“Maitreyi” de Mircea Eliade

Experienta sta la baza cunoasterii. Ea reprezinta “aventuri” personale ale fiintei in viata sociala, psihologica, pe baza carora se produc acumulari de informatii, sedimentari, transformari, avand drept finalitate cunoasterea in planul general-uman. Romanul experientei este subsumat, de catre criticul literar Nicolae Manolescu, ionicului, dar si, partial, corinticului, avand urmatoarele trasaturi: “autorul a fost detronat si a cedat personajelor prerogativele puterii, locul i l-a luat naratorul”; “romanele acestea par a fi scrise pe masura ce se desafasoara actiunea; sunt o spovedanie, nu o creatie senina”; “naratorul este, de data aceasta, fie un personaj in carne si oase, cu biografie si psihologie proprie, cu un punct de vedere clar definit asupra lucrurilor (persoana intai ca narator); fie o voce neutra, asemanatoare cu aceea impersonala, dar care isi insuseste pana la identificare punctul de vedere al cate unui personaj (persoana a treia ca protagonist)”. (Nicolae Manolescu, “Arca lui Noe”) Alte trasaturi ale romanului experientei sunt: folosirea tehnicii jurnalului si a inserarii, in opera de fictiune, a unor documente, scrisori, acte (A. Gide, Marcel Proust); impletirea experientei sociale si personale cu mitul si revelatiile mistice; utilizarea unui limbaj alchimic, prin care se incifreaza realitatea; personajul este problematizat, traieste experiente existentiale definitorii. Mircea Eliade apare in literatura dintre cele doua razboaie mondiale ca unul dintre reprezentantii de seama ai “noii generatii” care s-a impus dupa 1930. Venind printre primii cu o problematica de tip existentialist, autorul impune, inca de la inceput, o noua viziune romanului romanesc. Scriitorul pledeaza pentru o literatura a autenticitatii generate de experienta traita, scrisa intr-un stil direct, neinflorit, apropiindu-se, astfel, de teoriile estetice ale lui Camil Petrescu. Proza tanarului Eliade a fost clasificata la literatura “autenticitatii” si a “experientei” (Ov. S. Crohmalniceanu). Fata de alti autori din aceeasi categorie, Mircea Eliade se remarca prin rezervele, vehement exprimate, fata de romanul social si psihologic, in care niciodata “drama existentei nu se coboara pana la radacinile fiintei”. Optiunea prozatorului merge catre romanul metafizic, identificat de unii critici cu romanul “conditiei umane” (Liviu Petrescu, Nicolae Manolescu). Pentru Mircea Eliade, experienta este conditia de exprimare a autenticitatii in arta: “Eu iubesc si sustin o anumita autenticitate si cred ca literatura personala are mai multe sanse sa surprinda sufletul unei epoci”. Romanul “Maitreyi”, aparut in 1933, face parte din modernismul interbelic si este expresia fascinatiei pe care India a exercitat-o asupra lui Eliade inca din adolescenta. Tema romanului este iubirea initiatica, imposibila, forma de cunoastere spiritualizata, dezvoltata in cadrul pitoresc oferit de India. Doi tineri, un european si o indianca, traiesc o tulburatoare experienta de dragoste, care nu se implineste din cauze diverse (mentalitate, religie, istorie etc), dar care le marcheaza existenta prin modul in care cele doua fiinte se implinesc, sufera si-si asuma sentimentul. Titlul este reprezentat de numele personajului principal al romanului, personaj eponim, avand drept prototip pe Maitreyi Devi, fiica profesorului de sanscrita al lui Mircea Eliade, Dasgupta. Titlul atrage atentia cititorului, prin elementul onomastic, asupra personalitatii exotice a eroinei. Compozitia romanului articuleaza epic elementele autobiografice din genul diaristic (jurnal intim), cu notatiile analitice ale diaristului, cu fictiunea romanului de dragoste si cu texte epistolare. Romanul are XV capitole, incipit confesiv si final deschis. Relatia spatiu-timp este nuantata, deoarece actiunea din roman se desfasoara anterior trairii evenimentelor si consemnarii lor in jurnal, “timpul marturisirii” urmeaza “timpului trairii” (Eugen Simion, “Timpul trairii, timpul marturisirii, jurnal parizian”). Naratorul-actor precizeaza ca timp al diegezei anul 1929 si precizeaza ca pe Maitreyi o intalnise cu zece luni mai inainte. Perspectiva narativa este subiectiva, conforma cu programul estetic al autenticitatii propus de Mircea Eliade, naratorul este si personaj, iar discursul epic este construit la persoana I. Apropiindu-se de romanul gidean, opera lui Mircea Eliade propune experiente-limita si un personaj capabil sa treaca dincolo de normele morale comune, de prejudecati.

o dorinta nemarginita de a avea o iubire care sa fie mai presus de orice. il asculta si il respecta. Observa cu minutiozitate si detasare obiceiurile casei si isi concentreaza din ce in ce mai mult atentia asupra Maitreyiei. Inginerul Narendra Sen are un statut bine definit in cadrul familiei. o remarcabila sensibilitate si. prietenie. Maitreyi i se confeseaza. Acesata boala constituie punctul nodal al sederii sale in India. familie tipic indiana. de matase. Mutarea in casa inginerului poate fi considerata prima treapta a initierii lui Allan. eroul patrunde in mod gradat in lumea plina de inedit a Indiei si tot datorita ei va cunoaste sfera erotismului pur. Prima aparitie a Maitreyei insemna declansarea procesului initiatic al eroului in planul decoperirii adevaratei iubiri. Femeia si Barbatul care ating perfectiunea in iubire. in zambetul timid. superiorul sau. Voi creste din el . are diverse ocupatii intelectuale. in jungla. ca apoi sa-i declare ca ea nu-l iubeste decat ca pe “un scump prieten”. Allan se afla intr-o alta situatie initiatica. Muncind la Tambuk si apoi la Assam. in ciuda mentalitatilor si diferentelor de rasa si religie. se detaseaza aproape total de grupul sau de prieteni si prietene. de fapt. Eroina participa cu toata intensitatea la acest act de erotism curat. iar el vrea sa descopere “ce era sigilat si fascinant in viata ei. avand un ten mai inchis la culoare. coercitive. Prin Maitreyi. pentru care isi dorea din tot sufletul sa fie batrana spre a fi mai aproape de el. Iubirea celor doi exprima. pamantule. Eroul cauta insa sa se mentina intr-o zona a luciditatii.Ma leg pe tine. eroul descopera ca Maitreyi are o gandire profunda. Srimati Devi Indira. delicios amestec de idila. respecta cu sfintenie traditia indiana care da puteri aproape depline sotului de a fi “domnul. gurul sau. O aparitie stranie este Chabu. el vede in aceasta tanara de 16 ani o stranie intruchipare a lumii fermecate indiene: ”O priveam cu oarecare curiozitate. rostind un juramant. un tanar european care vine in India dornic de a cunoaste cat mai multe lucruri despre aceasta tara plina de mit si inefabil. Face acest lucru pentru ca banuia “o cursa matrimoniala”. eroul se imbolnaveste de malarie. relatandu-i ca prima sa dragoste a fost un pom. Zilele petrecute in casa inginerului Sen incep sa devina tot mai pline. Familia inginerului Sen. mai ales. o preocupa filozofia. Fiecare zi ii ofera eroului o noua posibilitate de a descifra taina vietii din India sau de a veni in contact cu obiceiuri pline de insolit. motiv pentru care declara ca este un celibatar convins. la Lacuri. Treapta urmatoare a descoperirii sufletului acestei fete este marcata de lungile lor conversatii. Cu o deosebita uimire. un mod original de a fi. care. noaptea.” Instalat in casa inginerului. un glas care parca ar fi descoperit atunci anumite secrete. Cele doua fiice.” Aceasta atractie are si urmarile ei: Allan incepe sa invete bengaleza si.Firul acestei carti de dragoste se concentreaza in jurul lui Allan. legamant de o incantatoare frumusete. deoarece Narendra Sen. in acel moment. Maitreyi si Chabu. Este usor de observat ca Allan traverseaza cateva experiente relevante pentru existenta sa. intr-un cadru mirific. mai ales. sora mai mica a Maitreyiei. Confuzia prietenieiubire nu este altceva decat faza premergatoare patimei ce va izbucni in sufletul pur si dornic de iubire al fetei. Punctul nodal este atins in momentul in care eroul isi declara iubirea. un adevarat poem al iubirii: “. ii propune sa locuiasca in casa lui spre a evita alte evenimente de acest gen. Autoanalizandu-se. in urma discutiilor de lunga durata. Eroul devine un fin observator al modului de viata indian. ca eu voi fi a lui Allan si a nimanui altuia. pentru ca. constata ca: “Patima creste. Allan devine din ce in ce mai atent la tot ce se petrece in jurul sau. in glasul ei atat de schimbat in fiecare clipa. stapanul casei” si executa cu devotiune poruncile acestuia. Maitreyi scrie poezii. eroul constata ca prezenta Maitreyiei il tulbura intr-un mod ciudat. apoi s-a devotat spiritual lui Tagore. intrun parc. acela de stapan deosebit de autoritar. trebuie sa dispuna de o zestre mai mare pentru a se integra in plan social. pentru el. Srimati Devi Indira. in fiecare moment. La inceput. devotie”. Eroina reactioneaza in mod naiv: isi acopera ochii. precum si sotia. avand ca martori stelele. sustine chiar o conferinta pe teme filozofice. Maitreyi se releva lui Allan asemenea unei curiozitati. Maitreyi devine un univers. caci nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta in miscarile ei moi. insa. sotia inginerului. sexualitate. el isi da seama ca sentimentele pentru aceasta fiinta “sunt altceva” si traieste o iubire fara precedent. pamantului”. uneori dure. avand toate pozitia unei supuneri oarbe. padurii. il inconjoara pe Allan cu multa caldura si afectiune. preliminar de panica si. numit “sapte frunze”. adresandu-se “cerului cu stele. Insa atitudinea eroului se schimba treptat si. ideea lui Mircea Eliade ca indragostitii refac unitatea primordiala. dar si lumea femeii indiene tributare unor norme si mentalitati stranii. Cei doi se logodesc in taina. Maitreyi da solemnitate acestui act. Allan si Maitreyi sunt. Evenimentul produce adanci mutatii in insasi existenta sa. mai mult decat atat.

de care. si neinlocuibil in faptura ei. Africa de Sud. daruindu-se unui vanzator de fructe. pe ea o intalneam in filmul meu de toate zilele. nu pereche ingereasca. a fost mult peste intensitatea obisnuita. dezgustat. Sunt foarte turbure. Allan are trairi metafizice. o evreica din Cape-Town. iese luminat din “incercarea labirintului”. “singur. atingerea absolutului. dupa ce cu buna stiinta l-a adus in casa sa si se putea astepta ca intre cei doi tineri sa se infiripe o idila erotica.” . il vrea pe Allan fiu adoptiv. in loc sa o stie alaturi de cel care ar fi facut-o fericita. dragostea mea cerea implinire. Eroina doreste. Pentru ca aceasta dragoste era peste inchipuirea oamenilor. Pentru a se casatori cu Maitreyi. in mod paradoxal. Si vreau totusi sa scriu aici tot. reprezentat de evolutia propriului eu ca urmare a parcurgerii etapelor unei experiente unice.” Intregul comportament al eroinei conduce spre sacru. bolnav fiind. Intervine un aspect minor. de cealalta lume”. sa-si eternizeze sentimentele si tocmai de aceea le incredinteaza sau le apropie de tot ceea ce i se pare ei ca apartine infinitului. de suflet si carne. inlocuit fiind de o idee. Drama celor doi se pare ca deriva din faptul ca iubirea lor a depasit orice norma. foarte turbure. in momentele de inalta traire afectiva. care va dezvalui tatalui iubirea dintre cei doi tineri. brusc. Ciudat ramane acest inginer Sen. de iubire: “Stiam ca si Maitreyi se gandeste tot atat de adanc la mine. tot. Daca as fi citit scrisorile aduse de Khokha… Poate planuise ea ceva. si cum iti sunt tie rozele. Si cum astepti tu ploaia. a contopirii mitice. Furia inginerului Sen dezlantuie furtuna care se va abate in mod egal asupra lui Allan si a Maitreyiei. asa ii voi astepta eu venirea. discursul epic capata aspectul unor flashuri. gazda. nauc”. Se retrage in Himalaya. ne lega in ciuda despartirii si a mortii”. este capabil sa-si schimbe conditia si religia. In singuratatea muntelui (capitolul al XIV-lea). iubindu-si totusi fiicele. Nu voiam cu niciun pret sa dispar. iar alte elemente ale naturii devin martorii iubirii sale care trebuie sa treaca peste timp si peste spatiu. dupa multe demersuri analitice. Sa telegrafiez lui Sen? Sa scriu Maitreyiei? Simt ca a facut asta pentru mine. Cei doi ar fi realizat aspiratia dintotdeauna a omului.ca iarba din tine. al XV-lea. o doream. intr-un bungalow. nerealizata in plan social conform capacitatilor sale intelectuale. femei. acum. si Allan face gesturi de totala daruire. Aici are vise. desi isi urmeaza cursul monoton: serviciu. De cealalata parte. invidia sau gelozia gratuita. asa va fi trupul lui mie. nicio libertate mentala…”. inferioare. si pe aceasta Maitreyi.” Eroul incearca sa scape de amintirea grea a fostei iubiri prin experimentarea alteia. niciun gand patimas. cearta cu Harold etc. Dupa ce Jenia pleaca. din octombrie pana in februarie. care a venit in India cu scopul marturisit: “Vreau sa gasesc absolutul!. care ne izola pe noi doi.. Allan se elibereaza. pentru mult timp. de un mit. pomii devin prieteni sau iubiti. cu o dragoste eterna si cereasca. ramane insensibil in fata suferintei Maitreyiei. insa. la viata noastra impreuna. preferand sa o vada disperata. asa cum a aflat ca a facut Maitreyi: “Pe mine ma chinuia tocmai amintirea ei carnala. Allan descopera cu stupefactie ca a fost “adus” in casa spre a fi “adoptat”. Nu voiam sa ma consolez. de confirmare si de acceptare a realitatii interioare si exterioare. semn al unei existente care si-a pierdut coerenta. refuzand lucid ideea iubirii absolute. incearca sa se vindece prin real. In ultimul capitol. Eroul este alungat in mod brutal din casa si izolat de Maitreyi. Si nu pot face nimic. iar participarea lor era in egala masura. spirituale. iar o posibila casatorie cu Maitreyi este de neconceput. vietuire pe pamant. dar nu-l accepta ca ginere. infantila a lui Chabu. de dragoste magica si cutremuratoare. ea nu putea sa sfarseasca decat tragic. si comuniunea aceasta in inchipuire ne lega parca pe deasupra evenimentelor. Afla ca Maitreyi s-a compromis definitiv. tocmai ceea ce era viu si imediat.. Inginerul Sen nu-si schimba hotararea nici dupa ce moare Chabu. Eforturile sale sunt zadarnice. Pentru Maitreyi. sufletul inginerului este inflexibil. care. in dragostea ei.” Are o noua experienta erotica alaturi de Jenia Isaac. Acest om. halucinatii in care el si Maitreyi se regasesc si sunt fericiti: “Asistam ziua intreaga la desfasurarea aceluiasi vis fantastic. de intelegere. natura cu toate elementele sale are suflet. oricum. Fara ea. spre a se conforma modului de viata impus de familia Sen. barbatul a ramas. pe mine si pe Maitreyi. … Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei. Finalul romanului este unul deschis: “Sunt ceasuri de cand ma gandesc. pentru ca Jenia nu este la fel de feminina ca Maitreyi si nu-i trezeste patima de altadata: “Priveam iarasi pe Jenia si nu simteam fata de ea nicio turburare.

Este un tip de femeie. plasandu-i in sferele suferintei si disperarii. multe pagini fiind ocupate de introspectie. vesnic in umbra tragediei. Parintii ei ii ofera o educatie superioara.Povestea de dragoste sfarsita trist demonstreaza ca dogmele. si al doilea. prin autocaracterizare.” (Pompiliu Constantinescu. se defineste statutul ei psihologic. personajul eponim al romanului. bruna. de etnie. de matase. (Ov. apogeu la disolutie. nu le-au putut ierta faptul ca traiau plenar o iubire peste fire si. “Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale”) Portretul eroului se contureaza aproape exclusiv sub latura morala. eroina este o adolescenta de 16 ani. scrie poezii si eseuri si tine conferinte despre frumos. respectiv occidentalul si indianul. printr-o tehnica a detaliului gradat. al mentalitatilor si al traditiilor. indeplinind ca instanta a comunicarii intratextuale. se confeseaza in legatura cu experienta sa erotica. reprezentate de el si de Maitreyi. Maitreyi. de catre naratorul personaj: “Mi se parea urata – cu ochii ei prea mari si prea negri. de culturi si chiar a celor doua tipuri umane. de un brun nemaiintalnit pana atunci. ca reactii ale fiintei la situatia creata. Allan si Maitreyi reusisera sa se ridice deasupra a tot ceea ce era convenienta si meschinarie in plan social. care sa imbine diferentele culturale cu sentimentul sincer. de la aparitie. ilustreaza tipul orientalului. englezul Allan si bengaleza Maitreyi. s-ar fi spus de lut si de ceara”. Occidental rational si lucid. ca mijloc de constructie a personajului modern. pot trada un om)”. rol de narator si de personaj. Portretul fizic al Maitreyiei este prezentat in primele pagini ale romanului. de fecioara bengaleza (…) i-am vazut deodata bratul intreg gol si m-a izbit culoarea pielii: mata. insusiri pe care le pierdusem de mult. Luciditatea analitica a eroului-narator se manifesta si in compararea argumentata a celor doua tipuri de mentalitati. Este mai ales un simbol al sacrificiului in iubire. “Romanul romanesc interbelic”). . Raportarea acestor trairi la dubla perspectiva temporala presupune si constructia a doua planuri narative: unul al sentimentelor. al rememorarii lor cu ocazia scrierii romanului. mai tarziu. lucru afirmat ulterior: “ma minunai descoperind pe fata mea o hotarare virila si putere de a actiona. cu sanii puternici. Cei doi. Caracterizarea personajelor Dincolo de problema autenticitatii si a psihologismului. care impun reguli ce ingradesc afirmarea libera a iubirii. distrugere. sa constate “miracolul femeii indiene”. Prin caracterizare indirecta. reprezinta doua continente si doua mentalitati. in mod direct. libera de constrangeri familiale. Mi se pare ca regulile schimbarii fetei nu au nimic de-a face cu adevaratele experiente sufletesti. (De atunci nu mai cred in expresia oamenilor. al retrairii. ne aflam intr-o situatie care ilustreaza incercarea de numire a doua lumi total diferite. mai ales. Oamenii nu i-au putut intelege si. cu buzele carnoase si rasfrante. mentalitatile si intentiile oamenilor devin uneori grele obstacole in calea implinirii unei iubiri absolute. Allan traverseaza experienta iubirii gradual. traind cu o intensitate si un farmec de substanta tare. al indianului. evolutie. al evenimentelor si al impresiilor de atunci. Privind actiunea in plan realist. ceea ce invita la lectura este iubirea neconventionala si devastatoare. dar si un simbol: “Maitreyi este o femeie si un mit. Protagonsitul este constient de urmele lasate in personalitatea sa de trairea intensa a iubirii. aromitoare ca insesi parfumurile orientale. Allan este protagonistul romanului. care apartine unei caste bogate. Poate numai ochii. caci nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta in miscarile ei moi. izolandu-i. traita pasional si retraita in imaginatie. singurii. un alter ego al autorului. dar si in contextul mai larg al conceptiilor diferite. bengaleze. de analiza si de interpretarea lucida a trairilor. de casta. pe parcursul incercarii de a-si afirma dreptul la dragoste. moral. i-au pedepsit. Prima impresie (raportata la codul frumusetii europene) se va modifica pe parcurs – “in casa inginerului Sen mi s-a parut atunci mult mai frumoasa. concretizata in faptul ca are informatii culturale impresionante. astfel. Din punct de vedere al statutului social. S. intr-o paradigma complexa. Crohmalniceanu. de “o densa substanta omeneasca”. in zambetul timid” – pentru ca. in sari de culoarea ceaiului palid (…) O priveam cu oarecare curiozitate. Fiecare etapa este descrisa minutios.

Timida. Conform traditiei pe care o slujeste. de analiza psihologica. ea intelege treptat ca strainul intrat pe neasteptate in viata ei va avea un rol esential in desavarsirea sa spirituala. Eu te astept. Maitreyi isi asteapta trimisul din cer. intarindu-i banuielile. impreuna. importanta experientei personale pentru cunoasterea de sine si pentru cunoasterea celuilalt. sa continue drumul initiatic al iubirii (veritabila cale de cunoastere a adevarului absolut). Allan… (…) In viata viitoare ne vom intalni iar. Allan. unde asistam la o casatorie simbolica in fata Cerului si a Pamantului. tulburatoare. pentru care va comite gestul final: daruindu-se vanzatorului de fructe. culta. Altul nu se va mai atinge de mine…. ca citeste foarte mult. se dezvolta si evouleaza vertiginos. (Pompiliu Constantinescu) . Misterul care o inconjoara isi afla raspunsul in traditia lumii in care traieste. subiective. culminand cu logodna de la Lacuri. Maitreyi este o sacrificata pe altarul iubirii – infruntand prejudecatile familiei si ale castei din care face parte. ea provoaca destinul prin jocul cu volumele din biblioteca – mainile lor se opresc pe “Tales of the unexpected”. ea este credincioasa doar iubirii sale. Prin statutul ei. prin romanul “Maitreyi”.Senzuala. Iubirea. In fiecare zi afla lucruri noi despre ea: ca scrie versuri. Ea este convinsa ca. cele doua axe ale existentei. Mircea Eliade realizeaza.” Punand in valoare interioritatea individului. Maitreyi il fascineaza si-l bulverseaza pe lucidul Allan. Pentru a avea o certitudine. plina de contradictii. Concluzie Petru Comarnescu afirma ca “pentru mine. sovaitoare la inceput. (…) Ai sa ma recunosti atunci? Ai sa ma astepti? Asteapta-ma.”. romanul “Maitreyi” (pe langa multe alte insusiri) m-a captivat prin aceea ca in el autorul dezbate nu problema unui caz oarecare – asa cum se intampla in romanele obisnuite – ci fazele esentiale ale unui sentiment mare si complex: dragostea. avandu-l drept guru pe insusi Rabi Thakkur (Tagore). pentru ca iubirea nu exista pentru femeia Indiei in afara religiozitatii. ea spera sa fie izgonita. inteligenta. inceputa cu gesturile de tandrete ale atingerii picioarelor. pentru a-l regasi pe Allan si. “una din acele carti cu destin de miracol in cariera unui scriitor si chiar a unei generatii”. daca in aceasta realitate nu pot fi impreuna. folosind tehnici ale prozei moderne. ca sustine conferinte pe teme filozofice. dar anticipand si finalul. desavarsirea lor spirituala se va realiza dincolo de moarte: “Adio.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful