10.

Aztecii
Aztecii s-au remarcat ca soldati curajosi, extrem de puternici si nemilosi in lu
pta. De obicei se deghizau in animale precum vulturul sau jaguarul si desi folos
eau arme destul de primitive ca arce sau bate, o faceau cu o deosebita indemanar
e.
Existau 2 scoli la care tinerii azteci invatau arta de a deveni razboinic: Calmeca
c si Telpochealli. Prima era destinata fiilor de nobili, in timp ce a doua putea
fi urmata de fii oamenilor din popor. Aici, baietii intre 15-20 de ani erau pus
i la treburi gospodaresti si ulterior li se facea instructie militara.
Pentru a accede la o clasa sociala mai inalta, soldatii trebuiau sa captureze ra
zboinici inamici, care urmau a fi sacrificati in cadrul unor ritualuri canibalic
e. Aztecii au fost cuceriti in cele din urma de spanioli, care beneficiau de arm
e mult mai performante.
9.Mongolii
Mongolii sunt considerati printre cele mai barbare si salbatice popoare existent
e vreodata. Ei au dominat Europa si Asia si sunt renumiti pentru atacurile calar
e, condusi de Ginghis Han, unul din cei mai sangerosi conducatori din istorie ca
re a reorganizat militar si civil societatea mongola. In toate luptele sale a de
tinut o armata mai mica decat a oponentilor, care s-a bazat pe lupta de cavaleri
e si tactica.
Erau foarte disciplinati si manuiau excelent arcul cu sageti, pe care il constru
isera atat de puternic incat patrundea prin armura. Atacul surpriza era metoda l
or preferata de razboi si erau maestri ai psihologiei de lupta si ai intimidarii
. Nu se ancorau in batalie fara o strategie inteligenta si astfel au reusit sa c
ontureze unul din cele mai mari imperii ale lumii.
8.Mamelucii
Mamelucii erau soldati sclavi convertiti la islam care serveau califii musulmani
si sultanii ayyubizi in Evul Mediu. In timp insa s-au dezvoltat, reusind sa obt
ina putere pentru ei insisi.
Majoritatea era antrenati ca razboinici de cavalerie si urmau codul Furusiyya ca
re avea la baza valori precum curajul si generozitatea, dar si tactici de cavale
rie, de calarie, de tras cu arcul si de vindecare a ranilor.
Mamelucii s-au impus ca experti ai luptei cu sabia, reusind de-a lungul veacuril
or sa creeze si sa perfectioneze un stil propriu de scrima care, din nefericire,
astazi este aproape uitat. Pe langa acest aspect demn de retinut, mamelucii au
fost singurii razboinici care luptau cu o sabie intr-o mana si cu o sulita in al
ta, controland astfel distantele in lupta cu arme.
7.Legiunea Romana
Armata Romana a dus la formarea unui imperiu neintrecut in ceea ce priveste mari
mea si puterea. Cei mai puternici soldati erau legionarii. Acestia formau de obi
cei infanterie grea cu armuri si scuturi create de grecii antici.
Romanii erau maestri ai combinatiei sabie-spada, avand scutul pentru aparare. Er
au supusi unei instructii indelungate, cu o disciplina de fier. Un soldat putea
fi lapidat pana la moarte daca nu-si facea datoria asa cum trebuie. Scopul era c
a in toiul bataliei fiecare sa lupte ca un singur om. Majoritatea luptelor erau
corp la corp si puteau fi foarte sangeroase. Soldatii luptau pe viata si pe moar
te si se ofereau recompense pentru vitejie, menite sa-i incurajeze.
Determinarea, buna strategie si cele mai bune arme au facut din Roma unul din ce
le mai longevive popoare din istorie.
6.Apasii
Apasii erau ca un fel de luptatori ninja ai Americii. Se furisau prin spatele in
amicului si ii taiau gatul inainte ca acesta sa-si dea seama. Faceau parte din n
ativii americani si foloseau de regula arme primitive facute din lemn si os.
Au fost cei mai priceputi in manuirea cutitului in lupta, dar foloseau de asemen
ea cu pricepere securea tomahawk si aruncau toporul cu precizie. Au terorizat su
d-vestul SUA si chiar si armata americana avea dificultati in lupta cu ei.
Cel mai cunoscut conducator al apasilor a fost Geronimo, un luptator si vraci ca
re s-a remarcat in luptele impotriva Mexicului si a SUA. Descendentii apasilor i
i invata pe luptatorii din ziua de astazi cum sa invinga in lupta corp la corp.
5.Samuraii
Samuraii erau cavaleri japonezi, maestri ai sabiei katana. Studierea si practica
rea tehnicilor de lupta era principala lor indatorire. Pentru a deveni maestru,
fiecare razboinic isi alegea un mentor (conducator spiritual) de la care primea
invataturile despre arta razboiului.
Codul razboinicului impunea onoare, respect fata de cuvântul dat, spirit de sacrif
iciu si dispret total fata de moarte. In caz de infrangere in lupta, aveau loc s
inucideri colective prin metoda seppuku.
Samuraii au faurit cea mai ascutita sabie facuta vreodata, care putea taia cu us
urinta un om in doua. Pentru ei, 3 lucruri erau esentiale in viata: loialitatea
fata de conducator, datoria fata de familie si onoarea. Faptele si meritele samu
railor stau la baza culturii japoneze.
4.Ninja
Luptatorii ninja erau tarani asasini deghizati, antrenati initial pentru a-i ata
ca pe samurai. Desi spionajul era considerat o practica josnica, de multe ori ra
zboinicii ninja erau angajati tot de samurai cu pozitii inalte care isi permitea
u si doreau sa-si atinga anumite scopuri.
Scolile ninja erau invaluite in mister, special pentru a instaura panica si fric
a. Pentru a ajunge ninja de elita, erau instruiti foarte riguros in artele marti
ale.
In lupta dadeau dovada de rezistenta deosebita, atat fizica cat si mintala, pers
everenta si capacitatea de a se ascunde, ramasa in legende sub numele de invizib
ilitate. Sabotajul si manipularea subtila a adversarului erau punctele forte ale
razboinicilor ninja.
3.Vikingii
Vikingii au fost cei mai infricosatori razboinici ai Europei Antice. Atacau in r
aiduri puternice si foloseau cele mai periculoase arme pe care le aveau la dispo
zitie: sabii, spade si topoare. Ceea ce ii facea pe vikingi atat de infricosator
i era faptul ca veneau pe apa, teritoriu pe care se simteau in siguranta, spre d
eosebire de ceilalti marinari europeni, care rar indrazneau sa se aventureze la
distante mari de tarmurile cunoscute.
Luptatori de temut, celebri pentru accesele de furie razboinica, vikingii erau p
agani. Nu respectau bisericile si manastirile, bogatiile acestora fiind tintele
lor principale. Dupa ce s-au instalat in regiunile pe care le-au luat in stapani
re, vikingii s-au contopit cu popoarele care locuiau aici, fiind rapid asimilati
, desi aveau o cultura proprie, care cuprindea talente artistice impresionante,
un dar aparte pentru intocmirea legilor, comert si o religie distincta patronata
de un intreg alai de zei, in frunte cu Odin.
2.Spartanii
Spartanii au fost cei mai duri razboinici care au existat pe pamant. Razboiul si
instructia oamenilor pentru razboi pe tot parcursul vietii era cultura lor de b
aza, iar in lupta erau condusi de o cruzime absoluta.
Copilul spartan nu apartinea parintilor, ci era proprietatea statului si traia d
oar daca era perfect sanatos. Tinerii erau biuciuiti fara motiv de mici pentru a
fi disciplinati si a face sa le dispara frica de durere. Antrenamentul fizic er
a foarte sever constand in marsuri nesfarsite, alergari, gimnastica, aruncarea d
iscului si a sulitei, zi si noapte.
Impotriva dusmanului foloseau cel mai des lancea spartana si dispretuiau arcul c
u sagetile, considerandu-le armele lasilor. Idealul suprem era moartea eroica pe
campul de bataie. O lupta memorabila a spartanilor este cea de la Termopile, ca
nd 300 de razboinici au aparat o trecatoare in fata a 10.000 de persi.
1.Cavalerii
Razboinicii cavaleri cultivau curajul, capacitatea de a-si dovedi forta fizica i
n lupta, loialitatea si mai presus de toate onoarea. Protectori ai regelui, cava
lerii erau foarte bine instruiti si armurile lor blindau practic cavaleria de at
ac, facand-o extrem de rezistenta.
Desi initial dispretuiau bogatia, in timp au inceput sa adune avutii nemasurate
care le confereau calitatea de nobili. Aveau o placere deosebita pentru exerciti
i primejdioase, care i-au facut sa-si perfectioneze tacticile de lupta. Armamen
tul fiind foarte greu, cavalerii nu se mai puteau da jos de pe cal, asa ca folos
eau in principal lancea in confruntari.
Spre deosebire de spartani, cavalerii aveau bune maniere si odata cu exprimarea
dragostei lor fata de femei a aparut termenul de curtoazie. Cavalerul era exempl
ul perfect de razboinic si in acelasi timp gentleman.