Dumitru Andrei

IONA
Marin Sorescu

Date despre autor si opera
. Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.A urmat cursurile liceului di Predeal si a absolvit Facultatea de Filologie di Iasi. Debutul la avut prin volumul ‘’Singur printre poeti,,,ca apoi in 1990 sa primeasca Premiul International Herder,iar in 1991sa devina membru al Academiei Romane.S-a stins din viata in 1997. Iona , subintitulata de Marin Sorescu „tragedie in patru tablouri” , a fost publicata in 1968 in revista „Luceafarul” si face parte , alaturi de Paraclisierul si Matca , dintr-o trilogie dramatica , intitulata sugestiv Setea muntelui de sare . Titlul trilogiei este o metafora care sugereraza ideea ca setea de adevar de cunoastere si de comunicare sunt caile de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii , din automatismul istovitor al existentei , iar cele trei drame care o compun sunt meditatii-parabole , realizate prin ironie. Simbolice pentru titlul volumului din care fac parte , dramele Iona , Paraclisierul si Matca sunt parabole pe tema destinului uman , parafrazand trei mituri fundamentale: mitul biblic (Iona) , mitul mesterului Manole (Paraclisierul) , si mitul potopului (Matca). Piesa de debut a autorului , Iona (1968) reprezinta capodopera sa dramatica si unul dintre evenimentele vietii noastre teatrale. In ea , autorul a simbolizat drama ontologica a omului modern (si a omului ca fiinta) aflat sub puterea destinului orb. Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste , opera nu prezinta o drama individuala , ci una general umana , nascuta din framantarile si nelinistile fiintei pamantene in fata propriului destin. De-a lungul celor patru tablouri , Iona da nastere la interogatii existentiale grave , privitoare la viata , moarte , singuratate , destin; prin aceasta trasatura , ea se incadreaza inteatrul de idei devenind un adevarat poem dramatic al nelinistiimetafizice. Drama "Iona" are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona, fiul lui Amitai.Iona este insarcinat sa propavaduiasaca cuvantul Domnului in cetatea Ninive,caci pacatele omenirii ajunsesera pana la cer.Iona primeste misiunea,dar se razgandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge la Tarsis.Dumnezeu il pedepseste pentru nesupunere trimitand un vant puternic care provoaca o furtuna pe mare. Corabierii banuiesc faptul ca Iona este cel care a atras mania cereasca,asa il arunca in valuri. Din porunca divina ,Iona este inghitit de un monstru marin si dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta,"Domnul a poruncit pestelui s ipestele a varsat pe Iona pe uscat ". Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu numai ca pretext,personajul deosebindu-se de biblicul Iona prin aceea ca acesta din urma este inghitit de chit pentru ca voia sa fuga de o misiune,pe cand eroul lui Sorescu nu

1

ceea ce il determina pe Iona sa constate ca „incepe sa fie tarziu in mine. acestia simbolizand oamenii ce-si duc povara data de destin . Iona vorbeste mult . „De ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii?” ori cugetari . simbol al zadarniciei. Eroul isi aminteste povestea chitului dar nu il intereseaza decat in masura in care ar fi ancorata in real pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia limita . El isi pune intrebarea „daca ma sinucid?” si intelege imprudenta care e tanar . conditiei umane .Intriga are ca punct de plecare mitul lui Iona unde un chit ii va fi pe post de casa timp de cateva zile. si la ciclicitatea vietii cu moartea: „daca intr-adevar sunt mort si acum se pune problema sa vin iar pe lume ?”. incearca sa dovedeasca ca omul este liber sa-si faca propriul sau drum in viata „pot sa merg unde vreau . neglijezi maine . fac ce vreau . Singururl lucru bun pe care lar fi facut in viata lui ar fi „aceasta banca de lemn” avand „de jur-imprejur marea” comparabila cu„un lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului”. dar intarind ideea de mai sus(logosul este expresia supravieturii) el continua sa vorbeasca. Sami tin gura. reprezentata de „vesnica mistuire” a pantecului de peste. Oamenii uita ca sunt semeni si sunt supusi aceleiasi conditii de muritori . Sa vedm daca pot sa si tac. logosul fiind expresia supravietuirii . Punctul culminant este subliniat prin aparitia celor doi figuranti cu barne in spate care „nu scot nici un cuvant” surzi si chiar muti . semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a chitului . Tabloul II se petrece in „interiorul pestelui I” in intuneric . Rezumatul operei literare Personajul Iona este un pescar supus legilor destinului ce in cazul sau nu a fost prea darnic de aici puternicul pesimism ce il cuprinde ajungand chiar pana a pescui intr un acvariu pe care il ia mereu cu el pentru zilele negre cand nu prinde nimic. Iona doreste sa se simta liber . In acest peste se afla „o mica moara de vant” . „neglijezi azi . ajungi sa nu-ti mai vezi fratele”. vorbesc.” Monologul continua cu cele mai variate idei existentiale . Nu mi-e frica” . s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”(simte ca se apropie sfarsitul). macar la soroace mai mari ca universul intreg sa fie dat lumii de pomana. ca apoi sa continue im burta celui de al treilea peste unde Iona are o ultima confruntare cu propria 2 . care l-a inghitit pe primul peste. dar care nici nu se framanta sa gaseasca o motivatie. Drama continua „in interiorul pestelui II” . si recomanda ca „artrebui sa se puna un gratar la intrarea in orice suflet” de unde reiese ideea de necesara selectie lucida a lucrurilor importante din viata. Iona gaseste un cutit . „si-am lasat vorba in amintirea mea . Uite .Iona mediteaza asupra vietii .In finalul tabloului . Iona devine visator si este ispitit sa construiasca „o banca de lemn in mijlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarusii mai lasi” si vantul. „fara experienta” cutitul exprimand o cale de iesire din aceasta situatie anormala .se afla inca de la inceput"in gura pestelui" si nici nu are posibilitatea eliberarii de fapt .Aici are loc marea schimbare ce este cuprinsa in desfasurarea actiunii. „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte?”. „sunt primul pescar pescuit pescuit de el”.savarseste nici un pacat.

in care dau veseli din coada cativa pestisori.Intelege ca vinovat este"drumul.Iona este constrans la un exil fortat in spatiul singuratatii absolute si cautamereu comunicarea cu ceilalti. Acte Tragedie in patru tablouri .Isi sriga numelesi. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. pescar pasionat.condamnat la eterna conditie de prizonier.idealuri simbolizate de marea care-l fascineaza. 3 .isi spinteca propriul abdomen.deplina libertate:"Razbim noi cumva la lumina".ca forta purificatoare a spiritului.Lumea este simbolizata de acest univers piscicol.el spinteca peretii pantecelor mistuitori ai sirului nesfarsit de pesti.desi crezuse ca e liber.cu sentimentul de a fi gasit. Jumatate din ea reprezinta o gura imensa de peste.iesirea din limitele vechi inseamna intrarea in limite noi. Metafora pestelui este viziunea centrala a piesei: in pantecele chitului.care sugereaza libertate. Cealalta jumatate .solidaritatea umana.este omul aflat in fata intinderii imense de apa.ca ins captiv intr-un labirint in care omul este vanat si vanator. sa-l refaca.identitatea sinelui in setea sa pentru libertatea de exprimare si de actiune.TABLOUL I Scena e impartita in doua.el este inghitit de un peste urias.ca o primire sufleteasca.nu in afara.intr-o succesiune concentrica.. niste cercuri facute cu creta. Iona iese la lumina dupa ce spiteca ultimul peste.Fiindca nu-si poate implini idealul.Imbatranit . Iona.aspiratie s iiluzie.marea. Iona sta in gura pestelui nepasator.el a gresit-o" si gandeste o cale inversa petru a "iesi la lumina".constiinta . un mic acvariu. cu navodul aruncat peste cercurile de creta.unde mereu pestele cel mare il inghite pe cel mic.semnifica omul ce aspira spre libertate.prinderea miticului peste.Iona insusi fiind un abdomen de peste.o salvare prin cunoasterea de sine.apa. Gestul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de impacare intre omul singur si omenirea intreaga.care este si unica ratiune de a lupta pentru existenta.dar orizontul care i se arta il inspaimanta.Iona se descopera pe sine.in care pestii se inghit unii pe altii. Langa el.pentru ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de peste.sugerand ca eliberarea dintr-un cerc a lexistentei este posibila numai prin inchiderea in altul.Deznodamantul desi socant are in esenta ideea de libertate din nebunia proprie precum si ciclicitatea vietii stagnante la un nivel inferior al unor consecutive reincarnari pe care Iona incearca sa o inteleaga ca apoi sa i se conformeze.in speranta unei libertati iluzorii.pe o plaja pustie.intrand astfel intr-un spatiu inchis la infinit.El incearca sa-si controleze destinul .ci in sine.Incercand sa se elibereze.aspiratie.iluzie si chiar deschidere spre un orizont nelimitat. in loc de a mai taia burti de peste. Tipologia personajului( lor ) Iona este pescar.

Iona inca nu se vede. Citate de critica „Poezia lui Marin Sorescu este . in dreapta o movila de pietroaie..uneori ce intrece barierele umanitatii.important! . la inceput.. case. din propriul destin din propria captivitate. Gestul final este un elogiu adus idei de sinucidere lumina si purificarea facand parte din acelasi plan de regenerare si ciclicitate. insa meditatia imbraca o haina de fantezie inselator surazatoare”(Eugen Simion). 4 . Atras de ea ca un vartej. Finalul operei Finalul pe cat de imprevizibilascunde lumini subtiri si spatii neatinse ale existentei personajului contureaza un monolog de inspiratie biblica (Eva sarpele) solutia unei evadari de sub jugul lui Dumnezeu prin cunoasterea si ciclicitatea vietii Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti care ar semnifica evadare din propria carcera . Conflict Conflictul este repartizat pe doua planuri unul fizic si celalalt emotional al constiintei personajului. vezi barba schivnicilor de pe fresce. scena e pustie. spre a remarca evolutia. Iar intr-o parte a scenei . murdar de alge.Gestul de sinucidere este mai de graba raspunsul emotional al unei incursiuni in misterele genezei si mortii prea puternice spre a fi suportate de mintea umana. Poate sa se invarteasca. in fond . scoici. barba falfaie afara. celui din tabloul anterior. la gura grotei rasare barba lui Iona. liniste. Decor asemanator. TABLOUL III Interiorul pestelui II. TABLOUL IV O gura de grota.TABLOUL II Asemenea celei consecutive se desfasoara in interiorul pestelui II unde Iona incearca sa si inteleaga propria existenta si misterele mortii. simbolizand un nou inceput: „Razbim noi cumva la lumina”. spartura ultimului peste spantecat de Iona.Cel fizic material este rezultatul nenumaratelor framantari ale constiintei personajului ce are ca baza si rezultat nenumaratele repercursiuni ale unei lumi meschine si frauduloase condusa de incultura. ceva ca o plaja. Poate cateva elemente in plus. poate sa nu se invarteasca.desi ca orice fiinta umana personajul are dorinta de cunoastere. In fata.o mica moara de vant. o meditatie trista . lemne. lunga si ascutita. pentru ca „e greu sa fii singur” . Iona se va feri tot timpul sa nu nimereasca intre dintii ei de lemn. ceva nisipos. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui . in mare.

e identitatea lui in a gandi ideea de viata si moarte”(Vladimir Streinu). .Iona devine nu forma biblica de inspiratie sacra ci negura gnostica a mortii luminata de demonul cunoasterii » 5 ..”gluma delicat trista fara clovneria sau sarcasmul altora .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful