NICOLAE MITROF AN

£; ,

i ,
r

t~

TEST AREA PSIHOLOGICA A COJ:lILULUI MIC

PRESS

MIHAELA 1997

S.RL.

Bucuresti,

I
i

I

Coperta

de CONSTANTIN

POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e
1.

11 "copilnl mic" san "varstele la varstele de masurare mici . de tip "screening" lor . . .. mid"? 15
19

Ceinseamna

2. Testarea

abilitatilor

2.1. Instrumentele

19 19 24 24 28· 52 34 56 69 46 .
46

2. 1. 1. Precau tii privind

ut ilizarea

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in practica . . . . . . . . . . . . . . ., 2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a achizitiilor in plannl dezvoltarii. 2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit) pen tru prescolari tat ea t impurie
2.1.2.5.

Testul de triere prescolari .

Brigance pentru . . . . . . ..
R

ISBN

973-97843-7-2

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activitatilor de dezvoltare 2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru surar ea efectelor invatarii 2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea 2.1.2.9. Inventarul rie :3. pentru trierea . rna-

t impurie

timpu49 50

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii

2.2.2.7. Testul de triere a lui McCarthv (MST) 2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre-scolarilor ........ 2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dezvoltarii prescolarului ..... 2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice .... 2.1.2.11. 2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii 55 56 58 2,2.3. 2.2.2.8.

Iriventarul

Minnesota

de

dezvol~

tar e a conilului
Scalele o;dinale hologice ale dezvoltarii psi. /. . . . . . ..

84
86 90 90 92 94

Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor prescolar i si a scolarilor mici . .... Inventarul dezvol tarii copilului Invent arul diagnostic al lui B1'izance pentru dezvoltarea timpu~'ie -~ revizui t 2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor 2.2.3.1. 2.2.3.2.

60 63

2.2.1.

Mijloace de masurare
nou-nascuti 2.2.1.1. ....

a dezvoltarii
.....

copiilor
,63

pentru 2.2.3.5.

copilaria

timpurie

.,..

95
97 98 99 102 122 150 151

Masurarea comportamentului lului nascut inain te -de termen 2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal ........ 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la termen . '2.2.1.4. Chestioriar pentru temper arne n tul copilului - Revizuit 2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii foarte mici (0-2/3 ani) 2.2.2.1. copiilor .

64
66 2.3.

Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psihodiagnostics de la 110i din tara Probleme ce apar in legatura de masurare a dezvol tarii inteligen1ei de teste pentrn pen tru pentru copii mici a lui coco-: la prescolari cu aplicarea test elor

67 68
71

3. Masurarea 3.1.

Exemple 3.1.1. 3.1.2.

Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II 2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

~

Scala de inteligenta Cattell ..... Kaufman Bateria

151

masurarea

72 co3.1.3.

piilor piilor
Scalele McCarthy

74
78 80 82
3.2. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6.

abilitatile .

Ioarte mici cu n-voi

speciale

Scalele pentru difereritier ea abilitatilor Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

161 170 177 182

2.2.2.4. 2.2.2.5. 2.2.2.6.

purii

Profilul de dezvoltare al in terventiei t impurii . _ . . . . . \. . . Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii timpurii . Hawaii al : invatar ii timProfilul

editie)
Scala de inteligenta Wechsler pentru

.
vcopiii

prescolari

si scolari

mici - revizuit
....

Consideratii si recomandari privirid aplicarea testelor de inteligenta pe copiii prescolari
198

83

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".
L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de pro-

tesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel : lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:, s 1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii, Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[ pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho]. .' T . 171li'0~~r ~UL I .. Cuza" 1Q"";·4··T .iJ'I,_L,-~d, aiagnosnc, lfa$l,
.!. .L
, . J J

,1.v

)~

Lruirusndtor

II, Univ. Cluj-Napoca,

nepermise din punct de vedere stiintific revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a .activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de~exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/ 1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

1976' - intarzieri

in

romanesc. Al treilea motiv este legat de activitatea noastra desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse, cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate. Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta). Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu ': , - testelor care sunt mai bine realizate din punct de vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' r - 0 s mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct, prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original. Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,
13

12

b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple. nu vor rezista t. cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei . d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala 15 . transformari metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psicreind astfel mari dificultati celor ce incearca sa construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei . comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare. 1. a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei.de asistenta sociala. care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor.de psihopedagogie speciala). am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale. din institutii pentru handicapati etc.entatiei de a lectura crare si. ]1 in alte dornenii. Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila. in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia. din clinici si spitale. In' a1 treilea r~nd. psihodiagnoza copilului mic. in primul rand. rnai ales.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte cititorii ei. Desigur. chiar daca 11U au nici 0 tangenta. clinici. Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii.ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare. ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare. In a1 doilea rand. Nu ne ramane decat sa multumim . de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice. tUtUTOTacelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor. din cauza. nu i-am uitat nici pe cei care. parintii.nevoie de informatii noi in acestdomeni'u. de ce nu. testareapsihologica si avem in vedere. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '"varstele miei"? Intrebarea este legata direct de incercarea de a deliun domeniu particular al psihodiagnozei si anume. care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata . institute de cercetare etc. la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor.). care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici. din inspectoratele scolare.c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei.).

A ContempOJ'ar_v viewpoint. de altfel. a doua. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1 ~. M. Un copil. Eng-Ievvood Cliffs.Printreprincipalele axe. ].mentele de mdsurarc "screening". Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari. curneste cazul bateriei Stanford(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din .irii. Gormly. Verza. Me CrawHill Book_Company. mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7'. prezinta multe particula. e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r.itati specifiee. Asadar. hind caraderisticile lor specifice.mai ales a celor mici. Didactica si Pedagogidi. G. Thompson. New Jersey.. 1992. D. Human Development. vorn incerca dona categorii de instrumente psihodiagnostice. * . 1989. desi. avern in vedere. perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D. in realitate. R. Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii. consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import.)11si intensiv.. avem in vedere copiii mid si foarte mici.~i umaria. .. reiese destul dar faptul ca. in primul rand. a II-a. pe care Ie intalnim. The Develop'tJ1g Person Through the Life Span. third edition. Psychology. E. eu mult profesionalisrn :. Chiar si din aceasta scurta prezentare. indus intr-o categorie separatainstru. cum ar fi : U. New York. E. eu mult suflet. poate urma st abilirii diagnosticului psihic. 1994. Wechsler (\7VISC-nr). Brodzinsky. . De altfel. cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der. de alta parte. Adica. De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari. Parke. Holt. aplicat C(.Pe~trn cei interesati. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare. 717 17 . cei mai multi auto. 1989.ri$i ~constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire . Wor th Publishers. 1988. 1981 . cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale.din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale.nasurarea dezvoltarii.. .2Jcala dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor"." desigur. V. dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. Psihologia dezv?lt. ed. de exemp1u. Prentice Han. A. in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita. Ed. nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat.i. Craig. mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii. Rienhart 'and Winston. R. Inc.x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta. b) achizitii in planul limbajului.. invatamantului special. Bucuresti. D. c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor. I. in cadrul acestei lucrari. third edition. desi nu este foarte simplu. fifth. K. A. orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde. $chiopu.1 ed. Mavis Hetherington. edition. copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}.. ~ cuu 2-e. mal exact. fourth edition. t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual ele sunt determinate de lipsa suportului " normal si firesc din prirnii ani de viata. ele fac parte . menea e~pil. spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *. ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari. practic.ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. Lifespan Human Development. Stassen Berger. o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si.

piilor sau .t:.SCREENING" TIP . cer.~ ". totodata. putem . . desigur. in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial. ~ r"<0. De cele mai multe Of1 test ~ tip . L "CL peu lcenecesare. pSlho-comportamentala sau care ~num:. id ..intalni "abateri" globale."'L~ecn~ng mseamna trecerea co. ci.dea . In· t· 1 '. Depistarea acestora mtenp~.Avern in vedere. Scopul principal al testelor de masurarr.. urrrra care nu pot trece.. :-·. sa masoare. copiii supradotati.. un '..d..: l\IAS1IILULE .-l.:' ~ v. ('OQU'l+ . conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului. la altii. sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si. . fie global.1. t' dir d e vedere 'coL:--' 1 L.t inseanma bur 'san sita.. in timp ce. - PY1'. Interesant este faptul ca.lit.. cu cat mai multa . inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza. In baza sun L selectati celee ridica probleme._ . ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon..scfeenin. a coprilor ."'r"n '. foric . rn ..rarnanana. ..ciJP.. acuratete. " se face la g d~ comunitate ~'''ele~c. dimpotriva. 2. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ.~r\._ de f tos r £.Testele cuprind anumite J • v' v • 4r_r a'r . Evaluarea tip screenins-" esre .an ~OplU c~ ~e~.. achizitiile sunt reduse numai pe unele directii.. . in cazul unor copii. mm. in mod dar. . . INSTRUl\iIElI~TI~ ])]..screeng es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta dezvoltaro.rq- ..' ~. +r.. evaluari intensive suplimentare vede'rea f precizarn mal exacte a serviciilor educational e $1 i era.. deci intalnim "abateri" partiale. )' 1\ .' _" ~ . fie partial.. adica.esIt~. Nu este exclus. Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale..bl..se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea..copilului.cu•All1 Sl tV" .I.s. -v' J'. sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv. /. a.red<L ·.'AO ~bl a -'.te handicapu~i .. "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei. ..>1. ue l. "screernng"? Cuvantul englezese"screen".

g) sistem relativ simplu de scorare..coreet 0 ~.ii si anume (R. Lichtenstein. sa . ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte. nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului .raloare a fidelitatii $1 validitatii. au un caracter multidimensional. cum ar fi. tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in . b) de regula. este . 613). De exernplu. inalta . evaluate/scorate obiectiv. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale. de exemplu. putemIntalni mai multe sit uat. 4.decizie fats nega- tivii. in mod real. un grup de scoli . Dintre toate cele 4 variante.coli. Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale.. f) anume: "sa fie scurte. .ate. atat pentru copil. servicii speciale. 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de . 3. Iimbajjcomunicare. concluziafiind decizie corectd. concluzia fiind . Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil.i valide" (p. .urecum : ~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ.. tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}: d) instructiuni de aplicare foarte clare. Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si 20 . ieftine: standardizate in administrate. Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale. t. a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei . 1. oricatre toate ariile dezvoltarii.estele . cat si pentru familia de apartenenta. stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii. 1984). S. fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care. sunt t rimi~i spre a Ii se face verificari s~pliment. necesita servicii edueational-terapeutice speciale. J.. Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor. Meisels 5. . demne de incredere . cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. Copilul care a fost trimis pentru evaluate. e'. fals poz#iva. 0 scoala. in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale profilului psihocomportamental a1 copiilor : . Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model). Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte. cognitiv.d~ asteptat. cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci.privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta. raportate Ia norme. Referitor Ia validitate. Intr-o apreciere extrem de concentrata. intr-adevar. necesita. concluzia fiind decieie. pentru un copil de 0 anumita varsta. De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare 21 ce urrneaza a le aplica. . Asemenea limite sunt.'1 A. b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare). In concluzie. de asemenea. Din punet de vedere psihometric.afectiv. concluzia fiind decizie corecid. execute . relational-social. specifice. Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t.medIe.rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) . in plan motor.x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. 2..

Starea Jizicii.otsprijini san. Spenciner. ata t pentru a Ie reduce anxietatea. examinatorii t~ebuie .rebuie sa se bazeze a) masurarea la domiciliulcopilului . desigur. ' vatie directa.. 1 'Y.permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G. Impiedicad~voltatea. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau grija copiii. contraindicatii pentru o cat rnai corecta masurare. fi mention ate : 1 V - torul unor unitati mobile. 4. trebuie abordati cu delicatete. de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor.si evaluare a copiilor.iaetiunea de.dstoria dezvolt8.o·njurdtor. ~ensibitz:tatejapi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q. 3. 2. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei. comprehensiva tip "screening". pot fi folosite chestionare sau liste de control..i ce-L ing·ij. de iaceea. J. buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G. N. dimpotriva. trebuie.. Famiiiarizarca copilului cu examinatorul. altele decat cel~ ce vizeaza. L Spenciner.ele testarii. 6. Examinarea . preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in 3. 1994). Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii.i in :<. L. AriiledezvoUilrii.:. 1. foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi.. 22 rnasurarea cn aju- foarte multi itemi. 2. statutu! fizic .: .f t rebute sa mcru: da In f ormatiirecoltate 1 '. fie concentrata De. In acest scop. 4. J. Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale . "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului. d)·masurarea in cadrul unor centre specializate.a.z14i .·1 cazul in carecopilul este suferind {racit.. Cohen.masurare poate dintre ariile 23 mai multasuprauneia . ( Indiferent." . de 1a ceau .rii· copilului.je~te. d) statutul socio-cultural. de exempluj .la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale. c) masurarea cadrulvunor unit. ce .atutul familial.'.Acesteap. 5.1distragere a aterrtiei. 5. de aceea. L. insa. de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :.-'tjl:lor. Astfel. actiunea de evaluare se amana pentru alta data. obtinuta in "intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii. Locui. Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda . Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening". st.' . sa includa informatriprrvindauzul.producerii de triere de tip "screening. De asemeneavtrebuie sa. vazul.Aezvoltareapsihologica . Inceea ce priveste locul undese poate destasura activitatea de masurare tip "screening". c). trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura de informatie . gripat) san este obosit.urmatoarele : 1. Este verba-de un program de rare. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat. Jnjluen. llu:. in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor. 2. 1994) : 1.1ele 11Mdi1-1. Cohen. Date de . tina seama de 0 serie de recomandari. 3.sau preocuparile lor legatnracu copilul. aceea ae~iunea de masurare nu t... Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil .s. b)..a). este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico. cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii.at! educationale (gradinite. Trebuie verificata eu atentie .pediatrica.

BIBLIOGRAFI. cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase). Iar 27 cuprinzand 59 de copii. S. Liclitenstein. Mitrofan. . deoarece. lui instrument ar psihodiagnostie folosit. 1~90:.(Eds.'1!:2.J. Jor h. ed'ucationalproblcms. interoention versi~y 4. Hermsen). . Deriver : Love. 1987. Orlando. I. 419 copii din cenirul I asi (Moldova).practiea .. Din punct de vedere geografie.1f!tit/t develop'mental' and.. mai ales. asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] .. 2. 24 SCl'eenin1J Test -~ Revised psihodiagnosticului' . 'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' a achizijiilQl' ' . Maramures.~ Spencine»..>'~n'H' (DDST-R). J. pre'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti.E Cohen. \Yho should be served? Idenin need of early intervention..1 (motorii. I mare realizare 25 . ai-ris .Bucuresti. avand convingerea ca psihologii din Romania.. (pp: 1984.' Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994. tifying' l\IIel~els. dupa . i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu .. etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai * . 186 copii din centrul Timisoara (Banat).).L.mdic(lppedil11d. Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: . M. 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii. rnai ales cei practicieni. Coordonarea generala. and. tara de teste aceasta categoric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica.S.i anume. needs.B. dr.~. Referitor Ia esantionul national (N.n11 :. avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza.. .. Ne'\v' York & London. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. n·. Denver evide1:lfiere'. coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf. 1994).l> children Shonkoff.ecvehiin . Crisana). 1. 492 copii din oe1. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare. Printre studentii ce au avut cea mai importanta .J. . FL " Grune 3.".·'u)iflz spec~al Press. dr. opinia noastra.~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania. IV. Cambridge: CambridgeUni- Pet~rs(m:'N~~ EarZ'vzn(ervcntion clz1Iirej·i. intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *. \Vasi}{. cu sprijinul material si. Stratton. . IU'lillbook of early childhood 605~632). adapt area . dr. ' Exhlilple· de teste :i '. financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director. G. Partea a doua a actiunii de et alonare :.Pieter G. cognitive. Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics.. " int2ihiite mai' fl. Anca Munt eanu (Timisoara). Dobrogea}. copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia.cormanicaticnale piarda vedere interactiunile aeestea.".. lector <Cornel Havarneanu (Iasi).' Longman. .. T estul. Nicolae Mitrofan.5.1994. sub coordonarea prof. Oltenia.inMeisels.A. J P. Assess1:Jlentoj Young Childrel~.

au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici. pe de alta parte.. pana la varsta de 5 ani. anorm al.tura. r f1 C\'cL1ua t . suspect. In Romania. TIU exist3. balans.. unii autori recomanda repe. ea unui scor ' care .• ca hind: normal. D.U. mic ghem de un clopotel : s . w. }\1. avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta. sa stea in picioare. B.U.. E.90 .tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval un an. achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S.unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg..rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre. Ei impartiti in 4 gmpe: 1. 2. un creion : stafide . 1975). cum ar fi. . valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate. Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii. Frankenburg. . Cohrs. Burgess. \V.contributie.5 >< em. Dodds. de exemplu : [as imitatie cornportament fata de alti oameni).. abstractii) 4. 8· cuburi colorate de 2. Japonia si.'el de varsta. in ultimul tirnp. la randul lor. dupa cum s-a mentionat deja. de exemplu : coordonarea ochi-rnana. vocabular activ si pasiv.la ra ndul lui . J. eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului. un acord p~si- .ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel. in urma aplicarii. cornbinati! de cuvinte. o minge de tenis . 1975.A. vorbit. sa mearga.. sa stea in sezut. pnns etc.ahil Avand in :cedere faptul ca. \V. faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare.. si. 2 albastre. A. A. rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza cOI).K. care. VV. mst. dal. unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind mai ales validitatea preclictiva.. Ia varstele mici.5 X 2. un. 2 galbene. eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras. c . \V. manuirea obiectelor. de exernplu. Privitor la caracteristicile psihometrice. 2 verzi S1 2 rosn : o sticlupc transparenta ell gitul Icill. nu se ajunge un scor ce sa reprezmte un coeficient al dezvoltarii. De altfel... . Pentru rriateriale : apli~area se folosesc urrnatoarele en un rosie . in tari precum: Anglia.96 iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este . t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S.). Faridal . eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de onare . Fan-.. et at. ) )' . Kazuk. Olanda.. Test. K. cateva coli cIe san . rezolvarea unor problerne practice).J..A. K. 3. 1981). Astfel. sa sara. Sciarillo. W. . ceea ce priveste A L Ire au t" orn care au efectuat cercetari in aceasta directie. pentru ni. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52. valoarea fidelitatii test-retest este .n' comport are . evi. kenburg . o jucarie peritru ingust.

° \ 29 .. " Obiectiue. Ysseldike. 1996). La randul lor.aIt!. La acestea se adauga un total pentru toate domeniile. Mai trebuie adaugat d. Wnek.Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii : ~ Trierea generala a copiilor prescolari : . Gui~lubaldi. Stock. iar varianta prescurtata. fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului. 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor. deoarece el nu reusest e sa dete~tez:.. pana in' procent de 80. in anul 1984. am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :. j. care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare : . . Sviniski. personal-social. a .He l)'evelopmental Inventory (B.. suntva~ton ... ci de 0 varianta redusa.2. e Continui.~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S.. numai 96 dintre acestia.a dupa cum am rnentionat deja.. In total sunt 5 dornenii :. manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati.. in special a celor mici. itemii sun! distribuiti in mai multe grupe. In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988). Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica. Intr-o cerc:tareOiefe~tuata. aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata.. "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori. @ Scurf cat -28 * Bl~W. ~988). .1via. R. ~. Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre si 8 ani. Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test.bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a. . ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cuprindea testul initial. cu int entia de a identifica pe cei . rez~ltat i~ urma ap11cariltestului. S. precurrrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati.al". au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1.1 anurrie : 1.S. in specIal l~ scoala. . Pe de . parte. unde s-ar fi cnvenit dupa tit.i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii. J. De asemenea.. copiii care ulterior.Masurarea copiilor.1. 1. 1975). extinsa a testului. cuprinde 341 de itemi. J. pe copii de 6 a111s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm. cornunicational : 5.dezv. cognitiv. 2. J. varianta initiala.. Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle * istoric.2. Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg.. care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. J.Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung.lul variantei extinse a inventarului. adaptativ.are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive. motor: 4. autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI: . J).DI). • Adminisirare si scorare. iar in 1988. obtin rezultate slabe (Gregory. A:.. 2. pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii. R.

In prirnul rand. pot fi int ervievati parintii. doar la unii itemi. in tirnpul administrarii itemilor structurati.matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu. L. R. S. pe baza rnai multor crit. daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) . daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) . . Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). Acestea din urm a " ' pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani. pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte. Sunt foarte irnportante observatiile. cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati. Referitor la validit ate. sexul. TIU pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total. Privitor la scorare. ce procedura de administrate sa utilizeze. cadrele didactice sau cei ce au grija de copii. . 0 puncte. poate sa asiste f~e parintele. L. cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee.erii . r Siandardizare. f tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre .99. Desi sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de '. Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii. • C aracieristici j)sihometrice. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni. cat si cele inform ale. Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare. Deci. ci doar un fel de recornandare generala. Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii. Deci. coeficienti de tare si echivalenti ai curbei normale. 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului. ~1 cum era de altfel de asteptat. a fost alcatuit un secundar. pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 ( G. in timp ce etalonul dID.92 71 . autorii prezinta doar un singur studiu. She:nan. 30 31 . In caz ca nu este posibil . fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul. sunt transfermate in centile. R. Pe langa esaritionul principal. 1 punct. 1994). autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor. examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide. 6 tipuri de scoruri brute. ~i Snyder. care. Ca 0 particularitate specifics pentru acest test. datorita particularrtatilor psiho-comportanientale. care.. avem . in raport cu copilul. ei raspund prin "Da" sau "Nu". atatcele structurate. ~. spre deosebire de muIte altele de acest gen. 411 . 1989-1990.. cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele). la majoritatea rternilor. ce. sunt solicitati ~sa ofere un exernulu ~ de comportament al copilului. Desi pot exista diferente mari intre copii. au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a rnventarului intreg. de catre eel ce aplica testul. Spenciner. rezidenta urbana san rurala. exist a mari diferente cele dona variarrte referitor la fidelitate. rasa. Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta- mental si pentru toate dorneniile. Astf el. in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate. de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". in cazul acestui instrument psihodiagnostic. in vreme. care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. scoruri standard. De aceea. in cadrul mediului natural al copilului. la randul Ior. daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. precum : regiuriea geografica. fie cel ee-l are in grija. ]. efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. practic. desi in manual IlU sunt prea muIte referint e.

in 1987. A~a dupa cum este. Pe langa con{inutul de baza. in ceca ce {)rive. de asemenea. Ceea ce este specific pen tru acest instru~e p'~o. 32 * K and 1 Screen 101' Kindergarten and First 3-c. alfabetul. de-al treilea. autorii trag de subiecti 1£1variarrta redusa au de 'a prognoza scorurile 1£1varianta completa. Administrare )i scorare.e. 1 _. Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t. 'III Obiectiue.i COPil: din clasa I * Tesiul v L . includ: cunostinte aT 1".sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : .ndardiz0lJ'e.. deprinderi vizuale si motorii. rnai exact. pentru acest test este faptul ca scorurile de departa iare sunt stabilite de catre scoala sau de catre di. Testul apartine lui Albert Briaauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes.)Coniinui. speclifice care. se preci@ ment este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) 1-. 1£1 imagine. vocabulapictural." Ulterior. M. vocabularul bazal preabecedar. Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1unele int erventii necesare asupra curriculum-ului. Scurt istoric. in medie.. Pentru toate aceste forrnulare. urrnarirea directiilor. recunoasterea culorilor. masuratori . (irade. numit Pupil Data Sheet. _ _ ~ randul lor. imaginea globala si partiala a corpuiui .. Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din . literde mari si mid. ?n ~ de triere Brigance {r euizuii )pentru grddinifCi :._) U_ . Concret. sintaxa si fluent a. E. Drept urrnare. pot fi diferentiate doua cate0"0-'. Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat.cadn:~ manualului. b) rnasuratori option ale avansate. numaratul.e 1£1determinarea plasamentului corespunzator .ca scorurile capacitatea de validitate. daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar.. deprinderi nurnerice si calculatorii bazale. precum: raspunsul. intre 10 si 12 minute.gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile . altul. timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute. articularea sunetelor. obligatorii 1L 11. acelasi editor publica a . 1992).1' masuratori L. A. in eadrul manualului ' (B rigance. III St{. testul urrnareste : .?te continutul.t~evre . Pentru cei mai multi dintre copii.lui.trictlil scolar. aplicarea testului dureaza. de catre parintele copilului. pre~l~at . sa. Ceea ce este specific. Inc. Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane.doua editie a testu. aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit .): a'.:). 717 33 .'--. H. 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei. eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de . de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita si. discrirninarea vizuala si auditiva. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii. socotitul. instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor.ducationale. (_~. Astfel. despre date personals. sa se supuna cer~:1te~or dve.coman?at. sa fie necesara aprobarea lui (Cohn.sa a]ut. editorul permite rnultiplicarea. fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator. si anume '. obtinute studiu ? ••1 ""'•.

. Astfel. 'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. 35 . d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala). Din nefericire. identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor).i 7 itemi. intre cele dona sectiuni pot fi mentiourmatoarele : . spre deosebire de prima. in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare). . . ce trebuie cornpletate de tre exarninator. 2. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul. prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni. Desi titlul testului impune anumite restrictii privind . ce cuprinde un fel de formulare privind informatiile legate de masurare. It Coniinui.4. procentele se indud pe 0 scala.• Obiectiue.2. Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit. de exemplu. in general.i alta. identificarea persoanelor In imagine si numirea lor. in 1990. deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui. ceea ce-i scade foarte mult din valoare. recomanda autorul. Spre deosebire de aceste dona sectiuni. pentru ambele sectiuni. pomind de la 86. La unii iterni.sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne. Ca deosebiri. Brigance. numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi . It Caracteristici psihometrice. cadrul didactic ~i parinti. sub semnatura lui A. cum ar fi cazul. care cuprinde intre 2 si 6 iterni . arnbele sec- * Briqanee" Early Preschool Screen.varsta subiectilor. perrtru deprinderile motorii bazale. .1. H. tiumi includ 8 tipuri de deprinderi.. . Testul a fost publicat.i se acorda puncte cand raspunde corect. Testul nu ridica probleme . una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate . mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului. In ceea ce priveste asemanarile. Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului. unde procentul este de 78. distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale : M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale). pana 1a 100. continutul lor depaseste cele doua extreme. spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale. subiectului este foart.. cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate. sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul. T estul de triere Brigance pre")'colaritatea timpurie * (revizuit) pentT% It Scud istoric.e simpla.sectiunea a doua cuprinde intre 2 :. motrice gerierale). al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte. testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa". Administrare fji scorare.zeaza ca. lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului este necesar. conceptele cantitative. Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani. Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin. iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni. pentru discriminarea vizuala. pentru celelalte subteste. Privitor la scorare.

ell un titlu ee mentioncaza. testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate. In cazul de fata. stomac. Intentia este exact aceeasi. 4. varsta : 2. picioare. In ceea ce priveste validitatea. ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate parinti si cadre didactice.de test. Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985. se multe puncte. irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani. prenumele. care sa fie. sant este ca. Se calculeaza apoi un scor total. brate. varful picioarelor. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. haina. dupa cum "eomanda" t. $ Coniinui.pentru copiii de 3 ani. medii si scin. Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator : P eniru copilul de 3 ani : 1. o La baza acestui instrument regaslm de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani. 5. 1.itlul extins. 3. respectiv : i~alte. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une. Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda. in cazul rezolvarii coreete. recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test.te.estului precedent. gat. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari ® * Scurtistoric. de 100 de puncte. . Identificarea unor parti ale corpului : urechi. cap. respectiv : . adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare.pentru copiii de4 ani. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon). Dar dincol~ de toate insa.5. Repetarea unor propozitii formate din 3.aspunsuri privind unele date personale : numele. In afara de acestea. * 36 llri~Jance. Autorul recomanda.Ia fidelitate iar. pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi . evaluari suplimentare si. Preschool Screen. pe de alta parte. avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat. degete. in cazul primei sectiuni. pentru copiii en varsta inferioara. Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor.multi practicieni in 9 state americane. intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani. pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare. H. masina . . La Iel ca si cazul t. 37 .2.!. Manualul n u cuprinde date referitoare. m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi. lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic. sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. G Calitdji psihametrice. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic. Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe. 411 Siandardizare. precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut. 0 fo~a de evaluare pentru parinti. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. 4 si 5 cuvinte.

Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului. doi. 9. Lnveniarul de desooltare * pe baza actl7.Feyvell 8. care poate fi de 100 de ptmcte.t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare. trei. Valoarea Iimita a scorului pentru eel. soset a .. inca unul. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele. prenumelev vvarsta . Construirea turnului din cuburi . Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi. 8. haina. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi. vagon.1. Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l. Potrivirea culorilor : 10. Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi. zmdu. Identificarea culorilor denumit e : 10. stomacul.{. Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total. Testul nu prezint a noirne. foarfece.R. frunza . Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului. Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural. mar. en 2. Activities Screening Inventory II . cmci . * (DASI Developmental II). Vocabular in imagini : copac.. 4.6. sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. linie v erticala. Administrare :ji scorare. 3. • Calitaji psihornetl'ice. cruce. 38 scara. Iinie verticala : 7. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda. La ce folosesc unele obiecte : cuptor. • Standardizare. 6. barbia. 7. eu atat mai mult eu ca. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate ~i vahditate.'ifajilor • Scud istoric. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent. pasare. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala. va~uI picioarelor. creion. 11. linie orizontala. Demonstrarea numerelorconcepte: unul. •. m asina : 5.6.area unor parti ale corpului : degetul gros. Peniru copiii de 4 ani: 1.. testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d. :dentif~c. Construirea unui turn de cuburi s: 9. spatele. pieptul. gatul. deoarece el este raportat la criteriu . mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi. desi manualul recornanda scorul de de puncte. 6 :. unghiiIe. Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita.omeniu.2. formate din 4. Repetarea unor propozitii. Voeabular in imagini : barca. genunchll. 11.i 8 silabe . 2. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail.

ea a sase obiecte. varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. 3.strange 5.'.. destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati. Odata cu extinderea varstei. El se adreseaza copiilor eu varsta 1. duce mana Ia gura. . Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dezvolt. Langley. 41 . e categoria c H a produce suriete . 6. . 40 conceptelor de iloi $1 irei. nivel se of era exemple it erni) : ljil cauta obiectul .". Nivelul E ( demonstreaza raspunde Inut) utilitat.discrirnineaza 4 culori."iJI simple. Spre deosebire de. memorie. anterioara. conceptele nurnerice. face intentionat rniscari pentru pune cub~l in eea~ca.. varianta . 1. precum: coordonarea motorie fina. El cuprinde 67 de iterni. testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul. nne.are si anume (pentru fiecare. '1>" 1. umple vasul eu cuburi . ? Nivelul B (3~ 5 Iuni) demonstreaza duce jucaria 18 gur. relatii spatiale. Continui. '\ II-UB. functionalrtatea obiectului. Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi. . TX: El este 1984. reactiorieaza Ia sunet.60 de luni. discrirninarea dimcnsiunilor. . asocierea. este atent la sursa sonora.· B. Obieciiue. NiveluI A (1 ~2 luni] : Iunt) din 8 sau 9 cuburi : intelegerea conceptului de unic.rnentine apucarea. Pro~Ed si neverbale. surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect. Nivehd D ( 17 luni] construieste turnul din 2 sau 3 cuburi.e la contactul fizie. iIr~elegerea conceptelor de mare si zarnbest. construieste un turn din 3 sau 4 cuburi : 3 comenzi F '. lovitura vertic ala. construieste turnul din 5 sau 7 cuburi .in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale.

din 6 cuburi . Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100. • Administmre si scorare.7. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine.1. Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi. ell 2 triunghiuri. Nivelul K (54-60 . Testul apartine autorilor Carol D. se obtine valoarea 104. la randul Ior.copiaza patratul. _ clasifiea obiecte dupa marirne.copiaza triunghiul.tul Iuni] : . sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste.ra. sub m edie : saraca.Revised (DIAL-B). . " Scurt istoric. Anlicand formula 0= = DAjCA X 100.nu. S. ~nycare. 38) care. iar in ceea ce privest e validitatea.scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea. _ Iormeaza pat. Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983. e~te un ~est eu t~p impus. _ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din memone. Nivelul J (43. 36 de punde. Ma42 2. de * Developmental Indicators -. Testul nu a fost standardizat. . individual. a sernniiic a- . DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. Indicatorii dezuoliiirii telor tnvdjdrii * pentru. Manualul nu ofera inforrnatii privitoare Ia fidelitate. intr-un mterv~l de 25-30 de minute. (pag. ' _ imiHi indoirea hartiei pe diagonala.la un Item. 28 de Iuni) obtine. Nivelul I (42-47 de Iuni) nualul ofera urrnatorul vhid de internretare tiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):140 121 '-140 80120 60 79 sub 60 dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvolt are superioara . ce reprezinta varsta lui de dezvoltare. the Assessement 01 Learning 43 . el poate fi administrat. -'"7 indica Manualul ofera exemplul copilului B. Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg.) '. 11. peste medie: medie. Desi . in urrna aplicarii testului. copilul primeste 1 punet.numara pana Ia 10. Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor. _ coristruieste 0 piramida e Calitdii psihometrice. ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _ ($ Standardizare. potriveste 6 perechi de imagini pentrua asociatiile function ale .2. Scorul brut este transfomlat in . fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci. Pentru raspuns corect .53 Jmd) : _ identifica 5 cuburi dupa nume.9. 10. sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ.

S. cea ulterioara. CD. autorii maniiestand convingerea ca. s3xit/topaitjsalt. inform a45 44 . respectiv : aria motricd : apuca t/prins. de catre American Guidance Service. marimea comunitatii. • Coniinut . plecand de specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. c limbaiului: articularea. datorita acesteia. copiatul. A~a dupa cum apare cadrul manualului.este Iolosit sistemul centilajului . Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne. 1983). Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani. cat $i in ceea ce priveste validitatea. scorurile brute sum transformate in scoruri scalate. scopul fundamental dezvoltarii acestui instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura. sunt mai multe diferente intre cele doua variante. ~Talida si demna de incredere.noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca ofera noi norme (un nouetalon). scrierea numelui. regiunea geografica. lungimea . A scorare. alecorpului. rezolvarea problemelor. Siandardizare.. De asernenea. e Obiectiue. In ceea ce priveste scorarea. asa dupa cum s-a mentionat anterior.. oferirea unor date reamintirea. atingerea degetelor. 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia. standardizataadecvat. Editia din 1990 prezinta mai multe.. face parte din categoria celor cu timp impus. instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski. in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare. a spori gradul Autorii au manifestat mare griia nede atractivitate a materialelor folosite. un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. Goldenberg. In cadrul lotului au fost cuprinsi. aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor. . D.. e Caracterisiici psihometrice. clasificarea. In medie. din 1990. Holdenberg. Testul nu. identifie area notiunilor corespunzatoare unor ~narti. D. Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste. sortarea . Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare.propozitiei. de asemenea. Astfel. nurnirea substantivelorrverbelor. pentru editia 1983. pentru fiecare arie comportarrientala. D. 1990). pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. presupune numai 0 renormare. a potrivi/a egala. pentru dezvolt. Atat in ceea ce priveste fidelitatea. conceptuala $1a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski.scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : .scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : . s numararea. taiat.are pentru intreg testul.areafimpurie rnotrica. copii confruntati eu conditii handicapante. Din totalul de 2447 de copii. . din care. bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru zare. sunt prevazute scoruri @ < . tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990. varianta 1983. pozitionarea.catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990. c. Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii. .

imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali.2. Testul apartine autorilor Samuel J. sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii. Spenciner. 5. nu nivelul curent al achizitiilor ci. manualul din 1983 prezinta 0 valoare de . exprimarea verbala. abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale . Pe de alta parte. . esec si refusul de a rdspu.. abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen. Privitor la ditate. Astfel.. L.. Drepi: rezultat . . Continui. S. reamintirea unor secvent e vizuale. mai ales. coordonare ochi-rnana. * The Early Screening Inventory 46 (ESI). • Obiectiue.. 2. Apliearea testului dureaza. J. ~T. medie. coordonare motrica geilerala.8. adaptare uizual-motricd : in plan metric fin.96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '* 4» Scurt istoric.1.20 de minute iar completarea chestionaru. Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita .. \iViske. intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile. ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari. Meisels ~i Martha S.tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test.868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press. metric general/con:. In afara acestora. . Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan. aproximativ 15 minute. 1984). Chestionarul completat de catre parinti nu se scoIn baza punctelor acurnulate. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa. 3.£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului. dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii. mai exact. Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels. limba] :. 199'4). poi: apare trei variante : 47 2. se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 .1 6 ani. Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura. copilul primind 1 punct . examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare . Ia randul lui. a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare EliotPearson (EPSI 1975). El euprinde 3 sectiuni si anume : <D 1. Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic. de catre parirrti. . M. rationamentul si calculul elementar. avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. testul cuprinde inca. este cornparat eu scorurile departajare. 15 . La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului.tientizarea corpului: echilibru stabilitate. J.. Tivan. L. se calculeaza un scor total ESI care. manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de .nde. • Adminisirare si scorare. G. " memoria unor secvente auditive.

A:. Acestea.nu sunt probleme J (intre valori peste . de catre S. a.baj §i cunoaste7'e. caucazieni. Inoeniarul ceea ce priveste validitatea. Valoarea corelatiilor continute este intre si . impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti. dupa un interval de 7 . fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :. D. Meisels.12 Iuni. Ia un de 7au fost aplicate. .1. Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului. w. Referitor 1a b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt. IfI Siandardizare. au studii Ia randul lor.3 (ESI49 4. G. din 11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe fiecare in intervalul 4-6 ani). ~Contit!'. sub conducerea directa a Meisels a altar colegi (Cohen.49.2.apacitatile limitele (slabiciunile) copilului . L. Olson. L. c) general motriclschema corporald. sunt combinate si. c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung. De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI). b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard). ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare. 717 .d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e. cand acestia erau in clasa a IV-a. cu toat e ca. toti " au suportat modificari. R. @ SC'Ul't istoric. Marsden.. J . Libby.m ai inial. . c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard). Scalele McCarthy obtinut o 48 Testul este creat destul de recent in 1991. s • 1 e Obiectiue. eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale. Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani.. f 1 * The Early Sereeninq Inventory . studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari. Ia randul lor. ~l minus 0 deviatie standard).a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii.9. . a cuprins 2 de copii. au urrnarit : oaliditaiea concurenid . provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut. Brwning. ofera un raspuns privindr. b) zlJ11.. 2. in sensul ca acesta diferentiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale.i apoi. Deci nereprezent ativit atea esantionului este Restandardizarea instrurnentului a avut 1986· si 1990. Henderson. care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi. K. Marrualul precizeaza ca principalul seop a1 acestui instrument este a identifica copiii. dupa adrninistrarea pe un 102 copii din Boston. B. asa cum se precizeaza manual. 1994). J.c.

i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului. Astfel. rtc . articularea.tru un cop '. testul mai cuprin~e.e adm1111S r . instrument psihodiagnostic (Cohen. Priv itor . Profilul poate fi separat in subscale :. John Rynders.t1.. Refentor la vahdltate.' . . an· - man. . . Steven Ilmer. numar/Iitera.1. pen.1.. J v • A' v • ° D' A A ° v Co A v L. cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltarii acestora. 1~ . va or~ a e . .. .. C onJinut.. De aceea. Testul ~. Harrison. . este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si ~ . Harrison. Testul apartine unui grup numeros .ani si 11 luni. un c nes . Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascara deprinderilemotrice de baza ~ll deprinderile rnotrice * 50 Early Screening Profile s (ESP). 1994). Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de . J. 1994). in mare parte bateria nou creata se bazeaza pe aceste . la 1 1 at C • fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re enmanua . '/ f'd~rt te in .' i ta nici un fel de informatte.oi 4 Anchete. Sparrow. in unele Iucrari. nute. Kaufman." . deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative. Domenic Cicchetti. ". ~~ ~~ s .. In privinta continutului. Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency). Bruininks. tilitatii acestui ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u .. ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :.10.1 .. • Obiectioe.1expresiv/ghicitori.'. ti trebuie completat de cat. L. . EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service. ref en or tV 83 de cop'ii obtinandu-se ca 1 t dupa 0 sap.. il de 3 am fund necesare.. De aceea. . Standardizare. George McCloskey. L.amana. 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 .a .2. ESI lte trei com ponente: desenarea una pe? fel ca Sl . ' . .teste. .1. 111 aprox rna me Ie.stand~rdlZare :. numirea si recunoasterea -cuvantului}. G. de Iapt.re parm . te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre cu eel folosit pentru ESI. ( soalU.In afara acestor 3 sectiuni. el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen. 614 copii cu varsta m re a. Spenciner. careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat. precum si a celor dotati. Nadeen L. ' -eeva." J t umar ce 'DAP) olcdtuirea Linez scrtsori. -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea. Profilele trierii tim. . care a cupnns caracLnstlcl e esa: . 1" 15 zile Pnvlnd t 3m 3 am 11 uni Sl . 0 baterie psihodiagnos'tica.. Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :.. Profilele contin rnai multe subteste.es. L.purii " istoric. t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste' tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os. Sara Sparrow. relatii logice (incluzand analogiile vizuale) .. .p ot completa chestionarul.' t ..'. t eaza fit Admim'strare ~i scorare.. G."'" aracteristici psihomeil'1ce. Robert H. in vederea identificarii copiilor handicapati.t la jzdehtatea t es t. 5 cur t v v de autori si anume o. La randul lor. '. 94) ~~ . . "1· ntionului. pa . a celor care au probleme. 6 . mal a . discriminare vizuala. Al S Kauf Patti L. 2.-reesvf (8 exarnma on au I . Spenc111er. rintii . Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales). (. 111 individual. Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children). . Acest test.

. Nivelul I de scorare . eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea. Privitor seorare.e san eadrul didaceste 10-15 minute. socializarea. trasarea labirintelor. timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute. parintilor.'. Indi- cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen. trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar. . Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual. trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare. . Cea de-a 7-a cornponerrta. \ Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt: Articulatia. 1994): Rangurile centile 2 91 sub 3 16 17 50 Sl 84 85-98 Indicele de masurare 1 Scorurile standard 70 sr sub 71-:· 85 86 ___: 100 101-115 116-130 131 9i peste 2 3 4 5 6 99 ~i peste gorii Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele ce corespund indicelui de masurare : Categoria cate- sub me die me die peste medie ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I i I I 1 ~l 2 16 si sub I I Ii ! 3 91 4 I 5 ~l 6 !! I 17. respectiv. desenarea unor forme.. centile. numite nivele.84 8S si peste 1 ! ! Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare. sub si peste rnedie). Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate.i piciorului . respectiv : seoruri standard.. Istoria sanatatii si Acasa . G. ~ Administrare :.a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric. Comportamentu1. de exemplu. In sfarsit. echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. Ancheta privind eomportamentul copilului realizata de examinator dupa ee au fost . deprinderile de viata cotidiene.Spenciner.ofera I ndicii ~ mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii pertormanta. 1a altele. In a1 doilea rand. dotati sau care necesita investigatii suplimentare. . Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social. Indicele de masurare. Profilul cunoasterej Iirribaj . J. eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii. In medie. persoane care eunose foarte bine copilul. iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint.. care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei. L.Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofesub forma unor ehestionare. unele deprinderi motorii. primu1 rand trebuie nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil.i scorare. rnersul in Iinie dreapta. imitarea miscarilor bratului ... vederea identificarii aeelora care sunt handicapati. bateria este prevazuta eu doua tipuri. Pentru Profile Jse utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul obtinut de copil iar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie. J J - 52 53 ..cum ar fi. este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului. stanine.

Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy.55 si . datorita mal ales a uuternicelor sale calitati tehnice. au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . sexul. Desenatul. rnanualul ofera inter. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta. In al doilea caz. validitatea predictiva.. cum ar fi: validitatea de continut. concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici. ' • Continut.2.. Obiectioe. Metropolitan Achievement ..1anume.41. forma imediata (5 si 22 de si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). ' matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii. Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre. 3. * McCarthy Screening Test (j\<IST). In primul caz. sunt prezentate date referitoare la capacitatea . Calitdii psihometrice.91. Si in ceea ce priveste ualidiiatea. Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) . Coordonarea piciorului.Binet. fidelitatea test-retest.91.cuprinzand un numar de 1 149 copii. apartenenta etnica: Separat.• Standardizare.66 S1 . Testul trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[S * . de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta educationala speciala". mai ales a capacitatii anticipare a achizitiilor scolare Oricum. Astfel. de Iapt. in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori. 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor. iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre . Scurt isioric. Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta. .95. pentru componentele bateriei se intind intre .a. 2. 5. 4. statutul socioeconomic.11. validitatea concurent. . .1. validitatea de construct. Kaufman Assessment Battery. b) delitaiea test-retest. El este. au fost tolositi 74 de copii. SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare. 6. . cum ar fi : Stanford.. Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate).55 si . Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia. si . valorile coeficientului de Iidelit ate. Peabody Picture Vocabulary Test-Revised. l 2. De asemenea. Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii}: . au Iost utilizate doua variante :. au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd . intre 4 si 6 ani si jumatate. dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului. inregistrarea scolara. pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii .. cu irrtentia. c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric. Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele : 1. Memoria numerica (in ordine directa si ordine inversa) . regiunea geografica. . t predictiva a testului.91. A~a cum reiese din manual.

n nse . Testul nu beneficiaza de 0 standar. 1992). deoarece v~echi. Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). s-a pentru abilitati si s-au facut la ca arnbele aceleasi abilitati. 2. de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) . care sa permit a utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": . probabil ell rise. Verbal (memorie.si scorare. tip screening.mai multa precautie tat. a fost incenutul anilor Asadar.i scorare. obtinandu-se vasi . dizare proprie. rasa. motor si cognitiv). urma scorarii . de numarul ' acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in tare. Iternii testului mascara abilitatilesenzo. Pe de alta . de catre Psychological Corporation. a fost efec® IJ} A aceasta. Knmvledge in 1988. copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of. tina si . de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute. 3 subteste conceptuala si Coordon area piciorului}. Elemente de baza (sarcini motrice bazale. oral-motrica) . prin diferenta. sexul. 3. clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic. . . Lotul folosit prezinta un caracter national. Coordonarea (generala. 11& Coniinut. Cohn. succesiune. vizualizare. performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) . . rise.. presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. ~ Obieciiue.i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme. Durata de aplicare este de aproxirnativ 20 de minute. • . abilitatile cognitive si abilitatile combiin 5 indici: 1. se impune . Siandardizare. lara nici u.-E. Sarcini complexe (combinatii intre senzorial.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta.1 motorii. Testul este destul de complex. regiunea geografica. Timpul.. l1UISUIaJ'e a prescolarilor * creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation * Assessment Presehoolers (lit/lAP). ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani). Ia randul ei. In functie de numarul subtest elor Ia care reuseste ~opilul (si. e Administrare :. constientizarea senzoriala . . 4. cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi). precum . r 57 . iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care.elor obtinute (M. marimea comunitatii rezidentiale. Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc. primul dintre elefiind acela "de a construi un scurt instrument de evaluare.80. obtinandu-se Ia ualiditaie.Standardizare.

3 ani si 8 luni. el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme tll ce pot (Ireton. valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de . In manual nu sunt cunrinse referitoare la [idelitate. destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani. De fapt. De fapt. parinpoate raspunde Lira. probleme speciale sau handicapuri.apartinut Iotului initial. pe langa altele...79.2. Tirnpul de aplicare a acestui instrument. Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii. de cat re Behavior Science Systems. Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat. Manualul ofe. iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii.' mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate.statutul socio-economic. fid. poate fi sub nivelul lor.. suripsihc)-comportamentale. • Coniinui.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului. In ceea ce priveste ualuiitaiea.litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani.zvoltdriipre- • Scurt istoric. Manualul din 1988 prezinta. e C aracierisiici psihornetrice. * 58 preschool Developmental Inventory (PDI).-E. dezvoltarii motor~i si tiilor scolare.?bleme. sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" H. rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:. A Obieciioe.~Ol . mama. 2. South St. printre altele. Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului. sihomeirice. el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului. a~ fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare. de regula. Cohn.: 1. a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea . Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980. • Administrare~i scorare. l 2. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. copn ce au. un numar de 338 de. deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex. Inueniarul pentru scolarului * mdsurarea de. preocupari in legatura cu copilul. in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului.13. ca. . este de aproxirnativ 10-15 minute. 59 .atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei. Standardizare. testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice. in 1988. Testul cuprinde un nurnar de 84 de din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :. Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta .978 pentru scorul total al testului) . 1988). acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening". De asemenea. obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult. patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980.i comportamente. Deci. in cazul acestui raspund parintii.. s-a obtm~t.ra . dimpotriva.. a fost supus unor . Mal mult. El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau. ceea ce inseamn. utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop. 1992). testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M. nu este yorba de un esarition national reprezentativ. Desi testul este standardizat . Paul.1. faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre• Calitdii 'p.

' "' 7. E. H.. Kaufman. Brigance. 4. Principles and Applications. Screening Measures. A. ele nu trebuie folosite. J. 2. G. in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen. H. L. Ne\v York and London. North Billerica... Assessment oj Y01#zg Chil~ dren. M. cum ar fi. 8. Cicchetti. 1990. Frankenburq. :N or th BIllerica. eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati.. J.. V.-E. 1990.. Desi foarte utile..). dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii . Rynders'. Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale... Colin.. I. totusi..!.Indicators urrn. GregOl'Y. K. Allvn and Bacon 1992. 1994. Psychological Testing. The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test. H'. L. A. Fanda. G. N uttall.. H. 1981. Dodds. 2. \ . Sparrow. R.. in E.a. 1985. Langley.st: Reference manual. 995999. Allyn and Bacon.1 14. Teste an I de mdsurare screening) specifics 3. H. aria limbajului sau cea psiho-rnotrica. L.. MN: American Guidance Service. Brigance. I!rigance~ early preschool screen for twoyear-oid-ckildren.... 1992'). w. MA: Curriculum Associates. 6. Brigance. Denver De~elopmental. Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II). R. Harrison. JiII. 12. Spenciner. 60 S. 1975. 9. Preschool Development Behavior Science System. ca teste de-sine-statatoare. Circle Pine'S. 1988. R. . Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions. Austin. second edition. K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed. A. Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth. Speneiner. ci. 1987. breton.. 1..Cohn. Kaufman. Longman. S. D.. Fewell.telor s-a ajuns of Learning). Denver: University of Colorado Medical Center. MA: Curriculum Associates. M. ratele sunt trirnitere a copiilor foarte asernanatoare 1. Burgess. AGS early screening profiles.ajarea mai multor arii eomportamentale. \V. 1984. B. B. A.. Romero J-Kalesnik (Eds. 1994).. N. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau. Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior. A. la mai rnulte arii comportamentale. P. Kazuk. R. K. Journal oj Pediatrics. MA: Curriculum Associates.Ihner. 10. 1982. hind deci posibila depart. 99. orieum.. 'V.}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test). Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice. J. Minneapolis: 61 . J.a compararii for the Assessment rez. l a concluzia BIBLIOGRAFIE pentru ambele instrumente pentru evaluari suplimentare (]\. Bruininks. A.. .I}rigance: K. w. 1). BriganceR" Preschool Screen for three and Jour year old North Billerica. MA: Curriculum Associates. Seiarillo .. FandaI. L.ult. J.-E.. mai ales. Frankenburq. History.and 1 Screen for Kindergarten and First Grade. A.. Brigance. eohrs. S.. screening t. Lnueniory. S. 1996.'I. TX: Pro-Ed.). \V.. D. Cohen. :N orth BIllenca.

1978). T. 1976. Guidubaldi. 21. l\{ille:r. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura.. 23. R.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara . J. I. 15. anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta.ent of Learning.seldike. Assessment of D. 1988. D. Kalesnik . Battelle developmental TX: DLM. Y. 1991.. Stock. 2. Goldenberg. S. N. Lniroducere in psilwdiagnostic. M. editia a doua. MI: University of Michigan. G.. Tdeea de baza este aceea ca OC3. Developmental Lndicators for the ASSeSSl11. S. Gnidubaldi. J. 1984.. Henderson. In ultimul timp. .). K. eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz. Psikologia. Miller Assessment for Preschoolers. 25-33. Diagnostique.. c. J. 1984. L. llssessment in special and rem~dial education (4th ed.c7wZog:y 1:n the Schools. Littleton.. J. Circle Pines. B. Mardell-Czudnowski. 17.n u B. Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll a psiholog£ei romdnesti. San Antonio. 1978. ]\ieisels. M. 19. the Goldenberg. DevelopLearning-Revised. D.. Early Screening Inventory. Olson.. K. 16-30. R. 18. J. un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna. \Viske. 24. Newborq. 25.v York: The Psychological Corporation. Ps). Faria. S. D. S. eli cat mai mult posibil eli at at mai birie. Edison. Dupa cum este cunoscut. Center for Human Growth and Development. Predicting school performance with the Early Screening Inventory.3.. 22. . Tivan. c... Meisels.. 1982.). J.• Miller Assessment for Preschoolers. 1989-1990... 15. Uneori... Salvia. J. 14. perioada de gestatie fiind mai scurta. Assessing and S creening Preschoolers. tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa. Early screening inventory .2. dupa unii autori. folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara . Sheenan n. H. 1988. se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere. 1988. screening test.. "Viske. 21. Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a. 16. L. Battelle Developmental Lnuentory.. J.. Allen. A. TX: TIle Psychological Co'rporation. exernplu. MN. Ne.. masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie. Tipografia Universitatii Bucure~ti.. S.2. D. Stock. L 'V. The jJ1cCarthy Screening Test. J. 1988.au 0 perioada de gestatie de aproximativ 3840 de saptarnani. S. n.. J. TX' DLM Teaching Resources.:a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului.. J. American Guidance Service. JUijloace nou-naseuti de masurare a : dezvoltarli eopiilor J. Sehiopu. S. 1992. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului.. co: Foundation for Knowledge in Development. 1. D. 1990. 14 bis McCarthy. J.. Nuttall. 6/1994..Wnek. . copiii care se nasc la termen. in Rev. 20. Marden-Czudnowski~ mental=iruiicators for C.. in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. Boston: Houghton Mifflin. copiilor dupa nastere. C. (Eds. Romero. Allen. Newborq. Snyder. 1983. ~. A. Brow ninq.. Marsden. Svinski. S.. J. I.. aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul. .t rn ai t. Astfel. N J: Childcraft Education..J.2. Meisels.Reuised. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon. MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA. Mitrolan.. Svinski.. Stephens... L. Ann Arbor.1. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu. J..' 26. Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test. Miller. \Vnek. New York: Teachers College Press.

717 65 . ci una mal indelungata. cum ar motor.. Acest mijloc masurare apartine autori si anume. an1 mc 1. 1984). studiile @ . l K. Ia stadiu de dezvoltare. o buna ualiditate predictivd. E. 2.. psihologia dezvoltarii. utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :. . Davidson. includern ~i un mijloacelor de-a t. experienta practica en nascutii inairrte de termen.l nascui .. in S. Brazelton (1984). isioric.1. de la Centrul Medical a1 Universitatii Arizona Tucson (Nugent..2.' care ) functionala a diferitelor subsisteme.imediat urrnatoare nasterri. se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului.c . B.sa includa in vreun fel sunetul..l ~ . Privitor la fidelitate.A. . acest instrument nu este alteeva o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. eele 9 scale. neurologia dezvoltarii si. Inainte de orice. Haide Als.o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au In nrivinta instrurnentelor Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea. Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este aproximativ 0 ora. conform careia. C. de la Spitalul de COpi1 din Boston ~I Dr.c. E.1 in domenii precum. rata coresponderrtei intre evapeste 90%. 1982 ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte termen $1care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. Mdsurarea de iermen * . B.. un copil se poate afla Ia un inalt de rise daca folose$te un mod de comunif:"iTa~ care ~. inforrnatiilor recoltate. exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme relatii de interactiune eu mediul ambiant . B. Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton. atentie-interactiune. Din 19921. ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in • Adminisirare Ji scorare. Ii De fapt. ajungand in scolarului mic. Lester. ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea. unor teste pana 18 A . Ul1 asemenea program special de form are este oferit de Dr. De exemplu.. totodata. a mijloacum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell ~ . reglator. 1 pitol rnasurarii dezel.U.f .5-c. copiilor prescolari. altele de tin "creffi'. . deoarece eIe· vizeaza nu perioada:. C. H. Cop'Z U l'·U. acesta variind in Iunctie de nivelul stres copilului. Sell. I '" Assessment of the 64 Behavior C aracterisiici psihametn:ce. .1..us-o In SUDca lclU 1 .reia . Deexemplu. a dezvoltarii. Brazelton (1982 a.

1a randul lor. • Obiectioe. Obiectioe. compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~. T prima varianta fiind publicata "In 1973. reglarea starii. exemplu. precum . .2. ' .l. auditiva) sau Ia diferit~ stari cum ar iritabilitatea. E. ~J."un un In sunt adrninistrati * 66 Neonatal Behavioral Assessment the Preterm and . 1992). reflexele.1 comportamentale ale copilului. a doua editie). In cazul copiilor nascuti in special. neuro-cornportarnentul. consumul de droguri. Kevin Nugent ( . Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute. int~~actiunea so~iala.2. motorie. Scala natal * de mdsurare a unui asemenea instrument de • Scud isioric. testul C11prinde itemi adecvati care. Administrate :. cea oferita de Spitalul de copii din Boston. din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . ::. scorare.. cum ar exemplu. reflexe. ~ .. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul. pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica.2. iar. In ceea ce prrveste o valoare in alta si scorurile let testul 18 luni. acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia @ "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te termen. cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea direrentele individuale in plan comport am ental. este greu de realizat !III aloarea .... c.' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei. 0 pregatire speciala.. 2 1 Testul a fost creat 111 1981 de cat re Dubowitz. . Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica. Testul a fost utilizat pentru . ~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 diIYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea. Davidson. A~a dupa cum precizeaza autorii.i scorare. iar pectiv. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice . area si tonusul. in 1984. raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte ( rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii Siandardizare. organizarea starii. Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere. • Coniinui. cum ar fi. ". Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. habituarea. Scala anar tine lui B.

d).{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de . • Standardizare.. in medie. portamentali. 69 . ./' '". lncepe cu ce· c. Ca sistern de scorare se foloseste cu 5 nunc'te.~~~~~ tiVI). care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta 4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili . ritrniciintensitatea. Timpul de. L 2. @ ~i s * 68 Infant Temperament Questionnaire E. 1. comI?letare a chestlon~r~lu_I. Davidson. tirnp peste 2 ani z. pragul stimularii. pc un cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau inairrte t ermen. Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de . @ . Fara a oferi un statistic corespunzator... Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest. intermediari. sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc cviderrtiaza 0 buna corelatie int. diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente. adaptabilitatea.. cum ar fi. Parintii pot raspunde Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor. dminisirare . J. $1 S. testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent.. efectuat pe esantionul de 203 copii. iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:. Autorii mentiorieaza au aceasta scala. B. bhl~1Zi. avand la extrernitati. ~ Obiectioe. copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( . ~ veghe a copilului ~i se cu A !.tandardizare. dispozitia iafectiva. "" Desi xhestionarul vizeaza copiii.e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor. c) incetiin reactii.1 Chesiionar pentnt . Ienti (inactivi. c. . 1 .86 iar rezultatele celui de-al doile.. Acesria sunt intrebati la diferite situatii se refera urmatoarele reactivitatii copilului: activitatea.. distractibilitatea. In ceea ce veste ualidiiaiea. Pentm fiecare item.15 minute . linistiti si nega~ivi).83.U ".Reoizuit @ * com ~ boriameniul cotniului '.2. In functie de sco~~l obtinut. copuurui. Acest chestionar. K. • Caracteristici psihoJnetrice. @J Standardizare.entn~ s.. rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori.. ~e~ra~i. Si in ceea ce priveste ualiditatea. scorare. de 35 de minute. efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd.'. isioric... b) confor tabih \caractenshCl opuse eelor dlbClllJ. raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert. "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna".. persistenta. ad~p~a_bilitate scazuta..ile. folosit p. eel 95 de iterni ai sai raspund parintii. de a spori iritelegerea si adaptabilitatea tiler stilul comportamental a1 copilului. Administrarea testului nu reclama 0 speci~13 dom eniul n.. McDevitt (1978). apartine autorilor \V.e I~'.eurologiei. psihomcirice.. nivel scazut a1 abordarii adapt abilitatii . 1992). est~.

in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales.. H .-: 8. Yogman (:!£DS. .). neurological assessment of the preterm and full term infant.. Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications. AIs. R. L and Screening Preschoolers J and Kalesnik and Bacon. Newborn behavioral assessm. 1·-46).vitz. Birnholtz.). and Daca din punct este verba.). Fitzgerald. V. B.. In E.~ Troniek.._<\_ls.DUb(Hliitz. Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB). lUijloace de masnrare Ioal'te miei (0--2/3 a 2.n:ent Questionnaire. VV. V.. J r: cele -r 71 . BUrns. '70 263-279). In H. I. 9. RNI. Brazelton.BIBLIO 1. 536-542. _... J. J. Towards a research instrument the' assessment of term behavior (APIB).Lester. . Yogman (Eds. and behavioral pediatrics. o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung 1a 2/3 ani. 1982 a. T. Davidsoli~ E. Philadelphia: Lippincott. in Clinics in Medicine. 10. B. Nuttall. am Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului . J. E. Nuttall. de inceputul :. J\lIcDe"itL S l1era. a celor variaute de si anume. Duho. Lippincott C .ent.. 130. I. R. 4. . Brazelton. 6. 1984. ceea ce priveste prescolaritatii. 3. Als. nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere. New York: Gnmc and Stratton. din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite. Carey. ~ International Publications.Faria. 1973. in \V. lYi. exemplu. Hi). Be :fitic. Lester. J. Stephens. 1978. Philadelphia: J B. E. rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate. Ne"lv York: num. W.. Este cazul. acelasi autor) . in Fitzgerald. \T. de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :. l'(evv York: Plennm. C. Chiar nu autorii instrumentelor de masurare a opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii.c~larit8_tii mici).. J. 79. Neonatal Assessment ed.). J. E. considerand pentru aceasta categorie de varsta. Tlzeor~v and research in behavioral vol. Progress in pediatric (pp. n.i 6/7 ani. Lester. delphia._[. 1992. T. Carolina Currjeulum In ' .. I.• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero. realizate eel mai de 'apartenenta a copilului. - J' 1981. vol. E. 1992. B. in Journaz" Roentogenolog:y. Romero. i~ 1978. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei departajari. lVi.. Brazelton. deoareee la varsta putem vorbi de achizitiile invatarii timpurii. vV. . Lippincott. desi. 5. 1982 b. atat din punet de vedere psihometric. Allyn and Bacon. II. . Lavigne (Eds. 5 Preschoolers.. C.

AEPS pentru copii : 2. S (uneori. 5.H~~~ R dJ:-Y .J. Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului.· (pentru o . cadrul eomportamental... planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D.. 1'. i.. Dupa cum relese chiar din trtlu. ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3.1. catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul ...1. rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri avern in dezvoltare anurne : J perioadei ue 6 domenii eomportamentale metric general. 6.'. Tes.. r +" a111 categona ._~ .. \ .terni pot £i : Y da). social.H'--· . -'U. t OLOJaLa.. ci de un pragran1 complex de rnasurare. lace parLe de aceea nu se pune problema ~ Caracieristici -bsihomeirice. Bricker... de asem enea. Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1..lLL ce corespund tuturor celor (pentru ~. Evaluation System construit cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ""O~"--..lLC.lati J .. planul de irrterventii si progresul * 72 and Children (AEPS).77 (pentru social) de maximum . 3. ce poate fi completat.966. _ fo om u.._ j. Raportul familiei . itemii sunt prezenti "'" rl rerarrnca :. acestia pot fi evaluati observatiei .L . AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate). . . Scorurile posibile sunt : pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) .. e~ec ('O' p) .95. ~istoric.. \ i 73 .\ N (nu inca).L' v (~' . valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum ..domeniul motric 6 domenii ilustratii). In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1. fidelit!iJii insereoaluaiori (avand vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de .1.1:.. nu este verba doar de un singur instrument. ptogra·~ mici * §1- S" n +L L. socio-cornunicational : 6.~1 nor am S110caTegorll 1 I" •• pentru _.m eeea ce priveste-Raportul familiei. sunt grn• -t • v • decaL LV '_0~U. 1992).. 4.1 .L' • '. ' finalizandu-se cu calcularea unei valori T ~ . . Ancheta IamiIiei (tot un chestionar.. 2. adaptativ . Evaluarea planurilor activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) . b) prin testare baza raportului.J_! : "Cand este intins sore dreanta"): . * • i~ 1\1 _. punctele pentru fiecare domeniu comuortamental.

rezolvare . . abilitatilor 1 p recum : d. concent ului matematic.88 en varsta rnotrica B~vlev) .valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate.vocalizare.e11. in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu tau dizabilitati. testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL In concluzie. .: imitarea posturala. de asemenea.51. scala $1 anume. ~ reprezentare complex.prezinta. 75· . 2. '7.93 cu varsta mentala Baylev si .. achizitionarea obiectului . oaiiditatea con'lin. ""'1:"" • • ~C. publicat prima 1969. testul prezinta . pentru validitatea concurenta ~1 validitatea 'L'.U m.l-. ditaie concurenid : scorurile a 155 Ia testul cu perforrnantele Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de ..<UHULl IUDi.'!.J.d ': a) in urma analizei proto~o~.1C"'T~"e~a. mainilor dinamica . procent de 70.) . moiricd . Testul ap.l. acestia au sustinut.lY. informatii referitoare la doua de validitate : L uali.kCU H controlului corporal. domeniul metric general) .s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate . * Bayley Scales 01 Infant Development .ndirii abstracte de a si clasifica) : '" I. s-a constatat au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80 90.4 dinamic . cum arata a fi senzorial-perceptuale. memorare.• P J. rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copilului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( .artine autoarei N ancv Baylev~ . impunandu-se ~i el a repede in practica psihodiagnostica ca unul dintre cele mai preferate si cele mai rnijloace de masurare .i~lor a 155 de copii . in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut ale testului.~U.II. e: dezuoltdrii copilulu<i - II * • Scurt istoric. comumcare verbala: evidenta timpurie a ga. b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului.

pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerintestului. Ltemii testului sunt aranjati ordinea de a copilului. Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat cadrul manualului. clopotel. nrecum si A . " Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii. clare p rivind faptul subiectul prezinta probleme dezvoltare. Standardizare. in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice en 0 luna. orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a @ 76 77 . ceas jucarie. Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex. III Adminisirare Ji scorare. '. de exemplu : cuburi. •. de 0 evaluate a conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate. se poate ~ Jl 7 ". ce cuprinde urrnatoarele atentia : .orierrtarea : . preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut.reglarea emotionala . care are valoarea . ceea ce priveste instructiunile de aplicare. cu particularitatile de aplicare si. masina jucarie etc. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute. oglinda. rezidenta rural a sau urbana. Aceasta scala este. cazul care sunt . cum ar fi. desigur. Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual. 100 si a deviatiei standard-16. J. Valorile indexului se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum). creion. incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal. pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI). indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Deoarece nu sunt spe" criterii foarte ferrne. scorul brut este conin baza tabelelor de norme. sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii. nivelul de educatie al capului familie. De aceea. . practica recomanda luarea considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta._1 . Apoi. intr-un Index al dez. Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza. variind intre 83 si 95. Privitor la partea materiala a testului. 1 1a un mult mai scazut Iata de varsta cronologica a copilului. Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. rasa. rninge. Ioarfece. De exemplu. nmrtele de 'lars tVa In t re care rtemui este t recut+ de 50' /0 95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare. voltarti. . Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. motrica. Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii.cornponenta. Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica. Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M.calitatea. Scala mentala singura necesitand aproxi30 de minute. adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit item dat. cu varsta intre 2 si 30 de luni. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei" dom eniul psihodiagnozei copilului. fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta.

L '-' • if .ull) diferrte de activit ate sugerate de manual. testul folosit ales tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri 2. G. Needs (CCITSN). In special a Scale} mentale. 78 J. Schweid. scorurile standard tele si 145.-J.' de si apoi se aplica t estul...const ata progresul realizat.. adaptare : relation area sociala . 30 de Iuni.. Una dintre cele mai import ante caractenstlcl testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:. 101' * Carolina Curriculum Infants and Toddlers Special destin at sa urma dezvoltarii copiilor mici.. 2... se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se .2.81 .. in vederea planificarii si . 1983).. Carolina Curriculum C'It neooi speciale * @ [carte Scurt istoric. bine continutul itemilor..) _ {- '- • o » 79 . portamentale 'j pentru perioada ulterioara (Vanderveer. TVf anualul TecomancHi ® . Este Yorba.42 si . functie de ~ezultatele rnasurarii. J:' -. Ca 0 ~o ~aSp~C1IlC~ acest test estefaptul ca.-' . mai ales. ex~minator. . . In plus. randul sunt incluse in 6 domenii i : 1. comunicare.1 J._. v - -'-_'" .>1 nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvolcare.:izuale.:_ . -r ' '.. Hacker. Astfel se incepe en obse~-varea interactiunilor parinti-copii timp . manualul prezinta o valoare a corelatiei de . . Jens. Attermeier. ansam blu. cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului. dep.nentru fiecare 6 Ia 30 de total. Eroarea standard a a cnprms intre .l S'.. E. €it sbli!" pentru Iiecare ~.69. .Ji. Yow. se apeleaza.3.. de cat re parm·t~. testul a corelatii nuternice eu alte teste. care este :. cnnoastere . motorii).i actiunile de in\Ca!are. Johnson-Martin. .inderi motorii fine. cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea . 5. varsta pentru care s-au de V2ssta. De asemenea. acest "1 e instrument direct legat strategn m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce de nracticieni.. B. 6 d y. J. d. descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii 1"1 .. N.. (este -r \Tor. 3. 1:'.lIve.93. en varsta ~~24 de Iuni.. Deci. SDIe deosebire de alte mijloaee testare. auditive.ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC r' '-' a cu logica formarn depnndenlor.' 1 t.. . pentru ca intreaga gama a valori intre 50 150.._- '-~ - - v' • J ~.?a special cadre didactice. Privitor Ia validitate. scorare unui mod mai mult informal de recoltare a infermatiei. sau de terape. Rhodes. gramciui de interventie corectiv-terapeutica .. S..1974.57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 .ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati . Testul este destul de nou (1991 si el apartine autorilor M.. voroa e esantionul ce standardizare) . «> Testul .... M. deprinc1eri motorii generale.L ~ "'"LA·.2. pentru multI dl~1~r:~~emll sunt nrezentate ad apt..

afara testului. face parte categoria criteriu.93 si . -:» cu nrecautie... Pentru construirea testului. generaL Scala b (cunoastere] piageriene. S. aplicarea testului. vizand fieeare tin de fidelitate : fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %).. Acest test' a fost construit e11 intentia a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru eu ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni. .. L 6-c.98. ~-otUS1 varsta ce trebuie folosite insa L . 2. 717 81 ..o'. fideliiaie ~test-retest (corelatiile au val?ri intre .. ei au ales doua una. Rogers. irrtitulat "Masur are §1 aplicatii" R '081\}. l. autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct. participe copm. conform careia un item era retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recunoscute ~i alta.Ub~~" * S.Ir-. <Ill Caracterisiici Autorii informaIn legatura cu studii efectuate. cadrelor nronriu-zis nu este altceva mare copil un ~ Siaruiardizare._ forY :---' \).V stimulative" S. »: s .) De asemeriea. a (J. scornlor.. sccrare. Iiecare item putand e"'er (F\ in_. Este recomandabil. el nefiind etalonat.scorarea acestea nu au a testului c adrul acestui vom regasi sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional. cum ar s. * 80 Early Intervention Profile. Brown . si 0 bro. standardizarii slabeste foarte mult valoarea psihometrica a instrumentului. dupa multe perdesigur. se alcatuieste de al apartinand "' 'B ' unui D'V"<YPTll'O _L. Lynch. e Gbiectioe. publicat in anul 1981. instrumentelor )l (checklist).. careia un item nou trebuia sa fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii. IVLMoersch.

Iriatsuka. 3. . acestea nefiind ca urm are a administrarii testului pe un esantion reprezent ativ. daca se constata prezent a acestuia. un manual intit~llat "HELP. social-emotional. T. mot ric . • @ Continut. mot ric fin. tn primul testul race parte din categoria testelor raportate Ia criteriu. • Standardizare. Scorurile tot ale . limbaj . A. Sandford. grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni . mare de cepnnuen. la randul ~ase domenii comportamentale: L cognitiv. metric general. pentru a optimiza raspunsul copilului. Glover. care cuprmde sugestii referitoars 13. In vederea testarii deprinderilor si.. in functie de rezultate. 4. L. Administrare §i scorare.(HELP checklist). o ~ Obiectioe.. Iimbaj . el est. cat si criteriile in Iunctie . Zeisloft-Falbev . . de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. 5.deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8. . Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare.a)utor).U in gn]a). Hosaka.~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll. La fiecare item. at home" (Parks.1988). Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior. de o Scurt istoric. ci ele sunt Ii') * este publicat un grup de autori si anume: S. c. • Coniinui.. E1 este destinat copiilor cu varsta o si 36 de luni. 6. social-emotional. e Objective. caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item. 5. testul este foarte usor de aplicat si de scorat. adaptativ . 2. Preminger . C. deosebire de alte instrumente de acest tip.e raportat si Ia ~ . Profilul achiziiiilor deduse altfel. Un important fiecare dirrtre deprinderi include <0 - sustine informatii 0 * Early Learning 82 AceoIlllllislllnent Profile (Early . cognitiv. Intreg "eehipamentci" testului cuprinde : o 11st3. (auto.2. general. nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp.e copnlor cu varsta intre si 36 de Iuni. .. Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii. In aplicarea testului.2. est. R. raspunsul poate fi marcat cu plus..2.de control. Lista de control (HELP checklist) acopera un numar • . Furuno . norme. planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv. care parte.J . vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru ~ ~ alcatuirea unui profil. B.activitatils ce pot fi utiliz. este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate. Testul este in anul 1978 si apartine autorilor E. De altfel. _unor.5.ogresului realizat. Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1.

De . Thwing. descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia. J. • Caracteristici psihometyiee. catre $ H..este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta). Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar.l.l. In ceea ce priveste scorarea. . Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. daca deprinderea comunicata si confirmata de catre parinti . daca aplicarea chestionarului face dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni.L @ Chestionarul este si cu 0 sectiune-comentariu.fi recoltata usor direct a a eopilului. De fapt.. . Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator). daca se constata deprinderii'. sunt semne ca deprinderea este in curs de form are. utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie (Cohen. Obieciioe. Spenciner.1 J. sub nivelul varstei cronologice. £02\1: public at. Ireton istoric. 4. arunci el poate fi considerat ca fiind 2. in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale. Coniinui. 5. ~ . . inteIegerea . H. in ceea ce priveste ualiditaiea. datele de cercetare.2.. 1994). creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau. general motorie . Testul estc raportat la criteriu si. Desigur. de asemenea . 2. Testul nu a fost standardizat. Deoarece nu sunt rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea. evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale. Ireton. Standardizare.2.otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1.7. functie de rezultate. Infant 84 (MIDI). personal-social. ~ Caracieristici bsihometrice. in cadrul careia. eel ce raspunde (de r:egula. pot fi scorati astfel : cu plus ). in felul acesta. Se pleaca de la ideea ca. jocul $i In ceea ce priveste aplicarea control. aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv. mama). 1980. inventarul Minne:. in procent de 20. • . rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume. 85 . motorie fina : 3. en minus (-).'U' . se construieste profilul copilului. .1 16 Iuni.. In cazul care copilul se plaseaza.Jj Siandardizare. Isroeniarul lui * Minnesota intarziat e in dezvoltare. • dministrare Ji scorare. eu R. Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane. daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E.U"V". Testul a :. folosindu-se graficele HELP. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 . oferite de R. limbajul . A$a cum s-a precizat la intrebarile chestionarului raspunde mama. L.

. c. mai exact in 1980. scale sunt urmatoarele : 1. insa stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget. . care a preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale . Hunt. fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. Hunt cunoscute denumirea (Ordinal Scales)._ ~ ~ . sub denurnirea "Infant gical Development Scales" ( de dezvoltare lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I. Confim. Piaget. scale se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt ordinale. exarninatorul are Iibera utiliza materiale si situatii mai obtine raspunsurile copilului. ~ un stadiu la altul. cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. testul este . in total sunt 6 scale.J } * Ordinal Seales of Psychological Development. J. M. 3. J. tirnpurii copilului sunt /.2...L J" 1 J - . 5~ Construirea Dezvoltarea relatiilor 0biectului schemelor pentru scala. care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor p articul are experienta care ar fi in . De fapt. ~l abilitatilor este considerata a fi esentiala pentru nivelele succesrve ulterioare ale achizitionarii L. scalele intentioneaza r rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu dezvoltarii psihointelectuale. Dezvoltarea unor mijloace-scopuri . copiii pot sa difere mai mult. Urmarirea vizuala si perm anenta 2. la randul cuprinde intre 5 ~i 15 nasi ordinali senarati.2.este aceea dezvoltarea si motrica timpurie afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara. Dupa cum probabil este cunoscut.. prima ment a aparut hi 1975.2. Mai tarziu. stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul. o alta idee import ant a a J.8. Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte . masura dezvoltarea in au un ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani. . stadiul operatiilor concrete 11/12 ani). 1965). 1. achizitionarea unui nivel initial al . . i. De' aceea. sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care "i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii. ale .Imitatia vocala si gestuala : Dezvoltarea cauzalitatii operation ale : sa > . . C.) d eoseDlre ue aIt e t est e tradrtionale . Aceste C.l. Acest item §i .. scorare.daptat de catre J.. . Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri dezvoltarii'senzoriomotorii. Man ualul un de ridicat a1 Ilexibilitatii in prode administrate a m aterialelor necesare. pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala. b) stadiul gi'mdirii preoperationale (2 ani). 1. . Dunst.. de scorare nu prezinta prea mari ) pentru Iiecare din-. Uzgiris si T. adica iternii sunt intr-o ordine secventionala a dezvoltarii.t. stairrteliaentei senzorio-motorii. cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) .

O'Reilly. V. 16. "" " 1992. E.. 1988. Ann . D.. D'Eugenio. L...~ Donovan. Minneapolis. J. 8.. Parks. CA: VORT. 88. A and educational manual for use wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue lopmeni.. 69-75. Bayley Scales of Infant Development .vol. Ireton. T.. Palo Alto. Hawaii early learning profile (HELP).... Brickel' 5 Assessment.and vol. N.s yneh. K... Bayley. Piaqet. B. S. Minnesota infant development inventory. Palo Alto. IJ. Collen. 1965. 9. 1994 . H. foarte L. D. M. (Ed... 1) unst ..Press. 1981. TX: The Psychological Corporation. J. w.t of Young ChilLongman.).. Brown. San Antonio. Ann Arbor. G. Moerseh. K.... Brown. 1991. 12. S. M. MI: University of Michigan . valoa- BIBLIO Bayley Scales of Infant San Anto Psychological Corporation... : VORT" 1988. 3 . Bucuresti.. P 6. 13. 10. J.. J. NC: Kaplan Press. Donovan. ZeislOlt-Falbey. C. Preminqer.. Spenciner.. Earlv learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ. : The Psychological Corporation. II. M.!'vII: Universitv of . I. Brookes.ianual supplement: Bayle» Scales of Infant Development. j_\. J. 1983. J.!'vIichi::::an ress 1981. . N. D'Eugenio. E. Stimulation activities. M. Brookes. 88 89 . Assessmel·. 1969. Hacker.. u. 1983. T. 3.3: . Inatsuka. Glover. RO!jers. 17. Baltimore: Paul H. 1980. Furunn. in American [ournal of Menial Deficiency. A..E~PS measure- Paul H. J. Alh:nan. E. : Pro-Ed. Kahn. 1981. N. 15.y of Michigan Press.II. L. lVI. Psihologia inteligentd. Attenmeiel'. Baltimore: 1~ ~4. "199. Hosaka. Johnson-Martin. Jens. Sehaier.. .. C.. :mlOdes.. S. Assessment and applicaAnn Arbor.. A. S. J. C. J.. S. Sriintifica. MN : Behavior Science Svstems 1980. Sandford. New York and London.. C. 14. L. 1978. at home. Austin. 1993. 2.).. E interueniion developmental profile. D.. D. Tlrwhrg.Yow. B. Rogers.. evaluation and programming system [or infants and children . Lewisville. Baltimore: Paul Brookes. MI: Universit. . T. Th'I.. 2. B. Ed. Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children. The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed.

Uzgil'is. in A merican Journal of Menial Deficiency. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune . 1989. 3. Relation scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months. I. 8 Obiectioe. reprezentativit atea este Ioarte modesta. 929-935. e Siandardizare. Origins oj Inlal1cv and clzildhood. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence. iar In cazul 2 deviatii standard). C. San 18. 3. Modul de a Ia acest chestionar este foarte simplu. Injant Deoelopment... esantionarea si etalonarea acestui anumite limite.utor .. cuprinde intrebari referitoare ~l au- Vanderveer" B. Sattler. E. M. copilului.. Sattler. nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile brosura testuluiprivind diferite tipuri comport amente ale copilului. I.nctiom:ng in young retarded. J. . M. Hunt. numere. of infants peJjonnance on 23. J. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are.1. 4& * Scurt isioric.. cuprinzand un copii (respectiv.. J. De fapt . de profile si norme diferite. Sehweid. Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press.). Uzqiris." i : 1. 1-4..oj (3rd ed. vorba de copii "m arginali " . Uzgiris. media marne :. T. 281 de baieti intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni . este @' I!\l §i scorare.3. New York: Plenum 19'76.g Lewis] (Ed. Hunt.). 1\1. 1975.2. 1988. 4. $. '2. Publisher. 46. intelegerea Iimbajului : 7. rnctric tin r S. :Wachs. 1975. C. H.J. . Scorurile brute (numarul de raspunsuri . Minnesota si ClIll ei in ceea ce nriveste nivelul . Urbana. Parintii raspurid. I.lrsta iritre 15 $i 72 de Poate fi Iolosit . ~ Ordi21..3. assessement: stabilit of menial ju. 1974.. El este destin at copiilor pre$colari mari. impreuna eu instrumente . de copiii "moderat dezvol tare.5 deviatii standard. 79. scorurile sunt eu 25 sub nivelul de varsta. Testul apartine lui R. respectiv eelor care auv. Astfel . un ehestionar urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind t area copilului in 8 arii comportamentale: 1.2. pentru fieeare din cele doua sexe. In manual se specifica. children. * 90 Child Development Inventory (OH). M. Assessment CA : Jerome M.. scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea.1. seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului de varsta : 2. Pot rezulta t ret situa. D. 20. proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii. in 22. . public at destul de recent (1992). :lIijloace de masurare a dezvoltarii preseolari ~i' a scolarilor miei lnueniarul deroottdrii copilului COlliHoli 2.. Assesslncntl~n1nfancy: nal scales of Ps)cholog1'cal development.>1 anilor de pentru 91 . IL: versity of Illinois Press. Foarte important este deci ea parinsa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i aminrnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament. mot ric general.. ' 19. C. care inseamna .

Caracteristici psihOlnetrice.Manualul o chestionarului. III Revised.2.65 eli scala pentru riumere.5 ani scalele. I ner. Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice.2.. [ideliiate Hind obtirrute mai mici. cum ar fi : general metric.reoizuit * Acest invent ar este publicat 1991 dine Albert Brigance. Variant a care a supusa revizuirii... Iusese publicata <!> A$a cum apare din ti tlu. . social-emotional. fin motric. 92 * Brigance. Pentru fiecare subject. In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea. De asemenea. testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe. . desi in 1111 este chiar asa. simple interpretari si explicatii. de asem enea. poate fi folosit pentru efectuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade 1 timp. el este. de altfel. determinarea ualidiidiii de si anurrie : bibliografice privind dezvolt area copilului. Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu. coreetitudinea citi tului. utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie. G Administrare ~i scorare. S-au obtinut urmatoarele corelatii : . a avea dar functii diagnostice. Pentru acestia au fost eomparate Ia eu cele de la testele de cit. matematica. ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii. anexata in cadrul manualului examinatorului. $ Coniinui. in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interventia timpurie sau educatia specials (Cohen. cunostinte generale si intelegere.56 en scala pentru litcre: . psihologice. . Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _. deosebire de alte acesta este raportat criteriu este destinat pentru masurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea. J. baza Iiteraturii. rezultatele sunt consernnate intr-un special de inregistrare (individual record book). ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic. dezvoltarii generale. G.891. Ref eritor autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai . vorbire si Iimbaj. Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice. intre 1 si 4. . Pentru aria comportamentala social-emotionala. ci ele au fost conturate ' in. nici in ceea ce priveste ualiditatea. un studiu efectuat pe un nurnar de copii gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru dardizare.3. care este. adaptativ (atrto-ajutor). 1994). prevazut cu norme (etalon). <8' 93 . Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale. valori intre .'69 eu .70 si . respectiv.R Dia9110stic Early Development ~ Siandardizare.ire si de matica . . normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti. 2.

]. 7. 4.J' comportamentale ee necesita interventie speciala pentru reeuperare. fie cadrul didactic. valoarea psihometrica rnodesta pe de alta parte. S. la norrne. a @ C aracteristici pSihometrice.L specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului J _. Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :. cum ar fi cazul terapeutului."Sclld isioric. in 1990. masurarea initiala a copiilor . fin rnotric . un fel de inform atie privitoare * 94 Learniug Aecomplisliment Profile * System to Plan Childhood Services 95 . Aplicarea prozrarrrului b.2. "1.) J. Asa dupa cum s-a mentionat deja... ~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul. \1 Obiectioe. El face parte categoria t estelor raportate la criteriu si este destin at . observatia.. in principin. Evaluarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit "Team SPECS". 1994) : 1. Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :. 2. I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si. 7 arii comportamentale si anume: 1. de ]. testul este raportat la criteriu si.i anurne. pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3.] "-. Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale . la care sc mai adauga una (pre-scrisul). Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen.. in baza raspunsurilor. folosind ca instrumente.i urmareste. totodata.in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii. $ Administrare ~i scorare.:. general motric . Deci .1.. 3. propus.1 L.4. III Coniinut. in total. .. 8 Coniinui. Testul a 1981. Ii Obiective.ariile .ln felul acesta. Sanford si ]. personal-social. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale. A. interviul sau t estarea. se distinze foarte usor . Bagnato si T..3.. G. L. De asemenea. de catre R. fj Siandardizare. .. J.Spenciner. C1 cu un sistem de lueru mai complex. legatura cu acestea din urrna insa. trebuie mentionat faptul ca ele au fost create unor referinte bibliografice. en scopul a Spn]lDI programul de dezvoltare a acestora.. se corripleteaza foaia de profil a subiectului. La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare.>: -J '" 2. cunoastere : 5 Iimbajul : 6. en varsta intre 36 si 72 de luni (3-6 . Zelman. adaptare. Evaluatorii sunt asistati vederea \ . fie alt specialist.0 ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~ pe 0 parte. pre-scrisul . 2. utilitrebuie sa se faca en nrecautie . Neisworth.l . .eZVOlare aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt a copilului.

eronate. tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind . senzorio-motricitatea. <10 Siandardizare. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste .:L . Johnson-Martin. Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale. Hacker. 2. 1990. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari. M. Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masuTare si activitatile de invat are. numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log. B..alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare.2. in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva. copilului. deoarece . 3 = usor risc : 2 = moderat. 1 = sever. deci nu este etalonat.arii in urrnatoarele arii comportamentale : comunicarea. prezentat un studiu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro ~i alte persoane paraprofesionale.60 pentru alte persoane privind .colarii speciale * C'U neuoi . J)reSUpU11e participarea mai multor (team). Manualul subliniaza faptul ca. In acest sens. 'Pe de alta parte. social-adaptativ. evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern" privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune. f» Caracterisiici psihornetrice. . pot sa apara frecvent confuzii si . • C oniinut. Attermeier. se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct.dministrare §'l scorare. 7-c . Evaluatorii au. include.3. fin rnotric). S. 1&\ v ) .... 24 arii ale dezvoltarii.70. 2. in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea . studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul. Este verba de Iirnitele functionarii insa. un spatiu pentru a face coment. comunicare. . generalmotrie. cunoasterea. de asemenea.2. 717 * Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs 97 . Carolina Curriculum. Scurt isioric. [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap. moderata si severa se refera special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale. M. fiecare evaluand copilul comportamentale in baza extremitati 1 ("eel mai scazut") r individuale sunt transferate . ce orera 0 imagine vizuala privind . SPECS nu este prevazut eu norme. vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani.5.2.67 pentru alte persoane privind temperamentul. manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special). Numerele de De profil au urmatoarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise. relatia cu mediul. Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent. de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum. in masurarea copiilor. J. fizic (starea de sanatate).' de asemenea. pentnl pre:. Instrurnentul..) si anurne : N. «Cbieciioe. de Iunctionare usoara. incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere. de asem enea. Important. ceca ce priveste -oalidiiatea. este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri \ (CCPSN).

In urma scorarn se ajunge "varstei dezvoltarii".'le activitatii prescolare. care. rea. Testul t rebuie multa atentie si.2. ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice.. J.. Manualul forma tii privind [idcliiaiea si In se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment. L. Haines. Testul Gesell pentru ple:jcolari* " Scurt istoric.' J. au fost Iacute mai il Instrumentul folosit nu numai psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} . ci at unci cand va fi in posesia prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele . EI Scalele de dezuoliare Gesell * isioric.alonat. fel ca Sl in CCITSN.de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de . Acesta este un test raportat crit eriu. uc~orarea se f·' race m ce se gasesc m manual. c. Pentru prima data aceste introduse. Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului. > 2. In privinta continutului proprru-zis. Ie Obieciiue. Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell". ceea ee insearnna ca el a fost et. fi sau nu in acord cu cronologica a copilului. Iternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta. ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. arii comportamentale $i : aria motrica. ~i relatii personal-social. Test. • Caracteristicii psihometricc. 'it * 98 Gesell Preschool Test. asa cum s-a m ai SDUS. in primul rand. conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica. ' . in anul 1925. . Testul face parte din gmpul de teste tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre. de catre Arnold at unci si pana in prezent insa. . Testul este prevazut ell norrrie. informatia privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal.7.Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului. v 1\ 1 Tv" • 2. La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ". .2. "egec t 0 t a 1" .3. * Developmental .6. Gillespie. Manualul nu of era un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate . acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :. ce a cuprins 320 de si 320 limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut. §~ scorare.1 6 «Coniinut. "periormanta peste asteptarea varstei". de aceea nu este prevazut cu norme. J..area poate fi reluata in rea evidentierii progresului realizat de catre copii. . ~ Standardizare. fIl Administrare si searare. • Siandardieare. Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi.3. de catre un Clan format special pentru aceast a. '" . Ames si C. B.

-d. lata ca exemplu.ta ce poate fi folosit. autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil. dminisirare si scorare. varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale. comporta?ne'nt moiric general: "calatore~te" pe calea terata.trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet. in a utiliza obiecte :.va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate. Knobloch.utilizeaza ~ -r .a In vederea . Scalele lui Gesell ofera 0 standardiz~. La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini. de '" un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv : A a) com portameni adapiaiio : . Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare. cativa itemi 1a care.v 1 ~a "da-da" cu inteles: x cUVantnl '"11U nu" L 1 -l~ • Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta. mai ales pentru eel .de a identifica pe ee prezinta un mare rise deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de 60 de luni (0-5 ani). conduita m entala) pe langa conduitele biologice. utilizeaza "foarfeeele" pentru .arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar : . Formula de calcul este urrnatoarea : (II DQ varsta ma turitatii varsta cronologica X 100 a apnea 0 srcara.impinge bratele prin imbracaminte. c) comporiament metric fin: 'lV apnea prompt 0 bLa. Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global. La primul nivel. ~eci observa~ea a comnortamentului copilului inclus in anurnrte sit'uatii standa. Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale. pla~ eomportamente privind relatia persona~-soCla~. utilizand se Iasa singur jos. nu sunt oferite criterii foarte precise. La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu. -.cedeaza j ucaria san nu-i da drumul : . cei 144 rtemi eupnn~l sunt pur observa!ion~li. biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor. Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile.1 sarcim c~ mare forta de atractie pentru copii. In plan general. " lor in urmatoarele 'arii : d~zvoltarea Iimbajului. coeficientul 101 ... Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). b~zati.raspunGe dona maini . Gesell are marele merit a identifica situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au pe de parte. Cu 'toate acestea. se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este . ~ Continut. adaptativ. ]: . metric. :::lchizitiilor copiilor mici privirid ~l~. In cea mai mare parte.

Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si . . considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally.. J. . spre exemplificare. L: i\_.afective in care se dezvolta copilul. siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni. .imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie . S. .nurneste dona sau iarata 4 imagini.incearca indoaie hartia data. C6 ..prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja. M. La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A. In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru . la ordin. de .. Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa. 1978.da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest . inirebari in prcioare (rtdicat]. Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine... din care 6 sunt con102 ~ - C 5 Ls . .repeta actele care au provocat ras. E" 1993). .repune cubul in 10cn1 lui pe planseta. autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell.73. 1996). lata. -pune cele trei piese pe planseta ..90. AsHel. cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14' . - P7 2. J. . Ysseldyke.incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie.merge cand este tinut in rnaini : C2 . 1991).p1asarea scolara a copiilor (Shepard.arunca un cub in ceasca . C . : .spune trei cuvinte. ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de . 103 . c.2. se cobo ara pentru a ridica o jucarie. SlO .3. . construieste un tum din sase cuburi : . imita 0 trasatura . el nu a fost scutit de critici serioase.8. • Standardizare. S.. C3 . Desi testul a avut 0 larga utilizare. Gesell: "The first years of life" si "Developmental diagnosis". C. procedura test-retest. f010sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie.. . J. Grane. L. Salvia.de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory. luna a 12-a: PI . ABe teste folosite in practica de la noi di» iard psihod1:agnostica lu na 24: PI da cu piciorul in minge. deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate. Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare.a unui material usor de procurat ~i de utilizat. R. Lichtenstein (1990). Caracterisiici psih01netrice.

dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii. Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor.0 luna 1a 3 am.face fraze din mai multe cuvinte .2 Iuni la 5 am. L. 9 si 10 luni. -Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare. .e v P.urea si coboara singur scara. Ineepand eu varsta de 4 luni.determiria surprinderea gradului de influenta al mediului..18 zile la 30 de luni . p= S I 31 3 3 1 3 4 3 4 i 5 6 3 4 7 3 3 1 3 8 3 4 9 3 4 10 2 5 1 2 11-12 2 C· == L= 3 3 1 .. respectiv : P = controlul postural si motricitat ea : C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de' adaptare fata de obiecte : L = Iimbajul : S = relatiile sociale si personale. 1976): Luni 1-2 4 2 1 3 jumatat. .. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD).3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4. 8'. . nu numai pentru a ordona . fiind foarte necesar de altfel. Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. $chiopu.intrebdr» . acestea vor fi notate.i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic. Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii. 105 . 21 si 24 de luni. 7. .ajuta la aranjarea lucrurilor sale. 5.9 zile la 15. Intrebarile . Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U.) 5 1 2 1 2 1 2 1 3 1 2 Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P). not area se face in felul urmator : . 6.6 zile Ia 12 Iuni .5 1 2 2 2 ! I I J " 1 2 . Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor. dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O). Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani. 18. . examenul neurologic. L9 .2 luni la 4 am. Dupa un an si 104 Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) : Luna P _15 2 18 2 4 21 2 3 3 2 24 2 4 30 2 4 2 C= L= s= . ..se numeste prin prenume : SlO . : . . .

de catre Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost tradus lanoi in tara de catre L Nestor. 7. Aplicand VD formula QD VC X 100. lata si doua exemple: . pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani..8 -0. 6.1 29 zile . im joe colectiv .0. 6. fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza .0.6 ani pslholoqiea Acest instrument a fost creat. 3 zile pentru item . .7 0.9. 5.Pent i u calculul varstei cronologice. isi ridica in sus capul si umern . se subordoneaza regulilor jocului.3 zile pentru item reusit . 8..3 zile pentru item . schimband privirea.0 -0. reproduce desene schern atice : r 7. 106 + + + + + + . repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe .'7 .0. lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile.7 29 zile -:. exist a un grup de 10 probe sau rtemi.0. .4 . fiind culcat pe spate.5 29 zile . pentr« 5 ani: 1.9 29 zile -_ . distinge un obiect din mediul inconjurator : 2. se obtine valoarea coeficientului de dezvoltare de 110. ~ 2. ill" pentru it ern reusrt . reda expresiile prietenesti si de suparare ale fetei.L + + 10. reconstituieo marioneta. :re~ctio~eazaneg~tiv. utilizeaza ca unealta de Iucru un ciocan "matador" .6 0. flecCtvreitem este credit.5 0.3 0. atunci cand i se ia jucaria . In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine.2 0. 3. asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : 10.r nentru 1 em it -:.0 +29zile~. opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria..2 29 zile . concureaza • Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea a eopilului ell val'sta O~. 9.O. 10.11 29 zile 6 zile pentru item reu~it: 1 1. joe de rabdare (. 4. ajut at .4 0. ..0.3 zilepentrn item reusit : .5 29 zile 3 pentnl item . lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile. 4. Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului. pentru fiecare luna din primul an de viata..oarecele in cursa "}: 9. indeplineste s insarcinari . ' . denumeste un desen : 8.3 29 zile ~.0.3 zile perrtru iLLem L j . apnea cu 0 mana un obiect . J pentru luna a ti-a : 1.L" 29 zile .0. Z. gase~te 4 din 5 obiecte ascunse : 5.1 0.at eu un nurnar de zile. In felul urmator: ~ 0. v pe n t ru rrem it .10 0. . in 1932.3 zile .2 29 zile 9 zile pentru item reusir : -1 1.6 zile pentru item . -deosebeste sticla de papusa de guma : 3.0. pe care il priveste . . Astfel.:.6 29 zile .: . se ridica.

6 . 109 .Gangureste si vocalizeaza prelungit. 91 D.3. colorate. 2. gura. desenul unui cere. . -. Fisa pentru 3 6 ani.4. 0 mana. F i§a pentru. Fisa pentru 0-1 an. : . Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru.Deosebeste membrii Iamiliei c) . Deschide cutii si sertare.Poate . In ceea ce priveste continutul. Se taraste Cauta ~1 • l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului a copilulnl deficient mintal de dezvoltare - in patru 1a cerere labe. de straini.Merge tinut de .Urea - . . Fisa pentru 1 3 am.0-3. Ciumageanu (1980): ' 1. () a) J luni : 1 an: gase~te obiecte d) 9-12 iuni : .Distinge dulcele de amar. gradinifele sp eciale cu. unele miscari : din jur.11 + 29 + zile 29 zile 29 zile 29 zile - 18 36 36 36 zile zile zile zile pentru perrtru pentru pentru item item item item reusit reusit reusit reusit : . -2. . Eisa pentnf. fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta.Urea coboara treptele . lata si cateva exernple : 1.1.9 Zuni' . copii deficienfi minial.Incearca sa se alimenteze parul. .11 +. 1--3 ani: a) 12-18 Zuni: scara tinut de mana.Priveste obiectele in miscare . plecand de la lucrarea hiiP.11 + .Arata interes pentru ilustratii b) 18-24 luni : . . propozitii scurte. Arcan . b) 3-6 Zuni: . .11 2. eu lingura.Imita Incepe rasfoi 0 carte.Tine in mana 0 jucane dona secunde . Executa Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal.6-1. .Povesteste . 108 Se orienteaza .Arata nasul. sa Ioloseasca c) 24-36 ltmi: ..Intinde mana si apnea 0 . in spatiul obisnuit : istorioare scurte .0-4. 1984). . 3.

In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3. .. examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia. puncte 113)x 100 scorul standard Scorul standard: 3 . puncte (S. Cunoaste 'utilitatea lucrurilor. . Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat. pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele deficiente.4 Se considera (nr. ~ . N oiarea. Calculul scorului individual se face dupa tormula : ~ J..Copiaza Tombul. . st. a) 4 ani : c T. . reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exacopiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului. .L) A precierea cantiiatiod. Pe de alta parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii sale.v.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are performanta cea rnai buna. i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara.Ia 'DOTadul ~ sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei reprezint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%. din grupa de varsta inferioara. Deci. 0.4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte.) X 100 Scorul standard in care: Sc.3.4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva. 6 ani: c) 5 -Sesizarea lacunelor in figuri. 'lor fi unite cu 0 linie continua. reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva. 110 In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard. s. st. Punctele . usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara . Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte. cazulliniei discontinui. ii corespunde copilul. 5-6 ani = 149 puncte. st.s. Saritura Indeolineste 5 comenzi . (Sc.te linia mai hmga : Construieste un pod dupa model. v.. care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard.v. care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite. b) <1 5 ani: intr-un picior : SI= (nr. .Repetareaa 12 silabe. Pentru toate cele 3 fise. 111 rmn area.s. . atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei. Fisa pentru 3-6 ani : J . se f ace d 'npa v Calculul f ormu 1 : a scorului individual Se imbraca singur sub indrumare . fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perforcare ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire ramanerii in urma a conilului exarninat. atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre .Recunoa. ramanerile in urma-sunt. Se con. scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii .

verbal §i social-afectio. 1minge cu diametrul de 8 crn . 3. limbajul activ .. VI . consoane : -' pronuntia de silabe .activitatea de constructie : C VI -activitatea de reproducere grafica : C VII . precum : . imbracare.(preferinte active.activitatea de perceptie :. 1 creion si coli de hartie .. ]VI V .receptivitatea generala la stimuli. membre) . .. in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie.gangurit.imitatia . _ V V .materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic. 2.IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn] Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul (1977. 20 betisoaredin plastic. C· si operarea cu forme geome-· trice. C pe imagini). 0 carte eu poze colorate. M II .caracteristici calitative de varsta. vocale. (cap.1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii.ortost atismul . Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv : UUH~(_H verbala (recuuoastere. opozitie) autoservire (deprinderi de hranire. selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :. pu~c.entuZ cognitiv (C): C I . V IV .controlul vertical. obiecte) . pe carton etc.manifestari de independent a .]. trunchi.i . .. Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee. posturi de echilibru.tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd.motricitatea fina (motricitatea mainii). 717 113 .pozitia sezand. C . . cognitiv. Comportamentul motor (M) : M I . si in elaborarea rnetodologiei de investigare. C omportaJJ1.activitatea de joe cu adultul si copiii : S IV . comunicarea afectiva . V III. de 2 lungimi si de 2 culori . orientarea spatiala : CV .diferentierea reactiilor afective : S II . deplasarea pe verticaHL (urcat-coborat scara). 10 cuburi mid cu Iatura de 2.structurarea gramatieala a Iimbajului bit).5 cm.tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice .motricitatea in decubit dorsal (cap. AUt in selectionarea probelor.motricitatea in decubit trunchi.probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate. igienice). p~imii viata sub influent a factorilor social-farniliali. . Combortameniul VI V II verbal (V): . 10 poze IamiIiare copiilor (animale. S III . colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor . membre) . 4. M . rnersul. S-c. a 'din probe specifice. Comportameniul SI social-afectiu (S): (vor- 1.. J\1 IV . Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor.limbajul pasiv . alergarea.

intre 1 si 3 ani.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte. destinse. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni. pana la 1 an si.. esteposibila si depistarea unor [enomene de .. c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai scazut .unel~. aman area celor bolnavi sau convalescenti) ._ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta.inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu. mscns III tabelul de referinta.ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni. Copilul va fi examinat la.rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice . Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate.13 probe pe grupa" de varsta. Raspunsurile la probele Iolosite se "inregistreaza in fise individuale. 3 puncte pentru 3 probe. exprirnat prin lips a de r~spuns la . dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd . se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice. camera de grupa. pot exist a urrnatoarele srtuatii : a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei. trimestrial. care se compar~ cu punctajul normal I. . _ copiii din cresa care au reactii negative Iata de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii. copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani.~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :. cum i ar fi : _ cadru de examinare adecvat (camera linistita.' Important este faptul ca aceasta metoda perrnite aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global.in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte). b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale. _ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi. . . arstei. _ este necesara buna dispozitie a copilului. Test area elementelor de normalitate ale varster . Pe fisa . mobilier corespunzator . asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor. _ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci. totalul maxim fund. probe ale varstei testate.cronologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9. masa si seaun dimensionate pentru varstele 15 36 de Iuni . _ tabelul de reierinta. lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu. data implinirii varstef l~mare.. Pentru aprecierea cat mai corecta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at. Unele compon.aoans in dezvoltare. care se noteaza ficcare ~_~un punct iri caz de raspuns pozitiv. .pat.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator : a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna. ~~eferitor la fenomenul retard. J • 115 . cu punctajul de normalitate al fiecarei varste intre si 36 de luni : _ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvoltarii neuropsihice la eopiii intre 1 . devine posibila evidentierea perioade. cu tulburar! sau. Desigur.1 13. In partea.ll~ves~lg~t. relativa ramlinere in urmd. cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data. foarte buna : b) valorilesub 75 % indica . eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accenv r ) tuata.ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe. canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni.i 36 Iurii. deficienjeneuropsihice.gurarea unei atmosfere propice. pot fi examinati II). Setur~le p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~.

III. pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare . 117 .2. C. Diferentierea· anotimpurilor anului. ~i goodi!'€) : M. In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica.s. C.II. mersul echilibrat .1. 1..1..a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de .3.IV.3.2. euloare] : Identificarea unor pozitii spatiale. Intelegerea unor relatii necesare : Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate. ·C. mal'ime. greutatii C.gI'eutate. trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului. a) Comportament motor (M) : M.l.l.1. Reeunoa~terea sene. Activitatea C. pe varste semestri. C.I. Perceptia lungimii . . in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora .'I}~§eglnente : M. Eehllibru M.cunoasterea caracteristicilor de normalitate dezvolt area fizica si psihica. A.l.2. cognitiv.1. Pereeptia tempol'ala. • Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac. in ortostatlsm : Pozitie de echilibru. structii In spatiu s. . crv.1. C. ~dentificarea unor pozitii spatiale.terea iltilitatii unor obiecte : Definirea unor noti~ni' .Il .116 . ClV. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente : b)Comportament '~lrdor obieetelor cognitiv (C): . C. oeulomcterte : Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana : Desenarea dupa model a unor figuri geometrice. C. Percepti-. marimii. .4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee copilnl IVLIII.. verbal si social-afectiu. c. c.ale. generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara. Chitu.3.III. Diferentiereamomentelor zilei..II.IILL Miscari de orient are in schema corporala proprie.. 1980): .II. se pot aecentua in timp. 2. notlunt de orlentare temporala in aehizitle r .. Cunoa~terea de memorie zilelor saptamanii.depistarea din timp a unor eventuale ramaneri -in urma ale dezvoltarii psihice. M. M. Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul. La randul lor. nedepistate. C.varsta irrtre 3 ~i 6 ani). .n. Coordonare M. in raport cu 4 domenii de comportament : motor.I.IV.I.rII .r.l. Activitatea de reprezeutare unor : omisinni pe de~1 c. ' ·CIVA. .UI. Recunoa. Coordmmre generala cm.2. . Operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiuni subordonate. con- eulorilor.IV. . pereeptla Insu(Innqlme.

S.II.I.6. C.L1.2. VOl'bh'c. .3.. simtul ordinii. Deprinderi igienice. deprmderi ~1~auto- Autonomie In imbracare : Autonomic in dezbracare .III.1. grupate. servire : S.frecvent.III.IV. exprimare V.: . ~i limbaj chit: de V. Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire . Achizilia de eateqoril gramatieale: V.cnt SJ. S.boli. Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma. -'. cum sunt : . cat ~i parliaZ. S. V.1.1. Relatii eu adultii si copiii.7. soetal-alectiv (S): d). aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global.1.C. S. Operatii de gi'mdire.r. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara .IV.. pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea. 2.Cmnportam. individualesau colective.I. notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta.. III. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor .a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele : I. urnarul ' acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta.II. in raport cu cele 4 domenii de comportament. S.I.IH. Helatii eli adultii §i eopiti. rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in examinare .greutatea la nastere. pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale.III. II. traumatisme in arrtecedente . metoda Iavorizeaza : 1.1.lI. Utilizarea unor categorii gr~maticale. fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor. Executarea unor sarcini casnice.4. Asimilarea simbolului numeric.ltetivitatea ~le joe: S.IL1. V.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general. 'torii pasi : . Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni. relatarea povestiri pe imagini. tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare .I. prin examinarea individuala.2.IH. Folosirea vorbit Reprcducerea de poezii. Limba] V. j ocuri de diferite tipuri.area gradinitei. Recunoa~terea de litere. . l\ilanifestari de Independenta. nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : . Dupa cum este structurata. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica. J' -7 J . se 'efec'tueaza. c) Comportement verbal (V) : V. . eoreeta : pluralului. S.de 1a 3 1/2 la 6 ani. a) aplicarea tuturor probelor de varsta : 118 .

S. dren. daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale.Psychological Apphcatwns. Lntroducere in psihodiagnostic.. Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar. H. J. Soc. Principles. Assessment Longman. 15.. I. Houghton J. editia a II-a. MN: American oj Early Associa- 2. 1996. second of Young 1994. North Billeriea.. N J: Programs for Education.. A. Baltimore: Paul H. Testing. e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica. 1976. J3ucure~ti. Spenciner. A. edition. n. l\fN: ll'e~on.1.'I:A: Curriculum 'H. 1977. I.a varsta.. Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda. Bagnato. Attenneier.. Hetzer. Gillespie. . Mifflin. New York: (5th ed. Cohen. Bucure~ti.. 1978. Gesell preschool test.. (R) diagnostic inventory development . Bucure~ti. 3. Theory (2nd ed. d) compararea cu punctajul total. services (SPECS).dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni. Brigance North Development. Diagnostic Ittventory Billerica. . adecvate de stimulate. Brigance..subnormaliiaie psihicd. Nunnally. A.T. He. caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade. Chiriac. in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit. inventory. interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination. L. Guidance Service. G. B. A. . J. Intarzierea poate fi globald. 5. BIBLIOGRAFIE Knohloc~.). Aprecierea .Stevens. tes. 1980. J. Houston.. C. Salvia. Allyn and Bacon. care poate fi: normalitaie psihica (valori cuprinse intre7510001) . MA: Curriculum: Associates. 1'. 1\. . Chi~d deve~opment Be. Buhler. F. TX: Developmental Evaluation Matierials. Br1:gance.). 1. J\f. 1992. 1987. S. CMt-and s.. 1979. Tipografia 120 121 . 1990. Hackel'... Malone. Brookes. Neisworth. BJ'iganee. L. L. Edit. '0. Rosemont.. 1. . B. 1980. R~. Nfa.. centajul individual. Psychometric McGraw-Hill. Chilu. S. Assessment 1991.b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i- viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}: c) totalizarea numarului de punete. Haines. Ysseldyke. Ne~'i' York and London.. cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente.. M~dicala. H. Boston: Uni- $chiopn. I. Minn6apolis. Romana de Cercetari Psihologice. M. N. indicasi orienteaza catre rnasuri. . Clli~u.. childkeod.l. 1940. C.. }.. Nestor. A. 1990. calculandu-se pro- Kindertesis.Metoda Cit.havlOr SClence Systems. H. GregorY'. so. Jolmson-NLal'tin. The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs. System to plan earl)' Circle Pines. J. Chiriac. E xament£l evolutiei psihologice. H. 9.. Merucala.. History.. Ames. Edit.. v'ersitatii U. 1991.nual of developmental 11agnOSts: The administration and.Revised.

caracteristici specifi:e. pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1. intarziere in dezvolt are . fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor). de' regula. a . depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator. 0.dezvo. de regula. Trierea (Screening). De asemenea. Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi.n ~rupv mare de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta. raspuns~l :. cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet. ]. parinti . greu recuperabile $1 chiar irecuperabile.a dupa cum s-a mai precizat. actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale. Se worbeste.i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon. complex.. in cs. I A. de exernplu : normal..:~h?diagnostice. ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national. Spenciner.i $i teste~e tip "screening" ($i. de fapt. a cauzelor unor deficientc. Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului. In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests). Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers. deslgur. Ideca centrala este aceea ca.2.·PROBLEME CE APAB APLICAREA TESTELOB DEZVOLTARII IN LEGATURA en DE lUASURARE 1\. Ioarte important este Iaptul ca. de intervenjie. specializate in utilizarea terapiei).~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" . precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari. .litate ~e cr~teriu.I. teste~e .en: telor constatate.. desi nu putern. La randul lor. ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente p. de recuj)erare.c{iI T . cadre didactice. 1994): 1. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor.oanele.generaliza. De altfel .iJ. -' . mai ales. astfel. prezenta unei dizabilitatietc.~1. OblectlVele instructionale. la un cntenu (cnterzon reterenced tests). mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca.~lfare a dezvohanl:. dupa cum se va vedea. rezultatele si performantele o. anormal.. de existenta unui grup (team) inter multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului. Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu. caraderistic este faptul cs. 122 Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic.. necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen. in cazul testelor de masurare a dezvoltarii. de la 0 comumtate' educationala Ia alta. avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic._ . une. ~UIn ar fi. In cazul testelor de mas. de compen~are a def1. C~a. de$. sunt rapmtate. cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare. trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical' -. in urma testarii se presupune un program de.ele ?u. testele.tam. L.btmute de li. Cel mai frecvent. a. In cazultestelor tip "screening". prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave. ra. 'testele de :na~urare. t erapeut i) .

de aCJiunea de mas~rare. Aceasta etapa include m asurarea . pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta. ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali. . .. relatiile sociale. de ~asurare . apela. ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice.. 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':. 3. H. care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : . acesta a fost sau nu eficient.7. rezultate ill urma observarii comportamentului la (este cazul de masurare a dezx O.C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos~ si a serviciilor educationale necesare. de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun.1tCLd~)s- control (Checklists). implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomandarilor privind actiunile familiei asupra copilului.( pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te L . el trebuie aplicat indeaproape a se evit.a aparHia . . s liste copilului este verificat si t estat freerezultate. in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta.necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija.. 'L 124 125 . 1983.ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor. obser:'atii: . deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m. Asadar.. Progresul . Eualuarea programuiui care inseamna.ll dezvoltarii psiho-cornportamentale. Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik. Ia ce varsta s-au format.ta de istoria cazului ("case history"). Odata ce a .:lepnr:derilor si achizitiilor comportamentale. 1986).1. se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale. de fapt.Foa. utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening".ul de al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt. Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari. conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad. proceduri si strategii de predare-invatara etc. ]}1. este recomandabil ca. vazului si auzului . precum si la al~e aspecte.n. folosind instrurnent. implicanrin. . to are mai ales la : a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate.la interesele copiilor. este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul. . Obiecti. care deprinderi vent si. cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca. S1.i astfel in procesul masurarii .i Ca rezultat principal al actrunn de tne~e.}. Se poate. Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate. Se T l. "istoria cazului" cuprinde informatii referi. in functie deficiente.include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului. 5. totodata. stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~ ~X inceapac. logopedul.elo~. privitoare ._v. sa se ia In consideratie inforrnatia furniza.in tirnpul aplicarii rnijloac. Deci masurarea. .arii. psi~ologul. De aceea. ale copnlor :.. precum audiologul.]. ucreaza echina iar mernbrii echlpe.e specializate.. Este \Tor?a.1...1 ':::ld . In procesul de masur ar« a dezvoltarii.rte rmporobservarea conduitei copilului m timpul eva. pro~ecde actiune si irrterventie. Moniiorizarea progresului. 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale. Planificarea unui program de aciiune educalion~la' . ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti . ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale. presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff. . 2..

informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale. . timpurii referitoare la dorrnit? .:::: 1 .--:. I I II I -'I-'~II~-" -----f---J--!--. Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare.. Limba materna . .. I·~ ...... .. . .:::: . . Doarme noaptea toata i I I ~ I 810'l 8 I 'M I'Mq II'.I~.::. lui Battelle..:j 'T'. motricitatea tina si generala.-.-Iz_3c_t_. . nevoi fiziologice. Dorrnitu >=' . Relatia cu copilul . I .. Adresa ..! I I I I I . dormitul. r.' rude etc.te~enta (vecini. ..--1-. I I'"I' .. . . ~ .. a I se hrani singur I 11--11 I 1-' "I--I-~':--1--[ I '-1-. .multe arii comportarnentale precum : hranitul.1~:~si~~afU.2 I~"' if' IZ ... <II '" . .~ ..::ll 1 I . la apetit sau la anumite categorii de aliment~? ' II.a _ I i9.. auton. nivelul de .-. 1 ... Lega127 .I' getelor ph..~I·-·. t--.-< I'T'...: I I 1 'Cine aplica lista de control .-'-1-... II c<")''_'.l De asemenea. La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal. -·"'--'----'-1-1 I.M (""j r< .limbajul. Copilul . . ..oma hranei ..'1 11---1-' -I--i--I i I '4'. .. . Desigur. ~ IIIV) ~ I >=1 I .J~ 'I~I '''''.::l _ I I. . la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului...::l 0. .ca..0\ . Utilizarea . Hra nitul mancatul S..--1--1--' -.----1 !--'_I_I I I I-.I ~il~~catul: bibel:on' /2.. \~.. I.__. .. 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila.-! I 11--1---1--' IIII i ' \' I .._I_1 ' i I [ I ' --..::l ~ ~ 1." 1 f I I 1-1 1 t hrana . Kalesnik.. Lipsa de somn .de. comunicarea si interactiunile sociale... autoarea acestui instrument (J.. 1 1. Cine raspunde ..1 . cum ar Ii.Varsta ..-< I.'-Du-· rata nului so~progno- ---'--'---'1 -1-.tul.--I -1--1--I I I !7.. . .__ 'J..~-~-t~-~-~-I-' -..nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) . 126 Cosmaruri probleme . cum para t cevade mancat) I~_. It-- Is... .. ..::l .. ....' N cO 1<') cd 'T' cd I Z i . . jocul... Bautul I I 'I cea.M'<') r< I'T' I Itr) I~ irr- I ' H ~ I 'I I"r- I '.imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar.. imbraca. Procurarea .... Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai . I o. Sex.-..l . .. ... Data si 10cu1 aplicarii ...1 . Apartenenta etnica Alte Iimbi vorbite Conditii speciale sau dizabi~itati .-.. ..-.--1--1--1--1----1 III IIII ! 1-· 1 . . .::l . ~ II ~ I-.-.::l II I I i~ i I ..).. .-1 13...- II \0 .' 6. . a (ex..>-i!r0 I'~~ iII~.. .' ~fil~~at I I I. .•• I /' I 'I I CHECKI~IST pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat. 1'.sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor. lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului.. <') 1 .... .~~=' ····I~!_t~t2 dintr-o ~ __ ..N cv 1<') cd [' I I'T' cd 1.. Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format.g~aIr~e--..'--1-I -- 'II. I' . ... cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al.

. " . Alte .--I--I--I--I--I--.--I--I----I ! I I ! Ul.~~u I. pentru II I Iucruri ' I I --f-.:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I! In.. -..· 1<-'1.Ls. 1 I 128. Intoareerea ~: ~~t~ parte ---11.I recte . .rg:::".. .. I I==='--. Merge pe tri1 I~cleti '_.-.' I ma.nca 0 I" 1..-< IN cd I"" .1 __ .: .:i 1 '''-< q '1l(')1 .1'217 '2 iii *2 1'13 .§11}'2\. J ~o~~~~~~~.~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--.. ..I I' -- 1...-< .. .... ': o:bit --j-- -i_~ I __ ~~ .. I !.2 t-"=: C\! <'0 cd "!"' C\! -.. Motrieitatea ~l fina l'a 0.__ --1-1- ---1 117: A~u.:::.-__ m_mge mare 1 118. Tale eu cutiI ~~l) (ex. Lipsa echilibrului .." . --1- I --1-j ===1==='===1 12~~~~f~.. ..I _..~~~~_~~~_1 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte. .1'2.:i I 1 I I q t-.--1--1--1'-I I I 1 I 1 II I I . eehilib~1l1 21 Tine un ereion sau pix 1 pentru a desena I120..:l t r-i IN II~..-1. 1 1<-'1 . la zgomote 125.. .. p~i- _ ---- ---------1 \ II 24 .i I I I I I! I I __ ' 11 I') I I I I -- . P~inde 0 I mmge mare . ! li3Pu~~~-:.__ ' dar I I ~1 in teles de I i ca tre straini I I 129."T bazala "'1"' llO.. Nevoi fiziologice I'1''!'2 I ' P Z I i--- !.. 717 de utilizarea limbajului ? 129 . Ga'sirea UI10i=-i--I-i cuvinte co.:i 10\ .'inatul sub control I 0 -I"'t' I \01 '2 '"7'2 .._--J----==I=1 ~~~te ~~~~ --1- I~_i--_I-_'- Alte probleme timpurii fiziologice ? privind satisfacerea ' nevoilor singur ·15.:l . ...__ ' I ._1__ ./ IZ i I I I 1 1 13 < 14 ._ -- --'1-I I I.2!.. A sta in ea" pul oaselor " Htra ajutor· --112._A_le_a_.. "" Tremuratul .. ~aTi-_=. .-. ... . l28 Alte probleme tirnpuriilegate £-c.=== --.i'i I I '2.8 II t.. I ~.natul 'Somn greu Somnambulism . I.) I 1 .22. 'I.i A-si tine 1 1 . I I j------+--.. I _ ~ I _1_9.I ___ I I I I ' -- I--1-.lte.::l I I . " : I I 'III I '--I --I --!'I'--I-.2 N 'I 1 00 1"'1"' \ . 1 I II I [ II I cd "'1"' cd q 1.E [~.dadaetc.1/'_'___ 1 II .. :pj:onuntarea primelor CU-I 1 vinte (ex. ._ __ 116. rna..I.! I r I !' I I I I' I' I Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii? Caderi Irecvente . .2 "2... Taratul pe I • III. Apucare slal12L$ ...

. Temperamentul Ji dispozipia lrnist. .it .. . _I__I__ I__ ' Ii. I 'I--I. Iii : : I III I: 1 I ! 'I Iii I : I : ' i 145. ..::i r] . Diferentiaza propria 1 bracaminte . fericit. Inchide-t-er-moarul 35.N .-- __ 1_.j I~ c.::':! lilJ.. iritabil . I I I I I I' I I I 1__ 'I i I I legate I. I~ ~ I ... --l--I-..-....~ CUI ) a1t} copn 130 139. 33.~.. " ~ Alte problerne timpurii de imbracat ? .__ I i . " .tctiunealll<'j.. !~~flide nas36.. I ~. __ I . I~..s If-"s i~ I I. ~... " • referitoare " la .-'-1--.... Lnformaiii su-plimentare : copilului: suprareactiv posornognJl IVII.1.j Arata inter~~ 1 fata de altll 140.-< ~ II ..~ j-"s '" N c.). cine va IIIIi r~' 1~-'--I--I--l--1--I-----~--1 ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j in eu eu I I I f -'I I j [I . . ! J] . sociala I 10 .. Imbracatul 30. cornumcarea I.. ..~-l--I--! II I II i. Face 1 pocniI I I I-... I I I I I I 1__ I I I I i! I .-< .:.I i~_' _ _ ~- I__ I__ I__ I 1 ' I I I 1 1 1_. camasii 32. IN ..I --. I )42.".J r- ('f)~0\81!~!l~ -.~:~~~r l--I--I--...I I~'8 Id. I I 1 I I I A.. I I '--I __ I__ j II I I I I i I \ I__ I ! i I r I I i__ I I I l__ il iI I I~. interactiunea . ... : I I Iii I I -':3.I--1-.--1--1--1--1 I I I' ' era puncte de vedere opuse Of i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I i.1 .j "" iZ I /1 f '.::1::::1 c.IN 'I~ II~ I l<'j ·..--'1 -1--1-1 1· -'. .__ 1 1 I ! I I I I I 1 ! 1 __ I ! I !' ! I I I I ! I 1 I i I I I' I II ' I " I II --I--i--'! I Iii I I ' 1 i..--~I--I--I-.i ....-__ 1 __ 1__ -- i' I I I I I I i I I -"I.. I' i 'II Alte probleme timpurii si comunicarea sociala P .... . 1-1---" 1 turi 37. Cunoasterea di...-< ~....1:8 11'21'ta .J E I~ E 1:'2 E 12: E ~I~ J ~_~ I ~ \ I I' I I I I I r-0 . l' ante e 91 ne-! voile II i. '211 '8! i '211 '2! ... joac. Se..::. Ii lasa pe al- 144..J~ 1"'11:~ i ) .. I 1 I .Interactiunea] I si cornunicarea I sociala 10 ~ I 1 i.m 1 .ea setelor pantofilor f~~:. 1 1 --.jI Inter<.0. .. I im-I I I -1--. fara anxlOS .' :.__ IIii _1.. /\0 .j i ~. • ..j :<0 c. ..------1.-ectiilor stangadreapta 34. IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~. ..-..I-. ... ~~va I j .--I~--I--I il I I' Se 141.. I ' I~''''' I·.l__ !__ I I I 1 __ 11 __ :__ I I I I I I I I i II I i 1 ! I I 1 I i ! I' ! I I I I' ! i I.adultijoacasi persoane varsta 1'1 1 I ~1 I ----.-/--1----·-[ II . I ..I I c. de ce? 131 .. rezervat .. Pune. sr 8 I I . \ • I IYI!. Respecta re! gulile unul joe 1 I---'-~ 1-' tii sa-i cunoasca dole-. t . . fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului... e4 • " . manifestate timpuriu? Daca da. Leaga sireturile de la pantofi 38. ..l-.. ..VI. Imbracatul 31._I. ''_'' I'·r-< C'O . I .' __ ..

Brown. . 1\. nu face asta . mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta. . rnotricitatea bazala si fina.Centrele sau programele de tratament medical. Kalesnik. . a inceput sa faca asta.In cadrul programelor de interventie timpurie . 2. Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare. . interactiunea si comunicarea sociala.In cadrul familiei extinse (exemplu. barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni. incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an. educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. de ce ? C. b) anteeedentele medieale ("medical history"). . . 132 In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale. auto-ajutor. Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare.B.eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului. . . 5. 3. Are multi colegi de joaca . Foloseste periuta si pasta de dinti. aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul . Exemple de itemi: Copilul meu : 1. . 0 forma structurata de cule133 . 6. Funkhauser. . natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei. Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta. . Se spala singur pe maini $i pe fata. . P. a avut temper tamtrums A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da.In vecinatate (cu colegi joaca. cu persoane ce au grija de alti copii). . stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor. fara ajutor . El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si. face asta uneori. daca este posibil. unchi. j. 1994). de ce si in ce fel?" Dupa cum se poate usor observa. . . dormitul. In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent. . Se irnbraca singur. Gruenwald. de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?" "Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da. . . cu mat usi. 1988 (apud]. Intre. Vincent. Broome. . 4. vorbeste ele . La acestea se adauga cat. Se intreaba respondentul: "Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu. . dam ca exemplu. Stie sa-si scrie numele " . Miller. ce apartine autorilor L. . comunicare. C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : . si seniimeniele : at copiltd'lti de a-fj~ emo- Ie tine in el . . nevoile fiziologice. . ]: Davis. veri. bunici). . plange foarte mult le exteriorizeaza . Vorbeste in prezenta unor persoane straine .La cresa sau la gradinita : . 'vorbirea si Iimbajul. Stilul timpuriu.In grupurile de joaca structurate si supervizate. . . pana la 5 ani. K. L. care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier.

Starea nutritionala In general b~na a mamei a fost ---=~--~-----------i-- i! I I ji I I Z . .1 I'--1-. Varsta . . . . specificati) III ---I--I--I--I--! I ! I I I Iii I 9 luni 1 i B. . . Travaliul si nasterea au fost grele I I Mama a luat anumite drozuri ~ medicamente (specificati) sau iI' I 1-- I 1 I I' I I i I I I 21. f !-!1----1-".-. Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ? < • • • • • 9.-gradul si frecventa) 5. Mama a suportatltoartemult'stres fizic 10. .-1-1 I _I__ I I__ I I 16. Mama 0 (specificati) toxemia -4-' . !-. Perioada perinatala . I I__ !__ I I ! ! I I I . .:s en- I IU " i :. . . Perioada de sarcina a fast suportata 1... specificati) Ii! 1--1--1--1--1 1--1--1--1 I ' . I I I ! I ! I I I !I \ . .. . . . Sarcina ~ fast precedata de un avort (sau mal muIte) . I :0 I ~ I 8.confrunt~_~~'cu. .terviului . . II I I I I --1--1--1 --1--\--1 ! I ! Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala 'Copilul . .ecificati) -1-I 1----.. 1 1 1 _... .1-)' I . boala /__ I I 2. Mamei :i: s-a facut anestezie I nas ter« I __ pentru 1__ I__ Ii' !I II! iii I__ I~I. Mama a fost supusa unui puternic stres emotional 11. . anumite condirii speciale (specificati) I '-----1--1-I I_'_~I I_-1 __ IIiI j . " l-. .i \ II dat medicamente pen- -1-1--1-1 I ! I Iii --1-' . . . . Perioadaprenatala ! \ I . History) poate fi autoarei. Perioada gravidiei a durat (daca nu. . 3. . 14. . . Gra-Viditatea a fast planificata 12.LI __ 17. II. . . . . Cine ia interviul'. . Perioada copllariei timpurii. . Mama a avut 1-. postnatala : 4. Travaliul a fost provocat Mamei is-all trn nas.. Mama a fast insarcinata pentru I prima data (daca nu. Alte limbi vorbite.:::c_----'---':----'-· se . i----~-. . . .! i -I I 1-1--I' I I 1--1--1 I ! I i I .i I I ' I 22. . " Apartenenta etnica . Conditii speciale sau dizabihtati. . ..'-. Limba materna . Mama a consumat 1_1_1_1 __ ' uri alcoolice I II I -----1--'----1-cat __ de 1[I I..\!Nu 'J I := I . .-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-. . .--. . Dat~ si loculIuarii in. Relatia cn copilul . . .a informatiei (Intake Form for a Medical oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea reprodusa. Fa~l~a. Z~.. ... Perioada perinatala ----------t• 6. I -1-. tn familie exista o'boala"(specificati. . . . I I I I . . . anume: Perioada i I Da \ I. . Sexul . Mama mult) a fumat (specificati 'baut 3.::l II Da Nul I (spe- L Mama a avut cificati] a avut 0 infectie virala .-'1--1 -I II 1' __ [ __ i__ i__ II ! Z 18 RIG) r-e I~ T I' greu 1__ .tere 19 Cat a durat travaliul (sp. . .i. 2. _I I I 18. fara a fi necesara aprobarea speciala a Acest model cuprinde arii generale si 1. " Adresa .1 I I I i I If i 134 135 . Responderitul . Perioada prenatala . . . . i S 15. .

Imediat Nu U Z 0 0 boala ~nta i1 0 1__ 1 .I I 1---1--1--1-I --1--11--1--' i I I III --1--1--1 I ! 1 I SO. A fost\l'gasi un defect cardiac -"--1'l":r·- 'or 1- un murmur cardiac 0 cu --_ infectie a •• '/<Il\l ' I iI II ! '-1-'-'-' IIII I I I I I 54. 1 _ 1 I --1 1 I' I__ _ I 1-- 11 -- ! pirator sau ventilator 44. Copilul a fost pus la un aparat res1- Copilul a cantarit mai putin de 2.l Da Nu ___ ~ ~ -r-r-r_\__ I I ~ I ~ :5 ! ~ U2~ ~ I _::l i l..I . _- 46.--'-I_-1--_ ' I i __ I I I III. Copilul a avut adesea diaree ' 47. -.:l I I' 1 __ i zI i § Q. Copilul a avut incompatibikitate Rh I -- -.-_ [- Ccpilul a avut diaree i~ediat n~~re Conilul a fost ranit valiului 38. Copilul s-a nascut cu 40 ~opiln~ s-a nascut cu de medicament 41. Copilul a avut anemia celulelor rosii sanguine) (deficienta 49._-1'---1-1a fast I dupa nastere copilului s-au adrninistrat medicamente POSHLU" iI- I- 1- l----c--I- Cum a participat familia dad prezenta? Copilul a fast prematur eu cat) I __ I (specificati . Copilul a avut alergie (specificati) 55. Copilul a £acut dependent a de un ! medicamen t -- I -_. Copilului i-au fost administrate dicamente (specificati) me- Copilul a avut asfixia (inconstienta datorita lipsei de oxigen) . Copilul a necesitat un incubator 43.I .---I Copilul a fost nascut prin cezariana Familia a fast prezenta travaliului si nasterii in A fast utilizat forcepsul . I ---1-1.-- 137 . Perioada 42. A fost detectat transfuzii sanguine interventii l- facut (specificati) i~" 52. Copilu s-a nascut 136 in timpul tra. . Copilului i s-an chirurgicale 53..I I I II ! Da 39.) ~-----=----------.2 kg (specificati greutatea) Copilul a avut probleme respiratorii Copilul a avut de oxigen) hiPOxia-(dePTiVa_re 1. Copilul a vomitat 1- I! de mai multe ori IiA' I 1. Copilul a avut icter (a fost galben) Copilul a avut bastru) Copilul nasrere a cianoza (a fest a1- I ----1.. Copilul a avut un atac de apoplexie 45. Copilul a necesitat I SI. -- I- Copilul a avut atac de apoplexie vomit at imediat dupa dupa 1___ I j 1-I --1-1' I I I I I' I I 48..

79.al LarZlU s-a bine cap.l ~ fast odata lov~t Ia cap dar m.~ ~39 . Copilnl a fost separat cauza adcptiei de mama din Ia alt spi- \--1-- I 69. 81." 1--\--\ a avut mereu stari l tere eli testul a fost verifieat (specificati scorul) Cli testnl·\ a fost evaluat (specificati scorul] I 78. infectie bacte- I 1 58. Mama a avut complicalii I 77. \ -. "duPa na. 70. Ca9tigul in ina1time normal . 73.-I- I . I I 67. Copilul a fost diagnostieat (speeifieat. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului i 65. Copilul a fest transportat tal dupa nastere . Copilnl I \-\-\-1--1 I I I I I I APGAR \_1-\. Copilul este predispus Ia a avea duJeri de cap .' _ 1 (specificati colici 59.Da Nu 56.- 83. Copilul 57. Copilul urechii a avut a avut un ritm at avnt un ritrn . 75. 80 . .--11-.-- de mancare a av ut si are si acum ' 0 buna 60. Castigul in greutate normal 74.'_i!.--I . copilul i 66. I 1_"_1__ 1_' 1__ -. Copilul a fost hranit I 64 ~~1l~a a fost 1_-1-I \ -- 1__ multe sanatoasa I 76.i)! ~-----_6~1.--\ 1 \ . infectii ale Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei eu biberonul dupa tra1__ _1__ I -~ 1 i- 1163. COJ2i~. Copilul a avut ciuperca eu 0 1--1-'-1-1-:\--11. Copilul a fost diagnosticat ca prezentand 0 conditie speciala (speCifi-1 eat._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s I I 62. Copilul BNPAS \ 1 68. Copilul daHi a dezvoltat a dezvoltat 0 0 0 infectie virali I \--'_:::_II--._) boala 72.. 71. 1- IV.

"" 1'88 . Copilul a fost tratat in su. se supara foarte repede 86 Copilul a avut si inca are probleme ' I --1--1-.ilu}a fost tratat tritie III treeut -lC-l2-. _ \. _ 1__ --I '\ I I II I 94. -.>1 ati dori . 96.ul a avut ori are probleme ear.11ele vederea sunt raspan. I! -. Copilul ---- Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ ~.:'-I- un medicament 0' lunga perioada deLimp (specificati) (specificati) osoasa ii.l' ---1---! ill 1\ 1__ 106.__ 1 Respondentul este irrtrebat : "Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?" "Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?' "Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?" "Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu . I' '( _ 89.__ '_! I i I II 'I II i 99. este letargic 1. I " --1--1----. pl&uge usar.. I I' I I I III 8-.----I I.'~":IA. Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I I 103.__ l]l fa~ilie I ----. I -1--1--1I I I I I I 92.:::-_~-----"'---'~-__:_. (ei~ meningita) 0 pentru malnuboala serioasa (speci- ' 1--1--1'-.'--'--'--I!. 0 fractura a fost imprudent inca este 'foarte . Copilul are un nivel energetic seazut .--I I I .c. -__ __ . indispus. _ -_ (specificati i 91.--1--/--1 I' Ii . 1-. sa adaugati?" c) Iamille. '-'---_-.. . Copilul a luat I--I. p~ob~eI. 105. Problemele cu auzul sunt raspandite I. Copilul tinde .infectie ocu 3:E_a 1--1 J 101. sViri de dispOZlt1e oSCllante are \ I..s~ fie. C~p._. . ~~!. '\ Copilul este foarte senzitiv . Copilul a fost spitalizat cand si cat).---.--1----: Ii 95.' 88. Copilul a avut ori are probleme cu rinichii I ----------- -._. aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie.--- _. II 1--. Copilul a avut . daca este 140 141 ..I des- hidratare in treeut pentru ii. I I ---- eu auzul I~~opilul =--------._-are astm . Copilul a fost serios ranit ficati) 104. Copilul a folosit 0 substanta pradoza (c1arificati) 100. .-C-'O~ilUl avut a.?I dite m familie III) eu vederea " Copilul a avut 1~ 0 -- '-- --'I--1 __ .. i I' 93.

0 cale informald. J. familie cu un singur parinte. C... 1989). nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg. J. 143 . validitatea convergent a . biseprecum si de la agentiile si organizatiile guvemamentale si neguvernamentale. 2. servicii profesionale. corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso- i) suportird. .vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I. cn un instrument de masurare a bunastarii generale si . Trivette. fideIitatea test-retest .'ajamilial (posibilit~tile de ajut~r din irrteriorul familiei}.fidelitatea half-split . la randul lor. 1984) cuprinde 18 iterni. cum ar fi cele financiare. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale. Leet.intilor si al altor membri ai familiei). Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate : > . 0 cale [ormald. sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie. suport . Scale. nivelul socio-economic al acesteia (venituri. J.fidelitatea pentru scorurile totale . V. unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au .· (apud Kalesnik. Resurse financiare. interviurilor cu parintii sau alte persoane.57.95. Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala.. loialitatea. E.Scala pentru suport familial ** (Dunst. Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: . M..63 cu un instrument privind raspunderea in interventie . al doilea. Mitrofan . Meredith. Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':.. fidelitatea half-split .. prieteni. folosind instrumente de mas~~rare. H. posibilitati materiale). Adjustemcnt Survey. Iiecare vizand un anumit tip de suport familial: _!.52. care.. statutul profesional al pa. Primul lDst!Ument.. urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor. parinti vitregi.8tire educationalii si culturala a parintilor. 1986). Partner si R. mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale. se obtin 2 indici pentru. C. D. natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D. membrii comunitatii de apartenenta. organizatii sociale.91. De asemenea. > * The Family ** The Family 142 Stenqhts Scale. posibilitajile si neooile familiei. cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social. Olson. Iidelitatea test-retest . in baza dis~utiilor. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale. ordinea nasterii Iului.. Ingrijirea copilului. cum ar fi. pot fi impartite in dona categom. W. * Family Hesouree ** Family Support Scale. indicaniveZ1Il de a}~[de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse. J. stari armonice sau conflictuale.' . Suport extrafamilial.. Timp pentru Iarnilie. persoana ce are grijii copil .85. La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1. apartinand autorilor H. provenind de la rude. Articole de lux. Jenkins. modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului. vecini. Resurse speciale pentru copil. La randul lor. Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : .75.92. H.Scala resurselor [amiliale * (Dunst. Irati vitregi)..fidelitatea pentru scorurile totale . itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost. 111 baza raspunsurilor la itemi. 1987). de exemplu. 1992). ii) suport extrafamilial.. Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata evident a .

. nu ofera inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare . E. Norelius. Ca modalrtate raspuns. ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare . cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii.83 pentru dezvoltarea copilului.Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham. II. R. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala. . .. K... a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti.. Turnb all .. precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin. P.Rev'iztdi * (Robinson. Fewell. . S. In 1981.. Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument. . A. . este Iolosit perrtru D. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences. Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate. Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat. ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta. Schilling. ceea ce i-a deterrninat pe 1986). . S. acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti.Revised. Schinke. R. relatrilor personals ~i maritale. parintele specifica numarul de contacte eu indivizi din fiecare arie. Pn:vind neuoile Simeonsson.. R. §i siresul Chesiionarul ce apartin Chesiionarului re(deci 0 buna validit ate convergenta}: . ** Family Information Preference Inventory.. Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului.Inuentarul neuoilor pririntelui . comunitatii si vecinatatii. j. R. 1\1. contine 35 de rterni si identificarea nevoilor parentale '" [amiliale * (Bailey. \. H.surse de sprijin...64 pentru durere.nala si familiala S2£7'SeZ. gasirea si utilizarea a n01. F. 1988). prietenilor. * Family Needs Survey. 144 identificarii parinte disponibil din partea specialistilor. functionarea farniliei... Din nefericire.33 pentru dezvoltarea copilului. liald .. Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice. DeRosa. prietenilor. precum: a preda copiilor acasa . Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar. Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: . M.717 . se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului. cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. aspecte financiare. fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii. P.. R. A. Nici pentru acest instrument autorii nu ofera date privind calitatile lui psihornetrice. 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii. datorate mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. euprinde 54 de suportului social pentru $1 este destinat * Parent Needs Inventory . Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte.I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [ami** (Turnball. 1986). sprijinul si cooperarea cu specialisti. 145 10-c. .87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: . L.47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest). planificarea viitorului.__ 6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei. R..

este una din cele mai importante sarcini ale practicianului. C1). de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa. referitoare la practicianul care apUca iestele : .ales daea. Sattler. moiivajia. 1989. G. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare.mar fi.al doilea rand practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p.sa ~e svlI~~ta confortahil. Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul nnc. fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului .. tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici. trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie : . 0 1. care nu au rabdare pre a multa. J Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii: 0 pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f. in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului. suficient timp si pentru aCeaSLclcategone ae SUblEKtI • 0 0 • . in functie de tem. Wolery. . utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie: t~:np:d de.alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu.oa:e sa ~ece~ILeo. L.erament. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti . '. reactie .1 simplu.. de otncei . L. afectat conversatiei si jocului ' '146 2. printre altele..mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l.e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui. care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp. validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata : ..inderendenja. .experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri speciale. . N.eopilul poate avea un interes scazut m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau. Iinalizata.porogramata.stabilirea :. inainte de inceperea actiunii de testare. fara de familii. trebuie consumat suficient timp.ele . sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata... 1987.~ce . instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}: . A - 1: v. Inainte de inceperea actiunii de testare.ulU1. Pentru un bun practician.1 s. deoarece el. oere atlOna~e ale subiectului iar. Peterson. care sunt distrasi foarte usor etc. . referitoareIla copii : " ~ a s~ jirz. Mo. pur :'. s-ar putea ca u~ copil sa nu se srmta bine :'. . f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala.e de. de exernplu.obos. fiirid necesara fie 0 pauza.reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului > si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni pentru a usura actiunea de masurare . Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari. . pot fi folosite diverse p~-o. Cohen ~1 L. -:. D. m aceasta perioada dorm. cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc. de exemplu.multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey. nu-l place pe exarninator : rob!em.organizarea maierialelor.edun.' mai . nu p~?-te fl. este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir147 .'l.1988). Bo. unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test.i meniinerea raportului C'U subiectul .eaZa: c?piii mici obosesc repede. . sdndiate . in. . 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii.nu spuna acest lucrn : .pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1'.. de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9Iesionala. in primul eel ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerint1"d lati .

. Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments.. 111-125.). liei pot fi foarte anxiosi in legatura.). R. de aceea. OH: Merril Pubhshmg. referiior la [amilie : constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei. in Child: Care. J. J. Publisher. copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul"). D.ghths _of. Stren. Austin.. V. Broome. H. 8. Schilling. A.. 3. 1987. R. L. 1982. 17. la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari. F amities. deoarece membrii .1988. _ aprecierea diferenielor indi7)idu~le. R. G. School of Familv and Social Sciences.marea independentei copilului (de exemplu.. Simeonsson.. San Diego. 2. L. ed. The case History.v. 111 FaJmly Relations. 12. 1986. 313~323. M. 1994. Assessing and Screening Preschoolers. Romero. \Volery.. L. 10. H. New York: Guilford Press. 'Psychological and Educational Dimensions. K. ]\IIiUe!'. J... Kirkham. OH: Merrill. 1. 148 149 . Allyn and Bacon. Bailey.. Peterson.. Columbus. J. 9. . 5. 1988.. 4..O]~bade nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului.. R. _ timp suficient pentru imparia:. A. The. eariv intervention. D. 1\'[. B.... . J.. 13. I.'i~ special a parinJilor. D. T w. Nuttall. 1980. Longman. M. E. Vincent. Olson. Assessingin!ants and preschoolers with handicaps. N. K. Family Support scale: Reliability and validity. est. . Denver: Love. D. Parent Needs Inventory (rev. Family Sirenghis Scale.. parents with retarded children. M. Columbus. H.)71-375. L. 1989. 3. C. CA: Jerome M. Davis. Kalesnik. P. F. K. Columbus.. 12. E. :4. in School Psychology Review. H. Health and Development. 1984.. Family and Commasnity Wdlness. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia . Developing coping styles and social support networks: BIBLIOGRAF~E Abbott.L. Jenkins. c. 16:' Tlll'nball. 1994. Schinke. Health and Deoelopmeni. Leer. P. OH: Merril Publishing. S. Sattler. DeRosa. St. ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului. Assessment of children. L. 15.. 1. Dunst. Early intervention f01' handicapped and at-risk children.). . Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education. S. J. Seattle: University of Washington. Madison: University of Wisconsin. Speneiner. 1988. Dunst. H. diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare. 1986. 6. Bell. • 13. H.. C. SEFAM: Supporting extended family members. Norelius. practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia . 1983. assessment of child and adolescent personality. Sattler....il'ea '~njormaji~i. R. An intervention outcome study with mothers of handicapped children. Assessment of '} oung Children. Fewell. P.. V. J.. Knoff. 1981. 3. 1986.. J. 45-52. 11.. Partner. Measuring the adequacy of resources in households with young children. Bailey. professionals and excepiionality: A special partnership.: . eu dezvo~t~re. J. 12. New York and London. Furkhouser..oplh:e lui si en rezultatele actiunii de testare. TX: Parent Consultants. in Child: Care.. Paul. in E. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program. Tumball. 7. Fa1?~ily a~se~sment in. R. 391-398. La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica a psihologului. J... Cohen.. B.c:. Journal of Individual. ¥ereditl~.Grnenewald. Robinson. Knoff. Kalesnik (Eds.... MN: University of Minnesota. Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists. A. M. Brown.

.. 1980).1. Este yorba de testele care sunt folosite mal frecvent in practica. Testul apartine lui P. in ordine alfabehca. Bateria de rnasurare Kaufm~n etc. in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare.). DE TE STE E 3. Pana in prezent. incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani). .atile copiilor. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap. clinici etc. . P. EXEI\iIPI .ntar~a v~ fi facuta.Scalele lV!cCarthy pentru abilit. Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii.vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada pre- 3.. vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele 3.1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce.revizuita (vVISC-R).1. Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru abilitatile copiilor. Apoi. 3. Pr~z. 151 .. care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei). :~:::. E. Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL ~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre ~lferentlere :. Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940. 1960. 2. 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive. de asemenea. inclusiv varsta adulta) . J.Este cazul III primul rand. ]. Masurarea inteligentei 130 prescolari Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru . Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru).1.masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L).. vom include. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell. Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri. cu intentia de a fi 0 extin. Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta. Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a). . De cele mai multe ori .. 1940). ~ ._The b~g fioe" (Marele cinci). Este vorba cele 3 teste mentionate anterior. Astfel. Scala de hllteligen!a Cattell * pentru eepii miel a lui • Scu~/t isioric. prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R).denumit . A. in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell. avand m vedere denumirea lor din limba engleza. printre altele. scopul principa:l al acestui instrument * Cattell Infant Intelligence Scale (CnS). el a fost'revizuit de Z ori respectiv. . Gregory (1996) adauga un alt test care. La toate aceste 4 teste R. Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC). dupa parerea sa.te~~r~. va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de 150 Y~Tolantatll. Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii . Obiectiue.

S. De asemenea. Desigur.. M. respectiv. La fiecare item. N.. mai ales.. Testul apartine autorilor Alan S.~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard. din 1940. a rnanipula obiecte comune etc. Continut. in sen_sul ca.. rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni. nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. Kaufman. R. Kaufman si Nadeen L. 1993). In 1980..ca1a Bayley.i scorare. insa modificarile facute (ca.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. CIt luni . w. In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si validitate. de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual.Scala de dezvoltare Bayley. testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in .. Conner. scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta. 153 . in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Siandardizare. el estenesatisfaditor (Hooper. E~antionarea a prezentat mari deficiente. inaintc de orice. a urmari eu ochii mintii anumiti. Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala. Ramane. L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC). . Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii. Desi cuprinde si 0 scala de achizitii. Daca. cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de. E. P. In' concepti a autonlor. si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala. . D. Forma noua a scalei. de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui.r . 1986). in 1~83.. Saccuzzo. testele Gesell. de altfel. De aceea. ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan. A.. • Obiectiue. In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni. cum ar fi.. totodata. In concluzie.De exemplu. uti. din punct de vedere psihometric.. 1983). • C aracteristici psihometrice. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni. ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman. fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste. stimuli. ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva. dn7inistrare:. K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at b copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani. . Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel . inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si. un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m luni. Kaufman' si el este public at .este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici. R. Scala Cattell (varianta initiala) contine . S.2. de exemplu. Pentru aplicarea completa a testului este necesara 0 perioada de timp de 2030 de mintue. eu cat copilul este maimic. scala este supusa unei noi revizii. R. en atat tirnpul aplicarii vtestului creste. intr-un fel. raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-).1. Desi revizuit de 2 ori. cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36 152 • Scurt istoric. testul nu a fost restandardizat din 1940. urmare a revizuirii din 1960. Umansky. cel ce aplica de testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet. varsta mentala (MA) si coeficientul de inteligenta (I Q). r ' 3. deoarece se poate aplica 111 . L.

precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5. 2. 3. Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii.• Coniinut. . Dupa cum se poate usor constat a. 4. OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor. 2. . caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre '21/2-12 1/2 ani). Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani). Ghiciiori : copilul trebuie sa.l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani. 6. ~ 5. Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e.fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca.toate varste~e). ! ani) . Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le . 1 3. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::. Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani).em~ nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal 154 bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani). . j_l. scalele nu sunt in ceea ce privest. Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani). .de numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator (se aplica pentru . .e numarul subtestelor pe care le cuprind. tot tlm1:t:m numai partial in campul. La randul sau. 7.~ b) Scala de proeesare simultana : 1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) . Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1.12 1/2 ani).-. 3.perceptiv al copllulUl (se apnea copiilor de 2 1/2-5 am). Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani). anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~. in aceeasi succesiune. numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}: 5. v.e unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1 12 1/2 ani).-. Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta. Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) . 6. in asa fel incat aceasta sa aI?ara. Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste : 1.. repartizate astfel : a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala : 1. . De asemeriea. 4. 2. Tnielegerea textu. subtestele nu sunt aplicate toate . Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste. Serii de fotografii :.

mult peste medie : 110-119 -. parintilor Ca 0 particularitate. 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati. v. ' Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de. De asemenea. in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor.Triunghiuri. .cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii 156 157 ..79 . statut socio-economic.medie. . cational al. Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea.mult sub medie .. R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl. Scorul brut .pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :. respectand criterllle. adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan. 1996). au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite.simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului.atoarele subgrupe: peste 130 . selectati si stratificari in funetie de: sex. Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte.tuturor copiilor._ Seriile de fotografii. ~IeCt.Miscarila rnainii .1 . fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei moderne (Gregory. ".. se pot despnnde urn. Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor. ED Standardizare.~ulmannalnlui. Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S.3. In medie se apreciaza ~a.1 19.a este de 10 si d:viatia s~andard -.extrem de cres~ut. Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com.. .A. varsta. se poate calcula scorul unei Scale nonverbale.129 .Memoria spatiala . Ace~sta ~cala folose:.COPll de aceeasi varsta).. din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii. 120. sub 69 .89-sub medie : 70 . cuprinsi in programe educationale speciale. III Caracteristici psihometrice. La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ conse verteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane.Analogiile matricei.peste medie. 80. ce sunt prezentate foarte dar in cad.m intregime.. regiune geografiea." (p~rf?rmanta. rasa sau grup etnic.Li san incorect (0 puncte).:. cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea. B. 90-109 -. se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia. testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e. tare are valon mtre .1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160. .. comparat cu "seorul scalat. . r " r ) . statutul socio-edn. .U. . scorurile scalate de la s\lbt estele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale.. v In afara eelor 3 scale. APOl. In ceea ce privests fidelitaiea. marirnea comunitatii de apartenenta.Recunoasterea fetei .. cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani . indiferent de varsta: l\h1:1tedi~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~.5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani.te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul. . lIP Administrare si scorare. . Este vorba de subtestele: . ]. m Iunctie ~e varsta copilului. altor .ext rem de scazut. Din punet de vedere calitativ.

0 pentru Procesarea simult ana si 3. standard a mdsurdrii . ~~ Referitor la valid£tate.0 . c) eroarea. Obrzut . Mai mult.1 5. A. Kaufman. E. Shaw (1984) si A. raport cu varsta copiilor si anume: . Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~ a) [idelitatea "half-sPlit'.i intre .93 pentru ~colarii mai rnari : . D. E. L.6. pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu .. Kaufman. S. rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii. Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati r in invatare .72 si . coeficientilor.87 .pentru subteste.88 pentru pre.cu varste rruci.colarii mici.1 .. StanfordBinet.8 pentru Procesarea secventiali'i.Procesarea simult~na. respectiv. In ceea ce priveste valoarea SElVI.94 pentru copm scolari .la copm pre.: . pe de alta parte. .rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului. plus Scala nonverbala] a f?st irrtre . ]. R. si copii retardati mental dar educabili..7 psntru . situatia se prezinta astfel : valori Intre 1. intre . la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre . Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre158 zentate in cadrul manualului.cola~l..:~ariaza in. Pe de alta parte.. Pro~ ces area mentala .86 . valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera. se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama. t. . L. . 159 . . J.. valoarea medie a SEM este 4. ]. . . Kaufman.80 si . validitat~a de construct 'a bateriei.' . 'in general. Chatman (1983).85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale..~~te intre .... 4..i .87 si .4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale. pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta.. 5.. respectiv. 77. Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC.6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4. ele sustin.colan. Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala. Ele vizeaza 3 forme ale validitatii : a) uaiiditaiea de consiruci . S.5 pentru Procesarea ment ala. ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii.. cat . pent~u . vVillson si S. Reynolds. Obrzut . secventiala si simultana. . b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii.0 pe~tru Procesarea secventiala. valoarea medic a SEM este 5. A. \iVISC-R. vVPPSI. V. 1983. 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa).. In cadrul manualului sunt prezentate. Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C.>1 . Cooley si Ayres (1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si. care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC.1 5.83 pentru pre. L. Kaufman. Astfel.83. . 4.1 .89 . cum ar fi. _ la copiii scolari.. .9 pentru scala de achizitie.~ pentru copiii prescolari si intre . ~.i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice.1 si 1.

Kamphans. A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman.. in Acest instrument psihodiagnostic este rnasurarii nivelului intelectual general. J. R. Strommen.. 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler. Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare.' P. J. Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse. coeficientii de corelatie au avut valori moderate.. McCarthv Sl nublicat 1972. I'llemoria uerbald : pentm partea I. . copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani. U J . 111emoria picturala : copiii l:. Testu1 cuprinde 18 subteste. Jensen.intre 6 luni si 1 an. c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K -ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e.A$a dupa cum aparr chiaro din t~tlu. 1982. Bateria pentru copii Luria-Nebr. testul intentioneaza sa ofere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabilinentru invat. alti autori.aska. precum si a capacitatilor:. A. a fast creat de catre A. E. .pentm *lUeCarthy 10-(. care. un test poate fi considerat a fi de.are. D. iar pentru partea a II-a. testul K-ABC. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz. J. s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor. J.. 2.35 si . . Sternberg. 1984). Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie. avand in vedere precizarea facuta de A.l anume : I . \:V. . Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I. Vl. 1984.68.. c. ele fiind iritre . Bateria psiho-educational. 1985). In ansamblu. Oehler-Stinnett. Scala vel'bala : Ia 1. L * Scurt 1·ston·c. R.. 1984). 161 .. 1990. M.i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass . A. cum ar fi.jj v Obieciioe. copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte s: 3. 160 concluzie.a Woodcook-Johnson (partea cognitiva). lor. ~ . copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator. 1984. Pe de alta parte insa. Anastasi (1985)' si anume.. sunt grupate in 6 scale:. A... 1988) . desi relativ nou. McCallum. R. S. desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei.1988. Testul pentru abilitati cognitive. i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley. Naglieri. copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar. F. Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor. J.i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact. achizitie numai daca este strans legat de un program instructional. J. Karnes. In siarsit. Das.. de catre The Psychological Corporation.717 Scales of Children's A'hilities (lUSCA). b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie. ~ Coniinui...

numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale. 6. Succesiunea notelor muzicale. Memoria numerica. 3. De asemenea . Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde. 4. I V. ce au 1nt3. culoare si forma.1- 1. Scala eantitativa : 1. 4. Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste este capabil s. oferind "opushl" (de exemplu. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare. copilului i se cere sa prinda 0 minge. numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. Gruparea concepiuald : copilul clasifica cuburi in Iunctie de rnarime. cat rnai multe fructe san cat mai multe legume). i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a . 162 Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala. Desenarea unui copil : copilul deseneaza unui copil de acelasi sex. Memoria verbala : 4. . VI. 3.i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) . Coordonarea braiuhoi : pentru partea I. perceptual-performantiala. 2. 5. A nalogii: copilului i se cere sa complet eze pozitii. i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator.i sortarea : copilul este solicit at S3. Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) . 7. Memorie picturala : 2. Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) . Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri . Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile. uncle sub163 . Scala pereeptnal-perlcrmantiala : 2.partea a II-a. 4. Numdrarea :. trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e.>'_d'< anumita categorie (de exemplu. 3. 5.Vara este tar iarna este ". Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple. Scala memeriei : Scala memoriei cuprinde 4 subteste si in scalele anterioare : l . i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a. cum se poate usor constata. . Scala motriea : 1. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite. Scala eunoasterii !Ienerale III. 2. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon . 5. II. Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator. 3. cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub. pentru partea a II-a.. cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior . 11dmorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre e in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) .

l. Testul se adrninistreaza individual. "Analogn". Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa . PIC:?. desigur. pentru unele dintre ele. Perceptual-Performantiala. pentru copm se toate testele. administrarea incepe cu primul i . necesitand 0 buna cunoastere a lui.partea I. care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16. "Coordonar. "Orientarea dreapta -stan~~". Larasi.. ' privind nurnarul " este sub 9 puncte. "Memoriaverbala" . "Actiune imitata. de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani. Perceptual-Performantiala.partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2. "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata). Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut. iar ea 0 exceptie. ca 0 regula generala. -b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare.~/uj ) . Cantit ativa] sunt insurriate J ° 164 165 . Ca 0 regula generala. anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle".subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai in cazul in care scorul copilului la subtestul ..Memoria rnumerica " . cum ar fi.pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle". . . pentru majoritatea subtestelor aplicate. "Intrebari referitoare la numar ".K-JiBC (de 0Q-\ 'T .·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi".rului". sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste.pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ".erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale. . Motrica. "Gruparea conceptuala" . "Fluenta verbala ". "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a). precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. . mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani. precum si exemple. \VISC-R sau. Cantitativa. "Desenarea unui copil". De exem plu : .}'demoria picturala'". existarid .". c& T • Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ". total de aplicare a intregului test este. Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle". Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala . destul de cate si ele. particularitatilor de varsta. "Coordonarea bratului " "Desenarea unei hgun . "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2. "Rezolvarea problerrielor tip puzzle". pentru a reduce cat mai mult subiech.oria verbala ".Vocabularul in imagini" (partea I).. Datorita. 'tot usi . . Scala cunoast." se nU111aicopiilor cu varsta de l a 5 ani in sus. "Succesiunea atingerilor". in medie. d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde. Memorie. Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale: Verb ala . c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel . si cat eva exceptii: . . Administrare '}2: scorare.ea. I:\ ertth . "Mem.pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total. "Numaratul ~i sortatul ". se specifica un punet de plecare (altul decat primul item)._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri".teste £ac parte din scale diferite.subt estul "Orientarea dreapta-stanga.

032 copii. normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l). • Calitdii psihoJnein:ce.niernd : coeficientii au valori in tre . Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : . preferint a copilului pentru anumite sarcini. in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel). lata. ]. GCl are 0 rnediede 100 si .3 pentru Scala cantitativa. medie . intervalul este de 1 an. cu 0 medie de .. Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate. rezident a rurala sau urbana: Copiii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului. meche. 2 1/2 5 1/2 ani.92.88 pentru Scala verbala.Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10 iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78. peste medie .. b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre .normal. . Esantionul a cuprins un numar de 1. B. Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu. 4.81 pentru Scala cantitativa . de altfel. sub medie .84 pentru Scala perceptual-performantiala.89 pentru cele. . alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute. intre .60 si . folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat. 4. Kaufman (1983).i . eu medii de . peste 130 120-129 110-119 90-109 7079 exceptional (very superior) .practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A.. E. regiune geografica. fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: . rasa. 1996). Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv.93. in timpul aplicarii testului. Standardizare. distribuiti in 10 categorii de varsta. Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului. e) eroarea standard a mdsurdrii . . sicare sunt valorile fidelitatii rezul. dupa un interval de timp de 0 luna.' .96. retardat mental. superior : normal.respectiv. apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii. . intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani. nivelul ocupational al tatalui. 4.79 pentru Scala motrica . Aylward.1 pentru GCI: d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest. 1991). 90 si . sub 69 Daca asa cum s-a precizat. Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor . valorile acesteia au ea medie : 3. recomandand precautie. 75 si .4 pentru Scala verbala. I . marginal. . Pentru copiii mai mici. observand. Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor..ari lor efeetuate: a) fidelitate privind consistenta i.0 pentru Scala perceptual-perform anti ala. 4. Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile. . 80.ase tipuri de Index. Kaufman si N. nurnite Indici (Indexes). in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory. (II 166 167 . Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani.90 pentru Gel..7 pentru Scala motrica si 4.89 . ' tate in urma cercet. sex.« deviatie standard de 16.5 pentru Scala mernoriei. Pentru Iiecare nivel devarsta. lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) .

au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar$1 gruparn lor catre McCarthy. special analiza factodetermine se confirma sau nu existenta celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy.70 neritru Indexul sdalelor verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et. Astf el. in urma unui studiu efectuat pe un lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani. 169 168 . si motor. 61 .. Pe alta parte. prescolari .i Ia aUe 2 teste..:. care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet. : r ' rnai multi au incercat. Fom'sSant. au gasit numai 3 factori : general cognitiv. Ulterior. pentru GCl .41 S1 .. In vederea deterrninarii s-au efectuat studii pe grupuri foarte .. in mod surprinzator.JVI). (1990)~._.acaI. T. R. folosind metoda analizeifactoriale. GCl. De aicj. ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii _. Dna dintre cele . Keith si M. Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta testul \VPPSI: ' ' b) pentru determinarea ualidiidti: predictive. verbal.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a. in urma unui studiu . Astfel. pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet. De asemenea. corela.:I si IQ Stanford-Binet (Forma L. au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe.mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel. 1996).uarrd. lata cateva ~.. mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (noscolare (r = . (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra. porceptual-perforrnantial.. verbal si motor. . mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. M. Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. si. in practica. recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory.s: tru nen . "Watkins (1980). i~tre. pc un grup de 31 copii s-a constat at ca. un grup de 35 copii au raspuns la MSCA . <11 bLU diil e t uat e : a) pentru -oaliditatea concurenid.mici copii. Z. Bolen (1980).efect.fost urmariti de catre A. anurne : general. ]. aceeasi C01)ii au . Lynch si Branthwaite (1984). s-au obtinut urrnatoarele ale : irrtre . R. acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). Bolen (1984). A. M. MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite. .un studiu un lot de copii de 4 ani.. au gasit 4 faetori ~i.5 ~ni.81 pentru Gc. Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA. odata cu aparitia testului vVPPSI-R. A. L.dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru scoala si achizitiile scolare ulterioare. Massoth. Massoth (1985) care a gasit. rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : . au testat 33 copii. de aceea nujiot Ii t rase concluzii foarte clare. 'Wiebe si O. FSI Q al testului \VPPSI.60). Levenson. N.etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 .a si Benito. L. Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari. Purvis ~i M. De altfel. E. Trueman.te scale intre motrica.

L '. ConS~ntl. ~. istoric. 7. Sealele pentru diferentierea abllltatiler * .l. .are.v b. .l. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1i2-7 am st.a nonverbal (subiectului i se arat a rnai J I J si _Q est. . mai ales a celor cu difieultati de [nvat. D.a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ . <. m. bili .orle Sl ~. el poate fi aplicat pe snbiecti de 2 1/2-18 ani. component a scalelor arata l~ felul nrmator : Subtestele pentru pre~colari: 3. subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si. C. ' . Scurt noua pentru individual in 1990 a. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a din me~'lOn. 6.. La randul lor. ' * 110 Differential Abilities Scales (DAS). . .~ . COpleJe. alta..' rezentat de catre exarninat 01 : rl Consiruirea stnf'~7tUYi1:3 ( ani 11 luni) : eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru Mutrici 0. In ceea ce priveste varst a . soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot .. 1990 britanice de Este yorba de 0 achizitie relativ grupul de teste psihologice .: 1990 b). 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en. Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s. v . . "exceptand pe cele de achizitii~eolare. D.~lr d: 4 imagini sau desene. cuburi (2 1/2.. rr.3. > .ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a/raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] . C. Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rnasoara abilitatea privind Iimbajul receptiv.__lLal.v v Subtestele pentru seolari : 1. testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor.rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}: .1' 111'um) .administrate vederea masurarii inteligentei (Elliot. Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 . este vorba de 0 revizie a Scalelor abilrtat]. pentru copiii scolari.j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze • C Ll I intelesul unui cuvant p. subiectul trebuie sa. " Obiective. subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului . .dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}: ~ 2. !?.varietat~ de abordari teoretice" (Elliot.b ~nasoara. Concret. b). al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior). 1. subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator din cuburi de lemn .SoaI'0. ~ la. De fapt. . S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an. a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~ 1 s: pT~zmta uun.l a. C omtr-uc{# din. . v •• 171 .1. ..' .i ~ v Gcn~ 1]_ :::.~op~aJ. 2. A~a cum se specifica in cadrul manualului.4. blht~tea motorie .o. v .. Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare. 0.1 abilitatea de a pera cepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model). ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate).4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale.1 1 abilitate C d:Jl_. ..'. e Con/inut.

fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj . Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi. . operatu bazale. utilizat in eadrul unei propozitii si repetat. 3. 5 Similariidii (5 . '1 1990 b).17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia.17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect. Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) .i 11 durata ea opus un cartonas cu sau secunde. 2. Deprinderi numericebazale (6 ani .17 ani si 11 1uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] : 6. copiilor eu varst a mtre 6 ani . ' . i se cere sa citeasca 0 serie de . Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani . subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator. . (subiectul.8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele . trebuie sa arate.ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere. 5. Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani17 ani si {i luni) : mascara abilrtat. set de imagini. in cadrul .. cuvinte). . trebuie saunarcheze. 2. cienteior cognitive (Elliot.. 173 Subteste diaguostiee 1.17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera. Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani . desenul care 0 completeaza eel bine) . 'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (47 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman.17 ani si 11 luni): .uvinte care sunt prezentate pe un cartonas). dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere. pentru fiecare. cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) .Ia structuri compuse din figuri abstracte sau din numere).tiilor mentaie .ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda . Citirea euvantulz£i (5 ani .17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata 2-9 care i-a Iost foarte repede ante- nor :. cat de repede posibil.ele au fost pe prirnul cartonas) . bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic . Caft dintre . Ortografierea (6 ani . mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec.multe matrici si i se cere sa aleaga. pe un mai multe -17 ani . Testele de aehizirie seolara 1. ~CD. Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari.

65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni.alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ). acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat. La unele subteste examinatorulpoate sa.i Similitudini : 2. pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala.31/2 ani .determinate de varsta copilului. Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie. In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul ofera directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte. de fapt. daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori.invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat.5 ani :. in mod optional. A bilitaiea uerbald : mascara si cunostintele invatate iar subtestele conceptele verbale care Iormeaza acest grup sunt . la faptul ca examinatorul poate. tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului. A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL (.si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului . Este cazul mai ales a copiilor maimici. Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani . care necesita masurari si evaluari suplim ent are.) Adminisirare )'i scorare. . G.. in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste. L. Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. Astfel.i 11 luni) : 1. Spenciner .17 ani si 11 luni) : s 1. trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice. Spre deosebire de alte teste. punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . In al doilea rand. L.. administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen. numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability . A bilitatea raiiondrii nonuerbale . intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani. 1994).Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (. Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala . pot fi adminis175 . mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care .GCA score). T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate. . A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii. Tirnpul necesar 17·1 pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni. itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul. J. 3. Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale). Selectia extinsa a subtestelor se ref era. Din punct de vedere tehnic. Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] : 2.. Acesta este bazat. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global.

Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul .ate~ GCA este intre .:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri. • C onfinut. Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de . Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile..esteia .. <1t 3. nu il vom prezentain ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce seaza inteligentei 1a prescolari. 90 si . aC'..=: un numar 3. urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler. baza carora se un Scar combozii special nonverbal. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1/2 si 6 ani. B.f Stanford-Binet (a Precizare prealabild. R~ L.dizabilit ati severe. . centile si scoruri standard 100:. h 19a 6 C). Ia randul of era 0 estrmare a performantei copilului 1a diferite subteste.. exceptand pe eel cu.. cunostinte sociale... 1985). regitibf:a geografi~a. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani. 177" 176 .717 Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale.475 de copii. .8~ Privitor Ia »aiiditate.!.la randul lor. s-au gasit valori ale coeficientilor intre . d~ s~b~ecti. ~J 1. 1989): a) Ilatlonamentul verbal: 1. \iV. Betz. ]. aDartenenta etnica. 10.aIl. ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata . educatia parintilor . Astfel. lY.:70U U. exprimarea verbala. De altfel. In general. llit" 198C a. inforrnatii factuale.. estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh. Manualul ofera instructium privind scorarea 'care subt est In narte.1 Scala de Inteliqenta editle ) . ~ istoric. Din lipsa de norme specifice.89. T R \ Sattler. Esantionul a euprins " Obieciiue. ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a -testului. eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:. A * 11-c.80. sunt convertite in T (media = 50 si . Intreaga scala cuprinde 15 subteste.88 91 .70 91 . unul dintre cele mai cunoscute teste din lume. verbala : Inielegerea: reflect a intelegerea verbala. . Scorurile . e:.i a~hizitiilor. J. cand au fost publicate cele 3 baza aplicarea lui (Thorndike.sunt laudabile. ce poate fi locul GCA... dezvoltarea vocabularului.!-.i SD =. E.perioada prescolaritatii. scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei.. \VI Caracterisiici psihometrice. Scorurile sunt en scorurile ahilitatii care.trate subtestele nonverbale.. prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda. c~tegorii. sub . pentru prescolari. hdeht. Scala de inteligenta Stanford-Binet. -desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea. Editia a patra a testului a in anul 1986. inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita. Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta.17 ani si 11 Iuni. coreland rezultatele 1a DA:::.asel~e~ea. V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive si intelegerea.94. Hagen. care. repartizati astfel functie de 175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani . Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici.

cifre : evalueaza memoria auditiva scurta durata si atentia : 4: Memoria obiecteZo. discriminare. Cantitativ: reflect a . mentul inductiv. perceptia vizuala. discriminarea. 3. conceptele matematice :. Serii de numere : mascara rationamentul logic. reprezentarea vizuala. 3. Copierea : mascara reprezentarea vizuala. aterrtia . ration am entul inductiv. exprirnarea verbala. '4. insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. deprinderile calculatorii. nttionamentnl lliductiv . perceptia vizuala. A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala. . analiza vizuala. 4. if:. exprimarea verbala. lYIafrici: ovalueaza vizuala. cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice. pentru detalii . intelegerea verbala. rationamentul e Adminisirare 9:i scorare. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali. concentrarea si atentia : 3. Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata. coordonarea manaochi . 2.experienta cu numerele. vizualizarea spatiala. concentrarea.l~ . Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie. concentrarea. Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul- :lUmar tatelor. In aplicarea subtestelor.oate in exarnmarea unni copil. c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e 1. b) Ratlonamentul cantitativ: 1. 2.. perceptia vizualizarea spatrala. b) nivelul plajon' (ceiling level). experienta sociala . examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume: a) niuelul bazal(ba'sallevel). perceptia formei. niciodata nu sunt utilizate t. care este un scor standard 179 . Lndoirea si tdiatul tiala. concentrarea. . discriminarea det3liilor esen- d) }Iemoria de· seurta dnrata e 1.L reusit" sau "e~ec " . Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph· . rationamentul inductiv. ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice. si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare. Pra:tica a dernonstrat ca. analiza structurii.1 calculul. Desi testul cuprinc1e 15 subteste. rationahdrtiei : reflecta abilitatea spaanaliza vizuala. coordonarea vizual-motorie. in functie de rezultatul obtinut precum.)corun eli Scorul udrsiei standard (SAS). inc erearea :}i eroarea. Scoruril e b rute sunt transormate f . inductiv. r tia1e. Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului.formatii factuale. in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii. flexibilitatea.3. logic a . 2. 17~ atentia. discriminarea. pot fi aplicate pe un copil u~ d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore.: refle~ta' intelegerea vizuala. abilitatea vizual-motorie. Pentru raspunsul la fiecare item se " . in medie. at entra . formarea conceptului. memoria vizuala. Memoria pentru. memoria vizuala. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si.

in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI.' Una din adresate acestui instrument psihodiagnostic consta faptul ca nu permite compararea \ r. valoarea de . Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica. 0. de subiecti (normali.si F. care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical. S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . au fost dupa un interval de t. rarea rnargelelor .Nemar. Pentru cei din o Siandardizare. E. in baza unui singur factor cornun . .. Astfel . al nivelelor de varsta (Mc.89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale K-ABC.. Lotul a cuprins un numar de 5. de asemenea. situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati . Cantitativ.80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozitla Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler. hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai JL deterrninarii [ideliidii» test-retest. Memorarea margelelor. scorn rile varstei standard sunt in sco ruri cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit. @ @ C aracteristici psihometrice. ' Referitor la ualidiiaie. s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de . existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice.ell media 50 si deviatia standard 8. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980. Examiner's Handbook". 71 si . sexul. rnai ales copiii 1a [ideliiate.. Analiza structurii) : o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular. prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari. studiile efectuate pe' diferite grupuri .' j grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficien- 181 . mai ales. Delanv. pentru copiii rnici. primul rand. si alt ul . cu dizabilitati de invat are) demonstreaza. .91 pentru scorul compozit. De asemenea. apartenenta varsta. 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. marim~a comunitatii. care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16. de 0. ..80. efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC. Memorarea propozitiilor.89.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica.i ret ardati mental pentru care . doua unul . nivel al consistcniei=inierne.77 pentru subteste : intre . 71 si .88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii intelectuale. Cantitativ. 1942l. Pentru aceasta categoric de copii se reco.imp de 2 Iuni'. talentati si supradotati. retardati mental. Din multitudinea cercetarilor efectuate. Pentru scopuri de triere (screening) mai multe seurte sau abreviate ale testului anume : i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular.46 pana la .. de 8arii. .56 si . F. structurii .. . ranlor.manda utilizarea lucrarii autorilor A. Memo. pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele .nu poate fi aplicata scala inteligenta. Ne vom in special studii etectuate pe grupuri de copii. Intelegerea}: iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste). cercetarile arata. Un alt studiu. Hopkins. cuprinzand 57 de copii de 5 ani tilor de corelatie : intre . pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani.

La Iiecare din cei ~ de itemi prezen22 t ati oral de catre experimentator. tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid. Propozifii. . Lnformaiii. trebuie facut daca te pierzi in oras P:: . mai usori. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere . un copil este .. deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii. acestea solicita. Ia diferite trpuri de cunostirrte generale. Aceste teste sunt urmatoarele : L Casa animalultci.1.i anume: 2. ' • Obicctioc. Varianta ini tiala a testului euprinde doua categorii de teste . Vocabular. De exemplu : "Ce este gura?". atat a continutului. Teste de perfor manta. . ") iar a1tii. Scala de inteligenla \Vechsler pentru preseolarl ~i seolar i mid .asociata en un cui de 0 anumita 183 1. nCe inseamna cuminte?" 3.aseamdna ommar cu 0 para?") .. De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?".revizuit * eopfii • Scurt istoric. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra . "Cate degete sunt la 0 mana?" * Revised 182 \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence - (wpPSI-n). De exemplu : "Ce culoare are gutuia" ? . cu cate bomboane mai ramane. el ?". ce urmaresc masurarea rilor verbale: 1.te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2. Teste verbale. De asemenea. Asadar. in al doilea rand. $ Coniinut. II. Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei..iind. Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta. tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i'faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta. . Cu toate acestea.performantelor peste timp. 5. ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale.. cele mai multe sarcini sunt eu timp limitat. Sunt 20 de iterni. In 1989 el este revizuit .. in generalvcopilul sa realizeze ceva si. Similitudini. Testul cuprinde 13 propozitii ce trebuie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost prezentatede catre examinator. Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare. d~ntre care. imaginea fiecaruia f. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er. 3.al unor situatii sau evenimente sociale. copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte. in special a copiilor. cat a procedurilor de administrare. itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. In total sunt 16 itemi. aranjati in ordinea dificultatii. unii. 4. J "ee (V\!PPSI) deprinde- 6. mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" "mal mic" iar apoi. solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare. Spre deosebire de testele verb ale . Aritmeticd. Jnjelegerea. mai dificili. Ionel are 3 bomboane si ii ofera una lui Danut .6. noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri. eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr : "Prin ee sc.

buind sa exact acel "ceva". tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca . 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii".. 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului. . .. este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita. de intehgenfii »crbald (VI Q). cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare. In primul rand. Copilului i se colorate in alb precurnsi un model. en activit ate a de testate a copiilor mid. Sunt oferiti 10 -itemi. scorurile brute sunt transIn scoruri scalate. Acest este oarecum . ' Pentru toate subtestele. in principal se acordarpuncte ru raspuns corect . baza scorurilor Ia subtestele deperformanta. esecuri pentrusubtestul .. cum s-a mentio. 3. s. 2. copilul trebuie copieze diferite geometrice.ru _ s_ubt. administrate a itemilor . pentru subtestele "Infor_ "Aritmetica". 4. pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile .pot calcula 3 tiDuri de coeficienti de inteligenta si anume : I 'sunt 11 subteste ale :intregului test. care cuprinde . Testele verbale si de perlormanta se aplica altemativ. raspunsul acest . totodata. In cazul acestui test. ell exceptia subtestului . ~5. respectiv : 5 esecuri pentru . timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test.~s~~ "Antmet1ca" . precum $1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect.ului este de 15 30 de minute. care auo medie de 10 si valoarea deviatiei standard 3. . p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un Iimitat de 5 minute. 4. " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ". geometric. l~eferitor la scorare. Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui."Propocai~ulat b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP). 4 esecuri pent. Completarca imaginii. trebuie sa fie Iamiliarizata.e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui. ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit. Pentru subtestele "Labirinte" "Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul. de fapt . 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar". un animal un picior}. testse acorda 5 minute.: 184 185 .Pentru subtes!~le. 0 ceva exemplu.5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea . "Desen geometric" $1 "Cuburile". Pentru care subtestele prezentate mai sus. 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 .si.Intelegerea". in ordinea crescatoare a' dificult at. obtinnt in verbale.. cuburilor (Block Design). ')i scorare. de la un subtest altul. In rnedie. "Completarea imaginii " . sarcina de a cornbina cuburile in asa '1 reproduca imat corect imagmue corespunzatoare v' " v.Tnformatii" .:. a)coejieient . In sfarsit.1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0. "Vocabular". "Inte1egere" :. pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri : timpul $1 corectitudinea executiei.. calea un puisor ~l mama sa.ii.. subtestelor . contine 23 fiecare ins emnand . Astfel.copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului.

specifice pentru forma revizuita . prima variant a. la Iiecare nivel de 'V8TSta. de asemenea.58 9i . Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard. a fost de .60 pentru PI Q si intre . intr e 3. intre .93 pentru PI Q si ..86 pentru VI Q. valoarea acestora a fost intre . Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica. Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste.76 pentru VIQ.87 si 1.15. respectiv cate 100. in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t.. Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual. . reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. • Obiectiue. Din aceste date se observa. a fost pentru toate subtestele intre . Privind aceste valori..44 .75 pentru FSI Q. hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe.. datele de cercetare arata urrnatoarele : . 77 si . Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric. 186 (verbale c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie. calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre . vom prezenta in continuare nurnai elementele noi. cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M).35 pentru PI Q ~i intre 2. • Standardizare. Fe ansamblu. arc valori cuprinse intre .85. 0 buna st abilit ate a t estului : e) eroarea standard anulsurar£i. a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie. pentru Iiecare jumatate de an.i 4. in ceea ce veste fidelitatea. .40 :.estul vVFPSI este corelat cu alte teste. Pentru toate cele 3 scale. calculata pentru toate subtestele.93.94 pentru VI Q.87. Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155.44 ~i .53 si . si 3 luni (deci este 0 extindere a inter187 . Referitor Ia ualidiiate. precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute . rasa (alba :.66 :. rezident a urbana sau rurala . pe un grup 50 de prescclari. . in foarte mare m asura. .c)coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste ~i de pertormanta}.92 pentru FSI Q. Deoarece.60 :.69 pentruVI Q.96 pentru FSI Q (intreaga scala).i . Testul este clestinat coniilor eu varst a .i 3. categbria socioprofesionala a t atalui. Astfel.a re 3 ani si 7 ani. b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de . a intervalului 4-6 1/2 ani. continutul testului. f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3.i 3. Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii. • Caracierisiici psihonletrice. nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului. 'publicata in 1989.. media este 100 jar valoarea deviatiei standard . d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate. . .12 pentru FSI Q. urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest. . A dona varianta a testului.i nonalba) . Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini.89 pentru PI Q. calculati in baza aceleiasi metode.

pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: . Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului". Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio. Dupa aplicarea testului. I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1. scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet.L .noua "Cniele . a~a cum se specifics in manual. E1 urrnareste ct. toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa ofere raspunsul coreet 1a primul item.C_. nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea .varsta fata de varianta . denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" \. Acestea au valori de 1a 1 1a 19. acelasi scop si anume. subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea . De asemenea. subiesie de pe!jormanpi. . raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului". D. directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. CL ~ '_ \___ \ (_ .animalului " (Animal Pegs). "Cuburi". Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest optional. ~ in afara de subtestul "Aritmetica". Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura : -. Sunt rnentionate cerintele privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test. .. Asadar . Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi. care. se specifica. . pentru unele subteste. a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei. care snnt identice cu cele din variant a initiala. subieste uerbale..L .' care. Pentru subtestul "Desen geometric". in baza tabelelor existente in manual.In cadrul directiilor de administrate. de asemenea. 2. ell 0 medie de 10 91 eli 189 . "Labirinte"). (\Vechsler. introducerea unui nou subtest .pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta . \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste: Subieste Irrformatii Intelegere Aritmetica ocabular Sirnilitudini Propozitii 188 S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului Desen geometric Cuburi Labirinte Completarea irnagrnn Cuiele anim alului '" A $& scorare. scorurile brute se transforma in scoruri scalate.. deosebirea constand in : a.' . de a masura coeficientul ligenFi al copiilor.~. . 1989). Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie. Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI. pentru fiecare subtest . '_ Uo.

Salvia si S. .7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni.. sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:. Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica. .i 15 %. "Labirinte". c) 1Q total (Full Scale I Q). marginal. pentru fiecare dintre ei. calculat in baza scorurilor la subtestele . nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta. • Siandardizare..si anume pentru I Q verbal. Ysseldyke (1991). S.2 subteste si anume. cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 . Beyer.Tresen geometric". ].129 110-119 90-109 8070sub 89.86 . deficient intelectual. calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului". De exernplu. in general se . Foarte interesante si. Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni. respectiv : a) 1Q verbal. Referitor la valoarea acestor coeficienti. "Completarea imaginii'". medie. . Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986..93. Unii autori. B. trebuie mentionat ca. pentru FSIQ. sub medie. 1990). De asemenea.. "Cuburi". ~ . apartenenta etnica. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160.considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %.Informatie". coruri echis totodata. :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate. "Aritmetidi". calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste.peste medie . precum ]. Caracteristici psihometrice. Lotul pentru restandardizare a cuprins un numar de 1 700 copii. .. . 111 sinteza. ]. peste . 191 Pe langa procedurile de calculare a inteligenta. insa. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke. Se poate usor constata c8. "Propozitii" si "Cuiele animalului ". pornind de la varsta de 2 ani si 1. foarte area uno~ scoruri rezultate in urma aplicarii testului. utile sunt tabelele care ajuta la interpret 190 ..130 ·120 ... pentru 1Q performanta. coeficientilor de ce permit transin . au const atat. . Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ. subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii : .97..o deviatie standard de 3. .. exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=. }Yt. Astfel. Valo. manualul cuprinde si tabele forrnarea scorurilor brute ale subiectilor oalenie iuirstei. sunt relativ rmcr.90-. "Vocabular" si "Similitudini". "Intelegere". 79 69 deosebit de inalt : supenor .96.85. valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15. nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui.1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni. sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic. . In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut. . Stone. b) 1Q peljormaltjd.rile fidelitatii pentru subteste.

c. separat.88 pentru "Desen geometric". J. De. Interesant este ca. Pe de alta parte. trebuie mention at ~ . valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : . 192 193 .aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry.0 si 2. mai mad pentru copiii de 7 ani. datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI. s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest. situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite. Este yorba de corelatiile dint. dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3.. c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '. 96 pentru "Similitudini".75 pentru I Q performanta. Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult mai putine decat cele privind \. 13 .I Q performa::*l. Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI. validitatea fonnei revizuit e . pentru subteste valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1.76 pentru I Q verbal. . :2 exarninatori au evaluat. < 1 In ceea ce nriveste ualiditatea. 1996).85 pentru FSI Q. Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste. intre 3. 3·-4 ani $1.82 pentru "Completarea imaginii'.94 $1 4.81 si 3. care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii.188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : .'. adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun). Kaplan (1993). si . in cazul v ariantei revizuite . 94 perrtru "Labirinte".90 pentru I Q verbal : . ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C.85 pentru I Q verbal. b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea. . valorile erorii standard sunt .0.. corel atii de . Astfel. De asem enea. ..) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a 52 pentru "labirinte" ~pana la .74 pentru FSIQ .56 pentru I Q performanta : d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: .re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R .. .88 pentru .82 pentru I Q perforrnanta.98 pentru I Q verbal si intre 2. spre deosebire de \VPPSI. cum ar fi: a) cu vVPPSI : In medie. Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective. 5 7 ani).se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta.VPPSI. .i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi.Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au. 73 pentru IQ verbal si . .87 pentru FSI Q . r. a doua. raspunsurile unui sublet de 151. . 717 1.94 pentru "Vocabular". .. Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta. recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa. in general.09 si 4.91 nentru FSIO.81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) .91 perrtru mtreaga scala. Astfel. ..90 pentru I Q perfor. Cu toate acestea.. b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni . R. impartiti 2 grupe (0 grupa.. obtinut urrriatoarele : cosficierrtii de stabilitate (corectati in. fapt.

17. Pacific Grove. processes and 18. Differential abiWy scales .10. Achievement Kindergarten \VPPSI-R scores. C.. 14. Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman.. PrinApplications and Issues (third edition). Anastasi. 194 . 16. 1990. 15-21. C. R.Administraiion and scoring manual. j ournal of Psychoeducational Assessment. J. Longman. Jensen. StoneyB.. Assessment of Young Children.. San Antonio.. E. 111-115. \V. 22. Hopkins. R:. 1990 b.. 7: Conoley. 18. la fel ca $i \!VPP SI $i.. 1991. E. . Elliot. 133-138. in Psychology in the Schools.c 1991). 37. Understanding Children's Testing. fata de varianta anterioara. Forns-Santaeana. A confirrna tory factor analysis of the vVPPSI-R. Conner.. M. M. 1987. 373-377. in j ournal Psvclzo-educational ASSessment. 369-375. A. S. Gregory. in j ournal of tional Assessment. 27. Psychological Testing. Predicting First-grade.. 1985. '9.. Delaney. second edition. J. in Developmental Review. P. J.. Das.. J. in journal of SPecial 1984. Simultaneous and K-ABC. Umansky.~ The Binet In- telligence Scale: Fourth Edition. L. E. Cattell. L. 1993. Brooks! Cole Publishing Company. New York. TX: Psychological Corporation. The black-white difference on the E.. 8. In eoncluzie. cercetarile efectuate au seos in evidenta faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta).. C. San Antonio. in Annual Reoieto of Psychology. Cattell.49 pentru FSI Q. Allvn and 15.. ~. 1990. In plus.. 1996. 1. J. Emerging concepts of test validation.. 1994. San Antonio. 146-164. Gomez-Benito. 4... 1940. Psychological Corporation. R. Kaplan. 1960. Texas. Gregory. in j ourn al of Educa18. Saeeuzzo. D. D. New York and London.. \VISC-R. P. Aylward. Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable. 12. The measurement of intelligence infants and young children. 1990 a. Elliot. media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale. In Psycholog-y in the Schools.. Cooley. 1980. Cattell infant intelligence scale.. 229-238. Austin. Psvchological Testing. 6. J. California. Hooper. Cattell. Factor structure of the McCarthy Scales.-ABC: Implications for future tests. 1986.. E. Bacon. The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature. 8. P. 6. Spenciner.. 11. 1990.. Beyer. Gyul'ke.e) cu K-ABC: . San Antonio. from Pre- -'-"___:--===-~ 8.. TX: Psychological Corporation. pro-ed. A. . TX: Psychological Corpora-· tion. ce-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E. 1-15. Kaplan. BIBLIO GRAFIE 11. Assessment Battery for Children. The mesuremcni of intelligence of infants and young children. D.M. Ayres. G.. T. 377 408. noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi. 1986. 1993. EXaJ1l1Jlc/S Handbook. n. Psychological Principles and A ppll'cations. A. 2. 19. J" E. 13. Chicago : Riverside Publishing Company. P. Differential' abl'lity scales and technical handbook. J. 'IX: Psychological Corporation.. F.. succesrve Education. C. 1984. Cohen. 3. History. S. 5.

18. J. J. 36. Lynch. R. 54. L. Keith. 74-81. 108-'-114. D. in Psychology in the Schools. A. A.. lVechs!el'. Hagel}. :1". M... 22. 23. M. in Psyclzology in the Schools. A. 1984. Chicago: Riverside Publishing Company. R. 38. The recision of the Stanf01'clBinet of the standardization data. L. abilities. Kaufman. 20. Chapman. in Psycholog·y in the Schools. A. Oehler-Stinnett. 200-21S. Test critiques: volume IV. 1984. 1986. S. Sattler. San Al1to~io. V. 39. 22. 1\'1. It l'\agHeri.. J.. Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children. Kaufman. E. Reynolds. 1983. E. bordeline mentally'" retarded. Kmifman. in Psychology 1'11 the Srliools. . N. Sternberg. Test vol. K-ABC administra21. Boston: Houghton Mifflin.. "1991.. 1972. TX: Psychological Corporation. 17. 37. Scales of Chil26.. J.. Keith. Z. Hagen. Karnes. and normal b children. J. 1980. R. A. S.. children with the iVicCarthy scales. Guide f01' administering and scoring the fourth edition.20. for the Wechsler Preschool and Pri- N ew York: Psychological Corpo- 196 197 . 1983. P. 1 (pp. Salvia.. P. 254--259. J. 1984. L.. scale: Fourth edition. E... Kaulman. Con25... J. S.). Bramhwaite. R. 35. Thorndike. in British Journal of Educational Psychology. A~. 1942. Factor structure of the Scales for males and females.MO: Test Corporation of America.. Thorndike.. }\Ierz... S. School Psychology Review. 26. 1986 a. J. Us1eof the WISeR and K-ABC with learnina disabled ). Austin.. Review of the Kaufman Assessment Battery for children. The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique. S3'ttler. 1984. Strommen. 28. 1986 b. Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school. Thorudike. w. Sattler. McCallum. Sweetland (Eds. Sattler. T. WiHson. CA: Jerome M. Circle MN : American Cuidanae Service. A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities. Stanford. R. Stanford- -Chicago : Riverside Publishing Company.... retarded.. Assessment.. Ysseldyke. San Diego. A. Binet n.Binet intelligence scale: F ourtli edition. Assessment of children.. A. Kaufman. D. M. 15.. D. 40. 1984. 33... 29.326. New York: Grune and Stratton. Q. J. Kaufman. Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation. N. Manual lzzary Scale of ration. Sattler. Publisher. 31. lUcCarthv. 417-424.. 331335.. S. L. Obrzut. Hagen. 24. 393-404).. Bolen. in Clinical Neuropsychology. Kansas City. . 32. H. scale: An 27. tion and scoring manual. T. Chicago: Reverside Publishing Company. in J ournal Clinical Psychology.. 1988. 42. Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learning disabled and mentally. 1. Bolen. 133-141.. J. Sweetland (Ed. 21. 34. 19 24.. 40. 1967. A. McCarthy scales of children's Keyser. McNemar. L. L. in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l. J.. struct validity of the K-ABC for gifted children. 13-23.. (5th edition). 1984. 1985. C~ n. lV. . A.. A. S11a'w. in K. 21. in 1Jl the Schools. Obrzut. ]\1. A. 30.• Manual for the dren's Abilit1:es. Clinical evaluation of yeung 22. Trueman. ]\1[. 4.. 1985. TechJl'ical manual. E. 1988. Sehakel. Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions. in D. 1982. E. Cognitive assessment of preschool children. Boston: Houghton Mifflin. TX: PRO-ED. 269-279. P.. in Journal of Special Education. 1985.). 1986. Na!Jlieri. 41.

global sau partial. \Vecllslel'. ele au dovedit. cat si la norme.area rezultatelor. altele la norme si altele atat la criteriu. o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :. interpret are cantitaticd . :M.atrca si ea presupune. in ~pecial.. de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme. n Limp ce testele pentru rnasui rarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu.r~ st. Asadar. Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le. Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat. gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R. manuale tehnice etc. Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea. interpret. ocupata de copil in cadrul e~a. care. ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive. de exemplu. 'inclusiv performantele prescolare . In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive. i-nter. San Antonio: The Psychological Corporation.revised. 154-162. pentru I Q total media ~istandard.2. 3.J . putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. Mai to-ate sunt standardizate. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii. respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup.ri. in I ournal of School Psychology. 2. desi proeedura difera aarecum de la un test la altul. Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu.oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. care este. daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115 199 . Se st abileste astf el .ntionului. in mod firesc. existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare. la randul ei. E. -Watkins. cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q). 44. J.are. D. indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc. dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. sub medie. \Viehe. Referitor la v alidit ate ..n~~in lotu! de st aridardiz.>1 scolare. 0. Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children.. ai inteligentei. respectiv. in dreptul mediei etc-). in special. desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici. incluzand 0 buna baza materiala. Cunosdmd din cadrul rnanualului. 1989. folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite.43. ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva. fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali . CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI A~a dupa cum a mai fost precizat. 18. Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza. testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor. deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume. • pretare calitaiiud. Wechsler preschool and primary scale of intelligence . este de doua feluri : 1. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici.

riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV. pe de 0 parte. 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obtinute 1a te~tul McCarthy. eu atat m ai mult valoarea p redict. mai mare 84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru etalonare. In primul rand. spre exemplu : . de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si...erpretarii cantitative il constituie analiza i. . Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon). mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard a . Desigur.iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta.icompararea scorurilor Ia subscale.iIa scorurile eehivarstei este posibil ea pozitia copilului nu fie Foarte ut. cat i.. in baza aceleiasi logici si anume. in a1 doilea rand. de asernenea . el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta. se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1.a exernplu. scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur. AsHe}. v a prirni un scor echivarstei de 5 ani.0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a. totodata.05.. se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat.media 100 iar deviatia vst andard ). in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiuaScorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu. inseamna .ive. daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~este 12. cum i se lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii. Manualele testelcr.0 diferenta de 12 .0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R. Sau. deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi. la nivelul scorurilor subtestelor. c. analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult . 200 Uri a1taspect a1 int.ila este.nuit intre 68 si 99 Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse informatii pozitive referitoare la validitatea predictiva. cantitativa ~i calitativa. nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit . prima 201 .18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane. pe de alta parte. de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv. putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot. 1998) sau "banda erorii". pentru testul K-ABC. at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12. (Spatz. . rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie. s I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit. / Spre deosebire de scorurile standard. in urma unor laborioase studii statistice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful