P. 1
Osho - Samanta de Mustar - Vol2 - Cap18

Osho - Samanta de Mustar - Vol2 - Cap18

|Views: 539|Likes:
Published by peterboy6969

More info:

Published by: peterboy6969 on Mar 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/17/2013

pdf

text

original

Samanta de mustar – volumul 2

OSHO
Capitolul 18 Sa navighezi prin ape tulburi Cel de-al optsprezecelea aforism suna astfel: Simon Petru a spus: “Maria nu ar trebui sa ne insoteasca, intrucat femeile nu sunt demne de viata.”. Iisus a raspuns: “Asculta! Eu am s-o conduc si am sa fac din ea un barbat, pentru ca si ea sa devina un spirit viu, asemeni voua, barbatilor. Caci orice femeie care va deveni barbat va intra in imparatie.” Astazi vom naviga in ape tulburi. Sunt multe lucruri care trebuie intelese. Nu ascultati vocea prejudecatilor, caci acestea nu fac decat sa tulbure intelegerea. Mai intai de toate, trebuie sa precizam ca barbatul difera fundamental de femeie. Ei sunt perfect opusi. Principiile care seamana nu se atrag, caci fiecare este deja familiarizat cu celalalt. Pentru un barbat, femeia reprezinta o lume necunoscuta. Ea il atrage, il provoaca, il invita. In el se naste o curiozitate, dorinta de a cerceta mai profund acest fenomen. Pentru femeie, barbatul reprezinta o lume necunoscuta. De aceea, in universul unui barbat Dumnezeu patrunde in forma unei femei, caci el reprezinta intotdeauna necunoscutul. Pentru femeie, divinitatea va avea o forma masculina, din acelasi motiv. Primul lucru pe care trebuie sa il intelegeti este ca cei doi sunt complet diferiti. Mai mult, ei sunt opusi. Nu putem spune insa ca unul este mai presus decat celalalt. Ei sunt egali, dar cu semn opus. Intre ei exista o diferenta, o opozitie, o polaritate, dar nu sunt inegali. Doi opusi sunt intotdeuna egali; altminteri nu ar putea fi opusi. Al doilea lucru pe care trebuie sa il intelegeti este ca trupul feminin serveste unui scop complet diferit fata de cel masculin. Din punct de vedere biologic, fiziologic si chimic, el are o functie complet diferita. Diferenta este atat de mare, incat nu o poti intelege decat daca patrunzi pe nivelele cele mai profunde ale lumii biologice. Cele doua trupuri par sa apartina unor lumi diferite. Femeia este inzestrata cu un pantec. Insusi cuvantul femeie (nota editorului: woman in engleza) provine de la barbat (nota editorului: man in engleza) plus cuvantul pantec (nota editorului: womb in engleza). Pantecul este partea cea mai importanta a femeii, caci din el urmeaza sa se nasca o viata noua. Intregul fenomen al vietii trece prin el. Pantecul feminin reprezinta insasi poarta de intrare in aceasta lume. Din cauza lui, femeia trebuie sa fie receptiva; ea nu poate fi agresiva. Un pantec nu poate fi niciodata agresiv; el trebuie sa primeasca, sa fie deschis. Reprezinta o invitatie adresata necunoscutului. Pantecul este gazda, iar barbatul reprezinta oaspetele. Dat fiind ca pantecul reprezinta fenomenul central al fiziologiei feminine, intreaga psihologie a femeii difera de cea a barbatului. Ea nu este agresiva, cercetatoare, nu isi pune intrebari, nu se indoieste, caci toate aceste lucruri fac parte dinlumea agresivitatii. Atunci cand te indoiesti, cand doresti sa cercetezi, pornesti in cautare. Femeia asteapta sa

fie cautata. Ea nu preia niciodata initiativa. Nu face decat sa astepte, si poate astepta la infinit. Este important sa intelegeti acest proces, caci in el consta toata diferenta. Atunci cand o femeie patrunde I nlumea religiei, ea trebuie sa urmeze o alta cale decat barbatul. Barbatul este agresiv, se indoieste, cerceteaza, incearca sa invinga obstacolele, se rataceste, apoi revine pe cale. El este nevoit sa aiba acest tip de comportament, pentru ca exista in jurul samantei sale, care este de natura agresiva. Intregul lui corp este construit in jurul unei sexualitati care nu doreste decat sa caute, decat sa penetreze. Toate armele pe care le-au creat barbatii, inclusiv bomba atomica, nu sunt decat proiectii ale sexualitatii lor agresive, ale penisului. Sageata, glontul, bomba – toate penetreaza, isi cauta tinta si o sfarteca. Chiar si mersul pe luna… O femeie nu poate decat sa se amuze gandindu-se: “Ce prostie! De ce sa te duci pe luna?”. Barbatul considera insa ca merita sa isi riste viat, caci si aceasta este un fel de penetrare, o penetrare in misterele vietii. Cu cat scopul este mai indepartat, cu atat mai atragator i se pare. Barbatii sunt cei care au ajuns pe Everest, pe luna, dar nimic nu ii satisface. Ei doresc sa mearga mereu mai departe. Nimic nu ii poate impiedica sa plece in cautare. Daca au descoperit ceva, acesta nu ii mai intereseaza. Ei doresc sa patrunda mistere din ce in ce mai indepartate, de parca intreaga natura ar fi o femeie pe care ei o penetreaza, ca sa o cunoasca. Barbatii au creeat stiinta. Nici o femeie nu are o minte profund stiintifica, pentru ca ii lipseste agresivitatea. Ea poate fi o visatoare, caci a visa inseamna a astepta, deci face parte din lumea pantecului. Femeia nu poate fi logica, deci nici om de stiinta. Logica este agresiva. Femeia nu poate fi sceptica, nu se poate indoi. In schimb, poate avea incredere, poate fi credincioasa, lucru firesc, caci face parte integranta din lumea pantecului. Intregul ei corp este construit in jurul pantecului, astfel incat acesta sa poata supravietui. Corpul feminin nu este decat un instrument natural menit sa apere pantecul. Natura este interesata mai intai de toate de pantec, caci acesta este poarta prin care patrunde viata in existenta. Acest mecanism da femeii o orientare complet diferita. Pentru ea, religia poate fi o poveste de iubire, nu o cautare a adevarului. Insasi fraza “cautare a adevarului” este de natura masculina. Femeia isi poate astepta iubitul. Dumnezeu ii poate fi fiu sau sot, dar nu il poate concepe sub forma de adevar. Suna atat de arid, de lipsit de poezie. Ai zice ca in acest cuvant, “adevar”, nu exista viata. Pentru barbat, nu exista alt cuvant mai semnificativ. El spune: “dumnezeu este adevarul, iar atunci cand cunosti acest adevar, ai cunoscut totul.”. Calea barbatului este aceea de a cuceri. Natura trebuie cucerita. Aceste distinctii au creat intotdeuna o problema serioasa. Buddha s-a confruntat cu ea, caci intreaga metoda practicata de el era de natura masculina. Insasi ideea de a concepe o metoda tine de agresivitate. Stiinta reprezinta o agresivitate, yoga de asemenea – caci intregul effort consta in a penetra misterul, dizolvandu-l prin cunoastere. Intregul effort consta indemistificarea universului. Asta inseamna sa cunosti: sa spulberi misterul. Pana cand misterul nu va disparea, barbatul nu isi va gasi odihna. Universul trebuie demistificat, totul trebuie cunoscut, nici un secret nu mai trebuie sa ramana secret. De aceea, toate tehnicile spirituale au fost concepute de barbati: Buddha a fost barbat, Iisus a fost barbat, Zarathustra a fost barbat, Mahavira a fost barbat, Krishna a fost barbat, Lao Tse a fost barbat. In istorie nu a existat nici o femeie care sa conceapa metode comparabile cu ale lor. Au existat femei care au atins iluminarea, dar nici chiar ele nu au

creat astfel de metode, desi le-au urmat. Le-ar fi fost imposibil, caci pentru a crea o metoda, o tehnica, o cale, ai nevoie de o minte agresiva. Femeile pot astepta, si pot astepta la infinit, caci rabdarea lor este nesfarsita. Acest lucru este normal, caci ele trebuie sa poarte in pantecul lor copilul timp de noua luni. Acesta devine cu fiecare zi care trece tot mai greu, iar sarcina tot mai dificila. Ele trebuie sa aiba rabdare, caci nu au ce sa faca altceva. Trebuie sa isi iubeasca povara, sa astepte si sa viseze la momentul incare copilul se va naste. Priviti femeile care urmeaza sa nasca. Cu fiecare zi care trece, ele devin din ce in ce mai frumoase, caci in timp ce asteapta, infloresc. Ele dobandesc o gratie speciala, sunt inconjurate de o aura maternacare le distinge de celelalte femei, caci aceasta este apogeul lor. Corpul lor indeplineste functia de baza pentru care l-a construit natura. De aceea femeile infloresc in aceasta perioada. Priviti visele lor: nici o femeie insarcinata nu isi poate imagina ca va da nastere unui copil banal. Ele viseaza intotdeauna la un copil cu totul special. Istoria a pastrat cateva din visele anumitor femei. In India exista traditia ca visele unei femei care da nastere unei fiinte iluminate sa fie inregistrate si pastrate. De aceea, s-au pastrat visele mamei lui Buddha, ale mamei lui Mahavira. Personal, am banuiala ca la fel viseaza orice mama. Chiar daca visele ei nu sunt inregistrate de nimeni, orice femeie viseaza ca va da nastere unui zeu, unui Budhha, unui Iisus, unui copil unic… Acest lucru este normal, caci odata cu copilul renaste ea insasi. Atunci cand se naste un copil procesul este dublu: nu se naste numai copilul, ci si mama. Inainte, aceasta era doar o femeie obisnuita, dar acum ea devine o mama. Pe de alta parte, se naste copilul, pe de alta parte se naste mama. Iar o mama difera fundamental de o femeie obisnuita. Intreaga ei existenta devine calitativ diferita. Inainte era sotie, era iubita, dar acum acest lucru devine dintr-o data mai putin important pentru ea. Dupa nasterea copilului, ea patrunde intr-o dimensiune noua. Asa se explica de ce barbatilor le este intotdeuna teama de copii. Nici un barbat nu se omoara dupa copilul sau (asa cum ar face-o mama), pentru ca aceasta reprezinta o a treia parte in relatia sa de cuplu. Mai mult decat atat, el devine centrul relatiei. Dupa ce ii da nastere, femeia numai este aceeasi sotie ca inainte; ea devine diferita. Daca sotul doreste sa faca dragoste cu ea, el trebuie sa devina la fel ca un copil, ca un fiu, caci femeia nu mai vede lucrurile la fel ca pana atunci. Singurul lucru care ii ramane barbatului este sa devina la fel ca un copil pentru ea. Numai asa ii poate recastiga dragostea. In caz contrar, toata iubirea ei se va orienta catre noul nascut. O femeie care a devenit mama se afla la apogeu. Barbatul nu mai inseamna mare lucru pentru ea; el a fost doar un instrument pentru ca ea sa poata deveni mama. Priviti cat de mare este diferenta: femeia nu asteapta decat sa devina mama. Ea se foloseste de barbat numai pentru a-si atinge acest scop. Pentru barbat, copilul nu reprezinta un obiectiv. El isi doreste inainte de toate o iubita. Daca apar copii, acestia reprezinta un simplu accident. Trebuie sa-i tolereze, nu are ce face, dar ei sunt doar niste obiective pe marginea drumului, nu destinatia finala. Aceasta diferenta se resimte si in privinta cailor pe care merg cei doi catre Dumnezeu. Mii de femei au fost interesate de Buddha si au dorit sa intre pe calea lui, sa fie initiate, dar Buddha s-a opus.el stia ca metoda sa era prin excelenta masculina, iar tolerarea femeilor ar fi dus de rapa intregul sistem pe care l-a creat. In cele din urma, a cedat, caci era un om plin de compasiune, iar femeile faceau presiuni asupra lui. El a inceput sa le initieze, dar a declarat cu tristete: “Religia mea ar fi trebuit sa dureze cinci

mii de ani. Acum, nu va mai putea ramane o forta vie decat timp de cinci sute de ani.”. In sistemul lui a intrat principiul opus, care avea sa transforme totul intr-un haos. De altfel, exact asa s-au petrecut lucrurile. Budismul a disparut din India dupa cinci sute de ani. El nu si-a pastrat forta vitala, caci atunci cand o femeie intra intr-un sistem masculin, odata cu ea apar problemele. Ea isi aduce cu sine intreaga feminitate, care neutralizeaza principiul masculin care sta la baza sistemului. Iisus a fost chiar mai plin de compasiune decat Buddha. El nu a fost un sovin masculin; nu a favorizat barbatul in detrimentul femeii. Metoda sa poate fi folosita de ambele sexe. Din pacate, biserica a pierdut aceasta metoda, iar barbatul care a creat aceasta biserica a fost chiar cel care i-a pus lui Iisus intrebarea legata de femei: Simon Petru. Simon Petru a spus: “Maria nu ar trebui sa ne insoteasca, intrucat femeile nu sunt demne de viata.”. Biserica crestina a ramas pana astazi misogina. Ea a creat manastiri numai pentru barbati, in care femeilor nu li se permite nici macar sa puna piciorul. Clerul a privit intotdeuna femeile ca pe principala cauza a raului. Ceea ce nu cunosti ti se pare intotdeuna rau, caci nu-l poti intelege. Ceea ce intelegi este usor de controlat. Femeia ramane insa intotdeuna un mister pentru barbat, caci de indata ce intra in viata lui ea incepe sa-l domine, iar dominatia ei este extrem de subtila – nu te poti revolta cu usurinta impotriva ei. Barbatii s-au temut ntotdeuna de aceasta dominatie. De aceea, cei care doresc sa descopere un secret al naturii sau al lui Dumnezeu isi propun sa evite femeile, caci de indata ce acestea intra in viata lor, ele incep sa domine totul. Mai mult, doresc intreaga atentie a barbatului. Ele nu isi doresc nici un concurent, nici chiar pe Dumnezeu, nici chiar adevarul. Gelozia lor nu exclude pe nimeni. De aceea, daca cineva doreste sa devina un cautator spiritual, cel mai bine este sa le evite. Exista o poveste atribuita lui Socrate. Un tanar l-a intrebat odata ce ii sugereaza: sa se insoare sau nu. Era convins ca a venit la omul cel mai potrivit pentru a-I pune aceasta intrebare, caci Socrate a patimit mult din cauza casniciei sale. Sotia sa, Xantipa, a fost una din cele mai periculoase femei din intreaga istorie a barbatilor. ea il sacaia in permanenta, arunca cu tot felul de lucruri in el, il domina in fel si chip. I-a turnat chiar si apa fiarta pe fata, desfigurandu-l pentru intreaga viata. De aceea, tanarul s-a gandit ca acest om stie cel mai bine cum stau lucrurile. Socrate i-a raspuns: “Orice barbat trebuie sa se insoare. Daca vei avea parte de o sotie buna, vei fi fericit. Daca vei avea parte de o sotie ca a mea, vei deveni un filozof. In ambele cazuri vei avea de profitat.”. Simon Petru a spus: (adresandu-se discipolilor) “Maria nu ar trebui sa ne insoteasca, intrucat femeile nu sunt demne de viata.”. Este periculos sa le lasam pe femei in cercul nostru, caci in acest fel teritoriile se vor amesteca si cine stie ce se poate intampla. Pentru barbat, femeia simbolizeaza misterul, necunoscutul, tot ce este ciudat, poetic, ilogic, oniric, irational, inconstient. Ea simbolizeaza absurdul. Este intotdeauna greu sa gasesti o logica in comportamentul ei. Ea sare tot timpul de la una la alta, fara legatura. Este imprevizibila.

Intr-o zi Mulla Nasruddin s-a certat indelung cu sotia sa. La sfarsit, ca de obicei, Nasruddin s-a pregatit sa cedeze. Este greu sa te lupti cu o femeie. Ea trebuie sa castige, caci altfel va face un scandal atat de mare incat nici chiar o victorie in fata ei nu mai pare justificata. Nasruddin s-a gandit: “De ce sa pierd inutil trei sau patru zile? Oricum va trebui sa cedez. De ce sa nu o fac acum?”. De aceea, el i-a spus: - Bine, sunt de acord cu tine. - Acum e prea tarziu, caci mi-am schimbat parerea. Barbatii care il cauta pe Dumnezeu s-au temut intotdeuna de femei, caci cu ele nu poti fi niciodata sigur. Nu este bine sa le iei cu tine, ca tovarase de drum, caci iti vor face sigur necazuri, iar aceste necazuri vor fi multidimensionale. Comportamentul lor este ilogic, iar mintea lor imprevizibila. Mai mult decat atat, exista intotdeauna posibilitatea sa te indragostesti de ele, sa fii atras sexual de ele. Iar daca pici in aceasta capcana, te-ai ratacit definitiv, caci sexul inseamna sa mergi in directia opusa. Toti calugarii si sihastrii s-au temut de femei, iar teama lor este de inteles. Acest om, Simon Petru, a exprimat o temere care avea sa se manifeste secole a rand: ca puritatea religiei s-ar putea pierde, ca ea ar fi privata de rationalitate… De aceea, el a spus: “Maria nu ar trebui sa ne insoteasca... iar Maria nu era o femeie oarecare, era insasi mama lui Christos! Nici chiar ei nu ar fi trebuit sa i se permita sa-i insoteasca… intrucat femeile nu sunt demne de viata”. Ce viata? Viata pe care o cautau cu totii: viata eterna. Incercati sa intelegeti de ce nu sunt demne femeile de aceasta viata. Esenta femeii este naturala. Ea este mai apropiata de natura decat barbatul. Indienii au numit-o prakriti, care inseamna chiar natura, pamantul, baza intregii manifestari. Tendintele, telurile femeii sunt mai naturale decat cele ale barbatului. Ea nu cere niciodata imposibilul; nu cere decat ceea ce este posibil. Barbatul are in el ceva care il face sa caute tot timpul imposibilul. Nu este niciodata satisfacut cu ceea ce este posibil. Faptul ca este un sot satisfacut nu este suficient pentru el. O femeie se simte fericita daca i se permite sa fie doar sotie si o mama. Ea se simte implinita. Biologii afirma ca exista un motiv pentru acest lucru: barbatii au un dezechilibru hormonal, fiziologic. Din acest punct de vedere, femeia este mai echilibrata – este ca un cerc inchis. Oamenii de stiinta afirma ca cea care decide sexul noului nascut este prima celula. Mama contribuie la aceasta cu 23 de cromozomi, iar tatal cu alti 23 de cromozomi. Daca cele 23 de perechi de cromozomi sunt simetrice, se creeaza un echilibru profund, iar noul nascut va fi de sex feminin. Tatal are insa o pereche de cromozomi impara, care trebuie echilibrata de catre mama. Daca celula ou este fecundata de o asemenea celula cu 23 de cromozomi incompleti, se va crea un dezechilibru, iar noul nascut va fi de sex masculin. Inca din prima zi, intre baieti si fete exista un dezechilibru. Baietii sunt agitati de cand se nasc, in timp ce fetitele se simt linistite chiar din prima zi de viata. O mama stie de cele mai multe ori inca de cand este gravida daca va da nastere unui baiat sau unei fete, caci baietii nu au stare, o lovesc tot timpul cu piciorusele, se agita. Fetele nu fac decat sa doarma. In orice barbat exista o stare profunda de agitatie, care il mana sa caute, sa plece undeva in calatorie, daca se poate la o distanta cat mai mare. O femeie este mai interesata de caminul ei, de vecinatatea apropiata, de barfele din cartier. Ea este mai putin preocupata de ceea ce se intampla in Vietnam. Acel loc este

prea departe ca sa ii capteze interesul. Nici macar nu-si poate imagina de ce citeste barbatul ei tot timpul despre ce se intampla in alte tari. Pe de alta parte, acesta crede ca ea nu este interesata de subiecte mai elevate. Realitatea este ca femeia se simte in largul ei, asa ca u o intereseaza decat ce se intampla in apropiere: daca nevasta unui vecin a fugit cu altcineva, daca s-a imbolnavit cineva din cartier, daca s-a mai nascut un copil, daca a murit cineva – acestea sunt stirile care o intereseaza, lucrurile cele mai personale, cele care ii evoca propriul camin. O sotie sau o mama cu adevarat multumita nu se preocupa nici macar de ceea ce se intampla in vecini. Propria ei casa ii este suficienta. Se simte perfecta, iar motivul este de natura biologica: hormonii ei sunt echilibrati. Barbatul are o agitatie interioara care il face sa cerceteze, sa se indoiasca, sa se miste. El nu se poate simti satisfacut pana cand nu descopera absolutul. Nici chiar atunci nu poti fi sigur daca va fi absolut satisfacut, daca nu va incepe sa caute din nou altceva. Aceasta este diferenta dintre barbat si femeie. De aceea, obiectivul tuturor religiilor se afla undeva la distanta, caci ele au fost create de barbati. Atunci cand o femeie vine la Iisus, ea nu vine in cautarea lui Dumnezeu. Acesta se afla undeva depart, asa ca nu o intereseaza. Poate ca s-a indragostit de Iisus. Daca o femeie se apropie de Buddha, ea nu vine interesata de adevar. Mai degraba este atrasa de Buddha insusi. Eu insumi am trecut printr-o astfel de experienta. Daca la mine vine un barbat, el imi spune: “Cuvintele tale mi se par foarte convingatoare. De aceea ma simt atras de tine.”. Daca la mine vine o femeie, imi spune: “M-am indragostit de tine. De aceea, cred tot ce spui.”. Petru se temea pe buna dreptate ca pana si Maria, mama lui Iisus, avea sa le creeze probleme. O femeie inseamna un teritoriu necunoscut. Este mult mai sigur sa ramai in cadrul unor frontiere clar demarcate. De aceea, mai bine sa nu lasi vreo femeie sa iti incalce teritoriul. Te poti baza oricand pe mintea masculina, caci stii cum functioneaza ea. In cazul barbatilor, aspectul predilect al mintii este cel constient. In cazul femeilor, este cel subconstient. De aceea barbatii aduna multe detalii, dar nu ating niciodata profunzimi prea mari. Femeile nu sunt interesate de detalii, dar pot sesiza lucruri foarte subtile. Barbatii pot acumula foarte multa cunoastere, dar nu prea stiu ce este iubirea. Femeile nu prea sunt interesate de cunoastere, dar pot trai o iubire intensa, caci cunoasterea este un fenomen constient, iar iubirea unul subconstient. Deci, Simon Petru a spus: “Maria nu ar trebui sa ne insoteasca, intrucat femeile nu sunt demne de viata.”. Toate religiile din aceasta lume se impotrivesc prezentei femeilor, caci ele au fost create de barbati. Acestia s-au temut intotdeauna de femei si au incercat sa isi protejeze teritoriul. De aceea, toate religiile au ramas in esenta homosexuale. Ele nu au ajuns la stadiul heterosexual. De altfel, calugarii traiesc in comunitati homosexuale recunoscute. Chiar daca le permit uneorifemeilor sa se apropie de ei, ele nu au dreptul sa decida nimic, ci trebuie sa urmeze regulile stabilite de ei, astfel incat sa nu creeze probleme. Niciodata, femeilor nu li se acorda aceleasi importanta ca si barbatilor. in cel mai bun caz, primesc un rol secundar. Li s-a permis sa se calugareasca si sa aiba propriile lor manastiri, dar ele nu au niciodata un cuvant greu de spus in cadrul religiei. Este imposibil sa iti imaginezi o femeie aleasa papa! Un papa femeie ar distruge intreaga structura a bisericii, intregul establishment. Petru visa deja sa creeze o astfel de

structura, o institutie, o biserica. De aceea le-a spus el celorlalti ucenici: “Femeilor nu ar trebui sa li se permita sa stea langa noi. Si ar trebui sa incepem chiar cu mama lui Iisus, caci daca o acceptam pe ea, vom crea astfel o portita prin care vor intra toate celelalte femei, si nimeni nu va mai putea opri atunci haosul.”. Iisus i-a raspuns: “Asculta! Eu am s-o conduc si am sa fac din ea un barbat.”. Ce vrea sa spuna el? A face dintr-o femeie un barbat inseamna a-i aduce subconstientul la lumina, a o face constienta, a-i transforma misterul dintr-un obstacol intr-o piatra de temelie. Acest lucru poate fi facut, dar trebuie sa fii un foarte bun maestru pentru a reusi, un maestru care este simultan barbat si femeie, care a atins perfectiunea interioara si care nu mai este divizat – un maestru asexual. De aceea, Iisus spune: “Am sa fac din ea un barbat.”. La ce se refera el? Oare are intentia de a-i transforma trupul? Nu, nu corpul este adevarata problema. Exista minti feminine inclusiv in trupuri masculine, si invers. Oricand se poate naste o Madame Curie, cu o minte la fel de rationala ca a oricarui barbat, cu un corp feminin, dar cu o minte masculina. Pe de alta parte, exista barbati care pot fi la fel de absurzi ca orice femeie. Chaitanya Mahaprabhu a fost un barbat perfect masculin, un mare logician, un filozof. Istoria si-ar fi amintit de el ca de un mare logician, daca ar fi ramas la logica. Dar el a preferat sa renunte la ea si a devenit un nebun la lui Dumnezeu, dansand si practicand kirtan pe strazi. El si-a cultivat feminitatea. Chiar si fata sa a devenit feminina, plina de gratie. Corpul sau a capatat rotunjimi pe care inainte nu le avea. El s-a consacrat in intregime lui Dumnezeu, pe care l-a adorat asa cum numai o femeie il poate adora, dansand si cantand. Orice este posibil. Ce ar vrea sa spuna atunci Iisus? El se refera la faptul ca subconstientul unei femei poate fi schimbat, adus in lumina constiintei, iar ea se va schimba in totalitate. “Eu am s-o conduc si am sa fac din ea un barbat.”. Cum adica sa faca din ea un barbat? Barbatii nu ar trebui sa inteleaga din aceasta fraza ca ei se afla intr-o pozitie privelegiata. Iisus se refera doar la intunericul in care este nevoita sa traiasca femeia, din cauza orientarii ei catre materie, catre lumea corpului. Natura are nevoie de femeie mai mult decat de barbat. La un barbat se poate renunta oricand; la o femeie nu. Barbatii nu sunt foarte necesari din punct de vedere al naturii. De aceea, nu veti gasi nicaieri tati in natura. In schimb, mamele sunt pretutindeni. Le poti recunoaste in randul pasarilor, animalelor, fluturilor, pestilor. Este imposibil sa-ti dai seama cine este tatal, caci tatal nu reprezinta decat o formalitate, o conventie sociala. El nu reprezinta un fenomen natural. Lingvistii afirma ca anticii nu foloseau deloc acest cuvant. Ei preferau cuvantul “unchi”. Cuvantul “tata” a aparut mult mai tarziu. Cuvantul “unchi” a existat cu mult timp inainte, caci toti barbatii erau unchii copiilor. Nimeni nu stia cine le era tata. La fel ca si in cazul animalelor: nimeni nu stie cine este tatal; de aceea, toti masculii sunt “unchi” pentru pui. Tatal nu a aparut decat odata cu introducerea proprietatii private. Aceasta era dominata de barbat, care dorea sa aiba si propria sa femeie privata. In acest context, copiii trebuiau sa aiba un tata, caci deveneau mostenitori. Mai devreme sau mai tarziu, proprietatea privata va disparea, iar atunci, functia tatalui se va dizolva de la sine. Acest fenomen a inceput deja sa fie resimtit in Occident. Exista tot mai multe mame singure, care isi cresc copiii fara ajutorul unui barbat. Iar fenomenul se extinde de pe o zi pe alta. La mama nu se poate insa renunta, caci natura are nevoie de ea. De aceea, femeia este mult mai orientata catre trup decat barbatul. Acesta este motivul pentru care ii

ia mai mult timp sa se imbrace. Barbatul este gata intr-un minut, dupa care este nevoit sa astepte … si sa astepte… Stateam odata in masina si am auzit o femeie strigand la barbatul ei, care nu mai avea rabdare sa astepte: “Ti-am spus de o mie de ori ca am sa cobor in doua minute!”. Si avea perfecta dreptate, caci trecuse o ora de cand ii repeta acelasi lucru. De ce le trebuie femeilor atata timp sa se imbrace? Pentru ca mintea lor este orientata catre corp. femeile sunt mai corporale. O actrita faimoasa a spus odata: “Stiu ca nu sunt o femeie foarte frumoasa, dar ce conteaza opinia mea in fata opiniei oglinzii? Aceasta imi repeta intr-una: ‘Esti o femeie neasemuita!’.”. oamenii si-au imaginat ca actrita este modesta, lucru care nu prea se intampla in aceasta meserie. Femeile sunt capabile sa stea ore in sir in fata oglinzii, uitandu-se la ele. Barbatii nici macar nu-si imagineaza ce fac ele in acest timp. Odata, Mulla Nasruddin omora muste. El i-a spus neveste-si: -Am omorat doua femele si doi masculi. Nevasta-sa a ramas cu gura cascata: -De unde stii care sunt unele si care sunt ceilalti? -Femelele stateau pe oglinda! Femeile sunt mult mai orientate catre corp, mai cu picioarele pe pamant. De aceea traiesc mai mult decat barbatii, in medie cu patru ani. Asa se explica de ce exista atatea vaduve, caci ele isi epuizeaza mai intai barbatii. La 100 de fetite se nasc 120 de baieti, dar pana la varsta de 14 ani, 20 dintre ei mor, iar natura reinstaureaza echilibrul. Pentru a putea mentine acest echilibru, ea este nevoitaa sa creeze 120 de baieti la 100 de fetite, caci la varsta de 14 ani numarul fetelor va fi tot de 100, in timp ce cel al baietilor se va reduce cu 20. Agitatia specifica barbatilor le reduce acestora energia. Daca ar fi sa tinem cont de toti factorii implicati, adevaratul sex tare este cel feminin, caci femeia traieste mai mult si se imbolnaveste mai rar. Ce pretinde este altceva, dar realitatea este ca se imbolnaveste mai rar. Natura ei este mai vitala, mai puternica decatcea a barbatului. Priviti cum se infofolesc barbatii iarna, si cat de lejer ies femeile, fara sa li se intample nimic. Femeile sunt mai rezistente la boli, mai protejate de natura-mama, caci natura lor este mai terestra. Barbatul traieste in minte; el este mai mental. De aceea, majoritatea nebunilor si sinucigasilor sunt barbati. Femeile nu sunt la fel de slabe. Barbatii sunt mai slabi decat ele, pentru ca mintea este mai fragila decat trupul. Ea a aparut mult mai tarziu in existenta decat corpul, asa ca experienta de viata a celui din urma este mult mai mare. Tocmai aceasta orientare catre materie le impiedica insa pe femei sa intre pe calea care duce catre Dumnezeu. In viata naturala, femeile sunt intotdeuna invingatoare. Viata spirituala se impotriveste insa celei naturale, pe care incearca sa o transceada. De aceea, orientarea lor catre corp si catre materie devine un obstacol pe cale, de care nu vor putea scapa decat daca intreaga lor minte va deveni constienta. Barbatul este ca o pasare care zboara. Femeia este ca un copac, adanc inradacinat in pamant. Copacul este mult mai bine hranit, iar daca pasarea doreste sa se adaposteasca si sa fie hranita, ea trebuie sa isi faca cuib printre crengile copacului. Din punct de vedere al vietii naturale, acest lucru este util.

Femeile nu pot fi invinse pe acest teritoriu. In schimb, daca incerci sa te impotrivesti naturii, ajutorul de dinainte se transforma intr-un obstacol. Iisus a raspuns: “Asculta! Eu am s-o conduc si am sa fac din ea un barbat, pentru ca si ea sa devina un spirit viu”… Femeia este un corp viu. De aceea, calea spirituala nu I se potriveste. Exista trei praguri care trebuie invinse pe aceasta cale: trupul cel viu, mintea cea vie si spiritul cel viu. Femeia reprezinta trupul cel viu. Barbatul reprezinta mintea cea vie. Dincolo de aceste doua principii mai exista insa un al treilea: spiritul cel viu – atman. Distanta dintre minte la spirit este mai scurta decat cea de la trup la spirit. Natura are insa grija de toate. Distanta este mai lunga, dar femeia este mai simpla, asa ca poate parcurge acest drum mult mai rapid. Barbatul este complicat, iar complexitatea sa il impiedica sa avanseze foarte rapid pe cale. Spiritul este mai apropiat de minte, dar sa iesi in afara mintii nu este deloc un lucru usor. Femeia poate face mult mai usor saltul, caci ea nu se indoieste. Increderea ei este deplina. Daca o femeie se indragosteste de un barbat, il va urma si in iad, fara sa-i pese. Atat timp cat are incredere in cineva, ea il va urma. De aceea se lasa femeile atat de usor amagite; ele nu isi pot imagina nici o clipa ca un barbat poate fi atat de mincinos, atat de lipsit de credinta. Nu isi pot imagina acest lucru pentru ca ele nu sunt asa. Asadar, avem de-a face cu un echilibru: corpul este mai indepartat de suflet, dar femeia poate face marele salt mai usor. Tot ce trebuie sa faca este sa se indragosteasca, sa capete incredere. De aceea, in istorie nu au existat foarte multi maestri-femei, dar au existat foarte multi discipoli-femei. Din acest punct de vedere, nici un barbat nu se va putea compara vreodata cu o femeie, caci daca aceasta capata incredere, ea isi urmeaza maestrul pana la capat. Daca veti calatori prin India, veti vedea calugari jainisti si calugarite jainiste. Calugarii jainisti nu ies cu nimic din comun. Hainele lor sunt diferite, dar in rest sunt oameni de afaceri obisnuiti. Daca si-ar schimba hainele si s-ar duce la bursa, nu ai mai putea face nici o deosebire intre ei si ceilalti brokeri. Calugaritele jainiste sunt insa diferite. Ele au o puritate aparte. Daca ajung la credinta, ele capata aceasta puritate, priviti-le pe calugaritele catolice. Ele sunt diferite de preotii si de calugarii catolici. Calugarii sunt mai vicleni; este greu sa spui daca sunt intr-adevar celibatari sau nu. Poate cei mai naivi dintre ei… Ceilalti au gasit cu siguranta o supapa. De calugarite poti fi insa sigur. Daca se decid sa faca acest pas, atunci se tin de el. Asadar, dificultatile sunt mai mari in cazul femeii, caci distanta este mai lunga, dar si daruirea sa este mai mare decat a barbatului. Daca ajunge sa se decida, ea nu mai da inapoi. Corpul nu cunoaste oscilatiile; numai mintea le cunoaste. Iisus a raspuns: “Asculta! Eu am s-o conduc si am sa fac din ea un barbat, pentru ca si ea sa devina un spirit viu, asemeni voua, barbatilor. Caci orice femeie care va deveni barbat va intra in imparatie.” Aceasta este doar o parte a invataturii lui Iisus; cealalta parte nu a fost inregistrata. Probabil, explicatia are de-a face cu cel care a facut inregistrarea, si care a fost cu siguranta un barbat. Eu stiu insa sigur ca a mai existat o parte si doresc sa v-o transmit, ca sa ramana inregistrata. In momentul final, de apogeu spiritual, barbatul devine femeie, iar femeia devine barbat. Nu este un drum cu sens unic, caci barbatul si femeia reprezinta polaritati diferite,

extreme ale aceluiasi fenomen. Daca femeia devine la fel ca barbatul, ce se va intampla cu aceasta? El devine la fel ca femeia, iar contrariile se dizolva. O femeie trebuie sa isi transforme subconstientul in minte constienta, irationalitatea in ratiune, credinta in dorinta de a afla, asteptarea in miscare. Barbatul trebuie sa faca exact pe dos: el trebuie sa isi dizolve miscarea in odihna, agitatia in liniste, indoiala in credinta, iar ratiunea in irationalitate. Numai asa se poate naste fiinta suprarationala. Miscarea trebuie sa vina din ambele sensuri: barbatul trebuie sa se indeparteze de virilitatea sa, iar femeia de feminitatea sa, caci o minte masculina nu reprezinta decat o jumatate din mintea divina. Fara cealalata jumatate, ea nu va putea cunoaste totalitatea. Ambele jumatati trebuie sa isi schimbe pozitiile statice, sa devina lichide, sa fuzioneze, sa devina asexuate. Hindusii au o imagine foarte clara despre acest fenomen: termenul prin care desemneaza ei absolutul, Brahman, nu are gen. In limba engleza acest lucru este dificil de tradus, caci aici nu exista decat doua genuri, dar in limba sanscrita exista trei genuri: unul masculin, unul feminin si unul care transcende primele doua genuri. Brahman apartine celui de-al treilea gen, cel neutru. De aceea, cel care il realizeaza pe Brahman devine la fel ca el: neutru, de gen ambiguu. Barbatul nu mai este barbat, iar femeia nu mai este femeie. Numai asa devine fiinta completa, deci libera. Cu siguranta, Iisus trebuie sa fi vorbit si despre acest aspect, dar oamenii nu i-au inregistrat cuvintele, caci cei care se ocupa cu asa ceva interpreteaza intotdeuna ceea ce scriu dupa bunul lor plac. Eu va comunic foarte multe lucruri, dar mintea voastra nu le retine decat pe cele care i se potrivesc. Ea lasa multe dintre cuvintele mele la o parte, si nici macar nu-si da seama ca face acest lucru. Pur si simplu, refuza sa le inregistreze in memorie. In acele timpuri problema era si mai complicata, caci cuvintele lui Iisus nu erau inregistrate imediat in scris. Discipolii le ascultau, dar nu le notau decat mult mai tarziu, uneori peste ani de zile, sau chiar peste sute de ani. Cuvintele circulau din gura in gura, pana cand cineva se decidea sa le noteze in scris. Intre timp ele erau complet schimbate. Ca sa va convingeti, va propun un mic experiment: srangeti-va douazeci de prieteni si asezati-va intr-un cerc. Dati fiecaruia cate o foaie de hartie. Prima persoana scrie pe foaia sa o fraza, apoi o sopteste la ureche celui de langa ea. Acesta asculta fraza, o noteaza pe foaia sa, apoi o sopteste la urechea urmatoarei persoane, samd. Cand cercul se inchide si se ajunge din nou la prima persoana, aceasta va fi uimita sa constate ca fraza sa numai este aceasi, ca o buna parte din ea a fost schimbata, ca s-au facut diferite adaugiri. Daca acest lucru se poate intampla intr-un experiment care dureaza o jumatate de ora, va puteti imagina ce se intampla daca trec cateva secole de la rostirea frazei. Un om ca Iisus nu poate fi interesat de la latura masculina sau de cea feminina, ci doar de totalitate. Fiecare om trebuie sa renunte la rolul sau, tinzand catre totalitate. De aceea, nu trebuie sa credeti ca daca sunteti barbat aveti prioritate, ca Dumnezeu este mai aproape de dumneavoastra, ca nu mai aveti mare lucru de facut. Si dumneavoastra trebuie sa deveniti la fel ca o femeie, la fel cum femeia trebuie sa devina la fel ca un barbat. Ambele extreme trebuie sa se apropie reciproc, sa fuzioneze. De aceea, eu doresc sa va spun ca ii voi conduce pe barbati sa devina femei, si pe femei sa devina barbati, asfel incat ambele extreme sa se dizolve si sa fie transcense. Sexul trebuie sa dispara, caci el reprezinta cauza primordiala a diviziunii. Aveti idee ce inseamna acest cuvant? Radacina latina a cuvantului “sex” inseamna diviziune. De aceea,

atunci cand veti ajunge la Dumnezeu nu veti mai fi nici barbat, nici femeie. Daca sunteti barbat, inseamna ca sunteti inca divizat; cum ati putea ajunge in acest caz la totalitate? Nu va folositi de acest aforism pentru a va justifica egoismul masculin, caci nu este cazul. Asta a facut biserica. Incercati sa intelegeti ca nu puteti deveni intregi decat daca renuntati la parte. Nu va mai identificati cu nici o diviziune, astfel incat indivizibilul sa poata patrunde in voi. Simon Petru a spus: “Maria nu ar trebui sa ne insoteasca, intrucat femeile nu sunt demne de viata.”. Asa gandeste un om ca Simon Petru, nu ca Iisus. Este normal sa fie asa, caci mintea unui discipol neiluminat, care nu a cunoscut indivizibilul nu-si poate imagina cum arata acesta. Orice discipol este pe jumatate orb. El a inceput sa vada, dar nu complet. Singur maestrul este perfect deschis; el vede in toate directiile. Poate vedea toate fragmentele. Un discipol traieste inca in lumea ignorantei, a diviziunii. Aceasta era lumea lui Simon Petru. Cand Iisus a disparut, Simon Petru a devenit mai important decat el, caci oamenii il puteau intelege mai usor. El apartinea aceleasi lumi ca si ei. Pentru a crea biserica, el a devenit piatra pe care a fost construita aceasta. Cuvantul “Petru” inseamna piatra. Intreaga biserica crestina se sprijina pe el, caci s-a dovedit intr-adevar o piatra foarte puternica! Nici un discipol a lui Buddha, sau a lui Mahavira nu a avut taria lui Petru. De aceea a ajuns biserica catolica cea mai puternica de pe pamant si din toate timpurile. In aceasta putere a ei se afla insa si principalul pericol. Cand puterea ajunge pe maini gresite… Iar atunci cand maestrul dispare, locul sau este luat de discipoli, care incep sa decida ce este bine si ce nu. Ei nu au scapat inca de prejudecati si nu inteleg adevarul decat pe jumatate. De multe ori, o minciuna este mai buna decat o jumatate de adevar, caci ea va iesi candva la iveala. Cu jumatatea de adevar lucrurile sunt mai complicate. Mai devreme sau mai tarziu, o minciuna iese la iveala, caci nu poti minti oamenii la infinit. O jumatate de adevar este insa foarte periculoasa. Este mult mai greu sa o expui, caci contine un sambure de adevar. Aforismul de fata reprezinta un asemenea sambure de adevar: ca femeia trebuie sa devina barbat, dar nu contine intregul adevar: ca si barbatul trebuie sa devina femeie. A doua jumatate de adevar trebuie neaparat adaugata la prima. Altminteri, afirmatia poate deveni periculoasa. De aceea spuneam la inceput ca vom naviga in ape tulburi. Doresc sa adaug si a doua jumatate de adeva: orice barbat trebuie sa devina la fel ca o femeie. El trebuie sa invete sa astepte, sa fie receptiv, neagresiv, pasiv. Trebuie sa invete ce inseamna compasiunea, iubirea, serviciul – toate calitatile mintii feminine. Numai asa va putea intra el in imparatie, cand nu va mai fi nici barbat, nici femeie. Numai asa va putea deveni el insusi un Dumnezeu, caci Dumnezeu nu este nici barbat, nici femeie, sau, daca doriti, este si una si alta. Amintiti-va intotdeauna si de cealalta jumatate de adevar; altminteri il veti rata complet. Nimeni nu este mai capabil sau mai putin capabil decat ceilalti sa patrunda in Imparatia lui Dumnezeu. Exista diferente intre barbati si femei, dar per ansamblu, toata lumea este la fel de capabila sa ajunga la divinitate. Insist: la fel de capabila. Desigur, exista oameni stupizi care nu isi folosesc decat insusirile negative; de aceea, acestia nu pot intra in imparatie. Si exista oameni intelepti care isi folosesc indeosebi insusirile pozitive; acestia sunt primii care intra in ea.

Spre exemplu, mintea femininaare doua aspecte de calitati: pozitive si negative. Un aspect pozitiv este iubirea; unul negativ este gelozia. Un aspect pozitiv este asteptarea; unul negativ este letargia. Acelasi lucru este valabil si in cazul mintii masculine: capacitatea de a cerceta, de a pleca in cautare reprezinta o insusire pozitiva, iar indoiala una negativa. Oare chiar nu puteti cerceta fara a va indoi? Daca puteti, ati ales insusirea pozitiva a mintii dumneavoastra. Exista insa si barbati care se indoiesc de orice, fara sa cerceteze nimic. Ei nu fac altceva decat sa stea si sa se indoiasca. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, un filozof a plecat pe front. La un moment dat, al a primit o scrisoare de la iubita lui, insotita de o fotografie. Fata statea pe o banca in parc. Pe fundal se vedea un cuplu plin de iubire, cu fetele radiind. Fata fetei era insa trista deprimata. Pentru o clipa, filozoful s-a simtit fericit, caci fata era trista pentru ca il astepta pe el. Apoi a aparut indoiala: “Cine e tipul care i-a facut fotografia?” din cauza acestei intrebari, nu a mai putut dormi toata noaptea. Asa functioneaza mintea negativa. Ea se indoieste. Insusirea pozitiva a barbatului il face sa caute tot timpul, sa incerce sa descopere, iar cea negativa il face sa devina agitat. El nu ar trebui sa se identifice cu aceasta agitatie, desi face parte integranta din natura lui. Agitatia poate fi folosita ca trambulina pentru a atinge o stare perfecta. Folositi impulsus de a actiona pentru a deveni un mediator, pentru a practica non-actiunea. Insusirile negative trebuie folosite intotdeauna in serviciul celor pozitive. Ambele sexe au insusiri pozitive si insusiri negative. De fapt, orice insusire pozitiva are un revers. Detasati-va de cele nagative si focalizati-va atentia asupra celor pozitive. In acest fel, va veti atinge tinta. Atat barbatii cat si femeile trebuie sa tinda catre acest ideal. Numai asa se poate petrece cel mai frumos fenomen din lume: crearea unei persoane indivizibile, a unitatii, a microcosmosului interior, a unei simfonii in care toate notele se sustin reciproc. Ele nu mai reprezinta un simplu zgomot, ci o melodie, un ritm. Nu se mai impotrivesc totalitatii, ci o alcatuiesc. Nu mai reprezinta fragmente, ci se dizolva in unitatea de ansamblu. La acest lucru se referea Gurdjieff atunci cand vorbea de “cristalizare interioara”. La acest lucru se refera hindusii atunci cand vorbesc de “realizarea sinelui”, iar Iisus cand vorbeste de “intrarea in Imparatia lui Dumnezeu”. Destul pentru astazi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->