Sunteți pe pagina 1din 7

CRIZA FINANCIARĂ DIN GRECIA.

PROVOCĂRI ASUPRA
PROCESULUI DE INTEGRARE

CHIŞCĂ IULIANA DELIA,ORTACU SIMONA DANIELA,ASE BUCUREŞTI,REI


PROFESOR COORDONATOR: GABRIELA DRĂGAN

REZUMAT
Criza financiară din Grecia are rădăcini încă din 1998,când U.E. a cerut ţărilor membre să
prezinte raportul cu privire la îndeplinirea criteriilor de convergenţă;la acel moment,Grecia era
ţara cu cel mai mare deficit bugetar, cu o inflaţie mare, cu datorie public mare, precum şi o rată a
dobânzii pe termen lung mare şi a fost singura ţară membră U.E care nu a trecut la euro. În
următoarea perioadă, Grecia a realizat mai multe tranzacţii de tip currency swaps cu Goldman
Sachs, astfel declarând o datorie public mai mică, precum a şi raportat multe alte chelturile
guvernamentale mai mici decât erau în realitate .Franţa şi Germania au reacţionat puternic dar
diferit la actuala criză din Grecia şi s-au propus soluţii diferite. În prezent Guvernul de la Atena
se străduie să dea curs solicitărilor venite dinspre Uniunea Europeană care îi cer să pună ordine
în politica fiscală şi să treacă la măsuri drastice de austeritate.Planul de salvare a Greciei prevede
ca Fondul Monetar Internaţional să participe, la nevoie, la acordarea de posibile credite în
valoare de miliarde, alături de U.E.
Cuvinte cheie : Grecia, criză, currency swaps, FMI, măsuri austeritate

I.INTRODUCERE

Prin acest proiect , ne-am propus să ilustrăm contextul istoric şi alte particularităţi ale economiei
Greciei , precum şi modul în care s-a realizat trecerea Greciei la zona euro şi de asemenea în ce
măsură aceste momente de-a lungul evoluţiei Greciei au contribuit la declanşarea actualei situaţii
din această ţară .Astfel,aparenta revenire spectaculoasă şi remarcabilă a Greciei s-a dovedit a fi
un contraexemplu de dezvoltare durabilă.O atenţie sporită am acordat şi criteriilor impuse de
Uniune pentru trecerea la zona euro şi soluţiilor adopate de Grecia şi ce perspective şi prognoze
se anunţă pentru situaţia viitoare a ţării elene.

II.TRECEREA LA ZONA EURO A GRECIEI

2.1 CRITERII PENTRU TRECEREA LA ZONA EURO


Pentru ca Uniunea Monetară să se realizeze era necesar ca statele membre să atingă un
înalt grad de convergenţă susţinută în termen de: rate ale inflaţiei scăzute; finanţe publice
sănătoase şi stabilitatea cursului de schimb. Pentru aceasta, statele membre ale U.E. care doresc
să adopte monedă unică trebuie să îndeplinească patru criterii de convergenţă 1 de natură
monetară şi fiscală:
1. Rata inflaţiei nu trebuie să depăşească, cu mai mult de 1,5% pe an pe cea înregistrată în cele
mai performante 3 state membre sub aspectul stabilităţii preţurilor;
13
Silviu Cernea, Sistemul monetar şi politica monetară,Editura
Enciclopedică,Bucureşti,1996, ISBN: 9734501410
2. Deficitul guvernamental (bugetar) nu trebuie să depăşească 3% PIB, iar datoria publică nu
trebuie să fie mai mare de 60% din PIB;
3. Moneda naţională trebuie să-şi menţină rata de schimb în marjele de fluctuaţie permise de
S.M.E. şi să nu fi fost devalorizată în precedenţii doi ani, La data semnării tratatului, limitele
acceptabile ale fluctuaţiei se considerau a fi ± 2,25%, ulterior aceste limite ajungând la ±15%.
4. Rata nominală a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% pe cea
înregistrată de cele mai performante 3 state membre.

2.2. SITUAŢIA GRECIEI


La 25 martie 1998, Comisia Europeană a analizat stadiul îndeplinirii criteriilor de
convergenţă de către statele membre U.E. şi a făcut propunerile referitoare ta viitoarea
configuraţie a U.M., pe baza raportului asupra stării de convergenţă. În Grecia, rata inflaţiei a
atins nivelul de 5,2%, superior nivelului de referinţă, avea un deficit bugetar excesiv, iar moneda
grecească n-a participat la mecanismul de schimb.
Grecia este singura ţară membră a Uniunii Europene care nu a aderat la ultima fază a
UEM, încă de la lansarea acesteia la 1 ianuarie 1999, exclusiv din considerente economice. Ea s-
a alăturat grupului ţărilor cu monedă comună începând din anul 2001. Autorităţile greceşti s-au
angajat să pună în aplicare măsuri ferme de reformă a sistemului fiscal şi au adoptat un program
ambiţios de privatizare.

2.3 GRECIA: 2001-2010


În 2000, Grecia a raportat la Eurostat că a avut cheltuieli militare în valoare de $1.13
miliarde, însă ulterior a admis că cifra declarată a fost doar un sfert din cheltuiala reală. În 2009 a
ieşit la iveală faptul că guvernul elen a cosmetizat situaţia catastrofală din sectorul public al
serviciilor medicale: statul este dator companiilor de medicamente şi echipament medical suma
de €6.5 miliarde, însă a raportat o datorie de €2.5 miliarde. O analiză Eurostat din ianuarie
aprecieaza că statisticile guvernului elen au fost constant doftoricite pentru a minimaliza artificial
datoria publică reală a Greciei, menţionînd cheltuieli subestimate pentru sectorul public (salarii,
pensii, ajutoare de şomaj şi sănătate), aranjamente financiare dubioase între stat şi companii
proprietate de stat şi folosirea de tranzacţii financiare legale dar nedeclarate. Acest ultim aspect
este cunoscut sub numele de “currency swaps”, o modalitate des folosită de guverne pentru
refinanţarea datoriei externe, însă uşor de abuzat în scopul fabricării unei aderenţe fictive la
limite fixe de datorie şi deficit. Eurostat a permis utilizarea nedeclarată a acestui gen de tranzacţii
pînă în 2008. Între 1998 şi 2001, Goldman Sachs a efectuat 12 tranzacţii de conversie monetară
pentru părţi din datoria Greciei, iar în 2001-2002 aranjat o nouă tranşă, de această dată la o rată
de conversie fictivă.
În urma acestui aranjament, 10 miliarde de euro din datoria greacă au fost convertite în
yeni şi dolari, iar după un timp urmau să fie transformate înapoi în euro, dar la o rată de schimb
artificial mărită şi garantată de Goldman Sachs, astfel încît guvernul grec putea să declare de la
bun început această parte a datoriei sub forma finală a valorii în euro. Cum în urma acestei ciclu
de transformare dintr-o monedă în alta guvernul grec beneficia de un profit de €2 miliarde, acesta
a fost folosit pentru a declara la Eurostat o datorie redusă cu €2 miliarde. Pentru serviciu, Grecia
a plătit băncii Goldman Sachs o sumă confidenţială. Însă deoarece această plată ar fi mărit
deficitul bugetar, Goldman Sachs a împrumutat Greciei suma respectivă şi cele două părţi au
structurat împrumutul sub formă de “currency swap”. În acest fel conturile elene nu înregistrat
nicio mărire adiţională a deficitului bugetar.
Prin toate aceste măsuri luate, Grecia părea că găsise reţetea unei reveniri economice
spectaculoase care părea să fie cheia spre o dezvoltare durabilă ce avea chiar să o propulseze în
rândul ţărilor dezvoltate din U.E.Potrivit unei statistici a Băncii Mondiale, din 2004, veniturile
grecilor ajunseseră la cel puţin 80 la sută din cele ale germanilor. Nivelul de trai al populaţiei era
cotat al 22-lea în lume de către prestigioasa revistă "The Economist" 2, în timp ce PIB-ul pe cap
de locuitor a urcat la 22.800 USD, aceasta însemnând 83 la suta din media UE. Aceste
performanţe de invidiat păreau de domeniul fantasticului acum 57 de ani, când ţara ieşea dintr-
unul din cele mai devastatoare războaie civile din istoria Europei.

III.FALIMENTUL GRECIEI 2010

3.1 CAUZE
Sfârşitul anului 2009 a fost marcat de ieşirea din recesiune a tot mai multor ţari.
Economia globală dădea chiar semne uşoare de creştere guvernele se felicitau între ele pentru cât
de bune au fost programele lor anticriza. Însă nesiguranţa că o a doua recensiune va exista a lovit
din plin, cel mai bun exemplu fiind Grecia, a cărei recesiune s-a adâncit extrem de mult, de la
începutul lui 2010 luându-se măsuri de austeritate severe care au aruncat ţara în haos.
Greşeala fatală pentru Grecia a fost adoptarea monedei unice europene, aşa cum susţin tot mai
multi analişti economici. Si asta pentru că 2001, anul în care Grecia a trecut la euro, a fost anul în
care s-a înregistrat cea mai mare creştere din cei 16 ani de boom economic continuu. Însă
creşterea a fost artificială, bazată în special pe faptul că populaţia a profitat de dobânzile mici la
creditele din zona euro şi s-a îndatorat peste măsura cumpârand case şi bunuri de consum.
Grecia a încercat să ascundă faţă de Bruxelles enormul deficit, de miliarde de euro, pe
care îl avea. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul companiei Goldman Sachs şi al unor mari
bănci din Statele Unite.
Afacerea, ascusă de opinia publică datorită faptului că era mai mult o manipulare a cursului decât
un împrumut, a ajutat Grecia să se încadreze în regulile de deficit impuse de Uniunea Europeana
în timp ce ţara continua să cheltuie mai mult decât posibilităţile ei.
Principalele mecanisme prin care Grecia a ajuns la enormul deficit bugetar au fost:
lejeritate fiscală, explozie credit de consum, finanţări dobânzi reduse, escaladarea cheltuielilor
guvernamentale .

3.2 EFECTE ASUPRA GRECIEI


Grecia se confruntă în prezent cu o gravă problemă de credibilitate după ce statul s-a
împrumutat "excesiv şi prost", expunându-se nejustificat pe termen scurt, iar greşelile făcute de
guvernul de la Atena, nu pot fi, in nici un caz, repetate de alte guverne din regiune. Această lipsă
de credibilitate a derivat din distorsionarea unor date, ceea ce a dus la o explozie a deficitelor
fiscale şi o cheltuială publica mult mai mare decât capacitatea economiei elene de a produce.
Guvernul de la Atena se străduie să dea curs solicitărilor venite dinspre Uniunea
Europeană care îi cer să pună ordine în politica fiscală şi să treacă la măsuri drastice de

2
Bogdan Munteanu,articol Grecia, un model de succes economic dupa integrarea in UE,
preluat de pe http://www.gandul.info/ziua-greciei/grecia-model-succes-economic-dupa-
integrarea-ue-257810
austeritate, condiţii pentru primirea unui masiv ajutor financiar din partea Bruxelles-ului. Însa
acestea sunt foarte nepopulare în rândul cetaţenilor, unde evaziunea fiscală e sport naţional
“Sacrificiile injuste şi ineficiente” pe care doreşte să le impună Guvernul au fost motivul pentru
care sindicaliştii din sectorul public au paralizat pentru o zi activitatea din ţara, în încercarea de a
da un semnal că nu vor accepta măsurile de austeritate. Primii ieşiti în stradă sunt taximetriştii,
împotriva unei hotărâri prin care sunt obligaţi să emita bonuri fiscale pentru fiecare client.
Grecia a pierdut circa zece miliarde euro din cauza retragerilor de capital ale
investitorilor străini, deşi se chinuie să vândă, pe pieţele internaţionale, datorii convertite în
obligaţiuni de 53 miliarde euro. "Gaura" ar fi apărut din noiembrie 2009 încoace, de când
încrederea în solvabilitatea statului grec este în cădere liberă.
Primele efecte ale crizei sunt cele de pe piaţa locurilor de muncă, vânzările de retail şi preţul
perolului. În cazul piaţei locurilor de muncă se observă că rata şomajului a coborat puţin vizibil
din 2009.În cazul vânzărilor de retail sărbatorile legale au mai adus zâmbetul pe buze
comercianţilor, însă pentru un timp scurt, vânzările nefiind peste aşteptări. Unul dintre cele mai
importante efecte este modificarea preţul petrolului: dacă în 2009 începuse să scadă din cauza
crizei financiare în 2010 creşte.
În prezent pentru Grecia e practic imposibil să-şi finanţeze deficitul fară intervenţia UE.
Nu doar datorită dimensiunii enorme a datoriilor - doar in acest an are nevoie de 50 de miliarde
de euro -, ci si pentru că sufera de o totală lipsă de credibilitate în exterior. Mai grav, s-a aflat că
în urmă cu 10 ani au falsificat în mod deliberat date statistice pentru ca Grecia să poată intra în
zona Euro (deficitele reale erau de trei ori mai mari decât cele raportate). Cu toate astea, în ciuda
tuturor acestor elemente agravante, grecii nu vor fi lăsaţi să intre în faliment. Ar fi un adevarat
dezastru pentru întreaga zonă Euro şi ar avea toate şansele să producă reacţii în lanţ în alte state
din sudul continentului, precum Portugalia, Spania sau Italia, dar şi în Irlanda, toate ţări care nu
se simt nici ele deloc bine din punct de vedere economic.

3.3 SOLUŢII ADOPTATE


Pentru a beneficia de ajutorul din partea Uniunii Europene Grecia a lansat pe piaţă o
emisiune de obligaţiuni de câteva miliarde de euro, în urma unui test de încredere la nivelul
pieţei.Presiunea de a găsi un mijloc de salvare a Greciei a fost pusă pe seama Germaniei.
În urma Summitului aceasta şi-a impus punctul de vedere în privinţa unui aspect important,
asigurându-se că orice decizie de declanşare a mecanismului de ajutor va trebui luată în
unanimitate de cei 16 membri ai zonei euro. Acest lucru înseamnă, printre altele, că Berlinul îşi
păstreaza dreptul de veto asupra oricărei ţări care face apel la mecanism. Mecanismul va consta
în împrumuturi bilaterale, însă calendarul, suma şi dobânzile nu au fost făcute publice pentru
moment.
Planul de salvare a Greciei prevede ca Fondul Monetar Internaţional să participe, la
nevoie, la acordarea de posibile credite în valoare de miliarde, alături de Uniunea Europeană, în
cazul în care nu se mai poate absorbi suficient capital pe piaţa fianciară. În plus, în cazul în care
sunt acordate credite de către FMI şi celelalte state din zona Euro, dobânzile nu vor fi
subvenţionate
Oficialii de la Atena nu prea au de ales în acest moment şi vor primi orice ajutor care li se
dă. În orice caz, împrumuturile bilaterale vor lua calea Greciei doar dacă această ţară nu va reuşi
să se împrumute singură, la dobânzi rezonabile, ca să-şi poată acoperi găurile din buget.
IV.PROVOCĂRI ASUPRA PROCESULUI DE INTREGRARE EUROPEANĂ

4.1 EFECTE ASUPRA UNIUNII EUROPENE


De când a început criza din Grecia, au existat multe estimări pesimiste privind viitorul
Uniunii Europene şi al zonei euro, dar analiştii economici, în frunte cu cei de la Financial Times
au scos în evidenţă şi câteva aspecte pozitive ale crizei.
Primul aspect poztiv scos în evidenţă de analiza realizată, a fost cel legat de deprecierea
monedei unice europene: euro s-a depreciat în ritm rapid faţă de dolar, din cauza datoriilor din
Grecia, dând, astfel, un imbold companiilor de export din Europa. Un alt aspect important
subliniat a fost uniunea pe care a creat-o criza între ţările membre ale Uniunii Europene . După
zece ani de aşteptări, zona euro a avut o criză, iar acest lucru era exact ceea ce avea nevoie
Europa. Astfel, liderii guvernamentali au început să colaboreze mai mult deât o făcuseră până în
present. În plus s-a demonstrate că Germania este în fruntea Uniunii.Alt efect pozitiv asupra
Uniunii, este scăderea cheltuielilor guvernamentale ale ţărilor membre . Problemele din Grecia
au adus aminte tuturor de faptul că guvernele cheltuie mult prea mult. Un ultim aspect, dar deloc
de negiljat, reprezintă punerea în prim plan a educaţiei şi cercetării. Acum, liderii europeni au
conştientizat că este nevoie de o strategie mai bună în domenii precum cercetarea,dezvoltarea şi
educaţia, pentru a da un imbold creşterii economice.
Dar să revenim la aspectele cele mai mediatizate şi invocate în tot acest timp şi anume
efectele negative pe care criza Greciei le are asupra Uniunii . Sfârşitul anului 2009 a fost marcat
de ieşirea din recesiune a tot mai multor ţări, însă criza din Grecia a demonstrat că nesiguranţa
economică este deplin justificată.
O nouă recesiune ar putea însemna sfârşitul lumii pe care o ştim. Măsurile au fost luate haotic
şi resursele au fost risipite în planuri de salvare a economiilor de sute de miliarde de dolari, o
nouă recesiune ar fi catastrofală , putând fi posibilă ipoteza că nu ar mai exista bani pentru a o
combate.

4.2 REACŢIILE MEMBRILOR UNIUNII EUROPENE


Impasul financiar al Greciei trebuie privit într-un context mai larg şi nu e vorba doar de o
posibilă reacţie în lanţ provocată de problemele economice grave prin care trec şi alte state cu o
situaţie economică precară din UE. Contextul mai larg fiind dat chiar de însuşi proiectul
european în ansamblu. Introducerea monedei euro a fost, în fond, o decizie de politică franco-
germană. Unii experţi au avertizat, încă din anii '90, că introducerea unei monede unice, în
condiţiile în care nu exista un mecanism comun unitar pro-european de administrare fiscală,
reprezenta un risc major de instabilitate.
Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat că va susţine acordarea unui ajutor
pentru greci, dar numai sub formă de împurmuturi bilaterale, în combinaţie cu intervenţia FMI ;
această soluţie fiind realizabilă în ultimă instanţă . În schimb, Franţa a insistat mereu pentru o
soluţie exclusiv europeană, estimând că implicarea "pompierului financiar internaţional"
echivalează cu o recunoaştere a neputinţei zonei euro de a-şi regla probemele.
În urma summitului, Franţa este mulţumită de faptul că guvernul german a indicat că ar
putea pune umărul la sprijinul financiar al Greciei, în timp ce Germania este bucuroasă de faptul
că Franţa susţine reformele bugetare pe care le-a propus. În urma acestei împăcări, Germania ar
putea deţine preşedenţia Băncii Centrale Europene.
"N-am luat decizii doar pentru Grecia. Europa, Uniunea Europeană, se găseşte ea însăşi în faţa
unei imense provocări, în faţa căreia a găsit un răspuns decisiv" –au declarat oficialii de la
Atena.

V.CONCLUZII

În urma acestui proiect, am reuşit să studiem toate elementele de context care au existat
de la începutul aderării şi trecerii Greciei la zona euro şi cum acele decizii şi evenimente care au
avut loc în perioada 1998-2010, au avut în cele din urmă repercursiunii în situţia prezentă în care
se află această ţară .
Rezultatele şi efectele tuturor măsurilor luate atât de greci, cât şi de restul ţărilor membre
le vom putea observa în perioada următoare când vor ieşi la suprafaţă implicaţiile crizei asupra
procesului de integrare europeană .

BIBLIOGRAFIE

Alexandru-Chideşciuc Nicolaie, ConstantinFloricel, Politica monetară şi valutară în contextul


integrării în Uniunea Europeană, Editura A.S.E, Bucureşti,2007

Silviu Cernea, Sistemul monetar şi politica monetară,Editura Enciclopedică,Bucureşti,1996,


ISBN: 9734501410

Siteul oficial al Uniunii Europene :http://europa.eu/index_ro.htm

Bogdan Munteanu,articol Grecia, un model de succes economic dupa integrarea in UE, publicat
online pe http://www.gandul.info/ziua-greciei/grecia-model-succes-economic-dupa-integrarea-
ue-257810, februarie 2010

Valentin Vioreanu articl Germanii vor ca Grecia să fie scoasă din zona euro preluat de pe
http://www.capital.ro/articol/germanii-vor-ca-grecia-sa-fie-scoasa-din-zona-euro-131858.html ,
15 februarie 2010
Dan Popa articol Cum falimentează un stat preluat de pe http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-
6722889-cum-falimenteaza-stat-azi-grecia.htm
David Marsh articol Reasons to be cheerful about Europe, preluat de pe Financial Times 24
martie 2010
http://www.ziare.com/articole/datorie+publica+grecia
http://gandeste.org/date/2010/03/19
http://www.financiarul.ro/2010/02/13/cazul-greciei-ar-putea-declansa-valul-al-doilea-al-crizei-
financiare/
http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana