Sunteți pe pagina 1din 4

Asocierea caracteristicilor dihotomice:

Asociere pozitivă - pe prima diagonală a tabelului (A se asociază cu B si non-A cu non-B).


Asociere negativă - pe diagonala secundară (A cu non-B si B cu non-A).

Intensităţi diferite - coeficienţi de asociere - mărimi abstracte (fără unitate de măsură),


care variază pe intervale standard:
(0, 1) - reflectă doar intensitatea asocierii
(-1, 1) - reflectă si intensitatea si sensul asocierii

a) Asociere perfectă - când toţi indivizii se plasează pe una din diagonalele tabelului.
b) Asociere totală sau maximă - când într-una dintre căsuţele tabelului avem frecvenţa zero.

Coeficienţii pot fi:


- simetrici - se încearcă o măsură globală a relaţiei statistice între cele două variabile, fără a
acorda o poziţie privilegiată uneia dintre acestea;
-asimetrici-poziţiile variabilelor nu sunt identice, una fiind considerată anterioară,
independentă sau predictivă în raport cu cealaltă.

Coeficient Simetrie Interval SituaŢii în care ia Alte caracteristici


standard valoarea maximă
ϕ (fi) Simetric (-0,73 , 0,49) - -
Q (al lui Yule) Simetric (-1 , 1) - Si pentru -
asociere totală.
- Se anulează în
cazul în care
variabilele sunt
statistic
independente.
Y (al lui Yule) Simetric (-1 , 1) - Si pentru - Ia valori mai
(de asocierea totală. apropiate de cele
interdependenŃă ale lui
- colligation) ϕ.

Asocierea variabilelor categoriale


Situaţii în care avem de-a face cu două caracteristici a căror structură o constituie un sistem de
clase (categorii), în număr superior lui 2, clase care pot fi stări calitative propriu-zise (deci
trepte ale unei scale nominale) sau stări calitative rezultate dintr-o reducţie de scală (se
renunţă la ordonarea claselor sau a intervalelor de valori).
Ideea asocierii - a vedea dacă şi în ce măsură există tendinţa ca indivizii statistici să se
grupeze în anumite cupluri de categorii ale celor două caracteristici şi să se regăsească cu
efective mai reduse în altele.
Atenţie: aranjarea claselor este arbitrară -- nu introducem nici un criteriu de ordine între
categorii.

Diferenţă: nu vom mai putea vorbi de un sens al asocierii, ceea ce înseamnă că toţi
coeficienţii vor fi pozitivi, miscându-se doar pe intervalul: (0 , 1)
Coeficient Simetrie Interval SituaŢii în care ia Alte caracteristici
standard valoarea maximă
C (de Simetric (0 , 1) - Nu va lua - Pe măsură ce
contingenţă, al lui niciodată valoarea dimensiunea
Pearson) 1, nici tabelului creste,
măcar pentru o limita lui C se
asociere perfectă. deplasează spre 1.
- Se recomandă
utilizarea lui
doar pentru
tabelele de mai
mari dimensiuni
(peste 8-10
linii/coloane.
V (al lui Simetric (0 , 1) - Poate atinge -
Cramer) valoarea 1.
λ (lambda) al lui Asimetric (0 , 1) - Ia valoarea 0 -Bazat pe ideea
Goodman si pentru cazul de reducerii
Kruskal independenţă erorilor de
statistică, dar se predicţie.
poate anula si - Variabila
dacă variabilele dependentă se
nusunt marchează ca
independente. indice al lui
lambda. Spre
exemplu λA ne
arată sporul de
precizie în
predicţia lui A
dacă ştim în ce
clasă a lui B ne
aflăm.
- λ simetric
τ (tau) al lui Asimetric (0 , 1) - Si 1 si 0. - Înlătură
Goodman si neajunsul lui λ,
Kruskal de a se
anula si atunci
când există
asociere.
U (coeficientul Asimetric (0 , 1) - -
de
incertitudine)
Asocierea variabilelor ordinale

- Necesitatea de a vorbi de un sens (semn) al asocierii.

Coeficient Simetrie Interval standard SituaŢii în care ia valori Alte caracteristici


extreme
τ a (al lui Simetric (-1 , 1) -1, 1 când nu există
Kendall) concordanţe/discordanţe;
0 când numărul
perechilor concordante
este egal cu cel al
perechilor discordante
τ b (al lui Simetric (-1 , 1) -1, 1 când:
Kendall) - nu există nici un caz de
concordanţă/discordanţă
- nu sunt ranguri legate
doar după o
singură variabilă
τc (al lui Simetric (-1 , 1) - Ia valori foarte
Kendall) apropiate de
cele ale lui τb.
γ (gama) al lui Simetric (-1 , 1) +1 dacă nu este nici o
Goodman si discordanţă
Kruskal -1 dacă nu este nici o
concordanţă
0 când numărul
concordanţelor este egal
cu cel al discordanŃelor
d (al lui Asimetric (-1 , 1)
Somer)
Asocierea caracteristicilor calitative

- A evidenţia legătura dintre două sau mai multe fenomene care, pe baza datelor
empirice, au fost transpuse în caracteristici statistice, adică în distribuţii de frecvenţe
obţinute prin numărarea indivizilor din populaţie, în funcţie de manifestarea însuşirii
urmărite.

= legătură statistică - nu presupune neapărat relaţie de cauzalitate sau de dependenţă


la nivel ontic.

- Diferenţiere:
o Metode statistice non-parametrice sau calitative (au la bază însuşiri măsurate pe o scală
nominală sau ordinală);
o Metode parametrice sau cantitative (scale de intervale sau de rapoarte).

Principiu:
- Ceea ce este valabil pentru o scală inferioară este valabil şi pentru o scală superioară.

Asociere :
Vorbim de asociere atunci când este analizată distribuţia simultană a indivizilor statistici după
două sau mai multe caracteristici calitative, adică variabile nominale sau ordinale.

Baza acestei analize - tabelul de asociere (de contingenţă).

"Asociere" - a vedea cum se "leagă", cum se "asociază" în cazul a două


caracteristici, anumite stări ale unei caracteristici cu anumite stări ale
celeilalte.