Sunteți pe pagina 1din 3

Poluarea

Poluarea este un proces de alterare a mediilor biotice si abiotice si a bunurilor create


de om, cauzată de activitatile umane, cat si de unele fenomene naturale.

Poluarea aerului
Sursele care determină poluarea aerului sunt de provenienţă diferită. Astfel, se
disting, după origine, surse naturale si surse antropice.
După formă,.sursele de poluare sunt: punctuale, de suprafata, de volum, iar dupa
inaltime: la sol, joase, medii, inalte. Dupa mobilitate, sursele de poluare sunt: fixe,
stationare, si mobile, iar dupa regimul de functionare: continue, intermitente,
instantanee.In functie de tipul de activitate, sursele sunt: arderea combustibililor fosili
(CO 2, CO, Sox, NOx, pulberi, COV), traficul, petrochimia, metalurgia feroasa(pulberi
cu Fe, SOx, NOx, COV) , neferoasa (cu metale grele), materiale de costructie,
agricultura( NH3, CH4, pesticide, etc)
Poluantii. Poluantul este orice substanţă solidă, lichidă, gazoasă prezentă in aer,
cu acţiune nociva asupra sănătăţii generatoare de disconfort si alterare a mediului
înconjurător. Există emisia de poluanţi, sinonimă cu eliminarea în aer a poluantilor, şi
imisia, care se referă la transferul unui poluant din aer către un receptor. După structura
fizică, poluanţii pot fi particule gazoase şi solide.

a. Poluanţii gazoşi
Poluantii pe baza de sulf cuprind: 1. oxizii sulfului - rezultă din combustibilii arşi în
surse fixe (centrale electrice), procese industriale. Efectele acestor gaze asupra
organismului uman constau în acţiunea iritantă la nivelul căilor respiratorii superioare.
2 acidul sulfuros - apare în condiţiile existenţei unor emisii de dioxid de sulf şi aer umed.
3. acidul sulfuric - ia naştere din combinaţia trioxidului de sulf în aer umed. Compuşii
acizi dau ploile aci de, care atacă organismele vii sau obiectele din mediu. 4. hidrogenul
sulfurat - este unul dintre cele mai periculoase gaze care se întâlnesc în industrie.
Periculozitatea lui constă în faptul că este puternic coroziv, inflamabil şi exploziv. Are
efecte mortale imediate la concentraţii mai mari de 750 mg/m 3.
Poluantii pe baza de azot sunt oxizii azotului (oxidul nitros, monoxidul de azot,
dioxidul de azot, tetraoxidul de azot, pentaoxidul de azot) amoniacul, acidul cianhidric.
Oxizii azotului rezultă din procesele de ardere la temperaturi înalte. Acestia afectează
căile respiratorii superioare. Amoniacul se obţine prin distilarea fracţionată a aerului
lichid (eliminarea oxigenului).Ozonul (smogul fotochimic) este rezultatul reacţiilor
oxizilor de azot cu hidrocarburile aflate în atmosferă. El este considerat drept cel mai
puternic oxidant atmosferic. Concentraţiile de ozon pot afecta în special viaţa plantelor
dar si a oamenilor.Oxizii carbonului (densitate mai mică decât a aerului (0,96)) sunt cel
mai des întâlniţi poluanţi pe bază de carbon. Ei rezultă din procesele de combustie.
(Monoxidul de carbon, Dioxidul de carbon). . Poluantii pe baza de clor cuprind clorul
si acidul clorhidric(este unul dintre gazele care poate produce aciditate precipitaţiilor, cu
efecte de necrozare a plantelor şi obiectelor).
b. Particulele solide
Cea de-a doua categorie de poluare a atmosferei o reprezintă particulele solide în care
se includ pulberile complexe netoxice şi toxice. Cele mai toxice pulberi sunt compuşii
plumbului, proveniţi de la motoarele cu aprindere prin scânteie. Carbonul, funinginea,
fumul sunt particule ce au contribuţie semnificativă la efectul încălzirii globale.
Azbestul, prezent la automobile în discurile de ambreiaj, în materialele de construcţie
(azbociment), devine un factor de emisie a particulelor cu structură aciculară din aer.

c. Poluanţii chimiei organici


Poluantii chimiei organici cuprind două categorii: hidrocarburi (metanul, etena, benzenul,
toluenul, xilenii, benzantracenul, benzofuorantrenul, benzina) şi derivaţii lor (aldehidele,
formaldehidele, alcool etilic, fenolul, cloroforocarbonii, monoclorvinilinul, tricloretilena,
tetracloretilena)

d. Poluarea sonoră
Poluarea sonoră - un ansamblu de semnale acustice nedorite în mediu şi în special pentru
om. Principalele surse de emisie pot fi naturale şi antropice.Principalele surse acustice
antropice se pot diviza în: fixe (motoare, aparatură de uz industrial, casnic) şi mobile
(traficul rutier, aerian, feroviar).

Prin poluarea unei ape se înţelege degradarea calităţilor fizice, chimice şi


biologice ale acesteia, produsă direct sau indirect de activităţile umane ori procese
naturale şi care fac apa improprie pentru utilizatori. --Sursele de poluare pot fi
neorganizate şi organizate, naturale sau artificiale (ape uzate şi depozite de deşeuri), iar
după acţiunea lor în timp se pot diviza în surse de poluare permanentă (naturale - trecerea
apei prin roci solubile, eroziunea solului, vegetaţie acvatică bogată etc.), nepermanentă şi
accidentată (ape uzate - menajere, publice, industriale, agricole, ape meteorice infectate),
difuze sau punctuale.
--Poluanţii apelor pot fi: fizici (deşeuri, produse accidentale, sedimente);
· chimici (metale grele - zincul, nichelul, plumbul, cadmiul, mercurul, fierul,
cuprul, solvenţii, produsele petroliere, pesticidele, fertilizatorii), ionul amoniu - industria
alimentară (prelucrarea laptelui, cărnii, fructelor), transporturile, construcţiile de maşini,
industria chimică, aşezările umane, ionul sulfat, industria chimică (celuloză şi hârtie,
prelucrarea cauciucului, apa grea), industria alimentară, prelucrarea metalelor (forjă,
laminor), apele uzate menajere şi industria materialelor de construcţii şi clorurile, ionul
fosfat, ionul sulf, hidrogenul sulfurat; biologici (bacterii, microorganisme, deşeuri
biologice, fungi, organisme acvatice); radioactivi.
--Unii poluanţi sunt toxici, alţii reduc cantitatea de oxigen dizolvat în apă, până la
eutrofizare. Apele curgătoare au o capacitate mai mare de refacere, faţă de apele
subterane.
Poluarea solului
Ca şi celelalte componente ale mediului, solul este poluat fizic, chimic, biologic şi
radioactiv prin volumul enorm al deşeurilor menajere, din economie etc. Cauzele au la
bază atât creşterea populaţiei mondiale, intensificarea procesului de urbanizare, cât şi
ritmul înalt de industrializare şi ridicarea continuă a standardului de viaţă. --Poluanti
sunt: metalele grele, petrolul, sterilul şi deşeurile de la unităţile industriale, materiile
organice, fertilizatorii, pesticidele, deşeurile menajere, spitaliceşti. Concentrarea
deşeurilor este mult mai mare în oraşe decât în zonele rurale. Astfel, se estimează că pe
Terra se produc anual aproape un miliard de tone de deşeuri menajere. În timp ce ţările
din vestul Europei produc o cantitate mai mare de deşeuri industriale şi municipale, în
ţările din estul continentului cea mai mare cantitate de deşeuri provine din industria
minieră. Două moduri principale de eliminare a deşeurilor solide urbane se consideră
a genera probleme de mediu: a) depozitarea la gropile de gunoi şi incinerarea deşeurilor
colectate şi b) deşeurile necolectate, depozitate necontrolat, Aceste practici nu sunt
compatibile cu obiectivele de conservare a ecosistemelor şi biodiversitătii, criteriile de
folosire adecvată a terenurilor, prevenirea emisiilor de metan din depozitele de deşeuri
menajere, care amplifică efectul de seră, contribuind, astfel, la încălzirea globală etc