P. 1
Testarea-Psihologica-a-Copilului-Mic-NICOLAE-MITROFAN1

Testarea-Psihologica-a-Copilului-Mic-NICOLAE-MITROFAN1

|Views: 116|Likes:
Published by Alwyn11

More info:

Published by: Alwyn11 on Mar 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

NICOLAE MITROF AN

£; ,

i ,
r

t~

TEST AREA PSIHOLOGICA A COJ:lILULUI MIC

PRESS

MIHAELA 1997

S.RL.

Bucuresti,

I
i

I

Coperta

de CONSTANTIN

POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e
1.

11 "copilnl mic" san "varstele la varstele de masurare mici . de tip "screening" lor . . .. mid"? 15
19

Ceinseamna

2. Testarea

abilitatilor

2.1. Instrumentele

19 19 24 24 28· 52 34 56 69 46 .
46

2. 1. 1. Precau tii privind

ut ilizarea

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in practica . . . . . . . . . . . . . . ., 2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a achizitiilor in plannl dezvoltarii. 2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit) pen tru prescolari tat ea t impurie
2.1.2.5.

Testul de triere prescolari .

Brigance pentru . . . . . . ..
R

ISBN

973-97843-7-2

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activitatilor de dezvoltare 2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru surar ea efectelor invatarii 2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea 2.1.2.9. Inventarul rie :3. pentru trierea . rna-

t impurie

timpu49 50

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii

2.2.2.7. Testul de triere a lui McCarthv (MST) 2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre-scolarilor ........ 2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dezvoltarii prescolarului ..... 2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice .... 2.1.2.11. 2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii 55 56 58 2,2.3. 2.2.2.8.

Iriventarul

Minnesota

de

dezvol~

tar e a conilului
Scalele o;dinale hologice ale dezvoltarii psi. /. . . . . . ..

84
86 90 90 92 94

Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor prescolar i si a scolarilor mici . .... Inventarul dezvol tarii copilului Invent arul diagnostic al lui B1'izance pentru dezvoltarea timpu~'ie -~ revizui t 2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor 2.2.3.1. 2.2.3.2.

60 63

2.2.1.

Mijloace de masurare
nou-nascuti 2.2.1.1. ....

a dezvoltarii
.....

copiilor
,63

pentru 2.2.3.5.

copilaria

timpurie

.,..

95
97 98 99 102 122 150 151

Masurarea comportamentului lului nascut inain te -de termen 2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal ........ 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la termen . '2.2.1.4. Chestioriar pentru temper arne n tul copilului - Revizuit 2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii foarte mici (0-2/3 ani) 2.2.2.1. copiilor .

64
66 2.3.

Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psihodiagnostics de la 110i din tara Probleme ce apar in legatura de masurare a dezvol tarii inteligen1ei de teste pentrn pen tru pentru copii mici a lui coco-: la prescolari cu aplicarea test elor

67 68
71

3. Masurarea 3.1.

Exemple 3.1.1. 3.1.2.

Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II 2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

~

Scala de inteligenta Cattell ..... Kaufman Bateria

151

masurarea

72 co3.1.3.

piilor piilor
Scalele McCarthy

74
78 80 82
3.2. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6.

abilitatile .

Ioarte mici cu n-voi

speciale

Scalele pentru difereritier ea abilitatilor Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

161 170 177 182

2.2.2.4. 2.2.2.5. 2.2.2.6.

purii

Profilul de dezvoltare al in terventiei t impurii . _ . . . . . \. . . Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii timpurii . Hawaii al : invatar ii timProfilul

editie)
Scala de inteligenta Wechsler pentru

.
vcopiii

prescolari

si scolari

mici - revizuit
....

Consideratii si recomandari privirid aplicarea testelor de inteligenta pe copiii prescolari
198

83

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".
L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de pro-

tesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel : lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:, s 1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii, Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[ pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho]. .' T . 171li'0~~r ~UL I .. Cuza" 1Q"";·4··T .iJ'I,_L,-~d, aiagnosnc, lfa$l,
.!. .L
, . J J

,1.v

)~

Lruirusndtor

II, Univ. Cluj-Napoca,

nepermise din punct de vedere stiintific revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a .activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de~exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/ 1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

1976' - intarzieri

in

romanesc. Al treilea motiv este legat de activitatea noastra desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse, cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate. Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta). Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu ': , - testelor care sunt mai bine realizate din punct de vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' r - 0 s mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct, prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original. Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,
13

12

din clinici si spitale. cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei . tUtUTOTacelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor.de asistenta sociala. in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia.nevoie de informatii noi in acestdomeni'u. de ce nu. de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice. institute de cercetare etc. nu i-am uitat nici pe cei care. a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei. comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare.c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei. ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare. d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala 15 . transformari metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psicreind astfel mari dificultati celor ce incearca sa construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei . care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata . care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici. Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila. din cauza. Nu ne ramane decat sa multumim . psihodiagnoza copilului mic.).de psihopedagogie speciala). In a1 doilea rand. b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple. Desigur. Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii. nu vor rezista t. am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale. testareapsihologica si avem in vedere. la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor. clinici. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '"varstele miei"? Intrebarea este legata direct de incercarea de a deliun domeniu particular al psihodiagnozei si anume. in primul rand. din inspectoratele scolare. parintii. din institutii pentru handicapati etc.ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare.). In' a1 treilea r~nd.entatiei de a lectura crare si.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte cititorii ei. ]1 in alte dornenii. care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor. 1. rnai ales. chiar daca 11U au nici 0 tangenta.

Stassen Berger. consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import. cei mai multi auto.1 ed. c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor. 1992. G. ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari. copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}. Asadar..2Jcala dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor". practic. in cadrul acestei lucrari. cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale. dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. I. t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual ele sunt determinate de lipsa suportului " normal si firesc din prirnii ani de viata." desigur.nasurarea dezvoltarii. spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *..ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. E..ri$i ~constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire .Printreprincipalele axe. o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si. 1989. in realitate. e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r. Chiar si din aceasta scurta prezentare. Verza.~i umaria. Psihologia dezv?lt. 1989. Wechsler (\7VISC-nr). . Craig. fifth. hind caraderisticile lor specifice. Prentice Han. curneste cazul bateriei Stanford(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din . 1994.mentele de mdsurarc "screening".x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta. Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari. Ed. avem in vedere copiii mid si foarte mici. a II-a. 1988. orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde. prezinta multe particula. New Jersey. Psychology. New York. Brodzinsky. in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita. Holt. Eng-Ievvood Cliffs. ]. Human Development. b) achizitii in planul limbajului. eu mult profesionalisrn :. $chiopu. Adica. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1 ~. eu mult suflet. mal exact. Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii.Pe~trn cei interesati. 1981 . Me CrawHill Book_Company. Rienhart 'and Winston. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare. Lifespan Human Development. desi. mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii. . in primul rand. De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari. edition. de altfel. The Develop'tJ1g Person Through the Life Span..i. mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7'. Thompson. A. Un copil. . pe care Ie intalnim.mai ales a celor mici.itati specifiee. de alta parte. reiese destul dar faptul ca. ele fac parte . de exemp1u.. cum ar fi : U.)11si intensiv.irii. R. vorn incerca dona categorii de instrumente psihodiagnostice. A ContempOJ'ar_v viewpoint. third edition. invatamantului special. Didactica si Pedagogidi. M. fourth edition. Mavis Hetherington. desi nu este foarte simplu. cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der. E. indus intr-o categorie separatainstru. Inc. K. third edition. a doua. ed. Wor th Publishers. D. Parke. 717 17 .. A. aplicat C(. V. menea e~pil. D. R. avern in vedere. poate urma st abilirii diagnosticului psihic.din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale. Bucuresti. nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat. De altfel. * . perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D. ~ cuu 2-e. Gormly.

I.._ de f tos r £. achizitiile sunt reduse numai pe unele directii.cu•All1 Sl tV" . dimpotriva.Testele cuprind anumite J • v' v • 4r_r a'r . sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv. sa masoare."'r"n '. In baza sun L selectati celee ridica probleme. -v' J'.red<L ·. ...an ~OplU c~ ~e~..:' ~ v.Avern in vedere.. mm.. ..bl. .ciJP. id .intalni "abateri" globale.. pSlho-comportamentala sau care ~num:.>1. adica. sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si. "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei.. putem . ue l.se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea. cer. inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza. )' 1\ . Evaluarea tip screenins-" esre . . ci.1. cu cat mai multa . ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon..d. urrrra care nu pot trece. ~ r"<0. fie partial. ('OQU'l+ .. a coprilor . la altii. "screernng"? Cuvantul englezese"screen".scfeenin..."'L~ecn~ng mseamna trecerea co. . In· t· 1 '.s...lit.'AO ~bl a -'.. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ. :-·. Interesant este faptul ca.piilor sau ..dea .screeng es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta dezvoltaro..~ ".. 2. desigur.. copiii supradotati.SCREENING" TIP .: l\IAS1IILULE ...rq- ._ . .t inseanma bur 'san sita. un '. totodata. foric .' ~.~r\. " se face la g d~ comunitate ~'''ele~c. acuratete.copilului. +r. . L "CL peu lcenecesare. in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial.esIt~. /.. Scopul principal al testelor de masurarr. conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului.-l. INSTRUl\iIElI~TI~ ])].t:. in timp ce. evaluari intensive suplimentare vede'rea f precizarn mal exacte a serviciilor educational e $1 i era. deci intalnim "abateri" partiale. rn . Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale. De cele mai multe Of1 test ~ tip . t' dir d e vedere 'coL:--' 1 L.rarnanana. a.te handicapu~i . Nu este exclus.' _" ~ . fie global. Depistarea acestora mtenp~.. - PY1'. in mod dar. in cazul unor copii.

. Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil. sunt t rimi~i spre a Ii se face verificari s~pliment. cognitiv. .'1 A. tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}: d) instructiuni de aplicare foarte clare. este . Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor. 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de . 0 scoala.. 4. Referitor Ia validitate.afectiv.coreet 0 ~. Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model). t. de exemplu. Intr-o apreciere extrem de concentrata. in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale profilului psihocomportamental a1 copiilor : . 1. Asemenea limite sunt. In concluzie.coli. f) anume: "sa fie scurte. execute .. pentru un copil de 0 anumita varsta. 1984).i valide" (p. . Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale. concluzia fiind . tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. ieftine: standardizate in administrate.estele . concluzia fiind decieie. Meisels 5. stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii. intr-adevar. Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si 20 . un grup de scoli .. Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale.x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. concluzia fiind decizie corecid. e'.ii si anume (R. Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte. J. demne de incredere . de asemenea. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale. a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei . Dintre toate cele 4 variante. inalta . in plan motor. fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care. sa . necesita servicii edueational-terapeutice speciale. g) sistem relativ simplu de scorare. De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare 21 ce urrneaza a le aplica. 3. b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare). specifice. Iimbajjcomunicare.. 613). oricatre toate ariile dezvoltarii. c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in . fals poz#iva. in mod real.urecum : ~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ. b) de regula. Lichtenstein. relational-social. raportate Ia norme. cat si pentru familia de apartenenta.privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta. evaluate/scorate obiectiv. ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte. servicii speciale. necesita.ate. Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t. Din punet de vedere psihometric.raloare a fidelitatii $1 validitatii.rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) . 2. S.decizie fats nega- tivii. Copilul care a fost trimis pentru evaluate. cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci. .medIe. putemIntalni mai multe sit uat. au un caracter multidimensional. cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. cum ar fi. nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului . concluziafiind decizie corectd.d~ asteptat. De exernplu. . atat pentru copil.

1distragere a aterrtiei.s. insa.Acesteap.je~te. Cohen. Locui. este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico. 5.. Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii. 5. pot fi folosite chestionare sau liste de control.a.rii· copilului. dimpotriva.-'tjl:lor.pediatrica. Impiedicad~voltatea. 1. actiunea de evaluare se amana pentru alta data. Inceea ce priveste locul undese poate destasura activitatea de masurare tip "screening". 4. Astfel. 2. AriiledezvoUilrii. Date de .i ce-L ing·ij. trebuie. d) statutul socio-cultural. gripat) san este obosit. Cohen. 4." . L Spenciner. de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :. examinatorii t~ebuie .. de exempluj . preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in 3. Jnjluen. Famiiiarizarca copilului cu examinatorul. Trebuie verificata eu atentie .ele testarii. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei. In acest scop.Aezvoltareapsihologica .producerii de triere de tip "screening. 2. fie concentrata De. contraindicatii pentru o cat rnai corecta masurare. fi mention ate : 1 V - torul unor unitati mobile. Starea Jizicii.iaetiunea de. 2. statutu! fizic . trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura de informatie . 6. in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor.otsprijini san. J.sau preocuparile lor legatnracu copilul. tina seama de 0 serie de recomandari. ce . comprehensiva tip "screening".atutul familial.'. L. N. sa includa informatriprrvindauzul. Este verba-de un program de rare.z14i . ' vatie directa..1ele 11Mdi1-1.:. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat. st. 3. J. de iaceea.. ~ensibitz:tatejapi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q.at! educationale (gradinite. vazul.rebuie sa se bazeze a) masurarea la domiciliulcopilului . b).permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G.la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale.i in :<. obtinuta in "intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii. L.urmatoarele : 1. de 1a ceau . Examinarea . ( Indiferent.masurare poate dintre ariile 23 mai multasuprauneia .a). trebuie abordati cu delicatete. "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului.. Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil . aceea ae~iunea de masurare nu t.: . altele decat cel~ ce vizeaza. 1994). de aceea.dstoria dezvolt8.·1 cazul in carecopilul este suferind {racit. llu:. c)..o·njurdtor. ata t pentru a Ie reduce anxietatea. de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor. Spenciner. 22 rnasurarea cn aju- foarte multi itemi. Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda .' . Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening"..si evaluare a copiilor. desigur.. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau grija copiii. foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi. buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G.f t rebute sa mcru: da In f ormatiirecoltate 1 '. 1994) : 1. d)·masurarea in cadrul unor centre specializate. c) masurarea cadrulvunor unit. De asemeneavtrebuie sa. cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii. 1 'Y. 3. Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale .

..~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania.". Denver evide1:lfiere'.A.inMeisels. 1987.. needs. . IU'lillbook of early childhood 605~632). Printre studentii ce au avut cea mai importanta .(Eds.i anume. dr.ecvehiin . adapt area . deoarece.Pieter G. Liclitenstein. Orlando. . Cambridge: CambridgeUni- Pet~rs(m:'N~~ EarZ'vzn(ervcntion clz1Iirej·i.mdic(lppedil11d. M. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. interoention versi~y 4. intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *.cormanicaticnale piarda vedere interactiunile aeestea. Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics. . 492 copii din oe1. IV.n11 :.J.. S. Ne'\v' York & London. tara de teste aceasta categoric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica. 2. Partea a doua a actiunii de et alonare :.. " int2ihiite mai' fl. rnai ales cei practicieni. 1994). Din punct de vedere geografie.Bucuresti.1f!tit/t develop'mental' and. Nicolae Mitrofan. . 186 copii din centrul Timisoara (Banat).. asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] . Dobrogea}. Mitrofan.B.. . copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia. Coordonarea generala. J P. n·. i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu . 1. T estul. FL " Grune 3...l> children Shonkoff. Stratton.~. I mare realizare 25 . ' Exhlilple· de teste :i '. ai-ris .1994. Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: . \Vasi}{. BIBLIOGRAFI. cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase). 1~90:. \Yho should be served? Idenin need of early intervention. J.S. financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director. Jor h.>'~n'H' (DDST-R). 'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' a achizijiilQl' ' .". dr. . cognitive.). coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf. ed'ucationalproblcms.' Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994.practiea .~ Spencine». lector <Cornel Havarneanu (Iasi). tifying' l\IIel~els. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare. Deriver : Love.L. lui instrument ar psihodiagnostie folosit.. Anca Munt eanu (Timisoara).'1!:2. G. Assess1:Jlentoj Young Childrel~. (pp: 1984. mai ales. opinia noastra.' Longman. etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai * .J. I. Iar 27 cuprinzand 59 de copii. dupa ..1 (motorii. avand convingerea ca psihologii din Romania. dr.E Cohen. Crisana). Oltenia. cu sprijinul material si.. sub coordonarea prof. pre'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti.5. Hermsen). 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii. and. 419 copii din cenirul I asi (Moldova). Maramures. avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza. Referitor Ia esantionul national (N. 24 SCl'eenin1J Test -~ Revised psihodiagnosticului' .·'u)iflz spec~al Press.

valoarea fidelitatii test-retest este . mst. 1975. . De altfel. manuirea obiectelor. et at. de exemplu : [as imitatie cornportament fata de alti oameni).5 >< em. in urma aplicarii.96 iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este . unii autori recomanda repe. ceea ce priveste A L Ire au t" orn care au efectuat cercetari in aceasta directie. cateva coli cIe san .. Kazuk. un. evi. Pentru rriateriale : apli~area se folosesc urrnatoarele en un rosie .. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52. vorbit. de exemplu : coordonarea ochi-rnana.A. valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate. balans. w. anorm al. Astfel. cum ar fi. ) )' . 2 galbene. .. dupa cum s-a mentionat deja. in ultimul tirnp. K.rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre.90 .K. \V. 2 verzi S1 2 rosn : o sticlupc transparenta ell gitul Icill. au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici. pentru ni. W. cornbinati! de cuvinte. Ia varstele mici. eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de onare . Olanda. B. 2 albastre. abstractii) 4. vocabular activ si pasiv. TIU exist3. Test. mic ghem de un clopotel : s ..la ra ndul lui . r f1 C\'cL1ua t . Japonia si.. 2. \V. Frankenburg.ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel.U. K. Burgess. un creion : stafide . in tari precum: Anglia. }\1. la randul lor. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S. suspect. Privitor la caracteristicile psihometrice. dal. de exernplu. faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare. In Romania. sa stea in sezut.A.. rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza cOI). 3. Ei impartiti in 4 gmpe: 1. eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului. 1981).. sa sara. Faridal . pnns etc. Fan-. Sciarillo. un acord p~si- .ahil Avand in :cedere faptul ca. unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind mai ales validitatea preclictiva. \V. Dodds. D. kenburg . sa stea in picioare. achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l.J. ea unui scor ' care .... Cohrs.• ca hind: normal. t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S. Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii.unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg. 1975). ..'el de varsta.. pe de alta parte. 8· cuburi colorate de 2. E.tura.U.. care.contributie. A. pana la varsta de 5 ani. eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras. o jucarie peritru ingust.n' comport are . A. si. sa mearga. nu se ajunge un scor ce sa reprezmte un coeficient al dezvoltarii. o minge de tenis . rezolvarea unor problerne practice). c . avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta. J.tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval un an. VV. .5 X 2.).

. j. Sviniski. .. 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor. deoarece el nu reusest e sa dete~tez:. pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii. Wnek. Ysseldike..lul variantei extinse a inventarului. @ Scurf cat -28 * Bl~W.2. Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica. numai 96 dintre acestia. S. aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata. ~.1. in specIal l~ scoala. in anul 1984. J. 1975). J). rez~ltat i~ urma ap11cariltestului.~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S. adaptativ. manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati. 2.. Gui~lubaldi. "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori.1 anurrie : 1.He l)'evelopmental Inventory (B. R. am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :. ~988).. ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cuprindea testul initial.Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii : ~ Trierea generala a copiilor prescolari : . De asemenea. J. Stock. a . in special a celor mici.DI). Pe de . suntva~ton . fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului. cuprinde 341 de itemi. Mai trebuie adaugat d. . ° \ 29 ... care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. 1996). ci de 0 varianta redusa.al". Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre si 8 ani. cognitiv. varianta initiala. La acestea se adauga un total pentru toate domeniile.bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a. copiii care ulterior.2. In total sunt 5 dornenii :. autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI: . R. .i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii.. 1..Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung. " Obiectiue. pana in' procent de 80. Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test.are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive.. itemii sun! distribuiti in mai multe grupe.Masurarea copiilor. Intr-o cerc:tareOiefe~tuata. unde s-ar fi cnvenit dupa tit. iar in 1988. In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988).. personal-social. Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg.a dupa cum am rnentionat deja. motor: 4.aIt!... J. A:. cu int entia de a identifica pe cei . J.. obtin rezultate slabe (Gregory.S. pe copii de 6 a111s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm. e Continui. Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle * istoric. 2. cornunicational : 5.1via. iar varianta prescurtata. • Adminisirare si scorare. extinsa a testului. precurrrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati. au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1. parte. La randul lor.dezv. care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare : .

de catre eel ce aplica testul. sunt solicitati ~sa ofere un exernulu ~ de comportament al copilului.erii . daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) . fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul. Spenciner. ce. in timp ce etalonul dID. Desi pot exista diferente mari intre copii. au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a rnventarului intreg. • C aracieristici j)sihometrice. Referitor la validit ate. in raport cu copilul. pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte.92 71 . scoruri standard. atatcele structurate. 6 tipuri de scoruri brute. in tirnpul administrarii itemilor structurati. De aceea. Astf el. examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide. 1989-1990. sunt transfermate in centile. pot fi int ervievati parintii. rasa. f tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre . L. spre deosebire de muIte altele de acest gen. precum : regiuriea geografica. autorii prezinta doar un singur studiu. 0 puncte. avem . care... care. cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele). Ca 0 particularitate specifics pentru acest test. in cadrul mediului natural al copilului. poate sa asiste f~e parintele. 30 31 . Deci. daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) . Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta- mental si pentru toate dorneniile. Deci. TIU pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total. sexul. In prirnul rand. r Siandardizare. doar la unii itemi. datorita particularrtatilor psiho-comportanientale. ce procedura de administrate sa utilizeze. in vreme. 1 punct. Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). 411 . Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni. L. In caz ca nu este posibil . ~1 cum era de altfel de asteptat. Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare. care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. practic. ci doar un fel de recornandare generala. Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii. exist a mari diferente cele dona variarrte referitor la fidelitate. 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului. la majoritatea rternilor. Sunt foarte irnportante observatiile. in cazul acestui instrument psihodiagnostic. cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati. desi in manual IlU sunt prea muIte referint e. autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor. Pe langa esaritionul principal. ei raspund prin "Da" sau "Nu". Acestea din urm a " ' pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani. rezidenta urbana san rurala. coeficienti de tare si echivalenti ai curbei normale. R. She:nan. ~i Snyder. pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 ( G. la randul Ior. .99. cadrele didactice sau cei ce au grija de copii. . pe baza rnai multor crit. Privitor la scorare.matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu. a fost alcatuit un secundar. ~. fie cel ee-l are in grija. daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. ]. in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate. cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee. cat si cele inform ale. Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii. Desi sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de '. de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". S. 1994). R.

editorul permite rnultiplicarea. deprinderi nurnerice si calculatorii bazale. Scurt istoric. despre date personals.:). pot fi diferentiate doua cate0"0-'. ?n ~ de triere Brigance {r euizuii )pentru grddinifCi :. socotitul. aplicarea testului dureaza. pentru acest test este faptul ca scorurile de departa iare sunt stabilite de catre scoala sau de catre di. 32 * K and 1 Screen 101' Kindergarten and First 3-c.gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile . sa fie necesara aprobarea lui (Cohn. vocabularul bazal preabecedar. Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat.sa a]ut. fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator. M. III St{. Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1unele int erventii necesare asupra curriculum-ului.e.e 1£1determinarea plasamentului corespunzator . in ceca ce {)rive. imaginea globala si partiala a corpuiui . articularea sunetelor. 717 33 . instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor.i COPil: din clasa I * Tesiul v L . intre 10 si 12 minute.1' masuratori L. Ceea ce este specific. Pe langa con{inutul de baza. H.ndardiz0lJ'e. Concret. in eadrul manualului ' (B rigance. 'III Obiectiue. speclifice care. se preci@ ment este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) 1-." Ulterior. Testul apartine lui Albert Briaauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes.lui. 1992). altul. acelasi editor publica a . deprinderi vizuale si motorii. Astfel. Pentru toate aceste forrnulare. de-al treilea. E. recunoasterea culorilor. autorii trag de subiecti 1£1variarrta redusa au de 'a prognoza scorurile 1£1varianta completa. sintaxa si fluent a. timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute.'--. Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane. testul urrnareste : . obtinute studiu ? ••1 ""'•. alfabetul.ducationale. Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din .. 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei. vocabulapictural. urrnarirea directiilor. (_~. sa. A~a dupa cum este. eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de .. aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit . Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t.doua editie a testu. Administrare )i scorare.coman?at. includ: cunostinte aT 1"._) U_ .trictlil scolar.?te continutul.. rnai exact. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii. si anume '. discrirninarea vizuala si auditiva. 1£1 imagine. b) rnasuratori option ale avansate. in medie. literde mari si mid. precum: raspunsul. _ _ ~ randul lor. obligatorii 1L 11. in 1987. Ceea ce este specific pen tru acest instru~e p'~o. 1 _. de asemenea. masuratori .t~evre . (irade. daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar.): a'. numaratul.ca scorurile capacitatea de validitate. Inc. de catre parintele copilului.cadn:~ manualului. numit Pupil Data Sheet. pre~l~at . A.)Coniinui. Pentru cei mai multi dintre copii.sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : . de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita si. Drept urrnare. sa se supuna cer~:1te~or dve..

spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale.1. ce cuprinde un fel de formulare privind informatiile legate de masurare. lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului este necesar. spre deosebire de prima. Testul a fost publicat. Ca deosebiri. . al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte. pentru discriminarea vizuala. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul.4. Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit. ceea ce-i scade foarte mult din valoare.zeaza ca.. Brigance. procentele se indud pe 0 scala. Spre deosebire de aceste dona sectiuni.varsta subiectilor. testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa".i alta. arnbele sec- * Briqanee" Early Preschool Screen. deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui. sub semnatura lui A.e simpla. 2. identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor). In ceea ce priveste asemanarile. care cuprinde intre 2 si 6 iterni . prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni. sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul. . iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni. cadrul didactic ~i parinti. Testul nu ridica probleme . H. pana 1a 100.sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne.• Obiectiue. T estul de triere Brigance pre")'colaritatea timpurie * (revizuit) pentT% It Scud istoric. pomind de la 86.. tiumi includ 8 tipuri de deprinderi. Desi titlul testului impune anumite restrictii privind . conceptele cantitative. Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani. in general. 35 . . in 1990. pentru ambele sectiuni. It Coniinui. numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi .i se acorda puncte cand raspunde corect. perrtru deprinderile motorii bazale. La unii iterni. distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale : M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale). It Caracteristici psihometrice. subiectului este foart. cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate. motrice gerierale). una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate . Astfel. d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala). Privitor la scorare. Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului. Administrare fji scorare. Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin. intre cele dona sectiuni pot fi mentiourmatoarele : . in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare).2. continutul lor depaseste cele doua extreme. pentru celelalte subteste. identificarea persoanelor In imagine si numirea lor. Din nefericire. ce trebuie cornpletate de tre exarninator. mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului. . cum ar fi cazul. de exemplu. recomanda autorul. 'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. unde procentul este de 78.i 7 itemi.sectiunea a doua cuprinde intre 2 :..

Autorul recomanda. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. respectiv : . de 100 de puncte. 4 si 5 cuvinte. 0 fo~a de evaluare pentru parinti. Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985.!. Intentia este exact aceeasi. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare. adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare. prenumele. care sa fie. in cazul primei sectiuni. pentru copiii en varsta inferioara. cap. medii si scin.multi practicieni in 9 state americane.de test. intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani.estului precedent. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. 37 . mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi. In ceea ce priveste validitatea. haina.pentru copiii de 3 ani. Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator : P eniru copilul de 3 ani : 1. o La baza acestui instrument regaslm de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani.te. In cazul de fata. Repetarea unor propozitii formate din 3. varful picioarelor. recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test. avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. varsta : 2. * 36 llri~Jance. lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic. Manualul n u cuprinde date referitoare. Se calculeaza apoi un scor total.itlul extins. la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat. degete. 4.2.pentru copiii de4 ani. dupa cum "eomanda" t. pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une. Dar dincol~ de toate insa. ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate parinti si cadre didactice. precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut. ell un titlu ee mentioncaza. In afara de acestea. 411 Siandardizare. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic. in cazul rezolvarii coreete. 1. respectiv : i~alte. stomac. evaluari suplimentare si. brate. Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe. sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai. . pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi . Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor. 3. G Calitdji psihametrice. . 5. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari ® * Scurtistoric. irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani. La Iel ca si cazul t. masina . Identificarea unor parti ale corpului : urechi.5. picioare. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon). se multe puncte.aspunsuri privind unele date personale : numele. Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda.Ia fidelitate iar. H. pe de alta parte. sant este ca. Preschool Screen. testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate. gat. $ Coniinui.

Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural. • Standardizare. formate din 4. La ce folosesc unele obiecte : cuptor. prenumelev vvarsta . Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi.1. Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l. Valoarea Iimita a scorului pentru eel. 6 :. mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi. Identificarea culorilor denumit e : 10. stomacul.{. Lnveniarul de desooltare * pe baza actl7. Voeabular in imagini : barca.. pieptul.R. doi. Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului. frunza .. testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d. sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. 2. linie orizontala.omeniu. barbia. deoarece el este raportat la criteriu . desi manualul recornanda scorul de de puncte. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele. soset a . vagon. Iinie verticala : 7.2. pasare. Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total. 4. creion. trei.area unor parti ale corpului : degetul gros.Feyvell 8. Administrare :ji scorare. cmci . * (DASI Developmental II). • Calitaji psihornetl'ice. care poate fi de 100 de ptmcte. m asina : 5. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala. spatele. •. haina. Testul nu prezint a noirne.'ifajilor • Scud istoric. gatul. linie v erticala. va~uI picioarelor. inca unul. Vocabular in imagini : copac. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate ~i vahditate. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului. 38 scara. 11.6. eu atat mai mult eu ca. unghiiIe. :dentif~c.. 8. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent. 11.i 8 silabe . Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita. Repetarea unor propozitii. 3. genunchll. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail. Demonstrarea numerelorconcepte: unul.t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare. en 2. Activities Screening Inventory II . 6. 7. Construirea turnului din cuburi . zmdu. Peniru copiii de 4 ani: 1. Construirea unui turn de cuburi s: 9. Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi. Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare. 9. mar. cruce.6. foarfece. Potrivirea culorilor : 10.

41 .strange 5. Spre deosebire de. nivel se of era exemple it erni) : ljil cauta obiectul . functionalrtatea obiectului.. Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi.'.60 de luni. TX: El este 1984. NiveluI A (1 ~2 luni] : Iunt) din 8 sau 9 cuburi : intelegerea conceptului de unic. destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati.are si anume (pentru fiecare.". duce mana Ia gura. Continui. relatii spatiale. varianta . . . El cuprinde 67 de iterni.e la contactul fizie. Obieciiue. iIr~elegerea conceptelor de mare si zarnbest. Odata cu extinderea varstei.discrirnineaza 4 culori. varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. Nivelul E ( demonstreaza raspunde Inut) utilitat. El se adreseaza copiilor eu varsta 1. discrirninarea dimcnsiunilor. Langley. 6. '1>" 1. este atent la sursa sonora. reactiorieaza Ia sunet.ea a sase obiecte.rnentine apucarea. lovitura vertic ala. Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dezvolt. memorie. construieste turnul din 5 sau 7 cuburi . 3.. anterioara. nne. 40 conceptelor de iloi $1 irei. asocierea. . Nivehd D ( 17 luni] construieste turnul din 2 sau 3 cuburi. umple vasul eu cuburi . conceptele nurnerice. construieste un turn din 3 sau 4 cuburi : 3 comenzi F '. 1.· B. surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect. face intentionat rniscari pentru pune cub~l in eea~ca. ? Nivelul B (3~ 5 Iuni) demonstreaza duce jucaria 18 gur. precum: coordonarea motorie fina. testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul. . Pro~Ed si neverbale. e categoria c H a produce suriete . '\ II-UB.in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale."iJI simple.

numara pana Ia 10. sub m edie : saraca. Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi. Pentru raspuns corect . 28 de Iuni) obtine. Nivelul I (42-47 de Iuni) nualul ofera urrnatorul vhid de internretare tiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):140 121 '-140 80120 60 79 sub 60 dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvolt are superioara .2. DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. Nivelul K (54-60 . Testul nu a fost standardizat. Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983. 36 de punde. la randul Ior.Revised (DIAL-B). 11. ~nycare. ce reprezinta varsta lui de dezvoltare. Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100. ell 2 triunghiuri. e~te un ~est eu t~p impus. _ coristruieste 0 piramida e Calitdii psihometrice.scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea. ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _ ($ Standardizare.) '.copiaza patratul. _ Iormeaza pat.7. el poate fi administrat.la un Item. 38) care. Desi . Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor. Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg. se obtine valoarea 104. 10. sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ. din 6 cuburi . in urrna aplicarii testului. Ma42 2. " Scurt istoric.53 Jmd) : _ identifica 5 cuburi dupa nume. Anlicand formula 0= = DAjCA X 100. Nivelul J (43.ra. -'"7 indica Manualul ofera exemplul copilului B. sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste. _ clasifiea obiecte dupa marirne.9. intr-un mterv~l de 25-30 de minute. the Assessement 01 Learning 43 . a sernniiic a- . iar in ceea ce privest e validitatea.copiaza triunghiul. Scorul brut este transfomlat in . . ' _ imiHi indoirea hartiei pe diagonala.tul Iuni] : . Indicatorii dezuoliiirii telor tnvdjdrii * pentru.nu.1. . copilul primeste 1 punet. Testul apartine autorilor Carol D. (pag. peste medie: medie. potriveste 6 perechi de imagini pentrua asociatiile function ale . _ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din memone. Manualul nu ofera inforrnatii privitoare Ia fidelitate. • Administmre si scorare. individual. de * Developmental Indicators -. S. fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine.

Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii. cat $i in ceea ce priveste validitatea. scrierea numelui. autorii maniiestand convingerea ca. e Obiectiue. Holdenberg. A~a dupa cum apare cadrul manualului. Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste. . regiunea geografica.areafimpurie rnotrica. instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski.catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990. pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. respectiv : aria motricd : apuca t/prins. taiat. scopul fundamental dezvoltarii acestui instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura.scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : . In medie. in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare. In ceea ce priveste scorarea. D. oferirea unor date reamintirea. . A scorare. a potrivi/a egala. de asemenea. din 1990. Editia din 1990 prezinta mai multe. pentru fiecare arie comportarrientala. . Siandardizare. un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. copii confruntati eu conditii handicapante. CD. 1983). clasificarea. Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare. alecorpului. identifie area notiunilor corespunzatoare unor ~narti. c. din care. Din totalul de 2447 de copii. S. D. atingerea degetelor. cea ulterioara. face parte din categoria celor cu timp impus. asa dupa cum s-a mentionat anterior.propozitiei. Goldenberg. presupune numai 0 renormare. copiatul. c limbaiului: articularea. inform a45 44 . a spori gradul Autorii au manifestat mare griia nede atractivitate a materialelor folosite. nurnirea substantivelorrverbelor. Testul nu. de catre American Guidance Service. varianta 1983. scorurile brute sum transformate in scoruri scalate. pentru dezvolt. Atat in ceea ce priveste fidelitatea. De asernenea. Astfel. rezolvarea problemelor. marimea comunitatii. sunt prevazute scoruri @ < .scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : .. aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor.este Iolosit sistemul centilajului .noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca ofera noi norme (un nouetalon). bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru zare. tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990. 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia. pozitionarea.. lungimea . D. datorita acesteia... s numararea. In cadrul lotului au fost cuprinsi. 1990). Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani. • Coniinut . conceptuala $1a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski. e Caracterisiici psihometrice. Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne. standardizataadecvat.are pentru intreg testul. plecand de specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. pentru editia 1983. sortarea . sunt mai multe diferente intre cele doua variante. ~Talida si demna de incredere. s3xit/topaitjsalt.

Spenciner. Pe de alta parte. * The Early Screening Inventory 46 (ESI).96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului.. esec si refusul de a rdspu. abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen. 199'4). se calculeaza un scor total ESI care. ~T. limba] :. ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari. • Obiectiue. coordonare motrica geilerala.8.868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile. 3.. Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura. 2. • Adminisirare si scorare. mai ales. El euprinde 3 sectiuni si anume : <D 1. Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita . manualul din 1983 prezinta 0 valoare de . . Tivan.nde... S.20 de minute iar completarea chestionaru. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii.. La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului. intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile. Testul apartine autorilor Samuel J. manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de . dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori. nu nivelul curent al achizitiilor ci. In afara acestora.1. \iViske. . . sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii. L. aproximativ 15 minute. exprimarea verbala. Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan.2. coordonare ochi-rnana. Astfel.£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului. M. mai exact. 1984).tientizarea corpului: echilibru stabilitate. imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali. medie. Continui. copilul primind 1 punct . Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels.tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test.1 6 ani. 5. abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale . metric general/con:. Meisels ~i Martha S. Chestionarul completat de catre parinti nu se scoIn baza punctelor acurnulate. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press. poi: apare trei variante : 47 2. " memoria unor secvente auditive. Privitor la ditate. este cornparat eu scorurile departajare. reamintirea unor secvent e vizuale. . Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic. de catre parirrti. rationamentul si calculul elementar. L. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '* 4» Scurt istoric. Ia randul lui. a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare EliotPearson (EPSI 1975). J. testul cuprinde inca. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa. examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare . Drepi: rezultat . 15 . J.. avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 . adaptare uizual-motricd : in plan metric fin. G. Apliearea testului dureaza.

L.a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii.m ai inial. 1994). De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI). din 11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe fiecare in intervalul 4-6 ani). b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard). cand acestia erau in clasa a IV-a. B. ~Contit!'. s • 1 e Obiectiue. Referitor 1a b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt.c. fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :. Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului. . Brwning. IfI Siandardizare. G. 2. 717 . Acestea. b) zlJ11. in sensul ca acesta diferentiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale.12 Iuni. dupa un interval de 7 . J .. sunt combinate si. @ SC'Ul't istoric.baj §i cunoaste7'e. f 1 * The Early Sereeninq Inventory . Ia randul lor.nu sunt probleme J (intre valori peste . asa cum se precizeaza manual. J. studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari. Valoarea corelatiilor continute este intre si . w. D. Libby. c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard). ~l minus 0 deviatie standard). eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale. cu toat e ca. caucazieni. sub conducerea directa a Meisels a altar colegi (Cohen.i apoi. de catre S. a cuprins 2 de copii. Ia un de 7au fost aplicate..2. c) general motriclschema corporald.1. K. A:.9. a. impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti. Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani. Henderson. Marsden.apacitatile limitele (slabiciunile) copilului . . Meisels. care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi. ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare.. Scalele McCarthy obtinut o 48 Testul este creat destul de recent in 1991. au studii Ia randul lor. provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut. R. dupa adrninistrarea pe un 102 copii din Boston.d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e. . Marrualul precizeaza ca principalul seop a1 acestui instrument este a identifica copiii.49. L. Olson. Deci nereprezent ativit atea esantionului este Restandardizarea instrurnentului a avut 1986· si 1990. au urrnarit : oaliditaiea concurenid . Inoeniarul ceea ce priveste validitatea. c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung.3 (ESI49 4. toti " au suportat modificari. ofera un raspuns privindr.

614 copii cu varsta m re a. . George McCloskey. il de 3 am fund necesare. testul mai cuprin~e. J. La randul lor.."'" aracteristici psihomeil'1ce. Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children). C onJinut.. in unele Iucrari. te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre cu eel folosit pentru ESI.-reesvf (8 exarnma on au I .'. . t eaza fit Admim'strare ~i scorare. discriminare vizuala. ~~ ~~ s . Refentor la vahdltate. • Obiectioe. De aceea.. EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service. Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascara deprinderilemotrice de baza ~ll deprinderile rnotrice * 50 Early Screening Profile s (ESP).t la jzdehtatea t es t.1. 1994). 94) ~~ .1. ti trebuie completat de cat.2. va or~ a e . in mare parte bateria nou creata se bazeaza pe aceste .es. Sara Sparrow.re parm . Astfel. 5 cur t v v de autori si anume o.a . Testul apartine unui grup numeros .amana.. . Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency). (. Bruininks.10.. tilitatii acestui ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u .purii " istoric. '/ f'd~rt te in . Sparrow. este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si ~ .. ( soalU.tru un cop '. Profilele trierii tim. G. . Acest test. ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :.' t .1. Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :. Priv itor . el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen.. ' -eeva. J v • A' v • ° D' A A ° v Co A v L. Kaufman.stand~rdlZare :. 1" 15 zile Pnvlnd t 3m 3 am 11 uni Sl . Profilul poate fi separat in subscale :. pen.teste.e adm1111S r . Robert H. care a cupnns caracLnstlcl e esa: .. Harrison.1expresiv/ghicitori. 2. precum si a celor dotati.. cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltarii acestora. instrument psihodiagnostic (Cohen. . an· - man. Steven Ilmer. mal a . Spenc111er.'. De aceea. L. 111 individual... In privinta continutului. L. de Iapt..ani si 11 luni. G. Al S Kauf Patti L. Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de . in vederea identificarii copiilor handicapati.. 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 .' i ta nici un fel de informatte. nute. ESI lte trei com ponente: desenarea una pe? fel ca Sl . careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat. . 6 .' . ." . rtc . 111 aprox rna me Ie. Nadeen L. . deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative. ' .p ot completa chestionarul. 1994). 1~ .i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului." J t umar ce 'DAP) olcdtuirea Linez scrtsori. . 0 baterie psihodiagnos'tica. numar/Iitera.oi 4 Anchete.. "1· ntionului. Spenciner. -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea. la 1 1 at C • fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re enmanua .. pa . . '. rintii . articularea. Harrison. ref en or tV 83 de cop'ii obtinandu-se ca 1 t dupa 0 sap. numirea si recunoasterea -cuvantului}. . un c nes . L. . Testul ~. ". John Rynders.In afara acestor 3 sectiuni. .t1. Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales). . Domenic Cicchetti. relatii logice (incluzand analogiile vizuale) . t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste' tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os. Standardizare. a celor care au probleme.1 . Profilele contin rnai multe subteste.

ofera I ndicii ~ mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii pertormanta. eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii.. unele deprinderi motorii.cum ar fi. In a1 doilea rand.i scorare.. trasarea labirintelor. parintilor. respectiv. eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea. 1994): Rangurile centile 2 91 sub 3 16 17 50 Sl 84 85-98 Indicele de masurare 1 Scorurile standard 70 sr sub 71-:· 85 86 ___: 100 101-115 116-130 131 9i peste 2 3 4 5 6 99 ~i peste gorii Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele ce corespund indicelui de masurare : Categoria cate- sub me die me die peste medie ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I i I I 1 ~l 2 16 si sub I I Ii ! 3 91 4 I 5 ~l 6 !! I 17. Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social. socializarea.Spenciner. este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului. stanine. timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute.a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric. Privitor seorare. . J J - 52 53 . . persoane care eunose foarte bine copilul. G. echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. rnersul in Iinie dreapta. Nivelul I de scorare . Indicele de masurare. de exemplu..i piciorului . Cea de-a 7-a cornponerrta. desenarea unor forme. bateria este prevazuta eu doua tipuri. trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare. Indi- cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen. J. L. . imitarea miscarilor bratului . Istoria sanatatii si Acasa . 1a altele.. Comportamentu1. vederea identificarii aeelora care sunt handicapati. Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual. numite nivele. Ancheta privind eomportamentul copilului realizata de examinator dupa ee au fost . primu1 rand trebuie nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil. iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint.'. Profilul cunoasterej Iirribaj . sub si peste rnedie). In medie.Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofesub forma unor ehestionare. care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei. deprinderile de viata cotidiene. Pentru Profile Jse utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul obtinut de copil iar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie. Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate. respectiv : seoruri standard. trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar. dotati sau care necesita investigatii suplimentare.e san eadrul didaceste 10-15 minute.. In sfarsit. \ Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt: Articulatia. ~ Administrare :.84 8S si peste 1 ! ! Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare. .. centile.

de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta educationala speciala".. si . inregistrarea scolara. forma imediata (5 si 22 de si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). validitatea de construct. Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele : 1.2. dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului.. regiunea geografica. . l 2.11. Testul trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[S * . pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii . 2. * McCarthy Screening Test (j\<IST). De asemenea.. ' matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii. validitatea concurent. au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . A~a cum reiese din manual. 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor. Si in ceea ce priveste ualidiiatea. statutul socioeconomic. Obiectioe.a. Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta. mai ales a capacitatii anticipare a achizitiilor scolare Oricum. . ' • Continut. valorile coeficientului de Iidelit ate. sexul. Kaufman Assessment Battery. datorita mal ales a uuternicelor sale calitati tehnice. Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) . 4. t predictiva a testului. intre 4 si 6 ani si jumatate. pentru componentele bateriei se intind intre .Binet.91. Scurt isioric. Metropolitan Achievement . de Iapt.95. Calitdii psihometrice. Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia. validitatea predictiva.. cum ar fi : Stanford. Coordonarea piciorului. sunt prezentate date referitoare la capacitatea . Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii}: . Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre. cu irrtentia.55 si . apartenenta etnica: Separat.. Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate). Desenatul. 6.cuprinzand un numar de 1 149 copii. iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre . cum ar fi: validitatea de continut.1. . au Iost utilizate doua variante :.41.1anume. .66 S1 .91. Astfel. Peabody Picture Vocabulary Test-Revised. Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta. 3.91. In al doilea caz. . fidelitatea test-retest.• Standardizare. Memoria numerica (in ordine directa si ordine inversa) .55 si . rnanualul ofera inter. In primul caz. concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici. au fost tolositi 74 de copii. in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori. 5. c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric. au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd . El este. b) delitaiea test-retest. SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare.

i scorare.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta. a fost incenutul anilor Asadar. Knmvledge in 1988. Testul nu beneficiaza de 0 standar. 2. Verbal (memorie. Pe de alta . Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). oral-motrica) . tip screening. . motor si cognitiv). obtinandu-se vasi . a fost efec® IJ} A aceasta. . Testul este destul de complex. Sarcini complexe (combinatii intre senzorial. cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi).n nse . de catre Psychological Corporation. Durata de aplicare este de aproxirnativ 20 de minute. obtinandu-se Ia ualiditaie. presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. 11& Coniinut. lara nici u. l1UISUIaJ'e a prescolarilor * creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation * Assessment Presehoolers (lit/lAP). deoarece v~echi.. tina si . r 57 . 3. care sa permit a utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": . precum . de numarul ' acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in tare. probabil ell rise.-E. iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care. primul dintre elefiind acela "de a construi un scurt instrument de evaluare. e Administrare :. Timpul. de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) . Ia randul ei. 3 subteste conceptuala si Coordon area piciorului}. dizare proprie. 4. Cohn. ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani). ~ Obieciiue. succesiune. regiunea geografica. rise.80. copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of.Standardizare. abilitatile cognitive si abilitatile combiin 5 indici: 1. . Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc. urma scorarii . Iternii testului mascara abilitatilesenzo. constientizarea senzoriala . • . In functie de numarul subtest elor Ia care reuseste ~opilul (si. vizualizare.si scorare. s-a pentru abilitati si s-au facut la ca arnbele aceleasi abilitati. Siandardizare. Lotul folosit prezinta un caracter national.. prin diferenta. marimea comunitatii rezidentiale. de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute. Elemente de baza (sarcini motrice bazale. clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic. . Coordonarea (generala. sexul. 1992). rasa.elor obtinute (M. performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) . se impune .mai multa precautie tat.1 motorii.i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme.

13.atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei. preocupari in legatura cu copilul. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat. s-a obtm~t... destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani. De fapt. * 58 preschool Developmental Inventory (PDI). acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening".978 pentru scorul total al testului) . testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M. un numar de 338 de. • Administrare~i scorare. Mal mult.. in 1988. ca.ra . Desi testul este standardizat . Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului. Testul cuprinde un nurnar de 84 de din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :. patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980. sihomeirice. Deci.. ceea ce inseamn. Tirnpul de aplicare a acestui instrument.2.?bleme. . este de aproxirnativ 10-15 minute. Manualul ofe. South St.1. dimpotriva. poate fi sub nivelul lor. dezvoltarii motor~i si tiilor scolare. Cohn.apartinut Iotului initial. Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta . iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii. faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre• Calitdii 'p.. De asemenea. 3 ani si 8 luni.: 1. Manualul din 1988 prezinta. pe langa altele. printre altele. nu este yorba de un esarition national reprezentativ. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea . sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" H. Inueniarul pentru scolarului * mdsurarea de. in cazul acestui raspund parintii. de regula. testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice. l 2. 1992).statutul socio-economic. in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului. Standardizare. In manual nu sunt cunrinse referitoare la [idelitate. el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului. fid.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului. Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii. A Obieciioe. Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex.' mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate. de cat re Behavior Science Systems. suripsihc)-comportamentale. el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme tll ce pot (Ireton.-E. deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume. a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. 1988). obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult.litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani. rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:. parinpoate raspunde Lira. utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop. 2.~Ol . e C aracierisiici psihornetrice. De fapt. Paul. mama.79. valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de . probleme speciale sau handicapuri.i comportamente. copn ce au. 59 .zvoltdriipre- • Scurt istoric. • Coniinui. a fost supus unor . a~ fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare. In ceea ce priveste ualuiitaiea. El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau.

H..ajarea mai multor arii eomportamentale. totusi. L... V. E. Langley. N. Ne\v York and London. 1987.. N uttall. FandaI. P. A. H. Screening Measures. M. ci. R. 1. ca teste de-sine-statatoare.. 'V. History. 8.Ihner.. Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice. Kaufman. Bruininks. Austin. GregOl'Y. 1985. MA: Curriculum Associates. dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii . Seiarillo .. Dodds. mai ales. Brigance. M. 1992'). Harrison. AGS early screening profiles. cum ar fi. Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale. Circle Pine'S. Speneiner. Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions. R. second edition. 2.st: Reference manual.and 1 Screen for Kindergarten and First Grade. B. J. I. K. Principles and Applications. 1). Cicchetti. J. aria limbajului sau cea psiho-rnotrica. J. G. R. The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test. Minneapolis: 61 . B..}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test). ratele sunt trirnitere a copiilor foarte asernanatoare 1. L.). A. H. l a concluzia BIBLIOGRAFIE pentru ambele instrumente pentru evaluari suplimentare (]\.ult.-E. J. Denver De~elopmental. Kaufman. 10. in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen.. Burgess... Psychological Testing.I}rigance: K. A. North Billerica. 1990. :N orth BIllenca. \V. Desi foarte utile. 9. Colin. 99. Kazuk. w. Preschool Development Behavior Science System. 995999. Fanda. L.... D.).' "' 7. \ . breton. :N or th BIllerica. Teste an I de mdsurare screening) specifics 3. \V.. Longman.Cohn. Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior.. S. 6. Journal oj Pediatrics. screening t.'I.. K.. 1994. G. MA: Curriculum Associates. H. Assessment oj Y01#zg Chil~ dren.a.a compararii for the Assessment rez. Lnueniory.. J.. 1984. S. eohrs. 60 S. Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth. Brigance. w. I!rigance~ early preschool screen for twoyear-oid-ckildren.. hind deci posibila depart. Sparrow. Brigance. Romero J-Kalesnik (Eds.. Frankenburq.!. Cohen. ..1 14. JiII. K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed. 12. Allyn and Bacon.. Denver: University of Colorado Medical Center. 2. 1981. . Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II). orieum. 1982. A. MA: Curriculum Associates. MN: American Guidance Service. A. Allvn and Bacon 1992. A... in E. 4. A.telor s-a ajuns of Learning). H'. ele nu trebuie folosite.. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau. MA: Curriculum Associates. D. Rynders'. Fewell. TX: Pro-Ed. BriganceR" Preschool Screen for three and Jour year old North Billerica. Brigance. la mai rnulte arii comportamentale.Indicators urrn. Frankenburq.-E. R. eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati. 1975. S. 1988. 1996.. 1990. 1994). L.. Spenciner.

I. (Eds. L. 17. dupa unii autori.3.. 1991. \Viske. Y. 1990. Salvia. Boston: Houghton Mifflin. exernplu. aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul. DevelopLearning-Revised. l\{ille:r. Allen. Assessing and S creening Preschoolers. Allen. S. Battelle Developmental Lnuentory. N J: Childcraft Education. Psikologia. Early screening inventory ... 16-30. Sheenan n.. J.. screening test. 20. 14. MI: University of Michigan. J. J. 19. S. eli cat mai mult posibil eli at at mai birie.t rn ai t. 24. 18. MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA. D.. 1984.. Astfel. Nuttall..n u B. S... 23. J. 1976. n.. J. Uneori. Tivan. Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a. 15. 2. C. Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll a psiholog£ei romdnesti. Circle Pines. copiilor dupa nastere. . San Antonio. masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie.. J. TX: TIle Psychological Co'rporation.. J.. Ann Arbor. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura. 16. A.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara .' 26.2.Wnek. Snyder. S. Brow ninq. 1984. Newborq. Sehiopu. Stock. Ne.). S. Assessment of D. New York: Teachers College Press.ent of Learning.. ~. I.. Olson. Gnidubaldi. .au 0 perioada de gestatie de aproximativ 3840 de saptarnani.2... Meisels. The jJ1cCarthy Screening Test. Edison.. D. R. S. editia a doua. D. R. L. in Rev.J. Marsden. Center for Human Growth and Development. Mitrolan. in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa. Goldenberg. 21. 1988.. D.. Battelle developmental TX: DLM. perioada de gestatie fiind mai scurta. ]\ieisels. M.. 1978.. M. 6/1994. Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test..:a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului.. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului.. co: Foundation for Knowledge in Development. the Goldenberg.. Faria. Mardell-Czudnowski. \Vnek. 1988. American Guidance Service. "Viske. S. MN. Miller. 14 bis McCarthy. Ps). un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna. eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz. K. T. se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere. D. L. Henderson.. Svinski. c. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu. 1982. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon. B. L 'V.seldike. Svinski. 1988.. G. 1989-1990.1...v York: The Psychological Corporation. JUijloace nou-naseuti de masurare a : dezvoltarli eopiilor J. Lniroducere in psilwdiagnostic. Meisels. Tipografia Universitatii Bucure~ti. J. In ultimul timp. Dupa cum este cunoscut.2. Newborq. A. . c. Tdeea de baza este aceea ca OC3. folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara . Developmental Lndicators for the ASSeSSl11. 25-33.Reuised. Kalesnik . 1988. Littleton.. 15.. Marden-Czudnowski~ mental=iruiicators for C. Miller Assessment for Preschoolers. 22. N. 1978).c7wZog:y 1:n the Schools..). Stock. Guidubaldi. K. Stephens. llssessment in special and rem~dial education (4th ed. Diagnostique. J. . 25. copiii care se nasc la termen. J. 1. H. anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta.• Miller Assessment for Preschoolers. 1992. TX' DLM Teaching Resources. 1983.. J. Predicting school performance with the Early Screening Inventory. 21. J. J.. J. Romero. S. Early Screening Inventory.

1 pitol rnasurarii dezel. rata coresponderrtei intre evapeste 90%.l ~ . isioric. Mdsurarea de iermen * . neurologia dezvoltarii si.f . . a dezvoltarii. . eele 9 scale. includern ~i un mijloacelor de-a t. unor teste pana 18 A . Ul1 asemenea program special de form are este oferit de Dr. 1982 ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte termen $1care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. copiilor prescolari. se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului.o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au In nrivinta instrurnentelor Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea. H. utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :.1. acest instrument nu este alteeva o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. C. Brazelton (1982 a. Inainte de orice. B.1 in domenii precum. Ii De fapt. studiile @ . 2. Acest mijloc masurare apartine autori si anume.c. Brazelton (1984). Haide Als. Sell. cum ar motor. de la Spitalul de COpi1 din Boston ~I Dr.. altele de tin "creffi'. exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme relatii de interactiune eu mediul ambiant .sa includa in vreun fel sunetul.. 1984). totodata. an1 mc 1.717 65 .5-c. deoarece eIe· vizeaza nu perioada:. ci una mal indelungata. . psihologia dezvoltarii.c . Lester.reia . experienta practica en nascutii inairrte de termen. Ia stadiu de dezvoltare. atentie-interactiune. Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton. Cop'Z U l'·U. conform careia.2. E.. Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este aproximativ 0 ora.us-o In SUDca lclU 1 . Privitor la fidelitate. reglator. I '" Assessment of the 64 Behavior C aracterisiici psihametn:ce.' care ) functionala a diferitelor subsisteme.. acesta variind in Iunctie de nivelul stres copilului.imediat urrnatoare nasterri. B. Din 19921. o buna ualiditate predictivd. ajungand in scolarului mic. in S. inforrnatiilor recoltate.l nascui .1.. l K. E.U. Deexemplu. . ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea. un copil se poate afla Ia un inalt de rise daca folose$te un mod de comunif:"iTa~ care ~. C. ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in • Adminisirare Ji scorare.A. De exemplu. Davidson. a mijloacum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell ~ .. de la Centrul Medical a1 Universitatii Arizona Tucson (Nugent... B.

scorare. Kevin Nugent ( . In ceea ce prrveste o valoare in alta si scorurile let testul 18 luni. acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia @ "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te termen. ~J. Obiectioe. Administrate :. Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica.. In cazul copiilor nascuti in special. compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~."un un In sunt adrninistrati * 66 Neonatal Behavioral Assessment the Preterm and . area si tonusul. iar pectiv. Scala anar tine lui B. raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte ( rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii Siandardizare.. consumul de droguri. int~~actiunea so~iala. auditiva) sau Ia diferit~ stari cum ar iritabilitatea. A~a dupa cum precizeaza autorii.2. testul C11prinde itemi adecvati care. Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice . precum . Davidson. 1a randul lor. in 1984.. pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica.i scorare. Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute.. neuro-cornportarnentul. habituarea.2. a doua editie). Scala natal * de mdsurare a unui asemenea instrument de • Scud isioric.. Testul a fost utilizat pentru . ~ . c. reflexele. E. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul. ' . exemplu. cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea direrentele individuale in plan comport am ental. cum ar fi.. • Obiectioe. 1992). reflexe. din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . T prima varianta fiind publicata "In 1973. este greu de realizat !III aloarea .1 comportamentale ale copilului. • Coniinui. ::. . cea oferita de Spitalul de copii din Boston. organizarea starii. Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. 2 1 Testul a fost creat 111 1981 de cat re Dubowitz. ~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 diIYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea. cum ar exemplu.' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei. ". iar. reglarea starii.l. .2. motorie. 0 pregatire speciala.

• Standardizare. In ceea ce veste ualidiiaiea.entn~ s./' '". In functie de sco~~l obtinut.'.. • Caracteristici psihoJnetrice. "" Desi xhestionarul vizeaza copiii. .ile.. est~... @ ~i s * 68 Infant Temperament Questionnaire E.. Acesria sunt intrebati la diferite situatii se refera urmatoarele reactivitatii copilului: activitatea.{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de .. intermediari. distractibilitatea. Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de . 1 . Fara a oferi un statistic corespunzator.15 minute . Pentm fiecare item..tandardizare. comI?letare a chestlon~r~lu_I. d). 1992). linistiti si nega~ivi). dispozitia iafectiva.. adaptabilitatea. rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori. Timpul de. @J Standardizare. efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd. persistenta. de a spori iritelegerea si adaptabilitatea tiler stilul comportamental a1 copilului.. raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert. diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente.e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor. ~ veghe a copilului ~i se cu A !..U ".. Davidson. ad~p~a_bilitate scazuta. psihomcirice.. care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta 4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili . McDevitt (1978). apartine autorilor \V. nivel scazut a1 abordarii adapt abilitatii . ~ Obiectioe.. c. pragul stimularii. L 2. tirnp peste 2 ani z.83. portamentali. Ca sistern de scorare se foloseste cu 5 nunc'te. $1 S. copuurui. cum ar fi. lncepe cu ce· c. sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc cviderrtiaza 0 buna corelatie int. scorare. Autorii mentiorieaza au aceasta scala. eel 95 de iterni ai sai raspund parintii.eurologiei. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest. . ~e~ra~i.. Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice. bhl~1Zi.Reoizuit @ * com ~ boriameniul cotniului '. copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( . folosit p. K. @ .2. Ienti (inactivi. Parintii pot raspunde Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor. b) confor tabih \caractenshCl opuse eelor dlbClllJ. avand la extrernitati.e I~'. 1. de 35 de minute. B.~~~~~ tiVI). c) incetiin reactii.. Si in ceea ce priveste ualiditatea.1 Chesiionar pentnt . Administrarea testului nu reclama 0 speci~13 dom eniul n. efectuat pe esantionul de 203 copii. iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:.86 iar rezultatele celui de-al doile. 69 . J. "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna". ritrniciintensitatea. testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent. in medie. isioric. Acest chestionar. dminisirare . pc un cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau inairrte t ermen.

6. .. - J' 1981. exemplu. o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung 1a 2/3 ani. Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB).. B. de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :. in Clinics in Medicine. II. V.). R.). and behavioral pediatrics. E.Faria. ceea ce priveste prescolaritatii. _. ~ International Publications. acelasi autor) . considerand pentru aceasta categorie de varsta. desi. E. Nuttall. Lavigne (Eds.. New York: Gnmc and Stratton. Ne"lv York: num.. T.. in Fitzgerald. and Daca din punct este verba. lUijloace de masnrare Ioal'te miei (0--2/3 a 2. Neonatal Assessment ed. realizate eel mai de 'apartenenta a copilului. l'(evv York: Plennm. lVi. L and Screening Preschoolers J and Kalesnik and Bacon... de inceputul :. J.ent. AIs. C. lYi. i~ 1978. '70 263-279). .. vol. Lester. I. J. .• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero.BIBLIO 1. J\lIcDe"itL S l1era. 3. Allyn and Bacon. Este cazul. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei departajari. 5. Fitzgerald. Romero. a celor variaute de si anume.. in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales.. I.i 6/7 ani.-: 8. neurological assessment of the preterm and full term infant. Brazelton. Nuttall. Carolina Currjeulum In ' . I. Brazelton. Davidsoli~ E. in \V. Als.. Brazelton. \T. 1992. 79. 1973._<\_ls. Lippincott C . Be :fitic. Duho. Towards a research instrument the' assessment of term behavior (APIB). B. din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite. 4. in Journaz" Roentogenolog:y. Philadelphia: J B. n.~ Troniek. 5 Preschoolers. 9. Yogman (Eds.DUb(Hliitz. In E. 1·-46). Chiar nu autorii instrumentelor de masurare a opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii. Tlzeor~v and research in behavioral vol. Stephens. C. J. 1992. Lester. 10. 1984. rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate. Philadelphia: Lippincott. 1982 b. W. In H.n:ent Questionnaire. deoareee la varsta putem vorbi de achizitiile invatarii timpurii.vitz. J. nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere. 536-542. J. BUrns. E.. Yogman (:!£DS. VV. atat din punet de vedere psihometric. . Hi). B. Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications. delphia. ._[. 1982 a. E. J. 1978.. 130. am Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului . Progress in pediatric (pp. R. vV. Newborn behavioral assessm. Birnholtz. V. J r: cele -r 71 .). Lippincott.). H .Lester. RNI. T.c~larit8_tii mici). Carey.

sunt grn• -t • v • decaL LV '_0~U._~ . 2. _ fo om u.· (pentru o . . Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului..m eeea ce priveste-Raportul familiei.. 1'.'..L' • '. nu este verba doar de un singur instrument. fidelit!iJii insereoaluaiori (avand vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de . e~ec ('O' p) . de asem enea. 6. ptogra·~ mici * §1- S" n +L L. catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul . rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri avern in dezvoltare anurne : J perioadei ue 6 domenii eomportamentale metric general.lLL ce corespund tuturor celor (pentru ~. lace parLe de aceea nu se pune problema ~ Caracieristici -bsihomeirice..L . Bricker. socio-cornunicational : 6. planul de irrterventii si progresul * 72 and Children (AEPS). -'U..L' v (~' . In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1. punctele pentru fiecare domeniu comuortamental. Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1..J_! : "Cand este intins sore dreanta"): .. \ . \ i 73 . AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate).. 1992). Evaluarea planurilor activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) . ce poate fi completat. adaptativ . ' finalizandu-se cu calcularea unei valori T ~ .1 . S (uneori. Ancheta IamiIiei (tot un chestionar.. AEPS pentru copii : 2. r +" a111 categona . Tes. 4.J.lati J .1:. ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3. valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum .966.1.95. acestia pot fi evaluati observatiei .\ N (nu inca).1. t OLOJaLa. planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D. 3.. ~istoric.. Raportul familiei .. 5. ci de un pragran1 complex de rnasurare.. Evaluation System construit cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ""O~"--. b) prin testare baza raportului.terni pot £i : Y da).domeniul motric 6 domenii ilustratii)....77 (pentru social) de maximum .lLC....~1 nor am S110caTegorll 1 I" •• pentru _. itemii sunt prezenti "'" rl rerarrnca :. cadrul eomportamental. Scorurile posibile sunt : pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) .H~~~ R dJ:-Y . ._ j. * • i~ 1\1 _. social. .1. i..H'--· . Dupa cum relese chiar din trtlu..

2.51.i~lor a 155 de copii .~U.: imitarea posturala. rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copilului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( .lY. '7. memorare.d ': a) in urma analizei proto~o~. testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL In concluzie.J. achizitionarea obiectului .l-.vocalizare. s-a constatat au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80 90. ~ reprezentare complex.1C"'T~"e~a. Testul ap.93 cu varsta mentala Baylev si .kCU H controlului corporal. acestia au sustinut. procent de 70. .) .artine autoarei N ancv Baylev~ . cum arata a fi senzorial-perceptuale. abilitatilor 1 p recum : d.88 en varsta rnotrica B~vlev) . mainilor dinamica .. testul prezinta .'!. comumcare verbala: evidenta timpurie a ga.e11. pentru validitatea concurenta ~1 validitatea 'L'. concent ului matematic. moiricd . scala $1 anume. oaiiditatea con'lin.prezinta.• P J. in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu tau dizabilitati. rezolvare . de asemenea. ditaie concurenid : scorurile a 155 Ia testul cu perforrnantele Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de .l. in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut ale testului. b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului. informatii referitoare la doua de validitate : L uali..II.<UHULl IUDi.valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate. 75· . e: dezuoltdrii copilulu<i - II * • Scurt istoric. domeniul metric general) .s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate .ndirii abstracte de a si clasifica) : '" I.U m. publicat prima 1969. ""'1:"" • • ~C. * Bayley Scales 01 Infant Development .4 dinamic . impunandu-se ~i el a repede in practica psihodiagnostica ca unul dintre cele mai preferate si cele mai rnijloace de masurare . .

de exemplu : cuburi. Valorile indexului se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum). J. Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut. clopotel. Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerintestului. pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare. Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual. sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii. scorul brut este conin baza tabelelor de norme. •. rninge. Privitor la partea materiala a testului. ceas jucarie. orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a @ 76 77 . III Adminisirare Ji scorare.reglarea emotionala .orierrtarea : . Ltemii testului sunt aranjati ordinea de a copilului. Standardizare. Ioarfece. Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii. masina jucarie etc. Scala mentala singura necesitand aproxi30 de minute._1 . incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal. variind intre 83 si 95. De exemplu. Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M. ceea ce priveste instructiunile de aplicare. Aceasta scala este. 100 si a deviatiei standard-16. Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex.cornponenta. cu particularitatile de aplicare si. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei" dom eniul psihodiagnozei copilului. de 0 evaluate a conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate.calitatea. Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat cadrul manualului. cu varsta intre 2 si 30 de luni. desigur. Apoi. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute. se poate ~ Jl 7 ". nrecum si A . oglinda. Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. rasa. preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta. rezidenta rural a sau urbana. . practica recomanda luarea considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta. clare p rivind faptul subiectul prezinta probleme dezvoltare. intr-un Index al dez. nivelul de educatie al capului familie. De aceea. ce cuprinde urrnatoarele atentia : . indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica. creion. nmrtele de 'lars tVa In t re care rtemui este t recut+ de 50' /0 95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare. 1 1a un mult mai scazut Iata de varsta cronologica a copilului. cazul care sunt . '. voltarti. in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice en 0 luna. cum ar fi. Deoarece nu sunt spe" criterii foarte ferrne. adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit item dat. pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI). " Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii. Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. . motrica. care are valoarea .

ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC r' '-' a cu logica formarn depnndenlor.. In plus.69.2. care este :. Deci. S. en varsta ~~24 de Iuni. Attermeier. functie de ~ezultatele rnasurarii. €it sbli!" pentru Iiecare ~. d. portamentale 'j pentru perioada ulterioara (Vanderveer. in vederea planificarii si .nentru fiecare 6 Ia 30 de total. mai ales. Rhodes. 30 de Iuni.:izuale. M.>1 nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvolcare.3. voroa e esantionul ce standardizare) . Privitor Ia validitate. E. bine continutul itemilor. scorare unui mod mai mult informal de recoltare a infermatiei._- '-~ - - v' • J ~.1 J.. scorurile standard tele si 145. testul folosit ales tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri 2. cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea .93. pentru multI dl~1~r:~~emll sunt nrezentate ad apt. . 3.const ata progresul realizat. ansam blu. pentru ca intreaga gama a valori intre 50 150.:_ . Yow. de cat re parm·t~. 5. adaptare : relation area sociala .l S'.. .. -r ' '. B. Johnson-Martin. . Carolina Curriculum C'It neooi speciale * @ [carte Scurt istoric.. Astfel se incepe en obse~-varea interactiunilor parinti-copii timp . 78 J..57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 .. N.. dep...lIve.81 . Este Yorba. Testul este destul de nou (1991 si el apartine autorilor M..) _ {- '- • o » 79 .ull) diferrte de activit ate sugerate de manual. gramciui de interventie corectiv-terapeutica . G. descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii 1"1 .. testul a corelatii nuternice eu alte teste. (este -r \Tor. ex~minator.ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati .-J. se apeleaza.. 101' * Carolina Curriculum Infants and Toddlers Special destin at sa urma dezvoltarii copiilor mici.. v - -'-_'" .. In special a Scale} mentale.. randul sunt incluse in 6 domenii i : 1. . Schweid. Hacker..' de si apoi se aplica t estul.?a special cadre didactice. «> Testul . 1:'.2.' 1 t. J. Eroarea standard a a cnprms intre .. 6 d y. 1983). comunicare..._. se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se . acest "1 e instrument direct legat strategn m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce de nracticieni. cnnoastere .42 si .L ~ "'"LA·. motorii). varsta pentru care s-au de V2ssta.-' . J:' -. sau de terape. . cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului. deprinc1eri motorii generale.. Ca 0 ~o ~aSp~C1IlC~ acest test estefaptul ca.Ji. auditive.. TVf anualul TecomancHi ® . manualul prezinta o valoare a corelatiei de . .L '-' • if ... Jens. Una dintre cele mai import ante caractenstlcl testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:.i actiunile de in\Ca!are. De asemenea... SDIe deosebire de alte mijloaee testare. 2. Needs (CCITSN).1974.inderi motorii fine.

Pentru construirea testului. e Gbiectioe. Lynch. Rogers. generaL Scala b (cunoastere] piageriene.98. Acest test' a fost construit e11 intentia a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru eu ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni. si 0 bro.) De asemeriea. Iiecare item putand e"'er (F\ in_..Ir-.Ub~~" * S. instrumentelor )l (checklist).. cadrelor nronriu-zis nu este altceva mare copil un ~ Siaruiardizare.._ forY :---' \). standardizarii slabeste foarte mult valoarea psihometrica a instrumentului. IVLMoersch. ei au ales doua una. L 6-c. a (J. sccrare. Este recomandabil.V stimulative" S. publicat in anul 1981... conform careia un item era retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recunoscute ~i alta.. ~-otUS1 varsta ce trebuie folosite insa L . S. -:» cu nrecautie. »: s . 2. fideliiaie ~test-retest (corelatiile au val?ri intre . * 80 Early Intervention Profile. <Ill Caracterisiici Autorii informaIn legatura cu studii efectuate. cum ar s. face parte categoria criteriu. scornlor. vizand fieeare tin de fidelitate : fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %). autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct.scorarea acestea nu au a testului c adrul acestui vom regasi sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional. careia un item nou trebuia sa fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii. dupa multe perdesigur.. aplicarea testului. afara testului.93 si .. participe copm. . l. 717 81 . Brown . el nefiind etalonat. se alcatuieste de al apartinand "' 'B ' unui D'V"<YPTll'O _L.o'. irrtitulat "Masur are §1 aplicatii" R '081\}.

B. cat si criteriile in Iunctie . grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni . Un important fiecare dirrtre deprinderi include <0 - sustine informatii 0 * Early Learning 82 AceoIlllllislllnent Profile (Early .J . general.deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8. nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp. care cuprmde sugestii referitoars 13. Glover. at home" (Parks. R. Sandford. care parte. • Standardizare. este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate. 5.2. vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru ~ ~ alcatuirea unui profil. social-emotional. 5.U in gn]a).e copnlor cu varsta intre si 36 de Iuni. In aplicarea testului. adaptativ . acestea nefiind ca urm are a administrarii testului pe un esantion reprezent ativ. Scorurile tot ale . T.. cognitiv. Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare. Hosaka. Zeisloft-Falbev . deosebire de alte instrumente de acest tip. Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii. o ~ Obiectioe.2. caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item. el est. De altfel.. raspunsul poate fi marcat cu plus.. mot ric .e raportat si Ia ~ . de o Scurt istoric. L. . Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1.de control. Administrare §i scorare. La fiecare item.~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll. de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. Iriatsuka. mare de cepnnuen. 2. Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior. ci ele sunt Ii') * este publicat un grup de autori si anume: S. metric general. c. . Testul este in anul 1978 si apartine autorilor E. un manual intit~llat "HELP. Intreg "eehipamentci" testului cuprinde : o 11st3. E1 este destinat copiilor cu varsta o si 36 de luni. (auto. • @ Continut.ogresului realizat. • Coniinui. A. 3. 6. norme. daca se constata prezent a acestuia.5. limbaj . la randul ~ase domenii comportamentale: L cognitiv. .. mot ric fin.a)utor). C. tn primul testul race parte din categoria testelor raportate Ia criteriu. Furuno .. pentru a optimiza raspunsul copilului. Lista de control (HELP checklist) acopera un numar • . Profilul achiziiiilor deduse altfel. _unor. testul este foarte usor de aplicat si de scorat.2. est. . 4. e Objective.(HELP checklist).activitatils ce pot fi utiliz. Iimbaj . In vederea testarii deprinderilor si. in functie de rezultate. planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv. Preminger .1988). social-emotional.

evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale. 5. . functie de rezultate. en minus (-)..2.7. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 .l. Testul a :.. sub nivelul varstei cronologice. ~ Caracieristici bsihometrice. creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau.2. Infant 84 (MIDI). in felul acesta.fi recoltata usor direct a a eopilului. utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie (Cohen. J. descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia. Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator). catre $ H. Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane. Standardizare.1 16 Iuni. motorie fina : 3. Thwing. Spenciner. personal-social.U"V". Se pleaca de la ideea ca. L. 2.'U' . 1980. £02\1: public at. aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv.este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta). Isroeniarul lui * Minnesota intarziat e in dezvoltare. mama). eu R. Desigur. datele de cercetare.. . ~ . In ceea ce priveste scorarea. de asemenea . daca se constata deprinderii'. inteIegerea .l.L @ Chestionarul este si cu 0 sectiune-comentariu. • dministrare Ji scorare.1 J.. 1994). • . De fapt.otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1.Jj Siandardizare. rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume. Testul nu a fost standardizat. folosindu-se graficele HELP. Obieciioe. in cadrul careia. arunci el poate fi considerat ca fiind 2. Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar. A$a cum s-a precizat la intrebarile chestionarului raspunde mama. daca deprinderea comunicata si confirmata de catre parinti . eel ce raspunde (de r:egula. . general motorie . Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. se construieste profilul copilului. Testul estc raportat la criteriu si. Ireton istoric. in procent de 20. Coniinui. Deoarece nu sunt rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea. 85 . daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E. . De . Ireton. 4. jocul $i In ceea ce priveste aplicarea control. In cazul care copilul se plaseaza. in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale. sunt semne ca deprinderea este in curs de form are. pot fi scorati astfel : cu plus ). • Caracteristici psihometyiee. limbajul . H. oferite de R. in ceea ce priveste ualiditaiea. inventarul Minne:. daca aplicarea chestionarului face dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni.

Man ualul un de ridicat a1 Ilexibilitatii in prode administrate a m aterialelor necesare. Piaget. Urmarirea vizuala si perm anenta 2.8. Hunt. prima ment a aparut hi 1975.) d eoseDlre ue aIt e t est e tradrtionale . M. exarninatorul are Iibera utiliza materiale si situatii mai obtine raspunsurile copilului. ale .. ~l abilitatilor este considerata a fi esentiala pentru nivelele succesrve ulterioare ale achizitionarii L. testul este . Uzgiris si T. care a preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale .. Acest item §i . Dupa cum probabil este cunoscut. . masura dezvoltarea in au un ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani._ ~ ~ . scorare. stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul. b) stadiul gi'mdirii preoperationale (2 ani). De fapt. sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care "i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii. adica iternii sunt intr-o ordine secventionala a dezvoltarii. 3. achizitionarea unui nivel initial al . Confim. fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. scalele intentioneaza r rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu dezvoltarii psihointelectuale. 5~ Construirea Dezvoltarea relatiilor 0biectului schemelor pentru scala. . stairrteliaentei senzorio-motorii. copiii pot sa difere mai mult. pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala.. 1. insa stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget.Imitatia vocala si gestuala : Dezvoltarea cauzalitatii operation ale : sa > . de scorare nu prezinta prea mari ) pentru Iiecare din-.2. scale sunt urmatoarele : 1. Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri dezvoltarii'senzoriomotorii. 1. stadiul operatiilor concrete 11/12 ani). cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) . mai exact in 1980. . i. Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte . Dezvoltarea unor mijloace-scopuri .L J" 1 J - . 1965). tirnpurii copilului sunt /. . sub denurnirea "Infant gical Development Scales" ( de dezvoltare lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I.J } * Ordinal Seales of Psychological Development.2. . o alta idee import ant a a J. cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor p articul are experienta care ar fi in . ..daptat de catre J. in total sunt 6 scale. Mai tarziu. Aceste C.. c. scale se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt ordinale. C. Hunt cunoscute denumirea (Ordinal Scales).t. J. De' aceea. . ~ un stadiu la altul. Dunst.este aceea dezvoltarea si motrica timpurie afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara.. la randul cuprinde intre 5 ~i 15 nasi ordinali senarati.l. J.2.

3. L. CA: VORT. D'Eugenio. Minneapolis. Earlv learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ. Bayley. "" " 1992. S. J. D. foarte L.. Brickel' 5 Assessment. New York and London. 88.t of Young ChilLongman. Hacker... Baltimore: Paul H.. Bucuresti.. D. Collen. M.. B. A. evaluation and programming system [or infants and children . 2. Johnson-Martin. 1994 . Palo Alto.. Baltimore: Paul Brookes. 88 89 . Kahn. 1981. J.. J. 3 . Brookes. Donovan. D. MI: Universit.. . Sehaier. A. 1993. Piaqet. 12.. Inatsuka. T. Hawaii early learning profile (HELP). Preminqer.!'vII: Universitv of . Attenmeiel'.. C. 69-75. 1983.. Ann Arbor. Brown. S. M. T. J. J. V. "199. Sriintifica. Alh:nan.). G. w.. The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed. RO!jers. 1981.Yow. Ed.E~PS measure- Paul H. A and educational manual for use wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue lopmeni. P 6. Rogers.. K.. N. C.Press. Bayley Scales of Infant Development ..ianual supplement: Bayle» Scales of Infant Development. S. : VORT" 1988. .. C. Minnesota infant development inventory.. N..). Moerseh. L. : The Psychological Corporation. MI: University of Michigan .. 15. in American [ournal of Menial Deficiency. 1980. D'Eugenio. J. Ireton. Brown. Assessment and applicaAnn Arbor.. 17. J. Austin. M... 1988. Baltimore: 1~ ~4. Glover. D. Th'I.. NC: Kaplan Press. San Antonio. T. E interueniion developmental profile. 2. Sandford..II. II.vol. J.s yneh. IJ. B.. Jens. 1991. O'Reilly. 1978. Palo Alto. Brookes.3: ... 9.. MN : Behavior Science Svstems 1980. Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children...~ Donovan. :mlOdes.and vol. Furunn. N. 16. E. E. E. H.. Parks. Ann . S. 1983.. . j_\. Assessmel·. S. Stimulation activities. L. u.. 1969.y of Michigan Press. Psihologia inteligentd. 14. C. ZeislOlt-Falbey. 10.. B.!'vIichi::::an ress 1981. 1965. I.. M. Lewisville. (Ed. K. Hosaka. J.. Spenciner. 1) unst . 13. Tlrwhrg. valoa- BIBLIO Bayley Scales of Infant San Anto Psychological Corporation. lVI. TX: The Psychological Corporation. at home.. : Pro-Ed. 8.

pentru fieeare din cele doua sexe.. Testul apartine lui R. . Parintii raspurid.utor . M. 281 de baieti intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni .3. 4. Uzgiris. numere. respectiv eelor care auv. in A merican Journal of Menial Deficiency. :lIijloace de masurare a dezvoltarii preseolari ~i' a scolarilor miei lnueniarul deroottdrii copilului COlliHoli 2. ~ Ordi21. 1\1. Relation scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months. of infants peJjonnance on 23.. cuprinde intrebari referitoare ~l au- Vanderveer" B. :Wachs. M. Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press. IL: versity of Illinois Press. 3. Uzqiris. I. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune . Uzgil'is.nctiom:ng in young retarded. El este destin at copiilor pre$colari mari. 1974. '2. un ehestionar urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind t area copilului in 8 arii comportamentale: 1. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are. children. . . copilului. J. mot ric general. Injant Deoelopment. C.2. in 22.. Hunt. ' 19. I. care inseamna .....g Lewis] (Ed. 1975. Foarte important este deci ea parinsa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i aminrnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament. Origins oj Inlal1cv and clzildhood. Minnesota si ClIll ei in ceea ce nriveste nivelul . 1989. 929-935. Assesslncntl~n1nfancy: nal scales of Ps)cholog1'cal development. * 90 Child Development Inventory (OH). esantionarea si etalonarea acestui anumite limite. de copiii "moderat dezvol tare. 3. vorba de copii "m arginali " . C. proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii. Sattler.lrsta iritre 15 $i 72 de Poate fi Iolosit . D. 4& * Scurt isioric. J. $. reprezentativit atea este Ioarte modesta. Modul de a Ia acest chestionar este foarte simplu. 79.3. 8 Obiectioe. 46.J. 20.. J.. In manual se specifica. nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile brosura testuluiprivind diferite tipuri comport amente ale copilului. Sattler. Sehweid.. este @' I!\l §i scorare. cuprinzand un copii (respectiv. e Siandardizare. Publisher. seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului de varsta : 2." i : 1.. public at destul de recent (1992). New York: Plenum 19'76. M.).5 deviatii standard. assessement: stabilit of menial ju. C. E. iar In cazul 2 deviatii standard). San 18. Pot rezulta t ret situa. Scorurile brute (numarul de raspunsuri .1. rnctric tin r S. Astfel . impreuna eu instrumente . scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea. I.2. intelegerea Iimbajului : 7.). 1988. T. Assessment CA : Jerome M. De fapt . 1975. Hunt.oj (3rd ed.1. H. de profile si norme diferite. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence. Urbana. media marne :. 1-4. scorurile sunt eu 25 sub nivelul de varsta..>1 anilor de pentru 91 .

Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu. ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii.891. . . Variant a care a supusa revizuirii. adaptativ (atrto-ajutor).2. valori intre . ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic. de altfel. un studiu efectuat pe un nurnar de copii gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru dardizare. respectiv. a avea dar functii diagnostice.. fin motric. De asemenea. determinarea ualidiidiii de si anurrie : bibliografice privind dezvolt area copilului. S-au obtinut urmatoarele corelatii : . cum ar fi : general metric. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea. Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _.70 si . rezultatele sunt consernnate intr-un special de inregistrare (individual record book).ire si de matica . el este. 92 * Brigance. <8' 93 . in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interventia timpurie sau educatia specials (Cohen. utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie.2. vorbire si Iimbaj. Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale. matematica. simple interpretari si explicatii. prevazut cu norme (etalon). Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice. Pentru acestia au fost eomparate Ia eu cele de la testele de cit.65 eli scala pentru riumere.R Dia9110stic Early Development ~ Siandardizare. G Administrare ~i scorare. In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea. . de asem enea.. 2. Iusese publicata <!> A$a cum apare din ti tlu. Pentru fiecare subject. deosebire de alte acesta este raportat criteriu este destinat pentru masurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani. baza Iiteraturii.56 en scala pentru litcre: . normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti. cunostinte generale si intelegere. coreetitudinea citi tului.5 ani scalele. poate fi folosit pentru efectuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade 1 timp. nici in ceea ce priveste ualiditatea. Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice. III Revised. I ner. $ Coniinui. ci ele au fost conturate ' in. care este. desi in 1111 este chiar asa.'69 eu . . social-emotional.. Pentru aria comportamentala social-emotionala. Ref eritor autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai . intre 1 si 4.Manualul o chestionarului. Caracteristici psihOlnetrice.reoizuit * Acest invent ar este publicat 1991 dine Albert Brigance. psihologice. G. testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe. J. [ideliiate Hind obtirrute mai mici. dezvoltarii generale.3. anexata in cadrul manualului examinatorului. . 1994).

Testul a 1981. cum ar fi cazul terapeutului. fie alt specialist. Aplicarea prozrarrrului b.i anurne. El face parte categoria t estelor raportate la criteriu si este destin at . pre-scrisul . Evaluarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit "Team SPECS". G. trebuie mentionat faptul ca ele au fost create unor referinte bibliografice. 1994) : 1. Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen. Asa dupa cum s-a mentionat deja. J. "1..ariile . 7. Sanford si ].1. in baza raspunsurilor. Bagnato si T. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale. $ Administrare ~i scorare..0 ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~ pe 0 parte. .>: -J '" 2. ].."Sclld isioric. 2. Zelman. de ]. in principin. adaptare. la care sc mai adauga una (pre-scrisul). Deci . folosind ca instrumente.L specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului J _. fin rnotric . a @ C aracteristici pSihometrice. 8 Coniinui. S. A. en varsta intre 36 si 72 de luni (3-6 . La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special.. De asemenea. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare.2. in total.. Neisworth. un fel de inform atie privitoare * 94 Learniug Aecomplisliment Profile * System to Plan Childhood Services 95 .:.J' comportamentale ee necesita interventie speciala pentru reeuperare.4. interviul sau t estarea. L.eZVOlare aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt a copilului.] "-. observatia. utilitrebuie sa se faca en nrecautie . III Coniinut. legatura cu acestea din urrna insa. \1 Obiectioe.1 L. testul este raportat la criteriu si. Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale . totodata.in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii. la norrne. personal-social. C1 cu un sistem de lueru mai complex. 4. 2.) J.3. de catre R. se corripleteaza foaia de profil a subiectului. masurarea initiala a copiilor . propus. cunoastere : 5 Iimbajul : 6. Evaluatorii sunt asistati vederea \ . I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si. general motric . ~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul. in 1990. ..ln felul acesta. fj Siandardizare. Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :. pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3. en scopul a Spn]lDI programul de dezvoltare a acestora. se distinze foarte usor . 7 arii comportamentale si anume: 1. Ii Obiective.Spenciner....l . valoarea psihometrica rnodesta pe de alta parte.. Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :.i urmareste. 3. . fie cadrul didactic.

fiecare evaluand copilul comportamentale in baza extremitati 1 ("eel mai scazut") r individuale sunt transferate . prezentat un studiu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro ~i alte persoane paraprofesionale. pot sa apara frecvent confuzii si . incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere. pentnl pre:. de asem enea. vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani. S. generalmotrie.) si anurne : N. deci nu este etalonat.. fizic (starea de sanatate)..2.3. un spatiu pentru a face coment.arii in urrnatoarele arii comportamentale : comunicarea. Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masuTare si activitatile de invat are. 24 arii ale dezvoltarii. in masurarea copiilor. de Iunctionare usoara.. [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap. Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent. copilului. este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri \ (CCPSN). comunicare. SPECS nu este prevazut eu norme.dministrare §'l scorare. J)reSUpU11e participarea mai multor (team). 3 = usor risc : 2 = moderat.5.67 pentru alte persoane privind temperamentul. Este verba de Iirnitele functionarii insa. ceca ce priveste -oalidiiatea.alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare. B. in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea . tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind . 1 = sever. cunoasterea. .:L . Scurt isioric. In acest sens. fin rnotric). . 717 * Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs 97 . ce orera 0 imagine vizuala privind . Johnson-Martin. Instrurnentul. 2. 1&\ v ) . Important. evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern" privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune.. Manualul subliniaza faptul ca. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari. Numerele de De profil au urmatoarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise. Hacker. 1990. 7-c . moderata si severa se refera special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale.colarii speciale * C'U neuoi . de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum. deoarece . 'Pe de alta parte. social-adaptativ. J. Attermeier. studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul. 2. Evaluatorii au.70. f» Caracterisiici psihornetrice. numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log.2. manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special). eronate. Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale. M.. «Cbieciioe.' de asemenea. se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct. de asemenea. <10 Siandardizare. Carolina Curriculum. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste . • C oniinut. M. in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva. include.60 pentru alte persoane privind . senzorio-motricitatea. relatia cu mediul.2.

Testul este prevazut ell norrrie. Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell".'le activitatii prescolare. fel ca Sl in CCITSN. B. '" . Haines.alonat.3. Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului. Testul face parte din gmpul de teste tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre. ceea ee insearnna ca el a fost et. . Ames si C.area poate fi reluata in rea evidentierii progresului realizat de catre copii. acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :. . Manualul forma tii privind [idcliiaiea si In se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment. in anul 1925. asa cum s-a m ai SDUS. Pentru prima data aceste introduse. conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica.de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de . EI Scalele de dezuoliare Gesell * isioric. fIl Administrare si searare.7. . au fost Iacute mai il Instrumentul folosit nu numai psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} . fi sau nu in acord cu cronologica a copilului. * Developmental . La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ". uc~orarea se f·' race m ce se gasesc m manual. L.Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului. de aceea nu este prevazut cu norme. Iternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. ci at unci cand va fi in posesia prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele . Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi.1 6 «Coniinut. care..3. de catre un Clan format special pentru aceast a. Test. arii comportamentale $i : aria motrica. • Caracteristicii psihometricc. rea.2. ~i relatii personal-social. §~ scorare. J. "egec t 0 t a 1" . Testul Gesell pentru ple:jcolari* " Scurt istoric. "periormanta peste asteptarea varstei". ' . ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. Manualul nu of era un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate ... copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta. In privinta continutului proprru-zis. > 2. In urma scorarn se ajunge "varstei dezvoltarii". ~ Standardizare. Ie Obieciiue. informatia privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal.2. • Siandardieare. Testul t rebuie multa atentie si. in primul rand. ce a cuprins 320 de si 320 limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut.6. de catre Arnold at unci si pana in prezent insa.' J. . v 1\ 1 Tv" • 2. ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice. c. Acesta este un test raportat crit eriu. 'it * 98 Gesell Preschool Test. J. Gillespie.

La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu.raspunGe dona maini .cedeaza j ucaria san nu-i da drumul : . conduita m entala) pe langa conduitele biologice. coeficientul 101 . nu sunt oferite criterii foarte precise. lata ca exemplu. utilizeaza "foarfeeele" pentru . In plan general. adaptativ.. metric. varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale. se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este . dminisirare si scorare.utilizeaza ~ -r . Knobloch. biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor. pla~ eomportamente privind relatia persona~-soCla~. ~eci observa~ea a comnortamentului copilului inclus in anurnrte sit'uatii standa. Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). comporta?ne'nt moiric general: "calatore~te" pe calea terata. autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil. b~zati. Scalele lui Gesell ofera 0 standardiz~. cativa itemi 1a care.impinge bratele prin imbracaminte.va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate.trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet.ta ce poate fi folosit. c) comporiament metric fin: 'lV apnea prompt 0 bLa.a In vederea . Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale. Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile. -. mai ales pentru eel .1 sarcim c~ mare forta de atractie pentru copii. " lor in urmatoarele 'arii : d~zvoltarea Iimbajului. Cu 'toate acestea.de a identifica pe ee prezinta un mare rise deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de 60 de luni (0-5 ani). ]: .-d. Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global. in a utiliza obiecte :. utilizand se Iasa singur jos. Gesell are marele merit a identifica situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au pe de parte.. cei 144 rtemi eupnn~l sunt pur observa!ion~li. La primul nivel.v 1 ~a "da-da" cu inteles: x cUVantnl '"11U nu" L 1 -l~ • Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta. In cea mai mare parte.arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar : . La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini. de '" un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv : A a) com portameni adapiaiio : . :::lchizitiilor copiilor mici privirid ~l~. Formula de calcul este urrnatoarea : (II DQ varsta ma turitatii varsta cronologica X 100 a apnea 0 srcara. ~ Continut. Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare.

lata. Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare.p1asarea scolara a copiilor (Shepard. . luna a 12-a: PI . . spre exemplificare.de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory. el nu a fost scutit de critici serioase. .merge cand este tinut in rnaini : C2 . . L: i\_. E" 1993). construieste un tum din sase cuburi : .. C6 . Desi testul a avut 0 larga utilizare.arunca un cub in ceasca . .8. L.2. cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14' .. C3 .Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si . AsHel. deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate. autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell. din care 6 sunt con102 ~ - C 5 Ls . La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A.incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie. R. Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa. ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de .afective in care se dezvolta copilul.a unui material usor de procurat ~i de utilizat. . S.imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie . imita 0 trasatura . f010sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie.90. S. c.prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja.incearca indoaie hartia data.repeta actele care au provocat ras. • Standardizare. Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine. Caracterisiici psih01netrice. ABe teste folosite in practica de la noi di» iard psihod1:agnostica lu na 24: PI da cu piciorul in minge. In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru . 103 . de .73. siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni. M.da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest . considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally. Gesell: "The first years of life" si "Developmental diagnosis".nurneste dona sau iarata 4 imagini..spune trei cuvinte. -pune cele trei piese pe planseta . 1996).repune cubul in 10cn1 lui pe planseta. Ysseldyke. procedura test-retest. - P7 2. . SlO . C . la ordin. Salvia... C.. Lichtenstein (1990). J. : . se cobo ara pentru a ridica o jucarie. J. .3.. J. inirebari in prcioare (rtdicat]. .. Grane. 1991). 1978.

Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor.2 Iuni la 5 am. 18.6 zile Ia 12 Iuni . nu numai pentru a ordona .5 1 2 2 2 ! I I J " 1 2 . . $chiopu. 9 si 10 luni.. L9 . Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani.ajuta la aranjarea lucrurilor sale.urea si coboara singur scara.2 luni la 4 am.18 zile la 30 de luni .face fraze din mai multe cuvinte ..se numeste prin prenume : SlO . -Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare.intrebdr» . . p= S I 31 3 3 1 3 4 3 4 i 5 6 3 4 7 3 3 1 3 8 3 4 9 3 4 10 2 5 1 2 11-12 2 C· == L= 3 3 1 .e v P. 7. acestea vor fi notate. Ineepand eu varsta de 4 luni. dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O).9 zile la 15. 1976): Luni 1-2 4 2 1 3 jumatat. Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) : Luna P _15 2 18 2 4 21 2 3 3 2 24 2 4 30 2 4 2 C= L= s= . dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii. fiind foarte necesar de altfel. L. .. 105 . Dupa un an si 104 Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD). Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. 8'. . examenul neurologic.i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic. . : . 21 si 24 de luni. Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor. . Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii.0 luna 1a 3 am.. 6.determiria surprinderea gradului de influenta al mediului. 5. . respectiv : P = controlul postural si motricitat ea : C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de' adaptare fata de obiecte : L = Iimbajul : S = relatiile sociale si personale. . Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U. Intrebarile . not area se face in felul urmator : .) 5 1 2 1 2 1 2 1 3 1 2 Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P).3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4.

:. 8..5 29 zile 3 pentnl item . .0. Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului. joe de rabdare (. Astfel.r nentru 1 em it -:.9 29 zile -_ .at eu un nurnar de zile.3 zile pentru item .'7 . indeplineste s insarcinari .0.O. pentru fiecare luna din primul an de viata.oarecele in cursa "}: 9.9.L" 29 zile . distinge un obiect din mediul inconjurator : 2. ~ 2.6 0.0. concureaza • Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea a eopilului ell val'sta O~. .0. opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria.3 zile perrtru iLLem L j . reconstituieo marioneta. lata si doua exemple: .2 29 zile 9 zile pentru item reusir : -1 1.11 29 zile 6 zile pentru item reu~it: 1 1.2 0. reda expresiile prietenesti si de suparare ale fetei. 5. ill" pentru it ern reusrt .1 29 zile . utilizeaza ca unealta de Iucru un ciocan "matador" . se ridica.0. ajut at . .6 zile pentru item . pe care il priveste . se obtine valoarea coeficientului de dezvoltare de 110. v pe n t ru rrem it . .7 0. flecCtvreitem este credit.2 29 zile .10 0. im joe colectiv . ' . in 1932. :re~ctio~eazaneg~tiv. J pentru luna a ti-a : 1.0 +29zile~. 3.5 29 zile .3 zile .6 ani pslholoqiea Acest instrument a fost creat.1 0. schimband privirea.L + + 10. fiind culcat pe spate.4 0. 6. 6. asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : 10.8 -0.0. 4. In felul urmator: ~ 0.3 zilepentrn item reusit : . reproduce desene schern atice : r 7. atunci cand i se ia jucaria . 106 + + + + + + . lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile.0 -0. apnea cu 0 mana un obiect .. gase~te 4 din 5 obiecte ascunse : 5. In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine. pentr« 5 ani: 1. denumeste un desen : 8.: . -deosebeste sticla de papusa de guma : 3. 4. fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza .. se subordoneaza regulilor jocului. 3 zile pentru item . repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe .Pent i u calculul varstei cronologice. isi ridica in sus capul si umern .0.3 zile pentru item reusit . 7. 10. Aplicand VD formula QD VC X 100.0. pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani.6 29 zile . de catre Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost tradus lanoi in tara de catre L Nestor..3 0. Z.3 29 zile ~.7 29 zile -:. ..4 .5 0. exist a un grup de 10 probe sau rtemi. lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile. 9.

Deschide cutii si sertare.11 +. fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta.Tine in mana 0 jucane dona secunde . 1--3 ani: a) 12-18 Zuni: scara tinut de mana. 91 D.Urea - . eu lingura. plecand de la lucrarea hiiP. . () a) J luni : 1 an: gase~te obiecte d) 9-12 iuni : .1. propozitii scurte. gradinifele sp eciale cu.4. .Intinde mana si apnea 0 .9 Zuni' .6-1.Deosebeste membrii Iamiliei c) . 108 Se orienteaza .Imita Incepe rasfoi 0 carte. Eisa pentnf.3.11 + .11 2. b) 3-6 Zuni: .11 + 29 + zile 29 zile 29 zile 29 zile - 18 36 36 36 zile zile zile zile pentru perrtru pentru pentru item item item item reusit reusit reusit reusit : . unele miscari : din jur. sa Ioloseasca c) 24-36 ltmi: .Arata nasul. . colorate. Fisa pentru 0-1 an. 0 mana.0-3. desenul unui cere. Fisa pentru 3 6 ani. 6 .Poate . In ceea ce priveste continutul. Executa Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal.0-4. lata si cateva exernple : 1. Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru.Merge tinut de . . de straini.Urea coboara treptele . : . copii deficienfi minial.Priveste obiectele in miscare .Arata interes pentru ilustratii b) 18-24 luni : . Se taraste Cauta ~1 • l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului a copilulnl deficient mintal de dezvoltare - in patru 1a cerere labe. .. gura.Gangureste si vocalizeaza prelungit. -2. Fisa pentru 1 3 am. 1984). 2.Distinge dulcele de amar. -. in spatiul obisnuit : istorioare scurte . .Incearca sa se alimenteze parul. . . 3. Ciumageanu (1980): ' 1.Povesteste . F i§a pentru. 109 . Arcan .

v.Ia 'DOTadul ~ sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei reprezint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%. Fisa pentru 3-6 ani : J . atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei. . s. 5-6 ani = 149 puncte.Repetareaa 12 silabe.Copiaza Tombul. (Sc. N oiarea. st. 0. a) 4 ani : c T. Pentru toate cele 3 fise. Cunoaste 'utilitatea lucrurilor.. Saritura Indeolineste 5 comenzi . ramanerile in urma-sunt..s. Calculul scorului individual se face dupa tormula : ~ J. 'lor fi unite cu 0 linie continua. b) <1 5 ani: intr-un picior : SI= (nr.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are performanta cea rnai buna. . In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3.v.4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva. .te linia mai hmga : Construieste un pod dupa model. Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte. ~ . reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva. Se con. i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara. care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard. 111 rmn area. 6 ani: c) 5 -Sesizarea lacunelor in figuri.L) A precierea cantiiatiod. din grupa de varsta inferioara. pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele deficiente.. Pe de alta parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii sale. . care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite. usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara .Recunoa. st. v. atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre . cazulliniei discontinui. . scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii . puncte (S.3. Deci. . puncte 113)x 100 scorul standard Scorul standard: 3 . Punctele .4 Se considera (nr. se f ace d 'npa v Calculul f ormu 1 : a scorului individual Se imbraca singur sub indrumare . . reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exacopiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului. st. Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat.) X 100 Scorul standard in care: Sc.4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte. examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia. fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perforcare ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire ramanerii in urma a conilului exarninat. ii corespunde copilul. 110 In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard.s.

in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie. AUt in selectionarea probelor. 717 113 . . Combortameniul VI V II verbal (V): . verbal §i social-afectio. (cap.probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate..]. C· si operarea cu forme geome-· trice.motricitatea in decubit dorsal (cap. consoane : -' pronuntia de silabe . V III. S III .. comunicarea afectiva .activitatea de constructie : C VI -activitatea de reproducere grafica : C VII .activitatea de joe cu adultul si copiii : S IV . 3. _ V V . ]VI V . cognitiv. orientarea spatiala : CV . obiecte) . S-c. vocale.(preferinte active.tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd. M .motricitatea in decubit trunchi.limbajul pasiv . J\1 IV . Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor. selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :.activitatea de perceptie :.manifestari de independent a .. C omportaJJ1. 0 carte eu poze colorate. colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor . limbajul activ . . Comportamentul motor (M) : M I . membre) . Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv : UUH~(_H verbala (recuuoastere. deplasarea pe verticaHL (urcat-coborat scara). pu~c. 10 cuburi mid cu Iatura de 2. trunchi.tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice . 1minge cu diametrul de 8 crn .pozitia sezand. posturi de echilibru.controlul vertical. 4. membre) . C pe imagini). imbracare.5 cm. Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee. .ortost atismul .diferentierea reactiilor afective : S II . C . alergarea.gangurit. 10 poze IamiIiare copiilor (animale. a 'din probe specifice. si in elaborarea rnetodologiei de investigare. M II .imitatia . V IV . pe carton etc. de 2 lungimi si de 2 culori ..i .materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic. VI .entuZ cognitiv (C): C I .1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii.receptivitatea generala la stimuli. p~imii viata sub influent a factorilor social-farniliali. rnersul. .. opozitie) autoservire (deprinderi de hranire.motricitatea fina (motricitatea mainii). 1 creion si coli de hartie .structurarea gramatieala a Iimbajului bit). precum : . igienice). 2.IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn] Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul (1977.caracteristici calitative de varsta. Comportameniul SI social-afectiu (S): (vor- 1. 20 betisoaredin plastic.

_ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci. masa si seaun dimensionate pentru varstele 15 36 de Iuni .pat. mscns III tabelul de referinta. 3 puncte pentru 3 probe. Pe fisa . _ este necesara buna dispozitie a copilului.unel~. cu tulburar! sau. foarte buna : b) valorilesub 75 % indica . esteposibila si depistarea unor [enomene de . se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice. In partea. data implinirii varstef l~mare. probe ale varstei testate.. cu punctajul de normalitate al fiecarei varste intre si 36 de luni : _ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvoltarii neuropsihice la eopiii intre 1 . b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale. destinse. ~~eferitor la fenomenul retard.' Important este faptul ca aceasta metoda perrnite aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global. asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor. pot exist a urrnatoarele srtuatii : a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei. _ copiii din cresa care au reactii negative Iata de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii.aoans in dezvoltare. Desigur. . Test area elementelor de normalitate ale varster . _ tabelul de reierinta. Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate.rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice . . cum i ar fi : _ cadru de examinare adecvat (camera linistita. Setur~le p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~. totalul maxim fund. care se noteaza ficcare ~_~un punct iri caz de raspuns pozitiv. dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd . Unele compon.ll~ves~lg~t.~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :.i 36 Iurii. intre 1 si 3 ani. eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accenv r ) tuata. Raspunsurile la probele Iolosite se "inregistreaza in fise individuale. canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni. arstei. c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai scazut .. Copilul va fi examinat la. camera de grupa. devine posibila evidentierea perioade.. J • 115 . cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data.ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator : a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna. .inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni. relativa ramlinere in urmd. care se compar~ cu punctajul normal I. copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani. mobilier corespunzator . exprirnat prin lips a de r~spuns la .ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe.cronologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9. pana la 1 an si. lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu. Pentru aprecierea cat mai corecta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at. deficienjeneuropsihice. . pot fi examinati II). aman area celor bolnavi sau convalescenti) .in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte)._ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta. _ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi.1 13.13 probe pe grupa" de varsta.gurarea unei atmosfere propice. trimestrial.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte.

1.2.IILL Miscari de orient are in schema corporala proprie.I. Operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiuni subordonate. ' ·CIVA.2.l. Coordonare M. Activitatea C. mersul echilibrat .rII . in ortostatlsm : Pozitie de echilibru. Pereeptia tempol'ala. c. Coordmmre generala cm.2.cunoasterea caracteristicilor de normalitate dezvolt area fizica si psihica.UI. . cognitiv. C.1. Cunoa~terea de memorie zilelor saptamanii. 2. Reeunoa~terea sene.3. con- eulorilor. notlunt de orlentare temporala in aehizitle r ..III. crv. ~dentificarea unor pozitii spatiale. greutatii C. pe varste semestri.. C.. 1980): . marimii. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente : b)Comportament '~lrdor obieetelor cognitiv (C): .116 .gI'eutate. C.. . C.'I}~§eglnente : M.II. 1. .n. C.4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee copilnl IVLIII. verbal si social-afectiu.s. Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul.IV. Perceptia lungimii .I. ·C. C. pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare .l. .III.l. structii In spatiu s. Diferentierea· anotimpurilor anului. M.2. generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara.r. a) Comportament motor (M) : M.II. ClV. se pot aecentua in timp.3.IV. Diferentiereamomentelor zilei.I.a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de .terea iltilitatii unor obiecte : Definirea unor noti~ni' .. .depistarea din timp a unor eventuale ramaneri -in urma ale dezvoltarii psihice.3.IV. • Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac.1.1. ~i goodi!'€) : M. Eehllibru M.Il . mal'ime. .varsta irrtre 3 ~i 6 ani). M. Recunoa. Chitu. trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului..ale.l. Percepti-.1. oeulomcterte : Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana : Desenarea dupa model a unor figuri geometrice. Activitatea de reprezeutare unor : omisinni pe de~1 c. . Intelegerea unor relatii necesare : Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate. In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica. 117 . nedepistate. in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora . in raport cu 4 domenii de comportament : motor. euloare] : Identificarea unor pozitii spatiale. La randul lor.II. c. pereeptla Insu(Innqlme. A. C.

frecvent.7. j ocuri de diferite tipuri.L1.II. grupate.. Recunoa~terea de litere. ~i limbaj chit: de V.IH. a) aplicarea tuturor probelor de varsta : 118 . Executarea unor sarcini casnice.de 1a 3 1/2 la 6 ani. soetal-alectiv (S): d). urnarul ' acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta. Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni. 'torii pasi : .greutatea la nastere. J' -7 J . in raport cu cele 4 domenii de comportament.I.1. rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in examinare . servire : S. S. traumatisme in arrtecedente .I.4. fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor.r. Relatii eu adultii si copiii.IV. pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea. V.1. Operatii de gi'mdire. S.cnt SJ. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor .Cmnportam. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica. Utilizarea unor categorii gr~maticale.III. notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta.C. Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma.I.1. C.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general.III. metoda Iavorizeaza : 1. eoreeta : pluralului. VOl'bh'c. l\ilanifestari de Independenta. S.IL1.a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele : I.2. tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare . simtul ordinii.I.2.. c) Comportement verbal (V) : V.6. Folosirea vorbit Reprcducerea de poezii.1. II. prin examinarea individuala. -'. pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale. V. relatarea povestiri pe imagini. individualesau colective. S. cat ~i parliaZ. 2. Limba] V.IH. Asimilarea simbolului numeric. Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire .3. cum sunt : .boli.ltetivitatea ~le joe: S.III. Achizilia de eateqoril gramatieale: V.1. . Dupa cum este structurata. Deprinderi igienice. aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global. nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : .: . S. se 'efec'tueaza. deprmderi ~1~auto- Autonomie In imbracare : Autonomic in dezbracare . III.area gradinitei..IV. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara . S. exprimare V. Helatii eli adultii §i eopiti.II.lI. . .

North Billeriea. MN: American oj Early Associa- 2. A.. 1980. d) compararea cu punctajul total. interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination. Brookes. Chilu. indicasi orienteaza catre rnasuri. F. C. E xament£l evolutiei psihologice. Cohen... N.. . daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale. BIBLIOGRAFIE Knohloc~.Psychological Apphcatwns. so. Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda. 15. dren.T. Testing. Soc. Neisworth. services (SPECS). H.. Nfa. J\f.. Chiriac.subnormaliiaie psihicd. caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade.. Gesell preschool test. Theory (2nd ed. J.. Tipografia 120 121 . L. childkeod. Haines. A. 1987. 9. 1940.Metoda Cit. S. Guidance Service. Merucala. 1992. A. Hetzer.nual of developmental 11agnOSts: The administration and. Romana de Cercetari Psihologice. 1978... J.. H.Revised. Spenciner. Diagnostic Ittventory Billerica.havlOr SClence Systems.. editia a II-a. BJ'iganee. MA: Curriculum: Associates. Houghton J. Jolmson-NLal'tin. 1996. e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica. Chi~d deve~opment Be. Minn6apolis. Boston: Uni- $chiopn.. GregorY'. centajul individual. I. Ames. B. Nunnally. A. CMt-and s. Brigance North Development.. Edit.. inventory. '0. R~. 1. . 1'. Hackel'. in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit. H. Lntroducere in psihodiagnostic. Assessment Longman. Clli~u. H. Nestor. History.).a varsta. C. Bucure~ti. L. Mifflin.'I:A: Curriculum 'H.. Aprecierea . Intarzierea poate fi globald..). 5. Houston. edition. Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar. Ne~'i' York and London. Bagnato. The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs. Rosemont. care poate fi: normalitaie psihica (valori cuprinse intre7510001) . J.. second of Young 1994.l.b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i- viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}: c) totalizarea numarului de punete. . Psychometric McGraw-Hill. J3ucure~ti. 1980. System to plan earl)' Circle Pines. . TX: Developmental Evaluation Matierials. M~dicala. .dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni. J. 1977. I. v'ersitatii U. Bucure~ti. M. G. A.Stevens. 3. Principles. 1. Salvia. L. Gillespie. Br1:gance. Baltimore: Paul H... I. calculandu-se pro- Kindertesis. New York: (5th ed.. }.1. 1976. . Buhler. N J: Programs for Education. Ysseldyke. adecvate de stimulate. Malone. n. 1991. Chiriac. (R) diagnostic inventory development . 1990. cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente. Assessment 1991.. l\fN: ll'e~on. Allyn and Bacon. Brigance. He. 1990. Edit. S. 1\.. Attenneier. S.. B. 1979. tes.

i $i teste~e tip "screening" ($i. necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen.i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon. Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi. Se worbeste. mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca. a. caraderistic este faptul cs. parinti . $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor. de' regula.. intarziere in dezvolt are .en: telor constatate. de recuj)erare.dezvo. pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1. de fapt. avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic. de compen~are a def1. I A. cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet.oanele.2. Ideca centrala este aceea ca. de exernplu : normal. cadre didactice. Trierea (Screening). De asemenea. prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave. de regula. deslgur.c{iI T . Ioarte important este Iaptul ca.~lfare a dezvohanl:. In cazultestelor tip "screening". L. 0. fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor). 1994): 1. ~UIn ar fi. 'testele de :na~urare. in cs. prezenta unei dizabilitatietc..btmute de li. 122 Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic. In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests). dupa cum se va vedea. a cauzelor unor deficientc.tam. In cazul testelor de mas. trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical' -.. La randul lor. caracteristici specifi:e. Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului. OblectlVele instructionale. raspuns~l :.. depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator. teste~e .a dupa cum s-a mai precizat.generaliza. de$. Spenciner.·PROBLEME CE APAB APLICAREA TESTELOB DEZVOLTARII IN LEGATURA en DE lUASURARE 1\.:~h?diagnostice. Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu. precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari. . une. rezultatele si performantele o.I. in urma testarii se presupune un program de.. astfel. -' . cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare.~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" . specializate in utilizarea terapiei).litate ~e cr~teriu. De altfel . anormal. ]. la un cntenu (cnterzon reterenced tests). de la 0 comumtate' educationala Ia alta. ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national. in cazul testelor de masurare a dezvoltarii. greu recuperabile $1 chiar irecuperabile. testele. desi nu putern._ . t erapeut i) . ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente p. Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers. mai ales.~1. de existenta unui grup (team) inter multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului. C~a.n ~rupv mare de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta.ele ?u. de intervenjie. ra. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. Cel mai frecvent.iJ. complex. actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale. sunt rapmtate. a .

In procesul de masur ar« a dezvoltarii.]. in functie deficiente. pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta. s liste copilului este verificat si t estat freerezultate. de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun.. .ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor.rte rmporobservarea conduitei copilului m timpul eva. Odata ce a . sa se ia In consideratie inforrnatia furniza.:lepnr:derilor si achizitiilor comportamentale. Este \Tor?a. obser:'atii: . ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali. ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale. este recomandabil ca. Deci masurarea. H. stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~ ~X inceapac.ta de istoria cazului ("case history").. rezultate ill urma observarii comportamentului la (este cazul de masurare a dezx O. . 1986). implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomandarilor privind actiunile familiei asupra copilului. este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul. S1. care deprinderi vent si.. psi~ologul. 'L 124 125 . De aceea. care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : .arii. in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta. .1tCLd~)s- control (Checklists).1.Foa. 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale.. ucreaza echina iar mernbrii echlpe.. 1983. ]}1. privitoare .n. apela. .necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija. Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik. precum si la al~e aspecte. proceduri si strategii de predare-invatara etc. presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff.7. totodata.1 ':::ld . Progresul .}. de ~asurare . Se T l.in tirnpul aplicarii rnijloac. . el trebuie aplicat indeaproape a se evit. Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari.include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului. 2. conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad..i Ca rezultat principal al actrunn de tne~e. precum audiologul. 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':. logopedul. to are mai ales la : a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate. Asadar. . 5. .elo~. implicanrin. utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening". relatiile sociale. ale copnlor :.e specializate. Se poate.. acesta a fost sau nu eficient. Eualuarea programuiui care inseamna.ll dezvoltarii psiho-cornportamentale. "istoria cazului" cuprinde informatii referi. Planificarea unui program de aciiune educalion~la' .ul de al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt.a aparHia . Ia ce varsta s-au format.( pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te L . pro~ecde actiune si irrterventie. cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca. ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti . Aceasta etapa include m asurarea . 3. folosind instrurnent.1. se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale.la interesele copiilor. ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice. Moniiorizarea progresului.. Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate. de fapt. Obiecti._v. de aCJiunea de mas~rare..i astfel in procesul masurarii .C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos~ si a serviciilor educationale necesare. deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m. vazului si auzului .

.multe arii comportarnentale precum : hranitul. 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila.::l . Limba materna . cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al.. comunicarea si interactiunile sociale.::l II I I i~ i I . I o. I·~ .. Hra nitul mancatul S.. t--.. ~ . Desigur. . .1 ...~ . . Kalesnik.. Adresa . lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului. Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format.I' getelor ph..-1 13.::. . 1 1.'-Du-· rata nului so~progno- ---'--'---'1 -1-. .•• I /' I 'I I CHECKI~IST pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat. .:::: 1 . Relatia cu copilul ..-! I 11--1---1--' IIII i ' \' I .::l _ I I.Varsta .J~ 'I~I '''''...-... I' . . La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal. Data si 10cu1 aplicarii . ..-.' rude etc. . Bautul I I 'I cea. . . autoarea acestui instrument (J. I I'"I' .-...-< I'T'. la apetit sau la anumite categorii de aliment~? ' II. jocul... Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai . Doarme noaptea toata i I I ~ I 810'l 8 I 'M I'Mq II'.. .l .'--1-I -- 'II... 1'. 126 Cosmaruri probleme .--I -1--1--I I I !7. <II '" ._I_1 ' i I [ I ' --.. .----1 !--'_I_I I I I-..tul.-. . auton.N cv 1<') cd [' I I'T' cd 1.. . r. <') 1 .2 I~"' if' IZ ... .1 . cum ar Ii.. . Utilizarea . Apartenenta etnica Alte Iimbi vorbite Conditii speciale sau dizabi~itati .--:. . ..'1 11---1-' -I--i--I i I '4'.imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar.. dormitul.M'<') r< I'T' I Itr) I~ irr- I ' H ~ I 'I I"r- I '.M (""j r< ..::l ~ ~ 1.. I I II I -'I-'~II~-" -----f---J--!--.-'-1-. motricitatea tina si generala. imbraca..I~.>-i!r0 I'~~ iII~. informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale.__.limbajul..ca.- II \0 ..oma hranei .: I I 1 'Cine aplica lista de control .......a _ I i9. I .__ 'J....sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor...-.. 1 ..~~=' ····I~!_t~t2 dintr-o ~ __ .::l . . It-- Is.. I.' ~fil~~at I I I. II c<")''_'. nivelul de . . .--1-.. .1~:~si~~afU. Lega127 ..! I I I I I . la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului. . \~. Sex. Procurarea .. ." 1 f I I 1-1 1 t hrana ..~-~-t~-~-~-I-' -...0\ ...... Dorrnitu >=' ..' N cO 1<') cd 'T' cd I Z i .-Iz_3c_t_. .. ..-< I.. .I ~il~~catul: bibel:on' /2... .. nevoi fiziologice. lui Battelle.. -·"'--'----'-1-1 I.. a (ex.. .. Copilul ..:j 'T'.).g~aIr~e--. .~I·-·. Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare. .:::: ....::l 0. ..de. timpurii referitoare la dorrnit? .--1--1--1--1----1 III IIII ! 1-· 1 .l De asemenea. cum para t cevade mancat) I~_. Lipsa de somn . .. ~ IIIV) ~ I >=1 I ..' 6.te~enta (vecini. ..nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) .-.::ll 1 I .. ~ II ~ I-.. a I se hrani singur I 11--11 I 1-' "I--I-~':--1--[ I '-1-. ..--1--1--' -. Cine raspunde ..

__ ' dar I I ~1 in teles de I i ca tre straini I I 129. Apucare slal12L$ . ': o:bit --j-- -i_~ I __ ~~ . 1 I II I [ II I cd "'1"' cd q 1. .1 __ ..:i 1 '''-< q '1l(')1 . . 1 1<-'1 . 1 I 128. "" Tremuratul .2!.. " ..:l t r-i IN II~.Ls. Alte ..: .-__ m_mge mare 1 118.._ -- --'1-I I I.1'217 '2 iii *2 1'13 . .-. .~~~~_~~~_1 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte.natul 'Somn greu Somnambulism ._1__ . ..--1--1--1'-I I I 1 I 1 II I I ..._--J----==I=1 ~~~te ~~~~ --1- I~_i--_I-_'- Alte probleme timpurii fiziologice ? privind satisfacerea ' nevoilor singur ·15.:i I 1 I I q t-.:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I! In.-1..I I' -- 1.:::. :pj:onuntarea primelor CU-I 1 vinte (ex.. ."T bazala "'1"' llO. rna. .__ ' I . --1- I --1-j ===1==='===1 12~~~~f~. ..--I--I--I--I--I--..rg:::". .-< IN cd I"" ..:l .. p~i- _ ---- ---------1 \ II 24 . eehilib~1l1 21 Tine un ereion sau pix 1 pentru a desena I120. A sta in ea" pul oaselor " Htra ajutor· --112._A_le_a_.! I r I !' I I I I' I' I Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii? Caderi Irecvente .1'2.' I ma.I recte .) I 1 ..:i 10\ . Intoareerea ~: ~~t~ parte ---11.~~u I.. la zgomote 125. l28 Alte probleme tirnpuriilegate £-c..i'i I I '2..... ... ..i A-si tine 1 1 .-< . .2 t-"=: C\! <'0 cd "!"' C\! -. Taratul pe I • III... ./ IZ i I I I 1 1 13 < 14 .I _.i I I I I I! I I __ ' 11 I') I I I I -- .2 "2. Lipsa echilibrului . Motrieitatea ~l fina l'a 0..I.~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--. ! li3Pu~~~-:..8 II t. -. Ga'sirea UI10i=-i--I-i cuvinte co.E [~.1/'_'___ 1 II ..... ~aTi-_=.nca 0 I" 1. I. P~inde 0 I mmge mare . 'I.--I--I----I ! I I ! Ul.-.22... I _ ~ I _1_9.§11}'2\.· 1<-'1._ __ 116. " : I I 'III I '--I --I --!'I'--I-... I I j------+--.I ___ I I I I ' -- I--1-.=== --. J ~o~~~~~~~.. pentru II I Iucruri ' I I --f-. Tale eu cutiI ~~l) (ex.'inatul sub control I 0 -I"'t' I \01 '2 '"7'2 .::l I I .dadaetc..2 N 'I 1 00 1"'1"' \ .lte. Merge pe tri1 I~cleti '_. I I==='--. Nevoi fiziologice I'1''!'2 I ' P Z I i--- !.." . 717 de utilizarea limbajului ? 129 .. I !...__ --1-1- ---1 117: A~u. I ~.

. I )42.I I c. I I '--I __ I__ j II I I I I i I \ I__ I ! i I r I I i__ I I I l__ il iI I I~.__ IIii _1. I ~.. " • referitoare " la .. '211 '8! i '211 '2! .. fericit.j :<0 c. " . .. . \ • I IYI!.~ CUI ) a1t} copn 130 139...I i~_' _ _ ~- I__ I__ I__ I 1 ' I I I 1 1 1_. .-. Leaga sireturile de la pantofi 38..1 ..-ectiilor stangadreapta 34. : I I Iii I I -':3... Ii lasa pe al- 144..~ j-"s '" N c.0..::1::::1 c.--'1 -1--1-1 1· -'. __ I ..I--1-.j "" iZ I /1 f '. fara anxlOS . I 'I--I.-....' :.Interactiunea] I si cornunicarea I sociala 10 ~ I 1 i..__ I i .ea setelor pantofilor f~~:.. Respecta re! gulile unul joe 1 I---'-~ 1-' tii sa-i cunoasca dole-.::':! lilJ.. I im-I I I -1--.j i ~.. I ... 1-1---" 1 turi 37..~:~~~r l--I--I--.l__ !__ I I I 1 __ 11 __ :__ I I I I I I I I i II I i 1 ! I I 1 I i ! I' ! I I I I' ! i I... iritabil .).. fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului.j Arata inter~~ 1 fata de altll 140.m 1 . .-__ 1 __ 1__ -- i' I I I I I I i I I -"I.~-l--I--! II I II i.-- __ 1_. .. .VI. I I 1 I I I A.. ! J] . cine va IIIIi r~' 1~-'--I--I--l--1--I-----~--1 ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j in eu eu I I I f -'I I j [I . sociala I 10 .adultijoacasi persoane varsta 1'1 1 I ~1 I ----. joac. 33.. ... Temperamentul Ji dispozipia lrnist.. /\0 ... IN . . I~. _I__I__ I__ ' Ii..jI Inter<. Iii : : I III I: 1 I ! 'I Iii I : I : ' i 145. --l--I-..J E I~ E 1:'2 E 12: E ~I~ J ~_~ I ~ \ I I' I I I I I r-0 .J r- ('f)~0\81!~!l~ -. I~ ~ I . ~~va I j . Pune. manifestate timpuriu? Daca da.~.-< ~.' __ .. Inchide-t-er-moarul 35. Imbracatul 31..__ 1 1 I ! I I I I I 1 ! 1 __ I ! I !' ! I I I I ! I 1 I i I I I' I II ' I " I II --I--i--'! I Iii I I ' 1 i. " ~ Alte problerne timpurii de imbracat ? ...-'-1--. .... . sr 8 I I .. Diferentiaza propria 1 bracaminte .N .1:8 11'21'ta . rezervat . Lnformaiii su-plimentare : copilului: suprareactiv posornognJl IVII... • ... Cunoasterea di. t . ''_'' I'·r-< C'O . I . I I I I I I 1__ I I I I i! I ._I... Se.--~I--I--I-.. e4 • " .J~ 1"'11:~ i ) . .-< ~ II .------1..l-.". cornumcarea I. camasii 32. I 1 I .1.-< . I ' I~''''' I·. 1 1 --.i . !~~flide nas36. IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~. ~. interactiunea ..IN 'I~ II~ I l<'j ·. de ce? 131 ..I --.it ... I I I I I I' I I I 1__ 'I i I I legate I. .j I~ c..::i r] ... ....-/--1----·-[ II .::. l' ante e 91 ne-! voile II i..s If-"s i~ I I.tctiunealll<'j.--1--1--1--1 I I I' ' era puncte de vedere opuse Of i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I i.. .:.--I~--I--I il I I' Se 141. Face 1 pocniI I I I-.I-... Imbracatul 30... I' i 'II Alte probleme timpurii si comunicarea sociala P .I I~'8 Id.

Foloseste periuta si pasta de dinti. . 1994). . Se intreaba respondentul: "Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu. 1988 (apud]. Stie sa-si scrie numele " . de ce si in ce fel?" Dupa cum se poate usor observa. 4.La cresa sau la gradinita : .eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului. . care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier. si seniimeniele : at copiltd'lti de a-fj~ emo- Ie tine in el . . unchi. dam ca exemplu. Miller. 0 forma structurata de cule133 . ]: Davis. comunicare. 5. a inceput sa faca asta. nu face asta . . interactiunea si comunicarea sociala. Se spala singur pe maini $i pe fata.In vecinatate (cu colegi joaca. . daca este posibil. Exemple de itemi: Copilul meu : 1. 3. mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta. . Brown. 132 In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale. educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. a avut temper tamtrums A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da. . bunici). barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni. . j. veri. . Broome. pana la 5 ani. dormitul.In cadrul programelor de interventie timpurie . . natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei. 1\. L.In cadrul familiei extinse (exemplu. . rnotricitatea bazala si fina. . Se irnbraca singur. nevoile fiziologice. cu persoane ce au grija de alti copii). b) anteeedentele medieale ("medical history"). auto-ajutor. Vincent. aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul . Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta.Centrele sau programele de tratament medical. P. . de ce ? C. plange foarte mult le exteriorizeaza . . . ce apartine autorilor L. Intre. Stilul timpuriu. stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor. El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si. . In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent. Kalesnik. La acestea se adauga cat. . . . Are multi colegi de joaca . 'vorbirea si Iimbajul. 6. .B. . . C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : . Funkhauser. Gruenwald. Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare. . 2. face asta uneori. K. incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an. de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?" "Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da. . fara ajutor . Vorbeste in prezenta unor persoane straine . . Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare. vorbeste ele .In grupurile de joaca structurate si supervizate. cu mat usi.

. Perioadaprenatala ! \ I . 2. . . 14.LI __ 17.. Mama a avut 1-. Sarcina ~ fast precedata de un avort (sau mal muIte) . i S 15.. Perioada perinatala ----------t• 6.i I I ' I 22. .1 I'--1-.-gradul si frecventa) 5..ecificati) -1-I 1----. Mama a fost supusa unui puternic stres emotional 11. _I I I 18. History) poate fi autoarei.tere 19 Cat a durat travaliul (sp. . Limba materna . . .. !-. " l-. . postnatala : 4. Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ? < • • • • • 9. . Perioada perinatala . Mamei :i: s-a facut anestezie I nas ter« I __ pentru 1__ I__ Ii' !I II! iii I__ I~I. 3. Dat~ si loculIuarii in. Responderitul .a informatiei (Intake Form for a Medical oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea reprodusa. .::l II Da Nul I (spe- L Mama a avut cificati] a avut 0 infectie virala . tn familie exista o'boala"(specificati. . .--. Z~. . II. . . . . .1 I I I i I If i 134 135 . Cine ia interviul'.i. . fara a fi necesara aprobarea speciala a Acest model cuprinde arii generale si 1. .. . " Apartenenta etnica . . Relatia cn copilul . . . Mama a suportatltoartemult'stres fizic 10. II I I I I --1--1--1 --1--\--1 ! I ! Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala 'Copilul . Fa~l~a. Mama mult) a fumat (specificati 'baut 3. . I :0 I ~ I 8. . . . Travaliul a fost provocat Mamei is-all trn nas. I I__ !__ I I ! ! I I I . . Perioada prenatala .i \ II dat medicamente pen- -1-1--1-1 I ! I Iii --1-' . I -1-.. ..1-)' I . .. .! i -I I 1-1--I' I I 1--1--1 I ! I i I . . .-1-1 I _I__ I I__ I I 16. .. . . . . Gra-Viditatea a fast planificata 12. .. 1 1 1 _. .:::c_----'---':----'-· se .-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-.'-.. . i----~-. . Mama 0 (specificati) toxemia -4-' . specificati) Ii! 1--1--1--1--1 1--1--1--1 I ' . . Travaliul si nasterea au fost grele I I Mama a luat anumite drozuri ~ medicamente (specificati) sau iI' I 1-- I 1 I I' I I i I I I 21. Mama a fast insarcinata pentru I prima data (daca nu.:s en- I IU " i :. Alte limbi vorbite. . I I I ! I ! I I I !I \ . Mama a consumat 1_1_1_1 __ ' uri alcoolice I II I -----1--'----1-cat __ de 1[I I. boala /__ I I 2. . anumite condirii speciale (specificati) I '-----1--1-I I_'_~I I_-1 __ IIiI j .terviului . Perioada de sarcina a fast suportata 1.-'1--1 -I II 1' __ [ __ i__ i__ II ! Z 18 RIG) r-e I~ T I' greu 1__ . Perioada copllariei timpurii. . .. . . anume: Perioada i I Da \ I. Starea nutritionala In general b~na a mamei a fost ---=~--~-----------i-- i! I I ji I I Z . .-. . . . Sexul . .confrunt~_~~'cu. Perioada gravidiei a durat (daca nu. specificati) III ---I--I--I--I--! I ! I I I Iii I 9 luni 1 i B. . Conditii speciale sau dizabihtati. f !-!1----1-". . .\!Nu 'J I := I . I I I I . " Adresa . Varsta .

Copilul a necesitat I SI. Copilul a vomitat 1- I! de mai multe ori IiA' I 1. Copilul a avut anemia celulelor rosii sanguine) (deficienta 49. Copilul a fost pus la un aparat res1- Copilul a cantarit mai putin de 2. I ---1-1. 1 _ 1 I --1 1 I' I__ _ I 1-- 11 -- ! pirator sau ventilator 44.I I 1---1--1--1-I --1--11--1--' i I I III --1--1--1 I ! 1 I SO. Copilul a avut adesea diaree ' 47.. Copilu s-a nascut 136 in timpul tra. _- 46. Perioada 42..I .--'-I_-1--_ ' I i __ I I I III..l Da Nu ___ ~ ~ -r-r-r_\__ I I ~ I ~ :5 ! ~ U2~ ~ I _::l i l..) ~-----=----------.-_ [- Ccpilul a avut diaree i~ediat n~~re Conilul a fost ranit valiului 38. Copilul a £acut dependent a de un ! medicamen t -- I -_.-- 137 . Copilului i-au fost administrate dicamente (specificati) me- Copilul a avut asfixia (inconstienta datorita lipsei de oxigen) . .I I I II ! Da 39. Copilul a avut un atac de apoplexie 45._-1'---1-1a fast I dupa nastere copilului s-au adrninistrat medicamente POSHLU" iI- I- 1- l----c--I- Cum a participat familia dad prezenta? Copilul a fast prematur eu cat) I __ I (specificati .2 kg (specificati greutatea) Copilul a avut probleme respiratorii Copilul a avut de oxigen) hiPOxia-(dePTiVa_re 1. Copilul s-a nascut cu 40 ~opiln~ s-a nascut cu de medicament 41. Copilul a avut incompatibikitate Rh I -- -. Copilul a necesitat un incubator 43. Copilul a avut icter (a fost galben) Copilul a avut bastru) Copilul nasrere a cianoza (a fest a1- I ----1.---I Copilul a fost nascut prin cezariana Familia a fast prezenta travaliului si nasterii in A fast utilizat forcepsul . Copilului i s-an chirurgicale 53.I . Imediat Nu U Z 0 0 boala ~nta i1 0 1__ 1 .:l I I' 1 __ i zI i § Q. -- I- Copilul a avut atac de apoplexie vomit at imediat dupa dupa 1___ I j 1-I --1-1' I I I I I' I I 48. A fost detectat transfuzii sanguine interventii l- facut (specificati) i~" 52. A fost\l'gasi un defect cardiac -"--1'l":r·- 'or 1- un murmur cardiac 0 cu --_ infectie a •• '/<Il\l ' I iI II ! '-1-'-'-' IIII I I I I I 54. Copilul a avut alergie (specificati) 55. -.

" 1--\--\ a avut mereu stari l tere eli testul a fost verifieat (specificati scorul) Cli testnl·\ a fost evaluat (specificati scorul] I 78. Mama a avut complicalii I 77. 70. Copilnl a fost separat cauza adcptiei de mama din Ia alt spi- \--1-- I 69.-- de mancare a av ut si are si acum ' 0 buna 60. Ca9tigul in ina1time normal .- 83.--I . 79.. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului i 65.Da Nu 56. \ -. Copilnl I \-\-\-1--1 I I I I I I APGAR \_1-\. 73._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s I I 62. I 1_"_1__ 1_' 1__ -. 80 .'_i!. "duPa na. Copilul este predispus Ia a avea duJeri de cap . 71.~ ~39 . Copilul a fost diagnosticat ca prezentand 0 conditie speciala (speCifi-1 eat. I I 67. Copilul a fest transportat tal dupa nastere .l ~ fast odata lov~t Ia cap dar m. Copilul a avut ciuperca eu 0 1--1-'-1-1-:\--11. 1- IV.i)! ~-----_6~1.' _ 1 (specificati colici 59.-I- I . 75. copilul i 66. COJ2i~._) boala 72. . infectii ale Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei eu biberonul dupa tra1__ _1__ I -~ 1 i- 1163. Copilul daHi a dezvoltat a dezvoltat 0 0 0 infectie virali I \--'_:::_II--. Copilul a fost hranit I 64 ~~1l~a a fost 1_-1-I \ -- 1__ multe sanatoasa I 76.al LarZlU s-a bine cap. Copilul BNPAS \ 1 68. 81.--11-. Copilul 57. Castigul in greutate normal 74. infectie bacte- I 1 58.--\ 1 \ . Copilul urechii a avut a avut un ritm at avnt un ritrn . Copilul a fost diagnostieat (speeifieat.

I " --1--1----. (ei~ meningita) 0 pentru malnuboala serioasa (speci- ' 1--1--1'-. I! -.. I' '( _ 89. Problemele cu auzul sunt raspandite I. pl&uge usar.__ '_! I i I II 'I II i 99. -.'--'--'--I!. '\ Copilul este foarte senzitiv ..---.c.:'-I- un medicament 0' lunga perioada deLimp (specificati) (specificati) osoasa ii. este letargic 1. Copilul a luat I--I. 105.. .. I I ---- eu auzul I~~opilul =--------. Copilul a folosit 0 substanta pradoza (c1arificati) 100. _ \. ._."" 1'88 . ~~!. _ -_ (specificati i 91. sViri de dispOZlt1e oSCllante are \ I.l' ---1---! ill 1\ 1__ 106.ilu}a fost tratat tritie III treeut -lC-l2-. 96. se supara foarte repede 86 Copilul a avut si inca are probleme ' I --1--1-.--- _._. i I' 93. Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I I 103. _ 1__ --I '\ I I II I 94.----I I. -__ __ .__ 1 Respondentul este irrtrebat : "Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?" "Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?' "Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?" "Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu .--I I I . C~p._-are astm . 0 fractura a fost imprudent inca este 'foarte .>1 ati dori . Copilul a fost tratat in su.--1--/--1 I' Ii .-C-'O~ilUl avut a.--1----: Ii 95. Copilul ---- Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ ~.?I dite m familie III) eu vederea " Copilul a avut 1~ 0 -- '-- --'I--1 __ .11ele vederea sunt raspan. I -1--1--1I I I I I I 92.s~ fie. Copilul are un nivel energetic seazut .:::-_~-----"'---'~-__:_. I I' I I I III 8-. indispus.__ l]l fa~ilie I ----.ul a avut ori are probleme ear. Copilul a avut .. '-'---_-. daca este 140 141 .I des- hidratare in treeut pentru ii. .'~":IA.' 88. p~ob~eI. II 1--. sa adaugati?" c) Iamille. Copilul a fost serios ranit ficati) 104. 1-. aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie. Copilul tinde .infectie ocu 3:E_a 1--1 J 101. Copilul a avut ori are probleme cu rinichii I ----------- -. Copilul a fost spitalizat cand si cat).

vecini. loialitatea.· (apud Kalesnik.vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I. familie cu un singur parinte.' .. Primul lDst!Ument. . se obtin 2 indici pentru.fidelitatea pentru scorurile totale . in baza dis~utiilor.. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale.52. membrii comunitatii de apartenenta. corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso- i) suportird. H. M. Olson. Partner si R. validitatea convergent a .92. Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : . pot fi impartite in dona categom. E. Adjustemcnt Survey. Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate : > . cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social. posibilitajile si neooile familiei. biseprecum si de la agentiile si organizatiile guvemamentale si neguvernamentale..Scala resurselor [amiliale * (Dunst.75.fidelitatea pentru scorurile totale . 0 cale informald.95. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale.. D. folosind instrumente de mas~~rare.. H. cum ar fi. unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au . C. 1992). La randul lor. 2. Trivette. 1987). J. al doilea. Meredith. 1984) cuprinde 18 iterni. 111 baza raspunsurilor la itemi. de exemplu. ordinea nasterii Iului. parinti vitregi. Resurse speciale pentru copil. modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului. fideIitatea test-retest . ii) suport extrafamilial..57. C. organizatii sociale. Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata evident a .. Ingrijirea copilului. mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale.8tire educationalii si culturala a parintilor. Timp pentru Iarnilie.fidelitatea half-split . Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':. J. Mitrofan . nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg. suport . la randul lor. sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie.85. Resurse financiare. itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost. persoana ce are grijii copil . provenind de la rude. Leet. Jenkins. fidelitatea half-split . cum ar fi cele financiare. De asemenea. care. J. Irati vitregi).. posibilitati materiale). nivelul socio-economic al acesteia (venituri. W. prieteni. * Family Hesouree ** Family Support Scale.. statutul profesional al pa.. 0 cale [ormald. V. Iidelitatea test-retest . urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor.63 cu un instrument privind raspunderea in interventie . 143 .Scala pentru suport familial ** (Dunst. servicii profesionale. Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: . stari armonice sau conflictuale. Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala.. J.91. La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1.'ajamilial (posibilit~tile de ajut~r din irrteriorul familiei}. indicaniveZ1Il de a}~[de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse. cn un instrument de masurare a bunastarii generale si . natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D. > * The Family ** The Family 142 Stenqhts Scale. Iiecare vizand un anumit tip de suport familial: _!. Suport extrafamilial. 1989). interviurilor cu parintii sau alte persoane.intilor si al altor membri ai familiei).. Scale. 1986). apartinand autorilor H. Articole de lux.

A. . S.. 145 10-c. . Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: . planificarea viitorului.. R..87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: . acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti. Fewell. Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument. II. a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti. R. Schilling. A.64 pentru durere. aspecte financiare. relatrilor personals ~i maritale. .. DeRosa. 1988). Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte. K. datorate mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar. Turnb all . .33 pentru dezvoltarea copilului. Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice. precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin. Pn:vind neuoile Simeonsson. precum: a preda copiilor acasa ..717 .nala si familiala S2£7'SeZ. prietenilor. Nici pentru acest instrument autorii nu ofera date privind calitatile lui psihornetrice.. fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii. contine 35 de rterni si identificarea nevoilor parentale '" [amiliale * (Bailey. ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare . nu ofera inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare . se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului.. Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat. R. ceea ce i-a deterrninat pe 1986).. Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului. comunitatii si vecinatatii. In 1981. liald . 1986). R. §i siresul Chesiionarul ce apartin Chesiionarului re(deci 0 buna validit ate convergenta}: . S. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala. L.47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest).. \. M. euprinde 54 de suportului social pentru $1 este destinat * Parent Needs Inventory . ** Family Information Preference Inventory..I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [ami** (Turnball.Rev'iztdi * (Robinson.. cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii. R.surse de sprijin. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences. j. * Family Needs Survey. cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. 1\1. . E.Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham. ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta.83 pentru dezvoltarea copilului. gasirea si utilizarea a n01. functionarea farniliei. Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate. P. Din nefericire. sprijinul si cooperarea cu specialisti. este Iolosit perrtru D. 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii.Revised. H.. . F.Inuentarul neuoilor pririntelui . Norelius. 144 identificarii parinte disponibil din partea specialistilor..__ 6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei. R. parintele specifica numarul de contacte eu indivizi din fiecare arie. Schinke.. P. ... Ca modalrtate raspuns. prietenilor.

de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa. moiivajia. nu p~?-te fl. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti .1988).i meniinerea raportului C'U subiectul .organizarea maierialelor.inderendenja. Iinalizata. Cohen ~1 L.~ce .1 s.multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey.eopilul poate avea un interes scazut m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau. afectat conversatiei si jocului ' '146 2. pot fi folosite diverse p~-o. tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici. . . trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie : .sa ~e svlI~~ta confortahil.edun. Wolery.experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri speciale..pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1'.. de exemplu. 1989.. trebuie consumat suficient timp.. referitoare la practicianul care apUca iestele : . Sattler. care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp.e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui. Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul nnc.erament.al doilea rand practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p. de exernplu. suficient timp si pentru aCeaSLclcategone ae SUblEKtI • 0 0 • . validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata : .eaZa: c?piii mici obosesc repede. fara de familii. -:. de otncei . L. oere atlOna~e ale subiectului iar. D.ele . 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii. este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir147 . printre altele. .mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l. Peterson. care nu au rabdare pre a multa. A - 1: v. '. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare. 0 1. inainte de inceperea actiunii de testare. reactie . Mo.. . unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test. Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari. 1987. J Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii: 0 pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f. fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului .'l.reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului > si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni pentru a usura actiunea de masurare . Pentru un bun practician. f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala. de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9Iesionala.obos. sdndiate . G. . . cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc. . m aceasta perioada dorm. pur :'. referitoareIla copii : " ~ a s~ jirz. L. in.alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu. Inainte de inceperea actiunii de testare. fiirid necesara fie 0 pauza..' mai . s-ar putea ca u~ copil sa nu se srmta bine :'. C1). este una din cele mai importante sarcini ale practicianului.porogramata. in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului.e de. deoarece el.ales daea. in primul eel ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerint1"d lati . nu-l place pe exarninator : rob!em..mar fi. in functie de tem. care sunt distrasi foarte usor etc.oa:e sa ~ece~ILeo. instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}: . sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata. . utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie: t~:np:d de.stabilirea :.ulU1.1 simplu. N.nu spuna acest lucrn : . Bo.

de aceea. 1986. A. Longman. TX: Parent Consultants. c. Kalesnik. T w. E. liei pot fi foarte anxiosi in legatura.. J.. CA: Jerome M. 6.. Knoff.. B. 1987.. Furkhouser. assessment of child and adolescent personality. 1988. A.).. Paul. Bell. 16:' Tlll'nball. Vincent. San Diego. Madison: University of Wisconsin. Simeonsson. Jenkins. Brown. \Volery. K. 1986. ed. Assessing and Screening Preschoolers.. 3. 11. A. 391-398. 12. Columbus. P. MN: University of Minnesota.. in Child: Care.. diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare. Olson. 1. 12. H. The. 1984. K. 3. 1980. Dunst. :4. Family Sirenghis Scale. R. . Sattler. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia . practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia . J. H... la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari. eariv intervention. Norelius.O]~bade nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului. D...)71-375. Columbus. Partner. 45-52. . H. N.marea independentei copilului (de exemplu. S. copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul"). 313~323.. Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments. 3. G. 5. R. New York: Guilford Press. L. in Child: Care. Romero. 1986.. Fewell. D. M. C.il'ea '~njormaji~i. ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului. Family and Commasnity Wdlness. 17. La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica a psihologului. Nuttall. . Developing coping styles and social support networks: BIBLIOGRAF~E Abbott. J.. M. L. eu dezvo~t~re. New York and London. J.. Schilling.. parents with retarded children. F. Robinson. J. V. J. Austin. R.v. • 13.. Cohen. _ aprecierea diferenielor indi7)idu~le. School of Familv and Social Sciences.: . OH: Merril Pubhshmg. Sattler. 1994.. Health and Deoelopmeni. Bailey.. M. 7. I. 1\'[. Bailey. Publisher. Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education.). S.L. Broome. Health and Development.c:. Speneiner. P. Fa1?~ily a~se~sment in. est. Kirkham... ]\IIiUe!'. L. Leer. Stren. J. Family Support scale: Reliability and validity. 111-125. 12. 'Psychological and Educational Dimensions.'i~ special a parinJilor. 13... K. An intervention outcome study with mothers of handicapped children. D. D.ghths _of. 4. R. _ timp suficient pentru imparia:. 10. 1994. Allyn and Bacon. DeRosa. The case History. SEFAM: Supporting extended family members. St. 1981. ... Denver: Love. Parent Needs Inventory (rev.. Knoff.. Measuring the adequacy of resources in households with young children. H. Assessment of '} oung Children. Columbus. 1988. C. 1983. 15.... Kalesnik (Eds. professionals and excepiionality: A special partnership. OH: Merrill. 1989. 8. F amities. referiior la [amilie : constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei. Davis. H. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program. 148 149 .. L. ¥ereditl~. Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists. in School Psychology Review. V.oplh:e lui si en rezultatele actiunii de testare. R. Assessment of children.).Grnenewald.. Journal of Individual. L. Early intervention f01' handicapped and at-risk children. 111 FaJmly Relations. Seattle: University of Washington. P. OH: Merril Publishing. Schinke. J.. R. J. deoarece membrii .. in E. 1.. 9.1988. M. Peterson. Assessingin!ants and preschoolers with handicaps. H. 2. 1982. E.. Tumball. Dunst. J. B.

vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele 3. cu intentia de a fi 0 extin.. Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru). Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940.ntar~a v~ fi facuta. E. A.denumit . Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta. 1960. ~ . inclusiv varsta adulta) . in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare. .1.1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce. De cele mai multe ori .atile copiilor.. 1980). Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC).te~~r~.masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. Obiectiue. Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru abilitatile copiilor. Scala de hllteligen!a Cattell * pentru eepii miel a lui • Scu~/t isioric.. printre altele. Testul apartine lui P. DE TE STE E 3. incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani).1. dupa parerea sa. Gregory (1996) adauga un alt test care. Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii . :~:::. clinici etc.vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada pre- 3. de asemenea.Scalele lV!cCarthy pentru abilit. Apoi. in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell... Astfel. Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L). Pana in prezent. 2. J. el a fost'revizuit de Z ori respectiv. testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri. Este vorba cele 3 teste mentionate anterior. Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii. Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL ~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre ~lferentlere :.revizuita (vVISC-R). scopul principa:l al acestui instrument * Cattell Infant Intelligence Scale (CnS). care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei). in ordine alfabehca. avand m vedere denumirea lor din limba engleza.. . 3. La toate aceste 4 teste R. 1940). 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive. Este yorba de testele care sunt folosite mal frecvent in practica. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell. Bateria de rnasurare Kaufm~n etc. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap. P. 151 . EXEI\iIPI . . va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de 150 Y~Tolantatll.). Masurarea inteligentei 130 prescolari Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru ._The b~g fioe" (Marele cinci). vom include. . Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a). prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R). ]. Pr~z.Este cazul III primul rand.1.

In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni. K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at b copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani.. Desigur. • C aracteristici psihometrice. uti. mai ales. Forma noua a scalei. Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala. S. Umansky. in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S. 153 . Testul apartine autorilor Alan S. inaintc de orice.este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici. en atat tirnpul aplicarii vtestului creste.~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard. S. cel ce aplica de testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet. din 1940. . De asemenea. din punct de vedere psihometric. . L. CIt luni . ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman. Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii. . testele Gesell. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Siandardizare.Scala de dezvoltare Bayley. cum ar fi.De exemplu. 1983). ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva. R. Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel .r . R. R. de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual. raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-). Desi revizuit de 2 ori.. intr-un fel.. r ' 3. In concluzie. de exemplu. rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni. In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si validitate. dn7inistrare:.2. de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui. Kaufman' si el este public at ... Pentru aplicarea completa a testului este necesara 0 perioada de timp de 2030 de mintue. E.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. el estenesatisfaditor (Hooper. testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in .i scorare. N.ca1a Bayley. eu cat copilul este maimic. cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de. Daca. in 1~83. Scala Cattell (varianta initiala) contine . a rnanipula obiecte comune etc. Ramane. totodata. La fiecare item. deoarece se poate aplica 111 . M. respectiv.. si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni.. E~antionarea a prezentat mari deficiente. a urmari eu ochii mintii anumiti. fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste. urmare a revizuirii din 1960. scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta. stimuli. in sen_sul ca.1. Saccuzzo. cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36 152 • Scurt istoric. ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan. Continut.. nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC). Desi cuprinde si 0 scala de achizitii.. P. varsta mentala (MA) si coeficientul de inteligenta (I Q). inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si. 1993). A. un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m luni. insa modificarile facute (ca. w. Conner. D. 1986). testul nu a fost restandardizat din 1940.. de altfel. scala este supusa unei noi revizii. Kaufman. Kaufman si Nadeen L. In 1980. • Obiectiue. De aceea. In' concepti a autonlor.

in aceeasi succesiune. subtestele nu sunt aplicate toate .. precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5. 1 3. in asa fel incat aceasta sa aI?ara. 2.toate varste~e). 2. De asemeriea. 4.~ b) Scala de proeesare simultana : 1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi. 3. Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani).e numarul subtestelor pe care le cuprind. Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta. Ghiciiori : copilul trebuie sa. OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor. ! ani) . Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani). Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii.12 1/2 ani). Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani). . Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani).-.-. numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}: 5. .l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani. j_l. caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre '21/2-12 1/2 ani). v. Dupa cum se poate usor constat a. Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste.de numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator (se aplica pentru . scalele nu sunt in ceea ce privest. . 7. 4. Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste : 1. 2. repartizate astfel : a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala : 1. anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~. Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) . .e unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1 12 1/2 ani). Serii de fotografii :. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::. Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) . 6. .perceptiv al copllulUl (se apnea copiilor de 2 1/2-5 am). 3.em~ nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal 154 bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani).fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca. tot tlm1:t:m numai partial in campul. 6. La randul sau.• Coniinut. Tnielegerea textu. Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le . Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1. ~ 5. .

1 . sub 69 .1 19.1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160. m Iunctie ~e varsta copilului. comparat cu "seorul scalat. .Memoria spatiala . marirnea comunitatii de apartenenta. cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea. in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor.Li san incorect (0 puncte)..cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii 156 157 .79 . 1996). 120. r " r ) . . In ceea ce privests fidelitaiea.5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani. scorurile scalate de la s\lbt estele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale.Miscarila rnainii .m intregime. rasa sau grup etnic. APOl. 80. se poate calcula scorul unei Scale nonverbale.peste medie. ce sunt prezentate foarte dar in cad.mult peste medie : 110-119 -.a este de 10 si d:viatia s~andard -. v In afara eelor 3 scale.tuturor copiilor. varsta. ' Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de. parintilor Ca 0 particularitate. In medie se apreciaza ~a.. . Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea.ext rem de scazut._ Seriile de fotografii.~ulmannalnlui. statutul socio-edn. .extrem de cres~ut.Recunoasterea fetei . Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte.. ED Standardizare. Ace~sta ~cala folose:. B. v.89-sub medie : 70 . Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S.3. Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor. testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e.. indiferent de varsta: l\h1:1tedi~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~. . . ..Triunghiuri. Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com. se pot despnnde urn. .. lIP Administrare si scorare.:. au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite. tare are valon mtre .A.medie. se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia. ". respectand criterllle. De asemenea.. 90-109 -. din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii.pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :. ~IeCt. adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan. La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ conse verteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane. 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati.. cational al..Analogiile matricei. R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl. selectati si stratificari in funetie de: sex. .simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului.129 . cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani . Din punet de vedere calitativ. ]. regiune geografiea. Scorul brut . altor . fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei moderne (Gregory.COPll de aceeasi varsta). cuprinsi in programe educationale speciale. statut socio-economic. Este vorba de subtestele: .mult sub medie ." (p~rf?rmanta.te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul. III Caracteristici psihometrice.U.atoarele subgrupe: peste 130 .

situatia se prezinta astfel : valori Intre 1.pentru subteste. b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii. .. valoarea medic a SEM este 5. ~. 77. Kaufman. _ la copiii scolari. L.6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4.1 5..>1 .0 pe~tru Procesarea secventiala. ~~ Referitor la valid£tate.la copm pre.. J. 4. Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C. E.i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice. intre . pe de alta parte. Astfel. R..i ... Kaufman.83 pentru pre. Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati r in invatare .86 .cola~l.:~ariaza in. StanfordBinet.i intre . cat . si copii retardati mental dar educabili. Kaufman.80 si .colarii mici. 1983. .~~te intre . se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama.. respectiv. . E...72 si . ]. Cooley si Ayres (1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si. 159 . Kaufman.1 . coeficientilor. pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta. D..94 pentru copm scolari .8 pentru Procesarea secventiali'i. vVillson si S.85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale. care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC. Pro~ ces area mentala . Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~ a) [idelitatea "half-sPlit'.: .0 pentru Procesarea simult ana si 3. Pe de alta parte.rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului.87 . In cadrul manualului sunt prezentate. A. . L. la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre .cu varste rruci.Procesarea simult~na.7 psntru . vVPPSI. . validitat~a de construct 'a bateriei. raport cu varsta copiilor si anume: .6.0 . L.. standard a mdsurdrii .4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale. . 4. valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte. S. secventiala si simultana. Mai mult. plus Scala nonverbala] a f?st irrtre . V. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera. 'in general...89 . Obrzut . Ele vizeaza 3 forme ale validitatii : a) uaiiditaiea de consiruci . Obrzut . Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre158 zentate in cadrul manualului.87 si ..9 pentru scala de achizitie. ..1 si 1. pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu .colan. 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa). . cum ar fi.88 pentru pre. Shaw (1984) si A. 5. t.~ pentru copiii prescolari si intre . Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC.' .83..5 pentru Procesarea ment ala. . In ceea ce priveste valoarea SElVI. \iVISC-R. pent~u .1 5. Reynolds. ele sustin.93 pentru ~colarii mai rnari : .1 . respectiv. valoarea medie a SEM este 4. Chatman (1983). ]. S. c) eroarea. ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii. A. Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala. rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii.

In siarsit. 1985). McCallum. Strommen. J.35 si . lor. copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte s: 3. E. in Acest instrument psihodiagnostic este rnasurarii nivelului intelectual general. ~ . . Sternberg. sunt grupate in 6 scale:. \:V. alti autori. Bateria pentru copii Luria-Nebr.. Oehler-Stinnett. 1984.1988. s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor. D. A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman. . copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar. J. . S. desi relativ nou. A.. 1990.. coeficientii de corelatie au avut valori moderate. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz. c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K -ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e. ele fiind iritre . 1984). c. 1984.. Testu1 cuprinde 18 subteste. J. iar pentru partea a II-a. R.. 161 . Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie. 2.. I'llemoria uerbald : pentm partea I. desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei. Anastasi (1985)' si anume.A$a dupa cum aparr chiaro din t~tlu. Jensen. de catre The Psychological Corporation.. 1988) .l anume : I . a fast creat de catre A. Naglieri. Scala vel'bala : Ia 1. F. Karnes. 1984).are.. R. achizitie numai daca este strans legat de un program instructional. Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor. testul intentioneaza sa ofere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabilinentru invat. care. Das.. copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator. A. i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley. R.. testul K-ABC. M.i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass .a Woodcook-Johnson (partea cognitiva). 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler. copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani. Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I.. Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse. Bateria psiho-educational.Kamphans. In ansamblu. Vl.pentm *lUeCarthy 10-(. un test poate fi considerat a fi de.717 Scales of Children's A'hilities (lUSCA). precum si a capacitatilor:. 160 concluzie. b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie.intre 6 luni si 1 an. U J .68. cum ar fi. 1982.aska. avand in vedere precizarea facuta de A. .. Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare.. L * Scurt 1·ston·c. A.i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact. 111emoria picturala : copiii l:. Testul pentru abilitati cognitive.jj v Obieciioe. ~ Coniinui. J. J.' P. McCarthv Sl nublicat 1972. J. Pe de alta parte insa.

uncle sub163 . . Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator. Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri . Coordonarea braiuhoi : pentru partea I. . Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) . 162 Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala. Scala memeriei : Scala memoriei cuprinde 4 subteste si in scalele anterioare : l . pentru partea a II-a.partea a II-a. Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple. trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e. 3. culoare si forma. 5. Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste este capabil s. 3.Vara este tar iarna este ". numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. II.>'_d'< anumita categorie (de exemplu. Scala pereeptnal-perlcrmantiala : 2. 7. A nalogii: copilului i se cere sa complet eze pozitii. oferind "opushl" (de exemplu. De asemenea . VI. Scala eunoasterii !Ienerale III. i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a . Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile.i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) .1- 1. Gruparea concepiuald : copilul clasifica cuburi in Iunctie de rnarime. 3. cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior . copilului i se cere sa prinda 0 minge. cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub. Scala motriea : 1. Memoria verbala : 4. 3. Numdrarea :. Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) . 5. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare. perceptual-performantiala. cum se poate usor constata. Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde. 11dmorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre e in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) . I V. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon . Desenarea unui copil : copilul deseneaza unui copil de acelasi sex. Memoria numerica. 6. Scala eantitativa : 1. 5. cat rnai multe fructe san cat mai multe legume). 2. i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a. 4.i sortarea : copilul este solicit at S3. i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator. Succesiunea notelor muzicale.. 4. 2. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite. Memorie picturala : 2. numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale. ce au 1nt3. 4.

desigur. "Rezolvarea problerrielor tip puzzle". Datorita.teste £ac parte din scale diferite. destul de cate si ele.·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi". "Actiune imitata. \VISC-R sau. "Numaratul ~i sortatul ".. care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16. "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a). Cantit ativa] sunt insurriate J ° 164 165 . "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2. Cantitativa.subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai in cazul in care scorul copilului la subtestul .}'demoria picturala'".partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2. "Memoriaverbala" . . iar ea 0 exceptie. l. c& T • Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ".erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale.pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ". "Desenarea unui copil". Testul se adrninistreaza individual.K-JiBC (de 0Q-\ 'T . Motrica. Ca 0 regula generala. Larasi." se nU111aicopiilor cu varsta de l a 5 ani in sus. si cat eva exceptii: . "Mem. total de aplicare a intregului test este.pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle". pentru copm se toate testele.oria verbala ".rului". precum si exemple. se specifica un punet de plecare (altul decat primul item). . -b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare. particularitatilor de varsta.partea I. administrarea incepe cu primul i .subt estul "Orientarea dreapta-stanga. Perceptual-Performantiala. PIC:?.pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total. "Gruparea conceptuala" .. d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde. cum ar fi. Memorie. I:\ ertth . "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata). pentru unele dintre ele. "Coordonarea bratului " "Desenarea unei hgun . . pentru a reduce cat mai mult subiech. mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani. De exem plu : . . de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani. Scala cunoast.". Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle". 'tot usi . Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa . ca 0 regula generala. "Fluenta verbala ". "Analogn".~/uj ) . precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. .Memoria rnumerica " . necesitand 0 buna cunoastere a lui. Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale: Verb ala . Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala .Vocabularul in imagini" (partea I). ' privind nurnarul " este sub 9 puncte. "Succesiunea atingerilor". "Coordonar. in medie. . anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle". Perceptual-Performantiala.ea. "Intrebari referitoare la numar ". sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste.. "Orientarea dreapta -stan~~". pentru majoritatea subtestelor aplicate. c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel ._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri". Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut. Administrare '}2: scorare. existarid .

retardat mental. Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor.practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A.032 copii. Standardizare. fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: . Kaufman (1983). b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre . E. 90 si . . dupa un interval de timp de 0 luna. marginal.60 si .i . ' tate in urma cercet. e) eroarea standard a mdsurdrii .' . Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate. sex.81 pentru Scala cantitativa .« deviatie standard de 16. .89 pentru cele. apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. Esantionul a cuprins un numar de 1. meche. preferint a copilului pentru anumite sarcini.respectiv.89 . peste 130 120-129 110-119 90-109 7079 exceptional (very superior) . . Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : . in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel). 4. lata. nivelul ocupational al tatalui. intre . distribuiti in 10 categorii de varsta. Kaufman si N.92. fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii. . superior : normal. in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory. 4. B. 4. ]. nurnite Indici (Indexes).5 pentru Scala mernoriei. 1991).3 pentru Scala cantitativa. 80. Pentru Iiecare nivel devarsta.96.93.niernd : coeficientii au valori in tre . cu 0 medie de . rezident a rurala sau urbana: Copiii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului. (II 166 167 . I . lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) .7 pentru Scala motrica si 4. alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute.normal.84 pentru Scala perceptual-performantiala. folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat. sicare sunt valorile fidelitatii rezul. Pentru copiii mai mici. Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor . Aylward.1 pentru GCI: d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest.4 pentru Scala verbala. medie . regiune geografica.Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10 iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78.. recomandand precautie.ari lor efeetuate: a) fidelitate privind consistenta i. Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu. normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l). peste medie . rasa.. GCl are 0 rnediede 100 si . sub 69 Daca asa cum s-a precizat. intervalul este de 1 an.. • Calitdii psihoJnein:ce. Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv.79 pentru Scala motrica . 75 si . valorile acesteia au ea medie : 3. 1996). Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile. 4. Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului. Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani.90 pentru Gel. . 2 1/2 5 1/2 ani. intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani. in timpul aplicarii testului. eu medii de ..88 pentru Scala verbala. sub medie .ase tipuri de Index. observand.. de altfel. .0 pentru Scala perceptual-perform anti ala.

:I si IQ Stanford-Binet (Forma L. GCl. Astf el. (1990)~. In vederea deterrninarii s-au efectuat studii pe grupuri foarte . <11 bLU diil e t uat e : a) pentru -oaliditatea concurenid. : r ' rnai multi au incercat. in mod surprinzator.. Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta testul \VPPSI: ' ' b) pentru determinarea ualidiidti: predictive.efect. R. Lynch si Branthwaite (1984). Massoth (1985) care a gasit. ]. Astfel. care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet. N. in practica.s: tru nen ... odata cu aparitia testului vVPPSI-R.81 pentru Gc. au testat 33 copii. Ulterior. i~tre. si motor._.a si Benito. Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA. Levenson. au gasit numai 3 factori : general cognitiv.:.. pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet. Dna dintre cele . aceeasi C01)ii au .. Pe alta parte. Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. R.uarrd. recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory.JVI). verbal. au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe. L. si. in urma unui studiu . pc un grup de 31 copii s-a constat at ca. 'Wiebe si O.70 neritru Indexul sdalelor verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a.etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 . Massoth. in urma unui studiu efectuat pe un lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani. MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite. Fom'sSant. E. mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (noscolare (r = . A. .dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru scoala si achizitiile scolare ulterioare. ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii _. mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. De altfel. 61 . "Watkins (1980). L. 1996).fost urmariti de catre A. s-au obtinut urrnatoarele ale : irrtre .un studiu un lot de copii de 4 ani. M. un grup de 35 copii au raspuns la MSCA . De aicj.mici copii. Z. FSI Q al testului \VPPSI. anurne : general. de aceea nujiot Ii t rase concluzii foarte clare. Keith si M. T. (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra. pentru GCl . verbal si motor. . corela.i Ia aUe 2 teste. Bolen (1984). 169 168 . Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari. rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : .te scale intre motrica. lata cateva ~. Trueman. acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). Bolen (1980). au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar$1 gruparn lor catre McCarthy.5 ~ni. M.acaI. au gasit 4 faetori ~i. prescolari .. De asemenea. folosind metoda analizeifactoriale. Purvis ~i M. porceptual-perforrnantial.. A. special analiza factodetermine se confirma sau nu existenta celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy.mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel.60).41 S1 .

este vorba de 0 revizie a Scalelor abilrtat]. Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 . subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului . a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~ 1 s: pT~zmta uun. subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator din cuburi de lemn .. 7.. In ceea ce priveste varst a .SoaI'0.o. Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rnasoara abilitatea privind Iimbajul receptiv. ' * 110 Differential Abilities Scales (DAS). b). .4.l. alta.v v Subtestele pentru seolari : 1. 2. v . ..dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}: ~ 2. 0.~lr d: 4 imagini sau desene. cuburi (2 1/2. .a nonverbal (subiectului i se arat a rnai J I J si _Q est. v •• 171 . soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot . !?. v . Scurt noua pentru individual in 1990 a. ~ la. ConS~ntl. . A~a cum se specifica in cadrul manualului.ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a/raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] . testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor. el poate fi aplicat pe snbiecti de 2 1/2-18 ani. component a scalelor arata l~ felul nrmator : Subtestele pentru pre~colari: 3. mai ales a celor cu difieultati de [nvat. S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an. C omtr-uc{# din. pentru copiii scolari..1 1 abilitate C d:Jl_. blht~tea motorie . bili .rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}: .l a. rr. 1990 britanice de Este yorba de 0 achizitie relativ grupul de teste psihologice . 6.varietat~ de abordari teoretice" (Elliot.l.. m.i ~ v Gcn~ 1]_ :::.b ~nasoara. .'. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a din me~'lOn. 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en. ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate). subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si. C. .__lLal. 1. COpleJe.' rezentat de catre exarninat 01 : rl Consiruirea stnf'~7tUYi1:3 ( ani 11 luni) : eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru Mutrici 0. .L '.1' 111'um) . Sealele pentru diferentierea abllltatiler * .: 1990 b).orle Sl ~.. Concret. D.1. al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior).are.~op~aJ. Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare. .1 abilitatea de a pera cepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model). ~.3. Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s.' .administrate vederea masurarii inteligentei (Elliot. > . De fapt. subiectul trebuie sa. C. istoric.j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze • C Ll I intelesul unui cuvant p.4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale. . " Obiective. . <. e Con/inut. .a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ ..v b. ' . "exceptand pe cele de achizitii~eolare. La randul lor. D. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1i2-7 am st.~ .

'1 1990 b). 173 Subteste diaguostiee 1. fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj ..ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere.tiilor mentaie . dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere. 5. ~CD. in cadrul . . Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) . Caft dintre . cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) . cienteior cognitive (Elliot. Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi. subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator. desenul care 0 completeaza eel bine) . copiilor eu varst a mtre 6 ani . (subiectul. 3. Ortografierea (6 ani . ' .17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect. . Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani . i se cere sa citeasca 0 serie de . Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani . .uvinte care sunt prezentate pe un cartonas).8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele . Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani17 ani si {i luni) : mascara abilrtat.i 11 durata ea opus un cartonas cu sau secunde.ele au fost pe prirnul cartonas) . 2.17 ani si 11 1uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] : 6. cat de repede posibil. Deprinderi numericebazale (6 ani . Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari. Citirea euvantulz£i (5 ani . trebuie sa arate. 2. cuvinte).ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda ..multe matrici si i se cere sa aleaga. bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic . pentru fiecare. operatu bazale.Ia structuri compuse din figuri abstracte sau din numere).17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata 2-9 care i-a Iost foarte repede ante- nor :. trebuie saunarcheze. pe un mai multe -17 ani . mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec.17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera. 'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (47 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman. utilizat in eadrul unei propozitii si repetat.17 ani si 11 luni): . set de imagini. Testele de aehizirie seolara 1.17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia. 5 Similariidii (5 .

31/2 ani .17 ani si 11 luni) : s 1. Selectia extinsa a subtestelor se ref era. Spenciner . numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability . A bilitatea raiiondrii nonuerbale . G. La unele subteste examinatorulpoate sa. trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice. A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii. punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale).i 11 luni) : 1. . Spre deosebire de alte teste. pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala.. In al doilea rand. L.GCA score).5 ani :. Acesta este bazat. tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului. sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen.si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului . Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] : 2. in mod optional. Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani. T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate. Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie. Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani .invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat. . Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala . Tirnpul necesar 17·1 pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni.. Este cazul mai ales a copiilor maimici. acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat.Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (. 1994). care necesita masurari si evaluari suplim ent are. L.) Adminisirare )'i scorare. J. mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care . A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL (. Din punct de vedere tehnic. Astfel.alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ). pot fi adminis175 . in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global. 3.determinate de varsta copilului. A bilitaiea uerbald : mascara si cunostintele invatate iar subtestele conceptele verbale care Iormeaza acest grup sunt . In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul ofera directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte. 65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni.i Similitudini : 2. itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul. la faptul ca examinatorul poate.. de fapt. daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori.

V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive si intelegerea. Scorurile sunt en scorurile ahilitatii care.8~ Privitor Ia »aiiditate.88 91 . educatia parintilor .. d~ s~b~ecti.70 91 . llit" 198C a.i a~hizitiilor.89. estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh. scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei. inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita.. \iV. exceptand pe eel cu. urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler. R~ L.94. prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda.:70U U. nu il vom prezentain ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce seaza inteligentei 1a prescolari. Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta. 1989): a) Ilatlonamentul verbal: 1. care. inforrnatii factuale. B. ce poate fi locul GCA. centile si scoruri standard 100:. 177" 176 ....trate subtestele nonverbale. sunt convertite in T (media = 50 si . exprimarea verbala. Scala de inteligenta Stanford-Binet. sub . ~J 1. .esteia . Esantionul a euprins " Obieciiue.. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1/2 si 6 ani.80.1 Scala de Inteliqenta editle ) . e:. Manualul ofera instructium privind scorarea 'care subt est In narte.la randul lor. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani. h 19a 6 C). E. J. . De altfel.perioada prescolaritatii. T R \ Sattler. Ia randul of era 0 estrmare a performantei copilului 1a diferite subteste. Hagen. Intreaga scala cuprinde 15 subteste. aC'. se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale.!-.asel~e~ea. Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile. cunostinte sociale. verbala : Inielegerea: reflect a intelegerea verbala... ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata . -desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea. unul dintre cele mai cunoscute teste din lume. Scorurile .=: un numar 3. ]. regitibf:a geografi~a. Betz.aIl.. <1t 3. A * 11-c. pentru prescolari. Din lipsa de norme specifice. \VI Caracterisiici psihometrice. • C onfinut. repartizati astfel functie de 175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani . hdeht. 10.:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri. ~ istoric.i SD =.17 ani si 11 Iuni.f Stanford-Binet (a Precizare prealabild. In general. Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul .ate~ GCA este intre ..717 Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition.475 de copii. cand au fost publicate cele 3 baza aplicarea lui (Thorndike. Astfel. coreland rezultatele 1a DA:::. ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a -testului.. s-au gasit valori ale coeficientilor intre . aDartenenta etnica. eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:. 90 si .sunt laudabile. Editia a patra a testului a in anul 1986. lY. 1985).!.dizabilit ati severe. Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de . dezvoltarea vocabularului. c~tegorii. Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici.. . baza carora se un Scar combozii special nonverbal.

2. coordonarea vizual-motorie. memoria vizuala. logic a . intelegerea verbala. care este un scor standard 179 . memoria vizuala. rationamentul e Adminisirare 9:i scorare. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si.L reusit" sau "e~ec " . Scoruril e b rute sunt transormate f . at entra . b) nivelul plajon' (ceiling level). flexibilitatea.: refle~ta' intelegerea vizuala. 2. '4. concentrarea. rationamentul inductiv. discriminarea det3liilor esen- d) }Iemoria de· seurta dnrata e 1.formatii factuale. pentru detalii . insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp. perceptia formei. concentrarea. discriminarea. Pentru raspunsul la fiecare item se " . in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii. 3. . reprezentarea vizuala. cifre : evalueaza memoria auditiva scurta durata si atentia : 4: Memoria obiecteZo. 3. Lndoirea si tdiatul tiala. ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice. coordonarea manaochi . in medie. concentrarea si atentia : 3. aterrtia . c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e 1. deprinderile calculatorii. 2. discriminare. conceptele matematice :. examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume: a) niuelul bazal(ba'sallevel). si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare. 17~ atentia. r tia1e. Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul- :lUmar tatelor. if:.. Desi testul cuprinc1e 15 subteste. Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph· . experienta sociala . exprirnarea verbala. Cantitativ: reflect a . niciodata nu sunt utilizate t. perceptia vizuala. pot fi aplicate pe un copil u~ d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata. abilitatea vizual-motorie.3. Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie.oate in exarnmarea unni copil. Serii de numere : mascara rationamentul logic. perceptia vizuala. A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala. exprimarea verbala.l~ . analiza structurii. Copierea : mascara reprezentarea vizuala. analiza vizuala. rationahdrtiei : reflecta abilitatea spaanaliza vizuala. inc erearea :}i eroarea. discriminarea. nttionamentnl lliductiv . 4. Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului. lYIafrici: ovalueaza vizuala. vizualizarea spatiala. mentul inductiv. . inductiv. Memoria pentru. formarea conceptului. Pra:tica a dernonstrat ca. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali. ration am entul inductiv. perceptia vizualizarea spatrala.experienta cu numerele. In aplicarea subtestelor. b) Ratlonamentul cantitativ: 1.1 calculul. cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice.)corun eli Scorul udrsiei standard (SAS). in functie de rezultatul obtinut precum. concentrarea.

' j grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficien- 181 .80.88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii intelectuale. ranlor.nu poate fi aplicata scala inteligenta. retardati mental. Intelegerea}: iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste). Un alt studiu. . care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16. talentati si supradotati. doua unul . apartenenta varsta. Lotul a cuprins un numar de 5. de subiecti (normali.Nemar. Examiner's Handbook". @ @ C aracteristici psihometrice. E. . Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica. mai ales. . prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari. 1942l. pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani. al nivelelor de varsta (Mc. Pentru scopuri de triere (screening) mai multe seurte sau abreviate ale testului anume : i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular. 71 si . Astfel .89.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica. Memo. in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI.manda utilizarea lucrarii autorilor A.46 pana la .. au fost dupa un interval de t. Memorarea margelelor. Memorarea propozitiilor.imp de 2 Iuni'. pentru copiii rnici.56 si . existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice. Din multitudinea cercetarilor efectuate..si F. nivel al consistcniei=inierne. Cantitativ. marim~a comunitatii. Hopkins.. ' Referitor la ualidiiaie. De asemenea..ell media 50 si deviatia standard 8. studiile efectuate pe' diferite grupuri .' Una din adresate acestui instrument psihodiagnostic consta faptul ca nu permite compararea \ r. .77 pentru subteste : intre . S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre .i ret ardati mental pentru care . cercetarile arata. de asemenea. 0. 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. cuprinzand 57 de copii de 5 ani tilor de corelatie : intre . rnai ales copiii 1a [ideliiate. cu dizabilitati de invat are) demonstreaza. . in baza unui singur factor cornun . si alt ul . valoarea de .80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozitla Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980. situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati . de 8arii. 71 si . scorn rile varstei standard sunt in sco ruri cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit. F. Pentru aceasta categoric de copii se reco. primul rand. care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical.89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale K-ABC. rarea rnargelelor .. Analiza structurii) : o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular. Cantitativ. s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de . sexul. pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele . de 0. Ne vom in special studii etectuate pe grupuri de copii.91 pentru scorul compozit. structurii . Delanv. Pentru cei din o Siandardizare.. efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC. hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai JL deterrninarii [ideliidii» test-retest.

solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare. J "ee (V\!PPSI) deprinde- 6. Teste de perfor manta. Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta. tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid.revizuit * eopfii • Scurt istoric. acestea solicita. De asemenea. 5. deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii. 3. cele mai multe sarcini sunt eu timp limitat. De exemplu : "Ce culoare are gutuia" ? .. Scala de inteligenla \Vechsler pentru preseolarl ~i seolar i mid .performantelor peste timp. aranjati in ordinea dificultatii. Ia diferite trpuri de cunostirrte generale. Cu toate acestea..6. Sunt 20 de iterni. imaginea fiecaruia f. Lnformaiii. . Similitudini. ce urmaresc masurarea rilor verbale: 1. In 1989 el este revizuit . Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare. copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte. 4. Aritmeticd. cu cate bomboane mai ramane. itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. d~ntre care.. mai dificili. In total sunt 16 itemi. mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" "mal mic" iar apoi.1. ' • Obicctioc. Varianta ini tiala a testului euprinde doua categorii de teste . Asadar. eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr : "Prin ee sc. Testul cuprinde 13 propozitii ce trebuie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost prezentatede catre examinator. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra .al unor situatii sau evenimente sociale.. cat a procedurilor de administrare. in special a copiilor. La Iiecare din cei ~ de itemi prezen22 t ati oral de catre experimentator. Teste verbale. Spre deosebire de testele verb ale . Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei. tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i'faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta. trebuie facut daca te pierzi in oras P:: . "Cate degete sunt la 0 mana?" * Revised 182 \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence - (wpPSI-n).asociata en un cui de 0 anumita 183 1. unii. el ?". II. . un copil este .iind. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere . ") iar a1tii. mai usori. atat a continutului. De exemplu : "Ce este gura?".te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2. in al doilea rand. De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?". Propozifii. Aceste teste sunt urmatoarele : L Casa animalultci.aseamdna ommar cu 0 para?") . in generalvcopilul sa realizeze ceva si. Ionel are 3 bomboane si ii ofera una lui Danut . . noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri. nCe inseamna cuminte?" 3. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er.i anume: 2. Jnjelegerea. $ Coniinut. Vocabular. ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale..

calea un puisor ~l mama sa. in ordinea crescatoare a' dificult at.. geometric. un animal un picior}. 4 esecuri pent. copilul trebuie copieze diferite geometrice.5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea . p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un Iimitat de 5 minute.1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0.Intelegerea". tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca . sarcina de a cornbina cuburile in asa '1 reproduca imat corect imagmue corespunzatoare v' " v. ~5. In cazul acestui test. "Vocabular".. ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit. . ell exceptia subtestului . 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar". In primul rand. pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile . administrate a itemilor . 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 . 0 ceva exemplu. . en activit ate a de testate a copiilor mid.ii.:. care cuprinde . raspunsul acest . scorurile brute sunt transIn scoruri scalate.: 184 185 . In rnedie.. subtestelor . In sfarsit. de fapt . in principal se acordarpuncte ru raspuns corect . respectiv : 5 esecuri pentru . 4. Testele verbale si de perlormanta se aplica altemativ. ' Pentru toate subtestele. este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita. cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare.ru _ s_ubt. Completarca imaginii. esecuri pentrusubtestul . care auo medie de 10 si valoarea deviatiei standard 3. a)coejieient . cuburilor (Block Design). contine 23 fiecare ins emnand . timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test. "Completarea imaginii " . s. Pentru subtestele "Labirinte" "Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul.Tnformatii" .si. Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui. Sunt oferiti 10 -itemi. buind sa exact acel "ceva".pot calcula 3 tiDuri de coeficienti de inteligenta si anume : I 'sunt 11 subteste ale :intregului test.. 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii".copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului. totodata. precum $1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect. 2. Copilului i se colorate in alb precurnsi un model. pentru subtestele "Infor_ "Aritmetica". Astfel. "Inte1egere" :..Pentru subtes!~le. baza scorurilor Ia subtestele deperformanta. de la un subtest altul.ului este de 15 30 de minute. "Desen geometric" $1 "Cuburile". cum s-a mentio. de intehgenfii »crbald (VI Q). Acest este oarecum . l~eferitor la scorare. trebuie sa fie Iamiliarizata. 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului. pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri : timpul $1 corectitudinea executiei. obtinnt in verbale. 4.. . 3. testse acorda 5 minute. Pentru care subtestele prezentate mai sus.e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui."Propocai~ulat b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP).~s~~ "Antmet1ca" . " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ". ')i scorare.

Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica.53 si .35 pentru PI Q ~i intre 2. .i .85.a re 3 ani si 7 ani.i 3. .96 pentru FSI Q (intreaga scala). respectiv cate 100. in foarte mare m asura.75 pentru FSI Q.. specifice pentru forma revizuita . arc valori cuprinse intre . A dona varianta a testului. 186 (verbale c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie. Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric. b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de .c)coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste ~i de pertormanta}. d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate. a fost pentru toate subtestele intre . categbria socioprofesionala a t atalui. media este 100 jar valoarea deviatiei standard . precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute .. • Obiectiue. hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe. vom prezenta in continuare nurnai elementele noi.estul vVFPSI este corelat cu alte teste. Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini.87. datele de cercetare arata urrnatoarele : .15.89 pentru PI Q. . a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie. pe un grup 50 de prescclari. Din aceste date se observa. valoarea acestora a fost intre . Testul este clestinat coniilor eu varst a . calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre .66 :.93 pentru PI Q si .92 pentru FSI Q. . continutul testului. de asemenea. ..58 9i . Referitor Ia ualidiiate.i 4. rezident a urbana sau rurala .60 :.93. a intervalului 4-6 1/2 ani. • Standardizare. prima variant a. • Caracierisiici psihonletrice. Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual.i 3. calculati in baza aceleiasi metode. pentru Iiecare jumatate de an.86 pentru VI Q. . Privind aceste valori. Astfel.60 pentru PI Q si intre . 0 buna st abilit ate a t estului : e) eroarea standard anulsurar£i.. rasa (alba :. intre . la Iiecare nivel de 'V8TSta.i nonalba) .40 :.44 . Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste. 'publicata in 1989. Deoarece. urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest. a fost de . in ceea ce veste fidelitatea.12 pentru FSI Q. reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. Pentru toate cele 3 scale. Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard.76 pentru VIQ. 77 si . nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului. calculata pentru toate subtestele. in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t.87 si 1. .94 pentru VI Q. Fe ansamblu.69 pentruVI Q. si 3 luni (deci este 0 extindere a inter187 . cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M). f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3. intr e 3. Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii. Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155..44 ~i .

sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala. Pentru subtestul "Desen geometric". Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie.C_. 2.In cadrul directiilor de administrate. introducerea unui nou subtest . Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi. (\Vechsler. scorurile brute se transforma in scoruri scalate. .pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: . '_ Uo. toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa ofere raspunsul coreet 1a primul item. Asadar . pentru unele subteste. 1989). ~ in afara de subtestul "Aritmetica". subiesie de pe!jormanpi. a~a cum se specifics in manual. scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet. se specifica. Sunt rnentionate cerintele privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test.' care. subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea . Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio. D. . pentru fiecare subtest ..' . "Cuburi". . Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest optional. Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI.. \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste: Subieste Irrformatii Intelegere Aritmetica ocabular Sirnilitudini Propozitii 188 S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului Desen geometric Cuburi Labirinte Completarea irnagrnn Cuiele anim alului '" A $& scorare. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" \.~.noua "Cniele . acelasi scop si anume. nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea . Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului". de a masura coeficientul ligenFi al copiilor. de asemenea. De asemenea. Acestea au valori de 1a 1 1a 19. subieste uerbale. deosebirea constand in : a.. denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. care snnt identice cu cele din variant a initiala. CL ~ '_ \___ \ (_ . care. in baza tabelelor existente in manual.pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta . directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura : -. E1 urrnareste ct. .animalului " (Animal Pegs). ell 0 medie de 10 91 eli 189 .L . raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului".L . "Labirinte"). a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei. I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1. Dupa aplicarea testului.varsta fata de varianta .

111 sinteza.o deviatie standard de 3. ~ . cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 . utile sunt tabelele care ajuta la interpret 190 . pentru FSIQ. Se poate usor constata c8. trebuie mentionat ca.97. Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica. calculat in baza scorurilor la subtestele . B. exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=. :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate.peste medie . . . foarte area uno~ scoruri rezultate in urma aplicarii testului. 79 69 deosebit de inalt : supenor .129 110-119 90-109 8070sub 89. ]. Referitor la valoarea acestor coeficienti. sub medie.96..rile fidelitatii pentru subteste. pentru fiecare dintre ei. Stone. "Labirinte". Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni.7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni. pornind de la varsta de 2 ani si 1. . . "Aritmetidi". 1990). pentru 1Q performanta.. coruri echis totodata. 191 Pe langa procedurile de calculare a inteligenta. insa. Valo. deficient intelectual. manualul cuprinde si tabele forrnarea scorurilor brute ale subiectilor oalenie iuirstei. coeficientilor de ce permit transin . medie. . "Completarea imaginii'".86 . apartenenta etnica. marginal. Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ. "Propozitii" si "Cuiele animalului ". nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta. • Siandardizare. calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului". "Intelegere".1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni. De asemenea.Informatie". . Foarte interesante si. S. }Yt..Tresen geometric". . Caracteristici psihometrice. "Cuburi".130 ·120 . sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic.si anume pentru I Q verbal.2 subteste si anume.. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke. precum ]. ].. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160. peste . calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste. subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii : .90-. respectiv : a) 1Q verbal. sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:. Astfel. Lotul pentru restandardizare a cuprins un numar de 1 700 copii.i 15 %. valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15. b) 1Q peljormaltjd. Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986.. "Vocabular" si "Similitudini".93. .. . Beyer. Ysseldyke (1991). sunt relativ rmcr. c) 1Q total (Full Scale I Q).85.. Unii autori. in general se . au const atat.. Salvia si S.. De exernplu. In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut. nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui.considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %.

impartiti 2 grupe (0 grupa..56 pentru I Q performanta : d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: .81 si 3. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : . c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '.Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au.. b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni .0 si 2. 94 perrtru "Labirinte".81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) . obtinut urrriatoarele : cosficierrtii de stabilitate (corectati in. Kaplan (1993). in general.82 pentru I Q perforrnanta. recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa. De asem enea..c. 3·-4 ani $1. 73 pentru IQ verbal si .re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R . Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste.74 pentru FSIQ . raspunsurile unui sublet de 151.. Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult mai putine decat cele privind \. . ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C.75 pentru I Q performanta. dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3. 717 1. Pe de alta parte. in cazul v ariantei revizuite .09 si 4. 192 193 . Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective. situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite. care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii. Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI..88 pentru . . Cu toate acestea. valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : . cum ar fi: a) cu vVPPSI : In medie.94 $1 4.90 pentru I Q perfor. s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest. pentru subteste valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1.82 pentru "Completarea imaginii'.85 pentru FSI Q. intre 3.76 pentru I Q verbal. 13 .VPPSI. separat. . De.I Q performa::*l. < 1 In ceea ce nriveste ualiditatea. corel atii de .91 perrtru mtreaga scala. R.94 pentru "Vocabular".i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi. Este yorba de corelatiile dint. . si . 96 pentru "Similitudini".98 pentru I Q verbal si intre 2. 5 7 ani). Astfel. Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta.87 pentru FSI Q .90 pentru I Q verbal : .'.se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta.188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare. . r.. . . J.85 pentru I Q verbal. . b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea. Astfel. datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI.aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry. mai mad pentru copiii de 7 ani.) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a 52 pentru "labirinte" ~pana la . adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun).88 pentru "Desen geometric". fapt. :2 exarninatori au evaluat.. spre deosebire de \VPPSI. valorile erorii standard sunt . 1996). trebuie mention at ~ .0. Interesant este ca.91 nentru FSIO.. . validitatea fonnei revizuit e . a doua.

6.. Saeeuzzo. \V. D. The measurement of intelligence infants and young children. 6. J.. In eoncluzie. T. 1-15. 1986. in Annual Reoieto of Psychology. Psvchological Testing. Emerging concepts of test validation.. 8. R:. Gregory. 194 . Psychological Corporation. 1984. Kaplan. Cattell.10. History. in journal of SPecial 1984. 1990.. ~... S. 373-377. fata de varianta anterioara. j ournal of Psychoeducational Assessment. Longman. C. 3. C. Psychological Testing. 369-375. Assessment Battery for Children. G. 7: Conoley. P. 18. Simultaneous and K-ABC. 17.-ABC: Implications for future tests. Pacific Grove. Hooper. 1996.. Jensen. Austin. 1994. 377 408. PrinApplications and Issues (third edition). noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi. media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale. 229-238. ce-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E. C. EXaJ1l1Jlc/S Handbook. In Psycholog-y in the Schools. Elliot. Anastasi. J. S. 1987. San Antonio.. San Antonio. '9. Kaplan.. 15-21. 1990. 1986. New York and London. J. J. San Antonio. E. succesrve Education. Spenciner. 8. J" E.. L. Umansky. 14. Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman. in Psychology in the Schools. 1960.49 pentru FSI Q... E. Assessment of Young Children. TX: Psychological Corporation. Forns-Santaeana. second edition. 11. processes and 18. TX: Psychological Corporation. Chicago : Riverside Publishing Company. A confirrna tory factor analysis of the vVPPSI-R. 12.c 1991). San Antonio. P. Predicting First-grade. Differential abiWy scales . Cooley. E. in j ournal Psvclzo-educational ASSessment. A. 1940. 1985. 1. 22. J.~ The Binet In- telligence Scale: Fourth Edition. L. 5. in j ourn al of Educa18. M. Elliot. in j ournal of tional Assessment.M. Ayres. R.. Conner. 1993... Cattell.. Gomez-Benito. 1990 b. 1990 a. 111-115.... 133-138. The mesuremcni of intelligence of infants and young children. 37. Gyul'ke.. P. StoneyB.. M. D. New York.. pro-ed. R. Differential' abl'lity scales and technical handbook.Administraiion and scoring manual.. Cattell infant intelligence scale. . 1980. Cohen. E. 1993. 27. TX: Psychological Corpora-· tion. Beyer. C. 'IX: Psychological Corporation. 1991. n. A. Aylward. Brooks! Cole Publishing Company. la fel ca $i \!VPP SI $i. 16. BIBLIO GRAFIE 11. 146-164. A.. 2.. P. In plus. in Developmental Review. Allvn and 15. 1990. Understanding Children's Testing.. Hopkins. D. . F. Bacon. cercetarile efectuate au seos in evidenta faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta).. Factor structure of the McCarthy Scales. 13. The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature. The black-white difference on the E. 19. Achievement Kindergarten \VPPSI-R scores. Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable. Gregory. Delaney. 4..e) cu K-ABC: . Cattell. Das. from Pre- -'-"___:--===-~ 8. Psychological Principles and A ppll'cations. J. California. Texas. \VISC-R.. J.

lV. D. in K. 1982. 41. Lynch.. 1985.. Circle MN : American Cuidanae Service. J. Manual lzzary Scale of ration. 37. 34. 33. S. Stanford- -Chicago : Riverside Publishing Company. 133-141. S. 17. 1984. abilities. 417-424. The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique. E. 21.. 39. 42. H. T. 1986. A. L. Kaulman. 26. 38.. Clinical evaluation of yeung 22. Sattler. 1988. S3'ttler... in Journal of Special Education. E.. in Psychology 1'11 the Srliools. McCarthy scales of children's Keyser. P. L. 393-404). TX: PRO-ED. 31. 200-21S.. J.. 74-81.).. N. A. 22. A~. McNemar..20. Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school. R. A. . Hagen. Test critiques: volume IV. S. Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation. 30. N. 1980. 15. 23. Sternberg. J. M. Scales of Chil26. }\Ierz.. 331335.. CA: Jerome M. 35. 13-23. J. 29. R. A... Na!Jlieri. in J ournal Clinical Psychology. 1986 a.. It l'\agHeri. w. Kmifman.. Reynolds. J. Us1eof the WISeR and K-ABC with learnina disabled ). in 1Jl the Schools.. L. in Psycholog·y in the Schools. ]\1.. McCallum.. scale: An 27. Hagen.Binet intelligence scale: F ourtli edition. Obrzut... in Clinical Neuropsychology. Austin. E. 1984. Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children. School Psychology Review. S11a'w. Review of the Kaufman Assessment Battery for children. 1 (pp. 269-279. San Al1to~io. children with the iVicCarthy scales. 54. in D. 1983. for the Wechsler Preschool and Pri- N ew York: Psychological Corpo- 196 197 . Con25. 18. Strommen. Boston: Houghton Mifflin. P. Assessment.. 21. S. L. Kaufman. Trueman. 108-'-114. Keith. A. Thorndike. 1984. . ]\1[. R. 24. 28. D.. J. Sattler.. L. 4. Stanford.. 19 24. (5th edition). J. E. 1984. E.• Manual for the dren's Abilit1:es. in Psychology in the Schools. Sattler. 1985. Assessment of children. P. Thorndike. A. scale: Fourth edition. J.. 32. . Hagel}. 1985. Z. Binet n. Salvia. R. A. 40. Karnes. Kaufman.. S. WiHson. Obrzut. Factor structure of the Scales for males and females. 40. A. Chicago: Reverside Publishing Company. C~ n. J. 1988. L. bordeline mentally'" retarded. Guide f01' administering and scoring the fourth edition. Cognitive assessment of preschool children. The recision of the Stanf01'clBinet of the standardization data. 1984.. 1\'1. V. M. T. J. 20. Bolen. in British Journal of Educational Psychology. in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l.. TX: Psychological Corporation. New York: Grune and Stratton. Sattler. Kaufman. 1986 b. 1967. 254--259.. Publisher. A. Oehler-Stinnett. 1972.. M. Chapman. A. Kansas City. 1. 1942. "1991. A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities. lVechs!el'. 1983.MO: Test Corporation of America. TechJl'ical manual.. J.. Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions. 1984.. Boston: Houghton Mifflin. Sehakel...). Sweetland (Eds. Keith. and normal b children. Test vol. in Psyclzology in the Schools. San Diego. 22. Q... D. Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learning disabled and mentally. Kaufman.. Bramhwaite. retarded. Sweetland (Ed. struct validity of the K-ABC for gifted children. Ysseldyke. Chicago: Riverside Publishing Company. A. Bolen.326. K-ABC administra21. Thorudike. R. 36. 1986. lUcCarthv.. tion and scoring manual. :1".

de exemplu.n~~in lotu! de st aridardiz. :M.ri. de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme. • pretare calitaiiud. deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume. folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite. ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive. gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R. 0. Asadar.are. incluzand 0 buna baza materiala. interpret are cantitaticd . Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat.. CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI A~a dupa cum a mai fost precizat. Mai to-ate sunt standardizate. cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q). 18.ntionului. global sau partial. In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive. Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le. existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare. putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. in mod firesc. 2. \Viehe. 3. D. ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva. dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii. 154-162. interpret. care este. la randul ei. ocupata de copil in cadrul e~a. daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115 199 . Cunosdmd din cadrul rnanualului. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici. ai inteligentei.revised..>1 scolare. desi proeedura difera aarecum de la un test la altul. testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor.atrca si ea presupune.r~ st. ele au dovedit.. n Limp ce testele pentru rnasui rarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu. \Vecllslel'. -Watkins. este de doua feluri : 1. cat si la norme. fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali . altele la norme si altele atat la criteriu. i-nter. desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici.area rezultatelor. Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu.2. San Antonio: The Psychological Corporation. Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea. respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup. Referitor la v alidit ate .oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. pentru I Q total media ~istandard. o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :. respectiv. Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza. J. Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children. 'inclusiv performantele prescolare .43. E.J . 1989. in I ournal of School Psychology. Wechsler preschool and primary scale of intelligence . in ~pecial. indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc. 44. in dreptul mediei etc-). sub medie. care. Se st abileste astf el . manuale tehnice etc. in special.

cum i se lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii.media 100 iar deviatia vst andard ). in baza aceleiasi logici si anume.a exernplu.18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane.0 diferenta de 12 . Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon). s I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari. in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiuaScorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu. se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1. In primul rand. analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult .iIa scorurile eehivarstei este posibil ea pozitia copilului nu fie Foarte ut. Sau.0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a. pe de alta parte. totodata. / Spre deosebire de scorurile standard.0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R... . pentru testul K-ABC. pe de 0 parte. nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit .nuit intre 68 si 99 Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse informatii pozitive referitoare la validitatea predictiva.. . rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie.riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV. (Spatz.. de asernenea . se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta. Desigur. AsHe}. inseamna . v a prirni un scor echivarstei de 5 ani. mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard a . at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12. in a1 doilea rand. mai mare 84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru etalonare. la nivelul scorurilor subtestelor.iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta. de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si.icompararea scorurilor Ia subscale. eu atat m ai mult valoarea p redict. spre exemplu : . daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~este 12.05.ive. in urma unor laborioase studii statistice. Manualele testelcr. cantitativa ~i calitativa. cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat. 200 Uri a1taspect a1 int. putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot. 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obtinute 1a te~tul McCarthy. deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi. prima 201 . de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv. 1998) sau "banda erorii". c. cat i. scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur.ila este.erpretarii cantitative il constituie analiza i. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->