SA EXMATRICULAM VIOLENTA!

Violenta = agresivitate?

Agresivitatea = comportament distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine.

Poate fi considerata o trasatura interna, care tine mai mult de instinct, o potentialitate de a infrunta
dificultatile, care este parte integranta a individului si asupra careia nu putem actiona, este deci un
instinct.

Pe de alta parte, aceasta este un raspuns al individului la conditiile de mediu. Exista o

dimensiune externa a agresivitatii, ce tine de invatare, se cOl)struiyste si. poate fi
controlata.Agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si Qriceftustrare antreneaza o
forma de agresivitate.

Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem pers~naif~({~ect~~ sau social, si care se
traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi fizica, psihica sautnate",talarAceasta dezorganizare
poate sa opereze prin agresiune, prin folosirea fortei, constient'f.Sa",'ine0rt§tient, insa poate exista si
violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresftru1sa aiba intentia de a face rau. (Eric
Debarbieux)

Cauzele violentei scolare:

Mediul familial

• Copiii provin din familii dezo]rgam eq;pl~rIi~nt:adivortuluiparintilor si traiesc in familii

monoparentale.
• Echilibrul familial este perturbatsi de cri:Sfl-ilocurilorde munca, de somaj.
• Apar probleme familiale fqarte ave, care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala,
consumul de alcool, abqzareac ot,heglijenta.
• Se adauga si importante.carenteedu.cationale - lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in
cerintele formulatefata deqopil(treceri de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure),
utilizarea mijloq.celorviolente de sanctionare a copilului pe motiv ca "bataia-i rupta din rai".
• Unii parinti nu le impun copiilor nici un fel de interdictii, de reguli, nu sunt exigenti, iar aceasta
absenta cvasitotalq. acdnstrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala
comportamente. de refuz a exigentelor profesorilor.

Mediul socialcontiI1e numeroase surse ce intretin violenta scolara:

- situatia economica
slabiciunea mecanismelor de control social,
inegalitatile sociale,
criza valorilor morale,
mass-media,
lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie.

Trasaturile de personalitate ale elevului sunt intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente, iar lor
li se adauga problemele specifice adolescentei.

Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva, dar, de cele mai multe
ori, el nu recunoaste si nu exprima acest lucru.
Violenta in scoala pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta impotriva violentelor
scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul
educati onal.

Tipologia violentei

In functie de planul de manifestare a atacului distingem:

violenta fizica

violenta verbala

Criteriul aspectului clinic structureaza:

violente determinate de conflicte "normale" intre colegi;

violente determinate de conflicte intre bande/grupuri de elevi;

violente determinate de conflictul adult-elev

Prevenirea violentei

Preventia primara prin dezvoltarea unei atitudini pozitive fatade fiecare elev, exprimarea
increderii in capacitatea lui de a reusi, valorizar~a efOrm+luielevului;

Preventia secundara realizata de profesor printr-oo~t~eî:vare atenta a comportamentului poate

repera efectele unor violente la care eleyul a fostsuptis in afara mediului scolar; semnaland
profesionistilor (psihologului scolar, asislentul ui social) cazul respectivi lor elevi, pot fi luate
masuri de ajutor si de protectie care sa vizeze.ipJaturarea cauzelor abuzurilor si reducerea
tulburarilor somatice, psihice si comportamentale induse prin violenta;

Preventia tertiara ce are invede{esprijinul direct adus elevilor care manifesta comportamente
violente; aceasta urmaresteprevenjrea recidivei si presupune adoptarea unor masuri dupa
producerea comportamel1tuluiviolent:

- mentionarea unor asteptari pozitive fata de ei,

- dezvoltarea sentimentului de apartenenta comunitara,

- exprimarea preocuparii fata de situatia lor

- integrarea lor in activitatile grupului

 Ziua Nationala fara tutun

Terapie gratuita impotriva

Jumatului

Lupta împotriva fumatului este

marcata în fiecare an în România în cea
de joi a lunii noiembrie.
atii care sustine aceasta
rogramul de
t de titutul
itutul

"Simplul
fapte. Humatul
poate fie••.•mai u
încearca. sa
atunci când ac
care sI-aU centul celor
care reusesc li ministerului.

Programul "Stop fumaiîî>Sllprataxarea produselor

din tutun, si asigura, gratuit, tratamentul medicamentos pentru cei care
doresc sa renunte la fumat. Suma alocata programului în 2010 este de
5.137.000 lei. Din aceste fonduri, pâna la 1 noiembrie au primit
tratament gratuit peste 13.000 de români. În anul 2009, 40% dintre cei
care au urmat tratamentul integral în cadrul programului au renuntat la
fumat.
 Fumatul este considerat astazi un drog, o boala grava de addictie, nu numai un viciu.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a aratat cafumatul reprezinta cauza cea mai usor evitabila
de morbiditate si mortalitate. Peste 1/3 din populatia globului fumeaza, afectiunile legate
direct de fumat sunt multiple, grave si invalidante iar daca nu se vor lua masuri imediate,
energicl(, se estimeaza c ~ A ~ a.nul 2020, vor muri 10 milioane de oameni pe an din cauza
f umatu~!!:i.
Previziuni Înfric

Studiile epide clinice arata previziuni înfricosatoare. Durata de viata a

fumatorilor este redusa de ani prin bolile si complicatiile acestora determinate direct
de fumat. Fumatul se de o serie de efecte nocive asupra sanatatii oamenilor prin
multitudinea de subst e pe care le otina, oxid de carbon, substante
mutagene si cancerigene, nte irit ste un factor independent de risc
major pentru bolile cardiovascular ic, boli vasculare obstructive,
hipertensiune), pentru bolile tiva, cancer bronhopulmonar,
tuberculoza si alte infectii, caJrlc~~repe diferite ane, boli digestive, cataracta,
depresie si alte psihoze m dementa); determina sterilitate,
nasteri premature si chi - cut.

Î~ acelasi ti . musculare, al scaderii

performantelor intele sporit de a rutiere sau la locul de
munca; agraveaza os .ce neplacute (îmbatrânirea prematura a
pielii, carii dentare e sociale si importante:
cheltuieli materiale, i ginalizare pasiv
este la fel de nociv si ca opn SI

Medicii îi î ntru a preveni

boala - fumat histerul Sanatatii,
în conformitate i menite sa reduca
fumatul: interzi locurile de munca,
cresterea pretulm tigaretelor, produselor de tabac,
inscriptionarea pachetelor cu avertis tutunului, impunerea de taxe
asupra activitatilor daunatoare sanatatii, progr umat", etc ..

Dar pentru a se realiza În fapt combaterea tabagismului cronic cel mai important
factor este vointa pacientului de a renunta la fumat dublata de ajutorul medical calificat si
sustinut.
 jlâresa: mun. jlraâ, 1Jafea 1Jictoriei nr. 1- 3
rtefejon: 0257/281.497 - 0357/426.925
p~ 0257/281.497
We6: www.sanpostficea[:(Iiost.ro
CE,-maiC:
sanpostficea[@yafioo.com

Anexa nr. 2

DISPOZITIE
PRIVIND REGLEMENTAREA FUMATULUI IN
"SCOALA POSTLICEALA SANITARA ARAD"

În conformitate cu Legea 307/ 2006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor Art. 1f,
!it. a, si conform prevederilor Ordinuli 163/ 2007 - Normele generale de aparare fmpotriia
incendiilor, Art. 20, alin. (2),

Conducerea Scolii Postliceale Sanitare Arad, hotâreste:

Art. 1. Se reactualizeaza decizia privind reglementarea fumatului În spatiile apartinând Scolii
Postliceale Sanitare Arad

Art; 2. Se interzice fumatul si accesul cu tigari, chibrituri sau brichete in:

- spatiile unde unitatea scolara depoziteaza materiale inf1amabile,
Art. 3. Se interzice fumatul in :
- depozitele de materiale ale scolii;
- salile de clasa;
- salile de demonstratii;
- salile profesorale;
- centrul de calcul;
- secretariatul unitatii;
- coridoarele scolii;
- toalete;
- camera de pastrare a consumabilelor;
- arhiva;
- biblioteca
- spatiul de pastrare a materialelor si substantelor folosite la igienizare, dezifectie si desinsectie.

Art. 4. Fumatul nu este permis, deasemenea, în spatiile inchise, spatiile depozitare, spatiul de odihna si
servirea mesei, precum si toate anexele administrative (birouri), exceptind cele mentionate la Art. 6 din
prezenta decizie.

Art. 5. Se amenajeaza un loc de fumat special:

in exterior unitatii, in zona bancilor afiate la iesirea din unitatea de invatamant,

Art. 6. (1) Fumatul este permis in uffi1atoarele spatii :

a) birou Directiune ;
 (2) De Îndeplinirea masurilor privind respectarea conditiilor privin fumatul la locurile aratate la a:i~~l
raspund urmatorii :
a) directorul unitatii,
b) secretara,
c) profesorul de serviciu pe scoala,

Art. 7. Raspund de supravegherea si controlul respectarii reglementarilor privind fumatul in ordine

cronologica, urmatoarele persoanele care ocupa urmatoarele functii, astfel:
- profesorii de serviciu pe scoala,
- persoana are deserveste accesul in unitate a de invatamant,
- inspectorul p.s.i.,
- inspectorul de protectia muncii,
- secretara scolii,
- tot personalul didactic si nedidactic,
- directorul scolii,

Art. 8. Alte precizari privind reglementarea fumatului :

•se faptul
La intrarea in unitateaunitatii
ca in interiorul de invatamant se vainterzis,
fumatul este instala indicatoar
un indicator de securitate
prevazut specific, mentionandh-
de reglementarile În vigoarJ,
• Locurile pentru fumat stabilite În exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de
40 m fata de locurile În care exista pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori
inflamabili),10 m fata de locurile În care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, carton,
asfalt, hartie, bitum) si 50 m fata de culturile de cereale paioase În perioada coacerii si recoltarii sau de
zonele Împadurite.
• La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea, dupa caz cu : scrumiere, vase cu apa, nisip sau
pamânt, gropi si se vor instala inscriptii "LOC PENTRU FUMAT".
• În biroul Directiunii unde este p,ermis fumatul se va asigura scrumiera. Acesta se amplaseaza astfel
-,\.,

încâJ sa nu faca posibila aprindereainaterialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotica
si altele.
• Dep.merea în scrumiere, vase sau gropi a altor deseuri de materiale combustibile (hârtie, carton,
textile, etc.) este interzisa.
• Golirea scrumierelor (sau altor recipiente) de resturile de tigari În cosurile de hârtie sau în alte
locuri În care exista materiale combustibile este interzisa.
• Aruncarea la Întâmplare a resturilor de tigari sau chibrituri este interzisa.
• Verificarea periodica, cel putin o data pe zi si obligatoriu la sfârsitul programului de lucru a
modului de folosire a scrumierelor (altor recipiente utilizate la colectarea resturilor de tigari) si luarea,
pe loc, a masurilor ce se impun pentru Înlaturarea pericolului de incendiu.
• La locurile de munca unde se interzice În mod explicit accesul cu tigari, chibrituri, brichete,
patrunderea si lucrul În aceste zone, se va efectua cu respectarea stricta a acestei cerinte.

Art. 9. Prezenta decizie se va comunica celor nominalizati la Art. 6 si Art. 7, pe baza de semnatura,
prin grija inspectorului p.s.i., prin consemnarea acelui instiintari in carnetul de evidenta a
documentelor aflat la secretariatul unitatii de invatamant.

DIRECTOR
Dr. BRAN LILIANA RENATE