j

MONITORUL OFICIAL
AL
A r
ROMANIEI
Anul 174 (XVIII) - Nr. 148 bis LEGI DECRETEPARTEA
HOTARARII 51 AL TE ACTE Joi, 16 februarie 2006
, , .
5UMAR

~ ~
Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor
~i turismului nr. 2.228/2005 pentru aprobarea ~i turismului nr. 2.230/2005 pentru aprobarea
Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele
Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", proiectarii structurilor In constructii", indicativ
indicativ CR 1-1-3-2005 2-16 CR 0-2005 18-32

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI , PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI
ORCIN
pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare.
Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", indicativ CR 1-1-3-2005*)
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In construcpi, cu modificarile ulterioare,
In temeiul art. 2 pct. 45 ~i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea ~i
funcponareaMinisteruluiTransporturilor,Construcpilor~i Turismului, cu modificarile~i completarileulterioare,
avand in vedere procesele-verbalede avizare nr. 11 din 14 noiembrie2005 al Comitetuluitehnic de specialitate -
CTS 5 ~i nr. 5 din 28 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generala,
ministrul transporturilor, constructiilor ~i turismului emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod
proiectare. Evaluarea ac~iunii zapezii asupra construc~iilor", de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de
indic~t~v CR 1-1-3 -.~005, ela?orata de Unive!sit~te.a proiectare pentru cladiri", indicativ P 100-1/2004, publicat in
Bucure~tl - UTCB, prevazuta
Tehnlca de Construc~11 In . . . A . . ..
anexa care face parte integranta din prezentul ordin. ~omtorul ?flclal al Romamel, Partea I, nr. 462 ~I 462 bls
Art. 2. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial din 31 mal 2005.
al Romaniei, Partea I, ~i intra in vigoare odata cu Ordinul Art. 3. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin
ministrului transporturilor, construc~iilor ~i turismului orice dispozi~ii contrare i~i inceteaza aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, construc~iilor ~i turismului,

Gheorghe Dobre

Bucure~ti, 27 decembrie 2005.

Nr. 2.228.

*) Ordinul nr. 2.228/2005 a fast publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2006 ~i este reprodus ~i in acest
numar bis.

..,~ -
 .

2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

A!1E}fJ*)
.
COD DE PROjECT ARE. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTIILOR .
INDICATIV CR 1-1-3-2005

1. Elemente genera Ie
1.1lntroducere
Codul cuprinde principiile, elementele §i dateIe de baza Decesare pentru stabilirea
incarcarilor din zapada in Romania, in acord cu dezvoltarile din urmatoarele coduri de proiectare
avansate: codul european pentru incarcari din zapada, Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003, codul
american ASCE 7-95, 2000 si documentul ISO/DIS 4355/1992.
Sunt indica~i coeficientii de expunere si coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada
pe acoperisuri cu forme uzuale, dura formatul §i datele de baza din Eurocodull, Partea 1-3.
Prima versiune a prezentului cod a fost intocmita de caire UTCB §i IPCT intre anii 1995-
1996, forma actuala fiind elaborata la UTCB in 2004-2005.
Analiza statistica a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zapada pe sol
observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH)
s-a facut pe baza datelor existente la INCERC.
Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislafiei tehnice romane§ti cu cea din
Comunitatea Europeana, imbunata~ind nivelul de reprezentare a incarcarii din zapada pentru
proiectarea constructiilor in Romania.
Codul cuprinde recomandari pentru proiectarea cladirilor, structurilor si elementelor lor
componente expuse actiunii zapezii.
In cazul constructiilor cu acoperisuri cu forme speciale neincluse in prezentul cod se
recomanda (i) utilizarea unor date din alte prescriptii internationale si/sau (ii) determinarea
experimentala a valorilor coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.
Incarcarea din zapada este 0 incarcare statica pe metro patrat de proiectie orizontala a
acoperisului. Actiunea zapezii asupra constructiilor este considerata actiune variabila.

1.2 Definitii

(1) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este definita cu 2% probabilitate de
depasire intr-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenta IMR=50 ani. Aceasta valoare
caracteristica are 0 probabilitate de realizare mai mare de 50% pe durata existentei unei constructii.
(2) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se determina prill
multiplicarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol cu coeficientii de expunere a
amplasamentului si de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.
(3) Coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei stabileste reducerea sau
cresterea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de topografia locala a amplasamentului si de
obstacolele de langa constructie.
(4) Incarcarea din zapada neaglomerata pe acoperis este incarcarea datorata depunerii
naturale a zapezii pe acoperis, distributa cvasiuniform si influentata doar de forma acoperisului.
Aceasttip de incarcare nu include redistribuirea zapezii datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii.
(5) Incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis este incarcarea datorata redistribuirii
zapezii pe acoperis datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii.
(6) Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis stabileste distributia
incarcarii din zapada pe acoperisuri de diferite forme, fara a lua in considerare influenta conditiilor
de expunere a amplasamentului.
(7) Coeficientul termic stabileste reducerea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de
fluxul termic ce poate cauza topirea zapezii la nivelul acoperisului.

*) Anexa este reprodusa in facsimil.

".~.::
.
MONITORULOFICIAL AL ROMANIEI,PARTEAI, Nr. 148 bis/16.11.2006 3
,

1.3 Simboluri utilizate

A altitudineaamplasamentului[m]
Ce coeficientulde expunereal amplasamentuluiconstructiei
C t coeficientultermic
IMR intervalul mediu de recurentaal actiunii/incarcarii
is lungimeazonei cu zapadaaglomerata[m]
SO,kvaloareacaracteristica
a incarcariidin zapadapesol, in amplasamentul
constructiei[kN/m1
Sk valoareacaracteristicaa incarcariidin zapadape acoperis[kN/m1
a unghiul de pantaal acoperisului,masuratfata de orizontala[ 0 ]
r greutateaspecificaa zapezii [kN/m3]
Ji coeficientuldeforma pentruincarcareadin zapadape acoperis.

2. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

2.1 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol

Datele de bazapentru zonareavalorii caracteristicea incarcarii din zapadape sol avand2%

probabilitate de depasireintr-un an, respectiv intervalul mediu de recurentaIMR=50 ani, sunt
prezentatein AnexaA.
Valoareacaracteristicaa incarcarii din zapadape sol, SO,k,in Romaniaesterecomandatain
hartade zonaredin Figura2.1. Hartaestevalabila pentrualtitudini sub 100Om.
Nota: Daca detenninarea valori1or caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, S()k,se face pe baza unei analize statistice
de valori extreme pentru amplasamentul constructiei, masuratorile de valori maxime anuale ale inaltimii/greutatii zapezii din
zona situata in apropierea amplasamentuluitrebuie sa acoperecel putin 20 de ani de observatii.

Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapadape sol in amplasamentecu

altitudineaA~100Omseface cu urmatoarelerelatii, Tabelul2.1:
so,k(A~100Om)
= 2.0 + 0.00560(A-1000) pentruso,k(A<100Om)
=2.0kN/m2 (2.1)
so,iA~100Om)= 1.5+ 0.00602(A-1000) pentruso,iA<100Om)=1.5kN/m2, (2.2)

undeSO,k
suntvalorile din Harta din Fig. 2.1 pentruzonelesituatein imediatavecinatatea muntilor.

Tabelu12.1Valori caracteristiceale incarcariidin zapadape sol in zoneIe demunte(A~1000m)

so.iA~100Om),kN/m2
AltitudineaA, m sok=1.5kN/m2 sok=2.0kN/m2
1000 1.5 2.0 J
1100 2.1 2.6 ""-'

1200 2.7 3.1

1300 3.3 3.7
1400 3.9 4.2
1500 4.5 4.8
1600 5.1 5.4
1700 5.7 5.9
1800 6.3 6.5
1900 6.9 7.0
2000 7.5 7.6

~,. --,~
 .
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006
:~-
Co) '...
,- ~ 0 c
,'C Co) ~ ~
- ~ '...
<.9.C~V) ~ II
Z>~~~
<~~~~
~ ~,~ ~"'..;
~~-tU
0 c 't: N-g
~oQJC~ N
N 't ,- > S
~~~ ~
~ ~
Co)
"'
0:;
~
'"0
~
&
, ~
~
~
,5
~
,. :~
~
Co)
C
~
~
u
'~
'... \C
~
;
Co)
-
:E
0
~
>
~
~
~
8 S
... A NI
~
... "' '~
_I S
0
~ ~
! ; ~ -
0)
N
,
j '-./
tf

:, ? i
..'

.":i
'-
"di

~
I ,-
'~"p": ""
~ ~,
1 I
:1
.. :;;
N CJ)
C
. ~ = #Z+,
."""'"~
"-~,
.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANlEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 5

,

2.2 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis

Incarcareadin zapadape acoperisia in consideraTe depunereade zapadain functie de fonna

acoperisuluisi de redistributiazapeziicauzatade vant si detopireazapezii.
La proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din zapada:
(i) incarcareadin zapadaneaglomeratasi (ii) incarcareadin zapadaaglomerata.
Incarcareadin zapadaeste considerataca actionandvertical pe proiectia orizontala (m1 a
suprafeteiacoperisului.
Valoareacaracteristicaa incarcariidin zapadape acoperis,Sksedetenninaastfel:

Sk = ,lI; Ce Ct SO,k (2.3)

unde:
Pi estecoeficientulde fonna pentruincarcareadin zapadape acoperis;
SO,k - valoareacaractm~tiGa-a-incarcarii-din-zapada
pe sol [kN/m1, in amplasament; -- c--

Ce -coeficientuldeexpunereal amplasamentului
constructiei;
Ct -coeficientultennic.
Coeficientul de expunere,Ce al amplasamentuluiconstructieiestefunctie de conditiile de
expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind
recomandatein Tabelul2.1.

Tabelul2.1 Valorile coeficientuluide expunereCe

T!p-ulex~unerii Ce
Completa 0.8
Partiala 1.0
Redusa 1.2

In cazul expuneriiComplete,zapadapoatefi spulberatape zoneintinsedeterenplat lipsit de

adapostiresaucu adapostirelimitata.
In cazul expunerii Partiale,topografiaterenului si prezentaaltor constructii sau a copacilor
nu permit 0 spulberaresemnificativaa zapeziide catrevant.
In cazul expuneriiReduse,constructiaestesituatamai jos decat terenulinconjuratorsaueste
inconjuratade copaciinalti si/sauconstructiiinalte.

Pentruacoperisuricu termoizolatii uzualecoeficientultennic Ct esteconsiderat1.0.

Coeficientultennic Ct poatereduceincarcareadatade zapadape acoperisin cazuri speciale,
cand transmitantatennica a acoperisuriloreste ridicata si conducela topirea zapezii. In aceste
cazuri,valoareacoeficientuluitennic se detenninaprill studii specialesi esteaprobatade autoritatea
nationala competenta. ;

2.3 Valoarea de calcul a eJectului structural al incarcarii din zapada

Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapadase detennina utilizand

coeficientii partiali de sigurantadin Capitolul 4 "Verificari prill metoda coeficientilor partiali de
siguranta"din "Codul de proiectare;Bazeleproiectariistructurilor in constructii", 2005.Coeficientii
partiali de sigurantaseaplicaefectuluistructuralal incarcariicaracteristicedin zapadape acoperis.

- "'~-'"
 .
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

3 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis .

3.1 Acoperisuri cu 0 singura panta

Distributia coeficientului de fonna ,ul, al incarcarii din zapadape acoperisurilecu 0 singura

panta,pentru situatiile in care zapadanu esteimpiedicatasa alunecede pe acoperis,esteindicatain
Figura 3.1.Valoarea coeficientului ,ul este indicata in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, functie de panta
acoperisului,a[O].
Daca la marginea mill joasa a acoperisului este plasat un parapet sau all obstacol ce
impiedica alunecareazapezii, atunci coeficientii de fonna ai incarcarii din zapadanu trebuiesa fie
mai mici de 0,8. Cazurilede acoperisuricu obstacole/parapeti suntprezentatein Capitolul 3.6.1.

Figura 3.1 Distributia coeficientuluide fonna pentruincarcareadin zapadape acoperisuricu

0 singurapanta

2.0

1.6
112

II 1.0
0.8

0° 15° 30° 45° 60°

a
Figura 3.2 Coeficientii de fonna pentruincarcareadin zapadape acoperisuri
cu 0 singurapanta,cu douapantesi pe acoperisuricu mai multe deschideri

Tabelul 3.1 Valorile coeficientilor de fonna pentruincarcareadin zapadape acoperisuri

cu 0 sin ura anta,cu doua antesi e aco erisuri cu mai multe deschideri
Fantaacoperisului, aD 0°.$ a.$ 30° 30° < a< 60° a?: 60°
I

0,8 (60 - a)/30

I
,ul 0,8 0,0
,uz 0,8 + 0,8 al30 1,6 -

3.2Acoperisuri cu doua pante

Distributiile coeficientilor de fonna,ul si ,uz,pentruincarcareadin zapadape acoperisurilecu

doua pante, pentru situatiile in care zapadanu este impiedicata sa alunecede pe acoperis,sunt
indicate in Figura 3.3. Valorile coeficientilor,ul si ,uzsunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in
functiede pantaacoperisului,a[O].

I
.

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 7

.-

jJ,(a) jJ1(aJ jJ,(a2J

O.5jJ1( a) jJi a) O.5jJ1( aJ jJ2fa2J

jJia) O.5jJ1(a) jJ2faJ O.5jJ,(a2)

Figura 3.3 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapadape

acoperisuri cu doua pante

Pentru incarcareadin zapadaneaglomerata,distributia recomandataesteindicata in Figura 3.3,

cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura
3.3, cazul (ii) si cazul (iii).
Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau all obstacol ce
impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie
mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in CapitoluI3.6.1.

3.3 Acoperisuri cu mai multe deschideri

(1) Distributiile coeficientilor de forma #t si #2, pentru incarcarea din zapada pe

acoperisurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa
alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.4. Valorile coeficientilor,llt si ,lI2sunt indicate in in
Tabelul3.1si Figura3.2,in functiedepantaacoperisului,
a[O].

Cazul (I)
,'1(a1 )
,..
1J1(a2} 1J1(a1) 1J1(a2)

lJ2(a} a=(at+ av/2

Cazul(Ii) ..A..J_~~
1J1(a1) 1J1(a2}

C /<:"""""';;~'1""""'_"/'<;~"";;;"r"
- -~--I-"" - I ~ - f

Figura 3.4 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapadape

acoperisuricu mai multe deschideri

Pentru incarcareadin zapadaneag]omerata,distributia recomandataeste indicata in Figura 3.4,

cazul (i). Pentru incarcarea din zapada ag]omerata, distributia recomandata este indicata in Figura
3.4, cazu] (ii).
Daca ]a marginea mai joasa a acoperisului este p]asat un parapet sau all obstaco] ce
impiedica alunecareazapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie
mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in CapitoluJ 3.6.1.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006
(2) In cazul acoperisurilor cu mai multe deschideri, la proiectarea doliilor se utilizeaza .
distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata indicata in Figura 3.5.

Is) I~

. ~...~... .

. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .

i i
!i b) b2 i:
, .
!. b3 !!

Figura 3.5 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe
acoperisurile cu mill multe deschideri (zona doliilor)

Valoareacoeficientului de forma ,ul pentru incarcareadin zapadadin Fig. 3.5 estevaloarea

minima dintre:

,ul =yh / SO.k (3.1a)

=
,ul 2b3/(ls1+lsv;Isl = bl, Is2= b2 (3.1b)
,ul= 5. (3.1c)
SO,keste valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m1, in amplasamentul
constructiei. y este greutatea specific a a zapezii si se considera egala cu 2 kN/m3.

3.4 Acoperisuri cilindrice

Distributia coeficientului de forma ,u3pentru incarcarea din zapada pe acoperisuricilindrice,
pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este prezentata in
Figura 3.6, undecoeficientul,u3 estedeterminat din Figura 3.7 si Ecuatia3.2.
0,8 Cazul (i)

0, Cazul (ii)

f
h

~ I. ~I

I~ b ~
Figura 3.6 Distributiacoeticientuluideforma pentru incarcareadin zapadapeacoperisuricilindrice

i;/
-
.
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 9
,

Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice sunt

recomandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiului P dintre orizontala si tangenta la cUIba directoare
a acoperisuhri mai mici sau egale cu 60° si pentru diferite rapoarte inaltime!latime (h!b).

2.0

d':.'io" IJ31.0

0 0,1 0.2 0,3 0,4 0,5 h/ b

Figura 3.7 Coeficientul de forma pentru incarcareadin zapada pe acoperisuri cilindrice

Valorile coeficientului de fonna ,Ll3pentru incarcareadin zapadape acoperisuri cilindrice

sunt:
=0,2 + 10hIb
,Ll3 0,2 ~,Ll3
~2 pentruP~ 60°. (3.2)

Pentruvalori ale unghiuluiP dintreorizontalasi tangentala curbadirectoarea acoperisuluimai

mari de60°, coeficientulde forma pentruincarcareadin zapadape acoperisurilecilindrice estezero.
Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce
impiedica alunecareazapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapadanu trebuie sa fie
mai mici de 0,8.

Pentruincarcareadin zapadaneaglomerata,distributia recomandataesteindicata in Figura

3.6, cazul (i). Pentru incarcareadin zapadaaglomerata,distributia recomandataeste indicata in
Figura 3.6, cazul (ii).

3.5 Acoperisuri cu denivelari bruste

Aglomerarile de zapadade pe acoperisurilecu denivelari bruste se datoreazaspulberarii
zapeziidecatrevantsi alunecariizapeziidepeacoperisulsuperior.
Distributiile coeficientilor de forma pentru incarcarareadin zapada pe acoperisuri cu
denivelaribrustesuntrecomandatein Figura 3.8.
Clzul0)

Cuul 01) r~]~~_'

IJ2 IJw
III!I!!!!!IIIIII!!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!!!!III1111111111111111111111

111
Cuul (I)

Cuul (II)

112
~ .
IIw
~ 111

~~
:
~
I. J
a
~=~
, .J

h h

~ b, .1. b, .1 14 bt .~b,<I, I

( ) Aces! C8Z Ie BPIIcAunde ba < I.

a (b)
Figura 3.8 Distributiacoeficientilordeformapentruincarcarea
din zapadape
acoperisuricu denivelaribruste
 .
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006
.
Valorile coeficientilor de forma.ul si.uz se determina astfel:

.ul = 0,8 (pentru acoperisul orizontal situat mai jOg) (3.3)

.uz = /.is + Iiw. (3.4)

Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata alunecarii zapezii, /.is este:

a~ 15° /.is = 0
a> 15° /.is = 50% din coeficientul de forma maxim corespunzator acoperisului mai
inalt adiacent, care se determina conform Cap.3.2.

Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata spulberarii zapezii, Iiw este:

Iiw = (bl + bz)/2h ~ yh /Sk 0,8 ~ Iiw ~ 4,0 (3.5)

unde y este greutatea specifica a zapezii care se considera egala cu 2 kN/m3

bl, bz si h - dimensiuni indicate in Figura 3.8.

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera 1.\,= 2 h si este limitata la

5 m ~ Is ~ 15 m.

Daca bz ~ Is, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada la marginea acoperisului mai
putin inalt se calculeaza prin interpolarea valorilor lui.ul si .uz, in conformitate cu Figura 3.8 (b).

Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8,
cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8,
cazul (ii).

3.6 Efecte locale

3.6.1 Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole

Pe acoperisurilecu obstacoleeste posibila aglomerareazapezii in zonele de adapostire

aerodinamicala vant.

(1) Distributia coeficientilor de forma in cazul aglomerarilorde zapadadatorateobstacolelor

cu inaltimeamai maresauegalacu 1m esteindicatain Figura 3.9 pentruacoperisuricvasiorizontale.

~
[IJ]ill11IilllIillIIIIllInIrrnIIIID 112

I.-J 1+--
-J I
I . I .

Figura 3.9 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcareadin zapadape acoperisuri cu obstacole
 .
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 11

Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe

acoperisurile orizontale sunt:

.ul =0,8 (3.6)

=
.u2 yh / Sk. 0,8$.u2$ 2,0. (3.7)

Greutatea
specificaa zapeziiyseconsideraca fiind 2 kN/m3.

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera Is = 2 h si este limitata la

5m$ 1.1' $ 15m.

(2) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada in cazul in care
obstacolul de pe acoperis are 0 inaltime mai mica de 1 m sau in care incarcarea din zapadase
exercita pe copertine cu lungime mai mica de 5 m care protejeaza intrarea in cladire este indicata in
Figura 3.10.
JJI P2 4JJ'
~
I
hi~~~~~~~~~J~~~~~~~~:
:/1 I ~ h2 _ ~l===:~==]1
I h b2

Copertinadeasupra u~ilorsau
b b docurilorde incArcare,
I 2 undeb1 s 5m

Obstacolpe acoperi~terasA

JJ~ P2
~~
T~

bl b2

Obstacol pe acoperi~uri TnpantA sau cilindrice

Figura 3.10 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisuri
in zona obstacolelor

Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in zona

obstacolelor cu inaltimea mai mica de 1 m se determina astfel: I

.ul = minimul dintre urmatoarele doua valori: yhl /SO,k; 5;

(3.8)
.u2 = minimul dintre urmatoarele doua valori: yh2 /SO,k; 5.

SO,k
este valoarea caracteristica a incarcarii din zapadape sol [kN/m1, in amplasamentul
constructiei.
Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 kN/m3.

Lungimea zonei de aglomerare a zapazii Is, se va lua astfel:

I
 .
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Isl = minimul dintre 5h si bl

(3.9)
Is2= minimul dintre 5h si b2

undeh ~ 1 m.

Pentrucopertineleavand0 lungime bl mai mica de 5m, coeficientul de fonna al incarcarii

estelimitat la,lll:S:2hllsl, undeh estevaloareamaximadintre hI si h2.

(3) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcareadin zapadaaglomeratape acoperis

h
!
in dreptul parapetiloresteprezentatain Figura 3.11.

===~~~~:=j_!'
. t hIh~
I
:~.
-hI
o,e
f
I

~ }JI~
~ ~
Acumularede zApadATn Acumularede zApadAIn zona
spateleparapetului; de doliedin spatele
acoperi~terasA parapetului;pere1imansardA.

h f=:~==1 -
NOTA la calculul
coeficientului de forma
se utilizeaza ~ .

}JI~
Is
Acumulare de zapada Tnspatele
parapetuluide la marginea acoperi~ului;
acoperifuri Tnpenta sau cilindrice.

Figura3.11 Coeficientidefonnapentruincarcareadin zapadaaglomeratape acoperis

in dreptul parapetilor

In Figura 3.11, coeficientul de forma al incarcarii din zapadaaglomeratape acoperisin

dreptulparapetilorse va lua ca minimul dintre:

,lll = yh/ SO.k,

,lll = 2 hIls h = max (hI; b2) (3.10)
,lll = 8.0.
I
undeSO.k estevaloareacaracteristicaa incarcariidin zapadape sol [kN/m2], in
amplasamentul constructiei.
Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 kN/m3.

Lungimea zoneide acumulare de zapada, Is se va lua minimul dintre 5h, hI si 15m.

, ..,., , "'. ~~ ~"-'i-"" ,,'

.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 13
.
3.6.2 Aglomerarea de zapada la marginea unui acoperis

La proiectareazonelor de acoperisiesite in consola,Figura 3.12, trebuie sa se considerepe

langa incarcareadin zapadacorespunzatoareacestorzone si incarcareadata de zapadaatarnatade
margineaacoperisului.

~$'
Figura 3.12 Zapadaatarnatade margineaacoperisului

Incarcareadin zapada atarnata se consideraca actionand la marginea acoperisului si se

determinaastfel:

:i~;;;,'~...::~g'i:!~ Se= Ks//y (3.11)

unde:
Seeste incarcareadin zapadaatarnatade margineaacoperisului si distribuita pe lungimea
acoperisului(kN/m);
Sk- valoareacaracteristicaa incarcariidin zapadapeacoperisin cazulcel mai defavorabilde
depunerede zapada; I
y- greutatea specifica a zapezii care se considera 3 kN/m3; i
K - coeficient caretine coni de forma neregulataa depuneriide zapada,Kmax=2.5.

3.6.3 Incarcarea din zapada pe panouri de protectie si site obstacolede pe acoperisuri

Incarcareadin zapadape metro liniar, Fs (kN/m), exercitatape panourile de protectie (para- .-

zapezi) si pe aile obstacole,datorataunei masede zapadacare alunecape acoperisurilein panta,se
va calcula,pe directia alunecarii,cu relatia:

Fs = Sk b sina (3.12)

unde: '"
Skestevaloareacaracteristicaa incarcarii din zapadape acoperisin cazul cel mai defavorabil .
de depunerede zapada;
b - distanta in plan orizontal intre panourile de protectie succesive sau de la coama
acoperisuluila primul panou(m);
a- pantaacoperisuluimasuratarata de orizontala [ 0 ].

Coeficientul de frecaredintre zapadasi suprafatainvelitorii acoperisuluiseconsideranul.

Anexa A - Zona rea incarcarii din zapada

Harta de zonate a incarcarii din zapada a fost initial elaborata de Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti (UTCB), in 1994-1995, pe baza analizei statistice a valorilor extreme nraxime
anuale ale incarcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de
Meteorologie si Hidrologie (INMH) s-a facut pa baza datelor existente la Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (1NCERC).
Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol, def'mita cu 2% probabilitate de
depasire intr-un an, corespunzand unui interval mediu de recurenta IMR=50 ani, s-a facut luand in
considerate:
(i) Valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, calculate in repartitia lognonnala
recomandata de prescriptiile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii;
(ii) Comparatia dintre valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol si valorile
maxime observate ale incarcarii din zapada pe sol, in fiecare statie meteorologica;
(iii) Analiza distributiei geografice pe teritoriul Romaniei a valorilor coeficientului de
variatie si a mediei maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol.
 "

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Tabel AI. Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in Municipiile resedinta de judet, Fig.l.l

Nr. Municipiul Incarcareadin zapada(kN/m1 avand

intervalul mediu de recurenta IMR=50ani
1 Alba Iulia 1,5
2 Alexandria 2.5
3 Arad 1,5
4 Bacau 2,5
5 BaiaMare . 2,0
6 Bistrita 1,5
7 Botosani 2,5
8 Brasov 2,0
9 Braila 2,5
10 Bucuresti 2.0 j

11 Buzau 2.0
12 Calarasi 2,5
,. 14
J.7 Constanta
vJUj -- --
, --t-,-5 2,0

15 Craiova 2.0
16 Deva 1,5
17 DrobetaTurnu Severin 2,0
18 Focsani 2,0
19 Galati 2,5
20 Giurgiu . 2,5
21 Iasi 2,5
22 MiercureaCiuc 2,0 '.'
23 Oradea 1,5
24 PiatraNeamt 2,0
25 Pitesti 2,0
26 Ploiesti 2,0
27 RamnicuValcea 2,0
28 Resita 2,0
29 SatuMare 1.5
30 SfantuGheorghe 2,0
31 Sibiu 1,5
32 Slatina 2,0
33 Slobozia 2,5
34 Suceava 2,5
35 Timisoara 1,5
36 Targoviste 2,0
37 TarguJiu 2,0
38 Targu Mures 1.5
39 Tulcea 2,5
40 Vaslui 2.0
41 Zalau 1,5 ..I

'"

0 ~
, .1

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 15

,
Anexa B - Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zapada
pe sol
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapadape sol, SO,k
corespundeunui interval mediu de
recurenta IMR=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2% (probabilitatea
de nedepasireintr-un an, 98%).
Relatia dintre intervalul mediu de recurenta IMR=N ani si probabilitatea de nedepasire intr-
un an, peste: N = l/(l-p).

Relatia dintre valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol avand IMR=50 ani, SO,k
si
valoarea incarcarii din zapada pe sol avand IMR=N ani, notata SN,este:

i = e(C-2.0,S4),{j;;"{j:;V1) (B.l)
SOk

uncle: SO,k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m2), avand un interval
mediu de recurenta IMR=50 ani;
SN -valoarea incarcarii din zapadape sol avand un interval mediu de recurentaIMR=N ani;
C - coeficient in functie de probabilitatea nedepasire intr-un an dat in Tabelul B.l si
valabil pentru repartitia lognormal a a extremelor maxima anuale;
V coeficientul de variatie al maximelor anuale ale incarcarii din zapadape sol.

Ec. (B.l) este reprezentatain Figura B.l pentru diferite valori ale coeficientului de variatie al
maximelor anuale ale incarcarii, v:

Tabelul B.l
IMR p C
Intervalul mediu de recurenta, ani Probabilitatea de nedepasireintr-un an
10 0.9 1.282
25 0.96 1.751
50 0.98 2.054
100 0.99 2.326
1.2
.- . , .~

!-" '.' .. ..
-.
11 -' .-
. ~. -..
...
,. ...----
.. -_# -~

...'...~.
~

1.0 .~..: --
~ ~~ :'fl'-
~,#,,"", ~
~
..- ~
... .'
~~---
.. ~
~
-!!1
~
U)
0.9
,"
"o~
.~.~ ~
..
. --- " )
(
, .",---
0.8 ~.~.
.0'.f, -V=O .1
0.7 . ,.,
,o' ---V=O3 '
.'..'V=O,5-
,. - , - V=O,
7
0.6 ' ,I

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Interval medlu de recurenta IMR, ani
Figura B.l Rapoarte ale incarcarii din zapadape sol avand diferite intervale medii de recurenta
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Anexa C - Standarde si Coduri privind actiunea zapazii asupra

constructiilor si Bibliografie
AISC, 1990. Load and resistancefactor design specifications for structural steel buildings.
AmericanInstitute of SteelConstruction,Chicago,lllinois
ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards:Minimum design loads for buildings and other structures.
American Societyof Civil Engineers,New-York, 2000
CIB CommissionW81, 1991.Actions on structures.Snow loads,First edition, Aug.
Cod de proiectare pentru incarcari din zapada annonizat cu formatul si datele de baza din
Eurocodel si DocumenteleISO, Contractde reglementareNr. 985/1995cu MTCT
Eurocodull, EN 1991-1-3,2003.Snow loads.AdoptedEuropeanStandard;CEN, Brussels.
EuropeanStandardENV 1991-1,EUROCODE 1 1993. Basis of designand actions on structures,
Part 1: Basisof design,CEN/TC250/SC6/N32.
European Standard ENV 1991-2-3, EUROCODE 1, 1993. Bases of design and Actions on
",.'.
structures.Part 2-3: Snowloads,CEN/TC250/SCl/N106.
~--I8O--l)1S-435),-l-9~ases--fer-des-ign~f-stmctures. Determinationof snow loadson roofs.
ISO/TC98/SC2/WGl/Tenthdraft, 1993.Generalprincipleson reliability for structures,Revisionsof
IS 2394.
SNIP 2.01.07-85.Nagruzki i vozdeistvia.Izdanieofitialinoe. Gostroi SSSR,Moskva 1987
STAS 10101/21-92Incarcaridatede zapada
SR EN 1991-1-3 2005. Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni Generale-
Incarcaridatede zapada.
Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conferenceof Building Officials, Whittier,
California

Del Corso R., GranzerM., GulvanessianH., Raoul J., Sandvik R., SanpolesiL., Stiefel U., 1995.
New europeancode for snow loads.BackgroundDocument.Proceedingsof Departmentof
StructuralEngineering,University of Pisa, No.264-1995,76 pag.
Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on
probability, TunbridgeWells, Kent, Abacus Press.
Joint Committeeon StructuralSafetyCEB-CECM- CIB-FIP-IABSE,1974.Basicdataon loads,
Seconddraft, Lisbon.
Lungu D., DemetriuS., Aldea A., 1995. Basic codeparametersfor enviromentalactionsin Romania
hannonisedwith ECI. SeventhInternational Conferenceon Application of Statisticsand
Probability in Civil Engineering,Paris,July 10-13,ProceedingsVol.2, p.881-887
Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica,
Bucuresti
Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on
StructuralSafety,SecondDraft
SandiH., Floricel I., BalacescuA., s.a., 1990-1992.Studii asupraparametrilorde bazaai actiunilor
climatice (vant, zapada)in vedereaunei zonari imbunatatitea teritoriului Romaniei.Fazele
1-7. ContractNo. 132/1990.INCERC Bucuresti ;
SanpaolesiL., 1996. The backgrounddocumentfor snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996,
Basis of design and actions on structures,Background and application of Eurocode 1.
pp.191- 199.
Ravindra K.M., Cornell C.A., GalambosT.V., 1978. Wind, snow and loads factors for use in
LRFD. Journalof StructuralDivision, ASCE, Vol. 104,Nr. S1'9,pp.I443- 1457.

,';;;t.r.~"(;
~p~
 .
MONITORULOFICIAL AL ROMANIEI,PARTEAI, Nr. 148 bis/16.11.2006 17
MINISTERULTRANSPORTURILOR,CONSTRUCTIILOR$1 TURISMULUI

OR DI N
pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare.
Bazele proiectarii structurilor in constructii", indicativ CR 0-2005*)

In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea Tn construcpi, cu modificarile ulterioare,
Tn temeiul art. 2 pct. 45 ~i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea ~i
functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor ~i Turismului, cu modificarile ~i completarile ulterioare,
avand Tn vedere procesele-verbale de avizare nr. 10 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate -
CIS 5 ~i nr. 10 din 28 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generala,

ministrul transporturilor, constructiilor ~i turismului emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod
proiectare. Bazele proiectarii structurilor Tn constructii", de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de
indicativ CR 0-2005, elaborata de Universitatea Tehnica proiectare pentru cladiri", indicativ P 100-1/2004, publicat Tn
f Constructii
de rt ' ' t Bucuresti
t d' .
- UTCB,
- prevazuta Tn anexa care
t I d' Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr, 462 si 462 bis
ace pa e In egrana In prezenu or In, '
Art. 2. - Prezentul ordin se publica Tn Monitorul Oficial din 31 mai 2005.
al Romaniei, Partea I, ~i intra Tn vigoare odata cu Ordinul Art. 3. - La data intrarii Tn vigoare a prezentului ordin
ministrului transporturilor, constructiilor ~i turismului orice dispozitii contrare T~i Tnceteaza aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, constructiilor ~i turismului,

Gheorghe Dobre

Bucure~ti, 27 decembrie 2005.

Nr. 2.230.

,liJJdal:t~i

in~ Wi. .Wt~ ~~~~ ",~ "J

f¥,}

numar bis, *) Ordinul nr. 2.230/2005 a lost publicat in Monitorul Olicial al Romaniei, Partea I, nr, 148 din 16 lebruarie 2006 si' este reprodus si, in acest

I -
 .

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

ANExA"J
COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR iN CONSTRUCT"
INDICATIV CR 0-2005

1. Generalitati

Codul cuprinde principiile, elementele §i datele de baza necesare pentru clasificarea

actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru
proiectarea cladirilor si structurilor in acord cu dezvoltarile din urmatoarele coduri de
proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile americane ASCE 7-95, ASCE7-
98: 2000 si documentul ISO 2394/1993.
Codul se inscrie in procesul de annonizare a legisla~ei tehnice romane§ti pentru proiectarea
constructiilor cu cea din Comunitatea Europeana, imbunatatind nivelul de siguranta a
structurilor si constructiilor din Romania.

1.1 Scopul

Prezentul cod se refera la clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale

ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor.

1.2 Detinitii

1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii

1.2.1.1 Actiuni (F)

Actiunile asupra constructiilor se pot exprima prin:
a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe);
b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte);
c) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau
provocate de cutremure (actiuni indirecte).

1.2.1.2 Efect al actiunii (E)

Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in termeni de efort sectional si/sau
efort unitar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare si/sau rotatie pentru
elementele structurale si structura in ansamblu.

1.2.1.3 Actiune permanenta (G)

Actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila.

1.2.1.4 Actiune variabila (Q)

Actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea nu este nici
monotona nici neglijabila.
j
1.2.1.5 Actiune accidentala (A)
Actiune de durata scurta dar de intensitate sernnificativa, ce se exercita cu probabilitate redusa
asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate.
Nota- De obiceicutremurulsi impactulreprezintaactiuniaccidentale,iar zapadasi vantulreprezintaactiuni
variabile.

1.2.1.6 Actiune seismica (AE)

*) Anexa este reprodusa Tn facsimil. 1Qf1~ ;"';"-'

c

L-- ';~i:;c'~i;;!!i'"'f~';,,,;)5i..,~
.
MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 19
.

Actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de cutremure.

1.2.1.7 Actiune geotehnica

Actiune transmisa structurii de caire pamant si /sau apa subterana.

1.2.1.8 Actiune fixa si actiune lib era

Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura. Actiunea libera poate avea diverse
distributii si pozitii pe structura.

1 .2.1.9 Actiune statica

Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elementele sale structurale.

1.2.1.10 Actiune dinamica

Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementelesale structurale.

1.2.1.11 Actiunea cvasistatica

Actiune dinamica reprezentataprintr-o actiune statica echivalenta.

1.2.1.12 Valoare caracteristicaa unei actiuni (Fk)

Valoarea caracteristica a unei actiuni corespundeunei probabilitati mici de depasire a actiunii
in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referinta.
Valoarea caracteristica se determina ca fractil al repartitiei statistice a actiunii.

1.2.1.13 Valoare cvasipermanentaa unei actiuni variabile (1/I2Qk)

Valoare exprimataca 0 fractiune din valoareacaracteristicaa actiunii printr-un coeficient
1/12
~ 1.

1.2.1.14 Valoare de calcul a unei actiuni (F d)

Valoare obtinuta prill multiplicarea valorii caracteristice Fk cu un coeficient partial de
siguranta, Yf ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra
sigurantei structurale, ce caracterizeazaactiunea.

1.2.2 Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale

1.2.2.1 Valoare caracteristica a unei rezistente (Rk)

Valoarea caracteristica a unei rezistente a materialului structural corespunde unei
probabilitati mici de nedepasire a rezistentei. Aceasta valoare se determina ca un fractil
inferior al repartitiei statistice a rezistentei materialului. ,
0 valoare nominala, stabilita deterministic, poate fi folosita ca val 0are caracteristica in'Iipsa
datelor statistice.

1.2.2.2 Valoare de calcul a unei rezistente (Rd)

Valoare obtinuta prill impartirea valorii caracteristice, Rk la un coeficient partial de siguranta,
Ymce ia in consideraTeincertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei
structurale, ce caracterizeazarezistenta.

"" "---'C"" ,..M~"-" -""

 -

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

.
1.2.2.3 Valoare nominala (Room)
Valoaredin docwnentespecificede material saude produsutilizata in lipsa datelorstatistice.

1.2.3Termenireferitori la geometriastructurii

1.2.3.1Valoarecaracteristicaa unei proprietatigeometrice(ak)

Valoareacaracteristicaa unei proprietatigeometrice(ak) corespunde,de obicei, dimensiunilor
specificatein proiect.

1.2.3.2Valoarede calcul a unei proprietatigeometrice

Valoareadecalcula unei proprietatigeometriceesteegala,in general,cu valoareacaracteristica.

1.2.4Termenireferitori la analiza structurala

1.2.4.1 Analiza structurala

Analiza structuralacuprinde(i) metodelede calcul a efectelorstructuraleale actiunilor si (ii)
metodelede calcul a rezistentelorstructurii, elementelorstructurale,sectiunii elementelorsi
punctualin sectiune.

1.2.5Definitiiprivind proiectarea constructiilor

1.2.5.1 Duratadeviataproiectata
Intervalul de timp estimatpentru care structura(sau 0 parte a acesteia)poate sa fie utilizata
conformdestinatiei/functiuniiprevazute.
1.2.5.2 Stari limita "1
-' ;~~
1~"I"

Stari in afaracarorastructuranu mai satisfacecriteriile adoptatede proiectare.

1.2.5.3 Starilimita ultime

Stari asociatecu prabusireasaucu forme similare de cedarestructurala.

1.2.5.4 Starilimita deserviciu

Stari dincolo de care cerintele Decesare pentru utilizarea in conditii normale a
constructiei/structuriinu mai soot indeplinite.

1.2.5.5 Valoarenominata
Valoare flxata pe haze nestatistice, de exemplu pe baza experientei acumulate sau pe a1tehaze rationale.
, J
1.3 Cerinte de baza 0

0 structura trebuie proiectata si executatain asa fel incat, pe durata vietii consideratela
proiectare,sa satisfacaurmatoarelecerinte de baza: rezistentastructurala,functionalitatesi
durabilitate.

In caz de incendiu, rezistenta structurala trebuie mentinuta pentru 0 perioada de timp

determinata.
 .
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 21

0 structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total
datorita unor evenimente pre cum exploziile si impactul.

Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:

- eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poRte fi expusa;
- alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate;
- evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment;
- utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in
preluarea actiunilor.

Cerintele de baza trebuie indeplinite:

- prin alegerea materialelor structurale adecvate;
- prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare;
- prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru
constructii si in executia si exploatarea structurii considerate.

La cerereaautoritatilor competentetrebuie efectuateteste de incarcareasupraconstructiilor,

atunci candexistamotive de verificare a siguranteiconstructieiremarcatede catreutilizatori.

1.4 Ipoteze

Proiectareaseconsideraca indeplinestecerintelenecesaredacasunt indepliniteurmatoarele:

- alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu
calificarea si experientaadecvata;
- executia se efectueaza de un personal cu calificare si experientaadecvata;
- calitateaexecutieilucrarilor pe santiersi in fabrica se asiguraprin supravegheresi
control;
- materialele si produselede constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN
1990panala EN 1999sau dupanormenationalerelevantepentrumaterialesi
produsepentruconstructii;
- structura beneficiaza de 0 intretinere adecvata;
- structura se utilizeaza in conformitatecu ipotezeleadmisela proiectare.
Nota - Pot exista cazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate.

1.5 Durata de viata proiectata

Durata de viata a structurii/constructieitrebuie specificata. Durata de viata proiectata a
structurii/constructieipoRtefi simplificat considerataca in Tabelul 1.1

Tabelul 1.1- Duratade viata a structurii/constructieipentruproiectare

Duratade viata proiectata, Exemple

manl !
;::::100 Structurimonumentale,poduri si RItestructuripentrulucrari
inginerestiimportante
-
50 100 Cladiri si structuri obisnuite
10- 30 Constructiiagricolesausimilare
Parti de structurace pot fi inlocuite(de exemplureazeme)
~ 10 Structuritranzitorii
Nota - Structurile sau paTti ale structurilor ce pot fi dezmembratepentru a fi refolosite nu trebuie sa fie
considerateca tranzitorii.

I
 -

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

.
1.6 Durabi/itate

Structuratrebuieproiectataastfelincatdeteriorarea
sape duratadeviataproiectatasanu afecteze
perfonnante~eco~cti~i l~du-se in considerareatatconditiilede mediu in carestructuraeste '~"I
expusacat SIun mvel de mtretmerecorespunzator. I
Conditiilede mediutrebuieidentificatein fazadeproiectare.

Gradul de deteriorarepoate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilorexperimentalesi

experienteiobtinutede la constructiilesimilareprecedente.

2. Principiile proiectarii la stari limita

2.1 Genera/itati
. "'.

importantasi valoareaconstructiei.

Trebuiefacutadistinctia intre staTilelimita ultime si staTilelimita de serviciu (exploatare).

Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependentede timp trebuie asociatacu
duratade viata proiectataa structurii. Se noteazaca majoritateaefectelordependentede timp
suntcumulative.

2.2 Stari /imita u/time

StaTilelimita ce implica protectiavietii oamenilorsi a siguranteistructurii sunt clasificateca

stari limita ultime.

StaTilelimita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebitatrebuie deasemenea

clasificate ca stari limita ultime. Asemeneacazuri sunt stabilite de caire client si autoritatea
relevanta.

Si unnatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo uncle pot fi relevante pentru
sigurantastructurii:
- pierdereaechilibrului structurii saua unei paTtia acesteia,considerateca un corp
rigid;
- cedareaprin deformatii excesive,transformareastructurii sau a oricarei paTti a
acesteiaintr-un mecanism;
- pierdereastabilitatii structurii saua oricareipaTtia acesteia,incluzandreazemelesi
fundatiile;
- cedareacauzatade alte efectedependentedetimp.
Nota - Se noteaza ca cedareadatorita deformatiei excesive este 0 cedare structurala datorata instabilitatii
mecanlce.

..~..
,

~--~
 ,
.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 23

2.3 Stari limita de serviciu

Starile limita ce iau in consideraTe functionareastructurii sau a elementelorstructuralein
conditii normale de exploatare,confortul oamenilor/ocupantilorconstructiei si limitarea
vibratiilor, deplasarilorsi deformatiilorstructurii suntclasificateca stari limita de serviciu.

2.4 Proiectarea la stari limita

Proiectareala stari limita trebuiesa se bazezepe utilizareaunor modelede calcul structuralsi
pentruactiuni, relevantepentrustarile limita considerate.
Verificarile trebuie efectuatepentrutoate cazurilesemnificativesi rationalede combinaTede
incarcari/efecteale incarcarilor.

La proiectaretrebuie sa se tina seamasi de posibilele abateri de la directiile si pozitiile

presupuseale actiunilor precumsi de eventualeleimperfectiunigeometriceale constructiei.
Cerintelede proiectarein raport cu starealimita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de
sigurantapartiali specificatiin capitolul 4.
Ca altemativa,poatefi efectuata0 proiectarebazatadirect pe metodeprobabilistice.

3. Variabilede baza

3.1Actiuni

3.1.1 Clasificareaactiunilor
0 actiune este descrisade un model, marimea acesteiafiind reprezentatain majoritatea
cazurilorde un scalarce poateaveadiferite valori reprezentative.
Actiunile pot fi clasificatedupavariatia lor in timp astfel:
- Actiuni permanente(G), de exemplu: actiuni directe precum greutateaproprie a
constructiei, a echipamentelorfixate pe constructii si actiuni indirecte datorate
contractieibetonului,tasarilor diferentiatesi precomprimarii;
- Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperisurile cladirilor,
actiuneazapezii,actiuneavantului, impingereapamantului,a flu idelor si a materialelor
pulverulentesi altele;
- Actiuni accidentale(A), de exemplucutremurul,exploziile, impactulvehiculelor.
Actiunile sunt clasificate, dupa natura raspunsuluistructural, in actiuni statice si actiuni
dinamice.
I
-[OJ
3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor

Valoarea caracteristica, Fk a unei actiuni este 0 valoare reprezentativa a acesteia si trebuie

determinata:
- Pehazeprobabilisticeprintr-un fractil superioral repartitiei statisticea actiunii;
-Pehazedeterministice,printr-o valoarenominala utilizatain in lipsa datelor statistice.
Nota 1 - Detem1inistic,greutateaproprie a structurii poatefi reprezentatade 0 singuravaloare caracteristica,
valoarecalculatape bazadimensiunilornominatesi a maselorunitaremedii.

I
 .

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

Daca variabilitateastatisticaa actiunii G nu poate fi neglijata (coeficientul de variatie al actiunii peste 0.05)
si/saupentru structurilea caror sigurantaestesensibilala variatia lui G, in proiectaretrebuieutilizate acelevalori
ale lui G ce au un erect defavorabil asuprasigurantei.Acele valori pot fi dura caz fie ~nf - reprezentatde
fractilul5% al repartitieistatisticea actiuniiG, fie ~sup - reprezentat
defractilul95%al repartitieistatisticea
actiunii G.

Nota 2 - Pretensionarea(P) trebuie clasificata ca 0 actiune permanentacauzatade forte controlatesi/sau de

deformatii controlate impusepe 0 structura. Tipul de pretensionaretrebuie diferentiat functie de solutie (de
exemplupretensionareprin toroane,pretensionarea prin deformatii impusereazemelor).
Valorile caracteristiceale pretensionarii,la un timp t, pot fi 0 valoare superioaraPk.sup(t)
si 0 valoareinferioara
Pk.inRt).
Pentrustarile limita ultime, poatefi utilizata 0 valoaremediePmCt).

Nota 3 - In generaLvaloareacaracteristicaa actiunilor din vant si din zapadase defmesteprin probabilitateade

nedepasirede 2% intr-un an ceeace corespundeunui interval mediu de recurentaa unei valori mai marl de 50
ani, IMR=50 ani. In anumite cazuri valoareacaracteristicaa acstor actiuni climatice se poate defmi si cu alte
probabilitati de nedepasireintr-un an.

Nota 4 - Pentruactiuni occidentale,valoareade proiectareAd trebuiespecificatapentru fiecareproiect individual

- --~-parte~ --

3.1.3Alte valori reprezentativeale actiunilor variabile

Alte valori reprezentativeale lUlei actiuni variabile sunt:
a) Valoareafrecventa,reprezentatade produsultf/lQk; aceastavaloareesteapropiatade 0
valoarecentralaa repartitiei statisticea valorilor actiunii;

b) Valoareacvasipennanenta, reprezentatade produsul tf/2Qk;aceastavaloareestefolosita

pentru verificarea la stari limita ultime ce implica actilUli accidentale si pentru
verificarea la stari limita de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanentesunt
utilizate si pentrucalculul efectelorpe tennen lung.

3.1.4Reprezentareaactiunilor dinamice
Actiunile dinamice sunt exprimate, in general, ca actiuni statice echivalente aplicand
coeficientidinamici de amplificareunei incarcaristatice.

Cand actilUlile dinamice produc lUl rasplUls dinamic semnificativ al structurii, analiza
structurii trebuie safie 0 analizadinamica.

3.1.5Influenta mediului
In alegerea materialelor, conceptiei structurii si pentru proiectarea de detaliu trebuie
consideratainfluentafactorilor de mediu ce pot afectadurabilitateastructurii.

3.2 Rezistentele materiale/or structurale

Valorile caracteristiceale rezistenteimaterialelorstructuraleSlUltdetenninateprobabilistic pel
bazade incercaristandardizateefectuatein conditii specificate.
Valorile caracteristice ale rezistentelor materialelor structurale sunt definite uzual prin
fractilul 5% al repartitiei statisticea rezistentei.
Cand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristiceale
rezistentelormaterialului,pot fi luate ca valori caracteristicevalorile nominaleale rezistentei.

- . ,.-.
.
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 25
.

Parametrii de rigiditate structurala (de exemplu modulul de elasticitate), coeficientii de

curgere lenta si coeficientii de dilatare termica sunt reprezentatiin proiectare prill valori
medii.
Nota - In unelecazuri,poatefi necesara selua in considerarepentrumodulul de elasticitate0 valoaresuperioara
sauinferioaramediei (de exempluin carol instabilitatii).

3.3 Geometria structurii

In proiectarea structurilor si a elementelor structurale trebuie luate in considerare

imperfectiunigeometricecareau un erectdefavorabilasuprasiguranteistructurale.

3.4 Mode/area structura/a

Modelele structuraletrebuie aleseastfel incat sa permita evaluareacomportarii structurii cu
un nivel de exactitateacceptabil.

Daca nu sunt disponibile modele de calcul adecvat,si pentru a se confirma prill verificari
ipotezeleadoptate,proiectareaasistatade rezultateale incercarilortrebuie sa fie considerata
ca 0 optiune.

Dupa caz,trebuie luate in consideraresi incertitudinile statisticedatoratenumaruluilimitat de

rezultate.

4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

4.1 Genera/itati

Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de

proiectareastfel incat nici 0 starelimita sa nu fie depasitaatunci cand sunt utilizate valorile
de calcul pentruactiuni sauefectelelor pe structurasi valorile de calcul pentrurezistente.

Pentru situatiile de proiectare selectatesi starile limita considerate,actiunile individuale

trebuiegrupateconformregulilor din acestcapitol.

Evident actiunile carenu pot existafizic simultannu seiau in consideraTe

impreunain grupari
de actiuni/efectestructuraleale actiunilor.

Valorile de calcul soot obtinutedin valorile caracteristiceutilizandu-secoeficientii partiali de

sigurantasaualti coeficienti dupacum sunt defmiti in acestcapitol.

Valorile de calcul pot fi alesesi direct atunci cand sealegvalori conservative.

Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de serviciu a

structurilor supusela incarcari statice, precum si la cazurile in care efectele dinamice pe
structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele
dinamiceprodusede vant sauindusedetrafic).

Pentrucalculul structurilor in domeniulneliniar de comportaresi pentru calculul structurilor

la obosealatrebuie aplicatereguli specifice.

- ... "".--
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006
~

4.2 Valoride calcul

4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor

Valoareade calcul,Fda unei actiuniF se exprimaastfel:

Fd = YjFk (4.1)

unde:
F k estevaloareacaracteristicaa actiunii
Yr - coeficientpartial de sigurantapentruactiunece tine seamade posibilitateaunor abateri
nefavorabilesi nealeatoarea valorii actiunii de la valoareasa caracteristica.

4.2.2 Valori de calcul ale efecteloractiunilor

Valoarea
-d~_9~J.9l1La-
efectului pe structura al actiunii, Ed se calculeazaca fiind efectul pe
structuraal actiunii, E(F d) inmultit cu coeficientulpartial de sigurantaYSd:
Ed=rSi'E(Fd) (4.2)
Coeficient partial de siguranta,YSd evalueazaincertitudinile privind modelul de calcul al
efectului in sectiuneal actiunii F d

Altemativ, efecteleactiunilor pe structura,Ed sepot determinasi subforma:

Ed=E(rSi'rr,F/c). (4.3)

4.2,3 Valori de calcul ale rezistentelormaterialelor structurale

V f= .fc t=.-f-=-. , . .1 1 V'- . ..c
aloarea-UecalcUI a teZ-lsfehlef-ufitilfiiaterlal X structural, Adse expnmaaslie t
:

Xd =--!- (4.4)
rm
unde:
Xk estevaloareacaracteristicaa rezistenteimaterialului;
Ym - coeficientul partial de siguranta pentru rezistenta materialului ce tine seama de
posibilitatea unor abateri nefavorabilesi nealeatoarea rezistenteimaterialului de la
valoarea sa caracteristica,precum si de efectele de conversie (de volum, scara,
umiditate,temperatura,timp) asuprarezistenteimaterialului.

4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelorelementelorstructurale

Valoarea de calcul a rezistentei sectionale,Rd se calculeazaca fiind valoarea rezistentei

sectionalecalculata cu valoarea de calcul a rezistentei materialului, R( ~ J inmultita cu

coeficientulpartial de siguranta~ :
rRd

,.. .c.
..

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 27

.,

1
Rd = -.R ( -XIc J (4.5)
rRd rm

Coeficientul partial de siguranta, -.!-. evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al

rRd
rezistenteisectionale,inclusiv abaterilegeometrice.

Altemativ, rezistenta sectionala, RJse poate determina si sub forma:

Rd =R ( ~.1-.XIc J . (4.6)
YRd rm ---

4.3 Star; /;m;ta u/t;me

4.3.1 Generalitati

Verificareastructurilor seface la urmatoarelestari limita ultime:

a) Cedareastructuralasi/sau deformareaexcesivaa elementelorstructurii/infrastructurii/

terenului;
b) Pierdereaechilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia,consideratacorp
rigid.
Verificareastructurala la starealimita de obosealaseregasestein norme specifice.

4.3.2 Verificari de rezistenta

Verificareala starealimita de cedarestructuralaa unei sectiuni/elementsau imbinarese face

cu relatia:
Ed ~ RJ (4.7)
Ed este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru starea limita ultima
considerata.
RJ este valoarea de calcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in
sectiune.

4.3.3 Verificari de echilibru static

Verificareala starealimita de echilibru static a structurii seface cu relatia:

E~dst~E~stb (4.8)
Ed,dst
estevaloareade calcul a efectului actiunilor ce conducla pierdereaechilibrului static.
Ed,stb
estevaloareade calcul a efectului actiunilor ce seopun pierderii echilibrului static. I

4.3.4Grupareaefectelorstructuraleale actiunilor, pentru verificarea structurilor la

stari limita ultime

Structura,infrastructurasi terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel

incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii
factorizate:

- "",. .", ",

 :

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

~

n m
1,35 L Gk,j + 1,5Qk,l + L 1,5 IfJO,iQk,i (4.9)
j=l i=2

safie mai mici decatrezistentelede calcul in sectiune.

In relatia 4.9 simbolul ,,+" inseamna"in combinatiecu" sau"efectul combinataI".

Gk,i esteefectulpe structuraal actiunii permanentei, luata cu valoareasa caracteristica.
Qk,i- efectulpe structuraal actiunii variabile i, luata cu valoareasa caracteristica;
Qk,l - efectulpe structuraal actiunii variabile, ce arepondereapredominantaintre actiunile
variabile, luata cu valoareasa caracteristica;
IfJO,i
esteun factor de simultaneitateal efectelorpe structuraale actiunilor variabile i
(i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice,avandvaloarea:
IfJO,i = 0,7 (4.10)
cu exceptiaincarcarilor din depozitesi a actiunilor proveninddin impingereapamantului,a
materialelorpulverulentesi a fluidelor/apeiunde:
IfJO,i= 1,0. (4.11)

De exemplu,in cazulunci structuri actionatapredominantde efecteleactiunii vantului, relatia

(4.9) se scrie:
n
1,35 L GkJ+ 1,5 Vk+ 1,05(Zksau Uk)
j=l

iar in cazul unui acoperisactionatpredominantde efectelezapezii,relatia (4.9) sescrie:

n
";;1;£'1.. :1".lc~tdfliifJlj~ In;
~
1;35 L j=l
GkJ+ 1,5Zk+ 1,05(VksauUk), ~Jt ;;,?'~f{}'
~-~--
"'~
-:B~..
'!
u~

unde
Gk este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea
caracteristicaa actiunilor permanente;
Zk - valoareaefectului actiunii din zapadape structura,calculatacu valoareacaracteristicaa
incarcariidin zapada;
Vk - valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristicaa
actiunilor vantului;
-
Uk valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile "utile") calculata
cu valoareacaracteristicaa actiunilor datorateexploatarii.

Actiunile permanentece au un erect favorabil asuprasiguranteistructurilor (de exemplu la

starealimita de echilibru static) seiau conformurmatoareicombinatii:
I
n m

0,9L Gk,j+1,5Qk,1+L 1,5IfJo,iQk,i (4.12)

j=l i=2

De exemplu, in cazul unci structuri actionata simultan de efectele impingerii pamantului sau a
unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4.12) se scrie:

" " -
 .
",-",
"if'"
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 29

I¥:~
~ 0,9 Ln
Gk,j + 1,5Hk + 1,05Vk
}=1
unde Hk este valoarea efectului actiunii datorita impingerii, calculata cu valoarea
caracteristicaa impingerii.

In cazul actiunii seismice,relatia de verificare la stari limita ultime (4.9) se scrie dupa cum
Uffi1eaza:
n m
L Gk;j + ')IIAEk+ L 1/f2,iQk,i (4.13)
}=1 j=1

unde:
AEk este valoarea caracteristicaa actiunii seismice ce corespundeintervalului mediu de
recurenta,IMR adoptatde cod (IMR= 100ani in PI00-2005);
1/f2,i- coeficient pentru determinareavalorii cvasipeffi1anentea actiunii variabile Qi, avand
valorile recomandatein Tabelul4.1;
')II- coeficientde importantaa constructiei/structuriiavandvalorile din Tabelul 4.2 in functie
de clasade importantaa constructiei,Anexa 1.

Tabelul 4.1 Coeficient pentru detemlinareavalorii cvasipeffi1anente

a actiunii variabile ca
fractiunedin valoareacaracteristicaa actiunii

Ti ul actiunii 2i
Actiuni din vant si Actiuni din variatii detemperatura 0
Actiuni din zapadasi Actiuni datorateexploatarii 0,4
Incarcariin de ozite 0,8

Daca actiunea peffi1anentaare un erect favorabil asupra sigurantei seismice a structurii,

coeficientul partial de sigurantaaplicat actiunilor peffi1anenteavand valoarea 1,0 in relatia
(4.13) semodifica si va aveavaloarea0,9.

Tabelul4.2 Coeficientde importantaa constructiei

Clasade importantaa Tipul functiunii constructiei/structurii ')II

constructiei/structurii
1 Cladiri si structuri esentialepentrusocietate 1,4
2 Cladiri si structuri ce pot provocain caz de avariereun 1,2
pericol major pentruviata oamenilor
3 Toate celelalteconstructii si structuri cu exceptiacelor 1,0
din clasele1, 2 si 4
4 Cladiri si structuritemporare 0.8
i
I

4.4 Star; /;m;ta de serv;c;u

4.4.1Grupareaefectelorstructuraleale actiunilor, pentru verificarea structurilor la

stari limita de serviciu
Structura,infrastructurasi terenul de fundarevor fi proiectatela stari limita de serviciu astfel
incat efecteleactiunilor de calcul pe structura/elementlsectiune, luate confOffi1uffi1atoarelor
combinatiifactorizate:

t
 ~

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

~

a) Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor:

n m
L Gk,j + Qk,l + L 1/10,;Qk,; (4.14)
}=1 j=2

b) Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor:

n m
L Gk,j + 1/11,1Qk,l + L 1/12,;Qk,; (4.15)
}=1 j=2

c) Gruparea cvasipennanenta de efecte structurale ale actiunilor:

n m
L Gk,j + L 1/12,;
Qk,; (4. 16a)
}=1 j=1
n m
L Gk,j + 0,6 Y1AEk+ L 1f/2,;Qk,; (4.16b)
}=1 j=1

sa fie mai mici decal valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate.

1/11,1este coeficientul pentru detenninarea valorii frecvente a actiunii variabile Q1, avand
valorile recomandate in TabeluI4.3.

Tabelul 4.3 Coeficient pentru detenninarea valorii frecvente a actiunii variabile Ql, ca
fractiune din valoarea sa caracteristica

Ti ul actiunii 11
Actiuni din vant 0,2
Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura 0,5
Actiuni datorate exploatarii cu valoarea ~ 3kN/m2
:; .. ,",. Actiuni datorate exploatarii cu valoarea > 3kN/m2 0,7
,1rJ!iJ." In .. d .
.~--~~- carcarl m e ozrte
,,:'11

Relatia (4. 16a) este folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de lunga durata ale
actiunilor asupra structurii.
Relatia (4.16b) este folosita pentru verificarea la starea limita de serviciu a elementelor
structurale, nestructurale, echipamentelor, etc., atunci cand actiunea seismica trebuie
consideratain grupareade actiuni.

Pentru stari limita de serviciu, coeficientii partiali Ympentru rezistentelematerialelor sunt

egali cu 1,0 cu exceptiaaltor specificatii din nonnelede material.
Criteriile pentru starile limita de serviciu pentru defonnatii si vibratii trebuie defmite in
functie de destinatia cladirii, independent de materiatele utilizate pentru elementele
structurale.

Criteriul de rigiditate poate fi exprimat in tenneni de limite pentru deplasari orizontale,

deplasari verticale si vibratii. In toate cazurile trebuie sa se lucreze cu valori medii ale
caracteristicilorde rigiditate ale structurii/elementelorstructurale.

I )
-_.~ ~---~---*~""-c"'-""-"'_. ,-~,c"".."-~","--"-,~,,-'"--"~"-
-.c---~~
 -

. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 31

~

Anexa 1.

Clasificarea constructiilor si structurilor in clasede importanta

. Constructiilesunt impartitein clasede importanta-expunere,

in functie de consecinteleumane
si economiceale unui cutremurmajor precum si de importantalor in actiunile de raspuns
post-cutremur.
I
i

Claselede importanta-expunere
la cutremurpentrucladiri si structuri sunturmatoarele: ~

;
Clasa 1. Cladiri si structuri esentialepentrusocietate

1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie j ,

1.2 Statii de pompieri,politie si garajelecu vehiculepentruservicii de urgenta

1.3Centrede comunicatii
1.4 Statii de produceresi de distributie a energiei(electrice,a gazelor,etc)
1.5Rezervoarede apasi statii de pompare \
1.6Turnuri de control pentruaviatie
1.7Cladiri si structuri cu functiuni esentialepentruguvem si aparareanationala
1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante
periculoase(radioactive,etc).

Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce pot provoca in caz de avariereun pericol major pentru
viata oamenilor

2.1 Spitale si institutii medicalecu 0 capacitatede peste 50 persoanein aria totala

expusa
2.2 Scoli, licee, universitati,institutii pentrueducatieetc. cu 0 capacitatede peste
150persoanein aria totala expusa
2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national,muzees.a.
2.4 Cladiri avandpeste300 persoanein aria totala expusa

Clasa3. Toatecelelaltecladiri cu exceptiacelor din clasele1, 2 si 4.

Clasa 4. Cladiri temporare,cladiri agricole, cladiri pentru depozite,etc. caracterizatede un

pericol redusde pierderi de vieti omenestiin cazde avarierela cutremur

I ~.- .;.."'~ :.."

 1

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006

'i

Anexa 2.

Standarde si coduriprivind bazeleproiectarii structurilor in constructii si bibliografie

ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. .
Revision of ANSI/ ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York, 2000.
ASCE 7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures.
Public Ballot. 2005.
ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004.
Conference "Eurocodes, Building codes for Europe", June 2002, Brussels, Documents of
reference.
EN 1990-2002. Eurocode - Basis of Structural Design. Adopted European Standard; CEN,
Brussels.
ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures. Part 1: Basis of Design.
August 1994.
Eurocode No.1, Basis of design and actions. Background documentation: Part 1 of EC1,
Basis of Design. January 1995.
ISO DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs.
ISO/TC98/SC2/WG l/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures,
Revisions of IS 2394.
ISO/TC98/SC3/WG2. Draft for DP 4354 Wind actions on structures.
SR EN 19902004. Eurocod: Bazele proiectarii structurilor.

Gulvanessian, H., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part I:Basis of design Introduction,
Development and ResearchNeeds. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and
actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.15- 25.
Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica,
Bucuresti
Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE
Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and
application of Eurocode 1. pp. 25 - 33.
~

!
j

!
,
.

I
EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIEI - CAMERA DEPUTATILOR "

Regia Autonoma "Monitorul Olicial", SIr. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucuresti; C.U.I. 427282; Atribut liscal R,
IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comerciala Romana - S.A.' - Sucursala "Unirea" Bucuresti
~i IBAN: RO12TREZ7005069XXXOO0531 Direc\ia de Trezore~ie. ~i Contabilitate Publica a Municipiului Bucure~ti
(alocat numal persoanelor jurldlce bugetare) IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
Tel. 318.51.29/150, lax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruiolicial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relatii cu publicul, Bucure~ti, ~os. Panduri nr. 1, 5948368 122802
bloc P33, parter, sectorulTiparul: 411.58.33
5, tel.Regia si 410.47.30,
Autonoma "Monitorul tel./lax
aliciaI"' 410.77.36 si
' 410.47.23

Monltorul Oficial al Romaniel, Partea I, nr. 148 bls/16.11.2006 confine 32 de paglnl. Pretul: 6,40 lei noi/64,OOO lei vechi ISSN 1453-4495

Acest numar al Monitorului Oficial al Romaniei a fast tiparit in afara abonamentului.

c:""-