Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parsons ilustreaza foarte bine aceasta idee când studiaza familia americana
contemporana, care poseda trei caracteristici: este un sistem deschis, multilinear si
conjugal. Este deschis în masura în care sistemul casatoriei pe baza de rudenie nu mai este
obligatoriu. Astfel iubirea si atitudinea romantica sunt elemente esentiale în constituirea
cuplurilor. Sistemul este multilinear în sensul ca bunicii, unchii si matusile sunt tratati la
fel chiar daca provin din partea mamei sau a tatalui. În sfârsit, sistemul
este conjugal deoarece nucleul familial (ca resedinta si unitate casnica – sot/sotie) este
constituit exclusiv din soti si descendentii directi. Copiii sunt deci strict dependenti de familia
lor initiala (familie de orientare). Independenta progresiva fata de parinti (adolescenta, mai
ales) reprezinta, de aceea, o trecere delicata dar hotarâtoare în acelasi timp.
Parsons stabileste apoi existenta unei legaturi între structura rudeniei si
structura profesionala. În Statele Unite, modelele si idealurile care orienteaza conduita
actorilor se bazeaza pe pretuirea împlinirii personale, a egalitatii sanselor, a
mobilitatii în fata datelor tehnice si a constiintei profesionale. Întrucât de acum încolo
se pune un accent deosebit pe competenta individuala, este important ca originile familiale
si sistemul de rudenie sa nu intervina în atribuirea unui statut.
Sistemul nu este perfect si Parsons observa cel putin doua aspecte patologice. Daca
numai sotul exercita o profesie determinanta pentru restul familiei se produce retrogradarea
mamei si sotiei la rangul de menajera. În al doilea rând, pentru ca valorile societatii
americane se potrivesc mai bine tinerilor, persoanele în vârsta sunt marginalizate în mare
parte .
b) Sistemul actiunii sociale
În lucrarea The Social System (1951), Parsons îsi îndreapta atentia tot spre
actiune, însa pentru a ajunge ladefinitia sistemului social ca „pluralitate de actori
individuali inclusi într-un proces de interactiune care se deruleaza într-o situatie afectata de
proprietati fizice. Actorii acestia sunt motivati în functie de tendinta spre ”satisfactie
maxima”, iar situatia lor este definita si mediatizata printr-un sistem de simboluri,
organizate din cultura din care fac parte” (T. Parsons, Elemente pentru o sociologie a
actiunii, trad. Bourricaud, 1955, p. 47). Parsons preia triada ”personalitate, cultura si
societate” din sociologia americana (care a banalizat-o), prin intermediulcareia da nastere
notiunii de sistem de actiune. Personalitatea este perceputa din punct de
vedere sociologic prin intermediul notiunii de rol ca sistem de asteptari si anticipari
reciproce. Rolul social (al tatalui, copilului, medicului...) stabileste criteriile de conduita
si evaluare care guverneaza interactiunile într-un context dat. Cultura se deosebeste
de societate prin faptul ca reprezinta un ansamblu de valori si simboluri comune
actorilor.
Parsons sustine ca exista cinci modele de valori dihotomice care sprijina
sistemul de actiune. Astfel, actorii trebuie sa aleaga între:
1) afectivitate sau neutralitate afectiva: actorul se poate lasa calauzit de
sentimentele sale sau si le poate înfrâna;
2) orientare spre colectivitate sau orientare spre sine: actiune poate fi motivata
de scopuri împartasite si de alti actori sau de scopuri strict personale;