... i tot astfel, dac închid un ochi v d mâna mea mai mic decât cu amândoi.

De a avea trei ochi a vedea-o i mai mare, i cu cât mai mul i ochi a avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar p rea mai mari. Cu toate astea, n scut cu mii de ochi, în mijlocul unor ar t ri colosale, ele toate în raport cu mine, p strându- i propor iunea, nu mi-ar p rea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. S nenchipuim lumea redus la dimensiunile unui glonte, i toate celea din ea sc zute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dota i cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul i în propor iunile în care le pricepem noi. S ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare ² acela i lucru. Cu propor iuni neschimbate ² o lume înmiit de mare i alta înmiit de mic ar fi pentru noi tot atât de mare. i obiectele ce le v d, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi ² mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine tie dac nu tr im într-o lume microscopic i numai f ptura ochilor no tri ne face s-o vedem în m rimea în care o vedem? Cine tie dac nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, i nu aude fiecare sunet într-alt fel ² i numai limba, numirea într-un fel a unui obiect ce unul îl vede a a, altul altfel, îi une te în în elegere. ² Limba? ² Nu. Poate fiecare vorb sun diferit în urechile diferi ilor oameni ² numai individul, acela i r mâind, o aude într-un fel. i, într-un spa iu închipuit ca f r margini, nu este o bucat a lui, oricât de mare i oricât de mic ar fi, numai o pic tur în raport cu nem rginirea? Asemenea, în eternitatea f r margini nu este orice bucat de timp, oricât de mare sau oricât de mic , numai o clip suspendat ? i iat cum. Presupuind lumea redus la un bob de rou i raporturile de timp, la o pic tur de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, i în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta i ar cugeta tot atâta ca în evii no tri ² evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai no tri. În ce nefinire microscopic s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet tori, în ce infinire de timp clipa de bucurie ² i toate acestea, toate, ar fi ² tot astfel ca i azi. ...În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist nici timp, nici spa iu ² ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut i viitor e în sufletul meu, ca p durea într-un sâmbure de ghind , i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rou . Dac am afla misterul prin care s ne punem în leg tur cu aceste dou ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni i asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea tr i aievea în trecut i am putea locui lumea stelelor i a soarelui. P cat c tiin a necroman iei i acea a astrologiei s-au pierdut -cine tie câte mistere ne-ar fi descoperit în aceast privin ! Dac lumea este un vis ² de ce n-am putea s coordon m irul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adev rat c exist un trecut ² consecutivitatea e în cugetarea noastr ² cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, acelea i întotdeauna, exist i lucreaz simultan. S tr iesc în vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun ² este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nem rginirea dispozi iunii lui, o clip de timp în împ r ibilitatea sa infinitezimal , care nu înceteaz în veci. În aceste atome de spa iu i timp, cât infinit! Dac-a putea i eu s m pierd în

infinitatea sufletului meu pân' în acea faz a emana iunii lui care se nume te epoca lui Alexandru cel Bun de exemplu... i cu toate acestea... ..................................... Cu drept cuvânt cititorul va fi cl tit din cap i va fi întrebat ² prin mintea c rui muritor treceau aceste idei? Existen a ideal a acestor reflec iuni avea de izvor de emana iune un cap cu plete de o s lb t cit neregularitate, înfundat într-o c ciul de miel. Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi ce împro cau pe cutez torul ce se încredea perfidelor unde treceau ni te ciubote mari c rora nu le-ar fi p sat nici de potop, cu atât mai vârtos c aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului con inut îndat ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disp rea prin iroaiele ploii, care deder capului s u aspectul unui berbec plouat, i te mirai ce mai rezist torentelor de ploaie ² hainele lui ude -sau metafizica. De prin crâ me i pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumin murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un roman ios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin î i f cea de vorb cu p re ii i cu vântul; câte-o femeie cu fa a înfundat în cap on î i desf ura trec toarele umbre prin spa iul i-i lovir neguros, asemenea zeilor întuneca i din epopeile nordice... Dintr-o crâ m deschis s-auzea o vioar schingiuit . Metafizicul nostru se apropie s se uite i razele p trunser prin u fa a. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fa a era de acea dulcea vân t alb ca i marmura în

umbr , cam tras f r a fi uscat , i ochii t ia i în forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr . Ei înotau în orbitele lor ² un zâmbet fin i cu toate astea atât de inocent trecu peste fa a lui la spectacolul ce-l privea. ² Ce era adic : Un b iet de igan cu capul mic într-o p l rie a c ror margini erau simbolul nimerit al nem rginirii, cu ciubote în care ar fi înc put întreg i într-un surtuc lung de-i ajungea la c lcâi i care f r îndoial nu era al lui, schinjuia c-un arcu ce r m sese în câteva fire de p r i, cu degetele uscate, pi ca ni te coarde false care ârliau nervos, iar împrejuru-i fr mânta p mântul un ungur lung, cu picioarele goale b gate în papuci mari umplu i cu paie. Oricât de nepl cut s fi fost spectacolul pentru sim ul estetic al c l torului meu, el avu o influen salutar asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, b g de sam c ploaia-l udase pân la piele. El intr într-o cafenea de al turi, ca s se usuce. Ridicându- i c ciula cea mi oas , vedem o frunte atât de neted , alb , corect boltit , care coincide pe deplin cu fa a într-adev r pl cut a tân rului meu. P rul numai cam prea lung curgea în vi e pân pe spate, dar usc ciunea neagr i s lbatec a p rului contrasta pl cut cu fa a fin , dulce i copil reas a c b ietanului. Î i puse în cui paltonul ud i, la aroma îmb t toare a unei cafele turce ti, ochii lui cei moi i str luci i se pierdur iar în acea intensiv vis torie care st câteodat atât de bine b ie ilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna pl cut cu fa a de copil. Între ace ti muri afuma i, plini de mirosul tutunului, de tr nc nirea juc torilor de domino i de caden ata b taie a unui orologiu de lemn, ardeau l mpi somnoroase r spândind dungi de galben lumin prin aerul ap sat. Dionis f cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit i adesea surâdea. Surâsul s u era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totu i de o profund melancolie. Melancolia în

se uita ² dracu tie. Afar ploaia încetase i. El intr într-o camer nalt .. via a. cercevelele ferestrelor se curmau sub . prin mrejele i valurile de nouri negri-vine i. inând c r ile într-o mân ce tremura. cum sunt întreba i atâ ia copii ² dac i flegmatic a i lui i-ar pl cea s i el ar dori ² s iubeasc ? S iubeasc ² ideea aceasta îi strângea adesea inima.. cum o numea el.. afar de aceea. luna trecea palid a c rei stre in de indril era putred i rece.i buzele f r a zice o vorb i tr gând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gur din cafeaua i i cu mâinile unite pe spate. o existen f r de speran -cum sunt multe la noi ² i. sam c se scursese a 12-a or a nop ii. ce via -l a teapt pe el?. i aceast libertate de alegere în elementele de cultur îl f cea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc atât de vis toare.. se va stinge asemenea unei scântei dup care nu-ntreab nimenea ² nimenea-n lume. cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea i-o închipuia pe acea umbr argintie cu fa a alb i p r de aur ² c ci toate idealele sunt blonde ² i parc sim ea mâinu ele-i calde i înguste în mâinile lui. Era tân r ² poate nici optsprezece ani ² cu atât mai r u. vecinic privind-o. spa ioas i balconul de lemn se cl tina sub pa i. unul cu p l ria nalt pe ceaf independen era m rginit numai de buzele individului. ce nu-l asculta. plesnind din degete cu cealalt înainte de-a bate.i crea o soart mai fericit . sun de 12 ori din limba sa de metal. el era orfan. subtilit i metafizice îi atr geau cugetarea ca un magnet ² e minune oare c pentru el visul era o via i via a un vis? Era minune c devenea supersti ios? Adesea î i închipuise el însu i cât de tri ti. iubitor de singur tate. Casa lui de pustnic. U a mare deschis în balconul catului de sus se cl tina scâr âind în vânt i numai într-o â ân . În mijlocul unei gr dini pustii. c-o igar lung în gur a c rei berea ce le sta dinainte ² semn de triumf! Dincolo unul scria cu crid pe postavul verde al biliardului. privind-o. el tia c în "aceast ordine a realit ii".vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor. Lucruri mistice. cu interes ori a a numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete. El trecu prin h i ul gr dinii i prin z plazurile n ruite i urc iute sc rile. i parc -i topea ochii s rutându-i. fidel interpret al b trânului timp. fiin a. mi cându. unde lobodele i buruienele crescuse mari în tufe negre-verzi.. a a încât trebuiai s treci dou deodat deschise. Prin natura sa predispus . cât de monotoni vor trece anii vie ii lui ² o frunz pe ap . Pe ici pe colo pe la mese se z reau grupe de juc tori de c r i. Ni te trepte de lemn duceau în catul de sus al ei. singur.. În introducerea acestor iruri am surprins unele din cuget rile care-l preocupau în genere ² i c-un asemenea cap omul nu ajunge departe ² i mai cu seam cel s rac ² i Dionis era un b iet s rac. Lipsit de iubire ² c ci n-avea pe nimeni în lume. determinat prin na tere la nepozitivism. Dionis se porni spre cas . un col întunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii. spre a da lumii.. Orologiul. oameni cu p rul în dezordine. i parc i se topea sufletul. i atmosfera lene cafenelei ² asta era toat via a lui. Cum ar fi tiut el s iubeasc ! Cum ar fi purtat pe mâini. el devenea i mai s rac. dac umble frumos îmbr cat. Un copist avizat a se cultiva pe apucate. U ile toate erau i goal . nu-l va întâlni nici un zâmbet i nici o lacrim -neiubit i neurât de cineva. se în l au ochii de fereast spart a unei case vechi i acoperit c-un mu chi care str lucea ca bruma în lumina cea rece a lunii. Cine-ntreab dac i el are inim . cât de lungi. în neputin sufleteasc de a. Pere ii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var.. treptele erau putrede i negre ² pe ici pe colo lipsea câte una.

în fine. cu p r negru i lung. îns mâinile cele dulci. apoi fa a. îi vorbise adesea de tat l s u. Dionis ² ochii! ² Da. Ochii cei alba tri ai copilului erau a a de str luci i. Da. tr surile fe ei de o paloare delicat . cu fa a fin ochi alba tri mari sub mari sprâncene i gene lungi negre. pline de înv tur bizantin . Ei se iubir . cu dulcea a lor mai femeiasc asupra spectatorului. bro uri efemere din câte se-mpart gratis. El muri în spitalul de aliena i. auzindu-l. Fructul amorului acestor oameni fu Dionis. Luna î i v rsa lumina ei cea fantastic prin ferestrele mari. un pat. ar fi dorit ca etern s ie ast noapte cu aerul r coare limpezit de lumina lunii. c o soart aurit o a teapt . încât p reau c privesc cu inocen a. cu ochii negri. Dar într-o zi el primi o scrisoare cu sigil negru ² o deschise ² o citi ² o rupse buc i i cu ea mintea sa. pânzele de painjin str luceau vioi în lun i deasupra c r ilor dorminde în col se ivea o îngereasc i alb ca t iat -n marmur i cu ni te umbr de om. ochii lui erau plini de o supersti ioas nerozie.i pentru portret. preocupat pare c de a ascunde un secret mare.. s rmana lui via portret!. dormeau una peste alta vo câteva sute de c r i vechi. Misterios. mam ! . pe ea hârtii. el opti încet i cu glasul înecat de lacrimi: "Bun sar . palid. gura. numai r d cinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. În toat ziua el îi promitea c taina sufletului s u î i va avea sfâr itul. când fusese în vârsta lui de acum. f r s spuie cuiva secretul numelui lui. umbra p rea c -i surâde din cadrul ei de lemn -el sapropie i s rut mâinile portretului. atâta form avea pustiita. î i tergea într-ascuns lacrimile ei. blond . ca reflectare a ferestrelor. ² un vecinic ar fi dorit s ie dulcea. moale.. ochii ei de-o întunecat blânde e aveau numai pentru el grij i în elegere ² pentru el .. Vis torul Dionis se opri în dreptul acelui portret care sub lumina plin a lunii p rea viu.presiunea zidurilor vechi i gratiile erau rupte. în alt col . adic câteva scânduri pe doi c priori. de acel copil cine tie cum r t cit în clasele poporului de jos. el edea în casa preotului b trân a c rui fiic era Maria. nalt . De copil înc el admira ochii cei frumo i ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor. Era aninat într-un cui bustul în m rime natural a unui copil ca de vro optsprezece ani. ochii cei de foc vân t. p rul undoind.. versuri. Înecat de iubire pentru o fiin ce nu mai exista. fruntea uscat i femeie te mic . Va s zic asupra acestui chip î i concentrase el amorul lui. dou cuadrate mari argintoase.. albind podelele de p reau unse cu crid . c el o va lua de so ie. str lucit . mici. papa!". la p mânt. acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom ro ie. Mum -sa. era tat l s u. al c rei lemn grunzuros de vechime era t iat cu litere latine i gotice. ² Ochii? nu-i a a. Înaintea patului o mas murdar . Cu toate c acel portret înf i a un chip îmbr cat b rb te te. În col urile tavanului cu grinzi lungi i mohorâte painjenii î i exercitau t cuta i pa nica lor industrie. o copie de pe un testament p rea a fi dup cât se putea pricepe din buc ile rupte. V duvita sa mum îl crescu pe el cum putu din lucrul mâinilor ei ² mâini delicate de doamn ² fa a ei palid ca ceara. mut pân -n ultimul moment. albe. umed . pere ii posomorâ i aveau. multe din ele grece ti. pe unde ajungea lumina lunii. Ce frumos a fost papa! zicea el surâzând i mum -sa. într-un col al casei. cu buzele sub iri i roze. neîn eleasa. de un colorit atât de limpede i senin. o femeie palid . cam prea lung ² tear fi f cut a crede c e chipul unei femei travestite. ziare rupte. ochii de o adâncime nespus . dar atât de fericita lui nebunie. o neordine într-adev r p gâneasc ..

nici bucurii decât acele ale i trist a sufletului s u de copil. dou . vin n-am mai b ut de-o lun . i-n asemenea momente. precum ar r m nea prin nouri. Dar . de râdea pare c i vântul în urma lui. În delirul ei. dar gerul îi înghe a pleoapele i-i painjinea ochii. Ah! garafa pântecoas doar de sfe nic mai e bun i mucoasa lumânare sfârâind s ul i-l arde i-n aceast s r cie te inspir . Un regat pentr-o igar . El b ga de sam c gândirile lui adesea se transformau în iruri ritmice. în lungile i friguroasele nop i de iarn . o vorb . Ea îl crescu r u ² dar cum se putea altfel ² îl iubea a a de mult! Singura ei bucurie într-o via f r speran . ar fi vroit s doarm . S privim acum i la s r cia iluminat de razele unei lumân ri de s u b gate în gâtul unui clondir ce inea loc de sfe nic. atât de f r viitor! Nu. O lume întreag de închipuiri umoristice îi umpleau creierii. Oamenii c scau ironic gura când îl vedeau. un vis. atât de s rac. Cât era de frumos acest copil i ce tân r a murit! Frumo i au înm rmurit ochii lui în negurile gândirii mele. f r mul umire.. prin fiecare gean de nori. Ce vizunie . atât de singur. nici umbra înalt a lui Dionis. Dar de unde? Scâr âie de vânt fereasta.. o preocupa zile întregi ² zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ie it din nebunatica sa gur . Surtucul lui pe lâng acestea era mai mult urzeal decât b t tur . consumat de lipse. s-o înc lzeasc ² un simbol al vie ii ei întregi! De-atunce fizionomia. de gerul cel amarnic.i are fiecare om. de nimene iubit. de nimene plâns.i aici. ros pe margini.. rudele. în vorbe rimate.. îl s ruta. surâsul lui c p tase acea umbr dulce de triste e care îl f cea atât de interesant ² i irezistibil pentru bobocii pensionatelor. f r viitor.² Ace ti ochi!. oamenii s i.. vântul l tra prin gardurile i ramurile ninse. Iarna. lâng inim . ea se stinse într-o zi. Dar lui însu i nici nu-i trecea prin minte c pe el l-ar fi putut iubi cineva ² pe el nu-l iubise nimeni în lume afar de mum -sa ² cum l-ar fi putut iubi pe el. numai dou stele vinete.. familia sa. i atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie. crede cineva cum c el.. . -apoi îl lua în bra ele ei. s-umplu norii de z pad Cu himere!. Sufletul ei întreg era o reflectare umbroas copilul cu mintea lui naiv . Ce gândea copilului ei. îl dezmierda. fudul la coate. mai ales garafa goal era în stare de a-l umplea de cuget ri melancolice. Luna s-ascunse într-un nor negru spintecat în dou rânduri de lungi fulgere ro ii ² casa se întunec ² i nu se mai v zu nici umbra din perete a portretului. redus pân la culmea mizeriei. crâ cau lemnele i pietrele. s viseze. în fiecare und albastr . tr snea grinda în odaie. cânt barde Bani n-am mai v zut de-un secol.. amicii. aici petrecea el vara i iarna..... ca s -i iubeasc ² cui ce-i pas de mine? Cum tr iesc voi i muri. era el întreg. El aprinse lumina. pe bolta întunecoas . copilul din portret. care mai de care mai bizar i mai cu neputin . care erau ai ei. gândea el. ea nu mai avea dureri. Afar de ochii negri. el. devenea trist? A a era elementul s u. ea trase mâna copilului -o ascunse în sân. O dac i-ai fi v zut tu ace ti ochi vrodat în via a ta i s-ar fi p rut c -i revezi în fiecare vân t stea a dimine ii.

. Ca s tii i tu odat boieria ce-i. Cela-i cavaler.. Prip it la vro femeie. cuvios în mers p e te. z u! c -n el te-a pune vornic. Cum nu sunt un oarec Doamne ² m car totu i are blan Mi-a mânca c r ile mele ² nici c mi-ar p sa de ger. s rmane! Oare ce gânde te hâtrul de st ghem i toarce-ntruna? Ce idei se-n ir dulce în mâ easca-i fantazie? Vro cucoan cu-alb blan cu amoru-i îl îmbie. . care bag degetul prin rara cas De n vod ² cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. tiu c ar vedea pe dracul ² Dar eu ² ce-mi pas mie ² bietul "îns!" la ce s -l purec? i motanul toarce-n sob ² de blazat ce-i. Mi-ar p rea superb . Pe pere i cu colb. pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc plo ni ele ro ii.. îmi v d suflarea ² i c ciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdrav n ² iar de coate nici c -mi pas Ca iganul. tragic miorl ind ² un Garrick. oare tie fran uze te? Cea ce-ncunjur mul imea i-o romantic copil . De-ar fi-n lume-un sat de mâ e. de i-i drag s te-ui i la ele! Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele Nici c au ce s mai sug .. Un palat borta-n perete i nevasta ² o icoan . dulce o bucat din Homer.În pod miaun motanii ² la curcani vân t -i creasta i cu pasuri melancolici meditând umbl -n ograd . Bruh! mi-i frig ² Iat pe mân cum code te-un negru purec S -mi moi degetul în gur ² am s -l prind ² ba las s racul. ² Într-un roi mai de un stânjen Au ie it la promenad ² ce petrecere gentil ! Plo ni a ceea-i b trân .. M i motane. or[i] în pod în g v un ? De-ar fi-n lume numai mâ e ² tot poet a fi? Totuna: Mieunând în ode nalte... Rendez-vous i-a dat în ur . Uh! ce frig. e iute. Vin -ncoa s st m de vorb . unice amic i ornic..

mintea mai presus de minte Ce destinul mot nimii îl desf ur -nainte! Ah! atei. Ori de nu ² cui ce-i aduce? Poezie ² s r cie! Dar în ast sar Dionis era vesel f r s cu ochiul ro tie de ce. ² Somn. fantastic ar tare. O astrologie mai mult de origine bizantin . Sau ca pop . domni oarelor ce scap r Li ar t c lumea vis e ² un vis sarb d ² de motan. gheboas . a gândului odin . acopere fiin a-mi cu-a ta mut armonie. O. Nu vede i ce-n elepciune e-n f ptura voastr chiar ? O motani f r de suflet! ² La sgâriet el v-a dat ghiar i la tors v-a dat muste e ² vre i s -l pip i i cu laba? Îi! c în clondir se stinge c pe elul de lumin ! Mo ule.. Filozof de-a fi ² sim irea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le ap r i junimei generoase. mergi de te culc . nepostind postul cel mare. colo-n templul închinat fiin ei care Dup chip -asem nare a creat mâ escul neam. sistem care admite p mântul de centrul arhitecturii lume ti i pe om de creatura pentru a c rui pl cere Dumnezeu ar fi f cut lumea. Titlul era scris i latine te: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" ² înv tur despre a lumii orânduial dumnezeiasc dupre cum toate .Ziua tologit în soare pândind cozile de oaric Noaptea-n pod. nu vezi c s-a-ntunecat? S vis m favori i aur. Ini ialele acestei c r i cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal ro ie ca sângele. nu teme i iadul -a lui Duhuri ² liliecii? Anathema sit! ² V scuipe oricare motan de treab . bazat pe sistemul geocentrist. cerdac i stre ini heinizând duios la lun . Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii. La c pe elul de lumânare ce sta în gâtul garafei i bolnav. De-a putea s dorm încalea. tu-n cotlon i eu în pat. El era un ateist supersti ios ² i sunt mul i de ace tia. A striga: o mot nime! mot nime! Vai.. Firea mai presus de fire. Pentru mine e totuna De-oi petrece-nc cu mâ e i cu pureci i cu luna. caractere slave de o evlavioas . el deschise o carte veche legat cu piele i roas de molii ² un manuscript de zodii. Vino somn ² ori vino moarte. Haram De-al t u suflet mot nime.

cu totul în prada impresiunii sale. Pustiul tace. prin nouri de un fluid de argint. izbeau fa a sa palid plin de lacrimi c-o nespus melancolie. deasupra c ruia lic rea o lun fantastic i palid ca fa a unei virgine murinde. îngenuncheat. coordonate alfabetic ² o carte care nu l sa nimic de dorit pentru a aprinde ni te creieri supersti io i. pân ce c pe elul de lumin începu a agoniza fumegând." Tablele erau pline de schemele unei sisteme lume ti imaginare. palatul alb se confund cu nourul de argint i juna fat cu îngerul în genunchi. pare c parfumat . ci auzea disp rând. lungi i dulci clapele unui piano sonor i acompaniind sunetele u oare a unor note dumnezeie ti cu glasul ei dulce i moale. nisipos ca seceta. strângând ochii silit i tare. P rea c geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra p mântului un nou înger lunatec. Apoi î i ridic ochii i privi visând în fa a cea blând a lunii ² ea trecea frumoas . în spa ii iluminate de un albastru splendid. El î i apropie scaunul de fereastr . în urm multe tâlcuiri de visuri. prin stelele mari de aur topit. "Da ² repet el încet ideea lui fix i umpleau sufletu-i . Dintr-o fereastr deschis din catul de sus el auzi prin aerul nop ii tremurând notele dulci ale unui clavir i un tân r i tremur tor glas de copil adiind o rug ciune u oar .. Aurul de pe spata leg turii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal . inea înc ochii strâns închi i. Închise iar ochii pân ce. p rea c presupusa lor fiin transpare prin albastra-i adâncime. Dou triunghiuri cruci e înconjurate de sentin a: "Director coeli vigilat noctesque diesque. transparent. E miaz -noapte. pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentin e grece ti. numai ochiul lui e viu. Întredeschise ochii i v zu prin fereastra arcat i deschis . Muzica încetase de mult i el. un înger alb. dispu i la o asemenea hran . iar razele lunii. în mijlocul unui salon str lucit. la lumina cea palid a lunii. ca o suvenire întunecat . în salon întuneric i sticlele ferestrei str luceau ca argintul în alba lumin a lunii. rec zut în pustiul cel lung. o nou Ofelia. Apoi. în lumi care se formeaz aievea a a cum le dore ti. Cine tie ² gândi Dionis ² dac în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transpune în adâncimile suflete ti. în naltul cerului. Se stinse. întru fapturile mânurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinic laud afierosit . pe care o deschise i. Cu coatele a ezate pe mas i cu capul în mâini. tremur toare: rug ciunea unei vergine. adânc . Când se de tept din reveria sa. pentru ca s vad pe un nor de argint.. La sfâr itul c r ii era zugr vit Sf. care cânta o rug ciune divin . o jun fat muiat într-o hain alb . înfiorând cu degetele ei sub iri. I se p ru atunci c e într-un pustiu uscat. qui sistit fixas horas terrigenae. cu mâinile unite. i cu o dedica iune: "celui întru fiin a sa nem rginit. p trunzând în camera lui Dionis. clar pe un cer limpede. a înecat visul s u în întuneric. Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit. adânc. fantastic . În fa a locuin ei lui Dionis se ridica o cas alb i frumoas . el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constela iunile ciudate. Aerul era blond i v ratic. Pe o pagin g si o mul ime de cercuri ce se t iau. El î i închise ochii ca s viseze în libertate. calcule geometrice zidite dup o închipuit i mistic sistem . Gheorghie în lupta cu balaurul ² drag doamne simbol ce înf i a adev rul nimicind ne tiin a. n-a mai v zut nimic. rug ciunea unei vergine. P rea c deasupra mai sunt o mie de ceruri.pentru p mânt a fi zidite se arat de c tre înduratul Dumnezeu ² de pe grecie pe românie tâlcuit cu ad ugire a înrâurin ei zodiilor asupra vie ii omene ti." Constela iuni zugr vite cu ro . fereastra de sus a palatului era deschis . aerul e mort i numai suflarea lui e vie. atât de multe încât p rea un ghem de fire ro sau un painjini zugr vit cu sânge. lung. umed i curg tor.

Ce lume str in . c citind adormise. ciudat ² el visase! "Ah! gândi el ² cartea mea mi-a f cut otia asta. stanuri negre i trunchete . tremur torul glas al clopotului umplea sara chemând la vecernie. prin ei mun ii ridicau adâncuri i coaste-n risip . Ciudat! C lug rul Dan se visase mirean cu numele Dionis. me tere Ruben. cerul de înserare era deasupr -i albastru. fiecare ² o lume.. un comanac negru ² în mâna lui cartea astrologic . limpede. inându-l pe genunchi. rotunzi i plini pare-c de vijelie treceau pe cerul adânc albastru. uimirea îi strângea sufletul i. i dac-ai m ri acea pic tur . în învechitele castele. între al i oameni! Ciudat! "Ah me tere Ruben. numai de n-ar ame i mintea. ce oameni str ini. îi povesteau în timp de iarn . ieri pare c . acela i suflet. la cumin ia trecutului. Ce adânc e evreul acesta"! ² gândi el în sine despre dasc lul Ruben. Tot mai mare i mai mare devenea painjinul. cu poalele pierdute în v i cu izvoare albe. vedea divanul de oameni b trâni.² sub fruntea noastr e lumea ² acel pustiu întins ² de ce numai spa iul. alta". în urma citirii ei am visat atâtea lucruri extraordinare. de ce nu timpul. Tr iesc sub domnia lui Alexandru-vod -am fost tras de-o mân nev zut în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. Nouri mari. nouri de j ratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul.. El puse degetul în centrul lor -o voluptate sufleteasc îl cuprinse ² mai întâi i se p ru c-aude optirea acelor mo negi b trâni care. ² Unde s st m? auzi el un glas din centrul de j ratic al c r ii. Privi din nou la painjini ul de linii ro ii ² i liniile începur a se mi ca. I se p rea atât de firesc c s-a trezit în aceast lume. Departe. Câ i oameni sunt într-un singur om? Tot atâ ia câte stele sunt cuprinse într-o pic tur de rou sub cerul cel limpede al nop ii. îi asculta de pe tronurile lor. El nu mai era el. Vedea r s rind domni în haine de aur i samur. poporul entuziast i cre tin undoind ca valurile m rii în curtea Domniei ² dar toate erau înc amestecate. i ce cunoscute-i p reau toate. adânc. care duc limpedea lor via i pare c-a fost ieri.. paserile-n aer. numai c moartea-l face s uite c a mai tr it. El se scul din iarb cu cartea cea veche în mân . dealurile erau înc rcate cu sarcini de purpur ... pare c se f cuse în alte vremi. tia sigur cum c venise în câmp ca s citeasc . ai revedea toate miile de stele ale cerului. pove ti fantastice despre zâne îmbr cate în aur i lumin . c egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor. fânul cl dit mirosea. dar totu i str in . acuma simt eu. Bine zici. se diafaniz i se pref cu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. oglinzile râurilor rumene. i liniile semnului astrologic se mi cau cumplit ca erpi de j ratic. de o mân nev zut el era tras în trecut.. pe când era mic. s te po i uita în adâncul ei. via a cea trecut a unui om ce se numea Dionis.. Camera obscur . El era lungit pe o câmpie cosit . la acele ve ti din b trâni. fiecare cu ri i popoare. fiecare cu istoria evilor ei scris pe ea ² un univers într-o pic tur trec toare. încet. trecutul".. zise el zâmbind ² cartea ta într-adev r minunat este!. c sufletul c l tore te din veac în veac. Bine zici cum c în sufletul nostru este timpul i spa iul cel nem rginit i nu ne lipse te decât varga magic de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. ce limb ... i el? ² el ² ce îmbr c minte ciudat ! O ras de iac. mun ii cu fruntea încununat de codri. parc era a noastr . c ci bucuria. încet painjini ul cel ro se l rgi. ² Alexandru cel Bun! putu el opti cu glasul ap sat. c lug rul.i încâlcea degetele în barba lor alb în palate de cristal ² i asculta la graiul lor în elept i optitor. El nu se mai îndoia.

Prin cr p turile obloanelor închise se z rea lumin . Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste. De departe se v d turnurile str lucitoare ale bisericilor Ia ilor. Dan. pere ii erau de piatr mic ca ceea cu care se pietruiesc fântânele i orice tencuial c zuse de pe ele. stelele mari izvor sc pe albastrele lanuri ale cerului i tremur voluptos în aerul moale i clar al serii i armonia câmpeneasc umple sara cu miile ei de glasuri. încet uli ele adorm. lumân rile se sting. tivi i cu aur ce lumina dinapoia lor. nici un acaret pe lâng cas . cu barba lung i sur . un pat i o mas pline cu pergamente i hârtii. neluând parte la fermecata stare a firii. Prin lumea rumen de apunerea frumoas trece c lug rul nostru. Însereaz încet. i la un cerdac inut în aer de stâlpi de zid în patru muchi[i] duceau dintr-o lature ni te sc ri nalte. cu stre ine vechi peste care v rsa o viorie lumin r s ritoarea lun . ² Eu. . încet.i aprind j raticul de argint al frun ilor lor ² pân ce se cufund cu totul dup munte. fetele tinere ivesc fe ele rumene ca m rul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. grea de mirosul substan elor închise în fiole. apoi. Casa era c-un acoper mânt uguit. de spelunci adânci. iar în cerdacuri ed b trânii vorbind de ale lor. cu fruntea mare. dar lini tit. plin înc de impresiunile ciudatei sale întâmpl ri. apoi coborî printre crengi de p r un cuib de rubin între ramuri. suite una peste alta. Apoi. El întinse c lug rului mâna i-l duse-n odaie. a a încât jum tatea catului de sus se r zima pe stâlpi de lemn i numai jum tate pe cel de jos. care sta negru i nalt. încât p rea o bucat din ruina unei cet ui. care ajungeau la jum tatea întregii în l imi a casei. iar în atmosfera. În tind r sunar pa i. se rev rsa prin negrele lor ruine lacuri de purpur . pline de mu chi negru-verde. pe ici pe colo trece câte-un om uierând ² încet. ap sate. f clia arunca o lumin turbure.despicau pe ici pe colo negurile i un brad se în l a singur i detunat pe-un vârf de munte în fa a soarelui ce apunea. sfâ iindu-se. galben i somnoroas . iar pe cre tet avea un fes mic. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolat în mijlocul unei ogr zi pustii. zugr vindu. arunc dungi rumene pe stanurile mun ilor i f cea ca ei s . casele frumos v ruite. paznicii de noapte trec cu capetele înfundate în mantale albe. cranii de oameni i paseri împ iete pe poli ele din perete. lumina cerescului împ rat. ograda cea mare cu iarba ei uscat se-ntindea g lbuie în lun i numai o fântân î i mi ca gemând cump na ei în vânt. dup trunchiul gros. Numai pe ici pe colo luna revars câte-o dung lung i îngust în umbra uli ei.i în aerul albastru marginile lui tivite cu ro a . O uli strâmt . asemenea iarmurcei jidove ti. toate deosebite i toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoro ie a lunii. se risipir în cre i vine i. obloanele se-nchid. cerdacuri înalte. cu case vechi i hârbuite a c ror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos. i c lug rul nostru trece ca o umbr aspru-zugr vit prin lungile i întunecoasele uli e. În dulapuri vechi de lemn simplu erau c r i vechi legate în piele. prin care vezi oale cu flori galbene ca de aur. i numai din când în când. ei p rur ro ii i vine i. El sui iute sc rile i b tu tare în u a tinzii. U a se deschise i drept în fa a lui Dan se ivi un om nalt. înaintite sub andramale lungi. ro ie. soarele c dea la vale i p rea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. Îngropau în gr mezi de arcuri înalte. Când soarele intr în nouri. ² Cine-i? întreb un glas adânc. pân ce intr în târg. El î i gr bi pa ii. Nici un copac.

Ar tarea lui era lini tit ² dar nu blând . iar cu e te toate îndoielile.i ie locul pe cât vreme vei lipsi din el. ² Sunt încredin at. unde îns . bolti i adânc în capul cel în elept.. care-i împ rt am rât tor de îndoieli. din care r sar tot irul de oameni trec tori. Î i spun. Se în elege c acesta nu va putea fi întreg c ci. po i s te pui în via a tuturor in ilor care au pricinuit fiin a ta i a tuturor a c ror fiin vei pricinui-o tu. neputând fi înv t inuite. formule pe care le ai toate scrise în cartea ce i-am împrumutat-o. Închipuie te. ple uv . Din acest ir las pe unul s . dasc le ² zise Dan ² azi sunt încredin at c vremea nem rginit este f ptur a nemuritorului nostru suflet. dasc le.i c pe o roat mi cat -n loc s-ar lipi un fir de colb. numai înc nedescoperit .Maistrul Ruben era un b trân de o antic frumuse e. Omul are-n el numai [în] ir fiin a altor oameni viitori i trecu i. ori asemenea ro ii ce deodat cuprinde toate spi ele.. i asta-i deosebirea între D -zeu i om. fusese chemat de Domnul Moldovei ca dasc l de matematic i filozofie la Academia din Socola. care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului pân pe pieptul întotdeauna cam plecat. dar nem rginirea ² spa iul? ² Tot ca vremea.i d ie firea ei cea vecinic . pentru c r m sese în legea lui. în orice moment ² îl vezi. tii c în puterea unei legi: Nu este spa iu de ert. El este un evreu înv at. întreg fiind. asemenea unui izvor a c rui ape se întorc în el însu i. D-zeu e vremea îns i. altul cu alt nume. dar numai în ir. C lug rul Dan e unul din colarii Academiei. În eleptul evreu se uit cu oarecare curiozitate la fa a vis toare a lui Dan. i barba lung . D -zeu le are deodat toate neamurile ce or veni i ce au trecut. c lug rul Dan. ochii suri. oare când voi ajunge s pricep adâncimea ta? ² Adâncimea mea tu o ai în tine. cape i chiar o bucat din atotputernicia lui Dumnezeu. împlinind formulele. ce se-ntorc vecinic. ea. tr ind peste cinci sute de ani de acum înainte. pribegit din Spania în Polonia. Am tr it în viitor. în privin a vremii. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dac n- . ca umbr înzestrat cu vecinicie. se-n elege. îl are fiecare lâng sine. Sunt tot ei cei care renasc în str nepo i. Dar este un mijloc pentru a sc pa de aceast greutate. voin ele i se realizeaz dup gândirea ta.. Ai v zut c în om e un ir nesfâr it de oameni. ² Ei? ² Pe deplin a a cum mi-ai spus-o. cu tot ce sentâmpl -n ea. i. Pe o vreme v pute i schimba firile ² tu po i s dai umbrei tale toat firea ta trec toare de azi. încre it de gândiri. acuma am doi oameni cu totului deosebi i în mine ² unul. ² Me tere Ruben. În fapt îns . O frunte nalt . omul cuprinde un loc în vreme. de i nu-l po i prinde cu mâna ² este umbra ta. bucat cu bucat po i fi în orice loc dorit. o greutate impus de trec torul corp omenesc. i sufletul nostru are vecinicie-n sine ² dar numai bucat cu bucat . care vorbe te cu tine i tr ie te în vremile domniei lui Alexandru-vod . c ci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se. pe când roata chiar în aceea i clip e în toate locurile cuprinse de ea.. numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulcea public. îi da ar tarea unui în elept din vechime. dar vremea la un loc. omul cel vecinic. r spunse Ruben. dar i toate descoperirile lui deosebire al maistrului Ruben.. pe care n-o po i p r si neumplut . i-ar nega existen a ta.. De aceea oamenii au o sim ire întunecat pentru p strarea i m rirea neamului lor. ² În ir.

se risipesc toate dimprejuru. dar orideunde-i începe. c r ile în be ici mari de sticl . are s -l nimiceasc b trânul meu du man. De i-ar veni în minte s tii. plângând ca un fiu ce n-are s mai vad pe tat l s u. la gur legate cu pergament. hâhâ. c ci. o limpezime dumnezeiasc e în fiecare ir. nici nu te pot sf tui în aceast privire. citindo în ir. poate va fi pierdut tainele înv Înv turii lui i va fi om ca to i oamenii.. Dan îi i Dan s- s rut mâna. ea va fi atot tiutoare i. ochii i se usc ca un ciotur de copac i. ziua va fi secol.. Dar îndat ce ie i Dan... casa se pref cu într-o pe ter cu pere ii negri ca cerneala. r mâne neîn eleas . nesfâr it în adâncimea lui. în sufletul t u nemuritor.. cum am spus. În zadar i-i întreba i umbra. Dar vei fi b gat de sam o împrejurare: cartea mea.. i se zice c unui om încredin at despre fiin a lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în aceast ciudat num r toare. ² Mult a trebuit pân l-am prins în la pe acest c lug r evlavios. Ruben î i netezi încet barba i o adânc întristare era scris pe fa a lui b trân i în eleapt . începu a râde hâd i strâmbându-se: hâhâ! zise. turi nu. r suflând din greu. sc rpinându-se în capul l os i cornut. Amândoi se scular arunc la gâtul lui.. în spa ii dorite. ci un alt om.ai fi de firea mea? Crezi c te-a fi ales de discipol al meu de nu te tiam vrednic i adânc? Tu e ti ca o vioar în care sunt închise toate cânt rile. iar Satana î i întinse picioarele lui de cal. când umbra ta...i va spune ce trebuie s faci. nasul i se strâmb i-n furculi e ca dou b rbi de ap. în mijlocul c rora tremurau într-un fluid luminos i vioriu draci mici spânzura i de coarne.. ² Dac în aceast sar a încerca s m duc într-un spa iu zidit cu totul dup voia mea. pe care îns u or îl vei g si ² numai poate el nu te va cunoa te. atunci vei fi tu atot tiutor i în orice caz nu mai ai nevoie de mine.. timp i spa iu fug din sufletul t u. îndat ce coborâse sc rile cu cartea subsuori i ridicând cu mâna lunga poal a rasei de iac. i r mâi asemenea unei crengi uscate... barba-i deveni l oas îi luceau ca j ratic.i trebuiesc pentru asta. r sfoind tot la a aptea fil . va începe a vorbi. i când te vei întoarce nu vei mai g si pe Ruben.? ² Vei putea-o. care zup iau din picioru e.i.i mai dau. Pe fila a aptea a c r ii stau toate formulele ce. nici nu sunt în stare s -mi treac prin minte. Nu erau s se despart pentru totdeauna? Ruben rupse cu degetele mucul c zut al lumân rii i se v zu în lumina vie c ochii lui erau plini de lacrimi. analog cu mine. Se zice c Diavolului înainte de c dere i-ar fi plesnit în minte aceast obscur idee i de atuncea a c zut. I-am spus c nu-i poate veni în minte gândirea . când te vei muta tu în firea ei. lumânarea de cear într-un c rbune plutitor în aer. i tot la a aptea fil vei afla ce trebuie s faci mai departe. dar în sfâr it. totu i.. ea nu tie nimic despre aceast tain . numai ele trebuiesc trezite de-o mân m iastr . totu i. Ruben însu i se zbârci.. Se-n elege c atunci trebuie s ne desp r im pentru totdeauna. înc un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în be icile lor i se d deau peste cap. c ci e de prisos.. c ci. Ne tiind eu singur aceast tain . Aceasta e o tain pe care nici eu n-o pricep. c ci îl ai în tine.. din care vremea asemene a fugit. ca umbr înc .. i mâna ce te va trezi în untrul t u sunt eu.

În alt loc unul ac at de gratii f cea studii floristice unindu. El aprinse o lamp neagr . Nu era s întreprind un lucru estraordinar? ² Întunericul îngreuiat cu miros de r in a chiliei lui era p truns numai de punctul ro al unei candele care ardea pe o policioar înc rcat cu busuioc uscat i flori de sub icoana îmbr cat cu argint a Mântuitorului. Lampa fâlfâia lung .. Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit s -mi vie!...i scosese capul prin gratii..i l sa mâna.. T cerea e atât de mare încât pare c aude gândirea. Privea în peretele afumat la umbra sa proprie. ca un vechi portret zugr vit în oloi. Încet.. înf urat în mantaua a c rei poal dind r t se ridica de sabia pe care... umplut cu untdelemn. trebui s -i vie. iruri de nuci cu frunze late. el se a ez la mas . [erau] pierdute în mijlocul unor pomete.. mare i fantastic .. r sufl lung. s cobor stelele cerului în întinderea alb . Cur ile albe ca argintul... dac voia s cuprind realitatea lui. un dialog i cu toate astea. El mergea repede. gutâi i cire i.i buzele cu ale celei fiin e care. cu cerdacuri i sc ri a c ror scânduri curate i ceruite sclipeau în lun .. iar umbra lui. numai din când în când trecea pe lâng el câte-un tân r cavaler cu c ciula urc neasc . P rea c-o întreab cugetând.. nu era decât un dialog al cuget rilor lui proprii. Ei rupeau frunze din crengile atârnate i le aruncau în urma c lug rului spân i palid.. încet conture pe perete i deveni clar .... deasupra zaplazurilor. p rea c începuse o vorbire întins cu el. trecu prin cerdacul cel i. s s desc dumbr vi de dafin . deschise cartea cea veche cu buchile neclare i cu în eles întunecat. sup rat de aceast c ut tur . s m cuget mai întâi ² gândi el ² dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?. E un moment mare... cu c ciula l sat pe ochi. pe alte locuri vedea pe cavaleri s rind gardurile i p trunzând prin gr dini pân pe sub vo fereast care se deschidea apoi în fa a lunii. ca i când ar fi vrut s-ajung tavanul. l sând s se iveasc vro umbr alb care.. cre terea chiar a unei garofe ro ii i frumoase ce cre tea într-o oal între perdelele ferestei lui. atârnau câte-o jum tate din ramurile arborilor gr dinilor.. paznicii de noapte care strigau. Nu. când intr lung deasupra c ruia stre inile ie ite erau suspendate de stâlpi albi. El ajunse acas .. El edea într-o chiliu din casele unui boier mare.. încet ochiul luminii se ro i. lumina ei fumega pâlpâind... Dan trecea iute printr-o parte de ora în care locuia boierimea.. ea. trecu ca o umbr în chilia lui. Numai pe ici pe colo auzea câinii urlând la lun . pe ici pe colo se z rea prin verdele întuneric al gr dinilor câte o zare galben prin obloanele închise. trebui s -i vie. ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturn .. Ciudat! Aceast desp r ire a individualit ii lui se f cu izvorul unei cuget ri ciudate. Oh! ² s-o duc într-un pustiu unde s nu fie nimeni ² nimeni decât eu i ea... ca o mreaj neagr cu nasul lungit. mirosul. p rea c ea-i r spunde în cuget ri de irate. numai pentru ea am dorit.i pleca capul tân r peste cercevele la umbra de sub fereast .. Din rug ciunile mele am l sat-o vreodat pe ea? Din gândirea mea a lipsit ea? Maria? O nu! ² De câte ori am dorit vro putere extraordinar . Un greier r gu it cânta în sob .. ca s semene cu o tiri de flori de aur i de argint. prinse încet. în aer era aur i în gr dine miros -o umbr adânc viorie... luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor. Stele p zeau t ria. rupt de dungi de lumin alb care trecea prin mreje de frunze ca prin strecur tori de lumin . el cu sine însu i.. El fix aspru i lung umbra sa..t inuit de num r toarea c r ii?. Încet... El clipi cu ochii ² ea redevenise umbr simpl . pe marginea uli ei.

pentru c de câte ori s-a întrupat din nou.. cu privirea fix profund . în orice spa iu al lumii i-ar pl cea. Acuma se gândi asemene la ea. pe care i-o inti lung asupra c r ii deschise înaintea lui Dan. Dan v zu clar desp r irea fiin ei lui într-o parte etern înc i una trec toare.. o v zuse el ades r s rind ² o floare în fereast ² i în nop i cu lun el î i lep da rasa i. a fost odat în pieptul lui Zoroastru. i cine era ea.. pân ce se deschideau. El întoarse apte foi i umbra prinse conturele unui bas-relief. umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi. .. cu ajutorul c r ii. cu ochi alba tri i cuvio i precum albastru i cuvios e adâncul cerului i divina sa eternitate. ² Tu tii ² cuget umbra i el îi auzea cuget rile ² tii bine c sufletul t u din începutul lumii i pân acuma a f cut lunga c l torie prin mii de corpuri din care azi n-a mai r mas decât praf. Lampa sa fâlfâia mai fantastic. i nimeni nu l-a înso it în uitita lui c l torie decât eu ² umbra corpurilor în care a tr it el. iar tu vei deveni ca mine. care f cea ca stelele s se mute din loc cu adâncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui. de atâtea ori a b ut din apa f r gust i uit toare a Letei. cu lacuri albastre i limpezi ca lacrima. pân ce se ivea fe i oara ei palid de veghere i de amor. cu fiecare ducere la mormânt. eu voi deveni om de rând. st deschis înaintea ta. Acea carte a lui Zoroastru...i prin vraj fiin a mea i dându-mi mie pe a ta. atotputernic. i crede-m c de mii de mii de ori mai mici. literele b trâne ale c r ii c p tau în eles i se introduceau în visuri in cugete ce-i umpleau capul f r de voin . pân ce razele ochilor ei alunecau adânc în ochii lui cei negri. voi sta la mormântul t u.. cu fruntea nalt . palid . numai eu pot s-o dezleg. atot tiutor i. cu fiecare na tere am stat lâng ele. ple uv . Ades ea privise din cartea de închin ciune la fa a adâncit i palid a c lug rului. cu amicii t i. gândiri pe care Dan le auzea ca i când ar fi fost propriile lui cuget ri. iar tu întreprinzi o c l torie cu iubita ta cu tot. Îl prefaci într-un m rg ritar cu toart i-l anini de salba iubitei tale. El singur n-o tie. etern. umbra ta. am stat la leag nul. f r ca s te supere. Câteva vorbe. umplând nop ile cu dulci i neuitate visuri. ca dintr-un cadru. Ba po i s iei i p mântul cu tine.. Cartea lui Zoroastru era i i proprietatea lui dreapt . o strângere de mân i disp rea iar în parfumatul ei iatac. ml dioas ca un crin de cear . Umbra lui îi optea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el s i se r spund . Sufletul t u. cu umbra întrupat a iubitei tale. f r ca azi s i-o aduc aminte. ² S urm m ² zise umbra torcând mai departe firul gândirilor sale.i punea mantie de cavaler.cu întunecoase c r ri. Veacuri au stat s-o dezlege i n-au putut pe deplin. în lun de pild . care cuprinde toate tainele tiin ei lui. uitând cu des vâr ire trecutul meu. pentru c vorbeam din perete cu Zoroastru cum vorbesc ast zi cu tine. s ri jos de pe perete i sta diafan zâmbitoare. Acolo vei tr i un secul i i se va p rea o zi. cu p rul de câteva fire sure. cu buze vinete. rostind limpede i respectuos: Bun sar ! Lampa cu flac ra ei ro ie sta între Dan i umbra închegat . ea s alerge prin c r rile t inuite. mai întoarse apte i umbra se desprinse încet. pref cându-se a fugi de amorul meu i eu s-o urm resc. Maria? Era fiica sp tarului Tudor Mesteac n. Nu! f r ea ar fi raiul pustiu. Apropiindu. Tu m la i pe mine în împrejur rile tale. m condamni s -mi uit vizionara mea fiin . în care veghea sub sticlitoarele-i fere ti. un înger blond ca o lacrim de aur.

case înalte a c ror stre ini de olane se uitau în lun ² iat tabloul! Pasurile lui de umbr nu se auzeau pe strad . umbra întrupat în om c zu ca moart pe pat. zise umbra încet. c intr m într-o lume de dreptate. cu o ipocrizie vecinic care ine cât istoria omenirii. oamenii s-or crede a a de mari ca azi. Dormi! zise poruncitor. simt cum. Vei vedea cum nu se minte în coal . cu perdele albe. Dan era o umbr luminoas . Tu ai o judecat rece i vei ti s -mi descrii toat natura vizionar i în el toare a lucrurilor lume ti.. ² Bine. se înf o a înfundat în manta. mintea mea devine clar ca o bucat de soare. se vor încorona regi. ² Eu. Casa din cap tul uli ii era galben . când te vei întoarce. cu perdelele l sate. simt întunecându-se i pierind con tiin a eternit ii mele.i p rea a fi decât o umbr nepriceput ce fugea pe murii caselor în irate în rând. adev rata stare de lucruri în care va intra? ² Chemarea unui filozof? zise umbra surâzând cu am r ciune ² foarte bine! Ceea ce zici tu îmi hot r te soarta. fixându-l ca pe o umbr . de sfin enie. ca s -l g sesc când voi reveni pe p mânt i s -l recitesc. pân la omul ce acoper cu vorbe mari. cu câte un p zitor de noapte cu muste i înfundate în gulerul i gluga mantalei i c-o pr jin subsuori. stinse lampa. se vor stinge i se vor na te popoare.i închideau pleoapele spre a le deschide iar. de ur . absolut îns acela i lucru. când murim. Întoarce înc sim i? ² Simt bra ele mele pierind în aer i cu toate astea c p tând puteri uria e. un cer albastru i f r nori. Eu singur voi fi mort i îngropat când vei reveni tu.numai propor iile dintre ei s r mâie acelea i. cu ferestrele i por ile închise.. Îmi voi aprinde lampa -oi c uta oameni. El b tu încet [în] fereastr . opti i umbra deveni om. c ci orele vie ii tale vor fi ir de ani întregi pentru p mânt. c-a fost o lume de nedreptate. în sfâr it toate prostiile de azi se vor întâmpla -atunci. cu p l ria peste ochi. Orologiul zbârnâi r gu it o or . pe vârful degetelor trecu prin tind i când ie i afar închise u a dup sine i începu a merge încet. Timpul lor? O or din via a ta va fi un veac pentru ei. stele de aur ce. te îndemn îns a scrie memoriul vie ii tale. un aer cald de var . acel sâmbure negru i r u care-i r d cina adev rat a vie ii i a faptelor sale -egoismul s u. cu ziduri albe i g lbenite de lun . în biseric .. în stat. dezlipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei. în fine. astfel încât el însu i nu. cu fere ti poleite de lun . simt îngreuindu-se ca sub plumb cuget rile mele. i mergea astfel pe luminatele strade f r ca luna s -i fac vro umbr pe ziduri. c ci pe-a lui o l sase acas . luna str lucit .. . El ridic bra ul lung i puternic în aer. Dan întoarse foile. Mai întoarce apte foi i metamorfoza reciproc va fi des vâr it . o lini te somnoroas . pentru a vedea. de la floarea ce cu naivitate minte. încet în lumina lunii pe stradele largi ale ora ului. prin haina ei str lucit . în loc de pove ti. Clipele vor fi decenii i-n aceste clipe se vor face r zboaie.. Omul sem na cu el i se uita sperios i uitit la Dan. Iar Dan î i lu lunga sa manta de-a umere. Ah! cine ar mai vrea s tr iasc când i s-ar spune de mic înc . de iubire. c e ferice înl untrul ginga elor sale organe. Memoriile vie ii mele le vei g si în apte file i ine-m de mân ! Ce saltarul acestei mese. se-n elege c -n diminuare analog . zise Dan apucând mâna cea rece i diafan a umbrei. cu buzele tremurânde i cu pa i ov itori..

.. pare c e ti . vino prin o tiri de stele.. cu ochii plini de lacrimi... pe acest bulg re negru i neînsemnat ce se nume te p mânt. iar cu ceilalt mân fluturând o parte a mantiei se ridicar încet. perdeaua se dete într-o parte i dintre cre ii ei ap ru frumos i palid capul blond al unui înger. i ce frumos îmi pai tu acuma. deschise unele file i începu a citi jude ul p mântului. nu te poate vedea nimeni. departe de acest p mânt nenorocit i negru. ² Umbra ta. pân ce. i el s ri prin fereastr . tu pentru mine. Dan se uit fix într-acolo. Sub alba hain de noapte de la gât în jos se tr dau boureii sânilor i mâinu ele i bra ele ei albe i goale pân în umeri se-ntinser spre dânsul i el le inund cu s rut ri. pare c e ti altul. Aproape de p mânt. Din visurile noastre vom zidi castele.. Astfel îmbr i a i.. îl vom uita. o strânse cu atâta foc. ² Iubito ² zise el încet netezindu-i p rul ei de aur ² iubito! vino cu mine în lume. în acest vis confuz. Vom tr i a a de ferici i acolo unde vom fi. pân ce ajunser în lun . ² Eu. Era ceva înfrico at câte crime au putut s se petreac pe acest atom atât de mic în nem rginirea lumii.. El puse jos dulcea lui sarcin pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toat cununa de dumbr vi ce-l încunjura i deschidea ochilor o lume întreag în adânc. încât îi p rea c-a s -i beie via a toat din gura ei. F rm turile acelui bulg re se numesc imperii.² Tu e ti? r spunse o voce drag vedea. apoi îi lu fa a în mâini i o s rut cu atâta ardoare.. eu pentru tine.. C l toria lor nu fuse decât o s rutare lung . încât ochii ei alba tri str luceau mai tare i clipeau ca lovi i de o raz de soare. prin nourii negri ai cerului. S rutarea ei îl umplu de geniu i de-o nou putere... El î i întinse mâna asupra p mântului. i apoi chiar de te-ar Fereastra se deschise-ncet. îi cuprinse gâtul ei gol. ² Unde? ² Unde? Oriunde.. umbra se desprinse încet i se în l ² Cine-i acolo ² zise Maria tremurând pe pieptul lui. deschide fereastra. Aide! ² Dar ce va zice mama. din cuget rile noastre vom adânci m ri cu mii de undoiete oglinzi.. el ezu pe coastele unui nour negru i se uit lung i cuget tor pentru ultima oar asupra p mântului. i molatic . ² Vino cu mine. prin roiurile de stele. pe supu ii. O! î i mul mesc. opti ea încunjurându-i gâtul cu bra ele ei albe i lipindu.. pentru ca s nu ne mai avem în minte decât pe noi. arunc neagra i str lucita lui mantie peste umerii ei albi. r spunse el zâmbind ² ea r mâne în locul t u. opti el la ureche-i. i milioane de alte infuzorii joac . pân i u oar m simt ² zise ea c-o voce de un timbru de aur. nu e nimeni pe strade. încet prin aerul luciu i p truns de razele lunii.. Un moment. El se contrase din ce în ce mai mult i iute. Luna-i c dea drept în fa . El î i lu calea iar spre p mânt. prin t rii de raze. ² Haide dar. i fiecare liter era un an.i guri a de buzele lui. nici o pe-o raz de lun spre a c dea în pat. îi încunjur talia strângând-o tare la piept. Umbra ei se r sfrângea în perete. Nici o durere. Lu cartea lui Zoroastru. fiecare ir un secol de adev r. patim în piept. vezi-o cum doarme. zise ea. infuzorii abia v zu i de ochii lumii se numesc împ ra i. din zilele noastre veacuri de fericire i de amor. ² O! ce liber din alt lume. neturbura i de niminea.

poveste c reia nu-i mai d deau în i.i purta insulele sale ca pe ni te cor bii acoperite de dumbr vi. buzele ei murmurau zâmbind. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea î i împreuna mâinile i. pân când deodat râul împiedicat de stânci i mun i s-adun între codri ca marea oglind a m rii i se limpeze te sub sori. ce acoperea bra ul i-ncurcat . purtau r zboaie. iruri de cire i scutur grei om tul trandafiriu a înfloririi lor bogate. El î i r zima fruntea încununat cu flori albastre de genunchiul ei. apoi capul ei. Îl lu m rg ritar. trece Maria peste acel pod. i murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos. iar pe um rul ei cânta o pas re m iastr .. c dea pe perine. Regii. coborau pe ascult toarele valuri ale fluviului. printre buc i de p dure ponorâte în fundul râpelor pân într-o vale întins t iat de un fluviu m re care p rea a. se în elege c atomii din miezul acelui m rg ritar a c rui margini le era cerul. de po i num ra în fundu-i toate argint riile lui. întorcându-se. Cu corpul nalt ml diet. uitându-te în el.. a lunilor raze p trunzând prin el. reginele i fan ii de pe c r i erau to i chipuri copiate din basmele ce i le spuneau serile. stre ine ² un codru antic ce vine în nouri. mic ca un m rg ritar albastru stropit cu stropi de aur i c-un miez negru. împletindu.ce deveni. pe care vântul îl gr m de te în troiene. i poe ii lor nu g seau în univers destule metafore i compara iuni pentru apoteoza eroilor. atârn în salba iubitei sale albastrul . a c rui stropi soare. încât. palid de suflarea îndulcit a nop ii. altul s-adânce te în fundul apei. pari a te uita în cer. pe când stelele albe sunau în aeriene coarde rug ciunea universului. M rimea fiind numai relativ . Cine ar fi v zut-o astfel! Nimene ² numai el.i p rul a c rui aur se strecur prin mâinu ele-i de cear . Dan se uit cu ocheana prin coaja acelui m rg ritar i se mir cum de nu plesne te de mul imea urii ce cuprindea. unde apa abia mai sclipea din când în când atins de câte-o raz : trunchii p durilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra râului i formau bol i nalte de verdea nestr b tut . Oglinzile lucii a valurilor lui r sfrâng în adânc icoanele stelelor. Colonade ² stânci sure. lun i stele. Insulele se în l au cu scorburi de t mâie i cu prund de ambr . picioarele-i de om t abia atingeau podul. flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe. Sau adesea. Valurile râd i mân întunecoase lumea lor albastr . Sc ri înalte coborau printre coaste pr bu ite. regii se însurau i fan ii umblau înamora i. alb ca argintul noaptea. înverze te râul cu miile lui unde. iar painjeni de smarald au esut de pe-o insul pân la malul opus un pod de pânz diamantic ce sticle te vioriu i transparent. încât. a eza i într-o luntre de cedru. Ca s petreac . inventar un joc de c r i. el a pus doi sori i trei luni în albastra adâncime a cerului i dintr-un ir de mun i au zidit domenicul s u palat. Numai pe ici pe colo câte o dung fulger toare deasupra apei. ap sa i de somn. Dumbr vile lor întunecoase de pe maluri se zugr veau în fundul râului. Fluviul lat se adâncea în p duri întunecate. ca din Halima. împreun cu sfera ce-l încunjur . i ce frumos f cuse el în lun ! Înzestrat cu o închipuire urie easc . acei pitici nem rginit de mici aveau regii lor. în care reginele se m ritau. Jocul însu i era o poveste lung de cap t pân ce nu-ncetau. Prin hainele argintoase îi transpar membrele u oare. cât p rea c din una i aceea i r d cin un rai se înal lumina zorilor. Greieri r gu i i cântau ca orologii aruncate în iarb .

ei într-adev r. în triunghi. cu sânuri dulci. popoare de tunete b trâne. Mario. Ceruri de oglinzi. Oare nu cânt ei ceea ce gândesc eu?. c derea cerului ² bol ile se rupeau. netezi ca marmura. ² A voi s v d fa a lui Dumnezeu. Hurmuzul p mântului ardea în salba ei de m rg ritare. treceau îngerii cei frumo i cu capete i umere inundate de plete.ei. gând nefericit! aiuri el. Era doma lui Dumnezeu. n În zadar. "Asta-i întrebarea. zise Dan încet. Visau amândoi acela i vis. jumal ul lor albastru se despica. Râuri de fulgere îl urm reau. Apoi îi opti la ureche: ² Când plou . cu s rut ri.i poate veni în minte?" Altul: "De ce vrei s sco i din aram sunetul aurului? Nu-i cu putin ".. era un ochi de foc. deasupra ochiului un proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii. straturi de stele albastre pe plafonduri argintoase ² toate pline de un aer r coare i mirositor.. îi împlineau alintând gândirile. nu exist pentru tine i în zadar îl cau i. atârnând pe marginea patului. galerii de-o marmur ca ceara.i putea explica aceast armonie prestabilit între gândirea lui proprie i via a cetelor îngere ti. enigma ce p trundea fiin a mea. zise îngerul serios. van -i era c utarea lui prin cartea lui Zoroastru ² ea r mânea mut la întreb rile lui. [cu] frun i ca ninsoarea. not cu not el îl prezicea. aplecându-se la urechea-i: "De ce cau i ceea ce nu. Proverbul. Oare f r s-o tiu nu sunt eu însumi Dumne. i Dan se sim i tr snit i afundat în nem rginire. În van îngerii ce treceau ducând în poalele lor rug ciunile muritorilor se uitau semnificativ la el. ariile roiau limpezi. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. portale nalte. clare în mintea lui îmb tat .. ² Dar ceea ce-i p rea ciudat era c .. c tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clip ? Ea îi astup gura cu mâna.. stelele p reau c se mi c dup tactul lor. ² Spasmotic inea în mâna lui i privirile ochilor lui mari erau a intite asupra acelei por i vecinic . El adormea în genunchi. zise el unui înger ce trecea. Asemenea ca un stup de albine. ² Nu vezi tu. toate grânele cresc. cu ochi alba tri care luceau întunecat în lumea cea solar . Mintea lui era preocupat închise. În haine de argint. o enigm chiar pentru îngeri. Deasupra ei. el î i lua cu el în visul s u cartea lui Zoroastru i c uta în ea dezlegarea întreb rii. în fiece noapte el umbla cu Maria în lumea solar a cerurilor. i de câte ori umblau..... îngerii ce treceau surâzând pe lâng el îngânau cânt rile ce lui îi treceau prin minte.. în van unul îi spuse lin. Numai o poart închis n-au putut-o trece niciodat . [îngeri] plutind cu în l atele aripi albe i cu brâie de curcubeu. cânta din arf un cântec atât de cunoscut. de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii s mearg dup voia lui. tu gânde ti ceea ce gândesc î gerii. cel mai frumos ce l-a v zut în solarul lui vis. când Dumnezeu vrea. Odat el î i sim i capul plin de cântece. O. f r s le-o zic . Îns oare de ce omul nu gust vreo fericire! Vecinic semnul arab de pe doma Domnului îi preocupa mintea lui Dan. dulci. ca j raticul noaptea. vuirea nem rginirii ce tremura mi cat . El nu... i cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis. Numai semnul arab lucea ro ." Vum! Sunetul unui clopot urie esc ² moartea m rii. ² Dac nu-l ai în tine. iar un înger. Oare nu se mi c lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecat durere pe Maria la inima lui.

i te iubesc. În casa de peste drum perdelele albe erau înc l sate.. deja vedea culmile str lucite ale unui ora . El deschise cartea. O sim ire pe care n-o cunoscuse niciodat era ea s se nasc cu amorul? Ea se reivi. îns totu i? ² Redisp ru. într-o clip cale de-o mie de ani. mic . Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toat realitatea omeneasc ? ² Perdeaua de vis-á-vis se dete pu in într-o parte i prin faldurii ei albi ap ru un blond cap de copil . surâse. el c dea ca fulgerul. ² Maria! opti el cu inima strâns . ce-ai îndr znit a cugeta? Norocul t u c n-ai pronun at vorba întreag !.. Asta.cartea lui Zoroastru. nu-mi va refuza ea. Râdea. s nu-mi umple sufletul de-o van . Dup ce râsese ² cine tie de ce? ² ea l s perdeaua s recad .. ² Nepre uita! opti el uitându-se la ea. ca o salcie neguroas ce. o roz de purpur la tâmpl .. Deodat întunericul dimprejurul lui deveni lini tit. Nu e destul mizeria în care am tr it ² cel pu in o mizerie f r de dorin e. florile împrosp tate ridicau în soare cochetele capete copil roase i ochii lor plini de reci i zadarnice lacrimi. Am s -i scriu. s-apropia de p mânt. cochet . prin aleile gr dinii ei vi inii i cire ii înflori i.. Cu-o dureroas . mai mare ² se lumina ² pân o v zu departe asemenea unei lune ² i el cobora cu cartea sub mân nourii gro i. Acuma tia c iube te. E atât de bun . de ce? i tocmai în fereastr ? Oare ea nu-l vedea? Dar dac -l vedea. s-o rog. Ah! ea trebuie s fie bun . de ce surâdea. Dar inima lui se contrase cu violen . s-o rog s nu surâd .. dureroas iluziune. gr dina de desubtul ferestrei în care adormise Dionis era de un verde umed i r corit dup noaptea cu ploaie. dar i neputin a realiz rii viselor lui. i ochii t i. Soarele se în l a ca un glob de aur arz tor pe un cer adânc albastru. Sufletul lui se cutremura la gândirea c nu va putea scutura greutatea acestui amor. instinctiv rupse m rgeaua p mântului de la gâtul Mariei. salcâmii cu miros dulce t inuiau c r rile risipite într -o viorie i melancolic umbr . El se scutur oarecum din somn..... Ea c dea din bra ele lui. o noapte v ratic cu aerul blond. gura micu ca o vi in coapt i fa a alb i ro ca m rul domnesc. voi ruga-o s fie rea. De ast dat trase perdelele sus i sta cu-o garoaf în mâinu a ei alb i privea pare-c pe gânduri în potirul de purpur al florii. "La ce mi-a mai trebuit i asta? gândi el cu sufletul plin de lacrimi". dac aceste zâmbiri aveau o inten iune. nemaisim it voluptate el îi scrise: Stea.. negru-mort. arunc m rgeaua i începu a citi: m rgeaua c dea luminoas prin întuneric i se desf ura din ce în ce. inima mea este atât de bolnav ca o scânteie de soare noaptea. Din ce în ce mai mare. gr dini mirositoare i. i prima mea dorin ultima ² nerealizabil ! Tr sura cea fin i poate i amar dimprejurul gurii lui se adânci v dit." Supt ca de-un magnet în nem rginire. lumini pres rate. Speran ? el n-o putea avea. topite stele a . P rul ei cel blond i împletit în cozi c dea pe spate. c ci el în elese sensul. S rac de bunuri. f r sunet i f r lumin .. frumuse e i spirit. i î i deschise ochii.i întindea crengile spre el i striga c zând: "Dane! ce m-ai f cut pe mine?" i un glas r sun în urm -i: "Nefericite.

S rut urma pasurilor tale. f r s de frumoas chinuit . i cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el. pu in mi-a p sat. Ei sunt jos.. care. stea! cum luce ti în cerul t u. cu atâta mai nefericit sunt. ² Floare! cum surâzi în gr dina tii c un suflet tii c o inim se rupe. Po i oare ghici sim irea cu care am scris. Tu nu tii de ce. Tu de a cultiva sim iri. a a-i c astfel te cheam ! nu se poate s te cheme altfel.i pot zice altfel. totu i o speran de-o dureroas dulcea . De ce sunt eu în lume.i închipuie ti un asemenea chin f r s plângi ² de mil . Când gândea cum i-ar lua capul ei de aur în mâini i i-ar topi ochii cu s rut rile lui.dimine ii. Desperarea ucide. în neputin marginile în puterile celui ce le are. Martir este numele amorului meu. privesc atât de adânc. f r s moare. dispre ue te-m ! te rog! Poate dispre ul t u m-ar omorî i moartea nu-i nimic pe lâng chinul meu de azi. Adio! Adio! i. de una am fost capabil. de venin s fie un suflet. nu. îi venea s nebuneasc . Mario!.. când gândea c mijlocul ei cel dulce s-ar putea odihni cuprins de bra ul lui. i. s se uite la transparentele-i degete ore întregi.i c dintr-un om cu sim ire. înger? . de art dar singur . i cu toate astea chipul t u.. pân acolo nu se poate coborî. cu atâta mai frumoas e ti! ² N-am avut speran e.. cât te visez veghind i. pentru un surâs de pe buzele ei. este o margine care s-o mi te.. i nu i-o pot spune. A m iubi nu. nu ² de îngrozire? De piatr s fie o inim . i nu deodat . tu!. de una. Ce-i via a? El sim ea c o or lâng ea ar pl ti mai mult decât toat via a.. f r de voin . când tu ai fost menit s fii? De ce-au c zut ochii mei pe tine. o lupt van . sunt dureri care trebuie s -l îndulceasc . mai f r de în eles. e ti i mai frumoas . pu in mi-a p sat. întrupat desperare. c ci fiecare din ele î i g sesc i-ar ridica aspira iunile pân la tine. s -mi cuprind toat via a mea. Cât intensiv .. un surâs în trecere. Mario! po i tu s . Ea! toat lumea era cuprins în acest cuvânt. îi ame ea sufletul lui. dureroas . care de care mai îndr gite. umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume. neputând s le reziste. mai nepomenite. luptând spre a le n du i. pustie. i cu cât sunt.. dintr-o fiin aievea n-ar r mâne nimic decât o lung . n-am avut dorin e. atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu. ce-ar sim i un asemenea om? Întristare? Asta nu-i întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului. Când o inim pierdut -n mizerie. de cât amar sc pam! De n-a fi fost defel. aceast sim ire munce te. murii îi s rut pe care au trecut umbra ta. în ne tiin a ta. Moartea-i un moment. cu toate c scrisese.. de dorm. umbra unei fericitoare . i nu e durere mai mare decât a mea. Ei nu pot apar inea cercurilor în care te mi ti tu. crud . desperarea e timp ² o asemenea sim ire este iadul. când o asemenea inim le-ar ridica f r voin . tu! ² Oricât de mare ar fi mila ta.. Nu-mi zâmbi! Zâmbetul t u m-ar umple de speran e vane. f r de nume fericire întro or de amor.O nu! În via a ta luminoas nu s-a putut ivi nici umbra m car a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimice te inima. i nu cuno ti asemenea oameni. i aceea nerealizabil . sc pam de o via zilelor tale. la imaginea luminii lor sunt de tept. În fiecare fibr rupt este-o nem rginire de dureri. c ar putea s -i prind mâinu a ei alb . nici una-n lume. El î i închipuia c ea va putea fi a lui. Ah! cât e ti i cu cât e ti. în ap sare. fibr cu fibr se rupe inima mea.i este permis. O nimice te! Închipuie te. f r de lumin . e ti i mai mult cauza unor crude dureri. de ce te-am v zut? Orb de-a fi fost. dispre uie te-m ! Eu nu pot s nu te iubesc.

se uit pe ea.. El c zuse cât era de lung pe podeaua camerei lui. cine tie dac n-a i murit. adânci.. ca un copil.. zise ea întrerupt. nici gândea ceva. Sta în fereastr nelini tit.. parec a tepta sentin a de moarte. tat .. în casa cea pustie de peste drum... cât recuno tin pentru c ar l sa un moment dege elele i vecinic ar ei dulci în mâinile lui. Ea bo i scrisoarea cu mâna. i fa a lui se adânci din ce în ce.. . .. Îngerul meu!" El trimisese scrisoarea.. Înamorat în ea? Asta ar fi fost pu in... p rea c i se rupe via a. ..i sim ea capul. nu se tie. înecat de dorin a de-a plânge ca un copil vinovat.. toate se învârteau împrejuru-i într-o lumin trandafirie. ar plânge i ar râde de fericire. s le fac a sim i desele i nem suratele-i b t i. p rea c nu vede decât perdele albe i de dup fiecare se ivea. plutitori.. ridicând cu mâna lui cea fin b rbia cea rotund a fetei.... -apoi nimic. o durere ascu it . "Ah! zâmbi el c-un fel de dureroas be ie. de-a putea s-o s rut... capul ei. în fiece pas. Mario? i cum ar i tu? Ce i-e? zise un b trân prietenos. zâmbind cu o speriat i copil reasc ire ie. . ca s-o observe..i sim ea inima.. o negur alb îi cuprinse vederea... o dat ! parec n-a mai voi nimic în lume. ir de icoane turburi. ar fi iubit dispre ul ei. ² Ce scrisoare ii tu în mân . un înmiit amor. în fiece gândire a ei. era un amestec f r dispre i spera amor. i se uit înaintea ei. în mâinile unite i l sate în jos iind scrisoarea i în fa cu-o expresie indecis .. acolo-i s rmanul. Ah! el ceruse Ea se ivi în fereastr .... i se taie în dou inima.. Ajunse la semn tur .. ori s -i s rut umerii.. ² Arat !. ² Cum ar ta el? întreab b trânul.... de-ar fi g sit.. unde locuie te omul acesta? Lacrimile o inundar i ea se arunc suspinând la gâtul t tâne-s u... Nu în ea. ori s -i despletesc p rul. l-am v zut c zând ca mort pe podele. El se ar t în fereastr . spre a c uta un altul în ochii ei alba tri.. Cum o iubea! De l-ar fi dispre uit.. care se ivi tocmai atunci în fereastr ... dar atât de dureros i atât de îngrijit. De unde aceast sim ire nem surat . . Dumnezeu de-ar fi fost i-ar fi uitat universul. i el sim ea parec le trage la inima lui. ² Vezi. ochii ei cei mari i adânci erau plini de lacrimi....... îmb t toare. poate înc nu-i prea târziu.... crud îi p trunse inima lui.. ar nebuni în urm visa aceea or f r de seam n. Ea cerc a surâde. de unde aceast irezistibil nebunie? El nu.cuget ri... nu.. preocupat cum se vede de-o cugetare complicat ... nimic. Ochii lui se uscau de ardoare i sclipeau cu o bolnav dorin ... ea se ivi frumoas .. i ochii ei painjini i de lacrimi se îndreptar spre el. i. ori s -i dezmierd mâinile. nu tia ce s gândeasc . milo i.. Copila fugi speriat din fereastr . El se retrase dup perdea.. în fiece zâmbet... ² De la cine ai c p tat tu scrisoarea asta. El îi desf cu cu o dulce sil scrisoarea cea mototolit din mâini... o idee de ur a ei ar fi fost cuprinsul amorului lui cât ar fi tr it.. cât gratitudine pentru-o privire. Alearg . o duse la inim . c utarea ar fi durat vecinic..

. O manta neagr îl acoperea.. se lipi de perete i se a ez ironic ... Nici trebuie s -l trezim m car... prin cre ii c reia transp reau delicatele i corectele lui forme.. Numai umbra lui proprie st tea dreapt în perete... Tat l Mariei se plec asupra lui i-l privi cu pl cere...² O! e frumos! zise ea repede. O negur deas .. cenu ie i sclipitoare. -apoi î i mu c zâmbind buzele.. El citi în cartea lui Zoroastru. Capul ridicat pe perini i l sat asupra pieptului.. "Ah! gândi el ² în curând voi muri. cu stre inile muceg ite în lun . De i erau amândoi b trâni. în dreptul lui. El sim ea fulgerul junghiindu-i inima.. gândi el..... El se lungi pe pat i sacoperi cu rasa. ² Aha! gândi doctorul cu ire ie. zise el. Dan se sim ea bolnav. ea se scul încet.. Ei coborâr iute sc rile i într-o clip fur la casa de peste drum. ² i mi-a trecut prin minte. ea comprima convulsiv durerea ce o sim ea acolo. O mân era strâns ap sat pe inim . O bucurie mare l-ar omorî. . p rul în dezordine. el intr în casa lui deplin con tiu despre îndelungatele lui vise.. Ei deschiser u a.. Pe dinaintea lui treceau fiin e ciudate pe care nu le v zuse niciodat . În vreme ce doctorul (ve i fi ghicit c ple uvul nostru biped era doctor) vorbea cu sine însu i. da din cap. strivit sub greutatea cuget rilor lui. fantastic . ei se gr bise astfel încât aceasta tr da viul interes ce trebuia s -l poarte pentru Dionis. Îl voi cloroforma. se sub ie. cu casele închircite.. cu care b trânul vorbi repede i încet. apoi un cer de un etern i albastru întuneric.. Afar de aceea un fulger îi trecuse drept prin inim în vremea c derii lui. "Dracul s te ia. cealalt spânzura pe marginea patului în jos. Se mai ivi înc un om ple uv i cu ochelari. ca din le in s treac într-un somn adânc. El însu i era lungit pe pat....... iar i ora ul vechi cu stradele strâmte. în .... paloarea cea lini tit i marmorie a fe ei contrasta cu p rul în dezordine. Ple uvul cl tin din c p ân . Dovezi erau asem narea cu portretul i multe alte împrejur ri care nu ne intereseaz .... i Dan trecea repede prin strade. ² Umbra lui dormea pe pat... Destul c soarta lui material din momentul acesta era schimbat .. cu ochii închi i. legate îns de originea pân acum obscur a lui Dionis.. Ple uvul îl ridic încet de la p mânt i-i dezgoli pieptul.. ridica sprâncenele i... zise el încet.... cu inten ie.. cu nouri încre i i. cu aerul cald. i umbra mea î i bate joc de mine acuma". acea idee nefericit pe care Ruben o credea cu neputin capul unui om. i iar i..i urnise ochelarii pe frunte. ochii închi i cu vehemen .. ² Cât pe ce era s i se rump o vân a inimii.. luna mai arunca câte o dung prin întunericul lor..... Explicarea în dou cuvinte: Persoana juridic care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea drepturi asupra unei mo teniri. aste-s deja umbre de pe ceea lume". cu stele moi de suflarea nop ii. Pare foarte sensibil.... ar tându-i scrisoarea. Dionis era lungit la p mânt.. ab tut. lung . parc surâdea i ² ciudat! ² avea ochi alba tri. tat l Mariei fixa portretul din perete.

zise el. El cump r de la mine c r i. zise tân rul zâmbind.... veni s -i cerce pulsul. biblioteci risipite ale oamenilor b trâni a c ror clironomi apoi mi le vindeau pe un pre de nimica. .. "Sunt nebuni oamenii ace tia. Evreul se uit lung la bolnav i cl tin din cap. i ist Ple uv are s m ia pe mine. in minte..i creasc perciuni i de când por i caftan jidovesc? ² Vai de mine domnule. iar nu d-ta. acolo-s memoriile umbrei mele. se uit la ele. -apoi nici nu-mi mai zice: jupâne Riven. omul se uit iute prin ele. Bravo! bravo!" El b tea din palme râzând.i seam n ... de când ai l sat s . eu am murit i Ruben a venit cu medicii s -mi vând corpul. E Riven.. i maistrul Ruben i-a ie it cu des vâr ire din min i. Ori e un om. Aha! gândi el în urm . vânz torul de c r i. Eu singur le cump ram cu toptanul. maistre Ruben. Uite! acuma o desprinde din perete io d lui Ruben în mân . corpul meu trebuie s fi devenit fenomenal. ori eu am devenit o fiin superioar magistrului meu.. apoi le puse pe mas . scrise de cât vreme am fost în lun .. zise el serios.. spânzurat de un cui în perete.Îmi pare c sam n cu Satana amândoi. Bolnavul auzea toate acestea i nu tia ce în eles s le dea. maistre. i-n asemenea c r i el r scolea c-un fel de patim i-mi cump ra cele mai obscure i mai f r de-n eles. ² D-tale nu i-e bine.. ci maistre Ruben! D-zeu tie cum s-or fi scrântit toate celea în capul bietului om. maistre Ruben.... ple uv i uscat. Ruben îi ar t hârtiile.. "De când îl cuno ti?" adaose întorcându-se c tr evreu. desp r it în dou ar t ri b trâne cu care.... dracii t i sunt me teri în desprinsul umbrelor din perete. Acuma asemenea aveam câteva vechituri de astea i venisem s i le ar t. ² În momentul acesta intrar doi oameni în chilia lui pe care Dan nu-i mai v zuse.. se poate i asta.. el le scoase.. strig el... zise Ruben netezindu. Domnule. o jum tate cu p r i una ple uv .. l-am g sit în starea-n care-l vezi. Cea ple uv îmi pip ie pulsul i cea cu p r se uit la umbra mea. gândi el.. nu-l mai cunosc... el mi le-ar fi cump rat desigur. zise el pentru sine. cellalt vorbea cu Ruben. Dar oare-s doctori ace ti doi?..i barba. ² Eu mor.U a se deschise i intr maestrul Ruben. Are drept. Unul din ei. ² Maistre Ruben. legate cu fire de a albastr . ² Umbra ceea a d-tale e un portret care. Bravo! Maistre Ruben. acum îns . ² De mult.i petrece iretul Ruben pe conta mea. de mult! ² de când m v zut altfel vrodat lâng Curtea veche? ² Lâng Curtea veche. ² Ce pustia. Ruben se uit lung la el. a umbrei care-o vezi în perete. îi deschise s ltarul i d du într-adev r de ni te leg turi de hârtii galbene i ve tezite.... Uit -te în masa mea. f r îndoial . c ci cum v d joac pe doctorul în momentul acesta. ca hârtie numai. În genere cele mai vechi i tot de-acele pe care nu le mai putem vinde nim nui în lume.. prin schimb rile prin care am trecut. te-ai prostit r u de când nu ne-am mai v zut. Dar m-ai Evreul s-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul..

mijlocul cel mai ginga din lume. Nu cu mintea care-o avuse înainte. El deschise ochii pe jum tate. Ciudat. te-ai dus i m-ai vândut chinuitorului de suflete". ba azi. el privea la . El sim i o rou umed curgându-i în p r. atunci.. ² Las -m ! zise ea ro ie ca purpura... speriat ... zise serios ple uvul. nu i-e iertat s vorbe ti. obscure..... dar bra ul lui o inea cu t rie culcat astfel pe pieptu-i..... ² Luna rev rsa tot aurul ei în odaia lui i sub aceast sm l uire diafan mobilele i covoarele str luceau somnoros i mat. Dar el o cuprinsese. zise ea cu gl scior argintos. ea nu mai rezista.. gândi el...Ruben îi lu umbra i hârtiile de pe mas dureroas .. mintea lui îi p rea împrosp tat . Dormi! dormi! opti ea aplecându. Din jurul lui disp ruse lumea cea semiobscur a tinere ii lui. I se pare c s-a trezit din ni te vise lungi.. îi s ruta degetele.. covoare pe jos. o. un orologiu zâng ne te încet i sub ire în perete i prin mintea lui trec iute..... rece. i toate îi p reau vise. . turburi.. clar fa viitor cum ai privi din fundul unui lac lini tit i limpede ca lacrima. El singur nu.. e în deliriu.... ² Am fugit de-acas deghizat . se uita la ele.... îi mângâia fruntea ei alb de-i dete p l ria jos i-i l s s izvorasc pe umeri în jos valurile de p r blond. murmur el c-o resigna ie Are friguri. este Maria!" Da.. i Dionis lungit în patu-i tremur în friguri. Portretul p rintelui s u lipse te din perete. îmbr cat c-o bluz de catifea care cuprindea. dar taci. c r ile cele vechi asemenea. p rul de aur acoperit de o p l rie de catifea neagr cu margini largi. eu nu mai tiu ce se-ntâmpl cu mine. cam sl bit . dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el.. O r coreal dulce p trunde prin ferestrele deschise... nu i-e iertat. apoi îi lu amândou mâinu ele în mâinile lui... i inima se cutremur în el. Vorbea singur ...... "Ah! gândi el. f r de-ncredere în realitate. ea nu mai rezista. "Te- ai dus... auzi periculos? Eu nu sunt periculoas ! zise ea r stit ! ² Dar dac s-ar trezi.... ea. cu buzele uscate. Ochii lui Dionis pe jum tate-nchi i nu tr dau c el vegheaz . palid . Mario...... Dar în momentul acela el îi înl n uise gâtul..i putea explica aceast limpezime a min ii... Apoi sim i o mân dulce i mic pe frunte.. îi edea pe picioare. numai patul e acela i. El se scul . i ie i din cas . ba mâini... Îl privi în întreg. vru s se retrag ... de la capul inundat în aur pân-la botinele micu e ce sticleau radioase pe covorul înflorit.. Deodat sim i cum c pe marginea patului s u edea cineva.. ² Cum dar? ² Da! da! Maria... V zu un b iat cu fa a oval .. din minune în minune..... la împrejurimea lui.... îns mobile nou i elegante. evreule. amestecate. tot m amânau. casa e aceea i......i gura pe fruntea lui.. m iube ti tu? ² Dar dac nu m-ar chema Maria? zise ea sub inspira ia unei fulger toare mali ii.. El sim i aerul îndulcindu-se sub optirile ei. E noapte. rec zând cu capul în perini. fetele vorbesc adesea singure. f r de în eles i el prive te... toate întâmpl rile abia trecute. strâns de un colan lustruit. Î i închise ochii. odorul! ea era.. atunci. închizând cu zgomot u a dup sine..... cu fruntea plin de sudoare i cu capul greu.

armat mare pentru individul constituit în spectator. care joac un rol atât de mare. când de bun voia lor tr iau exila i la vun sat spre a se iubi departe de zgomotul lumii. încunjur fondalul i reapar iar i fin din care nu se putuse înc terge am r ciunea unei tinere i ap sate. chipul unui tân r demon lâng chipul unui înger asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reap rea în una nou . de i piesele sunt altele? E drept c dup fondal nu suntem în stare a vedea. Dan ori Dionis? Mul i din lectorii no tri vor fi c utat cheia întâmpl rilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. El î i închise ochii i sim ea c inima i se sparge în piept. Mâinu ele-i albe i transparente ca ceara contrastau cu mânicele moi i negre i astfel se primblau de bra prin semiîntunericul c lduros al s lii. când în vremea carnavalului m deghizez cu vrun caftan.te scula... s aib momente de-o luciditate retrospectiv care s ni se par ca reminiscen ele unui om ce de mult nu mai este? Nu ezit m de-a cita câteva pasaje dintr-o epistol a lui Téophile Gautier care coloreaz oarecum ideea aceasta: "Nu totdeauna suntem din ara ce ne-a v zut n scând i de aceea c ut m adev rata noastr patrie. din când în când î i plecau gur pe gur . de tot. c ci asemenea nu i-e iertat. Cine este omul adev rat al acestor întâmpl ri. apoi iar îi deschise. tot. cred a relua adev ratele mele vesminte. str ini lâng c minul lor i munci i de-o nostalgie invers . lâng fizionomia oval . Ar fi u or a însemna nu numai ara dar chiar i secolul în care ar fi trebuit s se petreac existen a lor cea adev rat . Era un contrast pl cut: fa a lui tras gurii.. spre a cuprinde cu ei dulcea lui sarcin . în fine... ca în noaptea aceea când se v zur pentru întâia oar în apropiere. ² i nu s-ar putea ca cineva. . tr ind. reducându-le la simple vise a unei imagina ii bolnave. Dou vorbe concluzive. ei vor fi g sit elementele constitutive a vie ii lui suflete ti în realitate: Ruben e Riven. rotunjit ce n-a cunoscut niciodat îndoiala... din când în când st teau înaintea unei oglinzi.. cu capetele r zimate unul de altul.. dar acela i num r m rginit pentru regizor.. Trebuie s-o fi uitat". asta-i întrebarea. e portretul cu ochii alba tri. mul i vor gândi a fi ghicit sensul întâmpl rilor lui. de surprinderea i spaima ei proprie. voind a reprezenta i? Nu este oare omenirea istoriei o armat mare. Ea-l împinse în perini. Nu cumva înd r tul culiselor vie ii e un regisor a c rui existen n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuran i care. aceea i p l rie cu margini largi pe p rul ei blond i picioru ele cele mai mici din lume în botine b rb te ti. Maria intra deodat în salonul înc lzit i luminat numai de razele ro ii ale j raticului din c min. cu dispari iunea acestuia dispare ceea ce ve i fi îndemna i a numi o idee fix . Îmi pare c-am tr it odat în Orient i. Fost-au vis sau nu. i râdeau. ci r m sese înc într-o tr s tur de nespus naivitate în jurul i alb a ei. cu firul cauzalit ii în mân .. Am fost întotdeauna surprins c nu pricep curent limba arab . Nu sunt aceia i actori.. intra îmbr cat ca b iet.. dar î i sim i gura astupat de s rut ri. care râdea c-un fel de copil roas nebunie de zâmbetul lui... Adesea în nop i lungi de iarn . El voia s vorbeasc ... i ea s-apropia de el. Acei care sunt f cu i în felul acesta se simt ca exila i în ora ul lor.. dup ce ea de mult devenise tezaurul c sniciei lui. umbra din perete. Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagr . trec pe scen .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful