Sunteți pe pagina 1din 12

Bistritenii si Marea Unire

In perioada aniilor 1867-1918 Tinutul Bistritei si al Nasaudului a facut parte din


Imperiul Austro-Ungar,iar locuitorii sai,majoritate romani,au fost mobilizati in armata
acestui imperiu si au fost nevoiti sa ia parte la un razboi intre anii 1914-1918,razboi strain
de interesele si dorintele lor.Lupta romaniilor impotriva dualismului austro-
ungar"insemna in fapt lupta pentru unitate nationala".
In 14 august 1916 Romania intra in razboi cerand dreptul de a se uni cu Ardealul
si cu Bucovina.1
Intrarea Romaniei in razboi si primirea entuziasta facuta de romanii transilvaneni
trupelor eliberatoare si au determinat masuri reprezentative ale autoritatiilor
maghiare:arestarea si internarea in lagare a unui mare numar de romani,indeosebi
intelectuali,suspendarea publicatiilor romanesti,maghierizarea scoliilor confectionale
romanesti din zona de frontiera;au fost luate in considerare si au cunoscut un inceput de
aplicare,planuri de colonizare maghiara in zonele romanesti.2
Siuatia ostasiilor romani din armata austro-ungara era foarte dificila,deoarece ei
trebuiau sa lupte impotriva armatei romane din Regat,care dorea sa-i ajute in dezrobirea
pamantului romanesc,dar prin juramantul depus Austro-Ungariei,ei erau ofligati sa-si
ofer:"Sangele si viata pentru Habsburgi!Pentru o Austrie intreaga,unitara si mare".3
Cand a inceput Primul Razboi Mondial,romanii s-au alaturat mariilor puteri care
sustineau lupta pentru drepturi si libertati de catre Autro-Ungaria.
La data de 30 aprilie 1918 in Paris se constituie Comitetul National al Romaniilor
din Transilvania urmarind obiectivul unirii Transilvaniei cu Romania.4
In Transilvania deputatul Alexandru Vaida-Voievod a citit in parlamentul de la
Budapesta la 22 octombrie 1918"Declaratia Partidului National Roman"isotita de o ampla
expunere de motive,prin care se apara interesele romaniilor.5
In baza acestei declaratii fundamentale pe principii democratice,s-au luat toate hotarariile
de "dezlipire de Ungaria" si apoi de unire a Transilvaniei de Romania.6

______________________________________________________________________________________
1
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008: pag23
2
Florin Constantiniu”O istorie sincera a poporului roman”,editura Univers Enciclopedic,Bucuresti 1999
pag:275
3
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008: pag24
4
Ibidem pag 28
5
Ibidem pag 29
6
Ibidem pag 30

1
In 30 octombrie 1918 se creeaza in Transilvania Consiliul National Roman Central (C.N.R.C.)
cu sediul la Arad.
C.N.R.C era alcatuit din 6 reprezentanti ai Partidului Social Democrat P.S.D: Tiron Albani,Ioan
Flueras,Enea Grapini,Iosif Jumanca,Iosif Renoiu,Basil Surdu si 6 reprezentanti ai Partidului National
Roman P.N.R: Vasile Goldis,Aurel Lazar,Teodor Mihali,Stefan Ciceo-Pop,Alexandru Vaida-Voievod,Aurel
Vlad.7
La 31 octombrie s-a construit Senatul Militar Roman din Viena,avand ca presedinti pe Iuliu
Maniu(Transilvania) si C.Isopescu-Grecul(Bucovina)cerand ca"toti ofiterii si soldatii romani sa se puna la
dispozitia si in serviciul Consiliului Nationar Roman.Statul maghiar nu are nici un drept asupra soldatiilor
si ofoteriilor romani".
La 2 noiembrie 1918 s-a constituit Senatul National Roman din Ardeal,la Cluj,ca sectie civila si
militara a C.N.R.C din Arad8
In aceeasi zi C.N.R.C. isi incepea activitatea iar pe baza directivei sale din 3 noiembrie se constituiau in
comitate ,orase si comune consilii nationale locale si garzi nationale,care sa asigure ordinea
publica,siguranta vietii cetateniilor.
La Nasaud,evenimentele revolutionare au luat-o inaintea organizarii Consiliului National
Roman.9
In 7 noiembrie se constituia Comandamentul general al celor doua cercuri pretoriale Nasaud si
Rodna.In aceeasi zi la Bistrita,in cadrul unei grandioase adunari populare s-a constituit Consiliul National
Judetian,din care facea parte si protopopul nasaudean Grigore Pletosu ca vicepresedinte.10
Tot in 7 noiembrie 1918 C.N.R.C a hotarat infiintarea de Garzi Nationale pe intreg teritoriul locuil de
romani si de care se va ocupa Sectia militara a Consiliului.11
C.N.R.C. a inaintat,la 9 noiembrie1918,un ultimatum guvernului maghiar,pentru preluarea cu
deplina putere de guvernare a comitatelor locuite de romani,ca o exercitate a dreptului de
autodeterminare.Ca urmare a acestui demers,la Arad,s-au desfasurat in perioada 13-15 noiembie,tratati intre
o delegatie a guvernului maghiar si C.N.R.C.Ideiile avansate de reprezentantul guvernului maghiar
urmareau mentinerea romaniilor din Transilvania in cadrul statului maghiar,lasand viitoarei conferinte de
pace sa stabileasca noile frontiere.Raspunsul dat de Iuliu Maniu a fost fara echivoc:romanii doreau
separarea totala de statul ungar.12
Dupa esuarea tratativelor cu Guvernul Maghiar,C.N.R.C. transmitea in teritoriu circulare privind
pregatirea Marii Adunari de la Alba Iulia.13
La 7/20 noiembrie C.N.R.C publica textul convocarii Marii Adunari Nationale de al Alba Iulia si
regulamentul pentru alegerea delegatiilor oficiali la aceasta adunare.In aceeasi zi de noiembrie,in Alba
Iulia,se instaura Administratia romaneasca avand misiunea de a apara orasul in fata orcarei primejdii. 14

7
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag 31
8
Iosif Uilacan"Granita Culturala" editura "Nova Didactica",Bistrita,2008:pag 103
9
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag 32
10
Ibidem pag 40
11
Ibidem pag 41
12
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008:pag 32
13
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag 49
14
Ibidem pag 54

2
La Nasaud erau bine cunoscute principiile democratice promovate de presedintele american
Woodrow Wilson si ele animau intreaga atmosfera premergatoare Marii Uniri,mai ales dreptul popoarelor la
autodeterminare, dar si la o viata libera,cinstita,cu drepturi egale,care vor constitui si peste zeci de ani
principii de referinta.Presedintele american Wilson insista pe terminarea razboiului printr-o pace
democratica bazata pe:
1.Respectarea dreptatii
2.Sa nu fie admisa anexarea teritoriilor si popoarelor in mod arbitar
3.Problemele legate de teritorii sa fie rezolvate in favoarea popoarelor respective
4.Pretentiile nationale trbuie sa fie satisfacute pana la ultima limita 15

Comitatul Bistrita-Nasaud avea doua cercuri electorale:Bistrita si Nasaud.In cercul electoral


Bistrita alegerea delegatiilor la Adunarea Nationala a avut loc in data de 26 noiembrie.Cei semnati sa-i
reprezinte pe romanii bistriteni au fost:Gavril Tripon,Dionisie Login,Petru Pontiu,Mihai Doroftei si Ioan
Cotoc.
La Nasaud erau asteptati in data de 27 noiembrie reprezentantii celor 48 de sate din cercul
electoral.In urma acestei intruniri au fost alesi sa participe la Adunarea Nationala de la Alba Iulia urmatorii
delegati:Ioan Pecurariu,Victor Onisor,Ioan Catarig Zagreanu,Laurentiu Oancea,Eliseu Dan.16
Intrunirea Sfatului National Roman local din 10/23 noiembrie s-a realizat in colaborare cu
fruntasii romani nasaudeni in localul Primariei.Din procesul verbal rezulta ca delegatul Marelui Sfat de la
Arad era dr.Victor Onisor,care a prezentat circulara Marelui Sfat,circulara ce se referea la pregatirea
adunarii de alegeri a delegatiilor nasaudeni pentru a participa la Alba Iulia.
Delegatii au rol decisiv in Hotararea viitoarei Adunari Nationale de la Alba Iulia.17
Ziarul "Unirea" de la Blaj,din15/28 noiembrie 1918 lansa chemarea romaniilor din Transilvania sub
titlul "veniti la Alba Iulia"18
Luniile octombrie-noiembrie 1918 au fost hotaratoare pentru relizarea Marii Uniri,Eveniment de
care se legau principalele reforme democratice,desavarsirea statului national unitar roman,infaptuirea
reformei agrare democratice,asigurarea egalitatii in drepturi pentru celelalte etnii,lupta pentru creearea unui
regim politic democratic.19

______________________________________________________________________
15
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag55
16
Iosif Uilacan"Granita Culturala" editura "Nova Didactica",Bistrita,2008:pag 120
17
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag56
18
Ibidem pag 59
19
Ibidem pag 49

3
Cu 2 zile inainte de Marea Adunare,la Alba Iulia s-au luat masurile corespunzatoare de
paza,siguranta si ordine.
Incepand cu data de 27 noiembrie soseau neintrerupt la Alba Iulia romani din tot Ardealul.Pentru
a preveni unele atacuri din afara tarii s-au organizat trei cordoane de
supraveghere,avanposturi,telefoane,patrule.Alte numeroase delegatii au fost impiedicate de catre
autoritatiile maghiare sa ajunga la Alba Iulia.20
Plecarea delegatiilor din Bistrita a avut loc in dimineata zilei de 24 noiembrie 1918.21
Cu 3 saptamani inainte de declararea Marii Uniri cu Romania la 1 Decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu
trimite clerului si poprului din intinsa sa eparhie,Circulara nr.4.33 din 26 octombrie 1918 si cere tuturor sa
nu mai recunoasca statul maghiar de la Budapesta,ci numai Sfatul National Roman de la Arad,singurul
reprezentant legal al neamului nostrum.22
Data de 1 DECEMBRIE 1918 a fost ziua vista de generatii de romani,pentru care afirmarea
nationalitatii prin politica,limba si religie,fusese tratata de guvernantii maghiari aproape ca un delict.
Cei circa 60 de delegati din Bistrita-Nasaud au votat,alaturi de ceilalti reprezentanti UNIREA
TRANSILVANIEI CU ROMANIA.23
La Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia a luat parte aproape 600.000 credinciosi din Eparhia
Romana Unita de la Gherla si Episcopul Dr. Iuliu Hossu.24
Biserica Romana Unita a jucat un rol considerabil,s-arputea afirma decesiv,in infaptuirea Marii
Unirii de la 1 Decembrie 1918 atat prin institutiile sale,care au pregatit un numar mare de barbati politici
devotati trup si suflet intereselor vitale romanesti,cat si prin clerul si poporul credincios,in fruntea caruia se
aflau episcopii celor patru dieceze Blaj,Gherla,Oradea si Lugoj.25
Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba Iulia preciza la punctul I urmatoarele"Adunarea Nationala
a tuturor romaniilor din Transilvania,Banat si Tara Ungureasca adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la
Alba Iulia in ziua de 1 decembrie 1918,decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de
dansii cu Romania".26

________________________________________________________________________
___________
20
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag61
21
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 35
22
Ierom Prof.Univ.Dr.Prundus-OBSM.Pr.Prof.Clemente Plaianu”Cardinalul Iuliu Hossu”editura
Unitas,Cluj-Napoca,1995.pag 63
23
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008:pag35
24
Ierom Prof.Univ.Dr.Prundus-OBSM.Pr.Prof.Clemente Plaianu”Cardinalul Iuliu Hossu”editura
Unitas,Cluj-Napoca,1995.pag 65
25
Ibidem pag 62
26
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008:pag35

4
In ziua de 2 decembrie 1918,Marele Sfat National ales cu o zii inainte de Adunatea Nationala,sub
presedentia lui George Pop de Basesti,alege membrii delegatiei care vor prezenta Regelui Ferdinand I
hotarariile luate de Adunarea Nationala.27
In Marele Sfat National,ales in data de 2 decembrie,au fost desemnati din Bistrita-Nasaud
urmatorii:Gavril Tripon,Vasile Pahone,Laurentiu Oancea,Alexandru Halita si Eugen Bran.28
Tot in data de 2 decembrie 1918,Marele Sfat National isi organiza prima sedinta oficiala in sala
Tribunalului din Alba Iulia si-si incepea activitatea in teritoriile romanesti unite cu Tara-Mama,activitatea
de transfer a puterii politice si administrative din mana autoritatiilor straine in mana autoritatiilor
noi,romanesti.29
Ajunsa in 3 decembrie 1918 delegatia la Bucuresti este primita de Regele Ferdinand I si membrii
guvernului,in fata celor 4 milioane de romani din Ardeal si Ungaria de a se uni cu Romania,iar Alexandru
Voda-Voievod inmaneaza regelui pergamentul in care este consemnat actul official al Unirii Transilvaniei
cu Romania.Prin discursul sau de raspuns,Regele primeste actul Unirii.30
La 4 decembrie 1918,primele unitati ale armatei romane,conduse de catre maiorul Coroama,au
fost intampinate la intrarea in orasul Bistrita de catre oficialitati si o multime de romani.31
Treptat,administratia romaneasca se va introduce in toate domeniile social-
economice din comitatul Bistrita-Nasaud.Primul prefect roman din Transilvania a fost
Gavril Tripon.32
Prin sedinta solemna a Parlamentului Roman din 29 decembrie 1919 era ratificata unirea
tuturor romaniilor intr-un stat unitar.33
In urmatorii ani,Conferinta de Pace de la Paris recunoaste actele de unire a romaniilor:
La 10 septembrie 1919,prin Tratatul de la Saint-German cu Austria,se recunostea unificarea Bucovinei cu
Romania.
La 4 iunie 1920,prin Tratatul de la Trianon cu Ungaria,se recunostea unirea Transilvaniei cu
Tara-Mama.
Prin Tatatul de la Paris din 28 octombrie 1920,semnat in Romania,Marea
Britanie,Franta,Japonia si Italia se recunostea unirea Basarabiei cu Romania.34

27
Ierom Prof.Univ.Dr.Prundus-OBSM.Pr.Prof.Clemente Plaianu”Cardinalul Iuliu Hossu”editura
Unitas,Cluj-Napoca,1995.pag 68
28
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 35
29
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag80
30
Ierom Prof.Univ.Dr.Prundus-OBSM.Pr.Prof.Clemente Plaianu”Cardinalul Iuliu Hossu”editura
Unitas,Cluj-Napoca,1995.pag 68
30
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag80
30
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 37
31
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 36
32
Ibidem pag 37

5
33
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag95
34
Ibidem pag 98

Pentru Romania,tratatele de pace au dat consacrare juridica nationala actelor de Unire din
1918.Unirea romaniilor n-a fost stabilita nici la Saint-German,nici la Trianon,ci este "rezultatul existentei
insasi a poporului roman".35
Dorit de secole,obictivul Unirii romaniilor intr-un stat national unitar s-a relaizat in anul 1918
in conjuncturi favorabile:prabusirea mariilor Imperii:Tarist,Austro-Ungar,Otoman si German,imperii
implicate in prima conflagratie mondiala si zguduite de puternice revolutii democrat-populare proprii.36
In anul 1919 la 26 mai regele Ferdinand I impreuna cu sotia sa au vizitat Bistrita,eveniment la
care au participat sute si mii de oameni,printre care si elevi nasaudeni,sub forma unui"pluton bine ordinat"
avandu-i in frunte pe profesorii lor si drapelul liceului.37
In zilele de 15-18 octombrie 1922 s-a petrecut cel mai insemnat eveniment din intreaga istorie
zbuciumata a neamului romanesc si anume incoronarea primului rege al tuturor romaniilor,uni intaia oara si
pentru totdeauna intre aceleasi hotare,sub acelasi glorios sceptru si simbol,regele Ferdinand I.38
Marea Unire din 1918 a reprezentat pentru romanii din acest spatiu transilvanean implinirea
unui ideal,odata doar visat.39

Evenimentele anului 1918

Evenimentele anului 1918,concretizate la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia prin


unirea Transilvaniei cu Romania sunt bine cunoscute in desfasurarea lor la nivel general sau pe anumite
zone temporale si spatiale in ceea ce priveste actiunea in domeniul national,politic si militar.
Mai putin cunoscut este modul in care acestea au fost receptate si asumate cat si implicarea
comunitatiilor locale,prin prisma raportarii si analizei impactului asupra mentalului colectiv.In acesta
zona,actiunea are la baza realitatiile imediate,interactiunea dintre indivizi sau comunitati se realizeaza fie
prin manifestari spontane,toate avand insa ca determinare situatia generala cauzata de cei patru ani de
conflicte militare.
Sunt asumate astfel directii de actiune determinate de curentele si tendintele generale,dar cu un
pronuntat caracter de specificitate locala.Ca trairi generale actiuniie sunt caracterizate de spiritul
revolutionar,manifestat in special in randurile soldatiilor originari din Transilvaian care luptau in armata
austro-ungara,cerinta repararii unor nedreptati istorice care dobandeste puternice conotatii nationale si ideea
libertatii de actiune,determinata de vidul de autoritate cauzat de retragerea/alungarea functionariilor
monarhiei austro-ungare,incepand cu luna noiembrie 1918.40

35
Ioan Seni "Nasaudenii si Marea Unire" editura Napoca Star,Cluj-Napoca 2008:pag 101
36
Ibidem pag 102
37
Ibidem pag 121
38
Ibidem pag 122
39
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea

6
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 37
40
Ibidem pag 38

Pentru zona comitatului Bistrita-Nasaud de atunci,reconstituirea trebuie sa tina cont de cateva


elemente definitaorii reprezentate de vidul de autoritate datorat retragerii/alungarii functionariilor si
autoritatiilor adminstrative austro-ungare,spiritul revolutionar si de nesupunere caracteristic celor intorsi de
pe teatrele de operatii militare si credintei in mitul autoritatii bunului imparatului,atat si de persistenta in
zona.
Evolutia evenimentelor din judetul Bistrita-Nasaud a fost analizata prin prisma directiilor
generale de cercetate ale temei si s-a concretizat atat in abordari mai vechi privind anumite aspecte,cum ar
fii atitudinea fata de unire a taraniilor,evocarea uno personalitati care au participat la evenimentele de la
Alba Iulia,prezentarea unui numar ocazional al publicatiei locale,cat si altele recente,care
incearca sa aduca noi abordari sau sa redefineasca preocupari mai vechi prin deschiderea de dupa 1989 in
abordarea acestor probleme.41
In timp ce la nivel politic si national actiunea convergea spre finalul de la Alba Iulia,lumea
rurala se manifesta supa norme si reguli proprii.Se constituie organe de auto-aparare,sunt lansate initiative
de pastrare a linistii si ordinii publice care toate depasesc de multe ori,cadrul legal si normal,datorita
presiunii si asteptariilor.
In acelasi timp se produc si excese,sunt devastate locuinte,proprietati,bunuri private si
comunale,paduri intr-o descatusare de energii si atitidini prea multa vreme ascunse de sistemul din fosta
monarhie.42
In timp ce la nivel politic si national hotararile sunt fundamentale pentruu viitor,asigurand un alt
statut romaniilor transilvaneni,la nivel local problemele sunt rezolvate prin mijloace specifice:se distribuie
arme pentru asigurarea linistii si a securitatii publice,alcoolul are ca motivatie a distribuirii atat "greutatea
serviciului de paza si ordine,pesat permanent",cat si combaterea epidemiei de gripa spaniola,excesele sunt
justificate prin libertatea adusa de evenimente.
Se constituie Consilii Nationale sau Senate/Sfaturi Nationale in fiecare localitate,Garzi
Nationale care vor directiona atitudinea si manifestarea practica si vor asigura transferul de autoritate catre
noile organisme in care erau reprezentati romanii.In acest mod se defineste perioada care incepe in
octombie 1918 si se continua cel putin pana in anul 1919 ca o lume care se schimba,in care transformariile
se desfasoara lent,depasind cu greu inertii si bariere mentale care isi aveau originea in trecut.43

Aceasta latura a fost putin cercetata si analizata desi este reflectata in numeroase marturii
documentare:44

41
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 39
42
Ibidem pag 41

7
43
Ibidem pag 42
44
Ibidem pag 43

Documentul I: "Cronica parohiei Muresenii-Bargaului” autor:preotul Victor Lazar45

Documentul II:"Apelul comisiei constituie ad-hoc pentru apararea evreiilor graniceresti" 14 noiembrie
1918 Bistrita46

Documentul III:"Proces verbal al sedintei Sfatului National Roman din localiatea Blajenii de Sus" 9/22
noiembrie Blajenii de Sus47

Documentul IV: "Nota-raport si justiticarea contabila a lui Artenie Muresan catre Sebatul National
local,privind distribuirea de bauturi alcoolice garziilor nationale romane" 25 noiembrie
1918, Nasaud48
Documentul V: "Scrisoarea lui Titus Malaiu adresata judelui central prin care justifica distribuirea
bauturilor alcoolice si achitarea valorii acestora"i 31 decembrie 1918 Magura Ilvei49

Documentul VI: "Cererea lui Ioan Forfota,comandantul Garzii Nationale de pe Valea Bargaului,adresata
Senatului National Roman comitatens in Bistrita,pentru a primi un post de maestru de
drum" 8 ianuarie 1919 Prundu Bargaului50

Documentul VII: "Reclamatia lui Redlish Solomon impotriva devastarii proprietatiilor


sale de pe Valea
Bargaului si a uciderii fiului sau in anul 1918" 24 ianuarie 1919 Bistrita51

Documentul VIII: "Plangerea locuitoriilor din Maieru impotriva comportamentului


abuziv practicat de
fostul notar al localitatii" 3 ianuarie 1919 Maieru52

Documentul IX: "Plangerea notarului din Sieut,Anton Rosenfeld,impotriva devastarii locuintei si bunurilor
sale din localitate" 5 februarie 1919 Bistrita53

45
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 47Ibidem pag 44
46
Ibidem pag 49
47
Ibidem pag 51
48
Ibidem pag 53
49
Ibidem pag 56

8
50
Ibidem pag 58
51
Ibidem pag 59
52
Ibidem pag 62
53
Ibidem pag 63

Documentul X: "Memoriul locuitoriilor din Rustior adresat prefectului prin care solicita padure din hotarul
localitatii Sieu" 16 februarie 1919 Rustior54

Documentul XI: "Solicitarea Directiei Silvice Bistrita adresata populatiei pentru oprirea devastarii
paduriilor"10 martie 1919 Bistrita55

Document XII: "Fragment din raportul cuprinzand situatia judetului,iaintat de prefect catre resortul de
Interne din cadrul Consiliului Dirigent" 6 aprilie 1919 Bistrita56

Memoriile din 1918,redactate la Cluj in anul 1959,ofera posibilitatea retragerii evenimentelor ce


preceda actul Unirii de la 1 decembrie 1918,in judetul Bistrita-Nadaud.57

Memoriile din 1918 ale lui


Pavel Tofan

"Stiind ca in fine,ora dezrobirii si libertatii noastre a semnat,in mijlocul unei linisti


mormantale,cu sufletul desprins de catusele ca ne-au ferecat sute de nai,catuse pe care trbuie
sa le rupem si din miile de piepturi ce ne inconjurau,uitand de persoana mea,uitand de familia
ce o aveam,insufletit de misiuniile timpului,pe care am ajuns sa-l traim,sa-l vedem,cuprins de un
curaj de nedescris,spontan,am destanuit lumii romanesti ca de astazi suntem liberi"58

______________________________________________________________________________________
54
Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud"Bistrita 90 de ani de la Marea
Unire" editura Barna`S,Bistrita,2008: pag 64
55
Ibidem pag 66

9
56
Ibidem pag 68
57
Ibidem pag 70
58
Ibidem pag 69

BIBLIOGRAFIE

1.”BISTRITA 90 de ani de la Marea Unire”


Autorii:Asociatia Profesoriilor de Istorie din Romania Filiala Bistrita-Nasaud
Editura:Barna`S
Anul:2008 Bistrita-Nasaud
2.”CARDINALUL IULIU HOSSU”
Autorii:Ierom.Prof.Univ.Dr.SILVESTRU.AUG.PRUNDUD-OSBM.Pr.Prof.CLEMENTE PLAIANU
Editura:UNITAS
Anul:1995 Cluj-Napoca
3.”GRANITA CULTURALA”
Autor:Iosif Uilacan
Editura:Nova Didactica
Anul:2008 Bistrita-Nasud
4.’’NASAUDEII SI MAREA UNIRE”
Autor:Ioan Seni
Editura:Napoca Star
Anul:2008 Cluj-Napoca
5.”O istorie sincera a poporului roman”
Autor:Florin Constantiniu
Editura:Univers Enciclopedic
Anul:1999 BUCURESTI

10
CHIOREAN ALEXANDRA
CLS.a XI a F

11
12

S-ar putea să vă placă și