Autorul porneste discutia despre etica ecologica punandu-si o intrebre elementara,
Ce este etica ecologica? Acesta incearca sa raspunda la intrebare dand exemplul parcului national Australian Kakadu in care traiesc numeroase specii aflate pe cale de disparities au specii nemaiintalnite in alte parti, specii ce au o valoare inestimabila pentru ecologisti, dar pe langa acestea se mai intalnesc si resurse naturale precum aur, platina, paladiu sau uranium, resurse a caror exploatare aduce dupa sine, dupa cum considera ecologistii, reducerea oportunitatilor estetice, recreationale si de cercetare, diminuarea frumusetii parcului, disparitia anumitor specii, limitarea bogatiei ecologice, compromiterea aspectului natural si deprecierea valorilor spirituale ale aborigenilor Jawoyn. Daca ecologistii se impotrivesc exploatarii miniere aducand argumente empirice, cei in favoarea acesteia se limiteaza doar prin a pune la indoiala aceste argumente cu baze in realitatile cotidiene, cerand ca exploatarea sa continue. Pentru acestia dorinta de imbogatire depaseste cu mult conceptual de moralitate, concept ce s-ar dori sa stea la baza luarii oricarei decizii fie ele economice, politice sau legate de mediu. Principiile morale orientate catre mediu se constitue intr-o etica ecologica. Autorul afirmand ca exista mai multe etici ale mediului care difera sau se intrepatrund in functie de principiile ce stau la baza lor si propune ca fiecare argument etic sa fie justificat. Un asemenea caz precum cel prezentat de autor este prezent si in tara noastra, renumitul caz Rosia Montana, in care ecologistii, manati de principii etice, au reusit sa castige pentru moment lupta cu exploatatorii, tocmai prin justificarea cu argumente empirice a acestora. Autorul imparte etica ecologica in mai multe categorii in functie de principiile ce stau la baza acesteia: 1.O prima categorie este etica centrata pe om, ce considera ca politicile de mediu trebuie evaluate numai in masura in care il afecteaza pe om. Astfel autorul ajunge la concluzia ca aplicand etica centrata pe om in cazul parcului kakadu aceasta ii indreptateste pe ecologisti sa isi sustin cauza, insa autorul atrage atentia asupra faptului ca aceasta etica nu se poate aplica si in cazul altor animale a caror existenta nu influenteaza viata omului in mod direct. In mod personal, nu sunt de acord cu aceasta etica pentru ca pe termen lung implica disparitia speciilor si ecosistemelor din rezervatii diminuand diversitatea cadrului natural, insa, cum a fost si in cazul Rosiei Montana, o astfel de abordare a problemelor are un impact mai mare la nivelul opiniei publice intrucat implica cansecinte directe asupra omului. 2.O alta perspective asupra eticii tinde sa puna accent mai mult pe efectele negative pe care actiunile omului le au asupra animalelor, aceasta este etica centrata pe animal. Conform autorului etica centrata pe animal presupune acordarea de consideratie morala animalelor luate individual si nu ca specie, dar aceasta nu implica si egalitate intre diferitelor animale din punct de vedere moral, astfel omul acorda valoare mai mare diferitelor specii in functie de interesele sale, iar interesele omului primeaza in fata intereselor animalelor. Aceasta abordare mi se pare mult mai justa pentru ca tinde sad ea drepturi si animalelor, limitandu-le totodata in raport cu drepturile omului. 3.Etica centrata pe viata reprezinta o alta perspective asupra eticii conform careia toate fiintele sunt semnificative din punct de vedere moral, in ciuda faptului ca acestea nu au aceiasi importanta morala. Autorul afirma ca o vietate cu cat este mai complexa cu atat este mai importanta din punct de vedere moral si pentru aceasta afirma ca din punct de vedere moral daca ar trebui sa alegem intre o broasca testoasa si o floare de preferat ar fi sa alegem broasca deoarece este mult mai complexa si mai greu de inlocuit. 4.”Etica totalitatii” largeste importanta morala si la nivelul elementelor fara viata cum ar fi rocile, astfel autorul isi pune problema daca distrugere rocilor prin exploatarea miniera este rau in sine, ignorand celelalte efectele pe care aceasta le-ar avea. Iar conform acestei perspective asupra eticii exploatareaminiera este rea in sine, dar ca orice principiu etic aceasta trebuie argumentata. 5.O alta categorie a eticii este Holismul ecologic care considera ca fiind semnificative din punct de vedere moral doua categorii si anume, biosfera ca intreg si ecosistemele care o compun. Aceasta abordare a eticii este oarecum opusa eticii centrate pe animal, diferind totodata si de celelalte perspective etice, insa autorul atrage atentia asupra faptului ca acest lucru nu implica si faptul ca aceasta etica difera si din punctual de vedere al implicatiilor politicilor adptate, holismul ecologic putand fi asociat cu oricare din eticile anterioare. A doua parte a textului aduce in vedere argumentarea eticii ecologice. Asadar autorul indica modurile de argumentare a diferitelor tipuri de etici. Astfel fiintele umane sunt semnificative din punct de vedere moral nu doar datorita faptului ca au anumite interese care pot fi lezate sau promovate ci si datorita caracteristicilor pe care le poseda. Autorul considera totodata ca atat consecventa cat si evitarea unor distinctii morale arbitrare sprijina trecerea de la o etica centrata pe om la una centrata pe animal, generanduse noi motive pentru atribuirea de semnificatii morale, cum ar fi frumusetea animalelor. Spre deosebire de animale si oameni plantele nu pot avea interese iar acest fapt impiedica tranzitia dintre etica centrata pe animal si etica centrata pe viata; autorul subliniaza faptul ca lipsa de interese a plantelor nu impica si faptul ca acestea nu au semnificatie morala, pentru aceasta aducandu-se argumente facand referire la proprietatea de a fi o fiinta complexa si cea estetica. Aceste argumente pot fi extinse si la “etica totalitatii” insa proprietatea de a fi o fiinta complexa nu se regaseste si asupra rocilor, care se bucura totusi de proprietatea de a fi niste obiecte naturale. Daca se ia in considerare pastrarea echilibrului ecosistemelor ca avand semnificatie morala, atunci ne indreptam catre o viziune holista sau mixta care genereaza automat o baza de combatere a politicilor care duc la dezechilibre ale ecosistemelor. In final autorul pledeaza pentru evitarea exploatarii miniere prin gasirea de solutii alternative de satisfacere a intereselor umane intru cat modificarea ecosistemelor contravene intereselor umane pe termen lung.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate