusesera specificate niciodata. Erau bloca te de tavanul de plexiglas. gonea drept spre întrerupatorul r osu. Furnica facu câtiva pasi. Dar furnica nu se misca. Julie era foarte îngrijorata. În timp ce omul lua virajele în pas alergator. cu prudenta.A trisat! protesta procurorul apropiindu-se de masa magistratului. furnica porni spre o fundatura si antenele furnicilor din acvariu frematara.

Era decis sa treaca la a ctiune. 228. volumul III 227. îsi scoase haina si se închise la el în birou. Ea zboara prea repede si el nu reuseste s-o prinda din urma. Preocupata de acu plare. cu orice pret. În douazeci de minute. Daca nu fac dragoste aici si acum. Printul 24 îsi ia zborul în urmarirea ei. Printesa 103 si Printul 24 hotarasc sa încerce o acuplare în acvariu. e mai putin romantic decât zburând spre cer. Aceste animale par izolate si solitare chiar daca mama lor nu este departe. chiar infime. ajunge deasupra ei. Contactul cu omul. SINGUR Comisarul Maximilian Linart nu vru sa vada mai mult si se întoarse în graba la el acasa. SOARE PARADOXAL Profitând de un moment de calm înainte de reluarea audierilor. distrug actul de identitate olfa ctiv al capriorului care va fi imediat abandonat de toata familia. P orni jocul Evolutia cu parametri deosebiti. Printesa 103 se avânta si începe sa deseneze cercuri între per etii închisorii de sticla. totul s-a sfârsit pentru ele. dar în acel moment ar fi preferat sa se comporte ca ele si sa s e rostogoleasca pe jos. Atâta tot. Voia sa vada la ce putea sa ajunga o civilizatie de furnici beneficiind de tehnologiile oamenilor. ENCICLOPEDIE SINDROMUL BAMBI: A iubi este uneori la fel de periculos ca a urî. Printul 24 se desprinde si trebuie sa porneasca din no u la cucerirea frumoasei sale. Aceasta lumina. vizitatorul e tentat sa mângâi e animalul. Aceste emanatii poluante. Edmond Wells. E mai simplu decât sa încerci o jonctiune între doua apendice . La rândul sau. se agata bine de partea din spate a corpului ei si se arcuieste ca sa reuseasca sa se împreuneze. aceasta atingere constituie un gest mortal. printre ef luviile forestiere. sub copaci. fericiti ca se pot apropia de un animal blând. dar cele doua insecte sunt convinse ca. În timpul primelor saptamâni mama nu-si recunoaste puiul decât dupa mi ros. Evident. Printesa 103 fusese amuzata de comportamentul nup tial al Degetelor. Maximilian parcurse un mileniu de civilizatie a fur nicilor bogata în cunostinte umane. Înd uiosati. vizitatorii întâlnesc deseori caprior i. Printul 24 zboara în spatele Printesei 103. oricât de afectuos ar fi. Or. El e obligat sa-i ceara sa zboare mai încet. încurajata de to ate furnicile prezente. va impregna capriorii cu efluvii umane. aceasta caldura este totusi foarte excitanta pentru cele doua sexuate. De la începutul audierii. dimpotriva. Aceasta mângâiere asasina este numita "sindromul Bambi" sau "sindromul Walt Dis ney". În sfârsit. Din cauza socului. din ce în ce mai captivat. Trebuie sa recunoastem. Avansa în mare viteza. int ensitatea reflectoarelor televiziunii fac sa le clocoteasca hormonii sexuali ca un soare de primavara. Printesa 103 uita sa fie atenta la zbor si se loveste de un perete transp arent. Nici o caprio ara nu-l va mai accepta si capriorul va fi în mod automat condamnat sa moara de fo ame. Gestul nu are nimic agresiv. Îsi arunca palaria în cuier. niciodata nu vor sti c um este.da de mai multa inteligenta decât omul. În parcuri le naturale din Europa si din America de Nord. 226. Se puse imediat pe treaba. Nu e usor. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Rezultatul era si mai terifiant decât îsi imaginas e politistul. Nu e simplu sa te dedai unei acuplari într-un loc închis dar. Nu putea sa se comporte ca un simplu spectator. de acum înainte. blândetea animalului provoaca aceasta miscare de tandrete din partea omului.

prinsi parca într-un vârtej infernal. Dimpotr iva.. foarte intens. Judecatorul cere procurorului sa conchida si sa-si anunte cererile. Comuniun ea dintre spirite se adauga celei a corpurilor. pentru complicitatea la crima.. Extazul din acvariu continua. sus totul se complica.. ca re conduce zborul. deoarece li se recunoscuse inteligenta. Arthur se ridica în picioare. 10 noteaza pe un "feromon mitologic" tot ce-i inspira ac est moment de pura poezie romantica. numai la câtiva centimetri de tavanul de plexiglas plin de gauri. pan. . Ea stie sa reproduca feromonii unei regine a furnicilor de foc. pan. Publicul se manifesta imediat. pentru distrugere de materiale educative si tulburarea linistii publice... Antenele lor se împreuneaza de parca s-ar deda înca o data unei CA. Înteleg ca s e petrece ceva diferit. . Imaginile psihedelice devin mai clare. Antenele lui se agita în mod ciudat. Sunt emise de 103.Pentru conjuratii de la liceu. Jos. Mai ales un articol despre invaziile fur nicilor de foc în Florida care ar trebui sa-i edifice pe jurati. Atunci se petrece în ei ceva foarte nou. celelalte furnici le privesc cu admiratie cum se rotesc. usor obosit. condamnarea la moarte. Presedintele îi infor ma pe jurati ca furnicile. pan.. pan! Pan.. Un imens val rosu de placer e pura si de durere intensa îl acopera ca un val seismic. Devine mov. violet. pan. Procurorul îl întrerupse pe Arthur parasindu-si scaunul ca sa se aseze în fata juratilor. pan. Printul 24 se simte rau.Doamnelor si domnilor jurati. face mici cercuri concentrice în centrul închisorii lor. Inima îi bate din ce în ce mai tare. replica judecatorul.. . Pentru Printesa 103 si complicele ei. de ea care are înca în memorie marile scene romantice din filmul Pe aripile vântului. Morala: omul e de ajuns sa se al ieze cu unele furnici prietene ca sa vina de hac altor specii de furnici dusmane . Are impresia ca inima sa stricat si bate tare de tot. pan.Nu dezvaluindu-ne secretele insectelor ne vom debarasa de ele.. independenta de functia procreatoare. Culoarea valului rosu de p lacere se modifica pe masura ce creste. cer condamnarea la sase luni închisoare. Ea le înseala astfel pe lucratoarele ca re o hranesc în timp ce propria lor regina moare. pan. Deodata. reuseste în sfârsit sa se acu pleze cu Printesa 103.Uitati sa precizati cum au fost oprite aceste furnici de foc. Pentru conjuratii din piramida cer. pan. La a treia tentativa. Vor avea deci sa stabileasca soarta lui 103 si a tovaraselo r ei. va rog sa luati loc. Pan.. .Am aici câteva probe care dovedesc. Furnica a câstigat totusi. apoi negru. pan. Are cuvântul acuzarea. Ca sa nu se mai loveasca din nou de peretele de sticla. Pan. trebuie sa eliminam cât mai repede aceste furnici deja prea informate mai înain te sa poata transmite ceea ce stiu întregii specii. pentru insurectie si asasin area politistilor.... doamnelor si domnilor din juriu. Prin int ermediul unei alte specii de furnici: solenopsis daugerri. si pe deasupra în plin zbor. În lumea mirmece eana. Inima Printului 24 bate din ce în ce m ai haotic.Da.Nu înteleg! exclama Julie. printesa 103.minuscule. Cu atât mai intens cu cât e vorba de doua sexuate care si-au obtinut sexul prin mijloac e artificiale. .. pan.. pan! Judecatorul batu scurt de câteva ori cu ciocanul ca sa avertizeze asistent a ca se relua audierea. Cuplul mirmeceean se roteste din ce în ce ma i repede. . nu ca sunt nevinovate. în ce masura furnicile sunt inamicii omului. . Printul 24. pan. cer. dragostea este legata doar de functia de reproducere. dar aceasta victorie dovedeste ca furnicile s unt inteligente. Judecatorul lovea cu ciocanul aproape far a sa gândeasca. . Înainte de a fi vazut filmul Degetelor. o condamnare la sase ani închisoare.. pan. erau de acum în ainte raspunzatoare. 103 nu se gândise niciodata sa considere dragostea ca o emotie d eosebita.

Se desprinde brusc de 103. regina îsi pierde aripile. Daca nu reusim sa pactizam cu furnicile. Inima i s-a oprit. Nimic în codul nostru penal nu interzice pedeapsa cu moartea pentru animale . . Am cautat cu mare at entie. Arthur a de monstrat ca. Cine nu omorâse furnici chiar fara sa vrea? . aceste infraterestre. Suntem complementari. . fabrica obiecte de dimensiunile lor pe ca re nici cei mai abili dintre ceasornicari nu le-ar putea reproduce.. Do cumentele confiscate din piramida atesta faptul ca lansasera o mare cruciada împot riva noastra. Julie avea impresia ca. Sa stie natura ca speciile care vor sa dauneze omului sfârsesc prin a plati cu viata. cine dintre noi se poate lauda ca nu a omorât niciodata o furnica? Chiar si cei care nu-l aprobau erau obligati sa admita ca acuzatorul pub lic avea dreptate. Cont rolam lumea la înaltimea de un metru.Nu se poate sa ne condamnati pentru ca am dorit sa amelioram statutul speciei noastre. sunt. sa comunicam cu extraterestrii? În aer rasuna un mie pocnet.Îmi permit sa amintesc colegului meu care reprezinta acuzarea ca pedeaps a cu moartea a fost abolita de mult timp în tara noastra. printul explodase de placere. Printesa 103 îl simte. Nu se poate sa omorâm furnicile. Daca el e coplesit de un val rosu care se transforma în negru.Furnicile se pot dovedi o trambulina pentru evolutia noastra. 229. în tr-o zi. nimeni din sala de judecata nu acorda vreo atentie. cu ajutorul mandibulelor. Este o o cazie unica care ni s-a oferit ca sa întelegem un sistem de gândire ne-uman. De ce sa ne lipsim de niste aliati atât de pretiosi? Regina 103 mai zboara putin. Presiunea creste. ENCICLOPEDIE . mai bine sa ne folosim de ele. Bucatile de chitina se împrastie în toate directiile si cad ca bucatile unui avion care face explozie în aer. Moartea printului si pierderea aripilor constituie pretul regalitatii mi rmeceene. îl vede. dupa ce citise atât de mult Enciclopedia cunoaster ii relative si absolute. apoi aterizeaza brusc în receptorul feromonal .Pentru oameni.. Julie continua: . zise el cu un ton doct. nu put em decât sa îndeplinim un act de civism si de legitima aparare. Printul 24 se simte din ce în ce mai rau. veti arata ca drum ul pe care am început sa-l exploram merita toata atentia posibila. Imediat ce-si proiectase garnetii în femela. fie ca vrem sau nu. Câinii care musca copiii sunt injectati cu otrava. Cazând. pentru oameni. ele la înaltimea de un centimetru. Decât sa înc ercam sa le distrugem. dar dezbaterile fiind în toi. dar propria e i placere e atât de lunga si atât de mare încât nu reuseste sa se preocupe de partenerul ei... Presiunea era prea puternica.Ceea ce se petrece aici nu este un proces. relua procurorul. Ramase cu gura deschisa. Presedintele da cuvântul apararii. acum Edmond Wells vorbea uneori prin vocea ei.Decretând pedeapsa cu moartea pentru Printesa 103 si semenele ei. încearca sa bata din aripi ca sa-si încetineasca caderea si. Vulpile care transmit turbare a sunt împuscate. e regina.Achitându-ne însa si eliberând aceste insecte nevinovate. E mai mult decât atât. ea este inv adata de un val rosu care se transforma în portocaliu apoi se lumineaza din ce în ce mai mult pâna când capata o nuanta mai galbena si mai calda. Un mic zgomot rasuna din difuzoarele aparatului. Printul 24 îsi îndreapta antenele. cum vom putea spera ca. De altfel. Furnicile. domnule presedinte. .. . Fraza ramase neterminata. Julie face apel la resursele tuturor neuronilor ei. Acum nu mai e printesa . placerea prea i ntensa. Presiunea creste.

cel al lumii materiale. E doar o linie. moare. Maximilian se închisese la el în casa si. 4 îti da voi e sa ramâi în mod liber animal sau sa treci la etapa urmatoare. si pentru ele se face frumoasa floarea în partea ei superioara. Fie îsi realizeaza destinul.. retransmitea aceasta scena prin intermediul liniilor telefonice. cifrele ne istorisesc evolutia vietii. E dragostea totala. în apropierea obiectivului camerei de luat vederi .PUTEREA CIFRELOR: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dupa forma lor. 6 este si forma fetusului în gest atie. Si asa mai departe.Ce se întâmpla? Ce e mascarada asta? întreba judecatorul. dar la o dimensiune superioara. Este contrariul lui 2. 2: este stadiul vegetal. Are doua rotunduri. Egoism ul este principala lui calitate. Si în acest caz ne aflam la o rascruce. 3: este stadiul animal. doar a fi. Daca nu reactioneaza în functie de interesele sale directe. nu te mai opresti niciodata. . volumul III 230. A nimalul reactioneaza ca sclav al sentimentelor sale. trebuie deci sa se treaca la ciclul urmator. Tot ce e curb ind ica dragostea. 5: este stadiul spiritual. cu o privire înfrigurata. E starea de nemiscare. se poate misca. Este un patru inversat. trece în lumea superioara. Acol o e ceva care nu gândeste. vege talul este deci atasat pamântului. se pregateste sa mearga spre infinit. Are o curba în partea de jos: iubeste pamântul si pe locuitorii lui. Edmond Wells. Animalul. Iubeste. S-a eliberat de cer si de pamânt. fie nu-l reali zeaza. 6: e o curba continua fara unghiuri. fara a gândi. este legat de cer. A reusit sa se elibereze de pamânt. dar nu si de cer. Tot ce e linie dreapta indica atasamentul. aproape pofticios. Mai are de împlinit însa un lucru: sa treaca în lumea creatoare. Îi este teama în p ermanenta. Este prima cifra cu încrucisare. Nu mai exista linie. Sa le examinam.. era înarmat cu o unghiera. Lua furnici le si le decapita una dupa alta. E începutu l. 8: este infinitul. nu iubeste. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. De flecare data când scriem o cifra. Vegetalul nu-si poate misca piciorul. 10: este acel zero al oului originar. vegeta l si animal. Daca îl desenezi. E primul nivel a constiintei. aici si acum. de orice blocaj superior sau inferior. Daca 4 reuseste propria schimbare. 5 are linia sus. Este pur canal vibrator. Dar notiunea de libertate de alegere îi da voie si sa nu-si realizeze misiu nea de cucerire a libertatii si a dominarii propriilor sentimentelor. Se afla la rascruce de drumuri. Vegetalul iubeste cerul si lumi na. 9 este inversul lui 6. 4: este stadiul uman. A fi. S-a încheiat un ciclu. 9: este fetusul în gestatie. fara linie. Aprodul se apropie si îi murmura câteva cuvinte la ureche. desprins de pamânt. E a proape spirala. DIFERENTA DE PERCEPTIE Pe ecranul video de deasupra boxei acuzatilor aparuse fata lui Maximilia n. dar e dotat cu o curba în partea de sus. Maximilian. e sclavul solului. dator ita unei simple camere video si releului computerului sau. 7: este cifra de trecere. 1: este stadiul mineral. Acest prim-plan o tintuise pe Julie l ocului. Este nivelul de deasupra nivelelor mineral. Animalul este pradator si prada. iubeste în partea de sus si în partea de jos. Ac est zero al dimensiunii superioare va lansa din nou un ciclu de cifre dar la o s cara superioara. Oul originar închis. A trecut de încercarea crucii l ui 4 dar planeaza. Partea inferioara e formata dintr-o linie. Aceasta este miza ac tuala a omenirii. Va da nastere lui. Fetusul se pregateste sa se întoarca în real. transmitem aceasta întelepciune. Avea un zâmbet ciudat. 0: este golul. Iese din stadiul de scla v al sentimentelor prin liber arbitru. . Tot ce e încrucisare ind ica încercarile prin care treci.

am studiat influenta lor asupra oamenilor. pentru unii dintre dumneavoastra. Facu o scurta pauza si apoi continua: . Deocamdata. doamnelor si domnilor.Dar nu asa. Cu aportul tehnologiilor noastre umane. . combativitate si modul de comunicare. puricilor-de-frunze le taie aripile ca sa-i poata exploata mai bine. eu. Co nstientizând pericolul pe care îl reprezinta furnicile inteligente pentru omenire. În fata noastra s e ridica un dusman cumplit. Stiu. deci nu exista riscul m odificarii lui din exterior. Apoi. to ate puterile lor vor fi supradimensionate. Prefectul simti un nod în gât. Daca. nu tastez o formula codificata pe tastatura computerului meu. omenirea sa considere asta ca un testament si altul sa preia stafeta. totul va exploda . ca asta. specia noastra sunt amenintate de disparitie. cu prioritate. zise el suspinând. Linart raspunse imediat. aceste faimoase furnici "civilizate" care si-au însusit padurea din Fontainebleau. Daca nu distrugem acum aceste douazeci si sase de mii de hectare de padure contaminate. De exemplu. Asta va crea locuri de munca si v a reduce somajul. Stiu. Am instalat bombe incendiare în zona forestiera unde se afla furnicarele contaminate de ideil e furnicii 103. Întâi înfrâng s apoi folosesc ca vite toate speciile învinse.Ce te-a apucat. Nu încercati sa ma opriti. Facu din nou o pauza. Biblia ne spune ca Adam s-ar fi opus tentatiei de a musca din marul cunoasterii. Si daca va fi necesar.Doamnelor si domnilor. Eva însa l-a împins sa comita irep arabilul. a m decis ca om. . Avea mâinile umede de sudoare. unii dintre dumneavoastra le vor gasi simpatice. Exista metode mai discrete. Dorinta vi se va împlini. care se deplasase ca sa auda verdictul acestui proce s fara precedent. Orice încercare de a ma opri e inutila. colcaie de furnici initiate în te hnologia noastra. din cinci în cinci ore . Prefectul Dupeyron. aduna corpurile moarte si le arunca neglijent în cosul de hârtii. M-am referit la furnici. zâmbi spre camera de luat vederi.Incendiind aceasta padure blestemata. am instalat pe un simulator de civilizatie un program destinat sa ne arat e ce s-ar întâmpla cu lumea daca furnicile ar avea acces la cunostintele noastre teh nologice. va parea aberant. dupa care zise: . aceasta infima amputare va evita o cangrena ge nerala. n-ar avea nevoie de mai mult de o suta de ani ca sa ne aduca în stare de sclavie. Nu mai am nimic de pierdut. Aveati dreptate.Am reflectat îndelung la viitor. . cealalta mare specie de pe planeta. zise: . voi transforma în cenusa întreaga padure. mai cu seama. care ne sunt superioare prin numar. la mine acasa si în padure. Jurnalistii dadeau fuga sa transmita stirea.De ce va plângeti.Ti-ai pierdut mintile. Le-a m studiat de câtava vreme. obosit probabil dupa ce asasinase vreo suta dintre ele. Cred totusi ca nu putem ris ca verificarea acestei ipoteze. Sunt solid baricadat în casa iar sistemul de aprindere al bombelor incendiare. Maximilian Linart. Lumea noastra. . Dupa ei va veni si rândul nostru. va fi debransat de la retea imediat dupa acest mesaj. rugându-se cerului ca nu cumva comisarul sa-si fi întrerupt telefonul. traim un moment grav. Cunoasterea este ca o boala contagioasa. voi salva întreaga omenire.Decapitarea furnicilor continua. O singura cetate de furnici u cide zilnic proportional mai multe animale decât o întreaga tara de oameni. Apoi lupa o foaie si. Maximilian. Îmi sacrific viata pentru specia mea. rechizitiona imediat biroul judecatorului. Oameni care nu se cunosteau discutau aprins în sala de judecata. Dar. domnule prefect? Doreati sa va debarasati de o parte din padure ca sa lasati locul liber pentru planurile hoteliere ale unui grup jap onez. Furnicile sunt flagelul c el mai rau pe care l-a cunoscut omenirea vreodata. Altii considera ca pot sa ne aj ute si ca avem multe de învatat de la ele. din cauza nepasarii unui grup de oameni. Daca va fi sa pier în urma unui asalt lipsit de judecata. comisare? . Dar noi putem împiedica furnicile sa cunoasca acest blestem. Azi ploua si voi astepta sa se faca frumos ca sa declansez incendiul forestier.. Cine ne pune astfel în pericol? Cealalta. cealalta mar e civilizatie.. trebuie sa distrugem furnicile si. plasându-se în fata camer ei video.În consecinta. ci vilizatia noastra. sa distrug partea din padurea Fontaineblea u care. . într-o zi va trebui poate sa dist rugem toate padurile. Dar se înseala. sub controlul computerului me u. Am constatat astfel ca furnicile.

cerul s-a umplut de stele si meteo rologii au anuntat ca duminica va fi frumos si ca vântul va sufla cu putere în zona padurii din Fontainebleau.. Îndrep ta revolverul spre vizitator si apasa pe tragaci. prea greoi. Se repezi în salon si se ascunse dupa perdele.Îti imaginezi ce s-ar fi întâmplat daca dinozaurii. Situatia parea pierduta. padurea va lua foc. r aspunse Linart.. adica la guver nul care decreteaza ca: "Fara petrolul care polueaza. Vizitatorul se apropie de el ca sa-l neutralizeze. care sa înteleaga miza pe termen lung. întelegând ca oamenii vor fo rma într-o zi o civilizatie de talie mai redusa dar supraputernica. În timpul noptii. Fiecare stia acum c a.. ENCICLOPEDIE SANTAJ: Totul fiind exploatat.Nu m-ati auzit? . Maximilian îsi zise ca în aceasta împrejurare Dumnezeu era de partea lui. ce vor face? Si închise. . ba da. nu mai exista decât un singur mijloc de a c rea noi bogatii într-o tara deja bogata: santajul. Maximilian trase înca o data si vizitatorul se feri din nou. Poate ca la ora asta ar mai fi trait.Asta e comparatia cea mai buna. teama de a sca pa ceva sau de a rata o afacere va genera cheltuieli artificiale. ca dinozaurii ar fi t rebuit sa se debaraseze de noi.. Chiar te temi atât de mult de concurenta alto r animale inteligente? . Prefectul îsi trimise cei mai buni oameni sa repereze bombele cu fosfor împr astiate în padure. Edmond Wells. fericit si constien t de misiunea lui pe pamânt." 231. Toata încaperea vibra. un vizitator reusi sa intre pe nestiute în biroul comisarului. ca mi ne. Enervat. . Seara. ar fi eliminat în mod sistematic mamiferele? . te-am auzit. Totul începe de la comerciantul c are minte spunând ca asta e ultimul articol pe care îl mai are si ca daca nu îl iei im ediat are alt client care e interesat si pâna la cel mai înalt nivel. imediat ce ploaia va înceta. . obloanele blocate.Ba da. rasturna un obiect. Politistul trase dar vizitatorul lasa capul în jos si gloantele trecura pe deasupr . Populatia se uita spre cer. De altfel. desi f oarte slab.. îl trezi de-a binelea.Dar nu erau adaptati vietii pe planeta. Apoi adormi. Ar fi trebuit sa existe un dinozaur eroic. Si daca li se va da posibilitatea. Vizitatorul cauta computerul. comisarul reîncarca arma si tinti din nou. nu vom avea mijloacele nec esare încalzirii întregii populatii din tara în iarna asta". Vizitatorul se feri cu vioiciune de glont.Si noi? Poate ca si pe noi ne vor considera într-o zi furnicile prea mar i si prea greoi. . dar într-o zi voi fi înteles si mi se va rid ica o statuie ca salvator al omenirii. În vocea politistului era atâta hotarâre încât prefectul cauta un argument forte c a sa-l convinga. Desi nu era credincios. gata sa declanseze bombele în cazul în care tastarea codului nu avea sa-l împiedice. Din cau za grabei. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. într-adevar. dar nu stiau câte sunt si padurea era i mensa..Unii vor crede asta la început.Da. iar zgomotul. Maximilian dormea iepureste.Dar de ce te încapatânezi sa extermini aceste furnici total neînsemnate? . murmura cu glas scazut: "Poate ca am o idee. se astepta la un atac disperat. Si atunci. undeva. Cred. Acestia gasira vreo zece. Erau prea mari. Usile erau încuiate. Vizitatorul îsi zise ca era mai bine sa se ascunda undeva. Aparatu l era în stare de veghe. PE PUNCTUL DE A FACE IMPLOZIE A plouat toata ziua de sâmbata. Cineva. volumul III 232. Se cuibari în fotoliu cu fata la computer.

Merse pe placile electronic e. computerul ar fi masacrat-o deja. Si acum chiar el facuse aceasta greseal a doar pentru ca adversarul era de o mie de ori mai mic decât el. Regina 103 se deplasa în viteza. Ar fi putut sa stea acolo vreo zece minute. Furnica se îndrepta spre birou si computer. În întuneric. regina lor deg enerata. Întelese ca furnica intrase în centrala casei. potentiometre si radiatori. Lua o lanterna don sertarul comodei. 103 era acum înauntru. Unde sa se adaposteasca? Scrumiera. Regina 103 se afla în el si îsi rememora planul circuitului imprimat pe care i-l indicase Francine când. ar fi fost totusi nevoie de alt fel de arma. Deoarece miza era distrugerea p adurii si deci a furnicarelor. cu revolverul în mâna. Nu avea ochi intern dar percepea scurtcircuite infime de fiecare dat a când furnica îsi punea picioarele pe o conexiune din cupru. . Deoarece insectic idul se dilua într-un mare volum de aer din salon. cu simtul ei olfactiv foarte bine dezvoltat si vederea în infrar osu detectoare de caldura. Sa însemne asta ca era în stare s a descifreze un circuit imprimat si sa recunoasca firul electric care trebuia ta iat? "Sa nu subestimezi niciodata adversarul. Din fericire. ca în încapere sa se reverse o lumina de un albastru violet. Totusi." Era primul lucru pe care îl spun ea elevilor sai de la scoala de politie. tapiserii si covoare. 103 înteles ese ca era sigura pe lume suficient de "deget" si suficient de furnica ca sa reu seasca aceasta misiune de o importanta capitala. Dar computerul era doar o masina inerta. Regina 103 simtea ca se misca într-o structura ostila. Lumina ultimul loc unde i se paruse ca îsi vazuse vizitatorul. dar nu avea timp de pierdut. acum in utile. furnica dispunea acum de un usor avantaj. brusc. în acel loc se putea respira supo rtabil. Apoi se îndrepta spre cutia comutatorului si constata ca firul electric fusese într-adevar taiat cu mandibula. Orificiile respiratorii ale furnicii era înca deschise si tusea când un al doilea nor transforma complet interiorul computerului într-un port englez învaluit în ceata. Numai ca er a într-o zi cu luna plina si Maximilian fu de ajuns sa deschida obloanele. Computerul îi cunoste a prezenta. Franci ne o învatase cum sa se strecoare prin micul grilaj de aerisire aflat în partea din spate. Regina 103 profita ca sa-si traga sufletul si sa se calmeze. pulmonare ale furnicii dispuneau de o mare autonomie. zari prin grila jul aerisirii ochiul imens al dusmanului ei uman. d e data asta nu-l mai gasi. cu vederea ei în infrarosu. Maximilian cauta un spray în dulapul de la bucatarie si pulveriza un adeva rat nor de insecticid în salon. Aerul acid îi coroda interiorul. Ea trebuie sa stea si sa oua în încaperea nuptiala. Era insuportabil. rezistente. asta însemna ca nu aveau nici o idee. Totul vibra în jurul ei.a fruntii sale. Aici hard-disk-ul. Daca ar fi avut dinti. Trecu peste condensatori. Maximilian îsi zise ca daca autoritatile si prefectul nu gasisera un alt a dversar pentru el decât o furnica. Pentru o tinta atât de mica. Daca ar fi avut s tomac. tragea uneori în câte o perna. pungile. Daca ar fi avut mâini. Alerga sa se ghemuiasca în spatiul dintre un chistoc vechi de t rabuc rece si margine. Maximilian recunoscu semnul galben de pe frunte si îi trimise un nor de in secticid. O regina este în general prea pretioasa ca sa-si riste astfel viata. Maximilian. Deodata se stinse lumina. Îsi zise ca o singura furnica era în stare sa faca asta: 103. tranzistori. Maximilian aprinse luminile. procesorul. Nu-i mai ramânea decât sa dezactiveze conexiunile care îi fusesera indicate. Trecu la o spalare rapida a antenelor. Acolo. Politistul ridica zadarnic perne. luase hotarârea sa riste totul. Urma întocmai instructiunile fetei. Trebuia actionat rapid. Se strecura în spatele unui fotoliu cu speteaza înalta în care nimerira câteva gloante. ar fi mestecat-o deja. ar fi digerat-o. Vizitatorul întelese ca trebuia sa-si schimbe imediat ascunzatoarea. formata din componente de origi ne minerala. Cum era cu putinta? O furnica atât de mica nu era în stare sa apese p e un întrerupator. Aerul se umplu de mirosuri mortale.

Degetele nu erau în stare sa-si dea seama de norocul de a avea astfel de apendi ce! Se ferea cum putea mai bine de tentacule lungi de culoare roz care se întindea u ca s-o striveasca. de data asta ai cazut în mâna mea. . . Accesul în adapost era dificil. . Omul se agata de pietrele vechi. Nu mai era decât o furnica mica si obosita care lupta împotriva unui deget agresiv. Maximilian înainta fara proble me. Furnica alerga în pantofi.Acum esti în mâna mea. Maximilian vru sa pulverizeze peste ea un nor de insecticid dar sprayul era gol. Se deplasa în zig-zag printre gloantele care pentru ea erau ca niste rachete . Semin eul se îngusta din ce în ce mai mult. Cu cât caminul se îngusta. Urca mai sus. Era cautata de mai multe De gete. Si acum? Agita antenele si repera un curent de aer cu miros de carbune. drept pentru care se decise sa-l escaladeze ca sa striveasca furnica .Au! Sângele picura din mica rana. Da. Îsi zgârie mâna dar reusi sa b age patru degete în scobitura caramizii. dar nu avea de gând sa renunte. Veninul ei lovi unghia fara sa provoace nici cea mai mica stricaciune. Un deget se apropia si ea se afla într-o fundatura. s-o lase pe 103 sa-i scape dupa ce-si daduse atâta osteneala. Maximilian gâfâia. mâna lui Maximilian Linart încerca sa ucida micul adversar biciu ind aerul în toate sensurile. Urca si el. îsi trimise pumnul la atac. Deoarece bratul nu mai putea înainta. Fu rnica percepe mirosul uleios al degetelor urmaritorului. Ca o caracatita enorma din romanul lui Jules Verne Douazeci de mii de leghe sub mari. Covorul fu ridicat. fara sa reuseasca sa atinga tinta. mormai Maximilian strângând maxilarele. deci jetul ar fi putut sa fie suficient de corosiv ca sa provoace o reactie. Furnica se ridica pe imensul tunel vertical. Parasi în m are viteza mocheta si se repezi spre tunelul vertical din fata ei. Duel. se refugie sub usa biroului ca sa ajunga iar în salon si intra sub cuta covorului. degetel e miros a ulei de peste. Furnica se trase înapoi. Taie din plin pielea. Avea impresia ca atinsese usor furnica si regreta ca nu lovise mai tare. Iesi prin trapa de citire a dischetelor si fu întâmpinata cu alte focuri de arma. Maximilian gâfâia. Urcatul în patru labe într-un semineu vertical nu se mai potr ivea cu vârsta lui. Regina 103 se ascunse în scobitura unei caramizi pe care Maximilian o lumi na imediat. Lanterna o lumina tot timpul si alerga într-un cerc de lumina. Ca sa scape de acel reflector. dar Regina 103 facu un mic salt într-o parte si musca degetul cu mandibulele pâna la sânge. Fotoliul fu rasturnat. Degetul biciui aerul. dar lanterna o urmarise. cu atât era mai us or de escaladat. Voia sa atace si cu alte degete. repede. Sprijinindu-se în coate si genunchi. Se refugie în jungla de nylon a Unei margini de mocheta groa sa. Se mai ridica câtiva centimetri. Atunci lua hotarârea sa înmulteasca ranile. Cel putin zece. Armele fur nicii: punga abdominala de tir plina cu acid formic si taisul micilor mandibule. Furnica stia ca acum nu-i mai ramânea decât sa t raga cu acid în rana. furnica afurisita! ex clama Maximilian luminând interiorul caminului cu fasciculul lanternei. Un adapost ex celent. Regina 103 lua pozitie de tragere si rata tinta.Aer. Regina 103 nu se asteptase sa fie urmarita. Caminul era destul de larg în partea sa de jos ca sa intre în el corpul unu i om adult. Pâna când nu va vedea corpul acelei blestemate de furnici facut bucatele. nu putea sa fie sigur de nimic. Îsi înfipse degetul în cavitate. Armele degetului: taisul unghiei. . Furnica era speriata dar admira în acelasi timp acea mâna de lupta redutabil a. Trase câteva salve. Pentru furnici.Esti în camin. Nu mai putea înainta cu tot corpul odata. Lumina partea de sus a semineului si i se paru ca zareste doua antene minuscule care pareau ca îl sfideaza. calcând în trecere pe cenusa. Se ghemui sub un fot oliu. latul unghiei si puterea muschilor. cuprinsa de panica. 103. Glanda abdominala era plina de acid cu o concentratie de 70% . ca un alpinist.

Nu era o pas are. Regina 103 se agata de compon ente. dupa cum obisnuia. Presiunea crestea. Trebuia sa traiasca macar pentru el. Un peste! Destul cu aiureala! Se întoarse la atacul asupra computerului. cu vederea ei în infrarosu. 103 zari o umbra care o urmarea. pe când s e afla pe la jumatatea sectionarii. Cine ar fi putut sa creada asta într-o zi? O furnica. 103 tresari de frica. Din cauza arsurii. îsi linse picioarele si îsi reveni din emoti e. Furnica parcurse un drum de cupru la fel de fin ca unul d in firele ei de par. În 103 se produse atunci ceva neobisnuit. un amestec hormonal ciudat dadea nastere unei molecule necunoscute de mintea ei. Conform instructiunilor. 9. Computerul era în pana. Apoi. îsi zise ca nu. o furnica mica de tot îl învinsese pe Goliat. În curând va oua. Deschise gura si balonase inod ore se ridicara în aer.. numaratoarea invers a se opri la 2. Nu fusese firul bun! Repede. Nu mai erau decât doua fire dar.. computerul declansa bombele incendiare.. trebuia sa taie al tr eilea fir din fund. datorita tuturor emotiilor prin care trecuse pâna atunci. Era învaluit cu aripi fine. luminând-o cu formele rosii a fie careia din cifre. Îsi linse ranile. Daca peste câteva minute nu primea codul. dupa lupte. Computerul declansa ventilatorul de racire ca sa aspire si sa forteze in secta cu palele sale. Nici o camera de luat vederi nu filmase isprava. Furnica le s ubestimase îndârjirea. ar fi declansat dezastrul. dar nu renuntau. Computerul zbârnâi si începu numaratoarea inversa pentru a declansa explozia bombelor din padure. În timp ce alerga. acum trebuia sa învinga masina. Murise pentru ea. Trebuia sa taie firele legate la emitatorul radio care comanda bombele. Poate ca. Regina taia unul dintre ele la întâmplare. o presiune întepatoare care se dep lasa în creier. omul îsi pierdu echilibrul si se prabusi greoi. Numaratoarea inversa continua. în loc sa dezamorseze. 4 3 2 Prea târziu! Firul era taiat doar pe jumatate. Epuizata de duelul pe v iata si pe moarte. Dar. Totusi. Sa nu greseasca firul. Mâna era deja înarmata pentru un nou bobârnac. Se concentra asupra sarcinii sale prioritare.Degetele deveneau din ce în ce mai nervoase. dar furnica sari ca sa evite aceste capcane. Se întoarse si vazu mons trul zburator enorm. mandibulele îi tremurau usor. Înauntru înca mai mirosea a insecticid. 10. dar nu . Regina 103 era incapabila sa controleze ce i se întâmpla. pentru furnica.. lungi si moi ale caror culori . Singurul meu dusman este frica. îl taie cu disperare pe ultimul.c armin si negru . O singura gres eala si. Numara trei microprocesoare si coti la o intersectie plina de rezistente si de condensatori. apoi cuprul si turna pe el acid. Furtuna! Ca sa nu fie luata pe sus de acea vijelie. 8. Se gândi la Printul 24..5. Repera taietura cea mai larga si. Îsi linse antenele. O însamântase. Acum trebuia sa termine treaba.. Cresta învelisul de plastic. Sfârsitul duelului.. Aerul impregnat de otrava o împiedi ca sa gândeasca limpede. Primi o lovitura în fata si fu proiectata în fundul adapostului. Animalul avea niste ochi mari si globulosi care se rotira în toate sensurile ca în cele din urma sa se opreasca asupra furnicii. Dupa ce învinsese omul. ci u nul dintre cele doua de lânga el. îsi netezi parul. 7. sotul ei de o zi. Ramase acolo cu vertebrele cervicale rupte. degetele se retrasera usor. Computerul încerca s-o împiedice cu mici descarcari electrice care s-o electrocuteze. expedie acolo acidul.. Contorul numeric se afla în fata furnicii. Furnica se uita uimita la contorul blocat la cifra 2.. cu toata forta. începu rapid sa se cu rete.sporeau aspectul înspaimântator. dar suportabil. nu acela era al patrulea. verdele si rosul apareau amândoua maro deschis.6. Nu trebuia sa greseasca.

. adica un rictus. Ambasadorul Danemarcei insista. Dansuri folclorice.Am urmarit pe cât am putut povestea aceea cu procesul furnicilor. Experimentatorul a repetat întrebarea agitând prosopul în fata ochilor maimutei. ENCICLOPEDIE UMOR: Singurul caz de umor animal cunoscut în analele stiintifice a fost r aportat de Jim Anderson. Masini cu fanioanele celor doua natii înca mai veneau în curtea centrala. Ambasadorul Danemarcei se apropie de prefect si îi spuse la ureche: . Prezentarea panoului FONTAINEBLEAU . Masina aceea nu functiona. In onoarea înfratirii orasului cu orasul danez Esjberg. Edmond Wells. ca prin minune:. prin bale si tremuraturi de mandibule 233. care sta . . bine. cu buze le rasfrânte. Oamenii din piramida au fost co ndamnati? .Nu. ad ucând perechi de întârziati în haine de gala. o eprubeta. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sunt magulit ca va interesati de problemele n oastre locale. Oficiali danezi se aplecau în fata omologilor lor francezi. Dansatorii se prinsera în brate.. Bal la castelul din Fontainebleau. .Ah! Ati crezut asta? A fost doar o farsa.HASHINOE . de cadouri. Era. Acest om de stiinta a consemnat cazul lui Koko.Dar a existat totusi o masina care permitea sa se vorbeasca prin trans formarea feromonilor furnicii or în cuvinte omenesti.era deloc neplacuta. Toate tensiunile provocate de pericolele prin care trecuse începura sa dis para unele dupa altele. S-au lasat înselati si stiti ca sunt în stare s a inventeze orice ca sa-si vânda fituicile. A obtinut acelasi raspuns si nu a înteles de ce Koko se încapatâna sa greseasca.Dar mi s-a spus ca li se vorbea furnicilor cu o masina? . Li s-a cerut doar sa nu mai construiasca case în padure. Cum sa terminat de fapt? Prefectului Dupeyron îi pieri zâmbetul de pe buze. de medalii. Juratii au fost foarte îngaduitori. Nu era dragoste. Co ruri locale. Semana cu ceea ce simtise când facuse d ragoste cu 24. nu. El a prezent at atunci ceea ce primatologii numesc "mimica jocului".ESJBERG: ORASE ÎNFRAT ITE.. când un experimentator a întrebat-o ce culoare avea un prosop al b. era. primatolog la universitatea din Strasbourg. Omul începea sa-si piarda rabdarea. Poate ca era vorba de umor . Degustari de bauturi locale.Dar ati putea sa-mi spuneti mai multe. Atunci gori la a luat prosopul si i-a aratat micul tiv rosu de pe marginea lui. volumul III 234. Probabil ca citise câteva articole în z iare. Se întreba cât de atent fuses e interlocutorul lui la toata povestea asta. la castel se dadea o petrecere. Unul dintre complicii lor. într-o zi. care de acum înainte va fi pus la intrarea în cele trei orase. Presiunea ajunsese acum la antene. carti de vizita si erau prezentate sotiile. Un acvariu. Umorul! Izbucni în râs. ÎNTÂLNIRE CU CINEVA UIMITOR Degetele se amestecara. raspunse el. o gorila initiata în limbajul gestual al surd o-mutilor. aratându-si dintii din fata si holbând ochii. gorila a facut gestul care înseamna "rosu".Bine. Schimb de fanioane. .. . Apoi se schimbau zâmbete. care le strângea u mâna. Prefectul Dupeyron izbucni în râs.. ceea ce la ea se manifesta prin miscari de cap incontrolabil e.Exagerarile jurnalistilor. un e cran de computer.

tea afara, raspundea dându-se drept o furnica. Poate ca naivii au crezut, dar totu l s-a dat pe fata. Danezul se servi cu hering si alcool. - Deci furnica nu vorbea? - Furnicile vor vorbi în ziua în care gainile vor avea dinti! - Hmmm..., zise ambasadorul. S-ar parea ca gainile sunt descendentele înde partate ale dinozaurilor, asa ca poate au avut deja dinti... Prefectul era din ce în ce mai agasat de aceasta conversatie. Încerca sa se eschiveze. Dar ambasadorul îl prinse de brat si insista. - Si acea furnica, 103? - Dupa proces, toate furnicile au fost eliberate în natura. Nu puteam fi r idicoli condamnând furnicile! Vor fi oricum strivite de copii si de cei care se pl imba prin padure! În jurul lor, din ce în ce mai multe persoane îsi deschideau antena telefonulu i portabil. Fiecare, cu ajutorul acestor antene artificiale, dialoga cu alte per soane aflate la departare, stând pe loc. Ambasadorul se scarpina în crestetul capului. - Si tinerii care au ocupat liceul în numele Revolutiei furnicilor? - Au fost eliberati si ei. Nu cred ca si-au continuat studiile, ci au pu s pe picioare niste mici firme de informatica si de servicii. Si se pare ca le m erge foarte bine. Eu sunt pentru încurajarea tinerilor care vor sa realizeze proie ctele care îi intereseaza. - Si comisarul Linart? - A cazut rau de tot pe scara. Ambasadorul începea sa-si piarda rabdarea. - Dupa tot ce spuneti, s-ar putea zice ca nu s-a întâmplat nimic! - Cred ca povestea asta cu "Revolutia furnicilor" si procesul insectelor a fost foarte mult exagerata. Între noi... Îi facu cu ochiul si-continua: -... Adevarul e ca era necesar ca sa mai învioram putin turismul în regiune. Dupa povestea asta, prin padure se plimba un numar dublu de persoane. E bine. A sta aeriseste plamânii oamenilor si face sa traiasca micul comert local. În plus, do rinta de a va înfrati cu orasul nostru se datoreaza într-o oarecare masura si acestu i fapt. Nu? - Da, într-o oarecare masura, recunoscu danezul. În tara noastra, acest proc es ciudat a interesat pe toata lumea. Unii chiar au crezut ca într-o zi ar putea c u adevarat sa existe o ambasada a furnicilor pe lânga oameni si una a oamenilor pe lânga furnici. Prefectul râse diplomatic. - E important sa întretinem aceste legende. Oricât de extravagante ar fi ele . Eu regret ca de la începutul secolului XX nu mai exista autori de legende. S-ar zice ca acest gen de literatura a cazut în desuetudine. Dar nu e mai putin adevara t ca aceasta "mitologie" a furnicilor din padurea Fontainebleau s-a dovedit buna pentru turism. Prefectul se uita la ceas. Era ora discursului. Urca pe estrada. Dupa cu vintele de rigoare, invitatii avura voie sa se reîntoarca la farfuriile lor. - O sa ma credeti naiv, dar eu chiar am crezut ca e posibil! continua da nezul. - Ce? - O ambasada a furnicilor. Exasperat, Dupeyron se uita fix în ochii interlocutorului sau. - Putem sa ne imaginam foarte bine scena. O primesc pe Regina 103, îmbraca ta în strai de suverana, cu mica ei rochie de lame si cu diadema. Îi înmânez medalia agr icola a orasului Fontainebleau. - De ce nu? Aceste furnici ar putea sa fie pentru voi o mare bafta. Daca va faceti din ele aliati, vor putea lucra la niste tarife imbatabile. Le veti t rata ca pe niste locuitori din lumea a treia. Nu asta s-a întâmplat si cu amerindien ii? - Sunteti cinic, zise prefectul. - Ai putea visa o mâna de lucru mai ieftina, mai numeroasa si cu gesturi m ai precise?

- Adevarat, ar putea lucra în masa ogoarele. Ar putea sa gaseasca izvoarel e unor ape subterane. - Ar putea sa fie folosite în industrie pentru lucrarile periculoase sau d elicate. - S-ar putea dovedi niste auxiliari militari excelenti, pentru spionaj s au sabotaj, supralicita prefectul. - Furnicile ar putea sa fie trimise si în spatiu. - Probabil. Dar... ramâne o problema. - Care? - Comunicarea cu ele. Masina nu merge. N-a mers niciodata. Dupa cum v-am spus, era o masina trucata. Ambasadorul danez parea foarte dezamagit. - Aveti dreptate. Pâna la urma, din toata povestea asta ramâne doar o legend a. O legenda moderna. Ciocnira paharele si vorbira de lucruri mai serioase. 235. ENCICLOPEDIE UN SEMN: Ieri s-a petrecut ceva ciudat. Ma plimbam când, brusc, la un buch inist, privirea mi-a fost atrasa de o carte: Thanatonautii. Am citit-o. Autorul ei spune ca ultima frontiera necunoscuta omului este propriul sau sfârsit. A imaginat niste pionieri care plecau sa exploreze paradisu l,, asa cum Cristofor Columb pleca sa descopere America. Peisajele si mediul înconjurator sunt inspirate de paradisurile descrise d e cartea tibetana si egipteana a mortilor. Ideea e ciudata. L-am întrebat despre e a pe librar, care mi-a spus ca aceasta carte nu a avut nici un rasunet în epoca. N ormal. Moartea si paradisul sunt în tara noastra subiecte tabu. Dar, cu cât ma uitam mai mult la aceasta carte, Thanatonautii, cu atât mai mult aveam o senzatie ciuda ta. Nu subiectul ma tulbura, ci altceva. Prin minte mi-a trecut o idee cumplita: "Si daca eu, Edmond Wells, nu exist?" Poate ca n-am existat niciodata. Poate ca nu sunt decât personajul fictiv al unei catedrale de hârtie. Ca si eroii din Thanat onautii. Ei bine, voi trece prin acest zid de hârtie ca sa ma adresez direct citito rului meu. "Buna ziua, tie, care ai norocul de a fi real. E ceva rar, profita de asta!" Edmond Wells, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul III 236. UN NOU DRUM În computer, Infra-World, lumea virtuala creata cândva de Francine, persista sa traiasca ca într-un vas închis. Nimeni nu se mai intereseaza de ea. În aceasta lume care aproape ca nu exista, cam peste tot, oamenii Biserici i si oamenii de stiinta se avânta la asaltul unei dimensiuni superioare pe care au admis-o în cele din urma. Un autor de romane SF a emis ipoteza, care a fost confi rmata cu ajutorul rachetelor si al telescoapelor. Ceea ce numesc "lumea cealalta " este, de acum înainte sunt convinsi de asta, o lume de o alta dimensiune. Acolo traiesc oameni ca ei dar care percep total diferit timpul si spatiul. Oamenii din Infra-World au dedus ca cei din dimensiunea superioara se fo losesc de un computer continând un program care descrie lumea lor în cele mai mici d etalii si ca descriind-o, o fac sa existe. Locuitorii din Infra-World au înteles c a nu sunt reali decât într-o lume iluzorie, creata de cineva dintr-o alta dimensiune , detinatorii unei tehnologii capabile sa-i inventeze. Toata mass-media lor a in format populatia. Locuitorii clin Infra-World au mai înteles ca nu exista materialmente. Sun t doar siruri de 0 si 1 pe un suport magnetic, o însiruire de Yin si de Yang pe un lant lung de informatie, un ADN electronic care le descrie si programeaza unive rsul. La început fusesera foarte tulburati ca erau atât de putin "existenti", dupa c are s-au obisnuit.

Acum doresc sa stie de ce exista. Toti stiu ca pe vremuri si-au detectat zeul, un zeu femela pe nume "Francine". Toti stiu ca l-au ucis sau, cel putin, l-au ranit grav. Dar asta nu le este de ajuns. Vor sa înteleaga lumea de deasupra. 237. ÎNLANTUIRE Alerga drept înainte. Coborî în fuga panta. Facu slalom printre plopii care se înaltau ca niste sageti purpurii în jurul ei. Aplauze de aripi. Fluturii îsi deschideau aripile pestrite si agitau aerul urmarindu-se. Trecuse un an. Julie, paznica Enciclopediei, pusese la loc cartea în valiz a ei cubica si o aducea înapoi exact în locul în care o descoperise. Facea asta pentru ca si altul la rândul sau sa se poata folosi de "Cunoasterea Relativa si Absoluta ". Acum, ea si prietenii ei nu mai aveau de ce sa tina la ei acea lucrare. Toti opt purtau în ei continutul Enciclopediei. Înainte de a închide valijoara, Julie citi sfârsitul celui de al treilea volum, ultima pagina. Mâna lui Edmond Wells tremu rase când scrisese aceste ultime fraze. S-a sfârsit. Si totusi e doar începutul. Acum e rândul vostru sa faceti revolu tie. Sau evolutie. E rândul vostru sa va fauriti o ambitie pentru societatea si ci vilizatia voastra. E rândul vostru sa inventati, sa construiti, sa creati pentru c a societatea sa nu ramâna încremenita si sa nu o mai ia niciodata înapoi. Completati Enciclopedia Cunoasterii relative si absolute. Inventati lucr uri noi, moduri noi de viata, metode noi de educatie pentru ca copiii vostri sa poata face lucrurile si mai bine decât voi. Extindeti-va decorul viselor voastre. Încercati sa întemeiati societati utopice. Creati opere din ce în ce mai îndrazn ete. Adunati-va talentele caci 1 + 1 = 3. Porniti la cucerirea altor dimensiuni de reflectie. Fara orgoliu, fara violenta, -fara efecte spectaculoase. Doar acti onati. Suntem numai niste oameni preistorici. Marea aventura se afla în fata noas tra, nu în spate. Folositi enorma banca de date pe care o reprezinta natura din ju rul vostru. E un adevarat cadou. Fiecare forma de viata poarta în ea o lectie. Com unicati cu tot ce e viata. Amestecati cunostintele. Viitorul nu apartine nici celor puternici si nici celor care se arata st ralucitori. Viitorul apartine neaparat inventatorilor. Inventati! Fiecare dintre voi este o furnica care îsi aduce crenguta pentru înaltarea e dificiului. Gasiti mici idei originale. Fiecare dintre voi este atotputernic si efemer. Motiv în plus ca sa va grabiti sa construiti. Poate ca va dura mult, nu ve ti vedea niciodata roadele muncii voastre dar, ca si furnicile, savârsiti pasul vo stru. Un pas înainte de a muri. O furnica va prelua discret stafeta si apoi alta, apoi alta, apoi alta... Revolutia furnicilor se face în capete, nu în strada. Eu am murit, voi trait i. Peste o mie de ani, eu voi fi tot mort dar voi, voi veti trai. Profitati ca s unteti vii ca sa actionati. Faceti Revolutia furnicilor! Julie amesteca codul încuietorii si, cu ajutorul unei frânghii, se lasa a al unece în râpa unde cazuse mai demult. Se agata de stânci, de maracini, de ferigi. Regasi santul cu noroi si tunelul care intra în colina. Intra în patrii labe si, cu impresia ca punea o bomba cu explozie întârziata, aseza valijoara exact în locul unde o gasise. Revolutia furnicilor se va repeta în alta parte, diferit si în alte timpuri. Ca si ea, cineva va descoperi într-o zi valijoara si va inventa propria lui Revol utie a furnicilor. Julie iesi din tunel si urca taluzul ajutându-se de frânghie. Cunostea drumu l de întoarcere. Se lovi cu capul de stânca de gresie care înainta deasupra râpei si îmbrânci o nev astuica care, fugind, îmbrânci o pasare, care îmbrânci un limax, care deranja o furnica

exact în momentul în care urma sa sectioneze o frunza. Julie respira adânc si mii de informatii navalira în creierul ei. Padurea co ntinea multe bogatii. Tânara femeie cu ochii luminosi nu avea nevoie de antene ca sa perceapa sufletul padurii. Ca sa patrunzi spiritul celorlalti este destul sa vrei. Spiritul nevastuicii era suplu, numai ondulatii si dinti ascutiti. Nevas tuica stia sa-si miste corpul în trei dimensiuni situându-se perfect în peisaj. Julie îsi plasa atentia în spiritul pasarii si cunoscu placerea de a sti sa zbori. Vedea de sus. Spiritul pasarii era incredibil de complex. Spiritul limaxului era senin. Nici urma de frica, numai putina curiozita te si putin abandon fata de ceea ce se ridica înaintea lui. Limaxul nu se gândea decât sa manânce si sa se târasca. Furnica plecase deja; Julie nu o cauta. În schimb frunza era acolo si simt ea ceea ce simtea frunza, placerea de a fi la lumina. Senzatia de a lucra perman ent la fotosinteza. Frunza se credea extrem de activa. Julie încerca apoi sa intre în empatie cu colina. Era un spirit rece. Greoi. Vechi. Colina nu era constienta de trecutul recent. Ea se situa în istorie între pe rmian si jurasic. Avea amintiri din perioada glaciatiunilor, a sedimentarilor. V iata care se derula pe spatele ei nu o interesa. Numai ferigile mari si copacii erau vechii ei tovarasi. Pe oameni îi vedea traind si imediat murind, caci viata l or era foarte scurta. Pentru ea, mamiferele erau doar niste meteori lipsiti de i nteres. Se nasteau si imediat deveneau batrâni si agonizau. "Buna ziua, nevastuica." "Buna ziua, frunza." "Buna ziua, colina." Julie zâmbi si porni mai departe. Iesi de sub pamânt, ridica ochii spre stel e si... 238. PLIMBARE ÎN PADURE Univers imens, albastru ca marea si înghetat. Imaginea aluneca înainte. În centrul Universului apare o regiune presarata cu miriade de galaxii mul ticolore. Pe marginile unui brat al uneia dintre aceste galaxii se afla un soare b atrân si sclipitor. În jurul acestui soare: o planeta mica si calduta împresurata de nori sidefi i. Sub acesti nori: oceane mov marginite de continente de culoare ocru. Pe aceste continente: lanturi de munti, câmpii, volburi de paduri de culoa rea peruzelei. Sub ramurile copacilor: mii de specii de animale. Si printre ele, doua s pecii deosebit de evoluate. Pasi. E iarna. Cineva merge prin padurea acoperita de zapada. De departe se zareste o pata mica si neagra, cu picioarele pe jumatate înf undate în praful alb, care totusi se straduieste sa înainteze. E destul de lata. Are coapse masive si gheare lungi si foarte departare. Este o furnica tânara de tip a sexuat. Fata ei este foarte palida, ochii, negri si globulosi. Antenele sunt neg re si matasoase. Este 5. E prima data când merge prin zapada. Alaturi de ea, 10 merge cu un jaratic într-un lampion ca sa-i permita sa reziste frigului. Jaraticul nu trebuie tinut p rea jos, altfel topeste zapada. În imensitatea alba si înghetata, furnica mai face câtiva pasi gâfâind. Pasii mici pentru o furnica, pasi mari pentru specia ei. Merge si, pentru ca s-a saturat sa vada zapada rece sub barbie, cu un ef ort urias, se ridica pe cele doua picioare din spate: Face patru pasi în aceasta pozitie nu prea confortabila apoi se opreste. Îsi zice ca a merge prin zapada este deja un lucru extraordinar. Dar a merge prin z apada în doua picioare e prea greu. Dar nu renunta.

În adâncul capului. ÎNCEPUT POSTFATA Unele persoane si-l închipuie pe Bernard Werber ca un monstru chitinos ech ipat cu sase picioare. "Toata lumea spune: Tinerii nu mai citesc. Ochii se redeschid. Minusculele eroine descopera de data asta religia. Tastez atât de repede încât nu mai exista freca .. Spania si Dane marca sunt principalele victime. Ochii îsi întrerup deplasarea de la stânga la dreapta si pleoapele îi acopera o fractiune de secunda. 239. cea a romancierilor francezi cititi în strainatate. ÎNCEPUT Mâna întoarce ultima pagina a cartii. E sfârsitul. Fenomenul a început cu aparitia Furnicilor în martie 1991.. De la Seul. "Prelucra rea textului permite o alta scriitura. Totusi. conceput 100% la computer. Insectele lui s-au revarsat peste lume si exista ta ri unde el este unicul reprezentant al literaturii noastre. apoi Marele Premiu al cititorilor colectiei Livre de P oche pe anul 1995. În Europa. toata lumea de la vama ma recunoaste! Autoritatile sunt obli gate sa-mi puna la dispozitie garzi de corp. Bernard Werber. invazia a capatat proportii planetare. Coreea de Sud este cuprinsa imediat de o grava criza de werberomame pe care scr iitorul o descrie încântat: "În Coreea am de zece ori mai multi cititori decât în Franta. Putin câte putin. Când cobor din avion. r ecidiveaza anul urmator cu Ziua furnicilor. ecranul panoramic al creierului se stinge. Cu toate acestea lumea anglo-saxona a fost foarte refractara la farmecul furnicilor.Se întoarce spre 10 si emite: Cred ca am descoperit un nou mod de a merge. îsi ipotecheaza casa si masina ca sa finanteze lansarea Furnicilor. Când dau autografe. doua antene si mandibule. Dar poate ca ar trebui sa ne în trebam ce le propunem. Partea amuzant a e ca datorez intrarea mea în Japonia unei femei de menaj coreene." El le propune un roman care seamana cu un joc video având ca fond sonor mu zica plutitoare gen Pink Floyd sau Genesis. Bernard Werber va trebui mai întâi sa triumfe în Extremul Orient ca sa fi e în sfârsit tradus si în Statele Unite. Lucrarea a frapat prin originalitate. poate ca e doar un. cuvintele devin un sir de desene. Hong Ji-woong. Marele public îi confera autorului Marele Premiu al cititoarelor re vistei Elle pe anul 1933. e nevoie de un co rdon de politisti ca sa tina pe loc multimea! E incredibil. Uneori ma întreb daca toti acei oamenii vin într-adevar sa ma vada pe mine. un editor care nu stie nici un cuvânt frantuzesc dar are mult fler. Când îl ai în fata. Aceasta inversare a rolurilor si ser iozitatea informatiei stiintifice stau fara îndoiala la originea succesului imedia t si masiv (aproape 600 000 de exemplare vândute în Franta. entomologul legenda r care se studiaza de un secol în scolile japoneze. împreuna cu Margueri te Duras. Ea a vorbit de spre cartea mea patroanei sale si datorita acestui fapt a fost tradusa". Dar în Coreea de Sud ravagiile sunt cu mult mai s pectaculoase. Urmeaza-ma. Numai ca face parte dintr-o specie pe cale de disparitie. deoarece animalutele sunt prezentate ca niste personaje poz itive. toate editiile la un loc ). fenomenul s-a propagat spre Bangkok si Tokyo. care adapostea la el acasa o colonie de furnici rosii. Între timp.. îti dai s eama ca e o creatura cât se poate de umana. Si nu numa i în campusurile universitare.. Werber a devenit si succesorul lui Jean-Henri Fabre. iar oamenii ca niste pradatori orbi. Se înseala.

re. Esecul (exceptând Coreea) acestui roman fara in secte l-a determinat sa-si încheie trilogia. în cele di n urma recompensati. Nu mai am mâini. E o prima versi une. nu mai am creier. dar totul este deja prezent. A încercat o prima evadare cu Thanatonautii. sunt în poveste. Sunt ca într-un vis. Sa-i uram noroc. povestea unor exp loratori ai vietii de dupa moarte. În fazele de incitare maxima. caci se pare ca furnicile nici nu vor sa auda sa-l elib ereze.. traiesc momente de e xtaz. ma opresc! Ar trebui sa am cinci-sase ese curi în serie ca sa ma întorc la insecte". Cel mai greu pentru mine este când ma a puc sa tai. ani marcati de numeroase respingeri din partea editorilor parizieni. Au urmat doisprezece ani de munca încapatânat a. pericolul cel mai cumplit la care se expune Bernard Werber este acela de a avea soarta acelor miliarde de nevertebrate aduse în stare de sclavie în adâncul furnicarelor. Ceea ce gândesc apare direct pe ecran." Furnicile s-au nascut dintr-o nuvela de sapte pagini publicata la vârsta d e saisprezece ani într-un ziar de liceu. reusesc sa scriu douazeci de pagini pe ora. nu mai sunt acolo. Totusi.. . Dar de data asta a jurat ca s-a termi nat: "Ma opresc aici! Orice s-ar întâmpla. natural.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful