Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fauna este etajată conform vegetaţiei, care obişnuit îi oferă hrană şi adăpost.
In etajele cu foioase se întâlnesc: mistreţ, viezure, animale de pradă (lup, vulpe,
pisică sălbatică), iepure urcat din silvostepă, căprioară şi veverita; păsări ca:
ciocănitoarea, cinteza, cucul, mierla etc.
In etajul coniferelor: animale de interes cinegetic(urs, cerb, râs, dintre mamifer şi
cocoşul de munte, găinuşa de alun dintre păsări), căprioara şi veveriţa.
In zona alpină poate apărea acvila de munte şi o relictă din glaciarul târziu : capra
neagră, care aici a fost repopulată în Rodna
Şi fauna acvatică este dispusă etajat: păstrăvul în etajul coniferelor, apoi în
ordine, mai jos, domeniul cleanului şi cel al mrenei, lostriţa numai pe Bistriţa Aurie.
Solurile : sunt sunt soluri zonale şi azonale corelate cu altitudinea, clima, vegetaţia,
roca şi pânza freatică:
Argiloiluviale (tipurile cenuşii şi brun roşcate) în munţii nu prea înalţi;
Cambisoluri (brune şi brune-acide) de climat mai răcoros şi umed
Spodosoluri, respectiv podzoluri sub pădurea de fag şi conifere şi soluri alpine
brune-acide, sub pajiştile alpine.
Sunt şi soluri azonale: hidromorfe (lăcovişti) în părţile umede ale Depr. şi aluviale
(de luncă) pe luncile văilor, mai ales în depresiuni.
La contactul grupei vulcanice cu fâşia cristalină sunt închise mai multe depresiuni
dintre care cele mai întinse sunt Depr. Giurgeului, pe cursul superior al Mureşului şi
Depr. Ciucului străbătută de cursul superior al Oltului. Ambele depresiuni au nivele
altimetrice de 600-700m şi prezintă cele mai intense fenomene de inversiuni termice,
aici aflându-se polii frigului – Joseni în Depr. Giurgeului şi Miercurea Ciuc în Depr.
Ciucului. In estul Munţilor Calimani sunt micile depr. Borsec şi Bilbor.
Sectorul de est, denumit şi cel al Munţilor Moldovei, cuprinde trei şiruri paralele de
munţi, dintre care cele din vest şi centru aparţin fâşiei cristaline, iar cel estic munţilor
flişului. Primul şir cristalin aliniază munţii:Giurgeu, Hăşmaşu Mare (cu o cuvertură
de calcare în care s-au dezvoltat Cheile Bicazului şi relieful rezidual al „Pietrei
Singuratice”), Ciucului (1493m) şi Nemira(1649m), care includ staţiunea
balneoclimaterică Slănic Moldova. Al doilea şir cristalin grupează munţii: Giumalău
(integral cristalin, cu alt. de peste 1800m), Rarău (1651m), având stâncile calcaroase
„Pietrele Doamnei”, Bistriţei (1859m) şi Ceahlăul (1907 m în vfr. Ocolaşul Mare), cu
o cuvertură de conglomerate care dau un relief spectaculos (Cuşma Dorobanţului,
Panaghia, Claia lui Miron) şi Tarcău (1664m). Intre Munţii Giumalău- Rarău şi
Bistriţei se află Cheile Zugrenilor, formate de râul Bistriţa, iar între Munţii Tarcău şi
Ciucului este închisă Depr. Ghimeş.
In sudul grupei se află trei munţi scunzi care pătrund digitat în nordul Depr.
Braşovului şi printre cae curge Oltul: Perşani- 1104m, cu defileul bazaltic al Oltului
de la Racoş, Baraolrt şi Bodoc.
Fauna este etajată conform vegetaţiei, care obişnuit îi oferă hrană şi adăpost.
In etajele cu foioase se întâlnesc: mistreţ, viezure, animale de pradă (lup, vulpe,
pisică sălbatică), iepure urcat din silvostepă, căprioară şi veverita; păsări ca:
ciocănitoarea, cinteza, cucul, mierla etc.
In etajul coniferelor: animale de interes cinegetic (urs, cerb, râs, dintre mamifer şi
cocoşul de munte, găinuşa de alun dintre păsări), căprioara şi veveriţa.
In zona alpină poate apărea acvila de munte şi o relictă din glaciarul târziu : capra
neagră, care aici a fost repopulată în Masivul Ceahlău
Şi fauna acvatică este dispusă etajat: păstrăvul în etajul coniferelor, apoi în
ordine, mai jos, domeniul cleanului şi cel al mrenei.
Solurile : sunt sunt soluri zonale şi azonale corelate cu altitudinea, clima, vegetaţia,
roca şi pânza freatică:
Argiloiluviale (tipurile cenuşii şi brun roşcate) în munţii nu prea înalţi;
Cambisoluri (brune şi brune-acide) de climat mai răcoros şi umed
Spodosoluri, respectiv podzoluri sub pădurea de fag şi conifere şi soluri alpine
brune-acide, sub pajiştile alpine.
Sunt şi soluri azonale: hidromorfe (lăcovişti) în părţile umede ale Depr. şi aluviale
(de luncă) pe luncile văilor, mai ales în depresiuni.
Caractere generale ale reliefului: au formă curbată (cu direcţie NE-SV), cu alt. mici
spre mijlocii, max. 1954m în vf. Ciucaş, lăţime relativ mică, geologia se compune din
fâşii de fliş a căror orientare nu mai coincide cu dispunerea culmilor şi nici cu
arcuirea grupei; au multe văi transversale, multe trecători şi pasuri, cele mai puţine
depr. cu excepţia Depr. Braşovului, cea mai mare din Carpaţi.
-nu se întâlneşte relief glaciar şi nici vulcanic;
-varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu forme specifice
acestora: relief ruiniform pe conglomerate (turnuri, ciuperci, Sfinxul Bratocei – în
Munţii Ciucas), relief dezvoltat pe gresii în Munţii Buzăului, relief carstic în Munţii
Bârsei, relief dezvoltat pe nisipuri- dunele de nisip de la Reci în Depr. Braşovului.
Relieful major se compune din : masive de dimensiuni reduse şi alt. medii(Ciucaş,
Penteleu, Postăvaru), culmi muntoase prelungi (Vrancea, Baiu), masive de alt.
joasă (clăbucete – Munţii Intorsurii) şi depr. Braşov şi două mai mici Intorsura
Buzăului şi Comandău.
Formele medii şi mici (suprapuse pe cele anterioare) se compun din: văi
transversale , uneori cu formă de defileu (Prahova, Buzau, Bâsca Mare) si mai rar
sectoare longitudinale , terase şi lunci în lungul văilor, alunecări de teren (în
porţiunile cu argile).
Resurse: petrol în Depr. Braşov la Ghelniţa, lignitul la Baraolt si gresii la Teliu; ape
minerale la Covasna. Se adaugă păduri, păşuni naturale, pajişti şi potenţial
hidroenergetic pe râurile Ialomiţa şi Doftana .
Fauna este etajată conform vegetaţiei, care obişnuit îi oferă hrană şi adăpost.
In etajele cu foioase se întâlnesc: mistreţ, viezure, animale de pradă (lup, vulpe,
pisică sălbatică), iepure urcat din silvostepă, căprioară şi veverita; păsări ca:
ciocănitoarea, cinteza, cucul, mierla etc.
In etajul coniferelor: animale de interes cinegetic (urs, cerb, râs, dintre mamifere şi
cocoşul de munte, găinuşa de alun dintre păsări), căprioara şi veveriţa.
In zona alpină poate apărea acvila de munte.
Şi fauna acvatică este dispusă etajat: păstrăvul în etajul coniferelor, apoi în
ordine, mai jos, domeniul cleanului şi cel al mrenei.
Solurile : sunt sunt soluri zonale şi azonale corelate cu altitudinea, clima, vegetaţia,
roca şi pânza freatică:
Molisoluri puţine (tipul cernoziom levigat, pe unele locuri stepizate) în Depr. Braşov;
Argiloiluviale (tipurile cenuşii şi brun roşcate) tot în Depr. Braşov;
Cambisoluri (brune şi brune-acide) de climat mai răcoros şi umed, pe latura
montană dinspre depr. Braşov;
Spodosoluri, respectiv podzoluri sub pădurea de fag şi conifere şi soluri alpine
brune-acide, sub pajiştile alpine.
Sunt şi soluri azonale: hidromorfe (lăcovişti) în părţile umede ale Depr. Braşov şi
aluviale (de luncă) pe luncile văilor, mai ales în depresiuni.