Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SE APROBĂ,
ŞEF SECŢIE DISTRIBUŢIE ŞI INFORMATICĂ,
ing. SUCIU GHEORGHE
2
Cap. 1 GENERALITĂŢI
5
- scurgere importantă de ulei;
- cantitate mare de aer rămasă în ulei sub formă de bule la filtrarea uleiului;
- defectarea circuitelor electrice ale releului de gaze.
2.8.10. În cazul în care se produce declanşarea comandată de releul de gaze, fără semnalizare
prealabilă, se pot face următoarele presupuneri:
- defectarea circuitelor secundare ale releului de gaze;
- defect la semnalizare şi apariţia unui defect în transformator, similar cu cele descrise
anterior.
2.8.11. În cazul semnalizării releului de gaze (Buchholz) cercetarea inflamabilităţii gazelor se
face prin prelevarea de gaze în truse de prelevare a probelor de gaze la transformatoare (N.T.R. 266),
supunerea lor la analiză chimică într-un laborator de specialitate sau, în lipsa acestei posibilităţi,
aprinderea lor într-un loc lipsit de curenţi de aer. Pentru determinarea cauzei care a provocat
acţionarea releului, se vor aprecia:
- cantitatea de gaze, aceasta indicând amplasarea şi gravitatea defectului;
- culoarea gazelor (gazul incolor care nu arde se datorează arcului degajat din ulei);
- inflamabilitatea gazului (gazul care arde indică un defect interior în transformator).
2.8.12. La deconectarea automată a transformatorului se va proceda astfel:
- se verifică toate releele, stabilind ce protecţie a lucrat şi în ce condiţii (timp de lucru);
- se cercetează eventualele cauze externe ce ar fi putut produce declanşarea (scurtcircuite în
reţea, supraîncarcărea transformatorului, curenţi de circulaţie, defecte în instalaţii de
protecţie etc.);
- se cercetează dacă transformatorul nu are semne vizibile de avariere.
In cazul în care declanşarea se datorează unei cauze externe, transformatorul se poate pune sub
tensiune.
In cazul în care nu s-a putut constata cauza declanşării, cu aprobarea conducătorului tehnic
ierarhic superior, transformatorul poate fi pus în funcţiune, dacă sunt îndeplinite simultan
următoarele condiţii:
- gazele nu sunt inflamabile;
- transformatorul şi comutatorul nu prezintă semne vizibile de avariere;
- declanşarea a fost comandată numai de una dintre protecţiile contra defectelor interne;
- probele şi măsurătorile efectuate au dat rezultate bune.
3.1 Generalităţi
Transformatorul de măsură este un aparat static, care transformă parametrii energiei electrice
de curent alternativ (tensiunea respectiv curentul) reducând valoarea acestora de un anumit număr de
ori. Funcţionarea transformatoarelor de măsură se bazează pe principiul inducţiei electromagnetice
6
dintre două circuite (înfăşurări) electrice cuplate electromagnetic, în cazul transformatoarelor inductive
, şi pe principiul divizorului capacitiv, în cazul transformatoarelor de tensiune capacitive.
4.1 Generalităţi
8
4.1.1. Bobinele de reactanţă sunt aparate electrice pentru curent alternativ, care posedă o
inductanţă proprie constantă, utilizate pentru limitarea valorii curentului de scurtcircuit, în circuitele de
mare putere, precum şi pentru limitarea căderilor de tensiune la barele acestor instalaţii, în cazul
scurtcircuitelor sau pornirii motoarelor de putere mare.Bobinele de reactanţă asigură uşurarea
condiţiilor de funcţionare a echipamentelor din instalaţii, montate în aval.
In prezent se construiesc bobine de reactanţă în beton, cu răcire în aer, de tip uscat, construite
fără miez de oţel sau ecran magnetic (în scopul menţinerii inductanţei constante ).
Pentru puteri mai mari de scurtcircuit se construiesc bobine de reactanţă cu răcire în ulei,
prevăzute cu ecrane electromagnetice sau şunturi magnetice pentru anularea fluxului magnetic ce se
închide prin cuvă.
Se construiesc de asemenea bobine de reactanţă simple şi bobine de reactanţă duble (jumelate),
acestea din urmă fiind folosite la alegerea surselor generatoare sau transformatoare, la câte două
secţiuni de bare diferite, sau la legături duble realizate prin linii între staţii electrice.
4.1.2. Bobinele de reactanţă sunt destinate să functioneze în următoarele condiţii:
- temperatura mediului –250C-- +400C
- temperatura aerului de răcire nu va depăşi valorile următoare:
+300C pentru temperatura medie zilnică
+200C pentru temperatura medie anuală
- medii care nu conţin gaze corosive, praf,vapori de apă, valoarea maximă procentuală a
umidităţii să nu depăşească 80% la temperatura mediului de +350C.
4.2. Bobinele de reactanţă nu se vor amplasa în vecinătatea construcţiilor de oţel, din cauza
încălzirii acestora prin inductie. Datorită eforturilor electrodinamice în caz de scurtcircuit, piesele din
oţel pot fi puternic atrase de bobină, putând provoca deteriorări ale izolaţiei spirelor;
In exploatare trebuie evitată formarea circuitelor magnetice închise. Nu se vor monta bobine de
reactanţă în celule complet metalice.
Dacă celulele bobinelor de reactanţă au pereţi sau îngrădiri confectionate din materiale
conductoare acestea nu trebuie să formeze spire închise.
In acest scop trebuie secţionate ramele uşilor din oţel; părţile secţionate se vor întregi cu piese
izolante (pertinax, textolit). Armăturile izolatoarelor suport ale ramelor îngrădirilor şi ale altor piese
bune conducătare se vor lega la priza de pământ prin două derivaţii în circuit deschis. Aceste derivaţii
se vor executa de regulă din aluminiu, alamă sau cupru.
In cazul în care centura de legare la pământ se va monta în celula bobinei de reactanţă, aceasta
va fi secţionată în două locuri astfel încât să nu formeze un circuit închis.
9
La montaj va fi inscripţionată dispunerea fazelor (de exemplu, pe verticală: jos faza A, mijloc
faza B şi sus faza C).
4.3.3. Respecterea distanţei minime de 500 mm până la cea mai apropiată bară de oţel.
4.3.4. Respectarea distanţei minime de 1500 mm până la planşeu de deasupra bobinei. Se
controlează dacă au fost îndepărtate toate piesele sau obiectele din materiale magnetice, ţinând seama
de efectul câmpului magnetic al bobinelor de reactanţă.
4.3.5. Examinarea vizuală a stării bobinelor şi anume:
- izolatoarele
- piesele de armare
- integritatea izolaţiei conductoarelor
- starea coloanelor din beton, a scheletului din beton
- starea acoperirilor de protecţie (două straturi de lac oleobituminos şi două straturi de vopsea
gri cu ulei sau similare)
- racordarea corespunzătoare la priza de pământ a tuturor armăturilor izolatoarelor suport,
toate fazele bobinelor
10
0 1 2
1 Încălziri ale îmbinărilor prin - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
care se realizează legarea
dispecerului
bobinelor la instalaţie
- aducerea instalaţiei în SLP
- stabilirea locului de încălzire
- se anunţă pe linie ierarhică
2 Deteriorarea izolaţiei - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
spirelor, deformaţii ale
dispecerului
spirelor bobinei, defecţiuni
- aducerea instalaţiei în SLP
ale coloanei de beton
- controlul vizual al bobinei, cu stabilirea locului
deformării spirelor şi unor eventuale crăpături în
betonul bobinei
- informarea imediată pe cale operativă în scopul
reverificării curenţilor de stabilitate dinamică şi
termică, cu luarea măsurilor ce se impun (înlocuirea
bobinei)
3 Conturnări sau străpungeri - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
ale izolatoarelor suport ale dispecerului
bobinei - aducerea instalaţiei în SLP
- identificarea izolatoarelor defecte
- se anunţă pe linie ierarhică
- verifcarea legăturii la pământ a armăturii tuturor
izolatoarelor
4 Piese metalice atrase şi fixate - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
de spire dispecerului
- aducerea instalaţiei în SLP
- înlăturarea pieselor atrase cu respectarea normelor de
protecţia muncii (NS)
5 Smulgerea bornelor de - scoaterea instalaţiei de sub tensiune cu acordul
racord dispecerului
- aducerea instalaţiei în SLP
- se anunţă pe linie ierarhică
6 Incendii la bobină - scoaterea imediată a instalaţiei respective de sub
tensiune, inclusiv a instalaţiilor vecine periclitate
- asigurarea stingerii incendiilor cu mijloace existente
în dotarea staţiei, cu praf şi CO2
- aducerea instalaţiei în SLP
- înlocuirea bobinei afectate de incendiu
5.1. Generalităţi
11
5.1.1. Bobinele de stingere a curenţilor capacitivi sunt aparate electrice de curent alternativ care
furnizează curenţi inductivi necesari stingerii (anulării) curenţilor capacitivi în locul de defect, la
defectele cu punere la pământ a unei faze în sistemul de distribuţie funcţionând cu neutrul izolat.
Compensarea curentului capacitiv şi micşorarea în acelaşi timp a vitezei de restabilire a tensiunii
impiedică reaprinderea arcului electric în locul de defect.
5.1.2. Bobinele de stingere compensează curenţii capacitivi ai reţelelor electrice de medie
tensiune.
5.1.3. Bobinele de stingere se leagă direct la neutrul transformatoarelor, în cazul în care
înfăşurarea respectivă a transformatorului are neutrul accesibil, sau se leagă la neutrul unui
transformator auxiliar, montat special pentru crearea acestei posibilităţi, denumit transformator de
creare a nulului. Nulul la care se leagă bobina de stingere se consideră element sub tensiune al reţelei.
5.1.4. Bobinele de stingere a curenţilor capacitivi sunt cu reglaj în trepte sau cu reglaj continuu.
Reglajul sub tensiune este permis numai în cazul bobinelor cu reglaj continuu.
In oricare situaţie comanda de reglare a tensiunii se va da numai în lipsa punerii la pământ şi se
va întrerupe reglarea dacă în timpul reglajului apare o punere la pământ.
Bobina se leagă la neutrul transformatorului numai prin separator.
Transformatorul de creare a nulului trebuie conectat la bară prin întreruptor.
Separatorul bobinei nu trebuie manevrat pe timpul unei puneri la pământ în reţea. De
asemenea, la automatizarea reglării bobinei de stingere pentru acordarea la rezonanţă se vor lua măsuri
ca reglarea să se facă numai în lipsa punerii la pământ.
Transformatoarele auxiliare de creare a nulului trebuie să aibă conexiunea zigzag-stea sau stea-
triunghi în cazul în care acest transformator nu serveşte şi ca transformator de servicii proprii.
Puterea transformatorului va fi în general numeric egală cu puterea bobinei.
5.1.5. In funcţionarea bobinei de stingere se va ţine seama ca aceasta să nu depăşească timpul
de două ore la valoarea cea mai mare a bobinei şi 8 ore la curentul cel mai mic al bobinei. La cele
arătate se va ţine seama şi de puterea transformatorului la care este racordată bobina.
Reglarea bobinei de stingere: în reţelele electrice cu curent capacitiv egal sau mai mare de
50A se admite o supracompensare cu 10% peste curentul capacitiv iar în reţelele cu curent capacitiv
mai mic se admite o supracompensare cu 15%.
5.1.6. Pentru exploatarea normală a bobinelor de stingere, la locul de manevră a separatorului
bobinei, precum şi la locul de manevră al dispozitivului de reglaj trebuie semnalizată acustic sau optic
existenţa unei puneri la pământ în reţea.
12
5.3. Exploatarea bobinelor de stingere
5.3.1. Bobinele de stingere a curenţilor capacitivi sunt supuse regimului de exploatare
corespunzător celui aplicat instalaţiei (staţiei) din care fac parte aceste bobine.
5.3.2. Stabilirea reglajului bobinei pentru diverse configuraţii de reţea se va face pe bază de
măsurători de acord executate asupra bobinei, la faţa locului, cu ajutorul aparatelor din camera de
comandă, prin telecomandă sau automat. Reglajul se mai poate stabili prin calcule pe baza valorilor
specifice ale curenţilor capacitivi din reţeaua respectivă.
5.3.3. Manevrele operative cu bobinele de stingere cu reglaj în trepte se fac sub coordonarea
treptei superioare de conducere operativă, care stabileşte curentul ce trebuie reglat pe bobină.
In acelaşi mod se fac şi manevrele pentru acordarea bobinelor cu reglaj continuu, dacă nu sunt
prevăzute cu mijloace de supraveghere automată a gradului de acord a instalaţiei de compensare.
Personalul direct de exploatare şi personalul de dispecer vor avea tabelele cu configuraţiile reţelelor şi
cu valorile corespunzătoare ale curenţilor capacitivi în aceste configuraţii.
5.3.4. La racordarea de noi instalaţii, la dezafectarea unor instalaţii sau la schimbarea
configuraţiei reţelei, unitatea în exploatarea căreia se află bobinele de stingere trebuie să fie anunţată în
cel mult 72 ore de către unitatea de exploatare a reţelelor asupra caracteristicilor electrice (lungimi,
secţiuni, etc.) ale porţiunilor de reţea respective. Pe baza lor se va dispune un reglaj, prin măsurători de
acord sau pe bază de calcule, al bobinelor de stingere respective.
5.3.5. La executarea oricărei manevre manuale este necesar să se ţină seama de următoarele:
a) Personalul de serviciu se va convinge că nu există în reţeaua respectivă o punere la pământ
b) Pentru comutarea manuală a ploturilor bobinelor de stingere cu reglaj în trepte, bobina se
deconectează de la reţea prin separatorul propriu. Reglajul bobinei de stingere cu reglaj continuu se
poate efectua cu bobina conectată la reţea.
c) Conectarea bobinei de la un transformator la altul se face deconectând mai întâi bobina de la
reţea şi apoi conectând-o la noul transformator.
d) La bara de nul a bobinelor de stingere nu este permisă conectarea simultană a două sau mai
multe transformatoare.
e)In cazul în care se funcţionează cu două bobine de stingere în paralel pe aceeaşi bară de
medie tensiune, treptele lor de curent se vor menţine la valori apropiate.
5.3.6. Deconectarea şi conectarea transformatoarelor de creare a punctului neutru, care
funcţionează în gol şi care au montată pe punctul neutru o bobină de stingere se pot face numai după
deconectarea bobinei de stingere.
5.3.7. Dacă nu au fost instalate dispozitive pentru detectarea punerii la pământ sau dacă din
anumite motive dispozitivul nu poate fi utilizat, este permisă detectarea liniei cu punere la pământ prin
secţionarea reţelei în sectoare nelegate galvanic între ele.
Simultan cu detectarea instalaţiei cu defect se vor observa bobinele de stingere şi
transformatoarele la care sunt legate în ceea ce priveşte:
- indicaţiile termometrului bobinei de stingere;
- dacă bobina de stingere nu prezintă zgomote interne;
- starea releului de gaze;
- funcţionarea lămpilor de semnalizare;
- indicaţiile aparatajului de măsură.
5.3.8. Personalul de serviciu notează în evidenţele operative de exploatare indicaţiile
termometrelor bobinelor de stingere, indicaţiile aparatelor de măsură şi durata funcţionării cu punere la
pământ; verifică, de asemenea, buna funcţionare a bobinei şi a instalaţiei de reglare automată.
5.3.9. Cu ocazia reviziilor periodice se vor mai efectua următoarele verificări la bobinele de
stingere:
- starea izolatoarelor bobinei în ceea ce priveşte murdărirea lor, fisuri, urme de conturnare;
- starea legăturilor la borne şi la instalaţie;
- culoarea uleiului în conservator;
- starea legăturii la priza de pământ;
- starea îngrădirilor şi a spaţiului de deservire a bobinei;
- starea marcajelor şi a inscripţionărilor;
13
- starea descărcătorului;
- starea mecanismului de reglare;
- starea motorului de antrenare;
- starea protecţiilor;
- starea limitatoarelor de cursă;
- starea rulmenţilor.
Atentie! Bobinele de stingere nu se acordă când pe barele staţiei sunt puneri la pământ şi se opreşte
acordul dacă în acest timp (al acordului) apare o punere la pământ pe bare.
6.1. Generalităţi
6.1.1. Protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor se realizează cu paratrăsnete,
conductoare de protecţie, descărcătoare cu rezistenţă variabilă şi descărcătoare cu coarne.
Paratrăsnetele şi conductoarele de protecţie se utilizează ca mijloace de protecţie împotriva loviturilor
directe de trasnet, iar descărcătoarele cu rezistenta variabila şi descărcătoarele cu coarne se utilizează
ca mijloace de protecţie contra undelor de supratensiune care se propagă de pe linii.
6.1.2. Mijloacele de protecţie limitează supratensiunile atmosferice şi de comutaţie la valori
nepericuloase pentru izolaţia electrică din instalaţiile electrice.
6.1.3. Mijloacele de protecţie se montează în instalaţiile electrice,la bornele echipamentelor, pe
barele staţiilor de transformare, în posturile de transformare şi pe liniile electrice.
6.1.4. Mijloacele de protecţie contra loviturilor directe de trăsnet: paratrăsnet vertical şi
paratrăsnet orizontal (conductorul de protecţie).
6.1.5. Paratrăsnetul vertical se compune dintr-o tija metalică telescopică cu elemente de captare
a loviturilor de trăsnet, un element de susţinere a tijei metalice şi coborârea la priza de pământ.
Eficienţa paratrăsnetului este caracterizată prin zona de protecţie în care obiectul protejat este ferit de
loviturile directe de trăsnet.
6.1.6. Paratrăsnetele orizontale (conductoare de protecţie ) sunt destinate pentru protejarea LEA
de înaltă tensiune împotriva loviturilor directe de trăsnet. Ele se compun din conductorul de protecţie
(sau conductoare de protecţie) şi conductoare de legare la pământ (prin intermediul stâlpilor electrici).
6.1.7. Mijloace de protecţie contra undelor de supratensiune care se propagă de pe linii spre
staţie sau posturi de transformare:
- descărcătorul cu rezistenţă variabilă fără rezistenţe de şuntare (de exemplu DRV );
- descărcătorul cu rezistenţă variabilă cu rezistenţe de şuntare (de exemplu RVS );
- descărcătorul cu rezistenţă variabilă cu suflaj magnetic sau cu autosuflaj (de exemplu:
XAD; XAL; HKFp, VA );
- descărcătorul cu coarne ( intervalul de protecţie ) cu electrod antipasăre folosit până la 20
kV inclusiv ( DCP );
- descărcătorul cu coarne destinat pentru montarea pe LEA de medie şi înaltă tensiune ( DLC
).
6.1.8. Descărcătorul cu rezistenţă variabilă limitează valoarea supratensiunilor la o valoare
egală cu nivelul de protecţie, având proprietatea de a reduce prin intermediul unor rezistente neliniare
dependente de tensiune, intensitatea curentului de însoţire până la o valoare care poate fi atinsă de
eclatoarele proprii în cel mult o semiperioadă.
6.1.9. Descărcătoarele pot avea limitatoare de presiune împotriva exploziilor şi armături de
protecţie pentru limitarea curenţilor.
15
P.S.O. la preluarea în exploatare va face următoarele verificări:
- verificarea vizuală a aspectului exterior al carcasei izolante, care nu trebuie să prezinte
ciobituri sau fisuri. Stratul protector de vopsea de pe părţile metalice să nu fie deteriorat, iar
membranele din capacul inferior şi superior să nu fie deteriorate.
- la scuturarea uşoară a descărcătorului nu trebuie să se audă zgomote produse de deplasarea
pieselor interioare.
16
1 Dereglări ale spaţiilor Se anunţă pe cale operativă şi pe linie ierarhică, consemnându-se
dintre eclatoare şi în registrul de defecţiuni.
Demontarea DRV defect.
Recondiţionarea DRV defect.
2 Fisurarea carcasei Inlocuirea DRV defect cu un DRV încercat, corespunzător.
6.5. Diverse
6.5.1. Personalul ce exploateaza descărcătoarele va ţine o evidenţă clară a acestora, din care se
poate identifica la nevoie tipul, provenienţa, caracteristicile, data montării descărcătoarelor şi valorile
obţinute la verificări în tot cursul exploatării.
6.5.2. Incidentele produse la descărcătoare vor fi comunicate neântârziat treptelor operative şi
superiorilor pe linia exploatării, în vederea efectuării în timp util a analizei tehnice.
17
6.6.2. Exploatarea descărcătoarelor cu ZnO.
Revizia descărcătoarelor se face odată cu cea a instalaţiei. Se va avea în vedere în mod deosebit
la controlul instalaţiei:
- verificarea conductoarelor de legătură şi locurile de prindere prin vizualizare fără atingere a
acestora;
- verificarea uzuală a îmbinării elementelor;
- verificarea verticalităţii coloanelor
- starea carcaselor (izolatori);
- existenţa urmelor de arc electric pe carcasă, soclu sau flanşă. Fiecare element are montat în
partea superioară şi inferioară la orificiul de eliminare a gazelor (dacă apare o defectare a
descărcătorului ) câte un indicator (de regulă roşu, numai la cele în manta de porţelan). Aceste
indicatoare trebuie să fie obligatoriu la locul lor, în caz contrar (dacă sunt aruncate la sol) este un
indiciu că descărcătorul s-a defectat.
- starea contorului (numărătorului) care nu trebuie să aibă urme de arc electric iar geamul să nu
fie opac sau transpirat.
Dacă se observă anomalii se anunţă dispecerul şi se scot de sub tensiune.
In cazul avarierii unei faze, indiferent din ce cauză, se scot şi fazele vecine de sub tensiune,
descărcătoarele vor fi demontate şi supuse verificărilor complete.
Pe timpul controlului se va respecta NS65/97 privind distanţele de vecinătate faţă de instalaţie.
Contoarele se vor citi şi nota conform tabelului de mai jos:
- odata pe săptămână
- după fiecare furtună
- după comutaţie în statie (declanşare de întreruptor a LEA sau trafo pe scc)
Descărcătoarele montate pe barele de medie tensiune din staţii se controlează vizual păstrându-
se distanţele de vecinătate conform NS65/97 art.50/c şi art.155§2a şi art.152§2.
Anduranţa mecanică 10.000 acţionări la curent nominal (1250 A). După expirarea numărului de
acţionări se anunţă reprezentanţa ABB Power T&D pentru service.
Numărul declanşări pe scurtcircuit se stabileşte conform unui grafic dat de firma constructoare.
Ik=31,5 kA => 16 declanşări
18
16 x 31,5 kA =504 kA
Se pot cumula un număr de declanşări pe S.C.C. până la obţinerea valorii de 500 kA.
Pe panoul frontal al HPA se află următoarele:
- Buton conectare electrică ( verde )
- Buton deconectare electrică ( rosu )
- Indicator poziţie contacte principale
verde= deconectat
alb = conectat
- LED-roşu – supraveghere presiune SF6 în poli
Dacă presiunea scade în unul din poli, acest LED va fi aprins. Aceasta implică obligativitatea retragerii
din exploatare a echipamentului.
Presiunea SF6 va fi verificată vizual pe cadranele manometrelor cu care sunt echipate camerele de
stingere, manometre ce sunt amplasate în partea inferioară a polilor.
In condiţii normale defuncţionare acul indicator trebuie să fie în zona verde.
Se recomandă controlul presiunii de gaz la un interval de o săptămână.
- Indicator al poziţiei resortului de armare ( dreapta sus )
- Indicatorul cu săgeată – în sus – resort tensionat
- în jos - resort detensionat
Dacă resortul este netensionat sau parţial tensionat va fi semnalizat printr-un releu aflat pe panou.
Orificiul pentru introducerea manivelei de acţionare ( armare ) mecanică a resortului. Armarea
manuală este terminată când se aude un clic şi manivela se învârteşte în gol.
Pe partea fixă a panoului casetei se află următoarele:
- Selector poziţie cu patru poziţii ( portocaliu )
- Orificiu pentru manivela dispozitivului de broşare / debroşare
- Orificiu pentru dispozitivul de acţionare a C L P
Cele patru poziţii ale selectorului sunt următoarele:
1- Test / Impământare
2- Mişcare ( REMOVABLE )
3- Broşare (MOVEMENT )
4- In funcţie ( SERVICE )
In poziţia de test întreruptorul poate fi acţionat atât electric cât şi manual.
Numai pe poziţia test a întreruptorului se poate închide / deschide CLP
Orice secvenţă de manevră greşită este exclusă de către interblocajele mecanice cu care este prevăzut
sistemul.
19
În această poziţie a selectorului este IMPOSIBILĂ introducerea manivelei de acţionare în
dispozitivele de acţionare a CLP sau broşare / debroşare a întreruptorului, facilitate ce previne orice
manevră greşită a personalului de exploatare.
8.1. Generalităţi
8.1.1. Separatorul este un aparat mecanic de comutare care în poziţia “închis” asigură trecerea
curenţilor în condiţii normale şi de varie, iar în pozitia “deschis” pentru motive de securitate
asigură o distanţă de izolare predeterminată între bornele fiecărui pol.
8.1.2. Condiţii de funcţionare
Temperatura: - interior: – 100C la +400C
-exterior: -500C la +400C
- umiditatea relativă max. la +350C este de max. 80%
8.1.3. Cu separatoarele normale pot fi întrerupte şi circuite parcurse de curenţi mici, stabiliţi prin ITI
de către fiecare secţie, în funcţie de indicaţiile fabricii constructoare sau reglementările
transmise de forul tutelar. Cu separatoarele de sarcină se pot întrerupe curenţi ale căror valori
nu depăşesc curentul nominal al separatoarelor de sarcină.
8.1.4. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor trebuie să asigure deschiderea şi închiderea
completă a separatorului, adică piesele de contact mobile să ajungă la sfârşitul cursei, oricare ar
fi viteza acţionării.
8.1.5. Atât în cazul acţionării prin servomotor, cât şi în cazul acţionării pneumatice, separatoarele
trebuie să aibă şi posibilitatea acţionării manuale.
8.2.1. Se verifică:
- montarea separatorului conform “Cărţii tehnice” şi “Instrucţiunii” emise de furnizor;
- asigurarea condiţiilor mecanice şi electrice de manevrare;
- realizarea corectă a reglajelor, curselor, jocurilor etc.;
- posibilitatea de acţionare normală a separatorului cu dispozitivul de acţionare, efectuând
câteva închideri şi deschideri;
- blocajele separatorului;
- starea contactelor;
- dacă corespunde zonei de poluare respectivă;
- asigurarea distanţei între cuţitele separatorului în pozitţia deschis şi între cuţitele
separatorului şi restul instalaţiilor sub tensiune sau legate la pământ;
- lăcuirea tijelor din materiale organice (textolit, sticlotextolit sau pertinax); dacă nu sunt
lăcuite se vor lăcui la punerea în funcţiune integritatea legăturii stelajului separatorului la
priza de pământ a staţiei, postului, stâlpului etc.;
20
- semnalizarea corectă a poziţiei separatorului.
8.3.1. Separatoarele la care comanda de acţionare se face de la distanţă vor avea semnalizări
corespunzătoare care să indice poziţia separatorului şi a dispozitivului de acţionare.
8.3.2. În cazul separatoarelor cu cuţite de legare la pământ se va prevedea un blocaj care să permită
manevrarea cuţitelor de legare la pământ numai când separatorul este deschis. Maneta de
acţionare a dispozitivului separatorului va fi vopsită în roşu, iar cea a cuţitelor de legare la
pământ în negru. În cazul separatoarelor prevăzute cu cuţite de legare la pământ a barelor
colectoare tija de acţionare a cuţitelor de legare la pământ va fi vopsită în negru şi va fi
inscripţionată cu unu sau două cercuri roşii corespunzător barei 1 sau 2 pe care o leagă la
pământ şi cu trei cercuri roşii pentru bara de transfer.
8.3.3. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor vor fi prevăzute cu blocaje împotriva
deschiderilor sub sarcină (inclusiv blocajul mecanic).
8.3.4. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor de exterior vor fi prevăzute cel puţin cu lacăte
care să blocheze separatorul în poziţia “închis”, respectiv “deschis “, după caz; cheile acestor
lacăte vor fi încredinţate numai persoanelor autorizate pentru manevre la separatoarele
respective.
8.3.5. Executarea manevrelor de închidere, respectiv deschidere a separatoarelor normale, se va face
ţinând seama de următoarele:
a) MANEVRAREA SEPARATOARELOR SE FACE NUMAI ÎN GOL;
b) SE INTERZICE ÎNTRERUPEREA SAU ÎNTREGIREA UNOR CIRCUITE ATUNCI CÂND:
- în circuitul respectiv există o punere la pământ sau un scurtcircuit;
- instalaţia respectivă este prevăzută cu întreruptor; în acest caz, la întreruperea circuitului se
va deconecta întreruptorul şi numai după aceea se va deschide separatorul, iar la întregirea
circuitului, ordinea manevrelor va fi inversă (se închide separatorul, se conectează
întreruptorul );
c) In cazuri de exceptie când circuitul care trebuie conectat sau deconectat nu are întreruptor se admite
să se facă manevre numai prin separatoare în conformitate cu prevederile din instrucţiunile fabricilor
constructoare şi ale circularelor tehnice în vigoare pentru următoarele operatii:
- conectarea şi deconectarea transformatoarelor de tensiune;
- stabilirea şi întreruperea curentului pentru punerea sub tensiune în gol a barelor colectoare
şi a echipamentului aferent;
- conectarea şi deconectarea neutrului transformatoarelor din staţii;
- conectarea şi deconectarea bobinelor de stingere ( în acest caz este necesara la locul de
manevra o semnalizare sigură a apariţiei punerii la pământ în reţeaua compensată de bobina
respectivă);
- comutarea în gol a transformatoarelor de putere, a liniilor aeriene şi subterane în condiţiile
stabilite prin ITI de către fiecare secţie, conform normativelor în vigoare.
8.3.6. ÎN CAZUL ÎN CARE, DINTR-O EROARE A PERSONALULUI CE EXECUTĂ
MANUAL MANEVRA SEPARATORULUI NORMAL, S-A ÎNCEPUT DESCHIDEREA
SUB SARCINĂ NEPERMISĂ A SEPARATORULUI, IAR ACEST LUCRU ESTE
SESIZAT ÎNCĂ DE LA IESIREA CUŢITULUI SEPARATORULUI DIN CONTACTUL
SĂU FIX, SE VA ÎNCHIDE LA LOC SEPARATORUL CÂT MAI REPEDE POSIBIL. ÎN
CAZUL ÎNCHIDERII SUB SARCINĂ NEPERMISĂ A SEPARATOARELOR DE TIP
NORMAL, CÂND ACEST LUCRU NU ESTE SESIZAT DE PERSONALUL CE
EXECUTĂ MANEVRA DECIT DUPĂ APARIŢIA ARCULUI, MANEVRA DE
ÎNCHIDERE SE VA CONTINUĂ CU VITEZA MAXIMĂ POSIBILĂ.
8.3.7. În exploatare se vor controla periodic, sesiza şi remedia din timp toate defecţiunile
separatoarelor sau ale dispozitivelor de acţionare. Periodicitatea controalelor curente se va
stabili de către unitatea gestionară a echipamentului.
8.3.8. La efectuarea controalelor curente se va urmării:
21
a) integritatea izolatoarelor (fisurări, crăpături, spargeri, ruperi, etc.), urme de conturmări,
străpungeri, prezenţa conturnărilor ( caracterizate prin zgomote caracteristice, efluvii),
starea glazurii, depunerile poluante etc.;
b) starea contactelor separatorului, când separatorul este deschis se va urmări gradul de uzura
a contactului. La separatoarele în functie şi sub sarcină se va urmării încălzirea contactelor (
după culoarea materialului, în special noaptea şi după emanaţiile de aer din zona şi lipsa
scânteilor);
c) corespondenţa între poziţia manetei dispozitivului de acţionare şi pozitia contactelor mobile
ale separatorului;
d) menţinerea valorilor tensiunii de comanda a bobinelor de acţionare şi a presiunii aerului
comprimat pentru manevrarea separatoarelor în limitele indicate de fabrica constructoare;
e) menţinerea curăţeniei în spaţiul de exploatare, a stării de funcţionare a blocajelor,
încuietorilor şi îngrădirilor necesare;
f) existenţa inscripţionărilor corecte, a vopsitoriilor etc.
8.4. Defecte şi remedieri în exploatarea separatoarelor
8.4.1. Defecţiunile constatate în exploatarea separatoarelor sau cu ocazia controalelor în instalaţii vor fi
consemnate în registrul de deficienţe şi se vor aduce la cunoştintă pe linie operativă şi persoanelor ce
coordonează exploatarea, pentru luarea măsurilor de remediere.
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a personalului de exploatare
crt.
1 Defectarea izolatoarelor (conturnări, Se înlocuiesc izolatoarele cu scoaterea instalaţiei de sub
străpungeri, fisurări, spargeri) tensiune de către formaţia de întreţinere.
Se verifică montarea corectă a coloanelor izolante.
2 Murdărirea izolatoarelor, inclusiv din Se curăţă (şi se unge) izolaţia, cu scoaterea de sub
cauza poluării. tensiune de către formaţia de întreţinere.
3 Defectarea dispozitivului de acţionare Se remediază defecţiunea prin repararea dispozitivului
(torsionare, flambare sau ruperea tijelor sau înlocuirea tijelor: dacă este necesar, instalaţia se
sau dereglarea dispozitivului) scoate de sub tensiune.
4 Dereglarea cuţitelor, încălzirea Se reglează cuţitele, se strâng şuruburile de presare a
contactelor sau pierderea elasticităţii arcurilor, se înlocuiesc arcurile sau contactele, cu
arcurilor de presare a contactelor scoaterea de sub tensiune de către formaţia de întreţinere.
lamelare a cuţitelor.
5 Arderea bobinelor de acţionare, a Se înlocuiesc bobinele sau elementele defecte.
servomotoarelor sau electrovalvelor
8.4.2. Deficienţele de mică amploare, care nu necesită scoaterea instalaţiilor de sub tensiune se vor
remedia cu ocazia controalelor curente, dacă sunt în atribuţiile de serviciu ale personalului de deservire
operativă din instalaţia (centrul) respectiv.
Obs.1 În mod special la controlul instalaţiilor se vor controla separatoarele de 110kV vizual toate
capele (armăturile) inferioare şi superioare, în ceea ce priveşte fisuri apărute în acestea.
Controlul se va efectua prin respectarea NS-6T/97 privind distanţele de vecinătate. dacă la
executarea unei manevre cu separatorul de exterior de 110kV de tipul STE-110kV, STE-1p, STE-2p se
observă armături fisurate care ar putea produce accidente sau incidente, aceste separatoare nu se vor
acţiona şi se va anunţa dispecerul pentru a lua o decizie. Orice defecţiune survenită se va nota în
registru de tură şi se va anunţa de îndată secţia de 110kV.
22
CAP. 9. CELULE PREFABRICATE DE MEDIE TENSIUNE
9.1. Generalităţi
9.1.1. Prin celula prefabricată de medie tensiune, de interior sau exterior, se înţelege un ansamblu de
aparate de comutaţie, măsură, protecţie şi reglare cu conexiunile, accesorile şi suporturile
corespunzătoare montate pe o structura metalică modulară legată la pământ.
9.1.2. Structura metalică reprezintă elementul de rezistenţa care susţine totalitatea aparatajului,
accesorilor şi dispozitivelor necesare ce alcătuiesc ansamblul celulei respective.
9.1.3. Pe confecţia metalică sunt montate elemente (plase, paravane, uşi etc.) care au scopul de a
proteja personalul împotriva atingerii accidentale de părţile aflate sub tensiune sau împotriva arcului
electric.
9.1.4. Celulele prefabricate de medie tensiune servesc pentru distribuţia energiei electrice permiţând
realizarea schemelor electrice necesare alimentarii consumatorilor din staţii sau posturi de
transformare.
9.1.5. În vederea punerii în funcţiune se vor realiza obligatoriu de către constructor sub îndrumarea
organelor de exploatare inscripţiile:
- destinaţia celulei, cu denumirea în clar, corelată cu notaţiile din schemele normale de
exploatare utilizate de către treapta de dispecer în competenţa căreia se află echipamentul
respectiv;
- marcarea lângă dispozitivul de acţionare a poziţiei închis-deschis pentru cuţitul de punere la
pământ (c.l.p.);
- marcarea poziţiilor închis-deschis şi intermediară (conform indicaţiilor constructorului) a
dispozitivelor de acţionare a întreruptoarelor (când nu sunt debroşabile) sau separatoarelor;
- marcarea vizibilă a şurubului de legare la pământ tip fluture, accesibil formaţiilor de
întreţinere pentru montarea scurtcircuitoarelor atunci când acest lucru este necesar;
- denumirea celulei se va scrie pe faţă şi spate (în dreptul dispozitivelor de acţionare) atunci
când acestea nu sunt amplasate în faţa celulei;
- indicatoare de securitate.
23
- verificarea posibilităţilor de broşare uşoară şi corectă a cărucioarelor (contactul mobil să
pătrundă în contactul fix minimum 30-35 mm, cu asigurarea unei rezistenţe de contact
corespunzătoare);
- ungerea cu vaselină tehnică a contactelor debroşabile, pieselor de ghidare şi axelor roţilor
cărucioarelor;
- proba interschimbabilităţii cărucioarelor;
- încercarea cu tensiune mărită, conform standardelor în vigoare.
Se recomandă izolarea tuturor pieselor din textolit din componenţa celulei cu lac tip L. 3204.
9.2.4. Se va verifica calibrarea corespunzătoare a fuzibilelor din circuitele electrice în concordanţă cu
schema prevăzută în proiect.
9.2.5. Se va verifica existenţa şi calitatea funcţională a vizoarelor necesare supravegherii nivelului de
ulei şi poziţia aparatajului de comutaţie.
24
9.4.1. Orice defecţiune constatată în timpul exploatării celulelor se va anunţa ierarhic de către
cel care a constatat-o până la nivelul şefului de centru şi respectiv pe linie operativă la treapta de
dispecer în a carui autoritate de decizie se află instalaţia şi se va consemna obligatoriu şi în registrul de
exploatare al instalaţiei.
Obs.1 Pentru defecţiuni care privesc exclusiv aparatajul component al celulelor prefabricate se vor
respecta prevederile de la capitolul aferent echipamentului respectiv din prezenta instrucţiune.
Obs.2 Exploatarea celulelor prefabricate capsulate de tip Băileşti (exclusiv cele cu SF6 ) se vor face
în conformitate cu prezenta instrucţiune şi respectarea instrucţiunilor date de fabricant.
Obs.3 La celulele de 6-10 kV din statia BM1 exploatarea echipamentelor se va face în conformitate cu
echipamentele care compun celula respectivă la care se adaugă: - starea suporţilor metalici montaţi
pentru susţinerea echipamentelor;
- starea zugrăvelii şi a tencuielii
- starea trecerilor izolante şi a barelor de trecere bare-SB-SL.
- gradul de umiditate în subsol inclusiv starea scurgerilor la canalizare.
- starea plaselor de protecţie faţă de instalaţia aflată în subsol montată pe orizontal.
- starea contactelor de trecere etaj-subsol.
Obs.4 Orice constatare de abateri de la funcţionarea normală se anunţă la dispecer.
10.1. Generalităţi
10.1.1. Barele colectoare reprezintă în circuitele primare ale staţiilor şi posturilor de transformare calea
de curent care primeşte şi distribuie energia în diferite circuite ale instalaţiei, constituind partea din
circuitul primar prin care se leagă între ele diferitele echipamente.
10.1.2. Din punctul de vedere al execuţiei, barele colectoare pot fi: rigide, flexibile şi capsulate, iar
după locul de montaj: de interior şi de exterior.
Barele colectoare pot fi formate din unul sau mai multe sisteme de bare, fiecare sistem putând
fi format din una sau mai multe secţii.
Se numeşte sistem de bare ansamblul trifazic al conductoarelor unei instalaţii la care se leagă
prin aparate de conectare circuitele ce se întâlnesc în instalaţia respectivă.
Se numeste secţie de bare o porţiune dintr-un sistem de bare colectoare ce poate funcţiona
separat de restul instalaţiei, având conectate numai o parte din circuitele unei instalaţii, dar întotdeauna
legată prin aparate de conectare (cupla) la sistemul de bare colectoare.
10.1.3. Tensiunea de utilizare a barelor colectoare trebuie să cuprindă tensiunile nominale pentru care
s-a proiectat izolaţia barei respective.
Barele colectoare trebuie prevăzute cu inscripţii clare şi vizibile care să indice:denumirea fazei,
sistemului de bare, secţiei de bare.
26
Barele colectoare vor fi prevăzute cu cuţite de legare la pământ (CLP) pe fiecare sistem şi
secţie. Exceptie pot face barele de medie şi joasă tensiune, care în loc de CLP se pot pune la pământ cu
ajutorul scurtcircuitoarelor mobile. In acest scop ele vor fi prevăzute cu puncte accesibile marcate
pentru montarea scurtcircuitoarelor. Legăturile la pământ ale elementelor barelor colectoare se vopsesc
cu culoare neagră, exceptând îmbinările.
Temperatura maximă de regim a barelor nu trebuie să depăşească 700C.
Obs. Barele capsulate vor fi exploatate şi controlate conform instrucţiunii date de fabrica constructoare
(pentru staţia Săsar şi Horia).
11.1. Generalităţi
11.1.1. Prin baterie de condensatoare se înţelege un ansamblu de condensatoare (unităţi) legate electric
între ele şi utilizate în reţelele electrice de distribuţie pentru reducerea consumului propriu tehnologic.
11.1.2. Bateria de condensatoare trebuie să suporte timp nelimitat o supratensiune de 1,1Un cu condiţia
nedepăşirii tensiunii maxime admise de condensatoare.
11.1.3. Categoria de temperatură uzuală pentru bateriile de condensatoare exterioare este de –300C /
+400C, iar pentru bateriile de condensatoare interioare este de –100C/+400C.
11.1.4. Condensatoarele pot funcţiona la temperaturi inferioare celei minime a aerului ambiant,
corespunzătoare categoriei de temperatură, cu condiţia de a se evita punerea sub tensiune la aceste
temperaturi.
11.1.5. Umiditatea relativă maximă a aerului pentru bateria de condensatoare este:
80% la +350C pentru baterii interioare
85% la +400C pentru baterii exterioare.
11.1.6. Instalaţiile de condensatoare cuprind de regulă pe lângă bateriile propriuzise montate pe stative
metalice: celule de condensator, cablurile de racordare, dispozitivele de descărcare şi dulapurile de
comandă şi protecţie (în cazul staţiilor de transformare).
11.1.7. Orice baterie de condensatoare trebuie prevăzută cu dispozitiv de descărcare conectat
nemijlocit între bornele sau barele bateriei, capabil să reducă tensiunea reziduală sub 50V în maxim 5
minute la staţii şi linii şi sub 40V în maxim un minut la posturi, atunci când bateria este separată de
reţeaua de alimentare. Acest dispozitiv poate fi realizat cu rezistente, bobine de reactanţă sau
transformatoare de tensiune.
11.1.8. Celulele de condensator trebuie prevăzute cu cuţite de legare la pământ interblocate cu poartă
(usă ) împrejmuirii bateriei.
11.1.9. Stativele metalice izolate faţă de sol trebuie prevăzute cu cuţite de legare la pământ, care vor fi
închise pe durata lucrărilor ce se efectuează în incinta bateriilor.
11.1.10. Distanţa dintre cuve trebuie să fie 150-200mm.
28
11.3. Exploatarea bateriilor de condensatoare
11.3.1. La controalele de deservire operativă a bateriilor de condensatoare se verifică următoarele:
- temperatura mediului ambiant;
- lipsă de praf, murdărie, fisuri pe izolatoare;
- starea conexiunilor dintre condensatoare, inclusiv starea papucilor;
- valoarea tensiunii la barele bateriei ( în orele de gol de sarcină ), noaptea şi în zilele de
sărbătoare;
- lipsa scurgerilor de impregnant;
- lipsa umflăturilor pe pereţii cuvelor;
- integritatea fuzibilelor;
- starea instalaţiei de descărcare;
- lipsa vegetaţiei în incinta bateriei exterioare; în cazul existenţei acesteia se vor lua măsuri
de ierbicizare a terenului incintei bateriei;
- existenţa indicatoarelor de securitate şi de avertizare;
- existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi de protecţia muncii;
- existenţa dotarii specifice bateriei de condensatoare cu substanţe neutralizante;
- starea împrejmuirilor;
- lipsa obiectelor străine în incinta bateriei.
29
11.3.2. Bateriile în stare bună de funcţionare, dar scoase de sub tensiune, vor fi puse lunar sub tensiune
pentru a se verifica starea de funcţionare.
Obs. Personalul de servire operativă periodic va controla starea tehnica a D.D.C.
12.1. Generalităţi
12.1.1. Siguranţele fuzibile de înaltă tensiune sunt aparate de conexiune şi protecţie destinate a
întrerupe circuitul în care sunt conectate, întrerupând astfel şi curentul, când acesta depăşeşte într-un
timp determinat o valoare dată.
12.1.2. Elementele fuzibile, denumite patroane, pot avea diferite forme constructive. Cele mai uzuale
sunt patroanele formate dintr-un tub de porţelan în care se găseşte un fir fuzibil înconjurat cu nisip de
cuarţ.
12.1.3. Siguranţele fuzibile de înaltă tensiune se simbolizează după cum urmează:
Pentru protecţia transformatoarelor de tensiune:
- siguranţele de interior se notează SFIT (cu patron FIT pentru tensiunea de 6-20 kV ).
12.1.4. Siguranţele fuzibile vor avea aceeaşi tensiune nominală cu instalaţia din care fac parte, iar
curentul nominal va fi ales corespunzător echipamentului protejat.
13.1. Generalităţi
13.1.1. Elementele componente ale echipamentului de telefonie prin înaltă frecvenţă sunt: bobina de
blocaj de înaltă frecvenţă, condensatorul de cuplaj de înaltă frecvenţă sau TECU, filtrele de cuplaj şi
cablurile de înaltă frecvenţă aferente, paratonerii filtrelor de cuplaj şi separatorul de punere la pământ a
bornei inferioare a condensatorului de cuplaj.
13.1.2. Ansamblul,, bobină de blocaj” se compune din: bobina propriu-zisă (de putere ), care se
înseriază în LEA, filtrul de acord (grupul de acord ),montat în paralel cu bobina propriu-zisă şi
paratonerul, montat în paralel cu bobina propriu-zisă.
13.1.3. Bobina de blocaj are rolul să nu permită pătrunderea spre staţie a curenţilor de înaltă frecvenţă
proveniţi de pe LEA şi se foloseşte pentru a asigura comunicaţiile între echipamentele telefonice prin
curenţi purtători având ca suport de transmisie conductoarele LEA.
31
13.2.5. Defecţiunile constatate în exploatarea bobinelor de blocaj sau cu ocazia controalelor în
instalaţii se consemnează în registrul de deficienţe şi se vor aduce la cunoştinţă pe linie operativă şi
persoanelor ce coordonează exploatarea, pentru luarea măsurilor de remediere.
14.1. Generalităţi
14.1.1. Întreruptorul este un aparat electric de comutaţie capabil să stabilească, să suporte şi să
întrerupă curenţii în condiţiile normale ale circuitului şi în condiţiile anormale deterninate
(scurtcircuite, suprasarcini etc.)
14.1.2. La întreruptoarele de interior nu este permisă umezirea suprafeţei izolaţiei solide; dacă acest
lucru nu se poate realiza, se va recurge la condiţionarea aerului sau se vor alege întreruptoarele de tip
exterior.
14.1.3. In funcţie de tipul întreruptorului, de locul de montaj din instalaţii (celule de LEA, trafo,
autotrafo) şi de puterea de scurtcircuit de pe barele staţiei, se va respecta numărul maxim admisibil de
declanşări pe scurtcircuit, precum şi numărul de manevre în sarcină stabilite de furnizor.
14.1.4. Întreruptoarele trebuie să fie prevăzute cu semnalizator mecanic de poziţie, cu indicatoare
pentru nivelul de ulei şi cu robinete (buşoane ) de umplere şi golire.
14.1.5. Dispozitivul de acţionare a întreruptoarelor de înaltă tensiune este un aparat montat separat sau
făcând corp comun cu întreruptorul şi destinat să închidă, să menţină închis şi să deschidă întreruptorul
respectiv.
Dispozitivul de acţionare trebuie să poată asigura ciclul de funcţionare pentru care este garantat
întreruptorul şi să posede contactele de blocaj împotriva anclanşărilor repetate (pompaj ).
14.1.6. Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor trebuie prevăzute cu posibilităţi şi elemente
pentru armare manuală, în lipsa sursei de energie.
14.1.7. Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor trebuie să aibă indicată la faţa locului poziţia
aparatului comandat.
14.4.3. După executarea lucrărilor de întreţinere personalul de exploatare în tură din staţii va efectua
recepţia instalaţiei respective, prin verificarea şi acceptarea conţinutului buletinelor, executând
controlul vizual şi probe funcţionale în vederea punerii în funcţie.
33
IN CAZUL ÎN CARE LA RECEPŢIE SE CONSTATĂ CĂ LUCRĂRILE SUNT EXECUTATE
INCOMPLET SAU DE CALITATE NECORESPUNZĂTOARE, PERSONALUL DE EXPLOATARE VA
SOLICITA EXECUTAREA LOR CONFORM NORMATIVELOR ÎN VIGOARE.
Observaţii:
1. Prezentele reglementari privin atribuţiunile PSO la întreruptori şi dispozitive nu sunt limitative. Se
vor executa şi alte lucrări cuprinse în liste, ca: AS, DV sau ITI-PM după caz, respectându-se NS-
65/97.
2. La armarea manuală a dispozitivelor de acţionare cu resoarte MR, armarea se va face după oprirea
alimentarii cu energie a electromotorului prin scoaterea siguranţelor.
3. La armarea dispozitivelor cu resoarte NU SE VA STA APLECAT ASUPRA MR ci lateral. Nu se
armează cu manivela dispozitive cu resoarte care au capacele demontate.
4. Orice reglaj dispus în baza atribuţiunilor PSO în tură de CIR se va face cu fisa întreruptorului
scoasă unde ea există, iar acolo unde nu există cu siguranţele de alimentare electromotor avem
scoase ± BC şi ± BS şi resorturile dezarmate.
5. La refacerea presiunii la dispozitivul MOP-1 cu manivela, în prealabil se întrerupe tensiunea de
alimentare a electropompei din ISOL alimentare MOP-1 şi prin scoaterea DD pompă MOP-1.
6. Acţionarea manuală a dispozitivelor MR (conectare-deconectare) se va face cu atenţie fără a sta
aplecat asupra dispozitivului. Se va sta lateral, ferit, în cazul ruperii resortului, acesta să nu
lovească operatorul.
7. Acţionarea de la faţa locului a dispozitivului MOP-1 din butoane se face cu uşile închise mai puţin
uşa din faţă unde este tabloul de comanda al MOP-1.
8. Acţionarea mecanică a dispozitivului MOP-1 din pârghiile mecanice pentru acţionarea manuală, se
face în cazuri extreme dispuse numai de dispecer (când întreruptorul este în funcţie). Acţionarea
mecanică se face cu toate uşile MOP închise, capacul MOP-1 deschis, blocat cu pârghiile de
blocare în poziţia deschis. ACŢIONAREA PÂRGHIILOR SE FACE PRIN APĂSARE BRUSCĂ
ŞI NU PRIN LOVIRE. Poziţia corpului va fi în lateral pe partea MOP-ului unde este manometru
iar corpul orientat spre afără.
9. Prezentele observaţii la modul de acţionare al PSO se vor face în conformitate cu NS65/97.
14.6. MOP-1
Dispozitivul de acţionare MOP-1 este un mecanism oleopneumatic destinat să acţioneze
întreruptoarele de tip IO-110-400kV/1600A având energia necesară acţionării înmagazinată într-o
butelie de azot sub presiune (300bar) care printr-o detentă rapidă este eliberată asupra acumulatorului
de înaltă presiune şi prin blocurile de valve de închidere-deschidere presiunea uleiului ajunge la PDE
la subansamblul “V “ care acţionează asupra tijelor mobile de contact. În timpul funcţionării sau după
executarea comenziilor pot apare unele deranjamente. Cele mai importante deranjamente întâlnite în
exploatare, pot fi:
- dispozitivul semnalizează presiune scăzută
- dispozitivul nu poate fi conectat-deconectat chiar dacă este presiune
- pompa funcţionează continuu
35
- pompa are porniri dese
- pompa nu porneşte după acţionarea dispozitivului
- dispozitivul MOP semnalizează o anumită poziţie şi întreruptorul are altă poziţie
36
c) în camerele de stingere
d) amortizorul închiderii
- se verifică scurgeri de ulei la:
a) toate îmbinările conductelor de înaltă presiune
b) repartitor conducte înaltă presiune
c) locul de prelevare (golire) a probelor de ulei la coloană, carter, cameră de stingere
d) în orice punct unde apare posibilitatea scurgerii de ulei
- nivelele de ulei trebuie să se găsească în limitele marcate pe vizoare la camerele de stingere
şi coloană
Odată cu controlul instalaţiei se vor controla prin vizualizare contactele electrice.
De regulă dispozitivul MOP este alimentat cu energie electrică din PSI c.a. pe două căi:
1- din bucla de c.a. a staţiei exterioare
2- radial
Trecerea alimentării în caz de avarie de pe o sursă sau alta se face prin manevrarea ISOL-urilor
0,4kV aflate în cofretul şir cleme aferent fiecărei celule.
15.1. Generalităţi
15.1.1. Siguranţele fuzibile şi automate, întreruptoarele şi contactoarele automate, separatoarele
de sarcină cu siguranţe MPR, demaroarele cu declanşatoare maxime de curent servesc pentru
protejarea circuitelor şi coloanelor, a motoarelor şi aparatelor electrice împotriva scurtcircuitelor
asupra sarcinilor sau a unor condiţii speciale de funcţionare.
Aparatele de comutare care nu au funcţie de protecţie (întreruptoarele cu pârghie, separatoarele,
contactoarele, ruptoarele şi comutatoarele neautomate) servesc pentru întreruperea sau conectarea
comandată automat sau manual a unui circuit electric cu tensiunea maximă de 1kV, a cărui intensitate
nu depăşeşte valoarea curentului maxim de rupere pentru care a fost construit aparatul respectiv.
Separatoarele au rolul de a asigura în pozitia deschis o distanţă de izolare satisfacătoare în
vederea protecţiei muncii şi de a închide sau întrerupe un circuit în gol sau curenţii admişi de
constructor.
Siguranţele MPR se pot utiliza pentru conectarea şi deconectarea circuitelor, dacă prin
construcţie circuitul nu este prevăzut cu aparataj de comutare şi dacă siguranţele au caracteristicele
corespunzătoare circuitului respectiv.
15.1.2. Elementele componente ale echipamentelor electrice vor fi astfel executate încât:
- temperatura lor să nu atingă în regim normal de funcţionare limite periculoase pentru
aparat, instalaţie şi mediul înconjurator
- să reziste solicitărilor datorate efectului termic şi electrodinamic al curenţilor de
scurtcircuit pentru care au fost dimensionate echipamentele respective
15.1.3. Alegerea siguranţelor şi a aparatelor de comutare automate se va face astfel încât
puterea lor de rupere nominală să nu fie depăşită de puterea de scurtcircuit care poate să apară la locul
de montaj. Aparatele de comutare trebuie să corespundă caracteristicilor de funcţionare la locul de
montaj atât în regim normal, cât şi în regim de defect. Deasemenea, trebuie astfel alese încât să
corespundă capacităţii şi frecvenţei de conectare-deconectare.
15.1.4. Înlocuirea siguranţelor arse se va face cu siguranţe originale calibrate, care trebuie să fie
prin construcţia lor interscimbabile pentru acelaşi tip.
NU SE ADMITE UTILIZAREA SIGURANŢELOR IMPROVIZATE !!!
15.1.5. Legarea conductoarelor la aparate, tablouri de distribuţie, maşini electrice, se face prin
şuruburi, folosindu-se legături directe la conductoarele cu secţiuni până la 10 mm2 şi papuci sau cleme
speciale la conductoare peste 10 mm2.
37
15.2.1. Se va verifica dacă aparatele de orice fel au montate carcase sau învelişuri izolante de
protecţie bine fixate, care să nu permită atingerea părţilor sub tensiune. Siguranţele vor fi cu patroane
închise sau semiînchise.
15.2.2. Se va verifica dacă fiecare aparat, sigurantă, sir de cleme sunt prevăzute cu etichetă atât
în faţa, cât şi în spatele tablourilor de distribuţie, dacă spatele tabloului este accesibil, având inscriptii
clare, ce nu se pot sterge şi să corespundă cu schemele din proiecte, cu cele operative şi din instrucţiuni
tehnice interne.
15.2.3. Se va verifica fixarea corespunzătoare a aparatelor împotriva vibratiilor pe tablourile de
distribuţie şi montarea aparatelor în poziţie normală.
15.2.4. Se vor verifica: executarea legăturilor dintre conductoare din materiale diferite (care
trebuie să excludă posibilitatea coroziunilor electrolitice), tijele conductoarelor de curent la bornele
aparatelor şi tijelor izolatoarelor de trecere (care nu trebuie să se execute din alamă), legăturile la
bornele aparatelor privind posibilitatea de acces, a rezistenţei mecanice şi a presiunii de contact.
15.2.5. Montajul separatoarelor şi întreruptoarelor cu pârghie se va realiza astfel încât după
deconectare cuţitele mobile să rămână fără tensiune.
38
funcţionarea aparatelor, instalaţiilor sau părţilor componente ale siguranţelor aparatelor de comutare,
de protecţie şi ale tablourilor de distribuţie.
e) Se va verifica dacă condiţiile privind protecţia împotriva atingerilor accidentale, pericolul
de incendiu, praf, umezeală, agenţi chimici, temperatura, deteriorări mecanice nu s-au modificat faţă
de situaţia pentru care a fost proiectat tabloul de distribuţie.
Notă:
39
1. La toate tablourile de distribuţie, panouri de servicii interne c.a. + c.c. vor fi montate pe
acestea schema monofilară cu specificarea caracteristicilor echipamentelor, destinaţia
acestora, dacă sunt sau nu buclate între diferite surse sau secţiuni de bare.
2. In fiecare staţie P.S.I. c.a. va fi specificat clar dacă transformatorii de servicii interne
funcţionează sau nu în paralel.
16.1. Generalităţi
16.1.1. Rezistenţele de tratare a neutrului sunt aparate electrice de curent alternativ, care
limitează curentul de scurtcircuit monofazat ce apare în reţea, la anumite valori, ce diferă în funcţie de
tipul şi de tensiunea reţelei tratate. Ele se utilizează la tratarea neutrului reţelelor de medie tensiune,
înlocuind bobinele de stingere.
16.1.2. La reţelele de medie tensiune care funcţionează cu neutrul tratat prin rezistenţă, punerile
simple la pământ constituie defecte monofazate şi sunt eliminate prin protecţiile homopolare de curent
temporizate, declanşându-se circuitele afectate de defect, evitându-se astfel apariţia dublelor puneri la
pământ şi a defectelor multiple.
16.1.3. Rezistenţa de tratare a neutrului se racordează la nulul bobinei trifazice sau al
transformatorului de servicii proprii prin intermediul unui separator.
16.1.4. Ansamblul rezistenţă de tratare a neutrului – transformator trifazic de realizare a
neutrului artificial se racordează printr-o celulă de m.t. echipată cu întreruptor la barele colectoare ale
staţiei, care alimentează reţeaua de m.t.
16.1.5. Reţelele de m.t. tratate cu rezistenţă de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) căile de întoarcere ale curenţilor de scurtcircuit, respectiv mantalele tuturor cablurilor alimentate
din staţia de transformare tratată cu rezistenţă, să fie continue galvanic;
b) armăturile metalice, cutiile terminale din staţii, posturi de transformare şi de la consumatorii
alimentaţi direct de la m.t. să fie legate la prizele de pământ şi să respecte reglementările în
vigoare;
c) toate liniile de m.t. vor fi echipate cu protecţii homopolare de curent, care să constituie protecţia de
bază, în vederea eliminării defectelor monofazate metalice şi a defectelor monofazate cu rezistenţă
de trecere mare;
d) pe legătura la pămân a neutrului reţelei de m.t. se va monta o protecţi homopolară de curent, care
va constituii protecţia de rezervă a liniilor de m.t. şi care va acţiona pe întreruptoare diferite de cele
ale linilor de m.t. (cuplă sau trafo pe m.t.).
40
16.2.5. – dacă partea metalică este acoperită cu vopsea anticorozivă (cadre metalice, cabina
metalică) şi cabina este prevăzută cu orificii de ventilaţie;
16.2.6. – continuitatea elementelor de rezistenţă între bornele de intrare şi bornele de ieşire;
16.2.7. – buletinul de verificare şi măsurare a valorii rezistenţei ohmice a rezistorului. Se admit
abateri ale valorii rezistenţei ohmice a RTn între 5 – 10% faţă de cea nominală, corespunzătoare
temperaturii de 200C. Pentru alte temperaturi se recalculează valoarea rezistenţei ohmice.
16.2.7.1. – raportul dintre reactanţa homopolară a trafo de servicii proprii şi rezistenţa ohmică a
rezistorului trebuie să aibă valori care să nu afecteze funcţionarea instalaţiilor de protecţii.
16.2.8. – buletinele de măsurare a rezistenţelor de izolaţie între rezistenţă – cadru metalic,
rezistenţă – pământ;
16.2.9. – integritatea pachetelor de rezistenţe elementare, care ar fi putut suferii deteriorări în
urma transportului şi manipulării necorespunzătoare;
16.2.10. – rezistenţa de izolaţie faţă de masă a RTn, cu legătura la pământ desfăcută, se
măsoară cu megohmmetru de 2500V timp de 1 minut, şi se consideră corespunzătoare, dacă este mai
mare de 600MΩ la temperatura de 200C
16.3.1. Rezistenţele de tratare a neutrului vor fi supuse unui regim de exploatare corespunzător
celui aplicat instalaţiei (staţiei) din care fac parte.
16.3.2. Exploatarea RTn, precum si a instalaţiilor aferente va avea la bază o instrucţiune tehnică
internă proprie.
16.3.3. Manevrele operative cu RTn se fac sub coordonarea treptei de conducere operativă, în
competenţa căreia se află acestea.
16.3.4. Personalul de exploatare va ţine evidenţa funcţionării la scurtcircuit a RTn, cu
specificarea tuturor semnalizărilor şi declanşărilor protecţiilor, anomaliilor constatate, cauzelor care au
determinat declanaşările, etc.
16.3.5. Manevrarea separatoarelor de pe neutrul trafo de servicii proprii sau scoaterea din
functiune a RTn se va face numai după ce au fost deconectate TSP, prin întreruptoarele de m.t.
aferente.
16.3.6. Transformatorul de servicii proprii cu nulul legat la rezistenţă va fi întotdeauna pe bara
pe care se află trafo de 110/m.t. Nu se va funcţiona cu separatoarele de nul închise la ambele TSP, în
situaţia în care există o singură rezistenţă de tratare a neutrului pe două TSP.
16.3.7. IN STAŢIILE ÎN CARE TRANSFORMATOARELE DE PUTERE FUNCŢIONEAZĂ
CU CUPLA DINTRE SISTEMELE DE BARE DE M.T. DESCHISE, TRATAREA NEUTRULUI CU
REZISTENŢĂ SE FA CE PE FIECARE SISTEM DE BARE SEPARAT.
16.3.8. ÎN CAZUL ÎN CARE SE FUNCŢIONEAZĂ CU DOUĂ SAU MAI MULTE TRAFO
ÎN PARALEL (CUPLA INCHISĂ) PE SECŢII DE BARE DIFERITE, NU ESTE PERMISĂ
TRATAREA NEUTRULUI CU O SINGURĂ REZISTENŢĂ.
16.3.9. Conectarea RTn de la un transformator de servicii proprii la altul, se face deconectând
mai întâi rezistenţa de la reţea şi apoi conectand-o la noul transformator.
16.3.10. Funcţionarea reţelelor de m.t. alimentate dintr-o staţie de 110/m.t. cu neutrul tratat cu
rezistenţă, interconectate cu alte reţele de m.t., care au neutrul tratat tot cu rezistenţă, este permisă
numai cu aprobarea directorului tehnic al intreprinderii, în cazuri speciale şi pe timp scurt, deoarece
protecţiile pot să nu funcţioneze selectiv în caz de defect. În aceste situaţii secţiile de exploatare vor
stabili, prin instrucţiune tehnică internă, care dintre staţiile interconectate vor rămâne cu rezistenţa de
tratare a neutrului în funcţie şi care nu.
16.3.11. Trecerea alimentării unor porţiuni de reţea, alimentate în regim normal de la staţii cu
neutrul legat la pământ prin rezistenţă, la staţii cu neutrul compensat cu bobină de stingere, se poate
face pe timp îndelungat, fără restricţii.
TRECEREA ALIMENTĂRII UNOR PORŢIUNI DIN REŢEAUA TRATATĂ CU BOBINĂ
DE STINGERE ÎN REŢEAUA AVÂND NEUTRUL LEGAT LA PĂMÂNT PRIN REZISTENŢĂ SE
POATE FACE NUMAI PE TIMPUL MANEVRELOR, PE O DURATĂ APROBATA DE
CONDUCEREA TEHNICĂ A UNITĂŢII CARE ARE ÎN GESTIUNE REŢEAUA RESPECTIVĂ.
41
MODUL DE ACŢIONARE AL PERSONALULUI DE EXPLOATARE
LA DEFECŢIUNI CONSTATATE ÎN FUNCŢIONAREA RTn
Nr. Defecţiunea constatată Modul de acţionare a peronalului de exploatare
crt.
1 Întreruperea elementelor de rezistenţă Se scoate din exploatare rezistenţa şi se reface imediat
între bornele de intrare şi ieşire continuitatea acesteia.
2 Fisurarea izolatoarelor rolă sau suport Se programează schimbarea izolatoarelor fisurate, cât
de repede posibil şi se efectuează lucrarea la data
stabilită
3 Deplasarea izolatoarelor rolă, ceea ce Deoarece se schimbă caracteristicile rezistenţei de
permite ca rezistenţa de Cr-Ni să calce limitare, aceasta se retrage urgent din exploatare şi se
direct pe cadrele metalice remediază defecţiunea
4 Scurtcircuitarea unei porţiuni din Se retrage rezistenţa din exploatare şi se remediază
rezistenţa de tratare prin atingerea defecţiunea
rezistenţelor elementare între ele
5 Slăbirea sau desfacerea legăturilor la În funcţie de urgenţa reclamată de defect, se
borne programează retragerea din exploatare a rezistenţei şi
se remediază
6 Degradarea instalaţiilor de legare la Cu ocazia reviziilor programate se remediază defectele
pământ constatate
7 Desfacerea legăturilor de la instalaţiile de Se programează imediat scoaterea din funcţie a
legare la pământ rezistenţei şi se refac urgent legăturile, deoarece există
pericole de electrocutare
8 Blocarea sau funcţionarea intepestivă a Se solicită personal specializat şi se remediază
instalaţiilor de protecţie defecţiunile urgent, întrucât există pericolul să
declanşeze transformatorul de putere
9 Depuneri de praf, impurităţi, agenţi Cu ocazia reviziilor programate se îndepărtează praful.
poluanţi pe rezistenţă şi pe izolatoare Dacă sunt depuneri de agenţi corozivi, se protejează
rezistenţele cu unsoare siliconică
10 Pătrunderea zăpezii viscolite în cabina Se programează retragerea din exploatare a rezistenţei
metalică pentru îndepărtarea zăpezii din cabină. La revizia
tehnică se montează paravane, care să împiedice
pătrunderea zăpezii în cabină fără a înrăutăţii
ventilaţia.
42
Baia Mare, martie 2001
43