OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDETUL SATU MARE

Judetul Satu Mare este cunoscut ca un pitoresc colt de tara romaneasca, cu un potential
turistic bogat si atractiv, in plina dezvoltare.
Judetul Satu Mare face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest, avand o populatie de
369096 locuitori (recensamantul 2002) si o suprafata de 4418 km2. Resedinta de judet este
municipiul Satu Mare, cu o populatie de 115630 locuitori. (harti la www.cjsm.ro Strategia de dezvoltare
2001 - 2010).
Pornind de la criterii de apreciere complexe, ca varietatea si densitatea obiectivelor, gradul
de atractivitate, perspectivele de dezvoltare etc., pe teritoriul judetului se pot delimita ca zone
turistice mai importante Tara Oasului si Zona Codru, iar ca puncte turistice de interes national
municipiile Satu Mare si Carei, orasul Negresti Oas, comunele Mediesu Aurit si Ardud, satele Ady
Endre, Chilia etc. Numarul obiectivelor de interes local a sporit simtitor in ultima vreme: orasul
Tasnad si imprejurimile sale, lacul de acumulare de la Calinesti Oas, comuna Viile Satu Mare, sirul
de localitati cu izvoare de ape termale - intre care Acas, Moftin, Ghenci, Beltiug, zonele de
agrement Homoroade, Crucisor, Tiream, Noroieni Padure precum si toate localitatile osenesti
depozitare de inestimabile valori etnografice si folclorice.
Obiective turistice

Din multitudinea obiectivelor turistice din judet am selectat pentru dvs. cateva dintre cele mai
semnificative si atractive:
Acas (DN 19 A, 38 km de Satu Mare): Izvoare cu apa minerala termala (46°C), bicarbonatata,
sodica, hipotona, mineralizare totala 180 mg%; strand cu apa minerala termala; biserica in stil gotic
construita in sec. XIII (www.cjsm.ro Monumente - Acas).

Acas – Biserica Reformata Ady Endre – Casa memoriala

Ady Endre (DN 1 F, 15 km de Carei + 6 km drum local): sat in care s-a nascut poetul Ady Endre,
casa memoriala (www.cjsm.ro Monumente –Ady Endre). Izvoare cu apa termala (72°C), bicarbonatata,
clorurata, sodica, hipotona; indicatii: afectiuni reumatismale, ginecologice, endocrine.
Apa (DN 19, 19 km + DN 1, C 18 km): casa memoriala dr. Vasile Lucaciu, monument de
arhitectura populara specifica zonei Somesului inferior, din prima jumatate a sec. XIX; luciu de apă
în suprafaţă de circa 90 ha - acesta a devenit un loc de agrement de interes local (ştrand, pescuit,
campare). Calitatea deosebită a apei (apropiată de cea potabilă), întinderea luciului de apă, calitatea
nisipului şi accesul în zonă deosebit de lesnicios (auto şi CF) au condus la amplificarea în ultimii ani
a funcţiunii de agrement. Prin efort privat s-a amenajat o plajă publică, s-au realizat o serie de dotări
de interes public (alimentaţie publică, căsuţe cazare, camping, duşuri, grupuri sanitare ) dar şi câteva
case de vacanţă familiale. Vara mii de locuitori ai judeţelor Satu Mare şi Mramureş vin aici pentru
aero-hidroterapie, ştrand, pescuit şi sporturi nautice.
Ardud (DN 19 A, 20 km de Satu Mare): Ruinele cetatii Ardud (sec.XV) apartinând voievodului
român Bartolomeu Dragfi, ruda lui Stefan cel Mare. Pe locul acesteia, Alexandru Karolyi a construit
în anul 1630 un castel. Se pastreaza unul din turnuri, refacut în anul 1896, în stil neogotic
Baile Puturoasa (9 km de localitatea Vama, drum forestier) statiune sezoniera cu izvoare de ape
minerale bicarbonatate, cloruro-sodice, carbogazoase izoterme; indicatii: afectiuni ale aparatului
locomotor, ginecologice, etc.
Bixad (5 km de localitatea Negresti Oas) comuna, statiune sezoniera situata intr-o regiune de dealuri
impadurite (178 m altitudine); factori terapeutici: izvoare cu ape minerale bicarbonatate, sodice,
carbogazoase, clorurate, bromurate, calcice, magneziene, feruginoase, sulfuroase, mineralizare totala
13 566 mg%; manastire in stil bizantin ce dateaza din sec. XVI-lea cu biblioteca proprie ce numara
peste 3000 de volume.
Beltiug (DN 19 A, 35 km de Satu Mare) comuna cu dezvoltat sector pomi-viticol. Este punctul de
plecare spre monumentele de arhitectura din lemn din secolele XVII-XVIII de la Bolda (5 km),
Soconzel (12 km) si Stana (12 km). La cca. 1 km, pe drum local, se afla Baile Beltiug, statiune
sezoniera (200 m altitudine) cu izvoare de ape oligiminerale, clorurate sodice, calcice, magneziene,
feruginoase, mineralizare totala 464 mg%; instalatii pentru bai calde cu apa minerala; indicatii:
afectiuni reumatismale, ginecologice, etc.
Carei (DN 19, 36 km de Satu Mare) orasul unde s-au desfasurat ultimele lupte de pe teritoriul
Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial. Obiective turistice: Monumentul ostasului roman,
opera sculptorului Vida Geza; Muzeul orasului instalat in Castelul familiei Karolyi construit la
sfarsitul secolului XVIII si inconjurat de un valoros parc dendrologic; in prezent aici functioneaza o
tabara de echitatie, iar trasura existenta poate fi inchiriata pentru diferite ocazii; cladiri medievale,
sedii ale breslelor mestesugaresti; ateliere de ceramica si artizanat. Localitatea este in acelasi timp si
statiune sezoniera (160 m altitudine) cu factori terapeutici: ape minerale hipotone, termale (52°C),
clorurate, iodurate, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, mineralizare totala 4 804,8 mg%;
instalatii pentru cura; bazine descoperite, cu apa minerala termala.
Calinesti-Oas (DN 19 + DJ 109, 38 km de Satu Mare) bazin cu lac de acumulare pe valea raului
Tur care a devenit un punct de mare atractie turistica, lucru ce se explica prin pozitia lui intr-un
decor natural format din padurile de foioase care acopera versantii ce descind spre malurile lacului,
la care se adauga multiple posibilati de agrement; cabana turistica (16 locuri) dotata cu restaurant-
bar si terasa, un minihotel si un numar insemnat de casute.
Chilia (DJ 193 A, 25 km de Satu Mare la 1 km drum local) localitate unde se afla un muzeu satesc
care este instalat intr-una din numeroasele case renumite pentru frumusetea stilului arhitectonic
specific zonei etnografice Codru.
Homorodu de Sus (DJ 193 A, 30 km de Satu Mare) comuna la marginea Padurii Homoroade, loc
de recreere; lacul si padurea Oteloaia unde anual in luna august are loc “Festivalul folclorului
codrenesc”.
Huta-Certeze (DN 19, 55 km de Satu Mare) localitate unde se gaseste hanul “Sambra Oilor” care
ofera trecatorilor mancaruri traditionale: mamaliga cu branza si lapte, boace care merg foarte bine cu
un pahar de palinca. Aici, in timpul iernii se pot practica sporturi specifice acestui sezon (schi,
sanius) si annual, in luna mai, are loc sarbatoarea “Sambra oilor”; ferma agroturistica HUTACOV.
Luna-Ses (DN 19, 58 km de la Satu Mare) zona de recreere, agrement si turism montan de interes
local si judetean, cu caracter sezonier (vara, in special la sfarsit de saptamana).
Mediesul Aurit (DN 19, 29 km de Satu Mare + DN 1 C, 3 km) comuna unde avem o rezervatie
arheologica – cuptoare dacice de ars ceramica, tezaur de monede dacice (sec. III-IV); ruinele
castrului Mediesul Aurit .(www.cjsm.ro – sectiunea Turism ); monument inchinat memoriei eroilor
Revolutiei de la 1848.
Negresti-Oas (DN 19, 50 km de Satu Mare) tanar centru civic situat in inima renumitei zone etno-
turistice “Tara Oasului”. Obiective turistice: Muzeul Tarii Oasului (sectii de arheologie, etnografie
si arta populara specifica zonei) si Muzeul in aer liber al Tarii Oasului. (www.cjsm.ro – sectiunea Turism
– Monumente); Hotel “Osanul” cu 108 locuri, restaurant-bar, terasa; complex turistic HARD CVI;
baza de agrement si tratament ALBINA HOTCA.

Muzeul in aer liber – Biserica de lemn din Lechinta Casa din Negresti
Orasu Nou (DN 19) localitate cunoscuta datorita complexului turistic MUJDENI cu motel,
restaurant-bar, lac de agrement, casute de lemn.
Padurea Noroieni (8 km de Satu Mare) loc de agrement vara, la sfarsit de saptamana.
Satu Mare – municipiu resesinta de judet -ofera o serie de atractii pentru vizitatori
(www.cjsm.ro/satumare – turism – monumente; www.satu-mare.net ):
Muzeul judetean cuprinde sectii de arheologie, istorie, etnografie si arta populara (sectie amenajata
intr-o cladire construita in sec. XVIII in stil neogotic si baroc, declarata monument istoric).
Muzeul de arta: Cladire construita in a doua jumatate a sec. al XIX – lea, in stil neogotic, cumparata
in 1798 si modificata ulterior de baronul Vecsey, cunoscuta fiind si sub numele de “Casa Vecsey”,
adaposteste acum sectia de arta a Muzeului Judetean.

Muzeul de arta Muzeul judetean

Catedrala Romano-Catolica - construita intre anii 1786-1798, in stil neoclasic, are un portal
monumental, cu fronton atic sustinut pe sase coloane cu capiteluri corintice.
Cladirea hotelului Dacia (Piata Libertatii), datand din 1911, remarcabila prin stilul arhitectonic
(Secession).

Catedrala Romano-Catolica Hotel Dacia

Filarmonica - cladirea filarmonicii este o aripa a hotelului Dacia. A fost construita in 1902, pe locul
vechii Primarii a orasului, in stil secession. Sala de concerte, renumita pentru acustica sa, are o
capacitate de 320 locuri.
Turnul pompierilor dominand imprejurimile zonei vechi a orasului, este o constructie datand din
anul 1904.

Turnul Pompierilor Filarmonica “Dinu Lipati”

Tasnad (DN 19 + DN 1 F, 65 km de Satu Mare) statiune balneoclimaterica. Obiective turistice:
muzeu amplasat intr-o cladire din sec. XVIII cu sectii de istorie-arheologie si etnografie (www.cjsm.ro
– sectiunea Turism – Monumente); hotel, restaurant, strand cu apa termala.

Tasnad – Muzeul orasenesc

Turt-Bai (DN 19, 20 km de Satu Mare) statiune sezoniera din satul cu acelasi nume, cu factori
terapeutici: apa minerala puternic feruginoasa, clorurata, sulfatata, calcica, magneziana, mineralizare
totala 1836 mg%; instalatii de cura pentru bai calde cu apa minerala; indicatii: afectiuni
reumatismale, ginecologice.
Valea Mariei (DN 19, 44 km de Satu Mare + 2,5 km de localitatea Vama) zona pitoreasca in
mijlocul unei paduri de foioase. Cabana “Valea Mariei” (36 locuri) dotata cu restaurant, bar, terasa,
“Cabana Teilor” (16 locuri) cu restaurant, bar, terasa si “Hanul lui Pintea” cu restaurant, bar si
piscina acoperita. Izvoare cu apa minerala bicarbonata, clorurata, sodica, carbogazoasa, izotona,
mineralizare totala 1200 mg%.
Vama (DN 19, 44 km de Satu Mare) vechi centru de olarit renumit in tara si peste hotare; atelier de
ceramica avand expozitie cu vanzare. (www.cjsm.ro – sectiunea Turism – Folclor)

Vama – Ceramica de vama

 Zonele turistice cele mai importante ale judetului sunt Tara Oasului si zona Codru.
Zona Codru prezinta peisaje atractive cum ar fi cele de la Oteloaia, Apa, Valea Bolzii,
Crucisor, Hodisa, Izvorul lui Pintea etc. precum si imprejurimile cu izvoare minerale (Beltiug) si
termale (Dobra si Acas).
Zona Tarii Oasului , situata pe itinerarul Satu Mare – Sighetu Marmatiei, cu posibilitate de
comunicare, pe sosea asfaltata, cu Maramuresul istoric si nordul Moldovei, este o zona complexa, cu
obiective valoroase si felurite peisaje atractive, arta populara si folclor si produse renumite (tuica
oseneasca).
Dintre obiectivele turistice intalnite in judetul nostru, deosebit de renumita este Manastirea
Bixad (www.cjsm.ro Monumente – Bixad) situata in localitatea cu acelasi nume, apartinand cunoscutei
zone Tara Oasului.

Vreme indelungata, sub stapanirile straine, intreaga viata religioasa si culturala a satelor din
aceasta parte a tarii s-a mentinut si dezvoltat in jurul bisericilor de lemn, stiut fiind faptul ca
romanilor, inca din veacul al XIII –lea, li s-a interzis sa inalte biserici de piatra. Manastirile si viata
monahala au fiintat si salasluit la fel, prin si in jurul unor asemenea lacasuri, ctitorite si renovate de
catre inaintasi din neam in neam. Viata monahala la Bixad fiinteaza in veacuri, din vremea
Maramuresului voievodal, lacasul existand cu siguranta in sec. al XVI –lea. Pamantul pe care se afla
lacasul monahal a mai facut parte, in sec. al XVI –lea, din domeniul cetatii Seini. Ajungand in
proprietatea castelanului Stefan Maroc, stapanitorul cetatii Mediesul Aurit, acesta l-a facut danie
manastirii Bixad.
In veacul al XVII –lea, viata monahala ortodoxa la Bixad s-a mentinut si afirmat, in pofida
tuturor incercarilor, atat din partea Reformei cat si a Uniatiei, preotii si calugarii de aici infatisandu-
ni-se in stransa dependenta de Mitropolia romaneasca ortodoxa din Balgrad (Alba Iulia).
Biserica si curtea de piatra a manastirii au fost construite in 1770 cu banii si truda iobagilor
din tinut. Desigur, in timp, mai ales in secolul trecut, precum toate bisericile unite din eparhia
Muncaciului, lacasul de la Bixad a cunoscut o accentuata catolicizare si rutenizare, cartile sale de
cult din acest rastimp fiind, cu precadere, in limbile latina, ucraineana si rusa. Romanii numai in
veacul din urma au reusit sa redobandeasca vechiul lor asezamant, dupa unirea Transilvaniei cu
Patria Mama.
In scurta perioada de liniste dintre cele doua razboaie mondiale, prin stradania vietuitorilor
manastirii au fost construite o moara, ateliere de tamplarie si a fost infiintata chiar o tipografie, in
care, alaturi de calendare, s-au tiparit o serie de scrieri si carti cu continut bisericesc si moral-
religios, extrem de rare si mult cautate in zilele noastre.
In 1954 lacasul a fost inchis si timp de peste trei decenii manastirea a ramas in paragina.
Intre anii 1981-1988 au avut loc lucrari de restaurare sub indrumarea Patrimoniului Cultural
National. Timpurile nefiind deloc favorabile, lacasul n-a primit titlul de manastire, ci s-a numit
“Parohia II Bixad”.
Dupa evenimentele din anul 1989 s-a luat totul de la inceput, atat sub aspect duhovnicesc si
cultural, cat si gospodaresc. In septembrie 1990, Sfanta Episcopie Ortodoxa Romana a
Maramuresului, iar la scurta vreme Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane au aprobat
reinfiintarea manastirii Bixad incepand cu 1 ianuarie 1991.
Pe plan cultural spiritual o atentie aparte s-a acordat refacerii bibliotecii manastirii care in
prezent numara peste 3000 de volume, provenite atat din achizitii cat si donatii. Pentru lacasul
manastirii au fost lucrate doua icoane mari, “Mantuitorul” si “Maica Domnului”, biserica
inzestrandu-se cu toate cele necesare serviciului divin.
Biserica ortodoxa cu hramul “Sf. Apostoli Petru si Pavel” reprezinta unul dintre putinele
monumente de zid existente in aceasta parte a pamantului romanesc. Monumentul, avand zidurile
din piatra, pastreaza planul bizantin, in forma de cruce, cu abside laterale semicirculare si un turn
inalt. Adaugirile ulterioare, la turn si altar, dateaza de la inceputul secolului nostru.
Pretutindeni pe meleagurile romanesti, dar mai cu seama in Transilvania, in ajunul marilor
sarbatori ale Maicii Domnului, comunitatile satelor si targurilor, dinspre Moisei pana in Banat, din
Tara Fagarasului in Tara Oasului, se pregatesc de pelerinaj.
Urmand traditia veche, de veacuri, unii credinciosi, indiferent ca locuiesc la 50 sau peste 100
km de Bixad, incep, cu o saptamana sau cateva zile mai devreme, pe jos, cel mai virtual pelerinaj.
Marea majoritate a credinciosilor din zilele noastre se indreapta spre sfantul lacas cu trenul, cu
autoturisme sau autocare.
La Manastirea Bixad se tine hram si si se organizeaza pelerinaje de sarbatoarea Sf. Apostoli
Petru si Pavel, Adormirea Maicii Domnului, Nasterea Maicii Domnului si de Ziua Crucii. Cel mai
mare praznic este de Sfanta Marie Mare care are loc la data de 15 august. In ajunul sarbatorii, de cu
seara, incepe slujba Vecerniei, cu Litie si Acatistul Adormirii Maicii Domnului, slujba urmata, in
noaptea instelata, de priveghere, spovedanie, rugaciuni, cantari si predici. A doua zi se savarseste Sf.
Liturghie si se impartasesc cei ce s-au marturisit in taina noptii, apoi are loc slujba Sf. Maslu, de
Sfintire a apei si un Parastas de pomenire.
Dupa Sf. Liturghie, pelerinii, procesiunile se pregatesc de plecare. Toti pleaca de la Bixad
cuprinsi oarecum de nostalgie si de gandul revenirii, dar intariti sufleteste.

Tot in renumita regiune a Tarii Oasului se afla zona de recreere Luna Ses (www.lunases.ro )
unde se va dezvolta o zona turistica pentru practicarea sporturilor de iarna printr-un program de
amenajare si valorificare a potentialului turistic.
Cai de acces: - rutier – DN 19 Satu Mare – Sighetu Marmatiei – 8 km de la Negresti Oas
- cale ferată – Satu Mare – Negresti Oas – Bixad – 9 km de la Negresti Oas
- aerian – aeroport Satu Mare-55 km si aeroport Baia Mare-40 km
De zeci de ani zona Luna Ses constituie o cautata zona de recreere, agrement si turism
montan de interes local si judetean, cu caracter sezonier (vara, in special la sfarsit de saptamana).
Atractia locului se explica prin distanta mica fata de zonele urbanizate si accesul usor, prin climatul
bland ocrotit de vanturi, prin reteaua hidrografica relativ bogata (vaile Talna, Brada, Tiganului) si
populata cu pastrav, prin posibilitatile pe care le ofera pentru campare si drumetii montane pe trasee
marcate, prin existenta aici a unei cabane silvice cu circa 15 locuri de cazare si nu in ultimul rand
prin izvoarele de ape minerale bicarbonatata, indicate in afectiuni digestive si diabet zaharat.
 Incercandu-se valorificarea superioara a potenţialului turistic si de agrement al zonei si in
special includerea sa in circuitul sporturilor montane de iarna, in anii ‘80 a fost defrisata o fasie de
2200 m lungime care porneste chiar de pe varful Pietroasa (1200 m), avand o diferenta de nivel de
560 m si o deosebit de favorabila orientare nordica, ceea ce ii asigura o prelungire a duratei de
pastrare a zapezii cu cel putin doua saptamani in plus fata de celelalte partii de schi din zona
(Mogosa, Borsa).
Este important de subliniat si faptul ca obiectivul vizat se gaseste intr-o zona cu o mare
densitate de elemente de interes turistic, Tara Oasului, cu bine-cunoscutele ei traditii folclorice si
serbari populare (Sambra Oilor), cu alte zone de agrement recunoscute (Valea Mariei – cazare, ape
minerale si termale; Calinesti Oas – cazare, lac de acumulare; Mujdeni-Orasu Nou – camping, lac de
acumulare), cu izvoare de apa minerala la Certeze, Bixad, Orasu Nou, Boinesti, cu vestigii istorice
de arhitectura si arta populara.
Amplasamentul zonei turistice Luna Ses – Negresti Oas este deosebit de favorabil pentru
atragerea turistilor amatori ai sporturilor de iarna atat din judetele invecinate (Salaj, Bihor,
Maramures, Cluj), cat si din tarile vecine Ungaria si Ucraina.
De asemenea, pozitia echilibrata fata de cele mai importante repere urbane din zona face din
aceasta o adevarata atractie pentru amatorii de drumetii in timpul verii.
Localizarea proiectului este favorabila prin situarea sa pe trasee de interes turistic din nord-
vestul tarii: Muntii Apuseni – zona Codru – Tara Oasului – Maramures, respectiv culoarul raului
Somes ( Satu Mare – Baia Mare –Dej – Bistrita/ Cluj).
Pana la realizarea obiectivelor de investitii de utilitate publica si privata turistii care doresc
sa-si petreaca un sejur in aceasta zona au posibilitati de cazare doar in urmatoarele variante:
• Municipiul Satu Mare: 3 unitati de cazare categoria ** insumand 308 locuri de cazare
1 unitate de cazare categoria * cu 19 locuri de cazare
• Orasul Negresti Oas: 1 unitate de cazare categoria ** cu 96 locuri de cazare
• Comuna Vama, Zona de agrement Valea Mariei, ( la 17 km ) cu 3 unitati de cazare
• Comuna Calinesti Oas (la 28 km) cu cabana turistica.
Programul de amenajare si valorificare a zonei turistice Luna Ses are in vedere urmatoarele
obiective majore:
• Modernizarea accesului auto pentru a putea prelua un trafic turistic important si confortabil in
conditii de siguranta ridicata pe toata durata anului
• Realizarea unor centre de interes major cu grupari de constructii, amenajari si dotari specifice
corespunzator urmatoarelor amplasamente:
- terasa inferioara (“sesuri” – altitudine 480 m)
- zona izvoarelor de ape minerale
- terasa superioara (“cariera veche “ si baza platoului de agrement – altitudine 530 m)
- baza partiei de schi (altitudine 650 m)
• Amenajarea si dotarea partilor de schi, a partiei de saniute, a platoului de agrement si a unor
terenuri sportive
• Realizarea infrastructurii tehnico-edilitare necesare
• Asigurarea si controlul protectiei factorilor de mediu si a peisajului natural.

Un alt obiectiv turistic este Muzeu in aer liber al Tarii Oasului .(www.cjsm.ro Turism –
Folclor – Muzeul Tarii Oasului) care se afla chiar in centrul orasului Negresti Oas si foarte aproape de
drumul national DN 19, Satu Mare – Sighetu Marmatiei.
Considerat pe buna dreptate “ sat etnografic ” al Tarii Oasului, Muzeul in aer liber de la
Negresti Oas este dominat de Biserica de lemn de la Lechinta Oasului, monument de arhitectura
populara datand din prima jumatate a secolului al XVII-lea. In jurul bisericii sunt amplasate in mod
rasfirat 7 case taranesti si anexe gospodaresti, un atelier de olarit, unul de fierarie si 3 instalatii
tehnice de apa: o moara cu roata verticala, o piua cu 4 ciocane pentru prelucrat postavul taranesc si o
vultoare.
Nota aparte o constituie faptul ca maestrii care lucreaza la muzeu (morarul, fierarul, olarii)
nu fac simple demonstratii ale mestesugului lor; vizitatorii ii intalnesc pe localnicii veniti la muzeu
sa macine la moara, sa spele la vultoare, sa-si repare uneltele agricole sau pentru a-si potcovi caii.
Acest cadru de un pitoresc aparte, cu o traditie si ospitalitate caracteristica constituie o
destinatie turistica cu valente deosebite pentru numerosi turisti.

Biserica de lemn din Lechinta Casa monocelulara din Gherta Mica

Sarbatori si festivaluri locale anuale

Ziua orasului Satu Mare, 14 mai (www.satu-mare.net)

Sambra oilor (Huta-Certeze, luna mai)
Cea mai mare sarbatoare campeneasca a osenilor este “Sambra oilor” , legata de ocupatia
traditionala a pastoritului, serbare ce se desfasoara anual in luna mai si simbolizeaza venirea
primaverii si iesirea oilor la pascut. Dupa “masuratul laptelui” incepe ospatul cu bunatati, “boace” si
tuica de prune, dupa care se canta si se danseaza. Dansurile osenesti sunt animate de ritmul sacadat
al “ceterii”, de “tipurituri” si batai de palme. (imagini la www.cjsm.ro – secţiunea Turism – folclor – Batarci
şiTipuritoare).
Festivalul folclorului codrenesc (Oteloaia, luna august)
Elementele etnografice si folclorice specifice, dintre care se evidentiaza dansurile dificile si
spectaculoase, se fac cunoscute prin “Festivalul folclorului codrenesc” care are loc la sfarsitul lunii
august, intr-un pitoresc decor natural din padurea Oteloaia.(www.cjsm.ro – sectiunea Turism – Folclor –
Joc popular codrenesc).

Festivalul folcloric al nationalitatilor (Bogdand, luna septembrie) .(www.cjsm.ro – sectiunea Turism –

Folclor –dansatori).

Sarbatoarea capsunilor (Calinesti-Oas, Halmeu, luna iunie).

- Material intocmit de Serviciul Programe si Dezvoltare Regionala -