Sunteți pe pagina 1din 43

S.C. ELECTRICA S.A.

S.D.F.E.E. TRANSILVANIA NORD


E.D.F.E.E. BAIA MARE
SECŢIA DISTRIBUŢIE ŞI INFORMATICĂ
CENTRUL EXPLOATARE 110 KV

SE APROBĂ,
ŞEF SECŢIE DISTRIBUŢIE ŞI INFORMATICĂ,
ing. SUCIU GHEORGHE

INSTRUCŢIUNE TEHNICĂ INTERNEĂ


PRIVIND EXPLOATAREA TEHNICĂ
A ECHIPAMENTELOR PRIMARE
DIN STAŢIILE DE TRANSFORMARE
CUPRINS

CAP. 1 GENERALITĂŢI pag. 3

CAP. 2 TRANSFORMATOARE DE PUTERE pag. 4

CAP. 3 TRANSFORMATOARE DE MĂSURĂ pag. 8

CAP. 4 BOBINE DE REACTANŢĂ pag. 10

CAP. 5 BOBINE DE STINGERE PENTRU TRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR pag. 14


ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE

CAP. 6 MIJLOACE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR pag. 18

CAP. 7 INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE A ÎNTRERUPTOARELOR DE TIP pag. 22


HPA (SF6) MONTATE ÎN SISTEM CASETĂ VH-DEM

CAP. 8 SEPARATOARE ŞI DISPOZITIVE DE ACŢIONARE pag. 23

CAP. 9 CELULE PREFABRICATE DE MEDIE TENSIUNE pag. 27

CAP. 10 BARE COLECTOARE pag. 31

CAP. 11 BATERII DE CONDENSATOARE PENTRU IMBUNĂTĂŢIREA pag. 32


FACTORULUI DE PUTERE

CAP. 12 SIGURANŢE FUZIBILE DE ÎNALTĂ TENSIUNE pag. 35

CAP. 13 ELEMENTE DE CUPLAJ ALE ECHIPAMENTELOR DE TELEFONIE pag. 36


PRIN ÎNALTĂ FRECVENŢĂ

CAP. 14 ÎNTRERUPTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE (EXCLUSIV CELE CU SF6) pag. 37

CAP. 15 ECHIPAMENTE CU TENSIUNI PÂNĂ LA 1 KV pag. 43

CAP. 16 REZISTENŢE PENTRU TRATAREA NEUTRULUI ÎN REŢELELE DE pag. 46


MEDIE TENSIUNE

2
Cap. 1 GENERALITĂŢI

Prezenta instrucţiune se referă la exploatarea echipamentelor primare din staţiile de


transformare şi anume:
- transformatoare şi autotransformatoare de putere
- transformatoare de măsură
- bobine de reactanţă
- bobine de stingere pentru tratarea neutrului reţelelor electrice de medie tensiune
- rezistenţe pentru tratarea neutrului reţelelor electrice de medie tensiune
- mijloace de protecţie împotriva supratensiunilor
- întreruptoare şi dispozitive de acţionare
- separatoare şi dispozitive de acţionare
- celule prefabricate de medie tensiune (exclusiv cele cu izolaţie în SF6)
- bare colectoare
- baterii de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere
- siguranţe fuzibile de înaltă tensiune
- echipamente pentru telefonia de înaltă frecvenţă
Activitatea de exploatare constă în supravegherea de către P.S.O. a funcţionării acestor
echipamente şi a parametrilor lor. În timpul cât se află în staţie personalul execută o supraveghere
curentă în timpul căreia va urmări:
- gradul de încărcare (în A),
- tensiuni (benzile normale, golurile şi vârfurile),
- sarcini active şi reactive,
- temperatura transformatoarelor de putere, nivelul uleiului din conservatoare, starea cuvelor,
zgomote, sistemul de răcire, existenţa planşelor,
- notarea în registrul de tură comunicarea la dispecer a semnalizărilor releelor de protecţie,
clapetelor şi casetelor,
- verificarea nivelului de ulei la întreruptorii de I.T. şi M.T., T.C. şi T.T.,
- încălzirea tehnologică la bateriile de acumulatori, sălii de relee şi echipamente,
- starea redresorilor şi curenţii de încărcare,
- starea contorilor D.R.V. şi notarea lor în registru,
- nivelul de ulei în T.S.I. şi B.S. precum şi plombele montate în punctele de unde se poate lua
ulei,
- starea gardurilor care împrejmuiesc staţiile şi a canalelor de cable din staţie.
Noţiunile de verificare specifică pe echipamente sunt tratate amănunţit în capitolele referitoare
la tipul de echipamente.

Cap. 2 TRANSFORMATOARE DE PUTERE

Transformatoarele de putere, sunt aparate statice cu inducţie electromagnetică, destinate să


transforme curenţii alternativi de diverse tensiuni în curenţi alternativi de alte tensiuni, dintr-o
înfăşurare în alta, urmărindu-se frecvenţa constantă. Prezentul subcapitol se referă la transformatoarele
cu U>6 kv şi Pn>100 kA cu răcire în ulei şi circulaţie naturală şi suflaj de aer.

2.1. Temperaturile admise de funcţionare a transformatoarelor

Temperaturile de funcţionare admise la transformatoarele cu ulei sunt: ulei maximum 100°C;


înfăşurări maxim 105°C; dacă temperatura aerului de răcire depăşeşte 40°C cu până la 5°C,
temperaturile maxime admise pentru ulei şi înfăşurări se reduc cu 5°C, iar dacă depăşirea este cuprinsă
între 5°C şi 10°C, temperaturile admise pentru ulei şi înfăşurări se reduc la 10°C.

2.2. Condiţiile de funcţionare în paralel a transformatoarelor


3
În exploatarea transformatoarelor electrice cu puteri de la 5MVA în sus funcţionând în paralel,
se va aplica programul de funcţionare stabilit pentru condiţiile mersului economic, cu condiţia
existenţei şi a bunei funcţionări a instalaţiei de anclanşare automată a rezervei.
Condiţiile de funcţionare în paralel a transformatoarelor sunt următoarele:
- transformatoarele să aibă aceleaşi tensiuni nominale primare şi secundare;
- să aibă aceleaşi tensiuni de scurtcircuit, (vezi pct.2.3.)
- să aibă aceeaşi grupă de conexiune sau grupe de conexiuni admise să functioneze în paralel;
- să aibă raportul între puterea celui mai mare şi a celui mai mic transformator, cu valoarea
maximă 2.
În instalaţiile existente, în cazul transformatoarelor fabricate înainte de 1972, raportul puterilor
poate avea valoarea maximă 3.
Funcţionarea în paralel a două transformatoare ce alimentează reţele de medie tensiune cu
neutrul legat la pământ prin rezistenţă este permisă pe timpul strict necesar efectuării manevrelor.

2.3. Raport de transformare, tensiuni de scurtcircuit


Abateri limită admise de la unele caracteristici electrice:
- raport de transformare în gol: ± 0,5% din raportul de transformare garantat sau ± 10% din
tensiunea de scurtcircuit în procente, măsurăte la curentul nominal;
- tensiuni de scurtcircuit: ± 10% la transformatoare cu două înfaşurări şi ± 15% la
transformatoare cu trei înfaşurări, numai pentru una din înfaşurări şi ± 10% pentru celelalte.

2.4. Funcţionarea în suprasarcină


In caz de avarie, cu aprobarea conducerii unităţii se admite funcţionarea în suprasarcină
conform tabelului:

Suprasarcină, % 30 60 75 100 140


Durata, minute 120 30 15 7,5 3,5

2.5. Prima punere sub tensiune


La prima punere sub tensiune a unui trafo nou sau ieşit din reparaţie, se vor lua măsuri speciale
pentru îndepărtarea personalului din zona de amplasare a trafo şi de localizare a efectelor provocate de
o eventuală explozie.
2.6. Punerea în sarcină
La punerea în sarcină a transformatorului trebuie să se urmărească:
- dacă transformatorul se încarcă corespunzător;
- dacă încălzirea uleiului este în limite normale;
- dacă se strâng gaze sau aer la releul de gaze în cazul în care acestea există.
2.7. Exploatarea transformatoarelor
Deconectarea transformatoarelor echipate cu întreruptoare automate pe ambele părţi se face, de
regulă, mai întâi pe partea sarcinii şi după aceea pe partea alimentarii.
Transformatoarele de rezervă trebuie să se pună în funcţiune în mod special cel puţin o dată pe
lună, dacă în aceea lună nu au fost puse sub tensiune.
2.8. Comutarea ploturilor
Comutarea ploturilor este interzisă dacă temperatura uleiului din cuvă aste sub - 10°C
sau dacă temperatura din dispozitivul de acţionare este sub 0°C atât la dispozitivele cu unsoare
consistentă cât şi pentru cele cu ulei de fuse.
2.8.1. La conectarea ploturilor se vor respecta limitele impuse pe barele de medie tensiune.
2.8.2. Se va evita acţionarea (comutarea) automată pe prizele extreme. Dacă benzile de
tensiune totuşi o impun, atunci se recomandă ca acţionarea să se facă de la faţa locului sau cu
manivela, după ce în prealabil s-a întrerupt tensiunea în dispozitivul de acţionare. Comutarea cu
manivela a plotului se face până când steguleţul negru în dispozitiv se vede ferm în locaşul său. După
repunerea tensiunii pe dispozitiv lampa care indică conectarea în p.c. al trafo, trebuie să fie stinsă, în
caz contrar comutarea nu s-a făcut corect.
4
2.8.3. Dacă după teminarea unei comutaţii (trecerea de pe un plot pe altul) dispozitivul nu se
opreşte, operatorul (p.s.o) va opri alimentarea cu tensiune alternativă al comutatorului de ploturi în
timpul cel mai scurt. De regulă acest lucru se face printr-un ISOL, AMRO sau AC3 montat în panoul
de comandă al trafo (în spate). ATENŢIE !!!. După un şoc de curent în c.a. AC3 se dezexcită şi astfel
comutatorul rămâne nealimentat. Pericolul cel mai mare este pe timp de iarnă că rămâne neâncălzit.
P.S.O. în timpul controlului în staţie va controla în special:
- încălzirea în dispozitiv când temperatura ≤ +5°C
- dispozitivul să fie bine conectat (steguleţul negru)
- dispozitivul cu ulei să aibă nivel (½ din vizor)
- plotul din dispozitiv să corespundă cu cel de pe logometru
- capacul să fie bine închis pentru a se evita pătrunderea umezelii
- în dispozitiv să existe punga cu silicagel
- să fie curat vizorul montat pe capacul dispozitivului
- să fie deblocate butoanele de comanda “urcă” “coboară” de pe capacul dispozitivului
- lampa să funcţioneze în dispozitiv.
2.8.4. Periodic, odată pe săptămână cel puţin, şi în perioada de iarnă, se va verifica instalaţia de
ventilaţie şi va fi lăsată să funcţioneze 2-3 minute chiar dacă nu este nevoie (aceasta pentru a evita
griparea motoarelor). Ventilaţia se conectează la + 55°C în ulei şi semnalizează supratemperatura la +
80°C. În cazul în care instalaţia de automatizare de p.i.f. a ventilaţiei este defectă, personalul va avea în
vedere şi o va conecta manual.
2.8.5. În cursul exploatării se execută următoarele lucrări de deservire operativă:
- măsurători de sarcină şi tensiune în conformitate cu reglementările în vigoare;
- dacă sub transformatoarele montate în exterior există un pat de piatră, afânarea şi greblarea
periodică a acestuia pentru a permite scurgerea şi depistarea scurgerii uleiului;
- verificarea fundaţiilor şi a îngrădirilor; punerea la punct a dispozitivelor de închidere;
2.8.6. Personalul de exploatare are sarcina de a menţine starea de curăţenie în staţii şi posturi de
transformare, de a înlătura orice obstacol care ar impiedica accesul pentru verificarea instalaţiilor, de
a menţine inscripţiile şi marcajele şi de a menţine în stare de funcţionare mijloacele de stins incendii.
2.8.7. Orice funcţionare anormală constatată (scurgeri de ulei, încălzire mare peste limitele
admise, zgomot anormal etc.) trebuie anunţată imediat treptei operative cu autoritate de decizie,
notându-se totodată cele constatate în registrul operativ. Dacă temperatura uleiului creşte, personalul
de exploatare este obligat să cerceteze mai întâi cauzele creşterii temperaturii luând măsurile de
remediere.
In acest scop se va cerceta:
- încărcărea transformatorului şi temperatura corespunzătoare acelei încărcări;
- indicaţiile termometrelor şi buna funcţionare a acestora;
- funcţionarea instalaţiilor de răcire, starea bateriilor de răcire, funcţionarea corectă şi starea
electroventilatoarelor.
2.8.8. În cazul semnalizărilor releului de gaze (Buchholz) se va avea în vedere faptul ca această
semnalizare poate fi datorată următoarelor cauze:
- bule de aer în ulei, pătrunse în timpul filtrării sau prin neetanşeităţi la transformatorul cu
circulaţie forţată a uleiului;
- lipsă de ulei, datorită schimbării condiţiilor de temperatură a mediului exterior sau
scurgerilor de ulei;
- defecţiuni mici în transformator care produc arc electric de scurtă durată;
- debitarea transformatorului pe scurtcircuit, producând astfel gaze prin încălzire bruscă;
- defecţiuni în circuitul electric al semnalizărilor releului de gaze;
- defecţiuni în circuitul magnetic;
- scurtcircuit puternic în interiorul transformatorului.
2.8.9. In cazul în care releul de gaze semnalizează şi apoi imediat declanşează, se vor
presupune următoarele:
- defecte în interiorul transformatorului, cu degajare intensă de gaze (în special când este
însoţită şi de scăderea tensiunii);

5
- scurgere importantă de ulei;
- cantitate mare de aer rămasă în ulei sub formă de bule la filtrarea uleiului;
- defectarea circuitelor electrice ale releului de gaze.
2.8.10. În cazul în care se produce declanşarea comandată de releul de gaze, fără semnalizare
prealabilă, se pot face următoarele presupuneri:
- defectarea circuitelor secundare ale releului de gaze;
- defect la semnalizare şi apariţia unui defect în transformator, similar cu cele descrise
anterior.
2.8.11. În cazul semnalizării releului de gaze (Buchholz) cercetarea inflamabilităţii gazelor se
face prin prelevarea de gaze în truse de prelevare a probelor de gaze la transformatoare (N.T.R. 266),
supunerea lor la analiză chimică într-un laborator de specialitate sau, în lipsa acestei posibilităţi,
aprinderea lor într-un loc lipsit de curenţi de aer. Pentru determinarea cauzei care a provocat
acţionarea releului, se vor aprecia:
- cantitatea de gaze, aceasta indicând amplasarea şi gravitatea defectului;
- culoarea gazelor (gazul incolor care nu arde se datorează arcului degajat din ulei);
- inflamabilitatea gazului (gazul care arde indică un defect interior în transformator).
2.8.12. La deconectarea automată a transformatorului se va proceda astfel:
- se verifică toate releele, stabilind ce protecţie a lucrat şi în ce condiţii (timp de lucru);
- se cercetează eventualele cauze externe ce ar fi putut produce declanşarea (scurtcircuite în
reţea, supraîncarcărea transformatorului, curenţi de circulaţie, defecte în instalaţii de
protecţie etc.);
- se cercetează dacă transformatorul nu are semne vizibile de avariere.
In cazul în care declanşarea se datorează unei cauze externe, transformatorul se poate pune sub
tensiune.
In cazul în care nu s-a putut constata cauza declanşării, cu aprobarea conducătorului tehnic
ierarhic superior, transformatorul poate fi pus în funcţiune, dacă sunt îndeplinite simultan
următoarele condiţii:
- gazele nu sunt inflamabile;
- transformatorul şi comutatorul nu prezintă semne vizibile de avariere;
- declanşarea a fost comandată numai de una dintre protecţiile contra defectelor interne;
- probele şi măsurătorile efectuate au dat rezultate bune.

2.9. Transformatoarele de putere din staţii


Sunt echipate cu relee de gaze de tip Buchholz pentru protecţie gaze cuvă. Aceste relee au două
flotoare amplasate în câte o cameră a releului de gaze. Flotorul de sus va semnaliza gaze sau (şi) lipsă
ulei în conservator. După schema de funcţionare poate fi pus şi pe declanşare. Odată cu coborârea
uleiului, flotorul de sus coboară, îşi închide contactul şi dă semnal. Dacă în momentul unui defect în
cuvă cu degajare de gaze, acestea se deplasează violent spre conservator, dislocă uleiul din camera
releului de gaze, flotorul urcă şi închide contactul, comandând declanşarea întreruptorului pe toate
înfaşurările.
Obs.1. Prezenta instrucţiune se va completa cu circulare tehnice care apar din partea
întreprinderii sau constructorului sau alte reglementări. Deasemenea se completează cu P.E./126 din
R.E.T. vol.2.
Obs.2. După revizii sau reparaţii la transformatoare repunerea sub tensiune se va face numai
după ce se certifică prin buletin că el corespunde din punct de vedere tehnic.

Cap.3 TRANSFORMATOARE DE MASURĂ

3.1 Generalităţi
Transformatorul de măsură este un aparat static, care transformă parametrii energiei electrice
de curent alternativ (tensiunea respectiv curentul) reducând valoarea acestora de un anumit număr de
ori. Funcţionarea transformatoarelor de măsură se bazează pe principiul inducţiei electromagnetice
6
dintre două circuite (înfăşurări) electrice cuplate electromagnetic, în cazul transformatoarelor inductive
, şi pe principiul divizorului capacitiv, în cazul transformatoarelor de tensiune capacitive.

3.2 Rolul transformatoarelor de măsură


Transformatoarele de măsură au rolul de a transforma tensiunea, respectiv curentul, în sensul
micşorării într-un anumit raport faţă de valorile mărimilor din circuitele primare, urmărindu-se prin
aceasta:
- posibilitatea de măsurăre cu aparate de curent alternativ construite pentru tensiuni şi
intensităţi de valori reduse;
- alimentarea circuitelor de protecţie prin relee cu tensiuni şi intensităţi de valori reduse;
- reducerea tensiunii în circuitele secundare pentru scăderea solicitării izolaţiei acestor
circuite şi a aparatelor montate în aceste circuite, precum şi pentru protejarea personalului
de exploatare.
Transformatoarele de curent nu vor fi puse sub tensiune sau lăsate în exploatare cu
înfăşurarea secundară deschisă.
Transformatoarele de tensiune nu vor fi puse sub tensiune sau lăsate în exploatare cu
înfaşurările secundare în scurtcircuit.
Transformatoarele de curent trebuie să corespundă la solicitările curenţilor de
scurtcircuit din locul de montaj avându-se în vedere valorile din normele tehnice de ramură sau
cartea produsului.

3.3 Preluarea în exploatare a transformatoarelor de măsură


3.3.1. La preluarea în exploatare a echipamentului personalul de exploatare are obligaţia să
verifice şi următoarele:
a) Buletinele de verificare în care se atestă că transformatorul de măsură poate fi pus sub
tensiune;
b) Existenţa mărcii pentru verificarea de stat;
c) Corectitudinea legării în schema electrică;
d) Verificarea legării la pământ a unei borne secundare a transformatoarelor de tensiune şi
curent;
e) Verificarea conexiunii pe care este montat transformatorul.

3.3.2. Exploatarea transformatoarelor de măsură


Transformatoarele electrice de măsură sunt supuse regimului de exploatare corespunzător celui
aplicat instalaţiei (celulelor) din care fac parte aceste transformatoare.
3.3.3. Pentru menţinerea în stare de funcţionare pentru evitarea avariilor şi întreruperilor
accidentale personalul de exploatare efectuează lucrări de:
a) Supravegherea curentă, asigurată prin personalul permanent de exploatare sau la domiciliu,
se referă la citirea aparatelor de măsură şi urmărirea ca valorile curenţilor, tensiunilor şi frecvenţei să
nu depăşească valorile admise de transformatoarele de măsură, precum şi consemnarea acestor valori
în documentele tehnice de deservire operativă, consemnarea în documentele tehnice a tuturor
evenimentelor ce au loc la transformatoarele de măsură.
b) Supravegherea periodică prin examinare vizuală cu instalaţia sub tensiune, la care se
urmăreşte:
- nivelul uleiului la transformatoarele prevăzute cu mijloace de indicare a nivelului de ulei şi
existenţa scurgerilor;
- integritatea cuvelor, respectiv a masei izolante la transformatoarele în răşină;
- starea izolatoarelor (integritate, fisuri, urme de conturnare );
- starea de curăţenie a izolatoarelor;
- starea silicagelului din filtrul de aer;
- prezenţa unor descărcări luminiscente în zona capului transformatorului sau pe carcasa de
răşină;
- nivelul şi caracterul zgomotului interior;
7
- la transformatoarele situate în zone poluante se va verifica lipsa descărcărilor de culoare
roşietică;
- prezenţa tensiunii (curentului) în înfaşurările secundare;
- starea contactelor (legăturilor) din circuitul primar prin apropierea culorii acestora;
- existenţa inscripţionărilor.
c) Supravegherea neperiodică (accidentală) constă în examinarea vizuală, odată cu celula din
care fac parte, după fiecare scurtcircuit sau supratensiune suportată de instalaţie, avarie, în celula din
care face parte transformatorul de măsură, fenomene meteorologice deosebite şi manevre.
Pentru instalaţiile fără personal permanent se va urmări şi gradul de încarcăre a instalaţiilor prin
citirea aparatelor de măsură.

Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare


crt.
0 1 2
1 Conturnări sau străpungeri ale Retragerea din exploatare cu respectarea RGM,
izolatoarelor sau ale carcasei de consemnare în documente şi anunţarea organelor
răşină de coordonare a exploatării
2 Zgomot interior caracteristic Idem
defectelor
3 Străpungerea eclatorului la Idem
transformatoarele de tip TECU
4 Incendiu Conform ITI de PSI emisă pentru instalaţia
respectivă
5 Dispariţia tensiunii sau curentului Retragerea din exploatare cu respectarea RGM,
secundar consemnarea în registrul de defecţiuni, anunţarea
pe linie operativă şi ierarhică
6 Scurgeri masive de ulei Idem
7 Murdărirea izolatoarelor sau a Consemnarea în documente şi anunţarea
carcasei de răşină organelor de coordonare a exploatării în vederea
retragerii din exploatare şi remedierii
8 Spargerea burdufului la Retragerea din exploatare cu respectatea RGM,
transformatoarele tip etanş şi consemnarea în documente şi anunţarea
prezenţa scurgerilor de ulei organelor de coordonare a exploatării
9 Incălziri ale îmbinărilor Idem pct.5 sau 7, după caz
circuitelor primare prin care se
realizează legarea
transformatoarelor în instalaţii
10 Scăderea rigiditatii electrice a Idem pct.7
uleiului, rezistenţei de izolaţie sau
creşterea peste limite a tangentei
unghiului de pierderi dielectrice
11 Nivel scăzut de ulei Idem pct.7

Observaţie. La transformatoarele de tensiune de tip TECU 110 KV se va avea în vedere


nivelul de ulei din cuvă şi condensator (la care există) în mod deosebit. Creşterea nivelului în cuvă este
un defect destul de grav care poate duce la explozia TECU. În asemenea cazuri se va anunţa imediat
treapta operativă şi conducerea secţiei.
3.3.4. Toate defecţiunile observate în exploatarea transformatoarelor de măsură vor fi
consemnate în evidenţele tehnico-operative şi vor fi aduse la cunoştinşă organelor de coordonare a
exploatării pentru luarea măsurilor de remediere.

Cap.4 BOBINE DE REACTANŢĂ

4.1 Generalităţi
8
4.1.1. Bobinele de reactanţă sunt aparate electrice pentru curent alternativ, care posedă o
inductanţă proprie constantă, utilizate pentru limitarea valorii curentului de scurtcircuit, în circuitele de
mare putere, precum şi pentru limitarea căderilor de tensiune la barele acestor instalaţii, în cazul
scurtcircuitelor sau pornirii motoarelor de putere mare.Bobinele de reactanţă asigură uşurarea
condiţiilor de funcţionare a echipamentelor din instalaţii, montate în aval.
In prezent se construiesc bobine de reactanţă în beton, cu răcire în aer, de tip uscat, construite
fără miez de oţel sau ecran magnetic (în scopul menţinerii inductanţei constante ).
Pentru puteri mai mari de scurtcircuit se construiesc bobine de reactanţă cu răcire în ulei,
prevăzute cu ecrane electromagnetice sau şunturi magnetice pentru anularea fluxului magnetic ce se
închide prin cuvă.
Se construiesc de asemenea bobine de reactanţă simple şi bobine de reactanţă duble (jumelate),
acestea din urmă fiind folosite la alegerea surselor generatoare sau transformatoare, la câte două
secţiuni de bare diferite, sau la legături duble realizate prin linii între staţii electrice.
4.1.2. Bobinele de reactanţă sunt destinate să functioneze în următoarele condiţii:
- temperatura mediului –250C-- +400C
- temperatura aerului de răcire nu va depăşi valorile următoare:
+300C pentru temperatura medie zilnică
+200C pentru temperatura medie anuală
- medii care nu conţin gaze corosive, praf,vapori de apă, valoarea maximă procentuală a
umidităţii să nu depăşească 80% la temperatura mediului de +350C.

4.2. Bobinele de reactanţă nu se vor amplasa în vecinătatea construcţiilor de oţel, din cauza
încălzirii acestora prin inductie. Datorită eforturilor electrodinamice în caz de scurtcircuit, piesele din
oţel pot fi puternic atrase de bobină, putând provoca deteriorări ale izolaţiei spirelor;
In exploatare trebuie evitată formarea circuitelor magnetice închise. Nu se vor monta bobine de
reactanţă în celule complet metalice.
Dacă celulele bobinelor de reactanţă au pereţi sau îngrădiri confectionate din materiale
conductoare acestea nu trebuie să formeze spire închise.
In acest scop trebuie secţionate ramele uşilor din oţel; părţile secţionate se vor întregi cu piese
izolante (pertinax, textolit). Armăturile izolatoarelor suport ale ramelor îngrădirilor şi ale altor piese
bune conducătare se vor lega la priza de pământ prin două derivaţii în circuit deschis. Aceste derivaţii
se vor executa de regulă din aluminiu, alamă sau cupru.
In cazul în care centura de legare la pământ se va monta în celula bobinei de reactanţă, aceasta
va fi secţionată în două locuri astfel încât să nu formeze un circuit închis.

4.3. Preluarea în exploatare a bobinelor de reactanţă


La preluarea în exploatare a bobinelor de reactanţă, personalul de exploatare va efectua
următoarele verificări:
4.3.1. Verificarea de ordin general
4.3.2. Se controlează ca fiecare fază a bobinei de reactanţă să fie prevăzută cu o etichetă cu
următoarele indicaţii:
- tipul bobinei, inclusiv marcarea fazelor (A,B,C)
- tensiunea nominală
- curentul nominal
- frecvenţa nominală
- impedanţa nominală Zn măsurată
- curentul de scurtcircuit Ik şi durata admisă
- tensiunea de scurtcircuit Uk, %
- numărul şi anul de fabricaţie
- furnizorul
- greutatea totală a unei faze în stare montată

9
La montaj va fi inscripţionată dispunerea fazelor (de exemplu, pe verticală: jos faza A, mijloc
faza B şi sus faza C).
4.3.3. Respecterea distanţei minime de 500 mm până la cea mai apropiată bară de oţel.
4.3.4. Respectarea distanţei minime de 1500 mm până la planşeu de deasupra bobinei. Se
controlează dacă au fost îndepărtate toate piesele sau obiectele din materiale magnetice, ţinând seama
de efectul câmpului magnetic al bobinelor de reactanţă.
4.3.5. Examinarea vizuală a stării bobinelor şi anume:
- izolatoarele
- piesele de armare
- integritatea izolaţiei conductoarelor
- starea coloanelor din beton, a scheletului din beton
- starea acoperirilor de protecţie (două straturi de lac oleobituminos şi două straturi de vopsea
gri cu ulei sau similare)
- racordarea corespunzătoare la priza de pământ a tuturor armăturilor izolatoarelor suport,
toate fazele bobinelor

4.4. Exploatarea bobinelor de reactanţă


4.4.1. Bobinele de reactanţă sunt supuse regimului de exploatare corespunzător celui aplicat
instalaţiei din care face parte şi care poate fi cu personal permanent, cu personal de la domiciliu sau
fără personal permanent.
4.4.2. Se interzice în exploatare depăşirea sarcinii nominale admise de bobină.
4.4.3. În timpul exploatării este interzis accesul în încăperea bobinei de reactanţă, înainte de
întreruperea tensiunii din celula de alimentare. Este interzisă depozitarea oricăror materiale, scule sau
obiecte în încăperea bobinelor de reactanţă (în caz de incendiu se scoate de sub tensiune instalaţia
respectivă precum şi instalaţiile vecine periclitate).
4.4.4. Toate evenimentele şi incidentele legate de bobinele de reactanţă se consemnează de
către personal în evidenţele zilnice de exploatare, fiind comunicate pe linie operativă şi organelor de
conducere a exploatării.
4.4.5. Personalul de exploatare efectuează controale şi revizii la periodicităţile stabilite, corelat
cu cele ale instalaţiei din care fac parte bobinele de reactanţă. Bobinele de reactanţă se controlează
suplimentar după fiecare declanşare pe scurtcircuit a întreruptorului aferent circuitului bobinei.
4.4.6. La controale, personalul va efectua de la distanţă, vizual, următoarele verificări:
- starea izolatoarelor
- conturnări pe suprafaţa izolatoarelor
- starea coloanelor din beton (stratul de protecţie pe beton să nu prezinte crăpături, spărturi,
deteriorări)
- conturnări pe suprafaţa betonului de la spiră (datorită umezelii)
- starea spirelor şi a izolaţiei acestora
- starea racordurilor la priza de pământ
- starea îmbinărilor de montaj
- starea contactelor
- se verifică starea şi condiţile de ventilaţie a încăperii
- se verifică dacă nu există piese metalice atrase şi fixate de spire
4.4.7. In exploatare se va urmări să nu se depăşească sarcina nominală.

MODUL DE ACŢIONARE A PERSONALULUI DE EXPLOATARE LA DEFECŢIUNILE CONSTATATE


ÎN FUNCŢIONAREA BOBINELOR DE REACTANŢĂ
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare
crt.

10
0 1 2
1 Încălziri ale îmbinărilor prin - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
care se realizează legarea
dispecerului
bobinelor la instalaţie
- aducerea instalaţiei în SLP
- stabilirea locului de încălzire
- se anunţă pe linie ierarhică
2 Deteriorarea izolaţiei - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
spirelor, deformaţii ale
dispecerului
spirelor bobinei, defecţiuni
- aducerea instalaţiei în SLP
ale coloanei de beton
- controlul vizual al bobinei, cu stabilirea locului
deformării spirelor şi unor eventuale crăpături în
betonul bobinei
- informarea imediată pe cale operativă în scopul
reverificării curenţilor de stabilitate dinamică şi
termică, cu luarea măsurilor ce se impun (înlocuirea
bobinei)
3 Conturnări sau străpungeri - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
ale izolatoarelor suport ale dispecerului
bobinei - aducerea instalaţiei în SLP
- identificarea izolatoarelor defecte
- se anunţă pe linie ierarhică
- verifcarea legăturii la pământ a armăturii tuturor
izolatoarelor
4 Piese metalice atrase şi fixate - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
de spire dispecerului
- aducerea instalaţiei în SLP
- înlăturarea pieselor atrase cu respectarea normelor de
protecţia muncii (NS)
5 Smulgerea bornelor de - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
racord dispecerului
- aducerea instalaţiei în SLP
- se anunţă pe linie ierarhică
6 Incendii la bobină - scoaterea imediată a instalaţiei respective de sub
tensiune, inclusiv a instalaţiilor vecine periclitate
- asigurarea stingerii incendiilor cu mijloace existente
în dotarea staţiei, cu praf şi CO2
- aducerea instalaţiei în SLP
- înlocuirea bobinei afectate de incendiu

4.5. Defecţiuni şi remedieri în exploatare


4.5.1. Orice defecţiune observată şi stabilită în exploatarea bobinelor de reactanţă va fi
comunicată pe linie operativă şi organelor de conducere a exploatării pentru măsuri şi remedieri.
4.5.2. Remedierea defectelor la bobinele de reactanţă se face numai cu scoaterea de sub
tensiune a acestora.

Cap.5 BOBINE DE STINGERE PENTRU TRATAREA NEUTRULUI


REŢELELOR ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE

5.1. Generalităţi

11
5.1.1. Bobinele de stingere a curenţilor capacitivi sunt aparate electrice de curent alternativ care
furnizează curenţi inductivi necesari stingerii (anulării) curenţilor capacitivi în locul de defect, la
defectele cu punere la pământ a unei faze în sistemul de distribuţie funcţionând cu neutrul izolat.
Compensarea curentului capacitiv şi micşorarea în acelaşi timp a vitezei de restabilire a tensiunii
impiedică reaprinderea arcului electric în locul de defect.
5.1.2. Bobinele de stingere compensează curenţii capacitivi ai reţelelor electrice de medie
tensiune.
5.1.3. Bobinele de stingere se leagă direct la neutrul transformatoarelor, în cazul în care
înfăşurarea respectivă a transformatorului are neutrul accesibil, sau se leagă la neutrul unui
transformator auxiliar, montat special pentru crearea acestei posibilităţi, denumit transformator de
creare a nulului. Nulul la care se leagă bobina de stingere se consideră element sub tensiune al reţelei.
5.1.4. Bobinele de stingere a curenţilor capacitivi sunt cu reglaj în trepte sau cu reglaj continuu.
Reglajul sub tensiune este permis numai în cazul bobinelor cu reglaj continuu.
In oricare situaţie comanda de reglare a tensiunii se va da numai în lipsa punerii la pământ şi se
va întrerupe reglarea dacă în timpul reglajului apare o punere la pământ.
Bobina se leagă la neutrul transformatorului numai prin separator.
Transformatorul de creare a nulului trebuie conectat la bară prin întreruptor.
Separatorul bobinei nu trebuie manevrat pe timpul unei puneri la pământ în reţea. De
asemenea, la automatizarea reglării bobinei de stingere pentru acordarea la rezonanţă se vor lua măsuri
ca reglarea să se facă numai în lipsa punerii la pământ.
Transformatoarele auxiliare de creare a nulului trebuie să aibă conexiunea zigzag-stea sau stea-
triunghi în cazul în care acest transformator nu serveşte şi ca transformator de servicii proprii.
Puterea transformatorului va fi în general numeric egală cu puterea bobinei.
5.1.5. In funcţionarea bobinei de stingere se va ţine seama ca aceasta să nu depăşească timpul
de două ore la valoarea cea mai mare a bobinei şi 8 ore la curentul cel mai mic al bobinei. La cele
arătate se va ţine seama şi de puterea transformatorului la care este racordată bobina.
Reglarea bobinei de stingere: în reţelele electrice cu curent capacitiv egal sau mai mare de
50A se admite o supracompensare cu 10% peste curentul capacitiv iar în reţelele cu curent capacitiv
mai mic se admite o supracompensare cu 15%.
5.1.6. Pentru exploatarea normală a bobinelor de stingere, la locul de manevră a separatorului
bobinei, precum şi la locul de manevră al dispozitivului de reglaj trebuie semnalizată acustic sau optic
existenţa unei puneri la pământ în reţea.

5.2. Preluarea în exploatare a bobinelor de stingere


La preluarea în exploatare a bobinelor de stingere personalul de exploatare are obligaţia să
verifice următoarele:
- existenţa semnalizării punerii la pământ în instalaţia din care fac parte bobinele,
semnalizare făcută la locul de manevră a separatorului bobinei
- buna funcţionare a dispozitivului de reglaj, prin efectuarea câtorva reglaje pe toată
întinderea domeniului de reglaj;
- bobinele de stingere se pun în funcţiune prin conectare directă la instalaţie, funcţionând în
condiţii normale;
- la bobinele prevăzute cu acţionarea reglajului de la distanţă se verifică executarea şi buna
funcţionare a acestei instalaţii;
- se va verifica funcţionarea corespunzătoare a regulatorului automat.
Se va executa:
- verificarea stării motorului de antrenare a mecanismului de reglare;
- verificarea stării limitatoarelor de curse,
- verificarea stării protecţiilor motorului de antrenare;
- verificarea legăturilor la borne;
- verificarea legăturilor la transformatoarele de măsură pentru indicarea ploturilor.
Pentru acţionarea de la distanţă se va verifica executarea instalaţiilor de transmitere la punctul
de comandă a curentului inductiv reglat, precum şi instalaţia de supraveghere a neutrului.

12
5.3. Exploatarea bobinelor de stingere
5.3.1. Bobinele de stingere a curenţilor capacitivi sunt supuse regimului de exploatare
corespunzător celui aplicat instalaţiei (staţiei) din care fac parte aceste bobine.
5.3.2. Stabilirea reglajului bobinei pentru diverse configuraţii de reţea se va face pe bază de
măsurători de acord executate asupra bobinei, la faţa locului, cu ajutorul aparatelor din camera de
comandă, prin telecomandă sau automat. Reglajul se mai poate stabili prin calcule pe baza valorilor
specifice ale curenţilor capacitivi din reţeaua respectivă.
5.3.3. Manevrele operative cu bobinele de stingere cu reglaj în trepte se fac sub coordonarea
treptei superioare de conducere operativă, care stabileşte curentul ce trebuie reglat pe bobină.
In acelaşi mod se fac şi manevrele pentru acordarea bobinelor cu reglaj continuu, dacă nu sunt
prevăzute cu mijloace de supraveghere automată a gradului de acord a instalaţiei de compensare.
Personalul direct de exploatare şi personalul de dispecer vor avea tabelele cu configuraţiile reţelelor şi
cu valorile corespunzătoare ale curenţilor capacitivi în aceste configuraţii.
5.3.4. La racordarea de noi instalaţii, la dezafectarea unor instalaţii sau la schimbarea
configuraţiei reţelei, unitatea în exploatarea căreia se află bobinele de stingere trebuie să fie anunţată în
cel mult 72 ore de către unitatea de exploatare a reţelelor asupra caracteristicilor electrice (lungimi,
secţiuni, etc.) ale porţiunilor de reţea respective. Pe baza lor se va dispune un reglaj, prin măsurători de
acord sau pe bază de calcule, al bobinelor de stingere respective.
5.3.5. La executarea oricărei manevre manuale este necesar să se ţină seama de următoarele:
a) Personalul de serviciu se va convinge că nu există în reţeaua respectivă o punere la pământ
b) Pentru comutarea manuală a ploturilor bobinelor de stingere cu reglaj în trepte, bobina se
deconectează de la reţea prin separatorul propriu. Reglajul bobinei de stingere cu reglaj continuu se
poate efectua cu bobina conectată la reţea.
c) Conectarea bobinei de la un transformator la altul se face deconectând mai întâi bobina de la
reţea şi apoi conectând-o la noul transformator.
d) La bara de nul a bobinelor de stingere nu este permisă conectarea simultană a două sau mai
multe transformatoare.
e)In cazul în care se funcţionează cu două bobine de stingere în paralel pe aceeaşi bară de
medie tensiune, treptele lor de curent se vor menţine la valori apropiate.
5.3.6. Deconectarea şi conectarea transformatoarelor de creare a punctului neutru, care
funcţionează în gol şi care au montată pe punctul neutru o bobină de stingere se pot face numai după
deconectarea bobinei de stingere.
5.3.7. Dacă nu au fost instalate dispozitive pentru detectarea punerii la pământ sau dacă din
anumite motive dispozitivul nu poate fi utilizat, este permisă detectarea liniei cu punere la pământ prin
secţionarea reţelei în sectoare nelegate galvanic între ele.
Simultan cu detectarea instalaţiei cu defect se vor observa bobinele de stingere şi
transformatoarele la care sunt legate în ceea ce priveşte:
- indicaţiile termometrului bobinei de stingere;
- dacă bobina de stingere nu prezintă zgomote interne;
- starea releului de gaze;
- funcţionarea lămpilor de semnalizare;
- indicaţiile aparatajului de măsură.
5.3.8. Personalul de serviciu notează în evidenţele operative de exploatare indicaţiile
termometrelor bobinelor de stingere, indicaţiile aparatelor de măsură şi durata funcţionării cu punere la
pământ; verifică, de asemenea, buna funcţionare a bobinei şi a instalaţiei de reglare automată.
5.3.9. Cu ocazia reviziilor periodice se vor mai efectua următoarele verificări la bobinele de
stingere:
- starea izolatoarelor bobinei în ceea ce priveşte murdărirea lor, fisuri, urme de conturnare;
- starea legăturilor la borne şi la instalaţie;
- culoarea uleiului în conservator;
- starea legăturii la priza de pământ;
- starea îngrădirilor şi a spaţiului de deservire a bobinei;
- starea marcajelor şi a inscripţionărilor;

13
- starea descărcătorului;
- starea mecanismului de reglare;
- starea motorului de antrenare;
- starea protecţiilor;
- starea limitatoarelor de cursă;
- starea rulmenţilor.

MODUL DE ACŢIONARE A PERSONALULUI DE EXPLOATARE LA DEFECŢIUNILE CONSTATATE


ÎN FUNCŢIONAREA BOBINELOR DE STINGERE
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului
crt. de exploatare
0 1 2
1 Încălzirea anormală şi Se va retrage din exploatare bobina de stingere în următoarele
creşterea temperaturii în situaţii:
condiţii normale de răcire - temperatura uleiului este cu 100C mai mare decât
temperatura admisă;
- în afăra creşterii temperaturii apar şi alte fenomene
periculoase: zgomot, semnalizarea releului de gaze etc.
2 Scurgeri de ulei Se va retrage din exploatare bobina de stingere numai dacă
uleiul a scăzut sub limita admisă.
3 Schimbarea zgomotului Se va retrage din exploatare bobina în următoarele cazuri:
obişnuit în bobina de - în interiorul bobinei se aud zgomote deosebite, descărcări
stingere în perioada sau pocnituri;
compensării curentului - în afăra creşterii zgomotului obişnuit se se observa şi
capacitiv creşterea temperaturii uleiului.
4 Semnalizarea releului de Se retrage din exploatare bobina cu semnalizare şi se va
gaze (Buchholz) conecta bobina de rezervă (dacă există)
5 Apariţia de fisuri la Se va retrage din exploatare bobina de stingere dacă se
izolatoare, descărcări observă fisuri sau străpungeri la izolatoare, precum şi în cazul
electrice sau conturnări de în care se observă emisii de radiatii luminoase la izolatoare
izolatoare
6 Defecţiuni la sistemul de Se va retrage din exploatare bobina de stingere, obligatoriu,
reglare al acordului bobinei în cazul schimbării configuraţiei reţelei în care se
de stingere compensează curentul capacitiv
7 Incendiu Se aduce bobina în stare separat vizibil. Se acţionează
conform instrucţiunilor PSI

5.4. Defecţiuni şi remedieri în exploatare


5.4.1. Orice funcţionare anormală constatată la bobinele de stingere (scurgeri de ulei, încălzire
mare, zgomot anormal etc) se anunţă imediat coordonatorului de exploatare şi se înregistrează în
evidenţa operativă de exploatare.

5.5. Acordul bobinelor de stingere


Pentru a obţine compensarea curentului capacitiv la locul de defect bobina de stingere trebuie
acordată astfel încât să furnizeze un curent inductiv de valoare egală cu curentul capacitiv plus o
supracompensare de 10-15%. Bobina de stingere trebuie acordată la dispoziţia dispecerului sau ori de
câte ori se face o manevră în instalaţie şi o linie a rămas deconectată sau declanşată. Acordul manual
se face astfel:
- se apasă butonul de acord
- se citeşte aparatul care indică procentele
- se apasă butonul ‘URCĂ’ sau ‘COBOARĂ’ până când pe aparatul de acord se obţine
valoarea maximă (rezonanta)(vârful curbei).
- se citeşte valoarea curentului pe ampermetrul bobinei
- se calculează (10-15%) din acest curent
14
- se adună la curentul citit pe bobină
- se apasă butonul ‘URCĂ’ până când ampermetrul bobinei indică valoarea calculată iar
aparatul de acord coboară în jurul valoarii de 15. În acest moment se considară că bobina
este acordată corect iar pe kvoltmetrele de la măsură bare tensiunile sunt simetrice.

Atentie! Bobinele de stingere nu se acordă când pe barele staţiei sunt puneri la pământ şi se opreşte
acordul dacă în acest timp (al acordului) apare o punere la pământ pe bare.

Cap. 6. MIJLOACE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA


SUPRATENSIUNILOR

6.1. Generalităţi
6.1.1. Protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor se realizează cu paratrăsnete,
conductoare de protecţie, descărcătoare cu rezistenţă variabilă şi descărcătoare cu coarne.
Paratrăsnetele şi conductoarele de protecţie se utilizează ca mijloace de protecţie împotriva loviturilor
directe de trasnet, iar descărcătoarele cu rezistenta variabila şi descărcătoarele cu coarne se utilizează
ca mijloace de protecţie contra undelor de supratensiune care se propagă de pe linii.
6.1.2. Mijloacele de protecţie limitează supratensiunile atmosferice şi de comutaţie la valori
nepericuloase pentru izolaţia electrică din instalaţiile electrice.
6.1.3. Mijloacele de protecţie se montează în instalaţiile electrice,la bornele echipamentelor, pe
barele staţiilor de transformare, în posturile de transformare şi pe liniile electrice.
6.1.4. Mijloacele de protecţie contra loviturilor directe de trăsnet: paratrăsnet vertical şi
paratrăsnet orizontal (conductorul de protecţie).
6.1.5. Paratrăsnetul vertical se compune dintr-o tija metalică telescopică cu elemente de captare
a loviturilor de trăsnet, un element de susţinere a tijei metalice şi coborârea la priza de pământ.
Eficienţa paratrăsnetului este caracterizată prin zona de protecţie în care obiectul protejat este ferit de
loviturile directe de trăsnet.
6.1.6. Paratrăsnetele orizontale (conductoare de protecţie ) sunt destinate pentru protejarea LEA
de înaltă tensiune împotriva loviturilor directe de trăsnet. Ele se compun din conductorul de protecţie
(sau conductoare de protecţie) şi conductoare de legare la pământ (prin intermediul stâlpilor electrici).
6.1.7. Mijloace de protecţie contra undelor de supratensiune care se propagă de pe linii spre
staţie sau posturi de transformare:
- descărcătorul cu rezistenţă variabilă fără rezistenţe de şuntare (de exemplu DRV );
- descărcătorul cu rezistenţă variabilă cu rezistenţe de şuntare (de exemplu RVS );
- descărcătorul cu rezistenţă variabilă cu suflaj magnetic sau cu autosuflaj (de exemplu:
XAD; XAL; HKFp, VA );
- descărcătorul cu coarne ( intervalul de protecţie ) cu electrod antipasăre folosit până la 20
kV inclusiv ( DCP );
- descărcătorul cu coarne destinat pentru montarea pe LEA de medie şi înaltă tensiune ( DLC
).
6.1.8. Descărcătorul cu rezistenţă variabilă limitează valoarea supratensiunilor la o valoare
egală cu nivelul de protecţie, având proprietatea de a reduce prin intermediul unor rezistente neliniare
dependente de tensiune, intensitatea curentului de însoţire până la o valoare care poate fi atinsă de
eclatoarele proprii în cel mult o semiperioadă.
6.1.9. Descărcătoarele pot avea limitatoare de presiune împotriva exploziilor şi armături de
protecţie pentru limitarea curenţilor.

6.2. Preluarea în exploatare a descărcătoarelor

15
P.S.O. la preluarea în exploatare va face următoarele verificări:
- verificarea vizuală a aspectului exterior al carcasei izolante, care nu trebuie să prezinte
ciobituri sau fisuri. Stratul protector de vopsea de pe părţile metalice să nu fie deteriorat, iar
membranele din capacul inferior şi superior să nu fie deteriorate.
- la scuturarea uşoară a descărcătorului nu trebuie să se audă zgomote produse de deplasarea
pieselor interioare.

6.3. Exploatarea mijloacelor de protecţie împotriva supratensiunilor


6.3.1. Verificarea paratrăsnetelor verticale se face periodic odată cu controlul instalaţiei
protejate.
6.3.2. Controlul se execută vizual şi va avea ca obiectiv verificarea îmbinărilor sudate ale
tijei şi a legăturii la pământ.
6.3.3. Rezistenţa prizei de pământ a paratrăsnetului se va măsură odată la doi ani.
6.3.4. Controlul exterior vizual al descărcătoarelor din staţiile de transformare cu personal
permanent se face de către personalul de tură, odata cu controlul efectuat în staţie.
6.3.5. La controlul descărcătoarelor se va avea în vedere următoarele:
- starea carcasei de porţelan (dacă este întreagă sau prezintă fisuri)
- existenţa urmelor de arc electric sau a murdăriei pe carcasa de porţelan
- starea suprafeţei cimentului de armare a flanşelor la carcasa de porţelan
- starea conductoarelor de legare a descărcătoarelor la instalaţie
- starea dispozitivelor de înregistrare a funcţionării descărcătoarelor.
Dacă la controale se descoperă descărcătoare care prezintă deteriorări, acestea se scot de sub
tensiune şi se verifică amănunţit.

6.4. Defecte posibile


6.4.1. În timpul exploatării la mijloacele de protecţie pot apărea deteriorări datorită funcţionării sau
unor defecte de fabricaţie, iar unele tipuri se uzează după un număr de funcţionări.

Principalele defecţiuni care pot apărea la paratrăsnete

Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare


crt.

1 Ruperea tijei de captare Se anunţă pe cale operativă şi pe linie ierarhică, consemnându-se


şi în registru de defecţiuni.
Inlocuirea tijei de către formaţia de întreţinere.
2 Întreruperea legăturii la Refacerea legăturii prin sudură (cu eventuala inlocuire a
pământ porţiunii deteriorate)
Se anunţă pe cale operativă şi pe linie ierarhică, consemnându-se
şi în registrul de defecţiuni.
3 Deteriorarea electrozilor Inlocuirea electrozilor deterioraţi de către formaţia de întreţinere.
prizei de pământ

Principalele defecţiuni care pot apărea la DRV în timpul exploatării

Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare


crt.

16
1 Dereglări ale spaţiilor Se anunţă pe cale operativă şi pe linie ierarhică, consemnându-se
dintre eclatoare şi în registrul de defecţiuni.
Demontarea DRV defect.
Recondiţionarea DRV defect.
2 Fisurarea carcasei Inlocuirea DRV defect cu un DRV încercat, corespunzător.

3 Întreruperea lagăturilor Refacerea legăturilor deteriorate


la reţea sau la pământ

4 Deplasarea armăturii de Aducerea armăturii în pozitia prevăzută de furnizor.


protecţie

5 Deteriorarea glazurii Acoperirea cu electropastă a suprafeţei deteriorate.

6 Poluarea intensă a Tratarea carcasei cu unsoare siliconică


carcasei Ştergerea carcasei

6.5. Diverse
6.5.1. Personalul ce exploateaza descărcătoarele va ţine o evidenţă clară a acestora, din care se
poate identifica la nevoie tipul, provenienţa, caracteristicile, data montării descărcătoarelor şi valorile
obţinute la verificări în tot cursul exploatării.
6.5.2. Incidentele produse la descărcătoare vor fi comunicate neântârziat treptelor operative şi
superiorilor pe linia exploatării, în vederea efectuării în timp util a analizei tehnice.

6.6. Descărcătoare cu oxid de zinc (ZnO)


6.6.1. Descriere constructivă şi funcţională
Descărcătoarele cu oxid de zinc se utilizează ca mijloace de protecţie contra supratensiunilor de
comutaţie sau de origine atmosferică. Descărcătoarele cu ZnO au o construcţie simplificată faţă de cele
din SiC, au rezistenţă neliniară şi nu sunt dotate cu eclatoare ca elemente de separaţie faţă de reţea. Se
fabrică în carcasă de porţelan sau materiale de compozit în care se află o coloană de rezistenţă
neliniară de ZnO.
Rezistenţele neliniare au o caracteristică puternic neliniară în zona curenţilor mici fapt ce
permite ca la tensiuni de serviciu permanent să fie traversate de un curent foarte mic, preponderent
capacitiv. Componenţa rezistivă a curentului de conducţie este de ordinul zecilor de microamperi şi
asigură o funcţionare stabilă din punct de vedere termic. Atunci când nivelul tensiunii începe să
crească componenta rezistivă prezintă o creştere exponenţială, astfel încât într-un timp foarte scurt de
ordinul nanosecundelor, poate atinge valori de ordinul amperilor sau chiar KA. Aflându-se în
conducţie tot timpul deschiderea rezistenţelor se face simultan cu creşterea tensiunii, începând
limitarea supratensiunii din faza de formare.
Un avantaj al modului defuncţionare al descărcătorului cu ZnO este ca la transferul energiei
unei unde de supratensiune părticipă simultan toate descărcătoarele din staţie de pe faza afectată.
Descărcătoarele cu izolaţie externă din material compozit sunt frecvent utilizate la medie
tensiune.
Descărcătoarele care au înălţimea de peste un metru sunt prevăzute de regulă cu inele ecran de
repartiţie a câmpului de-a lungul descărcătorului, acesta având o importanţă deosebită în buna
funcţionare a descărcătorului.
Din motive de securitate descărcătoarele de 6-60kV nu vor fi dotate cu contoare.
Toate elementele unei coloane (faze) poartă aceeaşi serie. Elementul de serie numărul 1 se afla
montat în partea superioară. Nu este admisă montarea elementelor de serii diferite.

17
6.6.2. Exploatarea descărcătoarelor cu ZnO.
Revizia descărcătoarelor se face odată cu cea a instalaţiei. Se va avea în vedere în mod deosebit
la controlul instalaţiei:
- verificarea conductoarelor de legătură şi locurile de prindere prin vizualizare fără atingere a
acestora;
- verificarea uzuală a îmbinării elementelor;
- verificarea verticalităţii coloanelor
- starea carcaselor (izolatori);
- existenţa urmelor de arc electric pe carcasă, soclu sau flanşă. Fiecare element are montat în
partea superioară şi inferioară la orificiul de eliminare a gazelor (dacă apare o defectare a
descărcătorului ) câte un indicator (de regulă roşu, numai la cele în manta de porţelan). Aceste
indicatoare trebuie să fie obligatoriu la locul lor, în caz contrar (dacă sunt aruncate la sol) este un
indiciu că descărcătorul s-a defectat.
- starea contorului (numărătorului) care nu trebuie să aibă urme de arc electric iar geamul să nu
fie opac sau transpirat.
Dacă se observă anomalii se anunţă dispecerul şi se scot de sub tensiune.
In cazul avarierii unei faze, indiferent din ce cauză, se scot şi fazele vecine de sub tensiune,
descărcătoarele vor fi demontate şi supuse verificărilor complete.
Pe timpul controlului se va respecta NS65/97 privind distanţele de vecinătate faţă de instalaţie.
Contoarele se vor citi şi nota conform tabelului de mai jos:
- odata pe săptămână
- după fiecare furtună
- după comutaţie în statie (declanşare de întreruptor a LEA sau trafo pe scc)

Data Prilej Constatări Unde se Număr funcţionări de la Număr de Măsuri


control controlează ultima citire funcţionări
anulat

Descărcătoarele montate pe barele de medie tensiune din staţii se controlează vizual păstrându-
se distanţele de vecinătate conform NS65/97 art.50/c şi art.155§2a şi art.152§2.

Cap.7. INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE A ÎNTRERUPTOARELOR DE TIP HPA (SF6)


MONTATE ÎN SISTEM CASETĂ VH-DEM

7.1. Descriere echipament


În staţia Săsar sunt prevăzuţi doi feederi echipaţi cu întreruptoare HPA având următoarele date
nominale:
- tensiune nominală Un= 12 kV
- curent nominal In= 1250 A
- curent nominal de scurtcircuit Ik=31,5 kA
- tensiune operare motor armare Uaux=220 V c.a.
alimentat prin siguranţă E 111
- tensiune operativă Uop=220 V c.c.

Anduranţa mecanică 10.000 acţionări la curent nominal (1250 A). După expirarea numărului de
acţionări se anunţă reprezentanţa ABB Power T&D pentru service.
Numărul declanşări pe scurtcircuit se stabileşte conform unui grafic dat de firma constructoare.
Ik=31,5 kA => 16 declanşări

18
16 x 31,5 kA =504 kA
Se pot cumula un număr de declanşări pe S.C.C. până la obţinerea valorii de 500 kA.
Pe panoul frontal al HPA se află următoarele:
- Buton conectare electrică ( verde )
- Buton deconectare electrică ( rosu )
- Indicator poziţie contacte principale
verde= deconectat
alb = conectat
- LED-roşu – supraveghere presiune SF6 în poli
Dacă presiunea scade în unul din poli, acest LED va fi aprins. Aceasta implică obligativitatea retragerii
din exploatare a echipamentului.
Presiunea SF6 va fi verificată vizual pe cadranele manometrelor cu care sunt echipate camerele de
stingere, manometre ce sunt amplasate în partea inferioară a polilor.
In condiţii normale defuncţionare acul indicator trebuie să fie în zona verde.
Se recomandă controlul presiunii de gaz la un interval de o săptămână.
- Indicator al poziţiei resortului de armare ( dreapta sus )
- Indicatorul cu săgeată – în sus – resort tensionat
- în jos - resort detensionat
Dacă resortul este netensionat sau parţial tensionat va fi semnalizat printr-un releu aflat pe panou.
Orificiul pentru introducerea manivelei de acţionare ( armare ) mecanică a resortului. Armarea
manuală este terminată când se aude un clic şi manivela se învârteşte în gol.
Pe partea fixă a panoului casetei se află următoarele:
- Selector poziţie cu patru poziţii ( portocaliu )
- Orificiu pentru manivela dispozitivului de broşare / debroşare
- Orificiu pentru dispozitivul de acţionare a C L P
Cele patru poziţii ale selectorului sunt următoarele:
1- Test / Impământare
2- Mişcare ( REMOVABLE )
3- Broşare (MOVEMENT )
4- In funcţie ( SERVICE )
In poziţia de test întreruptorul poate fi acţionat atât electric cât şi manual.
Numai pe poziţia test a întreruptorului se poate închide / deschide CLP
Orice secvenţă de manevră greşită este exclusă de către interblocajele mecanice cu care este prevăzut
sistemul.

7.2. POZIŢIILE SELECTORULUI


1) - TEST / IMPĂMÂNTARE
Permite acţionarea numai a CLP.
2) - MIŞCARE ( REMOVABLE)
Permite mişcarea întreruptorului din poziţia TEST spre exterior.
3) - BROŞARE (MOVEMENT )
Doar în această poziţie se permite introducerea manivelei în locaşul prevăzut pentru operarea
dispozitivului de broşare /debroşare. în această poziţie se poate efectua broşarea / debroşarea
întreruptorului.
Rotire în sensul acelor de ceasornic – BROŞARE (în funcţie )
Rotire în sens invers acelor de ceasornic – DEBROŞARE
Poziţia BROŞAT/DEBROŞAT a HPA este indicată de către plăcuţa indicatoare aflată sub orificiul
manivelei de acţionare. Rotirea în sensul acelor de ceasornic se face până când apare indicatorul
SERVICE, iar în sens invers până apare indicatorul TEST.
Nu se va lăsa în poziţie intermediară.
4) - ÎN FUNCŢIE ( SERVICE )
Doar în această poziţie întreruptorul poate fi conectat / deconectat

19
În această poziţie a selectorului este IMPOSIBILĂ introducerea manivelei de acţionare în
dispozitivele de acţionare a CLP sau broşare / debroşare a întreruptorului, facilitate ce previne orice
manevră greşită a personalului de exploatare.

7.3. POZIŢIE CLP


Pozitia CLP este semnalizată de către indicatorul de poziţie situat sub orificiul de acţionare a CLP.
Acţionare CLP:
- Rotire în sensul acelor de ceasornic – punere la pământ (închidere )
- Rotirea în sens invers acelor de ceasornic – deschidere CLP
CLP – nu poate fi închis decât în poziţia TEST / ÎMPĂMÂNTARE a selectorului. în această poziţie
nu se poate ajunge decât cu întreruptorul debreoşat.
Armarea manuală a întreruptorului se face până când se aude un clic ce corespunde armării arcului şi
activării mecanismului de blocare.
In poziţia intermediară între poziţia TEST şi poziţia ÎN FUNCŢIE ( SERVICE ) NU se poate efectua
conectarea sau deconectarea întreruptorului.
Orice problemă apărută la echipamentul descris va fi semnalată la furnizor pentru remediere.

CAP. 8. SEPARATOARE ŞI DISPOZITIVE DE ACŢIONARE

8.1. Generalităţi
8.1.1. Separatorul este un aparat mecanic de comutare care în poziţia “închis” asigură trecerea
curenţilor în condiţii normale şi de varie, iar în pozitia “deschis” pentru motive de securitate
asigură o distanţă de izolare predeterminată între bornele fiecărui pol.
8.1.2. Condiţii de funcţionare
Temperatura: - interior: – 100C la +400C
-exterior: -500C la +400C
- umiditatea relativă max. la +350C este de max. 80%
8.1.3. Cu separatoarele normale pot fi întrerupte şi circuite parcurse de curenţi mici, stabiliţi prin ITI
de către fiecare secţie, în funcţie de indicaţiile fabricii constructoare sau reglementările
transmise de forul tutelar. Cu separatoarele de sarcină se pot întrerupe curenţi ale căror valori
nu depăşesc curentul nominal al separatoarelor de sarcină.
8.1.4. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor trebuie să asigure deschiderea şi închiderea
completă a separatorului, adică piesele de contact mobile să ajungă la sfârşitul cursei, oricare ar
fi viteza acţionării.
8.1.5. Atât în cazul acţionării prin servomotor, cât şi în cazul acţionării pneumatice, separatoarele
trebuie să aibă şi posibilitatea acţionării manuale.

8.2. Preluarea în exploatare a separatoarelor

8.2.1. Se verifică:
- montarea separatorului conform “Cărţii tehnice” şi “Instrucţiunii” emise de furnizor;
- asigurarea condiţiilor mecanice şi electrice de manevrare;
- realizarea corectă a reglajelor, curselor, jocurilor etc.;
- posibilitatea de acţionare normală a separatorului cu dispozitivul de acţionare, efectuând
câteva închideri şi deschideri;
- blocajele separatorului;
- starea contactelor;
- dacă corespunde zonei de poluare respectivă;
- asigurarea distanţei între cuţitele separatorului în pozitţia deschis şi între cuţitele
separatorului şi restul instalaţiilor sub tensiune sau legate la pământ;
- lăcuirea tijelor din materiale organice (textolit, sticlotextolit sau pertinax); dacă nu sunt
lăcuite se vor lăcui la punerea în funcţiune integritatea legăturii stelajului separatorului la
priza de pământ a staţiei, postului, stâlpului etc.;
20
- semnalizarea corectă a poziţiei separatorului.

8.3. Exploatarea separatoarelor

8.3.1. Separatoarele la care comanda de acţionare se face de la distanţă vor avea semnalizări
corespunzătoare care să indice poziţia separatorului şi a dispozitivului de acţionare.
8.3.2. În cazul separatoarelor cu cuţite de legare la pământ se va prevedea un blocaj care să permită
manevrarea cuţitelor de legare la pământ numai când separatorul este deschis. Maneta de
acţionare a dispozitivului separatorului va fi vopsită în roşu, iar cea a cuţitelor de legare la
pământ în negru. În cazul separatoarelor prevăzute cu cuţite de legare la pământ a barelor
colectoare tija de acţionare a cuţitelor de legare la pământ va fi vopsită în negru şi va fi
inscripţionată cu unu sau două cercuri roşii corespunzător barei 1 sau 2 pe care o leagă la
pământ şi cu trei cercuri roşii pentru bara de transfer.
8.3.3. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor vor fi prevăzute cu blocaje împotriva
deschiderilor sub sarcină (inclusiv blocajul mecanic).
8.3.4. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor de exterior vor fi prevăzute cel puţin cu lacăte
care să blocheze separatorul în poziţia “închis”, respectiv “deschis “, după caz; cheile acestor
lacăte vor fi încredinţate numai persoanelor autorizate pentru manevre la separatoarele
respective.
8.3.5. Executarea manevrelor de închidere, respectiv deschidere a separatoarelor normale, se va face
ţinând seama de următoarele:
a) MANEVRAREA SEPARATOARELOR SE FACE NUMAI ÎN GOL;
b) SE INTERZICE ÎNTRERUPEREA SAU ÎNTREGIREA UNOR CIRCUITE ATUNCI CÂND:
- în circuitul respectiv există o punere la pământ sau un scurtcircuit;
- instalaţia respectivă este prevăzută cu întreruptor; în acest caz, la întreruperea circuitului se
va deconecta întreruptorul şi numai după aceea se va deschide separatorul, iar la întregirea
circuitului, ordinea manevrelor va fi inversă (se închide separatorul, se conectează
întreruptorul );
c) In cazuri de exceptie când circuitul care trebuie conectat sau deconectat nu are întreruptor se admite
să se facă manevre numai prin separatoare în conformitate cu prevederile din instrucţiunile fabricilor
constructoare şi ale circularelor tehnice în vigoare pentru următoarele operatii:
- conectarea şi deconectarea transformatoarelor de tensiune;
- stabilirea şi întreruperea curentului pentru punerea sub tensiune în gol a barelor colectoare
şi a echipamentului aferent;
- conectarea şi deconectarea neutrului transformatoarelor din staţii;
- conectarea şi deconectarea bobinelor de stingere ( în acest caz este necesara la locul de
manevra o semnalizare sigură a apariţiei punerii la pământ în reţeaua compensată de bobina
respectivă);
- comutarea în gol a transformatoarelor de putere, a liniilor aeriene şi subterane în condiţiile
stabilite prin ITI de către fiecare secţie, conform normativelor în vigoare.
8.3.6. ÎN CAZUL ÎN CARE, DINTR-O EROARE A PERSONALULUI CE EXECUTĂ
MANUAL MANEVRA SEPARATORULUI NORMAL, S-A ÎNCEPUT DESCHIDEREA
SUB SARCINĂ NEPERMISĂ A SEPARATORULUI, IAR ACEST LUCRU ESTE
SESIZAT ÎNCĂ DE LA IESIREA CUŢITULUI SEPARATORULUI DIN CONTACTUL
SĂU FIX, SE VA ÎNCHIDE LA LOC SEPARATORUL CÂT MAI REPEDE POSIBIL. ÎN
CAZUL ÎNCHIDERII SUB SARCINĂ NEPERMISĂ A SEPARATOARELOR DE TIP
NORMAL, CÂND ACEST LUCRU NU ESTE SESIZAT DE PERSONALUL CE
EXECUTĂ MANEVRA DECIT DUPĂ APARIŢIA ARCULUI, MANEVRA DE
ÎNCHIDERE SE VA CONTINUĂ CU VITEZA MAXIMĂ POSIBILĂ.
8.3.7. În exploatare se vor controla periodic, sesiza şi remedia din timp toate defecţiunile
separatoarelor sau ale dispozitivelor de acţionare. Periodicitatea controalelor curente se va
stabili de către unitatea gestionară a echipamentului.
8.3.8. La efectuarea controalelor curente se va urmării:

21
a) integritatea izolatoarelor (fisurări, crăpături, spargeri, ruperi, etc.), urme de conturmări,
străpungeri, prezenţa conturnărilor ( caracterizate prin zgomote caracteristice, efluvii),
starea glazurii, depunerile poluante etc.;
b) starea contactelor separatorului, când separatorul este deschis se va urmări gradul de uzura
a contactului. La separatoarele în functie şi sub sarcină se va urmării încălzirea contactelor (
după culoarea materialului, în special noaptea şi după emanaţiile de aer din zona şi lipsa
scânteilor);
c) corespondenţa între poziţia manetei dispozitivului de acţionare şi pozitia contactelor mobile
ale separatorului;
d) menţinerea valorilor tensiunii de comanda a bobinelor de acţionare şi a presiunii aerului
comprimat pentru manevrarea separatoarelor în limitele indicate de fabrica constructoare;
e) menţinerea curăţeniei în spaţiul de exploatare, a stării de funcţionare a blocajelor,
încuietorilor şi îngrădirilor necesare;
f) existenţa inscripţionărilor corecte, a vopsitoriilor etc.
8.4. Defecte şi remedieri în exploatarea separatoarelor
8.4.1. Defecţiunile constatate în exploatarea separatoarelor sau cu ocazia controalelor în instalaţii vor fi
consemnate în registrul de deficienţe şi se vor aduce la cunoştintă pe linie operativă şi persoanelor ce
coordonează exploatarea, pentru luarea măsurilor de remediere.
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare
crt.
1 Defectarea izolatoarelor (conturnări, Se înlocuiesc izolatoarele cu scoaterea instalaţiei de sub
străpungeri, fisurări, spargeri) tensiune de către formaţia de întreţinere.
Se verifică montarea corectă a coloanelor izolante.
2 Murdărirea izolatoarelor, inclusiv din Se curăţă (şi se unge) izolaţia, cu scoaterea de sub
cauza poluării. tensiune de către formaţia de întreţinere.
3 Defectarea dispozitivului de acţionare Se remediază defecţiunea prin repararea dispozitivului
(torsionare, flambare sau ruperea tijelor sau înlocuirea tijelor: dacă este necesar, instalaţia se
sau dereglarea dispozitivului) scoate de sub tensiune.
4 Dereglarea cuţitelor, încălzirea Se reglează cuţitele, se strâng şuruburile de presare a
contactelor sau pierderea elasticităţii arcurilor, se înlocuiesc arcurile sau contactele, cu
arcurilor de presare a contactelor scoaterea de sub tensiune de către formaţia de întreţinere.
lamelare a cuţitelor.
5 Arderea bobinelor de acţionare, a Se înlocuiesc bobinele sau elementele defecte.
servomotoarelor sau electrovalvelor

8.4.2. Deficienţele de mică amploare, care nu necesită scoaterea instalaţiilor de sub tensiune se vor
remedia cu ocazia controalelor curente, dacă sunt în atribuţiile de serviciu ale personalului de deservire
operativă din instalaţia (centrul) respectiv.

Obs.1 În mod special la controlul instalaţiilor se vor controla separatoarele de 110kV vizual toate
capele (armăturile) inferioare şi superioare, în ceea ce priveşte fisuri apărute în acestea.
Controlul se va efectua prin respectarea NS-6T/97 privind distanţele de vecinătate. dacă la
executarea unei manevre cu separatorul de exterior de 110kV de tipul STE-110kV, STE-1p, STE-2p se
observă armături fisurate care ar putea produce accidente sau incidente, aceste separatoare nu se vor
acţiona şi se va anunţa dispecerul pentru a lua o decizie. Orice defecţiune survenită se va nota în
registru de tură şi se va anunţa de îndată secţia de 110kV.

Obs.2 Nu se vor manevra separatorii de la bobinele de stingere şi rezistenţa de tratare a neutrului


numai conform instrucţiunilor cuprinse în PE126 şi în prezenta instrucţiune referitoare la bobinele de
stingere şi rezistenţa de tratare a neutrului.

22
CAP. 9. CELULE PREFABRICATE DE MEDIE TENSIUNE

9.1. Generalităţi
9.1.1. Prin celula prefabricată de medie tensiune, de interior sau exterior, se înţelege un ansamblu de
aparate de comutaţie, măsură, protecţie şi reglare cu conexiunile, accesorile şi suporturile
corespunzătoare montate pe o structura metalică modulară legată la pământ.
9.1.2. Structura metalică reprezintă elementul de rezistenţa care susţine totalitatea aparatajului,
accesorilor şi dispozitivelor necesare ce alcătuiesc ansamblul celulei respective.
9.1.3. Pe confecţia metalică sunt montate elemente (plase, paravane, uşi etc.) care au scopul de a
proteja personalul împotriva atingerii accidentale de părţile aflate sub tensiune sau împotriva arcului
electric.
9.1.4. Celulele prefabricate de medie tensiune servesc pentru distribuţia energiei electrice permiţând
realizarea schemelor electrice necesare alimentarii consumatorilor din staţii sau posturi de
transformare.
9.1.5. În vederea punerii în funcţiune se vor realiza obligatoriu de către constructor sub îndrumarea
organelor de exploatare inscripţiile:
- destinaţia celulei, cu denumirea în clar, corelată cu notaţiile din schemele normale de
exploatare utilizate de către treapta de dispecer în competenţa căreia se află echipamentul
respectiv;
- marcarea lângă dispozitivul de acţionare a poziţiei închis-deschis pentru cuţitul de punere la
pământ (c.l.p.);
- marcarea poziţiilor închis-deschis şi intermediară (conform indicaţiilor constructorului) a
dispozitivelor de acţionare a întreruptoarelor (când nu sunt debroşabile) sau separatoarelor;
- marcarea vizibilă a şurubului de legare la pământ tip fluture, accesibil formaţiilor de
întreţinere pentru montarea scurtcircuitoarelor atunci când acest lucru este necesar;
- denumirea celulei se va scrie pe faţă şi spate (în dreptul dispozitivelor de acţionare) atunci
când acestea nu sunt amplasate în faţa celulei;
- indicatoare de securitate.

9.2. Preluarea în exploatare a celulelor prefabricate de medie tensiune


9.2.1. Se va verifica integritatea legăturilor la centura de pământare a staţiei sau postului respectiv.
9.2.2. Se va verifica integritatea izolaţiei şi starea de curăţenie a acesteia care să asigure performantele
normale de exploatare.
9.2.3. La celulele de tip închis se vor verifica în plus:
- existenţa plăcuţelor electroizolante şi calitatea acestora;
- fixarea corespunzătoare a scheletului metalic;
- planeitatea;
- starea izolaţiei;
- starea de curăţenie a ansamblului celulei;
- fazarea;
- starea aparatajului;
- funcţionarea corespunzătoare a sistemului de obturare a găurilor la broşele întreruptoarelor;

23
- verificarea posibilităţilor de broşare uşoară şi corectă a cărucioarelor (contactul mobil să
pătrundă în contactul fix minimum 30-35 mm, cu asigurarea unei rezistenţe de contact
corespunzătoare);
- ungerea cu vaselină tehnică a contactelor debroşabile, pieselor de ghidare şi axelor roţilor
cărucioarelor;
- proba interschimbabilităţii cărucioarelor;
- încercarea cu tensiune mărită, conform standardelor în vigoare.
Se recomandă izolarea tuturor pieselor din textolit din componenţa celulei cu lac tip L. 3204.
9.2.4. Se va verifica calibrarea corespunzătoare a fuzibilelor din circuitele electrice în concordanţă cu
schema prevăzută în proiect.
9.2.5. Se va verifica existenţa şi calitatea funcţională a vizoarelor necesare supravegherii nivelului de
ulei şi poziţia aparatajului de comutaţie.

9.3. Exploatarea celulelor prefabricate de medie tensiune


9.3.1. Celulele prefabricate de medie tensiune sunt supuse regimului de exploatare corespunzător celui
aplicat instalaţiei din care fac parte şi care pot fi:
- cu personal permanent;
- cu personal de exploatare la domiciliu;
- fără personal permanent de exploatare.
9.3.2. Verificarea periodică a stării celulelor în funcţie de condiţiile de exploatare precizate la 9.3.1.
constă în următoarele:
- starea izolaţiei
- existenţa unor efluvii ce se pun în evidenţă la întuneric;
- gradul de curăţenie;
- fisuri;
- urme de conturnări.
- starea elementelor electroizolante (plăci, tije sau tuburi), urme de încălzire sau arc electric;
- starea tehnică a circuitelor primare şi secundare:
- încălziri locale;
- scurgeri de ulei la cabluri;
- starea tehnică a aparatajului primar şi secundar:
- existenţa unor zgomote în celule;
- nivelul uleiului între repere sau peste cel minim;
- existenţa unor eventuale pierderi de ulei;
- fisuri ale diverselor piese componente ale echipamentelor;
- starea contactelor inferioare şi superioare la întreruptoare;
- starea legăturilor la pământ de protecţie sau de exploatare:
- integritatea şi continuitatea legăturilor;
- calitatea şi corectitudinea contactelor;
- existenţa suruburilor tip “fluture” pentru montarea scurtcircuitoarelor.
9.3.3. După orice scurtcircuit în celulă se va verifica:
- ansamblul celulei, sesizând elementele deteriorate, cu urme de arc, încălziri sau deformari
vizibile, efecte ale eforturilor electrodinamice;
- starea tehnică şi aspectul elementelor electroizolante şi aparatajului.
9.3.4. Analiza atentă şi consemnarea în documentele primare de exploatare a oricăror incidente
suportate de către celule cu aprecierea cauzelor, sesizarea furnizorilor de echipamente şi celule ori de
câte ori se observă deficienţe de concepţie sau execuţie în ceea ce priveşte comportarea celulelor şi
echipamentelor constituie obligaţia permanentă a personalului de exploatare.
9.3.5. Executarea manevrelor curente şi accidentale la celulele prefabricate va respecta prevederile ITI
elaborate de către unitatea gestionară a mijlocului fix.

9.4. Defecţiuni şi remedieri în exploatare la celulele de medie tensiune prefabricate

24
9.4.1. Orice defecţiune constatată în timpul exploatării celulelor se va anunţa ierarhic de către
cel care a constatat-o până la nivelul şefului de centru şi respectiv pe linie operativă la treapta de
dispecer în a carui autoritate de decizie se află instalaţia şi se va consemna obligatoriu şi în registrul de
exploatare al instalaţiei.

Nr. Defecţiuni constatate Modul de acţionare a personalului de exploatare


crt.
0 1 2
1 Zgomote anormale în interiorul a) Verificarea prin vizoare şi localizarea locului defect
celulei b) Se retrage din exploatare elementul defect pentru
remediere.
2 Contact slab la contactele de broşare a) Deconectarea şi debroşarea întreruptorului liniei
ale întreruptoarelor,ceea ce duce la respective
încălzirea materialului electric izolant b) Inlocuirea căruciorului cu cel de rezervă dacă defecţiunea
dintre broşe şi pericol de incendiu se constată la contactele mobile ale căruciorului
c) La defectele contactelor fixe,se va executa lucrarea de
remediere de către personalul formaţiei de întreţinere, cu
luarea măsurilor tehnice şi organizatorice.
3 Deteriorarea plăcilor electroizolante a) Se deconectează şi debroşează întreruptorul liniei
dintre contactele debroşabile b) Se remediază defecţiunea de către personalul
superioare şi inferioare ale echipamentului de întreţinere, cu luarea tuturor măsurilor
întreruptorului tehnice şi organizatorice
4 Arderea siguranţelor sau lămpilor la a) Se elimină deranjamentul prin înlocuirea becului şi a
instalaţia de iluminat a siguranţei.
compartimentului de circuite b) La executarea lucrării, se protejează şirul de cleme cu o
secundare folie electroizolantă
5 Funcţionarea necorespunzătoare a a) Cu întreruptorul debroşat, se execută ungerea articulaţilor
capacelor de obturare a găurilor pârghiilor de acţionare a paravanelor.
pentru broşarea întreruptoarelor b) La defecţiuni mai mari se va executa lucrarea de către
personalul din echipele de întreţinere, după luarea măsurilor
tehnice şi organizatorice necesare.
6 La broşarea întreruptorului, Se anunţă personalul tehnic superior pentru executarea
contactele fixe şi mobile nu se îmbină reglării contactelor debroşabile de către echipa de revizii, cu
corespunzător. luarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare.

7 Efluvii ale izolaţiei a) Se cere aprobarea operativ şi se scoate din funcţiune


porţiunea de instalaţie la care au apărut efluviile.
b) Se face un control atent pentru a sesiza cauzele:
- fisuri ale izolaţiei;
- murdăriri ale izolaţiei;
- urme de conturnare.
c) Se anunţă personalul tehnic superior pentru a elimina
defecţiunea cu echipa de revizii.

8 Conturnări ale elementelor izolante Se acţionează ca la punctul 7.


9 Puneri la pământ în celula a) Se cere aprobarea operativ şi se scoate din funcţiune
celula.
b) Se face controlul atent al instalaţiei; se acţionează ca la
pct. 7.
10 Dereglarea elementelor de comutaţie a) Se anunţă operativ defecţiunea şi se cere aprobarea să nu
(separatori întrerupţi) se mai cupleze elementele de comutaţie defecte.
b) Se anunţă personalul tehnic superior pentru a elimina cu
echipa de revizie defecţiunea semnalată
11 Pierderi mari de ulei în celule a) Se face un control vizual al aparatajului, inclusiv nivelul
de ulei la întreruptor pentru a vedea cauza. In cazul lipsei de
ulei se va sesiza operativ defecţiunea şi solicita scoaterea
celulei din funcţie, evitând pe cât posibil manevrarea sub
sarcină a întreruptorului defect.
b) Se va cere personalului tehnic superior remedierea
pierderilor de către echipa de revizie.
12 Aruncarea de ulei la închiderea a) Se anunţă operativ defecţiunea şi se cere scoaterea din
întreruptorului funcţiune a celulei respective.
b) Se verifică vizual (după scoaterea din funcţiune ) cauza
25
probabilă a defecţiunii; în cazul unor deteriorări evidente se
dau amănunte organelor tehnice superioare.
c) Nu se mai cuplează întreruptorul fără o verificare
prealabilă a organelor tehnice de specialitate.
13 Arc liber în celulă Se procedează ca la pct.7
14 Încălziri ale contactelor a) De regulă, se pun în evidenţa la un control pe timp de
noapte cu iluminatul stins.
b) In funcţie de locul unde se pune în evidenţă încălzirea, se
solicită operativ scoaterea din funcţiune a instalaţiei sau
eliminarea sarcinii pe circuitul afectat.
c) Se anunţă personalul tehnic superior pentru remediere.In
cazul unor instalaţii ce nu se pot scoate din funcţiune imediat
se vor supraveghea prin verificare la intervale scurte (una,
două ore).
15 Incendiu a) Se scoate instalaţia de sub tensiune.
b) Cu utilizarea mijloacelor de protecţie necesare, se
acţionează pentru stingerea incendiului.

Obs.1 Pentru defecţiuni care privesc exclusiv aparatajul component al celulelor prefabricate se vor
respecta prevederile de la capitolul aferent echipamentului respectiv din prezenta instrucţiune.
Obs.2 Exploatarea celulelor prefabricate capsulate de tip Băileşti (exclusiv cele cu SF6 ) se vor face
în conformitate cu prezenta instrucţiune şi respectarea instrucţiunilor date de fabricant.
Obs.3 La celulele de 6-10 kV din statia BM1 exploatarea echipamentelor se va face în conformitate cu
echipamentele care compun celula respectivă la care se adaugă: - starea suporţilor metalici montaţi
pentru susţinerea echipamentelor;
- starea zugrăvelii şi a tencuielii
- starea trecerilor izolante şi a barelor de trecere bare-SB-SL.
- gradul de umiditate în subsol inclusiv starea scurgerilor la canalizare.
- starea plaselor de protecţie faţă de instalaţia aflată în subsol montată pe orizontal.
- starea contactelor de trecere etaj-subsol.
Obs.4 Orice constatare de abateri de la funcţionarea normală se anunţă la dispecer.

CAP.10. BARE COLECTOARE

10.1. Generalităţi
10.1.1. Barele colectoare reprezintă în circuitele primare ale staţiilor şi posturilor de transformare calea
de curent care primeşte şi distribuie energia în diferite circuite ale instalaţiei, constituind partea din
circuitul primar prin care se leagă între ele diferitele echipamente.
10.1.2. Din punctul de vedere al execuţiei, barele colectoare pot fi: rigide, flexibile şi capsulate, iar
după locul de montaj: de interior şi de exterior.
Barele colectoare pot fi formate din unul sau mai multe sisteme de bare, fiecare sistem putând
fi format din una sau mai multe secţii.
Se numeşte sistem de bare ansamblul trifazic al conductoarelor unei instalaţii la care se leagă
prin aparate de conectare circuitele ce se întâlnesc în instalaţia respectivă.
Se numeste secţie de bare o porţiune dintr-un sistem de bare colectoare ce poate funcţiona
separat de restul instalaţiei, având conectate numai o parte din circuitele unei instalaţii, dar întotdeauna
legată prin aparate de conectare (cupla) la sistemul de bare colectoare.
10.1.3. Tensiunea de utilizare a barelor colectoare trebuie să cuprindă tensiunile nominale pentru care
s-a proiectat izolaţia barei respective.
Barele colectoare trebuie prevăzute cu inscripţii clare şi vizibile care să indice:denumirea fazei,
sistemului de bare, secţiei de bare.

26
Barele colectoare vor fi prevăzute cu cuţite de legare la pământ (CLP) pe fiecare sistem şi
secţie. Exceptie pot face barele de medie şi joasă tensiune, care în loc de CLP se pot pune la pământ cu
ajutorul scurtcircuitoarelor mobile. In acest scop ele vor fi prevăzute cu puncte accesibile marcate
pentru montarea scurtcircuitoarelor. Legăturile la pământ ale elementelor barelor colectoare se vopsesc
cu culoare neagră, exceptând îmbinările.
Temperatura maximă de regim a barelor nu trebuie să depăşească 700C.

10.2. Exploatarea barelor colectoare


10.2.1.In exploatarea curentă a barelor colectoare se va urmării:
- încălzirea căilor de curent şi în special a îmbinărilor dintre diferitele elemente ale barelor,
dintre barele colectoare şi cele de derivatie, dintre barele de derivaţie şi echipamente;
- integritatea legăturilor la pământ ale elementelor barelor colectoare;
- integritatea izolatoarelor de susţinere şi de trecere, urme de conturnări-străpungeri;
- integritatea conductoarelor barei şi a ramificaţiilor, în special în jurul îmbinărilor;se va urmări
dacă există urme de material topit, ciupituri, fire rupte sau desfăcute din conductorul multifilar.
- prezenţa unor obiecte sau materiale aruncate pe bare;
- integritatea şi strîngerea îmbinărilor şi clemelor;
- gradul de corodare, în special la conductoarele funiei OL-Al;
- starea stratului de unsoare de protecţie la izolatoarele de exterior, la staţii din zone poluate ce
necesită ungerea izolaţiei;
- distanţă între faze, în special la exterior (legături în unghi ce pot aluneca pe riglă);
- starea elementelor de susţinere a barelor (stilpi, rigle, ancore), în sensul de a nu prezenta
fisuri, înclinări, ancore rupte părţial sau total;
- starea de curăţenie a barei şi curăţirea periodică, în funcţie de gradul de poluare din zonă.

Nr. Defecţiuni constatate Modul de acţionare a personalului de exploatare


crt.
0 1 2
1 Încălzirea cailor de curent datorită Schimbarea cailor de curent corespunzător noilor
depăşirii condiţiilor de calcul condiţii.
(supraîncarcărea, creşterea puterilor de
scurtcircuit
2 Încălzirea îmbinărilor sau legăturilor la Desfacerea, curătirea şi stringerea acestora corespunzător
aparate
3 Întreruperea legăturilor la pământ a Refacerea legăturii la pământ
elementelor barelor
4 Ruperea sau fisurarea izolatoarelor, Inlocuirea izolatoarelor afectate
conturnări sau străpungeri
5 Ruperea conductorului barei, desfacerea Schimbarea conductorului afectat
sau ruperea firelor din conductorul
funiei, ciupituri
6 Cleme şi îmbinări fisurate Inlocuirea acestora
7 Cleme şi îmbinări slabe Strângerea acestora după o eventuală curăţire
8 Conductor funie corodat Inlocuirea conductorului
9 Deteriorarea stratului de unsoare Refacerea stratului de unsoare protectoare, după curaţirea
protectoare (în zone poluate) de prealabilă a izolaţiei
izolatoare
10 Modificarea distanţelor de izolare sub Readucerea la distanţele normate şi fixarea bridelor pe
limitele admise datorită unor alunecări a rigla prin coliere
bridelor pe rigle
11 Deteriorarea elementelor de susţinerea Repararea sau înlocuirea acestora, după caz
barelor (rigle, stâlpi, ancore)
12 Scurtcircuit pe bare Scoaterea barei de sub tensiune, curăţirea şi înlocuirea
elementelor deteriorate
13 Incendii Scoaterea barei de sub tensiune, stingerea incendiului,
curăţirea şi înlocuirea elementelor deteriorate
14 Punere la pământ pe bare Scoaterea barei de sub tensiune,depistarea locului de
punere la pământ, înlocuirea elementului ce a dus la
27
aceasta

Obs. Barele capsulate vor fi exploatate şi controlate conform instrucţiunii date de fabrica constructoare
(pentru staţia Săsar şi Horia).

CAP. 11. BATERII DE CONDENSATOARE PENTRU IMBUNĂTĂŢIREA


FACTORULUI DE PUTERE

11.1. Generalităţi
11.1.1. Prin baterie de condensatoare se înţelege un ansamblu de condensatoare (unităţi) legate electric
între ele şi utilizate în reţelele electrice de distribuţie pentru reducerea consumului propriu tehnologic.
11.1.2. Bateria de condensatoare trebuie să suporte timp nelimitat o supratensiune de 1,1Un cu condiţia
nedepăşirii tensiunii maxime admise de condensatoare.
11.1.3. Categoria de temperatură uzuală pentru bateriile de condensatoare exterioare este de –300C /
+400C, iar pentru bateriile de condensatoare interioare este de –100C/+400C.
11.1.4. Condensatoarele pot funcţiona la temperaturi inferioare celei minime a aerului ambiant,
corespunzătoare categoriei de temperatură, cu condiţia de a se evita punerea sub tensiune la aceste
temperaturi.
11.1.5. Umiditatea relativă maximă a aerului pentru bateria de condensatoare este:
80% la +350C pentru baterii interioare
85% la +400C pentru baterii exterioare.
11.1.6. Instalaţiile de condensatoare cuprind de regulă pe lângă bateriile propriuzise montate pe stative
metalice: celule de condensator, cablurile de racordare, dispozitivele de descărcare şi dulapurile de
comandă şi protecţie (în cazul staţiilor de transformare).
11.1.7. Orice baterie de condensatoare trebuie prevăzută cu dispozitiv de descărcare conectat
nemijlocit între bornele sau barele bateriei, capabil să reducă tensiunea reziduală sub 50V în maxim 5
minute la staţii şi linii şi sub 40V în maxim un minut la posturi, atunci când bateria este separată de
reţeaua de alimentare. Acest dispozitiv poate fi realizat cu rezistente, bobine de reactanţă sau
transformatoare de tensiune.
11.1.8. Celulele de condensator trebuie prevăzute cu cuţite de legare la pământ interblocate cu poartă
(usă ) împrejmuirii bateriei.
11.1.9. Stativele metalice izolate faţă de sol trebuie prevăzute cu cuţite de legare la pământ, care vor fi
închise pe durata lucrărilor ce se efectuează în incinta bateriilor.
11.1.10. Distanţa dintre cuve trebuie să fie 150-200mm.

11.2. Preluarea în exploatare a bateriilor de condensatoare

11.2.1. La preluarea în exploatare a bateriilor de condensatoare, personalul de exploatare are obligaţia


să efectueze următoarele verificări:
- examinarea integrităţii condensatoarelor, a etanşeităţii acestora, a aspectului cuvei
condensatoarelor (lipsa bombărilor) etc.;
- verificarea stării izolatoarelor, condensatoarelor, dacă fixarea acestora în carcasă este
etanşă;
- controlul detaliat asupra tuturor conexiunilor, atenţia principală îndreptându-se asupra
instalaţiei de descărcare şi a instalaţiei de legare la pământ;
- verificarea execuţiei papucilor de la cordoanele de legătură şi a modului de fixare a acestora
la bornele condensatoarelor;
- verificarea condiţiilor de ventilare a încăperii;
- verificarea stării aparatajului de comutaţie, protecţie, automatizare şi a aparatelor de
măsură;
- verificarea descărcării complete a bateriei; este interzisă conectarea bateriei la reţea dacă
condensatoarele nu au fost complet descărcate.

28
11.3. Exploatarea bateriilor de condensatoare
11.3.1. La controalele de deservire operativă a bateriilor de condensatoare se verifică următoarele:
- temperatura mediului ambiant;
- lipsă de praf, murdărie, fisuri pe izolatoare;
- starea conexiunilor dintre condensatoare, inclusiv starea papucilor;
- valoarea tensiunii la barele bateriei ( în orele de gol de sarcină ), noaptea şi în zilele de
sărbătoare;
- lipsa scurgerilor de impregnant;
- lipsa umflăturilor pe pereţii cuvelor;
- integritatea fuzibilelor;
- starea instalaţiei de descărcare;
- lipsa vegetaţiei în incinta bateriei exterioare; în cazul existenţei acesteia se vor lua măsuri
de ierbicizare a terenului incintei bateriei;
- existenţa indicatoarelor de securitate şi de avertizare;
- existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi de protecţia muncii;
- existenţa dotarii specifice bateriei de condensatoare cu substanţe neutralizante;
- starea împrejmuirilor;
- lipsa obiectelor străine în incinta bateriei.

MODUL DE ACŢIONARE A PERSONALULUI DE EXPLOATARE LA DEFECŢIUNI CONSTATATE ÎN


FUNCŢIONAREA BATERIILOR DE CONDENSATOARE.
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare
crt.
0 1 2
1 Izolatoare sparte Se anunţă treapta de conducere operativă.
Se scoate instalaţia de sub tensiune.
Se comunică pe linie ierarhică
2 Bombarea cuvei Se anunţă treapta de conducere operativă.
Se comunică pe linie ierarhică
3 Conturnări sau străpungeri la Idem.
izolatoarele condensatoarelor Se scoate instalaţia de sub tensiune dacă se
constată străpungeri ale izolatoarelor.
4 Scurgeri de impregnant Se anunţă treapta de conducere operativă.
Se comunică pe linie ierarhică
5 Încălziri ale îmbinărilor prin care se Se anunţă treapta de conducere operativă. Se
realizează legarea condensatoarelor la scoate instalaţia de sub tensiune.
instalaţii Se remediază defecţiunea, dacă nu depăşeşte
atribuţiile personalului de deservire operativă
6 Străpungeri interioare Se anunţă treapta de conducere operativă.
Se scoate instalaţia de sub tensiune.
Se comunică pe linie ierarhică
7 Zgomot anormal într-un condensator al Se anunţă treapta de conducere operativă.
bateriei Se scoate instalaţia de sub tensiune.
Se şuntează condensatorul respectiv.
Se repune instalaţia sub tensiune în caz de strictă
necesitate.
Se comunică pe linie ierarhică.
8 Depăşirea tensiunii nominale cu peste Se anunţă treapta de conducere operativă
10%
9 Creşte curentul pe baterie peste Idem
limitele admise (1,3In)
10 Temperatura mediului ambiant Idem
depăşeşte pe cea corespunzătoare
condiţiilor normale

29
11.3.2. Bateriile în stare bună de funcţionare, dar scoase de sub tensiune, vor fi puse lunar sub tensiune
pentru a se verifica starea de funcţionare.
Obs. Personalul de servire operativă periodic va controla starea tehnica a D.D.C.

CAP. 12. SIGURANŢE FUZIBILE DE INALTA TENSIUNE

12.1. Generalităţi
12.1.1. Siguranţele fuzibile de înaltă tensiune sunt aparate de conexiune şi protecţie destinate a
întrerupe circuitul în care sunt conectate, întrerupând astfel şi curentul, când acesta depăşeşte într-un
timp determinat o valoare dată.
12.1.2. Elementele fuzibile, denumite patroane, pot avea diferite forme constructive. Cele mai uzuale
sunt patroanele formate dintr-un tub de porţelan în care se găseşte un fir fuzibil înconjurat cu nisip de
cuarţ.
12.1.3. Siguranţele fuzibile de înaltă tensiune se simbolizează după cum urmează:
Pentru protecţia transformatoarelor de tensiune:
- siguranţele de interior se notează SFIT (cu patron FIT pentru tensiunea de 6-20 kV ).
12.1.4. Siguranţele fuzibile vor avea aceeaşi tensiune nominală cu instalaţia din care fac parte, iar
curentul nominal va fi ales corespunzător echipamentului protejat.

12.2.Exploatarea siguranţelor fuzibile de înaltă tensiune


12.2.1. In cazul arderii unui patron fuzibil se interzice înlocuirea lui înainte de a stabili şi elimina cauza
care a provocat arderea.
12.2.2. SE INTERZICE ÎNLOCUIREA PATROANELOR FUZIBILE ARSE CU IMPROVIZAŢII
SAU CU PATROANE AVÂND ALTE CARACTERISTICI.
PATROANELE ARSE SE VOR ÎNLOCUI NUMAI CU PATROANE SIMILARE.
12.2.3. Înlocuirea patroanelor arse la siguranţele care protejează transformatoarele de tensiune
(măsură) se va face numai după ce se va stabili că sunt în stare de funcţionare, deoarece fuzibilele nu
sunt sensibile la scurtcircuite la bornele de j.t. ale acestor transformatoare.
12.2.4. SE INTERZICE MONTAREA FUZIBILELOR FĂRĂ PATRON SAU ÎN AFARA
TUBULUI DE PORŢELAN.

12.3.Controlul siguranţelor fuzibile de înaltă tensiune


12.3.1.Siguranţele fuzibile de înaltă tensiune se vor controla odata cu instalaţia în care sunt montate.
Cu această ocazie se vor urmări următoarele aspecte:
- starea izolatoarelor suport şi a tuburilor izolante ale patroanelor fuzibile (urme de conturnare,
fisuri, depuneri de praf etc.);
- poziţia semnalizatorului pentru arderea siguranţelor;
- starea contactelor între suporturi şi bare şi dintre suporturi şi patroane (schimbarea culorii prin
încălzire );
- existenţa şi starea patroanelor fuzibile de rezervă.
12.3.2. Inscripţionarea celulelor de staţii aferente circuitelor protejate prin siguranţe fuzibile de înaltă
tensiune se va completa cu simbolul standardizat pentru siguranţe şi cu valoarea curentului nominal al
fuzibilului respectiv.
12.3.3. Arderea unei siguranţe fuzibile se înregistrează în jurnalul operativ al staţiei sau în registrul de
evenimente al punctului de intervenţie (centrului de distribuţie ).
Consemnarea referitoare la arderea siguranţelor va cuprinde următoarele date:
- locul de montare a siguranţei arse;
- numărul şi curentul nominal al patroanelor arse;
- cauza probabilă a arderii siguranţei, alte observaţii privind starea siguranţei respective.

12.4. Defecţiuni şi remedieri

Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare


30
crt.
1 Încălzirea contactelor datorită Curăţirea contactelor cu hârtie abrazivă
contactului electric slab Verificarea stării clemelor de presiune din contacte
2 Spargerea sau fisurarea tubului de Înlocuirea tubului
porţelan
3 Slăbirea forţei de apărare a Reglarea sau înlocuirea arcurilor de strângere a contactelor
dispozitivului de asigurare
4 Defectarea indicatorului de Deblocarea indicatorului sau înlocuirea firului acestuia
funcţionare a siguranţei
5 Conturnarea sau spargerea Inlocuirea izolatoarelor
izolatoarelor suport
6 Desprinderea capacelor de contact de Inlocuirea patroanelor
pe tuburile de porţelan (patroane )

12.4.1. Rezistenţa ohmică a patroanelor fuzibile destinate protejării transformatoarelor de tensiune


când sunt arse este mare, dar nu întotdeauna depăşeşte domeniul de măsură al ohmetrelor (alimentate
la 4,5 kV ); din acest motiv, depistarea fuzibilului ars se realizează prin compararea rezistenţelor
ohmice ale mai multor patroane similare.
OBS.1. Siguranţa fuzibilă de înaltă tensiune de tip FITn (pentru protecţia celulelor de măsură au
rezistenţa de ordinul zecilor de ohmi care pot fi controlate cu un ohmetru obişnuit.
Valorile pot fi comparate cu următoarele valori:
FITn 6kV - 30-50 ohmi
10kV - 50-70 ohmi
20kV - 95-110 ohmi
Aceste valori sunt orientative. Nu se vor monta în nici un caz siguranţe care la control au valoarea “0”
ohmi.
OBS.2. Nu se admite sub nici o formă calibrarea FITn-urilor cu liţă şi montarea lor în instalaţie chiar
dacă montarea liţei s-a facut prin interiorul tubului de porţelan al FITn.
OBS.3. În lipsa FITn nu se va monta liţă. Acestea pot provoca grave avarii.

CAP. 13. ELEMENTE DE CUPLAJ ALE ECHIPAMENTELOR


DE TELEFONIE PRIN ÎNALTĂ FRECVENŢĂ

13.1. Generalităţi
13.1.1. Elementele componente ale echipamentului de telefonie prin înaltă frecvenţă sunt: bobina de
blocaj de înaltă frecvenţă, condensatorul de cuplaj de înaltă frecvenţă sau TECU, filtrele de cuplaj şi
cablurile de înaltă frecvenţă aferente, paratonerii filtrelor de cuplaj şi separatorul de punere la pământ a
bornei inferioare a condensatorului de cuplaj.
13.1.2. Ansamblul,, bobină de blocaj” se compune din: bobina propriu-zisă (de putere ), care se
înseriază în LEA, filtrul de acord (grupul de acord ),montat în paralel cu bobina propriu-zisă şi
paratonerul, montat în paralel cu bobina propriu-zisă.
13.1.3. Bobina de blocaj are rolul să nu permită pătrunderea spre staţie a curenţilor de înaltă frecvenţă
proveniţi de pe LEA şi se foloseşte pentru a asigura comunicaţiile între echipamentele telefonice prin
curenţi purtători având ca suport de transmisie conductoarele LEA.

13.2. Exploatarea bobinelor de blocaj


13.2.1. Personalul de exploatare la preluarea turei va verifica vizual starea contactelor.
13.2.2. In timpul exploatării se vor efectua verificări după scurtcircuite cu valori ale curenţilor de
scurtcircuit, apropiate de cele pentru care a fost dimensionată bobina.
13.2.3. Personalul de exploatare va urmări ca în exploatarea normală să nu fie depăşiţi parametrii
nominali pentru care a fost dimensionată bobina de blocaj (curentul nominal,curenţii de scurtcircuit
etc. )
13.2.4. In timpul exploatării în regim normal sau de avarie se admit numai suprasarcinile indicate de
furnizor.

31
13.2.5. Defecţiunile constatate în exploatarea bobinelor de blocaj sau cu ocazia controalelor în
instalaţii se consemnează în registrul de deficienţe şi se vor aduce la cunoştinţă pe linie operativă şi
persoanelor ce coordonează exploatarea, pentru luarea măsurilor de remediere.

CAP. 14. ÎNTRERUPTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE


(exclusiv cele cu SF6)

14.1. Generalităţi
14.1.1. Întreruptorul este un aparat electric de comutaţie capabil să stabilească, să suporte şi să
întrerupă curenţii în condiţiile normale ale circuitului şi în condiţiile anormale deterninate
(scurtcircuite, suprasarcini etc.)
14.1.2. La întreruptoarele de interior nu este permisă umezirea suprafeţei izolaţiei solide; dacă acest
lucru nu se poate realiza, se va recurge la condiţionarea aerului sau se vor alege întreruptoarele de tip
exterior.
14.1.3. In funcţie de tipul întreruptorului, de locul de montaj din instalaţii (celule de LEA, trafo,
autotrafo) şi de puterea de scurtcircuit de pe barele staţiei, se va respecta numărul maxim admisibil de
declanşări pe scurtcircuit, precum şi numărul de manevre în sarcină stabilite de furnizor.
14.1.4. Întreruptoarele trebuie să fie prevăzute cu semnalizator mecanic de poziţie, cu indicatoare
pentru nivelul de ulei şi cu robinete (buşoane ) de umplere şi golire.
14.1.5. Dispozitivul de acţionare a întreruptoarelor de înaltă tensiune este un aparat montat separat sau
făcând corp comun cu întreruptorul şi destinat să închidă, să menţină închis şi să deschidă întreruptorul
respectiv.
Dispozitivul de acţionare trebuie să poată asigura ciclul de funcţionare pentru care este garantat
întreruptorul şi să posede contactele de blocaj împotriva anclanşărilor repetate (pompaj ).
14.1.6. Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor trebuie prevăzute cu posibilităţi şi elemente
pentru armare manuală, în lipsa sursei de energie.
14.1.7. Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor trebuie să aibă indicată la faţa locului poziţia
aparatului comandat.

14.1.8. INCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA MANUALĂ (PRIN ACŢIONARE LENTĂ)


A CONTACTELOR LA ÎNTRERUPTOARELE SUB TENSIUNE ESTE INTERZISĂ.
ÎN CAZURI DEOSEBITE ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA MANUALĂ SE VA FACE NUMAI
FĂRĂ TENSIUNE, PE BAZĂ DE ITI SPECIFICE ŞI CU DISPOZITIVE
CORESPUNZĂTOARE.

14.2. Preluarea în exploatare a întreruptoarelor


14.2.1. După terminarea lucrărilor de montaj se vor executa probele şi verificările mecanice şi electrice
prevăzute în instrucţiunile furnizorului.

14.3. Exploatarea întreruptoarelor şi dispozitivelor de acţionare


14.3.1. ÎNTRERUPTORUL TREBUIE SĂ AIBĂ CAPACITATEA DA RUPERE CORESPUNZĂTOARE
ŢINÂND SEAMA DE NUMĂRUL DE DECLANŞĂRI PE SCURTCIRCUIT ADMIS ŞI DE REGIMURI
SPECIALE (RAR LINII ÎN GOL; TRAFO ÎN GOL ETC.)
,, ÎN SITUAŢII DEOSEBITE CONECTAREA ÎNTRERUPTORULUI CU NUMĂRUL DE
DECLANŞĂRI DEPĂŞIT SE VA FACE NUMAI CU APROBAREA ŞEFULUI SECŢIEI
(EXPLOATĂRII) CARE ARE INSTALAŢIA ÎN GESTIUNE, ÎN SITUAŢIILE CÂND NU EXISTĂ
PERICOLUL DE ACCIDENTARE A PERSONALULUI ŞI CÂND ESTE EXCLUSĂ POSIBILITATEA
EXPLOZIEI ÎNTRERUPTORULUI;
14.3.2. CONECTAREA ÎNTRERUPTOARELOR DUPĂ DECLANŞARE PE SCURTCIRCUIT SE VA
FACE CU DISPOZITIVUL RAR ANULAT, DE LA DISTANŢĂ,CU CÂT MAI LATERAL FAŢA DE
UŞA CELULEI LA INSTALAŢIILE INTERIOARE DE MEDIE TENSIUNE;
14.3.3. SE INTERZICE RECONECTAREA ÎNTRERUPTOARELOR CARE ÎN TIMPUL
DECLANŞĂRII AU ARUNCAT ULEI, LUÂNDU-SE MĂSURI DE IZOLARE PENTRU EXECUTAREA
LUCRĂRILOR DE REVIZIE;
32
14.3.4. LA ÎNTRERUPTOARELE LA CARE NIVELUL DE ULEI A SCĂZUT SUB LIMITELE DE
VIZOR NU SE VOR EXECUTA MANEVRE, IZOLÂNDU-SE PRIN MANEVRAREA ALTOR APARATE
DIN CIRCUIT;

14.4. Lucrări executate de personalul de exploatare


14.4.1. In cadrul lucrărilor de exploatare a întreruptoarelor şi a dispozitivelor de acţionare personalul
de deservire operativă în tura din staţiile de transformare, staţii de conexiuni, de la nivelul centrelor sau
zone de exploatare de reţele electrice, va efectua următoarele operaţii:
a) MENŢINEREA ÎNTR-O PERFECTĂ STARE DE CURĂŢENIE A CELULEI
ÎNTRERUPTORULUI ŞI A DISPOZITIVULUI DE ACŢIONARE RESPECTIV;
b) REFACEREA ŞI MENŢINEREA VIZIBILĂ A INSCRIPŢIONĂRILOR AFERENTE
CELULEI ÎNTRERUPTOARELOR ŞI A DISPOZITIVELOR DE ACŢIONARE;
c) ASPECTUL ŞI CULOAREA DESCĂRCĂRILOR PĂRŢIALE PE SUPRAFAŢA IZOLAŢIEI
EXTERIOARE ÎN CONDIŢII METEOROLOGICE NEFAVORABILE (CEATA, ROUĂ, BURNIŢĂ,
PLOAIE INTENSĂ ETC.);
d) ASPECTUL ŞI STAREA IZOLAŢIEI EXTERIOARE ÎN CONDIŢII DE POLUARE
INTENSĂ;
e) VERIFICAREA VIZUALĂ A STĂRII CONTACTELOR LA BORNELE
ÎNTRERUPTOARELOR (ÎNCĂLZIRE PRIN SCHIMBAREA CULORII CONTACTELOR SAU A
VOPSELEI TERMOINDICATOARE) DIN STAŢII, PA, PT, CU ILUMINATUL STINS LA ORELE DE
VÂRF DE SEARĂ;
f) VERIFICAREA DUPĂ EXECUTAREA MANEVRELOR ŞI ÎN FUNCŢIUNE A EXISTENŢEI
ZGOMOŢELOR ANORMALE CAUZATE DE STRĂPUNGERI, CONTURNĂRI, IZOLAŢIE INTERNĂ
SAU CONTACTE IMPERFECTE;
g) ŢINEREA LA ZI PENTRU FIECARE ÎNTRERUPTOR A EVIDENŢEI NUMĂRULUI DE
DECLANŞĂRI PE SCURTCIRCUIT, ADMIS ÎNTRE DOUĂ REVIZII PRIN COMPARAREA CU
VALORILE LIMITĂ ADMISE PENTRU STAŢII.

14.4.2. Exploatarea întreruptoarelor şi dispozitivelor de acţionare în special în zone cu temperaturi


foarte scăzute se va face cu respectarea următoarelor:
a) ÎNCĂLZIREA LOCALĂ A SĂLILOR DE CONEXIUNI DACĂ TEMPERATURA SCADE
SUB LIMITA DE FUNCŢIONARE A ÎNTRERUPTOARELOR;
b) URMĂRIREA FUNCŢIONĂRII ÎNTRERUPTOARELOR CARE SUNT AMPLASATE ÎN
EXTERIOR PRIVIND NIVELURI DE ULEI ŞI NEETANŞEITĂŢI;
c) FUNCŢIONAREA REZISTENŢELOR DE ÎNCĂLZIRE DE LA DISPOZITIVUL DE
ACŢIONARE.
d) FUNCŢIONAREA REZISTENŢELOR DE ÎNCĂLZIRE DE LA CARTERUL
ÎNTRERUPTORULUI IUP 110KV, ACŢIONAT CU DPI;
e) PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT SE VA REALIZA LA PRESIUNEA MAXIMĂ
NOMINALĂ A COMPRESORULUI CU REDUCEREA LA VALOAREA NOMINALĂ CERUTĂ DE
FUNCŢIONARE A ÎNTRERUPTORULUI;
f) MENŢINEREA ÎN STARE DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A
PORNIRII ŞI OPRIRII COMPRESOARELOR;
g) MENŢINEREA ÎN STARE DE FUNCŢIONARE A REZISTENŢELOR DE ÎNCĂLZIRE DE
LA RECIPIENT, COMPRESOR ŞI CARTERUL ÎNTRERUPTORULUI;
h) EFECTUAREA PURJĂRII APEI LA RECIPIENŢI, COMPRESOARE, OALE DE
CONDENS, CONFORM PREVEDERILOR INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE INTERNE PENTRU
INSTALAŢIA DE AER COMPRIMAT DIN STAŢIA RESPECTIVĂ;

14.4.3. După executarea lucrărilor de întreţinere personalul de exploatare în tură din staţii va efectua
recepţia instalaţiei respective, prin verificarea şi acceptarea conţinutului buletinelor, executând
controlul vizual şi probe funcţionale în vederea punerii în funcţie.

33
IN CAZUL ÎN CARE LA RECEPŢIE SE CONSTATĂ CĂ LUCRĂRILE SUNT EXECUTATE
INCOMPLET SAU DE CALITATE NECORESPUNZĂTOARE, PERSONALUL DE EXPLOATARE VA
SOLICITA EXECUTAREA LOR CONFORM NORMATIVELOR ÎN VIGOARE.

14.5. Defecţiuni şi remedieri în exploatare


14.5.1. Defecţiunile constatate în timpul funcţionării de către personalul de exploatare (cele din
atribuţiile personalului de deservire operativă ) se consemnează în evidenţele operative (registre de
defecţiuni ), se remediază şi se comunică ierarhic pe linie operativă.
Executarea remedierilor se menţionează, de asemenea, în evidenţele operative unde au fost consemnate
defecţiunile.

Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare


crt.
0 1 2
1 I. Întreruptoare 110-400 kV
Se comunică ierarhic (pe linie operativă şi se
Nivel scăzut de ulei la vizoare, camere de
anunţă şeful SIT) şi se consemnează în registrul
stingere, carter şi coloane izolante
de defecţiuni
2 Neetanşeitate la camere, coloane şi cartere Idem
3 Descărcări intermitente de culoare Idem, pericol de conturnare, se solicită reducerea
galbenă închis sau roşiatică nivelului de tensiune
4 Zgomote anormale după manevre sau în Se comunică ierarhic, se solicită scoaterea de sub
funcţionare tensiune
5 Eşapare de ulei din camera de stingere în Se comunică ierarhic, nu se mai manevrează fără
timpul manevrelor aprobarea sefului de secţie (exploatare)
6 Spargerea vizorului de la amortizorul cu Idem
ulei de pe carter la întreruptorul tip IO
7 Desprinderea unei ţevi de presiune din Idem
circuitul oleopneumatic la întreruptoarele
tip IO
8 Fisură, spargeri izolaţie exterioară la Idem
camerele de stingere şi coloane
9 Contacte electrice necorespunzătoare Se comunică ierarhic (pe linie operativă şi se
(culoare schimbată) în circuitul de curent anunţă şeful SIT)
1 II. Întreruptoare 6-20 kV
Nivel scăzut de ulei la vizor, cameră de Se comunică ierarhic
stingere
2 Neetanşeităţi Idem
3 Contacte electrice necorespunzătoare în Idem
zona broşelor
4 Eşapare violentă de gaze şi ulei la Se comunică ierarhic, nu se mai manevrează
manevre
5 Zgomote anormale după manevre şi în Se comunică ierarhic, se solicită scoaterea de sub
funcţionare tensiune
1 III. Dispozitive de acţionare MOP
Pornire frecventă electropompă Se controlează vizual, cu respectarea NPM,
întreruptorul şi dispozitivul pentru a depista
cauza; se comunică ierarhic.
2 Electropompa nu funcţionează Se controlează circuitul electric de alimentate
(semnalizare blocaj închidere) motor-pompa (siguranţe fuzibile, contactor). Se
comunică ierarhic.
3 Semnalizarea “defect MOP” Se controlează vizual, cu respectarea N.P.M.,
întreruptorul şi dispozitivul; se comunică
ierarhic.
4 Instalaţia de încălzire nu funcţionează Se controlează circuitul electric de încălzire
( siguranţe fuzibile, comutatoare, etc. ) şi se
34
remediază. Se comunică ierarhic în cazul în care
rezistenţa de încălzire este arsă.
1 IV. Dispozitive de acţionare MR
Dispozitivul nu executa comenzile date Se controlează, respectând N.P.M., poziţia resort
armare, clicheţi şi electromagneţi I şi D. Se
comunică ierarhic.
2 Dispozitivul nu armează Se controlează, respectând N.P.M., circuitul
alimentare electromotor şi sistare mecanic de
tensionare resort. Se comunică ierarhic.
3 Dispozitivul nu se menţine în pozitia I (D) Se comunică ierarhic; necesară reglare sistem
în urma comenzii blocare pe poziţia clicheţi de către personal
specializat.
4 Dispozitivul execută manevre repetate Se întrerupe alimentarea electromotorului de la
SI c.a.
Se comunică ierarhic.
5 Instalaţia de încălzire nu funcţionează Se controlează circuitul electric de încălzire şi se
remediază.

Observaţii:
1. Prezentele reglementari privin atribuţiunile PSO la întreruptori şi dispozitive nu sunt limitative. Se
vor executa şi alte lucrări cuprinse în liste, ca: AS, DV sau ITI-PM după caz, respectându-se NS-
65/97.
2. La armarea manuală a dispozitivelor de acţionare cu resoarte MR, armarea se va face după oprirea
alimentarii cu energie a electromotorului prin scoaterea siguranţelor.
3. La armarea dispozitivelor cu resoarte NU SE VA STA APLECAT ASUPRA MR ci lateral. Nu se
armează cu manivela dispozitive cu resoarte care au capacele demontate.
4. Orice reglaj dispus în baza atribuţiunilor PSO în tură de CIR se va face cu fisa întreruptorului
scoasă unde ea există, iar acolo unde nu există cu siguranţele de alimentare electromotor avem
scoase ± BC şi ± BS şi resorturile dezarmate.
5. La refacerea presiunii la dispozitivul MOP-1 cu manivela, în prealabil se întrerupe tensiunea de
alimentare a electropompei din ISOL alimentare MOP-1 şi prin scoaterea DD pompă MOP-1.
6. Acţionarea manuală a dispozitivelor MR (conectare-deconectare) se va face cu atenţie fără a sta
aplecat asupra dispozitivului. Se va sta lateral, ferit, în cazul ruperii resortului, acesta să nu
lovească operatorul.
7. Acţionarea de la faţa locului a dispozitivului MOP-1 din butoane se face cu uşile închise mai puţin
uşa din faţă unde este tabloul de comanda al MOP-1.
8. Acţionarea mecanică a dispozitivului MOP-1 din pârghiile mecanice pentru acţionarea manuală, se
face în cazuri extreme dispuse numai de dispecer (când întreruptorul este în funcţie). Acţionarea
mecanică se face cu toate uşile MOP închise, capacul MOP-1 deschis, blocat cu pârghiile de
blocare în poziţia deschis. ACŢIONAREA PÂRGHIILOR SE FACE PRIN APĂSARE BRUSCĂ
ŞI NU PRIN LOVIRE. Poziţia corpului va fi în lateral pe partea MOP-ului unde este manometru
iar corpul orientat spre afără.
9. Prezentele observaţii la modul de acţionare al PSO se vor face în conformitate cu NS65/97.

14.6. MOP-1
Dispozitivul de acţionare MOP-1 este un mecanism oleopneumatic destinat să acţioneze
întreruptoarele de tip IO-110-400kV/1600A având energia necesară acţionării înmagazinată într-o
butelie de azot sub presiune (300bar) care printr-o detentă rapidă este eliberată asupra acumulatorului
de înaltă presiune şi prin blocurile de valve de închidere-deschidere presiunea uleiului ajunge la PDE
la subansamblul “V “ care acţionează asupra tijelor mobile de contact. În timpul funcţionării sau după
executarea comenziilor pot apare unele deranjamente. Cele mai importante deranjamente întâlnite în
exploatare, pot fi:
- dispozitivul semnalizează presiune scăzută
- dispozitivul nu poate fi conectat-deconectat chiar dacă este presiune
- pompa funcţionează continuu
35
- pompa are porniri dese
- pompa nu porneşte după acţionarea dispozitivului
- dispozitivul MOP semnalizează o anumită poziţie şi întreruptorul are altă poziţie

Interpretarea semnalizărilor la MOP-1


1. Rolul microruptorilor montate pe tija acumulatorului de înaltă presiune.
Primul microruptor sus – comandă pornirea pompei MOP la scăderea presiunii în acumulatorul de
înaltă presiune, care poate fi cauzată de: scăpări de ulei în blocul de valve sau în afara dispozitivului
(tevăria şi PDE) sau după executarea unei comenzi de anclanşare sau declanşare. În serie cu acest
microruptor este montat un DD prin care se face anularea pornirii pompei MOP. Acest DD se află
montat în compartimentul MOP, de regulă pe partea buteliei, deasupra şirului de cleme. Anularea
pornirii pompei se face în momentul armării manuale sau când se execută lucrări la MOP-1, Inclusiv
când se curăţă în MOP de către PSO. Pornirea pompei MOP este transmisă la un contor în sala de
comandă şi la o lampă de semnalizare.
Microruptorul din mijloc – când tija pistonului acumulatorului de I.P. nu acţionează acesta dă un
semnal instantaneu de “presiune scăzuta”. Acest semnal este transmis în sala de comandă. La apariţia
acestui semnal comanda de anclanşare este blocată, deasemenea şi automatizarea RAR şi AAR. Este
interzisă conectarea mecanică. Dacă pompa nu reface presiunea în timpul 60-180 sec. în PSG apare
semnalul “defect întreruptor”. Acest microruptor este legat în paralel cu presostatul care va da acelaşi
semnal chiar dacă tija pistonului este sus. În această situaţie presiunea azotului este mai mică de 225
bar. În toate situaţiile când apare semnal de presiune scăzută se verifică şi manometrul montat lateral
în cabina dispozitivului.
Microruptorul de jos – când tija acţionează microruptorul de jos apare semnal de “presiune scăzută
“,“defect întreruptor”. În acestă situaţie este blocată declanşarea dacă DD-regim MOP este pe
semnalizare, sau comandă declanşarea dacă DD este introdus. Lămpile de “anclanşare blocată”,
“declanşare blocată” montate pe partea frontală a MOP sunt aprinse. În toate situaţiile descrise mai sus
PSO va examina cu mare atenţie evenimentul petrecut, concluzionând cauza şi transmiţind la dispecer
informaţiile necesare clare, concise şi scurte.

14.7. Controlul IO-110-400kV/1600A şi MOP


Personalul de exploatare pe timpul controlului în staţie va controla şi IO + MOP conform
prezentei instrucţiuni cu respectarea strictă a NS-65/97.
Va urmării:
- nivel ulei în MOP-1. Nivelul trebuie să fie până la linia roşie marcata pe vizor. Nivelul
peste sau sub acest indicator se anunţă la dispecer şi şef SD 110kV.
- scurgeri ulei în dispozitivul MOP
- scurgeri ulei la tija pistonului acumulatorului de înaltă presiune
- pornirile pompei MOP
- presiunea în dispozitiv; limitele normale 280-320 bar
- starea cuplajului elastic electromotor-pompă înaltă presiune. Se verifică vizual starea de
uzură. Dacă aceasta trebuie executată prin atingere se va anula DD - pornire pompă
- funcţionarea încălzirii şi a termostatului
- funcţionarea încălzirii de climatizare
- starea obturărilor şi punctelor de aerisire
- starea garniturilor de etanşare
- starea închizătoarelor MOP
- poziţia CSA cu poziţia indicatorului de pe subansamblu “V”
- numărătorul de declanşări. Acesta se va nota după fiecare manevră de deconectare sau
declanşare
- starea fundaţie MOP şi bună fixare a dispozitivului pe fundaţie
- se verifică nivelul de ulei la IO-110kV în punctele:
a) coloana izolantă
b) carter subansamblu “V”

36
c) în camerele de stingere
d) amortizorul închiderii
- se verifică scurgeri de ulei la:
a) toate îmbinările conductelor de înaltă presiune
b) repartitor conducte înaltă presiune
c) locul de prelevare (golire) a probelor de ulei la coloană, carter, cameră de stingere
d) în orice punct unde apare posibilitatea scurgerii de ulei
- nivelele de ulei trebuie să se găsească în limitele marcate pe vizoare la camerele de stingere
şi coloană
Odată cu controlul instalaţiei se vor controla prin vizualizare contactele electrice.
De regulă dispozitivul MOP este alimentat cu energie electrică din PSI c.a. pe două căi:
1- din bucla de c.a. a staţiei exterioare
2- radial
Trecerea alimentării în caz de avarie de pe o sursă sau alta se face prin manevrarea ISOL-urilor
0,4kV aflate în cofretul şir cleme aferent fiecărei celule.

CAP. 15. ECHIPAMENTE CU TENSIUNI PÂNĂ LA 1 KV

15.1. Generalităţi
15.1.1. Siguranţele fuzibile şi automate, întreruptoarele şi contactoarele automate, separatoarele
de sarcină cu siguranţe MPR, demaroarele cu declanşatoare maxime de curent servesc pentru
protejarea circuitelor şi coloanelor, a motoarelor şi aparatelor electrice împotriva scurtcircuitelor
asupra sarcinilor sau a unor condiţii speciale de funcţionare.
Aparatele de comutare care nu au funcţie de protecţie (întreruptoarele cu pârghie, separatoarele,
contactoarele, ruptoarele şi comutatoarele neautomate) servesc pentru întreruperea sau conectarea
comandată automat sau manual a unui circuit electric cu tensiunea maximă de 1kV, a cărui intensitate
nu depăşeşte valoarea curentului maxim de rupere pentru care a fost construit aparatul respectiv.
Separatoarele au rolul de a asigura în pozitia deschis o distanţă de izolare satisfacătoare în
vederea protecţiei muncii şi de a închide sau întrerupe un circuit în gol sau curenţii admişi de
constructor.
Siguranţele MPR se pot utiliza pentru conectarea şi deconectarea circuitelor, dacă prin
construcţie circuitul nu este prevăzut cu aparataj de comutare şi dacă siguranţele au caracteristicele
corespunzătoare circuitului respectiv.
15.1.2. Elementele componente ale echipamentelor electrice vor fi astfel executate încât:
- temperatura lor să nu atingă în regim normal de funcţionare limite periculoase pentru
aparat, instalaţie şi mediul înconjurator
- să reziste solicitărilor datorate efectului termic şi electrodinamic al curenţilor de
scurtcircuit pentru care au fost dimensionate echipamentele respective
15.1.3. Alegerea siguranţelor şi a aparatelor de comutare automate se va face astfel încât
puterea lor de rupere nominală să nu fie depăşită de puterea de scurtcircuit care poate să apară la locul
de montaj. Aparatele de comutare trebuie să corespundă caracteristicilor de funcţionare la locul de
montaj atât în regim normal, cât şi în regim de defect. Deasemenea, trebuie astfel alese încât să
corespundă capacităţii şi frecvenţei de conectare-deconectare.
15.1.4. Înlocuirea siguranţelor arse se va face cu siguranţe originale calibrate, care trebuie să fie
prin construcţia lor interscimbabile pentru acelaşi tip.
NU SE ADMITE UTILIZAREA SIGURANŢELOR IMPROVIZATE !!!
15.1.5. Legarea conductoarelor la aparate, tablouri de distribuţie, maşini electrice, se face prin
şuruburi, folosindu-se legături directe la conductoarele cu secţiuni până la 10 mm2 şi papuci sau cleme
speciale la conductoare peste 10 mm2.

15.2. Preluarea în exploatare

37
15.2.1. Se va verifica dacă aparatele de orice fel au montate carcase sau învelişuri izolante de
protecţie bine fixate, care să nu permită atingerea părţilor sub tensiune. Siguranţele vor fi cu patroane
închise sau semiînchise.
15.2.2. Se va verifica dacă fiecare aparat, sigurantă, sir de cleme sunt prevăzute cu etichetă atât
în faţa, cât şi în spatele tablourilor de distribuţie, dacă spatele tabloului este accesibil, având inscriptii
clare, ce nu se pot sterge şi să corespundă cu schemele din proiecte, cu cele operative şi din instrucţiuni
tehnice interne.
15.2.3. Se va verifica fixarea corespunzătoare a aparatelor împotriva vibratiilor pe tablourile de
distribuţie şi montarea aparatelor în poziţie normală.
15.2.4. Se vor verifica: executarea legăturilor dintre conductoare din materiale diferite (care
trebuie să excludă posibilitatea coroziunilor electrolitice), tijele conductoarelor de curent la bornele
aparatelor şi tijelor izolatoarelor de trecere (care nu trebuie să se execute din alamă), legăturile la
bornele aparatelor privind posibilitatea de acces, a rezistenţei mecanice şi a presiunii de contact.
15.2.5. Montajul separatoarelor şi întreruptoarelor cu pârghie se va realiza astfel încât după
deconectare cuţitele mobile să rămână fără tensiune.

15.3. Exploatarea echipamentelor


15.3.1. In cadrul supravegherii prin control vizual se va verifica:
a) Starea generală a siguranţelor fuzibile şi a aparatajului de orice fel, controlându-se:
- integritatea siguranţelor, a aparatelor şi carcaselor (dacă nu prezintă fisuri, loviri, spargeri
ale materialului, piese lipsă);
- dacă siguranţele nu au patroanele topite sau înlocuite cu improvizaţii;
- se va verifica dacă există semnalizări de acţionare a aparatajului sau întreruptoarelor
declanşate;
- dacă există urmele unei încălziri anormale a patroanelor, elementelor siguranţelor şi a
aparatelor de borne, contactelor mobile sau fixe, care se manifestă prin schimbarea nuanţei
culorii, arderea vopselei, înroşirea piesei respective;
- existenţa şi corectitudinea inscripţiilor, care trebuie să fie clare şi să corespundă cu cele de
pe panouri şi scheme operative;
- existenţa carcaselor de protecţie împotriva tensiunilor accidentale;
- starea legăturilor la pământ sau la nul a elementelor instalaţiilor în scopul protecţiei
împotriva tensiunilor accidentale;
- starea vopselei carcaselor aparatelor;
- dacă poziţiile aparatelor de comutare, valorile reglajelor şi fuzibilelor corespund schemei
operative;
- curăţenia generală a elementelor siguranţelor fuzibile şi a aparatelor de orice fel.
b) Starea generală a tablourilor de distribuţie, verificându-se:
- dacă accesul la tabloul de distribuţie şi la părţile acestuia este liber şi gabaritele sunt
nemodificate;
- dacă legatura la pământ sau la nul a elementelor tablourilor este în stare bună şi nu există
posibilitatea întreruperii acestei legături;
- integritatea tabloului de distribuţie, care nu trebuie să prezinte fisuri, deteriorări, integritatea
izolatoarelor;
- inscripţiile referitoare la notarea barelor, a circuitelor, a şirului de cleme, care trebuie să se
menţină clare;
- dacă există urmele unei încălziri anormale a barelor, a contactelor şi a legăturilor, prin
schimbarea nuanţei culorii sau arderea vopselei;
- fixarea echipamentului electric al tablourilor de distribuţie care trebuie să fie
corespunzătoare;
- existenţa şi starea indicatoarelor de securitate;
- curăţenia generală şi iluminatul tabloului de distribuţie.
d) In cadrul controlului se va urmări prezenţa oricărui zgomot suspect care poate fi un indiciu
a unei funcţionări anormale a echipamentului electroenergetic ca: descărcări, arc, vibraţii la

38
funcţionarea aparatelor, instalaţiilor sau părţilor componente ale siguranţelor aparatelor de comutare,
de protecţie şi ale tablourilor de distribuţie.
e) Se va verifica dacă condiţiile privind protecţia împotriva atingerilor accidentale, pericolul
de incendiu, praf, umezeală, agenţi chimici, temperatura, deteriorări mecanice nu s-au modificat faţă
de situaţia pentru care a fost proiectat tabloul de distribuţie.

15.4. Defecţiuni şi remedieri


15.4.1. Remedierea deranjamentelor se execută, de regulă, de către echipele de exploatare
organizate înacest scop sau de personalul de servire operativă al staţiei.
15.4.2. Defecţiunile mai frecvente şi modul de acţionare a personalului sunt date în tabelul de
mai jos.
15.4.3. In cazul deteriorării aparatajului, personalul de exploatare va executa manevre pentru
ocolire, descărcare sau anulare, conform schemei şi instrucţiunilor tehnice interne.
15.4.4. Dacă deranjamentul este urmat de un început de incendiu, personalul de exploatare va
scoate de sub tensiune atât instalaţia cuprinsă de incendiu, cât şi instalaţiile vecine periclitate, se vor
închide uşile, ferestrele şi canalele de ventilaţie.
Stingerea incendiului se va face cu stingatoare cu CO2 cu praf, cu respectarea PE 009 şi
instrucţiunilor tehnice interne.
15.4.5. Consemnarea defecţiunilor constatate cu ocazia controlului sau a deranjamentelor se
face în registrul de tură al staţiei sau în registrul de evidenţă a deranjamentelor de la centrele de reţele
electrice.

Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare


crt. a personalului de exploatare
1 Străpungerea izolatorului suport sau Se organizează schimbarea izolatorului
trecere
2 Fisurarea izolatorului suport sau trecere Se consemnează în registrul operativ de tură şi se
programează oprirea pentru executarea reparaţiei
3 Topirea fuzibilului unei siguranţe Se înlocuieşte fuzibilul cu altul calibrat de către
personalul de exploatare, respectând NPM.
In caz că fuzibilul se topeste din nou, se procedează
la depistarea şi eliminarea cauzei
4 Defectarea suportului siguranţei Se organizează schimbarea acestuia
5 Declanşarea aparatului de comutare Personalul de exploatare va încerca reconectarea.
automat Dacă declanşează din nou se va depista cauza şi se
elimină.
6 Defectarea aparatului de comutare Personalul de exploatare va lua măsuri de anulare,
ocolire sau şuntare, după caz, se consemnează în
registrul de tură şi se programează remedierile
7 Contact prost la şuruburile de contact, Personalul de exploatare va lua măsuri de descărcare
papuci, cleme sau ocolire prin manevre, se consemnează în registrul
de tură şi se programează remedierile
8 Arderea becurilor pentru iluminat ale Personalul de exploatare procedează la schimbarea
tablourilor de distribuţie becului
9 Scurtcircuit în cutia terminală tip interior, Personalul de exploatare intervine pentru scoaterea
cabluri sau conductoare instalaţiei de sub tensiune şi pentru stingerea
incendiului, conform PE 009
10 Deteriorarea suporturilor de tablouri, Personalul de exploatare consemnează în registrul de
aparataje, apariţia ruginei, caderea tură pentru a fi remediată
vopselei etc.

Notă:

39
1. La toate tablourile de distribuţie, panouri de servicii interne c.a. + c.c. vor fi montate pe
acestea schema monofilară cu specificarea caracteristicilor echipamentelor, destinaţia
acestora, dacă sunt sau nu buclate între diferite surse sau secţiuni de bare.
2. In fiecare staţie P.S.I. c.a. va fi specificat clar dacă transformatorii de servicii interne
funcţionează sau nu în paralel.

CAP. 16. REZISTENŢĂ PENTRU TRATAREA NEUTRULUI


ÎN REŢELELE DE MEDIE TENSIUNE

16.1. Generalităţi
16.1.1. Rezistenţele de tratare a neutrului sunt aparate electrice de curent alternativ, care
limitează curentul de scurtcircuit monofazat ce apare în reţea, la anumite valori, ce diferă în funcţie de
tipul şi de tensiunea reţelei tratate. Ele se utilizează la tratarea neutrului reţelelor de medie tensiune,
înlocuind bobinele de stingere.
16.1.2. La reţelele de medie tensiune care funcţionează cu neutrul tratat prin rezistenţă, punerile
simple la pământ constituie defecte monofazate şi sunt eliminate prin protecţiile homopolare de curent
temporizate, declanşându-se circuitele afectate de defect, evitându-se astfel apariţia dublelor puneri la
pământ şi a defectelor multiple.
16.1.3. Rezistenţa de tratare a neutrului se racordează la nulul bobinei trifazice sau al
transformatorului de servicii proprii prin intermediul unui separator.
16.1.4. Ansamblul rezistenţă de tratare a neutrului – transformator trifazic de realizare a
neutrului artificial se racordează printr-o celulă de m.t. echipată cu întreruptor la barele colectoare ale
staţiei, care alimentează reţeaua de m.t.
16.1.5. Reţelele de m.t. tratate cu rezistenţă de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) căile de întoarcere ale curenţilor de scurtcircuit, respectiv mantalele tuturor cablurilor alimentate
din staţia de transformare tratată cu rezistenţă, să fie continue galvanic;
b) armăturile metalice, cutiile terminale din staţii, posturi de transformare şi de la consumatorii
alimentaţi direct de la m.t. să fie legate la prizele de pământ şi să respecte reglementările în
vigoare;
c) toate liniile de m.t. vor fi echipate cu protecţii homopolare de curent, care să constituie protecţia de
bază, în vederea eliminării defectelor monofazate metalice şi a defectelor monofazate cu rezistenţă
de trecere mare;
d) pe legătura la pămân a neutrului reţelei de m.t. se va monta o protecţi homopolară de curent, care
va constituii protecţia de rezervă a liniilor de m.t. şi care va acţiona pe întreruptoare diferite de cele
ale linilor de m.t. (cuplă sau trafo pe m.t.).

16.2. Preluarea în exploatare a rezistenţelor de tratare a neutrului

La preluarea în exploatare a RTn, personalul de exploatare are în vedere următoarele:


16.2.1. – adaptarea instalaţiilor de protecţie prin relee la transformatoarele de putere,
transformatoarele de servicii proprii, liniile de m.t. şi cuplă (dacă este cazul), conform noului regim de
funcţionare;
16.2.2. – corespondenţa dintre schema primară şi modul de conectare a dispozitivelor de
deconectare (DD), prin care se transmit impulsuri de declanşare de la protecţiile instalaţiei de tratare a
neutrului prin rezistenţă la întreruptoerele transformatoarelor de 110/m.t. de pe aceeaşi bară, astfel
încât să nu se transmită impuls de declanşare decât întreruptorului transformatorului care funcţionează
pe aceeaşi secţie de bară cu rezistorul;
16.2.3. – buna funcţionare a dispozitivelor de protecţie şi semnalizare
16.2.4. – dacă legătura la pământ a nulului de lucru a RTn este separată de cea a nulului de
protecţie;

40
16.2.5. – dacă partea metalică este acoperită cu vopsea anticorozivă (cadre metalice, cabina
metalică) şi cabina este prevăzută cu orificii de ventilaţie;
16.2.6. – continuitatea elementelor de rezistenţă între bornele de intrare şi bornele de ieşire;
16.2.7. – buletinul de verificare şi măsurare a valorii rezistenţei ohmice a rezistorului. Se admit
abateri ale valorii rezistenţei ohmice a RTn între 5 – 10% faţă de cea nominală, corespunzătoare
temperaturii de 200C. Pentru alte temperaturi se recalculează valoarea rezistenţei ohmice.
16.2.7.1. – raportul dintre reactanţa homopolară a trafo de servicii proprii şi rezistenţa ohmică a
rezistorului trebuie să aibă valori care să nu afecteze funcţionarea instalaţiilor de protecţii.
16.2.8. – buletinele de măsurare a rezistenţelor de izolaţie între rezistenţă – cadru metalic,
rezistenţă – pământ;
16.2.9. – integritatea pachetelor de rezistenţe elementare, care ar fi putut suferii deteriorări în
urma transportului şi manipulării necorespunzătoare;
16.2.10. – rezistenţa de izolaţie faţă de masă a RTn, cu legătura la pământ desfăcută, se
măsoară cu megohmmetru de 2500V timp de 1 minut, şi se consideră corespunzătoare, dacă este mai
mare de 600MΩ la temperatura de 200C

16.3. Exploatarea RTn

16.3.1. Rezistenţele de tratare a neutrului vor fi supuse unui regim de exploatare corespunzător
celui aplicat instalaţiei (staţiei) din care fac parte.
16.3.2. Exploatarea RTn, precum si a instalaţiilor aferente va avea la bază o instrucţiune tehnică
internă proprie.
16.3.3. Manevrele operative cu RTn se fac sub coordonarea treptei de conducere operativă, în
competenţa căreia se află acestea.
16.3.4. Personalul de exploatare va ţine evidenţa funcţionării la scurtcircuit a RTn, cu
specificarea tuturor semnalizărilor şi declanşărilor protecţiilor, anomaliilor constatate, cauzelor care au
determinat declanaşările, etc.
16.3.5. Manevrarea separatoarelor de pe neutrul trafo de servicii proprii sau scoaterea din
functiune a RTn se va face numai după ce au fost deconectate TSP, prin întreruptoarele de m.t.
aferente.
16.3.6. Transformatorul de servicii proprii cu nulul legat la rezistenţă va fi întotdeauna pe bara
pe care se află trafo de 110/m.t. Nu se va funcţiona cu separatoarele de nul închise la ambele TSP, în
situaţia în care există o singură rezistenţă de tratare a neutrului pe două TSP.
16.3.7. IN STAŢIILE ÎN CARE TRANSFORMATOARELE DE PUTERE FUNCŢIONEAZĂ
CU CUPLA DINTRE SISTEMELE DE BARE DE M.T. DESCHISE, TRATAREA NEUTRULUI CU
REZISTENŢĂ SE FA CE PE FIECARE SISTEM DE BARE SEPARAT.
16.3.8. ÎN CAZUL ÎN CARE SE FUNCŢIONEAZĂ CU DOUĂ SAU MAI MULTE TRAFO
ÎN PARALEL (CUPLA INCHISĂ) PE SECŢII DE BARE DIFERITE, NU ESTE PERMISĂ
TRATAREA NEUTRULUI CU O SINGURĂ REZISTENŢĂ.
16.3.9. Conectarea RTn de la un transformator de servicii proprii la altul, se face deconectând
mai întâi rezistenţa de la reţea şi apoi conectand-o la noul transformator.
16.3.10. Funcţionarea reţelelor de m.t. alimentate dintr-o staţie de 110/m.t. cu neutrul tratat cu
rezistenţă, interconectate cu alte reţele de m.t., care au neutrul tratat tot cu rezistenţă, este permisă
numai cu aprobarea directorului tehnic al intreprinderii, în cazuri speciale şi pe timp scurt, deoarece
protecţiile pot să nu funcţioneze selectiv în caz de defect. În aceste situaţii secţiile de exploatare vor
stabili, prin instrucţiune tehnică internă, care dintre staţiile interconectate vor rămâne cu rezistenţa de
tratare a neutrului în funcţie şi care nu.
16.3.11. Trecerea alimentării unor porţiuni de reţea, alimentate în regim normal de la staţii cu
neutrul legat la pământ prin rezistenţă, la staţii cu neutrul compensat cu bobină de stingere, se poate
face pe timp îndelungat, fără restricţii.
TRECEREA ALIMENTĂRII UNOR PORŢIUNI DIN REŢEAUA TRATATĂ CU BOBINĂ
DE STINGERE ÎN REŢEAUA AVÂND NEUTRUL LEGAT LA PĂMÂNT PRIN REZISTENŢĂ SE
POATE FACE NUMAI PE TIMPUL MANEVRELOR, PE O DURATĂ APROBATA DE
CONDUCEREA TEHNICĂ A UNITĂŢII CARE ARE ÎN GESTIUNE REŢEAUA RESPECTIVĂ.
41
MODUL DE ACŢIONARE AL PERSONALULUI DE EXPLOATARE
LA DEFECŢIUNI CONSTATATE ÎN FUNCŢIONAREA RTn
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a peronalului de exploatare
crt.
1 Întreruperea elementelor de rezistenţă Se scoate din exploatare rezistenţa şi se reface imediat
între bornele de intrare şi ieşire continuitatea acesteia.
2 Fisurarea izolatoarelor rolă sau suport Se programează schimbarea izolatoarelor fisurate, cât
de repede posibil şi se efectuează lucrarea la data
stabilită
3 Deplasarea izolatoarelor rolă, ceea ce Deoarece se schimbă caracteristicile rezistenţei de
permite ca rezistenţa de Cr-Ni să calce limitare, aceasta se retrage urgent din exploatare şi se
direct pe cadrele metalice remediază defecţiunea
4 Scurtcircuitarea unei porţiuni din Se retrage rezistenţa din exploatare şi se remediază
rezistenţa de tratare prin atingerea defecţiunea
rezistenţelor elementare între ele
5 Slăbirea sau desfacerea legăturilor la În funcţie de urgenţa reclamată de defect, se
borne programează retragerea din exploatare a rezistenţei şi
se remediază
6 Degradarea instalaţiilor de legare la Cu ocazia reviziilor programate se remediază defectele
pământ constatate
7 Desfacerea legăturilor de la instalaţiile de Se programează imediat scoaterea din funcţie a
legare la pământ rezistenţei şi se refac urgent legăturile, deoarece există
pericole de electrocutare
8 Blocarea sau funcţionarea intepestivă a Se solicită personal specializat şi se remediază
instalaţiilor de protecţie defecţiunile urgent, întrucât există pericolul să
declanşeze transformatorul de putere
9 Depuneri de praf, impurităţi, agenţi Cu ocazia reviziilor programate se îndepărtează praful.
poluanţi pe rezistenţă şi pe izolatoare Dacă sunt depuneri de agenţi corozivi, se protejează
rezistenţele cu unsoare siliconică
10 Pătrunderea zăpezii viscolite în cabina Se programează retragerea din exploatare a rezistenţei
metalică pentru îndepărtarea zăpezii din cabină. La revizia
tehnică se montează paravane, care să împiedice
pătrunderea zăpezii în cabină fără a înrăutăţii
ventilaţia.

16.3.12. Periodic se vor verifica:


a) starea izolatoarelor;
b) starea legăturilor la borne, legăturile la instalaţiile de legare la pământ;
c) starea îngrădirilor de protecţie;
d) starea şi inscripţionărilor;
e) dacă spaţiul de deservire al rezistenţei este degajat de materiale până la o distanţă de 10 m;
f) dacă există depuneri de praf, impurităţi, agenţi poluanţi;
g) dacă în timpul iernii pătrunde zăpada viscolită în cabina metalică.
16.3.13. După 20 de funcţionări pe scurtcircuit a rezistenţei de tratare a neutrului, precum şi
atunci când apar anomalii în funcţionare, personalul de exploatare are obligaţia să facă toate
verificările enumerate mai sus.
16.3.14. Personalul de exploatare va urmării ca lucrările de întreţinere să fie executate în
termen.
16.3.15. Orice funcţionare anormală la rezistenţele de tratare a neutrului, precum şi deficienţele
observate vor fi înscrise în evidenţele operative şi comunicate organelor de coordonare a exploatării,
pentru luarea măsurilor de remediere.
Obs. In staţiile de tansformare ale SD110 sunt ITI circuite secundare speciale aferente RTn care
se vor respecta cu stricteţe la întocmirea FME şi la executarea manevrelor.

42
Baia Mare, martie 2001

ŞEF SECŢIE DISTRIBUŢIE - 110kV ÎNTOCMIT

ing. Leşe Doru ms. p. Chiş Teodor

43