EPISTOLE SI ACTE

LLE

HUMOR MISCiall ROBBIE

DIN 1848

DX

J ÉLIADE

www.dacoromanica.ro
Tipografie lui Peeve et Corp., grada .1..1.-lkousetau, 15

www.dacoromanica.ro
 _gifez7E-r-Gee4e

Fratilor Románi ,

Doi anni appr6pe de quAnd, desphrtit de voi, reth-

cescu in lume de parte de cáminul ruinat si de copii
que retlicescu ca mine. Nu y' am scris pino acum ;
n' am scris nici la amici nici la consángi qua sh nu puiu in
nevoie pe nimeni.Sulita Casacului 6 in nista vdstrh.
Am lhsatu a se alliná lucrurile, a se restabili hicrederea.
Departe de voi, quilt am putut in' am nevoit cu pad
si cu tiparul, in neaverea apostolich, a vi,1 facce cunosenti
lumii, a arátá starea in quare ve, aflati, a da la lurninh
drepturile v6stre, legile phrintilor nostri, drepturile, legile
si datinele terrei. Am desvelit inaintea scirelui cabale-
le protectoratului rhpitor, cabale de mai mutt de un se-
col ; smuls-am masca Czarului, si am inferat pe aquest
Faraon dela Nord , am insemnat cu Crucea pe Dracul de
Miada-mipte.
Quilt am fostu cu voi, in treideci de anni, v'am inchinat
junetele, dillele si noplile, totu que am agonisit cu sudo-
rile sit ye luminedu copii, sh ve consilliu junii, sh ve facu
a N'è cunósce drepturile i datoriile , a ve cun6sce finta
nationala , que o uitassereti singuri , sh AT6 facu

www.dacoromanica.ro
 4-
cunoscuti sa vì creequ saile , limba , Btteraturà,
teatru ; sa ve esplicu Evangelia , sa ve desteptu speran-
tele ; sit preparu un viitor copiiler vostri, sa ve, adducu a
rennoi vecbile relatii ctt Turcia si datoriile reciproco
nitre Suzcran si Vasal, intemeiate pe tractatele lui Mima
si Vlad V.
Voi n' ati cunoscut quât ve serviam, (-wat sacrificam
pentru binele vostru ; Casacul m' a priceput in tot d' auna,
pentru que in tot d' auna m' a persecutat de la 1831
incoa.
Prin tàte nevoile , sacrificandu slinetate si stare , 'mi
am pus puterile si prin allegorii, si prin fabule, si de faa
a ve deschide ochii si a ve desincânta de farmecele in
quare Czarii inveluisserò si ochii si mintea parintilor
nostri si ne cutrupissero finita nationala. Scrierile melle
stau de faca, qoate au scapatu de focul si vandalismul casa,
cilor. Paginile Curierului Romeinu uccis de comissarttl
Czarului cu. mana Bibescului márturisescu adeverul.
vorbiam de drepturi pe quâtu puteam, si quand mi se
astupa gura, ve vorbiam despre lirnba. Voi nu me pri-
cepeati que 6 vorba de nationalitate. Cosacul mC pri-
cepea, si me persecuta, ve persecuta timba, chiar prin
Romanii perduti.
In quelle dupb urmai quand veduiu que orrarea caselor,
averile i viata V1.3 era in pericol; quand veduiu que, Pro-
tectoratul usurpator ve prepara o alta Zavera ca a lui
Ipsilante; quand veduiu que comissarul Czarului com-
plota in umbra si de faca in casa consulatului russu, in
casa lui Mayra, cu tate cuscreniile lui si adeptii lor, cu
toti Fanariotii, si Rumanofanariotii , cu Odobescul capul
ostirii cu Solomon capul gacrnisonei ; quand veduiu que-
nu mai este mantuire, que pacea si viata ve era in in pe,
riocol, strigaiu de faca sa m' auda taà t6rra, strigaiu prin
Curierul .Romdnu : g Urescu T'irania , 'mi è frica de
Anarchie.
Atunci comissarul Czarului, imi astupa gura, uccidend
Curierul vostru i querit esiliul meu ; pentrtt que prin
anarchie sperà sa adducii ostirile despotului seu in térra,

www.dacoromanica.ro
 -5
spre a batte pe Ungur, a ameninta pe Turcu , si a
punne subt epitropie pe Austriacu. VetUadu-rne anie-
nintat vedad que Mortea cu sabia si cu foeul sta
la portile v6stre ; que Russia querea si facea singurit
resc61a, vedad clue nu mai era sperentit de mäntuire ,
què Donmul terrei nu mai avea ptztere nici materiala
nici moralti, que nu mai avea nici credit, nici ofikeri nini
soldati spre a infrenà pe simbriasii lui Mavru, Lill A.
Ginn Vistieru, lui Cantacozino, ai Sutzilor, pe Seidii cam-
pionului moscovit si pe toti rataciitii ; vedad que resef.;la
se face spre peirea terrei si batjoeura ei , nu pe principe
ci in tarafttri lepriise, servile, pline de patime si de sclavie
atunci, fratilor, n 'am mai avutu que sä ye sacrifica de
quk o stare agonisith de trei (Jed de ani, o viatà, \ ii to -
ral copiilor mei; attnici in munele Domnului 'mi am trdi-
catu crucea, v'am annuntatu pacea prin prodamatie si
ca toti !milli si adeveratii Romani neametiti de doctrinere
moscovite, cu Tell, Golescul Stefan, cu bravi Meghierul
Plesoianul, cu preotul Sapca, cu Judetul Romanatilor in-
tregu, ca doe companii de pedestrime ancò vergine, cu
divisiune de chllitrime, cu Dorobantii Romanatilor, pe cre
o parte; cit Nicolae Golescul pe de alta in Bucuresci,
Gr. Gradisteanul, Eclesiarebul Joan, cu tot Tirgul, ttitit
preotimea, t6lä junirnea generósá, tau parintele bun de
famillie, toti, ajuntandune unul pe altul, intr 'un cuget si
intr'o inima, ne am sculatu spre a da o putere nuoh Dom-
nului terrei a '1 intári, a '1 cbientà spre à se punne
capul miscarii que n' avea alt inemicu de quät Anarchia ;
am ridieatu stindardul Regeneratiei in numele Dreptatii
si Fratiei, pe temeiul Autonomiei terrei si Suzeranitatii
I. Poni.
Mintile era apprinse, esaltate,pretentitise, bolnave
prin veninul en quare le adapasserb misionarit incendiari
ai Czarului. Qua sa se intimpine anarcbia i sä se im-
pace mintile, s' au proclamat principele si drepturile de
quare avea trebuiuta t6te clasele, dela satean pinti
ban
u Respect ciitre proprietate, respecta dire perstine.

www.dacoromanica.ro
 Fohise generale fhrò vittèmarca
S' au proclamat 21 de articole basate pe vechile nóstre
datine j drepturi, singure in stare a imphca tAte intere-
sele si a nu viitéma legalitatea tractatelor.
Pe aqueste base s'a sculat térra intréga ca un singur
omu spre a sustine pacea si a allunga réul, tiindu in frita
pe vèndi.,1tori si pe vAnduti, si énsusi pe smintiti.
Domnul térrei abdicó neviolat de nimini, Visó Patria in
prada nevoilor que i se prepara, o läsò spre a facce voiea
Czarului, amägitu qué peste currènd se va inturna
térrh cu putere chshceasch.
Totu que fila' bine ansé a fostu qué abdicènd ,
fréul guvernului in mänile ministrilor que numisse de
currad , spre ai face responsabili , si spre a nu intre-
rumpe sirul legiuit al ordinei legale.
Uneltele iinsò planurilor sinistre alle Petreburgului,
in dhth duph departul Donmuliti se adunar() la Mitropo-
litul si chieme pe casad. Strimtorati ânsé de popo!, fati)
nevoiti de o quam dai h a abandona cugetul asta si a alerga
la viclenie, amägind prin uneltele lor pe popol, si addu-
céndu'l a rumpe firul legal al guvernhrii. Il amägi si
fhca a proclama un guvernu provisoiriu si un ministeru
nuou si amestecatu spre a puté Miga in cirmatire pe
Odobescul, pe complicele lui, pe socii si c(idele lor, spre a
da gardia nationala in mânile Cretzulescului que venisse
din Russia , si a ajurtge a aresta in urrmh si uccide pe
tanenii natiei, aiprincipelor si ai
Cum au cugetatu, ast fel s'a si urmat, dänd Alisé ei
in cursa que intinseserò. La 49 Junie a treiadi
dupi) venirea nóstrh lu capitalii. , farb appérare si plini
de incredere farbm arrestati, noi 6meni vostri, Tell,
Maghierul, Golesci Sidan si Nicolae si eu. Popolul ne
mantui ìndatà,siiertô pe trädatorii que ti vérsarò shngele.
Popolul ne pusse iaro la cirmh.
Intrigele nu incetarl) ; la 29 Junie se proclamó
de cätre fiii perdhrii Chimacamia nelegiuith. Popolul
insé cu minte si ca binele o allungó. Atunci iarosi se
incercarii, ca si la 49 Junie, a proclama in glivernu pe

www.dacoromanica.ro
 7

Odobescul si pe Campineanul. Capitala isi querit Alise ina-

poi pe ómeniì sei, pe aqueia que jurasserò a fi nu
capii ci servitorii Natiei.
Aquestia in trei luni mAnturrii térra de focu si de pradh;
Eiprin decretul datu la Craiova, assigurarò drepturile pro-
prietaii adeverate si trimisserò pe muncitori la lucrarca
rAmpului ; Ei astemperarò mintile prin formarea comis-
siei de proprietari i shteni ; ei inchisserò aqueasth co-
missie quilnd clientii lui Sturza trimisi din Iasi i uniti
provocatorii miscati de pirghii rusesci , sarutà pilmentul
si strigit in ulite sit dea sit omore pe quine 4ice que ph-
inéntul este al lui ; ei sctisserò din fonctii si din terra pe ast
fel de indemnittori la relle que astadi sunt protegiati de
Russi si de gazetele din Constantinopole cumphrate de
ruble. Ei, fratilor, 6menii allegerii vitstre reusirii cu pu-
terea moral , cu neturburarea Phcii a tine in locu, a
pironi pe casacu la marginile terrei l'aró a cutedii sh calce
sacrul nostru Phment. Queci nimeni n'a perdutu nimicu
in trei luni de Regeneratie : o picaurit de silnge reactionar
nu s'a versatu. Popolul singar a botezatu si a sfintitu cu
sAngele seu resplindit de Solomon Regeneratia
Trei luni de bucurie si de serbatitre fu tútit miscarca de
principe si de pace l'hall in numele lui Christu.
Quand ostirea Suzeranului nostru se appropià de capi-
tal, agentii lui Duhamel intarrità popolul a facce un
macolla terribil. Locotenenlit le-a dejucat cugetele si-
nistre si cOndamnabile, demne de un protector ca Czarul.
Locotenenta liís6 capitala in mílinile Caimitcitmiei
curath de crime, neattinsit anee de durere.
Prada, miiceilul, durerea, lacremele, lipsa, nevoile ince-
purò de la 13 septembrie, (lela intrarea lui Duhamel in
capital, dela intrarea casacilor protectori. QuAte s'au
tirmata de atunci , guate ati sufferitu , in que stare a
ajuns tArra ca finta astor férre selbatice restabiliktre de
ordine legalà, Une, fratilor, le cumisceli mai bine.
Domnul A. Gltica a litsatu o reservit de 3 milli6ne.
Bibescul le-a consuman din preunit Cu veniturile terrei
pe cinci anni. Miscarea Regeneratici avù si ea chieltuielele

www.dacoromanica.ro
 8

salle pentru postele estraordinare, pentru comissarii tri-

misi prin plasé a tine satele in ordine si a esplich spiritul
Constitutiei, pentru formarea corpultti de panduri que
infrAnO pe reactionarii rusolatri si caftanolatri Olte-
niei, si pentru alte chieltuiele mhnunte que cu totul
peste totu nu se ardich la un million chieltuit din lista
eivilh a Domnului que abdicasse qua si fach voiea Czarului,
si din multimea de lefe de ajutanti si de atiltia parasiti si
spioni.
Daqua altii inteirserò Domnului lista civili, térra
datt'ire asth chieltuialh prisog quellor que n' ait mina
de banii publici. Membrii Locotenentei, n' au luatu nici o
lista civilh, s' au dattt sclavi in trei luni, si 'si au abando-
nat averile ast fel cum si fie pradh in urmti.
CainAcamia liii Cantacozino lbssó térra cu o datorie
de 18 millione subt preveghierea ostirii protectOre.
SS-

Fratilor, n' aveam in cuget a 0 mai serie; vream

sh m6 abandonati stritinu, singur cu dorul mett
pentru voi. QuAnd vedu tins6 gut"; nevoile ve amenintit
din nuou, thcerea è o crimh.
Aqueasth Russie que vC trimisse zavera cu Ipsilante,
que vC addusse ciuma, choléra si Regulamentul la 1828,
que v facù a mânch limit si sciirth de copaciu, luandu-vè
faina si mhlaiul; aqueasth Russie que vC yrepara o alth
zavera la Brailla in 1841; aqueastit Bussie que 0 pre-
para omorul, focul si prada averilor la 1848, de quare
v'am miintuitu noi, dAndune in pradh vial a si averile ; tot
aqueasta ortodoxa, si protectOre putere nu incetéda prin
uneltele salle a 0 turburh din nuou pacea spre a 'si afla
cuvint inaintea Europei qua sa 'si tie ostirile in spinttrile
viistre dicèndu qui3 nu 0 astimpt.raii.
Qua sh vr amegeasch, emissarii turburhtori ai Czarului,
audimu gut.; se servescu cu numele_mistre , cum s' au
mai servitu si anti (lath. Nu credeti , fratilor. Noi nit
v' am itidemnat nici o dath la desbinare, la un h si la shnge.
QuAnd ammu strigattt a Pace voe ! liberiate voe erit gut.

www.dacoromanica.ro
 T'e

pacea si libertatea sta in pericol farú speranla de a se

mai stabili: Nu v' am sculat a y6 batte pe uscatu si pe-
aph cu mhinile gtile cu trei pruteri. Tot satelitii Czarului Ni.
indemnA si atunci la resbel. Scularea vtstrit a fostu o
protestatie in numele Dreptitii i Friitiei. Protestatia
trá s' a facutu o dath ; Ruma a audit 'o, lumea a aflatu que
va si dici protectia Czarului.
Tilharii ' au cuprins. Tilharii astitdi ve ind6mnit la
arme spre a v'6 incriminA in ochii Turciei i ai lumii,
spre a 'si disculpa tilharia lor si A 'si perpetuA scderca in
cimincle v6stre si a Vt3 suge ca strigoii stingele.
Ori quine vi! dice in timpii de acum : sclulati-vt,o. o aquella
nu vi'3 voiesce binele, aquella nuvine in numele lui Chistu,
aquella è apostol al Minciunii, al Sclaviei, al Czarultti
Luati sémh, cercelativiata trecuti unora ea aquestia, reta-
Iiile lor, faptele si pm-tarea lor din timpii Regeneratiei si vi
Yeti luntina si yeti curuisce que voiescu asemenea árneni si
ai cui apostoli sunt, Nu, fratilor, n' aseultati pe arnigilori;
aveti ribdarea MAntritorului lufnii , si a Martirilor.
Daqua Englitcra officiali, Franca ufficiala si Germania
officialh, chtre quare ati protestat o dati cu iumea i ett
Dumnedeu de fa0 mi v vor mtintui de Casacu si de crea,
turele lui si de quei que s' au yendutu lui; daqua Turcia,
protectdre, delissati, uu va putea si 'si appere integritatca
imperiului ribdati si atunci, pinò quAnd popolii toti
¡si vor da dreptatea i vor recuniísce si pe a \ 6strà. Rab-
dati pmnö quAnd tròmbita angélului resbunhtor va sunA si
va deschide ochii orbilor, va destupA urecbile surdilor,
va dA viath quellor que jacu in mormintul sclaviei si al
pècatului ; 016 quind Messia asteptatu, mintuitorul lutnii,
Christos-Popolul va veni pe uorii gloriei. Pinü atunci stati
In pace si cu frica lui Dumneden. unul pe alud,
usuratiO, neyoile si sarcinele,suppunetivi3 guvertudui que
vi 'Iatt datu cu fori,a ; uriti 'I ânsC in fundul inimii,
protestati cu mima, cu suffletul, cu ribdarea, cu ticerea.
Petre, Popole, quare esci pétra din ungltiul temeliei, nu
sctíte sabia, nu thiA urechica dorobantifor Caiafei vostru ;
lasá pe Christu, pe Natie si '1 duci la resticnire, lassi '1 54

www.dacoromanica.ro
 lo --
suffere batjoeura, adiiparea en oetu si eu fiero, impun.
gerea, mórtea, què Christu-Natia va invii si va sparge
pecetele satelitilor Czartilui.
Fratilor, puneti ureelliea la pitimTht si 'I. veti audi que
geme in tóte pärtile. MAna de fer a lui Antichristu este
pre dènsul. Martini Poloniei, Ungariei, Italiei, Roma-
niel, Germaniei au vèrsat sfingele. Dreptii popolilor
sunt allungati, proscrisi, jaca in fére, gemu ascunsi.
Nu è timpu de sculare ; è timpu de cugetare, de pru-
Ungí, de eitire.Pentru quit semne de doliu suntastea, semne
de monte, semne que s' au fheut la Restienirea
Omeneseu. Pam6ntul s'a cutremtirat, sórele s'a in tuneeat,
eatapet6sma Iliserieei quare tinea aseunse mistereleLiber-
thtii omenesci s'a despicatu de sus pinò jos, qua s'A vadh
Mnenii adevèrul. Vi s'a arhtat adeverul, Fratii mei ;
cun6sceti pe voitorii de bine si de rèu, ve eunúseeti drep-
turile, ve, etinósceti sufferintele. Rabdati, fiti cu minte
intellepciutie drepth. Quilnd Romania a intins mâinile pe
cruce la pironirea i impungerea casacilor; quiind se
adhpó ea cu °edil si cu fiere, nu è asa què lamina intelli-
gentelor vitstre se eclipsó in tenmite, III esiliu, in intu-
recul theerii, què sórele vi se parea negru , i què
Mitropolitul vostru s'a purtat cura sh se despice catape.
teasma Bisericei si sh vedeti limpede quine este Czarul
quare este credinta lui, si que este Evangelia? Titnpii
lui Antiehristu sutil aettm, semne relle, semne sinistre!
Quitad va veni Funi Omeneseu, quare este omenirea cu
puterea lui Durnnetleu, semnele atunei sunt altele. De
yeti pune atunci urechiea la piiml_Mt II vea simti què
tresare, Il yeti audi què muge, ea muma in durerile face-
rii, qué 'i bata pAntecele de speranta usurhrii. Astildi la
Norbele Dreptate si Fraile inima vi se inghiath de fricit
atunci tinse vi se va implea de spirilul Ad( verului, ca
in ajuntil Reune' atiei, vi se va implea de intitrirea lui
Durnnedeu; semnele atunei le yeti ermósee in Mima
vóstra, pe feeele pälite alle tiranilor si gliidilor vos! ri, le
eti cunósee pe cent, adich in lurnea in trégh : In Mima
ióstrh va fi bueuria si speranta, in braele vóstre puterea

www.dacoromanica.ro
 11

in capetele v6stre intellepciunea ; Atunci sà sciti que l'Hui

Omenescu se appropie cu puterea angerilor resbuniirii si
recompensei. Omenirea que a gemut se va inthri in mos-
tenirea que i s'a promis, va fi recunoscuth de Fiiu al lui
Dumnecleti.
Adever ve spuiu voé, qué yeti trrii si yeti vedé tôte
aquestea. Veti vedé capta Balaurului sdrobitu, portile
Iadului Tiraniei derimate, si voi mortilor, que jaceti fari)
viata cuvintalui , farò lumina que lumireadh pe totu
omul que vine in lime, farò cunoscinta quellui que s'a
resticnitu, yeti invià la judicata. 'Yeti vedé quine este
Resticnitul, si amar quellor que vor avea sh dea sema!
Resticnitul esci tu, Popole. Quine te-adhpatu quand ai
avutu sete? Quine ti a datu pifie quhnd ai avutu fame ?
Quine te-a inbrhcatu qu'and ti au smuls tiranii amasa?
Quine te-a chutatu quAnd ai fost bolnavu de dure si de
muna? Quine te-a cereetatu quhnd ai fostu in fére,
in temnite pentru adevér sau pentru qué nu 'ti a Meta
nimeni cunoscut adeverul?
Nu yor trece anni multi i aquestea se vor implini.
Pìnò atunuci Alisé) fratilor, iarösi yé, repetu, rhbdare si
intellepciune dreaptii! Nu ascultati pe apostolii Minciunii,
pe amhgilorii, pe tot que vé dice : scoteti sabia, puinduvé
inainte Patrie, Romanie tare, Ungarie tare. Tôte minciuni,
tke vanithti ; töte uneltiri de la Miaala-mipte spre a vé'
incriminO si a 'si adeveri Czarul calomniile.
Voi y' ati dat o dath in aintea cerului si a omenilor
principele vtistre dupò Evangelie ; y' ati arittat drepturile
strabune si quare este rhpitorul Casei parintesci. Lumea
cunosce. Quhnd va veni timpul, veti fi restabiliti in alle
v6stre. Quând va veni timpul nu va mai fi vorba de Ro-
manie si de Ungarie tare, ci de omenire tare, de popol
tare, de adever si de libertate tare asupra Minciunii,
Despotismului, si tututor salelitilor Satanei.
Quand se va da semnul din pata parti alle lumii,
quAnd Dumnetleu se va manifesta omenirii si va arati
qué a venit ora, atunci titi in veghiere , fiti pochiti adia
cunosthtori de guate ati gresit in tot d' auna si mai

www.dacoromanica.ro
 -- 12
virtos in anul 1848 anul Domnuluide qu'ate ati gresitu
si Omenirii, si Natiei, si fratelui vostru in parte.
Pace va! ve repelo, libertate vo6 ! Pacea adevèrath,
pacea Vietei , iar nu a mormAntului ; pacea procla-
matli de Christu in mi4locu1 discepolitor sei, cu casta
impunsà, cu rancie piranelor; pacea que vine dupti luptä,
dupa triumf ; iar ml quea din manea sclaviei. Astädi
sunteti pe cruce, plecati capullo jos ; nu blestemati, iertati
si Dumnedeu are in sinul su, in sufflarea sa ora invierii
vastre. Aquea ara reseri-va lumii ca si Romania din mor-
mênt, si atunci yeti striga : . Christ a inviat, iadul s'a sur-
pat ; Romania s'a sculat din morti, Czarule, unde iti e
puterea? Omenirea a inviat, idolii despotismului s' au-
sdrobit. Pace noe ! si intre arneni bunii voire !
Salutare si Fratie.
J. ELIADE.
No 1.
l'arig, IBA Aug. 15.

II.

Pftrinte Calinicu cernicane, cuviase cleru al Romaniei,

Orina preoti si monachi.
Pace si intellepciune dreapt'a!
176 adducu a minte de timpii quand Mantuitarul lumii
fu condamnat A marä pe Cruce. Cu intellepciune dreaptii
deschideti ochii si vedeti starea de acum a omenirii si mai
virtos a Patriei miste.
Atunci la restienirea Domnului nostru era un Cesar
al unei natii naintate. Astädi é un Czar al unor orde
barbare. Cesar era Vágan. Czarul 6ste antichristu.
Atunci Judeca nu mai avea mostenirea si episcopia sa.
Ast4i Romania nu mai are Domnul s6u. Atunci era un
Erod, astOi 6 un Gospodar.
Atunci era un Pilat proconsul, astiidi 6 un consul russu.

www.dacoromanica.ro
 1 3 --
Una si custodii allé Cesarului atunci ; baionette si
caraule alle Czarului astiuji.
Atunci Domnul nostru fu pironit pe Cruce pentru que
se numise Christ, atlich unsul ; resticnitul è Popolul
roman, pentru què a cutedat a striga qui è unsul botezu-
lui. Atunci omenirea a phtimitu in Christu, astadi Christ!'
pittimesce in omenire. Christ este Popolul.
De yeti tágádui aqueasta, nu sunteti Chrestini, pentrn
què cuntisceti disa Mantuitorului : El este qttel flamand, el
quel gol, el quel bolnav, el quel intemnite, el aquella
flue nu are uncle a'si pleca capul.
Atunci era Farisei si un sanhedrin, astadi sunt boieri
fanarioti si un divan obstescu.
Atunci -era un Caiafii. Caiafit Romaniei a murit. Altul it
va implini locul. Priimi-vei, cuviose Cernicane, a lua locul
Caiafei? Priimi-vei sá ajungi a'ti rumpe vestmintele in divan
spre appèrarea intereselor Cesarului de astadi ?
Pentru aqueasta te-ai nitscut Romtut ? Pentru aqueasta
'ti ai petrecut junctele i ai inbètrânit in Cernica si in legea
Domnului, qua sit'l vintli la capiitul vietei, vindi in
fratii Lui si ai cuviosiei Talle? Qua s'a te sui pe scautml
lui Grigorie que fu esilat de Casacu, si sii proclami pe
Czar, pe adevèratul Antichrista. sii'l proclami de drepl-
credincios?
Numetat-ai vre o datrt quati martiri furb uccisi
Neron si Domitian? Numerat-ai fluke victime faca Czarul
in Russia lui, in Polonia, in Ungaria, in Patria nóstra, qua
sit vedi quare pe quare intrece in crudime si in viclenie?
Numèrat-ai quati robi are Russia , toti botezati, toti
mint/ pe &mite, toti ca dreptul de gi ? Cugetat-ai vre
data què mirul face pe tot chrestinul preotu si impèt at, que
il mantue din rindul robilor si il pune in dreptul fiilor?
Neron si Domitian era pagani, nu cunoscea Evangelia, si
jurasserò pe idoli a impart-4i. Ei 'si au *it juramentul.
Neron si Domitian ar putea aflà cuvint pentru que ommori
pe crestinii, pentru que avea robi.
Czarul a jurat pe Evangelic a impèrati. Czarul uccide
cu miriadele chrestinii que vor si intre in rindul fiilor ;

www.dacoromanica.ro
 -14
Czarul are cu mili6nele robi, i toti cu pecetia darultti
Duhului sfant!!!
Neron si Domitian ca nisce phgani que era prigonia pe
Chrestini. Czarul uccide popolii in numele lui Christu!
Pitganii prigonia Evangelia, Czarul o baljocoresce si o
ealch in picitire, in dioa namiedia mare a chrestinatittii.
Cunosceti canóttele Biscricei ; cun6sceti quati patriarchi
prescrie si recunósce Ea in tóth lumea. Czarul se proclamh
singar un patriarchu! Czaral è apostat asupra Bisericei,
lIzarul è ereticu, Czarul è gonitorul lui Christu.
Ve yeti da óre mana eu un ereticu batjocoritor al legilor
dumnedeesci Cu Antichrist asusi, tu cuvi6se
cane ? Tu clerule al Romaniei? Voi preotilor, esiti din
Popol qua sä fiti parintii Popolui ?
Dultul Satanei, te ispitesce, parinte cernicane, si nu te
suie pe un munte a'ti arata imparatia lumii, ci pe un biet
deal , de uncle abiù poti vedé o valle a Bucurescilor
plinh de lacreme si de desfrênhri. Dephrteadd aquest duh,
Parinte, chiamh Duhul Adeverului inteajutor, chiamä pe,
quel que locuesce intru inhltime ! Que angelilor sei va
porunci pentru tine qua sit te pazeasch intru tóte chile
talle. n
Lassä pe altii sh tie locul Caiafei la restienirea Popolului
roman. Lassh logofetti ca Niculae al Bimnieului, ca
Nifoni de scóla lui sh se vindh Czarului si lui Mamonit.
Popolul roman que este astitdi pe Cruce va invia din-
preunä ca Christ, cu unsul Domnului que vine pe norii
gloriei. Catit atunci sit fii Cu Popolul la judicath, cu oile
da dreapta. Lassa caprele da stanga. Ai esitu din Popo!
ai fost urmittorul lui Christu ; pungii n'ai avut ca Juda.
Pentru que sri 'ti dai mana ca Fariseii?
Cuviése cler al Bomantei, Phrinti preoti si monachi
adevérati ai Kynoviilor, apostoli ai Mantuitorului, ostasi
ai lui Christ ; tii ai Popolului i phrinti si apperatori ai
Popolultti. sa stitm bine ! sh slam cu frich, sä Whin a
minte ! Ora se appropie, ora ciiderii lui Antichrist. Stri-
gati sh veghiede itomanii, sh se chiascit de gate au Nutt,
sh nu asculte la amägitori, la apostoli ai Miciunii si ai

www.dacoromanica.ro
 --- 15 ---
Czarului que vin ai amitgi cu vorhe sfinte i mari. Inchi-
deti Bisericele din aintea lui Antichrist, blestemati numelc
lui, si casa lui, si episcopia lui, si sementia lui. Rugative
In aintea altarului, in casele vfistre, in di si in miedul
noptii, rugative a peri sementia reilor si Varia lor quare
este Czarul.
A Blesterna rcul este a bine cuvinta binele ; a fugi de
Antichristu este a se appropiC de Christu. Peara Czarul,
este sa trhiasca Romania!
Salutare si fraile.
No 2. J. EL1ADE.
1550, sept. 25 Paria.

Precuvintare la Suvenirile si Impressiile unui Proscris.

FIUTIL011,
Ca omu, nu pociu si fiu de nici o doctrina alta de quât
de a lui Chistu. Intr'élisa aflu Adeverul si mantuirea.
Aqueasta carie que ve infac.isedu v marturisegce cugetele
melle ; este professia mea de credintä.
Callen-1am', am juratu o data in I VA cu iérra intrégit a fi
inemicul Czarului si amicul Turcului. Patria a proclamat
doe mari si salutarii principe : Autonomia terrei si
Suzeranitatea I. Porti. Totu fiiul adeverat al Romanici
dator a le respectC si a le apperii. Intr'énsele a stat si
s'a Anca mantuirea nationalatii migre.
Ammu proclamat ea toii Autonomia
que terra a fost in totd'a una autonomii, pentru que dela
1850 condamnabila epitropie a Czaruluine rapisse dreptul
parintescu. Quine nu este pentrn aquest principu,
inemicul Patriei, è agent al Czarului. Domnul terrei
quare nu appera aquest principu e un proconsul, è un
gospodar, un tradator.
Ammu proclamat suzeranitatea Turciei, pentru que e
strins legata ca esistinta néstra politica si natioualh;
pentru qu l'aró densa se rumpu tractatele, si farb tractatc
cadem subt dreptul quellui mai puternicu. Ammu procla

www.dacoromanica.ro
 16 -
mat si ammu recunoscut mai Inuit de quAt tot d'auna
suzeranitatea Turciei; pentru que Turcii ne sitntu neces-
sarii si noi suntem asemenea necessarii Turcilor ; pentru
que avem cu totii aquelleasi interese si aquellasi ine-
micu ; pentru que Turcii se aflä pe callea progresului
pentru que glasul nostru unit cu al Turcilor se p6te atuji
in Europa officialh; pentru que fare Turci ne inghite pan-
slavismul Czarului. Quine nu este pentru suzeranitatea
Turciei è agent al Czarului.
Vin Anse unii si ve Nici cu Russii nici cu Turcii,
urrii i resbel asupra Russilor,, urrut i resbel asupra
Turcilor ! RomAnie unità, Romänie tare, RomAnie inde-
pendenth! Aqui è t6ta politica, tot machiavelismul, sau
mai bine tot czarismul cabinétului moscovit.
Czarul 4ice : a Que 'mi passá mie de urra sau affectia
RomAnilor I Sunt in destul de tare qua shi strivescu ; nu
sunt Anse indestul spre a brati da dreptul pe Turcia si
Austria, si spre a 'mi da cuvintele inaintea Engliterrei
Frawi. Anse daqua RomAnii ar'declarà urrit si resbel
asupra Russilor si Turcilor, de asu reusi siii facu a
vorbi, in momentul aquesta, drespre o RomAnie unitA,
de sigur asu apprinde asupra lor mania Portii si a Austriei,
'mi asu justifica manifestele cu quare 'iam incriminat.
Que 'mi passa de me urrescu Romanii, daqua o (lath Gos-
podarii lor sunt nevoiiti a fi instrumentele melle, si daqua
boierii lor, prin uneltirile melle sunt quei mai multi fana-
rioti? Urea s'a propage entisarii mei asupra mea ; ttrra si
reshel Anse si asupra Turcilor. Strige RomAnii in nepu-
tinta si desorganisatia lor, strige RomAnie unith si tare !
Resbel cu t6tä lumea! Pearda simpatiile Turcilor ; nimicu
mai favorabil pentru cugetele melle. Parintii aquestor
RomAnii m'au servit cu ospitalitatea, cu grAnefe si furagele
lor, cu vitele lor, cu copii, cu fetele si nevestele lor, cu
sudorile lor, cu sAngele lor. Astali sAi adducu a me servi
cu nebunia lor. UrrascA-me , quAt vor voi ; urrascA anse
iot de o datá si pe Turci, calce in picióre tractatele, decla-
rese rebeli, i atunni Germania, Franca, Engliterra imi
vor da dreptate, vor afià necessariii fiinta ostirilor melle

www.dacoromanica.ro
 11
In tèrrele danubiene ; voiu adduce pe Turcia a le da cit
piciorul si a le abandona in prada mea.
Ast fel cugeta Czarul, pentru que nu è e Calmucu
roscatu de florile merului ; ast fel vorbesce agentilor
sei quellor mai d'apprápe. Pe aqueste base Dubamel si
consolul russu dau instructii lui Mavru si Rumanofanario-
tilor. Aquestia iarò indoctrinacuscreniile sicreaturele 'or.
Ouestia din arma amegescu junimea credula i génerása,
o amegescu puindui inainte o Romanic unita, tare inde-
pendenth, vorbe sacre, vorbe mari, profanate de Czar dupá
cum chiar Evangelia si Crucea stint profanate de dènsul.
Daqua FraiKa unitit cu Germania ar' declara resbel
absolutismului, Czarul si regii vassalii lui ar tremurh.
Franga Anse si Germania n'au declatrat resbel, queci n'a
venit Arica timpul. Mavru si complicii sei conspira in
umbra si de faea nepedepsit ; ve amegescu vè impingu a
declara urra si resbel Russilor si Turcilor tot de o data, a
declara resbel cu mainile gölte, fare arme, fart') ostasi.
fart)" capitani ! Desteptative, fratilor !
Fiti neincetat lipiti de Turci, dupe cum erati in 4848,
unitive cu dènsi spre a desminti calomniile Czarului si a
dejuca planurifei nelegiuite.
V'am predicat doe (led de anni unirea cu Turcii, nu
pentru que se numescu Turci, ci pentru que aqueasta
unire è legalà, è dupe tractate ; pentru que ei au aquella'si
inemicu Cu voi ; pentru que Turcii pot, au dreptul si
datoria s'a ve appere; pentru que voi puteti ai sustine farò
pagubh; pentru que sustinerca vóstra Ole sa le dea o
bita morala, o forth politica.
Daqua Anse Turcii ar' ii fostu inemicii vostri, daqua ar'
fi cugetatu vre o data a ve stinge esistinta nationala, daqua
ar' fi deven it complicii Czarului spre a ve abandona Russiei
in contra tractatelor parintilor nostri; atunci, n'asu mai
11 RomAn, indemnanduve a sustine pe inemicii vostri.
Vedeti Anse bine, aqui sta táta intellepciunea si prudenta
vástra ; pentru que tot aqui stil tata viclenia si táte cabalele
Czarului.
Agentii aquestui despotu ve (lieu que Turcii v'au ma-

www.dacoromanica.ro
 18
cellit copii si soçiile la caserna dela Spirea, que v'au
prhdatcasele, que ei v'au addus pe Russi, que ei v'au des-
pretuit drepturile, que 'si au intors faça dela reclamatiile
yostre, que v'au incriminat dreptatea i fria. Quei mai
puçini ca inima dintre voi credu aqueste insinuatii pentru
que semenh 6re cum cu adeverul. Minciune fratilor !
eatit cum :
Fiinta si purtarea Turcilor intre voi este asemenea cu
fiinta i purtarea armatei Françese la liorna. Anse unde
se aflh astrab un Italian adeverat, un Italian pkruns de
spiritul adeverului quare sh predice urrh asupra Fran-
cesilor ? Numai inemicii Italiei propagh" ast fel de doctrine
Italianul nevindut strhinilor isi astuph urechile la densele.
Illustru Manzini, allungat de armata françesh, persecutat
de guvernul Françei , aquest bitrbat que personifich
inteensul cugetarea intrégh a Italiei, aquest adeverat
italian fu quel d'Anteiu que predicó dragoste chtre Fran-
cesi, si urrii numai asupra despotilor. Intrarea armatei
françese in Roma fu o fatalitate, faro voiea generaPh a
natiei democrate. Intrarea Turcilor in Bucuresci fu ase-
mene o fatalitate fare voiea Turcilor progressivi i ine-
mici doctrinelor moscovite. In França progressul é in
Natie, in Turcia progressul è in Gm ern. Oamenii pro-
gressului s'au melmitu de intrarea Francesilor la Roma si
de a Turcilor in Bucaresci, n'au urrit iinse nici pe Fran-
cesi nici pe Turci. Daqua Francesii nu intra in Roma, intrA
Austriacii singuri. Daqua Turcii nu Ultra in Bucuresci, intra
Russii singuri. In gioa de asth4i fiinta Turcilor da lictreau
cu Russii, este tot que vò mAntuie.
Oraind am trecut pragul Patriei, quAnd am shrutat pen tru
ultima 6ra pamentul ei sacra despartin du-me de voi,
datoria d'Anteiu que 'mi am impus a fost d'a ve lumina
despre intrigele que addusserò miicellul deja Spirca si
d'a recommandA dragoste intre voi si amicie dare Turci :
scrisorile si cugetárile melle de atunci fare publicate
prin Gazeta Transilvaniei. De atunei, tot que am scris
in Franca nu resuff14 de quat aqueea,i dragoste intre yoi,
aqueeasi unire eu Turcii.

www.dacoromanica.ro
 -- 1 9
Anse si de nu v'ar fi scris, si luminat nimeni, voi ati
fost in tot d'auna indestul de intellepti si prudenti spre
a ve curuisce interesele. Mintea v6stra v'a indreptatat de
a fi prudenti si leali in trei luni de regeneratie. Tot
aqueastá minte v' a inspirat in tot d'auna amicie catre Tnrci
si greata despre Russi, in timpul occupatiei. Mintea v6strá
v'a facut a aretà cu tótt occasia affectia rationabila catre
quei d'ant.eiu si urra binecuvintata catre quei d'al doilea.
Purtarea vóstra, opiniile vnstre inbarbateada pe commis-
sarul turca a esi pe josu, a se preamhla singur in midlocul
wistru, unde commissarul russu tremura si nu cuteada a
se arátá pe stradele capitalei de quat ea scoria numer6s6
si in fuga mare a cailor.
Iaresi v'o repel"' :
Aquella que nu e pentru Autonomia terrei este agent al
Czarului, fia Roman fib. Turca, fia. Christ fia. Mahomet ensusi.
Quine nu este pentru suzeranitatea Turciei este agent
al Czarului ; Anse un agent nevoiasu , neindemanaticu,
lesne de &licit.
Quine ve predica urra si resbel asupra Russilor si Tur-
cilor, tot de °data, aquella este Czarismul impellitat, instru.
mentul quel mai infernal al politicei moscovite, dicase
Roman, dicase democrat european.
In viata mea, in scrierile melle dela 1830 incoá n'am
esit niel o data din principele de quare ve verbescu aqui
si din doctrina que vedeti desvoltata in cartea que ve dau.
Priimiti, aquestá scriere, aqueste impressii, aqueste
suveniri, fiind que sunt impressiile unui om proscris
pentru que v'a voit binele ; fiind que sunt nisce suveniri
scumpe que imi rechiama imaginea v6strá, suffletele
v6stre nobile si genertíge, sufferintele vóstre.
Salutare si frittie.
No 3. J. ELIADE.
4850. 4 oct.Paria.

www.dacoromanica.ro
 - 20
Relatiò
Pratilor Romani,
Din dioa catastrofei , dela 45 sept. 1818, din dioa
Intriirji lui Duhamel cu armatá turceasch in Bucaresci,
ammu vedut qu'e nu mai era de o quam dath alth speranth
de qu'A in huiste, in prudenth si in asteptare.Ammu sedut
ancò quate-va dille in Bucuresci si nu ne-ammu fi grilit a
esi din terra de qu'U quand anima ved ut quò intrigele com-
missarului rus nu se mhrginea numai in incairarea que
fácusse a se nasce la caserna dela Spirea, ci se incerca in
numele nostru a inthrita popolul si a facce o nuoh miscare
dandui un caracter ostil asupra Turcilor. Quand ne
addusserOscirea la 16 sept. qu multi se incerca a plitnta
din nuou stindardal regeneratiei, si a strigh jos c'aimii-
camia lui Cantacozinô, ammu Odut o cursh intish de maná
muschleasch, in paguba terrei i in ajutorul planurilor
moscovite; ammu fhcut a se respandi vorba intre agitatori
què noi eram plecati din terra, si indath ammu i plecat, qua
sh dejuchm planul sinistru al qttellor que astepta mult de
la o nuoh miscare atat de desértá in asemenea impre-
giurhri.
In Transilvania phrerea si consiliurile melle chtre fratii
emigrati n'au fost de quat a fi in Huiste, a avea rildare, a
se iubi si a se ajuta intre sine, lhssand de o quam dath cri-
que projet de organisati8 si de nuoh intreprinderi ; pentru
qur; pretutiudeni Beactia lua puteri, si bárbatii generosi
nu putea de quát sh cada victime. De guate ori s'au
incercat fratii emigrati a forma comitete, sau a recumisce
tot pe membri Locotenentei de capi ai emigratiei, nu
m'am invoit nici la o mésurli nici la alta. Quand a fost
vorba alise de un comitet, nu politicu, ci de ajutorinth reci-
proa filtre emigrati, de o casa quare dupò puteri sh vie
in ajutorul quellor neavuti prin supscriptii, m'am invoit
cu tôta mima, farò a priiwì sh deviu membru aquellui
comitet, que era bun si uman in sine, si quhrui 'iar fi dat
o alth cultire de ar fi figurat inteènsul membri fostului
guverntt national.

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
Cu asemenea cugete, färtí a na abatte de nici unul din
principele Patriei i quare le-am fost profesat i practicat
pe gat am putut de cum am debutat in lume, eram
determinat a nu me mai amesteca intru nimicu, si a me
concentra nedeslipitu in sinul familliei que mai mult de
(plat tot d'a una avea trebuinta de reaclemul si protectia
tatalui seu. Astfel am träit peste doe, luni in Transilvania,
pinti la apprópierea de a intra Rusii intr'énsa. Atunci
fratii emigrati quati se afla in Cronstadt propun Dlui Tell
si mie a ne departi, si pe de altä parte énsusi gene-
ralul din Sibii querea depiirtarea mistra si a Dlui Maghieru
Nevoiti a rätäci de parte de pragul Patriei, fratii emigrati
din Cronstadt ne dettere missiunea de a ne uni cu D. N.
Golescul i pate trei, ca membri ai unui guvernu alles in
atatea rinduri de popol si recunoscut in numele
sä venim a pledà causa Patriei langtí guvernele cätre
quare Popolul Roman appelasse prin proclamatia sa din
4048 Janie 9, adieä ctitre Germania, Franca si Engliterra.
And) de pe drum, quand ammu ajuns la Semlin, vedurem
In gazete o perfidà insinuatie. O scire falsa, Anse îndemâ-
naticà qué emigratia romanä, s'a despártit in
doe campuri, unul sub stindardul lui Eliade, Tell si
Maghieru, si altul subt al Golescilor : que quel d'antaiu a
plecat sà inchine térra la Austria si quel d'al doilea a
remas fedel Portii.
Noi, adieä Tell si eu mergeam sä inchinam térra la
Austria, si nu sciam cum sii ne ascumdem de Austriaci,
cum säi ocolim : Steabaturem in timp de iarna locurile
quelle mai nepraticabile alle Slavoniei, Croatiei, muntii
Stiriei spre a ne departa de Viena si a ajunge in Bavaria,
de unde prin Francfort si Belgia ne veclurbm in Paris.
Aqui Anent pe multi din Romanii que fure scosi din
térra pe Dunäre sub scorth turceascä ; aflartim prin
urmare si pe toti Golesci quäror le impiirtesirbm misiunea
cu quare ne insárcinasserij emigratii din Cronstadt si scirea
mincimisä que citisserem in Gazete la Semlin.
In Paris mai aflarém fäcut i mai esit de subt tipar un
memdriu din partea Romanilor din Paris, in quare figura

www.dacoromanica.ro
 - 22
susemnati multi din Romtinii que lipsia cum si inneni que
nu s'ar fi euvenit a figura in asemenea h5.rtii. Aquest
memoriu avea qualificatia de justificativ al mischrii Boma-
nilor. Noi Il vitduröm quö era mai malt incriminativ mis-
earii, atät prin redactia sa quilt i prin numele quellor
que nu s'ar fi cuvenit a figura intre quei susemnati, unii
pentru que nu li s'a querut phrerea, ca absenti,
pentra alte cuvinte mai grave. Vt.duröm tins6 si
nisce seminte indestul de fructifere in urrii si desbinare,
si qua sh nu mai provochm desbinarea si mai mull, quare
adducca scandal, furöm nevoiti a nu mai facce nici o
observatiò aquellui memoria, ca un Went fitcut si tipitrit.
Mai mult de jumötate dintre Romänii din Paris ne recu-
noscurii, provisoritt, a lucra din preunh cu N. Golescul in
numele emigratiei i törrei. Quate trei luaröm initiativa
a lucra pe quAt ne iertà puterile, nu ca capi ai etnigratiei,
nu ca fosti capi ai unui guvern national, ci ca simpli
Romani. Si ast fel ammu susemnat ori-que act arnmn
fiicut si pe quare imi propuiu a vi le facce canoscute.
Mica desbinare que vödureim in Paris, ammu tuat'o ca
un effect al unor rivalitati copillhresci si innocente, si in
locu de a o considera ca grava si fatala., n'ammu chutat de
quilt a o annulli cu o sthruire de imphcare, de sufferinte,
de tiicere.
Vedurtim apoi o brosurä publicatii la Londra asupra
Turcilor, si nu filcuriim de quAt a o considera ca un effect
al unei indignatii despre quelle intömplate la caserna de
la Spirea, indignatiò prö fireasch i binecuvintath pentru
ori que romän que nu scia quit aquel macellu fu puiu ade-
vörat esit numai din nisce creieri ca ai unui comisar al
Czarului, faptit adich demnä de Duliamel si de stiipinul lui.
Asa, creilarinn si astä brosurh ca o necuviinth copilla-
reasch, si ne nevoiröm a facce pe autor retacta quelle
serse.
Dap que detteröm cabinetulor Engliterrei si Frangei
làmùrinile que eram instare atunci a da, ariitänd cugetul
si princip ele mischrii romane, basate pe autonomia
si suzeranitatea Portii, ne determinartim a ne ducce la

www.dacoromanica.ro
 - 23
Constantinopole , ca nisce vasali credinciosi ai Turciei
Aqui allarbm mai mult de do é qui Romilni emigrati
que ajunsesserò mai de o datit Cu noi, allungati de intrarea
Itussilor in Transilvania. Aquestia in datä fuá)" trimisi la
Brussa, si noi furbm nevoiti a ne inturnit in apoi in Frane.a
pentru qué cu venirea lui Graben la Constantinopole,
Ptirta se afli't in predioa conventiei dela Balli-Liman.
La despiirtire-a nóstrit de fratii emigrati que ne dides-
serò missiunca in Cronstadt a lucrit in numele lar,
si pe quarii mai veditròm pe batellu la Constantinopole,
ne-am esprimat mai hartura de tilda tot d'auna qué la
astfel de impregitetri si cause, chpeteniile nu sunt de
quftt contradictorii si fatale, adduciittire de rivalitati si de
desunire ; que citpetenia fie-quitruia Itomilin emigrat trebue
su fie singurà Patria, F.i. instructiile dupti quare va ave a urmit
sii nu fie altele de qua principele proclamate si sustinute
de un popol intregu; qué fie-que ernigrat se envine a fi un
apostol al adevérttrilor recunosuite de Patrie, si qué in
apostolatul sarkiei ar'fi o batjocurit a ne mai facce capete
si Ode ; si in fine qué noi ori-que vom lucrA, vom facce ca
simpli romfuti cum si ei asemenea sunt datori a facce
dupò putintit.
Un spirit ansé de desbinare planit vagu si nedeterminat
atta in emigratia din Turcia quilt si in quea din FratTa.
Nu il consideram ansé de qua ca o anomalie naturalà o
omului quilnd isi pude cumpétul si nu mai e in starca sa
normalit. Eram de parte lineó' de a crede qué o gbiara lungh
si tot muscideascit lucrea(14 nu numai in terra ci si inteo
biata manit de emeni svinturati,
Ne inturnariim la Paris. Aquei enneni quari mai nainte
propunea a numi un singur cap al emigratiei a'l incon-
giura de o aureolà tire quare, al tractà da Pritnu satt
quine mai scie que, aqueiasi oimeni ne desteptarém inteo
di que formea)ii un comitet, nici mai mult nici mai pucin
de quilt democraticu, abandontind si unitatea absolutist4
si aureola, si ori-que principii romfmesci si moldovenesci
tot de o datit ; si comitetul democraticu incepe a fulger:t
asupra Portii.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
Atunci, veduiu, cati si o dicu, eu mai intent que aqui
nu era lucru curat, que partea quea mai aristocratich a
emigratiei, quea mai principeasch se fitcù mai liberalii de
qua ensusi popolul romän que in timpu de trei luni nu
pronuntasse nici vorba de democt atie. Que angel sau que
demon erà aqui la midlocu de fiat aqueasth minune? Eate
que. Emigratia ast fel cum erà semenati in Transilvania
Austria, Franc:a si Turcia, sus tinea queea que sus tinusse
si terra intreagh, adicä autonomia terrei i suzerani-
tatea Portii. Russia prin manifestul sea din Julie 1848 ne
incriminasse qui3 suntem rebeli cutre Pérti ì que vrem
su proclamäm o Romänie una tare, independenth. Pur-
tarea Patriei nestre, principele emigratiei, languagiul ei nu
se potrivea eu incriminarea Russiei adich ca politica ei.
Qua si se rump sirul miscitrii din 1848 qua sit se dege-
nerede adeverata ei fisionomie, chtà sh fach pe emigrati,
pe proscrisi, pe quei declarati de conducetori ai popolalui,
sh cadh dinteo neconsequinta intealta. Ash se incercart)
mai Anteitt a facce o pipushrie ridicolit numi emi-
gratia un singur capu, incungiurat d' o aureola; i aquest
capu, atunci sh fie bun, capabil, om eu Ike cunoscintelele
unui bitrbat de stat, quttud va fi sau unealt't d'a dreptul a
dorintelor muschlesci sau unealta vre unei unelte qua sh
compromitti ernigratia si en densa miscarea din 1848, si
prin urmare tot viitorul terrei. Cercare mai :Intent din
Golesci si fach o asemenea pàptisä, apsoi din Moldoveni,
si quand vedure que nu reuiro, atunci improvisare un
comitet democraticu, nume la quare nici n'a visat ter-
ranul, nici neguetatorul roman ; la quare anse Czarul si
Dultamel tot d'auna au cugetat, queci a calomniat Popotul
de communist de inemicu al Proprietatii, debatitios
bhtaiasu en Turci, cu Muscali, ell Nemti, cu Ungttri, pe un
popol que n'avea arme, que scat a tine ordinea si pacea
irei luni, que respecte) si appere proprietatea, si quare
nit mai win njci carru, nici bou, nici vaci, nici sufflare de
N ith in bitteturi, nici mClaiu in sacu, nici foca in chminu,
In datti que venire apperatorii proprietatii, Muschlii. Asä
voiit Czarul si ne arate in lame de inemici ai Turcilor si

www.dacoromanica.ro
 25 -
Austriacilor, de communisti. As se form6 ì comitetul
democraticu cu trhsnete si plesnite asupre Turciei.
Am llisat sh fach, nu am intrat in polemich, fintéiu qua sh
nu ne mai scie lumea, si adoilea qué bietii 6meni, o mare
parte lucra ca orbi, ori que gresalh ram, lucrA din ne-
sciintä, nici prin minte nu le trecea qué sunt unelte
muschlesci. Pentru que sh' si puie quine va mintea cu.
nisce juni neincercati? Pentru que sh qu6rà quineva dela
dènsii intellepciune i incercare mai multh de (pat n'au
alâtea capete de bojen bètrâni, que Para a se indoi pe
tóth dioa nu sunt de quAt instrumente muschlesci i unul
pe altul se critich ; pentru que nimului nu place queea
que face altul, pentru qué fie-quare ride unul de altul, si
Czarul ride de toti, si Dracul ride st de Czarul si de
boieri, si Dumnedeu va quere init.' o di cuvint si Dracn-
lui, si Czartilui, si boierilor.
'Iam Ihsat dicu s facá, credénd qué intl.' o 41 se vor
destepta. As;:t s' a urmat quâte va luni, si la multe adunifri
numite democratice, fur6m invitati Parh d'ne ducce, pinò
furhm nevoiti Tell si eu a respunde inscris, que ori-
quare ne vor fi relatiile private, de amicie sau de rudenie
le vom tine in viata privath; lar in adunhri si lucrhri for-
male si publice nu ne putem adunit si lucrà Cu 6meni
categoriile de mai jos :
1° Cu Romani que nu se in de principele proclamate
de Popol : autonomia térrei i suzeranitatea Portii ;
20 Cu 6meni asupra quhrora se alfa bani publici si
s'au suppus a da socoteala despre dênsii ;
5° Cu 6meni asupra quhrora este prepus de o crimh
gravh, despre qttare miscarea din 1043 si 6menii ei
pot fi solidar!;
4° Cu copii ne virsnici trimisi de phrintitii lot spre
invéthturá, lar nu spre a le ameti noi capetele si a le
furA timpul pretios in dispute que lor le sunt sträine si
térrei de vhtiunare.
Atunci tóto individele de aqueste patru categorii se
pronuntaró de un amp, in capul quaruia figura quei
de categoria d' Antéiu ca chpitani i qttei lalti ca soldati.
3
www.dacoromanica.ro
Generalul lor anse er i este Boden quare le linea firul
din Constantinople si al quhruia nume adev6rat il cun6-
sceti toti.
Daqua spiritul miscitrii din 4848, a fost representat de
Mavru, de alliatii lui, de copii amiigiti quari se dicu què
ar fi tras in Bibescul, de 6meni que n'au sciut a se respecta
pe sine respectAnd bani publici, daqua asi fel de enneni
au representat miscarea iar nu un popol intregu armat
asupra anarchiei, sfisiiat de ritpirile ministrilor frita si
favorialor Domnilor, sthiut de bicele dorobantilor, de un
cleru asuprit si insetosat de himinìl, de o neguti.torime
impilath si degradatä din starea omeneasch, de o junime
gener6sh si Oni de sperante Iii viitor ; atunci aqu6stit
adunitturh a emigratiei numith democratich de qualitate,
compush de individe de aqueste trei categorii que re
au fácut nici o dath parte din popol nici din ennenii ltti,
nici din dregatorii lui, putea face un cAmpu; al rnintrelea
Ans6 l' am considerat ca o unealta din sciinth sau nesciintli
a planurilor rus(!sci, ca o machinit al quaria primul resort
crA quel din Constantinopole si pe hIngo quare se mai unirb
quati va juni quari, arnhgiti in credulitatea lor, avurb
zzenerositatea a 'si sacrifica timpul si repaosul pitrintilor
intru a se amesteca in cabale si â 'si abandona studiurile.
Asta fa tóta istoria faimbsei desbinitri que s' a °LOA in
terra que este intre romAni emigrati. Ans6 quand a fost
vre o data unire intre einenii miscarii din 1818, si intre
sfeterisitori de bani publici? intre ei i l'Are muschliti
quari pino in predioa mischrii nu facea de grifa sh bata
romanismul pum slavonism? intre ei si pui de fana-
rarioti ai quaror pitrinti au murit si n' au sciut sh dich
nici pdine pe romAnesee? Daqua a fost vre o dath triare
intre emenii mischrii si liare asemenca 6ineni, aqueasth
adunitturit fatala Sc pite numi desbinare iar daqua nu,
emigratii romani, Omenii vostri, fratilor, au fost si sunt
uniti.
Que desbinare dar este in emigratie? Toti emigratii
sunt uniti si fugu, se depinteadh mai multu de quat tot
d'una de rinche rusesci si de 6meni que n'au respectat
www.dacoromanica.ro
 27

mischrea niei perska lor, intintinduse eu bani publici

Dela aqueastä linie de hotar pronuntatà s'au urna
multe din partea amrigith tot in sens muscalescu , tot
in paguba miscarii romäne. A le narra este Vide pe
lungu ì nefolositor. V6 impiirtNescu numai actele, si
(late va din scrisori, din quare v6 veti lumina despre
quelle luerate, despre doctrinele (5menilor Orrei si mis-
easii ei. Tot que a lucrat patea queea !allá n'a fost (le
qua spre a justifica calomniile Russiei, si a inlesni
quelle intèmplate in Buearesci in véra trecutA spre a
demonstra de binecuvintath sederea Musealilor in tArrä.
Eath quâte va scrisori si acte.
1850 deeem. 6.
No 4.

Seriseire care Romtuni din Brussa, 1049 Noem.

Fratilor din Brussa,
Mult m'au intristat scrisorilt din urmä que priimint
(lela D. V. Desbatterite tempestäse que Discodia produsse
in 6 mihnirò 016 in suftlet.
Resultatul aquestor desbatteri nu fu, dupti cum se
vele, de qua o desbinare urricidsä si o formare euratà
(le do 6 cAmpuri.
1%6 quAnd emigratia avea un singur cuget de a pro-
fessà si sustine quelle 21 de articole alle Constitutiei
appèrate trei luni de popolul romän , pina quänd ea in-
treagh se esprima qa din do6 salutarii principe al Auto-
nomiei si Suzeranitätii purcedu teite articolele Constitutiei
nóstre ; pin5 atunci nirdeni nu putea dicce qu6 sunt
eiimpari in emigratiii; pentru qu6 queea laltä mieä parte
nu se compunea de qua :
10 De timeni prepusi ânc5 din térrä le intellegere
inemicii ;
20 De (lmeni escomuniati pentru qu6 ar fi sfeterisit
bani publici ;
30 De individe _que chiar in timpul mischrii popolul
nu le a sufferit a lita parte eu dasul, pentru qui2 asupra

www.dacoromanica.ro
 28 -
lor sta greu ea plumbul o accusatiö de un attentat 6re-
quare strhin mischrii si de quare Cumuli ei n'au fost nici
o datä solidan.
Ast fel de euneni la un locu nu se putea numi câmp,
futre noi , pen,ru quö atunci phrti eterogene de multe si
yarii culori sunt multime in térrh si nu se lash nici de
cum mai jos de a se numi Rontetni si patrioti.
Ast fel de persöne pot trecce, ca athtia alti romhni que
yin prin Paris si prin Turcia, ca phrti eterogene causei si
principelor nöstre.
Asi dar, 010 quAnd o mica factiune se compunea
numai de assemenea individe nu se putea numr camp,
ci lephdature alle emigratiei romane. Quhnd hns6 aquest
micu numör se p6te indoi ca RomAni de qttari Patria s'ar
putea onori de curatia, zelul si abnegatia tor, de ikneni
que 'si au conservat viata pura, aquestia singuri facu un
chmpu, i uniti cu individe de una sau alta sau de Ike
din categoriile atitate mai sus, facu un chmp conside-
rabil ; de victime tursö.
Actun, dupö cum vödu din scrisori, avem doö ciimpuri ;
unul constitutional si altul cu un cuget mare, mare que
(late* de la Paul Jorgovici, P. Maior, S. C!ain, G.
Lazar, etc., etc., OM) la noi , si pe quare nici Transit-
yanii , nici Moldovenii nici titrra Romtlnh intreagh nu
aqua,' de intelleptu manifestà , ca o idee fatalii
in timpii de acurn i demnh nttmai de calomniile cabi-
netului moscovit.
Qua sh ne arate nebuni, copii, visätori de nepossibil si
prin urmare turburhtori de pace si de ordine, manifestul
lui Neselrode din Jul. 1840 ne calomni6 de cugetlitori
realish aqueastii idee. Calomnia fu ingeniösä, quöci
rîtó asupra 'Asir% Austrie, Turcie, si &tsusi rivalitatea
Ungarilor, que rempiuserò si persecutarö ori que element
roman.
Térra intreaga, guvernul ei national au protestat asu-
ra aquestei perfide insinuatii i astädi quine vine sh
mvederede Turciei i Europei quö Russia n'a mintitu, ci
Românii se ascundea quAnd in trei luni facurò pe pru.
www.dacoromanica.ro
 - 20
denti si observatori de tractate ? Quine vine sii nártu-
riseascá aqueasta?
Pui si gineri de Fanarioli :
Omeni que 'si au luat crescerca in Russia ;
Complici d'ai lui Odobescul i Solomon ;
Autorii brosurei publicate la Londra asupre Turcilor.
Astea sunt personagele que vin sii amágeasch junimea
6mPnii creduli spre a formA un altu cAmp, a professi
alte principe de quelle proclamate de o tt:trrä intreagá
spre a invederA lumii que Russia n'a calomniat, ci Romänii
s'au fost prellicut.
Cu densii vC uniti, victime innocente, si quAti va din
D. V. si ne scriti que un cuget mare aveti si aquella este
omul D. V. quare va sci... Titile si mai guille.
Eu vedu acum doe cAmpuri cu adeverat apprtSpe de a se
forra. Eu firesce stmt ca quei que au professat principele
melle, sunt de principele proclamate si sustinute de térrä ,
professate, de emigratia matan à prudentit i curath : sunt

. ......
pentru autonomia terrei i suzeranitatea Portii.

Si venim acum la impressiile que 'mi au %cut si la

ideile que desteptare in mine scrisorile din urrnä que
priimirem dela D. V. si punturile desbaterilor que vedem
que avuráti.
Pine sii vC spuiu despre altele voiu sá me laceren a q
verbi despre Politica, in quare unii dintre RomAni trecit
atAt de eminenti i necessarii. u Cutare si catare, dicu
unii, sunt sciuti de intriganti, de incurchtori, de invi-
diosi, etc.; Anse que sh le faci? Sunt capete politice, sunt
capabili, au energie, etc., etc.
Intrebatu v'ati, fratilor, vre o datá que este politica?
Este ea o sciinth, o arta, o deprindere? o sciinta-mumit,
sau un resultat al altor sciinte, al anui- studiu profund si
filosoficu de individe, de popoli, de istorie, de natia in
quare se sumete quine va a trecce da politicu, si da poli-
ticu voiesce ai servi?
Pino nu ne dám definitia despre un objet, este semnu

www.dacoromanica.ro
 -3O
que pre pucin cundscem aquel objet si pe dmenii que il
profeseatjä.
Politica vine de la itdit;, cetate, sau mai bine statu.
Omul selbaticu nu è politicu, adich mi è de-cetate; quand
incepe a cugeth a se uni pe sine dinpreunh cu altii in
societate, sciinta politich se concepe in aquel moment in
mintea lui si cresce, se desvdith gradual dupto studiurile,
ineditatlile si esperiintele lui.
Cu quia politicul cundsce mai bine nevoile, necessi-
tittile omului ca individ si ca oniti collectiv, ca soçietate,
ea gula cundsee mai bine positia, invöturile, gusturile,
temperamentul, aspiratiile popolului pe quare va al con-
tlucce, cu atka se 'Ate dicce un politicu mi luminat.
Si mi qua politicul este mi luminat, cu atka *Mire-
prinderile salle reesu la capöt mai ferice, faptele lui au
resultate mai folositdre, legile lui sunt mai durabile ;
pentru quö sunt conforme cu natura Omului si Cu positia
si moravurile popolului sea.
Lycurg fu mai politicu de quin concetatenii sei contim-
porani ; Solon mai politicu de quk ai sei ; Numa mai poli-
ticu de quht amöndoi quei d'Anteiti. Bruta si collegul söti
Colatin mai politie,i de quht (late trei quei din aintea ion;
pentru què statul lor fu mai sufferit de popol, mai sustinut,
si constitutialor duró mai mult de quât alle quellor de sus ;
pentru quö sciint,a polilla, in printii republicei Romei fu
mai luminath mai intregith ca bunurile quellor din aintea
lor, mai folosith chiar din esperiinta si phtirea, din necu-
viintele si defectele trecutului. Dela Sparta luarö tipul
a doi regi si facurò doi consoli ; lepédarti Ans6 denu-
mirea si- permanenta regilor spartani si adoptarò chipul
allegerii primilor magistrati ai Atenei, Doi consoli, ca doi
regi ai Spartei, allesi ca magistratii Atenii, Nata qua
Republica romanh sa dure mai rima de quht a Spartei si
a Atenei. Patricii Ansö si plebeii lui Romulu si Numa,
remhind Ana, addusserö al:Atea lupte civile si 016 in
urmh chderca Republicei ; pentru quö politica lui Brutu,
de si mai naintath de quht a predecessovilor söi, ntt fu
Ansö atta de luminath sau atta de decissivh a rumpe de

www.dacoromanica.ro
 31

tOt cu trecutul si a nu lhsa in constitutia sa tin principu

de marte que rodea ráruncliii Statului, un principa de
privilege nhscötöre de rivalitati si de urre binecuvintate.
Moisi, de si mai vechiu, fu ans6 mai polilicu de gnat
toti legiuitorii antichithtii. Legile lui, prin töte persecu-
tiiie, durarb mii de anni ; elle produsserò christianismul,
si Luter cu quat se appropiè mai malt de Christ si de
Moisi cu atat fu mai mare politicu.
Pentru que Christu, ca omu, fu mai.politicu de quat
toti? Pentru quö legile lui nu sunt in contra naturei, sunt
pline de umanitate ; in Statul lui, Bepublica. devine Demo-
cratie prin egalitatea si fraternitatea que annunt6 lumii
dela Tathl tö,u cerescu. Vor trecce seculi i Evangelia va
fi eterná : cerul i pamAntul vor trecce, si cuvintele lui nu
vor trecce. Christu farà a derapena alle quellui mai mare
politicu al antichitiitii, alle lui Moisi, veni a implini lipsele
aquestuia si lhs6 camp a mai implini si aliì dupti dönsul,
si implinitorii nu fur() considerati de dönsul ca apostati
ci ca ospötari la quari -fu depus spre intremare omul que,
descindönd din Jerusalim in Jericho, cáidusse in mainile
tilharilor.
Sh venim la timpii mai apprape de noi. Petru-quel-mare,
Frederich al Prussiei furò politici ; pentru quö mai antöiu
isi studiarò popolii pe quarii Ii cunoscea ca pe degit ; stu-
diarti Istoria , cercetarö situatia caracterul popolilor
Europei ì intrevödurti sau prepararò un viitor.
Sh mai vorbim in general pentru tot timpul i pentru
tot locul. A forma un stat, o cetate, o polis, adich a lucra
da politicu , este a forma individe, famillii mai antöiu ,
comune mici in principele que pune quineva drept temèiu.
Din famillii sau comune bine formate se inchieie asse-
menea o socidate bine formatá si durabilh dupò legile que
o 160 sau o desbinh.
Societatea mai antöiu è Ionia, partied de comunh, de
cetate ; apoi communa cu comma* cetate cu cetate,
provintie cu provintie, pinò se formh o natiò ; si apoi
Cunatiò natiò, OA se formh o umanitate.
Asta è lucru secolilor, Istoria ne demonstrh quö 'Pro-

www.dacoromanica.ro
 - 3 2 --
vedinta ast fel a lucrat, si mintea omeneasca ast fel s'k
desvoltat in fiat toti popolii astiiji aspira la o umanitate
tare, unith, liberh. Politici mari stint aqueia quari calculh,
meserh, cumpenescu si administrh timpul si predestinh
qua tot lucru sí se facit la timpul si la locul siu.
Individ, famillie sau sementie , comunh , cetate ,
provintie, natib, umanitate, sunt nisce vorbe sau idei
ferte vechi, fitrte cunoscute, si au intrat in tot d'auna in
dominiul sciinlei tutulor 6menilor. Quine ese cu aqueste
idei, ca mine acum, nu ne spune nimica nuou. Quhnd
Anse le clasifich si le combina ca intellepciune. ne face sh
ne convitigem qtte are un metod, o manièrh de a procede.
Quine vè spune que ar fi putut forma o tImanitate in
ifitellesul progrcssiv al vorbei , pine a nu se prepara
natiile in parte, csind din intunerecul in piare le-a fost
cufundat tiranii, aquella or è amhgit, or va sh amhgeasch.
Quine ye spune que ar' pule forma o natih pine nu va
prepar5, curati, lumina, organisa mai Anteiu o provintie
doe-modele, aquella or è amhgit, or va sk amiigeascti.
Quine vè, spune gut; are atot-putinta de a forma o pro-
vintie, o cetate, o famillie incai armonich, pine nu va
prepara si lumina mai Anteitt idivide, aquella or è amhgit
or va sit amageasch.
Cercetati Istoria si veti vedé que la tete properele s'a
inceput mai AntAiu dela instructia private prin apostolat,
prin scele, prin biserice, prin upar, prin teatru, etc., etc.,
si ómenii incepurò mai Anteiu deba limbh ; queci ea este
organul prin quare se comunich ideile, queci ea este
primà leghturh que leagh o natiò mai mult si de quht
religia. Uitative la Unguri : ei profesea4 trei i patru
religii, si avénd o limbh, nu facu de quilt o natie.
Resuindune cu seculii, vedem que Ebreii avure mai
Antèiu patriarchi, ca Noe, Abraam... capi de sementii, si
apoi un Moisi, alle quitrui legi nu puturò forma o socie-
late, o 'Witt, pino nu perire betrhnii in deserturi; vedem
gut) Ellenii avurò mai antèiu Orfei, ae1i, rapsodi, Erculi
Tesei, si apoi Licurgi i Soloni que formarò nisce cetati ;
que Italia avii asemenea mai anteiu capi de bande ca

www.dacoromanica.ro
 - 33
ROMUitt, Si apoi un Numa que form6 o Roma, i apoi un
Bruta que formó o republica quare formó apoi o natiii.
quand incepurò a cugetà quine stint si que
vor deveni, cugetarO si vorbirti mai antéiu prin P. Ior-
govici, P. Maior, S. Clainit Cicindeli, Lazan; prin atati
alti professori, litteratori, poeti, publicisti. Aquestia
quari mai mult quari mai puOn se nevoirò a'si forma
adepti, discepoli, adicä a forma individe, qua sa póla forma
inteun coltu he-pre o provintiò model, o provintiii bine
cugetiit6re, spre a se putó apoi de aqui forma o natiö.
G. Lazar ar'fi fost un vislitor de nepossibil, un copillu,
daqua, doritor cum era de o Romanic tare si una, 'si
perdut timpul ca un cavaler vénturator, a proclama
o Dacie, si nu ar'fi venit, uncle a patut, inteun coltu,
intetin cuib, qua sa died asa, cura era atunci covaceria
din St. Saya (ande 6 astacli Museul) qua sli forme(ie quati
va discepoli quaror sà le dea missiunea de a forma sau a
prepara óre-cum Bucureqcii si mai apoi Judetele térrei,
preparandule spre a forma 'lute() ì vre o provintia do é pe
aquelleasi base si legi libere.
Pôle quine-va din Romani esi astüi sä dicii qué dupò
atatea sacrificiuri se formó o provintie undeva in ota
Romania ? Cu que pot astadi a se bucura Muntenii?Cu que
Aloldovenii? Cu que Transilvanii?
Nu é Roman, fratilor, quel quare nit va arde in suffletul
sétt despre o Romaine tare si una, precum nu era
Israelit o dinióra aquella que nu dorii realisarea aquellei
Jerusaleme ideale. Aqueastä dorinta patriotica nu 6 o
crima qua sri o ascundem inaintea nimului, quéci este un
cuget, si nici o lege nu pedepsesce cugetul ori-quare va
fi, ne cum un cuget atat de national si liaidabil.
Aquest cuget '1 au avut antenatii nostri que ne au lasat
de mostenire ideile si missiunea br. Aquest cuget '1 am
avut si noi, si realisarea lui depinde dela legile eterne
alle I;rovedintei que unesce atom cu atom a forma pica-
tura ; pleating cu piclitura a forma pl6ie sau sorgente ,
sorgente cu sorgente a forma riurellu, apoi 1'416, apoi
apoi mare, si iar da capo. Turcul aspira la binele

www.dacoromanica.ro
 ...A. 3 4

8eu commun, Grecul, Italianul, Gerrnanul ascmenea ; si

Romanului, de que sh nui fie iertat sh aspire qua sh dea
si ella intr' o 4i o parte luminath, liben, nobilh aquellei
umanithti la piare astädi iseatlá tOte popOrele?
Nu 6 cugetul o crimh, si mai virtos cugetul Ilomhnilor
naintati si generosi, Fapta tot d'auna se judich; si inaintea
tiranilor, in aintea quellor que pot perde din realisarea
cugetului Romanilor, fapta 6 judicath de crimh, lar in
aintea intelleptilor que cumpenescu timpii si imprejuru-
rile, fapta mai nainte de timpul seu è judicath de copil-
larie, imprudentA, cercare de ne-posibil, lepedirturh sau
stirpiturii.
Popolii mai toti se sculare in 1848, si cu densii in
preunh se scularö si RomAnii. Pentru que atunci noi toti nu
proclamarem de quât possibilul si prudentul? Na cum va
atunci nu sciam toti visele de aur alle antenatilor nostri ?
Pentru que fratilor? Pentru que cu dreptul ammu fi inthr-
ritat asupra nOstrii nu numai pe Russi que ne-au cugetat
tot d'auna reul, ci si pe Turci, pe Austriaci, pine si pe
Unguri, i asth4i n'am fi avut covènt In aintea Europei a
tragge la judicath pe Russi; si pentru que niel un Romhn
intelleptu nu ar fi luat parte inteo miscare que ar'fi
ardicat stindardul nu al Regeneratiei, ci al revoltei spre
a se batte pe uscat si pe apa cu athtea puteri.
Thria nOstrá este in legi, in tractate ; este sh demon-
strhm que a rnintit Czarul. Datoria nástrà è sh ne conser-
vim iar nu s'a dhm putere inemicilor justifichdule
calomniile. Que propagande sunt astea de Romanismu ?
Quine nu scie que è Rornánu , que facem o natie de 14
que avem originea nóstrá , limba nOstrh, dati-
nele nóstre ? Si que este mai ridicol, que le-au plesnit la
unii in capu, pui de fanarioti sii meargh sh invete
pe Transilvani si Banhteni romanismul? dar quine
ne-a invetat carte romaneasch, istorie ronahnh ? quine
a conservat mai mult schinteiea sacrá a natimalitatii
de (prat Tra»silvanii si Banhtenii? ,Sincai, P. Maior,
S. Clain, Cichindel, Lazar, din quei reposati ; Murgu,
Rarit, Laureanu, Cipar, Popasul, Muresanul, Pumnul,

www.dacoromanica.ro
 - 35 -
Barnutu, Majorescul, F. Arons, mit6se queva in nttmele
astea de fanariot ?
Sfara in térra s' a dat , si amlà si st intellcagh fratii
Transilvani , Bitnitteni , Bucovineni , qué ei n' au si nici
n' au avut vre o (lath quel mai mica simtiment de natio-
nalitate. Or si vih tinghii nostri, deschntati si imbrobodili
de fanarioti , ci or sit vih shi invete a cugetit si a lucrA.
N' au arum de qua sh se la dupb dênii, si Czarul va re-
rrthné multumit.
Tot omul, in general si in parte multe a cugetat si a do-
rit in viata sa : si casa altuia, si boul altuia, si averea lui. si
muierea daqua nsé s' a marginit nurnai intru alle
salle si n'a incercat a luA nimictt din alle altuia , intrn
nimicu nu è gresit in aintea legii. Daqua am cugetat si ara
dorit o RomAnie una, cugetul è cuvios in aintea dreptittii
lui Dui-1111qm OnAt pentru timeni, nu '1 ammu proclamat,
Anse nichiri, n'am lucrat spre a '1 proclamA, si nu póte
nici diavobul a ne piri, necum M. S. arcllicalmuch. Noi am
proclamat numai Autonomia térrei si suzeranitateaTurciei.
Aqueasta a sustinut popolul trei luni ; aqueasta sustinemu.
Dar ne calomnia44 i ne appésa Russul ; îi intórce fa.a
de la noi Turcul, cuataa mai bine ; quéci drepthtile nóstre
inaintea judechtii se facu si mai mari, si mai eloquente.
N' am proclamat de qua queea que este legal. ANern
autonomia? Putem dart') reform i ameliorà legile si ntt
ne póte nimeni impedicA de quAt cu violatia.
Suntem sub suzeranitatea Turciei? Engles, German ,
Francesul, cath sh ne respecte integritatea impe-
riului otoman, si Muscalul cath sh se tragh la local séu.
Aste dot"; principe ammu proclarnat de ande deculh tote
articolele Constitutiei , si pentru aqueasta tot popolul
veni ca b nunth; pentru aqueasta Turnia nu ne tractò da
inemici ; pentru aqueasta avem sh querem cuvint despse
intrarca ltti Fuad ; pentru aqueasta invasia rush se con-
sideró ca o tilltarie; pentru aqueasta , si de ne vom perde
noi. causa ncistrA nu e perdu[àicrescein aintea judichtii.
Noi ca totii intreprinscrém miscarca ; luarinn
temetu principepele ei ; juraròrn pe di.'nsele sh facem u
www.dacoromanica.ro
 - 36 -
manifestatiò domestich, provintiala, farh a amesteca pe
altii si a compromitte pe dênsii si pe noi. Que ati fi
cugetat iSre quand sau toti sau unii din noi ar fi data pe
faça ugettil san principele nastre mai nainte de timp,
mai nainté de resufflarea miscarii? De ammu fi facut una
ca aqueasta ca toti in preunh, s'ar fi numit imprudent;
de ar fi factit'o unul sau o parte dintre noi, s' ar fi numit
tradare.
S5' punem acum o suppositie, un jilotes, nota bene.
Sh punem qué ar fi organisatii o provintie doè, quel
puçin cum è in Italia, o Toscanh, o Sardinie, sau
qué ar fi pe appriipe de a se organisa ; sä puliera qué visul
de aur incepe a se arata des lie-quhruia Doman, si ca o
profetie se arath un que secreta fie-quhruia si Ii dice
mischte, cérch, Romane, vorbesce, luereada, espune te,
qué visul este apprópe d'a se realisà. Sh punem qué mai
antititi incepe unul sau mai multi a medita midlacele, a
cerca mintile, a le organisa in comitete spre a prepara
lucrarea. Cum ati numi atunci, fratilor, pe aquei
quand 'si ar da pe façà cugetul? Fhrh indoialh qué numai
politici nu iati maná, a farh de nu vor fi agenti provocatori
ai Czarurtui.
S'a venial la rapte, la istoria miscinii din 1848. Quati
ne indatorarbm solemnel a ne oppunne anarchiei mos-
covite, a realisa o miscare domestich, provintialh, legalà,
dupò limhagiul diplomatilor ; priimirbin principele ,
aquestei miscári si juraröm pe onóre, multá puçinä quat
avù fie-quare, a fi discreti, sinceri unul altuia, fedeli si
arnici Turcilor, si a fugi pe quat se pite si la inceputul
si in timpul faptei de ori que path de sange i desordine.
Apoi din aquei quâti va, uni, facu caush comunä dela
prima 4i ca Odobescul i Solomon a arresta si lega pe
membri guvernului allesi si proclamati de popol din'
sinul aquelluia'si comiiet ; aquei mili faca pe demagogi si
invith popolul la arme a se batte cu Turcii si a justifica
pe Muscali in calomniile lor ? Aquei una critich si sfisie
pe asti lalti frati ai lor pentru que sh fie fedeli inda-
toririi principelor luate, pudra que n'au pus mana pe
www.dacoromanica.ro
 - 37 -
bani publici, pe averile particulare, chiar ca violatia, qua .

sà aiba apoi ca que a se batte? si quand facu aqueasth

critich? QuAnd vOur6 qu6 Ungurii que avurti si bani mai
multi, si arme pe quare putea da banii, si brace mai de-
prinse la resbellu, si cetriti fortificate si capacithti mai multe
si mai varii, si o instructie si esperiinth mai vechie,
ciocoi mai pucini pentru q0 se lepMasser6 dela sine
de dreptul iobhgiei i pinti in urmh ajunserò prada
inemicului multiplicat si juehria Goergeilor.
Apoi tot aquesti unii publich brosure in contrh princi-
pelor mischrii, protesth copillhresce de pe Orrim Ancii
illegal, propun sri schimbe la stryini, si sh facri schimb de
natii ca de vite (curuiseeti propunerca fácuth Baronului
Spleni).
Apoi tot aquesti unii deelarli asth4i principe ca quare
ne incriminò calomniindune politica moscovith.
Politice numiti D. Velstrh asemenea fapte asemenea
inconsequinte?
Una din primele qualithti alle unui politicu este de a fi
consequent ; si atunei aquesti unii se vor putea numi poli-
tici, quhnd va Veril o data o 4i fatalh si ne vor qicee in
fach : ómeni simpli si creduli, sau mai bine, prostilor !
Eu mai nainte de a'mi da nihnà ca voi in causa vóstrh,
m'am fost indatorat alth eaush a servi ; si nu m'am stre-
curat intre voi, pino in reruncliii comitelului vostru revo -
lutionar, de quht spre a -v6aflà planurite, a vil paralisà
luceirile in folosul causei quhrii serviam fedel; nu m'am
pus in Constantinopole de unde sh inò intellegu ca quei
que imi da instructile, nu m'am tjis pinti asthdi qu6 sunt
d'ai vostri, de quht qua ori-que voiu faece cu Turcii,
Ungurii sh ca4 in respunderea Un a vcistrà, sit vO com-
promit causa ( pentru qu6 in numele vostru am lucrat.)
Acum quhnd n'aveti que mai sperà si luerA, quand causa
quárii serviam è in triumf, quAnd sunt a'mi luh plata pe
larga (lela domnul meu quel adevërat, i quhnd n'am de
que a m6 mai teme si pociu a mè da pe fach guille am
fost si cum v'am imbrobodit i v'am jucat; acum spuneti
'mi : n'am fost dibaciu politicu ? 411, Estellenta, ori
4

www.dacoromanica.ro
 - 38
Mhria ta, politieu ai fost, si un politicu infernal. Nói
astia prosti; cum ne dici, n'avem de que s5 te mai numim
Judh ; pentru que 'ti e destul numele propriu qua si ajungi
ftirte popular in urra i blestemul RomAnilor.
Cu asta conditiò, fratilor, aquei unii sunt cu adevitrat
capote politico, ha i diplomatice dupò intellesul dumnealor
(eu am alt intelles que voiu desvolth mai jos). lar alt fel,
oredéndui de curati, de neintellesi cu inemicii, atunci
stint tot que a scos Romania mai copillhrescu, mai ne-
consequent, mai compromitt5tor, mai bhdrtran boierit.
Atunci politica lor este a Domnului Jurdan, Ellu
abih se credea qu5 è quevh, i vrea sh fach pe Iiit-sa
dama mare, contéssa sau quino mai scie que, què am
uitat si eu ca om.
Prate, ii dicea nevasta, lassh s'o dhm dup5 vre un
crestin de seama n5strh.; eu n'am mai fost contésh, si
am tinut cash.
Taci pr6st' o. Nu mC suparati mai mult pi' o faca
apoi Marchish Princ.ésit Regina...
Pino se desteptti bietul om un curat mamamusi de
sus pino jos, s'apoi ; clara, clara, bastonara, etc., etc.
lar bine qué biata nevastii si fath nu visit la dal de astea,
si se chp5tuisserè mai din ainte de un ginere de teapa lor.
RomAnii, vrur5 sit reaiise o provintie dot', bine organi-
sate pe potriva lor, sub umbrirea Turciei, de se va puté.
Nu, politicii quei mari, ha Democratic sh. 'si fach
Pumnealor, preparath, rasolith de un comitetu de quali-
tate, litmuritu din quantitatea brutala, bestiala (WO
espressiile Dumnealor.
Quilt ii supp5raroti mai multu, pe Dumnealor, pe
aquesti mari politici, numai de quilt detter5 din picibr si
scòsser5 un imperiu dacoroman, (Unir' un capa mai
mare de quAt al quellor que in aintea nústrh au propagat
astii idee, mai mare si de quill al M. Salle calomniatére din
Petreburg.
Asta è starea politiciior Dumneavistrh, de ii consi-
derati de nevinditti sau neimpinsi de pirgliii muschicesci.
No nsè ne avern convictiile nóslre si nu plAngem aqui

www.dacoromanica.ro
 39

quht causa si pe aqueja dintre Dumneav6strA que vor ciu.16

victimeservind alth causli de aclueca que credeti que servia.
,Tineti iminte. Oamenii que vè vorbescu astá(li de Ro-
mAnie una si tare, quAnd nu e nici timpul nici locul, que
ve ind6mná a cerch nepossibilul, qua sil' justifice calom-
Mile Russului , si sh v6 compromiat , degenerAndu-ve
causa ; tot aquesti 6meni, quanti ar' veni timpul quAnd
popolii sh 'si OEA da singuri dreptatea, tot aquesti 6meni,
sit tineti qu6 numai la Romanie una si tare ntt vii
minte'Astá4i compromite ideea aqueasta? Ajutit
vor imiemnà.
muscalilor sh' si tie ostirile In t6rra n6strh? Ei v indémnà
a o manifestà. Mine fi va veni timpul qua RomAnul sti o
vadii realisabilii, ca Turcul s'o cumisca nu numai dreptit,
ci si folosit6re interéselor salle ; qua popolii Europei sá
incuragege pe RomAn, sá lurninede pe Turcu, sii fach
pe Musca! a se päli? Fili siguri, qu puii de fanarioti si
de ciocoiasi numai despre RomAnie i democratie nu
vor vorbi ; quUi atunci perd rMetnul muscalilor, si privi-
legele putrede. Credeti 6re qu6 inteo RomAnie una si are
ar voi un Tifaricopulu, un puiu de Ciupercescu, un cocon
Dragan sá' se puie d'alátarea cu un Laurean, Barit que
n'au-fost neam de neamul lor nici fanariot, ni boier,
nici cilibiu? Que idee! Atunci Ii s'ar párea qu6 a
lipsit dreptatea de pe piiment. Dumnealui Gunoiescul,
D. Terfelogul, Sgiia si Ologul sA ntt fie in capta bucatelor!1
Sii vemm iar la politicá. Ea este o sciintá' que 'si a
ra'cut progresscle pe quilt istoria sau esperiinta secolilor
devern mai avutitá, pe quAt filosofia se mai intinse a
luminà massele, pe quAt dreptatea diviná inceph a se des-
curcit din dreptul roman. Este o sciinta que p6te facce si
bine si r'eu ca Matematica si Illechanica que potu ardicit
edificiuri, appropià popolii prin facilitArea comunicatiei
apOrà nationalitatea si drepturile 6menilor, si quare pot
asemenea dräpnà mai rápede cetitti i edifieinri, si
drepturi, si nationalitati. Sunt adicä folositore sau pera.
t6re dupei capetele i inimile 6menilor que se servescu
ca d6nsele.
Polit¡ca, o mai qicu, estp o scjint6ca si filosoga que pro.

www.dacoromanica.ro
 -40
ducce Socrati si Platoni, i quare ascute hug si pe sofisti.
Filosofia are numele aquesth quând este amor de Intel-
lepciune, ii cauth adeOrul ; se (lice Ans6 sofistich quAnd
incurch si ascunde
Politicii merith numele aquesta quad se occuph despre
alle Statului pe principe mai mult san mai puein umane
si durabile, sustine aquelle principe ca demnitatoa omului
onest si filantrop ; nu ans6 i ca ori que pretu.
Suut Anse' unii 6meni que au de temeiu un principu, un
cuget Ore-quare sau mai multe, si qua sä ajungh la impti-
nirea lor, nu se dau in laturi dela nici un miillocu ame-
nintare, promise, rugkninte, adulare, bassete, minciune,
calomnii,t6th arta amagitike, tòth infamia, ori-que crimii.
Atunci politica è decailutä, degenerath, mincinósà ; politica
devine diplomatie que ja -LOW culorile, se investe tOte for-
mele sacre si profane, è un chameleon cugetator i perfid,
sérpele anticu que se strecOrii i 'si face loca in mid-
locul paradisului, si se adressa la partea quea mai debila
si credulh a emenirii, la femee, la junime, i ii promitte
eternitatea, divinitatea 6nsusi.
Diplomatia nu mai è sciinth a quhria sorgente sh tie
adevèrul, è o arth que se intemeiadii pe micinne, se servo
en minciun ea, cresce dintr' o deprindere i dintr' un talent
cu si cu totul particular. Provedinta spre app6rarea
Omenilor 'la pus sigililul si a insemnat asemene talente.
sinistre ca pe guster ea forma si cul6rea sa, ca pe sex-,
pele suniitor cu clopotei. Capabilul de a deveni diplomat
è insemnat And') din nascere. Chipui te rempinge, ori te
fascinh ca pe passere tirrit6rea venindsa, Trupui, or
rachiticu or desvoltat, iti rechiamii o fell ; ochii li jôci ca
ai Vulpei sau se attinth ca ai Viperei. Surrisui è o rinjire ;
vorbelei rhpe(fit or f(irte thrilii te ineurca si te pun pe
rrònduri ; respunsurile ii sunt cotitilre sau monosilafice,
gesturilei burlesci sau emfatice ; o recealh, un inghetu
are tot aerul.
Politica, o repetu se degenerh in diplomatic, ca Fiilo-
sofia in Sofistica, ca Retorica in sicane, ca eloquenta in
www.dacoromanica.ro
 41 -
ca economia in avaritie, ca religiositatea in
superstitie, ca angelul in demon.
Anse si una si alta este o putera, una a adeveralui si
alta a minciunei, una buna i alta rea. Mai este Anse un
reu asemenea de fatal ca si Minciunea. Asta è innoranta
reu deprinsa, nesciinta binelui.
Professeaga ómenii nisce sciinte sau arte que nu le
cunoscu ; facu pe medicu, pe filosof, pe litterator,... fini a
cum;sce medicina, filosofia, litteratura. Astia se numescu
cearlatani. Asemenea faca unii si pe politicul, se glorifica de
numele que isi dau singuri de diplomati, si sunt cearla-
tani i in una si in alta. asfel cum nu numai 6menii, ci si
diavolul se infla de ris, vedendusc scliimonosit. Astia
s'au intrebat nici o data que este politica i diplomatia ;
amestich pe una cu queea lallà i teitä viata 'si o perd
intru a voi sui amägeasca ; amaginduse mai crud pe sine.
OH-que intreprind nu scot la cap!,; mai nainte 'de a 'si da
mana cu quine va, cugeta esploatà, a'l stòrce a'l sacri-
ficA interesului sau ambitiei salle deplorabile ; neconse-
quenti in tete, incurca tot ; desbina unirile, derapenii
quelle que apucasere a se facce ; ca o fatalitate sunt pe
ande trecu pe unde se- amestica! i ast blestem que
(Iasi, au nerusinarea cearlatanica de a 'I numi politicaiu
marea ciscare de gura a credulilor si viclimelor lor.
Na è mirare qua cearlatanii sa aiba si ei soqi, si partit ;
pentru que i tilharii au incirdosati, i gasde. Intre sine
Anse se cunoscu ; unul de altul se ferescu, si unirea lur
nu tine de pat pe gala pe (prat tine interesul lor infam.
Na è de mirare qua cearlatanii sui aiba proseliti, san
dupe, gad si ferneile corruptere attragu la sine, nu
matnine esperimentate, ci creaturele quelle mai virginale
§i fragile, pe ast fel de finte amagescu, si le impingu
tina orgiilor.
Quat plang junimea amagita si pe parintii lor !

www.dacoromanica.ro
 MONSIEUR LE MINISTRE,

Le mémoire publid par nous en février 1849 expliquait,

par le texte raffle des traitds, la situation des princi-
pautés Aloldo-Valaques vis-a-vis de rewire Ottoman et
de la Russie. Nous devons en rappeler en dettx mots les
principales dispositions.
C'est par une libre soumission que les principautés se
sont placées sous la suzeraineté de la Porte, en réservant
expressément leurs droits d'autonomie et de souveraineté
intérieure. Les principautés ont envers la Porte des de-
voirs de vassalitd ; la Porte a sur elles des droits de suze-
raineth sans avoir celui d'attenter à leurs privildges.
Ces privildges sont
4° Une administration nationale inddpendante ;
2° Un pouvoir législatif national.
Les principautés moldo-valaques , comme parlie inté-
grante de l'empire Ottoman, toucbant par leurs frontières
it la Russie, subissent les conséquences des projets de
conquaes de cette puissance , laquelle , sans nul droit,
s'arroge le privilége d'intervenir dans les affaires du pays
dans le but evident de le prdparer pour une incorporation.
Ainsi , dans le traité de Kuschiuk-Kaynardji, la flussie
s'est attribué d'elle-même, à l'égard des principautés, un
droit d'intercession qui, dans celui d'Andrinople, devient
tin droit de garantie ; enlin, en 1829, dans le protocole
du règlement organique, un droit de protection ; ce sont
les seuls titres de la Russie à s'immiscer dans les affaires
de la Moldo-Valachie.
Notre mémoire de février 1849 protestait contre l'oc-
cupation illégale des principautés. A cette dpoque , la
Porte souffrait comme nous de cette occupation attenta-
toire à l'indépendance et à l'intégrité de l'empire Ottoman.

Les puissances signataires des traités de 4841 n'ont pu

se refuser à l'évidence et ont adressé des protestations,
on, pour mieux dire, des remonironces à la Russie, qui
www.dacoromanica.ro
 -43
Protestatiti aclressath la guvernul franr,es in urma
conventiei dela Balta-Liman.
(TRADUCTIO.)

Memorial publicat de noi in februarie 1849 esplicA ,

cu asusi textul tractatelor, situatia Principatelor Ttrrei
romttnesci si Moldovei in rapport cátre imperial otto-
man si are Russia. Avem Anst a adducce a minte in
do t cuvinte principalele lor dispositii.
Libere de bunti voie aqueste principate s'au pus sub
suzeranitatea Portii, reservându'si a nume drepturile lor
de autonomie si de suveranitate in quelle din intru. Prin-
cipatele au dire Para drepturi si datorii de vasalitate ;
Parta are asupra lor drepturi (si Clatorii) de suzeranitate,
fart &listsä aiba sidreptul de a attentà la privilegele lor.
Aqueste privilege sunt :
10 0 administratia nationaili independentA
20 O putere legislativá nationalà.
Principatele Ttrrei romttnesci si Molovei, ca parte in-
tegratare a imperiului ottoman, mArgininduse prin hota-
rele lor ca Russia, sufferh consequintele p.rojettelor de
conquiste alle a questei puteri, quare fart niei un drept
isi insusasce dela sine privilegiul de a se amestecit in
trebele ttrrei ca un cuget invederat de a le preparà spre
o incorporatiö ca &Casa. AO in tractatul dela Kiuciuk
Kainargi Russia 'si a attribuit dela sine, ditre Principate
un drept de intercessie, quare, in tractatul dela Adria-
nopole deveni un drept de garantie ; i intine la 4 829 in
protocolul Regulamentului organicu , un drept de pro-
tectie. Aquestea sunt singurele tilluri alle Russiei de a se
amesteca in trebele ttrrei romAnesci si Moldovei.
Memorial nostru din Februarie 1849 protestà asupra
occupatiei nelegiute sub quare gem principatele. Pe
attunci Parta sufferiit ca i noi de aqueasth occupatili
attentatorià la,independinta si la integritatea Imperidui
Ottoman.
Puterile que au susemnat tractatéle de la 1841 n'au
putut sui se refuse de fa0 si atti adressat protestatii, sau
mai bine mustrtiri Russiei, quare pe de o parte a (recut

www.dacoromanica.ro
 -44
a passé outre, mais qui, sentant le danger d'ulie position
tendue avec la Porte au moment d'entreprendre l'inter-
vention en Hongrie, a mis tout en jeu pour legaliser en
quelque sorte sa presence sur le Danube , et consblider
son influence dans les principautés qu'elle veut et tout
prix détacher de la Turquie ; car il ne faut pas oublier
qu'au moment de s'emparer de la Crimee , au moment
de détacher de la Turquie la Bessarabie, la Russie, pro-
testait, comme elle le fait maintenant, de son respect des
droits de la Porte, se réservant, comme elle respere au-
jourd'hui, de fake sanctionner ses conquetes aux puis-
sauces de l'Europe par la force du fait accompli. En effet,
une protestation energique pourrait sauver dans ce mo-
ment-ci les provinces du Danube sans engager A une
guerre ; une incorporation accomplie par surprise et ar-
raehée A la Porte, qui, de guerre lasse et abandonnée
elle-meme, prefèrera renoncer a cet ombre de suzerainete
qui ne lui donne que des embarras, ne pourrait etre em-
péchée que par une guerre. La Russie sait qu'on ne la
fera pas pour la Moldo-Valachie ; aussi ose-t-elle beau-
coup.
La Porte, nous croyons le savoir, a fait tout ce qui était
en son pouvoir, sauf la guerre, pour se soustraire à tout
arrangement. Par mallieur, !es preoccupations intérieures,
le langage rassurant des representants de la Russie , et,
nous °sops le dire, une interpretation erronée de la situa-
tion des principautés et de la question de Turquie, out
conduit les cabinets de Paris et de Londres à refuser
l'appui demande par la Porte. Cette puissance, faute d'au-
dace , a done conclu une convention a Balta-Liman , le
20 avril, avec la Russie, sur le pied d'une transaction 5,
laquelle le Sultan, nous en avons la certitude , répugnait
de toutes ses forces.
Les provinces moldo-valaques voient leurs droits les
plus sacrés foul& aux pieds
Par l'abus de la force de la Russie,
Par le Maul d'audace de la Porte,

www.dacoromanica.ro
 - 4 5 ..-
peste densele, iar pe de alta simtind pericolul uncipositii
intinse ca POrta, in momentul de a intreprinde inter-
venirea in Ungaria, a pus totul in jocu spre a legalisa in
6re-quare chipa hinta ostirilor salle asupra Dunerii si a'si
consolida influinta in Principate pe quare cu ori quo
pretu voiesce a le deslipi de Turcia. Pentrtt que nu se
cuvine a uità que pe quand Russia infigià mana in Crimeea
si smulgea dela Moldova Basarabia, ea protesta ca si acuma
despre respectul sea catre drepturile Portii (1), reser.
vAndu'si, dupe cum spelli si astadi a'si sanctiona conquis,
tele in aintea Puterilor Europei prin cuvintul sau titria
que que s'a fiicut nu se mai desface (fait accomplit). In
adever o protestatie energicg ar' pule mantui in quello
de acum provintiile Dunkrii fare nici o nevoie de resbel.
Qua Anse Farb veste s'ar urma vre o incorporatiò smulsg
dela Porta, quare satie de resbel si abandonata de alte
Pulen i va preferi a se lcpeda dc agreastii umbra de suze-
ranitate que nifi da de quilt nevoi si incurcature, atunci
una ca agreasta nu s'ar mai put6 impedica de quat prin
resbel. Russia scie que nimeni nu va facce resbel pentru
o Moldovalachie, si de aqueea cuteada mult.
Porta, credem a sci, a Neut tot que era in putinta sa,
afara de resbel, spre a nu veni la niel un fel de invoirc,
Din nenorocire Anse preoceupatiile din intru, limbagiul
assigurator al ambassadorilor Bussiei , si , cutediun a
dicce , o interpretatie arnagitare despre situatia Princi-
patelor si despee questiunea Turciei au facut pe cabine-
tele Parisului si Londrei a refusa ajutorul querut de catre
Portii. Asa aquerstil Putere , vedenduse singurä si lipsin-
dui cutetlanta, inchiè o conventie la Ilalta-Liman, in 10
Aprilie, at Russia, pe pricierul unei transactii, la quare
Sultanul, suntcm siguri , s'a oppus din tóte puterile.
Terra romilneascg si Moldova isi ved drepturile quelle
mai sacre allege in pichire
Prin abusul que Russia face cu puterea ;
Prin lipsa de cutedantä din partea Portii ;
(1) Vedi manifestul din Jul. 4848.

www.dacoromanica.ro
 ,-- 46 --..
Par l'abandon dans lequel la laissaient la France et
l'Angleterre au moment où ce differend prenait un carac-
tère grave.
Nous n'avons besoin de dormer qu'un-rapide commen-
taire ir la convention de Balta-Liman.
a § 1. Les hospodars sont nommes par la Porte et la
Russie, sans consulter le pays, pour sept ans. »
D'abord , en droit , aucune des deux puissanoes con-
tractantes ne pouvait stipuler sur ce point, aucun traité
ne dormant A la Bussie, ni méme A la Porte, la faculte de
s'immiscer dans l'administration du pays ; de méme qu'en
fait, l'élection de M. Stirbey comme bospodar de Valachie,
en opposition avec M. Cantacuzène , candidat de la Tur-
quie, montre suffisamment, d'une part, l'impuissance de
cette dernière et les intentions de la Russie, qui, par un
choix antipathique au pays, cberche A finclisposer eontre
la puissance suzoraine , en habituant les esprits A rid&
d'une incorporation A la Russie.
0 S 2. Le règlernent organique reste en vigueur. Les
Assemblées nationales sont suspendues. A

NQUS avons dit plus hard glean nombre des privileges

fondamentaux des principautes Malt le pouvoir legislatif
national ; il se trouve évidernment viole par ce paragraphe.
La consequence de cette mesure est deplorable, car far-
bitraire n'aura plus aucun frein, et la Bussie agira dans
les principautés selon son bon plaisir. On a pousse Pau-
dace jusqu'A s'abstenir méme de fixer un terme A cet &at
illegal.
a S 3. Deux comités de révision seront institués en
Moldavia et Valachie pour modifier certains passages du
règlernent organique..
Nous devous rappeler ici que ce reglement a été im-
pose aux principautés pendant une occupation armée, vio-
lemment et frauduleusement, qu'aucune puissance , pas

www.dacoromanica.ro
 - 47
Prin abandonul in quare o PásA Fraina i Engliterra
ciliar in momentul quAnd aqueastà neinvoire lid( un ca-
racter gravu.
N'avem trebuintá a da de quitt un rlipede commen-
tqiu conventiei dela Baltii-Liman.
§ I. Gospodarii sunt numiti de P6rtá si de Russie.
fárá a consultà tara, pe septe anni...
Mai Antein IliCi una din Puterile contractante n'avea
dreptul d'a stipulà asupra aquestui punt. Queci niel un
tractat nu d'a Russei nici ensusi Portii facultatea de a se
antesteca in administratia terrei
(1)

§ 2. Regulamentul organicu remáne in puterea sa.

Adunárile nationale sunt suspendute.
AMMU (lis mai sus quîn numerul privilegelor fonda-
rnentale alle Principatelor erà si puterea legislativii na-
tionalá. Aqueasta se allá inveilerat violath prin aquest
paragraf. Consequinta aquestci mesure este deploraba,
queei arbitrariul nu va mai ave freu, si Russia va facce
ori que Ii va place in Principate. Impinserb cute(jarea
pino acolo in (pat nu hotarire nici 'jacai un termin
aquestei stári illegale.
§ 5. Bols comitete de revisie vor fi instituitc in
dova ì t¿Irra romitneasch spre a inodilla guate va pas-
sage din regulamentul organicu.
Avem a adduccc a minte aqui que aquest regulament a
fost impus principatelor, in timpul unei occupatii armate,
cu folla si cu viclenia , que' nici o putcre , nici ensusi
(I) Rindurile que lipsescu nu suni niel o impor-
tantá. E vorba de doe persime ; una tace qu'A si
queealallá. Tot pui de vipere.

www.dacoromanica.ro
 - 48
mettle l'Autriche, n'a jamais voulu reconnaitre ; ce règle-
ment, veritable plaie du pays, est la settle cause du mou-
vement révolutionnaire, de 1848.
Que veut-on aujourd'hui? Sans Assemblée nationale,
sans consulter le pays, où le parti national , disséminé
par l'exil, n'est plus représenté, on veut, sous la pression
d'une occupation armée, A l'aide de comités choisis et
nommés par les agents russes , procéder A des modifica-
tions. Quelle réforme peut-on en attendre rEvidemment,
le seul résultat de cette mesure sera de révolutionner de
nouveau le pays, et de l'amener A jotter un jour le tout
pour le tout, au detriment de la Porte elle-méme.
. § 4. Les troupes de l'occupation sont fixées A 50,000
pour chaque puissance jusqu'A la parfaite pacification de
la Hongrie, et A 10,000 après la paix retablie.
Notts ne pouvons que répéter que ni la Porte, ni la
Russie n'avaient le droit d'occuper par la force armee les
principautes. Si une revolution contre la cour suzeraine
avait en lieu , nous comprendrions l'entree des troupes
turques ; dans atteun cas, un ne saurait justifier celle des
troupes russes. La revolution de 1840 était tout en faveur
de la cour suzeraine ; les Valaques voulaient seulement
étre débarrassés du protectorat despotique de la Rnssie
et du réglement organique impose par cette puissance.
La Porte, il faut bien le dire, en légalisant, contraire-
ment a nos droits, la presence des troupes russes, a agi
contre ses propres interéts, car nous devons rappeler que
la Porte a perdu déjA une partie des populations rou-
mines par la cession de la Bucovine A l'Autriche et de la
Bessarabie A la Russie. Autoriser aujourd'hui l'occupa-
tion de la Illoldo-Valachie, c'est préparer les voies de l'in-
corporation des pays roumains restés encore tributaires
de la Porte.
. § 5. II sera institué deux commissaires, ottoman et
russe, avec droit d'ingérance dans la gestion des hospo-
dars. Ces commissaires nommeront les comités dont nous
avons parle plus haut. .
Depttis l'entrée des Busses en Valaehie, la Porte a fait,

www.dacoromanica.ro
 -49-
Austria n'a voit al recunósce. Aquest regulemenl i ade- .
verat biciu al ttrrei, este singura causa a miscärii revo-
lutionare din 1848.
.Oue voiescu a facce acum ? Piara Adunare nationala,
tara a consulta térra , unde partitul national risipit
prin exil, nu mai 6 representat, voiescu sub impilarea
une occupatii armate , prin nisce comitete allese si nu-
mite de catre agentii rusi, a procede in óre-quari modi-
fican. Que reforma se p6te astepti de aqui ? Invederat,
singurul resultat al aquestei mtsure va fi de a revolutionit
din nuou térra si de a o adduce a pune inte o di bite in
jocu in paguba tnsusi A Porlji.
. S 4. Ostirile de occupatiò sunt bottirite la 50,000 din
. parida fie-quaria Pulen i pinò la intréga páciuire a Un-
s gariei, si la 10,000 dupti que se va restublli pacea. .
N'avem de qua a repela qut nici Poirta nici Russia
n'avea dreptul d'a °ocupa Cu fortá armata Principatele.
De s'ar fi intèmplat vre o revolutiò in contra puterii
suzerane, ar fi avut un cuvint intrarea ostirilor turcesci :
iar in qu'a. pentru , a quellor rusesci nu se p6te justificà
la nici o inttmplare. Revolutia din 4848 a fost ca totul
in fav6rea Curtii suzerane. RumAnii nu voia de quia a se
mlintui de protectoratul despoticu al Russiei si de regu-
lamenta' organicu impus de aqueastb. putere.
P6rta, se cuvine a dicce, legalisand, in contra dreptu-
rilor n6stre, fiinta de fac,6 a ostirilor russesci, a lucrat in
contra interesurilor salle proprii. Qutci, cata a adducce a
minte qui; Peorta a perdut mai din ain te o parte din popu-
latiile rombe prin cessiunea Bucovinei la Austria, si a
Basarabiei la Russia. A autorisa asfiuli occupatia terrei
romanesci si Moldovei, este a prepara callea incorporatiei
ttrrelor române que au mai remas, tributare Portii.
. S 5. Se vor numi doi comissari unul ottoman si al-
tul russu cu drept d'a preveghia la assedarea gospoda-
rilor. Aquesti comissari vor numi comitetele despre
quare ammu vortit mai sus. a
Dela intxRY.ea Russilor in térra romaneasch , P6rta a
s
www.dacoromanica.ro
 - 50 -
nous le croyons , une experience suffisante des conflits
inséparables d'une autorite partagee entre commissaires
rugses et ottomans. Ceux-ci en definitive &lent toujours
ceux-lit , et le peuple tributaire de la Porte assiste con-
tinuellement au spectacle des humiliations subies par la
cour suzeraine. Cette situation entre parfaitement dans
les vues de la Russie, qui iient par dessus tout à discre-
diter l'autorité de la Porte. Sans avoir besoin de demon-
trer la nullité du pouvoir des bospodars contrôlés par ces
commissaires, nous ne voulons que signaler les suites
déplorables de cette mesure pour l'empire Ottoman.

S 6, La durée de l'arrangement est fixée à sept ans.

En examinant les clauses précédentes, nous avons
prouve que cette convention viole nos droits fondamen-
taux :
40 D'administration nationale indépendante ;
20 Du pouvoir législatif national.
Aucun paragraph Ile stipulant que ces droits se-
raient rendus A la Moldo-Valachie après I; expiration do
la convention, le paragraph 6 n'a aucune signification.
S 7. Le present arrangement ne constitue pas de
derogation aux traités préalables.
Nous le répetons, aucun traite ne donne lo droit d'oc-
cuper par la force les principautes, aucun traite ne per-
met A la Russie de violer les droits fondamentaux du
pays. Le mouvement valaque n'ayant pas eu pour but de
soustraire le pays à la suzeraineté de la Porte, la Porte
n'a frappe ces provinces que forcée et intimidee par la
Russie. Or, affirrner que la convention ne porte pas at-
teinte aux traités existants est un non sens, puisque
aucun traite n'a pit are cite à l'appui de la convention
rneme, et que cet acte porte la plus grave atteinte au
traite relatif aux detroits, signé par les grandes puis-
sances.
Notts devons maintenant rioter que nul article de cello
qr vention n'empeche les troupes russes établies dans la

www.dacoromanica.ro
 -- 51 --
Iuat, credem , o de ajuns esperiinta despre luptele que,
sunt nedeslipite de o autoritate impártita intre eomissari
rusi si ottomani. Quei din urma nu pot tine, se immeiie
si fasa a se implini voiea quellor d 'AntAiu, si popolul tri-
butar sta neincetat de fa0 la spectaeolul de umiliri la
quare e suppusa Curtea suzerana. Aqueasta situatia intra
pe (plat se pale mai bine in planurile Russiei que n'are
alt cuget de gnat a discredita autoritatea Portii. Fara a
mai dernonstra nullitatea gospodarilor controlati de
aquesti comissari, nu vrem de quilt a arata urrnarife de-
ploratile que cm din aqueasta mesurá pentru imperiul
ottoman.
i S 6. Aqueasta invoire este pe sépte anni.
Esarninand elausele precedente, ammu invederat qul.
aqueasta conventie violea4a drepturile nóstre fondamen-
tale
10 Quel de adrainistratia nationala independenta,
20 Al puterii legislative nation*.
Pentru qua nici un pararagraf nu stipuleadà qua
aqueste drepturi se vor inturna térrei romanesci si Modol-
vei, dui:0 implinirea termininul conventiei, prin urmare
paragraful 6, n'are niel o insemnare.
i § 7. Aqueasta invoke nu addoucee nici o sehimbare
tractalelor prealabile. 0
0 mai repetärn, nici un tractat nu da dreptul de a oe-
cupa cu forta Principatele, Diet un tractat nu iarta Rus-
siei de a viola drepturile fondamentale alle terrei. Mis-
carea romana, neavand drept scop de a trage térra de
subt suzeranitatea Portii , Parta n'a putuf bantui aqueste
tarri , de quat sfortala si intimidatä de Russia. Ao, a
afiirma qua conventia nu adduce vatamare tractatelor
din ainte este o curata vorba farò intelles ; pentru qua
nici un tractat n'a putut fi citat spre ajutorul aquestei
conventii, si aquest act adduce quea mai grava lovitura
tractatului relativ la trecerrea strimtarii, susemnat de pu-
rile quelle mari.
Se envine acum a insemna que nici un articol al
aquestei conventii nu impedica ostirile russesci stabilite
www.dacoromanica.ro
 52
Valaehie d'entrer en Transylvanie, et d'agir du territoire
ottoman en Autriche. Déjà deux fois, malgre les reserves
faites par le commissaire ottoman, des corps d'armée rus-
ses sont intervenus de la Valachie. Les Hongrois, en les
poursuivant, peuvent de leur côté transporter le thatre
de la guerre sur noire territoire ; que devient en de telles
circonstances la neutralité de la Turquie, dont nous
faisons partie intégrante ? La France, signataire des
traités de 1841, peut-elle souffrir des violations aussi
flagrantes ?
Nous croyons qu'une des causes de 'Indifference du
gouvernement français dans l'affaire moldo-valaque, c'est
l'opinion, propagée perfidement par nos ennemis, que le
mouvement de Bucarest hail demagogique. Nous nous
devons à nous-memes, nous devons" A la France, de pro-
tester encore une fois contre cette accusation.
La revolution valaque n'a eu qu'un seul but le ren-
versement du protectorat russe, protectorat qui amène
justement les memes dangers que la dernagogie la plus
effrénée, c'est-A-dire, haine enfre les diverses classes de
Ja société, que la Russie eveille par tous les moyens pour
mieux combattre et paralyser l'esprit patriotique et vrai-
ment national.
Le despotisme et la demagogie, à notre point de vue,
ont identiqttement les memos tendances et présentent les
Wines dangers : gouverner par le terrorisme, exciter les
pauvres contre les riches, fouler aux pieds les droits
sacres de la propriété et de la farnille ; ce sent les deux
pratiques extremes que la France ne peut proteger. Nous
sommes éloignés de l'une et de l'autre, et c'est A ce titre
que nous croyons pouvoir invoquer le concours du gou-
vernement français. Quand bien meme nous ne saurions
pas que ses sympathies sont acquises à toutes les causes
vraiment justes, nous aurions encore espoir dans l'interet
de la France qtti est lui-meme engage dans les affaires
du Danube.
En effet, la France a un grand intéret au maintien do
l'intégrite de l'empire Ottoman ; l'Autriche également ;

www.dacoromanica.ro
 53 --
in térra romitneasch d 'a infra in Transilvania, si de a
lucra in Austria de pe territoriul ottoman. De do é ori
finch, ca tdte observatiile filcute de comisarul ottoman,
au i trecut corpuri de ostire din térra Rornanit in Tran-
silvania. Ungurii allungandu-le pot si ei transporta teatru
resbellulului pe territoriul nostru. Que devine in ase-
menea impregiurári neutralitatea Turciei din quare noi
facem parte intreghtúre ? França ca una que a susemnat
tractatele dela 1841, pite ea sufferi nisce violatii atat
de insemnät6re?
Credem qué una din causele indifferintei guvernulut
franes in questiunea Térrei romanesci si Moldovei, este
si opinia propagath cu atata viclenie din partea inemicilor
nostri, cum qué miscarea din Bucuresci a fost demago-
gich. Avem datorie dare noi énsine , avem thitorie chtre
França a protestà hub' o dath asupra aquestei accusatii.
Revolutia rombh n'a avut de quht un cuget, singurtd
cuget de a resturna protectoratul rus, protectorat que
adducce ca sine aquelleasi pericole ca si dema-
gogia quea mai farti fréu , adich urrh hare diversele
elase alle soçiethtii , urra que Russia intérrith prin téte
spre a combatte si a paralysa spiritul patriotictt
cu adevérat national.
Despotismul i demagogia, din puntul nostrtt de
vedere au in sine aquelleasi tendinte si adduccit
aquelleasi nevoi. A guverna prin terrorismu , a atith
pe quei neavuti asupra avutilor, a 616 in picióre
drepturile sacre alle propriethtii si familliei sunt doé
practice estrum que França nu OW protege. Noi
suntem departe si de una si de alta, si ca aquest Uri
credem qué putem invoca ajutoruI guvernului françes.
Si énsusi pand am sci qué França n'ar puté sà aibit
simpatii cátre bite causele cu adevérat juste, tot am
avé speranth in interesul chiar al Françei ; pentru qué
chiar interesele salle sunt compromise in questiunea
Dunhrli.
In ai1cv9. Franca are un mare interes in mantincrca
imperuilui uttotnan : Austria are asernenca,

www.dacoromanica.ro
 .-- 54 --
et la politique de toutes deux était de neutraliser autant
que possible l'influence de la Russie h Constantinople.
Ibis aujourd'hui l'Autriche, cherchant i se reconstruire
i l'aide de la Russie , cesse de pouvoir tire sa rivale en
Orient : dés lors, rien ne fera plus équilibre a l'influence
que la Russie exerce parmi les chrétiens sujets ottomans,
et la chute de l'empire Ottoman deviendra imminente.
Nous comprenons les difficultés de sortir des voies
d'une routine de cinquante ans , d'adopter une nouvelle
politique digne d'une grande nation ; mais les moments
sent précieux et comptés. L'alliance entre l'Autricbe et
la Bussie sortie de la guerre de Hongrie menace la France,
quoiqu'en en dise. La Turquie avec ses populations chre-
Hennes doit former l'aile (belie de la France ; mais pour
se ménager une telle alliee, il n'est point de temps i
perdre. Il ne faut pas oublier que l'existence et l'avenir
de la Porte sent entre les mains de 10 millions de chrd-
liens répandus dans la Turquie d'Europe ; cette popula-
tion de 10 millions , travaillée par la Russie, tourne un
dernier regard vers la France.
La Turquie comprend que ce n'est que par des refor-
mes et des concessions qu'elle pent éviter un eclat. La
Russie ne lui laisse pas prendre l'initiative de bienfaits
envers ses chrétiens, car un éclat entre justement dans ses
vues. A Constantinople, le ministre russe excite la Porte i
sévir, et dans les provinces les agents russes préchent la
révolte centre la cour suzeraine.
Nous voyons dans cette ligne de conduite notre seule
planche de salut, le seul moyen d'annuler la convention
de Balta-Liman, et si nous parlons de tous les chretiens
de la Porte, c'est que nous voyons les mémes dangers,
que nous bravons les premiers comme les plus rapprochés
de la frontière de Russie, menacer la Bulgarie, la Serbie,
la Bosnie et les autres provinces.
Si vous pensez, Monsieur le Ministre, que des rensei-
gnements plus &Wines sur les provinces roumaines puis-
sent vous tire de quelque utilit6, nous serous heureux

www.dacoromanica.ro
 -. 55 -
§i politica amèndurora era de a neutralisa pe quit se
pdte influinta Russiei in Constantinopole. Ausé , asthiji.
Austria duand a se reconstrui prin ajutorul Russiei,
inceteada de ai mai puté fi riyalk in Orient. Asa acum
nimicu nu va mai impedid influinta que Russia esercith
mire chrestinii suppusi ottomani, si c'hderea imperiului
turcu devine din que in que mai eminenta.
Intellegem fórte bine difficulatile de a esi din chile
d'o rutina de cincialeci de ani , d'a adopta o nao* politick
demn4 d'o natili mare ; insé momentele sunt scumpe,
numérate. Allianta intre Austria si Russia provenità din
resbelul Ungariei, ori que va 4icce quineva , ameninth
fdrte multa pe Franca. Turcia, cu populatiile salle chre-
stine se envine a formh aripa dréplä a Frawi. Anse spre
a'si preparà si face o asemenea alliatà , nu mai 6 timp
d'a perde. Nu trebile a uita qué esistinta si viitorul Portii
sunt in mkna a 4ece millidne de chrestini respAnditi in
Turcia Europei. Aqueste populatii de 4ece millidne
miscate, frém6ntate de Russia, isi xnai intorcu o ultimh
duatura dire Fraud.
Turcia intellege qué numai prin rcforme si concessii
péte a se appera d'o esbucnire. Russia n'o lash a lua ini-
tiativa de a facce bine chrestinilor, pentru qué ei esbuc-
nirile ii sunt de folos. La Constantinopole ambusadorul
rus pe de o parte atia pe Fora a fi aspra cu Chrestinii ,
si apoi pe de alth parte agentii russesci prin provintii
predick revolta asupra curtii suzerane.
Noi vedem, in aqueasta Ellie de conduta, singura
ndstra speranta si mAntuire, singurul mitlilocu d'a annula
conventia dela Bala-Liman; si, daqua vorbim despre toti
chresinii din Turcia, este pentru qué vedem aquelleasi
pericole, in quare sun tem noi ca quei mai appropiati de
hotarele Russiei, aquelleasi pericote amenintscind Bul-
garia, Serbia, Bosnia si quelle lalte Provintiti.
Daqua crecji, Domnule ministre, qué pot sali fie de ére
quare folos lamuriri mai cu deamémental asupra provin-
tiilor romane , noi ne vom crede ferici a ti le facce. De

www.dacoromanica.ro
 56 ---
de vous les fournir. En attendant, veuillez prendre â cceur
les intérks de noire mallieureux pays autant que cela est
compatible avec la politique de la France.
Paris, ce 28 juin 1849.
J. lIgLinaE, TELL, N. GOLESCO.

Mémoire sur l'oceupation de la Moldo-Valaelale

par les Busses.
Les projets de la Russie sur la Moldo-Valachie sont
bien connus. Ce qui l'est moins, et ce qu'il importe de
dénoncer au monde, c'est la tactique qu'elle suit pour les
réaliser.
Se poser comme le représentant de l'ordre et l'appui
des populations chrkiennes en Orient, comme l'ami de la
Turquie, et le protecteur désintéress6 des principautés
Danubiennes, telle a toujours 6(.6 la politique apparente du
Czar, tel a ad le rôle chevaleresque s'est efforcé de
prendre aux yeux de l'Europe.
Fomenter des complots, faire pr6cher des doctrines
anarchiques, répandre des semences de haine et de révolte
contre le Divan, et intervenir pour étouffer, quand
elles sont éventées, les conspirations ourdies par ses
propres agents, telle a été, depuis trente années, la con-
duite réelle, la politique invariable du cabinet de Saint-
Pétersbourg.
Les faits parlent trop haut pour que les diplomates les
plus habiles, pour que les écrivains les plus impudents
puissent réussir plus longtemps à tromper Popinion. Lais-
sons parler les faits.
C'est du sein de la Russie que part en 1821 le phana-
riote Hypsilanti, non pour proclamer l'indépendance de la
-Grèce, mais pour apporter en MoldO-Valachie le pillage,
l'incendie et le massacre, et pour fournir le prkexte de la
guerre qui commenca en 1828 entre les Russes et les Tares,
et qui plongea les provinces Danubiennes dans la derniôre
détresse.

www.dacoromanica.ro
 57 RI.1.1

oquam dath bine voiesce ala in consideratiò interesurile

svinturatei nostre rri pe qu'AA aqueasta se va invoi cu
politica Francei.
Paris 28 Junie 1819.
J. ELIADE, TELL, N. Gousco,

Traductie dupò Memoria data la cabinetul Englcs

despre occupatia Moldo-Valachiei de ciare Rusi.
Cugctele Russiei asupra Terrei romanesci i Moldovei
sunt fòrte cunoscute. Politica ans6 que tine ea spre a
le realish è pré pucin cunoscittà, si este de o mare
portanta a o denuntih in aintea lumii.
A se 'fi-4e ca representantul ordinei si ca appèratorul
populatiilor cbrestie din Orient, a se arrah ca
Turciei si protectorul desinteresat al Provintiilor Danu-
biene, aqttesta a fost in tot d'auna politica apparenth a
Czarului, aqueasta a fost rolul cavalerescu que. s'a sforat
a luh in aiutea ochilor Europei.
A dospi complote, a incuibh doctrine anarchice ,
respAndi seminte de urrli si de revoltii asupra
Divanului, a interveni qua stt stingh dupo que sutil
mai fintèiu bine apprinso conspiratiilo urdite
catre Utsusi agentii sei ; aqueasta a fost de treideei de anni
purtarea realh, politica neschimbath a eabinetului de
Petreburg.
Faptele vorbescu prO tare in quht nici diploma quei
mai indemh'natici niel scriitorii quei mai nerusinati nu
mai pot indelung amrtgi opinia. Sh lastim a verbi faptele.

La 4821, din sinul Russiei ese fanariotul Ipsilante, nu

spre a proclamh independinta Greciei, ci spre a adducce
In Moldova si T6rra romandsch prada, focal si mhcellul,
si spre a dh pretexta' de resbel que ineepù la 1828
intre Russi si Turci, si enfunda tèrrele Danubiene
ultima miserie.

www.dacoromanica.ro
 -- 58
Vest encore la Russie qui, en 1841, ourdit le complot
d'Ibrailla. Elle espère, par cette conspiration, soulever les
Bulgares contre les Turcs, et avoir des motifs plausibles
pour intervenir.
En 4848, la Russie revient A la charge. Il luí fant
tout prix un prétexte pour envahir la Moldo-Valachie.
Elle agite d'abord la Moldavie , puis son commissaire
Duhamel, assisté de nombreux agents, se met A rceuvre
et prépare en Valachie un soulèvement anarchique dans
le genre de celui d'Hypsilanti. Heureusement les Vala-
pies comprennent le OH et se lèvent comme un seul
homme pour échapper aux trames perfiles dc renvoyé
de Saint-Pétersbourg , et secouer un protectorat non
moins insultant A la Sublime-Porte, qu'odieux A la popu-
tion roumaine.
Si jamais un mouvernent fut juste dans son principe.
16gal dans ses moyens, et surtout pur de tout excès, ce
fut, sans contredit, celui de la Valachie en 1848; car il ne
fut en réalité qu'une protestation paisible et energique de la
population contre l'anarchie et contre les excès de tout
genre dont la menac:ait le triomphe de la conjuration
russe. Aussi les Roumains de la Valachie, une fois (Mbar-
rassés de 'Influence moscovite, s'empressèrent de pro-
clamer solennellement l'autonomie de leur pays, basée sur
les traités et la souveraíneté de la Sublime-Porte. Ils se
donnèrent une Constitution qui reproduisait leurs anciens
droits, et faisait revivre leurs coutumes nationales, Mais
la lettre et resprit des traites furent, par eux, scrupuleu-
sement respectés ; mais tous les actes du gouvernement
national qu'ils se donnèrent, d'accord avec les intérks
populaires, témoignèrent de leur respect pour la propriéte
et pour rordre social.
Justice fut rendue A. la modération, a la légalité
mouvement de la Valachie par renvoyé de la Sublime-
Porte, Son Excellence Suleyman-Pacha, Il trouva le
pays jouissant d'un ordre parfait, et soutenant avec zèle
les droits de leur nationalité et ceux de la Turquie en mètue
temps,

www.dacoromanica.ro
 5 9 --
La 1841 tot Russia urtli complotul dela Brhilla. Spera
qua prin aqueasta conspiratia sa sale pe Bulgari asupra
Turcilor i sa aibii apoi cuvinte tari spre a interveni.

In 1848, Russia incepe din nuou. Ii trebuià cu ori

que pretu un pretestu spre a occuph Moldova si Terra
Romilneascit. Comisarul su, Dahamel, ajutat de nume-
rosi agenti se pune pe lucru i prepara in terra
romilneasca o reschla anarchica, ca a lui Ipsilante. Din
norocire Romtinii intellegu pericolul, si se schla ca un
singur om spre a scaph din machinatiile perfide alle
trimisului din Petreburg si a scuturà un protectorat
atht de insulator catre I. Phrta, si atilt de urriciqs popu-
latiei romiine.

Daqua vre o data a fost vre o miscare binecuvintath in

principe, legala in mi4l6ce si mai vinos curata de ori
que ecces, a fost farò iiioialà miscarea tkrrei romAnesci
din 1848; qu'eci nu fu in adev'er de quilt o pro1estati6 de
pace si energich a populatiei asupra anarchiei i asupra
eccesurilor de tot felul cu quare o amenintà triumful
complothrii rusesci. Ash Rornanii mântuiti o datä de
influinta moscovita, pe locu i proclamarit ca solemnitate
autonomia Orrei lor, intemeiata pe tractate, si suzera-
nitatea I. Porti ; Isi dettero o coustitutiò que repro-
ducea anticele lor drepturi, si facea a inviit datinele
lor nationale. Ansè tractatele i in coprinsul si in Intel-
lesul lor furü fhrte respectate de detnsii, si title actele
guvernului national que ii didesserb, Sara a se abatte
din interesurile populare, sunt marture de respcctul que
avurit catre proprietate si catre ordinea sociala.
Moderatia si legalitatea miscarii IlontAnilor 1'41'6 inn-
viintate de chtre trimisulI.Porti, Esc. S. Suleyman-Pasa.
Aquesta MI6 terra bucurilnduse de o ordine perfecta si
sustinnd ca zel drepturile nationalitatii lor i alle
Turciei tot de o data.

www.dacoromanica.ro
 - 60
Mais cette conduite h la fois ferme et prudente de la
Valachie, devait Uptake au cabinet de Saint-Petersbourg ,
puisqu'elle lui ôtait tout pretexte d'occupation. Il fallait
mettre fin A un pareil état de choses. Par d'habiles menées,
M. Duhamel parvint à faire naitre le deplorable conflit de
la caserne de Spyro. Tout le monde fut convaincu que
cette lutte absurde de six mille Turcs, soutenus d'ail-
leurs par six pieces d'artillerie, centre six cents soldats
roumains, presque desarmes, n'avait éte que le résultat
des secretes menées et des cabales incessantes du commis-
saire russe; mais elle n'en servit pas moins de prétexte
l'invasion moscovite.
Les Russes entrerent en Valachie, non pour rétablir
l'ordre, il n'avait pas cessé de regner ; mais pour
occuper le pays et faire vivre le corps d'occupation aux
&pens des malheureux Roumains. Ce fut à l'aide des
provinces Danubiennes que la Russie pourvut à l'entre-
tien des armees destincles à combattre les Hongrois et h
propager le panslavisme russe, parmi les populations de
la Turquie et parmi celles des Etats autrichiens.
Cependant la catastrophe qui termina la lutte des Mon-
grels, aurait mis une fin A la propagande slavo-rnsse, si,
pour la continuer, le cabinet de Saint-Pétersbourg n'avait
pas prolongé les agitations de guerre. 11 trottva de nou-
veaux prétextes pour maintenir l'occupation. Alors la
Bulgarie fut agitee, et les agents de la Russie renouerent
en Valachie leurs eternelles conspirations. Tout recent-
ment, on a &convert A Bucaresei un complot qu'on peut
regarder comme le chef-d'muvre du genre. Ses chefs sont
connus pour appartenir A la Russie. Leur but était, non
de provoquer un soulevement contre la Turquie, ils ne
le pouvaient pas, mais de le feindre avec le concours de
quelques malheureux Valaques égarés, et au moyen du
raccolement d'un certain nombre d'étrangers salaries par
la Russie.
Et maintenant encore, on se tromperait si Pon croyait
que la Bussie laissera aux populations orientales quelques
instants de repos. Répandus dans hétéries greco-slaves,

www.dacoromanica.ro
 -- 6 I -
Aiis6 aqucasta purtare intelleaptà si fermh a tkrrei
romanesci nu putea sa placá cabinetului dela Petreburg;
pentru qu Ii ardica ori-que petestu de occupatiò. Tre-
buia dartí (ast tabinet protector) sí termine o data cu
asemenea stare de pace. Prin indemanatice uneltiri D.
Duhamel ajunsc a facce sá se nasc4 deplorabila inchierare
dela caserna Spirei. Tótá lumea este incredintatá qut
aqueasth lupia absurdá de sése mii turci, ajutati de sése
tanuri, asupra ,sése sute soldati romäni mài desarmati,
n' a fost de quat resultatul uneltirilor secrete, cabalelor
neincetafe alle comissarului russu ; cu téte aquestea servi
de pretest invasiei moscovite.
Rusii intrarò in térra romänii, nu spre a restabili or-
dinea (qu'eci ea nu incetasse) ci spre a occupa Provintiite
Danubiene, si a tinó corpul de occupatiti ca chietniala
svinturatilor llomäni. Prin ajutorul aquestor provintii
Rusia isi tinù arrnatele destinate a batte pe Unguri,
si a propaga panslavismul rusescu intre populatiile-
Turciei si intr' alle staturilor austriene.
Catastrofa que terminó lupta Ungurilor ar fi terminat
propaganda slavo-russá, daqua, spre a o continua,
cabinetul Petreburgului n'ar fi prelungit agitatiile de
resbel. Aflò nuo6 preteste spre asi mantiné occupatia.
Bulgaria fu pusá in miscare, si agentii Russiei rein-
nodarlí. in tórra romana necontenitele lor conspiratii.
Acum in véra trecuth se descoperi in Bucuresci un com-
plot, que se póte socoti ca un cap-d'operä de diblicie
moscovith. Capii lui sunt cunoscuti de émeni ai Russiei.
,Si scopul lor era, nu de a provoca o rescea asupra
Turcilor (quki aqueasta nu o putea) ci de a o Cmchipui de
astfel prin concursul unor nenorociti romäni rätaciti si
prin adunlitura unui num'ér de strhini simbriasi ai Rusiei.

Acurn s'ar amági guille va férte de ar crede què Russia

ya tasa populatiilor orientale vre nn moment de repaos.
Respänditi in eteriile greco-slave, De quáror fire tóte
6
www.dacoromanica.ro
 62
dont ils tiennent tous les fils, les agents moscovites sont
eonstamment occupés àkaper les bases de l'Empire-
Ottoman, et A faire tomber dans le piege des conspirations
et des sgcietés secretes une Nile dlommes genereux,
dont la plupart croient travailler pour Pindependante de
leur nationalite, tandis qu'en realité Ils sont les instru-
ments aveugles du cabinet de Saint-Petersbourg.
Tel est l'état des choses en Orient, telle est surtout la
situation des provinces banubiennes. C'est sur cette
situation si dangereuse pour les droits de ces provinces,
si menaante pour la paix de l'Orient et de l'Europe,
importe d'appeler l'attention des cabinets.

Les Valaques proscrits, les memes qui, en 1848,

avaient reussi à paralyser les machinations de la Russie,
ainsi qu'à maintenir l'ordre, et qui avaient éte chassés de
leur pays pour ce seul acte, n'ont jamais cesse d'interce-
der aupres des cabinets de l'Angleterre, de la France, de
l'Autriche et de la Prusse, pour obtenir la pacification de
lettr patrie, résultat impossible sous Pinfluence désastreuse
du protectorat moscovite.
C'est A ces puissances que le petiple de la Valachie avait
adresse sa proclamation de 1818.
C'est encore e.1 ces gouvernements qu'en fevrier 18i9,
les refugies de la Valacbie adresserent leur protestation
collective, accompagnee d'un mémoire justificatif du moll-
vement de leur pays.
Une antic protestation data du 28 juin 1849, adressée
particulièrement A la France et communiquée A son gou-
ernement, fut faite de la part des trois membres de la
lieutenance princiere, contre la conven tiorrde Balta-Liman
qui violait les droits de la llohlo-Valachie. Dans cette pro-
testation se trouvaient prévus et annoncés d'avance tons
les évenements qui viennent de s'accomplir dans la Bos-
nie, en Bulgarie, et plus recemment en Valachie.
11 est triste d'avoir à constater que le gouvernement de
la France qui, concouramment avec les autres puissan-
www.dacoromanica.ro
sunt tinute de d6usii, agentii moscoviti sunt neincetat
occupati intru a sepil temeile imperiului ottoman si a
facce a 6(16 in cursa conspiratiilor si a soeietatiler se-
crete o multime de 6meni generosi dintre quari qj_tei mai
multi cred qua:: lucre* pentru independinta nationali-
lor, unde in adevi'r nu sunt de quilt instrumentele
Orbe alle cabinetulni dela Petreburg.
Ast fe l este starea lucrurilor in Orient, ast fel 6 mai
vinos situatia principatelor danubine. Asupra aquestei
situatii fatale pentrn drepturile astor provintii, amenin-
tat6re pentru pacea Orientului si a Europei, este ne
apOrat i important de a chiema luarea a minte a cabi-
neteloi.
Rominii proscrisi, aqueiasi que in 4848 s'au fost pus
in stare d'a paralisit machinatiile Russiei si a mantinO
ordinea, si quari furò allungati din Patria lor pentru
aqueasta singura fapta, n'au incetat niel de cum d'a alerga
la cabinetele Engliterrei, Franei, Austriei, si Prussiei
spre a obkine pacificatia Patriei lor, resultat peste putinta
pe quilt va tine influinta fatala a protectoratului mos-
covit.
Tot la aqueste Puteri Popolul romiln appellò prin pro-
clamatia sa din 1848.
Tot la aqtteste guverne, in februarie 1849 refugia! ii
llomani îi adressarò proteseatia collectiví, insorita de
un memoriu justificatif al miscarii române

O alta protestatiö din 28 jupie 1849, adressatit in parte

catre Franc.a, i datli guvernului ei se facit din partea
fostilor trei membri ai Locolenintei domniare asupra
conventiei dela Balta-Liman que viola drepturile
Valachiei. In aquesta protestakiii se afta prevedute si
insciintate mai din ainte evenimentele que se intimplarò
in Bosnia, Bulgaria si m'in in urmii in térra romana.

Este trist de a avea quine-va a adeveri quC guvernul

Franc.ei quare din premia cu quelle talle Puteri a garantit,
www.dacoromanica.ro
 64

ces, a garanti l'intégrité de l'Empire-Ottoman, n'a pas

encore eu le loisir d'étudier cette question capitale.
Les autres gouvernements feront-ils comme la Repu-
blique franeaise? Absorbes par leurs affaires propres, en
se fiant aux promesses diplomatiques de la Russie, lais-
seront-ils les successeurs de Piare-le-Grand s'emparer
des provinces Danubiennes, et préluder ainsi à Panéan-
iissement de la Turquie et peut-étre A la conquete de
l'Europe?
line voix du moins s'élévera encore cette fois pour
protester. C'est au nom de tous ses compatriotes mena-
ces dans leur liberté et dans leurs propriétes, et sans au-
eun moyen de faire entendre leurs plaintes ; c'est au nom
de cinq millions de chretiens réduits A la dernière dé-
tresse que le soussighe ose s'adresser de nouveau aux
cabinets européens, et denoncer avec une nouvelle assu-
rance, ce prétendu protectorat comme une conspiration
permanente contre la nationalité roumaine, contre la
suzeraineté de la Sublime-Porte, et surtout, il faut le re-
peter, contre les intérets généraux de l'Europe.
a hi une situation anormale, monstrueuse, à laquelle
il importe de mettre un terme. 11 existe pourtant un moyen
facile et légal d'en sortir : c'est d'appliquer aux princi-
pautes Danubiennes, comme à toute autre partie
l'empire Ottoman, le traité d'alliance de 1841, qui ga-
rantit l'integrité de cet Empire ; c'est de rappeler A la
Russie que son rôle et son devoir étaient, non d'usurper
les droits des provinces Danubiennes et de conspirer sans
cessé contre leur tranquillité, mais de garantir leur auto.
nomie, et de faire respecter leur indépendance adminis-
trative.
La comme partie intégrante de l'em-
pire Ottoman, en s'adressant aux puissances qui ont
garanti cette intégrité, espére trouver justice et protec-
tion, car ir s'agit de l'honneur et des intéréts de ces puis-
sances de faire respecter le traité dont elles sont signa-
taires.
La Moldo-Valachie, mise une ,fois Araltri des coups de

www.dacoromanica.ro
 - 65 --
integritatea imperiului Ottoman, n'a avut Aneó timpul de
a studià aqueastà questiune capitalO.
Quelle lalte guverne facce-vor tire ca Republica fran-
c.esii? Absorbite in quelle din intru alle lor, satt lucre-
d6nduse in spuscle diplomatice alle Russiei, litsà-vor pe
urmasii lui Petru-quel-mare a infige miinile in princi-
patele Danubiene si a preluda astfel spre desfiintarea
Turciei si pite si spre dominarea Europei?
Un glas quel puOn se va mai ardid' astil dath spre a
protestA. 4n numele tutulor compatriotilor si amenintati
in libertatea lor si in propriethtile lor, si fitrò nici un
midloc de a facce sii li se audii plingerile ; in numcle a
cinci millitine de cbrestini ajunsi in qttea din urmi mise-
rie, jos insomnatul culeadO a se adeessa din nuou la
cabinetele europeene si cu o nuolí siguranta, a denuntia
aquest protetorat ca o necontenitO cnnspiratiò asupra
nationalitìUii romine, asupra suzeranitálli I. Porti si mai
vinos, catO a o repeta, asupra intereselor generale alle
Europei.
Este aqui o situatii anormala monstru6sO la quare 6 de
mare nevoie a mine un termin. Cu liite aquestea este un
midlocu 16gal si fer6 greutiti de a esi dintr' 6nsa. A questa
e d'a applica la Principateie Danulienne cum si la ori
quare parte a imperiultti Ottoman tractatul de alliantlt
din 1841 que garantesce integritatea aquestui imperiu ;
d'a adducce a minte Russiei qu6 rolul si datoria ei era nu
de a usurpa drepturile provintiilor Danubiene si de a
conspira neincetat asupra linistei lor, ci de a le garanti
autonomia si de a facce sii li se respecte independinta
administrativh.
Provintiile Danubiene, ca parte, intregOttfre a impe-
riului Ottoman, adressAnduse la Pnterile que .all garantit
aqueastO integritate, spera a afta dreptate si protectib,
qu6ci é vorba de onórea si de interesetle aquestor puleni
si facá a se respecta tractatuf susemnat de d6nsele.

,Terra Roman5 i Molclova use o dat5 in appera-re

www.dacoromanica.ro
 66

main d'un voisin peu scrupuleux, et protegee dans son

autonomie, cesserait d'offrir A la Russie une proie fa-
cile, et ne serail plus exposde A devenir le champ de
bataille de la guerre latente de la Russie contre la Tur-
quie.
Mais cette protection serait encore un Mat d'oppression
si elle n'avait pour but d'arriver A la solution definitive
des embarras presents; si elle ne faisait respecter les
traités existants entre la Moldo-Valachie et la Turpuie.
Selon les anciens droits et coutumes de ces deux pays,
selon leur autonomie reconnue par tous les traités, on
s'occupera, par la libre discussion, de lois propres à sa-
tisfaire tous les interets, A assurer le bonheur général du
pays, et A donner toutes les garanties desirables à l'Eu-
rope.
Telle est la proposition que la Moldo-Valachie ( si
elle était libre de faire connaitre ses besoins et ses plain-
tes) oserait presenter aux puissances de l'Europe , et
qu'A son défaut, le soussigné se permet de leur soumet-
tne, esperant qu'elle sera agréee par les cabinets qui s'ins-
pirent encore de l'esprit de justice, et qui veulent basei
le maintien de la paix du monde sur le respect du droit
des gens.
J. HgLIADE.
1850, 10 noremb e. Londres.

www.dacoromanica.ro
 67

despre incercárile nelegiuite alle unui vecin l'arel' con-

sciinta, si protegiate in autonomia lor, ar incetA de a mai
offeri Russiei o prada atilt de faciI, i n'ar mai fi espuse
spre a deveni campul de bataie al resbellalui, latea
(ascuns) al Russiei incontra Turciei.
Ans6 aqueastà protectiò ar fi si mai impilát6re daqua
n'ar avea drept scop sa ajungà la solutia definitivá a
greutlitilor in fiinth ; daqua n'ar facce a se respecta
tractatele inchieiate intre Principate i Turcia. Dupò
anticele drepturi si datine alle aquestor do6 tërri,
dupò autonomia lor recunoscutä de teite tractatele,
se puie la calle a se occupà, prin libera discussie, de
legi proprii a multumi tAte interessele, a assigura
fericirea generará si a da Europei t6te garantiile dorite.
AstfeI este propositia que ,Térra romanä si Moldova
(de ar fi liberé spre aratà nevoile si plângerile) ar'
cuteda sli infaOsede Puterilor Europei; i quare in locul
lor jos-insemnatul îi ia voiea a le-o suppunne, sperand
qu6 va fi bino priimitli de cabinetele que se mai inspira
de spiritul Dreptlitii si quari voiescu a interna manti-
nerea pacii lumii pe respectul Dreptului gentilor.

J. ELIADE.
18V), 10 noembr. Londre.

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
Dupli plecarea Rusilor.
Fratilor Roumani,
Nimeni ca voi nu cuntisce mai bine causele pentrn
quare cälcartí Rusii tractatele si plim8titul nostru, si ca til-
harii ruinar8 térra. Martini de facà cumisceti lucrurile
Ancò din aintea miscärii dela 1348, si pillar' o tristä es-
periintä y' ati conyins despre multe que timenii vostri v8
spunea in timpul mischrii i âncò de mai nainte.
De que sa vè mai repet quAte y' am scris cu epistola
sub No 1, quäte la multi din voi y' am spus in predioa
misciírii pe quAnd complotO agentii Tczarului, quäle se
copriud in memoriul dat cabinetului engles la 40 noem.
quäte cu de ambuntul le arat in Illemoriurile despre isto-
ria Regeneratiei? Térra erà destinatá sà aiba o zaverä
apoi pe Rusi pe d' asupra.Ajutati de voi örnenii yostri, y' au
naäntuit de Zayerä, si ciliar si de Muscali lu trei luni, de
Muscali que nu ' iau addits ennenii vostri, nici moderatia
vtistrá. Ei avea tinta lor, planul lor in Ungaria si in Turcia,
ii 'ja addus macellul dela Spirea preparat de Duhamel
apoi iscaliturele Rumanofanariotilor. Aquestia din urma,
ajutati de Casaci, v8 legarò apoi, y8 arrestar8,
vé, pradarò, vC luarò han, valí, mitlaiu, onóre, viata.
Si apoi &t'A officiurile Gospodarului ei sunt facaorii
vostri de bine, si noi cu voi in premia fac8tori de r811e!
Gospodarul in viata sa, a inv8tat limba tilharilor ;
aquestia quAnd vorbescu de victimele lor le numescu
hotii de pagubasi Noi suntem hotii de pägubasi si ei
tilharii de ontenie.
Scopul epistolei aquesteia nu è spre a facce apologia
miscárii din 1840. Voi sunieti quari ati miscatu spre
a innecti Zavera, voi ati sustinut ordinea si principele Pro-
voi ati sustinut guvernul que y' ati fost des,
voi m8 ascultati ca judichtori Apologia dar nu are loca
aqui.
Scopul nieti nu este iarii spre a intimpinA vociferatiile
Gospodarttlui. De guate ori ii vèu quäte o cuvintare san

www.dacoromanica.ro
 - 69 -
quAte un ofku, de guate ori pricepu qué Papuch de-
monul pécatului, repet vorbele phrintelui Bisericei : lar
se indrhcesce Erodiada I iar quere capul lui loann! lar
l'a apucat patriotismul pe Gospodarul cordonat cu ordinul
Iudei Inchinh-te Popole, si rágit-te pentru dénsul.
Cugetul epistolei melle este sit vé, aria, Fratilor, qué
Europa cun6sce astitdi machinatiile Rusiei, si miscarea
v6strit de appérare si c'alcarea drepturilor véstre. Cu 1.6th
conventia dela Balth-Liman, que nelegiuit legalish occu-
palia Rusilor pe sépte anni, vedeti qué li s' a pus sula
in c6sth a esi din térrit, si a lltsA cu lacremele pe obraz
pe toti prédittorii vostri. Li s' au desvélit cabalele si necon-
tenitele complote asupra ordinei. Cabinetul engles, que
ii allung6 din térril la 11334, îi invit6 si acum si mai in-
cetede cu protec,tia i si desérte térrele que demostrar()
qué sciu singure a ,tine ordinea si pacea.
Scopul epistolei melle este sit v facu a insemnh vor-
bele din runa qut; scai a tine ordinea i pacea, que nici
o datit iin se turburit, (lela un timpu inquh, de quht nu-
inai quhnd se arath MuScalii sau agentii lor, sau quhnd
aluatul politicei lor se arunch de mAna cicoiasch spre
a ne dospi muschlesce painca a o prefacce in huma si
scérta de copaciu.
Ve adducu aminte si acum si nu uitai quine èTczarul
si quare è politica lui.
Pe quand fanatismul secolilor barbari prin quari tre-
curtí t6te popérele facea pe Romilni sh' i vadh religia in
pericol, sh o appere i sä o plangh, dupii cum asth(li ap-
Ora i plângu nationalitatea, atunci Tczarul luà masca
Religiei i cu numele lui Christu amagià RomAni, Greci,
Oamenii speriati, orbiti, credea in& étisul
fan) a vedé qué pop6rele de un shnge si de o religie
dénsul gemea in robie, ingenuchiea sub o adeverath
idolatrie, indumnecleind Vitiul, Pécatul , Nelegiuirea in-
carnate in idolu-Tczar. Aqueasta amägire fu fatalà si
I un gii..
AslàdL Romhnul, Grecul, Sirbul, Bulgarul nu' si mai
vedu in pericol religia; si sabia lui Nicolae ar' semenh qué

www.dacoromanica.ro
 -7O
rotéda ball/Visa cbiemänd la lupia morile in vént.
Abandonò dar Tczrul numele religiei si tactica ve-
chie. VéOnd qué popolii tin astliqi de nationalitate, se
pusse quAnd sh incriminetle nationalitatea quand sti o giu-
giuleascä, dupb impregiuräri. Agentii lui incepu as-
iill)i a se prefacce qué' s' au deprins eu ideea de o
Romanie una si tare, dupò que Neselrode o combatù
vent da Don Chiciotte in !8'8, pe quand Romänii, in pri-
mávéra Regeneratiei lor cáta slf semene iar nu sá secere :
pe quänd unii sustinea cu ardtire suzeranitatea Turciei
si altii isi versa sangele pentru imperutorul Austriei.
Visa la codri linea politicei moscovite; ar fi vrut sii pro-
clame RomAnii independinta qua sii scAle asupra lor Turci,
Austriaci, i énsusi Unguri; sau sa se serve mai tfir4itt
in mod invers cu dénsaydupò cum se servisse cti Religia.
Pe quanti Romänii tragea brasda spre a sernéna
semintele Regeneratiei in Wrrina lor, Rusia striga de se
spargea incriminAndui que secerii in holdele altora.
QuAnd stai pe loen, Rusia te indèmnd sä te sco/i ;
quand te scoli spre a te appera assupra comploturilor ei,
Rusia te incriminea0 de quäte n' ai avut Aneé' in minte.
Aeura dupò que imelti Cu intriga, cu calomnia, cu
forta , cu tOte mi(llticele a defina cu mana lui Fuad ,
queea que lucrasserò RomAni in 18 anni in folosul
RomAniei si Turciei énsusi; dup6 que achlusse a se
rt!CÌ mii de inime romane asupra Turcilor, se pune pe
lucru din nuou a prepara alte complote, alte turburari
sub nume sacre, pline de speranta, spre a demonstra
Turcilor si altor cabinete qué Romänii nu se astémperá,
qué le a intrat in capu Romanie-una. Ardicii un spaimén-
talliu quit sh arate qué ostirile ei sunt necessarii in tér-
rele danubiene.
Fratilor, Romania-una nu v' a intrat in cap ; ea este in
sängele vostru ; este sacrä ca Religia, este scumpli ca
lìinta v6strä. Ansé nici pentru Religie, nici pentru flo-
mänie nu è timpu astátii d'a se versa nici o picaturä de
sange, nici o piehtura. de subre a sáracului; pentru qué
varsä indesert, si ajutli in.trigelor inemicilor. E timp

www.dacoromanica.ro
 71 ---
de repaos, de Ulcere, de intremare, de vegliiere. Lupta
ii6stra este mira a oppune pace la iuvitarile de turburare,
ordine la anarebia moscovita, rabdare la impilarea despo-
tilor. Stati in pace si dejucati, ca si in 1848, planurile Pe-
treburgului. Cu paeea numai ca en semnul Crucii puteti
tinta', in loeu pe Dracul dela mia4a-mipte; cu respectul
tractatelor puteti aratà lumii quari au fost si sunt viola-
toril lor.
Tentatii sau ispite veti avé multe si varii si cuvinte ne-
numèrate spre a vi,' turbara pacca : i stritini si de ai nos-
tri v6 vor dice multe spre a vi,' face a esi din tacerea im-
posantil. Agentii provocatori conosusti ai Russiei vt" vor
arata que Turcii nu y' au fiicut niel. un bine, vl." vor ad-
duce aminte u-tia:dita de la Spira preparat de dênii, con-
venlia dela Baltit-Liman, firmaue si altele asemenca.
Tentatii veti av6 chitar dela timeni que, drepti cu inima
Si cu mintea, se lasa a se amagi de vorbele quellor d' an-
tèiu. Tentatii veti av6 si mai multe dela Ramana-fanarioti
que vt" insulta si vt'; impilit, dela Gospodar que din di in 4i
isi va indoi asprimea, nelegiuirea si 4lesfr6u1 infruntat
qua s'a v6 faca a tipa din nuou spre a avé prelestul
cliieme din nuou pe Busi. Nevoi1i-v6 allá" a sufferi, a randA,
a lacé. Faceti qua titcerea vtistrit sà semenene cu aquea
Uniste de véra quanti niel o sufflare n' adie, nici o frunda
nu se misa, ttila natura tace, si in fiori ast6pla un que...
Meditati in pace a cumisce pe lie-quare , a '1 pretui dupò
adevèrata sa vah'ire. Rabdati pini) va suna ora que vine
(lela Dumnet1euiar im dela èmeni. Ora aqueea y' am spus
qui"; are semnele salle dupij quare sa o cumisceti. Nu
predicu affectiò, DU credinta catre gospodar a quanti
¡Unta è o vie, impelitata violatiií a drepturitor ti"rrei.
Urriti '1, iarbsi y' o 4iell , dupti gula è de nelegiuit si
de urricios; urra v(istra ans6 s'a semene cu dispretul, ctt
gréto; si pace ilabdare quia putetl.
Astadi pretutindeni, si mai vinos in Franca, nici
nu mai vor turburare: miniai Reactionarii cauta si
atita cérta civila , si dorescu desordinea si sange spre a
alt drepturi la ;Finare. Asthdi numai Popolul si 6menii
www.dacoromanica.ro
 - 7 2 ---
sei appera i sustin ordinea. Quine ve indémna sau
impinge ast6di la turturare este dintre reactionari sau
instrument al lor, sau vre un nebun ambitios ; aquella
facce trebile Rusilor. Quine este astiídi pentru Libertate,
aquella sustine ordinea si pacea.
Demonul Eicellului que se imbatlí de silnge nu este
ministru al lui Dumnedeu , è idolul tirannilor. De
parte de dènsul , Popole !
Angelul esterminator al reilor, angelul urgiei ceresci are
altà faça, semnele lui sunt altele. Quilnd ellu se aralk, tiran-
nii se pidescu, oçellul se ininu)sie ea ctlra, gurele tunurilor
ammuteseu, sabiile se frtingu , armele cadu din
sbirilor, securele se tocescu in mânile carneficilor ; mil-
hióne soldati isi adducu a minte que sunt fil, fratii Po-
polilor ; triumful se ciintii de o datit cu semnalul, ca stri-
garea popularii girare è glasul lui Dumnedeu. Intellep-
eiune.dreptii, fratilor! qua sit puteti'distinge pe ministrul
Cerului din dornonul Mìcellului , idolul tiranilor. AsPadi
Demonul aquesta s' a pus, ea nici o dath, a impunge popo-
Boldurile lui s' au dat in mitini indemitnatice, in milini
amligitori pe quari popolul Ana nui conúsce , Anee"
erede de patrioti. Cu vegliierea, cu ritbditrea, ea lace-
ren. veti trece peste ttíte tentatiile, si victoria este a vitstrii:
Cu aqueastit occasie rn simia dator a ve verbi si. de
propagandn la quare En m'U mu!t si ett Ole si mai mult.
Alise quari sunt propagatorii Romani ? si que idei, que
mi416ce au de a propagit?, pentru mine, eu nu do-
rescu mai mult a se propagit de t'uta amoral libertatii
sal' al tántuirii, urrit asupra tiranniler, unire si frittie
intre Rordmi, si unirea si frittia Romaniler inpreunit Cu
Popolii martiri, en. popolii rnântuiiori. Aqueste idei Anse
nu se pot intinde intre Romani din midioeul banchetelor
parisisiene de unde mai adesea esa certe ; pentru pro-
paganda eatit quine va a lucrn, cata a 'm'Asen mintea si ett
inima curata si a lucrit flirt) preget.; si apoi prodaganda futre
ItomAin uu se púte Cacee ciliar prin serien i intellepte que
resufflit adever si &agoste ; queci nimicu n' ajunge pine
la Popol afare de n'incita; que il intuneclí. Apoi daqua va
www.dacoromanica.ro
 73 --
tncepe quineva Cu serien i pline de talomnii, de sarcasmi,
de patime miserabile, de miserii condamnabile, quare
propaganda? Printr 'unaust') din aquelle divine si eterne
legi alle Provedintei propaganda se face astatli fntre toti
popoli cu quea mai rapede putere de catre cbiar inemici
libertatii.In /1848 de ajuns nesciinta popolilor facit trebile
tirannilor ; asta4i veni rèndul qua orbirea tirannilor sa
faca trebile popolilor. Eata cum : Daqua dup64848 boierii
In térra romana imbracisil causa Popolului ; daqua
Busii intrAnd in tèrra dicea boierilor : ammu vénit
prin voi si pentru voi , catati dart) a ne iune chiel-
tuielèle, i lasati saracii in pace ; daqua Turcii ar' fi
putut a se tine tari si a implini dreptatea que au promis
de a da fie-quaruia ; astadi causa misted ar' fi fost per-
(Twit, lumea s' ar fi amagit din nuou; numele nostru ar'
fi fost uitat , ba pète si blestemat de Popol. Ans6 boierii
îi indoirti asprimea, urra si rapirile ; Muscalii nu mai
lässarò nici cenusa in caminele tèrranilor ; Turcii nu pu-
tur6 facce de quilt a intimpinA de a nu se in4eci
mile. Eata propaganda eloquentá, convingètóre spre a
facce popolul A' si urri tiranni si a suspinA dupò mantuire.
Quare propaganda putea facce minunea qua sa adductt
pe tèrran a se incredintà què Casacii sunt mai rèi de quat
pagAnii si de quilt fiarele? Queea que cu gura si cu scrisul
nu putusserb facce Romanii quei buni in 18 ani, Casacii
cer6 intr 'o luna. Urra asupra lor astruji è nestinsa. De ai
verbi Popolului cu anii si cu secolii, de 'iai spune ideile
quelle mai salutarii, ellu nu te intellege, daqua nu
'Lai crescut spre a te intellege. Ans6 quand ciocoiul i ca-
sacul lila vacca sì boul din batt6tura, (pawl nu' i mai
lash nici o mttna de maldiu in casa..: 0! atunci ade-
vArul 11 prttrunde 0)6 la Ose ; propaganda è facuta
intl.' un minut si nu ca vorbe ci cu fapta ; tirannul è cunos-
cut. Si atunci cu adevèrat îsi adduce aminte de 6menii
que au strigat Dreptate, Frdtie; atunci ca alta convictia
striga : adeverat, Omenii aquieia era trimisi dela Dumne-
deu ! sau, ardicand pumnul la cer, jura si blestemä, qttare
in alte vorbe si in alta ton va sa dich' tOt aqueea ; pentru

www.dacoromanica.ro
 -- 7 4 ---
qtk lie-quare invtieh satt lana in limba sa. Disperatul
are si ellulimba sa, imnurile salle. Atunci, quine amhi-
tioneadh stima Popolului sh nu '1 insulte tractandu'l de
orbu si nesimtitor, trimetAndui in loca de consiliuri pam-
flete que le numesc6 propagandh de idei, si aratandui
starea miserabila in quare se aflii. Atunci quine è onestu,
doritor de bine, iar nu ambitios nebun, s nu '1 invite a
'si turbura zacerea de intremItre, a 'si espunne de tot
viata. Rancie lui au nevoie de balsam iar nu de ot:etu.
Vedeti, fratilor, què Dumnedeu h proviidut pretutindeni
a se feece adv'érata propagan dit. Ellu provede in quelle mo-
Tale ea si quelle ftsice. Popolul t'ornan cunasce asthdi pe voi-
torii luii de bine si de t'U ; si quand tira mantuirii va suna
pentru toti Popolii, fiti siguri qué, si Romanul isi va sumete
manicele si isi va faece bisonia.
Anse seiti alioli una? Atunci nu '1 vor mai amitgi quei
quari 'tau amagit in anul 4848 vadendu '1 Odobeseului
qua sh '1 uccidit; nte 1 vor mai conducce quei quari
'Iatt condus rCu. Isi are Popolal martini st-li que an
sulferit en densul ; 61neni que' si au curatit suffletul si ini-
ma prin eltinuri, que s 'au stintit prin larreme si durere,
que au fost faca pe tOtit tlioa, pe titth ora la nevoile si mar-
tiririttle lui ; que au suspinat ru de' nsul, au plansu, s' au
inchinat, au tipat, au blestemat cu dasul. Proserisii din
1848 sunt pentru popolul Romanu (picea que dieea Re-
gulti que era pentru Roma prisonierii din Cartaginea,
adicIt nisce chdeture, nisee Romani barbarisati. Mai toti
proscrisi Romani an chdut din starea normalh., s'au de-
moralisat cu neoccupatia, cu chtarea plhcerilor pentrtt
unii, si a vietuirii cu ori que pretu pentru altii, cu o viata
irandavii si vagabondh cu vortirea de rint que vine din
asemenea viata, cu intrigele, cu calomnia, ett invetul de
a puta vorba, en nhspirea inimii si cu amarurile beute de
fie-quare. Proscrisii si Ajar quei buni sutil ca bolnavii de
atrofie que cirteseu de tOte, se seitlimbh la t6te. Aqueia
dintre proserisi que pretind a mílntui térra fànö ai cuné sce
farò nici un citpital de !mine si de adever, farb
moralh. farit nici o virt tac, farit nici o meserie, que nu trrt-

www.dacoromanica.ro
 75

iescu de quAt in intrige, in certe, in insulte demne de in-

ferati,
;
aqueia sunt sau impostori sail nebuni. Natia ii
cunosce, si România adunitá nu va resäri din sinul aquel-
lora que nu sciu a se uni nici trei la un loen de quát spre
a facce rèu apprepelui, fratelui lor. M' am despärtit ca
si mai nainte de 1848 de toti; m' am retrasu in veghieriie
melle, si'ini am inchinat diliele si noptile aquellora dintre
Itománi si emigrati quAti an sciut a'si conservA principele,
que a professat térra, a se uni in dragostea binelui, a' si
da painea dela gurá spre a sustine chieltuielele necesarii
de a se 'Ice lumii cunoScute drepturile Patriei si durerile
ei.
J. ELIADE.

No 5. 1051 Main 14,(26), Paris

Paris.in Tipouralialui Preve et Comp., strada J.J.-Rousseau.15.

www.dacoromanica.ro