NICOLAE MITROF AN

£; ,

i ,
r

t~

TEST AREA PSIHOLOGICA A COJ:lILULUI MIC

PRESS

MIHAELA 1997

S.RL.

Bucuresti,

I
i

I

Coperta

de CONSTANTIN

POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e
1.

11 "copilnl mic" san "varstele la varstele de masurare mici . de tip "screening" lor . . .. mid"? 15
19

Ceinseamna

2. Testarea

abilitatilor

2.1. Instrumentele

19 19 24 24 28· 52 34 56 69 46 .
46

2. 1. 1. Precau tii privind

ut ilizarea

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in practica . . . . . . . . . . . . . . ., 2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a achizitiilor in plannl dezvoltarii. 2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit) pen tru prescolari tat ea t impurie
2.1.2.5.

Testul de triere prescolari .

Brigance pentru . . . . . . ..
R

ISBN

973-97843-7-2

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activitatilor de dezvoltare 2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru surar ea efectelor invatarii 2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea 2.1.2.9. Inventarul rie :3. pentru trierea . rna-

t impurie

timpu49 50

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii

2.2.2.7. Testul de triere a lui McCarthv (MST) 2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre-scolarilor ........ 2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dezvoltarii prescolarului ..... 2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice .... 2.1.2.11. 2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii 55 56 58 2,2.3. 2.2.2.8.

Iriventarul

Minnesota

de

dezvol~

tar e a conilului
Scalele o;dinale hologice ale dezvoltarii psi. /. . . . . . ..

84
86 90 90 92 94

Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor prescolar i si a scolarilor mici . .... Inventarul dezvol tarii copilului Invent arul diagnostic al lui B1'izance pentru dezvoltarea timpu~'ie -~ revizui t 2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor 2.2.3.1. 2.2.3.2.

60 63

2.2.1.

Mijloace de masurare
nou-nascuti 2.2.1.1. ....

a dezvoltarii
.....

copiilor
,63

pentru 2.2.3.5.

copilaria

timpurie

.,..

95
97 98 99 102 122 150 151

Masurarea comportamentului lului nascut inain te -de termen 2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal ........ 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la termen . '2.2.1.4. Chestioriar pentru temper arne n tul copilului - Revizuit 2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii foarte mici (0-2/3 ani) 2.2.2.1. copiilor .

64
66 2.3.

Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psihodiagnostics de la 110i din tara Probleme ce apar in legatura de masurare a dezvol tarii inteligen1ei de teste pentrn pen tru pentru copii mici a lui coco-: la prescolari cu aplicarea test elor

67 68
71

3. Masurarea 3.1.

Exemple 3.1.1. 3.1.2.

Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II 2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

~

Scala de inteligenta Cattell ..... Kaufman Bateria

151

masurarea

72 co3.1.3.

piilor piilor
Scalele McCarthy

74
78 80 82
3.2. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6.

abilitatile .

Ioarte mici cu n-voi

speciale

Scalele pentru difereritier ea abilitatilor Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

161 170 177 182

2.2.2.4. 2.2.2.5. 2.2.2.6.

purii

Profilul de dezvoltare al in terventiei t impurii . _ . . . . . \. . . Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii timpurii . Hawaii al : invatar ii timProfilul

editie)
Scala de inteligenta Wechsler pentru

.
vcopiii

prescolari

si scolari

mici - revizuit
....

Consideratii si recomandari privirid aplicarea testelor de inteligenta pe copiii prescolari
198

83

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".
L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de pro-

tesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel : lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:, s 1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii, Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[ pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho]. .' T . 171li'0~~r ~UL I .. Cuza" 1Q"";·4··T .iJ'I,_L,-~d, aiagnosnc, lfa$l,
.!. .L
, . J J

,1.v

)~

Lruirusndtor

II, Univ. Cluj-Napoca,

nepermise din punct de vedere stiintific revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a .activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de~exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/ 1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

1976' - intarzieri

in

romanesc. Al treilea motiv este legat de activitatea noastra desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse, cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate. Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta). Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu ': , - testelor care sunt mai bine realizate din punct de vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' r - 0 s mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct, prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original. Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,
13

12

din institutii pentru handicapati etc. clinici. din cauza. la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor. 1. care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici. cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei .c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei. din clinici si spitale. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '"varstele miei"? Intrebarea este legata direct de incercarea de a deliun domeniu particular al psihodiagnozei si anume. ]1 in alte dornenii. a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei. nu i-am uitat nici pe cei care.ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare. in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia. In' a1 treilea r~nd.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte cititorii ei.). psihodiagnoza copilului mic.). transformari metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psicreind astfel mari dificultati celor ce incearca sa construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei . nu vor rezista t. Desigur. d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala 15 . institute de cercetare etc. rnai ales. parintii. b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple.nevoie de informatii noi in acestdomeni'u. Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii. in primul rand. care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor. care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata .de asistenta sociala. Nu ne ramane decat sa multumim . ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare.de psihopedagogie speciala). Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila. de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice. de ce nu. tUtUTOTacelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor. comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare. din inspectoratele scolare. testareapsihologica si avem in vedere. chiar daca 11U au nici 0 tangenta. am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale. In a1 doilea rand.entatiei de a lectura crare si.

K. Inc. $chiopu. mal exact. poate urma st abilirii diagnosticului psihic. t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual ele sunt determinate de lipsa suportului " normal si firesc din prirnii ani de viata. a II-a. fourth edition.~i umaria. spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *. 1992. New Jersey. eu mult suflet. cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale. 1981 . D. Adica. . De altfel. Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari.Printreprincipalele axe. fifth. practic.i. Parke. New York. Ed. Chiar si din aceasta scurta prezentare. aplicat C(. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare. invatamantului special. A ContempOJ'ar_v viewpoint. edition.din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1 ~. eu mult profesionalisrn :.1 ed. Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii. Psihologia dezv?lt. D. cum ar fi : U. ele fac parte . The Develop'tJ1g Person Through the Life Span. Human Development. cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der.Pe~trn cei interesati. A.2Jcala dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor". . R. ed. 1994. 1989.. Holt. third edition.ri$i ~constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire . mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7'. ]. curneste cazul bateriei Stanford(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din . consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import. e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r. prezinta multe particula.. desi. Bucuresti. b) achizitii in planul limbajului. ~ cuu 2-e.ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. Wechsler (\7VISC-nr). Mavis Hetherington. Un copil. de alta parte. * . R. ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari. Stassen Berger. desi nu este foarte simplu. Didactica si Pedagogidi. M.nasurarea dezvoltarii. reiese destul dar faptul ca. 717 17 . hind caraderisticile lor specifice.)11si intensiv. de exemp1u. V. Gormly. indus intr-o categorie separatainstru..itati specifiee. in realitate. de altfel. avem in vedere copiii mid si foarte mici. Psychology. avern in vedere. Lifespan Human Development. cei mai multi auto. in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita. o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si. in cadrul acestei lucrari. I. a doua. Asadar. nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat. perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D.mentele de mdsurarc "screening". c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor. pe care Ie intalnim. 1989.irii. Brodzinsky." desigur. Thompson. . Rienhart 'and Winston. Me CrawHill Book_Company. third edition. orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde. Eng-Ievvood Cliffs. E. G. 1988. E. in primul rand.mai ales a celor mici. mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii. A. vorn incerca dona categorii de instrumente psihodiagnostice.. Prentice Han. menea e~pil.x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta... Wor th Publishers. copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}. dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari. Craig. Verza.

Evaluarea tip screenins-" esre . ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon. la altii.lit.. Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale. totodata. ~ r"<0... inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza. In· t· 1 '. a coprilor .se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea.copilului. Interesant este faptul ca.. ..rarnanana.cu•All1 Sl tV" .SCREENING" TIP .esIt~. "screernng"? Cuvantul englezese"screen".:' ~ v.1. /. -v' J'.ciJP.. in mod dar. "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei. deci intalnim "abateri" partiale. . . mm... " se face la g d~ comunitate ~'''ele~c. cer.I. putem . dimpotriva. in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial. Depistarea acestora mtenp~.-l. ('OQU'l+ .. Scopul principal al testelor de masurarr.s.. rn .. sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv. )' 1\ . urrrra care nu pot trece.>1.te handicapu~i .intalni "abateri" globale.' _" ~ .d. id .. a. . +r.~r\. ue l. fie partial. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ.. :-·.._ de f tos r £. in cazul unor copii. Nu este exclus. INSTRUl\iIElI~TI~ ])]... copiii supradotati. L "CL peu lcenecesare. acuratete."'L~ecn~ng mseamna trecerea co.Testele cuprind anumite J • v' v • 4r_r a'r . fie global..scfeenin._ . desigur. - PY1'. adica.piilor sau .' ~.. t' dir d e vedere 'coL:--' 1 L. . In baza sun L selectati celee ridica probleme.screeng es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta dezvoltaro. 2. cu cat mai multa .. sa masoare...~ ". achizitiile sunt reduse numai pe unele directii..rq- ..red<L ·. .Avern in vedere. evaluari intensive suplimentare vede'rea f precizarn mal exacte a serviciilor educational e $1 i era. foric . conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului.bl. in timp ce.an ~OplU c~ ~e~.t:.: l\IAS1IILULE ."'r"n '.'AO ~bl a -'. ci. De cele mai multe Of1 test ~ tip . un '. . sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si.t inseanma bur 'san sita. pSlho-comportamentala sau care ~num:.dea ..

rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) .afectiv.ate. De exernplu. Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale. de asemenea. necesita. pentru un copil de 0 anumita varsta.x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. execute . . stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii. cat si pentru familia de apartenenta..i valide" (p. specifice. ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte.privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta.coli. c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in . cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci. atat pentru copil. Dintre toate cele 4 variante. t. a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei .'1 A. 1. fals poz#iva.estele . tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}: d) instructiuni de aplicare foarte clare. Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model). un grup de scoli . in mod real. servicii speciale. sunt t rimi~i spre a Ii se face verificari s~pliment. concluzia fiind decizie corecid. 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de .coreet 0 ~. tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. . oricatre toate ariile dezvoltarii.medIe. . e'. Copilul care a fost trimis pentru evaluate.decizie fats nega- tivii. ieftine: standardizate in administrate. In concluzie. Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor. Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si 20 . 2. Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale. Lichtenstein. au un caracter multidimensional. raportate Ia norme. De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare 21 ce urrneaza a le aplica. b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare). Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil. demne de incredere . .. evaluate/scorate obiectiv. b) de regula.urecum : ~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ. 613). Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t. Iimbajjcomunicare. Asemenea limite sunt. in plan motor. concluziafiind decizie corectd. f) anume: "sa fie scurte. sa . de exemplu. 4.. concluzia fiind decieie. putemIntalni mai multe sit uat. 1984). J. relational-social. este . S.. necesita servicii edueational-terapeutice speciale. cognitiv.. 0 scoala.ii si anume (R. cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului . Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte. concluzia fiind . 3. Intr-o apreciere extrem de concentrata. inalta . in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale profilului psihocomportamental a1 copiilor : . intr-adevar. Referitor Ia validitate. g) sistem relativ simplu de scorare. Meisels 5.raloare a fidelitatii $1 validitatii. cum ar fi.d~ asteptat. fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care. Din punet de vedere psihometric.

Locui. de exempluj . ( Indiferent.permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G...'.:. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei. 2.ele testarii.Aezvoltareapsihologica . Starea Jizicii.i ce-L ing·ij.urmatoarele : 1.at! educationale (gradinite.la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale. d) statutul socio-cultural. llu:. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat.. 5. de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor. 1994) : 1.. tina seama de 0 serie de recomandari.1ele 11Mdi1-1. in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor. b). foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi. este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico. desigur. N. Trebuie verificata eu atentie . "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului. Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil . L Spenciner. AriiledezvoUilrii. 6. comprehensiva tip "screening". 1 'Y. 2. c) masurarea cadrulvunor unit.je~te. J. ce . 2.sau preocuparile lor legatnracu copilul. Cohen.. 1994).a). Jnjluen. dimpotriva. 5. contraindicatii pentru o cat rnai corecta masurare. Inceea ce priveste locul undese poate destasura activitatea de masurare tip "screening".producerii de triere de tip "screening. Impiedicad~voltatea. de iaceea. insa. fie concentrata De. vazul. Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda . pot fi folosite chestionare sau liste de control.masurare poate dintre ariile 23 mai multasuprauneia . altele decat cel~ ce vizeaza. Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale . Astfel.rii· copilului. de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :. c). ata t pentru a Ie reduce anxietatea. Examinarea .rebuie sa se bazeze a) masurarea la domiciliulcopilului ." .f t rebute sa mcru: da In f ormatiirecoltate 1 '.i in :<. gripat) san este obosit. Spenciner. de aceea.z14i . trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura de informatie .atutul familial. ~ensibitz:tatejapi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q. De asemeneavtrebuie sa.otsprijini san.: .iaetiunea de. buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G. trebuie abordati cu delicatete. In acest scop. preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in 3. Famiiiarizarca copilului cu examinatorul. cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii. obtinuta in "intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii..·1 cazul in carecopilul este suferind {racit. 1. statutu! fizic .' . Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii. Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening". J. de 1a ceau . 3. L. 22 rnasurarea cn aju- foarte multi itemi.s.. 3. Date de .1distragere a aterrtiei..o·njurdtor. fi mention ate : 1 V - torul unor unitati mobile. d)·masurarea in cadrul unor centre specializate. 4. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau grija copiii.Acesteap.dstoria dezvolt8. st.-'tjl:lor.pediatrica. actiunea de evaluare se amana pentru alta data.si evaluare a copiilor. ' vatie directa. sa includa informatriprrvindauzul. aceea ae~iunea de masurare nu t. 4. Cohen.a. L. examinatorii t~ebuie . trebuie. Este verba-de un program de rare.

A. Orlando. 1994). Hermsen). i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu .". \Yho should be served? Idenin need of early intervention. .'1!:2. BIBLIOGRAFI. . intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *. Maramures. . Partea a doua a actiunii de et alonare :.n11 :. lector <Cornel Havarneanu (Iasi). J P. rnai ales cei practicieni. ' Exhlilple· de teste :i '. (pp: 1984. 1. copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia. FL " Grune 3.. Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics. . Stratton. dupa . asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] . . avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza.practiea . deoarece. lui instrument ar psihodiagnostie folosit. 419 copii din cenirul I asi (Moldova). 24 SCl'eenin1J Test -~ Revised psihodiagnosticului' . Assess1:Jlentoj Young Childrel~. financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director. IU'lillbook of early childhood 605~632). and. mai ales. dr. opinia noastra.J.E Cohen. I mare realizare 25 .1 (motorii.. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare.l> children Shonkoff.1994. G. pre'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti. S.. Denver evide1:lfiere'.S.Bucuresti.' Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994.>'~n'H' (DDST-R). sub coordonarea prof.' Longman. etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai * .. dr. Din punct de vedere geografie. coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf.. Jor h.(Eds. T estul.Pieter G. Anca Munt eanu (Timisoara).~ Spencine». Iar 27 cuprinzand 59 de copii. " int2ihiite mai' fl.B. interoention versi~y 4. n·.1f!tit/t develop'mental' and.5.cormanicaticnale piarda vedere interactiunile aeestea. tifying' l\IIel~els. Oltenia. cognitive. I. 1~90:. Referitor Ia esantionul national (N. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. Coordonarea generala. 2. \Vasi}{.. cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase). J.mdic(lppedil11d. 'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' a achizijiilQl' ' . M..~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania. IV.~. adapt area .).. 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii. Dobrogea}. Nicolae Mitrofan. 492 copii din oe1. Crisana). Ne'\v' York & London. Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: .inMeisels. ed'ucationalproblcms. 186 copii din centrul Timisoara (Banat). Liclitenstein. needs. 1987.. . ai-ris . Cambridge: CambridgeUni- Pet~rs(m:'N~~ EarZ'vzn(ervcntion clz1Iirej·i. cu sprijinul material si.". Deriver : Love..L.. Printre studentii ce au avut cea mai importanta . tara de teste aceasta categoric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica. avand convingerea ca psihologii din Romania. dr.i anume. Mitrofan.·'u)iflz spec~al Press.ecvehiin ..J.

vorbit. rezolvarea unor problerne practice). Olanda. }\1. pentru ni.A. valoarea fidelitatii test-retest este . eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului. 8· cuburi colorate de 2. .tura. unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind mai ales validitatea preclictiva. 1975). r f1 C\'cL1ua t . A. o jucarie peritru ingust. Test. sa stea in picioare. sa mearga. E. pnns etc.96 iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este . A. unii autori recomanda repe. Burgess. de exemplu : coordonarea ochi-rnana. \V. Ei impartiti in 4 gmpe: 1.90 .K. . mic ghem de un clopotel : s . \V.U. sa stea in sezut. 2 verzi S1 2 rosn : o sticlupc transparenta ell gitul Icill. De altfel.J. eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras. evi. 1975. 2 albastre. D. In Romania. Faridal . mst. valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate.. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52. balans. un creion : stafide .rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre.• ca hind: normal. K. Cohrs. c . t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S.ahil Avand in :cedere faptul ca. Sciarillo. Fan-. B..tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval un an. 1981). cornbinati! de cuvinte. 2. Astfel. suspect.n' comport are . manuirea obiectelor. achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l.unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg. . J.... dupa cum s-a mentionat deja.. abstractii) 4.ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel.). Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii. Japonia si. un. W... faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S. si. kenburg . in tari precum: Anglia. de exernplu. vocabular activ si pasiv. care. TIU exist3. Frankenburg. Pentru rriateriale : apli~area se folosesc urrnatoarele en un rosie . ceea ce priveste A L Ire au t" orn care au efectuat cercetari in aceasta directie. anorm al.la ra ndul lui . au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici.contributie. ea unui scor ' care . la randul lor. un acord p~si- . Dodds.. cateva coli cIe san . ) )' . Privitor la caracteristicile psihometrice.. VV.. rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza cOI). nu se ajunge un scor ce sa reprezmte un coeficient al dezvoltarii. \V. w. et at.U. 3. cum ar fi. sa sara. o minge de tenis . in ultimul tirnp. Ia varstele mici. in urma aplicarii. pana la varsta de 5 ani. eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de onare . dal. . de exemplu : [as imitatie cornportament fata de alti oameni).. pe de alta parte. Kazuk. K.'el de varsta.A. avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta.5 X 2. 2 galbene..5 >< em.

cornunicational : 5. 1. precurrrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati..1via. care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. J.Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii : ~ Trierea generala a copiilor prescolari : .1. cuprinde 341 de itemi. itemii sun! distribuiti in mai multe grupe. personal-social. In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988). extinsa a testului.1 anurrie : 1. a . suntva~ton . Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test. . obtin rezultate slabe (Gregory. rez~ltat i~ urma ap11cariltestului. ° \ 29 . aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata. " Obiectiue. in special a celor mici. A:. In total sunt 5 dornenii :. . R. La randul lor.i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii. au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1. parte.. fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului.S. care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare : . unde s-ar fi cnvenit dupa tit. j. ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cuprindea testul initial.DI). Intr-o cerc:tareOiefe~tuata. Stock.. numai 96 dintre acestia. in specIal l~ scoala.dezv.. ~988). am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :.Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung. varianta initiala. Pe de . cu int entia de a identifica pe cei . autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI: . Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle * istoric. pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii. copiii care ulterior. ~.. J. De asemenea. 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor.. J.He l)'evelopmental Inventory (B. deoarece el nu reusest e sa dete~tez:. adaptativ.are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive. 1996). S.. Wnek. cognitiv.. in anul 1984.. Mai trebuie adaugat d. pana in' procent de 80. motor: 4. Gui~lubaldi. iar in 1988. @ Scurf cat -28 * Bl~W. Sviniski. manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati.. iar varianta prescurtata. • Adminisirare si scorare. Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre si 8 ani..2.. La acestea se adauga un total pentru toate domeniile. R.aIt!. 1975). J. "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori. pe copii de 6 a111s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm. Ysseldike.Masurarea copiilor.lul variantei extinse a inventarului. 2. ci de 0 varianta redusa. ..bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a. 2. Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica. J). .a dupa cum am rnentionat deja.2. e Continui.~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S.al". Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg.

Desi sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de '. au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a rnventarului intreg. ~i Snyder. 1989-1990. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni.matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu. Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii. avem . L. efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. . daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) . Deci. She:nan. ci doar un fel de recornandare generala. a fost alcatuit un secundar. la majoritatea rternilor. cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee.. in timp ce etalonul dID. Deci. cadrele didactice sau cei ce au grija de copii. TIU pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total.. ]. 411 . daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. 0 puncte. precum : regiuriea geografica. Referitor la validit ate. . care. desi in manual IlU sunt prea muIte referint e. care. in vreme. 1994). rasa. r Siandardizare. S. pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 ( G. Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta- mental si pentru toate dorneniile. 30 31 . spre deosebire de muIte altele de acest gen. fie cel ee-l are in grija. sunt solicitati ~sa ofere un exernulu ~ de comportament al copilului. daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) . cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati. R. f tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre . datorita particularrtatilor psiho-comportanientale. de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". in tirnpul administrarii itemilor structurati. Desi pot exista diferente mari intre copii. practic.92 71 . R. coeficienti de tare si echivalenti ai curbei normale. Pe langa esaritionul principal. pot fi int ervievati parintii. pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte. Astf el.99. L. ei raspund prin "Da" sau "Nu". autorii prezinta doar un singur studiu. ~1 cum era de altfel de asteptat. Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare. 1 punct. in raport cu copilul. 6 tipuri de scoruri brute. ~. Sunt foarte irnportante observatiile. scoruri standard. care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. In prirnul rand. doar la unii itemi. cat si cele inform ale. in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate. examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide. poate sa asiste f~e parintele. cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele). ce.erii . la randul Ior. Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii. fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul. Spenciner. sexul. exist a mari diferente cele dona variarrte referitor la fidelitate. de catre eel ce aplica testul. 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului. Acestea din urm a " ' pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani. in cazul acestui instrument psihodiagnostic. Privitor la scorare. pe baza rnai multor crit. autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor. rezidenta urbana san rurala. atatcele structurate. ce procedura de administrate sa utilizeze. sunt transfermate in centile. in cadrul mediului natural al copilului. De aceea. • C aracieristici j)sihometrice. Ca 0 particularitate specifics pentru acest test. Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). In caz ca nu este posibil .

Astfel. in medie.:). (_~.gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile . in 1987. instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor. deprinderi nurnerice si calculatorii bazale.i COPil: din clasa I * Tesiul v L .ndardiz0lJ'e.'--. Pentru cei mai multi dintre copii. M.1' masuratori L. A~a dupa cum este. pentru acest test este faptul ca scorurile de departa iare sunt stabilite de catre scoala sau de catre di. E. discrirninarea vizuala si auditiva. A. 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei.ducationale. Drept urrnare. fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator._) U_ . altul. obligatorii 1L 11. pot fi diferentiate doua cate0"0-'. in ceca ce {)rive. ?n ~ de triere Brigance {r euizuii )pentru grddinifCi :.. se preci@ ment este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) 1-. despre date personals. Concret.?te continutul.t~evre . precum: raspunsul. 1992).doua editie a testu.): a'. literde mari si mid.. Pe langa con{inutul de baza. 1 _. 1£1 imagine. deprinderi vizuale si motorii. Ceea ce este specific pen tru acest instru~e p'~o. numit Pupil Data Sheet. includ: cunostinte aT 1".sa a]ut. aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit .sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : . eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de . 'III Obiectiue. _ _ ~ randul lor. sintaxa si fluent a. socotitul. Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane. de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita si. aplicarea testului dureaza. sa se supuna cer~:1te~or dve. acelasi editor publica a . masuratori . si anume '. vocabularul bazal preabecedar. H. Ceea ce este specific.e 1£1determinarea plasamentului corespunzator . (irade. editorul permite rnultiplicarea. alfabetul. b) rnasuratori option ale avansate. recunoasterea culorilor.. Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t. rnai exact. Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din ." Ulterior..cadn:~ manualului. timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute.e. imaginea globala si partiala a corpuiui . Pentru toate aceste forrnulare.lui. Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1unele int erventii necesare asupra curriculum-ului.)Coniinui. sa fie necesara aprobarea lui (Cohn. urrnarirea directiilor. pre~l~at . Administrare )i scorare. speclifice care. de-al treilea.ca scorurile capacitatea de validitate. autorii trag de subiecti 1£1variarrta redusa au de 'a prognoza scorurile 1£1varianta completa. de catre parintele copilului. articularea sunetelor. testul urrnareste : . Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat.coman?at. in eadrul manualului ' (B rigance. Testul apartine lui Albert Briaauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes. de asemenea. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii. vocabulapictural. sa. 32 * K and 1 Screen 101' Kindergarten and First 3-c. 717 33 . daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar. III St{. obtinute studiu ? ••1 ""'•.trictlil scolar. Scurt istoric. Inc. intre 10 si 12 minute. numaratul.

conceptele cantitative. It Coniinui. . lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului este necesar. Privitor la scorare. de exemplu. Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul. continutul lor depaseste cele doua extreme. sub semnatura lui A. perrtru deprinderile motorii bazale. unde procentul este de 78. sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul. ceea ce-i scade foarte mult din valoare. in general. intre cele dona sectiuni pot fi mentiourmatoarele : . Administrare fji scorare.. d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala). . pomind de la 86.sectiunea a doua cuprinde intre 2 :. al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte.i alta. recomanda autorul.4. spre deosebire de prima. prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni. Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului.• Obiectiue. ce cuprinde un fel de formulare privind informatiile legate de masurare. in 1990. T estul de triere Brigance pre")'colaritatea timpurie * (revizuit) pentT% It Scud istoric. 35 . Desi titlul testului impune anumite restrictii privind . Astfel. cadrul didactic ~i parinti. La unii iterni. pentru celelalte subteste. una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate . In ceea ce priveste asemanarile. Spre deosebire de aceste dona sectiuni. testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa". mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului. care cuprinde intre 2 si 6 iterni . identificarea persoanelor In imagine si numirea lor. Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin.1. Brigance. pentru ambele sectiuni. . arnbele sec- * Briqanee" Early Preschool Screen. H.i se acorda puncte cand raspunde corect.sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne. Ca deosebiri. Din nefericire. tiumi includ 8 tipuri de deprinderi. ce trebuie cornpletate de tre exarninator. motrice gerierale). procentele se indud pe 0 scala. cum ar fi cazul. Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani. distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale : M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale).varsta subiectilor. deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui.. Testul a fost publicat.2. spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale. cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate. . iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni. It Caracteristici psihometrice. identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor). 2.. pana 1a 100. pentru discriminarea vizuala.zeaza ca. 'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare). numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi . subiectului este foart.i 7 itemi.e simpla. Testul nu ridica probleme .

In cazul de fata. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon). 4 si 5 cuvinte. Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor. pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi . evaluari suplimentare si. ell un titlu ee mentioncaza. medii si scin. 411 Siandardizare. respectiv : i~alte. G Calitdji psihametrice. Manualul n u cuprinde date referitoare.multi practicieni in 9 state americane. Preschool Screen. Dar dincol~ de toate insa. 3. ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate parinti si cadre didactice.Ia fidelitate iar. sant este ca. o La baza acestui instrument regaslm de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani.de test. recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test. $ Coniinui. Identificarea unor parti ale corpului : urechi. 37 . cap. pe de alta parte. m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi. . respectiv : .te. 0 fo~a de evaluare pentru parinti. testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate.aspunsuri privind unele date personale : numele. Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985. precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut. de 100 de puncte. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari ® * Scurtistoric. varful picioarelor. 4. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. varsta : 2. pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare. dupa cum "eomanda" t. Autorul recomanda. Intentia este exact aceeasi. degete. prenumele. Repetarea unor propozitii formate din 3. Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda.estului precedent. la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat. Se calculeaza apoi un scor total. 5. stomac. se multe puncte. brate. in cazul rezolvarii coreete. haina. in cazul primei sectiuni. 1. intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani. avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. gat.!. irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. In afara de acestea. In ceea ce priveste validitatea.pentru copiii de 3 ani. pentru copiii en varsta inferioara.itlul extins. care sa fie. .5. * 36 llri~Jance. adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. La Iel ca si cazul t. lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic. picioare. pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une.pentru copiii de4 ani. masina . H. Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe. Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator : P eniru copilul de 3 ani : 1.2. sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic.

Iinie verticala : 7. 11. Construirea turnului din cuburi . genunchll. formate din 4. sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent. * (DASI Developmental II).6. foarfece. Voeabular in imagini : barca. Potrivirea culorilor : 10. :dentif~c. • Calitaji psihornetl'ice. inca unul. cruce. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail. unghiiIe. va~uI picioarelor. care poate fi de 100 de ptmcte. pieptul. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele. cmci . Lnveniarul de desooltare * pe baza actl7. trei. pasare. testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d. Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l. Demonstrarea numerelorconcepte: unul. 38 scara. Activities Screening Inventory II . mar. Construirea unui turn de cuburi s: 9.6. zmdu. desi manualul recornanda scorul de de puncte. mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi. Identificarea culorilor denumit e : 10. 4. creion.. frunza . •.R. gatul. 11. Vocabular in imagini : copac. doi. spatele. Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate ~i vahditate. Testul nu prezint a noirne. 3. barbia. eu atat mai mult eu ca. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala. Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi. linie orizontala. Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural. deoarece el este raportat la criteriu .'ifajilor • Scud istoric. 7.omeniu. • Standardizare. en 2.t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului. Administrare :ji scorare. soset a .Feyvell 8. m asina : 5. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi. Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi.. Peniru copiii de 4 ani: 1. 9. Repetarea unor propozitii.1. 6 :. Valoarea Iimita a scorului pentru eel.area unor parti ale corpului : degetul gros. La ce folosesc unele obiecte : cuptor. stomacul. Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului. vagon.. haina.2.{. 8. 6. Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita. prenumelev vvarsta . linie v erticala.i 8 silabe . 2. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda. Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total.

asocierea. Spre deosebire de. Pro~Ed si neverbale. .· B. Nivehd D ( 17 luni] construieste turnul din 2 sau 3 cuburi. reactiorieaza Ia sunet.strange 5. surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect. El cuprinde 67 de iterni. Langley.. varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. relatii spatiale.'. . functionalrtatea obiectului. 41 . 3.discrirnineaza 4 culori. umple vasul eu cuburi . 1. Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dezvolt.". destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati. . e categoria c H a produce suriete . testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul. El se adreseaza copiilor eu varsta 1. Obieciiue. nne. face intentionat rniscari pentru pune cub~l in eea~ca.60 de luni. 40 conceptelor de iloi $1 irei.e la contactul fizie.rnentine apucarea. anterioara. duce mana Ia gura.are si anume (pentru fiecare. TX: El este 1984. Continui. varianta . este atent la sursa sonora. precum: coordonarea motorie fina. '\ II-UB.ea a sase obiecte. Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi. nivel se of era exemple it erni) : ljil cauta obiectul . ? Nivelul B (3~ 5 Iuni) demonstreaza duce jucaria 18 gur. construieste turnul din 5 sau 7 cuburi . Odata cu extinderea varstei. memorie.in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale. discrirninarea dimcnsiunilor. . 6. iIr~elegerea conceptelor de mare si zarnbest. '1>" 1. Nivelul E ( demonstreaza raspunde Inut) utilitat. construieste un turn din 3 sau 4 cuburi : 3 comenzi F '.. lovitura vertic ala. conceptele nurnerice. NiveluI A (1 ~2 luni] : Iunt) din 8 sau 9 cuburi : intelegerea conceptului de unic."iJI simple.

Testul nu a fost standardizat.copiaza patratul.) '. _ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din memone. iar in ceea ce privest e validitatea. 11.copiaza triunghiul. .2.9. la randul Ior. Ma42 2.scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea. Anlicand formula 0= = DAjCA X 100.7. 10. e~te un ~est eu t~p impus. intr-un mterv~l de 25-30 de minute.nu. potriveste 6 perechi de imagini pentrua asociatiile function ale . _ coristruieste 0 piramida e Calitdii psihometrice. . " Scurt istoric. individual. 28 de Iuni) obtine.la un Item. Scorul brut este transfomlat in . S. Manualul nu ofera inforrnatii privitoare Ia fidelitate. _ Iormeaza pat. Testul apartine autorilor Carol D. -'"7 indica Manualul ofera exemplul copilului B. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine.ra. copilul primeste 1 punet. Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg. Nivelul I (42-47 de Iuni) nualul ofera urrnatorul vhid de internretare tiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):140 121 '-140 80120 60 79 sub 60 dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvolt are superioara . din 6 cuburi . Indicatorii dezuoliiirii telor tnvdjdrii * pentru. in urrna aplicarii testului. _ clasifiea obiecte dupa marirne.numara pana Ia 10. peste medie: medie. ell 2 triunghiuri. sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste. Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100. de * Developmental Indicators -. Desi .Revised (DIAL-B).1. a sernniiic a- . Pentru raspuns corect . sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ.tul Iuni] : . Nivelul K (54-60 . ' _ imiHi indoirea hartiei pe diagonala. (pag. • Administmre si scorare. el poate fi administrat. ce reprezinta varsta lui de dezvoltare. se obtine valoarea 104. Nivelul J (43. fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci. ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _ ($ Standardizare. DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. sub m edie : saraca. the Assessement 01 Learning 43 . Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor.53 Jmd) : _ identifica 5 cuburi dupa nume. 38) care. Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi. ~nycare. 36 de punde. Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983.

scorurile brute sum transformate in scoruri scalate. . copii confruntati eu conditii handicapante. alecorpului. D. Atat in ceea ce priveste fidelitatea. sortarea .. sunt prevazute scoruri @ < . Testul nu.noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca ofera noi norme (un nouetalon). sunt mai multe diferente intre cele doua variante. In cadrul lotului au fost cuprinsi. S.are pentru intreg testul. A~a dupa cum apare cadrul manualului. Goldenberg.este Iolosit sistemul centilajului .propozitiei. bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru zare. 1990). pentru dezvolt. Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne. rezolvarea problemelor. Din totalul de 2447 de copii. copiatul. Holdenberg. c. respectiv : aria motricd : apuca t/prins..scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : . 1983). de catre American Guidance Service. Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste. din 1990. 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia. . s numararea. standardizataadecvat. nurnirea substantivelorrverbelor.areafimpurie rnotrica. • Coniinut . instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski. scopul fundamental dezvoltarii acestui instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura. conceptuala $1a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski. taiat. In ceea ce priveste scorarea. inform a45 44 . lungimea . In medie. pozitionarea. atingerea degetelor. marimea comunitatii. Editia din 1990 prezinta mai multe.. c limbaiului: articularea. a spori gradul Autorii au manifestat mare griia nede atractivitate a materialelor folosite. de asemenea. cat $i in ceea ce priveste validitatea. presupune numai 0 renormare. din care. scrierea numelui. D. Siandardizare. tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990. D. asa dupa cum s-a mentionat anterior.catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990. clasificarea. CD. Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare. . un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. A scorare. face parte din categoria celor cu timp impus. De asernenea.. identifie area notiunilor corespunzatoare unor ~narti. cea ulterioara. Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani. varianta 1983. oferirea unor date reamintirea. in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare. e Caracterisiici psihometrice. ~Talida si demna de incredere. regiunea geografica. aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor. pentru fiecare arie comportarrientala. pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii.scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : . e Obiectiue. pentru editia 1983. s3xit/topaitjsalt. autorii maniiestand convingerea ca. a potrivi/a egala. plecand de specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. datorita acesteia. Astfel.

El euprinde 3 sectiuni si anume : <D 1. abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen. . manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de .868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile.96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. Meisels ~i Martha S. La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului. dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori. reamintirea unor secvent e vizuale. Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press. este cornparat eu scorurile departajare. Apliearea testului dureaza. se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 .tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test. • Obiectiue.20 de minute iar completarea chestionaru. 3. Drepi: rezultat . 2. adaptare uizual-motricd : in plan metric fin.1. abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale . esec si refusul de a rdspu. avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. 15 .tientizarea corpului: echilibru stabilitate. Privitor la ditate. Tivan. J. metric general/con:. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '* 4» Scurt istoric. Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels. sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii. coordonare ochi-rnana. rationamentul si calculul elementar. Continui. manualul din 1983 prezinta 0 valoare de .2. ~T. medie. In afara acestora. . Testul apartine autorilor Samuel J. examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare . Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic. copilul primind 1 punct . Astfel. Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita . Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura. imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali. " memoria unor secvente auditive.. \iViske. • Adminisirare si scorare. Pe de alta parte.1 6 ani. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii.8. mai exact. L. 5. mai ales. coordonare motrica geilerala. Spenciner.. * The Early Screening Inventory 46 (ESI).. exprimarea verbala.nde. a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare EliotPearson (EPSI 1975). G. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa.. L.. S. ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari.£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului. Chestionarul completat de catre parinti nu se scoIn baza punctelor acurnulate. poi: apare trei variante : 47 2. aproximativ 15 minute. de catre parirrti. Ia randul lui. .. limba] :. se calculeaza un scor total ESI care. M. . intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile. 199'4). testul cuprinde inca. J. nu nivelul curent al achizitiilor ci. 1984).

de catre S. au urrnarit : oaliditaiea concurenid . Brwning. 1994). Deci nereprezent ativit atea esantionului este Restandardizarea instrurnentului a avut 1986· si 1990. f 1 * The Early Sereeninq Inventory . eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale. dupa un interval de 7 . K. Scalele McCarthy obtinut o 48 Testul este creat destul de recent in 1991. toti " au suportat modificari. Inoeniarul ceea ce priveste validitatea. J. Marsden.a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii. L.. cu toat e ca. Acestea. sunt combinate si. a cuprins 2 de copii. c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard). J . IfI Siandardizare. ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare. caucazieni. ~Contit!'.12 Iuni. Meisels. R. ~l minus 0 deviatie standard). B.baj §i cunoaste7'e. dupa adrninistrarea pe un 102 copii din Boston.. Olson. din 11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe fiecare in intervalul 4-6 ani). c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung.d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e. impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti.m ai inial. au studii Ia randul lor. asa cum se precizeaza manual.. Valoarea corelatiilor continute este intre si . care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi. . @ SC'Ul't istoric. Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani.2. 717 . . b) zlJ11. s • 1 e Obiectiue. w. Henderson. Ia randul lor. a. L. G. cand acestia erau in clasa a IV-a. Libby. sub conducerea directa a Meisels a altar colegi (Cohen. provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut. Marrualul precizeaza ca principalul seop a1 acestui instrument este a identifica copiii. 2. Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului. Referitor 1a b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt.c.1. b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard). D. ofera un raspuns privindr.i apoi.9.apacitatile limitele (slabiciunile) copilului .49. studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari. fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :. Ia un de 7au fost aplicate.3 (ESI49 4.nu sunt probleme J (intre valori peste . De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI). c) general motriclschema corporald. . in sensul ca acesta diferentiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale. A:.

amana. care a cupnns caracLnstlcl e esa: . este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si ~ . . C onJinut. . Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascara deprinderilemotrice de baza ~ll deprinderile rnotrice * 50 Early Screening Profile s (ESP). G. ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :. Harrison. ". Profilele trierii tim.stand~rdlZare :. De aceea. . ( soalU. Sparrow. Robert H. 5 cur t v v de autori si anume o. Spenciner.es. J. Profilul poate fi separat in subscale :.. Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de . in vederea identificarii copiilor handicapati. a celor care au probleme.tru un cop '. L.1. -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea. L.1expresiv/ghicitori. J v • A' v • ° D' A A ° v Co A v L. G. pa . "1· ntionului. ' . ~~ ~~ s .. .oi 4 Anchete. 1" 15 zile Pnvlnd t 3m 3 am 11 uni Sl . Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children). Astfel. ." .'. ESI lte trei com ponente: desenarea una pe? fel ca Sl . in mare parte bateria nou creata se bazeaza pe aceste .i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului.1 .. '/ f'd~rt te in . testul mai cuprin~e.1. Standardizare. instrument psihodiagnostic (Cohen. 111 individual. Testul ~.t1.. careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat. Harrison. rintii .e adm1111S r . 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 . el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen. un c nes . te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre cu eel folosit pentru ESI. (.' i ta nici un fel de informatte. Bruininks. Testul apartine unui grup numeros . Kaufman..purii " istoric. ' -eeva. Nadeen L.p ot completa chestionarul. . . t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste' tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os.1.. La randul lor. va or~ a e . In privinta continutului. 2. Domenic Cicchetti. 614 copii cu varsta m re a. pen..In afara acestor 3 sectiuni. 6 .-reesvf (8 exarnma on au I . an· - man. precum si a celor dotati. '. deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative. Al S Kauf Patti L.re parm . John Rynders. ref en or tV 83 de cop'ii obtinandu-se ca 1 t dupa 0 sap.' t . discriminare vizuala.teste. il de 3 am fund necesare. EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service. numirea si recunoasterea -cuvantului}. 1~ . Sara Sparrow.2.'. cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltarii acestora. . Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales). in unele Iucrari. L. relatii logice (incluzand analogiile vizuale) . 1994). . 1994)." J t umar ce 'DAP) olcdtuirea Linez scrtsori. .. . Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :.. ti trebuie completat de cat.' . 94) ~~ . Profilele contin rnai multe subteste.. De aceea. t eaza fit Admim'strare ~i scorare.. numar/Iitera. Refentor la vahdltate. tilitatii acestui ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u . nute. articularea. Acest test. George McCloskey..a . • Obiectioe. Spenc111er. rtc . 111 aprox rna me Ie.. Steven Ilmer. .ani si 11 luni.t la jzdehtatea t es t. mal a . 0 baterie psihodiagnos'tica. .. Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency)."'" aracteristici psihomeil'1ce. . la 1 1 at C • fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re enmanua ..10. de Iapt. Priv itor .

1a altele. J.. socializarea. In medie.i piciorului . imitarea miscarilor bratului . parintilor.. Cea de-a 7-a cornponerrta.i scorare. stanine. unele deprinderi motorii. primu1 rand trebuie nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil. respectiv : seoruri standard.Spenciner. .84 8S si peste 1 ! ! Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare.cum ar fi. centile. ~ Administrare :. deprinderile de viata cotidiene. L. Profilul cunoasterej Iirribaj . respectiv. Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual. eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii. sub si peste rnedie). de exemplu. Ancheta privind eomportamentul copilului realizata de examinator dupa ee au fost . este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului. trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar. J J - 52 53 . Indicele de masurare..'. Pentru Profile Jse utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul obtinut de copil iar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie. \ Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt: Articulatia.ofera I ndicii ~ mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii pertormanta. 1994): Rangurile centile 2 91 sub 3 16 17 50 Sl 84 85-98 Indicele de masurare 1 Scorurile standard 70 sr sub 71-:· 85 86 ___: 100 101-115 116-130 131 9i peste 2 3 4 5 6 99 ~i peste gorii Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele ce corespund indicelui de masurare : Categoria cate- sub me die me die peste medie ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I i I I 1 ~l 2 16 si sub I I Ii ! 3 91 4 I 5 ~l 6 !! I 17. Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social. Privitor seorare.e san eadrul didaceste 10-15 minute. trasarea labirintelor. G. Istoria sanatatii si Acasa . In sfarsit. care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei. iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint.. desenarea unor forme.a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric. vederea identificarii aeelora care sunt handicapati.Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofesub forma unor ehestionare. numite nivele. bateria este prevazuta eu doua tipuri. Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate. timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute. echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea. trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare. rnersul in Iinie dreapta. dotati sau care necesita investigatii suplimentare. In a1 doilea rand.. Comportamentu1. . persoane care eunose foarte bine copilul. . . Nivelul I de scorare .. Indi- cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen.

41.2.Binet.• Standardizare. cu irrtentia. Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia. cum ar fi : Stanford. 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor.1. sexul. Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) . b) delitaiea test-retest. ' matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii. SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare. in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori. si . forma imediata (5 si 22 de si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). ' • Continut. pentru componentele bateriei se intind intre . concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici. t predictiva a testului.55 si . Astfel. Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii}: . sunt prezentate date referitoare la capacitatea .11. apartenenta etnica: Separat.a. Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele : 1. intre 4 si 6 ani si jumatate. Metropolitan Achievement . Memoria numerica (in ordine directa si ordine inversa) . statutul socioeconomic. . 5.. iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre . 6. au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . validitatea predictiva.cuprinzand un numar de 1 149 copii. c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric. . El este. pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii . 4. au fost tolositi 74 de copii. valorile coeficientului de Iidelit ate. datorita mal ales a uuternicelor sale calitati tehnice. . mai ales a capacitatii anticipare a achizitiilor scolare Oricum.91. Si in ceea ce priveste ualidiiatea. regiunea geografica. Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate). Peabody Picture Vocabulary Test-Revised. de Iapt.55 si .91.. au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd . dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului. Coordonarea piciorului. 3. In primul caz.. In al doilea caz. Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta.91. l 2. fidelitatea test-retest. * McCarthy Screening Test (j\<IST). Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy. 2. Testul trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[S * . validitatea de construct. . au Iost utilizate doua variante :. De asemenea.66 S1 ..1anume. Desenatul. Kaufman Assessment Battery. . Calitdii psihometrice. validitatea concurent. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta. rnanualul ofera inter. Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre..95. Scurt isioric. de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta educationala speciala". cum ar fi: validitatea de continut. A~a cum reiese din manual. inregistrarea scolara. Obiectioe.

. e Administrare :. Timpul. Elemente de baza (sarcini motrice bazale. In functie de numarul subtest elor Ia care reuseste ~opilul (si. a fost efec® IJ} A aceasta. presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. succesiune. marimea comunitatii rezidentiale. cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi). de numarul ' acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in tare. .elor obtinute (M. Verbal (memorie. constientizarea senzoriala . clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic. Coordonarea (generala.Standardizare.i scorare. • .mai multa precautie tat.1 motorii. 4. obtinandu-se vasi . dizare proprie. Ia randul ei. sexul. rise.. ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani).i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme. primul dintre elefiind acela "de a construi un scurt instrument de evaluare. copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of. se impune . Pe de alta .80. Durata de aplicare este de aproxirnativ 20 de minute. l1UISUIaJ'e a prescolarilor * creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation * Assessment Presehoolers (lit/lAP). Testul este destul de complex. de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute.-E. s-a pentru abilitati si s-au facut la ca arnbele aceleasi abilitati. de catre Psychological Corporation. Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc. prin diferenta. Sarcini complexe (combinatii intre senzorial. regiunea geografica.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta. r 57 . . performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) . precum . de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) . urma scorarii . Testul nu beneficiaza de 0 standar. Iternii testului mascara abilitatilesenzo. iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care. tina si . Lotul folosit prezinta un caracter national. Siandardizare. obtinandu-se Ia ualiditaie.si scorare. probabil ell rise. lara nici u. motor si cognitiv). care sa permit a utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": . vizualizare. ~ Obieciiue. 11& Coniinut. rasa. . a fost incenutul anilor Asadar. 3. abilitatile cognitive si abilitatile combiin 5 indici: 1. Knmvledge in 1988. Cohn. oral-motrica) . 3 subteste conceptuala si Coordon area piciorului}.n nse . 1992). tip screening. 2.. deoarece v~echi.

e C aracierisiici psihornetrice. De asemenea. suripsihc)-comportamentale. Testul cuprinde un nurnar de 84 de din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :.apartinut Iotului initial.. faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre• Calitdii 'p. a fost supus unor . Manualul din 1988 prezinta. preocupari in legatura cu copilul.~Ol . Cohn. Tirnpul de aplicare a acestui instrument. dimpotriva. poate fi sub nivelul lor. l 2.: 1.ra .' mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate.atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei. pe langa altele.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului. utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop. patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980. a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. nu este yorba de un esarition national reprezentativ. • Administrare~i scorare. Paul.-E. dezvoltarii motor~i si tiilor scolare. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening". testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice. copn ce au. 3 ani si 8 luni. 1992). sihomeirice. parinpoate raspunde Lira. In manual nu sunt cunrinse referitoare la [idelitate. de regula... mama. Manualul ofe. in cazul acestui raspund parintii. s-a obtm~t.. A Obieciioe. In ceea ce priveste ualuiitaiea.i comportamente. el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului. Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat. in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului.13. ceea ce inseamn. De fapt. 1988). testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M. 59 . printre altele. Desi testul este standardizat . este de aproxirnativ 10-15 minute. Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex. iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea . el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme tll ce pot (Ireton. De fapt. ca. 2. probleme speciale sau handicapuri.zvoltdriipre- • Scurt istoric.. valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de . Mal mult. rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:. Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980. destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani. Inueniarul pentru scolarului * mdsurarea de. Standardizare.978 pentru scorul total al testului) . Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta . in 1988. South St. obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult. sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" H. . El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau.1. un numar de 338 de.statutul socio-economic.2.79. Deci. a~ fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare. de cat re Behavior Science Systems. Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii.?bleme. • Coniinui. * 58 preschool Developmental Inventory (PDI). fid. deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume.litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani.

1990. North Billerica. L. \ ..-E. Denver De~elopmental. K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed. B. M. 'V. second edition. Seiarillo . 1).. J. 99. :N orth BIllenca.. Assessment oj Y01#zg Chil~ dren. Kaufman. Preschool Development Behavior Science System. J. J. Langley. L. A. Kazuk. Frankenburq.). 1994. R. A.. A. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau. N. The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test. \V. Desi foarte utile. Frankenburq. Allyn and Bacon. in E. Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions. Brigance. screening t. 1987.Indicators urrn. Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale. Fewell. Minneapolis: 61 .. K. H. MA: Curriculum Associates. 995999. V.).and 1 Screen for Kindergarten and First Grade.. cum ar fi.. FandaI. MA: Curriculum Associates. AGS early screening profiles.. S. K. Longman.I}rigance: K.. 1985.1 14. 1990.. Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II). G. \V. R. H'...Ihner. 1984.' "' 7. Harrison.-E. E. N uttall. R.. 1981. aria limbajului sau cea psiho-rnotrica.. breton. Brigance. Screening Measures. w.. mai ales. la mai rnulte arii comportamentale. 1992').. Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth.. G. 9. Principles and Applications. ratele sunt trirnitere a copiilor foarte asernanatoare 1. 1982. . MA: Curriculum Associates... Lnueniory. S. ci. eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati.. 4. 1975. Allvn and Bacon 1992... Kaufman.Cohn.}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test). 2.ajarea mai multor arii eomportamentale. in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen. Cohen. Romero J-Kalesnik (Eds. Spenciner.. ca teste de-sine-statatoare. S. Burgess. 1. B. 6. H. l a concluzia BIBLIOGRAFIE pentru ambele instrumente pentru evaluari suplimentare (]\. Brigance.st: Reference manual.. BriganceR" Preschool Screen for three and Jour year old North Billerica.. orieum. Psychological Testing. J. Journal oj Pediatrics. 8. J. 1988. ele nu trebuie folosite. A.. A. Circle Pine'S. Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice. I. Ne\v York and London. Denver: University of Colorado Medical Center.. A. dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii . Speneiner. JiII. 10.ult. 1994). Cicchetti. GregOl'Y. H. D. History. TX: Pro-Ed. Teste an I de mdsurare screening) specifics 3. Fanda. Brigance.a compararii for the Assessment rez. 1996. MN: American Guidance Service..'I.a. eohrs. R. Colin. 2. w. totusi. Dodds. H. 60 S. Bruininks. M. . hind deci posibila depart.telor s-a ajuns of Learning). L. D. Rynders'. Austin. MA: Curriculum Associates.!. A. :N or th BIllerica. 12. Sparrow. I!rigance~ early preschool screen for twoyear-oid-ckildren. L.. Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior. P.

co: Foundation for Knowledge in Development. D. M. Meisels. J. J..c7wZog:y 1:n the Schools. 1988.. 1983. \Viske. tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa.J. 1988. Kalesnik .. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura.• Miller Assessment for Preschoolers. Marsden. Battelle developmental TX: DLM. L 'V. 1991. 25-33.. 1.2. . Y. D. 16-30.2. Miller Assessment for Preschoolers.. 2.. Stephens. Svinski. A. 1990.t rn ai t. In ultimul timp. Ann Arbor.. . eli cat mai mult posibil eli at at mai birie. 14 bis McCarthy. Psikologia. Early Screening Inventory. K. S. Developmental Lndicators for the ASSeSSl11. ]\ieisels. 17. Assessment of D. Mardell-Czudnowski... 20. DevelopLearning-Revised. L. Ps). 22. T. 1978. 21. copiii care se nasc la termen. N. L. in Rev. S. Tipografia Universitatii Bucure~ti. Miller. Tivan. copiilor dupa nastere. 25.. in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. H. Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a. Newborq. JUijloace nou-naseuti de masurare a : dezvoltarli eopiilor J. Newborq. S. screening test. Svinski. llssessment in special and rem~dial education (4th ed. Center for Human Growth and Development. Guidubaldi. Salvia. Snyder. 6/1994. 1984. 16. Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll a psiholog£ei romdnesti. S. MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA. ~.. Stock. Littleton.... \Vnek.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara . Olson. C.seldike. anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta. 24. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului. Battelle Developmental Lnuentory. c. n. J. Stock.3. 15. R. Allen. TX' DLM Teaching Resources. folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara . New York: Teachers College Press. . 23.. Sehiopu.. se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere. Boston: Houghton Mifflin. Assessing and S creening Preschoolers. J. (Eds. B.Reuised. S.. M. masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie. 1989-1990. Edison. K.. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon. un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna. MI: University of Michigan. J. I. Diagnostique. Ne. Allen... aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul. Marden-Czudnowski~ mental=iruiicators for C. S.. 21. J. Nuttall. TX: TIle Psychological Co'rporation. 1988. Uneori.n u B. 15.. J. Meisels. c. J. N J: Childcraft Education.). Lniroducere in psilwdiagnostic. G. eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz. San Antonio....au 0 perioada de gestatie de aproximativ 3840 de saptarnani. Romero. Brow ninq.. l\{ille:r..ent of Learning. MN. perioada de gestatie fiind mai scurta.:a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului.. Goldenberg. Tdeea de baza este aceea ca OC3... J. Astfel. Henderson. 1976. Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test. Sheenan n. Predicting school performance with the Early Screening Inventory. L. exernplu.Wnek. S. J. R. D. D.. S. Circle Pines. 1992. J. 1984. 1978). Gnidubaldi. 19. 1982.' 26. Early screening inventory ... The jJ1cCarthy Screening Test. editia a doua. A.1. the Goldenberg.2. J. "Viske. Dupa cum este cunoscut. J. I. 14. Mitrolan.. dupa unii autori. 1988. 18. Faria. . J. D...v York: The Psychological Corporation.). American Guidance Service.

acesta variind in Iunctie de nivelul stres copilului. cum ar motor. Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este aproximativ 0 ora. B. C.reia . ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea. Sell. de la Spitalul de COpi1 din Boston ~I Dr.717 65 . 1 pitol rnasurarii dezel.. Acest mijloc masurare apartine autori si anume. psihologia dezvoltarii. 1984).l nascui .5-c. totodata.. H.l ~ ..c . Lester.2.1 in domenii precum. unor teste pana 18 A . eele 9 scale.A. inforrnatiilor recoltate. rata coresponderrtei intre evapeste 90%. Ia stadiu de dezvoltare. Cop'Z U l'·U. altele de tin "creffi'..sa includa in vreun fel sunetul. . . ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in • Adminisirare Ji scorare. Haide Als. atentie-interactiune. utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :. Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton. conform careia. studiile @ . copiilor prescolari. Mdsurarea de iermen * . neurologia dezvoltarii si. Inainte de orice. includern ~i un mijloacelor de-a t. De exemplu.U. Ii De fapt. se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului. 1982 ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte termen $1care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. a mijloacum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell ~ .. Din 19921. . Ul1 asemenea program special de form are este oferit de Dr.' care ) functionala a diferitelor subsisteme. B. ajungand in scolarului mic.o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au In nrivinta instrurnentelor Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea. o buna ualiditate predictivd. E. 2.c. Brazelton (1984). a dezvoltarii. isioric. un copil se poate afla Ia un inalt de rise daca folose$te un mod de comunif:"iTa~ care ~. Brazelton (1982 a. acest instrument nu este alteeva o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. de la Centrul Medical a1 Universitatii Arizona Tucson (Nugent.1.. experienta practica en nascutii inairrte de termen. .. reglator. Davidson. C. I '" Assessment of the 64 Behavior C aracterisiici psihametn:ce.f . Deexemplu. deoarece eIe· vizeaza nu perioada:. E.. Privitor la fidelitate. l K. B.imediat urrnatoare nasterri.us-o In SUDca lclU 1 . exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme relatii de interactiune eu mediul ambiant .1. ci una mal indelungata. an1 mc 1. in S.

Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere. Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. precum . este greu de realizat !III aloarea . E. cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea direrentele individuale in plan comport am ental. consumul de droguri. auditiva) sau Ia diferit~ stari cum ar iritabilitatea. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice . scorare. ' . iar pectiv. T prima varianta fiind publicata "In 1973. cum ar exemplu. . cea oferita de Spitalul de copii din Boston. area si tonusul. reflexe. Kevin Nugent ( .. reglarea starii. Davidson. 1992). Scala natal * de mdsurare a unui asemenea instrument de • Scud isioric. a doua editie). din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica.i scorare. ~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 diIYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea. raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte ( rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii Siandardizare. reflexele.' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei. acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia @ "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te termen. motorie.1 comportamentale ale copilului. Administrate :. habituarea. exemplu..2. neuro-cornportarnentul. ~ . Scala anar tine lui B. 1a randul lor.2. 2 1 Testul a fost creat 111 1981 de cat re Dubowitz. In cazul copiilor nascuti in special. cum ar fi. 0 pregatire speciala... c. Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute. testul C11prinde itemi adecvati care. • Coniinui.. Testul a fost utilizat pentru . ".l. A~a dupa cum precizeaza autorii. iar. in 1984.. In ceea ce prrveste o valoare in alta si scorurile let testul 18 luni."un un In sunt adrninistrati * 66 Neonatal Behavioral Assessment the Preterm and . organizarea starii. • Obiectioe. ::.2. int~~actiunea so~iala. compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~. . Obiectioe. ~J. Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul.

persistenta. nivel scazut a1 abordarii adapt abilitatii . 1 .. isioric. Acesria sunt intrebati la diferite situatii se refera urmatoarele reactivitatii copilului: activitatea. c. In functie de sco~~l obtinut. adaptabilitatea.. In ceea ce veste ualidiiaiea. eel 95 de iterni ai sai raspund parintii. tirnp peste 2 ani z. Acest chestionar. de a spori iritelegerea si adaptabilitatea tiler stilul comportamental a1 copilului.2. d)./' '". sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc cviderrtiaza 0 buna corelatie int. 1. • Standardizare. J. avand la extrernitati.e I~'.. linistiti si nega~ivi).U ". Pentm fiecare item. dminisirare . Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice. "" Desi xhestionarul vizeaza copiii.1 Chesiionar pentnt . $1 S. Administrarea testului nu reclama 0 speci~13 dom eniul n. care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta 4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili . ritrniciintensitatea.ile. ~e~ra~i.entn~ s. est~.. Ienti (inactivi. . efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd. @ . apartine autorilor \V. efectuat pe esantionul de 203 copii.. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest. ~ Obiectioe. Ca sistern de scorare se foloseste cu 5 nunc'te.~~~~~ tiVI). raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert.. Parintii pot raspunde Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor. de 35 de minute.'. portamentali. bhl~1Zi.15 minute . ~ veghe a copilului ~i se cu A !. @ ~i s * 68 Infant Temperament Questionnaire E. copuurui.83. scorare. B. @J Standardizare. dispozitia iafectiva.{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de .. Timpul de. • Caracteristici psihoJnetrice. Si in ceea ce priveste ualiditatea. K. iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:.86 iar rezultatele celui de-al doile.Reoizuit @ * com ~ boriameniul cotniului '. "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna". pc un cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau inairrte t ermen. diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente. psihomcirice. folosit p. 1992). b) confor tabih \caractenshCl opuse eelor dlbClllJ. Autorii mentiorieaza au aceasta scala. cum ar fi. McDevitt (1978).eurologiei. lncepe cu ce· c. distractibilitatea. Davidson. intermediari. c) incetiin reactii...e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor.. copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( .. . Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de ....tandardizare. 69 . L 2. comI?letare a chestlon~r~lu_I. pragul stimularii. rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori. Fara a oferi un statistic corespunzator.. in medie. ad~p~a_bilitate scazuta. testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent.

lUijloace de masnrare Ioal'te miei (0--2/3 a 2. Be :fitic.. in Fitzgerald. Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB).. E.. de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :. Lavigne (Eds. E. deoareee la varsta putem vorbi de achizitiile invatarii timpurii. 79. Lester. 1978..DUb(Hliitz.BIBLIO 1. RNI. 6. \T. H . . C. 1982 b. Fitzgerald. l'(evv York: Plennm.. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei departajari. exemplu. 1992. Davidsoli~ E. Brazelton. II. 3. _. J.. R. 9. Carey. desi. Progress in pediatric (pp._[. Towards a research instrument the' assessment of term behavior (APIB). Brazelton. Yogman (:!£DS. and Daca din punct este verba. Tlzeor~v and research in behavioral vol. realizate eel mai de 'apartenenta a copilului. Carolina Currjeulum In ' . W. Lippincott. acelasi autor) . E. 130. 5 Preschoolers. i~ 1978. Ne"lv York: num. B. Als.c~larit8_tii mici). T. ~ International Publications. vol.. 1·-46). ceea ce priveste prescolaritatii. neurological assessment of the preterm and full term infant.i 6/7 ani. Neonatal Assessment ed.. delphia.ent. B. 1982 a. 1984. Chiar nu autorii instrumentelor de masurare a opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii. V.• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero. Lippincott C . Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications.. Allyn and Bacon. lVi. R. Philadelphia: Lippincott. Nuttall. - J' 1981. am Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului .). Hi). Romero. J. . vV. atat din punet de vedere psihometric. in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales. Brazelton. I. de inceputul :. New York: Gnmc and Stratton. V. in \V. BUrns. 1992. and behavioral pediatrics. L and Screening Preschoolers J and Kalesnik and Bacon. Nuttall. 5.n:ent Questionnaire. B. rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate.. J r: cele -r 71 . J. J. Philadelphia: J B. '70 263-279). Stephens.~ Troniek. I. Newborn behavioral assessm. . 10.). in Clinics in Medicine.. Birnholtz. considerand pentru aceasta categorie de varsta..). 4. a celor variaute de si anume.Lester.vitz. VV. Yogman (Eds. . Este cazul. E. 536-542. 1973. J. Lester.).Faria. T. In E. I.. . din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite. lYi._<\_ls. AIs.-: 8. Duho. J. J\lIcDe"itL S l1era. nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere. in Journaz" Roentogenolog:y. C. In H. o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung 1a 2/3 ani. n.

2.'. AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate). fidelit!iJii insereoaluaiori (avand vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de . * • i~ 1\1 _. ' finalizandu-se cu calcularea unei valori T ~ .. \ i 73 . ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3.L . 3. .1. Evaluarea planurilor activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) . itemii sunt prezenti "'" rl rerarrnca :.1:. _ fo om u. Scorurile posibile sunt : pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) .~1 nor am S110caTegorll 1 I" •• pentru _..lLC. r +" a111 categona . Tes. nu este verba doar de un singur instrument.L' • '. .H'--· ...domeniul motric 6 domenii ilustratii).L' v (~' . ptogra·~ mici * §1- S" n +L L. Raportul familiei .. planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D... ce poate fi completat. sunt grn• -t • v • decaL LV '_0~U. catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul ... S (uneori..\ N (nu inca)._ j..m eeea ce priveste-Raportul familiei. Bricker.. 1992). i. lace parLe de aceea nu se pune problema ~ Caracieristici -bsihomeirice.terni pot £i : Y da). planul de irrterventii si progresul * 72 and Children (AEPS).1 ...H~~~ R dJ:-Y .77 (pentru social) de maximum . -'U. b) prin testare baza raportului.. \ .. 4. In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1.J..1. e~ec ('O' p) . Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului.lati J .. rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri avern in dezvoltare anurne : J perioadei ue 6 domenii eomportamentale metric general. .966. punctele pentru fiecare domeniu comuortamental.95. Evaluation System construit cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ""O~"--. de asem enea. t OLOJaLa. Ancheta IamiIiei (tot un chestionar..._~ . 5. ci de un pragran1 complex de rnasurare. 6. 1'.J_! : "Cand este intins sore dreanta"): .1. adaptativ . Dupa cum relese chiar din trtlu. Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1. social. socio-cornunicational : 6. AEPS pentru copii : 2. cadrul eomportamental. valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum . acestia pot fi evaluati observatiei ..· (pentru o . ~istoric.lLL ce corespund tuturor celor (pentru ~.

75· . in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu tau dizabilitati. procent de 70. impunandu-se ~i el a repede in practica psihodiagnostica ca unul dintre cele mai preferate si cele mai rnijloace de masurare .valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate.i~lor a 155 de copii .93 cu varsta mentala Baylev si . cum arata a fi senzorial-perceptuale. abilitatilor 1 p recum : d.l-. . moiricd .kCU H controlului corporal. ditaie concurenid : scorurile a 155 Ia testul cu perforrnantele Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de . testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL In concluzie. pentru validitatea concurenta ~1 validitatea 'L'. b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului. in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut ale testului.<UHULl IUDi. * Bayley Scales 01 Infant Development . concent ului matematic.~U.d ': a) in urma analizei proto~o~. scala $1 anume. . mainilor dinamica .vocalizare. informatii referitoare la doua de validitate : L uali.) .U m.88 en varsta rnotrica B~vlev) . comumcare verbala: evidenta timpurie a ga. rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copilului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( . Testul ap.artine autoarei N ancv Baylev~ . testul prezinta . s-a constatat au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80 90. ~ reprezentare complex. acestia au sustinut..4 dinamic . publicat prima 1969.'!..J.lY.1C"'T~"e~a.e11.l.51.ndirii abstracte de a si clasifica) : '" I. oaiiditatea con'lin. memorare. ""'1:"" • • ~C. 2. achizitionarea obiectului . rezolvare .• P J.: imitarea posturala.prezinta. de asemenea.s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate . e: dezuoltdrii copilulu<i - II * • Scurt istoric.II. '7. domeniul metric general) .

reglarea emotionala . nivelul de educatie al capului familie. Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat cadrul manualului. ceas jucarie. Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. desigur. practica recomanda luarea considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta. sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii. Privitor la partea materiala a testului. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerintestului. Aceasta scala este. 100 si a deviatiei standard-16. masina jucarie etc. ce cuprinde urrnatoarele atentia : . cu particularitatile de aplicare si. Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M. rezidenta rural a sau urbana. Ltemii testului sunt aranjati ordinea de a copilului.cornponenta. pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI). Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica. in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice en 0 luna. " Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii. . indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut. de exemplu : cuburi. Standardizare.orierrtarea : . III Adminisirare Ji scorare. care are valoarea ._1 . nrecum si A . de 0 evaluate a conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate. Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute. motrica. 1 1a un mult mai scazut Iata de varsta cronologica a copilului. Apoi. pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare. J. variind intre 83 si 95. . •. rasa. rninge. Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex. cum ar fi. oglinda. '. Valorile indexului se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum). nmrtele de 'lars tVa In t re care rtemui este t recut+ de 50' /0 95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare. Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual. orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a @ 76 77 . intr-un Index al dez. cazul care sunt . Scala mentala singura necesitand aproxi30 de minute. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei" dom eniul psihodiagnozei copilului. Deoarece nu sunt spe" criterii foarte ferrne. Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza. clopotel. preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. se poate ~ Jl 7 ". incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal. De aceea. cu varsta intre 2 si 30 de luni. fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta. De exemplu. creion. adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit item dat. scorul brut este conin baza tabelelor de norme. clare p rivind faptul subiectul prezinta probleme dezvoltare.calitatea. ceea ce priveste instructiunile de aplicare. Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. voltarti. Ioarfece.

lIve..l S'. E. v - -'-_'" ..nentru fiecare 6 Ia 30 de total. TVf anualul TecomancHi ® ..?a special cadre didactice..2. scorare unui mod mai mult informal de recoltare a infermatiei.. bine continutul itemilor.57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 . Hacker.3. In plus. randul sunt incluse in 6 domenii i : 1. d. S.2. Eroarea standard a a cnprms intre ...ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati .Ji. Carolina Curriculum C'It neooi speciale * @ [carte Scurt istoric. €it sbli!" pentru Iiecare ~. cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea . gramciui de interventie corectiv-terapeutica . 3. Testul este destul de nou (1991 si el apartine autorilor M.1974. se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se .. . Schweid. In special a Scale} mentale.. pentru ca intreaga gama a valori intre 50 150.81 . .. auditive.:_ . comunicare. cnnoastere .. 6 d y.... Astfel se incepe en obse~-varea interactiunilor parinti-copii timp . en varsta ~~24 de Iuni.. testul a corelatii nuternice eu alte teste. . descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii 1"1 . N._- '-~ - - v' • J ~. G.1 J.' de si apoi se aplica t estul..42 si . cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului. acest "1 e instrument direct legat strategn m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce de nracticieni..' 1 t.L '-' • if . sau de terape. scorurile standard tele si 145. ansam blu.const ata progresul realizat. pentru multI dl~1~r:~~emll sunt nrezentate ad apt. functie de ~ezultatele rnasurarii. 101' * Carolina Curriculum Infants and Toddlers Special destin at sa urma dezvoltarii copiilor mici. testul folosit ales tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri 2. Needs (CCITSN).. portamentale 'j pentru perioada ulterioara (Vanderveer. De asemenea. 30 de Iuni... manualul prezinta o valoare a corelatiei de .i actiunile de in\Ca!are. 78 J. 2. Ca 0 ~o ~aSp~C1IlC~ acest test estefaptul ca. varsta pentru care s-au de V2ssta. dep. 1:'.. de cat re parm·t~.._. voroa e esantionul ce standardizare) .L ~ "'"LA·. Attermeier. care este :.ull) diferrte de activit ate sugerate de manual. ex~minator. . SDIe deosebire de alte mijloaee testare. motorii). deprinc1eri motorii generale.:izuale. B.. Este Yorba. -r ' '. (este -r \Tor.69. adaptare : relation area sociala . Privitor Ia validitate. . Yow.) _ {- '- • o » 79 . Jens. J:' -. Una dintre cele mai import ante caractenstlcl testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:. 5. Johnson-Martin. Deci.-J.93.. M.inderi motorii fine.-' . «> Testul . Rhodes.ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC r' '-' a cu logica formarn depnndenlor. J.. mai ales. se apeleaza.. . in vederea planificarii si . 1983).>1 nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvolcare.

careia un item nou trebuia sa fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii. a (J. scornlor. ei au ales doua una. e Gbiectioe. cadrelor nronriu-zis nu este altceva mare copil un ~ Siaruiardizare. »: s . el nefiind etalonat. <Ill Caracterisiici Autorii informaIn legatura cu studii efectuate. L 6-c. conform careia un item era retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recunoscute ~i alta. fideliiaie ~test-retest (corelatiile au val?ri intre . vizand fieeare tin de fidelitate : fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %). ~-otUS1 varsta ce trebuie folosite insa L . standardizarii slabeste foarte mult valoarea psihometrica a instrumentului. dupa multe perdesigur. aplicarea testului.93 si . Rogers.. Acest test' a fost construit e11 intentia a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru eu ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni. instrumentelor )l (checklist). generaL Scala b (cunoastere] piageriene.. afara testului. cum ar s.. Este recomandabil. face parte categoria criteriu. S. Brown . Iiecare item putand e"'er (F\ in_.Ub~~" * S.o'. 717 81 . autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct.) De asemeriea.scorarea acestea nu au a testului c adrul acestui vom regasi sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional._ forY :---' \). . si 0 bro...V stimulative" S. Pentru construirea testului.. * 80 Early Intervention Profile.. 2. irrtitulat "Masur are §1 aplicatii" R '081\}. sccrare. publicat in anul 1981. Lynch.98.Ir-.. se alcatuieste de al apartinand "' 'B ' unui D'V"<YPTll'O _L. participe copm. -:» cu nrecautie. IVLMoersch. l.

de o Scurt istoric. 3. 2. Iriatsuka. care cuprmde sugestii referitoars 13. Iimbaj .U in gn]a). In vederea testarii deprinderilor si. vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru ~ ~ alcatuirea unui profil. mot ric fin. R. nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp.a)utor). acestea nefiind ca urm are a administrarii testului pe un esantion reprezent ativ. B.2. tn primul testul race parte din categoria testelor raportate Ia criteriu. testul este foarte usor de aplicat si de scorat. Zeisloft-Falbev . Glover. metric general. Un important fiecare dirrtre deprinderi include <0 - sustine informatii 0 * Early Learning 82 AceoIlllllislllnent Profile (Early . In aplicarea testului. general. care parte. un manual intit~llat "HELP. cognitiv. social-emotional. 4.e raportat si Ia ~ . • Standardizare. est.5. Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior. in functie de rezultate. Lista de control (HELP checklist) acopera un numar • . raspunsul poate fi marcat cu plus. planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv. este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate.e copnlor cu varsta intre si 36 de Iuni. . 6.ogresului realizat. Furuno . adaptativ . Sandford. c. _unor.1988). .J . 5.. De altfel. Preminger . ci ele sunt Ii') * este publicat un grup de autori si anume: S. Scorurile tot ale . A. at home" (Parks. 5. T.de control. • @ Continut.. • Coniinui. e Objective. Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1. Intreg "eehipamentci" testului cuprinde : o 11st3.deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8. Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii. limbaj . Testul este in anul 1978 si apartine autorilor E. de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. C. grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni . Profilul achiziiiilor deduse altfel. o ~ Obiectioe. cat si criteriile in Iunctie . L. daca se constata prezent a acestuia..activitatils ce pot fi utiliz. pentru a optimiza raspunsul copilului. La fiecare item. caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item. (auto. E1 este destinat copiilor cu varsta o si 36 de luni. el est.(HELP checklist).. norme. la randul ~ase domenii comportamentale: L cognitiv. . Hosaka. Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare. Administrare §i scorare. mare de cepnnuen.~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll.2. social-emotional. mot ric .. deosebire de alte instrumente de acest tip. .2.

otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1. oferite de R.l.2. arunci el poate fi considerat ca fiind 2. H. inventarul Minne:. de asemenea . ~ .. In cazul care copilul se plaseaza. .Jj Siandardizare. 1980. general motorie . De . Isroeniarul lui * Minnesota intarziat e in dezvoltare. • . limbajul . aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv.fi recoltata usor direct a a eopilului. Testul a :. ~ Caracieristici bsihometrice.. Ireton istoric. Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane. • dministrare Ji scorare. daca deprinderea comunicata si confirmata de catre parinti . daca se constata deprinderii'.este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta). Obieciioe. £02\1: public at. in procent de 20. In ceea ce priveste scorarea. sub nivelul varstei cronologice. 4. Deoarece nu sunt rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea. folosindu-se graficele HELP. functie de rezultate. J. . descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia. Se pleaca de la ideea ca. se construieste profilul copilului. in ceea ce priveste ualiditaiea. Ireton. daca aplicarea chestionarului face dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni. eel ce raspunde (de r:egula. Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator). Coniinui.7. in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale. personal-social. Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar.. inteIegerea . utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie (Cohen. motorie fina : 3. in felul acesta. De fapt. Desigur. eu R. Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau. pot fi scorati astfel : cu plus ). 1994). 2. 5. jocul $i In ceea ce priveste aplicarea control. daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E. catre $ H. Thwing. en minus (-). in cadrul careia.U"V".1 16 Iuni. datele de cercetare. evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale.L @ Chestionarul este si cu 0 sectiune-comentariu. Testul estc raportat la criteriu si. . 85 . Testul nu a fost standardizat. . Infant 84 (MIDI).2.l.. rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume. sunt semne ca deprinderea este in curs de form are. L. • Caracteristici psihometyiee. mama). A$a cum s-a precizat la intrebarile chestionarului raspunde mama. Spenciner. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 .'U' .1 J. Standardizare.

t. care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor p articul are experienta care ar fi in .. Dezvoltarea unor mijloace-scopuri . . De' aceea.daptat de catre J.Imitatia vocala si gestuala : Dezvoltarea cauzalitatii operation ale : sa > .. . C. . .2. J. achizitionarea unui nivel initial al . . Acest item §i . . copiii pot sa difere mai mult. .L J" 1 J - . i. stairrteliaentei senzorio-motorii. la randul cuprinde intre 5 ~i 15 nasi ordinali senarati. c. Confim. exarninatorul are Iibera utiliza materiale si situatii mai obtine raspunsurile copilului. stadiul operatiilor concrete 11/12 ani). Hunt cunoscute denumirea (Ordinal Scales). tirnpurii copilului sunt /. care a preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale . 3. 1965). Hunt... sub denurnirea "Infant gical Development Scales" ( de dezvoltare lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I. Dunst. scale se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt ordinale. pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala. ~l abilitatilor este considerata a fi esentiala pentru nivelele succesrve ulterioare ale achizitionarii L. b) stadiul gi'mdirii preoperationale (2 ani). de scorare nu prezinta prea mari ) pentru Iiecare din-.este aceea dezvoltarea si motrica timpurie afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara. J. o alta idee import ant a a J.. 1. 1. mai exact in 1980. ale . scalele intentioneaza r rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu dezvoltarii psihointelectuale. Man ualul un de ridicat a1 Ilexibilitatii in prode administrate a m aterialelor necesare. prima ment a aparut hi 1975. Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte . M. Aceste C. masura dezvoltarea in au un ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani. testul este . ~ un stadiu la altul.J } * Ordinal Seales of Psychological Development. Urmarirea vizuala si perm anenta 2. Dupa cum probabil este cunoscut.) d eoseDlre ue aIt e t est e tradrtionale . sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care "i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii.2. cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) . scorare. scale sunt urmatoarele : 1.l. in total sunt 6 scale. Mai tarziu. cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. De fapt. stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul. fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. Uzgiris si T. 5~ Construirea Dezvoltarea relatiilor 0biectului schemelor pentru scala. adica iternii sunt intr-o ordine secventionala a dezvoltarii.2._ ~ ~ . insa stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget. Piaget..8. Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri dezvoltarii'senzoriomotorii.

Austin. 9. (Ed. Sriintifica. "" " 1992.and vol. 17. MN : Behavior Science Svstems 1980. Ed. MI: University of Michigan .E~PS measure- Paul H. foarte L. New York and London. Bayley Scales of Infant Development .). Attenmeiel'. Minneapolis. Preminqer. Brickel' 5 Assessment. Jens. J. 1988. Donovan.. :mlOdes. . Hawaii early learning profile (HELP). 69-75. N. N. Earlv learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ. 88. in American [ournal of Menial Deficiency. M. Hosaka...Press. Ann . . Bayley. IJ. : The Psychological Corporation. L. 1981. Assessment and applicaAnn Arbor. Johnson-Martin. 16. Parks. Assessmel·. . 2. "199. 1969.s yneh. 13. Ireton. D. N... Hacker.. 12.. evaluation and programming system [or infants and children . Palo Alto. Collen.!'vII: Universitv of .. B. B.!'vIichi::::an ress 1981. 3. Minnesota infant development inventory.. B. J. 1) unst .. M. w. K.. Brookes. Palo Alto. Spenciner.. 1983. M. C. J. 1981..... E. D. 1994 ..3: . Furunn. L.). D. Baltimore: 1~ ~4. O'Reilly. E. C. M. 1980. : VORT" 1988. S. 1983. J. Psihologia inteligentd.. C. S. A.t of Young ChilLongman.. Moerseh. J. Stimulation activities. Tlrwhrg.. E interueniion developmental profile. 2. u. 10.. D. Piaqet. valoa- BIBLIO Bayley Scales of Infant San Anto Psychological Corporation. Brown. P 6. The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed... 3 .vol. j_\. H.. S. T. Baltimore: Paul H. Lewisville. 14.II.. G. V. Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children. 1978. L. J. E.y of Michigan Press.. 1993.~ Donovan.... CA: VORT. ZeislOlt-Falbey. lVI. D'Eugenio. San Antonio. 8.. Th'I.. Alh:nan. 88 89 . T. II. A. Ann Arbor. I. J. A and educational manual for use wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue lopmeni. Sehaier.. D'Eugenio. 1991. MI: Universit. Glover. C. S.. Kahn. J.. K.Yow. Brown. : Pro-Ed. Bucuresti. 15. TX: The Psychological Corporation. S.. at home. J. Sandford. RO!jers. Baltimore: Paul Brookes. Inatsuka.. NC: Kaplan Press.ianual supplement: Bayle» Scales of Infant Development. T.. Brookes. 1965. Rogers..

. Sehweid.utor . $. M. este @' I!\l §i scorare.1. proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii.. El este destin at copiilor pre$colari mari. nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile brosura testuluiprivind diferite tipuri comport amente ale copilului.. San 18. In manual se specifica. C. I. :Wachs. 1975. de copiii "moderat dezvol tare. 8 Obiectioe.)... public at destul de recent (1992). 1989. 3. 1-4. Publisher. D.). care inseamna . 79. New York: Plenum 19'76. :lIijloace de masurare a dezvoltarii preseolari ~i' a scolarilor miei lnueniarul deroottdrii copilului COlliHoli 2. e Siandardizare. de profile si norme diferite. Astfel .. J. H. E. . Origins oj Inlal1cv and clzildhood.3.g Lewis] (Ed. Foarte important este deci ea parinsa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i aminrnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament. scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea. Hunt.2. in 22.5 deviatii standard. vorba de copii "m arginali " . cuprinde intrebari referitoare ~l au- Vanderveer" B. De fapt . . seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului de varsta : 2. Sattler. children. I. mot ric general. 3. assessement: stabilit of menial ju. . 4& * Scurt isioric. Testul apartine lui R. 1975. numere. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence. Uzgil'is. T.2. 1988. Urbana. in A merican Journal of Menial Deficiency. Minnesota si ClIll ei in ceea ce nriveste nivelul .1. of infants peJjonnance on 23.nctiom:ng in young retarded. Assesslncntl~n1nfancy: nal scales of Ps)cholog1'cal development. '2. pentru fieeare din cele doua sexe. Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press. Modul de a Ia acest chestionar este foarte simplu. Hunt.. 20. C. M. Sattler.J. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are. Assessment CA : Jerome M. ~ Ordi21.. M.lrsta iritre 15 $i 72 de Poate fi Iolosit ." i : 1. * 90 Child Development Inventory (OH).. cuprinzand un copii (respectiv. impreuna eu instrumente . 46. iar In cazul 2 deviatii standard). Uzqiris. intelegerea Iimbajului : 7. C. I. rnctric tin r S.. 929-935. Relation scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months... 1974. 281 de baieti intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni . J. 1\1. respectiv eelor care auv. copilului. un ehestionar urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind t area copilului in 8 arii comportamentale: 1. esantionarea si etalonarea acestui anumite limite. Pot rezulta t ret situa. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune . 4. J. Scorurile brute (numarul de raspunsuri .>1 anilor de pentru 91 .oj (3rd ed. scorurile sunt eu 25 sub nivelul de varsta. Injant Deoelopment.3. reprezentativit atea este Ioarte modesta. ' 19. Parintii raspurid. Uzgiris. media marne :. IL: versity of Illinois Press.

. G.2. ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic. Pentru acestia au fost eomparate Ia eu cele de la testele de cit. ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii.3. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea. <8' 93 . [ideliiate Hind obtirrute mai mici. social-emotional.. III Revised. el este. determinarea ualidiidiii de si anurrie : bibliografice privind dezvolt area copilului. I ner. Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice. 1994). Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale. adaptativ (atrto-ajutor). de altfel. J.ire si de matica . utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie. cum ar fi : general metric.70 si . Variant a care a supusa revizuirii. Caracteristici psihOlnetrice. Pentru aria comportamentala social-emotionala.65 eli scala pentru riumere. . . nici in ceea ce priveste ualiditatea.reoizuit * Acest invent ar este publicat 1991 dine Albert Brigance. valori intre . intre 1 si 4. S-au obtinut urmatoarele corelatii : .'69 eu . cunostinte generale si intelegere.5 ani scalele. rezultatele sunt consernnate intr-un special de inregistrare (individual record book). coreetitudinea citi tului. G Administrare ~i scorare. Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice. $ Coniinui. a avea dar functii diagnostice. respectiv.. simple interpretari si explicatii.891. deosebire de alte acesta este raportat criteriu este destinat pentru masurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani. anexata in cadrul manualului examinatorului. vorbire si Iimbaj. 92 * Brigance. normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti. Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu. De asemenea. desi in 1111 este chiar asa.56 en scala pentru litcre: . matematica. care este.2. dezvoltarii generale. in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interventia timpurie sau educatia specials (Cohen. psihologice. . Pentru fiecare subject..R Dia9110stic Early Development ~ Siandardizare. Ref eritor autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai . In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea.Manualul o chestionarului. baza Iiteraturii. poate fi folosit pentru efectuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade 1 timp. Iusese publicata <!> A$a cum apare din ti tlu. testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe. 2. prevazut cu norme (etalon). de asem enea. fin motric. Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _. ci ele au fost conturate ' in. . un studiu efectuat pe un nurnar de copii gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru dardizare.

Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale .. pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3. La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special. Bagnato si T. Sanford si ].i anurne.3. Deci .) J. se distinze foarte usor . legatura cu acestea din urrna insa. ~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul. 2. El face parte categoria t estelor raportate la criteriu si este destin at . de catre R. un fel de inform atie privitoare * 94 Learniug Aecomplisliment Profile * System to Plan Childhood Services 95 . . cunoastere : 5 Iimbajul : 6.. fin rnotric . trebuie mentionat faptul ca ele au fost create unor referinte bibliografice.] "-. 7 arii comportamentale si anume: 1. ].i urmareste. . Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :.>: -J '" 2. Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen. G.1 L..L specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului J _. in baza raspunsurilor. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale.1. a @ C aracteristici pSihometrice. 8 Coniinui."Sclld isioric. I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si. cum ar fi cazul terapeutului.J' comportamentale ee necesita interventie speciala pentru reeuperare. folosind ca instrumente. De asemenea.. in principin. L.:. valoarea psihometrica rnodesta pe de alta parte. S.l . Evaluarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit "Team SPECS". $ Administrare ~i scorare. Neisworth. 3. de ]. la care sc mai adauga una (pre-scrisul). totodata. Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :. utilitrebuie sa se faca en nrecautie . Testul a 1981.. general motric . fj Siandardizare. adaptare. observatia. Ii Obiective. "1. 4. personal-social. 2. interviul sau t estarea. A.. J.. 7. C1 cu un sistem de lueru mai complex..eZVOlare aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt a copilului. in total.. pre-scrisul .ln felul acesta. masurarea initiala a copiilor . \1 Obiectioe. Evaluatorii sunt asistati vederea \ . Asa dupa cum s-a mentionat deja. se corripleteaza foaia de profil a subiectului. 1994) : 1. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare. propus. la norrne.Spenciner. .in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii.ariile . en varsta intre 36 si 72 de luni (3-6 . en scopul a Spn]lDI programul de dezvoltare a acestora. fie cadrul didactic. Aplicarea prozrarrrului b.2. in 1990.4.0 ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~ pe 0 parte. Zelman. testul este raportat la criteriu si. III Coniinut. fie alt specialist..

Instrurnentul. Hacker. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste .. fizic (starea de sanatate). vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani. «Cbieciioe. social-adaptativ. fiecare evaluand copilul comportamentale in baza extremitati 1 ("eel mai scazut") r individuale sunt transferate .3. generalmotrie. pot sa apara frecvent confuzii si . S. Attermeier. 1990. Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent.colarii speciale * C'U neuoi . SPECS nu este prevazut eu norme.67 pentru alte persoane privind temperamentul. incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere. senzorio-motricitatea. de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum. 3 = usor risc : 2 = moderat. 7-c . se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct. copilului. 2. deci nu este etalonat.. Carolina Curriculum. <10 Siandardizare. relatia cu mediul. f» Caracterisiici psihornetrice.:L . studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul.' de asemenea.5.) si anurne : N. un spatiu pentru a face coment. de Iunctionare usoara. evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern" privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune.. pentnl pre:. 1&\ v ) . Manualul subliniaza faptul ca. in masurarea copiilor. in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva.60 pentru alte persoane privind . deoarece .alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare. in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea . Numerele de De profil au urmatoarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise. 2.70.2. [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap. M. ceca ce priveste -oalidiiatea.2. 1 = sever. ce orera 0 imagine vizuala privind .arii in urrnatoarele arii comportamentale : comunicarea. numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log. comunicare. B. 717 * Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs 97 . Scurt isioric. de asem enea. In acest sens. Important. fin rnotric). cunoasterea. Este verba de Iirnitele functionarii insa. Johnson-Martin.2. M. 'Pe de alta parte. . J.. J)reSUpU11e participarea mai multor (team). este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri \ (CCPSN). prezentat un studiu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro ~i alte persoane paraprofesionale.dministrare §'l scorare. . Evaluatorii au. 24 arii ale dezvoltarii. eronate. Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masuTare si activitatile de invat are. manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special). de asemenea.. • C oniinut. include. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari. moderata si severa se refera special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale. tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind . Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale.

ci at unci cand va fi in posesia prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele . • Siandardieare.6. Iternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. Ie Obieciiue. Testul Gesell pentru ple:jcolari* " Scurt istoric.alonat. Testul face parte din gmpul de teste tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre. ceea ee insearnna ca el a fost et.1 6 «Coniinut. Pentru prima data aceste introduse. Testul este prevazut ell norrrie. in primul rand.. care. J. Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi. • Caracteristicii psihometricc. ' . J. In privinta continutului proprru-zis. fel ca Sl in CCITSN. ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice. 'it * 98 Gesell Preschool Test. informatia privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal. de catre un Clan format special pentru aceast a. acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :. Manualul nu of era un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate . . Test. conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica.de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de .. . ce a cuprins 320 de si 320 limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut. > 2.7.2. Manualul forma tii privind [idcliiaiea si In se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment. L. asa cum s-a m ai SDUS. de aceea nu este prevazut cu norme. "egec t 0 t a 1" .' J. §~ scorare. Testul t rebuie multa atentie si. c.3. EI Scalele de dezuoliare Gesell * isioric. copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta. '" . uc~orarea se f·' race m ce se gasesc m manual. de catre Arnold at unci si pana in prezent insa. Haines. fIl Administrare si searare. ~ Standardizare.area poate fi reluata in rea evidentierii progresului realizat de catre copii. * Developmental .'le activitatii prescolare. au fost Iacute mai il Instrumentul folosit nu numai psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} . Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell". La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ". rea. Gillespie. .3. fi sau nu in acord cu cronologica a copilului. v 1\ 1 Tv" • 2. In urma scorarn se ajunge "varstei dezvoltarii". B.2. ~i relatii personal-social.Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului.. Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului. "periormanta peste asteptarea varstei". arii comportamentale $i : aria motrica. ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. Ames si C. in anul 1925. . Acesta este un test raportat crit eriu.

va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate. pla~ eomportamente privind relatia persona~-soCla~. Formula de calcul este urrnatoarea : (II DQ varsta ma turitatii varsta cronologica X 100 a apnea 0 srcara. mai ales pentru eel . Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile. in a utiliza obiecte :. La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu.1 sarcim c~ mare forta de atractie pentru copii. Gesell are marele merit a identifica situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au pe de parte. varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale. Knobloch. Cu 'toate acestea. utilizeaza "foarfeeele" pentru .. b~zati. de '" un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv : A a) com portameni adapiaiio : . Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este . Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global.ta ce poate fi folosit. Scalele lui Gesell ofera 0 standardiz~. cei 144 rtemi eupnn~l sunt pur observa!ion~li. " lor in urmatoarele 'arii : d~zvoltarea Iimbajului. :::lchizitiilor copiilor mici privirid ~l~. utilizand se Iasa singur jos. La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini. comporta?ne'nt moiric general: "calatore~te" pe calea terata. -. ~ Continut. c) comporiament metric fin: 'lV apnea prompt 0 bLa. autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil.v 1 ~a "da-da" cu inteles: x cUVantnl '"11U nu" L 1 -l~ • Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta. lata ca exemplu.utilizeaza ~ -r .de a identifica pe ee prezinta un mare rise deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de 60 de luni (0-5 ani). biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor. cativa itemi 1a care. nu sunt oferite criterii foarte precise. In plan general..-d. ]: . Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare. coeficientul 101 .raspunGe dona maini . La primul nivel.arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar : . ~eci observa~ea a comnortamentului copilului inclus in anurnrte sit'uatii standa. conduita m entala) pe langa conduitele biologice. metric.a In vederea .impinge bratele prin imbracaminte. adaptativ. dminisirare si scorare.cedeaza j ucaria san nu-i da drumul : . Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale. In cea mai mare parte.trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet.

: . S. luna a 12-a: PI . S. Lichtenstein (1990). ABe teste folosite in practica de la noi di» iard psihod1:agnostica lu na 24: PI da cu piciorul in minge. Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine. J.Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si .. f010sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie. Grane. . -pune cele trei piese pe planseta .prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja.repeta actele care au provocat ras. . .nurneste dona sau iarata 4 imagini.. construieste un tum din sase cuburi : .incearca indoaie hartia data.afective in care se dezvolta copilul. 1991). In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru .. La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A. siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni. imita 0 trasatura . Ysseldyke. Salvia. Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa.spune trei cuvinte. C . de .da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest . Gesell: "The first years of life" si "Developmental diagnosis". 103 . procedura test-retest. Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare.. J. lata.. la ordin. - P7 2.73. R. se cobo ara pentru a ridica o jucarie. spre exemplificare. E" 1993). C3 . cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14' . AsHel. . L. ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de .incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie. deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate.. C. SlO . din care 6 sunt con102 ~ - C 5 Ls . autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell.3.90..merge cand este tinut in rnaini : C2 .imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie . M. . .8. • Standardizare. C6 . . .repune cubul in 10cn1 lui pe planseta. . Caracterisiici psih01netrice.p1asarea scolara a copiilor (Shepard. Desi testul a avut 0 larga utilizare.arunca un cub in ceasca .a unui material usor de procurat ~i de utilizat. c.de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory.2. inirebari in prcioare (rtdicat]. J. L: i\_.. 1978. el nu a fost scutit de critici serioase. 1996). considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally.

determiria surprinderea gradului de influenta al mediului. Dupa un an si 104 Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. 18.2 luni la 4 am.e v P. .6 zile Ia 12 Iuni .2 Iuni la 5 am. 105 . Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor. 21 si 24 de luni.9 zile la 15. .ajuta la aranjarea lucrurilor sale. Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor. . Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) : Luna P _15 2 18 2 4 21 2 3 3 2 24 2 4 30 2 4 2 C= L= s= .. $chiopu.3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4. Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U.) 5 1 2 1 2 1 2 1 3 1 2 Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P). 7. fiind foarte necesar de altfel. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD). 9 si 10 luni.0 luna 1a 3 am.. nu numai pentru a ordona . . . L9 .. . dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii.se numeste prin prenume : SlO . 8'. dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O). 6. Intrebarile . Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani.intrebdr» . . : . Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. Ineepand eu varsta de 4 luni.5 1 2 2 2 ! I I J " 1 2 .18 zile la 30 de luni .face fraze din mai multe cuvinte . . -Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare. respectiv : P = controlul postural si motricitat ea : C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de' adaptare fata de obiecte : L = Iimbajul : S = relatiile sociale si personale. not area se face in felul urmator : .i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic. 1976): Luni 1-2 4 2 1 3 jumatat. acestea vor fi notate. p= S I 31 3 3 1 3 4 3 4 i 5 6 3 4 7 3 3 1 3 8 3 4 9 3 4 10 2 5 1 2 11-12 2 C· == L= 3 3 1 . Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii.urea si coboara singur scara. examenul neurologic. L.. 5.

106 + + + + + + .at eu un nurnar de zile. utilizeaza ca unealta de Iucru un ciocan "matador" . Z..6 zile pentru item . 6. denumeste un desen : 8.5 29 zile 3 pentnl item .0.L + + 10. schimband privirea.2 29 zile 9 zile pentru item reusir : -1 1. . In felul urmator: ~ 0.10 0. lata si doua exemple: . -deosebeste sticla de papusa de guma : 3.3 29 zile ~.6 0. atunci cand i se ia jucaria . fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza .: . asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : 10. Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului.1 0. apnea cu 0 mana un obiect .0 +29zile~.0. lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile. opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria.0. reconstituieo marioneta.6 29 zile .. . 4.3 zile pentru item .1 29 zile . 3. joe de rabdare (.8 -0. se obtine valoarea coeficientului de dezvoltare de 110.7 29 zile -:. 4. lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile.:. in 1932. . indeplineste s insarcinari .0. . v pe n t ru rrem it .. 7. In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine.0. Aplicand VD formula QD VC X 100.O.9 29 zile -_ .2 29 zile . ' .r nentru 1 em it -:.Pent i u calculul varstei cronologice. pe care il priveste .3 zile perrtru iLLem L j .5 0.3 zile . isi ridica in sus capul si umern .4 0.6 ani pslholoqiea Acest instrument a fost creat. se ridica. ill" pentru it ern reusrt .7 0.L" 29 zile .. fiind culcat pe spate. 9. 8. reda expresiile prietenesti si de suparare ale fetei. pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani.. ~ 2.0. pentru fiecare luna din primul an de viata. 6. reproduce desene schern atice : r 7. pentr« 5 ani: 1. flecCtvreitem este credit. se subordoneaza regulilor jocului.oarecele in cursa "}: 9. exist a un grup de 10 probe sau rtemi.0 -0.5 29 zile . de catre Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost tradus lanoi in tara de catre L Nestor. 3 zile pentru item . ajut at . J pentru luna a ti-a : 1.9. 5.3 0.11 29 zile 6 zile pentru item reu~it: 1 1.3 zile pentru item reusit .0.3 zilepentrn item reusit : . :re~ctio~eazaneg~tiv. . gase~te 4 din 5 obiecte ascunse : 5. Astfel.2 0. 10. concureaza • Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea a eopilului ell val'sta O~. im joe colectiv . distinge un obiect din mediul inconjurator : 2.'7 .0.4 . repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe .

Imita Incepe rasfoi 0 carte. Fisa pentru 0-1 an. . de straini. 1984).3.11 + 29 + zile 29 zile 29 zile 29 zile - 18 36 36 36 zile zile zile zile pentru perrtru pentru pentru item item item item reusit reusit reusit reusit : . 2.0-3. b) 3-6 Zuni: . () a) J luni : 1 an: gase~te obiecte d) 9-12 iuni : .Deosebeste membrii Iamiliei c) . .Incearca sa se alimenteze parul.11 +.Merge tinut de . Se taraste Cauta ~1 • l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului a copilulnl deficient mintal de dezvoltare - in patru 1a cerere labe. . 1--3 ani: a) 12-18 Zuni: scara tinut de mana.Povesteste . Eisa pentnf. .1. copii deficienfi minial.Poate . Deschide cutii si sertare. Arcan . desenul unui cere. . in spatiul obisnuit : istorioare scurte . 3.0-4. Executa Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal. Fisa pentru 1 3 am. eu lingura.11 2. 109 .Priveste obiectele in miscare . Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru.Arata nasul. sa Ioloseasca c) 24-36 ltmi: . gura.Tine in mana 0 jucane dona secunde . 0 mana. colorate. 6 .Intinde mana si apnea 0 . Fisa pentru 3 6 ani. fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta. .6-1.Distinge dulcele de amar.. In ceea ce priveste continutul.Arata interes pentru ilustratii b) 18-24 luni : . .Urea coboara treptele . Ciumageanu (1980): ' 1. 91 D.Gangureste si vocalizeaza prelungit. 108 Se orienteaza .Urea - . F i§a pentru. unele miscari : din jur.11 + . : . propozitii scurte. . -2. plecand de la lucrarea hiiP.4. lata si cateva exernple : 1. gradinifele sp eciale cu. -.9 Zuni' .

v.. puncte 113)x 100 scorul standard Scorul standard: 3 . se f ace d 'npa v Calculul f ormu 1 : a scorului individual Se imbraca singur sub indrumare . 'lor fi unite cu 0 linie continua. 0.s. . s. pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele deficiente. Fisa pentru 3-6 ani : J . atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre .s. ii corespunde copilul. atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei. din grupa de varsta inferioara. In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3. .4 Se considera (nr. N oiarea.v. v. 5-6 ani = 149 puncte. Calculul scorului individual se face dupa tormula : ~ J. i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara. Punctele . . ramanerile in urma-sunt. usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara .Ia 'DOTadul ~ sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei reprezint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%. scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii . st.) X 100 Scorul standard in care: Sc. cazulliniei discontinui. ~ . . 6 ani: c) 5 -Sesizarea lacunelor in figuri. Pe de alta parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii sale. 111 rmn area. Se con. care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite. b) <1 5 ani: intr-un picior : SI= (nr. Pentru toate cele 3 fise. a) 4 ani : c T.Repetareaa 12 silabe.4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva. reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva. 110 In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard. Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte. st. care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard.Copiaza Tombul.3.. . Saritura Indeolineste 5 comenzi .Recunoa. Deci. puncte (S. . reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exacopiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului. examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia.te linia mai hmga : Construieste un pod dupa model. (Sc. fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perforcare ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire ramanerii in urma a conilului exarninat. Cunoaste 'utilitatea lucrurilor.4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte.. st. . Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are performanta cea rnai buna.L) A precierea cantiiatiod.

. limbajul activ .imitatia . Comportameniul SI social-afectiu (S): (vor- 1.caracteristici calitative de varsta. 1 creion si coli de hartie . C· si operarea cu forme geome-· trice.motricitatea in decubit dorsal (cap. .gangurit... VI . alergarea..i . membre) . 717 113 .pozitia sezand.manifestari de independent a . 2. 10 cuburi mid cu Iatura de 2. M . . _ V V . comunicarea afectiva . membre) .controlul vertical. deplasarea pe verticaHL (urcat-coborat scara). pu~c. Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv : UUH~(_H verbala (recuuoastere. imbracare. V III. precum : .ortost atismul . C . Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee. 10 poze IamiIiare copiilor (animale. AUt in selectionarea probelor.motricitatea in decubit trunchi. a 'din probe specifice. cognitiv. rnersul.activitatea de constructie : C VI -activitatea de reproducere grafica : C VII . J\1 IV . M II . si in elaborarea rnetodologiei de investigare. ]VI V . .5 cm. selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :. posturi de echilibru. opozitie) autoservire (deprinderi de hranire.]. orientarea spatiala : CV . obiecte) . S III .motricitatea fina (motricitatea mainii). V IV . C pe imagini). verbal §i social-afectio. vocale.structurarea gramatieala a Iimbajului bit).entuZ cognitiv (C): C I .activitatea de joe cu adultul si copiii : S IV . 4. S-c.materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic. Comportamentul motor (M) : M I .IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn] Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul (1977. (cap.tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice .diferentierea reactiilor afective : S II .1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii. 0 carte eu poze colorate.limbajul pasiv . trunchi.receptivitatea generala la stimuli. consoane : -' pronuntia de silabe ..activitatea de perceptie :.probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate. in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie. pe carton etc. colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor . 3. de 2 lungimi si de 2 culori . igienice). C omportaJJ1. Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor.tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd.(preferinte active. . 20 betisoaredin plastic. p~imii viata sub influent a factorilor social-farniliali. Combortameniul VI V II verbal (V): . 1minge cu diametrul de 8 crn .

Test area elementelor de normalitate ale varster . masa si seaun dimensionate pentru varstele 15 36 de Iuni . totalul maxim fund. relativa ramlinere in urmd.cronologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9. _ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi.ll~ves~lg~t. foarte buna : b) valorilesub 75 % indica .in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte). esteposibila si depistarea unor [enomene de . _ copiii din cresa care au reactii negative Iata de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii. eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accenv r ) tuata. se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice. copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani. arstei.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator : a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna. deficienjeneuropsihice. _ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci. cu tulburar! sau. trimestrial. . canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni. exprirnat prin lips a de r~spuns la . care se noteaza ficcare ~_~un punct iri caz de raspuns pozitiv. asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor. Copilul va fi examinat la. intre 1 si 3 ani. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni. Desigur.gurarea unei atmosfere propice.unel~. In partea.. Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate. b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale. cu punctajul de normalitate al fiecarei varste intre si 36 de luni : _ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvoltarii neuropsihice la eopiii intre 1 .ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe.13 probe pe grupa" de varsta.. . Pentru aprecierea cat mai corecta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at._ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta. Raspunsurile la probele Iolosite se "inregistreaza in fise individuale. destinse. pot exist a urrnatoarele srtuatii : a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei.aoans in dezvoltare. . _ este necesara buna dispozitie a copilului.~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :. cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data. _ tabelul de reierinta. devine posibila evidentierea perioade. Pe fisa . lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu.pat. ~~eferitor la fenomenul retard.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte. . Setur~le p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~.i 36 Iurii. data implinirii varstef l~mare. aman area celor bolnavi sau convalescenti) .' Important este faptul ca aceasta metoda perrnite aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global. J • 115 . dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd .rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice . probe ale varstei testate.1 13.inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu. cum i ar fi : _ cadru de examinare adecvat (camera linistita. c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai scazut . 3 puncte pentru 3 probe. Unele compon. mscns III tabelul de referinta. mobilier corespunzator . pana la 1 an si. camera de grupa.ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni. pot fi examinati II). care se compar~ cu punctajul normal I..

euloare] : Identificarea unor pozitii spatiale. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente : b)Comportament '~lrdor obieetelor cognitiv (C): . . cognitiv. mal'ime. 117 ..3.ale.n.1. structii In spatiu s. . C.. . Percepti-. Diferentierea· anotimpurilor anului.III. A.116 . verbal si social-afectiu. . Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul.IV. .Il . ~i goodi!'€) : M.depistarea din timp a unor eventuale ramaneri -in urma ale dezvoltarii psihice.IV..l. pereeptla Insu(Innqlme.III. in raport cu 4 domenii de comportament : motor.I. pe varste semestri. ~dentificarea unor pozitii spatiale. Activitatea C. 1980): . Intelegerea unor relatii necesare : Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate. nedepistate. C.2. M.. Diferentiereamomentelor zilei.4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee copilnl IVLIII. 1.I. oeulomcterte : Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana : Desenarea dupa model a unor figuri geometrice. ·C. se pot aecentua in timp.l. Cunoa~terea de memorie zilelor saptamanii. Perceptia lungimii .l. C.II. Pereeptia tempol'ala. marimii.II.2. C. M. ClV.a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de . trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului. in ortostatlsm : Pozitie de echilibru. ' ·CIVA.rII .3.IILL Miscari de orient are in schema corporala proprie.s. in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora . Coordmmre generala cm.1.terea iltilitatii unor obiecte : Definirea unor noti~ni' .IV. . mersul echilibrat . c.. generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara. a) Comportament motor (M) : M. Recunoa.r. Chitu. In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica.UI.gI'eutate.2. . La randul lor.1.'I}~§eglnente : M. c.3.2.cunoasterea caracteristicilor de normalitate dezvolt area fizica si psihica. C.varsta irrtre 3 ~i 6 ani). Activitatea de reprezeutare unor : omisinni pe de~1 c.II.1. C. notlunt de orlentare temporala in aehizitle r . Coordonare M. • Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac. greutatii C. con- eulorilor. pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare . Reeunoa~terea sene. Operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiuni subordonate. 2.1.I..l. Eehllibru M. C. crv.

4. traumatisme in arrtecedente .. J' -7 J . . S. S.2.2. III. l\ilanifestari de Independenta. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor .r. Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire .I. a) aplicarea tuturor probelor de varsta : 118 . aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global. Executarea unor sarcini casnice. Folosirea vorbit Reprcducerea de poezii. V.greutatea la nastere. c) Comportement verbal (V) : V. C.II. II. Limba] V. simtul ordinii.IV. in raport cu cele 4 domenii de comportament. relatarea povestiri pe imagini. Utilizarea unor categorii gr~maticale. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara . deprmderi ~1~auto- Autonomie In imbracare : Autonomic in dezbracare . j ocuri de diferite tipuri. Helatii eli adultii §i eopiti.III.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general.6.I. S.IV.lI. eoreeta : pluralului.IH. notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta. Dupa cum este structurata. servire : S. pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale. S.3. individualesau colective.C.IL1. Deprinderi igienice. VOl'bh'c. S. Relatii eu adultii si copiii. -'.. soetal-alectiv (S): d). tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare .ltetivitatea ~le joe: S. grupate. prin examinarea individuala. Operatii de gi'mdire. fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor. S.frecvent. urnarul ' acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta.I.de 1a 3 1/2 la 6 ani.cnt SJ. pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea. V. se 'efec'tueaza. metoda Iavorizeaza : 1. Recunoa~terea de litere. ~i limbaj chit: de V. Achizilia de eateqoril gramatieale: V.1.boli. exprimare V. 2. . stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica.III.a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele : I.: .Cmnportam.area gradinitei.. . rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in examinare .II.1.7. Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni.1. cat ~i parliaZ. Asimilarea simbolului numeric. Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma.1. 'torii pasi : .IH. cum sunt : .L1. nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : .III.1.I.

Theory (2nd ed. Principles. Lntroducere in psihodiagnostic. G.. Tipografia 120 121 . 1. H. History. J\f. Allyn and Bacon. 1978. B.havlOr SClence Systems.. 1977. J.Revised. 1990. Gillespie.. 1987. Boston: Uni- $chiopn.T. Nfa. 1'. Jolmson-NLal'tin.. Nestor. S. Bagnato. . Haines. . 15. Bucure~ti.a varsta. Guidance Service.. A. Soc... M. Diagnostic Ittventory Billerica. I. Minn6apolis. He. Aprecierea .. editia a II-a. System to plan earl)' Circle Pines. tes.Stevens.1. L. Merucala.. H.dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni. Ne~'i' York and London.'I:A: Curriculum 'H. L. North Billeriea. F. The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs. Gesell preschool test. Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar. interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination. n.. Romana de Cercetari Psihologice. Houghton J. 5. GregorY'.. 1976. Testing. J3ucure~ti. 1992. S. L. I. Chiriac. v'ersitatii U. MN: American oj Early Associa- 2. edition. Brigance North Development. Br1:gance. 1980.. 1\. M~dicala. Hetzer. S. 1996. A. calculandu-se pro- Kindertesis. Bucure~ti. adecvate de stimulate. J. Intarzierea poate fi globald. centajul individual. Baltimore: Paul H. Assessment 1991.subnormaliiaie psihicd. N J: Programs for Education. Malone. daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale. Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda. }.. TX: Developmental Evaluation Matierials.. H. inventory.. Houston. . Assessment Longman. Rosemont. New York: (5th ed. '0. childkeod.. I. . Chiriac. 1991. in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit. Spenciner. N.). A. (R) diagnostic inventory development .. A. Brigance. Ames. 1940.). Chi~d deve~opment Be. C. Edit. Cohen. J. . Attenneier. dren. Brookes.. CMt-and s. e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica.Psychological Apphcatwns.. services (SPECS). 1980.. E xament£l evolutiei psihologice. cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente. Neisworth. Mifflin. l\fN: ll'e~on. C. so. Salvia. B. Edit.l.. H. indicasi orienteaza catre rnasuri. Clli~u. Chilu. BJ'iganee. 3.. caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade.nual of developmental 11agnOSts: The administration and.. care poate fi: normalitaie psihica (valori cuprinse intre7510001) .Metoda Cit. Nunnally. 9. . BIBLIOGRAFIE Knohloc~. Buhler. MA: Curriculum: Associates. Hackel'. 1990. R~. second of Young 1994. Ysseldyke. d) compararea cu punctajul total. 1.. Psychometric McGraw-Hill. A. 1979.b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i- viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}: c) totalizarea numarului de punete. J.

. De asemenea. dupa cum se va vedea. caraderistic este faptul cs.. OblectlVele instructionale. in cazul testelor de masurare a dezvoltarii. I A. ]. la un cntenu (cnterzon reterenced tests). L. sunt rapmtate. fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor). a. cadre didactice. 0. de' regula. In cazultestelor tip "screening". ra.i $i teste~e tip "screening" ($i. t erapeut i) . La randul lor. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale.iJ. de exernplu : normal.tam.I.i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon. de regula. ~UIn ar fi. pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1. ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente p. complex. raspuns~l :.n ~rupv mare de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta. 1994): 1. in cs. mai ales. Se worbeste.~1. -' . a cauzelor unor deficientc. Ideca centrala este aceea ca._ . Ioarte important este Iaptul ca. prezenta unei dizabilitatietc. necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen. anormal.·PROBLEME CE APAB APLICAREA TESTELOB DEZVOLTARII IN LEGATURA en DE lUASURARE 1\.generaliza.litate ~e cr~teriu. Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu.ele ?u. testele.. de existenta unui grup (team) inter multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului. de$. in urma testarii se presupune un program de. de recuj)erare. rezultatele si performantele o. De altfel . trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical' -. Spenciner. 122 Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic. a . Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi. mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca. cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet. precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari. de compen~are a def1. intarziere in dezvolt are . specializate in utilizarea terapiei).a dupa cum s-a mai precizat.. parinti . depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator. avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic. de la 0 comumtate' educationala Ia alta. In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests). Cel mai frecvent.c{iI T . teste~e .btmute de li..dezvo. cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare. caracteristici specifi:e. 'testele de :na~urare.oanele. de intervenjie. desi nu putern. C~a.2. prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave.en: telor constatate..~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" . ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national.:~h?diagnostice. Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers. greu recuperabile $1 chiar irecuperabile. deslgur. de fapt. Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului. Trierea (Screening). In cazul testelor de mas. $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor. astfel.~lfare a dezvohanl:. une.

1tCLd~)s- control (Checklists).ll dezvoltarii psiho-cornportamentale. . sa se ia In consideratie inforrnatia furniza. de ~asurare . Ia ce varsta s-au format.7. cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca. folosind instrurnent.}. de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun.arii. . privitoare . utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening". 1986). este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul. . De aceea. relatiile sociale. Eualuarea programuiui care inseamna. . .1.. se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale. 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale..i Ca rezultat principal al actrunn de tne~e. ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice. care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : .C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos~ si a serviciilor educationale necesare.elo~. Deci masurarea. vazului si auzului .in tirnpul aplicarii rnijloac. acesta a fost sau nu eficient. ]}1.n. to are mai ales la : a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate. Odata ce a .. psi~ologul. pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta. proceduri si strategii de predare-invatara etc. Aceasta etapa include m asurarea .rte rmporobservarea conduitei copilului m timpul eva. el trebuie aplicat indeaproape a se evit. in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta. de fapt... Progresul . obser:'atii: ..i astfel in procesul masurarii .]. ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali. de aCJiunea de mas~rare. implicanrin. 2.( pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te L .ta de istoria cazului ("case history"). in functie deficiente. Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik. .ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor. Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari. rezultate ill urma observarii comportamentului la (este cazul de masurare a dezx O.Foa. pro~ecde actiune si irrterventie.a aparHia . Moniiorizarea progresului.. 3.:lepnr:derilor si achizitiilor comportamentale. 1983. In procesul de masur ar« a dezvoltarii. S1. ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale.1. Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate. H. ale copnlor :.. care deprinderi vent si. logopedul.. Asadar. apela._v. presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff. . conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad. 5. ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti . totodata. 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':.1 ':::ld . precum audiologul. stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~ ~X inceapac. "istoria cazului" cuprinde informatii referi. s liste copilului este verificat si t estat freerezultate. Planificarea unui program de aciiune educalion~la' . ucreaza echina iar mernbrii echlpe. Obiecti. Este \Tor?a. precum si la al~e aspecte.necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija. deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m. implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomandarilor privind actiunile familiei asupra copilului. 'L 124 125 .e specializate. Se T l. Se poate.include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului.la interesele copiilor.ul de al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt. este recomandabil ca.

<') 1 .. I I II I -'I-'~II~-" -----f---J--!--. jocul. Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare.. I·~ ..' 6. Limba materna .. .::. . II c<")''_'.. nivelul de .::l II I I i~ i I ..--1--1--' -.te~enta (vecini. Adresa . I' .." 1 f I I 1-1 1 t hrana .. .-.. a I se hrani singur I 11--11 I 1-' "I--I-~':--1--[ I '-1-.I ~il~~catul: bibel:on' /2. Relatia cu copilul . .:::: ..::l 0. la apetit sau la anumite categorii de aliment~? ' II.. .. Cine raspunde ..! I I I I I . Desigur. 1 . .... lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului.--I -1--1--I I I !7.imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar.. Dorrnitu >=' .limbajul. Bautul I I 'I cea.::l ..~-~-t~-~-~-I-' -. 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila..::l _ I I. ~ .'-Du-· rata nului so~progno- ---'--'---'1 -1-.-.' ~fil~~at I I I..:::: 1 . I. ... Copilul .-.~ ... . comunicarea si interactiunile sociale. nevoi fiziologice.-...: I I 1 'Cine aplica lista de control .M (""j r< . 1'. Hra nitul mancatul S.__ 'J.----1 !--'_I_I I I I-. ... 1 1.-< I'T'..1 .__. ~ II ~ I-.-Iz_3c_t_. ~ IIIV) ~ I >=1 I .-< I.. <II '" . Procurarea . .. .. . motricitatea tina si generala. .'--1-I -- 'II. t--. dormitul.Varsta . .2 I~"' if' IZ .. cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al. ...de. I I'"I' .... auton.I' getelor ph. r..>-i!r0 I'~~ iII~. .--1-.~I·-·.•• I /' I 'I I CHECKI~IST pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat..- II \0 .::l .... ...0\ . Sex.. a (ex... timpurii referitoare la dorrnit? ..-1 13..:j 'T'.g~aIr~e--.nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) . . I o.. Kalesnik. ..' rude etc..--1--1--1--1----1 III IIII ! 1-· 1 .~~=' ····I~!_t~t2 dintr-o ~ __ . Apartenenta etnica Alte Iimbi vorbite Conditii speciale sau dizabi~itati . . -·"'--'----'-1-1 I. imbraca.a _ I i9. . Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai . .tul...l De asemenea..-.oma hranei . ..ca.1~:~si~~afU.. It-- Is.l .. Data si 10cu1 aplicarii .' N cO 1<') cd 'T' cd I Z i . . Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format. 126 Cosmaruri probleme ..'1 11---1-' -I--i--I i I '4'. Utilizarea . .sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor.-'-1-.I~. Lega127 .. La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal..::ll 1 I ..-.. .J~ 'I~I '''''. . .1 ... la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului. Lipsa de somn ..... . autoarea acestui instrument (J...::l ~ ~ 1.multe arii comportarnentale precum : hranitul.)...N cv 1<') cd [' I I'T' cd 1.. cum ar Ii. . \~.. ..... . lui Battelle. Doarme noaptea toata i I I ~ I 810'l 8 I 'M I'Mq II'.--:.M'<') r< I'T' I Itr) I~ irr- I ' H ~ I 'I I"r- I '.. . .-! I 11--1---1--' IIII i ' \' I . cum para t cevade mancat) I~_. .. informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale. ._I_1 ' i I [ I ' --.. I .

:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I! In.I _. Intoareerea ~: ~~t~ parte ---11.-.__ --1-1- ---1 117: A~u.=== --... A sta in ea" pul oaselor " Htra ajutor· --112... .. l28 Alte probleme tirnpuriilegate £-c.--I--I--I--I--I--.: .. 'I...--1--1--1'-I I I 1 I 1 II I I ...1 __ .2!. .8 II t.:i 10\ .. Lipsa echilibrului ..§11}'2\.-.-< .rg:::". 1 I II I [ II I cd "'1"' cd q 1. Merge pe tri1 I~cleti '_.. P~inde 0 I mmge mare .~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--.! I r I !' I I I I' I' I Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii? Caderi Irecvente .. p~i- _ ---- ---------1 \ II 24 .E [~. 1 1<-'1 ...." ."T bazala "'1"' llO.~~u I._1__ . .-1.I. I.1'2.22.I ___ I I I I ' -- I--1-.__ ' dar I I ~1 in teles de I i ca tre straini I I 129. pentru II I Iucruri ' I I --f-. Nevoi fiziologice I'1''!'2 I ' P Z I i--- !.. I !.I recte .-__ m_mge mare 1 118.) I 1 ...--I--I----I ! I I ! Ul.. la zgomote 125..'inatul sub control I 0 -I"'t' I \01 '2 '"7'2 .. . " .. ~aTi-_=. :pj:onuntarea primelor CU-I 1 vinte (ex.dadaetc. .2 N 'I 1 00 1"'1"' \ . I I j------+--. I ~.-< IN cd I"" . 1 I 128. .· 1<-'1. Apucare slal12L$ ...:l t r-i IN II~../ IZ i I I I 1 1 13 < 14 .:i 1 '''-< q '1l(')1 . . . ! li3Pu~~~-:.:l . Alte . Taratul pe I • III. ._--J----==I=1 ~~~te ~~~~ --1- I~_i--_I-_'- Alte probleme timpurii fiziologice ? privind satisfacerea ' nevoilor singur ·15.natul 'Somn greu Somnambulism .~~~~_~~~_1 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte. ...:::...:i I 1 I I q t-..::l I I ..2 t-"=: C\! <'0 cd "!"' C\! -. .Ls. J ~o~~~~~~~._A_le_a_.' I ma. --1- I --1-j ===1==='===1 12~~~~f~. -.1'217 '2 iii *2 1'13 . ...i A-si tine 1 1 . rna. Ga'sirea UI10i=-i--I-i cuvinte co.. ': o:bit --j-- -i_~ I __ ~~ .i'i I I '2.i I I I I I! I I __ ' 11 I') I I I I -- . Motrieitatea ~l fina l'a 0.__ ' I ..nca 0 I" 1.2 "2. Tale eu cutiI ~~l) (ex._ -- --'1-I I I.1/'_'___ 1 II . 717 de utilizarea limbajului ? 129 .I I' -- 1.lte.. " : I I 'III I '--I --I --!'I'--I-. I _ ~ I _1_9...._ __ 116. "" Tremuratul .. eehilib~1l1 21 Tine un ereion sau pix 1 pentru a desena I120. I I==='--. .

adultijoacasi persoane varsta 1'1 1 I ~1 I ----. Se..j :<0 c...I --. I im-I I I -1--.~ j-"s '" N c.~-l--I--! II I II i. '211 '8! i '211 '2! . joac. iritabil . I ~. ''_'' I'·r-< C'O . ~~va I j . I I I I I I' I I I 1__ 'I i I I legate I.j i ~. I . t .j "" iZ I /1 f '.. I~. cine va IIIIi r~' 1~-'--I--I--l--1--I-----~--1 ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j in eu eu I I I f -'I I j [I .l__ !__ I I I 1 __ 11 __ :__ I I I I I I I I i II I i 1 ! I I 1 I i ! I' ! I I I I' ! i I.. I I I I I I 1__ I I I I i! I . Inchide-t-er-moarul 35..i .... fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului. .1:8 11'21'ta . I I '--I __ I__ j II I I I I i I \ I__ I ! i I r I I i__ I I I l__ il iI I I~.:... .::. cornumcarea I....::1::::1 c.::i r] .. Ii lasa pe al- 144..j Arata inter~~ 1 fata de altll 140... /\0 . fara anxlOS . " .-/--1----·-[ II . ... I .-'-1--. . .J~ 1"'11:~ i ) ...Interactiunea] I si cornunicarea I sociala 10 ~ I 1 i. I 1 I ._I.. Imbracatul 31. . sr 8 I I . . I I 1 I I I A.. I )42.. IN . .IN 'I~ II~ I l<'j ·. IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~.~.' :.ea setelor pantofilor f~~:.. interactiunea .__ IIii _1. . Temperamentul Ji dispozipia lrnist.VI....-- __ 1_.N . camasii 32... ..------1. .-... ~.. Pune. ! J] ..-< . de ce? 131 .it .. 33. " ~ Alte problerne timpurii de imbracat ? .-..j I~ c.....s If-"s i~ I I.. 1 1 --...)..I I c.. I' i 'II Alte probleme timpurii si comunicarea sociala P . !~~flide nas36. Diferentiaza propria 1 bracaminte . --l--I-.jI Inter<.-__ 1 __ 1__ -- i' I I I I I I i I I -"I. sociala I 10 . Lnformaiii su-plimentare : copilului: suprareactiv posornognJl IVII.tctiunealll<'j..--~I--I--I-. I 'I--I. manifestate timpuriu? Daca da.. Respecta re! gulile unul joe 1 I---'-~ 1-' tii sa-i cunoasca dole-.. Iii : : I III I: 1 I ! 'I Iii I : I : ' i 145.. fericit. . .0.".I-..-< ~ II . \ • I IYI!.--I~--I--I il I I' Se 141.--1--1--1--1 I I I' ' era puncte de vedere opuse Of i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I i...... Cunoasterea di..1 . _I__I__ I__ ' Ii. " • referitoare " la . I ' I~''''' I·.. rezervat .J r- ('f)~0\81!~!l~ -.' __ .__ 1 1 I ! I I I I I 1 ! 1 __ I ! I !' ! I I I I ! I 1 I i I I I' I II ' I " I II --I--i--'! I Iii I I ' 1 i...::':! lilJ.. Face 1 pocniI I I I-.J E I~ E 1:'2 E 12: E ~I~ J ~_~ I ~ \ I I' I I I I I r-0 .1..I i~_' _ _ ~- I__ I__ I__ I 1 ' I I I 1 1 1_.m 1 .l-.__ I i . l' ante e 91 ne-! voile II i. Leaga sireturile de la pantofi 38. __ I .--'1 -1--1-1 1· -'. Imbracatul 30. . e4 • " ..I--1-.~ CUI ) a1t} copn 130 139. : I I Iii I I -':3.-ectiilor stangadreapta 34..~:~~~r l--I--I--...-< ~.. . 1-1---" 1 turi 37. I~ ~ I . • .I I~'8 Id.

. 1988 (apud]. Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare. Stie sa-si scrie numele " . .La cresa sau la gradinita : . . . 4. . 132 In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale. a avut temper tamtrums A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da.eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului. . . 5. 3. . Exemple de itemi: Copilul meu : 1. Se spala singur pe maini $i pe fata. Se irnbraca singur. Broome. . de ce ? C. Se intreaba respondentul: "Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu.In cadrul programelor de interventie timpurie . Are multi colegi de joaca . La acestea se adauga cat. . auto-ajutor. . . 0 forma structurata de cule133 .Centrele sau programele de tratament medical. ]: Davis.In vecinatate (cu colegi joaca. rnotricitatea bazala si fina. . Intre. . Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare. . Brown. j. comunicare. . Gruenwald. Foloseste periuta si pasta de dinti. . C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : . 2. . L. interactiunea si comunicarea sociala. . vorbeste ele . a inceput sa faca asta. Miller. . fara ajutor . . pana la 5 ani. b) anteeedentele medieale ("medical history"). cu persoane ce au grija de alti copii). mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta. Funkhauser. barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni. dormitul. 'vorbirea si Iimbajul. P. nu face asta . plange foarte mult le exteriorizeaza . si seniimeniele : at copiltd'lti de a-fj~ emo- Ie tine in el . care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier. bunici). face asta uneori. cu mat usi. . ce apartine autorilor L. .In grupurile de joaca structurate si supervizate. . dam ca exemplu. de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?" "Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da. 1994). Stilul timpuriu. incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an. Vincent. stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor.In cadrul familiei extinse (exemplu. nevoile fiziologice. natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei. K. daca este posibil. aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul . El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si. . veri. .B. 6. Vorbeste in prezenta unor persoane straine . In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent. Kalesnik. unchi. educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta. de ce si in ce fel?" Dupa cum se poate usor observa. 1\.

. Relatia cn copilul .. Z~. Alte limbi vorbite. Mama a avut 1-..i I I ' I 22. Limba materna . I I I I . . Mama a suportatltoartemult'stres fizic 10. . . . anumite condirii speciale (specificati) I '-----1--1-I I_'_~I I_-1 __ IIiI j . Sarcina ~ fast precedata de un avort (sau mal muIte) . .a informatiei (Intake Form for a Medical oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea reprodusa. i S 15. . . . . Perioada de sarcina a fast suportata 1. " Adresa . .. . .::l II Da Nul I (spe- L Mama a avut cificati] a avut 0 infectie virala .! i -I I 1-1--I' I I 1--1--1 I ! I i I .-. Dat~ si loculIuarii in. . . . .1 I I I i I If i 134 135 . i----~-.. . II I I I I --1--1--1 --1--\--1 ! I ! Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala 'Copilul . Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ? < • • • • • 9.-'1--1 -I II 1' __ [ __ i__ i__ II ! Z 18 RIG) r-e I~ T I' greu 1__ . postnatala : 4. Perioada copllariei timpurii. I I__ !__ I I ! ! I I I . Mama 0 (specificati) toxemia -4-' . . . I :0 I ~ I 8. Travaliul si nasterea au fost grele I I Mama a luat anumite drozuri ~ medicamente (specificati) sau iI' I 1-- I 1 I I' I I i I I I 21.'-. . anume: Perioada i I Da \ I. . . . . .ecificati) -1-I 1----.tere 19 Cat a durat travaliul (sp. . . Starea nutritionala In general b~na a mamei a fost ---=~--~-----------i-- i! I I ji I I Z . Mama a fast insarcinata pentru I prima data (daca nu. . !-. . .LI __ 17. . " l-. 3. Perioada prenatala . . . Mamei :i: s-a facut anestezie I nas ter« I __ pentru 1__ I__ Ii' !I II! iii I__ I~I.-1-1 I _I__ I I__ I I 16.. . . Gra-Viditatea a fast planificata 12. Perioada perinatala ----------t• 6.i \ II dat medicamente pen- -1-1--1-1 I ! I Iii --1-' . 1 1 1 _. Travaliul a fost provocat Mamei is-all trn nas. f !-!1----1-". _I I I 18. . .. . I -1-. Perioadaprenatala ! \ I . .terviului . . .1 I'--1-. . Mama a consumat 1_1_1_1 __ ' uri alcoolice I II I -----1--'----1-cat __ de 1[I I.-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-. . . . fara a fi necesara aprobarea speciala a Acest model cuprinde arii generale si 1. . . " Apartenenta etnica . boala /__ I I 2. . . . . 2. I I I ! I ! I I I !I \ . Mama mult) a fumat (specificati 'baut 3. .\!Nu 'J I := I . tn familie exista o'boala"(specificati.-gradul si frecventa) 5.. Varsta . Responderitul .1-)' I . . Perioada perinatala . Sexul . .i. Conditii speciale sau dizabihtati. . specificati) III ---I--I--I--I--! I ! I I I Iii I 9 luni 1 i B.:::c_----'---':----'-· se . Perioada gravidiei a durat (daca nu.. Mama a fost supusa unui puternic stres emotional 11.--..:s en- I IU " i :. II. .confrunt~_~~'cu. specificati) Ii! 1--1--1--1--1 1--1--1--1 I ' . 14. Cine ia interviul'. Fa~l~a.. .. . History) poate fi autoarei.

. A fost detectat transfuzii sanguine interventii l- facut (specificati) i~" 52. Perioada 42.2 kg (specificati greutatea) Copilul a avut probleme respiratorii Copilul a avut de oxigen) hiPOxia-(dePTiVa_re 1. . Copilul a avut incompatibikitate Rh I -- -.---I Copilul a fost nascut prin cezariana Familia a fast prezenta travaliului si nasterii in A fast utilizat forcepsul .. Copilul a necesitat un incubator 43.l Da Nu ___ ~ ~ -r-r-r_\__ I I ~ I ~ :5 ! ~ U2~ ~ I _::l i l.I . Copilul a necesitat I SI. Copilului i s-an chirurgicale 53.) ~-----=----------.I I I II ! Da 39.. Copilul a £acut dependent a de un ! medicamen t -- I -_.I I 1---1--1--1-I --1--11--1--' i I I III --1--1--1 I ! 1 I SO.I . Copilul s-a nascut cu 40 ~opiln~ s-a nascut cu de medicament 41.--'-I_-1--_ ' I i __ I I I III. Copilul a avut adesea diaree ' 47. Copilul a avut anemia celulelor rosii sanguine) (deficienta 49.-- 137 . -- I- Copilul a avut atac de apoplexie vomit at imediat dupa dupa 1___ I j 1-I --1-1' I I I I I' I I 48. Copilul a vomitat 1- I! de mai multe ori IiA' I 1. Copilul a avut un atac de apoplexie 45. Copilul a fost pus la un aparat res1- Copilul a cantarit mai putin de 2. Copilu s-a nascut 136 in timpul tra. -. Copilul a avut icter (a fost galben) Copilul a avut bastru) Copilul nasrere a cianoza (a fest a1- I ----1. _- 46.:l I I' 1 __ i zI i § Q.-_ [- Ccpilul a avut diaree i~ediat n~~re Conilul a fost ranit valiului 38. I ---1-1._-1'---1-1a fast I dupa nastere copilului s-au adrninistrat medicamente POSHLU" iI- I- 1- l----c--I- Cum a participat familia dad prezenta? Copilul a fast prematur eu cat) I __ I (specificati . A fost\l'gasi un defect cardiac -"--1'l":r·- 'or 1- un murmur cardiac 0 cu --_ infectie a •• '/<Il\l ' I iI II ! '-1-'-'-' IIII I I I I I 54. Imediat Nu U Z 0 0 boala ~nta i1 0 1__ 1 . Copilului i-au fost administrate dicamente (specificati) me- Copilul a avut asfixia (inconstienta datorita lipsei de oxigen) . Copilul a avut alergie (specificati) 55.. 1 _ 1 I --1 1 I' I__ _ I 1-- 11 -- ! pirator sau ventilator 44.

I 1_"_1__ 1_' 1__ -.--11-. Copilul este predispus Ia a avea duJeri de cap . 73. 75. infectie bacte- I 1 58. COJ2i~. Copilul a fost hranit I 64 ~~1l~a a fost 1_-1-I \ -- 1__ multe sanatoasa I 76. 79." 1--\--\ a avut mereu stari l tere eli testul a fost verifieat (specificati scorul) Cli testnl·\ a fost evaluat (specificati scorul] I 78. Ca9tigul in ina1time normal .al LarZlU s-a bine cap._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s I I 62. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului i 65.i)! ~-----_6~1. Castigul in greutate normal 74. 71.. Copilul BNPAS \ 1 68. 81.- 83.-I- I . I I 67. infectii ale Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei eu biberonul dupa tra1__ _1__ I -~ 1 i- 1163. 1- IV._) boala 72. Copilul a fest transportat tal dupa nastere . 70. Copilnl I \-\-\-1--1 I I I I I I APGAR \_1-\. Copilul urechii a avut a avut un ritm at avnt un ritrn . \ -.-- de mancare a av ut si are si acum ' 0 buna 60. Copilul a avut ciuperca eu 0 1--1-'-1-1-:\--11. copilul i 66. .~ ~39 .'_i!. Copilnl a fost separat cauza adcptiei de mama din Ia alt spi- \--1-- I 69.' _ 1 (specificati colici 59.--I .l ~ fast odata lov~t Ia cap dar m. Copilul a fost diagnostieat (speeifieat. "duPa na. 80 . Mama a avut complicalii I 77. Copilul 57. Copilul a fost diagnosticat ca prezentand 0 conditie speciala (speCifi-1 eat.Da Nu 56.--\ 1 \ . Copilul daHi a dezvoltat a dezvoltat 0 0 0 infectie virali I \--'_:::_II--.

. pl&uge usar. Copilul ---- Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ ~.-C-'O~ilUl avut a. indispus.infectie ocu 3:E_a 1--1 J 101.>1 ati dori . _ \. -__ __ . I I' I I I III 8-.:'-I- un medicament 0' lunga perioada deLimp (specificati) (specificati) osoasa ii.'~":IA. I' '( _ 89.?I dite m familie III) eu vederea " Copilul a avut 1~ 0 -- '-- --'I--1 __ . sViri de dispOZlt1e oSCllante are \ I. p~ob~eI. Problemele cu auzul sunt raspandite I.--I I I .s~ fie. '-'---_-.ilu}a fost tratat tritie III treeut -lC-l2-.----I I.11ele vederea sunt raspan.c. I " --1--1----. C~p.. Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I I 103._. .--1--/--1 I' Ii ._.__ 1 Respondentul este irrtrebat : "Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?" "Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?' "Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?" "Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu . i I' 93.--1----: Ii 95. Copilul a avut . Copilul a avut ori are probleme cu rinichii I ----------- -. Copilul a luat I--I. Copilul a fost serios ranit ficati) 104.ul a avut ori are probleme ear. I I ---- eu auzul I~~opilul =--------. -."" 1'88 . _ 1__ --I '\ I I II I 94. _ -_ (specificati i 91. Copilul are un nivel energetic seazut .. 105. aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie._-are astm . ~~!.. 0 fractura a fost imprudent inca este 'foarte . se supara foarte repede 86 Copilul a avut si inca are probleme ' I --1--1-.__ '_! I i I II 'I II i 99. Copilul tinde . sa adaugati?" c) Iamille.l' ---1---! ill 1\ 1__ 106. Copilul a fost tratat in su.' 88. Copilul a folosit 0 substanta pradoza (c1arificati) 100. 96.'--'--'--I!. II 1--. I -1--1--1I I I I I I 92..__ l]l fa~ilie I ----. I! -. Copilul a fost spitalizat cand si cat).---. (ei~ meningita) 0 pentru malnuboala serioasa (speci- ' 1--1--1'-.I des- hidratare in treeut pentru ii.:::-_~-----"'---'~-__:_.. .--- _. '\ Copilul este foarte senzitiv . este letargic 1. 1-. daca este 140 141 .

J.92. La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1. H. Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : .. ii) suport extrafamilial. provenind de la rude. natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D. > * The Family ** The Family 142 Stenqhts Scale. in baza dis~utiilor.. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale.'ajamilial (posibilit~tile de ajut~r din irrteriorul familiei}. Articole de lux.. cum ar fi cele financiare. care. membrii comunitatii de apartenenta. Adjustemcnt Survey. organizatii sociale. E. stari armonice sau conflictuale. Olson. ordinea nasterii Iului.. V.· (apud Kalesnik. Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: . modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului. Trivette. La randul lor. Suport extrafamilial.. interviurilor cu parintii sau alte persoane. posibilitati materiale). fidelitatea half-split . corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso- i) suportird. statutul profesional al pa. Resurse financiare. vecini. Ingrijirea copilului.95. apartinand autorilor H. validitatea convergent a .fidelitatea pentru scorurile totale . J. parinti vitregi.Scala resurselor [amiliale * (Dunst. 1984) cuprinde 18 iterni.intilor si al altor membri ai familiei). * Family Hesouree ** Family Support Scale. Leet. mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale. 111 baza raspunsurilor la itemi. itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost. Scale. urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale.' .. prieteni.Scala pentru suport familial ** (Dunst. Primul lDst!Ument. nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg. pot fi impartite in dona categom. loialitatea. Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata evident a . familie cu un singur parinte. de exemplu. J. D. cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social. 2. 1989).. . biseprecum si de la agentiile si organizatiile guvemamentale si neguvernamentale.52. C. cum ar fi. Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate : > . 1992).. al doilea. De asemenea.. 0 cale informald. Iidelitatea test-retest . servicii profesionale. folosind instrumente de mas~~rare.fidelitatea pentru scorurile totale .85. nivelul socio-economic al acesteia (venituri. se obtin 2 indici pentru. indicaniveZ1Il de a}~[de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse. H. Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala. C. 143 . J.63 cu un instrument privind raspunderea in interventie . Mitrofan .vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I. Irati vitregi). W. Iiecare vizand un anumit tip de suport familial: _!. Resurse speciale pentru copil. suport . persoana ce are grijii copil . M.57. 1987). sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie. Meredith.. posibilitajile si neooile familiei. unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au . cn un instrument de masurare a bunastarii generale si . 0 cale [ormald. Partner si R. Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':. 1986). Jenkins. fideIitatea test-retest .fidelitatea half-split ... la randul lor.91.8tire educationalii si culturala a parintilor. Timp pentru Iarnilie.75.

Fewell. euprinde 54 de suportului social pentru $1 este destinat * Parent Needs Inventory . planificarea viitorului. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences. .. precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin.Rev'iztdi * (Robinson.surse de sprijin. Schilling. DeRosa.Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham. 1988).717 .. Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar. \. R. este Iolosit perrtru D. gasirea si utilizarea a n01. Din nefericire.__ 6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei. Norelius. a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti.47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest). 1986). Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: .. se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului. liald . Nici pentru acest instrument autorii nu ofera date privind calitatile lui psihornetrice. H.I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [ami** (Turnball. prietenilor. Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice. * Family Needs Survey. nu ofera inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare . . Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate.64 pentru durere. sprijinul si cooperarea cu specialisti. Schinke. j. ** Family Information Preference Inventory. ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta. 144 identificarii parinte disponibil din partea specialistilor.Inuentarul neuoilor pririntelui .. .. comunitatii si vecinatatii. precum: a preda copiilor acasa . parintele specifica numarul de contacte eu indivizi din fiecare arie. cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii. contine 35 de rterni si identificarea nevoilor parentale '" [amiliale * (Bailey. Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat. In 1981. R. P. ceea ce i-a deterrninat pe 1986). A. Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument.. datorate mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. Ca modalrtate raspuns. . Pn:vind neuoile Simeonsson.87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: ... R. Turnb all . aspecte financiare. 1\1.. Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului.. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala.. . Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte. P. acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti. prietenilor. 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii... L. R. §i siresul Chesiionarul ce apartin Chesiionarului re(deci 0 buna validit ate convergenta}: . R. II. ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare . relatrilor personals ~i maritale.nala si familiala S2£7'SeZ. F. . 145 10-c. E. S.. cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. A. fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii. functionarea farniliei..83 pentru dezvoltarea copilului. S. M. K.. .Revised. R.33 pentru dezvoltarea copilului.

in primul eel ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerint1"d lati . . -:. Peterson. validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata : .obos.' mai . . in. G. reactie . sdndiate . Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul nnc. de exernplu. printre altele.~ce .experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri speciale. 1989.1988).organizarea maierialelor.multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey. in functie de tem.erament. N. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare. de otncei . fara de familii. oere atlOna~e ale subiectului iar.e de.pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1'.porogramata. nu p~?-te fl. referitoareIla copii : " ~ a s~ jirz. Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari. L.e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui. moiivajia..inderendenja. . A - 1: v. este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir147 . m aceasta perioada dorm. L. in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului.. Inainte de inceperea actiunii de testare.. fiirid necesara fie 0 pauza. trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie : . C1).'l.eopilul poate avea un interes scazut m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau. . utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie: t~:np:d de. 0 1. suficient timp si pentru aCeaSLclcategone ae SUblEKtI • 0 0 • . Pentru un bun practician.oa:e sa ~ece~ILeo.reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului > si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni pentru a usura actiunea de masurare . de exemplu. afectat conversatiei si jocului ' '146 2. referitoare la practicianul care apUca iestele : . tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici. trebuie consumat suficient timp. 1987. nu-l place pe exarninator : rob!em. inainte de inceperea actiunii de testare. deoarece el. este una din cele mai importante sarcini ale practicianului.1 s. Mo.al doilea rand practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p. care nu au rabdare pre a multa.eaZa: c?piii mici obosesc repede. Sattler. f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala..stabilirea :.ele .ales daea. de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9Iesionala.mar fi. cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc. sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata.sa ~e svlI~~ta confortahil. Iinalizata. . unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test. instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}: . '. de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa. Cohen ~1 L. fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului . .alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu. pur :'.mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l.. care sunt distrasi foarte usor etc. s-ar putea ca u~ copil sa nu se srmta bine :'. J Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii: 0 pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f.i meniinerea raportului C'U subiectul .ulU1. Wolery. pot fi folosite diverse p~-o.edun. 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii.. . . Bo. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti . care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp.nu spuna acest lucrn : .1 simplu.. D.

7. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia . eu dezvo~t~re. 3. M. Tumball. K. 11. D. Assessing and Screening Preschoolers. The. Bailey. est. J. ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului. P. E. 1987. Early intervention f01' handicapped and at-risk children.. 12. N.. ]\IIiUe!'. P. R. L. R. F amities. H. H. L. Austin. 1986. ed. J. B. 1984.. 1983. CA: Jerome M. 'Psychological and Educational Dimensions. OH: Merril Pubhshmg. 12.. 1. 4. Fewell. 3. 1986. The case History. D. Sattler. Romero. liei pot fi foarte anxiosi in legatura. J. M.ghths _of. 111-125.... Parent Needs Inventory (rev. Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments. C. K... 111 FaJmly Relations. J.marea independentei copilului (de exemplu. 13. I. Schilling. New York: Guilford Press. ¥ereditl~.. Denver: Love. . 1989. Kalesnik.L. 9. eariv intervention.. la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari. Leer. Dunst. Health and Development.). 8. Jenkins. St. Longman. Assessingin!ants and preschoolers with handicaps. Publisher.. 1982. Bailey. P. DeRosa. A. A. R. Seattle: University of Washington. OH: Merrill.. Allyn and Bacon. M. E. School of Familv and Social Sciences. Assessment of children. Measuring the adequacy of resources in households with young children. Kirkham. 12. Family Support scale: Reliability and validity. Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists..'i~ special a parinJilor. 3. Peterson. . \Volery. Olson.. Nuttall. 1988. 10. 1994. 148 149 .1988.. Columbus. SEFAM: Supporting extended family members.. F. parents with retarded children.. Knoff. Columbus. in E. :4. J. de aceea.. Family and Commasnity Wdlness. in School Psychology Review. Sattler. Stren. K. 5. A. 1980. . 1\'[. 1994. Norelius. R. Madison: University of Wisconsin. R.).O]~bade nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului. D.. 1. Robinson. 1986. S.. V.. Speneiner.. in Child: Care. S. Paul. L. H.. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program. Kalesnik (Eds. _ timp suficient pentru imparia:. practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia . H. Knoff. 16:' Tlll'nball. copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul").. 15... Schinke. V. Developing coping styles and social support networks: BIBLIOGRAF~E Abbott. R. 2. referiior la [amilie : constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei. G. Assessment of '} oung Children. B.. Family Sirenghis Scale.). H. 313~323. Health and Deoelopmeni. L.: .. professionals and excepiionality: A special partnership. 45-52. OH: Merril Publishing. c. 391-398. Davis. Partner. Furkhouser.v. C. Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education. La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica a psihologului. San Diego.c:. • 13. Vincent.Grnenewald. J.. deoarece membrii . TX: Parent Consultants. Broome. H. T w. M.. J. Cohen..il'ea '~njormaji~i. diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare. J.. D.. Brown. Fa1?~ily a~se~sment in. 17. An intervention outcome study with mothers of handicapped children. in Child: Care.. 6.. J. New York and London. L. Dunst. J.oplh:e lui si en rezultatele actiunii de testare. 1981. _ aprecierea diferenielor indi7)idu~le. Columbus.. . Simeonsson.. assessment of child and adolescent personality. Bell. Journal of Individual. 1988.)71-375. MN: University of Minnesota.

]... De cele mai multe ori . Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940.1. 1960. prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R). . 1940). incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani). vom include.1. Este yorba de testele care sunt folosite mal frecvent in practica. Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii . Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii. Este vorba cele 3 teste mentionate anterior. scopul principa:l al acestui instrument * Cattell Infant Intelligence Scale (CnS).1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce. vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele 3. Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta. Obiectiue. Apoi. Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru). in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell. Scala de hllteligen!a Cattell * pentru eepii miel a lui • Scu~/t isioric. Testul apartine lui P. printre altele. DE TE STE E 3. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell. 1980). care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei). Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru abilitatile copiilor. Bateria de rnasurare Kaufm~n etc.atile copiilor.vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada pre- 3. Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL ~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre ~lferentlere :. va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de 150 Y~Tolantatll..revizuita (vVISC-R).Este cazul III primul rand. A. ~ . testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri.). clinici etc. Masurarea inteligentei 130 prescolari Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru . el a fost'revizuit de Z ori respectiv.ntar~a v~ fi facuta.Scalele lV!cCarthy pentru abilit.. Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a). dupa parerea sa. Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC). E. 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive. 2.denumit . Astfel. . La toate aceste 4 teste R.1. 151 . Pr~z..masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. J. 3.. in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare. cu intentia de a fi 0 extin. Gregory (1996) adauga un alt test care. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap. avand m vedere denumirea lor din limba engleza. de asemenea._The b~g fioe" (Marele cinci). . EXEI\iIPI .te~~r~. inclusiv varsta adulta) . "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L). in ordine alfabehca. :~:::. . Pana in prezent. P.

si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala. in 1~83. cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36 152 • Scurt istoric. testele Gesell. varsta mentala (MA) si coeficientul de inteligenta (I Q). de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui. 1986). Desi cuprinde si 0 scala de achizitii.r . a rnanipula obiecte comune etc. dn7inistrare:. insa modificarile facute (ca. din punct de vedere psihometric.. A. stimuli. testul nu a fost restandardizat din 1940.. In 1980. P. r ' 3. cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de. ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan.~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard. Conner. Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel .. In' concepti a autonlor. de altfel. inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si. • Obiectiue. D. in sen_sul ca. 153 . totodata.1. De aceea. M.. inaintc de orice. 1983). raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-). Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii.. L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC). Kaufman si Nadeen L. ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman. 1993). K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at b copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani. R. Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala. testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in . In concluzie.i scorare. S. cel ce aplica de testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Siandardizare.De exemplu. L.este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici.. Saccuzzo.. scala este supusa unei noi revizii. De asemenea. din 1940. de exemplu.. Kaufman. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni. • C aracteristici psihometrice. Desi revizuit de 2 ori.Scala de dezvoltare Bayley. rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni. E. Scala Cattell (varianta initiala) contine . Forma noua a scalei. Ramane. deoarece se poate aplica 111 . eu cat copilul este maimic. R. . urmare a revizuirii din 1960. N. R. en atat tirnpul aplicarii vtestului creste. uti. La fiecare item. mai ales. Daca. intr-un fel. w. . S. Pentru aplicarea completa a testului este necesara 0 perioada de timp de 2030 de mintue. respectiv. . Umansky. a urmari eu ochii mintii anumiti. In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si validitate.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. el estenesatisfaditor (Hooper. cum ar fi.ca1a Bayley. CIt luni . un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m luni. E~antionarea a prezentat mari deficiente.. fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste. ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva. Continut. Kaufman' si el este public at . de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual.2. In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni. in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S. Testul apartine autorilor Alan S. Desigur. scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta..

Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani). 1 3. in aceeasi succesiune. OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor. 4. 4. Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) . 6. caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre '21/2-12 1/2 ani). ! ani) .de numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator (se aplica pentru . . 2. ~ 5. Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e.em~ nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal 154 bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani).12 1/2 ani). j_l. . Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le . 7. Dupa cum se poate usor constat a.. La randul sau. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::. Tnielegerea textu. Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste : 1. 2.• Coniinut.fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca.l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani. 2. 3.toate varste~e). scalele nu sunt in ceea ce privest. precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5. Ghiciiori : copilul trebuie sa. numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}: 5.-.-. repartizate astfel : a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala : 1. . Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani). Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani). v. anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~. . Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste. Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1.~ b) Scala de proeesare simultana : 1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi. . .perceptiv al copllulUl (se apnea copiilor de 2 1/2-5 am). tot tlm1:t:m numai partial in campul. subtestele nu sunt aplicate toate . Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii. Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) .e unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1 12 1/2 ani). 6.e numarul subtestelor pe care le cuprind. Serii de fotografii :. De asemeriea. in asa fel incat aceasta sa aI?ara. 3. Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani).

se poate calcula scorul unei Scale nonverbale." (p~rf?rmanta. indiferent de varsta: l\h1:1tedi~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~. Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com. In medie se apreciaza ~a..129 . m Iunctie ~e varsta copilului..89-sub medie : 70 . 120.mult peste medie : 110-119 -.. Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor. 80. sub 69 .1 19.cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii 156 157 .:. statut socio-economic. 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati.a este de 10 si d:viatia s~andard -. varsta. Ace~sta ~cala folose:. altor . selectati si stratificari in funetie de: sex. .medie. ED Standardizare. 1996). au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite.Miscarila rnainii . Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte. Este vorba de subtestele: .atoarele subgrupe: peste 130 . Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea. se pot despnnde urn.mult sub medie . 90-109 -.5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani.simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului. ]. respectand criterllle. . statutul socio-edn. . v. se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia. APOl.Memoria spatiala .Li san incorect (0 puncte). .ext rem de scazut. ce sunt prezentate foarte dar in cad. ~IeCt. Din punet de vedere calitativ.Analogiile matricei. in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor.m intregime.extrem de cres~ut.COPll de aceeasi varsta).. testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e.~ulmannalnlui.Triunghiuri.tuturor copiilor. III Caracteristici psihometrice.te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul. r " r ) .1 . cuprinsi in programe educationale speciale. . . La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ conse verteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane.A. ".1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160.. marirnea comunitatii de apartenenta. parintilor Ca 0 particularitate. In ceea ce privests fidelitaiea.3.pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :. adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan. De asemenea. cational al. din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii._ Seriile de fotografii. . Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S.79 . ' Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de. Scorul brut . . regiune geografiea.. comparat cu "seorul scalat. tare are valon mtre . scorurile scalate de la s\lbt estele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale. rasa sau grup etnic. fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei moderne (Gregory..peste medie. lIP Administrare si scorare. B. v In afara eelor 3 scale.U.Recunoasterea fetei .. cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani . cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea. R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl. ..

vVillson si S. . 5..83 pentru pre. validitat~a de construct 'a bateriei...8 pentru Procesarea secventiali'i. secventiala si simultana. intre .rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului. pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu . Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC. Obrzut .i intre . Cooley si Ayres (1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si.Procesarea simult~na.72 si . E. ele sustin. Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati r in invatare . . Pe de alta parte. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera. pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta. Chatman (1983)..>1 .1 5. In ceea ce priveste valoarea SElVI.:~ariaza in.89 .. plus Scala nonverbala] a f?st irrtre . 4. Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre158 zentate in cadrul manualului.' . Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~ a) [idelitatea "half-sPlit'. .86 . ]. 159 . pe de alta parte. . 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa). valoarea medic a SEM este 5. L. Kaufman... L. J.colan. Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala.0 pentru Procesarea simult ana si 3. valoarea medie a SEM este 4.pentru subteste.1 ... . situatia se prezinta astfel : valori Intre 1.83.87 . coeficientilor. ].9 pentru scala de achizitie. . care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC.87 si . si copii retardati mental dar educabili.94 pentru copm scolari . Pro~ ces area mentala . Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C. _ la copiii scolari. S.. valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte..88 pentru pre. ~. 1983.cu varste rruci.6. Obrzut . respectiv. ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii. 77. A.i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice.4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale. Kaufman.85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale. cum ar fi.~~te intre . A. Shaw (1984) si A. \iVISC-R.1 si 1.1 5. E.1 .0 pe~tru Procesarea secventiala. R. . D. c) eroarea. . b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii. L.7 psntru ...colarii mici.cola~l.0 . pent~u .93 pentru ~colarii mai rnari : . cat . Reynolds. raport cu varsta copiilor si anume: . la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre .. In cadrul manualului sunt prezentate. t. se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama.. Mai mult. S. ~~ Referitor la valid£tate. Kaufman. 'in general.la copm pre. vVPPSI.i .. Astfel.~ pentru copiii prescolari si intre . .6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4.5 pentru Procesarea ment ala.80 si . Ele vizeaza 3 forme ale validitatii : a) uaiiditaiea de consiruci . respectiv. rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii. standard a mdsurdrii .: . 4. StanfordBinet. Kaufman. V.

.68. A. copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar. Scala vel'bala : Ia 1. J. J. ele fiind iritre . J. A... 161 . Sternberg. Testul pentru abilitati cognitive. desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei.i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass . .l anume : I . A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman. Anastasi (1985)' si anume. J.. 1984).. 1984). 1982.are.aska. care.intre 6 luni si 1 an. c. desi relativ nou. Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor. cum ar fi. 111emoria picturala : copiii l:. D. 2. R. a fast creat de catre A. Jensen. achizitie numai daca este strans legat de un program instructional.pentm *lUeCarthy 10-(. i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley.... copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte s: 3. sunt grupate in 6 scale:. Oehler-Stinnett.. . McCarthv Sl nublicat 1972. S. 1985). 1984. c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K -ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e. Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare.i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact.jj v Obieciioe.35 si . I'llemoria uerbald : pentm partea I. E. R. Naglieri.. 1984. testul K-ABC.a Woodcook-Johnson (partea cognitiva). In ansamblu. U J . 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler.. 1988) . in Acest instrument psihodiagnostic este rnasurarii nivelului intelectual general. b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie. Bateria pentru copii Luria-Nebr. Bateria psiho-educational. iar pentru partea a II-a. J. A..' P. copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani. Testu1 cuprinde 18 subteste..Kamphans.717 Scales of Children's A'hilities (lUSCA). Karnes. .A$a dupa cum aparr chiaro din t~tlu. Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse. 160 concluzie. McCallum. Strommen. Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie. coeficientii de corelatie au avut valori moderate.. Das. alti autori. testul intentioneaza sa ofere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabilinentru invat. L * Scurt 1·ston·c. Vl. lor. M. un test poate fi considerat a fi de.1988. Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz. F. 1990. copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator. precum si a capacitatilor:. \:V. J. de catre The Psychological Corporation. ~ Coniinui. R. Pe de alta parte insa. In siarsit. ~ . s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor. avand in vedere precizarea facuta de A.

Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) . Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) . copilului i se cere sa prinda 0 minge. A nalogii: copilului i se cere sa complet eze pozitii. 4. 11dmorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre e in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) . 3. Scala motriea : 1. 3.partea a II-a. i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a. . Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile. pentru partea a II-a. Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri . ce au 1nt3. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare. Memorie picturala : 2. I V. Scala eantitativa : 1.i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) . 6. VI. 7.1- 1.. Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple. Scala eunoasterii !Ienerale III.>'_d'< anumita categorie (de exemplu. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite. Desenarea unui copil : copilul deseneaza unui copil de acelasi sex. numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale. trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e. 2. 5. Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator. . Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste este capabil s. culoare si forma. cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior . uncle sub163 . Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde. numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. oferind "opushl" (de exemplu. 2. cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub. 5. Coordonarea braiuhoi : pentru partea I. Numdrarea :. Scala memeriei : Scala memoriei cuprinde 4 subteste si in scalele anterioare : l . 4.Vara este tar iarna este ". i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator. Memoria verbala : 4. II. Gruparea concepiuald : copilul clasifica cuburi in Iunctie de rnarime. cat rnai multe fructe san cat mai multe legume). i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a . 5. 3. cum se poate usor constata. De asemenea . 3. 4. 162 Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon . Succesiunea notelor muzicale. Scala pereeptnal-perlcrmantiala : 2.i sortarea : copilul este solicit at S3. perceptual-performantiala. Memoria numerica.

Motrica. c& T • Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ".rului". anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle".". 'tot usi . "Desenarea unui copil". iar ea 0 exceptie.~/uj ) .partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2. pentru copm se toate testele.partea I. De exem plu : .subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai in cazul in care scorul copilului la subtestul .Vocabularul in imagini" (partea I). Datorita. pentru unele dintre ele. Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa .oria verbala ". . -b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare. "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2.. existarid . precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. Scala cunoast. . in medie. Perceptual-Performantiala. "Mem. ._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri".K-JiBC (de 0Q-\ 'T . destul de cate si ele. . precum si exemple. ' privind nurnarul " este sub 9 puncte.subt estul "Orientarea dreapta-stanga.}'demoria picturala'". Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle". pentru a reduce cat mai mult subiech. . "Analogn". de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani. sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste. "Fluenta verbala "." se nU111aicopiilor cu varsta de l a 5 ani in sus. \VISC-R sau. "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata). "Gruparea conceptuala" . "Rezolvarea problerrielor tip puzzle". "Actiune imitata. desigur. c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel . "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a)... particularitatilor de varsta. "Memoriaverbala" . "Coordonarea bratului " "Desenarea unei hgun .pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ". d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde. Administrare '}2: scorare. pentru majoritatea subtestelor aplicate. se specifica un punet de plecare (altul decat primul item). "Intrebari referitoare la numar ". Cantitativa.ea. Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut. "Orientarea dreapta -stan~~". "Succesiunea atingerilor". Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala . Perceptual-Performantiala. Testul se adrninistreaza individual. I:\ ertth . Cantit ativa] sunt insurriate J ° 164 165 . "Numaratul ~i sortatul ". care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16.pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle". necesitand 0 buna cunoastere a lui. ca 0 regula generala.teste £ac parte din scale diferite. "Coordonar. Memorie. cum ar fi. Ca 0 regula generala. si cat eva exceptii: . . mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani.pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total.Memoria rnumerica " . Larasi. l.erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale. total de aplicare a intregului test este.·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi". Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale: Verb ala . PIC:?. administrarea incepe cu primul i .

intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani. nivelul ocupational al tatalui. marginal.3 pentru Scala cantitativa.4 pentru Scala verbala.. Aylward.practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A.88 pentru Scala verbala. in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory. 80.0 pentru Scala perceptual-perform anti ala.normal. folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat.79 pentru Scala motrica . fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: . Kaufman si N. peste medie . Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu. distribuiti in 10 categorii de varsta.. preferint a copilului pentru anumite sarcini.93. fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii.89 . intre . rasa. 90 si . GCl are 0 rnediede 100 si .' . Kaufman (1983).respectiv. lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) .« deviatie standard de 16. . Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani. Esantionul a cuprins un numar de 1.ari lor efeetuate: a) fidelitate privind consistenta i. ].89 pentru cele. dupa un interval de timp de 0 luna.92. Pentru copiii mai mici. superior : normal. eu medii de . b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre . valorile acesteia au ea medie : 3. Standardizare. lata. . intervalul este de 1 an. de altfel. 2 1/2 5 1/2 ani. e) eroarea standard a mdsurdrii . 1996). E. .1 pentru GCI: d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest. Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor . ' tate in urma cercet.032 copii. Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv.. B. Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate. regiune geografica. peste 130 120-129 110-119 90-109 7079 exceptional (very superior) . sicare sunt valorile fidelitatii rezul.. 4. 1991). .Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10 iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78. cu 0 medie de .90 pentru Gel. Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile. 4. Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului. retardat mental. in timpul aplicarii testului. rezident a rurala sau urbana: Copiii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului. medie . meche. Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : . observand. . alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute. sub medie . 4.niernd : coeficientii au valori in tre .7 pentru Scala motrica si 4. recomandand precautie. . Pentru Iiecare nivel devarsta. I . sex.96.ase tipuri de Index. nurnite Indici (Indexes). 75 si . apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor. in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel).5 pentru Scala mernoriei.60 si . • Calitdii psihoJnein:ce. normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l).84 pentru Scala perceptual-performantiala.i . 4.81 pentru Scala cantitativa .. (II 166 167 . sub 69 Daca asa cum s-a precizat.

i Ia aUe 2 teste. Massoth.:I si IQ Stanford-Binet (Forma L. T.. "Watkins (1980). au gasit numai 3 factori : general cognitiv.:. in urma unui studiu efectuat pe un lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani. Keith si M. in practica.acaI. 'Wiebe si O..70 neritru Indexul sdalelor verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et. lata cateva ~. mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. ]. Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari.41 S1 . . (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra. Dna dintre cele . Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA._. mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (noscolare (r = . au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar$1 gruparn lor catre McCarthy. : r ' rnai multi au incercat. pentru GCl . A. Massoth (1985) care a gasit. R. E. Ulterior. odata cu aparitia testului vVPPSI-R. verbal. L. De asemenea. ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii _. Purvis ~i M. Astf el. de aceea nujiot Ii t rase concluzii foarte clare. 61 ..a si Benito. folosind metoda analizeifactoriale. Trueman. (1990)~. verbal si motor.uarrd. De altfel. s-au obtinut urrnatoarele ale : irrtre .te scale intre motrica. M.efect. De aicj. pc un grup de 31 copii s-a constat at ca.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a. si motor. L.mici copii. au testat 33 copii.. i~tre. aceeasi C01)ii au . au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe. Bolen (1984). M. FSI Q al testului \VPPSI. si. R.. in mod surprinzator.JVI).fost urmariti de catre A..s: tru nen . Lynch si Branthwaite (1984). . Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. prescolari . pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet. Z. anurne : general. Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta testul \VPPSI: ' ' b) pentru determinarea ualidiidti: predictive. corela. au gasit 4 faetori ~i.un studiu un lot de copii de 4 ani. rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : .etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 . recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory. care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet. A. special analiza factodetermine se confirma sau nu existenta celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy. Levenson. un grup de 35 copii au raspuns la MSCA . N.mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel. <11 bLU diil e t uat e : a) pentru -oaliditatea concurenid. MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite. Bolen (1980). Pe alta parte.60).5 ~ni.. In vederea deterrninarii s-au efectuat studii pe grupuri foarte . acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). in urma unui studiu . 1996). 169 168 . porceptual-perforrnantial. Astfel. Fom'sSant.81 pentru Gc.dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru scoala si achizitiile scolare ulterioare. GCl.

. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1i2-7 am st.l a. "exceptand pe cele de achizitii~eolare. .b ~nasoara.. !?. subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si. ' * 110 Differential Abilities Scales (DAS). blht~tea motorie . este vorba de 0 revizie a Scalelor abilrtat]. C omtr-uc{# din.i ~ v Gcn~ 1]_ :::. v . Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rnasoara abilitatea privind Iimbajul receptiv. mai ales a celor cu difieultati de [nvat. Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 . D. . Scurt noua pentru individual in 1990 a. pentru copiii scolari. D.. > . A~a cum se specifica in cadrul manualului. m. . subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului .3.v v Subtestele pentru seolari : 1. .are. ~ la.a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ .l.varietat~ de abordari teoretice" (Elliot..ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a/raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] . e Con/inut. COpleJe.a nonverbal (subiectului i se arat a rnai J I J si _Q est. . Concret. v •• 171 . rr. Sealele pentru diferentierea abllltatiler * .4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale. istoric. .L '. ~. " Obiective. . ' .rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}: .dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}: ~ 2. 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en. S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an.SoaI'0.1 abilitatea de a pera cepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model). C. In ceea ce priveste varst a . ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate).~ .~lr d: 4 imagini sau desene.o.__lLal. subiectul trebuie sa. 0.v b. <.. La randul lor. 7. Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare.: 1990 b). a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~ 1 s: pT~zmta uun.' . testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor.administrate vederea masurarii inteligentei (Elliot.1' 111'um) . . b).' rezentat de catre exarninat 01 : rl Consiruirea stnf'~7tUYi1:3 ( ani 11 luni) : eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru Mutrici 0.j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze • C Ll I intelesul unui cuvant p.l. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a din me~'lOn.orle Sl ~. ConS~ntl. cuburi (2 1/2. De fapt. Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s.1.~op~aJ. 6. . el poate fi aplicat pe snbiecti de 2 1/2-18 ani. bili . . 2.'.4.. v . 1.. soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot . C. alta. component a scalelor arata l~ felul nrmator : Subtestele pentru pre~colari: 3. 1990 britanice de Este yorba de 0 achizitie relativ grupul de teste psihologice . . al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior).1 1 abilitate C d:Jl_. subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator din cuburi de lemn .

'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (47 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman. utilizat in eadrul unei propozitii si repetat. subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator. Citirea euvantulz£i (5 ani . bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic . 2. cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) . 173 Subteste diaguostiee 1. Ortografierea (6 ani .. fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj . dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere. Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) . ' .i 11 durata ea opus un cartonas cu sau secunde. set de imagini.Ia structuri compuse din figuri abstracte sau din numere). copiilor eu varst a mtre 6 ani . trebuie sa arate. 2.17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia.17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect. (subiectul.8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele .17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera. trebuie saunarcheze. .. Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi. cuvinte). . ~CD. desenul care 0 completeaza eel bine) .multe matrici si i se cere sa aleaga. cienteior cognitive (Elliot.ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere. Caft dintre .uvinte care sunt prezentate pe un cartonas).17 ani si 11 1uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] : 6. '1 1990 b). cat de repede posibil. mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec. in cadrul . Deprinderi numericebazale (6 ani .17 ani si 11 luni): . pe un mai multe -17 ani .ele au fost pe prirnul cartonas) . 3.17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata 2-9 care i-a Iost foarte repede ante- nor :. 5 Similariidii (5 . Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani17 ani si {i luni) : mascara abilrtat. Testele de aehizirie seolara 1.tiilor mentaie . Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari. Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani .ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda . pentru fiecare. i se cere sa citeasca 0 serie de . operatu bazale. 5. . Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani .

. in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste. 3. Spre deosebire de alte teste. numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability . sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. .i Similitudini : 2.Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (. mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care . Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale). La unele subteste examinatorulpoate sa. L. G. daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori. Acesta este bazat. Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] : 2.5 ani :.17 ani si 11 luni) : s 1. la faptul ca examinatorul poate. A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL (. acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat. 65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni. A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii. in mod optional. .) Adminisirare )'i scorare.alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ). Din punct de vedere tehnic. Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala . L. de fapt. Spenciner . A bilitaiea uerbald : mascara si cunostintele invatate iar subtestele conceptele verbale care Iormeaza acest grup sunt . itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul.. Astfel.. J. administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen. Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie. In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul ofera directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte. Selectia extinsa a subtestelor se ref era.i 11 luni) : 1. tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului.si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului . pot fi adminis175 . punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . A bilitatea raiiondrii nonuerbale . Tirnpul necesar 17·1 pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni. pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala. T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate.invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat.GCA score).determinate de varsta copilului. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global. Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. Este cazul mai ales a copiilor maimici. care necesita masurari si evaluari suplim ent are. In al doilea rand. trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice. Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani .31/2 ani . intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani. 1994).

ce poate fi locul GCA..esteia . care. <1t 3. ]. T R \ Sattler. exceptand pe eel cu. aDartenenta etnica.1 Scala de Inteliqenta editle ) . .88 91 . • C onfinut. verbala : Inielegerea: reflect a intelegerea verbala. sunt convertite in T (media = 50 si . urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler.!. c~tegorii. V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive si intelegerea. R~ L. De altfel. A * 11-c. ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata ..=: un numar 3. nu il vom prezentain ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce seaza inteligentei 1a prescolari. Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici. 177" 176 . coreland rezultatele 1a DA:::.la randul lor. Esantionul a euprins " Obieciiue. Scala de inteligenta Stanford-Binet. s-au gasit valori ale coeficientilor intre . -desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea. centile si scoruri standard 100:. Din lipsa de norme specifice. Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de . \iV.sunt laudabile.70 91 .. cunostinte sociale. inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita.89.!-. llit" 198C a. Editia a patra a testului a in anul 1986. Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile.aIl.i SD =. unul dintre cele mai cunoscute teste din lume. Betz. Ia randul of era 0 estrmare a performantei copilului 1a diferite subteste. . se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale..8~ Privitor Ia »aiiditate. In general... 10. estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh.dizabilit ati severe. repartizati astfel functie de 175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani .perioada prescolaritatii... exprimarea verbala.asel~e~ea.94.. scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei. ~J 1.ate~ GCA este intre . B.80. 1989): a) Ilatlonamentul verbal: 1. d~ s~b~ecti. \VI Caracterisiici psihometrice.17 ani si 11 Iuni. baza carora se un Scar combozii special nonverbal. J. Scorurile sunt en scorurile ahilitatii care.:70U U. 90 si . Manualul ofera instructium privind scorarea 'care subt est In narte.i a~hizitiilor. pentru prescolari.. Astfel. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1/2 si 6 ani. Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta. .475 de copii. sub . aC'. ~ istoric.717 Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. Hagen. dezvoltarea vocabularului. inforrnatii factuale.:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani. lY. cand au fost publicate cele 3 baza aplicarea lui (Thorndike. eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:.f Stanford-Binet (a Precizare prealabild. e:. h 19a 6 C). regitibf:a geografi~a.. Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul . E. Scorurile . educatia parintilor . 1985). prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda. Intreaga scala cuprinde 15 subteste. ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a -testului.trate subtestele nonverbale. hdeht..

concentrarea si atentia : 3. exprirnarea verbala. Desi testul cuprinc1e 15 subteste. cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice. Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si. discriminarea det3liilor esen- d) }Iemoria de· seurta dnrata e 1. analiza structurii. exprimarea verbala. vizualizarea spatiala. deprinderile calculatorii. inc erearea :}i eroarea. 4. care este un scor standard 179 . memoria vizuala. discriminarea. niciodata nu sunt utilizate t. Pentru raspunsul la fiecare item se " . concentrarea. in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii. Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph· . ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice. b) Ratlonamentul cantitativ: 1. cifre : evalueaza memoria auditiva scurta durata si atentia : 4: Memoria obiecteZo.experienta cu numerele. si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare. if:.: refle~ta' intelegerea vizuala. discriminare. rationamentul e Adminisirare 9:i scorare.formatii factuale. 2. . In aplicarea subtestelor.3. Lndoirea si tdiatul tiala. perceptia vizuala. rationamentul inductiv. conceptele matematice :. discriminarea. 3.1 calculul. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata. examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume: a) niuelul bazal(ba'sallevel). analiza vizuala. memoria vizuala. perceptia formei. pentru detalii . coordonarea manaochi . Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul- :lUmar tatelor. rationahdrtiei : reflecta abilitatea spaanaliza vizuala. c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e 1.L reusit" sau "e~ec " . formarea conceptului. concentrarea. Copierea : mascara reprezentarea vizuala. Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului. perceptia vizuala. Memoria pentru. nttionamentnl lliductiv . perceptia vizualizarea spatrala. 3. experienta sociala . r tia1e. at entra . insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. abilitatea vizual-motorie. 2.. A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala. ration am entul inductiv. Serii de numere : mascara rationamentul logic. . 17~ atentia.l~ . reprezentarea vizuala. in medie. logic a . concentrarea.oate in exarnmarea unni copil. Cantitativ: reflect a . Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp. flexibilitatea. mentul inductiv. '4. inductiv. coordonarea vizual-motorie. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali. Pra:tica a dernonstrat ca. lYIafrici: ovalueaza vizuala. in functie de rezultatul obtinut precum. b) nivelul plajon' (ceiling level). pot fi aplicate pe un copil u~ d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore. 2.)corun eli Scorul udrsiei standard (SAS). intelegerea verbala. Scoruril e b rute sunt transormate f . aterrtia .

71 si . 1942l. Examiner's Handbook".. Intelegerea}: iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste). @ @ C aracteristici psihometrice.89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale K-ABC. Ne vom in special studii etectuate pe grupuri de copii. Memorarea margelelor. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980. s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de . mai ales.nu poate fi aplicata scala inteligenta. rnai ales copiii 1a [ideliiate.89. de asemenea.91 pentru scorul compozit. nivel al consistcniei=inierne. E. valoarea de . pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani.56 si . sexul. apartenenta varsta. De asemenea. al nivelelor de varsta (Mc. . Un alt studiu. Din multitudinea cercetarilor efectuate. de subiecti (normali. Hopkins.Nemar. pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele . marim~a comunitatii. talentati si supradotati. .77 pentru subteste : intre . efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC.88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii intelectuale. 71 si . care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16. prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari. existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice.. Pentru scopuri de triere (screening) mai multe seurte sau abreviate ale testului anume : i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular. de 8arii.80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozitla Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler. F. Memo. Astfel . in baza unui singur factor cornun .i ret ardati mental pentru care . rarea rnargelelor . de 0.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica.. cuprinzand 57 de copii de 5 ani tilor de corelatie : intre . ranlor.manda utilizarea lucrarii autorilor A. retardati mental. hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai JL deterrninarii [ideliidii» test-retest.' j grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficien- 181 . Delanv. 0. Cantitativ. 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. Memorarea propozitiilor. S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . cu dizabilitati de invat are) demonstreaza. Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica.si F. situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati . studiile efectuate pe' diferite grupuri .ell media 50 si deviatia standard 8. structurii . au fost dupa un interval de t. pentru copiii rnici. cercetarile arata. doua unul . si alt ul .46 pana la . . Analiza structurii) : o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular. Pentru aceasta categoric de copii se reco. Cantitativ.80. Pentru cei din o Siandardizare. .. primul rand. in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI. Lotul a cuprins un numar de 5. scorn rile varstei standard sunt in sco ruri cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit.' Una din adresate acestui instrument psihodiagnostic consta faptul ca nu permite compararea \ r. ... ' Referitor la ualidiiaie. care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical.imp de 2 Iuni'.

Ionel are 3 bomboane si ii ofera una lui Danut .al unor situatii sau evenimente sociale. .1. trebuie facut daca te pierzi in oras P:: . Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta. Aceste teste sunt urmatoarele : L Casa animalultci. noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri. . tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid. aranjati in ordinea dificultatii. Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei. el ?". eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr : "Prin ee sc.i anume: 2.6.te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2.performantelor peste timp. Varianta ini tiala a testului euprinde doua categorii de teste . Similitudini.iind. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er. ce urmaresc masurarea rilor verbale: 1. solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare. Asadar. Sunt 20 de iterni. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere . copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte. unii. Vocabular. cele mai multe sarcini sunt eu timp limitat. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra . Propozifii. in special a copiilor. atat a continutului. imaginea fiecaruia f. nCe inseamna cuminte?" 3. in generalvcopilul sa realizeze ceva si. $ Coniinut. De exemplu : "Ce este gura?". itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. 5. De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?". deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii. "Cate degete sunt la 0 mana?" * Revised 182 \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence - (wpPSI-n). Ia diferite trpuri de cunostirrte generale. mai usori.. Teste verbale. Aritmeticd. ' • Obicctioc. ") iar a1tii. J "ee (V\!PPSI) deprinde- 6. 4.. ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale. in al doilea rand. Lnformaiii. Teste de perfor manta. tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i'faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta.revizuit * eopfii • Scurt istoric. Scala de inteligenla \Vechsler pentru preseolarl ~i seolar i mid . . d~ntre care. Cu toate acestea. cu cate bomboane mai ramane. un copil este . In 1989 el este revizuit . acestea solicita. mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" "mal mic" iar apoi. Jnjelegerea. 3.aseamdna ommar cu 0 para?") . Testul cuprinde 13 propozitii ce trebuie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost prezentatede catre examinator. cat a procedurilor de administrare.. De asemenea.. mai dificili. Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare. II..asociata en un cui de 0 anumita 183 1. In total sunt 16 itemi. La Iiecare din cei ~ de itemi prezen22 t ati oral de catre experimentator. De exemplu : "Ce culoare are gutuia" ? . Spre deosebire de testele verb ale .

: 184 185 .e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui.pot calcula 3 tiDuri de coeficienti de inteligenta si anume : I 'sunt 11 subteste ale :intregului test. Acest este oarecum . p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un Iimitat de 5 minute. ell exceptia subtestului . trebuie sa fie Iamiliarizata. In sfarsit. Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui.. s.copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului. cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare. sarcina de a cornbina cuburile in asa '1 reproduca imat corect imagmue corespunzatoare v' " v. "Inte1egere" :. administrate a itemilor . . l~eferitor la scorare.. Pentru care subtestele prezentate mai sus. de fapt . ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit. tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca . a)coejieient . este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita.. esecuri pentrusubtestul . In primul rand. en activit ate a de testate a copiilor mid. baza scorurilor Ia subtestele deperformanta. 3. copilul trebuie copieze diferite geometrice. cum s-a mentio. 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii". de la un subtest altul. 2. " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ". 4 esecuri pent.Pentru subtes!~le.Intelegerea". cuburilor (Block Design). "Desen geometric" $1 "Cuburile". pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri : timpul $1 corectitudinea executiei. . timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test.si.ului este de 15 30 de minute. In rnedie. 0 ceva exemplu. Sunt oferiti 10 -itemi.1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0. care auo medie de 10 si valoarea deviatiei standard 3.~s~~ "Antmet1ca" . ')i scorare.. un animal un picior}. "Completarea imaginii " . 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului. Testele verbale si de perlormanta se aplica altemativ. de intehgenfii »crbald (VI Q). geometric."Propocai~ulat b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP).ru _ s_ubt. calea un puisor ~l mama sa. Pentru subtestele "Labirinte" "Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul. buind sa exact acel "ceva".Tnformatii" . precum $1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect. pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile . 4. in principal se acordarpuncte ru raspuns corect . ' Pentru toate subtestele. care cuprinde . testse acorda 5 minute. 4..:. totodata. Astfel.ii. contine 23 fiecare ins emnand . . raspunsul acest . ~5. in ordinea crescatoare a' dificult at. subtestelor . Completarca imaginii.. scorurile brute sunt transIn scoruri scalate. Copilului i se colorate in alb precurnsi un model. In cazul acestui test. respectiv : 5 esecuri pentru . "Vocabular". obtinnt in verbale. 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar".5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea . 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 . pentru subtestele "Infor_ "Aritmetica".

Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste. . continutul testului. in foarte mare m asura.58 9i . .76 pentru VIQ. b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de . • Obiectiue. Privind aceste valori. A dona varianta a testului. pentru Iiecare jumatate de an..87 si 1. rezident a urbana sau rurala . arc valori cuprinse intre .i nonalba) .. • Standardizare. Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii. f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3. Pentru toate cele 3 scale. . Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric. pe un grup 50 de prescclari. .66 :. d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate. a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie. . 0 buna st abilit ate a t estului : e) eroarea standard anulsurar£i.. categbria socioprofesionala a t atalui. Fe ansamblu. Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini. prima variant a. calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre . vom prezenta in continuare nurnai elementele noi. Din aceste date se observa.93.93 pentru PI Q si . • Caracierisiici psihonletrice.69 pentruVI Q.53 si .i 3. a fost pentru toate subtestele intre . Deoarece. calculati in baza aceleiasi metode.44 ..12 pentru FSI Q. datele de cercetare arata urrnatoarele : .87. . . intr e 3.89 pentru PI Q.i .a re 3 ani si 7 ani. Astfel. Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica. Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard. de asemenea.60 pentru PI Q si intre . cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M).96 pentru FSI Q (intreaga scala). hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe.40 :. in ceea ce veste fidelitatea. nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului. urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest.i 3. precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute .94 pentru VI Q. Testul este clestinat coniilor eu varst a . specifice pentru forma revizuita . valoarea acestora a fost intre .15.estul vVFPSI este corelat cu alte teste. intre . 'publicata in 1989. Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual.i 4.85. rasa (alba :.86 pentru VI Q.60 :.44 ~i .c)coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste ~i de pertormanta}.92 pentru FSI Q.75 pentru FSI Q. 186 (verbale c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie. calculata pentru toate subtestele. reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. a fost de . media este 100 jar valoarea deviatiei standard . a intervalului 4-6 1/2 ani.. Referitor Ia ualidiiate. respectiv cate 100.35 pentru PI Q ~i intre 2. in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t. la Iiecare nivel de 'V8TSta. 77 si . Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155. si 3 luni (deci este 0 extindere a inter187 .

Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest optional. sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala. de asemenea. Pentru subtestul "Desen geometric".L . care snnt identice cu cele din variant a initiala. Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi. \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste: Subieste Irrformatii Intelegere Aritmetica ocabular Sirnilitudini Propozitii 188 S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului Desen geometric Cuburi Labirinte Completarea irnagrnn Cuiele anim alului '" A $& scorare. scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet. introducerea unui nou subtest . . raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului". 2. . subieste uerbale. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" \.' care. acelasi scop si anume. ell 0 medie de 10 91 eli 189 . I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1. CL ~ '_ \___ \ (_ . a~a cum se specifics in manual. (\Vechsler. . pentru fiecare subtest . Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio. subiesie de pe!jormanpi.varsta fata de varianta . toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa ofere raspunsul coreet 1a primul item. care. directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. Dupa aplicarea testului.pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta .noua "Cniele .C_. subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea . Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului"..animalului " (Animal Pegs). in baza tabelelor existente in manual.. nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea . pentru unele subteste. de a masura coeficientul ligenFi al copiilor. D. scorurile brute se transforma in scoruri scalate.L . Sunt rnentionate cerintele privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test.In cadrul directiilor de administrate.' . E1 urrnareste ct. ~ in afara de subtestul "Aritmetica". Acestea au valori de 1a 1 1a 19. se specifica. deosebirea constand in : a. Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI. a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei.. De asemenea. Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie. Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura : -. . denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. '_ Uo. "Cuburi". Asadar . 1989).pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: . "Labirinte").~.

S. "Cuburi".2 subteste si anume. sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:.. manualul cuprinde si tabele forrnarea scorurilor brute ale subiectilor oalenie iuirstei. foarte area uno~ scoruri rezultate in urma aplicarii testului.. . Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni. nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui.85. Ysseldyke (1991). "Propozitii" si "Cuiele animalului ". b) 1Q peljormaltjd. sub medie.si anume pentru I Q verbal. Foarte interesante si. Lotul pentru restandardizare a cuprins un numar de 1 700 copii.o deviatie standard de 3. Referitor la valoarea acestor coeficienti.86 . peste . calculat in baza scorurilor la subtestele . coruri echis totodata. • Siandardizare. valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15. 1990). 111 sinteza. Salvia si S. Stone.. utile sunt tabelele care ajuta la interpret 190 .. nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke.90-. marginal.129 110-119 90-109 8070sub 89.. "Labirinte". "Vocabular" si "Similitudini". 79 69 deosebit de inalt : supenor .. Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica.peste medie .97. In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut. calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste. . exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=. :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate. calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului". . respectiv : a) 1Q verbal.96. .. pentru FSIQ. "Aritmetidi".1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni.130 ·120 . "Completarea imaginii'".i 15 %. apartenenta etnica..rile fidelitatii pentru subteste. .7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni. Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ.Informatie". medie. pentru fiecare dintre ei. sunt relativ rmcr. . coeficientilor de ce permit transin . insa. Unii autori.. ~ .Tresen geometric". au const atat. . trebuie mentionat ca. in general se . B. Caracteristici psihometrice. De exernplu. Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986. ]. c) 1Q total (Full Scale I Q). pentru 1Q performanta. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160. Valo.considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %. Se poate usor constata c8.93. }Yt. pornind de la varsta de 2 ani si 1. subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii : . Beyer. De asemenea. . deficient intelectual.. "Intelegere". sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic. Astfel. precum ]. ]. 191 Pe langa procedurile de calculare a inteligenta. . cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 .

85 pentru FSI Q.re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R . valorile erorii standard sunt .88 pentru . recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa. impartiti 2 grupe (0 grupa. Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste. 1996). Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI. . Cu toate acestea. .91 perrtru mtreaga scala. . 5 7 ani).se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta. ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C.94 $1 4.. b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea. R. valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : .94 pentru "Vocabular". datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI..I Q performa::*l.0 si 2. Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective.. care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii.) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a 52 pentru "labirinte" ~pana la .0. pentru subteste valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1. :2 exarninatori au evaluat.90 pentru I Q perfor. corel atii de . . 192 193 .91 nentru FSIO.82 pentru I Q perforrnanta.88 pentru "Desen geometric".i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi.87 pentru FSI Q . validitatea fonnei revizuit e . Astfel. < 1 In ceea ce nriveste ualiditatea. Este yorba de corelatiile dint. obtinut urrriatoarele : cosficierrtii de stabilitate (corectati in. raspunsurile unui sublet de 151.c.'. c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '. in general.76 pentru I Q verbal.90 pentru I Q verbal : .74 pentru FSIQ .aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry. trebuie mention at ~ . Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta. . b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni . adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun). 3·-4 ani $1. 73 pentru IQ verbal si . 13 . si . .188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare.82 pentru "Completarea imaginii'. 717 1.75 pentru I Q performanta. . De. in cazul v ariantei revizuite . De asem enea. Kaplan (1993). J. intre 3. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : .. spre deosebire de \VPPSI.98 pentru I Q verbal si intre 2. cum ar fi: a) cu vVPPSI : In medie. Astfel.. Pe de alta parte. mai mad pentru copiii de 7 ani.09 si 4. fapt.. .Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au. .56 pentru I Q performanta : d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: .81 si 3. Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult mai putine decat cele privind \. separat. dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3.81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) .VPPSI. r. situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite. a doua. 94 perrtru "Labirinte".. 96 pentru "Similitudini".85 pentru I Q verbal. Interesant este ca. s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest..

. R. P.. J" E.. 1990 a. 229-238. Gyul'ke. 111-115. San Antonio. Cattell.M. The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature. PrinApplications and Issues (third edition). Simultaneous and K-ABC. Psychological Testing. processes and 18... 369-375. 1980. Cattell.. EXaJ1l1Jlc/S Handbook.. Umansky. Predicting First-grade. 1940. 18. E. C. j ournal of Psychoeducational Assessment. 3. T. in j ourn al of Educa18. Assessment Battery for Children. in j ournal of tional Assessment. Allvn and 15. San Antonio. 27. Ayres. P. 11. Longman. 1990 b. Aylward. History. Anastasi. S. Psychological Corporation. 377 408. Differential abiWy scales . Conner. 37. 1994. The mesuremcni of intelligence of infants and young children. Spenciner. Emerging concepts of test validation. pro-ed. A. Das.-ABC: Implications for future tests.. 15-21.. A. C. from Pre- -'-"___:--===-~ 8. 1985.49 pentru FSI Q.Administraiion and scoring manual. J. 1960. 4.. P. Hooper. San Antonio. 8. 1991. Kaplan. Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman. Delaney. 1987.c 1991). in j ournal Psvclzo-educational ASSessment. Cohen. noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi. 373-377. Assessment of Young Children. 1. M. in Developmental Review. ce-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E.. 6. 14. Texas.. Hopkins. J. Chicago : Riverside Publishing Company. J. 1990.. P. Elliot. M. In Psycholog-y in the Schools. 8. Gomez-Benito. Psvchological Testing. C. A confirrna tory factor analysis of the vVPPSI-R. 5. A. 'IX: Psychological Corporation. cercetarile efectuate au seos in evidenta faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta).. 146-164. '9.. la fel ca $i \!VPP SI $i. 6.. fata de varianta anterioara. Differential' abl'lity scales and technical handbook. San Antonio. J. ~. TX: Psychological Corpora-· tion. 1986.. \V.. . 1-15. Saeeuzzo. J. J. Jensen. D. In eoncluzie. in Annual Reoieto of Psychology. Beyer. 1990. Brooks! Cole Publishing Company. media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale. Achievement Kindergarten \VPPSI-R scores. F. Cattell... Understanding Children's Testing. succesrve Education..... New York and London. Gregory. Austin. R:. 12. New York. in Psychology in the Schools. Cooley... BIBLIO GRAFIE 11. second edition. Factor structure of the McCarthy Scales. in journal of SPecial 1984. J. 17. 7: Conoley. TX: Psychological Corporation. StoneyB. E. 1984. Psychological Principles and A ppll'cations. 1993.. The black-white difference on the E. Cattell infant intelligence scale. 22. Forns-Santaeana. D. \VISC-R. Pacific Grove. The measurement of intelligence infants and young children. L.. 133-138. D. Elliot. 16. L.10. . TX: Psychological Corporation. E. Bacon. R.e) cu K-ABC: . 1990. Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable. C. E. G. 13. California.~ The Binet In- telligence Scale: Fourth Edition. Gregory. 19. 194 . 2.. 1996. Kaplan. 1993. 1986. S. In plus. n.

Boston: Houghton Mifflin. L. S. Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions. Kaufman. Stanford. in Journal of Special Education. 13-23. 4.Binet intelligence scale: F ourtli edition. J. bordeline mentally'" retarded. Karnes. Assessment. D. Obrzut. 40. C~ n. A. R.• Manual for the dren's Abilit1:es.. L. TechJl'ical manual.. Thorndike. E. 331335.20. A. K-ABC administra21. :1". L. 1984. San Al1to~io. Obrzut. Cognitive assessment of preschool children. S... S.. 23. A.. w. for the Wechsler Preschool and Pri- N ew York: Psychological Corpo- 196 197 . Test critiques: volume IV. A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities. 108-'-114. 1986 b. Kaufman. J. Ysseldyke. in Clinical Neuropsychology.. Circle MN : American Cuidanae Service. Sweetland (Eds. R. San Diego. A. Us1eof the WISeR and K-ABC with learnina disabled ). 38. in J ournal Clinical Psychology. Kaulman. Keith.326. Chapman. Clinical evaluation of yeung 22.. A. in Psychology in the Schools. Thorudike. J. N. in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l. Guide f01' administering and scoring the fourth edition.. 31. Scales of Chil26. 1985. R. 1984... in Psyclzology in the Schools. children with the iVicCarthy scales. 1986 a. The recision of the Stanf01'clBinet of the standardization data. 15. 74-81. 33. retarded. scale: An 27.. WiHson.. 1984. 28. Publisher.MO: Test Corporation of America. L. 417-424. S3'ttler. in British Journal of Educational Psychology. CA: Jerome M. 54. 39. M. (5th edition). M. Q. P. Bolen.. H. scale: Fourth edition.. 1983. 1988. . J. N. 29. J.... in D.. D. lVechs!el'.. The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique. Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation. 21. Chicago: Riverside Publishing Company. 26. 1984.. in 1Jl the Schools. E. Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school. R.). Sweetland (Ed. Austin. 20. Thorndike. 1985. in K. V. 24. . D.. 19 24. 37. Na!Jlieri. }\Ierz. 1982. School Psychology Review. E. E.. Assessment of children. TX: PRO-ED. 1980. 35. Kmifman... 42. 1988. Sehakel. P.. 40. 1986. Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children.. 18. lUcCarthv. Sternberg. ]\1. 1985. . Con25. R. Oehler-Stinnett. Reynolds. in Psychology 1'11 the Srliools. L. It l'\agHeri. J. Kaufman. Binet n. Hagen. Manual lzzary Scale of ration. Chicago: Reverside Publishing Company. Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learning disabled and mentally. struct validity of the K-ABC for gifted children. 1984. P. 1. 1942. Salvia. S. ]\1[. Z. abilities.. and normal b children. A. Sattler.). Kansas City. Trueman. Factor structure of the Scales for males and females. TX: Psychological Corporation. "1991. 1967. 22.. 1984. in Psycholog·y in the Schools. Kaufman. 1983. J. 1\'1. Test vol. A. A. T. J. A. Keith. 393-404). Sattler. Sattler. Boston: Houghton Mifflin. S11a'w. 30.. 32. 1972.. J. T. A.. tion and scoring manual.. 200-21S.. Lynch. McNemar. L. Bramhwaite.. 22. E. McCarthy scales of children's Keyser. 41. Bolen. A.. Sattler. Review of the Kaufman Assessment Battery for children. Hagen. M. 254--259. 269-279.. Stanford- -Chicago : Riverside Publishing Company.. 17. S. New York: Grune and Stratton. J.. 133-141. Hagel}. 21. 1986. A~. 1 (pp. J. Strommen.. lV.. 34. 36. McCallum.

E.revised.oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive. Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat. cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q). Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici. Mai to-ate sunt standardizate. Cunosdmd din cadrul rnanualului. de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme. in I ournal of School Psychology. interpret are cantitaticd . care. in dreptul mediei etc-).. este de doua feluri : 1. In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive. desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici. Asadar. \Vecllslel'. ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva.. care este. respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup. indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc. manuale tehnice etc.are. in mod firesc. Referitor la v alidit ate . in ~pecial. D. Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza.. altele la norme si altele atat la criteriu. dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :. testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor.ri. \Viehe. n Limp ce testele pentru rnasui rarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu. i-nter. global sau partial. respectiv. • pretare calitaiiud. Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu. 154-162. in special. la randul ei. putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. incluzand 0 buna baza materiala. pentru I Q total media ~istandard. existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare. Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children.>1 scolare. 1989. gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R.43. desi proeedura difera aarecum de la un test la altul. daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115 199 . 18. sub medie.2. fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali .J .area rezultatelor. 2. 44. ele au dovedit. deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume. -Watkins. San Antonio: The Psychological Corporation.atrca si ea presupune. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii. :M. ai inteligentei. de exemplu. interpret. Se st abileste astf el . folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite. 0. cat si la norme. J.r~ st. 3. ocupata de copil in cadrul e~a. CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI A~a dupa cum a mai fost precizat.n~~in lotu! de st aridardiz. Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea. 'inclusiv performantele prescolare .ntionului. Wechsler preschool and primary scale of intelligence .

v a prirni un scor echivarstei de 5 ani. in urma unor laborioase studii statistice. de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si. rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie. cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat. cum i se lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii. . cantitativa ~i calitativa.iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta. (Spatz.media 100 iar deviatia vst andard ). de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv. .. 200 Uri a1taspect a1 int. se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. 1998) sau "banda erorii".18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane. pe de 0 parte. in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiuaScorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu. inseamna .a exernplu. Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon). analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult . cat i. daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~este 12. Desigur.0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a.nuit intre 68 si 99 Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse informatii pozitive referitoare la validitatea predictiva. In primul rand. pe de alta parte.ive.erpretarii cantitative il constituie analiza i.iIa scorurile eehivarstei este posibil ea pozitia copilului nu fie Foarte ut. pentru testul K-ABC. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit. AsHe}. el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta.. deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi.. eu atat m ai mult valoarea p redict.. at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12. scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur. putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot.0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R. la nivelul scorurilor subtestelor. mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard a . de asernenea .0 diferenta de 12 . s I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari. mai mare 84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru etalonare.icompararea scorurilor Ia subscale.05. in baza aceleiasi logici si anume. Sau. / Spre deosebire de scorurile standard. spre exemplu : .riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV. c. 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obtinute 1a te~tul McCarthy. in a1 doilea rand. prima 201 .ila este. totodata. se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1. Manualele testelcr. nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful