NICOLAE MITROF AN

£; ,

i ,
r

t~

TEST AREA PSIHOLOGICA A COJ:lILULUI MIC

PRESS

MIHAELA 1997

S.RL.

Bucuresti,

I
i

I

Coperta

de CONSTANTIN

POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e
1.

11 "copilnl mic" san "varstele la varstele de masurare mici . de tip "screening" lor . . .. mid"? 15
19

Ceinseamna

2. Testarea

abilitatilor

2.1. Instrumentele

19 19 24 24 28· 52 34 56 69 46 .
46

2. 1. 1. Precau tii privind

ut ilizarea

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in practica . . . . . . . . . . . . . . ., 2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a achizitiilor in plannl dezvoltarii. 2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit) pen tru prescolari tat ea t impurie
2.1.2.5.

Testul de triere prescolari .

Brigance pentru . . . . . . ..
R

ISBN

973-97843-7-2

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activitatilor de dezvoltare 2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru surar ea efectelor invatarii 2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea 2.1.2.9. Inventarul rie :3. pentru trierea . rna-

t impurie

timpu49 50

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii

2.2.2.7. Testul de triere a lui McCarthv (MST) 2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre-scolarilor ........ 2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dezvoltarii prescolarului ..... 2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice .... 2.1.2.11. 2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii 55 56 58 2,2.3. 2.2.2.8.

Iriventarul

Minnesota

de

dezvol~

tar e a conilului
Scalele o;dinale hologice ale dezvoltarii psi. /. . . . . . ..

84
86 90 90 92 94

Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor prescolar i si a scolarilor mici . .... Inventarul dezvol tarii copilului Invent arul diagnostic al lui B1'izance pentru dezvoltarea timpu~'ie -~ revizui t 2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor 2.2.3.1. 2.2.3.2.

60 63

2.2.1.

Mijloace de masurare
nou-nascuti 2.2.1.1. ....

a dezvoltarii
.....

copiilor
,63

pentru 2.2.3.5.

copilaria

timpurie

.,..

95
97 98 99 102 122 150 151

Masurarea comportamentului lului nascut inain te -de termen 2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal ........ 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la termen . '2.2.1.4. Chestioriar pentru temper arne n tul copilului - Revizuit 2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii foarte mici (0-2/3 ani) 2.2.2.1. copiilor .

64
66 2.3.

Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psihodiagnostics de la 110i din tara Probleme ce apar in legatura de masurare a dezvol tarii inteligen1ei de teste pentrn pen tru pentru copii mici a lui coco-: la prescolari cu aplicarea test elor

67 68
71

3. Masurarea 3.1.

Exemple 3.1.1. 3.1.2.

Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II 2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

~

Scala de inteligenta Cattell ..... Kaufman Bateria

151

masurarea

72 co3.1.3.

piilor piilor
Scalele McCarthy

74
78 80 82
3.2. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6.

abilitatile .

Ioarte mici cu n-voi

speciale

Scalele pentru difereritier ea abilitatilor Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

161 170 177 182

2.2.2.4. 2.2.2.5. 2.2.2.6.

purii

Profilul de dezvoltare al in terventiei t impurii . _ . . . . . \. . . Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii timpurii . Hawaii al : invatar ii timProfilul

editie)
Scala de inteligenta Wechsler pentru

.
vcopiii

prescolari

si scolari

mici - revizuit
....

Consideratii si recomandari privirid aplicarea testelor de inteligenta pe copiii prescolari
198

83

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".
L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de pro-

tesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel : lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:, s 1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii, Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[ pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho]. .' T . 171li'0~~r ~UL I .. Cuza" 1Q"";·4··T .iJ'I,_L,-~d, aiagnosnc, lfa$l,
.!. .L
, . J J

,1.v

)~

Lruirusndtor

II, Univ. Cluj-Napoca,

nepermise din punct de vedere stiintific revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a .activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de~exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/ 1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

1976' - intarzieri

in

romanesc. Al treilea motiv este legat de activitatea noastra desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse, cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate. Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta). Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu ': , - testelor care sunt mai bine realizate din punct de vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' r - 0 s mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct, prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original. Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,
13

12

transformari metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psicreind astfel mari dificultati celor ce incearca sa construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei . in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia. a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei. Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii. ]1 in alte dornenii. tUtUTOTacelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor. rnai ales. testareapsihologica si avem in vedere.nevoie de informatii noi in acestdomeni'u. nu i-am uitat nici pe cei care. care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor.de psihopedagogie speciala). din cauza.de asistenta sociala. am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale. de ce nu. b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple. din inspectoratele scolare. Nu ne ramane decat sa multumim . care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata . nu vor rezista t. din clinici si spitale.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte cititorii ei. 1. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '"varstele miei"? Intrebarea este legata direct de incercarea de a deliun domeniu particular al psihodiagnozei si anume. d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala 15 . In a1 doilea rand. Desigur. la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor. din institutii pentru handicapati etc.ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare. In' a1 treilea r~nd.entatiei de a lectura crare si. in primul rand.c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei. clinici. care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici.).). cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei . psihodiagnoza copilului mic. parintii. Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila. ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare. chiar daca 11U au nici 0 tangenta. de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice. comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare. institute de cercetare etc.

1989. ]. eu mult suflet. desi nu este foarte simplu. cum ar fi : U.din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale. nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat. third edition. Gormly. orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde. Un copil. poate urma st abilirii diagnosticului psihic. practic. prezinta multe particula. a doua. Eng-Ievvood Cliffs. 1994. Asadar. Prentice Han. cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der. curneste cazul bateriei Stanford(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din . Lifespan Human Development. Thompson. mal exact. I. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1 ~.x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta. reiese destul dar faptul ca. Verza. D. eu mult profesionalisrn :. . fourth edition. menea e~pil. Holt. avern in vedere. Parke. New York. $chiopu. K. o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si. de exemp1u. A. * . fifth.. e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r. Mavis Hetherington. copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}. vorn incerca dona categorii de instrumente psihodiagnostice. . ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari.Printreprincipalele axe.nasurarea dezvoltarii.. A ContempOJ'ar_v viewpoint. R." desigur. Ed. de alta parte. E. Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii. Brodzinsky. Craig.mentele de mdsurarc "screening". Stassen Berger. G. A. cei mai multi auto.)11si intensiv. Chiar si din aceasta scurta prezentare. New Jersey. 1981 . indus intr-o categorie separatainstru. . Psihologia dezv?lt. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare. D.Pe~trn cei interesati. Didactica si Pedagogidi. ~ cuu 2-e. de altfel.. 717 17 . Bucuresti. Psychology. Human Development.ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. Inc. V.i. c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor. 1989. Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari.irii. t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual ele sunt determinate de lipsa suportului " normal si firesc din prirnii ani de viata. 1992. De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari. ele fac parte . Me CrawHill Book_Company. mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii.mai ales a celor mici.~i umaria. spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *. Rienhart 'and Winston. perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D. De altfel.. The Develop'tJ1g Person Through the Life Span. b) achizitii in planul limbajului.1 ed. mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7'.2Jcala dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor". Adica. dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. edition. pe care Ie intalnim. a II-a.itati specifiee. R. E.. avem in vedere copiii mid si foarte mici. in realitate. M.. consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import. 1988. Wor th Publishers. invatamantului special. in cadrul acestei lucrari. third edition. in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita. cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale. Wechsler (\7VISC-nr). desi. hind caraderisticile lor specifice. ed.ri$i ~constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire . in primul rand. aplicat C(.

+r. acuratete. mm... ~ r"<0. .. evaluari intensive suplimentare vede'rea f precizarn mal exacte a serviciilor educational e $1 i era.. .intalni "abateri" globale.. id .. a. putem ..-l.. dimpotriva. foric . ('OQU'l+ . Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale..te handicapu~i .t:.'AO ~bl a -'. desigur. t' dir d e vedere 'coL:--' 1 L.1.red<L ·. -v' J'."'L~ecn~ng mseamna trecerea co.' _" ~ .:' ~ v. adica. Depistarea acestora mtenp~.copilului. L "CL peu lcenecesare.bl. 2..~r\.. )' 1\ . Nu este exclus..rarnanana.se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea.piilor sau ... INSTRUl\iIElI~TI~ ])]. conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului. . urrrra care nu pot trece. un '.~ ". :-·. in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial. ci. ...s. in mod dar. sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv. inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza. /.>1. "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei. a coprilor .lit. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ. . In· t· 1 '. De cele mai multe Of1 test ~ tip .an ~OplU c~ ~e~. copiii supradotati. pSlho-comportamentala sau care ~num:.rq- .I. la altii. totodata.esIt~.Avern in vedere._ . deci intalnim "abateri" partiale. ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon. sa masoare.. " se face la g d~ comunitate ~'''ele~c.. cu cat mai multa .. achizitiile sunt reduse numai pe unele directii. fie partial. - PY1'. rn .. ue l.. Scopul principal al testelor de masurarr.scfeenin.ciJP. In baza sun L selectati celee ridica probleme.' ~. ..t inseanma bur 'san sita..screeng es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta dezvoltaro. sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si. . Evaluarea tip screenins-" esre .: l\IAS1IILULE ."'r"n '. Interesant este faptul ca. "screernng"? Cuvantul englezese"screen".d.dea ._ de f tos r £..Testele cuprind anumite J • v' v • 4r_r a'r .SCREENING" TIP . cer. in cazul unor copii.cu•All1 Sl tV" . fie global. in timp ce.

. de asemenea. 4. atat pentru copil. relational-social.estele . Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil. g) sistem relativ simplu de scorare.urecum : ~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ. 1984).raloare a fidelitatii $1 validitatii. In concluzie. putemIntalni mai multe sit uat. 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de . evaluate/scorate obiectiv.coreet 0 ~. Copilul care a fost trimis pentru evaluate. . tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}: d) instructiuni de aplicare foarte clare. Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor. concluzia fiind decieie. oricatre toate ariile dezvoltarii. de exemplu. cognitiv. a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei . cum ar fi. este . raportate Ia norme. Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si 20 .ii si anume (R. au un caracter multidimensional. sa .. execute . Dintre toate cele 4 variante. Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte. tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. 3. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale. sunt t rimi~i spre a Ii se face verificari s~pliment.rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) . concluziafiind decizie corectd. specifice. De exernplu.. Iimbajjcomunicare. Din punet de vedere psihometric.ate. Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t. ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte.medIe. concluzia fiind .i valide" (p. necesita servicii edueational-terapeutice speciale.'1 A. in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale profilului psihocomportamental a1 copiilor : . fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care. pentru un copil de 0 anumita varsta. J. b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare). cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. necesita. concluzia fiind decizie corecid. Intr-o apreciere extrem de concentrata.privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta. . fals poz#iva. f) anume: "sa fie scurte. 613). S. in mod real. . 2. cat si pentru familia de apartenenta. 1.afectiv. De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare 21 ce urrneaza a le aplica. Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model)..decizie fats nega- tivii.d~ asteptat. Referitor Ia validitate.. Meisels 5. cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci. Lichtenstein. demne de incredere . inalta . Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale..coli. intr-adevar. stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii. c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in . un grup de scoli . servicii speciale. 0 scoala. b) de regula.x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului . ieftine: standardizate in administrate. in plan motor. t. e'. Asemenea limite sunt. Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale.

. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei.z14i .otsprijini san. L. ~ensibitz:tatejapi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q.producerii de triere de tip "screening. de 1a ceau .:.. L. de exempluj . 3. Date de . Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda . Este verba-de un program de rare. Starea Jizicii. sa includa informatriprrvindauzul. Trebuie verificata eu atentie .dstoria dezvolt8. 1994). 6.a.: . de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor.. b). st. ata t pentru a Ie reduce anxietatea. Impiedicad~voltatea. 4.1ele 11Mdi1-1.sau preocuparile lor legatnracu copilul. Locui.-'tjl:lor.i ce-L ing·ij. insa. examinatorii t~ebuie .i in :<. Examinarea .. 2.·1 cazul in carecopilul este suferind {racit. foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi. 4. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau grija copiii. c). de aceea. altele decat cel~ ce vizeaza.f t rebute sa mcru: da In f ormatiirecoltate 1 '. obtinuta in "intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii. 2.'. statutu! fizic .pediatrica. Inceea ce priveste locul undese poate destasura activitatea de masurare tip "screening". AriiledezvoUilrii. Spenciner.. actiunea de evaluare se amana pentru alta data. Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil . Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale . d)·masurarea in cadrul unor centre specializate.s. 1994) : 1. 5. ( Indiferent. 2. In acest scop. ce . J. "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului.atutul familial. este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico. 3.rebuie sa se bazeze a) masurarea la domiciliulcopilului .iaetiunea de... L Spenciner.masurare poate dintre ariile 23 mai multasuprauneia .1distragere a aterrtiei.urmatoarele : 1. 1 'Y.Aezvoltareapsihologica . fie concentrata De. pot fi folosite chestionare sau liste de control. llu:. vazul. contraindicatii pentru o cat rnai corecta masurare.ele testarii. de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :. d) statutul socio-cultural. desigur. 1. J.rii· copilului. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat." . in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor. N. Cohen. gripat) san este obosit. preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in 3.permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G. Jnjluen. trebuie abordati cu delicatete.la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale. fi mention ate : 1 V - torul unor unitati mobile. aceea ae~iunea de masurare nu t. Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii. cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii. trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura de informatie . buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G.. Famiiiarizarca copilului cu examinatorul. comprehensiva tip "screening".a). de iaceea. 5. Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening". dimpotriva. trebuie.je~te.' . ' vatie directa. Cohen.at! educationale (gradinite. De asemeneavtrebuie sa.o·njurdtor.Acesteap.si evaluare a copiilor. c) masurarea cadrulvunor unit. 22 rnasurarea cn aju- foarte multi itemi. tina seama de 0 serie de recomandari. Astfel.

.. sub coordonarea prof. Oltenia.". BIBLIOGRAFI. Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics. cu sprijinul material si.. Jor h. cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase).5. Referitor Ia esantionul national (N. 419 copii din cenirul I asi (Moldova)..i anume. lui instrument ar psihodiagnostie folosit.J. Assess1:Jlentoj Young Childrel~..n11 :. . Dobrogea}. S. Partea a doua a actiunii de et alonare :.inMeisels.(Eds. IV. and. Liclitenstein.1f!tit/t develop'mental' and. IU'lillbook of early childhood 605~632). 1987. " int2ihiite mai' fl.A. 1~90:. Nicolae Mitrofan. avand convingerea ca psihologii din Romania. Iar 27 cuprinzand 59 de copii. coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf.1 (motorii. Anca Munt eanu (Timisoara). 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. pre'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti. dr. M. FL " Grune 3.. 492 copii din oe1.B. ai-ris . J P. dr. lector <Cornel Havarneanu (Iasi).' Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994. . J. G. Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: . avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza. dr. Mitrofan. Denver evide1:lfiere'. .·'u)iflz spec~al Press. 1. T estul. Orlando. needs. Cambridge: CambridgeUni- Pet~rs(m:'N~~ EarZ'vzn(ervcntion clz1Iirej·i.. .E Cohen.. ' Exhlilple· de teste :i '. Coordonarea generala. adapt area . I mare realizare 25 . asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] .. Hermsen). .J.".~. intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *. 2. I.mdic(lppedil11d.Bucuresti.L. cognitive. tara de teste aceasta categoric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica.. (pp: 1984.Pieter G. Din punct de vedere geografie. 'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' a achizijiilQl' ' ..S.).~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania.~ Spencine».1994. i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu . 24 SCl'eenin1J Test -~ Revised psihodiagnosticului' . dupa . Stratton. Ne'\v' York & London. opinia noastra. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare.'1!:2. 1994). etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai * . copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia.l> children Shonkoff.. Crisana).>'~n'H' (DDST-R). \Vasi}{. Printre studentii ce au avut cea mai importanta .practiea . financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director. interoention versi~y 4. ed'ucationalproblcms. rnai ales cei practicieni. \Yho should be served? Idenin need of early intervention. deoarece. . tifying' l\IIel~els. mai ales. 186 copii din centrul Timisoara (Banat).' Longman. n·. Maramures.cormanicaticnale piarda vedere interactiunile aeestea. Deriver : Love.ecvehiin .

dal. valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate. }\1.. Kazuk. sa stea in sezut. pe de alta parte.. eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52.. 2 verzi S1 2 rosn : o sticlupc transparenta ell gitul Icill. achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l.). . TIU exist3. Japonia si. si.K.U. pentru ni. au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici. r f1 C\'cL1ua t . Test.ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel.. t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S. 2. cum ar fi.5 X 2. eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de onare . un creion : stafide . et at. rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza cOI). Fan-. sa stea in picioare. A. K. J. . in tari precum: Anglia. . manuirea obiectelor. unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind mai ales validitatea preclictiva. nu se ajunge un scor ce sa reprezmte un coeficient al dezvoltarii. B. eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului. pana la varsta de 5 ani. 1975). ea unui scor ' care . Faridal . faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare. valoarea fidelitatii test-retest este . ceea ce priveste A L Ire au t" orn care au efectuat cercetari in aceasta directie. sa mearga.5 >< em..contributie. Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii. o jucarie peritru ingust. Burgess.n' comport are . vocabular activ si pasiv.A. . 2 galbene. De altfel. \V. c .. 1975. unii autori recomanda repe. Cohrs. Frankenburg. avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta. cornbinati! de cuvinte.'el de varsta. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S. un. D.• ca hind: normal. suspect.90 . abstractii) 4. de exemplu : coordonarea ochi-rnana.A.. anorm al. in ultimul tirnp.tura. Astfel..tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval un an. rezolvarea unor problerne practice).ahil Avand in :cedere faptul ca.J.. sa sara.U. de exernplu.96 iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este . Pentru rriateriale : apli~area se folosesc urrnatoarele en un rosie . Dodds. o minge de tenis . Ei impartiti in 4 gmpe: 1. 2 albastre..la ra ndul lui . Ia varstele mici. kenburg . dupa cum s-a mentionat deja. Sciarillo. pnns etc.unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg.rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre. cateva coli cIe san . E. la randul lor. \V. balans. K. VV. w. care.. in urma aplicarii. mic ghem de un clopotel : s . ) )' . A. Privitor la caracteristicile psihometrice. Olanda. mst. 8· cuburi colorate de 2. 1981).. \V. vorbit. 3.. un acord p~si- . de exemplu : [as imitatie cornportament fata de alti oameni). evi. In Romania. W.

in specIal l~ scoala... autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI: . Mai trebuie adaugat d. " Obiectiue. 2.He l)'evelopmental Inventory (B. extinsa a testului.Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung... am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :. aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata. R.. ° \ 29 . itemii sun! distribuiti in mai multe grupe.2. iar in 1988. In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988)..a dupa cum am rnentionat deja.. precurrrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati. . obtin rezultate slabe (Gregory. cuprinde 341 de itemi. in anul 1984. pe copii de 6 a111s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm. Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica. . unde s-ar fi cnvenit dupa tit. in special a celor mici. J. ~988).al". 2. cu int entia de a identifica pe cei . Gui~lubaldi. fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului. @ Scurf cat -28 * Bl~W. iar varianta prescurtata. Intr-o cerc:tareOiefe~tuata. ~. Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg.. In total sunt 5 dornenii :... 1. . . j.1 anurrie : 1.. care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare : . cornunicational : 5. 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor. J. suntva~ton . De asemenea.Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii : ~ Trierea generala a copiilor prescolari : .. Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle * istoric. Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test.Masurarea copiilor. ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cuprindea testul initial. copiii care ulterior. adaptativ.are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive. Wnek. varianta initiala.1.S. manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati.2.DI). pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii. J. Ysseldike. Pe de . au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1. motor: 4. J. Stock. pana in' procent de 80. Sviniski. La randul lor. e Continui. numai 96 dintre acestia. care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. • Adminisirare si scorare. A:.lul variantei extinse a inventarului. rez~ltat i~ urma ap11cariltestului. a ..dezv.1via. ci de 0 varianta redusa. Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre si 8 ani. J). S.i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii. cognitiv. R. 1975). 1996). personal-social.~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S.aIt!. deoarece el nu reusest e sa dete~tez:. La acestea se adauga un total pentru toate domeniile.bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a. "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori. parte.

avem . Deci. efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. In prirnul rand.erii .99. de catre eel ce aplica testul. ce. care. ~1 cum era de altfel de asteptat. • C aracieristici j)sihometrice. in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate. in tirnpul administrarii itemilor structurati. fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul. ~i Snyder. cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee. cadrele didactice sau cei ce au grija de copii. Desi pot exista diferente mari intre copii. au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a rnventarului intreg. pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte. sunt transfermate in centile. care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. in cadrul mediului natural al copilului. S. Desi sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de '.matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu. L. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni. ~. 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului. autorii prezinta doar un singur studiu. in vreme. autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor. Acestea din urm a " ' pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani. . ]. desi in manual IlU sunt prea muIte referint e. Spenciner. De aceea. scoruri standard. fie cel ee-l are in grija. datorita particularrtatilor psiho-comportanientale. rezidenta urbana san rurala. de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". rasa. 30 31 . in timp ce etalonul dID.. 1 punct. exist a mari diferente cele dona variarrte referitor la fidelitate. In caz ca nu este posibil . Privitor la scorare. coeficienti de tare si echivalenti ai curbei normale. R. 6 tipuri de scoruri brute. a fost alcatuit un secundar. 0 puncte. Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) . cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele). r Siandardizare. la majoritatea rternilor. Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare. examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide. precum : regiuriea geografica. She:nan. sexul. Deci. . Referitor la validit ate. pe baza rnai multor crit. ce procedura de administrate sa utilizeze. poate sa asiste f~e parintele. 411 . daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. Sunt foarte irnportante observatiile. cat si cele inform ale. Pe langa esaritionul principal. Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta- mental si pentru toate dorneniile. daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) . Ca 0 particularitate specifics pentru acest test. atatcele structurate. ei raspund prin "Da" sau "Nu". TIU pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total. ci doar un fel de recornandare generala. Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii. in raport cu copilul. care. Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii. Astf el. f tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre .. sunt solicitati ~sa ofere un exernulu ~ de comportament al copilului. R. in cazul acestui instrument psihodiagnostic. pot fi int ervievati parintii. pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 ( G. L. spre deosebire de muIte altele de acest gen. practic. doar la unii itemi. cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati.92 71 . 1994). la randul Ior. 1989-1990.

717 33 . (_~.gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile .i COPil: din clasa I * Tesiul v L . precum: raspunsul. 1 _. daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar. literde mari si mid. in ceca ce {)rive. recunoasterea culorilor. de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita si.. de asemenea. speclifice care. ?n ~ de triere Brigance {r euizuii )pentru grddinifCi :. sintaxa si fluent a. Testul apartine lui Albert Briaauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes. autorii trag de subiecti 1£1variarrta redusa au de 'a prognoza scorurile 1£1varianta completa. 1992)." Ulterior.. III St{.1' masuratori L. imaginea globala si partiala a corpuiui .:). alfabetul.e. testul urrnareste : . M. Inc.lui. Concret. Pentru cei mai multi dintre copii. Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1unele int erventii necesare asupra curriculum-ului. si anume '.ndardiz0lJ'e. E. de catre parintele copilului. H. b) rnasuratori option ale avansate. sa.ducationale. articularea sunetelor. altul. A~a dupa cum este._) U_ . timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute. Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t. deprinderi nurnerice si calculatorii bazale. includ: cunostinte aT 1". obligatorii 1L 11. pentru acest test este faptul ca scorurile de departa iare sunt stabilite de catre scoala sau de catre di. deprinderi vizuale si motorii. Astfel. editorul permite rnultiplicarea. rnai exact. vocabularul bazal preabecedar.coman?at. fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator.doua editie a testu. Pe langa con{inutul de baza. Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane. _ _ ~ randul lor. socotitul. despre date personals. numaratul. intre 10 si 12 minute. Drept urrnare. 'III Obiectiue.'--. se preci@ ment este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) 1-. A. urrnarirea directiilor. Pentru toate aceste forrnulare. masuratori . aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit .. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii.cadn:~ manualului. Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat.t~evre . discrirninarea vizuala si auditiva.)Coniinui. in 1987. instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor. de-al treilea. Ceea ce este specific. vocabulapictural.sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : . (irade. 32 * K and 1 Screen 101' Kindergarten and First 3-c.trictlil scolar. Scurt istoric. in eadrul manualului ' (B rigance. sa se supuna cer~:1te~or dve.e 1£1determinarea plasamentului corespunzator . in medie. aplicarea testului dureaza.. 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei.): a'. obtinute studiu ? ••1 ""'•.ca scorurile capacitatea de validitate. numit Pupil Data Sheet. 1£1 imagine. sa fie necesara aprobarea lui (Cohn. Administrare )i scorare.?te continutul. pre~l~at . pot fi diferentiate doua cate0"0-'. acelasi editor publica a . Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din .sa a]ut. Ceea ce este specific pen tru acest instru~e p'~o. eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de .

Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani. prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni. numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi . cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate. It Coniinui. Administrare fji scorare. arnbele sec- * Briqanee" Early Preschool Screen.4. Desi titlul testului impune anumite restrictii privind . motrice gerierale).e simpla.2. Brigance.. una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate . Astfel. pentru celelalte subteste. spre deosebire de prima. spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale. in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare). distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale : M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale). iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul. Testul a fost publicat. Din nefericire. de exemplu. pentru discriminarea vizuala. 2. Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului. Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin. cum ar fi cazul. . Spre deosebire de aceste dona sectiuni. care cuprinde intre 2 si 6 iterni . pentru ambele sectiuni. conceptele cantitative. al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte. identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor). sub semnatura lui A.sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne. Ca deosebiri. 35 .i se acorda puncte cand raspunde corect.i alta. In ceea ce priveste asemanarile. d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala). ce cuprinde un fel de formulare privind informatiile legate de masurare. procentele se indud pe 0 scala.• Obiectiue. . continutul lor depaseste cele doua extreme. It Caracteristici psihometrice. tiumi includ 8 tipuri de deprinderi.varsta subiectilor. La unii iterni.i 7 itemi. pomind de la 86. cadrul didactic ~i parinti. Privitor la scorare. unde procentul este de 78. ce trebuie cornpletate de tre exarninator. subiectului este foart. recomanda autorul. Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit. sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul.. in general. . perrtru deprinderile motorii bazale.. Testul nu ridica probleme . in 1990. pana 1a 100. 'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui. T estul de triere Brigance pre")'colaritatea timpurie * (revizuit) pentT% It Scud istoric.sectiunea a doua cuprinde intre 2 :. identificarea persoanelor In imagine si numirea lor. ceea ce-i scade foarte mult din valoare. H. mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului.1. lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului este necesar. testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa".zeaza ca. intre cele dona sectiuni pot fi mentiourmatoarele : . .

In ceea ce priveste validitatea. care sa fie. de 100 de puncte. 5. Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator : P eniru copilul de 3 ani : 1. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari ® * Scurtistoric. prenumele. In cazul de fata. ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate parinti si cadre didactice. cap.pentru copiii de4 ani.5.pentru copiii de 3 ani. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon).te.aspunsuri privind unele date personale : numele. 1. Intentia este exact aceeasi. H. recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test. Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe. la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat. pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une. Dar dincol~ de toate insa. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic. in cazul rezolvarii coreete. m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. dupa cum "eomanda" t. stomac. testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate. precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut. se multe puncte. . Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor. gat. Autorul recomanda. 4.estului precedent. Se calculeaza apoi un scor total. 411 Siandardizare.multi practicieni in 9 state americane. medii si scin. masina . 0 fo~a de evaluare pentru parinti. sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai.de test. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. ell un titlu ee mentioncaza. pe de alta parte. In afara de acestea. Manualul n u cuprinde date referitoare. 4 si 5 cuvinte.2. 3.Ia fidelitate iar. sant este ca. adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. in cazul primei sectiuni. irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani. avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. varful picioarelor. * 36 llri~Jance. pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare. evaluari suplimentare si. brate. Repetarea unor propozitii formate din 3. varsta : 2.!. respectiv : i~alte. intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani. Preschool Screen. pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi . Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda. lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic. Identificarea unor parti ale corpului : urechi. La Iel ca si cazul t. 37 . Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985. $ Coniinui. pentru copiii en varsta inferioara.itlul extins. haina. picioare. degete. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. . respectiv : . o La baza acestui instrument regaslm de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani. G Calitdji psihametrice.

2. 4. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail.6. desi manualul recornanda scorul de de puncte. Vocabular in imagini : copac. care poate fi de 100 de ptmcte. 11. Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita. 9. mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi.R. 6. Repetarea unor propozitii. mar. Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural. eu atat mai mult eu ca. formate din 4.. m asina : 5. deoarece el este raportat la criteriu . unghiiIe. barbia.omeniu. La ce folosesc unele obiecte : cuptor.2.'ifajilor • Scud istoric. frunza . Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total.t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare.1.area unor parti ale corpului : degetul gros. Voeabular in imagini : barca. linie orizontala. Construirea turnului din cuburi . Potrivirea culorilor : 10. Construirea unui turn de cuburi s: 9. en 2. testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d. Peniru copiii de 4 ani: 1. Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l. Iinie verticala : 7.{. haina. cruce. •. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi. pieptul. foarfece. sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. Demonstrarea numerelorconcepte: unul. 8. trei. spatele.i 8 silabe . prenumelev vvarsta ..Feyvell 8. 7. doi. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala.. Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent. Valoarea Iimita a scorului pentru eel. va~uI picioarelor. genunchll.6. • Standardizare. Administrare :ji scorare. gatul. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda. 3. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului. 11. Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi. Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului. Activities Screening Inventory II . linie v erticala. inca unul. 6 :. :dentif~c. Testul nu prezint a noirne. Identificarea culorilor denumit e : 10. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele. • Calitaji psihornetl'ice. creion. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate ~i vahditate. soset a . * (DASI Developmental II). pasare. cmci . Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi. stomacul. 38 scara. vagon. Lnveniarul de desooltare * pe baza actl7. zmdu.

nne. iIr~elegerea conceptelor de mare si zarnbest. duce mana Ia gura. Langley. TX: El este 1984. face intentionat rniscari pentru pune cub~l in eea~ca. construieste un turn din 3 sau 4 cuburi : 3 comenzi F '. . . Spre deosebire de. Nivehd D ( 17 luni] construieste turnul din 2 sau 3 cuburi. Obieciiue. discrirninarea dimcnsiunilor. asocierea. lovitura vertic ala. construieste turnul din 5 sau 7 cuburi . anterioara..60 de luni. El se adreseaza copiilor eu varsta 1. Odata cu extinderea varstei.discrirnineaza 4 culori. varianta . '1>" 1. functionalrtatea obiectului. ? Nivelul B (3~ 5 Iuni) demonstreaza duce jucaria 18 gur. 41 . 1. e categoria c H a produce suriete . Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi.in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale. Pro~Ed si neverbale.are si anume (pentru fiecare. Continui. memorie. destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati.e la contactul fizie. '\ II-UB. Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dezvolt.. .· B.'. 6.".ea a sase obiecte."iJI simple.rnentine apucarea. relatii spatiale. NiveluI A (1 ~2 luni] : Iunt) din 8 sau 9 cuburi : intelegerea conceptului de unic. Nivelul E ( demonstreaza raspunde Inut) utilitat. 3. este atent la sursa sonora. varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. reactiorieaza Ia sunet. precum: coordonarea motorie fina. .strange 5. conceptele nurnerice. testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul. El cuprinde 67 de iterni. 40 conceptelor de iloi $1 irei. nivel se of era exemple it erni) : ljil cauta obiectul . surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect. umple vasul eu cuburi .

.7. Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100. DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica.2. 28 de Iuni) obtine. • Administmre si scorare.) '. _ Iormeaza pat.nu. intr-un mterv~l de 25-30 de minute. Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg. Desi . ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _ ($ Standardizare. individual. el poate fi administrat. Nivelul J (43. sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste. se obtine valoarea 104. " Scurt istoric. din 6 cuburi . Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi.copiaza triunghiul. potriveste 6 perechi de imagini pentrua asociatiile function ale . la randul Ior. Scorul brut este transfomlat in . sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ.ra. 36 de punde.la un Item. (pag. ell 2 triunghiuri. _ clasifiea obiecte dupa marirne. Manualul nu ofera inforrnatii privitoare Ia fidelitate. ~nycare. Nivelul I (42-47 de Iuni) nualul ofera urrnatorul vhid de internretare tiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):140 121 '-140 80120 60 79 sub 60 dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvolt are superioara . fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci. copilul primeste 1 punet.scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea. Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor. Pentru raspuns corect . _ coristruieste 0 piramida e Calitdii psihometrice. ce reprezinta varsta lui de dezvoltare.tul Iuni] : . 10. the Assessement 01 Learning 43 . Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983. de * Developmental Indicators -. Ma42 2. Nivelul K (54-60 . iar in ceea ce privest e validitatea. a sernniiic a- . in urrna aplicarii testului. Testul apartine autorilor Carol D. peste medie: medie. e~te un ~est eu t~p impus. 11. S. Anlicand formula 0= = DAjCA X 100. Testul nu a fost standardizat.numara pana Ia 10. -'"7 indica Manualul ofera exemplul copilului B. 38) care. Indicatorii dezuoliiirii telor tnvdjdrii * pentru.53 Jmd) : _ identifica 5 cuburi dupa nume.copiaza patratul. ' _ imiHi indoirea hartiei pe diagonala. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine. sub m edie : saraca.1. _ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din memone.Revised (DIAL-B). .9.

instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski. Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste. Astfel. conceptuala $1a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski. atingerea degetelor. 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia. S. ~Talida si demna de incredere. • Coniinut . a potrivi/a egala. Siandardizare. tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990.. Goldenberg. asa dupa cum s-a mentionat anterior. taiat. un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. copiatul.catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990.este Iolosit sistemul centilajului . nurnirea substantivelorrverbelor. . In medie.are pentru intreg testul. e Caracterisiici psihometrice. bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru zare.areafimpurie rnotrica. Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani.scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : . D. face parte din categoria celor cu timp impus. sunt prevazute scoruri @ < . A~a dupa cum apare cadrul manualului.scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : . Holdenberg. In cadrul lotului au fost cuprinsi. Din totalul de 2447 de copii. Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne. s numararea. pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. 1983). sortarea . sunt mai multe diferente intre cele doua variante. Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii. alecorpului. scrierea numelui. CD. scopul fundamental dezvoltarii acestui instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura. respectiv : aria motricd : apuca t/prins. din care. copii confruntati eu conditii handicapante. pozitionarea. plecand de specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. de catre American Guidance Service. A scorare. Testul nu. pentru editia 1983. pentru fiecare arie comportarrientala.noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca ofera noi norme (un nouetalon). In ceea ce priveste scorarea. c limbaiului: articularea. aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor. marimea comunitatii. cat $i in ceea ce priveste validitatea.propozitiei. autorii maniiestand convingerea ca. standardizataadecvat. scorurile brute sum transformate in scoruri scalate. cea ulterioara.. D. clasificarea. Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare. c. e Obiectiue. varianta 1983. rezolvarea problemelor. presupune numai 0 renormare.. D. De asernenea. Editia din 1990 prezinta mai multe. oferirea unor date reamintirea. de asemenea. pentru dezvolt. 1990). regiunea geografica. identifie area notiunilor corespunzatoare unor ~narti. in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare. din 1990. . Atat in ceea ce priveste fidelitatea. . inform a45 44 . datorita acesteia.. lungimea . s3xit/topaitjsalt. a spori gradul Autorii au manifestat mare griia nede atractivitate a materialelor folosite.

8. esec si refusul de a rdspu. abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '* 4» Scurt istoric.96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. 199'4). manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de .1. limba] :. intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile. J.20 de minute iar completarea chestionaru. 1984). . Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic.nde. examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare . • Obiectiue. ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari. L. L.. . 5. . M. G. testul cuprinde inca. Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels. rationamentul si calculul elementar. Tivan. 15 . \iViske. se calculeaza un scor total ESI care. * The Early Screening Inventory 46 (ESI). exprimarea verbala. aproximativ 15 minute. 2. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa. reamintirea unor secvent e vizuale.868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile. abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale . Pe de alta parte. • Adminisirare si scorare. Testul apartine autorilor Samuel J.tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test. dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori. Privitor la ditate. mai ales.. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press.. Ia randul lui. Apliearea testului dureaza.tientizarea corpului: echilibru stabilitate. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii. Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura. El euprinde 3 sectiuni si anume : <D 1. imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali. avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. ~T. La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului. Astfel. Chestionarul completat de catre parinti nu se scoIn baza punctelor acurnulate. .. medie. poi: apare trei variante : 47 2. S.. de catre parirrti. Meisels ~i Martha S.2. coordonare ochi-rnana. este cornparat eu scorurile departajare. a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare EliotPearson (EPSI 1975). 3. Continui. nu nivelul curent al achizitiilor ci.£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului. manualul din 1983 prezinta 0 valoare de . Spenciner. coordonare motrica geilerala. Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita . Drepi: rezultat . se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 . metric general/con:. sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii. " memoria unor secvente auditive.. mai exact. adaptare uizual-motricd : in plan metric fin. J. Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan.1 6 ani. In afara acestora. copilul primind 1 punct .

de catre S. f 1 * The Early Sereeninq Inventory . ~l minus 0 deviatie standard). Marrualul precizeaza ca principalul seop a1 acestui instrument este a identifica copiii. c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung.9.i apoi.d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e.m ai inial. Inoeniarul ceea ce priveste validitatea.1.49. a cuprins 2 de copii. fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :. 1994).. 717 . IfI Siandardizare. w. b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard). Referitor 1a b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt.. a. Valoarea corelatiilor continute este intre si . K. ofera un raspuns privindr. impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti. G. care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi. Scalele McCarthy obtinut o 48 Testul este creat destul de recent in 1991. au urrnarit : oaliditaiea concurenid . asa cum se precizeaza manual. De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI).baj §i cunoaste7'e. 2.c. Brwning. provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut. . B. @ SC'Ul't istoric. dupa adrninistrarea pe un 102 copii din Boston. ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare. eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale. Henderson. .2. in sensul ca acesta diferentiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale. sunt combinate si. Meisels. Acestea. . caucazieni. Ia un de 7au fost aplicate. Olson. Libby. cu toat e ca. Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani.nu sunt probleme J (intre valori peste . studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari.. cand acestia erau in clasa a IV-a. Ia randul lor.a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii. s • 1 e Obiectiue. au studii Ia randul lor. J .12 Iuni. L. A:. c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard). R. Deci nereprezent ativit atea esantionului este Restandardizarea instrurnentului a avut 1986· si 1990. b) zlJ11. D. ~Contit!'. c) general motriclschema corporald.apacitatile limitele (slabiciunile) copilului . L. din 11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe fiecare in intervalul 4-6 ani).3 (ESI49 4. J. Marsden. Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului. sub conducerea directa a Meisels a altar colegi (Cohen. toti " au suportat modificari. dupa un interval de 7 .

"'" aracteristici psihomeil'1ce.. Acest test. Steven Ilmer. De aceea. cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltarii acestora. ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :. In privinta continutului. precum si a celor dotati. Refentor la vahdltate. L. Nadeen L. . Testul ~. careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat.1expresiv/ghicitori. "1· ntionului. 0 baterie psihodiagnos'tica. EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service. Spenciner. 111 aprox rna me Ie. Profilele trierii tim.i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului. Robert H. Profilele contin rnai multe subteste. C onJinut. Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children). in mare parte bateria nou creata se bazeaza pe aceste . L.tru un cop '.. 5 cur t v v de autori si anume o.oi 4 Anchete. 1994). ' .ani si 11 luni. . te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre cu eel folosit pentru ESI.teste...-reesvf (8 exarnma on au I . tilitatii acestui ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u ..' i ta nici un fel de informatte.'. Standardizare. numar/Iitera. Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :.p ot completa chestionarul. ~~ ~~ s . articularea. il de 3 am fund necesare. . ti trebuie completat de cat. Priv itor .stand~rdlZare :. an· - man.e adm1111S r . ESI lte trei com ponente: desenarea una pe? fel ca Sl .. Harrison. J.1. Astfel. rtc . Al S Kauf Patti L. numirea si recunoasterea -cuvantului}.a . Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de . . 111 individual. . ref en or tV 83 de cop'ii obtinandu-se ca 1 t dupa 0 sap.. ( soalU. ' -eeva. . 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 .amana. este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si ~ . G. Profilul poate fi separat in subscale :. 94) ~~ . Testul apartine unui grup numeros . Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascara deprinderilemotrice de baza ~ll deprinderile rnotrice * 50 Early Screening Profile s (ESP)." . discriminare vizuala. . . Domenic Cicchetti. • Obiectioe.. testul mai cuprin~e. . relatii logice (incluzand analogiile vizuale) . in vederea identificarii copiilor handicapati. mal a . deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative. . Harrison. instrument psihodiagnostic (Cohen. Sparrow.2. Bruininks. de Iapt.. pen. -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea. '/ f'd~rt te in . Kaufman. 1~ . un c nes . L. 1" 15 zile Pnvlnd t 3m 3 am 11 uni Sl .1.'. 2.' . John Rynders. Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales).t la jzdehtatea t es t. J v • A' v • ° D' A A ° v Co A v L. ". . el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen.re parm .purii " istoric. rintii . (. '. 6 . nute. Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency). . . De aceea.. George McCloskey. . 614 copii cu varsta m re a. care a cupnns caracLnstlcl e esa: . pa .es. La randul lor.." J t umar ce 'DAP) olcdtuirea Linez scrtsori. Spenc111er..t1..10. G.1 .1.. in unele Iucrari. t eaza fit Admim'strare ~i scorare. la 1 1 at C • fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re enmanua . va or~ a e .. 1994).' t .In afara acestor 3 sectiuni. a celor care au probleme. Sara Sparrow. t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste' tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os.

echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. Istoria sanatatii si Acasa .. J. imitarea miscarilor bratului .Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofesub forma unor ehestionare. . primu1 rand trebuie nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil. bateria este prevazuta eu doua tipuri. Indi- cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen. G. desenarea unor forme. unele deprinderi motorii.a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric. eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea. L. Indicele de masurare. Privitor seorare. . 1a altele. Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual..i scorare. . Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate. J J - 52 53 . stanine. ~ Administrare :. .cum ar fi. Pentru Profile Jse utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul obtinut de copil iar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie.84 8S si peste 1 ! ! Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare. sub si peste rnedie). respectiv : seoruri standard. vederea identificarii aeelora care sunt handicapati. In a1 doilea rand.Spenciner. \ Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt: Articulatia. persoane care eunose foarte bine copilul. socializarea.. timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute. Cea de-a 7-a cornponerrta. de exemplu. Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social. trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar. Ancheta privind eomportamentul copilului realizata de examinator dupa ee au fost .. centile. eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii. Nivelul I de scorare . In medie. Profilul cunoasterej Iirribaj . care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei. 1994): Rangurile centile 2 91 sub 3 16 17 50 Sl 84 85-98 Indicele de masurare 1 Scorurile standard 70 sr sub 71-:· 85 86 ___: 100 101-115 116-130 131 9i peste 2 3 4 5 6 99 ~i peste gorii Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele ce corespund indicelui de masurare : Categoria cate- sub me die me die peste medie ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I i I I 1 ~l 2 16 si sub I I Ii ! 3 91 4 I 5 ~l 6 !! I 17. este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului..i piciorului . iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint. respectiv.ofera I ndicii ~ mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii pertormanta. rnersul in Iinie dreapta. numite nivele. deprinderile de viata cotidiene.'. parintilor. trasarea labirintelor. Comportamentu1.e san eadrul didaceste 10-15 minute. dotati sau care necesita investigatii suplimentare. In sfarsit.. trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare.

.55 si .cuprinzand un numar de 1 149 copii. de Iapt.Binet. Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy. in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori.66 S1 . El este. Metropolitan Achievement . Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) . au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd . 5. au Iost utilizate doua variante :.1.95. . Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta. valorile coeficientului de Iidelit ate.• Standardizare.11.. Peabody Picture Vocabulary Test-Revised. . 6. In primul caz. cu irrtentia. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta.1anume.91. Testul trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[S * .91. Scurt isioric. Coordonarea piciorului. . ' matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii. regiunea geografica. forma imediata (5 si 22 de si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). pentru componentele bateriei se intind intre . Kaufman Assessment Battery. iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre . b) delitaiea test-retest. fidelitatea test-retest. Calitdii psihometrice. cum ar fi: validitatea de continut. au fost tolositi 74 de copii. Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate). si . A~a cum reiese din manual. Desenatul. cum ar fi : Stanford. datorita mal ales a uuternicelor sale calitati tehnice. * McCarthy Screening Test (j\<IST). mai ales a capacitatii anticipare a achizitiilor scolare Oricum. 2.55 si . dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului.a. sunt prezentate date referitoare la capacitatea . apartenenta etnica: Separat. au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii}: . Obiectioe. Memoria numerica (in ordine directa si ordine inversa) . In al doilea caz. validitatea concurent. t predictiva a testului. 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor. rnanualul ofera inter. Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia. 3. SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare. statutul socioeconomic. pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii . 4. concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici. Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre. ' • Continut.91. validitatea de construct. c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric.. de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta educationala speciala".. intre 4 si 6 ani si jumatate. Si in ceea ce priveste ualidiiatea.. sexul.41. inregistrarea scolara. De asemenea. Astfel. . validitatea predictiva. Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele : 1.. l 2.2.

vizualizare.80. de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute. ~ Obieciiue. 11& Coniinut. obtinandu-se vasi .-E. marimea comunitatii rezidentiale. Siandardizare. copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of. Iternii testului mascara abilitatilesenzo.elor obtinute (M. regiunea geografica. obtinandu-se Ia ualiditaie. a fost efec® IJ} A aceasta. r 57 . . abilitatile cognitive si abilitatile combiin 5 indici: 1. deoarece v~echi. se impune . Coordonarea (generala. primul dintre elefiind acela "de a construi un scurt instrument de evaluare. cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi). 1992). succesiune.mai multa precautie tat. Lotul folosit prezinta un caracter national.. l1UISUIaJ'e a prescolarilor * creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation * Assessment Presehoolers (lit/lAP). probabil ell rise. de numarul ' acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in tare.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta. Ia randul ei. Durata de aplicare este de aproxirnativ 20 de minute. Cohn. Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). 3. performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) .1 motorii. dizare proprie. 4. a fost incenutul anilor Asadar. . Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc. oral-motrica) . motor si cognitiv). In functie de numarul subtest elor Ia care reuseste ~opilul (si. Timpul. Pe de alta . Elemente de baza (sarcini motrice bazale. de catre Psychological Corporation. rasa. iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care. urma scorarii . constientizarea senzoriala .Standardizare.. 2. rise. 3 subteste conceptuala si Coordon area piciorului}. care sa permit a utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": . Sarcini complexe (combinatii intre senzorial. • . tina si . precum . presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic. prin diferenta. e Administrare :.i scorare.si scorare. sexul. lara nici u. Verbal (memorie. . tip screening. Testul nu beneficiaza de 0 standar.n nse . . de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) .i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme. ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani). Testul este destul de complex. s-a pentru abilitati si s-au facut la ca arnbele aceleasi abilitati. Knmvledge in 1988.

nu este yorba de un esarition national reprezentativ. el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului. 59 . preocupari in legatura cu copilul. De asemenea.: 1.ra .978 pentru scorul total al testului) . Inueniarul pentru scolarului * mdsurarea de.?bleme. Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta . Desi testul este standardizat .litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani. un numar de 338 de. Standardizare. De fapt. dezvoltarii motor~i si tiilor scolare. este de aproxirnativ 10-15 minute. s-a obtm~t.2. 1988). Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului. In manual nu sunt cunrinse referitoare la [idelitate. deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume.' mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate.-E. in cazul acestui raspund parintii. el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme tll ce pot (Ireton.zvoltdriipre- • Scurt istoric. • Coniinui. Mal mult. Manualul ofe. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. ca. iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii.~Ol . poate fi sub nivelul lor. 1992). sihomeirice.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului. 2. South St. in 1988.atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei. de cat re Behavior Science Systems.i comportamente. a fost supus unor . acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening".. Deci. de regula. utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop. in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului.79. mama. destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani. 3 ani si 8 luni. suripsihc)-comportamentale. Testul cuprinde un nurnar de 84 de din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :. Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii. probleme speciale sau handicapuri. obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult.13. De fapt. Tirnpul de aplicare a acestui instrument. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex. ceea ce inseamn. printre altele. patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980. dimpotriva.apartinut Iotului initial. . faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre• Calitdii 'p. pe langa altele. copn ce au. sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" H..statutul socio-economic. a~ fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare. Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980. Paul. Manualul din 1988 prezinta. testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice. l 2. a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau. testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M. fid.1. Cohn. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea . valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de . Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat. parinpoate raspunde Lira. e C aracierisiici psihornetrice. • Administrare~i scorare.. A Obieciioe. In ceea ce priveste ualuiitaiea. rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:... * 58 preschool Developmental Inventory (PDI).

1 14. w.. \ . A. TX: Pro-Ed.!.I}rigance: K. Kaufman. l a concluzia BIBLIOGRAFIE pentru ambele instrumente pentru evaluari suplimentare (]\. screening t. Psychological Testing. D. G. in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen.ajarea mai multor arii eomportamentale... J. 1996. B. Frankenburq. Cohen. . 1987. A. 2.. 1). The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test. 1994. Assessment oj Y01#zg Chil~ dren. hind deci posibila depart. ratele sunt trirnitere a copiilor foarte asernanatoare 1. E.-E.. 1990. Screening Measures.ult. Speneiner. Denver: University of Colorado Medical Center. J. Fewell. H'.. in E. ele nu trebuie folosite. Brigance. ca teste de-sine-statatoare.st: Reference manual. Spenciner. Cicchetti.. Desi foarte utile.. L. I. \V.Ihner..a. L. Frankenburq. MA: Curriculum Associates. S. A. 10. H. 'V. eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati. Brigance. Bruininks. D. MA: Curriculum Associates. History. K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed. totusi.. Circle Pine'S. w. Denver De~elopmental.. 1984. Harrison. K. 1975. Allvn and Bacon 1992... 1992').. S. Preschool Development Behavior Science System. Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II). MN: American Guidance Service. JiII. P. Ne\v York and London. Burgess... Brigance. Kazuk.. Rynders'. Allyn and Bacon.-E. Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions. GregOl'Y. Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior. Seiarillo . MA: Curriculum Associates.'I.Cohn. cum ar fi. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau.. ci. A. Sparrow. AGS early screening profiles. mai ales. Dodds.).Indicators urrn. second edition. K. H. 1990. M.telor s-a ajuns of Learning). Minneapolis: 61 .' "' 7. 60 S. MA: Curriculum Associates. J. la mai rnulte arii comportamentale. R. A. Colin. V. BriganceR" Preschool Screen for three and Jour year old North Billerica. M. J. :N orth BIllenca. Austin. dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii . breton.. B.. 1982. aria limbajului sau cea psiho-rnotrica. eohrs. G. \V. S. Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice... :N or th BIllerica. L.and 1 Screen for Kindergarten and First Grade. H. 6. 1985. 1994). 99.. 2. 9. R. R.}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test). H. 1988.. Principles and Applications. I!rigance~ early preschool screen for twoyear-oid-ckildren.). 995999. Lnueniory. Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale.. Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth. Kaufman. Fanda.a compararii for the Assessment rez. 4. R. Journal oj Pediatrics. Teste an I de mdsurare screening) specifics 3. J. A. 8. Romero J-Kalesnik (Eds. N uttall. 12. Longman... A. 1981. N.. FandaI. Langley. 1.. North Billerica. . L. orieum. Brigance.

1978).Wnek. DevelopLearning-Revised. copiii care se nasc la termen. I. Tdeea de baza este aceea ca OC3. masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie. aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul. R. Uneori. Goldenberg.J. L. Allen. Marden-Czudnowski~ mental=iruiicators for C. Mitrolan. Faria. 1988. tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa. S. Kalesnik .). 19.. S. D. Developmental Lndicators for the ASSeSSl11. Snyder.. Meisels. Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll a psiholog£ei romdnesti.3. S. Miller. C.. se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere. Newborq. ]\ieisels. 16-30.. . S.2. perioada de gestatie fiind mai scurta. 1991..• Miller Assessment for Preschoolers. D. J. J. exernplu. R. D. Mardell-Czudnowski.. Svinski. Littleton. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu. "Viske. Newborq. 1984.. c. S. 1976. S.. 25. Circle Pines. Predicting school performance with the Early Screening Inventory.. K. American Guidance Service. Assessing and S creening Preschoolers.. Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a. MI: University of Michigan.. S. D. 15. Tivan. . J. 20. editia a doua. 21. anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta... llssessment in special and rem~dial education (4th ed. T. Ps). Meisels. M. 21... Henderson. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura. 1. 17. Psikologia... Stephens. Boston: Houghton Mifflin.. D. 1983. The jJ1cCarthy Screening Test. Salvia. Battelle developmental TX: DLM... Nuttall. . 22.. 6/1994. the Goldenberg. Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test. Stock. 2.:a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului. 23. Center for Human Growth and Development. \Viske.. Tipografia Universitatii Bucure~ti. 1978.n u B. 1988. I. A. . \Vnek. J. JUijloace nou-naseuti de masurare a : dezvoltarli eopiilor J. 14. Stock. N J: Childcraft Education. J. ~. Edison. MN. New York: Teachers College Press.v York: The Psychological Corporation.. J.). in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. Allen. Astfel. 1990. Brow ninq.. Svinski. J. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon. Marsden. Early Screening Inventory. n.. screening test. Y.' 26. copiilor dupa nastere. Dupa cum este cunoscut. L 'V. J.t rn ai t.. 16. M. J. J. Sheenan n. 1988. H. un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna. In ultimul timp. Lniroducere in psilwdiagnostic. 1988. J. Early screening inventory . MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA.1. 14 bis McCarthy...seldike.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara . TX' DLM Teaching Resources. Gnidubaldi.. Guidubaldi. Ne. dupa unii autori. Diagnostique. S...Reuised. 1984. L. Miller Assessment for Preschoolers. San Antonio.. Assessment of D.. 24. G. in Rev. A. Battelle Developmental Lnuentory. J. 18.c7wZog:y 1:n the Schools. 25-33. (Eds. K. 1992.2.au 0 perioada de gestatie de aproximativ 3840 de saptarnani. N. eli cat mai mult posibil eli at at mai birie. Olson. l\{ille:r. 1982. Ann Arbor.. J.. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului. Sehiopu. 1989-1990. TX: TIle Psychological Co'rporation.. L.ent of Learning. J.2. B. c. co: Foundation for Knowledge in Development. Romero. eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz. 15. folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara .

Acest mijloc masurare apartine autori si anume. B. utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :. Haide Als. Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este aproximativ 0 ora.2. Inainte de orice.. .us-o In SUDca lclU 1 . C. experienta practica en nascutii inairrte de termen. Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton.1 in domenii precum..sa includa in vreun fel sunetul.. ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in • Adminisirare Ji scorare. a dezvoltarii. o buna ualiditate predictivd. Sell.reia . eele 9 scale. Privitor la fidelitate. Ia stadiu de dezvoltare. acesta variind in Iunctie de nivelul stres copilului. deoarece eIe· vizeaza nu perioada:. Deexemplu.imediat urrnatoare nasterri. exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme relatii de interactiune eu mediul ambiant . Cop'Z U l'·U.U. Ul1 asemenea program special de form are este oferit de Dr. 1984). 2. totodata. Davidson. de la Spitalul de COpi1 din Boston ~I Dr.1. I '" Assessment of the 64 Behavior C aracterisiici psihametn:ce. Lester. E.1.c . .l nascui . atentie-interactiune. . isioric.' care ) functionala a diferitelor subsisteme. l K.. unor teste pana 18 A . Mdsurarea de iermen * . 1982 ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte termen $1care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. psihologia dezvoltarii. De exemplu. an1 mc 1. Brazelton (1982 a. H. ajungand in scolarului mic.. rata coresponderrtei intre evapeste 90%. copiilor prescolari. 1 pitol rnasurarii dezel. ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea. ci una mal indelungata. de la Centrul Medical a1 Universitatii Arizona Tucson (Nugent. B.. neurologia dezvoltarii si. .f . E. conform careia.A. B.c. Ii De fapt.. a mijloacum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell ~ . un copil se poate afla Ia un inalt de rise daca folose$te un mod de comunif:"iTa~ care ~. acest instrument nu este alteeva o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. studiile @ .l ~ . C. cum ar motor.o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au In nrivinta instrurnentelor Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea.717 65 . Din 19921.5-c. reglator. in S. Brazelton (1984). inforrnatiilor recoltate. includern ~i un mijloacelor de-a t. altele de tin "creffi'.. se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului.

cea oferita de Spitalul de copii din Boston. ..i scorare. In cazul copiilor nascuti in special. int~~actiunea so~iala. reglarea starii. area si tonusul.. • Obiectioe. ~ . raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte ( rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii Siandardizare. pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica. 2 1 Testul a fost creat 111 1981 de cat re Dubowitz. E. exemplu. compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~. Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere. .2. ". reflexele. ' . 1a randul lor. Scala natal * de mdsurare a unui asemenea instrument de • Scud isioric. A~a dupa cum precizeaza autorii. ::. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice .. in 1984. c. motorie..l. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul. reflexe. iar. habituarea. scorare.2. cum ar exemplu. Kevin Nugent ( . din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia @ "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te termen."un un In sunt adrninistrati * 66 Neonatal Behavioral Assessment the Preterm and . Davidson. 0 pregatire speciala. precum . • Coniinui. consumul de droguri.1 comportamentale ale copilului. Administrate :. a doua editie). Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica. Scala anar tine lui B. organizarea starii. Testul a fost utilizat pentru .2. Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute. 1992). cum ar fi. T prima varianta fiind publicata "In 1973. ~J. Obiectioe... iar pectiv. Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. ~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 diIYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea. este greu de realizat !III aloarea . cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea direrentele individuale in plan comport am ental. auditiva) sau Ia diferit~ stari cum ar iritabilitatea.' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei. neuro-cornportarnentul. In ceea ce prrveste o valoare in alta si scorurile let testul 18 luni. testul C11prinde itemi adecvati care.

In functie de sco~~l obtinut. isioric. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest. Administrarea testului nu reclama 0 speci~13 dom eniul n. intermediari.2. "" Desi xhestionarul vizeaza copiii. portamentali. In ceea ce veste ualidiiaiea. Pentm fiecare item. cum ar fi. copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( . de a spori iritelegerea si adaptabilitatea tiler stilul comportamental a1 copilului.{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de . rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori. adaptabilitatea. psihomcirice.. Si in ceea ce priveste ualiditatea. Ienti (inactivi.U ". efectuat pe esantionul de 203 copii. comI?letare a chestlon~r~lu_I.. .. apartine autorilor \V. 1. avand la extrernitati.. pragul stimularii. testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent. scorare. Ca sistern de scorare se foloseste cu 5 nunc'te. @ ~i s * 68 Infant Temperament Questionnaire E.e I~'. Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice. distractibilitatea..~~~~~ tiVI). Acesria sunt intrebati la diferite situatii se refera urmatoarele reactivitatii copilului: activitatea. efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd. Fara a oferi un statistic corespunzator.tandardizare. @ .86 iar rezultatele celui de-al doile. Timpul de. Autorii mentiorieaza au aceasta scala. care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta 4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili .eurologiei. iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:... de 35 de minute. eel 95 de iterni ai sai raspund parintii. copuurui. • Caracteristici psihoJnetrice.. L 2. ~ veghe a copilului ~i se cu A !. bhl~1Zi. sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc cviderrtiaza 0 buna corelatie int. linistiti si nega~ivi). B.entn~ s. est~.Reoizuit @ * com ~ boriameniul cotniului '.. ~e~ra~i. Acest chestionar. tirnp peste 2 ani z. K. c. lncepe cu ce· c. 69 .15 minute .1 Chesiionar pentnt .. d). . 1992).83. persistenta. 1 . $1 S. Parintii pot raspunde Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor. Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de . diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente. Davidson.... in medie.. dminisirare . dispozitia iafectiva. McDevitt (1978).'./' '". nivel scazut a1 abordarii adapt abilitatii . @J Standardizare. folosit p. pc un cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau inairrte t ermen. ~ Obiectioe. ad~p~a_bilitate scazuta.ile. "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna".e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor. raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert.. ritrniciintensitatea. b) confor tabih \caractenshCl opuse eelor dlbClllJ. • Standardizare. c) incetiin reactii. J.

. I. AIs. Tlzeor~v and research in behavioral vol. I. J r: cele -r 71 . Brazelton. '70 263-279). B. o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung 1a 2/3 ani. 1982 b. .. J. BUrns. l'(evv York: Plennm. II. Stephens. Brazelton. Yogman (Eds.. 5 Preschoolers. E. Towards a research instrument the' assessment of term behavior (APIB). Lester.DUb(Hliitz.. .vitz. 10. Lavigne (Eds.n:ent Questionnaire. J. E. in Clinics in Medicine.. i~ 1978. Romero. RNI. 1982 a.).-: 8. 1973. Lippincott C .. T. Be :fitic. Brazelton. lYi. Lippincott. and Daca din punct este verba. Philadelphia: Lippincott. 130. Fitzgerald.BIBLIO 1. Davidsoli~ E. V. Duho.Faria. 1·-46). E. J. Yogman (:!£DS. Ne"lv York: num. realizate eel mai de 'apartenenta a copilului. - J' 1981. L and Screening Preschoolers J and Kalesnik and Bacon. Neonatal Assessment ed. 1984. rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate. J\lIcDe"itL S l1era..). am Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului . Progress in pediatric (pp. in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales. Als. nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere. in \V. neurological assessment of the preterm and full term infant. R. \T. Philadelphia: J B. Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB). considerand pentru aceasta categorie de varsta. Hi). 79.c~larit8_tii mici). Newborn behavioral assessm. Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications._<\_ls. Chiar nu autorii instrumentelor de masurare a opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii. 5. New York: Gnmc and Stratton.. J. atat din punet de vedere psihometric. and behavioral pediatrics. vV.. desi. delphia. vol. R. In H. J. VV. ceea ce priveste prescolaritatii.. . H .• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero.Lester. Carey. de inceputul :. 1992. . _. E. acelasi autor) ..i 6/7 ani. J. C. 4. 6. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei departajari. V. In E..). 9. Allyn and Bacon.ent. din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite. B. a celor variaute de si anume. exemplu. T..). Este cazul. 3. n. lVi. 536-542. Lester. W. Nuttall. 1978. lUijloace de masnrare Ioal'te miei (0--2/3 a 2. . C. Birnholtz. I. ~ International Publications. in Journaz" Roentogenolog:y. in Fitzgerald. Carolina Currjeulum In ' . deoareee la varsta putem vorbi de achizitiile invatarii timpurii. de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :.~ Troniek. B._[. 1992. Nuttall.

. 1'... nu este verba doar de un singur instrument.. i. 6. Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1. In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1.domeniul motric 6 domenii ilustratii)..L .~1 nor am S110caTegorll 1 I" •• pentru _. catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul .lati J . punctele pentru fiecare domeniu comuortamental.H'--· .lLC._~ . AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate).lLL ce corespund tuturor celor (pentru ~... Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului.H~~~ R dJ:-Y . acestia pot fi evaluati observatiei .1.terni pot £i : Y da). Tes.. * • i~ 1\1 _.J_! : "Cand este intins sore dreanta"): ... ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3..\ N (nu inca). . planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D.'. Evaluation System construit cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ""O~"--. S (uneori. lace parLe de aceea nu se pune problema ~ Caracieristici -bsihomeirice. adaptativ . itemii sunt prezenti "'" rl rerarrnca :.1:. 1992). Raportul familiei ..m eeea ce priveste-Raportul familiei. social. b) prin testare baza raportului. _ fo om u.J.. Scorurile posibile sunt : pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) .· (pentru o . AEPS pentru copii : 2. r +" a111 categona . 4. 2.95. de asem enea.966. . Dupa cum relese chiar din trtlu._ j. t OLOJaLa. e~ec ('O' p) . ptogra·~ mici * §1- S" n +L L.L' • '. \ i 73 . . ce poate fi completat.... ci de un pragran1 complex de rnasurare. rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri avern in dezvoltare anurne : J perioadei ue 6 domenii eomportamentale metric general.1. ~istoric. 3.. planul de irrterventii si progresul * 72 and Children (AEPS). socio-cornunicational : 6. sunt grn• -t • v • decaL LV '_0~U. Ancheta IamiIiei (tot un chestionar. Bricker.. ' finalizandu-se cu calcularea unei valori T ~ ... \ . cadrul eomportamental.1. 5. valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum .L' v (~' . fidelit!iJii insereoaluaiori (avand vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de .77 (pentru social) de maximum .1 . Evaluarea planurilor activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) .. -'U.

domeniul metric general) . testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL In concluzie. memorare. 75· .l.4 dinamic .d ': a) in urma analizei proto~o~. b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului.i~lor a 155 de copii .lY. ""'1:"" • • ~C. Testul ap.s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate .93 cu varsta mentala Baylev si . scala $1 anume..kCU H controlului corporal. in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu tau dizabilitati. achizitionarea obiectului . acestia au sustinut.51. rezolvare .II.ndirii abstracte de a si clasifica) : '" I.• P J.e11. informatii referitoare la doua de validitate : L uali. concent ului matematic.l-.'!. mainilor dinamica . cum arata a fi senzorial-perceptuale.artine autoarei N ancv Baylev~ .. testul prezinta . oaiiditatea con'lin. ditaie concurenid : scorurile a 155 Ia testul cu perforrnantele Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de . pentru validitatea concurenta ~1 validitatea 'L'.valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate. in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut ale testului.: imitarea posturala. comumcare verbala: evidenta timpurie a ga. s-a constatat au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80 90. de asemenea. impunandu-se ~i el a repede in practica psihodiagnostica ca unul dintre cele mai preferate si cele mai rnijloace de masurare . publicat prima 1969. e: dezuoltdrii copilulu<i - II * • Scurt istoric.J.1C"'T~"e~a. ~ reprezentare complex.U m. * Bayley Scales 01 Infant Development .prezinta. rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copilului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( .~U.<UHULl IUDi. '7.) . .vocalizare. procent de 70. abilitatilor 1 p recum : d. .88 en varsta rnotrica B~vlev) . moiricd . 2.

Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut.orierrtarea : . sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii. in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice en 0 luna. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerintestului. . Ioarfece. Ltemii testului sunt aranjati ordinea de a copilului. Apoi. Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M. Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica. Deoarece nu sunt spe" criterii foarte ferrne. preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. se poate ~ Jl 7 ". nivelul de educatie al capului familie. 100 si a deviatiei standard-16. Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal. fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta. ceea ce priveste instructiunile de aplicare. rezidenta rural a sau urbana. indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Valorile indexului se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum). clare p rivind faptul subiectul prezinta probleme dezvoltare.reglarea emotionala . Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex. " Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii. ceas jucarie. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei" dom eniul psihodiagnozei copilului. De aceea. adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit item dat. Standardizare. Aceasta scala este. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute. . masina jucarie etc. Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. voltarti. J._1 . ce cuprinde urrnatoarele atentia : . cum ar fi. care are valoarea . cu varsta intre 2 si 30 de luni. creion. scorul brut este conin baza tabelelor de norme. Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat cadrul manualului.calitatea. •. 1 1a un mult mai scazut Iata de varsta cronologica a copilului. pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI). orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a @ 76 77 . intr-un Index al dez. rninge. de exemplu : cuburi. nmrtele de 'lars tVa In t re care rtemui este t recut+ de 50' /0 95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare. '. III Adminisirare Ji scorare. Scala mentala singura necesitand aproxi30 de minute. De exemplu. variind intre 83 si 95. desigur. clopotel. practica recomanda luarea considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta. cu particularitatile de aplicare si. Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii. pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare. Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual. rasa. cazul care sunt . nrecum si A . de 0 evaluate a conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate.cornponenta. Privitor la partea materiala a testului. oglinda. Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza. motrica.

2. Needs (CCITSN). 6 d y. testul folosit ales tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri 2. varsta pentru care s-au de V2ssta. Deci. Carolina Curriculum C'It neooi speciale * @ [carte Scurt istoric.L ~ "'"LA·..42 si . comunicare. ansam blu. voroa e esantionul ce standardizare) . 101' * Carolina Curriculum Infants and Toddlers Special destin at sa urma dezvoltarii copiilor mici. -r ' '. adaptare : relation area sociala ._- '-~ - - v' • J ~. . Una dintre cele mai import ante caractenstlcl testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:. Privitor Ia validitate. gramciui de interventie corectiv-terapeutica . 30 de Iuni. functie de ~ezultatele rnasurarii. Jens.. 78 J. SDIe deosebire de alte mijloaee testare. testul a corelatii nuternice eu alte teste. In plus. v - -'-_'" . Attermeier. B. sau de terape. descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii 1"1 . N.... J:' -.. d.. deprinc1eri motorii generale. ex~minator. (este -r \Tor.. cnnoastere .Ji. 2.ull) diferrte de activit ate sugerate de manual. Yow.2. cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea .L '-' • if . Hacker.' 1 t. €it sbli!" pentru Iiecare ~. se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se . E.. en varsta ~~24 de Iuni.) _ {- '- • o » 79 .:_ .. in vederea planificarii si . In special a Scale} mentale. Testul este destul de nou (1991 si el apartine autorilor M. M.. motorii)._.' de si apoi se aplica t estul. randul sunt incluse in 6 domenii i : 1... TVf anualul TecomancHi ® . scorare unui mod mai mult informal de recoltare a infermatiei. . .3. pentru multI dl~1~r:~~emll sunt nrezentate ad apt. acest "1 e instrument direct legat strategn m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce de nracticieni. se apeleaza. Rhodes. auditive.57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 ..1 J..?a special cadre didactice. scorurile standard tele si 145. 1:'. 3. .const ata progresul realizat.lIve. Eroarea standard a a cnprms intre . pentru ca intreaga gama a valori intre 50 150. mai ales. De asemenea. «> Testul . care este :. . Este Yorba.-' .:izuale.l S'.. 1983).93. portamentale 'j pentru perioada ulterioara (Vanderveer...1974.>1 nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvolcare. S.ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC r' '-' a cu logica formarn depnndenlor.inderi motorii fine.. Ca 0 ~o ~aSp~C1IlC~ acest test estefaptul ca. manualul prezinta o valoare a corelatiei de . Astfel se incepe en obse~-varea interactiunilor parinti-copii timp ..69...81 . cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului. 5.ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati . J.. dep.-J. bine continutul itemilor.nentru fiecare 6 Ia 30 de total. Johnson-Martin. .i actiunile de in\Ca!are... Schweid.. G. de cat re parm·t~.

~-otUS1 varsta ce trebuie folosite insa L . si 0 bro.93 si . IVLMoersch.. participe copm. se alcatuieste de al apartinand "' 'B ' unui D'V"<YPTll'O _L. generaL Scala b (cunoastere] piageriene._ forY :---' \). 2.. cum ar s.. L 6-c. Este recomandabil. vizand fieeare tin de fidelitate : fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %). a (J. cadrelor nronriu-zis nu este altceva mare copil un ~ Siaruiardizare. . ei au ales doua una. Acest test' a fost construit e11 intentia a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru eu ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni. S.o'. <Ill Caracterisiici Autorii informaIn legatura cu studii efectuate. afara testului. sccrare. fideliiaie ~test-retest (corelatiile au val?ri intre . l. aplicarea testului. conform careia un item era retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recunoscute ~i alta. Brown . face parte categoria criteriu. dupa multe perdesigur. Rogers...Ir-.. autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct.V stimulative" S. careia un item nou trebuia sa fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii. instrumentelor )l (checklist).scorarea acestea nu au a testului c adrul acestui vom regasi sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional. scornlor. publicat in anul 1981.) De asemeriea... standardizarii slabeste foarte mult valoarea psihometrica a instrumentului. e Gbiectioe. »: s . Iiecare item putand e"'er (F\ in_.Ub~~" * S. irrtitulat "Masur are §1 aplicatii" R '081\}. Lynch. Pentru construirea testului. -:» cu nrecautie. el nefiind etalonat.98. 717 81 . * 80 Early Intervention Profile.

In aplicarea testului. Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare. general. mare de cepnnuen. un manual intit~llat "HELP.2. tn primul testul race parte din categoria testelor raportate Ia criteriu. Lista de control (HELP checklist) acopera un numar • . E1 este destinat copiilor cu varsta o si 36 de luni. • Coniinui. cognitiv. Hosaka.2. La fiecare item. B. 3. daca se constata prezent a acestuia. 6. 2.e raportat si Ia ~ . care parte. 4.e copnlor cu varsta intre si 36 de Iuni. social-emotional. adaptativ . at home" (Parks.U in gn]a).deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8. metric general. deosebire de alte instrumente de acest tip. care cuprmde sugestii referitoars 13. grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni . caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item. e Objective. Preminger .. este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate. c. Glover. el est. mot ric fin.1988). . L. Sandford. o ~ Obiectioe.J . Administrare §i scorare. mot ric . Profilul achiziiiilor deduse altfel. • @ Continut. R. limbaj . _unor. Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1..de control. testul este foarte usor de aplicat si de scorat. Iriatsuka. 5.. C. In vederea testarii deprinderilor si. in functie de rezultate. (auto.(HELP checklist). Testul este in anul 1978 si apartine autorilor E. A.~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll. Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior. pentru a optimiza raspunsul copilului.5.. est. . de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. cat si criteriile in Iunctie . Scorurile tot ale . Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii. . la randul ~ase domenii comportamentale: L cognitiv.ogresului realizat.. 5.activitatils ce pot fi utiliz. • Standardizare. vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru ~ ~ alcatuirea unui profil. acestea nefiind ca urm are a administrarii testului pe un esantion reprezent ativ. nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp. Furuno .2.a)utor). norme. raspunsul poate fi marcat cu plus. Iimbaj . ci ele sunt Ii') * este publicat un grup de autori si anume: S. . Zeisloft-Falbev . social-emotional. planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv. T. de o Scurt istoric. De altfel. Intreg "eehipamentci" testului cuprinde : o 11st3. Un important fiecare dirrtre deprinderi include <0 - sustine informatii 0 * Early Learning 82 AceoIlllllislllnent Profile (Early .

4. functie de rezultate.'U' . Infant 84 (MIDI). Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. de asemenea . Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar. Thwing. In cazul care copilul se plaseaza. in procent de 20. H. A$a cum s-a precizat la intrebarile chestionarului raspunde mama. en minus (-). Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane.este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta). sunt semne ca deprinderea este in curs de form are. Testul a :. utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie (Cohen. 1994). aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv. motorie fina : 3. • Caracteristici psihometyiee.1 J. inteIegerea . daca se constata deprinderii'. £02\1: public at. descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia. limbajul .l. Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator). folosindu-se graficele HELP. Standardizare. inventarul Minne:. pot fi scorati astfel : cu plus ). in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale.Jj Siandardizare. Ireton istoric.fi recoltata usor direct a a eopilului.7.U"V". 2. L. Testul estc raportat la criteriu si. personal-social.l. evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale. creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau. Deoarece nu sunt rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea.L @ Chestionarul este si cu 0 sectiune-comentariu. daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E.2. rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume.1 16 Iuni.otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1. daca deprinderea comunicata si confirmata de catre parinti . . Desigur... se construieste profilul copilului. daca aplicarea chestionarului face dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni. Se pleaca de la ideea ca. • . in cadrul careia. general motorie . 85 .2. jocul $i In ceea ce priveste aplicarea control. Coniinui. catre $ H. Spenciner. 1980. Isroeniarul lui * Minnesota intarziat e in dezvoltare. De fapt. in ceea ce priveste ualiditaiea. De . • dministrare Ji scorare. datele de cercetare. ~ . J. Obieciioe. in felul acesta. mama).. eu R. . eel ce raspunde (de r:egula. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 . arunci el poate fi considerat ca fiind 2. Testul nu a fost standardizat. oferite de R. . Ireton. In ceea ce priveste scorarea.. sub nivelul varstei cronologice. . 5. ~ Caracieristici bsihometrice.

testul este . o alta idee import ant a a J. de scorare nu prezinta prea mari ) pentru Iiecare din-. ~ un stadiu la altul. scalele intentioneaza r rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu dezvoltarii psihointelectuale. scale se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt ordinale.) d eoseDlre ue aIt e t est e tradrtionale . Mai tarziu. Confim. mai exact in 1980. prima ment a aparut hi 1975. care a preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale . C. copiii pot sa difere mai mult. Urmarirea vizuala si perm anenta 2. pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala..t. 1965). . stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul. adica iternii sunt intr-o ordine secventionala a dezvoltarii. sub denurnirea "Infant gical Development Scales" ( de dezvoltare lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I. c. scorare. tirnpurii copilului sunt /.daptat de catre J. . scale sunt urmatoarele : 1.este aceea dezvoltarea si motrica timpurie afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara. ale . in total sunt 6 scale.. 5~ Construirea Dezvoltarea relatiilor 0biectului schemelor pentru scala. . 1. 3. sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care "i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii.8. i. masura dezvoltarea in au un ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani.2.. . cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. Dezvoltarea unor mijloace-scopuri . De fapt.. Dunst.l. 1.L J" 1 J - .2. exarninatorul are Iibera utiliza materiale si situatii mai obtine raspunsurile copilului.. J._ ~ ~ . cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) . Man ualul un de ridicat a1 Ilexibilitatii in prode administrate a m aterialelor necesare. De' aceea. Hunt cunoscute denumirea (Ordinal Scales).J } * Ordinal Seales of Psychological Development. care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor p articul are experienta care ar fi in . fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. . Uzgiris si T. Piaget. Dupa cum probabil este cunoscut. Hunt. Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri dezvoltarii'senzoriomotorii. J. . insa stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget. achizitionarea unui nivel initial al . Acest item §i .Imitatia vocala si gestuala : Dezvoltarea cauzalitatii operation ale : sa > . b) stadiul gi'mdirii preoperationale (2 ani). Aceste C.2.. M. stadiul operatiilor concrete 11/12 ani). stairrteliaentei senzorio-motorii. Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte . . ~l abilitatilor este considerata a fi esentiala pentru nivelele succesrve ulterioare ale achizitionarii L. la randul cuprinde intre 5 ~i 15 nasi ordinali senarati.

E. L.!'vII: Universitv of . B. ZeislOlt-Falbey. K. J. . 13. San Antonio. D'Eugenio. : The Psychological Corporation..t of Young ChilLongman. Hacker. 12.and vol. TX: The Psychological Corporation. C. A. C. Brookes. Parks. 10.. 9. NC: Kaplan Press.!'vIichi::::an ress 1981. Ann . Sehaier. J. E.vol. Baltimore: 1~ ~4. J. Hosaka. MI: University of Michigan . 1988. 16. E interueniion developmental profile.. J... Brown. D'Eugenio.. 88 89 . 1983.. D. N. :mlOdes. N. 2. S.s yneh. Preminqer. (Ed. P 6. 1) unst .~ Donovan.. j_\. Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children.. C. Furunn.ianual supplement: Bayle» Scales of Infant Development. 14. Palo Alto. Collen. 1981.. : Pro-Ed.. Brickel' 5 Assessment. Rogers. Spenciner. M. Piaqet. 15. B. 1983. IJ.). Stimulation activities. Bucuresti. MI: Universit. Lewisville. V.. K. Earlv learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ. D.Yow.. Glover. Assessment and applicaAnn Arbor.. CA: VORT.. Hawaii early learning profile (HELP).. RO!jers. M. : VORT" 1988. Baltimore: Paul H. J.. A and educational manual for use wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue lopmeni. 1993.. Jens. Baltimore: Paul Brookes. Ed.. B. S. . "" " 1992. 8.. Ireton. N. evaluation and programming system [or infants and children . G. M. L. J. D. T.. Minneapolis. Ann Arbor. Bayley Scales of Infant Development .Press. II. Donovan. valoa- BIBLIO Bayley Scales of Infant San Anto Psychological Corporation. Palo Alto. S. Bayley. O'Reilly.3: . MN : Behavior Science Svstems 1980. 1994 . I. J. 88. The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed. Assessmel·. 3.. Brown.. in American [ournal of Menial Deficiency. C.. L.. 69-75. 3 .. H. 1965. 1969. J. T. Sriintifica. J. w. Th'I. Inatsuka. 1980. Minnesota infant development inventory.. Johnson-Martin. E. S.. .. Sandford.. foarte L.y of Michigan Press.. Psihologia inteligentd. A. M. 2. 17. lVI.E~PS measure- Paul H. Tlrwhrg.. 1981. u... 1978. Alh:nan. T. New York and London. "199.II. D... Austin.. Brookes. Attenmeiel'. Kahn..). Moerseh. 1991. at home. S.

I..). Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press. ' 19..). C. Hunt. In manual se specifica. 3. copilului. respectiv eelor care auv. in A merican Journal of Menial Deficiency. El este destin at copiilor pre$colari mari. Sehweid. 1975. 8 Obiectioe.. 3.. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are. cuprinzand un copii (respectiv. Publisher. Origins oj Inlal1cv and clzildhood. De fapt . cuprinde intrebari referitoare ~l au- Vanderveer" B. Injant Deoelopment.lrsta iritre 15 $i 72 de Poate fi Iolosit . 4. esantionarea si etalonarea acestui anumite limite. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune . Testul apartine lui R.3. impreuna eu instrumente . media marne :. care inseamna . :Wachs. seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului de varsta : 2. e Siandardizare. New York: Plenum 19'76. I.. Minnesota si ClIll ei in ceea ce nriveste nivelul . San 18. D. '2. 1989. in 22. 1974.utor . mot ric general. J. :lIijloace de masurare a dezvoltarii preseolari ~i' a scolarilor miei lnueniarul deroottdrii copilului COlliHoli 2. 1988. H. children. Pot rezulta t ret situa.g Lewis] (Ed. 281 de baieti intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni .5 deviatii standard. of infants peJjonnance on 23. 79.. reprezentativit atea este Ioarte modesta. scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea. 929-935. un ehestionar urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind t area copilului in 8 arii comportamentale: 1. Assesslncntl~n1nfancy: nal scales of Ps)cholog1'cal development. vorba de copii "m arginali " .J. J. este @' I!\l §i scorare. de profile si norme diferite. proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii. I.. Modul de a Ia acest chestionar este foarte simplu. . M. E.1. * 90 Child Development Inventory (OH). ~ Ordi21. Sattler. IL: versity of Illinois Press. Astfel . T. Assessment CA : Jerome M. Sattler.1. 1-4. Uzqiris. 46.2. Uzgiris. M. $. assessement: stabilit of menial ju. public at destul de recent (1992). scorurile sunt eu 25 sub nivelul de varsta. Relation scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months.nctiom:ng in young retarded. 4& * Scurt isioric. C. . 20. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence. M. 1\1. de copiii "moderat dezvol tare. Uzgil'is. C..oj (3rd ed. Parintii raspurid..>1 anilor de pentru 91 .2. J. Foarte important este deci ea parinsa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i aminrnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament." i : 1. intelegerea Iimbajului : 7. pentru fieeare din cele doua sexe. numere. iar In cazul 2 deviatii standard). rnctric tin r S. Urbana. nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile brosura testuluiprivind diferite tipuri comport amente ale copilului.. 1975. Hunt.. . Scorurile brute (numarul de raspunsuri ..3.

poate fi folosit pentru efectuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade 1 timp. fin motric. De asemenea..R Dia9110stic Early Development ~ Siandardizare. in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interventia timpurie sau educatia specials (Cohen.65 eli scala pentru riumere. G. Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale. psihologice. utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie. cum ar fi : general metric. Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu. 92 * Brigance. prevazut cu norme (etalon). In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea.891. J. Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice. simple interpretari si explicatii. $ Coniinui.Manualul o chestionarului. 1994). matematica. cunostinte generale si intelegere. . valori intre . Iusese publicata <!> A$a cum apare din ti tlu.56 en scala pentru litcre: . Pentru aria comportamentala social-emotionala. ci ele au fost conturate ' in.ire si de matica .3. adaptativ (atrto-ajutor). . respectiv.. desi in 1111 este chiar asa.reoizuit * Acest invent ar este publicat 1991 dine Albert Brigance. baza Iiteraturii. Ref eritor autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai .5 ani scalele. un studiu efectuat pe un nurnar de copii gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru dardizare. [ideliiate Hind obtirrute mai mici. ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic. social-emotional. Variant a care a supusa revizuirii. de asem enea. Caracteristici psihOlnetrice. 2. . Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice. <8' 93 . S-au obtinut urmatoarele corelatii : . deosebire de alte acesta este raportat criteriu este destinat pentru masurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani. normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti.2. rezultatele sunt consernnate intr-un special de inregistrare (individual record book). el este. ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii. intre 1 si 4.. anexata in cadrul manualului examinatorului. de altfel. Pentru fiecare subject. testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe.70 si . Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _. .'69 eu . vorbire si Iimbaj. G Administrare ~i scorare. nici in ceea ce priveste ualiditatea. I ner. determinarea ualidiidiii de si anurrie : bibliografice privind dezvolt area copilului.2. III Revised. coreetitudinea citi tului. a avea dar functii diagnostice. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea. . Pentru acestia au fost eomparate Ia eu cele de la testele de cit. care este. dezvoltarii generale.

in total.:. un fel de inform atie privitoare * 94 Learniug Aecomplisliment Profile * System to Plan Childhood Services 95 . C1 cu un sistem de lueru mai complex. S. Zelman. fj Siandardizare.L specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului J _. 7..1 L. 2. "1.. Asa dupa cum s-a mentionat deja. en scopul a Spn]lDI programul de dezvoltare a acestora. Neisworth. fie cadrul didactic.. testul este raportat la criteriu si. 7 arii comportamentale si anume: 1. 8 Coniinui. 1994) : 1. general motric . cum ar fi cazul terapeutului. El face parte categoria t estelor raportate la criteriu si este destin at . J. personal-social. en varsta intre 36 si 72 de luni (3-6 .1. pre-scrisul . 2. se distinze foarte usor . 3.0 ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~ pe 0 parte. Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :.. la norrne. de catre R.3. Ii Obiective. valoarea psihometrica rnodesta pe de alta parte. G. a @ C aracteristici pSihometrice. A. legatura cu acestea din urrna insa. fin rnotric .l . .i anurne. in principin. la care sc mai adauga una (pre-scrisul).J' comportamentale ee necesita interventie speciala pentru reeuperare. in 1990. Deci . masurarea initiala a copiilor . Aplicarea prozrarrrului b. .. pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3. fie alt specialist. de ].4.ariile . ]. adaptare. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale.>: -J '" 2. ~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul. folosind ca instrumente."Sclld isioric. Evaluatorii sunt asistati vederea \ . utilitrebuie sa se faca en nrecautie . Bagnato si T. Sanford si ].Spenciner. La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special.. 4.] "-. Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale .i urmareste.. se corripleteaza foaia de profil a subiectului.) J. . Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :.. L.. Testul a 1981. $ Administrare ~i scorare..ln felul acesta.in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii. trebuie mentionat faptul ca ele au fost create unor referinte bibliografice. interviul sau t estarea. De asemenea.eZVOlare aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt a copilului. in baza raspunsurilor. \1 Obiectioe. cunoastere : 5 Iimbajul : 6. propus. totodata. I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si. observatia. III Coniinut.2. Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen. Evaluarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit "Team SPECS".

social-adaptativ. Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale. S. moderata si severa se refera special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale. ceca ce priveste -oalidiiatea. copilului. se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct. in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea . 7-c . . In acest sens. include. J. 1 = sever. 1&\ v ) .2. M. 'Pe de alta parte. de asemenea. Scurt isioric. pentnl pre:. deoarece .. M. ce orera 0 imagine vizuala privind .. incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere. fin rnotric). <10 Siandardizare. Numerele de De profil au urmatoarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise.arii in urrnatoarele arii comportamentale : comunicarea.67 pentru alte persoane privind temperamentul. Este verba de Iirnitele functionarii insa.:L . manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special). Instrurnentul.2. deci nu este etalonat. • C oniinut. de asem enea. Johnson-Martin. . Important. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari. in masurarea copiilor. Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent.dministrare §'l scorare.70. vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani.' de asemenea.. [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap. de Iunctionare usoara. pot sa apara frecvent confuzii si . prezentat un studiu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro ~i alte persoane paraprofesionale. f» Caracterisiici psihornetrice. 2. un spatiu pentru a face coment.colarii speciale * C'U neuoi . 2. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste . Carolina Curriculum. B. «Cbieciioe.2. evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern" privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune. numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log. SPECS nu este prevazut eu norme. de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum.. tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind . cunoasterea. 717 * Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs 97 .alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare. Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masuTare si activitatile de invat are.. Hacker.5. senzorio-motricitatea. 3 = usor risc : 2 = moderat. Evaluatorii au. fiecare evaluand copilul comportamentale in baza extremitati 1 ("eel mai scazut") r individuale sunt transferate . 1990. comunicare.) si anurne : N. este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri \ (CCPSN). J)reSUpU11e participarea mai multor (team). studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul.3.60 pentru alte persoane privind . eronate. in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva. Attermeier. 24 arii ale dezvoltarii. relatia cu mediul. generalmotrie. Manualul subliniaza faptul ca. fizic (starea de sanatate).

de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de . Testul Gesell pentru ple:jcolari* " Scurt istoric. L. c. copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta.alonat. care. fIl Administrare si searare. La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ". asa cum s-a m ai SDUS.. J. Ames si C. informatia privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal. fel ca Sl in CCITSN.7.area poate fi reluata in rea evidentierii progresului realizat de catre copii. au fost Iacute mai il Instrumentul folosit nu numai psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} . In privinta continutului proprru-zis.3. ~ Standardizare. de aceea nu este prevazut cu norme. "periormanta peste asteptarea varstei". ~i relatii personal-social. Iternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. v 1\ 1 Tv" • 2. fi sau nu in acord cu cronologica a copilului. . in primul rand. arii comportamentale $i : aria motrica. ceea ee insearnna ca el a fost et. J.2. ' . ci at unci cand va fi in posesia prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele . Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului. Manualul nu of era un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate ..2. '" . "egec t 0 t a 1" . ce a cuprins 320 de si 320 limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut. . Haines.'le activitatii prescolare.6. . rea. • Caracteristicii psihometricc. Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell". .Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului. EI Scalele de dezuoliare Gesell * isioric. Testul t rebuie multa atentie si. Testul este prevazut ell norrrie. Manualul forma tii privind [idcliiaiea si In se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment.3. in anul 1925. Gillespie. Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi. ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice. * Developmental . uc~orarea se f·' race m ce se gasesc m manual. Ie Obieciiue. • Siandardieare. de catre Arnold at unci si pana in prezent insa. 'it * 98 Gesell Preschool Test. ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. In urma scorarn se ajunge "varstei dezvoltarii". conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica.. Acesta este un test raportat crit eriu. §~ scorare. > 2. B. de catre un Clan format special pentru aceast a. acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :. Testul face parte din gmpul de teste tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre.1 6 «Coniinut. Pentru prima data aceste introduse. Test.' J.

Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile. conduita m entala) pe langa conduitele biologice. La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini. Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). metric. Cu 'toate acestea. cei 144 rtemi eupnn~l sunt pur observa!ion~li. La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu.1 sarcim c~ mare forta de atractie pentru copii.cedeaza j ucaria san nu-i da drumul : . Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale. Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare. b~zati. autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil. pla~ eomportamente privind relatia persona~-soCla~. dminisirare si scorare.ta ce poate fi folosit.. In cea mai mare parte. varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale. in a utiliza obiecte :. de '" un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv : A a) com portameni adapiaiio : . La primul nivel. Knobloch. ]: . nu sunt oferite criterii foarte precise. ~eci observa~ea a comnortamentului copilului inclus in anurnrte sit'uatii standa.impinge bratele prin imbracaminte. utilizand se Iasa singur jos. -. se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este . cativa itemi 1a care. c) comporiament metric fin: 'lV apnea prompt 0 bLa. ~ Continut. Formula de calcul este urrnatoarea : (II DQ varsta ma turitatii varsta cronologica X 100 a apnea 0 srcara.va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate. " lor in urmatoarele 'arii : d~zvoltarea Iimbajului. comporta?ne'nt moiric general: "calatore~te" pe calea terata. Scalele lui Gesell ofera 0 standardiz~..de a identifica pe ee prezinta un mare rise deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de 60 de luni (0-5 ani).trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet. :::lchizitiilor copiilor mici privirid ~l~.a In vederea . utilizeaza "foarfeeele" pentru . In plan general. Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global. biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor.raspunGe dona maini . Gesell are marele merit a identifica situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au pe de parte.v 1 ~a "da-da" cu inteles: x cUVantnl '"11U nu" L 1 -l~ • Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta. coeficientul 101 . mai ales pentru eel . lata ca exemplu.-d.arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar : . adaptativ.utilizeaza ~ -r .

Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine. R. L.8. el nu a fost scutit de critici serioase. J. 1996). . ABe teste folosite in practica de la noi di» iard psihod1:agnostica lu na 24: PI da cu piciorul in minge.imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie . E" 1993). Gesell: "The first years of life" si "Developmental diagnosis".. In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru .afective in care se dezvolta copilul. 1991).prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja. La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A. .90. .incearca indoaie hartia data. se cobo ara pentru a ridica o jucarie..p1asarea scolara a copiilor (Shepard. Ysseldyke.2.repeta actele care au provocat ras. - P7 2.de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory. C6 . • Standardizare.spune trei cuvinte.a unui material usor de procurat ~i de utilizat.repune cubul in 10cn1 lui pe planseta. siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni. Lichtenstein (1990). autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell.3. M. .Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si . -pune cele trei piese pe planseta . . Caracterisiici psih01netrice. cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14' . ... Salvia. 103 . imita 0 trasatura .. de . inirebari in prcioare (rtdicat]. . J. . Desi testul a avut 0 larga utilizare. S. AsHel. lata.. L: i\_. Grane. C.73. luna a 12-a: PI ..incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie. . 1978. S. procedura test-retest. din care 6 sunt con102 ~ - C 5 Ls .da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest . considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally. C3 . : . Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare. J. construieste un tum din sase cuburi : .. c.merge cand este tinut in rnaini : C2 .arunca un cub in ceasca . la ordin. Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa. C . ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de . f010sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie. spre exemplificare.nurneste dona sau iarata 4 imagini. deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate. SlO .

respectiv : P = controlul postural si motricitat ea : C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de' adaptare fata de obiecte : L = Iimbajul : S = relatiile sociale si personale. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD).) 5 1 2 1 2 1 2 1 3 1 2 Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P).5 1 2 2 2 ! I I J " 1 2 . . dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O). . 5. . 8'.18 zile la 30 de luni . 9 si 10 luni. L9 . Ineepand eu varsta de 4 luni. . 18.face fraze din mai multe cuvinte . . 7.6 zile Ia 12 Iuni .2 luni la 4 am. Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U. $chiopu.. dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii.. 1976): Luni 1-2 4 2 1 3 jumatat. 105 . : .se numeste prin prenume : SlO . Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii. Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) : Luna P _15 2 18 2 4 21 2 3 3 2 24 2 4 30 2 4 2 C= L= s= . Dupa un an si 104 Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor. p= S I 31 3 3 1 3 4 3 4 i 5 6 3 4 7 3 3 1 3 8 3 4 9 3 4 10 2 5 1 2 11-12 2 C· == L= 3 3 1 . .. 21 si 24 de luni. 6.2 Iuni la 5 am.0 luna 1a 3 am. . Intrebarile .3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4.intrebdr» ..e v P. L.i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic.determiria surprinderea gradului de influenta al mediului. Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor. acestea vor fi notate. not area se face in felul urmator : .9 zile la 15.ajuta la aranjarea lucrurilor sale. fiind foarte necesar de altfel. Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. -Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare. examenul neurologic. . Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani.urea si coboara singur scara. nu numai pentru a ordona .

11 29 zile 6 zile pentru item reu~it: 1 1. se subordoneaza regulilor jocului. 10.3 zile . joe de rabdare (.0..4 0.3 zile pentru item . im joe colectiv . concureaza • Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea a eopilului ell val'sta O~. reproduce desene schern atice : r 7. denumeste un desen : 8. . 8. distinge un obiect din mediul inconjurator : 2. flecCtvreitem este credit. se ridica.:.3 zilepentrn item reusit : .1 29 zile . gase~te 4 din 5 obiecte ascunse : 5.2 29 zile . utilizeaza ca unealta de Iucru un ciocan "matador" .0. de catre Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost tradus lanoi in tara de catre L Nestor. In felul urmator: ~ 0..0.3 0. Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului.4 . lata si doua exemple: .6 ani pslholoqiea Acest instrument a fost creat.r nentru 1 em it -:.at eu un nurnar de zile.2 0.5 0. lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile.6 29 zile .9..L + + 10. 5.0. ~ 2. -deosebeste sticla de papusa de guma : 3. se obtine valoarea coeficientului de dezvoltare de 110. ' .10 0.5 29 zile 3 pentnl item . 6.3 29 zile ~. lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile. isi ridica in sus capul si umern . reda expresiile prietenesti si de suparare ale fetei. 9.0 +29zile~. ill" pentru it ern reusrt . .8 -0. 3 zile pentru item .O. ajut at . 4. pentru fiecare luna din primul an de viata.7 0.5 29 zile . .6 0. . exist a un grup de 10 probe sau rtemi. repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe . 3. fiind culcat pe spate. 7. Z. 6..0.7 29 zile -:.3 zile pentru item reusit .'7 . In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine.. :re~ctio~eazaneg~tiv. v pe n t ru rrem it .6 zile pentru item . indeplineste s insarcinari . schimband privirea.0. Astfel. Aplicand VD formula QD VC X 100.: . pe care il priveste .3 zile perrtru iLLem L j . pentr« 5 ani: 1. atunci cand i se ia jucaria . opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria. in 1932.0 -0.L" 29 zile . 4. apnea cu 0 mana un obiect .Pent i u calculul varstei cronologice.2 29 zile 9 zile pentru item reusir : -1 1. asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : 10. 106 + + + + + + .0. fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza .0.9 29 zile -_ . . pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani.oarecele in cursa "}: 9.1 0. reconstituieo marioneta. J pentru luna a ti-a : 1.

Imita Incepe rasfoi 0 carte.Merge tinut de . Eisa pentnf.0-4. plecand de la lucrarea hiiP. fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta. : . 3. de straini. () a) J luni : 1 an: gase~te obiecte d) 9-12 iuni : . Ciumageanu (1980): ' 1. gradinifele sp eciale cu.Incearca sa se alimenteze parul. 0 mana.Priveste obiectele in miscare . . Se taraste Cauta ~1 • l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului a copilulnl deficient mintal de dezvoltare - in patru 1a cerere labe. 2.0-3. Fisa pentru 3 6 ani. In ceea ce priveste continutul. propozitii scurte.1. Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru. . 1984).Urea coboara treptele .Intinde mana si apnea 0 .Distinge dulcele de amar. copii deficienfi minial. b) 3-6 Zuni: . eu lingura.Urea - . Deschide cutii si sertare. Arcan . colorate. 109 .11 + .9 Zuni' . lata si cateva exernple : 1. Fisa pentru 0-1 an. sa Ioloseasca c) 24-36 ltmi: . in spatiul obisnuit : istorioare scurte . . 108 Se orienteaza .Arata interes pentru ilustratii b) 18-24 luni : . . gura.Gangureste si vocalizeaza prelungit. . -.11 +. desenul unui cere. F i§a pentru. 91 D. unele miscari : din jur.Povesteste .3. .Deosebeste membrii Iamiliei c) . .Tine in mana 0 jucane dona secunde .. . 1--3 ani: a) 12-18 Zuni: scara tinut de mana. Fisa pentru 1 3 am.11 2.11 + 29 + zile 29 zile 29 zile 29 zile - 18 36 36 36 zile zile zile zile pentru perrtru pentru pentru item item item item reusit reusit reusit reusit : . 6 .Arata nasul. -2. Executa Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal.4.Poate .6-1.

st. . Punctele ..v. examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia.Copiaza Tombul.Ia 'DOTadul ~ sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei reprezint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%. . Cunoaste 'utilitatea lucrurilor. Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat. .s. Se con. reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva. b) <1 5 ani: intr-un picior : SI= (nr. usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara . ~ . care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard. se f ace d 'npa v Calculul f ormu 1 : a scorului individual Se imbraca singur sub indrumare .. .4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte.v. 111 rmn area. reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exacopiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului. cazulliniei discontinui. fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perforcare ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire ramanerii in urma a conilului exarninat. care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite.L) A precierea cantiiatiod. st. atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei. Pe de alta parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii sale. scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii .4 Se considera (nr. Saritura Indeolineste 5 comenzi . a) 4 ani : c T. In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3. 6 ani: c) 5 -Sesizarea lacunelor in figuri. st.Repetareaa 12 silabe.Recunoa.. Fisa pentru 3-6 ani : J . din grupa de varsta inferioara. . 'lor fi unite cu 0 linie continua. N oiarea. (Sc.s. ramanerile in urma-sunt. puncte (S. 5-6 ani = 149 puncte. Pentru toate cele 3 fise. 110 In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard.) X 100 Scorul standard in care: Sc. . pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele deficiente. 0. i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara. s. . atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre . v. puncte 113)x 100 scorul standard Scorul standard: 3 .4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva.te linia mai hmga : Construieste un pod dupa model.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are performanta cea rnai buna. Deci.3. Calculul scorului individual se face dupa tormula : ~ J. ii corespunde copilul. Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte.

. imbracare. 10 poze IamiIiare copiilor (animale. 20 betisoaredin plastic.. .1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii. 2. Comportameniul SI social-afectiu (S): (vor- 1. pe carton etc. 3.controlul vertical.diferentierea reactiilor afective : S II . C pe imagini). membre) . limbajul activ .(preferinte active. trunchi. 717 113 . 0 carte eu poze colorate. rnersul. .entuZ cognitiv (C): C I . si in elaborarea rnetodologiei de investigare.activitatea de constructie : C VI -activitatea de reproducere grafica : C VII . M . AUt in selectionarea probelor.receptivitatea generala la stimuli. deplasarea pe verticaHL (urcat-coborat scara). S-c. opozitie) autoservire (deprinderi de hranire. J\1 IV . obiecte) . S III . 1 creion si coli de hartie .IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn] Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul (1977.manifestari de independent a . (cap. verbal §i social-afectio.. vocale.. consoane : -' pronuntia de silabe .]. V IV . selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :. C omportaJJ1.imitatia .tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd. _ V V .limbajul pasiv . de 2 lungimi si de 2 culori .ortost atismul . M II . V III.motricitatea in decubit trunchi.motricitatea fina (motricitatea mainii). membre) . VI . . 10 cuburi mid cu Iatura de 2. Comportamentul motor (M) : M I . posturi de echilibru. C· si operarea cu forme geome-· trice. Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee.5 cm.pozitia sezand. precum : . C . alergarea..i .. 4. p~imii viata sub influent a factorilor social-farniliali. cognitiv. Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor.activitatea de perceptie :. pu~c. 1minge cu diametrul de 8 crn .materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic. comunicarea afectiva . ]VI V . orientarea spatiala : CV . Combortameniul VI V II verbal (V): .caracteristici calitative de varsta.structurarea gramatieala a Iimbajului bit).motricitatea in decubit dorsal (cap. a 'din probe specifice. igienice).tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice .activitatea de joe cu adultul si copiii : S IV . colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor . Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv : UUH~(_H verbala (recuuoastere.gangurit.probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate. in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie.

.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator : a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna. esteposibila si depistarea unor [enomene de . Unele compon. b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale. In partea.i 36 Iurii. data implinirii varstef l~mare. Pe fisa . Pentru aprecierea cat mai corecta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at. totalul maxim fund. probe ale varstei testate. Desigur.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte.ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni. . Copilul va fi examinat la. canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni. .ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe. intre 1 si 3 ani.gurarea unei atmosfere propice.unel~. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni. care se compar~ cu punctajul normal I. _ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi. . cum i ar fi : _ cadru de examinare adecvat (camera linistita. cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data.. exprirnat prin lips a de r~spuns la . _ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci. camera de grupa. mobilier corespunzator . care se noteaza ficcare ~_~un punct iri caz de raspuns pozitiv. . eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accenv r ) tuata. deficienjeneuropsihice.~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :.13 probe pe grupa" de varsta. 3 puncte pentru 3 probe.cronologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9. dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd . _ este necesara buna dispozitie a copilului. relativa ramlinere in urmd. pana la 1 an si. foarte buna : b) valorilesub 75 % indica . _ tabelul de reierinta. J • 115 . c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai scazut . aman area celor bolnavi sau convalescenti) . arstei. ~~eferitor la fenomenul retard. Raspunsurile la probele Iolosite se "inregistreaza in fise individuale. destinse. _ copiii din cresa care au reactii negative Iata de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii. masa si seaun dimensionate pentru varstele 15 36 de Iuni .pat.rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice . pot exist a urrnatoarele srtuatii : a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei. Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate. mscns III tabelul de referinta. devine posibila evidentierea perioade. asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor.ll~ves~lg~t. trimestrial. Test area elementelor de normalitate ale varster . lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu._ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta.inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu.in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte). pot fi examinati II). Setur~le p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~. cu punctajul de normalitate al fiecarei varste intre si 36 de luni : _ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvoltarii neuropsihice la eopiii intre 1 . copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani.1 13. se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice.. cu tulburar! sau.' Important este faptul ca aceasta metoda perrnite aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global.aoans in dezvoltare.

C.terea iltilitatii unor obiecte : Definirea unor noti~ni' . Diferentierea· anotimpurilor anului. Diferentiereamomentelor zilei. structii In spatiu s. ClV.1. A. Cunoa~terea de memorie zilelor saptamanii. M. marimii. La randul lor. in ortostatlsm : Pozitie de echilibru. 1. . ' ·CIVA.3. Operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiuni subordonate. crv.116 . pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare .varsta irrtre 3 ~i 6 ani). C.III.. verbal si social-afectiu. . C.a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de .2.l. C. Intelegerea unor relatii necesare : Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate. a) Comportament motor (M) : M. pe varste semestri.. Pereeptia tempol'ala..r.n. notlunt de orlentare temporala in aehizitle r .2. in raport cu 4 domenii de comportament : motor. .1. c.l.ale.'I}~§eglnente : M. generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara.s. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente : b)Comportament '~lrdor obieetelor cognitiv (C): . Coordmmre generala cm.IV.. 117 . . Recunoa. Activitatea C. In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica. Chitu. c.cunoasterea caracteristicilor de normalitate dezvolt area fizica si psihica..4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee copilnl IVLIII. trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului. 2. se pot aecentua in timp. ~dentificarea unor pozitii spatiale. greutatii C. Perceptia lungimii . .IV. con- eulorilor. mersul echilibrat . Coordonare M. cognitiv. in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora .2. pereeptla Insu(Innqlme.I. Percepti-. • Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac.II. .gI'eutate..depistarea din timp a unor eventuale ramaneri -in urma ale dezvoltarii psihice. Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul.II. mal'ime.III.I.1.rII . Reeunoa~terea sene. C. ·C. M.1.II. C.l.3.l. nedepistate.IILL Miscari de orient are in schema corporala proprie. Eehllibru M. ~i goodi!'€) : M.Il . 1980): .I.IV.3. oeulomcterte : Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana : Desenarea dupa model a unor figuri geometrice. .1. C. euloare] : Identificarea unor pozitii spatiale.UI. Activitatea de reprezeutare unor : omisinni pe de~1 c.2.

traumatisme in arrtecedente . S. Deprinderi igienice. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara . fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor. Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma.. nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : . Asimilarea simbolului numeric. II. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor . Folosirea vorbit Reprcducerea de poezii.. ~i limbaj chit: de V. cat ~i parliaZ.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general. S. 2. -'.L1. urnarul ' acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta. notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta.Cmnportam. S. cum sunt : .2. deprmderi ~1~auto- Autonomie In imbracare : Autonomic in dezbracare .boli. Utilizarea unor categorii gr~maticale. exprimare V. in raport cu cele 4 domenii de comportament. .I. 'torii pasi : .I. Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire .r. simtul ordinii.III.II. l\ilanifestari de Independenta.area gradinitei. Achizilia de eateqoril gramatieale: V.1. Limba] V.cnt SJ.I. grupate. metoda Iavorizeaza : 1.a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele : I. Helatii eli adultii §i eopiti. .IL1. S. Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni.IH. eoreeta : pluralului. Executarea unor sarcini casnice. III. prin examinarea individuala.7. individualesau colective. Dupa cum este structurata. tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare . V. aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global.greutatea la nastere.frecvent.IH.1. . Operatii de gi'mdire. S. c) Comportement verbal (V) : V.1. pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea. rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in examinare .1. VOl'bh'c.: . pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale.de 1a 3 1/2 la 6 ani.6. Relatii eu adultii si copiii. Recunoa~terea de litere.III.ltetivitatea ~le joe: S. j ocuri de diferite tipuri. C.C. servire : S.4. V. J' -7 J . a) aplicarea tuturor probelor de varsta : 118 . S. se 'efec'tueaza.2.IV.3. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica.II. soetal-alectiv (S): d)..III.1.I.lI. relatarea povestiri pe imagini.IV.

. '0. 1979. Aprecierea . H. Tipografia 120 121 . Hetzer. Spenciner.Stevens.Revised. Boston: Uni- $chiopn. Chi~d deve~opment Be. in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit. F. Houghton J. N J: Programs for Education.. interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination. Theory (2nd ed. .. BIBLIOGRAFIE Knohloc~. Nestor. 1'.'I:A: Curriculum 'H. 1976. Ames. 1991. A. M~dicala. I. daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale.. Romana de Cercetari Psihologice. Salvia. E xament£l evolutiei psihologice. H. L. Haines. Ne~'i' York and London. Chiriac. so. second of Young 1994. Merucala. J.. Testing. 5. R~.. L. Baltimore: Paul H. New York: (5th ed. n. caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade. 3. . 1980. 1987. }. North Billeriea. Buhler. 1. C. inventory. Nunnally... 1940. Bagnato.. Psychometric McGraw-Hill. 1978. CMt-and s.Psychological Apphcatwns. N. Chilu. 1992. indicasi orienteaza catre rnasuri. Br1:gance. Nfa.a varsta. d) compararea cu punctajul total. A. Principles. B. editia a II-a. dren. l\fN: ll'e~on. J.. Jolmson-NLal'tin. Brookes. . childkeod.. He. System to plan earl)' Circle Pines. 1990. Attenneier. Edit.Metoda Cit. 1\.. G. Rosemont. 9. Brigance North Development. I.T. Guidance Service. History. Hackel'. I. J3ucure~ti. 15. A. S..). Chiriac. Allyn and Bacon. (R) diagnostic inventory development .. C.. Gesell preschool test. M. Neisworth. S. H. 1977. Houston. H. Brigance. Malone. L. adecvate de stimulate. J\f. .1... MA: Curriculum: Associates. centajul individual. BJ'iganee. GregorY'. calculandu-se pro- Kindertesis. care poate fi: normalitaie psihica (valori cuprinse intre7510001) . Soc.b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i- viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}: c) totalizarea numarului de punete.nual of developmental 11agnOSts: The administration and.l. J. Assessment Longman. A. Lntroducere in psihodiagnostic. A. Diagnostic Ittventory Billerica. Minn6apolis. Clli~u. edition. Intarzierea poate fi globald. 1.. Assessment 1991. B. cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente. J. 1990..). 1996. Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar. S. . Mifflin. Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda. tes.. Ysseldyke.havlOr SClence Systems.. 1980... . The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs. Gillespie.dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni. v'ersitatii U. Bucure~ti. services (SPECS).subnormaliiaie psihicd.. Cohen. e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica. TX: Developmental Evaluation Matierials. MN: American oj Early Associa- 2. Edit. Bucure~ti.

La randul lor. la un cntenu (cnterzon reterenced tests). pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1. caracteristici specifi:e. specializate in utilizarea terapiei).ele ?u. desi nu putern... De asemenea. de recuj)erare.generaliza. Se worbeste. astfel. avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic. anormal. teste~e . -' . de compen~are a def1.·PROBLEME CE APAB APLICAREA TESTELOB DEZVOLTARII IN LEGATURA en DE lUASURARE 1\. mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca. de existenta unui grup (team) inter multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului. ~UIn ar fi. In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests). ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente p. a.~1. de la 0 comumtate' educationala Ia alta. dupa cum se va vedea. trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical' -. intarziere in dezvolt are . De altfel . 'testele de :na~urare. Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers. Cel mai frecvent. prezenta unei dizabilitatietc. 0. parinti . precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari. de intervenjie. a . In cazultestelor tip "screening". t erapeut i) . ra. Spenciner. I A. ]._ .tam. prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave. in cs.oanele.2. de exernplu : normal.~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" .en: telor constatate. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale. caraderistic este faptul cs.litate ~e cr~teriu.. 122 Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic. L. 1994): 1.n ~rupv mare de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta.~lfare a dezvohanl:.. Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu. greu recuperabile $1 chiar irecuperabile. raspuns~l :. testele. in urma testarii se presupune un program de.dezvo. de$.iJ..i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon. une.a dupa cum s-a mai precizat. deslgur. fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor). OblectlVele instructionale. cadre didactice. a cauzelor unor deficientc. cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet. sunt rapmtate. In cazul testelor de mas. rezultatele si performantele o. Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului.:~h?diagnostice. mai ales. $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor. depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator.i $i teste~e tip "screening" ($i. ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national. C~a. Ideca centrala este aceea ca. de fapt.c{iI T .I. de' regula. Ioarte important este Iaptul ca. complex. necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen. cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare. de regula.btmute de li. . Trierea (Screening). in cazul testelor de masurare a dezvoltarii. Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi.

conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad. 'L 124 125 . ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale. Ia ce varsta s-au format.7. . in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta. . de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun. Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari. este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul. Moniiorizarea progresului..elo~. logopedul. este recomandabil ca.ta de istoria cazului ("case history"). to are mai ales la : a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate.n. ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice. care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : . ale copnlor :. Odata ce a . psi~ologul. de aCJiunea de mas~rare. utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening". care deprinderi vent si.rte rmporobservarea conduitei copilului m timpul eva.include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului. 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale.( pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te L . . Obiecti. ..1 ':::ld . Se poate. presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff. ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti . se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale. cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca. ucreaza echina iar mernbrii echlpe. totodata.ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor.ll dezvoltarii psiho-cornportamentale.ul de al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt. Progresul ._v. 2. .in tirnpul aplicarii rnijloac. implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomandarilor privind actiunile familiei asupra copilului.i Ca rezultat principal al actrunn de tne~e. pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta.. S1. Deci masurarea. H. Planificarea unui program de aciiune educalion~la' . De aceea. . In procesul de masur ar« a dezvoltarii.1tCLd~)s- control (Checklists). proceduri si strategii de predare-invatara etc. rezultate ill urma observarii comportamentului la (este cazul de masurare a dezx O.].1.arii. stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~ ~X inceapac.e specializate. Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate.:lepnr:derilor si achizitiilor comportamentale. deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m.la interesele copiilor. de ~asurare . s liste copilului este verificat si t estat freerezultate. Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik.. Este \Tor?a. obser:'atii: . relatiile sociale.. "istoria cazului" cuprinde informatii referi. privitoare . . acesta a fost sau nu eficient. pro~ecde actiune si irrterventie. implicanrin. 3. Eualuarea programuiui care inseamna.a aparHia . el trebuie aplicat indeaproape a se evit. vazului si auzului .. precum audiologul. apela. Asadar. 1983. folosind instrurnent. in functie deficiente. ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali.}. precum si la al~e aspecte. sa se ia In consideratie inforrnatia furniza.C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos~ si a serviciilor educationale necesare.necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija. Se T l. 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':.Foa... Aceasta etapa include m asurarea .. 1986). 5. ]}1.1.i astfel in procesul masurarii . de fapt.

Dorrnitu >=' .1 . . .multe arii comportarnentale precum : hranitul.>-i!r0 I'~~ iII~.. .. . la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului.te~enta (vecini. ..0\ . I' . Limba materna . timpurii referitoare la dorrnit? . Sex.)..:::: .... . .. autoarea acestui instrument (J. . ~ .. a I se hrani singur I 11--11 I 1-' "I--I-~':--1--[ I '-1-.. lui Battelle.I ~il~~catul: bibel:on' /2...oma hranei .::l ~ ~ 1. . ~ II ~ I-.--1--1--1--1----1 III IIII ! 1-· 1 .. . Doarme noaptea toata i I I ~ I 810'l 8 I 'M I'Mq II'.::. I I II I -'I-'~II~-" -----f---J--!--. informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale.-....-. . I I'"I' .::l 0. I.a _ I i9.' 6.-. Hra nitul mancatul S. 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila...~-~-t~-~-~-I-' -.-. ..-< I...::l .nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) . . Data si 10cu1 aplicarii . imbraca.::l . jocul. La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal.::ll 1 I .. Copilul ..2 I~"' if' IZ . Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai .Varsta . . Bautul I I 'I cea.-... motricitatea tina si generala..ca.M (""j r< .. . Adresa . <') 1 . auton. .! I I I I I .' N cO 1<') cd 'T' cd I Z i . .. . .•• I /' I 'I I CHECKI~IST pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat.-Iz_3c_t_..--1--1--' -.::l II I I i~ i I . comunicarea si interactiunile sociale.. <II '" ....' ~fil~~at I I I. ... t--.. ..limbajul._I_1 ' i I [ I ' --.g~aIr~e--. . ... It-- Is.... .. ... Relatia cu copilul .. cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al.:j 'T'...N cv 1<') cd [' I I'T' cd 1.. .J~ 'I~I '''''.de.. . .. Lipsa de somn .. nivelul de . \~....sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor. nevoi fiziologice. 1 1. a (ex.-'-1-.l De asemenea. dormitul.~~=' ····I~!_t~t2 dintr-o ~ __ . Lega127 . I o.I~. Apartenenta etnica Alte Iimbi vorbite Conditii speciale sau dizabi~itati . Cine raspunde .-< I'T'.'1 11---1-' -I--i--I i I '4'. . . lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului. Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format...:::: 1 . . ..----1 !--'_I_I I I I-. ....~I·-·..- II \0 ..~ . I·~ .-! I 11--1---1--' IIII i ' \' I . 126 Cosmaruri probleme .'-Du-· rata nului so~progno- ---'--'---'1 -1-.I' getelor ph.. Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare.. Procurarea . -·"'--'----'-1-1 I. cum para t cevade mancat) I~_.... Desigur. Utilizarea .--I -1--1--I I I !7...__ 'J." 1 f I I 1-1 1 t hrana .'--1-I -- 'II. 1 .. I .imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar.. 1'... II c<")''_'..-1 13...-.M'<') r< I'T' I Itr) I~ irr- I ' H ~ I 'I I"r- I '.l .tul. cum ar Ii. . r.... Kalesnik. ..--1-.::l _ I I..__. ~ IIIV) ~ I >=1 I . .' rude etc.--:.1~:~si~~afU. la apetit sau la anumite categorii de aliment~? ' II.1 ..: I I 1 'Cine aplica lista de control .

lte..i I I I I I! I I __ ' 11 I') I I I I -- . A sta in ea" pul oaselor " Htra ajutor· --112.I _. Apucare slal12L$ . Motrieitatea ~l fina l'a 0. -....--I--I--I--I--I--..1 __ . ..I recte ..natul 'Somn greu Somnambulism ..rg:::". .::l I I .. l28 Alte probleme tirnpuriilegate £-c.-< IN cd I"" ." . P~inde 0 I mmge mare . . eehilib~1l1 21 Tine un ereion sau pix 1 pentru a desena I120.. I. 'I..:::. 717 de utilizarea limbajului ? 129 ... p~i- _ ---- ---------1 \ II 24 .i A-si tine 1 1 . rna.2 t-"=: C\! <'0 cd "!"' C\! -.~~~~_~~~_1 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte. I I==='--.-< . I ~..~~u I.__ ' I ...-1. " : I I 'III I '--I --I --!'I'--I-.I ___ I I I I ' -- I--1-.... . 1 1<-'1 . Ga'sirea UI10i=-i--I-i cuvinte co..2!. Merge pe tri1 I~cleti '_.: .-..... I _ ~ I _1_9.:l t r-i IN II~. I I j------+--.:i 10\ . "" Tremuratul .--1--1--1'-I I I 1 I 1 II I I . ~aTi-_=.-__ m_mge mare 1 118.1/'_'___ 1 II .. 1 I II I [ II I cd "'1"' cd q 1..! I r I !' I I I I' I' I Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii? Caderi Irecvente .22...'inatul sub control I 0 -I"'t' I \01 '2 '"7'2 .Ls. pentru II I Iucruri ' I I --f-..__ --1-1- ---1 117: A~u..2 N 'I 1 00 1"'1"' \ .~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--.. :pj:onuntarea primelor CU-I 1 vinte (ex. Nevoi fiziologice I'1''!'2 I ' P Z I i--- !. .§11}'2\.. Tale eu cutiI ~~l) (ex.--I--I----I ! I I ! Ul... . J ~o~~~~~~~...I I' -- 1._--J----==I=1 ~~~te ~~~~ --1- I~_i--_I-_'- Alte probleme timpurii fiziologice ? privind satisfacerea ' nevoilor singur ·15. ! li3Pu~~~-:. Lipsa echilibrului .=== --..:i I 1 I I q t-. 1 I 128.nca 0 I" 1. ': o:bit --j-- -i_~ I __ ~~ . . .:i 1 '''-< q '1l(')1 . .I.1'217 '2 iii *2 1'13 .1'2.. .8 II t..-./ IZ i I I I 1 1 13 < 14 . I !.· 1<-'1. .. --1- I --1-j ===1==='===1 12~~~~f~._A_le_a_._1__ .__ ' dar I I ~1 in teles de I i ca tre straini I I 129. la zgomote 125. " . Alte ._ __ 116.E [~.:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I! In..:l .i'i I I '2. Intoareerea ~: ~~t~ parte ---11..) I 1 . . Taratul pe I • III.' I ma.2 "2.dadaetc."T bazala "'1"' llO. ._ -- --'1-I I I.

sr 8 I I .__ 1 1 I ! I I I I I 1 ! 1 __ I ! I !' ! I I I I ! I 1 I i I I I' I II ' I " I II --I--i--'! I Iii I I ' 1 i.. Pune.I-.... ! J] .. _I__I__ I__ ' Ii. ... /\0 . " ~ Alte problerne timpurii de imbracat ? .jI Inter<. I 'I--I..-.. I' i 'II Alte probleme timpurii si comunicarea sociala P . Inchide-t-er-moarul 35.l-....I --. .tctiunealll<'j.).ea setelor pantofilor f~~:.:.I I~'8 Id.. I ' I~''''' I·.::i r] . Iii : : I III I: 1 I ! 'I Iii I : I : ' i 145. \ • I IYI!. !~~flide nas36. I I 1 I I I A.. I I I I I I 1__ I I I I i! I ..I i~_' _ _ ~- I__ I__ I__ I 1 ' I I I 1 1 1_.::...~ j-"s '" N c.j :<0 c. .i ... Se..__ I i . rezervat . I )42. fericit.. cine va IIIIi r~' 1~-'--I--I--l--1--I-----~--1 ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j in eu eu I I I f -'I I j [I .-. Temperamentul Ji dispozipia lrnist.~:~~~r l--I--I--. camasii 32..1 ... cornumcarea I.. .__ IIii _1. I I '--I __ I__ j II I I I I i I \ I__ I ! i I r I I i__ I I I l__ il iI I I~.j i ~.--1--1--1--1 I I I' ' era puncte de vedere opuse Of i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I i. Lnformaiii su-plimentare : copilului: suprareactiv posornognJl IVII.-< ..IN 'I~ II~ I l<'j ·.-/--1----·-[ II . __ I ...adultijoacasi persoane varsta 1'1 1 I ~1 I ----.. I 1 I .J r- ('f)~0\81!~!l~ -.I I c.....VI. .. I .. Imbracatul 30.l__ !__ I I I 1 __ 11 __ :__ I I I I I I I I i II I i 1 ! I I 1 I i ! I' ! I I I I' ! i I.------1. t . Imbracatul 31. ... Leaga sireturile de la pantofi 38. sociala I 10 .s If-"s i~ I I. iritabil .. .1. --l--I-.. IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~. Diferentiaza propria 1 bracaminte .::1::::1 c..m 1 . I im-I I I -1--. . I .. ..' :.J~ 1"'11:~ i ) . fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului. Face 1 pocniI I I I-.. l' ante e 91 ne-! voile II i.0. Cunoasterea di.-- __ 1_..~. . " .J E I~ E 1:'2 E 12: E ~I~ J ~_~ I ~ \ I I' I I I I I r-0 .N ..I--1-. I~.-< ~ II ... joac. . I~ ~ I . . '211 '8! i '211 '2! .. e4 • " .... IN . . 1-1---" 1 turi 37.~-l--I--! II I II i. ~~va I j .-'-1--.~ CUI ) a1t} copn 130 139. : I I Iii I I -':3.. ~. manifestate timpuriu? Daca da..j Arata inter~~ 1 fata de altll 140..j "" iZ I /1 f '.--'1 -1--1-1 1· -'.--I~--I--I il I I' Se 141.._I...it . I I I I I I' I I I 1__ 'I i I I legate I..--~I--I--I-.... 1 1 --. " • referitoare " la . Ii lasa pe al- 144.-< ~..Interactiunea] I si cornunicarea I sociala 10 ~ I 1 i.. de ce? 131 . fara anxlOS . ''_'' I'·r-< C'O .. I ~. 33.' __ . • .j I~ c. .::':! lilJ.. interactiunea . Respecta re! gulile unul joe 1 I---'-~ 1-' tii sa-i cunoasca dole-...-__ 1 __ 1__ -- i' I I I I I I i I I -"I.".1:8 11'21'ta . ..-ectiilor stangadreapta 34.

C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : . K. Exemple de itemi: Copilul meu : 1. Are multi colegi de joaca . natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei. Stie sa-si scrie numele " .eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului. La acestea se adauga cat. bunici). . .Centrele sau programele de tratament medical. Vorbeste in prezenta unor persoane straine . nevoile fiziologice. si seniimeniele : at copiltd'lti de a-fj~ emo- Ie tine in el . . aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul . dam ca exemplu. cu mat usi. El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si. cu persoane ce au grija de alti copii). de ce si in ce fel?" Dupa cum se poate usor observa. . ]: Davis. pana la 5 ani. . stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor. 132 In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale. Miller. dormitul. . . vorbeste ele .In cadrul programelor de interventie timpurie . veri. 2.La cresa sau la gradinita : . daca este posibil. ce apartine autorilor L. barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni. Stilul timpuriu. a avut temper tamtrums A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da. 5. 1994). unchi. j. Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta. 1\. b) anteeedentele medieale ("medical history"). . . . care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier. . a inceput sa faca asta. rnotricitatea bazala si fina. plange foarte mult le exteriorizeaza . Gruenwald. Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare. incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an. Se irnbraca singur. Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare.B. L. interactiunea si comunicarea sociala. Se intreaba respondentul: "Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu. Intre. . educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. . . fara ajutor . Se spala singur pe maini $i pe fata. 3. 1988 (apud]. . Foloseste periuta si pasta de dinti. . . mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta. Funkhauser. . de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?" "Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da. . In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent. 6.In vecinatate (cu colegi joaca. .In cadrul familiei extinse (exemplu. comunicare.In grupurile de joaca structurate si supervizate. 4. . Broome. Kalesnik. 'vorbirea si Iimbajul. nu face asta . 0 forma structurata de cule133 . . . Brown. Vincent. . face asta uneori. auto-ajutor. P. de ce ? C. . .

Fa~l~a..a informatiei (Intake Form for a Medical oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea reprodusa.-gradul si frecventa) 5. .. . . fara a fi necesara aprobarea speciala a Acest model cuprinde arii generale si 1.:s en- I IU " i :. Perioada de sarcina a fast suportata 1. . . anume: Perioada i I Da \ I. II. postnatala : 4. . " Adresa . Mama a fost supusa unui puternic stres emotional 11. Z~. . Mama 0 (specificati) toxemia -4-' . Perioada prenatala . . . .'-. Mama a suportatltoartemult'stres fizic 10.LI __ 17.i. specificati) Ii! 1--1--1--1--1 1--1--1--1 I ' . . . . . Travaliul a fost provocat Mamei is-all trn nas. I I__ !__ I I ! ! I I I . Mama a avut 1-. Dat~ si loculIuarii in. .i I I ' I 22. .i \ II dat medicamente pen- -1-1--1-1 I ! I Iii --1-' . Limba materna . ..1 I I I i I If i 134 135 . . . Mamei :i: s-a facut anestezie I nas ter« I __ pentru 1__ I__ Ii' !I II! iii I__ I~I. . . I :0 I ~ I 8. boala /__ I I 2. Sexul .terviului .ecificati) -1-I 1----. . Mama a fast insarcinata pentru I prima data (daca nu. !-.1 I'--1-. . . . Travaliul si nasterea au fost grele I I Mama a luat anumite drozuri ~ medicamente (specificati) sau iI' I 1-- I 1 I I' I I i I I I 21..-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-. . Perioada copllariei timpurii. Perioada perinatala . 1 1 1 _. . . " Apartenenta etnica . Responderitul . " l-. ..! i -I I 1-1--I' I I 1--1--1 I ! I i I . Sarcina ~ fast precedata de un avort (sau mal muIte) . Varsta . Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ? < • • • • • 9. . . II I I I I --1--1--1 --1--\--1 ! I ! Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala 'Copilul .1-)' I .::l II Da Nul I (spe- L Mama a avut cificati] a avut 0 infectie virala . . Conditii speciale sau dizabihtati. . _I I I 18.. 14. . Perioadaprenatala ! \ I .-. Mama mult) a fumat (specificati 'baut 3. . . . Relatia cn copilul .. .\!Nu 'J I := I . Starea nutritionala In general b~na a mamei a fost ---=~--~-----------i-- i! I I ji I I Z . 3. Alte limbi vorbite. tn familie exista o'boala"(specificati. . . anumite condirii speciale (specificati) I '-----1--1-I I_'_~I I_-1 __ IIiI j . History) poate fi autoarei.confrunt~_~~'cu. Perioada gravidiei a durat (daca nu. . . specificati) III ---I--I--I--I--! I ! I I I Iii I 9 luni 1 i B. i----~-... Gra-Viditatea a fast planificata 12. . I I I I .. Mama a consumat 1_1_1_1 __ ' uri alcoolice I II I -----1--'----1-cat __ de 1[I I. .-1-1 I _I__ I I__ I I 16. . Cine ia interviul'..:::c_----'---':----'-· se .-'1--1 -I II 1' __ [ __ i__ i__ II ! Z 18 RIG) r-e I~ T I' greu 1__ . . . Perioada perinatala ----------t• 6.--. 2.tere 19 Cat a durat travaliul (sp. . . . . . . . . f !-!1----1-".. I -1-. . I I I ! I ! I I I !I \ . . . i S 15.

Copilul a £acut dependent a de un ! medicamen t -- I -_. Copilul a avut incompatibikitate Rh I -- -.--'-I_-1--_ ' I i __ I I I III. Copilul a necesitat I SI. Copilu s-a nascut 136 in timpul tra. Copilul a necesitat un incubator 43.I . 1 _ 1 I --1 1 I' I__ _ I 1-- 11 -- ! pirator sau ventilator 44.I I 1---1--1--1-I --1--11--1--' i I I III --1--1--1 I ! 1 I SO. .. -.:l I I' 1 __ i zI i § Q.I I I II ! Da 39.---I Copilul a fost nascut prin cezariana Familia a fast prezenta travaliului si nasterii in A fast utilizat forcepsul . Perioada 42. _- 46..-_ [- Ccpilul a avut diaree i~ediat n~~re Conilul a fost ranit valiului 38. Copilul a avut adesea diaree ' 47. Copilul a vomitat 1- I! de mai multe ori IiA' I 1._-1'---1-1a fast I dupa nastere copilului s-au adrninistrat medicamente POSHLU" iI- I- 1- l----c--I- Cum a participat familia dad prezenta? Copilul a fast prematur eu cat) I __ I (specificati .) ~-----=----------. Copilului i s-an chirurgicale 53.. A fost detectat transfuzii sanguine interventii l- facut (specificati) i~" 52. -- I- Copilul a avut atac de apoplexie vomit at imediat dupa dupa 1___ I j 1-I --1-1' I I I I I' I I 48. Copilul a avut un atac de apoplexie 45. Copilul a fost pus la un aparat res1- Copilul a cantarit mai putin de 2. A fost\l'gasi un defect cardiac -"--1'l":r·- 'or 1- un murmur cardiac 0 cu --_ infectie a •• '/<Il\l ' I iI II ! '-1-'-'-' IIII I I I I I 54. Copilului i-au fost administrate dicamente (specificati) me- Copilul a avut asfixia (inconstienta datorita lipsei de oxigen) .l Da Nu ___ ~ ~ -r-r-r_\__ I I ~ I ~ :5 ! ~ U2~ ~ I _::l i l..2 kg (specificati greutatea) Copilul a avut probleme respiratorii Copilul a avut de oxigen) hiPOxia-(dePTiVa_re 1. Copilul a avut anemia celulelor rosii sanguine) (deficienta 49. Imediat Nu U Z 0 0 boala ~nta i1 0 1__ 1 . Copilul s-a nascut cu 40 ~opiln~ s-a nascut cu de medicament 41. Copilul a avut alergie (specificati) 55.-- 137 . I ---1-1. Copilul a avut icter (a fost galben) Copilul a avut bastru) Copilul nasrere a cianoza (a fest a1- I ----1.I .

infectie bacte- I 1 58.al LarZlU s-a bine cap.~ ~39 . Castigul in greutate normal 74.--11-. 1- IV. Mama a avut complicalii I 77. Copilnl I \-\-\-1--1 I I I I I I APGAR \_1-\. "duPa na.l ~ fast odata lov~t Ia cap dar m. copilul i 66. infectii ale Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei eu biberonul dupa tra1__ _1__ I -~ 1 i- 1163. Copilnl a fost separat cauza adcptiei de mama din Ia alt spi- \--1-- I 69. Copilul urechii a avut a avut un ritm at avnt un ritrn . 71. 75._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s I I 62.--\ 1 \ .Da Nu 56.. \ -. 79. 81.--I . 80 .-I- I . Copilul este predispus Ia a avea duJeri de cap . Copilul a fost diagnosticat ca prezentand 0 conditie speciala (speCifi-1 eat. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului i 65.- 83. Copilul daHi a dezvoltat a dezvoltat 0 0 0 infectie virali I \--'_:::_II--.-- de mancare a av ut si are si acum ' 0 buna 60. Copilul 57. 70. Ca9tigul in ina1time normal .' _ 1 (specificati colici 59. Copilul a avut ciuperca eu 0 1--1-'-1-1-:\--11. Copilul a fost diagnostieat (speeifieat. 73. I I 67. COJ2i~. Copilul a fest transportat tal dupa nastere ." 1--\--\ a avut mereu stari l tere eli testul a fost verifieat (specificati scorul) Cli testnl·\ a fost evaluat (specificati scorul] I 78.i)! ~-----_6~1. Copilul a fost hranit I 64 ~~1l~a a fost 1_-1-I \ -- 1__ multe sanatoasa I 76. Copilul BNPAS \ 1 68. ._) boala 72.'_i!. I 1_"_1__ 1_' 1__ -.

' 88. Copilul a avut ._. indispus. '\ Copilul este foarte senzitiv . I -1--1--1I I I I I I 92.__ '_! I i I II 'I II i 99. Copilul a fost serios ranit ficati) 104. _ 1__ --I '\ I I II I 94. Copilul ---- Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ ~. 0 fractura a fost imprudent inca este 'foarte . aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie. Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I I 103.:'-I- un medicament 0' lunga perioada deLimp (specificati) (specificati) osoasa ii.s~ fie.---. Copilul a avut ori are probleme cu rinichii I ----------- -."" 1'88 ._. Copilul a fost tratat in su. I I' I I I III 8-. I' '( _ 89. '-'---_-. Copilul a folosit 0 substanta pradoza (c1arificati) 100.__ 1 Respondentul este irrtrebat : "Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?" "Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?' "Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?" "Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu . _ -_ (specificati i 91. sa adaugati?" c) Iamille. sViri de dispOZlt1e oSCllante are \ I. ~~!.--I I I .11ele vederea sunt raspan. p~ob~eI. -. Copilul are un nivel energetic seazut . este letargic 1.. 96.----I I. I " --1--1----. (ei~ meningita) 0 pentru malnuboala serioasa (speci- ' 1--1--1'-. Problemele cu auzul sunt raspandite I.l' ---1---! ill 1\ 1__ 106. C~p. . I! -._-are astm .. daca este 140 141 .--- _. I I ---- eu auzul I~~opilul =--------.--1----: Ii 95..I des- hidratare in treeut pentru ii. ..__ l]l fa~ilie I ----.?I dite m familie III) eu vederea " Copilul a avut 1~ 0 -- '-- --'I--1 __ . _ \.--1--/--1 I' Ii .>1 ati dori . 1-. . i I' 93. pl&uge usar.:::-_~-----"'---'~-__:_. Copilul a fost spitalizat cand si cat)..c.'--'--'--I!. Copilul tinde .ilu}a fost tratat tritie III treeut -lC-l2-. -__ __ .ul a avut ori are probleme ear. Copilul a luat I--I. se supara foarte repede 86 Copilul a avut si inca are probleme ' I --1--1-.'~":IA.infectie ocu 3:E_a 1--1 J 101. 105. II 1--.-C-'O~ilUl avut a.

nivelul socio-economic al acesteia (venituri. care. folosind instrumente de mas~~rare. La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1.57.· (apud Kalesnik. urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor. 1987). corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso- i) suportird. membrii comunitatii de apartenenta. . Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata evident a .. parinti vitregi.52. natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D. J. posibilitati materiale).92.Scala resurselor [amiliale * (Dunst. persoana ce are grijii copil . Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate : > . stari armonice sau conflictuale. se obtin 2 indici pentru. ii) suport extrafamilial.91.vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I.95.fidelitatea half-split . itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost. Iiecare vizand un anumit tip de suport familial: _!. La randul lor. H. suport .fidelitatea pentru scorurile totale . 1984) cuprinde 18 iterni. Resurse financiare. 1989). H. 1992). loialitatea.. validitatea convergent a . J.. Suport extrafamilial. 143 . 111 baza raspunsurilor la itemi. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale. 0 cale informald. Timp pentru Iarnilie. cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social. Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':. posibilitajile si neooile familiei. biseprecum si de la agentiile si organizatiile guvemamentale si neguvernamentale. pot fi impartite in dona categom.63 cu un instrument privind raspunderea in interventie . Jenkins.fidelitatea pentru scorurile totale .85. modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului. V. Resurse speciale pentru copil. 2. D. Primul lDst!Ument. ordinea nasterii Iului. 1986).. familie cu un singur parinte. cum ar fi cele financiare. > * The Family ** The Family 142 Stenqhts Scale. fideIitatea test-retest ... Scale. statutul profesional al pa. cum ar fi. M. Meredith. Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : ..75.. Irati vitregi).' . W. interviurilor cu parintii sau alte persoane. Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala.. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale. indicaniveZ1Il de a}~[de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse. Trivette.Scala pentru suport familial ** (Dunst. De asemenea. cn un instrument de masurare a bunastarii generale si . Mitrofan . de exemplu.. in baza dis~utiilor. Olson..intilor si al altor membri ai familiei). organizatii sociale. provenind de la rude. apartinand autorilor H. J. E. fidelitatea half-split . * Family Hesouree ** Family Support Scale. Articole de lux. C. C..'ajamilial (posibilit~tile de ajut~r din irrteriorul familiei}. prieteni. al doilea. 0 cale [ormald. nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg. la randul lor. Ingrijirea copilului. Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: .8tire educationalii si culturala a parintilor. J. Adjustemcnt Survey. Leet. unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au . sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie. Partner si R. mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale. vecini. Iidelitatea test-retest . servicii profesionale.

. . Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument. R. cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii. L.. parintele specifica numarul de contacte eu indivizi din fiecare arie. Din nefericire.33 pentru dezvoltarea copilului. ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta. Fewell. P. contine 35 de rterni si identificarea nevoilor parentale '" [amiliale * (Bailey. se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului. 1\1.. nu ofera inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare .. Schilling. ceea ce i-a deterrninat pe 1986). F. sprijinul si cooperarea cu specialisti. .nala si familiala S2£7'SeZ. functionarea farniliei. R.. a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti. . acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti.87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: . 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii. Turnb all .. . R.__ 6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei. Nici pentru acest instrument autorii nu ofera date privind calitatile lui psihornetrice. gasirea si utilizarea a n01.. cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. * Family Needs Survey. Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului. Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte.. precum: a preda copiilor acasa . S..I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [ami** (Turnball. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences. Norelius. A. R. DeRosa. aspecte financiare. ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare .Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham. Pn:vind neuoile Simeonsson. prietenilor. relatrilor personals ~i maritale. In 1981. A. liald . j. M. Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: . precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin.Rev'iztdi * (Robinson. Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate. prietenilor.. Ca modalrtate raspuns. 145 10-c. \. R. E. Schinke.. H. K.. S.Revised. 1988). 1986).. datorate mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. este Iolosit perrtru D.Inuentarul neuoilor pririntelui . Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar.. . planificarea viitorului.64 pentru durere. ** Family Information Preference Inventory. 144 identificarii parinte disponibil din partea specialistilor. Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice. . R.. fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii... euprinde 54 de suportului social pentru $1 este destinat * Parent Needs Inventory . Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat.83 pentru dezvoltarea copilului. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala.717 . II.surse de sprijin. P. §i siresul Chesiionarul ce apartin Chesiionarului re(deci 0 buna validit ate convergenta}: .47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest). comunitatii si vecinatatii.

sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata. .eaZa: c?piii mici obosesc repede. -:.obos. reactie . pot fi folosite diverse p~-o.al doilea rand practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p.1 simplu.mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l. unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test. D. de otncei . nu-l place pe exarninator : rob!em. de exernplu.'l. in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului. inainte de inceperea actiunii de testare. referitoare la practicianul care apUca iestele : . Sattler. fiirid necesara fie 0 pauza. printre altele.mar fi. tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici. care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp.. '. care nu au rabdare pre a multa. . moiivajia.1988).e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui. Mo. fara de familii. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare.. Peterson.oa:e sa ~ece~ILeo. trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie : . Inainte de inceperea actiunii de testare. in primul eel ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerint1"d lati . f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala. . care sunt distrasi foarte usor etc. C1). trebuie consumat suficient timp. oere atlOna~e ale subiectului iar. pur :'. . de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa. referitoareIla copii : " ~ a s~ jirz. sdndiate .experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri speciale.edun. cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc.multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey.i meniinerea raportului C'U subiectul ..eopilul poate avea un interes scazut m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau.organizarea maierialelor. validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata : . L. fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului . J Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii: 0 pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f. este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir147 . nu p~?-te fl. . . afectat conversatiei si jocului ' '146 2. . utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie: t~:np:d de.pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1'.ales daea..sa ~e svlI~~ta confortahil. 1989. 0 1..alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu.nu spuna acest lucrn : .' mai . suficient timp si pentru aCeaSLclcategone ae SUblEKtI • 0 0 • .ulU1. Bo. Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul nnc. Cohen ~1 L. L. este una din cele mai importante sarcini ale practicianului. . de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9Iesionala. instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}: . 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii. in. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti . A - 1: v. s-ar putea ca u~ copil sa nu se srmta bine :'.~ce ..ele . m aceasta perioada dorm.. Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari.stabilirea :. de exemplu.inderendenja. Iinalizata. Pentru un bun practician.reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului > si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni pentru a usura actiunea de masurare .1 s.e de. G. N. deoarece el. Wolery.porogramata. in functie de tem.erament. 1987.

Austin.marea independentei copilului (de exemplu. Health and Deoelopmeni. St.. Paul. referiior la [amilie : constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei.. Romero. . Kalesnik. c. Family Sirenghis Scale.. eu dezvo~t~re. H.: .. Publisher. 3.1988.. K. Journal of Individual. in E. The. Assessment of '} oung Children. 5. M. Columbus...c:. P.. Speneiner. eariv intervention.. copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul")..oplh:e lui si en rezultatele actiunii de testare. OH: Merrill. Partner. J.. H. J. 12. Brown.. P. diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare. Bailey. 3.. Schinke. 1987. D. 6. Denver: Love. S.. V. R. 1986. R. professionals and excepiionality: A special partnership. 1\'[. Jenkins. ed. Bailey. 313~323. F amities. Family Support scale: Reliability and validity.. Family and Commasnity Wdlness.. Longman. 17. S. 1983. J. in School Psychology Review.il'ea '~njormaji~i.O]~bade nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului. Madison: University of Wisconsin. \Volery. in Child: Care. 4. CA: Jerome M. 111-125.). Allyn and Bacon. deoarece membrii . L. San Diego. A. Nuttall. D.)71-375. MN: University of Minnesota. Olson. 1984. . Kalesnik (Eds. ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului. 391-398.. 1982. 1981. OH: Merril Publishing. . 45-52. in Child: Care. R. Seattle: University of Washington.. M. parents with retarded children. M.L.. :4. K. Broome. A. La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica a psihologului. M. Robinson. Cohen. 1994... Tumball. 1994. 12. New York and London. Measuring the adequacy of resources in households with young children. D. Assessing and Screening Preschoolers. B. DeRosa.. R. H. H.. D...Grnenewald. G. C. 'Psychological and Educational Dimensions.. R. J... N. Knoff. L. Peterson. Leer. 11. New York: Guilford Press.'i~ special a parinJilor. 9. 10. H.. A. est. I.. C. Columbus. P. Simeonsson. 12. 16:' Tlll'nball. liei pot fi foarte anxiosi in legatura. 1986. Sattler. 1. Columbus. _ timp suficient pentru imparia:. 1. OH: Merril Pubhshmg. J. Vincent..v. School of Familv and Social Sciences. Sattler.ghths _of. R. Stren. Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education. T w. H. 15. K. assessment of child and adolescent personality. Parent Needs Inventory (rev. B. J. 8.. 1988. Knoff. L. An intervention outcome study with mothers of handicapped children.. Developing coping styles and social support networks: BIBLIOGRAF~E Abbott. ]\IIiUe!'. _ aprecierea diferenielor indi7)idu~le. 1986. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia . 111 FaJmly Relations. 1988. • 13. Assessment of children. Fa1?~ily a~se~sment in. J. Dunst. 1980. 3. J. Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments.. 1989. 13. V. practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia . Schilling. Dunst. F.. Norelius.). Fewell. Health and Development.. la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari. .. Bell. 2. Davis. Furkhouser. 148 149 . E. 7. SEFAM: Supporting extended family members.). E. de aceea. L. Early intervention f01' handicapped and at-risk children. ¥ereditl~. The case History. Kirkham. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program. L.. Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists. TX: Parent Consultants. J. J. Assessingin!ants and preschoolers with handicaps.

revizuita (vVISC-R).1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce..te~~r~. scopul principa:l al acestui instrument * Cattell Infant Intelligence Scale (CnS). Testul apartine lui P.. de asemenea. vom include. Pr~z. Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru abilitatile copiilor.1. prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R). E. ].. Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a).atile copiilor. Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940. Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL ~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre ~lferentlere :.denumit . . va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de 150 Y~Tolantatll. Bateria de rnasurare Kaufm~n etc. :~:::. 2. printre altele. Pana in prezent. in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell. 3. dupa parerea sa. care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei). Obiectiue. Apoi.Scalele lV!cCarthy pentru abilit. 1980). 1960. 1940).Este cazul III primul rand. cu intentia de a fi 0 extin. el a fost'revizuit de Z ori respectiv. . J.1. Este vorba cele 3 teste mentionate anterior. Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC). Este yorba de testele care sunt folosite mal frecvent in practica. Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. in ordine alfabehca. . inclusiv varsta adulta) . ~ . A. testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri.1.. P. Scala de hllteligen!a Cattell * pentru eepii miel a lui • Scu~/t isioric.masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap. Astfel. in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare. avand m vedere denumirea lor din limba engleza. incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani). .). clinici etc. 151 . vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele 3. 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive. "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L).ntar~a v~ fi facuta. Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii . De cele mai multe ori . Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru). DE TE STE E 3. Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta._The b~g fioe" (Marele cinci).. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell.. Gregory (1996) adauga un alt test care. Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii.vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada pre- 3. EXEI\iIPI . Masurarea inteligentei 130 prescolari Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru . La toate aceste 4 teste R.

rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni. deoarece se poate aplica 111 . dn7inistrare:. De asemenea. Forma noua a scalei... fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste.este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici. ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman. totodata.ca1a Bayley.2. in 1~83. nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. In' concepti a autonlor.1. Kaufman' si el este public at . De aceea. r ' 3. . L. cel ce aplica de testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet. Umansky. CIt luni . In concluzie. inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si. cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de..De exemplu. Testul apartine autorilor Alan S. Kaufman si Nadeen L. inaintc de orice. scala este supusa unei noi revizii. cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36 152 • Scurt istoric. Kaufman. a urmari eu ochii mintii anumiti. si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala. insa modificarile facute (ca. La fiecare item. R. de altfel. eu cat copilul este maimic. Scala Cattell (varianta initiala) contine .. P.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. M. R. w. Saccuzzo. Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel . D. A. • C aracteristici psihometrice. S. respectiv. intr-un fel. S. de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual. a rnanipula obiecte comune etc. testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in . 1993). Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala. un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m luni. ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva. mai ales. stimuli. 153 . • Obiectiue. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Siandardizare.~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard.. Continut.r . din punct de vedere psihometric. 1986). raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-). Pentru aplicarea completa a testului este necesara 0 perioada de timp de 2030 de mintue. in sen_sul ca. N. cum ar fi. Ramane. E~antionarea a prezentat mari deficiente.. Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii. . en atat tirnpul aplicarii vtestului creste. 1983). urmare a revizuirii din 1960. E. Conner.i scorare. scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta. in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S. In 1980.. Desigur. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni. testele Gesell. .. Desi revizuit de 2 ori. din 1940. K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at b copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani. el estenesatisfaditor (Hooper. R. testul nu a fost restandardizat din 1940. L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC). In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si validitate. de exemplu.. varsta mentala (MA) si coeficientul de inteligenta (I Q).Scala de dezvoltare Bayley. In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni. Daca. uti. Desi cuprinde si 0 scala de achizitii. ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan.. de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui.

-. Serii de fotografii :. ! ani) .fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca.perceptiv al copllulUl (se apnea copiilor de 2 1/2-5 am).-. 2. scalele nu sunt in ceea ce privest. 6. Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1. .em~ nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal 154 bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani).e numarul subtestelor pe care le cuprind. numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}: 5. Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani).12 1/2 ani). . . OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor.l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani. v. 3. Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii. 1 3.. 2. 6. . ~ 5. Dupa cum se poate usor constat a. repartizate astfel : a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala : 1. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) . Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta. 4. Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le . 3. 4.toate varste~e). Tnielegerea textu. La randul sau. subtestele nu sunt aplicate toate . j_l. precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5.de numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator (se aplica pentru . Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani). anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~. Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste.e unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1 12 1/2 ani). Ghiciiori : copilul trebuie sa. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::. 2.• Coniinut. Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani). De asemeriea.~ b) Scala de proeesare simultana : 1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi. Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) . Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e. . tot tlm1:t:m numai partial in campul. 7. Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste : 1. . in asa fel incat aceasta sa aI?ara. caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre '21/2-12 1/2 ani). Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani). in aceeasi succesiune.

statut socio-economic. Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte. in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor.79 . tare are valon mtre .peste medie.Recunoasterea fetei . 1996). ED Standardizare.extrem de cres~ut. se pot despnnde urn.. comparat cu "seorul scalat.89-sub medie : 70 . scorurile scalate de la s\lbt estele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale.A. . cational al. indiferent de varsta: l\h1:1tedi~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~.tuturor copiilor. In medie se apreciaza ~a.a este de 10 si d:viatia s~andard -..U.COPll de aceeasi varsta). lIP Administrare si scorare. Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S. m Iunctie ~e varsta copilului. altor . statutul socio-edn.Li san incorect (0 puncte). cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea. Este vorba de subtestele: . din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii. v In afara eelor 3 scale. rasa sau grup etnic.te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul.medie. se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia. De asemenea. ce sunt prezentate foarte dar in cad. v..:. 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati. . 90-109 -.5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani.Triunghiuri.Memoria spatiala . APOl.cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii 156 157 . R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl. cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani . . In ceea ce privests fidelitaiea.1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160.mult sub medie . Din punet de vedere calitativ. adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan. . 120. . r " r ) . varsta. La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ conse verteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane. marirnea comunitatii de apartenenta. Scorul brut . respectand criterllle.ext rem de scazut. ' Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de.atoarele subgrupe: peste 130 . testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e. ].mult peste medie : 110-119 -. . se poate calcula scorul unei Scale nonverbale. III Caracteristici psihometrice. au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite. B.1 . 80.Miscarila rnainii . "..m intregime.1 19.. cuprinsi in programe educationale speciale. Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor. sub 69 .. selectati si stratificari in funetie de: sex. .. . .~ulmannalnlui." (p~rf?rmanta.simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului. parintilor Ca 0 particularitate. Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea..129 ..3. Ace~sta ~cala folose:.Analogiile matricei.pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :. ~IeCt. Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com. regiune geografiea._ Seriile de fotografii. fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei moderne (Gregory.

S. L. Chatman (1983).83 pentru pre. . 159 . pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu .. R. . S. vVPPSI. ~~ Referitor la valid£tate. V.. pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta.1 . E. Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C. Reynolds. validitat~a de construct 'a bateriei. se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama.. situatia se prezinta astfel : valori Intre 1. ~. Cooley si Ayres (1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si.. valoarea medie a SEM este 4. Astfel. valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte. .pentru subteste. Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC. c) eroarea.1 . pent~u .: . In cadrul manualului sunt prezentate. pe de alta parte. ]. intre . . Kaufman. Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~ a) [idelitatea "half-sPlit'. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera. standard a mdsurdrii .. 4.4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale.8 pentru Procesarea secventiali'i. _ la copiii scolari.88 pentru pre..~ pentru copiii prescolari si intre . la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre .cola~l. Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre158 zentate in cadrul manualului. respectiv. cat ..cu varste rruci.>1 .87 .6. cum ar fi. L. coeficientilor..1 5.~~te intre .87 si . t. Obrzut . E..0 pentru Procesarea simult ana si 3. si copii retardati mental dar educabili. StanfordBinet.i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice. ele sustin. vVillson si S.. Ele vizeaza 3 forme ale validitatii : a) uaiiditaiea de consiruci .:~ariaza in. .94 pentru copm scolari .colarii mici... valoarea medic a SEM este 5. L. \iVISC-R. 'in general. Shaw (1984) si A.1 si 1. .89 .6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4.1 5. .i intre . Kaufman. . respectiv.9 pentru scala de achizitie. ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii. care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC. Kaufman. plus Scala nonverbala] a f?st irrtre .85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale.83.80 si . Kaufman.93 pentru ~colarii mai rnari : .. ]. Pe de alta parte. Pro~ ces area mentala .0 pe~tru Procesarea secventiala.0 . 77.7 psntru .86 . raport cu varsta copiilor si anume: . 1983.' . D. 4. 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa). Obrzut ..colan.i .rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului. secventiala si simultana. . rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii.5 pentru Procesarea ment ala. b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii.. Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati r in invatare . A..72 si .la copm pre.Procesarea simult~na. 5. In ceea ce priveste valoarea SElVI. A. Mai mult. Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala. J.

E.pentm *lUeCarthy 10-(. 1984.aska.Kamphans. 1984). care. .intre 6 luni si 1 an. In siarsit. J. U J .. 1984. copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani. R. Sternberg. McCarthv Sl nublicat 1972. F. \:V. Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare.A$a dupa cum aparr chiaro din t~tlu. M. avand in vedere precizarea facuta de A.. Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I. A..a Woodcook-Johnson (partea cognitiva). 2. Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie... McCallum. Testul pentru abilitati cognitive.jj v Obieciioe. lor. Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor. ele fiind iritre . 1984).68.717 Scales of Children's A'hilities (lUSCA). Oehler-Stinnett. R.. 160 concluzie. Karnes.are. b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie. testul intentioneaza sa ofere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabilinentru invat. .. A. i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley.l anume : I .i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact. un test poate fi considerat a fi de. cum ar fi. A. . 111emoria picturala : copiii l:. Strommen. Das. ~ . de catre The Psychological Corporation. Scala vel'bala : Ia 1. S. 1985). . J. alti autori. Bateria pentru copii Luria-Nebr. Anastasi (1985)' si anume. 1982. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz. a fast creat de catre A. In ansamblu.. 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler. testul K-ABC. Testu1 cuprinde 18 subteste... desi relativ nou. A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman. Pe de alta parte insa. copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte s: 3. ~ Coniinui. 161 . achizitie numai daca este strans legat de un program instructional.. coeficientii de corelatie au avut valori moderate..i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass . Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse. J. copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator. in Acest instrument psihodiagnostic este rnasurarii nivelului intelectual general. R.' P. 1988) . iar pentru partea a II-a. copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar.. L * Scurt 1·ston·c. Vl. c. precum si a capacitatilor:. Jensen. Bateria psiho-educational. sunt grupate in 6 scale:.35 si . J. desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei. s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor. I'llemoria uerbald : pentm partea I. D. Naglieri. J. 1990.1988. J. c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K -ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e.

3. Scala pereeptnal-perlcrmantiala : 2. I V. 2. oferind "opushl" (de exemplu.. Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile. . 4. uncle sub163 . copilului i se cere sa prinda 0 minge. Memoria numerica. i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator. cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior .partea a II-a. Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste este capabil s. Succesiunea notelor muzicale. Numdrarea :.1- 1. cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite.i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) . 3. 5. numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale. 2. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare. Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator. 3. ce au 1nt3. 7. cat rnai multe fructe san cat mai multe legume). Gruparea concepiuald : copilul clasifica cuburi in Iunctie de rnarime. cum se poate usor constata. 5. . Desenarea unui copil : copilul deseneaza unui copil de acelasi sex. De asemenea . 3. numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. Memorie picturala : 2. Memoria verbala : 4. II. Scala motriea : 1. culoare si forma. Scala memeriei : Scala memoriei cuprinde 4 subteste si in scalele anterioare : l . i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a . 4. Coordonarea braiuhoi : pentru partea I. Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri . 162 Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon . Scala eantitativa : 1. i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a. Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple.>'_d'< anumita categorie (de exemplu.i sortarea : copilul este solicit at S3. 5. Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) . trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e. Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde. Scala eunoasterii !Ienerale III. pentru partea a II-a. perceptual-performantiala. 11dmorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre e in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) .Vara este tar iarna este ". 4. VI. A nalogii: copilului i se cere sa complet eze pozitii. 6. Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) .

desigur. administrarea incepe cu primul i . si cat eva exceptii: .partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2. precum si exemple.ea. . Testul se adrninistreaza individual. "Mem.". Cantit ativa] sunt insurriate J ° 164 165 . ' privind nurnarul " este sub 9 puncte.pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle".teste £ac parte din scale diferite. in medie. anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle".Memoria rnumerica " . De exem plu : . pentru unele dintre ele. "Rezolvarea problerrielor tip puzzle". necesitand 0 buna cunoastere a lui. .. . . pentru majoritatea subtestelor aplicate. destul de cate si ele. sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste. Cantitativa. "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2. mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani. de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani. . l. "Fluenta verbala ". "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a).oria verbala ". Perceptual-Performantiala. "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata). Motrica. Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa . Memorie. "Intrebari referitoare la numar ".partea I.·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi". 'tot usi . Datorita.rului". Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale: Verb ala .K-JiBC (de 0Q-\ 'T .pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total. "Gruparea conceptuala" .}'demoria picturala'". "Coordonarea bratului " "Desenarea unei hgun .. se specifica un punet de plecare (altul decat primul item). I:\ ertth . "Numaratul ~i sortatul ". pentru copm se toate testele.~/uj ) . c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel . total de aplicare a intregului test este.Vocabularul in imagini" (partea I). -b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare. "Succesiunea atingerilor". Ca 0 regula generala." se nU111aicopiilor cu varsta de l a 5 ani in sus. Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle". \VISC-R sau. "Coordonar. Larasi.subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai in cazul in care scorul copilului la subtestul . "Analogn". Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut. particularitatilor de varsta. pentru a reduce cat mai mult subiech. . c& T • Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ". Administrare '}2: scorare._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri". ca 0 regula generala. "Desenarea unui copil". "Actiune imitata.subt estul "Orientarea dreapta-stanga. Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala . care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16. Perceptual-Performantiala. d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde. cum ar fi. Scala cunoast.pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ". iar ea 0 exceptie. "Memoriaverbala" .. precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. existarid . PIC:?. "Orientarea dreapta -stan~~".erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale.

meche. GCl are 0 rnediede 100 si .90 pentru Gel. b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre . E. Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor. lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) . apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. 4. nivelul ocupational al tatalui. Kaufman (1983). folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat.ari lor efeetuate: a) fidelitate privind consistenta i. Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului. rezident a rurala sau urbana: Copiii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului.practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A. normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l). ].92. peste 130 120-129 110-119 90-109 7079 exceptional (very superior) . 75 si . lata.' . fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: .60 si .7 pentru Scala motrica si 4. peste medie . intervalul este de 1 an.Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10 iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78. Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv. retardat mental. sex.79 pentru Scala motrica .89 . (II 166 167 . Pentru Iiecare nivel devarsta... 4. . Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : . in timpul aplicarii testului. .0 pentru Scala perceptual-perform anti ala. I .84 pentru Scala perceptual-performantiala. Kaufman si N.88 pentru Scala verbala.niernd : coeficientii au valori in tre . 2 1/2 5 1/2 ani.4 pentru Scala verbala. preferint a copilului pentru anumite sarcini. in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel). Pentru copiii mai mici. 90 si . superior : normal. cu 0 medie de . Esantionul a cuprins un numar de 1. de altfel. alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute. recomandand precautie. ' tate in urma cercet. nurnite Indici (Indexes). Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile. 1991)..3 pentru Scala cantitativa. sub medie . Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor . Standardizare. B. Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu.032 copii. e) eroarea standard a mdsurdrii .normal. observand. 1996).. • Calitdii psihoJnein:ce. Aylward.« deviatie standard de 16. intre . distribuiti in 10 categorii de varsta.5 pentru Scala mernoriei.96. . 80. eu medii de .81 pentru Scala cantitativa . . in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory. . marginal. Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate.ase tipuri de Index.1 pentru GCI: d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest. sicare sunt valorile fidelitatii rezul.respectiv. intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani. Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani.89 pentru cele. 4.i . 4.. medie . . fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii.93. valorile acesteia au ea medie : 3. dupa un interval de timp de 0 luna. rasa. sub 69 Daca asa cum s-a precizat. regiune geografica.

<11 bLU diil e t uat e : a) pentru -oaliditatea concurenid. Astf el. 'Wiebe si O. FSI Q al testului \VPPSI. Lynch si Branthwaite (1984). Dna dintre cele .mici copii. R. Ulterior. Bolen (1984). 169 168 . A. folosind metoda analizeifactoriale. acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). special analiza factodetermine se confirma sau nu existenta celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy.te scale intre motrica.60). in urma unui studiu . verbal. Trueman. au gasit numai 3 factori : general cognitiv. GCl. au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar$1 gruparn lor catre McCarthy.s: tru nen .un studiu un lot de copii de 4 ani.70 neritru Indexul sdalelor verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et..JVI). mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite.. Purvis ~i M. pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet. corela. . 1996). i~tre. au gasit 4 faetori ~i. s-au obtinut urrnatoarele ale : irrtre . De altfel.. au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe. L. L. ]. in urma unui studiu efectuat pe un lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani.uarrd.fost urmariti de catre A. au testat 33 copii.81 pentru Gc. (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra. Bolen (1980). Massoth. (1990)~. "Watkins (1980).a si Benito. 61 . M. Keith si M. recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory. T. Pe alta parte.acaI. pc un grup de 31 copii s-a constat at ca.. Massoth (1985) care a gasit. : r ' rnai multi au incercat. in practica.mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel. Astfel.5 ~ni. lata cateva ~. anurne : general. si motor. de aceea nujiot Ii t rase concluzii foarte clare.:.i Ia aUe 2 teste. A. R. un grup de 35 copii au raspuns la MSCA . pentru GCl . Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA. Levenson.41 S1 ._. Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari. M. odata cu aparitia testului vVPPSI-R. N. Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet. prescolari . mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (noscolare (r = . ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii _.dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru scoala si achizitiile scolare ulterioare... Fom'sSant.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a.:I si IQ Stanford-Binet (Forma L. rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : . In vederea deterrninarii s-au efectuat studii pe grupuri foarte . porceptual-perforrnantial.efect.. De aicj. E. Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta testul \VPPSI: ' ' b) pentru determinarea ualidiidti: predictive. in mod surprinzator. si. De asemenea. Z. .etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 . verbal si motor. aceeasi C01)ii au .

mai ales a celor cu difieultati de [nvat.ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a/raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] . D. subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului .1 1 abilitate C d:Jl_. COpleJe. v •• 171 . Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rnasoara abilitatea privind Iimbajul receptiv... pentru copiii scolari. testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor.SoaI'0. 1. D.are. . Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 . . component a scalelor arata l~ felul nrmator : Subtestele pentru pre~colari: 3.l. rr. este vorba de 0 revizie a Scalelor abilrtat]. .L '. C omtr-uc{# din.j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze • C Ll I intelesul unui cuvant p. 1990 britanice de Este yorba de 0 achizitie relativ grupul de teste psihologice . 6. subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si.b ~nasoara. soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot . ' * 110 Differential Abilities Scales (DAS). Scurt noua pentru individual in 1990 a. Concret. bili .4. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1i2-7 am st.orle Sl ~. > . Sealele pentru diferentierea abllltatiler * . <. S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an. . cuburi (2 1/2.dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}: ~ 2. 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en.4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale.~lr d: 4 imagini sau desene. a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~ 1 s: pT~zmta uun. In ceea ce priveste varst a . ~ la. . alta.varietat~ de abordari teoretice" (Elliot. subiectul trebuie sa.1.rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}: .i ~ v Gcn~ 1]_ :::. ConS~ntl.. ' . . al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior).: 1990 b).' . De fapt. La randul lor. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a din me~'lOn. 2. b)..~ . "exceptand pe cele de achizitii~eolare.. v . !?.'. subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator din cuburi de lemn .a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ .o.v v Subtestele pentru seolari : 1.1 abilitatea de a pera cepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model). ~. 0. blht~tea motorie . C.' rezentat de catre exarninat 01 : rl Consiruirea stnf'~7tUYi1:3 ( ani 11 luni) : eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru Mutrici 0. " Obiective. C. el poate fi aplicat pe snbiecti de 2 1/2-18 ani.a nonverbal (subiectului i se arat a rnai J I J si _Q est..1' 111'um) . Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare.l. . 7.3.. . A~a cum se specifica in cadrul manualului. .~op~aJ. . istoric. Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s. . e Con/inut. v .v b. m.l a. ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate).administrate vederea masurarii inteligentei (Elliot.__lLal.

set de imagini. Ortografierea (6 ani . Caft dintre . 2. trebuie saunarcheze. mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec. dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere..8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele . Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi. fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj . i se cere sa citeasca 0 serie de . '1 1990 b).17 ani si 11 luni): .. pentru fiecare. Citirea euvantulz£i (5 ani . Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari. desenul care 0 completeaza eel bine) . Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani . utilizat in eadrul unei propozitii si repetat. 'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (47 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman. cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) . trebuie sa arate.17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera. 173 Subteste diaguostiee 1.ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere. operatu bazale. copiilor eu varst a mtre 6 ani .17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect. ' .multe matrici si i se cere sa aleaga. cuvinte). cienteior cognitive (Elliot. ~CD. pe un mai multe -17 ani . 3. Deprinderi numericebazale (6 ani .i 11 durata ea opus un cartonas cu sau secunde. Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani17 ani si {i luni) : mascara abilrtat.17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia. subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator. Testele de aehizirie seolara 1. 5 Similariidii (5 . 2. . .Ia structuri compuse din figuri abstracte sau din numere). Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani . 5.17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata 2-9 care i-a Iost foarte repede ante- nor :. in cadrul . Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) .ele au fost pe prirnul cartonas) . cat de repede posibil. (subiectul.uvinte care sunt prezentate pe un cartonas).17 ani si 11 1uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] : 6.tiilor mentaie . .ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda . bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic .

Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] : 2. Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale). trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice.alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ). Este cazul mai ales a copiilor maimici.Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (. L.si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului ..determinate de varsta copilului. tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului. administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen. A bilitatea raiiondrii nonuerbale . Spenciner . Tirnpul necesar 17·1 pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni. Din punct de vedere tehnic. itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul. care necesita masurari si evaluari suplim ent are. Acesta este bazat. Selectia extinsa a subtestelor se ref era. In al doilea rand.i 11 luni) : 1. punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani . A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii. In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul ofera directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte. Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie. J. A bilitaiea uerbald : mascara si cunostintele invatate iar subtestele conceptele verbale care Iormeaza acest grup sunt . pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala. Spre deosebire de alte teste.) Adminisirare )'i scorare.. G.GCA score). Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste. 65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni. Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala . T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate. la faptul ca examinatorul poate.i Similitudini : 2. sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global. 1994). acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat. pot fi adminis175 .5 ani :. numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability . intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani. .invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat. Astfel. daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori. 3.. A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL (. mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care . in mod optional. La unele subteste examinatorulpoate sa. .17 ani si 11 luni) : s 1. de fapt. L.31/2 ani .

asel~e~ea. ]. aC'. Astfel..esteia . Scorurile . d~ s~b~ecti. Hagen. Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile.:70U U.sunt laudabile..la randul lor. pentru prescolari. sunt convertite in T (media = 50 si . Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta. J. exprimarea verbala.aIl. coreland rezultatele 1a DA:::. Intreaga scala cuprinde 15 subteste. ce poate fi locul GCA. estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh. repartizati astfel functie de 175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani . centile si scoruri standard 100:. Din lipsa de norme specifice.8~ Privitor Ia »aiiditate. baza carora se un Scar combozii special nonverbal. A * 11-c. Esantionul a euprins " Obieciiue. Scorurile sunt en scorurile ahilitatii care. inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita.17 ani si 11 Iuni. 10. Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de . unul dintre cele mai cunoscute teste din lume. . B.trate subtestele nonverbale. 1989): a) Ilatlonamentul verbal: 1. cunostinte sociale.475 de copii.i SD =. 1985)..80. llit" 198C a.1 Scala de Inteliqenta editle ) . Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici. eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:. T R \ Sattler. 177" 176 . nu il vom prezentain ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce seaza inteligentei 1a prescolari.94. Manualul ofera instructium privind scorarea 'care subt est In narte. h 19a 6 C).perioada prescolaritatii. R~ L.88 91 ..ate~ GCA este intre . scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei. \iV.89. educatia parintilor . Scala de inteligenta Stanford-Binet. ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata . Ia randul of era 0 estrmare a performantei copilului 1a diferite subteste.:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri. V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive si intelegerea. sub .=: un numar 3. regitibf:a geografi~a. hdeht.!-. c~tegorii... • C onfinut. <1t 3. dezvoltarea vocabularului. De altfel. Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul . se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale. prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda. ~ istoric. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1/2 si 6 ani. In general.717 Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition.. Editia a patra a testului a in anul 1986. cand au fost publicate cele 3 baza aplicarea lui (Thorndike. lY. inforrnatii factuale.70 91 . ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a -testului. ~J 1..!. urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler. -desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani.. . exceptand pe eel cu. Betz..dizabilit ati severe. \VI Caracterisiici psihometrice. e:. verbala : Inielegerea: reflect a intelegerea verbala. s-au gasit valori ale coeficientilor intre . care.. E. ..i a~hizitiilor. 90 si .f Stanford-Binet (a Precizare prealabild. aDartenenta etnica.

nttionamentnl lliductiv . Lndoirea si tdiatul tiala. b) Ratlonamentul cantitativ: 1. discriminarea. Cantitativ: reflect a . pot fi aplicate pe un copil u~ d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore. exprirnarea verbala. 3. discriminarea det3liilor esen- d) }Iemoria de· seurta dnrata e 1.experienta cu numerele. coordonarea vizual-motorie. at entra . perceptia vizuala.formatii factuale. Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul- :lUmar tatelor. vizualizarea spatiala. formarea conceptului. Scoruril e b rute sunt transormate f . care este un scor standard 179 . ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice. A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala. exprimarea verbala. concentrarea. cifre : evalueaza memoria auditiva scurta durata si atentia : 4: Memoria obiecteZo.1 calculul.)corun eli Scorul udrsiei standard (SAS). c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e 1. 4. perceptia vizualizarea spatrala. . Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului. lYIafrici: ovalueaza vizuala. in functie de rezultatul obtinut precum. cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice. niciodata nu sunt utilizate t. In aplicarea subtestelor. . Memoria pentru. b) nivelul plajon' (ceiling level). conceptele matematice :. perceptia formei. abilitatea vizual-motorie. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata. '4. pentru detalii . 2. Serii de numere : mascara rationamentul logic. examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume: a) niuelul bazal(ba'sallevel). flexibilitatea. 17~ atentia.l~ . if:. 2. experienta sociala . deprinderile calculatorii.: refle~ta' intelegerea vizuala. Pentru raspunsul la fiecare item se " . reprezentarea vizuala. inductiv. si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare. aterrtia . memoria vizuala. Copierea : mascara reprezentarea vizuala.3. analiza structurii. discriminare. perceptia vizuala. Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph· . inc erearea :}i eroarea. discriminarea. memoria vizuala. 2. rationamentul e Adminisirare 9:i scorare. in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii.. analiza vizuala. in medie. concentrarea.L reusit" sau "e~ec " . Desi testul cuprinc1e 15 subteste. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali. Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie. concentrarea si atentia : 3.oate in exarnmarea unni copil. Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp. r tia1e. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si. 3. mentul inductiv. rationamentul inductiv. intelegerea verbala. rationahdrtiei : reflecta abilitatea spaanaliza vizuala. Pra:tica a dernonstrat ca. logic a . coordonarea manaochi . ration am entul inductiv. insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. concentrarea.

S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . 71 si . ranlor.. care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16.46 pana la . E. . pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele . Hopkins. nivel al consistcniei=inierne. prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari. 71 si . al nivelelor de varsta (Mc. F.80.. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980.manda utilizarea lucrarii autorilor A. de 8arii.77 pentru subteste : intre . Un alt studiu. ..imp de 2 Iuni'. apartenenta varsta. sexul.nu poate fi aplicata scala inteligenta. .56 si .. hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai JL deterrninarii [ideliidii» test-retest. 1942l. Pentru cei din o Siandardizare.89. Astfel . si alt ul . rarea rnargelelor . marim~a comunitatii. doua unul . de 0. . Intelegerea}: iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste). Ne vom in special studii etectuate pe grupuri de copii. s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de . de asemenea. Analiza structurii) : o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica.Nemar. rnai ales copiii 1a [ideliiate. pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani. ' Referitor la ualidiiaie. talentati si supradotati. care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical. au fost dupa un interval de t.89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale K-ABC..ell media 50 si deviatia standard 8. existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice.' j grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficien- 181 . Cantitativ. de subiecti (normali.80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozitla Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler. Memorarea propozitiilor. Cantitativ. Examiner's Handbook". Pentru scopuri de triere (screening) mai multe seurte sau abreviate ale testului anume : i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular. mai ales. Lotul a cuprins un numar de 5.88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii intelectuale. in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI.' Una din adresate acestui instrument psihodiagnostic consta faptul ca nu permite compararea \ r. pentru copiii rnici. valoarea de .91 pentru scorul compozit. Pentru aceasta categoric de copii se reco. cuprinzand 57 de copii de 5 ani tilor de corelatie : intre . Memorarea margelelor. Memo. Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica. cercetarile arata. . scorn rile varstei standard sunt in sco ruri cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit. cu dizabilitati de invat are) demonstreaza. situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati . 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. 0..i ret ardati mental pentru care . studiile efectuate pe' diferite grupuri . Din multitudinea cercetarilor efectuate. De asemenea. Delanv. in baza unui singur factor cornun . structurii . primul rand. retardati mental. efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC. @ @ C aracteristici psihometrice.si F.

Aritmeticd. De exemplu : "Ce culoare are gutuia" ? . in generalvcopilul sa realizeze ceva si. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er.revizuit * eopfii • Scurt istoric. itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. Aceste teste sunt urmatoarele : L Casa animalultci. copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte. La Iiecare din cei ~ de itemi prezen22 t ati oral de catre experimentator. Asadar. Vocabular. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere . Teste verbale. un copil este . acestea solicita. el ?". Sunt 20 de iterni. In total sunt 16 itemi. mai usori. . $ Coniinut. In 1989 el este revizuit . "Cate degete sunt la 0 mana?" * Revised 182 \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence - (wpPSI-n). Spre deosebire de testele verb ale . Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare. Teste de perfor manta. 3. Testul cuprinde 13 propozitii ce trebuie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost prezentatede catre examinator. in special a copiilor. De exemplu : "Ce este gura?". Scala de inteligenla \Vechsler pentru preseolarl ~i seolar i mid . . mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" "mal mic" iar apoi. unii. aranjati in ordinea dificultatii. J "ee (V\!PPSI) deprinde- 6. tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid. Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta. eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr : "Prin ee sc.performantelor peste timp.aseamdna ommar cu 0 para?") . Varianta ini tiala a testului euprinde doua categorii de teste .6.iind. ce urmaresc masurarea rilor verbale: 1.. ") iar a1tii. 5. ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale. cele mai multe sarcini sunt eu timp limitat. Jnjelegerea..te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2. cu cate bomboane mai ramane. Lnformaiii. solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare. Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei. mai dificili. in al doilea rand. nCe inseamna cuminte?" 3.. imaginea fiecaruia f. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra . atat a continutului. tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i'faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta. Ia diferite trpuri de cunostirrte generale. Cu toate acestea. 4. Similitudini.. . cat a procedurilor de administrare. trebuie facut daca te pierzi in oras P:: . Propozifii. deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii. ' • Obicctioc.1.i anume: 2. II. d~ntre care. noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri.. Ionel are 3 bomboane si ii ofera una lui Danut . De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?". De asemenea.al unor situatii sau evenimente sociale.asociata en un cui de 0 anumita 183 1.

l~eferitor la scorare. sarcina de a cornbina cuburile in asa '1 reproduca imat corect imagmue corespunzatoare v' " v. timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test. ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit. raspunsul acest . cum s-a mentio. In rnedie. calea un puisor ~l mama sa. 3. "Desen geometric" $1 "Cuburile". Copilului i se colorate in alb precurnsi un model."Propocai~ulat b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP). "Inte1egere" :. a)coejieient . respectiv : 5 esecuri pentru . un animal un picior}. baza scorurilor Ia subtestele deperformanta.. administrate a itemilor . este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita. p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un Iimitat de 5 minute.1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0.: 184 185 . In sfarsit. care auo medie de 10 si valoarea deviatiei standard 3.copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului. Astfel. Completarca imaginii. de intehgenfii »crbald (VI Q). totodata. 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar". s. 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii". "Vocabular". . In cazul acestui test.. 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 .Tnformatii" . ' Pentru toate subtestele.Pentru subtes!~le. ~5. Pentru subtestele "Labirinte" "Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul.si. de fapt . obtinnt in verbale. Acest este oarecum . cuburilor (Block Design). copilul trebuie copieze diferite geometrice.5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea . precum $1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect. Testele verbale si de perlormanta se aplica altemativ. de la un subtest altul. Sunt oferiti 10 -itemi. buind sa exact acel "ceva". scorurile brute sunt transIn scoruri scalate.ii. esecuri pentrusubtestul . 4. . " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ". "Completarea imaginii " . 0 ceva exemplu. In primul rand.e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui.~s~~ "Antmet1ca" . pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile . geometric. tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca . 4 esecuri pent.ului este de 15 30 de minute. Pentru care subtestele prezentate mai sus. pentru subtestele "Infor_ "Aritmetica". ')i scorare. pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri : timpul $1 corectitudinea executiei. in principal se acordarpuncte ru raspuns corect . 2. cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare. Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui.pot calcula 3 tiDuri de coeficienti de inteligenta si anume : I 'sunt 11 subteste ale :intregului test.. .ru _ s_ubt. 4.. en activit ate a de testate a copiilor mid.Intelegerea". contine 23 fiecare ins emnand .. 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului. testse acorda 5 minute.:. in ordinea crescatoare a' dificult at. ell exceptia subtestului . subtestelor .. care cuprinde . trebuie sa fie Iamiliarizata.

A dona varianta a testului. . continutul testului. 186 (verbale c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie. nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului.60 :.a re 3 ani si 7 ani.93. Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric.87.i 4.58 9i . . 77 si . Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini. si 3 luni (deci este 0 extindere a inter187 . categbria socioprofesionala a t atalui.96 pentru FSI Q (intreaga scala). de asemenea.75 pentru FSI Q. Referitor Ia ualidiiate. d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate. Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste. urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest. Pentru toate cele 3 scale. prima variant a. 'publicata in 1989.76 pentru VIQ. . Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155. Deoarece. f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3. 0 buna st abilit ate a t estului : e) eroarea standard anulsurar£i.69 pentruVI Q.35 pentru PI Q ~i intre 2. Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica.estul vVFPSI este corelat cu alte teste. . . • Standardizare. intr e 3. la Iiecare nivel de 'V8TSta. calculata pentru toate subtestele. precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute .i . a fost pentru toate subtestele intre . Testul este clestinat coniilor eu varst a . Privind aceste valori. rasa (alba :.94 pentru VI Q. Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard. arc valori cuprinse intre .92 pentru FSI Q.c)coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste ~i de pertormanta}. valoarea acestora a fost intre . b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de . specifice pentru forma revizuita . Fe ansamblu. pentru Iiecare jumatate de an. in ceea ce veste fidelitatea.60 pentru PI Q si intre .86 pentru VI Q. Din aceste date se observa. rezident a urbana sau rurala . a intervalului 4-6 1/2 ani. a fost de . reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie. . • Caracierisiici psihonletrice.i 3.12 pentru FSI Q. calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre .44 . Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual. • Obiectiue.. intre .53 si .93 pentru PI Q si ..85..66 :.40 :.87 si 1.i nonalba) . datele de cercetare arata urrnatoarele : .15.i 3. media este 100 jar valoarea deviatiei standard . Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii.. calculati in baza aceleiasi metode.44 ~i . .89 pentru PI Q. pe un grup 50 de prescclari. vom prezenta in continuare nurnai elementele noi. hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe. cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M). Astfel.. respectiv cate 100. in foarte mare m asura. in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t.

. toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa ofere raspunsul coreet 1a primul item. sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala. \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste: Subieste Irrformatii Intelegere Aritmetica ocabular Sirnilitudini Propozitii 188 S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului Desen geometric Cuburi Labirinte Completarea irnagrnn Cuiele anim alului '" A $& scorare.pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: . raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului".L . .~. in baza tabelelor existente in manual. de a masura coeficientul ligenFi al copiilor. de asemenea. nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea . ell 0 medie de 10 91 eli 189 . Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI. directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. Asadar . . Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio. Sunt rnentionate cerintele privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test. E1 urrnareste ct. denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. "Cuburi". De asemenea. I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1. se specifica.animalului " (Animal Pegs). subieste uerbale. Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului". CL ~ '_ \___ \ (_ . 1989). '_ Uo. pentru unele subteste.noua "Cniele . scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet.pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta .' . Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi. deosebirea constand in : a.' care. Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" \. (\Vechsler. Dupa aplicarea testului. . D. Acestea au valori de 1a 1 1a 19. Pentru subtestul "Desen geometric". 2. subiesie de pe!jormanpi.. a~a cum se specifics in manual. . acelasi scop si anume. scorurile brute se transforma in scoruri scalate. care snnt identice cu cele din variant a initiala. ~ in afara de subtestul "Aritmetica". introducerea unui nou subtest . subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea .C_. "Labirinte"). a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei. Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest optional.L . pentru fiecare subtest .In cadrul directiilor de administrate. Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura : -.. care.varsta fata de varianta .

. Foarte interesante si. trebuie mentionat ca. nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta.86 . calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului". De exernplu. precum ].96. b) 1Q peljormaltjd. Lotul pentru restandardizare a cuprins un numar de 1 700 copii. . coruri echis totodata. utile sunt tabelele care ajuta la interpret 190 . 1990). 111 sinteza. . De asemenea. ~ .7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni. ]. Se poate usor constata c8. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke. sub medie.. "Vocabular" si "Similitudini".si anume pentru I Q verbal.. Beyer. au const atat. insa. "Completarea imaginii'". "Propozitii" si "Cuiele animalului ".97. . • Siandardizare. .peste medie . calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste.. :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate.93. Stone.. marginal. . nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui. Ysseldyke (1991). . pentru FSIQ.considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %. cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 .i 15 %. pornind de la varsta de 2 ani si 1. Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni. "Aritmetidi".85. Referitor la valoarea acestor coeficienti.o deviatie standard de 3. "Intelegere". in general se . 79 69 deosebit de inalt : supenor .Informatie". sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic. medie. pentru fiecare dintre ei. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160. ]. "Labirinte". exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=. sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:.129 110-119 90-109 8070sub 89.. 191 Pe langa procedurile de calculare a inteligenta. manualul cuprinde si tabele forrnarea scorurilor brute ale subiectilor oalenie iuirstei. "Cuburi". B. c) 1Q total (Full Scale I Q).130 ·120 . . apartenenta etnica. subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii : . calculat in baza scorurilor la subtestele .2 subteste si anume. In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut. }Yt. Astfel. Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica. Salvia si S. foarte area uno~ scoruri rezultate in urma aplicarii testului. Caracteristici psihometrice.. valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15.1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni..rile fidelitatii pentru subteste. Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986. coeficientilor de ce permit transin .90-. S. Unii autori. pentru 1Q performanta. Valo. peste . respectiv : a) 1Q verbal.. sunt relativ rmcr.Tresen geometric". deficient intelectual.. Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ. ..

Interesant este ca. 94 perrtru "Labirinte". 5 7 ani)..81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) .VPPSI. . . Cu toate acestea. recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : . 13 . :2 exarninatori au evaluat.98 pentru I Q verbal si intre 2. care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii.56 pentru I Q performanta : d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: . Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective.90 pentru I Q verbal : . b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea. Kaplan (1993)..c. Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI. Astfel. b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni .85 pentru FSI Q.87 pentru FSI Q . pentru subteste valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1. Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste.09 si 4. Astfel. Pe de alta parte.) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a 52 pentru "labirinte" ~pana la ..90 pentru I Q perfor. R. separat. . c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '. dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3. 1996). Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta. .82 pentru "Completarea imaginii'. intre 3.se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta..75 pentru I Q performanta.re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R .. . Este yorba de corelatiile dint. validitatea fonnei revizuit e . situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite.91 perrtru mtreaga scala.i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi. impartiti 2 grupe (0 grupa. valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : .0 si 2. De. in cazul v ariantei revizuite . fapt. trebuie mention at ~ .94 pentru "Vocabular". adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun).88 pentru .94 $1 4..74 pentru FSIQ . spre deosebire de \VPPSI. 3·-4 ani $1. obtinut urrriatoarele : cosficierrtii de stabilitate (corectati in.91 nentru FSIO.I Q performa::*l. s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest. Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult mai putine decat cele privind \.85 pentru I Q verbal. mai mad pentru copiii de 7 ani.188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare.Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au.'... 73 pentru IQ verbal si . raspunsurile unui sublet de 151.aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry. 192 193 . valorile erorii standard sunt .82 pentru I Q perforrnanta. De asem enea. corel atii de .0. datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI. a doua. in general.81 si 3.88 pentru "Desen geometric". . cum ar fi: a) cu vVPPSI : In medie. ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C. 96 pentru "Similitudini". . 717 1. si .76 pentru I Q verbal. J. < 1 In ceea ce nriveste ualiditatea. . . r.

10. 1990 a. StoneyB. Jensen. succesrve Education. Cattell. 'IX: Psychological Corporation. R. T. J. ce-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E. 5. S.. Longman. F. in Developmental Review.. 8. J. second edition. 1996. 19. in j ournal of tional Assessment.~ The Binet In- telligence Scale: Fourth Edition. Ayres. Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman. Conner. Cattell infant intelligence scale. California.. Chicago : Riverside Publishing Company. 373-377. in journal of SPecial 1984. J" E. San Antonio. 377 408. R. Beyer.49 pentru FSI Q. Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable. 369-375. Elliot. BIBLIO GRAFIE 11. Cooley. In eoncluzie. Umansky. TX: Psychological Corporation. 133-138.-ABC: Implications for future tests... C. P. Spenciner. Delaney. Psychological Testing. . Saeeuzzo. ~. J.. Hooper. 1993.. 8. 14..Administraiion and scoring manual. 6. Gomez-Benito.. Cohen. 1990. Gregory. Aylward. M. A. M. j ournal of Psychoeducational Assessment. L. The measurement of intelligence infants and young children. la fel ca $i \!VPP SI $i.. 111-115. EXaJ1l1Jlc/S Handbook.. Bacon. 11. \V. C. New York. San Antonio. Elliot. TX: Psychological Corporation. Assessment of Young Children. 17. San Antonio. 7: Conoley. R:. '9. E. A. Cattell.. 1987. 4. 15-21. processes and 18. 16. J. Simultaneous and K-ABC.. 229-238. Austin. C. n.. 1980. G. Differential' abl'lity scales and technical handbook. Understanding Children's Testing. 1990.. Forns-Santaeana. . noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi.M. Predicting First-grade. 1986. In plus. J. Kaplan.. Hopkins. Pacific Grove. in j ourn al of Educa18. 1984. 194 . 1985. 146-164. in Psychology in the Schools. Emerging concepts of test validation. 6. Gyul'ke. Texas. 1940. The mesuremcni of intelligence of infants and young children.. pro-ed. \VISC-R.. Anastasi. 12. L.e) cu K-ABC: . D. in j ournal Psvclzo-educational ASSessment. Brooks! Cole Publishing Company. C. media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale. 37. A confirrna tory factor analysis of the vVPPSI-R. fata de varianta anterioara. 1-15... 1990 b.. The black-white difference on the E. 13. Allvn and 15.. E. S. In Psycholog-y in the Schools. New York and London. D. in Annual Reoieto of Psychology. E. History. 22. 1994.c 1991). Kaplan. J.. 1960. 1. Assessment Battery for Children. A.. 1990. The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature. Psychological Corporation. 2. Das. Psychological Principles and A ppll'cations. PrinApplications and Issues (third edition). Differential abiWy scales . cercetarile efectuate au seos in evidenta faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta).. 1991. P.. 3. Psvchological Testing. Cattell. P. 27. E. from Pre- -'-"___:--===-~ 8.. J. Gregory. D. 18.. 1993.. 1986. TX: Psychological Corpora-· tion. San Antonio. P. Factor structure of the McCarthy Scales. Achievement Kindergarten \VPPSI-R scores.

J. The recision of the Stanf01'clBinet of the standardization data.. 1985... McCarthy scales of children's Keyser. Boston: Houghton Mifflin. Kansas City. Hagen. Bramhwaite. S. in Psychology in the Schools. 4. M. L. scale: An 27. The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique.20.. w. Factor structure of the Scales for males and females. S11a'w. 1984.. A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities. School Psychology Review. . 22. S3'ttler. J. 1986. for the Wechsler Preschool and Pri- N ew York: Psychological Corpo- 196 197 . D. in Psycholog·y in the Schools.. D. 34. Reynolds. 31.. 1986 a. M. 41.. Stanford- -Chicago : Riverside Publishing Company. Chicago: Reverside Publishing Company. 54.. 20. A.. 35. E.. ]\1. A. Kaulman. children with the iVicCarthy scales. Kaufman. 36. 33. McNemar. Sattler. J. Assessment. 1967. 1985.. C~ n. 40. TX: Psychological Corporation. T.. 17. 1984. Sattler. S. Oehler-Stinnett. Test critiques: volume IV. 200-21S. Austin. A. A. S. E. Na!Jlieri. 1. Binet n. 1988. 13-23. struct validity of the K-ABC for gifted children. Review of the Kaufman Assessment Battery for children.. 40. in K. 1972.. E.. 32. Obrzut. J. 39.Binet intelligence scale: F ourtli edition. in British Journal of Educational Psychology.). R. Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school. S. scale: Fourth edition. 30. . E. K-ABC administra21. N. A. Chapman. A. 1 (pp. WiHson... 23. J. A. 22. San Diego. L. 1\'1. 1983. 254--259.. 393-404). Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children. N. Salvia. in Clinical Neuropsychology. Lynch. 269-279. in D. Thorndike. J.. 417-424. 26. Circle MN : American Cuidanae Service. R. New York: Grune and Stratton. Sweetland (Ed. Kaufman. Scales of Chil26. Kaufman. A... 1942. 1985. Assessment of children. lV. Keith.. 108-'-114. Sattler. 1984. 331335. Guide f01' administering and scoring the fourth edition. 133-141. V. T. Obrzut. 37. R. It l'\agHeri. L. abilities. lVechs!el'. P. Publisher.. Hagen. in Psyclzology in the Schools. and normal b children. Con25. Boston: Houghton Mifflin.. bordeline mentally'" retarded. Sehakel.. 1986.. Kaufman. 42. Chicago: Riverside Publishing Company. 21. CA: Jerome M. 1984. 1988. in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l. 21.. Karnes. L. L. (5th edition). tion and scoring manual.. . M. E. Sternberg. Bolen. Q. P. S.. 1984. 15. 29. TX: PRO-ED. Hagel}. A... 28. in 1Jl the Schools. R. D. Stanford. Cognitive assessment of preschool children. }\Ierz. Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learning disabled and mentally. Sweetland (Eds. 1982. 74-81. TechJl'ical manual.. 38. Sattler. 1983. :1". Strommen. in Journal of Special Education. Thorudike. A~. Trueman.. 1984. ]\1[. San Al1to~io. 19 24. Z.MO: Test Corporation of America.• Manual for the dren's Abilit1:es.. 18. H. Test vol. in J ournal Clinical Psychology. Thorndike. Kmifman.. J. retarded. lUcCarthv. in Psychology 1'11 the Srliools.. "1991.. Keith. Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions. Ysseldyke. L. R. A.). 1980.. 24. J..326. Manual lzzary Scale of ration. Clinical evaluation of yeung 22. J.. 1986 b. J. McCallum. Bolen. Us1eof the WISeR and K-ABC with learnina disabled ). P. Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation. J. A.

. In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive. care.ri. care este. CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI A~a dupa cum a mai fost precizat. cat si la norme. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici. sub medie.r~ st. respectiv. ele au dovedit. desi proeedura difera aarecum de la un test la altul. J. interpret are cantitaticd . manuale tehnice etc. 1989.. \Viehe. interpret.43.revised. Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza. ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive. cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q). in ~pecial. altele la norme si altele atat la criteriu. Referitor la v alidit ate .2. i-nter. in I ournal of School Psychology.J . -Watkins. folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite.are. 2.atrca si ea presupune. desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici. daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115 199 .>1 scolare. indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc. in special. fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali . Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu. pentru I Q total media ~istandard. respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup. este de doua feluri : 1. 18. ai inteligentei. 44. Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children. deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume. E. in mod firesc. n Limp ce testele pentru rnasui rarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu.ntionului. D. • pretare calitaiiud. ocupata de copil in cadrul e~a.. Wechsler preschool and primary scale of intelligence . Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le. Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea.n~~in lotu! de st aridardiz. Mai to-ate sunt standardizate. 0. global sau partial. putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. de exemplu. 3. dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. Asadar. 'inclusiv performantele prescolare . incluzand 0 buna baza materiala.oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme. :M. existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare. o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :. Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat. San Antonio: The Psychological Corporation. testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor. ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva. \Vecllslel'. gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R. Cunosdmd din cadrul rnanualului. in dreptul mediei etc-). 154-162. la randul ei.area rezultatelor. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii. Se st abileste astf el .

de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si.18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane. de asernenea . deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi. se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv.. 1998) sau "banda erorii". AsHe}. Sau. nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit . in urma unor laborioase studii statistice.. cum i se lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii. scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur. la nivelul scorurilor subtestelor.. In primul rand. cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat. Manualele testelcr. (Spatz.ila este. rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie.iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta.a exernplu.0 diferenta de 12 . . in baza aceleiasi logici si anume. pentru testul K-ABC. c.riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV. v a prirni un scor echivarstei de 5 ani. 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obtinute 1a te~tul McCarthy. 200 Uri a1taspect a1 int. Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon). pe de 0 parte. cat i. analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult .erpretarii cantitative il constituie analiza i. pe de alta parte. inseamna .icompararea scorurilor Ia subscale. se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1. . mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard a .nuit intre 68 si 99 Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse informatii pozitive referitoare la validitatea predictiva. in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiuaScorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu. mai mare 84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru etalonare..05. at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12.0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a. el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit. daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~este 12. spre exemplu : . eu atat m ai mult valoarea p redict.ive. s I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari. totodata. prima 201 . Desigur.0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R. / Spre deosebire de scorurile standard. cantitativa ~i calitativa.iIa scorurile eehivarstei este posibil ea pozitia copilului nu fie Foarte ut. putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot.media 100 iar deviatia vst andard ). in a1 doilea rand.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful