... i tot astfel, dac închid un ochi v d mâna mea mai mic decât cu amândoi.

De a avea trei ochi a vedea-o i mai mare, i cu cât mai mul i ochi a avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar p rea mai mari. Cu toate astea, n scut cu mii de ochi, în mijlocul unor ar t ri colosale, ele toate în raport cu mine, p strându- i propor iunea, nu mi-ar p rea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. S nenchipuim lumea redus la dimensiunile unui glonte, i toate celea din ea sc zute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dota i cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul i în propor iunile în care le pricepem noi. S ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare ² acela i lucru. Cu propor iuni neschimbate ² o lume înmiit de mare i alta înmiit de mic ar fi pentru noi tot atât de mare. i obiectele ce le v d, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi ² mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine tie dac nu tr im într-o lume microscopic i numai f ptura ochilor no tri ne face s-o vedem în m rimea în care o vedem? Cine tie dac nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, i nu aude fiecare sunet într-alt fel ² i numai limba, numirea într-un fel a unui obiect ce unul îl vede a a, altul altfel, îi une te în în elegere. ² Limba? ² Nu. Poate fiecare vorb sun diferit în urechile diferi ilor oameni ² numai individul, acela i r mâind, o aude într-un fel. i, într-un spa iu închipuit ca f r margini, nu este o bucat a lui, oricât de mare i oricât de mic ar fi, numai o pic tur în raport cu nem rginirea? Asemenea, în eternitatea f r margini nu este orice bucat de timp, oricât de mare sau oricât de mic , numai o clip suspendat ? i iat cum. Presupuind lumea redus la un bob de rou i raporturile de timp, la o pic tur de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, i în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta i ar cugeta tot atâta ca în evii no tri ² evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai no tri. În ce nefinire microscopic s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet tori, în ce infinire de timp clipa de bucurie ² i toate acestea, toate, ar fi ² tot astfel ca i azi. ...În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist nici timp, nici spa iu ² ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut i viitor e în sufletul meu, ca p durea într-un sâmbure de ghind , i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rou . Dac am afla misterul prin care s ne punem în leg tur cu aceste dou ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni i asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea tr i aievea în trecut i am putea locui lumea stelelor i a soarelui. P cat c tiin a necroman iei i acea a astrologiei s-au pierdut -cine tie câte mistere ne-ar fi descoperit în aceast privin ! Dac lumea este un vis ² de ce n-am putea s coordon m irul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adev rat c exist un trecut ² consecutivitatea e în cugetarea noastr ² cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, acelea i întotdeauna, exist i lucreaz simultan. S tr iesc în vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun ² este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nem rginirea dispozi iunii lui, o clip de timp în împ r ibilitatea sa infinitezimal , care nu înceteaz în veci. În aceste atome de spa iu i timp, cât infinit! Dac-a putea i eu s m pierd în

infinitatea sufletului meu pân' în acea faz a emana iunii lui care se nume te epoca lui Alexandru cel Bun de exemplu... i cu toate acestea... ..................................... Cu drept cuvânt cititorul va fi cl tit din cap i va fi întrebat ² prin mintea c rui muritor treceau aceste idei? Existen a ideal a acestor reflec iuni avea de izvor de emana iune un cap cu plete de o s lb t cit neregularitate, înfundat într-o c ciul de miel. Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi ce împro cau pe cutez torul ce se încredea perfidelor unde treceau ni te ciubote mari c rora nu le-ar fi p sat nici de potop, cu atât mai vârtos c aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului con inut îndat ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disp rea prin iroaiele ploii, care deder capului s u aspectul unui berbec plouat, i te mirai ce mai rezist torentelor de ploaie ² hainele lui ude -sau metafizica. De prin crâ me i pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumin murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un roman ios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin î i f cea de vorb cu p re ii i cu vântul; câte-o femeie cu fa a înfundat în cap on î i desf ura trec toarele umbre prin spa iul i-i lovir neguros, asemenea zeilor întuneca i din epopeile nordice... Dintr-o crâ m deschis s-auzea o vioar schingiuit . Metafizicul nostru se apropie s se uite i razele p trunser prin u fa a. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fa a era de acea dulcea vân t alb ca i marmura în

umbr , cam tras f r a fi uscat , i ochii t ia i în forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr . Ei înotau în orbitele lor ² un zâmbet fin i cu toate astea atât de inocent trecu peste fa a lui la spectacolul ce-l privea. ² Ce era adic : Un b iet de igan cu capul mic într-o p l rie a c ror margini erau simbolul nimerit al nem rginirii, cu ciubote în care ar fi înc put întreg i într-un surtuc lung de-i ajungea la c lcâi i care f r îndoial nu era al lui, schinjuia c-un arcu ce r m sese în câteva fire de p r i, cu degetele uscate, pi ca ni te coarde false care ârliau nervos, iar împrejuru-i fr mânta p mântul un ungur lung, cu picioarele goale b gate în papuci mari umplu i cu paie. Oricât de nepl cut s fi fost spectacolul pentru sim ul estetic al c l torului meu, el avu o influen salutar asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, b g de sam c ploaia-l udase pân la piele. El intr într-o cafenea de al turi, ca s se usuce. Ridicându- i c ciula cea mi oas , vedem o frunte atât de neted , alb , corect boltit , care coincide pe deplin cu fa a într-adev r pl cut a tân rului meu. P rul numai cam prea lung curgea în vi e pân pe spate, dar usc ciunea neagr i s lbatec a p rului contrasta pl cut cu fa a fin , dulce i copil reas a c b ietanului. Î i puse în cui paltonul ud i, la aroma îmb t toare a unei cafele turce ti, ochii lui cei moi i str luci i se pierdur iar în acea intensiv vis torie care st câteodat atât de bine b ie ilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna pl cut cu fa a de copil. Între ace ti muri afuma i, plini de mirosul tutunului, de tr nc nirea juc torilor de domino i de caden ata b taie a unui orologiu de lemn, ardeau l mpi somnoroase r spândind dungi de galben lumin prin aerul ap sat. Dionis f cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit i adesea surâdea. Surâsul s u era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totu i de o profund melancolie. Melancolia în

Pe ici pe colo pe la mese se z reau grupe de juc tori de c r i. cum sunt întreba i atâ ia copii ² dac i flegmatic a i lui i-ar pl cea s i el ar dori ² s iubeasc ? S iubeasc ² ideea aceasta îi strângea adesea inima. i parc i se topea sufletul. i aceast libertate de alegere în elementele de cultur îl f cea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc atât de vis toare. Prin natura sa predispus . cum o numea el. o existen f r de speran -cum sunt multe la noi ² i. Casa lui de pustnic. iubitor de singur tate. cât de monotoni vor trece anii vie ii lui ² o frunz pe ap . plesnind din degete cu cealalt înainte de-a bate. treptele erau putrede i negre ² pe ici pe colo lipsea câte una. determinat prin na tere la nepozitivism. ce via -l a teapt pe el?. nu-l va întâlni nici un zâmbet i nici o lacrim -neiubit i neurât de cineva. cât de lungi. se în l au ochii de fereast spart a unei case vechi i acoperit c-un mu chi care str lucea ca bruma în lumina cea rece a lunii.. unul cu p l ria nalt pe ceaf independen era m rginit numai de buzele individului. el era orfan.i crea o soart mai fericit . U a mare deschis în balconul catului de sus se cl tina scâr âind în vânt i numai într-o â ân . fiin a. luna trecea palid a c rei stre in de indril era putred i rece.. spa ioas i balconul de lemn se cl tina sub pa i. mi cându. un col întunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii. singur. i atmosfera lene cafenelei ² asta era toat via a lui. în neputin sufleteasc de a.. În introducerea acestor iruri am surprins unele din cuget rile care-l preocupau în genere ² i c-un asemenea cap omul nu ajunge departe ² i mai cu seam cel s rac ² i Dionis era un b iet s rac. fidel interpret al b trânului timp. Cine-ntreab dac i el are inim . Era tân r ² poate nici optsprezece ani ² cu atât mai r u. ce nu-l asculta. privind-o. el tia c în "aceast ordine a realit ii". El trecu prin h i ul gr dinii i prin z plazurile n ruite i urc iute sc rile.. Lucruri mistice. cu interes ori a a numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete. unde lobodele i buruienele crescuse mari în tufe negre-verzi. În mijlocul unei gr dini pustii. dac umble frumos îmbr cat. Orologiul. El intr într-o camer nalt . Dionis se porni spre cas .. se uita ² dracu tie. se va stinge asemenea unei scântei dup care nu-ntreab nimenea ² nimenea-n lume.i buzele f r a zice o vorb i tr gând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gur din cafeaua i i cu mâinile unite pe spate. prin mrejele i valurile de nouri negri-vine i.. Cum ar fi tiut el s iubeasc ! Cum ar fi purtat pe mâini. Lipsit de iubire ² c ci n-avea pe nimeni în lume. el devenea i mai s rac. Ni te trepte de lemn duceau în catul de sus al ei. sam c se scursese a 12-a or a nop ii. oameni cu p rul în dezordine. c-o igar lung în gur a c rei berea ce le sta dinainte ² semn de triumf! Dincolo unul scria cu crid pe postavul verde al biliardului. Afar ploaia încetase i. subtilit i metafizice îi atr geau cugetarea ca un magnet ² e minune oare c pentru el visul era o via i via a un vis? Era minune c devenea supersti ios? Adesea î i închipuise el însu i cât de tri ti. inând c r ile într-o mân ce tremura. vecinic privind-o. i parc -i topea ochii s rutându-i. via a. Un copist avizat a se cultiva pe apucate.. a a încât trebuiai s treci dou deodat deschise. cercevelele ferestrelor se curmau sub . spre a da lumii. cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea i-o închipuia pe acea umbr argintie cu fa a alb i p r de aur ² c ci toate idealele sunt blonde ² i parc sim ea mâinu ele-i calde i înguste în mâinile lui. sun de 12 ori din limba sa de metal.vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor. U ile toate erau i goal .. afar de aceea. Pere ii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var.

cu dulcea a lor mai femeiasc asupra spectatorului. acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom ro ie. Vis torul Dionis se opri în dreptul acelui portret care sub lumina plin a lunii p rea viu. o femeie palid . p rul undoind. pe ea hârtii. Misterios. el opti încet i cu glasul înecat de lacrimi: "Bun sar . mici. era tat l s u. de acel copil cine tie cum r t cit în clasele poporului de jos. nalt .i pentru portret. la p mânt. V duvita sa mum îl crescu pe el cum putu din lucrul mâinilor ei ² mâini delicate de doamn ² fa a ei palid ca ceara. Va s zic asupra acestui chip î i concentrase el amorul lui. albind podelele de p reau unse cu crid .. ziare rupte. Înecat de iubire pentru o fiin ce nu mai exista. atâta form avea pustiita. auzindu-l. un pat. palid. Era aninat într-un cui bustul în m rime natural a unui copil ca de vro optsprezece ani. îi vorbise adesea de tat l s u. el edea în casa preotului b trân a c rui fiic era Maria. Da. Luna î i v rsa lumina ei cea fantastic prin ferestrele mari. pline de înv tur bizantin .. pe unde ajungea lumina lunii. Fructul amorului acestor oameni fu Dionis. îns mâinile cele dulci. Ce frumos a fost papa! zicea el surâzând i mum -sa. al c rei lemn grunzuros de vechime era t iat cu litere latine i gotice. dou cuadrate mari argintoase. î i tergea într-ascuns lacrimile ei. blond . Dionis ² ochii! ² Da. adic câteva scânduri pe doi c priori.presiunea zidurilor vechi i gratiile erau rupte. albe. c o soart aurit o a teapt . dormeau una peste alta vo câteva sute de c r i vechi. cu fa a fin ochi alba tri mari sub mari sprâncene i gene lungi negre. papa!". într-un col al casei. încât p reau c privesc cu inocen a. dar atât de fericita lui nebunie. mut pân -n ultimul moment. Cu toate c acel portret înf i a un chip îmbr cat b rb te te. ochii cei de foc vân t. apoi fa a. versuri. c el o va lua de so ie. în fine. moale. pânzele de painjin str luceau vioi în lun i deasupra c r ilor dorminde în col se ivea o îngereasc i alb ca t iat -n marmur i cu ni te umbr de om. în alt col . o neordine într-adev r p gâneasc . El muri în spitalul de aliena i. o copie de pe un testament p rea a fi dup cât se putea pricepe din buc ile rupte. s rmana lui via portret!. Dar într-o zi el primi o scrisoare cu sigil negru ² o deschise ² o citi ² o rupse buc i i cu ea mintea sa. bro uri efemere din câte se-mpart gratis. multe din ele grece ti. când fusese în vârsta lui de acum. Înaintea patului o mas murdar . În toat ziua el îi promitea c taina sufletului s u î i va avea sfâr itul. În col urile tavanului cu grinzi lungi i mohorâte painjenii î i exercitau t cuta i pa nica lor industrie. ² Ochii? nu-i a a. str lucit . cu buzele sub iri i roze. umed . pere ii posomorâ i aveau. preocupat pare c de a ascunde un secret mare. cu p r negru i lung. mam ! . Mum -sa.. umbra p rea c -i surâde din cadrul ei de lemn -el sapropie i s rut mâinile portretului. De copil înc el admira ochii cei frumo i ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor. ca reflectare a ferestrelor. cu ochii negri. cam prea lung ² tear fi f cut a crede c e chipul unei femei travestite. neîn eleasa. ² un vecinic ar fi dorit s ie dulcea. numai r d cinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. f r s spuie cuiva secretul numelui lui... fruntea uscat i femeie te mic . gura. ar fi dorit ca etern s ie ast noapte cu aerul r coare limpezit de lumina lunii. ochii ei de-o întunecat blânde e aveau numai pentru el grij i în elegere ² pentru el .. ochii de o adâncime nespus . Ei se iubir . tr surile fe ei de o paloare delicat . de un colorit atât de limpede i senin. Ochii cei alba tri ai copilului erau a a de str luci i. ochii lui erau plini de o supersti ioas nerozie.

în fiecare und albastr . de nimene iubit. gândea el. mai ales garafa goal era în stare de a-l umplea de cuget ri melancolice. oamenii s i. s-o înc lzeasc ² un simbol al vie ii ei întregi! De-atunce fizionomia. crâ cau lemnele i pietrele. cânt barde Bani n-am mai v zut de-un secol. Ce gândea copilului ei.. de nimene plâns. o vorb . amicii. f r mul umire.. atât de f r viitor! Nu. o preocupa zile întregi ² zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ie it din nebunatica sa gur . ca s -i iubeasc ² cui ce-i pas de mine? Cum tr iesc voi i muri.. îl s ruta. prin fiecare gean de nori.. s-umplu norii de z pad Cu himere!. atât de s rac. surâsul lui c p tase acea umbr dulce de triste e care îl f cea atât de interesant ² i irezistibil pentru bobocii pensionatelor.. precum ar r m nea prin nouri. Sufletul ei întreg era o reflectare umbroas copilul cu mintea lui naiv . dar gerul îi înghe a pleoapele i-i painjinea ochii. s viseze. ar fi vroit s doarm .. i-n asemenea momente. atât de singur.. familia sa. în lungile i friguroasele nop i de iarn . un vis. lâng inim . fudul la coate.i aici. ros pe margini. aici petrecea el vara i iarna. . crede cineva cum c el. Dar de unde? Scâr âie de vânt fereasta.. Dar . de râdea pare c i vântul în urma lui. de gerul cel amarnic. -apoi îl lua în bra ele ei. vântul l tra prin gardurile i ramurile ninse. În delirul ei. dou . Ah! garafa pântecoas doar de sfe nic mai e bun i mucoasa lumânare sfârâind s ul i-l arde i-n aceast s r cie te inspir .. ea se stinse într-o zi.i are fiecare om. i atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie. el. care mai de care mai bizar i mai cu neputin . tr snea grinda în odaie. rudele.. redus pân la culmea mizeriei. El aprinse lumina. care erau ai ei. era el întreg. consumat de lipse. O dac i-ai fi v zut tu ace ti ochi vrodat în via a ta i s-ar fi p rut c -i revezi în fiecare vân t stea a dimine ii. pe bolta întunecoas . Ce vizunie . ea trase mâna copilului -o ascunse în sân. Dar lui însu i nici nu-i trecea prin minte c pe el l-ar fi putut iubi cineva ² pe el nu-l iubise nimeni în lume afar de mum -sa ² cum l-ar fi putut iubi pe el. ea nu mai avea dureri. S privim acum i la s r cia iluminat de razele unei lumân ri de s u b gate în gâtul unui clondir ce inea loc de sfe nic. f r viitor. numai dou stele vinete. Ea îl crescu r u ² dar cum se putea altfel ² îl iubea a a de mult! Singura ei bucurie într-o via f r speran . Oamenii c scau ironic gura când îl vedeau. Surtucul lui pe lâng acestea era mai mult urzeal decât b t tur . Un regat pentr-o igar . Iarna.. în vorbe rimate. nici umbra înalt a lui Dionis. Luna s-ascunse într-un nor negru spintecat în dou rânduri de lungi fulgere ro ii ² casa se întunec ² i nu se mai v zu nici umbra din perete a portretului. îl dezmierda.. vin n-am mai b ut de-o lun . Afar de ochii negri. O lume întreag de închipuiri umoristice îi umpleau creierii. El b ga de sam c gândirile lui adesea se transformau în iruri ritmice. Cât era de frumos acest copil i ce tân r a murit! Frumo i au înm rmurit ochii lui în negurile gândirii mele.² Ace ti ochi!. copilul din portret. nici bucurii decât acele ale i trist a sufletului s u de copil. devenea trist? A a era elementul s u.

.În pod miaun motanii ² la curcani vân t -i creasta i cu pasuri melancolici meditând umbl -n ograd . care bag degetul prin rara cas De n vod ² cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. unice amic i ornic. Ca s tii i tu odat boieria ce-i.. Prip it la vro femeie. cuvios în mers p e te. Pe pere i cu colb. Cela-i cavaler. oare tie fran uze te? Cea ce-ncunjur mul imea i-o romantic copil . De-ar fi-n lume-un sat de mâ e.. tragic miorl ind ² un Garrick. îmi v d suflarea ² i c ciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdrav n ² iar de coate nici c -mi pas Ca iganul.. Vin -ncoa s st m de vorb . pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc plo ni ele ro ii.. s rmane! Oare ce gânde te hâtrul de st ghem i toarce-ntruna? Ce idei se-n ir dulce în mâ easca-i fantazie? Vro cucoan cu-alb blan cu amoru-i îl îmbie. z u! c -n el te-a pune vornic. e iute. Un palat borta-n perete i nevasta ² o icoan . Uh! ce frig. de i-i drag s te-ui i la ele! Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele Nici c au ce s mai sug . dulce o bucat din Homer.. tiu c ar vedea pe dracul ² Dar eu ² ce-mi pas mie ² bietul "îns!" la ce s -l purec? i motanul toarce-n sob ² de blazat ce-i. M i motane.. Cum nu sunt un oarec Doamne ² m car totu i are blan Mi-a mânca c r ile mele ² nici c mi-ar p sa de ger. Bruh! mi-i frig ² Iat pe mân cum code te-un negru purec S -mi moi degetul în gur ² am s -l prind ² ba las s racul. ² Într-un roi mai de un stânjen Au ie it la promenad ² ce petrecere gentil ! Plo ni a ceea-i b trân . . or[i] în pod în g v un ? De-ar fi-n lume numai mâ e ² tot poet a fi? Totuna: Mieunând în ode nalte. Mi-ar p rea superb . Rendez-vous i-a dat în ur ..

Firea mai presus de fire. Vino somn ² ori vino moarte. Nu vede i ce-n elepciune e-n f ptura voastr chiar ? O motani f r de suflet! ² La sgâriet el v-a dat ghiar i la tors v-a dat muste e ² vre i s -l pip i i cu laba? Îi! c în clondir se stinge c pe elul de lumin ! Mo ule. Titlul era scris i latine te: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" ² înv tur despre a lumii orânduial dumnezeiasc dupre cum toate . Pentru mine e totuna De-oi petrece-nc cu mâ e i cu pureci i cu luna. nu teme i iadul -a lui Duhuri ² liliecii? Anathema sit! ² V scuipe oricare motan de treab . Ori de nu ² cui ce-i aduce? Poezie ² s r cie! Dar în ast sar Dionis era vesel f r s cu ochiul ro tie de ce. nepostind postul cel mare. Sau ca pop . bazat pe sistemul geocentrist. A striga: o mot nime! mot nime! Vai. El era un ateist supersti ios ² i sunt mul i de ace tia. nu vezi c s-a-ntunecat? S vis m favori i aur. gheboas . O astrologie mai mult de origine bizantin . domni oarelor ce scap r Li ar t c lumea vis e ² un vis sarb d ² de motan. O. De-a putea s dorm încalea. sistem care admite p mântul de centrul arhitecturii lume ti i pe om de creatura pentru a c rui pl cere Dumnezeu ar fi f cut lumea.. Ini ialele acestei c r i cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal ro ie ca sângele. mergi de te culc .. Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii. mintea mai presus de minte Ce destinul mot nimii îl desf ur -nainte! Ah! atei. acopere fiin a-mi cu-a ta mut armonie. a gândului odin . fantastic ar tare. ² Somn. caractere slave de o evlavioas . Filozof de-a fi ² sim irea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le ap r i junimei generoase. Haram De-al t u suflet mot nime. tu-n cotlon i eu în pat. cerdac i stre ini heinizând duios la lun .Ziua tologit în soare pândind cozile de oaric Noaptea-n pod. La c pe elul de lumânare ce sta în gâtul garafei i bolnav. colo-n templul închinat fiin ei care Dup chip -asem nare a creat mâ escul neam. el deschise o carte veche legat cu piele i roas de molii ² un manuscript de zodii.

Aerul era blond i v ratic.pentru p mânt a fi zidite se arat de c tre înduratul Dumnezeu ² de pe grecie pe românie tâlcuit cu ad ugire a înrâurin ei zodiilor asupra vie ii omene ti. pân ce c pe elul de lumin începu a agoniza fumegând. i cu o dedica iune: "celui întru fiin a sa nem rginit. cu totul în prada impresiunii sale. qui sistit fixas horas terrigenae. Pustiul tace. aerul e mort i numai suflarea lui e vie. Cu coatele a ezate pe mas i cu capul în mâini. în salon întuneric i sticlele ferestrei str luceau ca argintul în alba lumin a lunii. un înger alb. P rea c deasupra mai sunt o mie de ceruri. adânc . Apoi î i ridic ochii i privi visând în fa a cea blând a lunii ² ea trecea frumoas . La sfâr itul c r ii era zugr vit Sf. el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constela iunile ciudate. pentru ca s vad pe un nor de argint. fantastic . Pe o pagin g si o mul ime de cercuri ce se t iau. Dou triunghiuri cruci e înconjurate de sentin a: "Director coeli vigilat noctesque diesque. rec zut în pustiul cel lung. Când se de tept din reveria sa. "Da ² repet el încet ideea lui fix i umpleau sufletu-i . palatul alb se confund cu nourul de argint i juna fat cu îngerul în genunchi. Aurul de pe spata leg turii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal . transparent. Dintr-o fereastr deschis din catul de sus el auzi prin aerul nop ii tremurând notele dulci ale unui clavir i un tân r i tremur tor glas de copil adiind o rug ciune u oar . o nou Ofelia. strângând ochii silit i tare. în urm multe tâlcuiri de visuri. p rea c presupusa lor fiin transpare prin albastra-i adâncime. El î i închise ochii ca s viseze în libertate. n-a mai v zut nimic." Constela iuni zugr vite cu ro . Muzica încetase de mult i el. coordonate alfabetic ² o carte care nu l sa nimic de dorit pentru a aprinde ni te creieri supersti io i. izbeau fa a sa palid plin de lacrimi c-o nespus melancolie. dispu i la o asemenea hran . pare c parfumat . pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentin e grece ti. îngenuncheat. întru fapturile mânurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinic laud afierosit . iar razele lunii. fereastra de sus a palatului era deschis . ci auzea disp rând. clar pe un cer limpede. Se stinse. tremur toare: rug ciunea unei vergine. ca o suvenire întunecat . P rea c geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra p mântului un nou înger lunatec. la lumina cea palid a lunii.. Întredeschise ochii i v zu prin fereastra arcat i deschis . atât de multe încât p rea un ghem de fire ro sau un painjini zugr vit cu sânge." Tablele erau pline de schemele unei sisteme lume ti imaginare. în mijlocul unui salon str lucit. deasupra c ruia lic rea o lun fantastic i palid ca fa a unei virgine murinde. calcule geometrice zidite dup o închipuit i mistic sistem . în spa ii iluminate de un albastru splendid. umed i curg tor. rug ciunea unei vergine. Închise iar ochii pân ce. lung. în lumi care se formeaz aievea a a cum le dore ti. înfiorând cu degetele ei sub iri. care cânta o rug ciune divin . p trunzând în camera lui Dionis. I se p ru atunci c e într-un pustiu uscat. în naltul cerului. o jun fat muiat într-o hain alb . a înecat visul s u în întuneric.. Apoi. El î i apropie scaunul de fereastr . prin nouri de un fluid de argint. cu mâinile unite. inea înc ochii strâns închi i. numai ochiul lui e viu. pe care o deschise i. lungi i dulci clapele unui piano sonor i acompaniind sunetele u oare a unor note dumnezeie ti cu glasul ei dulce i moale. prin stelele mari de aur topit. În fa a locuin ei lui Dionis se ridica o cas alb i frumoas . E miaz -noapte. adânc. Cine tie ² gândi Dionis ² dac în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transpune în adâncimile suflete ti. Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit. Gheorghie în lupta cu balaurul ² drag doamne simbol ce înf i a adev rul nimicind ne tiin a. nisipos ca seceta.

tremur torul glas al clopotului umplea sara chemând la vecernie. pove ti fantastice despre zâne îmbr cate în aur i lumin . i liniile semnului astrologic se mi cau cumplit ca erpi de j ratic. via a cea trecut a unui om ce se numea Dionis. c lug rul. Ciudat! C lug rul Dan se visase mirean cu numele Dionis. în învechitele castele. El nu mai era el. se diafaniz i se pref cu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. poporul entuziast i cre tin undoind ca valurile m rii în curtea Domniei ² dar toate erau înc amestecate. cerul de înserare era deasupr -i albastru. Bine zici. ce limb . care duc limpedea lor via i pare c-a fost ieri. Camera obscur . ² Alexandru cel Bun! putu el opti cu glasul ap sat.. Bine zici cum c în sufletul nostru este timpul i spa iul cel nem rginit i nu ne lipse te decât varga magic de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. tia sigur cum c venise în câmp ca s citeasc .i încâlcea degetele în barba lor alb în palate de cristal ² i asculta la graiul lor în elept i optitor. fiecare ² o lume. El puse degetul în centrul lor -o voluptate sufleteasc îl cuprinse ² mai întâi i se p ru c-aude optirea acelor mo negi b trâni care. i el? ² el ² ce îmbr c minte ciudat ! O ras de iac. acela i suflet. numai de n-ar ame i mintea.. i dac-ai m ri acea pic tur . oglinzile râurilor rumene. I se p rea atât de firesc c s-a trezit în aceast lume. acuma simt eu.. Câ i oameni sunt într-un singur om? Tot atâ ia câte stele sunt cuprinse într-o pic tur de rou sub cerul cel limpede al nop ii. uimirea îi strângea sufletul i. fiecare cu istoria evilor ei scris pe ea ² un univers într-o pic tur trec toare. încet painjini ul cel ro se l rgi. fiecare cu ri i popoare. vedea divanul de oameni b trâni. la cumin ia trecutului. i ce cunoscute-i p reau toate. Departe. îi povesteau în timp de iarn . cu poalele pierdute în v i cu izvoare albe.. Tot mai mare i mai mare devenea painjinul. adânc. la acele ve ti din b trâni. între al i oameni! Ciudat! "Ah me tere Ruben. în urma citirii ei am visat atâtea lucruri extraordinare. Ce lume str in . trecutul". ce oameni str ini.. de ce nu timpul. ieri pare c . Tr iesc sub domnia lui Alexandru-vod -am fost tras de-o mân nev zut în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. îi asculta de pe tronurile lor. limpede. ² Unde s st m? auzi el un glas din centrul de j ratic al c r ii.. Privi din nou la painjini ul de linii ro ii ² i liniile începur a se mi ca. numai c moartea-l face s uite c a mai tr it. ciudat ² el visase! "Ah! gândi el ² cartea mea mi-a f cut otia asta. c citind adormise. prin ei mun ii ridicau adâncuri i coaste-n risip . pare c se f cuse în alte vremi. pe când era mic.. Vedea r s rind domni în haine de aur i samur. de o mân nev zut el era tras în trecut. dealurile erau înc rcate cu sarcini de purpur . zise el zâmbind ² cartea ta într-adev r minunat este!. un comanac negru ² în mâna lui cartea astrologic . c egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor. me tere Ruben. El era lungit pe o câmpie cosit . El se scul din iarb cu cartea cea veche în mân . Ce adânc e evreul acesta"! ² gândi el în sine despre dasc lul Ruben. paserile-n aer. mun ii cu fruntea încununat de codri.. fânul cl dit mirosea. dar totu i str in . parc era a noastr . Nouri mari. c sufletul c l tore te din veac în veac. El nu se mai îndoia. rotunzi i plini pare-c de vijelie treceau pe cerul adânc albastru. stanuri negre i trunchete . c ci bucuria.. s te po i uita în adâncul ei. nouri de j ratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul. inându-l pe genunchi. ai revedea toate miile de stele ale cerului. încet.. alta".² sub fruntea noastr e lumea ² acel pustiu întins ² de ce numai spa iul.

Prin lumea rumen de apunerea frumoas trece c lug rul nostru. Prin cr p turile obloanelor închise se z rea lumin .despicau pe ici pe colo negurile i un brad se în l a singur i detunat pe-un vârf de munte în fa a soarelui ce apunea. Dan. cerdacuri înalte. neluând parte la fermecata stare a firii. încet uli ele adorm. iar în cerdacuri ed b trânii vorbind de ale lor. cu barba lung i sur . galben i somnoroas . i c lug rul nostru trece ca o umbr aspru-zugr vit prin lungile i întunecoasele uli e. pe ici pe colo trece câte-un om uierând ² încet. tivi i cu aur ce lumina dinapoia lor. pline de mu chi negru-verde. plin înc de impresiunile ciudatei sale întâmpl ri. f clia arunca o lumin turbure. înaintite sub andramale lungi. care sta negru i nalt. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste. El sui iute sc rile i b tu tare în u a tinzii.i aprind j raticul de argint al frun ilor lor ² pân ce se cufund cu totul dup munte. arunc dungi rumene pe stanurile mun ilor i f cea ca ei s . De departe se v d turnurile str lucitoare ale bisericilor Ia ilor. pere ii erau de piatr mic ca ceea cu care se pietruiesc fântânele i orice tencuial c zuse de pe ele. i la un cerdac inut în aer de stâlpi de zid în patru muchi[i] duceau dintr-o lature ni te sc ri nalte. prin care vezi oale cu flori galbene ca de aur. apoi. de spelunci adânci. asemenea iarmurcei jidove ti. U a se deschise i drept în fa a lui Dan se ivi un om nalt. cu stre ine vechi peste care v rsa o viorie lumin r s ritoarea lun . apoi coborî printre crengi de p r un cuib de rubin între ramuri. Casa era c-un acoper mânt uguit. El î i gr bi pa ii. încet. un pat i o mas pline cu pergamente i hârtii. toate deosebite i toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoro ie a lunii. . ² Cine-i? întreb un glas adânc.i în aerul albastru marginile lui tivite cu ro a . ei p rur ro ii i vine i. fetele tinere ivesc fe ele rumene ca m rul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. suite una peste alta. stelele mari izvor sc pe albastrele lanuri ale cerului i tremur voluptos în aerul moale i clar al serii i armonia câmpeneasc umple sara cu miile ei de glasuri. În tind r sunar pa i. obloanele se-nchid. zugr vindu. se rev rsa prin negrele lor ruine lacuri de purpur . cranii de oameni i paseri împ iete pe poli ele din perete. ap sate. Numai pe ici pe colo luna revars câte-o dung lung i îngust în umbra uli ei. sfâ iindu-se. Însereaz încet. El întinse c lug rului mâna i-l duse-n odaie. a a încât jum tatea catului de sus se r zima pe stâlpi de lemn i numai jum tate pe cel de jos. ² Eu. casele frumos v ruite. O uli strâmt . lumân rile se sting. se risipir în cre i vine i. i numai din când în când. paznicii de noapte trec cu capetele înfundate în mantale albe. lumina cerescului împ rat. Când soarele intr în nouri. pân ce intr în târg. Îngropau în gr mezi de arcuri înalte. cu case vechi i hârbuite a c ror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos. grea de mirosul substan elor închise în fiole. ograda cea mare cu iarba ei uscat se-ntindea g lbuie în lun i numai o fântân î i mi ca gemând cump na ei în vânt. iar pe cre tet avea un fes mic. nici un acaret pe lâng cas . încât p rea o bucat din ruina unei cet ui. Apoi. În dulapuri vechi de lemn simplu erau c r i vechi legate în piele. ro ie. cu fruntea mare. iar în atmosfera. Nici un copac. dar lini tit. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolat în mijlocul unei ogr zi pustii. dup trunchiul gros. care ajungeau la jum tatea întregii în l imi a casei. soarele c dea la vale i p rea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri.

în orice moment ² îl vezi. i asta-i deosebirea între D -zeu i om. întreg fiind. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se. care-i împ rt am rât tor de îndoieli.. Se în elege c acesta nu va putea fi întreg c ci. cape i chiar o bucat din atotputernicia lui Dumnezeu..i c pe o roat mi cat -n loc s-ar lipi un fir de colb. în privin a vremii. Pe o vreme v pute i schimba firile ² tu po i s dai umbrei tale toat firea ta trec toare de azi. Am tr it în viitor.. Dar este un mijloc pentru a sc pa de aceast greutate. ce se-ntorc vecinic. pentru c r m sese în legea lui. ² În ir. ca umbr înzestrat cu vecinicie. formule pe care le ai toate scrise în cartea ce i-am împrumutat-o. din care r sar tot irul de oameni trec tori. i. asemenea unui izvor a c rui ape se întorc în el însu i. numai înc nedescoperit . care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului pân pe pieptul întotdeauna cam plecat. O frunte nalt . omul cel vecinic. Închipuie te. unde îns . de i nu-l po i prinde cu mâna ² este umbra ta. i-ar nega existen a ta. care vorbe te cu tine i tr ie te în vremile domniei lui Alexandru-vod . tii c în puterea unei legi: Nu este spa iu de ert. ple uv . Ar tarea lui era lini tit ² dar nu blând . po i s te pui în via a tuturor in ilor care au pricinuit fiin a ta i a tuturor a c ror fiin vei pricinui-o tu. încre it de gândiri.. îi da ar tarea unui în elept din vechime. tr ind peste cinci sute de ani de acum înainte. El este un evreu înv at. ori asemenea ro ii ce deodat cuprinde toate spi ele. o greutate impus de trec torul corp omenesc. r spunse Ruben. numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulcea public. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dac n- . ea. c lug rul Dan. i sufletul nostru are vecinicie-n sine ² dar numai bucat cu bucat . Sunt tot ei cei care renasc în str nepo i. se-n elege. ² Sunt încredin at. împlinind formulele. dar nem rginirea ² spa iul? ² Tot ca vremea.i ie locul pe cât vreme vei lipsi din el. fusese chemat de Domnul Moldovei ca dasc l de matematic i filozofie la Academia din Socola. În eleptul evreu se uit cu oarecare curiozitate la fa a vis toare a lui Dan. oare când voi ajunge s pricep adâncimea ta? ² Adâncimea mea tu o ai în tine. acuma am doi oameni cu totului deosebi i în mine ² unul. iar cu e te toate îndoielile. altul cu alt nume. ochii suri. voin ele i se realizeaz dup gândirea ta. dar numai în ir. dar vremea la un loc. D -zeu le are deodat toate neamurile ce or veni i ce au trecut. bucat cu bucat po i fi în orice loc dorit. Ai v zut c în om e un ir nesfâr it de oameni..i d ie firea ei cea vecinic . dasc le. bolti i adânc în capul cel în elept. pe când roata chiar în aceea i clip e în toate locurile cuprinse de ea. îl are fiecare lâng sine.Maistrul Ruben era un b trân de o antic frumuse e. dasc le ² zise Dan ² azi sunt încredin at c vremea nem rginit este f ptur a nemuritorului nostru suflet. De aceea oamenii au o sim ire întunecat pentru p strarea i m rirea neamului lor. pe care n-o po i p r si neumplut . În fapt îns . D-zeu e vremea îns i. ² Ei? ² Pe deplin a a cum mi-ai spus-o. Omul are-n el numai [în] ir fiin a altor oameni viitori i trecu i. dar i toate descoperirile lui deosebire al maistrului Ruben. C lug rul Dan e unul din colarii Academiei.. Din acest ir las pe unul s . neputând fi înv t inuite. cu tot ce sentâmpl -n ea. ² Me tere Ruben. omul cuprinde un loc în vreme. i barba lung . c ci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii. Î i spun. pribegit din Spania în Polonia.

turi nu. Aceasta e o tain pe care nici eu n-o pricep. c r ile în be ici mari de sticl . care zup iau din picioru e.. în spa ii dorite. iar Satana î i întinse picioarele lui de cal. timp i spa iu fug din sufletul t u. dar în sfâr it.i va spune ce trebuie s faci.. i tot la a aptea fil vei afla ce trebuie s faci mai departe. totu i. lumânarea de cear într-un c rbune plutitor în aer. nici nu sunt în stare s -mi treac prin minte. c ci. nesfâr it în adâncimea lui. hâhâ... poate va fi pierdut tainele înv Înv turii lui i va fi om ca to i oamenii.. ² Mult a trebuit pân l-am prins în la pe acest c lug r evlavios. va începe a vorbi.. i r mâi asemenea unei crengi uscate.i.. citindo în ir.. barba-i deveni l oas îi luceau ca j ratic. De i-ar veni în minte s tii. ea va fi atot tiutoare i. ² Dac în aceast sar a încerca s m duc într-un spa iu zidit cu totul dup voia mea.. r suflând din greu.i mai dau. sc rpinându-se în capul l os i cornut. Ne tiind eu singur aceast tain . la gur legate cu pergament. i mâna ce te va trezi în untrul t u sunt eu. c ci. nasul i se strâmb i-n furculi e ca dou b rbi de ap. ziua va fi secol. cum am spus. ea nu tie nimic despre aceast tain . Nu erau s se despart pentru totdeauna? Ruben rupse cu degetele mucul c zut al lumân rii i se v zu în lumina vie c ochii lui erau plini de lacrimi. numai ele trebuiesc trezite de-o mân m iastr . din care vremea asemene a fugit. în mijlocul c rora tremurau într-un fluid luminos i vioriu draci mici spânzura i de coarne. când umbra ta. îndat ce coborâse sc rile cu cartea subsuori i ridicând cu mâna lunga poal a rasei de iac. I-am spus c nu-i poate veni în minte gândirea ..ai fi de firea mea? Crezi c te-a fi ales de discipol al meu de nu te tiam vrednic i adânc? Tu e ti ca o vioar în care sunt închise toate cânt rile. nici nu te pot sf tui în aceast privire. Dar vei fi b gat de sam o împrejurare: cartea mea. Se-n elege c atunci trebuie s ne desp r im pentru totdeauna. Pe fila a aptea a c r ii stau toate formulele ce. atunci vei fi tu atot tiutor i în orice caz nu mai ai nevoie de mine. Ruben î i netezi încet barba i o adânc întristare era scris pe fa a lui b trân i în eleapt .i trebuiesc pentru asta.. totu i. când te vei muta tu în firea ei. c ci e de prisos. înc un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în be icile lor i se d deau peste cap. se risipesc toate dimprejuru. începu a râde hâd i strâmbându-se: hâhâ! zise.. o limpezime dumnezeiasc e în fiecare ir. Ruben însu i se zbârci. Se zice c Diavolului înainte de c dere i-ar fi plesnit în minte aceast obscur idee i de atuncea a c zut. Dar îndat ce ie i Dan.. ochii i se usc ca un ciotur de copac i. În zadar i-i întreba i umbra...? ² Vei putea-o. pe care îns u or îl vei g si ² numai poate el nu te va cunoa te. are s -l nimiceasc b trânul meu du man. casa se pref cu într-o pe ter cu pere ii negri ca cerneala. r mâne neîn eleas . dar orideunde-i începe. i când te vei întoarce nu vei mai g si pe Ruben... ci un alt om. c ci îl ai în tine. Amândoi se scular arunc la gâtul lui. în sufletul t u nemuritor.. r sfoind tot la a aptea fil . Dan îi i Dan s- s rut mâna. ca umbr înc . analog cu mine. i se zice c unui om încredin at despre fiin a lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în aceast ciudat num r toare. plângând ca un fiu ce n-are s mai vad pe tat l s u.

iar umbra lui. el cu sine însu i... mare i fantastic ... Nu era s întreprind un lucru estraordinar? ² Întunericul îngreuiat cu miros de r in a chiliei lui era p truns numai de punctul ro al unei candele care ardea pe o policioar înc rcat cu busuioc uscat i flori de sub icoana îmbr cat cu argint a Mântuitorului.t inuit de num r toarea c r ii?. Stele p zeau t ria. El fix aspru i lung umbra sa. Privea în peretele afumat la umbra sa proprie.. ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturn . el se a ez la mas . cu c ciula l sat pe ochi.. P rea c-o întreab cugetând. pe alte locuri vedea pe cavaleri s rind gardurile i p trunzând prin gr dini pân pe sub vo fereast care se deschidea apoi în fa a lunii... mirosul.. Ciudat! Aceast desp r ire a individualit ii lui se f cu izvorul unei cuget ri ciudate. iruri de nuci cu frunze late. El edea într-o chiliu din casele unui boier mare. înf urat în mantaua a c rei poal dind r t se ridica de sabia pe care..i pleca capul tân r peste cercevele la umbra de sub fereast . trecu ca o umbr în chilia lui. Oh! ² s-o duc într-un pustiu unde s nu fie nimeni ² nimeni decât eu i ea. El ajunse acas .. un dialog i cu toate astea. ca s semene cu o tiri de flori de aur i de argint.. El clipi cu ochii ² ea redevenise umbr simpl . l sând s se iveasc vro umbr alb care.. pe ici pe colo se z rea prin verdele întuneric al gr dinilor câte o zare galben prin obloanele închise. numai din când în când trecea pe lâng el câte-un tân r cavaler cu c ciula urc neasc . E un moment mare. luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor. Dan trecea iute printr-o parte de ora în care locuia boierimea. Încet. dac voia s cuprind realitatea lui. Cur ile albe ca argintul. nu era decât un dialog al cuget rilor lui proprii.. deasupra zaplazurilor. pe marginea uli ei. trebui s -i vie... Încet. El mergea repede.. s cobor stelele cerului în întinderea alb . când intr lung deasupra c ruia stre inile ie ite erau suspendate de stâlpi albi. ca o mreaj neagr cu nasul lungit. [erau] pierdute în mijlocul unor pomete... Un greier r gu it cânta în sob .i scosese capul prin gratii. Din rug ciunile mele am l sat-o vreodat pe ea? Din gândirea mea a lipsit ea? Maria? O nu! ² De câte ori am dorit vro putere extraordinar .... T cerea e atât de mare încât pare c aude gândirea... În alt loc unul ac at de gratii f cea studii floristice unindu.. numai pentru ea am dorit. p rea c ea-i r spunde în cuget ri de irate. s s desc dumbr vi de dafin . atârnau câte-o jum tate din ramurile arborilor gr dinilor. cu cerdacuri i sc ri a c ror scânduri curate i ceruite sclipeau în lun . Ei rupeau frunze din crengile atârnate i le aruncau în urma c lug rului spân i palid.. sup rat de aceast c ut tur . Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit s -mi vie!. s m cuget mai întâi ² gândi el ² dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?. trebui s -i vie. prinse încet.i buzele cu ale celei fiin e care. umplut cu untdelemn. deschise cartea cea veche cu buchile neclare i cu în eles întunecat.. ca i când ar fi vrut s-ajung tavanul.... trecu prin cerdacul cel i.... lumina ei fumega pâlpâind... încet conture pe perete i deveni clar . Lampa fâlfâia lung . rupt de dungi de lumin alb care trecea prin mreje de frunze ca prin strecur tori de lumin .. cre terea chiar a unei garofe ro ii i frumoase ce cre tea într-o oal între perdelele ferestei lui. gutâi i cire i. Nu. paznicii de noapte care strigau. r sufl lung. El aprinse o lamp neagr . în aer era aur i în gr dine miros -o umbr adânc viorie.. ca un vechi portret zugr vit în oloi. ea. Numai pe ici pe colo auzea câinii urlând la lun . încet ochiul luminii se ro i.i l sa mâna.. p rea c începuse o vorbire întins cu el.

pe care i-o inti lung asupra c r ii deschise înaintea lui Dan. a fost odat în pieptul lui Zoroastru. iar tu întreprinzi o c l torie cu iubita ta cu tot. st deschis înaintea ta. cu p rul de câteva fire sure. iar tu vei deveni ca mine. m condamni s -mi uit vizionara mea fiin . umplând nop ile cu dulci i neuitate visuri.. Nu! f r ea ar fi raiul pustiu. atot tiutor i. cu ajutorul c r ii. Dan v zu clar desp r irea fiin ei lui într-o parte etern înc i una trec toare. pân ce se deschideau. cu umbra întrupat a iubitei tale. umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi. cu ochi alba tri i cuvio i precum albastru i cuvios e adâncul cerului i divina sa eternitate. pref cându-se a fugi de amorul meu i eu s-o urm resc. voi sta la mormântul t u. de atâtea ori a b ut din apa f r gust i uit toare a Letei. i nimeni nu l-a înso it în uitita lui c l torie decât eu ² umbra corpurilor în care a tr it el. i crede-m c de mii de mii de ori mai mici. pân ce razele ochilor ei alunecau adânc în ochii lui cei negri. rostind limpede i respectuos: Bun sar ! Lampa cu flac ra ei ro ie sta între Dan i umbra închegat . cu amicii t i. Tu m la i pe mine în împrejur rile tale. numai eu pot s-o dezleg. care cuprinde toate tainele tiin ei lui. Acea carte a lui Zoroastru. gândiri pe care Dan le auzea ca i când ar fi fost propriile lui cuget ri. cu lacuri albastre i limpezi ca lacrima. Acuma se gândi asemene la ea. palid . i cine era ea. atotputernic. cu privirea fix profund . uitând cu des vâr ire trecutul meu.cu întunecoase c r ri. s ri jos de pe perete i sta diafan zâmbitoare. Câteva vorbe. Ades ea privise din cartea de închin ciune la fa a adâncit i palid a c lug rului. cu buze vinete. Lampa sa fâlfâia mai fantastic. ca dintr-un cadru. am stat la leag nul. f r ca azi s i-o aduc aminte. etern. mai întoarse apte i umbra se desprinse încet. în lun de pild . ple uv . cu fiecare ducere la mormânt. Sufletul t u. o v zuse el ades r s rind ² o floare în fereast ² i în nop i cu lun el î i lep da rasa i. în care veghea sub sticlitoarele-i fere ti. care f cea ca stelele s se mute din loc cu adâncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui. ² Tu tii ² cuget umbra i el îi auzea cuget rile ² tii bine c sufletul t u din începutul lumii i pân acuma a f cut lunga c l torie prin mii de corpuri din care azi n-a mai r mas decât praf. un înger blond ca o lacrim de aur. f r ca s te supere... Îl prefaci într-un m rg ritar cu toart i-l anini de salba iubitei tale. Ba po i s iei i p mântul cu tine... El întoarse apte foi i umbra prinse conturele unui bas-relief. pentru c de câte ori s-a întrupat din nou. eu voi deveni om de rând. cu fruntea nalt .i punea mantie de cavaler. El singur n-o tie. în orice spa iu al lumii i-ar pl cea. Maria? Era fiica sp tarului Tudor Mesteac n. o strângere de mân i disp rea iar în parfumatul ei iatac. Acolo vei tr i un secul i i se va p rea o zi.. ml dioas ca un crin de cear . Veacuri au stat s-o dezlege i n-au putut pe deplin. umbra ta. literele b trâne ale c r ii c p tau în eles i se introduceau în visuri in cugete ce-i umpleau capul f r de voin . Cartea lui Zoroastru era i i proprietatea lui dreapt .. Apropiindu. ea s alerge prin c r rile t inuite. pentru c vorbeam din perete cu Zoroastru cum vorbesc ast zi cu tine.. ² S urm m ² zise umbra torcând mai departe firul gândirilor sale. pân ce se ivea fe i oara ei palid de veghere i de amor. cu fiecare na tere am stat lâng ele. Umbra lui îi optea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el s i se r spund .i prin vraj fiin a mea i dându-mi mie pe a ta. .

Eu singur voi fi mort i îngropat când vei reveni tu. adev rata stare de lucruri în care va intra? ² Chemarea unui filozof? zise umbra surâzând cu am r ciune ² foarte bine! Ceea ce zici tu îmi hot r te soarta. cu o ipocrizie vecinic care ine cât istoria omenirii. simt îngreuindu-se ca sub plumb cuget rile mele. cu ferestrele i por ile închise. luna str lucit . i mergea astfel pe luminatele strade f r ca luna s -i fac vro umbr pe ziduri. cu fere ti poleite de lun . Casa din cap tul uli ii era galben .i p rea a fi decât o umbr nepriceput ce fugea pe murii caselor în irate în rând. cu p l ria peste ochi. Omul sem na cu el i se uita sperios i uitit la Dan. El ridic bra ul lung i puternic în aer.. un aer cald de var . c intr m într-o lume de dreptate. Întoarce înc sim i? ² Simt bra ele mele pierind în aer i cu toate astea c p tând puteri uria e. Clipele vor fi decenii i-n aceste clipe se vor face r zboaie. c ci orele vie ii tale vor fi ir de ani întregi pentru p mânt. c ci pe-a lui o l sase acas . ² Bine. umbra întrupat în om c zu ca moart pe pat. pe vârful degetelor trecu prin tind i când ie i afar închise u a dup sine i începu a merge încet..i închideau pleoapele spre a le deschide iar. zise Dan apucând mâna cea rece i diafan a umbrei. c-a fost o lume de nedreptate. dezlipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei. oamenii s-or crede a a de mari ca azi. în loc de pove ti.. de ur . în stat. zise umbra încet. încet în lumina lunii pe stradele largi ale ora ului. c e ferice înl untrul ginga elor sale organe. stinse lampa. simt întunecându-se i pierind con tiin a eternit ii mele. stele de aur ce.numai propor iile dintre ei s r mâie acelea i. un cer albastru i f r nori. cu câte un p zitor de noapte cu muste i înfundate în gulerul i gluga mantalei i c-o pr jin subsuori. fixându-l ca pe o umbr . de sfin enie. Vei vedea cum nu se minte în coal . când te vei întoarce. . se vor încorona regi. cu buzele tremurânde i cu pa i ov itori. mintea mea devine clar ca o bucat de soare. Dan întoarse foile. pentru a vedea. pân la omul ce acoper cu vorbe mari. Mai întoarce apte foi i metamorfoza reciproc va fi des vâr it . când murim. o lini te somnoroas . Îmi voi aprinde lampa -oi c uta oameni. Iar Dan î i lu lunga sa manta de-a umere. de la floarea ce cu naivitate minte. Ah! cine ar mai vrea s tr iasc când i s-ar spune de mic înc . astfel încât el însu i nu. te îndemn îns a scrie memoriul vie ii tale. în fine.. Tu ai o judecat rece i vei ti s -mi descrii toat natura vizionar i în el toare a lucrurilor lume ti.. simt cum. cu ziduri albe i g lbenite de lun . ² Eu. se vor stinge i se vor na te popoare. acel sâmbure negru i r u care-i r d cina adev rat a vie ii i a faptelor sale -egoismul s u. absolut îns acela i lucru. Orologiul zbârnâi r gu it o or . în biseric .. în sfâr it toate prostiile de azi se vor întâmpla -atunci. Memoriile vie ii mele le vei g si în apte file i ine-m de mân ! Ce saltarul acestei mese. Timpul lor? O or din via a ta va fi un veac pentru ei. de iubire. se-n elege c -n diminuare analog . cu perdelele l sate. opti i umbra deveni om. Dan era o umbr luminoas . case înalte a c ror stre ini de olane se uitau în lun ² iat tabloul! Pasurile lui de umbr nu se auzeau pe strad . ca s -l g sesc când voi reveni pe p mânt i s -l recitesc. se înf o a înfundat în manta. El b tu încet [în] fereastr . prin haina ei str lucit . cu perdele albe. Dormi! zise poruncitor.

pe supu ii. El î i lu calea iar spre p mânt. o strânse cu atâta foc. pentru ca s nu ne mai avem în minte decât pe noi.. Aide! ² Dar ce va zice mama. infuzorii abia v zu i de ochii lumii se numesc împ ra i.. cu ochii plini de lacrimi. O! î i mul mesc.² Tu e ti? r spunse o voce drag vedea. nu te poate vedea nimeni. C l toria lor nu fuse decât o s rutare lung . Un moment. departe de acest p mânt nenorocit i negru.. iar cu ceilalt mân fluturând o parte a mantiei se ridicar încet... îi încunjur talia strângând-o tare la piept. încât îi p rea c-a s -i beie via a toat din gura ei. i ce frumos îmi pai tu acuma. prin roiurile de stele. apoi îi lu fa a în mâini i o s rut cu atâta ardoare. ² Vino cu mine. pare c e ti . ² Eu. tu pentru mine. i milioane de alte infuzorii joac . Lu cartea lui Zoroastru. ² Haide dar. ² Umbra ta.. prin nourii negri ai cerului. din zilele noastre veacuri de fericire i de amor. pân ce ajunser în lun . vino prin o tiri de stele. opti ea încunjurându-i gâtul cu bra ele ei albe i lipindu. deschise unele file i începu a citi jude ul p mântului. Dan se uit fix într-acolo.. i apoi chiar de te-ar Fereastra se deschise-ncet. Umbra ei se r sfrângea în perete. Astfel îmbr i a i. Din visurile noastre vom zidi castele.. ² Iubito ² zise el încet netezindu-i p rul ei de aur ² iubito! vino cu mine în lume. pân i u oar m simt ² zise ea c-o voce de un timbru de aur. i molatic . ² O! ce liber din alt lume. fiecare ir un secol de adev r. F rm turile acelui bulg re se numesc imperii. ² Unde? ² Unde? Oriunde. neturbura i de niminea.. Aproape de p mânt. arunc neagra i str lucita lui mantie peste umerii ei albi. nu e nimeni pe strade. Era ceva înfrico at câte crime au putut s se petreac pe acest atom atât de mic în nem rginirea lumii. îi cuprinse gâtul ei gol. pân ce. îl vom uita. i el s ri prin fereastr . perdeaua se dete într-o parte i dintre cre ii ei ap ru frumos i palid capul blond al unui înger... eu pentru tine. r spunse el zâmbind ² ea r mâne în locul t u. în acest vis confuz. zise ea. El se contrase din ce în ce mai mult i iute. încet prin aerul luciu i p truns de razele lunii.. El î i întinse mâna asupra p mântului. Nici o durere. S rutarea ei îl umplu de geniu i de-o nou putere. Vom tr i a a de ferici i acolo unde vom fi. încât ochii ei alba tri str luceau mai tare i clipeau ca lovi i de o raz de soare. i fiecare liter era un an. pare c e ti altul.. din cuget rile noastre vom adânci m ri cu mii de undoiete oglinzi. opti el la ureche-i. umbra se desprinse încet i se în l ² Cine-i acolo ² zise Maria tremurând pe pieptul lui. Luna-i c dea drept în fa . patim în piept. pe acest bulg re negru i neînsemnat ce se nume te p mânt.. el ezu pe coastele unui nour negru i se uit lung i cuget tor pentru ultima oar asupra p mântului. vezi-o cum doarme. prin t rii de raze...i guri a de buzele lui. Sub alba hain de noapte de la gât în jos se tr dau boureii sânilor i mâinu ele i bra ele ei albe i goale pân în umeri se-ntinser spre dânsul i el le inund cu s rut ri. El puse jos dulcea lui sarcin pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toat cununa de dumbr vi ce-l încunjura i deschidea ochilor o lume întreag în adânc. nici o pe-o raz de lun spre a c dea în pat. deschide fereastra.

M rimea fiind numai relativ . printre buc i de p dure ponorâte în fundul râpelor pân într-o vale întins t iat de un fluviu m re care p rea a.. Regii.ce deveni. unde apa abia mai sclipea din când în când atins de câte-o raz : trunchii p durilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra râului i formau bol i nalte de verdea nestr b tut . a c rui stropi soare. Colonade ² stânci sure. iar painjeni de smarald au esut de pe-o insul pân la malul opus un pod de pânz diamantic ce sticle te vioriu i transparent. pari a te uita în cer. iar pe um rul ei cânta o pas re m iastr . flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe. Valurile râd i mân întunecoase lumea lor albastr . ce acoperea bra ul i-ncurcat . poveste c reia nu-i mai d deau în i. c dea pe perine. Cu corpul nalt ml diet.i purta insulele sale ca pe ni te cor bii acoperite de dumbr vi. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea î i împreuna mâinile i. în care reginele se m ritau. buzele ei murmurau zâmbind. a eza i într-o luntre de cedru. ca din Halima. lun i stele. Fluviul lat se adâncea în p duri întunecate. trece Maria peste acel pod. de po i num ra în fundu-i toate argint riile lui. el a pus doi sori i trei luni în albastra adâncime a cerului i dintr-un ir de mun i au zidit domenicul s u palat. regii se însurau i fan ii umblau înamora i. El î i r zima fruntea încununat cu flori albastre de genunchiul ei.i p rul a c rui aur se strecur prin mâinu ele-i de cear . iruri de cire i scutur grei om tul trandafiriu a înfloririi lor bogate. pe care vântul îl gr m de te în troiene. Dumbr vile lor întunecoase de pe maluri se zugr veau în fundul râului. împreun cu sfera ce-l încunjur . pe când stelele albe sunau în aeriene coarde rug ciunea universului. Jocul însu i era o poveste lung de cap t pân ce nu-ncetau. i poe ii lor nu g seau în univers destule metafore i compara iuni pentru apoteoza eroilor. se în elege c atomii din miezul acelui m rg ritar a c rui margini le era cerul. Numai pe ici pe colo câte o dung fulger toare deasupra apei. i ce frumos f cuse el în lun ! Înzestrat cu o închipuire urie easc . Prin hainele argintoase îi transpar membrele u oare. acei pitici nem rginit de mici aveau regii lor. altul s-adânce te în fundul apei. Insulele se în l au cu scorburi de t mâie i cu prund de ambr . ap sa i de somn. întorcându-se. Sc ri înalte coborau printre coaste pr bu ite. picioarele-i de om t abia atingeau podul. împletindu. palid de suflarea îndulcit a nop ii. Cine ar fi v zut-o astfel! Nimene ² numai el. reginele i fan ii de pe c r i erau to i chipuri copiate din basmele ce i le spuneau serile. apoi capul ei. încât. alb ca argintul noaptea. înverze te râul cu miile lui unde. Sau adesea. Oglinzile lucii a valurilor lui r sfrâng în adânc icoanele stelelor. inventar un joc de c r i. Îl lu m rg ritar. stre ine ² un codru antic ce vine în nouri. Greieri r gu i i cântau ca orologii aruncate în iarb . cât p rea c din una i aceea i r d cin un rai se înal lumina zorilor. mic ca un m rg ritar albastru stropit cu stropi de aur i c-un miez negru. pân când deodat râul împiedicat de stânci i mun i s-adun între codri ca marea oglind a m rii i se limpeze te sub sori. a lunilor raze p trunzând prin el. Dan se uit cu ocheana prin coaja acelui m rg ritar i se mir cum de nu plesne te de mul imea urii ce cuprindea. coborau pe ascult toarele valuri ale fluviului. purtau r zboaie. i murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos.. atârn în salba iubitei sale albastrul . uitându-te în el. încât. Ca s petreac .

"Asta-i întrebarea.. galerii de-o marmur ca ceara. straturi de stele albastre pe plafonduri argintoase ² toate pline de un aer r coare i mirositor.. Visau amândoi acela i vis. iar un înger. i de câte ori umblau. portale nalte. Râuri de fulgere îl urm reau. îngerii ce treceau surâzând pe lâng el îngânau cânt rile ce lui îi treceau prin minte. Oare nu cânt ei ceea ce gândesc eu?. Mintea lui era preocupat închise. ariile roiau limpezi. era un ochi de foc. Mario. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. ca j raticul noaptea. cu sânuri dulci. netezi ca marmura. n În zadar. nu exist pentru tine i în zadar îl cau i. Asemenea ca un stup de albine. ² Nu vezi tu.. gând nefericit! aiuri el. Oare f r s-o tiu nu sunt eu însumi Dumne. O. Oare nu se mi c lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecat durere pe Maria la inima lui. zise el unui înger ce trecea.. cânta din arf un cântec atât de cunoscut. i Dan se sim i tr snit i afundat în nem rginire. Deasupra ei. i cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis. când Dumnezeu vrea. îi împlineau alintând gândirile. cu ochi alba tri care luceau întunecat în lumea cea solar . Îns oare de ce omul nu gust vreo fericire! Vecinic semnul arab de pe doma Domnului îi preocupa mintea lui Dan. el î i lua cu el în visul s u cartea lui Zoroastru i c uta în ea dezlegarea întreb rii. [îngeri] plutind cu în l atele aripi albe i cu brâie de curcubeu. ² A voi s v d fa a lui Dumnezeu. ² Dac nu-l ai în tine. [cu] frun i ca ninsoarea. popoare de tunete b trâne. în van unul îi spuse lin. stelele p reau c se mi c dup tactul lor. treceau îngerii cei frumo i cu capete i umere inundate de plete. atârnând pe marginea patului.. van -i era c utarea lui prin cartea lui Zoroastru ² ea r mânea mut la întreb rile lui. toate grânele cresc. f r s le-o zic .i poate veni în minte?" Altul: "De ce vrei s sco i din aram sunetul aurului? Nu-i cu putin ". Hurmuzul p mântului ardea în salba ei de m rg ritare.. deasupra ochiului un proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii. ei într-adev r. tu gânde ti ceea ce gândesc î gerii.. În van îngerii ce treceau ducând în poalele lor rug ciunile muritorilor se uitau semnificativ la el. El adormea în genunchi. aplecându-se la urechea-i: "De ce cau i ceea ce nu. Numai semnul arab lucea ro . c derea cerului ² bol ile se rupeau.i putea explica aceast armonie prestabilit între gândirea lui proprie i via a cetelor îngere ti. în fiece noapte el umbla cu Maria în lumea solar a cerurilor.ei.. dulci. În haine de argint. zise îngerul serios. o enigm chiar pentru îngeri. ² Dar ceea ce-i p rea ciudat era c . Numai o poart închis n-au putut-o trece niciodat . zise Dan încet. clare în mintea lui îmb tat . Odat el î i sim i capul plin de cântece. enigma ce p trundea fiin a mea. de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii s mearg dup voia lui. în triunghi. c tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clip ? Ea îi astup gura cu mâna. Apoi îi opti la ureche: ² Când plou . cel mai frumos ce l-a v zut în solarul lui vis.. El nu. Ceruri de oglinzi... ² Spasmotic inea în mâna lui i privirile ochilor lui mari erau a intite asupra acelei por i vecinic . cu s rut ri. Era doma lui Dumnezeu. Proverbul. not cu not el îl prezicea. vuirea nem rginirii ce tremura mi cat . jumal ul lor albastru se despica.." Vum! Sunetul unui clopot urie esc ² moartea m rii.

. s-apropia de p mânt. E atât de bun . el c dea ca fulgerul. s nu-mi umple sufletul de-o van . Deodat întunericul dimprejurul lui deveni lini tit. i ochii t i. În casa de peste drum perdelele albe erau înc l sate. arunc m rgeaua i începu a citi: m rgeaua c dea luminoas prin întuneric i se desf ura din ce în ce. mic .. ca o salcie neguroas ce. lumini pres rate. instinctiv rupse m rgeaua p mântului de la gâtul Mariei. ² Nepre uita! opti el uitându-se la ea. Soarele se în l a ca un glob de aur arz tor pe un cer adânc albastru.. Asta. Dar inima lui se contrase cu violen . De ast dat trase perdelele sus i sta cu-o garoaf în mâinu a ei alb i privea pare-c pe gânduri în potirul de purpur al florii. într-o clip cale de-o mie de ani. s-o rog. o roz de purpur la tâmpl . i î i deschise ochii. Ea c dea din bra ele lui. Din ce în ce mai mare. El se scutur oarecum din somn. gr dina de desubtul ferestrei în care adormise Dionis era de un verde umed i r corit dup noaptea cu ploaie. topite stele a .. voi ruga-o s fie rea. Sufletul lui se cutremura la gândirea c nu va putea scutura greutatea acestui amor. gura micu ca o vi in coapt i fa a alb i ro ca m rul domnesc. i prima mea dorin ultima ² nerealizabil ! Tr sura cea fin i poate i amar dimprejurul gurii lui se adânci v dit. nemaisim it voluptate el îi scrise: Stea. inima mea este atât de bolnav ca o scânteie de soare noaptea. Am s -i scriu. s-o rog s nu surâd . salcâmii cu miros dulce t inuiau c r rile risipite într -o viorie i melancolic umbr . El deschise cartea. dar i neputin a realiz rii viselor lui. f r sunet i f r lumin . ² Maria! opti el cu inima strâns .i întindea crengile spre el i striga c zând: "Dane! ce m-ai f cut pe mine?" i un glas r sun în urm -i: "Nefericite. S rac de bunuri. Acuma tia c iube te. negru-mort. dureroas iluziune... P rul ei cel blond i împletit în cozi c dea pe spate.cartea lui Zoroastru. de ce surâdea.. gr dini mirositoare i. c ci el în elese sensul." Supt ca de-un magnet în nem rginire. Speran ? el n-o putea avea. Ah! ea trebuie s fie bun . Nu e destul mizeria în care am tr it ² cel pu in o mizerie f r de dorin e. frumuse e i spirit.. dac aceste zâmbiri aveau o inten iune. de ce? i tocmai în fereastr ? Oare ea nu-l vedea? Dar dac -l vedea. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toat realitatea omeneasc ? ² Perdeaua de vis-á-vis se dete pu in într-o parte i prin faldurii ei albi ap ru un blond cap de copil . mai mare ² se lumina ² pân o v zu departe asemenea unei lune ² i el cobora cu cartea sub mân nourii gro i. "La ce mi-a mai trebuit i asta? gândi el cu sufletul plin de lacrimi". cochet . îns totu i? ² Redisp ru. o noapte v ratic cu aerul blond. O sim ire pe care n-o cunoscuse niciodat era ea s se nasc cu amorul? Ea se reivi. prin aleile gr dinii ei vi inii i cire ii înflori i. Dup ce râsese ² cine tie de ce? ² ea l s perdeaua s recad .. Râdea... florile împrosp tate ridicau în soare cochetele capete copil roase i ochii lor plini de reci i zadarnice lacrimi. ce-ai îndr znit a cugeta? Norocul t u c n-ai pronun at vorba întreag !. i te iubesc. nu-mi va refuza ea. surâse.. Cu-o dureroas . deja vedea culmile str lucite ale unui ora .

Ei nu pot apar inea cercurilor în care te mi ti tu.. nu ² de îngrozire? De piatr s fie o inim .O nu! În via a ta luminoas nu s-a putut ivi nici umbra m car a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimice te inima. dintr-o fiin aievea n-ar r mâne nimic decât o lung .. atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu. n-am avut dorin e.i pot zice altfel. mai nepomenite. Cât intensiv . O nimice te! Închipuie te. f r de nume fericire întro or de amor. de ce te-am v zut? Orb de-a fi fost. f r s de frumoas chinuit . neputând s le reziste. f r de voin . Tu nu tii de ce. El î i închipuia c ea va putea fi a lui. întrupat desperare. este o margine care s-o mi te. pentru un surâs de pe buzele ei. Nu-mi zâmbi! Zâmbetul t u m-ar umple de speran e vane. tu!. Ea! toat lumea era cuprins în acest cuvânt. sc pam de o via zilelor tale. i nu i-o pot spune. de cât amar sc pam! De n-a fi fost defel. pu in mi-a p sat. nu. f r s moare. în ne tiin a ta. Tu de a cultiva sim iri. ² Floare! cum surâzi în gr dina tii c un suflet tii c o inim se rupe. c ci fiecare din ele î i g sesc i-ar ridica aspira iunile pân la tine. care de care mai îndr gite. umbra unei fericitoare . în neputin marginile în puterile celui ce le are. când tu ai fost menit s fii? De ce-au c zut ochii mei pe tine. dureroas . cu atâta mai nefericit sunt. aceast sim ire munce te. i nu deodat . i cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el. i cu toate astea chipul t u. c ar putea s -i prind mâinu a ei alb . înger? . un surâs în trecere. De ce sunt eu în lume. care. S rut urma pasurilor tale.. sunt dureri care trebuie s -l îndulceasc . Ah! cât e ti i cu cât e ti. cu toate c scrisese.. fibr cu fibr se rupe inima mea. A m iubi nu. cu atâta mai frumoas e ti! ² N-am avut speran e. de dorm..i este permis. stea! cum luce ti în cerul t u. îi ame ea sufletul lui. mai f r de în eles.. nici una-n lume. la imaginea luminii lor sunt de tept. Po i oare ghici sim irea cu care am scris. Când gândea cum i-ar lua capul ei de aur în mâini i i-ar topi ochii cu s rut rile lui. de una. pustie. de una am fost capabil. Desperarea ucide. Ei sunt jos. luptând spre a le n du i. s -mi cuprind toat via a mea. Martir este numele amorului meu. în ap sare.i c dintr-un om cu sim ire. de venin s fie un suflet. totu i o speran de-o dureroas dulcea . tu! ² Oricât de mare ar fi mila ta. desperarea e timp ² o asemenea sim ire este iadul. dispre uie te-m ! Eu nu pot s nu te iubesc.. murii îi s rut pe care au trecut umbra ta. s se uite la transparentele-i degete ore întregi. îi venea s nebuneasc . i cu cât sunt.. o lupt van . privesc atât de adânc. Ce-i via a? El sim ea c o or lâng ea ar pl ti mai mult decât toat via a.. i aceea nerealizabil . pu in mi-a p sat. de art dar singur .i închipuie ti un asemenea chin f r s plângi ² de mil . e ti i mai frumoas . a a-i c astfel te cheam ! nu se poate s te cheme altfel.. f r de lumin . Moartea-i un moment. crud . dispre ue te-m ! te rog! Poate dispre ul t u m-ar omorî i moartea nu-i nimic pe lâng chinul meu de azi. i nu e durere mai mare decât a mea. Mario!. În fiecare fibr rupt este-o nem rginire de dureri. cât te visez veghind i. când gândea c mijlocul ei cel dulce s-ar putea odihni cuprins de bra ul lui. ce-ar sim i un asemenea om? Întristare? Asta nu-i întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului. când o asemenea inim le-ar ridica f r voin .dimine ii. i. e ti i mai mult cauza unor crude dureri. Adio! Adio! i. Mario! po i tu s . pân acolo nu se poate coborî. Când o inim pierdut -n mizerie. i nu cuno ti asemenea oameni. umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume.

. ... Alearg .. o dat ! parec n-a mai voi nimic în lume...... . ² De la cine ai c p tat tu scrisoarea asta. i ochii ei painjini i de lacrimi se îndreptar spre el..i sim ea inima... ² Cum ar ta el? întreab b trânul. în fiece pas. -apoi nimic. l-am v zut c zând ca mort pe podele.. s le fac a sim i desele i nem suratele-i b t i.. o negur alb îi cuprinse vederea. zise ea întrerupt. .. milo i.... Nu în ea. p rea c i se rupe via a.. capul ei. se uit pe ea.i sim ea capul.. spre a c uta un altul în ochii ei alba tri.. ar plânge i ar râde de fericire. Sta în fereastr nelini tit. ea se ivi frumoas . în mâinile unite i l sate în jos iind scrisoarea i în fa cu-o expresie indecis .. ir de icoane turburi.. ridicând cu mâna lui cea fin b rbia cea rotund a fetei... i el sim ea parec le trage la inima lui. Cum o iubea! De l-ar fi dispre uit.. El se ar t în fereastr . ca un copil. El se retrase dup perdea... Ah! el ceruse Ea se ivi în fereastr . El c zuse cât era de lung pe podeaua camerei lui.. în casa cea pustie de peste drum. plutitori. ² Ce scrisoare ii tu în mân .. ochii ei cei mari i adânci erau plini de lacrimi. o duse la inim . nu tia ce s gândeasc .. toate se învârteau împrejuru-i într-o lumin trandafirie.. ori s -i s rut umerii. Copila fugi speriat din fereastr .... ² Arat !.. dar atât de dureros i atât de îngrijit. Ea cerc a surâde. ² Vezi. De unde aceast sim ire nem surat . El îi desf cu cu o dulce sil scrisoarea cea mototolit din mâini. crud îi p trunse inima lui. acolo-i s rmanul... nimic. Dumnezeu de-ar fi fost i-ar fi uitat universul.. unde locuie te omul acesta? Lacrimile o inundar i ea se arunc suspinând la gâtul t tâne-s u.cuget ri. "Ah! zâmbi el c-un fel de dureroas be ie. de unde aceast irezistibil nebunie? El nu. nu. o idee de ur a ei ar fi fost cuprinsul amorului lui cât ar fi tr it. îmb t toare. adânci. ca s-o observe. un înmiit amor. ar fi iubit dispre ul ei.. i fa a lui se adânci din ce în ce. . Ochii lui se uscau de ardoare i sclipeau cu o bolnav dorin ... tat ... i se taie în dou inima. p rea c nu vede decât perdele albe i de dup fiecare se ivea. Ajunse la semn tur . care se ivi tocmai atunci în fereastr . ... în fiece gândire a ei.. poate înc nu-i prea târziu. înecat de dorin a de-a plânge ca un copil vinovat. preocupat cum se vede de-o cugetare complicat ... ori s -i dezmierd mâinile. parec a tepta sentin a de moarte. nici gândea ceva.. cine tie dac n-a i murit. nu se tie.. ori s -i despletesc p rul......... de-ar fi g sit. cât gratitudine pentru-o privire.... în fiece zâmbet. Înamorat în ea? Asta ar fi fost pu in. cât recuno tin pentru c ar l sa un moment dege elele i vecinic ar ei dulci în mâinile lui.. Mario? i cum ar i tu? Ce i-e? zise un b trân prietenos. zâmbind cu o speriat i copil reasc ire ie.. ar nebuni în urm visa aceea or f r de seam n. de-a putea s-o s rut.. Ea bo i scrisoarea cu mâna. Îngerul meu!" El trimisese scrisoarea. era un amestec f r dispre i spera amor... i. o durere ascu it . i se uit înaintea ei. c utarea ar fi durat vecinic.

"Dracul s te ia. se lipi de perete i se a ez ironic . ea se scul încet. Dan se sim ea bolnav. Nici trebuie s -l trezim m car.. -apoi î i mu c zâmbind buzele. ² i mi-a trecut prin minte. Ei deschiser u a.. prin cre ii c reia transp reau delicatele i corectele lui forme.. în . cealalt spânzura pe marginea patului în jos. p rul în dezordine... strivit sub greutatea cuget rilor lui. Pare foarte sensibil. ca din le in s treac într-un somn adânc.. cu ochii închi i.. ² Umbra lui dormea pe pat..... ab tut. aste-s deja umbre de pe ceea lume". zise el. Explicarea în dou cuvinte: Persoana juridic care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea drepturi asupra unei mo teniri. El sim ea fulgerul junghiindu-i inima. zise el încet. apoi un cer de un etern i albastru întuneric.. Ei coborâr iute sc rile i într-o clip fur la casa de peste drum.. cu inten ie. Destul c soarta lui material din momentul acesta era schimbat .. El se lungi pe pat i sacoperi cu rasa... în dreptul lui. da din cap.. iar i ora ul vechi cu stradele strâmte. Dionis era lungit la p mânt.. Afar de aceea un fulger îi trecuse drept prin inim în vremea c derii lui... gândi el. i Dan trecea repede prin strade. În vreme ce doctorul (ve i fi ghicit c ple uvul nostru biped era doctor) vorbea cu sine însu i. i iar i.. se sub ie. cenu ie i sclipitoare... De i erau amândoi b trâni.. Tat l Mariei se plec asupra lui i-l privi cu pl cere........ luna mai arunca câte o dung prin întunericul lor.. paloarea cea lini tit i marmorie a fe ei contrasta cu p rul în dezordine. cu care b trânul vorbi repede i încet.. cu casele închircite.. ² Aha! gândi doctorul cu ire ie.. lung . Ple uvul îl ridic încet de la p mânt i-i dezgoli pieptul. acea idee nefericit pe care Ruben o credea cu neputin capul unui om. ² Cât pe ce era s i se rump o vân a inimii. O mân era strâns ap sat pe inim . cu aerul cald. ei se gr bise astfel încât aceasta tr da viul interes ce trebuia s -l poarte pentru Dionis. ochii închi i cu vehemen . Capul ridicat pe perini i l sat asupra pieptului.. Numai umbra lui proprie st tea dreapt în perete. cu stre inile muceg ite în lun . O manta neagr îl acoperea....² O! e frumos! zise ea repede. cu nouri încre i i.i urnise ochelarii pe frunte. Pe dinaintea lui treceau fiin e ciudate pe care nu le v zuse niciodat .. ... fantastic . O negur deas ... Dovezi erau asem narea cu portretul i multe alte împrejur ri care nu ne intereseaz . Îl voi cloroforma. "Ah! gândi el ² în curând voi muri.. El însu i era lungit pe pat... ar tându-i scrisoarea. tat l Mariei fixa portretul din perete. i umbra mea î i bate joc de mine acuma". El citi în cartea lui Zoroastru... O bucurie mare l-ar omorî.. ridica sprâncenele i. Se mai ivi înc un om ple uv i cu ochelari. legate îns de originea pân acum obscur a lui Dionis. parc surâdea i ² ciudat! ² avea ochi alba tri. Ple uvul cl tin din c p ân ... el intr în casa lui deplin con tiu despre îndelungatele lui vise.... cu stele moi de suflarea nop ii.. ea comprima convulsiv durerea ce o sim ea acolo...

² Eu mor. se poate i asta... Ruben îi ar t hârtiile. el mi le-ar fi cump rat desigur. Are drept. "Sunt nebuni oamenii ace tia.. Cea ple uv îmi pip ie pulsul i cea cu p r se uit la umbra mea. îi deschise s ltarul i d du într-adev r de ni te leg turi de hârtii galbene i ve tezite. se uit la ele. . cellalt vorbea cu Ruben. Aha! gândi el în urm . apoi le puse pe mas .i petrece iretul Ruben pe conta mea. Ruben se uit lung la el. maistre Ruben. a umbrei care-o vezi în perete.Îmi pare c sam n cu Satana amândoi..i creasc perciuni i de când por i caftan jidovesc? ² Vai de mine domnule. strig el.. nu-l mai cunosc. Bravo! bravo!" El b tea din palme râzând. scrise de cât vreme am fost în lun . În genere cele mai vechi i tot de-acele pe care nu le mai putem vinde nim nui în lume. E Riven. zise tân rul zâmbind. Dar oare-s doctori ace ti doi?. Uit -te în masa mea.. in minte.. Unul din ei. ² De mult.U a se deschise i intr maestrul Ruben. -apoi nici nu-mi mai zice: jupâne Riven. i ist Ple uv are s m ia pe mine. Acuma asemenea aveam câteva vechituri de astea i venisem s i le ar t.... o jum tate cu p r i una ple uv . Uite! acuma o desprinde din perete io d lui Ruben în mân .. ² Ce pustia.. El cump r de la mine c r i. vânz torul de c r i.. veni s -i cerce pulsul. zise el pentru sine... f r îndoial . i maistrul Ruben i-a ie it cu des vâr ire din min i.. zise el serios. acolo-s memoriile umbrei mele. corpul meu trebuie s fi devenit fenomenal. Eu singur le cump ram cu toptanul. ci maistre Ruben! D-zeu tie cum s-or fi scrântit toate celea în capul bietului om. desp r it în dou ar t ri b trâne cu care. maistre.. te-ai prostit r u de când nu ne-am mai v zut. iar nu d-ta. ple uv i uscat. l-am g sit în starea-n care-l vezi. ori eu am devenit o fiin superioar magistrului meu. Evreul se uit lung la bolnav i cl tin din cap. eu am murit i Ruben a venit cu medicii s -mi vând corpul. Domnule. el le scoase. Dar m-ai Evreul s-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul. "De când îl cuno ti?" adaose întorcându-se c tr evreu.. ² Maistre Ruben. ² D-tale nu i-e bine. zise el. dracii t i sunt me teri în desprinsul umbrelor din perete. maistre Ruben. c ci cum v d joac pe doctorul în momentul acesta. legate cu fire de a albastr . Bravo! Maistre Ruben. gândi el. zise Ruben netezindu. ² În momentul acesta intrar doi oameni în chilia lui pe care Dan nu-i mai v zuse. ² Umbra ceea a d-tale e un portret care.. Bolnavul auzea toate acestea i nu tia ce în eles s le dea..... spânzurat de un cui în perete.. acum îns .. i-n asemenea c r i el r scolea c-un fel de patim i-mi cump ra cele mai obscure i mai f r de-n eles.i barba. de când ai l sat s . Ori e un om.... ca hârtie numai.. omul se uit iute prin ele. prin schimb rile prin care am trecut....i seam n .. biblioteci risipite ale oamenilor b trâni a c ror clironomi apoi mi le vindeau pe un pre de nimica. de mult! ² de când m v zut altfel vrodat lâng Curtea veche? ² Lâng Curtea veche..

. un orologiu zâng ne te încet i sub ire în perete i prin mintea lui trec iute. f r de în eles i el prive te. m iube ti tu? ² Dar dac nu m-ar chema Maria? zise ea sub inspira ia unei fulger toare mali ii.. Dar în momentul acela el îi înl n uise gâtul.. din minune în minune.. rec zând cu capul în perini. amestecate....... dar taci...... Nu cu mintea care-o avuse înainte. te-ai dus i m-ai vândut chinuitorului de suflete". cam sl bit . îns mobile nou i elegante. dar bra ul lui o inea cu t rie culcat astfel pe pieptu-i... E noapte... El deschise ochii pe jum tate. obscure. ea nu mai rezista. auzi periculos? Eu nu sunt periculoas ! zise ea r stit ! ² Dar dac s-ar trezi. V zu un b iat cu fa a oval .. ² Cum dar? ² Da! da! Maria. rece... închizând cu zgomot u a dup sine. ea. clar fa viitor cum ai privi din fundul unui lac lini tit i limpede ca lacrima... zise serios ple uvul. c r ile cele vechi asemenea. I se pare c s-a trezit din ni te vise lungi. Portretul p rintelui s u lipse te din perete. evreule.. odorul! ea era.. ² Las -m ! zise ea ro ie ca purpura. se uita la ele.. numai patul e acela i... Din jurul lui disp ruse lumea cea semiobscur a tinere ii lui.. el privea la . El sim i o rou umed curgându-i în p r.. Îl privi în întreg. ea nu mai rezista. atunci. casa e aceea i. de la capul inundat în aur pân-la botinele micu e ce sticleau radioase pe covorul înflorit. este Maria!" Da.. la împrejurimea lui. turburi. ...... îmbr cat c-o bluz de catifea care cuprindea... El sim i aerul îndulcindu-se sub optirile ei. fetele vorbesc adesea singure.i gura pe fruntea lui.. e în deliriu..Ruben îi lu umbra i hârtiile de pe mas dureroas . mijlocul cel mai ginga din lume. Ciudat.... dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el. eu nu mai tiu ce se-ntâmpl cu mine... îi s ruta degetele. mintea lui îi p rea împrosp tat .. "Ah! gândi el... ² Luna rev rsa tot aurul ei în odaia lui i sub aceast sm l uire diafan mobilele i covoarele str luceau somnoros i mat... i ie i din cas .i putea explica aceast limpezime a min ii. p rul de aur acoperit de o p l rie de catifea neagr cu margini largi. i inima se cutremur în el.... îi mângâia fruntea ei alb de-i dete p l ria jos i-i l s s izvorasc pe umeri în jos valurile de p r blond. Vorbea singur ... El singur nu. palid .. îi edea pe picioare... Deodat sim i cum c pe marginea patului s u edea cineva. toate întâmpl rile abia trecute. zise ea cu gl scior argintos.... ba azi. Î i închise ochii. El se scul ... ba mâini.. i toate îi p reau vise. covoare pe jos... murmur el c-o resigna ie Are friguri.. Dormi! dormi! opti ea aplecându. cu fruntea plin de sudoare i cu capul greu. i Dionis lungit în patu-i tremur în friguri. nu i-e iertat s vorbe ti. speriat ... tot m amânau. O r coreal dulce p trunde prin ferestrele deschise.. o. ² Am fugit de-acas deghizat . "Te- ai dus... strâns de un colan lustruit. cu buzele uscate. gândi el. apoi îi lu amândou mâinu ele în mâinile lui. Apoi sim i o mân dulce i mic pe frunte. Mario.... nu i-e iertat...... Ochii lui Dionis pe jum tate-nchi i nu tr dau c el vegheaz ... f r de-ncredere în realitate.. atunci. Dar el o cuprinsese.. vru s se retrag ..

Am fost întotdeauna surprins c nu pricep curent limba arab . trec pe scen . în fine. din când în când î i plecau gur pe gur . asta-i întrebarea. i ea s-apropia de el. când de bun voia lor tr iau exila i la vun sat spre a se iubi departe de zgomotul lumii. Îmi pare c-am tr it odat în Orient i. apoi iar îi deschise. Acei care sunt f cu i în felul acesta se simt ca exila i în ora ul lor.. spre a cuprinde cu ei dulcea lui sarcin . ei vor fi g sit elementele constitutive a vie ii lui suflete ti în realitate: Ruben e Riven.. str ini lâng c minul lor i munci i de-o nostalgie invers . Cine este omul adev rat al acestor întâmpl ri. cred a relua adev ratele mele vesminte. Mâinu ele-i albe i transparente ca ceara contrastau cu mânicele moi i negre i astfel se primblau de bra prin semiîntunericul c lduros al s lii.. Trebuie s-o fi uitat". aceea i p l rie cu margini largi pe p rul ei blond i picioru ele cele mai mici din lume în botine b rb te ti. încunjur fondalul i reapar iar i fin din care nu se putuse înc terge am r ciunea unei tinere i ap sate. ci r m sese înc într-o tr s tur de nespus naivitate în jurul i alb a ei. Fost-au vis sau nu.te scula.. Dan ori Dionis? Mul i din lectorii no tri vor fi c utat cheia întâmpl rilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. chipul unui tân r demon lâng chipul unui înger asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reap rea în una nou . Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagr . ² i nu s-ar putea ca cineva. voind a reprezenta i? Nu este oare omenirea istoriei o armat mare. mul i vor gândi a fi ghicit sensul întâmpl rilor lui. El voia s vorbeasc . s aib momente de-o luciditate retrospectiv care s ni se par ca reminiscen ele unui om ce de mult nu mai este? Nu ezit m de-a cita câteva pasaje dintr-o epistol a lui Téophile Gautier care coloreaz oarecum ideea aceasta: "Nu totdeauna suntem din ara ce ne-a v zut n scând i de aceea c ut m adev rata noastr patrie... de tot. umbra din perete. i râdeau. tot.. când în vremea carnavalului m deghizez cu vrun caftan. intra îmbr cat ca b iet. cu capetele r zimate unul de altul. dar î i sim i gura astupat de s rut ri.. dup ce ea de mult devenise tezaurul c sniciei lui... de surprinderea i spaima ei proprie. reducându-le la simple vise a unei imagina ii bolnave. Nu sunt aceia i actori. din când în când st teau înaintea unei oglinzi. Maria intra deodat în salonul înc lzit i luminat numai de razele ro ii ale j raticului din c min. Nu cumva înd r tul culiselor vie ii e un regisor a c rui existen n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuran i care. dar acela i num r m rginit pentru regizor. Ea-l împinse în perini. care joac un rol atât de mare. c ci asemenea nu i-e iertat... care râdea c-un fel de copil roas nebunie de zâmbetul lui. ... cu firul cauzalit ii în mân . Adesea în nop i lungi de iarn . de i piesele sunt altele? E drept c dup fondal nu suntem în stare a vedea. rotunjit ce n-a cunoscut niciodat îndoiala. e portretul cu ochii alba tri.... El î i închise ochii i sim ea c inima i se sparge în piept. lâng fizionomia oval . tr ind.. Era un contrast pl cut: fa a lui tras gurii. armat mare pentru individul constituit în spectator. Ar fi u or a însemna nu numai ara dar chiar i secolul în care ar fi trebuit s se petreac existen a lor cea adev rat . cu dispari iunea acestuia dispare ceea ce ve i fi îndemna i a numi o idee fix . ca în noaptea aceea când se v zur pentru întâia oar în apropiere. Dou vorbe concluzive.