Dumitru Andrei

IONA
Marin Sorescu

Date despre autor si opera
. Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.A urmat cursurile liceului di Predeal si a absolvit Facultatea de Filologie di Iasi. Debutul la avut prin volumul ‘’Singur printre poeti,,,ca apoi in 1990 sa primeasca Premiul International Herder,iar in 1991sa devina membru al Academiei Romane.S-a stins din viata in 1997. Iona , subintitulata de Marin Sorescu „tragedie in patru tablouri” , a fost publicata in 1968 in revista „Luceafarul” si face parte , alaturi de Paraclisierul si Matca , dintr-o trilogie dramatica , intitulata sugestiv Setea muntelui de sare . Titlul trilogiei este o metafora care sugereraza ideea ca setea de adevar de cunoastere si de comunicare sunt caile de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii , din automatismul istovitor al existentei , iar cele trei drame care o compun sunt meditatii-parabole , realizate prin ironie. Simbolice pentru titlul volumului din care fac parte , dramele Iona , Paraclisierul si Matca sunt parabole pe tema destinului uman , parafrazand trei mituri fundamentale: mitul biblic (Iona) , mitul mesterului Manole (Paraclisierul) , si mitul potopului (Matca). Piesa de debut a autorului , Iona (1968) reprezinta capodopera sa dramatica si unul dintre evenimentele vietii noastre teatrale. In ea , autorul a simbolizat drama ontologica a omului modern (si a omului ca fiinta) aflat sub puterea destinului orb. Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste , opera nu prezinta o drama individuala , ci una general umana , nascuta din framantarile si nelinistile fiintei pamantene in fata propriului destin. De-a lungul celor patru tablouri , Iona da nastere la interogatii existentiale grave , privitoare la viata , moarte , singuratate , destin; prin aceasta trasatura , ea se incadreaza inteatrul de idei devenind un adevarat poem dramatic al nelinistiimetafizice. Drama "Iona" are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona, fiul lui Amitai.Iona este insarcinat sa propavaduiasaca cuvantul Domnului in cetatea Ninive,caci pacatele omenirii ajunsesera pana la cer.Iona primeste misiunea,dar se razgandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge la Tarsis.Dumnezeu il pedepseste pentru nesupunere trimitand un vant puternic care provoaca o furtuna pe mare. Corabierii banuiesc faptul ca Iona este cel care a atras mania cereasca,asa il arunca in valuri. Din porunca divina ,Iona este inghitit de un monstru marin si dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta,"Domnul a poruncit pestelui s ipestele a varsat pe Iona pe uscat ". Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu numai ca pretext,personajul deosebindu-se de biblicul Iona prin aceea ca acesta din urma este inghitit de chit pentru ca voia sa fuga de o misiune,pe cand eroul lui Sorescu nu

1

Sa vedm daca pot sa si tac. Iona doreste sa se simta liber . care l-a inghitit pe primul peste.In finalul tabloului . Tabloul II se petrece in „interiorul pestelui I” in intuneric . „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte?”. Nu mi-e frica” . ca apoi sa continue im burta celui de al treilea peste unde Iona are o ultima confruntare cu propria 2 . reprezentata de „vesnica mistuire” a pantecului de peste. In acest peste se afla „o mica moara de vant” .savarseste nici un pacat. incearca sa dovedeasca ca omul este liber sa-si faca propriul sau drum in viata „pot sa merg unde vreau . „si-am lasat vorba in amintirea mea . dar care nici nu se framanta sa gaseasca o motivatie. macar la soroace mai mari ca universul intreg sa fie dat lumii de pomana. Iona devine visator si este ispitit sa construiasca „o banca de lemn in mijlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarusii mai lasi” si vantul. Drama continua „in interiorul pestelui II” . fac ce vreau . Uite . vorbesc. „fara experienta” cutitul exprimand o cale de iesire din aceasta situatie anormala . dar intarind ideea de mai sus(logosul este expresia supravieturii) el continua sa vorbeasca.Aici are loc marea schimbare ce este cuprinsa in desfasurarea actiunii. semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a chitului . Rezumatul operei literare Personajul Iona este un pescar supus legilor destinului ce in cazul sau nu a fost prea darnic de aici puternicul pesimism ce il cuprinde ajungand chiar pana a pescui intr un acvariu pe care il ia mereu cu el pentru zilele negre cand nu prinde nimic.Iona mediteaza asupra vietii .” Monologul continua cu cele mai variate idei existentiale . El isi pune intrebarea „daca ma sinucid?” si intelege imprudenta care e tanar . simbol al zadarniciei. Singururl lucru bun pe care lar fi facut in viata lui ar fi „aceasta banca de lemn” avand „de jur-imprejur marea” comparabila cu„un lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului”.Intriga are ca punct de plecare mitul lui Iona unde un chit ii va fi pe post de casa timp de cateva zile. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”(simte ca se apropie sfarsitul). ceea ce il determina pe Iona sa constate ca „incepe sa fie tarziu in mine. Eroul isi aminteste povestea chitului dar nu il intereseaza decat in masura in care ar fi ancorata in real pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia limita . Iona gaseste un cutit . neglijezi maine . „sunt primul pescar pescuit pescuit de el”.se afla inca de la inceput"in gura pestelui" si nici nu are posibilitatea eliberarii de fapt . ajungi sa nu-ti mai vezi fratele”. acestia simbolizand oamenii ce-si duc povara data de destin . Punctul culminant este subliniat prin aparitia celor doi figuranti cu barne in spate care „nu scot nici un cuvant” surzi si chiar muti . Sami tin gura. logosul fiind expresia supravietuirii . „De ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii?” ori cugetari . si la ciclicitatea vietii cu moartea: „daca intr-adevar sunt mort si acum se pune problema sa vin iar pe lume ?”. si recomanda ca „artrebui sa se puna un gratar la intrarea in orice suflet” de unde reiese ideea de necesara selectie lucida a lucrurilor importante din viata. „neglijezi azi . Oamenii uita ca sunt semeni si sunt supusi aceleiasi conditii de muritori . conditiei umane . Iona vorbeste mult .

3 .marea.Deznodamantul desi socant are in esenta ideea de libertate din nebunia proprie precum si ciclicitatea vietii stagnante la un nivel inferior al unor consecutive reincarnari pe care Iona incearca sa o inteleaga ca apoi sa i se conformeze. Langa el.el spinteca peretii pantecelor mistuitori ai sirului nesfarsit de pesti.Iona este constrans la un exil fortat in spatiul singuratatii absolute si cautamereu comunicarea cu ceilalti.Lumea este simbolizata de acest univers piscicol.ca ins captiv intr-un labirint in care omul este vanat si vanator. Acte Tragedie in patru tablouri .identitatea sinelui in setea sa pentru libertatea de exprimare si de actiune. sa-l refaca.deplina libertate:"Razbim noi cumva la lumina".Incercand sa se elibereze.in speranta unei libertati iluzorii.ci in sine. un mic acvariu.pentru ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de peste.sugerand ca eliberarea dintr-un cerc a lexistentei este posibila numai prin inchiderea in altul.in care pestii se inghit unii pe altii.apa. Gestul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de impacare intre omul singur si omenirea intreaga.isi spinteca propriul abdomen.Intelege ca vinovat este"drumul. Tipologia personajului( lor ) Iona este pescar.semnifica omul ce aspira spre libertate.care sugereaza libertate.ca forta purificatoare a spiritului.iesirea din limitele vechi inseamna intrarea in limite noi.intr-o succesiune concentrica.idealuri simbolizate de marea care-l fascineaza.ca o primire sufleteasca.cu sentimentul de a fi gasit.prinderea miticului peste.dar orizontul care i se arta il inspaimanta.solidaritatea umana. Cealalta jumatate .pe o plaja pustie. Iona iese la lumina dupa ce spiteca ultimul peste.TABLOUL I Scena e impartita in doua. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. niste cercuri facute cu creta. in loc de a mai taia burti de peste.El incearca sa-si controleze destinul .Imbatranit . Metafora pestelui este viziunea centrala a piesei: in pantecele chitului. Jumatate din ea reprezinta o gura imensa de peste. in care dau veseli din coada cativa pestisori.Iona insusi fiind un abdomen de peste.aspiratie.unde mereu pestele cel mare il inghite pe cel mic. pescar pasionat. cu navodul aruncat peste cercurile de creta.iluzie si chiar deschidere spre un orizont nelimitat.el este inghitit de un peste urias.constiinta .este omul aflat in fata intinderii imense de apa.o salvare prin cunoasterea de sine.el a gresit-o" si gandeste o cale inversa petru a "iesi la lumina".Fiindca nu-si poate implini idealul. Iona.desi crezuse ca e liber.Iona se descopera pe sine.care este si unica ratiune de a lupta pentru existenta. Iona sta in gura pestelui nepasator.intrand astfel intr-un spatiu inchis la infinit.Isi sriga numelesi.nu in afara..aspiratie s iiluzie.condamnat la eterna conditie de prizonier.

Decor asemanator. Citate de critica „Poezia lui Marin Sorescu este . pentru ca „e greu sa fii singur” . Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui . Poate sa se invarteasca. Gestul final este un elogiu adus idei de sinucidere lumina si purificarea facand parte din acelasi plan de regenerare si ciclicitate. liniste. ceva ca o plaja. TABLOUL IV O gura de grota. o meditatie trista . Iona inca nu se vede. in fond . TABLOUL III Interiorul pestelui II. Atras de ea ca un vartej. in dreapta o movila de pietroaie.. spre a remarca evolutia. Finalul operei Finalul pe cat de imprevizibilascunde lumini subtiri si spatii neatinse ale existentei personajului contureaza un monolog de inspiratie biblica (Eva sarpele) solutia unei evadari de sub jugul lui Dumnezeu prin cunoasterea si ciclicitatea vietii Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti care ar semnifica evadare din propria carcera .Cel fizic material este rezultatul nenumaratelor framantari ale constiintei personajului ce are ca baza si rezultat nenumaratele repercursiuni ale unei lumi meschine si frauduloase condusa de incultura. celui din tabloul anterior.Gestul de sinucidere este mai de graba raspunsul emotional al unei incursiuni in misterele genezei si mortii prea puternice spre a fi suportate de mintea umana.desi ca orice fiinta umana personajul are dorinta de cunoastere. barba falfaie afara. din propriul destin din propria captivitate. Iar intr-o parte a scenei . 4 .TABLOUL II Asemenea celei consecutive se desfasoara in interiorul pestelui II unde Iona incearca sa si inteleaga propria existenta si misterele mortii. vezi barba schivnicilor de pe fresce.. Iona se va feri tot timpul sa nu nimereasca intre dintii ei de lemn. insa meditatia imbraca o haina de fantezie inselator surazatoare”(Eugen Simion). poate sa nu se invarteasca. Conflict Conflictul este repartizat pe doua planuri unul fizic si celalalt emotional al constiintei personajului.important! . lunga si ascutita. la gura grotei rasare barba lui Iona. spartura ultimului peste spantecat de Iona. in mare. lemne. scoici. Poate cateva elemente in plus. In fata. case. murdar de alge. simbolizand un nou inceput: „Razbim noi cumva la lumina”.uneori ce intrece barierele umanitatii. la inceput. ceva nisipos. scena e pustie.o mica moara de vant.

”gluma delicat trista fara clovneria sau sarcasmul altora .Iona devine nu forma biblica de inspiratie sacra ci negura gnostica a mortii luminata de demonul cunoasterii » 5 . . e identitatea lui in a gandi ideea de viata si moarte”(Vladimir Streinu)..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful