. am a a a " mm a a am _ a a a a a _! TRATAREA BOLILOR PRIN MASAREA ZONELOR REFLEXOGENE de Dr. Wm.H. FITZGERALD gi sora HED] MASAFRET ADAPTARE LA TEXT Liliana MITULESCU EDITURA “LIBERTATEA” BRAILA, 1996CUPRINS INTRODUCERE IN REFLEXOLOGIE..... 7 CAPITOULUL I PRINCIPIUL REFLEXOLOGEEI ...... i CAPITOLUL IT ELIMINAREA SIBSTANJELOR TOXICE 15 1. Rinichii 15 2. Ureterul 19 3. Vezica siuretra 19 CAPITOLUL Ik METABOLISMUL 1. Dingi 2. Esofagul 3. Stomacul .. 4, Duodenul 5. Ficatul si colecistul .. 6. Pancreasul 7. Intestinul subfire . 8. Intestinul gros .. CAPITOLUL IV CORDUL $I SISTEMUL CIRCULATOR .... CAPITOLUL V SISTEMUL NERVOS 1. Creienat.... 2. Sinusurile frontale..... 3. Coloana vertebralat 4. Ceafa ..... 5. Plexul solar .. CAPITOLUL VI SUBSTANTELE DE APARARE ..EHO OG ECEEEECECEECECLEEE bt 1. Sistem limfatic, 2. Splina 3. Amigdalel CAPITOLUL VII GLANDELE HORMONALE 1, Hipofiza 2. Glandele suprarenale .. 3. Glandele paratiroide 4. Glanda tiroid’.... CAPITOLUL VIII ORGANELE SEXUALE A. Organele sexuale feminin B. Organele sexual masculine CAPITOLUL IX APARATUL RESPIRATOR ..... 1. Laringele ...... 2. Traheea, bronhiile si plaménii. CAPITOLUL X ORGANELE DE SIMT 1. Ochii. 2. Urechile : CAPITOLUL XI vl ARTICULATILE .21... sj 7 1. Articulajia umérutui : 2. Articutatia goldului 3. Gemtinchii . MEMBRE SI PARTI ‘ALE CORPULUI CARE isl SUNT ZONE REFLEXOGENE IN MOD RECIPROC CAPITOLUL XI DE CE FACTORI TREBUIE SA MAI JINEM CONT PENTRU A NE PASTRA SANATATEA ..... ‘75 15 15 16 1 79 9 83 84 85 87 3. Radiafi telurice, izvoare subterane 4, Gindirea pozitiva 5. Baia CAPITOLUL XIT PENTRU CE BOLI SE MASEAZA ZONELE REFLEXOGENE. REPREZENTARE GRAFICA A ZONELOR REFLEXOGENE 89 99INTRODUCERE IN REFLEXOLOGIE Ce sunt zonele ‘reflexogene? Zonele reflexogene sunt anumite puncte nervoase ce se afl in interdependenfa cu anumite extremitifi ale corpului. Pe toaté suprafaja corpului nostru se gasesc zone reflexogene. fn urmitoarele randuri ne vom referi:la zonele reflexogene ce se gisesc’la extremitafile picioarelor, Nici o alt& parte a corpului nostra nueste atat de neglijat& ca aceasta. Datorit’ pozitiei bipede, omul ar trebui si umble desculf, pentru asperitijile solului s&-i activeze zonele reflexe ale picioarelor Dar, prin cvolutia civilizajici, situafia s-a schimbat. Campul de acfiune al picioarelor noastre nu mai are asperitii, ci este neted si asfaltat, Chiar, mai mult, si incalfimintea ceo purtim este nesindtoas’, ea fiind un fel de “inchisoare" pentru picioare, impiedicand circulatia normald a sangelui.De aceea picioarele ne sunt réci, pentru c& zonele reflexogene rimman slab irigate si nu-si pot indeplini funcfia, decat ia mod insuficient. Cum actioneaza zonele reflexogene? Ee Prin masarea unei zone reflexogene Se obine o mai bunt irigare sanguina a acesteia si totodats a organului sau parfii,de corp cu care aceastd zond se afl in interdependenfa.Astfel, dac& se maseaz’ degetul, mijlociu de la picior (care este. zona seflexogend pentru degetul ‘miflocia al mainii) se poate constata dupa scurt timp ci degetul mijlociu al mainii a devenit mai cald. De ce irigarea sanguind are o Importana atat de mare? Irigarea sanguind are o importan(i vitala pentru toate organele noastre, pentru cd sfingele nostru este mijlocul de transport pentru urmitoarcle:substanje: ft = substanjele anabolice (constructive); oxigenul; hormonii; anticorpii Gubstante de apirare contra infecfiilor); substanjele catabolice, (nefolositoate’ orgaitisriulti) Dexefinut ci toate tulburirile gi toate leziunile organismului nostru (ale organelor si ale: musculaturii) pot fi vindecate numai, cu ajutorul irigafiei sanguine;, procesul de vindecare find cu alat mai rapid cui eft irigarca este mai intens8. Experien{ele au demonstrat 8 in cazul unei circulajii sanguine defectuoase vindecarea se produce foarte anevoios! ” “ Tulburdrile zonelor. reflexogene ie Daca se-apasto zont reflexogent, se poate constata prezenta unor depozite. Acestea sunt formate din acid uric gi alte substanfe catabolic. seq Cum se-formeaza aceste depozite? Ele se formeazi numai in acele Jocuri, unde irigatia sanguind este déficitard, Pentru a infelege acest fenomen s8 ne inchipuim un curent puternic care str&bate albia unui rau edrand cu el toate pietrele.Tot asa in cazul unei irigari puternice nu se depun substante catabolice pe vasele sanguine sau in fesutul conjunctiv. {n situafia cand apa raului curge cu mica intensitate, aceasta nu are puterea si transporte si depunerile:, care deci riman pe loc, forménd diverse conglomerate. Exact asa’se intampla si in cazul unei circulajii sanguine defectuoase. ‘Cu cat aceste depuneri vor fi mai mari, cu atat singele va circula prin organul respecti¥ mai greu. Asadar existi o interdependen(A intre un anumit organ gi zona reflexogend respectiva.Important este unde se afla leziunea pritnara. In:zona reflexogen’-sau fn organul corespunzitor? ‘Ambele cazuri sunt posibile. Si lum ca exemphi tin accident. In acest caz organul este cel dnt leza, dar dup 10 minute gi zona reflex va i ngtinfa, on reacfondnd la presiune cu durere. fir Web ule ‘ De mai multe on iss, se intimpl ca, Ieviunea st afecteze mai tnt zone reflexogen’, (cazul incalfimintei neadecvate), ceea ce are o influenfa negativa asupra functionsrii organului corespunzitor. Examindnd zonele reflexogene ale unei persoane este posibil si nu gasim aproape nici un punct nedureros. * ‘Acest Juoru nu presupune c& persoana respectivd este bolnava gray, ci doar c& funcfile organismului sau sunt reduse. fn zonele reflexogene sunt inregistrate chiar si leziunile cele mai mici. Avand inst in vedere c4 orice perturbare important’ a funcfionalit3fii apare inijial cu tulburdri nesemnificative, este bine sd nu asteptim pind ce acestea se agraveaz’, ci si le contracarim din faza lor initial. eget neste Asti se vorbeste- mult despre profilaxic, adici _prevenirea imboini ‘aceasta nu exist thetod’ mai adecvatd decat reflexologia. Unieori se'intdinpla ca zon reflexogent st nu reacjioneze imedist, cu toate éa drganul ‘eorespunzitor este bolnav. Dacd mi este vorba ‘de un diagnostic gresit existi'o singura posibilitate: masarea insistent& a punctului reflexogen respectiv pentmu dizolvaréa depunerilor. Cum pot fi masate zonele refloxogene? Masarea poate fi aphicati fic Copiilor, fie aduljilor prin: 1 Masajul ew mana’ (vezi fig! 1). °°." 2, Masajul prin caleare (vezi fig. 1). lasajulcumana. penetra : Persoaria care urmeaza a fi masatd trebuie s& stea comod, $i cat se poate de relaxata. “Pozitia pentru masarea zonelor reflexogene ale talpii ‘piciorutui bea ‘Picionul persoanei céreia i se executti masajul se va pune pe genurichiul masorului intr- © pozisie cat mai comoda pentru masare. Pozitia picionului pentru masarea zonelor in regiuiiea degetelor gi a’oaselér metatarsiene (Cosul piciorutui) : persoana ce urmeazi afi masaté igi Indoaie gemunchiul punand-gi telpa piciorului pe genunchiul masorutui. Masatea zonelor reflexogenc la caledie, glezne gi mai sus pe gam: persoana ce urmeazi a fi masatd igi va schimba pozifia dupa caz, intinzdnd masorului partea interioard sau cea exterioara apicioului.. jo. Masorul va executa masarca fie cu pulpa degetelor mari (atengie-unghiile s& fie thiate scurt), fic cu falangele degetelor. Se-va folosi o crema gras pentru o bund alunecare. in conformitate eu poziia punctului masat vom masa fie prin miscdricirculae, fe prin misctr laterale de.du-te-vino, : us ‘1. Masarea in direcfia "spre cord” se va face in cazul unor Suprafefe mai intinse cum este zona pentru sciatica. in acest caz se mascazd cu presiune in direefia inimii, revenirea fiind i, iar pentruficut& printr-o alunecare ugoarl, ‘Astfel sc impinge o data cu masajul si curentul limfatic spre centru. Direcfia invers& nu este indicat’, deoarece majoritatea oamenilor prezint’ o circulasie limfatic’ slab. Cat de mare si fie presiunea in timpul masajului? Initial aptsarea va fi mai mic’, aceasta crescdnd in timp. Pentru a sti cand s-a ajuns Ja limita suportabilitatii trebuie si -se observe trisaturile fefci celui masat, wh 2, Masajul prin calcare Masaju! obositor al talpii picioralui’ poate fi inlocuit si cu un alt procedeu. Pentru c& ‘omul a fost creat de la naturé sii mearga descul} pe asperitajile solului, picioarele hui primeau in. mod automat o masare a zonelor reflexe. In ziua de azi posibilitasile omului ‘modem de a merge descult sunt limitate. Din acest motiv s-a ajuns la constiuirea plicii TRAMA. Aceasta este fut din material plastic gi are nigte noduli de mtrime mic, mijlocie si mare, astfel ineat toate zonéle reflexogenc & poata fi atinse, ° Nodulii mici‘au menirca si'stimuleze zonele refléxe situate in adancime; precum gi musculatura pirtilor profunde, contribuind i la-o mai bund irigare sanguina, Aceste zone dificile sunt masate, deci, cu ajutorul greutafii corpului, £84 un efort special... Nodulii mijlocii sunt mai putin ascutiti decat cei mici, find suportati si de persoane cu picioarcle sensibile, Aceasta placa poate fi folositi ori de cate ori se Iucreaza stind in picioare. De exemplu: la cAlcatul rufelor, in timpul barbieritului, in timpul ungi,convorbiri telefonice sau a vizionarii unui program: televizat. j,, Nodulii mari au important’ pentru antrenarea celor 11. tendoane care 2 merg ede Ja "picior" la musculature gambei gi care sunt contractate $i scurtate, la foarte multe persoanc.’ Prin masajul cu ajutorul lor, picioryl se intireste si este adus in pozifie corect, $i zonele reflexe ale.coloanci vertgbrale care. se gisesc.mai fa margine, de-a lungul, boltei, piciorului, pot fi stimulate, eu ajutorul. acestor: noduli. pe ss Ine ordine vor fi masate zonelé reflexogene 2° Reflexologia nu const intr-un tratament simptomatic, ci,in analiza cattzelor care declanseazd imbolniviréa organclor. Acestea fiind interdependente in funcfia lor, se vor imboln3vi prin simpatic. CAnd nu exista un caz de imbolnavire acuta (0 insuficienta cardiacd, un acces de migren& sau o leziune exterioara), trebuie si incepem cu masarea zonelor reflexogene ale urmatoarelor orgaine: 1. Rinichiwl, urcteru! yi veziea urinard - au scopul ‘de a climina toxinele (in primul rand acidul uric) care se clibercaza in urma masajului, pentra ca acestea simu greveze circulajia sfingelui. Se vit acorda mai mult timp masirii acestui sistem. 2. Capul, centrul care dirijeaza funcjia tuturor organelor, 3, Tractul stomaco-intestinal, ficatul si pancreasul. Acestea sunt organe cut funefii metabolice si de climinare a toxinelor, avand rolul de a sintetiza si substanjele necesare tuturor organelor. 4, Punctele limfatice: pentru descompunerea substanjelor toxice si formarea anticorpilor. 5. Toate celelalte puncte sensibile (vezi cap. XIII : "Pentru ce boli se maseazi zonele reflexogene"). ee ti ah]E@m- SE. EE Bene ewe SSeS eS eS SST eS elUcelCU Cat de mult se va masa intr-o singura zi? ae Oricare dintie punctele reflexogene poate fi masat timp de cinci minute, fard a avea urmari defavorabile. In cazul unci dereglari ‘acute acest timp poate fi dublat sau triplat fird ici un pericol. Se cere precauyfic doar pentra zona reflexd a ficatului yi a coloanci vertebrale. Zona ficatului poate fi masata peste cinci minute, numai in cazul in care funcfia exeretoare a rinichiului este buna. In caz contrar, toxincle cliberate prin masaj ajung in circulafia sangelui neputind fi eliminate. Zona reflexa a coloanci vertebral, daci este masata prea mult timp poate produce reacfii irccitoare negative prin irigarea marita a singelui. Daca dorifi si "reconstruiji" organismul dy, este recomandabil s& folosii principiut reflexologici, cca. 1/2 ora pe zi, Timpul afectat: la ambele picioare aproximativ 5 minute pentru suprarenale, rinichi. uretere si vezica urinard, aproximativ 3 minute pentru cap si ccafa si aproximatiy 2 minute pentru ficcare punct limfatic, 6 minute pentru afectiunca principala de care suferiti si 2 minute. pentru alti afectiune mai putin importanta gi iat 1/2 ord a yi trecut. Reactii posibile pe perioada masarii-zonelor reflexogene : Prin stimularea intensiva a unui organ se pot ivi redctii negative temporare, care-dispar de obicei dupa scurt timp. in astfel de cazuri este important s nu ne speriem, ci s& continuam masajul. el ° é Sunt posibile urmitoarcle reacfii temporare: - tumefierea gleznelor, in special la persoancle cu stazi limifatic& < - procininenj mai accentuata a varicelor; vénele trebuind acum si transpojte ‘nai mult singe si de accea devin mai vizibile: é ‘déschiderea Varicclor, la persoanc cu tendinte pentru accst'lucri’cafid au o slaba circiilatic ‘a membrelor infetioarc, Accasta reacjic trebuic iritrepretata in'mod pozitiv, pentru ca. serveste la climinarea wnor toxine, care de altfel nui pot fi descompuse; spre ‘exterior; - avcese de febra dupa masarea glandclor limfatice in cazul in care in corp existd deja, o infectic latentis = dureri accentuate ale unui organ: ' ind metabolismul calciului nu mai este cel normal, = pete vinete. CAPITOLUL I PRINCIPIUL REFLEXOLOGIE!. Ce este 0 zona si un punct reflexogen? Talpa piciorului este o copie fideld a corpului omenesé in sensul c& pe accasta sc gisesc terminafiile unor nervi care se aflA in direct legaturti cu organul iespectiv. Ori de cAte ori terminafia nervului de pe talp& este sensibila sau chiar durcroasa la apasare, organul respectiv este suferind, desi nui apar simptome vizibile. Astfel se pot descoperi in faza primara, boli aeb&nuite. Mai mult chiar, actiondnd asupra nervului prin masaj reusim a vindeca boala. Dar, si strangerea pe parcursul unui timp indclungat @ portiunilor respective de pe picior prin purtarea unei incalyiminte nepotrivite, determin’ o circulafi¢ anormaliia sangelui, gio imbolnavire a unor organe. : Terminafia nervului se numeste: punct reflex. f 5 Impartirea conventionala in zone : : Degi anatomia sistemiilui nervos are alt aspect, dr Fitzgerald a imparjit orpul, pe verticalii, in 10 zone. Pe mijloc si présuptinem zona nr, | - pomind de la cap - trece prin nas - trahee = ‘cinbili jar Ia nivelul, bazinglui se bifurc’, trecénd prin ambele picioare pan’ ta varful degetuh mare. at ° : ‘Oianele corpultii care se afl pe aceasta linie a'zonei nr. 1, au puncte réflexe in amandoua picioarcle, pe margiries interioard a acestora. Corespunzand celor 5 degeté ale piciorului, spre exteriorul Gilpif urmeaz’ 4 zone, care se prelungesc in Sus, paratel cui zona nt-'I pana la cap: Celelalte orgaie, dupa pozitia pe caré o ocup’, aparfin zonei nr. 2, 3 etc., sau mai multor zone: Gu extinderé mare in interioru) corpului. Orgincle existente in dublu ‘exemplar * Tinichi, ovare,~/au fiecare punctul reflex corespunzitor in zona piciorului respecti Efectele tratamentului, si masuri complementare Masajul punctului reflex, (prescurtat P.R:) descongestioneazi’ musculatura gi stimuleazt circulatia sangelui in organul respectiv, Obfinem climinared reziduurilor nocive $i alimentarea cu substanfe energetice si de regenerare. Pentru aceasta, trebuie s4 functioneze in primul rind organele'de eliminare si refacere, dupa care se va-putea proceda la tratamentul propriu- zis al organului bolnay, prin mijlocirea punctului sdu reflex. Bincingelcs ca, concomitent, trebuie sa eliminiim cauzele imbolnavirii;- despre una foarte des intalniti arh vorbit mai sus: incalfimintea piea stramt’, neortopedic’, care actioncazi nefast asupra punctelor reflexogene aflate pe talpa picionilui. Dar, sialte piese de imbracaminte (utienul, brdul, elasticul dé la jambiere etc) pot produce congestii ale singelui sau ale musculaturii, de data aceasta direct in preajma organului imbolnavit. Daci vrem si obfinem vindecarca, aceste cauze tiebuie inlaturate. Organele de refacere - in primul rand tubul digestiv - pot suferi din cauza alimentatici nepotrivite, sau! a alimentelor insuficient digerate (dantura proast’, lips de rabdare la mestecat, intervale neregulate la masd, mese in numar prea mic si prin urmare un’ volum prea mare de mancare), cauze psihologice - stress, depresii. "Cel pusin pe durata tratamentului se vor. consuma numai alimente usor de digerat pentru revenirea la normal a metabolismului. Ordinea in care se vor trata punctele reflexogene 1) Organele de filtrare si climinare a substanjelor nocive (numercle se referd ia PLR. din plange) 21,22,23,24,26,34,39,40,41,45,49. 2. Organele tare contribuie la circulafia i reglarea sangelui sensibile: 18, 19. 3. Organele pentru refacerea energici; tubul digestiv si anexele 15, 16, 17, 20, 25, 27, 28, 29, 30,31 4, Glandele care coordoneaza metabol $. Organul bolnay. 6. Restul organclor, ale cdror puncte reflexogene s-au gasit sensibile sau dureroase eu ocuzia masajului. In general se poate presupune ci organul s-a imbolnavit in urma proastei funcjionari a metabolismului 33, 14 dacd PR. sunt mul: 4, 12, 13, 36, $i centrul motor cerebral: 1, 3, 5. Cum se executd masajul? Pacientul se agaz pe un fotoliu comod gi va intinde piciorul masomui, care ayezat pe 1un scaun in fafd pacientului, va tine in poale piciorul pacictului cu o mana, iar cu ccalalta va masa, i anuine cu varfal degetului mare (unghia s& fie scurt t&iati) sau al altui deget, folosind un unguent (crema). Se maseazi cu migciri rotative, aplicéind totodata o presiune in limita suportabilittjii pacientului. Acesta nu trebuie chinuit! Daca P-R. este foarte dureros, se incepe masarea cu prudenfd gi, se continu’ pand ce se amelioreazi durcrea. De obicei, dupa ce piclea devine mai moale, sé simt,"bobife” sau chiar "noduri', care trebuic eliminate, prin masaj. Bineingeles, inlaturarea ‘denivelarilor si conicomitent a durcri ine intr-o singura sedinja. x Cu cat boala sa instalat de miai mult timp (ste cronicd), este nécesar un timp indelungat pentru stoparea ei. Durata minima este 3. minute pentru fiecare P.R., dupa eare se trece fa alt PR., inct intreaga sedin{a s& find in medie 30 de minute. In cazuri grave, sedinja se repetd dupa un timp de odihna, ajungandu-se pénd la 2 ore pe Inima $i ficatul vor trebui tratate cu mult pruden{é, in situa dureroase. In acest caz este bine ca sedinta sa nu find mai mult de 2'/P.R., din dowa in doua zile Se intimpl’, desi se cunoaste organul boinay, si nu se giscasc’ locul punctului sau reflex (care trebuic si fie durcros). P.R. este ascuns sub un strat gros de cartilagiu, pe care se va aplica multé vaselin& prin’ miscSri circulare de masaj, extinse si relativ usoare, pind ce "scutul" va devei maleabil. Un masaj local (restrans) mai puternic va da de PR., de data aceasta punctul reactionand foarte dureros, “Scutul" posibil prezent gi la urmétoarea sedinfa, va ceda in timp. Tratamentul va trebui s& inldture complet “scutul” de cartilagiu. L Cazul contrar: aproape nu exist’ loc fara reactie dureroasa pe talpa! Accasta nu inscamn’ c& paciental este bolnav pe moarte; starea sa generali ins nu e bund. , lc in care PLR. sunt foarte si se repetd numai 2 eeeCat timp dureaza tratamentul?..:.. : nyt ot fn principiu pnd la disparifia sensibilitajii. Dac pacientul se simte bine ("aii disparut simptomele clinice"), este suficienta o gedinfi la 2-3 zile, De obicei (chiar in cazuri disperate), upd 3 luni se simte o ametiorare hotiratoar, iar vindecarea complet este atinss dupa un én de tratament. iH Jn cazuri sat puitin grave sau fn’ edzuri acute, dupa 2-3 sedinge se’ simte efeetul si vindecarea poate fi obfinuts dup’ cateva saptimani. =” Ce fenomene secundare pot aparea ? In cazul infecfiilor cu bacterii , ¢ posibil ca dupa 2-3 sedinfe s& creasc temperatura corpului (prin mobilizarea puterii de autoap&rare a organismului) si s& se producd climinari de puroi prin mucoase sau pe cale renal. Accasta se poate intémpla la sinuzite latente, brongite cronice, otite ete. - Tn asemenea cazuri nu se vor administra medicamente pentru scaderea febréi. In cazuri grave se va consulta medicul, C4nd este contraindicat masajul? Masajul aplicat organului bolnav trebuie fcut sub controlul medicului de c&tre o persoand competent’. De aceea nu von masa un picior bolnav. In acest caz vom masa PR. corespunzator din braj, sold, spate, dupa cum rezulti din plansa "Punctele reflexogene reciproce" Masajulaplieat punctluirelexogen,aflat fn alts parte a corpuui, nu are contraindtcai deci, nu riscim nimic, aes Cand este obligatorio consultarea tedicului? in cazul bolilor infectioase acute, grave, consultarea medicului ‘este obligatoric. De asemenea, in cazul unor accidente cu pligi, fracturi etc., se poate explica medicului principiul reflexologiei si i se va propune un tratament complimentar cu masaje pentru reactivarea metabolismului general. Mai ales in cazul fracturilor, masaju! P.R. poate reduce foarte mult durata de vindecare, deoarece stimuleazi durata de calus si circtilajia sangelui, evitindu-se astfel atrofierea mugchilor, aga ineat bolnavul dup’ cca 4 stptiméni va putea si foloseasc’, membrul fracturat. Tot medicul va hotdri, dact medicafia prescris& de el permite si un tratament suplimentar de masaj; in principiu, masajul este un medicament neprefuit! ~ Reguli generale: Alimentafia lacto-vegetarian’, somnul regulat si sufcient, migcare multa (mergeji pe jos la munc4), gimnastic’, drumefie, evitarea furatului si a aleoolului. Completare la tabelul punctetor reflexogene 4, -Hipofiza: P - hormonul cresterii, precum si o serie de alti hormoni care reglementeaza, direct sau indirect, mai mult sau mai pufin - toate glandele corpului: in primul rénd tiroida, dar si paratiroida, pancreasul, ficatul, suprarenalele, glandele sexuale gi sénii, influenfeaz’ coniracfiile uterului si ale intestinclor.(vezi fig. 4) 12,- Tiroida (pentru buna funcjionare are nevoie de iod): prin hormoniitiroidieni - influienjeaza cresterea, circuitul cardiaco-vascular, peristaltica intestinal, metabolismul general cu ardere intern’ (oxidarea), ovarele. (vezi fig.12) 3REREREEEEE ECE Ee 13, Paratiroidele: care regleazd nivelul de calciit gi fosfor: yi contribuic ia.dezintoxicara organismului(vezi fig. 13) 34. - Splina: limfocite (globule albe, unticorpi); filtrarca sdngelui yi dezintegreaza globulele rosii uzate.- glandele limfatice, - nivelul de fier (vezi fig. 34) 41. - Rezervor limfatic, situat sub diafragma si ductul limfatic toracie - Sistemul limfatic mai confine ea organ limfatic apendicele si amigdalcle si PR. 49.(vezi fig.4l) 36. - Glandele sexuale mai influenjeaz: secrefia de lapte, prostata. cpiteliul vaginal (veri 6) oaie CAPITOLUL II ” ELIMINAREA SUBSTANTELOR TOXICE ~*~ "Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta organismul uman o constituie ‘nmagazinarea toxinelor. Acestea sunt eliminate, in primul rand de catre rinichi prin vieter gi Vezica biliard prin'traétul intestinal; la fl si de catre plamani.” “ : SA le analizim pe rand: sary doe b as { : Sis 3 ws “L.RINICHI : 4) Deseriere Ceci doi rinichi au forma unui bob de fasole, 0 lungime de aproxiniativ 12 em $i se afla in dreapia ‘si ta stinga colosnel vertebrae, bite vertebrele 11-8 traci §i a 3-2 lombar. Menire ea i Eliminarea substanjelor, tokice, in special a acidului uric ¢i a apei. Prin apa se elimina gi substanfele toxice. as Zona reflexogena Seaftain euloeal ‘pit picforului unde piciorul seo obicei a pierdut orige mobilitaté, Zona Jd& de'la'l pani la 6 spun bend Sau brina-rosiaticd. $i "-Tulbucan ale vederiis sabitanele toxice putandu-se depozita sin slobul ocular; ciutind si climine substanjcle toxice prin piele, aceasta devine ” . Eczemé, corpul nos stiprasolicitata producdnd crupti cutanate. Litiaza renal. ‘Litiaza renala ©.Doamna F: era ocupata cu mutatul intr-o nowd locuinga, cand a simfit pentru prima data dureri in regiunca lombara, Nu le-a dat insd importanfa crezand cA sunt cauzate de suprasolicitarea coloanei vertebrale side curent. Totugi durerile nu-i cedau, Sa fie vorba de un reumatism? Doamna F.a inceput sf Sc unga cu alifie antireumaticd, dar starea ei nu s-a ameliorat si astfel s-a dus la medic. Accsta i-a ficut un examen de urind gi un examen radiologic. Radiografia a arftat calculiHL gerees renali si d-na F. a fost operata Dupa 2 ani insé au reaparut aceleasi dureri D-na F. a incercat le ametioreze cu ceaiuri renale si cu mijloace homeopatice, pentru c& nui si-ar mai fi putut permite‘o internaie fn spital, timp de 7 siptimani, Dar, din contra durerile s-au accentuat, la fel gi starea de oboseal. Cand nu amai putut rezista avand un acces de colic renalé, s-a prezentat la medicul de la spital. Catculul nu putea fi eliminat, acesta oprindu-se in ureter. Din diferite motive termenul de operafie s-a fixat a 0 dati ulterioard, dupa 6 sdptéma Cénd taal d-nei F. a fost informat de aceastésituafie acesta s-a gandlt si explice filet lui terapia reflexogen’. $i asa dup’ cdteva zile a ajuns la mine. Inbaza sensibilitajii zonei reflexogene mi-a fost posibil s&-i spun in mod exact unde se afl calculul, Bolnava a,rimas impresionaté,, Dup’ primul masaj s-a simfit mai bine. A continuat masajul acast, zilnic timp de o ori pe toate zonele importante, dar in special pe cele ale rinichiului, ureterului gia vezicii, in dreapta. $i alimentafia a fost schimbata incepand din acea zi D-na F. a incepitt si se simt& din ce in ce mai bine. Durerea din regiunea lombard gi s de oboseala au ¢edat. Uritia's-a inéhis la culoare gi confinea de multe ori nisip de culoare rosiatica, Dupanumai 3 siptémani, d-na F. s-a simfit din nou restabilitd. In urma unui control radiologica constatat ca este perfect stiitoasd, geesher er Tat unaltexemplur: cpu racine sh sige shee : # ©,,Cand, amevnoic pe d:na 0 fereic mai in vest, accesta cra destul de corpolenta xogenc ale rinichilor erau foarte sensibile. I-am mesat fiecare 88 fact acelasi lucru si geast, In ziua pietricele, urinez din dowd in doua of gi'am slabit. 2kg! sete ie iat Psoriazis . © Rinichi d-nei datos ‘anor tees 2 zilnice hu au mai putut s& indeplineased Functia lortionmiala. Subsialjeie toxice pioduse in organism nui au thai piitut fi evacuate pe cdi naturale prin inichi, ureter si vezicd. De acgea ele au suprasoficitat circulatia, precum sial doilea orgin de excrefie, adici piclea, aceasta fmbolndvindu-se din cauza suprasolicitarilor, D-na G. a facut un Inceput de psoriazis. Inifial a fost atinga hilma pielea capului. Bolnava s-a vindecat cu ajutorul unei alifii gudronate, préScrisd de iin medi¢. Acesta ‘a fost insa un tratament simptomatic, lésind ‘Gauza adevarata neschimbatt; dup’ 8-9 luni s-a ivit tin now acces. De aceasta dat’ eruptianu s-a Jimitat numai la pielea capului, ci s-a intins si pe membrele superioare si Cele inferioare si in special in jurul unghiilor de Ja maini gi de la picioare. Alifia gudronatd a ajutat gi de aceasta data sid-naG. s-a refacut. ; In fiecare an s-a repetat acelasi proces, ins la fiecare now acces a fost afectat& o suprafaja mai mare a pielii, iar vindecarea a inceput s& se faci anevoie. 4 ‘ vowDoamne G. a suferit 30 de’ani de eccasth boali. Cind @-luat cunostingl de existenfa reflexologiei, a inceput imediat s8 se maseze timp de 30 de minute, in fiecare zi. Ca un prim efect 5-a,vazut schimbarea de culoare.a urinii, Ea nu mai.era transparent ca apa, ci a devenit de culoare brund, ceea cé insemna c& rinichii climin§ nu numai ap& ci, $i substanfe toxice. Din acest 6motiv pielea a inceput sd se regenereze. i Dupa 8 lun, psoriazisul din jurat unghiilora dispar si au inceput sd se formeze unghiinoi normale. Dupi 10 lunia scpat de psoriazis. Rinichii ins’ trebuiau s8 mai fie ajutafi prin intermediul zonelorreflexe, Pentruca se mai produceau din cdnd in cdnd noi accese ale bolii,in special dupa uncle traume nervoase sau psihice... ' © D-soara B, s-a imbolnvit de psoriazis dupa o piclita. Unaccesa ssuccedat altuia. fn acest caznu au ajutat alifiile sau baile. insa, dupa doua luni de masaj intens rinichii au inceput s& elimine toxinele. Este de necrezut cat a trebuit corpul si elimine. Urina a devenit de culoare cafenie si 9 mare cantitate de "zag" a Hanas pe Suu boreanulyl, Dupt ees Jun, pileaaIneeput i srt se regenereze. Poliartrita forth © D-na St. era o femeie sinatoasa. Intr-o bund zi $i nu cu mult dupa nasterea primului ei copil, s-a trezit pe neasteptaté cu niste umflaturi ale degetelor. Ce si fie? S-a prezentat la medic. [La fost prescris un unguent, Din pacate ins@, starca ei nu s-a ameliorat. Dimpotriva, dupa 2 luni a avut un acces i in articulafia umarului. Doamna St. si-a schimbat medicul; medicul nou i-a prescris injecfii cu cortizon,.cu un efect imediat, Inflamatia s-a vindecat, tumefierea degetelor a disparut : ts Dupa un an de linigte accesele au reinceput, ins’. Au fost afectate articulagiile mainii, ale picioarelor gi ale degetelor; toate erau foarte dureroase. I s-au prescris din nou injectii, De data aceasia, ins, nu s-a piodus o schimbare, pozitiva in starea ei,.De aceea a fost. trimisd intt-o stafiune balrieard de unde s-a reintors dupa tiei sptimani gi jumatate gi mai bolnava. Medicul ei a transferat-o, unui reumatolog, care a tratat-o cu sdruri de aur si eu cortizon. Umflaturile au scizut incetul cu incetul. Dar, si acest tratament era un tratament simptomatic, cdci in momentul nd el a fost intrerupt, umflaturile au reapirut. 4 o aera Dup& un timp, d-na St. a rimas insdrcinat’. fn timpul sarcinii s-a simfit relativ bine. $i asterea a fost normal’. Dupi trei saptamani de la nastere s-a trezit intr-o dimineaya cu dureri.A. vrut s4 se ridice din pat, dar nu a putut, Trupul nu o mai asculta. Sa fi fost paralizata? Ingrozita, d- nna, St. gi-a chemat soful, care Ja réndul lui, a alarmat medicul. Acesta i-a administrat o doz’ puternica de cortizon timp de trei zile, dupa care d-na St. s-a refiicut partial. In ani urmatori a facut cure cu injecfii, acupunctur, o c&latorie in Filipine la un vindecator spiritual, toate zadamnic, poliartrita nu se Kisa stipanita. Caiid am cunoscut-o pe d-na St,, aceasta depindea in intregime de cortizon: zilnic lua 6 tablete si in plus mai primea de dowd ori pe sSptimana cortizon injectabil, Analizindu-i-se punctele reflexogene s-a constatat c sunt foarte dureroase. Enorme depozite blocasera zonele rinichilor siale suprarenalelor, Nu-ide mirare c& fianctionalitatea acestor organe era precard. Acidul uric nu putea fi eliminat, acesta rméndnd in sange. Aga s-au produs depozitele dureroase care au deformat articulatiile. Era necesard o deblocare a rinichilor, pentru eliminarea substanfelor depuse pe o perioada de 15 ani Si suprarenalele trebuiau readuse in stare si produc& cortizon propriu, care s& fie capabil si impicdice reaparifia inflamatiilor articulare. Mai trebuia schimbat modul de alimentajie pentrua nu se incdrca corpul cu alte substanje toxice. : : 0 nyEEG inaintea inceperii tratamentului i-am explicat d-nei St. cd va trebui sd dea dovada de mult nibdare, sedinfelé de masaj find necesar s& le continue si east, durata tedtamientului find de ki 30, pina la 60 de minute. : La inceput starca pacientci s-a inrdutdjit, adic’ s-au produs reactii dureroase in articuliti. Dupa 2 luni urina a inceput si se inchida la culoare: climinarea substantelor toxice incepand sa se produca. 7 Dupa un tratament intensiv de 6 funi, d-na St. s-a simfit mai bine. A ineeput si nu mai ia tablete de cortizon, iar in prezent, dupa un an de zile de tratament se simte mult mai bine. Poate si (rilasel Rird cortizon, a castigat in greutate, jar articulafiile nu.o mai dor. Dua ined 12 huni de tvatament dna St. va fi perfect refficutd. Dar, ce insemnditate are ined urian de ribdare, fat de vei 15 ani de suferinja? Reumatism nod se D-nu K. suferea de cdfiva ani de reumatism, in mod special in drticulatia umarului si cea a orodise Se wecentusa $i stares cotului drept. Varase simfea mai bine, dar cum seapropiau zilete cide disconfort. Accescle reumatice Se produceatt nut rkimai cdnd vremea cra umeds $i rece. ci gi fn uma cforturilor muscutare, sia alimentaici necorespunzatoare, Revimatisitul este dusinsnul oamenilor de varsta medic’si iw numai, manifestandd-se sub jourels tispecte ~ in mugchi. {esut conjuctiv, tendouine gi ligametite contractate, deci slab irigate: ~afectiuni Care. de¥i nui mai produc dureri, totuigi nu sunt vindéeate' coniplet. Deia Kmi-a confirmatea cat cw 10 ani in urmi loviridi-se Iota drépt- Ea hit sina puittit aminti dacd s-a lovit gi la unm, Caza durerii din wir am descoperito observaind purta pantofi Ingusti ascutifi, care i-au blocat zona reflexd a umarului, ~ nepétmijandi-io ifigare normula di acesteia.” ate Am ajuns de mult fa coneluzia ed reutmatisnnul igi are origined ta'iivelul Finichifor, uretéritui iat $i la cXaminarea zonelor reflexouctic“ale d-nei K. Abi jorul vaitandu-se: "De ce ma tului si’nit am unghie sick uw isa al vezicii. Accasta mi s- nsesem zona reflexogendi a rinichiului céind dena K, gia retras pi Infepati ew unghia?" Lam adtat ed am masat-o eu fakinga d durerca acerbii pe care 0 simjea era provocatai de depuinerile din cea Zona Cum ardtau celekilte zane reflexogene? Sa putuit gonstata 0 mare sensibilitate la: enale, ceea ce denotd o productic seazuti de cortizon. care ure aetiune oni = sup antiitifiamiitoate ~ la glandele parativoiile - Geea ed thseamna ut metabolism vieiat al calculus intestinal, precum gi la ficat si vezica biliard, adicd o climinare defect ~ fa tractul stomaco- atoxinelor in écea ce priveste alimenta cafea cu kipte - zilnic, multe fructe crude gi citrice. Una din mancirurile ei favorite era’ suipa din «at singurd in mod repetat cdte un acces de reumatism: _ aici d-na Ka edizut in toate greselile po: de Vitd, prin eare ca gina prove bile: 4-5 eesti de ,D-nei K. i s-a aplicat metoda necesar&: 30-45 de minute pe zi de masaj. A schimbat gi felut alimentatiei si incepand de atunci i-a mers mai bine. Dupa 3 luni a scipat de dureri. Totugi a continuat cu masajul pnd cand a reechilibrat zonele reflexogene. $i, astizi igi mai maseaza picioarele in mod profilactic de 2 ori pe s&ptiman&, asa cd d-na poate fi sigurd c& nu va mai avea niciodata dureri reurhatice. 7 2. URETERUL Ureterele sunt 2 tuburi care unese rinichii cu vezica urinard. Stari patologice Daca urcterul este ingustat sau indoit avem o acurnulare a urine? la nivelul rinichilor. Inflamajiile ureterului se tradeaza prin dureri prelungite sau ascufite in partea inferioara a abdomenului, care descori sunt confundate cu durerile ovaricne. Zone reflexe:( vezi fig.23) 3. VEZICA $I URETRA Vezica este un organ cavitar musculos, separat de uretra de catre un orificiu muscular. Stari patologice = Inflamafiile produe dureri usturaitoare in timpul urinarii, Mai des la femei, cci uretra lor este mai scurta $i prezint& pericolul unei infectii mai mari, ~Crampe ale vezicii. = Daca ofificiul muscular este slab dezvoltat: enurezis noctum, Zona reflexogena : Zona reflexogend a vezicii se afla pe partea interioard a picionului, imediat inaintea c&lediului (vezi sila rinichi) Zona roflexa a uretrei merge de la zona vezicii pand la partea interioard a célcaiului. Inflamatia vezicii, cistita, procum si crampele pot fi usor vindecate. Deja, dupa al doilea sau al treilea masaj se observ o amieliorare pronunfat’,(vezi fig.24) Cazuis ; ‘¢ Dupa nasterea primubai copil, care din pcate nu a putut tei, d-na J. in varstide 25 ani, nu ‘mai putea s8 urineze in mod normal. Cantitéfi mici de urind, cu spasme ale vezicii, urmate de ddureri acerbe. D-na J. era in tratament medical, de 1 an si jumétate, din pacate fara nici o ameliorare Situasia in care se afla ii afectase foarte mult cisnicia. Cand am vazut-o prima dat’, d-na J. era la marginea disperarii. A facut impresia unei femei foarte nervoase. Avea tot corpul unflat, picioarele pline de apa. Ce ardtau zonele reflexogene? Zoncle ambilor rinichi ale ureterelor si in special ale vezicii erau alterate. Din cauza dezintoxic&rit defectuoase au intrat gi alte organe importante in stare de suferin{a situatie care trebuia avutd in vedere. : Dupa primul tratament, d-na J. s-a simijit mai bine. Soful acesteia mi-a promis c& va continua ‘masajul acas& si c& ma va instiinja de rezultat.‘Dupa 6 zile dna m-a chemat la telefon $i mi-a povestit, plin& de bucurie e& pentru prima oara de mult timp, a putut s& urineze pe parcursul unei zile normal, fara st aibi nici cel mai mic neajuns! euegesCAPITOLUL Ill METABOLISMUL i Este important sé fim atenti la ce mancdm, dar tot atat de important este si stim a céta parte din produscle alimentare este asimilatd de cAtre organele noastre digestive. Pentru acest lucru, ficcare punct din tractul nostru digestiy, lung de cAjiva metri, incepand cu gura, esofagul, stomacul, duodenul, intestinul subjire si colonul, i pana la punctul de iesite, igi are importanga lui. 4. DINTIL a In procesul mestccdrii se realizeaza sfifanared mecanic&’a’ alimentelor. Saliva este secretati de glandcle salivare, si numai printr-o buna mastiare se poate objine 0 buna functionalitate a acestor glande, Prin antrenarea muschilor masticatori $¢ objine o intarire a acestora gi astfel barbia nu se lasi in jos in timpul somnului, ceca ceva: face sii nu mai sfordim, Zona reflexogena hast “ Zona reflexogend a maxilarului superior se afl pe prima falang’:a:degetului mare al piciorutui (vezi fig.46). Zona reflexogen’ a maxilarului inferior se afla de la jumatatca primei falange, pana la aproximativ 5 mm spre a doua falanga (vezi fig.47). Trebuic finut cont cA toate zonele reflexe.ale capului sunt inversate, adicd jumatatea dreapti a maxilarului se afld pe degetul.mare al piciorului sting, iar jumitatea sting’ pe piciorul drept. Stari patologice eS ~ Dureri de dinti: fi 7 ane ~ Inflamasii ate, maxilarelor, dificultagi in. purtarca protezelor;, ~ Sinuzite; 7 E i - Paradento2s. La durerile de dinfi se mascazd zona corespunzatoare, objiniridu-s¢ 6 irigafe sanguina mai bund a pulpei dintelui inlaturandu-se astfel, durcrea. Acest masaj-nu va scuteste de a merge la dentist, in special daca dintele este cariat. : Dificultati ta purtarea protezei : Exemplu: Doamna W, a venit la mine, disperata. in ultimii 6 ani slabise 30.Ke. [yi dorea sii se ingraye, dar nu putea, Acas& avea 6 proteze in sertar, dar mu I¢ putea purta mai mult de 30 de minute, din cauza durerilor. Nici vorb3 sa poata mAnca cu cle! Apasarca zonci reflexogene fi provoaca mari durcri. Am sfatuit-o ca soful.si-i maseze accast zona zilnic, 10 minute la ficcare picior gi sd revina peste 10 zile., Dupa aceste 10 zile am revazut-o pe doamna W. totalmente schimbata. Fata ii radia, se ingragase si mi-a declarat: “Retray tot ce am spus despre incapacitatea dentigtitor; inchipuifi-va, acum pot purta fiecare din cele 6 proteze. fara nici o durere”, Sinuzitele maxilare cer aclesca un tratament indelungat ca si sinuzitele frontale si sunt foarte dureroase. Cine a facut spalauri sinusale nu-si amintegte cu drag de ele. Masafi zona reflexogena si va vefi mira cd in scurt timp va veti simji mult mai bine. Paradentoze. Dupa incorporarc, domnul T. a inceput si sufere de paradentoz3. Cauza a 7 a | | | |! ! ! Poe probabil era lipsa de vitamine, avnd in vedere €8 domnul T. manca numai de la eazan, unde zarzavaturile si salata crau finute ore intfegi in apa. Durerile gingiilor craw uncori insuportabile din cauza acestora domnul T. cra impiedicat sa-si indeplineased scrvieiul, in mod normal. Dupa cliberare, starca lui s-a imbunatatit cat de edt, Totusi, la 32 de ani unii dinji au inceput si se miste, cut toate cd i s-au fEcut masaje gingivale. precum si badijonari cu diferite medicamente, Dupa ce domnului T. isau fost aduse la cunostingd principiile reflexologici. el a ineeput si fted masajal zonelor reflexogene ale maxilurclor. superior yi inferior. Timpul afectat in acest scop: S minute pe zi pentru ficcare zona a piciorului. Lipsa substanfelor regeneratoare a fost inldturata prin schimbarea felului de alimentaie si prin punerea la punet a zonclor reflexogene ale stomacului. duodenului si ficatului, Rezuliatul nu a intirziat, Duy © lund de zile s-a putut inregistra © ameliorare, iar dupa tan gi jumatae au disparut si ultimele ume de paradentoza, : 2. ESOFAGUL c t un tub museulos de o linigirie Alimentele macinate si insalivate ajung din gurd in esofi Se 3. STOMACUL™. s+ be curate : Mciired Alimigntelé nu se Uigerd i Stoinae. ei, aici, ele sunt’ pregatite numai pentru a fi digenite, inirucdt‘sunt amesteeate cu ‘sucul gastric eu reaetie forte avidd, Bolul alimentur astfel Wansforniat este‘impins ves pilor iti Muon 7 1 tpoi iY stoma Zona reflexogena ‘Se fla imediat in spatele promontoriului, corespunzator articulajici metalarSo-filarigiene a doyetului mare al piviorului: cu este aproximativ de marimea buriculiii policelili. Zona se wiseyte la ambele picioare: 0 parte a stomacului la pigiorul drept, céalalta parte la piciorul sténg (vezi figura 15), 7 Stari patologice aera eae neers Chante 7 !, Vomismente: a 2. Balonari, senzatie de plenitudine. tulburari ale ritmulut e: Cei mai multi oameni nu au tulburari gastrice. Stymacul lor inghite, tot ce ise trimite. Altfel este Ia sugar. unde reflextl de vom fimerionsazai exelent: fot ee stomaeul nu dlreste se tiimite inapoi! Faptal ef stomiicul nu mai dé seine de reuetic la 0 alimentatie gresits nu dovedeyte ea ucela poate prefuii toate substanjele pe eare le primeste Ele rman pe loc si cauzeaza senaatiile de plenitudiite. eveniwat de oboseald si balonare.’ Balonarea preseaza prin diafragm vartul cordului provocind duréri cardiac, de cele’ mai multe ori noaptea. Experientele noastre 3.c8 90 % din tulburdrife cundiace pot fi vindeeate prin schimbarca felului de alimentatie ara (veal eap. XH. . Cazuistica ce © Domnul P, s-a trezit noaptea cu dureri de cord, L-a eoplesit friea. Ce s-a intiimplat? Sa fie oare bolnay de inima? La reuparitia acestui simptom s-a dus la medic. Electrocardiogrima a dus mai linistit acasi, Dar, in noaptea urmaitoare sea trezit Fatat wncord normal yi domnul P.din now speriat din somn: din nou s-a facut simfita inclestarea in regivnea inimii! Ceva nu era in regula. In ziua urmitoare s-a dus iardyi la medic. Is-a ficut a doua electrocardiogramé care yi de data accusta a fost normala. Curioasd treaba! domnul P. s-a reintors acasé, ‘S-au produs metcu crize noi. Din acest moti a fost la medic inca de $ ori. Ultima data Iu intécbat pe ricdie’ dacd tulburirile nu ar putea fi in Iegatur§ Cu mancarca."Imposibil!” a rispuns médicul. "Stomacul ¢ un organ. iar inima altul, Dar, dac mai Veniti o data cu acca ast poveste. vd trimit la ‘ult psihiatra!” Domi P. nii S-a mai dus Ia control. dar a incepiit SA observe atent imprejuririle in cake se prodiceat accesele.Astfel a putut conslata ed totdcauna era in joc 0 cin’ copious’ pie care a eonstniat-o, sau c provocat baloriiri, Sehimbandii-si, felul alimentayiei (vezi edp. X11) nu a mai avut nie 0 tulburare de inim _Uleerul gastric |: . : 1 Are de multe ori drept cauza, probleme sufletesti: Cand omul "rumegs": mereu asemenca probicme, stomacul produce acidlitate intr-o cantitate prea mare. Aceasta poate prdduce leziuni jeoto unde mucoos atresia sbi 3 formenzl in ler (in exempu penta ecru gastro-duodenal se poate gsi in paragraful despre duoden):-: ‘ “ 4. DUODENUL a Situarea si_menirea soul Duodenul este sitirat.in mare parte in: partea: dreapti, supcrioara:a’ abdomenului: Are forina unci potcoayé. Continutul lui este de naturd alcalina adic rcactioncaza (foarte sensibil) la substanjele acide’ Canalele excretorii ale pancreasului yi-ale ficutului (ale. bilei):se’ vars& in duoden, fe : i wregicok Zona reflexogena 7 ween Imediat sub zona reflexogend a stomacului se giscyte un punct foarte seis reflexogena'a duodcnului: De mulic ori in acest loc se fac depuncri cu aspect-"osos", care pot ajunge de marimca unci migdale, Pentru “dizolvarca” lor se mascaza P.R: ka ambele'picioare (vezi fig.16), + i Lp ead Pay Stari patologice ese of Dacd confinutul stomacului ajunge in, dyoden foarte acid, © posibil.ca acesta st nu-t poatd neutralize, duodenul contractindu-se ca yi mucoasa bucald atunci cdnd mestecdm 0 felie de famiie. Prin accasta contracture orificiile coleddctului. i al conductei pancreasului se Ingusteuz Prin urmare va ajunge in duoden: 1) prea patina bik $12) prea putine fermentai digestive, Ca urmare se devechilibreaza urmatoarele fune = Deviiaoxicarea ficatului prin vezica biliar = Digerarca_grisimitor: i + Scaunele: = Asimilarca hranci, EyEPTELERLELE EERE EE EERE EEE Se poate instala gi ulcerul duodenal. 5 + ’ Cazuistica’ : : © Domnul J. a venit intr-o buna zi la mine, pentru a-mi cere un sfat. Suferea de ulcer gastro-duodenal care-i provoca duréri in mod continuu. Acestora ti se mai adauga fn ultima vreme si tulburari cardiace. Medicul i-a prescris ca tratament sa bea in fiecare zi I litru de amestec din smantnd si suc de portocale. El a urmat ascultator indicafiile medicului. Totusi cu acest tratament nu a ajuns prea departe. Ba din contra, s-2 simfit cat se poate de rau, Zonele reflexogene au confirmat starea de suferinga a pacientului. In punctul reflex gastro-ducdenal se formase un depozit de marimea unci,migdale, care prezenta dureri la apisare. Acest depozit trebuia dizolvat, iar organul respectiv urma sa primeasci o irigare mai bund cu sange. D-l J. trebuia si incetezc imediat de a mai bea amestecul de suc de portocale cu smantind. Accasta biuturd i-a provocat o balonare a stomacului, café a apasat prin intermediul diafragmei pe varful inimii provocdnd tulburari cardiace. o +.:Domnul-J. gi-a schimbat felul de alimentasie (vezi cap.-X1D: isi masa zilnie punctul reflex gastro-duodenal timp de 20 de minute. Deja, dupa 7 zile a Inceput sd sc simt& mai bine. Dupi alte 2 sAptimani au disparut durerile, iar dupa 5 saptamani a disparut yi ulcerul 5. FICATUL SI COLECISTUL i aa ma ig Situare ‘ ri net -. Ficatul este situat;la dreapta, in partea superioar’ a abdomenului. Este cel mai mare organ:al omului.si, céntareste .1,5 kg. Colccistul il gsimiin partea inferioari-a ficatului. " Acesta este un‘organ cavitar avand forma de par’, ung de aproximativ 8-10 ém, cu’o capacitate de 50 mme de lichid. A patra parte a singelui, adic aproximativ 1,5 I, se afl in ficat, Menire, te ‘ 7 Ficatul trebule si indeplineascd aproximati $00 de funetii diferte: * y+ essBlestescel mai important organ.de ‘metabolism, compunand, descompunand gi metamorfozind substante de mare importanfi pentru viat. - In el se face dezintoxicarca produsclor metabolic, prccum $i a substanjclor strinc din organism, - Tot el produce bila; care este ininagazitiatd in colccist. Cénd coinsumam alimente grase, colecistul Se contractéaz4 §i igi varsd conginutul in duoden (daca acesta nu este iritat), Bila nriai confine substanjé cé’sunt toXice pentru ficat si care stimuleazd functia intestinelor. Zona reflexogena Ficatul: zona reflexogend a ficatului se glseste pe talpa picforului drept (vezi figura 18). Colecistul: Zona reflexogena a colecistului se gaseste in vecinatatea zonci reflexogene a ficatului. in caz de calculi biliari sau in caz de Soler te ‘se poate observa o depunere de mirimea unui bob de mazére (vezi figura 19). : d "4‘Stari patologice ~Ieter;, - Ciroza hepatica; = Dureri ale ficatului; ~ Lipsa-de substanfe regeneratoare; = Oboscali si excitabilitate cronicd; = Insomnic (ora activitatii maximea ficatului este noaptea, la 02, ,00); ~ Colecistita, calculi bitiari; ‘ + Aga ziscle pete de ficat ale piclii. - leterul (gatbinarea) : Icterul poate fi provocat si de o infectie a cUilor biliare, dar cauza cea mai frecventa este blocarea coledoctului. Accasta blocare este de multe ori datorat’ unei contracfii a duodenului, atunti cand bila este impicdicati si se scurgé si ia cale intoarsa, Aceasta ingrosandu-se, di nastere Ia caleuli (pictre). Calculii, la randul lor, pot inchide coledocul in mod complet, ceea ce declaseaza icterul. insa, pentru aparitia icterului nu‘este neaparata nevoie de prezenja calculilor, ceea ce se poate demonstra in urmatorul exeriplu: @ Domnul D. a fost confruntat pe neasteptate cu 0 problema pe care’ prea cé nu o poate rézolva. Aperatul stu gestro-intestinal, pind etunci in perfecta stare, a fost cuprins de un spasm total. Era balonat, abdomenul fiindu-i tare ca 0 scndurd’ Balonarca apasa prin intermediul diaftagmei pe varful inimii, ceea ce fi.provoca tulburdri cardiace, Pentni usurarca suferingelor sofia lui i-a infgurat abdomenut cu cataplasmé eatdé-umede si-fi iced masajul zonci reflexogene a stomacului si a duodenului timp de 30.de minute pe zi, In $fargit spasmele au cedat: Dupa aproximativ o ora di D. a but o'ceasea de ceai: ins nu [La putut suporta si durerile spastice au revenit. Doamna D. i-a ‘administrat, supozitoare spasmoliticc. Rezultatul a fost slab, asa cd doamna D. a plecat la farmacie pentru a cumpara tablete conti balondrii. Dar staréa de rau nu s-a ameliorat. Singurele care si-au facut efectul au fost-masajul zonci reflexogene gi cataplasmele. Astfel, dl si dna D. au petrccut 0 noapte it incaja, dnei D.i s-a parut c4 albul ochilor sofului ei a iiccput s& se coloreze. Pentru a nu provoca o neliniste inutila pacictului, dna D. nu a.spus nimic de banuiala ci, gi a continuat cu insistent masajul. Spre scara dl. D. s-a simtit mai bine. A inceput si bea ceai, iar in a treia zi toata piclea i s-d colorat in galben. $i urina a capatat 0 culoare de bere brund, caracteristicd pentru icter. Dna D continua sa maseze zilnic de 3 ori, zona reflexogend, Prin accasta spasmele cedara gi dl D, putu si m&nance preparate usoare. in a patra 2i culoarea galbend a inccput sa paleascd si dupa alte 24 de ore abia s-a mai putut observa. Dar de ce dl. D. s-a imbolnavit de icter? . El a avut de ficut fai unei grave probleme sufleteyti. Accasta i-a provocat un spasm al plexului solar, care este 0 rojea nervoasd a sistemului neuro-vegetativ, ce prezideaza tractul ro-intestinal. fn consccinja s-a produs o activitate gresitd la nivelul stomacului si al duodenului, adicé un spasm. Bila nu a mai putut fi climinatd, iar substangele colorate | eee(bilirubina) s-au acumulat gi au inundat sdngele. Ochi gi piclea s-au colorat in galben. Q parte din bilirubina s-a eliminat prin urina, astfel se explica culoarea inchisa a acesteia. Ciroza hepatica : © Starea sinatajii ficatului d-lui Sch, [-a facut pe medicul siu si fic-fourte ingrijorat. Ansa di. Sch. nu ua ucrurile prea in serios. Numai dupa citeva accese de colica bitiara si-a dat seama de gravitatea bolii sale. in continuare, starea sAndtafii lui s-a inrautazit simfitor. Ficatul i dureros la palpare in urma consumului exagerat de alcool si alimentatici greyite, Medicul i- a spus, fird mil’, cd nu va mai tr&i-nici doi ani DI Sch. s-2 declarat dispus de a incerca schimbarca felului alimentatiei gi de a-si masa punctele reflexogene lezate. in primele 2 siptimani durerite ficatului s-au accentuat, D-t. Sch. a sirnfit cum ii lucteaz’ ficatul. La sfargitul celei de-a 3-a saptamani, drerile au inceput si cedeze. A cedat si tumeficrea ficutului, acesta miesorandu-se. Dl Sch. s-a sitntit mai bine. De accea nu s-a mai prezentat fa medicul siu pentru un control general, decat dui timp indelungat. Medicul |-a intampinat cv cuvintcle: "Iti dai scama cd a trecut un‘an de cand te-am vazut ultima data?" $i dl Sch. a observat ca prictenul lui nu-l ercdea ea in acest ras cl nu a fost la alt medic. A fost cXaminat cu atenjic. Cind a terminat, medicul a constatat; "De 35 de anii vii la mine, dar niciodata nu te-am gisit intr-o stare de sandtaté mai bund ca astazi. Ce-ai ficut?” Di Sch. a relatat adevarul, Dupa 0 pauzi mai lungs medicul s-a uitat rept in ochitIui sia spus: "Am mai avzit de taba asta E in reguld, fH tot ay'§i mai departe! es : Tee tereer eer -.<:Durerile de ficat : “Dac ficatul este slabit, consuenul unor substanfe toxice (0 céasea de cafea) poate provoca dureri de ficat. Ptin masajul zonei reflexogéne aceste-dureri pot fi gor inlaturates< (marit gi a devenit Gazuistica F See ee ‘ 20. tandra doainna, sub 30 ‘de ani, i-a petrccut concediut la mine acasa. Dupa fiecare pranz consuma o cased de cafca natural. [n mod sistematic la un sfert de ord dupa consum © infepa ficatul. Dupd dowd minute de masaj junghiul a cedat. Au urmat masari regulate ale zonci i astdzi, pentru ed este o plicere s8 consume o ceased cu cafea, dupa pring... Lipsa de substante regenerative Fe td Ficeare organism este strabatut de procése anabolice si catabolice de reyeneraré yi de dezintegrate. Pe o petivaild de 7 ani toate cclulcle din organismul ‘nostru se reinoiese. Dacd, insa, in siingele nostru nu se gisese substante reyencratoare, accastd reinoire se produce incomplet. : Cazuistica @ DIW. suferca de mai mult timp de dureri fa gentinchi, Prin masajul zonei reflexogene s- aa simyit mai bine, fird s8 se vindece complet. Am cdutat eauza si am gasit-o tn felul de alimentaf DIW. nu putea s renunte la cafeaua lui cu lapte, dimineala si seara. Genunchiul, desi a fost mai bine irigat datorita masajului, totuyi in singe nu crau prezente substanfole regencratoare necesare, Cafeaua cu lapte stitea in stomacul dlwi W. pana si in timpul pranzului, impicdicand digerarea 6 SPR RARE ETEnormal a alimentelor consumate ia masa principal si ca urmare intestinele gi ficatul asimilau numai o mica parte a substanjelor ingerate; astfel incat substanfele anabolice mult necesare genunchiului, lipscau, Nici din mancarea de scara nu si le putea procura, c&ci seara consuma, iargi cafeaua lui cu lapte. DI W. renunfand la cafeaua cu lapte a facut foarte bine clici, dup’ 2 sdptiimani a scdipat de durerile de la genunchi. Oboseala cronica si excitabilitatea Daci a) ficatul nu lucreazi bine, sau b) colecistul nu poate s& evacueze substanjele toxice ale ficatului in duoden, atunci in organism se produce o retenfic a acestor substanfe toxice. Ele se intore in circulatie, iar singele le transport’ tn intregul organism. Substanjele toxice sunt substange excitante, de accea omul devine arfigos, excitabil gi obosit. Cazuistica: iste ae + ask i © 0 sori medical de 22 de-ani'se plarigea’ de oboseall permanent; Desi dormea sufigient in fimpul nopfii. Se mai adaugau lipsa de memorie si tulburirile gastrice. In fiecare dimineafi se trezea cu dureri acute. in, partea inferioard a abdomenului (balonari). Ce aritau zonele reflexogene? O reactie dureroast la.nivelul stomacului, a duodenului, a ficatului sia colecistului,. : : Cum arata regimul alimentar al acestei sore? See Micul dejun: 1-2 cafele cu frigcd., 7 7 _ 7 ‘Dejunul: consumat in neliniste avand’ sindurite Wavasite: Caldesert? fructe enide! “ # La’ora’13: cafea'cu frigcdi ‘Tao 14:2 cost de cafea'u fig debarece se sintea bosite: Suplimentar la ora 16: lapte °° 8 2h oh Pentru cina: lapte si, fructe zilnic’ zona reflexogeni. Dupa doui hini s-a sim ca nou ndscutt: alr disptirut oboseala, uitarea $i iritarea, la fel si durerile abdominale, precum sitbalonariles: 0:5" ‘Viata a meritat din nou si fie tit. yoo 2 mnaleste ae ; = Insomnia Oamenii care se trezese in fiecare noapte la ora dow’, si nu mai pot adormi 1-2, ceasuri, sunt prada unei alimentafii gresite. Ei consuma intre orele 19-21 0 cin cu meniu complet de came si adaosuri. Ficatul devine activ aproximativ dup’ 6 ore; substangele toxice pe care ficatul le primeste, trebuie si le dezintegreze. Acest lucru, din pacate nu este posibil in stare de somn gi de accea omul se trezeste. Nu de mutt, un paznic de noapte mia confirmat c& cele mai multe Iumini se aprind noaptea intre orele 2 si 3. Colicil $i calculit biliati : Colicii biliari nu intotdeauna sunt cauzafi de nisip sau calculi, ci de cele mai multe ori de inflamajia vezicii biliare. iv 1 Indiferent de cauzd, este important: 1, stise schimbe regimul alimentar (vezi cap. X11); o 27(2. si'se maseze zonele reflexogene ale vezicii biliare gi ale duodenului, ‘Un chirurg german, a indepirtat operativ in timpul carierei sale peste 2000 de coleciste, "Prea mult", afirm’ acesta astizi, s-ar fi putut trata mult mai simplu prin masarea zonelor reflexogene. ;,.; > ; : 6. PANCREASUL Situare : Pancteasul are 0 pozijie transversal’ in partea superioar’ a abdomenului: unul dintre capete se afl in potcoava duodenului, iar celdlalt atinge suprarenala si splina, Menire Pancreasul este compus din dou jesuturi glandulare cu fune}ii diferite: A. Glandele care produc secretil digestive Pentru dezintegrarea hrenei.in componente cét mai. simple avem nevoie de’ ferment. Pancreasul produce fermenfi, care descompin hidrajii de carbon in produse mai simple, iar proteinele in cele mai thici elemente ale lor, aminoacizii. Acésti fermenfi se produc in glandele respective gi se scurg, printr-o conduct excretoare, in duoden, unde se aliaz4 bolul alimentar. B. Glandele care produc hormoni * 7 Aceste glande produedtoare de hormoni se nuimese insulele lui Langerhans si se gisese distribuite in tot corpul pancreasului. In celulele A se produce.glucogenul, in celulele B - insulina. Insulina reglementeaz& metabolismul zaharului, adic& asigur& o proportie normal’ de zabar in sange. Valoare normali este de 80-120 mg %. Zona reflexogena ‘Zona reflexogend a pancteasului se gascste in pile dé la picioare (vezi figura 17), Stari patologice 7 7 2 = Tulburisi ale metabolismului cauzate de lips de ‘ferme ut = Tulburiri de regenerare in toate organele, daci hrana nu este bine asimilata i prin urmare lipsesc, substanjele anabolice; Se iE 2 Diabet. 2 a Tulburdri de metabolism si de regenerare Cum se produce’ lipsa de fermenti? gts ne Experienja demonstreaz& cf trebuie inkiturate in primul rand stirile patologice ale duodenului. Prin constructia duodenului, orificiul de scurgere a secrejiei pancreatice este micgorat. Ca urmare nu ajung fermenji desiui in duoden, iar prin refluxul in pancreas, acesta este deranjat in funcfionalitatea lui i se blocheaza. Diabetul in mod normal sangele confine 80-120 mg % glucoz&. Glucoza este unitatea cea mai simpla in care zaharul si amidonul pot fi descompuse in procesul de digestie. Dup& consumu! unei mese copioase singele este “coplesit" de o mare cantitate de glucoz4. Dar pancreasul intraimediat in wetiume producind insulin astfl incét eontinutul de zubit al singelwi sé fiereedus la nivelul normal rcs : : Dava panereasul produce preu pufind insulina atunei descompunerca zaharurilor se face Jent iar zahirul din singe creste peste valorile normale, Daéh'Zahiiral depaiseste pragul de 160 mg %, rinichii intr in activitate. Acestia pentru a preveni intrarea in coma, incep si climine zaharul prin urind. Care’ sunt posibilititile de terapie? 1. Introducerea in organism a antidiabeticelor iti mod artificial/sub forma de tablete sail injectii cu insulind gi limitarca de alimente cu conginut de glucicle. 2Stimularea functici pancreasului, astfel ca acesta si fic din nou capabil s4 proc insulind suficientd. Aici yi duodenul are o mare importanfa, cdci exist posibilitatea ca din cauza refluxului fermengilor, celulele insulclor lui Langerhans si fie stinjenite in funcyia lor. in orice caz de multe ori problema diabétului a putut fi rezolvata prin initermediul ducdenului Cazuistica , @ Dna M. cra nevoitd sa-gi controleze lunar nivelul zabaralui din singe, CAci'acesta cra marit de ani de zile. Ea nu suporta tabletele gi trebitia ydeci,'sA cchilibreze’zahiiril ‘din singe printr-o diet severa. Duilciurile ii erau interzise total; pine aproape nu manca: doar pufine paste finoase yi orcz, De 3 off pe zi cra’ necesar si-si controleze titina.* © Bene Dia ce dna M. a auzit de terapia reflexogend si a citit propuncrile mele privind felil élimentatici. @ avut 6°faz¥ de speranja.A Theeput'sa se maseze’ cir’ multd enéigie si gi-a schimbat felul de alimentajic, adica a incepit sa'conisume inai mult paine, mai muljitartofi si orez gi yi-a permis de asemenca sd mai ia ici-colo cova dulcivri. A renunfat la orige. fruct, lapte si cafea cu Lapte (motivare in cap. X11). 2 in timpul unci siptimani compozijia urinci nu s-a schimbat- In’a doua sdptimand urina confinca mult zahar. Timp de 7 zile dna M, a climinat destul de mult zahar. Acest Icru.nu era nelinistitor gi. trcbuia privit ca o reactic cat se poate de logica in timpul color 7, zile situatia s-a normalizat, Died cineva Suferd de dinbet. trebuie si procedeze out tact, éa echilibruil fntre consumul de zaharoase yi insulin si poatd fi menjinut. Swit necesare controale zilnicé, repetate ale urinei, pentru ca si existe 0 orientare asupra alimentatici sia administréeii de insulin,“ BORE UE aE sie La inceput dna M, a finut cont de aceste sfuturi, dar cand a vazut ed tow! merge bine , a devenit mai nepasitoare. "Dorul” ci dup dulciuri era mai putemie decat rajiunca yi a inceput si exagereze. Spre nenorocul ci, in acclayi timp panereasul a trecut printr-o fazai de regenerare side aceca nu cra pe deplin, productiv. Pancrcasul suprasolicitat a reacfionat-vehement Dna M. se simjea slabits de puteri, lesina des si simjea o mare sete, Trebuia sa urineze des, ceca ce ii cauza arsuri, Culoarea urinii s-a schimbut devenind de culoarea berii brune. Atunci dna M. si-a chemat medicul prin telefon, care a venit in acecusi zi gi ‘ina fleut o injecjic cu insulin. Echilibral corporal s-a putut restabili dupit 5 zile Dna M. si-a continuat tratamentul mai departe, de data aceasta avorddind mai i muta atenjie semnalclor corpului, De aproape 2 ani dna M. mindnca normal. fn urind nu s-a mai gasit zah: 7 la fel si ZaharaSSeS Sf 2 din singe a prezentat Valori normale, Meicul curant a fost foarte mulyumit gidna M. a trebuit sa meargd numai 0 data pe an fa control 7. INTESTINUL SUBTIRE Situare + Intestinul subjire are hun, cavitatea centrald a abdomenulu imea de uproximativ Sm si umple cu numeroasele Ini anse Prima parte a intestinului subire este duodenul aulicd trecerea substantelor nutritive aueevat pregatite prin peretii intestinal Zona reflexogena © parte a intestinului subjire se giseste ta piciorul drept. iar « sting (vezi fig 25), call parte ka piviorul Liatine! Stari_patologice fhe + * 1. Balondri(vezi cete spuse lu duoden gi la cee). pce _-2. Diaree. Diareea cronicd este un semnal.de alarma! De unde sf tuam substanqete regeneratoare ce ne sunt zilnic necesare, daca intestinul te elimina merew in lye sa te prehicrezc? Diareea-cronicad mai cancesu si colici abdominale zilnice, imbatrin pirului,,oboseald: nervozitate si depresii. psihic azuistica ~°* @ DnaA. in ora Slabita."avea pielea ou riduri ficea téimperuturd eu usurinfa. T precoce. eldlerea ea'ki 30 Ud anit ett pele’ brune, ‘parul fara huicia Era *foaire Hervousa gi ate"Hiedicamentelé ce ‘au fost préscrise 1S-a hid fara ‘nici un rezuiltat. De kin. pacient al meu a atrit pand la urma de reflesotoxie. Dal A. era prewitit sil incerve. Sia schimbat modu de alimentajic (vezi cap.XID, si-a aplical masaijul in mod rational. Dupi putin timp, diarcea si ameliorat st astizi, dupa jumitate te ci Inainte: Gindrd si Sinttoas: &. INTESTINUL GROS Intestinul Eros $e imparte in: ¥ > ~ Ceoul si colonul-aseondent, = Colonul transversal. ~ Sigmoidtul. += Rectul. cCECUL, doa A.‘ardita Situare Cecul se afl in partea dreapti a parfii inferiodire a abdomenitlii. inteStinil s (eral in ece, in punetul de trecere de La intestinul subice fos se afl’ un Sentil, valva - Inflamatii, fe ’ - Hemoroizi. n ssendiferent- despre, care. din ageste:stBti:patologice este vorba; prin: masajul zonelor reflexogene acestea pot fi vindecate. fn orice caz, o inflamafie se. va vindeca mai repede decat noduli hemoroidali. Dar si in acest ultim caz se poate obfine cu relativé usuriné incetarea durerii si oprirea unei eventuale hemoragii. Cine are hemoroizi ar tiebui A aiba scaune regulate si nu prea tari, fn caz de hemoroizi “deschisi" se recomandi a se ingera din cand in cand seminje de in muiate, prealabil in apa, si dact scaunele sunt tari, se pot-introduce supozitoare de glicerina. at ameen - CAPITOLUL IV 1 . CORDUL SI SISTEMUL CIRCULATOR ‘ CORDUL (INIMA) . Situare Cordul este situat in cavitatea toracica. El se afld in proportie de 2/3 in partea stanga, iar 0 1/ 3 in partea dreapta a toracelui. zi Structura si functia Cordul este un’ organ cavitar museuios, avand aproximativ ma&rimea pumiului omului respectiv. Funcyiile fui stint: 1. impinge sdngele in pldméni unde se fac schimburile gazoase (mica circulatic) si 2, Impinge sdngele in marea circulatie pentru a aprovizionarea intregului organism. Cordul este impart in 4 cavitayi: dowd atrii sau auricole gi doua ventricule. Intre'fiecare atriu si ventricul se gaseste o valva care impiedicd refluxul Sangelui. Intre atriul si ventriculul drept pe de o'parté i atriul si ventricolul sting pe de alta parte se afla un percte despirjitor: in stadiul embrionar écle doua airii'¢oriuhied intre ele, peretcle despartitor inichizaridu- se numai in’ momentul nasterii fAtului: Inainte de nastere singele trece din atriul drept in cel Bing evitand rica'ciretlafie. Dup& nastere angele trece din atriul drept in ventriculul drept i de aici in plimani unde va fi saturat cu oxigen si readus fn atriul sting Am pomenit de'aceasta comunicare ‘interatriala ‘pentru cade’ inchide, cea ce condiice Ia aparipia celor mai multe cardiépatii innascite, * CCordul mi sé hraneste din sngelé care cireulé prin eavitayle lui, oi mujchiul cardiac are 6 sejea' de’ aprovizidnare proprie: vasele cotonariene. Zona refiexogend “ Se afld in telpa piciorului sting (vezi figura 33). Stari patologice mews - Scnzafic’ de angoasd, sau de junghiuri in regiunca inimii, respiratie dificila. + Vicii de cord innascute sau dobandite (ca urmare a unor boli infectioase).. ~ Angina pectorali, infarct de miocard, = Insuficien}a curdiaca, tulburari circulatorii. ~ Aritmii. hu se Senzatie de angoasa sau de junghiuri in regiunea inimii, respiratie dificila Sunt provocate de obicci de balonari, care, prin diafragma apasi pe varful cordului, deranjandu-i functionalitatea normala (vezi yi capitolul despre tractul gastro-duodenal). Situayia este posibili in cazul end colouna dorsala este slabita si exist 0 ciupire a nervului inimii la radacina acestuia. 3wi Vicli de cord Port De regula este vorba de o iregularitate valvulara sau de o comunicare interatriala. Din punctual de vedere al reflexologici, tratamentul este acelasi, fie cX este vorba de un viciu dobandit sau unul innascut. sae Cazuistica wi © La nasterea fetifei dnei R. medi au sesizat c& acest copil avea un viciu cardiac. Fafa acesteia era mongoloida. Acest handicap, precum $i multele boli infectioase de care suferise, i-au intarziat dezvoltarea, asa ci la varsta de aproape 2 ani nu putea sta singurd in pozifia gezut. Orice efort cra greu pentru ea. Buzele, precum si palmele si tilpile piciorclor aveau o culoare albistruie Dna R. a aflat de metoda reflexologiei. Astfel a ajuns la mine cu fetija. wi Ce ardtau zonele reflexogene? i ZR. ale, rinichilor-suprarenalelor-ureterului-vezicii, tractului gastroduodenal, precum, ! si ale inimii si purictclor limfatice rau foarte sensibile fa presiune. ; Cu toata agitafia si strigatele disperate, ale copilului , acesteia, i s-a facut zilnic masaj de 20 de minute. $i cum era de asteptat, inti sa schimbat aspectul urinii, Aceasta fusese pana atunci limpede ca apa de izvor, iat duipS masaj a devenit .inchis§ Ja culoare si cu un miros pitrunziter. Dup& 3, saptmani copilul a avut de multe ori manufele si piciorusele de culoare roz, buzele, ta fel, aveat, din cand in ednd o culoare normals, si a deyenit mai pugin Susceptibila la infectii Dupa.3 Juni.de masaj i s-a facut un conirol medical Doctoral s-a mirat: tesa mai | schimbat fétiga asta, arati mult mai bine!" Conform datoriei profesionale, ia ascultat.inima 4 a zAbovit mult ca gi cum ar fi vrut sd caute ceva, Cand privirea lui s-a wi si toracele. La i intdlnit ca privirea intrebatoare a mamei, a spus: "Nu se mai.aude,suflul; inima copilului lucreaza normal": Dna R. a fost foarte fericitd, cici nu exist pentru o mama o fericire mai mare, decat cca de a putea ajuta propriul copil! angen Angina pectorala Aga se numeste ateroscleroza vaselor coronariene. In aceast& afecfiuine aportul de oxigen este suficicnt pentru-starea de repaus, dar este insuficient pentru cea mai-mici agitajie sau fort corporal; muschiul cardiac sufera din-lipsd :.de oxigen, ceca ce se manifest into durere sub formi de ghiard la nivelut sternului. |. ME Stari patologice wi ~ Functionalitate insuficienti a suprarenalelor, rinichilor, ureterului si vezicii, - Aliméntafia nerafionala (balonari caré’ comprima, prin’ diafragma, varful ji - Tulburii psihice, imii). Infaret cardiac ie i Infarctul se face cénd un vas coronarian este inchis de catre un cheag sanguin. fn acest az partea respectiva a muschiului cardiac nemaifiind irigat, moare, Dacd vasul astupat este © arterai mai mare, infarctul este mortal Si aici este valabild maxima: "Mai bine a preveni decat a ciuta pe urmi insingtosirea!" ti ui = tsiJa un infarct. dacd va ingrijiti ca rinichii dvg si Iucreze normal, si fie capabili a elimina substanfele toxice si catabolice. iar suprarcnalele si produed adrenalina in eantilate suficienta (si deci inima dy. si nu fic expusd unci presiuni din partea stomacuhui prin diafragma. Daca aji avut, deja, unul sau doud atacuri de cord, atunci Va trebui ‘si va ingrijiti punetele reflexogene respective. pentru ca organismul sa fie apt de Iucru si sd puteyi wai echilibrat fara fried de moarte. Pe accustil tema ar mai fi de spus cd: persoancle care scapa cu viata dupa un infarct sunt. de obi matoare, Fumatul distruge substanjele Ue rezerv’d. care sunt neaparat necesare pentru a supraviequi intr-un asemenca Nu vofi.fi “candidat icci. nef Insuficienta cardiaca . © La scurt timp. dupa ce am inceput si,.ma ocup de reflexologic. am insotit inte-un autocar un grup de, turisti care sau dus lao curd balneard, in stasiunea S. Po la jumitatea drumului 9 femeie imi face semn ardtand catre yecina ei:,"Ceva nu,este in erdine:. destul de curigs,.Am Intrebat-o,ce are. dar.nu rispunde!" pce, Dna A. igi pierduse cunostinga. Respira abia vizibil si nici pulsul nu se maj simyee, Fara ezitare am. inceput, sti reflexogena a inimii pg, palma-stinga, deoarece nu am ayut posibilitatea. in autocar,s4,ajung la talpile ei, Dupa 3 minute dna a doch ochii si mi-a sontit_ eu repros: "Ce-mi fuccti, e.ma doare".:. Cu toate acesteu am continuat si masez zona reflexogent impit, bine. Am fost curios sd stiu doud lucruri: "De'ee vred'satimelirgd Ta’stafiune? $i cea mancat la’ micul dejun?" Mi-a rspuns: "Mereu am tulburdri de i ceastl, curd | baneard simi ajut, La mieu! ium am consumat 9 cafea edind sea Dna NALS 5 _schimbat felul ‘alinientate (vezi cap. XIL) $i gid norhnalizat zonele reflexogene =" f* 7 Tensiunea, arteriala we La masurarea tensiunii se iau in considerare dow cifte: una care indicd o valoare maxima si coalalta care indied o valoare minima, Valoarea superiourd oscileazd in cazul uaci tensiuni normale intre 110 yi 140, iar vatoarca inferioard intre 60 yi 90. Vechea regula, care sacotca 100 + varsta, este depagité. astéizi nemaifiind valabila. Ce indica aceste dowd valor’ Valoarea maxima indica tensiunea arteriald pe care ventriculul sting al nimi trebuic $-0 invingd in momentul contrac: a minima indica tensiunea prezenta in momentul de repaus intre dowd bitai ale inimii, Valoarca minima este cca mai important: cu eat este mai mare, cu atét repausul inimii nu este de calitate Cure este cauza unci tensiuni arteriale marite? Aproape intotdeauna o deficiena ronald, Rinichii nu climina cum trebuie substonjele tosice, preciim gi substanjele catabolice cure se depoziteazi in interiorul vasclor sang aine, 3sPrin aceasta elasticitatea, precum si volumul lor descrese, aga incat, cordul trebuie si product o tensjune mai mare pentra a pompa in artere aceeasi cantitate de sange. Cazuistica Dau mai jos dou’ cazuri, alese dintr-un sir intreg de succese! © Dnei L. i's-a adus la cunostin{a cd tensiunea arterialdi poate fi influenfatd prin masarea zonelor reflexogene. Deoarece ca suferea de accast& boala de mai multi ani, fiind obligatt s& ja mereu medicamente, i s-a pArut ci merité s& facd o inccrcare. Si-a masat zilnic punctele reflexe ale rinichilor, ureterului si vezicii, timp de o or. In a cincea 2 s-a simit rau in mod bruse si pentru ci aceast stare a ci nui s-a ameliorat nici in ziua a sasea s-a dus la medi ‘Acesta i-a ficut imediat controlul tensiunii arteriale: era 100/60, adic& prea scizutt. La controlul anterior avusese o tensiune mai mare. De unde aceast& schimbare? Dna L. nu s-a sfiit s8 spun’ medicului adevarul, Contrar asteptarilor nu a fost luat& tn glum’, din contra, medicul a cunoscut si a apreciat accasti metoda: El i-a spus: "Continuaji doamna, dar renunjati numaidecat la tablete, céci altfel tensiunca scade sub valoarea ei normal si va vei simti re", a © D-na S. lua’de 10 ani medicamente pentru tensiune arterial; cu ajutorul unor tablete aceasta tensiune fusese stabilizatd la valoarca de 220/120. Prin masatea zoncior reflexogene, a ajuns intr-o perioada de | an si aibd 140/80 (fara tablete). “ : Aritmia cardiaca, Varice.., : Etiologie "1. Din cauza ‘depnerilor in’ vene si in special pe valve, acestea, sunt impiedicate in furicfia lor, asa incat circulapia venoasd este insuficienta (vezi fig II) 2. Este posibil’ si o ciupife a nervului la nivelul coloanei vertebrale, ceea ce are drept urmare faptul ci vena nu mai ¢ste sub control, igi pierde clasticitatea si se lajeste. Valvele nu se mai inchid, iar sngele pendulcazd inainte si inapoi (vezi fig. 1V). ae Este recornandabilé masarca zonelor reflexogene in caz de varice? Daca varicele se afla pe gamba, piciorul poate fi masat fara nici un inconvenient. in acest caz trebiaie forfate in special zoncle corespunzitoare rinichilor, suprarenalelor, urcterului si vezicii, Dupa 6 tuni puteti masa si anumite zone uflate pe gamba (ex. zona rectului). 36UMN ENaC aati on eaten CAPITOLUL V SISTEMUL NERVOS ee ete 4. CREIERUL : : Situarea = Creierul. se afla in cutia craniana si este delimitat in partea dé jos de cdtre ee cutici craniene, iar in cea de sus de citre calota craniana. Mehire : : Creieral este considerat a fi centrul corpului omenese, Fiecare organ este in legiturd cu creierul prin nervii senzitivi gi prin cei motor impartire : a : ; cs ee Creierul se subimparte in: ; uk Baza ereierului compus8 din creiera intermediar,creienil mijlociu, puntea.Jui Varotin $i bulbul rehidian, In aceasti zona se afl& centrele respiratici, emotiilor, ale activitatilor cardiace, controlul presiunii. sanguine, si al tractului gastro-intestinal,, precum gi centrul pliceritor. + -Creierul mare cu cele doud emisfere: stinga sidreapta, unde. se_afla centrele, vorbirii, perooplitoy xteme,s ale, senzatilor precu¢ cole. motor. Act se, des yosr4.activtaea gindir isi; Hiatunonss : Creiemul_mie este Impartit, la réndul-lul In emisfera stanga. si cca treap dirijeaz4 gi, se.controleaz cea mai find activitate motoric Zona ‘reflexogena Bt Eo ao Cele’ doit degete: mari ale’picioarelor reprezint’ impreund totalitated capului, Degetul mare al piciorului drept reprezint’ jumitatea stdngi, ier cel sting Anis ee fA ceputui (vezi fig.1). i ivan Stari:patologice S = Tulburari in toate organcle. ~ Comotic cerebrala. - Dureti de cap pana la migrene: Tulburdri in toate organele ‘ eee Deoarece ficcare organ depinde de “contru”, 0 tulburare a creierului poate avea ca.cfect un dezechilibru functional al oricarui organ. De cxemplu: dup’ o comofic cerebrala, bolnavul poate elimina singe in urina. Desi rinichii nu prezint& leziuni, ercierul care nu functioncaz’ normal, in urma Teziunil avute, at comendi greyiterinichilor,Acclagi lua se poate intampla, deci, cu oricare alt organ. Comotia cerebral [Dra S., organizatoarca unej tabere de clevi, in timpul unei coborari cu schiurite a caait ‘gis- a” stad—_— a a declangat o grav comotie cerebralai manifestata prin rigiditates cefei si a coloanei dorsale. * Medicul a dispus ca dra S. si fie transportatd imediat de ia focul accidentului, acasd. Medicul de casa i-a-prescris odihn& sever’ in pat timp de 6 sAptimani. Dar mama, foarte speriati si-a adus aminte de tratamentul prin masarea zonelor reflexogene. Cele dou degete mari ale picioarelor, ce abia dac& erau sensibile la presine inainte de accident, dupa accident nici nu puteau fi atinse atét erau de dureroase. Zonele reflexogene ale cefei si ale coloanei dorsale reacfionau puternic. De aceca, dna S., mama domnigoarei, a putut si inceap’ masajul doar intr- ‘un mod foarte blind. Cu toate acestea zonele reflexogene au fost masate de 3 ori pe zi. Aga c& dup& scurt timp ceafa si coloana dorsala si-au recipatat mobilitatea. $i durerile de cap s-au ameliorat dup’ fiecare masaj; a cedat si senzagia de greajd. Dupa 10 zile dra S. s-a sculat din pat. S-a simpit atdt de bine, de parca nu s-ar fi intamplat nimic; de aceea s-a decis ca dupa o absenfii de 2 siptimani s8-si reinceap’ activitatea. Dureri de cap - migrene Un numar mare de cameni suferi de dureri de cap, ameliorindu-si acesté stiti neplacute cu medicamente. Durerile de éap? Pot proveni: a) Din cauza pantofilor incomozi(vezi cap. XII) Exaininafi-va degetelé imari‘ale picioaielor! Sunt indréptite inainte? Sau."merg oblic spre degetul vecin? Au batituri deta degetul vecin? Aras simptome de circulate preosie sau de depuneri? 1 0 profésoard de gimniisticd iiedi¢ala, d-iaV., suferea in fiecare miercuri si mimriai miercuri la duiéri de cap. Care si fie caiuza? O pitivire la picioarcle ei a dat imediat explicafia: D-na V.avea picioare late, pantofii insd crau subtir si clegantis pentru cele dou’ degete mari nu era loc suficient. Circulagia' sarigehii era inipiédicita dé incalpainintéa necoresputizatoare. In decittstil tiripului in se licusera numeroase depuncri? Pentti ofiée cunioscator, despre interdepenidénatitrezona reflexogend si organul respectiv era clar c3 durerile provin de la pantofii inguisti,Dar de ce dureri}e apareau tocmai in ziua de miercuri? Din discujia avutt au rezultat urmatoarele: in ilele as fant ari, joi fl vitieri ‘dna V-lucta cu pacienfii aces, iar miéreurea me Bee ogulat la ‘Spital, in jocalitatea 8” Acask purta sandaie comede. Pentru spital sé inicalja cu pantofi cleganti, sanguind fiind impiedicatd gi astfel ii apdreau durerile de cap. 5 Din momentut in care dna V. a purtat pantof mai pusin elegant, ek: indi sanatds fficut masajul degetelor i-au disparut si durerite de cap. Zi b) Din cauza tractului gastro-intestinal, Tulburar ale acestui tract duc adesea la dureri de cap. Masénd zona reflexogeni a apendicelui puteti scépa de aceste migrenc... 9.51! ©) Schimbarea vremii: vezi senzajia de echilibru. 4) Tulburarile menstruale. 10 femeie'tanara mi’s-a plans ca simte de 3 zile o apiisare in cap. Perjoatia menstiuala a intarziat, oare asta si fie cauza? Zona reflexogend a ovarului drept a ardtat o reactie puternica. Dar dupa un masaj de 5 minute cedat durerea de cap si in ziua urmatoare & aparut si menstruatia. vst'¢) Forfarea ochilor <> 2 Neue es Sires g) Accidente, ee ID.T. in varsta de 2 ani s-a lovit la frunte, in prma unei cideri, Paringii Tgrjordndusse au finiut fetita mai mult timp sub observafié, fara 84 poats constta ceva anormal in edmportamentul 38ei, Aga cl acest accident a fost repede uitat Dupa aproximativ 1 an si jumiitate, D. a avut un puternic acces de dureri de cap cu varsaturi. Fetifa suferea ingrozitor, iar medicul nu putea constata cauza. A prescris copilei un supozitor contra durerilor, dar boala nu a cedat. Accesele se repetau tot mai des, a" Medicu! i-a prescris vitamina B 6, iar in caz de dureri acute, supozitoate. Din pacate starea fetifei nu s-a ameliorat. Din contra. Cand D.a juins la varsta‘de' 11 ani nu a trecut nici 6 sapidmana ca si nu fie obligatd sA lipseascd o jurnstate de zi sau oi de la scoala intamplator dna T (inama fetitei) a aflat de existenfa reflexologiei si a inceput sa-si maseze fica: in special la cele dou degete mari, dar $izonele reflexogene ale rinichilor, suprarerialcloi, ureterului si vezicii, precum gi ale punctelor limfatice. Imediat s-a vazut o ameliorare, D. nua mai lipsit de Ja scoala nici o singura zi, ceea ce j-a adus note mai bune. Cutimpul a renunjat la medicamente 51 in prezent D, se simte foarte bine. » Migrena Este cauzaté de tulbirari in lobul teinporar: Poaté 8 fie unt Sau bilatérala. teal deregliri a zonei reflexogene a simjului de echilibra pot apared greafa si varsaturile, ” Cauza | Tn 90% ‘dir Hiecorespunizatoris ,, Zona ‘reflexogena a fobuiui teint “-Zonele reflexogene ale témplelor se afla,pe, partea.intem3.a degetelor. mari, adica-spre degetul al: doilea.al, talpii, piciorului, tocmai. in acel :loc unde, se fac. de, multe,ori bataturi cauzate de.apasarea degetelor. Lobul temporal stang se afi la piciorul drept iar Jobul drept la piciorul sting (vezi fig.5). wees itetvinon abe cane Cazuistica : : f T'intr-o diminieaja am pornit in orag dupa “cumpardturi: Am intiat intr-d piavllte’ unde intotdeauna, vanzitoarca fsese dragufi cu niiné, De asta dat’ insd era'schimbatd, Se tara de colo pand colo pe "jumatate moarta", Avusese o migrena putemica. Se plarigéa ca'a aplitat 2 supozitoare "forte", dar din pate fird rezultat, O asemenea tortura dura de fiecare data 3 zile, iar ina doua zi obisnuia sa aibi si varsdturi, Intr-edevar arta de-ti cra mai mare mila. De accca am inkrebat-o daca a'mai alvzit despre masarca zonélor teflexogene. Mi-a réspiis c& nu, dar cra dispusa sd facd orice, numai si scape de'accle dureri ingrozitoare: Ne-am asezat dupa tejghca si am ineeput masajul, prima datd lin, pentru cd a reacfionat puternic. Incetul cu incetul presiuncg a cedat, ecea ce am putut constata din ochii ei care priveau acum lumea cu mai pufind incordare, Dupa un masaj de aproximativ {0 minute la fiecare picior, durerea a dispirut aproape complet. as 2. SINUSURILE FRONTALE Situare Sinusurile frontale'se gisesc in spatele proeminenjei nazale. Ele sunt cavitai accesorii ale - cavititii nazale, captugite de o mucoasi, 39 aTe eee eeeeeCaeeeEe Zona reflexogena 7 eee ae s+ Zonele reflexogenc alc sinusuritor frontale sc gixcsc in pulpele tuturor degetelor la pi partea drcaptd la piciorul sting, cca sting la pion rept. Stari patologice ‘ Inflamatii si supurat Tn practicd, inflamagia ineepe cu gutura gentul patogen se intinde si provouci o sinuzitd catarali cu febra si cefalce. Tratamentul este de multe ori anevoios - dar nu pentru accia care cunose terapiareflexogen’. » Cazuistica . . re eal / 1 Cénd cra copil, di P. a avut o gripa grava. eu afeetarea sinusurilor frontale. De atunei nua mai putut respira normal pe nas Nouptea dormea eu gura deschisi si dimineaga se trezea cu 0 uscliciune a gurii, La varsta de 20 de ani Ia examinat un specialist O.R.L.: cesta nu i-a gasit nici polipi, nici aderenfe. Si-a dat cu plirerea ca webuic si fic in joc o sinusiti, Au treeut poi ani, in ‘cursul cdrora dl P. suferea tot mai mult de dureri de cap in regiuica frontald. Dintr-o fntdmplare a ajuns 88 éunoascd reflexologia is-a hiotirat sd iicerce uccasti metoul ‘A Inceput si-yi maseze timp de aproximativ 3 saptamani zonele reflexogene ale sinusului frontal, si iata cd prin cavitatca naso-faringiand au inceput sd se climine conglomerate de puroi, joarc. mari de cca. 5 mm, amestecaie cu singe. Accast# "mare curajenic # finut 3 zite, dupa care dl P. a mai putut sd respire nestingherit prin nas, nici durerile in regiuney frontala mu au mai apart 1 DIE. mi-a cerut si-i cxaimincz picioarcle: Toate Zonel¢ reflexogene tau peste medic, doar puilpele degetctor ati fost foarte séiisibile!D1 E.nu'a vrut sd tecunoasci acest inditiu dé rezistenja minor; spunca‘ca nia a’stiferit diciodat3 Cu Sinusul frontal;dcsi a avut in Copiliric de’ ihulte oriamigdilita Poate' ca'auitats$i am’ inecpiut, pentrt orice cventualitate, si mascz cur stemei aceste zone, dl. E rezistind cu curaj. i we ‘A dous 2i am fost cheniat fa telefon; "inehipuii-v zi dimineaj mi s-aliminat prin nas g prin faringe o marc cantitate de singe gi de puroi, $i acum ma simt atat de bine! Nici nu puteam si-mi iichipui c& po s2-1i simp eapul atat de usurat", . : uBe ‘COLOANA VERTEBRALA ! Wye i : “oMenirea “ -Coloana vertebfala susfine capul si. coastele, i confine (apdratl de canalul vertebral), maduva spindil. Colonna yertebiglé clues goa mai mare parle grout compu, Structura Tdawets f oe : “Pe coloana vertebral ~ 7 vertebre cervicale Coloana cervicala este foarte mobild. Ea ne permite si ap lectin éapuil inainte; precum lintoarcem lateral intr-un unghi de 90 grade in ficcare parte. - 12 vertebre dorsale ~Coloana dorsala este mai putin mobilA, in schimb este mai stabil’. Ficcare vertebra pourti o pereche de coaste. *~ 5 vertebre lombare . Vortebrele lombure due coa mai mare parte a greutafii corpului. Ele au o mare mobilitate inainte si inapoi, permigind aplcearca inainte gi intinderea trunchiului. $ vertebre sacrale : Ele sunt sudate fntre cle, foFmdind un singut os - osul sacral. De aici dei pelviene, -4-5 vertebre cocvigiene Formeasai coud sirimoyilor nostri. Aceste vertebre sunt mai mult Sati mai putin eonereseute, formind osul coccigian. Curbura coloanei vertebrale aviind forma de S. ti permite si reziste In mod clastic la yocuri Se mati yiseyte intre fieeiire dintre vertebré si cdte un dise inervertebral cu func{ii de umortizare, Aceste discuri aut in exterior cartilagi interior o masa clastica, yelatinoasa, : Pozilia coreeti a coloanci este menfinutd de aproximativ 200 de muschi si neiu ligamente. Nervi coloanci vertebrate pleac’ in directie laterala in pereche prin spafiul intervertebral, inervand organele respective. De exemplu: din coloana cervical’ pleuck 7 perechi de nervi ee incrveuz membrele superioure, iur din coloana fombard. alte 7 perechi de nervi pentru inervan membretor inferioare. ' fixitatea conturit i iit He Zona reflexogena eed 4 7 Zona reflesoe A eolouret vertebral ii picior. Tulburari Liiati in considerare cf fotoliite $i saltelele moi pun coloana dvs l'grea inecreatte, Rid sreutafilér ar rebui facut din poviie de yonioflexiune, Daca din accustd novi ric 6 arcutate de 50 ky, atone’ asupra coloanei dy. apasd exact 50 de kg. Daca insd ridieayi acea: xgenonchii fnting! gi aplecaindu-va inainte, atte coloanal dv va trebu st Suporte o presnine rut Ina mare: si aijume 760 kg. Tulburari de inervatie ale organelor Ficcare organ este dependent de incrvatia care o primeste, Aceasta poate fi tulburatd sau poate lipsi in caz de inflamajic a ridacinii nervilor sau in cay le comprinnare a lors es i tumbage: : shes ~ morbul lui Scheuermann: 7 : oer - boala lui Becheterev; eri iaen ~hemnie de dise; . - dureri de spate prin contracfi iis -durcre coccigiana in pozitie yezanda. Asazisa “uzura a discurilor intervertebrale Aceasti expresie este pusd intentionat existd fonomen de uzura fn acest s west sreuidte cu. ghilimele, pentru ci este simbolica. In organism nu ns, Daci organismul nosteu s-ar za, atunei acest luert s-ar a |EE EER EEE EEE EEC EE EES 2 intimpla in prim! Tid 1a nivelul mainilor gi al degetelor. Doar ete muncesc tot timpul_viefii gi totusi mt se "tocesc”.- F i Deci, este vorba despre deformarea discurilor intervertebrale. Cum se ajunge la o deformare a discurilor intervertebrale? Ca in fiecare organ yi in aceste discuri au loc mereu procese anabolice si catabolice. Substanfele catabolice de descompunere sunt indepartate prin c&ile sanguine si cele limfatice, iar substanjele anabolice, de reconstituire, ajung acolo aduse de singe. Se vede deci, cét de important este o buna circulatica sangelui, Dar din cauza unor stari spastice, aceasta circulatie este deseori stingherita, aga ca organul respectiv duce lips’ de acele substanje anabolice de care are mare nevoie. Pe deasupra se constatd cd la persoanele in varsté leziunile discurilor intervertebrale sunt intotdeatina asociate cu sensibilitatea zonelor stomacului, duodemului si ficatului, deci asimilarea hranei lasa de dorit. Asa c& pe langa circulatia insuficient&, sAngele conjine prea pugine substanje anabolice. Nucste de mirate deci, c& aceste discuri se deterioreaza si pierd din elasticitate (vezi fig. V). Webi ~ 3 Ce trebuie facut eos wos : - Stimularea circulafiei sanguine prin masarea zonci reflexogene a coloanei vertebrale; ~Activarea elimingirii substanjelor nefolositoare si toxice, adica curajenia sangelui prin riasarca zonelor reflexogéne ale rinichitor si ureterelor, vezicii sia celor trei puncte limfatice; + Masajul duodenului, ficatulUi gi colecistului, Schimbarea felului de alimentatie, pentru a Vea din nou la dispozitie substanfe anabolice in cantitate suficient’. ‘Astfel vefi putea regenéra discurile dv. "uzate"! _ Cazuistica a syed Inainte, dea Incepe masajul Zonelor re lexogene, starea de stinatate a dlui H. era precer’, desi practica sportul si in special pe cel acvatic; suferea de dureri continue ale coloanei vertebrate, precum §i de cefalce, balondri, senzati¢ de oboseala etc. ‘Aicine vom referi doar la durerle de coloand, de care suferea de cca. 6 ani: Durerile incepean dela ceafi si treccau prin partea toracic’ si lombard pana jos la osul sacral si vertebrele cogcigiene. ‘Noapica abi mai ptca 54 doarma cate 2 ore, din cauza durerilot! De sérviciul militar fusese scutit: Medicii care-1 examinaser& cu aceast# ocazie s-au uitat cu mirare la radiografie, spunand: "Cum este posibil cd pute}i merge pe propriile picioare 2" Medicul de circumscripyie, precum $i ortopedul specialist au afirmat c& boala este incurabilé, fiind vorba de "morbul lui Scheuermann", adic de o uzurd a discurilor intervertebrale si de 0 spondiloz&. Singura terapie erat inotul si gimnastica, dar acestea nu i-au adus nici o amefiorare. Ba din contri, durerile au devenit tot mai insuportabile, medicul indicndu-i operafia pentru a se objine o rigiditate a colaanei, "Cu cat mé devreme, cu atat mai bine, c&ci altfel nu va veti putea deplasa decét in céruciot!" Cruda soarta! O viata obisnuita, normala, st se termine la 28 de ani! Acest lucru nu era de acceptat. Trebuia si existe si o alta posibilitate. A incercat si a experimentat diferite metode - toate fri rezultat - pind cea ajuns s& cunoasc reflexologia. Cu puterea ce f-0 da disperarea a inceput si-si maseze zoncle reflexogene de la picioare. Dupi fiecare masaj a simgit o usurare, care i-a dat siguranfa €4 se afla pe drumul cel bun. Astfel, si-a masat zilnic 10 minute la fiecare picior zona reflexogenti a coloanei vertebrale. sotDara cutat si reglementeze sicelelalte zone $i si-a schimbat felul alimentatici. Incetul cu incctut -a putut remarca 0 ameliorare in sindtatea sa. Dup’ 2 huni de masare, d-l HI. nu a mai avut dureri, Astzi poate ridica fara prea mare efort greuiti, pant la 100 kg. Sciatica ' : Nervul sciatic plrdseste canal! vertebral ls nivelul coloanei lambare si se imparte, deasupra tibiei in nervul popliteu exter gi cel intern. El este cel mai lung si cel mai gros nery al corpului nostru (diametrul lui corespunde cu grosimea degetului mic al persoanei respective). El inerveaza& partea exterioard a mernbrului inferior, exeeptind tala. Sciatiga'se produce prin: +0 migcare "gresitd" saw o Sarcina prea mare acoloanei;’ ~ inflamajie sau ciupire a parfii radiculare a nervului; "’ ~ oreactie chimic&: prea multe toxine (fuunctie defectuoast a rinichilor si o alimentagie gresita); ~ stres. Zona reflexogena Nervul sciatic trece de-a hungul tibet ial peroncului, In eaz de dureri acute trebuie masat Jocul cu multa grija (Vez fig. V3). in caz de mare sensibilitate, regiunea sciaticului poate fi masata si fin zona reflexogend a membrului superior de-a futigul mainii gia radiusului. Daca aceasta boala este cauzaté de o inflamatic sau de o comprimare a patti radi nervului, atunci se maseaz4 si punctul de emergenfé al nervului sciatic, adicé coloana lombara (vezi punctul 3 al acestui capitol). ss ‘ vhepr aaoe dpvéh Cazuisticd 1 intr-o sear am fost invitat la un prieten. O bund cunostin{a a lui a fost $id acol6 suferea de eteva ore ce dureri in gezut, in coapsd, precum sin gamba dreapt, abia putind sa mearga. * Ces-a putut vedea la zonele reflexogene? 1. Depozite la nivelul nervului popliteu pe partea dreapta. 2, Activitate renala defectuoasd, deci o insuficienta eliminarea toxinelor. oe 3.0 ingerare enorma de substanfetoxice: 6 pnd la 8 cest de cafea cu lapte si peste | ky de fructe crude pe zi. J-am masat zonele reflexogene ale suparenalelor, rinichilor, ureterei si vezicii, siam objinut cedarea stirii spastice la nivelul nervului popliteu. Doar dtipa 40 de minute, persoana a fost complet eliberat de dureri si a dansat de bucurie in jurul camerei, E clar c& nu in toate cazurile se poate obfine o clibcrare de dureri intr-un timp atét de scurt. Depinde care anume punct si cét de multe puncte sunt afectate, ca timpul in care afecjiunea poate fi inlaturatd si fie mai lung sau mai scurt, Lumbago Nervul este comprimat la nivelul coloanei vertebrale. De ol supraine&rcarea coloanei (de exemplu ridicarea unui cos greu de rufe). Hemia de disc Pee - © Cauza: Musculatura si ligamentele slabe care nu se opun unei deplasari a discului ei se produce prin ,_ ef “ ul a wi wl a a a a a a a a a wl a | a a wiae im PEGE EEEEEEEEELEELEEE “Celde facut? ih" eee , Masarca zonci reflexogene a coloanei la nivelul respectiv. Aici gisim o reactie dureroasa. Prin masaj se objine o irigare mai bun’ a regiunii respective, muschii $i ligamentele se intfresc, durerile se calmeazi. etd fo Durerile de spate 80% din durcrite de spate sunt cauzate de contractii spastice ale musculaturii spatelui, Este nccosari o irigare sanguin’ mai bund prin masarca zonelor reflexogene. Pentru comparatie, vezi dureri pelviene giale conturii seapulo-humerale, in capitol XL. gyn sus Leziuni ale vertebrelor coccigiene Dureri dupa indclungata sedere pe un scaun tare. Exemplu: © 1"Créd cdi mi-am vattimat osul coccigian pe cdnd cram inc& copila, odci inumai aga se explict, cla varsta de 12 ani abia am mai putut sta in banet la scoalA. Pe scaua bicicletei mele am aplicat un strat gros de burete, si tot nu am rezistat sX merg mai mult de 5 minute, De cénd am reglementat zona reflcxogent respectiva, prefer s&stau pe un scaun eft mai tare", imi declaia o fostA pacienté 4. CEAFA, Pe lngi zona reflexogend a coloanei cervicale pentru ceaff mai exists ine&'o zona reflexogen, aparte. fol Zona reflexogena . Punctulreflexogen al cefei seas laambele picioare pe pateainterioar a dcnii degetuli mare (vezi fig: 7). Tulburari © Cauza tulburdrilor la ceaf& sunt pantofilingusti! Chiar dack pantofii au numai tendinja dea Fiascutifi, zona reflexogend acefei se afl’, deja sub presiune, Dac aceast& presiune fine mult, se formeaz& depozite ce se ingroas8, Depozitele de mirimea unui bob de mazare nu sunt o raritate In aceast8 zona, Datorita acestor "boabe", irigarea sanguini a cefei este stingherit&, Pe langi aceasta, actiyitatea profesionalii moderna mai cere o permanenta supraincarcere a muschilor cefei. O asemenea supraincircare si stingherire a circulajiei conduce la spasme, fa rigiditatea ccfei gi la dureri, : i 5. PLEXUL SOLAR pitas: aap Plexu! solar aparjine sistemului nervos vegetativ, Aceasta este o refea neivoast ficand parte din nervul simpatic. Campul de inervare al lui este sistemul gastro-intestinal. Zona reflexogena Zona reflexogend a plexului solar trebuie si fie in zona stomacului, loc unde acesta se’afla it organism, Se giseste la ambele picioare (vezi fig.20). warden intervertebral. Diseul poate comprima nervi spinal, ceea ce provoaca durer atroce.UB RES sae RRB use aaa Rear Tulburairi Tulburari gastrice pe baz nervoasé. Fiecare cunosste expresia: "O veste rea imi st& in stomac", Oasemenca veste rea influenfeaza plexul solar care Ia randul lui provoac& contractii spastice ale stomacului si intestinelor (exemplu: vezi la icter, cap. XIN), : Ex: Diareea nervoast la suparari gi stresuri, Lesin cauzat de o Joviturd in epigastru, Plexul solar iritat de loviturd reacfioneaza foarte puternie. a ahadilacnmeame ae ee sone :r i is si ia ta i " i" ai i a i " i Wl ia mI o a i : CAPITOLUL vi so SUBSTANTELE DE APARARE 1. SISTEMUL LIMFATIC Aye ary cg Aade aresanpedas gta rael * Afar de’sistemul vascular singin , omul are $i un sisfem Jimfatic. Vascle limfatice stint, la ofigiic, riste tubusoare subjiriy tichise la-un capat. Ele se tines¢ in vase mari, care au menirca s@.transporte lichidul limfatié in directie inversd. Astfel fn partea’inferioara, a Corpulti, Se afd dedesubtul diaffagimeilichidul limfatie intr-un fel de’bazin limfatic. De aici Timfa se scurge in ductul limfltic tordcic, fh care se varst'sio parté a lichidului limfatie din partca superidara a capului, totul ‘find ‘transportat spre marile vase. ce transporta. vasele, Umfatice?. to ie "Gain limfaticd "°° 85 > 9 ee asclor limfatice se gisese din loc in loc ganglio filtsa lichidul limnfatic, dar si de a du naytere la limfocite, adica globule albe ale singclui, pe care organismul Ie inlocuieste din 2 in 2 zile. Unde se gBese ganglionl fimtatie!? regiuinea, inghinala,’axiala yi ery Daca se. produce o infeetic in corp, ganglion limfatiet ei produednd de inde De rejeaua limfatica mai apartin apendicele, amigdete si splina. Zone reflexogene 1, Zona limfatica a partii 2, Zona limfatica a parti 3. Bazini uperioare a corpului (vezi figura 39)... i inferioare a corpului (vezi figura 40). limfatic si ductul limfatic (vezi fig. 41). 1, Partca superioari a corpului si capul. Accasta zoni-feflexogend se afld pe tdlpile Picioarclor, intr-o adancitura in fata oyului matcolar exteridr al gleznei respective. 2. Partea inferioard a corpului se ufla pe tlpa picioarclor stdng si drept in adaineitura din faya osului malcolar interior al gleznei respective 3. Bazinul limfatic i ductul limfatic. i: Accastd zond reflexogend sc afld atit la piciorul sting eat yi la cel drept, in adineitura aflati intre primul yi_al doilca, metatarsian. Stari patologice a : 1 Hidrops al picioarelor, ‘gleztic uinflate. i 2.Celulita3.Lipsi de unticorpi (absenta feb 4, Blocajc in mai toate organel: cane Cazuisticad Hidrops al picioarelor, glezne umflate. M © Picioarcle d-nci W. erau foarte umflate de ani de zile; din mijlocul gambei in jos, cle aveau acccasi circumferina. In afard de aspectul inestétic, aceasta stare de fapt cra o mare povara, ciici iyi simjea tot timpul picioarele ca de “plumb”. Familia W. avea in proprictate 0 privalioara si d-na W. se indcletnicea cu vanzarea, deci, era mereu in picioare. intr-o zi, cand abia se mai putea fine pe picioare, o clienta i-a atras atenfia asupra metodei de reflexoterapic. Ea a devenit imediat interesata. -Timpul concediului tocmai se apropia, iar masajul putea si devina o ocupafic interesanta. A Astfel gi-a masat zonele reflexogenc alc télpii piciorului c¢a:30 de'minuté pe Zi. Pentru punetele limfatice a-apelat lu ajutorul d-tui W. Acesta nu era un lucru atat de simplu; trebuia si faci un cfort considerabil ca sé ajunga si-pipdic adaneiturile respective. Dar d-}. W nu s-a dat batut. 10 minute pentru ficcare punct, in total o ori pe zi. incctul cu jncetul umflatura ceda. Dupa 4 saptamani a fost vizibild o micsorare cu 4-5 ema circumferinfei ficcarci glezne. D-na W. Gomenita: “MA sinit atdt de upurata,acum mai pot purta gi eu 0 tochie, fra sa am coniplee.” Geet i E Celulita burr hormonale:-Pentru aga zisul_drenaj al limfei, ci trebuic obsinuta, o regula are x producjel “hormonaie’ i o functionalitate mia bind a rojelc Himfaties < Se muscaza aproximativ 2 minute leeare punct. dispirut. complet, Lipsa de anticorpi Muli adulfi nu fac febra edna se ttiboliavesc! Viteza de sédimentare © singele este “curat”, Pree curat! Cac lipieke limfocitele, purtatoarele anticorpilor contra bolilor infectious. $i astfel, patrunzdnd'Intr-in ascmenca organism cu singe “curat”, bueteriilor Id este uyor Sasi defigoare aétiVitatew nefusta, Pentru ed nu daw de o rezistenta, se cuibiresc undeva tii ofgdriismh gi a . Desi pacicntul sc simte obosit si abatut prezentind si simptomele bolii, totusi termometeul nu indica iat mult de 37 gradé C. Dac’ in ofganismul Jui ar fi fost prezente substanje de apiirare inci isca 0 lupta éu intruyi deci s-ar produce febra. Daca tn accasta situatic orgdnismul va fi ajutat cu masajul pinctclor limfatice , puteti fi sigur, cd anticorpii dumncavoastra Vor reputa o victoric asupra agentului patogen gi in scurt timp v8 vei simfi sinitos yi vioi: Febra s4 nu va sperie niciodata, chiar daca ajunge la 39 sau 39,5 grade, Fiji bucurosi c8 organismul dvs reactioneaza $i se apara. Daca inlaturagi febra cu ajutorul antipircticclor slabiti apararea organismului si se poate intampla sa va simfiji slabit si obosit timp de mai multe s’ptamani, Pe de altd parte s-ar puteaSeren cis omnagenecene een EAE Eg intimpla ca, incepand a masa punctele limfatice s8 declansafi un acces de febré. Cualte cuvinte, in organism se afl ascunsi undeva o infectie latent’. Prin masaj organismul ajunge s& posede destule limfocite si poate incepe lupta cu agentul patogen pentru a face ordine. vy) Cancer an 2 So em abore ©Tandrul G., in varstéi de 17 ani, @ observat prima data in'luna septembrie o umfliturd deasupra genunchiului stang. La iceput nu i-a dat prea mare importangi. Ins& dup4-2 luni umflatura a devenit mai vizibila gi sensibila la presiune, asa c& tangrul s-a decis s& mearg’ la medic. Acesta a incercat s& scoat’ apa din umflitura cu ajutorul seringii, dar fird rezultat, aga cd I-a trimis la spital pentru precizare de diagnostic, inceredndu i-8¢ diferite metode pentru indepartarea tumorii, dar toate fara rezultat. . Atunei G. a fost transferat le Spitalul teritorial unde tumoaréa a fost indepartatd prin operajie. Rezultatul biopsiei a fost primit dupa cateva zile i cra povitiv; ‘peitiW cancer. Nici examenul hematologic nu a fost favorabil: ficatul, rinichii si splina prezontau o slaba funcsionalitate. Ce se va intampla? S-2 propus chiar amputarea piciorului..Dupa un now ‘examen general asociat cu limfogrofie, cand s-a constatat in mod categorie cancer limfatic, nu a mai putut fi vorba de amputare. S-2u aplicat 20 de iradiafit $i 5 injécfit la 10’zile, dar G. s-a simfit tot mai riu.Se apropia Criciunul. Dupa parerea medicilor; G> mai aVea‘de trait cel mult 3 luni, De aceea i-au permis s& petreacd Sarbitorile acasi. In acesté Zile,’G. a fost vizitat de elie familia Hun unchi so mats, cfrora metods reflexoterpie.teera bine cunoscutt, rid au at eft de atav¥’eSie'sinjagia nepotului at insistac éa 169 si faca misaj. Dar G. teebulia'si' se fntdarca Ta spital pentru circa, 20 4 ‘de. nu-i aduceau nici: ameliofa : in aceasta situatie, dommul $idoamna H. Faw cautat’pe profesorul clinic, | despre tiasaj si cd dorese si incerce acest tratament, Dup multe tratative fi s-a dat pormisiunea sli due pe G, acast. A : i Aga i §-a' facut lui G, iegirea’ din’ ‘spital gi ef a ajuns fa iminé pe data de 7 ianuarie’ 1972. Coapsa si réviuinea inghinal’ care au’ fost radiate crau tn paré deschise yi supurau, Starea gencrala cra cat se poate de prodsta, Confirmarea am avut-o la examinarea zonclor teflexouene = ficeare punct iniportant era extrem de duréros. Mai alés punctele limfitice. Acolo unde in mod normal trebuia si fie o adanciturd, s¢ afla 0 ridicatura, G. a foSt masat zilnic timp de 2 ore: 60 de minute la punctele limfatice , alte 60 de minute la punctelé rinichilor, suprarenalélor, urctcrului, vezicii - precum yi ale capului, stomacului, duodenului, ficatului, colecistului si splinci.Alimentatia a fost schimbata in mod radical (vezi cap. XII), Toate tabletele si fiolcle au fost aruncate la gunoi. Ca tratament reconfortant s-au preseris 3 linguri de polen pe zi. Ranile coapsei au inceput sd se vindece. Tot timpul fui G. i s-au facut probe dé faborator si s-a putut constata 0 ameliorare a hemogramei. $i exact dupa 3 luni a sosit gi ziua bucurici, cdnd in singe nu s-a rai putut constata prezenfa celulelor canceroasc. Astizi, G. este sinatos si pe deplin capabil de munca. De 2 ori pe saptimand tsi mascaza timp de 20 de minute th mod profilactic, punetele limfatice. : inceapl ‘imedjat sa radicti, de 4”% Cele mai multe tulburiri ale articulefei umsrului. se regisesc ta-femei. Tot din cauza pantofilor ingusti. Tulburarea se face’ simfita de obicei la agdtatul rufelor sau in timpul pieptanarii: brajelor mu "le mai place” sX stee in poziie ridicat®. Leziunile articulapici umarului nu sunt prea rare si in cazul in care.zonele reflexogene sunt: blocate, duc cu timp 1a artroza. Mai € de remarcat ci articulatia umarului este la réndul ei zon’ reflexogend a articulatiei soldului. Astfel ca umarul bolnav: poate;cau7a cu timpul, tulburdri in articulatia soldului, Zona reflexogena a umirului drept-se; afl4, in, talpa piciorului drept, iar. cea a umdrului stang in talpa piciorului sting, 'si.anume, jatre-al patrulea si al-cincilea. os rosa pe talpa piciorulyi pand la acticulatia eset} mie, (vezi fig.10).. cea) cae blodéta dé ani de zile, mot orice’ tentativa ‘de tratdin di aut pi jorul. Desi nul mia f t dat st vad Nu i parte se bloca: DI'F's cu varful ae ‘ciim’ cerea moda. Asta a fost ca 15 minute, iar 4 De feticit be a fost ridice brajul. Lia piitut ridica cul 30 em mai sus fap de cat puted ti sl )imbrigigat. tae eae # Ain 'fost invitat-1u 6 Gouna botnava pe’ care’ art’ajutat‘ ‘prin téffexotekapie. Mai erau'prézente-alté 12 persdanc, loate foarte curtoase sit aflé ce vindécari miraculoase le-ag putea oferi, Una-dintre ¢le,avea-necazuri cu umarul, care era inflamat dé yre0 2' luni, impicdicdnd folosirea normal a ‘trupului. Pentru a demonstra starca ¢i actuald am rugat-o s-mi arate mobilitated brafulli Dupi accea am cerut picionul drept, pe care am 1 masez, fn: jurul mcu-numai ‘priviri curioase si ironice. Mean oprit dupa 15 rugat-o pe doainria respective ‘shri oprit din vorba, siiprivea cam:neincrezatoare la propria-i mand cu care a ficut © miscare de rotafie compeltd. Celclate persoane s-au mirat gi ele. Cu aceast demonstarfie am part sile conving petoatees jsf) haces ee sree we fee te 2. ARTICULATIA gouDuLut ed Tulburirile articulatici soldutui Sunt de’ multe ori 6 consecing’ a ‘nei vechi leziuni seapulare. De.aceea se recomanda a se trata concomitent amandoua afticulatiite. Zona reflexogen_a soldului drept se afl la piciorul drept, iar cea sting’ la picionil sting, imédiat dedesubtul gleznei inteme si externe. O alt’ zon’ reflexogeria a soldului este centura scapulard din acecasi parte.(vezi fig. 38)EE A Oe sr Cazuisticd ae 3 ‘© DI R. a simfit primele semne de imbolnavire a soldului in timp ce ficea gimnasticd: Ele au disparut insd si dl R. a crezut cd totul va fi in ordine, Nu a fost insi asa, clei duterile au reaparut cu ocazia unor eforturi mai mari. S-a ajuns pind acolo, c& durerile I-au silit s& intrerup§ meciul de base-ball, dup3_ cel de-al doilea joc. $-a Hotérat si ceari sfatul unui medic-Medicul lui de casi L-a trimis la clinica ortopedici. Radiografia arita o umbra la nivelul copitlui umarului si s-a banuit c& este vorba de 0 uzurd a aiticulatici, S-a incercat objinerea ‘uiiet ameliorari prin gimnasticd, impachetiri cu ndmol, duguri subaevatice; timp de o jumitate de-an’dl Rs dus de dows ori pe sAptdimind la spitalTotusi degeaba; nu s-t produs:niici 0 armelisraré: °° ‘Atunét médicul crioped:l-a'sfituit fn felul urmator: "Singura terapie ined posibilé ar fi operajia""fnga “dl Ril ajuiisése la-varsta de 60 de ani gi-niri se putea pune o articulayic artificiala."De acéea trebuia ficutt 6 operate preliminard prin care capul articular al femurului trebuia tensionat, iar abia dup’ cdjiva ani se putea juite 0 articulatie artificiala: DIR. a consimtit si se ajunsese deja fa fixarea termenului de operatic. In. perigada de asteptare d-lui R.,j-a fost adusi Ja cunostin}& mctoda reflexogend. Cand a venit prima data la jopita, Sufetea de dureri continue ale articulafici soldului, care, iradiau pind la genunchi si, gamba, $7 reactia zone! reflexogene a soldului era puternic’,"Dar pe mine m-a intetesat gical de grave. De acéea i-am examinat piciotul in intregime mn put Bild a rnichilor, @ suprarenalelor, a tireterului si a vezicii orn ‘nu fune a bine), @ stomacului, a duodenutui, ‘a ficatuliui de inervate'a Sriculaied oe iat cit timpul defini varticulati siptiména |-am ‘masat eu timp de sige ‘de. minute. f nee ‘un imp’ relat sour, aurérile au incepul sa coder "8. GENUNCHII- ¢ LeviuinilégGnuichilor'sint'destul de frecvente. $% le tratai eu grija, pentru ea ele, netratate; provoactiy’tiiai tarziu, ‘aitroza. oe Zona reflexogend a genunchiului drept se gtseste la piciorul drept, iar a genunchialui sting la picioral sting si de asemenca in partea exterioara,a piciorului, Ajci se giseste adiincitura semicircular’ (de multe ori pling de depuneri); (vezi fig.35). O alti 'zond reflekogens. 2 genunchiului este si cotil brafului de pe aecousi parte a corpului.. c i Un caz de leziune a gonunehiutul @ Dna S, locuia Ja fara. Intr-o zi s-a dus in oras pentru cumparaturi. La o trecere de pictoni he “16ss a=: a fost lovita de o magina si transporatatd la spital. Genunchiul stang a fost zdrobit, avea contuzii, Tramentul din spital nu prea a folosit d-nei S. kei; dupa trei siptiméni inci nu era vindecat’. Lam fticuto viziti yi am sfatuit-o si-si maseze zona reflexogens - in cazul de fafa cotul - pentru a obtine o mai bund irigare sanguin’, conditia prealabil’ a vindecarii. Totusi, am observat numaidceat, et d-na S, nu a dat atenfia cuvenit’ spuselor mele si cA nu era dispusi’'s’ aplice masajul . Cine nu-ti primeste sfatul pe accla n-ai cur si-l ajugi! Dupd 6 siptimani d-na S. a putut pirisi spitalul si a plocat 2 sapatimani la sanatoriul balnear. Am aflat de la soful ei cd acolo‘nu-i mergcu bine, S-a intors acas3 inainte de termen. Atunci am vorbit din nou cu ea gi i-am ardtat locul exact al zonei reflexogene: sus, la cot yi jos, la picior. Era in sfarsit, dispusé si-si facd tmasajul zonelor reflexogene. Ambcle zone au fost zlnic masate si d-na S. a putut st meraga normal, dupa 3 sptimant © Dna N., in varsta de 75.de-ani, suferea de artrité $i de artroza genunchitor. I-am demonstrat pe loc cA se poate obfine.c:ameliorare; cXci dup 10 minute de masaj a zonei reflexogene drepte, genunchiul drept-a incetat si 0 mai doaré.Nu putea sa cread! De accea am fileut-o si urce scarile.pindila-ultinvul.etajy pentru ca si poata judeca mai bine diferenja care a intervenit in-starea ei. Cand s:eireintors mi-a confirmat::“De-10.ani nu am mai putut $4 excout acest Jucru, cu atita'usurjnfit” Dar, ce se va fatampla cu genunchiul sting? Nu vreti st-1 puneti la’ purict si pe acesta? am masat, deci, zona reflexogend din accasté parte cu acelayi reaailtat’, dar‘icaim aitas atenpia cA ve mai trebui s& mascze si zonele reflexogene ale glandelor suprarenate, ale rinichilor, ale ureterului $i vezicii, enti a objine ‘6 Vindecaie durabila ‘ tea aa nentEnouine IN mop RECIPROC SPAT D A dred ead ee shivent: Cand_este cazul Sa le masdm pe acestea? ¢ « Imediat dupa acbidénie reeente’saw operat. Iigarea sanguin’ matits garanteazh o vindecare optisha a'leziunilor in'timpul cel’ mai scurt posibil. * In caz dé accidénte unde lozitinile ‘Au se’ vindecd sau, in’ cazal pligilor cu puroi, zona reflexogend ‘nu éste in ordine! De obicei, ca ésté blocati de forniafiuni si depuneri care sunt ramasife “ale tntii’aécident anterior. ‘ La perkOucle ale cAror Icziuni raman durcroase la-schimbaiea viemii. $i aici se poate ajuta printt2o‘riai bund ifigaré a zonci reflexogene. © In ciz'Ue'dureri ale eenturii pelvienc saw seapularé, in eaz de dificultate de asta in pozitie yezindd’ Toute z6riélé uritate pe figurd-sunt de gasit in accedsi parte a corpului..Numai cele'care se roferd la cap xe Ticruciyeaza, Figura arati cu exactitate €e zone anume corespund in mod reciproe. (vezi fig. 1A) -rmini¢ zond Felexogéna a laboipicorului si invers ba picforuui e zona reflexogent a méinii. ‘ - {a fel este caiztl degetelor picioarelor si ale mainilor: degctul mare al mainii este reciproc cudegetul marc a! piciorului, la fel degetul aratator cu degetul 2 al piciorului, degetul de mijloc cudegetut 3, inclarul cu degetul 4, degetul mic de la mand cu degetul mic de la picior. n- Ia fel interactioneaz& articulatia mainii cu articulatia gleznei. ~antebraful gi gamba interactioncaza intre ele, radiusului corespunzéndu-i osul peroneu iat cubiusulu, tibia. $i tendosnele din antebra le gsm corespondente in gambs =cotul si genunchiul interacyioneaza; -la fel articulatia umérului gi articulatia soldului; ~ceafa este zona reflexogend pentru osul sacru gi invers; -centura scapular interactioneaz’ cu centura pelvian’. Cazuistic Inflamatia degetului mijlociu @ Intr-o noapte d-na L. s-a trezit cu o durere pulsatila gi cu inflamafia degetului mijlociu. A stiut imediat despre ce este vorba, céci acest lucra i se intémpla a 3-a oar’, intr-un an. Ea igi trata inflamafia cu bai si comprese. Intre timp a auzit de reflexoterapie. Si-a adus aminte de zona reflexogent s-a asezat la marginea patului gi a inceput si-si maseze degetul 3 de la picior. Acesta era foarte dureros. Dupa 5 minute durerea din deget a incetat gi in alte dowa zile in care zona respectiva a fost masatd, inflamatia degetului's-a vindecat. Entorsa méinii. Fractura articulatiei pumnului la ambele maini © S.0 fata de 12 ani, a cizut cu bicicleta si si-a fracturat, articulasiile, pumnului ta ambcle maini. Mama ei i-a aplicat imediat un masaj la ambele glezne..fn consecin}a, dupa céteva zile S. nu a mai avut dureri. Dup 4 siptamani i s-a indepartat aparatul gipsat. Parjile fracturate s-au sudat perfect si S. nua mai avut dificultaji la ridicarea mainilor. Acest lucra nu se intdmpli Yotdeatna, aga. Dé multe ori, fOrmarea calusului nu se face cum trebuie, iar miscirile rémén, limitate. Sraiigs FEEDONT IRR Sinovite = - tase os @ {ntr-o’statiune de jaa am cunoscut o doamni care avea antebratul pus in. gips. De luni de zile suferea de o sinovitd pentru care s-a lsat tratatl, deja, de 4 specialisti. Dar baile, impachetdirile cu ndmol si injecjiile.nu au dat nici un rezultat, aga c& s-a hotirat imobilizarca antebrajului. Dar, acesta a continuat s-o doard. I-am vorbit despre masajul zonelor reflexogene si m-a ascultat cu neineredere. De accea m-am hotdrat si-i fac o.demonstratie gi i-am cerut piciorul accleiasi parti, Zona rcflexogend a reactionat cu durcre din ceuza multiplelor depuneri. Blocajul a fost provocat in parte de bocaneii modern de schi inchisi pnd sus cu niste catarame. In consccina zona a stat tot timpul sub presiune yi nu si-a mai putut indeplini misiunea. Antebrajul a suferit o lips& de irigajie si sinovita nu se putea vindeca. Timp de 20 de minute am masat gamba doamnei. Dup’ aceca i-am taiat gipsul yi am indemnat-o s4 miste antebratul si mana, Mi-a urmat sfatul cu neinoredere, dar deodata a inceput s& strdluceasca de bucurie: “Nu mi mai doare ! [a uitafi-va cum il pot migca!” Soful a urmarit tot procedeul cu mare atenjie si in s4ptimanile ce.au urmat a continuat el s-o maseze timp de 10 minute pe zi. Rezultatul: articulajia pumnului si antebrajul au continuat s& rimana fara durereCAPITOLUL XII DE CE FACTORI TREBUIE SA MAI TINEM CONT PENTRU A NE PASTRA SANATATEA aL. ALIMENTATIA ‘Vasta experienja'a practicii ne-a ardtat, c& nu este suficienta masarea zonélor reflexogene, ci foarte important& pentru echilibrul organismului este gi alimentasia. Exist foarte multe teorii despre felul cum trebuie s& ne alimentim, chiar cai pomi sunt in pAdure. Eu ins m-am ghidat dupi faptul ci zonele reflexogene reactioneaz negativ la alimentele caré' provoaci tulburlri ale tractuhii intestinal: cafea cu lapte, cafea cu frigct, deci toate amestecurile cafelei cu, produse’ lactate, ceai chinezese, ceai cu figea, fructele crude, pere, mere, prune, caise, piersici, precum si sucurile de fructe citricete: kimidi, portocale, mandarine, grepfruit si sucurile lor Este recomandabil sa se evite’vinul’alb, toate soiurile de Iuicd i bauturtalcoolice distilae, cesiul instenteneu, ceajvrile din coji de fructe, paines integral, toate soiurile de paine compact’. Se recomanda precaufie Id: foita, bauturi c6la, cfocolatd supa de carne’ $i oasé, organe inteme, ceapa gi ust Cafea cu lapte, ceai.cu frisca : : Stomacul ‘nostri ‘nu poate digera amestecurile cafelei si ale ceaiului‘chinezese eu lapte, frigcd g.a.m.d. De'cé?:-Nu'stius Dardin practicd am putut constata in multe cazuri, c& atunci cand tulburari ale:aparafilui digestiy, ale ficatului sau colectistului,-ba chiar si tulburari la nivelul genunchiulu (vii tap tolul despre ipsa de substanfe anabolice) mu puteau fizemediat, cra in joc cofisumbl-cafeléi'cul'lapte sau al ceaiului cit frigca. : SA le evitafi total: si s% consumafi ceaiuri din ierburit Va veti simfi mai bine si nu veti mai avea senzatiai de plin $i dé balonare dupa micul dejun. $i, sa mai finofi cont cd afi putea avea tulburdri ale stomacului si ale duodenului, chiar dac8 pané acum nu v-afi dat seama de cle. Stomacul d¥$-a jiicercat $8 protésteze impotriva alimentafiéi gresite, Facefi-i pe plac si incercafi s4 renunfafi timp de o luna sau dou la eafeaua eu lapte: n-o svi mai plac si nici stomacul dvs mu o va miti suport Nu vit interdié orice consiti'ué cafea, va permit numai: ‘consumul unei cesti de cafea naturali dupa pranz. Caci dupa prariz, ‘omul este obosit, vliguit i fi face bine sé se stimuleze cu ajutorul uni cafele, Cafeaue neagrd provoacd o dilatare a vasclor periferice si prin urmare 6 mai buna irigare sanguind. Omul se simte reffcut, Iubitorul de cai va putea jua in locul unci cafele'tidtiirale,’o ccasc¥'de ceai ‘natural chinezese. Ce ne oferd cafeaua fara cofeina? Pentru a obfinciacest Soi'de cafea se prijeste pani ce mare parte a cofeinci se climin& din ca. Dar prin prijirca prelungita se formeaza produse ale arderii, adic produse de gudron foarte nocive organis Laptele Parca aud cum intrebafi: Se poate, dar laptcle este un aliment cu valori nutritive! Avefi pdreptate, numai c& trebuie si finefi conta léptele'esté un aliment greu digerabil. Prin aceasta am ajuns la dezavantajul nr. 1, adicd digerarea gresitt a alimentclor. Sugarul nu bea, ci mandnc& laptele, adica cl adauga o cantitate de saliva leptelui pe care-1 suge din mamelé sau din sticld, Prin aceasta laptele este preparat in gurd si ajunge doar in portii mici in stomac. Problemete incep atunci cnd copilul este infarcat gi trebuic si-si bea portia de lapte din ceased. Mamele de astizi sunt mAndre dac& copilul lor poate s& bea lapte din ceased cat mai devreme posibil.” Greyit! Deoarece nu se mai face procesul nécesar de salivatic, cdci laptele este inghitit cu Inghitituri mari, Stomacul este confruntat ex o mare cantitate de lapte nepregatit si nu este capabil sA recupereze ceea ce ar fi trebuit si se faca in gura. Laptcle rmus in stomac - acesta il prepara ineficient si il trimite apoi in duoden, care la randul lui nu-1 poate transforma cum ar trebui, Este interesant cd cele mai grave tulburdri gastro-intestinale (balondiri, durcri de burt) fe-am vazut la copii care beau mult lapt Tofi copiii sunt obligagi s4-yi bea portia de laptc! “Daca nu-ji bei laptele, nu te duei la scoala”. Si, la ora 9 acest copil st in banca scolii fird putere de concentrare, De ce? Laptele ingrewneazd stomacul copilului si toti cunoastem proverbul: “Cu burta plind (sau cu stomacul ingreunat)” nu se poate invita. A doua greseala: laptele ar irebui consumat in starc crud. Prin ficrbere sau pasteurizare i se distrug componente valoroase. Pentru o digerare bung a-laptclui, sunt necesare tocmai acele enzime ce se distrug prin aceste procedee. Transformarile ficute in sepul conservarii laptelui dauncaza sanatafii noastre. * In-Scotia s-a fiicut o expericnta in acest sens: 8 vifci au fost hréniti in mod normal cu apte crud, iar ali 8 cu lapte pasteurizat. Vifeii din primul grup s-au dezvoltat exceptional de bine,.cei din al doitea grup prezentau-tulburari de crestere; dup’ 6 sptiméni, 6.dintre ci au murit, iar ceilalfi doi au putut fi salvati‘prin hrinire cu lapte normal,-crid, “ Produsele lactate (caycaval, unt, branza, smanténd, iaurt) sunt permise, deoarece ele se méaniinca, adic& se mestecd si s¢ insaliveaza in gurd si de accca nu {ngrouncei stomacul, Fructe’proaspete Fructele enide ce se vand in zilele noastre in comer{ sunt necoupte intr-o proportic de 90%, Cu siguranga ati mancat si dv. candva in copilatic mete necoupte, ceca ce a atras dupa sine, cao pedeapsi meritati, dureri de.burtd, de care nu afi avut voic si va vaitati acasi, pentru cA afi fi auzit numaidecat: “stii doar ci nu c voic sd mandnci fructe necoapte!” Dar ce intampla cu citricele ? Fructele sunt culese fn stare necoaptd, se depoziteazd (unde primese culoure datoritt unui proces de putrefactic), iar pe urm& ajung in comer} “coapte”.. Dar cle rman tot atat de crude cum au fost culese. a) Coacerea adevarat8 a fructelor se face mimai in pom; b) Fructele proaspete conjin multa aciditate. Un stomac sanatos nu poste digera mai mult decat un singur fruct pe zi. Socotim stomacul a fi sanatos, cdnd zona reflexogend a lui este liber’, adicd nu are depuneri. ¢) Trebuie s& se tind cont si de numeroasele substanfe chimice cu care fructele se stropesc. Ele sunt stropite de la inflorire pang la culesul lor, in, general, de vreo 18-25 ori. $i 3 snc theoechndr nanan iow tenant seveni i ee ee os = ¢ sigur c& aceste otrivuri tec gi dincolo de coaja. ‘Astzi se produc fructe mari si nepitate, dar gustul este fad si neimbictor. Unde este aroma fructelor de alt’ dat8? Fructele fierte, compoturl gi condervele sunt permise. Deci factori e) sic) lind valabili si in acest caz, dar cade punctul b). Fructele fierte confin mamai 10 % aciditate si sunt deci, digerabile de un stomac sénatos. 5 : Boabele (de fragi, de zmeura cte.).au.reactie alcalina, s& culeg in stare coapta si sunt sindtoase pentru organism... , 7 Bananele se culég in stare crud ca si cclelalte fructe, Totusi, cle contin doar putin’ ate si de acgca. nu au acfiunea nociva a celorlalte fructe. Banancle constipa. Citricele, Ccea cc este valabil pentru fructele necoapte este valabil si pentru citrice Citricele se culeg cand sunt inca verzi, se impachcteaza in lazi gi se export. Sé coc doar in timpul transportuluiy-adied primese:culoarea normala (oranj:sau’galbend); datorita wnui proces de putrefactic, Dar, procesul normal de coacere se face numai in pom; transformarga provitamine’ in vitamina “C™ se face, doar in ultimele zile ale coacetii. Fructele verzi culese ca atare contin, deci, doar adid“ascorbic, treapta’ preincrgatoare vitaminei C, caré ‘nu ‘este! folositor organismului in aceasta forma. Este deci, o greseala de a se crede’ca nevoia de' vitamina “C” a organismului poate fi acoperit’ prin consumul citricelor, Dacd yeti tenunfa fa aéeste.fructe, nu va lipsiti deo hrana yaloroasi, ci din contra, veti face un servicju stomacului si intestinclor dy., care. vor,avea de luptat cu mai putin’ aciditate . Deci, de unde, si Iuim vitamina € care. ne este necesard? Rispuasul este simplu: din cartofi,. zarzayaturi crude, salati, patrunjel, fructe etc. seks bode séte in general, sistemul nostri digestiv nu mai reactioneaza la aciditate, deoarece $4 adapta, ani de-a rindul, Jao. asifel de, alimentatie, necorespunzatoare. Nu astfel;stau lucrurile si la sugar. Acesta face diaree pe neagteptate gi vina este de multe ori,a mame, care a mancat prea multe fuicte!suu, suc de fructe Acest hier & produs 0 schimbare in compozifia laptelui de, mami sensibil al:nigului ndycut a reactionat in mod normal. Vinul alb . La vinul rosu boabele de struguri sunt folosite in intregime, pe cénd vinul alb este objinut numai din suc, Prin aceasta metodk se pierd substanfele folositoare care sunt confinute in vinul rosu. Consumnul de vin alb produce o reactivare a reumatismului sia guteif Ceai'instant in amestecul ce: formeazi ceuiul solubil exista substante ce nu pot ff suportate de organismu! multor oameni. Ceai din coaja de fructe Un ascmenca ceai obtinut din degcuri de coji de mere, portocale sau Kimai, stropite cu chimicale, nu poate avea, in mod logic decat 0 actiune negativa asupra sandtapii noastre. Acest lucru nu este valabil pentru fructele nestropite cultivate biologic. In Elvctia, undey locuieste autoarea, practic toate fructctc sunt stropite, astfel c& acolo afirmayia de mat sus poate fi justificata. : Foitajele Sunt grase si provoacd tulburdri multor persoane.._, Pee Supa de care fiartd Conjine acid uric, Majoritatez oamenitor au rinichi cu fanctionalitate sktbi, ce abi poate climina cantitatea de acid uric conjinut in mod normal in snge; deci, este lipsit de sens ca rinichii sd fic si mai incdrcati facfurie de supa de carne poate provoca un acces de rcumutism, de gut sati de artritd Maruntaiete S ; 7 Adica ficat, rinichi, intestine. Atentic ficatul si rinichii fiind organe de exeretie contin printre altele foarte mult acid uric, Bauturi cola gi'ciocolata ‘Apartin ca si cafeaua gi ceaiul chinezesc alimentclor excitante, La descompunerca lor se produce teombrotnina, treapta premergatoare a acidului uric... : H we opt Ceapa cruda, usturdi Acesteai contin stibstanjé cate pot afeea mucoasa’ gastticd De acéea acestealimente trebuie folosite pentru a da gust mancarii, sub forma de'pulbere. Tat acum produsele pozitive, deci reeomandabite: a) la micut dejumn: bauturd, orice fel de ceai de platite (de tei, ment: Gic). Atcntie ! Céaiul Si nu fiaiba pica mult! Hei Painea semialba'sa niu fic proaspiiti, “eventual! paing ‘prajité; inil'se Tolosese' corntiri'si chifle.Puteji folosi iit, eventual margaring: " Adaosuri: micre veritabila, dulceals, caycaval uyorfermenta, brdniza topit, bidriza moate, un ou moale, brinda de’ vai. b) la pranz: meniul complet este faia supe sau ciorbe care nu fac altceva decat sa‘umfe stomacul, ik hn Cartofit dé 2-3’ oti pe siptimana. : ; Orez; 1-2 ori po saptamana. Paste fiinoasé: {-2 ori pe saptdmana. Legumele: aburite. Atentic la varz : ‘ He Salate: daca avém legume nu servim salata, Carne: puting, fa gedtar, fiartd sau slab friptd. Ca desert: creme sau compoturi, cozonac, cafea naturala, cu sau fare zahar, Bauturi: api minerala, vin rosti (se va insaliva bine), vinul ar trebui amestecut, eventual sprit, ceaiuri, siropuri. ‘Sonmmul: dupa fuarea mescl este neyativ, deoarece impicdlcd acti itdtca rormull a stomtacub A staculcat este recomandabil pentru relaxarea coloanei vertebrate. ° : ©) La cina: S¢ conswima néapiirat ci 3-4 ore inainte de éuleare. : * Bautura: ceai de plante. 82FO ee EERE Paine: semaialba sau prijitd, Adaosuri: ca a micul dejun, eventual putin salam. 7 4 Salata sau compot, | iaurt seu iaurt de fructe. Se va amesteca bine cu saliva. Sa luafi io bucatt de pdine odata.cu el. Tineti cont - Nu maincafi mie intre mesele principale. Lisajistomacul si se odihnease daca vi este sete sau foame putefi bea ceaiuri de plante sau apa mineral, eventual consumai o tablota de shucoa + Salata $i legumnele ucbule "oideaun pregitite prospat, Nu sc admite ca legumele’s fie reinealzite, i uinturd, ci num Ute! Untul poate fi doar putin tsi servoste pentru da gust manele ss.0- 8, : imi amintesc de un pacient care avea 666 mg % colesterol in sange. Avea'o. greutaic de peste 110 ky. yi'se abjincade;la orice consum de zahar, pentru: slabi, [-am_atras atentia asupra legiturii intre zahat si colesterol yi,i-am indicat s2-si maseze zonelé reflexeogene. De alunei cl a ineeput sa bea din nou ccai cu zahar gi si-a nominalizat aceste zone. Dupi:4 funi colesterolul 5-2 realus la 0 valoare de 472 mg % (valoate, nominal 180-280, mg %) Ineresant jn legiturd, eu zaharul cote urmatorul hucru: cel care. mu. consuma zahér, de cccle mai multe ori prezitita tin: confint ridicat dé cdlesterol in singe.” La afdere otchicrinei - @risinea din Singe ¢ Zahanul are aceéeas si Osigemul fh Soba’ a ardoréa temnuli si'carbanelui. Dar zatitival provine gi din’alte alimiente! a eee 2,INCALTAMINTEA 9.0.0 0: sie } In gericral moda ne obligd de multe ori si purtiim incaljaminte nerationalé sau gresit croita Dee consecing se produe bardtur, se deformeaza deyétele, cireulajia sAngelui se ivivarele devin reci ‘inte eroit anatomic. trebuie sd fie mai ingusta la cilledi yi mai lata ta varf, insa creamorii mode’ ne-au impus ani de-a randul pantofii cu. varful ascujit. Accusté forma de pantofl a produs disfuneti ale amumitor zone reflexogene, ea: =n “rample (m -evafi'” -sinusurile frontale Zochi inci I) =urechi ~umeri sinful cehilibratui storace (chisturi). a+ ‘ x ~ductullimfatie toracie -plimani-bronhii. ytd Se infelege c& aceste disfunctii nu se opresc doar la zona reflexogens, ci acestea afecteaz’ si organul corespunzitor care va fi prost irigat cu sange gi se Imbolntiveste. incalyaminte confortabild trebuie si fie croiti dupa forma piciorului. Tocurile inalte trebuic evitate. Incdlpimintea trebuie Mcut& din piele si nu din material sintetic. Piciorul trebuie si respirc. Pantofii cu talpa de lemn au efect nogativ. Trebuic ficut un.efort continu pentru a nu pierde papucii, ceea'ce conduce la degetcle in forma de ciocan. Asemenca pantofi mai produc gio ingrosare a pielii si crapatuti, Suporturile pentru piciorul plat sunt un fel de edrje. Sprijinind bolta piciorului, produccm © slabirc a musculaturii acestuia, care scutit de activitate se atrofiazd; muschii piciorului au nevoic de antrenament pentru a-si menfine functionalitatca, De aceea picioru! plat poate fi vindecat numai prin pasire pe teren pietros si accidental, sau prin calcarea pe placa “TREMA\ 3. RADIATH TELURICE,, IZVOARE SUBTERANE in panzele de apa freatic& exist substange mincrale: potasiu, calciu, magneziu, fosfor ete, care se incarcé cu radiafii telurice. ¥. + «;-Dac& faceti parte din procentul cclor-70 % al celor care au agezat patul in casi deasupra unei astfet de zone, 6-8.or¢ din timpul nopti le vei dorm sub influenja acestor radii care, din pacate, sunt déuntitoare. eres Care este efectul radiatiilor? ~ Deranjarea plexului solar, adicd a sistemului nervos vegetativ. | - Somn nelinistit, Un nou ndscut care in clinic a dormit, bine toatd noaptea, cand a ajuns ‘cas a plans o jumitate de noapte. Dupa 0 sipatamand,tatal- copilului.infuriat a impins patujul in bucdtarie, Acolo copilul a adormit imediat pentru,ca bucdtdria nu era influenjats de zone telurice, ceca ce s-a constatat dupa cAjiva ani. ~ Dimincaja nu suntefi odihnit, desi afi dormit toatd noaptea Sub’ influénga une zone telurice,. 6 2,.0.4 : : “Duster de spate, de cap gi ale membrelor care eedea28 si dispar dupd ee v-af seulat ~ Favorizeazd cancerul. Majoritatea celor care au murit de cancer, au avut patul in zona radiajiilor telurice, yg no BAL Je Cum’ se: comporta’fiintete’ in’ natura? in mod diferit, Cele mai multe animale cviti radiatiile: cdinii, vacile, cali ete, Altfel se comporté pisicile; cle prefera radiafiile. Dac pisica dv doarme de preferinjai pe patul dy, atunci n-o face dintr-o simpatic speciala, ci pentru ca patul dy. se afld deasupra unei zonci negative. Si roiurite de fangari zboardi cu predilectic deasupra panzclor freatice. La fel si musuro furnicilor sunt eladite deasupra radiatiitor telurice. Pomii nu se dezvolt4 bine deasupra acestor zone. Trunchiul lor croste intortocheat yi in pozitic oblica, Cum actioneaza campul de radial ~ Acfiunca pe verticala trece prin toate ctajele unei case.. Deci, daca s-i constatat prezenta al unei panze freatice?] la parter, atunci ea este prezentA, pe linie verticala si la ultimul etaj ~ fncrucisiri de zone: daca sub patul dvs se afl asemenca incrucigari de zone, radiafiile Vor avea o intensitate deosebiti. Cum se. poate. constata prezenta radiatiilor? - Din pacate prozenta radiafiilor nu poate fi constatatti deocamidata prin metode stiintifice. Ele pot fi sesizate.doar, cu ajutorul, baghetei sau a pendulei. Cum ne putem apara de radiatii? .. - . Hypa Phir Solutia cca mai bund ar fi desigur de a muta patul. Totugi de multe ori acest Iucru nu este posibil. Si, atunci nu avem alta posibilitate decit de a ne proteja prin alte metode. Instalatia cea mai ieftind si totodatd cea mai cficienta este o albic din plastic cu oglind’. Doua asemenca albii, se aseaz sub pat - la mijloc, pe podea, cu oglinda in jos. 4. GANDIREA POZITIVA. 35... SA bk wee Pentru 0, astfel de gandire este necesara o armonie intre spirit, suflet si trup. Numai atunci se poate spune c4 omul este sinitos. a) Spiritul, Este esenja vicfii noastre. Orice actiune a noastr, pentru a putea avea succes, trebuie si-si aib& originea in spirit. Imagjnea spirituala trebuic 83 fic curata si logical. Tatd un‘eéXchiplu: un athitect isi imagineaz4 o casi. Ochiul fui spiritual o vede, deja, in toate detaliile, El pune imaginca spirituala pe hartic, si in concordanja cu acest plan lipsit de crori, meseriagii sunt in stare si execute, ¢ladirea.Daca,imaginea spiritual nu ar, fi-clara, constructia ar fi sortita pribusirii. di Totaga se,intampla si cu organismul omenese. Sa prestipunem c& Sunt bolnay: pentru ‘moment am Voinfa ferma de'a ma insdndtosi. Organcle mele se striduicse si rispunda ordinclor ercicrului si Si inceapa o munca de reconstricfic. Dar, dupi trei ore m-am razgandit; in fond i ag vrea si mor. Luma ¢ rea gi nu am pe nimeni care s& ma iubcascd. Pe Ling’ accasta, a fi bolnav ii aduce anumite avantaje, Doamna"X” ma vizitcazd, iar asiguririle sociale, unde am platit atdtia ani fra a avea un avantaj, s& platease’ acum gi cle pentru mine ! Cit acesic ganduri riegative blochez procesul de insandtosire a trupului meu, organele mele nu mai stiu ce trebuic sa faca, iar starca de bould persist’. b) Sufletul Uni medic renumita constatat cu multe suite de ani in urma ci sufletul nu existd. Dorada cla facut autopsia’a mai multor mii de oameni yi nu a dat de, nici, un suflet Bincinteles, c& nici cu nu am posibilitatca de a dovedi cxistenfa matcriala a sufletului Nu am nici posibilitatca sa dovedese in mod conerct, existenta sentimentului de dragoste, cu toate c& acest somtiment este prezent in mine. De accea cred cf oamicnii ar trebui s& aib& curajul s& creada in trdiri care deriva direct din creatic fri dorinta de a avea pentru accasta o dovadi materials. : Sufletul este o valoare absoluta, stabilitd de legi divine. Tulburirile vioyii sufletesti au dus intotdeauna la tulburdri organice. Daca aceste tulburati tin mai mult vreme, starea general a persoanei respective se inrdutajeste, ajungind pand la © trepta de "“descompunere" a corpului. Ent fiat = 2ra Unmitrile frecvente sunt: tulburari ale inimii siale circulafici singelui, tulburdri de metabolism, ~ dureri de spate, stride excitaie $i de angoasé, depresii, Varsta nu are nici o influenfi. c) Trupul Cauzele celor mai diferite boli ale trupului trebiife cdutate in dezechilibru dintre spirit si suflet.Dacd trupul.a fost impovarat cu tulburiri gi influente negative ale spiritului i ale sufletulti, atunci s& nu ne mire duc procesul de vindecare se face anevoie. Care sunt tulburarile spirituale si sufletesti? . a) Ganduri negative fafii de alte’ persoane. ' ; Gandurile negative sunt ca un bumerang la adresa expeditorului, provocdnd erispari sufletesti.-O Boal rezultata din asemenea situafie'nu este o pedeapsi dumnezeiasc’, ci o autocondamnare. b) Influentati negative prin alte persoane Existd:mul}i oameni care gindese negativ. Dar, spre nordcul nostru humai pufini sunt cei capabili si infuen{eze in mod direct, prin ganduri negative c) Pizma - urd - getozie - neincredere Asemmenea manifestari sufletesti sunt foarte uctuale. Acesteu conducdind pana la urma la autodistrugereac i, fsondecepy ee ca ny : Care sunt cauzele unei ganiiri negative? ~ Vita unui cuply ineompatibil. : & = Neinjelegerile “dintre wencratii. Uncori copii nu s sufleteasea din parted pariniilor iar accstia ered ed pot Comipen ‘muteriale. = Neinelegerile dintie invajater gi capil. = Conflictéle ‘cu Socrii, cu: locatarii sauew vecinii = Incompatibilitutéa te locul de muncd, gelozia si invidia otravese de'hulte Ori etimatut profesional. - Aventurile, Relatiile extrdconjugate pot fi foarte diunatoare. Comportarea partenerei are un rol deosebit in ruperea relatiilor, Ramdne sarcina sotici de a fi mereui toviraga dé viata ideal. Accla care ;face mereu aluzie la ecea ce a fost, nu va putea si fiureased ceva nou. Si fird cugetiri negative! Cici aeestea vor contribui. in mare parte la rupturi. - Moartea in familie poate influenta negativ.Morfii trebuic Kisafi s& se odihneased. Cum se pot rezolva problemele sufletesti? Oriee complex, fic la copii, fic la batrani, poate fi rezolvat prin actiunca stimulatoare a zonelor reflexogene.Printr-o irigare de singe mai bund in zona reflexogend $i prin urmare gi in organul respectiv. starca psihied si corporala se chibi in bine. Trebuic s3 puneji in ordine stiflctul yi spiritul dvs!'S% dafi la o parte fot ce v=a apasat pana acum pe dvs $i pe‘alfii, Reflectati li ceca ce trebiuie si agteptagi de la'viag’ in continuare. Putefi deveni din now stépani pe dvs, prin wanduri clare yi scopuri precise. Evitafi persoancle care ¥-au ficut ru in trecut,As dori s& remarc cA suferinjele nu sunt o povara dat’ de Dumnezeu, ci o piatra de incercare giun indicator spre autoeliberare, cu scopul de a ajunge pe o treaptti mai inaltai. Avem datoria de a invinge tentajiile, negativul gi raul pentru a psi inainte, 5. BAIA” in principiu, baia nu este o activitate pozitiva pentru organismul nostra. Suntem fiinfe legate de pimént si daca stim in api cdmpul nostra biologic se distruge. Dup’ baie ne simfim obositi sine este somn. La oamenii, mai in varstd starea de epuizare poate fi atat de pronunfatd, ineét dupa o baie corporal’ nu mai pot dorm. Tncercati si apasafi inainte de a face baie, pe o zona reflexogend. Doare pufin, dar suportabil. Repetafi apisarea dup 0 baie'dé 15 minute si va vei minuna cum acelasi punct apisat cu aceeasi presiune provoact o durere mult mai mare. De fapt, forfele nervoase au suferit in urma baii, Heer : Cu legumele se intémpta‘acelagi hicru. Dac’ tinefi legumele mai mult vreme in ap&, isi pierd valoare nutritiva, deoarece pierd vitaminele si sirurile minerale. Orice jucdtor de fotbal stie cf inaintea meciului nu e bine si facd baie Preferabile sunt dusurile, 9-4 ata . ‘7(CAPITOLUL Xill PENTRU CE Bol! SE MASEAZA ZONELE REFLEXOGENE Bere erent 1 a 1, ABCESE- masajul zonei unde se afl abcesul, masajul z.r. a punctelor limfatice . 2. ACIDITATE EN STOMA - masajul z.. ale stomacului gi plexului solar, schimbarea alimentatici 3. ACCES DE VOMISMENTE $I DIARER - vezi la pct. 51. . 4. ACNEE (cosuri) - este vorba de o dezintoxicare deficitara. Masajul zr. ale suprarenalelor (produce cortizon), rinichilor, ureterului, vezicii (pentru eliminarea toxinelor), masajul paratiroidelor (pentru metabolismul de calciu). 5. ACUITATE AUDITIVA REDUSA - masajul z.r, a urechilor ( purtati incdlyiminte lata). : 6 ALERGIE - masajul’z1, a suprarenalelor (produc cortizon), masajul zonelor reflexogene ale rinichilor, ureterelor gi vezicii (pentru eliminarea toxinelor), masajul zonei reflexogene a glandei paratiroide (pentra metabolismul calciului), 7. ALTERAREA SIMTULUI GUSTATIV - masajul zx. ale capului, maxilarului superior si a celui inferior,» i, : 8. AMETELL- masajul z.r.a organului de echilibro. 9. AMIGDALITA ~ masajul. zr ale amigdalelor si glandelor limfatice. 10, ANEMIE - masajul-z plinei gi organelor metabolismului. U. ANGINA - masajul le laringelui, amigdalelor $i refelei limfatice.” 12, ANGINA PECTORALA - masajul zonei suprarenale (produc adrenalina) si a zx. ale rinichilor, ureterelor $i vezicii (pentru eliminarea toxinelor). Schimbarea alimentasici, masarea z..a stomacului, pentru. ca acesta si nu apese prin intermediul diafragmei pe varful inimii, masajul zonei reflexog nimi 13, ANGOASA (SENTIMENT DE FRICA) - zr alerinichilor, tiretereului si vezicii (pentru climinarea toxinelor), stomacului gi intestinelor (pentru evitarca presiunii provocate de balondiri asupra varfului inimii). Schimbarca alimentafici, masajul zonclor capului (pentru 0 irigare sanguind mai bun&),"¢ventual masajul zonei reflexogene a organului de echilibru 14. APENDICITA = masajul z..a pari inferioarea intestinului, masajulz.x, a punctelor limfatice. ‘ 15. ARSURI-- masajul zonei respective unde arsura a avut foc, si masajul zonelor reflexogenc ale punctelor limfatice, rinichilor, suprarenalelor, uretcrelor, vezicii, paratiroidelor. 16, ARSURILASTOMAC (PIROZIS ACIDE) - masajul zr. ale stomacului, plexului solar sischimbarea alimentatiei 17, ATEROSCLEROZA - masajui zonei reflexogenc a rinichilor, ureterelor, vezicii, masajul z.t. a suprarenalelor. 18. ARTRITE $I ARTROZE - masarea z.r. ale rinichilor, ureterelor, vezicii, suprarcnalelor (produc cortizon), articulatiilor corespunzatoare zonelor reflexogene. Schimbarca alimentatici a9 ee Ee ee eee i? £m19. ARTROZACOXO-FEMURALA © masarea zx. ale rinichilor, ureterelor, vezicii, suprarenalelor, stomacului, intestinelor, schimbarea alimentafiei. Masajul articulatiei coxo- femurale, a articulatiei scapulo-humerale din partea corespunzatoare, precum si zona reflexogenii a acesteia la picior. Masajul coloanei lombare. 20. ASTM BRONSIC - masajul z. r. ale rinichilor, ureterelor si vezicii (pentru eliminarea toxinelor), masajul zx, ale suprarenalelor (produce cortizon) paratiroidelor (pentru metabolismul calciului), plimanilor si al bronhiilor (pentru irigarea sangelui), masajul zx. a punctelor limfatice (pentru producerca de anticorpi). Schimbarea alimentatici. 21. ATROFIE MUSCULARA - masajul zr. ale hipofizei, rinichilor, ureterelor vezicii, suprarenalelor, paratiroidei, organclor de metabolism. Schimbarea alimentafiei, si masarea 2,1. a glandelor limfatice. Peeks 22. BALONAREA PARTII INFERIOARE A ABDOMENULUI - masajul zr. a intestinului - cee - si schimbarea alimentatiei. 23. BALONAREA PARTI SUPERIOARE A ABDOMENULUI - masajul zr. ale stoitacului si duodenuhii, schimbarea alimentafiei. E 24. BASEDOW (BOALA LUI BASEDOW) - masajul z7. 4 tirpidei, masajul zr. a hipofizei. 25. BOALA LUI BECHTEREV - masarea zr. ale rinichilor, uretérélor, vezicii, stomacului si a intestinelor. Schinibarea alimentafiei. Masajul z.r..a coloanei vertebrale. 26. BOLI INFECTIOASE = masajul zt ale rinichilor, ureterelor, vezicii, suprarenalelor, paratiroidelor, punctelor limfatice. 27, “BOLI DE METABOLISM - aplicarea schemei generale, 28. “BOLI VENERICE ~ masajul z+. ale orgarielor imbolnavite, precum gi masajul “zx. a punctelor limifatice. Mergefi la medic. 29. BRONSITA > masijul zr. ale plimanifor si bronhiilor, masajul 2.1. a punctelor limfatice, masajul zr. ale paratiroidclor si suprarenalei. eo 30. CADEREA PARULUI - masajul z1. ale glandelor sexuale (testicole si’ovare), suprarenalelor, organclor de metabolism. Schimbarea alimentatici. 31. CANCER - masajal z.r. ale punctelor limfatice, masajul z.1. a organului afectat, aplicarea schemei generale, schimbarea alimentatiei. 32, CATARACTA - masajul zr ale ochilor, rinichilor, ureterului si vezicti, masajul zx. ale suprarenalelor, si capului. 33, CELULITA - masajul zx. ale punctelor imfatice, glandelor sexuale (ovarele si testicolcle). 5 Aes 34. CHISTURL - masajul zx. a organului respectiv, masajul zonei reflexogene a punctelor limfatice , 35. | CARCELAL GAMBEI (CRAMPA MUSCULARA) - masajul z.r. a glandelor paratiroide, eventual al masculaturii brafului, izolarea de radiafii terestre.“36, CISTITA- masajul z.x. ale rinichilor, ureterelor iin special a vezicii, masajul z.r.a punctelor limfatice 37. COLAPS - masajul rapid al inimii, eventual af zonci suprarenalelor. 38. © COLECISTITA $1 CALCULI BILIARI - masajul zr. ale duodenului, colecistului, ficatului, punctelor limfatice. Schimbarea alimentafiei. 39... COLITA - masajul zx. a intestinului gros, masajul zr, a punctetor limfatice . 40. CONSTIPATIE - masajul zt. a intregului traiect gastro-intestinal, precum si a zonei reflexe a rectului. 41. COSURI-vezipet.4. . : * 42, -COT:- foscfie defectuossi-a eiticwlatiei cotuluit masajul 2.1. a genunchiului corespunzitor, precum si a zonei reflexe a genunchiului la picior. 43. CRAMPE’ $I DURERT ABDOMINALE - niasajul:z.x. ale stomacului si intestinelor, schimbarea alimentafiei. ‘44. CRAMPE $I LEZLUNI MUSCULARE - masajul zonei Teflexogene ce corespunde locului afectat, 45. CRIPFORHIDRIE - masajul zr. ale testicolelor si ductului spermatic, masajul z.r. ahipofizei si al p&rtii inferioare a abdomenului (dureri menstruale). D fies Eee 46. DEFECTE ALE INIMIi - masajul z.x. ale, inimii, punctelor limfatice, suprarenalelor, organelor de metabolism, precum gi schimbarea alimentafici. 47. DEGETE IN FORMA DE CIOCAN LA PICIOARE - masajul degetelor bolanve, al dosului piciorului, incalpiminte Jarg’, ira tocuri inalte, nu se vor purta pantofi cu talp’ de lemn. 48. DEZLIPIREA RETINEI - masajul zs, ale rnihilor,ureterelor, vezici ocilor, punctelor linifatice; wey : 49. MALFORMATHALE MAXILARELOR- masajl. ale mexilarutui superior sia celui inferior, masajul z.x. a punctelor limfetice, masajul timplei (al nervului trigemen) 50." DIABET: masajul 2. ale stomacului, duodenului; pancreasului, schimbarea alimentajiei. 58254 Sle. DIAREE- vezi prvicta 3. : ani : 52. DIFICULTATI IN PURTAREA PROTEZELOR DENTARE - masajul 2 ale maxilarelor superior. $i inferior. 53. DINJI CARIATI - masajul zr. ale maxilarelor superior gi inferior, schimbarea alimentatieis) & ! - 54, -DISCOPATIE - masajul zx. ale rinichilor, ureterelor, vezicii, masajul coloanei vertebrale, masajul z.r. ale stomacului, intestinelor, colecistului (pentru objinerea unor substanfe anabolice), 55. DISPNEE (respiratie dificil) - masajul z.x, ale plimanilor si bronhiilor, eventual a nasului, masajul z.r, ale capului (al bazei creicrului), inimii precum $i schimbarea alimentatiei, pentru ca stomacul si nu preseze inima, 56. DISTONII VEGETATIVE - masajul zx. a plexului solar, aplicarea schemeigenerale, 57. DURERI ABDOMINALE $I CRAMPE - masajul zr. ale stomacului gi intestinelor, schimbarea alimentagici. $8. DURERI IN BRATE - masajul focului corespunzator al membrului inferior gi masajul cefei. 59. DURERI DE CAP - tratamentul cauzei, masajul z.r. a capului, schimbarea alimentajici, 60. DURERI ALE CEFEI - masajul z.r. a cefei, masajul coloanei cervicale, masajul vertebrelor coccigiene (pe loc si la zona reflexogena ). 61. DURERI COCCIGIENE - masajul zonei reflexe ta picior, masajul cefei sia z..a acesteia. 62... - DURERI DE GAT - masajul zr. ale latingelui, amigdalelor, punctelor limfatice 63: DURERI, INFLAMATII $1 CHISTURI OVARIENE - masajul zr. ale ovarului, punctelorlimfatice, paratroidelo,hipofizei (dirijeaza functa ovarclon,troidei (aceasta gland este numitd si al treilea ovar). (64. ++: DURERTALE ARTICULATIEI SOLDULUI - masajul z.r aarticalat precum $i adrticulafiei umirului(la picior, precum, sila umér). 65. DURERIDE SPATE - masajul z.. a coloanei vertebrate, eventual a umarului gia centurii pelviene. 66. DURERI ALE SPLINEI - masajul zr a plinei. 67." DURERI DE STOMAC - vezi punctu! 121 §i 199. 68. | DURERTALE UMARULUT- masajill.r ale umarului, soldului, masajul soldulut \ctljaminte corespunzatoa a soldului, 69. ECZEME-masajul z1.ale rinichilor, areterelor, vez suprarcnalelr, cordului, glandelor limfatice. ! 70,;.. .EDEME - masajul zr. ale rinichilor,ureterelor, veziei, suprarenaletor, cordului, glandelor limfatice. 71, EDEME LIMFATICE - masajul zx. ale punctelor limfatice 72, EDEME ALE MEMBRELOR INFERIOARE - masgjul zx. ale rinichilor, uretereior, vezicii, iniinii si -punctelor limfative. Fan 73. ENTERITA - masajul z.r. ale stornacului si intestinului, schimbarca alimentatiei. Masajut z.r. a punctelor limfatice . 74. ENTORSA - masajul z.r. a articulatiei corespunzatoare, adicd la membrele superioare se mascazi articulatia corespunzatoare a membrului inferior; Ja o entorsi a genunchiului se maseaz& cotul si invers. 75. ENUREZIS NOCTURN - masajul z.. ale rinichilor, ureterclor si vezicii. Izolarea de radiajiile terestre. 76... . EPLLEPSIE - aplicarea schemei generale, masajul z ale capului, punctetor limfatice. 77. ERUPTIL CUTANATE - masajul z.r. ale rinichilor, ureterului, vezicii, suprarenatelor, paratiroidelor, organelor de metabolism, schimbarea alimentatiei = Seshadri | ences ian erecta oA78. FARINGITA - masajul zit ale maxilarului superior gi inferior. 79. FEBRA - masajul zr. ale punctelor limfatice, amigdalelor yi splinci. 80. FEBRA GLANDULARA - masajul zr. ale amigdalelor, punctelor limfatice si splinci vig, FISTULE - masajl 2. a Seganului corespunzito care prezinta fistule, masajul z.r. ale ylandelor limifatice gi suprarenalelor. 82. FRACTURA - masajul zonei respective, normalizarca funcjionirii stomweului sia intestinclor pentriy producerea substanfelor anabolice necesare, masajul z..a paratiroidclor (pentru calcia) 83. FRACTURA CRANIANA - masajul 2. ale capului gi paratiroidclor. 84, FRICA - vezi pet.13. 85. FUNCTIE DEFECTUOASA A ARTICULATIEL COTULUI - masaj genunchiului corespunzaitor, precum si a zonei feflexe a genunchiului, la picior, 86. FRIGIDITATE - masajul zr. ale hipofizei, ovarelor si uterului. i G pie i GENUNCHI - masajui z a genunchiului, masajul cotului din-acceasi parte, iar 81. la artroze, masajul z.r, ale rinichilor, wreterelor, vezicii, suprarenalclor, cu schimbarca alimentatici,.... res VME 88. GINGIVITA - vezi mai j 89. GLAUCOM,- masajul ochilor, a capului.. 90. “ GRAVIDITATE - imasajul 2 alc hipofizei, ovarelor, uterului, Bicptului, aplicarea schemei, generale. (vezi cap.l). 91." GLEZNA - vezi pet. 14. 92... GRIPA.- masajul z.t.,ale punctclor limfatice, amigdalelor, splinci, nasului, eventual a sinusurilor frontalc, - 93... GUSA - masajul z.r. a tiroidei, masajul z.r. a hipofizei. GUST -vezi punctul 7. GUTA - masajul z.. ale rinichilor, ureterelor, vezicii,: suprarenalelor, masajul corespunzator, schimbarca alimentafici . GUTURALI - masajul z.r, ale nasului, bronhiilor, punctelor limfatice GUTURAI DE PIN - masajul z.r. ale rinichilor, ureterelor, vezicii , suprarenalelor (pentru cortizon), paratiroidclor (pentru calciu), nasului, traheei, bronhiilor, consum de micre din regiunea in care locuieste bolnavul. i ale rinichilor, ureterelor, vezicii, suprarcnalclor, 98. HALLUS VALGUS - masajul z.r. alc tiroidei, punctelor limfatice in spafiul dintre primul si al doilea os metatarsian. 99, HEMORAGII NAZALE, USCACIUNI ALE NASULUI - masajul z.r. ale nasului, paratiroidelor. 3es ee ee 100. HEMOROIZI - masajul z.. ale rectului si musculaturii gambci, masajul 2.1, ale rinichilor, uscterclor, vezicii, suprarenalclor . 101. HEPATITA - vezi icter. 102. HERNIE - vezi hemic inghinala 103. HERNIE INGHINALA - masajul zx. a pynctelor limfatice, tratamentul tractului gastro-intestinal, cu scopul de a avea destulc substanfd anabolice. 104. HERNIE A DIAFRAGME] - masajul z.r. ale diafragmei, organclor de metabolism, cu schimbarea alimentafici 108. HIPERMETROPIE - masajul z.r. ale rinichilor, ureterclor, vezicii, masajul 2.1. a ochilor. 106. HIPERTENSIUNE - masajul zx, ale rinichilor, urcterclor, vezicii, masajul z..a bazei creicrului (al capalui), 107, HIPOCALCEMIE - masajul z.r. 2 glandelor paratiroide. 108. HIPOTENSIUNE = masajul zx.ale rinichilor, uretérelor, vezicii, masajul bazei creierului, masajul z.1. a organului-de echilibra. 109. ICTER - masajul z.r. ale duodenului, ficatului, colecistului, punctelor limfatice. 110, “IMPOTENTA = tasdjul zr. a testicolelor, aplicarea scheméi generale. 111, “INAPETENTA = masajil'z. ale stomacului, intestinclor, tiroidei, 112, INFLAMATII SI DURERI ARTICULARE - masajul z.r. a articulatiei in'cauza, masajul ze alernichilor,ureteteor, vezici, suprarenalelot paratiroidelor, purctelorlimfaticc, dict.” 113, INFLAMAIEIN CORP (VITEZA DE SEDIMENTARE MARITA)- z.. ale punctelor limfatic’, suprarenatelor, orgamului inflamat: 114, INFLAMATIA SECTIUNIT - masajul zonei reflexogene; jos la piciorul stang si la ambcle membre inferioare si la musculatura gambei, pe fata interioark, 115, INFLAMATIA TROMPEI LUI EUSTACHE - masajul zr. ale urcchilor (se incrucigcazi), timpletor (se incruciscaz), punctelor limfatice, stiprarcnalelor si pardtiroide 116. INFLAMATH ALE UTERULUT- masajul 2x. ale tnichiloi, ureterelor, veziei, precum si a z.r. a punctelor limfatice . 117, INSOMNIE = shasajul 2.13" eapului, La cind 50 Va ‘idrica in cantitate mica, schimbarca alimentatici in general, izolare de cfectul negativ al zonelor telurice. 118. INSUFICIENTA CIRCULATORIE - masajul zx, ale inimii, suprerenalelor, paratiroidelor, schimbarca alimentayici ‘ Masajul z.r. ale rinichilor, urcterclor, vezicii . 119. INFOXICATIE - vezi intoxicafic gastrica.”‘ 120, INTOXICATIE ALIMENTARA - vezi intoxicatic gastric’, 121. INTOXICATIE GASTRICA - Bolnavul ve trebui sa vomite, masajul z.. ale stomacului, punctelor limfatice L 122, LESIN-masajul zx. ale inimii, suprarenalelor. nasajul 94 he a ine a123. LEUCEMIE- mosajul zie punetclrlimfatice, amigdalclor,s alimentafici, tratamentul organclor de metabolism. 124, LEUCOREE - imasajul 21 ale vaginului uterului, pnetelor lime 125, LEZIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE - masajul z.r.a coloanei vertebrale, aplicarea schemei generale. 126. LEZIUNI ALE DEGETELOR - masajul z.r. a degetului respectiv de la picior. 127, LEZIUNI ALE GENUNCHIULUI - masajul genunchiului, masajul cotutui din acecasi parte. 128. LEZIUNI ALE MENISCULUL - masajul punctelor reflexogené ale genunchiului, masajul cotului. 129, LIPSA DE FIER - masajul z.r.asplinei. : 130. LUMBAGO - masajul z.r. a coloanei vertebrale. w i a 1 131. MENSTRUATII NEREGULATE - masajul zr, ale oVarclor si uterilui, masajul musculaturii gambei po fafa exterioara la ambele membre inferioare, masajul z.r. & hipofizci 132. METRITA, METRORAGIE, MIOAME - masajul z.r, a utcrului, in caz de metroragie masajul zr. alc ovarclor si hipofizei, precum si masajul z.r.a puinetelor limfatice. 133. «: MIGRENE.- masajul z.r-alé tamplelor, organului_cchilibrului, paratiroidctor, stomacului. . MIOM - masujul z.r. ale-uterului, punctelor limfatice’, MIOPIE - masajul zx. ale rinichilor, ureterelor; veziciiy ochilor. A MIROS NEPLACUT IN GURA - masajul zx. a stomacului, cu schimbarca 137. NEVRALGIA TRIGEMENULUI - masajul témplelér. 138, “NEVRITE - cand cste cauza discopatici, se muisedz’ coloana vertebrald, in alte cazuri aplicarca schemei generale si masajul zx. ale paratiroidelor. 139..:NEVROZE, NERVOZITATE = masajul z.. ale'rinichilor, ureterclor, vezieii, organclor de metabolism, cupului, izolarca de radiafii terestre! Evitarea incordacii.psihice, eventual masajul z..a tirvidei. oe 140. OBEZITATE - masajul zx. a tiroidei, schimbarea alimentatici . 141. OBOSEALA - masajul zac rinichilor, ureterelor, vezicii, organclor de metabolism, paratoroidelor, masajul capului (in caz de insomnic), schimbarea alimentetici . 142, OCHI $I TULBURARI OCULARE- masajul z1.ale rinichilor, ureteretor, vezicii, ochilor. 143. ORBIRE PROVOCATA DE VEDEREA ZAPEZIL - masajul zx, ale ochilor si paratiroidelor, = 144. OREION - vezi punctul 152. 9s eee TTT TTT RE eee Se!2 2 2 2 me me oe 145. OSTEOPOROZ.A - masajul z.r.a paratiroidelor, aplicarca schemei generale. 146, OTALGIL, ACUFUNE - masajul zr. ale urechilor, capului, punctelor limfatice. 147. QTITA MEDIE - masajul zx. ale urechilor, glandetor limfatice, paratiroidclor. 148. OVARE - vezi punctl 62 P 149. PIERDERI ALE CUNOSTINTEI - este o tulburare a creicrului, deci necesita masarca zonei capului 150. PANCREATITA- misajulz.r ale stomacului, duodenului, pancreasului, glandclor limfatice, schimbarca alimentatici 151. PARADENTOZA - masajul z.. ale maxilarului superior si inferior, precum yi schimbarca alimentatici 152, PAROTIDITA (OREIONUL) - masajul z.r. ale punctetor limfatice, amigdatclor, glandelor sexuate (ovare sau testicole), 153, PARKINSON - (paralizie agitata), mesajul z.t. ale tinichilor, utcterclor, vezicii, suprarenalclor, capului gi cefel, paratiroidelor, organclor de metabolism yi schimburca alimentafici. 154. - PICIOARE - vezi punctul 169. 155. PNEUMONIE - masajul-zx, ale plamanilor, punctclor timfatice, suprarenalelor, paratiroidclor. - 156. PRURIT ANAL - masajul zonei reflexogene a anusului, r 157. PSORIAZAS - masajul z., ale rinichilor,-urcterclor, vezicii, suprarenalctor, paratiroidelor, organclor de metabolism, punctelorimfatice. «28° : R 158. RAGUSEALA - masajul zr. alc laringelui, amigdalctor, punctetor limfatice. 159, RAU DE MARE - masajul z.r. a organului de.cchilibru. 160... RESPIRATIE DIFICILA - vezi pet: 55. 161. , REUMATISM - masajul 2x. ale rinichilo, ureterelor, vezici, suprarenalelor, paratiroidelor, organclor de metabolism gi schimbarea alimentatici. 162. RUJEQLA - vezi boli infectioase, s 1634 SALPINGITA - masajul conductei ovariene din partea corespunzatoare, masajul zz.ale punctelor limfatice si paratiroidelor. # 164. SCHEUERMANN - masajul zx. ale coloanei vertebral, rinichilor, ureterelor vezici, organelor de metabolism. 165. SCIATICA - masajul z.r ale rinichilor, ureterelor, vezicii, suprarenalelor, coloanei vertebrale, masajul nervului sciatic direct pe gamb& sau pe t antebrafului, éventual a zonci reflexe a genunchiului, schimbarea alimentatiei . 166. SCLEROZA IN PLACI - masajul zr. ale rinichilor, ureterelor, vezicii, organelor ie, eventual al brapului si - | Sah AEN NB acetabolis alimotaiei 2 167. SCOLIOZA - masujul z..a coloanei, aplicarca schemei generale, 168. SENZATIA DE ARSURI ALE PICIOARELOR (cauzatd de 0 circulafic greoaic) = se mascuzi toate punctele reflexogene ale piciorului. 169. SENZATH DE PLIN $I DE:BALONARE - schimbarea alimentafici! Masajul ale stomacului yi duodenului, 170. SEPTICEMIE - masajul z.r. a punctelor limfatice : 171, SFORAIT - si sc mestece mincarea mai bine, 172. SINUSITE - masajul zonei reflexogene a sinusului frontal, masajul zt. ale punctelor limfatice, masajul z+. a paratoriodelor. 173, SLABIRE (cauzatd de hiporfuncfia titoidiana) - masajul z.r. ale tiroidei si hipofizei, schimbarca felului alimentatici 174, SLABIRE EXAGERATA - masajul 21. atiroidei, masajul zr ale tractului gastro- intestinal gi ficatului 175. SPASM SI PRURIT VAGINAL - masajul z.r. ale vaginului si uterului, cventual al z..a punetelor limfatice , 176. SPASME VASCULARE - ma: ajul 2.1. a organul in. care circulutia saguind este rd, Masajul z.r. ale paratiroidclor, suprarenalelor, rinichilor si vezicii. 177, SPONDILOZ.A CERVICALA - masajul cefei, masajul zr, alc coloanci vertcbrale, cervicale, vertebrelor coccigione (dircet $i la zona reflexa).. : 178, STRABISM < masajul zx. ale ochilor, capului, 179, |. SUPURATIA SINUSULUL FRONTAL - masajul sinusului frontal, masajul 2. a punetelor limfatice . : Ae 5 T 180. TENESME -(nccesitateade urinare continu) masajul 2% ale rnichilor, uréterelor, ii, eventual a z..a uterului, in caz de prolaps. 181, TENOSINOVITA - masajul zonci respective, 182. °° TROMBOZA - masajul z.r.alc rinichilor, ureterclor, masajul suprarenalelor. 183. TULBURARI ALE ARTICULATIE! GLEZNEI - masajul z..a articulatici pumnutui la mana corespunzitoare. 184. TULBURARI ALE ARTICULATIEL PUMNUBQI - masajul 21 a articulatici gleznei, situata pe acceayi parte. 185. ; TULBURARI CARDIACE - schimbarca alimentatici, masajul zt. ale inimii, colounci vertebrale, stomacului, masajul suprarcnalclor (pentru adrenaling). 186. TULBURARI ALE CRESTERH - masajul zr. a hipofizci, aplicarca schemei generale. 187. TULBURARI ALE ECHILIBRULUI - masajul z1 a hipofizei, aplicarea scheme generale, schimbarea alimentatici. 188. TULBURARI HEPATICE - masajul z.. ale stomacului, duodenului, ficatului gi colecistului, schimbarea alimentagici ! In caz de infecjii masajul z.r. a punctelor limfatice . nului, paratiroidelor, capulyi: colounci vertebrate, punctelor limfatice, schimbarea det ” a a a a eeeH +189. TULBURARI ALE MENSTRUATIEI - masajul z.x. ale ovarclor, uterului, musculaturii gambei pe fata exterioara, la mbele membre inferioare. 190, TULBURARI OCULARE - masajul 2.1. ale rinichilor, ureterctor, vezicii, achilor. 191. TULBURARI ALE PROSTATE! - masajul 2. ale rinichilor, ureterelor, vezicii, prostatei, 192, TULBURARI LA NIVELUL RINICHILOR - masajul z.x. ale rinichilor, urcterclor, vezicii, suprarenalelor. punctclor limfatice. 193. TUMEFACTII GLANDULARE - masajul zr glandclor limfatice. Nu va temeji de reactii! a 194, TUMEFIEREA TESTICOLELOR- masajul z1. ale testicolelor, punctelor limfatice 195. TUMORA -masajul zonci reflexogene, conform localizarii, masajul z.r. ale punctelor limfutice, amigdalelor, splinei 196." ULCERATII CORNEE - masajul zx: ale ochitor, punctetor limfatice, rinichilor, urcterclor, vezicii. ; ae 197. ULCER DUODENAL - masajul z.r, a tractului gastro-duodenal, schimbarca alimentagici ee : : ULCER GASTRIC - masajul zr a stomacului, schimbared aliment 199. ULCER VARICOS - masajul zx. ale rinichilor, ureterclor, ve intestinclor, ficatului si colecistului, schimbarca alimentatici, masajul zr. 200.°- UNGHII FRAGILE, CASANTE - atesta 6 tulburare anabt Masajul z.cale organelor de metabalism, paratiroidetor. 201. URCIOR -masajul zr. a ochiului corespunzitor, masajul zr. punctelor limfatice, 202. URECHE (dureri) - vezi pet. 147. -203,), UREGHEA INTERNA + vezi pet, 115: 204. URINARE DEASA - vezi pet. 180. °- 205, USCACIUNEA GURIT- masajul sd se obignuiascd $4 mandnce incet, sf mestece gi dorese si fie antrei * WV. MSV) PraitE. 206. VALURI DE CALDURA (BUFEURI)- masajul 2. ale hipofizei, ovarclor, uteruluitiroidei, masajul zone inferioare a abdomenului (ca in tulburarile menstruale), 207. VARICE - masajul z1. ale tinichilor, uteterelor, vezicii, suprarenalelor, coloanci vertebrate. Hatit i bie c 208. VOMISMENTE - vezi pet. 3. _ Zz 209, . ZONA ZOSTER - masajul z.. ale rinichilor, ureterelor, vezicii,. suprarenalctor. paratiroidclor, schimbarca alimentatici ! limfatice, wa de cal eke te Ie -maxilarului superior si inferior, bolnavul insaliveze bine alimentele. Glandele salivare aiMODUL CUM SE EXECUTA MASAJULARIILE CU ACELEASI CIFRE, SUNT ZONE REFLEXOGENE RECIPROCE | ae tt ff 2 wet ff 8 2 oe 2 oe oe oe oe oe ao aFig.1A ; ZONE REFLEXOGENE RECIPROCE 2.MANA-PICIOR _ 2.- ARTICULATIA MAINII - ARTICULATIA PICIORULUI 3.- ANTEBRAT - GAMBA PICIORULUI 4. COT - GENUCHI 5. - BRAT - COAPSA 6, ARTICULATIA SCAPULARA - ARTICULATIA COXO - FEMURALA 7, - CENTURA SCAPULARA - CENTURA PELVIANA ne —_— — aw om