Sunteți pe pagina 1din 2

Vrei mai mult?

Citeste Zori de Ziua, periodic on-line de analiza si sinteza asupra realitatii fantastice

Fenomene exotice în legătură cu Insula Şerpilor

Ing. Dan Corneliu Brăneanu

Cea mai mare insulă îndepărtată de ţarmuri a mării Negre este Insula Şerpilor de doar 17 ha
suprafaţă, dar care a stârnit un interes cu totul deosebit printre geografii, istoricii şi autorii clasici în
general ai antichităţii. Logic acest interes pare cu totul disproporţionat în raport nu numai cu
mărimea dar şi cu sărăcia insulei. Valenţele ei spirituale suplinesc acest dezinteres de natură
materialistă în acele vremuri îndepărtate prin prezenţa acolo a unui templu, chiar dacă neinsemnat ca
mărime dar grandios ca semnificaţie. Este vorba de templul lui Apollo care la vremea respectivă era
un fel de atracţie pentru tot estul Mediteranei şi al cărui ecou s-a păstrat în tezaurul ideatic al
poporului nostru, dar nu şi în cel al altor popoare similar de apropiate.
Ca orice aşezământ de natură similară templul s-a aşezat pe un punct sacru al planetei vii, Geea
carea ne dăposteşte. Aşa sunt amplasate şi mănăstirile noastre şi alte obiective spirituale de la noi şi
din toată lumea.
Punctele sacre sunt puncte sensibile având particularităţi deosebite ale unor factori complecsi
ai ionosferei, a reţelei electromagnetice exterioare, a curenţilor telurici, etc. În asemenea puncte
sensibile se manifestă şi unele fenomene exotice studiate în parapsihologie, care în cazul Insulei
Şerpilor au prezentat o continuitate de-a lungul timpului chiar dacă acestea au îmbrăcat forme
diferite.
Pliniu cel Bătrân (23-79) în Naturalis Historia spune că insula, care pe vremea aceea se numea
Leuke, era populată de păsări mari şi albe – lari – care în zborul lor deasupra templului nu puteau
trece însă peste punctul în care era îngropată urna cu cenuşa lui Ahile. Acest loc era chiar centrul
punctiform al templului din care probabil emanau nişte radiaţii pe care păsările nu le puteau suporta.
Asemenea locuri evitate de păsări dar şi de animale se mai consemnează şi în ziua de astăzi în toată
lumea.
Flavius Filostratos, istoric atenian, scrie că amazoanele care locuiau pe o coastă în apropiere au
debarcat pe insulă într-o expediţie de pedepsire. Caii pe care ele îi încălecau, nesuportând vibraţia
locului, nu au mai putut fi controlaţi şi expediţia a fost un eşec total pentru că şi vasele cu care
veniseră au fost distruse de o furtună iscată din senin.
Un aspect al vibraţiilor nocive (probabil un spectru de ultrasunete) e că ele se manifestau în
special noaptea, aspect relatat tot de Filostrat.
Din această cauză vizitatorii insulei, care aduceau ofrande la mausoleul lui Achille din templu,
nu dormeau noaptea pe insulă şi se retrageau pe vasele cu care veniseră. Într-o ipoteză vibraţiile
puteau proveni din aspectul cavernos al malurilor înalte ale insulei din partea de sud şi de est care
ajung până la 21 de metri înălţime deasupra apei. Din cele arătate rezultă că Insula Şerpilor
reprezentă un punct de anomalie electromagnetică care sub alte forme se manifestă şi în zilele
noastre.
O cazuistică de naufragii şi de dispariţii totale fără urme a fost semnalată într-un triunghi
format de Insula Şerpilor, punctul Cardon din fundul Băii Musura de la nordul gurii braţului Sulina şi
insula Sahalinul Mare de la vărsarea braţului Sf. Gheorghe. Triunghiul are o suprafaţă de circa 1300
km2. Indolenţa a făcut şi face ca toate aceste semnalări care se află dispersate şi există efectiv să nu fie
consemnate centralizat şi publicate ca atare. Din relatări, fenomenul se întâmplă similar ca în
Bermude şi ca şi în celelalte locuri în care apare. Astfel în prima fază a fenomenului apare o ceaţă din
marea care în mod brusc începe să clocotească, valurile sălbatice care se crează căpătând culoarea
albă. Unele vase dispar, altele eşueaza pe malurile insulei. Aşa se întamplase şi cu vasele cu care
Vrei mai mult?
Citeste Zori de Ziua, periodic on-line de analiza si sinteza asupra realitatii fantastice

veniseră amazoanele. În alte situaţii se manifestă brusc, chiar şi pe vreme bună, o stare de trepidaţie
majoră a vasului, situaţie în care instrumentele de navigaţie sunt date peste cap. În tot acest timp
generatorii vasului nu-şi întrerup activitatea dar energia electrică produsă nu ajunge la consumatori,
fiind preluată de o forţă nevăzută. Situaţia se redresează brusc aşa cum a început.
Despre dispariţii de avioane nu se ştie la noi, căci legăturile pe calea aerului se fac doar de
relativ puţină vreme şi pe trasee ocolitoare.
Mircea Eliade la vremea când scria nuvela „Pe strada Mântuleasa” nu auzise nici de Triunghiul
Bermudelor şi probabil nici de anomaliile marine care evident se înregistrau şi în acele timpuri.
Totuşi în aceasta nuvelă introduce un episod în care aviatorul Darvari dispare cu avion cu tot în
preajma Insulei Şerpilor. Geniul inspirat al lui Eliade l-a făcut să realizeze acest pasaj, chiar dacă
probabil acesta nu avea nici un suport în realitate.
In afară de dispariţii de nave şi avioane şi de trepidaţii violente se mai înregistrează în prezent
şi alte fenomene exotice.
La 30.12.2000 la căpitănia Constanţa s-a primit un mesaj SOS din partea unei nave San Nicolas,
din zona din faţa oraşului Sulina. În realitate vasul se afla în cu totul alta parte şi în plus nu dăduse nici
un SOS.
În septembrie 1912 ziarul „Dimineaţa” publica evenimentul întâmplat cu două luni mai
devreme cu fregata „Cozia” aflată la 90 de mile de tărm. Atunci, în plină zi, membrii echipajului au
văzut pe cer în nori imaginea precisă a unui vas bulgăresc „Ţarul Boris”, vas care s-a dovedit prin
telegrafie, că se afla în faţa portului Varna. Imaginea a durat 30 de minute.
Fie ca semnalele exotice semnalate mai sus să trezească interesul unei iniţiative competente de
centralizare, verificare pe cât posibil şi explicitare prin publicarea lor.