P. 1
sarmanul dionis

sarmanul dionis

|Views: 40|Likes:
Published by Nastea Cojocari

More info:

Published by: Nastea Cojocari on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2011

pdf

text

original

... i tot astfel, dac închid un ochi v d mâna mea mai mic decât cu amândoi.

De a avea trei ochi a vedea-o i mai mare, i cu cât mai mul i ochi a avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar p rea mai mari. Cu toate astea, n scut cu mii de ochi, în mijlocul unor ar t ri colosale, ele toate în raport cu mine, p strându- i propor iunea, nu mi-ar p rea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. S nenchipuim lumea redus la dimensiunile unui glonte, i toate celea din ea sc zute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dota i cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul i în propor iunile în care le pricepem noi. S ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare ² acela i lucru. Cu propor iuni neschimbate ² o lume înmiit de mare i alta înmiit de mic ar fi pentru noi tot atât de mare. i obiectele ce le v d, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi ² mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine tie dac nu tr im într-o lume microscopic i numai f ptura ochilor no tri ne face s-o vedem în m rimea în care o vedem? Cine tie dac nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, i nu aude fiecare sunet într-alt fel ² i numai limba, numirea într-un fel a unui obiect ce unul îl vede a a, altul altfel, îi une te în în elegere. ² Limba? ² Nu. Poate fiecare vorb sun diferit în urechile diferi ilor oameni ² numai individul, acela i r mâind, o aude într-un fel. i, într-un spa iu închipuit ca f r margini, nu este o bucat a lui, oricât de mare i oricât de mic ar fi, numai o pic tur în raport cu nem rginirea? Asemenea, în eternitatea f r margini nu este orice bucat de timp, oricât de mare sau oricât de mic , numai o clip suspendat ? i iat cum. Presupuind lumea redus la un bob de rou i raporturile de timp, la o pic tur de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, i în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta i ar cugeta tot atâta ca în evii no tri ² evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai no tri. În ce nefinire microscopic s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet tori, în ce infinire de timp clipa de bucurie ² i toate acestea, toate, ar fi ² tot astfel ca i azi. ...În fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist nici timp, nici spa iu ² ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut i viitor e în sufletul meu, ca p durea într-un sâmbure de ghind , i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rou . Dac am afla misterul prin care s ne punem în leg tur cu aceste dou ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni i asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea tr i aievea în trecut i am putea locui lumea stelelor i a soarelui. P cat c tiin a necroman iei i acea a astrologiei s-au pierdut -cine tie câte mistere ne-ar fi descoperit în aceast privin ! Dac lumea este un vis ² de ce n-am putea s coordon m irul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adev rat c exist un trecut ² consecutivitatea e în cugetarea noastr ² cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, acelea i întotdeauna, exist i lucreaz simultan. S tr iesc în vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun ² este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nem rginirea dispozi iunii lui, o clip de timp în împ r ibilitatea sa infinitezimal , care nu înceteaz în veci. În aceste atome de spa iu i timp, cât infinit! Dac-a putea i eu s m pierd în

infinitatea sufletului meu pân' în acea faz a emana iunii lui care se nume te epoca lui Alexandru cel Bun de exemplu... i cu toate acestea... ..................................... Cu drept cuvânt cititorul va fi cl tit din cap i va fi întrebat ² prin mintea c rui muritor treceau aceste idei? Existen a ideal a acestor reflec iuni avea de izvor de emana iune un cap cu plete de o s lb t cit neregularitate, înfundat într-o c ciul de miel. Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmte i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi ce împro cau pe cutez torul ce se încredea perfidelor unde treceau ni te ciubote mari c rora nu le-ar fi p sat nici de potop, cu atât mai vârtos c aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului con inut îndat ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disp rea prin iroaiele ploii, care deder capului s u aspectul unui berbec plouat, i te mirai ce mai rezist torentelor de ploaie ² hainele lui ude -sau metafizica. De prin crâ me i pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumin murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un roman ios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin î i f cea de vorb cu p re ii i cu vântul; câte-o femeie cu fa a înfundat în cap on î i desf ura trec toarele umbre prin spa iul i-i lovir neguros, asemenea zeilor întuneca i din epopeile nordice... Dintr-o crâ m deschis s-auzea o vioar schingiuit . Metafizicul nostru se apropie s se uite i razele p trunser prin u fa a. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fa a era de acea dulcea vân t alb ca i marmura în

umbr , cam tras f r a fi uscat , i ochii t ia i în forma migdalei erau de acea intensiv voluptate pe care o are catifeaua neagr . Ei înotau în orbitele lor ² un zâmbet fin i cu toate astea atât de inocent trecu peste fa a lui la spectacolul ce-l privea. ² Ce era adic : Un b iet de igan cu capul mic într-o p l rie a c ror margini erau simbolul nimerit al nem rginirii, cu ciubote în care ar fi înc put întreg i într-un surtuc lung de-i ajungea la c lcâi i care f r îndoial nu era al lui, schinjuia c-un arcu ce r m sese în câteva fire de p r i, cu degetele uscate, pi ca ni te coarde false care ârliau nervos, iar împrejuru-i fr mânta p mântul un ungur lung, cu picioarele goale b gate în papuci mari umplu i cu paie. Oricât de nepl cut s fi fost spectacolul pentru sim ul estetic al c l torului meu, el avu o influen salutar asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, b g de sam c ploaia-l udase pân la piele. El intr într-o cafenea de al turi, ca s se usuce. Ridicându- i c ciula cea mi oas , vedem o frunte atât de neted , alb , corect boltit , care coincide pe deplin cu fa a într-adev r pl cut a tân rului meu. P rul numai cam prea lung curgea în vi e pân pe spate, dar usc ciunea neagr i s lbatec a p rului contrasta pl cut cu fa a fin , dulce i copil reas a c b ietanului. Î i puse în cui paltonul ud i, la aroma îmb t toare a unei cafele turce ti, ochii lui cei moi i str luci i se pierdur iar în acea intensiv vis torie care st câteodat atât de bine b ie ilor, pentru c seriozitatea contrasteaz totdeauna pl cut cu fa a de copil. Între ace ti muri afuma i, plini de mirosul tutunului, de tr nc nirea juc torilor de domino i de caden ata b taie a unui orologiu de lemn, ardeau l mpi somnoroase r spândind dungi de galben lumin prin aerul ap sat. Dionis f cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit i adesea surâdea. Surâsul s u era foarte inocent, dulce l-am putea numi, i totu i de o profund melancolie. Melancolia în

cum sunt întreba i atâ ia copii ² dac i flegmatic a i lui i-ar pl cea s i el ar dori ² s iubeasc ? S iubeasc ² ideea aceasta îi strângea adesea inima. privind-o. spa ioas i balconul de lemn se cl tina sub pa i. Prin natura sa predispus . ce nu-l asculta. Cum ar fi tiut el s iubeasc ! Cum ar fi purtat pe mâini. fidel interpret al b trânului timp. el tia c în "aceast ordine a realit ii". o existen f r de speran -cum sunt multe la noi ² i. sun de 12 ori din limba sa de metal. se în l au ochii de fereast spart a unei case vechi i acoperit c-un mu chi care str lucea ca bruma în lumina cea rece a lunii. unde lobodele i buruienele crescuse mari în tufe negre-verzi. vecinic privind-o. a a încât trebuiai s treci dou deodat deschise. un col întunecos i painjinit din arhiva unei cancelarii. U ile toate erau i goal . spre a da lumii. c-o igar lung în gur a c rei berea ce le sta dinainte ² semn de triumf! Dincolo unul scria cu crid pe postavul verde al biliardului. El intr într-o camer nalt . El trecu prin h i ul gr dinii i prin z plazurile n ruite i urc iute sc rile. i aceast libertate de alegere în elementele de cultur îl f cea s citeasc numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasc atât de vis toare. Pe ici pe colo pe la mese se z reau grupe de juc tori de c r i. treptele erau putrede i negre ² pe ici pe colo lipsea câte una. i parc -i topea ochii s rutându-i. oameni cu p rul în dezordine.. singur.i buzele f r a zice o vorb i tr gând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gur din cafeaua i i cu mâinile unite pe spate. unul cu p l ria nalt pe ceaf independen era m rginit numai de buzele individului. cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea i-o închipuia pe acea umbr argintie cu fa a alb i p r de aur ² c ci toate idealele sunt blonde ² i parc sim ea mâinu ele-i calde i înguste în mâinile lui.. Afar ploaia încetase i. cercevelele ferestrelor se curmau sub . Ni te trepte de lemn duceau în catul de sus al ei. U a mare deschis în balconul catului de sus se cl tina scâr âind în vânt i numai într-o â ân . Pere ii erau negri de iroaiele de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var. Casa lui de pustnic. mi cându. Era tân r ² poate nici optsprezece ani ² cu atât mai r u.i crea o soart mai fericit . cu interes ori a a numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete. cât de lungi.... sam c se scursese a 12-a or a nop ii. luna trecea palid a c rei stre in de indril era putred i rece. Orologiul. În mijlocul unei gr dini pustii. iubitor de singur tate. se uita ² dracu tie. fiin a. inând c r ile într-o mân ce tremura. i atmosfera lene cafenelei ² asta era toat via a lui. subtilit i metafizice îi atr geau cugetarea ca un magnet ² e minune oare c pentru el visul era o via i via a un vis? Era minune c devenea supersti ios? Adesea î i închipuise el însu i cât de tri ti. afar de aceea. Cine-ntreab dac i el are inim . plesnind din degete cu cealalt înainte de-a bate. Dionis se porni spre cas . Lipsit de iubire ² c ci n-avea pe nimeni în lume. cum o numea el. nu-l va întâlni nici un zâmbet i nici o lacrim -neiubit i neurât de cineva. via a.vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor. dac umble frumos îmbr cat. el devenea i mai s rac.. Un copist avizat a se cultiva pe apucate. prin mrejele i valurile de nouri negri-vine i. cât de monotoni vor trece anii vie ii lui ² o frunz pe ap .. ce via -l a teapt pe el?. în neputin sufleteasc de a. Lucruri mistice.. determinat prin na tere la nepozitivism. i parc i se topea sufletul. se va stinge asemenea unei scântei dup care nu-ntreab nimenea ² nimenea-n lume. el era orfan. În introducerea acestor iruri am surprins unele din cuget rile care-l preocupau în genere ² i c-un asemenea cap omul nu ajunge departe ² i mai cu seam cel s rac ² i Dionis era un b iet s rac.

îi vorbise adesea de tat l s u. blond . Ochii cei alba tri ai copilului erau a a de str luci i. ² un vecinic ar fi dorit s ie dulcea. ochii de o adâncime nespus . pline de înv tur bizantin . pe ea hârtii. moale.i pentru portret. ² Ochii? nu-i a a. Ei se iubir . ochii ei de-o întunecat blânde e aveau numai pentru el grij i în elegere ² pentru el .. mam ! . Misterios. neîn eleasa. ar fi dorit ca etern s ie ast noapte cu aerul r coare limpezit de lumina lunii. încât p reau c privesc cu inocen a. versuri. albe. pe unde ajungea lumina lunii. mici. f r s spuie cuiva secretul numelui lui. î i tergea într-ascuns lacrimile ei. al c rei lemn grunzuros de vechime era t iat cu litere latine i gotice. În toat ziua el îi promitea c taina sufletului s u î i va avea sfâr itul. De copil înc el admira ochii cei frumo i ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor. Dar într-o zi el primi o scrisoare cu sigil negru ² o deschise ² o citi ² o rupse buc i i cu ea mintea sa. p rul undoind. Fructul amorului acestor oameni fu Dionis. gura. bro uri efemere din câte se-mpart gratis. papa!". el edea în casa preotului b trân a c rui fiic era Maria. Era aninat într-un cui bustul în m rime natural a unui copil ca de vro optsprezece ani. multe din ele grece ti. Va s zic asupra acestui chip î i concentrase el amorul lui.presiunea zidurilor vechi i gratiile erau rupte. dou cuadrate mari argintoase. s rmana lui via portret!. umed . pere ii posomorâ i aveau. Înecat de iubire pentru o fiin ce nu mai exista. tr surile fe ei de o paloare delicat . cu ochii negri. cu buzele sub iri i roze. umbra p rea c -i surâde din cadrul ei de lemn -el sapropie i s rut mâinile portretului. fruntea uscat i femeie te mic . un pat. în alt col . acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom ro ie. de un colorit atât de limpede i senin. adic câteva scânduri pe doi c priori. atâta form avea pustiita. V duvita sa mum îl crescu pe el cum putu din lucrul mâinilor ei ² mâini delicate de doamn ² fa a ei palid ca ceara.. el opti încet i cu glasul înecat de lacrimi: "Bun sar . dormeau una peste alta vo câteva sute de c r i vechi. El muri în spitalul de aliena i. o neordine într-adev r p gâneasc . o femeie palid . Mum -sa. str lucit .. Ce frumos a fost papa! zicea el surâzând i mum -sa. Cu toate c acel portret înf i a un chip îmbr cat b rb te te. cam prea lung ² tear fi f cut a crede c e chipul unei femei travestite. Înaintea patului o mas murdar . dar atât de fericita lui nebunie. albind podelele de p reau unse cu crid . cu dulcea a lor mai femeiasc asupra spectatorului. într-un col al casei. Da. preocupat pare c de a ascunde un secret mare. În col urile tavanului cu grinzi lungi i mohorâte painjenii î i exercitau t cuta i pa nica lor industrie. era tat l s u. la p mânt. cu p r negru i lung. pânzele de painjin str luceau vioi în lun i deasupra c r ilor dorminde în col se ivea o îngereasc i alb ca t iat -n marmur i cu ni te umbr de om. Vis torul Dionis se opri în dreptul acelui portret care sub lumina plin a lunii p rea viu. apoi fa a.. numai r d cinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. ochii lui erau plini de o supersti ioas nerozie.. c o soart aurit o a teapt . îns mâinile cele dulci. palid. auzindu-l.. c el o va lua de so ie. ochii cei de foc vân t. ca reflectare a ferestrelor. o copie de pe un testament p rea a fi dup cât se putea pricepe din buc ile rupte. ziare rupte. când fusese în vârsta lui de acum. mut pân -n ultimul moment. în fine. Dionis ² ochii! ² Da. Luna î i v rsa lumina ei cea fantastic prin ferestrele mari. de acel copil cine tie cum r t cit în clasele poporului de jos. cu fa a fin ochi alba tri mari sub mari sprâncene i gene lungi negre. nalt .

cânt barde Bani n-am mai v zut de-un secol.. Surtucul lui pe lâng acestea era mai mult urzeal decât b t tur . Luna s-ascunse într-un nor negru spintecat în dou rânduri de lungi fulgere ro ii ² casa se întunec ² i nu se mai v zu nici umbra din perete a portretului... amicii. era el întreg. în vorbe rimate. consumat de lipse. el.. precum ar r m nea prin nouri. numai dou stele vinete. oamenii s i. S privim acum i la s r cia iluminat de razele unei lumân ri de s u b gate în gâtul unui clondir ce inea loc de sfe nic. atât de f r viitor! Nu. O lume întreag de închipuiri umoristice îi umpleau creierii. f r mul umire. s viseze. un vis. s-o înc lzeasc ² un simbol al vie ii ei întregi! De-atunce fizionomia. ea se stinse într-o zi. Sufletul ei întreg era o reflectare umbroas copilul cu mintea lui naiv . de râdea pare c i vântul în urma lui. de nimene plâns. îl dezmierda. În delirul ei. Oamenii c scau ironic gura când îl vedeau. nici umbra înalt a lui Dionis. îl s ruta. Ah! garafa pântecoas doar de sfe nic mai e bun i mucoasa lumânare sfârâind s ul i-l arde i-n aceast s r cie te inspir . Ea îl crescu r u ² dar cum se putea altfel ² îl iubea a a de mult! Singura ei bucurie într-o via f r speran . Dar . care erau ai ei. devenea trist? A a era elementul s u. surâsul lui c p tase acea umbr dulce de triste e care îl f cea atât de interesant ² i irezistibil pentru bobocii pensionatelor.i aici. în lungile i friguroasele nop i de iarn .. ca s -i iubeasc ² cui ce-i pas de mine? Cum tr iesc voi i muri. vin n-am mai b ut de-o lun . o preocupa zile întregi ² zile întregi putea medita asupra unui cuvânt ie it din nebunatica sa gur . ea nu mai avea dureri. ros pe margini. Ce gândea copilului ei. Dar lui însu i nici nu-i trecea prin minte c pe el l-ar fi putut iubi cineva ² pe el nu-l iubise nimeni în lume afar de mum -sa ² cum l-ar fi putut iubi pe el. de nimene iubit. redus pân la culmea mizeriei. Un regat pentr-o igar . dar gerul îi înghe a pleoapele i-i painjinea ochii. Iarna.² Ace ti ochi!. aici petrecea el vara i iarna. El b ga de sam c gândirile lui adesea se transformau în iruri ritmice. mai ales garafa goal era în stare de a-l umplea de cuget ri melancolice. crede cineva cum c el.. gândea el. crâ cau lemnele i pietrele.. ar fi vroit s doarm . Cât era de frumos acest copil i ce tân r a murit! Frumo i au înm rmurit ochii lui în negurile gândirii mele. o vorb . ea trase mâna copilului -o ascunse în sân. i-n asemenea momente. . i atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie. f r viitor. Afar de ochii negri.. nici bucurii decât acele ale i trist a sufletului s u de copil. Dar de unde? Scâr âie de vânt fereasta. prin fiecare gean de nori. tr snea grinda în odaie.i are fiecare om. lâng inim . dou . care mai de care mai bizar i mai cu neputin . fudul la coate... în fiecare und albastr . Ce vizunie . El aprinse lumina. atât de s rac. pe bolta întunecoas .. rudele. atât de singur. copilul din portret. -apoi îl lua în bra ele ei.. s-umplu norii de z pad Cu himere!. familia sa. vântul l tra prin gardurile i ramurile ninse. O dac i-ai fi v zut tu ace ti ochi vrodat în via a ta i s-ar fi p rut c -i revezi în fiecare vân t stea a dimine ii. de gerul cel amarnic.

.. de i-i drag s te-ui i la ele! Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele Nici c au ce s mai sug .. Un palat borta-n perete i nevasta ² o icoan . De-ar fi-n lume-un sat de mâ e. Pe pere i cu colb.. M i motane. oare tie fran uze te? Cea ce-ncunjur mul imea i-o romantic copil . Prip it la vro femeie. pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc plo ni ele ro ii.. dulce o bucat din Homer. cuvios în mers p e te.. Cum nu sunt un oarec Doamne ² m car totu i are blan Mi-a mânca c r ile mele ² nici c mi-ar p sa de ger. s rmane! Oare ce gânde te hâtrul de st ghem i toarce-ntruna? Ce idei se-n ir dulce în mâ easca-i fantazie? Vro cucoan cu-alb blan cu amoru-i îl îmbie. Bruh! mi-i frig ² Iat pe mân cum code te-un negru purec S -mi moi degetul în gur ² am s -l prind ² ba las s racul.În pod miaun motanii ² la curcani vân t -i creasta i cu pasuri melancolici meditând umbl -n ograd . care bag degetul prin rara cas De n vod ² cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. Vin -ncoa s st m de vorb . Ca s tii i tu odat boieria ce-i. . Uh! ce frig. tragic miorl ind ² un Garrick. Mi-ar p rea superb . z u! c -n el te-a pune vornic. tiu c ar vedea pe dracul ² Dar eu ² ce-mi pas mie ² bietul "îns!" la ce s -l purec? i motanul toarce-n sob ² de blazat ce-i. ² Într-un roi mai de un stânjen Au ie it la promenad ² ce petrecere gentil ! Plo ni a ceea-i b trân . îmi v d suflarea ² i c ciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdrav n ² iar de coate nici c -mi pas Ca iganul.. Rendez-vous i-a dat în ur . e iute.. or[i] în pod în g v un ? De-ar fi-n lume numai mâ e ² tot poet a fi? Totuna: Mieunând în ode nalte. Cela-i cavaler. unice amic i ornic.

Ziua tologit în soare pândind cozile de oaric Noaptea-n pod. bazat pe sistemul geocentrist. A striga: o mot nime! mot nime! Vai. Titlul era scris i latine te: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium" ² înv tur despre a lumii orânduial dumnezeiasc dupre cum toate . Sau ca pop . De-a putea s dorm încalea. Ah! Sunt pintre voi de-aceia care nu cred tabla legii. domni oarelor ce scap r Li ar t c lumea vis e ² un vis sarb d ² de motan. tu-n cotlon i eu în pat. nu teme i iadul -a lui Duhuri ² liliecii? Anathema sit! ² V scuipe oricare motan de treab . Nu vede i ce-n elepciune e-n f ptura voastr chiar ? O motani f r de suflet! ² La sgâriet el v-a dat ghiar i la tors v-a dat muste e ² vre i s -l pip i i cu laba? Îi! c în clondir se stinge c pe elul de lumin ! Mo ule. cerdac i stre ini heinizând duios la lun . nepostind postul cel mare. O astrologie mai mult de origine bizantin . caractere slave de o evlavioas . La c pe elul de lumânare ce sta în gâtul garafei i bolnav. acopere fiin a-mi cu-a ta mut armonie. mintea mai presus de minte Ce destinul mot nimii îl desf ur -nainte! Ah! atei. O. sistem care admite p mântul de centrul arhitecturii lume ti i pe om de creatura pentru a c rui pl cere Dumnezeu ar fi f cut lumea. mergi de te culc .. Ini ialele acestei c r i cu buchii erau scrise ciudat cu cerneal ro ie ca sângele. Filozof de-a fi ² sim irea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le ap r i junimei generoase. fantastic ar tare. El era un ateist supersti ios ² i sunt mul i de ace tia. Haram De-al t u suflet mot nime. Pentru mine e totuna De-oi petrece-nc cu mâ e i cu pureci i cu luna. colo-n templul închinat fiin ei care Dup chip -asem nare a creat mâ escul neam.. gheboas . a gândului odin . el deschise o carte veche legat cu piele i roas de molii ² un manuscript de zodii. Ori de nu ² cui ce-i aduce? Poezie ² s r cie! Dar în ast sar Dionis era vesel f r s cu ochiul ro tie de ce. ² Somn. nu vezi c s-a-ntunecat? S vis m favori i aur. Vino somn ² ori vino moarte. Firea mai presus de fire.

Apoi î i ridic ochii i privi visând în fa a cea blând a lunii ² ea trecea frumoas . îngenuncheat. înfiorând cu degetele ei sub iri. pentru ca s vad pe un nor de argint. Dintr-o fereastr deschis din catul de sus el auzi prin aerul nop ii tremurând notele dulci ale unui clavir i un tân r i tremur tor glas de copil adiind o rug ciune u oar .. ca o suvenire întunecat . lungi i dulci clapele unui piano sonor i acompaniind sunetele u oare a unor note dumnezeie ti cu glasul ei dulce i moale. calcule geometrice zidite dup o închipuit i mistic sistem . în naltul cerului. transparent. palatul alb se confund cu nourul de argint i juna fat cu îngerul în genunchi. dispu i la o asemenea hran . El î i apropie scaunul de fereastr . P rea c geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra p mântului un nou înger lunatec. fantastic . El î i închise ochii ca s viseze în libertate. fereastra de sus a palatului era deschis . rug ciunea unei vergine. Se stinse. p rea c presupusa lor fiin transpare prin albastra-i adâncime. Gheorghie în lupta cu balaurul ² drag doamne simbol ce înf i a adev rul nimicind ne tiin a. Aurul de pe spata leg turii de piele se tersese pe alocurea i licurea pe la altele ca stropit cu peteal . Cine tie ² gândi Dionis ² dac în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te transpune în adâncimile suflete ti. Întredeschise ochii i v zu prin fereastra arcat i deschis . lung. cu mâinile unite. Când se de tept din reveria sa. Aerul era blond i v ratic. coordonate alfabetic ² o carte care nu l sa nimic de dorit pentru a aprinde ni te creieri supersti io i. prin stelele mari de aur topit. în salon întuneric i sticlele ferestrei str luceau ca argintul în alba lumin a lunii. numai ochiul lui e viu. în mijlocul unui salon str lucit. P rea c deasupra mai sunt o mie de ceruri. deasupra c ruia lic rea o lun fantastic i palid ca fa a unei virgine murinde. o jun fat muiat într-o hain alb . În fa a locuin ei lui Dionis se ridica o cas alb i frumoas . pe margini cu portretele lui Platon i Pitagora i cu sentin e grece ti. p trunzând în camera lui Dionis. Închise iar ochii pân ce. Cu coatele a ezate pe mas i cu capul în mâini.. Apoi. în spa ii iluminate de un albastru splendid. Muzica încetase de mult i el. adânc . a înecat visul s u în întuneric. ci auzea disp rând. rec zut în pustiul cel lung. umed i curg tor. aerul e mort i numai suflarea lui e vie. n-a mai v zut nimic. inea înc ochii strâns închi i. clar pe un cer limpede. care cânta o rug ciune divin ." Tablele erau pline de schemele unei sisteme lume ti imaginare. tremur toare: rug ciunea unei vergine." Constela iuni zugr vite cu ro . izbeau fa a sa palid plin de lacrimi c-o nespus melancolie. pe care o deschise i. strângând ochii silit i tare. Pe o pagin g si o mul ime de cercuri ce se t iau. adânc. i cu o dedica iune: "celui întru fiin a sa nem rginit. E miaz -noapte. el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constela iunile ciudate. o nou Ofelia. atât de multe încât p rea un ghem de fire ro sau un painjini zugr vit cu sânge. Pustiul tace. în lumi care se formeaz aievea a a cum le dore ti. qui sistit fixas horas terrigenae. I se p ru atunci c e într-un pustiu uscat. iar razele lunii.pentru p mânt a fi zidite se arat de c tre înduratul Dumnezeu ² de pe grecie pe românie tâlcuit cu ad ugire a înrâurin ei zodiilor asupra vie ii omene ti. "Da ² repet el încet ideea lui fix i umpleau sufletu-i . la lumina cea palid a lunii. întru fapturile mânurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinic laud afierosit . în urm multe tâlcuiri de visuri. Dou triunghiuri cruci e înconjurate de sentin a: "Director coeli vigilat noctesque diesque. pare c parfumat . nisipos ca seceta. La sfâr itul c r ii era zugr vit Sf. pân ce c pe elul de lumin începu a agoniza fumegând. Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit. cu totul în prada impresiunii sale. un înger alb. prin nouri de un fluid de argint.

în învechitele castele.. ce limb . Privi din nou la painjini ul de linii ro ii ² i liniile începur a se mi ca. acuma simt eu. ai revedea toate miile de stele ale cerului. i el? ² el ² ce îmbr c minte ciudat ! O ras de iac. ciudat ² el visase! "Ah! gândi el ² cartea mea mi-a f cut otia asta. dar totu i str in . adânc. paserile-n aer. la cumin ia trecutului. c egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor. Ce lume str in . Camera obscur . tia sigur cum c venise în câmp ca s citeasc . ieri pare c . fiecare ² o lume. îi povesteau în timp de iarn . vedea divanul de oameni b trâni. încet. c ci bucuria. i dac-ai m ri acea pic tur . fiecare cu istoria evilor ei scris pe ea ² un univers într-o pic tur trec toare. de o mân nev zut el era tras în trecut. El puse degetul în centrul lor -o voluptate sufleteasc îl cuprinse ² mai întâi i se p ru c-aude optirea acelor mo negi b trâni care. El se scul din iarb cu cartea cea veche în mân . Bine zici. trecutul".i încâlcea degetele în barba lor alb în palate de cristal ² i asculta la graiul lor în elept i optitor. stanuri negre i trunchete . poporul entuziast i cre tin undoind ca valurile m rii în curtea Domniei ² dar toate erau înc amestecate. fiecare cu ri i popoare. cu poalele pierdute în v i cu izvoare albe. la acele ve ti din b trâni. îi asculta de pe tronurile lor. care duc limpedea lor via i pare c-a fost ieri. oglinzile râurilor rumene. I se p rea atât de firesc c s-a trezit în aceast lume. ² Alexandru cel Bun! putu el opti cu glasul ap sat. încet painjini ul cel ro se l rgi. uimirea îi strângea sufletul i. s te po i uita în adâncul ei.. prin ei mun ii ridicau adâncuri i coaste-n risip . El nu se mai îndoia. mun ii cu fruntea încununat de codri.. Câ i oameni sunt într-un singur om? Tot atâ ia câte stele sunt cuprinse într-o pic tur de rou sub cerul cel limpede al nop ii. me tere Ruben. via a cea trecut a unui om ce se numea Dionis. c sufletul c l tore te din veac în veac. inându-l pe genunchi. El era lungit pe o câmpie cosit . pe când era mic. limpede. numai de n-ar ame i mintea. tremur torul glas al clopotului umplea sara chemând la vecernie. alta". Departe. în urma citirii ei am visat atâtea lucruri extraordinare. i liniile semnului astrologic se mi cau cumplit ca erpi de j ratic.. Ciudat! C lug rul Dan se visase mirean cu numele Dionis.. i ce cunoscute-i p reau toate. Vedea r s rind domni în haine de aur i samur. dealurile erau înc rcate cu sarcini de purpur . pare c se f cuse în alte vremi. Bine zici cum c în sufletul nostru este timpul i spa iul cel nem rginit i nu ne lipse te decât varga magic de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. ce oameni str ini. nouri de j ratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul. ² Unde s st m? auzi el un glas din centrul de j ratic al c r ii. c citind adormise. se diafaniz i se pref cu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. Tr iesc sub domnia lui Alexandru-vod -am fost tras de-o mân nev zut în vremi ascunse în viitorul sufletului meu.... numai c moartea-l face s uite c a mai tr it. Tot mai mare i mai mare devenea painjinul. cerul de înserare era deasupr -i albastru.. c lug rul. acela i suflet. fânul cl dit mirosea. Nouri mari. rotunzi i plini pare-c de vijelie treceau pe cerul adânc albastru. El nu mai era el. între al i oameni! Ciudat! "Ah me tere Ruben. de ce nu timpul. pove ti fantastice despre zâne îmbr cate în aur i lumin . un comanac negru ² în mâna lui cartea astrologic . Ce adânc e evreul acesta"! ² gândi el în sine despre dasc lul Ruben..² sub fruntea noastr e lumea ² acel pustiu întins ² de ce numai spa iul. zise el zâmbind ² cartea ta într-adev r minunat este!. parc era a noastr .

a a încât jum tatea catului de sus se r zima pe stâlpi de lemn i numai jum tate pe cel de jos. cu barba lung i sur . se risipir în cre i vine i. În tind r sunar pa i. ² Eu. asemenea iarmurcei jidove ti. suite una peste alta. ap sate. încât p rea o bucat din ruina unei cet ui.i în aerul albastru marginile lui tivite cu ro a . care sta negru i nalt. Casa era c-un acoper mânt uguit. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolat în mijlocul unei ogr zi pustii. neluând parte la fermecata stare a firii. cranii de oameni i paseri împ iete pe poli ele din perete. tivi i cu aur ce lumina dinapoia lor. soarele c dea la vale i p rea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri. Însereaz încet. obloanele se-nchid. prin care vezi oale cu flori galbene ca de aur. un pat i o mas pline cu pergamente i hârtii. nici un acaret pe lâng cas . care ajungeau la jum tatea întregii în l imi a casei. pân ce intr în târg. sfâ iindu-se. cerdacuri înalte. El sui iute sc rile i b tu tare în u a tinzii. încet uli ele adorm. cu stre ine vechi peste care v rsa o viorie lumin r s ritoarea lun . încet. U a se deschise i drept în fa a lui Dan se ivi un om nalt. De departe se v d turnurile str lucitoare ale bisericilor Ia ilor. Apoi. plin înc de impresiunile ciudatei sale întâmpl ri. pere ii erau de piatr mic ca ceea cu care se pietruiesc fântânele i orice tencuial c zuse de pe ele. lumân rile se sting.i aprind j raticul de argint al frun ilor lor ² pân ce se cufund cu totul dup munte. toate deosebite i toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoro ie a lunii. paznicii de noapte trec cu capetele înfundate în mantale albe. se rev rsa prin negrele lor ruine lacuri de purpur . pline de mu chi negru-verde.despicau pe ici pe colo negurile i un brad se în l a singur i detunat pe-un vârf de munte în fa a soarelui ce apunea. fetele tinere ivesc fe ele rumene ca m rul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. cu case vechi i hârbuite a c ror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos. El întinse c lug rului mâna i-l duse-n odaie. cu fruntea mare. . El î i gr bi pa ii. înaintite sub andramale lungi. i numai din când în când. apoi coborî printre crengi de p r un cuib de rubin între ramuri. iar pe cre tet avea un fes mic. iar în atmosfera. de spelunci adânci. iar în cerdacuri ed b trânii vorbind de ale lor. Dan. O uli strâmt . Numai pe ici pe colo luna revars câte-o dung lung i îngust în umbra uli ei. apoi. i c lug rul nostru trece ca o umbr aspru-zugr vit prin lungile i întunecoasele uli e. dup trunchiul gros. stelele mari izvor sc pe albastrele lanuri ale cerului i tremur voluptos în aerul moale i clar al serii i armonia câmpeneasc umple sara cu miile ei de glasuri. grea de mirosul substan elor închise în fiole. zugr vindu. arunc dungi rumene pe stanurile mun ilor i f cea ca ei s . casele frumos v ruite. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste. ro ie. Prin cr p turile obloanelor închise se z rea lumin . f clia arunca o lumin turbure. Nici un copac. i la un cerdac inut în aer de stâlpi de zid în patru muchi[i] duceau dintr-o lature ni te sc ri nalte. Îngropau în gr mezi de arcuri înalte. dar lini tit. Prin lumea rumen de apunerea frumoas trece c lug rul nostru. lumina cerescului împ rat. ei p rur ro ii i vine i. În dulapuri vechi de lemn simplu erau c r i vechi legate în piele. galben i somnoroas . ² Cine-i? întreb un glas adânc. pe ici pe colo trece câte-un om uierând ² încet. ograda cea mare cu iarba ei uscat se-ntindea g lbuie în lun i numai o fântân î i mi ca gemând cump na ei în vânt. Când soarele intr în nouri.

care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului pân pe pieptul întotdeauna cam plecat. de i nu-l po i prinde cu mâna ² este umbra ta. ce se-ntorc vecinic. ² Sunt încredin at.. O frunte nalt . fusese chemat de Domnul Moldovei ca dasc l de matematic i filozofie la Academia din Socola. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dac n- . pe când roata chiar în aceea i clip e în toate locurile cuprinse de ea. voin ele i se realizeaz dup gândirea ta. Ar tarea lui era lini tit ² dar nu blând . ochii suri. Din acest ir las pe unul s . pe care n-o po i p r si neumplut . ea. Dar este un mijloc pentru a sc pa de aceast greutate. El este un evreu înv at. r spunse Ruben. ² Me tere Ruben. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se.. împlinind formulele. dasc le.Maistrul Ruben era un b trân de o antic frumuse e. D -zeu le are deodat toate neamurile ce or veni i ce au trecut. întreg fiind. Omul are-n el numai [în] ir fiin a altor oameni viitori i trecu i. unde îns . în privin a vremii. ca umbr înzestrat cu vecinicie. Am tr it în viitor..i d ie firea ei cea vecinic . Ai v zut c în om e un ir nesfâr it de oameni. C lug rul Dan e unul din colarii Academiei. Pe o vreme v pute i schimba firile ² tu po i s dai umbrei tale toat firea ta trec toare de azi. i. omul cuprinde un loc în vreme. D-zeu e vremea îns i. încre it de gândiri. îi da ar tarea unui în elept din vechime. care vorbe te cu tine i tr ie te în vremile domniei lui Alexandru-vod . pentru c r m sese în legea lui. bolti i adânc în capul cel în elept. Se în elege c acesta nu va putea fi întreg c ci. bucat cu bucat po i fi în orice loc dorit. c lug rul Dan. În fapt îns . dar nem rginirea ² spa iul? ² Tot ca vremea. numai înc nedescoperit . i-ar nega existen a ta. i barba lung . în orice moment ² îl vezi. omul cel vecinic. iar cu e te toate îndoielile. care-i împ rt am rât tor de îndoieli. numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulcea public.. Sunt tot ei cei care renasc în str nepo i..i ie locul pe cât vreme vei lipsi din el. ² Ei? ² Pe deplin a a cum mi-ai spus-o. cu tot ce sentâmpl -n ea. se-n elege. tii c în puterea unei legi: Nu este spa iu de ert. Închipuie te. îl are fiecare lâng sine. i asta-i deosebirea între D -zeu i om.. tr ind peste cinci sute de ani de acum înainte. dasc le ² zise Dan ² azi sunt încredin at c vremea nem rginit este f ptur a nemuritorului nostru suflet. De aceea oamenii au o sim ire întunecat pentru p strarea i m rirea neamului lor. ple uv . asemenea unui izvor a c rui ape se întorc în el însu i. dar vremea la un loc. din care r sar tot irul de oameni trec tori. po i s te pui în via a tuturor in ilor care au pricinuit fiin a ta i a tuturor a c ror fiin vei pricinui-o tu. neputând fi înv t inuite. formule pe care le ai toate scrise în cartea ce i-am împrumutat-o. c ci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii. altul cu alt nume. dar numai în ir. ori asemenea ro ii ce deodat cuprinde toate spi ele. În eleptul evreu se uit cu oarecare curiozitate la fa a vis toare a lui Dan. oare când voi ajunge s pricep adâncimea ta? ² Adâncimea mea tu o ai în tine. dar i toate descoperirile lui deosebire al maistrului Ruben. o greutate impus de trec torul corp omenesc. acuma am doi oameni cu totului deosebi i în mine ² unul. i sufletul nostru are vecinicie-n sine ² dar numai bucat cu bucat . pribegit din Spania în Polonia. Î i spun.i c pe o roat mi cat -n loc s-ar lipi un fir de colb. cape i chiar o bucat din atotputernicia lui Dumnezeu. ² În ir.

... dar orideunde-i începe. Dar vei fi b gat de sam o împrejurare: cartea mea.ai fi de firea mea? Crezi c te-a fi ales de discipol al meu de nu te tiam vrednic i adânc? Tu e ti ca o vioar în care sunt închise toate cânt rile. Ruben însu i se zbârci. hâhâ. nesfâr it în adâncimea lui. va începe a vorbi. care zup iau din picioru e. i se zice c unui om încredin at despre fiin a lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în aceast ciudat num r toare. Se-n elege c atunci trebuie s ne desp r im pentru totdeauna.i va spune ce trebuie s faci. c ci îl ai în tine. barba-i deveni l oas îi luceau ca j ratic. se risipesc toate dimprejuru. timp i spa iu fug din sufletul t u.. ochii i se usc ca un ciotur de copac i.. ci un alt om. nici nu te pot sf tui în aceast privire. ea nu tie nimic despre aceast tain . îndat ce coborâse sc rile cu cartea subsuori i ridicând cu mâna lunga poal a rasei de iac. r mâne neîn eleas . De i-ar veni în minte s tii. Nu erau s se despart pentru totdeauna? Ruben rupse cu degetele mucul c zut al lumân rii i se v zu în lumina vie c ochii lui erau plini de lacrimi... începu a râde hâd i strâmbându-se: hâhâ! zise. în sufletul t u nemuritor.. analog cu mine. o limpezime dumnezeiasc e în fiecare ir.. turi nu.. Ruben î i netezi încet barba i o adânc întristare era scris pe fa a lui b trân i în eleapt . are s -l nimiceasc b trânul meu du man. atunci vei fi tu atot tiutor i în orice caz nu mai ai nevoie de mine.. I-am spus c nu-i poate veni în minte gândirea . ² Dac în aceast sar a încerca s m duc într-un spa iu zidit cu totul dup voia mea.i mai dau.i trebuiesc pentru asta. la gur legate cu pergament. Ne tiind eu singur aceast tain . citindo în ir. înc un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în be icile lor i se d deau peste cap. în mijlocul c rora tremurau într-un fluid luminos i vioriu draci mici spânzura i de coarne.i. c ci. din care vremea asemene a fugit. r sfoind tot la a aptea fil . dar în sfâr it. i mâna ce te va trezi în untrul t u sunt eu. Pe fila a aptea a c r ii stau toate formulele ce. ea va fi atot tiutoare i. Dar îndat ce ie i Dan. totu i. Dan îi i Dan s- s rut mâna. pe care îns u or îl vei g si ² numai poate el nu te va cunoa te.. c r ile în be ici mari de sticl . ziua va fi secol. cum am spus. Amândoi se scular arunc la gâtul lui. când te vei muta tu în firea ei. i când te vei întoarce nu vei mai g si pe Ruben.. în spa ii dorite. numai ele trebuiesc trezite de-o mân m iastr . lumânarea de cear într-un c rbune plutitor în aer. În zadar i-i întreba i umbra.. totu i.. casa se pref cu într-o pe ter cu pere ii negri ca cerneala. Aceasta e o tain pe care nici eu n-o pricep. i tot la a aptea fil vei afla ce trebuie s faci mai departe. i r mâi asemenea unei crengi uscate. iar Satana î i întinse picioarele lui de cal. ² Mult a trebuit pân l-am prins în la pe acest c lug r evlavios. c ci. când umbra ta. r suflând din greu. plângând ca un fiu ce n-are s mai vad pe tat l s u.. sc rpinându-se în capul l os i cornut. poate va fi pierdut tainele înv Înv turii lui i va fi om ca to i oamenii.? ² Vei putea-o. nici nu sunt în stare s -mi treac prin minte. ca umbr înc .. nasul i se strâmb i-n furculi e ca dou b rbi de ap. c ci e de prisos. Se zice c Diavolului înainte de c dere i-ar fi plesnit în minte aceast obscur idee i de atuncea a c zut..

. el se a ez la mas . cre terea chiar a unei garofe ro ii i frumoase ce cre tea într-o oal între perdelele ferestei lui. luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor. deasupra zaplazurilor. trebui s -i vie. ca i când ar fi vrut s-ajung tavanul..i pleca capul tân r peste cercevele la umbra de sub fereast .. El clipi cu ochii ² ea redevenise umbr simpl . El mergea repede. T cerea e atât de mare încât pare c aude gândirea. trebui s -i vie. nu era decât un dialog al cuget rilor lui proprii. atârnau câte-o jum tate din ramurile arborilor gr dinilor. s cobor stelele cerului în întinderea alb . trecu prin cerdacul cel i. [erau] pierdute în mijlocul unor pomete.. Lampa fâlfâia lung .. Privea în peretele afumat la umbra sa proprie...t inuit de num r toarea c r ii?. s m cuget mai întâi ² gândi el ² dorit-am de când sunt ceva pentru mine? numai pentru mine?. încet conture pe perete i deveni clar . s s desc dumbr vi de dafin . E un moment mare... încet ochiul luminii se ro i.. ca s semene cu o tiri de flori de aur i de argint. ca o mreaj neagr cu nasul lungit.. ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturn . Oh! ² s-o duc într-un pustiu unde s nu fie nimeni ² nimeni decât eu i ea.. cu cerdacuri i sc ri a c ror scânduri curate i ceruite sclipeau în lun . l sând s se iveasc vro umbr alb care.. Stele p zeau t ria. când intr lung deasupra c ruia stre inile ie ite erau suspendate de stâlpi albi.i l sa mâna. El aprinse o lamp neagr . P rea c-o întreab cugetând. El edea într-o chiliu din casele unui boier mare. mare i fantastic . Ei rupeau frunze din crengile atârnate i le aruncau în urma c lug rului spân i palid. mirosul. un dialog i cu toate astea. trecu ca o umbr în chilia lui.. Încet. Numai pe ici pe colo auzea câinii urlând la lun ..i buzele cu ale celei fiin e care.. p rea c începuse o vorbire întins cu el. În alt loc unul ac at de gratii f cea studii floristice unindu.. iruri de nuci cu frunze late.. cu c ciula l sat pe ochi. Dan trecea iute printr-o parte de ora în care locuia boierimea... Nu era s întreprind un lucru estraordinar? ² Întunericul îngreuiat cu miros de r in a chiliei lui era p truns numai de punctul ro al unei candele care ardea pe o policioar înc rcat cu busuioc uscat i flori de sub icoana îmbr cat cu argint a Mântuitorului.. Mie de ce mi-a venit? Pentru c-a trebuit s -mi vie!. gutâi i cire i.. dac voia s cuprind realitatea lui. el cu sine însu i. lumina ei fumega pâlpâind. El fix aspru i lung umbra sa.. Din rug ciunile mele am l sat-o vreodat pe ea? Din gândirea mea a lipsit ea? Maria? O nu! ² De câte ori am dorit vro putere extraordinar . ea.. în aer era aur i în gr dine miros -o umbr adânc viorie.. r sufl lung. pe marginea uli ei. rupt de dungi de lumin alb care trecea prin mreje de frunze ca prin strecur tori de lumin . Nu. ca un vechi portret zugr vit în oloi. Încet. iar umbra lui. deschise cartea cea veche cu buchile neclare i cu în eles întunecat.. Un greier r gu it cânta în sob ..i scosese capul prin gratii.. pe alte locuri vedea pe cavaleri s rind gardurile i p trunzând prin gr dini pân pe sub vo fereast care se deschidea apoi în fa a lunii.. paznicii de noapte care strigau. pe ici pe colo se z rea prin verdele întuneric al gr dinilor câte o zare galben prin obloanele închise.. Cur ile albe ca argintul.... înf urat în mantaua a c rei poal dind r t se ridica de sabia pe care. numai pentru ea am dorit.. p rea c ea-i r spunde în cuget ri de irate. Ciudat! Aceast desp r ire a individualit ii lui se f cu izvorul unei cuget ri ciudate... prinse încet. El ajunse acas .. numai din când în când trecea pe lâng el câte-un tân r cavaler cu c ciula urc neasc .. umplut cu untdelemn. sup rat de aceast c ut tur .

cu întunecoase c r ri. etern. . s ri jos de pe perete i sta diafan zâmbitoare. Îl prefaci într-un m rg ritar cu toart i-l anini de salba iubitei tale. Veacuri au stat s-o dezlege i n-au putut pe deplin. Maria? Era fiica sp tarului Tudor Mesteac n. cu fiecare ducere la mormânt. rostind limpede i respectuos: Bun sar ! Lampa cu flac ra ei ro ie sta între Dan i umbra închegat . Nu! f r ea ar fi raiul pustiu. un înger blond ca o lacrim de aur. m condamni s -mi uit vizionara mea fiin .. în orice spa iu al lumii i-ar pl cea. Acea carte a lui Zoroastru. Dan v zu clar desp r irea fiin ei lui într-o parte etern înc i una trec toare. cu buze vinete. care cuprinde toate tainele tiin ei lui. iar tu întreprinzi o c l torie cu iubita ta cu tot. a fost odat în pieptul lui Zoroastru. cu amicii t i. în care veghea sub sticlitoarele-i fere ti. ² Tu tii ² cuget umbra i el îi auzea cuget rile ² tii bine c sufletul t u din începutul lumii i pân acuma a f cut lunga c l torie prin mii de corpuri din care azi n-a mai r mas decât praf. atotputernic. ca dintr-un cadru.. st deschis înaintea ta. umbra ta. Câteva vorbe.. cu ajutorul c r ii. Acuma se gândi asemene la ea. Cartea lui Zoroastru era i i proprietatea lui dreapt . în lun de pild . o strângere de mân i disp rea iar în parfumatul ei iatac. cu ochi alba tri i cuvio i precum albastru i cuvios e adâncul cerului i divina sa eternitate. literele b trâne ale c r ii c p tau în eles i se introduceau în visuri in cugete ce-i umpleau capul f r de voin . care f cea ca stelele s se mute din loc cu adâncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui. Ades ea privise din cartea de închin ciune la fa a adâncit i palid a c lug rului. El singur n-o tie. umplând nop ile cu dulci i neuitate visuri. pentru c vorbeam din perete cu Zoroastru cum vorbesc ast zi cu tine. de atâtea ori a b ut din apa f r gust i uit toare a Letei. ² S urm m ² zise umbra torcând mai departe firul gândirilor sale. f r ca s te supere. ple uv . Tu m la i pe mine în împrejur rile tale. pân ce se deschideau. o v zuse el ades r s rind ² o floare în fereast ² i în nop i cu lun el î i lep da rasa i. atot tiutor i. pref cându-se a fugi de amorul meu i eu s-o urm resc. El întoarse apte foi i umbra prinse conturele unui bas-relief.. cu fiecare na tere am stat lâng ele. ea s alerge prin c r rile t inuite. Sufletul t u. cu umbra întrupat a iubitei tale. Apropiindu. cu p rul de câteva fire sure. ml dioas ca un crin de cear . f r ca azi s i-o aduc aminte.. pe care i-o inti lung asupra c r ii deschise înaintea lui Dan. palid . voi sta la mormântul t u.. numai eu pot s-o dezleg.. cu privirea fix profund . umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi. mai întoarse apte i umbra se desprinse încet. uitând cu des vâr ire trecutul meu.. pentru c de câte ori s-a întrupat din nou. am stat la leag nul. pân ce razele ochilor ei alunecau adânc în ochii lui cei negri. Umbra lui îi optea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el s i se r spund . Lampa sa fâlfâia mai fantastic. eu voi deveni om de rând. cu lacuri albastre i limpezi ca lacrima. gândiri pe care Dan le auzea ca i când ar fi fost propriile lui cuget ri. pân ce se ivea fe i oara ei palid de veghere i de amor.i prin vraj fiin a mea i dându-mi mie pe a ta. Ba po i s iei i p mântul cu tine. iar tu vei deveni ca mine. cu fruntea nalt . i nimeni nu l-a înso it în uitita lui c l torie decât eu ² umbra corpurilor în care a tr it el. i crede-m c de mii de mii de ori mai mici.i punea mantie de cavaler. Acolo vei tr i un secul i i se va p rea o zi. i cine era ea.

zise Dan apucând mâna cea rece i diafan a umbrei. Dormi! zise poruncitor. cu p l ria peste ochi. o lini te somnoroas . acel sâmbure negru i r u care-i r d cina adev rat a vie ii i a faptelor sale -egoismul s u. în loc de pove ti. cu o ipocrizie vecinic care ine cât istoria omenirii. se-n elege c -n diminuare analog . de sfin enie. te îndemn îns a scrie memoriul vie ii tale. Îmi voi aprinde lampa -oi c uta oameni. c e ferice înl untrul ginga elor sale organe. c ci orele vie ii tale vor fi ir de ani întregi pentru p mânt. Eu singur voi fi mort i îngropat când vei reveni tu. Orologiul zbârnâi r gu it o or . oamenii s-or crede a a de mari ca azi. cu ferestrele i por ile închise. .i p rea a fi decât o umbr nepriceput ce fugea pe murii caselor în irate în rând. în fine. umbra întrupat în om c zu ca moart pe pat. adev rata stare de lucruri în care va intra? ² Chemarea unui filozof? zise umbra surâzând cu am r ciune ² foarte bine! Ceea ce zici tu îmi hot r te soarta. se vor stinge i se vor na te popoare. cu fere ti poleite de lun . cu buzele tremurânde i cu pa i ov itori. Dan era o umbr luminoas . de iubire. pe vârful degetelor trecu prin tind i când ie i afar închise u a dup sine i începu a merge încet. de la floarea ce cu naivitate minte. cu perdelele l sate. în stat. când te vei întoarce. ca s -l g sesc când voi reveni pe p mânt i s -l recitesc. Timpul lor? O or din via a ta va fi un veac pentru ei. absolut îns acela i lucru.. se înf o a înfundat în manta. cu ziduri albe i g lbenite de lun . prin haina ei str lucit .numai propor iile dintre ei s r mâie acelea i. când murim. un cer albastru i f r nori. case înalte a c ror stre ini de olane se uitau în lun ² iat tabloul! Pasurile lui de umbr nu se auzeau pe strad . Tu ai o judecat rece i vei ti s -mi descrii toat natura vizionar i în el toare a lucrurilor lume ti. El ridic bra ul lung i puternic în aer. de ur . Vei vedea cum nu se minte în coal . Întoarce înc sim i? ² Simt bra ele mele pierind în aer i cu toate astea c p tând puteri uria e... în sfâr it toate prostiile de azi se vor întâmpla -atunci.. un aer cald de var . cu perdele albe. se vor încorona regi. Dan întoarse foile. simt întunecându-se i pierind con tiin a eternit ii mele. Ah! cine ar mai vrea s tr iasc când i s-ar spune de mic înc . Omul sem na cu el i se uita sperios i uitit la Dan. Memoriile vie ii mele le vei g si în apte file i ine-m de mân ! Ce saltarul acestei mese. c intr m într-o lume de dreptate.. dezlipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei. Casa din cap tul uli ii era galben . stele de aur ce. El b tu încet [în] fereastr . ² Eu. c-a fost o lume de nedreptate. ² Bine. cu câte un p zitor de noapte cu muste i înfundate în gulerul i gluga mantalei i c-o pr jin subsuori. zise umbra încet. mintea mea devine clar ca o bucat de soare. simt îngreuindu-se ca sub plumb cuget rile mele. pân la omul ce acoper cu vorbe mari. Clipele vor fi decenii i-n aceste clipe se vor face r zboaie. fixându-l ca pe o umbr .i închideau pleoapele spre a le deschide iar. stinse lampa. pentru a vedea.. i mergea astfel pe luminatele strade f r ca luna s -i fac vro umbr pe ziduri. Mai întoarce apte foi i metamorfoza reciproc va fi des vâr it . simt cum. astfel încât el însu i nu. în biseric . încet în lumina lunii pe stradele largi ale ora ului. opti i umbra deveni om. c ci pe-a lui o l sase acas . Iar Dan î i lu lunga sa manta de-a umere. luna str lucit .

Astfel îmbr i a i. apoi îi lu fa a în mâini i o s rut cu atâta ardoare. Luna-i c dea drept în fa . prin nourii negri ai cerului. i fiecare liter era un an. îi încunjur talia strângând-o tare la piept. Din visurile noastre vom zidi castele. i apoi chiar de te-ar Fereastra se deschise-ncet. încât îi p rea c-a s -i beie via a toat din gura ei.. F rm turile acelui bulg re se numesc imperii. i el s ri prin fereastr . Dan se uit fix într-acolo.. ² Umbra ta. încât ochii ei alba tri str luceau mai tare i clipeau ca lovi i de o raz de soare. arunc neagra i str lucita lui mantie peste umerii ei albi. perdeaua se dete într-o parte i dintre cre ii ei ap ru frumos i palid capul blond al unui înger... Lu cartea lui Zoroastru. prin t rii de raze. ² Haide dar. tu pentru mine.i guri a de buzele lui. r spunse el zâmbind ² ea r mâne în locul t u. nu e nimeni pe strade. S rutarea ei îl umplu de geniu i de-o nou putere. patim în piept. prin roiurile de stele.. încet prin aerul luciu i p truns de razele lunii. o strânse cu atâta foc. ² Unde? ² Unde? Oriunde. El se contrase din ce în ce mai mult i iute. deschide fereastra... pân ce. pare c e ti altul. i molatic . el ezu pe coastele unui nour negru i se uit lung i cuget tor pentru ultima oar asupra p mântului. vezi-o cum doarme. fiecare ir un secol de adev r.. pân ce ajunser în lun . El puse jos dulcea lui sarcin pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toat cununa de dumbr vi ce-l încunjura i deschidea ochilor o lume întreag în adânc. cu ochii plini de lacrimi.. din cuget rile noastre vom adânci m ri cu mii de undoiete oglinzi. Umbra ei se r sfrângea în perete. pare c e ti .² Tu e ti? r spunse o voce drag vedea. nici o pe-o raz de lun spre a c dea în pat. opti ea încunjurându-i gâtul cu bra ele ei albe i lipindu. pe supu ii. iar cu ceilalt mân fluturând o parte a mantiei se ridicar încet. pentru ca s nu ne mai avem în minte decât pe noi. nu te poate vedea nimeni. neturbura i de niminea. Vom tr i a a de ferici i acolo unde vom fi. Nici o durere. ² O! ce liber din alt lume.. infuzorii abia v zu i de ochii lumii se numesc împ ra i. El î i întinse mâna asupra p mântului. departe de acest p mânt nenorocit i negru. El î i lu calea iar spre p mânt. opti el la ureche-i. i milioane de alte infuzorii joac . deschise unele file i începu a citi jude ul p mântului. eu pentru tine. Era ceva înfrico at câte crime au putut s se petreac pe acest atom atât de mic în nem rginirea lumii. îi cuprinse gâtul ei gol.. ² Vino cu mine.. ² Iubito ² zise el încet netezindu-i p rul ei de aur ² iubito! vino cu mine în lume. O! î i mul mesc. zise ea. din zilele noastre veacuri de fericire i de amor. pe acest bulg re negru i neînsemnat ce se nume te p mânt. Aide! ² Dar ce va zice mama. Sub alba hain de noapte de la gât în jos se tr dau boureii sânilor i mâinu ele i bra ele ei albe i goale pân în umeri se-ntinser spre dânsul i el le inund cu s rut ri. pân i u oar m simt ² zise ea c-o voce de un timbru de aur. Aproape de p mânt. în acest vis confuz... îl vom uita.. i ce frumos îmi pai tu acuma. C l toria lor nu fuse decât o s rutare lung . ² Eu. Un moment.. vino prin o tiri de stele. umbra se desprinse încet i se în l ² Cine-i acolo ² zise Maria tremurând pe pieptul lui.

palid de suflarea îndulcit a nop ii. ap sa i de somn. împreun cu sfera ce-l încunjur . în care reginele se m ritau. pân când deodat râul împiedicat de stânci i mun i s-adun între codri ca marea oglind a m rii i se limpeze te sub sori. pari a te uita în cer. pe când stelele albe sunau în aeriene coarde rug ciunea universului. i murmurul lor umplea lumea de un cutremur voluptos. atârn în salba iubitei sale albastrul . înverze te râul cu miile lui unde. flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe. altul s-adânce te în fundul apei. a eza i într-o luntre de cedru.i p rul a c rui aur se strecur prin mâinu ele-i de cear . Ca s petreac . Sau adesea. Jocul însu i era o poveste lung de cap t pân ce nu-ncetau. mic ca un m rg ritar albastru stropit cu stropi de aur i c-un miez negru. trece Maria peste acel pod. poveste c reia nu-i mai d deau în i. pe care vântul îl gr m de te în troiene. cât p rea c din una i aceea i r d cin un rai se înal lumina zorilor. el a pus doi sori i trei luni în albastra adâncime a cerului i dintr-un ir de mun i au zidit domenicul s u palat. lun i stele. El î i r zima fruntea încununat cu flori albastre de genunchiul ei. coborau pe ascult toarele valuri ale fluviului. apoi capul ei. reginele i fan ii de pe c r i erau to i chipuri copiate din basmele ce i le spuneau serile. ca din Halima. Cu corpul nalt ml diet. stre ine ² un codru antic ce vine în nouri. buzele ei murmurau zâmbind.. M rimea fiind numai relativ . Fluviul lat se adâncea în p duri întunecate. uitându-te în el. Dan se uit cu ocheana prin coaja acelui m rg ritar i se mir cum de nu plesne te de mul imea urii ce cuprindea. Numai pe ici pe colo câte o dung fulger toare deasupra apei. Insulele se în l au cu scorburi de t mâie i cu prund de ambr . c dea pe perine. regii se însurau i fan ii umblau înamora i. purtau r zboaie. de po i num ra în fundu-i toate argint riile lui. întorcându-se. Prin hainele argintoase îi transpar membrele u oare. Dumbr vile lor întunecoase de pe maluri se zugr veau în fundul râului. iruri de cire i scutur grei om tul trandafiriu a înfloririi lor bogate. alb ca argintul noaptea. ce acoperea bra ul i-ncurcat . Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea î i împreuna mâinile i. a lunilor raze p trunzând prin el. Regii. Greieri r gu i i cântau ca orologii aruncate în iarb .. unde apa abia mai sclipea din când în când atins de câte-o raz : trunchii p durilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra râului i formau bol i nalte de verdea nestr b tut . inventar un joc de c r i. se în elege c atomii din miezul acelui m rg ritar a c rui margini le era cerul. Colonade ² stânci sure.ce deveni. încât. iar pe um rul ei cânta o pas re m iastr .i purta insulele sale ca pe ni te cor bii acoperite de dumbr vi. acei pitici nem rginit de mici aveau regii lor. Cine ar fi v zut-o astfel! Nimene ² numai el. i ce frumos f cuse el în lun ! Înzestrat cu o închipuire urie easc . i poe ii lor nu g seau în univers destule metafore i compara iuni pentru apoteoza eroilor. Sc ri înalte coborau printre coaste pr bu ite. împletindu. Oglinzile lucii a valurilor lui r sfrâng în adânc icoanele stelelor. încât. Îl lu m rg ritar. picioarele-i de om t abia atingeau podul. Valurile râd i mân întunecoase lumea lor albastr . iar painjeni de smarald au esut de pe-o insul pân la malul opus un pod de pânz diamantic ce sticle te vioriu i transparent. printre buc i de p dure ponorâte în fundul râpelor pân într-o vale întins t iat de un fluviu m re care p rea a. a c rui stropi soare.

i poate veni în minte?" Altul: "De ce vrei s sco i din aram sunetul aurului? Nu-i cu putin ". Râuri de fulgere îl urm reau. de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii s mearg dup voia lui... cânta din arf un cântec atât de cunoscut.. iar un înger. Hurmuzul p mântului ardea în salba ei de m rg ritare. ² A voi s v d fa a lui Dumnezeu. nu exist pentru tine i în zadar îl cau i. jumal ul lor albastru se despica. în triunghi. În van îngerii ce treceau ducând în poalele lor rug ciunile muritorilor se uitau semnificativ la el. cu ochi alba tri care luceau întunecat în lumea cea solar . straturi de stele albastre pe plafonduri argintoase ² toate pline de un aer r coare i mirositor. galerii de-o marmur ca ceara. c derea cerului ² bol ile se rupeau. Numai semnul arab lucea ro .. zise Dan încet.i putea explica aceast armonie prestabilit între gândirea lui proprie i via a cetelor îngere ti. Oare nu se mi c lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecat durere pe Maria la inima lui. O. Ceruri de oglinzi. not cu not el îl prezicea. Era doma lui Dumnezeu." Vum! Sunetul unui clopot urie esc ² moartea m rii. îi împlineau alintând gândirile.ei. f r s le-o zic . i de câte ori umblau. "Asta-i întrebarea. c tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clip ? Ea îi astup gura cu mâna. toate grânele cresc. când Dumnezeu vrea. În haine de argint. i cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis. Visau amândoi acela i vis. [cu] frun i ca ninsoarea. i Dan se sim i tr snit i afundat în nem rginire.. îngerii ce treceau surâzând pe lâng el îngânau cânt rile ce lui îi treceau prin minte. treceau îngerii cei frumo i cu capete i umere inundate de plete. era un ochi de foc. clare în mintea lui îmb tat ... [îngeri] plutind cu în l atele aripi albe i cu brâie de curcubeu. ² Dar ceea ce-i p rea ciudat era c .. Proverbul. Mario. zise el unui înger ce trecea. în van unul îi spuse lin. deasupra ochiului un proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii.. n În zadar. Oare f r s-o tiu nu sunt eu însumi Dumne. Numai o poart închis n-au putut-o trece niciodat . van -i era c utarea lui prin cartea lui Zoroastru ² ea r mânea mut la întreb rile lui.. Oare nu cânt ei ceea ce gândesc eu?. ² Nu vezi tu. Deasupra ei. stelele p reau c se mi c dup tactul lor. portale nalte. aplecându-se la urechea-i: "De ce cau i ceea ce nu. ² Dac nu-l ai în tine. El adormea în genunchi. dulci. ariile roiau limpezi. El nu. Odat el î i sim i capul plin de cântece. cu sânuri dulci. Îns oare de ce omul nu gust vreo fericire! Vecinic semnul arab de pe doma Domnului îi preocupa mintea lui Dan. gând nefericit! aiuri el. Mintea lui era preocupat închise. Asemenea ca un stup de albine. o enigm chiar pentru îngeri. el î i lua cu el în visul s u cartea lui Zoroastru i c uta în ea dezlegarea întreb rii. în fiece noapte el umbla cu Maria în lumea solar a cerurilor. Apoi îi opti la ureche: ² Când plou . vuirea nem rginirii ce tremura mi cat . enigma ce p trundea fiin a mea. tu gânde ti ceea ce gândesc î gerii. netezi ca marmura. ² Spasmotic inea în mâna lui i privirile ochilor lui mari erau a intite asupra acelei por i vecinic . ei într-adev r. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. ca j raticul noaptea. atârnând pe marginea patului. cel mai frumos ce l-a v zut în solarul lui vis. popoare de tunete b trâne... zise îngerul serios. cu s rut ri.

f r sunet i f r lumin ." Supt ca de-un magnet în nem rginire. nu-mi va refuza ea. S rac de bunuri. Acuma tia c iube te. ce-ai îndr znit a cugeta? Norocul t u c n-ai pronun at vorba întreag !. i te iubesc. s nu-mi umple sufletul de-o van .. îns totu i? ² Redisp ru. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toat realitatea omeneasc ? ² Perdeaua de vis-á-vis se dete pu in într-o parte i prin faldurii ei albi ap ru un blond cap de copil . lumini pres rate. Deodat întunericul dimprejurul lui deveni lini tit. cochet .. O sim ire pe care n-o cunoscuse niciodat era ea s se nasc cu amorul? Ea se reivi. P rul ei cel blond i împletit în cozi c dea pe spate. Ea c dea din bra ele lui. dac aceste zâmbiri aveau o inten iune.. Ah! ea trebuie s fie bun . instinctiv rupse m rgeaua p mântului de la gâtul Mariei. i î i deschise ochii. Sufletul lui se cutremura la gândirea c nu va putea scutura greutatea acestui amor. Cu-o dureroas . de ce surâdea. într-o clip cale de-o mie de ani.. s-o rog s nu surâd . Din ce în ce mai mare. s-o rog.. arunc m rgeaua i începu a citi: m rgeaua c dea luminoas prin întuneric i se desf ura din ce în ce. Am s -i scriu. surâse.. În casa de peste drum perdelele albe erau înc l sate.cartea lui Zoroastru. Asta. Nu e destul mizeria în care am tr it ² cel pu in o mizerie f r de dorin e. o noapte v ratic cu aerul blond. salcâmii cu miros dulce t inuiau c r rile risipite într -o viorie i melancolic umbr . Dup ce râsese ² cine tie de ce? ² ea l s perdeaua s recad . Râdea. deja vedea culmile str lucite ale unui ora .. de ce? i tocmai în fereastr ? Oare ea nu-l vedea? Dar dac -l vedea. florile împrosp tate ridicau în soare cochetele capete copil roase i ochii lor plini de reci i zadarnice lacrimi. frumuse e i spirit. ² Maria! opti el cu inima strâns .. Dar inima lui se contrase cu violen . negru-mort. El se scutur oarecum din somn. "La ce mi-a mai trebuit i asta? gândi el cu sufletul plin de lacrimi".i întindea crengile spre el i striga c zând: "Dane! ce m-ai f cut pe mine?" i un glas r sun în urm -i: "Nefericite.. topite stele a . s-apropia de p mânt. ca o salcie neguroas ce. c ci el în elese sensul. el c dea ca fulgerul. prin aleile gr dinii ei vi inii i cire ii înflori i. mic . i ochii t i.. voi ruga-o s fie rea.. dureroas iluziune. El deschise cartea.. Speran ? el n-o putea avea. i prima mea dorin ultima ² nerealizabil ! Tr sura cea fin i poate i amar dimprejurul gurii lui se adânci v dit. gr dina de desubtul ferestrei în care adormise Dionis era de un verde umed i r corit dup noaptea cu ploaie. E atât de bun . inima mea este atât de bolnav ca o scânteie de soare noaptea. dar i neputin a realiz rii viselor lui. gura micu ca o vi in coapt i fa a alb i ro ca m rul domnesc. o roz de purpur la tâmpl . mai mare ² se lumina ² pân o v zu departe asemenea unei lune ² i el cobora cu cartea sub mân nourii gro i. Soarele se în l a ca un glob de aur arz tor pe un cer adânc albastru. nemaisim it voluptate el îi scrise: Stea. ² Nepre uita! opti el uitându-se la ea. gr dini mirositoare i. De ast dat trase perdelele sus i sta cu-o garoaf în mâinu a ei alb i privea pare-c pe gânduri în potirul de purpur al florii.

Desperarea ucide. El î i închipuia c ea va putea fi a lui. Martir este numele amorului meu. ce-ar sim i un asemenea om? Întristare? Asta nu-i întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului. înger? . tu!. desperarea e timp ² o asemenea sim ire este iadul. i cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el. de una.. Ce-i via a? El sim ea c o or lâng ea ar pl ti mai mult decât toat via a.. dintr-o fiin aievea n-ar r mâne nimic decât o lung . Ah! cât e ti i cu cât e ti. f r s de frumoas chinuit . Mario!. nu ² de îngrozire? De piatr s fie o inim . este o margine care s-o mi te. i nu i-o pot spune. c ci fiecare din ele î i g sesc i-ar ridica aspira iunile pân la tine. mai f r de în eles. o lupt van . în ne tiin a ta. de art dar singur . a a-i c astfel te cheam ! nu se poate s te cheme altfel. un surâs în trecere. Po i oare ghici sim irea cu care am scris. Ei nu pot apar inea cercurilor în care te mi ti tu. când tu ai fost menit s fii? De ce-au c zut ochii mei pe tine. dispre ue te-m ! te rog! Poate dispre ul t u m-ar omorî i moartea nu-i nimic pe lâng chinul meu de azi. pân acolo nu se poate coborî. cât te visez veghind i.. la imaginea luminii lor sunt de tept. îi ame ea sufletul lui. de una am fost capabil. de venin s fie un suflet. S rut urma pasurilor tale. care de care mai îndr gite. Când gândea cum i-ar lua capul ei de aur în mâini i i-ar topi ochii cu s rut rile lui. În fiecare fibr rupt este-o nem rginire de dureri. îi venea s nebuneasc . de cât amar sc pam! De n-a fi fost defel. sc pam de o via zilelor tale.dimine ii. Mario! po i tu s . Tu nu tii de ce. murii îi s rut pe care au trecut umbra ta. Moartea-i un moment. dureroas . Adio! Adio! i. pu in mi-a p sat.i pot zice altfel. când gândea c mijlocul ei cel dulce s-ar putea odihni cuprins de bra ul lui.O nu! În via a ta luminoas nu s-a putut ivi nici umbra m car a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimice te inima. c ar putea s -i prind mâinu a ei alb . f r de lumin . de ce te-am v zut? Orb de-a fi fost. umbra ce-ai aruncat-o pe pânza gândirilor mele este singura fericire ce am avut-o în lume. cu atâta mai nefericit sunt. f r de voin . tu! ² Oricât de mare ar fi mila ta.i este permis. stea! cum luce ti în cerul t u. privesc atât de adânc. e ti i mai frumoas .i închipuie ti un asemenea chin f r s plângi ² de mil . f r s moare.. dispre uie te-m ! Eu nu pot s nu te iubesc. umbra unei fericitoare . i cu toate astea chipul t u. pentru un surâs de pe buzele ei. n-am avut dorin e. în neputin marginile în puterile celui ce le are. i.i c dintr-un om cu sim ire. Tu de a cultiva sim iri. nici una-n lume.. i nu cuno ti asemenea oameni... totu i o speran de-o dureroas dulcea . nu. e ti i mai mult cauza unor crude dureri.. Cât intensiv . crud . i aceea nerealizabil . cu toate c scrisese. s -mi cuprind toat via a mea. A m iubi nu. care. în ap sare. s se uite la transparentele-i degete ore întregi. fibr cu fibr se rupe inima mea. sunt dureri care trebuie s -l îndulceasc . Când o inim pierdut -n mizerie. Ea! toat lumea era cuprins în acest cuvânt. atât de ferice de adânc în noaptea sufletului meu. Ei sunt jos. pustie. pu in mi-a p sat. i nu e durere mai mare decât a mea. f r de nume fericire întro or de amor.. aceast sim ire munce te. când o asemenea inim le-ar ridica f r voin . De ce sunt eu în lume. mai nepomenite. Nu-mi zâmbi! Zâmbetul t u m-ar umple de speran e vane. ² Floare! cum surâzi în gr dina tii c un suflet tii c o inim se rupe. i nu deodat . i cu cât sunt. O nimice te! Închipuie te. neputând s le reziste. de dorm.. cu atâta mai frumoas e ti! ² N-am avut speran e. întrupat desperare. luptând spre a le n du i.

. parec a tepta sentin a de moarte.. i se taie în dou inima. care se ivi tocmai atunci în fereastr . ir de icoane turburi. de unde aceast irezistibil nebunie? El nu... p rea c i se rupe via a. un înmiit amor. Mario? i cum ar i tu? Ce i-e? zise un b trân prietenos.. Nu în ea. "Ah! zâmbi el c-un fel de dureroas be ie.. .... nimic.. înecat de dorin a de-a plânge ca un copil vinovat. ochii ei cei mari i adânci erau plini de lacrimi. Ochii lui se uscau de ardoare i sclipeau cu o bolnav dorin .. Ah! el ceruse Ea se ivi în fereastr .. ori s -i despletesc p rul.. milo i.... unde locuie te omul acesta? Lacrimile o inundar i ea se arunc suspinând la gâtul t tâne-s u. . toate se învârteau împrejuru-i într-o lumin trandafirie. nu... spre a c uta un altul în ochii ei alba tri. poate înc nu-i prea târziu. cât gratitudine pentru-o privire.. El îi desf cu cu o dulce sil scrisoarea cea mototolit din mâini.. l-am v zut c zând ca mort pe podele. capul ei. ² Ce scrisoare ii tu în mân . o durere ascu it .. o idee de ur a ei ar fi fost cuprinsul amorului lui cât ar fi tr it. . i el sim ea parec le trage la inima lui. ca un copil. i se uit înaintea ei. cine tie dac n-a i murit. s le fac a sim i desele i nem suratele-i b t i. dar atât de dureros i atât de îngrijit.. ² Arat !.. zâmbind cu o speriat i copil reasc ire ie.. El c zuse cât era de lung pe podeaua camerei lui.. acolo-i s rmanul. nu se tie. Dumnezeu de-ar fi fost i-ar fi uitat universul. zise ea întrerupt. Ajunse la semn tur . în fiece pas.. . ar fi iubit dispre ul ei. ... o negur alb îi cuprinse vederea.i sim ea capul. Ea cerc a surâde. ca s-o observe.. Cum o iubea! De l-ar fi dispre uit.. c utarea ar fi durat vecinic... Sta în fereastr nelini tit. ar nebuni în urm visa aceea or f r de seam n. i fa a lui se adânci din ce în ce. De unde aceast sim ire nem surat . ori s -i s rut umerii. preocupat cum se vede de-o cugetare complicat . El se retrase dup perdea. în mâinile unite i l sate în jos iind scrisoarea i în fa cu-o expresie indecis . adânci.. ² Cum ar ta el? întreab b trânul.. îmb t toare. crud îi p trunse inima lui..... nici gândea ceva. p rea c nu vede decât perdele albe i de dup fiecare se ivea. ori s -i dezmierd mâinile. Alearg . o dat ! parec n-a mai voi nimic în lume. în fiece gândire a ei. plutitori.. i ochii ei painjini i de lacrimi se îndreptar spre el. în casa cea pustie de peste drum.... Îngerul meu!" El trimisese scrisoarea. ar plânge i ar râde de fericire. se uit pe ea. nu tia ce s gândeasc ... ridicând cu mâna lui cea fin b rbia cea rotund a fetei... i.. o duse la inim . ea se ivi frumoas ... Înamorat în ea? Asta ar fi fost pu in.. de-a putea s-o s rut.i sim ea inima. Ea bo i scrisoarea cu mâna.... ² De la cine ai c p tat tu scrisoarea asta. cât recuno tin pentru c ar l sa un moment dege elele i vecinic ar ei dulci în mâinile lui...... de-ar fi g sit.... în fiece zâmbet.. Copila fugi speriat din fereastr .. -apoi nimic. ² Vezi.. era un amestec f r dispre i spera amor...cuget ri. tat .. El se ar t în fereastr .

Afar de aceea un fulger îi trecuse drept prin inim în vremea c derii lui. ... luna mai arunca câte o dung prin întunericul lor... cu ochii închi i. cenu ie i sclipitoare... ² Umbra lui dormea pe pat.. zise el.. cealalt spânzura pe marginea patului în jos. aste-s deja umbre de pe ceea lume". zise el încet. Ei coborâr iute sc rile i într-o clip fur la casa de peste drum. strivit sub greutatea cuget rilor lui. i umbra mea î i bate joc de mine acuma". p rul în dezordine... ² i mi-a trecut prin minte. El sim ea fulgerul junghiindu-i inima. O mân era strâns ap sat pe inim . "Ah! gândi el ² în curând voi muri. O negur deas . cu casele închircite. În vreme ce doctorul (ve i fi ghicit c ple uvul nostru biped era doctor) vorbea cu sine însu i. fantastic .. Destul c soarta lui material din momentul acesta era schimbat ..... parc surâdea i ² ciudat! ² avea ochi alba tri. Ple uvul cl tin din c p ân .. i iar i. El însu i era lungit pe pat. iar i ora ul vechi cu stradele strâmte. apoi un cer de un etern i albastru întuneric. gândi el..... acea idee nefericit pe care Ruben o credea cu neputin capul unui om. cu inten ie. Dovezi erau asem narea cu portretul i multe alte împrejur ri care nu ne intereseaz . ridica sprâncenele i. Îl voi cloroforma. ea se scul încet.² O! e frumos! zise ea repede... legate îns de originea pân acum obscur a lui Dionis.... în ... Ei deschiser u a.. cu care b trânul vorbi repede i încet... ab tut. O manta neagr îl acoperea.. Tat l Mariei se plec asupra lui i-l privi cu pl cere... cu nouri încre i i.. da din cap. Pare foarte sensibil..... se sub ie. De i erau amândoi b trâni. în dreptul lui. O bucurie mare l-ar omorî. i Dan trecea repede prin strade. el intr în casa lui deplin con tiu despre îndelungatele lui vise... ca din le in s treac într-un somn adânc. tat l Mariei fixa portretul din perete... Explicarea în dou cuvinte: Persoana juridic care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea drepturi asupra unei mo teniri.. cu aerul cald. ² Aha! gândi doctorul cu ire ie. lung . Nici trebuie s -l trezim m car. Capul ridicat pe perini i l sat asupra pieptului. ei se gr bise astfel încât aceasta tr da viul interes ce trebuia s -l poarte pentru Dionis. El se lungi pe pat i sacoperi cu rasa.. ochii închi i cu vehemen .. ea comprima convulsiv durerea ce o sim ea acolo.. Se mai ivi înc un om ple uv i cu ochelari. paloarea cea lini tit i marmorie a fe ei contrasta cu p rul în dezordine. se lipi de perete i se a ez ironic . El citi în cartea lui Zoroastru.. "Dracul s te ia. -apoi î i mu c zâmbind buzele.... ar tându-i scrisoarea. Numai umbra lui proprie st tea dreapt în perete.. cu stele moi de suflarea nop ii. cu stre inile muceg ite în lun . Ple uvul îl ridic încet de la p mânt i-i dezgoli pieptul.. Dionis era lungit la p mânt... Pe dinaintea lui treceau fiin e ciudate pe care nu le v zuse niciodat .. Dan se sim ea bolnav..i urnise ochelarii pe frunte. ² Cât pe ce era s i se rump o vân a inimii. prin cre ii c reia transp reau delicatele i corectele lui forme...

i petrece iretul Ruben pe conta mea. Uite! acuma o desprinde din perete io d lui Ruben în mân .. Cea ple uv îmi pip ie pulsul i cea cu p r se uit la umbra mea. Dar oare-s doctori ace ti doi?. -apoi nici nu-mi mai zice: jupâne Riven.... zise el serios..i creasc perciuni i de când por i caftan jidovesc? ² Vai de mine domnule. Eu singur le cump ram cu toptanul.. Evreul se uit lung la bolnav i cl tin din cap. Bolnavul auzea toate acestea i nu tia ce în eles s le dea. i-n asemenea c r i el r scolea c-un fel de patim i-mi cump ra cele mai obscure i mai f r de-n eles.i seam n . te-ai prostit r u de când nu ne-am mai v zut.. acum îns . scrise de cât vreme am fost în lun . Bravo! bravo!" El b tea din palme râzând. Ruben îi ar t hârtiile. ori eu am devenit o fiin superioar magistrului meu. ² Ce pustia. strig el.. eu am murit i Ruben a venit cu medicii s -mi vând corpul. el mi le-ar fi cump rat desigur... maistre Ruben. legate cu fire de a albastr . Unul din ei. i maistrul Ruben i-a ie it cu des vâr ire din min i. biblioteci risipite ale oamenilor b trâni a c ror clironomi apoi mi le vindeau pe un pre de nimica... el le scoase.. se uit la ele. iar nu d-ta. a umbrei care-o vezi în perete. cellalt vorbea cu Ruben. ² Maistre Ruben. maistre Ruben. Dar m-ai Evreul s-apropie de scrinul ce i-l însemnase bolnavul. de mult! ² de când m v zut altfel vrodat lâng Curtea veche? ² Lâng Curtea veche.U a se deschise i intr maestrul Ruben. corpul meu trebuie s fi devenit fenomenal. maistre.. În genere cele mai vechi i tot de-acele pe care nu le mai putem vinde nim nui în lume... Uit -te în masa mea. o jum tate cu p r i una ple uv . zise tân rul zâmbind.Îmi pare c sam n cu Satana amândoi. îi deschise s ltarul i d du într-adev r de ni te leg turi de hârtii galbene i ve tezite..i barba. Are drept. l-am g sit în starea-n care-l vezi. Acuma asemenea aveam câteva vechituri de astea i venisem s i le ar t. El cump r de la mine c r i. zise el pentru sine. desp r it în dou ar t ri b trâne cu care. ² De mult. dracii t i sunt me teri în desprinsul umbrelor din perete.. ² În momentul acesta intrar doi oameni în chilia lui pe care Dan nu-i mai v zuse. c ci cum v d joac pe doctorul în momentul acesta. E Riven. omul se uit iute prin ele. "Sunt nebuni oamenii ace tia. ple uv i uscat. Domnule. in minte. Ruben se uit lung la el.. ca hârtie numai. ² D-tale nu i-e bine.... se poate i asta. Ori e un om.. veni s -i cerce pulsul... Bravo! Maistre Ruben.. i ist Ple uv are s m ia pe mine... spânzurat de un cui în perete. gândi el.. . vânz torul de c r i. acolo-s memoriile umbrei mele. zise Ruben netezindu. apoi le puse pe mas . de când ai l sat s . ci maistre Ruben! D-zeu tie cum s-or fi scrântit toate celea în capul bietului om.. Aha! gândi el în urm .. "De când îl cuno ti?" adaose întorcându-se c tr evreu. zise el.. ² Umbra ceea a d-tale e un portret care. nu-l mai cunosc.. ² Eu mor. f r îndoial . prin schimb rile prin care am trecut..

. El singur nu... vru s se retrag . se uita la ele.. atunci... ea. clar fa viitor cum ai privi din fundul unui lac lini tit i limpede ca lacrima... la împrejurimea lui.. V zu un b iat cu fa a oval . E noapte. cu fruntea plin de sudoare i cu capul greu.. Dar el o cuprinsese. îmbr cat c-o bluz de catifea care cuprindea. turburi. Dormi! dormi! opti ea aplecându.. Î i închise ochii.... închizând cu zgomot u a dup sine. un orologiu zâng ne te încet i sub ire în perete i prin mintea lui trec iute... murmur el c-o resigna ie Are friguri. tot m amânau.. f r de-ncredere în realitate.... zise ea cu gl scior argintos. cam sl bit . îi s ruta degetele.Ruben îi lu umbra i hârtiile de pe mas dureroas . Mario. El sim i o rou umed curgându-i în p r. palid . I se pare c s-a trezit din ni te vise lungi. atunci. îns mobile nou i elegante.. ba mâini.. ba azi. fetele vorbesc adesea singure.. te-ai dus i m-ai vândut chinuitorului de suflete". f r de în eles i el prive te.. casa e aceea i. c r ile cele vechi asemenea..... Apoi sim i o mân dulce i mic pe frunte. ² Cum dar? ² Da! da! Maria.. eu nu mai tiu ce se-ntâmpl cu mine... i ie i din cas . mijlocul cel mai ginga din lume.. auzi periculos? Eu nu sunt periculoas ! zise ea r stit ! ² Dar dac s-ar trezi.. ea nu mai rezista. covoare pe jos..i gura pe fruntea lui. ² Luna rev rsa tot aurul ei în odaia lui i sub aceast sm l uire diafan mobilele i covoarele str luceau somnoros i mat. este Maria!" Da... i Dionis lungit în patu-i tremur în friguri. ² Am fugit de-acas deghizat . i toate îi p reau vise... Vorbea singur . Deodat sim i cum c pe marginea patului s u edea cineva. ea nu mai rezista... amestecate.. "Te- ai dus.. el privea la .. El sim i aerul îndulcindu-se sub optirile ei... cu buzele uscate. Ciudat. speriat . Îl privi în întreg. Ochii lui Dionis pe jum tate-nchi i nu tr dau c el vegheaz .. Dar în momentul acela el îi înl n uise gâtul. din minune în minune. El deschise ochii pe jum tate... strâns de un colan lustruit... toate întâmpl rile abia trecute.. e în deliriu. dar bra ul lui o inea cu t rie culcat astfel pe pieptu-i.i putea explica aceast limpezime a min ii... dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el. numai patul e acela i....... apoi îi lu amândou mâinu ele în mâinile lui... îi mângâia fruntea ei alb de-i dete p l ria jos i-i l s s izvorasc pe umeri în jos valurile de p r blond. Nu cu mintea care-o avuse înainte... rece........ îi edea pe picioare... O r coreal dulce p trunde prin ferestrele deschise. evreule.. "Ah! gândi el... o.. nu i-e iertat. odorul! ea era. obscure. dar taci. ² Las -m ! zise ea ro ie ca purpura. rec zând cu capul în perini.. mintea lui îi p rea împrosp tat ... El se scul . .. i inima se cutremur în el. zise serios ple uvul. p rul de aur acoperit de o p l rie de catifea neagr cu margini largi. gândi el... de la capul inundat în aur pân-la botinele micu e ce sticleau radioase pe covorul înflorit. nu i-e iertat s vorbe ti... m iube ti tu? ² Dar dac nu m-ar chema Maria? zise ea sub inspira ia unei fulger toare mali ii... Din jurul lui disp ruse lumea cea semiobscur a tinere ii lui. Portretul p rintelui s u lipse te din perete.

apoi iar îi deschise.. trec pe scen . care râdea c-un fel de copil roas nebunie de zâmbetul lui. ci r m sese înc într-o tr s tur de nespus naivitate în jurul i alb a ei. Membrele ei zvelte în bluza de catifea neagr . cred a relua adev ratele mele vesminte. armat mare pentru individul constituit în spectator. de tot. El voia s vorbeasc .. c ci asemenea nu i-e iertat. Nu cumva înd r tul culiselor vie ii e un regisor a c rui existen n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuran i care. din când în când st teau înaintea unei oglinzi. Îmi pare c-am tr it odat în Orient i. chipul unui tân r demon lâng chipul unui înger asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reap rea în una nou . în fine.. din când în când î i plecau gur pe gur . mul i vor gândi a fi ghicit sensul întâmpl rilor lui. de i piesele sunt altele? E drept c dup fondal nu suntem în stare a vedea.. Adesea în nop i lungi de iarn . Acei care sunt f cu i în felul acesta se simt ca exila i în ora ul lor. care joac un rol atât de mare. încunjur fondalul i reapar iar i fin din care nu se putuse înc terge am r ciunea unei tinere i ap sate. umbra din perete. voind a reprezenta i? Nu este oare omenirea istoriei o armat mare. ei vor fi g sit elementele constitutive a vie ii lui suflete ti în realitate: Ruben e Riven. dup ce ea de mult devenise tezaurul c sniciei lui. i râdeau. lâng fizionomia oval ... rotunjit ce n-a cunoscut niciodat îndoiala.. când de bun voia lor tr iau exila i la vun sat spre a se iubi departe de zgomotul lumii. spre a cuprinde cu ei dulcea lui sarcin . când în vremea carnavalului m deghizez cu vrun caftan.. str ini lâng c minul lor i munci i de-o nostalgie invers . Cine este omul adev rat al acestor întâmpl ri. El î i închise ochii i sim ea c inima i se sparge în piept. Maria intra deodat în salonul înc lzit i luminat numai de razele ro ii ale j raticului din c min. tot. tr ind. cu firul cauzalit ii în mân .. Mâinu ele-i albe i transparente ca ceara contrastau cu mânicele moi i negre i astfel se primblau de bra prin semiîntunericul c lduros al s lii. dar acela i num r m rginit pentru regizor.. .. ca în noaptea aceea când se v zur pentru întâia oar în apropiere.. Am fost întotdeauna surprins c nu pricep curent limba arab . Ar fi u or a însemna nu numai ara dar chiar i secolul în care ar fi trebuit s se petreac existen a lor cea adev rat . aceea i p l rie cu margini largi pe p rul ei blond i picioru ele cele mai mici din lume în botine b rb te ti. Fost-au vis sau nu.. s aib momente de-o luciditate retrospectiv care s ni se par ca reminiscen ele unui om ce de mult nu mai este? Nu ezit m de-a cita câteva pasaje dintr-o epistol a lui Téophile Gautier care coloreaz oarecum ideea aceasta: "Nu totdeauna suntem din ara ce ne-a v zut n scând i de aceea c ut m adev rata noastr patrie. cu dispari iunea acestuia dispare ceea ce ve i fi îndemna i a numi o idee fix . de surprinderea i spaima ei proprie.. reducându-le la simple vise a unei imagina ii bolnave. asta-i întrebarea. Ea-l împinse în perini. Dan ori Dionis? Mul i din lectorii no tri vor fi c utat cheia întâmpl rilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. cu capetele r zimate unul de altul. Era un contrast pl cut: fa a lui tras gurii. Trebuie s-o fi uitat".. Nu sunt aceia i actori. Dou vorbe concluzive. e portretul cu ochii alba tri.. i ea s-apropia de el. dar î i sim i gura astupat de s rut ri. intra îmbr cat ca b iet.. ² i nu s-ar putea ca cineva..te scula.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->