... i tot astfel, dac închid un ochi v d mâna mea mai mic decât cu amândoi.

De a avea trei ochi a vedea-o i mai mare, i cu cât mai mul i ochi a avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar p rea mai mari. Cu toate astea, n scut cu mii de ochi, în mijlocul unor ar t ri colosale, ele toate în raport cu mine, p strându- i propor iunea, nu mi-ar p rea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. S nenchipuim lumea redus la dimensiunile unui glonte, i toate celea din ea sc zute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dota i cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul i în propor iunile în care le pricepem noi. S ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare ² acela i lucru. Cu propor iuni neschimbate ² o lume înmiit de mare i alta înmiit de mic ar fi pentru noi tot atât de mare. i obiectele ce le v d, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi ² mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine tie dac nu tr im într-o lume microscopic i numai f ptura ochilor no tri ne face s-o vedem în m rimea în care o vedem? Cine tie dac nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, i nu aude fiecare sunet într-alt fel ² i numai limba, numirea într-un fel a unui obiect ce unul îl vede a a, altul altfel, îi une te în în elegere. ² Limba? ² Nu. Poate fiecare vorb sun diferit în urechile diferi ilor oameni ² numai individul, acela i r mâind, o aude într-un fel. i, într-un spa iu închipuit ca f r margini, nu este o bucat a lui, oricât de mare i oricât de mic ar fi, numai o pic tur în raport cu nem rginirea? Asemenea, în eternitatea f r margini nu este orice bucat de timp, oricât de mare sau oricât de mic , numai o clip suspendat ? i iat cum. Presupuind lumea redus la un bob de rou i raporturile de timp, la o pic tur de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, i în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta i ar cugeta tot atâta ca în evii no tri ² evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai no tri. În ce nefinire microscopic s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet tori, în ce infinire de timp clipa de bucurie ² i toate acestea, toate, ar fi ² tot astfel ca i azi. ...În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist nici timp, nici spa iu ² ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut i viitor e în sufletul meu, ca p durea într-un sâmbure de ghind , i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rou . Dac am afla misterul prin care s ne punem în leg tur cu aceste dou ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni i asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea tr i aievea în trecut i am putea locui lumea stelelor i a soarelui. P cat c tiin a necroman iei i acea a astrologiei s-au pierdut -cine tie câte mistere ne-ar fi descoperit în aceast privin ! Dac lumea este un vis ² de ce n-am putea s coordon m irul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adev rat c exist un trecut ² consecutivitatea e în cugetarea noastr ² cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, acelea i întotdeauna, exist i lucreaz simultan. S tr iesc în vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun ² este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nem rginirea dispozi iunii lui, o clip de timp în împ r ibilitatea sa infinitezimal , care nu înceteaz în veci. În aceste atome de spa iu i timp, cât infinit! Dac-a putea i eu s m pierd în

infinitatea sufletului meu pân' în acea faz a emana iunii lui care se nume te epoca lui Alexandru cel Bun de exemplu... i cu toate acestea... ..................................... Cu drept cuvânt cititorul va fi cl tit din cap i va fi întrebat ² prin mintea c rui muritor treceau aceste idei? Existen a ideal a acestor reflec iuni avea de izvor de emana iune un cap cu plete de o s lb t cit neregularitate, înfundat într-o c ciul de miel. Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi ce împro cau pe cutez torul ce se încredea perfidelor unde treceau ni te ciubote mari c rora nu le-ar fi p sat nici de potop, cu atât mai vârtos c aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului con inut îndat ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disp rea prin iroaiele ploii, care deder capului s u aspectul unui berbec plouat, i te mirai ce mai rezist torentelor de ploaie ² hainele lui ude -sau metafizica. De prin crâ me i pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumin murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un roman ios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin î i f cea de vorb cu p re ii i cu vântul; câte-o femeie cu fa a înfundat în cap on î i desf ura trec toarele umbre prin spa iul i-i lovir neguros, asemenea zeilor întuneca i din epopeile nordice... Dintr-o crâ m deschis s-auzea o vioar schingiuit . Metafizicul nostru se apropie s se uite i razele p trunser prin u fa a. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fa a era de acea dulcea vân t alb ca i marmura în

umbr , cam tras f r a fi uscat , i ochii t ia i în forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr . Ei înotau în orbitele lor ² un zâmbet fin i cu toate astea atât de inocent trecu peste fa a lui la spectacolul ce-l privea. ² Ce era adic : Un b iet de igan cu capul mic într-o p l rie a c ror margini erau simbolul nimerit al nem rginirii, cu ciubote în care ar fi înc put întreg i într-un surtuc lung de-i ajungea la c lcâi i care f r îndoial nu era al lui, schinjuia c-un arcu ce r m sese în câteva fire de p r i, cu degetele uscate, pi ca ni te coarde false care ârliau nervos, iar împrejuru-i fr mânta p mântul un ungur lung, cu picioarele goale b gate în papuci mari umplu i cu paie. Oricât de nepl cut s fi fost spectacolul pentru sim ul estetic al c l torului meu, el avu o influen salutar asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, b g de sam c ploaia-l udase pân la piele. El intr într-o cafenea de al turi, ca s se usuce. Ridicându- i c ciula cea mi oas , vedem o frunte atât de neted , alb , corect boltit , care coincide pe deplin cu fa a într-adev r pl cut a tân rului meu. P rul numai cam prea lung curgea în vi e pân pe spate, dar usc ciunea neagr i s lbatec a p rului contrasta pl cut cu fa a fin , dulce i copil reas a c b ietanului. Î i puse în cui paltonul ud i, la aroma îmb t toare a unei cafele turce ti, ochii lui cei moi i str luci i se pierdur iar în acea intensiv vis torie care st câteodat atât de bine b ie ilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna pl cut cu fa a de copil. Între ace ti muri afuma i, plini de mirosul tutunului, de tr nc nirea juc torilor de domino i de caden ata b taie a unui orologiu de lemn, ardeau l mpi somnoroase r spândind dungi de galben lumin prin aerul ap sat. Dionis f cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit i adesea surâdea. Surâsul s u era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totu i de o profund melancolie. Melancolia în

spre a da lumii. Prin natura sa predispus . el era orfan. El intr într-o camer nalt . U ile toate erau i goal .i buzele f r a zice o vorb i tr gând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gur din cafeaua i i cu mâinile unite pe spate. Orologiul. determinat prin na tere la nepozitivism. luna trecea palid a c rei stre in de indril era putred i rece. Cum ar fi tiut el s iubeasc ! Cum ar fi purtat pe mâini. subtilit i metafizice îi atr geau cugetarea ca un magnet ² e minune oare c pentru el visul era o via i via a un vis? Era minune c devenea supersti ios? Adesea î i închipuise el însu i cât de tri ti. nu-l va întâlni nici un zâmbet i nici o lacrim -neiubit i neurât de cineva. sun de 12 ori din limba sa de metal. fiin a. Cine-ntreab dac i el are inim . Pe ici pe colo pe la mese se z reau grupe de juc tori de c r i. inând c r ile într-o mân ce tremura. treptele erau putrede i negre ² pe ici pe colo lipsea câte una. Lipsit de iubire ² c ci n-avea pe nimeni în lume. ce via -l a teapt pe el?. afar de aceea. via a.. cu interes ori a a numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete.. i parc -i topea ochii s rutându-i. el tia c în "aceast ordine a realit ii". se în l au ochii de fereast spart a unei case vechi i acoperit c-un mu chi care str lucea ca bruma în lumina cea rece a lunii. vecinic privind-o. cât de lungi. se va stinge asemenea unei scântei dup care nu-ntreab nimenea ² nimenea-n lume. U a mare deschis în balconul catului de sus se cl tina scâr âind în vânt i numai într-o â ân . mi cându.vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor. cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea i-o închipuia pe acea umbr argintie cu fa a alb i p r de aur ² c ci toate idealele sunt blonde ² i parc sim ea mâinu ele-i calde i înguste în mâinile lui. ce nu-l asculta. Un copist avizat a se cultiva pe apucate. El trecu prin h i ul gr dinii i prin z plazurile n ruite i urc iute sc rile. plesnind din degete cu cealalt înainte de-a bate. prin mrejele i valurile de nouri negri-vine i. Era tân r ² poate nici optsprezece ani ² cu atât mai r u. se uita ² dracu tie. singur. i atmosfera lene cafenelei ² asta era toat via a lui. Casa lui de pustnic. sam c se scursese a 12-a or a nop ii. spa ioas i balconul de lemn se cl tina sub pa i.. o existen f r de speran -cum sunt multe la noi ² i.i crea o soart mai fericit . fidel interpret al b trânului timp. unde lobodele i buruienele crescuse mari în tufe negre-verzi. el devenea i mai s rac. unul cu p l ria nalt pe ceaf independen era m rginit numai de buzele individului. i aceast libertate de alegere în elementele de cultur îl f cea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc atât de vis toare.. cum sunt întreba i atâ ia copii ² dac i flegmatic a i lui i-ar pl cea s i el ar dori ² s iubeasc ? S iubeasc ² ideea aceasta îi strângea adesea inima. i parc i se topea sufletul. În introducerea acestor iruri am surprins unele din cuget rile care-l preocupau în genere ² i c-un asemenea cap omul nu ajunge departe ² i mai cu seam cel s rac ² i Dionis era un b iet s rac. oameni cu p rul în dezordine.. În mijlocul unei gr dini pustii. cercevelele ferestrelor se curmau sub . Dionis se porni spre cas . Pere ii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var.. dac umble frumos îmbr cat. cât de monotoni vor trece anii vie ii lui ² o frunz pe ap . Ni te trepte de lemn duceau în catul de sus al ei. a a încât trebuiai s treci dou deodat deschise. iubitor de singur tate. privind-o. Lucruri mistice. c-o igar lung în gur a c rei berea ce le sta dinainte ² semn de triumf! Dincolo unul scria cu crid pe postavul verde al biliardului. un col întunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii. în neputin sufleteasc de a. Afar ploaia încetase i.. cum o numea el..

al c rei lemn grunzuros de vechime era t iat cu litere latine i gotice. adic câteva scânduri pe doi c priori. c el o va lua de so ie.. mici. umed . În toat ziua el îi promitea c taina sufletului s u î i va avea sfâr itul. V duvita sa mum îl crescu pe el cum putu din lucrul mâinilor ei ² mâini delicate de doamn ² fa a ei palid ca ceara. f r s spuie cuiva secretul numelui lui. dormeau una peste alta vo câteva sute de c r i vechi. cu fa a fin ochi alba tri mari sub mari sprâncene i gene lungi negre. bro uri efemere din câte se-mpart gratis. dar atât de fericita lui nebunie.presiunea zidurilor vechi i gratiile erau rupte. pere ii posomorâ i aveau. gura. Mum -sa. str lucit . umbra p rea c -i surâde din cadrul ei de lemn -el sapropie i s rut mâinile portretului. albe. Înaintea patului o mas murdar . în alt col . cu p r negru i lung. ² Ochii? nu-i a a. ² un vecinic ar fi dorit s ie dulcea. papa!". versuri. Era aninat într-un cui bustul în m rime natural a unui copil ca de vro optsprezece ani. ochii lui erau plini de o supersti ioas nerozie.. neîn eleasa. Ce frumos a fost papa! zicea el surâzând i mum -sa. îns mâinile cele dulci. era tat l s u. ar fi dorit ca etern s ie ast noapte cu aerul r coare limpezit de lumina lunii. Va s zic asupra acestui chip î i concentrase el amorul lui. blond . pline de înv tur bizantin . Misterios. el opti încet i cu glasul înecat de lacrimi: "Bun sar . ca reflectare a ferestrelor. acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom ro ie. El muri în spitalul de aliena i.. s rmana lui via portret!. Ei se iubir . î i tergea într-ascuns lacrimile ei. tr surile fe ei de o paloare delicat . moale. cam prea lung ² tear fi f cut a crede c e chipul unei femei travestite. încât p reau c privesc cu inocen a. Da. el edea în casa preotului b trân a c rui fiic era Maria. mam ! . mut pân -n ultimul moment. cu ochii negri. cu dulcea a lor mai femeiasc asupra spectatorului. în fine. Fructul amorului acestor oameni fu Dionis. de un colorit atât de limpede i senin. Cu toate c acel portret înf i a un chip îmbr cat b rb te te. ochii cei de foc vân t. p rul undoind. când fusese în vârsta lui de acum. o copie de pe un testament p rea a fi dup cât se putea pricepe din buc ile rupte.. nalt . pe ea hârtii. multe din ele grece ti. o femeie palid . În col urile tavanului cu grinzi lungi i mohorâte painjenii î i exercitau t cuta i pa nica lor industrie.i pentru portret. c o soart aurit o a teapt .. pânzele de painjin str luceau vioi în lun i deasupra c r ilor dorminde în col se ivea o îngereasc i alb ca t iat -n marmur i cu ni te umbr de om. auzindu-l. preocupat pare c de a ascunde un secret mare. cu buzele sub iri i roze. pe unde ajungea lumina lunii. ziare rupte. Ochii cei alba tri ai copilului erau a a de str luci i. Vis torul Dionis se opri în dreptul acelui portret care sub lumina plin a lunii p rea viu. ochii ei de-o întunecat blânde e aveau numai pentru el grij i în elegere ² pentru el . apoi fa a. un pat. fruntea uscat i femeie te mic . o neordine într-adev r p gâneasc . ochii de o adâncime nespus . îi vorbise adesea de tat l s u. Dar într-o zi el primi o scrisoare cu sigil negru ² o deschise ² o citi ² o rupse buc i i cu ea mintea sa. albind podelele de p reau unse cu crid . într-un col al casei. Dionis ² ochii! ² Da. Înecat de iubire pentru o fiin ce nu mai exista.. numai r d cinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. De copil înc el admira ochii cei frumo i ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor. la p mânt. palid. dou cuadrate mari argintoase. atâta form avea pustiita. Luna î i v rsa lumina ei cea fantastic prin ferestrele mari. de acel copil cine tie cum r t cit în clasele poporului de jos.

în vorbe rimate. Surtucul lui pe lâng acestea era mai mult urzeal decât b t tur . Cât era de frumos acest copil i ce tân r a murit! Frumo i au înm rmurit ochii lui în negurile gândirii mele. s viseze.i are fiecare om. El b ga de sam c gândirile lui adesea se transformau în iruri ritmice. dou . un vis. s-umplu norii de z pad Cu himere!. ar fi vroit s doarm . El aprinse lumina. Dar . crede cineva cum c el. lâng inim . consumat de lipse. Afar de ochii negri.. devenea trist? A a era elementul s u. vântul l tra prin gardurile i ramurile ninse. care mai de care mai bizar i mai cu neputin . amicii. Ah! garafa pântecoas doar de sfe nic mai e bun i mucoasa lumânare sfârâind s ul i-l arde i-n aceast s r cie te inspir . familia sa. Ea îl crescu r u ² dar cum se putea altfel ² îl iubea a a de mult! Singura ei bucurie într-o via f r speran . atât de s rac. vin n-am mai b ut de-o lun . mai ales garafa goal era în stare de a-l umplea de cuget ri melancolice... tr snea grinda în odaie. Ce gândea copilului ei. O lume întreag de închipuiri umoristice îi umpleau creierii. atât de singur. surâsul lui c p tase acea umbr dulce de triste e care îl f cea atât de interesant ² i irezistibil pentru bobocii pensionatelor. Sufletul ei întreg era o reflectare umbroas copilul cu mintea lui naiv . gândea el.. Luna s-ascunse într-un nor negru spintecat în dou rânduri de lungi fulgere ro ii ² casa se întunec ² i nu se mai v zu nici umbra din perete a portretului. crâ cau lemnele i pietrele.. ca s -i iubeasc ² cui ce-i pas de mine? Cum tr iesc voi i muri. ea se stinse într-o zi. În delirul ei.² Ace ti ochi!. Dar lui însu i nici nu-i trecea prin minte c pe el l-ar fi putut iubi cineva ² pe el nu-l iubise nimeni în lume afar de mum -sa ² cum l-ar fi putut iubi pe el. o vorb . nici bucurii decât acele ale i trist a sufletului s u de copil. o preocupa zile întregi ² zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ie it din nebunatica sa gur . fudul la coate. copilul din portret. ea trase mâna copilului -o ascunse în sân. -apoi îl lua în bra ele ei. cânt barde Bani n-am mai v zut de-un secol. . dar gerul îi înghe a pleoapele i-i painjinea ochii. Dar de unde? Scâr âie de vânt fereasta. f r mul umire. Un regat pentr-o igar .. atât de f r viitor! Nu.. s-o înc lzeasc ² un simbol al vie ii ei întregi! De-atunce fizionomia... care erau ai ei. Oamenii c scau ironic gura când îl vedeau. i atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie. în lungile i friguroasele nop i de iarn . el. pe bolta întunecoas . în fiecare und albastr . ea nu mai avea dureri. îl s ruta.i aici. S privim acum i la s r cia iluminat de razele unei lumân ri de s u b gate în gâtul unui clondir ce inea loc de sfe nic. ros pe margini. numai dou stele vinete. rudele. i-n asemenea momente. O dac i-ai fi v zut tu ace ti ochi vrodat în via a ta i s-ar fi p rut c -i revezi în fiecare vân t stea a dimine ii. aici petrecea el vara i iarna. Ce vizunie .. era el întreg. redus pân la culmea mizeriei. de nimene iubit.. de râdea pare c i vântul în urma lui. de nimene plâns. precum ar r m nea prin nouri. îl dezmierda.. prin fiecare gean de nori. nici umbra înalt a lui Dionis. Iarna. f r viitor. oamenii s i. de gerul cel amarnic.

. pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc plo ni ele ro ii. care bag degetul prin rara cas De n vod ² cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. oare tie fran uze te? Cea ce-ncunjur mul imea i-o romantic copil . De-ar fi-n lume-un sat de mâ e. Uh! ce frig.. z u! c -n el te-a pune vornic. Ca s tii i tu odat boieria ce-i. Cela-i cavaler. . Cum nu sunt un oarec Doamne ² m car totu i are blan Mi-a mânca c r ile mele ² nici c mi-ar p sa de ger. Un palat borta-n perete i nevasta ² o icoan .. cuvios în mers p e te.. Bruh! mi-i frig ² Iat pe mân cum code te-un negru purec S -mi moi degetul în gur ² am s -l prind ² ba las s racul. de i-i drag s te-ui i la ele! Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele Nici c au ce s mai sug . Vin -ncoa s st m de vorb . ² Într-un roi mai de un stânjen Au ie it la promenad ² ce petrecere gentil ! Plo ni a ceea-i b trân .. s rmane! Oare ce gânde te hâtrul de st ghem i toarce-ntruna? Ce idei se-n ir dulce în mâ easca-i fantazie? Vro cucoan cu-alb blan cu amoru-i îl îmbie..În pod miaun motanii ² la curcani vân t -i creasta i cu pasuri melancolici meditând umbl -n ograd . îmi v d suflarea ² i c ciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdrav n ² iar de coate nici c -mi pas Ca iganul. or[i] în pod în g v un ? De-ar fi-n lume numai mâ e ² tot poet a fi? Totuna: Mieunând în ode nalte. tiu c ar vedea pe dracul ² Dar eu ² ce-mi pas mie ² bietul "îns!" la ce s -l purec? i motanul toarce-n sob ² de blazat ce-i. tragic miorl ind ² un Garrick.. Pe pere i cu colb. e iute. Prip it la vro femeie. Rendez-vous i-a dat în ur .. dulce o bucat din Homer. unice amic i ornic. Mi-ar p rea superb . M i motane.

a gândului odin . mergi de te culc . O. Vino somn ² ori vino moarte. acopere fiin a-mi cu-a ta mut armonie. caractere slave de o evlavioas . bazat pe sistemul geocentrist. fantastic ar tare. tu-n cotlon i eu în pat. el deschise o carte veche legat cu piele i roas de molii ² un manuscript de zodii. nu teme i iadul -a lui Duhuri ² liliecii? Anathema sit! ² V scuipe oricare motan de treab . Haram De-al t u suflet mot nime. Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii. colo-n templul închinat fiin ei care Dup chip -asem nare a creat mâ escul neam.Ziua tologit în soare pândind cozile de oaric Noaptea-n pod. gheboas . Sau ca pop . Ori de nu ² cui ce-i aduce? Poezie ² s r cie! Dar în ast sar Dionis era vesel f r s cu ochiul ro tie de ce. Filozof de-a fi ² sim irea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le ap r i junimei generoase. nepostind postul cel mare. domni oarelor ce scap r Li ar t c lumea vis e ² un vis sarb d ² de motan. Firea mai presus de fire. El era un ateist supersti ios ² i sunt mul i de ace tia. Nu vede i ce-n elepciune e-n f ptura voastr chiar ? O motani f r de suflet! ² La sgâriet el v-a dat ghiar i la tors v-a dat muste e ² vre i s -l pip i i cu laba? Îi! c în clondir se stinge c pe elul de lumin ! Mo ule. Ini ialele acestei c r i cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal ro ie ca sângele. O astrologie mai mult de origine bizantin .. A striga: o mot nime! mot nime! Vai. De-a putea s dorm încalea.. Titlul era scris i latine te: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" ² înv tur despre a lumii orânduial dumnezeiasc dupre cum toate . ² Somn. sistem care admite p mântul de centrul arhitecturii lume ti i pe om de creatura pentru a c rui pl cere Dumnezeu ar fi f cut lumea. mintea mai presus de minte Ce destinul mot nimii îl desf ur -nainte! Ah! atei. La c pe elul de lumânare ce sta în gâtul garafei i bolnav. Pentru mine e totuna De-oi petrece-nc cu mâ e i cu pureci i cu luna. cerdac i stre ini heinizând duios la lun . nu vezi c s-a-ntunecat? S vis m favori i aur.

Închise iar ochii pân ce. aerul e mort i numai suflarea lui e vie. lung.. qui sistit fixas horas terrigenae. care cânta o rug ciune divin ." Constela iuni zugr vite cu ro . a înecat visul s u în întuneric. Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit. Muzica încetase de mult i el. numai ochiul lui e viu. rug ciunea unei vergine. în mijlocul unui salon str lucit. în naltul cerului. transparent. P rea c deasupra mai sunt o mie de ceruri. prin stelele mari de aur topit. în lumi care se formeaz aievea a a cum le dore ti. izbeau fa a sa palid plin de lacrimi c-o nespus melancolie. Apoi î i ridic ochii i privi visând în fa a cea blând a lunii ² ea trecea frumoas . i cu o dedica iune: "celui întru fiin a sa nem rginit. "Da ² repet el încet ideea lui fix i umpleau sufletu-i . Întredeschise ochii i v zu prin fereastra arcat i deschis . atât de multe încât p rea un ghem de fire ro sau un painjini zugr vit cu sânge. la lumina cea palid a lunii. Dou triunghiuri cruci e înconjurate de sentin a: "Director coeli vigilat noctesque diesque. rec zut în pustiul cel lung. înfiorând cu degetele ei sub iri. Se stinse. ci auzea disp rând. clar pe un cer limpede. adânc . pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentin e grece ti." Tablele erau pline de schemele unei sisteme lume ti imaginare. iar razele lunii. îngenuncheat. pe care o deschise i. umed i curg tor. cu totul în prada impresiunii sale. p rea c presupusa lor fiin transpare prin albastra-i adâncime. prin nouri de un fluid de argint. cu mâinile unite. El î i apropie scaunul de fereastr . p trunzând în camera lui Dionis. o nou Ofelia. pentru ca s vad pe un nor de argint. întru fapturile mânurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinic laud afierosit . nisipos ca seceta. Gheorghie în lupta cu balaurul ² drag doamne simbol ce înf i a adev rul nimicind ne tiin a. pare c parfumat . o jun fat muiat într-o hain alb . dispu i la o asemenea hran . adânc. În fa a locuin ei lui Dionis se ridica o cas alb i frumoas . Pustiul tace. Cine tie ² gândi Dionis ² dac în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transpune în adâncimile suflete ti. palatul alb se confund cu nourul de argint i juna fat cu îngerul în genunchi. calcule geometrice zidite dup o închipuit i mistic sistem . fantastic . Cu coatele a ezate pe mas i cu capul în mâini. Apoi. pân ce c pe elul de lumin începu a agoniza fumegând. P rea c geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra p mântului un nou înger lunatec. El î i închise ochii ca s viseze în libertate. E miaz -noapte. un înger alb. ca o suvenire întunecat . el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constela iunile ciudate. Aerul era blond i v ratic. La sfâr itul c r ii era zugr vit Sf. deasupra c ruia lic rea o lun fantastic i palid ca fa a unei virgine murinde. coordonate alfabetic ² o carte care nu l sa nimic de dorit pentru a aprinde ni te creieri supersti io i. Dintr-o fereastr deschis din catul de sus el auzi prin aerul nop ii tremurând notele dulci ale unui clavir i un tân r i tremur tor glas de copil adiind o rug ciune u oar . Când se de tept din reveria sa. Pe o pagin g si o mul ime de cercuri ce se t iau.pentru p mânt a fi zidite se arat de c tre înduratul Dumnezeu ² de pe grecie pe românie tâlcuit cu ad ugire a înrâurin ei zodiilor asupra vie ii omene ti. în spa ii iluminate de un albastru splendid. în urm multe tâlcuiri de visuri.. în salon întuneric i sticlele ferestrei str luceau ca argintul în alba lumin a lunii. fereastra de sus a palatului era deschis . strângând ochii silit i tare. Aurul de pe spata leg turii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal . tremur toare: rug ciunea unei vergine. inea înc ochii strâns închi i. n-a mai v zut nimic. lungi i dulci clapele unui piano sonor i acompaniind sunetele u oare a unor note dumnezeie ti cu glasul ei dulce i moale. I se p ru atunci c e într-un pustiu uscat.

acela i suflet.i încâlcea degetele în barba lor alb în palate de cristal ² i asculta la graiul lor în elept i optitor.. via a cea trecut a unui om ce se numea Dionis. Ce adânc e evreul acesta"! ² gândi el în sine despre dasc lul Ruben. pe când era mic.. ce limb . adânc. parc era a noastr . i ce cunoscute-i p reau toate. El puse degetul în centrul lor -o voluptate sufleteasc îl cuprinse ² mai întâi i se p ru c-aude optirea acelor mo negi b trâni care. îi povesteau în timp de iarn . c lug rul. El se scul din iarb cu cartea cea veche în mân . fânul cl dit mirosea. alta". în învechitele castele. ce oameni str ini. vedea divanul de oameni b trâni.. ² Alexandru cel Bun! putu el opti cu glasul ap sat. mun ii cu fruntea încununat de codri. c sufletul c l tore te din veac în veac. paserile-n aer. la acele ve ti din b trâni. se diafaniz i se pref cu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. oglinzile râurilor rumene. în urma citirii ei am visat atâtea lucruri extraordinare. dar totu i str in . la cumin ia trecutului. inându-l pe genunchi. Camera obscur . tremur torul glas al clopotului umplea sara chemând la vecernie. numai c moartea-l face s uite c a mai tr it. acuma simt eu.. c egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor.. fiecare ² o lume. fiecare cu ri i popoare. prin ei mun ii ridicau adâncuri i coaste-n risip . pare c se f cuse în alte vremi. încet. tia sigur cum c venise în câmp ca s citeasc . Tr iesc sub domnia lui Alexandru-vod -am fost tras de-o mân nev zut în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. Privi din nou la painjini ul de linii ro ii ² i liniile începur a se mi ca. ciudat ² el visase! "Ah! gândi el ² cartea mea mi-a f cut otia asta. Ce lume str in .... Departe. I se p rea atât de firesc c s-a trezit în aceast lume. zise el zâmbind ² cartea ta într-adev r minunat este!. cu poalele pierdute în v i cu izvoare albe. încet painjini ul cel ro se l rgi. între al i oameni! Ciudat! "Ah me tere Ruben. El nu se mai îndoia. îi asculta de pe tronurile lor. Bine zici cum c în sufletul nostru este timpul i spa iul cel nem rginit i nu ne lipse te decât varga magic de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. pove ti fantastice despre zâne îmbr cate în aur i lumin . i liniile semnului astrologic se mi cau cumplit ca erpi de j ratic. de o mân nev zut el era tras în trecut. Bine zici. trecutul".² sub fruntea noastr e lumea ² acel pustiu întins ² de ce numai spa iul. ² Unde s st m? auzi el un glas din centrul de j ratic al c r ii. stanuri negre i trunchete . care duc limpedea lor via i pare c-a fost ieri. Tot mai mare i mai mare devenea painjinul. dealurile erau înc rcate cu sarcini de purpur . Ciudat! C lug rul Dan se visase mirean cu numele Dionis. Nouri mari. rotunzi i plini pare-c de vijelie treceau pe cerul adânc albastru. Vedea r s rind domni în haine de aur i samur. numai de n-ar ame i mintea... i dac-ai m ri acea pic tur . nouri de j ratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul. c citind adormise. i el? ² el ² ce îmbr c minte ciudat ! O ras de iac. s te po i uita în adâncul ei. cerul de înserare era deasupr -i albastru. Câ i oameni sunt într-un singur om? Tot atâ ia câte stele sunt cuprinse într-o pic tur de rou sub cerul cel limpede al nop ii. ai revedea toate miile de stele ale cerului. El nu mai era el. me tere Ruben. El era lungit pe o câmpie cosit . de ce nu timpul. poporul entuziast i cre tin undoind ca valurile m rii în curtea Domniei ² dar toate erau înc amestecate. fiecare cu istoria evilor ei scris pe ea ² un univers într-o pic tur trec toare. c ci bucuria. limpede. ieri pare c . un comanac negru ² în mâna lui cartea astrologic . uimirea îi strângea sufletul i.

El î i gr bi pa ii. i numai din când în când. pline de mu chi negru-verde. suite una peste alta. Însereaz încet. f clia arunca o lumin turbure. O uli strâmt . pere ii erau de piatr mic ca ceea cu care se pietruiesc fântânele i orice tencuial c zuse de pe ele. El sui iute sc rile i b tu tare în u a tinzii. fetele tinere ivesc fe ele rumene ca m rul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. soarele c dea la vale i p rea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste. prin care vezi oale cu flori galbene ca de aur. apoi coborî printre crengi de p r un cuib de rubin între ramuri. În dulapuri vechi de lemn simplu erau c r i vechi legate în piele. lumân rile se sting.i aprind j raticul de argint al frun ilor lor ² pân ce se cufund cu totul dup munte. Îngropau în gr mezi de arcuri înalte. apoi. De departe se v d turnurile str lucitoare ale bisericilor Ia ilor. cu barba lung i sur . i la un cerdac inut în aer de stâlpi de zid în patru muchi[i] duceau dintr-o lature ni te sc ri nalte. iar în cerdacuri ed b trânii vorbind de ale lor. Când soarele intr în nouri. Nici un copac. i c lug rul nostru trece ca o umbr aspru-zugr vit prin lungile i întunecoasele uli e. ograda cea mare cu iarba ei uscat se-ntindea g lbuie în lun i numai o fântân î i mi ca gemând cump na ei în vânt. El întinse c lug rului mâna i-l duse-n odaie. arunc dungi rumene pe stanurile mun ilor i f cea ca ei s . Prin cr p turile obloanelor închise se z rea lumin . plin înc de impresiunile ciudatei sale întâmpl ri.i în aerul albastru marginile lui tivite cu ro a . cu stre ine vechi peste care v rsa o viorie lumin r s ritoarea lun . ap sate. ² Eu. încet. dar lini tit. a a încât jum tatea catului de sus se r zima pe stâlpi de lemn i numai jum tate pe cel de jos. încât p rea o bucat din ruina unei cet ui. zugr vindu. pân ce intr în târg. iar pe cre tet avea un fes mic. Apoi. Casa era c-un acoper mânt uguit. ro ie. pe ici pe colo trece câte-un om uierând ² încet. înaintite sub andramale lungi. se rev rsa prin negrele lor ruine lacuri de purpur . cu fruntea mare. toate deosebite i toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoro ie a lunii. un pat i o mas pline cu pergamente i hârtii. cranii de oameni i paseri împ iete pe poli ele din perete. ² Cine-i? întreb un glas adânc. asemenea iarmurcei jidove ti. de spelunci adânci. iar în atmosfera. se risipir în cre i vine i. nici un acaret pe lâng cas . tivi i cu aur ce lumina dinapoia lor. grea de mirosul substan elor închise în fiole. care sta negru i nalt. încet uli ele adorm. sfâ iindu-se. Numai pe ici pe colo luna revars câte-o dung lung i îngust în umbra uli ei. . El se opri înaintea unei case ce se ridica izolat în mijlocul unei ogr zi pustii. paznicii de noapte trec cu capetele înfundate în mantale albe. U a se deschise i drept în fa a lui Dan se ivi un om nalt. dup trunchiul gros. lumina cerescului împ rat. cerdacuri înalte. neluând parte la fermecata stare a firii. stelele mari izvor sc pe albastrele lanuri ale cerului i tremur voluptos în aerul moale i clar al serii i armonia câmpeneasc umple sara cu miile ei de glasuri. casele frumos v ruite. Prin lumea rumen de apunerea frumoas trece c lug rul nostru.despicau pe ici pe colo negurile i un brad se în l a singur i detunat pe-un vârf de munte în fa a soarelui ce apunea. cu case vechi i hârbuite a c ror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos. galben i somnoroas . Dan. ei p rur ro ii i vine i. În tind r sunar pa i. obloanele se-nchid. care ajungeau la jum tatea întregii în l imi a casei.

. neputând fi înv t inuite. El este un evreu înv at. încre it de gândiri. Am tr it în viitor. în privin a vremii. Dar este un mijloc pentru a sc pa de aceast greutate. dar nem rginirea ² spa iul? ² Tot ca vremea. O frunte nalt . unde îns . numai înc nedescoperit . Se în elege c acesta nu va putea fi întreg c ci. ² Me tere Ruben. D-zeu e vremea îns i.i d ie firea ei cea vecinic . pribegit din Spania în Polonia. fusese chemat de Domnul Moldovei ca dasc l de matematic i filozofie la Academia din Socola. ochii suri. c ci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii. omul cuprinde un loc în vreme. i barba lung .. care-i împ rt am rât tor de îndoieli. ce se-ntorc vecinic. De aceea oamenii au o sim ire întunecat pentru p strarea i m rirea neamului lor. dasc le ² zise Dan ² azi sunt încredin at c vremea nem rginit este f ptur a nemuritorului nostru suflet. din care r sar tot irul de oameni trec tori.. dasc le. îl are fiecare lâng sine. pe când roata chiar în aceea i clip e în toate locurile cuprinse de ea. acuma am doi oameni cu totului deosebi i în mine ² unul. Sunt tot ei cei care renasc în str nepo i. po i s te pui în via a tuturor in ilor care au pricinuit fiin a ta i a tuturor a c ror fiin vei pricinui-o tu..i c pe o roat mi cat -n loc s-ar lipi un fir de colb. care vorbe te cu tine i tr ie te în vremile domniei lui Alexandru-vod . ² În ir. de i nu-l po i prinde cu mâna ² este umbra ta. în orice moment ² îl vezi. ea. formule pe care le ai toate scrise în cartea ce i-am împrumutat-o. numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulcea public.Maistrul Ruben era un b trân de o antic frumuse e. Ai v zut c în om e un ir nesfâr it de oameni. pe care n-o po i p r si neumplut . oare când voi ajunge s pricep adâncimea ta? ² Adâncimea mea tu o ai în tine. i asta-i deosebirea între D -zeu i om. Închipuie te. În eleptul evreu se uit cu oarecare curiozitate la fa a vis toare a lui Dan. i sufletul nostru are vecinicie-n sine ² dar numai bucat cu bucat . cape i chiar o bucat din atotputernicia lui Dumnezeu. ² Ei? ² Pe deplin a a cum mi-ai spus-o. În fapt îns . i. bucat cu bucat po i fi în orice loc dorit. asemenea unui izvor a c rui ape se întorc în el însu i. i-ar nega existen a ta. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dac n- . ple uv . pentru c r m sese în legea lui.. c lug rul Dan.. r spunse Ruben. ca umbr înzestrat cu vecinicie. îi da ar tarea unui în elept din vechime. C lug rul Dan e unul din colarii Academiei. Î i spun. altul cu alt nume. voin ele i se realizeaz dup gândirea ta. Ar tarea lui era lini tit ² dar nu blând . care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului pân pe pieptul întotdeauna cam plecat. Din acest ir las pe unul s . cu tot ce sentâmpl -n ea. ² Sunt încredin at. dar numai în ir. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se.i ie locul pe cât vreme vei lipsi din el. se-n elege. Pe o vreme v pute i schimba firile ² tu po i s dai umbrei tale toat firea ta trec toare de azi. o greutate impus de trec torul corp omenesc. tr ind peste cinci sute de ani de acum înainte. dar i toate descoperirile lui deosebire al maistrului Ruben. tii c în puterea unei legi: Nu este spa iu de ert. iar cu e te toate îndoielile. întreg fiind. omul cel vecinic. Omul are-n el numai [în] ir fiin a altor oameni viitori i trecu i. ori asemenea ro ii ce deodat cuprinde toate spi ele. împlinind formulele. bolti i adânc în capul cel în elept. dar vremea la un loc. D -zeu le are deodat toate neamurile ce or veni i ce au trecut.

totu i. pe care îns u or îl vei g si ² numai poate el nu te va cunoa te. Se zice c Diavolului înainte de c dere i-ar fi plesnit în minte aceast obscur idee i de atuncea a c zut. are s -l nimiceasc b trânul meu du man. Aceasta e o tain pe care nici eu n-o pricep..i mai dau. în mijlocul c rora tremurau într-un fluid luminos i vioriu draci mici spânzura i de coarne. De i-ar veni în minte s tii. I-am spus c nu-i poate veni în minte gândirea .? ² Vei putea-o. citindo în ir. turi nu. i mâna ce te va trezi în untrul t u sunt eu. poate va fi pierdut tainele înv Înv turii lui i va fi om ca to i oamenii. când te vei muta tu în firea ei. plângând ca un fiu ce n-are s mai vad pe tat l s u. în sufletul t u nemuritor. Se-n elege c atunci trebuie s ne desp r im pentru totdeauna.. r mâne neîn eleas .. dar orideunde-i începe. sc rpinându-se în capul l os i cornut. ca umbr înc . Dar îndat ce ie i Dan.i. nici nu te pot sf tui în aceast privire... hâhâ. atunci vei fi tu atot tiutor i în orice caz nu mai ai nevoie de mine. care zup iau din picioru e. lumânarea de cear într-un c rbune plutitor în aer..ai fi de firea mea? Crezi c te-a fi ales de discipol al meu de nu te tiam vrednic i adânc? Tu e ti ca o vioar în care sunt închise toate cânt rile. numai ele trebuiesc trezite de-o mân m iastr . i r mâi asemenea unei crengi uscate. Amândoi se scular arunc la gâtul lui. Dar vei fi b gat de sam o împrejurare: cartea mea. i tot la a aptea fil vei afla ce trebuie s faci mai departe.i trebuiesc pentru asta. în spa ii dorite.i va spune ce trebuie s faci.. ziua va fi secol.. din care vremea asemene a fugit. iar Satana î i întinse picioarele lui de cal. cum am spus. r suflând din greu.. i când te vei întoarce nu vei mai g si pe Ruben. începu a râde hâd i strâmbându-se: hâhâ! zise. Ruben însu i se zbârci. c ci. c ci e de prisos. barba-i deveni l oas îi luceau ca j ratic. dar în sfâr it. Nu erau s se despart pentru totdeauna? Ruben rupse cu degetele mucul c zut al lumân rii i se v zu în lumina vie c ochii lui erau plini de lacrimi. ci un alt om... la gur legate cu pergament. ochii i se usc ca un ciotur de copac i.. casa se pref cu într-o pe ter cu pere ii negri ca cerneala.. Dan îi i Dan s- s rut mâna. nici nu sunt în stare s -mi treac prin minte. c r ile în be ici mari de sticl .. când umbra ta. nesfâr it în adâncimea lui. ² Mult a trebuit pân l-am prins în la pe acest c lug r evlavios. i se zice c unui om încredin at despre fiin a lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în aceast ciudat num r toare. îndat ce coborâse sc rile cu cartea subsuori i ridicând cu mâna lunga poal a rasei de iac.. c ci îl ai în tine. se risipesc toate dimprejuru. ea nu tie nimic despre aceast tain . Ne tiind eu singur aceast tain . totu i... r sfoind tot la a aptea fil . va începe a vorbi. În zadar i-i întreba i umbra. timp i spa iu fug din sufletul t u. nasul i se strâmb i-n furculi e ca dou b rbi de ap. ² Dac în aceast sar a încerca s m duc într-un spa iu zidit cu totul dup voia mea. c ci. ea va fi atot tiutoare i. o limpezime dumnezeiasc e în fiecare ir. Ruben î i netezi încet barba i o adânc întristare era scris pe fa a lui b trân i în eleapt .. înc un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în be icile lor i se d deau peste cap. analog cu mine. Pe fila a aptea a c r ii stau toate formulele ce.

Stele p zeau t ria.. mirosul. paznicii de noapte care strigau... trebui s -i vie...i scosese capul prin gratii. ca s semene cu o tiri de flori de aur i de argint.. Oh! ² s-o duc într-un pustiu unde s nu fie nimeni ² nimeni decât eu i ea. Ei rupeau frunze din crengile atârnate i le aruncau în urma c lug rului spân i palid. p rea c începuse o vorbire întins cu el. Ciudat! Aceast desp r ire a individualit ii lui se f cu izvorul unei cuget ri ciudate. T cerea e atât de mare încât pare c aude gândirea. Din rug ciunile mele am l sat-o vreodat pe ea? Din gândirea mea a lipsit ea? Maria? O nu! ² De câte ori am dorit vro putere extraordinar . pe marginea uli ei.. prinse încet.. Cur ile albe ca argintul. mare i fantastic .. încet ochiul luminii se ro i. încet conture pe perete i deveni clar . un dialog i cu toate astea.. iar umbra lui. [erau] pierdute în mijlocul unor pomete. Un greier r gu it cânta în sob . nu era decât un dialog al cuget rilor lui proprii.i buzele cu ale celei fiin e care. umplut cu untdelemn. în aer era aur i în gr dine miros -o umbr adânc viorie..... sup rat de aceast c ut tur . când intr lung deasupra c ruia stre inile ie ite erau suspendate de stâlpi albi. s cobor stelele cerului în întinderea alb . E un moment mare. pe alte locuri vedea pe cavaleri s rind gardurile i p trunzând prin gr dini pân pe sub vo fereast care se deschidea apoi în fa a lunii.. Dan trecea iute printr-o parte de ora în care locuia boierimea. Lampa fâlfâia lung . ca o mreaj neagr cu nasul lungit. atârnau câte-o jum tate din ramurile arborilor gr dinilor. El ajunse acas . luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor. P rea c-o întreab cugetând..t inuit de num r toarea c r ii?.i pleca capul tân r peste cercevele la umbra de sub fereast .. Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit s -mi vie!... El edea într-o chiliu din casele unui boier mare. pe ici pe colo se z rea prin verdele întuneric al gr dinilor câte o zare galben prin obloanele închise.. Nu.. cre terea chiar a unei garofe ro ii i frumoase ce cre tea într-o oal între perdelele ferestei lui. Nu era s întreprind un lucru estraordinar? ² Întunericul îngreuiat cu miros de r in a chiliei lui era p truns numai de punctul ro al unei candele care ardea pe o policioar înc rcat cu busuioc uscat i flori de sub icoana îmbr cat cu argint a Mântuitorului... ca i când ar fi vrut s-ajung tavanul.. El mergea repede. l sând s se iveasc vro umbr alb care. trecu prin cerdacul cel i.. p rea c ea-i r spunde în cuget ri de irate. Privea în peretele afumat la umbra sa proprie. numai pentru ea am dorit. Încet... deschise cartea cea veche cu buchile neclare i cu în eles întunecat. Numai pe ici pe colo auzea câinii urlând la lun ... trecu ca o umbr în chilia lui.. el cu sine însu i. ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturn . s m cuget mai întâi ² gândi el ² dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?. el se a ez la mas . El aprinse o lamp neagr . înf urat în mantaua a c rei poal dind r t se ridica de sabia pe care. cu cerdacuri i sc ri a c ror scânduri curate i ceruite sclipeau în lun .i l sa mâna... În alt loc unul ac at de gratii f cea studii floristice unindu... ca un vechi portret zugr vit în oloi... dac voia s cuprind realitatea lui. gutâi i cire i. cu c ciula l sat pe ochi. rupt de dungi de lumin alb care trecea prin mreje de frunze ca prin strecur tori de lumin . lumina ei fumega pâlpâind. El clipi cu ochii ² ea redevenise umbr simpl . r sufl lung. Încet.. s s desc dumbr vi de dafin . trebui s -i vie. ea. numai din când în când trecea pe lâng el câte-un tân r cavaler cu c ciula urc neasc . El fix aspru i lung umbra sa. deasupra zaplazurilor. iruri de nuci cu frunze late..

cu ajutorul c r ii. am stat la leag nul. El întoarse apte foi i umbra prinse conturele unui bas-relief.. în care veghea sub sticlitoarele-i fere ti. cu buze vinete. umplând nop ile cu dulci i neuitate visuri. cu fruntea nalt . cu ochi alba tri i cuvio i precum albastru i cuvios e adâncul cerului i divina sa eternitate. care f cea ca stelele s se mute din loc cu adâncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui. Maria? Era fiica sp tarului Tudor Mesteac n. Umbra lui îi optea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el s i se r spund .i prin vraj fiin a mea i dându-mi mie pe a ta. Îl prefaci într-un m rg ritar cu toart i-l anini de salba iubitei tale. cu lacuri albastre i limpezi ca lacrima. El singur n-o tie. o v zuse el ades r s rind ² o floare în fereast ² i în nop i cu lun el î i lep da rasa i. atotputernic. voi sta la mormântul t u. i crede-m c de mii de mii de ori mai mici. pentru c vorbeam din perete cu Zoroastru cum vorbesc ast zi cu tine. numai eu pot s-o dezleg. în orice spa iu al lumii i-ar pl cea. palid . Acuma se gândi asemene la ea. i nimeni nu l-a înso it în uitita lui c l torie decât eu ² umbra corpurilor în care a tr it el. Tu m la i pe mine în împrejur rile tale. f r ca azi s i-o aduc aminte. atot tiutor i. pân ce razele ochilor ei alunecau adânc în ochii lui cei negri. Ades ea privise din cartea de închin ciune la fa a adâncit i palid a c lug rului. literele b trâne ale c r ii c p tau în eles i se introduceau în visuri in cugete ce-i umpleau capul f r de voin . st deschis înaintea ta. pân ce se ivea fe i oara ei palid de veghere i de amor. pref cându-se a fugi de amorul meu i eu s-o urm resc... cu amicii t i.i punea mantie de cavaler. iar tu întreprinzi o c l torie cu iubita ta cu tot. ml dioas ca un crin de cear . un înger blond ca o lacrim de aur. cu p rul de câteva fire sure. s ri jos de pe perete i sta diafan zâmbitoare. în lun de pild . Dan v zu clar desp r irea fiin ei lui într-o parte etern înc i una trec toare. de atâtea ori a b ut din apa f r gust i uit toare a Letei. Sufletul t u. cu fiecare ducere la mormânt.. umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi. cu privirea fix profund . iar tu vei deveni ca mine. o strângere de mân i disp rea iar în parfumatul ei iatac. ² Tu tii ² cuget umbra i el îi auzea cuget rile ² tii bine c sufletul t u din începutul lumii i pân acuma a f cut lunga c l torie prin mii de corpuri din care azi n-a mai r mas decât praf. rostind limpede i respectuos: Bun sar ! Lampa cu flac ra ei ro ie sta între Dan i umbra închegat . ² S urm m ² zise umbra torcând mai departe firul gândirilor sale. ca dintr-un cadru.cu întunecoase c r ri. uitând cu des vâr ire trecutul meu. cu fiecare na tere am stat lâng ele. Acea carte a lui Zoroastru.. f r ca s te supere. Lampa sa fâlfâia mai fantastic.. ple uv . umbra ta. i cine era ea. m condamni s -mi uit vizionara mea fiin ... gândiri pe care Dan le auzea ca i când ar fi fost propriile lui cuget ri. Cartea lui Zoroastru era i i proprietatea lui dreapt . eu voi deveni om de rând. Veacuri au stat s-o dezlege i n-au putut pe deplin. Nu! f r ea ar fi raiul pustiu. etern. ea s alerge prin c r rile t inuite. mai întoarse apte i umbra se desprinse încet. Acolo vei tr i un secul i i se va p rea o zi. a fost odat în pieptul lui Zoroastru. Câteva vorbe. . pentru c de câte ori s-a întrupat din nou. care cuprinde toate tainele tiin ei lui. Ba po i s iei i p mântul cu tine. pe care i-o inti lung asupra c r ii deschise înaintea lui Dan. cu umbra întrupat a iubitei tale. pân ce se deschideau. Apropiindu.

Dormi! zise poruncitor. Orologiul zbârnâi r gu it o or . case înalte a c ror stre ini de olane se uitau în lun ² iat tabloul! Pasurile lui de umbr nu se auzeau pe strad . încet în lumina lunii pe stradele largi ale ora ului. c intr m într-o lume de dreptate. pe vârful degetelor trecu prin tind i când ie i afar închise u a dup sine i începu a merge încet. El ridic bra ul lung i puternic în aer. El b tu încet [în] fereastr . Omul sem na cu el i se uita sperios i uitit la Dan. cu ziduri albe i g lbenite de lun . când te vei întoarce. Vei vedea cum nu se minte în coal . cu p l ria peste ochi.. ² Eu. cu perdelele l sate. în loc de pove ti. te îndemn îns a scrie memoriul vie ii tale. Casa din cap tul uli ii era galben . cu fere ti poleite de lun . absolut îns acela i lucru. c e ferice înl untrul ginga elor sale organe. se înf o a înfundat în manta. se vor încorona regi. dezlipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei. astfel încât el însu i nu. în sfâr it toate prostiile de azi se vor întâmpla -atunci.. i mergea astfel pe luminatele strade f r ca luna s -i fac vro umbr pe ziduri. pentru a vedea. opti i umbra deveni om. cu perdele albe. se vor stinge i se vor na te popoare. stinse lampa. mintea mea devine clar ca o bucat de soare. se-n elege c -n diminuare analog . adev rata stare de lucruri în care va intra? ² Chemarea unui filozof? zise umbra surâzând cu am r ciune ² foarte bine! Ceea ce zici tu îmi hot r te soarta. Timpul lor? O or din via a ta va fi un veac pentru ei. Îmi voi aprinde lampa -oi c uta oameni. în fine. prin haina ei str lucit . ca s -l g sesc când voi reveni pe p mânt i s -l recitesc. oamenii s-or crede a a de mari ca azi. c-a fost o lume de nedreptate. stele de aur ce. umbra întrupat în om c zu ca moart pe pat. în stat. simt cum.i închideau pleoapele spre a le deschide iar. Dan era o umbr luminoas .. cu ferestrele i por ile închise.i p rea a fi decât o umbr nepriceput ce fugea pe murii caselor în irate în rând. o lini te somnoroas .numai propor iile dintre ei s r mâie acelea i. acel sâmbure negru i r u care-i r d cina adev rat a vie ii i a faptelor sale -egoismul s u. zise umbra încet. Tu ai o judecat rece i vei ti s -mi descrii toat natura vizionar i în el toare a lucrurilor lume ti. un cer albastru i f r nori. Eu singur voi fi mort i îngropat când vei reveni tu. Ah! cine ar mai vrea s tr iasc când i s-ar spune de mic înc . cu buzele tremurânde i cu pa i ov itori. în biseric . Dan întoarse foile. simt îngreuindu-se ca sub plumb cuget rile mele. luna str lucit . c ci pe-a lui o l sase acas . de iubire. Clipele vor fi decenii i-n aceste clipe se vor face r zboaie. fixându-l ca pe o umbr . Memoriile vie ii mele le vei g si în apte file i ine-m de mân ! Ce saltarul acestei mese. Iar Dan î i lu lunga sa manta de-a umere. Mai întoarce apte foi i metamorfoza reciproc va fi des vâr it . cu o ipocrizie vecinic care ine cât istoria omenirii. când murim. de sfin enie. simt întunecându-se i pierind con tiin a eternit ii mele.. . pân la omul ce acoper cu vorbe mari.. de la floarea ce cu naivitate minte. un aer cald de var . de ur . Întoarce înc sim i? ² Simt bra ele mele pierind în aer i cu toate astea c p tând puteri uria e.. ² Bine. zise Dan apucând mâna cea rece i diafan a umbrei. cu câte un p zitor de noapte cu muste i înfundate în gulerul i gluga mantalei i c-o pr jin subsuori. c ci orele vie ii tale vor fi ir de ani întregi pentru p mânt.

² Tu e ti? r spunse o voce drag vedea... Aide! ² Dar ce va zice mama. perdeaua se dete într-o parte i dintre cre ii ei ap ru frumos i palid capul blond al unui înger.. Nici o durere. El î i întinse mâna asupra p mântului.i guri a de buzele lui. O! î i mul mesc. deschide fereastra. pe acest bulg re negru i neînsemnat ce se nume te p mânt. încât îi p rea c-a s -i beie via a toat din gura ei. cu ochii plini de lacrimi... opti ea încunjurându-i gâtul cu bra ele ei albe i lipindu. pân i u oar m simt ² zise ea c-o voce de un timbru de aur. prin roiurile de stele. îi cuprinse gâtul ei gol.. El se contrase din ce în ce mai mult i iute. i ce frumos îmi pai tu acuma... pare c e ti altul. Umbra ei se r sfrângea în perete. pân ce. departe de acest p mânt nenorocit i negru. Aproape de p mânt. pe supu ii. infuzorii abia v zu i de ochii lumii se numesc împ ra i. ² Unde? ² Unde? Oriunde. pân ce ajunser în lun . Lu cartea lui Zoroastru. apoi îi lu fa a în mâini i o s rut cu atâta ardoare. Sub alba hain de noapte de la gât în jos se tr dau boureii sânilor i mâinu ele i bra ele ei albe i goale pân în umeri se-ntinser spre dânsul i el le inund cu s rut ri. i fiecare liter era un an. încet prin aerul luciu i p truns de razele lunii. pare c e ti . Luna-i c dea drept în fa . neturbura i de niminea. Vom tr i a a de ferici i acolo unde vom fi. vezi-o cum doarme. F rm turile acelui bulg re se numesc imperii.. nu e nimeni pe strade. Din visurile noastre vom zidi castele. i molatic . prin t rii de raze. Un moment. umbra se desprinse încet i se în l ² Cine-i acolo ² zise Maria tremurând pe pieptul lui. iar cu ceilalt mân fluturând o parte a mantiei se ridicar încet. ² Haide dar. S rutarea ei îl umplu de geniu i de-o nou putere. patim în piept. El puse jos dulcea lui sarcin pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toat cununa de dumbr vi ce-l încunjura i deschidea ochilor o lume întreag în adânc. fiecare ir un secol de adev r. zise ea. din cuget rile noastre vom adânci m ri cu mii de undoiete oglinzi. ² Eu. C l toria lor nu fuse decât o s rutare lung . vino prin o tiri de stele. Era ceva înfrico at câte crime au putut s se petreac pe acest atom atât de mic în nem rginirea lumii. îi încunjur talia strângând-o tare la piept. i el s ri prin fereastr . opti el la ureche-i. îl vom uita.. o strânse cu atâta foc.. ² Vino cu mine. ² Umbra ta. prin nourii negri ai cerului. ² Iubito ² zise el încet netezindu-i p rul ei de aur ² iubito! vino cu mine în lume. i apoi chiar de te-ar Fereastra se deschise-ncet. în acest vis confuz. nici o pe-o raz de lun spre a c dea în pat. pentru ca s nu ne mai avem în minte decât pe noi. i milioane de alte infuzorii joac .. încât ochii ei alba tri str luceau mai tare i clipeau ca lovi i de o raz de soare. din zilele noastre veacuri de fericire i de amor. Astfel îmbr i a i. el ezu pe coastele unui nour negru i se uit lung i cuget tor pentru ultima oar asupra p mântului. Dan se uit fix într-acolo.. deschise unele file i începu a citi jude ul p mântului.. tu pentru mine. arunc neagra i str lucita lui mantie peste umerii ei albi.. eu pentru tine. El î i lu calea iar spre p mânt. nu te poate vedea nimeni. r spunse el zâmbind ² ea r mâne în locul t u. ² O! ce liber din alt lume..

Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea î i împreuna mâinile i. Dan se uit cu ocheana prin coaja acelui m rg ritar i se mir cum de nu plesne te de mul imea urii ce cuprindea. Fluviul lat se adâncea în p duri întunecate. mic ca un m rg ritar albastru stropit cu stropi de aur i c-un miez negru. flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe. Colonade ² stânci sure. Greieri r gu i i cântau ca orologii aruncate în iarb . pari a te uita în cer. i murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos. coborau pe ascult toarele valuri ale fluviului. apoi capul ei.i p rul a c rui aur se strecur prin mâinu ele-i de cear . El î i r zima fruntea încununat cu flori albastre de genunchiul ei. cât p rea c din una i aceea i r d cin un rai se înal lumina zorilor. M rimea fiind numai relativ . Îl lu m rg ritar. inventar un joc de c r i. altul s-adânce te în fundul apei. palid de suflarea îndulcit a nop ii. Valurile râd i mân întunecoase lumea lor albastr . în care reginele se m ritau. Cu corpul nalt ml diet. pe care vântul îl gr m de te în troiene. i poe ii lor nu g seau în univers destule metafore i compara iuni pentru apoteoza eroilor. i ce frumos f cuse el în lun ! Înzestrat cu o închipuire urie easc . atârn în salba iubitei sale albastrul . printre buc i de p dure ponorâte în fundul râpelor pân într-o vale întins t iat de un fluviu m re care p rea a. a c rui stropi soare. lun i stele. iar painjeni de smarald au esut de pe-o insul pân la malul opus un pod de pânz diamantic ce sticle te vioriu i transparent. Jocul însu i era o poveste lung de cap t pân ce nu-ncetau. împreun cu sfera ce-l încunjur . regii se însurau i fan ii umblau înamora i. ap sa i de somn. de po i num ra în fundu-i toate argint riile lui. buzele ei murmurau zâmbind.i purta insulele sale ca pe ni te cor bii acoperite de dumbr vi.. a lunilor raze p trunzând prin el.. stre ine ² un codru antic ce vine în nouri. purtau r zboaie. a eza i într-o luntre de cedru. încât. Sau adesea. Oglinzile lucii a valurilor lui r sfrâng în adânc icoanele stelelor. iar pe um rul ei cânta o pas re m iastr . se în elege c atomii din miezul acelui m rg ritar a c rui margini le era cerul. reginele i fan ii de pe c r i erau to i chipuri copiate din basmele ce i le spuneau serile. ca din Halima. Cine ar fi v zut-o astfel! Nimene ² numai el. Dumbr vile lor întunecoase de pe maluri se zugr veau în fundul râului. pe când stelele albe sunau în aeriene coarde rug ciunea universului. ce acoperea bra ul i-ncurcat . acei pitici nem rginit de mici aveau regii lor. Regii. el a pus doi sori i trei luni în albastra adâncime a cerului i dintr-un ir de mun i au zidit domenicul s u palat.ce deveni. Ca s petreac . iruri de cire i scutur grei om tul trandafiriu a înfloririi lor bogate. înverze te râul cu miile lui unde. împletindu. încât. Insulele se în l au cu scorburi de t mâie i cu prund de ambr . Numai pe ici pe colo câte o dung fulger toare deasupra apei. picioarele-i de om t abia atingeau podul. alb ca argintul noaptea. întorcându-se. Sc ri înalte coborau printre coaste pr bu ite. Prin hainele argintoase îi transpar membrele u oare. poveste c reia nu-i mai d deau în i. pân când deodat râul împiedicat de stânci i mun i s-adun între codri ca marea oglind a m rii i se limpeze te sub sori. unde apa abia mai sclipea din când în când atins de câte-o raz : trunchii p durilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra râului i formau bol i nalte de verdea nestr b tut . trece Maria peste acel pod. c dea pe perine. uitându-te în el.

cu sânuri dulci. ² Spasmotic inea în mâna lui i privirile ochilor lui mari erau a intite asupra acelei por i vecinic .. Ceruri de oglinzi. clare în mintea lui îmb tat . de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii s mearg dup voia lui. Apoi îi opti la ureche: ² Când plou . Îns oare de ce omul nu gust vreo fericire! Vecinic semnul arab de pe doma Domnului îi preocupa mintea lui Dan. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. Hurmuzul p mântului ardea în salba ei de m rg ritare... când Dumnezeu vrea. În van îngerii ce treceau ducând în poalele lor rug ciunile muritorilor se uitau semnificativ la el. Oare f r s-o tiu nu sunt eu însumi Dumne. van -i era c utarea lui prin cartea lui Zoroastru ² ea r mânea mut la întreb rile lui. atârnând pe marginea patului. zise el unui înger ce trecea. c derea cerului ² bol ile se rupeau. dulci. Deasupra ei. jumal ul lor albastru se despica. tu gânde ti ceea ce gândesc î gerii. c tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clip ? Ea îi astup gura cu mâna. Oare nu cânt ei ceea ce gândesc eu?. popoare de tunete b trâne. galerii de-o marmur ca ceara.i putea explica aceast armonie prestabilit între gândirea lui proprie i via a cetelor îngere ti. [cu] frun i ca ninsoarea. Asemenea ca un stup de albine. îngerii ce treceau surâzând pe lâng el îngânau cânt rile ce lui îi treceau prin minte. era un ochi de foc. ² Dac nu-l ai în tine. în van unul îi spuse lin. ca j raticul noaptea..ei. cu ochi alba tri care luceau întunecat în lumea cea solar . [îngeri] plutind cu în l atele aripi albe i cu brâie de curcubeu. gând nefericit! aiuri el. Oare nu se mi c lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecat durere pe Maria la inima lui.. îi împlineau alintând gândirile. El nu. cânta din arf un cântec atât de cunoscut. portale nalte.. enigma ce p trundea fiin a mea. ariile roiau limpezi.. Proverbul.. Numai o poart închis n-au putut-o trece niciodat . Era doma lui Dumnezeu. n În zadar. Odat el î i sim i capul plin de cântece. o enigm chiar pentru îngeri. în triunghi. not cu not el îl prezicea. ² Dar ceea ce-i p rea ciudat era c . aplecându-se la urechea-i: "De ce cau i ceea ce nu. toate grânele cresc. el î i lua cu el în visul s u cartea lui Zoroastru i c uta în ea dezlegarea întreb rii. ei într-adev r.. cel mai frumos ce l-a v zut în solarul lui vis. În haine de argint. treceau îngerii cei frumo i cu capete i umere inundate de plete. O. în fiece noapte el umbla cu Maria în lumea solar a cerurilor. iar un înger. El adormea în genunchi.i poate veni în minte?" Altul: "De ce vrei s sco i din aram sunetul aurului? Nu-i cu putin ". straturi de stele albastre pe plafonduri argintoase ² toate pline de un aer r coare i mirositor.. Râuri de fulgere îl urm reau. ² A voi s v d fa a lui Dumnezeu. stelele p reau c se mi c dup tactul lor.. deasupra ochiului un proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii. i de câte ori umblau. Mario. i cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis. ² Nu vezi tu.. cu s rut ri. Mintea lui era preocupat închise. f r s le-o zic . Visau amândoi acela i vis. zise îngerul serios. nu exist pentru tine i în zadar îl cau i. zise Dan încet. netezi ca marmura. vuirea nem rginirii ce tremura mi cat ." Vum! Sunetul unui clopot urie esc ² moartea m rii. Numai semnul arab lucea ro . "Asta-i întrebarea. i Dan se sim i tr snit i afundat în nem rginire.

Cu-o dureroas . cochet . dureroas iluziune. surâse. Asta. Dup ce râsese ² cine tie de ce? ² ea l s perdeaua s recad .. "La ce mi-a mai trebuit i asta? gândi el cu sufletul plin de lacrimi"... i î i deschise ochii. nemaisim it voluptate el îi scrise: Stea. topite stele a . Dar inima lui se contrase cu violen . Sufletul lui se cutremura la gândirea c nu va putea scutura greutatea acestui amor. de ce? i tocmai în fereastr ? Oare ea nu-l vedea? Dar dac -l vedea. arunc m rgeaua i începu a citi: m rgeaua c dea luminoas prin întuneric i se desf ura din ce în ce. El se scutur oarecum din somn. gr dini mirositoare i. îns totu i? ² Redisp ru.i întindea crengile spre el i striga c zând: "Dane! ce m-ai f cut pe mine?" i un glas r sun în urm -i: "Nefericite. prin aleile gr dinii ei vi inii i cire ii înflori i.. Deodat întunericul dimprejurul lui deveni lini tit. instinctiv rupse m rgeaua p mântului de la gâtul Mariei. dac aceste zâmbiri aveau o inten iune. c ci el în elese sensul. S rac de bunuri.cartea lui Zoroastru. Ah! ea trebuie s fie bun . Râdea. Nu e destul mizeria în care am tr it ² cel pu in o mizerie f r de dorin e.. P rul ei cel blond i împletit în cozi c dea pe spate. salcâmii cu miros dulce t inuiau c r rile risipite într -o viorie i melancolic umbr .. s nu-mi umple sufletul de-o van . E atât de bun . Acuma tia c iube te. s-o rog. Soarele se în l a ca un glob de aur arz tor pe un cer adânc albastru.. mai mare ² se lumina ² pân o v zu departe asemenea unei lune ² i el cobora cu cartea sub mân nourii gro i. voi ruga-o s fie rea. deja vedea culmile str lucite ale unui ora . f r sunet i f r lumin . O sim ire pe care n-o cunoscuse niciodat era ea s se nasc cu amorul? Ea se reivi. o noapte v ratic cu aerul blond." Supt ca de-un magnet în nem rginire.. ce-ai îndr znit a cugeta? Norocul t u c n-ai pronun at vorba întreag !. Din ce în ce mai mare. Speran ? el n-o putea avea. Am s -i scriu. De ast dat trase perdelele sus i sta cu-o garoaf în mâinu a ei alb i privea pare-c pe gânduri în potirul de purpur al florii. i te iubesc. i prima mea dorin ultima ² nerealizabil ! Tr sura cea fin i poate i amar dimprejurul gurii lui se adânci v dit. s-apropia de p mânt. el c dea ca fulgerul.. i ochii t i.. nu-mi va refuza ea.. ² Maria! opti el cu inima strâns . mic . o roz de purpur la tâmpl . de ce surâdea. dar i neputin a realiz rii viselor lui.. El deschise cartea. s-o rog s nu surâd . Ea c dea din bra ele lui. gr dina de desubtul ferestrei în care adormise Dionis era de un verde umed i r corit dup noaptea cu ploaie. frumuse e i spirit. într-o clip cale de-o mie de ani. În casa de peste drum perdelele albe erau înc l sate. ² Nepre uita! opti el uitându-se la ea. lumini pres rate. ca o salcie neguroas ce. inima mea este atât de bolnav ca o scânteie de soare noaptea. negru-mort. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toat realitatea omeneasc ? ² Perdeaua de vis-á-vis se dete pu in într-o parte i prin faldurii ei albi ap ru un blond cap de copil . gura micu ca o vi in coapt i fa a alb i ro ca m rul domnesc. florile împrosp tate ridicau în soare cochetele capete copil roase i ochii lor plini de reci i zadarnice lacrimi.

.. f r s moare. de ce te-am v zut? Orb de-a fi fost. umbra unei fericitoare . s se uite la transparentele-i degete ore întregi. îi venea s nebuneasc . mai nepomenite.i închipuie ti un asemenea chin f r s plângi ² de mil . tu! ² Oricât de mare ar fi mila ta. Tu nu tii de ce. înger? . murii îi s rut pe care au trecut umbra ta.dimine ii. pân acolo nu se poate coborî. un surâs în trecere. umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume. Când o inim pierdut -n mizerie. tu!. aceast sim ire munce te. îi ame ea sufletul lui. în neputin marginile în puterile celui ce le are. s -mi cuprind toat via a mea. stea! cum luce ti în cerul t u. De ce sunt eu în lume. Martir este numele amorului meu. de dorm. totu i o speran de-o dureroas dulcea . sunt dureri care trebuie s -l îndulceasc . care. la imaginea luminii lor sunt de tept. Po i oare ghici sim irea cu care am scris.i pot zice altfel. Desperarea ucide. de una. dureroas . i aceea nerealizabil .. f r de voin .. Moartea-i un moment. pentru un surâs de pe buzele ei. o lupt van . ce-ar sim i un asemenea om? Întristare? Asta nu-i întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului. Nu-mi zâmbi! Zâmbetul t u m-ar umple de speran e vane. pustie. e ti i mai frumoas . nici una-n lume. Când gândea cum i-ar lua capul ei de aur în mâini i i-ar topi ochii cu s rut rile lui. pu in mi-a p sat. care de care mai îndr gite. în ne tiin a ta. de cât amar sc pam! De n-a fi fost defel.. Ce-i via a? El sim ea c o or lâng ea ar pl ti mai mult decât toat via a.. de art dar singur . f r de nume fericire întro or de amor. în ap sare. dispre uie te-m ! Eu nu pot s nu te iubesc. Ea! toat lumea era cuprins în acest cuvânt. Cât intensiv . i cu cât sunt. A m iubi nu. ² Floare! cum surâzi în gr dina tii c un suflet tii c o inim se rupe. sc pam de o via zilelor tale.. dispre ue te-m ! te rog! Poate dispre ul t u m-ar omorî i moartea nu-i nimic pe lâng chinul meu de azi. crud . cu atâta mai frumoas e ti! ² N-am avut speran e.i c dintr-un om cu sim ire. cu atâta mai nefericit sunt. nu ² de îngrozire? De piatr s fie o inim . a a-i c astfel te cheam ! nu se poate s te cheme altfel. Tu de a cultiva sim iri. când o asemenea inim le-ar ridica f r voin . i. i cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el.. este o margine care s-o mi te.. c ar putea s -i prind mâinu a ei alb . fibr cu fibr se rupe inima mea. Ei sunt jos. dintr-o fiin aievea n-ar r mâne nimic decât o lung .O nu! În via a ta luminoas nu s-a putut ivi nici umbra m car a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimice te inima. de venin s fie un suflet. O nimice te! Închipuie te. privesc atât de adânc. i nu deodat . Ei nu pot apar inea cercurilor în care te mi ti tu.. cu toate c scrisese. Ah! cât e ti i cu cât e ti. Adio! Adio! i. Mario! po i tu s . Mario!. S rut urma pasurilor tale. El î i închipuia c ea va putea fi a lui. luptând spre a le n du i. În fiecare fibr rupt este-o nem rginire de dureri. i cu toate astea chipul t u. de una am fost capabil. desperarea e timp ² o asemenea sim ire este iadul. pu in mi-a p sat. mai f r de în eles. i nu e durere mai mare decât a mea. neputând s le reziste. întrupat desperare. nu.i este permis. i nu i-o pot spune. atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu. f r de lumin . i nu cuno ti asemenea oameni. când tu ai fost menit s fii? De ce-au c zut ochii mei pe tine. n-am avut dorin e. f r s de frumoas chinuit . când gândea c mijlocul ei cel dulce s-ar putea odihni cuprins de bra ul lui. e ti i mai mult cauza unor crude dureri. c ci fiecare din ele î i g sesc i-ar ridica aspira iunile pân la tine. cât te visez veghind i.

. Îngerul meu!" El trimisese scrisoarea.. plutitori. ir de icoane turburi.. ca un copil. Alearg .. Ochii lui se uscau de ardoare i sclipeau cu o bolnav dorin . cât recuno tin pentru c ar l sa un moment dege elele i vecinic ar ei dulci în mâinile lui. toate se învârteau împrejuru-i într-o lumin trandafirie..i sim ea capul.. De unde aceast sim ire nem surat .. i ochii ei painjini i de lacrimi se îndreptar spre el. nu se tie.. -apoi nimic. Copila fugi speriat din fereastr .. capul ei. "Ah! zâmbi el c-un fel de dureroas be ie... în fiece zâmbet. .. .. unde locuie te omul acesta? Lacrimile o inundar i ea se arunc suspinând la gâtul t tâne-s u... parec a tepta sentin a de moarte. p rea c i se rupe via a.. acolo-i s rmanul.. ² Ce scrisoare ii tu în mân . nu. ridicând cu mâna lui cea fin b rbia cea rotund a fetei. ar plânge i ar râde de fericire. ² Arat !... în fiece pas. ochii ei cei mari i adânci erau plini de lacrimi.. p rea c nu vede decât perdele albe i de dup fiecare se ivea.... Mario? i cum ar i tu? Ce i-e? zise un b trân prietenos. ² Cum ar ta el? întreab b trânul. Cum o iubea! De l-ar fi dispre uit.. i se uit înaintea ei. ori s -i despletesc p rul.... Nu în ea... o negur alb îi cuprinse vederea..i sim ea inima. nici gândea ceva. zise ea întrerupt. preocupat cum se vede de-o cugetare complicat .... ² De la cine ai c p tat tu scrisoarea asta.... nimic. poate înc nu-i prea târziu. Dumnezeu de-ar fi fost i-ar fi uitat universul.. se uit pe ea. s le fac a sim i desele i nem suratele-i b t i. Ajunse la semn tur .. de-a putea s-o s rut. El se retrase dup perdea. îmb t toare. era un amestec f r dispre i spera amor.. în fiece gândire a ei... o durere ascu it . Ea bo i scrisoarea cu mâna.. l-am v zut c zând ca mort pe podele. o dat ! parec n-a mai voi nimic în lume. milo i. de-ar fi g sit.. de unde aceast irezistibil nebunie? El nu. ² Vezi. un înmiit amor.. i el sim ea parec le trage la inima lui.. c utarea ar fi durat vecinic... ca s-o observe. ori s -i dezmierd mâinile. dar atât de dureros i atât de îngrijit.. spre a c uta un altul în ochii ei alba tri. înecat de dorin a de-a plânge ca un copil vinovat. crud îi p trunse inima lui. i se taie în dou inima. nu tia ce s gândeasc . cât gratitudine pentru-o privire... zâmbind cu o speriat i copil reasc ire ie. Ea cerc a surâde.. ea se ivi frumoas . tat . în casa cea pustie de peste drum. .. Ah! el ceruse Ea se ivi în fereastr .. care se ivi tocmai atunci în fereastr . . Înamorat în ea? Asta ar fi fost pu in. adânci. ar nebuni în urm visa aceea or f r de seam n. El c zuse cât era de lung pe podeaua camerei lui. ori s -i s rut umerii.. o idee de ur a ei ar fi fost cuprinsul amorului lui cât ar fi tr it. în mâinile unite i l sate în jos iind scrisoarea i în fa cu-o expresie indecis . Sta în fereastr nelini tit... ar fi iubit dispre ul ei.. El îi desf cu cu o dulce sil scrisoarea cea mototolit din mâini... o duse la inim ... i. El se ar t în fereastr . i fa a lui se adânci din ce în ce. ..... cine tie dac n-a i murit...cuget ri.

cu ochii închi i.. O mân era strâns ap sat pe inim .. i Dan trecea repede prin strade. ridica sprâncenele i. El sim ea fulgerul junghiindu-i inima. cu casele închircite. se lipi de perete i se a ez ironic .. Dovezi erau asem narea cu portretul i multe alte împrejur ri care nu ne intereseaz . în . ² Cât pe ce era s i se rump o vân a inimii.. O negur deas . i iar i. O bucurie mare l-ar omorî.. ab tut.. ² i mi-a trecut prin minte.i urnise ochelarii pe frunte. Ei deschiser u a..... Ple uvul îl ridic încet de la p mânt i-i dezgoli pieptul. cenu ie i sclipitoare.. Tat l Mariei se plec asupra lui i-l privi cu pl cere... iar i ora ul vechi cu stradele strâmte. tat l Mariei fixa portretul din perete. legate îns de originea pân acum obscur a lui Dionis. Ei coborâr iute sc rile i într-o clip fur la casa de peste drum. strivit sub greutatea cuget rilor lui. "Ah! gândi el ² în curând voi muri. Dionis era lungit la p mânt. ei se gr bise astfel încât aceasta tr da viul interes ce trebuia s -l poarte pentru Dionis... cu care b trânul vorbi repede i încet. Pare foarte sensibil. De i erau amândoi b trâni. Pe dinaintea lui treceau fiin e ciudate pe care nu le v zuse niciodat . acea idee nefericit pe care Ruben o credea cu neputin capul unui om.. Se mai ivi înc un om ple uv i cu ochelari. i umbra mea î i bate joc de mine acuma". ea comprima convulsiv durerea ce o sim ea acolo. El însu i era lungit pe pat. Numai umbra lui proprie st tea dreapt în perete.. parc surâdea i ² ciudat! ² avea ochi alba tri. lung . zise el încet..... aste-s deja umbre de pe ceea lume". Ple uvul cl tin din c p ân ... El se lungi pe pat i sacoperi cu rasa.... Dan se sim ea bolnav. ochii închi i cu vehemen . gândi el. ² Aha! gândi doctorul cu ire ie. zise el.. cealalt spânzura pe marginea patului în jos... Explicarea în dou cuvinte: Persoana juridic care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea drepturi asupra unei mo teniri.... Nici trebuie s -l trezim m car.. da din cap. prin cre ii c reia transp reau delicatele i corectele lui forme..... Destul c soarta lui material din momentul acesta era schimbat . O manta neagr îl acoperea.² O! e frumos! zise ea repede... cu aerul cald. cu stele moi de suflarea nop ii.. ea se scul încet... cu stre inile muceg ite în lun . p rul în dezordine. cu nouri încre i i.. paloarea cea lini tit i marmorie a fe ei contrasta cu p rul în dezordine.. apoi un cer de un etern i albastru întuneric.. ar tându-i scrisoarea.. Afar de aceea un fulger îi trecuse drept prin inim în vremea c derii lui... "Dracul s te ia.. ca din le in s treac într-un somn adânc. Îl voi cloroforma.... Capul ridicat pe perini i l sat asupra pieptului.. în dreptul lui. el intr în casa lui deplin con tiu despre îndelungatele lui vise. El citi în cartea lui Zoroastru. . luna mai arunca câte o dung prin întunericul lor.. se sub ie.. În vreme ce doctorul (ve i fi ghicit c ple uvul nostru biped era doctor) vorbea cu sine însu i. -apoi î i mu c zâmbind buzele. cu inten ie. ² Umbra lui dormea pe pat.... fantastic .

El cump r de la mine c r i. strig el.... se uit la ele. ple uv i uscat. ori eu am devenit o fiin superioar magistrului meu. "Sunt nebuni oamenii ace tia. c ci cum v d joac pe doctorul în momentul acesta. veni s -i cerce pulsul. ci maistre Ruben! D-zeu tie cum s-or fi scrântit toate celea în capul bietului om. Bravo! Maistre Ruben. zise el. el mi le-ar fi cump rat desigur. Are drept. ² Maistre Ruben. dracii t i sunt me teri în desprinsul umbrelor din perete.. ² De mult. zise el pentru sine.. Acuma asemenea aveam câteva vechituri de astea i venisem s i le ar t. Eu singur le cump ram cu toptanul.i petrece iretul Ruben pe conta mea.Îmi pare c sam n cu Satana amândoi. Bravo! bravo!" El b tea din palme râzând.. o jum tate cu p r i una ple uv . Cea ple uv îmi pip ie pulsul i cea cu p r se uit la umbra mea..i barba..i seam n . te-ai prostit r u de când nu ne-am mai v zut. Uite! acuma o desprinde din perete io d lui Ruben în mân ... a umbrei care-o vezi în perete. Bolnavul auzea toate acestea i nu tia ce în eles s le dea. eu am murit i Ruben a venit cu medicii s -mi vând corpul... iar nu d-ta... cellalt vorbea cu Ruben. ² În momentul acesta intrar doi oameni în chilia lui pe care Dan nu-i mai v zuse. i-n asemenea c r i el r scolea c-un fel de patim i-mi cump ra cele mai obscure i mai f r de-n eles. omul se uit iute prin ele... vânz torul de c r i. . corpul meu trebuie s fi devenit fenomenal. Aha! gândi el în urm . de când ai l sat s . -apoi nici nu-mi mai zice: jupâne Riven. ² Umbra ceea a d-tale e un portret care.. nu-l mai cunosc.. Dar oare-s doctori ace ti doi?. zise Ruben netezindu.. acum îns . ca hârtie numai. ² D-tale nu i-e bine. maistre Ruben. de mult! ² de când m v zut altfel vrodat lâng Curtea veche? ² Lâng Curtea veche. el le scoase. Unul din ei.. Uit -te în masa mea. E Riven.... scrise de cât vreme am fost în lun . ² Eu mor. biblioteci risipite ale oamenilor b trâni a c ror clironomi apoi mi le vindeau pe un pre de nimica. i maistrul Ruben i-a ie it cu des vâr ire din min i.. f r îndoial .U a se deschise i intr maestrul Ruben.. Ruben se uit lung la el. zise tân rul zâmbind.. Evreul se uit lung la bolnav i cl tin din cap.. zise el serios. in minte.. îi deschise s ltarul i d du într-adev r de ni te leg turi de hârtii galbene i ve tezite. legate cu fire de a albastr .. apoi le puse pe mas . "De când îl cuno ti?" adaose întorcându-se c tr evreu. spânzurat de un cui în perete. Domnule. maistre Ruben.i creasc perciuni i de când por i caftan jidovesc? ² Vai de mine domnule. gândi el.. se poate i asta. i ist Ple uv are s m ia pe mine.. prin schimb rile prin care am trecut.. l-am g sit în starea-n care-l vezi. desp r it în dou ar t ri b trâne cu care. În genere cele mai vechi i tot de-acele pe care nu le mai putem vinde nim nui în lume. Dar m-ai Evreul s-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul. acolo-s memoriile umbrei mele. ² Ce pustia. Ruben îi ar t hârtiile.. Ori e un om. maistre..

f r de-ncredere în realitate.. rec zând cu capul în perini. o... Ochii lui Dionis pe jum tate-nchi i nu tr dau c el vegheaz .. dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el.. Dar în momentul acela el îi înl n uise gâtul.. ² Luna rev rsa tot aurul ei în odaia lui i sub aceast sm l uire diafan mobilele i covoarele str luceau somnoros i mat. cam sl bit . vru s se retrag . zise serios ple uvul. îmbr cat c-o bluz de catifea care cuprindea. e în deliriu. casa e aceea i.... i Dionis lungit în patu-i tremur în friguri... atunci.. cu fruntea plin de sudoare i cu capul greu. din minune în minune. cu buzele uscate. speriat . el privea la .... Din jurul lui disp ruse lumea cea semiobscur a tinere ii lui. îi mângâia fruntea ei alb de-i dete p l ria jos i-i l s s izvorasc pe umeri în jos valurile de p r blond. odorul! ea era. dar bra ul lui o inea cu t rie culcat astfel pe pieptu-i.. eu nu mai tiu ce se-ntâmpl cu mine... i toate îi p reau vise.. Apoi sim i o mân dulce i mic pe frunte. îns mobile nou i elegante. toate întâmpl rile abia trecute.. i inima se cutremur în el.. obscure. Îl privi în întreg.. El deschise ochii pe jum tate. evreule.. amestecate.Ruben îi lu umbra i hârtiile de pe mas dureroas . V zu un b iat cu fa a oval . m iube ti tu? ² Dar dac nu m-ar chema Maria? zise ea sub inspira ia unei fulger toare mali ii. îi s ruta degetele.. strâns de un colan lustruit. ea nu mai rezista..... Mario.. auzi periculos? Eu nu sunt periculoas ! zise ea r stit ! ² Dar dac s-ar trezi... p rul de aur acoperit de o p l rie de catifea neagr cu margini largi.. ea nu mai rezista. "Te- ai dus. i ie i din cas ... Dar el o cuprinsese. covoare pe jos.. "Ah! gândi el.. este Maria!" Da. Portretul p rintelui s u lipse te din perete...... Deodat sim i cum c pe marginea patului s u edea cineva... El se scul . gândi el.. Ciudat....... la împrejurimea lui.. ba azi... închizând cu zgomot u a dup sine... fetele vorbesc adesea singure.. te-ai dus i m-ai vândut chinuitorului de suflete". rece.... Vorbea singur .i putea explica aceast limpezime a min ii. mintea lui îi p rea împrosp tat ... El sim i aerul îndulcindu-se sub optirile ei.. Dormi! dormi! opti ea aplecându.. îi edea pe picioare.. nu i-e iertat s vorbe ti.. apoi îi lu amândou mâinu ele în mâinile lui... E noapte. turburi.. tot m amânau. ea. mijlocul cel mai ginga din lume.. palid . dar taci..... zise ea cu gl scior argintos. ² Las -m ! zise ea ro ie ca purpura.. murmur el c-o resigna ie Are friguri... de la capul inundat în aur pân-la botinele micu e ce sticleau radioase pe covorul înflorit.. El singur nu. un orologiu zâng ne te încet i sub ire în perete i prin mintea lui trec iute.. I se pare c s-a trezit din ni te vise lungi.i gura pe fruntea lui.. f r de în eles i el prive te.. c r ile cele vechi asemenea. atunci. . ba mâini. ² Cum dar? ² Da! da! Maria. numai patul e acela i.... O r coreal dulce p trunde prin ferestrele deschise.. Nu cu mintea care-o avuse înainte. se uita la ele.. clar fa viitor cum ai privi din fundul unui lac lini tit i limpede ca lacrima. Î i închise ochii. El sim i o rou umed curgându-i în p r. nu i-e iertat. ² Am fugit de-acas deghizat ..

i ea s-apropia de el.. când de bun voia lor tr iau exila i la vun sat spre a se iubi departe de zgomotul lumii.. Dou vorbe concluzive. Adesea în nop i lungi de iarn . spre a cuprinde cu ei dulcea lui sarcin . de surprinderea i spaima ei proprie. Nu cumva înd r tul culiselor vie ii e un regisor a c rui existen n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuran i care. de i piesele sunt altele? E drept c dup fondal nu suntem în stare a vedea. apoi iar îi deschise. tr ind. Îmi pare c-am tr it odat în Orient i. s aib momente de-o luciditate retrospectiv care s ni se par ca reminiscen ele unui om ce de mult nu mai este? Nu ezit m de-a cita câteva pasaje dintr-o epistol a lui Téophile Gautier care coloreaz oarecum ideea aceasta: "Nu totdeauna suntem din ara ce ne-a v zut n scând i de aceea c ut m adev rata noastr patrie. armat mare pentru individul constituit în spectator. Fost-au vis sau nu.. Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagr . ei vor fi g sit elementele constitutive a vie ii lui suflete ti în realitate: Ruben e Riven. Trebuie s-o fi uitat". voind a reprezenta i? Nu este oare omenirea istoriei o armat mare. Dan ori Dionis? Mul i din lectorii no tri vor fi c utat cheia întâmpl rilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. ca în noaptea aceea când se v zur pentru întâia oar în apropiere.. e portretul cu ochii alba tri.. Maria intra deodat în salonul înc lzit i luminat numai de razele ro ii ale j raticului din c min. când în vremea carnavalului m deghizez cu vrun caftan. umbra din perete.. dup ce ea de mult devenise tezaurul c sniciei lui. asta-i întrebarea.. Am fost întotdeauna surprins c nu pricep curent limba arab .. c ci asemenea nu i-e iertat. str ini lâng c minul lor i munci i de-o nostalgie invers . cu firul cauzalit ii în mân . i râdeau.. din când în când î i plecau gur pe gur . . cu dispari iunea acestuia dispare ceea ce ve i fi îndemna i a numi o idee fix . chipul unui tân r demon lâng chipul unui înger asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reap rea în una nou . tot. El voia s vorbeasc .. ci r m sese înc într-o tr s tur de nespus naivitate în jurul i alb a ei. dar acela i num r m rginit pentru regizor. trec pe scen . care joac un rol atât de mare. Era un contrast pl cut: fa a lui tras gurii. lâng fizionomia oval . încunjur fondalul i reapar iar i fin din care nu se putuse înc terge am r ciunea unei tinere i ap sate.. dar î i sim i gura astupat de s rut ri. mul i vor gândi a fi ghicit sensul întâmpl rilor lui... Mâinu ele-i albe i transparente ca ceara contrastau cu mânicele moi i negre i astfel se primblau de bra prin semiîntunericul c lduros al s lii.te scula. reducându-le la simple vise a unei imagina ii bolnave. din când în când st teau înaintea unei oglinzi. Cine este omul adev rat al acestor întâmpl ri. în fine.. aceea i p l rie cu margini largi pe p rul ei blond i picioru ele cele mai mici din lume în botine b rb te ti. care râdea c-un fel de copil roas nebunie de zâmbetul lui. ² i nu s-ar putea ca cineva. Ar fi u or a însemna nu numai ara dar chiar i secolul în care ar fi trebuit s se petreac existen a lor cea adev rat . cred a relua adev ratele mele vesminte. El î i închise ochii i sim ea c inima i se sparge în piept... Acei care sunt f cu i în felul acesta se simt ca exila i în ora ul lor. de tot. Nu sunt aceia i actori. Ea-l împinse în perini. cu capetele r zimate unul de altul.. intra îmbr cat ca b iet.. rotunjit ce n-a cunoscut niciodat îndoiala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful