Caracterizarea Smarandei din lucrarea ,,Amintiri din copil rie de Ion Creang

Ion Creang , un mare scriitor român, este recunoscut datorit basmelor, pove tilor i povestirilor sale. m iestriei

El este considerat a fi unul dintre reali tii literaturii române mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din Copilarie. Personajul principal în aceast acestuia. lucrare este Nic , iar Smaranda este mama

Smaranda Creang e o femeie simpl , o ranc de la munte, ne tiutoare de carte. Ea se înscrie în imaginea tradi ional a femeii din mediul rural: cre te o droaie de copii i se ocup de toate treburile gospodariei . Este o femeie harnic , istea , dornic de înv tur i n zuind s asigure copiilor o via mai bun . De i e înglodat în treburi, ea gase te timp s înve e, s citeasc o dat cu b iatul ei mai mare. De aceea, copilul vede în fiin a care i-a dat via o adevarat ,,zei ,, de unde i acea atitudine de venera ie pentru mama sa, realizat printr-un adev rat imn filial, prezent în urmatorul fragment: "A a era mama în vremea copilariei mele, plin de minun ii, pe cît mi-aduc aminte; i-mi aduc bine aminte, caci bra ele ei m-au leg nat... i sînge din sîngele ei i carne din carnea ei am împrumutat, i a vorbi de la dînsa am înv at." Pentru tot ce i-a transmis, copilul este recunosc tor. Î i iubea copii, dar nu- i ar ta mereu sentimentele, ba dinpotriv este mereu autoritar i dur dac este nevoie, S nu m faci, ia acu , s ieu cule erul din ocni i s te dezmierd cît e i de mare! . De i este personaj episodic, este important pe parcursul întregii opere. Cel mai apropiat de sufletul ei r mîne Nic , primul n scut, asupra c ruia revars o imens dragoste matern . Cînd copilul se lovea, Smaranda b tea p mîntul, peretele sau lemnul care pricinuise durerea copilului i suferin a i se alina.

În Amintiri din Copil rie Smaranda, mama lui Nic este caracterizat prin dou modalit i : direct i indirect. Direct este caracterizat de c tre autor care este i personajul acestei lucr ri : ,, Ea cu adev rat tia a face multe i mari minun ii: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru i ab tea grindina în alte p r i, înfingând toporul în p mânt, afar , dinaintea u ii; închega apa numai cu dou picioare de vac , de

dragul mamei! vezi c tat -t u e dus la coas . de care m p leam la cap.se încrucea lumea de mirare.. i îndat -mi trecea durerea. în vatra focului.. i îndat -mi trecea durerea.. ranc : .. tu mai las drumurile i stai lâng m muca. cu degetul îmb lat. surprinde elemente ce înf i eaz chipul unei adev rate. când vuia în sob t ciunele aprins. despre care se zice c te vorbe te cineva de r u.. care se zice c f ce a vânt i vreme rea.. s se mai potoleasc du manul. mai în grab .. Smaranda este caracterizat i indirect.. i eu asemene nu -mi v d capul de trebi. tii col . zicând: Cum nu se deoache c lcâiul sau gura sobei. b tea p mântul. sau peretele. purta haine modeste Dup limbaj care este foarte colorat. . . ca s nu. Portretul fizic.. Nic ... na!. de care m p leam la cap. harnic . lua funingine de la gura sobei. zicând: Na... In concluzie a ad uga c Smaranda este individualizat î n special prin h rnicia i dragostea ei de mam . . putem aprecia c ea face parte din rîndurile rancilor care avea o libertate deplin a vorbirii. sau peretele. i mai mult decât atâta: oleac ce nu-i venea mamei la socoteal c ut tura mea. dup fapte cînd ea putea deveni aspr : . i nu puteam adormi pîn ce era nevoie biata mam s ne dea cîteva palme prin cap i talpangele la spinare . om noas .. zicând: Na. de-i f evi i leag n copilul.. i-l buchisa cu cle tele. b tea p mântul. rance Portretul moral este cel al unuli personaj exponen ial care sintetizeaz tr s turile unei femei de din mediul rural : . la mân sau la picior. c ci se scutur ov sul cela pe jos. ca pentru tine! . realizat...i pr p deasc odorul!. Dup vestimenta ie se observ c ea era o simpl cum se port la noi în sat. sau când iuia t ciunele. nec tînd la faptul c copilul ei nu o ascult . bun . la mân sau la picior. a a s nu mi se deoache copila ul i-mi f cea apoi câte-un benchi boghet în frunte. pu in tin din colbul adunat pe opsasul înc l rii ori. ea oricum continu s -l iubeasc i s in la el : ... un accent special este pus pe dîrzenia cu care î i urm re te ambi ia de a-l vedea pe Nic preot. îndat preg tea.... Era i bînd : . i altele multe înc f cea. sau vrun lemn. mama îl mustra acolo. sau vrun lemn. c -apoi i eu i-oi lua de la F lticeni o p l riu cu t sma -o cur lu de cele cu chimeri. na!.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful