... i tot astfel, dac închid un ochi v d mâna mea mai mic decât cu amândoi.

De a avea trei ochi a vedea-o i mai mare, i cu cât mai mul i ochi a avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar p rea mai mari. Cu toate astea, n scut cu mii de ochi, în mijlocul unor ar t ri colosale, ele toate în raport cu mine, p strându- i propor iunea, nu mi-ar p rea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. S nenchipuim lumea redus la dimensiunile unui glonte, i toate celea din ea sc zute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dota i cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul i în propor iunile în care le pricepem noi. S ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare ² acela i lucru. Cu propor iuni neschimbate ² o lume înmiit de mare i alta înmiit de mic ar fi pentru noi tot atât de mare. i obiectele ce le v d, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi ² mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine tie dac nu tr im într-o lume microscopic i numai f ptura ochilor no tri ne face s-o vedem în m rimea în care o vedem? Cine tie dac nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, i nu aude fiecare sunet într-alt fel ² i numai limba, numirea într-un fel a unui obiect ce unul îl vede a a, altul altfel, îi une te în în elegere. ² Limba? ² Nu. Poate fiecare vorb sun diferit în urechile diferi ilor oameni ² numai individul, acela i r mâind, o aude într-un fel. i, într-un spa iu închipuit ca f r margini, nu este o bucat a lui, oricât de mare i oricât de mic ar fi, numai o pic tur în raport cu nem rginirea? Asemenea, în eternitatea f r margini nu este orice bucat de timp, oricât de mare sau oricât de mic , numai o clip suspendat ? i iat cum. Presupuind lumea redus la un bob de rou i raporturile de timp, la o pic tur de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, i în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta i ar cugeta tot atâta ca în evii no tri ² evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai no tri. În ce nefinire microscopic s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet tori, în ce infinire de timp clipa de bucurie ² i toate acestea, toate, ar fi ² tot astfel ca i azi. ...În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist nici timp, nici spa iu ² ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut i viitor e în sufletul meu, ca p durea într-un sâmbure de ghind , i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rou . Dac am afla misterul prin care s ne punem în leg tur cu aceste dou ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni i asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea tr i aievea în trecut i am putea locui lumea stelelor i a soarelui. P cat c tiin a necroman iei i acea a astrologiei s-au pierdut -cine tie câte mistere ne-ar fi descoperit în aceast privin ! Dac lumea este un vis ² de ce n-am putea s coordon m irul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adev rat c exist un trecut ² consecutivitatea e în cugetarea noastr ² cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, acelea i întotdeauna, exist i lucreaz simultan. S tr iesc în vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun ² este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nem rginirea dispozi iunii lui, o clip de timp în împ r ibilitatea sa infinitezimal , care nu înceteaz în veci. În aceste atome de spa iu i timp, cât infinit! Dac-a putea i eu s m pierd în

infinitatea sufletului meu pân' în acea faz a emana iunii lui care se nume te epoca lui Alexandru cel Bun de exemplu... i cu toate acestea... ..................................... Cu drept cuvânt cititorul va fi cl tit din cap i va fi întrebat ² prin mintea c rui muritor treceau aceste idei? Existen a ideal a acestor reflec iuni avea de izvor de emana iune un cap cu plete de o s lb t cit neregularitate, înfundat într-o c ciul de miel. Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi ce împro cau pe cutez torul ce se încredea perfidelor unde treceau ni te ciubote mari c rora nu le-ar fi p sat nici de potop, cu atât mai vârtos c aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului con inut îndat ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disp rea prin iroaiele ploii, care deder capului s u aspectul unui berbec plouat, i te mirai ce mai rezist torentelor de ploaie ² hainele lui ude -sau metafizica. De prin crâ me i pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumin murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un roman ios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin î i f cea de vorb cu p re ii i cu vântul; câte-o femeie cu fa a înfundat în cap on î i desf ura trec toarele umbre prin spa iul i-i lovir neguros, asemenea zeilor întuneca i din epopeile nordice... Dintr-o crâ m deschis s-auzea o vioar schingiuit . Metafizicul nostru se apropie s se uite i razele p trunser prin u fa a. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fa a era de acea dulcea vân t alb ca i marmura în

umbr , cam tras f r a fi uscat , i ochii t ia i în forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr . Ei înotau în orbitele lor ² un zâmbet fin i cu toate astea atât de inocent trecu peste fa a lui la spectacolul ce-l privea. ² Ce era adic : Un b iet de igan cu capul mic într-o p l rie a c ror margini erau simbolul nimerit al nem rginirii, cu ciubote în care ar fi înc put întreg i într-un surtuc lung de-i ajungea la c lcâi i care f r îndoial nu era al lui, schinjuia c-un arcu ce r m sese în câteva fire de p r i, cu degetele uscate, pi ca ni te coarde false care ârliau nervos, iar împrejuru-i fr mânta p mântul un ungur lung, cu picioarele goale b gate în papuci mari umplu i cu paie. Oricât de nepl cut s fi fost spectacolul pentru sim ul estetic al c l torului meu, el avu o influen salutar asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, b g de sam c ploaia-l udase pân la piele. El intr într-o cafenea de al turi, ca s se usuce. Ridicându- i c ciula cea mi oas , vedem o frunte atât de neted , alb , corect boltit , care coincide pe deplin cu fa a într-adev r pl cut a tân rului meu. P rul numai cam prea lung curgea în vi e pân pe spate, dar usc ciunea neagr i s lbatec a p rului contrasta pl cut cu fa a fin , dulce i copil reas a c b ietanului. Î i puse în cui paltonul ud i, la aroma îmb t toare a unei cafele turce ti, ochii lui cei moi i str luci i se pierdur iar în acea intensiv vis torie care st câteodat atât de bine b ie ilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna pl cut cu fa a de copil. Între ace ti muri afuma i, plini de mirosul tutunului, de tr nc nirea juc torilor de domino i de caden ata b taie a unui orologiu de lemn, ardeau l mpi somnoroase r spândind dungi de galben lumin prin aerul ap sat. Dionis f cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit i adesea surâdea. Surâsul s u era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totu i de o profund melancolie. Melancolia în

vecinic privind-o. el tia c în "aceast ordine a realit ii". inând c r ile într-o mân ce tremura. sam c se scursese a 12-a or a nop ii. c-o igar lung în gur a c rei berea ce le sta dinainte ² semn de triumf! Dincolo unul scria cu crid pe postavul verde al biliardului. determinat prin na tere la nepozitivism. În mijlocul unei gr dini pustii. Cine-ntreab dac i el are inim . U a mare deschis în balconul catului de sus se cl tina scâr âind în vânt i numai într-o â ân . i aceast libertate de alegere în elementele de cultur îl f cea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc atât de vis toare. cum sunt întreba i atâ ia copii ² dac i flegmatic a i lui i-ar pl cea s i el ar dori ² s iubeasc ? S iubeasc ² ideea aceasta îi strângea adesea inima.. dac umble frumos îmbr cat. i parc i se topea sufletul. Afar ploaia încetase i. luna trecea palid a c rei stre in de indril era putred i rece. În introducerea acestor iruri am surprins unele din cuget rile care-l preocupau în genere ² i c-un asemenea cap omul nu ajunge departe ² i mai cu seam cel s rac ² i Dionis era un b iet s rac. spre a da lumii. privind-o. cât de monotoni vor trece anii vie ii lui ² o frunz pe ap . treptele erau putrede i negre ² pe ici pe colo lipsea câte una. cum o numea el.. Lipsit de iubire ² c ci n-avea pe nimeni în lume. Dionis se porni spre cas . El trecu prin h i ul gr dinii i prin z plazurile n ruite i urc iute sc rile. via a.. cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea i-o închipuia pe acea umbr argintie cu fa a alb i p r de aur ² c ci toate idealele sunt blonde ² i parc sim ea mâinu ele-i calde i înguste în mâinile lui. mi cându. i atmosfera lene cafenelei ² asta era toat via a lui..i buzele f r a zice o vorb i tr gând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gur din cafeaua i i cu mâinile unite pe spate. unde lobodele i buruienele crescuse mari în tufe negre-verzi. se în l au ochii de fereast spart a unei case vechi i acoperit c-un mu chi care str lucea ca bruma în lumina cea rece a lunii. Era tân r ² poate nici optsprezece ani ² cu atât mai r u. sun de 12 ori din limba sa de metal. Casa lui de pustnic. Pe ici pe colo pe la mese se z reau grupe de juc tori de c r i. Lucruri mistice. Un copist avizat a se cultiva pe apucate. el era orfan. singur. Prin natura sa predispus ..vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor. El intr într-o camer nalt . subtilit i metafizice îi atr geau cugetarea ca un magnet ² e minune oare c pentru el visul era o via i via a un vis? Era minune c devenea supersti ios? Adesea î i închipuise el însu i cât de tri ti. iubitor de singur tate. prin mrejele i valurile de nouri negri-vine i. ce nu-l asculta. se va stinge asemenea unei scântei dup care nu-ntreab nimenea ² nimenea-n lume.. ce via -l a teapt pe el?. oameni cu p rul în dezordine. o existen f r de speran -cum sunt multe la noi ² i.. i parc -i topea ochii s rutându-i. Ni te trepte de lemn duceau în catul de sus al ei. cu interes ori a a numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete. spa ioas i balconul de lemn se cl tina sub pa i. Cum ar fi tiut el s iubeasc ! Cum ar fi purtat pe mâini.. cât de lungi. un col întunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii. se uita ² dracu tie. în neputin sufleteasc de a. el devenea i mai s rac. Pere ii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var. Orologiul. afar de aceea. unul cu p l ria nalt pe ceaf independen era m rginit numai de buzele individului. nu-l va întâlni nici un zâmbet i nici o lacrim -neiubit i neurât de cineva. U ile toate erau i goal . cercevelele ferestrelor se curmau sub . fiin a. plesnind din degete cu cealalt înainte de-a bate. a a încât trebuiai s treci dou deodat deschise. fidel interpret al b trânului timp.i crea o soart mai fericit .

str lucit . ochii lui erau plini de o supersti ioas nerozie. gura. el edea în casa preotului b trân a c rui fiic era Maria. mam ! . pere ii posomorâ i aveau.. palid. al c rei lemn grunzuros de vechime era t iat cu litere latine i gotice. blond . mici. în fine. Era aninat într-un cui bustul în m rime natural a unui copil ca de vro optsprezece ani. Ochii cei alba tri ai copilului erau a a de str luci i. o neordine într-adev r p gâneasc . îi vorbise adesea de tat l s u. î i tergea într-ascuns lacrimile ei. cu dulcea a lor mai femeiasc asupra spectatorului. într-un col al casei. când fusese în vârsta lui de acum. El muri în spitalul de aliena i. mut pân -n ultimul moment. încât p reau c privesc cu inocen a. umed . atâta form avea pustiita. ochii ei de-o întunecat blânde e aveau numai pentru el grij i în elegere ² pentru el . Misterios. o copie de pe un testament p rea a fi dup cât se putea pricepe din buc ile rupte. numai r d cinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. la p mânt.. dar atât de fericita lui nebunie.presiunea zidurilor vechi i gratiile erau rupte. cu buzele sub iri i roze. ochii de o adâncime nespus .. îns mâinile cele dulci. Dar într-o zi el primi o scrisoare cu sigil negru ² o deschise ² o citi ² o rupse buc i i cu ea mintea sa. fruntea uscat i femeie te mic . un pat. multe din ele grece ti. ² Ochii? nu-i a a. versuri. pe unde ajungea lumina lunii. dou cuadrate mari argintoase. cu fa a fin ochi alba tri mari sub mari sprâncene i gene lungi negre. tr surile fe ei de o paloare delicat . albind podelele de p reau unse cu crid . apoi fa a. Fructul amorului acestor oameni fu Dionis. nalt . ziare rupte. p rul undoind.. în alt col . Luna î i v rsa lumina ei cea fantastic prin ferestrele mari. albe. ² un vecinic ar fi dorit s ie dulcea. Mum -sa. papa!". preocupat pare c de a ascunde un secret mare. Dionis ² ochii! ² Da. Înaintea patului o mas murdar . De copil înc el admira ochii cei frumo i ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor. de acel copil cine tie cum r t cit în clasele poporului de jos.. c el o va lua de so ie. o femeie palid . pline de înv tur bizantin . Vis torul Dionis se opri în dreptul acelui portret care sub lumina plin a lunii p rea viu.i pentru portret. Cu toate c acel portret înf i a un chip îmbr cat b rb te te. pe ea hârtii. moale. Ce frumos a fost papa! zicea el surâzând i mum -sa. auzindu-l. Da. Înecat de iubire pentru o fiin ce nu mai exista. cu p r negru i lung. cu ochii negri. pânzele de painjin str luceau vioi în lun i deasupra c r ilor dorminde în col se ivea o îngereasc i alb ca t iat -n marmur i cu ni te umbr de om. ochii cei de foc vân t. Ei se iubir . s rmana lui via portret!. ca reflectare a ferestrelor. adic câteva scânduri pe doi c priori. c o soart aurit o a teapt . f r s spuie cuiva secretul numelui lui. În col urile tavanului cu grinzi lungi i mohorâte painjenii î i exercitau t cuta i pa nica lor industrie. el opti încet i cu glasul înecat de lacrimi: "Bun sar .. acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom ro ie. de un colorit atât de limpede i senin. dormeau una peste alta vo câteva sute de c r i vechi. ar fi dorit ca etern s ie ast noapte cu aerul r coare limpezit de lumina lunii. bro uri efemere din câte se-mpart gratis. Va s zic asupra acestui chip î i concentrase el amorul lui. neîn eleasa. V duvita sa mum îl crescu pe el cum putu din lucrul mâinilor ei ² mâini delicate de doamn ² fa a ei palid ca ceara. era tat l s u. umbra p rea c -i surâde din cadrul ei de lemn -el sapropie i s rut mâinile portretului. cam prea lung ² tear fi f cut a crede c e chipul unei femei travestite. În toat ziua el îi promitea c taina sufletului s u î i va avea sfâr itul.

vântul l tra prin gardurile i ramurile ninse.. dar gerul îi înghe a pleoapele i-i painjinea ochii.. Afar de ochii negri... ea trase mâna copilului -o ascunse în sân. prin fiecare gean de nori. Dar . copilul din portret. de nimene plâns. El b ga de sam c gândirile lui adesea se transformau în iruri ritmice. În delirul ei. tr snea grinda în odaie. i-n asemenea momente. ar fi vroit s doarm . El aprinse lumina. el. o preocupa zile întregi ² zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ie it din nebunatica sa gur . în fiecare und albastr . cânt barde Bani n-am mai v zut de-un secol. Dar lui însu i nici nu-i trecea prin minte c pe el l-ar fi putut iubi cineva ² pe el nu-l iubise nimeni în lume afar de mum -sa ² cum l-ar fi putut iubi pe el. ea nu mai avea dureri. Sufletul ei întreg era o reflectare umbroas copilul cu mintea lui naiv . fudul la coate. atât de f r viitor! Nu.. care mai de care mai bizar i mai cu neputin . crede cineva cum c el. Un regat pentr-o igar . oamenii s i. precum ar r m nea prin nouri. Ce gândea copilului ei. O lume întreag de închipuiri umoristice îi umpleau creierii. de nimene iubit. Oamenii c scau ironic gura când îl vedeau. O dac i-ai fi v zut tu ace ti ochi vrodat în via a ta i s-ar fi p rut c -i revezi în fiecare vân t stea a dimine ii. s-o înc lzeasc ² un simbol al vie ii ei întregi! De-atunce fizionomia.² Ace ti ochi!. vin n-am mai b ut de-o lun . Ce vizunie ... îl s ruta. Cât era de frumos acest copil i ce tân r a murit! Frumo i au înm rmurit ochii lui în negurile gândirii mele. ea se stinse într-o zi. rudele. ros pe margini.. Luna s-ascunse într-un nor negru spintecat în dou rânduri de lungi fulgere ro ii ² casa se întunec ² i nu se mai v zu nici umbra din perete a portretului. familia sa. Surtucul lui pe lâng acestea era mai mult urzeal decât b t tur . în vorbe rimate. devenea trist? A a era elementul s u. . redus pân la culmea mizeriei. surâsul lui c p tase acea umbr dulce de triste e care îl f cea atât de interesant ² i irezistibil pentru bobocii pensionatelor. nici bucurii decât acele ale i trist a sufletului s u de copil.. atât de singur. gândea el. f r viitor. de gerul cel amarnic. crâ cau lemnele i pietrele. dou . consumat de lipse. Ah! garafa pântecoas doar de sfe nic mai e bun i mucoasa lumânare sfârâind s ul i-l arde i-n aceast s r cie te inspir . amicii. s viseze. aici petrecea el vara i iarna. o vorb . f r mul umire. în lungile i friguroasele nop i de iarn .. pe bolta întunecoas . numai dou stele vinete. mai ales garafa goal era în stare de a-l umplea de cuget ri melancolice. un vis. s-umplu norii de z pad Cu himere!. nici umbra înalt a lui Dionis. -apoi îl lua în bra ele ei. Iarna.. de râdea pare c i vântul în urma lui. Ea îl crescu r u ² dar cum se putea altfel ² îl iubea a a de mult! Singura ei bucurie într-o via f r speran . i atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie. ca s -i iubeasc ² cui ce-i pas de mine? Cum tr iesc voi i muri. care erau ai ei. lâng inim . Dar de unde? Scâr âie de vânt fereasta.i are fiecare om.. îl dezmierda.i aici. era el întreg. atât de s rac. S privim acum i la s r cia iluminat de razele unei lumân ri de s u b gate în gâtul unui clondir ce inea loc de sfe nic.

Un palat borta-n perete i nevasta ² o icoan .În pod miaun motanii ² la curcani vân t -i creasta i cu pasuri melancolici meditând umbl -n ograd . Cum nu sunt un oarec Doamne ² m car totu i are blan Mi-a mânca c r ile mele ² nici c mi-ar p sa de ger. . Vin -ncoa s st m de vorb . ² Într-un roi mai de un stânjen Au ie it la promenad ² ce petrecere gentil ! Plo ni a ceea-i b trân . oare tie fran uze te? Cea ce-ncunjur mul imea i-o romantic copil . Ca s tii i tu odat boieria ce-i.. De-ar fi-n lume-un sat de mâ e. de i-i drag s te-ui i la ele! Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele Nici c au ce s mai sug .. Prip it la vro femeie. Mi-ar p rea superb . Rendez-vous i-a dat în ur . Bruh! mi-i frig ² Iat pe mân cum code te-un negru purec S -mi moi degetul în gur ² am s -l prind ² ba las s racul. dulce o bucat din Homer. z u! c -n el te-a pune vornic. pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc plo ni ele ro ii.. M i motane. îmi v d suflarea ² i c ciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdrav n ² iar de coate nici c -mi pas Ca iganul... Uh! ce frig.. or[i] în pod în g v un ? De-ar fi-n lume numai mâ e ² tot poet a fi? Totuna: Mieunând în ode nalte. Pe pere i cu colb. Cela-i cavaler. tragic miorl ind ² un Garrick. e iute.. s rmane! Oare ce gânde te hâtrul de st ghem i toarce-ntruna? Ce idei se-n ir dulce în mâ easca-i fantazie? Vro cucoan cu-alb blan cu amoru-i îl îmbie.. cuvios în mers p e te. care bag degetul prin rara cas De n vod ² cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. tiu c ar vedea pe dracul ² Dar eu ² ce-mi pas mie ² bietul "îns!" la ce s -l purec? i motanul toarce-n sob ² de blazat ce-i. unice amic i ornic.

A striga: o mot nime! mot nime! Vai. a gândului odin . mergi de te culc . Pentru mine e totuna De-oi petrece-nc cu mâ e i cu pureci i cu luna. nu vezi c s-a-ntunecat? S vis m favori i aur. mintea mai presus de minte Ce destinul mot nimii îl desf ur -nainte! Ah! atei. Filozof de-a fi ² sim irea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le ap r i junimei generoase. Vino somn ² ori vino moarte. O. Ori de nu ² cui ce-i aduce? Poezie ² s r cie! Dar în ast sar Dionis era vesel f r s cu ochiul ro tie de ce. tu-n cotlon i eu în pat. cerdac i stre ini heinizând duios la lun . sistem care admite p mântul de centrul arhitecturii lume ti i pe om de creatura pentru a c rui pl cere Dumnezeu ar fi f cut lumea. Sau ca pop . colo-n templul închinat fiin ei care Dup chip -asem nare a creat mâ escul neam. el deschise o carte veche legat cu piele i roas de molii ² un manuscript de zodii. El era un ateist supersti ios ² i sunt mul i de ace tia. La c pe elul de lumânare ce sta în gâtul garafei i bolnav. ² Somn. Ini ialele acestei c r i cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal ro ie ca sângele. fantastic ar tare. Nu vede i ce-n elepciune e-n f ptura voastr chiar ? O motani f r de suflet! ² La sgâriet el v-a dat ghiar i la tors v-a dat muste e ² vre i s -l pip i i cu laba? Îi! c în clondir se stinge c pe elul de lumin ! Mo ule. caractere slave de o evlavioas . nu teme i iadul -a lui Duhuri ² liliecii? Anathema sit! ² V scuipe oricare motan de treab ... gheboas . bazat pe sistemul geocentrist. nepostind postul cel mare. De-a putea s dorm încalea.Ziua tologit în soare pândind cozile de oaric Noaptea-n pod. Firea mai presus de fire. O astrologie mai mult de origine bizantin . Haram De-al t u suflet mot nime. Titlul era scris i latine te: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" ² înv tur despre a lumii orânduial dumnezeiasc dupre cum toate . acopere fiin a-mi cu-a ta mut armonie. Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii. domni oarelor ce scap r Li ar t c lumea vis e ² un vis sarb d ² de motan.

palatul alb se confund cu nourul de argint i juna fat cu îngerul în genunchi. i cu o dedica iune: "celui întru fiin a sa nem rginit. inea înc ochii strâns închi i. umed i curg tor. Muzica încetase de mult i el. pare c parfumat . cu totul în prada impresiunii sale. strângând ochii silit i tare. calcule geometrice zidite dup o închipuit i mistic sistem . numai ochiul lui e viu. el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constela iunile ciudate. în salon întuneric i sticlele ferestrei str luceau ca argintul în alba lumin a lunii." Tablele erau pline de schemele unei sisteme lume ti imaginare. atât de multe încât p rea un ghem de fire ro sau un painjini zugr vit cu sânge. Cine tie ² gândi Dionis ² dac în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transpune în adâncimile suflete ti. prin stelele mari de aur topit. ci auzea disp rând. pân ce c pe elul de lumin începu a agoniza fumegând. în spa ii iluminate de un albastru splendid. El î i închise ochii ca s viseze în libertate. la lumina cea palid a lunii. pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentin e grece ti. în mijlocul unui salon str lucit. P rea c deasupra mai sunt o mie de ceruri. dispu i la o asemenea hran . qui sistit fixas horas terrigenae. Cu coatele a ezate pe mas i cu capul în mâini.. pentru ca s vad pe un nor de argint. rug ciunea unei vergine. Când se de tept din reveria sa. P rea c geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra p mântului un nou înger lunatec. E miaz -noapte. lung. deasupra c ruia lic rea o lun fantastic i palid ca fa a unei virgine murinde. Gheorghie în lupta cu balaurul ² drag doamne simbol ce înf i a adev rul nimicind ne tiin a. Se stinse. nisipos ca seceta. fereastra de sus a palatului era deschis . un înger alb. tremur toare: rug ciunea unei vergine. p trunzând în camera lui Dionis. pe care o deschise i. care cânta o rug ciune divin . La sfâr itul c r ii era zugr vit Sf. fantastic . în urm multe tâlcuiri de visuri. Aurul de pe spata leg turii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal . iar razele lunii. Apoi.. coordonate alfabetic ² o carte care nu l sa nimic de dorit pentru a aprinde ni te creieri supersti io i. transparent. Dintr-o fereastr deschis din catul de sus el auzi prin aerul nop ii tremurând notele dulci ale unui clavir i un tân r i tremur tor glas de copil adiind o rug ciune u oar . Întredeschise ochii i v zu prin fereastra arcat i deschis . îngenuncheat. n-a mai v zut nimic. rec zut în pustiul cel lung. ca o suvenire întunecat . În fa a locuin ei lui Dionis se ridica o cas alb i frumoas . lungi i dulci clapele unui piano sonor i acompaniind sunetele u oare a unor note dumnezeie ti cu glasul ei dulce i moale." Constela iuni zugr vite cu ro . Pustiul tace. prin nouri de un fluid de argint. I se p ru atunci c e într-un pustiu uscat. Închise iar ochii pân ce. clar pe un cer limpede.pentru p mânt a fi zidite se arat de c tre înduratul Dumnezeu ² de pe grecie pe românie tâlcuit cu ad ugire a înrâurin ei zodiilor asupra vie ii omene ti. în naltul cerului. Aerul era blond i v ratic. întru fapturile mânurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinic laud afierosit . adânc. Dou triunghiuri cruci e înconjurate de sentin a: "Director coeli vigilat noctesque diesque. Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit. în lumi care se formeaz aievea a a cum le dore ti. a înecat visul s u în întuneric. înfiorând cu degetele ei sub iri. o nou Ofelia. Pe o pagin g si o mul ime de cercuri ce se t iau. adânc . o jun fat muiat într-o hain alb . "Da ² repet el încet ideea lui fix i umpleau sufletu-i . El î i apropie scaunul de fereastr . aerul e mort i numai suflarea lui e vie. p rea c presupusa lor fiin transpare prin albastra-i adâncime. izbeau fa a sa palid plin de lacrimi c-o nespus melancolie. cu mâinile unite. Apoi î i ridic ochii i privi visând în fa a cea blând a lunii ² ea trecea frumoas .

. Câ i oameni sunt într-un singur om? Tot atâ ia câte stele sunt cuprinse într-o pic tur de rou sub cerul cel limpede al nop ii. s te po i uita în adâncul ei. vedea divanul de oameni b trâni. încet. fiecare cu istoria evilor ei scris pe ea ² un univers într-o pic tur trec toare. dar totu i str in . i dac-ai m ri acea pic tur . Camera obscur . uimirea îi strângea sufletul i. inându-l pe genunchi. El nu se mai îndoia. Bine zici cum c în sufletul nostru este timpul i spa iul cel nem rginit i nu ne lipse te decât varga magic de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. numai de n-ar ame i mintea. Ce lume str in .. Privi din nou la painjini ul de linii ro ii ² i liniile începur a se mi ca.. cu poalele pierdute în v i cu izvoare albe. îi povesteau în timp de iarn . se diafaniz i se pref cu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. parc era a noastr . Ciudat! C lug rul Dan se visase mirean cu numele Dionis. cerul de înserare era deasupr -i albastru. El nu mai era el. ² Alexandru cel Bun! putu el opti cu glasul ap sat. Tr iesc sub domnia lui Alexandru-vod -am fost tras de-o mân nev zut în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. adânc. stanuri negre i trunchete . îi asculta de pe tronurile lor. la cumin ia trecutului. me tere Ruben. încet painjini ul cel ro se l rgi. Bine zici. acela i suflet. ai revedea toate miile de stele ale cerului. nouri de j ratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul. prin ei mun ii ridicau adâncuri i coaste-n risip . paserile-n aer. zise el zâmbind ² cartea ta într-adev r minunat este!. poporul entuziast i cre tin undoind ca valurile m rii în curtea Domniei ² dar toate erau înc amestecate. limpede. la acele ve ti din b trâni. via a cea trecut a unui om ce se numea Dionis.. rotunzi i plini pare-c de vijelie treceau pe cerul adânc albastru. tremur torul glas al clopotului umplea sara chemând la vecernie. ieri pare c . i el? ² el ² ce îmbr c minte ciudat ! O ras de iac. c ci bucuria. un comanac negru ² în mâna lui cartea astrologic . Vedea r s rind domni în haine de aur i samur. ciudat ² el visase! "Ah! gândi el ² cartea mea mi-a f cut otia asta. Departe. El era lungit pe o câmpie cosit . ce oameni str ini. ² Unde s st m? auzi el un glas din centrul de j ratic al c r ii. oglinzile râurilor rumene. pare c se f cuse în alte vremi. c lug rul.² sub fruntea noastr e lumea ² acel pustiu întins ² de ce numai spa iul. dealurile erau înc rcate cu sarcini de purpur . alta".. de o mân nev zut el era tras în trecut. i ce cunoscute-i p reau toate. Nouri mari. fânul cl dit mirosea. numai c moartea-l face s uite c a mai tr it.i încâlcea degetele în barba lor alb în palate de cristal ² i asculta la graiul lor în elept i optitor. acuma simt eu. în învechitele castele. în urma citirii ei am visat atâtea lucruri extraordinare. fiecare ² o lume. I se p rea atât de firesc c s-a trezit în aceast lume. Ce adânc e evreul acesta"! ² gândi el în sine despre dasc lul Ruben. pe când era mic. El puse degetul în centrul lor -o voluptate sufleteasc îl cuprinse ² mai întâi i se p ru c-aude optirea acelor mo negi b trâni care. Tot mai mare i mai mare devenea painjinul. ce limb ... fiecare cu ri i popoare... pove ti fantastice despre zâne îmbr cate în aur i lumin . care duc limpedea lor via i pare c-a fost ieri. de ce nu timpul. trecutul". c citind adormise. între al i oameni! Ciudat! "Ah me tere Ruben. El se scul din iarb cu cartea cea veche în mân .. c sufletul c l tore te din veac în veac. c egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor. mun ii cu fruntea încununat de codri. tia sigur cum c venise în câmp ca s citeasc . i liniile semnului astrologic se mi cau cumplit ca erpi de j ratic.

stelele mari izvor sc pe albastrele lanuri ale cerului i tremur voluptos în aerul moale i clar al serii i armonia câmpeneasc umple sara cu miile ei de glasuri. apoi coborî printre crengi de p r un cuib de rubin între ramuri. cu stre ine vechi peste care v rsa o viorie lumin r s ritoarea lun . Nici un copac. tivi i cu aur ce lumina dinapoia lor. O uli strâmt . cerdacuri înalte. . se risipir în cre i vine i. a a încât jum tatea catului de sus se r zima pe stâlpi de lemn i numai jum tate pe cel de jos. dup trunchiul gros. U a se deschise i drept în fa a lui Dan se ivi un om nalt. cu fruntea mare. ograda cea mare cu iarba ei uscat se-ntindea g lbuie în lun i numai o fântân î i mi ca gemând cump na ei în vânt. În dulapuri vechi de lemn simplu erau c r i vechi legate în piele. lumina cerescului împ rat. Prin cr p turile obloanelor închise se z rea lumin . i numai din când în când. ² Eu. zugr vindu. f clia arunca o lumin turbure. care ajungeau la jum tatea întregii în l imi a casei. iar pe cre tet avea un fes mic. Casa era c-un acoper mânt uguit. neluând parte la fermecata stare a firii.i în aerul albastru marginile lui tivite cu ro a . nici un acaret pe lâng cas . El se opri înaintea unei case ce se ridica izolat în mijlocul unei ogr zi pustii. soarele c dea la vale i p rea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. El sui iute sc rile i b tu tare în u a tinzii. pân ce intr în târg. sfâ iindu-se. Apoi. iar în atmosfera. ap sate. fetele tinere ivesc fe ele rumene ca m rul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. dar lini tit. El î i gr bi pa ii. ro ie. pe ici pe colo trece câte-un om uierând ² încet. Numai pe ici pe colo luna revars câte-o dung lung i îngust în umbra uli ei. care sta negru i nalt. încet. Prin lumea rumen de apunerea frumoas trece c lug rul nostru. cu case vechi i hârbuite a c ror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos. paznicii de noapte trec cu capetele înfundate în mantale albe. ² Cine-i? întreb un glas adânc.despicau pe ici pe colo negurile i un brad se în l a singur i detunat pe-un vârf de munte în fa a soarelui ce apunea. se rev rsa prin negrele lor ruine lacuri de purpur . Dan. casele frumos v ruite. cranii de oameni i paseri împ iete pe poli ele din perete. plin înc de impresiunile ciudatei sale întâmpl ri. încet uli ele adorm. apoi. iar în cerdacuri ed b trânii vorbind de ale lor. pline de mu chi negru-verde. Când soarele intr în nouri. cu barba lung i sur .i aprind j raticul de argint al frun ilor lor ² pân ce se cufund cu totul dup munte. Îngropau în gr mezi de arcuri înalte. grea de mirosul substan elor închise în fiole. galben i somnoroas . asemenea iarmurcei jidove ti. De departe se v d turnurile str lucitoare ale bisericilor Ia ilor. suite una peste alta. ei p rur ro ii i vine i. prin care vezi oale cu flori galbene ca de aur. obloanele se-nchid. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste. lumân rile se sting. În tind r sunar pa i. încât p rea o bucat din ruina unei cet ui. El întinse c lug rului mâna i-l duse-n odaie. de spelunci adânci. i la un cerdac inut în aer de stâlpi de zid în patru muchi[i] duceau dintr-o lature ni te sc ri nalte. arunc dungi rumene pe stanurile mun ilor i f cea ca ei s . un pat i o mas pline cu pergamente i hârtii. i c lug rul nostru trece ca o umbr aspru-zugr vit prin lungile i întunecoasele uli e. toate deosebite i toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoro ie a lunii. pere ii erau de piatr mic ca ceea cu care se pietruiesc fântânele i orice tencuial c zuse de pe ele. Însereaz încet. înaintite sub andramale lungi.

Omul are-n el numai [în] ir fiin a altor oameni viitori i trecu i. dar vremea la un loc. El este un evreu înv at. Dar este un mijloc pentru a sc pa de aceast greutate. în orice moment ² îl vezi. ² Me tere Ruben. po i s te pui în via a tuturor in ilor care au pricinuit fiin a ta i a tuturor a c ror fiin vei pricinui-o tu. omul cuprinde un loc în vreme. i sufletul nostru are vecinicie-n sine ² dar numai bucat cu bucat . dar numai în ir. dar nem rginirea ² spa iul? ² Tot ca vremea. îi da ar tarea unui în elept din vechime.. Ai v zut c în om e un ir nesfâr it de oameni. În fapt îns . D-zeu e vremea îns i. ce se-ntorc vecinic. voin ele i se realizeaz dup gândirea ta. pentru c r m sese în legea lui. de i nu-l po i prinde cu mâna ² este umbra ta. împlinind formulele. ea.Maistrul Ruben era un b trân de o antic frumuse e.i ie locul pe cât vreme vei lipsi din el. Pe o vreme v pute i schimba firile ² tu po i s dai umbrei tale toat firea ta trec toare de azi.. Î i spun. bolti i adânc în capul cel în elept. bucat cu bucat po i fi în orice loc dorit. unde îns . neputând fi înv t inuite. pribegit din Spania în Polonia. din care r sar tot irul de oameni trec tori. Sunt tot ei cei care renasc în str nepo i. în privin a vremii. care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului pân pe pieptul întotdeauna cam plecat. ² Ei? ² Pe deplin a a cum mi-ai spus-o. pe care n-o po i p r si neumplut . întreg fiind. i barba lung ... cape i chiar o bucat din atotputernicia lui Dumnezeu. C lug rul Dan e unul din colarii Academiei.. pe când roata chiar în aceea i clip e în toate locurile cuprinse de ea. Ar tarea lui era lini tit ² dar nu blând . ple uv . Am tr it în viitor. dasc le. numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulcea public.. omul cel vecinic. îl are fiecare lâng sine. iar cu e te toate îndoielile. D -zeu le are deodat toate neamurile ce or veni i ce au trecut. o greutate impus de trec torul corp omenesc. tii c în puterea unei legi: Nu este spa iu de ert. ori asemenea ro ii ce deodat cuprinde toate spi ele. c lug rul Dan. dar i toate descoperirile lui deosebire al maistrului Ruben. O frunte nalt . formule pe care le ai toate scrise în cartea ce i-am împrumutat-o. r spunse Ruben. ² Sunt încredin at. acuma am doi oameni cu totului deosebi i în mine ² unul. În eleptul evreu se uit cu oarecare curiozitate la fa a vis toare a lui Dan. fusese chemat de Domnul Moldovei ca dasc l de matematic i filozofie la Academia din Socola. ² În ir. numai înc nedescoperit . ca umbr înzestrat cu vecinicie. tr ind peste cinci sute de ani de acum înainte. Din acest ir las pe unul s .i d ie firea ei cea vecinic . i asta-i deosebirea între D -zeu i om. Se în elege c acesta nu va putea fi întreg c ci. care-i împ rt am rât tor de îndoieli. oare când voi ajunge s pricep adâncimea ta? ² Adâncimea mea tu o ai în tine. se-n elege.i c pe o roat mi cat -n loc s-ar lipi un fir de colb. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se. asemenea unui izvor a c rui ape se întorc în el însu i. altul cu alt nume. Închipuie te. încre it de gândiri. De aceea oamenii au o sim ire întunecat pentru p strarea i m rirea neamului lor. i. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dac n- . i-ar nega existen a ta. ochii suri. dasc le ² zise Dan ² azi sunt încredin at c vremea nem rginit este f ptur a nemuritorului nostru suflet. care vorbe te cu tine i tr ie te în vremile domniei lui Alexandru-vod . c ci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii. cu tot ce sentâmpl -n ea.

. pe care îns u or îl vei g si ² numai poate el nu te va cunoa te. sc rpinându-se în capul l os i cornut... în spa ii dorite.. hâhâ. iar Satana î i întinse picioarele lui de cal. Ne tiind eu singur aceast tain . totu i. Dan îi i Dan s- s rut mâna. îndat ce coborâse sc rile cu cartea subsuori i ridicând cu mâna lunga poal a rasei de iac. dar orideunde-i începe. Ruben î i netezi încet barba i o adânc întristare era scris pe fa a lui b trân i în eleapt . c ci. când te vei muta tu în firea ei. numai ele trebuiesc trezite de-o mân m iastr . ea nu tie nimic despre aceast tain . c ci îl ai în tine.ai fi de firea mea? Crezi c te-a fi ales de discipol al meu de nu te tiam vrednic i adânc? Tu e ti ca o vioar în care sunt închise toate cânt rile. nesfâr it în adâncimea lui. Se zice c Diavolului înainte de c dere i-ar fi plesnit în minte aceast obscur idee i de atuncea a c zut.i trebuiesc pentru asta. în mijlocul c rora tremurau într-un fluid luminos i vioriu draci mici spânzura i de coarne. ochii i se usc ca un ciotur de copac i. dar în sfâr it. ea va fi atot tiutoare i.. Aceasta e o tain pe care nici eu n-o pricep. ziua va fi secol. ² Dac în aceast sar a încerca s m duc într-un spa iu zidit cu totul dup voia mea. Se-n elege c atunci trebuie s ne desp r im pentru totdeauna. o limpezime dumnezeiasc e în fiecare ir.. se risipesc toate dimprejuru. I-am spus c nu-i poate veni în minte gândirea . r suflând din greu. Pe fila a aptea a c r ii stau toate formulele ce. atunci vei fi tu atot tiutor i în orice caz nu mai ai nevoie de mine.. i se zice c unui om încredin at despre fiin a lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în aceast ciudat num r toare. din care vremea asemene a fugit... i r mâi asemenea unei crengi uscate. Ruben însu i se zbârci. lumânarea de cear într-un c rbune plutitor în aer. ² Mult a trebuit pân l-am prins în la pe acest c lug r evlavios. casa se pref cu într-o pe ter cu pere ii negri ca cerneala.i mai dau. În zadar i-i întreba i umbra. va începe a vorbi. timp i spa iu fug din sufletul t u. ci un alt om. c r ile în be ici mari de sticl . turi nu. analog cu mine. plângând ca un fiu ce n-are s mai vad pe tat l s u.. nici nu sunt în stare s -mi treac prin minte. c ci. Dar îndat ce ie i Dan.. nasul i se strâmb i-n furculi e ca dou b rbi de ap. Amândoi se scular arunc la gâtul lui. r sfoind tot la a aptea fil . ca umbr înc . Nu erau s se despart pentru totdeauna? Ruben rupse cu degetele mucul c zut al lumân rii i se v zu în lumina vie c ochii lui erau plini de lacrimi. i când te vei întoarce nu vei mai g si pe Ruben. nici nu te pot sf tui în aceast privire..? ² Vei putea-o. barba-i deveni l oas îi luceau ca j ratic. citindo în ir. începu a râde hâd i strâmbându-se: hâhâ! zise.. în sufletul t u nemuritor. poate va fi pierdut tainele înv Înv turii lui i va fi om ca to i oamenii. cum am spus. la gur legate cu pergament. c ci e de prisos. i mâna ce te va trezi în untrul t u sunt eu. are s -l nimiceasc b trânul meu du man. totu i.. înc un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în be icile lor i se d deau peste cap.. Dar vei fi b gat de sam o împrejurare: cartea mea.. De i-ar veni în minte s tii..i va spune ce trebuie s faci.i. r mâne neîn eleas . care zup iau din picioru e. i tot la a aptea fil vei afla ce trebuie s faci mai departe.. când umbra ta.

el se a ez la mas . ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturn . ca un vechi portret zugr vit în oloi.i pleca capul tân r peste cercevele la umbra de sub fereast .. sup rat de aceast c ut tur . prinse încet. pe marginea uli ei. Cur ile albe ca argintul. ca o mreaj neagr cu nasul lungit.. trebui s -i vie. cre terea chiar a unei garofe ro ii i frumoase ce cre tea într-o oal între perdelele ferestei lui. dac voia s cuprind realitatea lui. trecu prin cerdacul cel i. Un greier r gu it cânta în sob . Oh! ² s-o duc într-un pustiu unde s nu fie nimeni ² nimeni decât eu i ea.... El aprinse o lamp neagr .... ea. Lampa fâlfâia lung .. gutâi i cire i. Ciudat! Aceast desp r ire a individualit ii lui se f cu izvorul unei cuget ri ciudate. deasupra zaplazurilor. iar umbra lui. Încet.i l sa mâna. Numai pe ici pe colo auzea câinii urlând la lun . s m cuget mai întâi ² gândi el ² dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?. s s desc dumbr vi de dafin . umplut cu untdelemn.. iruri de nuci cu frunze late. cu cerdacuri i sc ri a c ror scânduri curate i ceruite sclipeau în lun .. Încet. El mergea repede. rupt de dungi de lumin alb care trecea prin mreje de frunze ca prin strecur tori de lumin . Privea în peretele afumat la umbra sa proprie. mirosul. numai din când în când trecea pe lâng el câte-un tân r cavaler cu c ciula urc neasc .. încet ochiul luminii se ro i... T cerea e atât de mare încât pare c aude gândirea. în aer era aur i în gr dine miros -o umbr adânc viorie.. Nu. l sând s se iveasc vro umbr alb care. numai pentru ea am dorit...i scosese capul prin gratii. lumina ei fumega pâlpâind. încet conture pe perete i deveni clar ..i buzele cu ale celei fiin e care.. el cu sine însu i.. Dan trecea iute printr-o parte de ora în care locuia boierimea.t inuit de num r toarea c r ii?.. pe alte locuri vedea pe cavaleri s rind gardurile i p trunzând prin gr dini pân pe sub vo fereast care se deschidea apoi în fa a lunii. Nu era s întreprind un lucru estraordinar? ² Întunericul îngreuiat cu miros de r in a chiliei lui era p truns numai de punctul ro al unei candele care ardea pe o policioar înc rcat cu busuioc uscat i flori de sub icoana îmbr cat cu argint a Mântuitorului. P rea c-o întreab cugetând.. Din rug ciunile mele am l sat-o vreodat pe ea? Din gândirea mea a lipsit ea? Maria? O nu! ² De câte ori am dorit vro putere extraordinar . un dialog i cu toate astea. El clipi cu ochii ² ea redevenise umbr simpl . r sufl lung.. El fix aspru i lung umbra sa. Ei rupeau frunze din crengile atârnate i le aruncau în urma c lug rului spân i palid. mare i fantastic .. Stele p zeau t ria. p rea c începuse o vorbire întins cu el. pe ici pe colo se z rea prin verdele întuneric al gr dinilor câte o zare galben prin obloanele închise. trebui s -i vie.. înf urat în mantaua a c rei poal dind r t se ridica de sabia pe care. când intr lung deasupra c ruia stre inile ie ite erau suspendate de stâlpi albi. deschise cartea cea veche cu buchile neclare i cu în eles întunecat. El edea într-o chiliu din casele unui boier mare.. E un moment mare... paznicii de noapte care strigau. [erau] pierdute în mijlocul unor pomete. p rea c ea-i r spunde în cuget ri de irate.. trecu ca o umbr în chilia lui. ca i când ar fi vrut s-ajung tavanul... luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor. nu era decât un dialog al cuget rilor lui proprii. ca s semene cu o tiri de flori de aur i de argint.... atârnau câte-o jum tate din ramurile arborilor gr dinilor. s cobor stelele cerului în întinderea alb . El ajunse acas . Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit s -mi vie!.. cu c ciula l sat pe ochi. În alt loc unul ac at de gratii f cea studii floristice unindu....

pentru c de câte ori s-a întrupat din nou. iar tu vei deveni ca mine. ple uv . cu fruntea nalt . i crede-m c de mii de mii de ori mai mici. iar tu întreprinzi o c l torie cu iubita ta cu tot. ml dioas ca un crin de cear .. cu fiecare na tere am stat lâng ele. s ri jos de pe perete i sta diafan zâmbitoare. st deschis înaintea ta. Cartea lui Zoroastru era i i proprietatea lui dreapt . Veacuri au stat s-o dezlege i n-au putut pe deplin. pân ce razele ochilor ei alunecau adânc în ochii lui cei negri. f r ca s te supere. cu privirea fix profund .i prin vraj fiin a mea i dându-mi mie pe a ta. Acuma se gândi asemene la ea. Sufletul t u.. atot tiutor i. ca dintr-un cadru. pe care i-o inti lung asupra c r ii deschise înaintea lui Dan. voi sta la mormântul t u. o strângere de mân i disp rea iar în parfumatul ei iatac. Ba po i s iei i p mântul cu tine. Tu m la i pe mine în împrejur rile tale. eu voi deveni om de rând. pân ce se ivea fe i oara ei palid de veghere i de amor. umbra ta. Câteva vorbe. i cine era ea. în care veghea sub sticlitoarele-i fere ti. El singur n-o tie. Îl prefaci într-un m rg ritar cu toart i-l anini de salba iubitei tale. Apropiindu. cu p rul de câteva fire sure. cu ajutorul c r ii. umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi.. mai întoarse apte i umbra se desprinse încet. pref cându-se a fugi de amorul meu i eu s-o urm resc. gândiri pe care Dan le auzea ca i când ar fi fost propriile lui cuget ri. numai eu pot s-o dezleg. Lampa sa fâlfâia mai fantastic.. Acea carte a lui Zoroastru. pentru c vorbeam din perete cu Zoroastru cum vorbesc ast zi cu tine. literele b trâne ale c r ii c p tau în eles i se introduceau în visuri in cugete ce-i umpleau capul f r de voin . palid . m condamni s -mi uit vizionara mea fiin . care cuprinde toate tainele tiin ei lui. în lun de pild . Dan v zu clar desp r irea fiin ei lui într-o parte etern înc i una trec toare. cu lacuri albastre i limpezi ca lacrima. cu amicii t i. am stat la leag nul.. ² Tu tii ² cuget umbra i el îi auzea cuget rile ² tii bine c sufletul t u din începutul lumii i pân acuma a f cut lunga c l torie prin mii de corpuri din care azi n-a mai r mas decât praf. a fost odat în pieptul lui Zoroastru. atotputernic. Maria? Era fiica sp tarului Tudor Mesteac n. cu buze vinete. un înger blond ca o lacrim de aur. Acolo vei tr i un secul i i se va p rea o zi. Nu! f r ea ar fi raiul pustiu. . umplând nop ile cu dulci i neuitate visuri. etern. rostind limpede i respectuos: Bun sar ! Lampa cu flac ra ei ro ie sta între Dan i umbra închegat . i nimeni nu l-a înso it în uitita lui c l torie decât eu ² umbra corpurilor în care a tr it el. pân ce se deschideau. o v zuse el ades r s rind ² o floare în fereast ² i în nop i cu lun el î i lep da rasa i.i punea mantie de cavaler. cu ochi alba tri i cuvio i precum albastru i cuvios e adâncul cerului i divina sa eternitate. de atâtea ori a b ut din apa f r gust i uit toare a Letei. f r ca azi s i-o aduc aminte.cu întunecoase c r ri. în orice spa iu al lumii i-ar pl cea. cu fiecare ducere la mormânt. Ades ea privise din cartea de închin ciune la fa a adâncit i palid a c lug rului. uitând cu des vâr ire trecutul meu. cu umbra întrupat a iubitei tale. Umbra lui îi optea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el s i se r spund . ² S urm m ² zise umbra torcând mai departe firul gândirilor sale. El întoarse apte foi i umbra prinse conturele unui bas-relief. care f cea ca stelele s se mute din loc cu adâncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui.. ea s alerge prin c r rile t inuite...

Orologiul zbârnâi r gu it o or . cu p l ria peste ochi. se înf o a înfundat în manta. se vor încorona regi. Întoarce înc sim i? ² Simt bra ele mele pierind în aer i cu toate astea c p tând puteri uria e.. de iubire. un aer cald de var . c ci orele vie ii tale vor fi ir de ani întregi pentru p mânt. oamenii s-or crede a a de mari ca azi. stele de aur ce. i mergea astfel pe luminatele strade f r ca luna s -i fac vro umbr pe ziduri. case înalte a c ror stre ini de olane se uitau în lun ² iat tabloul! Pasurile lui de umbr nu se auzeau pe strad . Dan era o umbr luminoas . o lini te somnoroas . simt întunecându-se i pierind con tiin a eternit ii mele. fixându-l ca pe o umbr . se vor stinge i se vor na te popoare. c ci pe-a lui o l sase acas . ² Eu. de la floarea ce cu naivitate minte. El b tu încet [în] fereastr . Îmi voi aprinde lampa -oi c uta oameni. cu ferestrele i por ile închise.. zise umbra încet. în loc de pove ti. cu o ipocrizie vecinic care ine cât istoria omenirii. de ur .i p rea a fi decât o umbr nepriceput ce fugea pe murii caselor în irate în rând. Casa din cap tul uli ii era galben . cu perdelele l sate. c-a fost o lume de nedreptate. mintea mea devine clar ca o bucat de soare. ² Bine.numai propor iile dintre ei s r mâie acelea i. cu perdele albe. prin haina ei str lucit .. astfel încât el însu i nu.i închideau pleoapele spre a le deschide iar. Mai întoarce apte foi i metamorfoza reciproc va fi des vâr it . cu câte un p zitor de noapte cu muste i înfundate în gulerul i gluga mantalei i c-o pr jin subsuori. cu ziduri albe i g lbenite de lun . Vei vedea cum nu se minte în coal . în stat. luna str lucit . Omul sem na cu el i se uita sperios i uitit la Dan. dezlipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei. c e ferice înl untrul ginga elor sale organe. când te vei întoarce.. acel sâmbure negru i r u care-i r d cina adev rat a vie ii i a faptelor sale -egoismul s u. c intr m într-o lume de dreptate. se-n elege c -n diminuare analog . un cer albastru i f r nori. pân la omul ce acoper cu vorbe mari. zise Dan apucând mâna cea rece i diafan a umbrei. .. cu buzele tremurânde i cu pa i ov itori. opti i umbra deveni om. în sfâr it toate prostiile de azi se vor întâmpla -atunci. Tu ai o judecat rece i vei ti s -mi descrii toat natura vizionar i în el toare a lucrurilor lume ti. Timpul lor? O or din via a ta va fi un veac pentru ei.. ca s -l g sesc când voi reveni pe p mânt i s -l recitesc. Ah! cine ar mai vrea s tr iasc când i s-ar spune de mic înc . absolut îns acela i lucru. Dan întoarse foile. Iar Dan î i lu lunga sa manta de-a umere. Dormi! zise poruncitor. adev rata stare de lucruri în care va intra? ² Chemarea unui filozof? zise umbra surâzând cu am r ciune ² foarte bine! Ceea ce zici tu îmi hot r te soarta. umbra întrupat în om c zu ca moart pe pat. simt îngreuindu-se ca sub plumb cuget rile mele. pentru a vedea. El ridic bra ul lung i puternic în aer. cu fere ti poleite de lun . Eu singur voi fi mort i îngropat când vei reveni tu. încet în lumina lunii pe stradele largi ale ora ului. când murim. Clipele vor fi decenii i-n aceste clipe se vor face r zboaie. de sfin enie. te îndemn îns a scrie memoriul vie ii tale. simt cum. în fine. în biseric . Memoriile vie ii mele le vei g si în apte file i ine-m de mân ! Ce saltarul acestei mese. pe vârful degetelor trecu prin tind i când ie i afar închise u a dup sine i începu a merge încet. stinse lampa.

Umbra ei se r sfrângea în perete. fiecare ir un secol de adev r. prin t rii de raze. opti ea încunjurându-i gâtul cu bra ele ei albe i lipindu. El î i întinse mâna asupra p mântului. pân i u oar m simt ² zise ea c-o voce de un timbru de aur. r spunse el zâmbind ² ea r mâne în locul t u. i fiecare liter era un an. nu e nimeni pe strade. ² Iubito ² zise el încet netezindu-i p rul ei de aur ² iubito! vino cu mine în lume. S rutarea ei îl umplu de geniu i de-o nou putere. din cuget rile noastre vom adânci m ri cu mii de undoiete oglinzi. perdeaua se dete într-o parte i dintre cre ii ei ap ru frumos i palid capul blond al unui înger. îl vom uita. pân ce ajunser în lun . infuzorii abia v zu i de ochii lumii se numesc împ ra i. nici o pe-o raz de lun spre a c dea în pat. neturbura i de niminea. Un moment. pe acest bulg re negru i neînsemnat ce se nume te p mânt.. Vom tr i a a de ferici i acolo unde vom fi. Aproape de p mânt. C l toria lor nu fuse decât o s rutare lung . opti el la ureche-i. prin roiurile de stele. vezi-o cum doarme. pentru ca s nu ne mai avem în minte decât pe noi. El î i lu calea iar spre p mânt.. din zilele noastre veacuri de fericire i de amor. tu pentru mine. departe de acest p mânt nenorocit i negru. iar cu ceilalt mân fluturând o parte a mantiei se ridicar încet.. Nici o durere. i milioane de alte infuzorii joac . patim în piept. Sub alba hain de noapte de la gât în jos se tr dau boureii sânilor i mâinu ele i bra ele ei albe i goale pân în umeri se-ntinser spre dânsul i el le inund cu s rut ri. el ezu pe coastele unui nour negru i se uit lung i cuget tor pentru ultima oar asupra p mântului. eu pentru tine. pân ce. El se contrase din ce în ce mai mult i iute. deschise unele file i începu a citi jude ul p mântului. încât ochii ei alba tri str luceau mai tare i clipeau ca lovi i de o raz de soare. i ce frumos îmi pai tu acuma. Aide! ² Dar ce va zice mama. arunc neagra i str lucita lui mantie peste umerii ei albi.² Tu e ti? r spunse o voce drag vedea. Era ceva înfrico at câte crime au putut s se petreac pe acest atom atât de mic în nem rginirea lumii. în acest vis confuz.... încet prin aerul luciu i p truns de razele lunii. Astfel îmbr i a i.... îi încunjur talia strângând-o tare la piept. ² Haide dar. prin nourii negri ai cerului. nu te poate vedea nimeni... încât îi p rea c-a s -i beie via a toat din gura ei. O! î i mul mesc. i el s ri prin fereastr . El puse jos dulcea lui sarcin pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toat cununa de dumbr vi ce-l încunjura i deschidea ochilor o lume întreag în adânc. Lu cartea lui Zoroastru. i apoi chiar de te-ar Fereastra se deschise-ncet. i molatic .. îi cuprinse gâtul ei gol. ² O! ce liber din alt lume. umbra se desprinse încet i se în l ² Cine-i acolo ² zise Maria tremurând pe pieptul lui. apoi îi lu fa a în mâini i o s rut cu atâta ardoare. ² Vino cu mine. o strânse cu atâta foc. deschide fereastra. Din visurile noastre vom zidi castele.. Luna-i c dea drept în fa . ² Unde? ² Unde? Oriunde. cu ochii plini de lacrimi. vino prin o tiri de stele. pare c e ti . Dan se uit fix într-acolo. ² Eu. pe supu ii.. ² Umbra ta...i guri a de buzele lui. zise ea. F rm turile acelui bulg re se numesc imperii. pare c e ti altul.

c dea pe perine. inventar un joc de c r i. împreun cu sfera ce-l încunjur . încât. iar pe um rul ei cânta o pas re m iastr . pân când deodat râul împiedicat de stânci i mun i s-adun între codri ca marea oglind a m rii i se limpeze te sub sori. iruri de cire i scutur grei om tul trandafiriu a înfloririi lor bogate. i murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos. i poe ii lor nu g seau în univers destule metafore i compara iuni pentru apoteoza eroilor. printre buc i de p dure ponorâte în fundul râpelor pân într-o vale întins t iat de un fluviu m re care p rea a. Colonade ² stânci sure. atârn în salba iubitei sale albastrul .. picioarele-i de om t abia atingeau podul. stre ine ² un codru antic ce vine în nouri. Fluviul lat se adâncea în p duri întunecate. împletindu. El î i r zima fruntea încununat cu flori albastre de genunchiul ei. în care reginele se m ritau. Regii. Cine ar fi v zut-o astfel! Nimene ² numai el. M rimea fiind numai relativ . mic ca un m rg ritar albastru stropit cu stropi de aur i c-un miez negru. buzele ei murmurau zâmbind..ce deveni. a lunilor raze p trunzând prin el. ca din Halima. Dan se uit cu ocheana prin coaja acelui m rg ritar i se mir cum de nu plesne te de mul imea urii ce cuprindea. a c rui stropi soare. Greieri r gu i i cântau ca orologii aruncate în iarb . alb ca argintul noaptea. iar painjeni de smarald au esut de pe-o insul pân la malul opus un pod de pânz diamantic ce sticle te vioriu i transparent. ap sa i de somn. cât p rea c din una i aceea i r d cin un rai se înal lumina zorilor. Sau adesea. se în elege c atomii din miezul acelui m rg ritar a c rui margini le era cerul. înverze te râul cu miile lui unde.i purta insulele sale ca pe ni te cor bii acoperite de dumbr vi. Îl lu m rg ritar. reginele i fan ii de pe c r i erau to i chipuri copiate din basmele ce i le spuneau serile. poveste c reia nu-i mai d deau în i. purtau r zboaie. Ca s petreac . lun i stele. întorcându-se. altul s-adânce te în fundul apei. apoi capul ei. Dumbr vile lor întunecoase de pe maluri se zugr veau în fundul râului. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea î i împreuna mâinile i. Sc ri înalte coborau printre coaste pr bu ite. Insulele se în l au cu scorburi de t mâie i cu prund de ambr . unde apa abia mai sclipea din când în când atins de câte-o raz : trunchii p durilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra râului i formau bol i nalte de verdea nestr b tut . de po i num ra în fundu-i toate argint riile lui. Oglinzile lucii a valurilor lui r sfrâng în adânc icoanele stelelor. pe când stelele albe sunau în aeriene coarde rug ciunea universului. pe care vântul îl gr m de te în troiene. i ce frumos f cuse el în lun ! Înzestrat cu o închipuire urie easc . Jocul însu i era o poveste lung de cap t pân ce nu-ncetau. Valurile râd i mân întunecoase lumea lor albastr . uitându-te în el. regii se însurau i fan ii umblau înamora i. palid de suflarea îndulcit a nop ii. pari a te uita în cer. Cu corpul nalt ml diet. încât. coborau pe ascult toarele valuri ale fluviului. a eza i într-o luntre de cedru. flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe.i p rul a c rui aur se strecur prin mâinu ele-i de cear . el a pus doi sori i trei luni în albastra adâncime a cerului i dintr-un ir de mun i au zidit domenicul s u palat. acei pitici nem rginit de mici aveau regii lor. trece Maria peste acel pod. ce acoperea bra ul i-ncurcat . Prin hainele argintoase îi transpar membrele u oare. Numai pe ici pe colo câte o dung fulger toare deasupra apei.

. O. ² A voi s v d fa a lui Dumnezeu. El adormea în genunchi. Odat el î i sim i capul plin de cântece. tu gânde ti ceea ce gândesc î gerii.. treceau îngerii cei frumo i cu capete i umere inundate de plete. toate grânele cresc. în van unul îi spuse lin.. i cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis. Râuri de fulgere îl urm reau. ei într-adev r. n În zadar. când Dumnezeu vrea.. f r s le-o zic . straturi de stele albastre pe plafonduri argintoase ² toate pline de un aer r coare i mirositor. galerii de-o marmur ca ceara. cânta din arf un cântec atât de cunoscut. Deasupra ei. Ceruri de oglinzi. ca j raticul noaptea.. Asemenea ca un stup de albine. Oare nu se mi c lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecat durere pe Maria la inima lui. van -i era c utarea lui prin cartea lui Zoroastru ² ea r mânea mut la întreb rile lui. deasupra ochiului un proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii. de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii s mearg dup voia lui.i putea explica aceast armonie prestabilit între gândirea lui proprie i via a cetelor îngere ti. zise el unui înger ce trecea. Apoi îi opti la ureche: ² Când plou . era un ochi de foc. îngerii ce treceau surâzând pe lâng el îngânau cânt rile ce lui îi treceau prin minte. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. c tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clip ? Ea îi astup gura cu mâna.i poate veni în minte?" Altul: "De ce vrei s sco i din aram sunetul aurului? Nu-i cu putin ". netezi ca marmura. Hurmuzul p mântului ardea în salba ei de m rg ritare. [îngeri] plutind cu în l atele aripi albe i cu brâie de curcubeu. ² Spasmotic inea în mâna lui i privirile ochilor lui mari erau a intite asupra acelei por i vecinic . nu exist pentru tine i în zadar îl cau i. Oare nu cânt ei ceea ce gândesc eu?. zise îngerul serios. cu sânuri dulci. clare în mintea lui îmb tat ." Vum! Sunetul unui clopot urie esc ² moartea m rii. popoare de tunete b trâne... ² Nu vezi tu. Mario. vuirea nem rginirii ce tremura mi cat . Numai o poart închis n-au putut-o trece niciodat .. ² Dar ceea ce-i p rea ciudat era c . în triunghi. El nu. cel mai frumos ce l-a v zut în solarul lui vis. jumal ul lor albastru se despica. gând nefericit! aiuri el.ei... aplecându-se la urechea-i: "De ce cau i ceea ce nu. stelele p reau c se mi c dup tactul lor. dulci. Oare f r s-o tiu nu sunt eu însumi Dumne. i Dan se sim i tr snit i afundat în nem rginire. În haine de argint. iar un înger. portale nalte.. [cu] frun i ca ninsoarea. Era doma lui Dumnezeu. În van îngerii ce treceau ducând în poalele lor rug ciunile muritorilor se uitau semnificativ la el. Numai semnul arab lucea ro . cu s rut ri. i de câte ori umblau. atârnând pe marginea patului. o enigm chiar pentru îngeri. c derea cerului ² bol ile se rupeau. Visau amândoi acela i vis. Îns oare de ce omul nu gust vreo fericire! Vecinic semnul arab de pe doma Domnului îi preocupa mintea lui Dan.. în fiece noapte el umbla cu Maria în lumea solar a cerurilor. "Asta-i întrebarea. zise Dan încet. not cu not el îl prezicea. îi împlineau alintând gândirile. el î i lua cu el în visul s u cartea lui Zoroastru i c uta în ea dezlegarea întreb rii. enigma ce p trundea fiin a mea. ² Dac nu-l ai în tine. Mintea lui era preocupat închise. Proverbul. cu ochi alba tri care luceau întunecat în lumea cea solar . ariile roiau limpezi.

instinctiv rupse m rgeaua p mântului de la gâtul Mariei. îns totu i? ² Redisp ru. S rac de bunuri. s nu-mi umple sufletul de-o van . dar i neputin a realiz rii viselor lui.. salcâmii cu miros dulce t inuiau c r rile risipite într -o viorie i melancolic umbr .. Cu-o dureroas .. gr dini mirositoare i. i prima mea dorin ultima ² nerealizabil ! Tr sura cea fin i poate i amar dimprejurul gurii lui se adânci v dit. lumini pres rate. În casa de peste drum perdelele albe erau înc l sate. Acuma tia c iube te. El se scutur oarecum din somn. Ah! ea trebuie s fie bun . mic . nu-mi va refuza ea. Soarele se în l a ca un glob de aur arz tor pe un cer adânc albastru. de ce surâdea. dureroas iluziune.. Dar inima lui se contrase cu violen . nemaisim it voluptate el îi scrise: Stea. negru-mort. c ci el în elese sensul. E atât de bun ... topite stele a . o roz de purpur la tâmpl . Sufletul lui se cutremura la gândirea c nu va putea scutura greutatea acestui amor. i te iubesc. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toat realitatea omeneasc ? ² Perdeaua de vis-á-vis se dete pu in într-o parte i prin faldurii ei albi ap ru un blond cap de copil . ² Nepre uita! opti el uitându-se la ea. Ea c dea din bra ele lui. gura micu ca o vi in coapt i fa a alb i ro ca m rul domnesc.. Deodat întunericul dimprejurul lui deveni lini tit. ca o salcie neguroas ce. Speran ? el n-o putea avea. s-o rog. De ast dat trase perdelele sus i sta cu-o garoaf în mâinu a ei alb i privea pare-c pe gânduri în potirul de purpur al florii.. arunc m rgeaua i începu a citi: m rgeaua c dea luminoas prin întuneric i se desf ura din ce în ce.i întindea crengile spre el i striga c zând: "Dane! ce m-ai f cut pe mine?" i un glas r sun în urm -i: "Nefericite. cochet . surâse.. într-o clip cale de-o mie de ani." Supt ca de-un magnet în nem rginire. Asta. voi ruga-o s fie rea. Râdea. deja vedea culmile str lucite ale unui ora . "La ce mi-a mai trebuit i asta? gândi el cu sufletul plin de lacrimi". El deschise cartea. O sim ire pe care n-o cunoscuse niciodat era ea s se nasc cu amorul? Ea se reivi. Nu e destul mizeria în care am tr it ² cel pu in o mizerie f r de dorin e. Am s -i scriu. P rul ei cel blond i împletit în cozi c dea pe spate. Din ce în ce mai mare. o noapte v ratic cu aerul blond. de ce? i tocmai în fereastr ? Oare ea nu-l vedea? Dar dac -l vedea. inima mea este atât de bolnav ca o scânteie de soare noaptea. ce-ai îndr znit a cugeta? Norocul t u c n-ai pronun at vorba întreag !.. prin aleile gr dinii ei vi inii i cire ii înflori i. dac aceste zâmbiri aveau o inten iune. s-o rog s nu surâd . i ochii t i.cartea lui Zoroastru. mai mare ² se lumina ² pân o v zu departe asemenea unei lune ² i el cobora cu cartea sub mân nourii gro i. f r sunet i f r lumin . frumuse e i spirit. gr dina de desubtul ferestrei în care adormise Dionis era de un verde umed i r corit dup noaptea cu ploaie. s-apropia de p mânt. i î i deschise ochii. Dup ce râsese ² cine tie de ce? ² ea l s perdeaua s recad . ² Maria! opti el cu inima strâns . el c dea ca fulgerul. florile împrosp tate ridicau în soare cochetele capete copil roase i ochii lor plini de reci i zadarnice lacrimi...

un surâs în trecere. i nu i-o pot spune. Când o inim pierdut -n mizerie. S rut urma pasurilor tale... când gândea c mijlocul ei cel dulce s-ar putea odihni cuprins de bra ul lui.. pentru un surâs de pe buzele ei.. pu in mi-a p sat.O nu! În via a ta luminoas nu s-a putut ivi nici umbra m car a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimice te inima. sunt dureri care trebuie s -l îndulceasc .i este permis. dispre ue te-m ! te rog! Poate dispre ul t u m-ar omorî i moartea nu-i nimic pe lâng chinul meu de azi. care. f r de nume fericire întro or de amor. privesc atât de adânc. O nimice te! Închipuie te. A m iubi nu. umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume. i nu deodat . Moartea-i un moment. umbra unei fericitoare . Când gândea cum i-ar lua capul ei de aur în mâini i i-ar topi ochii cu s rut rile lui. cu atâta mai frumoas e ti! ² N-am avut speran e.. cât te visez veghind i. cu toate c scrisese. întrupat desperare. c ar putea s -i prind mâinu a ei alb . i aceea nerealizabil . la imaginea luminii lor sunt de tept. dintr-o fiin aievea n-ar r mâne nimic decât o lung . înger? . Ei sunt jos. de ce te-am v zut? Orb de-a fi fost. în ap sare. crud . atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu.. nu. f r s de frumoas chinuit . pustie. Ce-i via a? El sim ea c o or lâng ea ar pl ti mai mult decât toat via a.i pot zice altfel. când o asemenea inim le-ar ridica f r voin . Tu de a cultiva sim iri. mai nepomenite. de una am fost capabil. f r s moare. ² Floare! cum surâzi în gr dina tii c un suflet tii c o inim se rupe. s se uite la transparentele-i degete ore întregi. f r de voin . Ei nu pot apar inea cercurilor în care te mi ti tu. Po i oare ghici sim irea cu care am scris. În fiecare fibr rupt este-o nem rginire de dureri. îi venea s nebuneasc . de dorm. aceast sim ire munce te. de una. murii îi s rut pe care au trecut umbra ta. El î i închipuia c ea va putea fi a lui.dimine ii. Desperarea ucide. i. c ci fiecare din ele î i g sesc i-ar ridica aspira iunile pân la tine. Tu nu tii de ce. de cât amar sc pam! De n-a fi fost defel.. luptând spre a le n du i. tu! ² Oricât de mare ar fi mila ta. fibr cu fibr se rupe inima mea.i închipuie ti un asemenea chin f r s plângi ² de mil .. o lupt van .. Mario!. Mario! po i tu s . este o margine care s-o mi te. sc pam de o via zilelor tale. e ti i mai frumoas . de venin s fie un suflet. De ce sunt eu în lume. care de care mai îndr gite. i nu e durere mai mare decât a mea. dureroas . Ea! toat lumea era cuprins în acest cuvânt. Adio! Adio! i. Martir este numele amorului meu. stea! cum luce ti în cerul t u. i cu toate astea chipul t u. dispre uie te-m ! Eu nu pot s nu te iubesc. desperarea e timp ² o asemenea sim ire este iadul. pân acolo nu se poate coborî. neputând s le reziste. ce-ar sim i un asemenea om? Întristare? Asta nu-i întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului. de art dar singur . f r de lumin . i nu cuno ti asemenea oameni. îi ame ea sufletul lui.. e ti i mai mult cauza unor crude dureri. cu atâta mai nefericit sunt. n-am avut dorin e. Nu-mi zâmbi! Zâmbetul t u m-ar umple de speran e vane. în ne tiin a ta. mai f r de în eles. nici una-n lume.i c dintr-un om cu sim ire. pu in mi-a p sat. s -mi cuprind toat via a mea. i cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el. totu i o speran de-o dureroas dulcea . Ah! cât e ti i cu cât e ti. când tu ai fost menit s fii? De ce-au c zut ochii mei pe tine. nu ² de îngrozire? De piatr s fie o inim . în neputin marginile în puterile celui ce le are. tu!. a a-i c astfel te cheam ! nu se poate s te cheme altfel. Cât intensiv . i cu cât sunt.

în casa cea pustie de peste drum.. El c zuse cât era de lung pe podeaua camerei lui. i ochii ei painjini i de lacrimi se îndreptar spre el..i sim ea capul. o duse la inim . Ea cerc a surâde.. .... Ajunse la semn tur .. zise ea întrerupt. cine tie dac n-a i murit. îmb t toare. l-am v zut c zând ca mort pe podele.. capul ei.. nici gândea ceva. cât gratitudine pentru-o privire. .. în mâinile unite i l sate în jos iind scrisoarea i în fa cu-o expresie indecis ... i el sim ea parec le trage la inima lui. nu se tie... Îngerul meu!" El trimisese scrisoarea. care se ivi tocmai atunci în fereastr . i se uit înaintea ei. milo i. crud îi p trunse inima lui.... poate înc nu-i prea târziu.... ochii ei cei mari i adânci erau plini de lacrimi... era un amestec f r dispre i spera amor.... o negur alb îi cuprinse vederea.. Ea bo i scrisoarea cu mâna..i sim ea inima. plutitori. în fiece pas....cuget ri.. Înamorat în ea? Asta ar fi fost pu in. p rea c nu vede decât perdele albe i de dup fiecare se ivea. de-ar fi g sit.. -apoi nimic.. ² De la cine ai c p tat tu scrisoarea asta.. o idee de ur a ei ar fi fost cuprinsul amorului lui cât ar fi tr it. ori s -i despletesc p rul.. ² Arat !. .. Sta în fereastr nelini tit. de-a putea s-o s rut.. Mario? i cum ar i tu? Ce i-e? zise un b trân prietenos. toate se învârteau împrejuru-i într-o lumin trandafirie. El se retrase dup perdea. nimic.... un înmiit amor. Cum o iubea! De l-ar fi dispre uit.. cât recuno tin pentru c ar l sa un moment dege elele i vecinic ar ei dulci în mâinile lui. i se taie în dou inima.. ... Ochii lui se uscau de ardoare i sclipeau cu o bolnav dorin . înecat de dorin a de-a plânge ca un copil vinovat.. adânci. ar fi iubit dispre ul ei. . ridicând cu mâna lui cea fin b rbia cea rotund a fetei. ori s -i s rut umerii. i. El se ar t în fereastr . dar atât de dureros i atât de îngrijit. ar plânge i ar râde de fericire. nu tia ce s gândeasc . p rea c i se rupe via a... ² Ce scrisoare ii tu în mân ... ea se ivi frumoas . i fa a lui se adânci din ce în ce... De unde aceast sim ire nem surat . c utarea ar fi durat vecinic. în fiece gândire a ei. spre a c uta un altul în ochii ei alba tri... ori s -i dezmierd mâinile.. ca un copil. Dumnezeu de-ar fi fost i-ar fi uitat universul.... o durere ascu it .... Copila fugi speriat din fereastr . în fiece zâmbet.. se uit pe ea. Alearg .. Ah! el ceruse Ea se ivi în fereastr . tat . acolo-i s rmanul. ca s-o observe.. Nu în ea... ir de icoane turburi. o dat ! parec n-a mai voi nimic în lume. nu. unde locuie te omul acesta? Lacrimile o inundar i ea se arunc suspinând la gâtul t tâne-s u. s le fac a sim i desele i nem suratele-i b t i. El îi desf cu cu o dulce sil scrisoarea cea mototolit din mâini. ar nebuni în urm visa aceea or f r de seam n.. zâmbind cu o speriat i copil reasc ire ie.. preocupat cum se vede de-o cugetare complicat . "Ah! zâmbi el c-un fel de dureroas be ie. de unde aceast irezistibil nebunie? El nu. ² Cum ar ta el? întreab b trânul. parec a tepta sentin a de moarte. ² Vezi.

Destul c soarta lui material din momentul acesta era schimbat . paloarea cea lini tit i marmorie a fe ei contrasta cu p rul în dezordine.. Nici trebuie s -l trezim m car.. cu aerul cald... acea idee nefericit pe care Ruben o credea cu neputin capul unui om. Îl voi cloroforma. cu casele închircite.. El sim ea fulgerul junghiindu-i inima. parc surâdea i ² ciudat! ² avea ochi alba tri. ca din le in s treac într-un somn adânc. cu nouri încre i i... Ple uvul îl ridic încet de la p mânt i-i dezgoli pieptul.. se lipi de perete i se a ez ironic .i urnise ochelarii pe frunte. zise el încet. ea se scul încet.. da din cap. El citi în cartea lui Zoroastru. Capul ridicat pe perini i l sat asupra pieptului. i iar i. Dan se sim ea bolnav.... -apoi î i mu c zâmbind buzele. De i erau amândoi b trâni. zise el.. ochii închi i cu vehemen . apoi un cer de un etern i albastru întuneric. în . "Ah! gândi el ² în curând voi muri... Pare foarte sensibil. ² Cât pe ce era s i se rump o vân a inimii. cu ochii închi i. O mân era strâns ap sat pe inim . ² Umbra lui dormea pe pat.... p rul în dezordine.. cu stele moi de suflarea nop ii. ² i mi-a trecut prin minte. . în dreptul lui. O bucurie mare l-ar omorî.. În vreme ce doctorul (ve i fi ghicit c ple uvul nostru biped era doctor) vorbea cu sine însu i.. Pe dinaintea lui treceau fiin e ciudate pe care nu le v zuse niciodat ..² O! e frumos! zise ea repede. O negur deas . i umbra mea î i bate joc de mine acuma". fantastic . "Dracul s te ia. strivit sub greutatea cuget rilor lui. ea comprima convulsiv durerea ce o sim ea acolo. O manta neagr îl acoperea.. El se lungi pe pat i sacoperi cu rasa. ar tându-i scrisoarea. i Dan trecea repede prin strade. Numai umbra lui proprie st tea dreapt în perete.. ei se gr bise astfel încât aceasta tr da viul interes ce trebuia s -l poarte pentru Dionis..... luna mai arunca câte o dung prin întunericul lor. Explicarea în dou cuvinte: Persoana juridic care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea drepturi asupra unei mo teniri. prin cre ii c reia transp reau delicatele i corectele lui forme. Afar de aceea un fulger îi trecuse drept prin inim în vremea c derii lui. aste-s deja umbre de pe ceea lume"... ab tut. Ei deschiser u a.. lung . iar i ora ul vechi cu stradele strâmte. Dionis era lungit la p mânt.. Se mai ivi înc un om ple uv i cu ochelari. Tat l Mariei se plec asupra lui i-l privi cu pl cere... ridica sprâncenele i. cu stre inile muceg ite în lun .... Ei coborâr iute sc rile i într-o clip fur la casa de peste drum.. Dovezi erau asem narea cu portretul i multe alte împrejur ri care nu ne intereseaz .. gândi el. cu inten ie. se sub ie. tat l Mariei fixa portretul din perete. ² Aha! gândi doctorul cu ire ie.. Ple uvul cl tin din c p ân .... cenu ie i sclipitoare.... el intr în casa lui deplin con tiu despre îndelungatele lui vise......... cu care b trânul vorbi repede i încet. El însu i era lungit pe pat..... cealalt spânzura pe marginea patului în jos. legate îns de originea pân acum obscur a lui Dionis.

Ruben îi ar t hârtiile. acolo-s memoriile umbrei mele. ² Eu mor. se uit la ele..i petrece iretul Ruben pe conta mea. o jum tate cu p r i una ple uv . ci maistre Ruben! D-zeu tie cum s-or fi scrântit toate celea în capul bietului om. f r îndoial . l-am g sit în starea-n care-l vezi.. E Riven. dracii t i sunt me teri în desprinsul umbrelor din perete. ca hârtie numai.. Uit -te în masa mea. i maistrul Ruben i-a ie it cu des vâr ire din min i. el le scoase... gândi el.. in minte. ² Ce pustia. corpul meu trebuie s fi devenit fenomenal. maistre Ruben. Dar oare-s doctori ace ti doi?.. Eu singur le cump ram cu toptanul. el mi le-ar fi cump rat desigur. Ruben se uit lung la el. i-n asemenea c r i el r scolea c-un fel de patim i-mi cump ra cele mai obscure i mai f r de-n eles. spânzurat de un cui în perete. vânz torul de c r i.i creasc perciuni i de când por i caftan jidovesc? ² Vai de mine domnule. acum îns . -apoi nici nu-mi mai zice: jupâne Riven. legate cu fire de a albastr . nu-l mai cunosc...U a se deschise i intr maestrul Ruben... desp r it în dou ar t ri b trâne cu care. eu am murit i Ruben a venit cu medicii s -mi vând corpul. a umbrei care-o vezi în perete.. zise el pentru sine. Bolnavul auzea toate acestea i nu tia ce în eles s le dea.. i ist Ple uv are s m ia pe mine. Uite! acuma o desprinde din perete io d lui Ruben în mân . maistre. "Sunt nebuni oamenii ace tia. Unul din ei. apoi le puse pe mas . Dar m-ai Evreul s-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul.. iar nu d-ta. ² În momentul acesta intrar doi oameni în chilia lui pe care Dan nu-i mai v zuse. maistre Ruben. prin schimb rile prin care am trecut. zise el. ori eu am devenit o fiin superioar magistrului meu. de când ai l sat s .. de mult! ² de când m v zut altfel vrodat lâng Curtea veche? ² Lâng Curtea veche. ² De mult..i barba. biblioteci risipite ale oamenilor b trâni a c ror clironomi apoi mi le vindeau pe un pre de nimica. zise Ruben netezindu. te-ai prostit r u de când nu ne-am mai v zut. Bravo! Maistre Ruben. . "De când îl cuno ti?" adaose întorcându-se c tr evreu.. omul se uit iute prin ele. Aha! gândi el în urm ... Evreul se uit lung la bolnav i cl tin din cap.. strig el... Are drept.. zise el serios.. Ori e un om. veni s -i cerce pulsul. Cea ple uv îmi pip ie pulsul i cea cu p r se uit la umbra mea. se poate i asta. ² Umbra ceea a d-tale e un portret care... Bravo! bravo!" El b tea din palme râzând. El cump r de la mine c r i.. ple uv i uscat..i seam n .... zise tân rul zâmbind. În genere cele mai vechi i tot de-acele pe care nu le mai putem vinde nim nui în lume.. îi deschise s ltarul i d du într-adev r de ni te leg turi de hârtii galbene i ve tezite.. c ci cum v d joac pe doctorul în momentul acesta. Domnule. scrise de cât vreme am fost în lun .Îmi pare c sam n cu Satana amândoi. cellalt vorbea cu Ruben. ² D-tale nu i-e bine. ² Maistre Ruben. Acuma asemenea aveam câteva vechituri de astea i venisem s i le ar t..

i gura pe fruntea lui. numai patul e acela i. tot m amânau. Portretul p rintelui s u lipse te din perete... Apoi sim i o mân dulce i mic pe frunte... palid ...... auzi periculos? Eu nu sunt periculoas ! zise ea r stit ! ² Dar dac s-ar trezi.. f r de-ncredere în realitate. se uita la ele. speriat . ² Luna rev rsa tot aurul ei în odaia lui i sub aceast sm l uire diafan mobilele i covoarele str luceau somnoros i mat. Ochii lui Dionis pe jum tate-nchi i nu tr dau c el vegheaz . ba azi. te-ai dus i m-ai vândut chinuitorului de suflete".. Deodat sim i cum c pe marginea patului s u edea cineva.... Dar el o cuprinsese... evreule. "Ah! gândi el... Îl privi în întreg. Mario..... este Maria!" Da. dar bra ul lui o inea cu t rie culcat astfel pe pieptu-i.. m iube ti tu? ² Dar dac nu m-ar chema Maria? zise ea sub inspira ia unei fulger toare mali ii.. mintea lui îi p rea împrosp tat . casa e aceea i. îi edea pe picioare.. dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el.. . i Dionis lungit în patu-i tremur în friguri. din minune în minune.. ² Las -m ! zise ea ro ie ca purpura.. mijlocul cel mai ginga din lume. Vorbea singur .Ruben îi lu umbra i hârtiile de pe mas dureroas . rec zând cu capul în perini. Dormi! dormi! opti ea aplecându.. închizând cu zgomot u a dup sine. ea nu mai rezista. El se scul . atunci. de la capul inundat în aur pân-la botinele micu e ce sticleau radioase pe covorul înflorit. clar fa viitor cum ai privi din fundul unui lac lini tit i limpede ca lacrima. nu i-e iertat s vorbe ti.. strâns de un colan lustruit. c r ile cele vechi asemenea. El singur nu. Ciudat.... odorul! ea era. o.. "Te- ai dus.. la împrejurimea lui... p rul de aur acoperit de o p l rie de catifea neagr cu margini largi... îi s ruta degetele.. îns mobile nou i elegante. fetele vorbesc adesea singure.. E noapte.. vru s se retrag . e în deliriu. ² Am fugit de-acas deghizat . I se pare c s-a trezit din ni te vise lungi. eu nu mai tiu ce se-ntâmpl cu mine... i inima se cutremur în el...... Dar în momentul acela el îi înl n uise gâtul. dar taci. apoi îi lu amândou mâinu ele în mâinile lui.. Din jurul lui disp ruse lumea cea semiobscur a tinere ii lui... El sim i aerul îndulcindu-se sub optirile ei. murmur el c-o resigna ie Are friguri. cam sl bit .. ba mâini.......... Nu cu mintea care-o avuse înainte... cu fruntea plin de sudoare i cu capul greu.. zise ea cu gl scior argintos. îi mângâia fruntea ei alb de-i dete p l ria jos i-i l s s izvorasc pe umeri în jos valurile de p r blond. Î i închise ochii. zise serios ple uvul. turburi. amestecate. îmbr cat c-o bluz de catifea care cuprindea.... nu i-e iertat.. ea. El sim i o rou umed curgându-i în p r.. obscure. V zu un b iat cu fa a oval .. i toate îi p reau vise. toate întâmpl rile abia trecute. el privea la .. covoare pe jos..... O r coreal dulce p trunde prin ferestrele deschise. ² Cum dar? ² Da! da! Maria. un orologiu zâng ne te încet i sub ire în perete i prin mintea lui trec iute........ El deschise ochii pe jum tate..i putea explica aceast limpezime a min ii. f r de în eles i el prive te.. atunci. ea nu mai rezista. rece. i ie i din cas . cu buzele uscate. gândi el..

apoi iar îi deschise. Ar fi u or a însemna nu numai ara dar chiar i secolul în care ar fi trebuit s se petreac existen a lor cea adev rat . de surprinderea i spaima ei proprie. umbra din perete. tr ind. El î i închise ochii i sim ea c inima i se sparge în piept. lâng fizionomia oval .. Adesea în nop i lungi de iarn . i râdeau... Maria intra deodat în salonul înc lzit i luminat numai de razele ro ii ale j raticului din c min. c ci asemenea nu i-e iertat. ci r m sese înc într-o tr s tur de nespus naivitate în jurul i alb a ei.. cu capetele r zimate unul de altul.. de i piesele sunt altele? E drept c dup fondal nu suntem în stare a vedea.. . spre a cuprinde cu ei dulcea lui sarcin . s aib momente de-o luciditate retrospectiv care s ni se par ca reminiscen ele unui om ce de mult nu mai este? Nu ezit m de-a cita câteva pasaje dintr-o epistol a lui Téophile Gautier care coloreaz oarecum ideea aceasta: "Nu totdeauna suntem din ara ce ne-a v zut n scând i de aceea c ut m adev rata noastr patrie. str ini lâng c minul lor i munci i de-o nostalgie invers . din când în când st teau înaintea unei oglinzi.. Dou vorbe concluzive. Nu sunt aceia i actori. când de bun voia lor tr iau exila i la vun sat spre a se iubi departe de zgomotul lumii.. e portretul cu ochii alba tri. Cine este omul adev rat al acestor întâmpl ri. intra îmbr cat ca b iet.. încunjur fondalul i reapar iar i fin din care nu se putuse înc terge am r ciunea unei tinere i ap sate. asta-i întrebarea. din când în când î i plecau gur pe gur . Nu cumva înd r tul culiselor vie ii e un regisor a c rui existen n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuran i care.te scula. când în vremea carnavalului m deghizez cu vrun caftan. voind a reprezenta i? Nu este oare omenirea istoriei o armat mare. El voia s vorbeasc . dup ce ea de mult devenise tezaurul c sniciei lui. trec pe scen .. cred a relua adev ratele mele vesminte. dar acela i num r m rginit pentru regizor.. Acei care sunt f cu i în felul acesta se simt ca exila i în ora ul lor. Fost-au vis sau nu. mul i vor gândi a fi ghicit sensul întâmpl rilor lui. de tot. tot. rotunjit ce n-a cunoscut niciodat îndoiala.. armat mare pentru individul constituit în spectator. în fine. Am fost întotdeauna surprins c nu pricep curent limba arab . cu firul cauzalit ii în mân . dar î i sim i gura astupat de s rut ri.. ca în noaptea aceea când se v zur pentru întâia oar în apropiere. Mâinu ele-i albe i transparente ca ceara contrastau cu mânicele moi i negre i astfel se primblau de bra prin semiîntunericul c lduros al s lii. Dan ori Dionis? Mul i din lectorii no tri vor fi c utat cheia întâmpl rilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. aceea i p l rie cu margini largi pe p rul ei blond i picioru ele cele mai mici din lume în botine b rb te ti... Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagr . Îmi pare c-am tr it odat în Orient i.. Trebuie s-o fi uitat". chipul unui tân r demon lâng chipul unui înger asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reap rea în una nou . cu dispari iunea acestuia dispare ceea ce ve i fi îndemna i a numi o idee fix . Ea-l împinse în perini. care joac un rol atât de mare. ² i nu s-ar putea ca cineva. ei vor fi g sit elementele constitutive a vie ii lui suflete ti în realitate: Ruben e Riven. care râdea c-un fel de copil roas nebunie de zâmbetul lui... reducându-le la simple vise a unei imagina ii bolnave. Era un contrast pl cut: fa a lui tras gurii. i ea s-apropia de el.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful