Capitolul I

INTRODUCERE

1.1. DEZVOLTAREA METROLOGIEI DIMENSIONALE

Dezvoltarea explozivă a microelectronicii şi informaticii,
realizarea sistemelor flexibile de fabricaţie, implementarea unor
tehnologii noi, de vârf, a permis realizarea unor produse tot mai
complexe, realizate prin procese tehnologice greu de ţinut sub control
prin metodele tradiţionale. Astfel s-a impus o nouă abordare a
sistemelor de producţie punându-se la punct sistemele integrate de
producţie cu ajutorul calculatorului – Computer Integrated
Manufactury – CIM, în cadrul cărora un subsistem important îl
reprezintă cel al calităţii asistate de calculator – Computer Aided
Quality – CAQ.
În cadrul sistemului QM (Quality Management) tehnica
măsurării este o parte componentă indisolubil legată de procesul de
obţinere a produsului finit. Progresul tehnicilor de măsurare trebuie să
ţină pasul cu dezvoltarea tehnicilor de prelucrare, având în vedere că
procesul de măsurare, adică de estimare a calităţii execuţiei, este faza
finală în realizarea produsului finit care îşi pune decisiv amprenta
asupra modului în care s-a desfăşurat prelucrarea. Oricât de precis am
reuşi să prelucrăm un produs, dacă nu ştim să-l măsurăm cel puţin la fel
de precis, investiţia făcută în prelucrare este inutilă, produsul fiind
estimat şi apreciat la nivelul controlului tehnic. Acestea sunt motivele
pentru care pe plan mondial, în industria avansată, s-au investit sume
uriaşe pentru dezvoltarea şi implementarea unor metode, dispozitive,
aparate de înaltă precizie, care alături de metodele dezvoltate de
prelucrare, să producă saltul calitativ dorit de toţi producătorii. Salturile
care se produc cu o frecvenţă din ce în ce mai mare, pe lângă aspectul

9
 INTRODUCERE

fericit de creştere a nivelului tehnic, mai produc şi sufocarea

producătorilor cu mai puţină forţă financiară, având în vedere că noile
echipamente sunt în general foarte scumpe. A avea tehnologie de
prelucrare, respectiv de măsurare, de ultimă oră este un lux foarte
scump pe care şi-l pot permite doar marile firme, marile concerne care
impun politica tehnologică în lume. Mai mult chiar, precizie ridicată
înseamnă şi preţ de cost ridicat, din acest motiv introducerea tehnicilor
sofisticate de măsurare trebuie făcută cu mult discernământ pentru a nu
ridica inutil şi exagerat preţul de cost al produsului. Alegerea
echipamentului de prelucrare şi măsurare trebuie făcută strict la nivelul
preciziei produsului cerut.
Dezvoltarea metrologiei dimensionale (Fig.1) este evidentă în
special în ultimii douăzeci de ani, când implementarea calculatorului în
tehnicile de măsurare a devenit o realitate din ce în ce mai frecventă

Instrumente de măsură

Şublere cu vernier
0,1mm
Comparatoare mecanice
0,01mm
Comparatoare optice
1µm 5µ
µm
Comparatoare electronice
0,1µm 0,5µ
µm Instrumente de măsură cu
Laser
0,01µm
0,05µ
µm
0,001µm(1nm)
Microscop electronic cu scanare
0,3pm
1900 1920 1940 1960 1980 1990 2000 Anul
[OSA99]
Fig.1.1. Dezvoltarea metrologiei dimensionale

Zeci de milioane de dolari din vânzările din lumea întreagă

depind anual direct de instrumentele şi tehnicile de măsurare.
Cercetările din laboratoare asigură piatra de temelie pe care se sprijină
societatea modernă. Telefoanele celulare, air bag-urile, maşinile fax,
maşinile pentru jocurile video etc., necesită măsurări ale unor cantităţi
de multe ori mai mici decât poate ochiul omenesc să sesizeze, sau unele
măsurări precise de tensiune, frecvenţă, viteză, presiune, radiaţii şi
10
 INTRODUCERE

temperatură. Cercetările de laborator caută să îmbunătăţească continuu

modul de măsurare a acestora, un proces care este parte integrantă a
responsabilităţii constituţionale a oricărui guvern.
În anul 2000 companiile industriale au vândut în întreaga lume
bunuri în valoare de mai mult de 100 miliarde dolari şi piaţa mondială
cere într-un ritm din ce în ce mai alert producători care să demonstreze
că produsele lor respectă standardele specifice înainte de a fi
cumpărate. Pentru multe produse obişnuite exportate, guvernele
naţionale acceptă teste ale conformităţii produselor cu standardele în
vigoare, numai dacă un laborator naţional de metrologie certifică
calitatea testelor.

1.2. Locul şi importanţa măsurărilor şi controlului în

asigurarea calităţii

Metrologia, ştiinţa măsurărilor şi inspecţia sunt funcţii de control

care leagă calitatea proiectării de calitatea conformanţei. Inspecţia are
rolul de a ajuta la evaluarea conformităţii sau neconformităţii
produsului cu specificaţiile, asigurând raportarea din timp a
deficienţelor care apar în procesul de producţie. Având în vedere că
deciziile privind calitatea se bazează pe inspecţie şi măsurare, e uşor de
sesizat posibilitatea apariţiei de consecinţe nedorite în cazul în care
acestea nu sunt cunoscute şi aplicate corect.
Inspecţia este “judecătorul” conformanţei produsului cu
specificaţiile, lansând feedback-ul necesar asigurării calităţii la
producător. Inspecţia a fost totdeauna o parte vitala a fabricaţiei până la
revoluţia industrială; de altfel rolul acesteia s-a schimbat dramatic de-a
lungul timpului. Până la revoluţia industrială inspecţia nu era o funcţie
separată a fabricaţiei, muncitorii fiind fabricanţi şi controlori, aceştia
fiind complet responsabili de calitatea produselor fabricate. Producţia
de masă şi apariţia interschimbabilităţii au făcut din inspecţie o
necesitate. Rolul compartimentului de inspecţie (control) era acela de a
separa produsele bune de cele rele, de a asigura compartimentul de
montaj că numai subansamble conforme vor echipa produsul final.
Controlorii deveneau astfel “poliţişti” care aveau rolul de a-i “prinde”
pe cei care greşeau, adică muncitorii care nu produceau calitatea
impusă. Inspecţia tradiţională se baza pe controlul parţial sau total
începând cu intrarea materialelor sau semifabricatelor şi terminând cu

11
 INTRODUCERE

produsul final, având prevăzute controale off-line pe linia de producţie.

Acest procedeu nu avea la bază nici o formă de apreciere a furnizorului,
o cuantificare a încrederii în capacitatea acestuia de a furniza produse
conforme, subansamblele neconforme fiind returnate. Această muncă
consuma timp, iar costurile acesteia se adăugau produsului final fără a
adăuga valoare acestuia. Din păcate, eficienţa controlului era scăzută,
iar relaţiile personale dintre controlor şi muncitori se depreciau. De cele
mai multe ori controlorii erau recrutaţi din rândul muncitorilor pe baza
unei promovări, aceştia având relaţii personale cu ceilalţi muncitori. O
dată cu schimbarea rolului de muncitor cu cel de controlor, apărea
tentaţia de a “închide ochii” în ceea ce priveşte calitatea unui produs
dacă acesta era produs de un “prieten”. Acest fapt avea consecinţe
nefavorabile asupra menţinerii nivelului calităţii în întreprindere.
Concepţia modernă privind controlul proceselor şi al produselor
unei organizaţii este cuprinsă în termenul “Controlul Calităţii” (Quality
Control), întâlnit în toate lucrările de specialitate mai recente. Controlul
calităţii este o funcţie foarte importantă a organizării fabricaţiei.
Aceasta are rolul de a prevedea, depista şi corecta abaterile de la
calitatea impusă. Într-o întreprindere (organizaţie) modernă, nivelul
calităţii este impus de clienţi. Există un mare număr de funcţii ale
controlului calităţii care se desfăşoară la nivele diferită ale procesului
de producţie. O distribuţie a acestor funcţii este prezentată în figura
1.2.
Calitatea este suma tuturor caracteristicilor produsului sau activităţii
care contribuie la însuşirea acestora de a îndeplini o funcţie specifică
[OSA.92].
Considerând această definiţie, este evident că procesul de control
al calităţii este procesul de reglaj prin care calitatea obţinută (efectivă)
este măsurată, comparată cu standardele şi dacă este nevoie impune
măsurile corective.
Calitatea înaltă este un mijloc important prin care o organizaţie îşi
menţine nivelul de competitivitate. Dar în procesul de fabricaţie
obţinerea calităţii impune anumite costuri (figura 1.3).

12
 INTRODUCERE

FABRICAŢIE
Calitatea Calitatea
dorită Proces 1 Proces 2 Proces n-1 Proces n obţinută
On-line On-line On-line On-line

Of-line Of-line Of-line Of-line

Control Off-line
CONTROLUL CALITĂŢII LA IEŞIRE
Fig.1.2. Distribuţia funcţiilor controlului calităţii la fabricaţie [REM.89]
Costuri

Costul total
Costul testărilor

Costul reparaţiilor

Costul minim al controlului Efort pentru testare / reparaţii

Fig.1.3. Minimizarea costurilor controlului calităţii [REM.89]

Probleme pot să apară atunci când costurile controlului calităţii

devin inacceptabil de mari. Cu alte cuvinte, obiectivul unei organizaţii
nu este acela de a realiza un control al calităţii complet integrat, pentru
că aceasta ar putea duce la cheltuieli excesive. Obiectivul cel mai
important este acela de a găsi metoda prin care să se minimizeze
cheltuielile legate de controlul calităţii (punctul A în figura 1.3).
Un sistem integrat de control a calităţii funcţionează după
următoarele principii:

13
 INTRODUCERE

• procesul de fabricaţie este ceea ce trebuie controlat, fiind parte a

buclei de control. Perturbaţiile care pot apărea la acest nivel sunt
legate de om, material, maşină şi metodă.
• sistemul de achiziţie a datelor şi măsurare a calităţii determină
valorile momentane ale variabilelor controlate.
• valorile momentane ale variabilelor sunt comparate cu setul de
valori standard definite din specificaţiile de calitate.
• pentru a corecta orice abatere de la calitatea standard, un nou set de
valori de comandă sunt calculate şi, dacă este cazul, se declanşează
o acţiune corectivă pentru a ajusta sistemul de fabricaţie.
• variabilele de comandă furnizate de controler sunt executate de
sistemul de acţionare.
Un sistem integrat de control al calităţii este prezentat în figura 1.4.

Perturbaţii: OM, MAŞINĂ, MATERIAL, METODĂ

CONTROLUL CALITĂŢII
Plan de
control

CL I E N TU L
Intrare referinţă Controler Sistem de
Standarde
+ acţionare

Fabricaţie
privind Gestionarea Planificarea,
specificaţiile, variabilelor programarea
de comandă
fabricaţia şi
dezvoltarea
- fabricaţiei

SISTEM DE ACHIZIŢIE
A DATELOR ŞI
MĂSURARE A
CALITĂŢII

Fig.1.4. Principiul unui sistem integrat de control a calităţii [REM.89]

Un aspect foarte important al controlului calităţii este timpul de

reacţie, care este timpul scurs din momentul recunoaşterii defectului şi
momentul corectării lui. Cu ajutorul echipamentelor de măsurare
moderne, supervizate de calculatoare puternice, de mare viteză, timpul
de reacţie poate fi optimizat iar sistemul de asigurare a calităţii poate fi
automatizat.

14
 INTRODUCERE

În cadrul sistemului QM (management calitativ), tehnica de

măsurare la prelucrare ocupă un rol important. Ea pune la dispoziţie
procedeele şi instrumentele necesare măsurării proprietăţilor produselor
şi a proceselor. Comparând caracteristicile măsurate cu cele dorite se
pot determina măsuri necesare în circuitul calităţii.
Tehnica de măsurare integrată în proces permite cuantificarea în
mod permanent a calităţii produselor, pentru a o reintroduce în proces
cu rol de mărime de reglare. Marele circuit de reglare (fig.1.5) se
bazează pe datele obţinute în urma controlului, adunate într-o perioadă
mai îndelungată de timp şi care servesc la reglarea calităţii prin
dezvoltare, proiectare, prin planificarea calităţii, a prelucrării şi a
controlului.
Bucla mare de reglare
Furnizor
Dezvoltare Planificarea
proiectare Plan de lucru
activităţii
planificarea Punctele slabe la
prelucrare
Caracteristici

Plan de control
Planificarea
critice

controlului

Prelucrare
Prelucrarea pe termen
lung a datelor Conducerea controlului Aparat de
controlate
măsură
Datele de calitate
referitoare la
caracteristici produs
proces
Părţi verificate (controlate)
Fig.1.5. Aparat de măsură în bucla mare a fabricaţiei [CVT.98]
Măsurarea este un proces în care mărimea măsurată este
comparată cantitativ cu o mărime de referinţă de acelaşi tip. Pe post de
mărime de referinţă se utilizează o măsură (materializată) care
reprezintă unitatea sau părţi ale acesteia. Prin procesul experimental de
măsurare se individualizează mărimea măsurată ca multiplu sau parte a
unităţii.
15
 INTRODUCERE

Din rezultatele unei măsurători pot fi trase concluzii diferite:

• privind calitatea obiectului măsurat (de exemplu, dacă piesa este
utilizabilă, dacă este rebut sau poate fi corectată, dacă în prima sau
a doua selecţie etc.);
• privind starea procesului de prelucrare (de exemplu, dacă procesul
este adecvat, starea maşinii-unelte, reglarea parametrilor
procesului, alegerea sculei);
• referitor la capacitatea furnizorului de a fabrica produse cu
caracteristicile cerute.
Conform E DIN 1319, o instalaţie de măsură (fig.1.6.) cuprinde
toate componentele unui aparat de măsură care servesc la:
- preluarea mărimii de măsurat:
- transmiterea şi adaptarea semnalului de măsură (prelucrarea
semnalului de măsură);
- compararea cu măsura materializată;
- indicarea valorii măsurate.

Aparate auxiliare,
Alimentare cu energie

Intrare Ieşire
Traductor de Prelucrarea Comparare cu
semnal Semnal semnalului Semnal
măsura
Mărimea Valoarea
de de materializată
de măsurată
măsură măsură (etalon)
măsurat

Fig.1.6. Dispozitiv de măsură [CVT.98]

Istoria evoluţiei tehnicii demonstrează că fiecare nivel nou de

precizie atins în măsurări, fiecare metodă nouă de măsurare şi fiecare
domeniu nou de mărimi susceptibile de a fi măsurate deschid noi şi
imediate posibilităţi şi perspective atât în scopuri ştiinţifice, cât şi în
scopuri practice. Acest fapt explică evoluţia rapidă, transformările
spectaculoase prin care trece construcţia sistemelor de măsurare.
Diversitatea senzorilor şi traductorilor, perfecţionarea aparatelor şi

16
 INTRODUCERE

metodelor de măsurare, introducerea tehnicii de calcul în lanţul de

măsurare sunt doar câteva din direcţiile de dezvoltare ale domeniului.

1.3. Managementul calităţii şi transmiterea datelor

În ultimul deceniu un domeniu mult cercetat îl constituie achiziţia,

prelucrarea şi transmiterea datelor în sistemele de producţie. Tot mai
mult literatura de specialitate abordează subiecte legate de sisteme de
achiziţie a datelor, de prelucrare a acestora, de stocare sau transmitere a
lor. Cu certitudine se poate afirma că cererea de sisteme flexibile este
într-o continuă creştere.
Transmiterea datelor în sisteme CAD/CAQ (Computer Aided
Design/ Computer Aided Quality) în producţia automată flexibilă este
posibilă având ca bază un sistem de măsurare cu ieşire digitală şi un
sistem de achiziţie a datelor, acestea fiind integrate într-un sistem
computerizat (Fig.1.7.)
Interfaţă Sisteme de
CAD – Programul principal standard a măsurare digitale
sistemului de
măsurare
disponibil Maşină de măsurat
în coordonate
SISTEM CAD
Modelul piesei
• Modelare Sisteme de
• Design BAZA măsurare video
• Ghid al DE Program de
utilizatorulu DATE măsurare CAQ
Interfaţă grafică
Sistem grafic Interfaţă
standard a
Interfaţă sistem de măsurare sistemului
Staţie grafică grafic
Model grafic
Interfaţă utilizator
Utilizator CAD Program
grafic CAD

Fig.1.7. Interfaţe CAD/CAQ [PFE.93]

17
 INTRODUCERE

Sistemele CAD/CAQ combină funcţii importante ale ingineriei,

proiectării, inspecţiei şi managementului calităţii într-un tot unitar
având multiple avantaje:
o stabilirea geometriei piesei împreună cu toleranţele specificate;
o alegerea toleranţelor economice;
o selectarea pieselor în vederea inspecţiei;
o planificarea inspecţiilor în funcţie de etapele măsurărilor;
o generarea datelor de control pentru măsurarea automată;
o alegerea datelor de control;
o managementul programului de măsurare;
o transferul datelor achiziţionate;
o analiza şi evaluarea statistică a datelor măsurate;
o realizarea programului de corecţie feedback.
Pentru toate aceste funcţii interfaţele la sistemele CAD sunt foarte
importante, acestea făcând posibilă legătura dintre diferitele module ale
sistemului. Interfaţele sunt alese în funcţie de scopul dorit:
o formatarea datelor,
o structurarea datelor,
o stocarea temporară sau permanentă a datelor.
Astfel există interfaţe pentru baze de date, pentru programare,
grafice, utilizatori şi instrumente. Legătura CAD/CAQ trebuie să
includă toate informaţiile date în desenele tehnice, dar este mai util să
se definească un model al piesei incluzând informaţii orientate privind
măsurarea acesteia.
Pentru piesele standard, rezultate din intersecţii ale corpurilor
geometrice de bază, cilindri, sfere, conuri, etc., este util să se adopte
dimensionarea şi tolerarea vectorială. Pentru măsurarea suprafeţelor
complexe, în sistemul CAD/CAQ, măsurarea în coordonate este cea
mai indicată.

18