NICOLAE MITROF AN

£; ,

i ,
r

t~

TEST AREA PSIHOLOGICA A COJ:lILULUI MIC

PRESS

MIHAELA 1997

S.RL.

Bucuresti,

I
i

I

Coperta

de CONSTANTIN

POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e
1.

11 "copilnl mic" san "varstele la varstele de masurare mici . de tip "screening" lor . . .. mid"? 15
19

Ceinseamna

2. Testarea

abilitatilor

2.1. Instrumentele

19 19 24 24 28· 52 34 56 69 46 .
46

2. 1. 1. Precau tii privind

ut ilizarea

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in practica . . . . . . . . . . . . . . ., 2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a achizitiilor in plannl dezvoltarii. 2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit) pen tru prescolari tat ea t impurie
2.1.2.5.

Testul de triere prescolari .

Brigance pentru . . . . . . ..
R

ISBN

973-97843-7-2

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activitatilor de dezvoltare 2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru surar ea efectelor invatarii 2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea 2.1.2.9. Inventarul rie :3. pentru trierea . rna-

t impurie

timpu49 50

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii

2.2.2.7. Testul de triere a lui McCarthv (MST) 2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre-scolarilor ........ 2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dezvoltarii prescolarului ..... 2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice .... 2.1.2.11. 2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii 55 56 58 2,2.3. 2.2.2.8.

Iriventarul

Minnesota

de

dezvol~

tar e a conilului
Scalele o;dinale hologice ale dezvoltarii psi. /. . . . . . ..

84
86 90 90 92 94

Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor prescolar i si a scolarilor mici . .... Inventarul dezvol tarii copilului Invent arul diagnostic al lui B1'izance pentru dezvoltarea timpu~'ie -~ revizui t 2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor 2.2.3.1. 2.2.3.2.

60 63

2.2.1.

Mijloace de masurare
nou-nascuti 2.2.1.1. ....

a dezvoltarii
.....

copiilor
,63

pentru 2.2.3.5.

copilaria

timpurie

.,..

95
97 98 99 102 122 150 151

Masurarea comportamentului lului nascut inain te -de termen 2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal ........ 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la termen . '2.2.1.4. Chestioriar pentru temper arne n tul copilului - Revizuit 2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii foarte mici (0-2/3 ani) 2.2.2.1. copiilor .

64
66 2.3.

Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psihodiagnostics de la 110i din tara Probleme ce apar in legatura de masurare a dezvol tarii inteligen1ei de teste pentrn pen tru pentru copii mici a lui coco-: la prescolari cu aplicarea test elor

67 68
71

3. Masurarea 3.1.

Exemple 3.1.1. 3.1.2.

Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II 2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

~

Scala de inteligenta Cattell ..... Kaufman Bateria

151

masurarea

72 co3.1.3.

piilor piilor
Scalele McCarthy

74
78 80 82
3.2. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6.

abilitatile .

Ioarte mici cu n-voi

speciale

Scalele pentru difereritier ea abilitatilor Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

161 170 177 182

2.2.2.4. 2.2.2.5. 2.2.2.6.

purii

Profilul de dezvoltare al in terventiei t impurii . _ . . . . . \. . . Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii timpurii . Hawaii al : invatar ii timProfilul

editie)
Scala de inteligenta Wechsler pentru

.
vcopiii

prescolari

si scolari

mici - revizuit
....

Consideratii si recomandari privirid aplicarea testelor de inteligenta pe copiii prescolari
198

83

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".
L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de pro-

tesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel : lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:, s 1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii, Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[ pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho]. .' T . 171li'0~~r ~UL I .. Cuza" 1Q"";·4··T .iJ'I,_L,-~d, aiagnosnc, lfa$l,
.!. .L
, . J J

,1.v

)~

Lruirusndtor

II, Univ. Cluj-Napoca,

nepermise din punct de vedere stiintific revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a .activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de~exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/ 1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

1976' - intarzieri

in

romanesc. Al treilea motiv este legat de activitatea noastra desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse, cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate. Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta). Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu ': , - testelor care sunt mai bine realizate din punct de vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' r - 0 s mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct, prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original. Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,
13

12

c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei. transformari metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psicreind astfel mari dificultati celor ce incearca sa construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei . am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale. parintii. In a1 doilea rand. rnai ales.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte cititorii ei. in primul rand. Desigur. In' a1 treilea r~nd. a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei. din inspectoratele scolare. 1.). Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii. d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala 15 . nu i-am uitat nici pe cei care. care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor. ]1 in alte dornenii.de asistenta sociala. care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata .nevoie de informatii noi in acestdomeni'u. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '"varstele miei"? Intrebarea este legata direct de incercarea de a deliun domeniu particular al psihodiagnozei si anume.ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare. institute de cercetare etc. la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor. cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei . ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare. comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare. testareapsihologica si avem in vedere. psihodiagnoza copilului mic. Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila. din cauza. tUtUTOTacelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor. nu vor rezista t.entatiei de a lectura crare si. clinici. de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice. b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple. din clinici si spitale. Nu ne ramane decat sa multumim . care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici.). chiar daca 11U au nici 0 tangenta. din institutii pentru handicapati etc. in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia.de psihopedagogie speciala). de ce nu.

Wor th Publishers. de exemp1u. practic. . Parke. Chiar si din aceasta scurta prezentare. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1 ~. D.ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari. menea e~pil.1 ed.x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta.mai ales a celor mici. cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale. Ed.mentele de mdsurarc "screening".. hind caraderisticile lor specifice. . edition.din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale. Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii. Me CrawHill Book_Company. fourth edition.. A. ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari. in cadrul acestei lucrari. ].i. indus intr-o categorie separatainstru. Brodzinsky. Mavis Hetherington. 1989." desigur. Verza. 1992. Adica. V. perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D. fifth. Stassen Berger. 1988.. Prentice Han. Human Development. dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. 1981 . 717 17 . e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r. R. A. The Develop'tJ1g Person Through the Life Span. orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde. copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}.2Jcala dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor". * . eu mult profesionalisrn :. a II-a.Pe~trn cei interesati.~i umaria. de altfel.)11si intensiv. desi nu este foarte simplu. reiese destul dar faptul ca. Psychology. New York. eu mult suflet. o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si. nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat. Eng-Ievvood Cliffs. A ContempOJ'ar_v viewpoint. in primul rand. Holt.irii. 1994. E. poate urma st abilirii diagnosticului psihic. Craig. mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii. in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita. cei mai multi auto. prezinta multe particula. $chiopu.ri$i ~constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire . vorn incerca dona categorii de instrumente psihodiagnostice. ele fac parte . in realitate. mal exact. a doua. Inc..Printreprincipalele axe. New Jersey. Asadar. curneste cazul bateriei Stanford(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din . third edition. third edition. ed. R. invatamantului special. b) achizitii in planul limbajului. De altfel. cum ar fi : U. avem in vedere copiii mid si foarte mici.. . Lifespan Human Development. spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *. avern in vedere. mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7'. aplicat C(. G. I. E. Wechsler (\7VISC-nr). desi. Thompson. K. D.itati specifiee. c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor. ~ cuu 2-e. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare. 1989. consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import. de alta parte. cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der. Rienhart 'and Winston. Psihologia dezv?lt. Bucuresti. t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual ele sunt determinate de lipsa suportului " normal si firesc din prirnii ani de viata. M. De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari..nasurarea dezvoltarii. pe care Ie intalnim. Gormly. Un copil. Didactica si Pedagogidi.

"'L~ecn~ng mseamna trecerea co. L "CL peu lcenecesare. evaluari intensive suplimentare vede'rea f precizarn mal exacte a serviciilor educational e $1 i era.ciJP.lit. -v' J'.~ ". ('OQU'l+ . "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei.intalni "abateri" globale. sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si. 2. in mod dar.Testele cuprind anumite J • v' v • 4r_r a'r .s.cu•All1 Sl tV" .. Depistarea acestora mtenp~. In baza sun L selectati celee ridica probleme.. /.. copiii supradotati. . mm. :-·.an ~OplU c~ ~e~. .rarnanana. sa masoare.Avern in vedere. un '. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ. INSTRUl\iIElI~TI~ ])]. pSlho-comportamentala sau care ~num:.: l\IAS1IILULE .. In· t· 1 '. .piilor sau .'AO ~bl a -'.' ~. fie partial.. t' dir d e vedere 'coL:--' 1 L..:' ~ v. deci intalnim "abateri" partiale. desigur..esIt~.1. acuratete. )' 1\ . foric . - PY1'. dimpotriva. in cazul unor copii. achizitiile sunt reduse numai pe unele directii.. a coprilor . putem .rq- .se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea.red<L ·. Nu este exclus. id .' _" ~ ..dea .. Scopul principal al testelor de masurarr..~r\. +r. fie global. .I. in timp ce. in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial. inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza. adica. . " se face la g d~ comunitate ~'''ele~c.bl.-l.. Interesant este faptul ca."'r"n '... Evaluarea tip screenins-" esre .. conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului. ci.. De cele mai multe Of1 test ~ tip .. sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv.t:. cer._ .... rn .t inseanma bur 'san sita... ue l. .te handicapu~i . ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon. urrrra care nu pot trece.screeng es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta dezvoltaro. ~ r"<0. Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale._ de f tos r £.. "screernng"? Cuvantul englezese"screen".copilului.. totodata.>1. la altii.d.scfeenin.SCREENING" TIP . a. . cu cat mai multa .

ieftine: standardizate in administrate. In concluzie. 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de ..ii si anume (R. putemIntalni mai multe sit uat. 613).urecum : ~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ. J. sa . cum ar fi. de asemenea. concluzia fiind decizie corecid. 2. inalta .x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei . c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in . nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului .raloare a fidelitatii $1 validitatii. 1. este .coli. Copilul care a fost trimis pentru evaluate. 3.coreet 0 ~. concluzia fiind . fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care. concluzia fiind decieie. fals poz#iva. tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte. 4. 0 scoala. S. stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii. tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}: d) instructiuni de aplicare foarte clare. evaluate/scorate obiectiv.estele . Din punet de vedere psihometric. . in plan motor. Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t.. Iimbajjcomunicare. cognitiv. e'.medIe. . g) sistem relativ simplu de scorare. intr-adevar. De exernplu. b) de regula. au un caracter multidimensional. . in mod real. relational-social. Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model).decizie fats nega- tivii. de exemplu. 1984). demne de incredere . specifice. cat si pentru familia de apartenenta.. necesita.rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) . Asemenea limite sunt. Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale.ate. servicii speciale. f) anume: "sa fie scurte. ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte.. . cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. Meisels 5. in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale profilului psihocomportamental a1 copiilor : . Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor. Lichtenstein. Dintre toate cele 4 variante. execute . sunt t rimi~i spre a Ii se face verificari s~pliment. Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale. Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil. atat pentru copil. oricatre toate ariile dezvoltarii. b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare). Intr-o apreciere extrem de concentrata. raportate Ia norme.i valide" (p.. pentru un copil de 0 anumita varsta.'1 A.d~ asteptat. necesita servicii edueational-terapeutice speciale. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale. concluziafiind decizie corectd. t. De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare 21 ce urrneaza a le aplica. Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si 20 . cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci. un grup de scoli .privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta. Referitor Ia validitate.afectiv.

'. Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale . Date de . 2. Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening".producerii de triere de tip "screening. Trebuie verificata eu atentie . c). De asemeneavtrebuie sa.i ce-L ing·ij.atutul familial. L Spenciner. 1. Famiiiarizarca copilului cu examinatorul.permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G.rebuie sa se bazeze a) masurarea la domiciliulcopilului . Spenciner. tina seama de 0 serie de recomandari. pot fi folosite chestionare sau liste de control.. ~ensibitz:tatejapi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q.je~te. de 1a ceau . de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :.masurare poate dintre ariile 23 mai multasuprauneia . de iaceea. 4. 5. este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico. c) masurarea cadrulvunor unit.la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale. de exempluj . d)·masurarea in cadrul unor centre specializate..1ele 11Mdi1-1. desigur. Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda .rii· copilului. Starea Jizicii. Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii. 2.: .pediatrica. 2. 3.Acesteap. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei. ( Indiferent. foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi.a. de aceea. llu:. Examinarea . trebuie abordati cu delicatete.si evaluare a copiilor.iaetiunea de. Cohen. Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil . 4. Cohen. ' vatie directa. statutu! fizic . b). examinatorii t~ebuie . preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in 3. J. 5. 6.o·njurdtor.i in :<. "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului. st.z14i .otsprijini san.. contraindicatii pentru o cat rnai corecta masurare. actiunea de evaluare se amana pentru alta data.. 1 'Y. L. insa. Este verba-de un program de rare. aceea ae~iunea de masurare nu t. In acest scop. Jnjluen. Astfel. trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura de informatie . trebuie.·1 cazul in carecopilul este suferind {racit. Locui.sau preocuparile lor legatnracu copilul. L. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau grija copiii. dimpotriva. in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor.Aezvoltareapsihologica . altele decat cel~ ce vizeaza. J.' . 3.-'tjl:lor. 1994) : 1.dstoria dezvolt8. ce . Inceea ce priveste locul undese poate destasura activitatea de masurare tip "screening". comprehensiva tip "screening".. de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor.at! educationale (gradinite. sa includa informatriprrvindauzul. 1994). fi mention ate : 1 V - torul unor unitati mobile. obtinuta in "intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii..f t rebute sa mcru: da In f ormatiirecoltate 1 '. AriiledezvoUilrii... gripat) san este obosit.ele testarii. cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii.1distragere a aterrtiei.s.urmatoarele : 1. ata t pentru a Ie reduce anxietatea. vazul. Impiedicad~voltatea. d) statutul socio-cultural. N." . buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G.a). 22 rnasurarea cn aju- foarte multi itemi.:. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat. fie concentrata De.

tara de teste aceasta categoric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica. Cambridge: CambridgeUni- Pet~rs(m:'N~~ EarZ'vzn(ervcntion clz1Iirej·i. \Yho should be served? Idenin need of early intervention. Mitrofan.~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania. BIBLIOGRAFI. . avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza. 186 copii din centrul Timisoara (Banat). Partea a doua a actiunii de et alonare :. avand convingerea ca psihologii din Romania.. 24 SCl'eenin1J Test -~ Revised psihodiagnosticului' . .. cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase). Anca Munt eanu (Timisoara). 1~90:.. rnai ales cei practicieni.A.J. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai * . i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu . 'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' a achizijiilQl' ' . Nicolae Mitrofan. Hermsen).cormanicaticnale piarda vedere interactiunile aeestea. Assess1:Jlentoj Young Childrel~.'1!:2. needs.B. financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director.l> children Shonkoff. Iar 27 cuprinzand 59 de copii. Orlando. J P.mdic(lppedil11d.practiea . . Jor h. Denver evide1:lfiere'.1994.ecvehiin .S. Coordonarea generala.Pieter G. deoarece. M. FL " Grune 3. 419 copii din cenirul I asi (Moldova). I. Crisana). Referitor Ia esantionul national (N.). Deriver : Love.i anume. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare. cu sprijinul material si. dr. and.J.L..n11 :. tifying' l\IIel~els. . Liclitenstein. mai ales. cognitive. adapt area . 1987.inMeisels.. . 1. 492 copii din oe1. sub coordonarea prof. 2. interoention versi~y 4. coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf.(Eds. Ne'\v' York & London.~.. Oltenia.·'u)iflz spec~al Press. I mare realizare 25 .' Longman. asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] .". Printre studentii ce au avut cea mai importanta . Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics..>'~n'H' (DDST-R). 1994). IU'lillbook of early childhood 605~632). Din punct de vedere geografie... dupa . T estul. IV. copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia.. lector <Cornel Havarneanu (Iasi). lui instrument ar psihodiagnostie folosit. Dobrogea}. \Vasi}{.E Cohen. 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii. dr. ed'ucationalproblcms.1 (motorii. (pp: 1984. n·. S. ' Exhlilple· de teste :i '. ai-ris .".1f!tit/t develop'mental' and.' Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994. pre'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti. G. .~ Spencine».. intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *. opinia noastra. " int2ihiite mai' fl. Stratton.5. Maramures.. dr. Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: . J.Bucuresti.

in urma aplicarii. valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate. . De altfel. Frankenburg. kenburg .U. vocabular activ si pasiv. 2 albastre. vorbit. J. eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului. dupa cum s-a mentionat deja. balans.'el de varsta. achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l. suspect. Fan-. un creion : stafide . 2. sa stea in sezut. Japonia si..A. cateva coli cIe san . de exemplu : [as imitatie cornportament fata de alti oameni). rezolvarea unor problerne practice). eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de onare . de exemplu : coordonarea ochi-rnana. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S. W. de exernplu. faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare. pentru ni. K. w. anorm al. 1975. Privitor la caracteristicile psihometrice. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52. D. un. K..96 iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este . pana la varsta de 5 ani.5 >< em. A. in ultimul tirnp.5 X 2. nu se ajunge un scor ce sa reprezmte un coeficient al dezvoltarii. A. Kazuk. 2 verzi S1 2 rosn : o sticlupc transparenta ell gitul Icill. au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici. dal. 8· cuburi colorate de 2. unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind mai ales validitatea preclictiva. care. in tari precum: Anglia. valoarea fidelitatii test-retest este .90 . VV. ceea ce priveste A L Ire au t" orn care au efectuat cercetari in aceasta directie. rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza cOI). la randul lor. pe de alta parte. Test. Faridal . Pentru rriateriale : apli~area se folosesc urrnatoarele en un rosie . 2 galbene. Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii. sa mearga. Dodds.. B. avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta.n' comport are . o minge de tenis ..contributie. abstractii) 4... pnns etc. Sciarillo. cornbinati! de cuvinte. r f1 C\'cL1ua t ..unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg.A.la ra ndul lui . }\1.• ca hind: normal.ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel. Olanda. si.ahil Avand in :cedere faptul ca. Ei impartiti in 4 gmpe: 1. Ia varstele mici. evi.U. TIU exist3.. sa sara.K. mic ghem de un clopotel : s . 3. et at. cum ar fi.. eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras. sa stea in picioare. 1981). . Astfel. \V.tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval un an... 1975). ea unui scor ' care .). c . E. manuirea obiectelor. \V.. .tura. t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S. un acord p~si- . Burgess. \V.rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre.J.. In Romania. mst. o jucarie peritru ingust. Cohrs. ) )' . . unii autori recomanda repe.

@ Scurf cat -28 * Bl~W.bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a...i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii. La randul lor. Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test. ~. e Continui.Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii : ~ Trierea generala a copiilor prescolari : .Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung. J.. iar in 1988. 2. varianta initiala. cornunicational : 5. pana in' procent de 80. care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. personal-social. • Adminisirare si scorare. J.1.He l)'evelopmental Inventory (B. . Mai trebuie adaugat d. 2. J. . iar varianta prescurtata.. fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului. 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor. Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle * istoric. . am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :.. unde s-ar fi cnvenit dupa tit.lul variantei extinse a inventarului.S. R. pe copii de 6 a111s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm. . Pe de . deoarece el nu reusest e sa dete~tez:. manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati. aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata.. rez~ltat i~ urma ap11cariltestului. A:. ci de 0 varianta redusa. j.2.DI). Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg. numai 96 dintre acestia. Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre si 8 ani. J). in special a celor mici. 1996).. Sviniski. parte.al". a . Wnek. Gui~lubaldi.1via.2. precurrrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati.. In total sunt 5 dornenii :. obtin rezultate slabe (Gregory..a dupa cum am rnentionat deja. "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori. suntva~ton ... ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cuprindea testul initial. S. Intr-o cerc:tareOiefe~tuata.. ~988).Masurarea copiilor. itemii sun! distribuiti in mai multe grupe. cognitiv. Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica. cu int entia de a identifica pe cei . In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988).~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S. ° \ 29 . au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1. copiii care ulterior. 1975). autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI: .. 1. Ysseldike.aIt!. Stock. pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii. R.are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive. cuprinde 341 de itemi. La acestea se adauga un total pentru toate domeniile. in specIal l~ scoala.1 anurrie : 1. J.dezv. extinsa a testului. " Obiectiue. motor: 4. care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare : . in anul 1984. De asemenea. adaptativ.

1 punct.92 71 .matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu. 1994). datorita particularrtatilor psiho-comportanientale. in vreme. scoruri standard. Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare. . ~i Snyder. 30 31 . Sunt foarte irnportante observatiile. spre deosebire de muIte altele de acest gen. sunt transfermate in centile. In caz ca nu este posibil . ce. in cadrul mediului natural al copilului. TIU pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total. ~. care. Deci. fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul.erii . Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). atatcele structurate. doar la unii itemi. care. cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee. 1989-1990. in cazul acestui instrument psihodiagnostic. Acestea din urm a " ' pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani. Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii. Desi pot exista diferente mari intre copii. pe baza rnai multor crit. cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele). Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni. Referitor la validit ate. sexul. cadrele didactice sau cei ce au grija de copii. pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte. 411 . 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului. precum : regiuriea geografica. R.99. cat si cele inform ale. care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. Desi sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de '.. cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati. daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) . f tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre . Deci. Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii. S. avem . au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a rnventarului intreg. fie cel ee-l are in grija. autorii prezinta doar un singur studiu. daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. la randul Ior. ce procedura de administrate sa utilizeze. a fost alcatuit un secundar. ~1 cum era de altfel de asteptat. in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate. examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide. de catre eel ce aplica testul. ]. sunt solicitati ~sa ofere un exernulu ~ de comportament al copilului. pot fi int ervievati parintii. r Siandardizare. exist a mari diferente cele dona variarrte referitor la fidelitate. ci doar un fel de recornandare generala. la majoritatea rternilor. practic. De aceea. L. rasa. efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. R. Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta- mental si pentru toate dorneniile. In prirnul rand. coeficienti de tare si echivalenti ai curbei normale. 6 tipuri de scoruri brute. ei raspund prin "Da" sau "Nu". . in timp ce etalonul dID. Astf el. pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 ( G. in tirnpul administrarii itemilor structurati. 0 puncte.. • C aracieristici j)sihometrice. daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) . L. Spenciner. rezidenta urbana san rurala. autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor. Privitor la scorare. Pe langa esaritionul principal. poate sa asiste f~e parintele. She:nan. in raport cu copilul. de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". desi in manual IlU sunt prea muIte referint e. Ca 0 particularitate specifics pentru acest test.

numaratul.sa a]ut. Pentru cei mai multi dintre copii. H. recunoasterea culorilor. imaginea globala si partiala a corpuiui .doua editie a testu. Inc. in ceca ce {)rive. 'III Obiectiue. (_~. altul. Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1unele int erventii necesare asupra curriculum-ului. 1£1 imagine. deprinderi nurnerice si calculatorii bazale.. in eadrul manualului ' (B rigance. in 1987. Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat. pre~l~at . se preci@ ment este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) 1-.gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile . vocabularul bazal preabecedar. Drept urrnare. Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din . 1 _. editorul permite rnultiplicarea. si anume '..ndardiz0lJ'e.t~evre . despre date personals. intre 10 si 12 minute." Ulterior.)Coniinui. acelasi editor publica a . testul urrnareste : . vocabulapictural. de catre parintele copilului. autorii trag de subiecti 1£1variarrta redusa au de 'a prognoza scorurile 1£1varianta completa. 717 33 . pot fi diferentiate doua cate0"0-'.lui. A~a dupa cum este. in medie. sa fie necesara aprobarea lui (Cohn. precum: raspunsul. 1992). urrnarirea directiilor. Concret.ca scorurile capacitatea de validitate. rnai exact. de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita si. sa. discrirninarea vizuala si auditiva. obligatorii 1L 11. articularea sunetelor. Pentru toate aceste forrnulare.:).1' masuratori L.cadn:~ manualului. b) rnasuratori option ale avansate. sintaxa si fluent a. alfabetul. deprinderi vizuale si motorii. Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t. speclifice care. daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar.'--. timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute. A..?te continutul. Ceea ce este specific. Pe langa con{inutul de baza. sa se supuna cer~:1te~or dve.): a'. ?n ~ de triere Brigance {r euizuii )pentru grddinifCi :. socotitul. _ _ ~ randul lor. (irade. aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit .sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : . Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane. pentru acest test este faptul ca scorurile de departa iare sunt stabilite de catre scoala sau de catre di. Administrare )i scorare.trictlil scolar.coman?at.ducationale. includ: cunostinte aT 1". literde mari si mid. numit Pupil Data Sheet.i COPil: din clasa I * Tesiul v L . III St{.e. Ceea ce este specific pen tru acest instru~e p'~o. Testul apartine lui Albert Briaauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes. E. 32 * K and 1 Screen 101' Kindergarten and First 3-c. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii.. de asemenea. 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei. instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor. M. eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de . obtinute studiu ? ••1 ""'•. masuratori . aplicarea testului dureaza. Scurt istoric. Astfel.e 1£1determinarea plasamentului corespunzator ._) U_ . de-al treilea. fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator.

. cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate. ce trebuie cornpletate de tre exarninator. continutul lor depaseste cele doua extreme. pomind de la 86. identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor). . spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale. una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate . . d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala). iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni.1. . motrice gerierale). In ceea ce priveste asemanarile. arnbele sec- * Briqanee" Early Preschool Screen. Spre deosebire de aceste dona sectiuni. It Caracteristici psihometrice. Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani. Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului. T estul de triere Brigance pre")'colaritatea timpurie * (revizuit) pentT% It Scud istoric.• Obiectiue. 35 .2. cadrul didactic ~i parinti. cum ar fi cazul. perrtru deprinderile motorii bazale. spre deosebire de prima.zeaza ca. mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului. H. pentru discriminarea vizuala. subiectului este foart. al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte. sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul. Astfel. numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi . Testul a fost publicat. Desi titlul testului impune anumite restrictii privind . distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale : M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale). Ca deosebiri. procentele se indud pe 0 scala. lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului este necesar.. intre cele dona sectiuni pot fi mentiourmatoarele : . It Coniinui.i 7 itemi. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul. prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni. La unii iterni.i alta. pentru celelalte subteste. de exemplu. Din nefericire. testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa". Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin. recomanda autorul. ceea ce-i scade foarte mult din valoare. 2. conceptele cantitative..i se acorda puncte cand raspunde corect.sectiunea a doua cuprinde intre 2 :. pana 1a 100. in general.. identificarea persoanelor In imagine si numirea lor. sub semnatura lui A. Administrare fji scorare.4. Testul nu ridica probleme . Brigance. pentru ambele sectiuni.varsta subiectilor.sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne. deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui. in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare). Privitor la scorare. in 1990. 'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. ce cuprinde un fel de formulare privind informatiile legate de masurare. Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit.e simpla. unde procentul este de 78. care cuprinde intre 2 si 6 iterni . tiumi includ 8 tipuri de deprinderi.

4 si 5 cuvinte. 0 fo~a de evaluare pentru parinti. respectiv : i~alte. pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare. pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi .de test. recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test. ell un titlu ee mentioncaza. In afara de acestea. varsta : 2. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda. irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani. Se calculeaza apoi un scor total. sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai. avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. .!. evaluari suplimentare si. precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut. pe de alta parte. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. . Dar dincol~ de toate insa. Autorul recomanda.pentru copiii de4 ani. stomac. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari ® * Scurtistoric. 3.itlul extins. Manualul n u cuprinde date referitoare.pentru copiii de 3 ani.te. care sa fie. Preschool Screen. gat. $ Coniinui. In ceea ce priveste validitatea. dupa cum "eomanda" t. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. pentru copiii en varsta inferioara. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une. haina. * 36 llri~Jance. cap.multi practicieni in 9 state americane. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon). H. respectiv : . se multe puncte. Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe. intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani. sant este ca. in cazul rezolvarii coreete. Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator : P eniru copilul de 3 ani : 1. medii si scin. masina . varful picioarelor. Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985. La Iel ca si cazul t. picioare. la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic. m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi. in cazul primei sectiuni.5. Intentia este exact aceeasi. adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare.2. de 100 de puncte. Repetarea unor propozitii formate din 3. testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate. 5. Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor.estului precedent. G Calitdji psihametrice. lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic. degete. o La baza acestui instrument regaslm de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani. 4. brate. 37 .Ia fidelitate iar. In cazul de fata. 1. prenumele. 411 Siandardizare.aspunsuri privind unele date personale : numele. ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate parinti si cadre didactice. Identificarea unor parti ale corpului : urechi.

t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare. cmci . linie orizontala. Activities Screening Inventory II . Valoarea Iimita a scorului pentru eel. care poate fi de 100 de ptmcte. Potrivirea culorilor : 10. 4. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi. Identificarea culorilor denumit e : 10. Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi.{. Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare. Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita. stomacul. La ce folosesc unele obiecte : cuptor. pasare. Construirea turnului din cuburi . Demonstrarea numerelorconcepte: unul.. trei. creion.area unor parti ale corpului : degetul gros.6. pieptul. deoarece el este raportat la criteriu .1. Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural. formate din 4. Repetarea unor propozitii. foarfece.R. barbia.omeniu. 11. Voeabular in imagini : barca. genunchll. Lnveniarul de desooltare * pe baza actl7. eu atat mai mult eu ca.6. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate ~i vahditate. * (DASI Developmental II). unghiiIe. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala. cruce. soset a . haina. desi manualul recornanda scorul de de puncte. • Standardizare. Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi. Testul nu prezint a noirne.. mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi. 38 scara. inca unul. 2. Iinie verticala : 7. zmdu. doi. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului. 6 :. 11. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda. 6. Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l. 3. prenumelev vvarsta . testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d. Construirea unui turn de cuburi s: 9. spatele.'ifajilor • Scud istoric. • Calitaji psihornetl'ice. Administrare :ji scorare. 8. frunza . sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. 9.Feyvell 8. Peniru copiii de 4 ani: 1. en 2. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent. :dentif~c. Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului. Vocabular in imagini : copac. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail. linie v erticala. Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total. va~uI picioarelor. 7. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele.i 8 silabe . m asina : 5. vagon.. mar.2. gatul. •.

destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati. conceptele nurnerice.strange 5. 6. NiveluI A (1 ~2 luni] : Iunt) din 8 sau 9 cuburi : intelegerea conceptului de unic.'.· B. Pro~Ed si neverbale. este atent la sursa sonora. e categoria c H a produce suriete . varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. duce mana Ia gura.. 3. Continui. construieste turnul din 5 sau 7 cuburi . Nivelul E ( demonstreaza raspunde Inut) utilitat. TX: El este 1984.in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale.. nivel se of era exemple it erni) : ljil cauta obiectul . 41 . El se adreseaza copiilor eu varsta 1. nne. memorie. . . varianta . Nivehd D ( 17 luni] construieste turnul din 2 sau 3 cuburi. relatii spatiale. .rnentine apucarea. Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi. Spre deosebire de.ea a sase obiecte. 40 conceptelor de iloi $1 irei."iJI simple. asocierea. '1>" 1. surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect. 1.are si anume (pentru fiecare. functionalrtatea obiectului. Odata cu extinderea varstei. lovitura vertic ala.discrirnineaza 4 culori. testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul.e la contactul fizie. anterioara.". . Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dezvolt. precum: coordonarea motorie fina.60 de luni. ? Nivelul B (3~ 5 Iuni) demonstreaza duce jucaria 18 gur. Obieciiue. umple vasul eu cuburi . discrirninarea dimcnsiunilor. Langley. reactiorieaza Ia sunet. face intentionat rniscari pentru pune cub~l in eea~ca. El cuprinde 67 de iterni. '\ II-UB. construieste un turn din 3 sau 4 cuburi : 3 comenzi F '. iIr~elegerea conceptelor de mare si zarnbest.

Ma42 2.ra.2. Testul nu a fost standardizat. _ Iormeaza pat. de * Developmental Indicators -. intr-un mterv~l de 25-30 de minute.) '.copiaza patratul. iar in ceea ce privest e validitatea. " Scurt istoric. ' _ imiHi indoirea hartiei pe diagonala. S. potriveste 6 perechi de imagini pentrua asociatiile function ale . Testul apartine autorilor Carol D. se obtine valoarea 104. the Assessement 01 Learning 43 . ce reprezinta varsta lui de dezvoltare. ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _ ($ Standardizare. peste medie: medie. ~nycare. Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi. individual. Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg. sub m edie : saraca. _ coristruieste 0 piramida e Calitdii psihometrice. Nivelul I (42-47 de Iuni) nualul ofera urrnatorul vhid de internretare tiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):140 121 '-140 80120 60 79 sub 60 dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvolt are superioara .Revised (DIAL-B). _ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din memone. Anlicand formula 0= = DAjCA X 100. Desi .tul Iuni] : . 11.7. la randul Ior.1. sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste. Nivelul J (43.nu. . Pentru raspuns corect . Manualul nu ofera inforrnatii privitoare Ia fidelitate.numara pana Ia 10. (pag. ell 2 triunghiuri. Indicatorii dezuoliiirii telor tnvdjdrii * pentru.scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea. el poate fi administrat. DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. copilul primeste 1 punet. Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983. Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100. din 6 cuburi . a sernniiic a- . • Administmre si scorare. 10. 36 de punde. e~te un ~est eu t~p impus. . Scorul brut este transfomlat in . fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci. Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor.53 Jmd) : _ identifica 5 cuburi dupa nume. Nivelul K (54-60 . -'"7 indica Manualul ofera exemplul copilului B. 38) care.la un Item. sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ.copiaza triunghiul. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine. _ clasifiea obiecte dupa marirne. in urrna aplicarii testului. 28 de Iuni) obtine.9.

Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare. s3xit/topaitjsalt. scopul fundamental dezvoltarii acestui instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura. inform a45 44 . e Caracterisiici psihometrice. Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii. presupune numai 0 renormare. nurnirea substantivelorrverbelor.. pentru editia 1983. tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990. rezolvarea problemelor. autorii maniiestand convingerea ca. plecand de specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. Testul nu. 1983). . A scorare. conceptuala $1a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski. 1990). aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor. taiat. scrierea numelui. Siandardizare.are pentru intreg testul. varianta 1983. In ceea ce priveste scorarea. cat $i in ceea ce priveste validitatea. un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. . marimea comunitatii. atingerea degetelor. In cadrul lotului au fost cuprinsi. sortarea . alecorpului. Holdenberg. A~a dupa cum apare cadrul manualului. standardizataadecvat. a spori gradul Autorii au manifestat mare griia nede atractivitate a materialelor folosite. D. pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. din care. ~Talida si demna de incredere. de asemenea. D. 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia.scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : . S. respectiv : aria motricd : apuca t/prins. Astfel. . din 1990. in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare. CD.este Iolosit sistemul centilajului . • Coniinut . pentru dezvolt. Atat in ceea ce priveste fidelitatea. clasificarea. In medie.. c limbaiului: articularea. scorurile brute sum transformate in scoruri scalate. pentru fiecare arie comportarrientala. asa dupa cum s-a mentionat anterior. a potrivi/a egala. Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani. identifie area notiunilor corespunzatoare unor ~narti. cea ulterioara. Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste. pozitionarea. oferirea unor date reamintirea. face parte din categoria celor cu timp impus. instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski. Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne.areafimpurie rnotrica. e Obiectiue. D. lungimea .propozitiei.. bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru zare. sunt prevazute scoruri @ < ..noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca ofera noi norme (un nouetalon). c. de catre American Guidance Service. copii confruntati eu conditii handicapante. sunt mai multe diferente intre cele doua variante. Editia din 1990 prezinta mai multe.catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990. De asernenea. datorita acesteia. Din totalul de 2447 de copii.scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : . s numararea. Goldenberg. copiatul. regiunea geografica.

5. nu nivelul curent al achizitiilor ci. examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare . Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic. imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press. . * The Early Screening Inventory 46 (ESI). manualul din 1983 prezinta 0 valoare de .nde. 2. " memoria unor secvente auditive. se calculeaza un scor total ESI care. exprimarea verbala. reamintirea unor secvent e vizuale. limba] :. Drepi: rezultat . adaptare uizual-motricd : in plan metric fin.1.. Meisels ~i Martha S. copilul primind 1 punct . se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 . Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita . M. Testul apartine autorilor Samuel J. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa..868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile.tientizarea corpului: echilibru stabilitate. Chestionarul completat de catre parinti nu se scoIn baza punctelor acurnulate. Privitor la ditate. In afara acestora. 1984). Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan. Continui. poi: apare trei variante : 47 2. .. dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori. medie. G. rationamentul si calculul elementar.. esec si refusul de a rdspu. aproximativ 15 minute.tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test. Apliearea testului dureaza. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii. a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare EliotPearson (EPSI 1975). mai ales. ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari. El euprinde 3 sectiuni si anume : <D 1. 15 . L. • Obiectiue. S. Spenciner. L. \iViske. Astfel. 3. Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura. abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen. testul cuprinde inca. J. metric general/con:.96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '* 4» Scurt istoric. avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni.8. coordonare ochi-rnana.20 de minute iar completarea chestionaru. Pe de alta parte.. Ia randul lui. abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale . 199'4). de catre parirrti. manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de . Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels. ~T. La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului. mai exact.2..1 6 ani. este cornparat eu scorurile departajare. . • Adminisirare si scorare. Tivan. coordonare motrica geilerala.£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului. sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii. J. .

IfI Siandardizare. J . dupa adrninistrarea pe un 102 copii din Boston. s • 1 e Obiectiue. f 1 * The Early Sereeninq Inventory .a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii. Referitor 1a b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt. D. Ia randul lor. De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI).apacitatile limitele (slabiciunile) copilului . Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani.c. R. J. Meisels. studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari. a cuprins 2 de copii. c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard). B. . . Libby. c) general motriclschema corporald. c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung.baj §i cunoaste7'e. au studii Ia randul lor.i apoi. dupa un interval de 7 . Ia un de 7au fost aplicate. impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti. cu toat e ca. cand acestia erau in clasa a IV-a. asa cum se precizeaza manual. ~Contit!'. w. Deci nereprezent ativit atea esantionului este Restandardizarea instrurnentului a avut 1986· si 1990. Inoeniarul ceea ce priveste validitatea. @ SC'Ul't istoric. care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi. toti " au suportat modificari. de catre S. caucazieni. Scalele McCarthy obtinut o 48 Testul este creat destul de recent in 1991. provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut.nu sunt probleme J (intre valori peste . Marsden.m ai inial.d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e.3 (ESI49 4. 717 . b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard). Valoarea corelatiilor continute este intre si .. fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :.12 Iuni. a. 2. Olson.1. eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale.. L. L. Acestea. b) zlJ11. din 11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe fiecare in intervalul 4-6 ani). . Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului.9. ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare. sub conducerea directa a Meisels a altar colegi (Cohen. K. Marrualul precizeaza ca principalul seop a1 acestui instrument este a identifica copiii. Henderson. in sensul ca acesta diferentiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale. ofera un raspuns privindr. ~l minus 0 deviatie standard). G.49. sunt combinate si. A:. au urrnarit : oaliditaiea concurenid .. Brwning.2. 1994).

1994). te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre cu eel folosit pentru ESI.1. Al S Kauf Patti L. Acest test. "1· ntionului. ( soalU. el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen. 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 . . in unele Iucrari. Harrison. t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste' tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os. un c nes . .tru un cop '. 1~ . ti trebuie completat de cat. G. Priv itor . ' . Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :.. John Rynders. '. .oi 4 Anchete. careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat.1. in vederea identificarii copiilor handicapati. 1" 15 zile Pnvlnd t 3m 3 am 11 uni Sl .t1. Profilele trierii tim.' i ta nici un fel de informatte. pa . . • Obiectioe. Bruininks..i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului. '/ f'd~rt te in .es. . 5 cur t v v de autori si anume o. Refentor la vahdltate.. va or~ a e . 6 . rintii . ~~ ~~ s .'.1 . ". Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children). . relatii logice (incluzand analogiile vizuale) . .2. il de 3 am fund necesare." . De aceea. 2. (. numar/Iitera. Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascara deprinderilemotrice de baza ~ll deprinderile rnotrice * 50 Early Screening Profile s (ESP).p ot completa chestionarul. . in mare parte bateria nou creata se bazeaza pe aceste . instrument psihodiagnostic (Cohen.a . Standardizare. C onJinut. tilitatii acestui ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u . an· - man.1expresiv/ghicitori. J v • A' v • ° D' A A ° v Co A v L. . 111 aprox rna me Ie.. EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service. -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea. a celor care au probleme. numirea si recunoasterea -cuvantului}. Profilele contin rnai multe subteste. . ..' . Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales).. care a cupnns caracLnstlcl e esa: . testul mai cuprin~e.'.. J.. Profilul poate fi separat in subscale :.. .. este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si ~ .re parm .ani si 11 luni. mal a . L. nute. Domenic Cicchetti. Sara Sparrow. Harrison. Spenc111er. pen. . 94) ~~ . 111 individual. De aceea. La randul lor. precum si a celor dotati.e adm1111S r . discriminare vizuala. . Spenciner.. Nadeen L. ESI lte trei com ponente: desenarea una pe? fel ca Sl ..purii " istoric."'" aracteristici psihomeil'1ce.10. L.t la jzdehtatea t es t. deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative.. In privinta continutului. la 1 1 at C • fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re enmanua .-reesvf (8 exarnma on au I . rtc . 1994). articularea.teste. L. ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :. Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de ." J t umar ce 'DAP) olcdtuirea Linez scrtsori. Kaufman. George McCloskey.. Testul apartine unui grup numeros . Robert H.In afara acestor 3 sectiuni.amana.stand~rdlZare :. Steven Ilmer. 614 copii cu varsta m re a.. Testul ~.' t . ' -eeva. Sparrow. Astfel. ref en or tV 83 de cop'ii obtinandu-se ca 1 t dupa 0 sap.1. t eaza fit Admim'strare ~i scorare. de Iapt. 0 baterie psihodiagnos'tica. Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency). G. cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltarii acestora.

socializarea. Istoria sanatatii si Acasa . . desenarea unor forme.. centile. Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual. 1a altele. Indi- cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen.e san eadrul didaceste 10-15 minute.i scorare. parintilor. . Profilul cunoasterej Iirribaj . Nivelul I de scorare . trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare. In medie. Pentru Profile Jse utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul obtinut de copil iar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie. eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii.cum ar fi.ofera I ndicii ~ mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii pertormanta..Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofesub forma unor ehestionare. In a1 doilea rand.. rnersul in Iinie dreapta. persoane care eunose foarte bine copilul. bateria este prevazuta eu doua tipuri.. In sfarsit.84 8S si peste 1 ! ! Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare. J J - 52 53 . Comportamentu1. iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint.. trasarea labirintelor.a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric. stanine. respectiv. sub si peste rnedie). . Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social. J. unele deprinderi motorii.. Cea de-a 7-a cornponerrta. vederea identificarii aeelora care sunt handicapati. numite nivele. de exemplu. trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar. Indicele de masurare. timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute. L. imitarea miscarilor bratului . care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei. ~ Administrare :. Ancheta privind eomportamentul copilului realizata de examinator dupa ee au fost . respectiv : seoruri standard.'. deprinderile de viata cotidiene. . Privitor seorare. Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate. G. eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea. 1994): Rangurile centile 2 91 sub 3 16 17 50 Sl 84 85-98 Indicele de masurare 1 Scorurile standard 70 sr sub 71-:· 85 86 ___: 100 101-115 116-130 131 9i peste 2 3 4 5 6 99 ~i peste gorii Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele ce corespund indicelui de masurare : Categoria cate- sub me die me die peste medie ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I i I I 1 ~l 2 16 si sub I I Ii ! 3 91 4 I 5 ~l 6 !! I 17. echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. \ Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt: Articulatia.i piciorului .Spenciner. dotati sau care necesita investigatii suplimentare. este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului. primu1 rand trebuie nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil.

Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate). sunt prezentate date referitoare la capacitatea .55 si . cum ar fi : Stanford. Obiectioe.• Standardizare. mai ales a capacitatii anticipare a achizitiilor scolare Oricum. Calitdii psihometrice. forma imediata (5 si 22 de si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). statutul socioeconomic. rnanualul ofera inter. au Iost utilizate doua variante :. .. Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy. Astfel. Kaufman Assessment Battery. t predictiva a testului.Binet.91. si . validitatea predictiva. datorita mal ales a uuternicelor sale calitati tehnice. Si in ceea ce priveste ualidiiatea. Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia.55 si . 5. Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii}: .66 S1 . Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta. pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii . . ' • Continut. in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori. validitatea concurent. In primul caz.. fidelitatea test-retest.11.. 2. de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta educationala speciala". SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare..cuprinzand un numar de 1 149 copii. Peabody Picture Vocabulary Test-Revised. Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele : 1..a. 3. Memoria numerica (in ordine directa si ordine inversa) . cu irrtentia.1. Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) . Testul trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[S * . apartenenta etnica: Separat.91. pentru componentele bateriei se intind intre . . Desenatul. regiunea geografica. .95. 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor. In al doilea caz. concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici. c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric. Scurt isioric. Metropolitan Achievement . au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului.2. validitatea de construct. 4. ' matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii. sexul.91.1anume. inregistrarea scolara.41. . intre 4 si 6 ani si jumatate. au fost tolositi 74 de copii. El este. De asemenea. valorile coeficientului de Iidelit ate. cum ar fi: validitatea de continut. de Iapt. iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre . Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta. A~a cum reiese din manual. Coordonarea piciorului. l 2. 6. au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd . * McCarthy Screening Test (j\<IST). b) delitaiea test-retest.

presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi).. ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani). abilitatile cognitive si abilitatile combiin 5 indici: 1. se impune . regiunea geografica. motor si cognitiv). Sarcini complexe (combinatii intre senzorial. oral-motrica) . Siandardizare. tina si . constientizarea senzoriala . In functie de numarul subtest elor Ia care reuseste ~opilul (si. . l1UISUIaJ'e a prescolarilor * creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation * Assessment Presehoolers (lit/lAP). 1992). • . Ia randul ei.Standardizare. Testul nu beneficiaza de 0 standar.mai multa precautie tat. urma scorarii . Knmvledge in 1988.n nse . performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) . deoarece v~echi. . tip screening. succesiune. marimea comunitatii rezidentiale.-E. Cohn.si scorare. .i scorare. e Administrare :. 2. rise. 3. care sa permit a utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": . de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute.80. a fost incenutul anilor Asadar. probabil ell rise. 11& Coniinut. prin diferenta. 3 subteste conceptuala si Coordon area piciorului}. obtinandu-se Ia ualiditaie. rasa. de numarul ' acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in tare. r 57 . Lotul folosit prezinta un caracter national. Durata de aplicare este de aproxirnativ 20 de minute. Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). dizare proprie. . obtinandu-se vasi .1 motorii. Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc. lara nici u. Pe de alta .. Testul este destul de complex. precum .elor obtinute (M. ~ Obieciiue. Coordonarea (generala. 4. Elemente de baza (sarcini motrice bazale. Verbal (memorie. iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care. Timpul. de catre Psychological Corporation. copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta. sexul. clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic. s-a pentru abilitati si s-au facut la ca arnbele aceleasi abilitati. Iternii testului mascara abilitatilesenzo.i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme. primul dintre elefiind acela "de a construi un scurt instrument de evaluare. vizualizare. de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) . a fost efec® IJ} A aceasta.

l 2. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea . Inueniarul pentru scolarului * mdsurarea de. in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii. preocupari in legatura cu copilul. * 58 preschool Developmental Inventory (PDI). De asemenea. de regula.. rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:. parinpoate raspunde Lira. mama. utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop.statutul socio-economic. De fapt. deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume. Tirnpul de aplicare a acestui instrument. e C aracierisiici psihornetrice. destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani.. ca. de cat re Behavior Science Systems. suripsihc)-comportamentale. South St. este de aproxirnativ 10-15 minute.atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei. a fost supus unor . 1992). printre altele. Deci.~Ol . Cohn. .. sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" H.13. Desi testul este standardizat . testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice. fid. Paul. a~ fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare. 1988). probleme speciale sau handicapuri.i comportamente. Manualul ofe. pe langa altele. sihomeirice. Standardizare. Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980. Testul cuprinde un nurnar de 84 de din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :. el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului. 3 ani si 8 luni.apartinut Iotului initial. ceea ce inseamn. patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980. • Administrare~i scorare. nu este yorba de un esarition national reprezentativ. Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat. • Coniinui.litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani.: 1. dimpotriva. Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului.zvoltdriipre- • Scurt istoric.. In ceea ce priveste ualuiitaiea. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex.978 pentru scorul total al testului) . poate fi sub nivelul lor. valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de .' mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate. obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult. testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M. In manual nu sunt cunrinse referitoare la [idelitate. in 1988. El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau.1. Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta . a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. A Obieciioe. 59 . dezvoltarii motor~i si tiilor scolare. s-a obtm~t.79. copn ce au. Mal mult.ra . Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii.2.. el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme tll ce pot (Ireton.?bleme. faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre• Calitdii 'p. De fapt. in cazul acestui raspund parintii. un numar de 338 de. acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening". 2. Manualul din 1988 prezinta.-E.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului.

K. Kaufman.).. Teste an I de mdsurare screening) specifics 3. A. Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions. 1996.-E.... I. L. Ne\v York and London. S. Desi foarte utile. Brigance. H. R. :N or th BIllerica. Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II).. 2. Rynders'. A. 1).. ratele sunt trirnitere a copiilor foarte asernanatoare 1. Assessment oj Y01#zg Chil~ dren. Romero J-Kalesnik (Eds. Allyn and Bacon. MA: Curriculum Associates. 60 S. Colin. North Billerica. MA: Curriculum Associates. J. J. The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test. Frankenburq. N uttall. Brigance. \V. 1990.. N. Journal oj Pediatrics. l a concluzia BIBLIOGRAFIE pentru ambele instrumente pentru evaluari suplimentare (]\. Sparrow. Seiarillo .Indicators urrn. R. la mai rnulte arii comportamentale. Lnueniory.. A.. Fewell. 6. 1988. Harrison. H. eohrs. M. . ca teste de-sine-statatoare. I!rigance~ early preschool screen for twoyear-oid-ckildren.telor s-a ajuns of Learning). 1994). MN: American Guidance Service. Brigance. Kazuk.. .'I..I}rigance: K... 1987. 99.and 1 Screen for Kindergarten and First Grade. 1. 1982. totusi. breton. Allvn and Bacon 1992. AGS early screening profiles. GregOl'Y.). D. Circle Pine'S... H. G. 1975. A. Cohen. Austin. Principles and Applications. L. M. 1994.}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test).ult. Bruininks. second edition.. V.1 14. Frankenburq.. 2. w. BriganceR" Preschool Screen for three and Jour year old North Billerica. R. Preschool Development Behavior Science System. Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale. dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii . \ . eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati. ele nu trebuie folosite. 9. 995999.st: Reference manual. L.' "' 7. 1992'). Psychological Testing. MA: Curriculum Associates. Speneiner. 'V. H. screening t. cum ar fi.. MA: Curriculum Associates. J. Spenciner. Dodds. TX: Pro-Ed. S...a compararii for the Assessment rez. aria limbajului sau cea psiho-rnotrica. P.Cohn. Longman. JiII. Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior. Fanda. 1985.Ihner. B. K.. Brigance. K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed... J. 4. Cicchetti. S.. D.. Burgess.-E. Denver: University of Colorado Medical Center. FandaI. B. A. A. Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth. hind deci posibila depart. R. Screening Measures. 10. Langley. Denver De~elopmental. in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen. G. orieum. Kaufman. A. mai ales... 8. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau. L.a. in E. Minneapolis: 61 . 1981.. E. 1984.. w. J. :N orth BIllenca.!.ajarea mai multor arii eomportamentale. H'. ci. 1990. \V. History. Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice. 12.

. Ne.:a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu. J. B. Snyder.). Ann Arbor. Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll a psiholog£ei romdnesti. 16-30. Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a.. R. 1988. \Vnek. Littleton. Y. TX' DLM Teaching Resources. Sehiopu. Faria.Wnek. L.. 16. S. Stephens. dupa unii autori. Meisels. Developmental Lndicators for the ASSeSSl11.. 17. . 2. 1978. Newborq. the Goldenberg. copiii care se nasc la termen. Mitrolan. D. "Viske.Reuised. Tipografia Universitatii Bucure~ti.. 1978).n u B.. Allen. llssessment in special and rem~dial education (4th ed. copiilor dupa nastere. Uneori. Dupa cum este cunoscut.. . Svinski. 18. Svinski. Tdeea de baza este aceea ca OC3. Battelle Developmental Lnuentory... G. . (Eds. 14 bis McCarthy. co: Foundation for Knowledge in Development. 14. D. Goldenberg. 1989-1990. MN.3. Assessment of D. T. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura.. Circle Pines. 1982. L. 1991.. Guidubaldi. l\{ille:r.• Miller Assessment for Preschoolers. D... eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz. Battelle developmental TX: DLM. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara . K. C. 1992. J. MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA. . J. 19.v York: The Psychological Corporation. R. Assessing and S creening Preschoolers. S. Olson... 15. c. 6/1994. J.. se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere. J.ent of Learning. Edison.. J. Marden-Czudnowski~ mental=iruiicators for C. D. MI: University of Michigan. M. perioada de gestatie fiind mai scurta. anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta.. folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara . J. JUijloace nou-naseuti de masurare a : dezvoltarli eopiilor J. I. Salvia. Miller. Kalesnik . Sheenan n. Romero. San Antonio.. 1983. 1988. Astfel.. 24. Gnidubaldi. J. Lniroducere in psilwdiagnostic. in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. D. J. Psikologia. Diagnostique. 1988. eli cat mai mult posibil eli at at mai birie. J. 25-33.. L. screening test. masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie. 21. Ps). 1988.. Early Screening Inventory. J. 20. c.). S.t rn ai t. DevelopLearning-Revised. Mardell-Czudnowski. A.seldike. S. In ultimul timp. American Guidance Service. Brow ninq. J. J. The jJ1cCarthy Screening Test. 22. Stock. S. 1990. 1984. Henderson. ]\ieisels. New York: Teachers College Press.' 26. Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test.. 1984. \Viske..J. K.. J. aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul.c7wZog:y 1:n the Schools. 15...1. Stock. Boston: Houghton Mifflin. in Rev. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon.au 0 perioada de gestatie de aproximativ 3840 de saptarnani. H. Nuttall. editia a doua. 21.. un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna. S.. Center for Human Growth and Development. Predicting school performance with the Early Screening Inventory. TX: TIle Psychological Co'rporation. Tivan.. ~. M. S.. Miller Assessment for Preschoolers. I. N.2. exernplu. 23. L 'V. Meisels. A. N J: Childcraft Education.. 1976. tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa. n. Marsden.2. Early screening inventory .. 1.. Allen.. S.2.. Newborq. 25.

. reglator. Mdsurarea de iermen * .l ~ ..1.' care ) functionala a diferitelor subsisteme.c . . eele 9 scale. Cop'Z U l'·U.reia . E. . C. inforrnatiilor recoltate. in S. 1982 ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte termen $1care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. C. 1984). studiile @ . rata coresponderrtei intre evapeste 90%. se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului.. utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :. Davidson. Privitor la fidelitate. totodata. 2. Brazelton (1982 a.f . psihologia dezvoltarii. o buna ualiditate predictivd. unor teste pana 18 A . Deexemplu. Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este aproximativ 0 ora. Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton. atentie-interactiune. B.. ajungand in scolarului mic. deoarece eIe· vizeaza nu perioada:. ci una mal indelungata.1 in domenii precum. B.U. De exemplu. 1 pitol rnasurarii dezel. de la Spitalul de COpi1 din Boston ~I Dr. includern ~i un mijloacelor de-a t. a mijloacum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell ~ .717 65 . Ul1 asemenea program special de form are este oferit de Dr. conform careia. . ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea. Sell. altele de tin "creffi'. neurologia dezvoltarii si.sa includa in vreun fel sunetul. H. ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in • Adminisirare Ji scorare. Ii De fapt.. acesta variind in Iunctie de nivelul stres copilului. . Haide Als. an1 mc 1.o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au In nrivinta instrurnentelor Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea. acest instrument nu este alteeva o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. de la Centrul Medical a1 Universitatii Arizona Tucson (Nugent. I '" Assessment of the 64 Behavior C aracterisiici psihametn:ce. Brazelton (1984). Lester. Inainte de orice. exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme relatii de interactiune eu mediul ambiant .A.. Din 19921. B. l K.1.c. Acest mijloc masurare apartine autori si anume. Ia stadiu de dezvoltare.2. un copil se poate afla Ia un inalt de rise daca folose$te un mod de comunif:"iTa~ care ~. a dezvoltarii. E.l nascui . experienta practica en nascutii inairrte de termen..imediat urrnatoare nasterri. copiilor prescolari.5-c. cum ar motor. isioric.us-o In SUDca lclU 1 ..

l. area si tonusul. raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte ( rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii Siandardizare. ~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 diIYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea.. este greu de realizat !III aloarea . Obiectioe. cea oferita de Spitalul de copii din Boston. Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute.. a doua editie). Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica. 1a randul lor. scorare. consumul de droguri.. Scala anar tine lui B. reflexe. T prima varianta fiind publicata "In 1973. testul C11prinde itemi adecvati care. • Obiectioe. pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice . ."un un In sunt adrninistrati * 66 Neonatal Behavioral Assessment the Preterm and . din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . In cazul copiilor nascuti in special. • Coniinui..2. Administrate :. Davidson. A~a dupa cum precizeaza autorii. ~J.. iar pectiv. Scala natal * de mdsurare a unui asemenea instrument de • Scud isioric. exemplu.1 comportamentale ale copilului. reflexele. 2 1 Testul a fost creat 111 1981 de cat re Dubowitz. cum ar fi. 1992). compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~. habituarea. cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea direrentele individuale in plan comport am ental. In ceea ce prrveste o valoare in alta si scorurile let testul 18 luni.2. auditiva) sau Ia diferit~ stari cum ar iritabilitatea. int~~actiunea so~iala. ' . Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere. iar. Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia @ "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te termen. ".2. neuro-cornportarnentul. precum .i scorare.. reglarea starii. ::.' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei. cum ar exemplu. organizarea starii. in 1984. ~ . Testul a fost utilizat pentru . 0 pregatire speciala. c. Kevin Nugent ( . . motorie. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul. E.

. lncepe cu ce· c. ~ veghe a copilului ~i se cu A !. comI?letare a chestlon~r~lu_I. In ceea ce veste ualidiiaiea.. McDevitt (1978). eel 95 de iterni ai sai raspund parintii. b) confor tabih \caractenshCl opuse eelor dlbClllJ.e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor.eurologiei. cum ar fi.~~~~~ tiVI).86 iar rezultatele celui de-al doile.. iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:. c. In functie de sco~~l obtinut. raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert. Autorii mentiorieaza au aceasta scala.'. dminisirare .. in medie. copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( .83.. @ . diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente.. rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori. L 2. est~. d). pc un cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau inairrte t ermen. Fara a oferi un statistic corespunzator. • Caracteristici psihoJnetrice.. tirnp peste 2 ani z.. distractibilitatea. Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de . 1.tandardizare. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest.1 Chesiionar pentnt . 1 . sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc cviderrtiaza 0 buna corelatie int. efectuat pe esantionul de 203 copii. care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta 4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili ../' '". J. Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice. testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent.{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de . Pentm fiecare item. ~e~ra~i. Davidson. portamentali.. Administrarea testului nu reclama 0 speci~13 dom eniul n. pragul stimularii.. Acest chestionar. 69 .Reoizuit @ * com ~ boriameniul cotniului '. linistiti si nega~ivi).e I~'. "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna". Acesria sunt intrebati la diferite situatii se refera urmatoarele reactivitatii copilului: activitatea. psihomcirice.. $1 S. @J Standardizare..entn~ s.. copuurui. nivel scazut a1 abordarii adapt abilitatii ..U ". bhl~1Zi. Timpul de. 1992).2. folosit p.ile. c) incetiin reactii. ~ Obiectioe.15 minute . . de 35 de minute. intermediari. avand la extrernitati. . Ienti (inactivi. Ca sistern de scorare se foloseste cu 5 nunc'te. ritrniciintensitatea. "" Desi xhestionarul vizeaza copiii. K. • Standardizare. efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd. @ ~i s * 68 Infant Temperament Questionnaire E. de a spori iritelegerea si adaptabilitatea tiler stilul comportamental a1 copilului. Si in ceea ce priveste ualiditatea. Parintii pot raspunde Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor. dispozitia iafectiva. isioric. scorare. persistenta. B. ad~p~a_bilitate scazuta. adaptabilitatea. apartine autorilor \V.

Faria. J r: cele -r 71 . Brazelton.Lester. . 536-542.-: 8. Lester. J. nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere. Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB). . Nuttall. Newborn behavioral assessm. W. 1992. Towards a research instrument the' assessment of term behavior (APIB). Este cazul. 6. Yogman (:!£DS. 1982 b. J\lIcDe"itL S l1era. Brazelton. i~ 1978. Lippincott C . 1984. 130.. BUrns. R. n.. a celor variaute de si anume. In E. E.vitz. J.• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero. VV. lYi.BIBLIO 1. V. I.i 6/7 ani. 10. Carolina Currjeulum In ' . Birnholtz. acelasi autor) . V. rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate. J. Fitzgerald. . Be :fitic. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei departajari. B. Nuttall. Lippincott. I. 3. Progress in pediatric (pp. New York: Gnmc and Stratton. C. vV. Romero. Davidsoli~ E. de inceputul :. ceea ce priveste prescolaritatii.. Carey. 1982 a. 79. 9. Lavigne (Eds. Yogman (Eds. lVi.).ent. in Fitzgerald. I. in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales. E. 5. atat din punet de vedere psihometric. AIs. and behavioral pediatrics. 1992. . am Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului . 1978. exemplu. realizate eel mai de 'apartenenta a copilului. J. E. ..DUb(Hliitz.). ~ International Publications. o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung 1a 2/3 ani. Ne"lv York: num. Philadelphia: Lippincott.. deoareee la varsta putem vorbi de achizitiile invatarii timpurii. 1·-46). din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite. delphia.. 5 Preschoolers. '70 263-279). \T.. H .). Als. in Journaz" Roentogenolog:y. vol.. Philadelphia: J B. B.. II. 1973.n:ent Questionnaire. considerand pentru aceasta categorie de varsta. Allyn and Bacon.. Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications. J.~ Troniek.). - J' 1981. l'(evv York: Plennm. _._[.. Hi). T.. B. R. Lester. Neonatal Assessment ed. in \V. Duho. J. in Clinics in Medicine. RNI. Stephens. C. E. Chiar nu autorii instrumentelor de masurare a opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii. and Daca din punct este verba._<\_ls. T. neurological assessment of the preterm and full term infant. desi.. L and Screening Preschoolers J and Kalesnik and Bacon.c~larit8_tii mici). In H. Brazelton. lUijloace de masnrare Ioal'te miei (0--2/3 a 2. 4. de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :. Tlzeor~v and research in behavioral vol.

rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri avern in dezvoltare anurne : J perioadei ue 6 domenii eomportamentale metric general. ~istoric. planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D. ptogra·~ mici * §1- S" n +L L. ' finalizandu-se cu calcularea unei valori T ~ . Tes..· (pentru o .1.L .1 . Raportul familiei ... planul de irrterventii si progresul * 72 and Children (AEPS).1:. 4. \ . valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum . socio-cornunicational : 6..1. ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3... nu este verba doar de un singur instrument.m eeea ce priveste-Raportul familiei. Evaluation System construit cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ""O~"--. S (uneori.. Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1.. Dupa cum relese chiar din trtlu.H~~~ R dJ:-Y . i.'. ce poate fi completat. de asem enea.. Scorurile posibile sunt : pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) ..L' • '. -'U. AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate).J. t OLOJaLa._ j... 2. 1992). punctele pentru fiecare domeniu comuortamental. . _ fo om u. cadrul eomportamental. 3.. AEPS pentru copii : 2.H'--· .77 (pentru social) de maximum .~1 nor am S110caTegorll 1 I" •• pentru _. . 5. In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1.. b) prin testare baza raportului.\ N (nu inca). . * • i~ 1\1 _. fidelit!iJii insereoaluaiori (avand vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de . itemii sunt prezenti "'" rl rerarrnca :.. Bricker. r +" a111 categona . Evaluarea planurilor activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) .95..domeniul motric 6 domenii ilustratii). adaptativ .... social. sunt grn• -t • v • decaL LV '_0~U.lLL ce corespund tuturor celor (pentru ~._~ .lati J .terni pot £i : Y da).. 1'. ci de un pragran1 complex de rnasurare. 6.J_! : "Cand este intins sore dreanta"): .lLC. \ i 73 . e~ec ('O' p) ..1. Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului.966. lace parLe de aceea nu se pune problema ~ Caracieristici -bsihomeirice. Ancheta IamiIiei (tot un chestionar.L' v (~' . acestia pot fi evaluati observatiei . catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul .

s-a constatat au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80 90.93 cu varsta mentala Baylev si . b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului.s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate . mainilor dinamica . ~ reprezentare complex.• P J. procent de 70.4 dinamic .l. domeniul metric general) . comumcare verbala: evidenta timpurie a ga.e11.II. impunandu-se ~i el a repede in practica psihodiagnostica ca unul dintre cele mai preferate si cele mai rnijloace de masurare .) .1C"'T~"e~a.d ': a) in urma analizei proto~o~.l-. publicat prima 1969.~U. de asemenea. in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu tau dizabilitati.U m. e: dezuoltdrii copilulu<i - II * • Scurt istoric.'!.88 en varsta rnotrica B~vlev) . ditaie concurenid : scorurile a 155 Ia testul cu perforrnantele Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de . 2.: imitarea posturala.ndirii abstracte de a si clasifica) : '" I. rezolvare . memorare.valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate.artine autoarei N ancv Baylev~ . concent ului matematic. informatii referitoare la doua de validitate : L uali.vocalizare. '7. achizitionarea obiectului .kCU H controlului corporal. 75· . scala $1 anume. in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut ale testului. cum arata a fi senzorial-perceptuale. .i~lor a 155 de copii . ""'1:"" • • ~C.<UHULl IUDi. acestia au sustinut.lY.. pentru validitatea concurenta ~1 validitatea 'L'.J. Testul ap. rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copilului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( . testul prezinta . moiricd . abilitatilor 1 p recum : d. . testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL In concluzie.51.prezinta. oaiiditatea con'lin.. * Bayley Scales 01 Infant Development .

cu particularitatile de aplicare si. III Adminisirare Ji scorare. pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI). Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat cadrul manualului. incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal. cu varsta intre 2 si 30 de luni. cum ar fi. Standardizare. clopotel. Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei" dom eniul psihodiagnozei copilului. care are valoarea . indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M. Aceasta scala este. adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit item dat. sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii. Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut. desigur. nmrtele de 'lars tVa In t re care rtemui este t recut+ de 50' /0 95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare. nivelul de educatie al capului familie. voltarti. cazul care sunt . motrica. rezidenta rural a sau urbana. creion. clare p rivind faptul subiectul prezinta probleme dezvoltare. Scala mentala singura necesitand aproxi30 de minute. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerintestului. Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza. rninge. fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta. Ltemii testului sunt aranjati ordinea de a copilului. De aceea.reglarea emotionala . Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. rasa. masina jucarie etc. " Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii. orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a @ 76 77 . Deoarece nu sunt spe" criterii foarte ferrne. de exemplu : cuburi. intr-un Index al dez. oglinda. ce cuprinde urrnatoarele atentia : . Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual.orierrtarea : . . variind intre 83 si 95. •. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute. Privitor la partea materiala a testului. pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare.calitatea. in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice en 0 luna. Ioarfece. preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. J. de 0 evaluate a conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate. '. Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. De exemplu. ceea ce priveste instructiunile de aplicare. ceas jucarie.cornponenta. 100 si a deviatiei standard-16. 1 1a un mult mai scazut Iata de varsta cronologica a copilului. practica recomanda luarea considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta. se poate ~ Jl 7 "._1 . scorul brut este conin baza tabelelor de norme. nrecum si A . Apoi. Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex. . Valorile indexului se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum). Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii.

Testul este destul de nou (1991 si el apartine autorilor M._.. . testul a corelatii nuternice eu alte teste.. sau de terape... 101' * Carolina Curriculum Infants and Toddlers Special destin at sa urma dezvoltarii copiilor mici. Johnson-Martin.. d. in vederea planificarii si .?a special cadre didactice. 2...-J. auditive. mai ales. motorii).. ... Hacker. Astfel se incepe en obse~-varea interactiunilor parinti-copii timp . voroa e esantionul ce standardizare) .inderi motorii fine... M.42 si . 5. cnnoastere . manualul prezinta o valoare a corelatiei de . deprinc1eri motorii generale.' 1 t. scorare unui mod mai mult informal de recoltare a infermatiei. 6 d y. Schweid. . J. acest "1 e instrument direct legat strategn m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce de nracticieni._- '-~ - - v' • J ~. Eroarea standard a a cnprms intre .ull) diferrte de activit ate sugerate de manual. cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea ..i actiunile de in\Ca!are. .. en varsta ~~24 de Iuni. varsta pentru care s-au de V2ssta. functie de ~ezultatele rnasurarii.69. cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului. S.. SDIe deosebire de alte mijloaee testare. Carolina Curriculum C'It neooi speciale * @ [carte Scurt istoric. testul folosit ales tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri 2. In plus.2.. descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii 1"1 . 30 de Iuni. . (este -r \Tor. In special a Scale} mentale. se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se .1974. 1:'. gramciui de interventie corectiv-terapeutica ..>1 nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvolcare.. Yow.3. Una dintre cele mai import ante caractenstlcl testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:.l S'. de cat re parm·t~. Attermeier. €it sbli!" pentru Iiecare ~.. Ca 0 ~o ~aSp~C1IlC~ acest test estefaptul ca. se apeleaza.81 . «> Testul . ex~minator...) _ {- '- • o » 79 . N.Ji. ansam blu. scorurile standard tele si 145. B. Privitor Ia validitate. bine continutul itemilor.. 78 J. TVf anualul TecomancHi ® .. E..-' . J:' -. 1983).. Deci. care este :. . v - -'-_'" .57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 . pentru ca intreaga gama a valori intre 50 150.ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati . Este Yorba.:izuale. 3. Jens.' de si apoi se aplica t estul. adaptare : relation area sociala . randul sunt incluse in 6 domenii i : 1. -r ' '.const ata progresul realizat. comunicare. dep.L ~ "'"LA·.lIve.nentru fiecare 6 Ia 30 de total..ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC r' '-' a cu logica formarn depnndenlor. Rhodes.L '-' • if .:_ . pentru multI dl~1~r:~~emll sunt nrezentate ad apt.93. portamentale 'j pentru perioada ulterioara (Vanderveer. De asemenea.2.1 J. G. Needs (CCITSN).

Pentru construirea testului.93 si . aplicarea testului. -:» cu nrecautie. participe copm.98. dupa multe perdesigur._ forY :---' \). Iiecare item putand e"'er (F\ in_.. afara testului. face parte categoria criteriu.) De asemeriea. ~-otUS1 varsta ce trebuie folosite insa L . S. Rogers.. Brown . vizand fieeare tin de fidelitate : fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %)..Ir-. publicat in anul 1981. fideliiaie ~test-retest (corelatiile au val?ri intre . Acest test' a fost construit e11 intentia a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru eu ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni. el nefiind etalonat. 717 81 .. <Ill Caracterisiici Autorii informaIn legatura cu studii efectuate.o'. conform careia un item era retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recunoscute ~i alta. * 80 Early Intervention Profile. . careia un item nou trebuia sa fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii. e Gbiectioe. scornlor.. a (J. IVLMoersch. generaL Scala b (cunoastere] piageriene.. irrtitulat "Masur are §1 aplicatii" R '081\}. cum ar s. se alcatuieste de al apartinand "' 'B ' unui D'V"<YPTll'O _L.. »: s . L 6-c. Este recomandabil. 2. l. ei au ales doua una. instrumentelor )l (checklist). standardizarii slabeste foarte mult valoarea psihometrica a instrumentului. autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct. cadrelor nronriu-zis nu este altceva mare copil un ~ Siaruiardizare.V stimulative" S.scorarea acestea nu au a testului c adrul acestui vom regasi sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional. sccrare.Ub~~" * S. Lynch.. si 0 bro.

. _unor. daca se constata prezent a acestuia. B. Administrare §i scorare. Zeisloft-Falbev . Intreg "eehipamentci" testului cuprinde : o 11st3. social-emotional. est. pentru a optimiza raspunsul copilului. grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni . Un important fiecare dirrtre deprinderi include <0 - sustine informatii 0 * Early Learning 82 AceoIlllllislllnent Profile (Early .U in gn]a). Glover.e copnlor cu varsta intre si 36 de Iuni. T. . L. Iimbaj . . de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. • Coniinui. in functie de rezultate. 4.. Hosaka.1988). Sandford. testul este foarte usor de aplicat si de scorat.5.(HELP checklist).ogresului realizat. Preminger . metric general. la randul ~ase domenii comportamentale: L cognitiv. Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior. care cuprmde sugestii referitoars 13. 5. mare de cepnnuen.de control. E1 este destinat copiilor cu varsta o si 36 de luni. A. mot ric fin. social-emotional. planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv. Profilul achiziiiilor deduse altfel.2.2. Iriatsuka. • @ Continut. el est. care parte. Scorurile tot ale . 3.. .J . de o Scurt istoric.activitatils ce pot fi utiliz. nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp. general.. 6. Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare. mot ric . caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item. vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru ~ ~ alcatuirea unui profil.. (auto. deosebire de alte instrumente de acest tip. un manual intit~llat "HELP.e raportat si Ia ~ . c.2. acestea nefiind ca urm are a administrarii testului pe un esantion reprezent ativ. Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1. In vederea testarii deprinderilor si. adaptativ . Testul este in anul 1978 si apartine autorilor E. e Objective. o ~ Obiectioe.. cognitiv. 2.deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8. In aplicarea testului. De altfel. cat si criteriile in Iunctie .~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll. 5.a)utor). at home" (Parks. este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate. limbaj . La fiecare item. norme. Lista de control (HELP checklist) acopera un numar • . Furuno . • Standardizare. ci ele sunt Ii') * este publicat un grup de autori si anume: S. raspunsul poate fi marcat cu plus. C. R. Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii. tn primul testul race parte din categoria testelor raportate Ia criteriu.

Jj Siandardizare. in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale. in ceea ce priveste ualiditaiea. creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau. De fapt.1 J. . El este destinat copiilor cu varsta intre 1 . inteIegerea . motorie fina : 3. eel ce raspunde (de r:egula. en minus (-).l. descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia. £02\1: public at. Thwing. 4.. • dministrare Ji scorare. A$a cum s-a precizat la intrebarile chestionarului raspunde mama.2. daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E.'U' . In ceea ce priveste scorarea.. sunt semne ca deprinderea este in curs de form are. Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. sub nivelul varstei cronologice. folosindu-se graficele HELP. Testul nu a fost standardizat.. Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane. Se pleaca de la ideea ca. in cadrul careia.7. Testul estc raportat la criteriu si. daca deprinderea comunicata si confirmata de catre parinti . • Caracteristici psihometyiee. daca aplicarea chestionarului face dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni. utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie (Cohen. Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator).este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta). eu R. Infant 84 (MIDI).1 16 Iuni. . oferite de R. Isroeniarul lui * Minnesota intarziat e in dezvoltare. Obieciioe. 85 . catre $ H. 5. De . aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv. Spenciner. • . Ireton istoric. 1994). se construieste profilul copilului. ~ Caracieristici bsihometrice.2. de asemenea . Deoarece nu sunt rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea. evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale.otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1. in procent de 20. general motorie . H. . daca se constata deprinderii'. arunci el poate fi considerat ca fiind 2. mama). Standardizare. rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume. J.fi recoltata usor direct a a eopilului. Testul a :. jocul $i In ceea ce priveste aplicarea control. inventarul Minne:. ~ . in felul acesta. In cazul care copilul se plaseaza. pot fi scorati astfel : cu plus ).U"V". Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar. L.. Coniinui. . functie de rezultate.l. Ireton. datele de cercetare.L @ Chestionarul este si cu 0 sectiune-comentariu. limbajul . 1980. Desigur. 2. personal-social.

Hunt cunoscute denumirea (Ordinal Scales). C. pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala.2. Man ualul un de ridicat a1 Ilexibilitatii in prode administrate a m aterialelor necesare. c. sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care "i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii. scalele intentioneaza r rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu dezvoltarii psihointelectuale. sub denurnirea "Infant gical Development Scales" ( de dezvoltare lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I. Dunst.Imitatia vocala si gestuala : Dezvoltarea cauzalitatii operation ale : sa > .. J.8. De' aceea. scale sunt urmatoarele : 1. J.este aceea dezvoltarea si motrica timpurie afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara. o alta idee import ant a a J... cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) .. Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri dezvoltarii'senzoriomotorii. Piaget. stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul. 1. i. . . Confim. adica iternii sunt intr-o ordine secventionala a dezvoltarii. Hunt. . exarninatorul are Iibera utiliza materiale si situatii mai obtine raspunsurile copilului.) d eoseDlre ue aIt e t est e tradrtionale . . . Acest item §i . stadiul operatiilor concrete 11/12 ani).L J" 1 J - .daptat de catre J. fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. de scorare nu prezinta prea mari ) pentru Iiecare din-. M. cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. stairrteliaentei senzorio-motorii.t. Urmarirea vizuala si perm anenta 2. b) stadiul gi'mdirii preoperationale (2 ani).l. Dupa cum probabil este cunoscut. masura dezvoltarea in au un ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani. ~ un stadiu la altul. 1. achizitionarea unui nivel initial al . ale . Aceste C.. tirnpurii copilului sunt /. scale se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt ordinale. care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor p articul are experienta care ar fi in . testul este . in total sunt 6 scale. Mai tarziu. ~l abilitatilor este considerata a fi esentiala pentru nivelele succesrve ulterioare ale achizitionarii L.2. mai exact in 1980.J } * Ordinal Seales of Psychological Development.2. 5~ Construirea Dezvoltarea relatiilor 0biectului schemelor pentru scala. Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte . Uzgiris si T. . care a preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale . 3. scorare. la randul cuprinde intre 5 ~i 15 nasi ordinali senarati. prima ment a aparut hi 1975. De fapt._ ~ ~ .. 1965). insa stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget. Dezvoltarea unor mijloace-scopuri . copiii pot sa difere mai mult. .

E interueniion developmental profile. foarte L. S.. Furunn. B. Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children. J. RO!jers. J. C. C.. "199. lVI. at home. Psihologia inteligentd. Collen. TX: The Psychological Corporation. T. MI: University of Michigan . Brown. D'Eugenio. Assessment and applicaAnn Arbor. L. San Antonio. 13. B.II. 1980. New York and London. D. Moerseh. MI: Universit. Bucuresti. : VORT" 1988. 88.. Austin. T... J. D.. IJ. M. evaluation and programming system [or infants and children . u. V. E. S.. 1993. D. Attenmeiel'. E..and vol. MN : Behavior Science Svstems 1980.y of Michigan Press. 1983. Baltimore: Paul H. Palo Alto. Alh:nan.. Hawaii early learning profile (HELP). M. J. 12. Tlrwhrg.. Baltimore: Paul Brookes. Brookes... Minneapolis.t of Young ChilLongman. Ed. j_\. P 6. A. H. N. L.. K. Ann . 1994 . :mlOdes.. Lewisville. in American [ournal of Menial Deficiency... Stimulation activities.. 3 . 1983. K.s yneh.Yow. Piaqet. The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed. w. ZeislOlt-Falbey. D'Eugenio.. . 1988. Hosaka. Donovan.. Johnson-Martin. 17. 15.Press. Bayley Scales of Infant Development . Spenciner. Th'I. D.. Ann Arbor. E.. Earlv learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ. J.. 1991.. Preminqer. 1) unst . 69-75. Hacker. (Ed. Parks. Kahn. 88 89 . T. 10. N. A. N. Ireton.3: .. 1978. 2.ianual supplement: Bayle» Scales of Infant Development. : The Psychological Corporation.. Assessmel·. Jens..!'vII: Universitv of .. S. Minnesota infant development inventory. 8. II. 1981.E~PS measure- Paul H. Palo Alto. Baltimore: 1~ ~4. Bayley. O'Reilly. 3. Brickel' 5 Assessment. .. L. Brown.). J. S.. . G... S. NC: Kaplan Press. "" " 1992. Rogers.~ Donovan. CA: VORT. J. Glover..!'vIichi::::an ress 1981. Sehaier. 9.vol. I. Sriintifica.. M. J. 2. Brookes. Sandford.). 14. : Pro-Ed. A and educational manual for use wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue lopmeni.. J.. Inatsuka.. 1969. C. B. M. 1965. 16. 1981. valoa- BIBLIO Bayley Scales of Infant San Anto Psychological Corporation... C.

5 deviatii standard. un ehestionar urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind t area copilului in 8 arii comportamentale: 1. T. scorurile sunt eu 25 sub nivelul de varsta. . scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea. de copiii "moderat dezvol tare. 1975. nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile brosura testuluiprivind diferite tipuri comport amente ale copilului. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence. H. Uzgil'is. C. Relation scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months. intelegerea Iimbajului : 7. I. 281 de baieti intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni . ~ Ordi21. Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press. 1989. pentru fieeare din cele doua sexe.>1 anilor de pentru 91 . este @' I!\l §i scorare. Pot rezulta t ret situa. C. Parintii raspurid. J. 8 Obiectioe. Uzqiris. 4& * Scurt isioric. Origins oj Inlal1cv and clzildhood. copilului. Hunt. Assesslncntl~n1nfancy: nal scales of Ps)cholog1'cal development. :Wachs. 1\1. children. 46. vorba de copii "m arginali " . C. '2. Minnesota si ClIll ei in ceea ce nriveste nivelul . 1988.). In manual se specifica. proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii. 1-4. 4. Publisher. iar In cazul 2 deviatii standard). De fapt . M. assessement: stabilit of menial ju. 3.. respectiv eelor care auv. Astfel . . Assessment CA : Jerome M. 1974. numere. seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului de varsta : 2. 1975. I.oj (3rd ed. Hunt.lrsta iritre 15 $i 72 de Poate fi Iolosit . rnctric tin r S. Sehweid. Urbana. ' 19.nctiom:ng in young retarded. Modul de a Ia acest chestionar este foarte simplu. esantionarea si etalonarea acestui anumite limite. of infants peJjonnance on 23. in 22. New York: Plenum 19'76. M.2. public at destul de recent (1992). mot ric general. .. cuprinde intrebari referitoare ~l au- Vanderveer" B.. 79. El este destin at copiilor pre$colari mari. I. Sattler.. E. Testul apartine lui R.3. D. media marne :. in A merican Journal of Menial Deficiency. de profile si norme diferite. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune .. J. 929-935..1. 3.). Foarte important este deci ea parinsa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i aminrnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament. M.1.. reprezentativit atea este Ioarte modesta.3. Injant Deoelopment." i : 1.J. $.. Sattler.2.. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are. impreuna eu instrumente . :lIijloace de masurare a dezvoltarii preseolari ~i' a scolarilor miei lnueniarul deroottdrii copilului COlliHoli 2.utor . 20..g Lewis] (Ed. Uzgiris. IL: versity of Illinois Press. e Siandardizare. San 18. care inseamna ... Scorurile brute (numarul de raspunsuri . * 90 Child Development Inventory (OH). J. cuprinzand un copii (respectiv.

Pentru aria comportamentala social-emotionala. G. testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe. Variant a care a supusa revizuirii. In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea. I ner. Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu. Ref eritor autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai . De asemenea.70 si .reoizuit * Acest invent ar este publicat 1991 dine Albert Brigance. el este. $ Coniinui. coreetitudinea citi tului. simple interpretari si explicatii. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea.ire si de matica .56 en scala pentru litcre: . G Administrare ~i scorare. deosebire de alte acesta este raportat criteriu este destinat pentru masurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani. intre 1 si 4. Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice. desi in 1111 este chiar asa.. in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interventia timpurie sau educatia specials (Cohen.5 ani scalele. [ideliiate Hind obtirrute mai mici. . .. fin motric. . valori intre .Manualul o chestionarului. care este. ci ele au fost conturate ' in. anexata in cadrul manualului examinatorului. baza Iiteraturii. a avea dar functii diagnostice. social-emotional. psihologice. Pentru acestia au fost eomparate Ia eu cele de la testele de cit. .2. Iusese publicata <!> A$a cum apare din ti tlu. Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _. <8' 93 . . respectiv.2. Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale.891. de altfel. J. determinarea ualidiidiii de si anurrie : bibliografice privind dezvolt area copilului. cum ar fi : general metric.65 eli scala pentru riumere. matematica. prevazut cu norme (etalon). 92 * Brigance. 2. Caracteristici psihOlnetrice. normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti. S-au obtinut urmatoarele corelatii : . dezvoltarii generale. poate fi folosit pentru efectuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade 1 timp. rezultatele sunt consernnate intr-un special de inregistrare (individual record book). utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie. adaptativ (atrto-ajutor). de asem enea. cunostinte generale si intelegere. nici in ceea ce priveste ualiditatea.3..R Dia9110stic Early Development ~ Siandardizare. ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii. un studiu efectuat pe un nurnar de copii gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru dardizare.'69 eu . vorbire si Iimbaj. Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice. Pentru fiecare subject. III Revised. 1994). ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic.

cum ar fi cazul terapeutului.Spenciner.) J. in 1990. 2.ln felul acesta. observatia.J' comportamentale ee necesita interventie speciala pentru reeuperare. folosind ca instrumente. A. Testul a 1981. de catre R. Neisworth. valoarea psihometrica rnodesta pe de alta parte. un fel de inform atie privitoare * 94 Learniug Aecomplisliment Profile * System to Plan Childhood Services 95 . . la care sc mai adauga una (pre-scrisul).:.i urmareste. trebuie mentionat faptul ca ele au fost create unor referinte bibliografice. 8 Coniinui. ]. fin rnotric . Evaluatorii sunt asistati vederea \ . Bagnato si T. $ Administrare ~i scorare.. . interviul sau t estarea. Ii Obiective. fj Siandardizare. de ].. 7 arii comportamentale si anume: 1. fie alt specialist..i anurne. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare. Zelman. legatura cu acestea din urrna insa."Sclld isioric. pre-scrisul . a @ C aracteristici pSihometrice. La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special.ariile . personal-social. 4. testul este raportat la criteriu si.] "-..0 ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~ pe 0 parte. utilitrebuie sa se faca en nrecautie .L specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului J _. De asemenea. L. Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :. 3.in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii.>: -J '" 2. se distinze foarte usor . Sanford si ]. masurarea initiala a copiilor .. El face parte categoria t estelor raportate la criteriu si este destin at . Evaluarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit "Team SPECS".eZVOlare aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt a copilului.1. en scopul a Spn]lDI programul de dezvoltare a acestora. .. in baza raspunsurilor. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale. Asa dupa cum s-a mentionat deja. 1994) : 1. C1 cu un sistem de lueru mai complex.3. G. \1 Obiectioe. Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale . J. S. general motric . 2. totodata... in total..4. I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si. III Coniinut. pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3. Deci . la norrne. en varsta intre 36 si 72 de luni (3-6 . fie cadrul didactic. adaptare. Aplicarea prozrarrrului b. in principin. cunoastere : 5 Iimbajul : 6.l . Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :.. "1. Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen.2. 7.1 L. propus. se corripleteaza foaia de profil a subiectului. ~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul.

Este verba de Iirnitele functionarii insa.:L . Important. M. deoarece . 7-c . generalmotrie. pot sa apara frecvent confuzii si . 24 arii ale dezvoltarii. in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea .70. 717 * Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs 97 . Manualul subliniaza faptul ca.2. tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind . SPECS nu este prevazut eu norme. social-adaptativ. vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani. 1 = sever. 3 = usor risc : 2 = moderat.arii in urrnatoarele arii comportamentale : comunicarea. B. incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere. 'Pe de alta parte. se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct. de asemenea. Carolina Curriculum.2. include. J. S. un spatiu pentru a face coment. pentnl pre:. 1&\ v ) . evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern" privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune. <10 Siandardizare. numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log.dministrare §'l scorare.3. f» Caracterisiici psihornetrice. Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent. ceca ce priveste -oalidiiatea. . Johnson-Martin. Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale. manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special). Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masuTare si activitatile de invat are. eronate. fiecare evaluand copilul comportamentale in baza extremitati 1 ("eel mai scazut") r individuale sunt transferate . studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul.. 1990. Evaluatorii au.' de asemenea.67 pentru alte persoane privind temperamentul. copilului. in masurarea copiilor. In acest sens. prezentat un studiu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro ~i alte persoane paraprofesionale. Hacker. de Iunctionare usoara. M. ce orera 0 imagine vizuala privind .5. in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva. Instrurnentul. senzorio-motricitatea. relatia cu mediul. «Cbieciioe.) si anurne : N. .2. este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri \ (CCPSN). Scurt isioric. Numerele de De profil au urmatoarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari. cunoasterea.. fizic (starea de sanatate). J)reSUpU11e participarea mai multor (team). fin rnotric). [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap. deci nu este etalonat. moderata si severa se refera special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste . • C oniinut.... de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum. Attermeier. 2.colarii speciale * C'U neuoi . 2.60 pentru alte persoane privind .alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare. de asem enea. comunicare.

. EI Scalele de dezuoliare Gesell * isioric. informatia privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal. in anul 1925. in primul rand. . ceea ee insearnna ca el a fost et. de catre Arnold at unci si pana in prezent insa. > 2. c.de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de .3. copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta.2. asa cum s-a m ai SDUS. Test. J. ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. "egec t 0 t a 1" .. In urma scorarn se ajunge "varstei dezvoltarii". de catre un Clan format special pentru aceast a. ' . rea. Testul face parte din gmpul de teste tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre.alonat.3. fIl Administrare si searare. Iternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. Testul t rebuie multa atentie si. La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ". v 1\ 1 Tv" • 2.1 6 «Coniinut. acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :. . "periormanta peste asteptarea varstei". In privinta continutului proprru-zis.6. ~i relatii personal-social.' J. fi sau nu in acord cu cronologica a copilului. uc~orarea se f·' race m ce se gasesc m manual.. L. Ames si C. ~ Standardizare. Ie Obieciiue. Manualul forma tii privind [idcliiaiea si In se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment. . Testul este prevazut ell norrrie. arii comportamentale $i : aria motrica. Manualul nu of era un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate . ci at unci cand va fi in posesia prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele . Pentru prima data aceste introduse. • Siandardieare. care. 'it * 98 Gesell Preschool Test.area poate fi reluata in rea evidentierii progresului realizat de catre copii. Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell".'le activitatii prescolare.Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului. Gillespie.. * Developmental . au fost Iacute mai il Instrumentul folosit nu numai psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} . J.2. B. Acesta este un test raportat crit eriu. Testul Gesell pentru ple:jcolari* " Scurt istoric. Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi.7. ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice. Haines. ce a cuprins 320 de si 320 limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut. fel ca Sl in CCITSN. Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului. §~ scorare. conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica. • Caracteristicii psihometricc. de aceea nu este prevazut cu norme. '" .

c) comporiament metric fin: 'lV apnea prompt 0 bLa. " lor in urmatoarele 'arii : d~zvoltarea Iimbajului. biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor.raspunGe dona maini . Gesell are marele merit a identifica situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au pe de parte. Knobloch. lata ca exemplu. metric. Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). Scalele lui Gesell ofera 0 standardiz~. La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini. utilizand se Iasa singur jos.impinge bratele prin imbracaminte.cedeaza j ucaria san nu-i da drumul : . ~eci observa~ea a comnortamentului copilului inclus in anurnrte sit'uatii standa. mai ales pentru eel . utilizeaza "foarfeeele" pentru .. Cu 'toate acestea. -. ~ Continut.trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet. varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale.arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar : . La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu.ta ce poate fi folosit. Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale. cativa itemi 1a care. Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global. ]: . adaptativ.1 sarcim c~ mare forta de atractie pentru copii. b~zati. pla~ eomportamente privind relatia persona~-soCla~. comporta?ne'nt moiric general: "calatore~te" pe calea terata. de '" un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv : A a) com portameni adapiaiio : . in a utiliza obiecte :. Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile.de a identifica pe ee prezinta un mare rise deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de 60 de luni (0-5 ani). coeficientul 101 .-d.. La primul nivel. se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este . cei 144 rtemi eupnn~l sunt pur observa!ion~li. Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare. In cea mai mare parte. In plan general.v 1 ~a "da-da" cu inteles: x cUVantnl '"11U nu" L 1 -l~ • Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta. dminisirare si scorare. autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil. :::lchizitiilor copiilor mici privirid ~l~.utilizeaza ~ -r .va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate. Formula de calcul este urrnatoarea : (II DQ varsta ma turitatii varsta cronologica X 100 a apnea 0 srcara.a In vederea . nu sunt oferite criterii foarte precise. conduita m entala) pe langa conduitele biologice.

J. spre exemplificare. E" 1993). C .da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest .imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie . luna a 12-a: PI ..incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie. S. procedura test-retest.2. -pune cele trei piese pe planseta . ABe teste folosite in practica de la noi di» iard psihod1:agnostica lu na 24: PI da cu piciorul in minge. 1991). Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa. . imita 0 trasatura . lata. Gesell: "The first years of life" si "Developmental diagnosis". Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine.90.nurneste dona sau iarata 4 imagini. la ordin. L. 1978. . : . el nu a fost scutit de critici serioase. ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de .afective in care se dezvolta copilul.incearca indoaie hartia data.merge cand este tinut in rnaini : C2 . C3 . . din care 6 sunt con102 ~ - C 5 Ls . Lichtenstein (1990). inirebari in prcioare (rtdicat]. . M.3. SlO . . considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally. In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru . . autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell. construieste un tum din sase cuburi : ..arunca un cub in ceasca .. C6 .repeta actele care au provocat ras. se cobo ara pentru a ridica o jucarie.73.. Caracterisiici psih01netrice.prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja. siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni.. J. . cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14' . La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A. .. - P7 2. 1996).. R.spune trei cuvinte.8. • Standardizare. Desi testul a avut 0 larga utilizare.Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si .a unui material usor de procurat ~i de utilizat. . Grane. de .repune cubul in 10cn1 lui pe planseta.de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory. deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate.p1asarea scolara a copiilor (Shepard.. J. Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare. AsHel. c. Ysseldyke. Salvia. C. f010sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie. S. L: i\_. 103 .

8'. Ineepand eu varsta de 4 luni. dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii. L9 . -Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare.e v P.) 5 1 2 1 2 1 2 1 3 1 2 Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P). Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) : Luna P _15 2 18 2 4 21 2 3 3 2 24 2 4 30 2 4 2 C= L= s= . fiind foarte necesar de altfel..face fraze din mai multe cuvinte . 9 si 10 luni. 6.0 luna 1a 3 am.. : .18 zile la 30 de luni . . examenul neurologic. Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani.i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic. Dupa un an si 104 Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. 105 .intrebdr» . . . nu numai pentru a ordona . 7..urea si coboara singur scara. 18. $chiopu. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD).determiria surprinderea gradului de influenta al mediului. respectiv : P = controlul postural si motricitat ea : C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de' adaptare fata de obiecte : L = Iimbajul : S = relatiile sociale si personale. acestea vor fi notate. 21 si 24 de luni.5 1 2 2 2 ! I I J " 1 2 . Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor.ajuta la aranjarea lucrurilor sale.6 zile Ia 12 Iuni .2 luni la 4 am. p= S I 31 3 3 1 3 4 3 4 i 5 6 3 4 7 3 3 1 3 8 3 4 9 3 4 10 2 5 1 2 11-12 2 C· == L= 3 3 1 . Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. . Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor. Intrebarile . . 1976): Luni 1-2 4 2 1 3 jumatat. 5.9 zile la 15. L. Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U.se numeste prin prenume : SlO . . . not area se face in felul urmator : .3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4..2 Iuni la 5 am. dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O). . Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii.

L + + 10. se subordoneaza regulilor jocului.. In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine. J pentru luna a ti-a : 1. 3 zile pentru item .O.4 0. denumeste un desen : 8. joe de rabdare (. Z.'7 . pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani. distinge un obiect din mediul inconjurator : 2. ~ 2. atunci cand i se ia jucaria . 6.1 29 zile . 106 + + + + + + . 8.at eu un nurnar de zile.2 29 zile 9 zile pentru item reusir : -1 1.6 ani pslholoqiea Acest instrument a fost creat. pe care il priveste .3 29 zile ~.3 zile pentru item reusit . . ill" pentru it ern reusrt . pentr« 5 ani: 1.9 29 zile -_ . 9. gase~te 4 din 5 obiecte ascunse : 5. asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : 10. 4.: . pentru fiecare luna din primul an de viata.0. Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului. .1 0. reproduce desene schern atice : r 7.3 zile . Aplicand VD formula QD VC X 100. . Astfel. exist a un grup de 10 probe sau rtemi. se ridica. schimband privirea. 7. -deosebeste sticla de papusa de guma : 3.0.oarecele in cursa "}: 9. repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe .11 29 zile 6 zile pentru item reu~it: 1 1. lata si doua exemple: .0 -0.6 0.6 zile pentru item . indeplineste s insarcinari .7 0.0 +29zile~. 5. reconstituieo marioneta.8 -0.4 . 4.6 29 zile . apnea cu 0 mana un obiect .5 29 zile . concureaza • Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea a eopilului ell val'sta O~.:. fiind culcat pe spate.2 29 zile .3 zilepentrn item reusit : .0.0.3 zile perrtru iLLem L j . opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria.7 29 zile -:. In felul urmator: ~ 0.0. 3.0.2 0. im joe colectiv . reda expresiile prietenesti si de suparare ale fetei. se obtine valoarea coeficientului de dezvoltare de 110.0. ' . in 1932. ..L" 29 zile .3 zile pentru item . . de catre Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost tradus lanoi in tara de catre L Nestor.10 0.5 0.r nentru 1 em it -:.. :re~ctio~eazaneg~tiv. ajut at . 6.9. flecCtvreitem este credit. utilizeaza ca unealta de Iucru un ciocan "matador" .0. v pe n t ru rrem it . 10.Pent i u calculul varstei cronologice. fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza .. lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile. lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile.5 29 zile 3 pentnl item .3 0.. isi ridica in sus capul si umern .

Imita Incepe rasfoi 0 carte. lata si cateva exernple : 1. plecand de la lucrarea hiiP. Ciumageanu (1980): ' 1.11 + . In ceea ce priveste continutul.3. 108 Se orienteaza . Deschide cutii si sertare.11 +.9 Zuni' . gura.1.Gangureste si vocalizeaza prelungit. 109 ..Urea coboara treptele .11 2. 1984). in spatiul obisnuit : istorioare scurte . sa Ioloseasca c) 24-36 ltmi: .Povesteste . () a) J luni : 1 an: gase~te obiecte d) 9-12 iuni : . . -.0-3. . 1--3 ani: a) 12-18 Zuni: scara tinut de mana. Executa Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal.0-4. Fisa pentru 3 6 ani. . Arcan . colorate. . gradinifele sp eciale cu. F i§a pentru. propozitii scurte. 3.Intinde mana si apnea 0 . Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru. 0 mana. Fisa pentru 0-1 an. -2. .Urea - . . Fisa pentru 1 3 am. 91 D. 6 . Eisa pentnf.Arata nasul. unele miscari : din jur. b) 3-6 Zuni: . fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta. desenul unui cere. Se taraste Cauta ~1 • l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului a copilulnl deficient mintal de dezvoltare - in patru 1a cerere labe.Incearca sa se alimenteze parul.Distinge dulcele de amar.6-1. : .Merge tinut de . .Priveste obiectele in miscare .Arata interes pentru ilustratii b) 18-24 luni : . 2. . copii deficienfi minial. de straini.Deosebeste membrii Iamiliei c) .Poate .Tine in mana 0 jucane dona secunde . eu lingura.4.11 + 29 + zile 29 zile 29 zile 29 zile - 18 36 36 36 zile zile zile zile pentru perrtru pentru pentru item item item item reusit reusit reusit reusit : .

110 In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard. .Copiaza Tombul.L) A precierea cantiiatiod. i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara. 0. 5-6 ani = 149 puncte. ramanerile in urma-sunt. examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia.Repetareaa 12 silabe.3. s.4 Se considera (nr.4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are performanta cea rnai buna.v. st. reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exacopiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului.. usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara . . scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii . atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei..Recunoa. cazulliniei discontinui. . se f ace d 'npa v Calculul f ormu 1 : a scorului individual Se imbraca singur sub indrumare . reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva. Fisa pentru 3-6 ani : J .s.v. care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite. Pe de alta parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii sale. din grupa de varsta inferioara. fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perforcare ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire ramanerii in urma a conilului exarninat. Calculul scorului individual se face dupa tormula : ~ J. . st..Ia 'DOTadul ~ sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei reprezint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%. 'lor fi unite cu 0 linie continua. atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre . 6 ani: c) 5 -Sesizarea lacunelor in figuri. ~ . pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele deficiente. puncte (S. Se con. Punctele . .s.4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte. Pentru toate cele 3 fise. . (Sc. Saritura Indeolineste 5 comenzi . st. 111 rmn area. puncte 113)x 100 scorul standard Scorul standard: 3 . N oiarea.) X 100 Scorul standard in care: Sc. Deci. Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat. v. b) <1 5 ani: intr-un picior : SI= (nr. care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard. Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte. Cunoaste 'utilitatea lucrurilor. a) 4 ani : c T.te linia mai hmga : Construieste un pod dupa model. ii corespunde copilul. . In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3.

20 betisoaredin plastic. 1 creion si coli de hartie . V IV .gangurit. M . rnersul. pe carton etc. _ V V .manifestari de independent a . 10 poze IamiIiare copiilor (animale. vocale. 0 carte eu poze colorate.diferentierea reactiilor afective : S II .. 1minge cu diametrul de 8 crn . precum : . C omportaJJ1. verbal §i social-afectio. selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :. p~imii viata sub influent a factorilor social-farniliali.5 cm. 717 113 .imitatia .IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn] Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul (1977. 4. deplasarea pe verticaHL (urcat-coborat scara).tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd. S-c. si in elaborarea rnetodologiei de investigare. pu~c.tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice . S III . Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv : UUH~(_H verbala (recuuoastere. 2.controlul vertical.. .pozitia sezand.. .1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii. Comportamentul motor (M) : M I . V III.ortost atismul . imbracare.activitatea de constructie : C VI -activitatea de reproducere grafica : C VII . membre) . membre) . VI . in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie. alergarea. Combortameniul VI V II verbal (V): .receptivitatea generala la stimuli.structurarea gramatieala a Iimbajului bit). colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor . (cap. de 2 lungimi si de 2 culori . Comportameniul SI social-afectiu (S): (vor- 1.materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic. orientarea spatiala : CV . ]VI V .limbajul pasiv . cognitiv. opozitie) autoservire (deprinderi de hranire.(preferinte active.motricitatea fina (motricitatea mainii). .. limbajul activ .activitatea de joe cu adultul si copiii : S IV . Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor. posturi de echilibru.caracteristici calitative de varsta.motricitatea in decubit trunchi. comunicarea afectiva . AUt in selectionarea probelor. obiecte) . Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee.]. igienice)..probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate.motricitatea in decubit dorsal (cap.i . J\1 IV .entuZ cognitiv (C): C I . 3. 10 cuburi mid cu Iatura de 2. C· si operarea cu forme geome-· trice. consoane : -' pronuntia de silabe . C . M II . trunchi.activitatea de perceptie :. a 'din probe specifice. C pe imagini). .

. exprirnat prin lips a de r~spuns la . care se noteaza ficcare ~_~un punct iri caz de raspuns pozitiv.' Important este faptul ca aceasta metoda perrnite aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global.ll~ves~lg~t.cronologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9.i 36 Iurii.gurarea unei atmosfere propice. Setur~le p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~.unel~. . c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai scazut .inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu. _ copiii din cresa care au reactii negative Iata de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii.in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte).ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe. Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate. mscns III tabelul de referinta. Unele compon.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte. esteposibila si depistarea unor [enomene de . b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale. _ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi. copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani. cu punctajul de normalitate al fiecarei varste intre si 36 de luni : _ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvoltarii neuropsihice la eopiii intre 1 . intre 1 si 3 ani.aoans in dezvoltare. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni. devine posibila evidentierea perioade. . arstei. lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu. .ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni. Copilul va fi examinat la. cum i ar fi : _ cadru de examinare adecvat (camera linistita. ~~eferitor la fenomenul retard. relativa ramlinere in urmd. mobilier corespunzator . data implinirii varstef l~mare. 3 puncte pentru 3 probe. canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni. foarte buna : b) valorilesub 75 % indica .pat. Desigur. trimestrial. eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accenv r ) tuata.13 probe pe grupa" de varsta. asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor.rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice . destinse. care se compar~ cu punctajul normal I.. Raspunsurile la probele Iolosite se "inregistreaza in fise individuale. aman area celor bolnavi sau convalescenti) . cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data. camera de grupa. Pe fisa . .~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :. J • 115 . pot fi examinati II). dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd . Test area elementelor de normalitate ale varster . deficienjeneuropsihice. pana la 1 an si.. totalul maxim fund.1 13. pot exist a urrnatoarele srtuatii : a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei. cu tulburar! sau. se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice. In partea. masa si seaun dimensionate pentru varstele 15 36 de Iuni . Pentru aprecierea cat mai corecta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at. probe ale varstei testate. _ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci._ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta. _ este necesara buna dispozitie a copilului. _ tabelul de reierinta.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator : a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna.

III.III.I.I.3. euloare] : Identificarea unor pozitii spatiale. Recunoa.2.a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de .l. . 117 .. oeulomcterte : Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana : Desenarea dupa model a unor figuri geometrice. c.1. mal'ime. pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare . ·C. pereeptla Insu(Innqlme.n. . a) Comportament motor (M) : M.cunoasterea caracteristicilor de normalitate dezvolt area fizica si psihica.II. C. cognitiv.l.l.IV.3.4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee copilnl IVLIII. Perceptia lungimii .s.IILL Miscari de orient are in schema corporala proprie. Chitu.2.varsta irrtre 3 ~i 6 ani). La randul lor. M. C. . . se pot aecentua in timp. • Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac. con- eulorilor. pe varste semestri. in ortostatlsm : Pozitie de echilibru. C. c. notlunt de orlentare temporala in aehizitle r . verbal si social-afectiu. ' ·CIVA. nedepistate. Coordonare M. in raport cu 4 domenii de comportament : motor.1. crv. Activitatea de reprezeutare unor : omisinni pe de~1 c. Diferentierea· anotimpurilor anului.l. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente : b)Comportament '~lrdor obieetelor cognitiv (C): . 1. Percepti-. Operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiuni subordonate. M. .1.Il . In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica.gI'eutate. generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara. Reeunoa~terea sene. in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora .I. Cunoa~terea de memorie zilelor saptamanii.IV..depistarea din timp a unor eventuale ramaneri -in urma ale dezvoltarii psihice.UI. C. ~i goodi!'€) : M.IV.1.r. .2.II.116 . ~dentificarea unor pozitii spatiale. 2. Intelegerea unor relatii necesare : Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate. Diferentiereamomentelor zilei. Coordmmre generala cm.. ClV. A.. Activitatea C. C. marimii.II.3.rII .2. Eehllibru M.'I}~§eglnente : M.terea iltilitatii unor obiecte : Definirea unor noti~ni' . . trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului. Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul. C.ale.1.. structii In spatiu s. mersul echilibrat . 1980): .. Pereeptia tempol'ala. greutatii C. C.

V.Cmnportam.a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele : I. notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor . soetal-alectiv (S): d). Helatii eli adultii §i eopiti. S. l\ilanifestari de Independenta.IV.2. S.IL1. a) aplicarea tuturor probelor de varsta : 118 .III. V..I.I.IH. VOl'bh'c. S.II. Asimilarea simbolului numeric.1. Folosirea vorbit Reprcducerea de poezii. Operatii de gi'mdire. Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire . prin examinarea individuala.III.6. traumatisme in arrtecedente . S. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica.greutatea la nastere.area gradinitei.1. simtul ordinii. pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea. metoda Iavorizeaza : 1. tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare .ltetivitatea ~le joe: S.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara . Limba] V.r.I. deprmderi ~1~auto- Autonomie In imbracare : Autonomic in dezbracare . -'. aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global. C.de 1a 3 1/2 la 6 ani.IV.cnt SJ. 2. ~i limbaj chit: de V. Achizilia de eateqoril gramatieale: V. se 'efec'tueaza.lI..7.1. Deprinderi igienice. eoreeta : pluralului.L1. J' -7 J . Recunoa~terea de litere.2.frecvent. Utilizarea unor categorii gr~maticale. cat ~i parliaZ. exprimare V. individualesau colective. pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale. Executarea unor sarcini casnice. Relatii eu adultii si copiii. cum sunt : . relatarea povestiri pe imagini.III.IH. II. S.: . grupate. j ocuri de diferite tipuri.C. III. S. . nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : . Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni. Dupa cum este structurata.3. urnarul ' acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta. rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in examinare .1. fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor. 'torii pasi : .4. in raport cu cele 4 domenii de comportament. c) Comportement verbal (V) : V. Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma. . servire : S.II. .1.boli.I..

'0. . Gesell preschool test. H. }. e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica. 1990.1.T.b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i- viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}: c) totalizarea numarului de punete. Neisworth. Guidance Service.dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni. G. Malone. 1990. H. Nfa. History. Hackel'. Ne~'i' York and London. 1980. so.. childkeod. North Billeriea.. Spenciner. System to plan earl)' Circle Pines. M. Edit. N. Houghton J.. 1991. 1. S. dren. Boston: Uni- $chiopn.. daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale.. 1980. CMt-and s. second of Young 1994. 1987. BIBLIOGRAFIE Knohloc~. Intarzierea poate fi globald. 1977. Brookes. MA: Curriculum: Associates. M~dicala. caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade.subnormaliiaie psihicd. C. 1'. F. B. L.havlOr SClence Systems. 1996. I. Tipografia 120 121 . S. n.Revised. J. Hetzer... Salvia. I. Bagnato. Nunnally. Assessment Longman. Br1:gance..Stevens. centajul individual. 1. A. Chilu. J\f. Nestor. in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit. J. The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs.a varsta....l. Attenneier. tes.). H. v'ersitatii U. Assessment 1991. A. J. Testing.. indicasi orienteaza catre rnasuri. 1978. Allyn and Bacon.. Brigance. N J: Programs for Education. . 9. services (SPECS). Bucure~ti. Minn6apolis. Ames.. Ysseldyke. A. C. L.. A. Diagnostic Ittventory Billerica. GregorY'... Chiriac. 1979.. Jolmson-NLal'tin.).. J3ucure~ti.'I:A: Curriculum 'H. 3. (R) diagnostic inventory development . . editia a II-a.. Edit. d) compararea cu punctajul total. l\fN: ll'e~on.Psychological Apphcatwns. Psychometric McGraw-Hill. 1992. MN: American oj Early Associa- 2. cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente. Romana de Cercetari Psihologice. calculandu-se pro- Kindertesis.. J. 1\. Bucure~ti. Cohen.nual of developmental 11agnOSts: The administration and. Buhler. A. R~. 5. 15. New York: (5th ed. Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar.. 1976.. Baltimore: Paul H. interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination. He.. Aprecierea . . S. Brigance North Development. E xament£l evolutiei psihologice. Merucala. Theory (2nd ed. care poate fi: normalitaie psihica (valori cuprinse intre7510001) . . Chiriac. inventory.Metoda Cit. Chi~d deve~opment Be. Rosemont. L. Gillespie. BJ'iganee. H. Lntroducere in psihodiagnostic. Haines. Soc. edition. Clli~u. B. Houston. Mifflin. I. adecvate de stimulate. TX: Developmental Evaluation Matierials. Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda. 1940. Principles. .

de' regula. de compen~are a def1. caraderistic este faptul cs. Spenciner. rezultatele si performantele o. depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator.n ~rupv mare de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta. parinti . In cazultestelor tip "screening". Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. de$.·PROBLEME CE APAB APLICAREA TESTELOB DEZVOLTARII IN LEGATURA en DE lUASURARE 1\. complex.. OblectlVele instructionale. caracteristici specifi:e. cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare. de exernplu : normal. de regula. in urma testarii se presupune un program de. ]. Trierea (Screening)._ . raspuns~l :. 0. prezenta unei dizabilitatietc. sunt rapmtate. ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national. desi nu putern. mai ales.generaliza.. C~a. Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi. Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers. la un cntenu (cnterzon reterenced tests). intarziere in dezvolt are . Se worbeste. $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor. ra. . a cauzelor unor deficientc.litate ~e cr~teriu. actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale. de intervenjie. une. avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic. testele.2.. 1994): 1. 122 Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic. de existenta unui grup (team) inter multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului. La randul lor. L. De asemenea.~lfare a dezvohanl:. 'testele de :na~urare. De altfel .oanele. dupa cum se va vedea. In cazul testelor de mas. in cazul testelor de masurare a dezvoltarii.I.tam. Cel mai frecvent. a. specializate in utilizarea terapiei). trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical' -. Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu.en: telor constatate. I A. -' . ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente p.. astfel.c{iI T . necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen. anormal.i $i teste~e tip "screening" ($i.~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" . teste~e .:~h?diagnostice. in cs. precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari. greu recuperabile $1 chiar irecuperabile. de recuj)erare. de fapt. deslgur. Ideca centrala este aceea ca.iJ. mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca.btmute de li.i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon.. prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave. cadre didactice. ~UIn ar fi. a . fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor).~1. In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests). pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1. cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet.ele ?u. de la 0 comumtate' educationala Ia alta. t erapeut i) .dezvo. Ioarte important este Iaptul ca.a dupa cum s-a mai precizat.

_v.arii.]. utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening". Se poate.elo~. in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta.1 ':::ld . Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik.in tirnpul aplicarii rnijloac.Foa. s liste copilului este verificat si t estat freerezultate. ]}1. rezultate ill urma observarii comportamentului la (este cazul de masurare a dezx O.C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos~ si a serviciilor educationale necesare. care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : . pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta.a aparHia . ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali. "istoria cazului" cuprinde informatii referi. ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti .include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului. vazului si auzului . Progresul ..necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija. Este \Tor?a. implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomandarilor privind actiunile familiei asupra copilului.. ucreaza echina iar mernbrii echlpe. proceduri si strategii de predare-invatara etc.rte rmporobservarea conduitei copilului m timpul eva. . conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad.e specializate. . in functie deficiente.1. de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun.7.}. H. Obiecti.i astfel in procesul masurarii . Ia ce varsta s-au format. obser:'atii: .ul de al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt. Eualuarea programuiui care inseamna.1tCLd~)s- control (Checklists). deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m.. este recomandabil ca. se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale. De aceea.i Ca rezultat principal al actrunn de tne~e.:lepnr:derilor si achizitiilor comportamentale. logopedul. S1.ll dezvoltarii psiho-cornportamentale. Planificarea unui program de aciiune educalion~la' . . presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff. 2. 3. pro~ecde actiune si irrterventie.1. ale copnlor :.. 'L 124 125 . cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca. relatiile sociale.. 1983... stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~ ~X inceapac.ta de istoria cazului ("case history"). Asadar. to are mai ales la : a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate. implicanrin. sa se ia In consideratie inforrnatia furniza. totodata. 5. folosind instrurnent. precum audiologul. Aceasta etapa include m asurarea . psi~ologul. In procesul de masur ar« a dezvoltarii. 1986). . Moniiorizarea progresului. . . este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul.n. Deci masurarea. Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari.. privitoare . acesta a fost sau nu eficient. Odata ce a .la interesele copiilor. precum si la al~e aspecte. 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':. de aCJiunea de mas~rare. .ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor. de fapt. ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice.. Se T l. apela. 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale. el trebuie aplicat indeaproape a se evit. care deprinderi vent si. ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale. de ~asurare .( pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te L . Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate.

-< I'T'.::.. 126 Cosmaruri probleme .. timpurii referitoare la dorrnit? .multe arii comportarnentale precum : hranitul. Sex. motricitatea tina si generala.1 .--I -1--1--I I I !7.I~.__.. Data si 10cu1 aplicarii .N cv 1<') cd [' I I'T' cd 1...: I I 1 'Cine aplica lista de control .--1--1--' -.::l .' rude etc. Cine raspunde .. nevoi fiziologice. .-'-1-.ca.! I I I I I . 1 .:j 'T'. ... la apetit sau la anumite categorii de aliment~? ' II..2 I~"' if' IZ .. jocul..- II \0 .te~enta (vecini.'1 11---1-' -I--i--I i I '4'. ~ II ~ I-.. cum ar Ii.. Apartenenta etnica Alte Iimbi vorbite Conditii speciale sau dizabi~itati . .-.I ~il~~catul: bibel:on' /2.~I·-·.. I .-< I. . . Relatia cu copilul .. . a (ex. . ... t--.-. Procurarea ._I_1 ' i I [ I ' --. Limba materna ...-.. .....0\ .M'<') r< I'T' I Itr) I~ irr- I ' H ~ I 'I I"r- I '.g~aIr~e--. ..::l 0.. . <II '" . .-1 13. .-Iz_3c_t_.. .--1--1--1--1----1 III IIII ! 1-· 1 .... .'-Du-· rata nului so~progno- ---'--'---'1 -1-. Copilul .. 1 1... a I se hrani singur I 11--11 I 1-' "I--I-~':--1--[ I '-1-. II c<")''_'... \~. auton.J~ 'I~I '''''. I I II I -'I-'~II~-" -----f---J--!--. .tul.M (""j r< . Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format. r... Doarme noaptea toata i I I ~ I 810'l 8 I 'M I'Mq II'. Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare.I' getelor ph. ~ .. autoarea acestui instrument (J..' N cO 1<') cd 'T' cd I Z i .-! I 11--1---1--' IIII i ' \' I . informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale..::l ~ ~ 1.oma hranei .~ .. . <') 1 . It-- Is.--:. Lipsa de somn . imbraca.__ 'J.::l _ I I. Lega127 .... I I'"I' .-.nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) ..::l II I I i~ i I .. la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului. ~ IIIV) ~ I >=1 I . 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila. . cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al. . 1'. nivelul de . . Desigur..~-~-t~-~-~-I-' -.. I' .----1 !--'_I_I I I I-. Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai .. I. La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal. I o.... .:::: 1 .--1-.sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor..-.::l .. ...l De asemenea.. ... ..imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar..limbajul. Hra nitul mancatul S. dormitul. Bautul I I 'I cea. cum para t cevade mancat) I~_.. . comunicarea si interactiunile sociale.-. .1~:~si~~afU.l .de.... .. . . . . Utilizarea . . .~~=' ····I~!_t~t2 dintr-o ~ __ . ...•• I /' I 'I I CHECKI~IST pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat...a _ I i9..1 .'--1-I -- 'II. Dorrnitu >=' .... Adresa . lui Battelle. .::ll 1 I . Kalesnik.Varsta .." 1 f I I 1-1 1 t hrana .' 6. lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului.. I·~ .. ....' ~fil~~at I I I..>-i!r0 I'~~ iII~.)...:::: . -·"'--'----'-1-1 I.

/ IZ i I I I 1 1 13 < 14 . Intoareerea ~: ~~t~ parte ---11.. I !.dadaetc.__ ' I . -. Taratul pe I • III. Nevoi fiziologice I'1''!'2 I ' P Z I i--- !. I ~. rna. I _ ~ I _1_9.-1..1/'_'___ 1 II .~~u I. .:i 10\ .. . .:l t r-i IN II~..__ ' dar I I ~1 in teles de I i ca tre straini I I 129.~~~~_~~~_1 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte._--J----==I=1 ~~~te ~~~~ --1- I~_i--_I-_'- Alte probleme timpurii fiziologice ? privind satisfacerea ' nevoilor singur ·15.1 __ .. ~aTi-_=.. A sta in ea" pul oaselor " Htra ajutor· --112. .. 717 de utilizarea limbajului ? 129 .1'217 '2 iii *2 1'13 ....--I--I----I ! I I ! Ul... Alte .-.. I.natul 'Somn greu Somnambulism .. " . --1- I --1-j ===1==='===1 12~~~~f~.1'2.i'i I I '2.:i I 1 I I q t-. pentru II I Iucruri ' I I --f-. p~i- _ ---- ---------1 \ II 24 . ._1__ ."T bazala "'1"' llO. .-< IN cd I"" . P~inde 0 I mmge mare .2 "2.-< .§11}'2\... . la zgomote 125....I I' -- 1. eehilib~1l1 21 Tine un ereion sau pix 1 pentru a desena I120.8 II t. .:i 1 '''-< q '1l(')1 ... " : I I 'III I '--I --I --!'I'--I-._ -- --'1-I I I.I ___ I I I I ' -- I--1-. ! li3Pu~~~-:... "" Tremuratul ..:l .2 N 'I 1 00 1"'1"' \ .rg:::".__ --1-1- ---1 117: A~u... . 1 I 128. 1 1<-'1 .'inatul sub control I 0 -I"'t' I \01 '2 '"7'2 .:::.._ __ 116.. Lipsa echilibrului ..~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--.) I 1 .. :pj:onuntarea primelor CU-I 1 vinte (ex.: ... ...::l I I .' I ma.I recte . J ~o~~~~~~~.Ls.:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I! In. 1 I II I [ II I cd "'1"' cd q 1. Motrieitatea ~l fina l'a 0.2!.i I I I I I! I I __ ' 11 I') I I I I -- ..· 1<-'1... I I j------+--.i A-si tine 1 1 .--1--1--1'-I I I 1 I 1 II I I ..I...E [~. Merge pe tri1 I~cleti '_." .--I--I--I--I--I--.-__ m_mge mare 1 118. l28 Alte probleme tirnpuriilegate £-c.-. Apucare slal12L$ . .I _.22.=== --._A_le_a_.! I r I !' I I I I' I' I Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii? Caderi Irecvente . Ga'sirea UI10i=-i--I-i cuvinte co. . ': o:bit --j-- -i_~ I __ ~~ . I I==='--.lte. .2 t-"=: C\! <'0 cd "!"' C\! -...nca 0 I" 1. Tale eu cutiI ~~l) (ex. 'I.

sr 8 I I ..0..~ CUI ) a1t} copn 130 139. • . Imbracatul 31. Leaga sireturile de la pantofi 38.. camasii 32. IN .-..--~I--I--I-. fericit... 1-1---" 1 turi 37.. Inchide-t-er-moarul 35. rezervat .. Lnformaiii su-plimentare : copilului: suprareactiv posornognJl IVII.. . de ce? 131 .i .).~.ea setelor pantofilor f~~:.__ IIii _1...l-.:.::. . . l' ante e 91 ne-! voile II i. __ I . .... Cunoasterea di..' :. e4 • " ..._I.. /\0 .1:8 11'21'ta . : I I Iii I I -':3. .. . I )42.. fara anxlOS .--'1 -1--1-1 1· -'.-< . . Ii lasa pe al- 144.it .. I 'I--I. _I__I__ I__ ' Ii.l__ !__ I I I 1 __ 11 __ :__ I I I I I I I I i II I i 1 ! I I 1 I i ! I' ! I I I I' ! i I. ! J] .j i ~.. . \ • I IYI!..Interactiunea] I si cornunicarea I sociala 10 ~ I 1 i. 33.I --.. I I I I I I' I I I 1__ 'I i I I legate I. --l--I-..".~ j-"s '" N c. sociala I 10 .::1::::1 c.. .. Face 1 pocniI I I I-. I~. cine va IIIIi r~' 1~-'--I--I--l--1--I-----~--1 ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j in eu eu I I I f -'I I j [I .------1.I i~_' _ _ ~- I__ I__ I__ I 1 ' I I I 1 1 1_.... Iii : : I III I: 1 I ! 'I Iii I : I : ' i 145.jI Inter<. I .s If-"s i~ I I.__ 1 1 I ! I I I I I 1 ! 1 __ I ! I !' ! I I I I ! I 1 I i I I I' I II ' I " I II --I--i--'! I Iii I I ' 1 i.-< ~ II .. " . Diferentiaza propria 1 bracaminte .. Temperamentul Ji dispozipia lrnist.-< ~.__ I i ....j :<0 c.... I ' I~''''' I·. t . manifestate timpuriu? Daca da. " ~ Alte problerne timpurii de imbracat ? .-.. I 1 I . joac. ~.adultijoacasi persoane varsta 1'1 1 I ~1 I ----. Imbracatul 30.j Arata inter~~ 1 fata de altll 140.-/--1----·-[ II .--I~--I--I il I I' Se 141. ~~va I j . I' i 'II Alte probleme timpurii si comunicarea sociala P . .j I~ c..~:~~~r l--I--I--. interactiunea . Respecta re! gulile unul joe 1 I---'-~ 1-' tii sa-i cunoasca dole-.J E I~ E 1:'2 E 12: E ~I~ J ~_~ I ~ \ I I' I I I I I r-0 . I~ ~ I .::':! lilJ.I I c.j "" iZ I /1 f '.m 1 . Se.J~ 1"'11:~ i ) . iritabil .I-.. I I '--I __ I__ j II I I I I i I \ I__ I ! i I r I I i__ I I I l__ il iI I I~. I ~.--1--1--1--1 I I I' ' era puncte de vedere opuse Of i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I i. cornumcarea I... .......I--1-.-- __ 1_.IN 'I~ II~ I l<'j ·.I I~'8 Id.. . I im-I I I -1--.. fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului. '211 '8! i '211 '2! .-__ 1 __ 1__ -- i' I I I I I I i I I -"I. Pune.. ''_'' I'·r-< C'O .::i r] . ..J r- ('f)~0\81!~!l~ -. IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~..tctiunealll<'j.. .~-l--I--! II I II i. .' __ . I I I I I I 1__ I I I I i! I ..VI. !~~flide nas36....1...-ectiilor stangadreapta 34.1 .. I . I I 1 I I I A..-'-1--. " • referitoare " la ..N .. 1 1 --....

Kalesnik. In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent. Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare. 2. daca este posibil. aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul . Brown. 6. . Se spala singur pe maini $i pe fata. Foloseste periuta si pasta de dinti. 3. Are multi colegi de joaca . interactiunea si comunicarea sociala. b) anteeedentele medieale ("medical history").In cadrul familiei extinse (exemplu. natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei. stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor. de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?" "Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da. . . . incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an. Intre. . nevoile fiziologice. dam ca exemplu. Stie sa-si scrie numele " . dormitul. 0 forma structurata de cule133 . cu persoane ce au grija de alti copii). care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier. ]: Davis. La acestea se adauga cat. comunicare. 'vorbirea si Iimbajul. . ce apartine autorilor L. 1\. 4. . . C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : .La cresa sau la gradinita : . . Se irnbraca singur. Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare. P. de ce ? C. El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si. nu face asta . . j.Centrele sau programele de tratament medical. Funkhauser. Vorbeste in prezenta unor persoane straine . . 132 In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale. . .B. . Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta. . fara ajutor . pana la 5 ani. . a avut temper tamtrums A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da. . face asta uneori. . Stilul timpuriu. 1988 (apud]. . educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. plange foarte mult le exteriorizeaza . L. .In vecinatate (cu colegi joaca. .In grupurile de joaca structurate si supervizate. rnotricitatea bazala si fina. Gruenwald.eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului. Se intreaba respondentul: "Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu. bunici). . Vincent. . auto-ajutor. Broome. de ce si in ce fel?" Dupa cum se poate usor observa.In cadrul programelor de interventie timpurie . cu mat usi. . Miller. si seniimeniele : at copiltd'lti de a-fj~ emo- Ie tine in el . veri. vorbeste ele . K. . . unchi. barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni. mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta. a inceput sa faca asta. 1994). Exemple de itemi: Copilul meu : 1. 5.

. Conditii speciale sau dizabihtati. . Perioada copllariei timpurii. I I I I . . Z~.:s en- I IU " i :. . Limba materna . . anume: Perioada i I Da \ I. . .i I I ' I 22.. Starea nutritionala In general b~na a mamei a fost ---=~--~-----------i-- i! I I ji I I Z . .\!Nu 'J I := I . ..LI __ 17. . Gra-Viditatea a fast planificata 12. . Perioada gravidiei a durat (daca nu. . boala /__ I I 2. . . .::l II Da Nul I (spe- L Mama a avut cificati] a avut 0 infectie virala .confrunt~_~~'cu. Mamei :i: s-a facut anestezie I nas ter« I __ pentru 1__ I__ Ii' !I II! iii I__ I~I. 2.1 I I I i I If i 134 135 . Perioada prenatala . I I__ !__ I I ! ! I I I . . Mama mult) a fumat (specificati 'baut 3. . . .ecificati) -1-I 1----. Perioada perinatala ----------t• 6.-.-'1--1 -I II 1' __ [ __ i__ i__ II ! Z 18 RIG) r-e I~ T I' greu 1__ ... II I I I I --1--1--1 --1--\--1 ! I ! Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala 'Copilul . Sarcina ~ fast precedata de un avort (sau mal muIte) . . Perioadaprenatala ! \ I . .! i -I I 1-1--I' I I 1--1--1 I ! I i I . " l-. . .. .. . II. Perioada perinatala .terviului . Responderitul . _I I I 18. Cine ia interviul'.-gradul si frecventa) 5. tn familie exista o'boala"(specificati. Mama a consumat 1_1_1_1 __ ' uri alcoolice I II I -----1--'----1-cat __ de 1[I I. . Sexul . ..'-. .1-)' I . . . . 3. . Fa~l~a.. . Mama 0 (specificati) toxemia -4-' . Travaliul si nasterea au fost grele I I Mama a luat anumite drozuri ~ medicamente (specificati) sau iI' I 1-- I 1 I I' I I i I I I 21. History) poate fi autoarei. . !-. Mama a avut 1-. I :0 I ~ I 8. postnatala : 4. specificati) Ii! 1--1--1--1--1 1--1--1--1 I ' . . .. specificati) III ---I--I--I--I--! I ! I I I Iii I 9 luni 1 i B. I I I ! I ! I I I !I \ . . Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ? < • • • • • 9. . . . 14. . Perioada de sarcina a fast suportata 1. " Apartenenta etnica . i S 15. . . anumite condirii speciale (specificati) I '-----1--1-I I_'_~I I_-1 __ IIiI j .:::c_----'---':----'-· se . .i \ II dat medicamente pen- -1-1--1-1 I ! I Iii --1-' . . Varsta . Alte limbi vorbite. . Travaliul a fost provocat Mamei is-all trn nas. " Adresa . . fara a fi necesara aprobarea speciala a Acest model cuprinde arii generale si 1. .i. Dat~ si loculIuarii in. Relatia cn copilul . f !-!1----1-". I -1-. . .. i----~-. . 1 1 1 _.. . .a informatiei (Intake Form for a Medical oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea reprodusa.-1-1 I _I__ I I__ I I 16. . . . .. .tere 19 Cat a durat travaliul (sp. Mama a suportatltoartemult'stres fizic 10.--. Mama a fost supusa unui puternic stres emotional 11.1 I'--1-. Mama a fast insarcinata pentru I prima data (daca nu.-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-.

Copilul a avut incompatibikitate Rh I -- -.-- 137 .---I Copilul a fost nascut prin cezariana Familia a fast prezenta travaliului si nasterii in A fast utilizat forcepsul . -. -- I- Copilul a avut atac de apoplexie vomit at imediat dupa dupa 1___ I j 1-I --1-1' I I I I I' I I 48. Copilul s-a nascut cu 40 ~opiln~ s-a nascut cu de medicament 41..I I 1---1--1--1-I --1--11--1--' i I I III --1--1--1 I ! 1 I SO.I . Copilului i s-an chirurgicale 53. Copilul a avut icter (a fost galben) Copilul a avut bastru) Copilul nasrere a cianoza (a fest a1- I ----1..-_ [- Ccpilul a avut diaree i~ediat n~~re Conilul a fost ranit valiului 38.:l I I' 1 __ i zI i § Q.--'-I_-1--_ ' I i __ I I I III..I I I II ! Da 39.l Da Nu ___ ~ ~ -r-r-r_\__ I I ~ I ~ :5 ! ~ U2~ ~ I _::l i l. A fost detectat transfuzii sanguine interventii l- facut (specificati) i~" 52. Imediat Nu U Z 0 0 boala ~nta i1 0 1__ 1 ._-1'---1-1a fast I dupa nastere copilului s-au adrninistrat medicamente POSHLU" iI- I- 1- l----c--I- Cum a participat familia dad prezenta? Copilul a fast prematur eu cat) I __ I (specificati . A fost\l'gasi un defect cardiac -"--1'l":r·- 'or 1- un murmur cardiac 0 cu --_ infectie a •• '/<Il\l ' I iI II ! '-1-'-'-' IIII I I I I I 54. I ---1-1. _- 46. Copilul a vomitat 1- I! de mai multe ori IiA' I 1. Copilu s-a nascut 136 in timpul tra. 1 _ 1 I --1 1 I' I__ _ I 1-- 11 -- ! pirator sau ventilator 44. Copilul a avut anemia celulelor rosii sanguine) (deficienta 49. .) ~-----=----------. Copilul a avut adesea diaree ' 47.. Copilul a necesitat I SI. Copilul a fost pus la un aparat res1- Copilul a cantarit mai putin de 2. Copilul a avut alergie (specificati) 55. Copilul a avut un atac de apoplexie 45. Copilului i-au fost administrate dicamente (specificati) me- Copilul a avut asfixia (inconstienta datorita lipsei de oxigen) .2 kg (specificati greutatea) Copilul a avut probleme respiratorii Copilul a avut de oxigen) hiPOxia-(dePTiVa_re 1.I . Perioada 42. Copilul a £acut dependent a de un ! medicamen t -- I -_. Copilul a necesitat un incubator 43.

i)! ~-----_6~1..'_i!. Copilul BNPAS \ 1 68.~ ~39 .--11-. \ -._) boala 72. Copilul a avut ciuperca eu 0 1--1-'-1-1-:\--11. infectii ale Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei eu biberonul dupa tra1__ _1__ I -~ 1 i- 1163. 75. 81.l ~ fast odata lov~t Ia cap dar m. Castigul in greutate normal 74. 73. Copilnl a fost separat cauza adcptiei de mama din Ia alt spi- \--1-- I 69. Copilul urechii a avut a avut un ritm at avnt un ritrn .-I- I . 70. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului i 65." 1--\--\ a avut mereu stari l tere eli testul a fost verifieat (specificati scorul) Cli testnl·\ a fost evaluat (specificati scorul] I 78.Da Nu 56.' _ 1 (specificati colici 59. COJ2i~. copilul i 66. Copilul a fost diagnosticat ca prezentand 0 conditie speciala (speCifi-1 eat. 80 .al LarZlU s-a bine cap. 79. Copilnl I \-\-\-1--1 I I I I I I APGAR \_1-\. Copilul a fost hranit I 64 ~~1l~a a fost 1_-1-I \ -- 1__ multe sanatoasa I 76. Mama a avut complicalii I 77. . Copilul a fest transportat tal dupa nastere . Copilul daHi a dezvoltat a dezvoltat 0 0 0 infectie virali I \--'_:::_II--. "duPa na.- 83.--\ 1 \ . 71. I I 67. infectie bacte- I 1 58. Copilul este predispus Ia a avea duJeri de cap . 1- IV. I 1_"_1__ 1_' 1__ -.-- de mancare a av ut si are si acum ' 0 buna 60. Copilul 57. Ca9tigul in ina1time normal . Copilul a fost diagnostieat (speeifieat.--I ._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s I I 62.

0 fractura a fost imprudent inca este 'foarte . _ 1__ --I '\ I I II I 94. Copilul a fost spitalizat cand si cat). I " --1--1----. C~p. (ei~ meningita) 0 pentru malnuboala serioasa (speci- ' 1--1--1'-.:::-_~-----"'---'~-__:_.11ele vederea sunt raspan..'--'--'--I!. se supara foarte repede 86 Copilul a avut si inca are probleme ' I --1--1-. I I' I I I III 8-.:'-I- un medicament 0' lunga perioada deLimp (specificati) (specificati) osoasa ii.l' ---1---! ill 1\ 1__ 106.-C-'O~ilUl avut a. sViri de dispOZlt1e oSCllante are \ I.--- _. I -1--1--1I I I I I I 92.. -__ __ .---.--I I I . este letargic 1. Copilul a fost serios ranit ficati) 104.?I dite m familie III) eu vederea " Copilul a avut 1~ 0 -- '-- --'I--1 __ . II 1--. . ~~!.--1----: Ii 95. _ -_ (specificati i 91.I des- hidratare in treeut pentru ii.. Copilul a folosit 0 substanta pradoza (c1arificati) 100. I' '( _ 89. _ \. Copilul tinde . 105. -.' 88. Copilul are un nivel energetic seazut .s~ fie._. i I' 93.__ 1 Respondentul este irrtrebat : "Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?" "Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?' "Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?" "Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu . Problemele cu auzul sunt raspandite I.c._.__ l]l fa~ilie I ----. Copilul a luat I--I.----I I. I! -. 96. 1-. Copilul a avut . daca este 140 141 . . I I ---- eu auzul I~~opilul =--------.--1--/--1 I' Ii .ul a avut ori are probleme ear. Copilul ---- Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ ~. aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie.__ '_! I i I II 'I II i 99. sa adaugati?" c) Iamille. Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I I 103.infectie ocu 3:E_a 1--1 J 101. Copilul a fost tratat in su. '-'---_-. . Copilul a avut ori are probleme cu rinichii I ----------- -.>1 ati dori . '\ Copilul este foarte senzitiv .ilu}a fost tratat tritie III treeut -lC-l2-. p~ob~eI."" 1'88 .. indispus.'~":IA._-are astm .. pl&uge usar.

Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':. membrii comunitatii de apartenenta. Timp pentru Iarnilie. pot fi impartite in dona categom.95.vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I. de exemplu. nivelul socio-economic al acesteia (venituri. stari armonice sau conflictuale.. sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie. cn un instrument de masurare a bunastarii generale si ... al doilea. Partner si R.fidelitatea pentru scorurile totale . familie cu un singur parinte. 0 cale [ormald. De asemenea. statutul profesional al pa. indicaniveZ1Il de a}~[de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse. corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso- i) suportird... V.Scala pentru suport familial ** (Dunst. 1984) cuprinde 18 iterni.. D. 1986). mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale. Leet. H. suport . C.57. modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului. .. W. Resurse speciale pentru copil. 1987). ii) suport extrafamilial.intilor si al altor membri ai familiei).' . vecini. 143 . persoana ce are grijii copil . organizatii sociale. J.63 cu un instrument privind raspunderea in interventie . cum ar fi. biseprecum si de la agentiile si organizatiile guvemamentale si neguvernamentale. Iiecare vizand un anumit tip de suport familial: _!. natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D..52. Trivette. interviurilor cu parintii sau alte persoane.. Mitrofan . E. loialitatea.Scala resurselor [amiliale * (Dunst.91. 0 cale informald.75.85. servicii profesionale. Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate : > . Primul lDst!Ument. Meredith.8tire educationalii si culturala a parintilor. parinti vitregi. Ingrijirea copilului.. cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale. in baza dis~utiilor. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale. 111 baza raspunsurilor la itemi. Scale. 1989). urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor.· (apud Kalesnik. care. Iidelitatea test-retest . Suport extrafamilial. La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1. fidelitatea half-split . Irati vitregi). nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg. unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au . Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : . Articole de lux. la randul lor. 2. La randul lor. Adjustemcnt Survey. apartinand autorilor H. posibilitati materiale). Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala..fidelitatea pentru scorurile totale .92. J. 1992). provenind de la rude.'ajamilial (posibilit~tile de ajut~r din irrteriorul familiei}. Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: . ordinea nasterii Iului. posibilitajile si neooile familiei. se obtin 2 indici pentru. C. H. folosind instrumente de mas~~rare. validitatea convergent a . Resurse financiare. Olson. J. itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost. M. prieteni. J. Jenkins. Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata evident a . fideIitatea test-retest . > * The Family ** The Family 142 Stenqhts Scale. cum ar fi cele financiare..fidelitatea half-split . * Family Hesouree ** Family Support Scale.

aspecte financiare. este Iolosit perrtru D... comunitatii si vecinatatii. parintele specifica numarul de contacte eu indivizi din fiecare arie. M. euprinde 54 de suportului social pentru $1 este destinat * Parent Needs Inventory .33 pentru dezvoltarea copilului. 1986). . R. 145 10-c. cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. 1\1... Din nefericire. . Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului. L.64 pentru durere. . sprijinul si cooperarea cu specialisti. ..Rev'iztdi * (Robinson. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala... se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului. ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare . cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii. gasirea si utilizarea a n01. liald . R.__ 6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei. prietenilor. Nici pentru acest instrument autorii nu ofera date privind calitatile lui psihornetrice..47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest).. contine 35 de rterni si identificarea nevoilor parentale '" [amiliale * (Bailey. . a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti.87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: . \.Inuentarul neuoilor pririntelui .surse de sprijin. S.Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham.. precum: a preda copiilor acasa . Fewell. Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte. prietenilor. A. relatrilor personals ~i maritale. P. ceea ce i-a deterrninat pe 1986). 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii. * Family Needs Survey. 144 identificarii parinte disponibil din partea specialistilor.. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences. Schinke. Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar. Turnb all . 1988). precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin. ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta. Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice. P. In 1981.Revised. K. F.. ** Family Information Preference Inventory. functionarea farniliei. . nu ofera inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare . j. R. fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii. DeRosa. A. §i siresul Chesiionarul ce apartin Chesiionarului re(deci 0 buna validit ate convergenta}: . Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate.83 pentru dezvoltarea copilului.. E. R. Pn:vind neuoile Simeonsson. Schilling.. datorate mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. R. Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: .717 .nala si familiala S2£7'SeZ.. S. Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument. . H. Ca modalrtate raspuns. Norelius.I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [ami** (Turnball. Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat. planificarea viitorului. R. II.. acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti.

pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1'.erament. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti . care nu au rabdare pre a multa. de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa.~ce . printre altele. fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului . L.. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare.e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui.mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l. care sunt distrasi foarte usor etc. 0 1. Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul nnc. Sattler.ulU1.i meniinerea raportului C'U subiectul . J Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii: 0 pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f.edun. C1). .. tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici.experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri speciale.porogramata.ele . . pot fi folosite diverse p~-o. .. trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie : . . instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}: .reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului > si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni pentru a usura actiunea de masurare . in. unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test. referitoare la practicianul care apUca iestele : .1 s. Mo. sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata. Cohen ~1 L. oere atlOna~e ale subiectului iar. de exemplu. fara de familii. trebuie consumat suficient timp.eopilul poate avea un interes scazut m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau. sdndiate . de otncei ..inderendenja. moiivajia. . . in functie de tem. inainte de inceperea actiunii de testare. Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari.al doilea rand practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p. nu-l place pe exarninator : rob!em. validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata : . reactie . f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala. in primul eel ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerint1"d lati . -:.. '. s-ar putea ca u~ copil sa nu se srmta bine :'. . L. N. G. 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii.stabilirea :. pur :'. cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc. deoarece el. 1989. Wolery.obos. D. care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp. ..' mai .ales daea.organizarea maierialelor. nu p~?-te fl. utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie: t~:np:d de..'l. in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului. Iinalizata.e de. Bo. Inainte de inceperea actiunii de testare.mar fi.1988). m aceasta perioada dorm. de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9Iesionala. suficient timp si pentru aCeaSLclcategone ae SUblEKtI • 0 0 • . este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir147 .nu spuna acest lucrn : . este una din cele mai importante sarcini ale practicianului. de exernplu.eaZa: c?piii mici obosesc repede.alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu. 1987. A - 1: v.oa:e sa ~ece~ILeo.1 simplu. fiirid necesara fie 0 pauza.multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey. Peterson.sa ~e svlI~~ta confortahil. Pentru un bun practician. referitoareIla copii : " ~ a s~ jirz. afectat conversatiei si jocului ' '146 2.

G. F amities. J.)71-375. diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare.. Madison: University of Wisconsin. 391-398. ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului. Schilling. \Volery.. A. Furkhouser. Measuring the adequacy of resources in households with young children. 'Psychological and Educational Dimensions. Health and Development.. A.marea independentei copilului (de exemplu. Kirkham. _ aprecierea diferenielor indi7)idu~le. E. J. de aceea. The. 1980. 6. J. H. Assessment of children. TX: Parent Consultants. Fewell. Kalesnik (Eds. 148 149 . 3. eariv intervention.. J.1988. 13.c:.oplh:e lui si en rezultatele actiunii de testare. Partner. CA: Jerome M. M. practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia . I. Leer. J..).. assessment of child and adolescent personality. 12. V. H. ]\IIiUe!'. Bailey. _ timp suficient pentru imparia:. • 13. Simeonsson.il'ea '~njormaji~i. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia .Grnenewald. H.L. Robinson. Sattler.). Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments. R. Tumball. Family Support scale: Reliability and validity. V. Journal of Individual. B..: . Parent Needs Inventory (rev. M... 11. Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists. . Dunst. Broome.. 1987. L. . 111 FaJmly Relations.. Denver: Love. R. C. 1986. New York and London. J.. c. P. R. Assessment of '} oung Children.. 15. Family Sirenghis Scale. New York: Guilford Press. MN: University of Minnesota. 1984.. eu dezvo~t~re. 1981... Columbus. S. 1994. J. H. L. ed. J. D. Developing coping styles and social support networks: BIBLIOGRAF~E Abbott. A. la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari. Bell. Bailey. Columbus. referiior la [amilie : constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei. 16:' Tlll'nball. R.. B. 111-125. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program... St. 7... 12. E. P. School of Familv and Social Sciences...ghths _of.. K. R.. 1989.'i~ special a parinJilor. est. Knoff. D. 9... 5. F. T w. 3. 1988. Nuttall. Early intervention f01' handicapped and at-risk children. Assessingin!ants and preschoolers with handicaps. Health and Deoelopmeni. Longman.. Olson. Austin. 1983. 1\'[.v. Norelius. 12. C. Assessing and Screening Preschoolers. M. San Diego.. 1988. in Child: Care. OH: Merril Publishing. ¥ereditl~.. Fa1?~ily a~se~sment in. Allyn and Bacon. in Child: Care. Paul. Kalesnik. Davis. Knoff. Brown.. Stren. 1986. L. 1. 8. OH: Merril Pubhshmg. 1982. Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education.. R.O]~bade nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului. 10. An intervention outcome study with mothers of handicapped children. Family and Commasnity Wdlness.. Peterson. :4. liei pot fi foarte anxiosi in legatura. Speneiner. 3. Seattle: University of Washington. 2. 17. H. S. H. P. 1.. 4. Sattler.. DeRosa. professionals and excepiionality: A special partnership. L. L. parents with retarded children. deoarece membrii . 1986. SEFAM: Supporting extended family members. J... N. Dunst. La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica a psihologului. . M. Jenkins. . J.). in School Psychology Review. Publisher.. 45-52. K. copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul"). in E. D. The case History. 1994. Schinke. 313~323. D. Columbus. Cohen. Romero. OH: Merrill. K. Vincent.

Masurarea inteligentei 130 prescolari Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru . scopul principa:l al acestui instrument * Cattell Infant Intelligence Scale (CnS).te~~r~. el a fost'revizuit de Z ori respectiv. cu intentia de a fi 0 extin. care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei). . Bateria de rnasurare Kaufm~n etc. 2. va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de 150 Y~Tolantatll. Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a). ]. Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru abilitatile copiilor. testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri. La toate aceste 4 teste R. ~ .. P. 1960. . .1. Este yorba de testele care sunt folosite mal frecvent in practica. in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare.masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. Pana in prezent.1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce.Scalele lV!cCarthy pentru abilit. J. . Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii. in ordine alfabehca. inclusiv varsta adulta) . Pr~z. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell. dupa parerea sa. Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL ~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre ~lferentlere :. A. Apoi.._The b~g fioe" (Marele cinci). vom include. DE TE STE E 3. EXEI\iIPI . Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru). Astfel. Gregory (1996) adauga un alt test care. Scala de hllteligen!a Cattell * pentru eepii miel a lui • Scu~/t isioric.. printre altele. Este vorba cele 3 teste mentionate anterior. avand m vedere denumirea lor din limba engleza.atile copiilor. Obiectiue. in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell. Testul apartine lui P. Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii . Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940.denumit . 1940). Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta. de asemenea. De cele mai multe ori .vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada pre- 3.revizuita (vVISC-R). vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele 3.. Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC). 151 . 3. prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R). :~:::. Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L). 1980).).1. incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani).1.ntar~a v~ fi facuta.. 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive.Este cazul III primul rand. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap.. clinici etc. E.

testele Gesell. inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si. In 1980.ca1a Bayley. L. in sen_sul ca.. M. Forma noua a scalei. D. testul nu a fost restandardizat din 1940. Testul apartine autorilor Alan S. a rnanipula obiecte comune etc. urmare a revizuirii din 1960. De aceea. din punct de vedere psihometric. din 1940. inaintc de orice. insa modificarile facute (ca. mai ales.. scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta. A. Ramane. Daca. Scala Cattell (varianta initiala) contine . La fiecare item.. de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui. cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36 152 • Scurt istoric. E~antionarea a prezentat mari deficiente. cum ar fi.. in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni. .. 1983). w. R. . raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-). varsta mentala (MA) si coeficientul de inteligenta (I Q). Desi revizuit de 2 ori. de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual. R. en atat tirnpul aplicarii vtestului creste.Scala de dezvoltare Bayley.De exemplu. rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni. Kaufman.. intr-un fel. si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala. CIt luni . un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m luni. el estenesatisfaditor (Hooper. Kaufman si Nadeen L. Desigur. ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva. uti. dn7inistrare:. De asemenea. ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman... totodata. Saccuzzo. S. Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel . r ' 3.este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici. R.~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard. deoarece se poate aplica 111 .i scorare.r . stimuli. Kaufman' si el este public at . In concluzie. in 1~83. S. L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC). In' concepti a autonlor. 1993). a urmari eu ochii mintii anumiti. scala este supusa unei noi revizii. Conner. In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni. K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at b copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani. respectiv. 1986).. fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste. • C aracteristici psihometrice. E. • Obiectiue.. Pentru aplicarea completa a testului este necesara 0 perioada de timp de 2030 de mintue. nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. N. Desi cuprinde si 0 scala de achizitii. testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in . Continut. Umansky. . eu cat copilul este maimic. cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de.1. Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. de exemplu. In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si validitate. ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Siandardizare. Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala. 153 . de altfel.2. P. cel ce aplica de testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet.

. . . Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) . Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani). j_l. Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le . ~ 5.toate varste~e). Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e. OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor. Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii. Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani). De asemeriea. 2. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) .l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani.e numarul subtestelor pe care le cuprind. ! ani) . Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste. Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta.• Coniinut. v. Ghiciiori : copilul trebuie sa. 6. .e unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1 12 1/2 ani). tot tlm1:t:m numai partial in campul. caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre '21/2-12 1/2 ani). precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5. . 7. anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::. La randul sau.de numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator (se aplica pentru .12 1/2 ani). Dupa cum se poate usor constat a. Serii de fotografii :.~ b) Scala de proeesare simultana : 1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi.-. scalele nu sunt in ceea ce privest. 4. Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani).perceptiv al copllulUl (se apnea copiilor de 2 1/2-5 am). numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}: 5.-. 2. Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste : 1. 6. 3. Tnielegerea textu. 4.em~ nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal 154 bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani). .. 3. 1 3. subtestele nu sunt aplicate toate . in aceeasi succesiune. 2. repartizate astfel : a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala : 1. in asa fel incat aceasta sa aI?ara.fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca. Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1. Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani).

1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160. adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan. ED Standardizare.a este de 10 si d:viatia s~andard -. . varsta. Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor. APOl.1 19.5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani.medie. Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte. comparat cu "seorul scalat. Este vorba de subtestele: . regiune geografiea. cuprinsi in programe educationale speciale.simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului.te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul. . v.Li san incorect (0 puncte).Memoria spatiala .79 . . .m intregime. se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia. statut socio-economic. In ceea ce privests fidelitaiea.Analogiile matricei.pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :.Triunghiuri.mult sub medie . R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl. . marirnea comunitatii de apartenenta. 90-109 -.. rasa sau grup etnic. ". 80. . selectati si stratificari in funetie de: sex. cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea. fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei moderne (Gregory. indiferent de varsta: l\h1:1tedi~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~. III Caracteristici psihometrice.1 .Recunoasterea fetei .ext rem de scazut. . Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S. Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com._ Seriile de fotografii.. lIP Administrare si scorare.peste medie.. De asemenea. ce sunt prezentate foarte dar in cad.COPll de aceeasi varsta). cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani . v In afara eelor 3 scale.. testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e..extrem de cres~ut. Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea. . 120. m Iunctie ~e varsta copilului.3.mult peste medie : 110-119 -. din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii. r " r ) . tare are valon mtre .cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii 156 157 .. B.Miscarila rnainii . ' Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de. scorurile scalate de la s\lbt estele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale.:.atoarele subgrupe: peste 130 . statutul socio-edn. Din punet de vedere calitativ.89-sub medie : 70 . In medie se apreciaza ~a.tuturor copiilor. 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati.. sub 69 .U..129 .A. respectand criterllle. cational al." (p~rf?rmanta. ~IeCt. altor . La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ conse verteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane. parintilor Ca 0 particularitate. Scorul brut . ]. in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor. se poate calcula scorul unei Scale nonverbale. 1996).~ulmannalnlui. Ace~sta ~cala folose:. . se pot despnnde urn.. au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite.

colarii mici. Obrzut .1 5.8 pentru Procesarea secventiali'i.cu varste rruci. L. pe de alta parte.6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4. plus Scala nonverbala] a f?st irrtre .. V.pentru subteste.. In ceea ce priveste valoarea SElVI.. t. D. .. Reynolds..7 psntru . secventiala si simultana. ].i . . . A.94 pentru copm scolari .i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice. E. situatia se prezinta astfel : valori Intre 1. Obrzut . si copii retardati mental dar educabili. respectiv. . ~~ Referitor la valid£tate.83 pentru pre. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera.~~te intre . ~. E. Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C. S. 159 .1 . ... \iVISC-R.86 . Cooley si Ayres (1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si. valoarea medic a SEM este 5..80 si .0 pentru Procesarea simult ana si 3. respectiv... validitat~a de construct 'a bateriei.>1 . S. 'in general. Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala. Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre158 zentate in cadrul manualului. 77. Shaw (1984) si A.0 . rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii. coeficientilor. R. c) eroarea.rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului. 4. pent~u .:~ariaza in. standard a mdsurdrii . ele sustin.72 si .93 pentru ~colarii mai rnari : . J. Kaufman.6.0 pe~tru Procesarea secventiala. L. ].88 pentru pre. In cadrul manualului sunt prezentate. vVillson si S. Kaufman. .. raport cu varsta copiilor si anume: . care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC. StanfordBinet.. 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa). Kaufman.4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale. se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama. Mai mult. Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati r in invatare . ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii. b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii.. pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta.85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale. valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte. cat . Pe de alta parte.87 .i intre . pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu . Chatman (1983).' .colan. vVPPSI. Ele vizeaza 3 forme ale validitatii : a) uaiiditaiea de consiruci . . Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC.5 pentru Procesarea ment ala.: . Astfel. la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre . L... valoarea medie a SEM este 4. intre . 5.cola~l.83. . _ la copiii scolari.9 pentru scala de achizitie.Procesarea simult~na.89 . A. Kaufman.la copm pre. 4. .87 si . Pro~ ces area mentala .1 5. 1983. cum ar fi.~ pentru copiii prescolari si intre . Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~ a) [idelitatea "half-sPlit'..1 si 1.1 .

Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie. achizitie numai daca este strans legat de un program instructional. F. A. .jj v Obieciioe. 1984. Scala vel'bala : Ia 1..' P. b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie. J. 1984).68. Naglieri. copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator. ~ Coniinui. ele fiind iritre .. desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei. \:V. Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor. iar pentru partea a II-a.. Karnes. a fast creat de catre A. cum ar fi. copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte s: 3.35 si . precum si a capacitatilor:. J. J.... i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley. Anastasi (1985)' si anume. Pe de alta parte insa. coeficientii de corelatie au avut valori moderate..i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact. c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K -ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e.intre 6 luni si 1 an.. 111emoria picturala : copiii l:. 1990. J. In siarsit. avand in vedere precizarea facuta de A. 160 concluzie. I'llemoria uerbald : pentm partea I. 1985). McCallum. . copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar.. 1984.A$a dupa cum aparr chiaro din t~tlu. Jensen.717 Scales of Children's A'hilities (lUSCA). A. c.i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass . Sternberg. Das. sunt grupate in 6 scale:.. Testul pentru abilitati cognitive. L * Scurt 1·ston·c. 2. testul intentioneaza sa ofere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabilinentru invat.pentm *lUeCarthy 10-(. . Bateria psiho-educational. Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse. desi relativ nou. Oehler-Stinnett. R. 1988) . R. M. un test poate fi considerat a fi de.are. de catre The Psychological Corporation. ~ . Vl. 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler. E. . 161 .a Woodcook-Johnson (partea cognitiva). Testu1 cuprinde 18 subteste. copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani. Strommen. In ansamblu. care.l anume : I . testul K-ABC. lor. 1982. in Acest instrument psihodiagnostic este rnasurarii nivelului intelectual general. Bateria pentru copii Luria-Nebr. R. A.1988. J.. s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor. alti autori. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz.Kamphans. D. J.aska. S. 1984). Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare. Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I. McCarthv Sl nublicat 1972. A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman. U J ...

i sortarea : copilul este solicit at S3. i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a . Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste este capabil s. numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. 4.Vara este tar iarna este ". Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde. Scala motriea : 1. Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) . Coordonarea braiuhoi : pentru partea I. i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator. 5. De asemenea . cat rnai multe fructe san cat mai multe legume). cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub. oferind "opushl" (de exemplu. II. Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile. culoare si forma. 11dmorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre e in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) . i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a. . 162 Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon . 4. 2. 3. numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale. 4. Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) . Scala eunoasterii !Ienerale III. 7. 6. Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator. Scala pereeptnal-perlcrmantiala : 2.partea a II-a. Succesiunea notelor muzicale. VI. perceptual-performantiala. 5. Memoria verbala : 4. uncle sub163 . pentru partea a II-a. A nalogii: copilului i se cere sa complet eze pozitii.i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) .1- 1. 3. 2. trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite. copilului i se cere sa prinda 0 minge. Scala memeriei : Scala memoriei cuprinde 4 subteste si in scalele anterioare : l . cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior . 3. Numdrarea :.>'_d'< anumita categorie (de exemplu. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare. Memorie picturala : 2. Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple. Memoria numerica. cum se poate usor constata. 3. Desenarea unui copil : copilul deseneaza unui copil de acelasi sex.. Gruparea concepiuald : copilul clasifica cuburi in Iunctie de rnarime. Scala eantitativa : 1. ce au 1nt3. . 5. I V. Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri .

precum si exemple. anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle".pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total. "Rezolvarea problerrielor tip puzzle". desigur. precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. se specifica un punet de plecare (altul decat primul item). existarid . Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa . "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2. c& T • Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ".ea.subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai in cazul in care scorul copilului la subtestul . si cat eva exceptii: .rului". care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16.Memoria rnumerica " .subt estul "Orientarea dreapta-stanga.oria verbala ". de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani. Scala cunoast. d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri". "Gruparea conceptuala" .". "Actiune imitata. total de aplicare a intregului test este. pentru unele dintre ele.partea I.pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ". "Coordonarea bratului " "Desenarea unei hgun . cum ar fi. Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale: Verb ala . I:\ ertth .erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale.pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle". Testul se adrninistreaza individual. "Numaratul ~i sortatul ". "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a). mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani. PIC:?. .~/uj ) .. . "Succesiunea atingerilor". pentru a reduce cat mai mult subiech. Memorie. "Fluenta verbala ". -b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare. sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste." se nU111aicopiilor cu varsta de l a 5 ani in sus. . pentru copm se toate testele. \VISC-R sau.teste £ac parte din scale diferite. destul de cate si ele. Cantit ativa] sunt insurriate J ° 164 165 . l. Cantitativa. iar ea 0 exceptie. "Intrebari referitoare la numar ". "Analogn". "Mem. Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala . particularitatilor de varsta. "Orientarea dreapta -stan~~". Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle". ca 0 regula generala.. c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel . . ' privind nurnarul " este sub 9 puncte. Larasi. in medie. "Coordonar. Datorita. Administrare '}2: scorare. . "Memoriaverbala" . necesitand 0 buna cunoastere a lui.K-JiBC (de 0Q-\ 'T . Ca 0 regula generala. 'tot usi .. Perceptual-Performantiala. Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut. "Desenarea unui copil". De exem plu : .Vocabularul in imagini" (partea I). pentru majoritatea subtestelor aplicate. Motrica.}'demoria picturala'".partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2. "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata).·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi". . Perceptual-Performantiala. administrarea incepe cu primul i .

. apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. . Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate. peste 130 120-129 110-119 90-109 7079 exceptional (very superior) .5 pentru Scala mernoriei. in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory. normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l). fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii. 4. Standardizare.4 pentru Scala verbala.60 si .90 pentru Gel.. observand. B. medie .96. .respectiv.81 pentru Scala cantitativa . fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: .1 pentru GCI: d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest. nivelul ocupational al tatalui.7 pentru Scala motrica si 4. alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute. Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor ... peste medie . in timpul aplicarii testului.normal. GCl are 0 rnediede 100 si . distribuiti in 10 categorii de varsta. cu 0 medie de . sub medie . marginal.92. . Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv. Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile. 90 si . regiune geografica. folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat. superior : normal. . lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) . 4.89 . I .ari lor efeetuate: a) fidelitate privind consistenta i. meche. intervalul este de 1 an. e) eroarea standard a mdsurdrii .79 pentru Scala motrica . 2 1/2 5 1/2 ani. sub 69 Daca asa cum s-a precizat. Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : . 4. Pentru Iiecare nivel devarsta. sicare sunt valorile fidelitatii rezul. nurnite Indici (Indexes). Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului. recomandand precautie. ' tate in urma cercet. (II 166 167 . Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu.84 pentru Scala perceptual-performantiala. ]. rasa. Pentru copiii mai mici. dupa un interval de timp de 0 luna. in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel).« deviatie standard de 16.3 pentru Scala cantitativa. retardat mental. b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre . de altfel.i .0 pentru Scala perceptual-perform anti ala. rezident a rurala sau urbana: Copiii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului. intre .ase tipuri de Index.. intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani. sex. Aylward. . 80.niernd : coeficientii au valori in tre . 4. Esantionul a cuprins un numar de 1. valorile acesteia au ea medie : 3. 1991). . E. lata. Kaufman (1983). preferint a copilului pentru anumite sarcini. eu medii de .93. • Calitdii psihoJnein:ce. Kaufman si N. 75 si .032 copii.Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10 iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78.' .practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A.88 pentru Scala verbala. Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor.89 pentru cele. 1996). Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani.

porceptual-perforrnantial. un grup de 35 copii au raspuns la MSCA . i~tre.dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru scoala si achizitiile scolare ulterioare. : r ' rnai multi au incercat.acaI. pentru GCl .mici copii. acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). aceeasi C01)ii au . si.uarrd.. .efect. verbal si motor.41 S1 . s-au obtinut urrnatoarele ale : irrtre . 169 168 .te scale intre motrica. au testat 33 copii..60).. "Watkins (1980). GCl. mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (noscolare (r = . MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite. M. Bolen (1984). odata cu aparitia testului vVPPSI-R. L. au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar$1 gruparn lor catre McCarthy. L. R. rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : . si motor.70 neritru Indexul sdalelor verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et.mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel. Trueman. Astfel. anurne : general.5 ~ni. A. Pe alta parte. Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. in mod surprinzator.a si Benito. M. 1996). A.. Keith si M. In vederea deterrninarii s-au efectuat studii pe grupuri foarte .fost urmariti de catre A. ]. in practica. FSI Q al testului \VPPSI. 61 . R. corela. N. E. pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet. recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory. Bolen (1980). Levenson. Dna dintre cele .JVI). mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. Astf el. De altfel.. prescolari . lata cateva ~.:..etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 . (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra. care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet. Massoth. special analiza factodetermine se confirma sau nu existenta celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy. Lynch si Branthwaite (1984). Massoth (1985) care a gasit. au gasit 4 faetori ~i. pc un grup de 31 copii s-a constat at ca. au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe._. Fom'sSant.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a. Purvis ~i M. Z. in urma unui studiu efectuat pe un lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani. de aceea nujiot Ii t rase concluzii foarte clare. verbal. <11 bLU diil e t uat e : a) pentru -oaliditatea concurenid..:I si IQ Stanford-Binet (Forma L.s: tru nen .81 pentru Gc. 'Wiebe si O. De asemenea. T. De aicj. (1990)~. in urma unui studiu . ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii _. folosind metoda analizeifactoriale. Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta testul \VPPSI: ' ' b) pentru determinarea ualidiidti: predictive. au gasit numai 3 factori : general cognitiv. .i Ia aUe 2 teste.un studiu un lot de copii de 4 ani. Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari. Ulterior. Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA.

D. <. Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare.a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ . Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s. Sealele pentru diferentierea abllltatiler * . 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en. pentru copiii scolari.are.__lLal. C. blht~tea motorie .1' 111'um) . . > . A~a cum se specifica in cadrul manualului. De fapt. el poate fi aplicat pe snbiecti de 2 1/2-18 ani.l.i ~ v Gcn~ 1]_ :::. ~.. ' * 110 Differential Abilities Scales (DAS). m.rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}: . soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot .1. In ceea ce priveste varst a .4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale. . ~ la. Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rnasoara abilitatea privind Iimbajul receptiv. !?. a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~ 1 s: pT~zmta uun. C..ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a/raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] . subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si.. .l a.j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze • C Ll I intelesul unui cuvant p. v . alta. . D. subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator din cuburi de lemn .~ . e Con/inut. S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an.L '. "exceptand pe cele de achizitii~eolare. 7. . v . este vorba de 0 revizie a Scalelor abilrtat].. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a din me~'lOn. mai ales a celor cu difieultati de [nvat. b). istoric.3.v b.l.~lr d: 4 imagini sau desene. 6. C omtr-uc{# din.: 1990 b). testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor.administrate vederea masurarii inteligentei (Elliot.orle Sl ~. 0. 1990 britanice de Este yorba de 0 achizitie relativ grupul de teste psihologice . rr..dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}: ~ 2. component a scalelor arata l~ felul nrmator : Subtestele pentru pre~colari: 3. subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului .varietat~ de abordari teoretice" (Elliot...1 abilitatea de a pera cepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model). v •• 171 .4.b ~nasoara. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1i2-7 am st.~op~aJ. 2. .'. cuburi (2 1/2.' . Scurt noua pentru individual in 1990 a.SoaI'0. Concret. COpleJe. 1. al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior). . " Obiective. bili . . ' . ConS~ntl. ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate).' rezentat de catre exarninat 01 : rl Consiruirea stnf'~7tUYi1:3 ( ani 11 luni) : eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru Mutrici 0. . subiectul trebuie sa. .o. Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 .a nonverbal (subiectului i se arat a rnai J I J si _Q est.v v Subtestele pentru seolari : 1.1 1 abilitate C d:Jl_. La randul lor. .

Ia structuri compuse din figuri abstracte sau din numere). . 5. operatu bazale. 'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (47 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman. copiilor eu varst a mtre 6 ani .ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda . 2.17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata 2-9 care i-a Iost foarte repede ante- nor :.17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect. Testele de aehizirie seolara 1.17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia. Caft dintre . pentru fiecare.i 11 durata ea opus un cartonas cu sau secunde. dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere. trebuie saunarcheze. Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi. cuvinte). Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari. Ortografierea (6 ani . ~CD..ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere.tiilor mentaie . subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator. Citirea euvantulz£i (5 ani . cienteior cognitive (Elliot.ele au fost pe prirnul cartonas) . cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) . 3.8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele . trebuie sa arate. set de imagini. pe un mai multe -17 ani . .17 ani si 11 1uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] : 6. ' .uvinte care sunt prezentate pe un cartonas). mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec. Deprinderi numericebazale (6 ani . . 2. (subiectul. in cadrul . desenul care 0 completeaza eel bine) . Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) .17 ani si 11 luni): .multe matrici si i se cere sa aleaga. fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj .. i se cere sa citeasca 0 serie de . 173 Subteste diaguostiee 1. '1 1990 b). Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani .17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera. 5 Similariidii (5 . Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani . utilizat in eadrul unei propozitii si repetat. Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani17 ani si {i luni) : mascara abilrtat. bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic . cat de repede posibil.

alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ). Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] : 2. Astfel. A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii.) Adminisirare )'i scorare.determinate de varsta copilului. Este cazul mai ales a copiilor maimici. L. punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste. Spenciner . J. la faptul ca examinatorul poate. care necesita masurari si evaluari suplim ent are. pot fi adminis175 . Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani .. intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani. daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori.Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (. tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului. A bilitaiea uerbald : mascara si cunostintele invatate iar subtestele conceptele verbale care Iormeaza acest grup sunt . itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul.5 ani :.. Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala . 65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni.si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului . A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL (. In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul ofera directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte.i 11 luni) : 1. in mod optional.invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat. In al doilea rand. Tirnpul necesar 17·1 pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni. mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care .31/2 ani . Din punct de vedere tehnic. Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale). Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie. 3.i Similitudini : 2. acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat. Selectia extinsa a subtestelor se ref era. La unele subteste examinatorulpoate sa. L. pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala. 1994). trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice. G. de fapt.17 ani si 11 luni) : s 1.GCA score). T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate. administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen.. numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability . Spre deosebire de alte teste. sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. Acesta este bazat. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global. . . A bilitatea raiiondrii nonuerbale .

estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh. <1t 3.94. unul dintre cele mai cunoscute teste din lume. ce poate fi locul GCA.la randul lor.=: un numar 3. aDartenenta etnica..perioada prescolaritatii. repartizati astfel functie de 175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani ...i SD =. 177" 176 . hdeht. ~ istoric.i a~hizitiilor. inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita. cunostinte sociale. Esantionul a euprins " Obieciiue. e:. sub . Ia randul of era 0 estrmare a performantei copilului 1a diferite subteste. V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive si intelegerea. scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei. exceptand pe eel cu. . . centile si scoruri standard 100:.80. ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata . s-au gasit valori ale coeficientilor intre .trate subtestele nonverbale. verbala : Inielegerea: reflect a intelegerea verbala.. urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler. 1989): a) Ilatlonamentul verbal: 1. R~ L. Scala de inteligenta Stanford-Binet. prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda. 10.17 ani si 11 Iuni. ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a -testului. In general. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1/2 si 6 ani.:70U U.esteia .89.ate~ GCA este intre . Hagen. B...88 91 . T R \ Sattler. Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani. 90 si . Editia a patra a testului a in anul 1986. J. eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:.. • C onfinut.sunt laudabile. \iV. Scorurile sunt en scorurile ahilitatii care.asel~e~ea. c~tegorii. Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile. se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale. Astfel. d~ s~b~ecti... De altfel. 1985). regitibf:a geografi~a. Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul . A * 11-c. .717 Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition.:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri.aIl. h 19a 6 C).8~ Privitor Ia »aiiditate. sunt convertite in T (media = 50 si . inforrnatii factuale. pentru prescolari.. baza carora se un Scar combozii special nonverbal. E. \VI Caracterisiici psihometrice.1 Scala de Inteliqenta editle ) .!-. nu il vom prezentain ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce seaza inteligentei 1a prescolari.475 de copii. Intreaga scala cuprinde 15 subteste. Betz. -desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea.. Din lipsa de norme specifice. aC'. Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta. Manualul ofera instructium privind scorarea 'care subt est In narte.!. lY. coreland rezultatele 1a DA:::. Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de . cand au fost publicate cele 3 baza aplicarea lui (Thorndike. care..dizabilit ati severe. dezvoltarea vocabularului. ].70 91 . exprimarea verbala. Scorurile .f Stanford-Binet (a Precizare prealabild. ~J 1. educatia parintilor . llit" 198C a.

Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph· . si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare. discriminare. inc erearea :}i eroarea. lYIafrici: ovalueaza vizuala.experienta cu numerele. niciodata nu sunt utilizate t. in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii. cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice. 4. Cantitativ: reflect a . In aplicarea subtestelor. Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului. memoria vizuala. deprinderile calculatorii. if:. pentru detalii . A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala. 2. exprirnarea verbala. Lndoirea si tdiatul tiala. intelegerea verbala. Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp. ration am entul inductiv.3. concentrarea si atentia : 3. in medie. analiza vizuala.oate in exarnmarea unni copil. Pentru raspunsul la fiecare item se " . conceptele matematice :. b) Ratlonamentul cantitativ: 1. reprezentarea vizuala. Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie. inductiv. discriminarea. vizualizarea spatiala. discriminarea. examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume: a) niuelul bazal(ba'sallevel). in functie de rezultatul obtinut precum. flexibilitatea. care este un scor standard 179 . Pra:tica a dernonstrat ca. 3. discriminarea det3liilor esen- d) }Iemoria de· seurta dnrata e 1. memoria vizuala. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata. perceptia vizuala. rationahdrtiei : reflecta abilitatea spaanaliza vizuala.1 calculul. concentrarea. insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. rationamentul inductiv.L reusit" sau "e~ec " .: refle~ta' intelegerea vizuala. perceptia vizualizarea spatrala.l~ . 17~ atentia. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si. perceptia vizuala.)corun eli Scorul udrsiei standard (SAS). pot fi aplicate pe un copil u~ d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore. coordonarea vizual-motorie. 2. rationamentul e Adminisirare 9:i scorare. b) nivelul plajon' (ceiling level). analiza structurii. c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e 1. Desi testul cuprinc1e 15 subteste. Scoruril e b rute sunt transormate f .formatii factuale. Copierea : mascara reprezentarea vizuala. aterrtia . experienta sociala . coordonarea manaochi . logic a . concentrarea. 2. formarea conceptului. cifre : evalueaza memoria auditiva scurta durata si atentia : 4: Memoria obiecteZo. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali. at entra . Memoria pentru. abilitatea vizual-motorie. nttionamentnl lliductiv . r tia1e. Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul- :lUmar tatelor. mentul inductiv. Serii de numere : mascara rationamentul logic. ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice. . '4.. 3. exprimarea verbala. concentrarea. perceptia formei. .

scorn rile varstei standard sunt in sco ruri cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit. . Pentru cei din o Siandardizare.91 pentru scorul compozit. Din multitudinea cercetarilor efectuate. Lotul a cuprins un numar de 5.77 pentru subteste : intre . F. Memorarea margelelor. talentati si supradotati.si F. E.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica. apartenenta varsta.' Una din adresate acestui instrument psihodiagnostic consta faptul ca nu permite compararea \ r. Intelegerea}: iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste). Analiza structurii) : o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular.56 si . Hopkins. efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC. pentru copiii rnici.. . valoarea de . Memorarea propozitiilor. 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition..nu poate fi aplicata scala inteligenta. @ @ C aracteristici psihometrice.. situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati . Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica.' j grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficien- 181 . in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI. care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16. De asemenea. doua unul . . au fost dupa un interval de t. . prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari.89.ell media 50 si deviatia standard 8.89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale K-ABC. de asemenea. Memo. Un alt studiu.. al nivelelor de varsta (Mc. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980. 71 si . 71 si . existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice.Nemar. cuprinzand 57 de copii de 5 ani tilor de corelatie : intre .. hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai JL deterrninarii [ideliidii» test-retest. Pentru scopuri de triere (screening) mai multe seurte sau abreviate ale testului anume : i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular. Cantitativ.. rarea rnargelelor . primul rand. studiile efectuate pe' diferite grupuri . Ne vom in special studii etectuate pe grupuri de copii. in baza unui singur factor cornun . de subiecti (normali. care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical. rnai ales copiii 1a [ideliiate. de 8arii.80. S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . ' Referitor la ualidiiaie. retardati mental. Examiner's Handbook".88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii intelectuale. ranlor.i ret ardati mental pentru care . Delanv.80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozitla Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler. de 0. 0. si alt ul . structurii . nivel al consistcniei=inierne. s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de . mai ales. pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani. cu dizabilitati de invat are) demonstreaza.manda utilizarea lucrarii autorilor A. 1942l. pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele .46 pana la . sexul. Cantitativ. . Astfel . marim~a comunitatii.imp de 2 Iuni'. Pentru aceasta categoric de copii se reco. cercetarile arata.

1. Vocabular. unii. in generalvcopilul sa realizeze ceva si. noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri. Propozifii. nCe inseamna cuminte?" 3. tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid. ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale. cu cate bomboane mai ramane. Teste de perfor manta. . Varianta ini tiala a testului euprinde doua categorii de teste . el ?". .performantelor peste timp. De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?". d~ntre care. Lnformaiii. . Similitudini.asociata en un cui de 0 anumita 183 1. Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare. Cu toate acestea. tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i'faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta. atat a continutului. Testul cuprinde 13 propozitii ce trebuie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost prezentatede catre examinator. Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta. Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei. 4.. Ia diferite trpuri de cunostirrte generale. mai usori. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er. itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. Aceste teste sunt urmatoarele : L Casa animalultci. cat a procedurilor de administrare. Aritmeticd. Teste verbale. De exemplu : "Ce este gura?". Ionel are 3 bomboane si ii ofera una lui Danut . eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr : "Prin ee sc.6.. Spre deosebire de testele verb ale .. ' • Obicctioc. $ Coniinut. in special a copiilor. De exemplu : "Ce culoare are gutuia" ? . 3. aranjati in ordinea dificultatii. J "ee (V\!PPSI) deprinde- 6. mai dificili.iind. acestea solicita. solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare. La Iiecare din cei ~ de itemi prezen22 t ati oral de catre experimentator. trebuie facut daca te pierzi in oras P:: .aseamdna ommar cu 0 para?") . Asadar. in al doilea rand. II. Scala de inteligenla \Vechsler pentru preseolarl ~i seolar i mid . Sunt 20 de iterni.al unor situatii sau evenimente sociale. deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii.te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2.revizuit * eopfii • Scurt istoric. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra . ce urmaresc masurarea rilor verbale: 1. un copil este .. copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte.i anume: 2. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere .. imaginea fiecaruia f. De asemenea. In total sunt 16 itemi. "Cate degete sunt la 0 mana?" * Revised 182 \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence - (wpPSI-n). cele mai multe sarcini sunt eu timp limitat. 5. In 1989 el este revizuit . ") iar a1tii. Jnjelegerea. mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" "mal mic" iar apoi.

obtinnt in verbale.: 184 185 . Copilului i se colorate in alb precurnsi un model. ell exceptia subtestului .:.ru _ s_ubt.... ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit.. geometric. in principal se acordarpuncte ru raspuns corect . "Desen geometric" $1 "Cuburile". s. .Tnformatii" . .e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui. baza scorurilor Ia subtestele deperformanta. de fapt . respectiv : 5 esecuri pentru . pentru subtestele "Infor_ "Aritmetica". 4 esecuri pent. Pentru care subtestele prezentate mai sus.Pentru subtes!~le. In cazul acestui test.si. " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ". In rnedie. 3. 4. Completarca imaginii. . p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un Iimitat de 5 minute. In primul rand. 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar". testse acorda 5 minute. 2. timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test. pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile .copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului. Astfel. tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca . Pentru subtestele "Labirinte" "Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul.~s~~ "Antmet1ca" . este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita.ii. "Inte1egere" :. cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare. 4.. esecuri pentrusubtestul . Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui.ului este de 15 30 de minute. de intehgenfii »crbald (VI Q). copilul trebuie copieze diferite geometrice."Propocai~ulat b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP). de la un subtest altul.5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea . a)coejieient . administrate a itemilor . scorurile brute sunt transIn scoruri scalate. pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri : timpul $1 corectitudinea executiei. l~eferitor la scorare. precum $1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect. trebuie sa fie Iamiliarizata. sarcina de a cornbina cuburile in asa '1 reproduca imat corect imagmue corespunzatoare v' " v. In sfarsit. contine 23 fiecare ins emnand . un animal un picior}. care auo medie de 10 si valoarea deviatiei standard 3. ')i scorare. ' Pentru toate subtestele.Intelegerea". 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii".1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0.. ~5. cuburilor (Block Design). "Vocabular". Testele verbale si de perlormanta se aplica altemativ. Acest este oarecum . totodata. buind sa exact acel "ceva".pot calcula 3 tiDuri de coeficienti de inteligenta si anume : I 'sunt 11 subteste ale :intregului test. care cuprinde . en activit ate a de testate a copiilor mid. Sunt oferiti 10 -itemi. calea un puisor ~l mama sa. cum s-a mentio. 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 . in ordinea crescatoare a' dificult at. 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului. raspunsul acest . "Completarea imaginii " . subtestelor . 0 ceva exemplu.

93.. categbria socioprofesionala a t atalui. Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual. valoarea acestora a fost intre . Astfel.i 3. datele de cercetare arata urrnatoarele : . Fe ansamblu. .87. 77 si . Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini. hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe.44 ~i . la Iiecare nivel de 'V8TSta.40 :. prima variant a.85. Testul este clestinat coniilor eu varst a . reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii. A dona varianta a testului.60 :. 'publicata in 1989. f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3. Din aceste date se observa. vom prezenta in continuare nurnai elementele noi.12 pentru FSI Q.89 pentru PI Q. specifice pentru forma revizuita . Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155. 0 buna st abilit ate a t estului : e) eroarea standard anulsurar£i. calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre . .96 pentru FSI Q (intreaga scala).i 3.58 9i . Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric.76 pentru VIQ. a fost de . 186 (verbale c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie.c)coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste ~i de pertormanta}. urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest. intre . Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste. . rezident a urbana sau rurala .. nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului. respectiv cate 100. • Obiectiue. b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de . a fost pentru toate subtestele intre . .i 4. calculati in baza aceleiasi metode. • Caracierisiici psihonletrice.93 pentru PI Q si . in foarte mare m asura. rasa (alba :. • Standardizare. intr e 3. Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica.75 pentru FSI Q. cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M). Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard. a intervalului 4-6 1/2 ani. si 3 luni (deci este 0 extindere a inter187 .35 pentru PI Q ~i intre 2.69 pentruVI Q. .a re 3 ani si 7 ani. precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute .. media este 100 jar valoarea deviatiei standard .i .94 pentru VI Q.estul vVFPSI este corelat cu alte teste.86 pentru VI Q. Referitor Ia ualidiiate. in ceea ce veste fidelitatea. d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate. pe un grup 50 de prescclari.53 si .. in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t.i nonalba) . Deoarece. pentru Iiecare jumatate de an.. calculata pentru toate subtestele. Privind aceste valori.60 pentru PI Q si intre . Pentru toate cele 3 scale. . .44 . de asemenea. arc valori cuprinse intre .15.92 pentru FSI Q.66 :.87 si 1. continutul testului. a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie.

ell 0 medie de 10 91 eli 189 . Acestea au valori de 1a 1 1a 19. pentru fiecare subtest .animalului " (Animal Pegs). deosebirea constand in : a. Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi. directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. Pentru subtestul "Desen geometric". Asadar . . 1989). a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei. subieste uerbale. CL ~ '_ \___ \ (_ . in baza tabelelor existente in manual.noua "Cniele . "Cuburi". . de a masura coeficientul ligenFi al copiilor. Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului". sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala. nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea . . Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie. Sunt rnentionate cerintele privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test.' care.~. de asemenea. acelasi scop si anume. a~a cum se specifics in manual. D.. Dupa aplicarea testului. toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa ofere raspunsul coreet 1a primul item. subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea . E1 urrnareste ct. introducerea unui nou subtest . Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio. .L . Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest optional. pentru unele subteste.. denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. subiesie de pe!jormanpi. care. care snnt identice cu cele din variant a initiala.C_. I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" \. raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului". Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura : -.pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta .' . (\Vechsler.In cadrul directiilor de administrate. '_ Uo. 2. \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste: Subieste Irrformatii Intelegere Aritmetica ocabular Sirnilitudini Propozitii 188 S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului Desen geometric Cuburi Labirinte Completarea irnagrnn Cuiele anim alului '" A $& scorare. scorurile brute se transforma in scoruri scalate.. scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet. ~ in afara de subtestul "Aritmetica". Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI.L . De asemenea. "Labirinte").pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: . se specifica.varsta fata de varianta .

. sub medie. Stone. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke.93..rile fidelitatii pentru subteste. Ysseldyke (1991). sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:. Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni. 191 Pe langa procedurile de calculare a inteligenta. Salvia si S. . ]. apartenenta etnica. nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta. c) 1Q total (Full Scale I Q). Se poate usor constata c8.. pentru FSIQ. De exernplu. pornind de la varsta de 2 ani si 1. "Labirinte". B. sunt relativ rmcr. ~ .2 subteste si anume. Astfel. . Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ..129 110-119 90-109 8070sub 89.130 ·120 . Foarte interesante si. . marginal. respectiv : a) 1Q verbal. .. "Propozitii" si "Cuiele animalului ". "Vocabular" si "Similitudini". 1990).. medie.i 15 %.7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni. b) 1Q peljormaltjd. nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui. Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986. sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic. Caracteristici psihometrice. calculat in baza scorurilor la subtestele . coeficientilor de ce permit transin . in general se . calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului". "Intelegere"..si anume pentru I Q verbal. peste . In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut. . trebuie mentionat ca. foarte area uno~ scoruri rezultate in urma aplicarii testului.86 . "Completarea imaginii'". Valo. valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15. ]. pentru 1Q performanta. . precum ]. Referitor la valoarea acestor coeficienti. manualul cuprinde si tabele forrnarea scorurilor brute ale subiectilor oalenie iuirstei. Beyer. .Tresen geometric".90-. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160. Lotul pentru restandardizare a cuprins un numar de 1 700 copii. }Yt.1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni. De asemenea.85. S. pentru fiecare dintre ei. au const atat. insa.Informatie". calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste.peste medie . . coruri echis totodata. :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate.o deviatie standard de 3. "Cuburi".97. 111 sinteza.. • Siandardizare. Unii autori.. 79 69 deosebit de inalt : supenor .considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %.. . Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica. exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=.96. deficient intelectual. utile sunt tabelele care ajuta la interpret 190 . cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 . subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii : . "Aritmetidi".

.aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry. . Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective. 13 . intre 3. . datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI. .90 pentru I Q perfor. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : . 192 193 .81 si 3. si . Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI. < 1 In ceea ce nriveste ualiditatea.i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi. mai mad pentru copiii de 7 ani. 3·-4 ani $1.98 pentru I Q verbal si intre 2. De asem enea. b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni .91 nentru FSIO..c.. . valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : . r..88 pentru "Desen geometric". :2 exarninatori au evaluat. valorile erorii standard sunt . Cu toate acestea. corel atii de . Este yorba de corelatiile dint..Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au. Pe de alta parte..82 pentru I Q perforrnanta.74 pentru FSIQ . obtinut urrriatoarele : cosficierrtii de stabilitate (corectati in.81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) .re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R . . 5 7 ani).0 si 2.188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare. c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '.90 pentru I Q verbal : .85 pentru I Q verbal. . care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii.. Kaplan (1993).75 pentru I Q performanta. .56 pentru I Q performanta : d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: . adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun). impartiti 2 grupe (0 grupa. a doua. Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult mai putine decat cele privind \. De.76 pentru I Q verbal. spre deosebire de \VPPSI. trebuie mention at ~ .'. s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest.85 pentru FSI Q. .87 pentru FSI Q .I Q performa::*l. 96 pentru "Similitudini". validitatea fonnei revizuit e . 1996). Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste.88 pentru . R. fapt. J. b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea. dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3. in cazul v ariantei revizuite . Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta. recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa.91 perrtru mtreaga scala.82 pentru "Completarea imaginii'. 94 perrtru "Labirinte".) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a 52 pentru "labirinte" ~pana la .0..VPPSI.94 $1 4. ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C. cum ar fi: a) cu vVPPSI : In medie.se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta. Interesant este ca. 73 pentru IQ verbal si . separat.09 si 4.94 pentru "Vocabular". 717 1. raspunsurile unui sublet de 151. situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite. in general. Astfel. pentru subteste valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1.. Astfel.

Anastasi. P. second edition. D. n. J. 6. in j ourn al of Educa18. C. Cattell. New York and London. pro-ed. S. Ayres. Hooper. J. Hopkins. Elliot.. 7: Conoley.Administraiion and scoring manual. R. 377 408. . noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi.. C. ce-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E. 1994. Saeeuzzo. G. EXaJ1l1Jlc/S Handbook. Brooks! Cole Publishing Company. San Antonio. History. L. S. 194 . Cattell infant intelligence scale. Factor structure of the McCarthy Scales. '9. from Pre- -'-"___:--===-~ 8.M. TX: Psychological Corpora-· tion. 1991. J. C. 5. . J. 1990. 8... California. P. 1940. StoneyB. 146-164. A. 1986.. Differential' abl'lity scales and technical handbook. 15-21. C.e) cu K-ABC: . P.c 1991). Gregory. San Antonio. The black-white difference on the E. J. j ournal of Psychoeducational Assessment. R. J" E.. 27. Jensen. Gomez-Benito. E. Cattell. 14. Gyul'ke. 1. succesrve Education. Elliot. In Psycholog-y in the Schools. Umansky. Forns-Santaeana. 1984. R:.. Psvchological Testing. 1980. 1986. Cohen. TX: Psychological Corporation.. 1996. 1990 b. E..~ The Binet In- telligence Scale: Fourth Edition. 1990 a. 12. PrinApplications and Issues (third edition). D. 'IX: Psychological Corporation. 8. Gregory.49 pentru FSI Q. J. in journal of SPecial 1984. Allvn and 15. in j ournal of tional Assessment. processes and 18. media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale. Simultaneous and K-ABC. Psychological Testing. Longman. 1985. Emerging concepts of test validation. Delaney. Spenciner. Beyer. in j ournal Psvclzo-educational ASSessment. Kaplan. TX: Psychological Corporation. Cattell.10..... 1-15. Psychological Principles and A ppll'cations... Understanding Children's Testing. 2. J. 1990. 1990. Assessment Battery for Children. BIBLIO GRAFIE 11. Texas. 369-375. 22. D. M. 133-138. T. Bacon. New York. A. Predicting First-grade. P. A confirrna tory factor analysis of the vVPPSI-R. fata de varianta anterioara. Assessment of Young Children. ~. la fel ca $i \!VPP SI $i. Cooley. San Antonio. 1993. Austin. 6.. The measurement of intelligence infants and young children. Differential abiWy scales . 4. Achievement Kindergarten \VPPSI-R scores. Pacific Grove. Das. 19. Kaplan. Conner.. M. San Antonio. Aylward.. The mesuremcni of intelligence of infants and young children. 1993.. in Developmental Review. Chicago : Riverside Publishing Company.. In eoncluzie. \VISC-R. 1987. 16. \V. 3.. cercetarile efectuate au seos in evidenta faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta)...-ABC: Implications for future tests. 18.. E. Psychological Corporation.. E. 1960. Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman. in Psychology in the Schools. 11. 13. in Annual Reoieto of Psychology. 373-377.... A. Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable. L. 37. The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature. 17.. 229-238. F. 111-115. In plus.

Test critiques: volume IV. N. J. 38. S11a'w.. Boston: Houghton Mifflin. struct validity of the K-ABC for gifted children. E. . in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l. ]\1[. Clinical evaluation of yeung 22. . Hagel}. in Journal of Special Education.. C~ n. in D. L. 1986 a.. }\Ierz. 1984. 29. H. 254--259. Sattler. 1980. Keith. Publisher. TechJl'ical manual.. T. 35. J. 1983. 41. 19 24. L. Guide f01' administering and scoring the fourth edition. San Al1to~io. A.. CA: Jerome M. Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions. S. J. "1991. 22. in Psychology 1'11 the Srliools. E. 26. Con25. 74-81. R. 24.. Binet n. ]\1. Assessment. 1967. 417-424. A. TX: Psychological Corporation. San Diego. abilities. A. A. 1983. Hagen. A. 33. Sweetland (Ed. 28. 1985. 31. Manual lzzary Scale of ration. Obrzut. 32. retarded. Kaufman.. Stanford. 133-141.. 4. S. Sattler.. 1984. Circle MN : American Cuidanae Service. Thorndike. Q. in British Journal of Educational Psychology.. It l'\agHeri. for the Wechsler Preschool and Pri- N ew York: Psychological Corpo- 196 197 .. Test vol. School Psychology Review. lV. 42. tion and scoring manual. 1972.. Bramhwaite. 22. 21. Sehakel.. Salvia. P. E. K-ABC administra21. Thorndike. 200-21S. J. D. N.. 20. J.. E. Trueman. Assessment of children. M.. J. Us1eof the WISeR and K-ABC with learnina disabled ). 13-23..). S3'ttler. Austin. L. 1984. 21. L. in Psychology in the Schools. Chicago: Reverside Publishing Company. WiHson. L. 15. lUcCarthv. 1\'1. M. Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children. R. Thorudike.. 1. A. 1985. D. 17. Lynch. lVechs!el'. J. Sattler. Factor structure of the Scales for males and females. M.. 393-404). scale: Fourth edition.. Chicago: Riverside Publishing Company.... 108-'-114. R. 34. P. Hagen. Bolen. R.. 30.20. bordeline mentally'" retarded.. TX: PRO-ED. in J ournal Clinical Psychology. A. Kaufman. Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school. Na!Jlieri.326. J. McNemar. Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learning disabled and mentally..). Kaufman.. A. in K. A~. Cognitive assessment of preschool children... 39.. in 1Jl the Schools. J. 40.. Keith. Obrzut. Kmifman.. L. McCarthy scales of children's Keyser. in Psyclzology in the Schools. Boston: Houghton Mifflin. 1986 b. Karnes.. 1942.. A. ..• Manual for the dren's Abilit1:es. Chapman. E. A. 23. 331335. Kansas City. T. 1986. 1984. :1".. Z. McCallum. The recision of the Stanf01'clBinet of the standardization data. Stanford- -Chicago : Riverside Publishing Company. 54. Scales of Chil26. 36. P.MO: Test Corporation of America. S.. 1986. New York: Grune and Stratton. 1988. A. children with the iVicCarthy scales. scale: An 27. in Psycholog·y in the Schools. R. Sattler.. 1984. Ysseldyke. 1988. S. The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique. Bolen. D. (5th edition). 37. J. Review of the Kaufman Assessment Battery for children. Kaufman. J. Oehler-Stinnett.. 1982. Sweetland (Eds. 1 (pp. Sternberg. and normal b children.Binet intelligence scale: F ourtli edition. in Clinical Neuropsychology.. 1985. A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities. Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation. 18. V. 1984. Reynolds. Strommen. Kaulman. w. 40. 269-279. S..

E. 'inclusiv performantele prescolare . ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva. este de doua feluri : 1. pentru I Q total media ~istandard. 3. 0.revised.. putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. interpret.. incluzand 0 buna baza materiala. 154-162. altele la norme si altele atat la criteriu. 44. Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza.oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. care. la randul ei. In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive. care este. interpret are cantitaticd . gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R. \Vecllslel'.are. i-nter. ele au dovedit. :M.ntionului. deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume. ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive. manuale tehnice etc. fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali . \Viehe. desi proeedura difera aarecum de la un test la altul. • pretare calitaiiud. n Limp ce testele pentru rnasui rarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu. respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup. Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children. Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le.atrca si ea presupune.n~~in lotu! de st aridardiz. desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici. Asadar. ocupata de copil in cadrul e~a. San Antonio: The Psychological Corporation.2. in dreptul mediei etc-). Wechsler preschool and primary scale of intelligence . global sau partial. 1989. de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme. in mod firesc. respectiv. J. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii. Cunosdmd din cadrul rnanualului.J . indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc. in ~pecial.r~ st. Mai to-ate sunt standardizate. o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :.ri. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici. D. testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor. ai inteligentei. dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu. de exemplu.>1 scolare.area rezultatelor. CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI A~a dupa cum a mai fost precizat.43. Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea. sub medie. 18. existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare. in I ournal of School Psychology. cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q). in special. Se st abileste astf el . daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115 199 . cat si la norme. Referitor la v alidit ate . Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat.. folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite. -Watkins. 2.

iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta.nuit intre 68 si 99 Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse informatii pozitive referitoare la validitatea predictiva.ila este. se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1. in baza aceleiasi logici si anume. inseamna . eu atat m ai mult valoarea p redict. rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie.0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a. pe de 0 parte. de asernenea . in a1 doilea rand.18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane. 1998) sau "banda erorii". In primul rand. putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit.. spre exemplu : . in urma unor laborioase studii statistice. AsHe}. se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. / Spre deosebire de scorurile standard.. cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat. mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard a . Sau. scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur.erpretarii cantitative il constituie analiza i.ive.a exernplu. s I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari. deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi. c. totodata. v a prirni un scor echivarstei de 5 ani. daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~este 12. Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon). pentru testul K-ABC. . pe de alta parte. in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiuaScorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu.0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R..icompararea scorurilor Ia subscale. de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si. cantitativa ~i calitativa.riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV.0 diferenta de 12 . cat i.media 100 iar deviatia vst andard ). la nivelul scorurilor subtestelor.05. (Spatz. de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv. 200 Uri a1taspect a1 int. 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obtinute 1a te~tul McCarthy..iIa scorurile eehivarstei este posibil ea pozitia copilului nu fie Foarte ut. . mai mare 84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru etalonare. cum i se lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii. Manualele testelcr. nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit . at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12. Desigur. analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult . el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta. prima 201 .