Anul 1848 în Europa

,, Bătrâna Europă moare,

lucrurile vechi pier şi totuşi cât de
lentă –i
e această agonie.
Context

 Apar noi ideologii şi curente politice:

naţionalismu
liberalismul
socialismul marxist
 Anul 1848- primăvara popoarelor

- anul revoluţionar al Europei

Cauze generale
 Lupta împotriva dominaţiilor străine ale
Marilor Puteri
 Câştigarea de drepturi şi libertăţi
democratice
 Înlăturarea unor regimuri absolutiste
Cauze
Naţionale
 Autonomie mai largă
 Eliberarea de sub stăpânire
străină
 Realizarea unităţii naţionale
Politice
 Regimuri democratice
 Drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti
 Constituţii liberale
Economice şi sociale :
 desfiinţarea privilegiilor
feudale
 Desfiinţarea servituţii
personale
 Înlăturarea legilor ce
îngrădesc economia
 Împroprietărirea ţăranilor
 Condiţii de muncă mai
bune pentru muncitori
 FORŢE
PARTICIPANTE
 Burghezia
 Nobilimea liberală
 Muncitori
 Liber- profesionişti: medici
avocaţi
profesori
jurişti
 Studenţi
 Reprezentanţi ai clerului
 Ţărani
 FRANŢA
 Principala cauză- politică
 Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris
 Regele Ludovic Philip- abdică
 28 febr. 1848- proclamată Republica
 Guvern provizoriu: Lamartine- republican burghez, Louis
Blanc- socialist, Albert- muncitor
 Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi, libertăţi cetăţeneşti,
organizarea de Ateliere Naţionale
 Martie 1848- vot universal- Adunarea Constituantă- constituţie
 Iunie- iulie 1848- conflict burghezie- muncitori
 Noiembrie 1848- a doua Republică
 2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte
 2 dec. 1852- împărat- al doile imperiu francez
 STATELE GERMANE

 Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia

statelor germane
 Gruparea naţională- unificarea Germaniei
 Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale
radicale imediate
 Regele Frederic Wilhelm IV- numeşte un guvern liberal
 18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt- dezbătea
unificarea patriei
 Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările revoluţionare
 Parlamentul de la Frankfurt - desfiinţat
 IMPERIUL HABSBURGIC

 Cauze: politice, sociale, naţionale

 Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena, Milano
 Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme democratice,
constituţie liberală
 Obiectivele revolutţiei maghiare în contradicţie cu cele ale
revoluţionarilor români
 Dieta de la Pozsony- Lajos Kossuth- program liberal, refacerea
Ungariei istorice
 Tactica ,, divide et impera’’- înăbuşite mişcările revoluţionare din
Milano
 2 dec. 1848- împărat Frany Josef- constituţie liberala
 Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte
 1851- instaurat regimul neoabsolutist
 STATELE ITALIENE
 Cauze politice, naţionale
 Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’
 Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini, regele Piemontului
Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei
 Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo,
Neapole
 Piemont, statele papale- constituţii liberale
 Milano, Veneţia- habsburgii alungaţi
 Război cu Austria

Intervin armatele franceze- revoluţiile înfrânte
Revoluţia din 1848-1849
 Contextul
general şi
cauzele
Revoluţiei din
1848-1849 în
Ţările Române
 ŢĂRILE ROMÂNE
 12 ianuarie 1848, izbucneşte insurecţia de la Palermo, regele este
obligat să dea o constituţie;
 în februarie 1848, revoluţie la Paris, regimul monarhic condus de
Ludovic Filip d Orleans este înlăturat, se proclamă republica;
 13 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Imperiul Habsburgic, la
Viena;
 15 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Ungaria, la Pesta.

Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul

revoluţionar se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români.
Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24
februarie 1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri :
că nu ai văzut-o
Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic
cu ochii va schimba faţa lumei, scria el plin de
entuziasm.
CAUZE
Naţionale :
 asuprirea străină în cele trei ţări româneşti;

 existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele

Organice în Ţara Românească şi Moldova:

 Apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria, în

urma izbucnirii revoluţiei maghiare şi al refuzului
maghiarilor de a recunoaşte drepturile naţionale ale
românilor;
CAUZE
Economice şi sociale :
 existenţa privilegiilor feudale;

 necesitatea unei reforme agrare pentru

rezolvarea problemei ţărăneşti şi
împroprietărirea ţăranilor;

 absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

 FORŢE PARTICIPANTE
Tinerii intelectuali : la Paris au
apărut societăţi precum
Societatea studenţilor
români din Paris , ce a
plănuit primul proiect de
declanşare a unei revoluţii
comune moldo-muntene.
Printre tinerii revoluţionari şi
patrioţi aflaţi la Paris la
sfârşitul anului 1847 -
începutul anului 1848, se
aflau :
Burghezia.
Boierimea de orientare
democratică
Orăşenimea.
Ţărănimea.
Ţărănimea
MOLDOVA

 Caracter moderat
 28 martie 1848- ,,Petiţiunea Proclamaţiune
 Domnitorul Mihail Sturdza- respinge documentu- arestează
pe revoluţionari
 Revoluţia înfrântă înainte să se declanşeze
 Revoluţionarii moldoveni refugiaţi la Braşov- 24 mai 1848-
,,Prinţiipiile noastre pentru reformarea patriei’’- unirea Ţării
Româneşti cu Moldova într-un singur stat neatârnat
 Cernăuţi- ,,Dorinţele partidei naţionale din Moldova’’-
unirea-,,cheia bolţii fără de care întreg edificiul naţional s-
ar prăbuşi’’
Reprezentanţi în Moldova:

Mihail Kogălniceanu
Vasile Alecsandri;
Grigore Cuza;
Alexandru Ioan Cuza;
Alecu Russo, etc.
 ŢARA ROMÂNEASCĂ

 Caracter social –politic compromis

 9 iunie 1848- Proclamaţia de Islaz- domnitorul
Gh. Bibescu- abdică
 Guvern provizoriu
 Comisia proprietăţii
 Drepturi şi libertăţi democratice
 Intervenţia armatelor otomane şi ţariste-
revoluţia înfrântă
Reprezentanţi în Ţara
Românească:
Nicolae Bălcescu;
Ion Heliade
Rădulescu;
C.A.Rosetti
Ion Ghica;
fraţii Golescu;
fraţii Brătianu, etc.
TRANSILVANIA
 Caracter naţional- radical
 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj
 Petiţia Naţională- libertatea şi independenţa naţiunii române
 Programul respins
 Sept. 1848- A treia Adunare Naţională de la Blaj-
participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu
 Confruntări militare- rezistenţa din Munţii Apuseni
 2 dec. 1848- Proiectul de Pacificare de la Seghedin
 Aug.- sept. 1849- intervenţia armatelor austriece- înăbuşirea
revoluţiei
Reprezentanţi în Transilvania:

Avram Iancu;
Simion Bărnuţiu;
Andrei Şaguna;
Al. Papiu Ilarian.
Ioan Buteanu.
 CONCLUZII
• În 1848 Republica franceză a rostit trei cuvinte:
LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE şi
declarat prietenie şi alinaţă tuturor popoarelor.
• Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă
datorită intervenţiei imperiilor vecine.
• Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii
de reforme de care întreaga Europă avea nevoie
şi cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale
acolo unde popoarele năzuiau la acest vis.