DEŞEURILE REZULTATE

DIN ACTIVITATEA
MEDICALĂ

Conf. Dr. Irina Brumboiu

Catedra Epidemiologie şi APSS
UMF “Iuliu Haţieganu”

1
2
 Deşeuri medicale
• terminologie
• deşeuri medicale, deşeuri de spital, deşeuri clinice,
deşeuri infecţioase, deşeuri biomedicale, deşeuri
cu risc biologic etc.
• deşeu(déchet - fr. sm)
• consecinţe
• transmiterea unor îmbolnăviri
• poluarea mediului
• cel mai mare risc pentru transmiterea de
agenţi patogeni
• deşeurile ascuţite contaminate cu sânge
3
 Neutralizarea riscurilor: Sistem
de gestionare a deşeurilor
• responsabilitatea fiecărei unităţi sanitare
• un sistem coerent de măsuri ce se aplică
de la punctul de generare până la cel final
• conţine activităţile legate de
• colectarea separată la locul de producere
• ambalarea
• depozitarea intermediară (temporară)
• transportul
• eliminarea finală a deşeurilor rezultate din
activitatea medicală
4
 Directiva UE 2000/76/CE – reducerea cantităţilor de deşeuri

*** Model de plan de minimizare a deşeurilor medicale rezultate din activitatea unităţilor sanitare, MS, Asociaţia experţilor de mediu,
5
Bucureşti, 2005.
 Categoriile de activităţi medicale ce
implică măsuri de gestionare a deşeurilor

• stabilirea diagnosticului
• aplicarea tratamentului
• realizarea activităţilor de supraveghere
• prevenirea îmbolnăvirilor
• activităţi de recuperare medicală
• cercetare
• producerea, testarea, depozitarea şi distribuţia
medicamentelor şi a produselor biologice
6
 După riscurile pe care le pot
crea pentru starea de sănătate
a populaţiei sau consecinţele
asupra mediului

• deşeuri periculoase
• deşeuri nepericuloase

7
 Riscurile pentru starea de
sănătate
• în urma contactului cu deşeurile
– îmbolnăviri
– răniri
• capacitatea de alterare a stării de sănătate
– prezenţa unor agenţi infecţioşi
– substanţe genotoxice
– substanţe chimice toxice, radioactive
– a diferitelor obiecte ascuţite
8
 Persoanele la risc de a suporta
consecinţe în urma contactului cu
deşeurile
• personalul care desfăşoară activităţi în interiorul unităţii
medicale
– personal medical: medici, asistente, infirmiere
– personalul de întreţinere
– pacienţii asistaţi
– vizitatorii
– personalul din spălătorie
• personalul care manevrează deşeurile în afara unităţii
– transportul deşeurilor
– unităţile de tratare a deşeurilor
9
 Agenţii infecţioşi din deşeuri
• categorii de microorganisme:
• tulpini bacteriene
– care au câştigat rezistenţe la antiinfecţioase
• plasmidele tulpinilor
– din laborator pot fi transferate tulpinilor circulante

• pot să pătrundă în organismul uman

• prin leziuni tegumentare: înţepături, răniri
• prin intermediul mucoaselor
• în urma inhalării
• în urma ingestiei
10
 Riscul pentru transmiterea de
infecţii virale
• după OMS, în anul 2000, la nivel mondial
folosirea seringilor contaminate au determinat
• 21.000.000 infecţii noi cu virusul hepatitei B, reprezentând
32% dintre infecţiile noi
• 2.000.000 noi infecţii cu virusul hepatitei C adică 40% dintre
infecţiile noi
• 260.000 de noi infecţii cu HIV - 5% din infecţiile noi
• după o leziune provocată de ac contaminat de la
pacient sigur infectat riscul este de:
• 30% pentru infecţia cu VHB
• 1,8% pentru infecţia cu VHC
• 0,3% pentru infecţia cu HIV

*** Safe injection global network – Report of the Global Infection Control and Injection Safety Meeting, World Health Organization,
Cape Town, 2004, 1-48.
11
 12
Pruss A., Giroult E., Rushbrook P.: Safe management of wasrws from health-care activities, WHO, Geneva, 1999.
Pruss A., Giroult E., Rushbrook P.: Safe management of wasrws from health-care activities, WHO, Geneva, 1999. 13
 Deşeurile chimice
• intoxicaţii acute, intoxicaţii cronice,
• consecinţa absorbirii deşeurilor prin tegumente, mucoase, a inhalării
sau ingestiei
• clinic: manifestări respiratorii, afecţiuni dermatologice
• arsuri sau răniri – contact direct, explozie, flăcări
• la nivelul tegumentelor, a ochilor sau a mucoaselor
• efectul genotoxic
• intensitatea şi durata expunerii
• pătrunderea în organism: inhalarea, absorbţie prin tegument,
ingestie, pipetare cu gura
• substanţele citotoxice
• iritante locale: tegumente, ochi
• simptomatologie generală: greţuri, vărsături, cefalee.
• sursele radioactive
• leziuni grave: distrugeri tisulare care necesită amputare
• expunerile accidentale consecinţa
– manevrării necorespunzătoare a substanţelor, aparaturii adiacente
– controlului inadecvat al radioterapiei. 14
 Impactul asupra publicului
• prezenţa vizibilă a deşeurilor anatomice
– când pot fi recunoscute ca atare
• fragmente amputate, fetuşi
• sistemul de gestionare a deşeurilor
anatomice
– diferit de al celorlalte deşeuri
– sub coordonarea serviciilor de anatomie
patologică a unităţii medicale.

15
 Distribuţia cantitativă a deşeurilor
produse de către unităţile medicale

• din cantitatea totală de deşeuri (valori medii)

– asimilabile celor menajere: 75% - 90%
– periculoase: 10% - 25% printre care
• 1% înţepătoare-tăietoare
• 1% ţesuturi
• 3% deşeuri chimice şi farmaceutice
• 1% radioactive şi cu conţinut de metale grele

Ducel G., Fabry J., Nicolle L.: Prevention of hospital-acquired infections – a practical guide, World Health Organization, Geneva, 2002, 3-72.
16
*** Safe injection global network – Report of the Global Infection Control and Injection Safety Meeting, World Health Organization, Cape Town,
2004, 1-48.
!?
17
Deşeurile nepericuloase

18
• compoziţie asemănătoare cu a celor
menajere
• ambalajele (din hârtie şi/sau material plastic)
materialelor sterile, ale celor nesterile
• resturi din hârtie
• flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu
sânge sau cu alte lichide biologice
• ghipsul necontaminat cu lichide biologice
• îmbrăcăminte, lenjerie
• scutece de unică utilizare
• resturile alimentare
• recipiente de sticlă necontaminate şi alte materiale
care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte
lichide biologice 19
• deşeuri nepericuloase pot să rezulte din
activitatea:
– serviciilor medicale
– a celor administrative
– a componentei hoteliere a spitalelor
– a blocurilor alimentare
– a oficiilor de distribuire a hranei
– alte compartimente în care materialele folosite nu vin
în contact cu produse biologice
• colectarea şi îndepărtarea se face separat şi în
mod diferit de cele periculoase
• devin periculoase din momentul în care sunt
amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri
periculoase
– în consecinţă trebuie să fie tratate în mod identic cu
deşeurile periculoase
20
Deşeurile periculoase

21
 Clasificare după principalele caracteristici
ale deşeurilor periculoase, conform
Catalogului European al Deşeurilor

• deşeuri infecţioase
• deşeuri înţepătoare-tăietoare
• deşeurile anatomo-patologice şi părţile
anatomice
• deşeuri farmaceutice
• deşeuri chimice
• deşeurile radioactive
22
 Deşeuri infecţioase
• pot să conţină o cantitate sau o concentraţie de germeni
(bacterii, virusuri, fungi, paraziţi) suficientă pentru a
transmite infecţia la persoane receptive
• deşeurile provenite de la pacienţi supuşi măsurilor de precauţii adiţionale
– compresele, pansamente contaminate cu secreţii din plagă chirurgicală sau
infectată, lenjerie contaminată cu produse biologice, excrete etc.
• deşeurile serviciilor chirurgicale şi anatomo-patologice
– fragmente de ţesuturi, câmpuri operatorii, mănuşi şi alte materiale care au
venit în contact cu sânge sau lichide biologice
• seringi fără ac, tubulatura trusei de perfuzie, recipiente care au conţinut
sânge (după transfuzie) sau lichide biologice (plasma)
• sondele: gastrică, de intubare traheală, vezicală etc.
• materialele de dializă: membranele, tuburi, filtre
• pungile de material plastic pentru colectarea urinii
• mănuşi, pelerine, şorţuri
• materiale de laborator: culturi, recipiente cu produse biologice, etc.
• animale de laborator infectate
• alte materiale care au venit în contact cu persoane sau animale
considerate a fi infectate 23
Deşeuri înţepătoare-tăietoare
• sub-categorie de deşeuri infecţioase care
pot produce leziuni mecanice prin înţepare
sau tăiere
• acele: de seringă, chirurgicale etc.
• catetere intravasculare, branule
• bisturiu, lame de bisturiu de unică folosinţă
• pile
• unghii, dinţi
• pipete – vârfurile acestora
• sticlărie de laborator sau de altă categorie, cioburi
care au venit în contact cu material infecţios 24
Deşeurile anatomo-patologice şi
părţile anatomice
• reprezentate de
– fragmente de ţesuturi, organe şi alte părţi anatomice
rezultate din actele chirurgicale, obstetricale, autopsii,
biopsii şi alte proceduri medicale
– fetuşi, placente
– sânge, fluide biologice ale organismului uman
– rămăşiţele animalelor de laborator
• sunt considerate totodată a fi şi deşeuri
infecţioase

25
 Deşeuri farmaceutice
• substanţe chimice solide, lichide sau gazoase
care pot avea efect toxic, coroziv sau sunt
inflamabile
• formate din
– medicamente, seruri, vaccinuri cu termen de
valabilitate expirat
– fragmente de comprimate sau tablete
– preparate contaminate
– reziduurile preparatelor citostatice
• cu efecte citotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene
– materiale folosite la manevrarea medicamentelor
• sticluţe, mănuşi, măşti, tubulatură, fiole etc.
26
 - Flacoane sub presiune
• golite total sau parţial
• pot să explodeze
– perforate sau incinerate accidental
• preparate folosite ca flacoane sub
presiune:
– anestezice
– substanţe pentru sterilizare chimică
– oxigenoterapie
– aer sub presiune
27
 Deşeuri chimice
• sub formă solidă, lichidă sau gazoasă
– cu efect toxic, coroziv sau sunt inflamabile,
• soluţii pentru developarea filmelor
• reactivi şi substanţe utilizate în laboratoare
• materiale care conţin metale grele:
• baterii, termometre sparte, coloana de mercur a tensiometrelor etc.
• recipienţi presurizaţi folosiţi la aerosoli, etc.
• substanţele folosite pentru efectuarea curăţeniei şi a
dezinfecţiei
– săpunuri, detergenţi, detartranţi, dezinfectante etc.
• alterate prin depozitarea necorespunzătoare
• termenul de valabilitate depăşit

28
 - Deşeuri cu metale grele
• categoria deşeurilor chimice
• particularitate: toxicitatea înaltă
• provenienţa
– pentru mercur: termometre sparte,
tensiometre, materiale dentare,
– pentru cadmiu: baterii (acumulatori),
– cupru: unele vopsele,
– arsenul: în unele preparate farmaceutice

29
 - Deşeuri genotoxice
• substanţele care pot avea efect mutagen,
teratogen sau carcinogen
• substanţe
– citostatice,
– lichidul de vărsătură, urina, fecale de la
pacienţii trataţi cu citostatice
– alte preparate care conţin substanţe chimice
cu efect genotoxic
– materiale radioactive.
30
 - Medicamentele citotoxice
• substanţele care au capacitatea de a
distruge celulele sau de a le opri
diviziunea
– utilizate în tratamentul cancerului
– imunosupresoare
• categoria deşeurilor genotoxice
• durata acţiunii genotoxice
– prezentă între 48 ore şi o săpatămână de la
administrarea la pacient.
31
 Deşeurile radioactive
• deşeuri solide, lichide sau gazoase care
conţin materiale radioactive
• rezultat al actelor medicale diagnostice
sau de tratament
• gestionarea acestora este supusă unor
standarde supravegheate în cadrul unui
sistem specific, diferit de cel al deşeurilor
uzuale
32
!?
33
Principalele etape ale sistemului de
gestionare al deşeurilor rezultate
din activităţile medicale

• colectarea deşeurilor
• ambalarea
• depozitarea temporară
• transportul
• eliminarea finală a deşeurilor

34
 1. Colectarea la locul de
producere (sursă) al deşeurilor

• sau precolectarea primară

• se realizează la nivelul fiecărei
încăperi din unitatea sanitară, prin
sortare după categoria deşeurilor
în recipienţi diferiţi

35
 Recipienţii pentru precolectarea
primară
• confecţionaţi din materiale rezistente, care să
poată fi uşor spălate şi dezinfectate
• prevăzuţi cu capac manevrabil printr-o pedală
acţionată cu piciorul şi care să se închidă etanş
pentru a evita degajarea de mirosuri şi accesul
insectelor sau al rozătoarelor
• vor fi pregătite pentru fiecare categorie de
deşeuri dinainte de începerea precolectării
primare

36
Deşeurile reciclabile

• se depun în recipienţi separaţi

care sunt marcaţi
corespunzător conţinutului
• sticla
• hârtia
• plasticul etc.

37
 Deşeurile ascuţite
• cioburi, fragmente
metalice, lemnoase
etc.
– înainte de colectare
vor fi zdrobite prin
intermediul instalaţiilor
speciale pentru a evita
rănirea personalului

38
Materialele sanitare reutilizabile
• pense, foarfeci, bisturie, etc. folosite în
activitatea clinică sau în laborator
– după recuperare vor fi supuse procesului de
dezinfecţie şi sterilizare adecvat
– când gradul de uzură impune reciclarea,
materialele din acestă categorie, anterior
procedurii de reciclare, vor fi decontaminate
(dezinfecţie şi sterilizare) corespunzător.

39
2. Ambalarea deşeurilor

• regula generală
– ambalajul care vine în contact
direct cu deşeurile periculoase
este de unică folosinţă şi se
elimină odată cu conţinutul.

40
 Ambalajele
• folosirea codurilor de culori - România:
– ambalajele de culoare galbenă sunt destinate
deşeurilor periculoase (infecţioase, tăietoare-
înţepătoare, anatomo-patologice, chimice şi
farmaceutice),
– cele negre pentru deşeurile nepericuloase
(menajere).
• codurilor de culori – Europa
• galben – infecţioase
• verde – anatomice
• roşu – risc infecţios major, inclusiv înţepătoare-tăietoare
• negru - nepericuloase 41
 Ambalajele
• pictograme adecvate
pericolului creat de
conţinutul pachetului - pe
ambalaje la loc vizibil
– “Pericol biologic”, “Inflamabil”,
“Coroziv”, “Toxic”
• inscripţionări de tipul
– “Deşeuri medicale” sau
“Deşeuri nepericuloase”
• etichetare
42
• Ambalarea deşeurilor infecţioase (cu excepţia
celor tăietoare-înţepătoare)
– cutii de carton căptuşite în interior cu saci de plastic
(polietilenă) sau
– direct în saci montaţi pe un port-sac sau într-un
recipient cu capac acţionat mecanic.
• culoare galbenă şi pictograma “Pericol biologic”
• sacii din polietilena de înaltă densitate, grosimea între 50μ şi
70μ, termosuturi continue şi rezistente
• montarea sacilor cu marginea răsfrântă
• gradul de umplere este considerat complet când deşeurile
ating ¾ din volumul sacului
– alegerea dimensiunilor sacului funcţie de cantitatea de deşeuri
produse între două îndepărtări succesive
• închiderea definitivă şi sigilarea
• lipirea la loc vizibil de etichete autocolante (sau se scrie cu
marker rezistent la apă)
– date de identificare a secţiei sau laboratorului care a produs
deşeurile (denumirea secţiei, laboratorului), persoana
responsabilă cu manevrarea pachetelor şi data calendaristică.
43
44
• Deşeurile tăietoare-înţepătoare
– cutii (container) rigide din material rezistent la acţiuni
mecanice, impermeabil şi care să permită incinerarea cu
riscuri minime pentru mediu
• de culoare galbenă, etanşe, inscripţionate cu modul de utilizare,
linia de marcare a nivelului maxim de umplere şi pictograma
“Pericol biologic”
• capacul prezintă orificii pentru detaşarea acelor de seringă sau
a lamelor de bisturiu
– sistem de închidere definitivă care nu permite scoaterea deşeurilor
din recipient
• mânerul să fie rezistent permiţând transportul la locul de
depozitare intermediară
• închiderea definitivă se asociază cu inscripţionarea (autocolant
sau marker) cu date de identificare a unităţii sanitare, persoana
responsabilă cu manipularea cutiei şi data închiderii definitive
– dacă acele de seringă se colectează separat în astfel de
cutii, corpul seringilor se poate colecta în cutii de carton
căptuşite cu sac de polistiren, asemănător regimului
deşeurilor infecţioase netăietoare-înţepătoare.
45
Bloodborne Pathogens Exposure Control; Section VI.   Managment of Infectious Wastes, Blood Spills, Contaminated Surfaces and 46
Contaminated Laundry, University of Wisconsin-Milwaukee, 2006.
• Părţile anatomice destinate incinerării
– se colecteză şi ambalează în cutii din carton
căptuşite în interior cu sac de polietilenă sau
în saci de plastic de culoare galbenă.
– pentru înhumare în cimitire, parţile anatomice
sunt ambalate şi refrigerate după care se
depun în cutii speciale marcate în mod
specific.

47
• Deşeurile chimice şi farmaceutice
– se colectează în recipiente speciale cu marcaj
adecvat pericolului inflamabil, coroziv, toxic etc. şi se
îndepărtează conform prevederilor specifice
deşeurilor chimice periculoase.
– preparatele medicamentoase expirate sau care au
fost alterate consecinţa păstrării incorecte la nivelul
secţiilor (în trusele de urgenţă, stocurile la nivelul
secţiei etc.) fără să fi venit în contact cu pacienţii, se
returnează farmaciei pentru a fi trimise pentru
neutralizare
– cele care ar putea fi contaminate şi necesită a fi
eliminate se vor colecta separat în containere
marcate corespunzător la nivelul secţiei

48
Deşeurile nepericuloase – menajere

– se colectează în saci din

polietilenă de
• culoare neagră (sau
incolori)
• inscripţionaţi “Deşeuri
nepericuloase”
• montaţi pe containere cu
capac acţionat mecanic
printr-o pedală
• închidere prin legare sau
înodare
• transportare pe cărucioare
speciale (sau containere
mobile) spre locul de
depozitare temporară

49
3. Depozitarea temporară

• sau precolectarea secundară

• reprezintă depozitarea pachetelor
cu deşeuri în clădirea unităţii
sanitare, până la evacuare
– în spaţiul de depozitare temporară

50
 Spaţiul de depozitare temporară –
depozitul central de deşeuri
• încăpere în incinta unităţii sanitare
– cu 2 compartimente: pentru deşeuri periculoase şi menajere
– pereţii şi pavimentul impermeabili, netezi, să poată fi spălaţi şi dezinfectaţi,
– dotată cu apă curentă, racord la sistemul de canalizare, sifon de pardoseală
– protejată de accesul insectelor, rozătoarelor, câinilor vagabonzi prin uşi,
site, grătare, uşi placate cu metal în partea de jos, etc.
– să permită accesul maşinilor de transport pentru evacuarea deşeurilor
– mărimea depozitului central de deşeuri trebuie să permită depozitarea unei
cantităţi de deşeuri cumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive
– accesul în compartimentul deşeurilor periculoase este permis numai pentru
personalul autorizat
– să aibă o bună ventilaţie
– să asigure temperaturi scăzute care să evite descompunerea materialului
organic
– periodic se efectuează dezinsecţia (o dată la 3 luni) şi deratizarea
(semestrial)
51
Depozitarea pachetelor (cutii, saci)
se face în containere
• mobile
• confecţionate din materiale rezistente la
solicitările mecanice sau agresiune chimică
• se închid etanş
• au dispozitive de prindere adaptat sistemului
automat de preluare din vehiculul de transport
sau adaptat sistemului de golire în incinerator
• forma lor şi structura să evite accidentările sau
efort fizic excesiv din partea personalului
• capacitatea adaptată cantităţii de deşeuri
produsă
52
53
 Containerele
• sunt diferite pentru
• deşeurile toxice
• inflamabile
• explozibile (tuburi de spray, tuburi fluorescente, etc.)
• medicamente – containerele au măsuri de marcare şi
securizare particulară
• deşeurile infecţioase şi tăietoare-înţepătoare sunt de culoare
galbenă, sunt inscripţionate “Deşeuri medicale” şi poartă
pictograma “Pericol biologic”.
• se depun numai deşeurile ambalate
• după fiecare evacuare sunt spălate şi
dezinfectate
54
• Durata de depozitare temporară va fi
cât mai scurtă posibil
– pentru cele periculoase, nu se va depăşi
72 de ore din care 48 în incinta unităţii şi
24 de ore pentru transport şi eliminare
finală.

55
!?
56
 4. Transportul
• în incinta unităţii
sanitare
– cărucioare speciale
sau containere mobile,
care se spală şi se
dezinfectează după
fiecare utilizare în locul
unde sunt descărcate

57
• transportul extern, în
afara unităţii sanitare, pe
drumurile publice până la
locul de neutralizare
(eliminare finală)
– se face cu vehicule de
transport special destinate
acestui scop
– pe rute avizate de
Autoritatea de sănătate
publică judeţeană
• ritmul de evacuare
– sezonul cald: zilnic
– sezonul rece: la maxim 3
zile interval.

58
 5. Eliminarea finală
• eliminarea finală sau neutralizarea
deşeurilor rezultate din activitatea
medicală
– trebuie să asigure distrugerea rapidă şi
completă a factorilor cu potenţial nociv
pentru mediu şi starea de sănătate a
populaţiei.
• metodele folosite sunt
– incinerarea
– depozitarea în depozitul de deşeuri
59
Depozitarea în depozitul de deşeuri
• se aplică deşeurilor
periculoase care la
nivelul unităţii sanitare
au fost supuse
tratamentelor de
neutralizare prin
• autoclavare
• dezinfecţie chimică
• dezinfecţie cu
microunde
• încapsulare
• iradiere
60
Incinerarea se efectuează
• pentru deşeurile
periculoase netratate
• cu instalaţii speciale care
respectă normele şi
standardele privind
emisiile de gaze în
atmosferă şi cele privind
produsele secundare
procesului de incinerare
şi care să nu permită
poluarea mediului

61
• Deşeurile menajere
– nu necesită tratamente speciale şi se includ
în ciclul de eliminare a deşeurilor
municipale
• Neutralizarea deşeurilor chimice
– se face în instalaţii speciale
corespunzătoare şi separat după categoria
de deşeuri
• care conţin metale grele
• flacoane presurizate
• alte substanţe chimice a căror identitate se
înscrie clar pe ambalaj
62
Cantitatea de deşeuri produsă
• trebuie să fie cunoască de fiecare producător
• metoda: ancheta de „investigaţie-sondaj”
• efectuată trimestrial în fiecare unitate sanitară
• urmăreşte să evalueze pentru fiecare unitate medicală
– sistemul folosit pentru gestionarea deşeurilor
– măsurarea cantităţilor de deşeuri
– să identifice şi să evalueze riscurile pentru personalul unităţii,
pacienţi şi populaţia generală
– informarea şi educarea personalului
• rezultatele anchetei sunt raportate la nivel naţional pentru
completarea bazei naţionale de date privind deşeurile
rezultate din activităţi medicale.

63
Ancheta
trimestriala
model

Raport 2002

64
Personalul implicat în gestionarea
deşeurilor
• va fi instruit şi reinstruit
periodic (anual) privind
riscurile create de deşeurile
pe care le manevrează.
• trebuie să fie antrenat
corespunzător pentru
aplicarea corectă a
procedurilor
• dotat cu echipament de
protecţie corespunzător:
– şorţuri impermeabile, mănuşi
de menaj groase, cisme,
vizoare faciale, echipament de
protecţie a respiraţiei.

65
 Gestionarea riscului pentru
personalul care manevrează
deşeurile rezultate din activitatea
medicală
• răsturnarea, vărsarea deşeurilor,
accidentele şi incidentele mai ales cele
soldate cu răniri sau contaminarea
personalului trebuie să fie gestionate
conform unui protocol scris

66
 Protocoale scrise
• în fiecare unitate medicală
– ghiduri pe baza cărora deşeurile se identifică,
împachetează, etichetează, stochează, transportă,
tratează şi elimină
• coduri de procedură – Catalogul European al Deşeurilor
– cod 18 01 04 – deşeuri nepericuloase
– cod 18 01 02 – deşeuri anatomo-patologice
– cod 18 01 03 – deşeuri infecţioase
– cod 18 01 01 – deşeuri înţepătoare tăietoare
– cod 18 01 05 – deşeuri chimice şi farmaceutice
– protocoale scrise privind măsurile care se aplică în
cazul incidentelor şi accidentelor consecinţa
manevrării deşeurilor
67
Spitalul ...
Compartimentul ...

CODUL DE PROCEDURĂ
privind deşeurile infecţioase clasificate la codul 18 01 03 rezultate din
activitatea secţiei ......

Deşeurile infecţioase care nu sunt tăietoare-înţepătoare (cod 18 01 03)

rezultate din activitatea secţiei Adulţi II vor avea următorul circuit în
vederea evacuării pentru eliminarea finală a acestora:
colectarea deşeurilor infecţioase la nivelul sălilor de
tratamente, în cutii din carton, căptuşite în interior cu saci de
polietilenă galbeni având pictograma “Pericol biologic”;
închiderea definitivă, sigilarea cutiilor şi înscrierea (autocolante sau
scriere cu marker) pe cutie a datei calendaristice şi a datelor de identificare
a secţiei;
depunerea pachetelor în containerul mobil care are pictograma
“pericol biologic” şi transportarea lor în spaţiul de colectare temporară,
adică „Spaţiul gospodăresc”;
pentru secţia “Eruptive”: transportul până în spaţiul unde este liftul
pentru deşeuri se va face în containerul mobil;
coborârea între orele 900 şi 930, cu liftul pentru deşeuri spre spaţiul
central de „Depozitare temporară” a spitalului şi depunere în containere
mobile;
spălarea şi dezinfectarea containerelor mobile imediat după golire.

Data .........

68
 Apele reziduale ale unităţilor
medicale
• asemănătoare calitativ apelor reziduale
din mediul urban
• reziduurile lichide şi fecaloide se
evacuează prin sistemul de canalizare
• pot să conţină
• microorganisme patogene cu transmitere prin apă
• substanţe chimice: dezinfectante - cantităţi mari
numai în caz de accidente
• medicamente: antibiotice
• izotopi radioactivi: din departamente de oncologie 69
 Riscurile create de apele reziduale
• holera – risc redus
– transmitere suspicionată în focarele din Africa şi epidemia de
holeră din 1991 – 1992 din America de sud
• puţine informaţii privind transmiterea altor îmbolnăviri
• ţările dezvoltate economic
– volumul mare de apă consumată şi tratarea apelor uzate
– dezinfecţia excretelor pacienţilor este necesară numai în caz de
focare de BDA
• ţări în curs de dezvoltare: riscurile sunt semnificative
• apele reziduale creează risc
• pentru transmiterea fecal-orală (digestivă)
• prin penetrarea (contact cu) tegumentelor

70
!?
71
PREVENIREA ŞI COMBATEREA
VECTORILOR

DEZINSECŢIA ŞI DERATIZAREA

72
 1. DEZINSECŢIA
• insectele care pot să transmită la om boli
infecţioase sau creează disconfort
– după modul de deplasare
• zburătoare: muşte, ţânţari
• târâtoare: gândaci, furnici, păduchi, purici, căpuşe
• transmiterea bolilor infecţioase se poate
realiza
• pasiv
• activ
73
Muştele
• caracteristici
– înmulţire rapidă
– mobilitate mare
• transmiterea infecţiilor digestive
• prevenire – curăţenie, metode fizice
• combatere – metode fizice, chimice

74
 Ţânţarii
• boli: malaria,
meningita West Nile,
• metodele de
combatere a insectei
adulte: chimice, fizice
şi biologice

75
Gândacii
• specii: gândacul roşu gândacul
negru
• vectori pasivi
• prevenire: curăţenie,
îndepărtarea deşeurilor
• combatere: metode chimice

76
 Furnicile
• creează disconfort,
distrug zidăria
• pot avea rol pasiv în
transmiterea bolilor
infecţioase.

77
• Păduchii de corp • Scabia
– parazitează exclusiv – disconfort,
omul suprainfecţia leziunilor
– tifosul exantematic – profilaxia: igiena
Rickettsia prowazekii individuală, rufăria şi
– combatere: igienă curăţenia.
individuală, tratarea
chimică a hainelor şi
prin căldură

78
 Căpuşele
• boli: febra butonoasă,
encefalite
• profilaxia:
– combaterea căpuşelor
la câine, tratarea
câinilor vagabonzi şi
eradicarea lor.

79
• Ploşniţele • Purici
– prevenire: curăţenie – disconfort
– tratarea cu insecticide – prevenire: igiena
a focarelor. – combatere: metode
chimice

80
 2. DERATIZAREA
• în ţara noastră: şobolanul
cenuşiu şi şoarecele de casă.
• influenţa asupra stării de
sănătate:
– transmiterea unor boli infecţioase:
leptospiroză (urina), febra tifoidă
(vector mecanic), rabia
(muşcătura), trichineloză
(principalul rezervor), tularemia
(contact cu animalul bolnav), pesta
(purecii de şobolan), dizenteria
(contaminare cu fecale umane).
– crează disconfort
81
• Măsuri de prevenire
– împiedicarea posibilităţilor de hrănire prin blocarea
accesului la alimente
– împiedicarea pătrunderii în clădire
• Măsuri de combatere:
– mijloacele biologice – pisici (nu se aplică în spitale);
– mijloace mecanice – curse cu momeli, capcane;
– mijloace chimice

82
 3. ANIMALELE DOMESTICE ŞI
PĂSĂRILE SĂLBATICE

• au accesul interzis în instituţiile care îngijesc

bolnavi: spitale, cabinete medicale, sanatorii etc.
– colaborare cu organizaţiile de protejare a animalelor
• pot să fie sursă de contaminare (rezervor) şi pot
avea rol de transmitere
– toxoplasmoză (pisici), hidatidoza (câini), rabia (câini,
pisici, dihori, rozătoare), psitacoza (papagali) etc.

83
?!
84