p esteun coeficient care depinde de distribu{ia eforturilor unitare de strdpungere.

Coeficientul
/ se calculeazd cu relafia:
u'
B :I+ PM uo (3.134)
' Vro W,
unde ul este lungimea perimetrului de control debazd;
fr este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor secfiunii stdlpului c1 qi c2,
avdnd valorile date in tabelul 3.9;
Wt este o funclie de ul pentru distribulia forlei tdietoare din figura 3.6Ia.
Tabelul 3.9 Coeficientul k pentru suprafele incdrcate dreptunghiulare
crl ct <o5 1,0 2,0 > 3.0
t. 0.45 0.60 0,70 0,80

tMra \\

c) < l,5d; 10,5c,

< l,5d;
( 0,5c'
Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placd-stdlp a) nod central,
b) nod marginal, c) nod de coll
Funcfia W1 corespunzdtoare distribuliei for"tei taietoare din figura 3.67a se determind
rela{ia:

w, = (3.13s)
[lnlat
()

unde dl este lungimea elementar[ a conturului, iar e distanla de la lungimea elementard dl p0nd la
axainraport cu care acttoneazd.momentul Mr6
Pentru un stdlp dreptunghiular interior, linAnd seama de relalia (3 . I 3 5), W t este:
 66

/ luuercgeoc n-4ued etrepueluooor elrlole1 79' g emfu g

9t'l=d
itiS .,x
''t=d
Vg
tloc ep dyuls -3
leur8reru d1e1s - g
a
rorrerur o1els -i .; s^a- t:u
,g j
*r lt:
'79'gemtg
uJ el€p iuns
d nnued olepueruoceJ olrJolel i/ n4ued elrJolel ezeazrcetd as eleuorieu elexeue uI 'ollletulxorde
uolel ezrlrtrr ]od es 'yogz ep llnw reru no preJrp nu gluec€Ipe elueplqcsep erec e1 rS dlgts
rS gceld erluJ rup€c ep ueunriceJelur ep epurdsp nu EleJelel Belelrlrqels ercc el rrnlctuls rulued

'(tSt'S) erleptezeezrlrln es 'rrcpld lruouolxo e;ds else eelellcl4uecxe pceq

tn
ivr E) 4-: d
'nu
:erieler nc
puruilelep es g/'rrcpld Iruorrelur erds plefrrrp else €elulrcl4uacxe epun iloc ep d1g1s un ruluod
'lnclec
op mlrunluoc Ie elelner8 ep Iruluec el ap p1€rnsptu ernqoJT a eeletrcrrluecxe
{tl4
lnlnllec e-I
'Gtt') efieptezeezrqn es 'rrcpld IruorJolxe e;ds p1efr.rrp o]so ee]e]Icl4uecxe gceq
()Ir
(otl't) '"w + ,P8+ PItY + * L= tu
z"
:gtlnzer ttU'qI9'E u"rn8g uI eo relnlq8unlde;p d1g1s un rulued
S' € e"rn8g uIp n PZeq ep Iorluoc ep lrulerulred ru1ued lslnclec e$e 11
'38 r I
66'€
:hZ lt r nc elSerncolu! es r lt ) lngode.r eJec ur
e
Inleqe] ulp euruuelep eleod es 7
:(qI9'€ erndu
u1 ec lecrlde lueiuoru un-4ulp pry:4nzer'llcgld eeurS;eut nr p1e1e"red eel?llclJluoxxe eyse 'Dda
:qtg't e;n8g urp snper Rzeqep lo4um ep Inlrulouued eeurt8unl else *1n
i 2g'E etn?g urp gzeq op Iorluoc op Inlruleruued eerut8unl otse I n '.epun

(6rr'€) "o'4r*t: I
:erlept urp euluilelep eleod es fl 'eleuoSogo
rricerlp eleqtue gdnp elelrcrrluecxe Elsrxe gcep 'leur8r€tu relnlq8unlderp d1g1s un rulued
'(egS'g '3g) lorluoc ep rnlru]eruued olrunrsueulp luns 'q 6nq
izrs Kroloxe 1n8un1 ulpsllpEW epiglrcl4uecxe luns 'a 13{a epun

t8Er'r) 8,I+I: d
glr]€urxoJ de efiep t Ezrlr+n e1e od
:

es 'ox€ eloqrue op pieJ pcrJluocxe else €eJecJecur 'epun JoIJelu "relnrq8unlderp d1g1s un ruluod
'relncrrc rn1nd1g1s Iru]eruelp olso O epun
pv+Q
ILEI'E) a v9'0+I= 0
:erie1e.r ncputuuelep es g/ Inlnluelcgooc €eJeolel "mlnctn dlgts un rulued
"to1"ta1utollunlsuolulp
'eI9'E rr-rn8g ruJoJuoo el€Jeprsuoc 'rn1ndlg1s rrunrices luns tr IS /, epun
7
zcrc
(9€ r 'E) zpgr+ p'cv + + ]r='14
"wz+
 Dacd o forld concentratd ac\ioneazd. aproape de stdlp, nu se face reducerea fortei tlietoare de
calcul conform punctului 3.2.2.

3.4.3 Calculul la striPungere

3.4.3.1 Etapele de calcul

Calculul la str[pungere se bazeazd pe verificarea unei serii de secliuni de control, care au o

formd similard cu secliunea de control de bazd. Se definesc utmdtoarele eforturi de t[iere cu
valoarea de calcul, distribuite pe unitatea de suprafafd a secliunii de control:
vRd,c - capacitatea porlantd la strdpungere a pldcii frrd armdturd pentru preluarea eforturilor
din str[pungere ?n lungul secfiunii de control considerate;
rRc,cs - capacitatea portantd la strdpungere a pldcii cu arm[turd specificat[ in lungul secliunii
de control;
vRd,mm capacitateaportantd maximd la strdpungere in lungul secliunii de control considerate.
lEd {vn,l.-u* (3.142)
Nu este necesard prevederea armdturii pentru preluarea eforlurilor din strdpungere, dacd este
indeplinitd condilia:
vea {vna., (3.143)

Dacd vuo ) r*,1.,, este necesar calculul armdturilor specifice, conform punctului 3.4.3.3. Penttu

ca sd se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul de
strdpungere ysa, distribuite pe perimetrul stAlpului sau al ariei incdrcate determinate cu relalia (3.133).

3.4.3.2 Capucitutea portuntd la strdpungere a pldcilor fdrd armdturd speciJicd (vna<vnd,")

Capacitatea portantd la strdpungere a pl[cii fltrit armdturd specificd trebuie evaluatd pentru
sectiunea debazd de control. Calculul se face cu relafia:
vR,t,, = c*,,,.t7,k(100p,.f,,,)t't + k,o,o2 (u,,,n + kro,r) (3.r44)

unde: f,teste exprimat in N/mm2;

Eoo
k:t+tr;32.0:cudinmm:
pt : I pt,,pt, < 0,02 , pty, pt, se referb la armdtura intins[ ancoratd dupa direcliile y qi z, Pry $i Pr,
se calculeazd cavalori medii, linAnd seama de o ld1ime a pldcii egald cu ld{imea stilpului
plus 3d de fiecare Pafie;
:
ry, I pentru beton greu
gi confotm punctului 2.1.6 pentru beton ugor;
CRd,", qi fr1 sunt date in anexele nalionale, valorile recomandate fiind cele date in relaliile
r-i,
(3.56) qi (3.57), respectiv k1:0,1, pentru beton greu 9i kr: 0,08, pentru beton ugor.
Eforlul unitar normal in secliunea criticd se obline din semi-suma efofiurilor unitare pe
direcliile y respectiv z:
.( lr r.,, Nr,, )
\t ^
o.=0.51 (3. 145)
[ ,4, A,- )
unde: l/Ea, $i 1y'64, SUrrt forlele axiale in plac[ din incdrcdri (sau din precomprimare), considerate de-
a lungul deschiderii pentru stdlpii interiori, respectiv de-a lungul secliunii de control
pentru un stdlP de col{;
A,rqi A,. sunt ariile de beton definite in aceleaqi situalii ca forlele axiale corespunzdtoare.
in cazulunor fundatii solicitate cu fo4e centrice se poate aplica o reducere:
Vtrt =Vo, - LVoo (3.146)
,rna

in care: Vueste forla tdietoare aplicat6;

 IOI

'(Sq'E 'flrj) /a'tno, rres l"on lnrlerur.red op gi€J pg' I llnru 1ec e1 rS pootv elealgcuJ eIJe
eJlui pleseld ernqerl ee '1nc1ec urp gJeseleu elso rue8undg;1s eerenle;d n-rlued etnlpluJe poe6l
P"'P'l : la' tno -^
(EErs) ll
"Ad
:eriele: nJ pzeelncleJ es
'(qEg'E'?t3)J"t"o, rnES uon'ereseleu olse nu ere8undpus ep €Jnlprrue eJec el ep Ioruoc ep lru]eurued
'(gE'S) reriele-r urloJuoc
-,1
!19'g ern8g ul ec'tnlndlgls rrunrices ellunlsueullP -zc'tc
lzt +tc> pE:an'j1ot ep dlgls iItT+"> pEaz):017
'leur8reur d1g1s irnlndlgls lnrlerurred:0n 'touatilr dlgs 'rnlndlgls eivod op epurdsp 0n :opun
n'.{ns';: xevr'Pal
tz9r't) ..lg = utn
,#
-L
lelrurl else e;e8undg-r1s ep rellun InuoJe 'd1gts p8ugT
:eereole,^. el
'V'
f Z'g lnlcund el o]?p luns e.ls8undpr1s ulp er€oterg} rei:o3: eerenlerd rulued eretrue ep elllleiee
'pg'I nx,s elSerncolul es (gg1'g) erieler u1 'eleurlcur rrntqrure ep pugr un r€op epe,terd JS preq
'Icpld Ie uerpeur 1nue1d rS ere8undgrls rulued elesrensuert €rnlplrue erlulp lntq8un otse p
o'"''! pgz'y + la'wi1
(r grE) zuulN Lrr' > AgZ -

:rerieye: uuoJuoc 'e;e8undprls ruluad IlJnlpture e Inclec ep pAI]3aJo eiuelszer e+se t)'p\'Y
l99'g e:n8g uJ eo gleJnseur'e,trsoocns oJlorurJed ed ep ollJnlplrue eJlulp eiuelstp else's
irnlndlgls 1runi urp e-reSundgrls op rrJnlpuu€ Ie tulelulJed un ed ep roloJeq €IJe eJSo :epun ''y
'n" s sr'PU,1
(09 r'r) nurs ta.t\wt rrr;g'I+ ''o'lgLcn -
:erieler no oceJ es r''?un '1or1uoc ep ttunrices 1n3un1 u1 ere8undgJls ulp Jollrn;:oJa
ee:enlerd ru1ued gcgneds prnlgrure nc rrcgyd e e;e8undprts BI elueuod lliptlcedec Inlnclef
'(et9'f '39) areder
el o1?srlnqrue elerceds rJnuJop urp riueluoru rS g.rnlguue ulp esullul rd1g1 'uo1eq ulp eleurlJdruoc
rd1p1 '(eleruudruoc eleuo8erp) uoteq ep ecruoc eie;e:dns ulp pllnlgtle 'glerieds elerqez nc lzuu8
reun €rrIJoJ qns gzeeleporu es 'lolero,tocul luotuoru tS ere8undeJls el ]eltollos '1eer Inluer[olg

(rra6{a) pcgfttads nrntprunv nc nptpld o ata8andpqs q prunuod naunvcndnJ ttV't.

( l4t,t.t.rl
) p,
t6VrE) l-rr^
-'
l+t)w\='-^
lr
,,a

\ )
:cr4uocxe ezeeuotitu oJellcllos ap ei-tog gceq
'sns Ieru flugep tiuetcgeoc 1 rS ulLul')'pa)
-
f e:eo6n ale1et?e nO eueolaq ru1ued 9'I'Z Inlnlcund uuo3:uoc rS ne;8 uolsq ru1ued 1 : I&
ilereprsuoc loJluoc op lru]erurJed e1 rn1nd1g1s eeutSretu el ep eiueisrp olse tr :eJec ul
IJD Pa^
.'Lt
(srlE) pz
;;'t*'^ *,,('"/d 0aI)IILr)'pa) -
< pa'"
:gluegod eel4tcedec :et
pn
: PZA
ILVI'E) pat'psA

:eqeletnr gululratop os lo4uoc op Inlruleuued 1runf u,1e:e8undgrls ep rc]Iutl IfUol'E

'(sns ur sor ep ezeouorlJe)
pIlV
efio;
IafepunJ lcgld e audo:d eelelne-18 speos os erec ulp Inlnlos eeuntse.rd u1p
 a).

Talpa intinsa
Linia de
moment nut

Talpa
compiimata
Suprafete O"
"on,""
Diagonala intinsa J$:'tr#
de beton

h\ perimetrul u*, (ilr perimetrul u*,,a

\"1
1.'
' r\i]
q\, {}at3 -lJ
,:, * /a) \q>'
et ' 7 $1)l)
\tat
...t Ar-o ,labad :i il lr
>r,rl ,*' ,- t
ir3
nY ,;lr {: " . rt.j*
:v .,,
v. a!. '
\ a]41*.'.j,l .,*84i,
i' ,S, {,r i} n a).Ji]*a a*air'jtj il3iiii.a

..at' o,.
-
t'3- / /
<1.5d *{,*an
(..
..arlrt
*,, "'
!ai " a-,

..*t t'r,,
rld
aa€
{
{} .'
i.

Figura 3.63 Str[pungere: a) model spafial cu zdbrele inzona de strdpungere, b) perimetrul de

control pentru stdlpi interiori in funclie de modul de aqezare al armdturilor transversale

3.5 tncirciri locale

in
cazul ?ncdrcdrilor locale uniform distribuite pe o suprafa\d, A"6 (fig. 3.6a), forla de
compresiune limitd se determind cu relafia:

Foo, =,n,rf,, < f,,t A,o (3. 154)

ffi 3,0

in calcul la compresiune a betonului;

care: f"a este rezistenfa de
- ariaincdrcatd;
Ars
A"1- aria maximd de difuzie utrltzatd pentru calcul.
Cele doud arii Ag0 gi A6 at aceea$i formd, iar centrul de greutate se afld pe linia de acliune a
incdrcdrii. Valoarea Fpa se reduce dacd incdrcarea verticalS nu este uniform distribuita pe suprafafa
Ass sau daci existd qi forle orizontale mari.
Daci secfiunea de beton este supusi la mai multe for,te de compresiune, ariile Agl,inu trebuie
sd se suprapund.
 t0l

,pd,g
G-a
*oglt-tq\+'a] ,
(8S Lr) oq1oo
o"Y + w
('P -
:rolrri€leJ lruolnle
nc (ese rS /"p) eleuorsuelerdeu el.rqpruJe uJ elrJnuoJo tS urncerd '(zdav rS tdov) euntse;druocep
op eeJeole,t elsed oleuorsuelord epqpuue uJ JolIJnUo3e ee;e1Sen'("o) uoleq ep gleurrduloc
prueJlxo erqg uI er€lrun olrrnuoJo Rzealnalex os g9'E nrlttJ ulp Inclec ep Ieuoqcs ezeq uI
'.rolrieru:o;ep eolellllqlledtuoc pugcqlsllus r€p'Inlnuoleq e oropullul
elelualsver puglq8eu 'elernsg ropunricas ezelodr ed gzeazeq es eJellun JollJniloJo InlncleJ

Eluasoqo uI uarurglra.t nrluad IrnUoJf I'9't

t<[
(rslE)
:PIrqero^eJep
pzeq ep erieurquroc $ 'etA) pl€esoqo rulued olue,{olor ocITcIJ rolruntice etieutquroc -
'elueu€uiledeu 'ecrlcrceu -ro1runtfc€ InlceJe - t'ttfi fi t'tfi
irupurrrdruocerd 1n1ce;e - 2'
ielueueu;ed tuntice lqceJe else /'rg :eJec uI
t<l
(9sIg) t'r6tz r'tAr'r
A +d+
t't"!: r
E
^!+
'(SfS) nrcrlres ep pllurll ellrpls rulued
pluence4 e{eurquroc nc g}uolel:rpe '(gzeq ep erieurquroc) ectlels rolruntice etieutqruoc -
ul'-o
:1uns - "n--o - oV eJelrun JolrJnuoJa uurpnlrldtue Inlnclec ru]ued tuntice ep elttieutqruo3
'uoloq rS grnlpuue n:1ued leredes eceJ es eeJecglJe1
'luo^co{ cgeJ}
nc elunpod rS e:e1ru ep epzurr8 :g J€ runc 'e1e1n8er ecIIcIc IJpcJpcuI e1 esndxe luns elo pugc Icunle
'elercads urrzec ut pcgrJel es el€Jnlcruls Jolelueruele rS JollJnlcruls e pl€esoqo e1 eiuelstzeg

ElBasoqo op Fllrufi Barsls u! uarurglra^ 9'g

'rJnlpuue pg,r.erd es qlesJensu€Jl eJepulluJ op JollJnuoJe eerenle:d rulued
'9'Z rnlnleq€l rruoJuoc plecsn erels uI eeleltsuep - d
ie;eoSn ele3et?e no rnlnuoleq e eunrseJduroc el Inclec ep eiuelstzeJ olse r"tf:ercc uy
( ooee)n,-,,,, r ^.- _ oovvl o"vlo,,rp,,
(ssrt) t; )0"tr"'10't,
--A-lVl''Jv"v -
_ nPa4

:erieler nc purrrJolep os plrurl eunrserduroc ep ei-ro; e.teoSn eteger8u nc Joloueoleq Inzec uI

elecol rrpcrpcul p9' g emfug

r)r-, / t
'v tqt>(q
I lroJ 3 euqlc€
ep €]IUII
t

,4&
i..E" '

ltp-zp)<
s (q-zq)iq t
r.Q
/ / nttr
IN
''1
 (brb)fuov
dz <6" >F^ <6"6.l
), J- >l ,r
t +'
-rl -
l T
#
s2
.......-
ll2bxo"
*!]J
x ffi
-f
M, Mz
1l - ft : {
?l
+l - -t +
-M\ *v)
*q

I
i \t
/
/ '-T /
!-.uL
+d' Ail]6p*At6"t btPop
-i

Figura 3.65 \pateze pentru calculul eforturilor unitare ?n stadiul II

L. rr
= n p"LJ
'E
(3.1 5e)

hopz=rro"ry (3.160)

or1=nro"ry (3.161)
j

osz=ngcT (3.162)

Mai sus s-aaatlhzat notaliile:

- ") L,,ro (d
B,= 4., =2 '\ 3)=lq(t-r) 2'
(3.1 63)
bd'o, bd2o, "- 6
^-; -
Bo=i,ry(-o,sir')
)
(3.164)

Br=lnp|
L'/' -6'(t_ a') (3.1 65)
6

in care: 6,=L.. b,r =%, n=L, !-'. n,= E=' , t:r

,,= E"^"" .

d b"'I- d'"P E,,'t d'

inal1imea relativd a zonei comprimate se calculeazd cu relatia:

€' O - €)K * +(t - 6)\n5, - 262 : s (3.1 66)

in care: \np, = fl,Ps * npPpp Enpz = fl,P,2 * ftpPpz

A^" Ant Aoz
P,z=ffi, P4= bd-l Por= bd;
ZAof'n
K = 2A,.fw +LAr/'oa
Kreprezint[ gradul de precomprimare al sec]iunii'
Valorile 4, Bt Bp, B se pot obline mai expeditiv cu ajutorul diagramelor din figurile 3.66,
3.67,3.68 qi 3.69.
 s0l

' 0= X IS 0 :'"V' 0- r'r't7 +''"'V + t'"'V : IdV puesoplsuoc

leluJe uoleq urp oleluoutele ru1ued,tqcedse; 'I=X rS 0:"Y '1:t'V pugJoplsuoc 1e:3e1ur
leruudtuoceJd uoleq urp Jolelueruole Inzec ru1ued ezuelrrlqJed tod es sns Ieru ep elttielea
'e,ttsed JollJnlpuue e tS ;olaueopuel eiuerepu JJluIp lnpode-r - )
ie,trice llJnlguile I€ luolellqco llulotuelp rS eue - d@ 'dV
ie,trsed rrJnlpuu€ I€ tulxeru lruleruelp tS eue luns "6r "7:epun

v-t v

\L9I'E) ''v =u
+'v
rnlnluercUeoc lnlpeuuelut uud
elceg-red raiue:epe ezetodt uJ Plelnclec gleuotsuele;deu €Jnlprrue urp aJelrun JolrJnuoJe nurpnltldtue
eeruods uud e;e;aplsuoc ul eI es oAISed tS e,ttlce runlqruJB e elrreJrp teiuerepe IntceJE

dg rnlnluercgeoc
z€' rnlntuOtJUooJ lnlnJlec rulued Inlnclec rulued
e;eo1p1nie pruer8erq 69'g ern8tg e"reole1nle puer8erq 99'g ern8rg
0"r 8'0 9'0 f'0 c0 t.,

9Z'0 r'0 s I'0 z0'0

z0'0
t0'0
t0'0
90'0
90'0
80'0 80'0
0l'0
0 t'0
ZI'O
vt t,
z l'0

9l '0 I'0
8t'0
9r'0
0z'0
8 r'0

0z'0

l€' rnlruuetJueoJ lnlnJlBc ruluoo aleurrduoJ lJuoz B e^tleleJ rtutilpul

e;eolplnfe guer8erq 49'g ern8tg eerrlrqets ru]uad gruer8erq 99'g u"rnSrg

I z L L'r 0l b0 80 l0 q0 s0 t'0 t0 z'0 l'0 t'l z'r t't 0'r 6'0 8'0 r'0 9'0 9'0 t'0 €'0 r'0 l'0 0

s0'0

0t'0 0r'0

9l'0 9 t'0

020 0z'0

sz'0 9Z'0

0€'0
0t'0
9t'0
st0
0t'0
0t'0
9f'0
tt'0
09'0
09'0
i 0 Si'0 ti'0 tt't) Zi'0 I f'0 0t 0 bZ'0 9Z'0 !Z'
3.6.2 Procedeul de verificare a armlturilor

o singur[ amplitudine a eforturilor Loo Poate fi determinatd cu

Deteriorarea produsd de
ajutorul curbei S-N din figura 3.70 qi a parametrilor din tabelul 3.10 pentru armdtuta
nepretensionatd, respectiv din tabelul 3.11 pentru attndtura pretensionatd.
incdrcarea trebuie multiplicatb cu coeficientul Tr,fot dat in Anexa Nafionald la codul european.
Valoarea recomandatd este 1,0. Domeniul de efort capabil la N. cicluri (Ao^"*) oblinut trebuie
imp[rlit cu coeficientul de siguran\d y',so1
losAo,R'* I
I A | - armdturi la linlta de elasticitate

Xe,*
i A/ " logl/
IY

Figura 3.70 Forma curbei caracteristice de rezistenld la oboseald (curba S-N pentru armdturi pasive
gi pentru armdruri pretensionate)

Pentru cicluri multiple cu amplitudine variabild deteriordrile pot fi insumate dupd regula
Palmgren-Miner. Ca ufrnare, factorul de degradare Dn al armiturii produs de incdrcdrile relevante
de oboseal6 trebuie sd satisfacicondilia:

Dra =r+++<l
NlLo,)
(3. 168)
-
in care: este numdrul de cicluri aplicate pentru o amplitudine Aq;
"(no,)
N(Ao,) - numbrul rezistent de cicluri pentru o amplitudine Aq .

Tabelul 3. 10 Parametrii curbelor S-N pentru armdturi nepretensionate

ExoonentuI efortului un itar Ao'R"k(MPa) pentn
Tip de armdturi M L t. ,n/. cicluri
t
10' o 162.5
Bare drepte si bare indoite 5
\X i
Bare sudate si plase sudate 10' 3 5

Disnozitive de cuplare 10 3 5 35
NOTA 1: Valorile Ao,1,p Se referi la bare drepte. Pentru barele indoite se aplicd un
coeficient de reducere I = 0,35 + 0,026db, I 0
in care d6, este diametr-ul dornului;
/ diametul barei.

Tabelul 3.11 Parametrii curbelor S-N pentru arm[turi pretensionate

Exoonentul eforhrlui unitar Aop,(MPa)
Tip de armdturi M t. t- pentm ly'. cicluri
Precomorimare prin preintindere 10" 5 9 185
Precomprimare prin postintindere
- monotoroane in canal din
material plastic
- amdfuri pretensionate drePte sau
106 5 9 185

curbe in canal din material

106 5 10 150
plastic
- armdturi pretensionate curbe in 106 5 1 120
canal de o{el
- dispozitive de cuplare
106 5 5 80
 LOI

,o<rurulued -
1L

:elrrlrpuoc
pcgrJOA os pugc rcun]€ eJeolpcqlsrles else 'prur11n glrrurl soJels ut Inlnclec urp oJecoJJoJ ep pJnlpuu€
gJeseceu else nu pugc rcuqe 'eJ€olerpl ei:og e1 lelrcrlos rnpuoleq e pleosoqo e1 eiueisrze11
'4 eJecnpeJ ep
Inluercgooc nc gzeelleJe es 'tol'p'teiuelsrzoJ zvx lsece uI 'eJeolorpl eiroJ -eyrrirpuo3
e1 esndns rololueruole ele eunrse:duoc ep elelerq el eeueruese ep pcrlde es (ZLI'g)
'elrz ur mpuoloq erdnse ecrlcrc rrJgcJpcuJ ruedecul 0l
1ndru4 -
irr.rpcrpcul
e erecryde eurud e1 rnlnuoleq eiuelsvet elSeugep erei Inluercgeoc -(ot)""d
iunlcrc ru1ued gg,0 = ?
/^- e0I:N
Gu'r) (,.J'_ r)'1g,1-dtr: t'!'e"S
\-//
ur'''-o
oJez nc lu8e er es 'e;epur1u1 ep else InuoJe gceq 'rJpcJEcuJ ep pluelceg e{eurquroc
qns gJqg o-4ul eunrsgrdruoc ep ururur ,trlcedseJ ruIXeIU InuoJo olse orul'rt rS xeu')p :epun
ndry1g < l"t n4uad 8'0 >
(zu'r) D1W1S; l"t n4uad 6'0 >
,t'r"! ,1'r"!
",-t ^93'0 9'0 tu%
+ >

:eprirpuoc elrurldepul
luns pc€p oJeolpoqlsrl€s else aumsa,rdtuo) eI wqrrlos rnlnuoleq e pl€esoqo el eiuelsrzeg

Inlnuolaq B arurulre^ op Inapocord t'9't

'*4
eteanudtuocerd ep 1efuog e elperu €eJ€olel e1 lectlde 6'0 El eJecnpeJ :
ep luercgeoc un nc rJpcJpcuJ op pluolco.g e{eurquroc qns '(eleuorsuele"rdeu nes e}euorsuelerd)
rrnlpuue op pieJ ruur 002 ep piuelsrp o e1 gugd uoleq uI orepullul ep IrnuoJe esrupe ]uns
nu 'leruudruoce;d Inuoleq uJ eJrppuuJ ep errlrzodsrp nes elepns rJpurqruJ ezeezrlrln os pugJ
(if t'S) 'olepns Irnlgrru€ ru1ued - Itdrygt; oV
(Of t'S) ielepnseu IrnJeuu€ ru1ued - odW1L;oV
:gJep upJJprul ep glue^JOU etieutqruoc qns
oJeolgcqlsrles alse esurluJ JolrJnlpuue e gleosoqo e1 eiuelsrzeJ ec eoueruese ep e]rupe eleod eg
'rJEcJgcuI op gluelelor erfeurquroc qns ("'-'"oy) grurxelu eeulpnllldrue uud plerutxo;de
g eleod (.N)t""oV rollrlpplc lnzer uI'll't '91't roleleqel e Is g1'g rr"rnSg 1ruo1nle
^Itcodse.r
nJ gzeelnolec es rS e;ecrpcur ep rJnlcrc ,q ru1ued uoJe ep eeurpnlrldule olso (_N)t"oov :eJec uI

(69r'E)
:rerielo.r ruroJuoJ
'("u''ov) ereper8ep ep eluel€Arqco rrurpnllldue 1ruo1nle nc eceJ eleod es 'elncsounc IJgcJgcuI
nc 'p;epuels elrJnz€c ul El€esoqo el €eJ€cgrJel 'sns rcrJr pquezerd elrcrldxo IIJpcUIJeA Incol uI
' jlropur
rS elderproler€q e eec ed gleporcru rSpdep eA o nu olepns eler€q ulp JollrnuoJo eeulpnlldurv
'aJepurtul BI uEJJeJur uud gtecguen
':o1un1eio e ere8rnc €l Inclec ep eiuelsrze"r pcseeSpdep ps ornqerl nu pleosoqo ep JollrgcrgcuJ
eeunrice qns elelnclec (eleuorsuele;deu nes e1€uorsuele;d) IJnlgrrue ulp eJellun ellJnuoJg
 lvur.^u' ( 0.5 + 0.45
lvl
1
< 0,9 pdnd laC50l60
'-'*ll
lvoo.,l
< 0,8 peste C55167. (3.r74)
V.
- Pentfu --!!:!tn < 0 :
v. Ld,MX
-,

0,5 - (3. 175)

in care: VEd,^u, Vza,*in sunt valorile de calcul maxime respectiv rninime ale forlelor tdietoare
$i
aplicate sub combinalia frecventd de incdrcdri;
Yna,,- rcziste$a de calcul la forfecare a elernentelor frrd arrnare transversald.
Atunci cflnd este necesard arm5turd transversalS, inclinarea bielelor de compresiune 01at in
modelul grinzli cu zdbrele se considerS
tg7ro, = Sg0 <1',0 {3'T76)
unde 9 este unghiul diagonalei comprimate fatfi, de axa elementului in starea limit5 u1tim6.
 60I

'I'Z'iInlcund e1 ep roluepe,te-rd rruoJuoc olo o4urp reiuelstp e n€s JoloJeq Inlru]elu€Ip eerellurlT uJ
plsuoc plecgqdurs p^qeruelle O'Z'Z'V lnlcund e1 ep eprielar nc qz€elnclec es rollrnsg €eroplqcseq
' rrJnlcruls e gleruJou ee:euo ricun3 gcs eeue fugls

nu gs ele ec e{rpuoc nc '.ro1 rrJeprqcsep Ie loJ}uoc un Icru gJg+ psluiled else JollJnsg eoreullod
'leluJou ueuoueJ
un elso eeJeJnsg 'esndrur nes elecrperdurl rolnieuJoJep e nes JolupcJgcuJ eeuntice urp putue,Lord
eJepurluJ nes ounrsJo] 'oJeceJJog 'orero,toouJ el elellcllos JeurJe uoleq ulp ollJnlcnJls uI
'pqeldecceut lcedse un gcnpord nu es nes tlJnlcruls eeleltllqernp
nes ereolezundseroc eereuoricun; ecrperdurl nu ps oJec eJepullxe o el qleltrull U eA eeJeJnsIJ

uarsrnslc z't

etezrpt?rtop rnrnlceJe 1e) e-repurlur er riprlpFu 1e rs ro,,r.rffi;T.Uilliffi:?Tffi:iJfffi]i:

edryzeqelse erururu esurluJ llJn1purre Inlnolec ]gc erueJl e1e1et/'tuty'11ntuu'lnc gle8e g1en1 g eleod
oJeolel glseeov :$a'ttt eeteole.t pcseaSpdep nu es eJeloloouJ ulp oJeputlul ep ellJnuoJe ec etitpuoc
nc e]€Jnsgou eJeprsuoc JoA es elesJe.{suer} olrunrices '"toltie8ps e rS .rop;ngogo Inlnclec uI
'I'9'g Illlcuno
el rctgJe €-s runc gdnp rrunrices euuoJ ap ericurg u1 euriqo es I e;1neu IOxe e plllelot efirzo4
5r
TJ ^ 7\ ^
G'v) 0 . !):'!)
Ln
/r/ 2

\9'V) '^ [ >'o

:gsndrur erierurogep o ep lecolo;d else In1ro3e pugc Icunlv

lv'v) "'!9L'o>'o
:leutudtuocerd uoleq ulp oluoruele ru1ued -
\E V) '"tg'o>'o
'.leuJ-re
uoleq ulp elueluele nJluecl -
:leJlse 'elrsecxo rrJgruJoJep rS rugrnsg e rS uncerd oollseleul:oprieuuo;ep IIJPIIAO
eeJOpeA ul €lrurl JoA es JolrJEcJgcuJ e gcqsuelJerel e{uutqtuoc qns Drnloutro urp ollJn}-IoJg
'G't'Z'1cd) p-rerurleu Pluol ee.re8rnc ]€roplsuoc elnqo4 ereolel glseere elsed
(z'v) ''tgt'o>'o
:eJeIuII eluol
uefi;nc el11upe eelnd es e ru1ued 'rolugc;gcul e elueu€uuedtse,Lc terieutquoc InlceJo qns -

,'il '"tg'o>'o
:(y'11n1eqeD SX IS CX'qy ereundxo op roletep pugzundse.roc
rrpeu el esndxe etti-tpd rulued 'rolupc;ecu1 e ecllsuelceJec te{eutquoo In}ceJe qns -
'.ezeeuuJn runc gdnp
IlJnlctuls tueuoticury erdnse
apqeldecceut elceJo ee,te 1od eelsece epun 'e1ue1 e:eErnc ep uelu eprieruro;ep nes ellJnsgoJclru
'eleurpnlr8uol ellJnsg €]IAe e ru]ued elFull JoA es uoqq uJ eunlseJduoc op elIJnUoJE

rolrrnuoJa BaJulllull r v

[uYrYoTdx[ fc YTIHIIT ETTUYTS N.I YflUVf,ICTUf,A'?

 Dacd este necesar controlul fisurilor, o cantitate minimd de armdturd aderentd trebuie
prevdzutd in zonele intinse. Aria ei poate fi estimatd din echilibrul intre forla de intindere in beton
imediat inaintea fisurdrii qi for{a de intindere in armdturd la curgerea ei ori la un efort mai mic, dacd
este necesar sd se limiteze deschiderea frsurilor.
Deschidere a calculatd a fisurilor se limiteazd la valoril e wmax recomandate in tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Valoril€ l?max recomandate

Elemente din beton armat qi Elemente din beton
precomprimat cu armdruri precomprimat cu atmdturt
Clasele de expunere neaderente aderente
Combina{ii de incdrcdri Combinatii frecvente de
cvasipetmanente incdrcdri
XCI
XO. 0,4* 0.2
XC2,XC3,XC4 0.2**
XDI, XD2, XS1, XS2, 0,3 decompresiune
XS3

Notd: *) Aceastd limitare garanteazd aspectul acceptabil. In lipsa condiliilor de aspect aceastd limitare poate
fi diminuata.
**) Suplimentar, decompresiunea trebuie sd fie verificatd sub combinafii cvasipetmanente de incdrclri.

Aria de armdturd minim[ necesard se determind cu relatia:

A,,^ino, = k"'k' .f,,,41 ' Ar, (4'7)

in care: lr,n;,, este aria minimi de armdturd din zona intins[;

d's - valoarea absolutd a efortului maxim admis in armdturd imediat dupd forrnarea fisurii (tr.
sau o valoare mai redusd);
fr" - coeficient care ia in considerare natura distribufiei eforturilor din sec{iune imediat
inainte de fisurare qi schimbarea brafului de pdrghie.
- Pentru intindere pwd. k":1,0;
- Pentru incovoiere sau incovoiere cu for{e axiale:
t^l
k,=0.411--:r-l<l (4.8)
I t,\hth*)J.,.,, )
in cazul sec{iunilor dreptunghiulare sau a inimilor secliunilor casetate qi in Z, respectiv:
tr
k,=0,9-.*)_
' An' 0,5 (4.9)
-f,,,"f
pentru pldcile secJiunilor casetate qi in Z.
Mai sus s-au notat:

o, = !+
D.n
(4.10)

efortul mediu in beton acfionAnd asupla pdrlii considerate din secfiune.

Nra este forfa axialS in starea limitd de exploatare aclionAnd asupra pdrlii din secfiune
considerate (forfa de compresiune fiind pozitiva). ly'E6 se determind considerdnd valorile
caracteristice ale forlei de precomprimare qi a forfei axiale sub combinaiia relevantd de
incdrciri.
h*:hpentru h<1,0m
: 1,0 m Pentru h> 1,0 m;
frr - coeficient care ia in considerare efectele forlelor axiale asupra distribufiei eforturilor:
h:1,5 dacdNsaeste o for{a de compresiune,
kr : 2h*l3h dacd Nsaeste o for!6 de intindere.
 III
L'V erw]pt urp eer€ole^ ers Erntgulre urp InuoJg'E v Inleqel urp olrrole^
'

elSeSpdep nu roler€q lruleurerp 'eleceperdurl g{eu;oyep op }ueuruop olaznec unsg n-4usd -

:9Jep e^rsscxo
g eA nu JolrJnsg eoJaprqcsep Z'V mlnlxund ruro3:uoc grururu EJnlguue o epe,te;d os epun olocv
'plrlorulsuoc eJrnlpcle ep eJeolgzundseroc elrJnsgru elenl ]uns rS ruru 967 elSeSgdep nu ro1 eeunso;8
pcep rrJgJnsg I€ loJluoc ep ecgrceds rJnspu eJ€seceu luns nu 'elrlecgruures oJopurJur ep rJnIoJo
EJRIi eJorolocuJ €l esndns epicrulsuoc u1 leruuduroce;d nes Jerru? uoleq urp eyrcpld rulued

lrorlp Inrlur FrgJ rlrErnsu InlorluoJ I'z'v

'ererurrdruocerd ep Iefuol
e ocrlsrJelc?Jec rrJolel e rS upc-rpcut op pcrlsualleJec erieurquroc qns leiuudruoc eugrugJ Inuoleq
eJec ur epunrices uI prurutru eJerrue o pJeseceu else nu leuuduoce"rd uoleq urp elelueiuele uI
'lenru rselece el ep rnlnuotJq
e orez erieurro;ep op eeJels ?l op e1€uorsuolerd eyeueopuel uJ rnlnuoJe etierte't ooy
' ,lt:r! rr.rprnsg Inlorluoc ru1ued pleuorsuolerd grqguue r€runu elSesolo; es EceC
J

5t u L'0 8"0 elelgoJo eJsB

LU 9'0 L,O eletrueJoule errugs
SZ'O >U 9'0 eueoJoJ
I r'0 €'0 pcrlqs es nu errugs rs 3pe10u 3J€g
L9tS9J < 09/0sJ t psurlulerd pluuorsuelerd
psurluJlsocl'EluoJep€
pJnlguuv
)
eteuorsuolerdeu ;o1uqptrue tS rolaueopue+e Q) qiue:epe ey eiuelstzer e4uJ In1-tod€U Z'V 1:.lt1pqe;

'euugs oQ
E urp uoJol un nrlued -'*"'Q.02\=
oQ
iauugs L urp uoJol un ru4ued -n*"'Q.gL'I=
oV oo
iercq E ep uqg8el rutued - 191:
oQ
el€uorsuelerd roleueopuel Ie
luelellllco lruloruelp
ieleuorsuele;deu JollJnlglrue Ie rutrelu€Ip eJelu IBIu pJ -'Q
'z'v ]nlpqet
uJ lep 'eleuorsuele;deu rS eleuorsuelerd ;oluqgrLLre e giuerepe e1 teiuelstzer lngode; - )
oQ./\
,.
(II't) =d'?l -'?
'eJ€uorsuole;deurs"tn'orJ*l"rdrol.rqpru-re
el€ elrroJrp elerleru?rp orereprsuoc uJ pugnl piue;epe e1 teiuelstze; e etice;oc ep rolceJ - It
JJa')v uIp surluJ
atd mlnuopuel eue etse dV :eJ€c ur '(1'7) rerserdxe e g8ugls eelted el doydyt2Inlnuelruei
Nod nes
eete?rype uud e;e;eplsuoc uJ 1?nl l] eleod loeJe ]secv 'Inlnuopuel lru]uoc e[ ep turu 0SI ; eiuelsrp
reun lruorJelu uI rrJpJnsrJ InloJluoc €l rnqrJluoc lod esurluJ euoz urp eJueJep€ eleu€opueJ
'rJnsg reurud eeJerruoJ ep elureul ;erqc 'gsurlur euoz ulp rnlnuoleqerJa - Py
'grcde gs e1e1de1Se g ]od
olrJnsg pugc lndrurl €l glrlceJe rnlnuoleq e oJepulluJ e1 reiuslsrzoJ e erpeu eeJeolel - /1"'1"t
'Jerurl gzeelodselw os eJelpeuueJul IJoleA rulued
'urru 008 ep ereru retu eerutfgl nc rdlp1 nes ruru 008 < ry nc rulur rutued g9'0 :
1uru 00€ op pcru r€ru eourlipl nc rdlgi nes ruru 00€ > /y' nc rulur ru1ued 0'I : l
'eleceperdrul "roluieuuo;op eleJolep JolrJnuoJe eoJecnpoJ el cnp eJec
'ere;qrlqceolns ep orruoJruneu JolrJnuoJe InlceJe 3J€Jeprsuoc uI eI eJec luolcueoc un - I
 - pentru fisuri cauzate in principal de incdrcdri sunt satisfrcute prevederile din tabelul 4.3 fre
cele din tabelul4.4.
Efortul din armdturd, sub combinafia releventd de incdrcdri, va fi calculat considerind
sec{iunea fisuratd.
Pentru betonul precomprimat, unde controlul fisurdrii este in principal asigurat prin tendoane
aderente, tabelele 4.3 gi 4.4 vor fi utilizate cu un efort egal cu efortul total minus pretensionarea.
Pentru betonul postcomprimat, unde controlul fisurdrii se asigurd in principal prin armdtura
obiqnuitd, efortul din aceastd armdturd se va calcula incluzAnd efectul pretensiondrii.
Diametrul maxim al barelor din tabelul4.3 trebuie corectat dupd cum lur:'neazd'.
- pentru incovoiere (cel pufin o parte a secfiunii comprimatd)
o. = o:(.f., ",, tz.e)!7L;
/2\h-d) (4.r2)
'
- pentru intindere (toatd secliunea intinsa)

O.: d:(1., ,," 12.9) *!'-

'/8\h-d) (4.13)

unde: /" este diametrul maxim corectat;

h diametrul maxim al barelor din tabelul4.3;

h -indllimea totald a secliunii;
h,, - indllimea zonei intinse imediat inainte de fisurare, considerind valorile caracteristice
ale pretension[rii qi ale forlelor axiale sub combinafia cvasipermanentd de acfiuni;
d _ indllimea utild (pAnd la centrul de greutate al rA.ndului extrem de armdturd).

Tabelul4.3 Diametrul maxim al barelor (/. ) pentru controlul fisurdrii

Eforlul din atmdfurd Diametrul maxim al barelor mml
IMPa] wr:0.4 mm u-0,3 mm wr:0.2 mm
160 40 )z 25
200 )L 25 16
1a
240 20 t6
280 16 t2 8

320 t2 10 o
360 LO 8 5

400 8 6
450 6 5

Tabelul4.4 Distanfa maximd dintre bare pentru controlul fisurint

Efortul din armdturd Distanta maximd dintre bare mml
IMPaI wr-:0.4 mm wr:0,3 mm wF0,2mm
160 300 300 200
200 300 250 t50
240 250 200 t00
280 200 150 50
320 t50 100
360 100 50

in grinzile cu indllimea > 1000 mm, unde anndtura principalS este concentratd numai intr-o
parte redusd din in[llime, este necesar si se prevadd o armiturd suplimentar[ de suprafald pentru
iontrolul fisurdrii pe felele laterale ale grinzli. Aceastd armdturd se va distribui in mod uniform intre
nivelul armdturii intinse qi axa neutr[ qi va fi dispusd in interiorul etrierilor. Aria acestei armdturi nu
va fi mai mici decdt cea obfinuta din relalia (4.7),luAnd k:0,5 $i o"
:f,r. Distanfa 9i diametrul
corespunzdtor al barelor pot fi oblinute din tabelele 4.3 qi 4.4, considerAnd solicitarea de intindere
pura gi efortul din armdturi egal cu jumdtate din valoarea impusd pentru atm[tura principald intinsd.
 ET T

:PsurluJ euoz ur elueJepe unlpuu?

glsrye nu epun nes (Z't '3g rzel) (ZtQ +c)S €oreolel elSeSpdep ereq orlurp eiuelsrp epun 'olocv

]uolelrqce tuleru?rp un ezrlqn e,r es (/1ru1eurerp nc oreq zu 6 Q lruloruelp

nc ereq tu) eunrices o-rluJ ollroJlp e4eru€rp nc ereq lrms pugc lcuniv 'rolereq 1ru1euutp - /
'gcr4uocxe erepulluJ rutued ts Zl(zs +rs):4/
.p;nd e:epultul nqued :zI 0'I
'eJololocul n-4ued S'0 :24
:-ropieuuo;ep erinqulslp eJeJepISuoJ uI eI eJec luelogeoc -41
'eleuorsuole.rd eueopuel rr4ued 9'I :rI'greouedns piue;epe nc eJ€q
ruluad g'0 : I? :rrrnlgulJ? e1e piue"repe ep eyigleudo-rd er€reprsuoc uJ er orec luelcgooc tq
iruqgrure € uoloq nc e.ruedoce ep In-leJls else -, :epun
r,'d .'rl."l
9T,V'0 + )V'E-
xuu'f,s'
Qril lQ
.

'(Z'V'Brl ve,r) (71Q +r)g ; eiuelsrp e1 psndsrp else pluerepe erntplrue orec uJ epienlrs u1
*"1 uo
f'7 =
i71q nes El@-q)'(p-q)g'Z ellrol€A erlulp pollu IeIu Poc $n'"tl
i(1'y'3g ze,r)
(l*q eewr.ilpul ed esurluJ llrnlpuue 1n-rnf urp rnlnuoleq eue) psu4ul g^IlceJe errc e1sa.//b'"y :opun
* tV
tra.d.t
@lv) -7----,;------: v
"V +"V
?'?
'Flernp p8unl ep Irpcrpoul ruluad F'0:tI
lglernp puncs ep uporpcul rulued g'0:tI
le:ecrpcul op eiernp ep luepuedap so1ce1 - \
!ereuorsuele;d
u1p InFoJe else do rS 1e1o1 InuoJo else so apun
do;o nc elSetncolul es so leutuduoce;d uoleq
urp elelueruele ruluod 'pleJnsu eeunrices pugJeprsuoc psulluJ €Jnlgtru€ uJ InUoJe else s.o :oJec uI
'g
(sr'r) : *"g - *"-S
!" dd
(o'''"d.
, ', + I) ,,".,,.
,- ,l-'e
J
iunsg eJlul rnlnuoleq s olporu etieuuo;ep - "s
lpsurlul euoz urp u;pzrpr8u elelceJe erereprsuoc uJ pugnl tS esndut .loprfeuuogep
InlcoJe pugznlcut 'upctgcul op plueleler urieurquroc qns llJrugluLre e olperu etieu.lo3:ep - '"s
iunsg e4ulp prulxeru eiuelsrp olse xuur'rs :eJeJ uI
_ *n.',s ttrt
@r'v) (*"n _,,.t3)
:er\e1et urp glnuriqo g eleod (1,'t't) rolunsg € PcllslrslceJec €ereplqcsec

rollrnsu llraplqrsep vl.ntlv,J z' z' v

'glrlcru]suoc oJlnlpcle ep .ropln8er

ee;elcedser urrd lol1€AOOpe poru uI plelorluoc g eleod eleriue8uel rollJnuoJe pllrolup eoreJnslC
'P^rlcrulsuoc eJrqEcle
ep JolrJepo,te.rd ee:elcedse-r u1 rS pqrsod else pugclJo IJnIoJe ep roptieuel eeJ€nultulp uJ n€]suoo
ereseceu elunsplN 'rolueunde-rdns eleledec el Jelnclg€d ug 'piuerope ep IJeru IJnUoJe nc eleuoz tS
eleJeq drue4u1 es eJ€c u1 epunrfces 'ele4uecuoc elej-ro; E8ugl ep olouoz 'eumices ep trier-re,t :olunue
rS uqro;e ep e1Sruq rJpqrurrlos col ne erec uI rolrunrices pteproce elnqerl pllqesoop etiuele g
 (4.18)
s.,-u*=I,3lh-x)
i 1,.)a
h
1 i rf
nivelul centrului

=1
- l ,,''
,lez-o

IB
de greutate al armaturii

aria efectiva intinsa, Ac,"n

\A
tj'.=oa ar o o
\ t -. --- tt
a) grinda Bl

\\ t/
x
* .i 1tz=O
B- aria efectiva intinsa, Ac,en
'.t
i
\"e
l* \L oaoaa
\lV,/:/ LLl/
iBl
zttL ll 6l

b) placa
E gz
\ \-\ /-
:oao'o''
/'7 i aB aria efectiva intinsa Pentru

I .o €\r-l / fata suPerioara' Act,eff

ol ";
C aria efectiva intinsa Pentru
I

,,

-\ O- a a ,/ fata inferioara, Acb,eff

r. '=.n
r;l a a
\
c'
-
GI

c) element intins
Figura 4.1 Aiaefectivd intins[ (cazuntipice)

n\
^
t A axa neutra

..t I X.
v -. :Bl suprafata de beton intinsa
I
a\ a
, \
O aB- t[ distanta dintre fisuri
rcl
calculata cu expresia (4.18)
wl ..a..
distanta dintre fisuri
Dr calculata cu expresia (4.17)
,,,,,
acl
,/ 'Dt'-'

,:@Y) i
Figura 4.2 Deschiderea fisurilor (w) lasuprafafa betonului
in funclie de distanfa dintre bare

pentru elementele armate dupd douS direcJii ortogonale, dac[ unghiul dintre axele principale
ale eforturilor qi direclia armdturii depdqeqte 15'
i (4.re)
" r.max
cosd+-sin9
sr,-u*,y s r,^ut,,

unde: d este unghiul intre armdtura dupd direclia y qi direclia eforhrlui principal de intindere;
y respectiv z curela[ia (4'11)'
sr,max,y, ,,,^u*tidistanJa dintre fisuri calculatdindirec{ia
 9II

'oun{ces ulplnzgveJd grqprute op EIJe - totd'sy

igurrlln glIruII €eJels u1 euntices ulp gJnlgruJe ep EJeseceu sIJe - baISV
igts el Incl€c ep eJeolpl nc nIcIAJos ep olIuIcJBS qns
(elosuoc ru1ued rJrezeer ed .tllcedser) nreprqcsep lncolltut el psulluJ eJnlgtJue uJ InuoJo else so :epun
totd's,

bt\ufi '-O
rj
6z'v) OtE 009
:eeJeole^ere eticeroc ep lruolceJ'€dtr\100S ep ]IreJIp znlpugtrc unleio ru1ued -
:orunue tS eltqeue,t elle ep rS lrsolog rnlnleio
pdrl ep etu?os euri e rulued ericeroc ep riuercgeoc nc e1ecr1dr11nu elnqerl Ieqel ulp olIJol€A

8
q plosuoJ
(pEunl €ereprqcsop nc iloo?J uI)
VZ II
vurt? prcS 'd1gts ed ptr-rrJezergceld
'lllceJrp Pnop nes €un 0o eTeuJezer rollspl(r
0e OZ
€ n€s JolrzurJ8 e preouelut €eJoplqcseq
'gtsunl erlceJrp
ed gnurluoc '11ice;tp pnop ed pwrrrazergleld
9Z 8I nes ericerrp o ed pleruezeJ €nulluoc gc€ld
'enurluoc ropzurr8 e gleut8reur eoJeplqcse(
'lllcerlp
VL VI pnop nes eun ed elaurezet nldurs pce14
' gptuezet nldurs ppulrg
0:
%9' o o/o9'I : o
l€llcrlos q€ls uoleg lellcrTos cruelnd uoleg I€Jnlcru}s Inluelsls

elelo^ocul lernJe
uoleq urp elelueruele ruiued ppln eurilpul/oreplqcsep Inlnpod€t ele gzeq ep ellrol€A g't InleqeJ

'9't Inleq€}
urp elrrol€^ el EIun erurilpul/ereprqcsep Inlrode: ezeTrvJrl es Es truelcgns else eleuuou Ilienlls uI

lrcqdxa Inlnrluc FrFJ uarurulre1 I'€'?

glpuq aJ€ole.\ o nc elelncl€c IIieBps ee;eledruoc uIJd -

isruro
g oleod lrcrydxe Inlnclec er€c uJ zec'A)il) plrln oullilpuJ/ereplqcsep Inln}.roder eorelllull ur"rd -
:plentoeJe IJ eleod erieu;ogep ep Etlutll IIrgJs eerecglre1
'elueJerpe Jollirpd
eol€lrlrqrsues ep ericulg uJ eJeJeprsuoc uJ olenl U lod ugllrull ellv 'oluouetu;edrse,l.c IJEcJgcuI rulued

|sz[eI e]ellurll eu ps ernqor] rrrnlcru]s el€ o]uecerpe ola]ueluele erolre]op ]od erec elieSp5
'0gT,1 €ereolen 1e;eue8 ul rSpdep
eA nu pJnlcruls uJ gsnporlur pleeSgse4uoc ecrJo :ep epieSgs Ielol nes leri-red esueduroc e n-rlued
riefipse4uoi ezrlear 1od eg 'roleuJezee.r erurl ep glBJ elSepqels es elee8pS 'eereplqcsop glurzerde;
/ opun '0gT,ll ?ereolel elSeSpdep elueueu;edrselc IrpcJpcuJ €l psndns 'relosuoc nes ncpld 'uzutt?
e gtelrrclec eleeSps gcep olerorrelep IJ lod rrJnlcluls e glereue8 eelelrleuoticutg rS plcedsy
'llrnlcruls eereuoricury ep rS rrqg8el
ep 'rrolri-rpdsep rriered ep 'elesrug ep 'rrrnlcn-t1s €rnleu op luoc puguli '.ropie8ps ale ereo|gzundse:oc
gll111l elrJolen gcs€elrqels es ps Jeseceu olsa eeece eC '{nlcadse n€s e.reolgzundse;oc
ee.reuoricury IrqeJoleJep potu uI e:r,ele JoA nu JollJn1cruls el? rus Jolelueruele epieur.ro;eq

IIiEuuoJaO g't
 - pentru sec{iuni in T la care rapoftul dintre lalimea p16cii gi l[fimea nerr,.urii dep[qeqte
valoarea 3, factorul de coreclie este 0,8.
- pentru grinzi sau pldci (altele decdt planqeele dald) cu deschideri peste 7 m, care supotld
pereli despdr,titori susceptibili la deteriorarea datorita sdgeqilor excesive, factorul de corec{ie
este 7 I I (l,,7 in metri);
"X
- pentru plutrq". dald cu deschiderea cea mai mare peste 8,5 m, care supotti aceeaqi pereli de
compartimentate, factorul de corecfie este 8,5llo1J:

4.3.2 Y erificarea slgefilor prin calcul

Elementele care nu sunt inc[rcate peste limita care poate produce depdqirea rezisten{ei la
intindere a betonului, oriunde in element, vor fi considerate nefisurate'
Elementele ce sunt de aqteptat sd fisureze se vor compofta intr-o manierd intermediard intre
stadiile nefisurat gi complet fisurat. Pentru elementele solicitate predominant la incovoiere, aceastd
compoftare poate fi exprimatd prin rela{ia:
d = (drt +Q- (h, g.2l)
in care: a este parametrul de deformare considerat (care poate fi o deformalie, o curbur[, o rotire
sau o sdgeatd):
crr, Grr- valorile parametrului calculat pentru situalia nefisuratd respectiv complet fisuratd;
/\2
( :r- sl9- l
(4.22)
\.o.,/
(- coeficient de distribulie (care line seama de rigiditatea la intindere). Pentru secliuni
nefisurate (: 0:
?ncdrcdrilor
B - coeficient care line seama de influenfa duratei de incdrcare sau a repetdrii
asupra deformaliei medii,
P: I,0 pentru o singurd incdrcare de scur15 durat6;
13:0,5 pentru o incdrcare de duratd sau mai multe cicluri de incdrcdri repetate;
o"" - efortul in armdturi intinsd, calculat considerind secliunea fisuratd in condiliile de
incdrcare care produc apatilia primei fisuri;
o" - efofiul in armdtura intins[ calculat considerdnd secliunea fisurat[.
Raportul o,,lo" poate fi inlocuit cu M",.lM sau 1/",/1/ unde M,,. $i l/",. sunt valorile momentului
incovoietor respectiv a forlei de intindere la fisurare.
Deformaliile produse de incdrcdri pot fi stabilite utilizAnd rezistenla la intindere qi modulul de
elasticitate efectiv al betonului. Pentru rezistenfa la intindere se uttlizeazd de reguld valoatea /,1,,,. In
cazul deforma{iilor din contraclie qi varialii de temperaturd este indicat sd se foloseascd valoarea.f.t,u,/t.
Sigeata maxim[ a unui element incovoiat se calculeaz.d' curelatia:

o=S'l',^1 (4.23)

unde: I este curbura grtnzli la mijlocul deschiderii, sau curbura pe reazem a consolei gi
lr
corespunde stadiului nefisurat sau fisurat al secliunii transversale pentru care se calculeazd
sageata;
S - coeficient cu valorile din fi'gura 4.3
/ - deschiderea elementului.
Curbura de scurti durati a unei sec{iuni dreptunghiulare din beton armat se calculeazd
astfel:
- in stadiul nefisurat:
I M, :-bht.f.,,,, f. (4.24)
rr E,,I 68,,,1 E,,,x
 III
Ll I

t",r
r
'-n71t"3
(82'v) -
- SI
:erssJdxe nc plenle^o g eleod sliceJluoc ulp €JnqJnJ
'oleJoprsuoc drurl ep Inle^Jelur

rS erecrpouJ ruluod ]ueleler'e1ue1 rue8rnc (€crlsrretierer n€s) In]uolcgooc olse (o{a)dt epun
(ot'cn)d +I _ 4"..n
ILZ'V) J

lnlnuoleq lB elslrJllsele ep tnlnlnpou lruolnl?

^rlcaJa
nc elncleo ]od os (gluel eore8rnc pnlcu elttieuro;op
e-rec) e1e1o1 'pleJnp ep lrgcrgcul e-I
lnuolaq rarice:tuor
' rn

e rS e1ue1 rrJOBJno JolelceJe e eJeJeprsuoc uJ eoJenlfic gzea1lir3l€c os gluJnp p8unl op BJnqJnJ

'O7il erieler nc elSeltqels es llrnqmc e gl€ug €oreole1

'[qg] ul e]ep ]uns Inclsc ep eprieler tuntices op euuoJ o]le ru]ued
p'q:,J *'3
-Vg
i -]:'71 :opun

(d"o [ ),, t)/

l:92'v) +t/
|\" , I t-ln='/x
)
:erie1e.r
n3 gz€elnclec es eleruJe nldrurs erelnrq8unlderp ropuntices e eleurudutoo Ieuoz eeuttilpul
'llJn]gurr: Ie elelrcrlsele ep lnpout - sE

:rrunrlces e PIIIn eelulllPuJ p

:leJnsg Inrpels uJ 9JnlPuIJs ulp Jellun InuoJe - ",
:nJnlpuue erier-u.rojep'3
ilemsg Inlpels u1 eleuudruoc Ieuoz eeutilpul - r
ieyz 97 op €lsrel el Inlnuoloq Ie 1u€ces elellcllsele ep Inlnpotu -*"9
ittuntices 1e eri-raur ep Inlueruolur - J
ie;e;nsg op Inluoruoru else nyy '.eJea ur
(r-p|g x-p nr
Gcv) "o'3I
:]eJnsu Inlpels uI -

Ife8ps Inlnclec ru1ued S Inlntuolcgaoc ellroleL €'V'e;n8tg

7 f.t1 ill
9IZIEZ:S
ZII:S
ni

€/I:S ztl ztl

d ZI II:S
d
VII:S
d
7 Y
8/I:S 8ti 9:s
I^I IN
in care: llr", este curbura din contracfie;
e"" - deformalia din contracfia liberd;
E
.
d^=J
E","ff
S - momgntul static al armdturii in raport cu centrul de greutate al secfiunii;
1- mollrentul de ineriie al secliunii.
S qi l trebui'e calculate pentru stadiul nefisurat respectiv complet fisurat, valoarea fnald a
curburii oblinandu-se cu relafia @.21). Curbura din contracfie se insumeazd cl cea din incdrcdri.
Cea mai riguroasd metodd pentru calculul sdgeJii, utilizdnd maniera expusb mai sus, necesitd
sd se calculeze curbura in numeroase secfiuni de-a lungul elemenfului gi apoi sd se oblind sdgeata
prin
^cloud
integrare numeric5r. in cele mai multe cazuri insd este acceptabil sd se calculeze sdgeata de
ori, considerand cd intregul element este nefisurat qi apoi complet fisurat dupS care sd se facd
interpolarea cu relalia (4.21).
 6II
'g else elrnuStqo
elrnnzec u1 'elueprxoeu JolrJnloio rursolo; gllJoiep olulurtu n.ruedoce e eJecnpoJ o - ]s'lnp)V -
l"lnpJy
'0 enl eleod es elerceds euuou roun esdrl ui 'piuern8rs ep Jelueturldns luercgeol - -
'(E g'Z'g 1n1eqe1) nrpou ep roprirpuoc plrJol€p gluluru ee.rrredoce -rnp'urru) -
'(1'g lnleqet) giue"repe ep royrrirpuoc Pllro]€p gtuluru eel.redoce -q'ul."rr - :epun
tul.u 0ll
(g'E) )nt1'utu) q-,
:ppD'rnt')V - ""'PJY - ''^PJY + f*n-:
:q'"\-c)
I

'nrpeu ep e'rirpuoc
u!*c nAuld
IS igc piue.repe ep eprirpuoc Wte oc€Jsrles eJ€c eJeolel oJelu Ietu eec e3e1e eg

u!'ttJ
'uoraq nJ pralulra na4"tadocV I'I'I'S
'(9 1n1o1rdec) co; e1 piuelsrzer
op elueJoplsuoc ulp tnlnuoleq eie; €l rrJnlpuu€ exe el ep psndur pruluru eiuelstp else D epun
(z's )
0 <Laou)

: erirpuoc rS elcedsar ps elnqo4I€Ir uoleq ep eeruedocy

'erincexe op Inuosop ed glecgrceds g en tS

, Iot)Y ulur) _ aou)

(r's) +
: (to')v) PSItuPe
eiuerelol snld ( "t*)) gtnlulur ee;uedolle ec g:ir:urJep else (*ouc) pl€uruou uoleq nc ee:uedocy

uoleq nc eruedoc€ op In]€4S 1'g e"rn8rg

F n>
I

'coJ €l eluelsrzet
-
'rrunlzoJoc e.tulodrul IlJnlglrue ericelo"rd -
'rucn1 op elrry€]s ol?ol uI uoloq ls piuelsrzeJ op eJnlpuue eJlulp €eJeJcnluoc -
:elndtsS
ps ernqa4 elsecv '(t'S 'ErJ) rnlnuoloq e glerdotde eiegerdns rS (u.ler.r1e tS eltuntxeuoc pugznlcut)
rrJn1puue e pJeorJelxe eieye.rdns eJlurp eiuelsrp gluzetdet uoleq nc erlredoce op 1nl€4s

uoleq nc arlradoru ap InlBrlS I'I'S

aJBrurB nrluad oIBJauaS qn3a6 1'E

yArJJnursNoJ fluInrYJTY E(I ITnCflU'S

 - Lcdur.adtt - o reducere a acoperirii minime datoritA protectiei suplimentare (de exemplu
tencuiala), in lipsa prevederilor valoarea recomandatd este 0.

Tabelul 5.1: Acoperirea minimd, cmin,b, din condilii de aderenld

Bare individuale zd (/ -diametrulbarei)
Beton armat > 0, (Q,, - diametrul echivalent,
Bare grupate
vezi pct. 5.1.2)
bare netede sau
>2A (0 - diametrul barei sau toron)
Preintinse toroane
Beton bare profilate >-3A ( Q - diametrul barei)
precomprlmat canal circuiar Diametrul canalului < 80mm
Max (cea mai micd laturd, jumdtate
Postintinse canal
dreptunghiular din cea mai mare laturd) <80mm

Tabelul 5.2: yalorlle acoperirii minime, Cmin,tu.t din condilii cu privire la asigurarea durabilitAfi
armdturilor Pasive.
Clasa Clasele de expunere
structurii XO XCI xc2lxc3 XC4 XD1/XS1 XD2/XS3 XD3/XS3
l0 10 10 15 20 25 30
S1
l0 10 t5 20 25 30 35
S2
l0 10 20 25 30 35 40
S3
S4 10 15 25 30 35 40
S5 15 tn 30 35 40 50
20 25 35 40 50 55
S6

Tabelul 5.3: Valorile acoperirii minime, cmindw., din condilii cu privire la asigurarea durabilitafii
armdturilor Pretensionate.
Clasa Clasele de expunere
structurii XO XCl xc2lxc3 XC4 XD1/XS1 XD2/XS3 XD3/XS3
l5 20 25 30 35 40
SI 10
>/. 10 t5 25 30 35 40
20 30 35 40 50
S3 LO

l0 1.) l5 40 50 55
S4
15 30 40 50 55 60
S5
20 35 50 55 60 65
S6

Dac6 dimensiunea nominall a celei mai mari granule este mai micd de 32 mm, sau
in cazul
betoanelor cu agregate u$oare, valorile acoperirii minime c-i,'"7, din tabelul 5.1
se maioreazd cu
5 mm.
La determinareaacoperirii minime cnindtn pentru o durat[ de via]d de 50 de ani se recomandd
clasa structurala 4 pentru clasa minimd a betonului indicatd in anexa I. Aceastd
clas[ se poate
(ex' durata de
reduce sau mlri (tabelul 5.4) in funclie de clasa de expunere sau alte situalii speciale
viald mai mafe, calitatea betonului, etc.)' Clasa structurald minimd este clasa 1'
' in situalia in care betonul este turnat peste alte elemente de beton (prefabricate sau monolite)
(de la fala in contact)
turnate intr-o etapd anterioard, pentru acoperirea minimd de beton a armdturii
se poate accepta valoarea corespunzdtoare condiliilor de aderenli
dac[ sunt satisldcute condiliile:
- clasa betonului si fie cel pulin C 25130,
la mediul exterior sd fie scurt ( < 28 zile),
- timpul de expunere a suprafelei respective a betonuluicontact sA fie curdiata (ex. sp[latd sau
suprafala elementului cu care va fi betonul in
-
aspiratd)'
-+^r^ r^-i.,a
Pentru suprafetele lqta (cv.
denivelate (ex: agregate expuse) ac
qoreoqtt'evnrse) acopelrea mmlma cu beton trebuie mdritd
cu cel pulin 5 mm.
 IZI
'
L'I lgxep eJ€Iu IerI oU nu ps Jol Inuoder rep ollroJtp
arleruerp ee.r.e lod rS (1eio ep gs€lc rS dl]) rcrlsrrelrerec tSeelece op tuns eloreq e1eo1 'dru8 un-rtul
'aruq op rolpndnrB rS epqecrlde ]uns olelozr er€q rulued epln8er 'ttiectput -ro11e eiuesqe u1
'(g'g 1n1eqe]) rnlnuoleq E ereolezundseroc (e.rerqr,r. ur.rd) ee:elceduoc tS ee;eu:nl plgued ps tgcul
IeJlse eceJ os lerue uoleq urp Joleluoruole e elesJelsuerl eeuntices uI rollrnlpuue ee;eundstq
'rrzurrd eeullPl ep rs Inclec ulp Pl€]lnzer
erJe ep ericun; uJ rrnpugJ ollnru r€ru nes lnun ed ezee|e es giuelslzeJ ep pleutprut8uol eJnlgrlrv

a1uulpnl18uol olaruq erlulp uiuulsrq g'1'g

'(lfepuqxe) tugugd
ed lcelp Inlnuoteq eorelilnl rulued ulru gL -
'(erczt1e1e op uoleq 'xe) elrlg8e:d eiege"rdns ed ]erun] uoleq ru]ued ruru 0t -
:urind IOc ep oU qs elnqeJ] uoloq nc eeruedoc€ Jep
';opiplrreln8ereu eorurJpru ep ericun; ul elso eerelse;3 'Irelu I€Iu ellqlslurpe eiuerelol toun ee:eldope
uud rugtu €A os eeruedoce 'e1e1n8e:eu eie;erdns nc Jc€luoc uJ qJlul eJec Inuoloq ru]uod

erfncexe uI pllropeu eoreleqv g'g ern8rg

| | TL
l{
unu) rrlV^ t+
- l9t)v_ulouJ |

elelcero;dl .r,' \elerncaxe

-l
ruru 0 <roby < turu g 1 :(e1ecuqe3:e;d elueueye e1 'xe) esurdser luns pundse-toc
nu eJec olelueruele rS uoleq nc rrruedoce € eJ€Jnsetu ep oslceJd eluerunrlsul JsosoloJ os pugc -
IUIU
g?totcv < urur g1:(elr1ouou olueruelo e[ 'xe) aruedoce ep In]eJ]s 8l eJeollJeJe: uolp;nspru rS
epuudnc rerincexe eeJezrJolruoru rS elr]€lrlec IIJoIIJo ed eceg es Jolelueruele eoJeolJqeJ pugc -
'.gzeeuununc gdnp gsnper g eleod 1'rrv pllqlspupe eiue:e1o1 rrienlrs elluinue uI
'ruru 0I ep else lorev rulued ElepueruoceJ eoJ€ol€A eletceds eullou ;oun esdtl u1
'(Z'S '3U) atincaxe urp airqrsod
elrJeleqe ep €rueos euri es e nrlued'uo1eq nc e;uedoc€ ep tulutru InleIS el soepe un eceJ eA eS

rofrntpturn nirzod u! aryqlsltapn aiuntalol Z'l'l'S

I nc €s€13 I nc €s€ll I nc esslr I nc eselc I nc €selc i nc ?s?lc I nJ €s€13 l€rnbrsE lltEUlec

ecnpeJ os ecnpeJ es ecnpeJ es aJnpeJ es eJnpeJ es sCnper es eJnpsJ 35 1e lerceds lorluoJ
('J]SUO3 Inorllll
n3 Esulc I nJ es€13 I nc es€lJ nc eselc
I I nc eselr I nc eselJ I nc eselc ur eFqelnc;toeu)
I
ecnpsJ os esnpeJ es sCnpeJ 3S e3np3j es ecnpeJ es 33npeJ es e3npeJ as eyep drl euleruoe8
nc'Luelg
I n3 €sel3 I nc €s€13 I n3 €S€lC I n3 ?sr?lc Inc sselc I n3 Bslllc i nJ es€13
qluelsrzel
e3npoJ es oJnpeJ es eJnpsJ es ecnper 3s ecnpsJ as ecnper 3s 0cnpeJ es
3p elosel]
99t9V) < 09/0tJ ? 09/0tJ < 0s/OrJ < s7lstJ < Luju" Lujt) <
z nc eselc z nJ €selc z nJ esulc z nc us€lc z nc €s€lc ru€ ep 00 1
z nc es€13 z n3 €s?[J
etSerc alSe:c elSe;c elSerc atSe.lc elSerc olSarc pier.t ap e1e;ng

ESXIZ i ICX VJX

TJX
IJX OX
SX/TCX SX/ZOX IZJX rrJ0lrJJ
ereunoxe ep OleselJ
)np'uttuJ rnl eoJ€uruile1ep ru1ued pJnlcruls ep oleselJ :t'S InleqeJ

'gluercl;:ns else Ielrrrou polu uI t'g IS Z'g rololoqel uroJuor uoloq nc

grururu €eJrJedocv 'rnlnuoleq rerirzodruoc pl€rceds eriuele o plepJooe elnqeJl 'uo1eq ulp Jolelueruele
e;dnse (VX tS CX eleselc) crturqc csJe nes ieq3zep 7 ieq8ur ep rrirpuoc etetdelSe luns pu€J
 Lungimea de ancorare de bazi l6,yq4 roCtuszrd pentru ancorarea for{ei de intindere dintr-o
bard dreaptd se determind cu relafia:

ln,,qd=0,250g_L (5.6)

unde: Q - diametrul barei;

o,,t - efortul unitar in limitd ultim6, determinatd in secliunea de unde se considerd
starea
ancorarea barei, care de reguli se poate considera lavaloatea f,o;

fu,, - efor,ntl unitar de aderenfd considerat constant pe lungimea de ancorare (tabelul 5.7).

Tabelul 5.7 Valoarea efortului unitar de aderenld ,fra pentru bare profilate cu diamette Q
<32mm.

Clasa de
\
\ beton c12116 ct6l20 c20125 C25BA c3013. c35t45 c40l50 c45t55 c50/6t c55161 c60115
Condilii\
de aderentd \
aderentd bund l.o) 1.95 2.25 2.10 3.00 3.30 3.15 4.05 4.35 4.50 4.65
aderen!6 l0 z-) 2.63 2.84 3.0s 3.15 3.26
r.16 t.31 1.58 r.89 2. |
nesatisfdcitoare

Pentru bare profilate efortul unitar de aderenfd se calculeazd, ctt relatia'.

(5'7)
fuo:2,251\ h, f.o
unde: J,, - rezistenfa de calcul la intindere a betonului, dar nu mai mare decdt valoarea
corespunzdtoare clasei C60 17 5 ;
lh - coeficient care depinde de condiliile de aderenld gi pozilra barei in element la tumare
(fig. 5.5):

45o<u<90o h>250mm

E E
+
I

h<250mm h>600mm

I Direclia de tumare
t- l Condilii bune de aderen{d
[l Condilii nesatisfhcdtoare de aderent[
Figura 5.5 Condilii de aderenld

ht:1,00 - condifii bune de aderenfd ;

ht = 0,70 -pentru celeialte cazuri qi pentru elementele structurale (pere!i) tumate in cofraje
glisante ;
h2 - coeficient in funclie de diametrul barei :
hz:I,00 -pentru Q332mm;
h, : (132 - il|00 -pentru Q > 32 mm.
 >c I

ircpld rutued g tS tzuuS ru1ued'VgZ'g :

rtnt'rt7
€lesJelsueJl gJnlptrue ep grululru BIJE ?
ipleldope eJeJocue ep trutt8unl 1n8un1 e-ep elesJolsueJl IIJn]gIru€ eue - '"VK
'u f1 utut t'uJ truT\ _ .,
(0 r's) vl\ zs- o.\/-r
:r4elou eleJ€olErriln+ezrllrr ne-s 6'9 Inleq€] uI
sptnzD
(6'9) 0/'0 <
:erirpuoc elcedser gs elnqerl (sntnzn ) lnsnpor4

rcpld rS vurt? ru1ued p)'uolegnc eeJlJodoxy L'g e-tn8tg

-) /) -)
(,c 'zlo)ulru: uc (l 'rc '71n)uvLLr: P)
glsnq nc preq (c Jorc nc greq (q ptdeerp preq (e

' 2'9 em8g ur eletueze-rd eprirpuoc

elcedseJ JoA es '6'S Inleq€l uJ gJlul es eJec nc '(r;r; uoleq ep tuuedoce eeJeuluilelep n4ued
'6'g Intoqet urp uriqo es sp"'ID ttiuatcgeoc eleJ ul
urru's/ Pbl'qf
(8'9.) < n'Dtpzplp - Pql

:erieler nc punuJolop esraT sJusaJou a"ruloelord ap eJBJoJuu ap ueu13un1

'(I €'Z) eriele.r
nxgzeelnclec es erec pttrtn)wte1lerncop1 es (1'g) erielet ug e:eoSn eteSer8e nc oleueoteqe'I

gzeqep er€rocue ep tnut8unl e ar€rnspu ep InpoIN 9'9 e;n8tg

p p p p p p p p p p p ereolEcqlsrl€seu
-i.-^,^--
y+udtcvu
9q 9€ 9t 8t tv LV ZS 89 69 6L v6
p p p p p p p p p p p
EZ v7, 9Z LZ 6Z EE 9€ 0v 8t 9S 99 punq piuerepu
pluorop€ ep
\
s L 0 I 0 L 0 I 0 9
\11Puo3
LIO9J )t99J )tjsJ 9tgVJ 9tjvJ vtgtJ €/0€J at9z) .IOZJ .I9IJ u(,t) uoleq \
epeselJ \
reJeq
Iru]eiuerp ep ericunS uJ zurtu/N SEV : : t'so ru1ued Pb'''t1 ezeq op eJ€Jocue ep eeut8unT 8'I InleqeJ
py

'((l'S) eriele; rzel) leuurou Iruleruerp ezeez\!+n es (9'g) efie1et u1 'e1edru8 rolereq Irzex uI
'(q'E '3U) reJeq rexe 1n8un1 e-op preospru os gz€q ep orerocue ep eeur3unl ellopuJ eler€q e'I
'rrc ur elrlceJe epur8unl elelnol€c luns epun 9'IAX
Inloq€] '7'IAX Inleq€1 IAX exeue ur rS runcerd're;uq lru]aruelp ep ericurg uJ 8'g Inleqel ul plurzerd
es pqedec Jelrun Inlro;e ru1ued Pb''tl ezeq op eJ€Jocue ap eerut8unl
zruru/N SEV:t'tlrcmq 1e
Tabelul 5.9 Valorile coeficienlllor a, a2, d3, a4 $r ds

rry uw Bara de armdturd

Factor de influenld Intinsd Comprimatd
ancorai
Drept d,r:7,0 Q,r:7,0
&r:0,7 dacd ca>3 Q
Forma barelor Altul decat al -1,0
a r:l "0 in celelalte cazuri
(ot. valoarea lti c,t vezi fie. 5.7)
0,7< ctr:1-0,15(c7- d)t 0 st,o a2 :t0
Drept
(pt. valoarea lui c7 vezi fig. 5.7)
Acoperirea cu beton
Altul decat 0J< ar:1-0,15(c,,-3 0)10 Sl,0 a2 :1.0
drept (pt. valoarea lui clvezi fig. 5.7)
Confinarea realizatd de
armitura transversald Toate
0.1< a.:l-K) <1.0 a. :1,0
nesudatd de armdtura tipurile
principald
Confinarea realizatd de Toate
armdtura transversald tipurile (pt.
do:0,7 d'o:0,7
sudatd de armdtura pozilie vezt
orincioald * fie. 5.4 e) ).
Confinare datd de Toate
0,'7< as--l-0,04p 11,0
nresiunea transversal5 tipurile
-p""ttr t.^-5.i directe /67 se poate lua mai mic decAt 16,o,;, dacd existd cel pulin o bard
transversald sudatd in intervalul rezemdrii. Aceasta ar trebui sa fie la cel pufin 15 mm de la
fata reazemtlui (fi e. 5.9)

A,arraunei singure bare ancorate cu diametrul maxim;

-
K- coeficient cu valori prezentate in figura 5.8;
p - presiunea transversaia [N/mm2] in starea limitd ultiml, de-a lungul lui lta.

A' (,, An A, Q,, An

t, __-.-
K=0,1 K:0,05 K=0
Figura 5.8 Valoarea coeficientului K pentru gtinzi qi pldci
pentru lungimea de ancorare minimd /r,.'n, ir lipsa unor reglementdri speciale se va considera

valoarea:
- affidtutd intinsd

lu,^,n
t"""
ro3r^ --,
) maxjl0{ (s. 1 1)

mm
1100

- armdturd comprimati

fo,u,n,,,o (s.r2)
Iu.^,n ) max\I)Q
mm
[too
pentru almAturile intinse, lungimea de ancorare necesard, se poate lua 9i la valoarea lu,n, care
se determind intr-un mod simplificat dupd cum urmeazA:
1u,", = atlt,,qa - pentru ancorare tip bucld, cioc qi cot (fig' 5'4 b), c), d)),
 LZT

eJelecep urJo oJeq ep lpdec elpt€pns preq nc eleurpnlr8uol

rolrJndruS Barsrocuv 0l'9 ernSrc JoloJ€q €eJeJocuv 6'g ern8rg

--lo
r'u r::l-:]
V-V * lv Y/L I< 1l<

'oJeq ep rn1ndru8
1e "Q leantuou ltularuelp nc eultu;elep
JoA es un8unl elsece JeJluoc zec ur'e1sed uI eJeq reJpceg Iru]eru€rp ezrlrlfi €A es eJeseceu eJeJocu€
ep rrurr8unl eer€unruelep €l 91'g ern8g v!elez;rcerd erelecep op elelu€lsrp plcedse.r es pceq
'61'9 run8g uuoJuoc gleurpnlr8uol erice"rrp ed elelecep ernqerl
rn1ndru8 eler€q IJrrnTf <'Q else ]uel€Arqce Iluloluerp oJec ar InzeJ uJ 'elenpl^Ipul ellJnlPuue
rS ec (ererpeuuolul nes lpdec ep) eurezeer elsed e1drue4ug U iod esurluJ er€q ep eprndrug
"9 trx lelou e-s e]€Jocue reJeq lrulelu€rp eJ€c uI

(9r's) u^l P'Qr

'Ql'Qo"t'v9l> =
:eliele; nc
guruuolep es ereSlnurs ep efio; utvr T,I nc 1e3e n€s cnu reru l€uttuou lru]eruetp nc oJeq rulued
'elesJeASuPJ] reJeq
lruleurerp - '/
!e1u:ocue eleurpnlr8uol
oJeq gnop aJturp eiuelsrp nBS teJeq p plrlceJe eeunSunl lgcep eJeIrI IcIu og gs olnqoJl nu oJec
o'l
(sr's) ,o('o lo^t)'Qgr'r=
:el€sJe^su€J} reJeq e
Incl€c ep eeur€un1 mt'eteqpnop oloc ed .lelncrpued,red plernsgls uoleq nc ee:tradooe - J
:1+(,Qf 17: x
i ,,r, ,_,El I'0 + g I0'0 = f
i(eunlserduroc ru]ued pxlrzod erpeu eJeol€A o EJeplsuoc es) e;eq enop
*'o:erel ur
elec ed relncrpued-rad gzeauorice etec (eteulezat urp) uoleq u1 eumse;dutoc ep InuoJe -

(rls) o"l
E> { f (*"o +
P'"t) :''o
:erieler nc guruuelep os uolaq uJ J€llun InIoJE

ielesre.tsueJl IeJ€q e Inclec ep eerutSunl- *l

iuoleq uI eJepulluJ ep InuoJo - Pto
iruqprue e oJopullu1 e1 eiuelstzer - 'l
iele:ocue eleurpnlr8uol reJeq e gluepod eelelcedec
plr:epun
urp (elulpurnf recrqo ep) eunrice4 o ru1ued puruuelep es er€J Ilrnpns € eJeceJroJ ep ei,rog -
(Er's) t:"'g2PtOitPll-Ptag

:erieler nc guluuelep
ptql
es ereElmus ep ei-log rer 'eleurpnlr8uol rereq eIJe else sy epun 'v l*nl Iruolc€J nc ocnpeJ eleod
es (g'g) e14ept nc plnuriqo pzeqep ererocue ep eeurSunl (6'9 '3rS lzet) :uu:ur ZE-VI e;1ut suudnc
Iruleuerp nc pr€q o lesrelsuerl sues uJ pzeepns es el€ulpnlrSuol u-rqgrure ynlpdec ed pug3
'((e I'S '3g) glepns plesrolsu€rrpreqnc eer€rocu€ rulued - pb'"af n = u'''l
 cu ajutorul unor
Bareledediametrumale(o>32mm)vorfiancoratecabaredreptesau se va Prevedea o
in afara zonelor intinse de beton' in zonele de ancorare
dispozitive mecanice
(fig' 5'11)' care nu va fi mai micd decit:
armdturi transversal[ suplimentard
in direclie paraleld cu fala inferioard (s.17)
A,, --0,254,n,
fala inferioard
- in direclie perpendiculard pe (5.18)
A,, =0'254,n'
unde: y'. secliunea transversald a barei ancorate;
-
n'-num[rulstraturilorcubareancorateinaceeaqisecliuneaelementului;
fiecare strat'
nr - numlrul barelor ancorate in
a) n1:1
b)n;2;n2:2
'r1z:2
LA,,> 0,5y'.,1 LA,,>0,\A,I
a,5A,1
L4o>0,25A"\ Ll,o>

cu ( > 32 mm
in zonade ancorare a barelor longitudinale
Figura 5.1 1 Armdtura suplimentara
de ancorare, la distante
transversald suplimen tard vafi uniform distribuitd in zona
Armrtura
ce nu vor dep[gii
a. s ori diametrul armdturii longitudinale'
"pr""i*",i.,
Ancorareaarmiturilortransversale(etrieri'agtafe'bareletransversalealecarcaselor
din figura 5'12'
,rrAur"ir" iur" .o"fo* condiliilor
a) :;8,"* b);13/'"' c) d)

zromm ll :romm
l[, t.'0,
,N/
ll * -l\
)f >2d
- r,,{\\ ',i6"Y
rTxx
l[ r-
ll

ll il ll,.
1 )u

lb##+r
d+F
u L

5'12 Ancorarea armdturilor

transversale
ll ,

'ieura
5.1.3.2. innddirea armiiturilor

inn[direa armdturilor poate fi

fdcut[:
sau bucle;
barelor' cu sau fbrd cdrlige' indoituri
- prin suprapunerea

(cuple),'"" Tl9:.1-t1u""'*i rorlelor in

cazul solicitdrii de
- HXt#l$:'il#icesau numai de compresiune (anexa
XI);'
intindere-compresiune
s6 nu fie plasate in zonele
in care armdtura este
prin ,rrptup.rn.r.
Este preferabrl ca innSdirile
de rezisten{['
solicitatd la intreaga sa capacitate
 6T,I

'urur 9?
eI gzea|f;rilrl es luels^rqcs Iruleruercl '3Jeq Fnop ep ]Fur IeIu ulp olml4suoc eleqced ezeezrlrln
as nu rS e1eqo18u1 JoleJeq Iruleruep luu;ut ZE EI Rzeeprrr\ es e.ruoSn ele8e.r8e no elaueolaq eT
'eunrices o-4ul esnde;dns ereq ru1ed ep llntu rcLv gzeezrllln es eJeo u1 elrrienlrs ellle Jo.{ eS
'07 rrun8unl ?eJeuuuelep €l oJ€q reun
lruleruelp
ezrlrfn eleod os z€3 lsecs uI'g1'g e:n8g uJ parosqo es Iunc gdnp'o1g'1 urind Iec nc p1eurpn1r8uo1
erice4p ed ezelecep es ps ernqerl elenprArpu elereq erlppuul e1 'tuul ZE<We1r-l.''.tqco lru]etuelp
n3 rep ereq pnop n€s orpg rerl urp llqEcle elsa areg ep 1ndru8 9c3C ' 'Q lt4etterp ez\r+n eA es 0/
areunderdns ep rrunSunl eeJeurruJolep €l gc eiue-re;rp nc olenplllput eleJeq el op epln8er elSerpru:n
eereunde;dns wvr ZE > ]uelelrqoe lruloluerp nc eJeq pnop ulp ollnlgcle rrndn-r8 rulued
'PIIIllln qlluttl eeJels uI lBlncl?c luIXeIu InuoJe ulp
yogg elSeSpdep nu oJeq ulp pq-lo;e eJec ut elrJnzal n€s ru g'1 elsed Errrlurur eeunlsuelutp nc uoloq ep
ayrunrices ceg eridecxg'e;eundu;dns uud csopguuJ es nu (ruru ZE<Q ) eseor8 eleruq lereue8 u1

g'I ep
v'l 9I.I I
ermllces o-Jlul
o/o09< %0s %EE o 9z>
psnderdns pJnlgrrue ep InluocoJd

rnlnluersueoc ollrole^ 0I'9 InleqeJ

"?
'(tt'S'3g)
elereplsuoo oreunde:dns ep tnut8unl lruluec ?l ep 0/99'0lnlelrelul
oi?
ur gsnderdns prnlplruu ep Inlueoord ep ericury uI 0I'g Inleqe] urp euriqo os InluelcgsoJ
'ereunderdns uud ellppuul oleJeq ulp eleun
utw'tso! tD Inlnluelcgeoc
runrices eye'y nc ('n!l"o)'y01 enlel os Incol uI (6'9) erieletur
Inlnolec illuad '6'S Inleqel urp elec luns s71'r71'r72'zn'tn erixetoc ep "ropiuel3gooc eeJeole1
'(9'g) rerieleJ ulJoJuoc gzeqep ereJocue ep eeut8unl - nu'''
l
*- o,orl
uru o-
"1
@qT >xelll < :epun
l0z's)
,, ,rro;O)

(ols) olot'o/
( rb'troOsOvOtnzDIp =ol
;efieps nc euriqo es areunderdns ulrd aJIpFuuJ ap eaur$un1

e-reunderdns uud JolIJIppuuJ eereundsrq g 1

'9 e-rn8tg

'l uur 0z
=
+
JI
Jl
.e
Qz?
u '.4

'l >-
urur 0s
'T
0vt
'l 'I,o' 'g1'g e-rn'g
ur e1€crptll olrJoleA ec€Jsrles eA eJece4ed urrd ellppuul eJ€q pnop arlut (eututnl) 9raqt1 eiuelstq
'rnlnluoruolo e EJeouelxe eie3 e1 lelered
rS culerurs esndsrp eg ES rS elelecep eg ps olnqe4 roler€q elueunde;dns yqrsod elso lgc ed
 bara I

bara II

bara III

bara IV

:0,6510 0,9110

E f, Secliunea consideratd

Figura 5.14 Determinarea procentului de armbturd suprapusd intr-o secliune (ex. bara II qi bara III
sunt in afara zonet de suprapunere, deci Pt = 50o/o gi au =1,41
1jl

F, r*ft
1,3/o llk ..._ l3], 13lo
tJrv 1
=
T
)+
Figura 5.15 Innddirea barelor grupate cu 0> 32 mm

in zonele de suprapunere a barelor longitudinale o armdturh in sens transversaL

se va dispune
pentru a prelua forlele de intindere ce apar pe direclia perpendiculard barelor innddite dup[ cum
utrrneazd'.
- dacd bara suprapusd este intinsd qi are diametrul mai mic decdt 20 mm sau procentul
armdturilor innddite intr-o secliune este sub 25o/o, atunci armdtura transversald minimd
prevdzdndu-se din alte motive (ex. armdtura pentru preluarea forJei tdietoare, bare de
repartilie) este consideratd suficientd.
- dacd diametrul barei este mai mare de d>20mm atunci atmdtura transversald trebuie sd
aibd o arie totald (fig.5.16a) nu mai micd decdtartaunei bare inn[dite (>A,, >1,01",) qi
trebuie pozilionatd intre armdtura longitudinali qi suprafala betonului in zonele de capdt a
suprapunerii.
- dacdmai mult de 50o/o din armdturile longitudinale sunt suprapuse intr-o secliune qi distanla
intre innddirile adiacefite a<100 (fig. 5.13), se vorutiliza etrieri sau arm[turi transversale
in formd de U bine ancorate in corpul secfiunii.
- dacdbara innddit[ este comprimatd atunci armdturile transversale se vor aqeza qi in exteriorul
zonei de suprapunere la o distanld maximd de 4Q fatd de ambele capete (fig. 5.16b).

a\ Etrieri Etrieri
a' , , suPlimentari suplimentari
O,SLA'' O)LA,
. -/'- , <150mm S150 mm
tr r 1l:,
- i [-
-
tr
lr--*.,!.,'-l- fl
-'''aF. s {- -F,
t' -)l-)lv-A " .:)l-lg.*::Eco:iilgus
,:l:r- -lis - :s

+:l+ :+ + <
{-; lol3 ; r4d klz klt :qd
*L h/3 - -> la

Figura 5.16 Armarea transversalS in zona de innldire a barelor longitudinale

cu diametrul mai mare de d20 mm: a) intinse;b) comprimate; -
 IEI

'q8I'9 'Bg eJlppuul op Inl€^Jelw uI 9SBIO ep Irnlqco pnop uqno Iec

:uru 0g[< ZI> Q > 9'8
'8rJ eJrpguuJ op
'qg I's Inl"^Jelu uI gseld ep Irnlqco 9nop uqnd Iec
g'g>Q>g
:urur 0gZ=
'e8 I'S 'bg errppuul ep Inle^relul uI 9sEIo ep Iqco un ullno Iec
:uIuI 0SI= 9>Q
(urtu)
eJeundeJdns op rul8un'I Joler€q Iru}Olu€IC

'I
I€sJelsue4 sues ut elepu€tuocoJ eJaund€Jdns ep nut8unl I'g InloqeJ

'pse1d ep Irnlr{oo gnop

urind Iec (q ipseld
ep rqco un urind 1ec (e :elesrelsue4 rolrrnlprrue Insues uJ elepns roleseld eerlppuq g1'g ern8tg
0l '/
<- @-) *V F.---- --T-'----------5
,1 ";_r
"n,
"4 Y:
(q (e
.l ep rnut8unl el€ oruluru ellJole1 'euntices lSeeece
I'g Inleq€] ut alep luns ereunderdns
uJ aceJ eleod es (erepunces) elesrslsueJl JolrJnlprrrJe Insues uJ elepns roleseld eeJIpPuuI .
'pr€soceu etrso nu erlpguul ep euoz uJ prelueruqdns plesre".rYl grnlgrurv
'(6I'9) e\elel nc Puruuelop
3s o7 eeurEunl urind lec nc olelecop eg ps elnqerl e1dr11nur rollrn.ts4s ellrpulqtul
- o7g'1
epun
'reseld e el?sJelsue.ll rrunrices erJe - 'V rcI 'ereq erlutp eiuelsry es-npugJeplsuoc -,s

ianf ;luwggzl < ^"0(t l'y) prep o 0g

rs ur/rurur 00Zi > ^"'o(t l'V) grap oh00l
pln8e.r €ereolglrun esnde;dns e1€pns eseld ru1ued -
ig1'g 1n1eqe1ulp ollropene;d esurulgde4ui elepns eseld ru1ued -
:elcedser ps ornqoJl eun{ces o-rluJ gllpguur g eleod ec gledrcur:d erqpuue op Inluecord
'rrrlpPuuJ
o/oSZ nc erofeur e^es V'V lS g'l eloleqel uJ Prlul
Itqgdec e1 ep ropiplmulluooslp ezrreruIp
es 3JBO nc leio uI InUoJe 'elpguug gdnp lerperur euoz uI JollJnsg IlJeplqcsep eeJ€cgIJeA el -
imlnlueuale e gsurlul eiey ep leugdepul letu Iec prnlguue op Inlnpugr
1e elelner8 ep Iruluoc e1 pugd €reprsuoc e.l. es
etqS;gd ep Inierq piuelsrzer ep olelnolec uJ -
:r€4uoc zec uI'etetrcedec te e3ee4u1 ulp %08 llnur Iec ?l g]ellcllos else
eJ111grrrJe eJec uJ eleuoz u1 eseldure e,l, es eeitppuut 'oJounde;dns urrd elrppuul roleseld lrzvc uI
'(0'I En) eryft18eu g rol ol€srelsu€4 rollJnlplril€
=
ole elrqero^eJ elelceJg 'g1'g rrrn8g uuoJuoc ezrlver err es (e1rdr1) eleurpru|8uo1ro1ereq lnlueruefuere
(pleesoqo eI elellcllos eluoruelo el) erepuru1pde4u1 uud ellppuul roleseld Inzex uI
ereunderdns uud (q lerepurulpde4ul uud (e :er€pns roleseyd 11'9 e.rn8tg
"tlOUT]
u'- ,T

'tt-- r b <
-" -u -----+
"(n
tq
'G, tt'S '39) ereunderdns
urrd eg '(e LI'g'3g) erepuru1gde"r1u1 urrd eg erleer eleod es piuelstzer ep roloreq eerlpPuul .
'(e,t4cru1suoc) e.repuncos roleJeq e eec uJ rS 1gc (piuelsrzer ep) eledrcurrd
roler€q efcerrp u! Igte ece; eleod es elelgord oreq ulp ellnlpcle olupns rolasuld Berlpguul
5.1.4 Ancorarea qi cuplarea armiturilor pretensionate
5.1.4.1 Ancorares urmdturilor preintinse

Laarmdturile preintinse se definesc trei lungimi (fig' 5.19):

. 1,, lungimea de transmitere este lungimea armdturii pretensionate necesard transmiterii
intregului efort de pretensionare betonului;
. louo lungimea de disipare (a zonei de transmitere) este distanla pe care tensiunile din beton
ajung la o distribulie liniard in secliunea transversald;
.lurn- lungimea de ancorare este distanla pe care forla total[ de intindere din barl in starea
limit[ ultimS, este complet ancoratd in beton (adicd ruperea barei intervine mai repede
decdt smulserea).

- Distributia liniard a tensiunilor in sec{iunea transversald

Figura 5.19 Lungimi caracteristice la transferul forlei de precomprimarela beton

valoarea debazd a lungimii de transmitere se determind cu relatia:

lr,= dtord2! (s.2r)

J t)PI

unde: ar: 1,0 - Pentru transfer lent;

: 1,25 - Pentru transfer brusc;
a, : 0,25 - pentru tendoane cu secliune transversala circulari;
: 0,19 - pentru toroane din 7 s6tme;
Q - diametrul toronului;
o p.0 tensiunea din armdtura pretensionatd in momentul transferului;

.fnr, - efortul unitar de aderenld la transfer;

Efortul unitar de aderenfa, considerat constant in lungul armdturii pretensionate, se calculeazd
in starea limita ultimd cu relalia:
(s.22)
-f'tpt=4pt4t.faat,
unde: U pr : 2,7 - pentru sAnne Profilate;
:3,2 - pentru toroane din 3 qi 7 s0rme;
Pentrualte tipuri de armdturi pretensionate se va lua valoarea datd in fiqa produsului.
e, : 1,0 - pentru condilii bune de aderenli;
: 0,7 , in celelalte cazurr (in situalii justificate se poate lua o valoare mai mare)
.f oart)- este valoarea de calcul a rezistentei
la intindere a betonului in momentul transferului

r / \ a",'0"7'.[,,,,(,)
J,,,r\rl= y. .
 ttT

'docs lsece uJ elnzg^eJd ep;qpurre ep rS euntse:dtuoc el Inlnuoteq eiuelsrzer ep

glenlerd eg gs ernqe;1 fe:ocue uud gleuorsuelerd €JnlgrrrJe ep p]€llcJexe euntserdtuoc ep ei.rog
'eJ€olgcnpo:d eru-rg
ep ericurg u1 eferocuu ep :olundrJ e oJeru o1-t€oJ el€]rsJollp o lueze;d u1 elSeounc tuqruudtuoce;d
ucrlc€Jd 'oJepurlul rulued elrsoloJ aleielun ep rS "rop-rqeaue e oJopulluJ op Inporu ep 'a.rerur.rdtuoce;d
op IeiJoJ ee{rrrJprr ep 'o.tr1ce JolrJnlpulre InleJ op epurdep €Jo}sece Indll 'royefe:ocue
InrperuJelw uud rnlnuoleq ereruudruoce;d ep elei,rog llrusueJl esutlullsod elIJnlpIuJV

asulrugsod,torylnlpru"tn oaiuroJuv Z' V' I' g

'rnlnuoloq e eJepurluJ el Inclec ep eiuelstze t - ''"t

ieuugs L ulp oueorol n4ued Z'I :
ielelue:drue errugs ru]ued V'I : 'oLt:epun
o'"'{'ltzaT: aat;
\sz'g)
:JeJSu€J] e1 rS ec eJeolpupruese erieler o nJ guruuolep es piuerepe ep J?]Iun InlngoJe eeJeole1
'pruuln plrurrl eorels ug pfue-repe ep rellun InuoJe *'!
:ounlSue]
opd-o
op JoluopJerd ;o;n1n1 eeJe{unsuoc gdnp p}€uolsue}o:d e;qpuue uI J€}Iun InuoJo
i(so,o.ut.S €oJeolel
elSaSpdep uoleq ulp eropulluJ op rellun InUoJo epun Puoz o gcrpe) glernsg euntices
too:epun
o-rluJ lelnclec (ereolerpl IejroJ InlceJe.trsnlcur) pteuolsuelerd ernlgrure uJ r€tlun InuoJe -
p(ttl f
fte.) ,--j---r-drp + tt'l, - rat,
''oo-foo'

:e{e1er nc puruuo}ep os p}euorsuele-td BJnlprrile u! 'o o op eunlsuo} o ru1ued eJeJooue ep eerutSunl

o"ol
Gz') + lf =
'P ''u
:erfeler .c euriqo-i eredislp ep eerut8unl

EIUIlln eorels (z) raJsu€4 el (l)

plrull
:el€uorsuele;d elelueurele el eJ€Jocue ep Euozur eeunlsuel 97'9 e;n8tg

i$t oodg
rb
pdg

uoJoJ ur
Beunrsuel
('ote er€rocue -areolelpl giroJ e1) gunln glIulII eorels uI Inlnclec ru1ued - IZ'I:'"' I 'o

l-reg:sue4 el el€col rolIJPlIcIIos lnlnJlec rulued - 'o l8'0: "o I

:62'g'3g) uo1e,t pnop elec ettulp pllqero^€Jop
Ieru eoJ er es eJelrrusu€J1 op rnur8unl Inclec
€ ep eeJeol€A e:elcetord ep erienlrs ep eticutg u1
 Forfa conc entratd drn zona de ancorare, reprezentAnd efectul precomprimdrii, are valoarea de
calcul bazatd pe valoarea medie a forfei de precomprimare qi trebuie sd fie in concordanld cu
valoarea caracteristicd minimd a rezistenlei la intindere a betonului.
Tensiunile de intindere din beton datoritd acfiunii for{ei concentrate se determind cu ajutorul
unui model biele-tiranli sau alte metode adecvate. Armdturile prev[zute pentru preluarea acestor
eforturi de intindere se vor considera cu rezistenla lor de calcul. Dacd efortul in armdturd nu
depdqeqte 300 MPa verificarea deschiderii fisurilor nu este necesara.
in mod simplificat se poate considera ci forla de precomprimare se disperseazd sub un unghi
de 2B €rg. 5.2I) pornind de la ancoraj, unde / se poate considera arctg2f 3 .

p:arctg(213)=33.1"

{
\
f --affnaturA

Figura 5.21 Dispersia for{ei de pretensionare la armdturi postinttnse

5.1.4.3 Cuplureu armdturilor pretensionute

Cuplarea a doud armdturi se poate face inainte de intindere, cdnd cuplele sunt mobile, sau
dupd intindere (a uneia sau a ambelor atm[turi), cAnd cuplele sunt fixe.
Dispozitivele de cuplare vor fi astfel pozilionate (ludnd in considerare interferenfa creatd de
aceste dispozitive) incit sd nu afecteze capacitatea portantd a elementului qi s[ pennitd introducerea
intr-o manier[ satisfrc[toare a unor ancoraje provizorii necesare in timpul execu{iei.
in general, dispozitivele de cuplare trebuie amplasate departe de reazemele intermediare. Intr-o
secliune transversald nu se vor cupla mai mult de 50o/o din arm[turi.
Calculele pentru efecte locale in beton qi pentru atmdtura transversalS trebuie sd se facd in
conformitate cu capitolul 3.

5.2 Reguli de armare pentru elemente structurale

5.2.1 Plici
5.2.1.1Grosimi

Grosimea plicilor din beton armat se determind prin calcul ca urmare a verificdrilor in stdrile
limitd ultime sau de exploatare normald linind seama totodatd de criterii economice, de necesitdli
de tipizare a cofrajelor qi armdrii precum gi de condiliile tehnologice de execulie.
Dimensionarea grosimii pldcilor trebuie sd asigure:
- rea\zarea unui procent mediu de armare sub 0,502 la plScile arrnate pe dou[ direclii qi sub
0,8o/ola cele armate Pe o direcfie;
- deformalii (sdge!i) in limitele admise;
- masa necesard pentru asigurarea rzoldrn la foc ai la zgomotele din aer,
- rezistenla la strdpungere, in cazul planqeelor rezemate direct pe stdlpi (fir[ grinzi).
Grosimea minimd a pllcilor se va lua dupd cum utmeazd'.
 9EI

'(elepns eseld e1) Lutu 00Zl ',,

s'f :
(tz') '-s
yp,'
,urur
o9z lt
:erirueder rp nrr,lporn n1 .
*n*.t
'eleJluecuoc ei-rog nc elecrpoul Icpld rulued ruur 002 >',.12:
.
'q n, rceld el urulgEEl
'urur 00t

GZ'9 'urur 00t > 'q > urur 00t nc tceld el ruru 092 >
tqt: *n-t
I

f
'ruur 00f > tq n." rceld el urur O0Zj
:pluelslzeJ ep €Jnlprrile el .
:enl eA os JollJnlpuue olexe eJlulp prulxeru eiuelsrq
'ruru uJ er eslq epun'ruru T,ltll1 pJeplsuoc os rulx€tu Iruleu€ICI
'erirlreder ep eler€q ru1ued (erirzod op lueroJlpur) ruut
9 ep IS urezeeJ ed ruru g rS durgc uI rurug ep €r os piuelstze; ep epoleu sJeq €l tuluru Iru]etu?Iql
'(eiepnsaselde1rurug)urur0l ''''''
olrzorocrrpouurelenllsrcplde1 rSrriepurge1 -
(anezeet ad urur 0l) ruru 8 ''"' ' rzurt8 p.rql eeSueld nl *
(elepns eseld e1 ulru g) urur 9 rzutt? nc eeSueld e1 -
'.gzeeurJn unc pdnp er es piuelsrzeJ ep e1e1go-rd e"req ru1ued 'urIuIuI lru]oruel6l
'Z'Z'7,'g'1cd e1 ep elrropo^erd elcedser rol arsruJu ap erulxuru 15 arululur alalueJord
'ri.rpd eleque ed eundsrp es erirgeder op ernlguue 'ttcgld e preouedns €oc el tS 1gc preoue3:ut
eeved eI Ww eunrices rSeeece uJ plnzpnord else piuelstzer ep eJnlpluJe pugc ellJnz€c uI
'(ZZ'S'3g) enurluoc ropcgld aloLuezeet ed rS 1gc epndurgc
u! ryle gzeese es eriruedeJ op €JnlpuilV 'Elelrcrlos r€tu eec eeuntices ulp Piuelsrzer 3p IlJnlpuue
errv rrrp o7og7 urind Iec pugluozetdet 'piuelsze; op eec ed relncrpued-red erirueder ep grnlgurre
o epe,r.erd es 'erice;tp o ed gsndsrp giuelsrzor ep ernlguu€ nc 'Z < Illzl pug^e epcgld e1
'IAX exeue pusoloJ e8ele es 'e1ep euntices o ru1ued 'e1e
oJlurp eiuelsrp rS rolereq lruletu€rq 'oJeuorsuorup ulp gllnzet piuelstze; ep IIJnlPuue eeunticeg

a,ralolo)u! ulp Dtntpra,tn pum.td rtitzodslq Z'IZ'g

'sof teu ep ellrope^erd gcrlde es - (II exeu€ ve't)lqg 1//>1 $lt1g < q erea ru1ued
e}etun1 'eluegod eurld epcgld ru1ue4
- erice;lp o ed eleuue nes r{cerlp pnop ed e}eru"re 'n1ts ut'urur
002 op U eA grrrluru eeunsor8 eJ€olelgl
pi:oy ru1ued grnlgute epe.ne"rd es opun elelep €T 'ruru 69 urind Iec op trutso.lS ne pcep '"ro1 1nue1d
u1 elecrlde rrgcrpoul rulued gletuozrro purEe4erp ep Inlor rurldepul 1od leru-re uoleq ep elIcPId
'coJ el eiuelsrzet €l eJeolrJeJer 9 1n1o1rdec ulp el€ruluru ellrepo,r.erd tS elcedse; PS elnqoJl
rep ,urulgg ep else 'piuels:zet ap Ililpuoc urp 'rzurr8 ed eurld IIOEId e EIuIuru €srulsorg
'g't Inleqel uI elnzglerd eluolerr rS elcedse; qs elnqerl gceld ru1ued pseele eerulsorg
'gce1d nc nes prnlug4 nc
leltdec ne ud1g1s pugc - gElzl
inldurs lelrdec ne rrdlgls pugr - T,tlzl
ilelrdec grq+ luns lldlgls pryx - 1tlzl
:rzurt? grq; eeSueld e1 (c
'Elosuoc uI olse eceld pugc - ZIlrt
ielele"red unlel pnop ed crlsele Ple4secu1 else eceld pugc 1tltt
ielele.red Irnl€l gnop edpleuezar nlduns else eceld pugc - 9T,lrl
i1run1uoc iot ed P]€rtsecuJ else eceld pugc - gElrl
i1n-rnluoc lot ed gteLnezer nldrurs else eceld pryc - 1f.lrt
: (Z<rll.I) ericerlp o ed eleru:e tcgld e1 (q
'rnluoJ sd crlsele Ple4secuJ else eceld pryr - gVltt
i"rnluoc ede^leuteze.r nldutts else eceld puVJ - 17lrt
: (r7 alse guncs ernl€l opurr 72t11z7) rricelp enop ed eleuile ng1de1 (e
 s^o* =3ht' pentm plSci incdrcate cu forte concentrate.
armdturd de
armdturi de iezistenld
repartilie

+/t- t,, tA'

t. t,, t,,

a f a T

a)
I
LN

calaret

t, 1,,
tA-
1,,

T f T

b)
t,,
I
Ltj t,,
I

5 J 5 J
cdldre!
bard ridicati
bari dreaptd
t. t, Ln
t/-
T 4
',4- f

c)
t,, t,, 1,, t,,

5 5 5 5

Figura 5.22Procedee de arrnare a pl[cilor continue cu arm[turd de rezistenlb pe o direclie folosind

plase legate a) deschideri mici, b), c) deschideri mari

Limitdrile in mm din relaliile (5.26i) gi (5.27) sunt din reglementArile in vigoare la ora actuald
in\ara noasffd.
Norma europeand EC lasd la latitudinea fiecdrei lari aceste limitdri, previzAnd insd
urmdtoarele valori maxime: 400 mm pentru amdtura de rezistentd (250 mm la forle concentrate) qi
450 mm la armdtura de repartilie (400 la forle concentrate). Num[rul maxim de bare in cAmp 9i pe
reazeme este de \2bare / metru.
intreruperea armdturilor de rezistenfA se va face in conformitate cu reglementirile de 7a grtnzi,
inlocuind in figura 5.43 pe alcud (adicd at: il.
Armarea plicilor din beton amat depinde in principal de urmdtorii parametri:
. modul qi caracteml ac{iunilor (directe sau indirecte);
o dimensiunile geometrice ale pl[cii;
. condiliile de rezemare;
o tipul armdturii utllizate (plase legate sau sudate).
Cdteva procedee de armare a pldcilor monolite continue, folosind bare independente asociate
in plase legate, sunt prezentate in ftgva 5.22.
 LTI

'lesJelsueJl JoleroloouJ lueruoru un plsrxo nu pcep eJeolJodns piueisrze"r op eloJeq ed eles;ensue;1

rJnlgruJe eJeseceu luns nu JolotuezeeJ €olelpurcol u1 'piuelsrzeJ ep ollJnlplru€ utp o7og7 urind
Iec puglueze;der e;epunces el€sJolsue4 unlglrrJe perrerd es etice;tp o ed eleru:e eltcqld e1
'o 0g ep eri:odo"rd uJ epqeroleJ eleicoJe rel'o 00I ep eri"rodo.rd u1 net as p1ce;;ed orerJs€cul
ep Jololueruour ole elrqeroleJep olelcoJe 'eueprz ur aleJlsecul "ro1rcp1d €eJeuolsuorulp e'I
'lueJerpe lndurgc ulp eJntglure ulp SZ'0 urind 1ac op Inlnruozeor
e g;eouedns eeged el pJnipruJe o eepele;d e.t es '"rolttpllcllos Inlnolec uI etueos lnuti u-s nu eJec
ep 'ecr1se1a rJgJlsecur reun rrJgzrl€eJ eeJ€lrlrqrsod plslxe e1eut8;eu alarnezeeJ €l pugc I[zeJ uI
'eJerperurelur elerrozee: ed ep Iec nc rselece g u,t 1eur8:eru Iruuezeer ed giuelslzer ap rrrnlguue e
etezese op Inpou :/t17 ufind Ieo op eurligl o ed eupprz uJ epurulgd nes 'pleut8teut ernJuoc nes epuu8
nc un[roc d-loc ace; gctpe '1.eut8;eu lntuezeer ur JllsDp^?lDJlsD)uI else eceld pugc lcun]V
'|qg'y rycep pcru reru else (77'9'39 ulp , eeuntsueturp) eceld eurezaer erel
ad eeurfpl nes rutu 0gZ +VJop pcru reru elso rnleleJed eeunso:3 pugc Icunle t$ runce-rd (unluec taun
Inrpeu.Lrolul gJq+) euppv ed lcelp euJezeet gcep nes erLrezeeJ erec ed eJnluec nes epuu8 nt uruuoc
droc aceg nu eceld pugr rcuqe preprsuoc es oreurezer gldrulg '(ZZ'S 'BtJ) 0ll'l qgreJ es gs giuelstzer
op rrJnlgulre eeJecrprJ eo gpueurocoJ es aloanazar nlduus ropcpld e1e eleurS;eur oloruezeet e-I
'.rrlcedser rnlnuozeeJ plueJoJe oJeru reru eec €urunl ep aricun; uI gzselnJluc es ropierglpc
e n€s olecrprJ JoloJeq e erudo ep InJol'ele8aur rJepri{csep nc enulluoc "ro1rcg1d Inzec uI'(ZZ'S
'3g) ereruezer op eSn-rorcrd nc euruile] 1od es nes lderp gurruol es trie-rg1g3 'Vl 'l nJ InlruuozeoJ
"roleiag e euLed eJ€ceg ep ' eluecerpe elundurec uJ punJlpd e.rec rfe"rglgc nc gzeeleldtuoc os elseocP
',tr1u8eu rnlnluourou eerenlerd ruiued pluorcgns eJSe nu olurezeet ed glecrpr: eJnlpuu€ EceCI
'(ZZ'S'3g) .06 el prnlropur o nc nes lderp €urrure] 1od as epun'pfl urind 1ec nc gulool
eereprqcsep u1 puru1gd ereprqcsep o-rtul eleorprr elrrnlpuile (yoOZ ep Uruu letu nc ele erlul proJlp
nu olrJeprqcsep pugc lnzec rS ezeeJpecrJ! es eriunlrs rSeeace ug) ale8e uoplqcsop nc enulJuoc .ropcpld
[lze)uI '(gununl rS glrunu'e.t4ncesuoJ euJezeer gnop Joloc e1e esndo e1efe3 oJ]ulp efuelsrp pug -
',0 gl,'l e1 ece; os JolrJnlguue eeJ€crprJ 77'g ]rUlnag ruJoJuoc 'letceds Inclec un aceJ es nu gcec
Ieurre uoloq ulp pJnlueo edplewezer rrcpld eerelurY g7'9 emfug

PluelsrzeJ ep 9Jn]9uu€

'G7S '3r3) utezee.r ed ep eJeololo.\ocuJ Jolelueruoru eeJenle;d e1 rsolo;

rS ecrpr"r eleod os urozeoJ ep oloourp elSe8unle;d es nu eJec pJeolJe;ut eeped ul ep eJniPIurV
'97'9 etn?g ulp ollJppueluoceJ puglcedse"r 'rnlntuezuer eeurS:etu op oloculp
gnurluoc os 'nrleru ed ereq t ruruurulu rS e,trlrzod Joleluotuoru euoz urp esulluJ rlJn]guue ttuntices
erre urp eleiprunf urind 1e3 'xZZ'g tS qZZ'S ernSg ulp eleluelrel uI €c eleuile g_]od Ir€uI ellcpld
'Joleruozeor erdnseep esndstp tia;p1pc
urp elrrngole eTelozr e1e3e1 eseld rS Ilcpld e preouoJut eeged el nnulluoJ eleze|e gle?el gseld o-"4utp
glrnlgcle else giuelsrzer ep €rnlprur€ gcrpe 'e77'g ern8g ul ec Ieclqo op olelur€ ]uns olIcEId
'JOIeIOAOJUT

rnlnlueruotu reuret8erp ulroJuoc esurluJ eleuoz uI (tl pcru €rntel nc Iolered) ttcgld e Inclec
ep eereprqcsep gdnp eundsrp es giuelsrzer op ernlguile Z < rllzl nc arelnrq8unlde"rp epcpld e1
 La pldcile cu armdtura de rezistenld pe o direclie, se prevede peste reazemele paralele cu
armdtura de rezistenla din placd, o annare suplimentard alcdtuitd din cdldrelr aqezali perpendicular
pe armdtura de rezistenli din placa (fig. 5.24). Secfiunea cdldrelilor va reprezenta cel pulin
7Q6 mmfm pentru bare profilate sau 5{Smmfm pentru bare netede. Cdl[relii vor pdtrunde in
placd de fiecare parte a reazemului pe o lungime de '/o din deschiderea de calcul a p16cii (latura
scurtd). Reazemul deasupra cdrura se aqeazd armdtura suplimentard poate fi o grind[ principalS (ca
in figura 5.24), un perete de ziddne sau din beton armat (diafragmd). In cazul cdnd pldcile sunt
solicitate de incdrcdri temporare sau mai mari decdt 10 kN/r#, se recomandd ca ana armdturlr
suplimentare a cdldrelilor sd fie verificatd qi prin calcul.

SECTILINEA 1-1

__l l^ 1,,
armdturd
suplimentard
(cdl6re{i)
grindd
secundard

armdturd
de rezisten{d
din plasd
l^ grindd
i- grindd secundard
secundard
-1

Figura 5.24 Armarea suplimentard apl[cii pe reazemele paralele cu armdtura de rezistenfb dispusd
pe o direclie

Armarea cu plase sudate se face utilizdnd sortimentele catalogate sau plase alcituite in
conformitate cu anexa XIV.
Modul de armare a pldcilor monolite cu armdtura de rezistenld pe o direclie este prezentat in
figura 5.25. Se utrlizeazd, plase plane (fig. 5.25 a...c) sau in rulouri (fig. 5.25 d). Cel pulin ll2 drn
aria secliunii armdturii aferentd momentului incovoietor maxim din cimp se prelungeqte peste
teazeme.
Deasupra reazemelor intermediare, plasele plane pdtrund in plac[ de fiecare parte a
reazemului cu ll4 din lumina cea mai mare aferenld reazemului respectiv (fig. 5.25 a). CAnd aria
armdturii este mai mare se pot utiliza, pe reazeme sau / gi c0mp, doud rAnduri de plase plane de
aceeagi l[fime aSezate decalat (fig.5.25 b) sau cu ldqimi diferite aqezate suprapus (ftg.5.25 c). La
utilzarea plaselor in rulouri, acestea se ridicb pereazemele intermediare la ll4 dln lumind, acolo
unde se intrerupe qi eventuala armdturd suplimentari necesari cAmpului marginal (fig. 5.25 d).
Dacd existd posibilitatea unei incastrdri parjiale a pldcii inreazemele marginale, de cate nu s-a
linut seama in calcul, se prevede o plasd suplimentard care pdtrunde in deschidere pe o lungime de
0,20 l, mdsuratd de la marginea reazemului (fig. 5.25 a). Armdtura perpendiculard pe reazem, din
aceastd p1as6, vareprezenta un procent de armare de 0,13o/o, tecomanddndu-se sd nu fie mai micl de
6d5,6 mm/m. Ancorarea acestor plase se face prin dispunerea unei bare transversale dincolo de
reazemul teoretic.
in cazul unei incastrdri de un grad mai ridicat, ancorarea plaselor se face pe 1,5 ochi de plas[,
cap[tul acesteia put0ndu-se indoi in jos la 90" (fig. 5.25). Diametrul barelor transversale dispuse
dincolo de reazemul teoretic trebuie sd fie minim jumdtate din diametrul barelor longitudinale de
rezistenld.
La plangeele cu grinzi principale gi secundare (la care arm[tura de rezisten{d din plac[ este de
obicei paralel[ cu grinzile principale) se ageazd peste grinzile principale plase sudate cu o armdtur[
minima 5 d ll50 mm , ?n condiliile prev[zute la plasele legate (vezi fig. 5 .24).
 6gl

el€8el eseld uI olelcose

eluepuedepur ereq op pruroJ qns Ilicerlp gnop od piuelstze; ep Ilrnlpuue eemzeiy 97'g emfug

"'l > "'l

I
l\
sS-

T
u:-

I
i
,,7 *LIU7 _9 , q

t"l . lrl
t'
q I
h l<v
,rl -J
,,7
q- ^l IU7

u1
I
I

'gcrru eereprqcsep gdnp plernspru eurunl uW VII el+errygp lndugc u1 edrue.r1u1 lod es eleclplr
elor€g 'GZ'S'3g) gcru eeroprqcsop pdnp plelnspur eeur8unl ulp g/I op eiuelsrp el n€s ]uoreJ€
'1o1rdec lsoc€ ulp "ropridrrcse:d uroguoc
Inclec un gdnp rrice-r1p eleqrue ed pcrprr es roler€q IntsoU
(drue;1u1 es gcep) es-npugJocue'uJezeet ep olocutp cse8unlerd es 'etice;tp eJecog ed 'nrleru ed ereq
g urind Iec rep 'durgc urp rrrnlgrrue eue uW ZII urind 1ec (enurluoc Icpld) rnluoc ed etertsecul epcpld
e1 'rrcgld e pr€orroJur eeyed ep edeorde reut ezeeSe os (I/) Icpld e pcrur ernlel nc plelered €rnlpuue
'druec ur (rnlnoued e ereru IeIu ernlel pulg zD Z > tll zl nr arelnlq8unldarp rcgld e1
elepns eseld pursolo; erice;tp o ad
giuelsrzer ep grnlpture nc uoleq ulp elllouou -ropcpld eor€Iurv 97'g emfug

(p

"lgz'0

(c

jls r'g ELO-

"t9z'0 "t9z'0

(q

isz'{ iii'o
Y9I.O "T9Z,O
->

(e

"l9z'0 "l9z'0 "t0z'0

 La pldcile cu o suprafald mai mare de 15 m2, armdtura din cimp dimensionati la moment
maxim pe fiecafe direclie se poate reduce cv 50o/o in fdqiile malginale.
Ld{imea fAqiilor se stabilegte in funcjie de modul de rezem:are conform precizdrilor din figura 5.27.
a) < l,r -,l^
b) l^
4 --
*./ ' -
Lu
- S-
4- 5-
l 1 I
:ra
{' 05 ,,1.,
I
J
t
=l
-(l _t =1
-ila, ;l
-.| 1_+ -t
-il

I I
E+ n5/,, rn
VT I

l,z
>

-l
C) -tnl
E
j'"o
I

_1
ll
>_+------------*
.l
\l/,2
_f_+
0,5 t,:

l
Eri
Y

Figura 5.27 Fdqri marginale la pl6ci annate cruci$ in funclie de modul de rezemare

La pldcile mirginite pe tot conturul de grinzi cu care fac corp comun, se pot reduce
momentele incovoietoare Sau aria secliunii de armdtur[, dup[ cum unneaz6:
- in toate cimpurile intermediare $i pe reazemele intermediare incepand cu al treilea de la
margine, cu2Ao/o;
- in deschiderea marginald gi pe al doilea reazem de la margine cu 20o/o, dacd lzllt < 1,5 qi cu
10o/o dacd 1,5< lzlh < 2.
Armitura pe reazem se ageazd unifom distribuit pe laturile plScii qi se poate reduce cu
50o/o in fAqiile de margine. Barele ridicate din cdmp se completeazd fle cu barele ridicate din cdmpul
aldturat, fie cu cal[refi care se opresc la % din lumina deschiderii mici a pldcii (.ftg. 5.26).
Armarea zonelor de colf se face la pldcile simplu rezemate pe contur, ale c[ror colluri sunt
impiedecate a se ridica (fie prin ancorare, fie prin incdrcarea fiecdrui col! cu cel pulin 1/16 din
incdrcarea totald a piScii). Aria sec{iunii de armdturd se considerd egald cu cea maximd din cAmp,
iar modul de agezare este precizat in figura 5.28.
linind seama de solicitirile ce apar in colluri, amAtura ralionald este cea oblic[, care necesitd
insd o manoperd mai mare. in practicd se prefer[ utllizarea unor plase ofiogonale, mai uqor de
executat deqi consumul de material este mai mare (aproximativ de trei ori) fa15 de varianta
precedentS.
Dacd se utthzeazd plase sudate la armarea placii:
- aqezarea armdturii in cdmp se face linindu-se seama de posibilitatea reducerii cu 50oh pe
ffiqiile marginale definite in figura 5.27.|n acest scop inzona centralA a placii se a$eazd
plase suplimentare intr-una sau mai multe bucdli cum se aratA in figura 5.29. Inn[direa
 WI

'82'9 ernSg ul el€tPre rollunlsuelulp

el JolrJniloc e gJeorJedns rS EreorJeJur eeped el elEZeSe'eleuoSopo elspns eseld es-npu€zlllln 'e}e8e1
eleseld el ep Jolrrgzrcesd ruJoJuoc eceJ es eleLuezar nldurrs ropcgld e iloc ap Jolauoz eoJeIrJV

'lipcnq (e11nur teru nes) pnop ulp g"relueurrldns gseld (q

lplecnq o-rlulp preluarurldns gseld (e :esnderdns
olepns eseld pursoloS llicelp enop ed elerure rolrcpld e dugc uI oreture op lrnpo6 67'9 e.tn8tg

(q (e

'0609 nx ocnpeJ eleod es eutezeel ed ep erqpuue 'eut8letu

ep elrrsgy ed '(gz'g '3g rze,t) olepns eseld nc erice"rrp o ed eruezeer ed eereuue e1 rS ec IetucoluJ "!"'l9I'0
nc esnderdns elec tel',t*lgz'1 nc luooerpe lndrugc u1 gpun4pd ps pugr lnrur.rd urp eleseld ec erirpuoc utp
puruuelep es ereunderdns ep Inlnpou rS roleseld eeuripl 'aLurezees ed uuo;un gzee{e os eJnlpuuv
'(OE'S '3g) telecep o1€]uoru eurligl rSeeece ep esnde-rdns eseld nes etlreJrp ltufpl
ep esnde;dns eseld 'gse1d grn8urs o os-npugzlllln eceJ es elepns eseld nc aluazuoJ ed eereu-ty
'eJ€q oJlurp erurxe[r eiuelsrp rS eurruru eJ]oIrJeIp 'oJ€uLIe ep rulutru lueco;d
ap elrrirpuor €oeJsr]€s gs ernqoJl eleur8;etu olllsgJ ulp ernlpuile 'e1e8e1 roleseld lnzec u1 rS e3

gJ€orJOJuI eJelrue (q ig"reor,redns erelrue (e :elerocue

apniloc pug^€ rnluoo ed eleruezer nldrurs ropcpld e1e iloc ep roleuoz eorelurv 37'g ernSrg

,ul aqllqo eleuoEouo t,,l

eselcl nJ nes Sselo nJ nPS

I
^-o (/J
UJ
- ]-
vt I rV
zb (q 1' ,'lE'0 tv
'aC
Itu
'rnlruuszeoJ eeulnJeul ul ep
pleJnsprrr Il SZl0 eeunrices urp 'pse1d op rqco un nJ ,tqcedsar p 0€. nJ.'elduts elernezeeJ eI
:rnlnulazeoJ eouldJelu
el op gleJnspru I/ 7'g eeunrices urp 'uru 002 nc urind Iec n€s p gI na 'e1e.l1secut ernezear eI
:leJlse ezeeJoJrre os eolsece '1nc1ec urp eJ€seoou luns IeIu nu (g lnpug"r ed) e-relueurldns
roleseld elrrnlprrue eJec ur eeunrices elsed'81'g IS lI'g
rop;nSg uuoJuoc eceJ es roleseld
a) t, 0,15/zr 0,15/r 0,l5lzr 0,15/r
<+ lzt
4 4

lrt
7
lt It *4 ltt t,
,1 - ' V* -
-T

Figura 5.30 Moduri de armare cu plase sudate areazemelor intermediare

ale plScilor arrnate pe dou6 direclii: a) un singur r0nd de plase;
b) plase suprapuse de lAlimi diferite; c) plase suprapuse montate decalat

in lungul marginilor libere (frrd, reazeme) atAt la pldci arrnate cu plase legate c6.t 9i la cele
sudate), placava conline armdturd longitudinal[ gi transversald suplimentard conform figurii 5.31.
Armdturile proprii ale pldcii pot juca rolul de armdturi ale marginii.

suplimentare
,l
hr
]
ri suplimentan

Figura 5.31 Armarea marginii libere a pldcii

5.2.1.3 Dispozilii privind armurea lu for(d tdietoure

O placd in care se prevede anndturd,la fo4d tdietoare va avea grosimea de cel pulin 200 mm.
Pentru dispunerea armdturii la for,ta tdietoare se vor aplica regulile de la grinzi, cu excepfia
modific[rilor prezentate in cele ce urrneazd. Unde este necesard armdturd la forfecare, aceasta nu va
fi mai micd decdt 600/o dinvalorile minime prevdzute la pct. 5.2.2.3 pentru grtnzi.
in pldci, dacFt (vezi cap,3), armdtura la forfecare este constituitd in intregime
lvuol=!r*,.,.*
J
din bare ridicate ori din ansambluri de forfecare.
Distanfa maximd (s.o") dintre etrieri este 0,75d, iar intre barele inclinate d (s,,o, se mdsoard
dupd axa placii).
Distanla transversali maximd intre armdturile de for!6 t[ietoare se hmiteazlla 1,5d.

5.2.1.4 Pldci tip dald

o Armdtura de rezisten{d pentru preluarea momentelor incovoietoare

in zona stdlpilor intermediari, 0,5 A,r din armdtura rezultati in utma dimension[rii la
momentul negativ se va repartizape o ldfime egal6 cu suma a 0,125 ori ldlimea panoului de da16 de
o parte gi de alta a stdlpului, A,1 reprezinti arra sec{iunii armdturilor necesare pentru a prelua
momentul negativ total care ac[ioneazdpe suma a doud jumdtdfi de panouri adiacente stilpului.
La partea inferioard a dalei se vor prevedea cel pulin doud bare dupd cele doud direclii
principale, ortogonale (5.32).
 wr
EIep neSu€ld rnun e'nq'eLrlxv eotulig'I (q
iglep dr1 epcgld el ereolerolocuJ rolelueruoru ee.renlerd ru1ued giuelsrze.r ep €rnlgrruy @ ZE S ern8rg

-t -,ru'L"q
T

gfeld

ereouqiut ulged
€l e"rerl ilurr{J

ef,souSJur ?}l
sl irsq rsilu

I g.r€e
Z
'uiur

'i1oc ep 1dlgts ru1ued/r < ,{ rS ') < z nes eurS.reur ep rrdlgls ru}ued tt <,( erienlrs €ele ruolnd 'lel€p
greorrelur rnlndlgts eTeJ eI relep eeurSr€rrr €l ep eiu4srp gtutzetdet,{ epun 'qztg tun8g IuroJuoc
aqgL\ce eeunipl edeseldrue e,t es piuelsrzoJ ep ernlgtJrJe iloc ep tS tleutSreru.roltdlgls euozul
 tabelul5.12.
Modul de annare qi locul de oprire al barelor de rezisten![ dupn [1] se prezintd' in

Tabelul 5.12 Modul de atmare qi locul de oprire al barelor de rezistenli

F *1.
\.= llLi CAFl't't:L
FARA C,qPI'IEL
L p
-i tr

$
a
T
) bars conLinuc $
ti
x,g

tial
;
=
=
;i
t)
r$
iL

ni] -
Irta rt:azcrrtului l'ala rcirzemulul

1nt$ ax - ntct lr - i
I lleazrntt:c.tr,"tl,rt Kearcn {*
Rearcn {i* ni!fg}!l
Reazemdemsgne l-
a,
L illi! e*nljntitat{ il tJlacs) {. {conriruiratc in plecai (lxra rorlinililalc in p}}cl] ''

o
Armdtura necesarA din strdpungere
(aria
La strdpungere se poate lua in considerare numai armatura situata intre aria incdrcatd
stdlpului) qi perimetrul de control A (fig. 5'33a,b)'
rdnduri, iar distanla
Armdtura sub formd de etrieri se va a$eza perimetral, pe cel pulin doud
intre acestea nu trebuie si depSgeascd 0,15d (fig' 5.33a), la fel in cazul utilizdrn
unor dornuri
speciale cu capete in formd de ancoraje (fig' 5'33b)
Distanla intre etrieri mdsuratd in jurul perimetrului de bazd, de control
(A) nu trebuie sd
armdturd transversald (B) s[ nu fie
depdqeasc6 I,5d, iar in jurul perimetrului pdn[ unde se aqeazd
"*^
mai mare de 2d 1fig. 5.33b)
s[
}no" p..i*.i,rt B qi perimetrul de unde nu mai este nevoie de anndtura C , distanfa trebuie
fie mai mic[ decdt 1,5d
ln cazulutilizarii barelor inclinate dispuse conform figurii 5.33c)' un singur rdnd de etriert
perimetrali este sufi cient.
minimd a unui etrier
Acolo unde este nevoie de armaturd transversal[ pentru strdpungere aria
(sau echivalent) se verificd cu relalia:

1,5sina + cosa
Ar,,,,in> 0,0g '11
J ck
r- (5.28)
s, .s, ,f
'-
unde: s, - distan{a in sens radial intre etriert;
s1 - distanla in sens tangenlial intre etrieri;
a 90'
unghiul dintre arm6tura transversald gi cea longitudinald (pt. etrieri verlicali =
a - $i

sina : I ).
Numai acele armdturi inclinate se pot lua considerare in calcule care trec prin zona
in
zone (fig' 5'33c)'
incarcatd sau la o distanla ce nu va depdgi 0,25 d de la periferia acestei
apropiatd luatd in
Distanla intre fala interioard a reazemului qi armdtura inclinatd cea mai
se va considera de la nivelul
considerare confbrm calcului, nu va depdqi 0,5 d (aceastS distan!6
 9Vr

(oz's) ;,,1,(+)j u,' o *,,',):

plrlerurxoJde eriele-r
ep lep 1e;ofeur Jolero,\ocuJ lueruour un eI ezeeuorsuotulp os (Y) Incleo ep eeJeplqcsep ed eJnleluJu
(lS'E 'Ag) erice.rrp o ed eteuue rolrcgld rrroprqcsep lncolfrru e1 eleze|e ueru rollrnloS lnzec u1
'(Vt'S'3g) e-re"rocue ep eorulSunl nc es-nput8unle;d etnlsece
elrur8reru e1 gzeese es ln1o8 ezeeloesJolur eJec uoJ nc gluel€^qco ernlgrnJe 'llcqld eeJeptqcsep
ulp g/l ]gcop rcru reru ]uns rnlnlo8 elrunrsueurp pugJ 'elnlsece €erulrplu ep epurdep rnlnlo8
1runf u1 rolrrnlpuue eetezese'a1irar1p prn8uls o ad piuelslzor ep urnluturu nc ellcpld e1
'Jolrrpctgcul 1e erecrlde ep Inporu ep rS unce;d rrcpld e eJEUrJe ep tS e;euezal ep Inpou
ep 'rn1n1o8 euuoJ rS eeurrgu 'eritzod ep epurdep unlo8 nc ropcpld e eluegod eeleycede3

trpld 4 .to1r.tn1o8 nanzlpay S' I'Z'S

o]€crprr rolaruq eivod (c ';oltrnuop erfrzod (q 'roluetrle efirzod (e
:are8undprls el serelurv tg'g ern8rg

psr,o>,s
rs'l*1<-]*'ri*f <p9,0

r
17
i,, u

,.t
- E-tr
'\
o.
,a.
J"

.'li'
aa

, -1','/
/
/
(q
€lEsra^suBll -Plrueuuu 3p eroAJu elss nu
rpun ep lortuor op p:leur.rad -

t
[2]
ueulc I plesJ:ISu?r} pinlPtrLIe cp aloA0u 31se
apun eued lo.rtuoc ep p:laurrlad -
@
Ioluor rp ez€q ap lmraruuad -y l

IlfIJtra

::

tt :i:

€l eonpor eleod '0t

es Jol eereurlcul'ue1d rn8urs un-Jlur reurnu elnzprre;d luns eleotplJ oleJeq gceq"(esulluJ llJnlgruJe
gi se aqeazd de o parte qi de alta a golului pe o ld1ime:

t, :( o.z- 9'1,,' (s.30)

I t, )

I
",
u,
------------>1
l,) max(at;az)<0,21,

ciZqr+ka

suplimentare
de bordaj

Figura 5.34 Agezarea armdturii in jurul golurilor mici

Pe direclia armdturilor de repartifie, de o parte gi de alta a golului - atunci clrnd bf a > 0,5 - se

aqeazd o armdturd dimensionatd la momentul incovoietor:

ffi, =o,r25qala+2b*) (5.31)
Dacd bf a ( 0,5, momentul de margine rz, se calculeazd ca pentru o placd rezematd arliculat
pe trei laturi si liberd pelatura a.
Marginile golului se arrneazd prin indoirea barelor (sau a plaselor) din cdmp sau prin prevederea
unor armdturi speciale in formd de agrafe (frg. 5.35a) respectdnd cele ardtate in figura 5.31.
Plicile dreptunghiulare armate pe doua direc{ii, prevdzute cu goluri, pot trata, in cazul
se
golurilor mici ca gi in figura 5.34, iar pentru golurile mari in mod simplificat, ca pldci rezemate pe
trei laturi (fig. 5.35b). La o alegere rafionala a condiliilor de margine se pot determina solicitdrile
cele mai defavorabile in scopul dimension[rii armdturii. Armdturile suplimentare, care m[rginesc
golurile, se dispun pe lungimea deschiderilor de la reazem la rcazem. Marginile golurilor se
armeazd longitudinal, la partea inferioard qi cea superioard, reahzdndu-se grinzi avdnd indllimea
egal[ sau mai mare decAt grosimea pldcii. Armdtura superioara are menirea de-a acoperi eventualele
incompatibilitali ce nu pot fi evitate lautthzarea unor metode aproximative de calcul a solicitdrilor.
Armaturd inferioard pe direclia solicitdrilor maxime se continud pe reazeme frrd a se reduce
secliunea transversalS.
b'n SECTIUNEA
- 1-1

_1

Figura 5.35a) Zonele qi modul de armare a pldcilor in vecindtatea golurilor mari la o placd armatd
pe o singurd direclie;
146
 LVI

i3 0Z'0 q8o nc ecrusres eleuoz ru1ued %I -

ig ezr. p1eurpn1r8uo1 eJ€IuJe op ruluru lnluecord -
:ulu 002 ptururu eeuurilpul -
!rn1e1e-red eerutsor8 uIp ElT, < r€p tuul 0gZ < pclu ernlel -
:elerururu Ililpuoc eleJeolprrrJn rS elcedse; JoA Jolunlueo € elesJensue;1 nuntices
'(urur pun$ces €lre pug^e
eeurrilgul rS eeurripl ggg x rutu 0SZ)
,rttut 000'09 urind 1ec olesrolsue4
OE'E 'StJ) luuu? uoleq ep untuoc nc elnzg.r.eid eg ps elqce4uoc el3re ed eleseldue nes ecrusles euoz
uJ el€nlls Irlpqlc e1 e1eur3;eru IW7V ed gutezeet erex leutm uoloq urp eleeSueld ec ppueuocer eS

unrual L'l'z'g
gJ€cs o el rnlnlsepod rS redrue.r eeJeurry 99'9 e-rn8tg

sof

so!

,trle8eu Inluetuoru ep
luoJ eull eA es rql <

sof

sns

sns

€zeeuue es nu
e1e1da-r;

9'
'/' '9
'redurer e greorraJnr rS g;eouedns eeued e1 8ue,t ep vurtB espe.t e;d eleod es lel I€ru
olse Inlsepod pceq 'pr€os o el rnlnlsepod e rS edtuer Ieun €erelrue gyutzetd os 9E'g ern8g u1

Qn4sapod gS 11"tpcs ndun.r) aqug"rt.topcpld nanwtv 9'I'7'9

ereur 1oE un nc lnzg,tetd |licelp pnop ed pteuLle 9ce1d o el Incleo 3p InpoIN (qSS'E e"rnSrg
€JAqrl ernlsl
uleluczcJ eJnl€l

t;1
il )
t--l
ll
lq\,

/_:1
!U
 - 0,8% pentru zonele seismice ct os< 0,16 g'
va fi > 6 mm 9i
Diametrul barelor longitudinale va h de cel pulin 10 mm. Diametrul etrierilor
100 mm pe lungimea de innddire prin
se dispun la o distanla maxind de 150 mm in cimp curent 9i
"-'r 'innddirea
suprapunere a anndturilor longitudinale'
pe o
barelor longiiudinale din centuri se va face prin suprapunere, fbrd cdrlige,
m; intr-o vor
lungime lo > 60 d. SecfiuniG de innadire vor fi decalate cu cel pulin 1,0
sec{iune se

inn[di cel muit 50% din barele longitudinale'

inchise. La
Centurile vor fi continue pe toati lungimea pereteiui Ei vor alcdtui contururi
legdtura monolitd a centurilor
colqurile, intersecliile qi ramificaliile perelilor itructurali se-va asigura
amplasaie pe cele doud direclii, iar continuitatea armdturilor va
fi realtzatil prin ancorarea barelor
longitudinale in centurile perpendiculare cu 16,7> 60d'
din zone seismice cu
Centurile de la niveiul plangeelor curente gi de acoperig ale construc{iilor
intreruperea in
arZ0,209 nu vor 1'r intrerupte dl golurile de ziddrie. Pentru ar<0,16 g se acceptd
d?eptul caiei sc[rilor sau a lucamelor cu condilia sd se prevadd doi
stAlpiqori de beton annat monolit
la marginea golurilor.
i-. h. -r
,4. > 50000mm'
1
Etrieri Q > 6mm
T Sr,n,"") 15Omm
rl
nl
I

p > Io/o pt. ar> 0,2 g

d>10mm p > 0,Bo/o Pt. a, < 0,16 g
25Omm
b. > min
b,,
l<+1 213 b,

Figura 5.37 Armarea centurilor

5.2.2 Grinzi
5,2.2.1 Forms Si ilimensiunile sectiunii transverssle

Forma secliunii transversale a grinzilor monolite este de reguld in T qi mai tar

forme'
-^-"'-i;?l!"r.a trapezoidald sau altese considerd o fracliune din deschiderea de calcul i, dupd cum
dreptunghiular[,
minim6 a grinzilor
urmeazd:
- pentru rigle de cadr-r-r qi grinzi principale """"' ll15

-pentrugttnzisecundareqinervuridesesimplurezemate......ll20
pentru nervuri dese incastrate elastic
-
ll25 """""""'
pentru nervuri la planqee casetate simplu
- rezemale pe contur. ......"' ll30
penrru nervuri la planqee casetate cu continuitate pe cel pulin o laturi
- " ll35
in6l{imea aleasd pentru grindd trebuie sd respecte qi valorile indicate
in tabelul 4'5'
Raporlul dintre indllim-ea qi lalimea secliunii transversale va fi mai mic
decAt 4, dar se
:
recomandd urmatoarele valori: hlb 1,5 . . .3 pentru grinzile
cu secliunea dreptunghiulard 9i

hlb :2...3 pentru cele cu secliunea in T'

la planqeele casetate), se pot
Dacd stabil itatealateral[ a grinzilor este asiguratd (ca de exemplu
torsiune, cdnd momentul de torsiune
adopta qi rapoarte mai mari. Grinzile solicitate la incovoiere cu
sa aiba raportul hlb <2'
este cel pulin 113 din momentul de incovoiere, se recomanda
de la punctul 6'2'1,
Ldfimea secliunii transversale de beton b trebuie sd respecte 9i prevederile
adic6 dimensiunea minima pentru rezistenla la foc' Ldlimea minimd
a grinzilor va fi cel pulin
se stabilesc de reguld multiplu de
200 mm. La grrnzlle monolite dimensiunile secliunii transversale
50 mm.
 6Vr

'feluoru ep rS ereuoseJ op eprieredo ep eped eJetu ul

gieiuengur else '1soc ep rnlnie.rd rrJecnpeJ lnsues uI IunlpluJe eeJezrlevoriea 'grnlpluJu uaruzaSy
'k;) erieler nc pteuluuolep Ptulultu eec lgcep erelu
r€111 eg es ernqoJl rep '.trlcedsoJ rnlruuezeeJ ]uocelpe rnlndrugc Ie tulxetu JoJoIoAocuI Inlueuroru ulp

791 urind lec pugluozerder plerired ere4secul op luotuoru un-rlulp puluuelep es IlJnlquue eIJV
'lzurt? e greouedns eeued el grnlptrue
ep ele]4uec o ppeleJd es ps ]ecrpur else 'enurluoo JolIZur-rB ele eleut8reru eleurczeoJ e-I
'go0'Z rS g'g ertul pzpenlts es (elqasoep eluoJeptsuoJ
;oun eiuesqe u, oJeulre ep elrnuSrqo unzeJ ul elepueruoceJ eJ€Irue ep Ilperu eloluecoJd
'('v V0'0 - xeu'sV
) uoleq ep truntices eue ulp oTop t|pdep eA nu Jep
unzeJ ellelelec n-r1ued ' "'trp - ,
'toltzurt? e1e ecrlseld eleuoz ru1ued ' gZ'0 > ,
:epun
'grci utp elelrlJou ep psrup€ P. 2 = r eleuudruoc rouoz e euIIX€Iu nrurilgul apundseroc
'ereunde:dns op Joleuoz eJeJe u1 'eletur:dtuoc nes esurlu! uJnlquile e Eturxeu eeuntires -
'o]?Irueeu ec eJoplsuoc
ro1 es (Zt') erieler ep gtep €ec ]gcep rcru rurl prnlpur€ ep IIre nr uoleq ep elrunrfces -
:(y 'dec tze,r.) erernsg el eerecglrol
urp pJeseceu eec lgcop eJeru reru og qs ernqeJl esulluJ IIJn]gIuJe ttuntices e glllceJe ejegerdns -
'(lFulut earuligl Ierrrnu Preplsuoc
rg epun
es'gleruudruoc euoz u1 eceld nJ'J u1 ppurr8 o ru1ued) esullul reuoze elperu €eurli?l else
ltr
ttt s/ elelrlrronp ep €s€lc ep luereJlput pclrusles gnoz uI p'Qfig9'0 : "tu'''u
,,
t,i f
lzt's) gcrlusleseu e^rioz ur p'qEI00'0 < P'a-fi97.'0 = "'-''V
J
'orir
.-:+JIoJ nc gulluJelep es ssulluJ IIJn]gIuJe e Ptulunu eeuntices -
:nirzodsrp OleJeolguun elcedse: JoA a"rstuJu ap Oru1xuur 15 eurlulu aleluaJoJd

p 1n u1p nTtB a ol o a tn w tn p atutd a AIrr n4s uo r 11i12 o ds1 q Z' Z' 7' S

'Z> tlltgrep'ria.rad -
i8 > r.lil > T,gxap'(epuncs) euncs -
:g<qil pcep'(e11e.tz) t8unl -
:pJeplsuoc es eltzuuS
.elesrezrsuerl rrunrices e q eeurrilpul IS 1 lzurt? eoJeplqcsep o4ulp Inl:oder ep eticutg u1

JOIelnA €rJleluoeD 8€'9 eJndlc

'UI
ep else Incl€c ul oJereplsuoc uJ eI es ec Joleln^
e prurxeru elu€d '(Sg'E '3g) e1n,t Joun €uuoJ qns eluezeer ed eSo.r8ul 1od es ey.zuttS HeIu IJoplt{csop
rS uplrcrlos e-I 'eJeprqcsep ed plu€lsuoc elesrelsue4 eeuntices 'pln8er ep 'ne elllouoru elIZulJC
 scopul simpliJicdrii acestor operalii se recomandd:
'n

o limitarea numdrului diametrelor barelor Jblosite;

o folosirea fn cdt mai mare miisurd a barelor drepte Jdrd cdrlige la extremitd[i;
o limitarea barelor indoite ca numdr Si formd,'
. alegerea celor mai adecvate sisteme de fmbinare;
o folosirea orocedeelor mecanizate de debitare, fasonare $i asamblare a armdturilor.
Armdtura longitudinalS de rezistenld este constituitd de reguld din bare flexibile asociate, cu
ajutorul armdturilor de montaj gi a celor transversale, in carcase spaliale legate (cu sArmd) sau
sudate sau in carcase plane sudate.
Aqezarea barelor de rezistenld in secliune transversald trebuie sd respecte distanlele minime
prectzate la pct. 5.1.2 . Se recomandi ca distanla maximd dintre axele barelor de rezistentd s[ nu
depdqeascd 200 mm decdt in cazurijustificate.
La reazemele intermediare ale grrnzllor continue, (care nu face parte dintr-o structurd
antiseismicd) cantitatea totali de armdturd intinsi ,4. penttu o secliune in T, se va rcpar1tiza pe
ldlimea efectivd a talpii superioare. O parte din aceste armdturi poate fi concentratd pe l[fimea
inimii (fig. 5.39). in zone seismice se va respecta prevederile de la punctul 5.2.4.4.
in comprimatd a secliunilor din cimp, dacd nu rczultf, din calcul armdturi comprimate,
"ona
se prevdd minimum doud bare de montaj necesare pentru suslinerea etrierilor (fig. 5.40).
C?nd grinzile sunt mai inalte de 700 mm, pe felele laterale se dispun armdturi longitudinale
constructive la distanla maximd de 400 mm intre ele. Aceste anndturi pot fi prinse la fi.ecare 2
etrieri cu agrafe avind diametrul de 6 mm. Se recomandd ca aria totald a arm[turii longitudinale
laterale sd reprezinte cel pulin procentul minim din aria de beton haquratd (fig. 5.a0).
annAtufl de nontal

A.

E
e
C
cr constfucttve

rezistenti

Figura 5.39 P ozilionarea armdturii Figura 5.40 Dispunerea barelor

intinse in reazemele intermediare constructive

Cdnd grinzile au indllimea > 1000 mm se respectd prevederile de la punctul 4.2.1 privind
armdturile de pe felele laterale.
Aqezarea armdturii in lungul grrnzri, depinde mai cu seamd, de alura diagramelor solicitdrilor
(moment incovoietor sau intinderea in armitur[ qi forfd tdietoare), de condiliile de rezemare a
grinzli (rezemare simpld, incastrare sau continuitate), de zvelteqea grinzii (raportul ilh) qi de tipul
armiturii folosite (carcase legate sau sudate).
La grinzlle scufie simplu rezemate, solicitate moderat de o incdrcare uniform distribuitS.
armdtura longitudinald se prevede constantd pe intreaga lungime. Aceasti arm[turd poate fi o
carcas[ spalial[ legatd sau mai multe carcase plane sudate (fig. 5.a1a).
La grinzlle continue solicitate predominat cu ?ncdrcare unifotm distribuitd avAnd o intensitate
redus6, oprirea armdturilor longitudinale se poate face in mod simplificat in locurile indicate in
figura 5.41b.
 I9I
orepurluJ ep leiroJ €{u?r8erp ep ericury uJ nes elrq€d€c role}ueluolu errtelaelp ep elicunJ uI IIIIqe}s
oleod es ol€crprJ Joleo € rS elderp JoleJeq e e:udo op Incol elellcllos cnuelnd eltzutt8 e1
'GV'S'3g) rrpc"rgcuJ ep oleznec roleluouou eue:8etp
(edeo;de reur 1gc) pcseoJpuun ps epqedeo elolueruolu eJ erirpuoc utp elSeltqels es 'enutluoc
olec €l rS 1gc eleurezer nlduns eyzurt? el+VlE'.tolosuctec eeurt8unl rS e1eurpnl13uol role;eq elJV

G'Z'Z'S '1cd vet 'ueu1e eJlurp erurxeru eluelsrp else

xeu'15) esuqul IIJnlPuuu eeJecIpIU
7p'9 e:nfug
eJeq z 'ulul erEq z'ullu
zt,V zryVll < rny771- ttrv

eAI]3rulSUOC ?J€BtuI Lr'[Q

rleJsl€3

rerrs > xNufi

S>

e.t4e8eu Jolelueruoru eerenle;d '

e1 (rie-rp1gc) eluepuedepur eloreq 7BWI ed edtctped tod eleclplr ellrntguue eurezeer e4'(7p'9'3t1)
eleurpnlrfiuol rolereq eerecrprr ru1ued eldo eleod es (e:eoletgl piroJ ep eure;8elp uJ Irelu pnl1es)
Jolo11rozeoJ ee-lerdo;de u1 eleseld elueuodrut eleJluecuoc ei"ro; ep elellcllos onuquoc eyzw7 e1
gnulluoc ppuu8 (q iglewezar nldturs
epncs ppur-rfl (e :plrnqulsrp uuoJrun oJecJpcuJ o ep ]€Jepou elellclTos.toltzutr8 eoJ€IuJV 17'9 ern8tg

a1 I"t:" , 'ISZI'0;
areq er€q z ulur
r.V r'Vtl< 1"tszt'6 rFV t/l < IFlJ

' aI' , ,I,

'nI'
e,\rJcrulsuoc /,/ uArlctulsuoc / (q
(ilTt'0 .r1['O)xeru< (rg.g .,1g.6)xeru{ eJnl€rrrJu
[T SZ'0
BJN]?IUJ€

Z rJeule nc eluapuadaput eJeq I

Z, z' t 48>l e

Jrftt] fr
I

Y
e
p,-E
I l i Il r l II rrrlrtTl i I I rT rlir l11
v.qNnriras
t')
lo
\v
capabile din armdtura de rezistenfd care se obline, de fapt prin reducerea diagramei de momente
capabile cu valoarea bralului de pArghie z.
in zonele seismice cel pulin jum[tate din sec{iunea de armdturd intinsi se prevede qi in zona
comprimat[.
Se prevede armare continu[ pe toatd deschiderea grinzi;' dupd cum urmeazd'.
- laparl;ea superioard qi inferioard a grrnzilor se prev[d cel pulin cite doud bare cu suprafald
profilatd cu diametrul > 14 mm;
- cel pulin un sfert din armdtura maximd de la partea superioard a grrnzilor se prevede
continud pe toatd lungimea grinzli.

a
infrguritoarea efortului de intindere -E,
din solicitare lMtr- Nr,,l de rezistenla

infr qurbtoarea efortului

de intindere dilatatd

Diagrama forlei de intindere capabild

in armdtura de rezistenld F,,* LF', (F)

Figura 5.43 Curba infrgurdtoare pentru calculul elementelor incovoiate. Lungimi de ancorare:
a) {inind cont de varialia liniar[ a efortului in atmdturd pe lungimea 161,b) in mod acoperitor

Lungimea armiturilor longitudinale intinse se determind respectAnd urmdtoarele

recomanddri:
- curba infiqurdtoare a forlei de intindere din armdturile longitudinale se obline printr-o
deplasare cu a1 fa!6 de curba infiquritoare a lui F,a(Fta este forfa de intindere din armdtura
longitudinald determinatd din calculul seciiunii transversale, vezi cap. 3);
dacd armdtura transversald este necesard din calcul, a, :0,52 'lctg1 - ctg a ) ,
dacb anndtura transversali nu este necesard pentru preluarea forlei tdietoare, at:d ;

pentru annitura din talpd, situatd in exteriorul inimii, a 1 va fi, sporitd cu distanta de la bard
pind la inimd (figura 5.39);
din punctul in care barele nu mai sunt necesare ele vor fi prelungite cu lungimea 1,,,,) cl ,
diagrama efortului capabil de intindere in armdturd la starea limita ultimd trebuie sd se
situeze inafara curbei infrqurdtoare a efortului de intindere in armdturd produs de acfiuni,
deplasatd ca in figura 5.43,
- este permis[, de asemenea. utllizarea unei diagrame in care rezistenta la intindere este
scdzutd" progresiv pe lungimea '/6,7 ,

- lungimea de ancorare a barelor inclinate, care lucreazdlafor\d tdietoare, nu va fi mai micd

de 1,30 .10,, in zona intinsd gi de 0,J0'lh,t in zona comprimat5.
 E9I

!eunrs-ro1e1 rielrcrlos ]uns nu IUeIJle pc erirpuor

nc 'nzuu8 lltulul eiege;dns p8ugl ep rrJnrueJ e ereunde;dns uud oJlpguul o psnrued elsE
lrolpzundseroc tie:ocue lJ Jo,\ tIJaIJJe -
'osullul tS eleuuduoJ eleuoz
u1 rolgzundseroc eluJocue elnqorl erec J€p gleurpnlr8uol €Jn]guue ep eluepuedepur
'piuerepe glleur ep oJBq utp 'Jle eir:prs 'asaoJec ep pruoJ ul oJeOeJroJ ep lJnlquesue -
"oleurlcul eJ€q -
'(9V'g'3g) gleur-rdruoc euoz esurlul gleurpnlr8uol ernlpruJ€ pur-rdnc eJ IroIJle -
rS
:ep erieurquoc o-Jlulp elsuoc eA -
'1e-tn1cnr1s tnlnlueruolo e qleurpnlrSuol exe nc
.06"'.gt ep rq8un suJoJ eA -
:uepe,Lerd elereolpruJn elcedser €A eJeolergl |efuog ee:enlerd rulued gJesecou ernlpIUJV

nlnsn$ao4 natDuun puutud aulJn,usuoJ 11i1zods1q tZ'Z'g

eJerperuJolut eletuezee: ed eereuuv gt'g e:n8rg

puat - "p(nDS"p<l- - p1l<l

'-Fr ,/

,rl (c *,1 (q (e
'(c nes qgV'g '3g) '(rrzoldxo 'tnlntuezeer ee;ese1)
elelueprcce enrlrzod etueruoru ererd ps gllqedec tS gnutluoc eU ps eereuile ec gpuetuocoJ es -
(eSV'S'3g) (trncotc
rS unlropul ru1ued) urrugI < p el''pZ\3 w:urgl> p e1u'p tnlnutop lruloluerp tgcep urind
reru nu nes (e1de.rp ereq rulued) p Ot urind 1ec ap eeur8unl BeAe eA IIJnleuuB eereJocu€ -
'eurezeer elsed esnp g ro^ rolundrugc ole eleulpnlrSuol ollrntgture uW V fi urfnd 1ec -
:leJls€ eceJ €,^. os oJulpauJalul alaruazvo:. ad ereolre;u! IIJnIEtuJB uoJBroJuV
'(S'S) telieter luroJuoc enl eA es rS (77'9 '3g)
ro lruuozee"r rS ppulr8 oJlurp lo€luoc ep eIuII el op pJ€osptu es oreJocue ep eoulSunl -
'1nc1ec op oJepullul ep ei.ro; elurzetdet pElV opun
z
lv| s)
/'lJAr
+ , ,," ,: rl
'0 'l'',41
:eJepullu3 ep EiIoJ o ul elsIZeJ ps pltqeduc g eA IlJnlpuile eoteJocue -
'LLtezeer ed e1r3un1e-rd g :o,t tnlndruec el€ eleulpnl|8uo1 ellrnlglure uP V fi urind 1ec -
: IeJ 1su
oceJ eA es 'g1erj-red ereJlsecur gJq+ nes nc 'luurSrutu IuezBaJ un BI aJuolJaJul IIJnlpruJB BaJuJoJuY

'lceJrpu (q 'tce"np (e :1eur3-reu LuezeoJ un €l eJeolJoJur rlJnlguue eeJeJocuv pp'g emfug

 tdietoare va fi sub formd de

T\al

t_J ill
otner
etrien
pe,nmgtral
interiori
oescnls

Figura 5.46 Exemple de combinalii de etrieri qi armdturi transversale

Coeficientul efectiv de armare transversald p* se determin[ cu relafia:

Ar*
P"- ub-r.rno (5.3s)

unde: A,*- aria armdturii transversale in interiorul lungimii s;

s - distanfa dintre armdturile transversale,
b, -ldlimea inimii elementului,
a- unghiul dintre armdtura transversald qi axa longitudinald (pentru etrieri a = 90" $i
sina :1)
Coeficientul efectiv de armare transversali trebuie sd fie mai mare decdt valoarea minimd
obfinutd cu relalia:

P-,^in=0,08* (5.36)

zonele plastice potenliale ale grrnzllor participante la structuri antiseismice cu ar> 0,129
in
trebuie sd se respecte qi condifid P.,^in >0,002.
Distanfa maximd s/,mu,. p€ direcfia longitudinald intre ansamblurile de forfecare (fig. 5.47) este
definitd cu relafia:
(s.37)
-u, = 0,15 d + ctg a)
s1 (I
gi nu va depdgi valoarea de 300 mm.

150 mm
< 600 mm
{ S,,-u"
I

,s

Figura 5.47 Distanfe maxime intre armdfurile transversale.

Distan{a maximd pe direcfie longitudinald dintre barele inclinate este definiti de:
sb,*u, : 0,6d(I+ ctga) (5'38)
Distanla transversald dintre ramurile de etrieri sau agrafe nu va depdqi:
, s,,-u, =0,J5d3600 mm (5'39)
La grrnzlle late b > 650 mm se prevdd etrieri suplimentari sau etrieri dublafi (fig. 5.48).
 99I

rnlnlueuele exe nc 06 op rq8un un euiloJ :o,t tS gg'9

'1ern1cn-r1s
ern8g nc uuoJuoc 'eledec e1 e8rl.rgc nc nes ueunderdns uud ferocue tS tSqcul IJ JoA IIJoIJIo -
:r1n8e; eleJeolpuun elcedse: os ps ernqeJl ounlsJol el el€]Icllos toyzurt8 lrzeJ ul

aun8"ro, nl Datotatv v'z'z's

'eleurpnlr8uol JollJnlpuue I€ ruluru lruleru€Ip e$e tap oJec uI

(v)
lrv's) IAI i 'np8trr 002'. ,Lf uru;
oletrlrtrnp ep eselr rulued 'nu'''t
| 't)
(v) *n"'''t
(07's) H oleirl4cnp ep es€lc rulued ltqp yirur,u 0S I :; fulru ;
| 'l)
:eprirpuoc elcedse-t eA IJoI4e eJlulp glulxetu eiuelstp -
luru 9 q^qp toyrcrJle Iruloruerp -
:epripuoc elcedser ps elnqeJl gcIlIJc euoz ur finzprctd IIJoIJIE

rzurt? el aclllrc euoz 6V'g ern8rg

141 - Ll:-l
elelllllcnp ep pselc nrlued
H el€llTllcnp ep gselc n4ued - Llg'I --l
.ul

redlS

'(err4edrsrp) ecrlr"rc ouoz pJoprsuoc es 'e.re1ceto.td ep ecrusles tetieurquroc

Inzec uI ee:e8;nc ruelJelur eleod epun rrzurJ8 lndrugc utp tuntices Ieun e eIIe ep rS eged o
op p]€n1rs 'eun8unl glseoo€ nc olouoz uncerd '(6V'g'3g).ropd1g1s eieg el ep glernsgwr'":-eerut8unl
rS
nc JolrzurJS eliglrueJlxo el op olouoz oclusrosrlue IJnlcruls urp eped c€J eJec eltzurt? e1

olllouoru (q'elecuqe;erd (e etelrolrzuu8 e ples.re,tsueJl €er€Iurv 8t'S e:n8tg

(q
ruur099<q

(e
 - mdrimile prevdntte la pct. 5.2.2.3 referitoare la procentul minim de armdturd transversald gi
distan{a maximd dintre armdturile transversale sunt valabile gi la elementele torsionate.
- suplimentar, distanla longitudinali dintre etrieri nu va depdqi s/,-u* ( ur lS ,

- armdfura longitudinald va fi astfel distribuit[ ca ?n fiecare col! sd se afle c6te o bard;

celelalte vor fi distribuite uniform pe conturul interior al etrierilor la maxim 350 mm
distanld intre axele lor.

V]
V
I
VI
V
I
VI
V

Figura 5.50 Exemple de armare la torsiune: a) situalii recomandate, b) situalie nerecomandati

5.2.2.5 Armarea de suprafalit

in anumite cazuri este necesard prevederea unei armdturi de suprafafd, fie pentru controlul
fisurdrii, fie pentru asigurarea unei rezistenle adecvate la exfoliere a stratului de acoperire.
Armdtura de suprafald destinatd impiedicdrii exfolierii, de exemplu la acfiunea focului
(capitolul 6), sau unde sunt utiTrzate grupuri de bare, sau bare cu diametrul peste 30 mm, va fi
alc[tuit sub forma unei plase din s6rme cu diametrul mic, de inaltd aderenld gi va fi amplasat in
exteriorul etrierilor, confotm figurii 5.5l.
Aria arm[turii de suprafafd (pe cele doud direcll|) A,,,.1trebuie sd nu fie mai micd decdt
0,0IA"1,"r1 sau 0,005lcr,.rr pofltru stratul de acoperire mai mare de 70 mm, unde Art.""1 este aria
betonului (haqurat in figura 5.5 i) care se exfoliazi.
Acoperirea minimd necesard a armdturii de suprafald va respecta prevederile de la pct. 5.1 . 1 .
Barele longitudinale ale armdturii de suprafala pot fi luate in considerare ca gi atm[turd
longitudinalS de incovoiere, iar barele transversale ca armdturd de forfecare, cu condilia satisfacerii
necesitdlilor de dispunere qi de ancorare, pentru aceste tipuri de armdturd.

,x 0.0lAn,"',< 4,,,,,r
t
I

(d-"'):
A,,.,,,,,f 600 mm

I 'd>32^
A,,,",,/ si: tSO mm sr< 150 mm

x - in[l{imea zonei comprimate in starea limitd ultimd

Figura 5.51 Exemplu pentru armarea de suprafald
 L9I

'rolrrnzec Inlsor ul IuuI 00t Is rolllrpplz ltrosldlg]s BI

rS OSnpoJ Ugllcrlos nc trdlgls el tllul 0gT,neI3s eleSJeASu€Jl ltunlices 3[e JLuIuru Ollunlsuelulc
'erie.rr8 op ezeJ r ret 'fequeg ep eerur8unl else u7 e;ec ut

'1iete.r; Ildlgls ru1ued '9E: !lol

ie:eoSn ele8e:3e nc Inuoleq ru]ued '0L= !l0l
iynuSrqo lnuo]eq ru]ued '1VI= !lol
:olrJole^ elceoseJ
ps (tlut') eoletrlrqrxog ec erirpuoc urp csellq€}s es ttuntices ole etuluru olIunISueuIC
"ropd1g1s
':oyd1g1s ele elrJeJrp etruoJ nes runrsuorurp elrunue undutt e;ec eletceds rtitpuoc uJ IIUIJPIU e11e tS
e]rupe lod e5 'tuur 0g ep r1dr11nu ner es erelnrq8unlde;p nes elerlgd ;oltuntices elIunISueuIC
'prelnrq8unlderp nes pleggd else rolrdlgls e plesJelsue;} ttunticas e elenzn eruoC

alnsn^suu.4 gunlitas allunwuawlp $ nwtog I'E Z'g

rdrgls g'z's

rolr-rn1o8 euozulroltzuu8 e erelueutlldns e;eq nc eeJerIJV gg'9 e;n8lg

r.n:luerurldtts .r:*q r:,rr ;'g nnurd t.u1u":uttldns
rltntltrrlo;]mq- - - u111 U1 lilu r ellllPu-lll

r:1 g 6 n-:m:d
l$iuJulrldns lJil{,qJ
'V r.w;u:rur1.lns r::rr1:

'tuc g ]gcep ereul Istu U e^ r€p '(tO t 'g) erieler nc Putuuelep os ellsetcns unlo8
enop e4ul gtururur uiuelsrq 'gg'g ern8g u1 plurzerd es rolunlo8 Irunf ul grelueulldns eereturv

nzutt? euoz ul:oprnlo8 ee;euotitzo d ZS'g ern8tg

\
EJJNJU EXB.

esnpe: :rbolatel etJol /

uolsq ep
eleui;duroc ulerq

{q (e
'csefunloJ es ep.rniloc 'ltqtsod olso Pcep
,e;elnrqfiunldoJp eloo e-I 'eJelnrq8unlde-rp elec lgoep eseofelue,te Ieru ]uns epunloJ ellJnloD
.@ZS.S '3g) peur Art€lor 'gluelcgns
lulSuq nc unlo8 elrup€ 1od es rcnu oreolelpl eiloJ n)euoz uI
elelpfp nc sqcuJ lrrp€c un ezetruoJ es epdlg e;edncep gclnp nes (zZS'S'3g) elueyodur eleuudruoo
elelerq gdrue4r4 es nu gs erirpuoc nc rerunu ueru eJeoJolgl eiloJ nc ouoz ul eepe,terd lod es opnloD

.rop.tnlot Tntn{ ug nailtwtv 9'Z'Z'g

 69I

'ecrlrrc ouoz €reprsuoc rol es (gg'g '?rJ) ":-piuelsrp o ed riglprerlxe €l op eleuoz 'e,t4ecgrutues
ec4sele-1sod uierurogep gyurzetd orec 'ecnustes4ue Irnlcruls el 1iuedrcrged ldlgts e-I
'ruur g op crru I€ut g eA nu pl€sJelsue4 pJntguiue ec'leurzn olepns roleseld Jolelrues lruloluel(l
ruru ol
: (w) erpeu elelrlrlcnp op eselc -
r1''ol<"'tt
'PIeSJe^Sue4
eec ,rrlcedsoJ €leurprqr8uol ernlgLlirJe ezeouo{ceguoc es eJec urp rnlnleio uiuelszer -^p{{'tpv
i("n-s) eleurpnlt8uol roler€q Ie rulxeru lruletuelp efse rup ereo uJ
'v'S rt't|l*pv'0<'"'p (H) ep eselc -
f Flleur
']€lllllcnp
elcedse; ps ernqerl (gleprocrle p1e:rds *, ""* 'ueu1e) al*sraasu*r, *rnru'i:f?nffilfltouot
plrrsffi^sur,4 nrntptanv E t'z's

pJeloruel eunrices nc (c ',,1" op gutloJ ut eeunlices nc (q

iplelnrq8unlde;p eeunrices nc (e :.ropdlgls eereturv yg'g e:n8tg

eledru8
eJeorJo]ur eJ€q
t-:*t 6- gg1 +
0,t0 unu 002 :G) tutu
.t NL
lerceds ele.red-d1e1s I_ltlr
tt iltl
ln

tln
N)

--t
.
ll,,--JA
N
N I.J

t
[A,0ururggz r/ A
GD unuOSt >
(q

lerceds tloc ep d1e1s

(c

ttt-Atl

lk#ll
L. I ttl
rn1nd1e1s e1e esndo r-rn1e1 ed ollrncolc iltttl
llt-lt-J-irl
€qre es elnqe4 elllncosuoc eprnle8el
ffi

H) rurrr0gl > Ilrrr0gl >

btr
r4uoruldns 0.f) unuOOZ ! unu6g7 !

"\
ye4eruued rer4e' LI
unrr 09 1 >
 dn,, d,., 1
Ahtl

t
I
bo b,
I
L
hu .l
uht)
t"

h.

Figura 5.55 Zone critice la stAlpi parlicipanli la structuri antiseismtce

in afara cazulur cind este determinatd printr-un calcul riguros, lungimea zonelor critice se
obtine in funcfie de clasa de ductilitate cu relaliile:
ductilitate inaltd (H) 1,. < *in{r,s n";l;ooo mm} ;

ductilitate medie (M) i,, < -ir,{t.; +so rn-} (s.44)

f ;

unde: h" este cea mai mare dimensiune a stdlpului;

/., este lungimea stAlpului intre grinzi sau pldci (lumina).
Dacd, l,,f h, <3, intreaga lungime a stAlpului se considerd zond criticd gi se va arma in
consecin!i.
La baza stAlpilor zona criticd se mdsoard de la parlea superioard a fundaJiilor. Dacd existd o
pardoseald rigidd deasupra fundafiilor, lungimea 1,, u calculatd cu relaliile (5.44) se va mdsura
incepind de la pardoseald (fig. 5.56), rar zona criticd totald se considerd incepind de la baza
stAlpului.
Dacd stAlpul reazemd pe peretele din beton armat al unui subsol rigid (fig. 5.57) zona criticd
se m[soard de la nivelul de incastrare al stAlpului, adicd de la nivelul planqeului situat peste subsol.

\\

:Y \V DardOSe&la
r: -: i:
tsY
'Fn c
rieida
- -\
i-'\
'=-
Fil
- \
ca O
fir-r{qtio
rqlluqrrv
A
't
\ \
subsol
rigid

Figura 5.56 P ozigia zonei critice Figura 5.57 Pozilia zonei critice
in cazu| unei pardoseli rigide la o structurd cu un subsol risid
 I9I

:kyS '?t1) pOt EI pg el ep ezeenleru es rolrreule plqdec e1 ep elde-rp elunri-rod

-
:eleiuuec relueunldns elcedser JoA es
(e,nrlecgrurues ecrlselo-lsod nieuuoJep ne erec) ecruslesllue IJnlctuls e1 riuedrcq;ed ndlgts u1
'elesJeASueJ]
rrnlpuue op rnlnlquusuu [e (rn1 ee.rerdo.rde u1 nes) iloc oreJog u1 esndsrp 'eleutpnlt8uol ereq Ier]
ruruurxeru rulued rnlnluqrueg eerecrperdurl ern8rse gs eleod (rueule) plesrelsuerl eJnlpiuJv
'(clE'S '39) gles;e,rsue4 €rntpuue ep elnurisns ernqorl uotoq
ep rrunrices 1ni1oc u1 aleseld eleurpnlr8uol rrnlgrrue ep dn"r? nes Eleurpnlr8uol p.req orecolC
'1nclec ]sece ep oroleu olse nu T,I el I lgcep pcru reru nes ple8e else eJecnpeJ ep elued gceq
'olercose elesJe^SueJl allJnuoJo
15 dup rselece uJ es-npugJoprsuoc elnclec eA es el€sJelsueJ] olunlpuu€
eJlulp eiuelsrp '(eeuntsuautp
pcgrpour ISI lndlgts :'xe ep) ericerrp gcglpotu tSl eleurpnlr8uol elereq opun olocv
'(SS'E '39) riuecerpe ro1rd1g1s ele igdec ep eleuoz urp elec nc
eiuelsrp rseelece e1 pg.terd es d1g1s urp rrrerrle 'gceld nes ppulr8 o nc teticesrelut eerutilpul ed
'(t'S't'g ']cd vet)lencep€ olerocue g rol elesrelsu€r] ellrnlplurv
'eorrusrasrlue ericelord ep lnper8 ep rS prn1e1 o ed "ro1e"req lruglunu ep 'ttuntices
elrunrsuerurp op epurdep uelueurldns ;oluerJle eerezrlpn '(utg'g '3g) r-relueurldns ueule nc tS
rlerleuued rJerJle nJ ezeearJe es qle4pd nes pJ€lnrq8unlderp guJoJ ep el€sJe^sue4 epunriceg
'pnuquoo glerrds ep puuoJ uJ rJerJle
nc nes (liepns nes rincerlad) rlenpr,trpur rJelnoJrc rJerJle nx ezeeLrLre es eJelncrc epunriceg
'rJerJle

E ruruuu rJeseoeu luns rrJeunderdns eeurr8unl ed iurruTl ep eJeru I€Iu else eleurpnlr8uol
JoleJeq Iruleu€rp pcep JoleJeq eereunderdns uud alezrleeJ luns ellJglcuof e:ec u1 eleuoz ed -
irnlndlgls e elesJolsue-t1 ttuntices e glulxetu eounlsuotulp
nc ple8e eulrilpui o ed 'rcp1d r-ro rzurr8 reun Inlqnsepep rS e:dnseep elenlls eltunrices u1 -
:PCIIIISreS
eeunrice qns cqsele Inlpels uJ ugtupJ eJec toc €l nes esnpoJ lJgllcllos nc Ildlgls el 9'0 Inrolc€J
nc e;ri1nuu1 uud €snpeJ g eA sns leru pleuruJelep elesJelsueJ] o[IJn]Puue erlurp eiuelsrq
'uILu
- 00t
ielesre.tsue-rl rrunflces e eunlsuetulp gcltu Ietu eoc -
leleurpnlr8uol rolereq Ie tulunu Inrletuelp Iro 0Z ep -
:eiuelsrp ro4 eleJ€o]griun urp eJeolel pcnu reru eec rSgdep eA nu (."*'1'S) el€sJeASueJJ
elunlgulru oJlurp eiuelsrp 'acr1r.rc Joleuoz €JeJe uI ecruslesque IJnlctuls e1 riuedrcrped rec e1 rS
runce:d'pclursres eeundce qns orlsele Inrpels uJ ugrupJ eJ€o n€s osnpeJ IJplIcIIos nc lldlgls e1
'(1er1erur.red rnlnJorJle
lluorJelur u1glenlrs) epln rruntices e plululut eJnlel else -
0g

ieleurpnlr8uol JoleJeq Iu UIIUIU lru]eruelp else tqp :epun

Luur St rl Ytu'1]s
ruut sZIl
*n"''"t Gt) ptteul
(sr's) T,lollurlLr- (141) erpetu : tloq futut;
,rp g) ',
p g)
:rSpdep eA nu etelllllonp ep eselc ep ericury uI lralrla orlulp uiuelslq
'eclllrs Joleuoz InlseJ u!oh9(0'0
ile,tru lnuud e1 '"to1 ezeqel ep ropdlgts e PoIIIJO euoz u! o/oSE1'0 -
:ot€ylllrnp ep (nf) elperu eselc n:1uad -
iectlt.tc Joleuoz Inlser uJ %gt0'0
!1e,r.ru lnurr-rd e1 'ro1 ezeqel ep toltdlgls e PoIlIJc euoz ur oh9'0 -
:eteylqcnp ep (11) Elleur eselc ru1ued -
:g eA IJeIJle nc el€sJo^SueJl eJ€IuJe 0p tlllultu InluaJoJd
'gluercue PIerx€rJ] eJ€llsllos ep eJ?]s o azezrleeJ es 9s lgcuJ leJlse g e^
olesJe,\sueJl rrJnlprrrJe e e;eundsrp op FpoI J 'eleurpnlr8uol JoleJeq I€ lecol rnlnfequeg ee;ecrperdrul
rS preseceu eelelrlqcnp e;n8rse gs oJec 'e1etle tS ueule eepene;d JoA es ocIlIJc eleuoz uI
 - la primele doud niveluri ale cl[dirilor cu peste 5 niveluri qi la primul nivel in cazul
clddirilor mai joase, se vor prevedea labazd etrieri indesili qi dincolo de zona criticd pe o
distanfd egald cu jumdtate din lungimea acestora.
- distanla dintre barele longitudinale consecutive aflate in collul unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 150 mm.

5.2.4 Noduri de cadre

5.2.4.1Tipuri de noduri monolite

in figura 5.58 sunt prezentate diferite tipuri de noduri exterioare monolite, dintre care unele
sunt intdlnite 1a cadre plane, iar altele la cadre spafiale. Aceste exemple fac parte din sistemele de
cadre rectangulare.

.,afr
,
---T
€tTi-n
J-'2 <-.-l'-J '/./lY
lllllL*ll
#l #]s I #ls
Figura 5.58 Noduri exterioare monolite
in practica curent6, insd, intdlnim frecvent qi grinzi dispuse oblic fald de stAlpi (fig. 5.59).
placile de plangeu, monolite sau prefabricate, nu au fost reprezentate in aceste figuri.
in zonele seismice puternice ancorarea sigurd a armdturii grtnzllor este strict necesard pentru
menlinerea efortului capabil aI grrnzllor in timpul deformaliilor plastice. O posibila rezolvare
reprezintd solulia ctreahzarea unor capete de grindd in consol[ (fig. 5.60).

capete de
rigla

Figura 5.59 Nodurile unui cadru Figura 5.60 Stdlp de co19 cu capete de
cu unshiuri obtuze grindd pentru ancorarea armdturilor din grinzi

in figura 5.61 sunt ardtate nodurile interioare tipice. Dificultatea principald la execulia
nodurilor pe qantier, in special a celor interioare, constd in amplasarea etrierilor orizontali in miezul
nodului. in cazul in care armdtura principald strdbate nodul pe trei direcfii, prezen\a suplimentar[ a
unor etrieri de secliuni diferite produce probleme mari. Dificultdqile pot fi reduse prin alcdtuirea
unor ldrgiri ale grrnzilor in zona stAlpilor cu ,,wlte orizontale" (fig.5.62), formAndu-se un bloc
rectangular in jurul nodului.

latiri ale
rigleloi

Figura 5.61 Noduri interioare Figura 5.62 Noduri de cadre cu

monolite r,.ute orizontale ale srinzllor
 coT

oc[usr3s euoz uI rup€c ep (ueu1e gwrl) pmouelxe eieJ el osullul

rolrmilos €orerruv 99'9 ?rn8ld rup€c ep;opniloc eereuilV pg'g emfug

ii 'q
ll "p

-IN(

'It't n€s 97'g pn8g luroJuoc pou uI eze|e 1od es IIreI4E

'Jelrrl op purroJ gns 'ogi el pleutlcuJ prnlprur€ o eeuourese ep epe.nerd eS '9'g Inleqe]
uI elecrpur elrJole,\ nc ple8e urind lec ep EZzJ nc eJepJocer o-4uud (eleurrrduloc) ereouelxo ellJnl€l
ed cse8unlerd es rnlniloc elu ereorJolur elrrnl€l ed ep osullul ellrn1pturv'99'9em?g uI €c euua es
e gpue1rrocer es (p.reorrelur eieg el rrepurluJ) at4rzod atuaruou,t ol aruil)qos rupec ep s1"rni1o3
'pleuruduro) EUoz uI eeJ€Jocue pugJeprsuoc 'psl eJeJolue ep €eulSunl nc 'te1nA € n€s
rnlniloc ele eJeorreJur eleiey e1 ep cse8unlerd es p13r.r urp rS rd1g1s utp eleruudruoc ellrnlguuv
'(Eq'E '3g) ;olunpou ereJe uI
ppur"r8 vr ezeJocue es ps rdygls urp esurluJ oloJ€q ec ppueuoceJ es 'ecrurelnd eclulsles euoz uI
'uoleq urp e;ecrdsep ep rollrnuoJe
eerunlerd rulued 'runqrnc €o1€lrlecuoc uJ 'e.tt1cru1suoc unlglru? Joun ee"tepe.terd eJeseceu
olse re4uol zur uI 'I'€'I'g lnlcund ellnzgrctd (*p) gmqm) ap gzer o no eprocer rol es ellopuJ
osurluJ elaJeg '(Z'i'Z'S Inlcund vat) vwt7 eI alep rolt{ecrpur ulloJuoo o}Itu}suoc epqedec e}ueluoru
op roleiuer8erp 1ruo1nfe nc elSslqels os esurluJ eiuelstzer ep rollJnlgutm e erudo ep IncoT
'Wq9'3g) r:ei;oc
nes dlgts u1 elr8unlerd ppulr8 urp oloc 'gpuu8 u1 elr8unle-rd rd1g1s ulp ellrn]grrue ezrlrtn lod es docs
]sec€ uI 'd1g1s urp rS p13u urp oJeolerolocur elelueruoru eredoce €s osulluJ ellJn]glrue 'lgcur leJlse
gzeewi es (greouelxe eieS el Irepullul) attto&au apruawoul Dl arury)llos rupeJ ep e1uni1o3

,lloaotu ntpnr ap ry1ni7oc oan Mrv Z'V'Z'S

rzurt? ru1ued el€pu?ruocor erurxelu plip-I g9'g ern8tg

(Z;S'?ri rcr4uecxo ropdlgls Ie nes ollsecxe ropurlipl

Inzec uI rS plern8rse oU ps ernqoJl ecrusres epunrice e1 eyzurt? nc ro1td1g1s €erercnluoJ
'g9'g e.rnEg urp ropyilpuoc eerelcedse: gpueruooer eS 'tn1nd1g1s € ?ec lgoep orelu I€tu
lln111 nc eU ps erngerl nu 'rn1rupec 1nue1d ed ;elncrpued-red g]€rnsglu 'rtzurt? eeulrigl 'plereue8
gp8e-t
rS e3 'e1e1 rcyzutt8 eerezrqn'e.ulcrulsuoc ninlos Joun pllJolep 'pporu ?l else eruoJl elullln uI
 Y_-/ tr*
Figura 5.66 Armarea collurilor de cadru intinse lafala interioard (etrierii nu au fost flgurafi)

5.2.4.3 Armsrea nodurilor sup erio are mo nolite

Ancorarea armdturilor din stilp se va realiza conform figurii 5.67.

La nodurile superioare interioare capacitatea de rezistenld la incovoiere a grinzilor depdqeqte,
in majoritatea cazurrlor, pe cea a stilpilor. Din acest motiv in zonele seismice puternice arliculalia
plastii[ se va forma in stalp, deci ancorarea atmdfurilor longitudinale din stAlp devine esenliald. In
acest scop poate fi avantajoasd prevederea unei prelungiri a stilpului, in care barele de armdtur[ sd
poate fr incorate qi terminate in bucle (fig. 5.68). Dacd prevederea acestor prelungiri nu este
posibild se pot utlhza pldci sudate de ancorare.

loa c>40mm
d&
f,e
arliculatie
plastica
potentiala
,&6

Figura 5.61 Ancorarea armhturilor Figura 5.68 Nod cu stAlpi

din stdlpi, in nodurile superioare inelastici

5.2.4.4 Armureu nodurilor de cadre etuiate monolite

Ca regula generald, este de preferat ca inn[direa armdturilor sd se realizeze in zonele in care

ele sunt mai pulin solicitate. Totugi in cazul stAlpilor structurilor etajate, din necesitili tehnologice,
innddirea barelor se face in zone in care sunt cel mai solicitate qi anume deasupra nivelului fiecdrui
planqeu. La nodurile intennediare (curente) armdtura din stAlpul inferior se poate inn[di cu cea din
stAlpul superior in funclie de dimensiunile relative ale secliunilor transversale ale stAlpilor 9i de
cantitatea de arm[turA (fig. 5.69).
La aceeaqi secliune transversald, armdtura din stdlpul inferior se prelungeqte in cel superior
unde se innddeqte pe lungimea de suprapunere (fig. 5.69a). Dacd stdlpul superior are dimensiuni
mai reduse, armdtura din stdlpul inferior (in totalitate sau parfial) se racordeazdprtn inclinare qi se
prelungegte in stAlpul superior pentru innddire. Armdtura prelungitd trebuie sd aibd aria cel pulin
egald ctr cea necesard la baza stAlpului superior. Armdtura opritd in grindd se prelungeqte de la
rnarginea inferioard a grinzii cel pu{in cu lungimea de aderenld (fig. 5.69b). Dacd diferenla intre
 99I
rolrdlgls el? elsurpntlSuol rolereq eorlpPuul IL 'g ?rn8rc
--l

o 4l
(Dl
rl
tl
I

I p&."
i*ii*J
elan$:".
,raar,*
I

I
l FGi
NJ [ [e^tu
ol
AI
Po
vl tv
I
o -l
-'l
P, |
l
rt .'.D
.Dl
I lI la^Iu I

(q (e
(qtf 'g '3g) eriepurg
riglsnu esnured u1p
luns ppr8r: erlnc drl op Iosqns nc rolrrrpglc Inzer uI '(ell'g '3g)
1e.tru tnlnruud eeurilguS ed nnutluoc
cnp os eleJeg 'JolrJnlpuue eeJrppuuJ plrle es 'rnlnlosqns Ie IT€Jnlcruls royriered e nes ropriepung
erdnseep lenlls 'gzeqep FIoAru e1 'ecrrusres ouoz urp rJnlctuls e1 riuedrcg$ed luns lrdlgls gceq

atelep JolerpsJ e1e e1eur8-reu elrrnpou el ropdlgts €oreIrLIV 64'g e:n8tg

9/ I>]]3]

v\
JO[Jopu4ur ruPnloJq
lndocs u1 g13r"r ur 'e.rep.loce: uud 't8un1e;d lod es 'touedns 1nd1g1s uI oJesoceu ]uns nu eJec 'loue;ut
'ererocue ep eeut8unl ad urind 1ec d1g1s u1 cse8unlerd es pl8rr urp
lndlgls urp oleurpnlr8uol eleJeg
eler€g 'rr€rpeuiletur rrdlgls e1 rS ec ooeJ os ropdlgls eorelorre'(0L'g'3g) eleur8retu allrnpou eT
'riuecerpe roldlgls ep ry^dec ep olouoz
urp eloc nc aiuelsrp rseelece ey perrerd as rdlgls urp IIJoIJIo 'epuu8 nc te{cesrelur eeurrilpul e6

elefele rolerp€c ole er€Ipeuuolul ellrnpou el "ropdlgls eerelurv 69'9 ern8rg

vt
glI<nBt 9lI>[.at

(q '(n
ezvgel op IIJnlPuile € eec nc gle8e urind 1ec ttuntices
'ror.redns rnlndlgts
erJe gqre gs ernqo4 eJrppuu ep oleJ€g 'psl eJerocue ep eeut8unl snld o7 ereunde;dns ep eeut8unl

nc ple8e else eurr8unl Jorpc e (c6g'g '3g) elpguuJ ep elelceds e"req ezrlrrntod es trunle '2.o\t
I
el ecnp Je oJepJocer ru]ued aJ€orJeJur JoloJeq eeJeullcul JeI 'eJelu else "ropdlgls ellunlsuotulp
 Dacd in situalia de proiectare seismicd, fo\a axiall din stdlpi este de intindere, lungimea de
ancorare a barelor va fi majoratd cu 50% fald de valorile prezentate la punctul 5. 1 .3.
La stAlpii de fafadd, adesea, grinzile sunt agezate excentric pe o direclie (fr5.5.72a).
Excentricitatea grinzllor genereazd un efort de torsiune in nod gi stdlp. Chiar dacd acest efect nu este
dominant, el trebuie luat in considerare la alcdtuirea nodului.
a), . b) b,
I

<h,14

\/
.;.'

/\
h"

Figura 5.72 Nod excentric

Ldlrmea utild a nodului b1, deflnit la punctul 3.2.3.5, delimiteazd zonain interiorul c[reia
trebuie sd fie dispusd intreaga cantitate de armdturb transversald orizontall (fig.5.72b). Pentru a
asigura conlucrarea grtnzli cu stdlpul, arrrrarea necesard a stdlpului pentru preluarea momentelor
incovoietoare din grind[ va fi dispusd in limiteleldlimii b1.
Se recomandd ca excentricitatea axei grinzli fa!6 de ceea a stdlpului sd se limiteze la cel mult
h"l4 unde h, este cea mai mare dimensiune a secfiunii transversale a stAlpului.
in zone seismice putemice ancorarea armdturilor de rezistenld din grinzi prezintd probleme
datoritd propag[rii deformaliei plastice in nod qi diminudrii, in consecrntd, a aderenfei.
Se recomandd ca barele superioare qi cele inferioare sd aibd indoituri separate (fi5.5.73a),
deci sd nu se utilizezebucld continud (fig. 5.73b).
a) b) nu se
5du sa.u hJ2 recomanda
lu '
/?/

-dur
i\
\ Ir
tl't

h"

Figura 5.73 Ancorarea armdttrilor din grtnzi in nodurile exterioare

Armdturile longitudinale din grindd, indoitd in noduri pentru ancorare, trebuie sd fie plasatd
intotdeauna induntrul etrierilor inchiqi ai stdlpului.
La alcdfi:irrea constructivd a nodului exterior vor fi luate in considerare urm[toarele:
- dacd, se aqteaptb formarea articulaliei plastice in apropierea sau in dreptul feleigrindd),
stAlpului,
lungimea de ancorare va fi calculatd de la cel pulin 5d.y (dnt diametrul barei din dar
mai sigur de la mijlocul stAlPului;
- porliunea dreaptd (orrzontald) inainte de indoiturd poate fi redusS, cu condilia ca betonulse
comprimat din interiorul indoiturii sd fie asigurat impotriva despicdrii premature; aceasta
poate asigura prin prevederea unor capete mai scufte de armdturd pe partea interioard a
indoiturii (ftg. 5 .7 4a);
 L9l

:qzeeuur].
tunc pdnp lel1u4l elnqe4 Irnpou ulrd ce4 ec PpuIrB ulp el€ulpnll8uol rolsr€q Iru]eueICI

eye8eur runrices nc vutt? (q iererperu"relur ellJnpou u1 ';oltzuu8 rol.rqpurre

BeJeuosE (e 'ecnusres JoleJp€c a1e13r"r ut eleurptqt8uol roprqgurJe ealaJocue tS elruod 91'9 ern8rg

"q9L'0<

(e
ruru 0t<
'(qErs'3u)
gllopul U e preJ plerocue g eleod plleur urind reur ppur;8 ulp greolreJul ernlglruY 'gzeercxu€ es
erec rereq Iruleur€rp else np apun'npgl urind 1ec nc gye8e erut8unl op IecIueA lderp lqpdec pugAe
,mynpou '9r'9
IruorJelur ards o96 el EJnlropul o elgc nc euluusl JoA es eJeoIJoJuI EJr4Puu€ op eleJeg
e:n8g nc olelruuoJuoc uJ ezrleet eA es eJeorJoJul JollJnleutre eererocue eJelpeuuelul IJnpou uI
'(cVt'E'3g) rnlnfe.rocue IIrEJnBtse eerepe,t u1 'rn1nd19]s e preolJe]xe
ejel atypc epulr8 rSunlerd eA os 'e1nu-red JoA o ecluolcelllpe epirpuoc IJo 0193 ep IJo -
:@Vt'S'3g) uqpure ep Iretu teru trndru8 ed elepns ererocue
ep rcgld eepe,te;d 1od es nes Jolrzurr8 e ereru:E ep JoleJeq ele Iclur I€Iu e4oluelp Joun
uryz\W eetrelrlrqrsod glsrxe 'eJeJocue rulued truelcgns nrieds else nu 1i1etz 1dlgs uJ P33p -

dlgts-gpup8 ereolre1xo elrrnpou ur ereJocue ru1ued eleuorirpe IrnsPIN y7'g emfug

fuocue
ep pculd

(q
"q "q

\{
 - pentru noduri marginale
,| n''-,
\h .tt
crnt I + 0,8u,,
al (5.46)
"'ht <
,

-
TndJ,a
^, ,/
1+0.75k^Y/
u /n
/ /-max

- pentru noduri intennediare

15hf
do,<14.(t+o,su.,) (s.47)
T nd J,a
in care: h,. este lilimea stAlpului paralel cu barele;
Nr.,
--*
" f,oA" - for-ta axialS
t)., = normalizatd (redusd), de proiectare, luat[ cu valoarea minimd din

situa{ia de incdrcare seismicd;

ka- este factorul clasei de ductilitate qi este egal cu 1,0 pentru (H) qi 2/3 pentru (M);
p' coeficientul de armare pentru armdturile comprimate din grindd, care trec prin nod;
pmax- coeficientul de armare maxim permis pentru armdturile intinse;
yna factorul de suprarezistenfd datorat consoliddrii olelului gi este egal cu 1,2 pentru (H) qi
1,0 pentru (M).
Este recomandabil ca majoritatea barelor de anndturi de la partea superioard qi inferioar[ sd
fie amplasate in ld{imea sec{iunii acesteia gi sd fie continuate pind in miezul stAlpului sau continue
prin acesta.
in seismice cv as>0,729 se recomandd ca cel pulin 75o/o din atmdtura longitudinal[
"one
trebuie sd treacd prin, sau s[ fie ancoratd in stilpi. in grinzile cu secliune in T 9i L armdtura activdr
suplimentardfa\d de cea din secliunea propriu-zisd a grrnzri se considerd de pe utmdtoarele ll1imi
active de placd in zona intinsS:
- in cazul grinzilor, in dreptul smlpilor interiori, ldlimea activd de placd se poate lua 4 h7 de
fiecare parte a stAlpului, dacd existd o grindd transversald in nod (fr9.5.76a);
- in cazul grrnzllor rezemate pe stdlpi intermediari dar fbrd grinda transversald in nod,
ldlimea activd de placd se considerd,2,5 \(frg.5.l6c);
- in cazul grinzilor rezemate pe stdlpi marginali gi cdnd existd grindd transversalS in nod,
ldlimea activd de placd se considerd2 h1fftg.5.l6b);
- in cazul grinzilor rczemate pe stdlpi marginali dar ldrd grind[ transversald in nod, ldlimea
activd de placd se considerd l[1imea stAlpului (fig' 5.76d);

hr

Grinda
transversala intenrrediar t

ht

StAlp
b, intermediar b, marginal

Figura 5.7 6 L1\imea grinzilor pentru calculul armdturii active din aripd
 69r

:erirpuoc elcodsor €s ernqerl (e tt'S '3U) Iip+lttqels

eereprerd glecrperdrur elso eJec e1 'r1ern1cru1s ropie.red -ropd1pl tS .toltuttut e PIUUILU €ouISoJC
' (t
t' S'3g) tnlnlueluout
lqgdec el Idlpl nes rqlnq eepe,r.e;d JoA es rerluoc zec ur 'tuur6gzl ep eretu I€Iu 3U ps 1oB tnlnurud
eeurS;eu elgupd Jeleruel I€rnlcruls rnlelerad elliglltuerlxo el ep eiuelsrp ec PpueruoJar oS ':opie"red
ele eJoqrl roleledec eereudorde uJ eJlseJoJ nes tSn ru1ued .royr-rn1o8 eereseldute eltle eA eS
'eurbunl LUtu 009
rururu og ps olrseocns elonru enop el epnlo8 erlurp 1nur1d ec ppueuocer eS 'llrlpglc eeurflpul
ed rol-rn1ofi ea.reyecep Epuuruocor es (riered ep elerluoc eolcnu 'xe ep) giuetstzer ep rS e1e1rpr3r"r
ep el1rods fptrcedec nc eleJnlcru]s eluetuele Joun eeJeuliqo elSerpuun es eJec u1 eprienlrs u1
'e;e1dnc ap (e13u) rzurt8
uud e1e e4u1 e1e3e1 '(riueluoru) el€crue.{ unurld urp rfeur:o; Iiered el pugcnpuoc 'gleuop:o erfrzodsrp
nc ,esnde.rdns unlo8 ep uuS eruSe-gerp ul eepene;d JoA es 'aundtut o IIJIpPIo eeunticutg pu93
'lqlnq Joun errrJoJ qns 'cr.4erurseu nes orJlerms 'eleSor8ul eleledec ne eleru8er;etp '(unyeltu
nc '367'9 4 tr nc ocrusles elauoz uI
9 op llnut reru nc elrJrpplc e1 rSTnes rJeJ rleJnlcru]s rie"red
el€nlrs elrrrpglc pplld ep g re urnc) ecruralnd r€ru lrpllcllos el Intderp uJ erele ec qreplsuoc
'.rop-rn1o8

es zeJ ecrJo uJ rS elelrcrlos urind reru luns pugc eJeleruel eleledec eole 1od elaru8e.t;elql
'eluuoSogo eruSer;erp Enop € etices:elut ey 'gd1e1nc -
ieculautseu n€s eclJleurrs (rq1nq) r:pSor8ul nc -
ireu8e4erp eIuIuI nc eutsor8 rSeeece ne pugc 'ere1eue1 -
:g tod 'pleluozrto euntices ut 'roletu8er;erp e1elede3

;o1eul8e4elp I1uIIq e rS lpdec op roleuoz eerlugeq 22'g emfug

'Qt'S '3g) sldurrs rcLu Wr ttuntices ele euuoJ 'giuue3ierd

ep ,efle1e JoA es 'rieldnc riered n€s rTenprlrpur rie,red 'elecrgel eleJrycru]s eleluoluolo ru]ued
g3E .trlcedser 9002i00 I d
'

IS tggzlggd Inlrleulrou urp elrJepe'tetdeluezerd

ro.t es gzeeuun ec elec u1 'eleuotieu eltunticnrlsut
el rJelrrurrl es-npugcqtr 'r1ern1cru1s .royierad €eJlnlpcle put.tud ueperrerd eurind luns ZJE uI
(Z'S'lcd rze,t) lcpld e1 ep epln8er gcrlde es '('c1e 'role.reozueze-r
lrie"red nldruexe ep) ro1 rnlnueld ercIe u! erelolocul
el lu€ultuoperd rSndns l4ered rulued
'Jolerolocu1 ]ueruoru nc eunrse-rdruoo ep eJellcllos
o e1 piuelsrzeJep Inlnclec urp gllnzeJ€Jnlplrue eJ?c uI tS teru8e"l3:etp eeutsolS uo ru1ed ep nc ple8e
urind 1ec else pleluozrrc ed ueulSunl eJec el eleur8e"gerp elvzrleue U JoA ezeelurrJn ec elec uJ

I
awtoE I'S'Z'S
lunlsuaaulp
(eur8ur;urp) luuru uoleq urp riara4 g'g'g
 ftso mm
b.o 2 max<
lh,l20
in caz contrar (frg.5.7lb): (s.48)
[2oo mm
trv'r'r) > maxj ,
b-,) (b
lh,l15
in care ft" este inbllimea liberd a nivelului.
La dimensionarea secfiunii bulbilor se vor respecta qi condigiile:
(zo
I <maxl '" atunci b.> h,fl'
- dacd " 10,21*
fzt
-dac6/' >max{ ' atunci b,,>h,fIj
|.0.21.
(s.49\
Se considerd tdIpi, lamelele cu grosimea minimd de 200mm gi lungimea de cel pulin h"l5
dispuse transversal.
In zonele seismice cuplarea perelilor prin intermediul pldcilor nu trebuie luatd in considerare
oentru cd nu este eficientd.
Riglele de cuplare la perelii cu goluri de ugi vor avea de reguld aceeagi grosime cu restul
peretelui. in cazurrle in care din calcul aceastd grosime rezultd insuficientd, riglele se vor ingroga cu
condilia ingroqdrii qi a peretelui pe o lungime suficientd pentru a asigura ancorarea arm[turilor
longitudinale din grind6.
Se admite inglobarea in perelii structurali a tuburilor verticale de instalalii electrice,
respectAnd condilia ca in grosimea peretelui sd nu se afle mai mult de un tub, iar distanfa minimi
intre douS tuburi, in lungul peretelui sd fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maxim 1/8 din
grosimea peretelui gi se vor pozaintre cele doud plase de armarc curent6.

5.2.5.2 Armarea perefilor

La perelilor structurali se vor avea in vedere satisfacerea unor codilii care sd confere
arrnarea
acestor elemente o ductilitate suficientd, tar pentru stmctura in ansamblu sd permitd dezvoltatea
unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil.
indllimea regiunii critice h,, (fig.5.78) de deasupra bazeiperetelui poate fi estimatl la:

TI

I
I

,: N
\r
l|!t

It
I
\r.r...1a.. .\'.. .'
"s

LT
..:\'..t\\,
\
-l
N
I

L\|

Figura 5.78 Definirea zonei plastic potenliald a diafragmelor

 ILI
'LLrtrr
ZI ep urunu lruleru€Ip nc er€q 7 urind lec ulp gleruroJ
pJrygwJe o eundsrp es eJec uJ pJnluoc o ezeeeJc es eeSueld tS eu8e.g:etp eJluJ etices:e1ut e1
'(eOg'g '?tJ) Iuluru ''p0g
rep Pa1 eJeJocue ep erurSunl o ed eriepury uJ ]coJlp ezeetocue es giuelstzeJ ep eleclgel eleJ€g
'(e1e1uozr"ro nes ol€JIUeA Ioreg
lruloru€Ip tqp)
''p1V
rnlelered e geuoz ur Jer "op0g ,p rcnu r€ru g JoA nu Jep Z'E I'g 1n1cund el ep ellJepe,r.erd elcedser
:o,L e;eunde;dns uud eJrppuul op eurrutiu epurr8unl 'eluepuedepul oJ€q ulp ellJnlpuue ru}u€d
'(eJelrlurs
e,trlrzodsrp e11e nes) e;euoSueru uud nes dec el dec erepns ur.rd pceg es ps .ropieted ;oltuntices
elliplrueJlxe €l oleJluecuoc eledrcuud rolunlgrrue eeJlppuuJ eo ppueruoceJ es 'y euoz uI JollJnlgruJe
BeJrppuuJ elr,te eleod es nu pc€C 'rrunrices olliplture4xo el ele4uocuoc IJeIU IeIu eJloluelp
op Jolec e lerceds u! v euoz ut oleoruel JolrJn1puile ole IJIpgIruJ lltupu es nu pln8er eq
'JeJluoc zelur ',- ed 9 ep IS tuu; 0l
llnrrt Ieo olse roloJ€q Iruteruerp pcep ?rrJ ed y ep rprunu u1 e;erBe nc elo e4ur pFuel es eleseld
'elecrgai elec ru1ued o 0Z'0 tS eleluozuo ellrnlpu,rle ru1ued o g1c1luns
zec lselre uJ eruru[u elo]uecoJd 'giuelsrzer ep EJqpuLIe ec tS ez\rtt:. lod es eleuoricas ellJnuoJe ep
piel gteotrcdns ere:n8rse o-4uud crlsele Jerurl Inluoruop uJ Jololrugs e erepodtuoc o prn8ts€ os gceq
'elrtrorulsuoc elrJnlpuu€ €l reunu 'p1n8e.r ep 'ellsoloJ !J lod e]€sltuoe euues ulp elepns es€ld
'eluepuedepul eJ€q no
rrJpurJe Inzec uL 'urur 0SZ epgrurxeu eiuelslp e1 'tuur 8 enl eA es JoleJ€q Ie ruluru lruleruel6l
'ele;ed ep g nes y euozgzeavLre es pcep lueJeJlput 380'0;3n nc eclursles
ouoz ur nes g erJoz ur "y 200'0 rS alered ep V euoz u!'V gz00'g urind loc €IJ€ eele eL tS tnlelered
e gieJ plerdotde r€ru eec rS glecrge,r. ernlgrru€ erlur psndslp IJ e^ Fluluozlro BJnlfturv
'eluepuedepur eJeq nc IIJpuue ylzec u!
ruur ggg enl €A es oJeq oJlul grurxeu eiuelsrp JeI 'turu 0I enl eA os JoleJ€q Ie ut1uFu.lru]eruel6l
'"v200'0 g e^ 9rn19uuu
ep p1rrruru eete[Trrec 'ecrursres reuoz eel€]rsuolul ep lueJeJlpur ele"red ep g €uoz uI nes (3gO'0;"p)
gsnpoJ e1?lrcrusres nc olouoz uI'mleleJedegiel eJeceg edpsndsrp g €,\ IJnlPuu€ Ielsec? eelelpurnf
1e;eue8 uf
''V t0'0 IS "V 800'0 e4u1 psuudnc U eA 'y euoz u1 'e1uc11ra^ IIJnIFTUJB eIrV

'glscrge^ eunrices (q ipleluozrro eunrices (e :rnutut e Enulluoc eor€uilV 61'g ern8tg

-l
I
url'cnq 9
+5>
rut t4uru 9 Q e1efie I
-l
nn,
rJ"Jtnes

ln ulril 09r > ulur 09€ >

tJ

VB
5

G;S'Sri roleur8e.gelp 3 PieJ areceg ?l eun oluc nnulJuor esndstp

,eleuoSogo eluepuedepur eJeq urp el€iuJoJ eseld urp gzeonleet es durgc uI uoJBtuJV ('e
'(r1e.r1eun.led riered rS eprSr; eur8er;erp nc rnlnlosqns e pr€olredns eeged e1) run1cruls€4ul

Ie nes 1e$epung Inle^ru el plrugap elso ezeq :er 'mynfele e preqll eeut{1pu1 else "27 er€c uJ

"rrl
rrnlelru L<unrrued'q1l> '',1 :ollrplltull nc

rJnlenru 9; u n4ued 'q)

(09's) (9 l'"H'"'l)te'Jr = '"Ll 8JE PdnP
^ Hgo'o + ^rv'o = ""q oold Pdnp
 Barele orizontale din centuri qi barele orizontale independente din armarea de cdmp la
intersecfiile ?n formd de T sau L, se vor ancora cu o lungime minimd de 40du, (fig. 5.80b).
incazul golurilor izolate de dimensiuni mari qi al golurilor care nu se suprapun pe verlicald,
armdturile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilitd tinAnd seama in
calcul de aceste soluri.

lr> 40du'

Figura 5. 80 Ancorarea armdturilor:

a) verticale in fundafii; b) orizontale la interseclii.

in jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu cele ale peretelui qi care nu influenleazdin
mod semnificativ comportarea ansamblului acestuia, se va prevedea o arrnare constructivd av6nd pe
fiecare laturd cel pufin doud bare QI} mm qi cel pulin secliunea echivalentd armdturilor intrerupte
pe porliunea de gol aferentd
Pentru barele de bordare a golurilor, lungimea de ancorare (/.,,e respectiv /,,") se stabilegte in
conformitate cu cele prezentate in figura 5.81 loareprezintd,lungimea de ancorare stabilitd pebaza
prevederilor de la punctul 5.1.3.1.
Armdturile orizontale de bordaj pot include gi armdtura centurii planqeului. Armatura
onzontald, prevdzutd la partea superioar[ a golului trebuie si preia qi eforturile de incovoiere a
grrnzri create prin introducerea golului.
Aria minimd de armdturdin zona criticd va fi 0,006 ,4" $i 0,005 A, pentm zonaB de perete, iar
aria maximl0,04 4,.

Figura 5.81 Ancorarea armdturilor verticale de bordare a golurilor

b.) Armarea zonelor de capit, pe suprafefele indicate in figura 5.82, se realizeazd cu carcase
de tipul celor utilizate la arnarea stdlpilor cu armitura longitudinald cuprinsd intre 0,005 l. (pentru
zona A) qi 0,04 4".
 TLI

'eleundBJdns
ep eo1llrfiunl ed ericesrelur ep es€cJuc nc elSepguul es dugc ulp gnulluoc €JnlPIurV
'reu8er3erp lndrugc urp eleluozrJo runlqruJe e eel nc (1efo op elelllec tSeeece ru1ued) er"re
rseeece pqle qs ornqeJl ericesrelur ep rosecJ€c rrJorJlo'piuelstzer ep elsa dutgc u1 eJnlgIuJB pu93
'turu 002 ep glllrxslu eiuelsrp elgzeese 0s uiu9 rururu InJleuelp pue^e IIJoIJIg
'etered ep g euoz n:]ued yIQB+ ZIQV

rS y euoz ru]ued ZfiU ep U eA erices;a1ur ur Joleuoz e ptutulut gl€cIUoA eeJBruJV

'ropie"red e pleluoaro eeJetruu nc e-rn1g8e1 cBJ eJec oonJc uI IJeI-Ile Iop eele eA €JnIPIUJP
op €secr€J'7g'g ernSg uTplurzatd es aru8ur;ulp oJlul aruolralul rolgirasralul uaruury ('c
'ros€cJ€c rrJerJle nc -rolpzundseroc eunderdns e,t es €JSeacB 'teu8e4etp lqpdec ulp IesecJec lnlderp
u1 edrue4u1 es dugc urp gleluozuo erntpture pugc etientts uJ 'etuecelpe ep"rndtugc ulp Pleluozrrc
nin1g..t n nc giualsrzeJ ep elelrceduc rseeece urind 1ec elredser ps olnqell JolIJoIJlo €IJV
'"ro1e3er8e
Ie nes IJBIperueluI Joloc 1e 'tle"qeuttred roluetrle
Ie orropuJ ep lnlcund e1 pcseesp8 es gs eleurpnlr8uol elereq lgcul IOJlse Intpcle rol
as elunrjceg
't(tpgl lgxep llnru Ieru nu lep 'urlu 002 :elered op g euoz uJ -
lecrustes Joleuoz lnlseJ n-rlued 'np1l ep llntu Ieru nu Jep 'uut 971
IS 380'0 .'3n nc pcrusles euoz uI turu 091 :e1e"red op V €uoz uI -
:eleJeolprrlJn U JoA e;er8e tS uaule eJlul esltupe oIuIxBIU elaiuelsrq
'(elecrpe,t Joloreq Ie rulultu Iruleutetp -''p) V l''p n€s luul 9 ep rulultu
InJle111erp nc eJeq urp ezrleeJ €A os a3er8e
rS ueute op pruroJ qns EIBSJaAsuuJl uJnlgIuJV
'g3'g e:n8g ulp allllslep 'ereq
ep ururu ltuprunu rS rerinqrrlsrp € oJope,\ ep ]cund urp 'g1n8er ep 'elcedseJ eA glecol eeJeruJv
'tulu zl else JollJnlpuue ls IuIuIur IruiouIeICI
'"V V00,0 ep U eA purruru eue etered epeuoz op ]uoJeJlpul 380'0;;n ectrustos €uoz lulued

'rieldnc ;opiered eltuntices (c itqlnq nc tuntices (e

lere1aue1 runtices (e :ru1ued elecol Irpuu€ nc eie;erdns Z8'9 ern8tg

v
I

I
$. (q
t

./q
 a) armare cu plase sudate
c_
affnare cu bare independente
1-_l po r qX !1
tbt t€ tEE hl"-n
ilt It -:
t'Ft t.E I _t ilHt a
l'l f€ luE-lll ||o
\' | ry' R' ll*l :Ei Hi*\
ER'll_11 El
[=]lll
lE '|

ttill
f 1 Lf
lb"9
1
L]
',p4)

b)
@ @
,lJ, *
ffil i
_.-.1
rRlll L- .
"-.
*
ffit
-ll IJ tEt
|EttE ll lll lr l'l
l(rlr , lull r
hi \
fl= ltl ab,4
tfl
b*
c) t-----etfrer---------
5Oho

de
lung. lung. de
inldire inddire

lHl
Figura 5.83 Armarea zonelor de capdt a diafragmelor:
a) capdt lamelar; b) capdt cttbulb; c) capdt cu talpd

I i
2Q1O

t-
co

iH

I
----------:-----}?
etner
#
Figura 5.84 Armarea intersecJiilor interioare ale diafragmelor:
a) cu plase sudate; b) cu bare independente
 9LT

o]€urlcul elesrcrucuJ rrnlpuu€ nc (q :ueulo Is eleluozlro er€q n3 (€

:eJeldnc ep rolel8lr eeJ?uJY 98'9 €rnAIC

rll
rnril 092 < q

e-e

e-e
OTECIUOA IOSECJ€C
oloreq oJluJ rmosp 0s

'roleuoz Inlser ru1ued "y0V00'0 < 0'"V'

3Zl0;3n nc ecrusles euoz ru1ued "V0t00'0<'''Y

q> Zlot erec el e:e1dnc ep epzurr8 rulued -
'roleuoz InlsoJ ru1ued'V gZ00' 0 < o''y
3Zl013n nc oclrusles euoz n4ued "Y07,00'0<o''Y
Zlot> Ll erer ereldnc ep zuu8 rulued -
e1
:ep g €A er€Ipotruelul eleulpnlt8uol:olereq €lrv 'urur ZI ep tulullu
Iruleruerp nc ereldnc ep re18r"r ele elereiel eleieg ed undstp es erelpolurelul eleulpntr8uol elereg
:ur:ur ZI ep rururu Iruleruerp nc eJeq pnop e]gc 'rrunrices € pJeolJeJut tS g;eouedns eeued ey eundsrp
es ';olerozroouJ lueruoru el eeJeuorsuoturp urp pq;:.;:ve.r giuelstzer ep gluulpnlr8uol urn]FruJY
'(qES'E '3g) eleStcrucul ol€ullcul
ereq nc nes (eg3'g'3g) rlecrge,^. rJor4e rS eleluozuo er€q nc euue 1od es e;eldnc ep e1e13tg

a.tnldnt ap .to7a73u narow.tv E S'Z'g

 Armitura transversali formatd din etrieri verticali cu diametrul minim de 6 mm va avea o
arie minimd de 0,002 4,.
Distanta maximd intre etrieri va fi:
l<8d,,,
":
J,,. 1111111

[< 150 rnm

(s.51)

;Ulnde du este diametrul armdturilor longitudinale de la partea superioard qi inferioarS.

La grtnziTe turnate in doud etape la care se conteazd pe intreaga indllime, etrierii se prevdd pe
intreaga indllime a acestora qi se dimensioneazd pentru a indeplini qi rolul de conectori.
in cazul utlhzdrii unor armdturi longitudinale cu diametrul mai mare sau egal cu 22 mm se
recomandd ca extremitdlile barelor sd fie curbate qi innddite prin sudurd (fig. 5.85a).
La riglele cu armdturi principale incruciqate (fig. 5.85b), atm[turile inclinate se asambleazb
sub formd de carcase cu cAte cel pulin 4 bare longitudinale qi etrieri sau freti cu pasul redus la
maxim 6o (a diametrul armbturii inclinate).
Lungimea de ancorare a barelor inclinate va fi minim 604.
Diagonalele pot fi realizate qi din profile metalice.
Acest sistem de armare necesitd o grosime minim[ a diafragmei de 250 mm penttu ca cele
doud carcase inclinate incrucigate sa incapd in mod convenabil qi sd permitd betonarea.
Armdturile orizontale gi etrierii se dispun consttuctiv.
Aria tuturor armdturilor orizontale va reprezenta cel pulin 0,003A", iar procentul de atmare
transversalS cu etrieri va fi cel putin 0,0021".

5.2.5.4 Armsreu intersec(iilor de pere{i lu rezervoore qi bazine

Larezewoarele de lichide qi granule precum gi la bazinele de apd armarea intersecliilor intre

pereli se rezolvd in conformitate cu figura 5.86.

i.tbc lncarcare
1, ,

Figura 5.86 Armarea intersecliilor la pereli

 LLI

gle:urra ereuoteqerdns (c 'elepns lrgulqurl (q 'elrlouotu Irqulqutl (e

:neSueld ep eleclrqeJerd eluaruele e"r1ul lrPuIqIUI ep eldurexE 63'9 e;n8tg

(c
Agrnpns (q
? (e

'(OS'S '3g) rrnpou ollroJlp u!glez\eer g eleod IrFuIquIJ

uJ eJeolerp]rolef"ro; eeJolrtusueJJ 'rJnlsoJ el eJeolgzundse;oc eJeJeJJoJ ap IJpulqurt elnzqne.td etnqeJl
,eluecerpe elolualuole eJlur Jo[rucJes e €l€sJeASueJ] eeJInqIJ]sIpeJ Inclsc uJ eI es pugc lcun]v

.tolaaSanld Darmtprlv Z'l'E g

11 nesueld op Inlnlueruole ole eculeuoeS eltcllslrslcereJ 88'9 ern8tg

,LI
09<

027 0t ,q
0Lz 092 092 0vz 0€z
061
,,p
oos I ou. I ouo I ooi I oot I oot I uuz
txlu uJ eJunISuouICJ

'gg'g e:n8g
alnzpleJd epunrsueurrp nc reclqo ep 'glncexe 3s J n€s LI elelueutelfl
uJ
tuLu 00t :0Zt '0gZ :002 - r1 uaurilpul nc rrSg.1 uriqo es oluelsrxe
e1gie1e1su1 nJ 'gtrrop eeur8unl el ere] es erec pdnp (ru 06"'08 :1) l3un1 Irnpuels ed eleruudruoce"rd
elec Jer 'elenpr.trpur efe4oc ur Rzeezrleer es Ieclqo ep ']euue uoloq urp unlo8 nc elttSgg

elecrrqeJerd eesueld ep r"rndrl 1g'E e;n8tg

T
Luu006-092
I

",*,oou-oral

Lrmr6gl-66{ (3

TY (E
uurr00t-004
-F
rluu 00tz n1?s 00zl

leuudurocerd uoleq ulp plncexe es IJ€III

rroprqcsep nesTrS rrpcrgcul roun lnzec uI nes IELUTa uo]eq urp ez\eer tod es ele]uaruelg
'(efg'S'39)
eueoseqc tS (pfS.S '3U) f nes U olueruele '(cL8'g'3g) leur:duoce:d uoteq ulp preolrodns eeued
€l rrn1reu nc elepe-rd'(qlg'g '3g) eleurrdtuoce;d eldrurs nes laio op ereq ulp asrp Irnlreu nc elepe;d
,(ntg.S.3g) aurld nes unyo8 nc nSgS dr1 ep elecrrqeJerd elueuele csesoloJ es esSueld ru]uod

pinlntdns ap alnn.tqntatd aquawa1?' I' I't'S

aasu8ld I't's
elulrrquJerd rrnlcnrls 15 aluaurela nrluod aruluau[dns gn8ag g'9
 Peste elementele de suprafald folosite la alcStuirea planqeelor se prevede o suprabetonare de
cel pulin 40 mm grosime. La dimensionarea plangeului se poate line cont de aceastd suprabetonare
dacd se asigurd o conlucrare intre cele doud betoane turnate in etape diferite (vezi punctul3.2.3.2).
in zone seismice cu ar) 0,12 suprabetonarea trebuie si asigure monolitismul ansamblului
plangeului pentru formarea qaibei rigide orizontale. De aceea va avea o grosime de cel pulin 60 mm
gi vafi armatdcu plasd de ofel beton cu aria > 250 mm'lm.
Verificarea elementului prefabricat trebuie efectuat in toate stadiile construcfiei, inainte 9i
dupd intdrirea betonului din suprabetonare.

5.3.1.3 Decofrarea qi montaiul elementelor de suprufu\d

La proiectarea elementelor prefabricate trebuie sd se precizeze schemele de decofrare,

transport qi montaj.
Elementele de agd\are (fig. 5.90) trebuie sd se dimensioneze la forla de intindere Z cate se
determind cu relaliile:
Z =G.o.€ln la decofrare (5.52)
Z=G.o.Vln la montaj (5.53)
in care: G este greutatea elementului de planqeu;
ar - coeficient care depinde de unghiul de ?nclinare a cablulut de agillare (tab. 5. 13);
(: 2 - factor de desprindere;
r4- coeficient dinamic (tab. 5.14).

Tabelul 5. 13 Valorile coeficientului

u Factorul a-r

00
30" 1,04
60" 1.16
90" I,4l

Figura 5.90 Schema de montaj la elementele de planqeu

Tabelul 5.14 Coeficient dinamic recomandat

Vitezd de
Dispozitiv de ridicare Coeficient dinamic r4
ridicare m/min
Macara fix6, rotativi sau <90 1.0
pe $ine >90 >1?
Ridicare qi Neted >165
transport pe
teren Denivelat >) o

Urechile de agd{are se pot realiza din agrafe obiqnuite sau elemente speciale (vezi pct.
5.3.2.3). Cablul de ridicare are ro1 de amortizare a $ocurilor, cu cit cablul este mai lung cu atit
efectul de amortizare este mai mare. Folosirea unor lan{uri scurte de ridicare sunt dezavantajoase.

5.3.2 Grinzi '.

5.3.2.1 Formu qi dimensiunile sec1iunii transversule

Grinzile prefabricate pot fr'realizate intr-o varietate de forme mult mai mare decdt cele
monolite (fig. 5.91).
O eficienld maximd se poate obline prin proiectare numai dacd se acordd atenfie sporitd
dimensiunilor optime qi dacd se urmdreqte reducerea armdturilor constructive la minim posibil.
 6Ll

'IIX €xeue uJ oleluezerd ep"repe.terd

elcedser JoA es guoz urp pcgrceds eereru:e rS ol?clJq€JoJd roltzul.t8 eeJeuJezat rulued

Mazuat ap aqo.tndV Z'Z';'S

el eiua$rzet gdnp gurrurtu €ounlsueurlp Eclpe 'lZ'91nlcund

'coJ e1 ep

eluepe.terd r$ elcedser es gs ernqeJl uoleq ep elesJelsue:1 ttuntices Jollunlsuerulp eeJlllqels e-I

9!.
IqI _l_.y:olr.,,rl
elor€olprrrrn psurlulerd Prnlpurre nc eltzuuS ru1ued gclpul es 'crurouoce eJepol ep icund urq

eteclrq€Jor d rzurt? ep undrl 16'9 ern8tg

00'0t 0st 09I 008 00v(,

00'0t 09€ 09I 008 OOZZ ,"q z 00f-00r=19p
0Et-0E I:
0r/i-09/t=0q
00'0t 098 091 008 0002 Y 9 r/t oz/l=q

00'0t 092 0s 008 008 r

00'0t 092 OZ 00/ 009
00'sE 0sz OZ 009 00t
00'0€ 091 OZ 009 002
00'97, 091 OZ 00t 000 09 l<
00'02 OEI OZI 00t 008
(ru) *'*1 ,,p q uq (uurl ry

00'0t 092 008 0002

00"9t 092 008 008
00'9€ 092 00r 009
00'0€ 06 009 00t
UU SC 06 00E 002
00'92 06 00t 000
00'02 06 00t 008
00'9I 06 00v 009
(ru) *""? q 0n
.1 (Luul ry

z,lat
096 t oqt
00'02 OLZ 061

00'02 0sa 06I 098

(ru)'"Y oq "q (ruur) t/ ' oor:ng

09'L OLZ 06 008

00's 0s7 06
009
00'r OIZ 0s
09'z 0va 06
00s
00'0 002 09
00'0 087 06
00t
09'L 06t 09

(ur)'n"'1 uq ,tq (uu) ry

'oq t

ulp elec ep gieJ 'psnper Ieur g eleod eleruudurocerd

1erJue uoloq
apzuuB e1 gtuturtu earurilgul 'lfeuuo;ep el ereolrlr-rd elec rS piuelsrzor ep eprirpuoc P8ugl
ed '1nc1ec uud pcgue^ es gcep rcrru reul nurilpul rS eldope tod es eleclrgeJord elueurele e1
5.3.2.3 Montuj ul grinzilor prefubricate

La grinzile prefabricate, in gener al, tar la cele zvelte in mod special, trebuie sd se lind cont de
posibilitatea pierderii stabilitalii qi rdsturnbrii laterale in timpul transporlului, manipuldrii gi
montajului. Stabilitatealaterald se obline prin respectarea prevederilor prezentate in anexa VI.
Pentru a evita rdsturnarea lateralS, punctele de prindere trebuie s[ fie deasupra centrului de
greutate a grrnzli (f1). Dacd grinda se ridici dintr-un capdt existd un pericol gi mai mare de
rdsturnare. De aceea pe capdtul opus trebuie sd se prevadd sprijiniri laterale sau punctul de ridicare
trebuie indepdrtat (f2) fa\F+ de linia care leagi centrul de greutate gi capdtul fix al grinzii (fig. 5.92a).
a).

Itr-,
]
b).

ilr
ai7 al2
/r'/ /ai2/ el2 'a'
L

Figura 5.92 Stabilirea punctelor de ridicare la o grindd prefabricatd

Punctele de fixare se prev[d la cel mult:

- a, 1Ll5 la grinzlle de beton armat;
o, 1L'8 la grinzile din beton precomprimat:
dar se va pdstra qi o distan{d minimd fafd de capdtul grrnzlt pentnt a permite ancorarea arm[turilor
longitudinale; - a,.) e,^min
in cazul grinzilor grele qi cu lungimi mari in mod obiEnuit se prevdd patru puncte de agdlare
(fig. 5.91b) reducdndu-se astfel for{a de intindere care aclioneazd,pe urechea sau piesa de ridicare.
in acest caz distanla a,. < Ll 5 atdt la grtnzlle de beton armat cAt qi la cele precomprimate.
Daci in grindi sunt ldsate urechi de agifare, confeclionate in mod tradilional cu agrafe din
bare de armdturd, unghiul cablului de ridicare cu verticala poate fl cel mult 60n. In cazul utllizdrli
unor piese speciale de ridicare (fig. 5.93) unghiul cablului trebuie sd fie mai mic sau egal cu 45o.
piesd speciala
de caucruc
(se indeparteazI dupa bctonare)

plesa
de agatare

boltul de lidicare

Figura 5.93 Dispozitiv de ridicare

180
 I8I
'rJnle^ru
E"'I op oueosuoJ] ulp csolnlPcls 0s n€s
(ul Ol"'gg :'n-1) redcrulsuoc eeurilpul pleol ed r8erlul lipcnq ulp elncoxo lod es ldlgls 'pluelsuoc
ueunrices eldope os gs Irqrsod e 1gc ed eurrilpul ed ec qpueruooer es elefete eltticn-4suoc e1
'96'g ernSg u3 plurze.rd es eretrue op Inpou tS.rolunlo8 ollunlsuetulq '(upJal
ruu podsuerl) rnlqueuele € rudord Iliptne"rS lrrocnper pilroiep gseofelue,tu erinlos o pluzerde.t
'leepue;ern dr1 'erelnlq8unlderp r-rn1o8 nc rrdlgls IJeIU IJnUoJe e'J 'pllq€IJ€.{ nes g}ue}suoc eeuntices
nc 'r.rn1o8 nc g tod lldlgts rreru rmpoJe e-I 'pllqelrel nes pluetsuoc eeuntires nr tielncexe g
1od 'erurilpul ed 'I n?s J 'p;elnrq8unlderp 'p1erled eeunrices ne elefele nes ;eFed Jolelsq ltdtg]s

ro11d1gts aryanwuaralp $ nwtog I't't'S

Idrgls g'€'s

eceld nc ,trlrzodsrp un el prelueurldns oretruV 96'g e;n8tg

,b

'3g) ere-rocue ep ncpld erdnseep ereluerutldns

'(SO'S
rrnlpuus pp,terd os zvc lsece uI '(Z'UIX 'qel 'IIIX exeu8) ererocuB ep rcpld nc oreolplr ep
rrniloq ISoloJ lod es (ereru else eudo;d eelelne;8) pcFu eu1f1pu1 o ere tS Plel else epuu8 gcuq

eJecrprJ ap nrlrzodsrp nc euoz u1 rzuuS reun pJelueurldns eoJeuuv 76'g ern8tg

pyeurpnlr8uol qruluerurldns greq -t

rtrqrsap ueluautldns uJlrle -f
prelueurldns e4et8e -7 I
slqsuJ JeI4e - I
LI

ztqztq
tltl
tl
lTt
till
I
tltl z
l.,A,. l
!
v

'(t'UfX lnleqei) 11lX exeue

u1 plurzerd es (,e) rnlnluetuelo lqpdec ep gieJ oreclplr ep rnlniloq eiuelsrp n4ued etuluru ellrolen
'fue'S '3g) ge;fie ep PuLIoJ ul Pleurpnlr8uol grnlpuile o rS epe,terd os ("9t > D t o61) g1ectge,t
ep pllreJlp ]lntu etse er€crprr ep rnlnlqec efirzod erec uI lnzec uI 'eleurpnlr8uol ereq tS tStqcul
nes rsrqcsep rJor4a Joun euuoJ qns eJelueturldns r"rqpu-re pp,terd es eJecIpIJ ep resetd euoz uI
'eqeq erug ep esnpord eJecIpIJ ep ;olesetd allclislJelcercc glutzatd
es 11IX exou€ u1 '('c1e e^\rel 're31e;6 '€qoq-ueJl€H 'oTIIed) rolgcnpo.rd tS erectpu ep eeleltcedec
ep ericung u1 prlgp uzurt? lnlpdec el ep pururtu eiuelstp tS unce;d 'rn1niloq slluntsuerulq
 Sectiune a-a
h"
h.
<><'
h.

s-{
.] *s
- Ai-A

Figura 5.96 Modut a. u.-ur. la stdlpi cu goluri dreptunghiulare

5.3.3.2 Imbinareu stdlpilor

imbindrile st6.lp-stdlp din regiunile critice sunt permise numai la clasa de ductilitate M.
Este preferabil ca innddirea stAlpilor pe indllime sd se facd la o anumita distanla fafa de nivelul
riglelor, atdt datoritd faptului cd solicitarea de ?ncovoiere este mai redusd, cdt qi faptul cd se lucreazd
mai uqor in timpul execujiei imbindrilor (ftg. 5.97).
detaliu de armare Peikko

d.
mortar cu epodur

Figura 5.97 imbinarea stdlp-stAlp

Imbinarea stdlp prefabricat-fundafie pahar este cea mai simpld qi mai pulin sensibila la erorile
de execulie (ftg. 5.98).
Addncimea paharului cu pereli netezi trebuie sd fie suficient de mare sd asigure incastrarea
stdlpului ?n fundalia pahar. Se recomandd ca: I > I,2h sau / ) If 8H, (/z - este dimensiunea cea mai
mare a secliunii transversale rar H, lungimea de calcul a stdlpului ce se ia de la mijlocul inallimii
golului paharului pAnd la grinda de rulare a podului sau la grinda principald).
La stabilirea lungimii I de inglobare a stdlpului in pahar se va line cont qi de lungimea de
ancorare ltta a armdturilor longitudinali din stdlp.
 E8t
lelueJdruu lecrJqsJeJd rer{ed 001'9 ernSrc

eJnl€uue
i'*J
-1
;eqed ury
arczt1e?e ep puoleq ed
Itrelsru.u

lecuqegerd

'(OOt'S '3g) "royiplsntu e lgcep

eJeru reur erur8unl nc pleei urp ueriuelslp Ie4 urind 1ec pe,terd os Inlrueqed lnfeluout rulued
'lldlgl ernryurre ulp oleulpnlr8uol e.req gnop urind Ioo gceerl ps olnqeJl
,teqed urp elespl elelcnq urrd rer ' ral eeut?unl urind
Iec nc elerocue oIJ Es elnqe4 reriepurg ed1e1 u1
cnpoJlur es er€c elrJnlgrrrr€ pugc (00I'S '8rJ) EleclJq€Jord elueue,t u1 tS eztleer eleod os Irueqed
'k't't'S Intcund IZen'oreunderdns ep eeut8unl else
0D Ae'S ernSg urp olrropo.r.erd elcedser ps ernqorl eriepurg ulp rollrn1parre e rS rd1g1s ulp rollrnlpuue
ee.reunderdns 'erepu4ul ep elecrgel IJnFoJe gzeenue? InlnJueluoru eeJellrusueJl pu93
lzeleu riered nc ereqed rulued
ec lnoq] ernqerl ere8undgrls el Inlnclec plrurldepul elso nu etitpuoc Elseoce eceq 'eriepurg rS d1g1s
oJluJ rrJgceJJoJ €eJelrtusueJl ecgrJol os €s elilpuoc nt'fV'E Inlcund eI eleTuezerd:o1ec luJoJuoc
,eriepung-dlgls
lrlouour nlqruesue rnun Inzec uI eo pzeenlce1e es e.re8undprls ul Inlncl€J

pielue.rdrue rrrgurqul eiegerdns nc reqed eriepurg-d1gls 66'9 e;n8rg

:-

..u.-t{- .\ *t*-1 / i^l

o'-.-lq
\ .t \
\ P3'\l
/4 PEN
>L
'G6S'3g) nc ]Ilouoru puguotice
1nd1g1s
Ec eleJeprsuoc lod rie:n.,r-reu nes felue"rdure Ilieted 'etiecuqe; urp 'gTutze.rd e;ec eleJeq€d

gpetou Ilrgulqurl eie;erdns nc.leqed eriepury-d1gls 86'9 ern8tg

Itx::
x
i,, \.

lrr/
1
psH*{l
r
;it
\ Prtr\l
^-' -
5.3.3.3 Montajul stdlpilor

Pentru montajul stAlpilor, de obicei se folosesc gduri amplasate in doud sau intr-un singur loc
in funclie de lungimea qi greutatea stAlpului.
Pentru un montaj cdt mai precis la stdlpii cu H > 10 m se va utiliza un dispozitiv special (din
doud piese metalice) care se prevede la tutnare in capdtul stAlpilor (fig.5.101), iar in fundalie se
fxeazd cu un mortar depozd. Capdtul de jos al stAlpului va fi drept sau tegit in func{ie de ldlimea
(fig.5.101c).
a).

b). dispozitiv de centrare metalic

A Scctiilnc A A

Dj:porrli\ Jr ferlrar.
'-ingii,brf iii iiilt
i
t\
o"'"
t

-*'/
I

!
\J!
'ri

c). stAlpi cu h > 400 mm

-n

Figura 5.101 Dispozitive de montaj

5.3.4 Noduri de cadru

5.3.4.1 Tipuri de noduri

Una din problemele esen{iale ale construcliilor prefabricate din beton atmat este legatd de
conceplia qi realizarea nodurilor. Modul de alc[tuire a imbin[rilor depinde de tipul structurii qi de
condi{iile de montaj.
Dupd cum sunt realtzate imbindrile din nod (dacd pot prelua momente incovoietoare sau nu)
aceasta se clasificd in:
- nod arliculat (imbinare fird continuitate);
- nod rigid (imbinare cu continuitate);
- nod par{ial rigid (imbinare cu continuitate par}iala).
5.3.4.2 Noduri urticulute

La nodul arliculat atAt stAlpul cAt qi grinda sunt prefabricate (fig. 5.102). Rezemarea grinzii pe
consola stAlpului se realizeaz[ cu ajutorul unor pldci de repartilie (neopren). Capdtul grinzlt poate fi
intact (fig.5.102a) sau decupat (fig. 5.102b).
Placile de rezemare trebuie sd prezinte proprietdli de rezistenla gi de deformalie conform cu
ipotezele de calcul. Dimensiunile pl[cii de rezemare qi distanlele minime fa{d de rnarginea
elementelor rezemate se prezintd in anexa XII.
 s8l
'(elOt'E '39) elecruol tS eleluozlto
rolrrnlpure Iruorrelur ul leUB Inuoloq ed ezeuoric€ ps euntsardtuoc ep ei.rog ]gcuJ 'loJ eSe u1
gceJ es gs ernqeJl elcnq nc Jol eeJeJocue IeluozlJo uuld u1 alezale JolunlpluJe InzEJ u! tS:etq3

glosuoc u1 piuelstzeJ 0p JollJnlewrJe eereJocuv €01'9 eJntsIC

,p
'p 'p
fe;ocue
ap eceyd

(c (q (e
'(cgOt'S '39) roloreq eleledec e1 eferocue roun €orope'te;d
nes (qgg1'E'SrJ) gIe+ao rc erirzod ul (t'€'Z'E ynlcund IZe,t) ureu'sy giuelsrzer ep rollrntglure
eesezase leregard ep else Arlotu tsoce ur6l 'rolosuoc rnlniloc tuedru eolelllqlsod ep luoc lnuti
ornqer] (egOt'E '3g) ereur erropul ep gzvr ptrsrceu eruc '(lltugI <o) ererrl nrleluelp nc rollrnlglur€
Inz€o uJ sole reru 'pleJlueJuoc eiroy qns rnlndlgts €losuoo uJ JolIJnlPLuJe eeJEZeSe e1

etelnJruP unpoN z0 t's elnbll

u*rdoau ^ L$op 0r
rua-rdo:u ^ aruld G)
nreld @ uJop C )-^l-
r /r -
(r
!rrllJ
*^-
r ff. a ///
/f;a //.
/ty/ f-E*/ 5:-

rtnLr6g{

eleruqu;.r"rd

lJtl

(q

'ounlzoJoc el luelslzeJ lelJoleru un-Jlulp eg PS slnqe;1 erielncrgu

urp Inruop 'iJX lS 0X lgcep IIpoLu elle uJ eIeIJe epricrulsuoc e-I 'pleluozlro eeunlicee; utp glnu{qo
(ua.rdoeu Ilcpld gllJolep) oJeronocur rS arece3:"ro3: op eeJellcllos €l gzeouolsuerulp 3s InIiloC
'rrtsuedxe luelmc ep J€UoIu nc eldun es ln1o8 ttzutta eeJuluotu
pdnq '(pZOt'S'SU) plosuoc uI ]€sEI 1n1o8 u1 ecnporlul €A es e-rec gpuu8 ulp Inuop esql e ep
etse plu€rre^ plle O '(cZOt'S 'ArJ) ppur-r8 uI tesgl 1n1o8
ul prlur rS uerdoeu eceldpzeesrele4'rnlndlgts
€losuoc urp elSeurod erec 'O ep puJoJ uJ rilop rnun InJolnle nc gzeezrleeJ es utielnctgy
 l
l'>6d'
b) c)
:::: I
tr lPl0.5d.,
j
r "

.l] l[- l | -,
placa

--j r -t lT

Figura 5.104 Modul de agezare a pldcii de repartilie in funclie de tipul armdrii

Dacd armdtura orrzontald are diametrul d, cel mult 16 mm se va fasona in conformitate cu

figura 5.104b, iar dacdeste mai mare conform figurii 5.104c. in cazul in care armdttra de rezisten!5
se aqeazd in plan vertical (de exemplu consolele de la partea inferioard a grinzllor din figura 3.44b)
se vor respecta prevederile prezentate in figura 5.105.
F:ll--.
I"'
&,/ , >4d' c-'

,Y
placa
neopren U

Figura 5.105 Pozigia admisd a forlei concentrate f46 de marginea consolei

Dacd ldlimea grinzli nu permite indoirea armdturilor cv raza minimS, prevdzutd pentru
diametrele fithzate (fig. 5.106a), se prevdd plSci de ancorare la capetele barelor (fig. 5.106b).

Figura 5.106 Ancorarea barelor inclinate la grinzlle cu console scurte:

a) cu bucle; b) cu placd de ancoraj
Consolele scurte ale grinzllor se armeazd cu bare longitudinale qi etrieri verticali (fig. 5.107a)
sau cu bare longitudinale, etrieri verticali qi bare inclinate (fig. 5.107b). Indiferent de varianta de
armare adoptatd la capdtul barelor longitudinale de rezistenld din c0mp se prevdd agrafe de
ancorare.
 L8I

gpurrS-dlgls e}€crrqeJerd IrnpoN 80 I' S ernSIC

epurJS €lel-rerl3
ru}ed ed 0losuoJ
elosuos epurJS
elosuos
.........=

'(OOt'S '3g) e1e1e1g ereq rS eJruu nc g^Iozer es eoreulqrul er€c e1 elerceds eserd roun 1ruo1nie
nc rS ;ep 'ro1 ee;epns nes JoleJeq eareunderdns uud ezrleeJ eleod es eJ€zlnulluoc glseocv 'ezlnulluoc
rol es p-rqg8el ep ellrnlpulre pou uI (801'S'3U) eleclrqeJord luns lndlgts rS epurrS gceq
'uIouour
leurnl n€s lecrJqeJerd g eleod 1nd1g1s rer gwxuqele:d else epuuS pt8unues nes pt8u 1npou eT

aprEttluas nns apr8r,r lmpoN €'t'€'S

'oTIIed eurrg op pleroqelo eJellozer ep loJlse o glutzetd os IIAX €xeu€ uI 'oclleletu elosuoc
nJ rncoluJ 1od es uoleq urp olelosuoc JJ nesueld ep eluoruele el nus orepunces eyzurt? e1

;olrzuu8 ole euncs rololosuoo €ereuuv L1I'g e"rn8rg

3At}$njlsuss ElllutPnl:?uo1
, aJ€q \,, tl3e;8u

'...1...

v) rlt I
/'.-
(r'y) eluaslzar ap lj€lusr$Ilgn$ eluurlsrlr (q
tluulpruffiu$l a.lBq r-lilllfg sJsq

eluurpnlr8uol r
eru;3e

(r.y) rluasrzrr sp rrulueruildtrs

alcurp*1r5uol srsq HerJla
.tsy
E11ur\nd
Iec op ele]4u?o o-4uJ 'gletle ep guJoJ qns olrlcrulsuoc IJnlgutse ezeSe JoA es 'ry eeurrilpul e4
 t,
:

:
::-'
\\\\\\S
\\\\
.J

/\
-%a
&*1dN
-:rrtJ\l
if\

\,
):
\'ru:4 -
IJ
!.:.
-2.2>)

Figura 5.109 Piese de imbinare a barelor de armdturd

De obicei lapartea superioard a nodului armdturile de continuitate sunt aqezate in suprabetonare. La

partea inferioard barele de continurzare se pot introduce in canale speciale ldsate in grind6, care
dupd realizarea imbindrii se injecteazd cu mortar expansiv (fig.5.110a), sau cu ajutorul unor
confeclii metalice ldsate in stdlp gi grindd (fig. 5.1 10b).
In anexa XI se prezintd caracteristicile pieselor de imbinare.

al. SECTIU\rE A-A SECTITINE B-B

Morlar de plere

levi din tabld ondulatSli

* trtton a. uoitit" I

I
B_j

Mufa de imbinare Sgpl'@et!o'ryre

b).
Mortar Predala

al:l..:. :lt .::,.11

Piesa de conectare
RBC 36 DR

Bare de ancorare
PPM 36

Figura 5.1 10 Continuizarea armdturilor de rezisten{d la un nod rigid - grindd qi stdlpi prefabricafi

La nodurile de cadru compuse din stAlpi monolili qi grinzi prefabricate de reguld, grinzile
prefabricate vor fi oprite la fa!:a nodului (fig. 5.1 1 1).
 68I

09 ep qurur{u otutsoJ8 o nc :}eruJ€ uoleq ulp 'erica}o;d ep rorrelxe teJJS un -

'ruLU
ilepn.rlxe uertlstlod ulp Jslpottuelul ]elozloruel ]eJJS un -
luouelut liered ru]ued pleclpul eoc 19c ep Pclru lelu rllu
0(, nc g eleod €rnlsece € pLururu eeurrsor8 'leuue uoleq utp piuelstzoJ op JoIJeluI leJls un -
:o[rnue Is IJn]BJ]S E ulp e]InlBcle
luns erjelozrotrrJe] nc eloJ 'psnlcu erfelozrouue] grq.J n€s nc rJ ]od uolrelxe rie"red op ellJnoued
'Jtleur reu urpplJ ruluad uLu 09 [ tururur ep tS t;n1e,tru g tutxeu
nc elrJrpplc 'nrlued tuut gtl urind 1ec ep erutsor8 o eele rol IJoIJelul rie"red op ellJnoued

etecrrqeJerd elueurela ulp Ilernlcnrls rie:e4 ZIL'g ern8tg

'ti

'q

'(Zt t'E '3g) elecrl-re.\

rS eleluozuo rrnlergl uud "ropie"red eereuorices urrd gIInzeJ eleclJqeJerd rolelueurele €IuJoC
'..rJelu unoued" a]trunuop eueld o]uetuelo ep 9[IJoJ qns
,gln3er ep'aleztleer g rol
Ilrlpplc €rnlcru]s csern]gcle erec tiered ep elecuqeJe.rd eleluauelg

aqnntqnla"rd to1aquawap Dran I I'S't'S

$ara4 9'g'9

'("1 u o"qL'1> unl) Ililpuoc eunq uI PceJ es

ESpou-gpuufl eeunrices uJ IncleJ ep ereolorpl 1eiro; eorollrusuer] ]gouJ sleuorirodord 1e31se rrnielgord
nc elnzg1e;d rS e1eur1cu1 roSn nes 'elecrgal U JoA e]€cIJq€JeJd :oltzuu8 e1e lpdec ep eleieg
'pou urp rrJorJle nes rdlgts urp eleurpnlf8uol ellJnlguue pdnre;1ur es gs 'elecl-rqe3e"rd
epzuu3 urp ruozeeJ op eluotuole Joun e pou uJ €oJopurulpd urrd 'ec ppueruocoJ es nN .
Irqrsuos ezeeJosclrlr
'

es rzurrS urp ]ecrJqeJerd uolaq rS pou urp lllouoru Inuoloq eJlutp ellJgllcllos elseeoe ur"rd pcep
,(uzant} eaurilgul else eltzuu8
ry) Llg'I"'tl ep rur8unl nc tnlnpou eIeJ eI ep eserler g ]od olecuqe;erd
,ueur ep Alsecxo ]uns rrJnlcruls
1nlnclec ulp elellnzoJ elIJnUoJe pugc elulceds elunzec u1

lrlouoru
d1g1s rS leclrqe;erd ppuu8 - plSlr pou un e1 giuelsrzer ep rollrnlguue eerezlnuuuoJ 11 1'9 ernSrg
1ItrOu0{"1r
.06 < €J ieurq dleis
> 0 >.SZ ulelr"rqe3e;d
"gE \J
LI-I3Z€3J 3p epuIJS Y

3rl€tstu lgo-rc{
nso3
r l'lA .
*-d
n p3A

sJr?uolaquJdns ut asndsrp
eluels{zal ep lJn}€tlue
v nrlel3c
 Legdtwra dintre stratul exterior gi interior se va realiza cu ajutorul unor piese metalice
(fig. 5.113) sau cu nerr,.uri de legdturd din beton armat cu o grosime de 40 - 60 mm. Pozilia gi
numdrul elementelor de legdturd se va stabili in funclie de dimensiunile qi forma panoului qi a
golurilor qi de mdrimea solicitdrilor.
)zl 1/l

'f*

-
":.:.,a.,

l. - stratul interior de rezisten{i

din beton armat;
,
'a
- termoizolatie;
- stratul exterior de orotectie
din beton armat;
'i'
1 - piese metalice de legdturd

Figura 5. 1 13 Piese metalice de legdturd dintre stratul interior qi exterior de perete

Armarea verticald gi orizontald a panourilor va respecta prevederile de la diafragmele

monolite (vezi punctul 5.2.5.2). Trebuie prevdzutd. Confinarea minimd a betonului la marginea
tuturor panourilor prefabricate cu o secliune pdtratd cu dimensiunea b,, (b, este grosimea peretelui).

5.3.5.2 imbinareu elementelor prefabricute

Prin modul de reabzare, imbindrile elementelor prefabricate care alcdtuiesc perelii structurali,
trebuie sd le asigure acestora, sub toate aspectele (rezistenld, rigiditate qi ductilitate) o compodare
similard cu cea a perelilor monolili.
imbindrile dintre panouri, atAt cele verticale cAt gi cele orizontale, vor fi obligatoriu de tip
deschis pentru a permite controlul vizual al ca1it61ii betonului turnat.
Forlele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (din!i), armdturi care
traverseazd imbinarea gi care sunt corespunzdtor ancorate.
La imbindri, forlele de compresiune se transmit de la panou la panou nemijlocit gi/sau prin
intermediul betonului din imbindri, iar for{ele de intindere exclusiv prin armdturile innddite.
a) imbindri verticale: Felele laterale ale panourilor vor fi profilate sub formd de dinli avdnd de
reguli configuralia din figura 3.29 cu recomandarea ca raporful dintre lungimea gi adAncimea
amprentei s[ fie mai mic de 8, iar addncimea > 25 mm.
Lungimea totald a secliunilor de forfecare a dinfilor va fi circa jumdtate din indllimea
panoului. Must[file orizontale, de minim 5 bucS{i pe indllimea unui etaj, se pot reahza cu bare
drepte, cazin care pozi[ia lor este la jumdtatea grosimii peretelui, sau sub forme de bucle petrecute
(fig. s.1 1a).

a)
I lrt
I I \'--/
-x-
Figura 5.II4Imbindri verticale: a) cubucle lungi suprapuse;b) cubucle scurte gi etrieri
suolimentari

Diametrul maxim din care se poate confecliona bucla semicirculard rezultd din grosimea
peretelui de beton qi diametrul minim de indoire dnr albarei (fig.5.115). Bucla se va dispune in

t90
 I6I

'eledeJ
el elerocue eurq or€q gnop urind Ioc urp elSernlgcle os IJnluec ulp pleulpnlr8uol ernlgturv
'urur 9 ep rururu Iruleruerp nc (ueluerutldns ueule tS
elcnq) nesueld ep elrJnoued urp elliglsnru ep gWZrIEer elso rollrnlueo e €lesrelsuerl ernlglurv
'urloJ el ec JolrJnuoJe eoJellursueJl puIAIJd e1e.rn1cru1s
eyrrirpuoc ceJsrles eolsece gcep 'elncerled elcnq nc e{n1os nldruexe ep else runc €le}uozlJo
€eJeurqruJ ezeesJelaJl oJec elscruol JolrJnlprrLre e eJezrleeJ ep ttinlos e11e rS elrupu oS
'(ttt'E'39) docs tsece uI elnzgtetd
lerceds eSru ur pllicnp prnpns o-4uud plern8rse eg ps ernqer] rrrn1puile Jolsoce ee]€]InulluoJ
'wvr V1 urind 1ac
op Iruletrr€rp nc rS eurind reiu oJ€q urp 'pln8er ep'pzeazrleeJ es eJelolocuJ op pJelpeuuelut gfuelstze.l
ep FJnlgruJe rS r-rolceuoc ep Ior nc unoued ulp el€clue^ ellJnlpuuv '(.01 'ecc) g1-r-crge,t ep pieS
eJeurlcuJ p;eoSn o nx alezrleeJ erJ FS nesueld ep JolrJnoued e1e eleJelel eleieg ec gpu€ruooeJ eS

rorrelu elered (q';ouelxe ele;ed (e eleluozrto Irgulqtul 9l I'g e"rn8tg

rurrrsl <
(q (e

'ellrpluJ elcnq roun Inrpouuelut uud rolreJul elelered ed neSueld ep;olunoued

eerevrezeJ elrrup€ oS 'GII'9 '3g) enurluoc IJnJuec ezrleeJ Jo,A. es rdod ed nuozrrrord eleluotu
nesueld op rolrrnou€d 1n1e.rru e-I'(Z'EZ'g lnlcund rzel) plr"rods eleltzoSru nc eueld eiege.rdns
Jerqc nes rJrtJr SZ - 07, ep rurcugp? nc elue;drue eldope 1od es el€luozlJo ollJgulqruJ e'I
'o7o1ufind Iec eU ps ornqorl
eJeurqrrtl rlr pleutpn1r8uol p:qpuue ep Inluecord '(gzeq,'co1[tur '1ryr) euoz Ie4 uJ p]e4uecuoc U
eleod ererrrre plseece erpeu elelrlqcnp ep eselc rulued 'llJgulqulJ e eut8unl e8ee.4ul ed glrnqr"rlstp
W
eu ps ernqerl srnlpulrY 'o/oz LIdl-Xew ?l P]€]IuIII elnqeJl IrPulquIJ ulp prnipuile 3p eolelllu€J
'o gZ'0 op eJ€rru€ ep rururu luecord un eleurudutoc lerired - esulluJ prlmd Ioc ul JeI
'o 0{0 ep oJeruJ€ ep ururu luecord un gpe,te-rd es ps elnqe;1 'eluutt;dtuoc le}o} ollJpulqwl q
'tqp
0Ioleorue^ roloreq ele elesre^suerl elrJnlE;el
eJlul prurx?u eiuelsrq 'urur 9 op U €A eJ€urqruJ urp rJelueutldns ;oluelJle I€ IUIuru lruloruel(l

rolelcnq u e;eundsrp ep Inpory g I I'g e"rn8tg

nq\.

prnpns ep
elcunc[nc olexg elecrue^ eJeq eleluozrlo eJeq
rS elropul elet3e

'o]€pns olesJelsueJl eJeq E-Z E eerepe,terd urrd rolpzundseroc lerocue Inun e e;e;n8tse op IJnsgIu
enl JoA es eJuru ArleleJ ruloru€lp ep elcnq e1 'ropie.red nutut e ereuue ep eueld pnop Joleo IruoIJeluI
 I

a
h,
L

Figura 5.I11 Continuizarea armdturilor in rosturi orizontale

5.3.5.3 Decofrarcu si montaiul panourilor

in cazul panourilor turnate ?n pozifie orizontald, in timpul decofrdrii apar rnomente

incovoietoare irnpoftante care dupd ridicare in pozi{ie verticald qi in exploatare dispar; la proiectare
trebuie sd lind seama de aceastd condilie de execufie (vezi pct. 5-3.1'3)-
Elernentele de agdfare pentru transport qi montaj (fig.5.118) trebuie si se dimensioneze la
forfa de intindere Z care in cazul panourilor de perete se obline cu relalia:
z :(G + fuoAfutn (s.s4)
in care: G - este greutatea proprie (kN);
fi,a - eforntl de aderenfd care se consideri la lkN/r# in canl cofrajelor netede
qi unse,
2kN/m2 netede dar ne unse gi 3kN/m'z pentru un cofraj cu suprafali rugoas5;
a_r - coeficient in func{ie de unghiul de inclinare a cablului (tab. 5.I2);

z - numdrul prinderilor.
piesele de ridicare se aqeazd fa{d de margini la o distan![ minimd a, (ftg. 5.1 18) qi tabelul XIII.1.
in cazulpanourilor cu trei straturi piesele de ridicare vor avea o formd speciald (fig. 5.1 19).

,, b^n ,,
z--4_
Figura 5.118 Schema de montaj Figura 5.119 Dispozitiv de ridicare
pentru un panou de Perete la un panou cu trei straturi