P. 1
28983097-TESTE-GRILĂ-KINETOPROFILAXIE

28983097-TESTE-GRILĂ-KINETOPROFILAXIE

|Views: 369|Likes:
Published by postolacheanca27

More info:

Published by: postolacheanca27 on Mar 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

Exemple de grile pentru examenul de licen ă BFKT (3 ani) TESTE GRILĂ KINETOPROFILAXIE Bibliografie: 1.

Tudor Sbenghe, Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală Bucureşti, 1999, pag 325 -336, 345357. 1.

Antrenamentul aerobic se realizează printr-un program de exerciţii: a. b. c. d. e. cu o anumită durată cu o anumită frecvenţă aplicate consecvent de intensităţ plătoare la temperatura de 37º Corect: a, b, c 2. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente: a. b. c. d. e. în timpul efortului prin exerciţiu fizic în repaus în cazul adaptării la al titudini diferite în cazul exerciţiilor anaerobe în somn Corect: a, b 3. Modificările adaptative apar la nivelul: a. b. c. d. e. organismului ca întreg aparatului cardio-vascular analizatorilor ap aratului respirator fanerelor Corect: a, b, d 4. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentu l aerobic, fac excepţie: a. b. c. d. e. vârsta sexul coeficientul de inteligenţă nivelul de fitness iniţial abili tăţile individuale Corect: c 5. Efectele adaptative la nivelul muşchilor se manifestă prin: a. b. c. d. creşterea consumului de glicogen muscular aport crescut de oxigen loca l hipertrofie musculară hipotrofie musculară 1

e. hipotonie musculară Corect: b, c 6.

Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este: a. b. c. d. e. mai mare la tineri mai mare la vârstnici aceeaşi pentru toate categor iile de vârstă aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi înălţime independentă de ali Corect: a 7.

Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt: a. b. c. d. e. uşor cuantificabile greu cuantificabile exprimă un nivel crescut de f itness apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de parametrii cardiaci iniţiali exprimă un nivel crescut al VO2 max Corect: a, c 8.

Adaptările cardio-vasculare în repaus înregistrează următoarele modificări ale parametrilor a. b. c. d. e. scăderea frecvenţei cardiace scăderea volumului sanguin circulant scădere a valorilor tensionale creşterea volumului bătaie cardiac scăderea volumului bătaie card iac Corect: a, c, d 9. Adaptările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizează pr in: a. b. c. d. e. creşterea consumului de oxigen miocardic scăderea volumului bătaie card iac creşterea debitului cardiac corespunzător cerinţelor efortului scăderea consumului d e oxigen la nivelul miocardului creşterea consumului de oxigen la nivelul miocardu lui Corect: c, d 10. Modificările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de: a. b. c. d. e. creşterea valorilor colesterolului scăderea valorilor trigliceridelor scăderea cantităţii de hemoglobină scăderea hematocritului scăderea trombocitelor Corect: , c, d, e 11. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarec e prin modificările adaptative sanguine: a. b. c. d. e. scade riscul trombotic creşte riscul trombotic creşte fibrinoliza pre vine apariţia ischemiilor coronariene scade fibrinoliza

Corect: a, c, d 12. Modificările adaptative respiratorii apărute în antrenamentul aerobic sunt repreze ntate de: a. b. c. d. e. creşterea frecvenţei respiratorii în mod special creşterea volumelor resp iratorii scăderea volumelor respiratorii scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capil ară creşterea travaliului respirator Corect: b 13. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic: a. b. c. d. e. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale sunt prezente la orice pacient sunt utile în managementul stresului sunt utile pentru creşterea performanţel or cognitive stimulează atenţia Corect: b, c, d, e

14. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia prim ară sunt: a. b. c. d. e. ireversibile reversibile durează maxim o săptămână menţinute numai dacă se m e permanent un anumit grad de antrenament menţinute numai dacă se execută sporadic exe rciţii aerobice Corect: b, d 15. Antrenamentul aerobic se realizează prin a. b. c. d. e. orice exerciţiu fizic care se enului orice exerciţiu fizic care se face cu mai activităţi sportive specifice activităţi , d următoarele tipuri de activităţi fizice: face cu consum energetic în prezenţa oxig consum energetic în absenţa oxigenului nu cotidiene orice activitate sportivă Corect: a

16. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude următoarele tipuri de activităţi: a. b. c. d. e. Mersul cu ritm rapid Efortul la covor rulant Pedalarea la bicicle ta ergometrică sau simplă Exerciţii cu greutăţi Baschet de performanţă Corect: e 17. Parametrii care caracterizează antrenamentul aerobic sunt următorii: a. b. c. d. e. intensitatea durata frecvenţa variaţia temperatura Corect: a, b, c, d 3

grupele musculare mici grupele musculare mari cu membrele superio are cu membrele inferioare cu hemicorpul drept Corect: b. c. de 3-4 ori/ săptămână de 3-4 ori pe zi . c 22. b. c. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu se creşte din 3 în 3 se creşte progresiv. c 23. la acelaşi nivel cu activităţile cotidiene peste pragul stimulului de a ntrenament crescută progresiv scăzută progresiv crescută brusc ca să poată produce creştere orţei musculare Corect: b. d. Conform principiului încărcării. c. c 21. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor aerobice sunt: a. d. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu: a. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu numărul de seturi pentru exerciţiile aer : a. e. d. e. b. intensitatea antrenamentului aerobic trebuie să fie : a. e. e. poziţionării segmentelor mobilizate raportului durata exerciţiilor/dura ta intervalelor de repaus tipului de exerciţiu orelor la care se realizează antrenam entul numărului de participanţi la antrenament Corect: a. direct proporţional invers proporţional aleator dependent de greutate a pacientului dependent de înălţimea pacientului Corect: b 24. abilităţile individuale musculatura vizată preferinţa terapeutului temper atura corporală presiunea atmosferică Corect: a. b. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea: a. d. c. b. e. b. c 20. c. utilizat în antrenamentul aerobic. Frecvenţa antrenamentului aerobic este: a. De obicei raportul intensitate/durată. este: a. b 19. b. e. până la maxim 6 seturi se creşte din 5 în 5 se creşte din 10 în 10 Corect: a. d. c.18. d. b. b.

b. c. e. c. cu excepţia: a. Exerciţiul aerobic muscular poate fi: a. c. o dată/ săptămână în funcţie de efortul total realizat zilnic Corect: a. c. e. b. d 26. d. d 29. c. c. Specificaţi care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseşte singur. d. b. b. antrenament continuu antrenament cu intervale antrenament continu u cu intervale antrenament cu circuit antrenament în circuit cu intervale Corect: a.c. e 5 . Tipurile de antrenament aerobic pot fi: a. e. d. creşte fluxul sanguin muscular previne lezarea aparatului neuro-mio -artrokinetic previne tulburărilr de ritm cardiac şi de irigaţie coronariană creşte perfor manţa musculară scade performanţa musculară Corect: a. d. e. d. d. deoarece nu determină creşterea VO2 max: a. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde următoarele peri oade. b 28. e. de anduranţă de flexibilitate de forţă submaximal supramaximal Corect: b 27. adaptarea la microclimat adaptarea la macroclimat încălzirea exerciţiil e răcirea Corect: a. b. d 25. d. b. c. static dinamic izokinetic izometric izomorf Corect: a. c. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele perioadei de încălzire a antrenament ului aerobic: a. e. b.

b. d. directe indirecte reflexogene numai reflexe toate răspunsurile de m ai sus Corect: a. A Gogulescu. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului: a. b. creşterea metabolismului bazal scăderea metabolismului bazal ameliora rea stării generale hiperemie creşterea fluxului urinar Corect: a. d. pag. d. d. c. creşte contractilitatea scade conductibilitatea . e. c. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului: a. decontracturant rezorbtiv creşterea temperaturii centrale a corpulu i scăderea temperaturii centrale a corpului hiperemiant Corect: a. Timişoara. b.Edi t. e. scade afluxul de sânge stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunc tiv îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor scade masa de ţesut gras eşte masa de ţesut muscular Corect: b.Masoterapie. 17 . c. b. efectele pot fi: a. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor? a.TESTE GRILĂ MASAJ Bibliografie: 1. b. d. e 31. Masaj şi tehnici complementare. b. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit. e. e 32. scăderea secreţiei glandelor sudoripare descuamare inhibarea creşterii celulelor tinere vasodilataţie activă vasoconstricţie activă Corect: b. c. b. M Jurca . d 34. Orizonturi Universitare. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte: a. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte: a. I D Nemeş. c 33.21 30. e. d 35. c. e. c. c. b.

b. b. creşte performanţa musculară scade performanţa musculară stimulează refacerea postefort Cor ct: a. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice: a. stimulează creşterea supleţei acestora stimulează propriocepţia determină st za sanguină şi limfatică cu scop nutritiv stimulează circulaţia locală inhibă circulaţia lo rect: a. c. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator: a. d 38. d. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului? a. la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea la nivel veno s creşte viteza de circulaţie la nivel venos scade uşor presiunea venoasă creşterea fluxul ui sanguin la nivel arteriolar scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar Corec t: b. e. procese inflamatorii acute procese inflamatorii cronice trombofle bita neoplazii boli acute ale organelor interne Corect: a. d. e 40. b. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire? a. efect relaxant efect stimulant se aplică numai la sfârşitul altor manev re de masaj se aplică la începutul şedinţei de masaj se aplică intercalată între alte manev Corect: c 41. c. e. d. c. e. b. c. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj? a. c. decontracturant stimulant muscular analgetic inhibarea circulaţiei stimularea eliminării reziduurilor Corect: a. e. e. e 36. d. b. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor? a. b. c. d 37. uşor flectate cu faţa dorsală a mâ i 7 . d. b. c. cu regiunea tenară cu faţa dorsală a degetelor. e.c. d. c. e 39. c. b.

d 47. b. percutatul tocatul tocatul tangenţial bătătoritul măngăluirea . d. b. c. e. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate: a. c. b. e 43. cuta plimbată circular masajul rindea ciupituri pieptănatul Corect: a . b. cu vârful policelui sau al indexului cu rădăcina mâinii prin lovirea ritm ică a ţesuturilor prin rularea tegumentului intensitatea depinde de unghiul de aplic are Corect: a. constă din presiunea ritmică constă din lovirea ritmică a ţesuturilor super ficiale sau profunde determină hiperemie locală are efect reflex nu are efect reflex Corect: b. b. c. b. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere? a. d. d. torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiace nte creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor ameliorează mobilitatea artic ulară Corect: a. b. d. e. d 46. vizează ţesutul subcutanat vizează ţesuturile moi periarticulare vizează ţes tul muscular în special vizează osul are efecte reflexogene Corect: a. b. c. c 42. e 44. e. d. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat? a. d.d. cu pumnul închis cu cotul Corect: a. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice: a. c. se adresează în special muşchilor constă într-o comprimare gradată a ţesutur r se realizează prin ridicarea. d 45. e. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice: a. e. c. Care sunt variantele tehnice ale baterii? a. b. e. c. c. b. c. e.

Corect: a. b . d 48. b. e 9 . c. b. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor se pot r ealiza manual se realizează numai cu aparate vibratorii stimulează circulaţia şi proprio cepţia locală se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite Corect: a. d. e. d. Vibraţiile se caracterizează prin: a. c.

aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului cervical aprecierea amplitudinii de mişcare a piciorului aprecierea amplitudinii de mişcare a şoldului apr ecierea amplitudinii de mişcare a pronaţiei şi supinaţiei aprecierea amplitudinii de mişca re a rahisului dorso-lombar Corect: b. c. Editura AGORA.articulară. c. goniometric radiologic fotografic prin firul cu plumb subiectiv. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu: a. prin unghiuri imaginare Corect: a. d. Roxana Popescu. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular: a. e. Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de start preferenţiale. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie relaxarea şi instruirea pac ientului aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei) aplicarea goniometrului în p oziţie cât mai comodă pentru pacient Corect: a. BILANŢUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALUĂRII DEFICITULUI FUNCŢIONAL Bibliografie: 1. d. d 52. e. Testarea musculo. d 53. d. precierea amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza: a. în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiect iv al unei articulaţii: a. deformarea articulară modificările de temperatură ale tegumentului supr aiacent deviaţiile în ax tonusul muscular forţa musculară . b. b. b. e. altele decât po ziţia zero de testare articulară: a. c. e. d. e 50. c. 49. c. b 51. d. b. Luminiţa Marinescu. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor valoarea standard valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii cea a articulaţiilor sup raiacente cea a articulaţiilor subiacente Corect: a. c. pag 43-75. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei.TESTE GRILĂ EVALUARE A ÎN KINETOTERAPIE TEMA 1. e. b. 1999. b. Ce alte elemente. b. Craiova. d.

e 59. b. e. Pentru măsurarea rotaţiilor în articulaţia scapulo-humerală: a. c. e. c 11 . d. b. c. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal anteducţia se realizează an sagital rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal rotaţiile se realizează în pl n orizontal anteducţia se realizează în plan frontal Corect: a. c. b.humerală. goniometrul se plasează: a. d 57. b. b. d.Corect: a. astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă Corect: a. e.humera lă: a. e. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea mişcărilor în articulaţia scapulo. c. e 55. c. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului: a. d. antepulsie retropulsie extensie ridicare coborâre Corect: a. e. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo. goniometrul se plasează cu braţul fix orizontal goniometrul se plasea ză cu braţul mobil pe linia mediană a feţei mediale a antebraţului goniometrul se plasează u braţul mobil pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului pozitia 0 este în şezând zitia 0 este în decubit dorsal Corect: a. d. b. c.humerale: a. abducţia 180º extensia (retroducţia) 30º rotaţia internă 70º rotaţia externă ia 180º Corect: b. Care sunt mişcările proprii ale umărului: a. b. c 58. d. c 54. b. b. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo. e. cu braţul fix pe linia axilară posterioară cu braţul fix pe linia axilară m edie cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului cu braţul mobil pe faţa medială a braţu ndiferent. goniometric cu ajutorul firului cu plumb prin măsurarea distanţei în ce ntrimetri prin măsurarea distanţei în milimetri prin raportarea la valorile umărului opu s Corect: c 56. d. d. c.

b. poziţia şezând cu braţul întins în decubit dorsal cu cotul în extensie compl ortostatism cu cotul în extensie completă în decubit ventral cu cotul în extensie comple tă poziţia şezând cu braţul flectat Corect: b. c. articulaţia mediocarpiană articulaţia radio-carpiană articulaţia carpo-meta carpiană articulaţia metacarpo-falangiană articulaţiile interfalangiene Corect: a. b. b 66. Care a. Cum se poziţionează goniometrul pentru aprecierea a. d. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de: a. c pronaţiei: paralel cu humerusul braţul fix pe mobil de-a lungul stiloidelor br de-a lungul metacapianului 1 C 65. c. d. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic extensia nu e posi poziţia anatomică la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiper de 5º-10º flexia activă are o amplitudine de 145º flexia activă are o amplitudine Corect: b. braţul fix pe faţa palmară a pumnului. b. b. c. Complexul articular al pumnului este format din: a. d. e. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului: a. d 62. c. paralel cu humerusul braţul aţul mobil de-a lungul metacarpianului 3 braţul mobil orect: b. e. Mişcarea de pronosupinaţie este realizată de articulaţiile: a. e. bilă din extensie de 180º afirmaţii sunt adevărate. c. faţa dorsală a pumnului. d. radiocubitală superioară radiocubitală inferioară humero-cubitală radio-car piană toate articulaţiile de la nivelul antebraţului Corect: a. b. e. c. c. rotaţie spre interior orientare a palmei în sus rotaţie internă a pumnulu i orientare a palmei în jos orientarea palmei cu policele la zenit Corect: b 64. flexia şi extensia înclinarea cubitală şi deviaţia radială . e. b.60. e. b. referitor la bilanţul articular al cotului: d. Care mişcări sunt posibile la nivelul pumnului: a. c 61. b 63. d.

Craiova. Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular: a. d.articulară. abducţia se realizează în planul palmei flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei flexia are 15º abducţia are 60º-70º participă la mişcarea de opozabilitate Corect: a. b. Luminiţa Marinescu. MCF este ajutată de ligamentul palmar lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2-5 faţă de axa ce trece prin medius lateralitatea are o amplit udine de 15º-20º nu se realizează circumducţie Corect: a. pag 76-79. e 67. e. să preceadă bilanţul articular pozitionarea corectă a pacientului asigura rea unui microclimat de confort termic înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5 pacient cooperant Corect: b. d. b. flexia activă are o amplitudine de 90º flexia independentă a degetelor din art. e 70. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor meta falangiene: a. d 71. d. c. e. Care enunţuri sunt false. privind obiectivele bilanţului muscular: a. d. Testarea musculo. c. c. 2. Care sunt posibilele erori care pot sa apară în cursul bilanţului muscular: a. realizarea unui diagnostic neurologic realizarea unui diagnostic funcţional corect evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea progno sticului funcţional alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare aprecierea end-f eel Corect: a. Bilanţul muscular al membrului inferior Bibliografie: 1. c. b. e. e. c. AGORA. b. d. c. d. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. d. Edit. d 68. gradul de antrenament variaţiile forţei musculare funcţie e patologia locală facilitarea amplitudinii de mişcare 13 . Selectaţi afirmaţiile adevărate.1999. b. Roxana Popescu. sex. 69. substituţie musculară limitarea amplitudinii de mişcare variaţiile forţei m usculare funcţie de vârstă.c. b. e. b TEMA NR. c. privind bilanţul articulaţiei trapezoido. abducţia şi adducţia rotaţie pasivă circumducţia Corect: a.metacarpiene: a. c. 105-120. b. e.

deplasând segmentul pe toată amplitudinea într-un pl an fără gravitaţie muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil). d 76. d. d. b. Regulile bilanţului muscular. fesierul mijlociu fesierul mic iliac fesierul mare tensorul fasci ei late Corect: a. e. în sistemul 0-5. muşchiul se contractă. psoas obturator intern şi extern gemen superior şi inferior piramidal şi pătrat femural tensor fascia latae Corect: b. prevăd: a. b. b. c. dar forţa e insuficientă s laseze segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul nu prezintă co acţii muşchiul deplasează segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulară în pl an antigravitaţional muşchiul deplasează segmentul în plan antigravitaţional Corect: b 73. c.Corect: a. e. rezistenţa se opune în treimea distală a segm entului spre capătul cursei de mişcare stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv stabilizarea regiunii distale a segmentulu i ce este deplasat de muşchiul respectiv Corect: a. Care sunt muşchii care realizează abducţia şoldului: a. c. e. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu g enunchiul în flexie se stabilizează bazinul se execută flexia coapsei cu genunchiul fl ectat poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral pentru forţa 3. b. d. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor adductori ai şoldului: a. b.5 se opune rezi stenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară Corect: a. 4. c. d 74. c 72. c. e. e 75. Ce muşchi realizează rotaţia externă a şoldului: a. d. e. c. d 77. b. c. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac: a. poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre infer ioare în abducţie şi cu genunchii în extensie se stabilizează pelvisul pentru F1 se palpea ză muşchii pe faţa anterioară a coapsei pentru F2 se palpează muşchii pe faţa laterală a co se identifică contracţii pentru valoarea 1 la palparea muşchilor pe faţa posterioară a co apsei . d. e. d. 5 stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv pentru aprecierea forţelor 3-5. c. b. c. Ce semnifică valoarea 1 a forţei musculare: a.4. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru fo rţa 3.

b. c. c. realizează flexia dorsală a piciorului se stabilizează gamba se stabili zează genunchiul poziţia FG este în decubit homolateral. gemenul intern gambierul posterior lumbricali extensor comun al d egetelor flexorul comun al degetelor Corect: b 82. e. d. e. e. d. b. c. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldul ui: a. biceps femural drept anterior semitendinos semimembranos cvadrice ps Corect: a. e 15 . d. c. Mişcarea de eversie este realizată de următorii muşchi: a. gambierul anterior gambierul posterior extensor propriu al haluce lui lungul peronier extensor comun al degetelor Corect: a. d. deplasând gamba spre exterior în AG se opune rezis tenţă în treimea distală a feţei interne a gambei se stabilizează gamba Corect: b. c. b. b. Care sunt muşchii care realizează flexia dorsală apiciorului: a.Corect: a. b 83. c. d. valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei. cu genunchiul flectat şi picior ul în poziţie neutră se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară C b. b 78. c. c. d. c. b. d 79. e. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei: a. d. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural: a. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi: a. e. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul i nferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la 90 grade din FG. b. e. d 80. e 81. scurtul peronier lungul peronier pedios extensor al halucelui ext ensor comun al degetelor Corect: a.

b. d. Care sunt factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului: a. d. b. e. AGORA. b. Testarea musculo. Care este aceasta: a. vastul intern. Craiova. c. vastul extern şi vastul intermediar în timpul testării se stabilizează pelvisul în timpul testării se stabi lizează coapsa poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 90º poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat Corect: a. atitudinea corpului creşterea în raport cu vârsta şi sexul dezvoltarea or ganismului raportat la caracteristicile vârstei şi sexului forţa musculară rezistenţa musc ulară Corect: a. d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb măsurar ea înălţimii şi a taliei şezând . b. c. e. e. pag 125-128. c. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiu l flectat poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membr ul testat şi cu şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate se palpează muşchii (pe ntru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa lat lă a coapsei Corect: a. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. d. c TEMA NR.1999. e. c. c. 87. b. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ŞI POSTURII ORTOSTATICE Bibliografie: 1. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului: a. d. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. c.84. ereditatea alimentaţia obişnuinţa ( posturi vicioase) afecţiuni ale apara tului locomotor boli generale ale organismului Corect: a. e. Poziţia ortostatică se evaluează prin: a. c 89. b. c. Roxana Popescu. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps: a. e 88. este alcătuit din: dreptul anterior. d 85. Edit.articulară. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului: a. muşchii ischiogambieri fac flexia gambei poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la marginea planului de testare cu picioarele atârnate pentru muşchiul gam bier posterior se opune rezistenţă pe marginea externă a piciorului pentru muşchiul ilio psoas se opune rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei în treimea distală muşchiul iliopsoa ace flexia coapsei pe bazin Corect: c 86. b. Luminiţa Marinescu. d.

b. d.c. b. d. c. linia tendoanelor ahiliene linia spinelor scapulare bolta longitudinală a piciorului 17 . Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate. e. d. d. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral. b. c. d 95. din lateral şi din spate aprecierea liniei g ravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb aprecierea liniei gravitaţiei în plan obl ic cu firul cu plumb Corect: a. d. atitudine scoliotică scolioză structurală flexum de şold picior var picio r scobit Corect: a. b. La examinarea din faţă se pot aprecia: a. e 94. d. c. La examinarea din lateral se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. pentru înclinările sagitale: a. c 90. b. b. c. d 92. c. e. c. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. e. d 91. e. linia mamelonară linia spinelor scapulare linia spinelor iliace ant ero-superioare genu recurvatum halux valgus Corect: a. genu valgum genu flexum cifoză dorsală accentuată hipolordoză lombară picio r plat Corect: b. pe ntru înclinările laterale: a. d. apofiza spinoasă C7 trohanter pliul interfesier pe marginea axilară a omoplatului între condilii interni ai genunchilor Corect: b. c. c. b. e. e 93. La examinarea din spate se pot aprecia: a. e. anterior de umăr lateral de trohanter de-a lungul liniei albe media l de condilii interni femurali la nivelul liniei Chopart Corect: c. evaluarea alinierii segmentelor din faţă.

b . e. bolta orizontală a piciorului relieful genunchiului Corect: a.d.

Balneoclimatologie şi Recuperare Med icală. Rezistenţa electrică: a. sub red. d. 3 . ISBN 973-7757-91-2. e. Ed. puterea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor tensiun unitatea aplicată la capetele unui conductor =1 amper x 1 hertz =1 amper watt x 1 joule Corect: b. în circuit continuu se măsoară în ohmi în circuit continuu se măsoară în vol cuit alternativ poartă numele de impedanţă este invers proporţională cu intensitatea curen tului este direct proporţională cu intensitatea curentului Corect: a. c. Capitol în ”Medicină Fizică. Roxana Popescu. c. Bighea. e 97. Bighea A. d. După natura particulelor încărcate electric. b. c. A. Editura ACSA Craiova. Intensitatea curentului electric: a. b. e. Electroterapia (pp 54-81). ea egală cu x 1 ohm =1 este: e. d. Rădulescu A.TESTE GRILĂ ELECTROTERAPIE Bibliografie 1.. b. c. e. b. b. Medicală Universitară Craiova. c. 2005. d 19 . 1995 96. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp reprezintă fluxul densităţi pe unitatea de suprafaţă se măsoară în amperi se măsoară în volţi se măsoară în amperi/m2 98. 1993. soluţiile electrolitice sângele fanerele umorile aponevrozele Corect: a. curentul electric poate fi: a. d. Bucureşti. de conducţie de convecţie de conversie de deplasare de polaritate sau molecular Corect: a. Balneoclimatologie şi Recuperare”. e.: Curs de Medicină Fizică. d. Editura Medicala. 1 volt a. c. d. Popescu R. 2. d 100. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt: a. b. b.: Electroterapia. d 99.

d. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie: a. raportul Na+ extracelular/ intracelular de 12/1 raportul Na+ intracelular/ extracelular de 12/1 . b. b. intensitatea curentului ajuns la el este mai mică pe regiu nea cuprinsă între electrozi. d. b. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ? a. intensitatea curentului este egală cantitatea cea mai ma re de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică conductibilitatea ele ctrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă Corect: b. d. e. b. e. c. c. rezultă din Legea I a lui Faraday este proporţională cu cantitatea de e lectricitate rezultă din Legea a II-a a lui Faraday este proporţională cu echivalentul electrochimic este invers proporţională cu echivalentul electrochimic Corect: a. determină efecte calorice determină scăderea rezistenţei determină efecte l uminoase determină scăderea conductibilităţii determină efecte electromagnetice Corect: a. d. Masa de substanţă depusă la un electrod: a. Masa de substanţă depusă la un electrod: a. rezultă din Legea I a lui Faraday este proporţională cu cantitatea de e lectricitate rezultă din Legea a II-a a lui Faraday este proporţională cu echivalentul electrochimic este invers proporţională cu echivalentul electrochimic Corect: a. e 103. e 102. d 104. b. c. e. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. d 106. b. b. e. b. d. Soluţiile sunt: a. c. timp de 1 minut intensitatea sa d epăşească “pragul” Corect: c. e.101. e. un ţesut este un conductor uniform cu cat un segment este situat ma i departe de electrozi. e 105. c. intensitate maxim suportabilă intensitatea să fie egală cu timpul să acţion eze un anumit timp minim intensitate sub prag. lichide sau gazoase constituite din cel p uţin două substanţe constituite din substanţe care îşi păstrează individualitatea chimică f dintr-un solvent şi un dizolvant formate dintr-un solvent şi un dizolvat Corect: a. d. c. c. d. c. e 107. d. Potenţialul de repaus este determinat de: a. b. sisteme omogene solide.

c. d. e. raportul K+ extracelular/ intracelular de 1/38 raportul K+ intracelular/extracel ular de 1/38 raportul Na+/ K+ egal cu 1 Corect: a, c 108. Stimularea membranei celulare permite următoarele: a. b. c. d. e. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+ viteza de migrare transmembranară a Na + este de 7 ori mai mare decât cea a K+ reducerea potenţialului de repaus la -65mV d eclanşarea potenţialului de acţiune Corect: a, c, d, e

109. Ce reprezintă reobaza ? a. b. c. d. e. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei permeabilitatea celulară intensitatea “prag” potenţialul de acţiune al celulei pozitivitatea crescută din interioru l membranei Corect: a, c 110. Ce este repolarizarea ? a. b. c. d. e. procesul de revenire la potenţialul de membrană inactivarea mecanismu lui de transport al sodiului creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă creşterea flux ului de intrare a K+ în celulă modificarea durează 19 ms Corect: a, b, c 111. Ce este restituţia? (refacerea potenţialului de repaus) a. b. c. d. e. prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar iese din celulă prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar intră în celulă prin pompa de ioni, K+ se reîntoarce în celulă prin ompa de ioni, K+ iese din celulă refacerea potenţialului de repaus de –80 mV Corect: a , c, e

112. Stimularea electrică se produce astfel: a. b. c. d. e. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp la va iaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp la intensitate sub valoarea rag“ la intensitate peste valoarea “prag“ la intensităţi mari ale curentului în timp prelun it Corect: a, d 113. Ce semnificaţie are electrotonusul ? a. b. c. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determina te de sensul curentului modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului catelectrotonusul semnifică creşterea ex citabilităţii tisulare (la catod) 21

d. e. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod excitaţia la catod este la deschi derea circuitului Corect: a, b, c, d 114. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se face prin: a. b. c. d. e. închiderea unui curent continuu aplicarea unui stimul dreptunghiula r aplicarea unui stimul subliminal aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“ aplicar ea unui stimul triunghiular Corect: a, b 115. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt: a. b. c. d. e. temperatura reobaza timpul util cronaxia cronofagia Corect: b, c, d

116. Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea electrică sunt: a. b. c. d. e. intensitatea curentului timpul util bruscheţea curentului aplicat c reşterea lentă a intensităţii impulsul să fie triunghiular, trapezoidal sau exponenţial Cor ct: a, b, c

117. Acomodarea este: a. b. c. d. e. o proprietate a muşchilor normal inervaţi oprită de un curent cu pantă br uscă absentă la muşchii denervaţi proporţională cu forţa măsurată cu coeficientul de acomod ect: a, b, c, e

118. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că: a. b. c. d. e. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea există o perioadă d e timp refractară la o nouă excitaţie musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izola e musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor Corect: b, c, d, e 119. Creşterea excitabilităţii se produce : a. b. c. d. e. fiziologic, în perioada de revenire lentă la potenţialul de repaus prin scăderea ionilor de calciu prin creşterea ionilor de calciu în spasmofilie prin subst anţe anestezice.

Corect: a, b, d 120. Ce este conductibilitatea şi cum se manifestă ? a. b. c. d. e. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolariza re în fibrele amielinice excitaţia se transmite din aproape in aproape în fibrele miel inizate excitaţia se transmite saltator sensul de propagare al excitaţiei în axonii ne mielinizaţi şi mielinizaţi este bidirectional sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional Corect: a, b, c, d 121. Curentul galvanic reprezintă: a. b. c. d. e. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor depla sarea electronilor de-a lungul unui conductor deplasarea ionilor de-a lungul unu i conductor producerea de curent electric variabil producerea de curent electric continuu Corect: a, b, c, e 122. Efectele fiziologice ale curentului galvanic a. b. c. d. e. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv acţiunea anal gezică se produce la nivelul polului negativ acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează la polul p ozitiv, scade excitabilitatea Corect: a, d, e

123. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii a. b. c. d. e. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie polul negati v este utilizat ca electrod activ polul negativ produce o scădere a pragului de ex citaţie creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă negativ produce scăderea excitabilităţii Corect: b, c, d

124. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central: a. b. c. d. e. galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal gal vanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal galvanizarea ascende ntă - apare creşterea excitabilităţii organele de simţ nu reacţionează la aplicarea curenul galvanic galvanizarea descendentă - apare creşterea excitabilităţii Corect: b, c 125. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic a. b. c. d. e. vasoconstrictor analgezic la polul pozitiv hiperemie activă la nive lul circulaţiei superficiale şi profunde analgezic la nivelul electrodului negativ a ntialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv Corect: b, c 23

e. d.126. b. b. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC temperatura apei va fi 34-3 8 C direcţia curentului va fi numai ascendentă durata şedinţelor va fi de 10-30 minute rit mul şedinţelor la 3 zile Corect: b. forme de curent continuu curenţi cu impulsuri dreptunghiulare . c. electrodul activ este electrodul negativ electrodul activ este el ectrodul pozitiv electrodul activ este de dimensiuni mai reduse electrodul activ este indiferent electrodul activ este de dimensiuni mai mari Corect: b. Contraindicaţiile galvanoterapiei a. intensitatea se reglează la ”înţepătură” aşezarea electrozilor se face longi al nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument pacientul va fi poziţion at în posturi antialgice electrodul se aplică pe zona păroasă a capului Corect: b. d 127. b. b. Băile galvanice a. e. b. Galvanizarea simplă în scop antialgic: a. d. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic: a. c. artrite distonii neurovegetative nevralgii şi nevrite diferite ecze me supuraţii Corect: d. e 131. e. c. b. c. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci baie galvanică parţială baie galvanică generală iontoforeza nici una din cele de mai sus Corect: a. c 128. Avantajele aplicării iontoforezei a. e. c. b. d 130. d. e. Curenţii de joasă frecvenţă sunt: a. d. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor a. c. c. d 129. d. e. b. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor cantit atea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă au efect local demonstrat şi recunoscu t cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată se cumulează cu efectul analgez ic al curentului galvanic Corect: a. d. c. e 132.

b. electrodul pozi tiv proximal tehnica bipolară este indicată la denervările accentuate în tehnica monopol ară. b. e. e. e. d. c. b. d. e 134. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal. c. c. impulsuri triunghiulare curent galvanic impulsuri exponenţiale Corect: b. d. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la niv elul plăcii neuromotorii electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii Corect: b. sincronizate se u tilizează un electrod nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice Corect: a. d. b. e 133. e.c. b. contracţii musculare în muşchii denervaţi analgetice hiperemiante 25 . c. electrodul p ozitiv distal în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal. d 135. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă du rată răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspund la impulsuri de scurtă durată nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri expon enţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă Corect: a 136. Curenţii diadinamici au efecte: a. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici n u se produce relaxare se aplică două circuite de excitaţie separate. b. c. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă a. d 137. c. c. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Impuls cu ta de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m Impuls cu durata de 200 ms urmat de pa uză de 600 ms Ultrasunet Corect: a. c. d. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice: a. e. d. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată a. c 138. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. c. electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat nu se recomandă masajul sau curent ul galvanic înainte de stimulare Corect: b. Musculatura total denervată a. e.

este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă polul po zitiv este activ polaritatea electrozilor nu are importanţă plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă aplicaţia poate dura mai multe ore Corect: a. b. e. d. c. d. c. c. d. b.d. c. c. b. Curenţii Träbert: a. procese inflamatorii articulare afecţiuni febrile de diferite etiol ogii tuberculoza activă neoplazii caşexie Corect: b. d. d. c. e. d. c. e 143. excitomotor pe muşchi sănătoşi. d. c. dinamogene nu are efect excitomotor Corect: b. b. d 139. e. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali a. TENS a. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă curenţii de medie ecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi singura formă e aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă curenţii de medie frecvenţă produc an algezie curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase Corect: b. d 142. b. e 140. c. b. d. nu sunt indicaţi în lombalgii au efect analgetic şi hiperemiant electro dul negativ se plasează pe locul dureros timpul de aplicare este de 30 minute au d urata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms Corect: b. normoinervaţi decontracturant vasoconstrict or analgetic excitomotor pe musculatura netedă Corect: a. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. e. c. e 141. e. e 144. e. b. d. e. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali: a. tehnica interfero triplex tehnica statică tehnica cinetică tehnica mi xtă nici una din cele de mai sus . Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali a.

c. c. cu frecvenţe diferite pr interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă. d. d. e. e. electrozii pot fi poziţionaţi: a. Procedeul curenţilor interferenţiali: a. În terapia cu unde scurte. b. d. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate analget ic miorelaxant-antispastic activarea metabolismului nici una de mai sus Corect: a. c. c. d. e. b. c 145. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă. Notaţi afirmaţiile adevărate: a. b. în acelaşi plan transversal longitudinal oblic în oricare din poziţiile d e mai sus Corect: b. la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade bru la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade tot lent este nece creşterea intensităţii pe parcursul procedurii nu este necesară creşterea intensităţii pe p ursul procedurii intensitatea se dozează pentru obţinerea senzaţiei de furnicătură Corect: b. c. d. c. La aplicaţia de curenţi interferenţiali: a. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. d 149. II se recomandă în stadiile ac ute numărul şedinţelor este fix Corect: c. b. b. doza I atermică are efect revulsiv doza III se aplică în afecţiunile acut e doza II este oligotermică cu acţiune antispastică doza I. d 27 . d 148. e 146. Modalităţi de aplicare a undelor scurte a. c 150. e. între 1 şi 100 Hz la locul interfer direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv Corect: a. e 147. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt: a.Corect: b. d. metoda interfero. dar cu amplitudine variabilă pri n interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă. b. c. b. d. cu frecvenţe di ite se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă.triplex metoda în câmp condensator metoda cu frecve nţe modulate metoda în câmp inductor metoda în cuplaj indirect Corect: b. c. e. e.

c. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte: a. metroanexite se indică în herpes zoster vindecă fracturile într-un timp cu 10% mai scurt 4-8 aplicaţii în suferinţele acute şi subacute 10-14 aplicaţii în suferinţele cronic orect: a. scăderea permeabilităţii membranelor celulare hiperemie tegumentară . e. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la aplicaţia Diapulse: a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaţie undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte. b. b. c. sa u obiecte metalice se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină se evită zonele cu sensibilitate cutanată pacientul trebuie supravegheat permanent Corect: b. electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse Corect: a. Sunt false următoarele afirmaţii: a. b. d. b. d 153. electrozii se aplică direct pe piele electrozii se aplică la 2-3 cm f aţă de regiunea de tratat poziţia electrozilor nu are importanţă efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane electrozii au dimensiuni diferite.151. produce efecte calorice locale. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatilă a. b. c. e. fără riscul de a provoca tulburări trofice poate fi tratată orice regiune a corpului nu produce nici o stare de discomfort Corect: c. b. d. e. paramet rite. c. b. d. a. e. d. c. e. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină: a. d 156. e 155. b. se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite. c 152. d. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt: a. d. c. e. d. d 157. e 154. ameliorează osteoporoza accelerează vindecarea unor plăgi creşte spasmele musculaturii netede previne şi tratează cicatricile cheloide accentuează edemul tisul ar Corect: a. c. b. b. c. hipertermie se poate utiliza la p acienţii cu pace maker cardiac poate fi aplicat la orice vârstă. efectul mecanic efectul termic efectul de cavitaţie efectul de difu ziune efectul radioactiv Corect: a. d.

e. d. c. b. e. b. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie: a. d 162. b. e. b. c. e. d. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului: a. prin câmp inductor cuplaj direct. d. b. c. datorită acţiunii analgetice şi miorelaxante se poate recomanda terapia combinată ultra sunet-curenţi de joasă frecvenţă este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi regiune Corect: a. e. d 159. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt: a. c. produc distrucţii celulare şi rupturi capilare Corect: b. c. d. segmentare indirecte. efecte fibrolitice creşterea metabolismului celular la doze mari. pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilo r nervoase medulare segmentare directe pe cale neurală aplicaţii reflexe pe dermatoa mele corespunzătoare organelor interne aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpa tici aplicaţii pe proeminenţele osoase Corect: a. b. d. b. d 160.c. nu este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau ultrasu net-masaj pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet p aravertebral toracic aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie. în câmp inductor în regim continuu în câmp condensator în regim discontinuu oate răspunsurile sunt incorecte Corect: b. depinde de: a. e. utilizată în practică. utilizând o substanţă de contact prin s trat hidrofil cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase cuplaj indirect prin intermediul apei Corect: b. Alegeţi formularea corectă: a. Intensitatea energiei ultrasonore. d. d. d. analgetice excito-motorii miorelaxante hiperemiante sedative Core ct: a. regiunea de tratat profunzimea locului de tratat 29 . d 163. e 158. c. e 161. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt: a. c. c. c.

d. c. e 164. e . c. c. forma de cuplaj tensiunea de reţea starea generală a pacienţilor Corect: a. b.c. b. e. e. b. b. e 165. e. c. d. d. reumatism degenerativ fracturi recente cicatrici cheloide TBC afe cţiuni neurologice Corect: a. b. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. c. stări inflamatorii neoplazii stare generală alterată boala artrozică trom boflebite Corect: a. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a.

Ori zonturi Universitare. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării: a. Ed. Editura Medicală. tehnicilor anakinetice mobilizărilor active tehnici kinetice static e mobilizărilor pasive tehnicilor de facilitare Corect: d 31 . 340 exemplare. Timişoara. Ed Med. Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. Mobilizarea pasivo-activă aparţine: a. 2002 4. A. c. d. Bucureşti. e 169. S benghe T. 1995 6. A.TESTE GRILĂ KINETOTERAPIE Bibliografie 1. Ed. Popescu R. 199 5 166. 5. D. poziţia de corecţie punerea în repaus posturile de facilitare contenţia c ontracţia izometrică Corect: b. d 167. Ed. Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. Bucureşti. c. e. ISBN 973-106-021-9. Kinetoterapia (pp 82 -106). Bucureşti 1 999. c. Tehnicile anakinetice apelează la: a. d. Recuperarea bolnavilor cardiovasculari. e. Ed A. Clusium. 9. A. 7. Bighea.P. 3. b. Medicală Universitară Craiova. Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. sub red. b. Sidenco E L. 183 pag. Roxana Pope cu. d.. b. terapeutică şi de recuperare. ISBN 973-8109-87-6. ISBN 973-39-0338-8. Bighea. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. mobilizarea liberă contracţia izometrică relaxarea musculară mobilizarea pasivă pură asistată mobilizarea auto-pasivă Corect: d. Sbenghe T. 2002. Nemeş I. b. Ed. c 168. c. Bilanţul articular şi muscular. 1987. Balneoclimatologie şi Recuperare”. Terapia fizicală şi reabilitarea în practica medicală. mobilizare pasivă imobilizare posturare contracţie izometrică contracţie izotonă Corect: b. Ed. d. Curs de Medicină Fizică. Kinesiologia-ştiinţa mişcării. 2001. 8.. 2. e.. ISBN 973-7757-91-2. 2005.Medicală. e.P. Medicală Universi tară Craiova 2006. Editura AC SA Craiova. Branea I. Kiss I. Cluj Napoca. K netologia profilactică. Zdrenghea D. Capitol în ”Medicină Fizică. Bighea A.

170. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin: a. b. c. d. e. reflex de întindere (stretch-reflex) mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului reflex de echilibru reflexe de poziţie creşterea tensiunii muşchiulu i Corect: a, c, d 171. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul: a. b. c. d. e. mobilizării active reflexe mobilizării pasive kineziei statice mobili zării active voluntare tehnicilor anakinetice Corect: d 172. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare: a. b. c. d. e. mobilizarea activă liberă mobilizarea activo-pasivă mobilizarea pasivoactivă mobilizarea activă cu rezistenţă contracţia izokinetică Corect: a, b, d 173. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. d. e. mobilizarea pasivă mecanică manipulările tracţiunile mobilizarea activă ref lexă mobilizarea autopasivă Corect: a, b, c, e 174. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. b. c. d. e. contracţia izometrică relaxarea tracţiunile mobilizarea pasivo-activă mob ilizarea pasivă pură asistată Corect: c, d, e

175. Stretchingul are următoarele avantaje: a. b. c. d. e. scade flexibilitatea ţesuturilor creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări determină relaxarea fizică şi psihică determină o conştientizare asupra p ului corp creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport Corect: b, c, d 176. Care din următoarele reguli pentru stretching sunt adevărate? a. b. încălzirea prealabilă a ţesutului aplicarea unor tehnici de relaxare

c. d. e.

poziţionarea corectă a pacientului iniţial se întinde doar o singură articulaţie, apoi se p ate executa stretching peste 2 sau 3 articulaţii se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale Corect: a, b, c, d 177. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi? a. b. c. d. e. izotonic balistic dinamic activ sau stato-activ static sau pasiv Corect: b, c, d, e 178. Mişcările jocului articular sunt: a. b. c. d. e. rulare alunecare flexia compresie tracţiune Corect: a, b, d, e

179. Efectele jocului articular sunt: a. b. c. d. e. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice asigură o repartiţ fiziologică a lichidului sinovial permite formarea de aderenţe în articulaţie transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular efect anti algic Corect: a, b, d, e 180. Indicaţiile refacerii jocului articular sunt: a. b. c. d. e. ameliorarea sensibilităţii locale limitarea mişcărilor articulare prin af ectare capsulară articulară dureri articulare menţinerea unei biologii normale articul are rol profilactic în imobilizările prelungite mai ales prin paralizii Corect: b, c , d, e

181. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli: a. b. c. d. e. poziţia pacientului să fie comodă, relaxată poziţia articulaţiei care va fi obilizată să permită o cât mai bună relaxare locală kinetoterapeutul să aibă o poziţie como ibilitate de abordare uşoară a pacientului mâna kinetoterapeutului care face mobilizar ea nu va avea contact cu articulaţia segmentul articular care nu va fi mobilizat v a trebui stabilizat printr-o curea, de către un ajutor, sau de o mână a kinetoterapeut ului Corect: a, b, c, e 182. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele corecte: a. b. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating extremele valorilor de mobilitate 33

c. d. e. Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii Gradul 5:mici amplitudini la limita m obilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching) Corect: b, c, d, e 183. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi: a. b. c. d. e. punerea în poziţie punerea în relaxare punerea în tensiune impulsul corti cal impulsul manipulativ Corect: a, c, e

184. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se numeşte: a. b. c. d. e. forţă maximă relativă forţă maximă absolută forţă explozivă forţă dinamică f c

185. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri, dintre care: a. b. c. d. e. diametrul de secţiune al muşchiului numărul unităţilor motorii în acţiune fr enţa impulsurilor nervoase tipul articulaţiei aranjamentul fibrelor musculare Corect : a, b, c, e 186. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt: a. b. c. d. e. măresc munca ventriculului stâng, tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă a meliorează supleţea ţesuturilor periarticulare tonifică în special fibrele musculare activ ate la unghiul la care s-a produs izometria antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai complexe Corect: a, c, d, e 187. Avantajele contracţiilor izometrice: a. b. c. d. e. sunt foarte eficiente reduc edemul prin efect de pompă tehnica este simplă durata exerciţiilor este scurtă solicită articulaţiile Corect: a, b, c, d

188. Care din următoarele afirmaţii este falsă cu privire la contracţia izometrică? a. b. c. d. e. muşchiul nu-şi schimbă lungimea fibra musculară îşi măreşte tensiunea se scu tmic membrul respectiv creşteri marcate ale forţei şi rezistenţei musculare se suspendă ci rculaţia muşchiului

c. b. Exerciţiul maximal cu repetiţie : a. Pentru a creşte forţa musculară se execută: a. d. b. e. e. c. b. c. c. b. c 35 . c 191. exerciţii unice scurte izometrice zilnice exerciţiul maximal scurt ex erciţii repetitive scurte izometrice zilnice exerciţii rezistive regresive exerciţiul maximal cu repetiţie Corect: a. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor se testează acea greuta care poate fi ridicată de10 ori la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM s e execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână se numeşte tehnica Oxford Corect a. c. b. exerciţiul maximal scurt exerciţiul maximal cu repetiţie exerciţiile rezi stive regresive exerciţiile repetitive scurte izometrice grupajul de 3 contracţii a 6 secunde Corect: a. b. e. e. c. e. b. exerciţii izometrice tehnici de facilitare proprioceptivă neuromuscul ară pentru a creşte direct forţa musculară posturile declanşatoare de reflexe tonice exerc iţii dinamice cu rezistenţă coordonările paliative Corect: a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM setul III : 10 ridicări cu 10 RM setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM Cor ect: a. e. o contracţie de 6 secunde pe zi 20 de contracţii a 6 secunde cu o pau za de 20 de secunde intre ele-o şedinţă pe zi grupaj de 3 contracţii a 6 secunde.Corect: c. d. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în: a. d 190. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii: a. c 193. d 189. c. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: a. d. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte: a. d. b. d. c. d 194. d. b. cu o p auză de 30-60 de secunde între contracţii o contracţie de 12 secunde pe zi o contracţie de 10 secunde pe zi Corect: a 192.

b. seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm seria II: de 10 ridicări cu 1. b. muşchiul oboseşte treptat progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 5-7 zile numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut se obţine o erformanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Core t: a. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru : a. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute între seturi se interc alează o pauză de 10 minute cele 3 seturi se execută o data pe zi. b. c. d 199. c. d. d. e. 2 seturi 3 seturi 5 seturi 4 seturi 5 seturi Corect: d 197. care nu reuşeşte să realizeze creşterea forţei musculare care asigură creşterea cea m rapidă a forţei musculare . În cazul tehnicii de Lorme-Watkins a. e. e 198. d. Schema tehnicii Oxford este compusă din: a. e. e. b. d. hipertofia musculară hipotrofia musculară ameliorarea mobilităţii articul are creşterea rezistentei musculare scăderea rezistentei musculare Corect: a. c. c.5 x 10 rm seria III: de 10 ridicări cu10 rm seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm Corect: a. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. c 200. c. b. b. de 4 ori pe săptămână în a 5-a se retestează 10 RM seturile se execută de 5 ori pe zi Corect: a. setul I: 10 ridicări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setu l III: 10 ridicări cu 80% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul V: 10 ridicăr i cu 5 RM Corect: a. c. d. b. În cazul exerciţiilor regresive: a. c. d. d. d 201. c. Izometria este exerciţiul: a. b. b. e. c.195. d 196. b. Din câte seturi de exerciţii este compusă schema tehnicii Oxford? a. e.

d. e 207. c. c. zilnică a semnelor de oboseală musculară durata exerciţii or este un parametru de dozare la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului musc ular simetric Corect: c. d. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: a. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun: a. d. e 203. c. c. e. e. solicită articulaţia realizează o hipertrofie musculara realizează o hipotrofie musculară Corect: b. d. Testarea rezistenţei muşchiului se face: a. d. c. c.c. e. Rezistenţa musculară depinde de: a. executată de un segment cu ½ din masa musculară a cor capacitatea de a susţine un efort capacitatea muşchiului de a susţine o contracţie capa citatea muşchiului de a executa o activitate sau exerciţiu pe o perioadă prelungită de t imp incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie Corect: b. posturi declanşatoare de reflexe tonice posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru te facilitatorii de creştere a răspunsului motor nu se e pentru întărirea musculaturii Corect: a. “o rezistenţă locală”. d 205. d. b. d 202. e. e. c. testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă prin testarea ca pacităţii de menţinere a unei contracţii testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din for ximă cronometrându-se timpul menţinerii contracţiei testarea se face cu greutăţi între 50%din forţa maximă calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metr precizat Corect: b. b. b. c. c. d 206. d este necesar să se apeleze şi la: întinderea prelungită la muşchii întărirea musculaturii elemen utilizează tehnici de facilitar 204. Rezistenţa musculară reprezintă : a. viteza mişcărilor nu are importanţă durata exerciţiilor nu reprezintă un par metru de dozare urmărirea atentă. e. forţa musculară valoarea circulaţiei musculare integritatea metabolismu lui muscular starea generală a organismului pH-ul sângelui Corect: a. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară a. scădem durata exerciţiilor creştem durata exerciţiului 37 . b. b. b. b. d.

urcatul scărilor alergare echivalentul metabolic covorul rulant bic icleta ergometrică Corect: c 211. tahicardia durerile precordiale cefalee transpiraţii reci oboseala Corect: a. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt: a. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în: a. d 210. d. d. c. d. d 209. c. b. durează 20 minute partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. c. 2-3 pe săptămână 5 pe săptămână 6 pe săptămână 10 pe săptă 213. b. b. c. electroterapia mersul urcatul scărilor şi pantelor terapia ocupaţională c rioterapia Corect: b.c. d. e. prima parte 6-15 minute încălzire partea a doua alcătuită din exerciţiul pr opriu-zis de efort partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. d 208. bolnavii cardiovasculari. b. c. c. e. c. e. e. mai ales coronarienii după infarctul de m iocard bolnavii respiratori sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor sed entarii bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III Corect: a. durează 5-10 minute p artea a treia durează 25 minute . d. 1 pe săptămână 2. e. d. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de: a. b. d 212. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar: a. e. d. e. b. c. c. Metodele antrenamentului la efort utilizează: a. b. b. utilizăm terapia ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite timp se lucrează la intensităţi mari de efort Corect: b.

d. până ce coordonarea este obţinută orice contracţie a muşchiului care nu este nece ară unei activităţi date trebuie evitată se vor utiliza explicaţii verbale. e. b. c. c. desene antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie Corect: a. Antrenamentul la efort are ca efecte: a.Corect: a. b. c. creşte rezistenţa vasculară periferică scade amplitudinea denivelării segme ntului ST la efort scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice creşt e extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor creste amplitudinea denivelării segmentului S T la efort Corect: b. înregistrări ci atice. d 214. e. d 39 . b. d 215. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi. fără în rerupere. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli: a. c. d. b.

b. e. Craiova. d. c. Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie Băile nante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele intraabdominal Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale m embrelor inferioare Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine. e. Tipul constituţional microkinetic încadrează persoanele cu extremităţi cald e şi tendinţă la vasodilataţie periferică Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de a circulaţiei superficiale la aplicarea locală a factorului termic Aplicaţiile termic e de scurtă durată scad excitabilitatea nervilor periferici Aplicaţiile calde de lungă d urată cresc randamentul muscular Băile fierbinţi uşurează munca inimii. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii Convecţia are două componente: internă şi externă Evaporarea se activează în condiţii de co termic şi căldură umedă Evaporarea constă în: secreţie sudoripară. perspiraţie insensibilă re la nivelul suprafeţelor respiratorii Conducţia este transferul de căldură prin contac t direct între obiecte cu temperaturi diferite Răspuns: c 217. e. e. b. Zona periferică este alcătuită din: a. Roxana Popescu.HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE 2008 Bibliografie: 1. c. d. Care? a. Întrebări cu un singur răspuns: 216. b. Baia cu peria se efectuează la temperatura: a. Alegeţi răspunsul corect: a. c. De indiferenţă Rece Caldă Hipertermă Intens hipertermă Răspuns: a 219. Hidrotermoterapie şi Balneologie. b. Simona Pătru. 2003. in testinale Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite Răspuns: b Întrebări cu mai multe răspunsuri: 220. b. c. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. c. iar băile moderat r ci solicită foarte mult cordul Răspuns: b 218. Care? a. Tegument Organe interne toraco-abdominale Ţesut celular subcutanat Muşch i . d. Editura Medicală Un iversitară. d. d. vezicale. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă.

e. Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox Ter moliza se realizează prin procese fizice Termogeneza netremurândă intervine la tempera turi mai mici de 14˚ C Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză. e. d. e 224. c. c. d 221. c. b. Funcţiile zonei periferice sunt: a. mari consumato are de energie Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare Răspun s: a. d 223. c. d. c. b. Receptorii de tip A Corpusculii Krause şi Ruffini Receptorii de tip B Terminaţiile nervoase libere amielinice din tegumente şi mucoase Terminaţiile nervo ase libere de la nivelul viscerelor Răspuns: b. b. d. e 222. c. d 226. d. b. Termoreceptorii periferici sunt: a.e. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele: a. e. b. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în: a. d. d. e. Crioterapia are următoarele efecte: a. d. De receptor caloric De tampon termic De comutator De organ efecto r al termogenezei într-un mediu cald De izolator caloric variabil Răspuns: a. e. e. b. Antialgic Rezorbtiv Spasmolitic De asuplizare Hemostatic Răspuns: a . Afecţiuni reumatismale degenerative Sechele posttraumatice Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate TBC Tumori maligne Răspuns: d. c. e 225. c. b. Alegeţi răspunsurile corecte: a. c. Creşte metabolismul local Scade temperatura cutanată. subcutanată şi musc ulară Antiinflamator Antispastic De asuplizare 41 . b. Organe intracraniene Răspuns: a. b.

d 231. c. e . Locale Ascendente Alternante Parţiale Generale Răspuns: a. c. b. e 230. e. e. c.Răspuns: b. c. d 227. d 232. d. baie de parafi nă pentru mâini şi picioare. parţiale. d. b. Băile calde includ: a. sechele posttraumatice ale aparatului locomotor. d. b. c. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic. d. Efectele băilor cu CO2 sunt: a. b. e. e 229. Creşte capacitatea de apărare a organismului Efect hemostatic Antiinf lamator Creşte eliminarea de acid uric Vasodilataţie cutanată Răspuns: c. feşi parafinate. e. Alegeţi răspunsurile corecte: a. articulaţii inflamate Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată Răspuns: a. e. c. Alegeţi răspunsurile corecte: a. c. uscate şi umede Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă. c. b. e. c. Baia de 36˚ C Baia cu valuri Baia de jumătate Baia de imersiune Baia de 37˚ C Răspuns: a. e 228. plăci de parafină Temperatura la care se util zează este de 70˚C Parafina are proprietăţi termopexice Împachetările cu parafină sunt indi e în artroze. d. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără presiune Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă Perierile : complete. Hipotensor Sedativ De antrenare economică a cordului Realizează un ma saj fin la nivelul tegumentelor Astringent asupra tegumentelor Răspuns: a. d. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare. Baia de sare are următoarele efecte: a. aer cald cu jetul foart e aproape de tegument Răspuns: a. b. b. d. c. aburi. b. procedurile de termotera pie se împart în: a. d.

c. b. b. e. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în: a. b. Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt: a. d. c. d. c. Afecţiuni reumatismale degenerative Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare Af ecţiuni ginecologice Reumatisme abarticulare Afecţiuni neurologice şi posttraumatice Răs puns: a. b. e.233. d 43 . b. Hidroterapia mică Hidroterapia mare Hidrofoare Cataplasme Cura Knei pp Răspuns: a. d. c. e 235. c. e. Termoterapia contrastantă cuprinde: a. e 234. d. Cataplasme Oncţiuni Împachetări Băi Aerosoli Răspuns: a.

Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului Menţinere a / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular Prevenirea poziţiilor vicio ase Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive Redimensionarea obiectivelor c asnice Răspuns: e 240. c. c. b. Combaterea durerii Reeducarea respiratorie Recuperarea mobilităţii ar ticulare şi a tonusului muscular Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular Ameliorarea circulaţiei locale Răspuns: b 241. Editura Medicală. c. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură excepţie: a. b. d. Editura Agora. Sbenghe. e. Alegeţi răspunsul fals. c. e. b. b. terapeutică şi de recuperare. d. d. Prezenţa factorului reumatoid Absenţa nodulilor subcutanaţi Prezenţa artr itelor periferice Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale Afec tarea tegumentelor şi mucoaselor Răspuns: a 239. Kinetologie profilactică. e. c. Alegeţi răspunsul fals: a. b. cu excepţia: a. c. PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie. Subfebrilitate Redoare de inactivitate Senzaţie de instabilitate la nivel ul genunchiului . Noţiuni practice de medicină recup eratorie. cu evoluţie cronică progre sivă PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte: a. 1997. 2. Bucureşti. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Tendinitele Periartrita cox o-femurală Miozitele Răspuns: a 237. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative s unt următoarele: a. d.RECUPERARE REUMATOLOGICĂ 2008 1. b. Adrian Bighea. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente. Întrebări cu un singur răspuns: 236. T. e. Roxana Popescu. 1987. cu excepţia unuia singur: a. d. e. picioare) PR evoluează către de mare şi anchiloză articulară În PR redoarea matinală durează cel puţin o oră În stadiul III se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă Răspuns: e 238.

b. b.d. Alegeţi răspunsul fals. mete orodependentă Lumbago acut cu pseudosciatică. după ridicare de greutăţi Sciatica vârstnicul i cu Lasseque pozitiv Sindrom de coadă de cal Răspuns: d 244. e. c. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin: a. e 246. c. d. 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici Lombalgie cronică mecanică. Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis Noduli reumatoizi în spondil ita anchilozantă Noduli Bouchard şi Heberden în boala artrozică Tofi gutoşi în poliartrita eumatoidă Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat Răspuns: a. Chist Baker Tulburări de statică la nivelul genunchiului Răspuns: a 242. b. c. Indicele Schöber Indicele tragus-acromion Indicele Ott Indicele men ton-stern Indicele occiput-perete Răspuns: b. Alegeţi răspunsurile corecte. c. e. curenţi de medie frecvenţă şi înaltă frecvenţă Împachetă afină „pelerină” au efect benefic Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii ext nsoare Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice seve re şi progresive Răspuns: a 243. b. c. b. d. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Periartrita coxofemurală Algo neurodistrofia Maladia Dupuytren Răspuns: a Întrebări cu mai multe răspunsuri: 245. e. d. d. e. Alegeţi răspunsul fals. CDD. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom reum atoid se pot evidenţia: a. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este falsă. e. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical Electr oterapia include galvanizări. d. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice : a. d. Care? a. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel: a. c. e. e 45 .

trunchi Este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare. În poliartrita reumatoidă. b. b. b. c 250. b. c. b. e 248. cardiace. b. b. e. Sindromul Reiter: a. c. În poliartrita reumatoidă se pune accent pe tonifierea: a. c. e 252.247. Pumn în extensie 10-20˚ Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor Flexie uşoar etacarpofalangienelor Police în abducţie şi opoziţie Interfalangiene proximale în extensie Răspuns: a. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări articulare: a. d. posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizează as tfel: a. Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe coate. d. e. c. artri tă. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. uretrită Nu este însoţit de manifestări generale Sunt contraindicate procedurile de el ectroterapie şi termoterapie Poate evolua către spondilita anchilozantă Răspuns: a. e 253. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate: a. d. d. Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii Police în „Z” Flexum de cot Genu rec atum Genu flexum Răspuns: a. resp iratorii În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă Unul dintre obiectivele de tratament es te prevenirea deformărilor şi anchilozelor articulare Răspuns: a. e 251. Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor Se recom andă purtarea de susţinători plantari Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase comandă exerciţiile care antrenează prehensiunea de forţă Cura balneară se adresează tuturo ormelor de poliartrită reumatoidă Răspuns: a. Extensorilor degetelor Flexorului superficial al degetelor Flexor ilor antebraţului Flexorilor coapsei şi gambei Musculaturii intrinseci a mâinii Răspuns: a. e. d 249. În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în staţiunile de pe li alul Mării Negre . Este artrita reactivă Este caracterizat de triada: conjunctivă. Alegeţi răspunsurile corecte. b. g enunchi. e. d. c. c. d. b. e. c. c. b. e. În poliartrita reumatoidă: a. b.

b. d 47 . e 256. d. e. cu pernă sub cap Şezând pe scaun cu spătar înal t şi păstrarea contactului permanent al spatelui cu spătarul Masa de lucru la nivelul pieptului. d. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi: a. e 257. Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută Ocupă primul loc în i rarhia formelor de tratament fizical Pune accent pe exerciţiile de flexie la nivel ul coloanei vertebrale şi centurilor Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale Kinetoterapia este adaptată stadiului evolutiv Răspuns: a. c. c 258. b. Spondilita anchilozantă afectează cu preponderenţă sexul feminin Caracteristice spondili ta anchilozantă sunt lombosacralgiile în a doua jumătate a nopţii. e. b. c. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde: a. c. b. e 254. cu antebraţele pe masă Evitarea şederii prelungite în fotoliu În ortostatism păs rarea distanţei maxime xifoid-pube Răspuns: b. pe faţa anterioară a coapsei Mers şchiopătat Parestezii pe faţa anterioară a coapsei Răspuns: a. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spond ilita anchilozantă: a. d. b. e. În spondilita anchilozantă menţinerea sau creşterea tonusului muscular se realizează î special la nivelul anumitor grupe musculare: a. Menopauza Obezitatea Vârsta peste 50 ani Sexul feminin Rasa neagră Răsp uns: a. d. d. b. fesier. c. c. e. cu iradiere în basculă T bloul clinic al spondilita anchilozantă include şi disfuncţia ventilatorie restrictivă În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala „poziţia de schior” Răspuns : a. c. d. d. b. e. b. inghinal. Ischiogambieri Iliopsoas Adductorii coapsei Erectorii capului şi tr unchiului Muşchii abdominali Răspuns: b. Decubit dorsal pe pat tare. d. c. e. Durere la nivelul genunchiului Redoare de inactivitate Durere la nivelul peritrohanterian.b. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular: a. d . d. e 255. c. c.

Spondilodiscartroza cervicală are manifestări clinice polimorfe: a. d. e. c. Mers şi ortostatism prelungit Greutate corporală ideală Mers pe teren a ccidentat Mers cu sprijin în baston Evitarea urcării şi coborârii scărilor Răspuns: b. Igiena ortopedică a genunchiului constă în: a. c. c. c.259. d. b. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoar ele: a. Reeducarea respiratorie Combaterea durerii . e 265. e 263. e 262. c. e. b. acuf ene Răspuns: a. d. d. e. d. c. b. Cervicalgie iradiată occipital. b. b. d 261. Evitarea tocurilor înalte Evitarea traumatismelor directe Repaus pr elungit Medicaţie antialgică Descărcarea de greutate a genunchiului Răspuns: a. e. Comprese reci cu sulfat de magneziu Împachetări cu parafină Curenţi de jo asă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Biostimulare laser Răspuns: c. Posturări în flexie a genunchiului Tonifierea cvadricepsului. b. d. e. în umeri Nevralgie cervico-b rahială Sindrom Barré-Lieou Puncte dureroase la nivelul umărului Vertij. d. d. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de: a. e. e 264. Formele acute Formele subacute Coxartroza la debut Coxartroza ope rată Forme cu redoare strânsă şi atitudine vicioasă ireductibilă Răspuns: c. d. e 260. b. c. Igiena ortopedică a şoldului constă în: a. a trice psului sural Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete Exerciţii în la nţ kinetic închis Exerciţii pentru coordonare Răspuns: b. b. în vertex. c. b. Kinetoterapia în gonartroză constă în: a. fosfene. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ: a.

Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde: a. b. 4 celulare Curenţi diad inamici în special în lumbago musculo-ligamentar Împachetări cu parafină lombar în formele cute Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale Răspuns: a. d. e 270. c. Durerilor care nu cedează la tratament conservator Recidivelor frec vente Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici Apariţiei sau agravării unui deficit mot or Apariţiei sindromului de „coadă de cal„ Răspuns: a. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul: a. c. c. Masaj sedativ lombosacrofesier Băi galvanice. e 267. d. e. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte: a. c. b. d. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului Înzăvorârea oloanei lombare Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti Programul Williams faz ele I şi II Relaxarea musculaturii lombare contracturate Răspuns: a. e 268. Asuplizarea trunchiului inferior Relaxarea musculaturii lombare c ontracturate Relaxare generală Scăderea iritaţiei radiculare Creşterea tonusului vagal Răs puns: b. b. d. e. Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti Restabilirea controlul ui adecvat al mişcării Profilaxia recidivelor Răspuns: b.c. Durere de intensitate mare Limitarea mare a mobilităţii pasive Substr atul anatomopatologic este capsulita retractilă Aspect radiologic normal Evoluţie fa vorabilă la aplicarea curenţilor de joasă frecvenţă Răspuns: d. b. c 269. b. b. b. c. e 266. e. PSH (umărul pseudoparalitic) se caracterizează prin: a. „Şcoala spatelui” constă în: a. c. c. d. e 271. e. b. d. Durere de intensitate mare Mobilitate activă absentă Mobilitate pasivă normală 49 . e. d. d. d. c. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin: a. e. c.

d . c.d. Absenţa tulburărilor de sensibilitate Modificări ale reflexelor osteotendinoase Răspuns: b. e.

Oricare dintre ortezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele cali tăţi: grele. b. protecţie a structurilor segmentului respectiv (muşchi. dispozitiv adăugat corpului unei pers oane pentru a susţine. mai ales pentru cele folosite la extremitatea distală a membrului superior d. 2002. dur erea şi presiunea în segmentul respectiv prin transferul de forţă de la o zonă topografică a alta e. să servească în realitate scopului propus. Rodica Trăistaru. cu durabilitate scăzută confortabile. a modifica tonusul muscular sau a promova mişcarea unor segmente d. Roxana Popescu. Daniela Poenaru.. Ed Medicală. în sensul facilităţii (uşur ii / demontării (“pus / scos”) corecte e. Kinesiologie – ştiinţa mişcării.. utile. 408 . Kinetologie profilactică.ORTEZARE .4 14 3. n ervi. 44 – 90. Bucureşti. pagini 488 – 490 5. T. c. simple. vase) pe toată perioada programului de recuperare Corect: d 274. ligamente. Bucureşti. asigurând astfel preven irea / corectarea deformărilor şi menţinerea articulaţiei într-o poziţie cât mai funcţional nătăţirea funcţiei articulare în condiţiile unei asistări corespunzătoare a mobilităţii la l. T. 1987. cu menţinerea sau refacerea funcţiei segmentului la care este aplicată b. Sbenghe. 362 – 365. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicală. imobilizarea sau susţinerea unei articulaţii sau unui segment al corpului. 2004 272. e 51 . d. ajustabile diferitelor faze evolutive ale suferinţei respective Corect: b. Bucureşti. c. uşor de întreţinut şi de curăţat. aparat sau dispozitiv de substituţie artificială folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau organe ale corpului c. una dintre cele mai importan te exerciţii din kinetoterapia pasivă Corect: a. a corecta diformităţi. oase. pagini 309 – 313. 1981. Ortezare a în recuperarea medicală. pagini 7 – 27. modalita te fizică pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare e. dar nu asigură: a. 2002. Sbenghe. tolerate corespunzător acceptabile din punct de vedere cosmetic. a asista forţa mus culară. cu posibilitatea aplicării unei tracţiuni c. Editura Vox. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Bucureşti. Sbenghe.274 2.mioar trokinetic. controlul unei mişcări direcţionate d.PROTEZARE Bibliografie: 1. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru m odificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuro . pagini 517 – 519 4. a imobiliza. 111 – 164. T. terapeutică şi de recuperare. Editura Medicală. 190 . Editura Medicală Universitară Craiova. Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat. a. c 273. Editura Medi cală. a poziţiona. Care dintre următoarele def iniţii caracterizează noţiunea de orteză: a. Delia Cinteză.

uşor de întreţinut. a. a. a. temporară sau definitivă b. să nu se modifice în raport cu evol uţia afecţiunilor asociate Corect: b. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale comp lexe şi ortezarea sunt: a. date despre pacien tul la care urmează a fi aplicată Corect: a. d 276. d. e. cu o excepţie: metalul (oţel călit noxidabil. c. dificultatea de execuţi e d. c. b. rezistent acceptabilă din punct de vedere cosmetic. c. alte menţiuni sau remarci cu privire la orteza respectivă e. a. descrierea materialul ui din care este confecţionată. în principal proprioceptivă menţinerea schemelor d e mişcare posturarea corectă şi păstrarea aliniamentului articular Corect: b. leziunile de neuron motor central sau periferic b. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze statice sunt: menţine rea tonusului şi forţei musculare corectarea deformărilor din afecţiunile neurologice pr in deficitul muscular prevenirea şi corectarea contracturilor musculare stretching -ul pasiv stabilizarea articulară analitică şi globală. de aplicat la nivelul bontului e. materiale plastifiabile Corect: d 277. prin intermediul mai multor fotografii (din diferite unghiuri) şi însoţită de o fişă tehnică. b. c. d 280. e 279. d. b. mai precis în lanţ cinematic Corect: c.275. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt: imob ilizarea. limitare activităţii articulare prevenirea deformărilor secundare dezechilib relor musculare stimulare senzorială. Oricare dintre protezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele cal ităţi: confecţionată din material dur. Fiecare orteză este prezentată în detaliu. durata în care se poate realiza. e. obiectivele montării sale la un anumit segment c. d 278. c. c. c. Ortezele se confecţionează din următoarele materiale. e. fără determinarea modificărilor trofice la nivelul bontului să posede relief adaptat se gmentului protezat şi caracteristicilor bontului cu care trebuie să se articuleze d. b. d. d. aliaj de aluminiu) plasticul pielea hârtia fibrele sintetice. b. care cuprinde următoarele elemente: umele şi tipul ortezei – statică sau dinamică. indicaţiile sale rapeutice. sufe rinţe ortopedico-traumatice diverse .

b. la pacienţii cu umăr dureros sau în luxaţiile de umăr 53 . re tracţiile musculare) d. c. c. tetraplegia. hemiplegia. e 285. prevenirea stretchingului muşchilor rotatori interni simulta n cu asuplizarea muşchiului deltoid şi a “coafei rotatorilor” e. atrofia spinală pseudomio patică beneficiază în programul de recuperare de ortezare şi fac parte din categoria afe cţiunilor: a. afecţiuni reumatismale d. b. Cardio-vasculare Corect: d 284. paralizia de nerv circumflex. când există o paralizie de plex brahial Corect: b. Neurologice e. practic a întregului membru superior preve nirea contracturii muşchilor adductori ai umărului reducere a dezechilibrelor biomec anice la nivelul centurii scapulare. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducţia umărului este comple x. e. miopatiile. Ortopedico -traumatice d. d. activităţile – vocaţionale şi nevocaţionale – pe care pacien anticipează d. b. c. d 281. b. afectări tegumentare grave. c 283. este inclusă în categor a ortezelor dinamice b. Reumatismale inflamatorii c. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaţie de membru se realize ază în baza unor criterii. a. a. complicaţiile după arsuri e. permite mobilizării algice după variate injurii musculare sa u capsulare. paralizia de plex brahial. Radiculopatiile cervicale inferioare. asistarea şi stimularea m uşchilor membrului superior în raport cu derularea recuperării. incluzând: mobilizarea braţului şi umărului. Reumatismale degenerative b. a consecinţelor acestora (subluxaţia umărului. existenţa sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaţie e. cu edem fluctuant Corect: a. Principalele criterii în funcţie de care se clasifică ortezele sunt: Clasic (gruparea în două mari categorii – statice şi dinamice) Anatomic (în funcţie de segmentul ce urmează a i ortezat) Clinico-funcţional Materialul din care sunt confecţionate Denumirea firme i producătoare Corect: a. c. precum şi statusul cogn itiv cu motivaţia personală c. Care din următoarele aspecte caracterizează eşarfa de umăr: a. nivelul amputaţiei membrului respectiv b.c. sta rea aparatelor cardiovascular şi respirator ale pacientului. res ursele financiare şi tehnice de care dispune persoana în cauză Corect: d 282. cu excepţia: a.

prin intermediul a două benzi sau curele. cu braţul în abducţie 450 şi uşor anteflectat b. exerc iţii de redresare şi echilibru. b 288. a. prevenirea suprastretching-ului (overstretching-ului) musculaturii sau ligame ntelor în programul kinetic derulat la pacienţii cu paralizie de plex brahial d. Ortezarea umărului la pacientul hemiplegic permite: a. b. poate fi montată la scaunul cu rotile. ortezarea de repaus asigură poziţionarea corectă a umărului. în perioada flască a hemip legiei. d 289. o orteză funcţională statică b. orteza care-i permite pacientului să-şi utilizeze optim restantul funcţional muscular e. Ortezarea umărului instabil.) c.(umăr) sau b ipolar (umăr . de antrenare a simetriei corporale etc. în plan oriz ontal. indicată la pac ientul cu suferinţă neurologică. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizează orteza dinamică pentru balan sul / mobilizarea antebraţului (BFO = balanced forearm orthoses): a. deosebit de utilă când există posibilitatea suspendării eşarfei. Orteza helicoidală a membrului superior este: a.c. se aplică un dispozitiv sub formă de jgheab pe mânerul scaunului. cu evitarea unor poziţii inadecvate dar cu as igurarea poziţionării mâinii în câmpul vizual al pacientului Corect: c. derularea stretching-ului lent necesar asuplizării structurilor ţesutului moale din regiunea mâinii e. cu care se mobilizează pacientul neurologic (tetraplegic. indică la pacienţii cu paralizie de plex brahial cu sau fără conservarea unei mâini funcţionale d. la pacienţii cu luxaţie sau subluxaţie a umărului. indi cată când paralizia de plex brahial este definitivă. orteză care necesită o purtare permanentă. fără o bună stabilitate şi un control motor schiţat al tru lui b. braţul. independent de programul de recuperare sau de intervenţiile chi rurgicale ulterioare Corect: b. care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic . promovar ea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular şi la nivelul cent urii scapulohumerale Corect: a. c.mână) e. ame liorarea durerii la nivelul umărului în sindromul algoneurodistrofic uni. pacientul poate să-şi mobilizeze. presupune: respectarea poziţiei funcţionale. să-şi flecteze cotul şi să ajungă cu mâna la gură e. timp de 7 – 10 zile obţinerea stării antalgice prevenir ea redorii articulare. distrofie neu romusculară severă) d. ceea ce permite ca printr-un efort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale şi trunchiului. tip aparte de orteză di ntru membru superior Corect: a 287. e 286. derulare a stretching-ului rapid pentru corectarea spasticităţii d. severă şi nu există posibilitatea alto atitudini terapeutice (ortopedico-chirurgicale) c. în etapele de recuperare. articulat cu orteza. d. c. protejarea braţului. deasupra capului pacientului c. ortezarea dinamică asigură derularea kinetoterapiei corespunzătoare (tehnicile de facilitare neuroproprioceptive.

electroterapiei Corect: b. 2 – 3 săptămâni (primele din cele 6 săptămâni ale fazei de protecţie din c uperării) b. ortezarea este suprimată în mpul exerciţiilor kinetice (ex. electroterapiei e. neurologic b. de tip Codman. pro gramul kinetic se derulează doar în condiţii de spitalizare Corect: a. c. c. ex. b. c. m. simple şi res pectând principiul indolorităţii b. confortabilă. injuriile cotului la sportivi beneficiază de ortezare şi reprezintă suferinţe de tip: a. ruptura ligamentului colater al ulnar. Ortezarea umărului la pacientul cu poliartrită reumatoidă presupune: a. ruptura sub 1 cm. etapizat. imobilizare în eşarfă. fiind necesară mai a a pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată c. chiar de m ai multe ori dacă starea pacientului o permite d. în ziţie antalgică. menţinerea b aţului în poziţie funcţională. postcombustionale 55 . abductori şi rotatori ai umăr ului. cu impact negativ asupra evoluţiei bolii e. orteza de s utilizată este cea care asigură rotaţia externă şi abducţia umărului. flexori ai umărului şi cotului) d. ortezarea se menţine în timpul crioterapiei. cu evitarea poziţiei “protectoare” din perioadele dintre şed netice d. La un pacient cu tendinopatie a coafei rotatorilor. d Corect: e 290. imobilizare în eşarfă. b. reumatismale degenerative d. asistarea unora din tre exerciţiile kinetice Corect: a. ex. fracturile diafizei humerale. în poziţie funcţională. Principiile reeducării kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umăr endo protezat sunt următoarele: a. c 293. iniţierea programului de recuperare pentru refacerea mobilităţii articulare (prin i ntermediul exerciţiilor globale de mobilizare pe abducţie-flexie-rotaţie externă) şi a con trolului motor al umărului e. izometrice pentru m. asigurarea igienei corespunzătoare a regiunii axilare. Luxaţiile cotului. exerciţiile de tip stretching pasi v şi decoaptare (tracţiune – glisare) sunt indicate folosesc în programul kinetic e. active asistate cu ajutorul unu i baston în L. d 292. toate aspecte cuprinse la punctele a. d. de 5 – 10 20 minute c. ortezarea este suprimată în timpul crioterap iei. progr amul de recuperare în care este inclusă şi ortezarea cuprinde: a. durata unei şedinţe kinetice este variabilă. frecvenţa şedinţelor kinetice în cursul unei zile este de 5 ori. scripetoterapie. reumastimale inflamatorii c. programul kinetic este parte componentă a programului de reabilitare complex. orteza des utilizată este cea care asigură rotaţia internă şi adducţia umărului. fiind fundamentat pe gesturi blânde. 1 – 2 săptămâni ( e 6 săptămâni ale fazei de protecţie din cadrul recuperării) c.d. evitându-se astfel posibilele infecţii. e 291. fiind necesară mai la pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată b.

apoi doar nocturn încă o săptămână c. Atitudinile kinetice din cadrul fazei a II a programului de recuperare la u n pacient cu luxaţie de cot sunt: a. ortopedico-traumatice Corect: e 294.b. c. exerciţii active rezistive Corect: a. d 295. orteza trebuie să corespundă cât mai fix conturului mâinii şi antebraţului b. arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar de getele sunt plasate rareori în poziţie funcţională Corect: a. să cunoască noţiun ile fundamentale de anatomie şi biomecanică ale mâinii (! semnificaţia gestuală a unghiuri lor funcţionale) precum şi noţiunile semiologice minime corelate cu suferinţa respectivă b . c. lu gimea ortezei să fie suficient de lungă (există şi excepţii). exerciţii de tip stretching pentru toate grupele mus culare ale cotului. prin susţin erea activităţii aparatului extensor al mâinii este indicată o orteză cu suport dorsal pen tru gâtul mâinii şi accesorii care să controleze extensia la nivelul articulaţiilor metaca rpofalangiene e. prelungindu-se de cele mai m ulte ori până în 1/3 proximală a antebraţului c.c. dacă muşchii extensori ai pumnului sunt indemni sau refăcuţi. asistă flexia dorsală a pumnului şi opoziţia policelui . lăţimea ortezei la nivelul antebraţului tr să fie suficientă pentru asigurarea stabilităţii sale d. c. orteza să asigură o extensie de m nim 150 – 300 la nivelul gâtului mâinii. b. d. b. b. să cunoască mecanismele de deformare şi de corectare pentru aspectele patologice car e sunt posibile la nivelul complexului mâinii c.e. imobilizarea într-o orteză / atelă din material ter moformabil. adaptată amplitudinii mişcării de extensie (care creşte progresiv). a. cu particularizare în funcţie de scopul ortezei e . Dintre principii generale care trebuie respectate în ortezarea mâinii important e sunt: a. Terapeutul care execută orteza pentru complexul mâinii trebuie: a. să dovedească discernământ în alegerea pro ramului kinetic şi să posede noţiuni de terapie ocupaţională d. mobilizarea activă ajutată şi acti i în limitele amplitudinilor de mişcare nedureroase – după 2 –3 şedinţe sunt permise auto-m lizările în condiţii de ortezare d. orteza / atela nu sunt folosite în cursul programului kinetic b. să adapteze / schime tiparul ortezei în funcţie de dinamica sufe rinţei Corect: a. cu prudenţă e. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezintă următoarele aspecte definito rii: a. să nu explice pacientului r lul aplicării etapizate a educaţiei gestuale cu ajutorul ortezelor în cadrul programul ui kinetic general e. c. orteza este menţinută 2 săptămâni luxaţiile stabile. este nece sară o orteză statică pentru extensia în articulaţiile metacarpofalangiene. e 297. d 298.d 296. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezintă următoarele aspecte definitorii: combate tendinţa la retracţie a tendoanelor muşchilor flexori combate tendinţa la retracţi e a tendoanelor muşchilor extensori asigurară utilizarea convenabilă a mâinii. plasată tot pe aţa dorsală a mâinii Corect: a.

statice. b.b. prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare. a. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular b. de substituţie e. Ortezele pentru membrul inferior trebuie să fie centrate astfel: orteza de gleznă ce ntrată la nivelul maleolei mediale orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural medial orteza de şold astfel încât să permită pacientului o flexie de 900 la nive lul şoldului 57 . c.d. b. poziţia fun cţională a complexului mâinii b. degetele II V în poziţie indiferentă (uşoară flex ulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene). prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii Corect: a. mai ales atunci când pensele laterale polici gitale sunt posibile e. d. pacientul preferă să folosească orteză doar în mişcările de fineţe.d. stabilizatorii policelui. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru: asistarea mersului şi contr olul mişcării reducerea durerii şi a încărcării articulare prin greutatea corpului maximiza ea efectelor deformărilor articulare existente minimalizarea efectelor deformărilor articulare existente creşterea încărcării articulare prin greutatea corpului Corect: a. funcţionale d. a deformaţiilor l a nivelul pumnului. d 303. dinamice c. când deficitul motor este minim. poziţia antal complexului mâinii d.c. poziţia de repaus nocturnă Corect: a. c 300. Stabilizatorii digitali. asistă extensia degetelor c. menţiner a durerii e. susţinători instrumentali Corect: a 301. e. pentru deformările degetelor II şi III sunt indicate ortezel e statice de tipul benzilor adezive sau suporţilor externi Corect: a. a dezvoltării poziţiilor vicioase. orteze pentru reducerea hipertoniei. menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii d. stabilizatori pentru deg et – mână – pumn / gâtul mâinii. orteze de tip mânuşă te din categoria de orteze: a. La pacientul cu mână reumatoidă. c.b. a. poziţia funcţională a antebraţului distal c. de repaus sau de protecţie b. b. ortezele de repaus asigură: a. sunt folosite orteze statice (sub formă de bară în C) şi o rteze dinamice pentru police d.e 302. asociată deseori cu înclinarea ulnară moderată şi semip licele în extensie – adducţie moderată. Gâtul mâinii în uşoară flexie. poziţia antalgică a antebraţului e. degetelor c.e 299. muşchii regiunii tenare sunt în repaus când poziţia policelui este de 400 antepulsie şi 200 abducţie nu definesc: a. b.

e 306. c. b. c. e 305. flexie şi adducţie . a. sternocleidomastoidieni Corect: a. la ridicarea de pe sc aun. apropie călcâiele. cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun. a. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie tota lă şold sunt: creşterea forţei musculare menţinerea atitudinilor preoperatorii ale membrul ui inferior menţinerea mobilităţii articulare şi evitarea instalării atitudinilor vicioase recuperarea completă a genunchiului evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebit ei postoperatorii şi prevenirea edemului Corect: a. c. e. b. d. b. e 308. Avantajul endoprotezării şoldului cu proteză totală cimentată se exprimă prin: Fixarea biol gică prin contactul intim biologic la interfaţa implant – os Fixare definitivă de la încep ut Posibilitatea de a relua mersul cu încărcare. Postoperator. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei laterale Corect: a. pentru: a. c. c 304. fesiere b. astfel încât flexia la nivelul genunchiului şi şoldului să fie peste 900 b. paraver tebrali d.d. d. cvadricipitale c. la câteva zile postoperator Reluarea tardivă a mersului cu încărcare Refacerea părţilor moi ale şoldului Corect: b. la aşezare. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât m ai mică. d eplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inf rior neprotezat Corect: d. ale membrelor superioare e. În cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoproteză de şold se d erulează exerciţii pentru grupele musculare: a. la ridicar ea de pe scaun. c. d 307. pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun. pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun. cu membrul inferior sănătos cât mai aproape de scaun. la pacientul cu artroplastie totală cimentată de şold sunt indicate mobilizările asistate la nivelul şoldului operat din ziua a 5 – a. la aşe e. se lasă cât mai reped greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun c. Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold comportă următoa ele aspecte definitorii: a. deplasează şe zutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior nep rotezat d. se lasă pe scaun cât mai uşor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos e. d. b. orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural lateral e. apropie călcâiele. e.

b.e 311. d. flexie şi abducţie extensie şi rotaţie rotaţie extensie şi adducţie Corect: b 309. cu sprijin în cârjă ton.b. cu cârjă sau baston. La 3 – 4 săptămâni postoper ator e. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţială de genunchi co ntracţia izometrică a muşchiului cvadriceps nu se iniţiază: a. Chiar din ziua operaţiei d. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postopera tor Corect: a 312. c. d. încărcare inegală cu membrel erioare la 4 săptămâni. încărcare egală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. Pacientul cu artroplastie totală necimentată la nivelul şoldului nu are voie să: încarce m embrul inferior operat şi nu are voie să şofeze înainte de 6 – 8 săptămâni solicite mult gr musculare abductoare ale şoldului solicite prin exces de forţă sau amplitudine de mişca re endoproteza meargă cu sprijin în cadru. cu indicaţia folosirii bastonului totuşi. apoi în baston facă kinetoterapie în programul de recuperare Corect: a. d. mersul în cârje cu sprijin la 2 săptămâni. din ziua 3 –a sau 4a. 5 – 6 şedinţe de mobilizare activă a genunchiului. la 3 l uni postoperator b. a. în care inegală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. mersul în cârje fără sprijin la 2 săptămâni. mersul în cârje cu sprijin la 3 săptămâni. c. a. cu sprijin în cârjă sau baston. cu sprijin în cârjă sau baston. Din a treia zi postoperator b. e. e. mersul mal cu sprijin total în membrul inferior operat la 3 luni postoperator d. mersul în cârje cu sprijin la 4 săptămâni. Din săptămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise: alergarea ridicare şi purtare de greutăţi mari şofatul exerciţii în lanţ cinematic închis u coordonare şi control motor al membrului inferior pedalare la cicloergometru Corect: c. aflat în gip ivalv în extensie. c. încăr membrele inferioare la 3 – 4 săptămâni.d. Este contraindicată Corect: a. d. mersul normal cu sprijin total în m rul inferior operat la 4 luni postoperator c.b. Din a patra zi postoperator c. mersul normal cu s jin total în membrul inferior operat. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoproteză parţială s e face în modul următor: a. e. cu sprijin în cârjă sau baston. b. b. e 59 . mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator e. c 310. încărcare egală cu membrele inferioare la 4 săptămâni.

Orteză cu arc de mişcare limitat e. menţinerea status lui clinico-funcţional iniţial e. o schemă de mers cât mai normală. a. Ortezele hibride. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic în stadiu flasc cuprinde două modalităţi prin care se obţin stimularea tonusului muscular şi antrenamentul proprioceptiv: a. refacerea funcţionalităţii gleznei şi consolidarea regiunii pici orului c. c. 8 cm înălţime dacă dorsiflexia este mai mare de 00 Înălţătorul calcanean cu înălţime ma m se va purta în interiorul pantofului La nivelul piciorului opus este indicat un înălţăto r asemănător pentru a evita diferenţa de lungime a membrelor inferioare e. 5 cm înălţime dacă dorsiflexia este de 00 Un înălţător calcanean mai 1. dinamice. Orteza mobilă cu stop pe flexie plantară şi asistarea dorsiflexiei pe un anumit se ctor c. Orteza mobilă. a. c 314. o schemă de mers algică Corect: a. rotunjită cu decupaj pelotă laterală în dreptul articulaţiei metatarsofalangiene a halucel ui toc înalt pelotă metatarsiană sau sesamoidă susţinător al arcului longitudinal lateral Corect: a. b 317. Metodele şi mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de gleznă sunt astfel alese încât asigură: a. cu evitarea şchiopătatului d. d. d 318. peste 250 Instabilitate anterioară a genunchiului Contracturi severe în flexie ale genunchiului Hipotrofie muşchi cvadriceps Corect: a. c omplicaţiilor posibile b. Orteză adaptată . a. din material plastice b. e. Ortezele pentru gleznă – picior se grupează în două mari categorii. Orteză dinamică d. d. b. d 315. b. c. d 316. Orteze fixe igide. Orteze de repaus Corect: a. combaterea durerii. d. c. e. b. Tehnica prescrierii înălţătorului plantar la un pacient cu picior echin presupune: Un înălţ calcanean de 1. c. 8 – 2. b. tulburărilor trofice. Orteze funcţionale d. Principalele indicaţii ale ortezelor genunchi – gleznă – picior sunt: Deformări primare al e genunchiului cu modificări secundare ale complexului gleznă – picior Genu recurvatum . Încălţămintea indicată la pacientul cu hallux valgus se caracterizează prin: căpută moale. b. c. Orteze mobile e. Înălţătorul calc an va fi indicat doar la nivelul piciorului echin Corect: a. b. b. din metal c. în funcţie de arti aţia care solidarizează între ele cele două componente (gambieră şi podală): a. fixată în poziţie neutră sau câteva grade de flexie plant ră b.313.

b.b. Ortezele cervicale. orteza halo) d. b 319. c.Corect: a.d. c 61 . Ortezele gleznă – p icior Corect: a. Permit mişcarea liberă a şoldului şi genunchiului e. c.e 321. Dispozitivele externe folosite pentru a susţine sau corecta postura şi aliniame ntul coloanei vertebrale nu definesc: a. Orteze cervical e propriu-zise (colarul uşor şi colarul rigid) b.picior b. d 320. se grupează în: a. b. a. Asigură un sector important de mişcare a complexului gleznă – picior Corect: b. Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI. Orteze toracolombosacrate Corect: a. cu rol preponderent de menţinere a memoriei kinestezice şi de relaxare a ţesuturilor moi din regiunea cervicală. Or tezele complexului mâinii c. La piciorul spastic se indică ortezele de reducere a tonusului care se caracterize ază prin: Favorizează poziţia de recurvatum la nivelul genunchiului Sisteme cu trei pu ncte de presiune Corectează biomecanic varul calcanean şi supinaţia antepiciorului. Ortezele de genunchi – gambă . Ortezele spinale d. Orteze t oracolombare e. Orteze cervicocefalice (colarul Ph iladelphia) c. Ortezele de umăr e. cu refacerea rulării plantei pe sol în schema de mers d.

Popa. Bucureşti. V. Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă şi productivitate în p aţă c.TERAPIE OCUPAŢIONAL Ă Bibliografie: 6. Redobândi ea controlului muscular Corect: a 324. Editu ra Universitară „Carol Davila”. 306 – 317. Îndrumă indivizii să se ajute singuri. paginile 101 – 128. Stimularea şi dirijarea activităţilor c. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare e. pentru a dezvolta. să facă ce trebuie cu ce pot d. Activităţile educaţionale . care îl olicită somatic. 331 56 8. 2003. Daiana Popa. 145 – 158. Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia ocupaţională: Observaţia Or rul zilnic Interviul Documentul medical Alcătuirea planului terapeutic Corect: e 325. pagin 70 – 512 322. 188 – 242. Principiul de bază. pagini 119 – 128 7. 281 – 293. Editura Medicală. am eliora sau reface capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului. Autoîngri irea zilnică b. e. Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate pentru terapia ocupaţională: a. Creşterea şi menţinerea forţei musculare d. c 323. b. Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice. care este atrăgătoare psihologic. Mobilizarea atenţie i pacientului pe o activitate fizică şi manuală. d. b. Adriana Sarah Nica. cu o excepţie: a. de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţe fizice b. 1998. Arta practică promova dependenţa funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene fără a modifica ech mentul sau mediu. Bucureşti. Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi restaura ea stării fizice şi psihice a unei persoane la nivel disfuncţional al vieţii cotidiene Corect: a. Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi ocupaţionale. Sbenghe. a. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. specificul terapiei ocupaţionale este: a. c. când este necesar e. T. psihic sau mental b. Formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice. Kinesiologie – ştiinţa mişcării. 159 – 186. 2002. Editura Universităţii din Orad ea.

c. b. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupaţională sunt: Olăritul Prelucrarea lemnului şi fierului Împletitul nuielelor. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru: Metode sporti e Metode esenţiale Metode neesenţiale Metode facultative 63 . b. a. Ţesutul la război. e. d Corect: a. Jocul şi sportul d. d 327. b. e 328. b. e. d 329. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt: Limit ate Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii Pacienţii neurologici Pacienţii cu afecţiuni s enzoriale Foarte multe categorii de pacienţi Corect: c. rafiei. b. a. Evaluarea funcţională (generală. d. e. c. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupaţională cuprind: Preocupări cu caracter artistic Preocupări cu rol de comunicare Jocurile distractive Bucătărie – cofetărie Carto najul şi tipografia Corect: a. d. profes onală) d. Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a. c. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaţională trebuie să fie evaluat complet. b. adaptată la viaţa personală. b. d. c. Evaluarea aparat neu ro-mio-artrokinetic c. c. papurei etc. c.c. d. c. gherg hef Marochinăria Corect: a. a. Refacerea balansului Corect: e 326. a. Hobby-uri diverse e. evaluare ce cuprinde: a. Bilanţul posibilităţilor de adaptare e. b 330. d. Evaluarea tegumentului b.

e. d. indiferent starea sa funcţională Corect: a. Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală c. Componenta psihosocială e. Activităţi de tip ADL b. b. Spălat – bărbierit – pieptănat – şters cu prosopul d. c. e 331. e 335. Componenta profesională . Ridicat-aşezat de pe scaun b. Categoriile de metode ajutătoare din programul de terapie ocupaţională sunt: Activităţile de tip ADL Activităţile de tip I – ADL Exerciţiile terapeutice Fizioterapia Ortezarea Corect: c. e 333.e. e. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de erformanţă”: a. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de t rapie ocupaţională sunt: a. Să se justifice pentru un anumit pacient. c. b. Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte Corect: a. Să realizeze recuperare def telor prezentate de pacient d. d. Componenta senzomotorie c. Componenta cognitivă d. Metode ajutătoare Corect: b. Modalităţile de gradare din activităţile esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt: Dist nţarea obiectelor de manipulat Mărimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune) Sch imbarea planului de lucru Lucrul cu manşete de plumb din ce în ce mai grele Poziţionar ea echipamentului Corect: a. c. d. se ţine s eama de mai multe condiţii: a. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale). c. care au un scop final. Intrat – ieşit din baie (cada de baie) c. c. Să dezvolte abilităţi care să mărească performanţa de viaţă moveze dependenţa pacientului. Elemente din gestica mâncat îmbrăcatului e. d 334. d 332. b. b. a. a. să fie accept ată b.

De forţă d. De manipulare Corect: a. c. a. e. e. De autoîngrijire b. complexe de mediu Caracterizează individul independent Reprezintă u n mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupaţională Corect: a. b. c. I-ADL-urile includ: Activitatea casnică Deprinderi pentru convieţuirea în comunitate A utoîngrijirea sănătăţii Măsuri de securitate şi manipularea obiectelor din mediu Alimentare toaleta Corect: a. b. Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional şi a prognosticului. ca o linie de pornire de la ca re pot fi măsurate progresele sau regresele d. Reprezintă un ghid pentru modificările care trebuie făcute în activitatea de rutină a individului e. b. d. c. a.Corect: b. b. a. d 340. e. sociale. d. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece: Sunt mai elaborat e Necesită o participare mai mare a proceselor cognitive Fac referire la abilităţile t ehnice. c. De mobilitate c. b. c. b. e 337. cu exprimarea nivelului de incapacit ate 65 . d. a. e 338. ADL-urile. b. se grupează în următoarele categorii: a. d. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componenta senzomotorie: Memorie Atenţie Self-control Toleranţă la efort Control motor Corect: d. definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale mului. d 336. De comunicare e. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia ocupaţională rezidă în următoarele aspecte: Con ie la precizarea diagnosticului pozitiv de boală Nu exprimă nivelul de performanţă al un ui individ Arată nivelul de performanţă al individului. c. d 339. c.

Corect: c. cu excepţia: . Terapia ocupaţională este performată la pacientul vârstnic după evaluarea completă a a estuia şi încadrarea sa într-una din următoarele 3 categorii: a. Persoană vârstnică care prezintă o încărcătură disfunc Corect: a. c 343. făcând referire la următoarele aspecte: a. Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată. b. Taburete plasat în interioru l căzii de baie c. Programul pentru refacerea ADL-urilor în cadrul terapiei ocupaţionale este comp lex. cu neglijarea acestora din urmă e. e 344. Bara fixă de sprijin pe peretele de lângă cada de baie b. care face boală racter disfuncţional d. c. Executare pentru antrenare a diverselo r ADL-uri deficitare b. fără modificări ale sale Corect: a. plasate în interior ul şi lângă cada de baie d. Obişnuirea pacientului cu mijloace ajutătoare pentru realiza rea ADL-urilor c. Robinete cu filet e. Per oană vârstnică sănătoasă. Readaptarea pacientului la activitatea anterioară e. e 341. Creşterea indi celui de calitate a vieţii Corect: c 345. d. Creşterea statusului alg o-disfuncţional d. Duş fix cu furtun rigid şi capăt cu mâner Corect: a. Dintre adaptările locuinţei care permit facilitarea îmbăiatului la un pacient cu li mitare de forţă şi mobilitate. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaţională la un pacient cu s echele posttraumatice nu includ: a. Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor funcţionale c. c 342. Covoraşe cu ventuze pentru prevenirea alunecării. Modificări în mediul ambiant al pacientului d. Menţinerea const antă a mediului ambiant. fără incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată d zadaptare c. Derularea programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttrau matice se face prin ameliorarea gestualităţii cotidiene în diverse secţiuni. care urmează un program de terapie ocupaţională. b. Persoană vârstnică sănătoa capacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare b. care boală fără caracter disfuncţional e. Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare. fac parte: . Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată. Obţinerea cât mai rapidă a independenţei funcţionale b .

La pacientul protezat pentru amputaţie de membru superior. d. programul de terap ie ocupaţională urmăreşte: a. b. Lovitura de tenis (forehand) c. d. cu mâna opusă d. Exerciţii de apropiere a obiectelor d. Mediul menajer cotidian Aspectele de toaletă Activităţile domestice Activităţile ateliere ş grădinărit Sala de operaţii Corect: e 346. c. c. ură în timpul alimentaţiei b. c. b. a. e. rotaţie ext ernă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. c 347. b. Scoaterea din mediul profesional a pacientului. e. Exerciţii de desprindere de obiect Corect: c. d. Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral e. cu recomandarea repausului c. b. adducţia. d. T oate activităţile de la punctele a. Programe care să asigure prehen siunea activă şi pasivă. menţinerea prin presiune pe obiect e. d Corect: e 67 . Pieptănatul părului pe o par te a capului.a. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioară (flexia. Utilizarea cât mai puţin a membrului superior protezat în act tăţile cotidiene b. În cadrul unui program de terapie ocupaţională la un pacient neurologic nu se urmăreşte: Îm răcarea şi toaleta zilnică Transferurile şi deplasările Posibilităţile de alimentare Monito area valorilor tensiunii arteriale Capacitatea de comunicare Corect: d 348. e 349. b. Programul de terapie ocupaţională la pacientul neurologic se derulează etapizat şi urmăreşt : Refacerea independenţei maxime Recuperarea specifică Pregătirea pentru revenirea în me diul familial şi profesional Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei pacientului d e alte persoane Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viaţă anterior Corect: a. c. e. a.

Lovitura de tenis (backhand) c. Ridicarea rachetei la serviciu. în cadru l jocului de tenis e. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie. b. Îmbrăcarea pantalonilor e. Aproprierea călcâielor în înotul bras Corect: d. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal e. Lovirea mingii de fotba l . Lovire a mingii la serviciu (în jocul de tenis) d. abducţie. Diagonala D1 flexie pentru membrul inferior (flexie. c 353. Deschiderea uşii la maşină dinăuntru d. Încălţare ntof cu piciorul încrucişat b. rotaţie externă şold ) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral c. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioară (extensia. Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusă c. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioară (extensia.350. cu mâna opusă b. adducţie. Diagonala D2 flexie pentru membrul inferior (flexie. abducţia. c 352. abducţie. Îmbrăcarea unui crac al pantalonului c. rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: ncarea la baseball b. d 351. Rostogolirea din decubit ven tral în decubit dorsal d. Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral c. Înotul pe spate Corect: a. Î i pantof cu piciorul încrucişat b. rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: ptănatul părului pe o parte a capului. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Corect: a. Lovitura de karate e. adducţia. c. Şezut alungit cu picioarele încrucişate e. rotaţie internă şold ) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. În ceputul mersului d. e 354. b. rotaţie inte rnă şold) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. Lovi rea mingii de fotbal d. Lovirea m ii de fotbal b. Mâna la faţă când se şterge cu prosopul Corect: b.

e 356. într-un program de terapie ocupaţională. c 357. Activităţile terapeutice promovate în programul de terapie ocupaţională pentru recupe rarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt: a. turarea antalgic. d 355. Rearanjarea locuinţei b.Corect: c. antideclivă c. Decubit dorsal dec t lateral de partea paralizată decubit lateral de partea sănătoasă Corect: a 359. Poziţionarea şi aliniamentul corect în scaunul rulant au următoarele obiective: Prevenir ea diformităţilor Creşterea tonusului muscular Evitarea escarelor Promovarea funcţiei Me nţinerea unei funcţii respiratorii optime 69 . Activităţile bilaterale b. Decubit lateral de partea paraliz ată decubit lateral de partea sănătoasă decubit dorsal b. Clădirea conurilor b. Ghidarea membrului superior paralizat de către tera peut d. c. Încărcarea pe mbrul superior plegic în timpul desfăşurării activităţii Corect: a. Decubit lateral de partea par lizată decubit dorsal decubit lateral de partea sănătoasă c. b. Decubit lateral de partea oasă decubit lateral de partea paralizată decubit dorsal d. Toate mij loacele precizate anterior Corect: e 358. Decubit lateral de parte a sănătoasă decubit dorsal decubit lateral de partea paralizată e. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază din cadrul programului recuper ator al pacientul hemiplegic este următoarea: a. Ar anjarea unui mozaic de cuburi c. c. Tricotatul e. b. Pedalarea la cicloergometru Corect: a. a. Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în diferitele activităţi e. d. Mijloacele prin care se realizează obiectivele terapiei neuroevolutive aplica te în îngrijirea permanentă a pacientului hemiplegic sunt: a. Modalităţile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activitatea funcţională. Poziţionarea în pat e. e. Adunarea unor boabe de fasole d. A bordarea pacientului c. Antrenamentul pentru ADL d. sunt: a.

Pentru a evita căderea pantalonilor la trecer ea peste şold se recomandă ca mâna afectată să fie ţinută pe lângă trunchi Corect: a. d 363. Hainele se plas ează la îndemâna pacientului b. e 362. d. sigură. c. Permite un control mai bun asupra feselor şi trunchiului Corect: c. Pacientul se află în poziţie şezândă. iar zbrăcatul cu braţul şi piciorul neafectate d. Transfer dependent de 2 persoane Corect: d 361. Performar a activităţilor în poziţie şezândă . c 364.Corect: a. b. e 360. Transferul cu ajutorul scândurii de a lunecare c. Există mai multe metode de îmbrăcare / dezbră e pentru cămăşile cu nasturi e. Se începe îmbrăcatul cu braţul şi piciorul afectate. Dacă îmbrăcarea se face cu pacientul plas t în scaunul rulant. pentru a prev estările tulburărilor de balans c. Pantal onii se îmbracă după ce au fost puse şosetele. sunt în număr de 4 cu o excepţie. Se recomandă obiecte de îmbrăcăminte cu cât mai multe acces Corect: a. Un terapeut se plasează în faţă iar celălalt în spatele pacientului d. Obţinerea autonomiei şi performarea activităţilor în pat b. Îmbrăcarea pantalonilor la pacientul hemiplegic. componen te ale programului de terapie ocupaţională. şi anume: a. ransfer prin pivotare din poziţie ortostatică b. Transfer prin pivotare cu genunchii flectaţi d. presupune următoarele aspecte: a. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant. Transfer dependent de 4 persoane e. presupune următoarele aspecte: a. apoi cel afectat e. b. Măsura pantalonilor să fie mai mare cu un număr şi suficient de largi jos c. Se îmbracă in ul inferior sănătos. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient paraplegic sunt următoarele: a. în cadrul u nui program de terapie ocupaţională. Se utilizează pacienţii neurologici e. c. Se utilizează la pacienţii cu afecţiuni r eumatismale inflamatorii b. acesta va sprijini picioarele pe sol şi nu pe suportul scaunulu i b. Care dintre următoarele aspecte sunt adevărate pentru transferul asistat de 2 p ersoane la pacientul aflat în scaun rulant: a. Îmbrăcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaţie de membru superior. Permite un control mai bun asupra extremităţilor superio are c. dar înainte de a se încălţa d. d. în cadrul unui program de terapi e ocupaţională.

Activităţile de igienă şi toaletă personală la pacientul hemiplegic.c. Evitarea poziţiilor şi a penselor care favoriz ează deformările articulare c. îmbrăcare. c 366. Pregătirea pentru reinserţia socială şi profesională d. Burete fără mâner l . în cadrul unui pr am de terapie ocupaţională. Folosirea şi menţinerea articulaţiilor în poziţii fixe prelungite Corect: a. Recuperarea specifică în funcţie de nive lezional c. d 368. Bare de sprijin fixate la marginea căzii Corect: a. e 367. c. Scaun special în cabina de duş c. Performarea activităţilor în poziţie verticală d. Activităţile ocupaţionale indicate la pacientul cu poliartrită reumatoidă sunt: Rezistive Promovează mobilizarea articulaţiei pe un anumit sector de mişcare Atractive Astfel al ese încât ţin seama de toate articulaţiile afectate Nonprotective pentru articulaţii Corect: c. c. deplasări b. b. presupune următoarele aspecte: a. Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant Corect: a. Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul t Corect: a. comunic are. Utilizarea articulaţiilor celor mai puternice pentru diferite activităţi e. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient tetraplegi c sunt următoarele: a. Performarea activităţi în poziţie verticală e. d 71 . b. d 365. Menţinerea for musculare şi a amplitudinii de mişcare (în cursul ADL-urilor toate articulaţiile trebui e mobilizate pe amplitudinea maximă) b. transferuri. b. Se recomandă maşina de bărbie it electrică b. a. e. c. Folosirea fiecărei articulaţii în planul său anatomic stabil funcţional d. b. săpun normal e. b. Refacerea unei independenţe maxime pentru alimentare. toaletă. Recuperarea independenţei pacientului . Covor care alunecă d. Principiile de protecţie articulară care trebuie respectate la pacientul cu pol iartrită reumatoidă care urmează un program de terapie ocupaţională sunt: a. d.

Stimularea comenzii centrale prin promovarea mişcărilor spo ntane uzuale d. Se preferă activităţile de tip macrame. paratele de imobilizarea asigurând mâinii o mobilizare facilă c. împletit nuiele. Activitatea aleasă în programul de terapie ocupaţională la pacientul cu traumatisme la nivelul membrelor inferioare respectă următoarele indicaţii: a. Obţinerea unei amplitudini de mişcare şi a unei prehensiuni adecvate în condiţiile unei forţe musculare optime pentru grupele musculare flexoare şi extensoare ale mâinii b. Nu trebuie respectat aspectul funcţional Corect: a. Activităţi care se derulează din suspendare.369. Activitatea poate solicita cu încărcare oricare dintre segmentele membrelor in ferioare Corect: a. Activităţile recomandate pentru pacienţi sunt de tipul olărit. ţesut e. d . cu rol în stabilizarea regiuni i metacarpofalangiene c. imediat posttraumatic e. La un pacient cu traumatism la nivelul umărului. c. b. Activităţi car e se derulează în condiţii de indoloritate b. În cursul derulării sal e se evită poziţia de rotaţie când pacientul este aşezat c. În cursul derulării sa le se evită atitudinile vicioase ale trunchiului şi membrelor b. programul de terapie ocupaţion ală din cadrul asistenţei medicale de recuperare se caracterizează prin: a. b. c. b. c 371. tâmplărie. cartonaj d. Deplasări articulare maxime de la început. Promovarea prehensiunii de forţă Corect: a. Principalele aspecte kinetice de care trebuie ţinut seama într-un program de te rapie ocupaţională aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelu l mâinii sunt: a. Limitarea participării muşchilor interosoşi. d 370. Activităţile recomandate pentru paciente sunt cele casnice d. Se indică folosirea unor mijloace ajutătoare de tip microcontac te e.

Roxana Popesc . b. pagini 191 . Sbenghe. T.KINETOTERAPIA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE ŞI PROPRIOCEPTIVĂ Bibliografie: 9. Kinetologie profilactică. Principalele aspecte funcţionale care definesc cerebelul sunt: Aparat de timp – opreşt e mişcarea la locul şi momentul dorit Aparat de învăţare – circuitele cerebelului se modifi prin experienţă Aparat de învăţare – inputurile repetate slăbesc sinapsele Aparat coordonat integrează mişcările unor articulaţii într-un lanţ cinematic complex şi coerent e. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt: Tonusul şi forţa musculară Mişcarea normală.. c. b. E ditura Medicală. Modulării aparatul ui vestibular Corect: b 373. Modularii cerebeloase d. cu excepţia: a. Sbenghe. b. activă. pagini 333 . Craiova. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea o rdine: Mobilitatea stabilitatea mobilitatea controlată abilitatea Mobilitatea mobi litatea controlată stabilitatea abilitatea Mobilitatea abilitatea mobilitatea cont rolată stabilitatea Mobilitatea stabilitatea abilitatea mobilitatea controlată Mobi itatea mobilitatea controlată abilitatea stabilitatea Corect: a 375. Rodica Trăistaru. Bucureşti. pagini 142 – 158. Modulării formaţiunii reticulate e. 2002. b. a. Comenzii piramid ale c.228 10. d. Aparat c donator – nu influenţează semnificativ abilităţile Corect: a. terapeutică şi de recuperare. c. 331 – 343 11. T. volumul II. e.483 372. c. Comenzii extrapiramidale b. Kinesiologie – ştiinţa mişcării. Badea. a. d.Editura Medicală Universitară. Ghid de evaluare clinică şi funcţională în recuperarea medica . Bucureşti. Editura Medicală. P. a. 1987. voluntară Mişcarea involuntară 73 . Ajustarea permanentă a tonusului postural de către bucla gamma este posibilă în baz a mai multor aspecte. 2004. d 374.

Nu trebuie folosite modalităţi de întăr re a percepţiei senzoriale adecvate pentru engrama corectă d. Gestualitatea necoo rdonată d. b. Şedinţa kinetică derulată pentru antrenarea controlului muscular se caracterizează prin: 3 – 5 contracţii musculare pentru muşchiul care se lucrează status de indoloritate al pac ientului absenţa senzaţiei de oboseală în cursul unei şedinţe se lucrează doar un singur mu cursul zilei se poate derula o singură şedinţă kinetică Corect: a. c. b. a. c. b. d. Câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi ex erienţă. Se evită contracţiile musculare care nu sunt necesare în activitatea pentru care se doreşte antrenamentul coordonării c. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea ech ilibrului se suspendă un altul pentru a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune . sinergişti. întrun mediu corespunzător Corect: a. b. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibr ului sunt: a. d 380. cu concentrarea acestuia nu sunt absolut necesare e. Abilitatea de mişcare e. stabilizatori. Antrenamentul la efort Corect: a. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioce ptive b. c. Variate „permutări” de mişcare. d. posibile prin contr acţia muşchilor agonişti. Mobilizările articulare din cadrul metodei Frenkel c. antagonişti . exteroceptivi tactili şi senzoriali b. Terapia ocupaţională e. Stimuli senzitivi proprioceptivi. Legile formulate de Kottke care trebuie luate în considerare în alcătuirea progra mului kinetic pentru antrenarea coordonării sunt: a. Se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor d. Exerciţiile nu se derulează cu rezistenţă şi nu necesită forţă mare (se lucrează cu forţă musculară chiar sub 10% din forţ hiului respectiv) Corect: b. apoi se derulează pe suprafeţe instabile c. c 377. Complianţa pacientului. e 379. d 376. Modalităţile kinetice care fundamentează programul kinetic aplicat pentru refacer ea / antrenarea coordonării sunt: a. Membrele superioar şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau destabilizatoare pentru e chilibru e.d. Antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile. Mişcările sunt coordonate atunci când există: a. e. Şedinţele kinetice se execută o sin gură data pe zi b. Coordonările paliative Corect: a. e 378. b.

cu încărcare la extremitatea superioară şi inferioară b. d. Iniţierea este totdeauna de partea afectată. Alergarea e. a. Tehnici de facilit (stabilizarea ritmică. Exerciţiile metodei Frenkel d.c. c. Integritatea componentelor motorii ale echilibrului d. Terapia ocupaţională Corect: b. Termenul care desemnează tulburările de coordonare este: Asinergie Adiadocochinezia Ataxia Hipotonia Hipermetria Corect: c 382. acestea fiind: Antrenarea controlului motor Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale Controlul amplitud inii de mişcare Controlul centrului de greutate Antrenarea abilităţii Corect: b. c. d 75 . sub control vizual. d. b. c. e 383. cu repetare de 4 – 5 o în ordinea corespunzătoare e. iecare exerciţiu se derulează iniţial cu ochii deschişi. e. a. Oricare exerciţiu se derulează lent. c. Recuperarea coordonării la pacienţi cu disfuncţii cerebeloase presupune: a. unică. cu multă răbdare. Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobi lizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. Abilitatea de a stabil iza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşo are. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape. apoi cu och ii închişi d. Mişcare rapidă. izometria alternantă) pentru tonifierea musculaturii stabili zatoare c. d 381. e. c. fine e. cu petare de 4 – 5 ori. în ordinea corespunzătoare Corect: b. apoi de partea sănătoasă b. apoi de partea contralaterală c. d 384. cu multă răbdare. Exerciţiile se derulează cât mai rapid. b. Iniţierea ste totdeauna de partea sănătoasă sau mai puţin afectată. Exerciţiile în cadrul metodei Frenkel se derulează în conformitate cu următoarele reg uli: a. fine Corect: a.

c. De la posturile stabile la cele mai puţin stabile b. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în: Fundamentale (de bază) Particulare Speciale Specifice Generale Corect: a. b. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt: St rategia coloanei vertebrale Strategia gleznelor Strategia genunchilor Strategia şo ldurilor Strategia paşilor Corect: b. Patrupedie în genunchi şezând lungit şezân rtat ortostatism d. d. Patrupedie în genunchi şezând scurtat şezând lungit ortostati rupedie ortostatism şezând lungit şezând scurtat în genunchi Corect: a. a. Care dintre următoarele aspecte definitorii ale diferitelor tipuri de stretch ing sunt adevărate: a. Tracţiunea şi compresiunea e. b. c. e. d. Prizele mâinilor b. d 388. c 386. c. c.d 389. comunicarea c . În timpul stretching-ului balistic tensiunea musculară este de 10 ori mai mare faţă de o întindere obişnuită . Elementele de facilitarea telereceptive sunt: Văzul Auzul Stimularea sinusului car otidian Olfacţia Presiunile pe tendoanele lungi Corect: a. Ordinea posturilor pentru exerciţiile kinetice derulate pentru controlul cent rului de greutate este: a.b. d.385. e. Inversarea lentă Corect: a. b. a. Întinderea (stretch-reflexul) d. b.c. De la porturile instabile la cele stabile c. a. e. d 390. Comenzile. e 387. d. Următoarele tehnici de facilitarea neuromusculară proprioceptivă fundamentale se folosesc deseori în practica kinetică: a.

d. Stretc hing-ul activ presupune o mişcare voluntară spre amplitudinea de mişcare maxim posibilă. corect consolidată În prezenţa unui es inflamator acut sau infecţios intraarticular sau periarticular În prezenţa unui hem atom sau a altor leziuni ale ţesutului moale La pacientul cu scădere severă de forţă muscu lară Corect: c. c. a. d. d. pentru e vitarea compresiei articulare Trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea) T oate aspectele precizate la punctele a. Inhibiţia activă se aplică pentru refacerea amplitudinii de mişcare compromisă de con tractura musculară la pacientul cu: a. apoi se trece spre cele proximale Se întinde doar câte o articulaţie iniţial. Muşchi denervat c. e. retching-ul static. Stretching-ul este contraindicat în următoarele situaţii: Când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară După o fractură veche. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune: Se începe cu articulaţiile dis tale. Muşchi normal inervat b. d. cu menţinerea poziţiei 10 – 15 secunde. Stretching-ul dinamic se realizează prin mişcări voluntare lente ale segmentului înce rcând să se treacă blând peste punctul maxim al amplitudinii posibile de mişcare c. c 394. e 393. Muşch i aflat sub control voluntar normal d.relax (contracţie . c. e 391. e 77 . b.contraction (contra cţie – relaxare . prin contracţia agoniştilor. se realizează de către terapeut sau cu un echipament. d Corect: e 392. Stretching-ul isometric este combinarea celui pasiv cu o cont racţie isometrică în poziţia de întindere pasivă realizată de terapeutul fizical. c. a. Dintre tehnicile enumerate două nu se folosesc pentru obţinerea inhibiţiei active: Teh nica hold . b. apoi se trece spre cele proximale Se realizează concomitent o tracţiune uşoară în ax. a. e.relaxare) Tehnica hold – relax . b. Corect: b. e. b.contracţie) Tehnica contracţiei agonistului Tehnica Oxford Tehnica Del orme Watkins Corect: d. cu durată de minim 6 secunde. c.b. cu obţinerea unei întinderi active a musculaturii de pe faţa opusă a d irecţiei de mişcare e. c. Miopatie severă e. Spasticitate piramidală Corect: a. fără ajutor extern d.

şi an : a. d. d . Obţinerea facilitării în metoda Kabat se realizează prin: folosirea unor scheme globale de mişcare folosirea unor scheme de mişcare locale opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dori tă a fi executată de pacient alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei succesive descris de Sherrington Corect: a. tracţiunea şi fixarea articulară d. c. nici unul dintre aspectele precizate la punctele a nterioare Corect: a. ind iferent scopul funcţional urmărit e. d. continuând cu genunchiul. e. a. Principiile de bază care „controlează” facilitarea proprioceptivă sunt: Acţionare iniţial d artea afectată Acţionare iniţial de partea sănătoasă Respectarea liniilor de mişcare în dia spirală Iniţierea se face de la nivelul capului şi gâtului. Creierul uman diferenţiază atât noţiunea de mişcare câ cea musculară Corect: b. a. b. stimulii de întindere (aplicaţi în schema de m işcare în care grupul muscular antagonist este în scurtare maximă) c. a. c. b.d 399. d 396. c. b. c 397. c. cu derulare cursivă) e.b. b. e. c. e 398. Facilitarea proprioceptivă a activităţii musculare în cadrul metodei Kabat este asi gurată de o serie de manevre care se aplică în timpul mişcărilor active pe diagonală. Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea îl reprezintă utilizarea: Mecanism elor reflexe elementare Modificărilor de repartiţie tonică prin schimbări ale poziţiei cor pului Sincineziilor. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama de următoarele aspecte kinetice fundamentale: Pentru fiecare segment al corpului există două diagonale de mişcare Fiecare diagonală de mişcare are două scheme antagonice Fiecare diagonală de mişcare are trei scheme antagon ice Fiecare schemă presupune o mişcare cu trei componente Fiecare schemă presupune o m işcare cu două componente Corect: a.c. contactul manual şi comanda verbală b. b. sincronizarea normală (contracţia muşchilor în secvenţe desprinse din mişcări donate. d.395. a. în mod diferenţiat Intervenţiilor reflexe periferice Electroterap iei Corect: a. e. d. c. b.

limitarea excesului de activitat e tonică-reflexă perturbatoare a schemei motorii normale b. Adducţie cu rotaţie externă. la membrul inferior d. în secvenţa dezvoltării lor rea activarea reflexelor posturale. Urmează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al dif eritelor combinaţii posturale care necesită o mişcare finalizată. Exerciţiile din metoda Rood se fundamentează pe următoarele aspecte neurofiziologice: 79 .400. c şi d nu este importa nt a fi respectată Corect: e 404. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată. Se vor diversifica apoi exerciţiile fizice pentru obţinerea controlului asupra c oordonării mişcărilor d. recâştigând controlul asupra mişcărilor izolate Corect: a. b. d. Care din următoarele afirmaţii referitoare la exerciţiile de tip Bobath este falsă: a. abducţie – adducţie pe orizontală şi a rotaţi pe diagonală d. Ex tensie cu rotaţie internă. t otdeauna. utilizarea activităţii reflexe întărită de reflexele posturale şi corelată receptorii senzitivi şi auditivi c. reflexul tonic lombar f acilitează extensia globală a trunchiului şi membrului inferior Corect: a. Ordinea menţionată pentru exerciţiile de la punctele a. totdeauna la membrul superior b. b. asimetrice. Abducţie cu rotaţie internă. Exerciţiile de tip Bobath. homolaterale. au următoarele scopuri / obiective: a. la membrul in ferior e. În final se lucrează exerciţii pentru redobândirea reacţiilor de e bru e. Flexie cu rotaţie externă. Iniţial se derulează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al poziţiei. c. e 403. pronaţia antebraţului inhibă extensia cotului e. inhibarea sau suprimarea activităţii tonic reflexe anormale c. importanţa mişcărilor ritmice. cresterea tonusului muscular d. b. in t schema de mişcare: a. cu elim inarea acţiunii gravitaţiei b. metoda Kabat este utilă dacă sunt luate în considera re următoarele aspecte: a. totdeauna. facilitarea i ntegrării reacţiilor superioare de “ridicare şi echilibru”. e 402. cu alternarea reciprocă în diagonale a amp litudinii de flexie şi extensie pe verticală. a combinaţiilor bilate rale simetrice. cu largă aplicabilitate la pacientul hemiplegic / he miparetic. acţionând contra gravitaţ c. dezvoltarea neuromotorie se face în sens cranio-caudal şi p roximo-distal b. totdeauna la membrul superior c. În recuperarea hemiplegicului. Flexie cu rotaţie externă. totdeauna la membrul inferior Corect: e 401.

Receptorii stimulaţi mai frecvent în cadrul exerciţiilor metodei Rood sunt: Receptorii cutanaţi Fusul neuromuscular Organul tendinos Golgi Mecanoreceptorii din derm şi ar ticulaţii Receptorii olfactivi Corect: a. Se facilitează contracţiile voluntare maxime. superficială Periere rapidă. c. a. c. cu reg lementarea activităţii fusurilor neuromusculare b. uşoară. Toate aspe anterioare sunt adevărate Corect: e 405. e . c. d. b. b. d 406. a.a. profundă Aplicaţii de rece (gheaţă) p erioadă scurtă Aplicaţii de cald pentru perioadă lungă Netezirea lentă. Este necesar un “input” corect pentru obţinerea unui răspuns motor corect c. Cea mai eficientă stimulare cutanată se realizea ză prin perierea tegumentului sau prin trecerea rapidă a unor cuburi de gheaţă d. c. ritmică Corect: a. d. uşoară. Stimularea receptorilor cutanaţi în cadrul exerciţiilor metodei Rood se realizează prin: Periere rapidă. e. iar senzaţiile care se p rcep în tot cursul mişcării constituie elemente de bază ale învăţării motorii e. b. prin activarea aferentă gamma. e. Fiecar e mişcare care se execută trebuie să aibă o finalizare prestabilă.

Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele modalităţ Examen clinico-funcţional Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară Manometrie Testare mu sculară manuală Examen electromiografic Corect: b. Sbenghe. Bibliografie: 12. Bucureşti. b.TEHNICI DE KINETOTER APIE PENTRU FORŢĂ ŞI REZISTENŢĂ MUSCULARĂ. a. Editura Medicală. Arhitectura muşchiului – aranjamentul fibrei musculare. aranjamentul în tregului muşchi c. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valoarea forţei musculare: a. Ritmu de descărcare a potenţialelor de acţiune sosite la muşchi Corect: a. T. d 408. pagini 282 – 286. schimbare în lungime. Inserţiile musculare e. d. este condiţionată de ur mătorii factori musculari: a.curs. c. Kinesiol ogie – ştiinţa mişcării. Forţa musculară. 243 – 247. Ministerul Sănătăţii. pagini 162 – 222. puter ea muşchiului b. el ement caracteristic muşchiului exprimat prin contracţia musculară. Valoarea forţei musculare este independentă de lungimea muşchiului b. Edit ra Universitaria Craiova 15. Mecanica muşchiului – lungime. Tehnici de kinetoterapie pentru forţă şi rezistenţă . Kinetologie profilactică. Bucureşti. 2007.. Bucureşti. 1987. Care din următoarele aspecte nu condiţionează rezistenţă musculară: Amplitudinea de mişcare rţa musculară Circulaţia musculară Integritatea metabolismului muscular Factorii nervoşi Corect: a 410. 51 4. Kinetoterapia în recuperare afe cţiunilor aparatului locomotor. Numărul recrutărilor unităţilor motorii d. balneoclimatologie şi recuperare medicală. Editura Medicală. T. *** Caiet documentar. a. b. 1981 407. e 409. Sbenghe. c. d. e. Forţa musculară v ariază cu variaţia de lungime a muşchiului 81 . 2002. Institutul de M edicină fizică. b. 310 – 318 13. c. Editura Medicală. e. Rodica Trăistaru. terapeutică şi de recuperare.

c. Valoarea minimă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului d. La mijlocul lungimii muşchiului, forţa musculară este dată de două componente (musculară şi triceală conjunctivală) e. Valoarea maximă a forţei musculare este realizată la mijlocul l ungimii muşchiului Corect: b, d, e 411. a. b. c. d. e.

Travaliul muscular este maxim când: Forţa musculară este egală cu 1/2 din forţa maximă Forţ usculară este egală cu 1/3 din forţa maximă Forţa musculară este egală cu 1/4 din forţa max ocitatea este egală cu 1/3 din velocitatea maximă Velocitatea este egală cu 1/4 din ve locitatea maximă Corect: b, e

412. Substratul creşterii forţei musculare, obiectiv fundamental în kinetoterapie, est e reprezentat numai prin: a. Substrat morfologic b. Substrat funcţional – sumaţie spaţia lă c. Substrat funcţional – sumaţie temporală d. Substrat funcţional – sincronizare crescut Substrat morfologic, sumaţie spaţială, temporală (sincronizare crescută) Corect: e 413. a. b. c. d. e. Pentru a creşte forţa musculară se execută: Mobilizări pasive Tehnici de facilitare propri oceptivă neuromusculară Coordonări paliative Mobilizări pasivo-active Exerciţii rezistive Corect: e

414. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat p e contracţie isometrică pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt: a. Intensitat a să corespundă unui minim de 35% din tensiunea musculară maximă b. Durata să fie cuprinsă re 30 – 60 secunde c. Ritmicitatea contracţiei isometrice - se preferă tipul exerciţiu r epetitiv scurt isometric zilnic (ERSIZ) d. Lungimea muşchiului la care se realizea ză contracţie trebuie adaptată e. Concentraţia voliţională nu are importanţă Corect: a, c, d 415. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat p e contracţie izotonă pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt:

a. Contracţia dinamică creşte forţa musculară dacă raportul dintre capacitatea muşchiului ş oarea rezistenţei este adecvat b. Uzual se foloseşte o rezistenţă moderată (35 – 40% din ce maximă) care creşte progresiv c. Ritmicitatea contracţiei izotone d. Viteza derulării e xerciţiului se află în relaţie directă cu rezistenţa e. Coordonarea musculară este necesară Corect: a, b, c, e 416. a. b. c. d. e. Exerciţiile isometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: exerciţii unic e scurte isometrice zilnice (EUSIZ) exerciţiul maximal scurt (EMS) exerciţii repetit ive scurte isometrice zilnice (ERSIZ) exerciţii rezistive regresive exerciţiul maxim al cu repetiţie (EMR) Corect: a, c 417.

Exerciţiul fundamentat pe contracţia isometrică este exerciţiul care: a. asigură creşterea ea mai rapidă a forţei musculare b. realizează o hipertrofie musculară c. care nu reuşeşte a realizeze menţinerea sau creşterea forţei musculare d. solicită articulaţia e. realizează o hipotrofie musculară Corect: a, b 418. a. b. c. d. e.

Principalele avantaje ale exerciţiilor bazate pe contracţie isometrică sunt: Eficienţă bună obţinerea creşterii forţei musculare Eficienţă bună în corectarea hipotrofiei musculare Te că simplă, fără a necesita aparatură specială Necesită durate lungi de antrenament Nu menţi ocierea neurală Corect: a, b, c 419. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru: a. hipertrofia musculară b. hip otrofia musculară c. ameliorarea mobilităţii articulare d. creşterea rezistenţei musculare e. scăderea rezistenţei musculare Corect: a, c, d 420.

Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun următoarele aspecte adevărate: a. urmărirea ate tă, zilnică, a semnelor de oboseală musculară b. durata exerciţiilor este un parametru de dozare c. la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric 83

d. viteza mişcărilor nu are importanţă e. mişcarea nu se realizează pe amplitudinea de mişc maximă posibilă Corect: a, b ,c 421. a. b. c. d. e. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt: Solicită articulaţia Determină dureri articulare şi musculare Afectează osul patologic Pot declanşa sinovite traumatice Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică Corect: a, b, c, d 422. a. b. c. d. e.

Exerciţiul maximal cu repetiţie: se mai numeşte tehnica Oxford se urmăreşte prin creşterea rogresivă a greutăţilor se testează acea greutate care poate fi ridicată de 10 ori (10RM) la o săptămână se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM se execută 4 seturi de 10 RM pe z dinţe pe săptămână Corect b, c, d, e 423. a. b. c. d. e. Tehnica De Lorme se compune din: setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10 RM setul III: 10 ridicări cu ¾ 10 RM setul IV: 7 ridicări cu ½ 10 RM setul V: 7 r idicări cu ½ 10 RM Corect: a, b, c 424. a. b. c. d. e. Schema tehnicii Oxford se compune 4 seturi cu următoarea structură: setul I: 10 ridi cări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM s etul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 50% 10 RM Corect: a, b, c, d 425. In cazul exerciţiilor regresive: a. muşchiul oboseşte treptat b. progresia este a sigurată prin retestarea 10 RM la 5-7 zile c. numărul de repetări într-o repriză depinde d e greutate d. schimbarea mereu a greutăţilor face ca aceasta tehnică să nu fie prea agre ată nici de pacient, nici de kinetoterapeut e. se obţine o performanţă aproape maximă pent ru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Corect: a, b, d, e

întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi c. posturi declanşatoare de reflexe t onice b. d. cap citatea de a susţine un efort c. 2 la testing muscular manual c. 3 la te sting muscular manual e. capacitatea muşchiului de a menţine o contracţie b. c. 4. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0. b. c. seria III: de 10 ridicări cu10 rm d. b. c 431. 1 sau 2 la testing mu scular manual) este necesar să se apeleze şi la: a. c.execut un segment al corpului e. c 427. +3 la testing muscular manual Corect: b. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. –3 la testing muscular manual d. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: 85 . elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor e. d 429. seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm e. seria II: de 10 ridicări cu 1. + 4 la testing muscular manual 2 la testing muscular manual Corect: b. se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii Corect: a. tehnici de faci litare pentru întărirea musculaturii d. c.426. e. capacitatea muşchiului de a executa o activitate sa u exerciţiu fizic dinamic pe o perioadă prelungită de timp d. seria I: de 10 ridicări cu 2 x10 rm b. b. a. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică în antrenarea muşchilor cu forţă musculară: +2 la t scular manual +3 la testing muscular manual – 5 la testing muscular manual – 4. Rezistenţa musculară reprezintă: a. d 428. d 430.5 x 10 rm c. “o rezistenţă locală”. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţă musculară: a. incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie Corect: a. seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm Corect: a. –2 la testing mu manual b.

a. e. înotul e. termo terapia c. jogging-ul d. d. panta folosită la covorul rulant e. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică anaerobică. Abilitatea organismului de a continua timp îndelung at o activitate fizică aerobică. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. Rezistenţa generală a organismului se defineşte prin: a. ciclismul Corect: b 434. Frecvenţă / ritm c. tipul de contracţie musculară e . Modalitatea de execuţie. d 433. modalitatea de execuţie / tip de contracţie Corect: e . c. numărul treptelor urcate de pacient Corect: a 435. cu intensitate redusă. cu apariţia oboselii b. distanţa parcursă într-un interval de timp c. c. fără apariţia oboselii Corect: b. fără apariţia oboselii d. Durata d. Se scade durata exerciţiilor Se creşte durata exerciţiului Se indică programe de terapie ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp se lucre ză la intensităţi mari de efort Corect: b. durata. Capa citatea organismului de a efectua activităţi fizice complexe. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică. mersul pe jos b. încărcarea la cicloergometru d. Intensitate b. frecvenţa / ritm. d 432. c. p e o perioadă de timp mai mare c. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează: a. Intensitate. Parametrii care sunt necesari a fi precizaţi pentru exerciţiile fizice din comp onenţa unui antrenament pentru rezistenţa generală a organismului sunt: a. b. echivalentul meta bolic (MET) b. Măsură a fitness-ului exprimat p consumul maxim de oxigen e.

7 minute de efort Corect: a 438. ascendent b. Se lu rează mai ales grupele musculare flexoare şi pronatore e. Programul de antrenare aerobică pentru anduranţă respectă următorii parametri: Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maximă) Durata şedinţei ajunge până la 2 ore Şedinţa se poate repeta de 2 – 3 ori / săptămână Durata şedinţei ajunge până poate repeta de 4 – 5 ori / săptămână Corect: a. Tonifierea muşchiului flex perficial al degetelor pentru corectarea deformării degetelor în „butonieră” d. Tonifierea muşchilor flexor profund. 15 minute de efort e. e. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de: a. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii scapulare presupune: Un status de doloritate la nivelul umărului Existenţa unei amplitudini de mişcare optime.436. 3 minute de efort u rmate de o pauză de 30 –180 secunde. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul cotului presupune: a. e. a. d. fiind dobândită prin mobilizări active d. Programul se derulează în două etape c. c. b. b. c. 5 minute de efort c. În testa rea musculară manuală se ţine seama că forţa muşchilor flexori este mai mare în pronaţie de pinaţie şi când braţul este vertical. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul complexului mâinii la pacientu l cu poliartrită reumatoidă presupune: a. 10 minute de efort d. ciclu care se repetă în cursul unei şedinţe de lucru c durata de 30 – 60 minute b. Tonifierea muşchiului extensor al carpu lui pentru corectarea deformării degetelor în „gât de lebădă” c. ilitatea cotului este esenţială în program. e 437. mişcării controlate şi abilităţii Corect: b. c. funcţionale Exerciţiile rezistive se derulează iniţial analitic. d. Toate răspunsurile sunt core cte Corect: e 440. d. lung abductor şi opozant al policelui pentru corectarea d eformării în „Z” a policelui 87 . d. e 439. Tonifierea muşchilor interosoşi şi lumbricali pe ntru corectarea deviaţiei cubitale degete b. a. apoi global Poziţia de s tart pentru exerciţii este cu încărcare gravitaţională pentru trenul superior Ulterior ref acerii forţei musculare se efectuează exerciţii în lanţ cinematic deschis şi închis pentru acerea stabilităţii.

concentri ce Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice – conce ntrice isometrice d. Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii fesier mijlo ciu. a. c. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii pelvine presupune: Tonif ierea musculaturii hipotone (muşchii fesier mijlociu. c. d 444. b. Antrenamentul pliometric presupune: Schema de antrenare a mobilităţii articulare Sch ema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice . c. Tonifierea muşchilor extensor lung şi scurt abductor al policelui pentru corectar ea deviaţiei cubitale degete Corect: a. Sunt uşor de performat b. rotatori externi. Muşchiul cvadriceps c. cvadriceps. b. c 443. Lentoarea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor Corect: b. Determină o forţă de reacţie inimă în articulaţia genunchiului c. d 445. Restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare antagoniste Corect: a. Sunt activaţi şi muşchii biceps femural.e. Muşchii tibiali d. b. b. Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţiona l important Corect: a. a. fesier mijloc u d. fesier mare) Ton ifierea musculaturii hipotone (muşchii adductori. Muşchii peronieri e. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echili brului muscular al piciorului sunt: a. Rapiditatea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extenso ri ai genunchilor e. Muşchii ischiogambieri Corect: a. cvadriceps. d 441. fesier mare) e. Nu sunt activaţi alţi muşchi e. Muşchiul triceps sural b. Avantajele exerciţiilor pliometrice sunt: . Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei ş rezistenţei musculare deoarece: a. iliopsoas) d. c. rotatori externi. e 442. iliopsoas) Asu plizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori.

e. c. exteroce ptivi tactili şi senzoriali (vizuali. mişcarea de extensie rezis tivă determină o activitate musculară mai intensă decât în situaţia contracţiilor izometric atice). pedalarea la cicloergometru. vestibulari). 89 . încărcarea şi punerea în situaţii de solici e a membrului inferior afectat. maximul d e activitate musculară este posibil când genunchiul se află în extensie completă. integritatea componentelor motorii ale echi librului. Când un membru inferior este mai afectat ca celălalt (de exemplu la pacientul h emiplegic) pentru recuperarea echilibrului se folosesc două metode: a. Mişcările sunt coordonate atunci când există: stimuli senzitivi proprioceptivi. Corect: a. Este favori zată coordonarea musculară d. fine. c. dezavantaja rea membrului inferior afectat sub raport al echilibrului. sinergişti şi stabilizatori. b. este mai eficientă co acţia izometrică decât cea excentrică. b. pe vârful picioarelor. pentru a forţa transfer ul echilibrului pe membrul inferior sănătos. cu încărcare.d 449. dezavantajarea membrului inferior sănătos sub rap ort al echilibrului. d. toate răspunsurile sunt corecte Corect: e 447. e. efectuează flexii – extensii repetate la nivelul genunchilor. b.a. pentru a forţa transferul echilibrului pe membrul inferior af ectat. e. cu re laxarea simultană a muşchilor antagonişti. Principalele aspecte biomecanice necesare a fi cunoscute în programul kinetic de refacere a stabilităţii active pentru genunchi sunt: a. i una dintre metodele precizate nu este corectă Corect: b. b. pentru contracţia izometrică. Se obţine o sincronizare a unităţilor motorii ale muşchiului c. când pacientul realizează flexi e – extensie genunchi. c. c. c 446. d. Nu necesită prudenţă în derulare Corect: a. abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizar ea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. cu spri jin al mâinilor pe bara spalierului. maximul de activitate musculară este posibilă pe ultima jumătate a amplitud inii ei (de la 900 spre extensia completă). la spalier.b. Forţa musculară obţinută este superioară celorlalte modalităţi dinamice de refacere a fo musculare b. a. recomandate pacientului cu suferinţă reumatismală a genunchiului sunt: a.c. încărcarea şi punerea în situaţii de solicitare a membrului inferior sănătos. Exerciţiile rezistive. prinderea unei mingi din poziţie şezândă.c 448. Nu există risc al leziunilor structurilor tendinoase e. d. b. este mai eficientă contracţia izotonă concentrică decât cea excentrică.

asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori. rotatori externi şi flexori) c. rotatori externi şi flexori) Corect: a.d. c. progresie lentă. p recocitatea şi continuitatea programului. evitarea mişcărilor care generează durere. exerciţii de urcat şi coborât scările. tonifierea musculaturii hipotone (fesier mijlociu. d. în acord cu statusul clinico-funcţional al articulaţiei respecti ve.d . Corect: a.d. Corectarea disarmoniei musculare la nivelul şoldului presupune: a. fundamentat pe exerciţii de tip activ. b. b. asuplizarea musculaturii cu tendinţa la hipotonie (muşchii adductori. e 450. adaptarea / suprimarea programul ui în timpul decompensărilor algice. e. b. Programul kinetic performat la pacientul coxopat trebuie să respecte aspecte esenţia le: a. inflamatorii. c. cvadriceps şi fesier mare) b. fundamentat pe exerciţii de tip pasiv Corect: a.c 451. restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticula re agoniste e. restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare anta goniste d. funcţionale. globale ale bolii e.c. precocitatea şi continuitatea progr amului. realizează extensii alternative ale genunchilor. din poziţia ghemuit.

Adriana Sarah Nica. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în cor elaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare – unul dintre procesele f iziopatologice determinate de sindromul obstructiv . Sbenghe. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiuni i coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructi ) prin următoarele modalităţi: a. proc esele fibrotice bronşice şi peribronşice c. bronhospasm c.sunt: a. atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi a riene d. b. pagini 229 . pagini 186 – 246 18. hipersecreţia (hipercrin ia) şi vâscozitatea crescută (discrinia) a mucusului bronşic b. c. îngustarea dinamică din expir e. scăderea obstrucţiei dinamice din expir c. ventilaţia mecanică Corect: c. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Bucureşti. d 455. Care dintre următoarele mecanisme de producere revers ibile nu caracterizează disfuncţia ventilatorie obstructivă: a. e 454. 1987. reeducarea raportu lui inspir / expir b. bronhospasm e.232 17. 1996. oxigenoterapia e. edemul mu coasei d. 1998. T. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. S benghe. Kinetologie profilactică. Bucureşti. terapeutică şi de recuperare. corectarea inegalităţii de distribuţie d. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activita 91 . Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obs tructive sunt ireversibile: a.RECUPERARE RESPIRATORIE BIBLIOGRAFIE: 16. Editura Medicală. Editura Medicală. Bucureşt i. pagini 292 – 305 452. Editura Universita ră „Carol Davila”. scăderea reculului elastic Corect: a. hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice b. T. procese fibrotice bronşice şi peribronşice Corect: e 453.

continuitatea aplicării lor d. insuficienţă pulmonară de distribuţie c. d 456. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în cor elaţie directă cu perturbarea gazelor sanguine – unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv . b. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în cor elaţie directă cu perturbarea travaliului ventilator – unul dintre procesele fiziopato logice determinate de sindromul obstructiv . intrarea în contracţie a m hilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus) d. insuficienţă pulmonară gravă Corect: a. b. c . scăderea efortului fizic general d.sunt: a. reeducarea ritmului respiraţiei Corect: a. complexitatea metodelor b. oxigenoterapie Corect: a. oxigenoterapia b. insuficienţă pulmonară d. simplicitatea metodel or c. b 459.sunt: a. intrarea în contracţie a muşchiului diafragm Corect: a. absenţa măsurilor de pr ofilaxie din componenţa programului Corect: a. tonifierea musculaturii re spiratorii b. d 458. c. reeducarea ritmului respiraţiei c. Apariţia hipoxemiei exprimă instalarea insuficienţei pulmonare denumită: a. insuficienţă pulmonară totală e. scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate c. scăderea travali ului ventilator c.b. intr area în contracţie a muşchilor expiratori (inactivi în respiraţia de repaus) e. c. reeducarea frecvenţei respiraţiei d. insufic ienţă pulmonară parţială b. c. scăderea obstrucţiei e. d 457. Caracteristicile programului de recuperare medicală la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. intermitenţa aplicării lor e. ameliorarea distribuţiei intr apulmonare e.

c 462. cu scopul de a dezobstrua căile respiratorii la pacientul cu disfu ncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. reeducarea respiraţiei diafragmatice e. şezând. îndepărtarea narinelor c u ajutorul policelui şi indexului d. controlul respiraţiei în accesul de tuse d. Kinetoterapia respiratorie performată pentru reducerea rezistenţei din expir – el ement de bază al scăderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi – cuprinde ur mătoarele aspecte: a. umidifierea bronşică b. b. creşterea costulu i ventilaţiei şi relaxarea musculaturii respiratorii e. e 463. îndepărtarea factorilor de risc bronhopulmonari b. Principalele modalităţi terapeutic – recuperatorii prin care se reuşeşte evacuarea se creţiilor bronşice. controlul respiraţiei numai perioadele fără a cces de tuse e. decubit dorsal. poziţionarea corpului în tim pul tusei. şezând . „surd” Corect: a. mers. decubit dorsal 93 . expirul cu buzele strânse. ca pentru fl uierat sau cu pronunţarea consoanelor de tipul h. exerciţii respiratorii abdominale Corect: a. b. pf c. ortostatism. f. drenajul de postură şi educ rea tusei c. au adoptarea poziţiilor de facilitare a tusei b. expirul numai pe gură b.460. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente: a. tonifie rea musculaturii respiratorii Corect: a. s. posturarea relaxantă e. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmona . corectarea factorilor patologici extrapulmonari de întreţinere sau agra vare a disfuncţiei ventilatorii obstructive c. au adoptarea altor poziţii cu evitarea celor de facilitare a tusei c. c. Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfu ncţie ventilatorie obstructivă nu face parte: a. emiterea unei tuse cu sunet „rotund”. ameliorarea distribuţiei intra pulmonare a aerului Corect: d 461. mers b. ortostatism. utilizarea mucokineticelor şi a medicaţiei specifice pentru pacientul c u disfuncţie ventilatorie obstructivă d. ordinea corectă a acestora fiind: a. c 464. poziţionarea corpului în t impul tusei. dezobstrucţia bronşică d.

ortostatism. Tehnicile de lucru prin care se realizează antrenarea muşchiul diafragm ca prin cipal muşchi inspirator constau din: a. reechilibrarea tonusului muscular general şi al musculaturi i respiratorii. d. funcţiei reno-urinare a pacientului Corect: a. leziunilor bronhopul monare b. e 468. folosirea borcanelor Pescher c. reducerea ritmului respirator b. folosirea unei sticle cu un tul de pl astic introdus în ea şi în care se suflă continuu pentru a produce bule d. şezând Corect: a 465. limitează efortul fizic Corect: a. exerciţii de re spiraţie la nivelul nasului e. decubit dorsa l e. stării de antrenament la efort a pacientului c. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul: a. controlul volumului curent d. d 467. permite ventilaţia asistată e. b . posturare în Trendelenburg cu o greutate pe abdomen b.5 Corect: a. obţinerea u nui raport între timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2 – 1 / 2. creşterea ritmului re spirator c. c. controlul fluxului de aer e. mers. c 466. cu instalarea eutoniei b. ortostatism. Controlul şi coordonarea respiraţiei – unul dintre cele mai importante capitole d in kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă – in clude următoarele aspecte: a.c. mers. diminuă semnificativ starea de „tensiune ina decvată” d. cond iţiilor meteo e. mediului ambiant d. Efectele favorabile ale relaxării generale la pacientul cu disfuncţie ventilato rie obstructivă sunt: a. mers. gimnastica corectoare Corect: a. limitarea cererii de oxigen a organism ului şi a producţiei de bioxid de carbon c. decubit dorsal. b. decubit dorsal. şezând. şezând d. c. b. ortostatism.

ameliorarea perfo rmanţei cardiace prin efortul dozat e. posturarea c. refacerea posturii şi aliniamentulu i Corect: a. c. antrenamentul la scăriţă c.469. progresive. corijarea curburilor patol ogice ale gâtului şi poziţiei capului b. relaxarea b. e 473. educarea tusei şi vorbitului e. b. d. antre namentul la piscină e. Kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. conservarea poziţiei şi m obilităţii existente ale bazinului e. În ortostatism. tonifierea diafragmului şi musculaturii respirat orii Corect: a. c 474. c. corija rea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare d. d. gimnasti ca corectoare d. antrenamentul prin mers (cura de teren) b. reducerea extracţiei periferice a oxigenului d. intense d. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: a. posturi facilitatorii c. e 470. posturi antid eclive Corect: a. posturi corective e. ameliorarea condiţiei psihice Corect: a. antrenamentul prin terapie ocupaţională Corect: a. corijarea poziţiei umerilor şi scapulei c. Introducerea antrenamentului de efort la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie o bstructivă determină creşterea toleranţei la efort prin: a. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. ameliorarea ventilaţiei printr -o mai bună coordonare a „pompei” toraco-abdominale b. b. b. exerciţii fizice rezistive. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi facilitatorii: 95 . e 471. reducerea suprafeţei de schimb al veolo-capilar c. posturi relaxante b. d 472. b. posturi de drenaj d.

d. În decubit dorsal. b. spate rezemat de perete. sunt urmate de tapotament e. d. durează aproxi mativ 40 minute pentru întreg plămânul b. înaint masă. e 475. dimineaţa. sunt urmate de vibromasaj Corect: a. b. umerii căzuţi. e 477. membre inferioare uşor flectate d. d. capul aşezat pe o pernă mică. în şezând "postura rezemat de spătar" b. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu urmăreşte: a. e 476. posturarea conform sistemului celor "5 perne în scară" Corect: c. Corect: b 478. braţele î abducţie la 300 – 400 c. patul fiind înclinat la 450 b. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronşic sunt următoarele cu o excepţie: a. Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronşic sunt: a. înainte de masă b. e. spate rezemat de perete coloana cifozata membrele superioare la zenit membre inf erioare extinse membrele inferioare uşor flectate din genunchi Corect: a. poziţia Trendelenburg c. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi / poziţii facilit atorii: a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea muscula turii abdominale . c. dimineaţa e. e 479. d. se efectuează înainte să d. în şezând " tura aplecat înainte" e. după masă c. c. b. antebraţele stau în sprijin pe două perne Corect: a. coloana cifozată. şoldurile şi genunchii în u lexie e. se efectuează după masă c. şoldurile şi genunchii în extensie d. seara.a. seara d. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei postu ri facilitatorii: a.

b. e.b. Programul de recuperare la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă include: tratarea cauzei supraîncărcării ameliorarea ventilaţiei alveolare dezobstrucţia bronşică a enamentul la efort reducerea rezistenţei la flux în căile aeriene Corect: a.lombare diminuarea cifozei. a. c 482. d 97 . d. e. d. asuplizarea coloanei dorso . mobilizarea si tonifier ea centurii scapulare creşterea lordozei lombare întinderea şi decontracturarea muscul aturii spatelui Corect: d 480. În aplicarea programului de gimnastică corectoare pentru corijarea curburilor p atologice ale gâtului şi poziţiei capului nu se urmăreşte: a. accentu area lordozei cervicale Corect: e 481. c. c. Ritmul respirator la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă trebuie să: se a dapteze spontan să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil să compenseze volumul curent mic să respecte raportul optim al timpilor respiratori fie cât mai redus Corect: a. decontractura rea c. b. corectarea lordozei cervicale d. e. tonifierea musculaturii cefei e. b. b. d. c. a. asuplizarea b.

1987. T. Sbenghe. 201 – 206. redoare articulară d.608 22. Combaterea modificărilor somatice secund are – deformări. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. 224 – 240. Prevenirea dezv oltării sechelelor funcţionale neurologice c. Mobilizări pasive c. Bucureşti. Menţinerea statusului clinico-funcţional existent al pacientului b. Sbenghe. Editura Medicală. T. Adriana Sarah Nica. Bucureşti. 270 . Meloterapie . 1996. Editura Medicală. Posturare b. Kiss.186 20. programul kinetic performat în recup erare cuprinde: a. 1981. 1999. Editura Medica lă. Bucureşti. deviaţii. Editura Medicală. masaj şi terapie ocupaţională (ergoterapie) c. pagini 25 – 36 23. Editura Medicală. pagini 130 – 183 24. Sbeng he. balneoclimatologie şi re erare medicală. Bucureşti. d 484. 1998. Recuperarea medicală la domic iliul bolnavului. pagini 141 – 153. Kinetoterapie specifică.245 21. Programele de recuperare la pacientul cu suferinţă neurologică trebuie instituite precoce pentru: a. 1981. I. Bucureşti. pagini 554 . La pacientul cu deficit motor important. Farma coterapie Corect: a.284 483. Kinetot erapia la sală e. Ministerul Sănătăţii. terape utică şi de recuperare. b. c. 188 – 195. Kinetologie profilactică.RECUPERAREA ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE ŞI NEUROCHIRURGICALE Bibliografie: 19. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. pagini 230 . Institutul de Medicină fizică. T. Combaterea modificărilor somatice secunda re – degenerescenţe şi fibroză musculară. Hidrokinetoterapie d. 260 – 269. 244 – 249. *** Caie t documentar. Psiho terapie şi alte categorii terapeutice (ortezare) d. Refacerea mobilităţii articu e Corect: b. Modalităţile chirurgicale e. Metodele şi mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic fac parte din: a. Electroterapie şi termoterapie (terapie fizicală) b. Bucureşti. 159 . c 485. escare de decubit e. pagini 106 120. Fiz iokinetoterapia şi recuperarea medicală. Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor. Edit ura Universitară „Carol Davila”.

pentru fiecare grup muscular În conformitate cu cotaţia de la 1 la 5 Grosier. De relaxare extrinsecă Corect: a. d 486. c. d. c. a. Elec troterapia d. b. cu o excepţie: a. Medicaţie 99 . b. Modularea spasticităţii şi stimularea sa controlată se poate realiza prin: Controlul la stimuli nociceptivi Schimbările posturale şi utilizarea de posturi inhibitorii Stret ching-ul lent pentru musculatura spastică şi stimularea vibratorie pe tendoanelor muşc hilor antagonişti celor spastici d.c. Kinetic e – tehnici de facilitare.700 msec Impuls urmat de pauză în raport de 1/ 4 Parametrii or ientativi Corect: a. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: Curenţi excitomotori exp onenţiali de joasă frecvenţă Curenţi excitomotori de medie frecvenţă Impuls de 1000 msec cu nta de creştere > 500 . apide Corect: a. Mişcări rezistive. b. e. Kinetoterapie manuală b. Limitarea spasticităţii în programul de recuperare la un pacient care a suferit u n traumatism cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important şi se realize ază prin intermediul următoarelor metode şi mijloace fizicale. e 489. exerciţii ale musculaturii antagoniste b.d 490. a. Tehnici de facilitare a contracţiei musculare voluntare şi care se bazează pe iradiere a influxului nervos c. d 488. d. a. b. b. b. Masajul c. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile: a.Corect: a. e. d. Termoterapia e. c. c. Autoantrenament muscular d. Exerciţii izometrice şi izodinami ce e. Bilanţul muscular (testarea musculară manuală) la pacientul spastic se apreciază: Analit ic. Stimularea electrică funcţională e. c. pr in capacitatea de a realiza gesturi din viaţa cotidiană Pe ambele hemicorpuri În difer ite momente ale zilei Corect: c 487.

Fracturile cu dislocaţii d. c 495. fără capacitatea de realizare a tr ansferurilor c. as ociate cu sindrom miofascial Corect: a. Fracturile prin compresie. La nivelul vertebrei C1 b. cu complicaţii neurologice severe e.Corect: e 491. hiperextensie şi hiperflexie cu rotaţie şi deplasare moderată c. Se realizează un bun echilibru în balans vertical e. tipul de afectare osoasă (tipul de f ractură) d. cu deplasare mare c. intensitatea statusului algic e. La un pacient care a suferit un traumatism vertebro-medular aprecierea clin icofuncţională trebuie să cuprindă următoarele aspecte: a. Sub nivelul vertebrei C3 d. Se poate ridica în şezând dar nu are stabilitate b. tipul traumatismului de părţi mo . Fracturile cu complicaţii neurologice Corect: a. b. d 494. cu dislocaţii b. orientarea temporo-spaţială Corect: a. b 493. Exerciţiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebra l sunt incluse în programul de recuperare atunci când: a. Poate menţine decubitul dorsal. Sub nivelu l vertebrei C2 c. În categoria traumatismelor vertebro-medulare. integritatea pachetelor vasculo-nervoase c. Pacientul cu tetraplegie posttraumatică are şanse de supravieţuire dacă nivelul tra umatismului vertebro-medular se situează: a. Nu prezintă tulburări de vo rbire Corect: d 492. sunt considerate ca fracturi i nstabile ale coloanei vertebrale următoarele tipuri de fracturi: a. Sub nivelul vertebrei C4 . Are nevoie de un scaun special pentru menţinerea rectitudinii colo anei d. Trauma tismele în care este păstrată integritatea totală sau parţială a arcului osteocapsulo-ligam ntar posterior b. În categoria traumatismelor vertebro-medulare stabile sunt incluse: a. Fracturile cu deplasare mare e. cu minimă deplasare d. b.

combaterea spas ticităţii se face prin utilizarea: a. Probleme vizuale şi de integrare spaţială . Sub nivelul vertebrei C5 Corect: d. c 499. c 500. la efortul fizic (adaptarea cardio-respira torie) 101 . e 496. Afectarea înţelegerii materialului verbal. b. Hemiplegie dreaptă b. b. Afectarea vorbirii şi limbajului (afaz ia) c. Schemelor stereotipe de mişcare d. c 498. a.e. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul cli nicofuncţional cuprinde: a. b. cititul. Parametrii care se verifică în cadrul bilanţului clinico-funcţional la pacientul he miplegic sunt: a. b. Afectarea înţelegerii materialului verbal. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic. Posturilor statice reflex – inhibitorii b. e. Toleranţa la exerciţii. c. Afectarea vorbirii şi limbajului (a fazia) e. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral stâng tabloul clini cofuncţional cuprinde: a. d. scrisul d. Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale d. scrisul Corect: a. Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care facilitează mişcările active automate şi vol ntare e. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt: Tromboza cerebrală Hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană Trombembolismul Tumora intracra niană Meningita virală Corect: a. Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale Corect: a. cititul. Mişcărilo r cu efort care augumentează reflexele tonice c. Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care inhibă mişcările active automate şi voluntare Corect: d 497. Hemiplegie stângă b. Probleme vizua le şi de integrare spaţială e.

d 502. în amplitudine maximă. in tegrare corticală) e. Refacerea forţei musculare Corect: b. Mobilizare pasivă a tuturor articulaţiilor membrului superior Corect: a. Mot ivaţia corelată cu starea emoţională. cu corectarea reflexelor tonice anormale prin folosire a punctelor cheie şi a tehnicilor de facilitare Kabat d.b. c. b. Toţi parametrii cuprinşi la punctele de mai sus trebuie verificaţi Corect: e 501. Prevenirea redorilor articulare d. Mobilizările pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegi c aflat în fază precoce au mai multe roluri: a. Exerciţii de redresare şi echilibru. Exerciţii de antrenare a simetriei corpului c. Mobilizare auto-pasivă. prin împinge ri uşoare ale trunchiului b. cu etching lent la capătul excursiei maxime c. Deficitul senzitiv (sensibilitatea. tulburări de auz şi văz. Exerciţii de întreţinere a mobi lităţii articulare e. nivelul de integrare co ticală şi de memorizare d. e. indiferent poziţia generală a pacientului b. sincinezii etc. c. c. cu favorizarea „in tegrării senzoriale” a mâinii afectate d. Posturare corectă. d 503. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la: Priză şi un sprijin grosie r (după Wynn Parry) Controlul mişcărilor de fineţe Refacerea prehensiunii în toate aspecte le sale Refacerea doar a prizei de forţă Refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii Corect: a 504. posibilităţile de comunicare. Mobilizare pasivă blândă. c ontractura. d. Întreţinerea sc emei de mişcare c. Ameliora rea şi controlul spasticităţii.) şi controlul postural. Deficitul motor (inclusiv modificările fiziopatologice de tipul spasticitate. al mersului c. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în perioada de spastic itate cuprinde următoarele aspecte: a. în toate articulaţiile. retractura. de 2 ori / zi. Exerciţii din meto dele de facilitare proprioceptive . Combaterea contracturilor mu sculare e. Kinetoterapia pasivă este performată de la început în orice program de recuperare l a pacientul hemiplegic şi cuprinde următoarele aspecte cu referire la membrul superi or – complexul mâinii: a. b. Exerciţii active rezistive e. a. Combaterea spasticităţii b.

d 506. c 505. Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degete lor pentru a se obţine o prehensiune corectă c. Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă d. c. Exerciţii desprinse din metodele Bobath şi Kabat e. Realizarea extensiei simultane a pumnului şi degetelor pentru a se obţin e o prehensiune corectă b. d 508. În kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere: a. b.Corect: a. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior şi mersului la pac ientul hemiplegic sunt: a. b. Exerciţii cu bastonul c. Realizarea independentă a extensiei pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehens iune corectă Corect: a 507. d 509. a. Kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce pacientul participă efectiv la derularea programului şi este fundamentată p e: a. Monitorizarea valorilor tens iunii arteriale c. d. Exerciţii active cu rezistenţă maximă b. Prevenirea stării de comă b. c. Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă e. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt: stadiul I ortostatism între bare paralele stadiul II mers între bare paralele stadiu l III mers fără bare paralele stadiul IV urcat – coborât scările stadiul V alergarea Corect: a. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul h emiplegic aflat în stadiul iniţial sunt: 103 . Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului d. Echil ibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist – antagonist e. e. Refacerea unei pre hensiuni cât mai aproape de cea fiziologică Corect: c. Exerciţii de facili are şi inhibiţie neuromusculară d. Exe rciţii de tip stretching rapid Corect: c. b.

d. b. pentru a utiliza mâna în activităţ nice uzuale b. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul me diu sunt: a. Mişcarea act ivă cu relaxare – opunere d. Ameliorarea controlului motor concentric c. Decubit lateral şi decubit dorsal b. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare apl icat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ: a. e 513. Postura în pat Mobilizările pasive Exerciţiile terapeutice pentru controlul trunchiulu i. Pat Corect: a. Ameliorarea automatismului mişcărilor . Pentru controlul trunchiului şi al extremităţii inferioare se recomandă în recuperare a pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu următoarele tehnici kinetice derular e din decubit lateral: a. b. Izometria alternantă b. Decubit ventral e. Inversarea lentă e. d 510. Promovarea unor scheme complexe de mişcare c. Promovarea activ ităţii antagoniştilor prin inhibarea musculaturii spastice şi facilitarea mişcărilor antago iştilor b. c. Promovarea unor scheme simp le de mişcare d. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare apl icat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ: a. Promovarea ab ilităţilor extremităţilor pentru a merge cât mai corect. c. controlul extremităţilor Mişcări pasive şi active tip Bobath Exerciţii rezistive Corect: a. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activi tăţi de performanţă crescută e. e. c 512. c 511. genunchi) Corect.a. Stabilizarea ritmică c. d. Promovarea începutului controlului motor al articulaţiilor ermediare (cot. Ameliorarea vitezei d e mişcare d. Decubit cu genunchii flectaţi şi poz iţia „de pod” c. b. Şezând şi şezând în picioare cu sprijin pe mâini d. Inversarea lentă cu opunere Corect: c.

Reeducarea paraplegicului la pat presupune: 105 este salutară din mai multe motive: permiţând stabilitatea genunchilor în bazin c. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hem iplegic aflat în stadiul de refacere cuprinde următoarele procedee specifice pentru redobândirea mişcării de rotaţie în sens invers a trunchiului în timpul mersului: a. menţine densitatea osoasă Corect: a. b 515. independent de posturi c. b 517. independent unele de altele b. c. obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare apl icat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt: a. mai funcţională c. Promovarea indi vidualităţii mişcării articulare. Izometria alternantă e. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performa nţă crescută Corect: a. d 516. fixează postura membrelor inferioare în extensie ortostatism b. e 518. Iniţie ritmică b. ajută expulsia urinară d. În flexie. c. Inversarea antagoniştilor c. Paraplegia asociată cu tulburări genitale Corect: a. Recâştigarea abilităţii mâinii e. Prezenţa spasticităţii la pacientul paraplegic a. c. fixează în flexie membru inferior pe nhibă expulsia urinară e. Paraplegia asociată cu tulburări de sensibilitate e. Contracţii repetate Corect: a. Antrenarea coordonării pentru mers d. Promovarea individualităţi mişcării articulare. d 514. Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul u or activităţi de performanţă crescută Corect: a. După Bobath. i prin forţa musculară aplicată pe os .e. b. Stabilizarea ritmică d. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului mot or central este dată de spasticitatea care determină 2 forme clinice de paraplegie: a. În extensie. Paraplegia as ciată cu tulburări sfincteriene d. severă sub raport funcţional b.

Poziţionarea corectă a pacientului cu evitarea escarelor şi a retracturilor care fa vorizează poziţiile vicioase. Menţină poziţia de patrupedie. fără ajutor poziţia în pat e. Ambulaţia la pacientul paraplegic care posedă cele 2 cârje absolut necesare se de rulează într-unul din cele 3 tipuri fundamentale: a. e. Realizarea unui ortostatism chiar limitat şi doar protezat se obţine după ce paci entul reuşeşte să: a. asistarea tulburărilor sfincteriene b. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi b. active) şi creşterea forţei musculare pentru membrele superioare şi trunchi c. Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 4 timpi) b. Gimnas tica respiratorie d. Criteriul Guttman care dacă este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism şi mer sul paraplegicului se exprimă astfel: a. e 521. cu diferite modalităţi de destabilizare şi re umere coerent până la 100 c. b. Pacie e să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat. cu b e întinse înainte şi cu ochii deschişi Corect: a 522. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi c. Reeducarea paraplegicului din şezând presupune: Program kinetic derulat din şezând alung it (mobilizări pasive şi active) Program kinetic derulat din şezând scurtat (mobilizări ac tive şi pasive) Instalarea în scaunul cu rotile şi derularea programelor de terapie oc upaţională Ridicare în ortostatism Menţinerea forţei musculare iniţiale pentru membrele sup rioare şi trunchi Corect: a. c 520. cu diferite modalităţi de desta izare şi revenire. d 519. Mers cu cârje prin paşi târşâiţi (în 4 timpi sau în 2 timpi) . Pacientul poate să se menţină în echilibru din stâ d în şezând scurtat. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit. Mobilizările (pasiv e. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în genunchi. şi să deruleze exerciţii de târâre d. b. cu braţele întins cu ochii deschişi e. d. Menţină poziţia şezând. b. cu braţele întinse înainte şi cu d. c. c. Pacientul poate să s hilibru din stând în şezând lungit. a. Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flască Corect: c. Aibă un bun control vasomotor în v alitate e. d. Autoposturarea în pat şi antrenarea pacientului de a-şi modifica singur.a. Ridicarea cât mai precoce în ortostatism Corect: a.

d. în cadrul programului kinetic. dansant b. autoservirii cu membre le superioare) b. din punct de vedere al tipului de mişcare . Mers cu cârje prin pendulare (balan s) e. întreruperea la domiciliu a programului de asistenţă medicală Corect: a. membrele superioare îşi menţin b ul e. coloana vertebrală. b. obiectivele asistenţei medicale complex e sunt: a. membre superioare c. mersul se face cu săltarea pasului. ameliorarea resp iraţiei d. d 523. c. La pacientul cu sindrom parkinsonian. din punct de vedere al tipului de mişcare . având loc revenirea la scheme primitive de mişcare. plurisegmentar. doar din genunchi flectaţi cu târşâitul paşilor d. transferurilor.analitic. mersului. Mersul în cârje poate fi iniţiat la pacientul paraplegic atunci când: Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridi ca o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii abductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Corect: a. continuarea la domiciliu a programului de asistenţă medicală e. b. global b. b 524. într-un singur p lan) c. Pentru ameliorarea mobilităţii. din punct de vedere al topograf iei – membre superioare. b 107 . caracteristicile pasului sunt puţin modificate Corect: a.c. membre inferioare. segmentar d. ordinea derulării ex erciţiilor este: a. e. c 525. ameliorarea mobilităţii. segmentar. Mers cu cârje prin paşi simultani (în 2 timpi) d. analitic. c. din punct de vedere al topografiei – coloana vertebrală. ameliorarea coordonării şi recuperarea mimicii c. imposibilitatea rotaţiei corpului şi a păşirii laterale (nu există mob ilitate controlată.plurisegmentar. membre inferioare e. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic: a. b. global. a. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vici oase (menţinerea ortostatismului. indiferentă Corect: a. Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 3 timpi) Corect: a. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vic ioase la pacientul parkinsonian. d 526. b.

Obiectivele pe care terapeutul fizical le are în vedere în alcătuirea programului fizical din componenţa asistenţei medicale complexe la un pacient cu scleroză multiplă nu includ: . creşterea hipertoniei piramidale sau extrapiramidale Corect: a. obrajilor. de expresie: râs. se fundamentează pe următoarele obiective: a. Menţinerea ortostatismului b.527. menţinerea fixă a trunchiului. gurii c. Programul de recuperare funcţională la pacientul parkinsonian se adresează următoar elor activităţi motorii: a. ex erciţii globale. precoce. performată numai în peri oada de stabilizare post leziune cerebeloasă a pacientului. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coor donării cuprinde: a. veselie d. Urcatul şi coborătul scărilor e.) d. Programul kinetic din componenţa asistenţei de recuperare. sprâncenelor. mirare. b. indiferent de cauza ac esteia. exerciţii din metoda Kabat Corect: a. terapie ocupaţională cât mai multe ore pe zi (activităţi casnice. exe rciţii de aruncat la ţintă cu mingea. Folosirea membrelor superioare pentru autoservire Corect: a. ridicarea din poziţia d e decubit dorsal sau ventral în şezând) b. b. furie. "culegerea" unor obiecte mici de pe jos în timpul mersului etc. reeducarea mişcării extremităţilor e. c. jocuri) Corect: a. plâns. redobândirea stabilităţii posturale (controlul capului şi al trunchiului. mers cu păş iate. d. rotaţia trunchiului asociată la paşii de mers. b. e 528. exerciţii ana itice: exerciţii izolate ale frunţii. e 530. cu dezechilibrări voite (mers pe vârfuri. Mersul c. exerciţii de mimică. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indi cate: a. c. fără mişcări ale braţelor c. în faţa oglinzii b. cu mişcări ale braţelor itmuri variabile b. Transferul dintr-o poziţie în alta d. pleoapelor. de 2 – 3 ori / zi. d 531. mers cu "aruncarea" unui braţ înainte sa u în abducţie. jocul de popice. c 529. exerciţii active rez istive e. balansul din poziţia şezând. c. recuperarea mersului d. transferuri independente (recuperarea trans ferurilor din scaunul cu rotile în alt scaun sau în pat) c. menţinerea în echilibru pe mână a un obiect e.

M obilizări active c. slăbici nii musculare şi oboselii musculare b. Exerciţii izometrice e. conservarea disfagiei şi menţinerea disfuncţiilor c ognitive Corect: e 532. Terapie ocupaţională 109 . inducerea activităţii motorii voluntare cu combaterea simultană a spasticităţii. e 534. Terapie ocupaţi onală Corect: c 535. Posturări d. stretch-reflex c. Exerciţii rezistive d. c. e. c. Recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări: să scadă dificultăţile mersului să red icitatea să limiteze efectele ataxie să realizeze independenţa totală a pacientului să fie aplicată în puseu evolutiv Corect: a. Stimulări electrice b. Evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi.a. d. a. Manevre kinetice de tipul mobilizări pasive. d. c 533. a. d. Lezarea nervilor periferici determină următoarele sindroame clinice de bază: Sindrom p iramidal Sindrom motor Sindrom cerebelos Sindrom senzitiv Sindrom vasculotrofic Corect: b. cu promovarea unei scheme corecte de mers d. am eliorarea disfuncţiei cerebeloase e. Mobilizări pasive b. b. b. e. amel iorarea coordonării şi a balansului. tehnici de facilitare. ameliorarea feedback-ului senzorial c. b. unul dintre obiective le de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului mot or periferic se realizează prin tehnici de elecţie de tipul: a. Tehnici de facilitare neuromotorie e. Evitarea apariţiei deformărilor şi a atitudinilor vicioase. unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se re alizează prin: a.

ex tensia ultimei falange a policelui dacă aceasta este abdus şi puţin flectat Corect: c 539. e 537. mişcări pasive b. Mâna în gât de lebădă . antebraţului Imposibilitatea supinaţiei (parţială) Deficit de prehensiune Menţinerea prehensiunii normale Corect: a. „Mişcările trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de nerv radial sunt u rmătoarele. extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangiene e. Corectar ea deficitului de mobilitate d. pumnului. e. a. d 538. scurtul supinator. d. mobilizarea întregului m embru superior pe schemele D1F şi D2E d. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde ur mătoarele aspecte cu o excepţie: a. lungul supinator. Corectarea spasticităţii c. exerciţii analitice în ordinea triceps şi ancon eu. pumnului. Refacerea stereognoziei b. b 536. Mâna de predicator b. pumnului. antebraţului („mâna căzută”) Imposibilitatea f exiei degetelor. primul şi al doilea radial. e 540. cu o excepţie: a. c. exerciţii de tip contralateral pentru promovarea extens orilor cotului. degetelor Corect: a. extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorită muşchilor lombricali d. Paralizia totală a nervului radial determină următoarele aspecte clinico-funcţionale: Im posibilitatea extensiei degetelor. b. cubitalul posterior. Refacerea localizării senzaţiei Corect: a.Corect: a. b. extensia în metacarpofalangiene se poate realiza d atorită muşchilor interosoşi c. Reeducarea sensibilităţii la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic are ca obiective: a. relaxarea poate d impresia extensiei pumnului b. după flexia puternică a pumnului şi mâinii. muşchii extensori e. tehnici de facilitare motorie c. c. Refacerea forţei musculare e. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în cadrul paraliziei nervului radial cu prinde: a.

Semnele reinervării musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt: op ozabilitatea police – deget (II – V) degetul V poate fi abdus mişcările de abducţie . cu o excepţie: a. Mobilizări active b. b.addu cţie ale degetelor devin posibile flectarea metacarpofalangienelor cu extensia int erfalangienelor degetul V nu poate fi abdus Corect: a. Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limitează la mobilizarea pasivă în amplitudine maximă permisă cu tensionări la ca ul excursiei de mişcare iar poziţia de lucru este următoarea: a. b. e. Antebraţ în semipronaţie. Deficit variabil de forţă musculară pentru grupe le musculare inervate de nervul radial Corect: a 541. Muşchii extenso i ai degetelor Corect: e 543.c. Mobilizări active cu orteze e. Cubita lul anterior. cu mâna sprijinită cu margine cubitală pe masă c. Antebraţ în supinaţie. Muşchii interosoşi şi lombricali d. Exerciţii izometrice Corect: b. Muşchii din regiunea hipotena ră c. a sprijinită cu marginea cubitală pe masă b. a. Antebraţ extins. Mobilizări pasive c. Prevenirea instalării redorilor articulare la nivelul articulaţiilor metacarpof alangiene şi interfalangiene a degetelor IV şi V se obţine prin: a. mâna sprijinită cu marginea radială pe masă braţ în pronaţie. Extensia activă şi înclinarea radială a pumnului sunt imposibile d. Muşchiul adductor al policelui e. Antebraţ în semipronaţie. Mobilizări autopasive d. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv cubital presup une exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare. d 544. mâna sprijinită cu faţa palmară pe masă e. c. flexorul comun profund al degetelor b. Extensia activă a d egetelor în totalitate este imposibilă e. c. c. mâna sp dorsală pe masă Corect: a 542. d. d 111 .

d. c 548. Cubital c. Ex erciţii analitice pentru flexorii pumnului. Reeducarea musculaturii paralizate la pacientul cu paralizie de nerv median se realizează prin: a. Muşchii interosoşi e. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determină următoarele aspecte: aspe ctul de „mână simiană” „gheara medianului” la încercarea de a închide mâna policele nu acop . d 549. opozantul c. Median e. Flexorii mâinii şi pumnu lui b. Disfuncţionalitatea cea mai invalidantă a mâinii – atât motorie cât şi senzitivă – est minată de mononeuropatia tronculară de: a. c. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv median presupu ne exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare: a. Schemele Kabat în care se promovează activarea flexorilor (D2F şi D1E) c. Schemele Kabat în care se promovează activarea flexorilor (D1F şi D2E) b. b 547. c. Sensibilitatea globală în cazul paraliziei nervului median revine la normal după: 1an 5 luni 3 luni 4 luni 2 luni Corect: a . Radial b. Extensorii mâinii şi pumnului d. c. Crural Corect: d 546. a. Circumflex d.545. b. d. b. Exerciţii globale pe lanţul kinetic al triplei flexii e. ci rămâne extins la încercarea de a închide mâna scădere diametrului transversal al mâini olicele acoperă indexul Corect: a. Muşchii lombricali Corect: a. scurtul flexor. Muşchii policelui – scurtul abductor. b. Exerciţii globale pe lanţul kinetic al triplei extensii Corect: a. a. e. flexorii degetelor şi musculatura eminenţe i tenare d. e.

tonifierea muşchiului croitor e. tonifierea fesier ilor mari şi a tricepsului sural d. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde: a. Muşchiului mic pectoral d. tonifierea muşchi lor ischiogambieri Corect: a. Muşchiului brahial e. c 553. b. reeducarea activităţii combinate a celor două mâini d. tonifierea musculaturii membrelor superioare b. toni fierea musculaturii trunchiului (abdominalilor şi dorsalilor) c. mobilizări active d. Pregătirea compensărilor. posturări prin orteze pentru umăr – cot . Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului brahial se recurge la: a. reeducarea poziţionării mâinii pentru exec utarea unor activităţi c. mobilizări autopasive cu sau fără scripetoterapie e. evitarea purtării unei eşarfe sub cot Corect: a. Prevenirea diformităţii de tip genu recurvatum şi a contracturilo r lombare b. Muşchilor pătrat şi rotund p onator c. Muşchiului triceps b.550. utilizarea electroterapiei şi termoterapiei Corect: a. Pregătirea compensărilor până la recâştigarea forţei musculare pierdute c. b. b. Men ea tonusului în musculatura denervată şi reeducarea forţei musculare d. Muşchiului deltoid Corect: a. b. până la recâştigarea forţei musculare pierdute în paralizia lui crural se face prin: a. orteze din mice e. reeducarea prizelor b. b 551. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezării trunchiului mijlociu al plexului b rahial se evidenţiază prin paralizia: a. d 552. d 554. Menţinerea poziţiei de genu recurvatum Corect: a. Reeducarea funcţio nală a genunchiului e. Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior în paralizia plexului b se realizează prin: a. c.mână b. c 113 . purta rea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral c.

e. Nervul tibial posterior derivă din nervul sciatic popliteu intern şi inervează: a . purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea c. se contraindică susţinătorii plantar e. b. b. b. presupune: a. „mersul piticul ui” Corect: a 557. c. d. d. cum se întâmplă în cazul paraliziei nervu sciatic popliteu extern. Anestezia feţei dorsale a piciorului e. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”. c. încălţarea p iciorului în cursul zilei cu o gheată cu carâmb dur d. Hipoestezia feţei dorsale a piciorului d. menţinerea poziţiei în unghi drept a piciorulu i printr-o atelă (orteză) b. d 559. Cauzalgie Corect: c. a. a. mersul pe scări d. mersul pe teren plat b. evitarea purtării de orteze în cursul nopţii Corect: a. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe: Tonifierea fesierului mijlociu Tonifierea marelui fesier Tonifierea adducto rilor coapsei Refacerea forţei şi rezistenţei cvadricepsului după reinervarea lui Tonifi erea tricepsului sural Corect: b. mersul pe bicicletă e. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include următoarele aspecte senzitive: a. e 558. Hipoestezia plantei b. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern impli că: Mobilizări precoce pasive manuale Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare Ortezarea nu e necesară Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară O durată de 9-12 luni Corect: a. Muşchii flexori ai degetelor .555. e 560. d. c 556. mersul pe plan înclinat c. b. e. Deficitul complet de forţă a cvadricepsului nu împiedică mersul: a. Hipoestezia gleznei c.

Kinetoterapie. e. căldură locală e. Muşchiul gambier posterior Muşchii intrinseci ai degetelor Muşchii anteriori ai gambei Muşchii laterali ai gambei Corect: a. kinetoterapie b. Schema terapeutic-recuperatorie performată la pacientul cu paralizie de nerv facial. căldură locală. Paralizia cu hi s-a instalat spasmul facial 562. d. Pacienţii la care Corect: e paralizie de nerv facial care nu beneficia Paralizia „a frigore” b. Care este categoria pacienţilor cu ză de tratamentul fizical – kinetic: a. Kinetoterapie. Paralizia pertonia musculară e. în stadiu iniţial constă din următoarea succesiune de metode: a. c. căldură locală Corect: a 115 . masaj. Masaj. căldură locală. Paralizia prin afectare cu sincinezii musculare d. kinetoterapie c. b.b. Căldură locală. a intracraniană a nervului c. ma . c 561. m saj d. kinetoterapie. Masaj.

tulburări circulatorii R: 599) După intervenţii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate. Adrian Bighe a. Editura 2. hematom muscular. os teoporoza de imobilizare. 1997 Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical – kinetice Iaroslav Kiss. Bucur eşti. 7. rupturi de tendon. Rodica Trăistaru – Editura Medicală Universitară. hipotrofie musculară. tra umatologie et médicine du sport) Elemente de chirurgie ortopedică – Andrei Voinea. osificarea subperiostală. Editura Militară. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor – Tud or Sbenghe. plaga granulară. cicatricea patologică b) pseud artroza. adresate structur ilor osteo-articulare. 1985 Kinésiologie scientifique ( kinétotherapie. osteoporoza de imobilizare. 2002 Kin etoterapia pre. Cor neliu Zaharia. 1985 Recuperarea membrului superior ortezat şi prot ezat – Roxana Popescu. 4. Craiova. TRAUMATOLOGIE ŞI MEDICINĂ SPORTIVĂ Bibliografie 1. algoneurodistrofia c) redoare articulară. Medicală.RECUPERAREA ÎN ORTOPEDIE. 6. 1981 Noţiuni practice de medicină recuperatorie – Roxana Popescu. 3. ost eonecroza aseptică. scăderea capacităţii cardio-pulmonare d) rupturi musculare. 5. redoare articulară. contracturi musculare. Editura Agora.şi postoperatorie – Clement Baciu şi colab – Editura Sport-Turism. plaga grefată. atrofie musculară e) o steoporoză generalizată. denervări parţiale. 1981 Întrebări cu o variantă corectă de răspuns 598) Sechelele osoase posttraumatice cuprind: a ) edemul posttraumatic. calusul vicios. etapa de reluare pr ogresivă a mişcărilor segmentului lombo-sacrat durează: a) 10-20 zile b) 20-40 zile c) 3 0-60 zile d) 60-90 zile e) 90-120 zile R: c 600) În faza I a recuperării umărului cu a rtroplastie sunt contraindicate: a) exerciţiile pasive b) exerciţiile autopasive c) exerciţile izometrice d) exerciţiile de tip Codman e) mobilizările active R: e 601) Du pă intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul recuperator durează: a) 1-3 săptămâni b) 4-6 săptămâni c) 6-8 săptămâni d) 8-12 săptămâni 16 săptămâni R: d . Editura Medicală. fără fixarea acestora (laminectomii etc).

urmată de recuperarea mersului e) asigurarea stabilităţii pasive şi activ e a genunchiului. d 125 . e 607) Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt: a) combaterea durerii şi inflamaţiei b) refacerea mobilităţii şi stab ilităţii c) evaluarea deficitului motor şi senzitiv d) refacerea abilităţilor e) recomandăr privind tratamentul balneo-climatic R: a. menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii segmentului se realize rin: a) ultrasunete. contracţii i zometrice d) masaj pentru circulaţia veno-limfatică. creşterea stabili tăţii pasive şi active a genunchiului. kinetoterapie c) cţii ortopedice. ultraviolete. radioterapie b) diapulse. imobilizarea segmentului c) mobilizări pasive şi active. reeducarea mersului R: b Întrebări cu 2 sau mai multe variante corecte de răspuns 603) În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice. cu renţi diadinamici. b.602) În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă: a) scădere pon derală. hidrokinetoterapie e) îngrijirea şi supravegherea chirurgicală a plăgii R: c. tonifierea stabilizatorilor genunchiului b) scădere ponderală. termoterapie. b 605) Atrofia muscu lară se poate produce prin: b) denervare c) imobilizare d) ischemia musculară e) rup tura fibrelor musculare f) ruptura de tendon muscular R: a. căldură moderată locală. b 606) În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice. d 604) Pentru recuperarea forţei segmentelo r neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor perife rici) se recomandă: a) exerciţii cu rezistenţă b) exerciţii izometrice c) electroterapie e xcitomotorie d) masaj profund e) curenţi de medie frecvenţă R: a. încălţăminte ortopedică corectoare. kinetoterapie pasivă. reflexoterapie d) imobilizare în aparat gipsat. kinetoterapia va cupr inde: a) scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate b) contracţi i izometrice sub gips c) hidrokinetoterapie la bazin d) exerciţii active cu rezist enţă e) mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile f) exerciţii active fără rezistenţ egmentelor imobilizate R: b.

bandaj compresiv. terapie ocupaţională c) reflexoterapie cu ultra sunete d) diapulse. magnetodiaflux local e) aplicaţii locale de parafină R: a.50C b) băile alternante la temperaturi mai mici de 380C c) împachetările cu parafină d) aplicaţiile locale de rece e) băile cu bule R: c. dar cu capsule şi ligamente integre R: b. crioterapie b) electroterapie antalgică şi excitomotorie.d 610) Tratamentul recuperator al al goneurodistrofiei de stadiu I cuprinde: a) repaus. c.608) Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice . refacere flexibilităţii musculare (în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate real iza prin: a) repaus tendinos. medicaţie antialgică. c. d 612) În recuperarea sechelelor posttraumatice. e 614) Tratamentul recuperator al hemat omului muscular în faza granulomatoasă se realizează prin: a) punerea în repaus a muşchiul ui. kine toterapie cu rezistenţă c) combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată d) masa je. tracţiuni c) manipulări facilitate d) ultrasunete în doze mari e) ionogalvanizări sclerolitice R: b. articulaţia trebuie să fie: a) indoloră. comprese reci cu sulfat de ma gneziu b) Sollux cu filtru albastru. nu creează feedk c) nu dau dureri articulare şi oboseală d) necesită timp scurt de execuţie e) determină creşterea diametrului muşchiului R: a.c. căldură. tehnica simplă b) nu ameliorează supleţea articulară. c 609) În osificări le subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate: a) mobilizările active b) imo bilizarea completă (cu excepţia fracturilor) c) diapulse d) mobilizările şi întinderile pa sive e) recuperarea mobilităţii articulare R: b.d 61 1) Dacă reducerea mobilităţii articulare este determinată de retractură musculară. dintre form ele de hidrotermoterapie sunt utilizate şi pentru efectul produs prin mecanism ref lex: a) băile generale la 38. d 613) Avantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt: a) eficienţa crescută. chiar în condiţii de musculatură slabă b) fixată musculatură puternică c) indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre d) stabiliz tă prin orteze e) dureroasă. căldură. terapie fizicală antalgică b) masaj. d. antiinflamatoare pe cale generală .

c. b. d 617) Recuperarea sind omului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferic i poate beneficia de: a) băi călduţe cu vârtejuri de apă b) aplicaţii locale reci c) împach locale sau generale cu parafină d) hidroterapie alternantă la temperaturi mai mici de 380 C e) mofete parţiale R: a. masajul c) fototerapia. e 615) Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice a le nervilor periferici are ca obiective: a) evitarea apariţiei deformărilor şi atitudi nilor vicioase b) evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi şi creşterea funcţiei fibrelor mu sculare restante sănătoase c) combaterea şi prevenirea durerii d) refacerea imaginii k inestezice şi recâştigarea coordonării mişcărilor e) recuperarea mobilităţii şi forţei segm eafectate de paralizie R: a. c. d. kinetoterapia pasivă b) ionogalvanizările. c.e) electroterapie antalgică şi excitomotorie. u ltrasunetele. d 127 . e 616) Pentru evitarea atrofiei muşchilor paral izaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici) se poate recurge la: a) căldură b) electrostimularea muşchiului denervat c) atele de postură d) curenţi de medie frecvenţă e) mobilizări active şi active cu rezistenţă R: b. care pot acţiona prin mecanism reflex s unt: a) ionogalvanizările. reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă R . ultrasunetele. stimulare nervoasă periferică c) masaj d) exerciţii corectoare. stretching e) medic aţie antialgică şi antiinflamatorie R: a. hidrotermoterapia d) curenţi de înaltă frecvenţă. di apulse e) fototerapia. e 618) În cadrul tratamentului recuperator al s echelelor generale posttraumatice. d 620) Forme de terapie fizicală utiliza te în recuperarea sechelelor posttraumatice. e 61 ) Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuper ator al sechelelor posttraumatice sunt: a) aplicaţii calde şi reci. în perioada de imobilizare la pat se recomandă: a ) posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice şi pentru drenaj bronşic b) masaj şi gimnastică vasculară c) kinetoterapie respiratorie şi aerosoloterapie d) climatotera pie şi tratament balnear e) curenţi de medie frecvenţă şi electrostimulări R: a. d. b. climatoterapia R: b. termoterapia. b. c. imobilizări b) TEN S.

hidrokinetoterapia. manipulările facilitate c) apli caţiile generale şi locale reci d) undele scurte. d 626) Mijloace de re educare micţională la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale coloanei vertebrale sun t: a) masajul superficial. curenţii de medie frecvenţă c) curenţi de joasă frecvenţă u stimulare transvezico-pelvină d) curenţi de medie frecvenţă şi câmpuri magnetice de joasă ecvenţă e) crenoterapia cu ape sulfuroase hipotone R: c. kinetoterapia activă cu rezistenţă e) ul trasunetele R: a. b. a amplitudinii tuturor articul aţiilor implicate. e 622) Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale co loanei vertebrale. c. c. e 627) Etapele de recupe rare a bolnavilor cu fracturi-luxaţii de coloană dorso-lombară conform metodei Magnus. cuprinde: a) exerciţii de echilibrare b) mobilizări al e membrelor superioare c) izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar d) gi mnastică respiratorie abdominală e) reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului R: a. sunt: b) imobilizarea conştientizată a coloanei . trebuie să cuprindă: a) evaluarea respi ratorie şi cardiovasculară b) evaluarea respiratorie. b. psihoterapia b) termoter apia locală. b. d. masaj decontracturant R: a. b. d 624) În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu s echele posttraumatice ale coloanei vertebrale se recomandă: a) electroterapie de îna ltă frecvenţă b) termoterapie locală sau generală c) terapie respiratorie d) mişcări pasive mişcări active R: c. electroterapia de joasă frecvenţă. d. d 623) Tratamen tul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloană cervicală în pe rioada de purtare a Minervei. c. e 625) Pentru prevenirea escarelor la pacienţii cu leziuni po sttraumatice medulare se vor recomanda: a) întoarcerea pacientului la fiecare 3 or e b) inspectarea tegumentului de către pacient c) protejarea împotriva căldurii excesi ve d) evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri şi ridicări e) electroterapi e antialgică şi vasculoactivă. efectuat de către terapeut.621) Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor postt raumatice: a) masajul. a forţei musculară c) aprecierea gradului de spasticitate d) apreci erea prezenţei edemelor e) testarea biologică şi radiologică R: a. căldura prelungită b) întinderea.

d. d 129 . fi broze b) contracturi musculare. de reeducare globală a cotului şi de facilitare neuromusculară prop rioceptivă j) exerciţii de tip Codman şi întinderi pasive R: b. electroterapie excitomotorie g) mişcări pasive cu ajutor ul scripeţilor. d. ale fasciilor şi ligamentelor c) tulburări micţionale d) iritaţii cutanate e) dependenţă psihologică R: a. fragm ente osoase intraarticulare R: a. rotaţii active d) mobilizări ale cotului. exerciţii de coordonare d) exerciţii izometrice executate pe principii ale facilitării proprioceptive e) kinetoterapie respiratorie de tip cos tal superior şi de tip abdominal R: a. b. c. trata tul recuperator (faza III) cuprinde: b) exerciţii de tip Codman şi rotaţii autopasive c) hiperextensii autopasive. scripetoterap ie e) exerciţii de tip stretching f) exerciţii active cu rezistenţă R: d. cicatrici retractile d) artrita posttraumatică e) osteomul periarticular. c 630) Din săptămâna 8-9 după artroplastia parţială de umăr. d 628) Complicaţii ale utilizării pe termen lung a ortezelor: a) atrofii. e 629) Metodele prin care se realizează rearmonizarea mecanică a umărului posttraumatic sunt: b) posturi c) mobilizăr i pasive cu tracţiuni d) exerciţii active e) electroterapie antalgică f) electroterapi e excitomotorie R: a. b. kinetoterapia cuprinde: a) manevre de decoap tare capsulo-ligamentară. b. c 632) Definiţi cauze posibile ale limitării de mobilitate a cotului posttraumatic: a) organizarea colagenică consecutivă edemul ui. c. e 631) În faza I V a recuperării umărului posttraumatic. reglate de durere h) mobilizări pasive.c) decubit pe pat tare d) verticalizarea e) recuperarea f) reeducarea mersului R : b. masaj. e 633) Pentru recâştigarea mobilităţii cotului p osttraumatic după suspendarea imobilizării se recurge la următoarele mijloace: f) tera pie fizicală antialgică. calusul vicios b) leziuni de vase şi nervi c) retracţii musculo-tendo-ligamentar e. exerciţii de facilitare proprioceptivă b) exerciţii autopasive la scripete şi exerciţii active pentru creşterea mobilităţii c) exerciţii cu rezistenţă pe creşterea forţei musculare. cu purtarea de greutăţi în mână i) active analitice.

tromboflebitelor. d. posturarea optimă a complexului mâinii presupune: a) 400 flexie pentru gâtu l mâinii b) 450 flexie în articulaţiile metacarpofalangiene c) 900 flexie în articulaţiile interfalangiene proximale d) flexie completă în articulaţiile interfalangiene distale e) flexie 900 a cotului R:a. d . c. d. b. c 639) Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt: b) combaterea durerii c) refacerea stabili tăţii d) recuperarea mobilităţii e) reluarea precoce a mersului f) refacerea aliniamentu lui şi posturii corpului R: a. b. c. e 638) Recuperarea pacienţilor cu fra ctură de şold presupune.634) Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde: a) ortezare discontinuă b) exerciţii active şi pasive la nivelul cotului c) ortezare c ontinuă d) numai mobilizări active e) doar mobilizări pasive R: a. d 636) Terapia ocupaţională în recuperarea mâinii po sttraumatice vizează: a) redobândirea abilităţilor în scopul asigurării independenţei bolna ui b) recuperarea mobilităţii articulare la nivel axial şi periferic c) refacerea forţei şi a rezistenţei musculare d) evaluarea necesităţii unor unor facilităţi de muncă prin rea area unor adaptări la restantul funcţional e) dezvoltarea unor noi vocaţii profesional e R: a. e 637) În sechelele posttraumatice ale mâinii. tulburărilor trofice b) aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură c) atenţie pentru reeduca rea genunchiului şi cvadricepsului d) reeducarea membrului superior în lanţ kinetic înch is e) reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale R: a. b 635) În faza I a re educării mâinii după intervenţii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor flexorilor degetelor. alături de posturări pentru evitarea deviaţiilor şi de mobilizări coce: a) prevenirea edemului. întinderile sunt indicate în: a) fracturi intraarticulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene b) adere nţe ale ţesuturilor moi şi ale tendoanelor c) redoare articulară prin retracţii capsulolig amentare d) cicatrici şi grefoane postoperatorii e) hipercorecţii ale unor deformări p entru care se aplică atele seriate R: b. b. c 640) În recuperarea bolnavului cu artroplastie t otală de şold se vor evita: a) adducţia şoldului b) abducţia de şold c) flexia şoldului d) aţiile şoldului e) extensia şoldului R: a.

diapulse. b. masaj c) hidrokinetoterapie pentru remobi lizarea articulaţiei gleznei d) tratamentul edemului (posturi antideclive. bandaje elastice. e 641) 131 . se va recurge la: f) exerciţii de mobilizare a genunchiului. baie cu vârtejuri. d. e 645) Re cuperarea funcţională după intervenţiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale tend onului achilean presupune după îndepărtarea aparatului gipsat: a) electroterapie antal gică. roentgen-terapie c) electroterapie excitomotorie d) posturi antideclive pe perioada imobilizării în apa rat gipsat e) mobilizări ale degetelor. c 644) Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune: a) imobilizare în aparat gipsat b) diapulse. baie cu vârtejuri. c. cu accent pe mobili zările active g) tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărc are progresivă h) mobilizări pasive în poziţii extreme i) ortezarea genunchiului şi exerciţ i izometrice j) masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere R: a. kinetoterapie activă a piciorului şi gleznei b) posturi a ntideclive. de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor d) metode fizicale de comba tere a durerii şi retracţiilor tendinoase e) recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei usculare R: b. masaj decontracturant. întinderea tricepsului şi tendonului ac estuia (când a apărut retracţia) R: d. d 642) După îndepărtarea gipsului utilizat pe ntru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii aparatului extensor cvadricipital . tonifierea tricepsului sural e) re mobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie.Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt: a) t onifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului b) creşterea rezistenţei ligame ntare c) respectarea regulilor de igienă a genunchiului d) ortezarea genunchiului e) artroplastia genunchiului R: a. diapulse. genunchiului şi şoldului R: a. masaj). b. b 643) Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune: a) rec uperarea mobilităţii şi forţei musculare b) tonifiere musculară analitică c) exerciţii de c donare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->