Aplicatii - Metode de Evaluare

APLICAŢII PRACTICE ALE METODELOR DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A RISCURILOR
PROFESIONALE
APLICAŢII PRACTICE ALE METODELOR DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE

A RISCURILOR PROFESIONALE ELABORATE DE AUTOR
1. APLICAŢIE PRACTICĂ PRIVIND EVALUAREA NIVELULUI DE RISC PROFESIONAL EXPRIMAT PRIN

POTENŢIALUL DE PERICOL DEOSEBIT PRIVIND RESPECTAREA MĂSURILOR DE SECURITATE ŞI
SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA APLICAREA METODEI CADRU DE EXPLOATARE CU BANC DE CĂRBUNE
SUBMINAT
Generalităţi privind modul de desfăşurare a procesului de muncă şi a fazelor de lucru
Metoda de exploatare cu banc subminat constă din extragerea cărbunelui la nivelul feliei de bază a abatajului,
urmată de evacuarea prin descărcare gravitaţională a cărbunelui din bancul subminat, în spatele frontului de lucru pe cale
naturală, o dată cu fisurarea şi ruperea cărbunelui şi a rocilor la efectuarea operaţiei de dirijare a presiunii miniere.
Dirijarea presiunii se efectuează prin răpirea stâlpilor şi grinzilor aferente ultimului rând situat spre spaţiul
exploatat. În timpul operaţiei de descărcare, la nivelul ferestrelor de evacuare se produce antrenarea şi curgerea cărbunelui
în abataj, proces care este oprit când sterilul curge în proporţie mai mare decât cărbunele care se evacuează.
În cazul execuţiei galeriei de pregătire în culcuş, cu profilul parţial sau integral în roci sterile, descărcarea
cărbunelui se face după o înclinare falsă a stratului conform taluzului artificial realizat, sterilul aparţinând bancului
subminat fiind evacuat împreună cu cărbunele, urmând acelaşi flux.
Pornirea exploatării se face din galeria de atac, cu profil dreptunghiular 2,5x2,5m susţinută în două grinzi GSA-
1250 la nivelul unui şir ce se sprijină pe patru stâlpi SVJ-2500. Grinzile metalice GSA-1250 sunt consolidate între ele prin
intermediul grinzilor scurte GS-570, rezultând astfel un set de grinzi asamblate ce participă la preluarea şi transmiterea
sarcinilor provenite din acţiunea cumulată a bancului de cărbune şi rocilor surpate ce constituie tavanul artificial al
abatajului. Intersecţiile galeriei de atac cu cele două preabataje direcţionale de pregătire au acelaşi tip de susţinere în
scopul asigurării aceloraşi condiţii de lucru la extragerea cărbunelui în aceste zone ale abatajului, mai puţin zona şpiţului
din acoperiş susţinută cu grinzi şi stâlpi din lemn. Mărimea secţiunii celor două galerii de pregătire ale abatajului este
stabilită în funcţie de mijloacele de transport şi după criteriul de aeraj.
Operaţia de bază la pornirea abatajului este realizarea şcarpei în spatele abatajului în scopul formării suprafeţelor
libere pentru desprinderea şi coborârea gravitaţională a cărbunelui pe toată lungimea bancului prin aplicarea soluţiei cu
găuri lungi de mină pe lângă găurile scurte, pe tronsoane de 3-4 m lungime, orientate în sens opus avansării frontului în
retragere a abatajului, în poziţie înclinată, atât în plan transversal cât şi direcţional, de la preabatajul din culcuş spre cel
din acoperişul stratului. Pentru execuţia găurilor se folosesc sondeze (WD-02EA) şi perforatoare PR 8 .
În cazul găurilor scurte la operaţia de împuşcare se utilizează exploziv de siguranţă AGP, încărcături continue,
iniţiate cu capse detonante electrice milisecundă conform reglementărilor în vigoare. Pentru împuşcarea găurilor de mină
lungi se folosesc încărcături discontinue de exploziv formate din trei cartuşe AGP şi un cartuş de sare de bucătărie (NaCl),
cu rol de absorbţie a căldurii degajate şi de răcire şi fitil detonant de tip RIOCORD 6g/m Antigrizu pentru transmiterea
detonaţiei. Iniţierea încărcăturii se face cu 1-2 capse detonante electrice milisecundă la o încărcătură pe gaură. Încărcătura
explozivă se preconfecţionează în tuburi speciale de tip Omega (Φ=32mm, l=3m) şi se introduce prin împingere în gaura
de mină. Găurile de împuşcare se burează cu argilă până la gură, pe lungimi de 0,6-0,7 m în cazul găurilor scurte şi 1,0-
1,5 în cazul celor lungi. Amorsarea încărcăturilor se face posterior pentru gările scurte şi anterior pentru găurile lungi. Pe
zona din culcuşul stratului execuţia găurilor de mină în steril se face cu perforatoare P 90 montate pe coloane telescopice
şi se încarcă cu încărcături continue de exploziv AGP, 600 g/gaură. Fără a se evacua cărbunele şi sterilul fragmentat
urmează tăierea cărbunelui la frontul feliei de bază, fază ce se realizează prin perforare-împuşcare şi parţial cu ciocanul de
abataj, de la preabatajul amplasat în culcuşul stratului spre preabatajul din acoperiş, cu unul sau două rânduri de găuri, pe
tronsoane scurte de 6-7m. Tăierea sterilului se face conform monografiei de împuşcare, cu iniţiere de la centru spre
extremităţi, pe tronsoane de 4m. Evacuarea materialului rezultat are loc pe acelaşi flux de transport cu al cărbunelui, dar
cu depozitarea lui separată la suprafaţă.
Ridicarea grinzii în consolă se face de asemenea secvenţial pe tronsoane de abataj, după ce se curăţă şi rectifică
tavanul abatajului. Concomitent cu această operaţie se montează grinzile scurte GS-570 şi se bandajează tavanul cu plasă
metalică.
După asigurarea tavanului se trece la evacuarea cărbunelui dislocat şi a sterilului de la frontul de lucru rezultat
prin cădere liberă şi acumulat pe transportorul cu raclete TR 3 amplasat pe culoarul din spate al şirului de grinzi, operaţie
ce se execută de la preabatajul din culcuş spre cel din acoperişul stratului, în mod secvenţial. Cărbunele/sterilul neevacuat
se încarcă pe transportor prin lopătare. Pe măsura evacuării cărbunelui/sterilului se tensionează stâlpii la front şi apoi la
nivelul tronsonului susţinut se face bandajarea frontului cu plasă metalică, prin rularea acesteia de-a lungul abatajului şi
prinderea ei de stâlpii SVJ, pentru a preveni eventuale desprinderi necontrolate a sterilului sau cărbunelui.
După tăierea şi susţinerea frontului din faţa abatajului se efectuează evacuarea cărbunelui din bancul subminat în
mod gradual prin ferestrele de evacuare practicate în plasă, la distanţe echivalente a două şiruri de grinzi. Această
operaţie comportă două etape distincte:
- Tăierea plasei în formă literei H culcată la 0,5 m sub tavanul abatajului, cu dimensiunile 0,5x1,6 m. Cărbunele
se descarcă prin cădere liberă, de-a lungul liniei de front a abatajului inclusiv intersecţiile şi sterilul de asemenea, după
taluzul artificial creat în zona culcuşului. Pentru evitarea căderii blocurilor mari de rocă sau cărbune cu producerea de
Page 1 of 41
PROFESIONALE
şocuri mecanice la impactul acestora cu susţinerea abatajului cărbunele/sterilul se descarcă gradual la nivelul fiecărei
ferestre, respectiv 2-3 tone în cadrul unei reprize creându-se suprafeţe libere după generatoarea conurilor de descărcare
pentru reducerea diluţiei. La operaţia de descărcare se prevede lăsarea iniţială a unui pat de cărbune/steril neevacuat de 3
m, cu rol de amortizare şi protejare a susţinerii împotriva eventualelor căderi ale blocurilor în spaţiul exploatat urmând ca
acesta să fie evacuat la nivelul ultimei faze de descărcare din cadrul primei etape, până la 1,5m.
- Tăierea în plan vertical a plasei, de la vatra abatajului spre fereastra realizată anterior şi cusută cu şnur, cu
scopul evacuării sterilului şi cărbunelui rămas, respectiv a cantităţilor echivalente patului de 1,5 m ajuns la baza
abatajului, coaserea cu şnur a plasei la nivelul unei decuplări. Pentru lungimi de front mai mari de 30 m se procedează la
evacuarea diferenţiată a cărbunelui pentru a evita formarea golurilor în spaţiul exploatat şi apariţia pericolului de rupere
instantanee şi necontrolată a acoperişului.
Montarea transportorului din abataj pe noul aliniament, scurtarea transportorului din preabatajul din culcuş şi
susţinerea intersecţiilor sunt operaţii care urmează în vederea pregătirii operaţiei de dirijare a presiunii miniere şi reluării
unui nou ciclu. Transportorul se demontează jgheab cu jgheab şi se montează pe un nou aliniament al abatajului culoarul
din mijloc al şirului de grinzi. Concomitent cu aceasta se scurtează şi transportorul cu raclete din preabatajul din culcuş
urmând montarea susţinerii la intersecţii cu grinzi în cruce. Armăturile metalice ale galeriilor de pregătire se răpesc în
avans. La intrarea în funcţiune a abatajului, armăturile metalice de susţinere a galeriilor se răpesc în avans cu echivalentul
unei grinzi GSA-1250 faţă de linia frontului. Înainte de răpirea armăturilor metalice din preabataje se montează susţinerea
suplimentară cu juguri din lemn, cu amplasarea stâlpilor pe armăturile metalice pe lungimi de minim 30 m , începând din
dreptul intersecţiilor. Ambele intersecţii se bandajează cu plasă metalică la tavan inclusiv zona peretelui preabatajului din
culcuşul stratului. Pentru formarea taluzului artificial de descărcare a sterilului şi cărbunelui din zona de culcuş a stratului
tehnologia de lucru prevede perforarea şi împuşcarea găurilor lungi. Galeriile direcţionale de pregătire se reprofilează şi la
nivelul intersecţiilor se procedează la montarea încă a unei grinzi, pe ultimii 6,25m măsuraţi de la linia frontului şi până la
hotarul de dezechipare la nivelul unui şir se poate proceda la prelungirea intersecţiilor până la 5 grinzi. Concomitent cu
avansarea abatajului se curăţă cărbunele din şpiţuri din acoperişul stratului, spaţiul rămas liber fiind susţinut şi bandajat cu
lemn sau plasă.
Dirijarea presiunii miniere constă din prăbuşirea /surparea totală a cărbunelui desprins
din bancul subminat pe lungimea echivalentă pasului de prăbuşire l p=1,25 m, pe lungimea unei grinzi, cu începere de la
preabatajul din culcuş, prin răpirea ultimilor doi stâlpi, respectiv ultimului rând de grinzi amplasat în spatele abatajului.
Cei doi stâlpi se montează concomitent sub grinzile următoare.În etapa de extragere a cărbunelui din abataj, desfăşurarea
procesului de muncă se face prin suprapunerea operaţiilor, cu respectarea unei distanţe minime de 15 m între echipele de
lucru dar numai începând de la galeria de pregătire din culcuşul stratului.
Parametrii de exploatare ai abatajului Ab. B.S. nr. 39, str. 3, bl. III sunt următorii:
- lungimea pe direcţie a câmpului de abataj, Lc 130 m;
- lungimea medie a abatajului, lab 35 m;
- înălţime/grosime subetaj, hsbt 10 m;
- grosimea bancului subminat, hb 7,5 m;
- înălţimea feliei de bază hb 2,5 m;
- înclinarea stratului la culcuş 38°
- conţinut de cenuşă 39,4 %.
Măsuri de prevenire şi combatere a principalilor factori de risc din abatajele cu banc de cărbune
subminat
Asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă pentru desfăşurarea procesului de producţie în condiţii
optime în cazul metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat, se obţine prin respectarea reglementărilor din
normele specifice şi prescripţiile tehnice anexă. De asemenea, trebuie acordată o atenţie deosebită următoarelor grupe de
măsuri:
- Măsuri tehnice şi de protecţie a muncii la execuţia lucrărilor miniere de pregătire
- Măsuri privind controlul metanului
- Măsuri pentru degazarea stratului
- Măsuri pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi a focurilor de mină
- Măsuri pentru prevenirea şi combaterea prafului de cărbune
- Măsuri pentru prevenirea aprinderii amestecului de metan-aer şi praf de cărbune la lucrările de împuşcare
- Măsuri privind exploatarea utilajelor din dotarea abatajului
- Măsuri de electrosecuritate
- Măsuri de prevenire a rateurilor la lucrările de împuşcare
- Măsuri pentru prevenirea amestecului de metan-aer şi praf de cărbune datorită echipamentelor
- Măsuri specifice la metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat
În continuare, se prezintă evaluarea nivelului de risc profesional exprimat prin potenţialul de pericol deosebit
privind respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă la aplicarea metodei cadru de exploatare cu banc de
cărbune subminat.
Page 2 of 41
PROFESIONALE
Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

Sector: II ing. Dragoş Vasilescu
Loc de muncã: Ab. B.S. nr. 39, str. 3, bl. III
Data: 30.09.2005
FISA 1
PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

DE EXPLOATARE CU BANC SUBMINAT
Criteriul 1: Măsuri tehnice şi de protecţie a muncii la execuţia lucrărilor de pregătire
Nr. Facrori de evaluare Variabila de Coeficient de

Crt. apreciere importanţă
xi γ 1/α1
1.1 Galeriile direcţionale de cap şi bază sunt executate cu pantă inversă pentru
reţinerea cenuşii de termocentrală pentru prevenirea focurilor de mină ? 0,2
1.2 Galeriile de bază şi cap sunt susţinute cu arce metalice în câmpuri de 0,5-0,8 0,2
m?
1.3 Spaţiile şi golurile rămase în spatele susţinerii galeriilor sunt umplute cu 0,2 2,3/0,1
material steril mărunt ?
1.4 Sunt montate în galerii, susţineri suplimentare din juguri de lemn rotund cu
dispunerea stâlpilor între armăturile metalice la distanţa de 1m, pe toată 0,4
lungimea galeriilor ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,4 = 1,0
1 4 1,0
x i
= ∑
4 i =1 x i
=
4
= 0,25
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− −2 , 3 1−0 , 25
= 0,178
Page 3 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 2

Criteriul 2: Măsuri privind degazarea stratului şi controlul metanului
Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

xi γ 2/α2
2.1 Degajările de metan (debitele absolute sau relative de metan) se încadrează în
criteriile de aplicare a degazării, conform PT-C11 ? 0,2
2.2 Proiectul de degazare respectă prevederile Art. 6 PT-C11? 0,2
2.3 În apropierea unor deranjamente tectonice cunoscute (falii, limita de bloc) 0,2
situate la o distanţă de până la 10 m de linia frontului de lucru se aplică 2,3/0,1
degazarea prealabilă ?
2.4 Prametrii de execuţie a găurilor lungi respectă prevederile proiectului cadru ? 0,2
2.5 Controlul metanului se face conform PT-C12 ?
0,2
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,2 = 1,0
1 5 1,0
xi = ∑
5 i =1 x i
=
5
= 0,2
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− − 2 , 3 1−0 , 2
= 0,158
Page 4 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 3

Criteriul 3: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi focurilor de mină

xi γ 3/α3
3.1 Este respectată interdicţia exploatării unui subetaj sub o zonă de foc activă
sau în care focul nu a fost stins conform Art. 50 din PT-C28 ? 0,2
3.2 Sunt construite tocuri de dig pe căile de acces spre abataj şi construite 0,4
depozite de materiale pentru închiderea rapidă a zonei, în caz de necesitate?
3.3 Se aplică înnîmolirea în scop profilactic, pentru prevenirea circulaţiei
curenţilor de aer, combaterea şi lichidarea eventualelor focuri de mină 0,2
apărute?
3.4 Pentru răcirea zonei se utilizează substanţe antipirogene (4-5 kg/m2 de 0,2
bicarbonat de sodiu) ? 2,3/0,1
3.5 Pentru reducerea tendinţei de autoaprindere a cărbunilor se utilizează
pulverizarea către spaţiul exploatat a soluţiei apoase în concentraţii de 0,5 % 0,2
fosfat trisodic ?
3.6 Se controlează zilnic concentraţiile de CO2, CO, O2 şi temperatura din frontul
de lucru, cât şi cea existentă în spaţiul exploatat (în spatele digurilor) conform 0,2
art. Din PT-C28 ?
3.7 Periodic, pe baza probelor de gaze prelevate din spaţiul exploatat se 0,0
determina indicii de foc specificaţi în art. 17 din PT-C28 ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,2 + 0,4 + 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,0 = 1,4
1 7 1,4
xi = ∑
7 i =1 x i
=
7
= 0,2
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− − 2 , 3 1− 0 , 2
= 0,158
Page 5 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 4

Criteriul 4: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea prafului de cărbune

xi γ 4/α4
4.1 Sunt utilizate pulverizatoare aer-apă sau apă la presiune pe linia de subminare
pentru combaterea prafului cât şi în punctele de încărcare/descărcare a 0,4
cărbunelui ?
4.2 Pentru prevenirea formării prafului se aplică umectarea stratului conform 0,2 2,3/0,1
metodei cadru ?
4.3 Pentru prevenirea exploziilor de praf de cărbune se aplică şistificarea cu praf
inert ? 0,4
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,4 + 0,2 + 0,4 = 1,0
1 3 1,0
x i
= ∑
3 i =1 x i
=
3
= 0,34
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− −2 , 3 1−0 , 34
= 0,219
Page 6 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 5

Criteriul 5: Măsuri pentru prevenirea aprinderii amestecului de metan-aer şi praf de cărbune la lucrările de împuşcare

xi γ 5/α5
5.1 Lotul de explozivi utilizaţi a fost verificat şi testat la INSEMEX Petroşani ?
0,0
5.2 La lucrările de împuşcare în front se utilizează explozivi AGP la încărcătura
maximă de 600 g/gaură ? 0,0
5.3 La împuşcarea cu găuri lungi se respe3ctă măsurile de protecţie a muncii din
avizul nr. 6/17.05.2001 al MMSS ? Nu e cazul
5.4 Pentru iniţierea încărcăturilor explozive sunt utilizate capse detonate în 2,3/0,1
construcţie antigrizutoasă milisecundă sau instantanee avizate de INSEMEX? 0,0
5.5 Pentru limitarea efectelor unei eventuale explozii da praf de cărbune sau gaze
explozive în galeriile de pregătire a abatajului sunt amplasate baraje de apă 0,8
sau praf inert sau sunt şistificate lucrările pe zone de minimum 200 m ?
5.6 Parametrii de împuşcare şi ordinea de aprindere a încărcăturilor explozive
respectă prevederile proiectului cadru ? 0,2
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,0 + 0,0 + 0,0 + 0,8 + 0,2 = 1,0
1 5 1,0
x i
= ∑
5 i =1 x i
=
5
= 0,2
G ( xi ) = e γ i xi = e
− 1− −2 , 3 1−0 , 2
= 0,158
Page 7 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 6

Criteriul 6: Măsuri privind exploatarea utilajelor din dotarea abatajului

xi γ 6/α6
6.1 Transportoarele sunt prevăzute cu dispozitive de oprire din orice punct de pe
traseu ? 0,4
6.2 Montarea (demontarea), repararea transportoarelor şi stâlpilor hidraulici sunt
executate de personal instruit şi autorizat ? 0,0
6.3 Se execută verificarea stării cablului de alimentare cu energie electrică a 2,3/0,1
motoarelor, a duzelor de stropire, a existenţei apărătorilor de protecţie a 0,2
organelor în mişcare, respectiv a elementelor de rigidizare a celor două capete
ale transportoarelor înainte de pornirea acestora ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,4 + 0,0 + 0,2 = 0,6
1 3 0,6
x i
= ∑
3 i =1 x i
=
3
= 0,2
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− −2 , 3 1−0 , 2
= 0,158
Page 8 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 7

Criteriul 7: Măsuri de electrosecuritate

xi γ 7/α7
7.1 Amplasarea staţiei de transformatoare, faţă de PDA, respectiv alegerea
secţiunii de alimentare cu energie electrică sunt realizate astfel încât să se 0,0
asigure pornirea normală a motoarelor şi utilajelor din front ?
7.2 Staţia de transformatoare şi întrerupătoarele sunt amplasate în curentul de aer
proaspăt ? 0,0
7.3 Cablurile utilizate pentru alimentarea PDA şi a utilajelor din frontul de lucru 2,3/0,1
sunt certificate de INSEMEX Petroşani ? 0,2
7.4 Reţeaua de joasă tensiune este prevăzută cu aparate pentru controlul
permanent al rezistenţei de izolaţie? 0,2
7.5 Racordarea în PDA a instalaţiilor de ventilaţie, semnalizare şi iluminat este
astfel realizată încât să nu fie afectată de decuplările de avarie sau de cele 0,2
pentru revizia instalaţiilor din frontul de lucru ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,0 + 0,0 + 0,2 + 0,2 + 0,2 = 0,6
1 5 0,6
x i
= ∑ xi = = 0,12
5 i =1 5
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− −2 , 3 1−0 ,12
= 0,132
Page 9 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 8

Criteriul 8: Măsuri pentru prevenirea rateurilor la lucrările de împuşcare

xi γ 8/α8
8.1 La efectuarea lucrărilor de împuşcare cu găuri obişnuite de mină, tipul
capselor şi lungimea reoforilor utilizaţi sunt în concordanţă cu lungimea 0,2
găurilor ?
8.2 Se practică prelungirea reoforilor în găuri sau în faţa frontului de lucru ?
0,2
8.3 La efectuarea lucrărilor de împuşcare cu găuri lungi (>3 m) respectiv iniţierea
cu capse detonante electrice cu întârziere de milisecundă se aplică amorsarea Nu e cazul
anterioară ?
8.4 La operaţiile de împuşcare, în cazul utilizării găurilor obişnuite, se utilizează
exploziv de siguranţă AGP cu încărcătură continuă ? 0,2
8.5 La operaţiile de împuşcare, în cazul utilizării găurilor lungi de mină, se 2,3/0,1
utilizează exploziv de siguranţă AGP cu încărcătură discontinuă ? Nu e cazul
8.6 Explozoarele utilizate sunt supuse lunar verificărilor, la sediul unităţii miniere
şi anual la INSEMEX sau ateliere autorizate conform normelor ? 0,0
8.7 Numărul maxim de capse împuşcate la o treaptă, este conform schemei de
împuşcare din programul de experimentare al metodei ? 0,2
8.8 Pozarea în lucrările miniere a cablului de împuşcare se face astfel încât să se
evite contactul cu elementele metalice ? 0,4
8.9 La aceeaşi împuşcare se utilizează capse provenite de la producători diferiţi,
respectiv de diferite tipuri ? 0,0
Punctaj obţinut:
Page 10 of 41
PROFESIONALE
7
∑x
i =1
i
= 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,0 + 0,2 + 0,4 + 0,0 = 1,2
1 7 1,2
xi = ∑ x =
7 i =1 i 7
= 0,18
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− − 2 , 3 1− 0 ,18
= 0,151

Data: 30.09.2005
FISA 9

Criteriul 9: Măsuri pentru prevenirea aprinderii amestecului de metan-aer şi praf de cărbune

xi γ 9/α9
9.1 Echipamentele tehnice (ET) şi echipamentele individuale de protecţie (EIP)
satisfac cerinţele de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în normele 0,2 2,3/0,1
metodologice de aplicare a Legii 90/1996 republicată, respectiv cerinţele din
PT-C32 şi PT-C37 ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
i
= 0,2 = 0,2
1 1 0,2
x i
= ∑ x
1 i =1 i
=
1
= 0,2
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− −2 , 3 1−0 , 2
= 0,158
Page 11 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 10

Criteriul 10: Măsuri specifice la metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat

xi γ 10/α10
10.1 Lucrările din abataj se efectuează în condiţiile respectării ordinii de execuţie
a fazelor de lucru din monografia de armare ? 0,2
10.2 Operaţiile de lucru de la front cât şi de la bancul subminat se execută din
spaţiul asigurat al abatajului ? 0,2
10.3 Perforarea şi împuşcarea găurilor se face în conformitate cu dispoziţia de
împuşcare ? 0,0
10.4 Încărcarea cărbunelui din bancul subminat pe transportor se efectuează prin
lopătare sau prin curgere gravitaţională a acestuia în condiţii de siguranţă ? 0,4
10.5 Spargerea supragabariţilor care obturează ferestrele de evacuare se face cu
ciocanul de abataj ? 0,0
10.6 Deblocarea ferestrelor de evacuare se face din faţa acestora sau prin intrarea 2,3/0,1
muncitorilor în sipaţiul neasigurat ? 0,4
10.7 Pentru susţinerea abatajului se utilizează, stâlpi, grinzi sau grinzi în cruce
care prezintă defecţiuni tehnico-constructive ? 0,2
10.8 Susţinerea grinzilor se face cu un număr complet de stâlpi conform
monografiei de armare ? 0,2
10.9 Realizarea tavanului artificial se face prin coaserea corectă a fâşiilor de plasă
metalică ? 0,4
10.10 Debitul de aer necesar, conform proiectului este realizat în abataj, respectiv
circuit ? 0,0
Page 12 of 41
PROFESIONALE
Punctaj obţinut:
10
∑ x = 0,2 + 0,2 + 0,0 + 0,4 + 0,0 + 0,4 + 0,2 + 0,2 + 0,4 + 0,0 = 2,0
i =1
i
1 10 2,0
xi = ∑
10 i =1 x i
=
10
= 0,2
G ( xi ) = e γ i x i = e
− 1− − 2 , 3 1− 0 , 2
= 0,158
PREZENTAREA SINTETICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE

Nr. Mărimi şi variabile Variabila de risc Variabila de securitate profesională
Crt statistice empirice profesional xS= 1-xR
. calculate xR = xi
1. Valorile medii ale 1 10 1 10
parametrilor R şi S R
= x 10i
=∑x
0 ,
i =1
1628 S =
10
∑
(1 − i ) = 0,8372
i =1
x
2. Valorile abaterilor
2
2 
10  
(1− xi) −  ∑ (1−
10
standard ale 10 10
10 × ∑
2
1 0× ∑ xi −  ∑ x i 
parametrilor R şi S
i=1  i=1 
=σ0,1R 1 7 6
i =1  i =1
σ R
=
1 0(1 0 − 1)
=
10(10 − 1)
3. Valoarea coeficientului S
de securitate k = = 5,14
R
profesională, k
4. Valoarea
pseudocoeficientului
de variaţie (a γ =
(σ + σ ) = 0,73
2
R
2
S
incertitudinii), γ R
Page 13 of 41
PROFESIONALE
5. Valoarea probabilităţii 1 / k −1 
p = Φ  (Ordinul de mărime corespunzător
de afectare a locului de  γ  = Φ(−1,103 ) = 0,1357
muncă studiat (Ab.  
B.S. nr. 39, str. 3, bl. parametrului de probabilitate este de 10-1 şi se poate determina direct din caracteristica
III) risc-securitate p= f(k,γ), vizualizată mai jos, astfel: În punctul k= 5,14 de pe abacisa Ok
se duce o dreaptă paralelă la axa Oγ până intersectează paralela la axa Ok dusă din
punctul γ= 0,73).
CARACTERISTICA R
Fig. 5.5
,
Coeficientul de variaţie
γ 0,35
6. Estimarea valorii 0,310

parametrului de 10
1 −γ
1
1− ∑ x i
G ( ∑ xi ) = e
− 2 , 3 1− 0 ,1628
gravitate medie, G med 10 i =1 =e = 0,14579
10 i =1
7. -Aprecierea valorică a
parametrului de 0,1002 < 0,14579 < 0,1588
gravitate (conf. Tabel 0,25
nr.1) (Grad de afectare foarte mic)
-Aprecierea lingvistică
(conf. Tabel nr. 2)
8. Estimarea valorii
parametrului de risc R = P x G = 0,1357 x 0,14579 =0,01977149
profesional, R 0,2
9. -Aprecierea valorică a
parametrului de risc 0,01359714 < 0,01977149 < 0,02154916
(conf. Tabel nr. 3)
-Aprecierea lingvistică (Risc profesional de nivel foarte mic la respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în
(conf. Tabel nr. 4) muncă)
0,15 Tabel nr. 1
Grad de afectare Valoare Valoarea coeficientului de
G xi importanţă, γ med
γ med=2,3
| |
G= e-2,3 1-xi
Maxim 1,00 1,00
G1 0,80
0,1 0,6312
G2 0,60 0,3985
G3 0,40 0,2515
G4 0,20 0,1588
Minim 0,00 0,1002
0,05
Tabel nr. 2
1,00 MAXI MĂ
0 Page 14 of 41
1 10
Coeficientul de se
PROFESIONALE
1,0 – G 1 FO ARTE MARE
G RAVI T ATE A G1 – G2 MARE
(G rad u l d e afectar e G2 – G3 → ACCE PT AB IL Ă
G) G3 – G4 MI CĂ
G4 – G5 FO ARTE MI CĂ
G5 MI NI MĂ
Tabel nr. 3
Riscul profesional Valoare Valoarea coeficientului de
R xi importanţă, γ med
γ med=2,3
R=PxG
Maxim 1,00 0,1357
R1 0,80 0,08565384
R2 0,60 0,05407645
R3 0,40 0,03412855
R4 0,20 0,02154916
Minim 0,00 0,01359714
Tabel nr. 4
P MAXI M
P – R1 FO ARTE MARE
RI S CUL R1 – R2 MARE
R= P. G R2 – R3 → ACCE PT AB IL
R3 – R4 MI C
R4 – R5 FO ARTE MI C
R5 MI NI M
Formular ESPPDF1
- Metoda de evaluare a locurilor de muncă cu pericol deosebit -
I.- INFORMAŢII GENERALE DESPRE UNITATE (AGENT ECONOMIC)

1.- Denumirea Echipa de evaluare:
2.- Adresa Ing. Dragoş Vasilescu
3.- Telefon/fax
4.- Cod Fiscal
5.- Cod CAEN
II.- INFORMAŢII DESPRE LOCUL DE MUNCĂ CU PERICOL DEOSEBIT (loc de muncă, secţie, atelier,
instalaţie etc.)
6.- Denumire 7. Nr. salariaţi 8.- Suprafaţă (m2)
Ab. B.S. nr. 39, str. 3, bl. III 10 / sch.
III.- CONŢINUTUL APRECIERII

Nr. Criteriu Factor de evaluare DA NU Nivel de risc % personal Variabila
afectat apreciată
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Page 15 of 41
PROFESIONALE
1. C1 1.1 x 0,2
2. 1.2 x 0,2
3. 1.3 x 0,2
4. 1.4 x 0,4
5. media 0,25
6. C2 2.1 x 0,2
7. 2.2 x 0,2
8. 2.3 x 0,2
9. 2.4 x 0,2
10. 2.5 x 0,2
11. media 0,2
12. C3 3.1 x 0,2
13. 3.2 x 0,4
14. 3.3 x 0,2
15. 3.4 x 0,2
16. 3.5 x 0,2
17. 3.6 x 0,2
18. 3.7 x 0,0
19. media 0,2
20. C4 4.1 x 0,4
21. 4.2 x 0,2
22. 4.3 x 0,4
23. media 0,34
24. C5 5.1 x 0,0
25. 5.2 x 0,0
26. 5.3 x -
27. 5.4 x 0,0
28. 5.5 x 0,8
29. 5.6 x 0,2
30. media 0,2
31. C6 6.1 x 0,4
32. 6.2 x 0,0
33. 6.3 x 0,2
34. media 0,2
35. C7 7.1 x 0,0
36. 7.2 x 0,0
37. 7.3 x 0,2
38. 7.4 x 0,2
39. 7.5 x 0,2
40. media 0,12
41. C8 8.1 x 0,2

42. 8.2 x 0,2
43. 8.3 x -
44. 8.4 x 0,2
45. 8.5 x -
46. 8.6 x 0,0
47. 8.7 x 0,2
48. 8.8 x 0,4
49. 8.9 x 0,2
50. media 0,18
51. C9 9.1 x 0,2
52. media 0,2
53. C10 10.1 x 0,2
54. 10.2 x 0,2
55. 10.3 x 0,0
56. 10.4 x 0,4
57. 10.5 x 0,0
58. 10.6 x 0,4
Page 16 of 41
PROFESIONALE
59. 10.7 x 0,2
60. 10.8 x 0,2
61. 10.9 x 0,4
62. 10.10 x 0,0
63. media 0,2
64.
- Formular ESPPDF2 -
Metoda de evaluare a locurilor de muncă cu pericol deosebit
V.- COEFICIENŢII DE IMPORTANŢĂ AI CRITERIILOR

Criteriu C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10
α i 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0.1 0,1 0,1
γ i 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3
VI.- DATE CALCUL MODEL MATEMATIC (cu un singur evaluator)
α i
C1 0,25 0,1
C2 0,2 0,1
C3 0,2 0,1
C4 0,34 0,1
C5 0,2 0,1
C6 0,2 0,1
C7 0,12 0,1
C8 0,18 0,1
C9 0,2 0,1
C10 0,2 0,1
Gi γ i
G1 0,178 2,3
G2 0,158 2,3
G3 0,158 2,3
G4 0,219 2,3
G5 0,158 2,3
G6 0,158 2,3
G7 0,132 2,3
G8 0,151 2,3
G9 0,158 2,3
G10 0,158 2,3

G G(xmed) γ med
0,145 2,3
P Probabilitatea, p/ordinul de mărime
0,1357 / 10-1
R Riscul profesional (PPD) = P x G
0,0197
PPD FOARTE MIC
Procedând în mod analog pentru celelalte locuri de muncă, am obţinut următoarele rezultate de evaluare ale
nivelului de risc profesional exprimat prin potenţialul de pericol deosebit privind respectarea măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă la aplicarea metodei cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat:
Rezultatele evaluărilor din perioada septembrie 2005

Nr. Locul de muncă analizat Estimarea nivelului de risc Aprecierea lingvistică a
crt. profesional exprimat prin PPD nivelului de risc profesional
exprimat prin PPD
Page 17 of 41
PROFESIONALE
1. Ab. B.S. nr. 39, str. 3, bl. III, EM 0,0197 Foarte mic
Lonea
2. Ab. 72, bl. VII, EM Lonea 0,0202 Mic
3. Ab. Panoul 1, EM Lupeni 0,0207 Mic
4. Ab. 237 EM Petrila 0,0203 Mic
8. Ab. 434 E EM Petrila 0,0206 Mic
9. Ab. 434 V EM Petrila 0,0201 Mic
Rezultatele evaluărilor din perioada ianuarie 2006

Nr. Locul de muncă analizat Estimarea nivelului de risc Aprecierea lingvistică a
crt. profesional exprimat prin PPD nivelului de risc profesional
exprimat prin PPD
1. Ab. 237 EM Petrila 0,0192 Foarte mic
5. Ab. 434E EM Petrila 0,0174 Foarte mic
6. Ab. 434V EM Petrila 0,0178 Foarte mic
2. APLICAŢIE PRACTICĂ PRIVIND EVALUAREA NIVELULUI DE RISC PROFESIONAL ASOCIAT ERORII

UMANE LA APLICAREA METODEI CADRU DE EXPLOATARE CU BANC DE CĂRBUNE SUBMINAT
Având în vedere exemplul precedent, în continuare se prezintă aplicaţia practică a modelului matematic de
evaluare RISCOM elaborat de autor, care stă la baza cuantificării raţionamentului uman privind efectuarea unei acţiuni, în
sensul diminuării riscului unei acţiuni greşite prin grupul de factori de risc ce definesc ″ eroarea umană″ .
Numind generic ″ operator″ omul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului de muncă analizat (Ab.
B.S. nr. 39, str. 3, bl. III, EM Lonea), problema percepţiei ricului este o problemă duală, exprimată formal prin următoarea
relaţie situaţională: riscul propriu executantului ⇔ riscul profesional (riscul de accidentare şi îmbolnăvire profesională).
Astfel, operatorul acţionează într-un cadru sistemic propriu tipului de tehnologie specifică metodei cadru de
exploatare cu banc de cărbune subminat, unde îşi desfăşoară activitatea care-i influenţează capacitatea de reacţie în situaţii
limită sau deosebite.
Raţionamentul uman care stă la baza efectuării unei acţiuni, se face de regulă mental de către fiecare individ în
parte, iar în cazul unor acţiuni riscante, complexe sau cu daune previzibile, apare necesitatea evaluării preliminare a
riscului acţiunii respective, ca urmare a existenţei restricţiilor de ordin legislativ (Legea 90/96 cu modificările şi
completările ulterioare, NGPM ed. 2002, NSPMMCŞB, Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat) ce
trebuie respectate.
Page 18 of 41
PROFESIONALE
Relaţia de formalizare a riscului unei acţiuni umane, este o relaţie de tip scop – mijloc (resursă de securitate
profesională),cu următorii indicatori:
S* + Racceptabil = M + AQ,
unde:
- S* =valoarea scopului (nivel optim de securitate profesională)

- M =valoarea resurselor de securitate profesională (mijloacele materiale şi măsurile de securitatea muncii
necesare pentru diminuarea riscului)
- AQ=valoarea temeiurilor (mijloacele cognitive - cantitatea/calitatea cunoştinţelor şi deprinderilor utilizate
pentru diminuarea riscului)
- Racceptabil=valoarea efectelor colaterale (daunele umane şi materiale ca urmare a manifestării riscului)

Data: 30.09.2005
FISA 1
Criteriul 1: Măsuri tehnice şi de protecţie a muncii la execuţia lucrărilor de pregătire

xi γ 1/α1
1.1 Galeriile direcţionale de cap şi bază sunt executate cu pantă inversă pentru
reţinerea cenuşii de termocentrală pentru prevenirea focurilor de mină ? 0,2
1.2 Galeriile de bază şi cap sunt susţinute cu arce metalice în câmpuri de 0,5-0,8 0,2
Page 19 of 41
PROFESIONALE
m?
Spaţiile şi golurile rămase în spatele susţinerii galeriilor sunt umplute cu 0,2 2,3/0,1
1.3 material steril mărunt ?
1.4 Sunt montate în galerii, susţineri suplimentare din juguri de lemn rotund cu
dispunerea stâlpilor între armăturile metalice la distanţa de 1m, pe toată 0,4
lungimea galeriilor ?
Punctaj obţinut:
4
∑x
i =1
Ri
= 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,4 = 1,0
1 4 1,0
x Ri = ∑ x =
4 i =1 Ri 4
= 0,25
x = 0,75
S
x = 0,5
M
x = 0,5
AQ
x = 0,25
x [ x x x x ] = [ 0,75 0,5 0,5 0,25]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 75 −1 / 1
1S S
= 0,502 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 5 −1 / 1
1M M
= 0,252 i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 5 −1 / 1
1 AQ
= 0,252
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 25 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,016 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

1R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G ( x ) = ∑α G = α G
1 i
i =1
1i 1i 1S 1S
+ α 1M G1M + α 1 AQ G1 AQ + α 1R G1R = 0,25 x0,502 + 0,25 x0,2
+ 0,25 x0,252 + 0,25 x0,016 = 0,2555

Data: 30.09.2005
FISA 2
Criteriul 2: Măsuri privind degazarea stratului şi controlul metanului

xi γ 2/α2
Page 20 of 41
PROFESIONALE
2.1 Degajările de metan (debitele absolute sau relative de metan) se încadrează în
criteriile de aplicare a degazării, conform PT-C11 ? 0,2
2.2 Proiectul de degazare respectă prevederile Art. 6 PT-C11? 0,2
2.3 În apropierea unor deranjamente tectonice cunoscute (falii, limita de bloc) 0,2
situate la o distanţă de până la 10 m de linia frontului de lucru se aplică 2,3/0,1
degazarea prealabilă ?
2.4 Prametrii de execuţie a găurilor lungi respectă prevederile proiectului cadru ? 0,2
2.5 Controlul metanului se face conform PT-C12 ?
0,2
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
Ri
= 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,2 = 1,0
1 5 1,0
x Ri = ∑
5 i =1 x Ri
=
5
= 0,2
x = 0,8
S
x = 0,4
M
x = 0,6
AQ
x = 0,2
x [ x x x x ] = [ 0,8 0,4 0,6 0,2]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 ,8 −1 / 1
2S S
= 0,576 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 4 −1 / 1
2M
= 0,192
M
i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 6 −1 / 1
2 AQ
= 0,332
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− − 0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 2 − 0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,063 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

2R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G ( x ) = ∑α G = α G
2 i
i =1
2i 2i 2S 2S
+ α 2 M G 2 M + α 2 AQ G 2 AQ + α 2 R G 2 R = 0,25 x0,576 + 0,25 x0,
+ 0,25 x0,332 + 0,25 x0,063 = 0,29075

Data: 30.09.2005
FISA 3
Criteriul 3: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi focurilor de mină
Page 21 of 41
PROFESIONALE
xi γ 3/α3
3.1 Este respectată interdicţia exploatării unui subetaj sub o zonă de foc activă
sau în care focul nu a fost stins conform Art. 50 din PT-C28 ? 0,2
3.2 Sunt construite tocuri de dig pe căile de acces spre abataj şi construite 0,4
depozite de materiale pentru închiderea rapidă a zonei, în caz de necesitate?
3.3 Se aplică înnîmolirea în scop profilactic, pentru prevenirea circulaţiei
curenţilor de aer, combaterea şi lichidarea eventualelor focuri de mină 0,2
apărute?
3.4 Pentru răcirea zonei se utilizează substanţe antipirogene (4-5 kg/m2 de 0,2
bicarbonat de sodiu) ? 2,3/0,1
3.5 Pentru reducerea tendinţei de autoaprindere a cărbunilor se utilizează
pulverizarea către spaţiul exploatat a soluţiei apoase în concentraţii de 0,5 % 0,2
fosfat trisodic ?
3.6 Se controlează zilnic concentraţiile de CO2, CO, O2 şi temperatura din frontul
de lucru, cât şi cea existentă în spaţiul exploatat (în spatele digurilor) conform 0,2
art. Din PT-C28 ?
3.7 Periodic, pe baza probelor de gaze prelevate din spaţiul exploatat se 0,0
determina indicii de foc specificaţiîn art. 17 din PT-C28 ?
Punctaj obţinut:
7
∑x
i =1
Ri
= 0,2 + 0,4 + 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,0 = 1,4
1 7 1,4
x Ri = 7 ∑
i =1
x Ri
=
7
= 0,2
x = 0,8
S
x = 0,4
M
x = 0,6
AQ
x = 0,2
x [ x x x x ] = [ 0,8 0,4 0,6 0,2]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 ,8 −1 / 1
3S S
= 0,576 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 4 −1 / 1
3M M
= 0,192 i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 6 −1 / 1
3 AQ AQ
= 0,332 i AQ
γ
G (x ) = e x
− − 0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 2 − 0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,063 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

3R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G3 ( xi) = ∑α 3i G3i = α 3S G3S + α 3M G3M + α 3 AQ G3 AQ + α 3R G3R = 0,25 x0,576 + 0,25 x0,1

i =1
+ 0,25 x0,332 + 0,25 x0,063 = 0,29075
Page 22 of 41
PROFESIONALE

Data: 30.09.2005
FISA 4
Criteriul 4: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea prafului de cărbune

xi γ 4/α4
4.1 Sunt utilizate pulverizatoare aer-apă sau apă la presiune pe linia de subminare
pentru combaterea prafului cât şi în punctele de încărcare/descărcare a 0,4
cărbunelui ?
4.2 Pentru prevenirea formării prafului se aplică umectarea stratului conform 0,2 2,3/0,1
metodei cadru ?
4.3 Pentru prevenirea exploziilor de praf de cărbune se aplică şistificarea cu praf
inert ? 0,4
Punctaj obţinut:
Page 23 of 41
PROFESIONALE
3
∑x
i =1
Ri
= 0,4 + 0,2 + 0,4 = 1,0
1 3 1,0
x Ri = ∑ x =
3 i =1 Ri 3
= 0,34
x = 0,66
S
x = 0,6
M
x = 0,4
AQ
x = 0,34
x [ x x x x ] = [ 0,66 0,6 0,4 0,34]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 66 −1 / 1
4S S
= 0,392 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 6 −1 / 1
4M
= 0,332
M
i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 4 −1 / 1
4 AQ
= 0,192
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− − 0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 34 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,001 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

4R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G ( x ) = ∑α G = α G
4 i
i =1
4i 4i 4S 4S
+ α 4 M G 4 M + α 4 AQ G 4 AQ + α 4 R G 4 R = 0,25 x0,392 + 0,25 x0,
+ 0,25 x0,192 + 0,25 x0,001 = 0,22925

Data: 30.09.2005
FISA 5
Criteriul 5: Măsuri pentru prevenirea aprinderii amestecului de metan-aer şi praf de cărbune la lucrările de împuşcare
xi γ 5/α5
5.1 Lotul de explozivi utilizaţi a fost verificat şi testat la INSEMEX Petroşani ?
0,0
5.2 La lucrările de împuşcare în front se utilizează explozivi AGP la încărcătura
maximă de 600 g/gaură ? 0,0
5.3 La împuşcarea cu găuri lungi se respe3ctă măsurile de protecţie a muncii din
avizul nr. 6/17.05.2001 al MMSS ? Nu e cazul
Page 24 of 41
PROFESIONALE
5.4 Pentru iniţierea încărcăturilor explozive sunt utilizate capse detonate în 2,3/0,1
construcţie antigrizutoasă milisecundă sau instantanee avizate de INSEMEX? 0,0
5.5 Pentru limitarea efectelor unei eventuale explozii da praf de cărbune sau gaze
explozive în galeriile de pregătire a abatajului sunt amplasate baraje de apă 0,8
sau praf inert sau sunt şistificate lucrările pe zone de minimum 200 m ?
5.6 Parametrii de împuşcare şi ordinea de aprindere a încărcăturilor explozive
respectă prevederile proiectului cadru ? 0,2
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
Ri
= 0,0 + 0,0 + 0,0 + 0,8 + 0,2 = 1,0
1 5 1,0
x Ri
= ∑
5 i =1 x Ri
=
5
= 0,2
x = 0,8
S
x = 0,5
M
x = 0,5
AQ
x = 0,2
x [ x x x x ] = [ 0,8 0,5 0,5 0,2]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 ,8−1 / 1
5S S
= 0,576 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 5−1 / 1
5M M
= 0,252 i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 5−1 / 1
5 AQ
= 0,252
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 2 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,063 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

5R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G ( x ) = ∑α G
5 i
i =1
5i 5i
= α 5 S G 5 S + α 5 M G 5 M + α 5 AQ G 5 AQ + α 5 R G 5 R = 0,25 x 0,576 + 0,25 x0,2
+ 0,25 x0,252 + 0,25 x0,063 = 0,28575

Data: 30.09.2005
FISA 6

Page 25 of 41
PROFESIONALE
Criteriul 6: Măsuri privind exploatarea utilajelor din dotarea abatajului

xi γ 6/α6
6.1 Transportoarele sunt prevăzute cu dispozitive de oprire din orice punct de pe
traseu ? 0,4
6.2 Montarea (demontarea), repararea transportoarelor şi stâlpilor hidraulici sunt
executate de personal instruit şi autorizat ? 0,0
6.3 Se execută verificarea stării cablului de alimentare cu energie electrică a 2,3/0,1
motoarelor, a duzelor de stropire, a existenţei apărătorilor de protecţie a 0,2
organelor în mişcare, respectiv a elementelor de rigidizare a celor două capete
ale transportoarelor înainte de pornirea acestora ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
Ri
= 0,4 + 0,0 + 0,2 = 0,6
1 3 0,6
x Ri = ∑
3 i =1 x Ri
=
3
= 0,2
x = 0,8
S
x = 0,5
M
x = 0,5
AQ
x = 0,2
x [ x x x x ] = [ 0,8 0,5 0,5 0,2]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 ,8 −1 / 1
6S S
= 0,576 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 5 −1 / 1
6M
= 0,252
M
i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 5 −1 / 1
6 AQ
= 0,252
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 2 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,063 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

6R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G ( x ) = ∑α G = α G
6 i
i =1
6i 6i 6S 6S
+ α 6 M G 6 M + α 6 AQ G 6 AQ + α 6 R G 6 R = 0,25 x0,576 + 0,25 x0,2
+ 0,25 x0,252 + 0,25 x0,063 = 0,28575

Data: 30.09.2005
Page 26 of 41
PROFESIONALE
FISA 7

Criteriul 7: Măsuri de electrosecuritate

xi γ 7/α7
7.1 Amplasarea staţiei de transformatoare, faţă de PDA, respectiv alegerea
secţiunii de alimentare cu energie electrică sunt realizate astfel încât să se 0,0
asigure pornirea normală a motoarelor şi utilajelor din front ?
7.2 Staţia de transformatoare şi întrerupătoarele sunt amplasate în curentul de aer
proaspăt ? 0,0
7.3 Cablurile utilizate pentru alimentarea PDA şi a utilajelor din frontul de lucru 2,3/0,1
sunt certificate de INSEMEX Petroşani ? 0,2
7.4 Reţeaua de joasă tensiune este prevăzută cu aparate pentru controlul
permanent al rezistenţei de izolaţie? 0,2
7.5 Racordarea în PDA a instalaţiilor de ventilaţie, semnalizare şi iluminat este
astfel realizată încât să nu fie afectată de decuplările de avarie sau de cele 0,2
pentru revizia instalaţiilor din frontul de lucru ?
Punctaj obţinut:
Page 27 of 41
PROFESIONALE
5
∑x
i =1
Ri
= 0,0 + 0,0 + 0,2 + 0,2 + 0,2 = 0,6
1 5 0,6
x Ri
= ∑ x
5 i =1 Ri
=
5
= 0,12
x = 0,88
S
x = 0,5
M
x = 0,5
AQ
x = 0,12
x [ x x x x ] = [ 0,88 0,5 0,5 0,12]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 ,88 −1 / 1
7S S
= 0,718 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 , 5 −1 / 1
7M M
= 0,252 i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 5 −1 / 1
7 AQ AQ
= 0,252 i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 ,12 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,088 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

7R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G7 ( xi ) = ∑α 7i G7i = α 7 S G7 S + α 7 M G7 M + α 7 AQ G7 AQ + α 7 R G7 R = 0,25 x0,718 + 0,25 x0,

i =1
+ 0,25 x0,252 + 0,25 x0,088 = 0,3275

Data: 30.09.2005
FISA 8
Criteriul 8: Măsuri pentru prevenirea rateurilor la lucrările de împuşcare
xi γ 8/α8
8.1 La efectuarea lucrărilor de împuşcare cu găuri obişnuite de mină, tipul
capselor şi lungimea reoforilor utilizaţi sunt în concordanţă cu lungimea 0,2
găurilor ?
8.2 Se practică prelungirea reoforilor în găuri sau în faţa frontului de lucru ?
0,2
8.3 La efectuarea lucrărilor de împuşcare cu găuri lungi (>3 m) respectiv iniţierea
cu capse detonante electrice cu întârziere de milisecundă se aplică amorsarea Nu e cazul
anterioară ?
8.4 La operaţiile de împuşcare, în cazul utilizării găurilor obişnuite, se utilizează
Page 28 of 41
PROFESIONALE
exploziv de siguranţă AGP cu încărcătură continuă ? 0,2
8.5 La operaţiile de împuşcare, în cazul utilizării găurilor lungi de mină, se 2,3/0,1
utilizează exploziv de siguranţă AGP cu încărcătură discontinuă ? Nu e cazul
8.6 Explozoarele utilizate sunt supuse lunar verificărilor, la sediul unităţii miniere
şi anual la INSEMEX sau ateliere autorizate conform normelor ? 0,0
8.7 Numărul maxim de capse împuşcate la o treaptă, este conform schemei de
împuşcare din programul de experimentare al metodei ? 0,2
8.8 Pozarea în lucrările miniere a cablului de împuşcare se face astfel încât să se
evite contactul cu elementele metalice ? 0,4
8.9 La aceeaşi împuşcare se utilizează capse provenite de la producători diferiţi,
respectiv de diferite tipuri ? 0,0
Punctaj obţinut:
7
∑x
i =1
Ri
= 0,2 + 0,2 + 0,2 + 0,0 + 0,2 + 0,4 + 0,0 = 1,2
1 7 1,2
x Ri
= ∑
7 i =1 x Ri
=
7
= 0,18
x = 0,82
S
x = 0,4
M
x = 0,6
AQ
x = 0,18
x [ x x x x ] = [ 0,82 0,4 0,6 0,12]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 − 2 , 75 0 ,82 −1 / 1
8S S
= 0,609 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 −2 , 75 0 , 4 −1 / 1
8M M
= 0,192 i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 6 −1 / 1
8 AQ
= 0,332
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 ,18 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,110 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

8R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G ( x ) = ∑α G
8 i
i =1
8i 8i
= α 8 S G8 S + α 8 M G8 M + α 8 AQ G8 AQ + α 8 R G8 R = 0,25 x0,609 + 0,25 x 0,1
+ 0,25 x0,332 + 0,25 x0,110 = 0,31075

Data: 30.09.2005
FISA 9
Page 29 of 41
PROFESIONALE
Criteriul 9: Măsuri pentru prevenirea aprinderii amestecului de metan-aer şi praf de cărbune

xi γ 9/α9
9.1 Echipamentele tehnice (ET) şi echipamentele individuale de protecţie (EIP)
satisfac cerinţele de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în normele 0,2 2,3/0,1
metodologice de aplicare a Legii 90/1996 republicată, respectiv cerinţele din
PT-C32 şi PT-C37 ?
Punctaj obţinut:
∑x
i =1
Ri
= 0,2 = 0,2
1 1 0,2
x Ri
= ∑
1 i =1 x Ri
=
1
= 0,2
x = 0,8
S
x = 0,4
M
x = 0,6
AQ
x = 0,2
x [ x x x x ] = [ 0,8 0,4 0,6 0,2]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 −2 , 75 0 ,8 −1 / 1
9S S
= 0,576 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 −2 , 75 0 , 4 −1 / 1
9M M
= 0,192 i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 − 2 , 75 0 , 6 −1 / 1
9 AQ AQ
= 0,332 i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 − 2 , 75 0 , 2 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,063 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

9R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G9 ( xi) = ∑α 9i G9i = α 9 S G9S + α 9 M G9 M + α 9 AQ G9 AQ + α 9 R G9 R = 0,25 x0,576 + 0,25 x0,1

i =1
+ 0,25 x 0,332 + 0,25 x 0,063 = 0,29075

Data: 30.09.2005
Page 30 of 41
PROFESIONALE
FISA 10
Criteriul 10: Măsuri specifice la metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat
xi γ 10/α10
10.1 Lucrările din abataj se efectuează în condiţiile respectării ordinii de execuţie
a fazelor de lucru din monografia de armare ? 0,2
10.2 Operaţiile de lucru de la front cât şi de la bancul subminat se execută din
spaţiul asigurat al abatajului ? 0,2
10.3 Perforarea şi împuşcarea găurilor se face în conformitate cu dispoziţia de
împuşcare ? 0,0
10.4 Încărcarea cărbunelui din bancul subminat pe transportor se efectuează prin
lopătare sau prin curgere gravitaţională a acestuia în condiţii de siguranţă ? 0,4
10.5 Spargerea supragabariţilor care obturează ferestrele de evacuare se face cu
ciocanul de abataj ? 0,0
10.6 Deblocarea ferestrelor de evacuare se face din faţa acestora sau prin intrarea 2,3/0,1
muncitorilor în sipaţiul neasigurat ? 0,4
10.7 Pentru susţinerea abatajului se utilizează, stâlpi, grinzi sau grinzi în cruce
care prezintă defecţiuni tehnico-constructive ? 0,2
10.8 Susţinerea grinzilor se face cu un număr complet de stâlpi conform
monografiei de armare ? 0,2
10.9 Realizarea tavanului artificial se face prin coaserea corectă a fâşiilor de plasă
metalică ? 0,4
10.10 Debitul de aer necesar, conform proiectului este realizat în abataj, respectiv
circuit ? 0,0
Punctaj obţinut:
Page 31 of 41
PROFESIONALE
10
∑x
i =1
Ri
= 0,2 + 0,2 + 0,0 + 0,4 + 0,0 + 0,4 + 0,2 + 0,2 + 0,4 + 0,0 = 2,0
1 10 2,0
x Ri
= ∑ x =
10 i =1 Ri 10
= 0,2
x = 0,8
S
x = 0,4
M
x = 0,6
AQ
x = 0,2
x [ x x x x ] = [ 0,8 0,4 0,6 0,2]
R
i S M AQ R
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 −2 , 75 0 ,8 −1 / 1
10 S S
= 0,576 i S
γ
G (x ) = e x = e
− −1 / 1 −2 , 75 0 , 4 −1 / 1
10 M
= 0,192
M
i M
γ
G (x ) = e x = e
− −1 −2 , 75 0 , 6 −1 / 1
10 AQ
= 0,332
AQ
i AQ
γ
G (x ) = e x
− −0 ,1 / 0 ,1 −2 , 75 0 , 2 −0 ,1 / 0 ,1
=e = 0,063 i R
α = [α α α α ] = [ 0,25 0,25 0,25 0,25]

10 R R
γ = [γ γ γ γ ] = [ 2,75 2,75 2,75 2,75]

i S M AQ R
i S M AQ R
4
G10 ( xi) = ∑α10i G10i = α10 S G10 S + α10 M G10 M + α10 AQ G10 AQ + α10 R G10 R = 0,25 x0,576
i =1
+ 0,25 x 0,332 + 0,25 x 0,063 = 0,29075
PREZENTAREA SINTETICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE

Nr. Mărimi şi Variabila de risc Variabila de securitate profesională
Crt. variabile profesional xS= 1-xR
statistice xR = xi
empirice
calculate
1. Valorile medii ale
1 10 1 10
parametrilor R şi
S x R
= ∑ = 0,1628
10 i =1 xi x S
= ∑(1 − xi) = 0,8372
10 i =1
2. Valorile
2
2 
10  
10 × ∑ (1− xi ) −  ∑
abaterilor
standard ale 10 10 10 2
parametrilor R şi
1 0× ∑ xi −  ∑ x i 
 i=
S
i=1  i = 1  = 0,1 1 7 6 σ
i =1
σ R
=
1 0(1 0 − 1) R
=
10(10 − 1)
3. Valoarea
coeficientului de S
securitate k = = 5,14
profesională, k R
Page 32 of 41
PROFESIONALE
4. Valoarea
pseudocoeficient
ului de variaţie (a
incertitudinii), γ
γ =
(σ + σ ) = 0,73
2
R
2
S
R
5. Valoarea
probabilităţii de 1 / k −1 
afectare a locului p = Φ
 γ 
 = Φ( −1,103 ) = 0,1357
(Ordinul de mărime corespunzător parametrului de probabilitate
de muncă studiat  
(Ab. B.S. nr. este de 10-1).
39, str. 3, bl.
III)
CARACTERISTICA R
Fig. 5.5
,
Coeficientul de variaţie
γ 0,35
parametrului de 10 0,3
gravitate medie,
∑ G ij
G G med
( xi ) = i =1, j =1, 4
i
= (0,2555 + 0,29075 + 0,29075 + 0,22925 + 0,28575 +
4
G med
( xi ) = ∑ α
j =1, i =1,10
medj G =α medj medS G medS α
+ medM G medM
+ α medAQ G medA
0,25
0,25 e γ med x medR
− ( −0 ,1) / 0 ,1
= 0,25 x 0,562 + 0,2 x0,001 + 0,25 x0,282 + 0,25 x0,009 =
10
G med
( xi ) = ∏G
i =1, j =1, 4
ij
= 0,2555 x 0,29075 x0,29075 x0,22925 x0,28575 x0,28575
0,2
Folosirea relaţiilor prezentate mai sus se face astfel:
(1) - se admit riscuri şi consecinţele sunt neglijabile
(2) - se admite riscul, consecinţele pot fi evaluate şi nu este necesară repetarea evaluării
(3) - se adoptă o atitudine prudentă faţă de consecinţele aşteptate
7. -Aprecierea 0,15
valorică a 0,192 < 0,285 < 0,332 (Grad de afectare mediu)
parametrului de 0,192 < 0,193 < 0,332 (Grad de afectare mediu)
gravitate (conf. 0,000 < 0,063 (Grad de afectare maxim)
Tabel nr.1)
-Aprecierea
lingvistică (conf.
Tabel nr. 2)
0,1
parametrului de R= P x G = 0,1357 x 0,285 =0,0386
risc profesional,
Page 33 of 41
0,05
PROFESIONALE
R R = P x G = 0,1357 x 0,193 =0,0261
R = P x G = 0,1357 x 0,000 =0,000
9. -Aprecierea
valorică a 0,026 < 0,0386 < 0,045 (Risc profesional de nivel mediu la respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă)
parametrului de 0,026 < 0,0261 < 0,045 (Risc profesional de nivel mediu la respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă)
risc (conf. Tabel 0,000 < 0,00854 (Risc profesional de nivel maxim la respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă)
nr. 3)
-Aprecierea
lingvistică (conf.
Tabel nr. 4)
Tabel nr. 1
Grad de afectare Valoare Valoarea coeficientului de
G xi importanţă, γ med
γ med=2,75
| |
G= e-2,75 xi-x’ /x’
Maxim 1,00 1,00
G1 0,80 0,576
G2 0,60 0,332
G3 0,40 0,192
G4 0,20 0,110
G5 0,00 0,063
Tabel nr. 2
G5 – G4 MAXI MĂ
G RAVI T ATE A G4 – G3 MARE
(G rad u l d e afectar e G3 – G2 → ME DI E
G) G2 – G1 MI CĂ
G 1 - 1,00 MI NI MĂ
Tabel nr. 3
Riscul profesional Valoare Valoarea coeficientului de
R xi importanţă, γ med
γ med=2,75
R=PxG
Maxim 1,00 0,1357
R1 0,80 0,0781
R2 0,60 0,0450
R3 0,40 0,0260
R4 0,20 0,0149
R5 0,00 0,00854
Tabel nr. 4
R5 – R4 MAXI M
R4 – R3 MARE
RI S CUL R3 – R2 → ME DI U
R= P. G R2 – R1 MI C
R1 – P MI NI M
Formular RISCOMF1
- Model de evaluare a riscului profesional asociat erorii umane -
I.- INFORMAŢII GENERALE DESPRE UNITATE (AGENT ECONOMIC)

1.- Denumirea Echipa de evaluare:
2.- Adresa Ing. Dragoş Vasilescu
3.- Telefon/fax
4.- Cod Fiscal
5.- Cod CAEN
Page 34 of 41
PROFESIONALE
II.- INFORMAŢII DESPRE LOCUL DE MUNCĂ CU PERICOL DEOSEBIT (loc de muncă, secţie, atelier,
instalaţie etc.)
6.- Denumire 7. Nr. salariaţi 8.- Suprafaţă (m2)
Ab. B.S. nr. 39, str. 3, bl. III 10 / sch.
III.- CONŢINUTUL APRECIERII

Nr. Criteriu Factor de evaluare DA NU Nivel de risc % personal Variabila apreciată
afectat (xR,xS,xM,xAQ)
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. C1 1.1 x 0,2
2. 1.2 x 0,2
3. 1.3 x 0,2
4. 1.4 x 0,4
5. media (0.25;0.75;0.50;0.50)
6. C2 2.1 x 0,2
7. 2.2 x 0,2
8. 2.3 x 0,2
9. 2.4 x 0,2
10. 2.5 x 0,2
11. media (0.20;0.80;0.40;0.60)
12. C3 3.1 x 0,2
13. 3.2 x 0,4
14. 3.3 x 0,2
15. 3.4 x 0,2
16. 3.5 x 0,2
17. 3.6 x 0,2
18. 3.7 x 0,0
19. media (0.20;0.80;0.40;0.60)
20. C4 4.1 x 0,4
21. 4.2 x 0,2
22. 4.3 x 0,4
23. media (0.34;0.66;0.60;0.40)
24. C5 5.1 x 0,0
25. 5.2 x 0,0
26. 5.3 x -
27. 5.4 x 0,0
28. 5.5 x 0,8
29. 5.6 x 0,2
30. media (0.20;0.80;0.50;0.50)
31. C6 6.1 x 0,4
32. 6.2 x 0,0
33. 6.3 x 0,2
34. media 0,2
35. C7 7.1 x 0,0
36. 7.2 x 0,0
37. 7.3 x 0,2
38. 7.4 x 0,2
39. 7.5 x 0,2
40. media (0.12;0.88;0.50;0.50)
41. C8 8.1 x 0,2
42. 8.2 x 0,2
43. 8.3 x -
44. 8.4 x 0,2
45. 8.5 x -
46. 8.6 x 0,0
47. 8.7 x 0,2
48. 8.8 x 0,4
49. 8.9 x 0,2
50. media (0.18;0.82;0.40;0.60)
51. C9 9.1 x 0,2
52. media (0.20;0.80;0.40;0.60)
53. C10 10.1 x 0,2

54. 10.2 x 0,2
55. 10.3 x 0,0
56. 10.4 x 0,4
57. 10.5 x 0,0
58. 10.6 x 0,4
59. 10.7 x 0,2
60. 10.8 x 0,2
61. 10.9 x 0,4
Page 35 of 41
PROFESIONALE
62. 10.10 x 0,0
63. media (0.20;0.80;0.40;0.60)
64.
Formular RISCOMF2
- Model de evaluare a riscului profesional asociat erorii umane -
V.- COEFICIENŢII DE IMPORTANŢĂ AI CRITERIILOR
Criteriu CiS CiR CiM CiAQ
α i 0,25 0,25 0,25 0,25
γ i 2,75 2,75 2,75 2,75
VI.- DATE CALCUL MODEL MATEMATIC (cu un singur evaluator)
(xR,xS,xM,xAQ) (α R, α S, α M, α AQ)
C1 (0.25;0.75;0.50;0.50)
C2 (0.20;0.80;0.40;0.60)
C3 (0.20;0.80;0.40;0.60)
C4 (0.34;0.66;0.60;0.40)
C5 (0.20;0.80;0.50;0.50)
C6 (0.20;0.80;0.50;0.50) (0,25;0,25;0,25;0,25)
C7 (0.12;0.88;0.50;0.50)
C8 (0.18;0.82;0.40;0.60)
C9 (0.20;0.80;0.40;0.60)
C10 (0.20;0.80;0.40;0.60)
Gi γ i
G1 0,2555
G2 0,29075
G3 0,29075
G4 0,22925
G5 0,28575
G6 0,28575 (2,75;2,75;2,75;2,75)
G7 0,3275
G8 0,31075
G9 0,29075
G10 0,29075
G G(xmed) γ med
0,285 2,75
P Probabilitatea, p/ordinul de mărime
0,1357 / 10-1
R Riscul profesional asociat erorii umane( RISCOM) = P x G
0,0386
RISCOM MEDIU
3. APLICAŢIE PRACTICĂ LA ALOCAREA RESURSELOR DE SECURITATE PROFESIONALĂ
Având în vedere aplicaţia precedentă, să considerăm pentru sistemul de muncă analizat (Ab. B.S. nr. 39, str. 3,
bl. III), subsistemele E(executant), ET(echipamente tehnice) şi O(sarcina de muncă).
În urma analizei apriorice de risc am stabilit valoarea riscului global R = 0,0197, ce corespunde unui nivel de
risc foarte mic la care nu apar evenimente nedorite (accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale), deci o valoare de
resursă profesională inversă S = 1-R, pentru caracterizarea nivelului optim de securitate profesională.
Page 36 of 41
PROFESIONALE
Obiectivul de securitate profesională propus în cazul sistemului de muncă analizat şi a componetelor lui, îl
constituie atingerea nivelului optim de securitate profesională (Smax).
Dacă acest nivel de securitate profesională (Smax), poate fi împărţită în mai multe porţiuni de resură, ordonate
crescător cu raţie unitară, atunci se ridică problema alocării alocării acestor porţiuni de resursă Si, pentru cele trei
subsisteme (E, ET, O) astfel încât la o alocare minimă de resursă de securitate profesională să se obţină un beneficiu
maxim privind realizarea integrală a obiectivului de securitate profesională propus pentru sistem şi componentele lui
(Smax).
Pentru rezolvarea acestei probleme, propun parcurgerea următoarelor etape ale algoritmului numeric de alocare a
resurselor de securitate profesională, prezentat la capitolul 4, astfel:
P1 Cunoscând specificul sistemului de muncă şi a componentelor sale, am apreciat modul de îndeplinire a
obiectivului de securitate profesională pentru fiecare componentă în parte, prin valori x i cuprinse în intervalul [0,1],
reprezentând gradul de realizare a îndeplinirii acestui obiectiv.
Valorile estimate, pot fi redate în matzricea de mai jos:

 S S S S S S S ` 
i 0 1 2 3 4 5
 
O 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 
 e 1 
(1)
 ET e 2
0,0 0,1 0,4 0,6 0,9 1,0 
 
 E e 3
0,0 0,1 0,4 0,7 1,0 1,0 
P2 Calculăm funcţiile de alocare, astfel:
- Pentru ultima linie a matricei (1), valorile funcţiilor de alocare sunt egale cu valorile gradelor de realizare
estimate pentru componenta E, respectiv f3(i) = e3(xi), astfel:
f3(0)=e3(0)=0,0; f3(1)=e3(1)=0,1; f3(2)=e3(2)=0,4; f3(3)=e3(3)=0,7; f3(4)=e3(4)=1,0; f3(5)=e3(5)=1,0.
Acest şir constituie linia pivot pentru calculul algoritmului de programare liniară.
- Pentru linia mediană a matricii (1), caracterizată prin funcţia de alocare f 2(i) utilizăm formula de calcul a
algoritmului de programare MAX(MINi[ei(xi)], astfel:
 m ei n(0)( ,f (4) )= 0,0 

 m ine( (0), f (5)) = 0,0   2 3 
 
 m i n(1)( ,f (3) )= 0,1 
2 3
 e2 3
 m in ( (1), f (4)) = 0,1 
 e2 3  
 m ine( 2 (2), f (3)) = 0,4   m ei 2n(2)( ,f (2) )= 0,4 
f2 (5) = m 
ax
m in e2 f 3
( (3 ),
3
( 2 )) = 0, 4
 f 2 ( 4) = m  a x 3 
 m ei 2n(3)( ,f 3 (1) )= 0,1 
 
 
 m in e2 3
( ( 4), f (1 )) = 0 ,1   
 m in ( (5), f (0)) = 0,0  m ei 2n(4)( ,f (0) )= 0,0 
 e2 3  
3

 
Page 37 of 41
PROFESIONALE
 m ei n(0() ,f (3) )= 0,0  m ien(0() ,f (2) )= 0,0 

 2 3   2 3 
 m i n(1)( ,f (2) )= 0,1 
 e2 3
 m i n(1)( ,f (1) )= 0,1 
  e2 3 
f 2 (3) = m amx ei 2n(2() ,f 3(1) )= 0,1  f 2 (2) = m amx ien2 (2() ,f (0) )= 0,0 
 3

 m ei 2n(3)( ,f 3 (0) )= 0,0  
   
   
   
 f (1)   0,0
 2 
 m ien (0( ) ,f (1) )= 0,0 
 2 3 
 f (2)  0,1
 m i n (1() ,f (0) )= 0,0   2 
 e2 3   f (3)   0,1
f 2 (1) = m a x  2 =
    0,4



  f 2 (4)  
   (5)  0,4
 f2   
 
  
 
Page 38 of 41
PROFESIONALE
 m ei n(0)( ,f (4) )= 0,0

 m in(e (0), f (5)) = 0,0   1 2 
 
 m i n(1) ( ,f (3) )= 0,1 
1 2
 e1 2
 m in ( (1), f (4)) = 0,2 
 e1 2  
 m in e( 1 (2), f (3)) = 0,1   m ei 1n(2)( ,f (2) )= 0,1
f 1 (5) = m ax m in ( (3), 2 (2)) = 0,1 
e1 f 2
f 1 a x 2 
( 4) = m
 m ei 1n(3)( ,f 2 (1) )= 0,0 
 
 m in ( (4), (1)) = 0,0 
 e1 f 2   m i n(4)( , (0) )= 0,0
 m in( (5), f (0)) = 0,0 
e1 2  e1 f 2 
   
 
 m ien(0)( ,f (3) )= 0,0   m ien(0() ,f (2) )= 0,0 
 1 2   1 2 
 m i n(1)( ,f (2) )= 0,1 
 e1 2
 m i n(1)( ,f (1) )= 0,0 
  e1 2 
 m ei 1n(2)( ,f (1) )= 0,0  amx ien1 (2() ,f (0) )= 0,0 
f 1 a x 2  f 1(2) = m
(3) = m  2

 m ie1n(3)( ,f 2 (0) )= 0,0   
   
   
   
Page 39 of 41
PROFESIONALE
 f (1)   0,0
 1 
 m ien (0() ,f (1) )= 0,0 
 1 2 
 f (2)  0,0
 m i n (1() ,f (0) )= 0,0  1 
 e1 2   f (3)   0,1
f 1(1) = m a x  1  =  0,1





  f 1 ( 4)   
   (5)   0,2
 f1   
 
  
 
- Cu valorile obţinute contruim matricea funcţiilor de locare, astfel:

 S S S S S S S ` 
i 0 1 2 3 4 5
 
O 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,2  (2)
 f 1 
 ET f 0,0 0,0 0,1 0,1 0,4 0,4 
 2 
 E
 f 3
0,0 0,1 0,4 0,7 1,0 1,0 

- Soluţia problemei de alocare a resurselor de securitate profesională (S1*, S2*, S3*) → Smax, se determină
comparând elementele celor două matrici (1) şi (2), ţinând cont de faptul că, o resursă alocată nu mai poate fi realocată,
funcţiile de alocare se aleg pe coloanele matricei (2) şi se face corespondenţa lor cu elementele aparţinătoare liniilor
matricei (1) iar următoarea alocare se face faţă de cantitatea de resursă de securitate profesională rămasă după alocările
anterioare.
Page 40 of 41
PROFESIONALE

 S S S S S S S ` 
i 0 1 2 3 4 5
 
O 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 
 e 1 
 ET e 2
0,0 0,1 0,4 0,6 0,9 1,0 
 
 E e 3
0,0 0,1 0,4 0,7 1,0 1,0 

 S S S S S S S ` 
i 0 1 2 3 4 5
 
O 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,2 
 f 1 
 ET f 0,0 0,0 0,1 0,1 0,4 0,4 
 2 
 E
 f 3
0,0 0,1 0,4 0,7 1,0 1,0 

f1(5)(minmax coloana S5) = e1(1) = 0,2 ⇒ S1*= 1 (1 parte din obiectivul de securitate profesională)
f2(5-1)(minmax coloana rămasă) = f2(4) = e2(2) = 0,4⇒ S2*= 2 (2 părţi din obiectivul de securitate profesională)
f3(5-1-2)(valoarea rămasă) = f3(2) = e3(2) = 0,4 ⇒ S3*= 2 (2 părţi din obiectivul de securitate profesională)
Din valoarea nivelului global de securitate profesională determinată anterior, S = 1- R ↔ S = 1- 0,0197 =0,9803,
valorile porţiunilor de resursă alocate celor trei componente E, ET şi O sunt:
E → 0,4 S = 0,39212
ET → 0,4 S = 0,39212
O → 0,2 S = 0,19606
(E, ET, O) → (0,4+0,4+0,2)S = (0,39212+0,39212+0,19606)=0,9803
Page 41 of 41

Aplicatii - Metode de Evaluare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii - Metode de Evaluare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APLICAŢII PRACTICE ALE METODELOR DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A RISCURILOR

APLICAŢII PRACTICE ALE METODELOR DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE

1. APLICAŢIE PRACTICĂ PRIVIND EVALUAREA NIVELULUI DE RISC PROFESIONAL EXPRIMAT PRIN

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 1: Măsuri tehnice şi de protecţie a muncii la execuţia lucrărilor de pregătire

Nr. Facrori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 2: Măsuri privind degazarea stratului şi controlul metanului

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 3: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea incendiilor şi focurilor de mină

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 4: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea prafului de cărbune

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 6: Măsuri privind exploatarea utilajelor din dotarea abatajului

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 7: Măsuri de electrosecuritate

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 8: Măsuri pentru prevenirea rateurilor la lucrările de împuşcare

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 9: Măsuri pentru prevenirea aprinderii amestecului de metan-aer şi praf de cărbune

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

Întreprinderea: EM Lonea Evaluator:

PRESCRIPTII TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU METODA

Criteriul 10: Măsuri specifice la metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat

Nr. Factori de evaluare Variabila de Coeficient de

PREZENTAREA SINTETICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE

6. Estimarea valorii 0,310

I.- INFORMAŢII GENERALE DESPRE UNITATE (AGENT ECONOMIC)

III.- CONŢINUTUL APRECIERII

41. C8 8.1 x 0,2

V.- COEFICIENŢII DE IMPORTANŢĂ AI CRITERIILOR

VI.- DATE CALCUL MODEL MATEMATIC (cu un singur evaluator)

G10 0,158 2,3

Rezultatele evaluărilor din perioada septembrie 2005

2. Ab. 72, bl. VII, EM Lonea 0,0202 Mic

3. Ab. Panoul 1, EM Lupeni 0,0207 Mic

4. Ab. 237 EM Petrila 0,0203 Mic

5. Ab. 239 EM Petrila 0,0221 Mic

6. Ab. 431 EM Petrila 0,0228 Mic

7. Ab. 433 EM Petrila 0,0205 Mic

8. Ab. 434 E EM Petrila 0,0206 Mic

9. Ab. 434 V EM Petrila 0,0201 Mic

Rezultatele evaluărilor din perioada ianuarie 2006

1. Ab. 237 EM Petrila 0,0192 Foarte mic

2. Ab. 239 EM Petrila 0,0161 Foarte mic

3. Ab. 431 EM Petrila 0,0178 Foarte mic