NICOLAE MITROF AN

£; ,

i ,
r

t~

TEST AREA PSIHOLOGICA A COJ:lILULUI MIC

PRESS

MIHAELA 1997

S.RL.

Bucuresti,

I
i

I

Coperta

de CONSTANTIN

POHRIB

CUPRINS

Cuvant inaint e
1.

11 "copilnl mic" san "varstele la varstele de masurare mici . de tip "screening" lor . . .. mid"? 15
19

Ceinseamna

2. Testarea

abilitatilor

2.1. Instrumentele

19 19 24 24 28· 52 34 56 69 46 .
46

2. 1. 1. Precau tii privind

ut ilizarea

2.1.2. Exemple de teste iritalnite mai frecvent in practica . . . . . . . . . . . . . . ., 2.1.2.1. Testul Denver r de evidentiere a achizitiilor in plannl dezvoltarii. 2.1.2.2. Irivent arul de dezvoltare Battelle. 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gradinitii ~i copiii din clasa I-a 2.1.2.4. Testul de triere Briganc'e (revizuit) pen tru prescolari tat ea t impurie
2.1.2.5.

Testul de triere prescolari .

Brigance pentru . . . . . . ..
R

ISBN

973-97843-7-2

2.1.2.6. Inven tarul de triere pe baza activitatilor de dezvoltare 2.1.2.7. Iridicatorii dezvoltarii pentru surar ea efectelor invatarii 2.1.2.8. Irivent arul pentru trierea 2.1.2.9. Inventarul rie :3. pentru trierea . rna-

t impurie

timpu49 50

Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.RL.

2.1.2.10. Profilele trierii timpurii

2.2.2.7. Testul de triere a lui McCarthv (MST) 2.1. 2.12. T es tul Miller de masurare a pre-scolarilor ........ 2.1.2.13. Inven tarul pentru masurarea dezvoltarii prescolarului ..... 2.1.2.14. Teste de masurare (tip "screening") pentru arii comportamentale specifice .... 2.1.2.11. 2.2. Mijloace de masurare a dezvolta.rii 55 56 58 2,2.3. 2.2.2.8.

Iriventarul

Minnesota

de

dezvol~

tar e a conilului
Scalele o;dinale hologice ale dezvoltarii psi. /. . . . . . ..

84
86 90 90 92 94

Mijloace de masurare a dezvol ta.rii copiilor prescolar i si a scolarilor mici . .... Inventarul dezvol tarii copilului Invent arul diagnostic al lui B1'izance pentru dezvoltarea timpu~'ie -~ revizui t 2.2.3.3. Profilul achizrtiilor invata1'ii 2.2.3.4. Sisrernul de planificare a .servir.iilor 2.2.3.1. 2.2.3.2.

60 63

2.2.1.

Mijloace de masurare
nou-nascuti 2.2.1.1. ....

a dezvoltarii
.....

copiilor
,63

pentru 2.2.3.5.

copilaria

timpurie

.,..

95
97 98 99 102 122 150 151

Masurarea comportamentului lului nascut inain te -de termen 2.2.1.2. Scala de rnasurare a comportameritului neonatal ........ 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului nascut inainte de termen ,;;i la termen . '2.2.1.4. Chestioriar pentru temper arne n tul copilului - Revizuit 2.2.2. Mijloace de masurare a dezvoltarii foarte mici (0-2/3 ani) 2.2.2.1. copiilor .

64
66 2.3.

Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6. Testu} Gesell pen tru p1'e$coJari. 2.2:3.7. Scalele de dezvol tare Gesell .. , 2.2.3.8. Alte teste folosite in pr actica psihodiagnostics de la 110i din tara Probleme ce apar in legatura de masurare a dezvol tarii inteligen1ei de teste pentrn pen tru pentru copii mici a lui coco-: la prescolari cu aplicarea test elor

67 68
71

3. Masurarea 3.1.

Exemple 3.1.1. 3.1.2.

Sisternul de masurare, programare pentru copiii mici ~i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii - pilului - II 2.2:2.3. Carolina Curriculum peritru

~

Scala de inteligenta Cattell ..... Kaufman Bateria

151

masurarea

72 co3.1.3.

piilor piilor
Scalele McCarthy

74
78 80 82
3.2. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6.

abilitatile .

Ioarte mici cu n-voi

speciale

Scalele pentru difereritier ea abilitatilor Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra

161 170 177 182

2.2.2.4. 2.2.2.5. 2.2.2.6.

purii

Profilul de dezvoltare al in terventiei t impurii . _ . . . . . \. . . Profilul achiz.itiilor lrn'ata1'ii timpurii . Hawaii al : invatar ii timProfilul

editie)
Scala de inteligenta Wechsler pentru

.
vcopiii

prescolari

si scolari

mici - revizuit
....

Consideratii si recomandari privirid aplicarea testelor de inteligenta pe copiii prescolari
198

83

MOTTO:

"Face mai muli icn psiholog [drd teste decdt mai mulie teste [drd psiholog".
L. SZONDY

AINTE

Am simtit nevoia sa scriem aceasta mai ales trei motive. Primul este legat de Iaptul preluand cursul de Psihodiagnostic .de Ia Catedra de psihologie, Universitatea din Bucuresti, din anul 1992, ne-arn dat seama ca studeutilor.le lipseste suportul bibliografic necesar pentru . asimilareacnno:;;tinteJor specifice domeniului. Nu uitam f;;.<ptu,l.caacest curs a fost predat multi ani de zile, cu mUlf ptofesionalism :;;i cu mlilta daruire' de pro-

tesorii Ursula Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma iuvestigutiilor Iacute in legatura cu situatia psihodiagnosticului in noastra, incepandicu .anul . 199L Concluziile, care nu sunt deIoc imbucuratoare, , am putea sa Ie sistem atizam astfel : lipsa, aproape totala, a preocuparilor rornanesti privind teoria ipsihodiagnostica, si psihometrica pe 0 perioada de aproape·.20 de:ani.;-absenta unor lucrari rornanesti publicate, -cele mai vechi apartinand anilor '70 (de exem:U. Schiopu, Introd'Uceulnpsihodiabanostic, T.U,B:, s 1976,' IvLRosca, Metode=de cunoasierea personalitdtii, Bucuresti, 1972; A. Cosmovici (coord.}, 11:[ pentru cunoasterea personalz'tc'it1i, E.D.P., Bucuresti, 1971; Cosmovici, Curs depsl:}lOlogie difereniiald Ji psiho]. .' T . 171li'0~~r ~UL I .. Cuza" 1Q"";·4··T .iJ'I,_L,-~d, aiagnosnc, lfa$l,
.!. .L
, . J J

,1.v

)~

Lruirusndtor

II, Univ. Cluj-Napoca,

nepermise din punct de vedere stiintific revizuirea si reetalonarea unor instrumente psihodiagnostice folosit~ de catre practicie~i. In celmai bun caz, pentru unele teste au fost folosl~e etaloane .create in interiorul unor categorii socio-profeslOnale: - absenta unui cod deontologic profesional ~i a oricarei forme de control stiintific a .activitatii· de aplicare a test.e~ lor psihologice. 'Astfel ~. fo~t po.sib~l ca,. fal:a. mer un fel de consecinta. unn psihologi sa publice mtegral unele teste (testul Luscher, .de~exemp1~!, ac.es~ea intrand in posesia unor nespecialisti. In ultln~n am: mrepetate randuri (vezi, mai ales, Revista depszhologte., nr. 4/1992 si nr. 3/1993, Reoista Psihologia, nr. 4(1993 ~l ?r. 6{1994;Revz:sta fnvdtdmantuJwi pre~colar, nr , 4/1991 .:;>1 rar. 1-2/ 1994) am atras atentia asupra necesitatii;;·acloptarii unui nou cod deontologic de catre Asociq.tia: Psihologilor din Romania si asupra diverselor aspecte privind urgent area actiunilor privind modemizarea. p$ii1odiagposticului

1976' - intarzieri

in

romanesc. Al treilea motiv este legat de activitatea noastra desHisurata in doua universitati de prestigiu din S.U.A. ; UniY~rsitv of Southwestern Louisiana (ianuarie-i:ulie 1991) si Univer~itv of Texas din El Paso, statul Texas (ianuarieiulie 1996). "In calitate de bursier Fulbright, am incercat, printre altele, sa cunoa~tem cat. m~i bine <;~m s~ prezinta situatia psihodiagnosticulw dm aceasta tara, Pe langa multe impresii pozitive, ne-arn intors de acolo cu ,con~Tingerea ca una dintre cele mai importante surse, cunoastere a testarii psihologice (atat aspectele teoretice, cat si cele practice) 0 constituie Iucrarile publicate. Teate aceste motive au Iost snficiente pentru a ne determina sa. trecem 1a lucru, insa punerea in aplicare a ideii de a realiza 0 lucrare sintetica destinata psiho-

diagnosticului nu a fost deloc usoara, In primul rand volurnului absolut imens de informatie. In consecinta, ne-am hotarat sa elaborarn mai mclte Iucrari, Inceputul a fost deja facut. Ne-am ocupat, mai intai, de psihodiagnoza copilului micf abilitati si inteligenta). Legat de continutul acestei lucrari si, desigur, de eel lucrarilor ee vor urrna, dorim sa facem cat eva precizar i, care pot fi si raspunsuri 1a une1e irrtrebari ce, eventual, ar putea fi formulate pe parcursul Iecturarii : - am cautat sa cuprindem cat mai muIte exernple de teste, mai ales din literatura americana, grupate in diferite cat egorii , urmarind. in primul rand, familiarizarea cititorului eu situatia actuala existenta in acest domeniu ': , - testelor care sunt mai bine realizate din punct de vedere psihometric si care sunt mai mult utilizate in practiea Ie-am conferit un spatiu mai mare de analiza' r - 0 s mare parte din testele prezentate Ie-am cunoscut direct, prin intermediul surselor bibliografice. Pentru acestea din urma, am rrientionat sursele corespunzatoare : - testele sunt prezentatein asa felincat cititorul poate sa-si formeze o imagine asupra calitatii ~i, valorii acestora, evitand intentionat oferire~ informatiilor complete privind continutul si rnodul de administrate, prevenind astfel utilizarea acestor instrumente de masurare psihologica de catre nespecialisti ; - de regula, exemplele de itemi ce apartin diferitelor instrumerrte psihodi agnostic e prezent at.e nu sunt reale, ci ele sunt adaptari si ajustari ale textului original. Cand ne-am hotarat sa scriem aceasta carte, ne-am gandit foarte bine 1a toti cei carora le-ar fi de folos. Mai intai, am avut in vedere studerrtii din departamentele de psihologie, care se pregatesc S2. lucreze cu copiii mici, In afara lor, am avut in vedere si studentii din alte departamente cu profil apropiat (de pedagogic, de sociologic,
13

12

ee-l diferentiaza fundamental de comportamentul intalnit la varstele superioare. in special in ceea ce priveste primele perioade ale acesteia. tUtUTOTacelora care ne vor face cunoscute obiectiile $1 sugestiile lor.entatiei de a lectura crare si. ]1 in alte dornenii. 1. chiar daca 11U au nici 0 tangenta. din inspectoratele scolare. la sfarsit ar putea lua decizia a ga!31 eel rnai scurt drum spre un serviciu de test are psihologica pentru copilul lor. d) deciziile luate in urma precizarii diagnosticului In baza aplicarii instrumentarului psihodiagnostic presupun o 'mare responsabilitate socio-rnorala 15 . de ce nu.de asistenta sociala.iinsa in ce masura am reusit ramane sa se pronunte cititorii ei. am avut in vedere pe psihologii practicieni (din institutii spitale. In' a1 treilea r~nd. Nu ne ramane decat sa multumim .nevoie de informatii noi in acestdomeni'u.). Desigur. clinici. Acesta capata 0 relativa independenta in raport cu alte domenii. comportamentul prezinta 0 serie de caracteristici particulare. rnai ales. cum ar fi eel al psihologiei dezvoltarii" eel a1 neuropsihologiei si psihopatologiei infantile chiar al pediatriei . parintii. Ce lnseamna "copilul rnic" sau '"varstele miei"? Intrebarea este legata direct de incercarea de a deliun domeniu particular al psihodiagnozei si anume. a urmatoarelor aspecte : a) la varsta copilariei.). b) varsta copilariei se caracterizeaza prin achizitii multiple. nu vor rezista t. de aceea este nevoie de instrumente psihodiagnostice specifice. testareapsihologica si avem in vedere. care Iucreaza efectiv cu teste si care au atata . Noi ne-am straduit sa oferim 0 Iucrare int eresanta si utila. din cauza. care isi pun sau isi vor pune problema necesitatii diagnozei psihice a copiilor. nu i-am uitat nici pe cei care. in primul rand. In a1 doilea rand.de psihopedagogie speciala). care s-ar putea orienta spre 0 specializare in aplicarea estelor psihologice pentru copiii mici. ne-arn gandit eventualii beneficiari ai serviciilor de testare psihologica (manageri si personal din institutiile prescolare. institute de cercetare etc. psihodiagnoza copilului mic. transformari metamorfozari spectaculoase in planul dezvoltarii psicreind astfel mari dificultati celor ce incearca sa construiasca instrumente valide pentru masurarea abilitatilor $1 inteligentei . din clinici si spitale. din institutii pentru handicapati etc.c) prelucrarea si interpretarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor presupune 0 inalta competenta nu numai i11 domeniul psihometriei.

menea e~pil. Holt. Ie recomandam sa se Indrepte catre diferite tratats de psihologia copilului sau de psihologia dezvol tarii. poate urma st abilirii diagnosticului psihic. prezinta multe particula. third edition. Me CrawHill Book_Company. The Develop'tJ1g Person Through the Life Span.. Dar ce este specific din punctul de vedere al evolutiei si dezvoltarii psihice pentru copii prescolari. cei mai multi auto. c) dezvoltarea in plan psiho-rnotor. eu mult suflet. consideram ca ceea ceeste eserrtial pentru copiii mid este faptul ca ei intra in posesia unor import. 1989. copiii ce apartin varstei prescolare la o 6/7 ani}. G.x a1 dezvoltarii decat catre valoarea coeficientului de inteligenta. E. De altfel. de alta parte.Printreprincipalele axe. De acesteane vom ocupa in cadrul alt ei lucrari. I. Mavis Hetherington. ed. ]. A.Pe~trn cei interesati. K. edition. Asadar. in cadrul acestei lucrari. Brodzinsky. pe care Ie intalnim.ante achizitii(cunQ~tinte abilitati) ce pot fi analizate mulliaxial. hind caraderisticile lor specifice.. New York.ri$i ~constructori de teste pentru copii folosesc ca denumire . E. Verza. A ContempOJ'ar_v viewpoint. . Craig. 1988. Ed.itati specifiee. Bucuresti. . 1994. .mentele de mdsurarc "screening". Parke.mai ales a celor mici. Inc. Eng-Ievvood Cliffs. Wechsler (\7VISC-nr). t~ste nu reflecta un ~eal handicap psiho-intelectual ele sunt determinate de lipsa suportului " normal si firesc din prirnii ani de viata. cumeste cazul unoI' baterii sau inventare der. 717 17 .. Human Development. indus intr-o categorie separatainstru. dy achizitii pe Iinie relational-sociala si adaptativa. third edition. ce cuprinde instrumentele· psihologicefolosite pentru -inteligen!ei copiilor prescolari. avern in vedere. Adica. curneste cazul bateriei Stanford(pe care 0 vorn prezenta foarte succint din .. practic. Stassen Berger. 1981 . avem in vedere copiii mid si foarte mici. 1989. reiese destul dar faptul ca. aplicat C(. Nu vom include testele care se adreseaza ~i varstelor superioare. mal exact. in realitate. V. in primul rand. * . 1992.irii. D. ele fac parte . fourth edition. Un copil. A. eu mult profesionalisrn :. fifth. $chiopu. Chiar si din aceasta scurta prezentare. mentionam: a)dezvoltarea In plan: cogniti'i7'. Didactica si Pedagogidi. Wor th Publishers. spre deosebite de alte c'at'egotii de' varsta ? Fara: a intra in prea multe arnanunte *. Psychology. a doua.)11si intensiv.1 ed. Thompson. M. a II-a. nu invatamantul special'este calea cea mal ciun program recuperator adecvat. Desigur aceste axe constituie "structura de rezistenta" a intregului profil psiho-comportamenta1 a1 ~. orientandu-se mai mult catre conturarea unui inde. perspectivautilizarii ei pentru copiii prescolari) sauScalei irrteligenta pentru copii a lui D.nasurarea dezvoltarii.din categoria mijloacelor de rnasurare a dezvoltarii psiho-comportamentale.. invatamantului special.~i umaria. Lifespan Human Development. mai to ate testele inclus« vizeaza anurnite aspects ale dezvoltarii. vorn incerca dona categorii de instrumente psihodiagnostice. o categorie ce cuprinde rnijloacele de mdsurare a si. in'structnra celor mai multescale de dezvoltare construita. desi nu este foarte simplu.2Jcala dezvoltare" sau "Scala pentru masurarea abilitatilor". R. D. Prentice Han. Psihologia dezv?lt. cum este testelor de inteligenta sau toate ariile psihocornportarnentale. cum ar fi : U. New Jersey." desigur. R.i. e) spre deosebire de alte perioade de testele create perrtru masurarea psihologica a C01)1i10r. b) achizitii in planul limbajului. Rienhart 'and Winston. Gormly. de altfel.. desi. ~ cuu 2-e. de exemp1u.

an ~OplU c~ ~e~.."'L~ecn~ng mseamna trecerea co..._ de f tos r £. sa intalnim sicopiicare se caracterizeaza prin "abateri" in sens pozitiv.'AO ~bl a -'.bl..scfeenin. ('OQU'l+ . cu cat mai multa . foric .d.>1. un '. +r. :-·. pSlho-comportamentala sau care ~num:.se alcatui programe specials educatlOnal-ierapeutiea..t:.piilor sau . In· t· 1 '. fie global... urrrra care nu pot trece. - PY1'. ~ r"<0. ..' _" ~ .:' ~ v. adica. L "CL peu lcenecesare. ci.red<L ·. desigur. acuratete. .screeng es e ace ~ ue a If enhflca copiii ce prezinta dezvoltaro. a. dimpotriva. "abaterile" fata de modelul "etalon"5pecific varstei."'r"n '.dea .lit.. "screernng"? Cuvantul englezese"screen"... in sensul ca achizitiile suntreduse pe toate directiile sistemului multiaxial. .. t' dir d e vedere 'coL:--' 1 L.Testele cuprind anumite J • v' v • 4r_r a'r . .rq- . Interesant este faptul ca. in cazul unor copii.1._ . . in mod dar. . " se face la g d~ comunitate ~'''ele~c. mm. Aceasta nu inseamna ca ignoram existent a unor diferente interindividuale. In baza sun L selectati celee ridica probleme. -v' J'. ue l. evaluari intensive suplimentare vede'rea f precizarn mal exacte a serviciilor educational e $1 i era. t alerrtati care ridica alte "pretentii" privind tratamentul edncativ-formativ.. rn .copilului. copiii supradotati. deci intalnim "abateri" partiale.I. conferindu-i acestuia posibilitati de adaptare specifica la conditiile solicit ante ale mediului.. id ...intalni "abateri" globale. cer.cu•All1 Sl tV" .~ ".SCREENING" TIP .' ~.esIt~. sa surprinda si sa evidentieze aceste diferente si. Depistarea acestora mtenp~. fie partial.. sa masoare.Avern in vedere.te handicapu~i . in timp ce.s. . 2.. la altii. /. achizitiile sunt reduse numai pe unele directii.-l.ciJP. a coprilor ...: l\IAS1IILULE .~r\. ei sa fie in posesia unor achizitii vce depasesc net "prevederile" modelului etalon. Nu este exclus. Evaluarea tip screenins-" esre . INSTRUl\iIElI~TI~ ])]. Scopul principal al testelor de masurarr... De cele mai multe Of1 test ~ tip .t inseanma bur 'san sita.. totodata.. )' 1\ .rarnanana. putem . inst'rumentele psiho-diagnostice tocmai asta intentioneaza.

c) usurinta ~i rapiditate in administrare (in . g) sistem relativ simplu de scorare. cel mai frec~ent fiind utilizate scorurile de departajare sau de delimit are a normalului de anormal. . de asemenea. Aceasta relatie poatefi descrisa prin intermediul "modelului raiei succesului" (the hit rate model).privind diferitele dimensiuni ale eomportamentului copilului pentru 0 anumita varsta. Copilul care a fost trimis pentru evaluate. necesita servicii edueational-terapeutice speciale. execute . ultima decizie prezinta cele mai grave consecinte. J. specifice. pentru un copil de 0 anumita varsta. e'. inalta . sunt t rimi~i spre a Ii se face verificari s~pliment.. putemIntalni mai multe sit uat. Iimbajjcomunicare. Dintre toate cele 4 variante. 1984). 4. a1catuit confonn celor mai recente date Iurnizate in urma reconsamantului populatiei . Wasik (1990) Iisteaza practic cele mai importante cerinte adresate acestor instrumente de masurare si 20 .medIe. b) de a nu trimite copiii care nu trebuie sa fie trimisi (minimizarea trimiterilor non-riecesare). stabilite frecvent de catre reprezentantii cornunitatii. 0 localitate care cuprinde mai multe grupuri de . Copilul care nu a fost trimis pentru evaluare si care nu necesita servicii speciale. Copilulcare nu a fost trimis pentru evaluare desi necesita-servicii speciale.. in plan motor.rirnisi (minimizarea numarului celor netrimisi) . Lichtenstein sustine ca un instrument de masurare tip "screening" este valid dad indeplineste dona criterii : a) de a t rimite spre evaluare copiii care trebuie t. nu necesita 0 pregatire deosebita a personalului . concluzia fiind decizie corecid. Din punet de vedere psihometric. f) anume: "sa fie scurte. Meisels 5. in mod real. Copilulcare a fest trirnis pentru evaluaredar care nu necesita servicii speciale. De exernplu.x:umlta cerinta (sa stea intr-un picior cateva minute. intr-adevar. tirnpul de aplicare necesar este 20-30 de minute}: d) instructiuni de aplicare foarte clare. Copiii care nu reusesc sa raspunda unor asemenea cerinte. concluzia fiind . 2. cea mai buna dovada 0 constituie corespondent a dintre numarul copiilor trimisi pentru evaluare (deci. demne de incredere . in sensul c~ ele favorizeaza masurarea diferitelor aspecte ale profilului psihocomportamental a1 copiilor : . In concluzie. 0 scoala. . relational-social. . b) de regula. este . atat pentru copil. un grup de scoli .estele .i valide" (p.coli.ate. concluzia fiind decieie. cum ar fi.ii si anume (R. cognitiv.. fals poz#iva. Lichtenstein. cat si pentru familia de apartenenta.afectiv. 3.. 613). oricatre toate ariile dezvoltarii. 1. fiind suspect ati in a avea problem e) si numarul celor care. Cel mai frecvent aceste dirnensiuni san domenii comportamentale sunt : motor. necesita. au un caracter multidimensional. concluziafiind decizie corectd..d~ asteptat. . t. De cele mai multe ori testele tip "screening" sunt folosite in cadrul unui program mai amplu de masurare 21 ce urrneaza a le aplica. Intr-o apreciere extrem de concentrata.'1 A. Daca avem in vedere rezultatele actiunii de masurare tip "screening" pentru uncopil. sa . S. servicii speciale. ieftine: standardizate in administrate. tip "screening" prezinta 0 sene de caractensttci. de exemplu. raportate Ia norme. Asemenea limite sunt. evaluate/scorate obiectiv.raloare a fidelitatii $1 validitatii.coreet 0 ~.urecum : ~ a) etalonarea lor in baza unui esantion reprezentativ. Referitor Ia validitate.decizie fats nega- tivii.

1 'Y. In acest scop. tina seama de 0 serie de recomandari. 1.a. 5.o·njurdtor.iaetiunea de.. gripat) san este obosit. examinatorii t~ebuie . ce . pot fi folosite chestionare sau liste de control.a). Inceea ce priveste locul undese poate destasura activitatea de masurare tip "screening". de 1a ceau . c). "E\'aluarea statutului general al dezvoltarii copilului. Examinarea . Cohen.rebuie sa se bazeze a) masurarea la domiciliulcopilului . ( Indiferent.dstoria dezvolt8.. trebuie.Acesteap.ele testarii.permite unuimai mare numar de copiiclintr-o cornunitate (G.:.s. c) masurarea cadrulvunor unit. aceea ae~iunea de masurare nu t. AriiledezvoUilrii. Cohen. 22 rnasurarea cn aju- foarte multi itemi. 2. ~ensibitz:tatejapi de preocuprir#e !ji gnj'ile paI'Q. trebuie cuprinda informatii de 1a parinti-sau grija copiii..'. de iaceea.je~te. se tina seama de faptul r:a un copil mic are posibilitati limitate de concentrate a atentiei. llu:. J..otsprijini san. Parintii pot fi ing'rijorati in legatura cu reznltat.si evaluare a copiilor.i ce-L ing·ij. Date de . de locul unde se desfasoara activit ade evaluare a copiilor.' . vazul. altele decat cel~ ce vizeaza. Peterson (1987) sugereaza ca un asemenea program trebuie sa cuprinda . L. d) statutul socio-cultural. de exempluj .Aezvoltareapsihologica . J. foIoslnd un instrument de masurare tip "screeuingi. Trebuie verificata eu atentie . de aceea.. contraindicatii pentru o cat rnai corecta masurare.1distragere a aterrtiei.i in :<. Este verba-de un program de rare.z14i . buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de masurare (G. d)·masurarea in cadrul unor centre specializate. Revizuirea dezvoltarii ill 4 domenii.... insa. obtinuta in "intervievarii parintilor sau a celor ce au grija 'de copii. dimpotriva. 5. Asta inseamnaca programul estemult rnai complexsi el nu se reduce nurnai Ia aplicarea testelor tip "screening". Teate aceste components scot in evident a principalele caracteristici ale . sa includa informatriprrvindauzul. ata t pentru a Ie reduce anxietatea.1ele 11Mdi1-1. Este vorba~':7in primul rand 'de relatiile xie-jnteractiune dintre copil . 1994). st. este bine saJiesupuse uneiohserVatii sistematico. ' vatie directa. 4. 6.la parinti sau de la persoanele ce ingrijesc copiii privind problemele speciale. 4.pediatrica. trebuie abordati cu delicatete.masurare poate dintre ariile 23 mai multasuprauneia . actiunea de evaluare se amana pentru alta data.urmatoarele : 1. 2.atutul familial.-'tjl:lor. Jnjluen. Starea Jizicii. comprehensiva tip "screening". fie concentrata De. cat' si pentru a-i' face sa inteleaga mai bine ratiunea si utilitatea actiunii. preClllT) dezvoltarea psiho-cornportamentala-in 3. in vederea evitari]: temerii si inhibitiilor. N.rii· copilului.producerii de triere de tip "screening. Locui. De asemeneavtrebuie sa. statutu! fizic .f t rebute sa mcru: da In f ormatiirecoltate 1 '. 2. L Spenciner. 3. desigur. 3. Impiedicad~voltatea. L.at! educationale (gradinite. 1994) : 1.sau preocuparile lor legatnracu copilul. b)." . fi mention ate : 1 V - torul unor unitati mobile. de examinare trebuie sa fie Ierit de oric e sursa de zgomot :.: . Famiiiarizarca copilului cu examinatorul. Spenciner. Astfel.·1 cazul in carecopilul este suferind {racit. trebuie sa includa mai mult dedi 0 singura de informatie .

(Eds. . 419 copii din cenirul I asi (Moldova).. sub coordonarea prof.mdic(lppedil11d. Deriver : Love. dupa . Din punct de vedere geografie. Cambridge: CambridgeUni- Pet~rs(m:'N~~ EarZ'vzn(ervcntion clz1Iirej·i. \Yho should be served? Idenin need of early intervention. i~i vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale aintregu .l> children Shonkoff. BIBLIOGRAFI. and. lector <Cornel Havarneanu (Iasi). 492 copii din oe1.L.'1!:2. tara de teste aceasta categoric (teste tip "screening") vor fi prezentate lIl'ordine alfabetica.5. cei 2000 de eopii au fost il11parti1i in 34 de grupe(clase).". avand convingerea ca psihologii din Romania. J P. ai-ris .i anume.~. Referitor Ia esantionul national (N. 1~90:. opinia noastra. ' Exhlilple· de teste :i '. n·. deoarece. Iar 27 cuprinzand 59 de copii..J.. avand in vedere denumirea lorin Iimbaengleza. 186 copii din centrul Timisoara (Banat).". IU'lillbook of early childhood 605~632). 7 dirrtre ele cuprinzand 58 de copii.1 (motorii. M. Crisana).inMeisels.·'u)iflz spec~al Press. a apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. Anca Munt eanu (Timisoara).).A. 1..B. . asistent Stefan Szamoskozy (Cluj-Napoca] . Maramures.cormanicaticnale piarda vedere interactiunile aeestea. FL " Grune 3. Stratton. rnai ales cei practicieni. Assess1:Jlentoj Young Childrel~.. pre'Iucrarea datelor si alcatuirea normelor nation ale (etalonul romanescj s-a desfasurat in cadrul Catedrei ele psihologie a Universitatii Bucuresti. Denver evide1:lfiere'.~tJ'ul Gluj-Napoca (Transilvania. Jor h. . cognitive. intamplator Ineepe prezentarea ell acest test *. Partea a doua a actiunii de et alonare :. Printre studentii ce au avut cea mai importanta .~ Spencine». S. Liclitenstein. ed'ucationalproblcms. Hermsen). Nicolae Mitrofan.. Mitrofan. Ne'\v' York & London.ecvehiin .practiea . . mai ales.. T estul. Oltenia.1f!tit/t develop'mental' and. 2. Preschool screening': I dentijying y01111g chil: drer: . J. \Vasi}{. 1994).' Actiunea s-a desfasurat jn a doua jurnatate a anului universitar 1993 --1994. " int2ihiite mai' fl. cu sprijinul material si. .Bucuresti. lui instrument ar psihodiagnostie folosit.S. etalonarea lui pep6'pulatie de cOpii romarieasca reprezirrta cea mai * .Pieter G. coordonarea a apartinut urrnatoarelor cadre didactice : conf. interoention versi~y 4. copiii au provenit din urmatoarele centre :903 copii din centrul Bucuresti (Murrtenia. Dobrogea}. 1987. .' Longman. adapt area . I. dr. 24 SCl'eenin1J Test -~ Revised psihodiagnosticului' . Orlando. dr.J. needs..1994. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte centre universitare. Coordonarea generala.. IV. G.. dr.. I mare realizare 25 .>'~n'H' (DDST-R).. Yom insist a asupra unor aspecte rnai important e ale acestei reusite activitati stiintifics. tifying' l\IIel~els.n11 :.E Cohen. (pp: 1984. financiar al Secietatii SORZ din Olanela (director. 'j>lciizzd dezuoltdrii ' ' a achizijiilQl' ' .

unii autori recomanda repe.A..tarea testarii in felnl urmator : 1a intervale de aproxirnatrv $ase luni pana Ia varsta de 2 ani ~i Ia interval un an. t estul a fost preluat si standardizat si in afara granitelor S.U. Pentru rriateriale : apli~area se folosesc urrnatoarele en un rosie . 2 verzi S1 2 rosn : o sticlupc transparenta ell gitul Icill.n' comport are .. in ultimul tirnp. Dodds. Kazuk. E. anorm al. balans. sa stea in picioare. Olanda.. un. valoarea destul de mare a coeficientului de ficlelitate.rernarcam pe Andreea Petrescu si Cristian LazaLLe aducem si pe aceasta cale multumirile noastre.ahil Avand in :cedere faptul ca. eomportament motor (itemi ce se refera la centrolul asupra corpului : de exemplu : pozitia dreapta a corpului. 2.ul i~i are originea in mare masura in Tabelele dezvoltare ale lui Gessel. dal.tura. Testul cuprinde 105 iteml care sunt asezati in ordine ~r~scanda a dificultatii. ) )' . A.5 X 2. K. pentru ni. et at. .. mic ghem de un clopotel : s .5 >< em. avand in vedere expectatiile Iinia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsta.'el de varsta. A.A. Ia varstele mici.. de exemplu : coordonarea ochi-rnana. cum ar fi. ceea ce priveste A L Ire au t" orn care au efectuat cercetari in aceasta directie.. sa mearga. \V. Fan-. Faridal . nu se ajunge un scor ce sa reprezmte un coeficient al dezvoltarii. TIU exist3.. Ei impartiti in 4 gmpe: 1. Test. EI este unul dintre cele mai cunoscuteteste in S. 2 galbene. evi. D.. mst. 8· cuburi colorate de 2. De altfel. dupa cum s-a mentionat deja. Cohrs. un acord p~si- . abstractii) 4.). ea unui scor ' care .U. Japonia si. de exemplu : [as imitatie cornportament fata de alti oameni). Frankenburg.. vorbit. pe de alta parte. suspect. pnns etc. w.unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg. B. 3. faptul ca riseul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare.. sa sara. si. In Romania. . . pana la varsta de 5 ani. valoarea fidelitatii test-retest este . unii autori 1$i rnanitesta optirnismul privind mai ales validitatea preclictiva. rezolvarea unor problerne practice). }\1. eomportament de adaptare (itemi ce urmaresc dezvoltarea capacitatii de observatie si a modului de onare .J.la ra ndul lui ..K. c . r f1 C\'cL1ua t . J. . \V. un creion : stafide .96 iar valoarea Iidelitatii interevaluaiorii este . care. achizitiile si modificarile l~ plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibi1e ~l. o jucarie peritru ingust. Privitor la caracteristicile psihometrice. cornbinati! de cuvinte. 2 albastre. manuirea obiectelor. \V.. Astfel. cateva coli cIe san . 1975. Sciarillo. eompertament social (it emi ce urmaresc reactiile copilului la factorii sociali inconjuratori si modul 52. sa stea in sezut.. in tari precum: Anglia. 1981). rezultaiele Ia cei 23 30 de iterni tavorizeaza cOI). kenburg . eomportament verbal (itemi ce urmaresc modul in care este folosita limba : de exemplu : ras. K.contributie. au constituit sursa de inspiratie si influent are pentru cele mai multe din testele create pentru masurarea psihologica a copiilor rnici.90 . o minge de tenis .• ca hind: normal. de exernplu. la randul lor. 1975). vocabular activ si pasiv. W. VV. Burgess. in urma aplicarii.

manualul prevede adaptari specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati. Gui~lubaldi. R. R. suntva~ton .DI). Nu este vorba 1:nsa de exact ~celasi test. motor: 4. personal-social. pana in' procent de 80.. varianta initiala.Evidentierea generala a fortelor ~i slabiciunilor din procesul dezvoltarii : ~ Trierea generala a copiilor prescolari : .dezv. 1.Controlul si supravegherea progresului realizat de copil pe t ermen scurt si pe t ermen lung. cuprinde 341 de itemi. rez~ltat i~ urma ap11cariltestului. adaptativ. Wnek. . @ Scurf cat -28 * Bl~W.Masurarea copiilor. copiii care ulterior.. numai 96 dintre acestia. iar in 1988. J. fiecare urmarind un anumit domeniu sau sector a1 dezvoltarii copilului. Ysseldike. 1996). J. J). .. care sunt handicapati sau rarnasi in urmape Iinia dezvoltarii. ~. . 1975).S. pot fi utilizate pentru evaluarea fortelor ~i slabiciunilor copiilor inprocesul dezvoltarii.i nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltarii.~~tam lor chiar dad sunt uneori unele esecun m IdentltIcare (S.lul variantei extinse a inventarului. extinsa a testului.. itemii sun! distribuiti in mai multe grupe. autorii prezinta urmatoarele aplicatii ale Testului de triere BDI: . j. Ambele variarite se adreseaza copiilor cu varsta intre si 8 ani.1 anurrie : 1. Ii/ventMuZ de dezuoliare Battelle * istoric.. care sunt considerati a prezenta un rise inalt in oricare din ariile de dezvoltare : . 'Testul se aplica individual utilizandu-se 3 proceduri dif erite pentru eolectarea infor.1via.aIt!.. Mai trebuie adaugat d. La randul lor. ci de 0 varianta redusa.. unde s-ar fi cnvenit dupa tit. precurrrsi pentru eviderrtierea copiilor dotati. ce cuprinde nurnai 96 de'itemi din totalulde 341 de itemi cuprindea testul initial.al". Intr-o cerc:tareOiefe~tuata. a . au iesuat ulterior In ciclul pnmar [Frankenburg et a1. deoarece el nu reusest e sa dete~tez:.1. ~988). 2. cu int entia de a identifica pe cei . 2. Pe de .. aceeasi editura publica testul sub 0 denumire mai dezvoltata. Datorita faptului ca varianta prescurtata este mai mult utilizata in practica.. In total sunt 5 dornenii :.. in anul 1984.He l)'evelopmental Inventory (B.are atrag atentia asupra taptului ca testul snfer~ 1D planul validitatii predictive.2. ° \ 29 . Sviniski. La acestea se adauga un total pentru toate domeniile. J. "Battelle Developmental Inventory Screening Test" si semnat de aceeasi autori.. A:. • Adminisirare si scorare. obtin rezultate slabe (Gregory. " Obiectiue. pe copii de 6 a111s-a e-\Tldentlat faptul ca 89/0 dl? copiii cu diagnosticul "anorm. S. Stock. J. in special a celor mici. cognitiv..a dupa cum am rnentionat deja.. am inclus acest test In categoria mstrumentelor tip "screening" :. e Continui. in specIal l~ scoala.2.bilitatile DDST-R de a identifica din tirnp subiectii ce prezi~ta un rise privind evolutia norma~a. . parte. De asemenea. Acest irrvent ar a fost construit de un 2:YUP de autori (Newberg. cornunicational : 5. iar varianta prescurtata. In cadrul rnanualului pentru varianta prescurtata (1988).

.matrilor privitoare Ia copii : administrarea structurala a itemilor : b) observatiile directc : c) irrterviuri cu parintu. cadrele didactice sau cei ce au grija de copii. L. ~. Acestea din urm a " ' pot fi efectuate de-a lungul a m ai rnultor saptamani. exist a mari diferente cele dona variarrte referitor la fidelitate. . Etalonul din 1984 a fost realizat iI~tr-o maniera necorespunzatoare. r Siandardizare.. de forma "sa se utilizeze intotdeauna procedura care va 'permite obtinerea celor mai valide date". care. pot fi int ervievati parintii. doar la unii itemi. 0 puncte. in timp ce etalonul dID. care urmau sa selecteze copiii In functie de cerintele specifice esantionarii. R. care. In caz ca nu este posibil . cat si cele inform ale. ce. Perrtru alcatuirea esantionului au fost selectati 800 de copii. sunt solicitati ~sa ofere un exernulu ~ de comportament al copilului. sexul. ~1 cum era de altfel de asteptat. ~i Snyder. au aratat ca fidelitat ea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a rnventarului intreg. avem . de catre eel ce aplica testul. la randul Ior. ci doar un fel de recornandare generala. Desi sunt oferite inforrnatii detaliate privind 0 serie de '. . pe baza rnai multor crit. spre deosebire de muIte altele de acest gen.erii . Desi pot exista diferente mari intre copii. in cadrul mediului natural al copilului. a fost alcatuit un secundar. sunt transfermate in centile. 30 31 . Privitor la scorare. L. poate sa asiste f~e parintele. ei raspund prin "Da" sau "Nu". daca copilul dovedest e ca adopta un tip de comportament mai tot timpul (90% sueees) .99. 1~88 a constituit 0 serioasa recalibrare a prirnului. scoruri standard.92 71 . De aceea. cuprmzarid copiii ell diferi te dizabilitati. She:nan. rasa. Se aduna punctele pentru fiecare dorneniu comporta- mental si pentru toate dorneniile. efectuat pe un lot c1~ 164 proveniti din cele doua esantioarie folosit e in standardizarii. practic. ]. 411 . 6 tipuri de scoruri brute. Pe langa esaritionul principal. atatcele structurate. Acestor subiecti Ii s-au aplicat am bele variante ale testului (EDI si Testul de triere BDI). desi in manual IlU sunt prea muIte referint e. in cazul acestui instrument psihodiagnostic. coeficienti de tare si echivalenti ai curbei normale. S. R. cand se apeleaza la Testul de t riere BDI bine sa se verifice etalonul (normele). 1 punct. Ca 0 particularitate specifics pentru acest test. daca dov edeste ca n adopta foarte rar sau niciodata. Astf el. daca dovedeste ca il adopts uneori (50% succes) . Deci. Este obligatoriu sa fie aplicate toate cele 5 domenii. Spenciner. pentru fiecare item pot fi acordate: 2 puncte. In prirnul rand. la majoritatea rternilor. autorii prezinta doar un singur studiu. TIU pentru cele 5 domenii $1 pentru scorul total. in rnedie administrarea testului dureaza intre 10 si 30 de minute: Manualul nu prezinta nici un fel deinstructiuni privindselectarea proceduni xie administrate. • C aracieristici j)sihometrice. precum : regiuriea geografica. rezidenta urbana san rurala. 1989-1990. Sunt foarte irnportante observatiile. f tiile dintre ceIe dona instrumente variaza intre . fiecadrul didactic cu care lucreaza copilul. examinatorul are 0 destul de mare libertate in a decide. in vreme. Deci. in raport cu copilul. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni. cu persoanele ce au in grija copiii sau cn cadrele didacbee. datorita particularrtatilor psiho-comportanientale. in tirnpul administrarii itemilor structurati. ce procedura de administrate sa utilizeze. fie cel ee-l are in grija. 1994). Referitor la validit ate. pentru a se utilizarea rezultatelor standardizarii din ] 984 ( G. autorn utilizand medianul in 10cu1 mediei performantelor.

aplicarea testului dureaza.e. Testul a fost supus testarii deteren in 14 state americane. A~a dupa cum este. eu tit~:11 "K and 1 Screen for KIndergarten and FIrst Gr~de . aS1: gme asisterrta pentru stabilirea unui prog~am educational potrivit . M. ?n ~ de triere Brigance {r euizuii )pentru grddinifCi :. 1982) apare in procente distributia ce10r Care au apreciat subtestele ea fiind potrivite pentru ev aluarea (screening) din cadrul gradinitei.lui. Inc.sa a]ut. Pentru cei care raspund mai greu si mai inc~t. rnai exact. Pentru toate aceste forrnulare. _ _ ~ randul lor. pentru acest test este faptul ca scorurile de departa iare sunt stabilite de catre scoala sau de catre di. editorul permite rnultiplicarea. precum: raspunsul. imaginea globala si partiala a corpuiui . Astfel. H. in eadrul manualului ' (B rigance. Administrare )i scorare. daca citeste 1£1 nivel abecedar sau preabecedar. Pe langa con{inutul de baza. pot fi diferentiate doua cate0"0-'. E. 32 * K and 1 Screen 101' Kindergarten and First 3-c. Ceea ce este specific. III St{..ducationale. Ceea ce este specific pen tru acest instru~e p'~o. discrirninarea vizuala si auditiva.e 1£1determinarea plasamentului corespunzator . (_~. 717 33 . deprinderi nurnerice si calculatorii bazale. Pentru cei mai multi dintre copii. numit Pupil Data Sheet. testul urrnareste : .t~evre ." Ulterior.. (irade. si anume '. sa fie necesara aprobarea lui (Cohn. 1£1 imagine. vocabulapictural. b) rnasuratori option ale avansate. Ca 0 caracteristica particulara a testului se remarca faptul ca el prezinta 0 mare atractivitats pentru copii. 1 _. de catre cadrul didactic din scoalasau din gradinita si. in 1987. numaratul. de asemenea. Testul apartine lui Albert Briaauce si el a fost public at in anul1982 de catre"Curriculun~ Associ~tes. intre 10 si 12 minute.trictlil scolar. literde mari si mid.:). alfabetul. Testul se aplica pe COpll din gradlD1ta ~1 pe cei din . includ: cunostinte aT 1".)Coniinui.ndardiz0lJ'e. 'III Obiectiue. altul. pre~l~at .): a'. sintaxa si fluent a. sa se supuna cer~:1te~or dve._) U_ . masuratori . obtinute studiu ? ••1 ""'•. timpul de administrare poate sa atinga 20 de minute. de-al treilea. 1992). socotitul. se preci@ ment este faptul ca el este legat de cu~ric~lu~) 1-. vocabularul bazal preabecedar. A. obligatorii 1L 11. Scurt istoric. despre date personals.. Raspunsurile copiilor PQt conduce 1£1unele int erventii necesare asupra curriculum-ului.sa identifice acei c?pn care au nevoie de 0 evaluate suplirnentara : . instrumentul este presi cu 3 fonnulare (Screening Observations Forms) inregistrarea observatiilor. in ceca ce {)rive.coman?at.1' masuratori L. Drept urrnare. de catre parintele copilului. sa.ca scorurile capacitatea de validitate. Sunt urmarite instructiunile din cadrul manualului iar rasnunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat. articularea sunetelor. recunoasterea culorilor.. autorii trag de subiecti 1£1variarrta redusa au de 'a prognoza scorurile 1£1varianta completa. urrnarirea directiilor.'--. acelasi editor publica a .i COPil: din clasa I * Tesiul v L . fiecare fiind completat o alta persoana si anume : unul de catre examinator. deprinderi vizuale si motorii. speclifice care.doua editie a testu.cadn:~ manualului. Concret.?te continutul. in medie.gramele de invat are si dezvoltare folosite 111 institutiile .

arnbele sec- * Briqanee" Early Preschool Screen. continutul lor depaseste cele doua extreme. spre deosebire de cunoasterea ~i cornunicarea datelor personale. spre deosebire de prima. identificarea obiectelor in raport en utilitatea lor). Spre deosebire de aceste dona sectiuni. pentru discriminarea vizuala.4. Motricitatea generald (un tip de deprinderi : deprin. Administrare fji scorare. numarul puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi . It Caracteristici psihometrice. 35 . ce trebuie cornpletate de tre exarninator. . Privitor la scorare. mannaIul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a Iidelitatea isi validitatea testului.e simpla.• Obiectiue.sectiunea a dona cuprinde un tip de deprinderi suplimerrtar si anurne. cum ar fi cazul.varsta subiectilor. cadrul didactic ~i parinti. . Testul a fost publicat. al identificarii unor parti ale corpului sau ale unor obiecte.. Ca deosebiri. Denumirea corripleta a testului cuprinde si varsta copiilor pentru care a fost construit.. ce cuprinde un fel de formulare privind informatiile legate de masurare. sub semnatura lui A. prima sectiune se adre~eaza copiilor eu varsta intre 21 si 30 de luni.i alta. H. tiumi includ 8 tipuri de deprinderi.2. unde procentul este de 78. sa se verifice foarte serios daca copilul are saunu probleme privind vazul 91 auzul. cbiardaca el s-a impus pana acum printr-o larga popularitate. procentele se indud pe 0 scala. Este yorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani. in cadrul manualului mai sunt mentionate altele doua (suplimentare). pentru ambele sectiuni. deosebite in ceea ce priveste aplicarea lui. in general. care cuprinde intre 2 si 6 iterni . motrice gerierale).sectiunea a doua cuprinde intre 2 :. In ceea ce priveste asemanarile. pomind de la 86. iar cea de-a doua sectiurie se adreseaza copiilor ell varst a 'irrtre 27 si 36 de luni. Limbajul rccepiiu (trei tip uri de deprinderi : identificarea partilor corpului. in 1990.i 7 itemi. testul a fost creat cu scopul de a identifica pe aceicopii "ce necesita o evaluare mai completa". 'Intre cele doua sectiuniexista mai multe asernanari si deosebiri. de exemplu. Brigance. pentru celelalte subteste. lnainte de aplicarea ef'ectiva a testului este necesar. 2. intre cele dona sectiuni pot fi mentiourmatoarele : . distribuite ca numar in diferit pentru urmatoarele arii comportarnentale : M otricitaiea [irui (doua tip uri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi rnotorii vizuale). d) Limbajul expresi» (dona fipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala).1.zeaza ca. perrtru deprinderile motorii bazale. Din nefericire. una avand ca obiectiv rnasurarea deprinderilor mai avansate . . La unii iterni. Astfel. Testul nu ridica probleme .i se acorda puncte cand raspunde corect. identificarea persoanelor In imagine si numirea lor. conceptele cantitative. ceea ce-i scade foarte mult din valoare. subiectului este foart. pana 1a 100. It Coniinui. Desi titlul testului impune anumite restrictii privind . recomanda autorul. . T estul de triere Brigance pre")'colaritatea timpurie * (revizuit) pentT% It Scud istoric.. A$a dupa cum precizeaza insusi autorul.

haina.pentru copiii de4 ani. recom anda examinatorilor sa nu se bazeze exclusiv pe scorul 1a test. irrtervalul clintre 3 ani si 9 Iuni si 5 ani. masina . cap.Ia fidelitate iar. Dar dincol~ de toate insa. pentru copiii en varsta inferioara. 4. In ceea ce priveste validitatea. un num ar de 11 deprinderi pentru cele doua varste : 2. medii si scin. 4 si 5 cuvinte. Identificarea unor parti ale corpului : urechi. m ersul in varful picioarelor peo distanta de 3 pasi. $ Coniinui. prenumele. Scorurile obtinute de subiecti Dot fi irnpartite in 3 grupe. de 100 de puncte.itlul extins. lipsa normelor scade ext rem de mult valoarea stiintifica si practica a acestui instrument psihodiagnostic.pentru copiii de 3 ani. Intentia este exact aceeasi. pentru cele dona varste este luata in atentie 0 perioada mai mare. respectiv : i~alte. 3. * 36 llri~Jance. o La baza acestui instrument regaslm de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2-2 1/2 ani. . sant este ca. Manualul n u cuprinde date referitoare. 1.5. G Calitdji psihametrice. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 3 pasi : 4. gat. pe de alta parte.estului precedent. Ldentificarea obiect elor in acord cu utilitatea lor : cuptor.aspunsuri privind unele date personale : numele. 411 Siandardizare. Acest test face parte din categoria testelor ale caror scoruri sunt raportate la un criteriu si nu la norm e (etalon). picioare. evaluari suplimentare si. Preschool Screen. sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai. ci sa ia serios in consideratie inforrnatii1e rezultate in urma observarii directe a ~opilului sau furnizate parinti si cadre didactice. varful picioarelor. Testul apartirie lui Albert Brigance $1 el a fost publicat in 1985. pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici eu cei din prima secti une. Testu1 cuprinde 4 co~ponent~: 1. Deprinderi motrice generale: statul lntr-unpicior pentru 0 secunda. 5. . brate. intervalul dintre 2 ani si 9 Iuni $i 4 ani. Tesiu] de iriere Brigance" peniru preJcolari ® * Scurtistoric. varsta : 2. respectiv : . H.te. 0 fo~a de evaluare pentru parinti. In cazul de fata. degete. adica a depista copiii ce necesita investigatii si evaluari suplimentare. dupa cum "eomanda" t. pe de 0 ca acei copii ce obtin un seor sub 60 sa fie trirnisi . La Iel ca si cazul t. in cazul primei sectiuni. avern de-a face cu subiecti cu varst a cuprinsa intre 3 si 4 ani. 0 forma de evaluare pentru c~drul dida'"ctic. ell un titlu ee mentioncaza. 0 forma de observatie in tirrroul evaluarii : 3. 37 . precum ~i modificarile ce au fost facute in urma acestor verificari privind validitatea de continut.!. stomac. la fel ca precedentul test ~i varsta subiectilor pentru care este destinat. Autorul recomanda. in cazul rezolvarii coreete. Se calculeaza apoi un scor total. care sa fie. Listele de deprinderi pentru cele doua varste se prezinta in Ielul urmator : P eniru copilul de 3 ani : 1. testu1 cuprinde forme suplirnentare de masurare pentru deprinderile avansate.de test. Repetarea unor propozitii formate din 3.multi practicieni in 9 state americane. se multe puncte.2. In afara de acestea.

Vocabular in imagini : copac. 2. 11. zmdu.{. •. genunchll. Intelegerea utilizarii pluralului si tirnpului prczent. inca unul. gatul.i 8 silabe ... Intelegerea irtilizarii propozitiilor si a SD bst antivelor ell forma neregulata la plural. Testul nu prezint a noirne. ce urm eaza a fj trimisi perrtru evaluari suplimentare ramane sa fie precizata de cat re utilizatorii testului. Testul este 0 editie revizuita a variantei arrterioare (DASI)~i apartirie a{ltorilor l. Demonstrarea numerelorconcepte: unul. formate din 4. * (DASI Developmental II). mar.6.6. 6. unghiiIe. desi manualul recornanda scorul de de puncte. • Standardizare. linie orizontala.'ifajilor • Scud istoric. prenumelev vvarsta . deoarece el este raportat la criteriu . soset a . Construirea turnului din cuburi . cmci . 8. Iinie verticala : 7. Potrivirea culorilor : 10. Testul poate fi aplieat de catre un singur exarninator rsau de catre mai multi. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala. 38 scara. vagon. :dentif~c. Deprinderi rnotrice generale: 'statuI iritr-un picior pentru a secunda. Deprinderi vizual-motrice : copierea cercului. mersul tip "varf-calcai" pe 0 distanta de 4 pail. Administrare :ji scorare. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate ~i vahditate. creion. mersul in varful picioarelor pe 0 distanta de 4 pasi. La ce folosesc unele obiecte : cuptor.. stomacul. Iiecare masurand un anumit tip de deprinderi. testul bazandu-se mai mult pe eonsultarea unor surse bibliografiee si a unor specia}j~ti din d.omeniu. eu atat mai mult eu ca. 9. doi. va~uI picioarelor. linie v erticala.area unor parti ale corpului : degetul gros. Foarte important este ea activitatea de testare sa se desfasoare in conditii eonfortabile si in liniste dssavarsita. haina. Se acorda puncte pentru reusita la fieeare arie comportamentala ~i se calculeaza un seor total. Identificarea culorilor denumit e : 10. • Calitaji psihornetl'ice. spatele. Activities Screening Inventory II . Valoarea Iimita a scorului pentru eel. 3.R. trei. Voeabular in imagini : barca. barbia. 4. sistemul este aproape identic cu eel in talnit la testul anterior. 11.Feyvell 8.2. Repetarea unor propozitii. Asta insearnna ca el determine daca un copil are anumite deprinderi (eriteriu) ~i nu pozitia acestuia in raport ell un esan tion ee a fost Iolosit pentru standardizare. Construirea unui turn de cuburi s: 9. en 2. care poate fi de 100 de ptmcte. Lnveniarul de desooltare * pe baza actl7. frunza .t este ~Torba de' copii mie( Privitor Ia scorare. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele. 7. pasare. pieptul. 6 :. foarfece. m asina : 5. Demonstrarea unor numere eoncepte: doi. Peniru copiii de 4 ani: 1.1. cruce.

Langley. 3. Nivelul E ( demonstreaza raspunde Inut) utilitat. Spre deosebire de. iIr~elegerea conceptelor de mare si zarnbest.ea a sase obiecte.. Nivehd D ( 17 luni] construieste turnul din 2 sau 3 cuburi. '1>" 1. construieste turnul din 5 sau 7 cuburi . 41 . NiveluI A (1 ~2 luni] : Iunt) din 8 sau 9 cuburi : intelegerea conceptului de unic. TX: El este 1984. Obieciiue.strange 5. functionalrtatea obiectului. conceptele nurnerice. ? Nivelul B (3~ 5 Iuni) demonstreaza duce jucaria 18 gur. Lternii testului sunt distribuiti 11 niveluri de dezvolt. testul s-a modificat si in ceea ee priveste continutul. anterioara.discrirnineaza 4 culori. Intentia de baza este aceea de a evidentia modul cum folose~e copii diferite categorii de deprinderi. surpnnderea relatiilor de tip cauza-efect. varianta . discrirninarea dimcnsiunilor. destinati a surprinde 0 larga gama deprinderi ~i capacitati. .. El cuprinde 67 de iterni. face intentionat rniscari pentru pune cub~l in eea~ca. El se adreseaza copiilor eu varsta 1. asocierea. construieste un turn din 3 sau 4 cuburi : 3 comenzi F '. . . '\ II-UB. 40 conceptelor de iloi $1 irei.are si anume (pentru fiecare. lovitura vertic ala. umple vasul eu cuburi .60 de luni. reactiorieaza Ia sunet. nne. Pro~Ed si neverbale. duce mana Ia gura.in primul rand prin inc1uderea a doua ni~eIe aditionale. Odata cu extinderea varstei. memorie. Continui. varsta subiectilor a fost practic extinsa pana la nastere. . este atent la sursa sonora. nivel se of era exemple it erni) : ljil cauta obiectul .· B."iJI simple.". precum: coordonarea motorie fina.'. 1.e la contactul fizie. relatii spatiale. 6. e categoria c H a produce suriete .rnentine apucarea.

_ clasifiea obiecte dupa marirne. • Administmre si scorare. . 38) care.scoruri ale varstei dedezvoltare in bazaUI_lOr tabele din manual iar acestea. potriveste 6 perechi de imagini pentrua asociatiile function ale . Testul nu a fost standardizat.la un Item. ' _ imiHi indoirea hartiei pe diagonala. _ clasifidi imaginile m 3 _ identifica trei perechi de cuburi colorate din memone.53 Jmd) : _ identifica 5 cuburi dupa nume. ~nycare. Prima varianta revizuita a testului publicata in 1983. peste medie: medie. DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. _ Iormeaza pat. Ma42 2. Anlicand formula 0= = DAjCA X 100.copiaza triunghiul. copilul primeste 1 punet. Copilului i se acorda credit pentru Iiecare item ce apartme n~veh~rilor inferioare celui la care el a raspuns corect la rtemi. the Assessement 01 Learning 43 . Manualul pre:rede arnanuntit ce materiale sunt necesare si cum trebu~e pr~)Cedat in aplicarea itemilor.tul Iuni] : . _ coristruieste 0 piramida e Calitdii psihometrice. fiind in varsta de 2 ani si 4 Iuni (deci. 28 de Iuni) obtine. intr-un mterv~l de 25-30 de minute. se obtine valoarea 104. ceea ce inseamna ca perforrnantele acestui copil se situeaza la nivelul rnediei _ ($ Standardizare. sunt tolosite p~ntr~ obtinerea coeiicientilor de dezvoltare (DQ.9. Concluzia ce vizeaza faptul ca testu1 trebuie utilizat cu mare precautie se impune de Ia sine. Scorul brut este transfomlat in . S.ra. de * Developmental Indicators -. Indicatorii dezuoliiirii telor tnvdjdrii * pentru. din 6 cuburi .2. ell 2 triunghiuri. Pentru raspuns corect .7. -'"7 indica Manualul ofera exemplul copilului B. in urrna aplicarii testului. . 11. iar in ceea ce privest e validitatea.Revised (DIAL-B). individual. Testul apartine autorilor Carol D. Desi . la randul Ior. Nivelul K (54-60 .) '.copiaza patratul. Nivelul I (42-47 de Iuni) nualul ofera urrnatorul vhid de internretare tiei coeficientului de de:~vo1tare (DQ):140 121 '-140 80120 60 79 sub 60 dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvoltare dezvolt are superioara . sunt prezentate cateva studii privitoare 1a corelatia dintre varianta initiala a testului (DASI) ~i a1te teste. 36 de punde. sub m edie : saraca. el poate fi administrat.1. 10.numara pana Ia 10. Manualul nu ofera inforrnatii privitoare Ia fidelitate. e~te un ~est eu t~p impus. " Scurt istoric. ce reprezinta varsta lui de dezvoltare. Nivelul J (43. (pag. Mardell-Czudnowski ~i Dorothea Goldenberg. a sernniiic a- . Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este calculata utilizand formula: DQ = DA/CA X 100.nu.

Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii.. respectiv : aria motricd : apuca t/prins. pentru aplicarea lui' sunt necesare 20-~jO minute. in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reala standardizare. a potrivi/a egala. scorurile brute sum transformate in scoruri scalate. standardizataadecvat. De asernenea. cat $i in ceea ce priveste validitatea. . e Obiectiue. Trebuie facuta rnai intai 0 diferentiere si anurne. A~a dupa cum apare cadrul manualului. A scorare. de asemenea. clasificarea. 1983).catre Childcraft Education Corporation iar eea de-a in 1990. 1 358 albi si 1 089 nonalbi iar variabilele de stratificare au fost : varstavetnia.. rezolvarea problemelor. . Goldenberg. inform a45 44 . e Caracterisiici psihometrice. sunt mai multe diferente intre cele doua variante. tinand seama de modificarile procentuale ale populatiei generale pentru 1990. taiat. scrierea numelui. identifie area notiunilor corespunzatoare unor ~narti. un lot de 1861 copii au fost folositi pentru stabilirea scorurilor de departajare. presupune numai 0 renormare. din 1990. scopul fundamental dezvoltarii acestui instrument a fost acela de "a satisface nevoia evidenta si continua de a realiza 0 rnasura. s numararea. D. regiunea geografica. s3xit/topaitjsalt. Pentru fiecare din cele 3 arii majore comportamentale sunt prevazute rnai multe subteste. asa dupa cum s-a mentionat anterior. Instrumentul este' destin at eopiilor cu varsta intre 2 $1 5 ani. . datorita acesteia.. pozitionarea. c limbaiului: articularea. Siandardizare. oferirea unor date reamintirea. In cadrul lotului au fost cuprinsi. pentru dezvolt.este Iolosit sistemul centilajului . pentru fiecare arie comportarrientala.noutati : cea mai importanta dintre ele este aceea ca ofera noi norme (un nouetalon). c. 1990). cea ulterioara. varianta 1983. Testul nu. alecorpului. In medie. conceptuala $1a Iimbajului" (Marde1f-Czudnowski.propozitiei. CD. Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativa a grupurilor din populatia originala pentru standardizare. bazate apartinand rpopulatiei folosite pentru zare.scorurile brute sunt transform ate in scoruri scalate pentru intervalele de varsta de 3 Iuni : . Atat in ceea ce priveste fidelitatea. copii confruntati eu conditii handicapante. din care. Holdenberg. pentru editia 1983. • Coniinut . sortarea . marimea comunitatii. Astfel. Editia din 1990 prezinta mai multe. autorii maniiestand convingerea ca. a spori gradul Autorii au manifestat mare griia nede atractivitate a materialelor folosite. face parte din categoria celor cu timp impus. de catre American Guidance Service. lungimea . aria concepiuald (nurnirea culorilor/Iiterelor.scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scoml total al testului : .. S. Din totalul de 2447 de copii.are pentru intreg testul. ~Talida si demna de incredere. plecand de specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. nurnirea substantivelorrverbelor. In ceea ce priveste scorarea. copiatul.areafimpurie rnotrica. D. instrumerrtul va fi capabil sa identifies mai multi copii ce prezinta un rise pe Iinia dezvoltarii 9i rnai putini copii potential talentati (Mardell-Czudnowski. atingerea degetelor. sunt prevazute scoruri @ < . D.

Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obtinute in urma aplicarii bateriei Stanford-Binet si s-a constat at 0 corespondenta a scorurilor (validitate concurenta] in cazul a 103 copii. 15 . de catre parirrti. . nu nivelul curent al achizitiilor ci. metric general/con:.. ceea ce a insernnat 0 medie de 35 de zile intre doua testari. Continui. 5.96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. In afara acestora. ~T. abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale . manualul din 1983 prezinta 0 valoare de . Editia anterioara a anarut in anul 1984 (Meisels. Pot colabora mai multi profesionisti care pot lucra simultan. La toate aceste elemente de continut se adauga si un chestionar informal adresat parintilor precum si 0 atenta examinare [izicd a copilului. Trebuie precizat mai intai Iaptul ca instrument a fost construit pentru a masura. avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. Spenciner. rationamentul si calculul elementar. Chestionarul completat de catre parinti nu se scoIn baza punctelor acurnulate.tiile cuprinse in manual dovedesc ·0 valoare psihodiagnostica crescuta a acestui test. . mai exact.tientizarea corpului: echilibru stabilitate. 199'4).868 a fidelitatii test-retest un grup de 65 de copii care au fost retestati dupa un nurnar diferitde zile. * The Early Screening Inventory 46 (ESI). . se adreseaza copiilor ell varsta intre 4 . esec si refusul de a rdspu. Testul apartine autorilor Samuel J. intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile. • Obiectiue. J.1 6 ani. poi: apare trei variante : 47 2. examinari suplimentare in vederea deterrninarii mai exacte a conditiei lor de copii ce prezinta rise uri in dezvoltare . Apliearea testului dureaza..1. El euprinde 3 sectiuni si anume : <D 1. coordonare motrica geilerala. 1984). mai ales. manualul precizeaza ~a valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenta interna pentru scorul total este de . 2. L. adaptare uizual-motricd : in plan metric fin. Ia randul lui. Lnuentarul pentT-u trierea timpurie '* 4» Scurt istoric. 3. imitarea pozitiilor~ corpului in baza unor indici vizuali. medie. copilul primind 1 punct . a fost dezvoltat din Irrventarul de masurare EliotPearson (EPSI 1975). • Adminisirare si scorare. Tivan.. Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informatii referitoare la calitatile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic.. limba] :.2. M. Astfel. Privitor la ditate. dona componente si anume : desenarea unei persoane (DAP) si alcdiuireaunei scrisori. testul cuprinde inca. Wiske ~i este public at in anul 1988 de catre Teachers College Press. coordonare ochi-rnana. J.20 de minute iar completarea chestionaru. aproximativ 15 minute. Manualul precizeaza foarte clar ca acest instrument urmareste sa identifice acei copii care necesita .. se calculeaza un scor total ESI care. este cornparat eu scorurile departajare.£ cunoastere : intelegerea Iirnbajului. reamintirea unor secvent e vizuale. Ca posibilitati de raspuns din partea subiectilor sunt trei : retMjUa.nde. abilitatea copilnlui de a achizitiona noi deprinderi (Cohen. " memoria unor secvente auditive. sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un nurnar de 125 copii. S.. exprimarea verbala. Meisels ~i Martha S. Drepi: rezultat . L. Pe de alta parte. G. \iViske.8. .

provenind din familii ell un statut socio-economic Sdlzut~i rnijlociu-scazut. in sensul ca acesta diferentiaza destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ee nu prezinta rise in planul dezvoltarii psiho-comportarnerrtale.. 2.a dupa cum se precizeaza in manualul ESL lotul de standardizare a cuprins un de 465 conii. . care au fost testati inainte de intrarea in gradinita si apoi. sub conducerea directa a Meisels a altar colegi (Cohen. s • 1 e Obiectiue. Deci nereprezent ativit atea esantionului este Restandardizarea instrurnentului a avut 1986· si 1990. A:. b) reevaluarea (intre minus una si minus doua tii standard).baj §i cunoaste7'e. L. Marsden.c. 717 . au urrnarit : oaliditaiea concurenid .. L. Rezultatele au eviderrtiat capacitatea predictiva a rtestului. c) trirnitere pentru evaluari si rnasurari tare (sub minus dona deviatii standard). B. studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari. fast aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inairrte de a intra in gradinita :. Libby.9. dupa un interval de 7 . Brwning. sunt combinate si.12 Iuni. a. Referitor 1a b) ualidiiaiea predicfiei pe iermen SC1Jrt. ofera un raspuns privindr. Marrualul precizeaza ca principalul seop a1 acestui instrument este a identifica copiii. dupa adrninistrarea pe un 102 copii din Boston. cu toat e ca..49. G. au studii Ia randul lor. ~Contit!'. Olson. impreuna cu alte informatii recoltate de la parinti sau alti specialisti. ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare.2. a cuprins 2 de copii.3 (ESI49 4. .apacitatile limitele (slabiciunile) copilului . din 11 state americane si lmpartiti 4 subgrupe fiecare in intervalul 4-6 ani). cand acestia erau in clasa a IV-a. Inoeniarul ceea ce priveste validitatea. D.i apoi. 1994). toti " au suportat modificari. asa cum se precizeaza manual. c) ualidiiatea predl'cJiei pe termen l'ung. Henderson. Meisels. eu varsta intre 3 si 4 ani care necesita servicii educationale speciale. ~l minus 0 deviatie standard). J. @ SC'Ul't istoric. J . de catre S. De el este a extindere in jos a Irrventarului pentru rnasurarea timpurie (ESI). Ia randul lor.nu sunt probleme J (intre valori peste . Valoarea corelatiilor continute este intre si .m ai inial. K. caucazieni.1. Acestea. IfI Siandardizare. R. c) general motriclschema corporald. Copiii ce apartin grupului b trebuie sa fie intr-un interval de 8-10 saptamani. . f 1 * The Early Sereeninq Inventory . Scalele McCarthy obtinut o 48 Testul este creat destul de recent in 1991. Ia un de 7au fost aplicate. w. b) zlJ11.d Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale 81 anume : 'a) vz:zl£al-motn:c/adaptm'e.

re parm . Profilul poate fi separat in subscale :. pa . Standardizare. rtc . pen. G.i anume : scala cognitiva (nonverbala) si scala Iimbajului.' .e adm1111S r . care a cupnns caracLnstlcl e esa: .oi 4 Anchete. careindeplineste toate conditiile pentru a fi considerat. Profilul cumoastere] limba] cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv :. Nadeen L. este destinat coniilor cu varst a iritre 2 ani si ~ . . Robert H. . L." . 1" 15 zile Pnvlnd t 3m 3 am 11 uni Sl . .1expresiv/ghicitori. . Profilele trierii tim. L. Domenic Cicchetti. ' . mal a . numar/Iitera.'. Al S Kauf Patti L. Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency). De aceea.. discriminare vizuala. ESI lte trei com ponente: desenarea una pe? fel ca Sl . Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascara deprinderilemotrice de baza ~ll deprinderile rnotrice * 50 Early Screening Profile s (ESP). Spenc111er. ( soalU. L.tru un cop '. ref en or tV 83 de cop'ii obtinandu-se ca 1 t dupa 0 sap. ".. nute. ' -eeva. Acest test. Testul ~. . John Rynders. Refentor la vahdltate. Profilele contin rnai multe subteste. Harrison. . J.t1. Sparrow. Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales). t intre un observator la fidelitatea intereoaluatori mal exa~ tnS teste' tor si ~el ce a aplicat e~ectn~ms~rumen~u t~en ~~) ob) altui valoarea coeficientulul de fIdehtate a os. 614 copii cu varsta m re a. testul mai cuprin~e. 111 individual. . Sara Sparrow. t eaza fit Admim'strare ~i scorare. "1· ntionului. La randul lor."'" aracteristici psihomeil'1ce. tilitatii acestui ceea ce face si m ai dlflClla apreClerea u . -i tiv 15 mid' 30 de minute De asemenea. In privinta continutului.es. 1~ ..purii " istoric. (.amana. De aceea.. 6 . 5 cur t v v de autori si anume o. ~~ ~~ s .' i ta nici un fel de informatte. precum si a celor dotati. '/ f'd~rt te in . George McCloskey. articularea. Printre cei care au contribuit Ia realizarea acestei baterii pot fi cu usurinta recunoscuti autorii unor teste de Iarga audienta in practica psihodiagnostica si anurne : Kaufman (Kaufman Assessernent Battery for Children). instrument psihodiagnostic (Cohen. in vederea identificarii copiilor handicapati. EI a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de catre American Guidance Service.2. . Manualul cuprindeomforn:atl1 ~esltul de sarace privind procedura de .. Harrison. Bruininks. ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile :. 1994).'. Spenciner. ti trebuie completat de cat. 1994). in mare parte bateria nou creata se bazeaza pe aceste .p ot completa chestionarul. • Obiectioe. rintii .' t . G..10.. de Iapt. .. il de 3 am fund necesare. '.t la jzdehtatea t es t. deprinderile scolare bazale (numere/concepte cantitative.stand~rdlZare :. Kaufman.a . 0 baterie psihodiagnos'tica. va or~ a e . un c nes . 111 aprox rna me Ie. te tare este absolut irlentrc Modul de scorare ~l m erpre cu eel folosit pentru ESI." J t umar ce 'DAP) olcdtuirea Linez scrtsori. in unele Iucrari. . C onJinut. 94) ~~ . J v • A' v • ° D' A A ° v Co A v L. a celor care au probleme. an· - man.1... relatii logice (incluzand analogiile vizuale) . el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen.. 2.-reesvf (8 exarnma on au I . la 1 1 at C • fit 1 sunt mentionate doar doua studn : a) unul re enmanua . . numirea si recunoasterea -cuvantului}. cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltarii acestora..1. Steven Ilmer..1 . 1 coeficientului de fidelitate intre ° ~8 91 . Testul apartine unui grup numeros .In afara acestor 3 sectiuni. . Astfel. .ani si 11 luni. .. Priv itor ..teste.1.

. Istoria sanatatii si Acasa .. In a1 doilea rand. L. J. Nivelul II de scorare ofera informatii mai sofisticate. Profilul motric si Ancheta prrvind articulatia sunt administrate copilului individual.. 1a altele. ~ Administrare :. Cea de-a 7-a cornponerrta. imitarea miscarilor bratului .Spenciner. vederea identificarii aeelora care sunt handicapati.cum ar fi. Nivelul I de scorare . Profilul cunoasterej Iirribaj . respectiv : seoruri standard. 1994): Rangurile centile 2 91 sub 3 16 17 50 Sl 84 85-98 Indicele de masurare 1 Scorurile standard 70 sr sub 71-:· 85 86 ___: 100 101-115 116-130 131 9i peste 2 3 4 5 6 99 ~i peste gorii Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele ce corespund indicelui de masurare : Categoria cate- sub me die me die peste medie ICorespunzzmd indi-!Corespunzand ran-I Icelui de masurarel gurilor centile I i I I 1 ~l 2 16 si sub I I Ii ! 3 91 4 I 5 ~l 6 !! I 17. stanine. trebuie preeizat ca Ia unele edmponente raspunde copilul iar. deprinderile de viata cotidiene. centile.i scorare. dotati sau care necesita investigatii suplimentare. desenarea unor forme. . bateria este prevazuta eu doua tipuri.e san eadrul didaceste 10-15 minute.Ancheta privind conduita acasa si Ancheta privind istoria sanatatii) sunt ofesub forma unor ehestionare. . .a administrate Profilele cunoastere/limbaj si eel motric.. G. Indicele de masurare.ofera I ndicii ~ mdsurare (Screening Indexes) pentru ~ase categorii pertormanta. Ancheta privind eomportamentul copilului realizata de examinator dupa ee au fost . In sfarsit. primu1 rand trebuie nrecizat ea nu toate eomponenteie bateriei sunt aplieate pe fiecare eopil. In medie.i piciorului .. sub si peste rnedie). numite nivele. unele deprinderi motorii. Indi- cii de rnasurare pentru cele 3 Profile au ca valori pentru scorurile standard si rangurile centile-urmatoarele (Cohen. \ Cele 4 Anchete care suplimenteaza Profilele sunt: Articulatia. trasarea labirintelor. trebuie sa se ia in seama indicatiile din manual privitoare 13 deterrninarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigat ii ~i evaluari suplimentare. . care este de fapt un scor dezvoltat de catre autorii bateriei. Privitor seorare. eel de-al treilea Profit (auto-ajutor/ social) include: cornunicarea. de exemplu. J J - 52 53 . persoane care eunose foarte bine copilul. Alte 3 eomponente (Profilul auto-ajutor/social. Pentru Profile Jse utilizeaza norme nationals la care se raporteaza scorul obtinut de copil iar pentru A ncheie sunt oferite informatii descriptive (rnedie.84 8S si peste 1 ! ! Cand se utilizeaza Nivelul I de int erpretare. iar timpul necesar pentru cornpletarea chestionarelor de catre parint. respectiv.'. rnersul in Iinie dreapta. parintilor. eadrelor didacbee sau eelor ee au zilnic in grija copiii.. timpul de administrate pentru un eopil de 15 30 minute. socializarea. echivalenti ai curbei normale S1 echivalenti ai varstei. Comportamentu1. este Iolosit pentru 0 rapida estimate a dezvoltarii generale a copilului.

' matii ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii. si . inregistrarea scolara. In primul caz.11. pentru componentele bateriei se intind intre .. . validitatea de construct. Testul trier e a lui JYf cC arth» ( 1\[S * . SUlTt rnentionate foarte multestudii ce au urrnarit masurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instruments psihodiagnostice de valoare. de Iapt. c) [idelitatea interexaminatori a fost verificata pentru Profilul motric.Binet. b) delitaiea test-retest. datorita mal ales a uuternicelor sale calitati tehnice.a.55 si . sunt prezentate date referitoare la capacitatea . sexul. Si in ceea ce priveste ualidiiatea. El este. Scurt isioric.91. A~a cum reiese din manual. 5. cum ar fi: validitatea de continut. . intre 4 si 6 ani si jumatate. Kaufman Assessment Battery. au Iost utilizate doua variante :. Metropolitan Achievement . t predictiva a testului. cum ar fi : Stanford. 4.1. fidelitatea test-retest. au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitatii au variat intre . 3. Obiectioe.. in baza examinarii separate a 63 de copii de catre doi examinatori. Testul a fost creat in anul 1978 de ca!re Dorothea McCarthy.. Peabody Picture Vocabulary Test-Revised. dupa cumpreClzeaza auto area in cadrul manualului.cuprinzand un numar de 1 149 copii.91..1anume. ' • Continut. rnanualul ofera inter. Esantionul a fost selectat din 26 state si din Districtul 'Columbia.41.. Orientarea dreapta-stang a (in legatura cu propria persoana sau in baza unei imagini) . Valoarea coeficientilor Tidelitatii s-a plasat intre. Memoria verbala (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii}: . statutul socioeconomic. Ca variabile pentru stratificarea esantionului au fost Iuate in atentie urmatoarele : varsta. Astfel. mai ales a capacitatii anticipare a achizitiilor scolare Oricum. . validitatea predictiva.95. Calitdii psihometrice. validitatea concurent. cu irrtentia. 2. valorile coeficientului de Iidelit ate. au fost tolositi 74 de copii. regiunea geografica. iar valoarea cientilor de fidelitate a variat intre . In al doilea caz. concluzia generala este aceea ca acest instrument este unul dirrtre cele mai valoroase mijloace de masuTare a dezvoltarii copiilor mici. au fost calculate trei tipuri de fidelitate : a) consistenid iniernd . . Gruparea conceptuala (clasificarea !?1 generalizarea logica utilizand cuburi colorate). l 2. de "a ajuta scolile sa identifies pe acei copiice necesita asistenta educationala speciala". Memoria numerica (in ordine directa si ordine inversa) . Ariile comportamentale cuprinse sunt urma toarele : 1. 6. Acest instrument se adreseaza copiilor cu vaTsta.• Standardizare. Coordonarea piciorului. . Desenatul. forma imediata (5 si 22 de si fidelitatea test-retest intarziata (22 75 de zile). 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilrtat ilor copiilor.66 S1 . pentru Profilul auto-ajutorrsocial au fost antrenati 366 de parinti ~i alte persoane ce au grija de copii .55 si . apartenenta etnica: Separat.2. De asemenea.91. * McCarthy Screening Test (j\<IST).

constientizarea senzoriala . Verbal (memorie.i un numar suplimentar de 90 de copii eu probleme. Cohn. Timpul.i scorare. 11& Coniinut. 3 subteste conceptuala si Coordon area piciorului}. r 57 . sexul. care sa permit a utilizatorilor (personal educational si clinic) identificarea copiilor ce necesita 0 evaluare suplimentara": . succesiune. oral-motrica) . performanta manipularilor rnentale care nu solicita nrci Iirnbajul vorbit si nici rabilitatea rnotorie) .. marimea comunitatii rezidentiale. primul dintre elefiind acela "de a construi un scurt instrument de evaluare. a fost incenutul anilor Asadar.n nse .1 motorii. rise. 3.si scorare. l1UISUIaJ'e a prescolarilor * creat de catre Lucy Jane 1982 de catre Foundation * Assessment Presehoolers (lit/lAP). s-a pentru abilitati si s-au facut la ca arnbele aceleasi abilitati. iar norrnele existente provin din zarea Scalelor McCarthv care. probabil ell rise. Sarcini complexe (combinatii intre senzorial. rasa.. Raspunsul copilului subteste este apreciat ca fiind coreet sau nu (reusit san nereusit). tina si . cuprinzand un numar de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi). Pe de alta . a fost efec® IJ} A aceasta. vizualizare. . 2. urma scorarii .mai multa precautie tat. . dizare proprie. obtinandu-se vasi . Iternii testului mascara abilitatilesenzo. . de adrninistrare este de aproxirnativ 20-30 de minute. regiunea geografica. de catre Psychological Corporation. prin diferenta. e Administrare :. Manualul din 1982 precizeaza mai multe obiec tivc.Ca variabile de stratificare au fost folosite urmatoarele: varsta. • . clarputemic punet de vedere psihometric si tehnic. se impune .Standardizare. motor si cognitiv). deoarece v~echi. presupunand 0 serioasa familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de continu t care sunt destul de atragatoare pentru copii. Ia randul ei. Elemente de baza (sarcini motrice bazale. Knmvledge in 1988. In functie de numarul subtest elor Ia care reuseste ~opilul (si. 4. obtinandu-se Ia ualiditaie. precum . lara nici u. Durata de aplicare este de aproxirnativ 20 de minute. Coordonarea (generala. de 5 ani a fost calculata [ideliiatea de jumatate) .elor obtinute (M.-E. .80. Testul este destul de complex. ~ fost verificata fidelitatea 5 saptarnani). Lotul folosit prezinta un caracter national. de numarul ' acesta este d~sificat ca prezentand sau nu rise in tare. Testul nu beneficiaza de 0 standar. copilul poate fi inclus in una din urrnatoarele categorii : Of. 1992). abilitatile cognitive si abilitatile combiin 5 indici: 1. ~ Obieciiue. tip screening. Siandardizare.

un numar de 338 de. . a fi obligatoriu ca examinatorul prezent. dezvoltarii motor~i si tiilor scolare. utilizand testul PDI si testul DIAL (Develop. destinat copiilor eu varsta intre 3 ~i 6 ani. Testul apartine lui Harold Ireton ~i publicat. 1988)... el a fost creat "pentru a identifica copiii cu problems de dezvoltare sau alte categorii de probleme tll ce pot (Ireton.statutul socio-economic. de regula.zvoltdriipre- • Scurt istoric. Inueniarul pentru scolarului * mdsurarea de. in cazul acestui raspund parintii. suripsihc)-comportamentale. South St. in 1988. Desi testul este standardizat . deoarece cei 220 de copii apartineau doar unei comunit a'[i din statul Minnesota ?i anume.-E. faceau parte din prograrnul annal de verificare (screening) pre• Calitdii 'p. este de aproxirnativ 10-15 minute.apartinut Iotului initial.a 0 destul de bun a ualiditaie de construct a instrumentului. 3 ani si 8 luni. el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaza : descrierea copilului.1. Paul. Manualul ofe. mama. Tirnpul de aplicare a acestui instrument. Dupa cum precizeaza autorul in cadrul rnanualului. ca. de cat re Behavior Science Systems. • Administrare~i scorare. acela?~ scor total in 81 % din cazuri}: 3. Standardizarea s-a efectuat anii 1979-1980.. patru ant mal tarll:: dupastandardizarea din 1980. De asemenea.~Ol . sihomeirice.ra . • Coniinui. Mal mult. in vede~ea ~et:nrl:inarii ualidiidiii predictive a tesiului. A Obieciioe. El poate corespunde expectatiilor pe Iinia acestor variabile sau. parinpoate raspunde Lira. l 2. In manual nu sunt cunrinse referitoare la [idelitate. pe langa altele. printre altele. Mai aies pentru copiii mai mari de v~rsta . Deci. poate fi sub nivelul lor.13. Cohn. 59 . preocupari in legatura cu copilul. ceea ce inseamn. De fapt. * 58 preschool Developmental Inventory (PDI). valoarea coeiIClentulul de fidelitate privind consistenia interne este de . nu este yorba de un esarition national reprezentativ. iar in ceea ce priveste validieste prezentat un studiu facut asupra unui grup copii. copn ce au. obtinandu-se corelatn semrnficative intre rezult. Spre deosebire de majorit atea testelor screening" Ia care raspund copiii. Testul cuprinde un nurnar de 84 de din care 60 vizeaza dezvoltarea generala a copilului tar 24 se refera 1a diferite siniptome :. a~ fost comparate en rezultatele obtinute de copm cuprmsi III lot ul de standardizare.?bleme.litatea test-retest (in urma rem8_surarii a ~O de copii~ 1a ~n interval de pana 1a 4 saptamani. Standardizare. 1992).. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex.i comportamente. acest test apare mai mult in calide mijloc suplimentar pentru oricare din instrumende "tip screening".: 1. sa interfere eu abilitatea copilului de a invata" H. testul se Impune~ m ~les ca un bun predictor pentru succesul scolar (M. dimpotriva. Manualul din 1988 prezinta. 2. rezultate1e 1a test ale gmpulul de 90 de copii CD p:.2. fid. s-a obtm~t.' mat ii privind studiul urmatoarelortipuri de fldehtate. testul MAP a identificat 84 % din copm en problerrie preacademice.978 pentru scorul total al testului) .79. De fapt. probleme speciale sau handicapuri. e C aracierisiici psihornetrice. [idelitate intereoaluatori (pe un grup de 40 de copn s-a obtinut valoarea . In ceea ce priveste ualuiitaiea..atele Ia MAP si rezultatele la pro~ele de masurare a inteligentei. a fost supus unor .

Brigance. 1985. A. MA: Curriculum Associates. la mai rnulte arii comportamentale.-E. Longman. H. Harrison. 1987.. aria limbajului sau cea psiho-rnotrica. Screening Measures. TX: Pro-Ed. H. 8. Aceste instrumerite permit 0 examiriare mai amarrurrtita rn ai profunda a copiilor iprivind asemenea arii sau domenii specifice. . 1996. G. N uttall.. J. in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screenmg (Cohen. orieum. The newly abbreviated and revised Denver Developmental Screening Test.' "' 7. Minneapolis: 61 .). w. Fanda. Seiarillo . Rynders'. dezvol tarea copiilor se realizeaza pe mai multe directii . A.and 1 Screen for Kindergarten and First Grade. J.. D. Instrumentele de masurare prezentate p<'ma acum s-au referit 1a toate sau.. :N orth BIllenca. Lnueniory.}' Preschool SPeech and Language Screening Test) si Testul iUilani-COlUIJal'etti de evaluate a dezvoltarli motrice (Nlilani-Compareth Motor Development Screening Test). GregOl'Y. Burgess. \V. 6. 12. Asa dupa cum s-a mentionat deja irrtr-un subcapitol anterior. Spenciner. Psychological Testing. 1994. A. S. Frankenburq. mai ales. L. totusi. Langley. A. Circle Pine'S.a. K.. \V. 995999. 1). 1990. S. 1988. eu scopul de a depista copiii ce prezinta probleme in procesul dezvoltarii sau care intra in eategoria celor supradotati. eohrs. Fewell.. Assessing and S creening PTesclioolers~ Psychological and Educational Dimensions.Cohn. L.. Developmental actiuitics screening inventory (DASI-II).1 14. 9. I. Colin.. B. K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed. Brigance. 1990. Kazuk. Austin.. 60 S. Allyn and Bacon. ratele sunt trirnitere a copiilor foarte asernanatoare 1. second edition. FandaI.telor s-a ajuns of Learning). R. M.. P. 1984. Ca exemple de teste pot fi m errtionate : Testul Fluhorthy demasurare a Iimbajului si vorbirfi preseolarului (Fluhorth. North Billerica. H. Journal oj Pediatrics. 1975.Indicators urrn. H'.. A. J. M.).. R. B..!.ult. ca teste de-sine-statatoare. 2. Assessment oj Y01#zg Chil~ dren. L. Frankenburq. G. Brigance. w.. MA: Curriculum Associates.st: Reference manual. MA: Curriculum Associates. 1992'). Ne\v York and London. Allvn and Bacon 1992. H. . S.I}rigance: K. J. Exista insa si unele teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale. cum ar fi. R.-E..'I. Kaufman.. K. :N or th BIllerica. screening t. breton. Bruininks. Dodds. AGS early screening profiles. 'V. L. MN: American Guidance Service. R..... A. Kaufman. Cohen. Romero J-Kalesnik (Eds. J. Speneiner. 4.Ihner... Cicchetti. JiII. 1... 10. A. Principles and Applications. Preschool Development Behavior Science System. E. I!rigance~ early preschool screen for twoyear-oid-ckildren.. l a concluzia BIBLIOGRAFIE pentru ambele instrumente pentru evaluari suplimentare (]\.. 1981.ajarea mai multor arii eomportamentale. 1982. History. V. Denver: University of Colorado Medical Center. in E. Desi foarte utile. 99. Denver De~elopmental. hind deci posibila depart.a compararii for the Assessment rez. N.. D. Teste an I de mdsurare screening) specifics 3. Sparrow. 1994). ele nu trebuie folosite. ci.. Brigance. BriganceR" Preschool Screen for three and Jour year old North Billerica.. \ . MA: Curriculum Associates. 2.

American Guidance Service. Ps).Reuised. S. Newborq. Mitrolan..t rn ai t. R. 1976. In ultimul timp. J.2. S. \Viske. D... . J.2. Goldenberg. un copil nascut mai devrerrie eu 0 luna. I. Romero. copiilor dupa nastere. Stephens. Predicting school performance with the Early Screening Inventory.. Miller. R... New York: Teachers College Press.impurie depistare a aspectelor crrtice ale dezvoltar ii copilului poate corrtribui la conturarea modalitatilor educational-terapeutice eu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara ... .). \Vnek.' 26. MI: University of Michigan. The jJ1cCarthy Screening Test. ]\ieisels. 1988. J. 15. anumit e dizabilitati) ~i cum trebuie el abordat in consecinta. Center for Human Growth and Development. DevelopLearning-Revised. Psychological and Educational Dimensions Allvn and Bacon.. 1988. 6/1994. dupa unii autori. 17. L. 16. TX: TIle Psychological Co'rporation. G.. Eialonarea ~i reeialonarea testelor 0 urgentll a psiholog£ei romdnesti. Assessment of D. . J. 25-33. Meisels. Circle Pines. Meisels. folosite cu intentia de a depista cat mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dezvoltarea lui psiho-comportarnentala ul terioara .. Y.. Dupa cum este cunoscut. in Rev. N. ~.. 1990.). J. screening test.2. 2. :inteleaga cat m ai bine ce problem e prezirrta copilul (de exerriplu. K. Tdeea de baza este aceea ca OC3..ent of Learning.. Stock. Tipografia Universitatii Bucure~ti.au 0 perioada de gestatie de aproximativ 3840 de saptarnani. TX' DLM Teaching Resources. 23. 16-30. L. Marsden. 1988. (Eds. J. S. J. . I. copiii care se nasc la termen. L. Mardell-Czudnowski.:a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului. Psikologia.v York: The Psychological Corporation.. Marden-Czudnowski~ mental=iruiicators for C. D. 22. Am incercat sa grupam in acest subcapitol cateva din mijloacele de rnasurare a. Diagnostique. Sheenan n. Miller Assessment for Preschoolers. M.• Miller Assessment for Preschoolers. co: Foundation for Knowledge in Development. Littleton. Ne. Early screening inventory . M. masurarea copilului poate sa inceapa dupa 26 de saptamani de gestatie. 21. aplicarea instrumentelor de rnasurare se face chiar In prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul. A. Ann Arbor. MN.1. "Viske. Nuttall. San Antonio. Snyder. 15.Wnek. D.. Henderson. 1978). Olson. Allen. MIJLOACE DE MASUR ARE A DEZVOLTA. Allen. Svinski. Guidubaldi. J.. 1988. S. S. Astfel.. 1978. C. Edison. 24. Boston: Houghton Mifflin. J.. Battelle Developmental Lnuentory. exernplu.. c.. 1991..n u B.. the Goldenberg. 1983. S.. J. N J: Childcraft Education. 1992.. 1982. c. J. editia a doua. 1984. J. B.3.. Battelle Developmental Inventory and the' Battell~ Development Inventory Screening Test. 14. 1989-1990. Assessing and S creening Preschoolers. n. Uneori. 1984. l\{ille:r. J.c7wZog:y 1:n the Schools.. Early Screening Inventory. Svinski.. 21. 20. Gnidubaldi.. Battelle developmental TX: DLM.. Sehiopu. Lniroducere in psilwdiagnostic. Developmental Lndicators for the ASSeSSl11. Din aceasta cauza s-a pus problema daca este san nu necesara 0 ajustare a varstei cronologicea copilului. Cei carese nasc inairrte de acest termen au 0 nastere prernatura. in vederea sfat uirii si instructarii parintilor referitor Ia conduita ce trebuie s-o adopte in raport eu aeesta. Brow ninq. 1. eli cat mai mult posibil eli at at mai birie. 19. S.. T. J. Kalesnik .. llssessment in special and rem~dial education (4th ed. Faria. se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nastere. tocrnai pentru ~a acestea sa observe si sa. 25. JUijloace nou-naseuti de masurare a : dezvoltarli eopiilor J. D. Stock. D. 18. H. eu intentia de a cobori sub acest interval de tirnp (Bimholtz. L 'V. A. perioada de gestatie fiind mai scurta. K. 14 bis McCarthy.J.. Salvia. S.seldike.. Tivan. Newborq..

altele de tin "creffi'. ce urrneaza a fi aplicat de catre parinti sau de catre cei ee-l au in • Adminisirare Ji scorare. Inainte de orice. Sell. in S. includern ~i un mijloacelor de-a t.. cum ar motor..c. o buna ualiditate predictivd. . Mdsurarea de iermen * .717 65 . Deexemplu.2.c .1.l nascui . se corrtureaza un program de actiune optimizatoare asupra copilului.. . eele 9 scale. ajungand in scolarului mic. 1 pitol rnasurarii dezel. deoarece eIe· vizeaza nu perioada:. atentie-interactiune. an1 mc 1.. Privitor la fidelitate. Cop'Z U l'·U. Davidson. Brazelton (1982 a. I '" Assessment of the 64 Behavior C aracterisiici psihametn:ce.U. Ia stadiu de dezvoltare. ...1 in domenii precum. 1982 ill El se adreseaza copiilor nascuti inainte termen $1care prezinta riscuri privind dezvoltarea psihocomportamentala. Brazelton (1984). Lester. B.' care ) functionala a diferitelor subsisteme. Scala cuprinde itemi (multi din Scala lui Brazelton. reglator. conform careia. de la Centrul Medical a1 Universitatii Arizona Tucson (Nugent. a mijloacum ar fi cazul testelor Bayley! Gesell ~ . Timpul neeesar pentru aplicarea instrumentului este aproximativ 0 ora.reia . E.imediat urrnatoare nasterri.sa includa in vreun fel sunetul. Acest mijloc masurare apartine autori si anume. C. acesta variind in Iunctie de nivelul stres copilului. Haide Als. C. unor teste pana 18 A . de la Spitalul de COpi1 din Boston ~I Dr. 1984). B. copiilor prescolari.A. acest instrument nu este alteeva o extindere a Sealei de masurare a eomportamentuce apartme lui T. Din 19921. experienta practica en nascutii inairrte de termen.5-c. studiile @ . B. .o V2xsta cronologica intreprinse pana acurn au In nrivinta instrurnentelor Ie lu(h~1 in atentie aici mal rnasurarea neurologies ~l asemenea.1. Ul1 asemenea program special de form are este oferit de Dr. utilizarea instrument necesita 0 pregatire speciala intensiva :. l K. De exemplu.. E. neurologia dezvoltarii si. 2. inforrnatiilor recoltate. ci una mal indelungata. a dezvoltarii.l ~ .f . psihologia dezvoltarii. ceea ce inseamna 0 buna fideSi in ceea ce priveste validitatea. exista relatii de mediere reciproca intre diferrte subsisteme relatii de interactiune eu mediul ambiant . un copil se poate afla Ia un inalt de rise daca folose$te un mod de comunif:"iTa~ care ~. isioric. Ii De fapt.us-o In SUDca lclU 1 . H. totodata. rata coresponderrtei intre evapeste 90%..

a doua editie). pot fi in 6 arii ale functionari i tsi anume: Iiziologica. cea oferita de Spitalul de copii din Boston. Scala anar tine lui B. Programul este cunoscut sub numele "NBAS training" avand ca director pe J. neuro-cornportarnentul. exemplu. T prima varianta fiind publicata "In 1973. int~~actiunea so~iala."un un In sunt adrninistrati * 66 Neonatal Behavioral Assessment the Preterm and . precum . in 1984.1 comportamentale ale copilului.. reglarea starii. Obiectioe.' copiilor ce prezinta mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitei mamei. Tirnpul de adrninistrare a testului este de 20-30 de minute. compararii acestora ell copii nascuti t errnen dar care corespund acelorasi varste gestational~. din urrna cuprinde itemii referitori Ia procesarea vizuala . .. 1a randul lor. auditiva) sau Ia diferit~ stari cum ar iritabilitatea. reflexe.2. Testul a fost utilizat pentru . iar.. cum ar exemplu. ' . habituarea. ~ . In cazul copiilor nascuti in special. • Coniinui. raspunsurile Ia evaluate in baza unor scale: cu trei puncte ( rieurologici) si cu 9 puncte pentru itemii Siandardizare. ". Davidson. scorare. 1992). ::. testul C11prinde itemi adecvati care. A~a dupa cum precizeaza autorii. ~ Scala cuprinde rtemi ce mascara 4 diIYlenS1Um ale "functioniirii" nou-nascutului : habituarea.2.. motorie. Testul se adreseaza copiilor si poate fi aplicat in prima luna dupa nastere. E.. 2 1 Testul a fost creat 111 1981 de cat re Dubowitz. cu scopul de a depista dizabilitatile neurologice si de a identifiea direrentele individuale in plan comport am ental. Scala natal * de mdsurare a unui asemenea instrument de • Scud isioric. • Obiectioe. In ceea ce prrveste o valoare in alta si scorurile let testul 18 luni. Aplicarea testului 10-15 minute iar rnaterialele ce optometrica. In vederea surprinderii raspunsurilor neurologice . . este greu de realizat !III aloarea . organizarea starii. reflexele. 0 pregatire speciala. iar pectiv. Aplicarea testului ere area unor conditii ambientale adecvate iar in ceea ce priveste utilizatorul.i scorare. Kevin Nugent ( . cum ar fi. acest mstrurrient este detectarii deviatiilor in evolutia @ "comportamentului" neurologic 1a copiri riascut i inai~te termen..l. consumul de droguri.2. Administrate :. ~J. area si tonusul. c.

L 2. Acesria sunt intrebati la diferite situatii se refera urmatoarele reactivitatii copilului: activitatea. est~. Rezultatele prirnului studiu au evidentiat 0 valoare a fidelitatii intregului test de . folosit p. ad~p~a_bilitate scazuta. sunt prezentate rezultatele unui urospectiv efectuat De 116 copii nascuti inainte de ~arc cviderrtiaza 0 buna corelatie int.15 minute . ritrniciintensitatea. pc un cuprrns rn ai mult 500 de copii nascuti la term en sau inairrte t ermen. @ . 69 . In ceea ce veste ualidiiaiea. • Caracteristici psihoJnetrice.eurologiei. . ~ veghe a copilului ~i se cu A !. Acest chestionar.Reoizuit @ * com ~ boriameniul cotniului '. rnanualul precizeaza prezinta 0 buna fidelitaie iniereualuaiori./' '". tirnp peste 2 ani z. McDevitt (1978).. Ienti (inactivi. distractibilitatea. Administrarea testului nu reclama 0 speci~13 dom eniul n. dispozitia iafectiva. "aproape niciodata" ~("ap:mape intotdeauna".e masurarea neurologic a 40 de saptamani ale varstei postrnenstruale (PMA) si cea efectuata Ia varsta de 1 an a copiilor. 1992). Fara a oferi un statistic corespunzator.. comI?letare a chestlon~r~lu_I. intermediari.. bhl~1Zi.. raspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert. linistiti si nega~ivi).ile. In functie de sco~~l obtinut. c. isioric.1 Chesiionar pentnt . avand la extrernitati. • Standardizare.. efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consistenia iniernd. eel 95 de iterni ai sai raspund parintii. copuurui. @ ~i s * 68 Infant Temperament Questionnaire E. @J Standardizare. Autorii prezinta un studiu privind [ideliiatea test-retest. dminisirare . scorare. Ca sistern de scorare se foloseste cu 5 nunc'te.tandardizare. efectuat pe esantionul de 203 copii. in medie.83. J.e I~'.{ studiu au eviderrtiat 0 valoare a consistentei interne pentru intregul test de . de a spori iritelegerea si adaptabilitatea tiler stilul comportamental a1 copilului. iar eel necesar scorarn 91 interpretarii este de 10--:.U ". ~e~ra~i. nivel scazut a1 abordarii adapt abilitatii . d).. care se bucura larga popularitate este destinat copiilor cu varsta 4 $i 8cu scopul de a indentifica pe aceia care dificili .. 1. cum ar fi. Esantionul a euprins un nurnar de 203 copii ell varsta intre 4 si 8 luni si apartinand diferitelor nivele soeioeconomice. lncepe cu ce· c. diverse studii efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest c1~estionar si cele Iurnizate de alte instrumente.. . psihomcirice. portamentali. 1 . testul Bayley san Scala de ma~urare a comportarnentului neonatal (Nugent. pragul stimularii. ~ Obiectioe.. Timpul de.entn~ s. $1 S..'. persistenta. B. copiii snnt clasificati in urrnatoarele categorn : a) '?ificili ( . adaptabilitatea.2. Pentm fiecare item. Si in ceea ce priveste ualiditatea. b) confor tabih \caractenshCl opuse eelor dlbClllJ.86 iar rezultatele celui de-al doile... de 35 de minute. "" Desi xhestionarul vizeaza copiii. Autorii mentiorieaza au aceasta scala.. Davidson. Parintii pot raspunde Ia itemii chestionarului sa fie necesara supravegherea lor.~~~~~ tiVI).. apartine autorilor \V.. K. c) incetiin reactii.

Nuttall. Hi).~ Troniek.vitz. rolul privind organizarea actiunilor de irrterventie t erapeutica revenind cadrelor specializate. BUrns. nu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferentiere. B. RNI. In E.• Fetal movement patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero.. in plan psiho-comportamental se realizeaza in cadrul institutiilor nrescolare si seolare mai ales. n. . Davidsoli~ E.. \T. 1978.ent. Mannal ior the assessment of preterm infant be_havior (APIB). I. de a doua subcategorie de mijloace diagnostice se adreseaza copiilor cu varsta intre 2j3 :. a celor variaute de si anume._<\_ls. 1·-46). Stephens. in Fitzgerald. and Daca din punct este verba.. Philadelphia: Lippincott. ceea ce priveste prescolaritatii. L and Screening Preschoolers J and Kalesnik and Bacon.Lester. Progress in pediatric (pp. 6. 9. J. lUijloace de masnrare Ioal'te miei (0--2/3 a 2. 4. l'(evv York: Plennm.... Lester.n:ent Questionnaire. 3. AIs. 1982 a.). exemplu.. Allyn and Bacon. de inceputul :. Lippincott. C. Romero. vV. Lester. VV. '70 263-279). . Towards a research instrument the' assessment of term behavior (APIB). . vol.. J. lYi. pentru unii ei chiar forrnularea din titlul testului inroune Iuarea in consideratie a acestei departajari.-: 8.c~larit8_tii mici).. J. lVi. in \V. T. W. _. 10. Newborn behavioral assessm. Brazelton. In H. Brazelton. deoareee la varsta putem vorbi de achizitiile invatarii timpurii. R. B. in Journaz" Roentogenolog:y.DUb(Hliitz. 536-542. J. Carey. Fitzgerald. 5.. realizate eel mai de 'apartenenta a copilului. neurological assessment of the preterm and full term infant.). I. C. II. Este cazul. . Yogman (Eds. Neonatal Behavioral Assessment Spastics International Medical Publications. E. I. Chiar nu autorii instrumentelor de masurare a opereaza CU diferentierea celor doua subperioade ~colaritatii. atat din punet de vedere psihometric. and behavioral pediatrics. ~ International Publications. Philadelphia: J B. - J' 1981. Ne"lv York: num.i 6/7 ani. Tlzeor~v and research in behavioral vol. E.). Als.). J r: cele -r 71 . R. delphia. . T. B. din punctul de vedere a1 obiectivelor urrnarite. Brazelton. E. considerand pentru aceasta categorie de varsta.. Birnholtz. New York: Gnmc and Stratton. Lavigne (Eds. J. E. 1973. am Ierat diferentiem dona subcategorii de mijloace nostice privind dezvoltarea psiho-comportamentala a Iului . 1982 b.. 1992. 79. Neonatal Assessment ed. V. 1984. 1992. Be :fitic. acelasi autor) . o prima subcategorie se adreseaza copiilor ee ajung 1a 2/3 ani. Carolina Currjeulum In ' . H . V. J\lIcDe"itL S l1era._[. Yogman (:!£DS. J. 130. Duho. 5 Preschoolers.. i~ 1978. Lippincott C .BIBLIO 1. in Clinics in Medicine. desi. Nuttall.Faria.

. 6. adaptativ .lLC. 3... Evaluarea planurilor activitat« (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in tirnpul unor activitati de grup) .77 (pentru social) de maximum . acestia pot fi evaluati observatiei . Raportul familiei ..1.L' • '.1 . b) prin testare baza raportului... itemii sunt prezenti "'" rl rerarrnca :.\ N (nu inca).J_! : "Cand este intins sore dreanta"): .H'--· . ptogra·~ mici * §1- S" n +L L. fidelit!iJii insereoaluaiori (avand vedere scorul total al unni numar de 122 de copii) a fost de . . sunt grn• -t • v • decaL LV '_0~U. Evaluation System construit cadrele didacticesi Interesant este Iaptul ""O~"--. _ fo om u. planul de irrterventii si progresul * 72 and Children (AEPS).. ..lLL ce corespund tuturor celor (pentru ~.. catre un membru a1 familiei $i care vizeaza interesele $1 preocuparile privind copilul .. Scorurile posibile sunt : pertorrnan ~a mconsis len ta 1 P) . 4. AEPS pentru copii : 2. AEPS Curriculum pentru copiii eu varsta intre 0' $1 3 ani (0 carte separata continand etapele programarii si activit atii sugerate).. Dupa cum relese chiar din trtlu. punctele pentru fiecare domeniu comuortamental. 5. ' finalizandu-se cu calcularea unei valori T ~ . r +" a111 categona ... Aces! program cuprinde urmatoarele componente : 1.. -'U. 2. rare a dezvoltarii copiilor eventuale neintslegeri avern in dezvoltare anurne : J perioadei ue 6 domenii eomportamentale metric general. ci de un pragran1 complex de rnasurare.'. . 1'. * • i~ 1\1 _. lace parLe de aceea nu se pune problema ~ Caracieristici -bsihomeirice. de asem enea.terni pot £i : Y da). i.. 1992). \ . nu este verba doar de un singur instrument. planificare ~i rnorritorizare a copiilor ce au varsta intre 0 si 3 ani (D.lati J .m eeea ce priveste-Raportul familiei..· (pentru o .966. valoarea fidelitaJii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum . t OLOJaLa.. ce poate fi cornpletat de un rnernbru a1 familiei}: 3.1:. Ancheta IamiIiei (tot un chestionar. ~istoric..J. cadrul eomportamental._~ .L .~1 nor am S110caTegorll 1 I" •• pentru _._ j.L' v (~' .1. Foaia de inregistrare a progresului copilului (este yorba de inregistrarea abilitatilor curerrte copilului.. \ i 73 . socio-cornunicational : 6. Bricker.H~~~ R dJ:-Y . social. S (uneori. In cadrul manualului S1LTlt prezentate concluziile a doua studii referitoare la fidelitate : 1.. Tes. ce poate fi completat.95.1. e~ec ('O' p) ..domeniul motric 6 domenii ilustratii).

prezinta. .d ': a) in urma analizei proto~o~. domeniul metric general) .artine autoarei N ancv Baylev~ .<UHULl IUDi..lY. moiricd .valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate. cum arata a fi senzorial-perceptuale. in urma consultarii a 23 de practicieni privind elementele de conti nut ale testului.~U. scala $1 anume. s-a constatat au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80 90. acestia au sustinut. b) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului. achizitionarea obiectului . testul prezinta .) . 75· . '7. testul cuprinde cele mai import ante comportamente urmarite in masurareacopiiloL In concluzie.kCU H controlului corporal. comumcare verbala: evidenta timpurie a ga. memorare.88 en varsta rnotrica B~vlev) .4 dinamic . pentru validitatea concurenta ~1 validitatea 'L'. concent ului matematic. in urma exarninarii scorurilor a de copii ce nu tau dizabilitati.U m. Testul ap. ~ reprezentare complex.vocalizare. publicat prima 1969. ""'1:"" • • ~C.i~lor a 155 de copii . mainilor dinamica . rand scolurile la testul AEPS performantele 1a Bayley ale dezvoltarii copilului s-an obtinut valori cate ale coeficientului de corelatie ( . procent de 70. e: dezuoltdrii copilulu<i - II * • Scurt istoric.s-a evidentiat 0 inalta valoare a acestui tip de validitate . ditaie concurenid : scorurile a 155 Ia testul cu perforrnantele Gesell s-a obtinut 0 valoare a' de .e11.II.93 cu varsta mentala Baylev si . impunandu-se ~i el a repede in practica psihodiagnostica ca unul dintre cele mai preferate si cele mai rnijloace de masurare . 2.51.J..: imitarea posturala.l-.'!.• P J. abilitatilor 1 p recum : d. oaiiditatea con'lin.l.1C"'T~"e~a. * Bayley Scales 01 Infant Development . de asemenea. .ndirii abstracte de a si clasifica) : '" I. informatii referitoare la doua de validitate : L uali. rezolvare .

Instructiunile de aplicare sunt prezentate dar in manual.calitatea. ceea ce priveste instructiunile de aplicare. " Esantionul nentru etalonarea variantei initiale a cuprins '1262 de copii. pentru Scala mentala se obtine dezvoltari! mentale (J\IDI). cum ar fi. rasa. voltarti. desigur. variind intre 83 si 95. nrecum si A . rezidenta rural a sau urbana. Scala mentala singura necesitand aproxi30 de minute. preferat ca sa aiba experienta acumulata in acti"vitatea de testare a copiilor rnici. orme separate sunt folosite pentru fiecare jumatate de lana a intervalului de varsta de 1a 2 1a @ 76 77 . Ioarfece. Examinatorul trebuie sa determine bazala si varsta platen a copilului. . Aceasta scala este. cu particularitatile de aplicare si. sunt folosite in calitate de stimuli pentru copii. nmrtele de 'lars tVa In t re care rtemui este t recut+ de 50' /0 95 din copii ce au facut parte din Iotul de standardizare. ce cuprinde urrnatoarele atentia : . scorul brut este conin baza tabelelor de norme. Excelenta lui standardizare l-a determinat pe M. '. 1 1a un mult mai scazut Iata de varsta cronologica a copilului. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul sa bine familiarizat cu cerintestului. ceas jucarie. clopotel. de exemplu : cuburi. de 0 evaluate a conduitei ce se utilizeaza dupa ce celelalte 2 scale au fost aplicate. Copiii au fo~t selectati in functie de urrnatoarele variabile : sex. intr-un Index al dez. III Adminisirare Ji scorare. incluzand toti itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal. J.cornponenta. . clare p rivind faptul subiectul prezinta probleme dezvoltare. masina jucarie etc. adica 1a varsta Ia care 50% din copiii reusesc Ia un anumit item dat. Sattler (1988) sa afirme ca acest instrument a atins "vartul psihometriei" dom eniul psihodiagnozei copilului. Tirnpul mediu necesar aplicarea ambelor scale (rnentala si motrica] este 45 de minute. Standardizare. Apoi. •. Ltemii testului sunt aranjati ordinea de a copilului. oglinda. practica recomanda luarea considerate a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsta. indiferent daca acestia au fost adrninistrati sau nu . Privitor la partea materiala a testului. motrica. 100 si a deviatiei standard-16. cu varsta intre 2 si 30 de luni._1 . pentru Iiecare item este indicata varsta de plasare. se poate ~ Jl 7 ".orierrtarea : . Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic. fara ca acestea sa fie considerate valori ale coeficientului de inteligenta. Scorul brut obtinut -de copil este nurnarul de itemi pe care i-a trecut. De aceea. care are valoarea . rninge. creion. nivelul de educatie al capului familie. Modul de scorare pentru fiecare item este prezentat cadrul manualului. Deoarece nu sunt spe" criterii foarte ferrne. De exemplu. Similar cu Indexul de dezvoltare mentala se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomoterie obtin ut pentru Scala motrica.reglarea emotionala . in se mentioneaza ca examinatorul sa inceapa administrarea itemilor de 1a un nivel inferior varstei cronologice en 0 luna. Pentru fiecare din cele 14 nivele de varsta au fost testati un nurnar de copii. Valorile indexului se intind intre 50_(~inimum) si 150 (maximum). cazul care sunt . Varsta bazala se detcrmina dupa numarul iternilor succesivi 1a care reuseste copilul iar varsta plafon dupa numarul de itemi succesivi la care copilul esueaza.

Deci.. Johnson-Martin.lIve. 101' * Carolina Curriculum Infants and Toddlers Special destin at sa urma dezvoltarii copiilor mici. varsta pentru care s-au de V2ssta..const ata progresul realizat..93. «> Testul . 78 J.. J.. scorare unui mod mai mult informal de recoltare a infermatiei. cum este cazul Wech~ler~ Diferite studii efectuate au evidentiat capacit atea predictiva a instrumcntului. in vederea planificarii si . De asemenea. gramciui de interventie corectiv-terapeutica .81 . se apeleaza. Jens.1974.2. Testul este destul de nou (1991 si el apartine autorilor M.' de si apoi se aplica t estul. bine continutul itemilor. SDIe deosebire de alte mijloaee testare._- '-~ - - v' • J ~. (este -r \Tor. de cat re parm·t~.. B.?a special cadre didactice. Hacker. Una dintre cele mai import ante caractenstlcl testului consta in faptul ca el mentine 0 directa legatura operatiile de masurare:. M. TVf anualul TecomancHi ® .. . Rhodes. In plus..42 si .. Este Yorba. Eroarea standard a a cnprms intre . -r ' '. Astfel se incepe en obse~-varea interactiunilor parinti-copii timp . adaptare : relation area sociala . G.' 1 t.. .. N. 1983). . 1:'.. . voroa e esantionul ce standardizare) . deprinc1eri motorii generale. 3. ex~minator. ansam blu.L ~ "'"LA·.-' . randul sunt incluse in 6 domenii i : 1... acest "1 e instrument direct legat strategn m anualul cuprinzand sugestii valoroase ce de nracticieni.2. scorurile standard tele si 145. d. portamentale 'j pentru perioada ulterioara (Vanderveer. €it sbli!" pentru Iiecare ~. Yow.. Schweid.57 intre Scala mentalasi coeficientul de inteligenta pentru un numar de 120 copii cu varsta intre 24 ... 6 d y. 2. testul folosit ales tarea timpurie a copiilor ce prezinta intarzieri 2. sau de terape.i actiunile de in\Ca!are.. manualul prezinta o valoare a corelatiei de . auditive.:izuale. S. Attermeier.. descorurile scazute care anticipeaza achizitii slabe pe linia dezvoltarii 1"1 . pentru multI dl~1~r:~~emll sunt nrezentate ad apt. mai ales._.>1 nurnele Assessment euprinde 24 de arii ale dezvolcare. E.. 30 de Iuni. motorii). pentru ca intreaga gama a valori intre 50 150.3.ull) diferrte de activit ate sugerate de manual..ernii sunt prezentati intr-o succeSlUne lOgIC r' '-' a cu logica formarn depnndenlor. testul a corelatii nuternice eu alte teste. . en varsta ~~24 de Iuni.nentru fiecare 6 Ia 30 de total. comunicare.-J.:_ .ari in vederea uhhzarn lo~ teslarea copiilor ce prezirrta diierite dizabilitati .69. Needs (CCITSN).) _ {- '- • o » 79 .. 5. dep. Privitor Ia validitate.l S'.. Carolina Curriculum C'It neooi speciale * @ [carte Scurt istoric... care este :. In special a Scale} mentale.Ji.L '-' • if . Ca 0 ~o ~aSp~C1IlC~ acest test estefaptul ca. se solicita si un raport ~1 pa~m_privind diferite aspecte ale comportamentuhn copiluTestarea se poate relua Ia intervale diferite pentru se . cu conditiaJtnsa ca examinatorul eunoasea .1 J.. cnnoastere . v - -'-_'" .inderi motorii fine. . functie de ~ezultatele rnasurarii. J:' -.

generaL Scala b (cunoastere] piageriene... standardizarii slabeste foarte mult valoarea psihometrica a instrumentului. * 80 Early Intervention Profile. aplicarea testului. IVLMoersch. afara testului. l. publicat in anul 1981. Acest test' a fost construit e11 intentia a asista alcatuirea si planificarea programelor de lucru eu ce au varsta 0 ~l 36 de Iuni. cadrelor nronriu-zis nu este altceva mare copil un ~ Siaruiardizare. fideliiaie ~test-retest (corelatiile au val?ri intre .Ir-. dupa multe perdesigur. -:» cu nrecautie. se alcatuieste de al apartinand "' 'B ' unui D'V"<YPTll'O _L. 2.) De asemeriea.o'.. Brown .V stimulative" S.Ub~~" * S.. face parte categoria criteriu.. Este recomandabil. e Gbiectioe. a (J. scornlor. instrumentelor )l (checklist). ei au ales doua una. Lynch. participe copm.scorarea acestea nu au a testului c adrul acestui vom regasi sase domenii comportarnentale si anume : a\ perceptual-Iin motric : b) cunoastere : c) social-emotional. careia un item nou trebuia sa fundamentat pe 0 teorie moderna a dezvoltarii. ~-otUS1 varsta ce trebuie folosite insa L . cum ar s. Iiecare item putand e"'er (F\ in_. Pentru construirea testului. S.98. Rogers. vizand fieeare tin de fidelitate : fideiitatcintereoaiuatori (acordul aeest~ra se intinde De 0 gama ce cuprinde valori intre 80 % si 97 %). conform careia un item era retinut daca el aparea eel putin alte doua scale recunoscute ~i alta. irrtitulat "Masur are §1 aplicatii" R '081\}... autorii prezinta un studiu nrivind ualiditatea de construct. sccrare. si 0 bro._ forY :---' \). L 6-c. 717 81 . »: s .. <Ill Caracterisiici Autorii informaIn legatura cu studii efectuate.93 si . . el nefiind etalonat.

la randul ~ase domenii comportamentale: L cognitiv. testul este foarte usor de aplicat si de scorat..e raportat si Ia ~ . . social-emotional. adaptativ . de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. Zeisloft-Falbev . daca se constata prezent a acestuia.ogresului realizat. Autorii m entioneaza ca el trebuie sa fie anlicat in primul rand de catre eei ce vor lucra cu copiii. ci ele sunt Ii') * este publicat un grup de autori si anume: S. cat si criteriile in Iunctie . grafice (HELP charts) care surrt de fapt Ioi pentru aldHuirea profilulni . _unor. nrmarind ca scopuri principale planificarea programului de Iucru cu copiii eontrolulp.(HELP checklist). norme.J . In vederea testarii deprinderilor si. • @ Continut. mot ric . Furuno . De altfel. de o Scurt istoric. Glover. vizand toate domeniile comnortamentale sunt Iolosite nentru ~ ~ alcatuirea unui profil. est. • Coniinui. C.a)utor). A. Iriatsuka. caietul de inregistrare a raspunsurilor euprinde atat procedurile pentru fiecare item. Sandford.U in gn]a). Si aici vorn regasi cele sase domenii corriportamentale i 1. un manual intit~llat "HELP. . mare de cepnnuen. R. T. Administrare §i scorare.. B. 2. • Standardizare. este bine sa se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrate.1988). La fiecare item. Lista de control (HELP checklist) acopera un numar • .2. 5.5. Un important fiecare dirrtre deprinderi include <0 - sustine informatii 0 * Early Learning 82 AceoIlllllislllnent Profile (Early . e Objective..2. raspunsul poate fi marcat cu plus. Spre deosebire insa de alte instrumente sirnilare.2. (auto. deosebire de alte instrumente de acest tip. care cuprmde sugestii referitoars 13. mot ric fin. care parte. social-emotional.. 5.. limbaj . 4. general. E1 este destinat copiilor cu varsta o si 36 de luni. In aplicarea testului.de control. at home" (Parks. Profilul achiziiiilor deduse altfel. o ~ Obiectioe.activitatils ce pot fi utiliz. Intreg "eehipamentci" testului cuprinde : o 11st3. tn primul testul race parte din categoria testelor raportate Ia criteriu. L. Preminger . Testul -este foarte asemanator cu eel prezentat anterior. el est. 3. . pentru a optimiza raspunsul copilului.deprinderi (parinti sau alte persoane ce ii 8. Scorurile tot ale . Hosaka. planificarii activitatilor cu caracter corectiv-constructiv. Testul este in anul 1978 si apartine autorilor E. 6. in functie de rezultate.~te de catre eei care lucreaza cu copiriin vederea formarll. c. acestea nefiind ca urm are a administrarii testului pe un esantion reprezent ativ.e copnlor cu varsta intre si 36 de Iuni. Iimbaj . . metric general. cognitiv.

se construieste profilul copilului.. utilizarea acestui instrument trebuie se Iaca cu multa precautie (Cohen.otCl: este un chestionar ce vizeaza 5 arii ale dezvoltarii $1 anume : 1.. Testul estc raportat la criteriu si. inteIegerea . eel ce raspunde (de r:egula. daca deprinderea comunicata si confirmata de catre parinti . in vederea masurarii ~dezvo1tarii lor psihocomportamentale. De fapt. Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator). Nu sunt oferite date referitoare Ia fidelitate iar. limbajul .fi recoltata usor direct a a eopilului. Se pleaca de la ideea ca. 1994). Testul a :. Infant 84 (MIDI).Jj Siandardizare.. daca aplicarea chestionarului face dintr-un program mai amplu de masurare a dezvolcompletarea lui poate fi facuta de specialistii practicieni. Isroeniarul lui * Minnesota intarziat e in dezvoltare.2. 5. functie de rezultate. 4. • dministrare Ji scorare. Thwing. arunci el poate fi considerat ca fiind 2. De . general motorie . Acest este raportat apoi la un tabel care cuprinde numade itemi ce plaseaza copilul cu 30% sub varsta lui cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. creste gradul de constientizare a problemelor de dezvoltare pe care Ie prezinta copilul sau.'U' . sub nivelul varstei cronologice. In cazul care copilul se plaseaza. Ireton. 85 . • . datele de cercetare. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 .U"V". aceasta se face calculand procentajul itemilor la care raspunsul este pozitiv. ~ .7. eu R.este raportat la norme (este yorba de n~r~nele pentru nivelele de varsta). jocul $i In ceea ce priveste aplicarea control. Deoarece nu sunt rite inforrnatii privind [ideliiaiea $1 »aliditaiea. 2. . • Caracteristici psihometyiee. pot fi scorati astfel : cu plus ). ~ Caracieristici bsihometrice. In ceea ce priveste scorarea. H. daca se constata deprinderii'.2. Testul nu a fost standardizat. de asemenea . inventarul Minne:. sunt semne ca deprinderea este in curs de form are.l. A$a cum s-a precizat la intrebarile chestionarului raspunde mama.1 J. . Standardizare.1 16 Iuni. personal-social. in felul acesta. Manualul cuprinde putine infermatii referitoare la etaloane. Coniinui.L @ Chestionarul este si cu 0 sectiune-comentariu.l. en minus (-). motorie fina : 3. descrie copilul si prezinta anumite gnF si preocupari privind dezvoltarea acestuia.. 1980. . rtemii sai sunt proveniti din cercetarile efectuate referitoare la un alt test ce anartine autorilor si anume. catre $ H. oferite de R. folosindu-se graficele HELP. in ceea ce priveste ualiditaiea. in procent de 20. daca nrinderea nu a fost observata sau comunicata: cu E. Desigur. Ireton istoric. in cadrul careia. L. Obieciioe. . £02\1: public at. J. Spenciner. evidentiaza faptul ca testul dovedeste senzitivitate (85 %) ill identificarea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (T1%) in identificarea dezvoltarii normale. mama).

1965). testul este . .2. J. i. Uzgiris si T. stadiul operatiilor formale (11/12-14 tn acord cu autorul. pornind de Ia conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala.Imitatia vocala si gestuala : Dezvoltarea cauzalitatii operation ale : sa > . o alta idee import ant a a J. Dezvoltarea unor mijloace-scopuri . la randul cuprinde intre 5 ~i 15 nasi ordinali senarati.este aceea dezvoltarea si motrica timpurie afecteaza dezvoltarea cognitiva ulterioara. ~ un stadiu la altul.2..2. masura dezvoltarea in au un ment diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 mani si 2 ani. care considera ca scalele sunt folositoare pentru "identificarea tipurilor p articul are experienta care ar fi in . fiecare menirea de a jnasura anumite abilitati care apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii.) d eoseDlre ue aIt e t est e tradrtionale .l.8. M. stairrteliaentei senzorio-motorii. 5~ Construirea Dezvoltarea relatiilor 0biectului schemelor pentru scala. Urmarirea vizuala si perm anenta 2.J } * Ordinal Seales of Psychological Development. J. Hunt cunoscute denumirea (Ordinal Scales). sau putin in ceea ce priveste varsta cronologica la care "i~tra" an~mit ~tadiu al dezvoltarii. Aceste C. scalele intentioneaza r rnasoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu dezvoltarii psihointelectuale.._ ~ ~ . scale se caracterizeaza rnai ales prin : a) ele sunt ordinale. insa stadiilor aceeasi pentru toti (Piaget. sub denurnirea "Infant gical Development Scales" ( de dezvoltare lObCJica a copilului mic) si anartinand acelorasi autori : I.. de scorare nu prezinta prea mari ) pentru Iiecare din-. prima ment a aparut hi 1975. tirnpurii copilului sunt /. cognitive ale dezvoltarii si anume : 'a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) . . 1. stadiul operatiilor concrete 11/12 ani). De fapt. ~l abilitatilor este considerata a fi esentiala pentru nivelele succesrve ulterioare ale achizitionarii L. . . in total sunt 6 scale. . De' aceea. 1. Hunt.. Jean Piaget diierentiaza rnai m ulte . scale sunt urmatoarele : 1. 3. Mai tarziu. Deoarece scopul principal urrnarit este de a masura peroptima a copilului in Iiecare din cele 6 ramuri dezvoltarii'senzoriomotorii.t. scorare. Man ualul un de ridicat a1 Ilexibilitatii in prode administrate a m aterialelor necesare.daptat de catre J. cele 6 scale se " item trecut de catre subiect. care a preluata catre cei ce au construit Scalele ordinale . b) stadiul gi'mdirii preoperationale (2 ani). ale . mai exact in 1980. C. .L J" 1 J - . exarninatorul are Iibera utiliza materiale si situatii mai obtine raspunsurile copilului. Dupa cum probabil este cunoscut. Confim. Piaget. copiii pot sa difere mai mult. Dunst. Acest item §i . achizitionarea unui nivel initial al . c.. adica iternii sunt intr-o ordine secventionala a dezvoltarii.. .

Tlrwhrg. J. 1993. MI: University of Michigan . 10.. D. L. J. 9. C. Baltimore: Paul Brookes. Kahn. Brickel' 5 Assessment. : The Psychological Corporation. 12. 15. 3.. B. D. Hacker. Lewisville.ianual supplement: Bayle» Scales of Infant Development. C. Sriintifica. M. 1969. San Antonio. Piaqet....t of Young ChilLongman.). Ann . Alh:nan. Furunn. evaluation and programming system [or infants and children ... II. 1981. Attenmeiel'. :mlOdes.!'vIichi::::an ress 1981.. 69-75. Palo Alto. J. Brookes. 1980.. 3 . Glover. Ed.s yneh. 1983.. IJ. D. . "" " 1992. Sehaier. M.. Assessmel·. M. . 1983. 1) unst . T.. C. Rogers. Bayley Scales of Infant Development .. 16. Johnson-Martin. at home. (Ed. valoa- BIBLIO Bayley Scales of Infant San Anto Psychological Corporation. Senzoriomotor period and adaptive behavior development of seuerel yand profoundly mentally retarded children. L. : Pro-Ed.. Palo Alto. w. D'Eugenio. . 8. Inatsuka.. Brookes... D'Eugenio. Parks. S. j_\.. Jens. L.. E. Sandford. foarte L. Moerseh. TX: The Psychological Corporation. N.3: . E interueniion developmental profile.~ Donovan.. RO!jers. Brown. u. T..Yow. Collen. D. C. J. M. Stimulation activities.. 1991. Baltimore: 1~ ~4... A. 14. V. J. T.. K.). Th'I. Earlv learning accom-plishment profile for young children (EaJ'ty LARJ. 88. "199. lVI.y of Michigan Press.. G. 17. Brown.. New York and London. J. in American [ournal of Menial Deficiency. A and educational manual for use wiil? the Uxgiris and Hunt Scales of infan: p:syc7wlogical deue lopmeni. Assessment and applicaAnn Arbor. Donovan. K. Hawaii early learning profile (HELP).vol.. Austin.. S. J. 1988. E..!'vII: Universitv of . 13. Minnesota infant development inventory. ZeislOlt-Falbey.and vol. J. Psihologia inteligentd.II. Ireton. 1965.. Hosaka. B. J. Preminqer. I. MI: Universit.. A.. S. N. O'Reilly. 1981. S. E. : VORT" 1988. Minneapolis. S. 1978. Bayley. Ann Arbor.E~PS measure- Paul H. The Carolina currioulum for 1:njants and toddlers with special needs (2nd ed. Spenciner. H.. N. Baltimore: Paul H. CA: VORT. NC: Kaplan Press. MN : Behavior Science Svstems 1980. 2.. 88 89 . 1994 .Press. 2. B.... P 6. Bucuresti.

Scorurile brute (numarul de raspunsuri . I. * 90 Child Development Inventory (OH). Uzgil'is. Foarte important este deci ea parinsa fie cat mai obiectiv in raspunsuri $i aminrnai exact daca a observat sau nu un anumit comportament. IL: versity of Illinois Press. Hunt. T. 79. Urbana. 1\1. I.. 1975.3. cuprinde intrebari referitoare ~l au- Vanderveer" B. pentru fieeare din cele doua sexe.5 deviatii standard.2. :Wachs. 3. Injant Deoelopment. intelegerea Iimbajului : 7.. J. '2. esantionarea si etalonarea acestui anumite limite. media marne :. respectiv eelor care auv. J. reprezentativit atea este Ioarte modesta. vorba de copii "m arginali " . ' 19. public at destul de recent (1992). 4& * Scurt isioric..g Lewis] (Ed. de profile si norme diferite..). .nctiom:ng in young retarded.). 1988..utor .1. 46. Testul apartine lui R. :lIijloace de masurare a dezvoltarii preseolari ~i' a scolarilor miei lnueniarul deroottdrii copilului COlliHoli 2.>1 anilor de pentru 91 . Assessment CA : Jerome M. e Siandardizare. M. Pot rezulta t ret situa. of infants peJjonnance on 23.. scorurile sunt cu 30% sub nivelul cazul al doilea. care inseamna . .. C. copilului. seorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului de varsta : 2. Minnesota si ClIll ei in ceea ce nriveste nivelul . scorurile sunt eu 25 sub nivelul de varsta. D. Sehweid.. Origins oj Inlal1cv and clzildhood. Sattler. Sattler. de copiii "moderat dezvol tare. J. 20. 1-4. sunt totalizate pentru fieeare din eele 9 scale sunt consemnate intr-o foaie de profit dispune . Uzqiris. M. Assessment in II: l7niversit)r of Illinois Press.. este @' I!\l §i scorare. 4. un ehestionar urmeaza fie eOlTlpletat de parinti privind t area copilului in 8 arii comportamentale: 1. New York: Plenum 19'76. Foaia en profilul copilului este cornparata en profilul esantionului de norm are. El este destin at copiilor pre$colari mari. iar In cazul 2 deviatii standard).2. . Publisher. Hunt. cuprinzand un copii (respectiv.lrsta iritre 15 $i 72 de Poate fi Iolosit . children. 0l'ganizatio'n senzoriomotor 1'nteZligence.J. 8 Obiectioe.1. in A merican Journal of Menial Deficiency. E. mot ric general. H. Assesslncntl~n1nfancy: nal scales of Ps)cholog1'cal development.3. 1974.." i : 1. M. Modul de a Ia acest chestionar este foarte simplu.. 1975. impreuna eu instrumente . ~ Ordi21. proeesu1ui de masurare a acestei eategorii de copii. Astfel . 929-935. In manual se specifica. Relation scales between twelve and twent y-four months and Stanford-Binet perfor1nance at thirty-one months. numere. 281 de baieti intre 1 an ~i 6 ani si 3 Iuni . in 22. San 18. $. I. Parintii raspurid.oj (3rd ed. 3.. nrin "Da" sau "Nu" (pe 0 foaie de raspuns) 1a ~afirma1iile brosura testuluiprivind diferite tipuri comport amente ale copilului. rnctric tin r S. 1989. C. Uzgiris. De fapt . C. assessement: stabilit of menial ju.

baza Iiteraturii. vorbire si Iimbaj. I ner. determinarea ualidiidiii de si anurrie : bibliografice privind dezvolt area copilului. Daca adaugam si faptul ca etalonul se bazeaza doar pe unele referinte bibliografice. ajungem la concluzia ca acest instrument prezinta mari carente de ordin rnetodologic. un studiu efectuat pe un nurnar de copii gradinita si 6 ani) din cadrul e?antionului pentru dardizare. cum ar fi : general metric. G Administrare ~i scorare. 2. utilizatorii trebuind sa manifeste multa precautie.R Dia9110stic Early Development ~ Siandardizare. ghiduri de selectie a copiilor pentru speciala destinate copilariei timpurii.5 ani scalele. in sensul ca nu este folosit pentru orientarea copilului catre serviciile specializate pentru interventia timpurie sau educatia specials (Cohen. 1994). . desi in 1111 este chiar asa. 92 * Brigance. psihologice.reoizuit * Acest invent ar este publicat 1991 dine Albert Brigance. Pentru fiecare subject. care este. . [ideliiate Hind obtirrute mai mici.'69 eu . respectiv.ire si de matica . S-au obtinut urmatoarele corelatii : . intre 1 si 4. Variant a care a supusa revizuirii. G. valori intre . Pe Llnga Iaptul ca acest instrument este raporL~t la criteriu.65 eli scala pentru riumere. normele nu au fost stabilite in urma aplicarii efective pe un esantion de subiecti. Pentru aria comportamentala social-emotionala. De asemenea. Pentru acestia au fost eomparate Ia eu cele de la testele de cit. In cadrul manualului nu sunt oferite inform atii nici in eeea ce priveste [idelitatea. Spre deosebire insa de a1te instrumente diagnostice. testul este prevazut si cu un subset de deprinderi de joe.70 si . matematica. III Revised. Lnueniarul diagnostic desooliarea iimburie _.56 en scala pentru litcre: . . prevazut cu norme (etalon).891. dezvoltarii generale. a avea dar functii diagnostice. fin motric.. social-emotional. . Testul cuprinde rtemi reteritor Ia 11 domenii cornportamentale. Ref eritor autorul rnentioneaza ca s-a recurs la mai .Manualul o chestionarului. Iusese publicata <!> A$a cum apare din ti tlu. simple interpretari si explicatii. .. el este. de asem enea. J.. anexata in cadrul manualului examinatorului. $ Coniinui. ci ele au fost conturate ' in.2. coreetitudinea citi tului. Caracteristici psihOlnetrice. rezultatele sunt consernnate intr-un special de inregistrare (individual record book). nici in ceea ce priveste ualiditatea. cunostinte generale si intelegere. deosebire de alte acesta este raportat criteriu este destinat pentru masurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani. <8' 93 .3. poate fi folosit pentru efectuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade 1 timp. de altfel. adaptativ (atrto-ajutor).2. Irrventarul nu ridica nici un Iel de probleme de dificultate In ceea ce priveste aplicarea si scorarea.

.ariile . Deci .3. la care sc mai adauga una (pre-scrisul). \1 Obiectioe. observatia. Aplicarea sistemului presupune parcurgerea a 3 etape si anume (Cohen..] "-... 2. Neisworth. interviul sau t estarea. Evaluarile facute sunt apoi transferate intr-un grafic numit "Team SPECS". masurarea initiala a copiilor .L specificarea scopului si iritensitatii iritervensi masurarea progresului J _. 4.eZVOlare aj ungerii la un eonsens referitor la nevoile d lt a copilului. Sanford si ]. in baza raspunsurilor.2. parintii si practicienii evalueaza dezvoltarea copilului In 19 arii comportarnentale. en varsta intre 36 si 72 de luni (3-6 . se corripleteaza foaia de profil a subiectului. testul este raportat la criteriu si.. ~ Scurt istoric: A~a dupa cum arata si titlul. III Coniinut. la norrne. L. nu avcrn de-a face doar eu un singur instrument de testare. fie alt specialist. totodata. ]. A. Testul a 1981.. fj Siandardizare. general motric . cum ar fi cazul terapeutului. 7. De asemenea. La itemii testului se raspunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul) raspunsurile fiind consemnatel:ntr-un caiete] special. "1. personal-social. valoarea psihometrica rnodesta pe de alta parte. Evaluatorii sunt asistati vederea \ ..:. G.. Ii Obiective. Aplicarea prozrarrrului b. 7 arii comportamentale si anume: 1.l . 2.4. fie cadrul didactic.) J. propus.. J. $ Administrare ~i scorare. en scopul a Spn]lDI programul de dezvoltare a acestora.1. cunoastere : 5 Iimbajul : 6.. trebuie mentionat faptul ca ele au fost create unor referinte bibliografice. Autorii recom anda ca acest instrument sa fie aplicat de catre cel ce lucreaza direct cu copilul :. in total.1 L. folosind ca instrumente. fin rnotric . Asa dupa cum s-a mentionat deja. utilitrebuie sa se faca en nrecautie . legatura cu acestea din urrna insa. Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comport amentale .>: -J '" 2.in vederea stabiliriiunui program de dezvoltare si a serviciilor Decesare si apoi rnasurarea progresului realizat de catre copii. Zelman.i anurne. adaptare. se distinze foarte usor .J' comportamentale ee necesita interventie speciala pentru reeuperare. Acest sistem de lucru este destin at copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani :. S. un fel de inform atie privitoare * 94 Learniug Aecomplisliment Profile * System to Plan Childhood Services 95 . . 8 Coniinui. 1994) : 1."Sclld isioric. . pre-scrisul . I ternii Ia care raspunsul este pozitiv sunt corelati si. a @ C aracteristici pSihometrice. pentru a definitiva un plan de furnizare a unor servicii educationale specifice : 3. El face parte categoria t estelor raportate la criteriu si este destin at . in principin.0 ceea ce inseamna a testului este zarea lui In ~'-A~T'~ pe 0 parte. Bagnato si T. de ].i urmareste. de catre R. 3. in 1990.. C1 cu un sistem de lueru mai complex.ln felul acesta.Spenciner.

. 1 = sever. social-adaptativ. . tatele obtinute in baza SPECS si cele obtinute folosind .5. SPECS nu este prevazut eu norme. S. de asem enea. de Iunctionare usoara.:L . B. deoarece . ceca ce priveste -oalidiiatea. numit ca si cel destinat copiilor foarte mici (0-2 ani) Assessment Log.70. fizic (starea de sanatate). pot sa apara frecvent confuzii si .67 pentru alte persoane privind temperamentul. studiile privind ualiditaiea evidentiaza nivelul inalt al compatibilrtatii dintre rezul. M. senzorio-motricitatea. [or infant: and toddlers with special needs" (vezi subcap. fin rnotric). Manualul subliniaza faptul ca. cunoasterea. Numerele de De profil au urmatoarea sernnificatie : 5 = tipic: 4 prezinta rise. Attermeier. Johnson-Martin. generalmotrie. in masurarea copiilor. Ceea ce este nou si specific pentru acest instrument este legatura stransa dintre masuTare si activitatile de invat are. de catre autorii care au public at "The Carolina Curriculum. Manualul include sugestii si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari vederea asigurarii unei mai bune intelegeri a copiilor cu anumite nevoi speciale. se ridica mai intai problema valid#a!ii de construct. prezentat un studiu privind fidelitaiea test-retest pe educatoaro ~i alte persoane paraprofesionale. 2. 3 = usor risc : 2 = moderat. eronate. manualul Iisteaza procentajele clasificarii corecte ("normal" san "handicap at") pentru 6 arii comportamentale (de Ia 66 pentru psiholog pana la 90 pentrn educatoarea din invatamantul special). fiecare evaluand copilul comportamentale in baza extremitati 1 ("eel mai scazut") r individuale sunt transferate . Acesta este un instrument de masurare creat relativ recent. f» Caracterisiici psihornetrice. In acest sens. este faptul ca manualul cuprinde diferite tip uri \ (CCPSN). de asemenea. un spatiu pentru a face coment. moderata si severa se refera special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale. ce orera 0 imagine vizuala privind . 7-c . comunicare. Scurt isioric.arii in urrnatoarele arii comportamentale : comunicarea. in afara catorva exceptii si ariume : : 62 pent~d educatoare privind autoaprecierea .. M. • C oniinut.' de asemenea. evaluatorii t rebuie sa "sensullor intern" privind ceea ce este tipic :in dezvoltare pentru fiecare dimensiune. 'Pe de alta parte.3. Este verba de Iirnitele functionarii insa. 1990. <10 Siandardizare. «Cbieciioe. 2...2. copilului. relatia cu mediul.colarii speciale * C'U neuoi . J)reSUpU11e participarea mai multor (team). 717 * Currieuhrm for Preschoolers with Special Needs 97 . . in vederea coriturarii unui program de interventie educationala corectiv-constructiva. Carolina Curriculum. Instrurnentul. CCPSN urmareste masurarea abilitatilor curente ale copiilor prescolari..) si anurne : N. Important.60 pentru alte persoane privind . include.dministrare §'l scorare.2.2. Valoarea coeficientulni de corelatie depaseste . Evaluatorii au. pentnl pre:. J.alte inst~lmente care mascara di~ensiuni 'comport amentale identice san similare. 24 arii ale dezvoltarii. 1&\ v ) . deci nu este etalonat. Hacker. incluse In 6 domenii comportarnentale (cunoastere. vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani.

' . au fost Iacute mai il Instrumentul folosit nu numai psihologi ci si alti specialisti ce lucreaza cu CODii} . ci dupa nivelul curent de dezvoltare al acestuia. arii comportamentale $i : aria motrica. de catre un Clan format special pentru aceast a. in primul rand.Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului. . informatia privind dezvoltarea copilului fi cordata in baza observarii conduitei copilului in sau natal. "periormanta peste asteptarea varstei".. Manualul forma tii privind [idcliiaiea si In se irnpune utilizarea cu mu1t~ precautie ment. '" . copilul nu va intra in gradinita pentru imphnit varsta. EI Scalele de dezuoliare Gesell * isioric. Testul Gesell pentru ple:jcolari* " Scurt istoric. L. conform careia educatioriala a copilului trebuie sa se f aca nu automat dupa varsta cronologica.3. ci at unci cand va fi in posesia prinderi ce-i 'lor asigura 1a cerintele . La fiecare se raspnnde optand pentru una din alternativele : "succes deplin ".6. c. acest instrument este destinat masoare rata dezvoltarii copiilor cu varsta intre 2 :. ceea ce inseamna ca el nu este ED Caracteristici bsihometrice.2. fel ca Sl in CCITSN. Iternii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in form are. In urma scorarn se ajunge "varstei dezvoltarii". In privinta continutului proprru-zis. fi sau nu in acord cu cronologica a copilului. de catre Arnold at unci si pana in prezent insa. Deoarece nivelul de dezvolt are si de mare a deprinderilor j-oate fi sau nu in aeord eu cron?logidi. Haines. v 1\ 1 Tv" • 2. ~i relatii personal-social. ce a cuprins 320 de si 320 limite anume : copiii apartin unci comunitati Connecticut. de aceea nu este prevazut cu norme. J. §~ scorare. "egec t 0 t a 1" .7. . • Siandardieare. . asa cum s-a m ai SDUS.2.de activitati specifice ce potfi incorporate in sisternuf de . Manualul nu of era un fel de inforrnatie privitoare la [idelitaie si ualiditate . J. in anul 1925. Pentru prima data aceste introduse.' J.area poate fi reluata in rea evidentierii progresului realizat de catre copii. Test. Testul face parte din gmpul de teste tip Gesell si el a fost publicat anul 1980 de catre. Fiind de fapt 0 adapt are a "Scalelor dezvoltare Gesell". 'it * 98 Gesell Preschool Test. * Developmental . care... Gillespie. Testul t rebuie multa atentie si. rea. B. Ames si C.1 6 «Coniinut.'le activitatii prescolare. uc~orarea se f·' race m ce se gasesc m manual.alonat. > 2. . ceea ee insearnna ca el a fost et. Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ia baza crearii testului. Ie Obieciiue. Acesta este un test raportat crit eriu. ~ Standardizare. fIl Administrare si searare. • Caracteristicii psihometricc.3. Testul este prevazut ell norrrie.

de a identifica pe ee prezinta un mare rise deteriorarea neurologies si retardarea Autorul nu a avut niciodata in vedere faptul ca mentul creat poate fi considerat un test de Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de 60 de luni (0-5 ani). dminisirare si scorare.va1'sta" dezvoltarii care iternii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor rnajoritate. coeficientul 101 .cedeaza j ucaria san nu-i da drumul : . Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile. ]: .trage de 0 sfoara pentru a obtirie un sunet. utilizand se Iasa singur jos.v 1 ~a "da-da" cu inteles: x cUVantnl '"11U nu" L 1 -l~ • Ca Sl 111 cazul calcularii coeficientului de inteligenta. nu sunt oferite criterii foarte precise.. biologicul si psihologicul ~u se diferentiaza acesta este un nivel psihomotor. :::lchizitiilor copiilor mici privirid ~l~. adaptativ.ta ce poate fi folosit.. -. Knobloch. se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este . La nivelul 3 se structureaza conduitele ce exprima aptitudini. conduita m entala) pe langa conduitele biologice. comporta?ne'nt moiric general: "calatore~te" pe calea terata. In plan general.impinge bratele prin imbracaminte. ~ Continut.a In vederea . Scalele lui Gesell ofera 0 standardiz~.1 sarcim c~ mare forta de atractie pentru copii. varsta cronologica se stabileste prin transform area anilor in Iuni iar multiplicarea eu 100 se justifica prin nevoia de a scapa de zecimale. de '" un copil' 40 de saptamani raspunde pozrtiv : A a) com portameni adapiaiio : . pla~ eomportamente privind relatia persona~-soCla~. ~eci observa~ea a comnortamentului copilului inclus in anurnrte sit'uatii standa. cativa itemi 1a care.-d. La mvelul 2 sunt e\Tidente conduitele psihologice (de exemplu. b~zati. in a utiliza obiecte :. Se poate calcula dte un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din 5 arii comportamentale si un coeficient global. metric. Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca 0 parcurgere de niveluri (pe care Ie-a reprezentat printr-un arbore). Formula de calcul este urrnatoarea : (II DQ varsta ma turitatii varsta cronologica X 100 a apnea 0 srcara.raspunGe dona maini . mai ales pentru eel . c) comporiament metric fin: 'lV apnea prompt 0 bLa. cei 144 rtemi eupnn~l sunt pur observa!ion~li. Cu 'toate acestea. lata ca exemplu. autorul fiind convins de Iaptul ca dezvolt area norrnala este un proces rnaturizare ce se desfasoara In mod secventional si predictibil. Stev~ns si Malone (1987) 'au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru m ai multor coeficienti de dezuoliare.utilizeaza ~ -r . utilizeaza "foarfeeele" pentru . Gesell are marele merit a identifica situatii ce apar in mod natural ~adrul ~linic~i ~au pe de parte. In cea mai mare parte. " lor in urmatoarele 'arii : d~zvoltarea Iimbajului. La primul nivel.arata spre 0 bila ce se afla intr-un pahar : . Varsta maturitatii insa se baz eaza pe "imaginea clinica tot ala" a jaloanelor san reper~lor dezvoltarii ue care le-a trecut sau Ia care a esuat copilul In cadrul fiecarei arii comportamentale.

prinde un al treilea cub privind Ia cele do ua pe care le tine deja. ..8. c. spre exemplificare. C3 . C6 . S..incearca indoaie hartia data. In ultirnul timp se constata Iaptul ca psihologii practicieni din domeniul educational manifesta tot mai mul ta precautie in utilizarea scalelor Gesell pentru . Ysseldyke. . J.73. Salvia.. M.da (obiectul] la ordin sau 1a indicatiaprin gest . Caracterisiici psih01netrice. deoarece a fost acordata prea putina atentie aspectelor legate de [idelitaie ~i ualidiiate. 1991). la ordin. L. -pune cele trei piese pe planseta . C. .repune cubul in 10cn1 lui pe planseta. - P7 2. autoare care au tradus si adaptat in franceza bateria lui Arnold Gesell.a unui material usor de procurat ~i de utilizat.de dezvoltare (QD) trebuie sa fie utilizat in principal nurn ai ca instrument de cercetare (Gregory. 103 . R.3.spune trei cuvinte. . .incepe Sa mazgaleasca dupa demonstratie. se cobo ara pentru a ridica o jucarie. procedura test-retest. . J. siderate ca teste ce pun copilul in conditii experimerrtale controlabile InAprezeni.. J. considerata de uhii autori a fi necesara pentru a se lua decizii asupra subieotilor (Nunnally. Gesell: "The first years of life" si "Developmental diagnosis". Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapa.nurneste dona sau iarata 4 imagini. C .repeta actele care au provocat ras. : . imita 0 trasatura .2. SlO . de .90. . cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 S1 14' . S.. Cercetari mai recente efectuate pentrll a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare.p1asarea scolara a copiilor (Shepard. 1996). L: i\_. f010sind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a coeficientului de corel atie. E" 1993).. Lichtenstein (1990). 1978. . AsHel. el nu a fost scutit de critici serioase.afective in care se dezvolta copilul. ceea ce inseamna mult mai putin decat valoarea de . Grane.merge cand este tinut in rnaini : C2 . .arunca un cub in ceasca ..imita zgomotul lingurii pe care 0 loveste de Iarfurie . luna a 12-a: PI . inirebari in prcioare (rtdicat]. • Standardizare.. lata. construieste un tum din sase cuburi : . ABe teste folosite in practica de la noi di» iard psihod1:agnostica lu na 24: PI da cu piciorul in minge. Desi testul a avut 0 larga utilizare.Irrtrebarile incluse usureaza primul contact cu parintii si dau posibilitatea de consemnare a conclitiilor sociale si . din care 6 sunt con102 ~ - C 5 Ls . Scala de dezvoltare pslhomoterie in prima eopilarte Acest instrument a fost creat de catre Odette Brunet si Irene Lezine. La Yale aceasta scala a fost standardiz ata dupa ultima versiune a lucrarilor lui A.

. Acesta nu se calculena dee at incepand eu varsta de 4 luni. 21 si 24 de luni..0 luna 1a 3 am. . acestea vor fi notate. 5. 105 . 18. Dupa un an si 104 Examinarea se desfasoara eu ajutorul unor experimente si intrebari. Durata unei examinari este Iixata in jurul a 20 de minute Ia copiii cu varsta irrtre 4 -12 luni si Ia 30 de minute pentru cei cn varsta de Ia 12 luni la 4 ani. 8'. . 9 si 10 luni.. Autoarele considera ea foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (Q1) al parintilor si eoefieientul de dezvoltare (QD) al copiilor.5 1 2 2 2 ! I I J " 1 2 . examenul neurologic. p= S I 31 3 3 1 3 4 3 4 i 5 6 3 4 7 3 3 1 3 8 3 4 9 3 4 10 2 5 1 2 11-12 2 C· == L= 3 3 1 .3 zile pentru itemii reusiti la nivele 4. 6. dar vor prezenta mai putina import anta decat caracteristicile achizitiilor rverbale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor {O). Intrebarile .6 zile Ia 12 Iuni ..face fraze din mai multe cuvinte .se numeste prin prenume : SlO . .i direction a observatiile lor cu privire la copilul mic. nu numai pentru a ordona . . $chiopu.18 zile la 30 de luni . 7.. fiind foarte necesar de altfel. L9 . .intrebdr» . Ineepand eu varsta de 4 luni. .) 5 1 2 1 2 1 2 1 3 1 2 Pana Ia un an prezinta foarte mare interes controlul postural ~i motrieitatea in general (P). Dupa un an scala cuprinde urmatoarele grupari de itemi (vezi raai jos) : Luna P _15 2 18 2 4 21 2 3 3 2 24 2 4 30 2 4 2 C= L= s= . Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dupa cum urmeaza (apud U. -Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 initial a pentru notare.9 zile la 15. 1976): Luni 1-2 4 2 1 3 jumatat. L.2 luni la 4 am. not area se face in felul urmator : . Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasca ritrnul dezvoltarii psihice si sa se calcuIeze un coeficient de dezuoltare (QD). dar si pentru ca servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei si instruirii.urea si coboara singur scara.ajuta la aranjarea lucrurilor sale. Testele Odette Brunet si Irene Lezine sunt foarte utile parirrtilor. : . respectiv : P = controlul postural si motricitat ea : C = coordonarea oeulo-motorie san conduit a de' adaptare fata de obiecte : L = Iimbajul : S = relatiile sociale si personale.determiria surprinderea gradului de influenta al mediului.2 Iuni la 5 am. Probele de Ia nastere pana la 3 Iuni dau doar 0 indicatie generala asupra bunului mers al dezvoltarii. .e v P.

4 0. se subordoneaza regulilor jocului.5 29 zile . . J pentru luna a ti-a : 1. 3 zile pentru item . gase~te 4 din 5 obiecte ascunse : 5.L" 29 zile . de catre Charlotte Bilhler si Hildegard In 1940 el a fost tradus lanoi in tara de catre L Nestor.7 29 zile -:. opune rezistenta atunci cand incearca cineva sa-i ia jucaria. reproduce desene schern atice : r 7.6 ani pslholoqiea Acest instrument a fost creat. in 1932. :re~ctio~eazaneg~tiv.5 0.0. ill" pentru it ern reusrt . fiind culcat pe spate.0. 5.'7 .O.3 0. lata si unexemplu : un copil 7 luni ~i 2 zileatinge varsta de dezvoltare de 7 luni' 24 de zile.. flecCtvreitem este credit. 4. . reda expresiile prietenesti si de suparare ale fetei. utilizeaza ca unealta de Iucru un ciocan "matador" .r nentru 1 em it -:. 10..8 -0.2 29 zile 9 zile pentru item reusir : -1 1.1 0.0. ' .1 29 zile . se ridica. ~ 2.3 zile .. denumeste un desen : 8.0.0. Astfel.0 +29zile~. atunci cand i se ia jucaria . reconstituieo marioneta. lata si doua exemple: .6 0. 9..3 zile pentru item reusit .. pentru fiecare luna din primul an de viata. 6. exist a un grup de 10 probe sau rtemi. distinge un obiect din mediul inconjurator : 2. indeplineste s insarcinari .6 zile pentru item .at eu un nurnar de zile.: .0 -0. Z. 7. lunile sunf considerate a avea 30 de zile iar anul ca avand 360 de zile. v pe n t ru rrem it .0.2 29 zile . In ceea ce prive~te structurarea continutului exist a 0 foarte mare asenranare cu bateria Brunet-Lezine.4 . 106 + + + + + + . pentru Iiecare grup de 3 luni din a1 doi1ea an de viata si pentru fiecare an a perioadei de dupa 2 ani.6 29 zile .L + + 10. 6. 8. ajut at . . Pe~~ru stabilirea ~ivelului de dezvoltare al copilului.9 29 zile -_ .Pent i u calculul varstei cronologice.0. . apnea cu 0 mana un obiect .2 0.3 29 zile ~. 4.3 zilepentrn item reusit : .5 29 zile 3 pentnl item .oarecele in cursa "}: 9. In felul urmator: ~ 0. Aplicand VD formula QD VC X 100. joe de rabdare (. isi ridica in sus capul si umern .0.11 29 zile 6 zile pentru item reu~it: 1 1. se obtine valoarea coeficientului de dezvoltare de 110. -deosebeste sticla de papusa de guma : 3. fiind culcat pe spate se elibereaza 'de scutecul care il j eneaza . .:. 3.3 zile pentru item .9.3 zile perrtru iLLem L j .10 0. pentr« 5 ani: 1. asteapta u~ evemment care a fost rnult observat : 10. im joe colectiv . pe care il priveste .7 0. concureaza • Bateria Buhler-Hetzer pentru masurarea a eopilului ell val'sta O~. schimband privirea. repeta 0 propozitio fermata din' 12 silabe .

.Urea - . propozitii scurte.9 Zuni' . Fisa pentru 0-1 an.Intinde mana si apnea 0 .Deosebeste membrii Iamiliei c) . . 2. Arcan . 1984). 108 Se orienteaza . gradinifele sp eciale cu. F i§a pentru. Fisa pentru 1 3 am. Deschide cutii si sertare.Priveste obiectele in miscare . . desenul unui cere.Tine in mana 0 jucane dona secunde . 91 D. 6 .11 + .Arata interes pentru ilustratii b) 18-24 luni : .Incearca sa se alimenteze parul. 1--3 ani: a) 12-18 Zuni: scara tinut de mana.Arata nasul.11 2.Distinge dulcele de amar.3. -2.11 + 29 + zile 29 zile 29 zile 29 zile - 18 36 36 36 zile zile zile zile pentru perrtru pentru pentru item item item item reusit reusit reusit reusit : .Poate . () a) J luni : 1 an: gase~te obiecte d) 9-12 iuni : . . unele miscari : din jur.Povesteste . In ceea ce priveste continutul. Fisa pentru 3 6 ani.0-4. eu lingura. Se taraste Cauta ~1 • l\'Iodalitati de evaluare a nlvelului a copilulnl deficient mintal de dezvoltare - in patru 1a cerere labe.Gangureste si vocalizeaza prelungit. plecand de la lucrarea hiiP. Ele pot fi utilizate in gradinitele speciale de catre profesorul defectolog si educatoare in scopul examinarii iriitiale a copilulni venit pentru prima oara in gddinita 9i al evaluarilorprogreselor inregistrate in dezvoltarea psiho-motrica la inceputul ~i sfarsitul fiecarui an scolar (a se vedea Programa actioiidiii instructiu-educaiioe fji corectiv-terapeuticepentru. lata si cateva exernple : 1.Imita Incepe rasfoi 0 carte. : . in spatiul obisnuit : istorioare scurte . sa Ioloseasca c) 24-36 ltmi: . . 0 mana.. colorate. .Urea coboara treptele . . Ciumageanu (1980): ' 1. .4.11 +. -. de straini. copii deficienfi minial. fiecare fi~a cuprinde un grup variabil de itemi pentru fiecare subperioada de varsta. 109 . 3. Eisa pentnf. gura.1.Merge tinut de .0-3. Executa Centrul de neuropsihiatrie infantila Timisoara a elaborat 3 fise de dezvoltare psiho-motorie a copiilor prescolari deficienti mintal.6-1. b) 3-6 Zuni: .

Repetareaa 12 silabe.) se calculeaza plecand de 1a etapa de varsta la care copilul are performanta cea rnai buna. . Daca copilul nu rezolva toti itemii ci numai 0 parte.4 Se considera (nr. v. se f ace d 'npa v Calculul f ormu 1 : a scorului individual Se imbraca singur sub indrumare . 6 ani: c) 5 -Sesizarea lacunelor in figuri. .Copiaza Tombul.s. 0. atunciscorul individual (SI) este dat de proportia pe care 0 reprezinta aceasta parte din totalul itemilor varstei. 111 rmn area.Ia 'DOTadul ~ sided obtirierea de puncte la toti it emii varst ei reprezint a 0 dezvoltare normala egala cu 100%. Punctele .s. . st. Pentru fiecare performanta se acorda un punet care se noteaza in randul corespunzator si in coloane In care se mcadreaza varsta copilului examinat.L) A precierea cantiiatiod. . Saritura Indeolineste 5 comenzi . 110 In limite nonnale si valori care ating 90 ~ 95 % din vvaloarea standard. 'lor fi unite cu 0 linie continua. Cunoaste 'utilitatea lucrurilor. In cazul in care se constata esecul copilului la mult de 3.) X 100 Scorul standard in care: Sc. . Deci. reprezinta scorul standard pentru varsta respectiva. pe langa aprecierea vizuala care usureaza mult depistarea sectoarelor in care conilul prezinta unele deficiente. Fisa pentru 3-6 ani : J . ~ .te linia mai hmga : Construieste un pod dupa model. atunci examinatorul va orienta investigatia S1 catre . usor detectate si ele pot fi urrnarite In dezvoltarea ulterioara .v. Pe de alta parte dar-a cooilul reuseste la 10 din itemii sale.4 itemi prevazuti pentru varsta respectiva. a) 4 ani : c T. scor care cuprinde toti it emii dezvoltarii psiho-rnotorii de la nastere pana la varsta pe care o are copilul in momentul examinarii .4 am = 125 puncte : 4-5 ani = 137 puncte. (Sc.3. fisa perrnite si 0 apreciere cantitativa a perforcare ne furnizeaza 0 serie de inform atii ell nrivire ramanerii in urma a conilului exarninat. care trebuie cornparata ell Iinia punctata ce indica dezvoltarea standard. cazulliniei discontinui. 5-6 ani = 149 puncte.v. examinarea incepe intotdeanna de Ia itemul 1 insciis in grupade 'varsta careia. reprezinta nurnarul de iterni cuprinsi in etapa de varsta cu care incepe exacopiii care au un SI sub 85 % vor fi orientati spre reexaminarea neuropsihiatrica in vederea stabilirii cauzelor si diagnosticului..Recunoa. ii corespunde copilul. Calculul scorului individual se face dupa tormula : ~ J. . st. din grupa de varsta inferioara. . i'nvestigar~a se va c'o~tinua si la grupa de vars'ta diat superioara. puncte 113)x 100 scorul standard Scorul standard: 3 . N oiarea. Se con. ramanerile in urma-sunt.. Pentru toate cele 3 fise. b) <1 5 ani: intr-un picior : SI= (nr. s. puncte (S. care unest e punctele poate fi discontinua daca unele formante nu au fast indepliriite. st..

. Pentru fiecare din aeestedomenii comportamentale sunt diferentiate componcntele principale care definesc in mod specific domeniul respectiv : UUH~(_H verbala (recuuoastere. posturi de echilibru.probele de exarninare a dezvoltarii neuropsihice la varstele cronologice considerate caracteristici de normalitate.controlul vertical. ]VI V . 4. de 2 lungimi si de 2 culori . 1 creion si coli de hartie . orientarea spatiala : CV .i . .receptivitatea generala la stimuli.tu~ de plecare I-a constituit cadrul teoretic general prrvmd.diferentierea reactiilor afective : S II . consoane : -' pronuntia de silabe .motricitatea fina (motricitatea mainii).activitatea de joe cu adultul si copiii : S IV . V IV .materialul tehnic necesar pentru examinare [de exemplu : 1 jucarie usoara de plastic. 1minge cu diametrul de 8 crn . a 'din probe specifice. 10 poze IamiIiare copiilor (animale. colectiv eondus de Chitu) complex asupra dezvoltarii cOl?iilor . membre) . C .tehnica de examinare a dezvoltarii neuropsihice . 0 carte eu poze colorate. rnersul. alergarea.manifestari de independent a .. selectionate si adaptate din metodologia de specialitate :. VI . 717 113 . Combortameniul VI V II verbal (V): ..gangurit. Comportamentul motor (M) : M I . trunchi. membre) . J\1 IV .activitatea de perceptie :. vocale. V III.ortost atismul . cognitiv. M . imbracare.pozitia sezand. obiecte) . p~imii viata sub influent a factorilor social-farniliali.5 cm. pe carton etc.motricitatea in decubit trunchi. C· si operarea cu forme geome-· trice. AUt in selectionarea probelor. C omportaJJ1. Dri~1ele st adii de dezvoltare neuropsihica : cel senzoriomotor si eel al gandirii simboliee.1 din probe elaborate si validate in cadrul cercetarii. Pri~ aceasta metoda s-a urmarit evolutia nenropsihica a copilului pe 4 principale domenii de comp~rtamen_~: motor.(preferinte active. C pe imagini). S III . 3. 20 betisoaredin plastic. . in vederea aplicarii metodei sunt necesare mai multe instrumente de investigatie. verbal §i social-afectio.caracteristici calitative de varsta. S-c. (cap.activitatea de constructie : C VI -activitatea de reproducere grafica : C VII . igienice). _ V V .entuZ cognitiv (C): C I .motricitatea in decubit dorsal (cap. deplasarea pe verticaHL (urcat-coborat scara). 10 cuburi mid cu Iatura de 2.]. M II . si in elaborarea rnetodologiei de investigare. limbajul activ ..limbajul pasiv .structurarea gramatieala a Iimbajului bit). pu~c.. Comportameniul SI social-afectiu (S): (vor- 1.imitatia . precum : .IilI Aprecierea dezvoWidi 1 ~i 36 Inn] Metoda a Iost dezvolt ata in cadrul (1977.. comunicarea afectiva . opozitie) autoservire (deprinderi de hranire. 2. .

_ este necesara buna dispozitie a copilului.ll~ves~lg~t. pot exist a urrnatoarele srtuatii : a) daca acesta este localizat intr-un domeniu comportame?t~l:_ iar pentru celelalte domenii sunt prezente caracteristicile normalitatii varstei. care se compar~ cu punctajul normal I. _ tabelul de reierinta. intre 1 si 3 ani. . asigurandu-se 0 relativa izolare de restul copiilor.ente mal complexe ale cornportamentului necesita investigarea pe baza mai multor prcbe. exprirnat prin lips a de r~spuns la .i 36 Iurii. Raspunsurile la probele Iolosite se "inregistreaza in fise individuale. b) daca se noteaza retard la nivelul tuturor domennlo~ c~omportalIlentale. care se noteaza ficcare ~_~un punct iri caz de raspuns pozitiv. pot fi examinati II). . mobilier corespunzator . mscns III tabelul de referinta. Setur~le p~obe pot fi insa aplicate pe copiii care au ± 2 sapta~a~l fata ~. Urmarind longitudinal copiii cuvarsta intre 1 si 36 de Iuni.pat. cat si separat pe comportamente la 0 varsta cronologica data.13 probe pe grupa" de varsta. Rezulta~ul obtinut se inscrieprocentual (calculat fati de punctajul normal = 100) in dreptul varstei testate.unel~. destinse. esteposibila si depistarea unor [enomene de .aoans in dezvoltare. .. _ examinarea numai a copiilor eu 0 buna stare de sanatate (deci. canapea pentru asezarea copilului pana la 15 luni. _ atitudine potrivita a examinatorului pentru asi. camera de grupa. c) en cat procentajul raspunsuri pozitive este mai scazut . pana la 1 an si. trimestrial.a este absolut necesar sa se respecte 0 serie de cerinte. masa si seaun dimensionate pentru varstele 15 36 de Iuni . Test area elementelor de normalitate ale varster .cronologice cercetate se realizeaza prin seturi de 9._ fisa individuali pentru inscrierea earacteristicilor dezvolta. totalul maxim fund.. arstei. aman area celor bolnavi sau convalescenti) .in~ivid~a]la se inregistreaza raspunsurile (C1iL un punct! ~l Iipsa de raspuns (0 puncte). Copilul va fi examinat la. Pe fisa .1 13.Valorile procentuale sunt interpretate in felul rurmator : a) valorile cup rinse intre 75 si 100% indica 0 dez-" voltare neuropsihica norrnala: buna. In partea. data implinirii varstef l~mare. Unele compon. se considera ca aceasta exprirna o rarnanere'in urmd globald a dezoolidrii neuropsihice.rarrianerea in urrna a dczvoltarii neuropsihice . . dezvoltarea neuropsihica a copilului este apreciata drept dizarmonicd .ii neuropsihice intre 1 si 36 de luni.gurarea unei atmosfere propice. 3 puncte pentru 3 probe.' Important este faptul ca aceasta metoda perrnite aprecierea gradului de dezvoltare nouropsihica atat sub aspect global. devine posibila evidentierea perioade. cu punctajul de normalitate al fiecarei varste intre si 36 de luni : _ tabele eu caracteristicile longitudinale ale dezvoltarii neuropsihice la eopiii intre 1 . cum i ar fi : _ cadru de examinare adecvat (camera linistita. probe ale varstei testate. lor de d~zvoltare normald fata de perioadei« cu.inf~rioar~ a fi~el se inscrie punctajul total rea~hzat de ~:pllu. cu tulburar! sau. copm care au Lluna si jumat ate f ata de varsta cronologica trimestriala intrelsi 3 ani. ~~eferitor la fenomenul retard. relativa ramlinere in urmd. Pentru aprecierea cat mai corecta a gradului de dez-voltare neuropsihica Ia 0 varsta eronologiea d at. foarte buna : b) valorilesub 75 % indica . J • 115 . _ copiii din cresa care au reactii negative Iata de examinare in conditiile izolarii de ~eilalti copii. deficienjeneuropsihice..~ luna de varsta respectiva intre 1 si 12 luni :. eu atat intarzierea in dezvoltare este rn ai accenv r ) tuata. Desigur.

M.IILL Miscari de orient are in schema corporala proprie. Eehllibru M. pe varste semestri. c.'I}~§eglnente : M.II. .l. . .l. Recunoa.l. Pereeptia tempol'ala. C. C. M. mal'ime.l. trebuie sa fie eunoseut Iaptul ea intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului. C. 2. ' ·CIVA.n.2. In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica.2. pereeptla Insu(Innqlme. Diferentiereamomentelor zilei. .IV.a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de .II. C.depistarea din timp a unor eventuale ramaneri -in urma ale dezvoltarii psihice.I. se pot aecentua in timp. ~i goodi!'€) : M. Perceptia lungimii .. structii In spatiu s. ~dentificarea unor pozitii spatiale.3.1.Il . C. Coordonare M. a) Comportament motor (M) : M.2. 1. 117 .116 . A. Intelegerea unor relatii necesare : Operarea in sfera un~r notiuni g~nerale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate. notlunt de orlentare temporala in aehizitle r ... oeulomcterte : Plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana : Desenarea dupa model a unor figuri geometrice.. C. in ortostatlsm : Pozitie de echilibru.I.. . Sarituri peste un obstacol sau de pe un pieior pe altul.1. C. Diferentierea· anotimpurilor anului. 1980): . Activitatea C. in raport cu 4 domenii de comportament : motor.III.4D llpl'ecierea dezvoltarli psihiee copilnl IVLIII.IV.III. . Operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiuni subordonate. in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora . La randul lor. c. aceste domenii comportamentale cuprind mai multe componente : b)Comportament '~lrdor obieetelor cognitiv (C): .varsta irrtre 3 ~i 6 ani).3. Activitatea de reprezeutare unor : omisinni pe de~1 c.rII . marimii. Reeunoa~terea sene. ClV. con- eulorilor. greutatii C. Percepti-. Chitu.1.UI.IV.I. Coordmmre generala cm.terea iltilitatii unor obiecte : Definirea unor noti~ni' . verbal si social-afectiu.ale.r. nedepistate.s.. euloare] : Identificarea unor pozitii spatiale. .3. cognitiv. crv. generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara.1. ·C.1.II. • Metoda a fest elaborata pentru atingerea urmatoa-relor scopuri (Chiriac.2. mersul echilibrat . Cunoa~terea de memorie zilelor saptamanii. pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovare .cunoasterea caracteristicilor de normalitate dezvolt area fizica si psihica.gI'eutate.

III. S. eoreeta : pluralului.: Pentru 0 intelegere adecvata va dezvoltarli psihice individuale este nevoie ~i de cunoasterea vunor Tactori care influenteaza dezvoltarea psihica in general.a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urrnatoarele : I.I. soetal-alectiv (S): d). metoda Iavorizeaza : 1.L1. servire : S. S. Helatii eli adultii §i eopiti. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare psihica. III. deprmderi ~1~auto- Autonomie In imbracare : Autonomic in dezbracare .: . J' -7 J . tabelele cu caracteristicile de norrnalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare . simtul ordinii.area gradinitei.I. fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor. Operatii de gi'mdire. rnaterialul tehnic ce urrneaza a fi folosit in examinare .ltetivitatea ~le joe: S.4.1. aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global.3. individualesau colective. V. in raport cu cele 4 domenii de comportament. 2.II. Folosirea vorbit Reprcducerea de poezii. C. exprimare V. j ocuri de diferite tipuri. l\ilanifestari de Independenta. traumatisme in arrtecedente . S. .1. Referitor la scorare si interpret are se parcurg urma. Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la cop:m pre~colari la cele 4 dornenii corflportamentaleinvestigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 de Iuni. relatarea povestiri pe imagini.IV. se 'efec'tueaza. 'torii pasi : . -'.1. S. Deprinderi igienice. Asimilarea simbolului numeric. Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor ..frecvent. S.II..C.III. Recunoa~terea de litere. Utilizarea unor categorii gr~maticale. Relatii eu adultii si copiii.de 1a 3 1/2 la 6 ani.2. c) Comportement verbal (V) : V. nivelul cultural si educativ-sanitar al Iamiliei : .I. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara .boli. Dupa cum este structurata.cnt SJ. V. cat ~i parliaZ. VOl'bh'c. ~i limbaj chit: de V. prin examinarea individuala.1. . grupate.. a) aplicarea tuturor probelor de varsta : 118 . cum sunt : .greutatea la nastere. pe varste semestriale : rezultatul diagnosticului poate fi: dezuoliarea normald sau sItb'normald pentru varsta Ia care-se efectueaza examinarea. .III. Limba] V.7. Executarea unor sarcini casnice.lI.IL1.6. II.1. Perrtru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire .r. pentru fiecare din cele 4 domenii comnortamentale. urnarul ' acestora difera intre Jl2-18/grupe de varsta. S.IH. Achizilia de eateqoril gramatieale: V.2.IH.Cmnportam. notandu-se raspunsul la 0 serie de probe caracteristice de varsta.IV.I.

calculandu-se pro- Kindertesis. North Billeriea. Salvia. Brigance North Development.subnormaliiaie psihicd. System to plan earl)' Circle Pines. in urma semnalarii si localizarii unor deficente in dezvoltare Ia 0 anumit. H. Aprecierea dezvoltarii psihice la copilul prescolar. Hackel'. 1996. . Edit. indicasi orienteaza catre rnasuri. Haines.b) notarea rezultatelor Ia Iiecare proba pe fisa in~i- viduala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punet proba nerezolvata se noteaza cu 0 puncte}: c) totalizarea numarului de punete. d) compararea cu punctajul total. Theory (2nd ed. H. Cohen. Mifflin.dezvoltarii nellro-psihice ia copiii intre 1-36 Zuni. C. Chilu. 1'. care poate fi: normalitaie psihica (valori cuprinse intre7510001) .. Bagnato. Neisworth. 1990. Jolmson-NLal'tin. Brookes. dren. caracterizat prin rarnaner:oin' urma in diferite grade.'I:A: Curriculum 'H. Ysseldyke.. New York: (5th ed. editia a II-a. Buhler. History.. S. A. Malone. B. Baltimore: Paul H. 1987. 3. childkeod. Gesell preschool test. S.Revised. daca prescolarul exarninat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor eelor 4 cornportarnente si pariiale. A. 1. Mai trebuie mentionat faptu1 ca aceasta metoda.. Merucala. .. N. J\f. BJ'iganee. 1980.. 1978. Intarzierea poate fi globald. E xament£l evolutiei psihologice.. so. Allyn and Bacon. Nestor. L. GregorY'. Bucure~ti.. tes. Houghton J. 1992. Clli~u. Minn6apolis.. '0. M~dicala. Tipografia 120 121 . interpretation of the Revzsed Gesell and Amatl'udo Developmental and Neurologic Examination. e) formularea diagnosticului de dezvoltare psihica. A. Nfa. 1940. 1\. Soc... G. Diagnostic Ittventory Billerica... }. I.Psychological Apphcatwns.. TX: Developmental Evaluation Matierials... centajul individual. L. cand copilul nu rezolva probele la 1 2 COInportamente. adecvate de stimulate. F. Psychometric McGraw-Hill.l. . 1977. Chi~d deve~opment Be.. Chiriac. . services (SPECS). J. CMt-and s. R~. 1979. 15. I. .havlOr SClence Systems. . MA: Curriculum: Associates. Nunnally. Testing. H.1. J. 1980. v'ersitatii U. Brigance. 9. M.. A. Guidance Service.). 1991. 1990. Attenneier. I. Br1:gance. A.. Principles.T. Boston: Uni- $chiopn. MN: American oj Early Associa- 2.. n.Metoda Cit. 1976. inventory. H. Ne~'i' York and London. The Carolina c1trriculunt for preschoolers with special needs. Hetzer. l\fN: ll'e~on. 1. Chiriac. Assessment 1991.Stevens. Edit.). Romana de Cercetari Psihologice. Bucure~ti.. Spenciner. C. J. edition. N J: Programs for Education. J3ucure~ti... B. (R) diagnostic inventory development .a varsta. He. Ames.. Aprecierea . L. Lntroducere in psihodiagnostic. BIBLIOGRAFIE Knohloc~. Assessment Longman. J. second of Young 1994.nual of developmental 11agnOSts: The administration and. Gillespie. 5. S. Rosemont. Houston.

teste~e . Ioarte important este Iaptul ca. dupa cum se va vedea. ~UIn ar fi.tam. fara a exclude si posibilitatea creearii unor norme (deCl a etalonarii lor).. greu recuperabile $1 chiar irecuperabile. necesitand parcurgerea mairnultor pasisau etape (Cohen. in cazul testelor de masurare a dezvoltarii. de masurare a dezvol~ tarii prezinta anumite. intarziere in dezvolt are . testele. ~unt standardizate iu-baza unui criteriu national. de exernplu : normal. desi nu putern. Procesul de rnasurare a copiilor mici este $i trebuie sa fie arnplu. de regula. cu un sistem arnplu de evaluare si de nlanificare a acti unilor de irrterverrtie corectiv-constructiva necesare.ele ?u. ~supra carma ~u fost aplicate acest~ mstrumente p. in urma testarii se presupune un program de. in cs.generaliza.I. In timp ce testele tip "screening" sunt mai ales raportate la nor~~ (norm~referenced tests). 1994): 1. $1 cele ~e inteligenta si de aptitudini) vizeaza dezvoltarea pSlho-comportamentala a copiilor.oanele.~~ masu~are a dezvoltarii presuprin coIflpararea achlzltlll?rpSlh?-comportamentale ale copilului cu obiectivele lllstructlOnale" .:~h?diagnostice. la un cntenu (cnterzon reterenced tests). de intervenjie. de recuj)erare. sunt rapmtate.iJ. OblectlVele instructionale. de' regula. 122 Masurarea nu se reduce numai Ia aplicarea unui instrument de evaluate si lei conturarea unui diagnostic.btmute de li. mai ales. cum este cazul testului de inteligenta vyISC~III san a testului de inteligenta Stanford-Binet. mal' importanta deosebire dmtre ele este aceea ca. Depistarea nivelului real de dezvoltare a copilului.~lfare a dezvohanl:.dezvo. raspuns~l :. Se worbeste. de compen~are a def1. avem de-a face nu cu 0 sirnpla aplicare a unui instrument p~ihodiagnostic. complex. 'testele de :na~urare. de existenta unui grup (team) inter multidisciplinar de evaluare a unor prograI~le d~ interventie educationala ~i t erapeutica asupra copilului.en: telor constatate. Acest sistem se aplica pe grupuri rnari de conii si presupune participarea $1 coparticiparea mnltor T~ersoane (psihologi. Spenciner. In cazul testelor de mas. -' . precum $1 a masurilor de interventie sunt objective centrale ale programelor complexe d~ evaluare si masurare a copiilor prescolari.litate ~e cr~teriu. a . prezenta unei dizabilitatietc.. cadre didactice.2. ra. une. de$. rezultatele si performantele o. prevemn~ as~fel instalarea unor abateri grave. actiune ce presupune depistarea copiilor dintr-o comunitate care se situeaza in afara nivelelor (etaloanelor) normale ale dezvoltarii psiho-comI)ortamentale. a cauzelor unor deficientc. depistarea timpurie a unor deficient e in planul dezvoltarii psihice si comportamentale a copi1ului deterrnina luarea unor masuri imediate t~atament educational si terapeutic-recuperator. t erapeut i) . deslgur. In cazultestelor tip "screening". I A.n ~rupv mare de copii (e$antion reprezentahv) de ~Ceea$l varsta. de la 0 comumtate' educationala Ia alta. C~a. ]. De altfel . parinti . Unele manuale chiar cupnnd sugestn $1 'tipuri de activitati ce pot fi folo~ite ~e ca~recei ce l~creaza cu copilu1 (rnai ales cadrele didactice $1 pers.i $i teste~e tip "screening" ($i. Ideca centrala este aceea ca.a dupa cum s-a mai precizat._ ... specializate in utilizarea terapiei). De asemenea. trierea cornprehensiva indude mai multe componente si anume: informatii de parinti privind mice preocupare a lor legata de~voludezvoltarii copilului : inforrnatii de ordin medical' -. pot fi diferit~ de laun instrument la altul $1. L. Trierea (Screening). astfel. anormal. Cel mai frecvent.·PROBLEME CE APAB APLICAREA TESTELOB DEZVOLTARII IN LEGATURA en DE lUASURARE 1\. a.. de fapt.~1. caracteristici specifi:e. La randul lor. .c{iI T .i performanta copilului sunt rapor~ate la un etalon. 0. caraderistic este faptul cs.

1tCLd~)s- control (Checklists). 1986).ofera un cadru pentru interpretarea datelor rezultate in urma aplicarii testelor. Eualuarea programuiui care inseamna..elo~. Odata ce a . implicanrin. conturarea unui raspuns 1a intrebarea dad. H. ceea ce inseamna accept area f aptului exista 0 permanenra interactiune dintre copil si Iactorii arnbientali. de la specialisti ce trebuie sa lucreze III comun. Referitor 1a rnasurarea dezvoltarii copiilor prescolari. 2.:lepnr:derilor si achizitiilor comportamentale.ul de al acestei etape 11 constituie precizarea cat mar corecta a unui diagnostic privind anumite deficients planul dezvolt.. ale copnlor :. 5. este necesara luarea In consideratie a intregului ansamblu de conditii in care traieste si functioneaza copilul. presupurie 3 borclarea copilului dintr-o perspectiod ecologica (Knoff. Este \Tor?a. deoarece ea favorizeaza obtinerea unor info:·m. .1.. ~omp?rtamentale care nu pot fi surprinse cu ajutorul rrnjroaceior psihodiagnostice Iormale. precum si la al~e aspecte. s liste copilului este verificat si t estat freerezultate. vazului si auzului . . ce se bazeaza in principal pe mijloacele psihodiagnostice. implicarea in viata comunitatii " bO'hideaza formularea recomandarilor privind actiunile familiei asupra copilului. privitoare . in rnai mare masura decat in cazul altor nivele de varsta. Planificarea unui program de aciiune educalion~la' . utilizarea unor psihodiagnostice speciale d? tip "screening". 1994): -_ prezinta istoricul copilului privind dezvoltarea si aspectele rnedicale.i Ca rezultat principal al actrunn de tne~e.Foa. S1. de fapt. el trebuie aplicat indeaproape a se evit.rte rmporobservarea conduitei copilului m timpul eva. psi~ologul.].. Aceasta etapa include m asurarea .1 ':::ld . pro~ecde actiune si irrterventie.in tirnpul aplicarii rnijloac.. Deci masurarea. 'L 124 125 .( pot l~ti1izeze instrurriente psihovdiagnostice r~po:t~~te L . In procesul de masur ar« a dezvoltarii. proceduri si strategii de predare-invatara etc. "istoria cazului" cuprinde informatii referi. totodata. obser:'atii: ..n.}. .ta de istoria cazului ("case history"). to are mai ales la : a) dezvottarea ttmpurie a eopllulni (care deprinderi deja formate. rezultate ill urma observarii comportamentului la (este cazul de masurare a dezx O. De aceea. apela. Obiecti. Asadar. Se poate. cercetatorii si practicienii si-au dat seama ca. .i astfel in procesul masurarii . de ~asurare . .. Moniiorizarea progresului.la interesele copiilor.arii. care poate arunca 0 lumina asupra randamentului si functionarii curents a acestuia : . acesta a fost sau nu eficient. precum audiologul. Determinarea meooilor copiilor pentnc seroicii cationale specialieate. Se T l.necesita contactul cu parintii copilului sau eu cei care il au in grija. Aceasta sursa de infonnatie serveste rn ai multor scopuri (Kalesnik. ucreaza echina iar mernbrii echlpe. pentru a atinge un cat rnai inalt nivel de eficierrta. relatiile sociale. 111 \~eder:a J(Tecl: zarii dizabilitatilor sau a nivelulu] de irrtarziere in ptan':.C?Plll a avea 0 anum ita dizabilitate sunt trimisi supliment are in vederea stabili~ii mai exacte a diagnos~ si a serviciilor educationale necesare. in functie deficiente. care deprinderi vent si. 3.a aparHia . Ia ce varsta s-au format..e specializate._v. folosind instrurnent.7.1.. stabilirea nivelului de la care mtenrer:pa p~at~ ~X inceapac. de aCJiunea de mas~rare. . ~a modul de :-elatlOnare cu copii sau adulti . se pot produce modificari privind diferito componente ale programului (materiale.ll dezvoltarii psiho-cornportamentale. logopedul. .include inforrnatii actuale si anterioare privind familia copilului. este recomandabil ca. ]}1. sa se ia In consideratie inforrnatia furniza. Progresul . 1983.

~ . Doarme noaptea toata i I I ~ I 810'l 8 I 'M I'Mq II'. informatii privind toate aceste aspecte ale conduitei copilului pot fi obtinute cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice formale. . ...te~enta (vecini.ca..-. Data si 10cu1 aplicarii . . . cum para t cevade mancat) I~_.:::: .1 .N cv 1<') cd [' I I'T' cd 1....:::: 1 .' N cO 1<') cd 'T' cd I Z i .. . .. .'1 11---1-' -I--i--I i I '4'. ..~~=' ····I~!_t~t2 dintr-o ~ __ . Utilizarea ..tul. t--._I_1 ' i I [ I ' --.0\ .J~ 'I~I '''''... 1 ... jocul. Lipsa de somn .-. . ... .-! I 11--1---1--' IIII i ' \' I .::l 0.de.. .--1--1--1--1----1 III IIII ! 1-· 1 .--I -1--1--I I I !7. .. cum ar Ii..::l ~ ~ 1.. .__.--1--1--' -.-'-1-. lui Battelle.... Desigur. motricitatea tina si generala.- II \0 . nevoi fiziologice.. ~ IIIV) ~ I >=1 I . ...--1-. I I II I -'I-'~II~-" -----f---J--!--. Limba materna . La acestea insa se pot adauga si instrumentele cu caracter informal.' 6. ..1~:~si~~afU. r..:j 'T'.::l .~-~-t~-~-~-I-' -.2 I~"' if' IZ ...-.. I·~ . \~.oma hranei .. Este vorba de deprinderi comportamentale care tin de mai .. .--:.l De asemenea... auton.::l II I I i~ i I ..-< I'T'. <') 1 .. timpurii referitoare la dorrnit? ...' rude etc. . a (ex. comunicarea si interactiunile sociale. imbraca.. Relatia cu copilul .multe arii comportarnentale precum : hranitul.. .limbajul. ..-..::ll 1 I ." 1 f I I 1-1 1 t hrana . Instructiuni : Marcati numai acele deprinderi pe care credeti ca le poseda copilul si varsta la care si le-a format. I. 126 Cosmaruri probleme . . Lega127 . Sex.. <II '" . . la acestea se pot adauga si alte domenii ale dezvoltarii si anume : temperamentul copilului. .::.-... . Hra nitul mancatul S.-< I. .::l _ I I..imolicare in relatiile cu altii dedit cei din familia de apar. Bautul I I 'I cea...-Iz_3c_t_.Varsta .. nivelul de .__ 'J. . Dorrnitu >=' .nu s-au format inca sau sunt in curs de form are) .g~aIr~e--.M'<') r< I'T' I Itr) I~ irr- I ' H ~ I 'I I"r- I '.'-Du-· rata nului so~progno- ---'--'---'1 -1-.. Adresa .. ....a _ I i9... .I' getelor ph. .~I·-·..! I I I I I . dormitul.. lista de control (checklist) sau Inventarul parintelui privind dezvoltarea copilului.•• I /' I 'I I CHECKI~IST pentru formarea timpurle a deprfnderilor eomportamentale Alte probleme timpurii referitoare la hranit si mancat. 1 1. .-1 13. Apartenenta etnica Alte Iimbi vorbite Conditii speciale sau dizabi~itati .~ .>-i!r0 I'~~ iII~.. Kalesnik.. a I se hrani singur I 11--11 I 1-' "I--I-~':--1--[ I '-1-..'--1-I -- 'II. . Procurarea .I~.. cum este cazul Lnuentarului ~~Iinnesota de dezuoltare a copihtlUl: sau Lnuentarul dezoolidrii al... 1994) permitand reproducerea lui fara aprobarea ei prealabila.M (""j r< . II c<")''_'. I o.-.' ~fil~~at I I I. . Cine raspunde ..::l .......I ~il~~catul: bibel:on' /2. ~ II ~ I-..). -·"'--'----'-1-1 I. I .. I' .. ..l . I I'"I' ..1 .----1 !--'_I_I I I I-. . . Un exemplu de Checklist este prezentat in continuare. It-- Is.: I I 1 'Cine aplica lista de control ... autoarea acestui instrument (J..sti1ul de exprimare a ernotiilor si sentimentelor. .... 1'. la apetit sau la anumite categorii de aliment~? ' II. Copilul .

.2 "2...'inatul sub control I 0 -I"'t' I \01 '2 '"7'2 . Apucare slal12L$ . pentru II I Iucruri ' I I --f-.1/'_'___ 1 II .-1." . 1 I II I [ II I cd "'1"' cd q 1. 1 1<-'1 .::l I I .! I r I !' I I I I' I' I Alte problerne tirnpurii legate de ariile motorii? Caderi Irecvente .. .~~~~~et~t~i~ 11--1--1--1--1--11--'--11---1--.-< .. Tale eu cutiI ~~l) (ex.. Motrieitatea ~l fina l'a 0. 'I. I !.I I' -- 1..__ ' dar I I ~1 in teles de I i ca tre straini I I 129. ~aTi-_=.._1__ .' I ma.__ --1-1- ---1 117: A~u. --1- I --1-j ===1==='===1 12~~~~f~..:i 10\ .-..:Ulloi:-I-I-I-I-I-II-'I!-I-I-I! In... . . ..-__ m_mge mare 1 118... Taratul pe I • III.:i 1 '''-< q '1l(')1 .2!. I I==='--. ._ -- --'1-I I I..1'2.2 t-"=: C\! <'0 cd "!"' C\! -./ IZ i I I I 1 1 13 < 14 . Intoareerea ~: ~~t~ parte ---11. ."T bazala "'1"' llO. I _ ~ I _1_9. A sta in ea" pul oaselor " Htra ajutor· --112.~~~~_~~~_1 2y:3_~~~_3 ~uv!_nte.--I--I--I--I--I--.:l . I. I ~..Ls.. l28 Alte probleme tirnpuriilegate £-c.:::.. :pj:onuntarea primelor CU-I 1 vinte (ex. .....2 N 'I 1 00 1"'1"' \ .... " : I I 'III I '--I --I --!'I'--I-..8 II t. .--I--I----I ! I I ! Ul.. -. Alte . 717 de utilizarea limbajului ? 129 .__ ' I .. . " . rna.:l t r-i IN II~.I ___ I I I I ' -- I--1-.=== --. 1 I 128.· 1<-'1.i A-si tine 1 1 .§11}'2\..-< IN cd I"" ._ __ 116.I. I I j------+--._--J----==I=1 ~~~te ~~~~ --1- I~_i--_I-_'- Alte probleme timpurii fiziologice ? privind satisfacerea ' nevoilor singur ·15.lte. J ~o~~~~~~~.. .) I 1 .~~u I.._A_le_a_.. Nevoi fiziologice I'1''!'2 I ' P Z I i--- !. Merge pe tri1 I~cleti '_. . eehilib~1l1 21 Tine un ereion sau pix 1 pentru a desena I120.: .. ! li3Pu~~~-:.--1--1--1'-I I I 1 I 1 II I I .:i I 1 I I q t-.rg:::". la zgomote 125. Ga'sirea UI10i=-i--I-i cuvinte co. "" Tremuratul . ..-.i'i I I '2.1 __ .22. Lipsa echilibrului .nca 0 I" 1.natul 'Somn greu Somnambulism ... P~inde 0 I mmge mare ..I _.. p~i- _ ---- ---------1 \ II 24 . ': o:bit --j-- -i_~ I __ ~~ ..I recte .1'217 '2 iii *2 1'13 .dadaetc..E [~..i I I I I I! I I __ ' 11 I') I I I I -- ..

I . I 1 I . IN ..-< ~...0. . t . .::1::::1 c. iritabil ...tctiunealll<'j. Leaga sireturile de la pantofi 38.". .N .~:~~~r l--I--I--. I I 1 I I I A.. fara anxlOS .. Diferentiaza propria 1 bracaminte .-__ 1 __ 1__ -- i' I I I I I I i I I -"I. 1 1 --... cornumcarea I.. \ • I IYI!. manifestate timpuriu? Daca da. .. .l__ !__ I I I 1 __ 11 __ :__ I I I I I I I I i II I i 1 ! I I 1 I i ! I' ! I I I I' ! i I.1. 1-1---" 1 turi 37..I I c. I I '--I __ I__ j II I I I I i I \ I__ I ! i I r I I i__ I I I l__ il iI I I~.I --... ...-< ~ II .m 1 . de ce? 131 .VI.. I I I I I I 1__ I I I I i! I . Iii : : I III I: 1 I ! 'I Iii I : I : ' i 145. Pune. __ I . I )42. --l--I-.. cine va IIIIi r~' 1~-'--I--I--l--1--I-----~--1 ~~P!~f~ I I I I I ! I ! I j in eu eu I I I f -'I I j [I . ..-.~ CUI ) a1t} copn 130 139.~ j-"s '" N c....~. 33.j i ~.. " . I I I I I I' I I I 1__ 'I i I I legate I..--'1 -1--1-1 1· -'.~-l--I--! II I II i. Imbracatul 31. .. Cunoasterea di.. fostcineva preocupat de temperamentul sail dispocopilului.-- __ 1_.__ 1 1 I ! I I I I I 1 ! 1 __ I ! I !' ! I I I I ! I 1 I i I I I' I II ' I " I II --I--i--'! I Iii I I ' 1 i. Lnformaiii su-plimentare : copilului: suprareactiv posornognJl IVII.j Arata inter~~ 1 fata de altll 140.I i~_' _ _ ~- I__ I__ I__ I 1 ' I I I 1 1 1_.).' :.s If-"s i~ I I...it . . Face 1 pocniI I I I-.-< .. " ~ Alte problerne timpurii de imbracat ? .. I . ~~va I j .' __ .I I~'8 Id..:. ! J] ... Respecta re! gulile unul joe 1 I---'-~ 1-' tii sa-i cunoasca dole-. : I I Iii I I -':3.1:8 11'21'ta .. e4 • " . I' i 'II Alte probleme timpurii si comunicarea sociala P .-ectiilor stangadreapta 34..::... '211 '8! i '211 '2! .J r- ('f)~0\81!~!l~ -. fericit.-. " • referitoare " la . I ' I~''''' I·.::':! lilJ.::i r] .1 . I ~. interactiunea . !~~flide nas36.. I im-I I I -1--.adultijoacasi persoane varsta 1'1 1 I ~1 I ----...ea setelor pantofilor f~~:.jI Inter<... Ii lasa pe al- 144.. Temperamentul Ji dispozipia lrnist.j "" iZ I /1 f '..i .--I~--I--I il I I' Se 141. Imbracatul 30. . Se.j I~ c.. ..._I. .j :<0 c..--1--1--1--1 I I I' ' era puncte de vedere opuse Of i--I~-I--I--I--!--i--I---I--I i..-/--1----·-[ II ... ~..IN 'I~ II~ I l<'j ·..-'-1--. ..__ IIii _1.l-. /\0 ..... • .__ I i .I-. ''_'' I'·r-< C'O ...Interactiunea] I si cornunicarea I sociala 10 ~ I 1 i... sr 8 I I .--~I--I--I-.... I 'I--I. .------1. . l' ante e 91 ne-! voile II i.. joac. sociala I 10 . I~ ~ I .. I~.J~ 1"'11:~ i ) .I--1-..J E I~ E 1:'2 E 12: E ~I~ J ~_~ I ~ \ I I' I I I I I r-0 . IN I~ I~ I~ I~ I~ I ·~. _I__I__ I__ ' Ii. rezervat . Inchide-t-er-moarul 35. camasii 32.

1988 (apud]. veri. 1\. a inceput sa faca asta. P.In grupurile de joaca structurate si supervizate. . . stilul timpuriu de exprimare a ernotiilor sentimentelor. . K. . . Funkhauser. Intre. .Centrele sau programele de tratament medical. Se irnbraca singur. dormitul. Broome. . ]: Davis. barile sunt organizate in 3 arii generale: interactiuni. auto-ajutor. vorbeste ele . El a fost creat cu scopul de a fi utilizat in scolile publice si in Departamentul pentru psihologia reabilitarii si.B. 5. si seniimeniele : at copiltd'lti de a-fj~ emo- Ie tine in el . . dam ca exemplu. Acest instrument cuprinde 4 sectiuni raportate la varsta. 4. fara ajutor . In raport cu fiecare item respondentul alege unul din urmatoarele raspunsuri posibile : face asta in mod coreet si consistent.In vecinatate (cu colegi joaca. C oniaciele timpurii ale cOJ)ilullli in afara [amiliei : . Respondentilor Ii se adreseaza serii de intrebari referitoare la comportamentele diferite pe care copilul Ie adopta in variate contexte si medii non-scolare. Vorbeste in prezenta unor persoane straine . Stie sa-si scrie numele " .In cadrul programelor de interventie timpurie . bunici). de ce si in ce fel?" Dupa cum se poate usor observa. b) anteeedentele medieale ("medical history"). mi-ar place ca aceasta sa fie un obiectiv pentru copilul meu : nu sunt sigur de ce este important pentru copilul meu sa faca asta. Kalesnik. Stilul timpuriu. pana la 5 ani. . cu mat usi. . ce apartine autorilor L. . . . 6. Se spala singur pe maini $i pe fata. . . La acestea se adauga cat. rnotricitatea bazala si fina. . . comunicare. . 'vorbirea si Iimbajul. aceasta Lista control cuprinde 7 arii ale dezvoltarii timpurii: hranirea si mancatul . incepand cu nasterea si continuand eu un interval de 1 an. care pot fi stabilite cu ajutorul fiselor medicale (disponibile) ale copilului si in baza intervievarii parintilor mai ales a marrier. Vincent. . a avut temper tamtrums A fost cineva preocupat de stilul timpuriu al copilului de a-si exprima emotiile si s:ntimentele? Daca da. 0 forma structurata de cule133 . 1994). Exemple de itemi: Copilul meu : 1. face asta uneori. daca este posibil. educatia speciala din cadrul Universitatii \'Visconsin din Madison. Inoentarul parental al dezooltdrii copiluitci in mediile nonscolare. plange foarte mult le exteriorizeaza . 2. L. Se intreaba respondentul: "Considerati ca acest copil si-a format deprinderile intr-o maniera normala sau tipica j ? Daca nu. . Are multi colegi de joaca . .eva arii aditionale de dezvoltare: temperamentul sau dispozitia timpurie a copilului. . Miller.La cresa sau la gradinita : . Brown. unchi. . j. natura si extinderea contactelor timpurii ale copilului in afara familiei. . nevoile fiziologice. de ce ? C. Gruenwald.In cadrul familiei extinse (exemplu. interactiunea si comunicarea sociala. Foloseste periuta si pasta de dinti. nu face asta . cu persoane ce au grija de alti copii). 132 In ceea ce priveste utilizareainventarelor in calitate de instrumente inforrnale. . 3. de ce? In ce a constat modul sau diferit de a-si forma deprinderile ?" "Ati fost preocupat In legatura cu dezvoltarea copilului? Daca da. .

3. postnatala : 4. .a informatiei (Intake Form for a Medical oferita de Joanne Kalesnik (1994)~i ea reprodusa. specificati) Ii! 1--1--1--1--1 1--1--1--1 I ' . I -1-.. . . . Perioada perinatala . .ecificati) -1-I 1----. History) poate fi autoarei.:s en- I IU " i :. . fara a fi necesara aprobarea speciala a Acest model cuprinde arii generale si 1. . Exista vreun document medical disponibil al copilului care poate fi Iolositor pentru masurarea curenta ? < • • • • • 9. Gra-Viditatea a fast planificata 12. Conditii speciale sau dizabihtati. f !-!1----1-". tn familie exista o'boala"(specificati. Sarcina ~ fast precedata de un avort (sau mal muIte) . ..-M-a-m-a-a--a-v-u-t-sa-n-g-e-r-a-ri--(-sp-e-c-i~fi-C-at-.1 I'--1-. Responderitul . .. Fa~l~a. . .. boala /__ I I 2. . 14. .. . . Mama a consumat 1_1_1_1 __ ' uri alcoolice I II I -----1--'----1-cat __ de 1[I I. . . . Travaliul a fost provocat Mamei is-all trn nas. . i----~-.i I I ' I 22.-'1--1 -I II 1' __ [ __ i__ i__ II ! Z 18 RIG) r-e I~ T I' greu 1__ . I :0 I ~ I 8. " Apartenenta etnica .confrunt~_~~'cu. . . . . Mama mult) a fumat (specificati 'baut 3.. . " l-.i.. . Limba materna . . . Dat~ si loculIuarii in. Cine ia interviul'.-1-1 I _I__ I I__ I I 16. I I I I . I I I ! I ! I I I !I \ .tere 19 Cat a durat travaliul (sp. . . . . !-. 2. Relatia cn copilul . Perioada perinatala ----------t• 6. II I I I I --1--1--1 --1--\--1 ! I ! Fi~a de euleqere a datelon rivind istoria medieala 'Copilul . anumite condirii speciale (specificati) I '-----1--1-I I_'_~I I_-1 __ IIiI j . Varsta . . Mama a avut 1-. . . _I I I 18. .--. Starea nutritionala In general b~na a mamei a fost ---=~--~-----------i-- i! I I ji I I Z . . i S 15. . . Perioada gravidiei a durat (daca nu. .terviului . 1 1 1 _. . . . .! i -I I 1-1--I' I I 1--1--1 I ! I i I .. . Mama a fast insarcinata pentru I prima data (daca nu. Perioada copllariei timpurii.-. Perioada prenatala .. II. Alte limbi vorbite. . . .1 I I I i I If i 134 135 . specificati) III ---I--I--I--I--! I ! I I I Iii I 9 luni 1 i B. " Adresa .'-. anume: Perioada i I Da \ I. Z~. . Mama a suportatltoartemult'stres fizic 10.. .. Sexul . Mama a fost supusa unui puternic stres emotional 11.i \ II dat medicamente pen- -1-1--1-1 I ! I Iii --1-' . . . . .. .1-)' I .::l II Da Nul I (spe- L Mama a avut cificati] a avut 0 infectie virala . Perioada de sarcina a fast suportata 1. I I__ !__ I I ! ! I I I .:::c_----'---':----'-· se . .LI __ 17. Mamei :i: s-a facut anestezie I nas ter« I __ pentru 1__ I__ Ii' !I II! iii I__ I~I.-gradul si frecventa) 5.\!Nu 'J I := I . . Mama 0 (specificati) toxemia -4-' . . . Perioadaprenatala ! \ I . Travaliul si nasterea au fost grele I I Mama a luat anumite drozuri ~ medicamente (specificati) sau iI' I 1-- I 1 I I' I I i I I I 21.

l Da Nu ___ ~ ~ -r-r-r_\__ I I ~ I ~ :5 ! ~ U2~ ~ I _::l i l.---I Copilul a fost nascut prin cezariana Familia a fast prezenta travaliului si nasterii in A fast utilizat forcepsul . Copilului i-au fost administrate dicamente (specificati) me- Copilul a avut asfixia (inconstienta datorita lipsei de oxigen) . Copilul s-a nascut cu 40 ~opiln~ s-a nascut cu de medicament 41.I . Perioada 42. Copilul a avut adesea diaree ' 47.I ._-1'---1-1a fast I dupa nastere copilului s-au adrninistrat medicamente POSHLU" iI- I- 1- l----c--I- Cum a participat familia dad prezenta? Copilul a fast prematur eu cat) I __ I (specificati . -. Copilul a £acut dependent a de un ! medicamen t -- I -_. Copilul a fost pus la un aparat res1- Copilul a cantarit mai putin de 2. 1 _ 1 I --1 1 I' I__ _ I 1-- 11 -- ! pirator sau ventilator 44. . Copilul a avut anemia celulelor rosii sanguine) (deficienta 49.2 kg (specificati greutatea) Copilul a avut probleme respiratorii Copilul a avut de oxigen) hiPOxia-(dePTiVa_re 1. Copilului i s-an chirurgicale 53. _- 46.--'-I_-1--_ ' I i __ I I I III. -- I- Copilul a avut atac de apoplexie vomit at imediat dupa dupa 1___ I j 1-I --1-1' I I I I I' I I 48. Copilul a avut alergie (specificati) 55..-_ [- Ccpilul a avut diaree i~ediat n~~re Conilul a fost ranit valiului 38. I ---1-1.. A fost\l'gasi un defect cardiac -"--1'l":r·- 'or 1- un murmur cardiac 0 cu --_ infectie a •• '/<Il\l ' I iI II ! '-1-'-'-' IIII I I I I I 54. Copilul a avut un atac de apoplexie 45. Imediat Nu U Z 0 0 boala ~nta i1 0 1__ 1 . Copilul a avut incompatibikitate Rh I -- -. Copilul a avut icter (a fost galben) Copilul a avut bastru) Copilul nasrere a cianoza (a fest a1- I ----1. A fost detectat transfuzii sanguine interventii l- facut (specificati) i~" 52.. Copilul a necesitat I SI.:l I I' 1 __ i zI i § Q..) ~-----=----------.-- 137 . Copilul a necesitat un incubator 43. Copilul a vomitat 1- I! de mai multe ori IiA' I 1.I I 1---1--1--1-I --1--11--1--' i I I III --1--1--1 I ! 1 I SO. Copilu s-a nascut 136 in timpul tra.I I I II ! Da 39.

al LarZlU s-a bine cap. infectie bacte- I 1 58. Copilul a fost diagnostieat (speeifieat._C_o_::p_il_u_l_a_f_o_s_t_h_ra_n_i_t_l_· n_t_r_a_v~e __ n_o_s I I 62. 73.-I- I . 80 .--11-. Copilul BNPAS \ 1 68. Copilul 57.' _ 1 (specificati colici 59._) boala 72. Copilul a fost hranit I 64 ~~1l~a a fost 1_-1-I \ -- 1__ multe sanatoasa I 76.- 83.l ~ fast odata lov~t Ia cap dar m. . Castigul in greutate normal 74. I I 67. 1- IV.--\ 1 \ . Copilnl I \-\-\-1--1 I I I I I I APGAR \_1-\. 81. "duPa na. Copilul a avut ciuperca eu 0 1--1-'-1-1-:\--11.--I .-- de mancare a av ut si are si acum ' 0 buna 60. Copilul a avut tub in ureche datorita fluidului i 65. copilul i 66. COJ2i~. I 1_"_1__ 1_' 1__ -. 71.Da Nu 56.i)! ~-----_6~1. Copilul daHi a dezvoltat a dezvoltat 0 0 0 infectie virali I \--'_:::_II--. \ -. Copilul a fost diagnosticat ca prezentand 0 conditie speciala (speCifi-1 eat." 1--\--\ a avut mereu stari l tere eli testul a fost verifieat (specificati scorul) Cli testnl·\ a fost evaluat (specificati scorul] I 78. 79. infectii ale Copilul a fostTalaptat 1a sanul mamei eu biberonul dupa tra1__ _1__ I -~ 1 i- 1163.~ ~39 . 70.. 75. Copilul este predispus Ia a avea duJeri de cap . Copilul urechii a avut a avut un ritm at avnt un ritrn . Copilul a fest transportat tal dupa nastere . Copilnl a fost separat cauza adcptiei de mama din Ia alt spi- \--1-- I 69.'_i!. Ca9tigul in ina1time normal . Mama a avut complicalii I 77.

I! -.--- _. I -1--1--1I I I I I I 92. . 105. C~p. p~ob~eI.infectie ocu 3:E_a 1--1 J 101.. (ei~ meningita) 0 pentru malnuboala serioasa (speci- ' 1--1--1'-.l' ---1---! ill 1\ 1__ 106. 0 fractura a fost imprudent inca este 'foarte .I des- hidratare in treeut pentru ii. I I ---- eu auzul I~~opilul =--------.ul a avut ori are probleme ear. '-'---_-. Copilul a folosit 0 substanta pradoza (c1arificati) 100.c.s~ fie. indispus._. Copilul ---- Copilul are 0 alergie(spe~ificaN_ ~. este letargic 1. i I' 93. Copilul a a-v-u-t-~'l-' -in-e-aa'r-e-p-ro-b-le-IIl-_e----- I I 103.__ l]l fa~ilie I ----. Copilul tinde ."" 1'88 .' 88. .---. sViri de dispOZlt1e oSCllante are \ I.--1--/--1 I' Ii ..--1----: Ii 95. Copilul a avut ori are probleme cu rinichii I ----------- -.:'-I- un medicament 0' lunga perioada deLimp (specificati) (specificati) osoasa ii. ~~!. II 1--. 1-. _ 1__ --I '\ I I II I 94..ilu}a fost tratat tritie III treeut -lC-l2-.:::-_~-----"'---'~-__:_.>1 ati dori . Copilul a fost serios ranit ficati) 104. '\ Copilul este foarte senzitiv ..----I I.'~":IA.__ '_! I i I II 'I II i 99. Copilul are un nivel energetic seazut . Copilul a fost spitalizat cand si cat).-C-'O~ilUl avut a. -._-are astm . Copilul a avut . daca este 140 141 .11ele vederea sunt raspan.--I I I .. se supara foarte repede 86 Copilul a avut si inca are probleme ' I --1--1-. sa adaugati?" c) Iamille.'--'--'--I!. pl&uge usar. I' '( _ 89. Copilul a fost tratat in su.?I dite m familie III) eu vederea " Copilul a avut 1~ 0 -- '-- --'I--1 __ . _ -_ (specificati i 91. Copilul a luat I--I._. aceste inforrnatii privesc mai ales compozitia familiei (cati membri sunt in familie. -__ __ . I I' I I I III 8-. I " --1--1----.__ 1 Respondentul este irrtrebat : "Fe cine am putea contactapentru a obtine infer'rnatii suplimentare despre copil?" "Va dati consimtamantul in seris pentru ca noi sa contactam aceasta persoana sau agentie ?' "Am putea avea acces la documentele medicale care au fost mentionate anterior?" "Exista ceva ce nu a fost cuprins in acest interviu . . _ \. 96. Problemele cu auzul sunt raspandite I.

pot fi impartite in dona categom. Mitrofan . 0 cale [ormald. nivelul socio-cultural si socio-ocupational (nivelul de preg. C. validitatea convergent a . al doilea. cuprinde 30 de itemi eu ajutorul carora se intentioneaza identifiearea nevoilor familiale pentru resurse si suport social.. Ingrijirea copilului. C.. Iidelitatea test-retest . Timp pentru Iarnilie. posibilitati materiale).intilor si al altor membri ai familiei). ordinea nasterii Iului.91. Partner si R. Suport extrafamilial.vorba de familia nucleara sau familia extinsa (I. nivelul socio-economic al acesteia (venituri.. itemii sunt grupati in 6 subscale: Hrana si adapost. de exemplu.Scala resurselor [amiliale * (Dunst. Ca exemple de surse sunt mentionate : rude formale si informale. suport . Irati vitregi). W..fidelitatea pentru scorurile totale . Ca exemple potfi date Scala !OJ:j~l?~ [amiliei * si Chesiionarul priv~nd ail:aptarea fal11/zhe'l'l':. Articole de lux.. Trivette. fideIitatea test-retest . Autorii prezinta ca valori ale fidelitatii urmatoarele : .. parinti vitregi. la randul lor. 1992).· (apud Kalesnik. * Family Hesouree ** Family Support Scale. 143 . 1986). cum ar fi. loialitatea. E. unul ce vizeaza mcmaru] surselor de s·uport pe care pclrinjii cred cd le au . corelatii semnificative cu subscalele privind bunastarea perso- i) suportird..fidelitatea pentru scorurile totale . Import'ant este~ ca informatiile ~"?l~se sa scoata evident a . 0 cale informald. Iiecare vizand un anumit tip de suport familial: _!.85. servicii profesionale. J. Primul lDst!Ument. indicaniveZ1Il de a}~[de care cred parinjii cd beneficiazd din partea acesior surse.63 cu un instrument privind raspunderea in interventie . organizatii sociale.. De asemenea. .Scala pentru suport familial ** (Dunst. interviurilor cu parintii sau alte persoane. vecini. Bell (1982) " cuprinde 12 itemi referitori la aspecte precum : increderea familiala. familie cu un singur parinte. in baza dis~utiilor. H. J. Resurse speciale pentru copil. modul de luare a deciziilor nrivind cresterea si educarea copilului.95.. membrii comunitatii de apartenenta. natura si sursele suportului din interiorul familiei (Abbott" D. posibilitajile si neooile familiei. 2. cum ar fi cele financiare. statutul profesional al pa. provenind de la rude. 1987).'ajamilial (posibilit~tile de ajut~r din irrteriorul familiei}. Ca exemple de instrumente folosite in practica pot fi rnentionate : > . mandria si prestigiul competentei in rezolvarea problemelor Iamiliale. Al doilea consta din 5 intrebari deschise referitoare la modul de rezolvare a problemelor familiale. D. fidelitatea half-split . Meredith. folosind instrumente de mas~~rare. apartinand autorilor H.8tire educationalii si culturala a parintilor.. Olson.. cn un instrument de masurare a bunastarii generale si . prieteni. La randul lor. Jenkins. 111 baza raspunsurilor la itemi.' . La acestea se ocate ~juncye mai ales pe doua cai : 1.52. J. Cercetarile privind fidelitatea si validitatea au condus la obtinerea urmatoarelor valori: . se obtin 2 indici pentru.92. Scale. ii) suport extrafamilial. urrnarind identificarea perceptiilor parentale privind ajutorul oferit de diferite resurse pentru cresterea copiilor. persoana ce are grijii copil .. biseprecum si de la agentiile si organizatiile guvemamentale si neguvernamentale. Leet. stari armonice sau conflictuale. 1984) cuprinde 18 iterni.75. > * The Family ** The Family 142 Stenqhts Scale. M.fidelitatea half-split . care. 1989).57. Resurse financiare. H. V. Adjustemcnt Survey. J. sunt necesare informatii referitoare Ia aspectele functionale ale familiei (distribuirea rolurilor in Iamilie.

P. R.. R. El se aplica individual parintilor iar acestia trebuie sa sorteze seturile de afirmatii in functie d~~2 criterii : situatia lor prezenta ~i situatia lor ideala. ajutor dat familiei pentru a asigura 0 viata placuta si relaxanta.. 144 identificarii parinte disponibil din partea specialistilor. functionarea farniliei.83 pentru dezvoltarea copilului. liald . .. cuprinde 37 de itemi ce se refera la masura in care parintii neccsita sau doresc informatii privind diferite arii.64 pentru durere. Ca modalrtate raspuns. 1\1.I nucniarul pre/erinfdor pentnt informaiia [ami** (Turnball.. ceea ce i-a deterrninat pe 1986). Schilling.. Norelius. *** Inventory of Parents Ex:p:eriences. DeRosa. \. A. 145 10-c.nala si familiala S2£7'SeZ. L. precum: a preda copiilor acasa . §i siresul Chesiionarul ce apartin Chesiionarului re(deci 0 buna validit ate convergenta}: . S.Tnneniarul experienielor pririnti10r *** (Kirkham. aspecte financiare. . . Parintii care raspund la acest inventar au la dispozitie un spatiu suplimentar pentru a specific a si alte nevoi in afara celor cuprinse in cadrul instrumentului. Nici pentru acest instrument autorii nu ofera date privind calitatile lui psihornetrice. Spre deosebire de celelalte instrumente prezerrtate. prietenilor.Inuentarul neuoilor pririntelui . 1986). R. In 1981. se impune ajustarea lui in fnnctie de varsta eopilului. ministerului : explicatii privind copilul oferite altora : servicii cornunitare . comunitatii si vecinatatii. a transforrnat acest instrument intr-o scala de autoapreciere ce poate fi completata de catre parinti. Nu sunt oferite date privind fidelitatea si validitatea· acestui instrument. parintele specifica numarul de contacte eu indivizi din fiecare arie. Autorii recornanda ca la acest chestionar mama isi tatal copilului sa raspunda separat. R. Turnb all . P. Activitatea de testate si rnasurare a dezvoltarii copiilor mici prezinta 0 serie de caracteristici specifice. j.Rev'iztdi * (Robinson. E.. 1988). fiecare referitor Ia 3 arii: procesul durerii. Deoarece rternii sunt des'tina ti parintilor ce au copii pana la nivel preuniversitar. Schinke. Din nefericire.. Privitor la caracteristicile psihometrice sunt oferite informatii referitoare numai 13 fidelitate: . este Iolosit perrtru D. prietenilor. contine 35 de rterni si identificarea nevoilor parentale '" [amiliale * (Bailey. ** Family Information Preference Inventory.47 pentru resursele locale (fidelitatea test-retest). acest inventar trebuie sa fie adrninistrat de catre profesionisti. R. nu ofera inforrnatii privind caracteristicile psihometrice ale acestui instrument de masurare . 1980) este alcatuit din 3 seturi a cate 25 afirmatii.717 .. * Family Needs Survey... H. S.. Studiul atent si indelungat al conduitei copiilor mici in timpul actiunii de t estare a 'scos in evidenta foarte multe aspecte. euprinde 54 de suportului social pentru $1 este destinat * Parent Needs Inventory .87 pentru resursele locale (este verba de fidelitatea itemilor in relatie eu intregul inveritar}: . datorate mai ales particularitatilor psiho-comportarnentale ale varstei acestora. precum si gradul de satisfactie referitor la fiecare arie de sprijin. F. . .. cunoasterea dezvoltarii copilului si cunoasterea resurselor locale. .33 pentru dezvoltarea copilului. II.surse de sprijin. Fewell.__ 6 arii diferite: informatii : suport din partea Iamiliei. R. K. A.. M.Revised.. relatrilor personals ~i maritale. planificarea viitorului.. sprijinul si cooperarea cu specialisti. Pn:vind neuoile Simeonsson.. gasirea si utilizarea a n01. .

L. -:.inderendenja. practicienii au 0 mare raspuridere fata de subiecti . moiivajia. utilizarea unor jucarn tmute In buzunar sau In cutie: t~:np:d de. Cohen ~1 L. cu deprinderi de "test are " a insusi instrumentului de masurare pe care il folosesc.porogramata.erament. pot fi folosite diverse p~-o. sdndiate . instrumentele destinate scopurilor de triere nu pot fi folosite pentru precizarea unui diagnostic sau pentru planificarea unui program de interventie}: . trebuie consumat suficient timp.1 simplu. Mo. 0 1.1 s.~ce . C1).stabilirea :. Incercand sa sintetizeze aceste consideratii si recomandari. L.eaZa: c?piii mici obosesc repede. .sa ~e svlI~~ta confortahil. reactie .. f!exibilitate c07:~po~ta1'nerdala. .al doilea rand practICl~nul t~:bUle ~ii-?i amint easca Iaptul un copil p. Pentru un bun practician.experienja praciica castigata in urma reaplicarii unor instrumente si in urma cunoasterii unor cazuri speciale. Iinalizata. G. . unn ~Opl1 raspunct ~al mcet decataltii 1a test. A - 1: v. printre altele.ales daea. . oere atlOna~e ale subiectului iar.mar fi. de exemplu. .nu spuna acest lucrn : . deoarece el. J Spenciner Ie grupeaza in 3 subcategorii: 0 pentruva faI1!ili~rizacopilulo eu noul context si pentru a-I f. fara de familii. m aceasta perioada dorm. referitoareIla copii : " ~ a s~ jirz.pregatirea solidd 'in domeniul mdsurdrii copiilO1'. de otncei . Bo..mal mult t~mp pentru a explora matenalel~ te~l.i meniinerea raportului C'U subiectul .ele . fie 0 amariare a sesiunn de administrare a testului .organizarea maierialelor. validitatea de Iatada a unui test este repede deconspirata : . care sunt distrasi foarte usor etc. in a:fara de aspectele inalt stimulative ale m~te~a~~lo~ testului.ulU1. sunt Imp!lcat1 intr-o activit ate structurata. este posibil sa apara readii de respmgere III raport cuunele solicitari ce Impiedici afir147 . suficient timp si pentru aCeaSLclcategone ae SUblEKtI • 0 0 • .obos. tinand seama ca in calitate de subiecti sunt copii mici. 1987.edun.reuederea itemilor ce alcdiuiesc continutu] testului > si marcarea in cadrul manualului a anumitor sectiuni pentru a usura actiunea de masurare .eopilul poate avea un interes scazut m raport ~u solicitarila testului ?i cu materialele folosite sau. pur :'. . de exernplu. afectat conversatiei si jocului ' '146 2. in. trebuie verificat daca toate materialele necesare sunt la dispozitie : . Wolery. Este bine sa se foloseasca diferito jucarn pentrn stabilirea raportului ell copilul nnc. referitoare la practicianul care apUca iestele : .e seamd~ de conduiia rutiniera a copaul'ui. Pentrn a evita ca~ ma~ rnult posibil instalarea oboselii si deracord?-rea copilului ~eJa actiuriea de testare.. N.multi autori sa faca 0 sene de recomandari practicienilor (de exemplu: Bailey.e de. de aceea ei necesita 0 buna pregatire pr9Iesionala. 0 sesiune de testare acopiilor mici ~entru pjrimele ore ale dupa-amiezii. nu p~?-te fl. nu-l place pe exarninator : rob!em.oa:e sa ~ece~ILeo. in functie de tem.' mai . .1988). este una din cele mai importante sarcini ale practicianului. inainte de inceperea actiunii de testare.. Peterson. care nu au rabdare pre a multa. de aceea e:am~~atorul t~eb~le sa... D. care nu pot sa-si concentreze at entia mult timp. Sattler.. .alegerea mijloacelor de tesiare corespunzdtoare (de exemplu. 1989.'l. Inainte de inceperea actiunii de testare. in primul eel ce aphcatestul trebuie sa se adapteze recede cerint1"d lati . s-ar putea ca u~ copil sa nu se srmta bine :'. '. fiirid necesara fie 0 pauza.

1.O]~bade nivelul diferit de implicare a membnlor familiei m procesul de masurare al copilului. Tumball. Proposal to Handicapped Children's Early Education Program. R.. Journal of Individual. 1986.).. 1987. . . _ aprecierea diferenielor indi7)idu~le. R. E. Denver: Love.. in Child: Care. Assessment of children. 1\'[. Leer. B. 11.. A. J. A. F amities. M. San Diego. referiior la [amilie : constientizarea niveZuZui de anxietate al membrilor jamiliei. Norelius.. :4. K.. Madison: University of Wisconsin. E.ghths _of. Early intervention f01' handicapped and at-risk children. 1986. SEFAM: Supporting extended family members.. J. Bailey. professionals and excepiionality: A special partnership. R. diferentele posibile fiind recunoscute si apreciate ca atare.marea independentei copilului (de exemplu. in Child: Care. OH: Merril Pubhshmg.. M. 1988. 1983. Family Sirenghis Scale.. J. Kalesnik... S. 1988. Olson. Bailey. CA: Jerome M. Allyn and Bacon. liei pot fi foarte anxiosi in legatura. J.1988. L. ]\IIiUe!'.... H. 313~323. OH: Merril Publishing. Personality assessment in the schools: Issues and procedures for school psychologists. Parent Needs Inventory (rev... V. Stren.. 2. . L.c:.oplh:e lui si en rezultatele actiunii de testare.. V..). D. eariv intervention.L.. Kirkham. 1994. 1. C. 5. Sattler. School of Familv and Social Sciences. P. ~s~e firesc ca membrii familiei sa aiba multe informatii pnvltoare la cresterea si dezvoltarea copilului. Developing coping styles and social support networks: BIBLIOGRAF~E Abbott. Assessing and Screening Preschoolers. Vincent. K. Seattle: University of Washington. J. parents with retarded children.'i~ special a parinJilor. 1984. 16:' Tlll'nball. Fewell. L. Romero. R. The. deoarece membrii . Health and Development. N. Dunst. 3. B. 6. I. L. K. eu dezvo~t~re.. c. Columbus. Bell. Columbus. 111-125.. D. Austin. Peterson. 12. Knoff. ed. 9. Simeonsson. 'Psychological and Educational Dimensions. de aceea. 391-398. Robinson. Health and Deoelopmeni. J. 45-52. Jenkins. New York: Guilford Press. D. P. Schinke. 1986.v.. L. Sattler. Family and Commasnity Wdlness. 7.. 3. OH: Merrill. F. assessment of child and adolescent personality. 148 149 .: . A. in E. H. • 13. Publisher. 17. Madison Metropolitan School District Early Childhood Program and Department of Reabilitation Psychology and Special Education. H. DeRosa.. J. An intervention outcome study with mothers of handicapped children. Broome. H. Schilling. Paul. Assessingin!ants and preschoolers with handicaps. J. 111 FaJmly Relations. J.. M. Davis. R. practicienn trebuie sa ~anifeste toleranta si intelegere fata de· acestia . \Volery. St. Kalesnik (Eds.)71-375. 4. Measuring the adequacy of resources in households with young children.il'ea '~njormaji~i. H. 8. Dunst. TX: Parent Consultants. Partner. 1980. R. Fa1?~ily a~se~sment in. 15. _ timp suficient pentru imparia:.. The case History. P. 1982. Knoff.. Columbus. Cohen. Assessment of '} oung Children... C. H.. New York and London. 1994.. Speneiner.. J. Longman. 1989. trebuie acordat timp discutiilor cu acestia . in School Psychology Review. 1981. Family Support scale: Reliability and validity. S. Nuttall. Parent Inventory oj Child Development in N onschool Environments. MN: University of Minnesota.. 12.). 10. Furkhouser. 12. ¥ereditl~. Brown. 13. G. la conduita pe care acesta 0 adopta in diferite imprejurari. copilul poate refuza sa raspunda la nnii itemi care-i cer sa Iaca "la fel ea examinatorul").... D. . est. M. T w. 3. La toate aceste consideratii si recomandari se adauga si cele referitoare la respeetarea principiilor etice sau a Codului deontologic pentru activitatea teoretica si practica a psihologului..Grnenewald.

151 . testele de irrteligenta folosite mai frecvent in practica cuprind itemi pentru mai multe nivele de varsta (in unele cazuri. "in ]OS" a Scalei de inteligenta Stanford-Binet \ Forma L). Bateria de rnasurare Kaufm~n etc. J. 3... dupa parerea sa. EXEI\iIPI . Scalei de inteligenta \\ echsler pentru. Diversi autori grupeaza testele de inteligenta pentru copii. Obiectiue. care pot fi considerate a fi "The b1:g three" (Marele trei).. de asemenea.1. Apoi. prescolari si scolarii mici revizuita (v\iPPSI-R). A. vo~ pr~z~nta in a~est subcapitol numai acele 3. Testul apartine lui P. Astfel. scopul principa:l al acestui instrument * Cattell Infant Intelligence Scale (CnS). ]. cu intentia de a fi 0 extin. 1980). Motivul principal l-a constituit faptul ca nu exist a prea multe teste de inteligenta care sa vizeze exclusiv acest nivel de varsta. printre altele. in 1960 si 1980 si public at de catre "Psvcho~ logical Corporation" (Cattell.te~~r~. Schakel (1986) reuneste 4 teste sub denumirea "The big [our' (MareIe patru). DE TE STE E 3. Asa cum a precizat Cattell inca din 1940 (Cattell.1.. De cele mai multe ori . 1940). el a fost'revizuit de Z ori respectiv. Pana in prezent. incepand eli varsta prescolaritatii (chiar de la varsta de 2-3 ani). La toate aceste 4 teste R.denumit . Scala de int eligent a Stanford-Binet (edrtia a 4-a). :~:::.masurarea irrteligentei Ia pre~colari nu a fost deloc usoara. vom include. Este vorba cele 3 teste mentionate anterior. 3) bateriilor sau testelor cu scale multiple destinate masurarii inteligentei si dezvoltarii cognitive. .). Este yorba s~alele de diferentiero a abilitatilor (DASL ~ncerc~nd s~ fim consecverrti cu criterjiie noastre ~lferentlere :.atile copiilor. . Pr~z..ntar~a v~ fi facuta. Masurarea inteligentei 130 prescolari Sarcina noastra de a alcatui un subcapitol specrat dedicat testelor pentru ..1. P. va deveni in viitorul apropiat membru al grupului de 150 Y~Tolantatll.revizuita (vVISC-R).Scalele lV!cCarthy pentru abilit. ~ . in ordine alfabehca. Scala de hllteligen!a Cattell * pentru eepii miel a lui • Scu~/t isioric. Aylward (1991) dedica un capitol din lucrarea sa (cap. in primul rand in Iunctie de gradul de solicit are a acestora din partea practicienilor (din institutiile scolare si prescolare. Este yorba de testele care sunt folosite mal frecvent in practica. 2. Este yorba de: L Scala de inteligenta Wechsler pentru copii .vizeaza III c~a ~al mare masurii perioada pre- 3. avand m vedere denumirea lor din limba engleza. Bateria Kaufman de masurare a copiilor (K-ABC)._The b~g fioe" (Marele cinci). E. Ia care adauga ScaleleMcCarthy pentru abilitatile copiilor. Cattell si el a fest publ~cat initial in 1940. Gregory (1996) adauga un alt test care. 1960. . . clinici etc.1 prezentare a instrumentelor psihodiag:~stIce.Este cazul III primul rand. inclusiv varsta adulta) .

153 . . S.. K-ABC este in principal un test de intelio-enta desti~at b copiil?r c~ va~sta intre 2 1/2-12 1/2 ani. el estenesatisfaditor (Hooper. In baza scorurilor globale obtinute se stabilesc seorurile de dezvoltare care sunt 'exprimate in luni. cum ar fi.r .. testele Gesell.~a~e ~rau deja inclusi irrtr-un proiect de cercetare spnjrmt financiar de catre Universitatea Harvard. R. nu a respect at in nici un fel ce~mta reprezeutativitatii. L* Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC). Umansky. inaintc de orice. E. Kaufman. inteligents apare ca "abilitatea de a procesa inforrnatia in mod inteligent si. Desigur. ]UI-r:atate din timpul necesar pentru administrarea testulm Bayley (Kaplan. ca rnijloc de rezolvare a problemelor nefamiliare" (Kaufman. 1983). respectiv. Testul este orient at predomin~nt ~atre rnasurarea psihoeducationala si planificarea educationala.lizeaza proeedurile de administrate si seorare speeifice scalei Binet. din punct de vedere psihometric. D.i scorare. de ca~re American Guidance Service: El face parte din categona testelor administrate individual. un copil reuseste la un item pentru nivelul de varsta de ~m luni. r ' 3. ca sarcini pentru copii (itemi) pot fi mentionate : a asculta voeea cuiva. Testul apartine autorilor Alan S. R. Desi revizuit de 2 ori..1. Daca. In cadrul rnanualului nu sunt incluse informatii referitoare 1a fidelitate si validitate. intr-un fel. A. R.. raspunsul oferit de copil poate fi evaluat ca fiind coreet (+) san incorect (-). mai ales. eu cat copilul este maimic. Ramane. cel ce aplica de testul trebuie sa inceapa de la nivelul III al scalei Stanford-Binet.. de exemplu. in eontinuare ~va~taj?s fata ~e S. . Forma noua a scalei. N. S.este de a masura inteligenta eopiilor rnici si foarte rnici. De asemenea. insa modificarile facute (ca. urmare a revizuirii din 1960. E~antionarea a prezentat mari deficiente. cate 5 itemi pentru fiecare luna a perioadei de varsta irrtre 2 si 12 luni si cate 5 itemi pentru fiecare interval de. de altfel... • C aracteristici psihometrice. de aeeea utilizatorii trebuie sa manifeste multa griFt in aplicarea lui. La fiecare item. 1986). cand lotul utilizat pentru etalonare acuprins 274 de copii eu varsta intreS si 36 152 • Scurt istoric.ca1a Bayley. CIt luni . testul este foarte vechi si el are un mare ~oncurent in . en atat tirnpul aplicarii vtestului creste. varsta mentala (MA) si coeficientul de inteligenta (I Q). P.De exemplu. Bateria Kaufman pentru masurarea eopiiler * • Siandardizare. Desi cuprinde si 0 scala de achizitii. din 1940. De aceea. • Obiectiue. L. rnai exact a celor eu varsta intre2 si 30 de luni. fata de care datele normative sunt mult mai slabe si mai modeste. Conner. Scala Cattell (varianta initiala) contine . in 1~83. Ltemii sunt asemanatori cu cei intalniti in alte teste pentru copii. . w. totodata. Continut. In 1980. si in cazul reviziei din 1960) sunt foarte putine fat<'i de varianta originala.Scala de dezvoltare Bayley.. 2 luni a perioadei de varsta intre 12 si 36 de Iuni. dn7inistrare:. scala este supusa unei noi revizii. Saccuzzo. in sen_sul ca. 1993). scala Cattell este mult mai apropiata de testele de dezvolt are decat de testele de inteligenta.2.. a rnanipula obiecte comune etc. stimuli. Toti copiii cuprinsi in lot sunt eel . In concluzie. In' concepti a autonlor. uti. Pentru aplicarea completa a testului este necesara 0 perioada de timp de 2030 de mintue. testul nu a fost restandardizat din 1940. a urmari eu ochii mintii anumiti. M. Kaufman' si el este public at . Kaufman si Nadeen L.. deoarece se poate aplica 111 .

v. Vocabularul expresio: copilul trebuie sa recunoasca obiectul ce apare intr-o fotografie (se aplica copiilor eu varsta intre 2 1/2-5 ani). Memorie spaj1:ald: copilul trebuie sa-si reaminteasca loeul ocupat de anumite imagini in eadrul unei pagini care a fost expusa intr-un timp foarte seurt (se aplica celor cu varsta intre 5 91 12 1/2 ani) . Fete §i locuri : copilul trebuie sa numeasca 0 persoana bine cunoscuta.~ b) Scala de proeesare simultana : 1 Fereastra maeicd : copilul trebuie sa identifice imagi~ea pe care ex~minatoru1 oexpu~e inc~t in sI?atele unei oglinzi. 4. . Dupa cum se poate usor constat a. 2. Tnielegerea textu. 7.toate varste~e). anumite miscari ale mamu1?:rezentate cie examinator (se aplica pentru toate vars~ele~. 4. Analogii mairiciale : subiect ul alege Imag~ea :::. .de numere in aceeasi succesiune prezent ata de exammator (se aplica pentru . Ordinea acoinielor: exammatorul pronunta ~un:e. 3. repartizate astfel : a) Scala de I)l'ocesal'c seeventiala : 1.-.• Coniinut. OititlDecodat: cuprinde sarcini privind identificarea Iiterelor.e unor obiect e comune iar copilul trebuie sa Ie atmga IX: aceeasi suecesiune (se aplica copiilor cu varsta intre 4 $1 12 1/2 ani).. Recueoasterea [eiei : copilul alege dintr-un gmp de fotografii una sau doua care au fostexp:usve peI_l~rt1 foarte scurt timp in pagina precedenta (se aphca copnror cu varsta intre 2 1/2-5 ani). Bateria cuprinde Scalele de procesar: ' merrtala si Scala de achizitii.12 1/2 ani). Aritmeticd : euprinde sarcini privitoare La deprindefile de ca1cul bazale si Ia abilitatile aritmetice ce au legatura eu scoalaj se aplica copiilor cu varsta irrtre 3 si 12 1/2 ani). in aceeasi succesiune. . Ghiciiori : copilul trebuie sa.fi~c{rrilen'uiirLii: copilul e~te J?US sa r~'pr~duca. 2. Tri~tnghi~~ri:' subiectul t~ebuie ~a a:ambleze m~l multe triunghiuri pentru a reahza 0 hgura corespunz~~ toare modelului (se aplica pentru varstele de 4-12 1. caracterul fictiv sau locul infatisate intr-o fotografie (se aplica copiilor cu varsta intre '21/2-12 1/2 ani). subtestele nu sunt aplicate toate . La randul sau. . in asa fel incat aceasta sa aI?ara. scalele nu sunt in ceea ce privest. Lnchiderea gestaltuhti: copilul completeaza un obiect sau 0 scena desenate partial (se aphca copnlor cu v:hsta irrtre 2 1/2 si 12 1/2 ani).e numarul subtestelor pe care le cuprind. ~ 5. . tot tlm1:t:m numai partial in campul. 6. . Scalele de procesare mentala cuprind 10 subteste. precum 9][ recunoastereajpronuntarea cuvin(s~ aplica celor cu varsta intre 5. 3.perceptiv al copllulUl (se apnea copiilor de 2 1/2-5 am). j_l. 1 3. De asemeriea. ! ani) . Serii de fotografii :. Reamintirea numerelor : copilul repeta 0 se~le .em~ nificativa sau desenul abstract care completeaza eel mal 154 bine 0 analogie vizuala (se aplica copiilor eu varsta intre 5 si 12 1/2 ani). Scala de achiziti» cuprinde urrnatoasubteste : 1. 2. numeasca/sa identiconceptul cone ret sau abstract in baza caracteristicilor acestuia prezentate pe 0 Iista (se aplica celor cu varsta intre 3 si 12 ani si jurnatate}: 5. subiect ul trebuie sa aranjeze fotografiile asociate unui eveniment intr-o ordine cronologica (se aplica copiilor cu varsta intre 6 91 12 1/2 ani) . 6.-.l~~i ciiit: copilul trebuie sa de-: monstreze ca a inteles un text cit it prin subordonarea de comenzile incluse in cadrul propozitiilor (se apliccpiilor intre 7-12 1/2 ani.

. Pasul urmator consta in insumarea scorurilor scalate de la cele doua scale si convertirea totalului in ~corul com. ' Normele au fost dezvoltate pentrn fiecare grup de. selectati si stratificari in funetie de: sex. . Manualnl prezinta date amanuntita privind fidelitatea si validitatea..cu exceptia consistenjei interne pentru ~copiii 156 157 . m Iunctie ~e varsta copilului. . cu un interval de 2 luni pentru varstele 2 1/2 ani .simultana si secventiala si care nu presupun utilizarea limbajului. III Caracteristici psihometrice. R::~ punsul la itemi este evaluat ca fnnd eorec~ (~ p~nl. In ceea ce privests fidelitaiea. . Testul se aphca mdl:ldual iar scorarea se face foarte usor. ~IeCt. varsta.te la testarea copiilor ce nu pot utiliza hmba]ul." (p~rf?rmanta. altor . respectand criterllle.Analogiile matricei.. comparat cu "seorul scalat. in baza apartenentei rasiale si a educatisi parintilor.129 . ce sunt prezentate foarte dar in cad. Ace~sta ~cala folose:. se pot despnnde urn.. . cum este cazul imigrantilor si a celor ce prezinta dizabilitati privind auzul si vorbirea.89-sub medie : 70 . ED Standardizare.:.3.Memoria spatiala . APOl.pus al Scalei gZobaZe a procesar:ii mentaZe: Flee~Te dintre cele3 scoruri glob ale au 0 medie de 100 :. Grupul de standa:rdizare a fost reprezentativ pentru populatia S. regiune geografiea. au fost create norme speciale pentru 6 grupuri socioeeonomice diferite. se poate calcula scorul unei Scale nonverbale. De asemenea. 7% din intregul lot de COpE reprezentau copiii supradotati si talentati.Miscarila rnainii .mult peste medie : 110-119 -. cational al. indiferent de varsta: l\h1:1tedi~ subteste seamana foarte bine cu testele neuropslhologle~. tare are valon mtre .medie. v.U. r " r ) .COPll de aceeasi varsta). se apreciaza valoarea destul de buna a acesteia. . sub 69 . Scorul brut .a este de 10 si d:viatia s~andard -.mult sub medie .A. . marirnea comunitatii de apartenenta. statutul socio-edn..79 . lIP Administrare si scorare. v In afara eelor 3 scale. parintilor Ca 0 particularitate.~ulmannalnlui.1 o~:vlatie standard de 15 iar seorurile standard au valori l?tre 40 si 160. Este vorba de subtestele: .1 ._ Seriile de fotografii.Triunghiuri. ]. Pentru fiecare subtest se calculeaza scorul brut care mseamna numarul raspunsurilor corecte.1 19.. 1996).Li san incorect (0 puncte). adunand seorurile obtinute la 6 din subtestele ce apartin Scalelor de procesan. .5 ani si eu un interval de 3 lunipentru varstels 6~ 12 1/2 ani.extrem de cres~ut. Din punet de vedere calitativ. cuprinsi in programe educationale speciale. rasa sau grup etnic.m intregime. La fel se procedeaza si pentru Scala de pr?cesare'simultana: se aduna scorurile scalate la subtestele aplicate (in functie de varsta copilului) si tvo~~lu~ conse verteste in Scorul Scalei globale a procesarn simuitane. . din 1980 (etalonarea a avut loc in 1982) si el a fost compus din 1981 de copii. fiind de altfel construit in baza teoriilor neuropsihologiei moderne (Gregory.ext rem de scazut. 120...tuturor copiilor. B. . In medie se apreciaza ~a. 90-109 -. 80.peste medie.. testnl poate fi aplicat in 15-30 de mmu~e. ". statut socio-economic.Recunoasterea fetei . scorurile scalate de la s\lbt estele apllcate din eadrul Sealei de procesare secventiala sunt adu~ nate si convertite in Scorul Scalei globale at procesdrii sec7Jentiale.atoarele subgrupe: peste 130 .

ele sustin.i .83.cola~l. Referitor insa la diferentierea celor doua tipuri de procesare mentala. plus Scala nonverbala] a f?st irrtre . valoarea medie a SEM este 4. In ceea ce priveste valoarea SElVI. Shaw (1984) si A. ]. Kaufman.8 pentru Procesarea secventiali'i.~~te intre .cu varste rruci. .0 pentru Procesarea simult ana si 3. care scot In evident a corelatiile semnificative dintre varsta si performanta 'la fiecar~ din subtestele K-ABC. ceea ce inseamna ca bateria este un mijloc bun de masurare a dezvoltarii. vVillson si S. Un alt sprijin pentru validitatea de construct este eel oferit de rezultatele studiului intreprins de C. Pe de alta parte. b) fidelitatea test-retest s pe l:n lot de24~ de copii.. ~. t.6.. S. ~~ Referitor la valid£tate.6 p~ntru scalele de procesare mentalai si valori intre 4. Rezultatele studiilor efectuate pot h sistematizate astfel ~ a) [idelitatea "half-sPlit'. . Un nurnar apreciabil de studii (peste 40) sunt pre158 zentate in cadrul manualului. A. valoarea SEM pentru scorunle la subtestele scalelor de inteligenta este de 1-1 1/2 puncte. Cooley si Ayres (1985) au gasit 0 foarte stransa corelatie irrtre scorurile la testul K-ABC ~i rezultatele masurarii achiziriilor (validitate convergenta) si. intre . Astfel.0 ..89 .4 pentru scorurile Scalei n?nyelbale. . rezultatele diferitelor studii efectuate sunt contradictorii.~ pentru copiii prescolari si intre .colarii mici.' .80 si . D. Kaufman.. la un interval de 2-4 saptarnani a Iost reaphcat ~e~tul K-ABC si s-an obtinut urmatoarele valoriale coefJelentilor de "fidelitate 'pentru Scalele globale al: :procesar~l ~entale: intre . .: .72 si .1 5. _ la copiii scolari. .83 pentru pre. L.colan. c) eroarea. Kaufman... \iVISC-R.1 si 1.0 pe~tru Procesarea secventiala. Obrzut .93 pentru ~colarii mai rnari : .i intre . . S.. coeficientilor. Kaufman. Folosind ca subiecti copii cu dizabilitati r in invatare . Mai mult. .. situatia se prezinta astfel : valori Intre 1.7 psntru . 4..:~ariaza in.94 pentru copm scolari .i alti cercetatori au efectuat studii pentru verificarea acestei caracteristici psihometrice. StanfordBinet.1 . respectiv.9 pentru scala de achizitie. In cadrul manualului sunt prezentate... . respectiv.87 .. pot fi rnentionate studiile ce sustin exist enta acestei dihotornii (de ex emplu . 1983.86 .pentru subteste. Chatman (1983). 77. vVPPSI. 0 foarte slaba corelatie intre scorurile la testul K-ABC si scorurile la un test de masurare a anxietatii copiilor (validitate discriminativa). V.la copm pre. E. Naglieri (1985) au gasit valori inalte ale corelatiei dintre coeficientul de inteligenta WISC-R si scorul compozit K-ABC. cat .1 5. valoarea medic a SEM este 5.5 pentru Procesarea ment ala. . 4. L. si copii retardati mental dar educabili. pent~u . Pro~ ces area mentala . Obrzut .. R. validitat~a de construct 'a bateriei. pe de alta parte.1 .>1 .. standard a mdsurdrii .rebuie rrientionat Iaptul ca atat autorii testului.. secventiala si simultana.85 pentru copm scolari : valoarea coeflClentilor privind consistenta iniernd a Scalelor glob ale (~oate ~ele 3 scale.. E. L.87 si .Procesarea simult~na. 5. Desi valorile coeficientilor de corelatie difera. A. cum ar fi. Ele vizeaza 3 forme ale validitatii : a) uaiiditaiea de consiruci . 159 . Reynolds. pe o intindere de 10 pagini studii privitoare la corelatiile dintre scorurile la testul K-ABC si scorurile la alte teste de inteligenta. ]. 'in general. se pare ca ea mascara unele aspecte ale functionarii mentale pe care alte teste nu le ia in seama. J. raport cu varsta copiilor si anume: .88 pentru pre.

A. Naglieri.aska. J. copilului i se cere sa repete serii de cuvinte $i propozitii iar. R. D. A.717 Scales of Children's A'hilities (lUSCA). iar pentru partea a II-a. Jensen. Bateria psiho-educational. 1990. de catre The Psychological Corporation. Deci GCl ar fi mai mult un factor a1 inteligentei generalevrietiind posibila separarea abilitatilor de procesare mentala si succesiva (Merz. Bateria pentru copii Luria-Nebr. Testu1 cuprinde 18 subteste.jj v Obieciioe.. In ansamblu. 2. c. Oehler-Stinnett. M.1988. A existat ehiar tendinta de a co~para scorul compozit a1 procesarii menta1e cu Iactorul ~ ~l l~i Spe~rman. U J . ~ Coniinui. i~i exprima in mod serios rezerva privind capaci: tatea ei de a difererrtia cele 2 forme de procesare mentala (Conoley. ~ .pentm *lUeCarthy 10-(.. E.a Woodcook-Johnson (partea cognitiva). alti autori. 1984). Scale1e McCarthy pentru abilitatile copiilor. b) »alidiiatea predictiva: In manual sun_t prezentate sase studii ce au urmarit gradul de eore1are dintre K-ABC ~i teste academice de achizitie. McCarthv Sl nublicat 1972.i Iirnitelor privind diferite categorii de Mai exact. S. achizitie numai daca este strans legat de un program instructional. sunt grupate in 6 scale:.Kamphans.. testul intentioneaza sa ofere 0 mai buna intelegere a copiilor normali si a celor cu dizabilinentru invat. J.l anume : I . 0 alta critica ar fi aceea ca K-ABC nu cuprinde s~ficiente deprinderi verbale (Sattler. In siarsit.35 si . Cunoasterea cltvdntului: pentru partea I.. Sternberg. . 1988) . care. Valorile coeficientilor de corelatie obtinute nu sunt foarte incurajatoare. 1982. J.A$a dupa cum aparr chiaro din t~tlu. in Acest instrument psihodiagnostic este rnasurarii nivelului intelectual general. copitrebuie sa arate imaginile diferitelorobiecte denumite experirnentator. testul K-ABC. L * Scurt 1·ston·c. coeficientii de corelatie au avut valori moderate.. R. 160 concluzie. . Pe de alta parte insa. 1984).are. 1984. copilul trebuie sa defineasca oral diferite cuvinte s: 3.. s-a si se impune tot mai mult in practica psihodiagnostica ca un instrument de increderepentm rnasurarea inteligentei coniilor. Testul pentru abilitati cognitive. I'llemoria uerbald : pentm partea I. . 111emoria picturala : copiii l:. un test poate fi considerat a fi de. avand in vedere precizarea facuta de A.. precum si a capacitatilor:. R.i amintesc numele obiectelor pictate pe mai multe cartonass . 1984. Scala vel'bala : Ia 1. lor. \:V. a fast creat de catre A.' P. desi nu contesta statutul bateriei de a fi un mijloc de masurare a inteligentei. Das. Vl. J. Anumite corrtroverse au aparut in legatura cu faptul daca Scala de achizitie cuprinde intr-adevar subteste de achizitie. F.. Anastasi (1985)' si anume. A. 161 .68. cum ar fi. copiilor en varsta intre 2 1/2 si 8 1/2 ani. . c) ualiditatea concureniti a fost studiata comparand scorurile 1a K -ABC cu scoruri1e Ia alte teste ce mascara abilitatile cognitive genera1e. Karnes. ele fiind iritre . Strommen. Acestea din urma au fost aplicate la intervale de timp cu~rinse.intre 6 luni si 1 an. desi relativ nou.. 1985).. McCallum. J... J..

7.i sortarea : copilul este solicit at S3. Actiune imiiatd : copilul reproduce miscari simple. 2. 3.Vara este tar iarna este ". i se cere sa arunce 0 punga de cafea 1a tint a . uncle sub163 . Desenarea unei figuri (snbtest prezentat anterior) . 3. 4. Coordonarea piciorutui : copilului i se cere sa indeplineasca diferite sarcini motrice care 'implica extremitatile. oferind "opushl" (de exemplu. Desenarea unui copil (subtest prezentat anterior) . Orientarea dreapta-sidnga : copilul dovedeste este capabil s. VI.partea a II-a. II. Memorie picturala : 2. ce au 1nt3. Fluenta uerbald : timp de 20 de ' secunde. perceptual-performantiala. 4. 11dmorie numcrtca : copilul repeta serii de cifre e in ordinea in care ele au fost prezentate de catre experi(partea I) si in ordine inversa (partea a II-a) . 5. 1 ntrebdri privind numdrul : copilul raspunde diferite intrebari implicand inforrnatii referitoare 1a si 1a calcule aritmetice elementare. . Gruparea concepiuald : copilul clasifica cuburi in Iunctie de rnarime.>'_d'< anumita categorie (de exemplu. Scala eantitativa : 1. culoare si forma. Rezolvarea sarcinilor t1:p puzzle: copilul asarnbleaza bucati taiate din imagini ce reflecta animale ~l mancaruri . Scala pereeptnal-perlcrmantiala : 2. 4. pentru partea a II-a.1- 1. 162 Scala cunoasterii genera1e cuprinde toate subtestele sca1e1or: verbala. cum ar fi stransul mainilor sau uitatul printr-un tub. Memoria numerica. trebuie sa spuna celt mai rnulte cuvinte poate n11e. cum se poate usor constata. 5. 3. 6. Numdrarea :. I V. numere cuburi si apoi sa le sorteze in grupuri egale. Succesiunea notelor muzicale. A nalogii: copilului i se cere sa complet eze pozitii. Coordonarea braiuhoi : pentru partea I. i se cere sa prinda 0 punga de cafea iar pentru partea a III-a. Desenarea unui copil : copilul deseneaza unui copil de acelasi sex. i se cere sa repovesteasca 0 istorioara de examinator. De asemenea . Scala eunoasterii !Ienerale III. copilului i se cere sa prinda 0 minge.i se orienteze in ce1e doua directii (dreaptastanga) .. Desenareaunei [iguri : copilul deseneaza figuri geometrice dupa modelele oferite. 5. Memoria verbala : 4. 3. numarul subtestelor eliferit de 1a 0 scala 13 alta. Succesiunea notelor muzicale: copilul succesiunea notelor muzicale oferita de examinator eli ajutorul unui xilofon . 2. cum ar fi mersul inapoi sau statul intr-un picior . . Scala memeriei : Scala memoriei cuprinde 4 subteste si in scalele anterioare : l . cat rnai multe fructe san cat mai multe legume). Consiruciii de cuburi : copilul trebuie sa constructia facuta de catre examinator. Scala motriea : 1.

" se nU111aicopiilor cu varsta de l a 5 ani in sus. Foaia de inregistrare a raspunsurilor cuprinde instructiuni clare privind modul de calculare a scorului brut.Memoria rnumerica " . anurnita bonificatie se acorda pentru rapiditatea in executie la unii itemi din cadrul subtestului "Rezolvareasareinilor tip puzzle". "Cunoa$terea cuvantu_h:i" (partea a II-a). Cantitativa. "Numaratul ~i sortatul ".". se specifica un punet de plecare (altul decat primul item).subt estul "Orientarea dreapta-stanga. in medie. "Mem. PIC:?. precum si 0 indelungata pregatire pentru aplicarea lui in practica. "Actiune imitata. Datorita. Motrica. pentru a reduce cat mai mult subiech. ' privind nurnarul " este sub 9 puncte. \VISC-R sau.pentru testele ce cuprind mal multe parti se aduna scorurile brute pentru fiecare parte in vederea obtinerii scorului brut total. . I:\ ertth .partea I) examinatorul trebuie sa multiplice scorul brut eu 1/2.K-JiBC (de 0Q-\ 'T .Vocabularul in imagini" (partea I). "Analogii") scoru1 bru~ este multiplicat cu 2. desigur. c& T • Sistemul de scorare este diferit pentru si anurne : se corect sau incorect raspunsul 1a itemii subtestelor : "Memoria picturala ". administrarea incepe cu primul i . "Coordonarea piciorului" (in special pentru durata). total de aplicare a intregului test este. particularitatilor de varsta. "Rezolvarea problerrielor tip puzzle". Memorie. Ca 0 regula generala. -b) scorarea pe baza calit atii raspunsurilor (manualul oferind crit erii de scorare. "Desenarea unui copil". "Fluenta verbala ". Perceptual-Performantiala. Testul se adrninistreaza individual. Pasul urmator al scorarii consta in insumarea scorurilor brute pentru fiecare din subtestele celor 5 scale: Verb ala .~/uj ) . 'tot usi . Scala cunoast. ca 0 regula generala. Sunt autori care arata ca este mult mai dificil sa . sa lucrezi cu MSCA decat cu alte teste. mai ales penfru copiii cu varsta mai mare de 5 ani. Cantit ativa] sunt insurriate J ° 164 165 . c) scorarea la subt estul "Memoria numerica" se face in baza numarului de incercari necesare pentru a reusi la Iiecare nivel .ea... de 45 50 de minute pentru copiii sub 5 ani si de lora copm rn ai mari de 5 ani. precum si exemple. Apoi scorurile numai de la 3 scale (Verbala . pentru majoritatea subtestelor aplicate. "Coordonar. .pentru unele subteste ("Rezolvare~ sarcinilor tip puzzle". Administrare '}2: scorare. care are 0 medie de 100 ~i 0 rie standard de 16. destul de cate si ele. "Coordonarea bratului " "Desenarea unei hgun . .erii rale cuprinde 15 subteste si ea perrnite ca1cularea lui eunoasterii genel'ale.partea I. pentru copm se toate testele. "Succesiunea atingerilor".teste £ac parte din scale diferite. De exem plu : ._ subtestul "Desenarea um~i copil"" este numai in cazul in care subiectul (copilu1) obtine eel 1 punct Ia subtestul "Desenarea unei figuri". necesitand 0 buna cunoastere a lui. Perceptual-Performantiala. iar ea 0 exceptie. "Orientarea dreapta -stan~~".oria verbala ". cum ar fi.·ismul in aprecierea raspunsurilor) la subtestele : "Constructii din cuburi". Larasi.rului".}'demoria picturala'". existarid .subtestul "Numararea si sort area " se aplica numai in cazul in care scorul copilului la subtestul . "Analogn". d) scorarea 1a subtestul "Fluent a verbala " se face tinandu-se seama de numarul de clemente oferite pentru ~ anumita categorie 20 de secunde. "Memoriaverbala" .pentru alte teste ("Intrebari privind nurnarul ". "Intrebari referitoare la numar ". "Gruparea conceptuala" . . si cat eva exceptii: . l.. pentru unele dintre ele. . Limite de timp sunt impuse pentru cateva subteste si anume : "Rezolvarea problemelor tip puzzle". .

92. b) coeficientii privind fidelitatea consisteniei interne a Gel au valori intre . Iiind retestati 125 de copii eu varsta de 6 ani.ase tipuri de Index. 1996).88 pentru Scala verbala. Kaufman si N.96. fi v ~l?nl~ GCl pot fi intre 50 si 150 iar subiectii pot clasificati astfel privind abilitatile lor cognitive: .4 pentru Scala verbala. folosind tabelele cu n~rm~ specifice pentru varsta copilului exarninat.niernd : coeficientii au valori in tre . Scorurile fiecarui Index pot fi transformate in centile. superior : normal. e) eroarea standard a mdsurdrii .3 pentru Scala cantitativa. in timpul aplicarii testului. in sensul de a nu pune un prea mare accent pe structurile subtestului 5?i pe difererrtele dintre aceste structuri (Gregory. . Au rezultat urmatoarele valori pentru coeficientii de tidelitate : . peste medie . Kaufman (1983). intre ..' .i . Pentru interpret area cat mai corecta a scorurilor.032 copii. normele stabilite nu mai corespunde actualitatii au trecut mai mult de 201 de ani l).90 pentru Gel. sub medie . distribuiti in 10 categorii de varsta.practicienilor [i se recomanda lucrarea lui A. eu medii de . dupa un interval de timp de 0 luna. sub 69 Daca asa cum s-a precizat. in v:~erea obtinerii scorului brut total pentru Indexul eognittv general (Gel).84 pentru Scala perceptual-performantiala.89 pentru cele.Indicii pentru ceIelalte 5 scale au 0 medie de 50 si 0 deviatie standard de 10 iar scorurile se intind de la' 22 Ia 78. marginal. rezident a rurala sau urbana: Copiii eu problem e ernotionale sau ment ale severe au fast exclusi dim lotul pentru etalonarea testului.0 pentru Scala perceptual-perform anti ala. ' tate in urma cercet.normal. GCl are 0 rnediede 100 si .89 .. 80. . intervaluldintre categoriile de varsta este de 6 luni iar pentru copm cu varsta intre 5 1/2 si 8 1/2 ani. preferint a copilului pentru anumite sarcini.« deviatie standard de 16. Standardizare. Esantionul a cuprins un numar de 1. apreciindu-se varsta mentala care a fost estirnata pentru Iiecare grup de varsta cronologica. peste 130 120-129 110-119 90-109 7079 exceptional (very superior) .79 pentru Scala motrica . Aylward.81 pentru Scala cantitativa .. E. medie . Foarte important este ca examinatorul sa stabileasca lateralitatea copilului. 4. lata. observand. B. . Seorurile brute sunt convertite In scoruri scalate. fiecare cuprinzand cate aproxirnativ 100 de copii.5 pentru Scala mernoriei. 2 1/2 5 1/2 ani.. • Calitdii psihoJnein:ce. de altfel. sicare sunt valorile fidelitatii rezul.7 pentru Scala motrica si 4.respectiv. Desi standardizarea t estului este apreciata pozrtiv. Pentru Iiecare nivel devarsta. lotul de copii a fost aproximativ stratificat dupa urmatoarele variabile (in acord cu datele recensamantului SUA din 1970) . alti autori considera valorile fidelitatii ca fiind tot usi scazute. 75 si .. 1991). . 90 si . 4. sex. retardat mental. rasa. Desi exista aprecieri pozitive la adresa fidelitatii acestui test (de exemplu.60 si . Pentru copiii mai mici. (II 166 167 . I . . nurnite Indici (Indexes). valorile acesteia au ea medie : 3.ari lor efeetuate: a) fidelitate privind consistenta i. . 4. intervalul este de 1 an.93. Finalmente se poate trasa un profil ce cuprinde valorile celor . 4. regiune geografica. ]. cu 0 medie de . nivelul ocupational al tatalui. recomandand precautie.1 pentru GCI: d) stabilitaiea testului' a fost masurata in baza procedurii test-retest. meche.

.etectuat pe un nurnar de 141 copii cu varsta de 4 . <11 bLU diil e t uat e : a) pentru -oaliditatea concurenid.. M. un grup de 35 copii au raspuns la MSCA . Ia un interval de 4 luni de la aplicarea MSCA. M.un studiu un lot de copii de 4 ani. Massoth (1985) care a gasit. in urma unui studiu .acaI.. Keith si M. au g~~it totS factori insa ei nu corespund impar$1 gruparn lor catre McCarthy. 61 . A. prescolari .i Ia aUe 2 teste.s: tru nen . verbal. corela. Indpxul scalelor verbale si coeficientii inteligenta testul \VPPSI: ' ' b) pentru determinarea ualidiidti: predictive.te scale intre motrica. . anurne : general. Massoth. De aicj. ]. acesta este preferat tot mai multin practica pentru masurarea inteligentei copiilor prescolari (de la 3 ani in sus). Bolen (1980). Astfel. Dna dintre cele . Ulterior. (1990)~. verbal si motor. 'Wiebe si O. MSCA pierde tot mai mult din teren deoarece normele sunt vechi $1 depasite. care este rnai scazuta decat valoarea coeficientilor de inteligenta oferiti de testele VVechsler si Stanford-Binet.efect. in mod surprinzator.a si Benito. lata cateva ~.uarrd. si. N.. si motor.mai importante probleme pe care ridica utilizarea Scalelor lvIcCarth:y este ceaprivitoaro valoarea Gel. FSI Q al testului \VPPSI. au gasit structuri diferite pentru cele doua sexe. au gasit numai 3 factori : general cognitiv. In vederea deterrninarii s-au efectuat studii pe grupuri foarte . Trueman.81 pentru Gc. ceea ce ar insemna ca aceasta scala este un foarte bun test de t riere ("screening") pentru copii _.:I si IQ Stanford-Binet (Forma L. aceeasi C01)ii au . mai puternica corelatie a fost intre Scala cantit ativa si rezultatele (noscolare (r = .JVI). special analiza factodetermine se confirma sau nu existenta celor 5 {aetoIi stabiliti de McCarthy. i~tre. "Watkins (1980). pentru GCl . Pe alta parte. de aceea nujiot Ii t rase concluzii foarte clare.dinita in ceea ce priveste pregatirea lor ~)entru scoala si achizitiile scolare ulterioare.5 ~ni. : r ' rnai multi au incercat.fost urmariti de catre A. in practica. R. L.tii inalte intre Scalele McCarthy aplicatein gradinit~ $i achizitiile scolare din clasa a VI-a.mici copii. E. in urma unui studiu efectuat pe un lot de 300 de copii en intre 6 si 8 1/2 ani. pc un grup de 31 copii s-a constat at ca. Bolen (1984). Levenson. Fom'sSant. rezultand urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : . pentru masur:are~ inteligentei copiilor scolari se folosesc testele WISC-III siStanford-Binet.. Lynch si Branthwaite (1984)._. Capacitatea predictiva a t estului este sustinuta si de ~lte cercetari. Z. GCl. Astf el. folosind metoda analizeifactoriale.:. Purvis ~i M..60). (1982) scot in eviderita valoarea de predictor a testului pentru copiii de gra. odata cu aparitia testului vVPPSI-R. De asemenea. L. R..41 S1 . T. mai ales pentru copiii cu inteligent'a sub rnedie. Iridexul perceptual-performarrtial $i Iridexul cantitativ coreleaza la un niv~l inalt sernnificativ cu cele rnai multe din scorurile de achizitie. A. au testat 33 copii. porceptual-perforrnantial. s-au obtinut urrnatoarele ale : irrtre . 1996). 169 168 . recomandarea privind utilizarea eu precauti~ a scalelor in vederea precizarii pentru unii copii a necesitatii urmaririi unor programe speciale (Gregory.70 neritru Indexul sdalelor verbale $1 I Q Stanford-Bi~1et. De altfel. au gasit 4 faetori ~i..

v .orle Sl ~. 1.o. <.l a. COpleJe. Sealele pentru diferentierea abllltatiler * . C omtr-uc{# din.~op~aJ.'. b). subiectul trebuie sa reproduce constructii realizate de examinator din cuburi de lemn . . Concret. 1990 britanice de Este yorba de 0 achizitie relativ grupul de teste psihologice . C. . cuburi (2 1/2.. v .v b. alta. C~ncePte numerice J1 prenumerice 12 1i2-7 am st.4. C. D. S£militudini ale imaeinilor (2 1/'2-7 an. . ConS~ntl. ~ la.j~nZ:jii ale cu'vantulu£ (5-17 ani si 11 luni) : :_nasoara mJel~gerea verbala (subiectul trebuie' sa precizeze • C Ll I intelesul unui cuvant p. v •• 171 . Sealele cuprind 17 subteste cognitive si 3 subteste de achizitii scolare. rr. 1 itatea v?zual-spatlala (subiectul trebuie sa reuroc1uc'a din me~'lOn. subtestele sunLcuprinse in dona baterii : una pentru copiii pre~colari si.3.b ~nasoara. .. In ceea ce priveste varst a .~lr d: 4 imagini sau desene. "exceptand pe cele de achizitii~eolare..ee (subiectului i se cere sa num ere fasii di~ material ~l ~a/raspun~a la int~eb~ri privind unele imagini] . blht~tea motorie . D. ! ocabularul de numire (2 1/2-8 ani si 11 Iuni) : mascara voe~bular~li expresiv (subiectului i se cere ~a numeasca oble~te ~l imagi~i ce ii sunt prezentate).varietat~ de abordari teoretice" (Elliot. " Obiective. pentru copiii scolari.i ~ v Gcn~ 1]_ :::.l. el poate fi aplicat pe snbiecti de 2 1/2-18 ani.v v Subtestele pentru seolari : 1.1 1 abilitate C d:Jl_.l. . 0. 7. . !?. .are. ' .: 1990 b).1 abilitatea de a pera cepe slIP~hLUdn:ll (subiectul trebuie sa reproduca linii trasate ~l oferrte ea model). component a scalelor arata l~ felul nrmator : Subtestele pentru pre~colari: 3. este vorba de 0 revizie a Scalelor abilrtat]. ~.rea siructurii (3--17 ani si 11 luni): rnas~)ara caI?aCltat~~ de rezolvare a problemelor vizual-spavale (~ublectuhn ~se cere sa construiasca structuri utilizand cubun de plastic}: . > . a vI Itat~a ratic:nam:ntului nonverbal (dupa c~ 1 s: pT~zmta uun.__lLal. e Con/inut.. 11 lun~) : masc:ara coneepte si deprinderi n~meriee si prenu~en. mai ales a celor cu difieultati de [nvat. 2.1.L '. bili . Memorarea desenelor (5-17 ani si 11 Iuni) s. ' * 110 Differential Abilities Scales (DAS). subiectul trebuie sa.~ .' . . A~a cum se specifica in cadrul manualului.a nonverbal (subiectului i se arat a rnai J I J si _Q est.. .dupa 5 secunde 0 Iinie desenat1l ee i-a fost aratata}: ~ 2. Scurt noua pentru individual in 1990 a.administrate vederea masurarii inteligentei (Elliot. m. Inielegere« uerbald (2 1/2-6 ani si Iuni] : rnasoara abilitatea privind Iimbajul receptiv. La randul lor.SoaI'0.a (3 IJ~--7 am si 11 luni) : mascara abili~atea ~e ~ . De fapt. al:aga rmaginea sau desenul care se potriveste eel ma\_ b:ne cu cele aratate anterior). subiectul trebuie sa arate imaginile ce sunt numite sau saplaseze obiecte in functie de indicatiile examinatorului .1' 111'um) .. testul "este alcatuit dintr-o colectie de subteste care acopedi 0 mare gama de abilitati umane ee pot fi folosite pentm masurarea copiilor. 6. istoric. . soara memoria de scurta durata' abilit'atea 'mot . ..' rezentat de catre exarninat 01 : rl Consiruirea stnf'~7tUYi1:3 ( ani 11 luni) : eu eel prezentat in cadrul bateriei pentru Mutrici 0.4 ani ~i 11 Iuni): m8:soara abilitatile motorii ~iperceptuale. Selectia abilitatilor a fost influent ata de 0 .

17 ani si 11 1uni) : mascara rationa~entul verbal (subiectul trebuie sa' raspunda oral la 0 serie de irrtrebari] : 6. 173 Subteste diaguostiee 1. 5.17 ani si 11 luni): . . Se pot scoruri separate pentru prescolari si scolari. bazata pe cuvinte regulate si neregulate din punctde vedere fonetic . trebuie saunarcheze. ~CD. mascara abilitatea de a deeodifiea cuvinte izolate (subiec. dupa ce i se arata cpagina ce contine figun sau nurnere.tiilor mentaie . pentru fiecare. Testele de aehizirie seolara 1.ului i se cere sa rezolveprobleme ceimplica numere. desenul care 0 completeaza eel bine) . cat de repede posibil. fie cu literele alfabetului grec si care sunt rotite in paginaj . in cadrul . .17 ani si 11 luni) : mascara abilitatea de a ortografia. (subiectul.17 ani si 11 luni] : mascara reamintirea auditiv-secventiala de scurta durat a ' a cifrelor (subiectul trebuie sa repete 0 serie forrriata 2-9 care i-a Iost foarte repede ante- nor :. 3. Autorul testului a subliniat faptul ca obiectivul urmarit in dezvoltarea scalelor a fost acela de a subteste en un continut omogen si demne de (0 buna fidelitate) ~e pot fi folosite in vederea si interpretarii profilelor capacitatilor si defi. set de imagini. cercnl care contine nurnarul eel mai mare de cutii sau cel mai mare numar) . Citirea euvantulz£i (5 ani . operatu bazale.. Reaminiirea cifrelor (2 1/2 ani . subiectii trebuie saortografieze cuvantul spus de examinator.i 11 durata ea opus un cartonas cu sau secunde. trebuie sa arate. Raiumameniul secvenJial Ji cantiiaiiu (5 ani17 ani si {i luni) : mascara abilrtat.multe matrici si i se cere sa aleaga. i se cere sa citeasca 0 serie de . 'jonneloJ' ee seamdrui elf liierele (47 ani S1 11 luni) : mascara abilitatea de a discrimina vizual int re figuri asi~netrice ee seamana en Iiterelej subiectului i se cere sa potriveasca figuri similare care seamana he eu Iiterele alfabetului roman. 5 Similariidii (5 . cuvinte). Al doilea nivel al organizarii structurale ierarhice a DAS este eel al scorurilor tip "cluster" (grup) .8 ani si 11 Iuni li se cere sa-si scrie numele . . pe un mai multe -17 ani .ea de a percepestructurile si regulile secverrtiale in cadrul relatiilor numence (subiectul trebuie sa raspunda . utilizat in eadrul unei propozitii si repetat. 2. Viteza procesariiinJonnatiei (5 ani .17 ani si 11 Iuni] : mascara vit eza si acuratetea opera.ele au fost pe prirnul cartonas) . Deprinderi numericebazale (6 ani . 2. copiilor eu varst a mtre 6 ani . ' .uvinte care sunt prezentate pe un cartonas). '1 1990 b).Ia structuri compuse din figuri abstracte sau din numere). cienteior cognitive (Elliot. Ortografierea (6 ani .17 ani si / 11 luni) : mascara deprinderile calculatorii bazale (subiect.. Caft dintre .

5 ani :. Punctele alternative de oprire sunt oferite pentru a permite exarninatorului de a stopa administrarea daca el constata d. Grupari (Clusters) pentru nivelul varste! seolare al Bateriei cognitive (6 ani . la faptul ca examinatorul poate. Spre deosebire de alte teste. A bilitatea nonoerbaki : mascara procesarea mentala nonverbala complexa iar subtestele care formeaza acest grup sunt : Similitudini ale imaginii. Abilitatea uerbald : mascara procesarea mentala verbala . intre 65 si 85 minute pentru cei ce au varsta mai mare de 6 ani. acestea sunt subtestele cel rnai inalt saturate in primul factor principal nerotat.17 ani si 11 luni) : s 1. G.Grupari (Clusters) pentru nivelnl preseolar al Bateriei cognitive (. . Prezentarea itemilor continua pana copilul atinge un Pttnd de decizie.invete copilul cum sa raspunda la un item la care a esuat. 65 de minute pentru eel en varsta intre 3 1/2 si 5 ani si 11 luni. Este cazul mai ales a copiilor maimici. Astfel. A bilitatea raiiondrii nonuerbale . La unele subteste examinatorulpoate sa. daca continua adrninistrarea san daca se intoarce la itemi mai usori. .i 11 luni) : 1. In al doilea rand.. A bilitaiea uerbald : mascara si cunostintele invatate iar subtestele conceptele verbale care Iormeaza acest grup sunt . Construirea structurii si Copierea (ceea ce este comun pentru toate este faptul ca utilizeaza instructiuni verbale simple ~i nu solicit a din partea subiectilor raspunsuri verbale).determinate de varsta copilului. sa foloseasca teste -snplirnentare care mascara abilitati similare. itemii sunt prea dificili sau daca nu a fost realizat in mod corespunzator raportul cu subiectul. de fapt. numit Scorul abilitd1i£ concepiuale generale (General Conceptual Ability . tn cazul in care subiectii prezinta problems serioase privind auzul sau utilizarea Iimbajului. Selectia extinsa a subtestelor se ref era. J. 1994). pe 6 sau 7 subteste care au contribuit cel mai mult la inteligenta generala. in mod optional.) Adminisirare )'i scorare. In baza rezultatelor la subteste se calculeaza un scar compo zit global.i Similitudini : 2. Spenciner . trebuie precizat ca testul poate fi aplicat de catre cei ce au in formatia lor profesionala cunostirrte privind principiile testarii si masurarii psihologice. pot fi adminis175 .. care necesita masurari si evaluari suplim ent are. Din punct de vedere tehnic.GCA score). Inteleg~rea verbala si Vocabularul de numire (ambele prezinta imagini si obiecte vizual] : 2. administrarea DAS prezinta 0 serie de caracteristici unice (Cohen.si cunostintele achizitionate iar subtestele care formeaza' acest grup'sunt Definitii ale cuvantului .alcatuiesc acest grup sunt : Matricile si Rationamentul secvential si cantitativ). A bilitatea spafialii: mascara procesa reaivizualspatiala complexa iar subtestele care Iormeaza acest grup sunt : Reamintirea desenelor si Construirea structuriL (. mascara rationamentul inductiv nonverbal si procesarea mentala (subtestele care . 3. In primul rand trebuie mentionat faptul ca manualul ofera directiile de administrare pentru fiecare subtest in parte.31/2 ani . T estarea in afara nioelului vizeaza administrarea unor teste suplimentare pentru copiii ale carer abilitati sunt nefiresc de scazute sau de ridicate.. L. Acesta este bazat. in care examinatorul trebuie sa hotarasca daca opreste. L. punctele de plecare in testare pentru Iiecare subtest sunt . Tirnpul necesar 17·1 pentru administrarea DAS difera in Iunctie de varsta copilului si anume : 35 de minute pentru cei ce au varsta 21/2 ani si 3 ani 9i 5 luni.

. dezvoltarea vocabularului.i a~hizitiilor. d~ s~b~ecti. cand au fost publicate cele 3 baza aplicarea lui (Thorndike. hdeht. eu cele obtinute Ia alte instrumente psihodiagnostiee folosite pentru masurarea inteligentei:. sunt convertite in T (media = 50 si . 1989): a) Ilatlonamentul verbal: 1. De altfel. E. Din lipsa de norme specifice. B.. verbala : Inielegerea: reflect a intelegerea verbala. ceea ce inseamna ca testul se poate folosi pentru toata . aDartenenta etnica.94. nu il vom prezentain ci vom m ai ales asupra aeelor aspecte ce seaza inteligentei 1a prescolari. regitibf:a geografi~a. \VI Caracterisiici psihometrice.80.trate subtestele nonverbale. A * 11-c. . scopul principal al testului este de a masura irrteligenta generala san globala a persoanei.esteia . ~J 1. se irnpune 0 mai mare precautie in interpret area rezultatelor obtinute la test de catre copiii eu nevoi speciale. Scorurile .. 10. In general.=: un numar 3. repartizati astfel functie de 175 copii pentru fiecare 6 Iuni a intervalului de varsta 2 1 -~4 a11i si 11 luni : 200 de copii pentru fiecare an a intervalului d~ varsta 5 ani . care.. exprimarea verbala.aIl. -desi manualul nu cuprinde norme pentru asemenea. Ca varrabile de stratificare a e$antionului pot Ii mentionate: sexul .475 de copii. s-au gasit valori ale coeficientilor intre . ~ istoric.88 91 .. Astfel. h 19a 6 C). Studiile efectuate vind fidelitatea au seos in evident a faptul ca ~'al~rile. baza carora se un Scar combozii special nonverbal. prezentaridu-i acesteia 0 mare varietate de sarcini de dificultate crescanda. . • C onfinut. Iidelitatea scorurilor cluster pentr~ Verbal si Nonverbal este de .. Manualul ofera instructium privind scorarea 'care subt est In narte. e:. Pentru prescolarii' cu varst a intre 3 1/2 si 6 ani.1 Scala de Inteliqenta editle ) . Deoarece testul se adreseaza mai multor nivele de varsta. estefolosita in primul rand pentrutestarea copiilor (Walsh. . ce poate fi locul GCA. ceea ce insearnna 0 buna »aliditatc concurenid a -testului.sunt laudabile.perioada prescolaritatii. pentru prescolari. 90 si . aC'. unul dintre cele mai cunoscute teste din lume. llit" 198C a. lY. 1985). Betz.asel~e~ea..70 91 .la randul lor. inscrier~~ Ia gr~diI_J-ita.17 ani si 11 Iuni.!-. centile si scoruri standard 100:. R~ L. Editia a patra a testului a in anul 1986. Hagen. educatia parintilor . 177" 176 .ate~ GCA este intre .717 Stanlord-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition. ].dizabilit ati severe. exceptand pe eel cu. E1 se adreseaza subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani. <1t 3..:lonul a cuprins copn cu diferite handicapuri.:70U U. \iV. urrnaresc sa masoare 4 arii largi activitatii intelectuale (Sattler. cunostinte sociale.. Scorurile sunt en scorurile ahilitatii care. coreland rezultatele 1a DA:::.. V ocabular : mascara reamintirea unor cuvinte expresive si intelegerea.8~ Privitor Ia »aiiditate. T R \ Sattler. c~tegorii.!.89. Intreaga scala cuprinde 15 subteste. J. inforrnatii factuale. Scala de inteligenta Stanford-Binet. Ia randul of era 0 estrmare a performantei copilului 1a diferite subteste..i SD =.f Stanford-Binet (a Precizare prealabild. Esantionul a euprins " Obieciiue. Pentru prescolarii mici (2 '1/2-3 1/2 valorile fidslitatii mici. sub ..

Relaiii uerbale : mascara clezvoltarea vocabularului. rationamentul e Adminisirare 9:i scorare. in~emnandvarsta la care copilul esueaza la toti itemii. concentrarea. coordonarea manaochi . conceptele matematice :. inductiv. 4. Serii de numere : mascara rationamentul logic.l~ .1 calculul. 17~ atentia. concentrarea si atentia : 3. rationamentul inductiv. Scoruril e b rute sunt transormate f . aterrtia . examinatorul trebuie sa stabileasca 2 -nivele si anume: a) niuelul bazal(ba'sallevel). insemnand varsta 1a care copilul reuseste Ia toti itemii. 3. reprezentarea vizuala. abilitatea vizual-motorie. Memoria pentru. ration am entul inductiv. discriminare. discriminarea. Cantitativ: reflect a . vizualizarea spatiala. at entra . c) Ratlonameatut ahstraet-vizual e 1. experienta sociala . Pentru raspunsul la fiecare item se " . memoria vizuala. 2. analiza structurii.. in medie. discriminarea det3liilor esen- d) }Iemoria de· seurta dnrata e 1. cunoa~terea conceptelor ~i procedurilor matematice. Copierea : mascara reprezentarea vizuala.experienta cu numerele. perceptia vizuala. logic a . if:. Lndoirea si tdiatul tiala. rationahdrtiei : reflecta abilitatea spaanaliza vizuala. A bsurditiifi : mascara perceptia vizuala.: refle~ta' intelegerea vizuala. formarea conceptului. pentru detalii . pot fi aplicate pe un copil u~ d~ 8 -13 subteste iar durata de aplicare poate fi mtre 1 sa 2 ore. care este un scor standard 179 . Pra:tica a dernonstrat ca. 2. Memorarea mdrgelelor : mascara memoria de scurta durat~ a stimulilor vizuali. . r tia1e. inc erearea :}i eroarea. ConstJ'uirea egalitajilor: renectacuno~terea conceptelor si procedurilor matematice. concentrarea. In aplicarea subtestelor. '4.L reusit" sau "e~ec " . discriminarea. Deci toti iternii de acest nivel sunt considerati ttrecuti de coph· . b) Ratlonamentul cantitativ: 1. intelegerea verbala. exprirnarea verbala.)corun eli Scorul udrsiei standard (SAS). lYIafrici: ovalueaza vizuala. perceptia vizuala. memoria vizuala. Cei mai multi dintre itemi nu sunt prevazuti cu limite de timp. Desi testul cuprinc1e 15 subteste.oate in exarnmarea unni copil. analiza vizuala. coordonarea vizual-motorie. perceptia vizualizarea spatrala. b) nivelul plajon' (ceiling level). deprinderile calculatorii. perceptia formei. si in functie de varsta cronologica a cop{lului: se precizeaza care subteste vor fi aplicate in continuare.formatii factuale.3. cifre : evalueaza memoria auditiva scurta durata si atentia : 4: Memoria obiecteZo. nttionamentnl lliductiv . 2. Obligatoriu se aplicapentru Iiecare copil subtestul "Vocabular" si. Analiza structurii : mascara abilitatea v'izual-motorie. Manualul cuprinde in mod foarte amanuntit tiunile privind administrarea subtestelor si scorarea rezul- :lUmar tatelor. 3. concentrarea. in functie de rezultatul obtinut precum. Memoria pentru propozifii : mascara memoria auditiva de scurta durata. niciodata nu sunt utilizate t. exprimarea verbala. flexibilitatea. . mentul inductiv.

si F.. care au 0 medie 100 si 0 deviatie standard de 16. rarea rnargelelor .Nemar. cuprinzand 57 de copii de 5 ani tilor de corelatie : intre . s-au obtinut valori ale coeficientilor de corelatie intre scorurile celor 4 arii si I Q verbal si IQ perforrnanta de . de subiecti (normali. al nivelelor de varsta (Mc. prezentam pe cele care' au verificat corelatia dintre aceasta scala de inteligenta si alte teste ce sunt Iolosite in rnasurarea inteligentei la copiii prescolari. De asemenea. de 8arii.' Una din adresate acestui instrument psihodiagnostic consta faptul ca nu permite compararea \ r. Pentru aceasta categoric de copii se reco. Memo. primul rand. 1987: "The Stanford-Binet Intelligence Scale: Fourth Edition.' j grup s-an obt inut urmatoarele valori ale coeficien- 181 .imp de 2 Iuni'. hind totusi mai scazute decat nentru copiii mai JL deterrninarii [ideliidii» test-retest. situatie speciala 0 prezinta copiii cu dizabilitati . valoarea de . studiile efectuate pe' diferite grupuri .. sexul. Intelegerea}: iii) 0 forma pentru copiii talentati si supradotati (6 sau 7 subteste). Ne vom in special studii etectuate pe grupuri de copii. Cantitativ. Memorarea propozitiilor. scorn rile varstei standard sunt in sco ruri cele 4 arii ~i intr-un SA S combozit.nu poate fi aplicata scala inteligenta.. . existerita unui bun nivel al acestei caracteristici psihornetrice. apartenenta varsta. 0. Delanv. . mai ales.013 selectati in functie de urmatoarele variabile : geografica. marim~a comunitatii. care este asociat in mod crescatorcu testele verbale pe masura ce urcam pe axul vertical.. Memorarea margelelor. Din multitudinea cercetarilor efectuate. in urrna aplicarii Scalei Stanford-Binet si a testului vVPPSI. Hopkins. si alt ul .88pentru scorurile la cele 4 arii ale activitatii intelectuale..77 pentru subteste : intre . Lotul a cuprins un numar de 5.80. 71 si . Analiza structurii) : o forma ce cuprinde 6 subteste (Vocabular. ' Referitor la ualidiiaie. Examiner's Handbook".46 pana la . F.manda utilizarea lucrarii autorilor A. S-au obtinut urrnatoarele valori ale coeficientilor de corelatie : intre . . talentati si supradotati. Studiile efectuate pe baza analizei Iactoriale au scos in evident a Iaptul performanta la acest test de inteligent a se explica. structurii . au fost dupa un interval de t.89. de asemenea. de 0. Pentru cei din o Siandardizare. El a fosticreat in baza datelor recensamantului din 1980. 1942l. cercetarile arata. in baza unui singur factor cornun . .ell media 50 si deviatia standard 8. pentru copiii rnici.. ranlor.80 s-C} obtinut pentru corelatia dintre scorul COD1Dozitla Scala Stanford-Binet si Scala totala (FSI Q) la te~tul Wechsler. cu dizabilitati de invat are) demonstreaza. efectuat pe un numar de 175 de conii cu varsta de 7 a urmarit ualiditaiea concurenid a Scalei Stanford-Binet si a testului K-ABC.56 si .89 pentru scorul compozit Ia Scala Stanford-Binet ~i scorul compozit al procesarii mentale K-ABC. Pentru scopuri de triere (screening) mai multe seurte sau abreviate ale testului anume : i) 0 forma ce cuprinde 4 subteste (Vocabular. 71 si . pe un grup de 75 copii cu varsta d~ 5 1/2 ani. Cantitativ.91 pentru scorul compozit. . pentru scorurile ariilor activitatii ir:telectuale si scalele .i ret ardati mental pentru care . rnai ales copiii 1a [ideliiate. Astfel . @ @ C aracteristici psihometrice. Un alt studiu. E. nivel al consistcniei=inierne. doua unul . retardati mental.

un copil este . De exemplu : "Ce culoare are gutuia" ? . tot ]a capitolul minusurilor ar' intra ~i'faptul ca admini~trarea subtestelor necesita 0 perioada de timp mult mal mare decat alte teste de inteligenta. cele mai multe sarcini sunt eu timp limitat.asociata en un cui de 0 anumita 183 1. Scala de inteligenla \Vechsler pentru preseolarl ~i seolar i mid . tinandn-se seama de faptul ca t~stul poatefi aplicat incepand cu prescolarii mid. Propozifii. . De asemenea. in generalvcopilul sa realizeze ceva si. itemi ce solicita ealculul elementar si rezolvarea unor probleme de tipul "Data. Asadar.. Prima varianta a testului a fost publicata in anul 1967 si apartine lui David Weehs~er. atat a continutului. ") iar a1tii. 3. Testul cuprinde 13 propozitii ce trebuie sa fierepetate de copil exact asa cum au fost prezentatede catre examinator. Sunt 20 de iterni.iind.. In total sunt 16 itemi. Testul cuprinde 23 de intrebari reieritoare. mai usori. noua varianta cuprinzand mal multe modificari si imbunatatiri. Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie] ramane in continuare unul dintre cele mai populare si cele mai utile instrurnente de masurare a inteligentei. La Iiecare din cei ~ de itemi prezen22 t ati oral de catre experimentator. Aceste teste sunt urmatoarele : L Casa animalultci.aseamdna ommar cu 0 para?") . Spre deosebire de testele verb ale . eer copilului sa spuna prin ce se aseamana 2 notiuni (de iexemphr : "Prin ee sc. cu cate bomboane mai ramane. ce urmaresc masurarea rilor verbale: 1.1. Varianta ini tiala a testului euprinde doua categorii de teste . ce urmaresc masurarea unor deprinderi vizual-spatiale.te (inteligentei) a copiilor prescolari si a miciior scolari sau a celor cu varsta intre 4 si 6 1}2. Ia diferite trpuri de cunostirrte generale.. imaginea fiecaruia f. unii. Teste de perfor manta. in al doilea rand.6. $ Coniinut. Jnjelegerea. Lnformaiii. ' • Obicctioc. . el ?". Teste verbale.i anume: 2. mai la inceput surt prezentati itemi care solicita copilul sa opereze eu concepte precum "mai mare" "mal mic" iar apoi. . De exemplu : "Ce este gura?". in special a copiilor.performantelor peste timp.revizuit * eopfii • Scurt istoric. acestea solicita. d~ntre care. 4. r se ofera copilului 20 de imagini ale unui numar de 4 animale ce sunt prezentate deasupra . nCe inseamna cuminte?" 3.. cat a procedurilor de administrare. mai dificili. In 1989 el este revizuit . solicita copilul sa completeze propozitii ce cuprind notiuni similare (de exemplu: "Un om este mare. "Cate degete sunt la 0 mana?" * Revised 182 \Vechsler Preschool Primary Scale of Intelligence - (wpPSI-n). II.. Ionel are 3 bomboane si ii ofera una lui Danut . Acest instrument a fost construit eli intentia de a oferi practicienilor un mijloc de masurare a abilitatilor lllenta. Aritmeticd. copilul trebuie sa precizeze ee inteles au anumite icuvinte. trebuie facut daca te pierzi in oras P:: .al unor situatii sau evenimente sociale. Similitudini. 5. deoarece nu toate subtestele sunt administrate la toti subiectii. De exemplu : "De ce copiii trebuie sa poarte batistala ei ?". J "ee (V\!PPSI) deprinde- 6. Sunt 15 itemi prezentati oral in vederea determinarii nivelului de intelegere . aranjati in ordinea dificultatii. Vocabular. Cu toate acestea.

sarcina de a cornbina cuburile in asa '1 reproduca imat corect imagmue corespunzatoare v' " v. in ordinea crescatoare a' dificult at. pomind de la unul m simplu si continuand apoi xxi altele din ce in ce mai dificile . baza scorurilor Ia subtestele deperformanta. un animal un picior}.ii. raspunsul acest . calea un puisor ~l mama sa. obtinnt in verbale. In cazul acestui test. l~eferitor la scorare. geometric. Pentru care subtestele prezentate mai sus.Intelegerea".Tnformatii" . respectiv : 5 esecuri pentru . 4 esecuri pent. ')i scorare. ins a sisternul de acordare a puncteoarecum diferit. cuburilor (Block Design). care auo medie de 10 si valoarea deviatiei standard 3. ~5. pentru subtestul "Casa animalului" se acorda punete In raport cu 2 pararnetri : timpul $1 corectitudinea executiei. In sfarsit. Astfel. copilul trebuie copieze diferite geometrice.1 pentru partea mai dificila a subtestului "Similitudini" se acorda un punctaj diferit (0. Completarca imaginii. ell exceptia subtestului . de fapt . p~nt~u subtestul "Casa anirnahrlui " este preoizat un Iimitat de 5 minute. subtestelor . "Vocabular". Acest este oarecum . buind sa exact acel "ceva". "Inte1egere" :.pot calcula 3 tiDuri de coeficienti de inteligenta si anume : I 'sunt 11 subteste ale :intregului test. administrate a itemilor . timpul necesar p~ntru aplicarea completa a test. scorurile brute sunt transIn scoruri scalate. 1 san 2 puncte) pentru fiecare item in functia de cahtatea raspunsului.ru _ s_ubt."Propocai~ulat b) coeficient de ilzteZzgenjd praciicd (VIP). "Desen geometric" $1 "Cuburile". ' Pentru toate subtestele. pentru subtestele "Infor_ "Aritmetica". 0 ceva exemplu.e intrerupe atunci cand numarul esecurilor consecutive atinge nurnarul prevazut in cadrul manualnlui. 5 esecuri pen~ru s~b!estul "Voca_bu1ar". totodata. cadrul manualuluisunr prezentate in moddetaliat mstructiunile de scorare. in principal se acordarpuncte ru raspuns corect .5 esecuri pentru subtestul "Cornp1etarea . testse acorda 5 minute. este de faptul ca 'persoana care aplica testul pregatita. precum $1 pentru partea maiuscara a subtestului "Similitudini" se acorda 1 punct pentru f iecare raspuns corect. tiecare ~olicitand copilul sa gaseasca .~s~~ "Antmet1ca" . . .:.Pentru subtes!~le. Testele verbale si de perlormanta se aplica altemativ. de la un subtest altul.. In primul rand. esecuri pentrusubtestul . care cuprinde . 4. cum s-a mentio. Sunt oferiti 10 -itemi.ului este de 15 30 de minute...copilului este aceea de a completa fiecare din cele 20 de imagini cu un cui corespunzandasocierii din cadrul modelului... In rnedie. Pentru subtestele "Labirinte" "Propozitii" se ia in seama numarul erorilor pe care copilul. de intehgenfii »crbald (VI Q). Copilului i se colorate in alb precurnsi un model. a)coejieient . . trebuie sa fie Iamiliarizata. 4 esecurr-pentru subtestul "SlmlhtumD1 . contine 23 fiecare ins emnand . 3 esecuri pentru subtestul "Propozitii".si. " 2 esecuri pentru subtestele "Labirinte ". en activit ate a de testate a copiilor mid. 3. 2.: 184 185 . Pentru subtestul "Desen geometric" se puncte in Iunctie de ca1itatea desenelor facute iar pentru subtestrrl "Cllburi" scorarea se face tinand seama_ de corectitudir::e~ aranjarii cuburilor corespunzator en cerintele rnodelnlui.. "Completarea imaginii " . 4. s.

i .92 pentru FSI Q. • Obiectiue. media este 100 jar valoarea deviatiei standard .i nonalba) . vom prezenta in continuare nurnai elementele noi.94 pentru VI Q.96 pentru FSI Q (intreaga scala). pe un grup 50 de prescclari.93 pentru PI Q si . b) oaloarea coeficieniilor de [idelitaie (calculati in baza aceleiasi metode) a Iost de . Esantionul Iolosit pentru etalonarea acestni test a cuprins un numar de 1 200 de copii. Astfel. Snbiecti au Iost 'selectati in urmatoarelor variabile : regiunea geografica. . urrna efectuunui studiu Iolosind metoda test-retest. in ceea ce veste fidelitatea. Fe ansamblu. . .estul vVFPSI este corelat cu alte teste. specifice pentru forma revizuita .i 4. in foarte mare m asura. d) ualoarea coeficieniilor de siabilitate. 0 buna st abilit ate a t estului : e) eroarea standard anulsurar£i. Pentru aceasta se Iolosesc tabelele oferite de manual.89 pentru PI Q. A dona varianta a testului. datele de cercetare arata urrnatoarele : . intr e 3. intre .87.86 pentru VI Q..60 :.15. Deoarece.12 pentru FSI Q.76 pentru VIQ. Referitor Ia ualidiiate.69 pentruVI Q. Pentru toate cele 3 scale. nn este greu de tras 0 concluzie privind consistenta iniernd a testului. rasa (alba :.35 pentru PI Q ~i intre 2..53 si . a fost pentru toate subtestele intre . Din aceste date se observa. in cadrul manualului : este prezentat un studiu in care t.44 ~i . valoarea acestora a fost intre . a) ualoarea coeficieniilor de [idelitaie. arc valori cuprinse intre ..i 3.. Valoarea corelatiilor a fest mai mare intre \VPPSI si Stanford-Binet decat intre \VPPSI si celelalte 2 teste. precum si procedurile de administrate si scorare sunt mentinute . de asemenea. la Iiecare nivel de 'V8TSta. a fost de . 'publicata in 1989. continutul testului. a intervalului 4-6 1/2 ani. Valoarea minima este de 45 iar cea maxima este de 155..60 pentru PI Q si intre . . si 3 luni (deci este 0 extindere a inter187 .a re 3 ani si 7 ani. Testul Vocabularului in imagini Peabody (Forma A) si Testul de inteligenta in imagini. • Caracierisiici psihonletrice. rezident a urbana sau rurala . Studiile efectuate inevidenta faptul ca acest test prezinta 0 buna valoare din punet de vedere psihornetric. calculati in baza aceleiasi metode. . categbria socioprofesionala a t atalui. prima variant a.66 :. pentru Iiecare jumatate de an.c)coeficient de inieligenid generald (Full Scale I Q) j calculat in baza scorurilor 1a cele doua categorii de subteste ~i de pertormanta}.40 :. f) ualoarea erorii standard a mdsurdrii se inscrie intre 3. respectiv cate 100.58 9i . reprezinta de fapt 0 revizie a variant ei ini tiale. Valoarea eelor 3 eoeficienti de inteligenta se aila in unna transformarii scorurilor scalate in scoruri standard.75 pentru FSI Q.85.93. 77 si . Testul este clestinat coniilor eu varst a . cum ar fi: Testul Stanford-Binet (Forma L-M). • Standardizare. hind indus un numar egal de copii ce apartin celor dona sexe. . calculati in baza metodei "half-split" (impartirii in j:urnatate) pentru fiecare subtest si pentru Iiecare nivel de varsta este cuprinsa intre .87 si 1. 186 (verbale c) ualoarea coeficieniilor de stabilitaie. .44 . calculata pentru toate subtestele. Privind aceste valori.i 3.

animalului " (Animal Pegs). subiesie de pe!jormanpi. . "Cuburi". toate celelalte subteste prezinta subiectului la inceput exemple de rezolyare a iternilor sau permit celui ce aplica testul sa ofere raspunsul coreet 1a primul item. Deosebirea consta in faptul ca s-au produs unele modificari in contimltul si forma unor itemi. Acestea au valori de 1a 1 1a 19. se specifica. acelasi scop si anume. D. . Asadar . denumit "Asamblarea obiectului" (sarcina subiectului este de a forma din piese separate un intreg cu inteles}: b. Sunt rnentionate cerintele privind calificarea in m asurarea psihologica si experienta In aplicarea testelor pe copii a celor ce doresc sa Ioloseasca acest test.~. Subtestele din cele doua subcategorii sunt administrate aiternaiio. in baza tabelelor existente in manual. a~a cum se specifics in manual. a fost inclusa in echipamentul testului ogrila pentru a usura evaluarea corectitudinii executiei. scorurile brute se transforma in scoruri scalate. care snnt identice cu cele din variant a initiala.C_.In cadrul directiilor de administrate. 2. 1989).' .. Pentru subtestul "Desen geometric". '_ Uo. .pentru unele subt este se specifica punctul de plecare in adrninistrarea itemilor pentru copiii ce apartin diferitelor nivele de varsta . Iacare se adauga punctele pentru rapiditatea in executie. Directiile de administrate din prima varianta sunt mentiriute in cea mai mare rnasura : -. E1 urrnareste ct. raspunsul la itemi se face intr-o anumita limit a de tirnp (de exemplu: "Asamblarea obiectului". ell 0 medie de 10 91 eli 189 . (\Vechsler. subtestul "Casaanimalului" din prima varianta apare sub denumirea . nurnarul de esecuri consecutive dupa care se opreste t estarea . deosebirea constand in : a. pentru unele subteste. Pentru noul subtest "Asamblarea obiectului". sunt la Iel eu cele din varianta inrtiala. \VPPSI-R cuprinde urmatoarele subteste: Subieste Irrformatii Intelegere Aritmetica ocabular Sirnilitudini Propozitii 188 S ubtesie de performanid Asarnblarea obiectului Desen geometric Cuburi Labirinte Completarea irnagrnn Cuiele anim alului '" A $& scorare. apare in calitate de "evaluator a capacit atii individuale de a intelege ~i de a face tata lumii inconjuratoare" \. scorarea se face tinand searna de numarul de piese reunite coreet. de asemenea.. subieste uerbale.' care. ~ in afara de subtestul "Aritmetica". de a masura coeficientul ligenFi al copiilor.pentru rezolvarea mai rapida a unor iterni subiectul primeste puncte in plus (este cazul unor itemi ce apartin subtestelor "Cubnri" si "Asamblarea obiectului"}: . Dupa aplicarea testului.L . Subtestul "Propozitii" isi pastreaza statutul de subtest optional. care. directiile de scorare au fost imbunatatite mult fata de varianta initiala. Directiile de scorare sunt 1a fel cu cele folosite in aplicarea testului \VPP5jI.L . De asemenea. I!O Testul cuprinde 2 categorii de subteste : 1.noua "Cniele . . CL ~ '_ \___ \ (_ . "Labirinte").varsta fata de varianta . introducerea unui nou subtest . pentru fiecare subtest ..

}Yt.considera ca 0 diferenta de 3 sau mai multe puncte ale scorului scalat este sernnificativa la nivelul de incredere de 15 ~/~iar 0 diferenta de 4 san mai multe puncte este semnificativa la nivel~11 de incredere de 5 %. "Vocabular" si "Similitudini".86 .Informatie". cate 100 de baieti si 100 de fetepentru fiecare din cele 8 grupe de varsta ale intervalului 3 . Esantionarea s-a Iacut in functie de datele recensamantului din 1986. "Completarea imaginii'".. Stone. nu participa la calcularea eelor 3 coeficienti de inteligenta.90-. calculat in baza scorurilor sealate la toate cele 10 subteste. sunt relativ rmcr. sunt prezente tabele ce cuprind valorile cerute pentru ca diferenta dintre I Q verbal si I Q perforrnanta sa fie considerata sernnijicatilJd Ia nivelele de incredere de 5 %:. apartenenta etnica.peste medie . . au const atat.Tresen geometric". peste .129 110-119 90-109 8070sub 89. . In Iunctie de valoarea coeficientului de int eligerrta obtinut... pornind de la varsta de 2 ani si 1. in general se . 1990). ~ . 79 69 deosebit de inalt : supenor .o deviatie standard de 3. pentru fiecare dintre ei. coeficientilor de ce permit transin . Salvia si S. 191 Pe langa procedurile de calculare a inteligenta. nivelul educational si eel socio-ocupational al parintelui. calculat in baza scorurilor la subtestele . De exernplu. . :i~ urma analizeirnai multor cercetari efectuate.si anume pentru I Q verbal. Unii autori. Ysseldyke (1991). marginal.97. sub medie. ]. Scorurile scalate sunt apoi transformate in valori IQ.. Diferit e cercetari efectuate au scos in evidenta Iaptul ca exista 0 mare asernanare intre vVPPSI-R '~i vVPPSI privind fidelitatea si validitatea (Gyurke. "Labirinte". pentru FSIQ. "Intelegere". medie.. trebuie mentionat ca. . precum ]. "Cuburi". 111 sinteza.. Beyer. . Norrriele rezultate sunt incluse in tabele ~i ele sunt create pentru intervale de 3 luni. insa. coruri echis totodata. "Aritmetidi". .96. .93. S. manualul cuprinde si tabele forrnarea scorurilor brute ale subiectilor oalenie iuirstei. b) 1Q peljormaltjd. Referitor la valoarea acestor coeficienti.85. . ]. Astfel...130 ·120 .1 luni si ajungand varsta de 7 ani si 3 luni. • Siandardizare. "Propozitii" si "Cuiele animalului ". utile sunt tabelele care ajuta la interpret 190 . sunt tabele ce cuprind valori privind diferenta minimadintre scorurile scalate la unele subteste necesa~a pentru a fi considerata semnificaiiud din punet de vedere statistic. Valo. deficient intelectual. valoarea medici este 100 iar a deviatiei standard 15. foarte area uno~ scoruri rezultate in urma aplicarii testului.7 ani (1/2 an pentru fiecare grupa de varsta) si un grup de 50 de baieti si 50 de fete pentru intervalul de varsta 7 ani 7 ani si 3 luni. Se poate usor constata c8. subiectii pot fi inclusi in urmatoarele categorii : . pentru 1Q performanta.. Caracteristici psihometrice. c) 1Q total (Full Scale I Q). exist a valori inalte ale [ideliidiii "ha1fsplit=. B. De asemenea. Pentru Full Scale 10 valorile sunt intre 41 si 160. Lotul pentru restandardizare a cuprins un numar de 1 700 copii. Foarte interesante si.i 15 %. respectiv : a) 1Q verbal. Variabilele pentru selectia copiilor au fost: regiunea geografica..rile fidelitatii pentru subteste. calculat in baza subtestelor "Asamblarea obiectului".2 subteste si anume. .

96 pentru "Similitudini".. 94 perrtru "Labirinte". Interesant este ca. J.i rezultatele Ia Testul Leiter de achizitie ("Leiter achievement' test") pentru un grup de 50 de copii de gradiniFi. De.90 pentru I Q perfor. trebuie mention at ~ . Valorile erorii standard a mdsurdrii nu sunt foarte diferite cele obtinut e perrtru vVPPSI.88 pentru . . care a fost rnasurata pe un lot de 175 de copii. De asem enea.I Q performa::*l.75 pentru I Q performanta. raspunsurile unui sublet de 151. ualidiiaiea predictivd a instrumentului este conrirmata de cercetarile efectuate de C. b) nrivind coeficientii de siabilitate pentru unele subtest~ (de asemenea. :2 exarninatori au evaluat. . impartiti 2 grupe (0 grupa. Validiiatea concurenid a fost studiata prin compararea scorurilor la \VPPSI-R cu scorurile 1a alte teste.Inter~ valul de timp pentru retestare a fost de 3 -7 saptamani tar valori ale coeficientilor de fidelitat e s-au.85 pentru FSI Q.76 pentru I Q verbal. si . in cazul v ariantei revizuite . fapt. 1996).re valorile coeficientilor de inteligenta obtinute in urma aplicarii \VPPSI-R . Pe de alta parte.. validitatea fonnei revizuit e . valorile erorii standard sunt .91 perrtru mtreaga scala.c.81 pentru FSIQ (care a fost cu aproxim ativ 2 punct e mai mare decat Indexul cognitiv general) .90 pentru I Q verbal : . Iaptul ca datele de cercetare privind vVPPSI-R suntrnult mai putine decat cele privind \. .) corectati in vederea estimarii stabilitatii nentru intreaga populatie) : de 1a 52 pentru "labirinte" ~pana la . Fidelitatea intereualutori a fost masuratain special pentru subtestele ce implica anurnite judecati subiective.. dar oricum sunt diferite S1 anume: intre 3.91 nentru FSIO. Cu toate acestea. a doua. Kaplan (1993). 717 1.188 de copii selectati aleator din esanhonul de standardizare. 192 193 . r.85 pentru I Q verbal. vederea estimarii stabilitatii pentru intreaga populatie) : ..81 si 3. obtinut urrriatoarele : cosficierrtii de stabilitate (corectati in. corel atii de .94 $1 4.09 si 4.82 pentru "Completarea imaginii'. b) cu \VISC-R (studiu efectuat pe un lot de 50 de copii cu varsta irrtre 72 si 86 de luni .se bazeaza In mare masura pe datele de cercetare referitoare la prima varianta. ..94 pentru "Vocabular". . 3·-4 ani $1.'.VPPSI. .88 pentru "Desen geometric".0.56 pentru I Q performanta : d) cu scalele McCarthy pentru abilitatile copiilor: . separat.0 si 2.aceea este bine ca interpretarile sa se bazeze pe scorul 1Q cornpozit (GregQry.98 pentru I Q verbal si intre 2..74 pentru FSIQ . 5 7 ani). intre 3. . R. s-a aeordat atentiefidelitdJii test-retest.87 pentru FSI Q . cum ar fi: a) cu vVPPSI : In medie. 13 . Este yorba de corelatiile dint. . mai mad pentru copiii de 7 ani. . < 1 In ceea ce nriveste ualiditatea. c) cu Scala de inteligenta Stanford-Binet (studiu efectuat pe 115 copii) : '. valorile coeficienti1or de fidelitate fiind urrna toarele : .. situatie explicabila de altfel datorita "varstei" net inferioare a variantei revizuite. Astfel.82 pentru I Q perforrnanta. Concluzia autorului este aceea ca I Q verbal si FSI Q au 0 mult rnai mare capacitate de predictie decat I Q pertormanta. 73 pentru IQ verbal si . adica exact varsta pentru care cele 2 teste se suprapun).. pentru subteste valorile erorii standard a masurarii au fostintre 1. in general. Astfel. spre deosebire de \VPPSI. recentele studii efectuate in legatura cu WPPSI-R scot in evid entanoi aspecte privind validitatea sa. datorita multiplelor asernanari dintre vVPPSI-R si vVPPSI.

TX: Psychological Corpora-· tion. D. C. from Pre- -'-"___:--===-~ 8. 19.. New York and London. 1987. ..M. 229-238. 1986. J. T.. 1990. Cohen. Assessment Battery for Children. The mesuremcni of intelligence of infants and young children. Saeeuzzo. New York. A.10. Aylward. Anastasi. Hooper. Gregory. Pacific Grove.. Predicting First-grade. 17.. 'IX: Psychological Corporation. Psychological Testing. A confirrna tory factor analysis of the vVPPSI-R. R. P.. Das. processes and 18. Cattell. P. Elliot. 1993. A. 1994. Spenciner.. Gyul'ke. ~. C. Cattell. TX: Psychological Corporation. 1993. 1991. J. 18. in Developmental Review. pro-ed. 1996.. The measurement of intelligence infants and young children. 15-21. 146-164. Review of the K-ABC: Reflecting the' unobservable.c 1991). Forns-Santaeana. 111-115. Beyer.. 1985. StoneyB.. E. C. in j ourn al of Educa18. 8. 1990. E. 1990. 4. J. 1. P. E. R:.~ The Binet In- telligence Scale: Fourth Edition. Delaney.. 37. J. The Cattell Infant Intelligence Scale: A review of the literature. 133-138. Allvn and 15. \V.Administraiion and scoring manual. M. 1990 a. PrinApplications and Issues (third edition). Factor structure of the McCarthy Scales. Kaplan. R. 369-375. The black-white difference on the E. L... History. in j ournal Psvclzo-educational ASSessment. 22. Longman.. Chicago : Riverside Publishing Company. 13. 194 .. 14. \VISC-R. 1980. D... BIBLIO GRAFIE 11. 1984. in journal of SPecial 1984. San Antonio. E. TX: Psychological Corporation. Convergent and discriminant validity of the Mental Processing Scales of the Kaufman. 12. ce-i sporese calitatea psihometrica $1 capacitatea psihodiagnostica (Aylward E. M. Psychological Corporation.. Differential abiWy scales . Differential' abl'lity scales and technical handbook. in Annual Reoieto of Psychology. S. C.. in Psychology in the Schools. second edition. Austin. 8. cercetarile efectuate au seos in evidenta faptul ea vVPPSI-R este bazat tot pe cei doi factori structurali (verbal si performanta).. S. succesrve Education. G.. 11. 6.. California. Cooley. Bacon. In eoncluzie. '9. Umansky. . 27. L. 7: Conoley. Conner. Gomez-Benito. Brooks! Cole Publishing Company. Hopkins. Cattell infant intelligence scale. San Antonio. n. 377 408.. Ayres. Understanding Children's Testing.-ABC: Implications for future tests. EXaJ1l1Jlc/S Handbook. 2. Jensen. la fel ca $i \!VPP SI $i. Emerging concepts of test validation. in j ournal of tional Assessment. Texas. 373-377. J" E. 1940. noul test prezinta 0 serie de caracteristici noi. 1990 b.. F.. J. In Psycholog-y in the Schools. Psvchological Testing. 16. Elliot. In plus. 1-15. Kaplan. 5. D. J. 1960. P. 6. Cattell. Gregory. Assessment of Young Children. Achievement Kindergarten \VPPSI-R scores.49 pentru FSI Q. J.. fata de varianta anterioara.. media fiind eli aproxirnativ 6 puncte mai mica decat eea a Indieelui procesarii mentale. San Antonio.e) cu K-ABC: . Simultaneous and K-ABC. j ournal of Psychoeducational Assessment... A. Psychological Principles and A ppll'cations. 1986. San Antonio. 3.

T. 393-404). 1942. K-ABC administra21. 1986 a. Review of the Kaufman Assessment Battery for children. J.. lUcCarthv. Sattler.. C~ n. Chapman. 39.. 1984. S. w. The Kaufman Assessment Battery for Children: An information-processing analysis and critique. Sehakel. 1 (pp. S11a'w. . CA: Jerome M. 30.. Austin. in [ournal of Sclzool Psyclzolog)l. Kaufman. Kmifman.. TechJl'ical manual. Factor structure of the Scales for males and females. Guide f01' administering and scoring the fourth edition. L. 1985. Hagen. Oehler-Stinnett. 1986. A. A factor anaIit ic study of the McCarthy Scales of Children's Abilities.. E.. J. M. Keith. Q. 1988. J. 1984. lV. Test vol. Sternberg. 21.. 1972. J. J. Chicago: Reverside Publishing Company. 1986. Obrzut. Reynolds. TX: PRO-ED.. and normal b children. L.. lVechs!el'. Relationship between age and raw score increases on the Kaufman Assessment Battery for Children.. A. 1985. Kaufman.. Scales of Chil26.). 1984. A. 13-23. 33. abilities. struct validity of the K-ABC for gifted children.. 1988. Boston: Houghton Mifflin. 26. R. Sequential and simultaneous factors at ages 3-12 1/2: Developmental changes in neuropsychological dimensions. :1". Stanford. in Psycholog·y in the Schools.. Con25. Sattler. 1980.. S. Trueman. 74-81. 21. R. Keith. Publisher. 4. Obrzut. 1985. Kaufman. P. A.MO: Test Corporation of America. E. 254--259.. Hagen. 38. Sattler.. McNemar. in Clinical Neuropsychology.. J. J.. S. E. 29. Kaulman. L. for the Wechsler Preschool and Pri- N ew York: Psychological Corpo- 196 197 . A. McCallum. 22. A. Confirmatory factor analysis of the Kaufman Assessment Battery for Children: A reevaluation. D.. Circle MN : American Cuidanae Service. S3'ttler. Sattler. J. bordeline mentally'" retarded. Thorndike. 42. Z. Assessment. 1983. Strommen. 1\'1. tion and scoring manual. 28. 1983. .).. 108-'-114. 1984. 331335. It l'\agHeri. Thorudike.. Bolen. 32. 17. Lynch. 1982. McCarthy scales of children's Keyser. A.. 1.. 36. Na!Jlieri. scale: An 27. Thorndike. 41. New York: Grune and Stratton. scale: Fourth edition.20. 269-279.. ]\1. 1967.326. Kansas City. Chicago: Riverside Publishing Company. Ysseldyke. Sweetland (Eds. A~.. (5th edition). E. Sweetland (Ed. retarded. D. R.. S. children with the iVicCarthy scales. 40. 37. 19 24. Construct validity of the Kaufman Assessment Battery for Childrenwith learning disabled and mentally. in J ournal Clinical Psychology. 200-21S. P.. in Psychology 1'11 the Srliools. Salvia. A. Karnes. T.. A. San Al1to~io. Factor structure of the McCarthy Scales for children experiencing problems in school. ]\1[. }\Ierz. Bramhwaite.. Assessment of children. S. 54. V. Test critiques: volume IV. L. P. J. Clinical evaluation of yeung 22. . 34. 40. School Psychology Review. Us1eof the WISeR and K-ABC with learnina disabled ). 23. 1986 b. L.. 1984. J. Hagel}. J. A. D.. Cognitive assessment of preschool children. 22. in K. in Psyclzology in the Schools. N. in 1Jl the Schools. H. TX: Psychological Corporation. R. Stanford- -Chicago : Riverside Publishing Company. 31. 35.Binet intelligence scale: F ourtli edition. Kaufman.. E. WiHson. San Diego. 18. R. Boston: Houghton Mifflin. L. 133-141... A... 15. Binet n. 20. 417-424. in D.. The recision of the Stanf01'clBinet of the standardization data. M. 24.• Manual for the dren's Abilit1:es. "1991. in Journal of Special Education. N. Manual lzzary Scale of ration. 1984. in British Journal of Educational Psychology... Bolen. M.. in Psychology in the Schools.

interpret. desi proeedura difera aarecum de la un test la altul. interpret are cantitaticd . cum ar fi coeficientul de inteligenta (I Q). de exemplu. Referitor la v alidit ate . in mod firesc. \Vecllslel'. in special. ca posed a 0 buna validitate pr_edictiva. E. putem determina exactpozitia subiectului raport ell membrii lotului folosit pentru standardizare. Se st abileste astf el . gen I Q tot al Ia testul vVPPSI-R.oi testele de masurare a dezvoltarii este aceea ca cele dintai sunt Ioarte bine realizate din punet de vedere tehnic. Nivelul de incredere acordat acestor instrument e este net superior Iata de eel acordat testelor demasurare a dezvoltarii.ri. 0. in I ournal of School Psychology. 18. este de doua feluri : 1. o alta deosebire foarte importarrta dintre testele de inte1igenta :. 154-162. respectiv. In baza rezultatelor obtinute in urma utilizarii acestor instrumente psihodiagnostice se calculeaza indicatori sintetici ai dezvoltarii cognitive. ele au dovedit. cat si la norme. Pentru dcterrninarea valorii acestor indici. -Watkins. J.>1 scolare. la randul ei. existan~ mari valori ale corelatiilor dintre rezultatele la teste ~1 achizitiile ulterioare. i-nter. Testele de inteligenta folosite perrtru prescolari sunt teste raportate la nOITI:le. pentru I Q total media ~istandard.J . 44. 'inclusiv performantele prescolare . \Viehe. D. incluzand 0 buna baza materiala. desi el nu a facut parte din acesta (deasupra medici. altele la norme si altele atat la criteriu. Factor analysis of the McCarthy Scales of Children's Abilities on preschool children. manuale tehnice etc.r~ st. ealcularea unor indici ai dezv~1tarii cognitive. care.. de regul~t) scorurile obtirrut e de copil sunt raportate l a norme. testele de inteligenta fac si ele parte din categoria instrumentelor folosite pentru masurarea dezvoltarii psiho-comportamentale a prescolarilor.n~~in lotu! de st aridardiz.are. San Antonio: The Psychological Corporation. global sau partial. ocupata de copil in cadrul e~a. Interpretarea cantitativa este predominant de n~tu. ai inteligentei. :M. Cunosdmd din cadrul rnanualului. fiecare dintre teste oferind posibilitatea calcularii unar indici glob ali . Mai to-ate sunt standardizate. 2. in dreptul mediei etc-).43.. • pretare calitaiiud.ntionului. n Limp ce testele pentru rnasui rarea dezvoltarii sunt raportate la eriteriu.area rezultatelor. Wechsler preschool and primary scale of intelligence .atrca si ea presupune. CONSIDI~RATn ~I RECOJ\IANDARI PRIVllVD APLICAREA TESTELOR DE INTELIGENTA FE COPIH PRE~COllARI A~a dupa cum a mai fost precizat. daca la \VPPSl-R un copil obtine un I Q total 115 199 . in ~pecial.2. Dupa ce a fost aplicat un test de inteligenta urmeaza. Cele mai multe (Entre ele au un "echipament" mult mai bogat.revised. Asadar. folosindu-se esantioane rcprezentative pentru populatia vizata ias normele sunt in general revizuite. care este. Informatiile incluse in cadrul manualelor si manualelor tehnice scot in evident a faptul ca testele de' inteligenFt corespund in mare masura cerirrtelor privind fidelitatea si naliditaiea. deosebirea principala constand in f aptul ca ele mascara un anurnit aspect al dezvoltarii si anume. dezvoltarea coguitiviL Obiectivele urmarite de aceste teste sunt precizate chiar din denumirea lor. 1989. 3. indexul dezvoltarii generale cognitive (lCG) etc. respectiv la modul de grupare a rezu~tatelor obtin~te de copiii cup.. sub medie.

Manualele testelcr. analiza si interpretarea cantit ativa pot cobora si mai mult ..0 diferenta de 12-17 punde intre scorurile a.. cantitativa ~i calitativa. Desigur. se urmareste determinarea "puterilor" si "limit elor " diferitelor arii ale dezvoltarii cognitive. mforrn a ti a furnizata In cadrul manualu1ui testu1ui privind er oarea standard a . in a1 doilea rand. cuprind valori limit a a difererrtei dintre scorurile diferitelor arii (subscale) pentru ca acestea sa fie considerate semnificat. .ive.ila este. obtinut e Ia un test de catre copiii de 0 anurnit. in baza aceleiasi logici si anume. in urma transformarii lor) si in functie de rangwri ceniile si echiuaScorurile echivalent e varstei sunt derivate prin calcu. in urma unor laborioase studii statistice. . pe de 0 parte.18 puncte (depinzand de varsta copilului) intre scorurile Ia subscalele procesarii secventia1e si subsca1ele procesarii simultane. inseamna . de a det ermina contributia specifica a subtestului 1a valorile globale obtinute si..icompararea scorurilor Ia subscale. cat i. putem aprecia ca el are 0 valoare a coeficientului de inteligenta rn ai mica dedit 16 din copiii cuprinsi in lot. Sau.erpretarii cantitative il constituie analiza i.media 100 iar deviatia vst andard ). pentru testul K-ABC. cum i se lTIaI care este de fapt estirn area carrtit atii erorii asociate unui anumit scor obtinut si care variaza in functie nivelele de incredere luate in consideratie (obii. 1998) sau "banda erorii". nivelul de semnificatie hind in mod obisnuit . de a determina posibilitatile sau lirnitele manifestate de copil in acea arie a dezvoltarii vizat e de subtestul respectiv. daca scorul mediu al unui copil de 5 am Ia un test ~este 12. 0 difererita de 7 -8 puncte intre media scorurilor Ia un index si fiecare din cele 5 scoruri ale indexului obtinute 1a te~tul McCarthy. Raportand rezult atele copilului Ia un test atilt la norrne (etalon). mai mare 84 din copiii cuprinsi In lotul utilizat pentru etalonare.a exernplu.iIa scorurile eehivarstei este posibil ea pozitia copilului nu fie Foarte ut.riilor dezvoltarii cognitive luate in consideratie de Bateria Stanford-Binet: IV. se urmareste deterrninarea contributiei fiecareia din subscale Ia conturarea valorii scorului tot'al al testului (indieele global a1 dezvoltarii cog:niti'i/e) $1. spre exemplu : . de asernenea . c. AsHe}.05. el are 0 v aloare a coeficientului de inteligenta. totodata. pe de alta parte. / Spre deosebire de scorurile standard. deoarece practica psihodiagnostica a demonstrat faptul ca cu cat varst a copilului este mai midi. v a prirni un scor echivarstei de 5 ani. scorurileobtinute in urma aplicarii testelor pot fi descrise (desigur. prima 201 .0 diferenta de peste 11 puncte dintre scorurile I Q la scala verbalasi scala de performanta pentru testul WP:PSI-R. (Spatz.0 diferenta de 12 .nuit intre 68 si 99 Desi cadrul rnanualului testului sunt incluse informatii pozitive referitoare la validitatea predictiva.iva privind rezultatele ulterioare la testele scolare este mai modesta. 200 Uri a1taspect a1 int. la nivelul scorurilor subtestelor. eu atat m ai mult valoarea p redict.. at unci pentru orice copil care la acest test scoru1 12. In primul rand. rezultatele obtinut e de copil 1a test trebuie interpretate cu foarte mare precautie. s I'n unele lucrari rornanesti de psihodiagnostic a existat 0 anumita pozitie restrictiva in utilizarea celor dona tipuride interpretari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful