ULTIMA ORĂ
PD-ul ascultă
imigraţii
Forumul imigranţilor din PD
lansează "noii italieni"
Fostul senator italian Luigi Manconi a prezentat o plângere penală
Alemanno acuzat de omor din culpă
Acuzaţii incendiare împo-
triva primarului Romei,
Gianni Alemanno. Luigi Man-
coni, fost secretar de stat în
Ministerul Justiţiei în timpul
Guvernului lui Romano
Prodi, l-a denunţat pe Ale-
manno pentru că a neglijat
numeroasele semnale de
alarmă legate de tabăra de
nomazi din Via Appia, unde a
avut loc tragedia.
În seara de 6 februarie,
patru copii rromi şi-au pier-
dut viaţa într-un incendiu iz-
bucnit în tabăra de rrromi
ilegală în care locuiau. Ra-
poartele poliţiei municipale
anunţaseră cu aproape un an
înainte că buteliile de voiaj
pe care aceştia le foloseau ca
să se încălzească erau foarte
periculoase.
În conferinţa de presă, orga-
nizată la Camera Deputaţilor
a Republicii Italiene, Man-
coni a ilustrat punct cu punct
neglijenţele primăriei. În
acest sens Alemanno este pe
banca acuzaţilor nu numai
pentru că nu a intervenit dar
şi pentru că nu a folosit fon-
durile puse la dispoziţie de
UE pentru rromi.
4PAGINA 2
CONSULTANT
Importanţa
martorilor
"Ajută-mă ca să te ajut"
şi câştigi procesul
4PAGINA 10
ACTUALITALIA SPORT
Grădina Nou antrenor
blestemată la AS Roma
O consolare când nu mai ai De ziua femeii va înfrunta
nimic de pierdut echipa lui Mircea Lucescu
4PAGINA 5 4 PAGINA 8 4PAGINA 21
4INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO
Z I A RU L ROMÂ NI LOR D E P RETU TI ND ENI
ANUL 9 | NUMĂRUL 3 | EDIȚIE NOUĂ | 5 - 18 MARTIE 2011 | GRATUIT
DITORIAL
Alina Harja
Ce bine-mi pare
c-ai luat ţeapă
O serie de evenimente au influ-
enţat (mai degrabă, ar fi tre-
buit să influenţeze)
comunitatea românească din
Peninsulă. Mai precis din To-
rino. După mult vestitul acord
PD-PSD, reprezentantul lor
Marian Mocanu s-a lansat în
nişte promisiuni demne de tot
râsul: 1000 de voturi româ-
neşti la alegerile primare ale
PD-ului la primăria din Torino,
pentru Piero Fassino. Obiectiv
ambiţios (adică jumătate din
voturile pe care Mocanu le-a
obţinut în toată Europa şi Asia
la alegerile parlamentare din
România) dar, evident, nereali-
zat. Bun! Pir-ul şi alte forma-
ţiuni l-au sprijinit pe
candidatul Davide Gariglio.
Ies rezultatele, Fassino câştigă
detaşat cu 55,28%, iar Gari-
glio obţine 27,39% din voturi.
În total în această ecuaţie, vo-
turile totale ale românilor (deci
ipotetic pentru toţi cei 5 candi-
daţi care au participat la ale-
geri) au fost aproximativ 300
(adică 0,57% din totalul de
52.922 de voturi exprimate).
Gianni Alemanno (foto: O. F. Bodini) și acuzatorul Luigi Manconi (în medalion) Nici măcar o treime din “pro-
mişii” lui Mocanu nu s-au pre-
COMUNITATE ROMÂNIA CULTURĂ zentat. Evident, matematicienii
lui peşte prăjit de la o publica-
Artist român Hoţii şi Carnavalul ţie românească din Torino (a
la Roma vardiştii "românesc" propos: dacă cineva vă cere
Opere istantanee Actualitatea româ- La Veneția românii sunt bani pentru “Actualitatea Ro-
uimesc Cetatea Eternă nească: între hoți şi eroi printre protagonişti mânească” ar putea fi tot ei...
4PAGINA 20 4PAGINA 18 4PAGINA 12 (continuare în pagina 2)
 PAGINA

2
Actualitatea
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE româneascã
5 - 18 martie 2011

DITORIAL

Primarul Romei dat în jude-

(continuare din pagina 1)
Recomandare: pe ziar este
scris: gratuit, deci chemaţi
forţele de ordine când în-

cată pentru omor din culpă

cearcă să vă păcălească…
Vom fi bucuroşi să-i dăm
chiar noi în judecată) au
sărit imediat la făcut calcule:
63,67% din voturile români-
lor respectiv 191 au fost
Fostul senator Luigi Manconi, preşedinte aduse de Mocanu, în timp ce
ÎN FAPT Pe data de 6 februarie 2011 patru PIR&Co doar câte 19 votanţi
al asociaţiei "A buon diritto" (Pentru un
copii rromi români şi-au pierdut viaţa într-un de fiecare.
incendiu izbucnit în baraca amplasată într-odrept bun) l-a dat în judecată pe prima- Pe cuvântul tău de mincinos?
zonă periferică a Romei. La o lună după tra-rul capitalei italiene, Gianni Alemanno, Omul nu ia în calcul un “mic
gedie, autorităţile italiene continuă să se pentru moartea celor patru copii rromi amănunt”: votul este secret.
Nimeni nu-ţi poate garanta
acuze reciproc fără însă a găsi o soluţie laîntr-o baracă de la periferia Romei, acu- că cei 300 de români nu ar fi
problema taberelor ilegale. Mai multe barăcizându-l pe acesta de omor din culpă. Mo- votat toţi pentru Gariglio sau
din oraş au fost demolate. Ionescu. Oricum nu s-ar fi
tivaţia acestui demers este faptul că, aşa simţit diferenţa. Deci, dragă
cum rezultă din plângerea prezentată la tovarăşe care mai ieri îi
pupai în dos pe portocalii şi
Procuratura Romei, primăria a fost avertizată de nenumărate ori de riscul unui in- urlai “Trăiască Băse’”, din
cendiu în barăcile ilegale din acea zonă, însă reprezentanţii primăriei nu au luat nici punctul meu de vedere şi tu
şi al tău “director” care vă tot
o măsură pentru a preveni tragedia care urma să aibă loc. bateţi în piept cu “românii
nu-s uniţi” ar fi foarte bine să
Pe 23 februarie în cadrul unei a fost însă ignorată de către
vă calmaţi. În toată povestea
conferinţe de presă organi- primărie. Ba mai mult, cara-
asta am pierdut cu toţii. In-
zată la Camera Deputaţilor a binierii scriseseră că “exista
clusiv voi, care vă lăudaţi cu
Republicii Italiene, fostul se- un risc elevat de incendiu, în-
tiraje mega-galactice (300 de
nator italian Luigi Manconi trucât locatarii acelor barăci
oameni în faţa oricărui spon-
împreună cu un grup de de- foloseau butelii de voiaj pen-
sor este o glumă de prost
putaţi a anunţat faptul că a tru a se încălzi, amplasate în
gust). Noi de la “Actualitatea
depus o plângere penală îm- aşezăminte de lemn”, dar şi
Românească” măcar nu ne-
potriva primarului Romei, acest “amănunt” a fost igno-
am băgat.
Gianni Alemanno acuzându-l rat.
de omor din culpă. Singura măsură adoptată de
“Mă refer - a explicat Man- primărie a fost să informeze
coni – la moartea celor 4 Protecţia Civilă. Să nu omorâm speranţa
copii rromi în incendiul care Pe 13 mai 2010 arhitectul Di
a ars din temelii baraca în Giovane al primăriei sectoru-
care locuiau, pe 6 februarie. lui IX, a informat clar în scris Ceea ce se întâmplă în nordul
Şi nu este un act de propa- primăria asupra “situaţiei de Africii ar trebui să ne pună pe
gandă politică; nu aş profita pericol” din acea tabără şi seră când au ajuns la faţa lo- şi alţi politicieni: parlamenta- gânduri şi să ne facă să ne
cului, dar că în mod sigur în rii Guido Melis, Ileana Argen- punem problema incluziunii so-
niciodată de un episod atât despre riscurile cărora erau
ciale a celor care au trăit pe
de dureros. Este un denunţ supuşi locuitorii, fără însă să tabără locuiesc şi copii, tin, Rosa Villecco Calipari,
propria piele sărăcia; indiferent
redactat conform legilor ita- primească nici un fel de răs- având in vedere că au găsit Gianni Cuperlo, Roberto Mo-
de unde provine, cine se află în
liene în vigoare, cu ajutorul puns. jucării. Şi, încă o dată aceştia rassut, Andrea Sarubbi, Wal- această situație are nevoie de
unuia dintre cei mai impor- În data de 21 mai 2010 este avertizau asupra periculozi- ter Tocci, Livia Turco, Luigi ajutor, indiferent de “dialogu-
tanţi italieni.” rândul poliţiei municipale din tăţii locului şi asupra situaţiei Zanda (PD), Rita Bernardini rile” politice.
"Tocmai aceste legi – a mai Roma să trimită o notă înso- de degradare în care se afla. (Partidul Radical şi Sussana
explicat fostul senator – au ţită de fotografii primăriei şi Nici o reacţie nici la această Fantino - primarul sectorului Poporul român, spre exemplu,
fost încălcate în mod evident să informeze primarul asupra scrisoare. IX din Roma. trăieşte constant într-o reali-
şi continuativ de către admi- riscurilor (şi asupra situaţiei Din punctul de vedere a avo- tate făcută din prejudecăți,
Primăria răspunde: "acu- emarginare, condamnare… şi
nistraţia condusă de Ale- igienice mizerabile), dar nici catului Sandro Gamberini, şi
zaţii nefondate" totuşi Italia are nevoie de me-
manno. Primarul în aceştia nu au primit un răs- el prezent la întâlnire, aceste
legislativa noastră are sar- puns. omisiuni intră sub incidenţa najerele românce, de zidarul
Conform purtătorului de cu-
din Craiova sau din Bucureşti,
cina de garant şi trebuie să Abia pe 26 mai primesc o delictului de omor din culpă. vânt al primarului, Simone
pentru că italienii nu se mai
se ocupe personal de sigu- notă de răspuns prin care Turbolente, “acuzaţiile sunt
Primarul avea obligaţia “coboară” la munca de jos.
ranţa teritoriului pe care îl sunt informaţi că birourile nefondate, întrucât este
juridică să intervină
administreaza. În cazul lui competente au fost înştiin- vorba despre o altă tabără Noi învățăm ca să putem sta la
Alemanno aceste îndatoriri ţate şi solicitate să intervină. “Moartea celor 4 copii rromi semnalată care a fost demo- birou, imigranții însă, chiar
au fost neglijate în mod vino- Pe 31 mai, intervine primarul pe 6 februarie 2011 se dato- lată deja din luna decem- dacă au obținut cu mari sacri-
vat”. sectorului IX, Susanna Fan- rează unui întreg lanţ de brie.” ficii o diplomă de facultate, nu
tino, care îi trimite o scri- cauze, de omisiuni şi negli- au probleme să spele podelele.
Aproape un an de Asta pentru că imigrantul ştie
soare de reproşuri lui jenţe, de indiferenţă şi iner- Între timp un nou incendiu
comunicări ignorate ce înseamnă să procuri hrana
Alemanno pentru faptul că ţie. Am făcut acest denunţ într-o altă tabără ilegală în
După cum rezultă din denunţ, nu intervine, deşi situaţia pentru a trage la răspundere zona Monte Mario, din Roma, pentru familie fără să ai sufi-
“este dramatică”. Însă şi cienți bani, cunoaşte foarte
pe data de 4 martie 2010 Ca- pe cine nu a intervenit pentru a avut loc pe 3 martie. Din fe-
bine sărăcia lucie şi o cunoaşte
rabinierii comunicaseră ofi- această scrisoare a rămas a preveni un eveniment pe ricire, de această dată, nu au
încă din pruncie, şi de atunci
cial primarului existenţa unui fără răspuns. care avea obligaţia juridică fost victime dar două per- visează să poată într-o zi trăi
aşezământ ilegal compus din Pe 7 decembrie 2010 un nou să-l împiedice”, a mai decla- soane au fost internate în spi- fără a avea grija zilei de mâine.
25 de persoane, toţi de naţio- raport al Poliţiei municipale rat Luigi Manconi pentru Ac- tal cu intoxicaţii.
nalitate română, ce locuiau în trimis primarului, informa că tualitatea Românească. (continuare în pagina 11)
8 barăci. Această comunicare locuitorii taberei se ascunse- La conferinţă au fost prezenţi de Alina Harja

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
Rromii din Napoli
La Napoli s-a pus prima piatră de temelie la construirea
unui centru pentru 500 de nomazi
Locaţia: Napoli, 22 februarie
2011, periferia oraşului, zona
industrială.
Evenimentul, titrat cu litere
de-o şchioapă in ziarele lo-
cale: punerea primei pietre
de temelie a unui centru
pentru nomazi, unde vor fi
găzduite în jur de 500 de per-
soane - în Napoli fiind
aproximaţi peste 3000 de no-
mazi.
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
Vox populi Napoli: “In loc
să vă gândiţi la problemele
noastre… peste o lună clădi-
rea va fi distrusă… peste 10
milioane de euro investiţia ?
oricum lor nu le place confor-
tul, ei sunt nomazi…”
Odată ajunsă acolo, văd o
masă pregătită în aer liber,
observ câteva pungi de chip-
suri şi un tânăr, cu sigurantă
de etnie rrom, în spatele
mesei, stingher . Câţiva zia-
rişti. Sunt aşteptaţi primarul
oraşului, prefectul şi alte
personalităţi. Organizatorii
sau băgătorii de seamă au
feţe plictisite, îmi spun în
mod ironic că mai degrabă e
vorba despre luarea ultimei
pietre decât despre punerea
ei . Asta pentru că imobilul
arată jalnic dar constructorii
şi-au luat angajamentul să îl
renoveze în circa 18 luni.
Atenţia celor prezenţi e cap-
tată de o fată îmbrăcată ieftin
cu un costum lucios. E frig şi
am o senzaţie de greaţă.
Pentru că îmi aduc aminte de
o conversaţie purtată acum
câteva zile cu un mic Gavro-
che, un “pui de ţigan”.
(continuare în pagina 11)
Valetul de inimă
roşie
Păi, ori e Valentin ori e Cu-
pidon?! Eu când mă gân-
desc la ceva romantic,
ultimul lucru care-mi vine în
minte este că un copil gră-
suţ, înaripat şi nătâng, care
levitează pe un norişor, tre-
buie să umble după mine ca
să-mi tragă o săgeată în
inimă sau în dos.
Valentine’s Day. Inimioare
roşii pentru tot cartierul. La
tutungerie, la farmacie, la
băcănie, peste tot ini-
mioare. Macaroanele din 14
februarie şi-au schimbat
forma. Până şi pizza are
forma de inimă. Şi cu tot
bulionul care trebuie s-o
facă mai roşie, tot se văd
maslinele şi feliile de ceapă.
Inimioare cu ceapă. Nu mai
sună şi nu mai miroase
deloc romantic.
Dar dacă n-ai chef de pizza,
te invit la o cină. Obligato-
riu romantică, obligatoriu
cu lumânări şi neapărat pe
14. E frumos şi aşa. Partea
PAGINA
3
mai puţin romantică este că
următoarea ocazie de felul
ăsta va fi tocmai la anul, tot
pe 14 februarie.
Dar dacă eu prefer să-ţi
spun că te iubesc pe 15 fe-
bruarie, pe 16, pe 17, şi în
martie şi în aprilie şi să le
fac vânzare comercianţilor
şi în alte zile ale anului, nu
doar în cele în care îmi bagă
ei pe gât un ursuleţ inscrip-
ţionat cu numele lui Vali…?
Şi daca eu te iubesc fără să
închiriez iahtul Titanic pen-
tru a-ţi cânta “My heart will
go on”…? Mai ales că vocea
lui Celine Dion nu e de în-
chiriat.
Cine eşti tu Valentine şi din
ce legende îndepărtate ai
apărut ?
A fost odată un ritual al ro-
manilor care funcţiona cam
aşa: lupercii, sacerdoţi din
cultul lui Lupercus...
(continuare în pagina 12)
PAGINA
4
Românii au intrat în hora
electorală Torino
Cuorgnè (To)
Pentru a reuși să obţină voturile românilor din
Peninsulă, candidaţii italieni la funcţia de pri-
mar își aduc întăriri de la București. Giuseppe
Pezzetto i-a invitat pe deputaţii PDL Marius Ne-
culai și Viorel Cărare la întâlnirea cu românii din
localitate.
Sâmbătă, 26 februarie,
românii din Cuorgnè
(To), au participat la o în-
tâlnire organizată la ci-
nematograful din
localitate de unul din
principalii candidaţi la
fotoliul de primar, Beppe
Pezzetto. Invitaţi speciali
au fost deputaţii PDL
Marius Neculai (Neamţ,
România) şi Viorel Că-
rare (Vaslui, România).
Giuseppe Pezzetto este
fondatorul unui grup de
lucru, care îşi va alege de-
numirea în următoarele zile
(din trei variante finaliste,
propuse de tineri). Doreşte
ca la aceste alegeri, votanţii
să pună accentul mai mult
pe idei şi persoane decât pe
doctrine şi partide politice.
Acordă o mare importanţă
comunităţii româneşti din
zonă şi din întreaga Italie.
"Nu sunt diferenţe mari
între România şi Italia, iar
dacă sunt, datoria noastră
este ca aceste diferenţe să
fie valorizate", este de pă-
rere Beppe, aşa cum apare
în afişele electorale. Este
conştient că în planul de
lucru pentru renaşterea te-
ritoriului Canavese se regă-
sesc multe din punctele
care fac obiectul platformei
program a majorităţii parti-
ACTUALITATEA POLITICĂ
delor, dar ceea ce particula-
rizează grupul pe care îl co-
ordonează este dorinţa de a
îi ajuta şi îndemna pe ita-
lieni să înţeleagă dorinţele
celor care nu s-au născut în
această ţară, dar trăiesc şi
muncesc aici.
Marius Neculai, venit spe-
cial din România pentru a-l
susţine pe candidat, este cel
mai tânăr reprezentant din
Parlamentul României. El a
împlinit de curând 36 de
ani.
Viorel Cărare, celălalt oas-
pete român, a declarat că
apreciază în mod deosebit
ce face Consorţiul Eurofidi,
de care numele lui Giu-
seppe Pezzetto ((preşedinte
din 2006) este strâns legat.
Întreprinzătorii români au
doar de câştigat: mai multă
vizibilitate, logistică, pla-
nuri fiabile.
Toţi cei prezenţi la întâlnire
au fost apoi invitaţii lui
Sever Diaconu, preşedin-
tele asociaţiei social politice
Est House din Cuorgnè .
Oaspeţii au fost aşteptaţi cu
acorduri ale muzicii noastre
populare şi câteva "mostre
culinare", care au punctat
încă o dată cunoscuta ospi-
talitate românească.
de Sanda Uţă
Doru Vasile Ungurean este primul român care
și-a depus candidatura pentru funcţia de con-
silier, la circumscripţia 6 Torino.
De ce candidaţi?
Experienţa de viaţă, expe-
rienţa profesională, civică şi
politică acumulată m-au de-
terminat să fiu convins că
acum a venit momentul să
fac ceva concret pentru co-
piii mei, copiii celorlalţi ro-
mâni şi chiar ai italienilor
din zona în care locuiesc.
Barriera di Milano din To-
rino poate avea perspective
frumoase de dezvoltare.
Aerul pe care îl respirăm
poate fi mai curat, locurile
mai verzi, şcolile mai si-
gure, bătrânii mai bine pro-
tejaţi.
Credeţi că aveţi şanse?
Vor veni românii să vă
voteze?
Eu fac tot ceea ce pot în
această perioadă pentru ca
românii să vină în primul
rând la vot. Indiferent care
este opţiunea lor, important
este să nu lase şansa de a-şi
exprima părerea să treacă
pe lângă ei. De 11 ani de
când sunt la Torino, cred că
am devenit cât de cât un
membru activ al comunităţii
româneşti. De asemenea,
mă cunosc şi italienii, ală-
turi de care trăiesc şi mun-
cesc.
Cine sunteţi dumnea-
voastră?
În primul rând soţ şi tată,
am două fete. Sunt ortodox,
visul meu este acela de a
avea o biserică a noastră la
Torino, fac parte din Cen-
trul de Ascolto, biserica
Santa Croce. La 25 aprilie
2005, când România a sem-
nat aderarea la Uniunea Eu-
ropeană, am fost printre
cele 200 de persoane care
au facut parte din Delegaţia
Româna Diaspora la Bruxel-
les. Am vorbit personal
atunci cu Prim Ministrul
Calin Popescu Tăriceanu şi
ministrul de Externe Mihai
Răzvan Ungureanu, cărora
le-a propus înfiinţarea unui
Consulat Român la Torino.
Am participat la diverse se-
siuni, dezbateri şi congrese
pe diverse teme de interes
naţional şi european, de la
Luxemburg. Am un proiect
pentru cei care doresc să
Doru Vasile Ungurean
obţină dubla cetăţenie.
Ce faceţi în viaţa de zi cu
zi?
Muncesc, sunt designer de-
corator, conduc o echipă,
mă zbat ... ca fiecare. Acum
însă îmi dedic timpul aces-
tor alegeri. Mă întâlnesc cu
românii şi nu numai.
Care a fost cea mai re-
centă activitate pe
agenda dumneavostră?
Vineri, 25 februarie am fost
prezent la şedinţa publică
intitulată "Emergenza
ROM", organizată de PDL-
NEW ITALIA, la care au
participat Gian Luca Vig-
nali, consilier regional, pre-
şedintele comisiei "Flussi
Migratori" şi Angelo
D'Amico, preşedinte "Cir-
coli Nuova Italia". Este o
chestiune spinoasă şi deli-
cată aceasta a romilor. De
exemplu, tabăra de nomazi
de la Stura (din cartierul pe
care îl reprezint) este una
ilegală, sunt 70 de copii şco-
lari acolo, dintre care doar
vreo 30 merg la şcoală. S-
au tot dat bani, s-au făcut
proiecte, dar rezultatele nu
se văd. Este ca teoria for-
melor fără fond... vă amin-
tiţi ce spunea Titu
Maiorescu.
Ce vreţi să le transmiteţi
românilor?
Să nu uite că sunt români,
dar ca să ne putem face as-
cultaţi, înţeleşi şi să ni se
recunoască valoarea, tre-
buie să nu mai fim nepăsă-
tori.
de Sanda Uţă
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
PE SCURT
Basarabia,
pământ
românesc
Noua Dreaptă Italia vă in-
vită sâmbătă, 26 martie
2011, orele 15.00 la confe-
rinţa dedicată Zilei Unirii
Basarabiei cu România.
Evenimentul va avea loc la
Perugia, în sala de confe-
rinţe a Hotelului Rosetta
din centrul istoric (lângă
Piazza Italia).
Anul acesta celebrăm 93 de
ani de la unirea Basarabiei cu
ţara mamă – act cu caracter
democratic şi plebiscitar.
Voinţa de unire a fost un per-
manent crez al fraţilor noştri
rămaşi dincolo de Prut, astfel
că, în 25 Septembrie 1917,
cu prilejul Congresului osta-
şilor moldoveni de la Chişi-
nău s-a constituit organul
reprezentativ numit Sfatul
Ţării. Odată instaurat, Sfatul
Ţării intră în activitate: la 15
decembrie 1917 proclama
Republica democrată moldo-
venească, iar la 2 Martie o
delegaţie formată din Ion In-
culeţ, Pan Halipa şi Dr. Ciu-
gureanu se întâlneşte la Iaşi
cu Primul Ministru al Româ-
niei stabilind cadrul de desfă-
şurare a evenimentelor
premergătoare unirii.
La 27 Martie 1918 a avut loc
Adunarea Sfatului Ţării. În
sală au fost prezenţi toţi
membri cabinetului Republi-
cii Moldovenesti, Primul Mi-
nistru Român, Alexandru
Marghiloman, trimisul spe-
cial al Regelui Ferdinand,
făuritorul României Mari.
Sfatul Ţării cuprindea: 103
moldoveni, 13 ucrainieni, 7
ruşi, 6 evrei, 5 găgăuţi, 2
nemţi, 1polonez şi 1 armean.
În urma rezultatului de la vot
(86 pentru, 3 contra, 36 abţi-
neri, 13 absenţi) s-a declarat
unirea Basarabiei cu ţara
mamă. Ziarul “Tribuna” din
30 Martie publică: Moţiunea
Unirii, Tedeum-ul, şi tele-
grama transmisă regelui Fer-
dinand, anunţând Unirea cu
ţara mamă.

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
Comentarii cu vitriol
Jawohl, mein Führer
Sunt de părere că
nu ne naştem ras-
işti. La fel cum nu
ne naştem creştini
sau musulmani. De-
venim rasişti, creş-
tini sau musulmani
datorită mediului în
care ne dezvoltăm. Dar dacă re-
ligia o putem schimba, de regulă,
ceva mai greu, nu acelaşi lucru
se poate spune şi despre rasism.
Asta pentru că mesajele şi ideile
care ne sunt inoculate, mai ales
în clipe grele, ne ajută să identi-
ficăm sursa tuturor necazurilor.
Cei diferiţi, străinii, imigranţii. În
cazul românilor, vinovaţi vor fi ţi-
ganii şi în cazul occidentalilor,
vor fi românii. Ţi-ai pierdut locul
de muncă? E vina imigranţilor.
Ţi-au călcat casa hoţii? Aveau ac-
cent est-european, deci tot im-
Imigranţii din PD propun soluţii
pentru Italia de mâine
Sâmbătă, 26 februarie, Partidul Democrat italian a organizat o ședinţă ex-
traordinară a Forumului Imigranţilor PD, o structură formată aproape în to-
talitate din reprezentanţi ai comunităţilor străine din Peninsulă. Doar trei
români au fost prezenţi la întâlnire.
La sfârşitul lunii martie va
avea loc Conferinţa Naţională
a PD-ului pe tema imigraţiei.
În vederea participării la acest
eveniment, Forumul Imigran-
ţilor PD a decis să organizeze
o întâlnire cu membrii săi cu
scopul de a pregăti o proprie
propunere pe care să o pre-
zinte în cadrul Conferinţei.
Şedinţa a fost deschisă de co-
ordonatorul Forumului, Marco
Pacciotti, care a ţinut să subli-
nieze importanţa realizării
unei “alianţe” între imigranţi
şi italieni pentru a putea con-
ACTUALITATEA POLITICĂ
igranţii. Au apărut boli noi în pa-
trie? Ghici cine a adus virusul?
Dar divaghez. De fapt cum por-
neşte filonul rasist / xenofob ? Şi
mă voi referi la Macaronia. Adică
la Italia. Italia e ţara în care s-a
dezvoltat până la implozie fascis-
mul, asta pentru a ne face o idee
despre origini şi trecutul nu toc-
mai îndepărtat. Dar să nu intram
în astfel de detalii.
În Friuli, mai exact în Pordenone,
îşi are sediul încă de la naştere
unul din principalii producători
de frigidere şi alte electrocasnice
necesare omului modern. Acest
producător se numeşte Electro-
lux. De când a coborât criza în
Italia Electrolux merge la fel de
bine precum o bicicletă fără lanţ.
Astfel că de câţiva ani tot face
disponibilizări. Anul ăsta au pre-
văzut despărţirea de 500 de an-
strui o Italie de mâine în care
rasismul şi xenofobia să fie
doar o tristă amintire.
“Ca partid pentru noi este fun-
damental să reuşim să-i facem
pe imigranţi să se simtă cetă-
ţeni ai acestei ţări. Problema
se pune mai ales în cazul co-
piilor care se nasc pe teritoriul
Italiei şi care ar trebui să aibă
cetăţenia italiană în mod auto-
mat”, a mai subliniat acesta.
Ulterior au intervenit nume-
roşi reprezentanţi ai comuni-
tăţilor de străini care au
abordat întreaga paletă de
gajaţi. Şi cum au anunţat ei asta
au şi apărut reacţii. Astfel se face
că un Gigel, pe numele din bule-
tin Danilo Narduzzi, mare stabor
în Lega Nord din regiunea Friuli,
a zis că mai bine să se renunţe la
muncitorii străini căci italienii
produc bunăstare în această ţară
de mai multă vreme. Cumva
logic, nu? Încercând o analogie
vă sfătuiesc să nu puneţi pariu cu
vecinul vostru italian pentru a
vedea cine trage apa la budă de
mai mult timp. Veţi pierde şi lo-
gica se înscrie în ceea ce a decla-
rat nea Danilo. Dar să revenim.
Declaraţia lui nenea ăsta nu a
fost făcută în vreun bar sau prin
vreun cotlon umbrit. Nu, decla-
raţia a fost făcută unui ziar dis-
tribuit la nivel naţional. Reacţii?
Multe, dar marea majoritate s-au
înscris în aceeaşi linie. Colegii d-
probleme ale imigraţiei, înce-
pând de la isteria creată pe
tema unei probabile migraţii
în masă din ţările africane şi
până la propuneri ce au vizat
diversificarea documentelor
de şedere în funcţie de tipolo-
gia contractului de muncă.
Mai mulţi candidaţi de
origine străină pe lis-
tele electorale ale PD-
ului
O bună parte dintre cei care
au luat cuvântul au propus
mărirea numărului de candi-
daţi de origine străină pe lis-
tele PD-ului.
Şi problema restricţiilor pe
piaţa muncii din Italia pentru
români şi bulgari, precum şi
problema înscrierilor acestora
pe listele electorale suplimen-
tare pentru a putea vota la ale-
gerile administrative şi
europene, au făcut parte din
temele puse în discuţie de
către relatori.
Consiliera româncă, Nona Ev-
ghenie, a vorbit despre expe-
rienţa sa politică la Padova şi
despre proiectele puse în apli-
care pentru imigranţii din
lui Danilo n-au schiţat vreun gest
conform căruia ar fi intenţionat
să-i taie măcar şi banii de suc pe
care-i primeşte lunar de la stat.
De asemeni şi opoziţia a tăcut
mâlc. Reacţiile cititorilor în
lumea asta modernă se pot ur-
mări direct pe site-ul ziarului res-
pectiv care a postat acel articol
şi în spaţiul virtual. Cu două ex-
cepţii absolut toţi cititorii au fost
de acord cu ce a afirmat Danilo
Narduzzi. Oamenii merg chiar
mai departe găsind explicaţii şi
vinovaţi pentru tot ce li se întâm-
plă lor naşpa în ultima vreme.
Ideea e simplă: imigranţii sunt
cauza dezastrelor din familiile
italiene. Pentru că aşa li s-a spus.
Nu aveţi locuri de muncă? Sun-
teţi bolnavi? Tocmai ce vi s-a
spart casa sau maşina? Imigran-
ţii au făcut toate astea.
acea localitate, un model pe
care şi alţi administratori din
PD ar putea să îl urmeze şi în
alte localităţi din Italia.
În încheiere a luat cuvântul
deputata Livia Turco, preşe-
dinta Forumului.
“Întâlnirea de astăzi demons-
trează că imigranţii pot şi tre-
buie să fie parte activă a
acestei societăţi, iar nouă PD-
ului ne revine rolul de a crea
o clasă politică formată şi din
“noi italieni”. Am văzut deja la
Adunarea Generală a partidu-
lui contribuţia importantă pe
care membrii Forumului nos-
tru au dat-o în diferitele comi-
sii în care au lucrat.
Mulţumită lor, documentale
programatice ale partidului au
fost cu mult îmbunătăţite.
Pentru mine este un semnal
important şi momentan doar
PAGINA
5
OPINII
de Mihai Duţu
Dacă nu mă credeţi pe cuvânt în-
cercaţi să cercetaţi cam cum au
început naziştii cruciada împo-
triva evreilor. Şi nu, nu exagerez
deloc. Probabil veţi spune că
evenimentul ăsta e unul izolat.
Da, atât de izolat că se întâmplă
în fiecare regiune din Italia, în
fiecare an în ultima decadă. Ne-
am putea iluziona că încă mai
avem soluţii, că mai putem re-
plica şi ne putem apăra. Dar în
acest conflict, noi (adică imigran-
ţii) vs. ei (adică italienii), cu spec-
tatori cu mâneci albe şi butoni
(Europa Occidentală,) putem fie
să punem punct conflictului pă-
răsind ringul (adică Italia), fie ac-
ceptând, răbdând şi sperând că
vom rezista (adică anul ăsta şirul
de disponibilizări ne va sări).
Adică orice am face tot vom
pierde.
Livia Turco: “Imigranţii
pot și trebuie să fie
parte activă a acestei
societăţi”
noi PD-ul am decis să discu-
tăm despre imigraţie cu im-
igranţii. “
Un număr de 20 de reprezen-
tanţi ai diferitelor comunităţi
sunt începând din acest an
membri ai Adunării Generale
a Partidului Democrat, dintre
care 2 reprezentanţi români.
În următoarea perioadă PD-ul
are în vedere prezentarea
unei întregi serii de propuneri
legislative în favoarea imigra-
ţiei. Întâlnirea s-a încheiat cu
îndemnul adresat tuturo stră-
inilor din Peninsulă de a parti-
cipa la greva imigranţilor de
pe 1 martie.
de Alina Harja
 PAGINA
6
Numărul în creștere de
străini din Italia a făcut ca
tot mai multe bănci să
creeze produse și departa-
mente special pentru stră-
ini. O astfel de agenţie
dedicată străinilor este
“Agenţia Tu” din grupul
bancar UniCredit. Pentru a
afla mai multe am stat de
vorbă cu directorul acestei
agenţii, doamna Cristina
Proci.
“Agenţia Tu a fost creată în
2006 pentru a oferi servicii, cu
un model specific, noilor prota-
gonişti de pe piaţa economică şi
a muncii din Italia, şi anume ce-
tăţenii străini rezindenţi şi mun-
citorii care lucrează cu diferite
contracte atipice, şi are ca şi ca-
racteristică faptul că oferă pro-
duse şi servicii gândite pentru a
satisface necesităţile acestora şi
pentru a favoriza integrarea
acestora.
Aceşti cetăţeni au în comun di-
ficultatea de a construi o relaţie
cu lumea bancară, percepută
ca fiind distantă şi complicată.
Tocmai pe această bază agenţia
Tu oferă servicii care ţin cont de
specificitatea acestor clienţi şi
de diferitele condiţii de muncă
ale acestora. Produsele pe care
le oferim sun orientate în spe-
cial către sectorul de credite:
împrumuturi personale, acor-
darea anticipată a unei cincimi
din salariu, credite imobiliare şi
împrumuturi pentru necesită-
ţile firmelor mici.
În plus, agenţia noastră oferă
un pachet care cuprinde, prin-
tre alte beneficii, acela de a
putea trimite bani în ţara de ori-
gine fără comisioane (pentru
primele şase operaţiuni online
clienţilor care au “Conto Tu”)
mulţumită acordurilor interna-
ţionale încheiate de Grupul Uni-
credit, şi o asigurare care
acoperă cheltuielile de trans-
port către ţara de origine în
ACTUALITATEA ECONOMICĂ
Agenții bancare dedicate străinilor
cazul decesului unei rude şi
costurile de transport al unei
rude în cazul în care asiguratul
este internat în spital.
În ceea ce priveşte ofertele pen-
tru România, Agenţia Tu oferă
posibilitatea de a deschide un
“cont oglindă” numit “Familia
Ta” la UniCredit Tiriac Bank.
Două conturi, în două ţări dife-
rite la aceeaşi bancă: UniCredit.
Avantajele principale ale aces-
tor conturi sunt: siguranţa, în-
trucât banii circulă în interiorul
aceluiaşi circuit bancar, rapidi-
tatea şi condiţiile. Clientul
român are posibilitatea de a-şi
alimenta contul “Familia Ta” cu
un cost scăzut şi într-o perioadă
scurtă de timp: primele 6 trans-
feruri online sunt gratuite, iar
pentru următoarele costul este
de 1 Euro, iar banii ajung într-o
zi. Înplus operaţiunile se pot
face comod de acasă cu ajutorul
unui computer prin sistemul de
internet banking. “
Ce oferiţi în plus faţă de
concurenţii dumneavoastră?
Oferim clienţilor posibilitatea
de a folosi postaţiile noastre de
internet banking în interiorul fi-
lialelor noastre. În fiecare agen-
ţie clienţii pot discuta cu un
compatriot în limba sa. Şi pro-
gramul de lucru l-am construit
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
În noiembrie-decembrie 2009, ment excelent în materie de
Unicredit a făcut un sondaj pe credite, ceea ce ne permite să-i
un eşantion de 1000 de noi susţinem în necesităţile pe care
clienţi dintre care 418 români. le au. Cei mai buni clienţi sunt
Din acest sondaj rezultă că ro- femeile românce şi în general
mânii vor în primul rând stabi- femeile ce provin din Estul Eu-
litate de la o bancă şi că sunt ropei care lucrează ca mena-
atraşi de o marcă care să le in- jere.
spire încredere. Cei care cu-
nosc UniCredit România, Avem şi 16 colegi de origine
consideră în 90% din cazuri ca străină, dintre care 3 români:
fiind importantă prezenţa noas- Andreea Bexa, Ionuţ Vlad
tră în România. Sandu şi Nina Guiggiani. Ace-
Ca şi clienţi românii tind să eco- ştia lucrează la sediile din To-
nomisească şi au un comporta- rino, Treviso si Florenţa.
pentru a veni în întâmpinarea
celor care muncesc, respectiv
de le 10.20 la 14.20 şi de la
15.45 la 18.15.
Pentru a veni în întâmpinarea
dificultăţilor clienţilor noştri am
lansat la sfârşitul anului 2009
un curs de formare a mediato-
rilor culturali străini în “Cunoş-
tinţe Bancare de Bază”.
Acest curs, cu o durată de 2 zile
explică într-un limbaj accesibil
tuturor funcţionarea sistemului
finanzia, normativele în vigoare
şi produsele şi serviciile ban-
care comune, într-un cuvânt:
cum funcţionează o bancă.
Până acum am organizat 9 ediţii Ionuţ este unul dintre cei mai tineri angajaţi ai agenţiei Tu. Are
la Milano, Treviso, Bologna, doar 26 de ani şi este în Italia de când avea 5 ani. Locuieşte la Tre-
Roma, Torino, Brescia, Firenze, viso dar a terminat facultatea în mediere lingvistică la Padova. Este
Genova şi Verona, au fost in- pasionat de basket, iar în timpul liber participă ca secretar la acti-
struiţi aproximativ 270 de me- vităţile asociaţiei Columna, din Padova.
diatori culturali de 31 de
Andreea are 32 de ani şi locuieşte în Italia din 2001. De trei ani
naţionalităţi diferite.
este angajată a băncii la Torino.
Încă cinci ediţii sunt progra- "Când vin dimineaţa la serviciu găsesc deja clienţi care aşteaptă
mate pentru anul 2011 la Tre- la rând ca să intre. Ne salutăm cu un surâs călduros. Provin din
viso, Bologna, Roma, Milano şi multe lumi şi culturi diferite, dar au un comun acelaşi lucru: încre-
Torino la care poate participa derea pe care o au în noi. Ştiu ca le vom oferi sfatul just şi un su-
orice mediator cultural. port adecvat exigenţelor lor. Sunt mândră că sunt româncă într-o
Câţi din clienţii dumnea- ţară în care compatrioţii mei reprezintă o realitate din ce în ce
voastră sunt români? mai relevantă."
23% din clienţii noştri sunt ro-
Nina este ultima care a intrat în Agenţia Tu la jumătatea lunii fe-
mâni, cea mai mare comuni- bruarie 2011. Are 25 de ani şi este absolventa unei facultăţi pe
tate. care a urmat-o la Iaşi, unde a trăit până în luna ianuarie, lucrând
Cum este clientul român? pentru UniCredit România.
Care sunt necesităţile sale? de Darian Glod

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011 ACTUALITATEA SOCIALĂ
Revoluţii la indigo Libia, februarie 2011
Decembrie 1989 - Februarie 2011
1. Chiar dacă Ben Ali, dictatorul
tunisian, fusese nevoit să fugă din
ţară, iar Hosni Mubarak "abdi-
case" de la preşedinţia Egiptului,
colonelul Muammar Gaddafi se
declara liniştit, pentru că
revoluţia libică a avut loc deja, cu
42 de ani în urmă (!)
La numai câteva zile însă după
declaraţia mai sus citată el se as-
cundea într-un buncăr de unde
ordona mercenarilor să tragă în
propriul său popor.
Foto: Alaguri / AP 2. Când revolta populară plecată
din Bengasi reuşise să cuprindă
Evenimentul care a monopolizat la acest început de an 2011 tot estul Libiei, ameninţând capi-
toate primele pagini ale ziarelor şi toate buletinele de ştiri tala Tripoli, Gaddafi s-a grăbit să
radio-TV l-a constituit “VÂNTUL DE LIBERTATE” care, în promită - pe lângă profunde
doar câteva săptămâni, a spulberat dictaturi, guverne, îmbunătăţiri politico-administra-
constituţii, tradiţii - în mai tot nordul Africii şi nu numai. tive şi constituţionale - câte 10 di-
nari fiecărui libian.
Asemănată cu cele din Europa de la 1848 şi 1989, revoluţia din
lumea islamică de la această oră surprinde şi dă speranţe. Dar naşte 3. Militarii trimişi a înăbuşi "rebe-
şi alte multe temeri şi întrebări; ca orice schimbare. liunea" din Bengasi şi Tobruk au
Ideea acestui articol mi-a venit privind o fotografie. Căţăraţi pe un dezertat în masă, fraternizând cu
tanc - înspăimântătoare armă aparţinătoare până mai ieri unei ar- revoluţionarii.
mate ce jurase credinţă şi supunere unui dictator - adulţi, tineri, copii Ministrul de justiţie şi cel de in-
fluturau plini de speranţă, stindarde noi. Câtă asemănare cu un alt terne au demisionat, refuzând să
"instantaneu" fixat pe celuloid la 22 decembrie 1989 în Bucureşti ! executa ordinele dictatorului.
De aceea, din tot "domino-ul" revoluţionar în curs, ce cuprinde Al- Ambasadorul adjunct al Libiei la
geria, Tunisia, Egipt, Yemen, Bahrein, Libia, Oman... care nu s-a oprit ONU s-a declarat de acord cu
şi nici nu cred să se oprească prea curând, am ales "piatra" cea mai protestatarii, denunţând public
ragică, mai violentă şi mai edificatoare: Libia. Pentru că am găsit în atrocităţile comise de dictator îm-
ea multe, concluzive, asemănări cu ultima revoluţie română. potriva opozanţilor.
România, decembrie 1989
1. După căderea zidului Berlinului
şi după consumarea "Revoluţiei
de catifea" de la Praga, Nicolae
Ceauşescu declara că "întoarce-
rea la capitalism a României ca
avea loc atunci când va face plo-
pul pere şi răchita micşunele".
Peste nici o săptămână un plop
din vecinătatea sediului CC al
PCR era plin de pere, legate în
copac cu sârmă ghimpată.
2. Cu Timişoara scăpată de sub
control şi informat că şi
Bucureştiul a început "să se
mişte" pe 21 decembrie 1989
Ceauşescu a ţinut să precizeze
public că îi va trage la răspundere
pe cei vinovaţi de nemulţumirea
poporului şi a promis că va
adăuga cîte 100 de lei la orice sa-
lariu.
3. Ostaşii armatei române trimişi
să înăbuşe focul ce cuprinsese
Piaţa Universităţii fraternizează
cu cei nemulţumiţi.
Generalul Milea, ministrul
Forţelor Armate, pentru a nu fi
nevoit să ordone a se trage în pro-
priul popor, se sinucide.
Alt general, Teodor Mazilu, ataşat
al României pe lângă Naţiunile
Unite, denunţă într-o scrisoare
deschisă opoziţia sa faţă de dicta-
tura ceauşistă.
PAGINA
7
Teoria complotului este
tipică tuturor dictaturilor
Similitudini pot fi găsite atât
de multe încât am putea
umple cu ele zeci de pagini;
dar ne oprim aici. Nu înainte
de a menţiona cum anume in-
terpretează "raisul" revolta
care a cuprins aproape în-
treaga Libie. Vorbind de cei
care îl contestă şi îi cer pleca-
rea, el îi denumeşte "un mic
grup de terorişti care cer să
vină americanii ca să facă din
ţară un alt Afganistan" pentru
că "Italia şi SUA sunt cele care
au furnizat rachete rebelilor
din Bengasi". Iar despre tinerii
răsculaţi spune că "sunt
drogaţi de Al Qaida, altfel ar
sta cuminţi acasă". Şi
Ceauşescu vorbea de "lovitură
de stat cu ajutor extern". Nu ?
Rămas fără armată, Gaddafi
se bazează acum pe mercenari
străini: africani, sârbi, ucrai-
nieni, italieni... Ne întrebăm:
pe care din membrii celor
două tabere îi putem numi
terorişti ? Şi: după ce conflictul
se va stinge va mai auzi cineva
ceva despre ei ? Sau vor dispă-
rea misterios, cum au dispărut
şi teroriştii care trăgeau în ca-
petele copiilor la revoluţia ro-
mână din 1989 ?
de Ghighi Puieșteanu
 PAGINA
8
Grădina blestemată
(Un articol altfel, intitulat aşa la dorinţa interlocutoarei)
Discuţia cu Elena Ignat a avut loc într-o sâmbătă însorită de februarie. Locul întâlnirii, ales
chiar de ea... Parcul Ruffinio din Torino. Nu pentru că i-ar plăcea foarte mult în parc, ci pentru
că urma să se desfăşoare un eveniment la care au participat mai mulţi adolescenţi: "Torneo
Nazionale di Calcio Giovanile. Memorial Giorgino Munteanu", aflat la prima ediţie.
Cine este Elena Ignat? Este
"mamma di Giorginio". Tână-
rul ucis anul trecut de alţi ti-
neri, români şi ei. Giorgio
Munteanu a murit la data de
30 ianuarie 2010, într-o sâm-
bătă după-amiaza. Mergea să
se întâlnească, aşa cum făcea
de fiecare dată, cu colegii.
Femeia de 43 de ani spune că
nu mai are nimic de pierdut.
Fiul ei, pe care l-a crescut
aşa cum a ştiut ea mai bine,
nu mai este. Sunt însă între-
bări fără răspuns, sentimente
contradictorii, neputinţă
amestecată cu revoltă. Dar
există şi un crez, acela că toţi
"copiii mei", după cum spune
doamna Elena, colegii lui
Giorgio şi alţi tineri de vârsta
lui, merită tot ce e mai bun.
Din dorinţa de a face ceva
pentru aceşti adolescenţi, a
deschis o asociaţie. Iniţial ar
fi dorit să fie una de luptă îm-
potriva drogurilor, însă a rea-
lizat că, cel putin pe moment,
ar fi fost doar un ideal fru-
mos. S-a concretizat însă aso-
ciaţia care poartă numele
fiului său, pe care Elena
Ignat o coordonează şi în ca-
drul căreia au loc tot felul de
evenimente sportive şi artis-
tice. Simţea că trebuie să dea
un sens suferinţei, că golul
lăsat de fiul său trebuie um-
plut cu lumina din ochii atâ-
tor tineri care participă la
VIP-UL ACTUALITĂȚII
concursuri de fotbal sau de
dans. Lui Giorgio îi plăcea
mult să danseze "art style".
Visa să devină grafician
"Mamma Elena" a spus că
este o mamă puternică. A fost
şi până acum un an, în toţi
anii în care a trebuit să îşi
crească singură fiul şi
aproape că a renunţat la
viaţa personală. Ea spune
însă că nu vede ca pe o re-
nunţare faptul că nu şi-a re-
făcut viaţa după divorţ.
Prioritatea ei a fost băiatul
care avea darul de a atrage
în jurul sau mulţi copii şi mai
apoi tineri de vârsta lui, fie că
era aici in Italia, sau acasă în
România. De fapt, "acasă"
era pentru Giorgio, Torino.
Dar îi făcea plăcere să
meargă vara la ţară, la bu-
nici. "Giorgio avea un dar cu
totul special: respectul pe
care îl oferea celorlalţi ne-
condiţionat. Ştia să îi res-
pecte pe cei din jur. În rest,
era un băiat obişnuit, care se
îmbrăca la fel ca ceilalţi ado-
lescenţi, participa la aceleaşi
evenimente" a spus Elena
Ignat.
Discuţia cu aceasta decurge
liber, însă încărcătura emo-
ţională este maximă, astfel că
firul întrebărilor gândite "re-
portericeşte" este adesea în-
trerupt. De o lacrimă sau de
o amintire. Mama rămasă
fără copil are puterea de a
zâmbi când îşi aminteşte cum
fiul ei aproape că îi punea în
încurcătură pe cei cărora li
se recomanda cu o francheţe
şi inocenţă specifice lui:
"Sono Giorgio di Torino".
Acestea erau cuvintele, care
însoţeau o mână întinsă sin-
cer.
Pierduse prea mult
sânge
În după-amiaza fatidică, Gior-
gio a rămas la calculator,
mama sa a plecat cu treburi
şi ultimele replici dintre cei
doi au fost cele de fiecare zi,
când unul din ei pleca de
acasă "Ne vedem diseară. Te
iubesc". În acea zi, nimeni nu
avea să intuiască faptul că
aceste cuvinte atât de des
rostite erau de fapt ultimele.
Mama a aflat despre cele în-
tâmplate fiului de la o rudă.
Mai multe apeluri pe telefo-
nul mobil, la care femeia nu a
răspuns, pentru că nu cunoş-
tea numerele de telefon ale
celor care sunau. A urmat un
urlet de durere. "Nu ştiu cum
am reuşit să ajung cu maşina
din locul în care eram până la
locul faptei" îşi aminteşte
mama lui Giorgio. Cam 45 de
minute medicii de pe ambu-
lanţă au încercat să îl resus-
citeze. Elena şi-a văzut
copilul mort, la spital.
În zilele care au urmat, o
mare de tineri au aprins lu-
mânări pentru cel care fu-
sese colegul sau amicul lor.
În ziua înmormântării, toate
magazinele de pe stradă au
fost închise. Au ramas des-
chise doar florăriile. Italienii
au fost cu precădere cei care
i-au stat aproape mamei în-
durerate.
O sală de sport a unei şcoli
din Torino, Scuola Saba,
poartă numele băiatului ucis
de alţi tineri. La un an de la
tragicul eveniment, la data
de 8 ianuarie 2011, un părcu-
leţ a primit numele de Gior-
gio Cristian Munteanu. A fost
o decizie a municipalităţii to-
rineze.
Coșmarul numit
realitate
Am avut tăria să o întreb pe
mama devastată dacă îşi vi-
sează băiatul. "Îl visez des,
îmbracat în alb, cu ruxacul
său în spate... <mama, EU
SUNT!> Adorm cu dorinţa de
a-l visa, cu gândul de a nu mă
mai trezi. Dar dimineaţa vine
şi e un coşmar... nu visul, rea-
litatea este un coşmar." Este
greu să priveşti în ochi o
mamă care şi-a pierdut fiul. O
femeie înca tânără şi fru-
moasă care îşi framântă mâi-
nile. Ochii ei se îndreaptă de
cele mai multe ori spre pă-
mânt. Nu prea se uită catre
cer.
Mi-a spus că îmi va răspunde
oricărei întrebări, pentru că
nu mai are nimic de pierdut.
Repetă aproape obsesiv "nu
mai am nimic de pierdut". Am
întrebat-o dacă mai crede în
Dumnezeu după cele întâm-
plate. Mi-a răspuns apăsat:
"O spun în fiecare zi: dacă
exista un Dumnezeu nu lăsa
să se întâmple asta, poate că
există o entitate ... nu am cer-
titudinea asta. Dar pentru
mine Dumnezeu nu există."
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
INTERVIU
Sunt afirmaţii şocante pentru
un om care trăieşte şi se bu-
cură de viaţă. Însă Elena
Ignat spune că ea nu mai are
viaţă. Plânge când îşi aduce
aminte de biletelele pe care
fiul ei i le lăsa, de cuvintele
pe care Giorgio i le spunea
"mama, daca tu eşti bine,
sunt şi eu".
Au fost generoşi şi iubitori
unul cu celălalt, au fost totul
unul pentru altul. Acum a
rămas o mamă care aşteaptă
un grup de tineri într-o zi de
sâmbătă, într-un parc. Şi di-
lema unui reporter răvăşit de
durerea cu chip de femeie ...
ce întrebare aş mai putea să
pun unui suflet rămas fără ce
e mai drag pe lume?!
Elena Ignat simte că nu înţe-
leg puterea ei, este obişnuită
ca lumea să nu înţeleagă de
unde îi vine forţa. Mă ajută,
dând răspunsul la întrebarea
nerostită: "Copiii ăştia, copiii
mei, cum le spun eu, sunt tot
ce mi-a mai rămas. Ei mă
ajută să merg mai departe".
Giorgio Cristian Munteanu a
murit la 15 ani, în parcul din
Via Vibò, Torino. Asasinii, Ca-
talin Jitaru şi fratele său
minor, Cosmin, au fost con-
damnaţi la 30, respectiv 15
ani de închisoare.
de Sanda Uţă
 PAGINA

9
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011 ACTUALITATEA SOCIALĂ

Muncitorii români de la
PROTEST

Pomezia în grevă de 10 zile

130 de muncitori dintre care
110 români au protestat la
mijlocul lunii februarie pe
străzile oraşului Pomezia din
regiunea Lazio împotriva
conducerii firmei angaja-
toare ”Dima Costruzioni Spa”
pentru neplata salariilor.
Greva salariaţilor a durat
zece zile, în ultima zi munci-
torii au blocat intrarea în
şantier şi au scandat pe stră-
zile oraşului: ”Vrem banii!”.
Alături de muncitori s-au
aflat şi sindicaliştii români
Iulian Manta de la Feneal Uil
şi Teofil Pop de la Filca Cisl.
preună cu alte zece firme ale duri. ”Membrii Consiliului de ad- economice, alţii din motive mai există muncitori care nu şi-au
Grupului DiMario” explică Iulian ministraţie vor face, în aceste puţin ortodoxe”. Tocmai de primit salariile au posibilitatea să
Românii şi cei 20 de italieni nu şi- Manta, responsabil la sindicatul zile, o cerere către un alt judecă- aceea sfatul sindicalistului este acceseze un fond de garanţie de
au primit salariile pe lunile de- de construcţii Feneal Uil. Sindi- tor pentru o procedura numita ”ca în momentul în care firma în- la Istituto Nazionale della Previ-
cembrie 2010, ianuarie, catele au cerut firmei să apeleze PRODI BIS care tutelează în târzie cu plata salariului sau a denza Sociale (INPS) care aco-
februarie, precum nici cel de-al de urgenţă pentru cele 194 de mod avantajos muncitorii acestei contribuţiilor muncitorii să ape- peră ultimele trei salarii. Însă,
13-lea salariu. Organizaţiile sin- persoane angajate la amortiza- firme” precizează Iulian Manta. leze imediat la organizaţiile sin- potrivit lui Iulian Manta, proce-
dicale italiene au intervenit ime- roarelor sociale, respectiv la Potrivit sindicalistului român, în dicale pentru a interveni prompt dura de recuperare a acestor
diat. ”Firma Dima Costruzioni Cassa Integrazione. În privinţa ultimul an, numărul firmelor şi rapid în rezolvarea situaţiei”. bani ar putea să dureze între un
Spa se află în momentul de faţă recuperării salariilor de către an- care nu plătesc este într-o mare Firmele care intră în faliment an şi doi ani.
în instanţă, fiind în faliment, îm- gajaţi se aplică anumite proce- creştere, ”unii din cauza crizei sau în lichidare, în cadrul cărora de E.P.
 PAGINA
10
Rubrica juridică
Procesele de muncă: importanţa martorilor
Foarte des în procesele de
muncă în care încerc să apăr
drepturile cetăţenilor români
mă trezesc în faţa unei pro-
bleme tehnice.
Mai întâi de toate aş dori să
fac o precizare: în Italia,
atunci când un raport de
muncă încetează, muncitorul
este tutelat din plin, chiar
dacă a muncit la negru sau
chiar dacă a lucrat cu un
contract de muncă, însă nu i-
au fost respectate anumite
drepturi.
Pentru muncitorii români,
însă, lichidarea, concedibile
şi al treisprezecelea salariu
sunt considerate o chestie
opţională de către angajatorii
italieni care, foarte des,
“uită” să le achite.
În orice caz, la sfârşitul unui
raport de muncă, angajatul
poate să deschidă un proces
împotriva angajatorului la
Tribunalul de Muncă pentru
a solicita plata tuturor obliga-
ţiilor care nu i-au fost recu-
noscute în precedenţă în
cursul raportului.
De altfel singura condiţie ne-
cesară pentru a putea obţine
recunoaşterea drepturilor sa-
lariale proprii este demons-
trarea existenţei raportului
de muncă sau a încălcării
acestor drepturi cu ajutorul
martorilor care să confirme
în faţa judecătorului că aţi lu-
crat efectiv în postul sau
funcţia respectivă pentru an-
gajatorul sau firma respec-
tivă, sarcinile pe care le-aţi
îndeplinit şi progamul de
muncă.
Important !
În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,
PIR - Partidul Românilor din Italia
în colaborare cu Uniunea Asociaţiilor
Româneşti din Roma sunt la dispoziţia
dumneavoastră gratuit cu informaţii
legale şi sindicale.
La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530
Info: 329 31 21 699
ACTUALITATEA SOCIALĂ
Cu cât mai mulţi martori
aveţi, cu atât mai bine. În ge-
neral 3 martori sunt sufi-
cienţi pentru a câştiga
procesul. Important este ca
aceştia să fi văzut cu ochii săi
că muncitorul respectiv a lu-
crat în orele prevăzute de
programul de muncă, că a
dus la îndeplinirile sarcinile
care i-au fost încredinţate,
etc. Dacă martorii declară că
au auzit s-au că au aflat prin
intermediul altor persoane
de aceste lucruri, valoarea
mărturiei este nulă.
În anumite cazuri, atunci
când aveţi puţini martori de
încredere, puteţi să solicitaţi
mărturia unei rude; apoi va fi
judecătorul cel care va de-
cide să ia în considerare acea
mărturie sau nu, în funcţie de
declaraţiile acestuia.
Din păcate, am observat că
românii nu prea au înţeles
importanţa de a depune măr-
turie în favoarea compatrioţi-
lor lor crezând că este o
problemă a altora care nu-i
afectează personal sau, mai
rău, aplicând veşnicul princi-
piu sinucigaş “să moară şi
capra vecinului”.
Această face ca angajatorii
italieni care exploatează
muncitorii români să scape
nepedepsiţi şi să nu plă-
tească toţi banii cuveniţi
muncitorului, deoarece în
lipsa martorilor Judecătorul
nu are cum să-i condamne.
Poate părea exagerat dar şi
în acest caz, unirea dă forţă
şi, un mic efort făcut astăzi în
favoarea unui compatriot,
poate însemna un ajutor
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
România văzută
din Italia
Un român care se află de-
parte de ţară are de luptat
Dumnezeu”. La fel şi mai
marii poporului ar trebui să
cu o forţă căreia nu i se nu uite niciodată că vorbesc
mâine din partea acestuia,
poate opune. Adică trebuie în numele poporului şi nu în
iar în cele din urmă efectul
să se chinuie tot timpul să locul poporului. Din neferi-
pozitiv se va răsfânge asupra
îşi scoată România din cire am lăsat să se desfigu-
întregii comunităţi de munci-
inimă. Oricât de bine s-ar reze chipul creştinului( A
tori români făcând ca aceştia
integra, străinul are o lipsă LUI HRISTOS) din inima
să fie mai respectaţi si, de ce
ce nu o umple cu nimic. noastră. Spun aceasta cu
nu, un pic mai bogaţi…
Doar se mai amăgeşte cu gândul să observăm că nu
gândul că după o perioadă mai suntem capabili să îm-
Din punct de vedere juridic îi
va ajunge din nou acasă. De părţim după dreptatea lui
sfătuiesc pe români să se
aici, din locul unde stau se Dumnezeu, cele ce se află
ajute între ei atunci când
văd ca în palmă culmile se- pe pământ. Şi ştim din Filo-
sunt nevoiţi să meargă în Tri-
vere şi pline cu zăpadă ale calie că dreptatea adevă-
bunal pentru a-şi vedea recu-
Apeninilor din vecinătatea rată este iubire.
noscute drepturile. Sfatul
Romei. Ei bine, în mai În prezent avem de luptat şi
meu este rezultatul faptului
multe rânduri m-am pome- cu atitudinea indiferentă
că am observat de multe ori
nit aievea că văd Munţii Fă- (aproape ostilă), a italieni-
că unora le este teamă, cre-
găraşului ce se înalţă din lor ( atitudine insuflată în
zând că este mai bine să nu
locul unde este aşezată Mă- special de presa italiană
se amestece. Ei bine, este ex-
năstirea Brâncoveanu de la care a pus, într-un mod ira-
trem de important să vă
Sâmbăta de Sus. ţional, întregii comunităţii
“amestecaţi” pentru a da un
Din nefericire o parte în- româneşti o pecete ce nu
semnal şi angajatorilor ita-
semnată a politicienior, este reală) . Să procedăm
lieni care, văzând lispa de
preoţilor, judecătorilor, asemenea lui Iosif.
uniune şi de solidaritate din-
funcţionarilor din România Anume că, tocmai, prin fap-
tre români, profită de acest
au pierdut legătura cu po- tul că a fost vândut de fraţii
lucru pentru a vă plăti mai
porul. Aş înclina să cred că săi, a aflat un bine mai
puţin decât pe ceilalţi anga-
acesta ar fi cauza care i-a mare, rezultat tocmai din
jaţi din aceeaşi categorie pro-
împins pe românii lipsiţi de vrăjmăşia şi neîndurarea
fesională.
o minimă bunăstare mate- lor. Stim că prin sfânta rân-
rială să îşi ia lumea în cap duială a lui Dumnezeu ac-
În plus, în Italia, mărturia
Nici prin minte nu le trece ţiunea duşmanilor are o
este considerată o datorie ce-
prepotenţilor, că luxul în influenţă binefăcătoare în
tăţenească şi în cazul în care
care se lăfăie viaţa creştinilor. Şi cunoaş-
un cetăţean care a fost citat
l-au luat pe gratis de la tem că tocmai în aceasta
ca martor nu se prezintă la
popor prin legi nedrepte – constă şi superioritatea
proces, acesta adus cu forţa
făurite de ei înşişi – aşa cum creştinismului: anume că
de Carabinieri la proces.
spune Eminescu în poezia Domnul în Predica de pe
Împărat şi proletar. În timp munte ne porunceşte să
Părerea mea este că, preven-
ce poporul se zbate în sără- iubim duşmanii, ca şi cum
tiv, ar trebui din când în când
cie şi neştiinţă – conducăto- ar fi prietenii noştri. Adică
să vă invitaţi câte un prieten
rii politici se gândesc cum cum a făcut Iosif cu fraţii
la locul de muncă, mai ales
să îl mai jupoaie de un rând săi.
atunci când lucraţi ca mena-
de piele. Spunea Nicolae Până una alta Carpaţii
jere. Şi n-ar fi rău să aveţi cât
Iorga într-o lucrare referi- noştri au capacitatea trans-
mai mulţi prieteni: nu numai
toare la Preoţi: “Preotul să figuratorie de a lua înfăţişa-
pentru că veţi fi mai veseli…
nu uite niciodată că vor- rea Apeninilor, venind astfel
Dar veţi putea câştiga mai
beşte în numele lui Dumne- în alinarea durerii (dorului
uşor un proces de muncă.
zeu, nu în locul lui de patrie), a românului.
de av. Giancarlo Germani de Valeriu Tănasă

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
Cu fetele, la un pahar
Motto: Există anumite dudui care, în loc să nenorocească un
singur bărbat, au ales să-i fericească pe mai mulți.
- Ciao fetelor, cum merge
treaba?
- Prost, nene. E criză.
- Șî ni mai hărţuiesc şî
ţagherii...
- Nu toţi, unii din ei.
Ţagherii, în jargonul lor, sunt
vigilii urbani şi carabinierii.
Marinela, Aura (de fapt Aurica)
şi Lidia - aşa se numesc, nu-
mele de familie nu le-am aflat.
Ne ştim de multe luni pentru că
frecventăm acelaşi bar. Eu îmi
beau zilnic aici aperitivul sau
bericica. Ele vin la prânz, la "ta-
vola calda" apoi pleacă "la pro-
dus" pentru a reveni spre
seară, să mai stea la o bârfă.
Eram de mult curios (ce vreţi,
deformaţie profesională !) să
aflu amănunte din activitatea
lor, dar nu îndrăzneam să le
descos de teamă să nu le supăr
şi să stricăm "relaţia".
Aţi înţeles, cred, dragi cititori,
că cele trei româncuţe ale
Să nu omorâm speranţa
(continuare din pagina 2)
Singur nu reuşeşte, are ne-
voie de cineva care să aibă
puterea să îl ajute şi nu ştie
că adevărata forţă este în el,
o forţă care nu ţi-o dau banii,
pentru că provine din suflet.
Cine trăieşte bine nu se pune
în pielea celuilalt şi nici prin
cap nu-i trece să se întrebe:
“Şi dacă aş fi eu în locul ro-
mânului, marocanului, alge-
rianului?”
Problema principală este că
în conştiinţa colectivă ita-
liană acestor persoane li se
dă o conotaţie negativă, de
puşcăriaşi predestinaţi, “de-
monstrată” de procente,
date, statistici, mai mult sau
mai puţin alterate pentru a
influenţa opinia publică.
În timp ce eu, italiancă, mân-
dră că m-am născut în
această ţară, sunt norocoasă
să pot să plâng, să râd, să iu-
besc şi să sper în propria-mi
ţară, mulţi nu-şi pot nici
măcar plânge morţii în pro-
pria ţară pentru că nu se pot
întoarce pe meleagurile na-
tale. Uneori este nevoie de
mulţi bani pentru a ajunge în
propria ţară şi atunci, aceşti
oameni, preferă să trimită
mica lor agoniseală propriilor
ACTUALITATEA SOCIALĂ
noastre profesează cea mai
veche meserie din lume,
prostituţia.
Mi-am luat totuşi inima-n dinţi
şi le-am aruncat o primă între-
bare, în aşa fel încât să nu mi-
roase a investigaţie:
- Vă văd mereu singurele. Nu
aveţi niciun peşte, lucraţi pe
cont propriu ?
- Juma'- juma', îmi răspunde
Lidia, olteanca.
- Cum juma'- juma' ?
- Adică avem pe cineva "spate",
un italian pe care îl plătim să ne
protejeze.
- De cine să vă protejeze ?
- De tâlhari, de albanezi, de ma-
rochini, de români...
- Dacî ti aflî cî ieşti sîngurî, ieşti
victimî. Pi urmî, îţ' mai dă şî
ţapî - intervine şi Aura în
discuţie.
- Adică să plece fără să plă-
tească ? o fac eu pe prostul.
- Mai rău, poa' să te şi jecmă-
nească. Nu ştii vorba româ-
rude pentru a trăi mai bine.
Mulţi dintre compatrioţii mei
sunt convinşi că faptul că imi-
granţii trimit banii pe care îi
câştigă în Italia în ţara de ori-
gine este dăunător economiei
noastre, ca şi cum datoria pu-
blică, PIB-ul ar depinde de 4
eşarfe şi trei umbrele vân-
dute de un marocan sau de
îngrijirea unei bătrâne de
către o menajeră româncă.
Şi înaintaşii noştri au emigrat
în America sau în Australia,
şi ei trimiteau bani în Italia…
de ce dacă ceilalţi fac acelaşi
lucru pe unii îi deranjează?
Auzim des că imigranţii ne
iau casele, locurile de muncă,
etc. şi că noi, italienii, vom
rămâne “pe uscat”.
Da, dar ia să vedem cum stau
lucrurile mai exact: noi italie-
nii vrem o bucătărie şi un
minim de două camere în lo-
cuinţa noastră deşi suntem
doar două – trei persoane
într-o locuinţă… altfel nu
avem aer.
Ne aruncăm bătrânii în ospi-
cii, ne încredinţăm copiii bo-
nelor ca să avem libertatea
noastră… Vrem să trăim con-
fortabil. Ei, cei “diferiţi”, se
mulţumesc să stea mai mulţi
într-o casă, nu contează ce
nească ? Şi bătut, şi f...t şi cu
banii luaţi !
Istoria Lidiei
Am stat, uite-aşa, la taclale mai
bine de o oră; timp în care am
înţeles că, la fel ca oricine din-
tre noi, şi fetele de la stradă
simt uneori nevoia să se confe-
seze. Şi iată ce am aflat.
Lidia este de locul ei din
Caransebeş. A fost căsătorită şi
are un copil de 10 anişori pe
care îl cresc părinţii ei. Fostul
soţ, de care încă nu a divorţat,
e "un beţiv, un cartonar" (adică
bea vin ieftin, la cutie). Au venit
împreună în Italia în 2005.
La început ea a muncit un timp
la "fix" iar el unde şi când
găsea. Mai mult nu găsea...
Erau pe atunci la Torino şi "era
frig. Mai frig ca la noi, nene,
zău !" Se întâlneau joia după-
amiază şi duminica. El îi cerea
mereu bani; n-a mai putut re-
loc de muncă găsesc, impor-
tant este să-l găsească, nu
pretind lux sau comodităţi…
şi iată de ce-i judecăm ca şi
cum ar fi nişte animale.
Noi ne înglodăm în datorii
până peste cap, ne punem gaj
până şi ochii pentru a nu re-
nunţa la o croazieră vara sau
la “săptămâna albă” la Cour-
mayer iarna. Ei în schimb nu
au datorii, sunt mai domni în
sărăcia lor.
Dar noi vrem să dispară, să
fie arşi de vii deoarece “sun-
tem sătui de ei”… păi atunci
de ce mai chemăm îngrijitoa-
rele românce pentru bătrânii
noştri, zidarii ucranieni, polo-
nezi, români ca să ne văru-
iască casele? De ce nu ne
umezim până la piele când
ne-am uitat umbrela acasă şi
afară plouă cu găleata în loc
să cumpărăm umbrela de la
marocanul care ne aşteaptă
cu umbrele la ieşirea din me-
trou? Cum de “uităm” că acei
bani nu vor ajuta la creşterea
economiei naţionale ci vor
umple un buzunar sărac?
Şi uite-aşa speranţa moare…
pentru un cent în plus.
de Lorella Lattavo
zista. Aşa că, cu doi ani în
urmă, în august, ea şi-a luat
concediu şi a plecat în Româ-
nia, singură. De acolo l-a
anunţat că a dat divorţ, chiar
dacă nu a făcut-o. Cînd a reve-
nit, nu s-a mai oprit la Torino, ci
a venit la Roma la o prietenă
din copilărie. Prietena, care
"făcea strada" (aşa cum face şi
ea acum) a lămurit-o că se
poate trăi şi aşa.
De bărbat nu mai ştie nimic. A
auzit c-ar fi ajuns "barbone"
tocmai prin Sicilia, în Catania.
- Şi prietena ta, unde e ?
- Să mărită! Strînsă şi bănişori
frumoşi, iar acu' n-o mai
cunoşti. Femeie onorabilă, la
locul ei, în Caransebeş: casă,
maşină !
Mutele
După plecarea amicei, Lidia
s-a mutat la gazdă cu Mari-
nela şi cu Aurica, pe care le
Rromii din Napoli
(continuare din pagina 3)
Dănuţ e un nume fictiv. Are
circa 8 ani. În România, ar
fi deja în clasa a doua. În
italia, nu merge la şcoală. E
îmbrăcat cu haine de căpă-
tat. Nu pare curat, în tabăra
de tigani în care locuieşte
nu există curent electric
sau apă curentă. Are ochii
trişti, dar vii. Sclipesc de
inteligenţă. Vorbeşte per-
fect dialectul zonei italiene
în care locuieşte .
Îl intreb : Dănuţ, cum de
vorbeşti aşa de bine ita-
liana?
-Pâi m-am născut aici .
-Despre România ce ştii?
-Mergem în fiecare an
acolo. E sărăcie mare…. Am
bunicii acolo, doar ei au mai
rămas in ţară. În rest toţi
suntem aici: fraţii si surorile
mele, mama, tata, verişorii,
mătuşile….
-A, înţeleg. De ce nu te duci
la şcoală?
- Păi eu muncesc. Şi la
şcoală nu mă primesc. Ai
mei nu au acte.
-Munceşti ? la opt ani ?
-Cerşesc. Sau spăl geamu-
de Ruxandra Elena Dragoescu
PAGINA
11
CRONICA
cunoscuse "pe stradă". Am
încercat să aflu şi despre ele
câte ceva dar nu m-am încăr-
cat cu mari noutăţi; decât
doar că sunt, de locul lor, de
undeva de pe lângă Piatra
Neamţ şi că nu erau "chei di
bisăricî nişi în sat la ieli". Ba
mai mult, înainte de a veni în
Italia "o mai dat-o şî prin Spa-
nia, da' clienţ' puţîni,
concurenţî mari..."
- Totuşi, îmi zice în final Lidia,
sunt fete de nota 10, ai bază
în ele. Nu scoţi nimic de la
mutele astea !
La despărţire, înainte de a
deschide gura să le spun la
revedere, Marinela mi-a luat-
o înainte:
- Moşuli, sî nu ti punî dracu'
sî ni zîşi baftî, cî nişiun ban
nu mai faşim pîn' disarî. La
noi îi ca la pieşti !
de Ghighi Puieșteanu
rile maşinilor oprite la
stop.Ca să-mi ajut fraţii. Am
doi fraţi invalizi, mama e
bolnavă, iar tata munceste
din când în când.
Oftează. Scotocesc prin
geantă, mi-am adus aminte
că am o bucată de ciocolata
“Mars” , preferata mea. I-o
dau. O ia încet , cu grijă, şi
o strânge la piept. Dar nu o
desface.
-Mănâncă, Dănuţ !
-Nu, nu acum …mai târziu,
vreau să o mănânc cu fraţii
mei.
Începerea construcţiei e un
lucru bun. Dar rămâne de
văzut dacă lucrările vor fi
gata peste 18 luni. Suntem
în Napoli, oraş în care nu se
respectă nici un termen de
edificare al vreunei
construcţii. Îmi propun să
mă duc iar peste 18 luni şi
să văd cu ochii mei rromii
care în sfârsit, pot trăi de-
cent, în apartamente nor-
male. Între timp, s-a
anunţat evacuarea unei ta-
bere de nomazi din Giuliano
(Napoli).
 PAGINA
12
Conţi româno –
veneţieni la carnaval
De la tradiţionalul Car-
naval de la Veneţia, des-
făşurat între 26
februarie şi 8 martie, nu
au lipsit nici în acest an
românii. O parte dintre
ei, veniţi special din ţară
pentru o scurtă vacanţă,
în vreme ce alţi conaţio-
nali au parcurs doar câ-
teva zeci de kilometri
pentru a ajunge în ora-
şul – lagună, ei fiind sta-
biliţi în Peninsulă.
“Eu sunt îmbrăcat în domn
de Veneţia din anii 1600, iar
ea la fel, în contesă” îşi des-
crie costumul de conte ve-
neţian, Cosmin, 21 de ani, la
braţ cu prietena sa, Ioana,
21 de ani. Cei doi, primul
originar din oraşul Roman,
judeţul Neamţ, iar fata din
Bacău, trăiesc de doi ani la
Padova, dar se află pentru
prima dată la faimosul Car-
naval. ”Peruca este foarte
importantă ca să pot imita
bine personajul – mai ceva
decât Casanova” mai ex-
plică bărbatul. Ei sunt în-
cântaţi că lumea îi opreşte
pentru a face cu ei fotgrafii.
Cei doi tineri au mers la
Carnaval însoţiţi de părinţi,
Cristina şi Lucian, stabiliţi
în Italia din anul 2003.
”Este minunat, este superb.
Intri în atmosfera anilor tre-
cuţi. Este o senzaţie spe-
cială” consideră Cristina,
fascinată în special de cos-
tume. Soţul ei, Lucian, ”un
adevărat conte” cum se des-
crie chiar el, consideră că
este normal să participe la
acest Carnaval, la toate eve-
nimentele de zi cu zi.
ACTUALITATEA CULTURALĂ
Costumul Cristinei de con-
tesă a fost făcut de o ita-
liancă într-o lună. Femeia
recunoaşte că a admirat
două costume aproape iden-
tice - cele ale regelui şi re-
ginei şi un costum de
doamnă de curte, ”pentru
felul în care era cusut”.
Concediu pentru a-i dis-
tra pe turişti
De trei ani, Marian, 40 de
ani, din Mestre se deghi-
zează în Charlie Chaplin.
Românul, originar din Plo-
ieşti, trăieşte la Mestre de
10 ani, este muncitor, dar
colaborează, când este soli-
citat, cu Teatrul din locali-
tate, unde interpretează
anumite spectacole mici ro-
luri. ”De mic doream să joc
în spectacole de teatru. În
România nu am avut nicio-
dată această şansă. Aici însă
da” mărturiseşte bărbatul.
Dimineaţa lucrează pe şan-
tier, iar seara merge la repe-
tiţii la teatru. De Carnaval
cere concediu de odihnă
pentru a ”agăţa” cu basto-
nul şi amuza turiştii. ”Oa-
menii râd când mă văd! În-
cerc pentru câteva minute
să îi fac să nu se gândească
la problemele de zi cu zi”
povesteşte Marian, îmbră-
cat într-un costum negru,
cămaşă albă, cu papion, pă-
lărie şi un baston în mână.
Faţa lui este vopsită în alb.
Vacanţă de Carnaval
Alţi români au venit special
pentru Carnaval din ţară.
”De mult timp visam să îmi
cumpăr o mască, să mă
plimb printre fel de fel de
persoane costumate, să res-
pir aer de Carnaval. Anul
acesta am reuşit” mărturi-
seşte emoţionată Anca Tar-
turu, 39 ani, venită din
Bucureşti pentru trei zile la
Veneţia. ”Din păcate costă
cam mult această distracţie:
cazare, drum, masă, dar me-
rită” mai completează fe-
meia, economist de
profesie, care pentru trei
zile – două nopţi de cazare a
plătit 400 de euro.
Ioana Fratu, 50 de ani, a
venit împreună cu familia
sa, de la Roma pentru două
zile de Carnaval. ”Am venit
şi în alţi ani. Ne place. Este
mult mai frumos decât Car-
navalul de la Roma” spune
femeia, care trăieşte în ca-
pitala italiană din anul
2000. ”Avem ocazia să ne
destindem, să mai ieşim din
cotidian şi să stăm îm-
preună cu prietenii” com-
pletează românca.
Ediţia din acest an a Carna-
valului este dedicată femeii.
de E.P.
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
Un român cu
succes în arta
măştilor
Unul dintre cele mai impor- rioadă, îl găsiţi pe Marian
tante evenimente din în- Onţiu, la datorie, în magazi-
treaga lume este nul – atelier „Ca'Macana"
Carnavalul de la Veneţia. din cartierul Cannaregio, pe
Din 1980, când a fost redes- drumul dinspre Gara Vene-
coperit de municipalitate ţiei spre Piaţa San Marco.
(după două secole de între- De altfel, el este şi singurul
rupere), acesta atrage anu- român din oraş care face o
lal sute de mii de turişti astfel de meserie pur vene-
fascinaţi de amestecul de ţiană.
tradiţie, distracţie, istorie şi
mai ales bună-dispoziţie. La Marian Onţiu, zis Nicu, ori-
succesul acestui eveniment ginar din satul Fărcaşa,
contribuie şi un român. Este aflat la 27 de kilometri de
vorba despre un băimărean, Baia Mare, a venit în Italia,
care de peste zece ani face în urmă cu zece ani, pe
măşti pentru Carnaval. „bani grei pe atunci", o viză
de 3.500 de mărci.
Dacă ajungeţi în oraşul-la-
gună, indiferent de pe- (continuare în pagina 17)
Valetul de inimă
roşie
(continuare din pagina 3) În secolul IV, Biserica a con-
vertit obiceiul păgân, înlo-
...îşi săvârşeau ritualul de îm-
cuindu-l pe Lupercus cu
bunare a zeului lor, pe 14 fe-
Valentin, un episcop despre
bruarie, în grota în care se
care se spune ca fusese de-
spune că lupoaica i-a alăptat
capitat din ordinul împaratu-
pe fondatorii Romei, Remus şi
lui roman Claudiu al II-lea în
Romulus (a nu se confunda cu
anul 270, pe 24 februarie. In-
Romulus Mailat care apare
teresant este că această dată
mult mai tarziu la Roma, tot ca
corespunde şi cu ziua îndră-
om al grotelor şi tâlhar la dru-
gostiţilor de rit mioritic,
mul mare). Sângele animalelor
“Dragobete’s Day”.
sacrificate era stropit pe stră-
E drept ca sărbătoarea au-
zile cetăţii ca semn al fertilită-
tohtonă nu reuşeşte să se ri-
ţii. Roşul sângelui era peste
dice la nivelul cultului
tot.
mercantil al lui Valentin în
Dar cel mai aşteptat eveni-
privinţa încasărilor. Dar nici
ment pentru tineretul Romei,
comerciantul zilelor noastre,
era aşa zisa “loterie a dragos-
nu trebuie să creadă atât de
tei”. Numele fetelor erau intro-
mult că zeul cu înfăţişare de
duse într-o urnă şi apoi fiecare
lup va naşte aşa de multi lei
băiat extragea câte un nume
într-o singură zi încât să-l
ca la “6 din 49”. Se formau ast-
scoată din actuala criză fi-
fel cupluri, care pentru un an
nanciară.
de zile trăiau în intimitate con-
Nu există afacere de o zi,
tinuarea ritului fertilităţii.
cum nu există nici dragoste
După încheierea unui an, prin
de o zi.
acelaşi joc al sorţilor se formau
alte cupluri.
de Robert Thomas
 PAGINA

13
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011 ACTUALITATEA CULTURALĂ

Cultura românească în şcoli la Guidonia

Calea cea mai simplă pentru a elimina preju-
decăţile este aceea de a face cunoscut celuilalt
propria cultură, propriile obiceiuri, propriul
mod de a gândi.
Acesta este şi motivul pentru Anul trecut aceasta a realizat curs de întrajutorare a elevi-
care compatrioata noastră tot în şcolile din localitate un lor străini.
Gianina Ghiuţă a decis să im- de Alina Harja
plementeze în şcolile din Gui-
donia un proiect care să
permită tocmai acest lucru.

Proiectul este intitulat “Labo-

ratorio interculturale per la
MAGHI Caricatura zilei
valorizzazione della
diversità” (laborator intercul-
tural pentru valorificarea di-
versităţii) şi s-a desfăşurat la
şcoala din Montecelio (Gui-
donia).

Una din temele principale ale

laboratorului a fost “sărbă-
toarea mărţişorului” la ro-
mâni. La realizarea acestui
proiect, desfăşurat pe toate
nivelele: preşcolar, şcoală
primară şi gimnaziu, au con-
tribuit directorul şcolii, Ro-
berta Moncado, primarul
Eligio Rubeis şi responsabilul
cultural al primăriei Andrea
Într-o societate multietnică şi multiculturală, cum Di Palma. Au participat elevi
este cea italiană, proiectele care să pună în contact de toate nationalităţile.
culturi diferite, făcute la nivel şcolar sunt cu atât
mai importante cu cât tendinţa este aceea de a Nu este primul proiect de
avea cât mai mulţi copii străini în interiorul şcolii. acest gen realizat de Gianina.
 PAGINA
14
Biserica Penticostală
românească din Italia
Deşi mai puţin cunoscută, comunitatea creştina penticostală românească are peste 50 de
biserici răspândite pe întreg teritoriul Italiei, una dintre acestea fiind la Roma.
Duminică, 27 februarie, co-
munitatea penticostală din
Roma a fost vizitată de către
pastorul Marius Livanu, pre-
şedintele comunităţii creş-
tine penticostale româneşti
din Italia. Împreună cu pasto-
rul Agostino Masdea al bise-
ricii Evanghelice Penticostale
Italiene “Alfa şi Omega”
acesta a ţinut o prelegere pe
tema “Paşii credinţei” în ca-
drul căreia s-au citit frag-
mente din “Daniel, Vechiul
Testament”.
Am profitat de ocazie pentru
a-i lua un scurt interviu Pas-
torului Livanu, venit tocmai
de la Trieste unde predică.
În primul rând, cum sun-
teţi organizaţi în Italia?
Câte biserici aveţi?
“Aş dori să fac o mică preci-
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
zare. Eu sunt Preşedintele Bi-
sericii Penticostale Evanghe-
lice româneşti din Italia. Noi
suntem cea de a 10-a filială
românească, întrucât în Ro-
mânia mai sunt alte 9. În Ita-
lia avem 50 de biserici: mare
parte dintre ele sunt auto-
nome, dar în multe localităţi
din Peninsulă ne sprijinim pe
spaţiile bisericii evanghelice
italiene , aşa cum se întâmplă
şi aici la Roma, cu care avem
un strâns raport. Aceste bise-
rici sunt conduse de 20 de
pastori, majoritatea lor predi-
când în Nordul şi în Sudul
Italiei.“
Pe lângă misiunea evan-
ghelică va ocupaţi şi de
proiecte sociale.
“Da, organizăm cursuri gra-
tuite de limbă română pentru
copii români născuţi pe teri-
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
toriul Italiei, dar şi cursuri de
bucătărie tradiţională româ-
nească. Asta pentru că nu
trebuie să uităm de unde am
plecat.
Ca biserică încercăm în pri-
mul rând să oferim un sprijin
spiritual persoanelor. În tre-
cut însă am strâns fonduri
atunci când au fost inunda-
ţiile din România, bani pe
care i-am trimis la sinistraţi.
În general, pe cât posibil, în-
cercăm să oferim asistenţă Pastorul Marius Livanu de la Trieste
tuturor celor care au nevoie.”
losită într-un mod greşit. Me- Dumnezeu ar fi fost trecută
Mesajul pe care l-aţi
nirea tehnologiei este să în Constituţia Uniunii Euro-
transmis în această seară
îmbunătăţească viaţa oame- pene măcar la nivel declara-
mi-a dat impresia că sun-
nilor, nu să o altereze. Ceea tiv, însă nu s-a întâmplat. În
teţi de părere că lumea a
ce este însă îngrijorător este SUA formula “God bless
luat-o pe o direcţie gre-
faptul că lumea nu mai crede America” (Dumnezeu să bi-
şită.
în Dumnezeu. Ar fi fost un necuvânteze America, ndr) a
“Este adevărat. Oamenii nu
mesaj important şi extrem de devenit aproape un simbol.“
mai au grijă de mediul încon-
folositor dacă, credinţa în de Darian Glod
jurător şi tehnologia este fo-

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
Încă un pas pentru
asistarea bolnavilor
din spitale
Joi, 24 februarie 2011 s-a
semnat Acordul de Colabo-
rare cu Spitalul Universitar
„San Luigi Gonzaga” (Orbas-
sano, Torino). Acest acord fa-
cilitează accesul preoţilor
ortodocşi din această în spi-
tal în vederea acordării
asistenţei religioase bolnavi-
lor internaţi aici.
La semnarea acordului, pe
lângă conducerea spitalului,
au participat reprezentanţii
diferitelor culte religioase ne-
catolice din Torino. Din par-
Hram la Bivongi
Duminică , pe 27 februarie,
Mănăstirea Sfântul Ioan Se-
cerătorul din Bivongi (Cala-
bria) şi-a prăznuit hramul.
Anul acesta PS Părinte Si-
luan, al Episcopiei Ortodoxe
Române a Italiei, a decis să-l
delege ca reprezentant ofi-
cial al său la prăznuirea celui
de al treilea hram, de la tre-
cerea mănăstirii sub păstori-
rea Episcopiei Române, pe
Ieromonahul Dionisie.
Manastirea Sf. Ioan Theristis
se află în Calabria, pe terito-
riul localitatii Bivongi, într-o
vale sălbatică numită Vallata
dello Stilaro, renumit loc de
nevoinţă ascetică unde totul
vorbeşte despre monahismul
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
tea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, cu binecuvântarea
Preasfinţitului Părinte Epis-
cop Siluan, a participat preo-
tul Lucian Roşu, parohul
Parohiei Ortodoxe Române
Sfânta Cruce (Torino 2).
Acordul semnat face parte
dintr-un proiect mai amplu
intitulat „Culturi şi Religii”
(Progetto Culture e Reli-
gione). Proiectul, iniţiat de
către Spitalul „San Giovani
Battista” (Molinette) din To-
rino, după ce Comitatul Inter-
bizantin de la sfârşitul celui
dintâi mileniu creştin.
Mănăstirea "Sf. Ioan Theris-
tis", care este declarată Mo-
nument Naţional, cuprinde
un complex monastic de ori-
gine bizantină, compus dintr-
o biserică în stil bazilical din
secolul al-X-lea şi câteva cor-
puri de chilii.
Monumentul este situat în
partea declarată "zona sacra"
a Patrimoniului Bizantin din
Valea Stilarului, fiind primul
dintre edificiile restaurate
dintre cele peste 40 care
existau la începuturile celui
de-al doilea mileniu creştin în
această parte a Italiei Meri-
dionale.
fedi a semnat acest acord cu
Regiunea Piemonte, îşi pro-
pune facilitarea dreptului
bolnavilor la asistenţa reli-
gioasă, ţinând cont de pro-
pria lor cultură şi religie.
La acest proiect au mai ade-
rat până acum Spitalul CTO
„Marie Adellaide” şi Spitralul
„Umberto I” (Mauriziano) din
Torino. În viitorul apropiat se
doreşte ca acest Acord să fie
semnat cu toate spitalele din
Provincia de Torino.
Biroul de presă
Această "perlă" a Calabriei
funcţionează ca mănăstire de
monahi, înscriindu-se astfe în
continuitatea vie cu ceea ce
ea a reprezentat până în
urmă cu 300 de ani.
Biroul de presă
13 martie 2011:
Duminica
Ortodoxiei la Roma
În duminica Ortodoxiei, PS
Părinte Episcop Siluan, va
săvârşi Dumnezeiasca Li-
turghie la Sediul Episcopiei
de la Roma. Tot în duminica
Ortodoxiei, 13 martie, la
orele 16:00, va avea loc la
Sediul Episcopiei Ortodoxe
Române a Italiei de la Roma
tradiţionala Procesiune cu
Sfintele Icoane din dumi-
nica I din Post, a Ortodoxiei,
Calendar ortodox
5 - 18 martie 2011
5 S Sfantul Mucenic
Conon din Isauria
6 D Sfintii 42 de Muce-
nici din Amoreea - Ap.
Romani XIII, 11-14XIV, 1-
4Ev. Matei VI, 14-21glas 8,
voscr. 8
Predica la Duminica lasatu-
lui sec de branza - Ap. Ro-
mani XIII, 11-14XIV, 1-4Ev.
Matei VI, 14-21glas 8,
voscr. 8
7 L Sfintii Mucenici Epis-
copi din Cherson; Incepu-
tul Postului Sfintelor Pasti
8 M Sfantul Teofilact Mar-
turisitorul, episcopul Nico-
midiei
9 M † 40 de mucenici, in
Sevastia Armeniei
Dezlegare la ulei si vin
10 J Sfintii Mucenici Co-
drat, Ciprian, Dionisie,
Pavel, Anecton si Crescent
Post
Donaţii pentru construirea bisericii
ortodoxe Naşterea Sfântului Ioan
Botezătorul din Pordenone se pot face
în contul:
IBAN
IT46V0835612503000000032119 ABI
08356 CAB12503
CC 000000032119
intestato a Parrocchia Ortodossa
Romena Natività di San Giovanni Battista,
deschis la Banca di Credito Cooperativo
Pordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3
PAGINA
15
la care vor participa preoţii
şi credincioşii de la paro-
hiile din Roma şi din împre-
jurimi. Toate parohiile
participante vor purta
icoana hramului şi alte
icoane ale praznicelor şi ale
sfinţilor şi vor intra în pro-
cesiune în incinta Sediului
Episcopiei, cântând tropa-
rul hramului şi troparul Du-
minicii Ortodoxiei.
11 V Sfantul Sofronie, pa-
triarhul Ierusalimului
12 S Sfantul Teofan Martu-
risitorul; Pomenirea morti-
lor - Dezlegare la ulei si vin
13 D Aducerea moaste-
lor Sfantului Nichifor,
patriarhul Constantino-
polului - Ap. Evrei XI, 24-
2632-40Ev. Ioan I,
43-51glas 1, voscr. 9
Duminica Ortodoxiei - Ap.
Evrei XI, 24-2632-40Ev.
Ioan I, 43-51glas 1, voscr.
9
14 L Sfantul Benedict din
Nursia Post
15 M Sfantul Mucenic
Agapie si cei sapte muce-
nici
16 M Sfantul Mucenic
Sabin Egipteanul
17 J Sfantul Cuvios Alexie
18 V Sfantul Chiril al Ieru-
salimului
 PAGINA

16
Actualitatea
ACTUALITATEA DIN ITALIA româneascã
5 - 18 martie 2011

Est House, o nouă asociație socio-

politică românească în Peninsulă
Sever Diaconu este unul dintre cei 250 de români cu drept de vot din Cuorgnè, Torino.
Aici trăiesc 382 de români rezidenţi (din 10.141 totalul rezidenţilor). Este președintele
nou înfiinţatei asociaţii social-politice, Est House. Si poate fi un punct de referinţă în con-
textul viitoarelor alegeri, pentru că românii nu trebuie să fie marginalizaţi.
“Sunt din Sibiu. De peste 12 ani Viaţa este liniştită, oamenii îşi Este mai greu sau mai uşor
sunt în Italia şi nu am plecat de văd de treabă, pe unii îi cunosc să alegi acum Italia?
rău de acasă.” îndeaproape fiind şi angajaţii Este la îndemână, pentru că
Cum puteţi descrie, în câteva mei. mulţi din cei care vin, au deja
cuvinte, experienţa în Italia? Care este sfatul dumnea- rude aici. Dar dacă e să alegi, ar
Eu sunt un caz mai special, în voastră pentru cei care vor să trebui să te îndrepţi către ţări ca
sensul că nu trăiesc aici aşa cum se stabilească în Italia, că tot Germania sau Marea Britanie.
face majoritatea. Nu am fost ni- se vorbeşte atât de mult de Sau chiar mai departe, nu ne-
ciodată nevoit să fac o muncă fi- integrare? apărat Europa. Însă cei care vin
zică, nu ştiu nici cum se ţine în Eu nu dau sfaturi, dar ţinând în Italia, o fac pentru ca sunt
mână cazmaua, nici cum este să cont de realitatea din România, constrânşi de o anumită situaţie.
cari cu spatele. Am diferite ocu- aş putea spune că cei care aleg Cum v-a venit ideea înfiinţă-
paţii care îmi permit să trăiesc să ducă o viaţă în afară, cu puţin rii Est House. De ce nu o de- ne vom îndrepta atenţia şi spre de unde am venit cu toţii, iar
relaxat. Nu consider că exagerez noroc ar putea face mult mai numire în italiană? lucruri cu adevărat serioase. La "house" este un mod de a spune.
dacă atunci când vreau să merg mult decât fac acum acasă. Este Aproape că a venit de la sine. La Est House este un loc special, Şi sună bine, sună familiar.
la ski sau la Londra, o fac. Nor- clar că Italia pentru români nu mine oricum veneau românii, să unde cei care sunt în căutarea Oamenii sunt încântaţi, sunt
mal că acest lucru nu este văzut mai este ce era cu câţiva ani în mai cumpere un preparat româ- unui loc de muncă pot lăsa CV- cam 200 de membri, dintre care
de toată lumea cu ochi buni sau urmă. Şi poate că nici românii nesc, să servească o mâncare uri sau referinţe pentru a putea vreo 20 sunt italieni.
că au existat măcar perioade în nu mai sunt umili ca la început. românească ... Vreau să avem fi contactaţi. Avem multe în plan, Care este orientarea dum-
care unii au fost mai curioşi. Integrarea trebuie să se facă, activităţi care să ne ajute, să ne cu siguranţă se va auzi de noi. neavoastră politică referitor
Cum este comunitatea româ- vrei nu vrei. Eşti aici sau în altă destindem împreună. Şi ne vom Denumirea este o combinaţie, la Romania/ Italia?
nilor în Cuorgnè, localitatea parte, trebuie să respecţi legile adapta din mers. Bineînţeles, între un cuvânt românesc ce
în care trăiţi? scrise şi nescrise ale locului. fiind o asociaţie social politică, simbolizează partea de Europa (continuare în pagina 17)

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
Un român cu succes
în arta măștilor de
Carnaval
(continuare din pagina 12)
Bărbatul recunoaşte că la înce-
put i-a fost greu „să prindă" se-
cretele acestei meserii. „În
România am făcut cu totul al-
tceva, eram sticlar. Eu am venit
să lucrez în construcţii şi uite
că am ajuns să fac cu totul al-
tceva" îşi aminteşte acum, su-
râzând, românul.
Reduceri pentru români
În perioada carnavalului, turi-
ştii vin într-un număr mult mai
mare la Veneţia. Printre ei sunt
şi mulţi români, pe care Ma-
rian îi lasă să îşi aleagă singuri
masca şi abia la casă, când să
plătească, le spune că au o re-
ducere pentru faptul că sunt
români. Artistul avertizează tu-
riştii să fie atenţi asupra origi-
nalităţii măştilor. ”În toată
Veneţia, cum cobori din tren
sau din autobuz, te împiedici
de măşti. Acum de unde vin
ele, China, Italia sau din altă
parte, nu se mai ştie de unde,
de Carnaval e o harababură”
descrie bărbatul atmosfera
care se crează an de an în tim-
pul tradiţionalei sărbători. ”Tu-
ristul român trebuie să
cumpere numai din magazi-
nele unde văd că se lucrează.
Asta înseamnă că este marfa
lor. La tarabe este numai marfă
din China. Sau sunt multe ma-
gazine unde scrie 50% redu-
cere. Toate sunt magazine cu
ACTUALITATEA DIN ITALIA
marfă chinezească. Doar că
scriu acum non UE” explică
Marian. Deşi băimăreanul lu-
crează de zece ani la un maga-
zin aflat în centrul Veneţiei, el
vede Carnavalul doar de pe
geam, la televizor şi în ziar.
”Vezi doar lume, lume, lume,
atâta vezi. Şi în rest vezi în ziar
şi la televizor. Deci eu nu am
reuşit în zece ani de zile să văd
un Carnaval, să ajung până în
piazza San Marco, pentru că
fiind lume multă trebuie să
stăm la magazin. Da. E frumos
să vezi lumea afară, se dis-
trează, toţi voioşi..e o altă at-
mosferă” completează
bărbatul.
Măştile de fier mai căutate
decât cele clasice
O altă recomandare făcută de
artist este aceea de a proba
masca, deoarece fiecare faţă
are masca sa, identitatea sa. La
o faţă rotundă nu merge o
mască largă sau lungă, în
vreme ce la o faţă mică se po-
trivesc toate tipurile de mască.
Anul acesta sunt la mare cău-
tare măştile cu pene, cât mai
încărcate. ”Este o modă, dacă
putem să-i spunem aşa, de doi
– trei ani” mărturiseşte Ma-
rian. ”În urmă cu şase - şapte
ani se foloseau mai mult măş-
tile clasice, de teatru” comple-
teză românul.
O nouă tendinţă apărută anul
acesta este cea a măştilor de
metal. Preţul acestora este de
la 20 de euro în sus, în vreme
ce al celor clasice este de la 4
euro în sus. Cea mai scumpă
mască ajunge la 1200 de euro.
de E.P.
Est House, o nouă
asociaţie
(continuare din pagina 16)
În România este totul o apă şi
un pământ. E clar că nu pot fi
decât de dreapta, dar asta nu
înseamnă că dau vreun credit
politicienilor români. Cât des-
pre Italia, mai bine am vorbi
despre politici financiare, că
ele sunt baza, peste tot, la
modul general. Mă interesează
politica atât cât să fiu în temă
când creşte sau scade preţul
petrolului, ce plasamente sunt
profitabile. Citesc presa, con-
ştientizez că sunt publicaţii
care prezintă acelaşi lucru din
două unghiuri diferite... ca să
fiu diplomat. Dar aşa este peste
tot. Poate că doar pe perioada
fascismului lucrurile erau
clare, acum... stânga, dreapta,
important este ca fiecare în
parte să îşi gestioneze bine
viaţa.
V-aţi gândit la o carieră
politică ?
Nu sunt nici atât de frumos nici
atât de deştept pentru politică.
Eu observ, dar nu sunt omul
care să iasă în faţă. Vorbesc
despre politică, partide şi con-
texte care au generat anumite
curente în Italia şi în general în
Europa. Sunt un om informat.
Două lucruri pe care le aveti
în Italia şi nu le aveaţi în
România şi viceversa.
Pot spune doar atât: băiatul
meu, Ştefan. Are 9 ani şi îmi dă
mereu senzaţia că nu îmi
ajunge timpul să mă ocup de el.
Mama lui este italiancă, bona
italiancă, bunicii alături de care
creşte, la fel. Dar am ales un
nume românesc.
PAGINA
17
La o simplă căutare pe in-
ternet, se poate citi că aţi
fost implicat într-un scan-
dal ...
Nici măcar. Eram pe pârtia de
ski cu fiul meu care obosise. Şi
am cerut să fim lăsaţi să cobo-
râm, deşi ştiam că pe acolo se
poate doar urca, dar copilul nu
mai putea. Lucrurile au dege-
nerat în momentul în care body
guard-ul nu a vrut să ţină cont
de niciun argument. Au dege-
nerat este mult spus, ca dovadă
că totul s-a clarificat după. Iar
patru ziare locale au avut în ul-
tima vreme doar menţionări
pozitive la adresa mea şi a Aso-
ciaţiei.
Urmează alegerile. Votaţi?
Cu cine? Veţi discuta despre
cui va fi dat votul românilor
în cadrul întâlnirilor de la
Asociaţie?
Votez. Deocamdată nu pot
spune cu cine, pentru că încă
nu mi-am dat seama. Dar cu si-
guranţă că vom lua o decizie,
eu şi alţi români din Cuorgnè.
Va fi în funcţie de oferta candi-
daţilor, în sensul că românii tre-
buie să aibă şi ei un cuvânt de
spus, mai ales pe viitor, după ce
se vor fi încheiat alegerile şi se
va trece efectiv la treabă.
Aţi spus că vă place să călă-
toriţi. Vorbiţi româneşte pe
acolo pe unde mergeţi?
Vorbesc în funcţie de context.
Dacă sunt în Londra şi chelne-
rul e român, vorbesc româ-
neşte. Vă repet: pe fiul meu îl
cheamă Ştefan şi eu i-am expli-
cat că acesta a fost un domni-
tor român.
de Sanda Uţă
 PAGINA
18
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
REVISTA
PRESEI
ACTUL I: HOŢII ȘI VARDIȘTII
Serialul şpaga în vămi conti-
nuă la cel mai mare punct
vamal din estul României,
vama Albiţa. Noi arestări în
forţă, autodenunţuri şi acuza-
ţii în sistem de domino. Câte
ieşiri, atâtea tentacule. Câte
tentacule atâtea încrengăn-
turi, politice bineînţeles. De
remarcat, în ecuaţia scanda-
lului de la Albiţa, este faptul
că nici un vameş nu a fost ri-
dicat de procurorii DNA, ci
doar poliţişti de frontieră. Iar
unii dintre ei, deşi au case,
vile şi bolizi, susţin că sunt
curaţi ca lacrima.
Într-un ritm ameţitor, dosarul
corupţiei din vămi răscoleşte
istoria murdară a unui sistem
scăpat de sub control. În
urma unui autondenunţ al
fostului şef la Vama Giurgiu,
aflăm că lideriul sindical Va-
sile Marica a primit şpagă
constant timp de şase ani
pentru a trece cu vederea
afacerea vameşilor. Mai mulţi
lideri sindicali intră apoi în
ecuaţie şi se jură că nu fură,
dar încep să se acuze în lanţ
unii pe alţii.
În pofida efectului artistic, fil-
mele cu hoţii şi vardiştii, care
se joacă în vămile României
de câteva săptămâni, frizează
mai degrabă absurdul. „Este
un serial la care scenariştii
nu au prea multă imaginaţie,
recuzita este simplă, costu-
mele şi ele, ieftine, aflate în
stoc. Treaba începe pe la cră-
patul zorilor, când detaşa-
mente de mascaţi înconjoară
Vama şi se iau la scormonit
Actualitatea socio-
buzunarele, sacoşele, dulapu-
rile, sertarele – adică locurile
pe unde se pune ciordeala la
păstrat. După o oră-două
sunt duşi spre arest poliţiştii
de frontieră care au avut ghi-
nionul să fie programaţi la fil-
mări, niscaiva vameşi slobozi
la gură. Probele marii corup-
ţii sunt ciubucurile de câţiva
euro, ţigări, ciocolată, ciorapi
şi alte marafeturi care se dau
şi se iau la porţile ţării. Înco-
lonaţi milităreşte, săltaţii
sunt audiaţi în grup şi tot în
grup trimişi la arest. Unii, di-
nainte desemnaţi, mai scapă
spre procurori vorbe nechib-
zuite – cică şpaga se duce în
sus spre şefi. Până acum din
serialul devenit plicticos n-
am aflat cât de sus”, scrie
Dan Constantin în Jurnalul
Naţional.
ACTUL 2: ALTERNATIVA
CONTINUITĂŢII
E clar ! Ceva e putred şi sis-
temul nu merge. Aflăm din
România Liberă că "preşe-
dintele Traian Băsescu a de-
[o piesă de teatru absurd
clarat, la sfârşitul întâlnirii cu
parlamentarii PDL, că Guver-
nul trebuie să găsească un alt
stil de guvernare." Un timp
se vehiculează informaţii des-
pre întâlniri secrete şi schim-
bări de premier. Speculaţiile
rămân nefondate şi Emil Boc
rămâne în continuare pe
scaunul de premier, dar… se
caută alternativa. Asta până
la congresul UDMR. Căci
până atunci, nimic nu se
schimbă. Congresul UDMR a
fost. S-a ales un nou preşe-
dinte după aproape două de-
cenii.
Opoziţia de la USL, alias
dreapta, centru, stânga dar şi
partenerii portocalii de coali-
ţie de la PDL l-au peţit cu
promisiuni ferme pe viitorul
lider. Liberalul Crin Anto-
nescu a chemat UDMR la
oaste împotriva lui Băsescu,
în timp ce Emil Boc a garan-
tat pentru stabilitate. Ma-
ghiarii au ales continuitatea
şi actualul ministru al culturii
Kelemen Hunor a preluat de-
taşat şefia partidului, « după
18 ani în care a fost condus
de actualul vicepremier,
Marko Bela. Cunoscut ca dis-
cipolul lui Marko, Kelemen a
câştigat funcţia fără emoţii şi
i-a asigurat pe colegii săi că
UDMR va rămâne la guver-
nare alături de PDL atâta
vreme cât va fi respectat din
partea democrat-liberalilor
„cuvântul dat”. El a adăugat
că în UDMR nu există un cu-
rent majoritar pentru o alătu-
rare la Opoziţie şi pentru
părăsirea Coaliţiei de guver-
nare. Cât despre eventuala
schimbare a lui Emil Boc cu
un premier independent, Ke-
lemen a pledat pentru un
premier politic, relatează pu-
blicaţia Puterea, care adaugă
ironic că singura şansă care
mai rămâne opoziţiei este
discreta relaţie amoroasă pe
care ministrul maghiar se
presupune că ar avea-o cu o
o deputată PSD.
ACTUL 3: AVEM EROI
Alternativa politică nu e un
capriciu ci o necesitate. Şi
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
asta pentru că românii o duc
prost. Prost de tot ! Aflăm din
Adevărul că „peste 40% din-
tre români trăiesc în locuinţe
care nu au toaletă conectată
la reţeaua de apă-canal şi nu
dispun de baie sau duş, arată
un raport Eurostat. Astfel,
România este pe ultimul loc
în Europa în privinta condiţii-
lor de locuit. Potrivit Euros-
tat, mai mult de jumătate
dintre români trăiesc în lo-
cuinţe supraaglomerate, iar
aproape un sfert spun că
există infiltrări de apă prin
acoperiş, umezeală în pereţi,
pardoseală sau fundaţie.»
Dacă material stăm prost,
măcar tinerele vlăstare să
spere la mai bine. Greşit ! Vii-
torul nu sună deloc bine.
"Peste 30% din copiii cu vâr-
ste cuprinse între 3 şi 6 ani
vor fi nevoiţi ca de la toamnă
să stea acasă, în cazul în care
parinţii nu-şi permit să le plă-
tească studiile la o unitate
particulară", aflăm din Liber-
tatea.

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
politică în România
în mai multe acte]
România stă bine totuşi la
unele capitole, nu tocmai
esenţiale dar profund existen-
ţiale. «România ocupă primul
loc în Europa într-un top al
vânzărilor de bilete de cinema.
În comparaţie cu 2009, anul
trecut s-au vândut cu 28,8%
mai multe bilete, totalul fiind
de 6,8 milioane», aflăm de la
Antena 3, citată de Adevărul.
Ne plac filmele pentru că pen-
tru că ne plac eroii. Şi din
când în când, unii români
chiar se identifică cu ei. Da,
avem eroi ! "Un jandarm din
Târgu-Jiu a descoperit lângă
maşina sa, în parcare, o
geantă. A deschis-o şi a văzut
că în ea se află suma de
50.000 de euro. Lângă bani,
jandamul a mai descoperit şi
câteva documente din care şi-
a dat seama cine pierduse
geanta. L-a căutat pe proprie-
tar şi i-a restituit-o" Atât de
simplu !
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
ACTUL 4 : UMOR INVOLUNTAR
Şi mai avem şi umor! Un umor
absurd, desigur, de situaţie, gen
aberaţie. Potrivit România Li-
beră, «ţara noastră exportă ba-
nane, curmale, citrice şi chiar
cafea, mai mult decât produsele
tradiţionale specifice climei lo-
cale, precum roşii, castraveţi sau
porumb. Paradoxul abia aici în-
cepe: cantitatea vândută este în
unele cazuri de două ori mai
mare decât cea de morcovi sau
de tomate. Cum se poate aşa
ceva? Pe piaţa românească sunt
diverse firme care importă ba-
nane din ţări producătoare pre-
cum Ecuador şi apoi le exportă la
un preţ mai mare. Există însă şi
cazuri în care românii noştri get-
beget produc anumite soiuri de
banane sau chiar kiwi.”
În tumultul informaţiilor de ac-
tualitate absurdă se mai stre-
coară o ştire ştiinţifico-fantastică.
De data aceasta este vorba des-
pre puterile supranaturale ale
serviciilor de securitate. Din
sursă sigură, aflăm şi apoi ime-
diat uităm că Securitatea a fost
informată apriori de înfiinţarea
«spontană» a FSN. “Apariţia
Frontului Salvării Naţionale cu
două luni înainte de Revoluţie şi
planurile acestuia pentru răstur-
narea lui Nicolae Ceauşescu din
fruntea PCR erau cunoscute de
Securitate înainte de evenimen-
tele din decembrie 1989. Con-
form informaţiilor primite de
Securitate, FSN urma să acţio-
neze pentru schimbarea regimu-
lui la Congresul al XIV-lea al PCR
- noiembrie 1989”. Informaţiile
apar în publicaţia Puterea şi se
regăsesc în dosarul trimis de
CNSAS către Curtea de Apel Bu-
cureşti, prin care se cere să se
PAGINA
19
decidă dacă Holdevici Irina-Alice,
general SRI în rezervă, a colabo-
rat cu fosta Securitate. Întrebat
de jurnalişti cum explică toate
acestea, Ion Iliescu, întemeietorul
FSN, a spus că la mijloc s-a stre-
curat o eroare, o coincidenţă mai
exact, de nume şi… intenţie.
O altă victimă colaterală a coinci-
denţelor şi intenţiilor neclare este
preţul carburantului. Urmează
încă o scumpire a carburanţilor
la pompele OMV Petrom foarte
curând, aflăm din Gândul. "Ves-
tea scumpirii a fost dată de oficia-
lii companiei care nu au făcut
însă vreo referire la dimensiunea
majorării. De data aceasta, şoferii
români vor plăti mai mult din
cauza conflictelor din nordul Afri-
cii şi din Orientul Mijlociu". Între
timp, ca un biet David care-i cere,
pe drept, socoteală lui Goliat, pre-
mierul Emil Boc continuă lupta
cu marile companii producă-
toare, bănuite că ar fi crescut ne-
justificat preţul carburanţilor.
«Boc a cerut Consiliului Concu-
renţei să refacă analiza asupra
pieţei carburanţilor, nemulţumit
că primeşte doar date generale»,
au declarat surse oficiale citate
de Mediafax.
de Ana Panait
 PAGINA
20
Împreună împotriva drogurilor !
Pe 15 martie, de la 9 la 13, com-
patrioata noastră Nicoleta
Sprînceană, o figură extrem de
activă în panorama culturală ro-
mânească din Roma, cunoscută
mai ales pentru cursurile de
limbă şi cultură română organi-
Un artist român cucerește Roma
Dialog cu Dan Perjovschi în cadrul inaugurării expoziţiei sale intitulată “THE CRISIS IS (NOT) OVER. DRAWINGS AND DIORAMAS”
Muzeul de Artă Contempo-
rană din Roma - prezintă o
nouă operă a artistului
român Dan Perjovschi. O
frescă sarcastică a societăţii
contemporane desenată în
prezenţa publicului curios
care încearcă să fotogra-
fieze “detalii originale” dar şi
artistul.
Dan Perjovschi explorează
subiecte politice şi sociale,
inclusiv extinderea recentă a
Unionii Europene, dar şi cro-
nica neagră. Tema pe care o
propune stârneşte interesul
publicului. La prima vedere
desenele şi textele simple
scrise pe pereţi, inspirate de
multe ori din titluri de jurnale
sau din evenimentele de ac-
tualitate de la televiziune,
provoacă un zâmbet amar.
Nu întâmplător a intitulat
această operă: THE CRISIS
IS (NOT) OVER.
Arta lui Dan Perjovschi este
mai mult decât o aventură.
Astăzi, este un artist recunos-
cut în lumea întreagă: de la
celebrul Museum of Modern
Art (MoMA) din New York,
Tate Modern din Londra şi
până la Muzeul de Artă Con-
temporană din Roma, eveni-
mentele politice şi sociale,
“actualităţile” însoţite de
aprecierile lui ironice au de-
venit un leit motiv pentru
creaţia sa.
Am avut ocazia să stau de
vorbă cu Dan Perjovschi cu
ocazia filmărilor pe care le
realizam pentru arts & opi-
VEȘTI DIN COMUNITATE
zate pentru italieni la Centrul
Comercial “La Strada”, va fi
oaspete în cadrul Conferinţei pe
tema “Drogurile şi efectele co-
laterale” la Teatrul Principe din
Palestrina (o mică localitate de
lângă Roma).
nions. L-am intrebat dacă
există o diferentă substan-
ţială între ce a prezentat la
New York şi ceea ce prezintă
astăzi la Roma. Răspunsul lui
Dan a fost destul de clar, dar
probabil mai greu de înţeles
pentru cei care nu cunosc
încă opera lui, operă despre
care se pot spune multe.
Am impresia că a devenit
un leit motiv pentru tine
această propunere de “ac-
tualităţi”. La New York ai
prezentat un fel de graf-
fitti, o caricatură intelec-
tuală cum spuneai într-un
interviu mai vechi. Ai de-
clarat că te foloseşti de
umor şi de un limbaj popu-
lar ca să intri în discurs,
dar propui nişte subiecte
complicate; vorbeşti de
politică, de social.
Ai dreptate, aşa este, toţi zic
că parcă fac acelaşi proiect,
dar nu este adevărat, pentru
că nu va mai fi niciodată în
felul ăsta; peste 3 luni se pic-
tează peşte, dar e o retros-
pectivă pentru că reiau
diferite desene care le-am
făcut în cadrul altor proiecte,
le readuc la viată, pentru că
sunt “omorâte” la sfârşit, dar
eu le reinventez, ca în poves-
tea cu Meşterul Manole …
Ai avut un model de artist
în tinereţe ?
Nu. Am avut chiar antimo-
dele, am evitat modelele, aşa
am crescut şi pe urmă când
am fost liberi, într-o societate
să zicem democratică, am
Evenimentul, patronat de pri-
măria din Palestrina, a fost or-
ganizat de Marco Campilani şi
Dario Di Vito, membri ICAA (In-
ternational Crime Analysis As-
sociation ), organizaţie din care
face parte şi compatrioata noas-
tră.
În deschiderea conferinţei, oas-
peţii vor primi salutul Episcopu-
lui catolic din Palestrina,
Domenico Sigalini, şi a primaru-
lui localităţii, Rodolfo Lena.
Tema întâlnirii, ce va avea în
prim plan drogurile, abuzul de
alcool şi efectele colaterale ale
acestora asupra mediului social
şi asupra individului, va fi ex-
pusă de Prof. Marco Strano, psi-
holog şi criminolog, director
ştiinţific al ICAA şi de Giovanni
de Giovanni, responsabilul
SERT din Palestrina.
vrut să nu semăn cu nimeni,
să am ceva diferit, să am
ceva de spus diferit. Era prea
târziu să mai am modele,
aveam 30 de ani aproape
când a venit revoluţia, şi
eram deja aproape format şi
am vrut să nu semăn cu ni-
meni, iar când eram mic, tot
ce arătau ei ca model nu era
în regulă…
În opera ta eşti ironic, cri-
tici un sistem, dar tu faci
parte azi din acest sistem.
Dacă ai fi fost in afara sis-
temului ai fi avut posibili-
tatea să te exprimi public?
Nu, dar atenţie ! că aici tre-
buie să spun că eu fac 25 de
proiecte pe an din care 5
poate sunt în parteneriat cu
ICR, nu ICR-ul mă trimite. Ei
au facut un lucru extraordi-
nar, s-au pliat pe limbajul
contemporan, film, teatru,
dans contemporan, arte vi-
zuale, care e cerut în vest.
Degeaba noi vrem să impu-
nem ale noastre, plătim tra-
“Am dorit să organizăm această
întâlnire cu tinerii, părinţii şi ca-
drele didactice – ne povesteşte
Marco Campidani – deoarece
am observat datele anuale ce
reies din raportul asupra consu-
mului de droguri publicat de
OEDT (Observatorul European
asupra Drogurilor şi Dependen-
ţei de Droguri)”.
Sunt date alarmante cele ce
reies din raportul observatoru-
lui din Lisabona: vârsta consu-
matorilor de droguri este din ce
în ce mai scăzută, cantitatea de
droguri amestecate asumată
este în continuă creştere şi, mai
ales, numărul de femei ce con-
sumă astfel de substanţe este
din ce în ce mai mare, cu efecte
atât asupra propriei dezvoltări
cât şi asupra fiilor acestora.
În acest context, “pentru o pre-
duceri etc; chestiile astea vin
mai greu, dăm ceea ce se
cere pe piaţă, ei au făcut par-
teneriate, foarte bine, eu res-
pect instituţia (ICR), dar nu
ea m-a creat pe mine. În mo-
mentul în care ICR-ul s-a înfi-
inţat eu participasem deja la
bienale, expuneam în marile
muzee.
Să revenim totuşi la opera
prezentată aici la Roma.
Ai scris pe acest perete :
1989 - EAST, 2011 - MID-
DLE, WEST, de ce ?
În ’89 au fost revoluţiile în
est, în 2011 sunt în Orientul
Mijlociu şi poate vor fi şi în
Vest .
Città Eterna ?
Cu “Città Eterna” - este
foarte greu să locuieşti într-
un oraş etern. Tu eşti trecă-
tor. Aici la fiecare colţ te
loveşti de un monument, nu
poţi să sapi o gaură că dai de
ceva.
Aici, ai desenat Drapelul
Europei, ai scris ceva mic,
Made in China . E o aluzie
la ce se fabrică în China ?
Deci să înţeleg că Europa
noastră cea veche şi puter-
nică… fabrică şi steagul
în China, ca şi încălţămin-
tea ?
Da, dacă e făcut în China,
asta e. De orice ţară când
vorbim azi, vorbim într-un
context internaţional, şi unul
din actorii cei mai importanţi
astăzi, în acest context este
China.
de Ovidiu Paulescu
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
venţie eficientă - afirmă Dario
de Vito – ne-am gândit că tinerii
ar trebui informaţi încă de la o
vârstă fragedă. Este primul pas
şi este absolut necesar c ape
lângă informarea tinerilor să în-
cercăm să sensibilizăm şi părin-
ţii şi cadrele didactice ,
recomdandându-le să organi-
zeze seminarii prin care să le ex-
plice tinerilor riscurile la care se
supun atunci când consumă
droguri.”
“Problema consumului de dro-
guri este o problemă care afec-
tează tineretul indiferent de
naţionalitate. Tentaţiile sunt
mari şi mi-aş dori ca şi părinţii şi
tinerii români să participe la ast-
fel de întâlniri. Este mult mai
uşor să previi decât să vindeci,”
ne spune Nicoleta Sprînceană.
de Alina Harja
Publicaţie fondată de
Dr. Valentin Eugen Dăeanu
Redacţia și administraţia
Bucureşti, str. Justiției nr. 54, et. 2,
Sector 4
Tel. 004.0213358800
Fax 004.0213358784
Director editorial
Alina Harja
Redacţia
Călin Cristian, Luiza Ciorcăşel,
Florin Stan, Irina Stinghe,
Ghighi Puieşteanu, Mihai Duțu,
Mihai-Victor Bucur, Daniela Vițelaru,
Ana Panait, Arsenio Silupescu,
Darian Glod, Ruxandra - Elena
Dragoescu, Diana Rusu, E.P.
Colaboratori
Adrian-Ioan Grigor, Sanda Uță,
Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă,
Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu
Referent
Costel Cune
Art director
Marius Lupu
Director comercial și Coordonator
Italia
Cristiano Acquaroli
Editat de
S-PRESS Internațional România
Administrator unic
Dr, Adrian Vladimir Ciorcăşel
***
Actualitatea Românească este un ziar
editat în România şi se supune legilor
româneşti în materie. Ziarul poate fi di-
fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu
acordul redacției, societății sau persoa-
nei căreia i se încredințează acest drept.

Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011
AS Roma are
un nou antrenor
Vincenzo Montella, fost jucă-
tor şi tehnician al echipei AS
Roma de juniori este noul an-
trenor al formaţiei romane,
după ce Claudio Ranieri a
decis să demisioneze. Hotă-
rârea a fost luată după a
patra înfrângere consecutivă
a echipei, 3 la 4 cu Genova, în
Campionatul Italie şi a eşecu-
lui în optimile de finală a Ligii
Campionilor, în faţa echipei
ucrainene conduse de Mircea
Lucescu - Şahtior Doneţk,
meci jucat pe stadionul Olim-
pic de la Roma. Partida de în-
ANUNȚURI
Regiunea Marche
Se caută urgent casieriţă
pentru agenţie de voiaj,
cu experienţă în domeniu
şi care cunoaşte bine
limba engleză. Se face
contract "a progetto" .
Trimiteţi C.V. cu poză la
mail: info@mariver.net;
telefon: 329 2162109 (An-
cona).
Se caută persoane de
ambele sexe pentru asis-
tenţă clienţi, chiar şi fără
experienţă, full-time, te-
lefon: 0712905549 (An-
cona).
Bar-pizerie caută perso-
nal, program part-
time,se cere aspect
plăcut zona Monte San
Vito, telefon:
071743853(Ancona).
Se caută îngrijtoare ,
program full-time,cu ex-
perienţă în îngrijrea per-
soanelor în vârstă cu
handicap (noţiuni medi-
cale de bază) şi să vor-
ACTUALITATEA SPORTIVĂ
Echipa lui Mircea Lucescu va întâlni pe 8 martie AS Roma
toarcere dintre italieni şi
ucrainieni va avea loc in
Ucraina, la Donetsk, pe 8
martie, de această dată an-
trenorul român confrun-
tându-se cu Vincenzo
Montella, 36 ani.
Fost atacant al echipei ro-
mane între 1999 şi 2009,
Montella a jucat în 267 de
meciuri şi a marcat 118 go-
luri. El a strâns 20 selecţii
sub tricoul Italiei, pentru
care a marcat trei goluri. În
iulie 2009, Montella a ieşit de
pe teren şi a preluat ca antre-
nor echipa de juniori sub 15
ani de la AS Roma.
500.000 euro este salariul pe
care Montella îl va primi
până la sfârşitul lunii iunie cu
bonusuri şi alte premii în ca-
zuri de câştig.
Deja presa din Peninsulă se
intreabă dacă acest tânăr
tehnician, care "nici măcar
bească bine limba ita-
liană. Se face contract de
muncă după perioada de
probă. Contact:
3383713354- pănă in
orele 20:00(Ancona).
Restaurant din Pesce
(Stella di Monsampolo)
deschis doar la ocazii
speciale - caută bar-
man/ospătar expert, pro-
gram part-time. Trimiteţi
curriculum vitae la mail:
g.pieragostini@libero.it
sau sms la nr.
3294760664 şi veţi re-
contactat.
Se caută personal pentru
magazin WIND în Pe-
saro(centru). Trimiteţi
C.V. la mail: candi-
dati@windpesaro.it
Regiunea Piemonte
Cautăm îngrijitoare pen-
tru fată cu handicap,
program part-time(max.
3 ore pe zi). Trimiteţi
C.V. la mail: carla.gra-
ziana@libero.it (Torino).
Se caută instalator cu ex-
carnet de antrenor de seria A
nu are", va reuşi să-i stimu-
leze pe fotbaliştii romani să
joace.
De când a fost preluată de
noul antrenor, AS Roma s-a
ridicat doar cu două locuri în
clasamant, ocupând în pre-
zent cu 43 de puncte locul 6
în campionatul Italiei, la 15
puncte distanţă de liderul AC
Milan şi la 5 puncte de locul
4, calificativ pentru viitoarea
ediţie a Ligii campionilor.
Pentru a rămâne în Cham-
pions League, Roma trebuie
să câştige în meciul de marţi
seara, 8 martie, de la Do-
netsk, cu două goluri faţă de
echipa lui Mircea Lucescu,
Şahtior Doneţk.
La echipa AS Roma figurează
ca al treilea portar din 2009
şi românul Bogdan Lobonţ.
de E.P.
perienţă ,în instalaţii ter-
mice civile şi industriale.
Contact: 0119969822(To-
rino).
Cautăm ospătăriţă cu ex-
perienţă, program part-
time şi în weekend uri.
Contact: 0112076230-Ca-
fetteria Carlo Alberto
(Torino ).
Se caută îngrijitoare pen-
tru doamnă în vârsta cu
handicap, cu următorul
program: luni-vineri de
la 07:30-09:30 şi de la
16:00-19:30, sâmbăta şi
duminica de la 08:00-
19:30(cu o duminică şi o
sâmbătă libere pe lună),
salariu 600 Euro.
Contact: 3382608209
(sunaţi între orele 17:00-
19:00). În Nichelino.
Se caută sudor în alumi-
niu, se cere experienţă în
domeniu, firma este din
Vilastellone.
Trimiteti C.V. la mail:
personale@agmoto.com.
Regiunea Lombardia
Meciul lui Bute
va fi televizat în
160 de ţări
Cel mai important meci al
anului din boxul profesio-
nist românesc, Lucian Bute
vs Brian Magee, are toate
şansele să nu fie văzut şi în
ţara noastră după ce nici
una dintre televiziuni nu a
ajuns la un acord cu Inter-
box pentru transmiterea
galei.
Surse apropiate clubului ca-
nadian au dezvăluit pentru
"Puterea" că mai multe tele-
viziuni din ţară s-au intere-
Agenţie de muncă caută
bărbaţi şi femei, pentru
magazine în zonele :
Arese, Origgio, Lonate
Pazzolo. Program : full-
time sau part-time. Con-
tact :
0270005124(Milano).
Agenţie imobiliară din
Milano caută electrician
expert. Se oferă : salariu
fix, cazare + premii. Tri-
miteţi curriculum vitae la
mail:
risorseumane@gmail.com
. estivă recepţionist/ă,
Se caută doamnă în casă,
cu vârsta între 30-40 ani,
oferim cazare şi masă.
Persoană contact Gian
Piero Riva, Tel :
3334669072 (Milano).
Se caută menajeră, vâr-
sta maximă 50 ani, se
oferă : cazare şi masă+
salariu. Contacte fix:
031681764; celular :
3279489075 (Milano).
Se caută ospătăriţă pen-
tru bar-pizzerie in zona
Cavriana (lacul Garda).
PAGINA
21
sat de gală, însă nu au făcut
nici o ofertă concretă, iar
cel mai probabil vor încerca
un ultim asalt cu câteva zile
înainte de meci.
Până acum, televiziuni din
nu mai puţin de 160 de ţări
au semnat contracte cu In-
terbox pentru transmiterea
galei în care va mai boxa şi
un alt român, Viorel Simion.
Dintre acestea, nu mai
puţin de 30 vor transmite în
direct, în timp ce restul vor
da reluare a doua zi.
Lucian Bute, care de curand
a împlinit 31 de ani, îşi va
apăra titlul mondial IBF la
supermijlocie pentru a 7-a
oară în carieră pe 19 mar-
tie, la Centre Bell din Mon-
treal, în faţa
nord-irlandezului Brian
Magee, cel care deţine cen-
tura de campion european
EBU din ianuarie 2010.
de Glod Darian
Cerinţe : aspect plăcut,
amabilă, chiar şi cu expe-
rienţă minimă, nefumă-
toare şi care vorbeşte
italiana foarte bine. Se
oferă : contract pe pe-
rioada aprilie-septembrie
2011, program în 2
schimburi, cazare şi
masă + salariu de nego-
ciat. Contact :
3459926800.
Regiunea Veneto
Selecţionăm pe perioada
pentru sediu din Caval-
lino Treporti. Se cere ex-
perienţă în domeniu.
Trimiteţi C.V. si scrisoare
de prezentare.
Massimo Ceotto HR Ma-
nager
Gruppo Baia Holiday
mobile: +39 392
7403065
mail:
massimoceotto@gmail.co
m
www.baiaholiday.com
(continuă la pagina 23)
 PAGINA
22
Bancul zilei
Un vameş vine mai repede
decît de obicei acasă şi îşi
găseşte soția dezbrăcată.
- Unde l-ai ascuns, că-l
omor!
Se uită sub pat :
- Aici nu e nimeni.
Se uită în şifonier:
- Nici aici nu-i nimeni.
Dă să intre în baie cînd
vede cum iese o mână cu o
hârtie de 100 de euro.
- Nici aicea nu-i !
***
Profesorul: Dacă Universul
şi implicit Pămîntul sunt
născute din haos, atunci...
Bulă: Dăn haus ? Păi atun-
cea România s-a născut
dăn manele !
***
De ce nu poate o blondă să
scrie numărul 11? Pentru că
nu ştie pe care 1 să-l pună
în față.
Actualitatea
DIVERTISMENT româneascã
5 - 18 martie 2011
MOTTO | Cine spune că banii nu aduc fericirea, vorbește desigur de banii altora. (Sacha Guitry)
Colțul poetic al diasporei
Dialoguri Balada melcului Adam
în două limbi de Ghighi Puieşteanu
- Scusami prego, oggi sono un po' inquieto.
Ca locatarii lui moș Olimp
- Păi şi ce, vrei să te descui eu ?
Îmi torn agale, din Spațiu-Timp Golită-i goală lumea de saț,
***
Iureșul lumii nu mă pătrunde, Descarcă, încarcă imensul maț.
- Un MS, te rog !
Ea se grăbește, eu mă-ntreb: unde ? Nu-i ostoiesc poftele ura
- Morbide o dure ?
- Dă-mi dure, că n-am de gînd să mor azi. Ea se grăbește, eu mă-ntreb: unde ? Nici Demiurgul și nici Natura,
Nici Demiurgul și nici Natura !
***
- Un aperitiv ! -----
- Una grappa, un'amaro, brandy ? -----
- Băi, eu în România eram tractorist. Dă un
Ea se grăbește, o aleargă-n van
brandy, că de grape şi de amar în gît sunt
sătul ! Speranța - curva zeului Ban; Nici Demiurgul nu s-a grăbit
Goana ei, moartea faunei, florei... Cînd, din țărînă, m-a plămădit.
***
- Cosa dici, prendiamo una faraona ? Golită-i goală Cutia Pandorei, Așa eu, melcul, în expectativă
- Fugi de-aici ! Ce, eu mănînc mumii egip- Golită-i goală Cutia Pandorei ! Rumeg Ambrozia contemplativă,
tene ? Rumeg Ambrozia contemplativă !
*** -----
- Una frana in mezzo la strada ! Non pos-
siamo piu' passare...
- Ia lasă frâna nene şi accelerează !
"Actualitatea Românească" este un ziar distribuit gra-
tis - pentru a furniza o informaţie accesibilă tuturor.
Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziar sunteţi
rugat să contactaţi redacţia la e-mail:
actualitatea.romaneasca@gmail.com şi la numerele
de telefon (+39) 3394142640 sau (+39) 339
4695973.
În curînd la chioşcuri:
Magazinul Românesc
 PAGINA

23
Actualitatea
româneascã
5 - 18 martie 2011 MISCELLANEA
ENIGMISTICĂ de Ghighi Puieșteanu SOLUȚII

INTEGRAMA : ZECE REGIUNI ITALIENE Romb cu 2 puncte

(dezlegare din numărul trecut)

Criptogramă: Adopție
(dezlegare din numărul trecut)
IȚĂ+LIANE+A ÎN FIAT
ITALIA NE-A INFIAT

ANUNȚURI
Alina, 28 de ani, ro-
mâncă - caut de lucru
urgent la Torino ca ba-
dante, babysitter, colf:
pulizie-giornata-ore,
dogsitter. Disponibilă
imediat.
Telefon :3888981873
E-mail:
alina_benko@yahoo.it

***

Primesc în gazdă 2
fete (sunt fată, 28 ani)
în zona Torino-Ovest,
via Ghemme. Telefon
3888981873 E-mail:
alina_benko@yahoo.it

***

Electrician cu expe-
rienţă caut urgent un
loc de muncă în dome-
niu, însă mă adaptez
cu ușurinţă și altor
meserii. Zona Roma și
localităţile adiacente.
Stelian - Telefon: 333-
29.24.331
ANUNȚURI şi masă + salariu. Tele- informaţii telefon Castelnuovo. Contact :
fon : 3939863108. 0690084778 . 0974715074. ***
Căutăm tâmplar pentru
fabrică de mobilă, nu se Căutăm dadacă în Roma, Restaurant în zona Casal Companie din sectorul Grafician profesionist
cere experienţă, în zona oferim: salariu (900 Palocco caută ospătar turistic (din Battipaglia) preiau comenzi de
Vicenza,tele- euro) + cazare şi masă, program full-time. Infor- caută personal pentru : cataloage și mape de
fon:3386634656. cu o zi şi jumătate liber maţii : 0650915376 sau bar, restaurant şi pentru prezentare, reclame
pe săptămână. Telefon : 33927700077. curăţenie. Persoană de pentru presă, design
Se caută ospătar/iţă, vor- 3274696772 . contact Brezza Mariana de publicaţii, design
bitor de engleză şi ger- Regiunea Campagnia tel: 3312492315. firme și panouri de re-
mană, cu program seral, Căutăm dădacă şi mena- clamă, realizare site-
pentru perioada estivă. jeră cu maşină perso- Se caută o persoană cu Se caută o persoană uri internet.
Restaurantul este situat nală, în zona Ciampino experienţă, pentru dife- (M/F) pentru un bar si-
în Caorle. Stefania : pentru 4 ore după- rite munci în bucătărie, tuat în Salerno (centru), Importante reduceri
3465103161. amiaza. Trimiteţi C.V. la în zona Scafati. Telefon : care să acopere următoa- de preţ pentru clienţii
e-mail: anscor@alice.it . 3382282202. rele funcţii : barman, os- români.
Regiunea Lazio pătar şi casier. Contact :
Azil de batrâni în Fiano Cautăm recepţionistă cu 3382323248. Contact: Marius Lupu
Se caută baby-sitter în Romano caută îngriji- experienţă în agrotu- Telefon: 329 71 41 455
Roma. Se oferă : cazare toare . Pentru mai multe rism(4 stele), în zona excentricdesign@gmail.com

Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: actualitatea.romaneasca@gmail.com