P. 1
Maitreyi de Mircea Eliade

Maitreyi de Mircea Eliade

|Views: 3,291|Likes:
Published by herciuovidiu

More info:

Published by: herciuovidiu on Mar 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

“Maitreyi” de Mircea Eliade

Experienta sta la baza cunoasterii. Ea reprezinta “aventuri” personale ale fiintei in viata sociala, psihologica, pe baza carora se produc acumulari de informatii, sedimentari, transformari, avand drept finalitate cunoasterea in planul general-uman. Romanul experientei este subsumat, de catre criticul literar Nicolae Manolescu, ionicului, dar si, partial, corinticului, avand urmatoarele trasaturi: “autorul a fost detronat si a cedat personajelor prerogativele puterii, locul i l-a luat naratorul”; “romanele acestea par a fi scrise pe masura ce se desafasoara actiunea; sunt o spovedanie, nu o creatie senina”; “naratorul este, de data aceasta, fie un personaj in carne si oase, cu biografie si psihologie proprie, cu un punct de vedere clar definit asupra lucrurilor (persoana intai ca narator); fie o voce neutra, asemanatoare cu aceea impersonala, dar care isi insuseste pana la identificare punctul de vedere al cate unui personaj (persoana a treia ca protagonist)”. (Nicolae Manolescu, “Arca lui Noe”) Alte trasaturi ale romanului experientei sunt: folosirea tehnicii jurnalului si a inserarii, in opera de fictiune, a unor documente, scrisori, acte (A. Gide, Marcel Proust); impletirea experientei sociale si personale cu mitul si revelatiile mistice; utilizarea unui limbaj alchimic, prin care se incifreaza realitatea; personajul este problematizat, traieste experiente existentiale definitorii. Mircea Eliade apare in literatura dintre cele doua razboaie mondiale ca unul dintre reprezentantii de seama ai “noii generatii” care s-a impus dupa 1930. Venind printre primii cu o problematica de tip existentialist, autorul impune, inca de la inceput, o noua viziune romanului romanesc. Scriitorul pledeaza pentru o literatura a autenticitatii generate de experienta traita, scrisa intr-un stil direct, neinflorit, apropiindu-se, astfel, de teoriile estetice ale lui Camil Petrescu. Proza tanarului Eliade a fost clasificata la literatura “autenticitatii” si a “experientei” (Ov. S. Crohmalniceanu). Fata de alti autori din aceeasi categorie, Mircea Eliade se remarca prin rezervele, vehement exprimate, fata de romanul social si psihologic, in care niciodata “drama existentei nu se coboara pana la radacinile fiintei”. Optiunea prozatorului merge catre romanul metafizic, identificat de unii critici cu romanul “conditiei umane” (Liviu Petrescu, Nicolae Manolescu). Pentru Mircea Eliade, experienta este conditia de exprimare a autenticitatii in arta: “Eu iubesc si sustin o anumita autenticitate si cred ca literatura personala are mai multe sanse sa surprinda sufletul unei epoci”. Romanul “Maitreyi”, aparut in 1933, face parte din modernismul interbelic si este expresia fascinatiei pe care India a exercitat-o asupra lui Eliade inca din adolescenta. Tema romanului este iubirea initiatica, imposibila, forma de cunoastere spiritualizata, dezvoltata in cadrul pitoresc oferit de India. Doi tineri, un european si o indianca, traiesc o tulburatoare experienta de dragoste, care nu se implineste din cauze diverse (mentalitate, religie, istorie etc), dar care le marcheaza existenta prin modul in care cele doua fiinte se implinesc, sufera si-si asuma sentimentul. Titlul este reprezentat de numele personajului principal al romanului, personaj eponim, avand drept prototip pe Maitreyi Devi, fiica profesorului de sanscrita al lui Mircea Eliade, Dasgupta. Titlul atrage atentia cititorului, prin elementul onomastic, asupra personalitatii exotice a eroinei. Compozitia romanului articuleaza epic elementele autobiografice din genul diaristic (jurnal intim), cu notatiile analitice ale diaristului, cu fictiunea romanului de dragoste si cu texte epistolare. Romanul are XV capitole, incipit confesiv si final deschis. Relatia spatiu-timp este nuantata, deoarece actiunea din roman se desfasoara anterior trairii evenimentelor si consemnarii lor in jurnal, “timpul marturisirii” urmeaza “timpului trairii” (Eugen Simion, “Timpul trairii, timpul marturisirii, jurnal parizian”). Naratorul-actor precizeaza ca timp al diegezei anul 1929 si precizeaza ca pe Maitreyi o intalnise cu zece luni mai inainte. Perspectiva narativa este subiectiva, conforma cu programul estetic al autenticitatii propus de Mircea Eliade, naratorul este si personaj, iar discursul epic este construit la persoana I. Apropiindu-se de romanul gidean, opera lui Mircea Eliade propune experiente-limita si un personaj capabil sa treaca dincolo de normele morale comune, de prejudecati.

in fiecare moment.Ma leg pe tine. el isi da seama ca sentimentele pentru aceasta fiinta “sunt altceva” si traieste o iubire fara precedent. mai ales. care. la Lacuri. Treapta urmatoare a descoperirii sufletului acestei fete este marcata de lungile lor conversatii. mai mult decat atat. delicios amestec de idila.” Instalat in casa inginerului. un tanar european care vine in India dornic de a cunoaste cat mai multe lucruri despre aceasta tara plina de mit si inefabil. Autoanalizandu-se. un adevarat poem al iubirii: “. rostind un juramant. o remarcabila sensibilitate si. devotie”. numit “sapte frunze”. Cele doua fiice. Maitreyi da solemnitate acestui act. sora mai mica a Maitreyiei. sexualitate. ii propune sa locuiasca in casa lui spre a evita alte evenimente de acest gen. Fiecare zi ii ofera eroului o noua posibilitate de a descifra taina vietii din India sau de a veni in contact cu obiceiuri pline de insolit. Insa atitudinea eroului se schimba treptat si. noaptea. caci nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta in miscarile ei moi. pamantului”. sustine chiar o conferinta pe teme filozofice. Voi creste din el . Eroina reactioneaza in mod naiv: isi acopera ochii. un mod original de a fi. avand un ten mai inchis la culoare.” Aceasta atractie are si urmarile ei: Allan incepe sa invete bengaleza si. o dorinta nemarginita de a avea o iubire care sa fie mai presus de orice. Srimati Devi Indira. adresandu-se “cerului cu stele. Maitreyi si Chabu. prietenie. La inceput. Mutarea in casa inginerului poate fi considerata prima treapta a initierii lui Allan. in jungla. o preocupa filozofia. Maitreyi i se confeseaza. superiorul sau. Acesata boala constituie punctul nodal al sederii sale in India. intrun parc. il asculta si il respecta. ca apoi sa-i declare ca ea nu-l iubeste decat ca pe “un scump prieten”. Eroul cauta insa sa se mentina intr-o zona a luciditatii. in glasul ei atat de schimbat in fiecare clipa. Iubirea celor doi exprima. pentru ca. stapanul casei” si executa cu devotiune poruncile acestuia. eroul constata ca prezenta Maitreyiei il tulbura intr-un mod ciudat. se detaseaza aproape total de grupul sau de prieteni si prietene. trebuie sa dispuna de o zestre mai mare pentru a se integra in plan social. mai ales. precum si sotia. Familia inginerului Sen. il inconjoara pe Allan cu multa caldura si afectiune. avand ca martori stelele. pentru care isi dorea din tot sufletul sa fie batrana spre a fi mai aproape de el. Face acest lucru pentru ca banuia “o cursa matrimoniala”. Evenimentul produce adanci mutatii in insasi existenta sa. deoarece Narendra Sen. Allan se afla intr-o alta situatie initiatica. apoi s-a devotat spiritual lui Tagore. Cu o deosebita uimire. in urma discutiilor de lunga durata. coercitive. uneori dure. Maitreyi se releva lui Allan asemenea unei curiozitati. dar si lumea femeii indiene tributare unor norme si mentalitati stranii. el vede in aceasta tanara de 16 ani o stranie intruchipare a lumii fermecate indiene: ”O priveam cu oarecare curiozitate. un glas care parca ar fi descoperit atunci anumite secrete. intr-un cadru mirific. de fapt. de matase. legamant de o incantatoare frumusete. motiv pentru care declara ca este un celibatar convins. Zilele petrecute in casa inginerului Sen incep sa devina tot mai pline. ideea lui Mircea Eliade ca indragostitii refac unitatea primordiala. in ciuda mentalitatilor si diferentelor de rasa si religie. sotia inginerului. preliminar de panica si. Femeia si Barbatul care ating perfectiunea in iubire. Cei doi se logodesc in taina. avand toate pozitia unei supuneri oarbe. iar el vrea sa descopere “ce era sigilat si fascinant in viata ei. Prima aparitie a Maitreyei insemna declansarea procesului initiatic al eroului in planul decoperirii adevaratei iubiri. Punctul nodal este atins in momentul in care eroul isi declara iubirea. Confuzia prietenieiubire nu este altceva decat faza premergatoare patimei ce va izbucni in sufletul pur si dornic de iubire al fetei. Srimati Devi Indira. Muncind la Tambuk si apoi la Assam. familie tipic indiana. gurul sau. O aparitie stranie este Chabu. constata ca: “Patima creste. Eroina participa cu toata intensitatea la acest act de erotism curat. relatandu-i ca prima sa dragoste a fost un pom.Firul acestei carti de dragoste se concentreaza in jurul lui Allan. in acel moment. eroul patrunde in mod gradat in lumea plina de inedit a Indiei si tot datorita ei va cunoaste sfera erotismului pur. padurii. Maitreyi scrie poezii. eroul descopera ca Maitreyi are o gandire profunda. Observa cu minutiozitate si detasare obiceiurile casei si isi concentreaza din ce in ce mai mult atentia asupra Maitreyiei. acela de stapan deosebit de autoritar. are diverse ocupatii intelectuale. pamantule. Maitreyi devine un univers. Inginerul Narendra Sen are un statut bine definit in cadrul familiei. pentru el. ca eu voi fi a lui Allan si a nimanui altuia. respecta cu sfintenie traditia indiana care da puteri aproape depline sotului de a fi “domnul. in zambetul timid. Allan devine din ce in ce mai atent la tot ce se petrece in jurul sau. Allan si Maitreyi sunt. Este usor de observat ca Allan traverseaza cateva experiente relevante pentru existenta sa. insa. eroul se imbolnaveste de malarie. Prin Maitreyi. Eroul devine un fin observator al modului de viata indian.

dupa ce cu buna stiinta l-a adus in casa sa si se putea astepta ca intre cei doi tineri sa se infiripe o idila erotica. atingerea absolutului. Pentru a se casatori cu Maitreyi. in momentele de inalta traire afectiva. Nu voiam sa ma consolez. Furia inginerului Sen dezlantuie furtuna care se va abate in mod egal asupra lui Allan si a Maitreyiei. Inginerul Sen nu-si schimba hotararea nici dupa ce moare Chabu. de suflet si carne. refuzand lucid ideea iubirii absolute. Sunt foarte turbure. si neinlocuibil in faptura ei. nauc”.” Intregul comportament al eroinei conduce spre sacru. la viata noastra impreuna. Allan are trairi metafizice. spre a se conforma modului de viata impus de familia Sen. dupa multe demersuri analitice. Pentru ca aceasta dragoste era peste inchipuirea oamenilor. foarte turbure. de un mit. Daca as fi citit scrisorile aduse de Khokha… Poate planuise ea ceva. sufletul inginerului este inflexibil. De cealalata parte. oricum. preferand sa o vada disperata. tot. asa cum a aflat ca a facut Maitreyi: “Pe mine ma chinuia tocmai amintirea ei carnala. o evreica din Cape-Town. si pe aceasta Maitreyi. Allan descopera cu stupefactie ca a fost “adus” in casa spre a fi “adoptat”. Nu voiam cu niciun pret sa dispar. Eroul este alungat in mod brutal din casa si izolat de Maitreyi. Africa de Sud. al XV-lea. de intelegere. barbatul a ramas. infantila a lui Chabu. reprezentat de evolutia propriului eu ca urmare a parcurgerii etapelor unei experiente unice. si cum iti sunt tie rozele. brusc. si Allan face gesturi de totala daruire..” Are o noua experienta erotica alaturi de Jenia Isaac. cearta cu Harold etc. care a venit in India cu scopul marturisit: “Vreau sa gasesc absolutul!. iubindu-si totusi fiicele. Acest om. Sa telegrafiez lui Sen? Sa scriu Maitreyiei? Simt ca a facut asta pentru mine. discursul epic capata aspectul unor flashuri.” Eroul incearca sa scape de amintirea grea a fostei iubiri prin experimentarea alteia. nu pereche ingereasca. In singuratatea muntelui (capitolul al XIV-lea). spirituale. asa va fi trupul lui mie. Ciudat ramane acest inginer Sen. pe mine si pe Maitreyi. ramane insensibil in fata suferintei Maitreyiei. “singur. inlocuit fiind de o idee. … Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei. in loc sa o stie alaturi de cel care ar fi facut-o fericita. niciun gand patimas. Drama celor doi se pare ca deriva din faptul ca iubirea lor a depasit orice norma. iar o posibila casatorie cu Maitreyi este de neconceput. si comuniunea aceasta in inchipuire ne lega parca pe deasupra evenimentelor. dar nu-l accepta ca ginere. o doream. de dragoste magica si cutremuratoare. de iubire: “Stiam ca si Maitreyi se gandeste tot atat de adanc la mine. ea nu putea sa sfarseasca decat tragic. din octombrie pana in februarie. dezgustat. in dragostea ei. vietuire pe pamant. Eroina doreste. bolnav fiind. nicio libertate mentala…”. care ne izola pe noi doi. asa ii voi astepta eu venirea. dragostea mea cerea implinire. femei.” . este capabil sa-si schimbe conditia si religia. semn al unei existente care si-a pierdut coerenta. ne lega in ciuda despartirii si a mortii”. il vrea pe Allan fiu adoptiv. Si cum astepti tu ploaia.. a contopirii mitice. incearca sa se vindece prin real. Finalul romanului este unul deschis: “Sunt ceasuri de cand ma gandesc. tocmai ceea ce era viu si imediat. natura cu toate elementele sale are suflet. pe ea o intalneam in filmul meu de toate zilele. halucinatii in care el si Maitreyi se regasesc si sunt fericiti: “Asistam ziua intreaga la desfasurarea aceluiasi vis fantastic. inferioare. invidia sau gelozia gratuita. care. pentru mult timp. Cei doi ar fi realizat aspiratia dintotdeauna a omului. Se retrage in Himalaya. Aici are vise.ca iarba din tine. Dupa ce Jenia pleaca. Eforturile sale sunt zadarnice. nerealizata in plan social conform capacitatilor sale intelectuale. intr-un bungalow. insa. de cealalta lume”. In ultimul capitol. cu o dragoste eterna si cereasca. de confirmare si de acceptare a realitatii interioare si exterioare. care va dezvalui tatalui iubirea dintre cei doi tineri. Afla ca Maitreyi s-a compromis definitiv. sa-si eternizeze sentimentele si tocmai de aceea le incredinteaza sau le apropie de tot ceea ce i se pare ei ca apartine infinitului. iese luminat din “incercarea labirintului”. gazda. iar participarea lor era in egala masura. Intervine un aspect minor. Si vreau totusi sa scriu aici tot. daruindu-se unui vanzator de fructe. pentru ca Jenia nu este la fel de feminina ca Maitreyi si nu-i trezeste patima de altadata: “Priveam iarasi pe Jenia si nu simteam fata de ea nicio turburare. in mod paradoxal. pomii devin prieteni sau iubiti. de care. Pentru Maitreyi. Si nu pot face nimic. iar alte elemente ale naturii devin martorii iubirii sale care trebuie sa treaca peste timp si peste spatiu. acum. Allan se elibereaza. desi isi urmeaza cursul monoton: serviciu. a fost mult peste intensitatea obisnuita. Fara ea.

de culturi si chiar a celor doua tipuri umane. bruna. aromitoare ca insesi parfumurile orientale. de matase. lucru afirmat ulterior: “ma minunai descoperind pe fata mea o hotarare virila si putere de a actiona. evolutie. singurii. cu buzele carnoase si rasfrante. moral. Allan si Maitreyi reusisera sa se ridice deasupra a tot ceea ce era convenienta si meschinarie in plan social. respectiv occidentalul si indianul. si al doilea. Portretul fizic al Maitreyiei este prezentat in primele pagini ale romanului. Raportarea acestor trairi la dubla perspectiva temporala presupune si constructia a doua planuri narative: unul al sentimentelor. Este mai ales un simbol al sacrificiului in iubire. Cei doi. “Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale”) Portretul eroului se contureaza aproape exclusiv sub latura morala. plasandu-i in sferele suferintei si disperarii. rol de narator si de personaj. reprezinta doua continente si doua mentalitati. care sa imbine diferentele culturale cu sentimentul sincer. sa constate “miracolul femeii indiene”. vesnic in umbra tragediei. (De atunci nu mai cred in expresia oamenilor. de catre naratorul personaj: “Mi se parea urata – cu ochii ei prea mari si prea negri. astfel. libera de constrangeri familiale. apogeu la disolutie. multe pagini fiind ocupate de introspectie. mentalitatile si intentiile oamenilor devin uneori grele obstacole in calea implinirii unei iubiri absolute. reprezentate de el si de Maitreyi. pot trada un om)”. Crohmalniceanu. ilustreaza tipul orientalului. in sari de culoarea ceaiului palid (…) O priveam cu oarecare curiozitate. Protagonsitul este constient de urmele lasate in personalitatea sa de trairea intensa a iubirii. al evenimentelor si al impresiilor de atunci. Caracterizarea personajelor Dincolo de problema autenticitatii si a psihologismului. al retrairii. (Ov. de un brun nemaiintalnit pana atunci. de etnie. pe parcursul incercarii de a-si afirma dreptul la dragoste. prin autocaracterizare. ca mijloc de constructie a personajului modern. caci nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta in miscarile ei moi. mai ales. care apartine unei caste bogate. al rememorarii lor cu ocazia scrierii romanului. Parintii ei ii ofera o educatie superioara. printr-o tehnica a detaliului gradat. de la aparitie. Este un tip de femeie. scrie poezii si eseuri si tine conferinte despre frumos. cu sanii puternici. eroina este o adolescenta de 16 ani. dar si in contextul mai larg al conceptiilor diferite.” (Pompiliu Constantinescu. Occidental rational si lucid. nu le-au putut ierta faptul ca traiau plenar o iubire peste fire si. . in mod direct. traita pasional si retraita in imaginatie. Poate numai ochii. S. al mentalitatilor si al traditiilor. personajul eponim al romanului. de fecioara bengaleza (…) i-am vazut deodata bratul intreg gol si m-a izbit culoarea pielii: mata. se defineste statutul ei psihologic. dar si un simbol: “Maitreyi este o femeie si un mit. se confeseaza in legatura cu experienta sa erotica. insusiri pe care le pierdusem de mult. concretizata in faptul ca are informatii culturale impresionante. Luciditatea analitica a eroului-narator se manifesta si in compararea argumentata a celor doua tipuri de mentalitati. de “o densa substanta omeneasca”. Allan este protagonistul romanului. distrugere. Fiecare etapa este descrisa minutios. englezul Allan si bengaleza Maitreyi. Prima impresie (raportata la codul frumusetii europene) se va modifica pe parcurs – “in casa inginerului Sen mi s-a parut atunci mult mai frumoasa. un alter ego al autorului. al indianului. de casta. indeplinind ca instanta a comunicarii intratextuale. bengaleze. ca reactii ale fiintei la situatia creata. i-au pedepsit. traind cu o intensitate si un farmec de substanta tare. care impun reguli ce ingradesc afirmarea libera a iubirii. Allan traverseaza experienta iubirii gradual. de analiza si de interpretarea lucida a trairilor. s-ar fi spus de lut si de ceara”. Privind actiunea in plan realist. in zambetul timid” – pentru ca. Prin caracterizare indirecta. Mi se pare ca regulile schimbarii fetei nu au nimic de-a face cu adevaratele experiente sufletesti.Povestea de dragoste sfarsita trist demonstreaza ca dogmele. “Romanul romanesc interbelic”). Din punct de vedere al statutului social. ceea ce invita la lectura este iubirea neconventionala si devastatoare. izolandu-i. ne aflam intr-o situatie care ilustreaza incercarea de numire a doua lumi total diferite. Oamenii nu i-au putut intelege si. intr-o paradigma complexa. Maitreyi. mai tarziu.

cele doua axe ale existentei. Conform traditiei pe care o slujeste. sovaitoare la inceput. Pentru a avea o certitudine. Ea este convinsa ca. Timida. de analiza psihologica. Iubirea. pentru ca iubirea nu exista pentru femeia Indiei in afara religiozitatii. culminand cu logodna de la Lacuri. folosind tehnici ale prozei moderne. (…) Ai sa ma recunosti atunci? Ai sa ma astepti? Asteapta-ma. ca sustine conferinte pe teme filozofice.”. ea intelege treptat ca strainul intrat pe neasteptate in viata ei va avea un rol esential in desavarsirea sa spirituala. tulburatoare.” Punand in valoare interioritatea individului. desavarsirea lor spirituala se va realiza dincolo de moarte: “Adio. “una din acele carti cu destin de miracol in cariera unui scriitor si chiar a unei generatii”. sa continue drumul initiatic al iubirii (veritabila cale de cunoastere a adevarului absolut). Altul nu se va mai atinge de mine…. Eu te astept. ca citeste foarte mult. se dezvolta si evouleaza vertiginos. Allan… (…) In viata viitoare ne vom intalni iar. daca in aceasta realitate nu pot fi impreuna. avandu-l drept guru pe insusi Rabi Thakkur (Tagore). Allan. ea provoaca destinul prin jocul cu volumele din biblioteca – mainile lor se opresc pe “Tales of the unexpected”. (Pompiliu Constantinescu) . pentru care va comite gestul final: daruindu-se vanzatorului de fructe. prin romanul “Maitreyi”. pentru a-l regasi pe Allan si. Maitreyi il fascineaza si-l bulverseaza pe lucidul Allan. unde asistam la o casatorie simbolica in fata Cerului si a Pamantului. ea este credincioasa doar iubirii sale. subiective.Senzuala. Mircea Eliade realizeaza. intarindu-i banuielile. romanul “Maitreyi” (pe langa multe alte insusiri) m-a captivat prin aceea ca in el autorul dezbate nu problema unui caz oarecare – asa cum se intampla in romanele obisnuite – ci fazele esentiale ale unui sentiment mare si complex: dragostea. Maitreyi isi asteapta trimisul din cer. ea spera sa fie izgonita. Maitreyi este o sacrificata pe altarul iubirii – infruntand prejudecatile familiei si ale castei din care face parte. importanta experientei personale pentru cunoasterea de sine si pentru cunoasterea celuilalt. dar anticipand si finalul. inteligenta. culta. inceputa cu gesturile de tandrete ale atingerii picioarelor. Misterul care o inconjoara isi afla raspunsul in traditia lumii in care traieste. Prin statutul ei. plina de contradictii. Concluzie Petru Comarnescu afirma ca “pentru mine. In fiecare zi afla lucruri noi despre ea: ca scrie versuri. impreuna.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->