Suntem harnici muncitori

Dârzi ostaşi învingători.

Gheonoiu Alexandra, cls. a III-a A

Mihai Eminescu
O lucefere-al
Gheonoiu poeziei româneştiPagina 1Pagina 1
Alexandra fdhfghgfhv
Coboară din cer, de unde eşti,
Readu-ne plopii fără soţi Pagina 1
Ca să ne bucurăm cu toţi

Readu-ne floarea albastră,

Înspre bucuria noastră,
Şi du-ne în codrul verde
Unde nimeni nu ne vede.

Şi lacul codrilor albaştri

Unde se oglindesc doar aştrii
Păsărele călătoare,
De doine cântătoare.

O geniu eminescian
Nu te uităm în nici un an
Şi te sărbătorim cu bucurie,
Şi cu multă nostalgie .

Vine Toamna! Tara mea

Vine toamna peste dealuri,
Vine toamna zgribulită,
Prin păduri şi pe coclauri,
Frunza toată-i ruginită.
Ce să fac? Eu aşa sunt.
Dar să ştii şi tu de mult,
Eu vin cu alai de fructe
Şi podoabe multe, multe.
Gita Alexandra
Tanjală Magda Simona, cls. a IV-a B
A
Dragă mi-i ţara şi plaiul
Unde m-am născut şi cresc,
Frumos e plaiul şi portul
Dulce-I limba ce-o vorbesc.
Dragul mi-I locul iubit .
Unde am copilărit.
Traiul dulce fericit
Pe care mi l-a oferit. Pagina 2
Pacuraru S. Nicuşor, cls. a III-a

Jocul meu
Jocul meu e foarte greu
Şi mă joc mereu, mereu
Tot timpul la jocul meu
Este greu dar e frumos
Jocul meu miraculos.

Ştefan Pardos, cls. a III-a A

My world

I live in a world with bad people

You can’t understand me because
You are one of those people
Who want’s to hurt me
I don’t truest you
You are lying me
Way? Gita Alexandra
Because I-m not like you?
Everything around me is black
Pagina 3
Everywhere I look I see you
You are my shadow
Who knows only to lye
What do you want from me ?
Way do you hurt me?
Now I’m at home
Trying to find another world
She is the only friend I have
But when I look back
I see you
I’m so afraid
What are you doing with that gun?
Are you going to shoot me?
No, please no
But he didn’t listen to me…
Hiu , it was just a dream…
I’m already dead

Chirilă Mirela, cls. a VII-a A

Legenda trandafirului
de frumoasă. Dar această fată nu dorea să se mărite crezând că e prea
frumoasă pentru un bărbat. Şi pentru aceasta era îndurerat regele. Într-o zi
regele hotărî să o mărite forţat. Îi alese un băiat frumos şi hotărî nunta. Fata
fugi în grădină unde întalnise o babă. Bătrâna îi spune:
-Pune-ţi o dorinţă şi ţi-o voi îndeplini.
-Vreau sa fiu frumoasă dar sa nu fiu soţia unui bărbat. Pe loc bătrîna o
transformă într-un trandafir splendid. Mirele culese floarea pentru a o duce
soţiei. O căută peste tot
GitadarAlexandra
nu o găsi. Însa nu ştia că fata frumoasă era în
mâna lui. Pagina 4

Moraru Laura, cls. A VI-a B

Sfârşit de toamnă
Descriere

Se aude un foşnet trist şi uscat. Sunt frunzele ruginii care plutesc

purtate de vântul nemilos.
O brumă argintie s-a năpustit peste natură.
Norii grei işi revarsă tristeţea peste pământul îmbrăţişat de frunzele
căzute din copaci.
Capacii goi, desfrunziţi, tremură pe câmp.
Brazdele trase de tractoare par nişte şiruri catifelate.

Rugeană Andreea, cls. a IV-a B

Piticul

Îmbrăcat în pijama, un copil micuţ de tot

Cine ar putea să fie, copilaşul piticot.
S-a dus iute la cămară, la dulapul cu dulceaţă
N-a putut să mai aştepte până dis-de-dimineaţă
Şi s-a pus pe infulecat, nici măcar nu s-a gândit
Că de-atâta lăcomie, o să fie pedepsit.
 A trezit-o pe mămica.
Speriată mama lui l-a dus grabită la spital
Să-i aplice domnul doctor tratamentul ideal.
Atunci doctorulGita Alexandra
a spus :
-De la ce te doare oare? Iar copilul a răspuns:
-Sunt lacom tare, am mâncat pe-ascuns aseară
Tot borcanul cu dulceaţă şi acum domnule doctor
Mă simt rău şi-mi este greaţă.
Pagina 5
Moraru Laura, cls. A VI-a B

Sfârşit de toamnă
Descriere

Este o zi splendidă de sărbătoare, a

producătorilor agricoli din judeţul nostru.
Împreună cu părinţii mei am mers spre locul de
desfăşurare, unde ne-a întâmpinat o mare de
oameni.
Ne-am plimbat prin halele pieţii în care
mărfurile erau aşezate ca într-un tablou frumos
colorat.
Am participat la un spectacol de dansuri
populare şi apoi am urcat într-o caleaşcă trasă
de un cal frumos de culoare maro condusă de
un vizitiu elegant.
Tatăl meu a expus şi el pentru intreprinderea pe care o conduce, iar
standul lui îin care mă aflam şi eu a fost vizitat de televiziuni si oficialităţi
împreuna cu Ministrul Agriculturii.domnul Flutur.
Când a trebuit să plecăm nu am fost tristă pentru că descoperisem că
toamna este un anotimp minunat
Roman Bianca, cls. a IV-aB

Început de toamnă

A sosit toamna! Pe cerul purpuriu se

zăresc stoluri de păsări care se duc spre
Ţările-Regelui-Soare! În aer domneşte
mireasma dulce a fructelor proaspete de
toamna!
 nălucă se strecoară printre ramurile copacilor.
Pomii au îmbrăcat haine aurii, de sărbătoare.
Gâzele mărunte nu se mai joacă în aer ca altă
dată! Frunzele de aur cad şi zboară!
Strugurii violet strălucesc ca nestematele în vie! Prunele de safir îţi fac
cu ochiul de prin pomi. Gutuile şi perele de chihlimbar, merele dolofane, nucile
lemnoase asteaptă să fie culese.
La cele mai uşoare adieri frunzele foşnesc uscat, iar iarba se îndoaie cu
Pagina 6
graţie. Gita Alexandra
Zefirul adie prin dumbrava ruginită.
Bianca Prangate, cls. a IV-a B

Frunzele cele triste

Adrian s-a trezit de dimineaţă, pentru a merge cu bunicul lui în pădure, la

cules de ciuperci.Toată noaptea a fost agitat la gândul că o să vadă iepuraşi şi
căprioare. Bunicul l-a grabit, să ajungă devreme în pădure. Când a ajuns,
copilaşul a fost emoţionat la vederea frunzelor căzute din copaci .Vântul
răscolea frunzele nemilos, creându-i o tristeţe nemărginită. S-a aplecat şi a
cules o frunză veştedă, a privit-o îndelung şi cu dragoste i-a vorbit:
-Vântul acesta duşmănos, te-a doborât la pământ?
-Dar asta este soarta noastră, toamna, spuse frunza însufleţită.
-Vreau să te iau acasă, să te îngrijesc să traieşti
şi la primăvară, spuse Adrian cu speranţă.
Deodată, se auzi strigat de bunicul lui:
Vino şi lasă frunzele, ce ţi-e şi cu băiatul ăsta,
vorbeşte cu frunzele! Exclamă el grăbit. L-a urmat
pe bunic în tăcere, făcându-şi plan să vină într-o zi
în pădure şi să salveze toate frunzele veştejite.

Vizureanu Sorina, cls. a IV-a B

Şcoala mea

Şcoala mea-i interesantă,

Eu mă duc cu drag.
 Mă asteaptă-n prag.

Chiar de ninge, chiar de plouă,

Colpoţelul sună.
El ne-adună de oriunde.
Pe toţi împreună.

În carnet note se-adună,

Gita Alexandra
Cu drag învăţăm. Pagina
Şcoala noastră e frumoasă 7
Noi o respectăm!
Bîrcă Marius, cls. a IV-a C

La joacă

Toţi copiii se adună

Să se joace impreună.
Azorică şi Grivei
Ţopăie pe lângă ei.

Ana şi cu Simion
Desenează un şotron,
Iar Diana sare coarda
Şi-o loveşte pe-Alexandra.
Ce bine-i să fii copil
Fără grijă şi zglobiu.
Şi cu gândul că la vară
Poţi să stai mai mult afară.

Busuioc Ema, cls.a III-a A

Oriunde ai fi...

Patria a fost,
Patria va fi
Pe suprafaţa lumii.

Oriunde ar fi
Pe suprafaţa lumii
Patria este şi va fi mereu,
Gita Alexandra
Ingeraşul meu.

Patria este şi luna şi soarele, Pagina 8

Şi câmpiile şi dealurile,
Tot ce vezi şi vei vedea,
Doar asta-i patria mea.
Milea Carmen, cls. a III-a A

Toamna în livadă

A plecat din cer azurul. Soarele e tot mai

mic şi oferă pământului din ce în ce mai
puţină căldură. Frunzele nu mai pot ţine piept
vântului. Ele cad formând pe jos un covor
multicolor.
Copiii şi părinţii lor au plecat în livadă. Ei
culeg mere ca focul, nuci lemnoase şi gutui cu
puf gălbui. Muncesc din greu. Copiii care mai
de care mai bondoci şi mai lungani îşi ajută
părinţii.
Roadele livezii sunt puse în coşuri şi aduse
în cămară.
Fiecare anotimp are frumuseţile lui. Toamna este anotimpul în care „se
numară bobocii” răsplătind din plin pe cei care trudesc în timpul anului,
umplând nu numai comorile...ci şi sufletul de bucurie.

Rugeana Andreea, cls. a IV-a B

 Gita Alexandra
Pagina 9

Toamna în livadă
A sosit toamna în caleaşca sa plină de Rugeana
miresme.Andreea,
În urma cls.
ei nu a rămas
a IV-a B
decât o adiere de vânt şi un nor cenuşiu după care s-a ascuns soarele cel
O zi tristă de toamnă
palid.
În toamnă.
livada munca e în toi. Din
nupomii aurii, copiii împreună cu părinţii lor
Este Razele soarelui mai sunt atât de vesele şi pline de culoare.
culegsenin
merele cu norii
văpaia lor rubinie.
Pe cerul apar plumburii care îl întunecă. Totul este trist!
Alin şi Andreea sunt în parc. Pe jos, ramurile
Câteodată, printr-un colţ, printre lemnoase ale pomilorfoşneşte
se mai
covorul de frunze multicolore
zăreştepas
o singură rază de soare.
la fiecare al copiilor.
Pe înserate, cu panerele pline,cu
copiii şi părinţii pleacă obosiţi, dar foarte
-Mai sunt doar câţiva copaci frunze verzi! spuse Andreea.
multumiţi deoarece pomii au fost plini de fructe gustoase.
-Ce tristă este toamna! îngână Alin.
Copii îi privesc cu tristeţe cum copacii îşi pierd podoabele încetul cu
încetul. Norii trişti plumburii plâng cu lacrimi mari şi grele. Vântul suflă rece,
iar pomii îşi leagănă ramurile atingând pământul.
Nu după mult timp ploaia înceta. Era vremea ca Alin şi Andreea să plece
Chiennu
spre casă...dar et numai
chat ei, ci şi păsările pe care copii le hrăniseră. Ei privesc
înlăcrimaţi cum păsările pleacă spre ţările calde. Coboară umbrele înserării.
Animaux
Frunzele de maison,
ruginii ale copacilor cad încetul cu încetul, una câte una. Pământul
Marchent
miroase sous le table
a ploaie.
Quand se recontent Bălan Diana, cls. a IV-a B
Dur se chamaillent!
Bălan Alina, cls. a VI-a A

Marie ecrite une poesie

-Qhe fais tu, Marie?

-Cher Claudie,
J`ecris une poesie.
-Mais, Marie est deja tardif!
-Tu as raison Claudie,
Mais je veux un dix.
J`aime beaucoup les poesies.
Et toi, Claudie?
Qhe aimes tu?
-J`aime la biologie!
Enache Laura, cls. a VI-a A

Lettre puor Pere Noel

Pere Noel de Pole Nord

Viens chez nous en pont
Et regarde les carnets
Et les plus sages
Aporrte jouets et doux
Et a l`insolent
Une baguette et un craquelin!
 Iarna Pagi
na 10
Norii cern zapada fina
Ca de catifea;
Ea se-asterne in troiene
Mari cat casa mea.

Fulgii albi plutesc alene,

Ei sunt mii si mii,
Se depun in straturi fine
Peste dealuri si campii.

Elev: Rapotan Cristina

Clasa: a VI-a A

Le premier Mai

Qhand le maison de Mai

Nous apporte son sourire
On voudrait bien se tenir par les maison
Pour enlacer le monde entier
Dans unde grande ronde d`Amitier.

Elev: Petrea Alexandra

Clasa a VI-a A

Iarna

Norii cern zapada fină

Ca de catifea;
Ea se-aşterne în troiene
Mari cât casa mea.

Fulgii albi plutesc alene,

O zi trista de toamnă
Ei sunt mii şi mii,
Se depun în straturi fine
Este toamna. Razele soarelui nu mai sunt atat de vesele si pline de culoare.
Peste dealuri şi câmpii.
Pe cerul senin apar norii plumburii care il intuneca. Totul este trist!!
Alin si andreea sunt in parc. Pe jos, covorul de frunze multicolore fosneste
Rapotan Cristina, cls. a VI-a A
la fiecare pas al copiilor.
-Mai sunt doar cativa copaci cu frunze verzi!!spuse Andreea.
-Ce trista este toamna!ingana Alin.
Copii i privesc cu tristete cum copacii isi pierd podoabele incetul cu
incetul. Norii tristi plumburii plang cu lacrimi mari si grele. Vantul sufla rece,
iar pomii isi leagana ramurile atingand pamantul.
spre casa...dar nu numai ei, ci si pasarile pe care copii le harnisera. Ei privesc
inlacrimati cum pasarile pleaca spre tarile calde. Coboara umbrele anserarii.
Frunzele ruginii ale copacilor cad incetul cu incetul, una cate una. Pamantul
miroase a ploaie.
Bălan Diana, aIV-aB

Pagina
Le premier Mai 11

Qhand le maison de Mai

Nous apporte son sourire
On voudrait bien se tenir par les maison
Pour enlacer le monde entier
Dans unde grande ronde d`Amitier.

Petrea Alexandra, cls. a VI-a A

O zi trista de toamnă

Este toamna. Razele soarelui nu mai sunt atat de vesele si pline de culoare.
Pe cerul senin apar norii plumburii care il intuneca. Totul este trist!!
Alin si andreea sunt in parc. Pe jos, covorul de frunze multicolore fosneste la
fiecare pas al copiilor.
-Mai sunt doar cativa copaci cu frunze verzi!!spuse Andreea.
-Ce trista este toamna!ingana Alin.
Copii i privesc cu tristete cum copacii isi pierd podoabele incetul cu incetul.
Norii tristi plumburii plang cu lacrimi mari si grele. Vantul sufla rece, iar pomii
isi leagana ramurile atingand pamantul.
Nu dupa mult timp ploaia inceta. Era vremea ca Alin si andreea sa plece spre
casa...dar nu numai ei, Come
ci si pasarile
cleanpe care copii le harnisera. Ei privesc
inlacrimati cum pasarile pleaca spre tarile calde. Coboara umbrele anserarii.
Frunzele ruginii ale copacilor cad incetul cu incetul, una cate una. Pamantul
miroase aLet's go back,
ploaie.
Back to the beginning, Bălan Diana, aIV-aB
Back to when the Earth, the Sun, the stars all aligned..
'Cause perfect...didn't feel so perfect
Trying to fit a square into a circle
Was no life.
I defy...
Let the rain fall down
 Let it wash away
My sanity
'Cause I wanna feel the thunder
I wanna scream
Let the rain fall down
I'm coming clean..
I'm shedding
Shedding every color.
Trying to find a pigment of truth Pagina
Beneath my skin. 12
'Cause different,
Doesn't feel so different..
And going out..is better
Then always staying in.
Let's go back
Back to the beginning...

Mitrea Diana, cls.a VII-a A

O zi trista de toamnă

Este toamna. Razele soarelui nu mai sunt atat de vesele si pline de culoare.
Pe cerul senin apar norii plumburii care il intuneca. Totul este trist!!
Alin si andreea sunt in parc. Pe jos, covorul de frunze multicolore fosneste
la fiecare pas al copiilor.
-Mai sunt doar cativa copaci cu frunze verzi!!spuse Andreea.
-Ce trista este toamna!ingana Alin.
Copii i privesc cu tristete cum copacii isi pierd podoabele incetul cu
incetul. Norii tristi plumburii plang cu lacrimi mari si grele. Vantul sufla rece,
iar pomii isi leagana ramurile atingand pamantul.
Nu dupa mult timp ploaia inceta. Era vremea ca Alin si andreea sa plece
spre casa...dar nu numai ei, ci si pasarile pe care copii le harnisera. Ei privesc
inlacrimati cum pasarile pleaca spre tarile calde. Coboara umbrele anserarii.
Frunzele ruginii ale copacilor cad incetul cu incetul, una cate una. Pamantul
miroase a ploaie.
Bălan Diana, aIV-aB
 Pagina
13

Ştiaţi că…

TELEVIZIUNEA
Imaginile pe care le vedem la televizor transmise de la mari distante sunt
realizate de electroni. Unda electromagnetică ce circulă prin spaţiu trimisă de
antena de la televiziune ajunge la antena noastră dând naştere la un curent
electric. Acest curent variabil în timp coboară până la televizor, unde este
amplifcat. În televizor, în tubul cu ecran se produce un fascicul de electroni, care
căzând pe ecran produce un spot luminos. Alte circuite mişcă spotul ca să
acopere tot ecranul. Curentul care vine de la antenă spune spotului să fi mai
stălucitor sau mai întunecat. Astfel apare imaginea pe ecran, 50 imagini pe
secundă.

FIBRA OPTICĂ
Cu toţii am auzit de fibra optica. Dar ce este fibra optică? Este un fir
foarte subtire şi flexibil din material transparent, de exemplu sticla, care este
învelit într-un start care ajută la producerea reflexiei totale. Astfel dacă trimitem
la un capăt un semnal luminos, acesta se va reflecta total de mai multe ori prin
fibra optică până când va ajunge în acelaşi capăt aproape cu aceeaşi intensitate,
parcugând distanţe foarte mari. Un cablu din fibre optice este format dintr-un
număr foarte mare de astfel de fibre. La un capăt se află un aparat electronic care
trimite semnalul codificat şi la celălalt capăt un aparat care recepţionează şi
decodifică semnalul. Avantajele sistemului ar fi: o mai bună conservare a
semnalului, semnal imposibil de bruiat, mai multe semnale pe u fir şi viteza de
tranzmitere mai mare.
 Pagina
14

Ştiati că…

VIAŢA SOARELUI
Cu toţii ştim că întreaga existenţă a sistemului solar se structurează în
jurul Soarelui. Să ne oprim acum privirile asupra acestui astru. Rolul primodial
al Soarelui derivă atât din modul în care influenţează cinematica globală a
sistemului solar cât şi din poziţia sa de furnizor de energie. Analizele spectrale
au arătat că Soarele are compozitie 78% hidrogen, 20% heliu şi 2% alte elemente
mai grele cum ar fi oxigenul, carbonul, azotul, etc. Fiind o imensă sferă de gaz ,
Soarele are o densitate mult inferioară densităţii terestre 1,4g/cm3. Deşi Soarele a
constituit din totdeauna principalul subiect al astronomilor, „anatomia” sa prezită
înăa multe pete albe. Una dintre acestea este apariţia petelor negre la suprafata
astrului. Întru cât Soarele a constituit obiect de adoraţie în majoritatea religiilor
lumii, petele solare au constituit mereu un puternic motiv de îngrijorare. În Evul
Mediu european, Soarele era unul din principalele subiecte ale fanatismului
bigot, fiind o blasfemie să afirmi că soarele ar fi impur. de aceea, când în 1606
Galileo Galiliei vede cu claritate prin luneta sa petele solare, mulţi au refuzat cu
obstinaţie să-şi lipsescă ochiul de obiectul acesta pentru a nu intra într-o realitate
care le zdruncina din temelie doctrina religioasă. Astfel petele solare au devenit
un important subiect de cercetare. O serie bogată de date acumulată în timp, a
permis unui astronom amator, J. Scheiner, să descopere imortantul fenomen al
periodicităţii fenomenelor solare. Potrivit acestei periodicităţi, procesul apariţiei
petelor solare cunoaşte un maxim la fiecare 11 ani urmată de o perioada de
acalmie cu un minim la jumatatea perioadei. În felul acesta s-a ajuns la concluzia
că Soarele este o stea variabilă semi-regulată. Variaţia este foarte mică în
amplitudine, fiind mai mică de 1%. Rolul Soarelui fiind esenţial în existenţa şi
evoluţia sistemului solar, este normal să ne întrebăm cât timp v-a continua acesta
să reverse cu multă generozitate în jur numeroase valuri de energie? Răspunsul
este: încă 5 miliarde ani. La capătul acestui interval imens soarele v-a intra în
agonie. Vatra nucleară se v-a deplasa din interior spre exterior singurul loc unde
se mai gaseşte conbustibil nuclear. În această situaţie temperatura superficială a
soarelui va creşte de la 5500 grade Celsius la peste 10000000 grade Celsius, fapt
care v-a determina dilatarea rapidă a materiei solare.
 Pagina
15

Vârtejurile de materie fierbinte se vor întinde până la planeta Marte, pustiind

Terra şi transformând-o într-un deşert fiebinte. În felul acesta Soarele se va
transforma dintr-o stea galbenă, într-o gigantă roşie, existând sub această formă
încă un miliard de ani. După epuizarea combustibilului nuclear va începe un
proces de contracţie desfăşurat sub influenţei gravitaţionale şi care v-a
transforma Soarele într-o petică albă cu temperaturi supericiale de miloane de
grade şi temperaturi interne de miloane de grade, dar care v-a asigura mai puţină
energie decăt soare actual. La închiderea acestui ciclu care se întinde pe durata
de 12 miliarde de ani, Soarele se va naşte din nou, explozia peticei albe
contrtibuind la formarea unei nebuloase în care se va relua de la capăt procesul
formării unui nou sistem solar în care vor exista planete, asteroizi, sateliţi,
meteoriţi, comete şi în care viaţa va lua de la capăt aventura devenirii...unda,
suficient ca noi să vedem una singură dar mişătoare.

Racoviţă Ionuţ, cls. a VII-a A

 Pagina
16

Sfârşitul planetei, mai aproape de cât ne imaginam

---James Lovelock unul din cei mai mari ecologişti din

lume, crede că TERRA se află înainte de colaps.
În curând, singurele regiuni în care se va putea trăi, vor fi
zonele polare în care vor migra puţini supravieţuitori.
Celebritatea mondială a lui James Lovelock se
datorează “principiului Gaya”, o teorie care a eliberat-o
împreună cu un alt ecolg, Lynn Margulis. Cei doi considera
pământul ca pe un organism suprem, un întreg aflat într-un
echilibru perfect, în care toate organismele vii acţionează
împreună, astfel încât condiţiile climatice să rămână propice
vieţii. Din păcate agresiunea oamenilor asupra naturii este
atât de barbară, încât ea este ameninţată cu dispariţia.
Inelectul de mare influenţa asupra mediilor ştiinţifice, mai ales universitare,
lovelock a scris peste 200 de lucrări şi 5 cărţi, dintre care ultima se intituleaza:”The
revenge of Gaya”-Răzbunarea Gayei. Revista britanică Prospect Magasine îl consideră
pe savantul în vârstă de 86 ani printre cei 100 intelectuali, cei mai influenţi din lume.
“Gaya e bolnavă,
Iar suferinţa ei e produsă de om!”

-D-le profesor, în noua dvs carte, profetiti sfârşitul ecologic al Trrei, care va duce la
sfărşitul civilizaţiei noastre. Ce vă face atât de pesimist?
-Nu-mi plac scenariile apocaliptice. Dar dacă iei în considerare toate faptele
existente, situţia este foarte gravă. Gaya e bolnavă, iar boala ei e produsă de om. Prin
Gaya, numele grecesc al zeiţei pământului eu înţeleg sistemul ecologic al planetei. El
funcţionează ca un organism suprem care se autoreglează, producând condiţii necesare
pentru continuarea vieţii. Dar prin numeroasele agresiuni provocate de om, mai ales prin
efectul de seră, produs în exces, prin poluarea cu dioxid de carbon, această capacitate de
autoreglare dispare.
-Ce urmare, are acest fenomen asupra sistemelor vii de pe pământ?
-Clima ia, de obicei, diferite efecte stabile, mai calde sau mai reci. Dar în momentul
de faţă ne aflăm în plin transfer către o climă mai caldă. Urmările sunt bine cunoscute,
din istoria pământului: în urma cu cca 55 milioane de ani, atmosfera conţinea cam
aceeaşi cantitate de CO2, ca aceea care o împrăştie în aer omul, azi. Cauzele nu sunt
clare, cert e că la tropice, pământul este încălzit cu 5-8 grade.
-Dar cu toate astea, viaţa de acum 55 milioane de ani a continuat...
-Nici acum nu va dispărea, dar se vor produce schimbări dramatice. Dacă temperatura
globală medie creste cu doar 4 grade, pădurile tropicale, de pildă cele amazoniene, nu
vor putea supravieţui. Apa va disparea, iar zona se va transforma în pustiu, sau chiar
într-un imperiu de hăţişuri şi tufe. În mările supraîncălzite nu mai cresc nici algele.
Oceanele tropicale, vor deveni mări moarte, în care nu va mai trăi nici un peşte. Specia
lor va disparea, dispărând tot o dată şi o sursă bogată de alimentaţie. In final, aproape
toate sistemele ecologice vor fi distruse.
 Pagina
-Ce spaţii de supravieţuire vor mai exista pentru oameni dacă tropicele 17
vor
disparea?
-Având în vedere modificările climaterice actuale, e presupus că Gronlanda, se va
dezgheţa şi va putea fi locuită cam peste 1000 de ani. Dar fenomenul s-ar putea produce
mult mai repede: cele mai recente cercetări, au dovedit că gheţarii de acolo se topesc de
2 ori mai repede decât s-a prevăzut. Pe ţărmurile oceanului v-or putea trăi, oameni cât
de curând. Antartica va putea fi lucuibilă însă, mult mai târziu.
--Cum ne-am putea închipui, existenţa acestor supravieţuitori?
--Vor exista mari probleme. Omenirea se va confrunta cu milioane de emigranţi,
porniţi din toate colţurile pământului. Din Bangladesh de pildă, o ţară foarte ameninţată
de creşterea nivelului mării. Acolo trăiesc în prezent 150 milioane de oameni. Unde vor
merge? În India, ţara vecină, nu sunt de loc doriţi. Vor încerca să ajungă în Europa. Dar
şi din alte părţi ale lumii, supraîncălzirea va obliga oamenii să-şi caute alt loc de baştină,
mai ales din pricină că agricultura va dispărea. Cum vor fi hraniţi, unde vor fi
adapostiţi? Nu există nici un răspuns la aceste crude întrebări. Nu văd cum, în aceste
crude condiţii, civilizaţia noastră se va putea dezvolta mai departe. Pentru asta, ar trebui
să se ia măsuri de acum, dar nici un regim politic nu face aşa ceva.
--Nu mai e timp ca lucrurile să se îndrepte? Dvs precizaţi colapsul abia după anul
2100?
--Nu mai e timp. Dezastrul sa dezlănţuit deja şi, după părerea mea, primele semne
dramatice se vor vedea deja peste 30-100 ani. În 30 ani zona arctică, se va dezgheţa.
Atunci încălzirea se va accentua şi mai tare, penru că gheţurile albe reflectă lumina
soarelui şi răcoresc pământul. În schimb, apa mării, de culoare întunecată, absoarbe
iradierea solară.
--Cu prognozele dvz, vă aflaţi în opoziţie, cu majoritatea cercetătorilor din domeniul
climei, care-deşi pronostighează, şi ei, o încălzire globală- nu văd finalul aşa de
apocaliptic.
--Vă spun de ce: de când am elaborat principiul Gaya, văd pământul, ca să zic aşa,
din cosmos. Asta permite o viziune de ansamblu asupra planetei. Colegii mei văd numai
părticele din întregul sistem, cum ar fi creşterea temperaturii sau topirea gheţarilor, dar
nu-şi pun observaţiile într-un întreg, într-un cuprins major al problemei. De curând am
făcut o vizită la Centrul de Cercetări Climaterice din Hadley, Marea Britanie, ca să văd
în ce stadiu se afla munca oamenilor de ştiinţă de acolo. Ce-am văzut: că fiecare din ei
ajunseseră la aceeaşi concluzii ca şi mine.
--Gaya sufera, deci, din cauza lui Homo sapiens. Mai poate fi ajutată?
--E mult prea târziu. Schimbările climaterice se sfârşesc abia când apar noi condiţii
normale. Procesul nu poate fi oprit şi trebuie făcut un efort uriaş ca să revenim la
punctul de pornire. Asta ar putea dura 100 miloane de ani. Dar Gaya se va vindeca
singură, după ce se va elibera de civilizaţia tehnică, care îi este fatală. Cu tot rolul pe
care i-l facem, Gaya are nevoie de noi. Noi suntem creierul ei, prin noi ia cunoştinţa de
sine, chiar dacă suntem o parte a ei. Ar fi dramatic pentru planetă, dacă această funcţie
ar lipsi.
(-Interviu preluat de o revista germana-)
Mitrea Diana, cls. a VII-a A