Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caractere de recunoaştere: Planta: Arbust înalt de 10-50 cm, foarte ramificat, formînd grupuri compacte
(afinişuri); tulpina: verde, cu muchii evidente, glabră; frunze: alterne, scurt peţiolate, ovale cu vîrf ascuţit
şi margine mărunt dinţată, de culoare verde-deschis; flori: solitare, dispuse la subsuoara frunzelor, stau
aplecate, prezintă caliciu persistent, corola roz globuloasă din 5 petale unite; fructe: bace globuloase,
Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coacă, cucuzie,
pomişoare
În tradiţia populară: este preţuit pentru fructele sale dulci-acrişoare, la culesul cărora în
Materia primă:
- Folium Myrtilli - frunze ovate sau eliptice,lungi de 1-3 cm, late de 0,6-2 cm, rotunjite la
bază, foarte scurt peţiolate,fin serate pe margini, cu nervaţiunea evidentă pe dos, de culoare
zemoase, la interior cu numeroase seminţe mici, aşezate într-o pulpă neagră-violacee. Miros
Recoltare: Pentru frunze perioada optimă este de la sfîrşitul lui iulie pînă în
septembrie. Deoarece strunjirea frunzelor de pe tulpini este greoaie, se taie cu un
briceag, cosor sau seceră ramurile după ce au fost recoltate fructele. Frunzele nu
se vor presa deoarece se înnegresc.Fructele se recoltează în iulie-august, la
maturitate deplină, cu mîna sau mai adesea cu piepteni speciali, dintr-o scîndură
avînd bătute cuie la distanţe mai mici decît diametrul fructelor.Pregătirea
produsului în vederea prelucrării: Frunzele se desprind de ramuri prin batere sau
strujire cu mare uşurinţă numai după o uscare prealabilă de cîteva zile la umbră,
cînd se constată că frunzele sînt uscate în timp ce ramurile sînt încă flexibile, deci
mai păstrează umiditate. Uscarea artificială se face la 35-40°.Fructele, mai ales cînd
sînt culese cu pieptenele, sînt amestecate cu frunze. Pentru separare se lasă să
alunece pe o masă cu înclinaţie de 20-30° şi umedă, frunzele rămînînd lipite de
masă. Fructele se mai bagă apoi într-un vas cu apă, unde datorită densităţii diferite
ele cad la fund, în timp ce impurităţile se adună de la suprafaţa apei. După această
separare se lasă la zvîntat,apoi se pun la uscat pe cale naturală, pe rame cu plasă
de sîrmă galvanizată (pe hîrtie, datorită scurgerii sucului, nu se face o uscare bună),
în încăperi aerate şi cît mai bine încălzite (de preferat pe lîngă cuptoare, plite). Pe
cale artificială uscarea se face la 60-70°. După uscare se lasă încă 2-3 zile pentru ca
prin absorbirea de vapori din atmosferă să ajungă la umiditatea caracteristică.
Randamentul la uscare: pentru frunze 3-4/1 (dacă se pun la uscat ramuri cu frunze
-1 kg de frunze uscate se obţine din 6-9 kg ramuri cu frunze în stare proaspătă);
pentru fructe 7-8/1.
.
Compoziţie chimică: frunzele conţin: arbutină, tanin, derivaţi flavonici, derivaţi antocianici,
hidrochinonă, mirtilină, ericolină, neomirtilină, etc; fructele- tanin, pectine, mirtilină, zaharuri,
provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic, malic, oxalic, tartric, succinic,
malic, lactic, principii bacteriostatice..
Acţiune farmaceutică; au proprietăţi astringente în fructe există şi, creşte acuitatea vizuală,
adjuvant al diabetului.
Acţiune, proprietăţi
Preparatele din frunzele şi fructele de afin au acţiune antidiareică, antiseptică, antiemetică,
antiinflamatoare, diuretică, uşor coronaro-dilatatoare şi hipoglicemiantă, antiaterogenă, de
activator al regenerării retinei. Taninurile ajunse în tubul intestinal aglutitnează bacteriile şi
opresc procesele de fermentaţie. Se consideră că efectul antidiareic observat în cazul
preparatelor din afin are un mecanism de acţiune diferit de cel al dietei cu mere rase sau
morcov. O parte dintre substanţele active pătrund în celulele peretelui intestinal formând o
peliculă protectoare.Extractul din frunze de afin scade nivelul de glucoza din sânge şi, potrivit
unor cercetări mai noi, scade şi nivelul trigliceridelor.Diverse studii experimentale au pus în
evidenţă că antocianozidele din afin protejează vasele sanguine, cresc rezistenţa capilarelor
sanguine şi au proprietăţi antiedematoase. Cercetătorii italieni au descoperit, în cadrul unor
experimente pe animale de laborator,că această grupă de substanţe extrase din afin are efecte
protectoare în ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool şi chiar faţă de ulcerul cronic
indus de acidul acetic. Afinul are calităţi antiulceroase promiţătoare, datorită stimulării apărării
locale a mucoasei stomacului. De asemenea, în ce priveşte retina, esenţială în asigurarea unei
vederi normale, substanţele active din afin stimulează regenerarea pigmenţilor din
fotoreceptorii retinieni.Cercetările experimentale au arătat că flavonoizii conţinuţi în extractul
apos de afine reprezintă un puternic factor protector care previne oxidarea colesterolului,
putând juca astfel un rol în prevenirea aterosclerozei. Acţiunea acestor flavonoizi pare să fie mai
intensă decât a acidului ascorbic (vitamina C). Proprietatea antiaterogenă a flavonoizilor din
afin este exploatată de industria farmaceutică
Indicaţii
Preparare şi admninistrare
Din frunzele de afin se prepară o infuzie folosind o proporţie de 1 lingură de frunze uscate şi
fărâmiţate, la 1 cană cu apă. Se bea ceaiul călduţ în cantitate de 2-3 căni pe zi. Infuzia din frunze
de afin se poate folosi şi în stomatite, sub formă de gargară, de 4-5 ori pe zi.
Din fructe se prepară un decoct concentrat din trei linguri de fructe la 0,5 litri de apă.
Compoziţia se fierbe 10 minute. Se consumă nefiltrat (lichidul împreună cu fructele) ca ceai
cald, de 2-3 ori pe zi.
Fructele proaspete (bine spălate), congelate sau conservate prin alte mijloace, pot fi consumate
în cantitate de 50-100 g zilnic,timp de 2 săptămâni.Intră în compoziţia comprimatelor Difabiol,
Difebiom, a comprimatelor Fitodiab, Normodiab, a comprimatelor naturale antidiareice
(Plantavorel).
Preparare; frunze- 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă
clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară, se bea în cursul unei
zile. -2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se fierb apoi timp
de 15 minute. Se folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar şi uşor diareic.
Fructele- 2 linguriţe de fructe se vor pune la 500 ml apă. Se va fierbe la foc mic 30
minute. Se va bea călduţ în decursul unei zile. -2 linguriţe de fructe zdrobite se vor
pune la 500 ml de apă de seara până dimineaţa la temperatura camerei. A doua zi
se va bea în decursul zilei. -2 linguriţe de fructe uscate se vor pune la 250 ml apă.
Se fierb timp de 10 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi.
-1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahăr la fiert. Se ţin timp de 30
minute, după care se pun în sticle cu gura mai largă. Se închid bine şi se pot folosi
în tot cursul anului. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahăr. Se fierb
apoi până se leagă siropul. Se pot folosi în tot cursul anului la diferite băuturi
răcoritoare.