Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Audit
Audit
CONTURILOR
Controlul conturilor
Controlul conturilor este o etapa succesiva sau concomitenta cu controlul intern,
functie de experienta auditorului. Concluziile rezonabile pe care se bazeaza opinia trebuie
sa fie fundamentate cu probe de audit suficiente, prin combinarea testelor de control si a
procedurilor de fond.
Testele de control privind modul de functionare a cadrului contabil conceptual si a
controlului intern, precum si a testelor efectuate cu scopul de a depista erori semnificative
din situatiile financiare (proceduri de fond) contribuie la ansamblul probelor deaudit.
Sistemul contabil si cel de control intern au ca scop prevenirea, detectarea si corectarea
erorilor semnificative.
Etapa precedenta, privind obiectivele si evaluarea controlului intern, riscurile
acestuia, reprezinta pentru auditor un pas important in controlul conturilor.
Probele de audit trebuie realizate pentru fiecare asertiune a conducerii cu privire la
situatiile financiare.
Ansamblul de asertiuni ale conducerii inglobate in situatiile financiare sunt
clasificate astfel:
-existenta: un activ sau o obligatie exista la o anumita data;
-drepturi si obligatii: un activ sau o obligatie apartine entitatii la o anumita data;
-aparitie: o tranzactie sau un eveniment a avut loc pe durata unei perioade si este legat de
entitatea respectiva;
-exhaustivitatea: nu exista active, obligatii, tranzactii sau evenimente neinregistrate sau
elemente neprezentate;
-evaluarea: un activ sau o datorie este inregistrata la o valoare contabila adecvata;
-comensurarea: o tranzactie sau un eveniment este inregistrat la valoarea
corespunzatoare si venitul sau cheltuiala este alocata perioadei corespunzatoare;
-prezentarea informatiilor: un element este prezentat, clasificat si descris in
conformitate cu cadrul general de raportare financiara adecvat.
Auditorul trebuie sa se asigure ca ii sunt confirmate exigentele cu privire la
credibilitatea unei asertiuni a conducerii, prezentata in situatiile financiare. Credibilitatea
probelor deaudit depinde de provenienta sursei, interna sau externa, si de natura sa:
documentara, orala, constatarea efectiva prin vizualizare de catre auditor. Atunci cand
sistemul contabil si controlulintern sunt functionale, probele de audit intern sunt mai
credibile decat cele externe; dupa cum confirmarea primita de la un tert ca sursa externa
este mai credibila decat cea interna.
Obiectivul principal al auditorului pentru „Controlul conturilor“ il constituie
obtinerea elementelor probante adecvate pentru a emite opinia motivata si responsabila
asupra modului de reflectare a situatiilor financiare. Aceasta etapa are ca obiectiv
reunirea elementelor probante suficiente si juste pentru a putea exprima o opinie motivata
asupra situatiilor financiare, ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si
regulamentare de catre intreprindere:
_ regulile referitoare la inventarieri;
_ existenta activelor si faptul ca acestea apartin intreprinderii;
_ regulile de tinere a registrelor si a contabilitatii;
_ estimarile contabile si de evaluare stipulate in normele legale si cele profesionale sau in
absenta acestora;
_ principiile contabilitatii: prudenta, permanenta metodei, continuitatea activitatii,
independenta exercitiului, intangibilitatea bilantului de deschidere, necompensarea;
_ pasivele patrimoniale, veniturile si cheltuielile privesc intreprinderea in cauza.
Pentru a imprima acestei etape a auditului un caracter organizat, pentru prevenirea
suprapunerilor si a repetarilor inutile intre etapele auditului, pentru evitarea omisiunilor
se intocmeste „Programul decontrol al conturilor“. Acest program are la baza informatiile
cuprinse in „Planul de audit“ si in „Sinteza aprecierii controlului intern“.