P. 1
Iona - Marin Sorescu

Iona - Marin Sorescu

|Views: 142|Likes:
Published by Alex Chiriac

More info:

Published by: Alex Chiriac on Mar 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2013

pdf

text

original

Dumitru Andrei

IONA
Marin Sorescu

Date despre autor si opera
. Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.A urmat cursurile liceului di Predeal si a absolvit Facultatea de Filologie di Iasi. Debutul la avut prin volumul ‘’Singur printre poeti,,,ca apoi in 1990 sa primeasca Premiul International Herder,iar in 1991sa devina membru al Academiei Romane.S-a stins din viata in 1997. Iona , subintitulata de Marin Sorescu „tragedie in patru tablouri” , a fost publicata in 1968 in revista „Luceafarul” si face parte , alaturi de Paraclisierul si Matca , dintr-o trilogie dramatica , intitulata sugestiv Setea muntelui de sare . Titlul trilogiei este o metafora care sugereraza ideea ca setea de adevar de cunoastere si de comunicare sunt caile de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii , din automatismul istovitor al existentei , iar cele trei drame care o compun sunt meditatii-parabole , realizate prin ironie. Simbolice pentru titlul volumului din care fac parte , dramele Iona , Paraclisierul si Matca sunt parabole pe tema destinului uman , parafrazand trei mituri fundamentale: mitul biblic (Iona) , mitul mesterului Manole (Paraclisierul) , si mitul potopului (Matca). Piesa de debut a autorului , Iona (1968) reprezinta capodopera sa dramatica si unul dintre evenimentele vietii noastre teatrale. In ea , autorul a simbolizat drama ontologica a omului modern (si a omului ca fiinta) aflat sub puterea destinului orb. Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste , opera nu prezinta o drama individuala , ci una general umana , nascuta din framantarile si nelinistile fiintei pamantene in fata propriului destin. De-a lungul celor patru tablouri , Iona da nastere la interogatii existentiale grave , privitoare la viata , moarte , singuratate , destin; prin aceasta trasatura , ea se incadreaza inteatrul de idei devenind un adevarat poem dramatic al nelinistiimetafizice. Drama "Iona" are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona, fiul lui Amitai.Iona este insarcinat sa propavaduiasaca cuvantul Domnului in cetatea Ninive,caci pacatele omenirii ajunsesera pana la cer.Iona primeste misiunea,dar se razgandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge la Tarsis.Dumnezeu il pedepseste pentru nesupunere trimitand un vant puternic care provoaca o furtuna pe mare. Corabierii banuiesc faptul ca Iona este cel care a atras mania cereasca,asa il arunca in valuri. Din porunca divina ,Iona este inghitit de un monstru marin si dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta,"Domnul a poruncit pestelui s ipestele a varsat pe Iona pe uscat ". Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu numai ca pretext,personajul deosebindu-se de biblicul Iona prin aceea ca acesta din urma este inghitit de chit pentru ca voia sa fuga de o misiune,pe cand eroul lui Sorescu nu

1

savarseste nici un pacat. „si-am lasat vorba in amintirea mea . In acest peste se afla „o mica moara de vant” . Iona devine visator si este ispitit sa construiasca „o banca de lemn in mijlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarusii mai lasi” si vantul. Tabloul II se petrece in „interiorul pestelui I” in intuneric . ca apoi sa continue im burta celui de al treilea peste unde Iona are o ultima confruntare cu propria 2 . Sami tin gura. Rezumatul operei literare Personajul Iona este un pescar supus legilor destinului ce in cazul sau nu a fost prea darnic de aici puternicul pesimism ce il cuprinde ajungand chiar pana a pescui intr un acvariu pe care il ia mereu cu el pentru zilele negre cand nu prinde nimic. macar la soroace mai mari ca universul intreg sa fie dat lumii de pomana. „fara experienta” cutitul exprimand o cale de iesire din aceasta situatie anormala . logosul fiind expresia supravietuirii . El isi pune intrebarea „daca ma sinucid?” si intelege imprudenta care e tanar . „sunt primul pescar pescuit pescuit de el”. Eroul isi aminteste povestea chitului dar nu il intereseaza decat in masura in care ar fi ancorata in real pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia limita . si la ciclicitatea vietii cu moartea: „daca intr-adevar sunt mort si acum se pune problema sa vin iar pe lume ?”. vorbesc. ceea ce il determina pe Iona sa constate ca „incepe sa fie tarziu in mine.In finalul tabloului . Nu mi-e frica” . Punctul culminant este subliniat prin aparitia celor doi figuranti cu barne in spate care „nu scot nici un cuvant” surzi si chiar muti . „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte?”. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”(simte ca se apropie sfarsitul). care l-a inghitit pe primul peste. dar care nici nu se framanta sa gaseasca o motivatie. „neglijezi azi . Iona doreste sa se simta liber . Sa vedm daca pot sa si tac. semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a chitului . Drama continua „in interiorul pestelui II” .” Monologul continua cu cele mai variate idei existentiale . Singururl lucru bun pe care lar fi facut in viata lui ar fi „aceasta banca de lemn” avand „de jur-imprejur marea” comparabila cu„un lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului”. ajungi sa nu-ti mai vezi fratele”. simbol al zadarniciei.Iona mediteaza asupra vietii . conditiei umane . Iona gaseste un cutit .Intriga are ca punct de plecare mitul lui Iona unde un chit ii va fi pe post de casa timp de cateva zile.se afla inca de la inceput"in gura pestelui" si nici nu are posibilitatea eliberarii de fapt .Aici are loc marea schimbare ce este cuprinsa in desfasurarea actiunii. neglijezi maine . Iona vorbeste mult . si recomanda ca „artrebui sa se puna un gratar la intrarea in orice suflet” de unde reiese ideea de necesara selectie lucida a lucrurilor importante din viata. „De ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii?” ori cugetari . Uite . Oamenii uita ca sunt semeni si sunt supusi aceleiasi conditii de muritori . dar intarind ideea de mai sus(logosul este expresia supravieturii) el continua sa vorbeasca. incearca sa dovedeasca ca omul este liber sa-si faca propriul sau drum in viata „pot sa merg unde vreau . reprezentata de „vesnica mistuire” a pantecului de peste. acestia simbolizand oamenii ce-si duc povara data de destin . fac ce vreau .

Tipologia personajului( lor ) Iona este pescar. in loc de a mai taia burti de peste. niste cercuri facute cu creta. Iona.apa.prinderea miticului peste. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. Iona sta in gura pestelui nepasator.Lumea este simbolizata de acest univers piscicol. Gestul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de impacare intre omul singur si omenirea intreaga. pescar pasionat..El incearca sa-si controleze destinul .solidaritatea umana.marea. un mic acvariu.sugerand ca eliberarea dintr-un cerc a lexistentei este posibila numai prin inchiderea in altul.care sugereaza libertate. Jumatate din ea reprezinta o gura imensa de peste.pentru ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de peste.semnifica omul ce aspira spre libertate.cu sentimentul de a fi gasit.Imbatranit .dar orizontul care i se arta il inspaimanta.ca ins captiv intr-un labirint in care omul este vanat si vanator.deplina libertate:"Razbim noi cumva la lumina". 3 .Intelege ca vinovat este"drumul.pe o plaja pustie. Metafora pestelui este viziunea centrala a piesei: in pantecele chitului.Iona este constrans la un exil fortat in spatiul singuratatii absolute si cautamereu comunicarea cu ceilalti. Cealalta jumatate .Isi sriga numelesi.o salvare prin cunoasterea de sine.TABLOUL I Scena e impartita in doua.Deznodamantul desi socant are in esenta ideea de libertate din nebunia proprie precum si ciclicitatea vietii stagnante la un nivel inferior al unor consecutive reincarnari pe care Iona incearca sa o inteleaga ca apoi sa i se conformeze.condamnat la eterna conditie de prizonier. in care dau veseli din coada cativa pestisori. sa-l refaca.care este si unica ratiune de a lupta pentru existenta.Incercand sa se elibereze.Iona se descopera pe sine.nu in afara.idealuri simbolizate de marea care-l fascineaza. Iona iese la lumina dupa ce spiteca ultimul peste.el spinteca peretii pantecelor mistuitori ai sirului nesfarsit de pesti.isi spinteca propriul abdomen.desi crezuse ca e liber.Fiindca nu-si poate implini idealul.iluzie si chiar deschidere spre un orizont nelimitat.ci in sine.aspiratie.aspiratie s iiluzie.intrand astfel intr-un spatiu inchis la infinit.ca o primire sufleteasca.el a gresit-o" si gandeste o cale inversa petru a "iesi la lumina".Iona insusi fiind un abdomen de peste. cu navodul aruncat peste cercurile de creta. Acte Tragedie in patru tablouri .in care pestii se inghit unii pe altii.identitatea sinelui in setea sa pentru libertatea de exprimare si de actiune.constiinta .in speranta unei libertati iluzorii.este omul aflat in fata intinderii imense de apa.iesirea din limitele vechi inseamna intrarea in limite noi.intr-o succesiune concentrica. Langa el.unde mereu pestele cel mare il inghite pe cel mic.el este inghitit de un peste urias.ca forta purificatoare a spiritului.

lunga si ascutita. scena e pustie. Decor asemanator.o mica moara de vant. o meditatie trista . la inceput. lemne. Poate cateva elemente in plus. murdar de alge. simbolizand un nou inceput: „Razbim noi cumva la lumina”.uneori ce intrece barierele umanitatii. Finalul operei Finalul pe cat de imprevizibilascunde lumini subtiri si spatii neatinse ale existentei personajului contureaza un monolog de inspiratie biblica (Eva sarpele) solutia unei evadari de sub jugul lui Dumnezeu prin cunoasterea si ciclicitatea vietii Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti care ar semnifica evadare din propria carcera . Citate de critica „Poezia lui Marin Sorescu este .TABLOUL II Asemenea celei consecutive se desfasoara in interiorul pestelui II unde Iona incearca sa si inteleaga propria existenta si misterele mortii.Gestul de sinucidere este mai de graba raspunsul emotional al unei incursiuni in misterele genezei si mortii prea puternice spre a fi suportate de mintea umana. Atras de ea ca un vartej. celui din tabloul anterior. In fata.. TABLOUL IV O gura de grota. din propriul destin din propria captivitate. in dreapta o movila de pietroaie. in mare. scoici. Poate sa se invarteasca. liniste. ceva nisipos. spre a remarca evolutia. Iar intr-o parte a scenei . case.. ceva ca o plaja. poate sa nu se invarteasca. TABLOUL III Interiorul pestelui II. la gura grotei rasare barba lui Iona. vezi barba schivnicilor de pe fresce.desi ca orice fiinta umana personajul are dorinta de cunoastere. barba falfaie afara. Iona inca nu se vede. in fond .important! .Cel fizic material este rezultatul nenumaratelor framantari ale constiintei personajului ce are ca baza si rezultat nenumaratele repercursiuni ale unei lumi meschine si frauduloase condusa de incultura. Gestul final este un elogiu adus idei de sinucidere lumina si purificarea facand parte din acelasi plan de regenerare si ciclicitate. spartura ultimului peste spantecat de Iona. Conflict Conflictul este repartizat pe doua planuri unul fizic si celalalt emotional al constiintei personajului. insa meditatia imbraca o haina de fantezie inselator surazatoare”(Eugen Simion). 4 . Iona se va feri tot timpul sa nu nimereasca intre dintii ei de lemn. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui . pentru ca „e greu sa fii singur” .

.”gluma delicat trista fara clovneria sau sarcasmul altora . . e identitatea lui in a gandi ideea de viata si moarte”(Vladimir Streinu).Iona devine nu forma biblica de inspiratie sacra ci negura gnostica a mortii luminata de demonul cunoasterii » 5 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->