II.

PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL V.

V. 1. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

Organismul uman nu poate trai, in mediu, decat: ”3 minute fara oxigen, 3 zile
fara apa si 3 saptamani fara hrana.” (Burghele)

Stopul cardio-respirator reprezinta oprirea completa a activitatii cardiace si

respiratorii. Diferitele parti ale organismului reactioneaza in mod diferit la aceasta situatie
care le priveaza de oxigenul necesar fiecarei celule. Cel mai rapid este afectat creierul (rezista
cel mult 8-10 minute fara oxigen), dupa care se produc modificari ireversibile in structura
acestuia. Pentru inima, timpul de resuscitare variaza intre 4-5 minute si 20-30 de minute,
pentru ficat este de 20-30 de minute, pentru rinichi, de 180 de minute, iar pentru muschi, de
cateva ore.
Scopul resuscitării cardiopulmonare şi al manevrelor cardiologice de urgenţă este
acelaşi cu al altor intervenţii medicale: să menţină viaţa, să redea starea de sănătate, să
înlăture suferinţa şi să limiteze deficitul neurologic.
Resuscitarea cardiopulmonară se deosebeşte de celelalte prin reversibilitatea
fenomenului morţii clinice; procentul scăzut de reuşită însă, face ca deciziile legate de RCP să
fie complicate, uneori acestea trebuie luate în secunde, de către salvatori care nu cunosc
pacientul şi nu au evidenţa unor directive preexistente. (Supravieţuirea la externare după un
stop cardiorespirator survenit în spital rareori depăşeşte 15%. Unele statistici arată însă o rată
de supravieţuire după un stop cardiorespirator survenit în afara spitalului între 20 – 25 %, în
cazuri de FV/TV). Această particularitate face ca în urgenţă, relaţia medicpacient să fie una
specială: antecedentele medicale nu sunt cunoscute, nu este timp pentru anamneză sau
investigaţii de laborator, tratamentul trebuie început înainte de stabilirea diagnosticului, iar
opţiunile în faţa unei probleme etice sunt limitate.
Atunci când nu există precedent sau o anumită intervenţie nu poate fi amânată,
medicul îşi poate orienta deciziile în funcţie de răspunsul la trei întrebări cu valoare de test
pentru a selecta şi a verifica validitatea unei acţiuni.
Acestea sunt:
• testul imparţialităţii (dacă ar fi în locul pacientului, ar accepta acea acţiune?)
• testul universabilităţii (în circumstanţe similare, ar fi de acord ca toţi medicii să aplice
metoda lui?)
• testul justificării interpersonale (poate oferi o justificare valabilă pentru acţiunea sa
colegilor, superiorilor sau persoanelor
nemedicale?)
Un răspuns afirmativ la aceste trei întrebări indică o acţiune, cu mare probabilitate
corectă din punct de vedere etic.
Dintre principiile etice, unanim acceptate, ale autonomiei, beneficiului, prevenirii
greşelilor şi dreptăţii, în luarea deciziilor medicale accentul se pune pe autonomie - fie a
pacientului ( mai ales în Statele Unite ale Americii), fie a personalului medical de urgenţă (în
ţările europene).
V. 2 MATERIAL SI METODA

Pentru studierea stopului cardiorespirator s-au luat in studiu un numar de 345

pacienti prezentati in sectia de Unitate Primire Urgente a spitalului si diagnosticati cu stop
cardiorespirator ca diagnostic principal in perioada anilor 2006-2008.
Este un studiu clinic si epidemiologic longitudinal retrospectiv intins pe o perioada
de 3 ani. Datele au fost preluate din foile de observatie ale pacientilor, apoi centralizate si
prelucrate procentual, pe baza lor fiind intocmite tabele si grafice.
De mentionat este faptul ca o mare contributie la acest studiu au avut-o Serviciul
de Ambulanta a judetului galati cat si seviciul SMURD prin furnizarea datelor necesare.

Cazurile au fost incluse in studiu pe baza urmatoarelor criterii:

 Toti pacienţii luati in studiu au fost internati in compartimentul de Unitate Primire
Urgente in perioana 2006-2008.
 Pacienţii au fost investigati corespunzator si diagnosticati cu stop cardiorespirator.
 Pe tot parcursus stationarii in compartimentul de primiri urgente au fost
monitorizati hemodinamic si respirator, o parte dintre ei urmand a fi transferati in
compartimentul de terapie intensiva avand functii vitale prezente.
 La toti pacienţii a fost intocmita fisa de studiu.

Fisa de studiu cuprinde:

• Date generale: nume, prenume, sex, varste ,mediu de provenienta ,profesie.

• Antecedente heredo- colaterale: accidente vasculare cerebrale, afectiune
coronariana in familie, dislipidemii, cazuri de disectie de aorta in familie
etc.
• Antecedente persoanle patologice: hipertensiune arteriala ,diabet zaharat,
cardiopatie ischemica, accident vascular cerebral etc.
• Monitorizare hemodinamica si respiratorie a pacientilor din
compartimentul Unitate Primire Urgente.
• Examinari paraclinice: ecg, analize de laborator, tomografie compiuterizata
etc.
• Interventii si strategii terapeutice in SCR.
• Aplicarea protocoalelor de resuscitare corespunzatoare si in timp cat mai
scurt.
• Transportul pacientilol cu SCR in compartimentul Terapie Intensiva cu
functiile vitale pastrate.
V. 3 REZULTATE SI DISCUTI

V. 3. 1 EPIDEMIOLOGIE

Stopul cardiac este principala cauza de deces afectand anual peste 700 000 de
indivizi in Europa si aproximativ 460 000 de indivizi in SUA si aproximativ 25000 in
Romania.

La nivel national constatam urmatoarele date statistice:

ETIOLOGIE NUMAR CAZURI/AN %

Afectiuni cardiace primare 17451 82,4
Afectiuni non- cardiace medicale 1814 8,6
• Afectiuni pulmonare 901 4,3
• Afectiuni cerebrale 457 2,2
• Afectiuni maligne 190 0.9
• Hemoragie gastrointestinala 71 0,3
• Afectiuni obstetricale/pediatrice 50 0,2
• Embolie pulmonara 38 0,2
• Epilepsie 36 0,2
• Diabet zaharat 30 0,1
• Afectiuni renale 23 0,1
Afectiuni non-cardiace de cauza 1910 9
externa
• Traumatisme 657 3,1
• Asfixie 465 2,2
• Intoxicatii cu medicamente 411 1,9
• Inec 105 0,5
• Forme de sinucidere 194 0,9
• Alte cauze 50 0,2
• Electrocutare/ fulgatie 28 0,1

Stopul cardiorespirator este prin definitie brutal.

La prima analiza a ritmului ventricular, aproximativ 40% dintre pacientii aflati in

stop cardiorespirator prezinta fibrilatie ventriculara (FV). Probabil ca multi dintre pacientii
aflati la inceput in fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara chiar daca in momentul
evaluarii ECG ei prezinta asistolie.
Reusita resuscitarii unui pacient cu stop cardiorespirator este legata de timpul scurs
de la initierea resuscitarii, conditiile in care apare evenimentul, mecanismul acestuia (FV, TV,
DISOCIATIE ELECTROMECANICA, ASISTOLIE) si de starea clinica a pacientului
inaintea stopului cardiorespirator.
 Aceste situatii in care este posibila instituirea prompta a resuscitarii
cardiorespiratorii (RCR) ofera o sansa mai mare de evolutie favorabila.Cu toate acestea
prognosticul in unitatile de primire urgente si terapie intensiva sau in alte sectii spitalicesti
este foarte mult influentat de statusul clinic preexistent al pacientului. Prognosticul imediat
este bun pentru stopul cardiorespirator aparut in sectiile de terapie intensiva pe fondul unui
eveniment cardiac acut sau pe fondul unei tulburari metabolice tranzitorii, dar pentru pacientii
cu boli cronice decompensate sau boli extracardiace avansate precum: insuficienta renala,
pneumonie, stare septica, diabetul, cancerul, prognosticul nu este mai bun in spital decat in
afara lui.

Rata de supravietuire dupa stopul cardio-respirator difera de locul unde s-a produs
acesta: in afara spitalului (la domiciliu, pe strada) sau in spital. Ea variaza astfel intre 8 si 21
%. Dintre supravietuitori, 10-40 % raman cu leziuni cerebrale permanente.

Rata de succes a resuscitarii initiate si supravietuirea dupa resuscitare in stop

cardiorespirator aparut in afara unitatilor spitalicesti depinde in mare parte de mecanismul
evenimentului. Cand mecanismul este TV, evolutia este buna (67%); FV este urmatoarea in
ordinea succesului (25%) iar asistolia si disociatia electromecanica au un prognostic
defavorabil.
Varsta avansata influenteaza si ea negativ sansele de reusita a resuscitării.

Stopul cardio-respirator poate avea doua categorii mari de cauze:

Accidente acute, care pot fi produse de:

- cauze cardiace: infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, tulburari severe de ritm
cardiac (fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara, asistolia, blocul atrioventrivular
complet, disociatia electro-mecanica);

- Cauze extracardiace:

- respiratorii: asfixie prin obstructia cailor aeriene (corp strain intrabronsic, hemoragii
masive din caile respiratorii severe), rupturi pulmonare, embolia pulmonara etc.;
- cerebrale: accidente vasculare cerebrale (rupturi de vase intracerebrale, cu hematoame
consecutive), contuzii cerebrale grave, encefalite;

- hemodinamice: hemoragii masive (leziuni de vase mari, sarcina extrauterina rupta,

anevrism disecant de aorta);
- toxice: intoxicatii medicamentoase sau cu alte substante toxice.

Starile terminale ale unor boli cu evolutie cronica:

- insuficienta pulmonara cronica;
- bolile canceroase in stadiu terminal de evolutie;
- ciroza hepatica decompensata.

La cea de a doua categorie de boli care pot produce stop cardiorespirator si deces
consecutiv, avand in vedere prognosticul rezervat al acestor boli si frecventa ineficienta a
resuscitarii, decizia de a incerca sau nu resuscitarea bolnavului respectiv este dificila, delicata
si discutabila. De pilda, in SUA, exista un protocol care contine o serie de reguli dupa care un
asemnea pacient nu mai este resuscitat.

CAUZE DE SCR:

SCR

CAUZE CARDIACE CAUZE EXTRACARDIACE ALTE CAUZE

PULMONAR CEREBRA
IMA TOXICE
E LE

ICC TEP AVC CIROZA

ENCEFALITA
FV ASFIXIE LEZ. VASE MARI
A

TV CONTUZII CANCER

BAV

DEM

Epidemiologia stopului cardiorespirator in Spitalul Clinic

Judetean de Urgenta ”Sfantul Apostol Andrei” Galati

Clasificare in functie de varsta, sex, provenienta, mortalitate, diagnostic:

 DIAGNOSTIC

Ttotal
110 60

Barbati
50

Femei
79

Rural
31

Urban
8
10

Decedati
5

V25-34 ani
2

V35-44 ani
20

V45- 54 ani
14

V55- 64 ani
27

V65- 74 ani
37

V75-84 ani
3

Vpeste 85 ani
 Stop cardiac cu 2 2 0 2 0 - - 2 - - - -
resuscitare reusita
Moarte cardiaca subita 5 2 3 4 1 - - - - 2 2 -

Stop cardiac nespecificat 9 7 2 8 1 1 - - 1 4 3 -

2006 Stop respirator 94 49 45 65 29 4 2 18 12 21 32 3

110 63 47 77 33 10 2 5 13 22 37 26 5
6
Stop cardiac cu 3 1 2 2 1 - 1 - - 2 - -
resuscitare reusita
Moarte cardiaca subita 1 0 1 1 0 - - - - 1 - -

Stop cardiac nespecificat 5 4 1 4 1 - - 1 1 1 2 -

2007 Stop respirator 101 58 43 70 31 2 4 12 21 33 24 5

125 83 42 89 36 11 - 7 29 23 40 24 4
9
Stop cardiac cu 6 5 1 6 0 - 1 3 1 1 - -
resuscitare reusita
Stop cardiac nespecificat 6 5 1 4 2 - - 3 - 1 2 -

2008 Stop respirator 115 73 42 79 34 - 6 23 22 38 22 4

V. 3. 2 Incidenta cazurilor de stop cardiorespirator in perioada studiului

Analizand incidenta cazurilor de stop cardiorespirator din Spitalul Clinic Judetean

de Urgenta Galati in perioada studiului canstatam urmatoarele:
-in primul sememestru din anul 2006 avem un numar de 64 cazuri, iar in cel de-al
doilea semestru un numar de 56 cazuri de stop cardiorespirator.
-in primul semestru din anul 2007 avem un numar de 71 cazuri, iar in cel de-al
doilea semestru un numar de 29 cazuri de stop cardiorespirator.
- in primul semestru al anului 2008 avem un numar de 55 cazuri, iar in semestrul al
Distributia semestriala a cazurilor de SCR in perioada de studiu
doilea din acelaşi an un numar de 70 de cazuri de stop cardiorespirator.

sem1+2= 110
sem1+2= 125 32%
36%
anul 2006
anul 2007
anul 2008

sem1+2= 110
32%
 Observam un procentaj de 32% in primii doi ani de studiu si de 36% in cel de-al
trerilea an al numărului de cazuri de SCR, acest procentaj reprezentand aproximativ 2-2.5%
din numărul cazurilor inregistrate anual in tara noastra.

V. 2. 3 Incidenta stopului cardiorespirator in functie de sex

Analizand datele pacientilor din lotul studiat se observa ca incidenta stopului

cardiorespirator in functie de sex este mai mare cu aproximativ 20% la barbati decat la femei.
Astfel, din 345 pacienti studiati 206 au fost de sex masculin, reprezentand 60% si 139 de sex
feminin, reprezentand 40%, raportul dintre barbati si femei fiind de 1,5:1.

Incidenta in functie de sex

40%
barbati
femei
60%
V. 2. 4 Numărul de cazuri de SCR in functie de mediul de provenienta

In functie de mediul de provenienta avem 245 pacienti care locuiesc in mediul

rural si 100 pacienti care locuiesc in mediul urban.

Incidenta in functie de provenienta

250

200

150 245
urban
100
rural
100
50

0
urban rural
Incidenta in functie de 100 245
provenienta

V. 2. 5 Incidenta SCR pe grupe de varsta

Analiza datelor cu privire la varsta pacientilor din lotul studiat evidentiaza ca cele
mai multe cazuri de SCR sunt la pacienţii care au varsta cuprinsa 65- 74 ani(31%), urmata de
categorii de varsta cuprinsa intre 75- 84 ani(25%). Incidenta SCR inregistreaza o crestere
pana la doua procente la intervalul de varsta sub 34 de ani, respectiv patru procente in
intervalul de varsta 35-44 ani, maximul fiind atins de grupa de varsta 65- 74 ani cu un numar
de 104 cazuri camform srudiilor.
 In functie de varsta

3% 2% 4%
25-34 ani
25% 18%
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65-74 ani
17% 75-84 ani
> 85 ani
31%

V. 2. 6 Incidenta SCR in functie de profesie

Distributia pacientilor in functie de profesie arata ca majoritatea pacientilor din

lotul studiat din perioada 2006-2008 ,un numar de 262 pacienti provin din randul
pensionarilor, adica 76%, si un numar de 83 pacienti provin din randul persoanelor active,
24%. Din randul persoanelor active nu pot spune ca exista o preponderenta pentru o anume
profesie, deoarece SCR poate fi instalat subit la orice persoana, la orice ora din zi si din
noapte, fara a ne da oportunitatea sa ne pregatim pentru ceea ce este mai rau.

Incidenta SCR in functie de profesie

24%

pensionari
persoane active

76%
V. 2. 7 Incidenta cazurilor de SCR in functie de conditiile de viata

Analizând cazurile de SCR din lotul studiat în funcţie de condiţiile de viaţă am

constatat că majoritatea pacienţilor, 71,42% au o alimentaţie dezordonata, atât din punct de
vedere calitativ cât şi cantitativ. Un procent de 60% dintre aceştia, consumă frecvent alimente
ce conţin grăsimi saturate, 38% au o alimentaţie cu conţinut bogat în sare şi 18%, consuma
bauturi racoritoare carbogazoase şi dulciuri.
Un procent important, îl constitue şi numărul celor ce consumă toxice, 42,85% din
lotul studiat.
Tutunul este toxicul consumat de 37,14% dinstre pacienti, în timp ce 23,8% dintre
eiabuzează de cafea.
S-a înregistrat un numar îngrijorător de pacienţi care au o viată sedentară, 57,42% din lotul
analizat

V. 4 Etiologie in functie de factori de risc

Factorii de risc pentru maladiile cardiovasculare sunt multipli si de cause diferite.

Exista factori nemodificabili, cum ar fi familia, varsta, sexul. dar exista si factori importanti
denumiti "modificabili" pentru a sublinia faptul ca prin actiuni externe este posibil sa le
atenuam gravitatea si prin urmare probabilitatea de a ne imbolnavi. In acesta categorie avem
obiceiuri legate de un stil de viata nesanatos: fumatul, lipsa activitatii fizice si o alimentatie
incorecta.O dieta neechilibrata poate duce la obezitate, diabet, valori ridicate ale colesterolului
ce, impreuna cu hipertensiunea arteriala, constituie principalii factori de risc biologic.

S-a urmarit prelevarea factorilor de risc cunoscuti din literatura pentru SCR. Factorii de
risc cu pondere semnificativa pentru SCR comparative cu populatia generala au fost:

• cardiopatia - 82,4%
 • boli respiratorii – 4,3%
• trauma – 3,1%
• boli cerebrovasculare – 2,2%
• asfixie – 2,2%
• intoxicatie medicamentoasa – 1,9%
• alte tentative de suicid – 0,9%

Majoritatea pacientilor care au facut SCR nu au urmat un tratament cardiac sau au

urmat un tratament inadecvat, acestia reprezentand un procent important ce contribuie la
numărul mare de cazuri inregistarte cu boli cardiace.

CARDIOPATIA
CARDIOPATIA
82,4 %
82,4 %

SUICID BOLI
SUICID BOLI
0,9% RESPIRATORII
0,9% RESPIRATORII
4,3%
4,3%

SCR
SCR
INTOXICA
INTOXICA TRAUMA
TIITII TRAUMA
3.1%
1,9% 3.1%
1,9%

BOLI
ASFIXIE BOLI
CEREBROVAS
ASFIXIE CEREBROVAS
CULARE
2,2% CULARE
2,2% 2.2%
2.2%
 Factori de risc

350
287
300 cardiopatie
250 boli resp.
numar caxuri

trauma
200
boli cerebrovasc.
150
asfixie
100 intoxicatii

50 suicid
17 12 9 9 7 4
0

cardiopatie 287
boli resp. 17
trauma 12
boli cerebrovasc. 9
asfixie 9
intoxicatii 7
suicid 4
factori favorizanti

V. 5 Etiologie in functie de ritmul SCR in momentul evaluarii pacientului

Ritmurile stopului cardiorespirator se impart in doua mari categotii:

1. ritmuri socabile: fibrilatia ventriulara si tahicardia ventriculara fara puls
2. ritmuri non- socabile: asistola si disociatia electromecanica
La prima analiza a ritmului ventricular, aproximativ 40% dintre pacientii aflati in
stop cardiorespirator prezinta fibrilatie ventriculara (FV). Probabil ca multi dintre pacientii
aflati la inceput in fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara chiar daca in momentul
evaluarii ECG ei prezinta asistolie.
 RITMURILE SCR

200
180
160
140
120
num a r 100 192
80 138 ritmurile scr
60
40
20 10 5
0
FV TV DEM Asistolie
ritm uri

5. 1. Numărul pacientilor care au beneficiat de intubatie orotraheala in

primele 2-4 minute de la producerea SCR este net superior numarului pacientilor care au
beneficiat de IOT dupa timp mai mare de 4 minute,pacienti care au fost ventilati respitator.

Numarul pacientilor IOT

400 321

300

numarul 200

100 24

0
2-4 min > 4 min
Numarul pacientilor IOT 321 24
timpul in minute
 Acesta valoare favorabila se datoareza faptului ca marea majoritate a pacientilor
aflati in Compartimentul de Primire Urgente sunt monitorizati hemodinamic si respirator cu
ajutorul aparaturii din dotarea sectiei.

Defibrilarea reprezintă străbaterea miocardului de către un curent electric cu o

intensitate suficientă pentru a depolariza o masă critică de miocard, capabilă să restabilească o
activitate electrică coordonată. Defibrilarea este definită ca o încetare a FV sau, mai precis,
absenţa FV/TV la 5 secunde după livrarea şocului; oricum, scopul defibrilării fiind acela de a
restabili circulaţia spontană. Termenul de defibrilare electrică va fi folosit, deci, numai în
cazul tratării FV şi al TV fără puls.
Defibrilarea precoce este manevra care influenţează decisiv succesul unei
resuscitări la adult. Majoritatea morţilor subite are ca mecanism de oprire a cordului o
fibrilaţie ventriculară sau altă aritmie malignă, iar singura modalitate de oprire a unei astfel de
aritmii este defibrilarea. Aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori
rata supravieţuirii în SCR. Se consideră rezonabilă existenţa unui defibrilator la 10000 de
locuitori. Apariţia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibilă utilizarea acestora şi de
către persoane nemedicale, cu o instrucţie minimă anterioară.

5. 2. Numarul pacientilor la care a fost aplicat soc electric in cazul ritmurilor

socabile FV si TV fara puls si numarul socurilor aplicate sunt urmatoarele comform unei
analize a foilor de observatie ale pacientilor ajunsi in serviciul de unitate primire urgente.

DEFIBRILARE

lov. Precord. 2

> 5 SEE 26
NR SEE

5 SEE 9

1 SEE 3

3 SEE 98

3 SEE 1 SEE 5 SEE > 5 SEE lov. Precord.

Nr pacienti 98 3 9 26 2

Constatam ca cel mai mare procent il reprezinta numarul paientilor carora li s-a
aplicat un numar de 3 socuri electrice in cadrul defibrilarii si un numar de 2 pacienti care au
raspuns la manevrele de resuscitare prin aplicarea unei lovituri precordiale.Reusita s-a datorat
faptului ca pacientii erau monitorizati si lovitura precordiala a fost aplicata in primele 10
secunde de la instalarea SCR.

Supravietuirea dupa SCR:

• 5-10% (15% dupa fibrilatia ventriculara- FV)
• RCR cu defifrilare in primele 3-4 minute: supravietuire intre 49- 75%!
• Fiecare minut scade cu 7- 10% supravietuirea!

Rata de supravietuire (variaza intre 2- 25%) depinde de foarte multi factori:

- zona in care se afla pacientul: rurala, urbana,
- accesul la servicii medicale de urgenta,
- starea medicala anterioara a pacientului,
- etc;

S U P R A V IE T U IR E A IN C A ZU L D E F IB R IL A R II P R E C O C E

120

100
% Rata supravietuirii

80

60 S eries 1

40

20

0
2 4 6 8 10 12
T im p u l p a n a la d e fib rila re (m in u te )

Succesul defibrilării este influenţat de factori ce ţin de pacient (impedanţa

transtoracică, statusul metabolic al miocardului, medicaţie preexistentă, pH, 80 dezechilibre
electrolitice) şi factori ce ţin de defibrilator (tipul şi nivelul energiei eliberate, viteza de
reâncărcare etc.).
 Factorii ce influenteaza succesul defibrilarii sunt:
 Impedanta transtocacica
 pilozitatea toracica
 faza respiratorie
 forta aplicata pe padele
 pozitia padelelor
 dimensiunea padelelor
 agentii de interfata
 tipul de padele

Complicatii:

Pentru supravietuitori, complicatii posibile pot fi:

- Coma;
- Tulburari neurologice (asemanatoare celor din accidentele vasculare cerebrale);
- Leziune miocardica;
- Aritmii de postdefibrilare;
- Pneumonii de aspiratie;
- Leziuni aparute in cursul manevrelor de resuscitare (daca acestea au fost foarte energice);
- Leziuni tegumentare (datorita utilizarii defibrilatorului).

PONDEREA INTOXICATIILOR DUPA NUMARUL DE

MEDICAMENTE

INTOXICATII
PLURIMEDICAMENTOASE
24%

INTOXICATII
PLURIMEDICAMENTOASE
INTOXICATII
MONOMEDICAMENTOASE

INTOXICATII
MONOMEDICAMENTOASE
76%
 Tabelul 5 - Distribuţia pe sexe şi medii de provenienţă a pacienţilor
Mediu de Ingestie Ingestie Total nr.
provenienţă voluntară accidentală pacienţi
Urban Femei 1 Femei 3 7
Barbaţi 3 Barbaţi 0
Rural Femei 3 Femei 5 19
Barbaţi 6 Barbaţi 5
Total 13 13 26

Intoxicaţiile profesionale
Intoxicaţiile profesionale ocupă locul al doilea în structura pe cauze a
cazurilor noi de
îmbolnăvire în România. În anul 2002 au fost declarate 432 cazuri noi de
intoxicaţie
profesională, reprezentând un procent de 17,22% din totalul îmbolnăvirilor
profesionale în
România.
Tabel Evoluţia numărului de cazuri de intoxicaţii în perioada 1991-
2002
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Nr. cazuri 405 419 362 372 355 392 338 285 184 288 432
Intoxicatii
cronice
84,49%
Intoxicatii
subacute
0,46%
Intoxicatii
acute
15,05%
Grafic 2 Repartiţia cazurilor noi de intoxicaţii pe forme clinice în
2002
Tabel 3 Repartiţia numerică a cazurilor pe agenţi etiologici
Cauza Nr. cazuri
Plumb 324
Crom 32
Monoxid de carbon 29
Solvenţi organici 16
Metale (arsen, zinc, mangan) 10
Benzen şi compuşi 8
Tetraclorură de carbon 4
Percloretilenă 3
Gaze şi vapori iritanţi 3
Compuşi cianici 1
Hidrogen sulfurat 1
Sulfură de carbon 1
În anul 2002 s-a înregistrat un număr de 324 intoxicaţii cu plumb cele mai
numeroase,
vechimea medie de expunere a cazurilor înregistrate fiind de 13,71 ani.
 MEDICAMENTE RESPONSABILE DE PRODUCEREA
INTOXICATIILOR ÎN LOTUL STUDIAT

DESIPRAMINA
ANAFRANIL
10% DESIPRAMINA AMITRIPTILINA
3%
MIANSERINA
8% IMIPRAMINA

DOXEPINA
MAPROTILINA
13%

DOXEPINA
MAPROTILINA AMITRIPTILINA
0% 49%
MIANSERINA
IMIPRAMINA
17% ANAFRANIL

Solvenţii organici
Reprezintă substanţe care, din punct de vedere structural, aparţin
diverselor clase chimice,
dar care, în ansamblul lor, au o serie de proprietăţi comune, îndeosebi de
natură chimică şi
care justifică gruparea lor în limitele aceluiaşi cadru. Aceste substanţe
sunt lichide volatile,