1.

NOTIUNI ESENTIALE
Controlul intern este integrat entitatii publice, nefiind organizat intr-un
compartiment distinct, dar regasindu-se in structura fiecarei functii a managementului, a
fiecarei activitati si in responsabilitatea fiecarui angajat.
Auditul intern, spre deosebire de controlul intern, se organizeaza ca structura
distincta in subordinea managerului general al entitatii, facand parte din functiile
intreprinderii.
Controlul intern din entitatile publice se caracterizeaza printr-o organizare
sistematica, cuprinzand mai multe tipuri de control:
- autocontrolul;
- controlul mutual;
- controlul ierarhic;
- controlul partenerial;
- control de calitate;
- control financiar preventive
- inventarierea patrimoniului;
- controlul contabil;
- controlul dinanciar
- instpectia
nu care, fata de momentul desfasurarii activitatilor sau operatiunilor controlate, sunt
controale anticipate sau preventive, concomitente sau operativ-curente si postoperative
sau ulterioare.
Toate aceste tipuri de controale se pot grupa astefel:
- controale ex-ante : autocontrolul, controlul mutual, controlul financiar
preventiv, controlul ierarhic;
- controlul ex-post : autocontrolul , controlul mutual, controlul ierarhic,
inventarierea patrimoniului, controlul casieriei, contorlul contabil, controlul
financiar, controlul de calitatea, inspectia etc
Toate aceste controale enumerate nu se organizeaza in compartimente de sine
statatoare, si se regaseste pe fluxul de operatii intre fazele unui lant procedural, exercitat
de fiecare post de lucru , la nivel de responsabiliate sau prin delogare de compententa ,
atasate intrisec activitatilor curente.
Datorita acestei organizari, atunci cand auditorul intern stabileste inexistenta
procedurilor, inadaptibilitatea sau neactualizarea sistematica a acestora, in functie de
evolutia riscurilor, neimplementarea recomandarilor, acestea reprezinta probleme majore
pentru management si pentru auditori interni.
Acest system este specific Romaniei, care aimplementat auditul intern in sectorul
public cu 1 ianuarie 2003. avand in vedere atat particularitatile sistemului anglo- saxon,
cat si specificul sistemului de control intern romanesc , consideram necesara instituirea
unei structuri de control intern in cadrul entitatilor publice in subordinea managerului
general, care sa aiba principalele atributii urmatoarele :
- implicarea in crearea procedurilor acolo unde nu exista;
- supravegherea actualizarii sistematice a procedurilor in fucntide de
schimbarile legislative si de evolutia riscurilor;

1
 - coordonarea sistemului de control intern al entitatii si realizarea evaluarii
riscurilor;
- asigurarea consultantei solicitate de management.
Raportat la controlul intern, auditul public intern este inclus in sistemul de control
intern, dar functioneaza si in afara lui, fiind separat de ansamblul operational al
controlului intern.
Functionand sub acest mod de organizare, auditul public intern are o componenta
atat de regularitate (conformitate), cat si de calitate, vizand modul de functionare a
sistemelor de conducere si de control intern si performanta acestora (auditul de sistem si
auditul de performanta).
In numeroase lucrari de specialitate, dar si in practica curenta, se utilizeaza
frecvent termenul de control intern in locul termenului de audit, si invers, aspect care
genereaza confuzie si induce ideea ca cele doua concepte sunt similare. Insa, in teoria si
practica internationala, aceste doua concepte sunt delimitate in mod clar si riguros.
Activitatile de control si audit intern in cadrul entitatilor publice sunt legate de
managementul acestora – proces de atingere a obiectivelor organizationale prin angajarea
si implicarea celor patru functii principale: planificarea, organizarea, antrenarea si
motivarea, controlul.
Ambele activitati se organizeaza si se desfasoara in entitati publice, cuprinzand o
autoritate publica, institutie publica, companie sau societate nationala, regie autonoma si
o societate comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar
majoritar..
Auditul intern, spre deosebire de controlul intern, se organizeaza ca structura
distincta in subordinea managerului general al entitatii.
Controlul intern nu se organizeaza ca un compartiment distinct in cadrul entitatii,
el se regaseste in structura fiecarei functii a managementului, a fiecarei activitati si este
resposnabilitatea fiecarui angajat . fiecare raspunde de controlul sau intern .
managementul de linie, in afara propriului control, ii mai revine si alte atributii de control
pe care poate sa le diminueze sau sa le dezvolte in functie de evolutia tiscurilor in
entitatea pe care o conduce
Toate aceste entitati publice au personalitate juridica, utilizeaza si administreaza
fonduri publice si detin un patrimoniu public, din care fac parte bunurile din domeniul
public si domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
Cu toate ca ambele activitati au elemente care le apropie, mai multe sunt
particularitatile acestora care le diferentiaza din punct de vedere al conceptelor, cadrului
legal, organizarii, metodologiei, valorificarii constatarilor si al modului de raportare in
cadrul entitatilor publice.
Auditorii interni trebuie sa fie constienti ca este posibil ca anumite aspecte sa nu
le fi putut depista, dar in acelasi timp,pentru ceea ce au descoperit, sa fie convinsi ca va
influenta in mod pozitiv organizatia, care va functiona mai bine ca inaninte . Astefl incat
managerii sa poata spunsa: “ auditul intern a fost pe la mine si in consecinta pot dormi
linistit”
Auditorii interni trebuie sa depisteze frauda, dar nu este obligatoriu sarcina
acestora. Activitatea lor de baza este sa evalueze sis a inbunatateasca sistemul de control
intern

4
 Functia contabila a auditului intern examineaza :
- respectarea regulilor de functionare stabilite de intreprindere ( repartizarea
sarcinilor , proceduri de lucru, planificari etc) cauzele si eventualele
consecinte .
- Ansamblul sestemului de control intern care guverneaza functionarea
contabilitatii permit responsabilului sa aiba un mai bun control asupra
activitatii . De aceea, el trebuie sa se preocupe atat de pregatirea profesionala
a contabililor, cat si de organizarea muncii. Toate aceste informatii permit
formarea unei pareri privind contorlul avut asupra operatiilor contabile si deci
recomandarea unor solutii potrivite de inbunatatire a acestuia. In acest fel, ne
putem da seama cat de mult s-ar insela un auditor intern care ar ince4rca sa
faca o certificare in sensul ca si-ar elimina de la bun inceput posibilitatea de a
formula o judecata exhaustiva.

PARALELA CONTROL INTERN- AUDIT INTERN

Nr. Controlul intern este Auditul intern este

Crt.
1 Integrat organizatiei Structura independenta

2 Process continuu Misiune planificata

3 In structura fiecarei functii de Functie a conducerii entitatii

conducere
o componenta a fiecarei
activitati

4 Organizat la fiecare nivel al Organizat la cel mai inalt nivel

Managementului

5 Un ansamblu de instrumente , Da asigurari asupra unei functionalitati

tehnici si contorlului intern pe baza unor standarde
procedure puse in practica profesionale.

6 Obiectul de baza al auditului Componenta cea mai inalta a controlului intern

intern
7 Obligat sa elaboreze politici si
procedure pentru eliminarea
riscurilor
8 Urmareste aplicarea procedurilor
9 Face constatari, stabileste
raspunderi si urmareste
valorificarea constatarilor
10 Asemanator cu inspectia *
11 Evaluaeaza mediul extern pentru
ca lumea se schimba continuu
Obligat sa semnaleze eventualele
disfunctionalitati in evaluarea controlului
intern .
Ajuta entitatea audiata sa-si atinga obiectivele
Face constatari si emite recomandari si
concluzii
Total diferit de inspectie
Evaluaeaza mediul intern al entitatii si adauga
valoare muncii sale

*inspectia are rolul de a evolua modul si acuratetea cu care au fost aplicate

masurile noi
3
12 Constatarile controlului sunt Recomandarile auditorului , bazate pe expertiza
acceptate , prin lege , de cei in domeniu cadouri pentru controlul intern, desi
controlati nu sunt percepute astfel intodeauna
13 Constatarile controlului sunt Recomandarile auditorului sunt optionale
obligatorii
14 Raporteaza sefului ierargic, nu Are linie proprie de raportare, respective
nivelului cel mai inalt al nivelului cel mai inalt al conducerii
conducerii
15 O actvitate evaluata prin O activitate periodicxa, planificata si aprobata
necesitatea de evaluare a anticipat
riscurilor
16 In sistemul de control intern In sistemul de control intern , dar si in afara lui,
fiind separate de blocul operational de control
intern
17 Priveste la intreaga organizatie Intreaga organizatie priveste la auditul intern

2.CADRU LEGAL
In majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, reglementarea controlului
public intern si a auditului public intern se realizeaza prin standarde guvernamentale
armonizate cu standardele de control si audit elaborate de INTOSAI (Organizatia
Internationala a Institutiilor Supreme de Verificare)
Referindu-ne la modul de normalizare a activitatii de control si audit intern, la
nivelul entitatilor publice in Romania, se constata faptul ca ambele activitati sunt
reglementate pe cale legislativa, prin Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 301/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern1).
Examinand gradul de normalizare a celor doua activitati, se desprinde faptul ca, in
cazul auditului public intern, cadrul normativ este vast, reglementarile vizand
organizarea, functionarea si metodologia de control fiind dezvoltate si detaliate prin mai
multe norme metodologice elaborate la nivelul Ministerului Finantelor Publice.
In ceea ce priveste modul de organizare, functionare si metodologia controlului
intern, legiuitorul a adoptat o maniera europeana, trecand aceste competente in sarcina
managementului general al entitatilor publice
In mod concret, cu exceptia controlului financiar preventiv propriu, reglementat
prin lege, managerul entitatii are dreptul si obligatia de a stabili pentru fiecare domeniu,
compartiment, activitate si/sau program formele de control intern, menite sa conduca la
limitarea sau eliminarea riscurilor ascociate activitatii.

4
 3.CONCLUZII
Auditul intern este un complement al auditului extern , deoarece acolo unde exista
functia de audit intern, auditorul extern este in mod natural inclinat sa aprecieze in mod
diferit calitatea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor care ii sunt
prezentate .
Auditorii interni cand apreciaza controlul asupra afacerilor , pentru orice
disfunctionaliate evidentiata, oricat de mica ar fi , nu trebuie sa o compare cu bugetul
global al entitatii, deoarece aceasta poate fi
Auditul intern efectual asupra functiei financiar contabile a entitatii evalueaza
sistemul de control intern al acesteia si prezinta recomandari si concluzii pentru
inbunatatirea functionalitatii acestuia .
Auditorii interni cand apreciaza controlul asupra afacerilor , pentru orice
disfunctiune evidentiata, oricat de mica ar fi , nu trebuie sa o compare cu bugetul global
al entitatii, deoarece aceasta poate fi dovada unor dereglari destul de grave, deocamdata
neconfirmate si care trebuie remediate . obiectivele auditorului intern nu se concentreaza
asupra unui moment precis al timpuui real , el ia I consideratie si riscurile posibile,
tinand cont de caraterul sau preventiv.
In concluzie , intr-o entitate functioneaza obligatoriu controlul intern, care include
controlul financiar preventiv, structura de inspectie, constituita ad-hic, in functie de
necesitate pentru instrumentarea abaterilor si a aventualelor fraude , si structura de audit
in subordinea directa a managerului .

*inspectia are rolul de a evolua modul si acuratetea cu care au fost aplicate

masurile noi
3