POLUAREA

Studiile privind numărul constant crescător al bolilor de piele, al cancerului sau

bolilor intestinale sunt tot mai ingrijorătoare şi ar trebui să tragă adevarate semnale de
alarmă asupra pericolelor care ne pândesc la fiecare pas, multe dintre ele create chiar de
noi.
Consumăm alimente mai mult artificiale şi pline de chimicale, bem apa în care ne
deversăm substantele nocive, respirăm aerul plin de noxe şi praf.
Murim de tineri sau, în cazurile fericite, ne petrecem zeci de ani prin spitale şi
imbogăţim industria farmaceutică. Cu toate acestea, continuăm să tăiem pădurile pe care
Dumnezeu ni le-a dăruit, să aruncăm în ape tot ceea ce nu ne mai este util, să înlocuim
spaţiile verzi cu autostrazi şi betoane. Continuăm să fim inconştienţi!

Zi de zi suntem bombardati de problema încălzirii globale, de moda ECO, de rolul

şi atribuţiile administraţiei în domeniu.
În România se crede că este suficient să adopţi reglementări şi să le execuţi, să
coordonezi, planifici şi evaluezi problemele ecologice prin autorizaţii şi acorduri de
mediu sau studii de impact .
Dacă mergi pe stradă sau la servici, observi că majoritatea nu se preocupă de problemele
mediului. Câţi angajaţi din Ministerul Mediului fumează? Câţi oameni fumează pe stradă
şi aruncă chiştoacele pe jos? Câte persoane se prefac că “au scăpat” gunoaiele?
Acestea sunt doar lucrurile mărunte de care te izbeşti zilnic fără măcar să le bagi în
seamă.

“Codru-i frate cu romanul”. Aiurea, romanul şi-a uitat demult radacinile şi vorba
aceasta veche a rămas folclor.
Sa fii ecologist in Romania pare un moft costisitor, un snobism, ceva de genul “tara arde
si baba se piaptana”.
Suntem pe ultimul loc in Europa la suprafata spatiului verde la mia de locuitori. Raurile-s
pline de peturi, padurile sufocate de resturile gratarelor, iar aerul e irespirabil in multe
orase. Unde mai exista o oaza verde se gaseste imediat un binevoitor cu relatii care sa
ridice acolo un bloc sau un mall.

De la aparitia sa, omul a influentat mediul si a implicat ecosistemele in scopul indeplinirii

necesitatilor sale.

Odata cu cresterea populatiei,multe ecosisteme naturale s-au transformat in ecosisteme

ale asezarilor umane, cu urmatoarele consecinte:
- distrugerea sau afectarea biocenozelor naturale;
- modificarea calitatii aerului, apei, solului prin diferite deseuri de origine
menajera, industriala si agricola (gunoaie, detergenti, pesticide, deseuri radioactive,
reziduuri industriale etc.);
- introducerea de specii noi de plante si animale etc.
 Poluarea - consta in impurificarea mediului cu diferite substante – poluant –
datorita activitatilor umane. Ea actioneaza in atmosfera, apa si sol.
Lupta impotriva poluarii este o datorie a noastra, a tuturor, cei care dorim sa ne
bucuram de aer curat, de legume, fructe si plante sanatoase, de apa buna de baut, de medii
acvatice nepolunte.
Toti oamenii planetei trebue sa lupte pentru folosirea energiei atomice in scopuri
pasnice. Poluarea radioactiva are un impact distrugator rapid asupra umanitatii!
Comportarea fiecaruia dintre noi este decisiva in pastrarea minunatei noastre
planete. Toti trebuie sa ne simtim responsabili si sa luptam impotriva poluarii!!!

Plimbarea in parc, aerisirea casei si a creierului nu reprezinta un lux, ele

sunt masuri ale civilizatiei si grijii pentru sanatate.
La nivel teritorial un concept esenţial pentru implementarea durabilităţii este
regenerarea şi revitalizarea urbană: susţinerea dezvoltării intensive cu evitarea ocupării de
terenuri noi; gestionarea expansiunii urbane necontrolate, stoparea dezvoltării extensive
prin expansiunea în teritoriu prin oferte alternative de spaţii sau terenuri în intravilanul
existent; corelarea funcţiunilor mixte; gestionarea inteligentă şi precaută a resurselor
ecosistemului urban; accesibilitatea ameliorată prin mijloace de transport eficace şi
nepoluante; salvarea elementelor de patrimoniu natural şi cultural; combaterea poluării.
Atat timp cat lipsa de civilizatie, nepasarea si/sau interesul financiar vor invinge
incercarile de protectie a naturii, Romania nu are nicio sansa sa isi depaseasca statutul de
groapa de gunoi.

Degeaba dăm sau nu autorizaţii, degeaba implementăm proiecte de mediu, dacă nu

avem educaţia necesară pentru a respecta măcar câteva reguli ale bunului simţ.
Se fac cercetări în domeniul mediului, finanţări pentru protecţia mediului, dar
acestea nu sunt suficiente pentru a compensa indolenţa oamenilor faţă de efectele faptelor
lor asupra mediului înconjurător.
Să învăţăm să ne purtăm corect faţă de natură deoarece putem face mai
mult, chiar şi fără bani!
Probleme prioritare privind gestionarea deşeurilor în judeţul Bacău

Depozitele urbane de deseuri menajere nu respecta prevederile legale privind modul de

amplasare, amenajare, exploatare

Depozitarea necontrolata a deseurilor in mediul rural - periurban (lipsa de spatii de

depozitare amenajate)

Necolectarea selectiva a deseurilor si lipsa sistemelor de colectare a acestora in zonele

rurale;

Majoritatea depozitelor de deseuri industriale, apartinand agentilor economici, nu sunt

amenajate corespunzator, o mare parte fiind epuizate. In programele de conformare
incheiate cu societatile detinatoare, au fost prevazute masuri cu termene de realizare a
lucrarilor de protectie si ecologizare, nu intotdeauna respectate.

Privitor la gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor toxice şi periculoase, este necesara

realizarea unei instalaţii de incinerare pentru deşeurile toxice şi periculoase pentru
Regiunea de Dezvoltare Nord- Est;

Deseurile spitalicesti nu sunt incinerate in incineratoare specifice, ecologice. Prin

programele de conformare s-au impus masuri de dotare cu instalatii adecvate de eliminare
a acestor deseuri.

Creşterea numărului de gatere, in zonele impadurite din regiune duc la un excedent de

rumeguş, produs care este depozitat în multe cazuri necorespunzător, pe malul cursurilor
de apă, determinând poluarea acestora prin antrenarea rumeguşului, îndeosebi în
perioadele de viituri şi a solurilor, în zona de depozitare.
CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Diversele categorii de deşeuri se clasifică după o serie de criterii:

sursa generatoare
starea de agregare
proprietăţile fizico-chimice
origine

Sursa generatoare (provenienţa):

deşeuri industriale (deşeuri provenite din industriile alimentară, minieră, energetică,

chimică, metalurgică, petrolieră, chimică etc)

deşeuri din construcţii (beton, mortar, moloz pământ etc)

deşeuri agrozootehnice (dejecţii animale, resturi de furaje, diverse resturi vegetale,

cultura mare, ierbicide, îngrăşăminte, fungicide etc)

deşeuri urbane - deşeuri menajere – rezultate din activitatea casnică zilnică:

comercială, restaurante, hoteluri, instituţii de învăţământ etc.
Deşeurile menajere sunt generate de către populaţie, dar cuprind şi deşeuri
similare generate de agenţii economici industriali sau agenţii comerciali: obiecte vechi şi
deteriorate, carton, hârtie, ţesături, sticlă, resturi alimantare, cenuşă, materiale plastice,
ambalaje etc.
Deşeuri stradale: gunoiul măturat de pe străzi, gunoiul din parcuri, locuri publice,
depunerile stradale etc
Deşeuri comerciale provenite din activitatea comercială de orice fel, mai ales:
produse perisabile, ambalaje din plastic, hârtie, carton
Deşeuri sanitare provenite din instituţiile de sănătate: spitale, policlinici,
dispensare, cabinete stomatologice, cabinete medicale particulare; ele au un potenţial
infecţios ridicat, prezentând din acest motiv un grad de risc mare; manipularea,
transportul şi tratarea lor se realizează cu mijloace şi metode specifice.
Deşeuri speciale: explozibili, substanţe toxice, substanţe radioactive.
Aceste deşeuri rezultă din activităţile industriale,de cercetare, agricole, centrale atomo-
electrice etc.

Deşeurile menajere în cea mai mare parte sunt solide.

Cantitatea, natura şi compoziţia lor sunt extrem de variate şi influenţate apreciabil de
condiţiile climatice, felul de viaţă al oamenilor, gradul de industrializare etc.

În cazul deşeurilor stradale, cantitatea şi compoziţia lor depind de:

zona geografică (deal, şes, munte)
climă
natura pavajului
gradul de acoperire cu vegetaţie.
 În general sunt deşeuri solide uscate, dar pot fi şi suspensii, rezultate de la
spălarea străzilor.

Deşeurile menajere solide din zonele urbane din ţara noastră variază între 0,5…
0,9 kg/locuitor/zi, ceea ce face să rezulte o cantitate medie de 8700 tone/zi.
Din această cantitate numai cca 5 % sunt incinerate, restul find depozitate în
rampe foarte puţin amenajate sau necontrolat.

Depozitele necontrolate sunt lipsite de amenajările minime necesare; ele

constituie zone insalubre care pun în pericol viaţa oamenilor prin riscul impurificării
apelor subterane şi de suprafaţă, datorită scurgerilor de lichid organic (levigat); totodată
ele crează disconfort olfactiv ca urmare a mirosurilor neplăcute degajate, afectează
estetica peisajului, favorizează menţinerea şi înnmulţirea unor focare generatoare de boli
pentru oameni şi animale.

În cea mai mare parte a cazurilor are loc depozitarea comună a deşeurilor
menajere cu cele industriale.
Din punct de vedere cantitativ, deşeurile menajere constituie cea mai mare parte a
deşeurilor urbane.

Deşeurile rurale diferă de cele urbane prin compoziţie şi cantitate.

Inexistenţa în zona rurală a unor servicii publice de salubritate face imposibilă
întocmirea unei statistici a deşeurilor rurale, motiv pentru acre ele pot fi evaluate doar
aproximativ.
Cantitatea de deşeuri rurale este de cca 0,3 kg/locuitor/zi.
Se poate estima o cantitate medie anuală de cca 1 milion tone deşeuri menajere
rurale, pentru o populaţie rurală de cca 10 milioane locuitori.
În marea majoritate a cazurilor deşeurile menajere rurale sunt aruncate pe malul
cursurilor de apă sau chiar în albia apei, motiv pentru care gradul de poluare a mediului
poate să fie mai intens decât în cazul depozitării deşeurilor urbane.

Deşeurile provenite din industria extractivă sunt în cantitate foarte mare; haldele
de steril prezintă un mare pericol sanitar, datorită conţinutului ridicat de Pb, Cu, Cr etc,
substanţe toxice pentru organismele vegetale şi animale.
Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de cauciuc

Cauciucul, un material energointensiv, este supus uzurii, indiferent unde este

folosit: anvelope, benzi elastice, tuburi, garnituri etc.
Materialele refolosibile din cauciuc care intra in obligajiile de colectare de la
intreprinderi si de la populatie sunt reprezentate, de obicei, de anvelope si camere de
aer uzate sau sparte. Materialele refolosibile provenite din deseurile industriale ale
unitafilor de fabricate a produselor, obiectelor si articolelor din cauciuc au paracter de
materiale circulante, pentru care exista normative de recuperare cu circuit inchis.

In prezent, anvelopele uzate devin ponderea cea mai mare in cantitatea totala* de
cauciuc potential reciclabil. Solutiile tehnice utilizate vizeaza, de regula, revenirea lor in
circuitul economic, dar intr-un numar de cicluri limitat. Condifiile de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca anvelopele uzate destinate pentru reesapare si regenerare
in vederea reciclarii acestora (colectate de la societajile comerciale publice sau private si
de la populatie pentru unitatile de reesapare) sunt precizate in Norma Interna
Departamentaia N. I. D. 8171 /79. Prin reesapare se intelege procesul tehnoiogic de
aplicare a unei benzi de rulare noi pe o coroana de anvelopa uzata (pregatita in
prealabil), urmata de vulcanizare, prin care se reface parfial potentialul de rulaj al
anvelopei (regenerarea). In figura urmatoare sunt prczentate principalele faze de
reciclare a anvelopelor uzate, din care se observa ca regenerarea si reesaparea lor sunt
solutii partiale, pentru ca numai o parte din resurse pot fi reutilizate pe aceste circuite.
 Reconditionarea prin reesapare este practicata pe plan mondial.
In tarile dezvoltate se valorifica prin aceasta metoda peste 25% din productia de
anvelope. Cu o anvelopa reesapata se poate parcurge, in medie, o distanta care reprezinta
jumatate din rulajul uneia noi, dar prejul ei este de aproximativ 3 ori mai mic, pentru ca prin
reesapare se inlocuieste doar banda exierioara de rulare, care reprezinta circa 1/3 din
cantitatea de cauciuc inglobata in produs.

Dar, reeşaparea anvelopelor nu face decat sa amane problema evacuarii

definitive a anvelopelor, pentru ca o carcasa nu poate fi utilizata la infinit.
Anvelopele uzate pun probleme chiar si pentru cele mai sofisticate sisteme de
gospodarire a deseurilor. Anvelopele sunt constituite din materiale polimerice
complexe, cu un adaos mare de diferite alte componente, recuperarea acestei valori
adaugate fiind o operate periculoasa si determinand mari consumuri energetice.
Haldele de anvelope pot creste rapid, creand nu numai probleme de folosire a
lerenului, dar si pericole pentru mediu, intrucat (haldele) se pot autoaprinde,
provocand incendii de lunga durata. De asemenea, atunci cand anvelopele uzate sunt
depuse in gropi de gunoi, ele se ridica adesea la suprafaja si fac dificila mentinerea
invelisului de sol de deasupra deseurilor.

Gestionarea deseurilor provenite din constructii si demolari.

Cantitatea de deseuri provenite din constructii si demolari generata în Romania este
relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a
tarii. Nu exista înca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si
demolari, ci doar o reutilizare interna în gospodaria proprie sau o comercializare pe o
piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii
care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand în vedere ca acestea devin o
problema stringenta.
Deseurile de productie sunt reprezentate de deseurile industriale si agricole, inclusiv cele
rezultate de la producerea energiei. Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de
productie este obligatia generatorului, prin mijloace proprii sau prin contractarea
serviciilor unor firme specializate. La momentul actual, exista foarte putine firme care au
ca domeniu de activitate gestionarea deseurilor de productie, iar serviciile pe care le ofera
acestea sunt limitate atat în ceea ce priveste tipurile de deseuri, cat si capacitatile de
lucru.

Metode de comunicare si informare a publicului privind

colectarea selectiva a deseurilor menajere

Democratia participativa, un atu pentru protectia mediului!

Constientizarea cetatenilor asupra pericolelor crescande generate de degradarea
mediului determina o crestere a interesului acestora fata de modalitatile de implicare in
prevenirea si combaterea activitatilor ce contribuie la alterarea cadrului natural, implicit
la afectarea starii de sanatate a populatiei si compromiterea sanselor de supravietuire a
generatiilor viitoare.
Nevoia de implicare a cetatenilor in rezolvarea problemelor de mediu, precum si
metodele democratice de luare a deciziilor practicate in tarile occidentale, a determinat
statul român sa promoveze in noua legislatie masuri si posibilitati de antrenare a
cetatenilor in procesul decizional. Insa, desi noua legislatie permite cetatenilor sa se
exprime direct in privinta politicilor de mediu, acestia sunt prea putin activi in
promovarea unor initiative care sa contribuie la democratizarea procesului decizional.
Informatia inseamna putere. Informatiile privind caracteristicile, starea si cauzele
care produc schimbari asupra mediului sunt elementul primordial in definirea unor
masuri eficiente de protectie a mediului.
Cunoasterea detaliilor unor probleme pe care dorim sa le adresam reprezinta o
conditie esentiala pentru obtinerea unor solutii rapide si eficiente de rezolvare a lor. Este
motivul pentru care in general se considera ca informatiile sunt chiar mai importante
decât banii si, prin urmare, cei ce detin informatii pretioase si stiu sa le folosesca sunt in
masura sa influenteze decizii si sa devina indispensabili... Deci informatia inseamna
putere.
Informarea cetatenilor asupra problemelor de mediu si a solutiilor de prevenire si
protectte a mediului este primul pas in constientizarea acestora referitor la repercursiunile
care apar prin poluare. Educatia ecologica poate incepe cu o buna informare. Apoi
cetateanul trebuie sa se implice in rezolvarea problemelor de mediu, prin participarea
directa la intocmirea regulamentelor, la formularea si aplicarea deciziilor. Doar asa opinia
publica poate deveni functtonala in adevaratul sens al cuvântului. Un mecanism eficient
de protectie a mediului.
Dreptul cetatenilor de a avea acces la informatiile de mediu este unul dintre cele
mai puternice mecanisme de protectie a mediului. Cum? Cunoscând realitatea sunt usor
de evitat speculatiile care, de multe ori, ii conduc pe cei interesati in rezolvarea unor
probleme pe un drum gresit.
 Factorii de decizie sunt in primul rând raspunzatori de informarea oportuna,
completa si corecta a cetatenilor asupra tuturor chestiunilor care i-ar putea privi pe
acestia. Trebuie privit cu atentie faptul ca detinerea informatiei si diseminarea ei in rândul
populatiei nu duce la protejarea mediului decât daca publicul este capabil sa o inteleaga
si sa o folosesca. In acest context este necesara o campanie de educatie a populatiei
precum si servicii specializate pentru indrumarea cetatenilor in rezolvarea cazurilor.

Dreptul la un mediu curat:

Intelegerea fenomenelor legate de evolutia societatii omenesti in contextul
protejarii mediului este o parte a educatiei elementare a fiecarui cetatean. Resursele
necesare vietii scad ingrijorator, iar consecintele directe pe care cetateanul de rând le
simte nu intârzie sa apara.
Degradarea de astazi a mediului afecteaza siguranta zilei de mâine.
Cu totii preferam orasele curate, aerisite, cu multe spatii verzi si zgomot redus.
Costurile necesare realizarii si intretinerii unui astfel de oras sunt imense, iar
resursele necesare sunt obtinute din activitati economice, multe dintre ele cu impact
negativ asupra mediului..
Afirmam ca dreptul la un mediu ambiant sanatos depoluat fizic si moral este un
drept elementar al fiecaruia dintre noi. Legislatia garanteaza respectarea acestui drept.
Scoala ofera, desi inca prea modest, o educatie in sensul respectului fata de mediu si
societate. Imbinarea masurilor educative cu cele punitive in directia formarii unei
constiinte ecologice este una dintre marile necesitati de rezolvat in societatea româneasca.
Dreptul la un mediu sanatos nu trebuie doar afirmat, ci intarit cu masuri practice
care sa ofere cetateanului siguranta si incredere. Cine altcineva poate sa se opuna
intereselor economice ale celor puternici care aduc prejudicii mediului daca nu institutiile
Statului reprezentând interesele generale ale cetatenilor

Mizeria din spatele Mall-ului - Bacău

“Sancţiuni pentru proprietarii care nu-şi igienizează terenurile”
Bacau Online • Sâm 4-04-2009

Direcţia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău efectuează acţiuni de igienizare şi
toaletare a zonelor verzi din oraş, precum şi de plantare de arbori, arbuşti şi flori.
Intervenţiile au loc pe domeniul public, zilnic fiind angrenaţi în aceste activităţi
aproximativ 380 de salariaţi, scopul fiind înfrumuseţarea oraşului, asigurarea şi
întreţinerea unui mediu sănătos.
În contextul în care numeroase suprafeţe de teren au fost retrocedate proprietarilor, aceste
acţiuni de igienizare sunt îngreunate de indiferenţa unor proprietari de terenuri care nu
înţeleg să-şi igienizeze terenurile pe care le deţin.
„Este inadmisibil ca în vreme ce Primăria, prin Direcţia de Servicii Publice, depune
eforturi seriose, an de an, pentru curăţenia oraşului, eforturi ce presupun consum de
materiale, resurse financiare şi umane, unii să-şi transforme terenurile în adevărate
platforme de gunoi, să aştepte să vină altcineva să le facă curăţenie. În cazul în care
aceşti proprietari nu vor înţelege să-şi igienizeze terenurile, indiferent de zona în care se
află, singura soluţie rămâne constrângerea, prin aplicarea de sancţiuni. Băcăuanii nu
pot fi obligaţi să suporte indiferenţa unora.”
Amenzile sunt cuprinse între 3.000 şi 6.000 lei pentru persoanele fizice, şi între 25.000 -
50.000 lei pentru persoanele juridice, conform OUG 195/2005.
Sunt pasibili de sancţiuni şi proprietarii care depozitează deşeuri pe terenuri care nu au
această destinaţie. Amenzile sunt cuprinse între 200 şi 2.000 lei pentru persoanele fizice
şi între 10.000 şi 20.000 lei pentru persoanele juridice, conform OUG 78/2000.
Totodată, inspectorii de mediu şi poliţiştii din cadrul Poliţiei Primăriei vor intensifica
anul acesta controalele în parcurile şi zonele publice ale oraşului în vederea păstrării
curăţeniei şi unui climat sănătos.
ACTIVITATI DE ECOLOGIZARE SI COLECTARE SELECTIVA
DESFASURATE IN JUDETUL BACAU

“Am scapat de 5 tone de deseuri electrice”

11-02-2009 08:33 PM
Autor: 1 TV Bacau

Bacauanii s-au debarasat de peste 5 tone de deseuri electrice,electronice si electrocasnice

in trei zile.Campania initianta de APM Bacau va continua pe parcursul intregului an , in
prima sambata din fiecare luna.
De aproape 5 tone de deseuri eletrice s-au debarasat bacauanii din municipiul resedinta
de judet, impreuna cu cei din Moinesti, Comanesti si Buhusi, in 7 februarie 2009. La cele
4.882 de kg se adauga alte 479 kg, adunate din Onesti in 10 ianuarie 2009, data la care s-
a desfasurat prima campanie de colectare din 2009.Initiativa va continua pe parcursul
intregului an, in prima sambata din fiecare luna.
Cantitatea colectata evidentiaza faptul ca exista un progres, datorat atat implicarii
autoritatilor, cat si faptului ca bacauanii au devenit ceva mai responsabili in colectarea
selectiva a acestui tip de deseuri, care, prin depozitarea necontrolata, au efecte negative
de lunga durata.
“C.R.E. si VENITI CU NOI la purificat apele”
09-04-2009 11:13 PM
Autor: 1 TV Bacau

“Anul asta vreau sa inot la Insula” este cea mai noua campanie de mediu. Scopul este
curatirea apei, pentru ca bacauanii sa aiba posibilitatea de a inota fara riscuri de
îmbolnavire. Initiativa apartine Centrului Regional de Ecologie, in parteneriat cu Directia
Apelor Siret si cu asociatia “Veniti cu noi”.
Zeci de voluntari s-au adunat pe Insula de Agrement cu un scop bine definit:
curatirea apei! S-au organizat sub conducerea lui Gabriel Gritcu şi s-au pus pe treaba.
La o cursa cu barca, coordonatorul campaniei ne-a aratat motivele pentru care apa
este atât de murdara.

Centrul Regional de Ecologie şi-a propus ca, începând cu aceasta activitate, sa puna la
cale un plan în colaborare cu autoritatile locale şi cu autoritatile comunelor din amonte
de Insula de Agrement.

O mare parte dintre problemele din acest an cu care se confrunta Insula de Agrement nu
sunt generate din municipiul Bacau, ci din amonte. Problemele actuale constau în
prezenta în apa a deşeurilor, a dejectiilor şi a diverselor substante toxice.

Voluntarii fac apel catre bacauani sa se gândeasca de doua ori înainte de a arunca orice
obiect în apa sau pe spatiul verde.
« Un hectar cu arbori de Ziua Garzii Nationale de Mediu »
Ziarul de Bacau:
Vineri, 13 Martie 2009 - 09:04

Comisarii Garzii Nationale de Mediu (GNM) Bacau au serbat ieri, 12 martie, Ziua Garzii
Nationale de Mediu, plantind goruni, ciresi si paltini la Pincesti. Ei au fost ajutati de 25
de elevi, voluntarii Asociatiei “Iubim Natura” si ai Clubului “Veniti cu Noi”,
reprezentantii agentiilor -locala si regionala - pentru protectia mediului si ai Directiei
Silvice Bacau.
“Ecologizare de Martisor”
Observator de Bacau - Duminica, 1 Martie 2009

Centrul Regional de Ecologie (CRE) Bacau si C.R.E.E.A.T "Veniti cu Noi" au organizat

duminica, 1 martie 2008, incepand cu ora 10, actiunea "Start. Sezonul Verde!" care a avut
loc pe raza ariei naturale protejate "Lacul Bacau" din Municipiul Bacau. Dupa cum ne-a
informat Gabriel Gritcu, secretarul CRE Bacau, evenimentul a fost menit sa marcheze
inceputul activitatilor specifice primaverii precum si preocuparea comunitatii bacauane
pentru administrarea ariei naturale protejate din oras. Actiunea a implicat aproximativ trei
sute de voluntari si presupune activitati de salubrizare, amplasarea unui panou de
informare si distribuire de pliante in perimetrul ariei. Punctul de intalnire a fost la tabara
protectiei civile (in spate la PETROM, intrare de pe Calea Moldovei dupa santierul
ADAMA - fosta ARA), la ora 10. La actiune au fost invitati sa participe reprezentanti ai
autoritatilor, organizatii neguvernamentale, institutii de invatamant, reprezentantii mass-
media precum si cetatenii municipiului Bacau, ne-a mai instiintat Gabriel Gritcu.
Razvan SENDREA