Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA „AL.I.

CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE
SOCIAL POLITICE
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE...AN I
METODOLOGIA CERCETARII SOCIALE
STUDENTI: POENARU ALEXANDRA
TICAL CLAUDIA

COORD:ASIST.DR.COJOCARU DANIELA
REGULILE METODEI
SOCIOLOGICE
EMILE DURKHEIM
DATE despre E.DURKHEIM

v E. Durkheim (1858-1917) sociolog francez considerat unul dintre parintii fondatori ai


sociologiei,pe care a impus-o ca disciplina academica.
v Este considerat sociologul prin excelenta,sociologul pur
v In familia sa a existat o puternica traditie religioasa iar el a studiat ebraica si doctrina talmudica.
v Si-a sustinut doctoratul in filosofie iar tema lucrarii sale a fost „Despre diviziunea muncii
sociale”,teza principala fiind insotita de o teza complementara in latina.
v Modul sau de abordare era functionalist.
v
Lucrari importante
Diviziunea muncii sociale (1893)
v Regulile metodei sociologice( 1895)
v Sinuciderea (1895)
v Formele elementare ale vietii religioase
(1912)
v Educatia morala (1923)
v Sociologia si filosofia (1925)
publ.dupa moarte
v Socialismul (1928)
CAPITOLUL I- „CE ESTE UN FAPT SOCIAL?”

v Faptul social nu se poate defini prin generalitatea sa


inauntrul societatii.
v Caracterele distinctive ale ale faptului social ar fi:
1.exterioritatea in raport cu cunostintele individuale si
2.actiunea coercitiva pe care o exercita sau este
susceptibila sa o exercite asupra acestor constiinte.
v Un fapt social se recunoaste dupa puterea de
constrangere externa pe care o exercita asupra indivizilor
v Constrangerea este usor de constatat cand se traduce in
afară prin reacții directe ale societatii,cum este cazul
dreptului,moralei,credintei,obiceiurilor si chiar modei.
Capitolul I.....
v Faptul social se generalizeaza fiindca este social,nicidecum
el nu este social fiindca este general.
v Faptul social poate fi definit si prin amploarea difuziunii din
interiorul grupului,numai ca,trebuie sa adaugam ca o a
doua si esentiala caracterisica faptul ca el exista
independent de formele idividuale pe care,difuzandu-se,le
capata.
v Este fapt social orice fel de a face,fixat sau nu,susceptibil
sa exercite asupra individului o constrangere exterioara
;sau mai mult,care este general pt o intreaga societate
data,avand in acelasi timp o existenta
proprie,independenta de manifestarile sale individuale.
CAPITOLUL al II-lea „REGULI CU PRIVIRE LA OBSERVAREA
FAPTELOR SOCIALE”

v Prima regula si cea mai importanta este sa se considere


faptele sociale ca lucruri.
v In momentul in care o noua serie de fenomene devine
obiect al stiintei,ele se gasesc deja reprezentate in
minte,nu numai prin imagini sensibile,ci si prin diferite
concepte mai putin rafinate.
v Omul nu poate trai in mijlocul lucrurilor fara sa-si faca
despre ele idei dupa care isi regleaza conduita.
v Mentioneaza ca A.Comte a proclamat fenomenele sociale
drept fapte naturale,supuse legilor naturale;prin aceasta el
a recunoscut implicit caracterul lor de lucruri caci in natura
nu sunt decat lucruri.
CAPITOLUL al II-lea.....

v Fenomenele sociale sunt lucruri si trebuie tratate ca lucruri


v Pentru a demonstra aceasta afirmatie este suficient sa
constatam ca sunt singurul datum oferit sociologului
v Este lucru tot ce este dat,tot ce e observabil sau nu,mai
curand,se impune observatiei.
v A trata fenomenele drept lucruri inseamna a le trata in
calitate de data ,care constituie punctul de plecare al
stiintei...fenomenele sociale au fara indoiala acest caracter.
v Trebuie sa consideram fenomenele socialein ele
insele,detașate de indivizii constienti care si le
reprezinta;trebuie sa le studiem dinafara,ca pe niste lucruri
exterioare,caci ele ni se prezinta in aceasta calitate.
CAPITOLUL al II-lea.....

v Corolare imediate ale regulei precedente:


1.Trebuie sa indepartam in mod sistematic toate pre-notiunile.
2.Regula precedenta este constituita in intregime din negarea
prenotiunilor...ea invata sociologul sa inlature influenta
notiunilor comune,ptr a-i indrepta atentia spre fapte;dar ea nu
indica felul in care sociologul trebuie sa le inteleaga pt a le
studia in mod obiectv.
v Orice investigatie stiintifica crrceteaza un grup determinat
de fenomene care raspund uneia si aceleiasi definitii.
v Primul pas al sociologului trebuie deci sa fie definirea
lucrurilor de care se ocupa,ptr a le delimita si pt a se
lamuri pe sine insusi despre ce e vorba .
CAPITOLUL al II-lea...

v Aceasta este prima si cea mai de neinlocuit conditie a


oricarei dovezi si a oricarei verificari;o teorie,nu poate fi
verificata decat daca pot fi recunoscute faptele pe care
trebuie sa le lamureasca.
v Pentru ca definitia sa fie obiectiva trebuie negresit sa
exprime fenomenle nu in functie de o idee a spiritului,ci de
proprietatile lor inerente.
v REGULA: a nu lua niciodata ca obiect de cercetare decat
un grup de fenomene definite in prealabil prin anumite
caractere exterioare care le sunt comune si a le cuprinde in
aceeasi cercetare pe toate cele care raspund la aceasta
defintie.
v 3.Senzatia este cel mai adesea obiectiva.
CAPITOLUL al II-lea....

v Se poate spune ca faptele sociale sunt cu atat mai


susceptibile de a fi reprezentate in mod obiectiv,cu cat
sunt desprinse mai mult de faptele individuale prin care se
manifesta.
v O senzatie este cu atat mai obiectiva cu cat obiectul la
care ea se raporteaza este mai fix
v Cand sociologul vrea sa exploreze o ordine oarecare a
faptelor sociale,trebuie sa faca efortul de a gasi o
perspectiva din care faptele apar separate de manifestarile
lor individuale
CAPITOLUL al III-lea „REGULI CU PRIVIRE LA
DISTINCTIA DINTRE NORMAL SI PATOLOGIC”

v observatia,condusa dupa regulile precedente,confunda


doua ordine de fapte foarte diferite sub anumite
aspecte:acelea care sunt asa cum trebuie sa fie si acelea
care ar trebui sa fie altfel decat sunt,fenomenele normale
si cele patologice.
v Durerea nu este semnul distinctiv al bolii,caci ea face parte
din starea de sanatate;nici diminuarea sanselor de
supravetuire,caci es este produsa uneori de fapte normale
(batranetea) si nu rezulta in mod necesar din boala
v Notiunea de util o depasestepe cea de normal,ea este in
raport cu aceasta ce este genul fata de specie,genul poate
fi regasit in specie fiindca il contine.
v Un fapt nu poate fi calificat drept patologic decat in raport
cu o specie data.
CAPITOLUL al III-lea....

v Se formuleaza 3 reguli:
v 1.un fapt social este normal pt un tip social
determinat,considerat intr-o faza determinata a dezvoltarii
sale,atunci cand se produce in media societatilor din
aceasta specie,compaate in faza corespunzatoare a
evolutiei lor.
v 2.rezultatele metodei precedente pot fi verificate aratand
ca generalitatea fenomenului depinde de conditiile
generale ale vietii colective in tipul social considerat
v 3.verificarea este necesara mai als cand acest fapt se
refera la o specie sociala a carei evolutii inca nu este
complet parcursa.
CAPITOLUL al III- lea...

v CRIMA este normala fiindca o societate in care ar lipsi este


cu totul imposibila;crima consta intr-un act care ofenseaza
unele sentimente colective,dotate cu o energie si cu o
claritate particulare.
v Pt ca,intr-o societate data,actele considerate criminale sa
inceteze,ar trebui ca sentimentele pe care le ofenseaza sa
se regaseasca in toate constiintele individuale fara
exceptie si cu forta necesara pt a inabusi sentimentele
contrare.
v Presupunand ca aceasta conditie ar putea fi implinita,crima
nu ar disparea pur si simplu,ci si-ar schimba doar
forma;caci insasi cauza care ar epuiza astfel izvoarele
criminalitatii ar deschide indata altele.
CAPITOLUL al IV-lea „REGULI CU PRIVIRE LA
CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE”
v Distinctia dintre normal si anormal implica constituirea de
specii sociale.

v La prima vedere s-ar parea ca nu exista alt mod de a


proceda decat sa studiem fiecare societate in
particularitatea sa,de a-i face o mnografie,pe cat de
exacta,pe atat de completa,apoi sa comparam toate
aceste monografii intre ele ptr a vedea prin ce se seamana
si prin ce se deosebesc,astfel,dupa insemnatatea relativa
a acestor similitudini si a acestor deosebiri,sa clasificam
popoarele in cele asemanatoare si cele diferite.
CAPITOLUL al IV-lea...

v Principiul clasificarii: se va incepe prin a clasifica


societatile dupa gradul de compunere pe care il
prezinta,luand ca baza societatea perfecta simpla sau cu
segment unic;in interiorul acestor clase,se vor distinge
varietati diferite,dupa cum se produce sau nu o
coalescenta completa a segmentelor initiale.
CAPITOLUL al V-lea „REGULI CU PRIVIRE LA
EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE”
v Constituirea speciilor sociale este,inainte de toate,un mod
de a grupa faptele pt a fi mai usor interpretate;morfologia
sociala este un drum deschis catre partea cu adevarat
explicativa a stiintei.
v E.D. Vorbeste despre faptele de morfologie sociala care au
atat in viata colectiva cat si in explicatiile sociologice un rol
foarte important.
v Orice proces social care are o oarecare importanta isi are
originea in mediul intern
v Mediu intern e format din lucruri si persoane.
v Efortul principal al sociologului va trebui sa fie indreptat
spre descoperirea diferitelor proprietati ale acestui
mediu,susceptibile sa exercite o actiune asupra cursului
fenomenelor sociale.
CAPITOLUL al V-lea...

v E.D. a gasit 2 caract.care sa corespunda acestei conditii:


v 1.volumul societatii si 2.densitatea dinamica
v Densitatea dinamica poate fi def. In fct. De nr indivizilor
care sunt efectiv in relatii nu numai comerciale si si
morale,adica nu numai ca schimba servicii sau isi fac
concurenta ci traiesc o viata comuna.
v Stinta nu cunoaste cauze prime,in sensul absolut al
cuvantului,pt ea,un fapt este primar doar atunci cand este
destul de general pt a putea explica un nr mare de alte
fapte-mediul social fiind un factor de acest gen.
v Conceptia de mediu socialca factor determinant al evolutiei
colective este de mare importanta ,pt ca daca o respingem
sociol. Se afla in imposibilitatea de a stabili vreun raport
de cauzalitate,ci numai raporturi de succesiune.
CAPITOLUL al V-lea...

v Pt Hobbes,Rousseau intre individ si societate exista o


ruptura,omul este refractar vietii comune,nu poate sa i se
supuna decat fortat.
v Reversul acestei idei a inspirat atat pe teoreticienii
dreptului natural,economisti,cat si pe H.Spencer...pt ei
viata sociala este in mod esential spontana,iar societatea
este un lucru natural.
v E.D nu accepta aceste teorii considerand ca pt a-l face pe
individ sa se supuna de buna voie,nu e necesar sa se
recurga la vreun artificiu;este suficient sa-l facem constient
de starea sa de dependenta si inferioritate naturala
CAPITOLUL al VI-lea „REGULI CU PRIVIRE LA
ADMINISTRAREA PROBEI”
v E.D. Gaseste doar o singura cale pt a demonstra ca un
fenomen este cauza altuia,anume sa se compare situatiile
cand ele sunt simultan prezente sau simultan absente si sa
verificam daca variatiile pe care le prezinta in aceste
combinatii dovedesc ca unul depinde de celalalt.
v Daca faptele pot fi pruduse in mod artificial dupa dorinta
observatorului,metoda folosita este aceea a experim.
Propriu zis.....daca procedura faptelor nu este la dispozitia
noastra si nu putem decat sa le comparam asa cum s-au
produs spontan,se foloseste metoda experimentului
indirect sau metoda comparativa.
v Sociologia comparata este sociologia insasi.
v Durkheim nu ezita sa-l combata pe J.S.Mill cu privire la
analiza cauzalitatii- „unui efect ii corespunde intotdeauna
aceeasi cauza”
CAPITOLUL al VI-lea....

v J.S.Mill – un acelasi consecvent nu rezulta totdeauna din


acelasi antecedent.
v Metoda reziduurilor nu este de nici un folos in studiul
fenomenelor sociale
v Metoda variatiilor concomitente este de mare
importanta,concomitenta constanta e prin ea insasi o
lege,oricare ar fi situatia fenomenelor.
v Aceasta metoda este instrumentul prin excelenta al
cercetarii in sociol intrucat ea ajunge la legatura cauzala
prin interior si permite folosirea de documente mai bine
selectate si mai bine criticate.
v „sociologia chiar redusa la un singur procedeu nu se
gaseste intr-o stare de inferioritate fata de alte stiinte
datorita bogatiei variatiilor de care dispune
v „sociologia comparata este sociol insasi”