... i tot astfel, dac închid un ochi v d mâna mea mai mic decât cu amândoi.

De a avea trei ochi a vedea-o i mai mare, i cu cât mai mul i ochi a avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar p rea mai mari. Cu toate astea, n scut cu mii de ochi, în mijlocul unor ar t ri colosale, ele toate în raport cu mine, p strându- i propor iunea, nu mi-ar p rea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. S nenchipuim lumea redus la dimensiunile unui glonte, i toate celea din ea sc zute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dota i cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul i în propor iunile în care le pricepem noi. S ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare ² acela i lucru. Cu propor iuni neschimbate ² o lume înmiit de mare i alta înmiit de mic ar fi pentru noi tot atât de mare. i obiectele ce le v d, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi ² mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine tie dac nu tr im într-o lume microscopic i numai f ptura ochilor no tri ne face s-o vedem în m rimea în care o vedem? Cine tie dac nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, i nu aude fiecare sunet într-alt fel ² i numai limba, numirea într-un fel a unui obiect ce unul îl vede a a, altul altfel, îi une te în în elegere. ² Limba? ² Nu. Poate fiecare vorb sun diferit în urechile diferi ilor oameni ² numai individul, acela i r mâind, o aude într-un fel. i, într-un spa iu închipuit ca f r margini, nu este o bucat a lui, oricât de mare i oricât de mic ar fi, numai o pic tur în raport cu nem rginirea? Asemenea, în eternitatea f r margini nu este orice bucat de timp, oricât de mare sau oricât de mic , numai o clip suspendat ? i iat cum. Presupuind lumea redus la un bob de rou i raporturile de timp, la o pic tur de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, i în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta i ar cugeta tot atâta ca în evii no tri ² evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai no tri. În ce nefinire microscopic s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet tori, în ce infinire de timp clipa de bucurie ² i toate acestea, toate, ar fi ² tot astfel ca i azi. ...În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist nici timp, nici spa iu ² ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut i viitor e în sufletul meu, ca p durea într-un sâmbure de ghind , i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rou . Dac am afla misterul prin care s ne punem în leg tur cu aceste dou ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni i asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea tr i aievea în trecut i am putea locui lumea stelelor i a soarelui. P cat c tiin a necroman iei i acea a astrologiei s-au pierdut -cine tie câte mistere ne-ar fi descoperit în aceast privin ! Dac lumea este un vis ² de ce n-am putea s coordon m irul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adev rat c exist un trecut ² consecutivitatea e în cugetarea noastr ² cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, acelea i întotdeauna, exist i lucreaz simultan. S tr iesc în vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun ² este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nem rginirea dispozi iunii lui, o clip de timp în împ r ibilitatea sa infinitezimal , care nu înceteaz în veci. În aceste atome de spa iu i timp, cât infinit! Dac-a putea i eu s m pierd în

infinitatea sufletului meu pân' în acea faz a emana iunii lui care se nume te epoca lui Alexandru cel Bun de exemplu... i cu toate acestea... ..................................... Cu drept cuvânt cititorul va fi cl tit din cap i va fi întrebat ² prin mintea c rui muritor treceau aceste idei? Existen a ideal a acestor reflec iuni avea de izvor de emana iune un cap cu plete de o s lb t cit neregularitate, înfundat într-o c ciul de miel. Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi ce împro cau pe cutez torul ce se încredea perfidelor unde treceau ni te ciubote mari c rora nu le-ar fi p sat nici de potop, cu atât mai vârtos c aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului con inut îndat ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disp rea prin iroaiele ploii, care deder capului s u aspectul unui berbec plouat, i te mirai ce mai rezist torentelor de ploaie ² hainele lui ude -sau metafizica. De prin crâ me i pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumin murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un roman ios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin î i f cea de vorb cu p re ii i cu vântul; câte-o femeie cu fa a înfundat în cap on î i desf ura trec toarele umbre prin spa iul i-i lovir neguros, asemenea zeilor întuneca i din epopeile nordice... Dintr-o crâ m deschis s-auzea o vioar schingiuit . Metafizicul nostru se apropie s se uite i razele p trunser prin u fa a. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fa a era de acea dulcea vân t alb ca i marmura în

umbr , cam tras f r a fi uscat , i ochii t ia i în forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr . Ei înotau în orbitele lor ² un zâmbet fin i cu toate astea atât de inocent trecu peste fa a lui la spectacolul ce-l privea. ² Ce era adic : Un b iet de igan cu capul mic într-o p l rie a c ror margini erau simbolul nimerit al nem rginirii, cu ciubote în care ar fi înc put întreg i într-un surtuc lung de-i ajungea la c lcâi i care f r îndoial nu era al lui, schinjuia c-un arcu ce r m sese în câteva fire de p r i, cu degetele uscate, pi ca ni te coarde false care ârliau nervos, iar împrejuru-i fr mânta p mântul un ungur lung, cu picioarele goale b gate în papuci mari umplu i cu paie. Oricât de nepl cut s fi fost spectacolul pentru sim ul estetic al c l torului meu, el avu o influen salutar asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, b g de sam c ploaia-l udase pân la piele. El intr într-o cafenea de al turi, ca s se usuce. Ridicându- i c ciula cea mi oas , vedem o frunte atât de neted , alb , corect boltit , care coincide pe deplin cu fa a într-adev r pl cut a tân rului meu. P rul numai cam prea lung curgea în vi e pân pe spate, dar usc ciunea neagr i s lbatec a p rului contrasta pl cut cu fa a fin , dulce i copil reas a c b ietanului. Î i puse în cui paltonul ud i, la aroma îmb t toare a unei cafele turce ti, ochii lui cei moi i str luci i se pierdur iar în acea intensiv vis torie care st câteodat atât de bine b ie ilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna pl cut cu fa a de copil. Între ace ti muri afuma i, plini de mirosul tutunului, de tr nc nirea juc torilor de domino i de caden ata b taie a unui orologiu de lemn, ardeau l mpi somnoroase r spândind dungi de galben lumin prin aerul ap sat. Dionis f cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit i adesea surâdea. Surâsul s u era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totu i de o profund melancolie. Melancolia în

vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor. fidel interpret al b trânului timp. Lucruri mistice. U ile toate erau i goal . luna trecea palid a c rei stre in de indril era putred i rece. Orologiul. c-o igar lung în gur a c rei berea ce le sta dinainte ² semn de triumf! Dincolo unul scria cu crid pe postavul verde al biliardului.. nu-l va întâlni nici un zâmbet i nici o lacrim -neiubit i neurât de cineva. determinat prin na tere la nepozitivism. i parc i se topea sufletul. cât de lungi. unul cu p l ria nalt pe ceaf independen era m rginit numai de buzele individului. Cum ar fi tiut el s iubeasc ! Cum ar fi purtat pe mâini. Era tân r ² poate nici optsprezece ani ² cu atât mai r u. dac umble frumos îmbr cat. Dionis se porni spre cas . În introducerea acestor iruri am surprins unele din cuget rile care-l preocupau în genere ² i c-un asemenea cap omul nu ajunge departe ² i mai cu seam cel s rac ² i Dionis era un b iet s rac. în neputin sufleteasc de a. subtilit i metafizice îi atr geau cugetarea ca un magnet ² e minune oare c pentru el visul era o via i via a un vis? Era minune c devenea supersti ios? Adesea î i închipuise el însu i cât de tri ti. Casa lui de pustnic. se va stinge asemenea unei scântei dup care nu-ntreab nimenea ² nimenea-n lume. Cine-ntreab dac i el are inim . vecinic privind-o.. plesnind din degete cu cealalt înainte de-a bate. ce nu-l asculta. Pere ii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var. Prin natura sa predispus . spa ioas i balconul de lemn se cl tina sub pa i. sam c se scursese a 12-a or a nop ii.i buzele f r a zice o vorb i tr gând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gur din cafeaua i i cu mâinile unite pe spate. Un copist avizat a se cultiva pe apucate. U a mare deschis în balconul catului de sus se cl tina scâr âind în vânt i numai într-o â ân . iubitor de singur tate. ce via -l a teapt pe el?. sun de 12 ori din limba sa de metal. prin mrejele i valurile de nouri negri-vine i. el tia c în "aceast ordine a realit ii".i crea o soart mai fericit . i atmosfera lene cafenelei ² asta era toat via a lui. el devenea i mai s rac. fiin a.. afar de aceea. Ni te trepte de lemn duceau în catul de sus al ei. El intr într-o camer nalt . Pe ici pe colo pe la mese se z reau grupe de juc tori de c r i.. a a încât trebuiai s treci dou deodat deschise. spre a da lumii. inând c r ile într-o mân ce tremura. o existen f r de speran -cum sunt multe la noi ² i. se uita ² dracu tie.... cum o numea el.. se în l au ochii de fereast spart a unei case vechi i acoperit c-un mu chi care str lucea ca bruma în lumina cea rece a lunii. un col întunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii. unde lobodele i buruienele crescuse mari în tufe negre-verzi. singur. cât de monotoni vor trece anii vie ii lui ² o frunz pe ap . mi cându. privind-o. el era orfan. cum sunt întreba i atâ ia copii ² dac i flegmatic a i lui i-ar pl cea s i el ar dori ² s iubeasc ? S iubeasc ² ideea aceasta îi strângea adesea inima. Afar ploaia încetase i. cercevelele ferestrelor se curmau sub . Lipsit de iubire ² c ci n-avea pe nimeni în lume. cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea i-o închipuia pe acea umbr argintie cu fa a alb i p r de aur ² c ci toate idealele sunt blonde ² i parc sim ea mâinu ele-i calde i înguste în mâinile lui. În mijlocul unei gr dini pustii. i parc -i topea ochii s rutându-i. oameni cu p rul în dezordine. via a. i aceast libertate de alegere în elementele de cultur îl f cea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc atât de vis toare. treptele erau putrede i negre ² pe ici pe colo lipsea câte una. cu interes ori a a numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete. El trecu prin h i ul gr dinii i prin z plazurile n ruite i urc iute sc rile.

f r s spuie cuiva secretul numelui lui. de acel copil cine tie cum r t cit în clasele poporului de jos. Ce frumos a fost papa! zicea el surâzând i mum -sa. blond . ochii lui erau plini de o supersti ioas nerozie.i pentru portret. pe ea hârtii. ziare rupte. s rmana lui via portret!. î i tergea într-ascuns lacrimile ei. multe din ele grece ti. îns mâinile cele dulci. cu ochii negri.presiunea zidurilor vechi i gratiile erau rupte. Luna î i v rsa lumina ei cea fantastic prin ferestrele mari. albe. numai r d cinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. de un colorit atât de limpede i senin. moale.. cu dulcea a lor mai femeiasc asupra spectatorului. Era aninat într-un cui bustul în m rime natural a unui copil ca de vro optsprezece ani. În col urile tavanului cu grinzi lungi i mohorâte painjenii î i exercitau t cuta i pa nica lor industrie. Cu toate c acel portret înf i a un chip îmbr cat b rb te te. era tat l s u. tr surile fe ei de o paloare delicat . ar fi dorit ca etern s ie ast noapte cu aerul r coare limpezit de lumina lunii. neîn eleasa. umed . Da. cu buzele sub iri i roze. ² Ochii? nu-i a a. un pat.. încât p reau c privesc cu inocen a. Vis torul Dionis se opri în dreptul acelui portret care sub lumina plin a lunii p rea viu. fruntea uscat i femeie te mic . dar atât de fericita lui nebunie. cam prea lung ² tear fi f cut a crede c e chipul unei femei travestite. c o soart aurit o a teapt . str lucit . el edea în casa preotului b trân a c rui fiic era Maria. ochii cei de foc vân t. ca reflectare a ferestrelor. nalt . Fructul amorului acestor oameni fu Dionis. în fine. pe unde ajungea lumina lunii. Va s zic asupra acestui chip î i concentrase el amorul lui. adic câteva scânduri pe doi c priori. În toat ziua el îi promitea c taina sufletului s u î i va avea sfâr itul. Mum -sa. palid. Înaintea patului o mas murdar . c el o va lua de so ie. papa!". o copie de pe un testament p rea a fi dup cât se putea pricepe din buc ile rupte. în alt col . auzindu-l.. Înecat de iubire pentru o fiin ce nu mai exista. la p mânt. p rul undoind. umbra p rea c -i surâde din cadrul ei de lemn -el sapropie i s rut mâinile portretului. Dar într-o zi el primi o scrisoare cu sigil negru ² o deschise ² o citi ² o rupse buc i i cu ea mintea sa. atâta form avea pustiita. apoi fa a. ochii ei de-o întunecat blânde e aveau numai pentru el grij i în elegere ² pentru el . Dionis ² ochii! ² Da. al c rei lemn grunzuros de vechime era t iat cu litere latine i gotice. Ochii cei alba tri ai copilului erau a a de str luci i. ochii de o adâncime nespus . albind podelele de p reau unse cu crid . preocupat pare c de a ascunde un secret mare.. o femeie palid . dormeau una peste alta vo câteva sute de c r i vechi. mam ! . el opti încet i cu glasul înecat de lacrimi: "Bun sar . El muri în spitalul de aliena i. De copil înc el admira ochii cei frumo i ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor. cu fa a fin ochi alba tri mari sub mari sprâncene i gene lungi negre. dou cuadrate mari argintoase. pere ii posomorâ i aveau. când fusese în vârsta lui de acum. într-un col al casei. cu p r negru i lung.. o neordine într-adev r p gâneasc . îi vorbise adesea de tat l s u. ² un vecinic ar fi dorit s ie dulcea. mici. mut pân -n ultimul moment. Misterios. versuri. pline de înv tur bizantin . acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom ro ie. V duvita sa mum îl crescu pe el cum putu din lucrul mâinilor ei ² mâini delicate de doamn ² fa a ei palid ca ceara. Ei se iubir . bro uri efemere din câte se-mpart gratis. pânzele de painjin str luceau vioi în lun i deasupra c r ilor dorminde în col se ivea o îngereasc i alb ca t iat -n marmur i cu ni te umbr de om.. gura.

în vorbe rimate.. consumat de lipse. de nimene plâns. ros pe margini. care erau ai ei. prin fiecare gean de nori.. S privim acum i la s r cia iluminat de razele unei lumân ri de s u b gate în gâtul unui clondir ce inea loc de sfe nic. crede cineva cum c el. aici petrecea el vara i iarna. . pe bolta întunecoas . îl dezmierda. Afar de ochii negri. El aprinse lumina. atât de singur. un vis. În delirul ei. -apoi îl lua în bra ele ei. ea trase mâna copilului -o ascunse în sân. care mai de care mai bizar i mai cu neputin .. crâ cau lemnele i pietrele.. Oamenii c scau ironic gura când îl vedeau. Ea îl crescu r u ² dar cum se putea altfel ² îl iubea a a de mult! Singura ei bucurie într-o via f r speran . atât de s rac. de gerul cel amarnic. surâsul lui c p tase acea umbr dulce de triste e care îl f cea atât de interesant ² i irezistibil pentru bobocii pensionatelor. lâng inim . s-o înc lzeasc ² un simbol al vie ii ei întregi! De-atunce fizionomia. oamenii s i. de nimene iubit. o preocupa zile întregi ² zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ie it din nebunatica sa gur . f r mul umire. f r viitor. fudul la coate. ar fi vroit s doarm . tr snea grinda în odaie. de râdea pare c i vântul în urma lui. i-n asemenea momente. O dac i-ai fi v zut tu ace ti ochi vrodat în via a ta i s-ar fi p rut c -i revezi în fiecare vân t stea a dimine ii... devenea trist? A a era elementul s u.. în fiecare und albastr .. numai dou stele vinete. familia sa. Ce vizunie . copilul din portret. El b ga de sam c gândirile lui adesea se transformau în iruri ritmice. era el întreg. dou . dar gerul îi înghe a pleoapele i-i painjinea ochii. Cât era de frumos acest copil i ce tân r a murit! Frumo i au înm rmurit ochii lui în negurile gândirii mele.. s-umplu norii de z pad Cu himere!.i aici. îl s ruta. vin n-am mai b ut de-o lun . Sufletul ei întreg era o reflectare umbroas copilul cu mintea lui naiv . amicii. Dar lui însu i nici nu-i trecea prin minte c pe el l-ar fi putut iubi cineva ² pe el nu-l iubise nimeni în lume afar de mum -sa ² cum l-ar fi putut iubi pe el. i atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie. atât de f r viitor! Nu. gândea el. Iarna.. o vorb . precum ar r m nea prin nouri. Un regat pentr-o igar . vântul l tra prin gardurile i ramurile ninse. nici umbra înalt a lui Dionis. ea se stinse într-o zi. Ah! garafa pântecoas doar de sfe nic mai e bun i mucoasa lumânare sfârâind s ul i-l arde i-n aceast s r cie te inspir .. ca s -i iubeasc ² cui ce-i pas de mine? Cum tr iesc voi i muri.i are fiecare om. în lungile i friguroasele nop i de iarn . el. redus pân la culmea mizeriei. Ce gândea copilului ei. Surtucul lui pe lâng acestea era mai mult urzeal decât b t tur . mai ales garafa goal era în stare de a-l umplea de cuget ri melancolice. ea nu mai avea dureri. Dar . cânt barde Bani n-am mai v zut de-un secol. s viseze.² Ace ti ochi!. Dar de unde? Scâr âie de vânt fereasta. rudele.. O lume întreag de închipuiri umoristice îi umpleau creierii. Luna s-ascunse într-un nor negru spintecat în dou rânduri de lungi fulgere ro ii ² casa se întunec ² i nu se mai v zu nici umbra din perete a portretului. nici bucurii decât acele ale i trist a sufletului s u de copil.

În pod miaun motanii ² la curcani vân t -i creasta i cu pasuri melancolici meditând umbl -n ograd . ² Într-un roi mai de un stânjen Au ie it la promenad ² ce petrecere gentil ! Plo ni a ceea-i b trân .... îmi v d suflarea ² i c ciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdrav n ² iar de coate nici c -mi pas Ca iganul. de i-i drag s te-ui i la ele! Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele Nici c au ce s mai sug . cuvios în mers p e te.. unice amic i ornic. or[i] în pod în g v un ? De-ar fi-n lume numai mâ e ² tot poet a fi? Totuna: Mieunând în ode nalte. Mi-ar p rea superb . s rmane! Oare ce gânde te hâtrul de st ghem i toarce-ntruna? Ce idei se-n ir dulce în mâ easca-i fantazie? Vro cucoan cu-alb blan cu amoru-i îl îmbie. Pe pere i cu colb. Rendez-vous i-a dat în ur . tiu c ar vedea pe dracul ² Dar eu ² ce-mi pas mie ² bietul "îns!" la ce s -l purec? i motanul toarce-n sob ² de blazat ce-i. Cela-i cavaler. e iute. Prip it la vro femeie.. oare tie fran uze te? Cea ce-ncunjur mul imea i-o romantic copil . M i motane. pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc plo ni ele ro ii. dulce o bucat din Homer. . Ca s tii i tu odat boieria ce-i.. z u! c -n el te-a pune vornic. care bag degetul prin rara cas De n vod ² cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie.. De-ar fi-n lume-un sat de mâ e. Un palat borta-n perete i nevasta ² o icoan .. tragic miorl ind ² un Garrick. Uh! ce frig. Bruh! mi-i frig ² Iat pe mân cum code te-un negru purec S -mi moi degetul în gur ² am s -l prind ² ba las s racul. Cum nu sunt un oarec Doamne ² m car totu i are blan Mi-a mânca c r ile mele ² nici c mi-ar p sa de ger. Vin -ncoa s st m de vorb .

domni oarelor ce scap r Li ar t c lumea vis e ² un vis sarb d ² de motan. nu teme i iadul -a lui Duhuri ² liliecii? Anathema sit! ² V scuipe oricare motan de treab .Ziua tologit în soare pândind cozile de oaric Noaptea-n pod.. Pentru mine e totuna De-oi petrece-nc cu mâ e i cu pureci i cu luna. Ini ialele acestei c r i cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal ro ie ca sângele. bazat pe sistemul geocentrist. Sau ca pop . caractere slave de o evlavioas . sistem care admite p mântul de centrul arhitecturii lume ti i pe om de creatura pentru a c rui pl cere Dumnezeu ar fi f cut lumea. El era un ateist supersti ios ² i sunt mul i de ace tia. A striga: o mot nime! mot nime! Vai. nu vezi c s-a-ntunecat? S vis m favori i aur. Vino somn ² ori vino moarte.. fantastic ar tare. cerdac i stre ini heinizând duios la lun . mintea mai presus de minte Ce destinul mot nimii îl desf ur -nainte! Ah! atei. La c pe elul de lumânare ce sta în gâtul garafei i bolnav. De-a putea s dorm încalea. nepostind postul cel mare. colo-n templul închinat fiin ei care Dup chip -asem nare a creat mâ escul neam. Filozof de-a fi ² sim irea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le ap r i junimei generoase. a gândului odin . Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii. ² Somn. O. acopere fiin a-mi cu-a ta mut armonie. Firea mai presus de fire. gheboas . Ori de nu ² cui ce-i aduce? Poezie ² s r cie! Dar în ast sar Dionis era vesel f r s cu ochiul ro tie de ce. Haram De-al t u suflet mot nime. mergi de te culc . Nu vede i ce-n elepciune e-n f ptura voastr chiar ? O motani f r de suflet! ² La sgâriet el v-a dat ghiar i la tors v-a dat muste e ² vre i s -l pip i i cu laba? Îi! c în clondir se stinge c pe elul de lumin ! Mo ule. Titlul era scris i latine te: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" ² înv tur despre a lumii orânduial dumnezeiasc dupre cum toate . O astrologie mai mult de origine bizantin . el deschise o carte veche legat cu piele i roas de molii ² un manuscript de zodii. tu-n cotlon i eu în pat.

n-a mai v zut nimic. pare c parfumat . pe care o deschise i. I se p ru atunci c e într-un pustiu uscat." Tablele erau pline de schemele unei sisteme lume ti imaginare. Se stinse.. P rea c deasupra mai sunt o mie de ceruri. rug ciunea unei vergine. În fa a locuin ei lui Dionis se ridica o cas alb i frumoas . qui sistit fixas horas terrigenae. Întredeschise ochii i v zu prin fereastra arcat i deschis . pân ce c pe elul de lumin începu a agoniza fumegând. inea înc ochii strâns închi i. Aerul era blond i v ratic. transparent. un înger alb. o jun fat muiat într-o hain alb . nisipos ca seceta. Cu coatele a ezate pe mas i cu capul în mâini. adânc . Muzica încetase de mult i el. Aurul de pe spata leg turii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal . palatul alb se confund cu nourul de argint i juna fat cu îngerul în genunchi. El î i apropie scaunul de fereastr . Pe o pagin g si o mul ime de cercuri ce se t iau. tremur toare: rug ciunea unei vergine. "Da ² repet el încet ideea lui fix i umpleau sufletu-i . Dintr-o fereastr deschis din catul de sus el auzi prin aerul nop ii tremurând notele dulci ale unui clavir i un tân r i tremur tor glas de copil adiind o rug ciune u oar . i cu o dedica iune: "celui întru fiin a sa nem rginit.. Dou triunghiuri cruci e înconjurate de sentin a: "Director coeli vigilat noctesque diesque. numai ochiul lui e viu. atât de multe încât p rea un ghem de fire ro sau un painjini zugr vit cu sânge. înfiorând cu degetele ei sub iri. pentru ca s vad pe un nor de argint. o nou Ofelia. Gheorghie în lupta cu balaurul ² drag doamne simbol ce înf i a adev rul nimicind ne tiin a. clar pe un cer limpede. în naltul cerului. calcule geometrice zidite dup o închipuit i mistic sistem . umed i curg tor. cu totul în prada impresiunii sale. Pustiul tace. Apoi î i ridic ochii i privi visând în fa a cea blând a lunii ² ea trecea frumoas . la lumina cea palid a lunii. aerul e mort i numai suflarea lui e vie. Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit. Apoi. adânc. prin nouri de un fluid de argint. ca o suvenire întunecat . a înecat visul s u în întuneric. lungi i dulci clapele unui piano sonor i acompaniind sunetele u oare a unor note dumnezeie ti cu glasul ei dulce i moale. cu mâinile unite. fantastic . P rea c geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra p mântului un nou înger lunatec." Constela iuni zugr vite cu ro . rec zut în pustiul cel lung. care cânta o rug ciune divin . izbeau fa a sa palid plin de lacrimi c-o nespus melancolie. coordonate alfabetic ² o carte care nu l sa nimic de dorit pentru a aprinde ni te creieri supersti io i. lung. Când se de tept din reveria sa. prin stelele mari de aur topit. întru fapturile mânurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinic laud afierosit . în lumi care se formeaz aievea a a cum le dore ti. p trunzând în camera lui Dionis. fereastra de sus a palatului era deschis . în urm multe tâlcuiri de visuri.pentru p mânt a fi zidite se arat de c tre înduratul Dumnezeu ² de pe grecie pe românie tâlcuit cu ad ugire a înrâurin ei zodiilor asupra vie ii omene ti. dispu i la o asemenea hran . Cine tie ² gândi Dionis ² dac în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transpune în adâncimile suflete ti. în salon întuneric i sticlele ferestrei str luceau ca argintul în alba lumin a lunii. în spa ii iluminate de un albastru splendid. în mijlocul unui salon str lucit. El î i închise ochii ca s viseze în libertate. ci auzea disp rând. iar razele lunii. E miaz -noapte. pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentin e grece ti. La sfâr itul c r ii era zugr vit Sf. el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constela iunile ciudate. deasupra c ruia lic rea o lun fantastic i palid ca fa a unei virgine murinde. îngenuncheat. strângând ochii silit i tare. Închise iar ochii pân ce. p rea c presupusa lor fiin transpare prin albastra-i adâncime.

inându-l pe genunchi. ai revedea toate miile de stele ale cerului.. c egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor. ² Unde s st m? auzi el un glas din centrul de j ratic al c r ii.² sub fruntea noastr e lumea ² acel pustiu întins ² de ce numai spa iul. i ce cunoscute-i p reau toate. c ci bucuria. ciudat ² el visase! "Ah! gândi el ² cartea mea mi-a f cut otia asta. i dac-ai m ri acea pic tur . El se scul din iarb cu cartea cea veche în mân . Câ i oameni sunt într-un singur om? Tot atâ ia câte stele sunt cuprinse într-o pic tur de rou sub cerul cel limpede al nop ii. El nu se mai îndoia. fiecare cu istoria evilor ei scris pe ea ² un univers într-o pic tur trec toare.. fiecare cu ri i popoare. pe când era mic. ieri pare c . mun ii cu fruntea încununat de codri. Ciudat! C lug rul Dan se visase mirean cu numele Dionis. numai de n-ar ame i mintea. I se p rea atât de firesc c s-a trezit în aceast lume. pare c se f cuse în alte vremi. cerul de înserare era deasupr -i albastru. de ce nu timpul. prin ei mun ii ridicau adâncuri i coaste-n risip . c lug rul. stanuri negre i trunchete . rotunzi i plini pare-c de vijelie treceau pe cerul adânc albastru. vedea divanul de oameni b trâni.. de o mân nev zut el era tras în trecut. încet painjini ul cel ro se l rgi.. dar totu i str in . zise el zâmbind ² cartea ta într-adev r minunat este!. Tot mai mare i mai mare devenea painjinul. îi povesteau în timp de iarn . c citind adormise.. Departe. Privi din nou la painjini ul de linii ro ii ² i liniile începur a se mi ca. paserile-n aer. uimirea îi strângea sufletul i. acela i suflet. ce oameni str ini. Bine zici. Tr iesc sub domnia lui Alexandru-vod -am fost tras de-o mân nev zut în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. între al i oameni! Ciudat! "Ah me tere Ruben. El puse degetul în centrul lor -o voluptate sufleteasc îl cuprinse ² mai întâi i se p ru c-aude optirea acelor mo negi b trâni care. Camera obscur . în urma citirii ei am visat atâtea lucruri extraordinare. El nu mai era el. alta". nouri de j ratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul. pove ti fantastice despre zâne îmbr cate în aur i lumin . care duc limpedea lor via i pare c-a fost ieri. c sufletul c l tore te din veac în veac. i el? ² el ² ce îmbr c minte ciudat ! O ras de iac.. Ce lume str in . limpede. cu poalele pierdute în v i cu izvoare albe. dealurile erau înc rcate cu sarcini de purpur .. fiecare ² o lume. Nouri mari. ² Alexandru cel Bun! putu el opti cu glasul ap sat. în învechitele castele. El era lungit pe o câmpie cosit . un comanac negru ² în mâna lui cartea astrologic . la cumin ia trecutului.. i liniile semnului astrologic se mi cau cumplit ca erpi de j ratic.i încâlcea degetele în barba lor alb în palate de cristal ² i asculta la graiul lor în elept i optitor. me tere Ruben. Bine zici cum c în sufletul nostru este timpul i spa iul cel nem rginit i nu ne lipse te decât varga magic de a ne transpune în oricare punct al lor am voi.. poporul entuziast i cre tin undoind ca valurile m rii în curtea Domniei ² dar toate erau înc amestecate.. fânul cl dit mirosea. îi asculta de pe tronurile lor. Ce adânc e evreul acesta"! ² gândi el în sine despre dasc lul Ruben. acuma simt eu. tia sigur cum c venise în câmp ca s citeasc . via a cea trecut a unui om ce se numea Dionis. adânc. parc era a noastr . ce limb . se diafaniz i se pref cu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. Vedea r s rind domni în haine de aur i samur. încet. s te po i uita în adâncul ei. la acele ve ti din b trâni. trecutul". tremur torul glas al clopotului umplea sara chemând la vecernie. oglinzile râurilor rumene. numai c moartea-l face s uite c a mai tr it.

ap sate. pline de mu chi negru-verde. El î i gr bi pa ii. De departe se v d turnurile str lucitoare ale bisericilor Ia ilor. încet. cerdacuri înalte.i în aerul albastru marginile lui tivite cu ro a . încât p rea o bucat din ruina unei cet ui. înaintite sub andramale lungi. arunc dungi rumene pe stanurile mun ilor i f cea ca ei s .i aprind j raticul de argint al frun ilor lor ² pân ce se cufund cu totul dup munte. se rev rsa prin negrele lor ruine lacuri de purpur . pere ii erau de piatr mic ca ceea cu care se pietruiesc fântânele i orice tencuial c zuse de pe ele. ² Eu. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolat în mijlocul unei ogr zi pustii. paznicii de noapte trec cu capetele înfundate în mantale albe. În tind r sunar pa i. cu fruntea mare. cu stre ine vechi peste care v rsa o viorie lumin r s ritoarea lun . f clia arunca o lumin turbure. cu case vechi i hârbuite a c ror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos. Apoi. prin care vezi oale cu flori galbene ca de aur. suite una peste alta.despicau pe ici pe colo negurile i un brad se în l a singur i detunat pe-un vârf de munte în fa a soarelui ce apunea. El întinse c lug rului mâna i-l duse-n odaie. tivi i cu aur ce lumina dinapoia lor. Nici un copac. Numai pe ici pe colo luna revars câte-o dung lung i îngust în umbra uli ei. soarele c dea la vale i p rea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. Prin cr p turile obloanelor închise se z rea lumin . În dulapuri vechi de lemn simplu erau c r i vechi legate în piele. i c lug rul nostru trece ca o umbr aspru-zugr vit prin lungile i întunecoasele uli e. . stelele mari izvor sc pe albastrele lanuri ale cerului i tremur voluptos în aerul moale i clar al serii i armonia câmpeneasc umple sara cu miile ei de glasuri. fetele tinere ivesc fe ele rumene ca m rul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste. ei p rur ro ii i vine i. dup trunchiul gros. pe ici pe colo trece câte-un om uierând ² încet. iar pe cre tet avea un fes mic. care ajungeau la jum tatea întregii în l imi a casei. Când soarele intr în nouri. de spelunci adânci. i numai din când în când. El sui iute sc rile i b tu tare în u a tinzii. a a încât jum tatea catului de sus se r zima pe stâlpi de lemn i numai jum tate pe cel de jos. iar în cerdacuri ed b trânii vorbind de ale lor. Casa era c-un acoper mânt uguit. încet uli ele adorm. i la un cerdac inut în aer de stâlpi de zid în patru muchi[i] duceau dintr-o lature ni te sc ri nalte. care sta negru i nalt. iar în atmosfera. plin înc de impresiunile ciudatei sale întâmpl ri. Îngropau în gr mezi de arcuri înalte. Prin lumea rumen de apunerea frumoas trece c lug rul nostru. lumân rile se sting. ² Cine-i? întreb un glas adânc. O uli strâmt . apoi. casele frumos v ruite. galben i somnoroas . pân ce intr în târg. ograda cea mare cu iarba ei uscat se-ntindea g lbuie în lun i numai o fântân î i mi ca gemând cump na ei în vânt. apoi coborî printre crengi de p r un cuib de rubin între ramuri. lumina cerescului împ rat. Însereaz încet. nici un acaret pe lâng cas . cu barba lung i sur . Dan. asemenea iarmurcei jidove ti. U a se deschise i drept în fa a lui Dan se ivi un om nalt. cranii de oameni i paseri împ iete pe poli ele din perete. ro ie. zugr vindu. sfâ iindu-se. se risipir în cre i vine i. neluând parte la fermecata stare a firii. un pat i o mas pline cu pergamente i hârtii. obloanele se-nchid. toate deosebite i toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoro ie a lunii. dar lini tit. grea de mirosul substan elor închise în fiole.

Dar este un mijloc pentru a sc pa de aceast greutate. D -zeu le are deodat toate neamurile ce or veni i ce au trecut.i c pe o roat mi cat -n loc s-ar lipi un fir de colb. În fapt îns .. Sunt tot ei cei care renasc în str nepo i.. i barba lung . ² Sunt încredin at..Maistrul Ruben era un b trân de o antic frumuse e. Închipuie te. tii c în puterea unei legi: Nu este spa iu de ert. El este un evreu înv at.. i-ar nega existen a ta. de i nu-l po i prinde cu mâna ² este umbra ta. ple uv . dar i toate descoperirile lui deosebire al maistrului Ruben. încre it de gândiri.. dasc le ² zise Dan ² azi sunt încredin at c vremea nem rginit este f ptur a nemuritorului nostru suflet. care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului pân pe pieptul întotdeauna cam plecat. voin ele i se realizeaz dup gândirea ta. c lug rul Dan. i sufletul nostru are vecinicie-n sine ² dar numai bucat cu bucat . r spunse Ruben.i ie locul pe cât vreme vei lipsi din el. numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulcea public. dar nem rginirea ² spa iul? ² Tot ca vremea. bolti i adânc în capul cel în elept. asemenea unui izvor a c rui ape se întorc în el însu i. care-i împ rt am rât tor de îndoieli. se-n elege. omul cel vecinic.. cu tot ce sentâmpl -n ea. po i s te pui în via a tuturor in ilor care au pricinuit fiin a ta i a tuturor a c ror fiin vei pricinui-o tu. ca umbr înzestrat cu vecinicie. oare când voi ajunge s pricep adâncimea ta? ² Adâncimea mea tu o ai în tine. Î i spun. În eleptul evreu se uit cu oarecare curiozitate la fa a vis toare a lui Dan. acuma am doi oameni cu totului deosebi i în mine ² unul. De aceea oamenii au o sim ire întunecat pentru p strarea i m rirea neamului lor. ² În ir. împlinind formulele. altul cu alt nume. bucat cu bucat po i fi în orice loc dorit. tr ind peste cinci sute de ani de acum înainte. ² Me tere Ruben. care vorbe te cu tine i tr ie te în vremile domniei lui Alexandru-vod . o greutate impus de trec torul corp omenesc. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se. ori asemenea ro ii ce deodat cuprinde toate spi ele. Ar tarea lui era lini tit ² dar nu blând . fusese chemat de Domnul Moldovei ca dasc l de matematic i filozofie la Academia din Socola. pentru c r m sese în legea lui. cape i chiar o bucat din atotputernicia lui Dumnezeu. întreg fiind. ² Ei? ² Pe deplin a a cum mi-ai spus-o. omul cuprinde un loc în vreme. îi da ar tarea unui în elept din vechime. iar cu e te toate îndoielile.i d ie firea ei cea vecinic . Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dac n- . formule pe care le ai toate scrise în cartea ce i-am împrumutat-o. pe care n-o po i p r si neumplut . dasc le. Se în elege c acesta nu va putea fi întreg c ci. unde îns . Din acest ir las pe unul s . ce se-ntorc vecinic. ochii suri. Am tr it în viitor. i asta-i deosebirea între D -zeu i om. Pe o vreme v pute i schimba firile ² tu po i s dai umbrei tale toat firea ta trec toare de azi. i. numai înc nedescoperit . pe când roata chiar în aceea i clip e în toate locurile cuprinse de ea. Omul are-n el numai [în] ir fiin a altor oameni viitori i trecu i. Ai v zut c în om e un ir nesfâr it de oameni. C lug rul Dan e unul din colarii Academiei. neputând fi înv t inuite. c ci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii. D-zeu e vremea îns i. dar vremea la un loc. în orice moment ² îl vezi. îl are fiecare lâng sine. dar numai în ir. O frunte nalt . din care r sar tot irul de oameni trec tori. în privin a vremii. ea. pribegit din Spania în Polonia.

totu i. Dan îi i Dan s- s rut mâna. ² Dac în aceast sar a încerca s m duc într-un spa iu zidit cu totul dup voia mea. numai ele trebuiesc trezite de-o mân m iastr . i tot la a aptea fil vei afla ce trebuie s faci mai departe. în spa ii dorite.. ² Mult a trebuit pân l-am prins în la pe acest c lug r evlavios.. are s -l nimiceasc b trânul meu du man. totu i.i.. se risipesc toate dimprejuru. Se-n elege c atunci trebuie s ne desp r im pentru totdeauna. dar orideunde-i începe. citindo în ir. înc un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în be icile lor i se d deau peste cap. c r ile în be ici mari de sticl . când te vei muta tu în firea ei.? ² Vei putea-o. Ne tiind eu singur aceast tain . dar în sfâr it. nesfâr it în adâncimea lui. analog cu mine. r sfoind tot la a aptea fil ... care zup iau din picioru e. c ci. la gur legate cu pergament. timp i spa iu fug din sufletul t u. Pe fila a aptea a c r ii stau toate formulele ce. Dar îndat ce ie i Dan.i trebuiesc pentru asta. poate va fi pierdut tainele înv Înv turii lui i va fi om ca to i oamenii. barba-i deveni l oas îi luceau ca j ratic. pe care îns u or îl vei g si ² numai poate el nu te va cunoa te. i când te vei întoarce nu vei mai g si pe Ruben. sc rpinându-se în capul l os i cornut. ochii i se usc ca un ciotur de copac i. lumânarea de cear într-un c rbune plutitor în aer. casa se pref cu într-o pe ter cu pere ii negri ca cerneala. când umbra ta.. hâhâ. ea nu tie nimic despre aceast tain . atunci vei fi tu atot tiutor i în orice caz nu mai ai nevoie de mine..i va spune ce trebuie s faci. va începe a vorbi. c ci. Nu erau s se despart pentru totdeauna? Ruben rupse cu degetele mucul c zut al lumân rii i se v zu în lumina vie c ochii lui erau plini de lacrimi. i se zice c unui om încredin at despre fiin a lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în aceast ciudat num r toare.. r mâne neîn eleas . nasul i se strâmb i-n furculi e ca dou b rbi de ap. îndat ce coborâse sc rile cu cartea subsuori i ridicând cu mâna lunga poal a rasei de iac. De i-ar veni în minte s tii.. I-am spus c nu-i poate veni în minte gândirea . i mâna ce te va trezi în untrul t u sunt eu... iar Satana î i întinse picioarele lui de cal. Ruben însu i se zbârci.ai fi de firea mea? Crezi c te-a fi ales de discipol al meu de nu te tiam vrednic i adânc? Tu e ti ca o vioar în care sunt închise toate cânt rile. în sufletul t u nemuritor.. r suflând din greu. nici nu te pot sf tui în aceast privire. c ci e de prisos. ziua va fi secol. Aceasta e o tain pe care nici eu n-o pricep. Ruben î i netezi încet barba i o adânc întristare era scris pe fa a lui b trân i în eleapt . în mijlocul c rora tremurau într-un fluid luminos i vioriu draci mici spânzura i de coarne. În zadar i-i întreba i umbra. ci un alt om. o limpezime dumnezeiasc e în fiecare ir... nici nu sunt în stare s -mi treac prin minte. Se zice c Diavolului înainte de c dere i-ar fi plesnit în minte aceast obscur idee i de atuncea a c zut. din care vremea asemene a fugit. cum am spus.. începu a râde hâd i strâmbându-se: hâhâ! zise. ca umbr înc . ea va fi atot tiutoare i.i mai dau. Amândoi se scular arunc la gâtul lui. c ci îl ai în tine. i r mâi asemenea unei crengi uscate. Dar vei fi b gat de sam o împrejurare: cartea mea. plângând ca un fiu ce n-are s mai vad pe tat l s u. turi nu....

El mergea repede. cu cerdacuri i sc ri a c ror scânduri curate i ceruite sclipeau în lun . s m cuget mai întâi ² gândi el ² dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?. pe ici pe colo se z rea prin verdele întuneric al gr dinilor câte o zare galben prin obloanele închise. gutâi i cire i. Oh! ² s-o duc într-un pustiu unde s nu fie nimeni ² nimeni decât eu i ea.. iar umbra lui..i buzele cu ale celei fiin e care. El clipi cu ochii ² ea redevenise umbr simpl . paznicii de noapte care strigau. Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit s -mi vie!. Încet. El fix aspru i lung umbra sa. ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturn .. lumina ei fumega pâlpâind. luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor.... nu era decât un dialog al cuget rilor lui proprii.. dac voia s cuprind realitatea lui..i scosese capul prin gratii. încet ochiul luminii se ro i... Ciudat! Aceast desp r ire a individualit ii lui se f cu izvorul unei cuget ri ciudate. trecu ca o umbr în chilia lui. numai din când în când trecea pe lâng el câte-un tân r cavaler cu c ciula urc neasc . Ei rupeau frunze din crengile atârnate i le aruncau în urma c lug rului spân i palid... s s desc dumbr vi de dafin . deschise cartea cea veche cu buchile neclare i cu în eles întunecat. umplut cu untdelemn. cre terea chiar a unei garofe ro ii i frumoase ce cre tea într-o oal între perdelele ferestei lui. ca un vechi portret zugr vit în oloi. Un greier r gu it cânta în sob . el se a ez la mas .t inuit de num r toarea c r ii?.. un dialog i cu toate astea. mirosul.i pleca capul tân r peste cercevele la umbra de sub fereast . ca s semene cu o tiri de flori de aur i de argint.. Dan trecea iute printr-o parte de ora în care locuia boierimea. ea.... înf urat în mantaua a c rei poal dind r t se ridica de sabia pe care. rupt de dungi de lumin alb care trecea prin mreje de frunze ca prin strecur tori de lumin .. când intr lung deasupra c ruia stre inile ie ite erau suspendate de stâlpi albi. p rea c ea-i r spunde în cuget ri de irate.. Nu. atârnau câte-o jum tate din ramurile arborilor gr dinilor. Nu era s întreprind un lucru estraordinar? ² Întunericul îngreuiat cu miros de r in a chiliei lui era p truns numai de punctul ro al unei candele care ardea pe o policioar înc rcat cu busuioc uscat i flori de sub icoana îmbr cat cu argint a Mântuitorului... În alt loc unul ac at de gratii f cea studii floristice unindu.. Încet. ca o mreaj neagr cu nasul lungit.. r sufl lung. numai pentru ea am dorit. sup rat de aceast c ut tur . El ajunse acas . el cu sine însu i.. deasupra zaplazurilor. Cur ile albe ca argintul. p rea c începuse o vorbire întins cu el. El aprinse o lamp neagr . Privea în peretele afumat la umbra sa proprie... E un moment mare. T cerea e atât de mare încât pare c aude gândirea. iruri de nuci cu frunze late. Lampa fâlfâia lung . pe alte locuri vedea pe cavaleri s rind gardurile i p trunzând prin gr dini pân pe sub vo fereast care se deschidea apoi în fa a lunii.. s cobor stelele cerului în întinderea alb .... trecu prin cerdacul cel i. în aer era aur i în gr dine miros -o umbr adânc viorie. Numai pe ici pe colo auzea câinii urlând la lun . mare i fantastic . trebui s -i vie. P rea c-o întreab cugetând.. El edea într-o chiliu din casele unui boier mare. prinse încet. Stele p zeau t ria. cu c ciula l sat pe ochi... l sând s se iveasc vro umbr alb care. pe marginea uli ei. trebui s -i vie. ca i când ar fi vrut s-ajung tavanul. [erau] pierdute în mijlocul unor pomete.. încet conture pe perete i deveni clar .i l sa mâna.... Din rug ciunile mele am l sat-o vreodat pe ea? Din gândirea mea a lipsit ea? Maria? O nu! ² De câte ori am dorit vro putere extraordinar ..

umplând nop ile cu dulci i neuitate visuri. Tu m la i pe mine în împrejur rile tale. ml dioas ca un crin de cear . Îl prefaci într-un m rg ritar cu toart i-l anini de salba iubitei tale. cu fiecare ducere la mormânt. pentru c de câte ori s-a întrupat din nou. cu privirea fix profund . rostind limpede i respectuos: Bun sar ! Lampa cu flac ra ei ro ie sta între Dan i umbra închegat .i punea mantie de cavaler.. pân ce se deschideau. în lun de pild . cu fiecare na tere am stat lâng ele. iar tu întreprinzi o c l torie cu iubita ta cu tot. palid . eu voi deveni om de rând. Dan v zu clar desp r irea fiin ei lui într-o parte etern înc i una trec toare. cu umbra întrupat a iubitei tale. Lampa sa fâlfâia mai fantastic. o strângere de mân i disp rea iar în parfumatul ei iatac. care f cea ca stelele s se mute din loc cu adâncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui. de atâtea ori a b ut din apa f r gust i uit toare a Letei. cu ajutorul c r ii. ple uv . gândiri pe care Dan le auzea ca i când ar fi fost propriile lui cuget ri. voi sta la mormântul t u. s ri jos de pe perete i sta diafan zâmbitoare. a fost odat în pieptul lui Zoroastru. umbra ta. f r ca azi s i-o aduc aminte. cu amicii t i. ² Tu tii ² cuget umbra i el îi auzea cuget rile ² tii bine c sufletul t u din începutul lumii i pân acuma a f cut lunga c l torie prin mii de corpuri din care azi n-a mai r mas decât praf. pân ce razele ochilor ei alunecau adânc în ochii lui cei negri. Maria? Era fiica sp tarului Tudor Mesteac n. pân ce se ivea fe i oara ei palid de veghere i de amor. i cine era ea. st deschis înaintea ta. un înger blond ca o lacrim de aur. care cuprinde toate tainele tiin ei lui.i prin vraj fiin a mea i dându-mi mie pe a ta. ca dintr-un cadru. în care veghea sub sticlitoarele-i fere ti. cu fruntea nalt . . mai întoarse apte i umbra se desprinse încet. uitând cu des vâr ire trecutul meu. atotputernic. cu buze vinete. Umbra lui îi optea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el s i se r spund .. i nimeni nu l-a înso it în uitita lui c l torie decât eu ² umbra corpurilor în care a tr it el. Acea carte a lui Zoroastru. pe care i-o inti lung asupra c r ii deschise înaintea lui Dan... ² S urm m ² zise umbra torcând mai departe firul gândirilor sale. cu ochi alba tri i cuvio i precum albastru i cuvios e adâncul cerului i divina sa eternitate. cu p rul de câteva fire sure.. pref cându-se a fugi de amorul meu i eu s-o urm resc.cu întunecoase c r ri. Câteva vorbe. Acuma se gândi asemene la ea. o v zuse el ades r s rind ² o floare în fereast ² i în nop i cu lun el î i lep da rasa i. i crede-m c de mii de mii de ori mai mici. Acolo vei tr i un secul i i se va p rea o zi. pentru c vorbeam din perete cu Zoroastru cum vorbesc ast zi cu tine. umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi. Ades ea privise din cartea de închin ciune la fa a adâncit i palid a c lug rului. Sufletul t u. El întoarse apte foi i umbra prinse conturele unui bas-relief. Apropiindu.. am stat la leag nul. numai eu pot s-o dezleg. f r ca s te supere.. ea s alerge prin c r rile t inuite. cu lacuri albastre i limpezi ca lacrima.. m condamni s -mi uit vizionara mea fiin . etern. Ba po i s iei i p mântul cu tine. Cartea lui Zoroastru era i i proprietatea lui dreapt . El singur n-o tie. iar tu vei deveni ca mine. Nu! f r ea ar fi raiul pustiu. literele b trâne ale c r ii c p tau în eles i se introduceau în visuri in cugete ce-i umpleau capul f r de voin . atot tiutor i. în orice spa iu al lumii i-ar pl cea. Veacuri au stat s-o dezlege i n-au putut pe deplin.

cu ziduri albe i g lbenite de lun . pentru a vedea. cu o ipocrizie vecinic care ine cât istoria omenirii. stele de aur ce.numai propor iile dintre ei s r mâie acelea i. de la floarea ce cu naivitate minte. ca s -l g sesc când voi reveni pe p mânt i s -l recitesc. Eu singur voi fi mort i îngropat când vei reveni tu. Vei vedea cum nu se minte în coal . Dan întoarse foile. prin haina ei str lucit . Omul sem na cu el i se uita sperios i uitit la Dan. ² Bine... cu ferestrele i por ile închise. Tu ai o judecat rece i vei ti s -mi descrii toat natura vizionar i în el toare a lucrurilor lume ti. Dormi! zise poruncitor. Clipele vor fi decenii i-n aceste clipe se vor face r zboaie.i p rea a fi decât o umbr nepriceput ce fugea pe murii caselor în irate în rând.. c-a fost o lume de nedreptate.. te îndemn îns a scrie memoriul vie ii tale.. oamenii s-or crede a a de mari ca azi. c ci pe-a lui o l sase acas . în sfâr it toate prostiile de azi se vor întâmpla -atunci. Orologiul zbârnâi r gu it o or . . de iubire. cu p l ria peste ochi. i mergea astfel pe luminatele strade f r ca luna s -i fac vro umbr pe ziduri. încet în lumina lunii pe stradele largi ale ora ului. simt întunecându-se i pierind con tiin a eternit ii mele. acel sâmbure negru i r u care-i r d cina adev rat a vie ii i a faptelor sale -egoismul s u. zise umbra încet. cu perdele albe. absolut îns acela i lucru. Iar Dan î i lu lunga sa manta de-a umere. un aer cald de var . de ur . în biseric . El ridic bra ul lung i puternic în aer. astfel încât el însu i nu. mintea mea devine clar ca o bucat de soare. fixându-l ca pe o umbr . se vor încorona regi. stinse lampa. umbra întrupat în om c zu ca moart pe pat. case înalte a c ror stre ini de olane se uitau în lun ² iat tabloul! Pasurile lui de umbr nu se auzeau pe strad . Îmi voi aprinde lampa -oi c uta oameni. luna str lucit . se vor stinge i se vor na te popoare. Memoriile vie ii mele le vei g si în apte file i ine-m de mân ! Ce saltarul acestei mese. un cer albastru i f r nori. c intr m într-o lume de dreptate. ² Eu. adev rata stare de lucruri în care va intra? ² Chemarea unui filozof? zise umbra surâzând cu am r ciune ² foarte bine! Ceea ce zici tu îmi hot r te soarta.i închideau pleoapele spre a le deschide iar. Dan era o umbr luminoas . cu câte un p zitor de noapte cu muste i înfundate în gulerul i gluga mantalei i c-o pr jin subsuori. de sfin enie. se înf o a înfundat în manta. El b tu încet [în] fereastr . Ah! cine ar mai vrea s tr iasc când i s-ar spune de mic înc . pân la omul ce acoper cu vorbe mari.. în loc de pove ti. Întoarce înc sim i? ² Simt bra ele mele pierind în aer i cu toate astea c p tând puteri uria e. cu fere ti poleite de lun . simt îngreuindu-se ca sub plumb cuget rile mele. Mai întoarce apte foi i metamorfoza reciproc va fi des vâr it . se-n elege c -n diminuare analog . zise Dan apucând mâna cea rece i diafan a umbrei. dezlipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei. Timpul lor? O or din via a ta va fi un veac pentru ei. o lini te somnoroas . cu buzele tremurânde i cu pa i ov itori. c ci orele vie ii tale vor fi ir de ani întregi pentru p mânt. simt cum. cu perdelele l sate. în fine. c e ferice înl untrul ginga elor sale organe. când murim. Casa din cap tul uli ii era galben . pe vârful degetelor trecu prin tind i când ie i afar închise u a dup sine i începu a merge încet. opti i umbra deveni om. când te vei întoarce. în stat.

. nu e nimeni pe strade.. prin nourii negri ai cerului. C l toria lor nu fuse decât o s rutare lung . Aproape de p mânt.. vezi-o cum doarme. i apoi chiar de te-ar Fereastra se deschise-ncet. F rm turile acelui bulg re se numesc imperii. Vom tr i a a de ferici i acolo unde vom fi. în acest vis confuz. Aide! ² Dar ce va zice mama. Astfel îmbr i a i. încât îi p rea c-a s -i beie via a toat din gura ei. pe acest bulg re negru i neînsemnat ce se nume te p mânt.. din cuget rile noastre vom adânci m ri cu mii de undoiete oglinzi. i ce frumos îmi pai tu acuma. ² O! ce liber din alt lume. Luna-i c dea drept în fa .. ² Haide dar. fiecare ir un secol de adev r. tu pentru mine. patim în piept. el ezu pe coastele unui nour negru i se uit lung i cuget tor pentru ultima oar asupra p mântului. eu pentru tine. nu te poate vedea nimeni. perdeaua se dete într-o parte i dintre cre ii ei ap ru frumos i palid capul blond al unui înger. pân ce ajunser în lun .i guri a de buzele lui. Dan se uit fix într-acolo. vino prin o tiri de stele.. ² Vino cu mine. prin roiurile de stele.. deschide fereastra. încât ochii ei alba tri str luceau mai tare i clipeau ca lovi i de o raz de soare.. prin t rii de raze. El puse jos dulcea lui sarcin pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toat cununa de dumbr vi ce-l încunjura i deschidea ochilor o lume întreag în adânc. nici o pe-o raz de lun spre a c dea în pat. pân i u oar m simt ² zise ea c-o voce de un timbru de aur. îi încunjur talia strângând-o tare la piept. pe supu ii. ² Iubito ² zise el încet netezindu-i p rul ei de aur ² iubito! vino cu mine în lume. Nici o durere. Umbra ei se r sfrângea în perete. Lu cartea lui Zoroastru. apoi îi lu fa a în mâini i o s rut cu atâta ardoare. Era ceva înfrico at câte crime au putut s se petreac pe acest atom atât de mic în nem rginirea lumii. S rutarea ei îl umplu de geniu i de-o nou putere. încet prin aerul luciu i p truns de razele lunii. departe de acest p mânt nenorocit i negru. opti ea încunjurându-i gâtul cu bra ele ei albe i lipindu. umbra se desprinse încet i se în l ² Cine-i acolo ² zise Maria tremurând pe pieptul lui. infuzorii abia v zu i de ochii lumii se numesc împ ra i. neturbura i de niminea.. i fiecare liter era un an. arunc neagra i str lucita lui mantie peste umerii ei albi. opti el la ureche-i.. i milioane de alte infuzorii joac . o strânse cu atâta foc.. pare c e ti . îi cuprinse gâtul ei gol. O! î i mul mesc. pentru ca s nu ne mai avem în minte decât pe noi. El se contrase din ce în ce mai mult i iute.. pân ce.² Tu e ti? r spunse o voce drag vedea. ² Eu. iar cu ceilalt mân fluturând o parte a mantiei se ridicar încet. Din visurile noastre vom zidi castele.. Sub alba hain de noapte de la gât în jos se tr dau boureii sânilor i mâinu ele i bra ele ei albe i goale pân în umeri se-ntinser spre dânsul i el le inund cu s rut ri. zise ea. El î i lu calea iar spre p mânt. El î i întinse mâna asupra p mântului.. r spunse el zâmbind ² ea r mâne în locul t u.. i molatic . Un moment. pare c e ti altul. i el s ri prin fereastr . ² Unde? ² Unde? Oriunde. ² Umbra ta.. cu ochii plini de lacrimi. deschise unele file i începu a citi jude ul p mântului. îl vom uita. din zilele noastre veacuri de fericire i de amor.

în care reginele se m ritau. încât. a lunilor raze p trunzând prin el. Oglinzile lucii a valurilor lui r sfrâng în adânc icoanele stelelor.. se în elege c atomii din miezul acelui m rg ritar a c rui margini le era cerul. iar painjeni de smarald au esut de pe-o insul pân la malul opus un pod de pânz diamantic ce sticle te vioriu i transparent. picioarele-i de om t abia atingeau podul. buzele ei murmurau zâmbind. pe care vântul îl gr m de te în troiene. ca din Halima. atârn în salba iubitei sale albastrul . unde apa abia mai sclipea din când în când atins de câte-o raz : trunchii p durilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra râului i formau bol i nalte de verdea nestr b tut . i ce frumos f cuse el în lun ! Înzestrat cu o închipuire urie easc . Numai pe ici pe colo câte o dung fulger toare deasupra apei. regii se însurau i fan ii umblau înamora i. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea î i împreuna mâinile i. Sc ri înalte coborau printre coaste pr bu ite. Dan se uit cu ocheana prin coaja acelui m rg ritar i se mir cum de nu plesne te de mul imea urii ce cuprindea. El î i r zima fruntea încununat cu flori albastre de genunchiul ei. iar pe um rul ei cânta o pas re m iastr . reginele i fan ii de pe c r i erau to i chipuri copiate din basmele ce i le spuneau serile. Sau adesea. trece Maria peste acel pod. încât. Valurile râd i mân întunecoase lumea lor albastr . mic ca un m rg ritar albastru stropit cu stropi de aur i c-un miez negru. de po i num ra în fundu-i toate argint riile lui. Prin hainele argintoase îi transpar membrele u oare. M rimea fiind numai relativ . poveste c reia nu-i mai d deau în i. c dea pe perine. i murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos. împreun cu sfera ce-l încunjur . flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe. pe când stelele albe sunau în aeriene coarde rug ciunea universului. ce acoperea bra ul i-ncurcat .i p rul a c rui aur se strecur prin mâinu ele-i de cear . altul s-adânce te în fundul apei. Fluviul lat se adâncea în p duri întunecate. purtau r zboaie. înverze te râul cu miile lui unde. Îl lu m rg ritar. inventar un joc de c r i. Dumbr vile lor întunecoase de pe maluri se zugr veau în fundul râului. împletindu. a eza i într-o luntre de cedru. uitându-te în el. palid de suflarea îndulcit a nop ii. Cu corpul nalt ml diet. i poe ii lor nu g seau în univers destule metafore i compara iuni pentru apoteoza eroilor. întorcându-se. Cine ar fi v zut-o astfel! Nimene ² numai el. printre buc i de p dure ponorâte în fundul râpelor pân într-o vale întins t iat de un fluviu m re care p rea a. Insulele se în l au cu scorburi de t mâie i cu prund de ambr . Ca s petreac . Colonade ² stânci sure. pân când deodat râul împiedicat de stânci i mun i s-adun între codri ca marea oglind a m rii i se limpeze te sub sori. ap sa i de somn. lun i stele.ce deveni.. iruri de cire i scutur grei om tul trandafiriu a înfloririi lor bogate. stre ine ² un codru antic ce vine în nouri. coborau pe ascult toarele valuri ale fluviului. Greieri r gu i i cântau ca orologii aruncate în iarb .i purta insulele sale ca pe ni te cor bii acoperite de dumbr vi. Regii. acei pitici nem rginit de mici aveau regii lor. Jocul însu i era o poveste lung de cap t pân ce nu-ncetau. a c rui stropi soare. apoi capul ei. cât p rea c din una i aceea i r d cin un rai se înal lumina zorilor. el a pus doi sori i trei luni în albastra adâncime a cerului i dintr-un ir de mun i au zidit domenicul s u palat. alb ca argintul noaptea. pari a te uita în cer.

portale nalte. van -i era c utarea lui prin cartea lui Zoroastru ² ea r mânea mut la întreb rile lui. cânta din arf un cântec atât de cunoscut. Deasupra ei. Numai o poart închis n-au putut-o trece niciodat .. Numai semnul arab lucea ro . toate grânele cresc.. i cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis. de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii s mearg dup voia lui. Proverbul. ² Nu vezi tu. Apoi îi opti la ureche: ² Când plou .i poate veni în minte?" Altul: "De ce vrei s sco i din aram sunetul aurului? Nu-i cu putin "." Vum! Sunetul unui clopot urie esc ² moartea m rii. i Dan se sim i tr snit i afundat în nem rginire. O.. gând nefericit! aiuri el... Ceruri de oglinzi.. dulci. El adormea în genunchi. Asemenea ca un stup de albine. tu gânde ti ceea ce gândesc î gerii. cel mai frumos ce l-a v zut în solarul lui vis. f r s le-o zic . i de câte ori umblau. jumal ul lor albastru se despica. o enigm chiar pentru îngeri. era un ochi de foc. Râuri de fulgere îl urm reau. cu ochi alba tri care luceau întunecat în lumea cea solar . deasupra ochiului un proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii. zise îngerul serios.. ² Spasmotic inea în mâna lui i privirile ochilor lui mari erau a intite asupra acelei por i vecinic . Mintea lui era preocupat închise. popoare de tunete b trâne. galerii de-o marmur ca ceara. "Asta-i întrebarea. zise Dan încet.. zise el unui înger ce trecea. El nu. Visau amândoi acela i vis. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. În van îngerii ce treceau ducând în poalele lor rug ciunile muritorilor se uitau semnificativ la el.i putea explica aceast armonie prestabilit între gândirea lui proprie i via a cetelor îngere ti.. cu s rut ri. îngerii ce treceau surâzând pe lâng el îngânau cânt rile ce lui îi treceau prin minte. [îngeri] plutind cu în l atele aripi albe i cu brâie de curcubeu. not cu not el îl prezicea. ² A voi s v d fa a lui Dumnezeu.. Odat el î i sim i capul plin de cântece. ² Dar ceea ce-i p rea ciudat era c . Oare nu se mi c lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecat durere pe Maria la inima lui. Oare nu cânt ei ceea ce gândesc eu?. ca j raticul noaptea. ariile roiau limpezi. cu sânuri dulci. iar un înger. c derea cerului ² bol ile se rupeau. netezi ca marmura. nu exist pentru tine i în zadar îl cau i. Oare f r s-o tiu nu sunt eu însumi Dumne. În haine de argint. [cu] frun i ca ninsoarea. straturi de stele albastre pe plafonduri argintoase ² toate pline de un aer r coare i mirositor.. în fiece noapte el umbla cu Maria în lumea solar a cerurilor. clare în mintea lui îmb tat . îi împlineau alintând gândirile. Mario. enigma ce p trundea fiin a mea. Hurmuzul p mântului ardea în salba ei de m rg ritare.. când Dumnezeu vrea. în van unul îi spuse lin. n În zadar. Era doma lui Dumnezeu. treceau îngerii cei frumo i cu capete i umere inundate de plete. el î i lua cu el în visul s u cartea lui Zoroastru i c uta în ea dezlegarea întreb rii. aplecându-se la urechea-i: "De ce cau i ceea ce nu. c tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clip ? Ea îi astup gura cu mâna. stelele p reau c se mi c dup tactul lor. ² Dac nu-l ai în tine. în triunghi.ei. atârnând pe marginea patului. vuirea nem rginirii ce tremura mi cat . ei într-adev r. Îns oare de ce omul nu gust vreo fericire! Vecinic semnul arab de pe doma Domnului îi preocupa mintea lui Dan.

Soarele se în l a ca un glob de aur arz tor pe un cer adânc albastru. lumini pres rate. i î i deschise ochii.. voi ruga-o s fie rea... Asta.cartea lui Zoroastru. prin aleile gr dinii ei vi inii i cire ii înflori i. i te iubesc. Deodat întunericul dimprejurul lui deveni lini tit. În casa de peste drum perdelele albe erau înc l sate. s-o rog. Sufletul lui se cutremura la gândirea c nu va putea scutura greutatea acestui amor. De ast dat trase perdelele sus i sta cu-o garoaf în mâinu a ei alb i privea pare-c pe gânduri în potirul de purpur al florii. Cu-o dureroas .. c ci el în elese sensul. salcâmii cu miros dulce t inuiau c r rile risipite într -o viorie i melancolic umbr . surâse. s-o rog s nu surâd . Nu e destul mizeria în care am tr it ² cel pu in o mizerie f r de dorin e. îns totu i? ² Redisp ru. dureroas iluziune. Am s -i scriu. cochet . de ce surâdea. Ah! ea trebuie s fie bun . gura micu ca o vi in coapt i fa a alb i ro ca m rul domnesc. "La ce mi-a mai trebuit i asta? gândi el cu sufletul plin de lacrimi". El deschise cartea... nu-mi va refuza ea. s-apropia de p mânt. gr dini mirositoare i. într-o clip cale de-o mie de ani. de ce? i tocmai în fereastr ? Oare ea nu-l vedea? Dar dac -l vedea. el c dea ca fulgerul. dac aceste zâmbiri aveau o inten iune... Dar inima lui se contrase cu violen . ² Maria! opti el cu inima strâns . Din ce în ce mai mare. S rac de bunuri. O sim ire pe care n-o cunoscuse niciodat era ea s se nasc cu amorul? Ea se reivi. Acuma tia c iube te. Râdea.. topite stele a . nemaisim it voluptate el îi scrise: Stea. inima mea este atât de bolnav ca o scânteie de soare noaptea. frumuse e i spirit. instinctiv rupse m rgeaua p mântului de la gâtul Mariei. ca o salcie neguroas ce. i ochii t i." Supt ca de-un magnet în nem rginire. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toat realitatea omeneasc ? ² Perdeaua de vis-á-vis se dete pu in într-o parte i prin faldurii ei albi ap ru un blond cap de copil . Speran ? el n-o putea avea. florile împrosp tate ridicau în soare cochetele capete copil roase i ochii lor plini de reci i zadarnice lacrimi. negru-mort. dar i neputin a realiz rii viselor lui. El se scutur oarecum din somn.. i prima mea dorin ultima ² nerealizabil ! Tr sura cea fin i poate i amar dimprejurul gurii lui se adânci v dit.. deja vedea culmile str lucite ale unui ora . mai mare ² se lumina ² pân o v zu departe asemenea unei lune ² i el cobora cu cartea sub mân nourii gro i. P rul ei cel blond i împletit în cozi c dea pe spate. ce-ai îndr znit a cugeta? Norocul t u c n-ai pronun at vorba întreag !. Dup ce râsese ² cine tie de ce? ² ea l s perdeaua s recad . o noapte v ratic cu aerul blond..i întindea crengile spre el i striga c zând: "Dane! ce m-ai f cut pe mine?" i un glas r sun în urm -i: "Nefericite. Ea c dea din bra ele lui. s nu-mi umple sufletul de-o van . E atât de bun . gr dina de desubtul ferestrei în care adormise Dionis era de un verde umed i r corit dup noaptea cu ploaie. f r sunet i f r lumin . arunc m rgeaua i începu a citi: m rgeaua c dea luminoas prin întuneric i se desf ura din ce în ce. o roz de purpur la tâmpl . mic . ² Nepre uita! opti el uitându-se la ea.

f r de lumin . ² Floare! cum surâzi în gr dina tii c un suflet tii c o inim se rupe.i închipuie ti un asemenea chin f r s plângi ² de mil . când tu ai fost menit s fii? De ce-au c zut ochii mei pe tine. i cu toate astea chipul t u. pu in mi-a p sat. Când gândea cum i-ar lua capul ei de aur în mâini i i-ar topi ochii cu s rut rile lui. dintr-o fiin aievea n-ar r mâne nimic decât o lung . de cât amar sc pam! De n-a fi fost defel. înger? . Ea! toat lumea era cuprins în acest cuvânt. o lupt van .i pot zice altfel. f r s de frumoas chinuit . mai f r de în eles. de una am fost capabil. Ah! cât e ti i cu cât e ti. fibr cu fibr se rupe inima mea. i. în neputin marginile în puterile celui ce le are. ce-ar sim i un asemenea om? Întristare? Asta nu-i întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului. dispre ue te-m ! te rog! Poate dispre ul t u m-ar omorî i moartea nu-i nimic pe lâng chinul meu de azi.. stea! cum luce ti în cerul t u. s -mi cuprind toat via a mea. pustie. s se uite la transparentele-i degete ore întregi. pentru un surâs de pe buzele ei. a a-i c astfel te cheam ! nu se poate s te cheme altfel. c ci fiecare din ele î i g sesc i-ar ridica aspira iunile pân la tine.dimine ii. totu i o speran de-o dureroas dulcea . întrupat desperare. c ar putea s -i prind mâinu a ei alb . A m iubi nu. Nu-mi zâmbi! Zâmbetul t u m-ar umple de speran e vane. pân acolo nu se poate coborî. i cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el. îi venea s nebuneasc .. i nu deodat . luptând spre a le n du i. În fiecare fibr rupt este-o nem rginire de dureri. cu atâta mai nefericit sunt. Tu de a cultiva sim iri. Ei sunt jos. privesc atât de adânc. El î i închipuia c ea va putea fi a lui. crud .. umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume. atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu. pu in mi-a p sat. aceast sim ire munce te. Cât intensiv . i nu i-o pot spune. tu!. Martir este numele amorului meu. care. este o margine care s-o mi te. Tu nu tii de ce. la imaginea luminii lor sunt de tept. i cu cât sunt.. O nimice te! Închipuie te. cu atâta mai frumoas e ti! ² N-am avut speran e. Mario!. De ce sunt eu în lume.O nu! În via a ta luminoas nu s-a putut ivi nici umbra m car a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimice te inima. f r de nume fericire întro or de amor. cât te visez veghind i. Po i oare ghici sim irea cu care am scris.. de una.. în ne tiin a ta. cu toate c scrisese... n-am avut dorin e. e ti i mai frumoas . în ap sare.. f r de voin . neputând s le reziste. dispre uie te-m ! Eu nu pot s nu te iubesc. nu. i nu cuno ti asemenea oameni. când gândea c mijlocul ei cel dulce s-ar putea odihni cuprins de bra ul lui. i nu e durere mai mare decât a mea. de dorm. nu ² de îngrozire? De piatr s fie o inim . umbra unei fericitoare . f r s moare.i c dintr-un om cu sim ire. nici una-n lume. când o asemenea inim le-ar ridica f r voin . de venin s fie un suflet. sunt dureri care trebuie s -l îndulceasc . dureroas . Ei nu pot apar inea cercurilor în care te mi ti tu. i aceea nerealizabil . Moartea-i un moment. de art dar singur . murii îi s rut pe care au trecut umbra ta. tu! ² Oricât de mare ar fi mila ta. un surâs în trecere. e ti i mai mult cauza unor crude dureri.. Adio! Adio! i. Ce-i via a? El sim ea c o or lâng ea ar pl ti mai mult decât toat via a. Mario! po i tu s . care de care mai îndr gite. sc pam de o via zilelor tale. mai nepomenite. desperarea e timp ² o asemenea sim ire este iadul. Când o inim pierdut -n mizerie. îi ame ea sufletul lui. S rut urma pasurilor tale.i este permis. de ce te-am v zut? Orb de-a fi fost. Desperarea ucide.

ir de icoane turburi.cuget ri.. . El se ar t în fereastr .. de-ar fi g sit. o duse la inim . îmb t toare.. de-a putea s-o s rut.... c utarea ar fi durat vecinic. nu.. plutitori... o idee de ur a ei ar fi fost cuprinsul amorului lui cât ar fi tr it. Sta în fereastr nelini tit. i se uit înaintea ei. capul ei. un înmiit amor. Ochii lui se uscau de ardoare i sclipeau cu o bolnav dorin . p rea c nu vede decât perdele albe i de dup fiecare se ivea.. în fiece gândire a ei.. i el sim ea parec le trage la inima lui. înecat de dorin a de-a plânge ca un copil vinovat. milo i... ca s-o observe.. p rea c i se rupe via a. Ah! el ceruse Ea se ivi în fereastr . de unde aceast irezistibil nebunie? El nu. . tat .. poate înc nu-i prea târziu. o negur alb îi cuprinse vederea. Mario? i cum ar i tu? Ce i-e? zise un b trân prietenos. preocupat cum se vede de-o cugetare complicat . ² Ce scrisoare ii tu în mân .. zâmbind cu o speriat i copil reasc ire ie. El c zuse cât era de lung pe podeaua camerei lui. i. . Ea cerc a surâde... Înamorat în ea? Asta ar fi fost pu in. ori s -i dezmierd mâinile. dar atât de dureros i atât de îngrijit.i sim ea capul.. cât gratitudine pentru-o privire. i fa a lui se adânci din ce în ce.. ² Cum ar ta el? întreab b trânul... toate se învârteau împrejuru-i într-o lumin trandafirie. . nu tia ce s gândeasc . El se retrase dup perdea. ochii ei cei mari i adânci erau plini de lacrimi.... ² Vezi..i sim ea inima. era un amestec f r dispre i spera amor. o durere ascu it ... o dat ! parec n-a mai voi nimic în lume.. Dumnezeu de-ar fi fost i-ar fi uitat universul. ca un copil... Ea bo i scrisoarea cu mâna. ar nebuni în urm visa aceea or f r de seam n. în fiece pas. ² De la cine ai c p tat tu scrisoarea asta... adânci... cât recuno tin pentru c ar l sa un moment dege elele i vecinic ar ei dulci în mâinile lui... ea se ivi frumoas . crud îi p trunse inima lui.. i se taie în dou inima. în mâinile unite i l sate în jos iind scrisoarea i în fa cu-o expresie indecis . parec a tepta sentin a de moarte...... ridicând cu mâna lui cea fin b rbia cea rotund a fetei.. ² Arat !. i ochii ei painjini i de lacrimi se îndreptar spre el.. în casa cea pustie de peste drum. l-am v zut c zând ca mort pe podele. . ori s -i despletesc p rul. Alearg .. De unde aceast sim ire nem surat .... nimic.. nici gândea ceva. spre a c uta un altul în ochii ei alba tri.. Nu în ea. ori s -i s rut umerii.. nu se tie.. El îi desf cu cu o dulce sil scrisoarea cea mototolit din mâini. Cum o iubea! De l-ar fi dispre uit. "Ah! zâmbi el c-un fel de dureroas be ie. care se ivi tocmai atunci în fereastr . se uit pe ea... cine tie dac n-a i murit.. Copila fugi speriat din fereastr . ar plânge i ar râde de fericire. Ajunse la semn tur .. ar fi iubit dispre ul ei. -apoi nimic. zise ea întrerupt. unde locuie te omul acesta? Lacrimile o inundar i ea se arunc suspinând la gâtul t tâne-s u..... Îngerul meu!" El trimisese scrisoarea. acolo-i s rmanul. s le fac a sim i desele i nem suratele-i b t i... în fiece zâmbet.....

.. Numai umbra lui proprie st tea dreapt în perete.. Se mai ivi înc un om ple uv i cu ochelari. ar tându-i scrisoarea.. O negur deas ..² O! e frumos! zise ea repede. apoi un cer de un etern i albastru întuneric... Pare foarte sensibil. Dovezi erau asem narea cu portretul i multe alte împrejur ri care nu ne intereseaz . cu nouri încre i i. El se lungi pe pat i sacoperi cu rasa..... ridica sprâncenele i.. i iar i. Dionis era lungit la p mânt. Explicarea în dou cuvinte: Persoana juridic care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea drepturi asupra unei mo teniri.. El sim ea fulgerul junghiindu-i inima. p rul în dezordine. -apoi î i mu c zâmbind buzele. parc surâdea i ² ciudat! ² avea ochi alba tri. ² i mi-a trecut prin minte.. iar i ora ul vechi cu stradele strâmte.. zise el... prin cre ii c reia transp reau delicatele i corectele lui forme. "Ah! gândi el ² în curând voi muri.. Capul ridicat pe perini i l sat asupra pieptului. ² Umbra lui dormea pe pat.. cu inten ie.. cu ochii închi i. în ... cu casele închircite.. acea idee nefericit pe care Ruben o credea cu neputin capul unui om. ab tut. Ei deschiser u a.. ea se scul încet.. cu stre inile muceg ite în lun . Ple uvul cl tin din c p ân . Ei coborâr iute sc rile i într-o clip fur la casa de peste drum... tat l Mariei fixa portretul din perete. De i erau amândoi b trâni. cenu ie i sclipitoare.. se lipi de perete i se a ez ironic . Ple uvul îl ridic încet de la p mânt i-i dezgoli pieptul. legate îns de originea pân acum obscur a lui Dionis. ca din le in s treac într-un somn adânc.. ..... zise el încet...i urnise ochelarii pe frunte... Pe dinaintea lui treceau fiin e ciudate pe care nu le v zuse niciodat ... O manta neagr îl acoperea. paloarea cea lini tit i marmorie a fe ei contrasta cu p rul în dezordine. ea comprima convulsiv durerea ce o sim ea acolo. Destul c soarta lui material din momentul acesta era schimbat . ochii închi i cu vehemen .. aste-s deja umbre de pe ceea lume".. strivit sub greutatea cuget rilor lui. ² Aha! gândi doctorul cu ire ie. ² Cât pe ce era s i se rump o vân a inimii. i Dan trecea repede prin strade. O bucurie mare l-ar omorî. Nici trebuie s -l trezim m car.... ei se gr bise astfel încât aceasta tr da viul interes ce trebuia s -l poarte pentru Dionis. Dan se sim ea bolnav... Afar de aceea un fulger îi trecuse drept prin inim în vremea c derii lui.. cu stele moi de suflarea nop ii. cealalt spânzura pe marginea patului în jos. cu aerul cald.... da din cap. El însu i era lungit pe pat. gândi el. cu care b trânul vorbi repede i încet... El citi în cartea lui Zoroastru. "Dracul s te ia. se sub ie.. lung .. i umbra mea î i bate joc de mine acuma". În vreme ce doctorul (ve i fi ghicit c ple uvul nostru biped era doctor) vorbea cu sine însu i. fantastic . Tat l Mariei se plec asupra lui i-l privi cu pl cere.. în dreptul lui. luna mai arunca câte o dung prin întunericul lor.. O mân era strâns ap sat pe inim . Îl voi cloroforma... el intr în casa lui deplin con tiu despre îndelungatele lui vise.

ori eu am devenit o fiin superioar magistrului meu. dracii t i sunt me teri în desprinsul umbrelor din perete.i petrece iretul Ruben pe conta mea. Dar m-ai Evreul s-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul.. gândi el.. omul se uit iute prin ele. se uit la ele. apoi le puse pe mas . El cump r de la mine c r i. de mult! ² de când m v zut altfel vrodat lâng Curtea veche? ² Lâng Curtea veche. Acuma asemenea aveam câteva vechituri de astea i venisem s i le ar t. de când ai l sat s . zise Ruben netezindu. Domnule. În genere cele mai vechi i tot de-acele pe care nu le mai putem vinde nim nui în lume.U a se deschise i intr maestrul Ruben... Dar oare-s doctori ace ti doi?. Unul din ei. i maistrul Ruben i-a ie it cu des vâr ire din min i.. Cea ple uv îmi pip ie pulsul i cea cu p r se uit la umbra mea. zise tân rul zâmbind. Aha! gândi el în urm . o jum tate cu p r i una ple uv ... strig el. l-am g sit în starea-n care-l vezi.. vânz torul de c r i.. Uit -te în masa mea. zise el serios. c ci cum v d joac pe doctorul în momentul acesta. Bolnavul auzea toate acestea i nu tia ce în eles s le dea. ca hârtie numai. Bravo! bravo!" El b tea din palme râzând. i-n asemenea c r i el r scolea c-un fel de patim i-mi cump ra cele mai obscure i mai f r de-n eles..i barba... nu-l mai cunosc.. "De când îl cuno ti?" adaose întorcându-se c tr evreu.i creasc perciuni i de când por i caftan jidovesc? ² Vai de mine domnule..Îmi pare c sam n cu Satana amândoi. legate cu fire de a albastr . veni s -i cerce pulsul. cellalt vorbea cu Ruben. zise el... maistre. zise el pentru sine.. Are drept. ple uv i uscat. se poate i asta.... spânzurat de un cui în perete. . Eu singur le cump ram cu toptanul... prin schimb rile prin care am trecut. Uite! acuma o desprinde din perete io d lui Ruben în mân . ² Eu mor. corpul meu trebuie s fi devenit fenomenal.. el mi le-ar fi cump rat desigur. E Riven. Ori e un om. "Sunt nebuni oamenii ace tia.. ² Umbra ceea a d-tale e un portret care. a umbrei care-o vezi în perete. acum îns . ² Maistre Ruben. Bravo! Maistre Ruben. iar nu d-ta.. ci maistre Ruben! D-zeu tie cum s-or fi scrântit toate celea în capul bietului om... ² În momentul acesta intrar doi oameni în chilia lui pe care Dan nu-i mai v zuse. îi deschise s ltarul i d du într-adev r de ni te leg turi de hârtii galbene i ve tezite. Evreul se uit lung la bolnav i cl tin din cap.. scrise de cât vreme am fost în lun . Ruben îi ar t hârtiile. ² Ce pustia. Ruben se uit lung la el. biblioteci risipite ale oamenilor b trâni a c ror clironomi apoi mi le vindeau pe un pre de nimica. in minte.. i ist Ple uv are s m ia pe mine. maistre Ruben.. te-ai prostit r u de când nu ne-am mai v zut. maistre Ruben. -apoi nici nu-mi mai zice: jupâne Riven.i seam n . ² De mult.. f r îndoial .. el le scoase. ² D-tale nu i-e bine.. acolo-s memoriile umbrei mele. eu am murit i Ruben a venit cu medicii s -mi vând corpul.. desp r it în dou ar t ri b trâne cu care.

numai patul e acela i. eu nu mai tiu ce se-ntâmpl cu mine. f r de-ncredere în realitate.. palid . i inima se cutremur în el. dar taci.... evreule.. te-ai dus i m-ai vândut chinuitorului de suflete". se uita la ele. de la capul inundat în aur pân-la botinele micu e ce sticleau radioase pe covorul înflorit. i Dionis lungit în patu-i tremur în friguri. auzi periculos? Eu nu sunt periculoas ! zise ea r stit ! ² Dar dac s-ar trezi. vru s se retrag .. toate întâmpl rile abia trecute. închizând cu zgomot u a dup sine. Dar în momentul acela el îi înl n uise gâtul...... m iube ti tu? ² Dar dac nu m-ar chema Maria? zise ea sub inspira ia unei fulger toare mali ii. odorul! ea era...... nu i-e iertat.... covoare pe jos. o. El se scul .. ² Las -m ! zise ea ro ie ca purpura. este Maria!" Da......i gura pe fruntea lui. ba mâini... la împrejurimea lui.i putea explica aceast limpezime a min ii... ² Cum dar? ² Da! da! Maria... îi s ruta degetele.. E noapte. strâns de un colan lustruit. din minune în minune. El deschise ochii pe jum tate.. zise ea cu gl scior argintos.. îi edea pe picioare.. apoi îi lu amândou mâinu ele în mâinile lui.. dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el..... Ciudat. îns mobile nou i elegante. ba azi. Portretul p rintelui s u lipse te din perete.... "Ah! gândi el... rece. zise serios ple uvul. casa e aceea i. i toate îi p reau vise. un orologiu zâng ne te încet i sub ire în perete i prin mintea lui trec iute. e în deliriu... I se pare c s-a trezit din ni te vise lungi.. Îl privi în întreg. i ie i din cas . ea nu mai rezista. f r de în eles i el prive te. c r ile cele vechi asemenea. . p rul de aur acoperit de o p l rie de catifea neagr cu margini largi. Din jurul lui disp ruse lumea cea semiobscur a tinere ii lui.. mijlocul cel mai ginga din lume. ² Am fugit de-acas deghizat .. El sim i o rou umed curgându-i în p r. O r coreal dulce p trunde prin ferestrele deschise... Dar el o cuprinsese. ea nu mai rezista.. murmur el c-o resigna ie Are friguri.. mintea lui îi p rea împrosp tat ..... amestecate. el privea la .. clar fa viitor cum ai privi din fundul unui lac lini tit i limpede ca lacrima.. nu i-e iertat s vorbe ti... Vorbea singur . ² Luna rev rsa tot aurul ei în odaia lui i sub aceast sm l uire diafan mobilele i covoarele str luceau somnoros i mat.. Mario... cu fruntea plin de sudoare i cu capul greu... Ochii lui Dionis pe jum tate-nchi i nu tr dau c el vegheaz . cu buzele uscate. Î i închise ochii. atunci.. "Te- ai dus. dar bra ul lui o inea cu t rie culcat astfel pe pieptu-i.. cam sl bit . El singur nu.. turburi.. Dormi! dormi! opti ea aplecându. El sim i aerul îndulcindu-se sub optirile ei....Ruben îi lu umbra i hârtiile de pe mas dureroas .. atunci.. rec zând cu capul în perini. gândi el.. speriat .. Apoi sim i o mân dulce i mic pe frunte. Nu cu mintea care-o avuse înainte.. tot m amânau. îmbr cat c-o bluz de catifea care cuprindea. fetele vorbesc adesea singure..... Deodat sim i cum c pe marginea patului s u edea cineva.. îi mângâia fruntea ei alb de-i dete p l ria jos i-i l s s izvorasc pe umeri în jos valurile de p r blond. ea... V zu un b iat cu fa a oval . obscure.

Trebuie s-o fi uitat". care joac un rol atât de mare. Era un contrast pl cut: fa a lui tras gurii. Dou vorbe concluzive.te scula. umbra din perete.. tot.. Adesea în nop i lungi de iarn . reducându-le la simple vise a unei imagina ii bolnave. dar acela i num r m rginit pentru regizor.. ei vor fi g sit elementele constitutive a vie ii lui suflete ti în realitate: Ruben e Riven.. Mâinu ele-i albe i transparente ca ceara contrastau cu mânicele moi i negre i astfel se primblau de bra prin semiîntunericul c lduros al s lii.. Cine este omul adev rat al acestor întâmpl ri. trec pe scen . rotunjit ce n-a cunoscut niciodat îndoiala. intra îmbr cat ca b iet. Ea-l împinse în perini. din când în când st teau înaintea unei oglinzi. armat mare pentru individul constituit în spectator. care râdea c-un fel de copil roas nebunie de zâmbetul lui. Fost-au vis sau nu. în fine. Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagr . mul i vor gândi a fi ghicit sensul întâmpl rilor lui.. Acei care sunt f cu i în felul acesta se simt ca exila i în ora ul lor. tr ind.. Nu sunt aceia i actori. lâng fizionomia oval . c ci asemenea nu i-e iertat.. de i piesele sunt altele? E drept c dup fondal nu suntem în stare a vedea. Maria intra deodat în salonul înc lzit i luminat numai de razele ro ii ale j raticului din c min. din când în când î i plecau gur pe gur .. El voia s vorbeasc . dup ce ea de mult devenise tezaurul c sniciei lui. El î i închise ochii i sim ea c inima i se sparge în piept. de surprinderea i spaima ei proprie. chipul unui tân r demon lâng chipul unui înger asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reap rea în una nou . apoi iar îi deschise.. dar î i sim i gura astupat de s rut ri. ci r m sese înc într-o tr s tur de nespus naivitate în jurul i alb a ei. str ini lâng c minul lor i munci i de-o nostalgie invers .. de tot... ² i nu s-ar putea ca cineva. voind a reprezenta i? Nu este oare omenirea istoriei o armat mare. Dan ori Dionis? Mul i din lectorii no tri vor fi c utat cheia întâmpl rilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. cu capetele r zimate unul de altul. i ea s-apropia de el. cred a relua adev ratele mele vesminte. . spre a cuprinde cu ei dulcea lui sarcin . Ar fi u or a însemna nu numai ara dar chiar i secolul în care ar fi trebuit s se petreac existen a lor cea adev rat . când de bun voia lor tr iau exila i la vun sat spre a se iubi departe de zgomotul lumii. Nu cumva înd r tul culiselor vie ii e un regisor a c rui existen n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuran i care. încunjur fondalul i reapar iar i fin din care nu se putuse înc terge am r ciunea unei tinere i ap sate. cu firul cauzalit ii în mân ... Am fost întotdeauna surprins c nu pricep curent limba arab . când în vremea carnavalului m deghizez cu vrun caftan. s aib momente de-o luciditate retrospectiv care s ni se par ca reminiscen ele unui om ce de mult nu mai este? Nu ezit m de-a cita câteva pasaje dintr-o epistol a lui Téophile Gautier care coloreaz oarecum ideea aceasta: "Nu totdeauna suntem din ara ce ne-a v zut n scând i de aceea c ut m adev rata noastr patrie. e portretul cu ochii alba tri.... Îmi pare c-am tr it odat în Orient i. cu dispari iunea acestuia dispare ceea ce ve i fi îndemna i a numi o idee fix . asta-i întrebarea. ca în noaptea aceea când se v zur pentru întâia oar în apropiere. aceea i p l rie cu margini largi pe p rul ei blond i picioru ele cele mai mici din lume în botine b rb te ti. i râdeau.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful