P. 1
Constructii civile - Elemente de proiectare - Dan Daniel, Silviu Secula, Luminita Fekete-Nagy

Constructii civile - Elemente de proiectare - Dan Daniel, Silviu Secula, Luminita Fekete-Nagy

|Views: 1,850|Likes:
Published by cyber_punk17

More info:

Published by: cyber_punk17 on Mar 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2013

pdf

text

original

Asist. ing. Daniel Dan
Avand un continut bogat de formule ~i tabele actualizate in conformitate cu standardele romanesti in vigoare, lucrarea de fata vine in sprijinul srucenplor, doctoranzilor, subinginerilor si inginerilor implicati in activitati de proiectare. Cartea are 0 valoare ~tiintifica ridicata iar tiparirea sa are menirea sa ofere cititorilor cunostintele teoretice necesare efectuarii unei proiectari de ealitate superioara. Referent stiintiflc: Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN

Asist. ing. Silviu Secula

Asist.ing. Luminita Fekete-Nagy

CONSTRUCTII CIVILE ,
ELEMENTE DE PROIECTARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale DAN, DANIEL ' Constructli civile: elemente de proiectare I asist..ing. Dan Daniel, asist.ing. Silviu Secula, asist.ing. Luminita Fekete-Nagy Timi~oara: Editura Politehniea, 2001 300 p. ; 24 em. - (Student) Bibliogr. ISBN 973-8247-48-9 1. Secula, Silviu n. Fekete-Nagy, Luminita \624 Coleetia "STUDENT"

EDlTURA POLITEHNICA TIMI~OARA - 2001

PREFATA. ,
Copyright © Editura Politehnica, 2001 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici 0 parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transrnisa prin indiferent ce fo ID1a, tara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica.

EDITURA POLITEHNICA Bv. Republicii nr. 9 1900 Tirnisoara, Romania Tel. 056/293.570 Fax 056/190.321

Consilier editorial: Prof.dr.ing.

Sabin IONEL

Activitatea de proiectare in constructii presupune asigurarea unui nivel conform cu toate reglementarile In vigoare. Lucrarile de proiectare desfasurate de colectivele de specialitate trebuie sa corespunda standardelor In vigoare si implicit unui sistem al calitatii impus in birourile de proiectare. Lucrarea prezinta modul de alcatuire a unui proiect conform standardelor in vigoare din faza de concept pana in faza de proiect tehnic si D.D.E. Cartea de fata vine in sprijinul studentilor, doctoranzilor, subinginerilor si inginerilor implicati in activitati de proiectare. Pentru 0 proiectare cat mai corecta dar totodata sigura ~i econornica se dau explicatii complete cu comentarii si exemple de calcul. Structurata pe zece capitole distincte lucrarea prezinta fazele de abordare a unui proiect, de la conceptie la executie. Elaborarea lucrarii s-a facut dupa ultimile detalii furnizate de standarde, normative si legi. precum si dupa indicatiile literaturii de specialitate moderne. Lucrarea cuprinde doua parti principale: - elementele necesare elaborarii planurilor de arhitectura (reprezentari, detalii dotari); - elementele necesare alcatuirii ~i proiectarii elementelor de constructii (acoperisuri, plansee, scari, pereti, fundatii etc). Pentru uncle dintre elementele prezentate sunt precizate in paralel, pe langa metodele curente de proiectare, aflate la indemana oricarui proiectant si metode modeme de proiectare asistate de calculator. Ultimul capitol abordeaza problema autorizarii constructiilor conform reglernentarilor in vigoare la data redactarii si of era toate detaliile necesare privind docurnentatiile ce trebuie intocrnite pentru autorizarea lucrarilor de constructii. calitativ

Bun de imprimat: 30.10.2001 Coli de tipar: 19 C.Z.U.624 ISBN 973 - 8247 - 48 - 9

Autorii aduc multumirile lor tuturor eelor care i-au sfatuit sau ajutat la intocmirea materialului si sunt recunoscatori celor care vor binevoi sa studieze cu atentie acest material si sa contribuie la imbunatatirea lui.

Timisoara,
Septembrie 200 1

Autorii

Tiparul executat sub comanda nr. 288 1a Centrul de Multiplicare al Universitatii

"Politehnica"

din Timisoara

Materialul lemnos si caracteristicile acestuia 4.7 Calculul elementelor componente ale sarpantelor 4.6 Incarcari din vant 9 9 13 19 31 34 35 37 39 42 54 56 58 63 CAPo4 ACOPERISURI TIP SARPANTE DIN LEMN 4.5 Sarpante din lemn.2 Elemente de proiectare functionala a constructiilor civile 5 7 1.3 Notiuni despre desen CAP.5 Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu 70 70 74 90 97 100 112 121 138 139 143 156 168 .2 lNTOCMIREA PLANSELOR DE ARHITECTURA 2.1 Planuri orizontale 2.4 Plan acoperis 2. Plan invelitoare. Pantele invelitorilor 4.3 ACfIUNI IN CONSTRUCTII 3.3 Incarcari utile 3 A Incarcari date de peretii despartitori 3.CUPRINS PREFATA CUPRINS CAP.3 Solutii constructive pentru sarpante 4.2 Sectiuni verticale 2. Plan sarpanta 4.3 Fatade 2.1 Generalitati 4.8 Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn CAP.2 Incarcari permanente 3.4 Determinarea ariilor de armature in sectiunile caracteristice 5.2 Invelitori.2 Prevederi generale 5.4 Elementele componente ale sarpantelor.3 Calculul static 5.6 Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 4.1 Principii de baza in proiectare 1.5 Incarcari din zapada 3.1 Generalitati 3. 5 PLANSEE CURENTE DIN PLAcI SI GRINZI DE BETON ARMAT 5. 1 INTRODUCERE 1.5 Plan de situatie CAP.1 Introducere 5.

consta in elaborarea unui "proiect" pentru aceasta. cat mai favorabil diverse lor activitati umane.2 Detalii de finisaje la trepte de beton 9. 0 buna functionalitate. estul este caracterizat prin dimineti putemic insorite.3 Fundatii continue din beton simplu 8.indici tehnico-econornici.1 Prevederi legale privind autorizarea constructiilor 10. sa se reduca la strictu I necesar suprafetele si volumele construite.5 Exemplu de dimensionare a unei fundatii continue sub ziduri CAP. adica a unui ansamblu de piese scrise si desenate.adaptarea spatiului de locuit si ansamblului constructiei la viata individului si a familiei. aproape in tot timpul anului. pe baza carora constructia se poate executa in conditii care sa-i asigure rezistenta. cerinte economico-organizatorice .4 Fundati i izolate din beton si beton armat 8.2 Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale 8.cost . La latitudinea tarii nostre. J 0 AUTORJZAREA CONSTRUCTIILOR 10. cerinte tehnice .4 Verificarea structurilor din zidarie portanta la incarcar: gravitationale 7. sa raspunda pe deplin scopului pentru care a fost realizata. sudul reprezinta orientarea cea mai buna pentru principalele incaperi ale unei cladiri. ambianta social a. ilurninatul. 7 ALCATUlREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE 7. vestul este caracterizat printr-o insorire agresiva In orele dupa-amiezii. Orientarea cladirii fata de punctele cardinale este deosebit de importanta pentru obtinerea unui nivel de intensitate a iluminarii naturale (lumina de zi). Constructia proiectata trebuie sa creeze conditii nonnale de rnunca si viata pentru cei care 0 folosesc. durabilitate ~i siguranta In exploatare. ora din zi.8 Cuprins DE BETON ARJvIAT MONOUT CAP 1.durabilitate. aspect arhitectural corespunzator. accesul la caile de cornunicatii. higrotennica. la pranz eel mai sus pe cer. puritatea aerului. rezistenta. uzura.1 Prevederi generale de alcatuire 7.1 Detalii de pardoseli 9. un inalt grad de utilitate economics ~isocials. 8 ELEMENTE DE PROJECT ARE A FUNDA TIlLOR 8.2 Alcatuirea peretilor din zidarie portanta 7. 1. estetica. deoarece soarele este vara. Dintre acestea cele mai importante sunt: cerinte psiho-fiziologice . stabilitate. protectie contra incendiilor.3 Alcatuirea peretilor neportanti din zidarie 7.2 Calculul 185 188 1.1 PRINCIPII DE BAZA iN PROIECTARE CAP. sa se adopte solutii arhitecturale care sa conduca la structuri de rezistenta ordonate ~i omogene. Iluminareanaturala a cladirilor se asigura prin ferestre si luminatoare amplasate in pereti sau acoperisuri si depinde de anotirnp.2 261 ELEMENTE DE PROIECTARE CONSTRUCTIILOR CIVILE .acustica. dar eu cea mai mare rae ire iarna. FUNCTIONALA . cerinte sociologice . orientarea fata de punctele cardinale.3 Detalii de hidroizolatii la elemente de constructii CAP. Prin proiectare trebuie sa se evite supradirnensionarile.1 Generalitati 6. stabilitate. sa se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale ~i de forta de rnunca In executie.5 Exemplu de verificare a peretilor din zidarie la sarcini gravitationale CAP. sau in interesul colectivitatii. A 270 271 276 lucrarilor de constructii 279 298 La proiectarea constructiilor civile este important sa se tina seama de 0 serie de cerinte functionale si tehnice.1 E1emente generale de caicul si proiectare a fundatiilor 8. 6 ScARl 6. iar . 9 DETAUI DE EXECUTIE 9. siguranta la actiuni mecanice. favorizand in general 0 insorire indelungata. marimea si caracteristicilor constructive ale ferestrelor si distanta dintre cladirile invecinate.2 Continutul cadru al ptoiectului pentru autorizarea BlBLIOGRAFIE 193 198 210 212 220 231 236 240 249 256 Materializarea conceptiei despre 0 constructie de orice fel. cu incalzire placuta vara. INTRODUCERE scarilor CAP. radiatiile.

_ bucataria . grupuri sanitare. _ directia NE (nord-est) ..camere de zi si dorrnitoare . sala de mese..._ t + + ----+- + BIROU + CAMERA DEZI La cladirile civile.2.ateliere. dimensionarea golurilor de lumina (ferestre. Pentru 0 locuinta unifamiliala componentele uzuale sunt urmatoarele: camera de zi . camere de lucru sufragerie birouri: _ directia SV (sud-vest) . alimentatie. circulatie. usi.Giim:ara este un spatiu de depozitare care se amplaseaza in bucatarie sau in imediata vecinatate a acesteia. spalatorii si uscatorii .joe copii. ' '. .intrari. garaj. dimensiunile baii se obtin prin amplasarea obiectelor sanitare in diferite pozitii tinand cont de distantele minime admise intre ele [30]. Suprafata 2 recornandata pentru un dormitor estede 14 . lumina fiind din aceasta cauza uniforma in tot cursu I anului. camera de zi.este destinata pentru pregatirea hranei si uneori pentru servirea mesei in familie.Elemente de proiectare functionala a constructiilor civile 11 a BAlE BUCATARIE BAlE DORMITOR ____. camera de zi se poate completa cu un baleon sau logie. la incaperile la care se apreciaza ca iluminarea nu este riguros legata de destinatia incaperii. In figura 1.. degajamente. Pomind de la aceste caracteristici orientarea optima incaperilor cladirilor de 10CUIt ste urmatoarea: e _directia SE (sud-est) ...2 este prezentat un exemplu de schema functionala a unei locuinte unifamiliale.2 . 1/10 IIlO .10 Introducere .bai.are 0 serie de functiuni legate de viata familiala (camera de lucru...este incaperea care asigura odihna locatarilor.1 la nord soarele nu patrunde niciodata in incaperi.trebuie sa fie dotata cu cada de baie.dormitoare. . Distantele minime pe orizontala de amplasare a obiectelor sanitare in bai si bucatarii sunt prezentate in tabelul 1. Tabelul l 1 Destinatia incaperilor la cladirile de locuit . 2 Suprafata recomandata pentru 0 baie este d~ 6 m • Baile pot fi ventilate direct prin ferestre sau mdirect prin canale de ventilatie. sasurile . usi baleon) se poate face pe baza raportului dintre suprafata golurilor ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii conform tabelului 1. masa etc. vas de closet si accesoriile necesare. Bucataria este dotata obligatoriu cu chiuveta de bucatarie sau spalator de vase. sala de lectura. vestibule. bucatarii. ma~inadegatit.o~lap pentru vesel a. lectura). Suprafata recomandata pentru bucatarie 2 este de 8 -10 m .--. 1.. odihna. se recomanda ca incaperile sa fie orientate astfel inca. dormitorul .1. vestibulurile.. baie.-.2 . 1/8 1/8 . iar temperatura mai scazuta in general.t sa aiba insorire maxima.parter- 116 ". t HOL ----+- CAMARA ----+- BALCON .casa scarilor Raportul dintre suprafata golurilor ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii DORMITOR DORMITOR _j .Schema functionala a unei locuinte unifamiliale P+ 1E _ baia (grupul sanitar) . 1/14 in cazul locuintelor unifamiliale. _ holurile. Figura 1. depozite. spalatorie. amplasate in cladiri cu suprafata construita relativ mica si regim de inaltime redus (parter sau parter si etaj). _ directia NY (nord-vest) . lavoar (chiuveta).16m .sunt spatii de circulatie dimensionate din conditia de circulatie comoda si de manevrare a mobilierului. bucatarii.etaj - . anexe pentru prepararea hranei.

fata 1100 e = 1200 frontala a spalatorului sau chiuvctei . in cazul in care nu se poate folosi unul din formatele standard din cauza dimensiunilor mari ale cladirii ce se proiecteaza se admite folosirea unor formate prelungite denumite formate alungite speciale si formate alungite exceptionale. c = 0 600 d = 500 e < 600 laterala a chiuvctei .350 closetului sau bideului .3 NOTIUNI DESPRE DESEN .[ala frontal a a lavoarului . schema .axa .eretcle 0 us .Notiuni despre desen Distanta se mascara Distante minime [rum] spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar b .[ala frontala a closetului.fata laterala a lavoarului . .fata .a.I Tabelull.400 13 tara de la pana la cu spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar 1050 Observatii.3 .buza cazii de du~ -fata frontala a lavoarului .buza cazi i de dus 1.perete d = 300 I .fata frontala a altui lavoar .fata frontal a a lavoarului de lavoarului .axa cazii de dus 450 .fata frontal a a lavoarului .12 Introducere .axa closetului sau bideului 600 e = 1200 f= 500 400 . bideului .a altui lavoar .2 Distanta se mascara Distante minime [mm] fara spatiu de circulatie pe langa persoana care foloseste obiectul sanitar 450 700 a= 50 b = 1000 1.500 c .3 in care sunt trecute ~idimensiunile chenaru!ui. conform tabelului 1.perete o Formate pentru desen Pentru executarea desenlor de constuctii se utilizeza formate standardizate [47].fata frontal a a closetului sau bideului .perete sau mobilier d = 600 1100 ..fata laterals a lavoarului . a= 600 .perete (la cabine individuale) .axa chiuvetei sau spal atoru lui c = 400 .fata laterals a closetului sau bideului c> 600 a= 400 d = 240 0A c pt.axa closetului sau bideului .perete lateral .rnasina de gatit . schema de la panala cu spatiu de circulatie pe liinga persoana care foloseste obiectul sanitar Observatii.fata frontala a b .

Scara desenului se alege functie de complexitatea si dimensiunile obiectivului de reprezentat ~i de destinatia desenului respectiv.14 Introducere . cu latura lunga paralela cu baza formatului. obtinute prin alungirea dimensiunii de baza astfel incat lungimea formatului alungit sa fie multiplu intreg de latimea formatului de baza ales.spectlv. In cazul in care pe un desen sunt utilizate mai multe scari de reprezentare. Dupa cum se observa acestea sunt de trei tipuri: de marire.6. Tabelull. Scara desenului se inscrie in indicator la rubrica corespunzatoare. In tabelul 1..3 . Scara ~l dimensiunile obiectului de reprezentat influenteaza alegerea formatului de desen. Indicatorul pentru desen Indicatorul desenului de constructii are forma dreptunghiulara si este amplasat in coltul din dreaptajos al plansei. obtinute prin alungirea dimensiunii de baza astfel incat lungimea formatului alungit sa fie multiplu intreg de latimea formatului de baza ales. 500 1: 5000 1 . Tabelull.Notiuni despre desen 420 x 1486 420 x 1783 420 x 2080 297 x 1261 297 x 1471 297 x 1682 297 x 1892 15 Al A2 A3 A4 Sciiri pentru desen Scara este raportul intre dimensiunea liniara a reprezentarii unui segment al unui obiect pe un desen original si dimensiunea liniara reala a segmentului corespunzator obiectului insusi.1 1:5 1 : 50 1..5 Simbol format a1ungit exceptional AOx2 AOx3 Al x 3 Alx4 A2x3 A2x4 A2x5 Dimensiunile formatului [mrn] 1189 x 1682 1189 x 2523 841 x 1783 841 x 2378 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 in cazuri justficate ~i numai daca este necesar se pot folosi ~i scarile rezultate din cele indicate in tabel prin inmultirea cu IOn (n= 1.5 sunt prezentate cateva formate alungite exceptionale. Tabelul 1. . alipit de ehenar.1 Tabelul13 Simbol Format AO Dimensiunile formatului [mrn] 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297x 420 210 x 297 Distanta intre chenar ~i marginea formatului La laturade La celelalte laturi indosariere 20 5 20 20 20 20 5 5 5 5 A3 x5 A3x6 A3 x 7 A4x6 A4x 7 A4xS A4x9 1. Acest raport se exprima sub forma 1 : I.3 . X : I. Ea trebuie sa fie suficie?t de mar~ pentru a permite interpretarea corecta a datelor fumizate de desenul re.4 sunt prezentate cateva formate alungite speciale. ) a numaratorului (in cazul scarilor de marire) sau numitorului (in cazul scarilor de micsorare). de marime natural a si de rnicsorare.6 Scari de mat-ire Scara de marime naturala 1:2 1: 20 1: 200 1: 2000 50: 1 5: 1 20: 1 2: 1 1.2. Scarile de reprezentare uzuale utilizate in desenul tehnic pentru constructii sunt prezentate in tabelul 1. In tabelul 1.4 Simbol format alungit A3x3 A3x4 A4x 3 A4x4 A4x5 Dimensiunile formatului [mm] 420 x 297 x 297 x 891 630 841 420 x 1189 297 x 1051 Scari de micsorare Formatele alungite exceptionale sunt formate de preferinta a treia. scara fiecarei reprezentari se indica langa sau sub notarea reprezentarii respective. 1 : X. 10 I : 100 1: 1000 1: 10000 10 : 1 Formatele alungite speciale sunt formate de preferinta a doua. completat eu datele necesare identificarii desenului [30].

linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2. iar dedesupt data tntocmirii sau a predarii proiectului Denumirea obiectului (in eazul in care proiectul euprinde mai multe obiecte) ~i titlul plansei Faza de proiect lndicativul.. I :185 75 Clasa de grosime se simbolizeaza printr-o cifra astfel: linia groasa (b) prin cifra 1.4 . Tabelul Casuta 1 Elementele care se inscriu institutiei initialele sau Denumirea proiectante si eventual subunitatea sa Denumirea proiectului. semnatura persoanelor in cauza Scara sau scarile desenului.Indicatorul mare 6 - I 5'1 - 50 I J 5 CD 14 ) 0 CD 12 120 Figura 1.5).3). rspectiv numarul de ordine al plansei in cadrul proiectului In care este folosit Observatii 17 proiectelor Denumirea ~i indicativul raman neschimbate in toate desenele aceluiasi proiect 20 i-.16 Introducere -1 Modul de completare tabelul 1. (proiectat. 3. deasupra indieatorului.Indicatorul inzust c- . locul constructiei si numele beneficiarului iar la indicatorul tip proiectului denumirea Ingust: (obiectivului).-- CD 141 0) 185 CD @ CD (j) 0 01 2 :0 fr. folosind 0 liniatura dupa necesitati. folosit la desenele proiectelor si detaliilor tip care se multiplica $1 prm trpar. folosit la desenele in format s. 55 Mentiunea "inlocuieste plansa nr .. mdlcat~r~1 ~ng~st ~figura 1. Grosimea de baza "b" se alege in functie de marimea si natura intre 0. 2 mm. ~I I: (£~l 65 : I~I I 20: conform desenului La intocmirea desenelor de constructii se folosesc tipuri si grosimi de linii tabelului 2.7.4 . 2. 8~ 80 .Notiuni despre desen 17 din Indieatorul are trei marirni: ~nd~cator mar~ (figura 1. in elar ~i aprobat). indicatorului se face conform indicatiilor . Spatiul ocupat va fi alipit de indicator. . desenat. autorizatie. Figura 1.5. observatiile si adnotarile se vor inscrie desupra indicatorului pe 0 fasie limitate de lungirnea acestuia. timbre si eventuale observatii sau indicatii speciale neeuprinse In casute se vor trece pe desen in stanga indicatorului.5 . Vizele de aprobare.3 . folosit la desenele In format mai mare decat A3: ~nd~catorul ~I11C (figura 1. a casutelor 1. iar la detalii tip grupa din care fac parte Indicativul (nurnarul) proiectului In cele trei coloane se vor scrie: calitatea control verificat.. linia subtire (aproximativ b/4) prin cifra 3. stampilare. dar cat mai aproape de el Modificarile. daca este cazul. nurnele STAS.4).3 . " se treee. 0 '" 3 4 ® Liniatura casutei ...Indicatorul mic ~ @ WI CD CD :-r:>0 -q ('1 ('1 7 8 - 0 OBSERVATII 1.numarul randurilor se stabileste dupa necesitate Atunei ciind este cazul seara sau scarile grafice se figureaza deasupra indicatorului I: 70 ----'--- 5 Figura 1. A3.

eurbe de nivel eurente Mijlocie (C2) 2. linii de referire sau indicatie pentru cote.1. INTOCMlREA PLAN~ELOR DE ARHITECTURA Destinatia Contururi de sectiuni._._-_.Reprezentarea intersectiilor. La 0 cladire cu mai multe niveluri se vor intocmi planurile orizontale la fiecare nivel sau. scari.punct (P) Subtire (P3) ->:> ------------------------. beton celular autoclavizat (BCA).18 Introducere ._ OBSERVATII 1. praguri de usi. se va intocmi un plan nivel curent precizandu-se cotele la care acest plan trebuie repetat. blocuri de beton pentru zidarii etc. Se pot utiliza ~i alte tipuri de Iinii eu obligatia sa se specifice pe desen semnificatia lor Liniile-punct incep si se terrnina cu segmente de Iinie.1 Tabelul 1 8 Tipul liniei Groasa (CI) " CAP 2. ehenare pentru desene Contururi si muehii nevazute in vederi si sectiuni Curbe de nivel principale Construetii aeometrice Linii de cota. axe de goluri la usi ~i ferestre. tabele._. in cazul utilizarii de blocuri ceramice tip POROTHERM peretii .). La intersectia peretilor de rezistenta (colturi. Axele se deseneaza cu linie-punct subtire. 3 niveluri) structurile utilizate in mod obisnuit sunt cele cu pereti de rezistenta din zidarie portanta. colturilor si ramificatiilor la pereti Peretii despartitori din zidarie de earamida plina utilizati pentru compartimentare pot avea grosimea de 1i em atunci cand au suprafata mai mare de 9 m2. eu exceptia axelor indicate la C3 ~i P3 Axele geometriee ale pieselor componente Trasee de sectionare Linii de intrerupere Axe si pereti Desenarea planurilor orizontale se incepe prin stabilirea axelor cladirii proiectate tinandu-se cont in acelasi timp de tipul structurii de rezistenta.zag (C3) ~ Linii de ruptura ~i intreruperi Subtitre ondulata (C3) Mijlocie (12) intrerupta (I) Subtire (13) Mijlocie (P2) Linie . Pozitia axelor ~i grosimile peretilor de rezistenta la structurile din zidarie portanta este data in tabelul 2.1 . ceea ce insemna ca pe langa reprezentarea cu linii rnai groase a ceea ce este sectionat se reprezinta cu linii mai subtiri ceea ce vedem cand privim in jos... etc. _. aceasta pentru 0 mai buna intelegere a desenului (parapetul ferestrelor.1. notari sau observatii serise pe desen. Linii de ruptura ~i intreruperi Contururi ~i muehii acoperite de alte elemente Patti situate in fata planului de sectionare Orice fel de axe. ciiriimidii eficienta. cand pe ei sunt amplasate obiecte sanitare sau cand este necesara 0 mai buna izolare fonica si de 75 em cand suprafata lor este mai mica de 9 m2 si nu au amplasate pe ei obiecte sanitare. Planurile orizontale se fac "cu vedere"._. intretaierea Iiniilor-punet se face numai prin segmente Figura 2._._.1 PLANURI ORIZONTALE Sectiunea orizontala facuta printr-o constructie fa un nivel caracteristic se nume~te plan. La cladirile de locuit cu regim mic de inaltime (2 . daca nivelurile coincid ca alcatuire. Continua (C) Subtitre (C3) Subtire cu zig . reprezentarea pe desen facandu-se ca in figura 2.-. ramificatii etc) acestia se realizeaza prin teserea ciiriimizilor. 2. hasuri. Peretii aeestui tip de structuri se pot realiza din caramida presata plina.-. linii ajutatoare de cota.

Plan uri orizontaIe 21 despartitori sunt de 10 cm.: 3 ::: Usi duble sau cuplate ell desehidere in acelasi sens. Grosimea peretelui exterior de despartitori .: 0 Ferestre simple. tara si eu urechi DDI ~ 3- Dimensiunile de baza pentru golurile de usi se aleg astfel [37] : .:. Modul de reprezentare al usilor si ferestrelor este indicat In tabelul 2.. pcrete exterior perete interior rczistenta [em] rezistcnta [ern] lara prag ~1\c=J C]i"flC} ~ ~ I cu 2 canaturi -----1--Pereti din cararnida prcsata plina 37.' 311 I I Pereti din blocuri de beton pentru zidarii I 375. ell prag I Pereti dill cararnida eficienta sau blocuri cerarnice tip POROTl-IER1\1 30 t -'.--+ c=J 'v\o . suprafata necesara a ferestrelor rezultand din necesitatea asigurarii unui iluminat natural corespunzator cum s-a aratat in cap. dupa reprezentarea peretilor de rezistenta si despartitori se reprezinta golurile pentru usi si ferestre.1 I C3 1 I + 3- fara si eu t I I I 3- t ~I I I I Go/uri pentru usi si ferestre Pe planurile orizontale. Peretii rezistenta (figura 2..2. 25 .J I I I I i .S . I.. cu prag I I I 25 I c ~ ---f.. 3 'd ". ~ 30 -----t------f--- I .t I.1 .§ '" ~' <.--- U~i batante ~ CJ :j t ----t-.1).. 30 25 similar eu cci de caramida pi ina sau eficierua l-I~!ti .g Usi simple..) I I I I ! I Usi (glasvanduri) eu paqi laterale fixe Usi (glasvanduri) in 3 ~i 4 canaturi CJ[)]=:r 9? ~flc:t db or\Ylo O~O ~ ~ Usa armonica Pcreti din blocuri cerarnice tip POROTHER1v138 38: 30 25 . Usi ferestre duble sau euplate. ~ tara ~i " .. ureehi + I I + 3- --. in general golurile usilor si ferestrelor sunt standardizate.S ".§ ~ OJ u t --~--±~. .20 Intocmirea planselor de arhitectura -2 nu au axe si se separa de pereti i de Tabelul') 2. 1 Tabelul22 Denumire eu 1 canat Reprezentare conventionala Tipul de perete Grosimea peretelui interior de Pozitia axului Usi simple.:1 J8 ------+--I i I I I ON ~ U si glisante . . eu ureehi Ferestre duble..

2 .-blT htr IS r £..3 [35]. In toate cazurile scara se amplaseaza in casa scarii.. se noteaza la interior inaltirnea parapetului (inaltimea peretelui de sub gol.. Dimensiunile functionale ale unei scari (figura 2. latirnea L.-.Dimensiuni functionale ale unei scari cu doua rampe paralele Stabilirea latimii rarnpei (l. planul de sectionare ales nu le intersecteaza.2) sunt: . . . ceea ce in practica inginereasca se nurneste calculul functional al easei scarilor. care trebuie sa fie pe cat posibil iluminata direct ~iventilata natural. in functie de numarul de fluxuri necesare pentru evacuare.Ip 14 13 12 11 10 9 Figura 2. La cladirile de locuit latimea rampei si a podestului se alege conform tabelului 2. inaltimea H. Pentru a se indica pozitia lor.).. pe inaltime.latimea rampei si a podestului (l. Pentru a se asigura functiunile unei scari se stabilesc dimensiunile principale ale acesteia. masurata de la cota pardoselii)..inaltimea libera a scarii (a). avand valori multiplu de 30 em incepand de la 60 ern. 16 . _vertic ale. iar traiectoria descrisa la deschidere sa nu se intersecteze cu traiectoria altor usi. In mod conventional.2 . Iatimea rampei se determina din tabelul 2. avand valori multiplu de 10 cm incepand de la 190 em pana la 240 em.tnaltimea balustradelor (hbalustrada). precum si evacuarea persoanelor din cladire in caz de pericol (incendii. Latimea rampelor de scara se mascara intre perete ~i balustrada sau intre doua balustrade ale aceleiasi rampe. avand valori multiplu de 30 em incepand de la 60 em.. .4. Linia care arata la ce inaltime fata de pardoseala a fost sectionata seara se numeste linie de sectionare si este reprezentata printr-o linie ce face 45° eu peretele care margineste rampa in directa sensului de urcare.. latimea L. { { tt .) ~i a podestului (lp) se face in concordanta cu normele privind evacuarea in caz de incendiu.verticale. Usa de intrare in cladire se deschide spre exterior (conform normelor de paza contra incendiilor).. La desenarea scarilor se indica sensul de urcare prin linia pasilor prevazuta eu un cerculet la plecare si 0 sageata la celalalt capat.\\\"W\i ~ Reprezentarea sciirilor. La scarile utilizate de mai mult de 5 persoane. Scara principala are un dublu rol si in consecinta la stabilirea dimensiunilor ei trebuie sa tina seama de toate prescriptiile referitoare la asigurarea circulatiei comode pe vertical a si accesul spre exterior in timpul eel mai scurt ~i in conditii de siguranta deplina. Dimensiunile de baza pentru golurile de ferestre se aleg astfel [37] : _ orizontale. Prin flux de persoane se intelege raportul dintre numarul de persoane care trebuie sa treaca prin L 1 2 3 4 5 6 7 8 l__ .t_ Lr' nl2 )blr bn ~.1 . in plan se indica toate golurile chiar daca datorita pozitiei lor.Calcululfunctional al casei sciirilor Scara este elementul care asigura circulatia pe verticals intre nivelurile cladirii.Planuri orizontale 23 _ orizontale.numarul de trepte (n). Pentru a putea reprezenta scara in plan orizontal este necesar sa se stabileasca tipul scarii ~i dimensiunile pentru trepte si rampe. Latimea libera minima a rampelor drepte ~i a podestelor la scari se stabileste in functie de destinatia cladirii si tipul scarilor (principala sau secundara).lnaltimea si latimea treptei (h. Usile de intrare in camere se vor deschide astfel ca la intrare sa se aiba ca priveliste intreaga incapere. inaltimea H. In celelalte cazuri sunt necesare doua sau mai multe cai de evacuare. btr). avand valori multiple de 10 em incepand de la 70 ern pana la 100 ern si rnultiplu de 30 em incepand de la 120 ern. lp). cutremur etc.22 Intocmirea planselor de arhitectura . 2. In planurile orizontale se deseneaza portiunea de scara ee se vede direct sub planul de sectionare. . latimea rampei corelandu-se cu cea determinata din conditia de evacuare a fluxurilor de oameni din cladire. . .distanta libera intre rampe (d). 2 In eazul cladirilor de locuit la care aria nivelului este pana la 200-300 m se admite 0 singura cale de evacuare.

. 2. pentru treptele eu lungime pana la 1 m si de max. _ latimea portiunilor de scara eu trepte balansate sau rampe curbe. htr<16.25 2· h.6 . Geometric inaltimea etajuJui se stabileste cu ajutorul formulei: (2. 8 niveluri 9 sau mai multe niveluri Latimea libera. masurata pe 0 paralela la linia pasului (figura 2..2) hIT Inaltimea etajului HelJ reprezinta distanta dintre cotele finite a doua niveluri consecutive (figura 2..5 em (utilizate la scarile curente).4).) si de tipul de scara al cladirii (principala sau secundara). Inliltimile de treapta pe aceste intervale se aleg din 0..1 cm. 22.64cm Treptele ce apartin aceleiasi rampe trebuie sa aiba aceeasi (2.....70 1 m.scari eu trepte obisnuite. + b..50 ..90 .1 . 4 5 Figura 2.20 m. In functie de inaltimea treptelor scarile se pot clasifiea in: .95 1. = 62 . la care unghiul de rotire este mai mare de 45°. htr=16. 17.. 1.20 1. Latimea treptei (bIT)pentru scarile eu trepte obisnuite se stabileste din conditia de circulatie comoda pe scara. trebuie sa fie de minim 1. 12 em in partea cea mai ingusta ~ide btr + 20 em In partea cea rnai lata.90** OBSERVATII *Se admite redueerea latimii libere eu max. Tabelul23 Destinatia constructiei (cladirii) maxim 2 niveluri 3 .Hetj Alegerea inaitimii treptei (htr) se face in functie de destinatia cladirii (clad ire de locuit.Planuri orizontale 25 ealea de evaeuare (determinat pentru etajul eel mai aglomerat) si capaeitatea de evacuare a unui flux (la cladiri de loeuit eca.Scara eu trepte balansate Nurnarul de trepte (n). **La scarile seeundare ale cladirilor de locuit.70 2. 50 em de la mana curenta spre areul mie al curbei..5 em (utilizate la intrarile in eHidiri). de fluxuri 1 2 3 Latimea I. necesara [m] 0. social-culturala etc. h. scari de aeces la subsol).scari cu trepte joase. 5 em (in fiecare parte) reprezentand grosimea mainii curente a balustradei scarilor.. 90 pers).10 . _ balansarea se repartizeaza pe un numar sufieient de mare de trepte.3). spatii tehnice. 5 niveluri 6 . . 2. 1.55m).inaltimea tavanul aceleiasi libera a etajului definita ea distants dintre cota finita a pardoselii incaperi (la cladirile de locuit Hiber~ si 2..85 m. = 22.10 . pentru scari principale secundare 0. scari foarte putin circulate). Pentru a se asigura un flux continuu latimea podestului (Ip) unei scari trebuie sa fie eel putin egala cu latimea rampei (Ir)..24 Intoemirea planselor de arhitectura -2 2. astfel incat latimea lor sa fie de min. terase neeireulabile.scari eu trepte abrupte.3) in care: Hlib . htr= 17..60 . . pe inaltimea n:::. .1 ) inaltime pe toata desra~urarea. latimea rampelor si podestelor poate fi de 0. 30 em (acces pod. intre aeeasta si inaltimea treptei (hIT) existand urmatoarea relatie [47]: unui nivel se determina cu relatia: (2. 60 em pentru eele cu 0 lungime mai mare de Cladiri de loeuit 0....6 .00 1..5 em (scari seeundare. minima" a rampelor si podestelor in [m].05 1.) se eonsidera la distanta de max..scari eu trepte 'inalte.20 2. .6 .3 .1 In 0. La scarile eu rampe eurbe sau eu trepte balansate se au in vedere urmatoarele: • linia pasului pe eare se mascara in proiectie orizontala latirnea treptelor (b.. 1.20 1. iar la scarile cu doua rampe 11 sa rezulte numar par. in eazul apartamentelor grupate la scara Tabelul24 Nr... Aeeasta se va alege astfel incat impartirea sa se faca exact..

Linia de cot a indica lungimea sau unghiurile la care se refera cota si pe care se inscrie valoarea dimensiunii respective. trasata in imediata apropiere a elementului si terminand cu linia pentru cota totala. Pentru scarile care nu sunt destinate evacuarii in caz de pericol. Ina. in unele cazuri ea putand fi exprimata printr-o litera. Cotarea desenului de constructii. Diferenta maxima de nivel intre parter ~i teren trebuie sa tina serna de faptul ca la c1adirile amplasate la strada se admit socIuri de eel muIt 90 ern de la nivelul trotuarului. .zisa indica valoarea numerics a dimensiunii considerate.5 este de min. Masurarea directs pe desen nu poate servi drept baza pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaza a fi executate. Figura 2. in cazurile cand linia de cota nu taie conturul elementului.ltimea parapetelor (hbalustradii) se stabileste din conditia de siguranta a circulatiei pe scara [48] (la cladirile de locuit aceasta are valoarea minima de 0. peste si sub Jinia de cota. iar delimitarea distantelor se face prin puncte sau Iinii scurte inclinate la 45°. Daca distanta dintre extremitatile liniei de cota este prea mica si nu permite scrierea cotei. va fi de minimum 7 mm. . Cota propriu . Pe desenele de ansamblu.Planuri orizontale 27 h. inaltimea (a) se poate reduce la 1. 2. Liniile ajutatoare se folosesc pentru deJimitarea portiunilor cotate. Pozitionarea liniilor de cota succesive se face incepand cu linia pentru cote Ie partiale. ca si distanta dintre linia de cota eea mai apropiata ~i elementul cotat. In cazul unui sir de distante mici. liniile ajutatoare ~i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cota. respectiv in intervalul cotei vecine. cotele mai mari sau egale cu 1.12 em. [37]. Cotarea planurilor orizontale Prin cotarea unui desen de constructii se intelege inscrierea in acel desen a dimensiunilor partiale si totale.grosimea placii de rezistenta a planseului (rara finisaje).5 ~ Inilltimea libera a scarii .00 m. daca specificul desenului nu are alte reglementari. Liniile ajutatoare sunt perpendiculare pe liniile de cota. in dreptul unei linii de indicatie. considerente nu cer ina1timi mai mario refera.00 m se indica cu doua zecimale (chiar daca acestea Figura 2. Fiecare dimensiune are 0 linie de cota corespunzatoare. aceasta va fi scrisa pe prelungirea liniei de cota.4 . [47] ~i [48]. la planseele curente din placi ~i grinzi de beton armat grosimea este de 10 .Stabilirea lnal!imii etajului Distanta lib era dintre rampe (d) trebuie sa fie ~ 25cm din conditia de a putea conduce un furtun de incendiu. conform prevederilor normelor in vigoare [30]. Hasurile unui camp ~i semnele conventionale se intrerup pentru scrierea cotelor.p 26 Intocmirea planselor de arhitectura .90 m in cazul scarilor secundare [47]. cotele se scriu altemant. Cotarea se face prin linii subtiri.2 2. hpard . 1.80m) . pomesc de la conturul elementului reprezentat sau de la 0 distanta apropiata de acesta ~i depasesc liniile de cota eu aproximativ 2 mm. Cotele inscrise nu trebuie sa fie intersectate de HnH din desen care pot impiedica citirea lor sau pot produce confuzii. in cazul scarilor principale ~i min. Inaltimea libera a scarii (a) in cazul unor rampe paralele pe verticals (suprapuse) masurata ca in figura 2. necesare pentru determinarea precisa si clara a tuturor elementelor reprezentate. Se recomanda ca intre nivelul parterului ~i eel al terenului sa existe 0 diferenta de nivel egala eel putin cu inaltimea unei trepte.70 m atunci cand alte .1 . axele. Cote le se scriu imediat desupra liniei de cora la aproximativ 1 mm distants si pe cat posibil la mijlocul intervalului.grosimea pardoselii (functie de destinatia incaperii). trebuie facuta in asa fel incat sa nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Liniile de contur. Liniile de cota se traseaza paralel eu dimensiunile la care se Distanta intre doua linii de cota succesive. Cotarea.

tipul de pardoseala utilizat si suprafata in m '. Pentru cotarea exterioara se utilizeaza trei linii de cota care se traseaza continue de la un capat la altul al cladirii.. iar cele mai mici de 1.6 .OO P-9O 125 4. inaltirnea minima a acestuia fiind de 80 em.k. 88 j n J 0 rn v 2. 1')1 I.e. sc coteaza in interior prin inscrierea p = . Axele de trasare ale constructiei se noteaza cu cifre arabe si Iitere majuscule.cote interioare. Pe linia a treia de cota se trece lungimea sau latimea totala a cladirii. Cotarea golurilor de usi din peretii exteriori se va face pe prima linie de cota exterioara.. Liniile prin care s-au trasat axele (Iinii-punct) se continua pana depasesc ultima lillie de cota.-..:::.20 __i . "'0 375 eC..20 2. 9 rnrn. de la un capat la altul al cladirii. atat transversal cat si longitudinal. Pe desenele de detaliu cotarea se poate face si in milirnetri. I dJ rn I m 1 '1 1.-' ')9 "65 . . 125 etc).58 1 bi~ .~.RII S=667mp/~ gresie ~ 5 4 BUCATARIE S=10. adica parapetul. cu latura de 6 . Pe linia a doua de cota se dau distantele intre axele cladirii (pentru structurile din zidarie).00 f-A 6 Figura 2.. inscrise III patrate..28 Intocmirea planselor de arhitectura . 0 I 1.'5 p=90 30 ~ 0 ®.2 .5 1.00 m se indica in centimetri (25.20 1 0 .. t I' t ')4 _-. Daca trebuie indicati milimetrii acestia se inscriu sub forma de exponent (375.60 '. Axele transversale sau radiale ale unei constructii se noteaza cu cifre si axele longitudinale sau circulare cu litere. pe care se rnarcheaza grosimea peretilor intersectati $i dimensiunea incaperii si liniile care coteaza golurile de usi interioare.80mp parchet CAMERADEZt S=19.95mp gresie N '" . La cotarea unui plan orizontal apar in general urrnatoarele grupari de cote: . dupa scara desenului.2.75 llo 0 CASASC.t g.40 423 ~qJ l' i Ir..~ Ie. lnaltimea la care incep golurile de ferestre (fata de pardoseala)..Planuri orizontale 29 sunt zero). Un exemp!u privind alcatuirea si reprezentarea unor planuri orizontale este dat In figurile 2.1 I .. esenee e d eatusecoeaza'.J. 30 etc).58 8. IITiTf 3.==.cote exterioare: . La cotarea interioara se disting liniile de cota continue.6 .35 I I I 0 .04mp parchet 00 '" en . Cotarea scarilor reprezentate in planul orizontal trebuie sa furnizeze informatii suficiente pentru dimensiunile functionale ale acestora. 2.1 90 ! l 1. Pe desenele de ansambJu se inscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute iar pe desenele de detaliu elementele se coteaza cu dirnensiunile de executie (ex: grosimea peretilor de caramida in desenele de ansamblu se coteaza cu i.-'.7...20 95 125 0 p=90 2.1 .~.Plan parter ..larm • did t . .--1.44mp S' 00 """ BtROU S=13. ~ '. in incaperi se va serie destinatia incaperii..65 I 440 160 '.2 2. Acestea se coteaza astfel ea sa rezulte pozitia fata de peretcle eel mai apropiat si latimea golului I inaltimea golului.1 .._ ION 00 -'-' ~ B 30 J.61 1]5 . CAMARA S=1.60 1. pe acesta rnarcandu-se pozitia golului si latimea golului / inaltimea golului.00 ~ 1 1.

Rampa sectionata se deseneaza cu linii mai accentuate decat rampa nesectionata.2 SECTIUNI VERTICALE Locul pe unde se fac sectiunile verticale.15 1 83 1 1. [QJ-. In figura 2. se va lasa 0 streasina de 40 .00 5 4.2 2. Pe aceasta se marcheazii toate elementele sectionate sau vazute direct in directia sensului in care s-a privit. Acoperisul se indica prin conturul exterior.20 '1 88 ~. in sectiunea verticalii pot fi reprezentate tnSa ~i elementele de alcatuire ale sarpantei. Din aceste puncte se ridica linii vertic ale subtiri pe toata inaltimea cladirii.30 intocmirea planselor de arhitectura. ducandu-se d linii orizontale. In functie de complexitatea alcatuirii pe verticala pentru 0 cliidire se intocmesc una sau mai muIte sectiuni verticale. hpard• e atatea ori. pe orizontala se traseazii la mijlocul etajului pe Iatimea podestului 0 Iinie ce reprezinta cota pardoselii finite a podestului intermediar. La acoperisurile tip sarpanta.60 I.00 3. Sectiunea prin casa scarii se va face astfel incat sa poata fi redate ambele rampe si balustradele acestora.65mp parchet 0 co • DORMITOR S=13. cate niveluri are cladirea.30 3. Pentru aceasta se marcheaza pe Iinia orizontala ce reprezinta cota ± 0. Acestea impreuna cu cele verticale trasate anterior formeaza un caroiaj ajutiitor care se prelucreaza astfel incat tot ce este sectionat sa se reprezinte cu linie mai accentuatii iar ceea ce este vazut in alt plan. 11. in cazul cliidirilor cu mai multe niveluri este obligatorie efectuarea unei sectiuni prin cas a scarii.S .58 2 Figura 2.7 .8 este prezentata 0 sectiune verticals curenta.4 % pentru cele circulabile) se traseazii cu 0 linie partea superioara a tuturor straturilor ce alcatuiesc terasa. 5 '" '" 1+I4OI i 5 . punandu-se in evidenta continuitatea ei cu cele doua podeste.. hp. in acest scop traseul sectiunii poate fi drept sau frant.. care reprezintii cota ± 0.00.50 2. Modul de imbinare intre pereti si plansee se rezolva in functie de structura de rezistenta si de tipul planseului.Sectiuni verticale 31 ---------------------------------------------=~~~~~~~~~~ 1 n 2. iniiltimea aticului pentru terase circulabile se ia minim 90 em.04mp parchet . in cazul acoperisurilor de tip terasii. Pe conturul acoperisului terasii se prevede un atic ce constituie in acelasi timp ~i parapet de siguranta.75 2. balcoane etc.40 rqJ 3.~u 2. P~ linia care arata locul de sectionare se indica prin siigeti sensul in care se priveste.15 DORMITOR S=12. Planul imaginar de sectiune se alege astfel incat sa cuprinda cat mai multe elemente (usi. ferestre. precum ~i traseul sectiunilor sunt indicate pe planurile orizontale.- ~~ 1.). Sectiunea verticala prin casa scarilor se deseneaza dupa aceleasi principii ca ~i sectiunea verticala curenta.25 70 60 60 60 1.15 0-~I---i ~ I g I II t:3t~==~~~P~=9~0~~~::::==:I~~P=~9~O~:[::::1t~ '. cu pantii redusa (2 . T J 0 2. 0 p=90 2. deosebita fiind realizarea sectiunii prin scara.30 If p=1.. latimea podestelor ~i a treptelor (conform planurilor orizontale) ridicandu-se Iinii vertic ale din aceste puncte.00 (de regula cota pardoselii finite de la parter). 12 em.00 1° p=O .60 1.2 .7% pentru cele necirculabile ~i l..80mp parchet DORMITOR S=19.25 qJ :'1 J 1 1 J 1 1 ! 2.58 90 L 1.65 L 1.60 I 1. Atunci cand avem scari cu doua rampe.Plan etaj . cu linie mai usoara. Pe verticalii se mascara H1iber ..~ --.80 em latime de aceeasi marime pe tot conturul cladirii. astfel incat sa se indice toate aspectele legate de aceastii alcatuire. Placa de rezistenta a rampelor pentru scarile realizate din beton armat monolit este de 7 . Sectiunea verticals curenta se incepe prin trasarea liniei orizontale. adica planul de sectiune va trece printr-o rampii ~i se va privi spre cealalta. iar la cele necirculabiIe 30 cm. 1.

00. se poate ~~I:~ si hasurarea la 60° r~spe~tiv 30° fata de ca_drul desenului. .Sectiune verticala curenta Figura 2. Pentru cotele de niveJ relative.2 2. indiferent de modul de inscriere a celorlalte dimensiuni. Cota de nivel este valoarea numerics a diferentei de inaltirne dintre un punct al constructiei si un reper de nivel stabilit pentru referire. Pe campuri invecinate ha~urile se inverseaza ca directie sau se decaleaza. Cote Ie de nivel se indica In metri.Sectiune vertical a prin casa scarilor .Sectiuni vertieale 33 Cotarea sectiunilor verticale Cotarea sectiunilor verticaJe se face In principal cu ajutorul coteJor de nivel.9 .2 . orientat in sus sau m JOs. elevatii. In proiectii verticale (sectiuni. Hasurile se traseaza echidistant la 45 fata de folosesc '.. simbolul nu se innegreste.8 . Pentru a pune In evidenta alcatuire~ din material: dlfe~lt~ a unui ans:mbl_u se reprezentari conventionale. pentru cotele relative. La inscrierea cotelor de nivel se utilizeaza simboluri triunghiulare astfel: pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul se inegrests pe j umatatea din dreapta. iar cotele de sub acesta sunt precedate de semnul (-). //. eu doua zecimale (chiar daca acestea sunt zero). Cota nivelului-reper se indica prin ± 0. trasat la stanga sau la dreapta simbo u Ul. II. " d I desenului. raportate la un nivel-reper din afara construqiei. Figura 2. nilui orizontal. Cand este necesara 0 diferentiere a suprafetelor in contact. bra.f 32 Intocmirea planselor de arhitectura. cotele de deasupra nivelului-reper sunt precedate de semnul (+). in general se aJege ca reper suprafata pardoseJii finite a parterului corpului principal al cladirii.lul se desenea~a cu varful linia care indica nivelul cotat.. fatade) sim?o. cota se sene deasupra a~ezat pe ..

1 45 m2 de terasa.4 .. pe fatade se vor desena ~i umbrele.ffiV'i. corespunzator sectiunilor verticale se marcheaza inaltimea soclului. .seaza astfel meat . Fatadele se deseneaza pentru intreaga cladire. pe care se marcheaza latimea ferestrelor ~i distanta dintre ele (conform planurilor orizontale).f"1i'i'i"i1"i~FTi"i'l'i'f'i~'Fi'FiViFi~'Fi'Fi'FoFi'i'ffi'Fi'i'iY'i'Fi'i'l 11 II 11"1 11 '11 urn u II 1111 II UII TT1TifTT I II ~ IJ 2. Gurile de scurgere se ampla. Fatadele se deseneaza la scara 1:50 sau 1:100. Ferestrele se deseneaza cu doua linii reprezentandu-se si cercevelele.25 .11 .1"'an'li"e""li'Fe.. Pe verticala. wtermm~pa~co~unlor de ventilatie cand acestea exista. ectia P -~. care se calculeaza ca fiind tangenta unghiului facut de invelitoare cu planul orizontal. a colturilor etc. tinand cont de planurile orizontale ~i sectiunile deja intocmite. e sageti se scrie panta de scurgere. practic toate elementele vazute direct de la nivelul terenului pana la partea superioara a acoperisului.Plan acoperis 35 rn Figura 2. Numarul de burlane se poate apr~cia wpe~ons!derentul c~ uni~l ~~ de . accesul pe terasa. parapetelor. Planu1 terasa este 0 vedere de sus a acoperisului.Fatada laterala b'li"u""rl. de j I inclinare maxima a suprafetelor de scurgere se indica sensul de scurgere. a ape or. Fatada principals este cea orientata spre partea principala de circulatie ~i contine in general elemente de arhitectura mai deosebite pentru a da cladirii un aspect placut ~i in acelasi timp sa se incadreze in ansamblul de cladiri din care face parte.conduct~le prin care se continua sa nu treaca prin camerele de IOCUlt pe~tru a nu stnca est~tt~a incaperilor l}i a nu deranja odihna locatarilor. golurile ferestrelor ~i usilor.mare decat cea a acoperisului lnspre teren.. balustradelor la balcoane ~i a acoperisului. treptele de la intrare. acoperisul.4 PLAN ACOPERIS IT - Planul acoperis reprezinta 0 vedere dintr-un punct situat . praf de piatra. . Prin sagen orientate dupa d . vedere ce ~onpne atle?l (sau marginea acoperisului) gurile de scurgere. nu se utilizeaza semnul de simetrie. latimea umbrei fiind egala cu distanta de la muchia care lasa umbra pana la planul pe care cade umbra.. Num~I de gun ~e sc~~ger~ rezulta din considerentul ca fiecare burlan sa poata evacua debitul de a~a ce 11 revme ?e P2e 0 suprafata alocata. ~. Pe fatade se inscrie materialul de finisaj folosit la executie (terasit. Nu se deseneaza umbra la ferestre. Prin linii accentuate se contureaza cladirea. Linia terenului se deseneaza cu grosimea cea mai mare ~i depaseste limitele fatadei propriu-zise. .our Ian sa 11 revina x 1.la 0 inalJime mai . Pentru a pune in evidenta elementele proeminente.3 FATADE . Pentru intocmirea planului acopens se stabileste mai intiii tipul acestuia: terasa sau sarpanta. In majoritatea cazurilor accesul in cladire are loc prin intrarea amplasata in aceasta fatada. De asemenea pe fatade se deseneaza j gheabur~j IF" - 2.34 Intocmirea planselor de arhitectura- 2 2. tigla profilata etc) ~i culoarea acestuia. ferestrelor. Desenarea fatadelor incepe prin trasarea liniei terenului. pozitia balcoanelor. soclul. logiilor. considerand directia luminii la 450 din coltul stanga sus. logiile sau baIcoanele.

.Plan de situatie 37 La un acoperis de tip sarpanta se reprezinta rnai intai cu linie intrerupta conturul peretilor de rezistenta de la ultirnul nivel.000. . creste. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~Lj I I 4. dupa care se stahileste tipuI de sarpanta care se preteaza a f executat. Se reprezinta cu linie groasa conturuI exterior al sarpantei precurn si liniile de intersectie a apeIor acoperisului (dolii.00 I I I I I I I I I I I I 1 'l 4. .sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale. l40 L_~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~J __~~ .___.5 PLAN DE SITUA TIE Planul de situatie prezinta amplasarea cladirii in cadrul unui amplasa~ent~ sau al unei zone. 1:500.). geodezie si cartografie.13 . prin care se precizeaza: . coarne etc. 2.plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare.l 880 J 40 i Figura 2.5 .36 Intocmirea planselor de arhitectura- 2 2.modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor.parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism. 1:200 sau 1: 100.amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor desfiinta. . I I I I I I I I I I I : I I I I I I I I I I I I I t I I I I I I I I I I I I I I I I I i I I ~ ..Plan acoperis Figura 2. -------------------------1 r-----------------l : I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I : i I I I I I : : : I \ I I I I I ___ J : I I I I II~ I I ___ .12 . .000.00 . intocmita la scarile: 1:2. Plan de situatie a imobilelor este plansa pe suport topografic vizata de Oficiul judetean de cadastru. 1: 1.. dupa caz. .J I I I I I I I I I I i I I I i~ L I I I I I I I I JI : I " '" '" 0 o -----------------------.Plan de situatie ..

pot lipsi pe intervale lungi de timp.) sau se indica la trei colturi ale cladirii coordonatele fata de reteaua geodezica sau topografica. Actiunile se modeleaza In calcule prin: -lncarcari. Conform principii lor de baza ale metodei de calcul la stari lirnita.38 lntocrnirea planselor de arhitectura. de contractie si curgere lenta.1 Categorii de Simbol p Mod de actiune: continuu..greutatea ~i presiunea pamantului etc. prin materializarea directiei NORD. mobilier etc. Principalul criteriu de apreciere a modului cum actioneaza incarcarile es!e frecventa de aparitie a unui anum it tip de incarcare.mcarcari tehnologiee _ incarcari din circulatia oamenilor. Exceptionale E Parametrul cantitativ care opereaza eel mai frecvent in calcule este intensitatea actiunilor.Incarcarile elimatice: zapada. frecventa de aparitie si durata de actiune.socuri din explozii etc.2 Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente.U. se utilizeaza notiunile de intensitati normate si intensitati de calcul. . Din planul de situatie este necesar sa rezulte si orientarea cladirii fata de punctele cardinale. constructii noi sau umpluturi de pamant. vant . Ja 0 anum ita intensitate maxima. Pentru a se defini clar amplasarea cladirii in plan orizontal se dau eel putin doua cote fata de un reper fix (cladiri existente. Parametrii care caracterizeaza actiunile sunt: intensitatea.T = Sc St (2.suprafata terenului [m2].viint in regim de rezonanta .seism .1. reprezentate prin diferite sisterne de forte (actiuni directe). .plan de situatie. Tabelul3. Se considera actiune orice cauza care poate produce 0 stare de eforturi intr-un element structural. modul si directia de aplicare. finisaj. amplitudinea. cu intensitate constants in practic timp intermitent. actiuni Perrnanente: - Ternporare: C Cvasipcrmanente - Variabile V cu greutatea elementelor nestructurale pozitie variabila . mod In sau frecvent .. . "- desfiinteaza si cele propuse .pe durate lungi. clasificarea actiunilor se face in categoriile date in tabelul 3. celelalte puncte cardinale rezultand in consecinta. cum ar fi cele produse de variatiile de temperatura.suprafata desfasurata a constructiei [m2]. plantatii etc. _ deformatii sau deplasari impuse. de precomprimarea betonuJui (actiuni indirecte).contractia betonului _ tncarcari din depozite. arhive etc.efortul de precomprimare . sau au intensitatea foarte variabila intervin foarte rar. In STAS 10101/0A-77 [40].suprafata construita la sol [m2].O.5) C.T =~ St unde: S. sau cu 0 intensitate variabila in timp: . cele care se CAP. borne topografice etc. . . Sd. de tasarile de reazeme.3 ACTIUNI IN CONSTRUCTII . Planul de situatie trebuie sa aiba inscris pe el procentul de ocupare al terenului ~icoeficientul de utilizare a terenului coeficienti calculati cu relatiile urmatoare: P. eu intensitate mare Exernple structurale ~i greutatea elementelor nestructurale de inchidere. S.1 GENERALITATI In elementele structurale. izolatii . dupa caz. ' 3. solicitarile apar ca efect al diferitelor actiuni.4) (2.

.0.GF a I .Generalitati 41 o actiune exceptionala. cu 0 anumita probabilitate p (%) de a fi depasite intr-o anumita perioada de timp [1]: (3. a carer prezenta simultana este practic posibila. si Vi). Coeficientii de grupare "ngi" se vor adopta cu valori diferite pentru verificari In punete diferite si pentru diferitele incarcari astfel: . In gruparile fundamentale si speciale se calculeaza cu relatiile (3. [46]. efectul actiunilor se cumuleaza In cadrul unor grupari. Starea limita la care se face verificarea Gruparea fundamental Gruparea de Inc3rcari de incarcari .. fractiunea de lungs durata a actiunilor se obtine din relatia: n n pn + C + ndV (3.7) iii in relatia (3. q = q" . stabilite In standardele de specialitate ([40].3 Intensitatile norm ate ale actiunilor reprezinta valori de referinta. SLU De oboseala Verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare 3. actiunile temporare (C.0. (3. reprezinta In general valori maxime. cvasipermanente C.1 .. utilizate In determinarea celor mai defavorabile efecte ale acestora: gruparile fundamentale si gruparile speciale. In gruparile speciale GS se considera: actiunile permanente Pi.3 b) (3.. sau Yi conform relatiei (3. [45]. Prin gruparea actiunilor se tine seama de posibilitatea aparitiei simultane. a carer prezenta in momentul apannei unei actiuni exceptionale este posibila.0 In eazul unei singure incarcari variabile. actiunilor.--_ t (3.actiunile temporare.9 in cazul a doua sau trei incarcari variabile. 3.7) din tabelul 3.J11 (3. obtinute prin multiplicare cu coeficientul nd ::. Relatiile (3. In gruparile fundamentale GF se considers: . E. sau variabile Vi. 3. _ . I I I I (3. . cu considerarea variabilitatii statistice pentru unele tipuri de actiuni. Intensitatile normate ale actiunilor.:.5b) se aplica In cazul In care se utilizeaza mijloace de automatizare a calculelor.6) Gruparea special a de incarcari . v. pentru fiecare actiune In parte.GS SLU De rezistenta ~l . 3. restul actiunii considerandu-se de scurta durata.5a) se utilizeaza la calculele obisnuite (neautomatizate) ng fiind coeficientul de grupare In cazul In care se iau mai multe actiuni variabile. datorita variabilitatii statistice a actiunilor. In consecinta.40 Actiuni In constructii . Actiunile cvasipermanente C' se considera In intregime de lunga durata.5a).3 . avand In vedere specificul starii limita la care se face verificarea. Intensitatile de eaIcul ale actiunilor. Relalia -(3. _ 1.i Tabelul32 . [41].8 In cazul a patru sau mai multe incarcari variabile.2). coeficient eu valoare subunitara ce tine seama de probabilitatea redusa ea aceste actiuni sa apara simultan eu intensitatea lor maxima. dintre actiunile temporare se iau In considerare numai cele gravitationale.1 ) Pentru actiunile care nu pot fi analizate statistic. Coeficientii ni. . 1.3a.0.n sunt date de incarcarile variabile care nu produc oboseala.2) in cadrul unor stari limita. [42].. + "C + "ndyn+E1 L. Pentru actiunile variabile V'.5b) Verificari sub efectul fractiunilor de lunga durata (3.3a) I I De rezistenta ~i de stabilitate I>iPj" i + LniCf i + ngLnyt -+ _ . ni SLEN "pn + "Cn ~t ~l + "ndyn k. pentru intensitatile de calcul se utilizeaza si notiunea de fractiune de lunga durata a actiunilor. se admite ca 0 parte din acestea..3b. ca si cele permanente P. prin care se tine seama de abaterile posibile In sens defavorabil fata de valorile normate. se stabilesc pentru verificarile la diferite stari limita conform standardelor si normelor de specialitate. ca intensitati normate se considera valorile nominale date In standarde. [52]). In tabelul 3. Relatiile (3..0 pentru incarcarea cea rnai importanta din punctul de vedere al verificarii efectuate. Valorile pe care le ia ng sunt urmatoarele: .8 pentru urmatoarele doua incarcari.6 pentru celelalte incarcari. iar Vobde actiunea care produce ciclurile de solicitare.4). dad actiunea exceptionala E este seismul.2.0.1.4) (3. L. Intensitatile de calcul se obtin prin inmultirea valorilor normate cu coeficientii n. . a diferitelor actiuni considerate cu valoarea lor de calcul.2 se prezinta cele doua categorii de grupari ale actiunilor.actiunile permanente Pi. determinate pe baza de prelucrare statistica. pot fi aplicate timp indelungat. . .0. sta bOlO 1 itate "pn L.2a) Pentru determinarea celor mai defavorabile solicitari posibile In orice sectiune de calcul a elementelor structurale.. cu efect defavorabil.

iar cele care sunt produse de actiunile grupate conform relatiilor (3. In cazurile cand incarcarile permanente au un efect favorabil asupra sigurantei constructiilor.Clasa C 617.. incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic justificata. Mt)..3 La starile limita ale exploatarii normale pentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare se considers eel mult doua incarcari variabile..8/3. . ELEMENTE DIN BETON SI BETON ARMAT (nentru 1 em !!rosime) 240 Beton simplu (eu pietris sau piatra sparta) 1. impregnari.5 140 .Greutatea tehnica a betonului armat eu armature rigida (din laminate de otel) se determina ca sumii a greutatii tehniee a betonului ~i armaturii dintr-un rn'. .5 (B 15 .1 .1 Izolatii hidrofuge Ceramiee (inc1usiv sipcile si capriorii) _ olane de acoperis (23 N/bue) (STAS 513 -74) exelusiv mortarul de ciment _ tigle solzi (13. De regula coeficientii incarcarilor permanente.. datorate unor cauze cu caracter permanent. considerati in ca1cule. 2. 8110 (B 100 . ISO) OBSERVATII: 3 1 .2 iNCARCARI PERMANENTE Incarcarile permanente.4 70 . etc. Evaluarea incarcarilor permanente se poate face ~ipe baza greutatilor tehnice stabilite prin determinari directe in urmatoarele cazuri: . NE. QE. In evaluarea acestor incarcari se considera efectul umiditatii ~i a gradului de indesare in conditiile specifice de executie si exploatare. Pentru simplificarea relatiilor. umpluturi). 3. . Q. Tabelul33 Nr..Greutatea tehnica a betonului armat de 25000 N/m3 corespunde unei armaturi de 1000 N/m beton. Alte reguli privind alcatuirea gruparilor de incarcari sunt. Valorile normate ale intensitatii incarcarilor permanente curente sunt date in tabelul 3. se manifesta de regula ca sisteme de forte date.2 _placi ondulate eu ondule mari de 6 mm grosime (STAS 5936/1 .3. pentru care greutatile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescriptie tehnica... 50) 180 .pentru elemente si parti de constructie speciale care nu se incadreaza intre cele din prezentul standard sau pentru care 0 determinare cat mai reala a incercarilor permanente este strict necesara pentru siguranta constructiei.3 Beton eu granulit: 1. se pot introduce coeficienti suplimentari de reducere.Greutatea tehnica a betonului proaspat tumat se determina sporind valoarea din tabel eu 2000N/m 3 2 . Eforturile sectionale produse de actiunile grupate conform relatiei (3. Intensitatile normate ale incarcarilor datorate greutatii elementelor de constructie ~i pamanturilor se determina pe baza greutatilor tehnice sau a valorilor incarcarilor permanente precizate In STAS 1010111-78 [46] sau.1 250 Beton armat (eu pietris sau piatra sparta) 1. MtE).Clasa C 8/10 (B 150) Beton eu agregate din zgura expandata: 1.5 . nu s-au mai scris in tabeluI3.pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie. ca greutatea elementelor de constructie (inclusiv a elementelor portante ~i de inchidere).Clasa C 2. actionand static. eforturi de exploatare (ME.4 . Pentru cazurile in care se vor face determinari directe. N.7).Clasa C 617. in situatii in care este improbabil ca acestea sa actioneze cu intensitate maxima. INVELITORI (tncarcare De nil' de suprafata Inclinata) Azbociment (incIusiv sipcile si capriorii): 2.5 (B 100) 170 . au valoarea unitara.'< " 3.placi plane dc 4 mm grosirne (ST AS 5584 .2. Calculul exact se poate face cunoscand eantitatea de armatura dintr-un m3 de beton si greutatea tehnica a betonului simplu de 24000 N/m3• 3 . se vor lua in acelati sens pentru toata structura sau partea de structura calculata.. crt 3. 2..2 180 Beton cu agregate din sparturi eeramiee 1. Aceste forte se determina conform datelor din proiect si conditiilor prevazute pentru executie.73) 240 asezate simplu 390 asezate dublu 250 _ placi ondulate eu ondule mici de 5.1 . se vor avea In vedere coeficientii subunitari ai acestor incarcari.. denumiti coeficienti de simultaneitate. date in STAS 1010l/0A-77 [40].8/3. In cazurile necesare.pentru elemente de constructie confectionate din materiale si produse noi. in situatiile in care coeficientii incarcarilor n.75) Carton bituminat de greutate medie intr-un singur strat aeoperit cu bitum .5 mm grosime (STAS 5936/1 -75) 230 _ placi ondulate eu ondule medii de 6 mm grosime (STAS 5936/1 -75) I.8/3. Pentru actiunile variabile de pe planseele cladirilor etajate.i presarat eu nisip (STAS 138 -76) OBSERV ATIE: Pentru alte alcatuiri.5 (B 10) liD .Clasa C 4/5 (B 75) 200 .p 3.Generalitati 43 42 Actiuni in constructii .5 (B 15 ..pentru elemente de constructie situate in conditii speciale de microclimat (umiditate peste starea admisa de standarde pentru materiale de constructie).. 75) 130 .Clasa < C 2.3) se numesc obisnuit eforturi de calcul (M.ert Element de constructie Valoarea incarcarii IN/mIl . greutatea si impingerea pamantului (terasamente.5 N/bue) din argila arsa (STAS 515 -71): 200 50 2.Clasa C 2.3 125 . pe baza datelor furnizate de intreprinderile producatoare ale diferitelor materiale de constructie sau pe baza unor deterrninari directe. a se vedea nr.

suspensii de bitum filerizat. 2.un strat uniform de nisip grauntos asternut intr-un strat de mastic (strat suplimentar) .paie. .2.nisip 01 .1. exclusiv bitumul) .1 Azbest placi (pentru I em grosirne) 3.cu agregate de zgura expandata .(ST AS 58 .1 Piisla minerala P 90 in covoare de 1.2 Vata rninerala sernirigida (tip silan) in placi de 1. 300 · ondulata (de I mm grosime) (STAS 2029 68) inel.78) un strat de impaslitura din fibre de sticla biturnata tip IA ~i un strat de impaslitura din fibre de sticla bitumata tip IB (STAS 7916 .5.71) pentru I cm grosime _ expandata. conform tabelului 2 3.2.crt Element de constructie 3. platforme suspendate) se vor consulta proieetele tip in vigoare.78) ~i doua strate de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IA (ST AS 7916 .5 em zrosime (tip silan) 3..strat pentru amorsare I . 2.un strat uniform de pietris asternut intr-un strat de mastic fierbinte (strat unic.Scm Saltele de vata conform tabelului 2 3.sindrila sau si(a 400 2.trei strate de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 -76) tntre 4 strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsai si cu protectie dintr-un strat uniform de nisip grauntos.0 em grosime A90 A 100 175 130 120 22 30 50 200 700 100 __ o_ 120 110 140 65 60 69 3 3 6 45 15 18 - 80 100 140 9 9 10 - .cu agregate de granulit .5 mm peste panza 20 . aplicate peste un strat de [N/m2] IN/mll amorsaj ~i presarat cu un strat uniform de nisip grauntos.doua strate de panza bitumate A 55 (STAS 1046 .2. 1.panza biturnata 30 3.1.5 Piisla minerala cu liant bituminos in foi sau saltele.1.4 3.2. mastic): .76) intre patru strate de bitum filerizat cu circa 20 % filer aplicate peste un strat de amorsaj ~i protejate cu un strat uniform de nisip grauntos 190 . materialul de fixare) 120 2.1 Izolatii hidrofuge 3.suspensie de bitum filerizat (subif) strat rezultat in grosime de 1.celular autocalvizat tip GBC 3.4 Lemn (inclusiv sipcile ~i capriorii) . aplicat peste hidroizolatia terrninata .3..rnasa celulara Ampora .5 Sticla .subif .71) sau neagra (ST AS 1946 . lipite ~i chituite cu bitum in grosime de: .2 mm 20 .zincata (STAS 2028 . 40 cm grosime.3 Izclatii fonice in pardoseli (pentru I em grosirne) 3.3 Nr.78hi un strat de carton bitumat CA 500 (STAS 138 .5 hidroizolatia terminate: .5. 3.4 cm zrosime pentru invelitoare 150 ~BSERVATIE: Pentru elemente (luminatoare.6 Pluta) placi: .crt Element de constructie Valoarea incarcarii Nr.celular autocJaviaz tip GBN .un strat de carton bitumat tip CA 500 (ST AS 138 .6 Tabla .2 mm grosime 20 3.dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 em) pe pat de nisip de 2 em I grosime 3. • 175 . inclusiv sipcile si capriorii 800 .carton bitumat 20 .doua strate de panza biturnata tip 50 sau tip 40 (STAS 1046 . (rase (24 N/buc) 500 2. mastic din bitum cu circa 30 % filer de 1. strat pentru lipire si etansare.3 Strate ce servese Ia bariere de vapori: .2 lzolatii term ice 3.2 .2.69) inelusiv astereala ~i capriorii .75) aplicate peste un strat de amorsaj si lipite eu trei strate de mastic .. strat rezultat in grosime de 1.2 Beton (pentru 1 em grosime): . presate (26 N/buc) 500 eu igheab. 2.2 Mase bituminoase (solutii pentru arnorsare.78) lntre strate de suspensie de bitum filerizat .3 mm asternut uniform . de 40 em grosime.7 3.un strat de panza bitumata tip A 55 (ST AS 1046 .geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5 mm grosime 300 6 mm grosime 350 2.71) fara sapa de protectie.76) intre doua strate de bitum cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de amorsaj 60 3.Incarcari permanente Valoarea lncarcaril 45 pe un rand 650 pe doua randuri 850 cu jgheab.1 Materiale bitumate in foi: .7 Diverse · stuf sau trestie.polistiren expandat ..spuma rigida de poliuretan PFL pores (pentru 1 em grosime) 3.44 Actiuni in constructii .Icm 2cm .7 .7 . Strate ce servesc la izolatia hidrofuga de la acoperisuri: .mortar bituminos eu subif (pentru I mm grosime) . .2.expandata (superex) pentru 1 em grosime _ expandata si aglomerata eu bitum (STAS 6970/4 .3.0. IZOLATII (inclircare pe m2 de suprafatli lnclinata) 3.1..1.0. inclusiv sipcile ~i capriorii 750 · astereala de 2.75) intre patru strate de bitum filerizat eu circa 20 % filer. simplu asezat pe terase necirculabile.3 Mase plastiee (pentru I cm grosime): .cu agregate vegetale (placi nemontate) .doua strate de bitum topit cu circa 20 % filer aplicat peste un strat de arnorsaj 35 .celochit.2. sub pardoseala ~i la terasa. Strate de protectie utilizate la hidroizolatii aplieate la acoperisuri peste 3.un strat de panza bitumata tip A 55 (ST AS 1046 .un strat depietris gros de 4 em..71) ~icelochit (ST AS 661 .4.

_ 10 em grosime din eliramida eu golun verticale de 290 x 140 x 88 nun (STAS 5185/2 .5 em grosIme din IpSOS eu adaus de ciment.5 .5 em grosime: .0 em la tratamente aeustiee 10 PFr poros 3.cu strat fonoizoiator din placi de vata minerala tip silan de I em grosime eu araeet ~i un strat de carton bitumat 970 . Pentru alte tipuri de pereti din zidarie..2 em grosime pe PFL poros de 1.5 em grosnne tip GBN _placi de 12.3.eu strat fonoizolator din placi de vata minerals tip silan de 1 em grosime ~i un strat de carton bitumat 900 .71) de 240 x 115 x 63 .2em 45 .7 940 .6em 40 .3 3.3 mareate eu *) se folosesc ea materiale fonoizolatoare 4. .4 ert. _pereti desplirtitori din.placi fonoabsorbante perforate in grosime de: . armati ell trestle Zidarie de carlimida (inelusiv tencuiala pe ambele fete) de: _ 7.5 em grosime din eiirlimida eu goluri verticale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 -75) . 2.3.2 em grosime pe fibrobeton de 3. PLACAJE PENTRU PERETI Ceramiee (larii rnortarul de pozii) ciirlimizi pentru placaie de 115 x 60 x 60 rnm - 220 440 -1 580 ...fi~ii eu !?oluri de 7.0 em zrosime 12 OBSERVATIE: Materialele de la pet.0 em 55 3.1 Beton celular autoelavizat: _plaei de 6.turnat de 1 em grosime .placi fonoabsorbante de tip FA.eu strat fonoizolator din pudreta de eauciue de 2.2 - 700 650 1050 800 5.un strat de carton bitumat 1000 .2 si 3.eu strat de nisip de egalizare de 2 em grosime 900 .simplu dublu 6.5 em grosime tip G~N _blocuri rnici de 19 em grosime up GBN _bloeuri miei de 19 em grosime tip GBN _bloeuri miei de 24 em grosime tip GBN _bloeuri miei de 24 em grosime tip GBN PUieidin f'~ii de ipsos eu diferite adausuri (STAS . .3 em gros~me tip GBN _placi de 6.1480 6~~: _pereti despiirtitori din placi pline de 7.6 em grosime 4.1 .pliici fonoabsorbante intepate in grosime de: 35 .4 5.6 em 2.1.3 Nr.5 em grosrme gletuiti pe ambele fete executati eu adaos de: ciment de rumegus eiment ~i spumogen eiment si zgura .eu strat fonoizolator din placi de po!istiren celular ecruisat de I em grosime lipit ell aracet <Iun strat de carton bitumat Mozaie pe ~apii din mortar de eiment de 3 em grosime: 4.5 em grosime din eiiramidli plina (STAS 457 .7 Profilit (sticla) 5.ert 3.1.3.eu strat de pudreta de cauciuc de 2 em grosime 350 .3 em grosl~e tI~ GBN _placi de 12.0 em grosime lipit cu araeet ~i eu un strat de carton bitumat 980 .3 rostuit eu bitum: .0 .eu strat de nisip de 2 em grosime 600 Parcher mozaic de 1 em grosime lipit eu aracet inclusiv stratul de egalizare 4.2 em 30 1.eu sapa de beton de 2 em grosime .0 em grosime ~i. inearearea permanenta se detennma eonfonn datelor din tabelul nr.3 1800 1500.eu strat fonoizolator din pudreta de eaueiue de 2.6 grosime: 1050 .2.1 Cover PVC de 3 mm grosime lipit cu aracet sau prenandez inelusiv stratul de egalizare.5 em grosime 4.Generalita!i 47 Element de constructie 5.75) _ 12.0 em 50 .eu strat de pudreta de eauciue de 2 em grosime 650 Parcher LU din stejar de 2.71) . 3.46 Actiuni in constructii . _ 25 em grosime din earamida plina presata pe cale umeda (STAS 457 71)de240x115x63nun . 2000 3000 3000 5300 5300 ~ em grosime din earlimidli eu goluri vertieale de 290 x 140 x 63 mm (STAS 5185/2 -75) .' _ 30 em grosime din ciirlimidlieu goluri verticale (STAS 5185/2 -75) de 290x140x63mm _ .5' em 4.ert Element de constructie Valoarea incarcarii Nr.5 _ perete din profile U.5 em grosime din earamidli plina presata pe cale umeda de 240 x 115 x 63 mm (STAS 457 .' _ 7.6 Vat~ mineralii ) .eu strat fonoizolator din placi de polistiren celular eeruisat de I em grosime si un strat de carton bitumat 900 Parcher LU din stejar de 2.placi din beton mozaicat de 3 em grosime 1000 3. 10.3.5 830 de mortar de eiment de 3 em grosime Parchet mozaie de I em grosime pe dala flotanta sau sapa de 3.2 flotanta sau sapa de 3. PERETI (pentru 1 m1 de sUDrafati a neretelul) 5. inelusiv rama: .1300 1400 t"700 2000 2200 2600 2600 3600 Valoarea mcarcarii IN/mzl IN/m21 Pudreta de eaueiuc la pereti (pentru I em grosirne) 100 Vata minerals (tip silan) saltele cu grosimi de 4.4 - 5.1. PARDOSELI 4. din mortar de cirnent de circa 3 em grosime 750 Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu araeet sau prenandez inclusiv dala 4.4 lipit eu aracet: 730 .3.

cochilifer . beton).). Metale 3.)..6..5 ..3 4. Piatrli de constructii Roci magmatice (eruptive): . fructe etc. saboti). in stare uscata . TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) Denumirea rnaterialului DE CONSTRUCTII .Clasa C 617..5 (B 15 . buloane etc.6. diorit .Clasa C 2.marcaGB 50 .Ardezie. Betoane de ciment Beton simplu (eu pietris sau piatra sparta) Beton armat (eu pietris sau piatra sparta) Beton cu agregate din sparturi ceramice Beton cu agregate din zgura expandata .Calcar compact .Bazalt.Gresii . gnais in blocuri 26000 30000 28000 27000 23000 26000 26000 18000 28000 28000 4. cu 2. greutati specifice aparente pentru materiale neomogene.l 1.marca GB 50 OBS: .marca GB 25 .Travertin ..Clasa C 4/5 (B 75) . in stare umeda . stejar): . Tabelul34 GREUTATI Nr.Clasa C 617.2 4.8/3.3 .Proaspat taiat sau umed .Clasa C 2. salcam.6.6. gusee.6 4.5 (B 100) . molift. caramiz.Produs pe baza de nisip (GBN).Greutatea tehnica a betonului armat de 25. Crt.1 3.000 N/m3. greutati specifice in gramada sau in vrac (pentru balast.1 4. . Lemn de constructie Foioase (fag. pin): .Calcar poros. restul fierariei (tiranti.2 . ciment.6.1 2. Greutate tehnica IN/m3] 4. ISO) Beton cu granulit . lichide etc.1 5000 6000 7000 5500 7500 6000 7200 8400 6900 9400 4..2 8000 10000 6000 8000 5000 2.8/3. se considera separat.marcaGB 25 .5 (B 15 .3 3. In stare umeda . .) sau in ambalaj (pentru conserve.). cereale etc.).. in stiva (pentru cherestea.. hartie.3 1. 75) .4 . TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMA TE) 49 Greutiiti tehnice Evaluarea greutatilor elementelor de constructii ~ia actiunilor permanente se stabilesc pe baza valorilor greutatilor tehnice ale materialelor si produselor de orice natura. In starea In care ele incarca constructiile. 8/10 (B 100 . dacit Roci sedimentare: .3.Cherestea de brad asezata in stive OBS: .Marmura 2.Produs pe baza de cenusa (GBC).000 N/m3 beton.Produs pe baza de nisip (GBN).5 (B 10) . se va indica in proiect greutatea tehnica respectiva ~i prescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui beton.8/3. gorun.Clasa C 8/10 (B 150) Beton celular autoclavizat (gaz beton) .. carbune.Proaspat taiat sau umed Rasinoase (brad. din tabel. porfir.Uscat in aer (15% urniditate) .marcaGB 35 .marcaGB 25 .marcaGB 25 .marcaGB 50 .marcaGB 35 . in stare uscata . Pentru evaluarea incarcarilor In caIculul constructiilor de locuit se folosesc greutatile din tabelele 3.Uscat in aer (15% umiditate) .4 24000 25000 18000 14000 18000 20000 7000 11000 13000 17000 l. . sienit.Andezit.1 . Greutatile tehnice reprezinta: greutatile specifice pentru materiale omogene ~i compacte (metale. etc.Clasa < C 2. 72500 78500 4.Produs pe baza de cenusa (GBC).Granit.Generalitati GREUTATI Nr.marcaGB 50 .2 4. poroase sau cu goluri (Iemn.Greutatile tehnice ale lemnului uscat se maresc eu 1000 N/m3 pentru lemnul impregnat 3. larice. cararnida.In greutatile tehnice ale lemnului de constructii uscat in aer este cuprinsa si 4. trahit .Greutatea tehnica a betonului proaspat turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat.000 N/mJ corespunde unei armaturi de 1. oua.In cazul utilizarii tn proiectul constructiei a unui beton cu 0 greutate tehnica mai mica dedit a betonului obisnuit (simplu sau armat).2 Fonta Otel pentru constructii 4.2 1.48 Actiuni In constructii . 50) .Tufuri vulcanice Roci rnetamorfice: .5 DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/m3l Denumirea materialului greutatea fierariei marunte (cuie. Crt.

5 + 0.1 mm) Placi rigide din PVC pentru placaje interioare (grosime 1. eorespund unui mortar eu greutatea tehnica de 19.MareaGB 50 OBS: 1. 40.0. pardoseli.0.Clasa C3 7.proaspat 6.marea GB 35 . 7.4 GREUTATI TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) 3.Clasa C2 Zidarie din bloeuri mici eu goluri.5 Zidarie din bloeuri miei sau placi de beton celular autoclavizat de tipul GBN: .Clasa CO . Valorile date nu euprind greutatea tehnica a teneuielii.Clasa C2 . 30.CiasaC2 Cararnizi gaurite eu lamba si ulue: . 7. pline sau eu goluri.proaspat Mortar de var sau ipsos: .Clasa CI 14500 .Clasa C2 .2 mm Si 2.Clasa Cl (eu agregate de Patarlagele sau granulit) .Clasa C3 Caramizi ~i bloeuri eeramiee eu goluri vertieale: . din beton eu agregate usoare . servese la ealeulul greutatilor tehniee ale zidariilor Zidarie din cararnizi.var: .0 + 0. 50.4 8. 6. izolatii Foi de pluta aglomerata. 5.Generalitati DE CONSTRUCTII Greutate tehnica rN/mJl 16000 18500 r4500 16000 12000 13500 15500 10500 51 Nr.proaspata Mortar de argila: .intarita .2 6.2 8.5 8.proaspat 5.5 7.10 6.4 6.Clasa Cl .intarit .2 Denumirea materialului 5. diferite grosimi Placi de azbest Placi din fibre de lemn.9 8.2. 70. eu agregate usoare: .8 8. 4.Marca 50 5.Clasa C3 Bloeuri mici din beton eelular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip). Crt.4 Pasta de ipsos: .2 5.3 GREUTATI NT.mareaGB 50 Bloeuri mici din beton eelular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa). din materiale plastice Linoleum.1 13000 15000 18000 13000 15000 10000 13000 15000 13000 15000 18000 6. 80 mm) Pllici presate PAL Placi din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip) pentru izolatii termice Placi din beton celular autoclavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa) nentru izolatii termiee 8500 9500 6.3 8.1 7.! zidarie portanta . eu goluri vertieale .0 mrn) Placi rigide din PVC pentru pardoseli (grosimi de 1.Clasa CI .0.6 9400 corespunzatoare. 2.CiasaC2 Bloeuri miei din beton.Clasa Cl .3 Mortar de ciment: .MareaGB 35 .Clasa C2 . pentn.intarit .000 N/m3 8.3 . Greutatile tehniee pentru tipurile de zidarie de mai sus.3 ± 0. Caramizi sl blocuri nentru zldarie Caramizi pline presate pe eale umeda: .1 8. dure ~i extradure PFL (grosimi de 3.proaspat Mortar de eiment . .Clasa C2 Zidarie din bloeuri mici sau plaei de beton eelular autocIavizat de tipul GBC: . 5. Placi pentru pereti.7 8.3 8. pentru zidarie portanta .5 7200 8400 8.intarit 7.6 3500 12000 12000 9000 18600 18600 3500 6500 6000 6900 6.1 mm) Placi din vata minerala (grosimi de 20.Clasa CI . Zidarie Zidarie din cararnizi pline presate pe eale urneda .50 Actiuni In constructii . Crt.1 TEHNICE ALE MATERIALELOR (V ALORI NORMATE) Denumirea materialului DE CONSTRUCTII Greutate tehnica IN/mJI 21000 22000 19000 20000 17000 19000 12000 14000 16000 18000 7.Clasa Cl .Clasa CI (eu alte agregate) .1 . 60.intarit .marea 50 OBS: _ Valorile greutatilor tehniee ale caramizilor ~i bloeurilor pentru zidarie indicate la aeest punet.

tigle eu jgheaburi laterale.0 .tip SC de 25 mm grosime 120.76): .0 8.6.tip A 45 28.tip IA 1100 24.0 10.5 em 25.5 ± 0.0 .6 23.0 26.6 10.tip 50 5.0 29.0 Saltele din vata de sticla eu plasa de rabi] (STAS 8077 -72) eu grosime de: 30. grosime: 1.tip IBP 900 29.3.0 24.0 . trase .0 Saltele din pasla rninerala.tip IA 1900 40.0 13.tip A 55 30.tip M 24 (2.tip A 30 28.5.0 .tip S .tigle eu jgheaburi laterale si la capete.0 em 38.0 .0 13.0 em 7.0 em 68.0 10cm 260.0 15.0 6.5 8. 20. inelusiv piasa de rabit eu grosime de: 2em 60.0 .2 mm grosime) 20.71): .0 17.0 .3 ± 0.CA 4001F .tip R 80 Tigle de sticla (STAS 2863/2 .0 Placi rigide din PVC nentru placaje interioare (1.tip IA 600 7 I IN/m21 5.0 20.Ocm 39.0 29.0 em 79.tip SC de 50 mm grosime 200.0 .76): . grosime: II.3 Tabelul35 Nr.tip IA 1300 28.52 Actiuni In constructii .0 em 52.8 .0 .0 30.5 6 2 3 Tabelul36 Nr.0 7.CA250 .72) eu grosime de: .0 .0 6. presate .0 em 18.0 21.0 em 97.tip IBP 1200 23.CI400 CI500 Carton bitumat eu strat de aeoperire (STAS 38 .tip 40 5.0 em 62.tip T .0 I 8 9 - 10 2 - II - 12 3 4 5 GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica IN/m21 .8 - - - - - .CA440 CA500 .lem 110.0 19.CA270 CA 300 CA 333 CA 360 CA 3601F CA400 .5 em 130.3 10.0 em 4.tip IB 1200 23.0 21.CPB 300 CBP 360 Covor PVC pentru pardoseli.6 17.S mm Impaslitura din fibre de sticla bitumata (ST AS 7916 .76): . I mm grosime) 38.ert GREUTA TI TEHNICE PENTRU DIVERSE MA TERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica Carton bitumat fara strat de aeoperire (STAS 138 -.0 21.0 .0 .0 8cm 210.CA 500/E CA 50013 .8 .2 Nr.0 Placi rigide din PVC pentru pardoseli: .76): tiale eu [gheab Tigle eu eoame din argila arsa (ST AS 515 .0 .0 18.9 30.0 24.0 20.CI250 CI300 CI333 .6 22.0 26.0 .78): .ert indirdiri permanente 53 I rN/bue! 12.8.0 15.5 7.75): .0 ± 0.tip IA 800 18.0 23.6.0 .0 .5mm Dale flexibile PVC pentru pardoseJi.CA 5001F .0 .0 em 56.0 5.ert GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII Denumirea Greutatea tehnica Placi presate din sticla (STAS 2863/2 .tigle solzi 3.1 mm grosime): 25.6 4.0 23.0 Rogojini din vata de sticla pe plasa de rabit si rogojini din vata de sticla pe carton celulozic ondulat (ST A 8077 .0 Panza bitumata (ST AS 1046 .4 .tip R 60 .0 em 47.0 32.tip P .0 Placi din talas cu ciment bine stabilit: .tip IA 900 .2. presate tigle eu jgheab.tip K 25 (1.0 12em 280.0 -tipA35 25.4 .3.

in etajele tehnice b. aparataj special medical etc. sunt date in tabelul 3.2 0.9 2 500 750 - - - - ~ 5 6 Greutatea elernentelor de izolare. Incarcarile utile enumerate In tabelul 3. Conform conditiilor tehnologice dar nu mai putin de: 1500 3 Locuinte (inclusiv coridoare ~i dependinte). In acest caz. crt I Greutatea elementelor permanente ale constructiilor (greutatea elementelor structurale. In bai publiee. .2).). case de odihna.· de tnvatamfult.). aglornerari mari de oameni nefiind probabile b) aglomerari mari de oameni fiind probabile e) acoperisurile un or incaperi In hale industriale [N/m2J' 3 podeste) [N/m21 4 lncarcari pe verticala sau orizontala la balustrade [N/m] 5 n n min.9 0. stiintifice ~i de proieetare.t 3. greutatea elementelor de inchidere) executate din: Tipul incarcarii max. etc) 1500 3000 500 4 2000 3000 1000 5 Conform conditiilor de exploatare. care reprezinta valori maxime In conditii curente de exploatare.metal -lemn . care se deterrnina prin inmultirea intensitatilor normate cu coeficientii incarcarilor (relatia 3.8. Valorile precizate in tabelul 3. dusuri.RI UTILE Valorile norrnate ale intensitatii incarcarilor utile curente. ln bucatariile cantinelor si loealurilor.RCA. 'in conforrnitate cu rezemarea lor reala. . egalizare ~i finisaj (tencuieli. sape. coloanele 3 si 4 actioneaza pe directie verticala. case de bani. gradinite de eopii.8.zidarie din caramida . Coeficientul incarcarilor pentru incarcarile permanente se determina conform tabelului 3.3 1.incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (rezervoare ~i motoare ale instalatiilor cladirii.greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit sau social-culturale (sobe. camerele sanatoriilor. crt Destinatia cladirii sau incaperii Incaperi scari. ascensoare etc.3 INCA. Aceste valori se pot modifica in conditiile unor justificari tehnico-economice corespunzatoare. de cal cuI. aceste valori se vor stabili de la caz la caz.de santier.sanitare. vestibuluri. e!ementele de constructii '~iconstructiile se vor verifica si la incarcarile specificate in tabelul 3.zidarie din piatra . dar nu mai putin de: 2000 3000 1000 . etc. hoteluri (eu exceptia salilor de adunare).9 0.8. Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3. eu pante: a) > 1 : 20 b):S.2 0.8 0. dormitoare comune. I I 2 Acoperisuri si acoperisuri terase necirculabile.8 nu tin seama de: .2 1. cu mijloace tradintionale pardoseli.Incarcari permanente Tabelul38 Incarcari in: Spatii de acces (coridoare.9 2000 4000 3000 4000 500 1000 i. .7. Tabelul37 Nr. incarcarile se iau in considerare cu intensitatile de calcul.2 . ~tiintifice. distractie. cazane de incalzire centrala. aprobate odata cu proiectul. sali de lectura a.beton simplu sau armat eu greutatea specifics sub 18 KN/m) .3 3.8. anexe sociale (vestiare. 55 metodei starilor limita. spalatorii. 0. 1 : 20 Acoperisuri terase circulabile a) utilizate in copuri de odihna. .9 -z 3 1. etc) executate in conditii: Greutatea ~i impingereapamanturilor si umpluturilor Fortele de precomprimare" 1. sali de clasa tara aparatura de laborator ale institutiilor de tnvatamant.greutatea peretilor despartitori. spitalelor si altor institutii similare Birouri ~i alte tncaperi de lucru (care nu sunt utilizate pentru depozitare ~i nu cuprind aparate sau utilaje) din institutii ~i organizatii administrative.industrializate In aplicarea Nr. In cazul 'in care planseul urmeaza sa suporte obiectele grele mentionate incarcarile respective se vor considera ca actioneaza pe suprafetele efectiv ocupate de acestea. Laboratoare sau cabinete medicale ale institutiilor medico .beton simplu sau armat cu greutatea specifics peste 18 KN/ml . pe aceste suprafete nu se vor mai lua in calcul alte incarcari utile. crese. cu ajutorul unor metode fundamentate.54 Actiuni in constructii .

crt. .crt. Coeficientii incarcarilor n ~l n0 nu includ coeficienti dinamici..~ . 1. I nr..4 INCARCARI DATE DE PERETII DESPARTITORI Daca amplasamentele unor pereti despartitori neportanti nu pot fi indicate. logii . 5 b§i 6. avand intensitati normate (conform STAS sau mai mari 10 I0 1/2A .IO a) pentru pereti despartitori avand greutatea pana la 1500 N/m inclusiv 500 N/m2 b) pentru pereti despartitori avand greutatea intre 1500 N/m si 3000 N/m. podeste) [N/m2l Incarcari pe verticals sau orizontala la balustrade (a se vedea obs. pasarele de inspectie si circulatie la grinzi de TUlare~ibenzi transportoare Poduri: a.. . 5 a 3.IO Obs. pereti despartitori..2 0. se admite ca incarcarile date de acesti pereti sa ~e conside~aie drept incarcari utile... in salile cornerciale ale magazine lor. scari. spalatorii. de (incJusiv) proiectare.78 tabelul nr.5 . Prevederile acestui punct se aplica numai peretilor despartitori nepo_rtant1 a carer greutate distribuita pe lungimea peretilor nu este mai mare de 5000 N/~. 5 KN/m' animale. incarcarile date de acesti pereti se vor lua in calcul conform datelor reale. stiintifice. incarcare distribuita pe toata suprafata Poduri de cabluri electrice..3 1.Incarcari in: date de peretii despartitori 57 !ncaperi [N/m2] Spatii de acces (coridoare.2 3000 500 Obs. crt Destinatia cladirii sau incaperii I 3. utilizate ca etaje tehnice avand alte destinatii sau speciale suplimentar echipamente lor. in podurile de cabluri electrice.'eret1 este complicata... in bai pubJice. 2 incarcarile echivalente uniform distribuite pe m au valorile: Incarcarile distribuite pe acoperisuri si terase.2 - . in (inclusiv) muzee si expozitii.6 rs- 1. pe care sprijinirea acestora este posibila. •• OBSERVATIE.. 5 KN/m" ~ logii. in ateliere cu utilaj usor. ..8 mm In lungul balustradei b. 8a) de: 4 Incarcari distribuite in poduri circulabile. In toate cazurile in care pozitia si greutatea peretilor despartitori sunt cunoscute. necirculabile b.2 1.mai mari nr.. etc orientate pe directie vertical a sau orizontala 8 Incaracar! concentrate aplicate pe treptele scarilor si pe elementele secundare ale acoperisurilor si planseelor . incarcare distribuita pe 0 banda de latirne 0.. cireulabile 1000 2000 - 500 500 Obs. inclusiv : 1000 N/m2 c) pentru pereti despartitori avand greutatea peste 3000 N/m insa nu . .8 b. STAS IOIOII2A) . 14) de: 7 Incarcari distribuite in lungul unei linii la balustrade. pe baJcoane ~i intre 2.. in adaposturi pentru intre 2 .... 9.6 c. etc Conform nr.. pana la 2 KN/m'" in incaperi ale institutii lor administrative.3 1. vestibuluri . Pentru incarcarile variabile. valorile coeficientilor n si nd se determina conform tabelului 3.4 1. in tribune. anexe sociale.4 1. pe baza unui calcul justificativ.9 1500 500 Nr. ~. In.cea mai defavorabila dintre ipotezele: a. in locuinte. crt I Tipul inciirciirii 750 1500 dar nu mai putin decal 750 Tabelul39 nil n 1. pe pasarelele industriale. Invatamant.4 1. rnai mare ca 5000 N/m inclusiv 1500 N/m2• In functie de diversele situatii speciale care pot sa apara In practica proiectarii. se pot adopta ~i alte valori. c~zul planseelor la care se poate considera 0 repartitie transversal a a mcarcarilor liniare. Art.. uniform distribuite pe un perimetru al suprafetei planseului. in sali de adunari parra la 2 KN/m'" ~i spectacole. 0.78 tabelul 1 sau. 12) [N/ml Observatii 6 7 8 Ba1coane..4. ca ~i incarcarea datorita oamenilor ~i materialelor in fabrici sau ateliere avand ~ egale cu 5 KN/m'" intensitati normate (cf. in sali de mese.56 Actiuni in constructii . si nu sunt cunoscute in momentul proiectarii sau daca forma in plan a acestor 1. .3 lncarcari NT. instalatiilor. In podurile ~ egale cu 5 KN/m" necirculabile. Pentru planseele prefabricate (de tip fa~ii cu goluri) modul de considerare a incarcarilor date de peretii despartitori va fi dat In instructiunile de folosire a catalogului respectiv.

Y1.1. YF .coeficient ce tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata acoperi~uluj.greutatea de referinta a stratului de zapada. In cazuri justificate. 60° -0 6D-a 3D (3. in funetie de zona climatica in care este amplasata constructia. Valorile norrnate p.coeficient ce tine seama de conditiile de expunere ale cladirii. c.coeficient partial de siguranta ce multiplies incarcarea normata ~i tine seama de clasa de importanta a cladirii si de gruparea de incarcari la care se face calcului. de importanta pentru determinarea coeficientilor partiali de cu STAS 10100/0-75 siguranta Ya+f sunt definite in tabelu13. prin admiterea.1 pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberarii zapezii.75 Czl Greutatea de referinta a stratului de zapada ~ se determina in functie de zona caracteristica din tabelul 3. statice.6 pentru conditii deosebite de expunere.l) varianta 1 Czl 11111111111111111111111111111111111111111 varianta 2 1. In cazul unor conditii termotehnice speciale pentru elementele sup use actiunii zapezii. de efectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri In panta. Crt.Indircari din zapada 59 3. . Valorile acestuia se iau din tabelul 3. ca aglomerarea de zapada poate sa se produca pana la nivelulla care corespunde unei suprafete superioare plate a stratului de zapada. .10).0 pentru conditii speciale de adapostire . 30° 1. in tunel aerodinamic. Zonele caracteristice Romaniei sunt prezentate in figura 3. avand urmatoarele valori: . Y2 tine seama de c1asa de importanta a cladirii si de gruparea de incarcari la care se face calculul. Clasele [39]. trebuie sa se aiba In vedere si posibilitatea aglomerarilor mari de zapada care se pot produce datorita vantului.11. Actiunea zapezii se manifesta prin forte exterioare distribuite. in functie de conditiile termice ale acoperi~ului In cauza.14. avandu-se in vedere posibilitanj.58 Aqiuni in constructii -3 3. Yo. de topire a zapezii si redistribuire a incarcarilor. CoeficientuI partial de siguranta YF.0 30° <a:-:. . cu valori diferite. Coeficientul Czise stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis.0. Pentru constructii de importanta deosebita si sensibile la actiunea zapezii." si valorile de caleul pzc se calculeaza cu formulele : Tabelul310 NT.5 .1. La stabilirea coeficientului Czi trebuie avute In vedere si extinderile posibile In viitor ale construcjiilor sau constructiile invecinate ce pot fi realizate ulterior.8 pentru conditii normale de expunere .5 INCARCAru DIN zAp ADA . incarcarile acestor elemente trebuie reconsiderate. Forma acoperisului ~i scheme de variatie a coeficientului Czi Coeficientul a Czi Acoperisuri simple cu un plan ~ . tinand seama de zapada care cade linistit. a >30° Czl 11111111111111111111111111111111111111111 . a a Czi (se determina conform nr. I. Coeficientul c. actlOnan__d vertical asupra elementelor de constructie expuse. valorile Czise recornanda sa se determine experimental pe model. de panta ~i de eventuale obstacole. de redistribuirea zapezii datorate vantului.8) (3. cu valori date in functie de unghiul invelitorii "a" (tabelul 3. in conformitate . Incarcarea din zapada se considers conform ST AS 10101/21-92 [42]. rarii obstacole pentru condltii normale de expunere.9) unde: czi . tine seama de conditiile de expunere ale cladirii.12 iar valorile coeficientilor partiali de siguranta Ya+f din tabeluI3.25 Czl 11111111111111111111111111111111111111111 - Varianta 2 se aplica pentru acoperisuri cu a ~ 15° 0.1. In cazul acoperisurilor cu configuratie de depresiune sau cal dare. crt.13. a o <a:-:. gz .0.

-O. .3'Yd YJ Y.3 Yb c.2~ ce~ ~O.3yc t. sub efecte de durata.g% ~ O.Inciircari din zap ada 61 Tabelul3 11 Zona din fig. in ani 50 25 Greutatea de referinta gz in rN/mzl 1500 1200 2000 1600 2500 2000 3000 2400 2500 2000 2800 2250 3000 2400 3300 2500 3600 2900 4000 3200 4800 3450 4700 3800 5100 4100 5600 4500 6100 4900 6600 5300 7300 5800 8000 6400 8800 7000 9600 7700 10400 8300 11200 9000 12000 9600 C D 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 E Tabelul312 Starile limita si ruperile de Simbolul coefic.D Coeficienti partiali de siguranta E incarcari Starile lirnita ultime de rezistenta si stabiJitate.4~ ~ 0. 1 A B Altitudinea 10 900 1200 1500 1800 1500 1700 1850 2000 2200 2400 2600 2850 3100 3400 3700 4000 4400 4800 5300 5800 6200 6700 7200 Perioada de revenire.60 Actiuni in constructii -3 3.3y.1 A. Starile limita ultime.B.5 .2~ cegp ~O. partial de Zonele din fig. sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii [oaca un rol secund) Starile limita ultima de oboseala siguranta YF Y. Yf Y2 0 0.gp Yo Yc-O.2 .C.O. 3. sub actiunea gruparilor fundamentale Statile limita ale exploatarii normale. Yb -O. sub efectul tncarcarilor totale de exploatare Starile limits ale exploatarii normale.4~ c.

Diferentierea nivelului de asigurare. In raport eu constructia.10) (3.6 1. Din categoria e2 fac parte constructiile curente sensibile la actiunea vantului. _ alte strueturi sau parti usoare de constructie. unde l3 . e2.Incarcari din vant 62 Actiuni In constructii .25s. In eazul constructiilor curente.2 - 2. in functie de sensibilitatea la actiunea vantului.35 0. = ~ . gv .0 1. importante in special pentru elementele de suprafata mare. Cni .10a) p~ = Y' p: II ! ale de baza valorile Se utilizeaza coeficientilor in verificarea sigurantei.6 iNCARCAru DIN VANT Actiunea vantului se manifests prin forte exterioare distribuite.3. _ strueturi de cladiri inalte.6 . susceptibile de a amplifica sensibil oscilatiile datorite fluctuatiilor presiunii vantului.4 Yd Ye 0.eoeficientul partial de siguranta. afara de cele din eategoriile e2 si C3. Din punet de vedere al efectului asupra constructiilor. Incarcarea din vant se ia in ealcule cu intensitatea normata p~ si eu eea de calcul p~.presiunea dinamica de baza stabilizata. .3 1.3 63 Ya III IV V Clasa de importanta 1 Yb 3. cosuri de fum. turnuri. i I III IV V Unele criterii de asigurare pot sa fie mult mai putin severe decat in mod curent sau chiar sa nu fie luate in considerare. dar avand ~i eomponente tangentiale. 2 Constructii de importanta exceptionala _ Constructii a carer avariere are urrnari catastrofale .40 0.0 Yc 1. corespunzatoare. Relatiile de ealcul ale intensitatilor incarcarilor din vant sunt: - - - Tabelul3.). ej. In aceasta eategorie intra: _ stalpi ai liniilor electrice aeriene. elemente de inchidere etc.constructiile care nu fae parte din eategoria C2· .7 2.0 1. care depasesc 40 m inaltime sau au perioada proprie fundarnentala mai mare de 1s. eni. In aceasta categorie intra toate constructiile.5 2. fortele prod use de vant se considera ca suma a doua componente. vantul se considera ca poata sa bata din orice directie.coefieientul de rafala. adanostirea temporara a anirnalelor I p~ Pe baza prevederi lor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare.4 2. tehnice cu caracter general. se adopta unele reduceri fata de asigurarea obisnuita. in vederea determinarii efectelor fluctuante ale vantului. gy (3. la inaltimea de 10m deasupra terenului. . pot sa fie stabilite. flexibile (proeminente. putin sensibile la actiunea vantului.Constructii a carer exploatare neintrerupta este indispensabila Constructii de impnrtanta deoseblta _ Constructii a carer avariere are urmari deosebit de grave pentru necesare Constructii recuperare in urma unor evenirnente carer a (constructii catastrofale pentru este necesara supravietuire asigurarea unui minim de rnasuri in unor urmarilor vederea inlaturarii catastro fe). Constructii de importanta medie . fae parte constructiile curente.6 1. incarcarile din vant se considera ea se aplica static. utilaje de tip coloana.0 2.2 2.coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber.25 Yf 0. se considera trei categorii de constructii. civile si industriale.45 3.coeficientul aerodinamie pe suprafata "i" a constructiei. conform STAS 1010112090 [41].30 0. eu referire la incadrarea In elase de importanta. I. directia eurentului de aer este orizontala.l4 Caracterizare Observatii asupra modului de asigurare 3 In afara unor sporuri mai importante de reglementarile in prescrise asigurare.8 2. pericole pentru viata ~i sanatatea pentru constructii oamenilor. este legata de valorile considerate pentru actiunile exceptionale sau pentru intensitatile exceptionale ale actiunilor temporare.50 0. de la caz la caz. in general. estacade care au perioada proprie fundamentals mai mare de 0.3 Tabelu13 13 Clasa de importantd I II 2. se adopts unele sporuri fata de asigurarea obisnuita.60 0. criterii speciale de justificari unei baza pe asigurare. statica si dinamica.8 1. considerate In gruparile speciale. orientate in mod preponderent normal la suprafata expusa.55 0.2 2.Clasa cuprinde majoritatea constructiilor _ Constructii pentru care nu exista indicatii de mcadrare in aile clase se incadreaza in aceasra clasa Construetu de tmportanta secundara Constructii a carer avariere irnplica un pericol redus pentru viata ~i sanatatea oamenilor si produce pagube materiale reduse Constructii neimportante de valoare provizorii Constructii a caror avariere nu prezinta redusa. e3• Din eategoria C. Y. putin sensibile la actiunea vantului. C h (z) . De regula nu se introduc diferentieri din punctul de vedere al asigurarii necesare. Pe baza prevederilor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare. Ch(Z) . gruparea incarcarilor facandu-se conform prevederilor din eapitolul 3.4 1.

66 ch (z) = 0.0.:.0...0...5 1 l I I ~ 2.44 ( l~ ) .11 ) .64 Actiuni In constructii .. lnchise. antenele si cosurile de fum cu inaltimi de peste 150 m.I .0 Plan Co...0..1 + 0. se refera la toate constructiile forma dreptunghiulara in plan.32 a CI'\ ~ ell] 0. In tipul de amplasament III se incadreaza ampiasamentele din centre Ie marilor erase cu zone dens construite. iar distanta de Ia aceste obstacole pana la constructie nu este mai mare de 8 hob.:::: _1 0.0.::.0. tumurile de racire cu inaltimi de peste 100 m.7 -0.45 .. grupurile de conducte sau estacade cu deschideri sau inaltimi de peste 50 m. iar constructiile cu perm~abilitate ridicata se considera cele la care acest raport este mai mare de 0.8 ...6 1 1 .15.8 I I I 0.4 .5 . componentele statica si fluctuant a ale vantului se iau in considerare impreuna.::: .0. In cazul constructiilor eu penneabilitate normala.13) ... 0.15.8 htl .7 . Cn3 > 2. aeoperi~) ~i suprafata elementelor de inchidere.0. etc.12) .. 90. din zone cu masive forestiere..0.. precum ~i amplasamentele din zona construita cu obstacole cu inaltimi mai mici de 10m.. hangare.Indirdiri din vant 65 Din categoria C3 fac parte constructiile care ridica probleme speciale datorita sensibilitatii la actiunea vantului si cornplexitatii comportarii lor. din elementele de inchidere (pereti. f' +D. Coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a constructiei cn. in metri.65 0 (3.6. pentru diferite scheme de constructie. gy.6 CoJ Coeficientul en. cu ch(z)= La valorile pozitive ale coeficientilor corespund presiuni. cu majoritatea cladirilor avand inaltimi de ordinul a 30 m sau mai mario Pot fi luate in considerare si situatii intermediare Intre cele trei tipuri de amplasamente..° 40° 0 60.).4 I Cn. Incarcarile corespunzatoare variatiilor de presiune interioara se suprapun In modul eel mai defavorabil peste incarcarile determinate conform relatiei Pentru determinarea coefieientului eh(z) se considera trei tipuri de amplasamente I. ( }zO ) ..6 -0.0. iar In cazul suctiunilor cu ch(h med)' La constructiile cu deschideri mari (hale. malurile deschise ale marii.0.2 0. In tipul de amplasament I se incadreaza amplasamentele deschise (carnpii. Constructiile cu permeabilitate normala se considera cele la care raportul dintre suprafata golurilor.pentru amplasamente de tip III: 0.> 0.0.f COl 1. 1.30 (3. In aceasta categorie intra de exemplu turnurile de televiziune.5 + 0. In functie de marimea si distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate.8 -0. este de eel mult 0.0. iar coeficientul de rafala ~ = 1.8 .0 -0.0.pentru amplasamente de tip I: 0.4 + 0.15.3 3.4 . silvostepe.0.0.5 I I I [ hll 1. constructiile se Impart In doua eategorii: cu permeabilitate normals si cu permeabilitate ridicata.0.. pentru presiuni si suctiuni sunt precizate in tabelul 3. In tipul de amplasament 'II se incadreaza amplasamentele din erase (cu exceptia centrelor marilor erase) ~i irnprejurirni. Coeficientii cn. Tabelul3 Profilul constructiei si scheme de incarcari date de vant Directia vantului Indicatii pentru definirea coeficientului schemelor hl/l cni si folosirea Pentru determinarea acestor variatii de presiune.0.. in cazul constructiilor din categoria Cj.0 (3. ce pot deschise simultan. 'in cazurile 'in care inaltimea medie a obstacolelor hob este pana Ia 10m. laeurilor etc.° . ea de exemplu intre tipurile I !?i II.° 20.:::1. . se determina cu relatia: . se asociaza 'in cazul presiunilor cu coeficientul Ch(Z). variatia presiunii interioare se ia egala cu ± 0.6 .0.) trebuie sa se tina seama si de variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele constructiei.8 Q. acoperite relativ uniform cu obstacole cu inaltimi de peste 10 m.S ~7~ I t.pentru amplasamente de tip II: ch (z) = 0.0.. bll < 0.65 ( l~ ) .3 + 0. . alte amplasamente similare.0 . Coeficientul Ch(Z) in functie de inaltimea z deasupra terenului liber.8 > 2.. iar la valorile negative corespund suctiuni.10.0 ..5 .0 sI ~ Observatie: -0.3 +0..0.0.5 I .6 .0. + 0.5· ch (hmed)· 3. II si III.4 .:::0.6 .65 0..2· ch (hmed)· gy' iar in cazul celor cu permeabilitate ridicata de IS ± 0.2 + 0.

Tabelul3 Zona A B C D Altitudinea m :0.00 Yd 1.10 Presiunea dinamica de baza stabilizata.80 1.30 0.16.50 1.10· 2.65 0.2 A.stare a limita si gruparea de incarcari la care se face verificarea.20 1. In zone cu altitudini mai mici de 1400 m. P2m si gv nu trebuie sa aiba valori mai mici decat cele ale zonelor limitrofe.E Yb Viteza rnediata pe doua minute V2m mls 22 26 30 Presiunea dinarnica de baza stabilizata.30 1. .00 constructiei I II III IV V I II III IV Yb 1.55 0. 0. 3. Valorile privind presiunea dinamica de baza stabilizata ~i viteza mediata pe doua minute.40 1.95 1. Valoarea intensitatii de calcul a incarcarii date de vant se obtine prin inmultirea 16 350 10 20 40 60 Cb 80 (z) 1. C.55 1. Coeficientii partiali de siguranta se stabilesc diferentiat in functie de: .90 2.2. se determina in functie de amplasamentul constructiei avand in vedere harta de zonare din figura 3.19.60 \. .clasa de importanta (cf.50 0.15 1. - - - - actiunea vantului (categoria C2 si C3) US 1.65 1. conform prevederilor STAS 1010Il20-90 pet.30 0.10 Y.20 1.50 1. B.40 0.17.60 0.B.05 0. 3.20 1.05 1.25 0. La stabilirea valorii presiunii dinamice de baza trebuie avute In vedere ~i conditiile de microrelief care creaza situatii de adapostire sau de expunere.60 1.95 1. Yr Y2 0 0.30 1. la inaltimea de 10 m deasupra terenului si pentru 0 perioada de revenire de 10 ani.20 0.50 Yo 1.30 0. 17 D. definite In capito luI 3.45 0.20 100 ISO 200 intensitatii normate cu un coeficient partial de siguranta care este notat YF .2 si valorile mentionate in tabelul 3. se iau valorile din tabel numai in absenta unor cercetiiri speciale.10 1.18 ~i tabelul 3.25 Yr 0.40 1.40 1.Incarcari din vant 67 Coeficientul Ch(Z) poate fi determinat si din tabelul 3.75 1.50 1. Ch(Z) se obtine prin interpolare liniara.40 2.2 Tabelul319 Felui constructiei Constructii curente putin sensibile la actiunea vantului (categoria Cd Constructii sensibile la Clasade importanta a y. !n zona E.30 1.60 0.70 1.75 1. :0.25 1. yo .10 3.40 1. :0.15 3.categoria constructiilor.35 0.80 1. au fost stabilite pe baza interpretarii sirurilor de observatii meteorologice obtinute de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si sunt date pentru amplasamentele deschise de tip I. sub efectul incarcarilor totale de exploatare Starile limita ale exploatarii normale sub efect de durata Starile lirnita sub actiunea gruparilor speciale ('in care actiunea vantului joaca un ro! secundar) Starea lirnita ultima de oboseala Simbolul coeficientului partial de siguranta YF' Zonele din fig. Yd Zone cu conditii deosebite pentru care se cer date din partea Institutului de Meteorolo ie si Hidrolozie 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2100 E 25 27 32 38 42 46 49 52 400 450 650 900 1100 1300 1500 1700 YI Y.C 1.35 0.90 0.25 0. .55 0.6 . YI sau Y2 in functie de starile lirnita si gruparea de incarcari la care se face verificarea. Tabelul3 18 Starile limita si gruparile de incercari Starile limits ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale Statile lirnita ale exploatarii normale.50 0.15 2.50 1. 1.00 0.60 2. Tabelul3 Tipul de amplasament I II III :0.10 3. eu altitudine sub 800 m.zonele A.40 0.85 1.70 1.00 0. pentru valori intermediare ale inaltimii z fata de cele din tabel.60 1. D si E din figura 3.95 2. 800 800 800 300 420 550 Yo' t. la inaltirnea de 10m deasupra terenului.80 2.35 2.66 Actiuni in constructii -3 3. Valorile coeficientilor partiali de siguranta sunt prezentate in tabelul 3 . tabel 3. 4. la inaltlmea de 10m deasupra terenului fN/m2] Y.6 [41].45 OBSERV A TIl : 1.20 1. 2.14).10 0. 2.45 .

etc).. ell Q) ~ I s:: N 0 01 ~ ell ~ ~ on ..50 %. linii aeriene si comunicatie.19... 8 ~ '3 "3 I-< Q) ·c 0 . la care solicitarile sunt determinate practic numai din actiunea vantului.. apreciat de la caz la caz de proiectant. ..I I I ! .6 .19 se sporesc cu 50 % daca acestor componente Ii se atribuie aceeasi importanta ca structurii principale..r 68 Actiuni in constructii . In alte situatii se aplica un spor de 0.. In cazul componentelor usoare (elementelor de inchidere....). cu exceptia celor pentru unele sisteme speciale (Iinii aeriene de energie electrica. s:: 2 _...Incarcari din vant 69 '3 (ell "3 ~ . care se stabilesc conform prescriptiilor speciale referitoare la asemenea sisteme.. valorile determinate conform tabelului 3. .3 • 3. ell Q) Valorile Yo.. s:: <ell c.. statii electrice. etc.... "If se stabilesc conform tabelului 3.....~ . s:: Q) U ell 'v .:j ..

. Panta unui acoperis trebuie sa fie [36].73 .. Cele mai des utilizate tipuri de sarpante sunt cele din lemn. 20 12 .un strat .grea (pietris la terase necirculabile) . 40 5.in solzi ....80) cu: un strat prins direct in cuie sau sipci. 50 50 .versant din mai multe placi Panouri din tabla ondulata ST AS 2029 . al doilea lipit de primul cu mastic de bitum Hidroizolatii im straturi multiple.trase .hidroizolatiei Tigle din argila arsa. din polimeri . masurate pe linia de cea mai mare panta.duble Placi ondulate dinazbociment... tip terasa (avand 0 panta redusa de scurgere a ape lor meteorice).40 30 .. 70 56 ..4 40 .. burlanele ~i jgheaburile.. imbinari simple.5 1.si sa asigure impermeabilitatea la actiunea apei de orice forma......cu falturi orizontale ~i verticale duble montate: .... STAS 5584 ..placi plane. 70 30 ... Dezavantajele sarpantelor din lemn: durabilitatea relativ redusa si pericolul de incendiu.. Sarpanta reprezinta partea de rezistenta a acoperisului si este alcatuita din ansamblul elementelor portante ce asigura preluarea incarcarilor de la invelitoare ~i Ie transmite la structura de rezistenta vertical a a cladirii.80. 60 15.. 7 8 45 55 .2 .. 70 vertical Conform ST A:s 330311 .88 5 12 5. 70 20 7 5 150') 3 60 45 45 35 55 25 45 35 70 .45 Vertical 2 1. STAS 513 -74 Azbociment .....1. sarpanta si elementele accesorii. lipite cu mastic de bitum cu protectie ... primul prins In cuie.. etc) .78< STAS 10126 ..80 sau cutata. 30 vertical vertical 9 5 12 15 7 40 40 2 5 ... pot fi inlaturate prin tratarea corespunzatoare a materialului lemnos impotriva focului si a degradarilor.275 5. Acoperisurile tip sarpanta au in components urmatoarele elemente: invelitoarea.grea (dale la terase circulabile) . 90 55 . ACOPERI~URI LEMN 4.5 20 2 ... In tabel sunt date valorile minime. acoperisul este executat in mai multe plane inclinate fata de orizontala.5 1. uzuale si maxime ale pantelor din campul invelitorilor...275 5.80 Placi ondulate.. 70 50 .. Acestea prezinta 0 serie intreaga de avantaje in executie ~i in exploatare... cu atat mai mare cu cat rnaterialul din care se executa este mai putin impermeabil sau are mai multe rosturi. Acoperisurile se impart in doua grupe: acoperisuri tip sarpanta (avand 0 pant a mare a invelitorii) ~i acoperisuri plate. din foi bituminate (ST AS 138 .. 5 2 . STAS 593611. STAS 7916 .asezate dublu b) cujgheab .usoara si cu masuri speciale de asigurare contra alunecarii ... 70 45 ... In vederea prevenirii deteriorarilor ce ar putea aparea In cazul patrunderii acestora in cladire... ST AS 515 .versant dintr-o singura placa .la cornise si briuri (profile cu falturi) »< d.. ....80). PANTELE INVELITORILOR Pentru ca invelitoarea sa asigure scurgerea apelor. STAS 7916.cu sipci .. 70 275 275 120 120 120 vertical vertical vertical 4 5 6 4. Tipul invelitorii determina greutatea ~i panta versantilor acoperisului.80 versant dintr-o singura foaie versant de mai multe foi Tabla plana .. Elementele accesorii sunt streasinile.2 INVELITORI. mici.. 30 12. .r I CAP 4. 70 45 ... 7 2 ..simple . avand rolul de a asigura protectia Ia parte a superioara a cladirii impotriva actiunilor climatice.doua straturi site din azbociment ...... lnvelttoarea constituie parte a de protectie a acoperisului impotriva intemperiilor trebuind sa asigure scurgerea apelor de pe acoperis . Panta invelitorii.1 GENERALITATI .asezate simplu ..79 a) solzi: .. minima cmlm Maxima uzuala 20 25 .presate '[igle cu jgheab din mortar de ciment Olane... cum ar fi: 0 executie usoara si rapida. Tabelul Nr crt I Material ~i mod de alcatuire Hidroizolatii cu una sau doua foi bitumin ate (ST AS 138 80. acoperisul trebuie sa asigure colectarea si indepartarea apelor meteorice.I Acoperisurile sunt elemente de constructie. 70 vertical 35 45 . plane care (In general) fae acelasi unghi cu orizontala. conform tabelului 4. numite "pante" sau "ape".Invelitori.. greutate proprie relativ redusa si 0 exploatare sigura. TIP ~ARPANTE DIN 4. neagra ST AS 1946 . utilizat la constructii provizorii doua straturi. Pentru a indeplini aceasta functiune. Pantele invelitorilor 71 Panta invelitorii se alege in functie de materialul din care este alcatuita invelitoarea.usoara (vopsire.cu falturi orizontale si verticale duble . 10 vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical 10 . ..80< STAS 1046 . care au rolul de a colecta apele de pe acoperis si de a le Indeparta de la peretii cladirii... folie reflectorizanta..80 zincata ST AS 2028 .

. lucamelor sau eopertinelor.... .. Pantele invelitorilor 73 12 13 !. . ~l 45 60 45 61 .simplu .1). in: amplasament normal (in campie sau pedis).. .. trecatori. ..80 60 61... in functie de localizarea acestuia pe teritoriul Romaniei. 35 31.... racordun verticala cu fixare la partea superioara. 180 60 . amplasament protejat (in zone le depresionare..In doua straturi . 52 46 ..' 'LJ_' _j_~~ft----:f\ -= 'E '': ::l <1l _. 35 46 ..iit. j yl4 I ..-~~L-. se intercaleaza intre planuriIe acoperisului care formeaza dolia un plan a carui panta are valoarea minima.... ..... de incadrarea amplasamentului constructiei fata de conditiile locale de expunere la vant si fata de conditiile de simultaneitate a ploilor si a vantului....2 et:: 0. .. 80 30 60 45 61 .. [fJ . sindrila .dublu - 10 30 45 30 30 IS . C C - b.35 46 .40 31 . <- .. 0 . 0 . 110 80 . 'cO e C x cO . 52 31. 52 31.. Instructiunile STAS 3300/2-88 [49] precizeaza ca la proiectarea invelitorilor se tine cont.... a lungimilor reduse de versant.:.. luminatoare . .... a frangerilor de panta. lucame.In trei straturi sau mai multe Stuf si trestie Microclimat interior Geam la: a. -0 <1l 'cO r-« ~~ C '@ >- pe V>- ..35 46 . Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre uzual (Iimita superioara) si maxim se pot folosi in zona III doar in cazul luarii de masuri speciale de prindere ~i de protectie a invelitorii.Invelitori. Valorile pantelor invelitorilor cuprinse intre minim si uzual (valoarea minima) se folosesc in cazul suprafetelor reduse. ~ N 0...... .' leO . 120 vertical vertical 275 )§~ [fJ OoC <1l .. 0:: ::l <1l ..... .r 72 11 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn ..... tabachere Temperatura interioara 60 50 60 Umiditatea relativa a aerului % 60 6l. amplasament expus (in zonele din vecinatatea marii sau a unor intinderi mari de ape.tz-? 0:: E cO <l) v» <1l o. Amplasamentui constructiei. varfuri si versanti de munte afectati de vanturi)... poate fi incadrat din punet de vedere al conditiilor locale de expunere la vant. pe 0 distanta de 5 km sau in vai inguste si deschise... 80 70 ..simplu .. in functie de conditiile strict locale in care se afla amplasamentul proiectantul poate aprecia trecerea obiectivului de la zona I lazonaIl sau invers. conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei (figura 4....... 80 .~ ~ 'cO U ''.... corpun de cladiri invecinate ti c ::l -' .2 ... ..j <1l <1l <1l <1l '-0 S 15° >-0 .dublu > 15° *) Racordarile hidroizolatiei la atice. inconjurate de deal uri sau marginite de deal uri pe directia vanturilor dominante). La invelitorile cu dolii ale caror pante scad sub valoarea mnuma."t 2 ::l eo u. 52 mal inalte se vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertical executa c. ... pe linga modul de alcatuire a acestora.4 4. C 0 N ::l :r: cO t U cO I .

4.al-admi?is:ra~ive sau culturale cu deschiderile transversale pana la 18 m.50 1 Ie 52. in doua grupe: sarpante pe ziduri sau grinzi transversale sarpante pe ziduri longitudinale.6 . soci.2 .. In figuriJe 4. dupa modul de rezemare.5/15. sarpante rmxte. au 0 alcatuire specials ~I se numesc sarpante dulgheresti sau cIasice.50 m se dau doua variante de rezolvare a sarpantelor: una avand panele . 3 . Fig. .0 ..3 .3 SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU SARPANTE Tipuri de sarpante Sarpantele folosite in mod frecvent la cladirile de locuit. 2 . 3-talpa scurta.50 m 6...4.5 sunt prezentate cele mai des utilizate solutiile constructive pentru sarpantele cu scaune rezemate pe ziduri sau grinzi transversale si detaliile specifice. 4-perete transversal.00-6.e pot avea diferite scheme de alcatuire.3 - Sarpanta pe ziduri transversale.Sarpanta cu capriori.coarda Figura 4. $arpante pe ziduri sau grinzi transversale In functie de miirimea deschiderii transversale a cladirii (L) ~arpantel. 5. pentru deschideri 4.6. pentru diferite valori (L) ale deschiderilor transversale ale cladirii.contravantuiri. $arpantele cu scaune Sarpantele cu scaune sunt folosite la cladirile care au pereti de rezistenta interiori ce pot prelua incarcarile transmise de elementele verticale ale sarpantei.5 m: 3 1 k 2. la care peretii portanti sunt dispusi la distanta de 4..00 m.00 m :::.7 4 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . I0 sunt prezentate solutiile constructive si detaliile specifice sarpantelor cu scaune rezemate pe ziduri longitudinale mediane. Sarpantele cu capriori sunt utilizate la cladiri cu 0 singura deschidere (figura 4. Sarpante cu ciipriori .Solutii constructive pentru ~arpante 75 4.50 . Acestea pot fi clasificate dupa modul de rezemare pe elementele structural~ ale cladirii in: sarpante cu capriori.00+ 3.50 m.50+8. Sarpante pe ziduri longitudinale I .2). sarpante cu macaz.capriori. sarpante cu scaune.00 2 4.50 l-clesti 2x7. 7.4 4.sipci.. Acestea se impart.50 m ~ L s 8.3 .5. s 6.50 m L In figurile 4..4.00 . distanta dintre fermefiind de 3. 4 .8x7. 2-rigla 5. pentru deschideri 6. Pentru deschiderea (L) cuprinsa intre 6.

3.Sarpanta pe ziduri transversale.76 Acoperisuri tip sarpante din lemn .Solutii constructive pentru sarpante 77 intermediare drepte (figura 4. 5-pop.50 2. Fig..8).7) ~i cea de-a doua..4.4 . pentru deschideri 8. 3.Sarpante pe ziduri transversale..00~ 3. pentru deschideri 11.5 . ~~----~~----------------~~----------------4r------£C~ L=13. 2-caprior: 3-cle~ti. 4-contravantuire. avand panele intermediare obi ice (figura 4.4.m 2. Fig.00"-18.3 .50 3 4 014 l-pana 12x15: 2-clqte 2x(2sxI5): 3-caprior IOxI2.00 m ~ L ~ 18. Sarpantele pe ziduri Iongitudinale au fermele dispuse la distanta de 2. 2 ~ L=I I. 6-talpa.50 m ~ L ~ 13.00 m.80 .50 m.00 m. .4 4.00 I-rigla.(X)+15.00.

Solutii constructive pentru ~arpante .5 10 . Figura 4.50'"7.00-.3 .6 .50 m. pentru L ::. ~I- ////777////////// l-furura. 3-pana.-3. 2-cle~ti (scandura). 5-talpa scurta. . rezemata pe zid longitudinal median. l-pop. 7.78 Acoperi~uri tip sarpante din lemn .7.-~6.4 2. . 4-carton asfaltat...~5~O~m~ ~~ '1 1-1 F C C 6.Figura 4. 2-c1e~ti.Sarpanta pe zid longitudinal median.L::.. 4-caprior.50 m::. n7> I ~ ~ -I I I II ~ .25 m [F] 4.O~O_-. ~~ ~4~. 6-scoabe .50 m. pentru 6.1 79 [F] /To 12 7. 3-contrafi~a 012.Sarpanta cu popi inclinati.. 6 .a .50 m C F I~ IP to- .. --..

.50 m s L::.b .7.4 200 3.50 m ::. pentru 6. cu pane inclinate. Figura 4.: 7.:7.Solutii constructive scoabe 012-20 rnm :52.3 . Figura 4..50 m detalii.00 pentru sarpante 81 lFJ intoarse drepte 5 Dct.50 7 4. 4-scoaba: 5-pana de streasina.Sarpanta cu popi inclinati.80 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . rezernata pe zid longitudinal pentru 6.8 .liu /\ l-furura: 2-scoaba: 3-cle~ti 28X 15: -l-talpa 15x 15: 5-etrieri: 6-carton asfaltat: 7-contravantuire ix J 5 l-clesti: 2-contrafi~a longitudinala: 3-pana interrnediara inclinata.50 rn. median.:L ::.Sarpanta pe zid longitudinal median.

2-cle~te 2x(28x 15).00-> 3. pentru 9. 4-caprior.00 m. pentru 7.L s 13.1 O.Solutii constructive pentru ~arpante 83 I~ 15xl5 Detaliu I Detaliu B 2 l-talpa 15x15x70. Figura 4.00 m l-contravantuire. 2-carton asfaltat.Sarpanta pe zid longitudinal median.3 .a .50 [F] 4.00 m ::.50 <1. .4 2. 4-scoabe metalice. L s 9. Figura 4.Sarpanta pe zid longitudinal median. 3-etrieri.9 .82 Acoperi~uri tip sarpante din lemn . 3-pana.00 m s.

pentru 10. Figura 4.1 O.Sarpanta pe zid longitudinal median.Sarpanta pe ziduri longitudinale.11 sau eea din Figura 4. L ::.00 m ::. 13.00 m ::. l-contravantuire: 2-clqle 2x(23x 15): 3-talpi: 3' -talpa 15x 15x60: 3" -talpa scurta.4 4.00 rn-varianta I .84 Acoperisuri tip sarpante din lemn . 5-ancoraj 06.5: 3-pana: -l-contrafisa.3 .00 m. 6-arbaletrier. 5-pop.11 .20 m intre pop si peretele longitudinal. se poate adopta solutia de sarpanta din figura 4. Figura 4. 4-scoabe: 6-pana: 7-caprior: 8-zid. L ::.12. l-caprior: clesti 7.Solutii constructive pentru sarpante 85 In cazul cand zidurile longitudinale nu sunt mediane sau simetric amplasate In sectiunea transversal a. 12.5x7.b . pentru 9. avand distanta maxima de 1.

Sarpanta pe ziduri longitudinale.a ..00 m varianta 2.86 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . schernele de alcatuire a sarpantelor cu macaz se executa in diferite solutii constructive.12.4 4. L ::. 5. 5-pana intcrrncdiara: 6-clqtl 7. pe care ar putea descarca elementele sarpantei) sau eu pereti interiori amplasati neeonvenabil pentru descarcarea sarpantei pe ei.12.. 12. -.5:\ IS Sarpantele cu maca: I Figura 4.5x 15 ~ -'I Figura 4. varianta 2 pentru 10. u " ~ '1 V IL <.Sarpanta u 300. detalii l-planseu: 2-pana de streasina: 3-caprior: -l-contrafisa.3 .00 m ::.b .00 u u pe ziduri longitudinale'l pentru 10. 12. L ::. .Solutii constructive pentru sarpante 87 a b 1 c fl F fl 1- C fl C fl C il F .00 m - Sarpantele eu ferme tip maeaz sunt utilizate la cladirile care nu au decat pereti longitudinali exteriori (fara pereti de rezistenta interiori. Dupa marirnea deschiderii transversale.:?~ rl 70··90 I 'I L l-caprior: 2-ck$li 7.00 m ::.

.13 . 111.14 sunt prezentate sarpante eu simplu. 111.5 15 15 19 15 19 15 25 l J I I I-coarda: 2-arbaletrier: 3-otcllat 10.Sarpanta eli maeaz pentru deschideri L ~ 8. 4. Figura 4. pentru desehideri transversale CL) mai mari de 8.88 Aeoperi~uri tip sarpante din lemn . Figura 4. 3-arbaletrier.13 ~i 4.00 Detalii caracteristice. l-pana: 2-talpa.Solutii constructive pentru ~arpante 89 2x7.00 m.Sarpanta eu maeaz pentru desch ideri L:s 8.00 Detal ii caracteristice.14 . respectiv cu dublu macaz.4 in figurile 4.3 .\:50 mm.

1. sarpante de acoperis cu deschideri mici si medii Elemente de rezistenta la constructii provizorii. Ei reazerna pe elementele longitudinale de rezistenta. sarpanta este alcatuita din sisteme de rezistenta principale ~ecundare. reazema pe capriori. Sistemele de rezistenta secundare sunt formate din perechi de cdpriori dispusi intre. constructii provizorii. sunt plane ~I indeformabile m sens transversal si sunt pozitionate in lungul acoperisului la distanta interax de 3. de jur-imprejur. Tabel u142 Snecia Brad. pot fi prevazute si in sens transversal.. c~re ~ustin capriorii si Asuntlegate de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei. Din punct de vedere structural. ~ pr~iau incarcarile ce actioneaza perpendicular pe planul sarpantei. distanta interax este de 0.3.O m (si 2.4 ELEMENTELE COMPONENTE ALE ~ARPANTELOR. I) talpile elemente dispuse la partea inferioara a popiJor pentru a distribui incarcarea concentrata adusa de popi planseului. panouri de cofraj. sustin elementele secundare ale acoperisului reazema pe pane si cosoroabe. au distanta interax egala cu distanta dintre ferme. industria!e si agrozootehnice. lemn lamelat incleiat.In figurile anterioare. stalpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structurale la cJ1i. 3. e) cosoroabele dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii. panouri de cofrai. Peste astereala se poate monta un caroiaj de sipci transversale si longitudinale. numite pane. in cazul in care clestii sunt lungi sau incarcarea din vant are valori mari. acestea fiind urmatoarele: a) astereala un strat continuu de scanduri dispuse In sens longitudinal cladirii care forrneaza 0 suprafata compacta ~i plana.reazema prin intermediul talpilor pe zidurile portante.00 .Elemente conponente ale ~arpantelor 91 4. Panele sunt elemente structurale lon~it_udinale. se ancoreaza de centurile zidurilor exterioare. ~! Materialullemnos # caracteristicile lui Materialul lemnos utilizat la realizarea elementelor de constructie cuprinde 0 varietate de specii. cu rol de sustinere a invelitorii. dispuse transversal peste astereala continua au distanta interax variabila. In sectiuniJe transversale longitudinale. f) popii asezati vertical sau inclinat sub panele longitudinale. stalpi pentru esafodaie si sustineri Elemente structurale la cladiri civile. In tabelul 4.. pane de streasina sau pane intermediare) sau inclinate (pane1e intermediare asezate deasupra popilor inclinati). c) capriorii sunt dispusi dupa linia de cea mai mare panta a acoperisului. fermele sunt notate cu (F) iar perechiJe de capriori cu'(C) ...90 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . numite ferme (sau scaune). ele pot fi orizontale (pane de coama. b) sipcile rigle dispuse in sens longitudinal cladirii. case prefabricate.00 . In solutiile constructive prezentate in capitolul 4. In functie de tipul invelitorii.00 m.50 m. 3.ri mecanice reduse . Fermele au in componenta popii verticali si/sau inclinati. la 0 dist~nta cuprinsa intre 0. cu rol de sustinere a invelitorilor din tigle.2 fiind precizate speciile de lemn indigen si domeniile lor de utilizare.amplaseaza sub pane si se prind de popi si de capriori prin buloane sau cure. deschiderea recomandata (distanta dintre popi) este de 3.4 . molid Larice Pin Carpen. 0. tamplarie Elemente structurale la cladiri civile.50 m. constructii provizorii..5 m in consola) iar pe orizontala de 2.00 m. capriorii pozitionati in dreptul popilor si panele longitudinale ce reazema pe popi. MATERIALUL LEMNOS ~I CARACTERISTICILE ACESTUIA Elementele sarpantei Elementele componente ale sarpantelor din lemn sunt elemente Iiniare. . sustin capriorii si sunt legate de popi prin contrafise reazema pe popi distanta recomandata interax (pe orizontala) este de 2. h) contrafisele realizeaza in mod curent contravantuirea longitudinala a sarpantei.70 .. pentru a sustine invelitoarea. d) panele dispuse in sens longitudinal cladirii. ~is~emele de rezistenta principale... frasin Fag Mesteacan Plop Domenii de utilizare Elemente structurale la cladiri civile.70 . cu sectiunea transversala sirnpla. au deschiderea maxima in planul invelitorii de4. 5. fer_me. tip bara. de forma dreptunghiulara sau circulara.5 . 1. 5. reazema pe capriori sau pe alte sipci.00 . ... g) clestii ' solidarizeaza popii ~i capriorii se .. industriale si agrozootehnice. tamolarie Elemente structurale cu solicitari reduse. clestii care ii leaga in sens transversal.. sunt precizate elementele componente ale sarpantelor.diricivile. industriale si agrozootehnice E1emente structurale in cazul unor solicit1i. case prefabricate.4 4. industriale ~i agrozootehnice.90 m..20 m.

...6.... .. 30 Lunuimi scurte I fern! lungi 3.. Cll respectarea conditiilor de Cu treapta de lunzimi din 25 in 25 em 50 in .. dupa 'cum urmea~a: . 16 8 ... Standardele in vigoare dau trei clase pentru lemnuI folosit in constructii: clasa I.00 .75 3. precum ~i de corelarea eu categoriile elementelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice din constructii.00 28 . 30 1. 50el1) lemnoase prelucrate... 16 .. Denumirca bile manele prajini bile produslui Rasinoasc: Materiale lernnoase Diametrul diem la capatul subtire 12 ..3 fiind precizate sortimentele de material lemnos si dimensiunile de livrare utilizate frecvent la alcatuirea sarpantelor. . 6. industriale ~i agrozcotehnice.utilizate clestilor. Sipci ~i rigle Lungimi 1m! seurte lungi Grosimi lern! 12 18 24 28 38 48 59 68 75 96 Latimi Imml 24 18 24 28 Materiale rezistenta. de defectele ~i de anomaliile admise de norme.. eu treapta de lungimi din 50 in 50 em Clasele de calitate ale lemnului Clasele de calitate ale materialului lemnos se aprecieaza vizual. in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T = 20± 2°e si unei umiditati relative a aerului <p s 65% .00 . tamplarie 58 68 75 Cu treapta de Iatirni din em in em Dulapi 4. contravantuiri..00 .. sarpante de acoperis pentru desehideri miei ~i medii.. 11 4 . grinzi . case f'refabricate. 11 prajini 4 ....18 rnanelc 8 .). 17 25 25 25 25 30 30 30 30 3. stalpi pentru e~afodaie_ji sustincri Stalpi de rezisrenta la constructi i civile. 15 I L .. Dorneniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn prezentate in tabelul 4.50 Imi - I I Foioase: i - Sortimente rasinoase Scanduri 12 . industriale ~i agrozootehnice.... timplarie Elemente structurale eu solicitari mecanice importante la constructi i civile. 2...... 6. Lemnul folosit la sarpante po ate fi din clase diferite de cali tate.4 .92 Acoperisuri tip sarpante din lemn .. constructii provizorii. in tabelul 4..75 3. Lernnul ecarisat (cheresteaua) este folosit sub forma de scanduri. Sortimentele de material lemnos utilizate la alcatuirea sarpantelor sunt specificate in standardele romanesti: ST AS 4342-85 pentru material lernnos brut (rotund) ~i STAS 942-86 pentru lemn de rasincase (ca material prelucrat sub forma de lernn ecarisat si semiecarisat). sipci !ji rigle .60 > 2. contrafise.. . in functie de solicitarea la care este supus astfel. [emil rotund neprelucrat sau grinzi .2 nu sunt restrictive. 112 18 ' 24 6 ... sipci.00 ...00 > 3. 2. rigle.. pe specii de lemn.Elemente 8 ..00 > 2.. 7 -' brute la capatul gros I Lungimi > 6..... Iemnul de rasinoase folosit Ia elementele comprimate sau incovoiate poate avea clasa a II-a de calitate iar eel folosit Ia elementele intinse trebuie sa fie in clasa I de calitate.00 sciinduri si dulapi . putandu-se utiliza ~i alte specii.75 I I I 38 48 1.3 Specia: Grosirni fem! 10 12 15 19 25 30 Latimi /cm 12 12 15 15 15 Materiale 19 19 19 19 lemnoase prelucrate..00 Clasele de exploatare ale lemnului Clasele de exploatare ale lemnuiui se definesc in functie de conditiile de mediu in care functioneaza elementele de constructie din Iemn....00 ...00 . dulapi... a asterealei ~l a la confectionarea sipcilor si a unor contrafise.. 7 Materiale lernnoase prelucrate..00 . a capriorilor ~i a talpilor. 15 . 15 conponente ale ~arpantelor 93 Salcam Cer.6.utiiizate la confectionarea elemente comprimate (popi.. Tabelul4...4 Elemente structurale la constructii agrozootehnice. de I Grosimea Latirni fern! imrn! inguste 20 17 14 Scanduri si dulapi late 16 .clasa 1 de exploatare.utilizate la confectionarea panelor. etc. II si III de calitate.. in functie de defectele acestora.00. grinzi sau laturoaie. gorun Stejar I I La alegerea materialului lemnos se tine seama de conditiile de exploatare... 2. Materialele lemnoase folosite la elementele sarpantclor sunt: 38 38 38 48 48 48 48 56 58 58 68 75 96 Cu treapta de lunzimi din: 25 in 25 em 50 in 50 em Grinzi Lungimi 1m! 68 68 75 75 75 96 1...utilizati la confectionarea contrafise lor..

94 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn - 4

4.2 - Invelitori. Pantele invelitorilor
Compresiune in plan normal 4 pe directia ibrelor Forfecare in 5 unaul fibrelor IForfecare In 6 !plan normal

95

- c/asa 2 de exp/oatare, 'in care umiditatea lemnului este corespunzatoare unei temperaturi T = 20± 2°C si unei umiditati relative a aerului <p::::; 80% ; - clasa 3 de exploatare, cand umiditatea lemnului este superioara eelei de la clasa 2 de exploatare. Masa volumicii a lemnului
Masa volumica a lernnului se ia 'in considerare la stabilirea greutatii proprii a elernentelor sarpantei, Valorile acesteia, sunt cuprinse In tabelul 4.4.La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate 'in caIcul se va adopta valoarea maxima a rnasei volumice (PO,9S) 'in cazul in care rezultanta supraincarcarilor care solicits elementele de constructie actioneaza gravitational si valoarea minima a masei volumice (Po,os) In cazul 'in care rezultanta supraincarilor care solicits elementele de constructie din lemn actioneaza anti gravitational (caz frecvent intalnit la ca1culul acoperi~uriior usoare din lemn cu panta redusa, In zonele eu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vantului),
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

RoI!
Rftl Rfl

3,3

3,0

-

3,2

2,9

-

10,4

9,4

-

11,2

10,0

-

3,0 12,0

2,7 10,8

2,7 10,4

2,5 9,4

6,4 24,0

5,7 21,6

5,0 16,0

4,5 14,4

.. .. Pentru calculul deformatiilor elastice ale elementelor din lemn se utilizeaza valorile caracteristiee ale moduli lor de elasticitate pe directia longitudinala si tranversala fibre lor (tabelul 4.6) pentru diverse specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemnului (umiditate de 12%). Tabelul4.6
Specia rnaterialului lemnos Modulul de elasticitate paralel cu directia fibrelor la lirnita de proportionalitate [N/mm2] EIIOO,5 Ell 11300 10000 11500 8000 12000 14300 10000 4000 5000 Modulul de elasticitate [N/mm2] GO•15 G transversal

-

-

Tabelul44
Specia Brad Larice Molid Pin si Ivestru Pin negru Carpen Po. os 400 500 375 520 430 775 Masa volurnica a lemnului P (kg/m") Nr Specia PO.95 7 480 Fag 600 8 Mesteacan 440 9 Paltin 750 10 Plqg 560 11 Salcam 12 900 Cer, stejar
Po 05

630 600 510 310 710 640

Po 95 750 700 600 550 840 780.

Molid, brad, larice, pin Plop Stejar, gorun, cer, frasin,

9000 8000 9500

salcam
Fag, mesteacan, carpen

Rezistentele caracteristice si de calcul ale lemnului
Rezistentele caracteristice ale lemnului R, (N/mm2), pentru diferite tipuri de solicitari ~idiverse specii de material lemnos sunt date In tabelul 4.5, eu observatia eii pentru lemnul rotund earaeteristieile se vor majora eu 15 %, indiferent de specie. '

In ealcule, valorile rezistentelor caracteristiee sunt afectate de coeficienti ce tin seama de conditiile reale de exploatare, rezultind valorile rezistentelor de calcul. Rezistentele de ealcul RiC ale diverselor specii de material lemnos, la diferite soIicitari , se stabilesc 'in functie de conditiile de exploatare a elementelor de constructie, cu relatia:

t::
()

..; ;Z

Natura solicitarii

.0

'0 E C/i

Molid, brad, larice, pin

Tabelul c.S
Plop Stejar, gorun, cer,

salcam
Clase de cali tate

Fag, rnesteacan, frasin, ~en

R~ =rrn..Ul ·md· ·R. Iy. 1
J I

J

(4.1)

'in care:
II III 16,0 6,8 5,9 I 45,0 27,9 24,0 II 31,5 16,7 19,2 III 18,0 8,4 7,2

I ncovoiere 1 statica ntindere in 2 ungul fibrelor Compresiune 3 In lungul fibrelor Rj Rt 24,0 14,4 15,0

II 16,8 8,6 12,0

III 9,6 4,3 4,5

I 20,0 21,0 13,8

II 14,0 12,6 11,0

III 8,0 6,3 4,1

I 40,0 22,5 19,8

28,0 13,5 15,8

m.,

Ron

sunt rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diferite solicitari, cu valori date in tabeluI4.6; sunt coeficientii conditiilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti in functie de clasa de exploatare a constructiilor din lemn, valoarea lor fiind data in tabelul 4.7;

96 Acoperisuri

tip sarpante din lemn - 4 sunt coeficienti ai conditiilor de lucru ce tin seama de durata de actiune a incarcarilor, valoarea lor find data in tabelul 4.8; , coeficientii solicitarilor, partiali de siguranta, definiti cu valori date In tabelul 4.9. 4.4 - Elemente conponente ale sarpantelor 97

In functie

de

tipul

Categoria rdsinoase include speciile: molid, brad, larice si pin, in categoria foioase moi este inclus plopul, iar in categoria foioase tari sunt incIuse: stejarul, gorunul, cerul, salcamul, fagul, mesteacanul, frasinul si carpenul.

Tabelul47
Nr crt J 2 3 4 5 6 7 Solicitarea Simbol Esenta Valorile coeficien(ilor mui pentru clasa de e~oatare I 2 3 0,75 0,90 0,75 0,70 1,00 0,90 0,70 0,80 0,80 0,90

Nr.crt
1 2

Solicitare Incovoiere
Intindere:

Tabelul49
Simbol Y, Valorile coeficienrilor 1.10 1.20 lAO 1.25 Yi

Incovoiere

statics

mui

Rasinoase
Foioase

in sectiuni lara slabiri in sectiune cu slabin

t.
pe directia Yc

Intindere in lungul fibrelor Compresiune Compresiune fibrelor Forfecare Forfecare fibrelor Modulul in lungul fibre lor pe plan normal pe directia

3
4

mut mue
m~cl.

Rasinoase
Foioase Rasinoase

fibrelor

Compresiune

in lungul fibrelor si perpendicular

Foioase
Ra~inoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase Rasinoase Foioase

Forfecare in lungul fibrelor uni laterala bilaterala Forfecare in plan normal pe directia fibrelor

)'fll

1.25
1,10

5

)'fl

1.10

in lungul fibre lor in de plan normal pe directia

muf mu[L muE

4.5 SARPANTE DIN LEMN. PLAN INVELITOARE, PLAN SARPANT A
Proiectarea sarpantelor presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei, - realizarea planului sarpantei, a sectiunilor transversale si Iongitudinale prin sarpanta (In concordanta cu planul invelitoarei), in vederea determinarii schemelor statice, a modurilor de incarcare si a Iungimilor de calcul ale elementelor, - calculul de verificare - intocmirea extrasului a elementelor sarpantei de material lemnos.

statica

elasticitate

Ia incovoiere

Sol icitarea incovoiere statica Forfecare

Clasa de durata a incarcarilor Permanente Lunga durata Scurta durata Permanente

Simbol

Valorile coeficienlilor rasinoase, foioase moi 0,55

mdi pentru esenta: foioase tari 0,60 0,70

Tabelul48

mdi

0,65 1,00 0,80

Compresiune

0,85 0,90 1,00 0,95 1,00 1;00 1,00

Alegerea tipului de sarpanta
Alegerea tipului structurii de rezistenta a sarpantei are in vedere forma si dimensiunile in plan ale cladirii proiectate, pozitia elementelor structurale portante (existents unor ziduri sau grinzi transversale sau longitudinale), rnarirnea incarcarilor panta ~i tipul invelitorii, functiunile ~i amenajarile podului cat si cerintele de ordin arhitectural impuse de beneficiar. Cele mai importante criterii in alcgerea tipului de sarpanta sunt: marirnea deschiderii transversale a cladirii pozitia elementelor portante ale cladirii. In functie de aceste date se alege una dintre solutiile de sarpanta prezentate.

Lunga durata Scurta durata Permanente

mde

0,85 0,90

intindere

Lunga durata Scurta durata Permanente Lunga durata Scurta durata

mdt

0,95

Modulul de elasticitate

mdE

98 Acoperisuri tip sarpante din Iemn - 4

4.5 - Principii de proiectare a ~arpantelor din lemn

99

Plan invelitoare
PIanuI invelitoare reprezinta configuratia in plan orizontaI a acestuia. Forma acoperisului este deterrninata de forma, dimensiunile in plan pre cum ~i pozitia cladirii fata de cladirile invecinate, neadmitandu-se scurgerea ~i indepartarea apeIor spre 0 cladire sau incinta invecinata. La cladirile de forma dreptunghiulara in plan, acoperisurile se realizeaza cu una pana la patru plane de scurgere (ape) si anume: cu un plan de scurgere (intr-o apa), se foIosesc la cladiri de dimensiuni mici sau pentru cele care sunt asezate la Iimita unei aIte cladiri (figura 4.15a); cu doua sau trei plane de scurgere (ape), se foIosesc Ia cladiri care au latimi mai mari dar au un perete la limita altei cladiri (figura 4.15b, e); eu patru ape, la cladirile care sunt asezate izolat (figura 4.15 d). Intersectia planelor de seurgere a ape lor formeaza drepte inclinate sau orizontale denumite coame, dolii, respectiv creste.

Pentru a determina configuratia in plan orizontal a unui acoperis eu mai multe ape, Intiii se alcatuieste linia de eontur a streasinilor, apoi dreptele de intersectie a planurilor de scurgere, stiindu-se ca intersectia planurilor egal inclinate fata de orizontala se proiecteaza in plan orizontal dupa biseetoarea unghiului format de urmeIe pIanuriIor pe un plan orizontaI, care sunt toemai Iiniile streasinilor, Pentru a verifica daca avem coama sau dolie, intersectam linia respectiva eu un plan nOf!TIalpe ea si observam sensul de seurgere a apeIor. In figura 4.16 este data forma in plan si 0 elevatie a unui acoperis pentru 0 clad ire avand planul orizontal eompus din dreptunghiuri. La determinarea configuratiei acoperisului, se rezolva In primul rand dreptunghiul eu latimea mai mare, apoi se racordeaza succesiv cele cu latimea mai mica.

Figura 4.15 Forma acoperisurilor Intersectiile inclinate de la care apele se indeparteaza, se numese coame, iar ceIe care aduna apeIe (eu unghiuri intrande ale versantilor) se numese dolii. Intersectiile orizontale se numese ereste.

I-creasta; 2-coama; 3-dolie.

Figura 4.16 Plan acoperis Plan sarpantii Intocmirea planului sarpantei se face dupa stabilirea formei acoperisului rezolvarea planului acoperis,

~i

cu relatiile (3.9. popilor.incarcarea permanenta + incarcarea exterioara din vant (1a care se adaugii efectul presiunii interioare).ipoteza a JV-a . [m] de cal cuI [daN/m] b si h .7). amplasate in zone cu valori mari ale presiunii dinamice de bazii a vantului. . conturul stresinilor.10) si (3. Incarcartle utile se datoreazii proceselor de exploatare. incarcarile din zapada actioneaza pe directie verticals. Verificarea cornportarii elementelor sarpantelor din lemn se face la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate (corespunzatoare epuizarii capacitatii portante) si la starea limits a exploatarii normale (corespunzatcare aparitiei deforrnatiilor excesive). in calcule luandu-se in considerare cele mai defavorabile ipoteze de solicitare din gruparea fundamentals a actiunilor si cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor.masa volumica a lemnului. apoi sub acestia panele.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 101 Planul sarpanta este 0 vedere de sus a sarpantei considerandu-se ca s-a indepartat invelitoarea si astereala. In figura 4.3) a elementului. Observatii : Dintre aceste ipoteze de incarcare. Inciirciiri ~i ipoteze de inciircare incarcarile de care se tine seama la dimensionarea elementelor sarpantei sunt: incarcari permanente. iar in calcule se iau in considerare cu valorile normate Pv" si de calcul Pvc. cat si distanta dintre ele sunt cele rezultate din ca1culuI de rezistenta. etc. perioade de reparatie.8.6 . utilizand relatiile generale: . pane. incarcari din vant. exploatare.4 4. aplicata in pozitia in care produce cea mai defavorabila stare de solicitare. la calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza III. pe baza principiilor generale de verificare a sigurantei con structi ilor. .8) valoarea de calcul pC= n P" . popii. deoarece circulatia pe acoperisul in executie (in acest caz) trebuie sa fie asigurata pe podini de repartitie a incarcarilor sau numai pe capriori. situate in zone cu aglomerare de praf industrial se considerii si incarcarea din praf industrial ca incarcare utila (conform tabelului 3.28 este prezentat planul sarpanta pentru exernplul de calcul din subcapitolul 4. cu relatiile (3. In aplicarea metodei starilor limita.9). Dimensiunile acestor elemente. In mod curent incarcarea utila se considers 0 forta concentrata.8) si (3. ca sarcini uniform distribuite.incarcarea permanents + incarcarea din zapada.ipoteza a II -a. este data de greutatea proprie a invelitorii $1 a elementelor sarpantei.incarcarea permanents + incarcarea exterioarii din vant (la care se adauga efectul suctiunii interioare. ca sarcini uniform distribuite.2) (4. iar in calcule se iau In considerare cu valorile normate pz" si de calcul Pzc.6 PREVEDERI GENERALE PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN Ca1culuI sarpantelor din lemn se face conform prevederilor din normativul de proiectare "Cod pentru calculuI si alcatuirea elementelor de constructii din Iemn. Se verifica comportarea corespunzatoare a elementelor sarpantei fata de stdrile limita ce pot aparea in diferite etape din viata constructiei (executie.ipoteza a JJJ-a . Pentru acoperisurile cu pantii mica.reprezinta dimensinile sectiunii transversale 3 4. Incarcarile din vdnt actioneaza pe directie perpendiculara la suprafata acoperisului. incarcari utile. in prim plan se vad capriorii. Evaluarea incarcarilor de calcul pe m2 de suprafata se face pe baza greutatilor tehnice ale materialelor sau a incarcarilor normate (tabelul 3.incarcarea normata g~ . Greutatea proprie a elementelor sarpantei se evalueazii prin calculuI volumului de lemn si folosirea masei volumice (tabelul 4.incarcarea permanents + incarcarea utila. determinate conform prevederilor capitolului 3.10a). contrafise lor.3 si tabeluI 3. actionand pe directie verticala. incarcari din zapada. Elementele sarpantei (astereala. determinate conform prevederilor capitolului 3. considerate uniform distribuite pe suprafata de acoperis.coeficientul incarcarilor (tabelul 3. clestii.8). grupate in urmatoarele ipoteze de incarcare: . incarcarile se iau in considerare cu lor de calcul si normate.ipoteza J . intensitatile Incarcarea permanentd p . . pozitiile capriorilor. La intocmirea planului sarpantei se traseaza pozitiile zidurilor portante ale cladirii.4). clestilor. Indicativ NP 005-96" [19]. Deasemenea ipoteza a IV -a este valabila doar in cazul acoperisurilor foarte usoare. sipci. cu : valoarea normatii P" (tabelul 3. aplicatii pe elemente In pozitia cea mai defavorabila. popi. clesti si talpi) se calculeazii la incarcarile de calcul stabiJite conform standardelor de actiuni. cand aceasta are valori semnificative) +jumatate din actiunea incarcarii din zapada. unde n se ia din tabeluI3.100 Acoperisuri tip sarpante din lemn .7). [kg/m ] n . a panelor.incarcarea unde = b-h- p- [daN/m] (4. capriori.). .4) $i a coeficientilor incarcarilor (tabelul 3.

I.) In [N] sau rezistenta de calcui la solicitari "i". modul de rezistenta).caracteristica sectionala (arie. de cIasa de calitate a IemnuIui si de conditiile de expIoatare a eIementelor de constructie.5 . ciit ~i in zona instinsa Raport maxim h/b 4/1 5/1 6/1 Fig. = 10 + a . .(n-l )".90 0. stabilita in functie de specia materiaIuIui lemnos.90 ° Fig.95 0. I 2 3 4 Lemn netratat Lemn tratat pe suprafata Lemn tratat in masa.00 0. de schema statica adoptata si de natura reazemelor. deschiderea de calcuI (Ie) se considera egala cu distanta dintre axele reazemelor. - Rie [Nvrnm ]. . conform tabelului 4.90 0.00 1. S.Prevederi generaIe pentru calculul elementeJor din Iemn 103 Deschideri de calcul st deformatii admisibile Calculul capacitiuii portante a elementelor Deschiderea de calcul (Ie) a elementelor din lemn se stabileste in functie de Relatia generala de calcul a capacitatii portante la diferite solicitari.17). Pentru grinzile simplu rezemate ce sprijina pe grinzi sau stalpi si la grinzile continue.este capacitatea portanta a barei din lemn masiv la solicitarea "i" (intindere. Tabelul 4. 4.6 .alte caracteristici Lemn ignifugat I. La grinzile simplu rezemate.pentru traveea "n" . deschiderea de calcul va fi: . etc. (4. In [N/mm2]. Tabelul 4.17 . F unde: F. Clasa de exploatare a constructiei I si 2 3 1. 9/1 . in functie de tipul solicitarii Ia care sunt supuse.11 Nr.Deschideri de caIcul Ia grinzi cu contrafise Elementele structurale din lemn se verifies 'in mod diferit din punct de vedere al deformabilitatii.crt 1 2 3 4 Conditii de asigurare la flambaj lateral Ciind nu exista reazeme intermediare Ciind se asigura rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranji Ciind se asigura rigidizarea laturii comprimate prin patelajul elementului de plan~eu Ciind se asigura rigidizarea elementului in planul flambajului atiit in zona cornprimata. majorata cu 5% (figura 4.pentru traveile "1. compresiune.coeficientul de tratare a lemnului. stabilita conform relatiei (10).6) Pentru a evita supradimensionarea elementelor de constructie din conditia de asigurare a stabilitatii lateraIe.85 0. forfecare.4) . la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxime intre dimensiunile transversale (tabelul 4. lungimea de rezemare a acestora nefiind mai midi de 20 ern. I I (4. este urmatoarea: tipul elementuIui de constructie.5) (4.crt Procedeul de tratare Valorile coeficientului mT. dat in functie de clasa de exploatare a elementelor de constructie.102 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .modulul de elasticitate .10.18 .18). incovoiere. a . deschiderea de calcul este considerata egala cu lumina goluJui. rn-..Stabirirea deschiderii de calculla grinzi din lemn rezemate pe zidarie In cazul grinziIor cu contrafise (figura 4. conform [19] pentru elementele de tip bara din lemn cu sectiunea simpla.1 Nr. 4. I = Re I ·S· -rn-. avand maximum 100 mm grosime pentru: . = 10 + 1.4 4.70 0. care spijina direct pe zidarie sau prin rntermediul unei centuri de beton armat.11). [mrn'] sau [rnrrr'].

12.50 0.sageata instantanee. f.T mst 384 [mm] concentrate (4. q. reprezinta: d reprezinta efectiv in tija si Leap . f2 .(tabeJuJ 4. pentru sectiunea bruta a elementului. deterrninata pe baza incarcarilor tempo rare normate (neafeetate de coeficientii de incarcare).6).contrasageata initials a grinzii neincarcate. tinand eont de modulul de eJastieitate mediu E 1I. Pentru 0 incarcare uniform distribuita .5 d (ULcap) ~ 2.ins! sageata instantanee. in functie de desehiderea de ealeul (Ie).0 mm 0.inst(l +Kdef) f2 = f2.sageata datorata incarcarilor temporare.00 m.50 1.9) iar pentru relatia : f InS! 0 incarcare P.13 Nr.crt Clasa de durata a incarcarilor Cocficicntul K def Clasa de exploatare a constructiilor I si 2 3 0.crt Tabelul 4.14. sageata instantanee se calculeaza cu relatia: f 5 00-' q ·1" [II.efortul Bare dill lemn solicitate fa incovoiere dreaptii Verificarile care se fae in acest eaz.13).sageata datorata eurgerii lente a imbinarilor.14 Tipul imbinarii Deformatia maxima datorata eurgerii Ierne a imbinarilor.eapacitatea portanta minima a tijei.0 mrn 0. !m!I1_l I. eu grinzi eu inima plina: eu imbinari eu tije cu alte tipuri de imbinari Grinzi realizate prin incleiere fllns! . f.1 d ~ 2. care se cornpara cu valorile deformatiilor maxime admise (fadm) din tabelu14.104 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .14). determinata pe baza incarcarilor permanente normate (neafectate de coeficientii de incarcare).suruburi Notatiile din tabelul 4.6 .instI +Kdef) ( unde: [mm] [mm] (4. I Icf350 IJ400 Tabelul 4.00 0. Tabelul412 Nr.00 0. .25 0.00 Deformatiile (sagetile) maxime finale din incovoiere se stabilesc urrnatoare: [mm] cu relatia I :: I i3 Perrnanen te Lunga durata Scurta durata (4.buloane .0 mm unde: f . tinand cont de modulul de elastieitate mediu. f~. grinzile din lemn eu sectiune simpla se realizeaza In mod obisnuit fara contrasageata si nu se tine seama de f . L . Deformatiile f si f2 se stabilesc ea valori finale. sunt urrnatoarele : . diametrul tijei. . pentru sectiunea bruta a elernentului.sageata datorata incarcarilor permanente.4 4.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn 105 Pentru elementele incovoiate se fae verificari ale valorilor deformatiilor maxirne finale sub incarcarile efective (fmax).) 0. fc . ElI. sageata [rnrn] instantanee se calculeaza (4. Kdef . pentru elemente de constructie cu earaeter: Definitiv Provizoriu 1/250 le/3OO 1/150 le/2OO le/4OO Icf250 le/3OO le/2OO le/25O 2 3 4 5 6 Grinzile planseelor dintre etaje: eu finisaj din lemn eu finis!!le din tencuiala Elemente de sarpanta: astereala ~i_liQei pane ~i capriori ~ane la dolii Rigle ~i stalpi la pereti: eu finisaj din lemn eu finisaj din tencuiala Sprosurile ferestrelor Ferme din lemn.8b) I :: I lmbinari prin chcrtare Imbinari eu tije cilindrice: .10) eu le/25O le/2OO le/4OO Icf500 1/500 1/200 = J_ 48 P I' Ell. f. Pentru desehideri ~ 6.eoefieientul ee tine seama de fluaj si de elasa de exploatare a constructiei (tabelul 4.deforrnatia din eurgerea lenta a imbinarilor (tabeluI4.cuie . .7) Nr.crt I Elementul de constructie Valoarea deforrnatiilor maxime admise (fadm). I d + I m ~ 2.8a) (4. tinandu-se eont de fenomenul de fluaj ee apare pe durata de actiune a incarcarilor si de elasa de exploatare a constructiei eu relatiile : f = fl.

13) Bare din lemn solicitate la compresiune axialii paralelii cu fibrele Relatia de verificare fibre Ie este urmatoarea : unde a elementelor solicitate la compresiune [N] fmax.13).14) incarcarea maxima. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anum ita cornbinatie de incarcari.naxsi f"max. [N/mm 2 ].sageata maxima adrnisibila (tabelul 4. !ar R ell C un de M/ . fadm. solicitate Ia compresiune paralela eu fibrele. relatiile de caIcul fiind: axelor AcalcuI aria sectiunii de calcul a barei slabite. dat de 0 anumita combinatie de incarcari pe directiile (x-x respectiv y-y).106 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .6 .7). putand fi Wbrul. in [Nzmm"]. Mel . fadm sageata adrnisibila. m Tj [N· mm] (4.deformatia maxima finala din incovoiere ce poate aparea dintr-o anum ita combinatie de incarcari. din componetele incarcarilor de pe directiile x-x. R.momentul maxim efectiv. eapacitatea portanta a elernentelor din lemn masiv. W net . WealeuI. supuse la incovoiere dreapta. Wnet . W\alcul .16) 107 Myr - R i' WY calcul' mTj C [Nv mm ] Mr2Mef Capacitatea [Nvmm ] (4. pe directia x-x. avand sectiunea simpla. M. Wc:lcul .daca elementul are slabiri in sectiunea de calcul m-." . Mr. W\alcul . fmax - fmax < fadm In care [mm] (4. b) Verificarea de rigiditate (deformatie) Se veri fica relatia (4.4 a)Verificarea de rezistenta Din punct de vedere al rezistentei.ax) + (f~ax) iar [mm] (4.Prevederi generale pentru ealculul elementelor din lemn (4. care se determina cu relatia: [N] relatia: (4.10). m-.1). determinat ca fiind valoarea maxima a momentului incovoietor ce poate aparea In element dintr-o anum ita combinatie de incarcari. conform relatiei (4. Mer . avand valorile din tabelul4.18) Bare din lemn solicitate la tncovoiere oblicii a) Verificarea de rezistenta Din punct de vedere N- al rezistentei. respectiv y-y.se stabilesc cu relatia (4. rezistenta de caleul Ia compresiune calculata conform relatiei (10).15) .10). axiala paralela eli (4.coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4. unde: fmax = J(f. se calculeaza cu formula: M.rezistenta de ealeulla incovoiere.l2.11) portanta (sau momentul rezistent) a elementelor din lemn masiv cu sectiunea sirnpla. [N]. respectiv y-y. Wealeul modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata.19) paralela cu fibrele. M/ M.modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata.12). eu valorile: = R~ . [Nvrnm ] (4. mTi. [N/mm2]. principale capacitatile portante la incovoiere statica pe directiile de inertie ale sectiunii transversale.daca eIementul are slabiri in sectiunea de caIcul. relatia ce trebuie sa fie satisfacuta fiind: unde RiC - 4.17) b) Verificarea de rigiditate (deformatie) Se verifies relatia: deformatia maxima finala din incovoiere ce poate aparea dintr-o anumita combinatie de incarcari fX.12) rezistenta de calcul Ia incovoiere. Met. unde = R~ . se cornpara momentul maxim efeetiv Mer ee poate sa apara datorita incarcarilor reale de pe bara eu capacitatea portanta a elementului. [mrrr']. barele sup use la incovoiere oblica se verifica cu (4.componentele momentului incovoietor maxim efectiv. -coeficientul de tratare a lemnului supus la incovoiere (tabelul 4. cu valoarea: Wbrur .daca elementul nu are slabiri in sectiunea de calcul.daca elementul nu are slabiri in sectiunea de caIcul.

a.156 I 1190 200 I I I - 2 1. (4. > 75 (4.243 0.095 0.872 0.986 0.219 0. A.965 0.712 0.094 0.749 0. 4.974 0.223 0.21.672 0.21) .913 0. limitat la valorile din tabelul 4.329 0.999 I 0.126 0.928 0.167 0.731 0.922 0.472 0.630 0.281 0. AcaicLII = pentru sectiuni in care slabirile nu depasesc 25% din bruta si nu sunt pe fetele paralele eu directia de calcul Ia Aa (tabelul 4.17) raza de giratie (4.838 0.993 0. crt.088 0.084 I 0.138 0.189 O.808 0.852 0.461 0.129 0.145 O.409 0.momentul de inertie al sectiunii transversale A.651 0.147 0.977 0.170 0.608 0.141 0. AcalcLII = Anc!.800 0.aria sectiunii transversale.954 0.I93 O.111 0.20I 0.933 0.172 0.946 0.999 0.087 0.115 0.093 0.I 63 0.208 0.108 Acoperisuri tip sarpante din lemn .20) 3 cP c in care: -----.304 0.234 0.310 0.908 0.089 0.287 0.134 0.996 0.079 - 9 0.3 I6 I 0.5S5 0.205 0.I93 0.276 0. amplasate pe fetele paralele cu directia de flambaj.997 0.256 U.574 0.20 sau 4.230 0.992 0. pentru sectiuni in care slabirile sunt simetrice.891 0.196 0.212 0. limitat la valorile calculat eu relatia: 109 Acalcul sectiunea flambaj. Tabelu1416 Denumirea e1ementelor Coeficienti de zveltete maxirni admisi.114 0.talpi.000 0. I 5 Valorile cocficienrilor Ie 0 10 0 1.439 0.085 1.740 0.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn coeficientul de zveltete a barei.080 - I 20 30 40 50 60 70 I 80 I 90 I 100 110 120 130 140 150 160 170 .118 0.942 0.000 0.878 0.866 0.4 I9 0. Abnll .323 0.961\ 0.) si zabrelele stalpilor eu sectiune cornpusa Contravanturi 150 175 120 ISO 175 200 ISO 200 175 Nr.096 0.165 0.132 0.995 0.16).998 0.106 0.143 0. 75 pentru /.I 58 0.104 (J.758 0.885 0. 180 i ! I I I 0.077 !I ! A =. pentru: Constructii definitive Constructii provizorii Nr.1 0) coeficientul de flambaj. sunt: - 0.r- Translatie impiedicata la ambele extremitati ~l rotire libera Ir= I (4.107 (J.121 0. barele urrnand a se calcula la cornprcsiune excentrica.918 0.682 0.090 0. de flambaj 5 0.562 0.792 0.823 0.086 0. luminatoare.896 0.391 I 0.619 0.336 0.859 0. se determina ell una dintre relatiile 4.186 0.984 0.845 0.693 0.23) 1.216 0.110 0. Tabelul 4.902 0.175 0.831 0.266 0.178 0.112 0.0 3100 := '100 S(_!:_J2 lq If= 0. amplasate pe fetele paralele cu directia de calcul la flarnbaj.988 0.100 0.252 0.125 0.298 0.000 0.083 4 i 0.366 0.!L unde i= If - Ir= lungimea de flambaj (tabelul 4.109 0.101 0.961 0.102 0.136 0.958 0.248 0.702 0.722 0.990 0.815 0.097 0.937 0. coeficientul de tratare a lemnului (tabeluI4.181 0.098 0. Crt Tabelul4 Tipul de rezemare Simbol rezemare 17 ) Translatie ~i rotire Impiedicete ambele extrernitati la I 2 Translatie impiedicata la ambele extrernitati.081 7 0.100 0.117 - 3 0.3)8 0.22) :1 I· I 4AIlet / 3 :.215 O.092 0.149 0.4 = Abrur.550 0. in cazul slabirilor nesirnetrice. etc.131 0.979 0.641 0.496 0.484 0.775 0.154 0.140 0.767 0.198 0.099 0.971 0.152 ! - 0.6 . diagonale ~i rnontanti de reazem .082 18 I - Valorile coeficientului (I) 'j'c de flarnbaj.784 0.662 0.078 1 2 3 4 I La grinzi eu zabrele ~i arce: ..450 0.(l91 0.160 0.292 0.351 0.226 O.597 0.383 0.91\2 0.I27 0.celelalte elemente Stalpi principali Stalpi secundari (la pereti.15.-129 0.523 0.950 0. pentru sectiuni in care slabirile depasesc 25~/o din sectiunea bruta ~i nu sunt pe fetele paralele cu directia de caJcul la flambaj.509 0.123 0.537 0.239 IJ.271 0.80 I pentru 'I-:.081 1 CPe 6 0.120 0.65 I - = 1.105 0. rotire impiedicata la extremitate 0 leI l~ Lungimi de flambaj If If= 0.343 0.374 0.

d).00 I Bare din lemn solicitate fa compresiune perpendicularii pe fibre Relatia de verificare a elementelor fibre este urmatoarea : perpendiculars (4.00.19c.I.20 I =. translatie libera ~i retire impiedicata la celalalta extremitate Translatie si rotire impiedicata la a extremitate.'cl. If =' 2. [N].1). care se determina cu relatia: Q r -- . translatie libera ~i rotire partiala la celalalta extremitate 5 6 Translatie impiedicata ~iretire libera la a extremitate.19b). coeficient ce tine cont de modul de rezemare.A . ill J.1ge) precum si la suprafetele de reazem ale constructiilor din lemn. capacitatea portanta a elementelor din lemn solicitate la compresiune perpendicular pe fibre. precum si la imbinari cu crestari laterale.50 I 1. If= 1. f) rezistenta de calcul la compresiune calculata conform relatiei (4. < Qr un de ' [N] N I Qr forta axiala maxima. la striviri sub saiba.m r [N] perpendiculara (4.. T Figura 4. = 1. translatie libera si rotire irnpiedicata la cealalta extremitate 7 Translatie si rotire impiedicata la 0 extremitate. ~Tc .1.Prevederi generale pentru calculul elementelor din lemn ___------------------------~------L----------------------------------111 - m. pentru elemente la care aria de contact (reazem) este egala cu aria elementului comprimat (Figura 4. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anumita cornbinatie de incarcari.19g) 2.19 Variante de rezemare a elementelor din"lemn .4 4 Translatie ~i rotire impiedicata la a extremitate. la piesele de rezem (Figura 4. (Figura 4.60. I. [N/mm2]. in imbinari cu pene perimetrice care au fibrele dispuse normal pe fibrele elementelor imbinate (Figura 4. = If= 1.110 Acoperisuri tip sarpante din lemn .e .24) pe d) e) N. m.00. translatie si rotire libera la cealalta extremitate If If LV Lr solicitate la compresiune 4.00 1 I' i! I a) Ir= 2. aria de contact dintre cele doua elemente. (Figura 4. cu valorile: m.25) pe fibre.19a). coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4. DC .10).6 .

aria de calcul fiind considerate aria de contact dintre elemente. b .112 Acoperisuri tip sarpante din lemn . solicitate la compresiune paralela cu fibre Ie.7 CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTELOR Astereala COMPONENTE ALE Astereala se considera simplu rezemate pe capriori.y g~. Ast" capacitatea portanta a elementelor dinlemn.Stabilirea schemei de calcul ~i a incarcarilor pentru astereala .sin a = gz .y = gp . cosa P. lncarcarile aferente unei scanduri (de latime b) din incarcarile permanente. ce-i revine elementului comprimat dintr-o anumita cornbinatie de incarcari ~i care face un unghi a cu directia fibrelor elementului respectiv. sunt date in tabelul 4. p~) pe cele doua directii. comprimate sub un anumit de calcul pentru determinarea componente componentelor ale ~arpantelor incarcarilor 113 de pe Bare din lemn solicitate Lastrivire oblicii Strivirea oblica apare la imbinarea elementelor unghi (figura 4. care se determina cu relatia: ( g. b. Tabelul418 sub un unghi a Incarcarea permanenta gp gz pv P Componenta incarcarii pe astereala pe directie : tangentiala (x-x) normals (v-y) g. vant si incarcarea utila se determina.x . zapada.27) eapacitatea portanta a elementelor din lemn eu sectiunea simpla.7 . sin a + Q. Ae . . cos a 0 I' (4. b . = Pv sin u Nr Nr = eu Cr 'Q. avand sectiunea simpla.26) din zapada din vant utila = Pv 'I Py = p.20).y g~.b = gp . [N].. Pentru distante intre axele scandurilor sub 15 em se considers ca forta concentrata (incarcarea utila) se distribuie la doua scanduri. II""" 11111lllllllill" t I g.x g~. Relatia de verificare a elementelor solicitate la compresiune fata de directia fibrelor materialului lemnos este urmatoarea: [N] un de incarcarea maxima. . respectiv unghiul sub care se imbina cele doua elemente. forta concentrata se repartizeaza unei singure scanduri. cu deschiderea de caIcul egala cu distanta dintre capriori.20 . capacitatea portanta a elementelor din lemn. . de ~i se calculeaza la incovoiere oblica. g! . considerand aria de cal cuI egala eu aria de strivire. b ' cos a = g. 2 7 C.a [N] (4. . gz liijjllllllllillillillilill · a I I I I 1I I I I I I I I I I I I II I I I I I I I I Pp Figura 4. cos. conform (figurii 4.18. unghiul pe care II face forta de compresiune cu directia fibre lor. sin a . cos" a p~. .4 4.19f). 4. solicitate la eompresiune sub un unghi a fata de directia fibrelor. solicitate la eompresiune perpendiculars pe fibre.Calculul elementelor Formulele astereala. iar pentru distante mai mari de 15 ern.

= gp . d. ca rezistente pe directiile x-x. cu sau lara consola. d. Se deterrnina incarcarile aferente unei sipci din incarcarile permanente. etapele ~i relatiile de calcul luandu-se din capitolul 4.19.y Componenta norrnala (v-v) rncarcarii pe sipca pe directie : tangentiala (x-x) g~. -sin c -cos c 0 p ". din vant si din incarcarea uti la.d s I II I III I I II I 11111 1 11111 11111111111111 111111111 III 1111 I p~ g~ g~ Se aleg sectionale Wx(y) dimensiunile asterealei (b x h). pe cele doua directii.x J 19 sipca caprior = gp' = gz' d.114 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . si se deterrnina caracteristicile [mrrr'] si Ix(y) [mm"] pe directiile principale de inertie.6.7 .. sunt date in tabelul 4. din zapada.6. se determina eu relatiile (4. g~. (4. Asemeni asterealei. Se calculeaza rezistenta de ca1cul la incovoiere R.16). respectiv se face cu relatia Capriorii luandu-se din tabelul Schema statica a capriorilor poate este 0 grinda simplu rezernata pe pane. schema de calcul va fi 0 grinda simplu rezemata. dupa care se proiecteaza pe directie normal a si determinarea componentelor incarcarilor de pe tangentiala (conform figurii 4.1) iar apoi se cu incarcarile de face verificarea de rezistenta cu relatia (4. sin a g'z. Momentele incovoietoare efective M:f si M~fsunt calculate calcul (in ipoteza I) iar fiind momentele f Figura 4. cosa d s ' cos2 a v gz pv = gz ·d. = P . Tabelu14 Incarcarea permanents din zapada din vant gp g~. de rigiditate Daca verificarile ealculat nu sunt satisfacute.p~). de verificare. se aleg dimensiuni noi pentru elementul si se reiau ealculele .17).4 asterealei (b x h).21 . etapele si relatiile de calcul in capitolul 4. Daca la creasta exists solutia de rigla prinsa Intre capriori si clesti. . cu deschiderea de caIcul egala eu cea mai mare distanta dintre axele paneior consecutive.. respeetiv y-y. asterealei se face la incovoiere oblica. atunci schema statica este 0 grinda simplu rezemata. . 4.14).15). Formulele de calcul pentru sipca (g~. cu deschiderea de calcul egala cu distanta dintre capriori. Daca exista pana de creasta care reazerna pe un pop. calculul sipcii se face la incovoiere oblica. si se determina caracteristicile 111111111111111111111111111 [mrrr'] si Ix(y) [mm"].12. cu relatia (4.y ' gz. ~i M.CaIculul elementelor eomponente ale ~arpantelor -------------~~====~==~~~-~~~~-~~~~ 115 Se aleg dimensiunile sectionale Wx(y) Calculul fiind cele prezentate $ipcile Schema statica pentru calculul sipcilor se considers 0 grinds simplu rezernata pe capriori. Verificarea 4.21). f adm (4. eu consola pe desehiderea dintre pana intermediara si rigla de creasta.Stabilirea sehemei de calcul si a incarcarilor pentru sipca M.

pe cele doua directii principale de inertie.12) ca fiind momentul capabiL adm Verificarea de rigiditate se face cu relatia (4. deschiderea de calcul fiind distanta dintre ferme.p) Formulele decaIcul pentru determinarea componentelor tuturor incarcarilor de pe pana. (g~. normala la axa panei. Incarcarile care actioneaza asupra panei sunt cele transmise de capriorii care reazema pe aceasta (permanente. Se calculeaza rezistenta de caIcul la incovoiere R. de deschidere 12 incarcate cu sarcini normale pe axa grinzii si uniform distribuite pe lungimea inclinata a acesteia. deschiderea de calcul.13). Ie. cu relatia (4.7 .12. f luandu-se din tabelul Panele Schema statica a panei se considera 0 grinda simplu rezemata pe popi.Stabilirea schemei de caIcul si a incarcarilor pentru capriori (solutia cu pana de creasta ) Formulele de caIcul pentru determinarea componentelor incarcarilor de pe caprior (g~.f 116 Acoperisuri tip sarpante din Iemn . cos" a p~e = Pv . dupa directia axei y-y. vant ~i utila) ~i in plus. p~ . Incarcarea Permanents din zapada din vant 4. Calculul capriorilor se face la incovoiere dreapta.23.CaIculul elementelor componente ale ~arpantelor 117 TabeluI420 Componenta incarcarii pe astereala oe directie : normala (y-y) gp gz Pv g~ = gp . sunt date in tabelul 4. de Utila P Py = Pvcosn Se aleg dimensiunile b X hale capriorilor ~I se deterrnina caracteristicile sectionale.23). tinindu-se cont de existenta contravantuirilor JongitudinaJe. zapada. calculandu-se Ia incovoiere oblica. incarcate cu sarcini verticale uniform distribuite sau ca grinzi inclinate. in ipotezele in care nu se ia in considerare vantul.6. Scheme Ie de calcul ~i incarcarile aferente panelor se iau conform figurii 4.4 Capriorii se pot calcula ca grinzi orizontale cu deschiderea de calcul d2 (distanta pe orizontala dintre axele pane!or). Figura 4.22 sunt prezentate schema de calcul si modul de aplicare al incarcarilor pe capriori pentru varianta a doua de calcul. Se aleg dimensiunile pentru pana (b x h) ~i se deterrnina caracteristicile . Momentul incovoietor efectiv r este calculat cu incarcarile de calcul (In M: ipoteza J) iar 4.11). p~) pe directie normal a axei lui. cos a g~ = gz . panele drepte se pot caIcula Ia incovoiere dreapta. de . sectionale Wx(y) si Jx(y) pe directiile axelor principale de inertie. etapele si relatiile de calcul luandu-se din capitolul 4. sunt date in tabelul 4. Se observa ca.21. Cand pana este prevazuta cu contrafise longitudinaIe. p). '1 ~ 'I .22 . Panele pot fi drepte sau inclinate (figura 4. M~ se determina cu relatiile (4. se ia in considerare greutatea proprie a panei (g pr. In figura 4. g~.1) iar apoi se face verificarea de rezistenta cu relatia (4. g~.20.21. se considera ca in figura 4. de .

in functie de tipullor.Stabilirea schemei de caJcul si a incarcarilor pentru pane .6. d2 P~. . lr.p)·cosa g~.p g~.x == Pv . sin a gi.preiau reactiunile aduse de pane. articulate la ambele capete. urmand etapele de calcul preeizate in paragraful anterior. pe directie : normala (y-y) tangentiala (x-x) 0 0 119 IIIII/lIlll gz Tipul panei Incarcare gp gz g~. (figura 4.23 . b)Popii inclinati: t IIIIIIIIIII~ IIIIIIIIIII~ IIIIIIIIIII~ t acesteia. . Calculul panei se face la incovoiere oblica (sau dreapta. lungimea lor de flambaj. I + gpr.y == g. .y == ts. cu incarc~rile determinate conform ipotezelor de incarcare de la etapele ~i relatiile de cal cuI fiind cele prezentate in capitolul 4.se considera elemente comprimate centric. . astfel: a)Popii verticali: .y == gz .se considera atat ei cat ~i coarda intinsa articulati Ia ambele capete.7 . Np.24b.se verifica la eompresiune cu flambaj. este egala eu inaltimea popului pana sub pana.I· sina 0 g~.lungimea de flambaja popului inclinat .6.y == gz . fiind egala cu inaltimea lor. .y == Pv ·1· cosa Py = P g~. considerata pana sub pana.p) . conform schemei din figura 4. If.118 Acoperi~uri tip ~arpante din Iemn . . sin a Popii Sunt elemente verticale sau inclinate solicitate la compresiune paralela cu fibrele si.4 p 4.Calculul elementelor componente ale sarpantelor Tahelul421 Componenta incarcarii pepana.y == gp -I + gpr. d 2 • sin a 0 Pana oblica Pv P P. cosa P~. d2 . H.y =(gp ·l+gpr. preiau in mod diferit reactiunile din pane Np. capitolul 4. conform observatiei de mal ~us). Se aleg dimensiunile sectiunii transversale a popului ~i se determina aria Calculul popului se face la compresiune in lungul fibre lor. Figura 4.24a) .y == Pv ·1 Py == P Pana dreapta Pv P gp gz P~. == P.

unde notatiile reprezinta : /. clasa a II-a de calitate. rezultate in urma calculelor. 4. h~.20) sau (4.25). figura 4. se cornpleteaza planul sarpanta cu pozitiile §i dimensiunilor reale ale elementelor.lungimea totala a cladirii.18).inaltimea sarpantei.21) ~i se lirniteaza la valorile din tabeluI4. .25) si la strivire sub un anum it unghi in cazul popilor inclinati (Detaliul C. conform paragrafului precedent.Stabilirea schemelor de calcul pentru popi Relatia de verificare este (4.25 . Tillpile Sunt elemente supuse la strivire dreapta (compresiune perpendiculars pe fibre) in cazul popilor verticali (figura 4. Sarpanta se executa din lemn de rasinoase. tratat pe suprafata. Verificarea talpilor de sub popii verticali se face conform precizarilor din paragraful anterior.desehiderea transversala a cladirii. avand datele generale precizate In continuare: Cladirea de loeuit este amplasata in Timisoara.7b).4 4. unde QJc se calculeaza cu (4.26) si (4.25) iar verificarea talpilor de sub popii inclinati. b .24 .talpa (figura 4. avand: clasa l-a de calitate. clasa 1 de exploatare din punct de vedere al conditiilor de umiditate. unde incarcarea N = N. Dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii de locuit sunt date in figura 4.inaltimea la streasina. cu relatiile (4. Se alege sectiunea transversals a acestora si se determina capacitatea portanta la compresiune in lungul fibrelor cu relatia (4. Structura de rezistenta este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida.27). eu panta invelitorii de 35°.Stabilirea suprafetelor de strivire ale talpilor sub popi .15. prezentata In capitolul 1.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 121 CO a rd a T ex = a = a) c b) Aria de strivire este diferita. . Date generale Sa se proiecteze sarpanta din lemn pentru cladirea de locuit P+ 1E. pentru elementele intinse.19).24) si (4. pentru elementele comprimate sau incovoiate. Invelitoarea este din tigle profilate. In functie de existenta sau inexistenta cepului la imbinarea pop . Figura 4.8 EXEMPLU DE CALCUL SI DE ALCATUlRE A UNEI SARPANTE DINLEMN Figura 4.26.120 Acoperi~uri tip §arpante din lemn . cu relatiile (4. Dupa verificarea dimensiunilor fiecarui element al sarpantei. h.8 .

coeficientul partial de siguranta. care se calculeaza astfel: YF .2 gpC[ daN/m"] 60.8 ..8 . CzI= 1. si se dispun la distanta de 80 em ' Evaluarea inciirciirilor ~ I i i '~ i I a).25 4.. avand schema de ealcul si dimensiunile din figura 4..1 1.27 Sectiune transversals prin sarpanta .Ya' -04~>03 c•.coeficient eu valoarea maxima in varianta II. 90 .5 9.85 m.Ya .00 Figura 4. b).4 4.45 1. = 0. Valoarea de calcul a incarcarii din zapada este: pzc= YF pzn unde: YF . P: . amplasati la distanta de T =4.45 1=8. eu popi verticali. Incardiri permanente (din greutatea proprie a acoperisului).1 1. Amplasarea fiind in Tirnisoara. Fermele sarpantei se pozitioneaza pe peretii transversali de rezistenta.0 n 1. I i I gp"[ daN/m2] 50. incarcarea din zapada.27.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn Capriorii se aleg eu sectiunea dreptunghiulara 123 ur Jr:J I I 22S 240 300 rr '" .8x3...25 .8 x 1. Rezulta valoarea normata a incarcarii din zapada: pz"= 90 x 0.35 4. Capriori lOx 15cm Vata minerala 6cm 2. constructia este incadrata in zona "A" din punct de vedere al zonarii teritoriului la actiunea zapezii.26) se alege 0 sarpanta pe seaune.113 on ec Invelitoare din tigla profilata Astereala 2x2.7 3.greutatea stratului de baza pentru zona climatica "A" c.4cm I -i 1.122 Aeoperi~uri tip ~arpante din lemn .26 Dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii TOTAL ~ 98 Alegerea sarpantei Pentru dimensiunile in plan si in elevatie ale cladirii proieetate (figura 4.0 31..8cm 1-8.85 10.2 I Sipes 3.0 6..25 = 90 daN/m2 3.schema de ealcul Invelitoarea din tigle profilate este asezata pe suport din sipci orizontale dispuse la 34cm.00 Figura 4.0 7.8 3.eoeficientul de expunere pentru conditii normale de expunere. Valorile normate si de calcul ale incarcarilor din greutatea proprie a acoperisului sunt date in tabelul urmator: Tabelul422 Denumire element ! I U:: II .t. 'I oc interax.0 28.00 _J I __. Valoarea normata a incarcarii din zapada se stabileste conform STAS 10101/21-92 lSI cu urmatoarea relatie de eaIcul: unde: gz = 90 daN/m2 . I 1.2 .

stabiliti in functie de durata de actiune a incarcarilor ~i de tipul solicitarilor. + gz in lungul fibrelor in lungul fibre lor pentru lemn de YF . eu: .4 98 0.= ~.04) = = mue mde Ren/ Yell.655 x 90 == 149 daN/m~ c). In functie acoperisului a. definiti pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate elementele de constructie .i Rezulta valoarea de ealcul a incarcarii PZC= 1.elasa I de exploatare mdi .valoarea normata pn= 100 daN.14.8 (pentru incarcari permanente) md2 = 1.75 daN/m . unde: mue= I. ~. v ' . Amplasarea constructiei fiind in Timisoara.0. Cnl si Cn2. sunt : mdl = 0.coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a pe cei doi versanti ai acoperisului. cu n = 1.0 (pentru incarcari din zapada) m. pn v Valorile 2 = 1' 6 x 065 x 30 x (. Rezistentele de calcul ale lemnului la diferite solicitiiri al.04 daN/m2.2 = 120 daN.45. c .coeficientii de lucru.: 0. g. Rezistenta caracteristica la eompresiune rasinoase de elasa a II-a de ealitate este: Ren=120daN/em2• Rezistenta de cal cul se determina eu relatia: intensitatilor de calcul sunt : p~ = 1.medie ponderata a coeficientilor mdi (In eazul combinatiei de incacari din ipoteza I de ealcul..medie ponderata a coeficientilor mde.118)=-0.8· 90 = 1. mdi R.55 (pentru incarcari permanente) md2 = 1.coeficientii de lucru. .656 daN/m2. celorlalte mde .4 4. .1 eoefieientul partial de siguranta pentru solieitarea de incovoiere. / y. = 0.P. unde: mui= I.37daN/m.45) = . rezulta cnl=-0.Exemplu de calcul ~i alcatuire a unei sarpante din lernn 125 YF = 2.5· ch (hm. Valorile intensitatilor normate sunt: = -----'----- mdl • gp + md2 • gz s.' constructiei are valon diferite de raportul h/! si de unghiul p~ =YF unde . .4 pentru Ric=l. c ni . Rezistenta la compresiune 2 Pn I =16x065x30x(-0.4 x (. relatiile de calcul fiind: p~ de calitate este: = p. = 168daN/cm2 Rezistenta de calcul se determina eu relatia: Ric = m.19.6). coeficientul conditiilor de lueru. Valorile incarcarilor din vant sunt nesemnifieative fata de valorile incarcari.14. Inearearea din vant se ia in eaIcule eu intensitatea normata p: si cu eea de Incarearea utila consta intr-o forta concentrata.0.. == 30 daN/m2 (pentru zona climatica "A"). Valorile presiunii interioare sunt ± 0. g. sunt : mdl = 0.98 daN/m2. eh(z). .8 .0 (pentru incarcari din zapada) Yi=I.2 - 0.37) = .valoarea de ca1cul p = 100 x 1. 77 si a =35°.coeficient • vantului (YF = 1.cni ·ch(z)·gv R.655 din zapada: d).O x 0.J· gv = ± 9.0. Pentru hi/! == 0.124 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn . stabiliti in functie de durata de actiune a incarcarilor si de tipul solicitarilor.coefieient de variatie a presiunii dinamiee de baza In raport eu inaltimea z deasupra terenului liber si eu tipul de amplasament (egal eu 0. . Indircarea din vant.Rezistenta la incovoiere Rezistenta caracteristica fa Incovoiere pentru lemn de rasinoase de clasa a II-a calcul p~.2.65 pentru amplasament intravilan). partial de siguranta pentru actiunea zona clirnatica "A" si cladiri din cJasa II de importanta). md.8 .coeficientul de rafala. ch (z)· gv [daN/m2] [daN/m2] de sensibilitate a constructiei construct~i ~urente. I RelIC 2 p~ = 2 lA x (. Cni. conform STAS 10101120.118 Cn2= .80 x 16811. . Inciircarea utili.1=122daN/cm2 b).80 .presiunea dinamica de baza. este incadrata in zona "A" privind zonarea teritoriului din punet de vedere al actiunii vantului. In functie de eategoria la actiunea vantului (pentru constructii din categoria C 1.permanente + zapada) md ~ .0.

" X ds = 83 x 0. din care s-a scazut greutatea capriorilor ~i a termoizolatiei) ~i cele din zapada.25 = 21.7daN/m .573 ~ 16.permanente gpC. = 32.802/8 = 3. pe directie vertical a sunt : . de unde se determina schemele statice.573 ~ 18. deschiderile de cal cuI si suprafetele aferente pentru evaluarea incarcarilor ce Ie revin elementelor componente ale sarpantei.Y C.din zapada gz. Pentru stabilirea schemei de calcul ~i a incarcarilor.91/1.s = gz c.819 ~ 41.5 x 0.8cm. Dimensionarea sipcilor.permanente gpn. x coso.7daN/m x gp.s X sino. uniform distribuite pe sipca. gz. RCcJ.din zapada gz e.6 x 0.S= gpcx d. c). = 28. m.80 .14cm3.573. vezi figura 4. se descompun apoi dupa directiile axel or principale de inertie x-x ~i y-y ~i se calculeaza momentele incovoietoare efective aferente./'s = gpC.34 ~ 32.xc.1 M X r MYr unde.s X coso.7 + 24) x 0.s= g./ 'YcJ. 30 x 0. descompuse dupd cele dOUGdirectii principale de inertie x-x si y-y.4.8x3.802/8 = 4. = 41.x c.Sx coso. Incarcarile normate.819 ~ 34daN/m. sunt : .S= gpn. Incarcarile ce-i rev in unei sipci se considera de pe suprafata aferenta ~i sunt uniform distribuite pe lungimea sipcii.34 x 0. tg a= 0.s = gz c.s = pzc X d. = 0.573 ~ 24daN/m. M/ . cu Wx = Wy = 9.Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 127 Rezistenta caracteristica la compresiune perpendiculara pe fibre. pentru lemn de rasinoase de clasa a II-a de calitate.y c.6daN/m . sipcile se verifica la incovoiere oblica. sunt : .25.z.2 x 0.34 x 0. Ix = I.2daN/m gp. = 25 x 0.S sine = 32.34 ~ 28.819.2 x 0.573 ~ 14. = 17. deschiderea de calcul a sipcilor este chiar distanta dintre capriori.2daN/m .8 .x c.25.s = gzn.s X cosc = 28.. gz.819:::: 25daN/m Incarcarile normate. Rezistenta la compresiune perpendiculara pe fibre 4.6 x 0.5daN/m.s = gzn.21.s + gz.819 ~ 26.91/1.42 daNm = 342 daNcm My = (26.medie ponderata a coeficientilor mdc. x cosc = 90 x 0.9 daNm = 490 daNcm Verificarea de rezistenta se face cu relatia (4.126 Acoperi~uri tip ~arpante din lemn .s + g. S= (18.4 dabl/crrr'.8 x 0. uniform distribuite pe sipca.38 este dat planul sarpantei ~i sectiunile caracteristice prin sarpanta.s = pzn X d. = 41. M/ .14): S I' .34 m. Cu valorile de calcul ale componentelor incarcarilor dupa directiile principale de inertie se determina momentele incovoietoare in ipoteza I de incarcare (permanente + zapada).=30daN/cm2• Rezistenta de caJcul se deterrnina cu relatia: RcJ.8 daN/cm2• = Dimensionarea elementelor componente ale sarpantei In fig. a).xe. unghiul invelitoarei este a=35°( coso.y n.5daN/m.capacitatile portante la incovoiere statics pe directia x-x. [' 'i' I' I m. uniform distribuite pe sipca.s X coso.y c.S= gpC. Rcrt=120 x 0. 'YcJ.S) d c2 I 8 x rezultand M. pe directie verticala sunt : ± M:f ± M~f ::.xn. mdc RcJ. 1.8 I 9 ~ 20. Incarcarile de calcul.91 .5daN/m. since = 0.sX sine = 25 x 0.4 'Yell=I.700). = 95. uniform distribuite pe sipca. = 149 x 0. astfel: M x s = (g p./'s = gpn.5 x 0.37cm4• Incarcarile care se iau in considerare la calculul sipcilor sunt cele permanente (luate din tabelul 4.22. unde: .permanente gp. In care: distanta dintre sipci este d= 0.xn.s ) x d c2 I 8 M y s = (gp. de = 0. se aleg sipci cu sectiunea dreptunghiulara de 3.din zapada gz.permanente gp. coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de = compresiune. mue= 1.din zapada gzn.8 I9:::: 23daN/m . descompuse dupd cele doud directii principale de inertie x-x si y-y.C = m.sX sino.25 = 87.7 + 34) x 0. este: RcJ. coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele. Incarcarile de caIcul. respectiv pe directia y-y . Se determina incarcarile normate si cele de caIcul pe directie verticala. = 0.

cu : .14 ern.7 daNm = 870 daNcm .80 x 0. Dimensionarea capriorilor Stabilirea care: • • • • Verificarea de rigiditate (deformatie) se face cu relatia relatia: schemei de caIcul si a incarcarilor se face conform figurii 4.37) = 0.inst"1 +Kdef) = 0. calcul mTi r i Ric=l.25 (incarcari din zapada).gp n. respectiv y-y.modulul de elasticitate in lungul fibrelor q- • deschiderea maxima de calcul a capriorilor pe directie orizontala.finala)2 + (f~ax. unde (1 ~ef .145 x 804/ (113000 x 17. x coso = 120 x 0. ~ .ins?= (5/384) x 0.04 em fp.pun = 1200N.37) = 0. inalii se stabilesc cu relatia (12). unde L este lungimea de calcul a sipcii.ins?= (5/384) x 0. = 80 ern .5) = 0.5 ern.inst"'Y +Kdef). desehiderea maxima pe directie inclinata /2= 3. din incarcarea din zapada. d2 = 3. b). = 113 x 0. = ~O. pe cele doua directii. unde f" max. acel punct se considers capat liber). Inciircare utila se considera 0 forta concentrata pe directie vertical a. Capriorul se calculeaza la incovoiere dreapta.sageata instantanee data de 0 incarcare uniform distribuita.14 em' = M/ = M/ = 122 x 9.04 em fz.50 (Incarcari permanente) si 0.80 x 0. +f/ = 0. S deci.gpc= gp x d.Puc = P.819 == 98.1 daNm = 610 daNcm Me? = My = 8. determinindu-se momentele incovoietoare si sagetile din componentele incarcarilor de pe directia normals la axa capriorului gp e .sagetile care se calculeaza din componetele incarcarilor si f normate (permanente si zapada) de pe directiile x-x.valoarea norrnata pun = 1000N . E = 113000daN/cm2 .8192 == 80daN/m.inst"= (5/384) x 0.06 +0. x coso. f fpx.09 +0.O x 0. se alege pentru capriori sectiunea dreptunghiulara de 10x12cm avand W = 240cm3.14 xl.gzc= pz x de X cos'« = 149 x 0.deschiderea ft InS de ealcul a sipcii.5 em.06 (1+0. sageata finala.142 = 0.permanente ." X de X cos a = 98 x 0. Sagetile finale. L = de = 80cm deci fadm= 0.finalii f" max.valoarea de calcul Puc = n.din zapada .instx= (5/384) x 0.25) = 0.coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor.80 x 168/1. = fpx +fz" si finala r max.04 (1 +0.8 .inala f r max= f/ f" max= fp" +fz" = 0. cu valorile 0..permanente .inala . q EI Sagetile instantanee. iar f"max. Inciircarile normate. n = 1. aplicata in pozitia cea mai defavorabila. gz e ~ip u .09 em f/ = fz. cu consola (deoarece pana de creasta nu reazema pe popi.in'?(1 +Kdef) = 0.04 ern.5) = 0.l 02 + 0. capriorul se calculeaza la incovoiere dreapta. din incarcarea permanenta ~i din zapada sunt: fp. distanta dintre capriori de = 80cm. Incarcarile permanente si din zapada ce-i revin unui capri or se iau de pe suprafata aferenta a invelitorii si se considers uniform distribuite pe lungimea capriorului. f max. din incarcarea permanenta f/'Y = fz.205 x 8041 (113000 x 17.04 (l +0. 0 = 1115 daN em Met = M. in fmax. respectiv y-y.05 em lar = _5_ 384 Schema de calcul acapriorului este schema de calcul este 0 grinds simplu rezemata.ios/(1 +Kdef) = 0.22. pe directia normald la axa capriorului sunt : .3daNhQ.inala = f/ +f/ .05 em ( fpY= fp.06 em fz.utila . 1= 1440cm4 incarcarea normata 1.10 cm. sageata finala. din componetele incarcarilor ~i fde pe directiile x-x.00m. din incarcarea permanents si din zapada sunt: fpX= fp.c= g.162 X 8041 (113000 x 17.inst'y(I +Kder).80 x 0.819 == 74daN/m .1=122 daN/cm2 W\aleul = WYcalcul 9.05 = 0.finala)2 unde fXmax. rezulta ± (342 1 1115) ± (4901 1115) s 1. Incarcarile de calcul pe directia normala la axa capriorului sunt : .230 x 804/ (113000 x 17.2 coeficientul supraincarcarilor.06 em ( f/ = fz.04 (1+0.37) = 0. I = l. . pe eele doua directii.37) = 0.finala=)(f~ax.05 = 0.fadm= 0.4 4.128 Acoperisuri tip ~arpante din lernn .25) = 0.finala f"max.17cm :::.819 == 64daN/m . 5 = 6.Exemplu de caleul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 129 MY=RC·WY.66m.inst" l +Kdef) = 0. fadm= Ll150.y = fp.

T=4.50 si k.din zapada .8192 == 48.83em." = 122 x 240 x 1.4 = 349 daN/m &p = 149 x 2.30m (figura 4. unde L = 3.y '" Pv ·1· cos ex Py = P un de incarcarile de calcul sunt unde fJ .1=122daN/cm2 3 W\alcul = 240 cm M.0 = 29280 daNcm = 298.819 == 81. I=24739cm4 se determina conform tabelului 4. S-au determinat momentele incovoietoare In cele doua ipoteze de incarcare.z 0.2 daNm Relatia de verificare este satisfacuta 240::. Dimensionarea capriorului facandu-se la mornentul maxim rezultant. pe caprior) .42cm f.z 0.O x 0. se aJege pentru pana seetiunea dreptunghiulara 3 de 19x25em avand Incarcarile W=1979cm .gz n.y = gp ·1 + gpr.25) = 0.25 (tabelul 4.60 + 0.25) = 0. x cos'« = 90 x 0. M]= 240 daNm Mil = 195.30(1 +0.p 0.c = 48.Jef.66 m = 366 ern fadm= 366/200 = 1.25 x 0. ipoteza I (permanente + zapada) si ipoteza II (permanente + utila). Verificarea de rezistenta se face cu relatia: X 4.4 daNm. Verificarea f max de rigiditate (deformatie )se face cu relatia: ::. = 349 x 4. rezultand ~nst.31 em> fadln= 1.94 em (permanente) = f]=0.852/8 = 1026daNm Mpz= 343 x 4. 1= 3375em4) ~i se M.capacitatea portanta la incovoiere statica dreapta e).modulul de elasticitate q .gz n.8gem iar fmax= 1.z).4 .94(1 +0.z (1+kdef.38em fmax= 0. ~ Mm ax .p).3daN/m.gp n.9daN/m Pentru calculul eforturilor in caprior s-a utilizat programul de calcul static al grinzilor continue ("GRIC").5 + 31. refae calculele.50) = 0.3 = 343daN/m pc =120daN.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 131 0..83 em P~.unde k.Pu = pun X coso. f2=~nst.3daN/m (incarcarea normata din zapada.nst.utila .incarcarea normata eforturilor in pana: M.p (1 +k.1 x 0.dm unde = gz ·d2 fadm=Ll200. pentru pana dreapta avand relatiile: g~. ~] = R~. f mst 5 q/4 -_.71(1+0._ 384 CaIculul unde u' £=113000 daN/cm2 .8 .4daN/m . unde M.85/4 = 145.sageata datorata incarcarilor din zapada f1=~nst.nst.89 = 2. 298.21.80 x 1681 1.50) = 1. R.p gi.sageata datorata incarcarilor permanente f2 .38 = 0.c= 64 daN/m (incarcarea permanenta normata .5daNm Ms= 120 x 4.40(1 +0.80 . M. = 100 x 0.60cm finst. deci trebuie sa marim dimensiunile capriorului. .85m distanta echivalenta de pe care sunt preluate incarcarile pe orizontala este d=d2/2+d]=2. m-.greutatea proprie a panei gpP= 113 x 2.2.19 x 600 = 31 . rezulta urmatoarele valori pentru sagetile instantanee: f.13) = = g pr.42 + 0.Jef.y f.27). .5 daNm .p 0.p= 1. Dimensionarea panei deschiderea maxima pe direetie orizontala este distanta dintre ferme.p = 317.c = pzn X d. Wc:lcul . In domeniul elastic.p 0.z 0.40 em = f]= 0.98em < fadm= 1.30em = f2 = 0. Se alege sectiunea de 12x15 em (W = 450cm3.3/cos35° + gpr.83em.852/8 = 1008.Jef.71 ern (zapada) = f2= 0. pe caprior).130 Acoperisuri tip ~arpante din lemn .c=I. In ipoteza I (gp+gz) Mmax= 240 daNm.

5daN/m . = Rerr x 1= .coeficientul 11.coeficient ce tine cont de modul de rezemare: m.3 =.coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor A = ~833.20 em < fadm=2. capacitatea portanta a talpii solicitate la compresiune pe fibre. rrI 't' = lei I = 185/2.29 (1 +0. = 0.4 Dimensionarea se face la momentul incovoietor maxim.37 = 1. deci avem Qr= 21.52cm . un de L este deschiderea de calcul fadm= 485/200 = 2.42cm fmax= f. cu Ac= 1OOcm2 iar lungimea considerata pana sub pana.15 +31.83cm .inst(1+k. .15/cos35°+ 149x 11.85 = 3352daN M.10).25) = 0.Qr ' N = 3352 Qr daN (forta axiala maxima din pop). unde Rt= 122daN/cm2 W=1979cm3 mTi= 1.sageata datorata incarcarilor permanente f2 .8 x 100 x 1. I = 185cm • suprafata de pe care preia popul curent incarcarea este 2.29cm si f2 = 0. unde: f.> 122x 1979x 1.0 = 5838daN <Pc "i" f mst =-. relatia 4.5) = 0.5 = 208 daN/m g} = 48.p = 180 + 28. Sageata finala in ipoteza I de incarcare este Cnax= 0.30 x 4.p N.raza -100 de giratie.6 x 1." = 64 x 2.4 x4. conform ipotezei 4.55cm si f.4 daN/cm2 Cr= 87. 15m2 pe proiectie orizontala. If= I = 185cm -Iungimea de flambaj C.4 x 100 x 0.668 x1. = Itli . Se aleg talpi de dimensiuni q .83 + 0.6. Ae = 100 crrr'.85 = 11.d).55 (l +0. = 1. Rezulta valorile sagetilor instantanee si finale.L = R~l. Verificarea pe directie paralela cu talpilor sunt solicitati la compresiune perpendiculara pe E=11300N/mm fibrele modulul de elasticitate Talpile de sub popii verticali directia fibre lor.19c. m.Jemn tratat pe suprafata > Mmax= 2035daNm portanta a popului rezulta din relatia: Ac x <Pc x mTe.Jef).incarcarea norrnata unde incarcarile norm ate sunt = 0 "25 x 0 19 x 600 = 28 .132 Acoperi~uri tip sarpante din lemn .3 x 2. . = 3352 daN.8 .If - Sageata admisibila pentru pane este fadm=Ll200.+f2. = 1 coeficientul de tratare a 1emnului (tabelul 4. . (aria de contact dintre cele doua elemente) m-.3/cos35° pr.28) si in sectiunea transversals calculelor . (_!:__)2 100 4. Dimensionarea popilor lui este Se aJege 0 sectiune a popului de lOxlOcm.37cm. respectiv se verifica relatia 4.288 . unde ::S.24: g.88 = 64. g 15x15x50cm. se face urmand precizarile din subcapitolul Calculul de verificare a acestora 4.08. Toate elementele componente ale sarpantei. cu dimensiunile stabilite in unna sunt trecute in planul sarpanta (figura 4.3 = 111daN/m P =IOOdaN. unde: <Pc .greutatea proprie a panei + gpr.din incarcarile permanente flins!= 0.668 (limitat la valorile din tabelul Rell = 87.8 daN/cm2 d). unde kdef.60 pentru piesele de reazem (figura 4.0 .24: perpendiculara Qr R" c.15) > Npop= 3352daN._ q/4 unde 384 £1' 2 - 5 e).0 = 3488 daN> N.din incarcarile din zapada f2ins!= 0.·A c ·mTe ·mr ell = 21. . = 1. = 0.0/100 = 2414daNm de tratare .zveltetea.coeficient de flambaj .. e zi deci relatia de calcul este Ix.Exemplu de calcul si alcatuire a unei ~arpante din lemn 133 I • incarcarea totala aferenta popului este: Npop= 113 x Capacitatea Mmax= 1026+1009 = 2035daNm Momentul incovoietor capabil este dat de relatia: Mr=Ricx W x rn-. functie de Ix.sageata datorata incarcarilor temporare fj=fj.2 < 75.

120 0.I ~ I- -\---W \\ :1 II .108 0. In vederea calculului volumului de material lemnos necesar executarii sarpantei.00 2.00 3.50 1.' " Tabelul422 EXTRAS DE MATERIAL LEMNOS Sectiune Lungime transversal a efectiva Bucati m bxh emxem 5.50 5.:. cu pozitia specifica a putea fi identificate In extrasul de material lemnos. ~.134 Acoperisuri tip sarpante din lemn .40 4 12 x IS 12 x 12 5.00 1.00 4.50 4.024 0.90 12 x IS 2 10 x 10 1.. 12. cu dimensiunile sectiunii transversale.00 0..22) este un tabel In care se tree toate elementele sarpantei.00 2.00 5. Lungimile de livrare ale sortimentelor folosite la confectionarea sarpantei se iau din tabeluI4.068 O.05 -1 55 J+-.980 0.100 1.50 28 x IS 6 0. 2.90 8 <1>8 5. Extrasul de materiallemnos Extrasul de material lemnos (tabelul 4.12/ :.046 4.00 VoIum neeesar me 0.85 6 0.~ ~ U: cO'DrD.40 4 12 x IS 5.30) si In cea longitudinala (figura 4.25 d ~3.oz5 0. ~ 8.045 0. Pn).162 0.8 .Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 135 (figura 4.50 3.50 1.28 .002 0.440 Pozitie Element Jb "~' JJ9~11~ lvr 12 xI5 P7 Ilcaorior -=or 1 .40 38 X 38 30 3.50 4.80 2 0..1 .15 2 2..50 5. pentru 4.29).55 38 x 38 8 TOTAL (me) Lungime de livrare m 5.15 30 3. PI P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 PIO PI] PI2 PI3 PI4 PIS Pl6 rigla pana cosoroaba caprior rigla caprior caprior I caprior caprior pop talpa clesti clesti contrafisa sipca sipca n---'" '.040 0.55 9" x 96 I 12 x IS 4.317 1.50 5.00 1 I. 4.238 0.00 28 x IS 6 3.50 IS x IS 6 1.00 2.40 I.Plan sarpanta . 8~' 3.4 (Pl .- 1-- II II ~ -++-. ~ -t---it--+- .072 0.I -=t Fig.40 96 X 96 2 5.3.70 12 xiS 2 12 xIS 1. cu lungimile efective si cu cele de livrare a sortimentelor din care se confectioneaza fiecare element si numarul de bucati din fiecare sortiment.088 0.

.~-fl-Rili ~ ~:! I f..:! .Do.: sc. <l) e '" C <l) ... 0 .. " -... N ~ -... 0 " u . 0 0 § <..) ..t< . c: "0 a ..... 0 <C <C I a:l a::l I C ..~ .... ..... '" - '" " " :... /I "0 ... .i: on C ~ __'I...__ 0- O-v> " ~ -~ "c....4 4.. ~ " ~ "'''' . ::l ..8 . 'en c '" ::=: "": ...> C u I V) ---' 0 00 I 0\ "7 oci I:- 0 c._ '" <l) «:J ~ c: K~~ K: 00 -"" . '" l~~ c:::: . ".o.Exemplu de calcul si alcatuire a unei sarpante din lemn 137 c:::: e ~l=f...- .-' -'I. S! ~o . u'" t-.... Ie- -"F§] ~ u " - ~ C <.. -§ e0 c: "! ..ft..t< st ~ 0.~ ~ " ::=:0." 0..Q C '" J::! ~"C 0 u N '" 00 ...... V) <l) U _r a 0 ::l oz. V> ~ ..- c: c V ::=: so... C"'l ~ ~ Q S. II '" .CIS C __...!'l"-c a-v> 1~ _.. c:: r ffffft H" I ~i:1m I II h '" ~~ .a 0 (!) 00 ~ . _gc... '" '" u.136 Acoperisuri tip ~arpante din lemn . ~"'c '"o- '<i C"') '" N 00 N I<- """ i.J m- " ::! ~ ~ _. a C '" C ee go. N No..... 0 -----><.

din beton armat.1 b). . vant.rezemate pe tot conturul (figura S. Placile armate pe doua directii au raportul intre laturi cuprins intre valorile 0. . Planseele pot fi alcatuite si numai din placi rezemate pe pereti din beton annat sau zidarie.S PLAN~EE CURENTE DIN PLACI ~I GRINZI DIN BETON ARMAT a) 5.Prevederi generale 139 5. In acest ultim caz grinzile de pe 0 directie rezemand pe celelalte (grinzile secundare reazema pe grinzile principale). Prin plansee curente din placi ~i grinzi se inteleg acele plansee alcatuite din: . .incastrate pe una dintre laturile lungi.lg). rezemate pe una dintre laturile scurte ~i libere pe celelalte doua laturi (figura S.2 PREVEDERI GENERALE Calculul planseelor se face luand in considerare componentele normale pe planul acestora ale incarcarilor verticale si tinand seama de actiunea incarcarilor din planullor (seism.le). ele raspu. Placile planseelor curente au forma dreptunghiulara sau asimilabila acesteia si pot fi annate In camp pe una sau doua directii. temperatura)..l:zan~ ~el mai bine conditiilor tehnice si economice impuse planseelor In constructiile civile modeme [43].doua laturi adiacente (eel putin una incastrata) ~i libere pe celelalte laturi (figura S.J I 1l77l77Ill/lll1l7l777711ll/?/7??77l7Inm»h i) 77l?777l17l11ll7J1»)7I/lII1ll/17/7J7/711I7h 777////77//. la starea limita de rezistenta.CAP.pe una sau doua directii 5.lf).5 sau mai mare decat 2. zidarie.1 .2 . la starile limita ale exploatarii normale. . realizate monolit sau prefabricat.latura rezernata h) c) d) e) 5. • directia de armare In camp Figura 5.. c) placi cu raportul intre Iaturi este mai mic decat 0.5 (inciusiv) si 2 (inciusiv) ~i sunt rezernate pe: . Ia care armatura de rezistenta este dispusa perpendicular pe latura incastrata (placi in consola -figura 5.1 a). f) I) I!I CD CL. .Tipuri de placi armate .grinzi pe 0 directie sau grinzi pe doua directii. Eforturile sectionale produse de incarcari se determina printr-un calcul: _ in domeniul elastic sau in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului lirnita. . Dintre acestea cele mai intalnite sunt planseele curente din placi si grinzi.incastrate pe una dintre laturile lungi.latura incastrata .ld). la care armatura este dispusa perpendicular pe laturile lungi. -libere pe una dintre laturile scurte si rezemate pe celelalte laturi (figura S.placi cu deschideri mai mari decat 70 ern si cu reazeme liniare (grinzi. diafragme de beton). 1i). avand centurile de grosimea placii. Ele pot fi: .trei laturi ~i libere pe a patra latura (figura S. b) placi rezemate pe doua laturi paralele ~i libere pe celelalte doua Iaturi. .in domeniul elastic.lh) .latura libera . libere pe cealalta latura lunga si rezemate pe cele doua laturi scurte (figura S.1 INTRODUCERE Planseele din beton annat sunt cele mai utilizate in prezent la cladirile civile.lc).. . la care armatura de rezistenta este dispusa perpendicular pe laturile rezemate (figura b) LLI ) g) + + + .tot conturul (figura S. Placile armate pe 0 directie sunt: a) placi incastrate pe 0 latura si libere pe celelalte laturi.

Daca grosimea necesara a stratului de acoperire cu beton a armaturii.la placi armate pe doua directii." medii obisnuite sunt date in STAS 10107/0-90 [49].2. 30 . . pentru placile planseelor intermediare ale cladirilor civile.60 mm.la grinzi si placi arm ate pe 0 directie. in care constructiile pot fi expuse la 'intemperii si la umiditati ridicate.1e~Osl~llor de acoperire cu beton a armaturilor pentru constructiile sltu~~e. Con~tructll~e sunt compuse din elemente structurale care pot fi expuse in mod diferit I.~re. cat $1 pnn gradul de protectie. relativa >75% cu umiditatea In aer liber Spatii inchise. in functie de categoriiJe de expunere din tabelul 5. in functie de tipul de planseu din care fac parte. dar nu mai mult de 50 mm (5. . stalpi. in functie de agresivitatea mediului.acoperisul reeipientelor de lichide .Na2S04. conditiile de control din timpul executiei. In eontinu.).5 Calculul 'in domeniul elastic al eforturilor sectionale produse de incarcari se face: .2 Prevederi generale 141 Predimensionarea pliicilor Grosimea placilor.medii cu agresivitate chimica: .2d. CaCI2. acid elorhidric. CaS04 etc. iar pentru aite tipuri de medii.140 . castele de apa . pe baza teoriei placilor plane. Grosimea necesara a stratului de acoperire eu beton depinde de conditiile de mediu. -- 35 i. neagresive chimic In contact cu pamantul si In contact cu parnantul eventual cu apa subterana wa agresivitate chimica alte cu condens interiorul cladirilor civile (incJusiv bucatarii si grupuri sanitare) . se trateaza eazul constructiilor situate in medii obisnuite. tehnologic in aer liber III In contact cu apa sau iichide. nereti . bazine. canale deschise. 40 1min 45 Se recornanda: .elementele monolite tumate in cofraje sau pe beton de egalizare: grinzi.70 mm.placi armate pe doua directii: • simplu rezemate • incastrate elastic i. amoniac etc.1 ) .mediul salin. pozitia elementului structural intro constructie etc. pe langa aeeste valori. · • Valo~1. NaCI.exteriorul cladirilor neprotejate.30 mm. acoperirea eu beton se mascara de la marginea elementului din beton.1. in spatiile de utilizare publica . · .reglementari specifice . grosimea placilor trebuie sa fie multiplu de 10 mm. pe baza regulilor statieii constructiilor... ab trebuie sa respecte si prevederea: ab ~ 1.placi arm ate pe 0 directie: • simplu rezemate hpmin . diferenta se adauga si la grosimea minima admisa a placii. c1asa betonului.subsolurile neincalzite . IV constructiile expuse la inghet -dezghet in stare umezita: cheiuri. pentru placile prefabricate. relativa $ 75% In aer liber cu umiditatea Exemple I - I i. conform tabelului 5.elementele prefabricate . . asigurat de finisaje. 5. de dimensiunile elementelor. • incastrate elastic . . umed.80 mm. Se disting patru categorii de expunere.medii continand gaze eu actiune agresiva asupra betonului (bioxid de sulf hidrogen sulfurat. din zona litoralului Marii Negre.peretii ~i fundul recipientelor de lichide: rezervoare. ziduri de sprijin in tabelul 5. pentru placile planseelor intermediare ale cladirilor industriale.~ a~tl~ne~ internperiilor si a umiditatii. . pan a la cea mai apropiata armature considerata.2 si de tipul de elemente. TabeluI5 1 Tipul planseului Plansee eu grinzi si: .) sau pulberi agresive (saruri pulverulente s~lubile ~~h~groscopiee .elementele monolite tumate direct in sapatura: fundatii. este mai mare de 10 mm. se alege cel putin cea prevazuta in tabelul 5. pentru planseele earosabile II Spatii inchise.exteriorul cladirilor protejate prin tencuire sau aite finisaie grupurile sanitare ~i bucatariile. stalpi pentru estacade.3 se dau grosimile minime necesare de acoperire cu beton ab a armaturilor longitudinale de rezistenta.Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat . atat prin pozitia lor in ansamblul structuni. ·. diguri .haIe1e industriale cu umiditate ridicata . De regula.hale Ie industriale eu degajari de aburi - Grosimea stratului de acoperire cu beton a armiiturilor Stratul de acoperire eu beton trebuie sa asigure aderenta corespunzatoare a armaturilor si protectia acestora impotriva agentilor fizici si ehimici din mediul in care functioneaza elementul. se considera: _ medii obisnuite.100 mrn. jara agresivitate chimica. Tab eu 152 I Categoria Conditiile de mediu Spatii inchise.hale Ie industriale cu umiditate redusa . neexpuse Ia inghetdezghet in stare urnezita . III . pentru placile monolite.

3 CALCULUL STATIC . se iau valorile pentru elementele de categoria n (in caz contrar. eforturile sectionale si deformatiile se stabilesc In baza acestor modele. ~. Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor transversale este data in tabelul 5. 10 unele Determinarea valorilor solicitarilor se face cu ajutoruI calculului static. care au partea supraterana incadrata in categoriile I ~iII.3 si a relatiei (5. pentru ab se adopta alte valori minime fata de cele date in tabelul 5. se realizeaza prin teneuire cu mortar de ciment de marca z MI00. I. la panourile mari prefabricate de fatada se aplica reglernentarile specifice acestor structuri. pentru elemente din beton de clasa > C16/20. [mm] 25 Evaluarea incarcarilor Evaluarea incarcarilor de calcul pe m2 de suprafata se face pe baza incarcarilor normate si a coeficientilor incarcarilor stabilite conform precizarilor din capitolul 3.3 . doar daca este determinanta conditia (5. sub actiunea incarcarilor de calcul. Observatii: .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat .. etc. _ in cazul partilor subterane ale cladirilor.. Calculul static in domeniul elastic ne furnizeaza solicitarile de tip momente incovoietoare si forte taietoare in sectiunile caracteristice ale placilor.3 si anume: in cazul elementelor realizate din betoane obisnuite de clasa C8!l 0 si C 12/15 din catezoriile II. respectiv al elementelor realizate din betoane eu agregate usoare din categoria II. dar care au fata de contact protejata prin tencuire sau placare cu faianta.2 IV III II I indiferent de monolit. pereti despartitori. fundul 45 35 recipientelor de apa . Calculul static in domeniul postelastic ne permite sa cunoastem modul de cedare al placilor si valoarea lncarcarii de rupere (ultime).1). 2. 5. Grosimea stratu!ui de aeoperire eu beton a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5 mm ~i se obtine prin rotunjirea in plus (sau eu eel mult 2 mm in minus) a valorilor determinate pe baza tabelului 5. _ in cazul elementelor aflate in contact direct cu lichide. 3. se refera la armaturile de pe primul rand. necesara in partea subterana.1).4. d . In acest caz. ca1culul capacitatii portante a planseelor in ansamblu si a elementelor componente ale acestora se efectueaza in ipoteza cedarii lor.Calculul static Tabelul54 Grosimea minima de acoperire cu beton a armaturilor transversale [mm] Catezoria elementului conform tabelului 5. se pot adopta aceleasi valori ca pentru partea supraterana (in loc de valorile pentru categoria III). Tipul de monolit. valorile din paranteze se refera la armaturile de rezistenta ale peretilor turnati in cofraj glisant. conform tabelului 13.2 II III I Tipul de monolit sau arrnatura prefabricat pretu mat pe uzinat santier etrierii si barele 20 15 10 15 transversale ale carcaselor sudate IV 143 Tabelul53 Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a arrnaturilor longitudinale.reprezinta acoperirea cu beton a armaturii. . 20 15 15 10 10 nervuri dese cu b< 150 mm 45 30 15 20(30) 10 15(30) Pereti structurali Grinzi. - - - - 5. In medii tara agresivitate Categoria elemcntului. cu ajutorul calculului in domeniul plastic se pot obtine in anumite situatii valorile solicitarilor in sectiunile caracteristice (la reazeme si in deschideri). .5 in care: ai . prefabri-cat prefabri-cat modul de pretumat element pretumat uzinat uzinat executie pe santier pe santier ahm. III si IV. 35 25 30 20 25 bulbii diafragmelor Fundatii. Aceasta rotunjire poate fi praetie necesara. dupa caz.142 . . Calculul static 'in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului lirnita este un caleul mai laborios necesitand de cele mai multe ori mijloace si tehnica de calcul speciala. la placi ~i pereti. Tinand cont de faptul ca pentru constructiile de importanta normals (cladiri de locuit) un calcul in domeniul plastic este complicat ~i necesita timp mai indelungat in general se prefera efectuarea unui calcul in domeniul elastic.1). incarcarile tempo rare pot alcatui impreuna cu incarcarile permanente una sau mai multe scheme de incarcare. majorate cu 5 mm. Stabilirea ipotezelor si combinatiilor de incarcari se face in conformitate cu prevederile mentionate in capitolul 3. In general incarcarile ce intervin la calculul planseelor sunt incarcarea permanenta din greutatea proprie (placa de beton armat. In cazul in care se dispune de modele de ca1cul omologate ale elementelor planseelor. diferenta de grosime a stratului de acoperire. ~l situatii. care reflecta mai riguros comportarea lor ca elemente din beton armat.2 conform conditiei (5. finisaje etc) considerata uniform distribuita si incarcarea utila (oameni. La placile ~igrinzile continue ale planseelor. stalpi. mobilier. De asemenea. prin formarea de mecanisme cinematice.reprezinta diametrul armaturii longitudinale considerate.) uniform distribuita sau concentrata. valor. Placi plane si curbe. grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul 5. incadrarea este evident categoria III).

calculate In domeniul elastic.incarcarea permanents de cal cuI pe unitate de suprafata. incarcarea permanenta se considera aplicata in to ate deschiderile. pot fi determinate pe baza coeficientilor de influenta ai grinzilor continue cu deschideri egale. realizate monolit.2a). precum si in deschideri altemante (figura 5. gc : gc-g+2" - p (5. se admite ca momentele maxime ~i momentele minime din campuri sa se determine pe baza a doua scheme conventionale de rezemare. la care pe fiecare directie deschiderile sunt egale sau difera intre ele cu cel mult 30%.2 . cu sectiunea constanta. iar incarcarea temporara in deschiderile adiacente reazemului respectiv.Calculul static 145 20% si ale carer incarcari uniform distribuite pot alcatui mai multe scheme de incarcare. In a doua schema conventionala de rezemare a placilor. p . ale carer deschideri difera intre ele cu eel mult 20%.incarcarea permanents de caJcul pe unitate p . Pe suprafata tuturor panourilor acestei scheme se aplica 0 incarcare conventionala dirijata altemant de sus in jos ~i respectiv de jos in sus in toate modurile .momentul incovoietor de pe un reazem intermediar al placilor se determina pentru 0 deschidere de calcul egala cu media deschiderilor adiacente reazemuJui respectiv.3a). continue armate pe 0 directie nu deschiderii respective ca fiind Calculul static in domeniul elastic al placilor armate pe b) 0 douii directii Figura 5. intocmai ca lagrinzile izolate sau continue. panouriIe acestora se considera simplu rezemate pe tot conturul lor.2b). izolate sau continue. Dimensionarea grinzilor continue la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare se face pe baza infasuratoarelor momentelor pozitive si negative de calcul. cu deschideri ce difera intre ele cu eel mult Solicitarile produse de incarcari in sectiunile placilor arm ate pe doua directii.144 .incarcarea temporara de calcul pe unitatea de suprafata.Scheme de incarcare utilizate la calculul placilor in domeniul elastic Calculul static in domeniul elastic al placilor armate pe 0 directie Determinarea solicitarilor prod use in sectiunile placilor.Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at . Momentele incovoietoare in sectiunile placilor continue realizate monolit si legate rigid de grinzile pe care reazerna. (5.2) incarcarea ternporara conventionala. La placile continue rezemate pe tot conturul. la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare. precum si in deschideri altemante (figura 5.momentul incovoietor intr-un camp ~iforte Ie taietoare se determine pentru marimea efectiva a deschiderii respective. de incarcarile permanente ~i temporare de calcul aplicate uniform distribuit. . dupa cum urmeaza: . se determina astfel: q'=g+£' (5. pot fi determinate pe baza urmatoarelor incarcari conventionale: incarcarea permanents conventionala. Pentru determinarea momentului maxim negativ pe un reazem. a carei marime. panourile se considera incastrate perfect pe reazemeIe intermediare si simplu rezemate pe conturul planseului. armate pe 0 directie.incarcarea ternporara de caJcul pe unitatea Momentul de calcul intr-un camp al unei placi va fi mai mic decat cel rezultat prin considerarea incastrata perfect Ia ambele extremitati. Solicitarile din sectiunile placilor continue. de suprafata. In prima schema conventionala de rezemare a placilor. incarcarea permanenta se considera aplicata in toate deschiderile. iar incarcarea ternporara in deschiderea respectiva.4) 2 g . izolate sau continue pe 0 singura directie sau ambele directii. soIicitate de incarcari permanente si temporare aplicate uniform distribuit. Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un camp. pentru 0 fasie de placa de latime egala cu unitatea. pot fi determinate prin metoda retelelor elastice sau prin alte metode mai exacte. rvlllllll a) 5. se face.3 . se determina pentru schema de incarcare cea mai defavorabila corespunzatoare fiecarei sectiuni.5 Solicitarile care apar in sectiunile placilor si grinzilor continue calculate in domeniul elastic. de regula. La placile mono lite pe suprafetele tuturor panourilor acestei scheme se aplica 0 incarcare conventionala dirijata de sus in jos (figura 5. pe unitatea de suprafata. armate pe 0 directie. Pe : Pc=¥ in care: g .3) de suprafata.

.8 >-~ 0. este data de relatia: q q' a) 5.4 . Indiferent de metoda de calcul in domeniul elastic folosita pentru determinarea solicitarilor. Momentul maxim (in valoare absoluta) pe fiecare reazem intermediar al placilor continue se determina prin considerarea a doua scheme conventionale de rezemare pentru cele doua panouri adiacente reazemuIui respectiv.Coeficienti pentru corectia momentelor incovoietoare .8 0.146 .8 0. Momentul maxim (in valoare absoluta) pe reazemul considerat se ia egal cu media aritmetica a momentelor incovoietoare obtinute la stanga ~i dreapta reazemului. Iy/lx~ 1.5 < 1yI1.l Ix " l Ix . pe suprafata ambelor panouri aplicandu-se de sus in jos incarcarea conventionala q" pe unitatea de suprafata.l Figura 5.5.5) Panou marginal q" a) ~ 11111111111111 611111111111111111111111 q" JIm I11111".5 1.4b). panourile se considers incastrate perfect pe reazemul comun si simplu rezemate pe toate celelaIte laturi (figura 5.8 0. Daca deschiderile difera cu mai mult de 10%.10 pentru placi rezemate pe tot conturu!.3b) a carei rnarirne.3 .8 0.. prin insumarea momentelor obtinute pe fiecare dintre cele doua scheme convention ale.Plansee curente din pIaci si grinzi din beton arm at . momentele maxime si respectiv momentele minime in dimpuri se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de incarcarea q conform relatiei (5.4a) pe suprafata ambelor panouri aplicandu-se de sus in jos incarcarea conventionala q" pe unitatea de suprafata.fIIT b) I1I 1 hi Panou intermediar II I I III II I II I I 11 Figura 5. in prima schema conventionala de rezemare. pe unitatea de suprafata.l Ix l Ix l Ix . panourile se considers simplu rezemate pe laturile situate pe conturuI planseului si incastrate perfect pe toate celelalte laturi (figura 5.Scheme conventionale pentru determinarea momentului pe reazemele intermediare b) :rrdllllllllih ~~I1~l\~I~'~I~I~ q"_/ 11111&111j Figura 5. Coeficientii pentru caIculul valoriJor maxime ale momentelor in camp si pe reazem pentru placile cu un singur camp armate pe doua directii sunt conform tabelelor 5.8 0.4) pe prima schema conventionala de rezemare cu momenteIe incovoietoare produse de incarcarea q" pe a doua schema conventionala de rezemare a placilor.. in cazul placilor continue pe 0 directie sau pe ambele directii la care deschiderile de calcul nu difera cu mai mult de 10%. ~2 0.CaIculul static 147 P 2 q' 1111 trill 11111 11111 (5.5 + 5.11.9 - 0. acestea se pot reduce dupa ambele directii conform figurii 5. In a doua schema conventional a de rezemare.5 .5 practic posibiIe (figura 5. momentele in campuri si pe reazeme se determina conform tabelului 5.9 . determinarea mom entel or se face dupa regulile staticii constructiilor.8 0'18 0.3 .Scheme conventionale pentru determinarea momentului In carnpuri La placile mono lite.8 0.

148 - Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at - 5 Tabelul55 TIP DE PLACA 1

5.3 - Calculul static

149

Tabelul56

A
0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00

alx 0.0059 0.008 O.oI05 0.0133 0.0162 0.0193 0.0227 0.0261 0.0292 0.0329 0.0365 0.0439 0.0514 0.0588 0.0657 0.0721 0.0776 0.0829 0.0873 0.0912 0.0946

aly 0.0946 0.0881 0.0813 0.0744 0.0676 0.0612 0.0555 0.0491 0.0447 0.0403 0.0365 0.0300 0.0248 0.0206 0.0171 0.0142 0.0118 0.0099 0.0082 0.007 0.0059

~Ix

~ly

0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936 0.2404 0.2906 0.3430 0.3962 0.4489 0.5000 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7596 0.7094 0.6570 0.6038 0.5511 0.5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.1324 0.1069 0.087 0.0713 0.0588
;;..-,

~I I I I I I rL

,.

Ix

TIP DE PLACA 2

I

f

J~
[VI,

_j
q ,1,

I I rrI t=-~: ~ II rI:-

rr-r-

,I'"

A
0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95

a2x 0.0071 0.0093 0.0117 0.0142 0.0169 0.0197 0.0224 0.0252 0.0280 0.0307 0.0334 0.0384 0.0429 0.0467 0.0499 0.0526 0.0546 0.0567 0.0587 0.0600 0.0606 a2y

a2y 0.0887 0.0808 0.0730 0.0654 0.0582 0.0515 0.0455 0.0401 0.0352 0.0310 0.0272 0.0210 0.0163 0 -, 0127 0.0100 0.0079 0.0063 0.0051 0.0042 0.0034 0.0028 a2x

~2x

~2y 0.8649 0.8138 0.7553 0.6914 0.6249 0.5583 0.4941 0.4339 0.3788 0.3294 0.2857 0.2146 0.1617 0.1228 0.0943 0.0732 0.0575 0.0457 0.0367 0.0298 0.0244 ~2x
2'

0.1351 0.1862 0.2447 0.3086 0.3751 0.4417 0.5059 0.5661 0.6212 0.6706 '0.7143 0.7854 0.8383 0.8772 0.9057 0.9268 0.9425 0.9543 0.9633 0.9702 0.9756
~2Y

~

Ix

~~

r-

L_.-=
III1IjIlIl~

I I I

-

i'
II-

~

~·Vl\ fvh

s- --{
':T

... 1.;

11 I I I II I I

II

q\
A = Iy fix

A = Iy fix

M x = a 2x . q . 1~ ; q x = ~ 2x • q
My = a2y . q .l~; qy = P2y . q M'

Mx=alx·q·l~; My

1.00 . q .l~;
• •

= aJy
qx = qy
~lx

l.l0 1.20 1.30 1.40 1.50 1".60 1.70 1.80 1.90 2.00

x

= _ qx

·1: . M' 8'
Ix

Y

= ---

q y .12 y

8

q q

= ~lY

Cand latura incastrata este paralela cu Ix sunt valabile titlurile inferioara pentru A'

f,
~.

I I I

l
~

f

~.

Mx
>.

~I

1111

II 11111
qxL,

I I lE
,

,I" I"" lI"" I~-;.. zr

,io?;~

A'

A' = Ix fly

150 - Plansee curente din placi ~i grinzi din beton annat - 5

5.3

Calculul static

151

Tabelul5.7 TIP DE PLACA 3
f33x f33y

Tabelul58 TIP DE PLACA 4
Ix

Ix
'Io-..,.j-,"

0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85
e--- __ I

0.0073 0.0093 0.0114 0.0l36 0.0157 0.0178 0.0198 0.0218

0.0801 0.0709 0.062 0.0538 0.0463 0.0396 0.0338 0.0289

0.2381 0.3139 0.3932 0.4716 0.5456 0.6127 0.6709 0.7230

0.7619 0.6861 0.6068 0.5284 0.4544 0.3873 0.3291 0.277 M M
x y

r--

-=

--!,f r-r
lIl-

A 0.50 0.55 0.60 0.65

U4x

U4y

f34x

f34y

I-

0.0037 0.0051 0.0069 0.0089 0.0111 0.0135 0.0161 0.0187 0.0215 0.0242 0.0269 0.0322 0.037 0.0414 0.0452 0.0485 0.0513 0.0537 0.0557 0.0574 0.0589

0.0589 0.0561 0.0529 0.0496 0.0462 0.0427 0.0393 0.0359 0.0327 0.0297 0.0269 0.022 0.0179 0.0145 0.0118 0.0096 0.0078 0.0064 0.0053 0.0044 0.0037

0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936 0.2404 0.2906 0.343 0.3962 0.4489 0.5 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 0.8351 0.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064
0.7596

"
2'

-=::'

I-

1\'1\

d 1\1:.

1ft

-

\1\

L... ..

0.70
0.75

I J2 ~L I ~_II ~I
~I,

I

-= 'i' ,...,. lIIIlI-:10"1--::;: I~ I-

f-

I-

'

m-k

lII-

~ III

'11111
q:-;l.\.

~

11111 jill
A

q/,

I~

0.80

0.7094 0.657 0.6038 0.5511 0.5 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 0.1649 0.l324 0.1069 0.087 0.0713 0.0588
I---

= ly / Ix

0.90

0.0235 0.0246 0.7664 0.2336 +-__ +-__ +-_---+___:_:_~=__..J 0.8029 0.1971

=U

0.85
3x . 3y .

0.95 0.0252 0.0210 r----t---I---+----+--:.____j 1.10 0.0293

=u t-_1_.0_0_+-0_.0_2_6_7+_0_.0_17_9-+_0_._83_3_3 __j____:_0.:._::.1.:_66:::_:7_ . M' = _ q x . 1~
0.0133 0.8798 0.9120 0.9346 0.9505 0.962 0.9704 0.9766 0.9813 0.9849 0.9877
f33y

q. e y;

q-I 2 . q x x' -

(.l, 3x I-' (.l,

q

0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70
.

qy
y

M'

= 1-'3y. q = _ q y ·1~
8

M, =u4x ·q·l~; My
=U 2

qx =~4x·q

-~ 4y ·q·1 . y' q y - 4y' q

0.1202 0.088 0.0654 0.0495 0.0380 0.0296 0.0234 0.0187 0.0151 0.0123

x

8'

M~ = _ qx ·l~ ; M' 8 y

= _ qy

. I~ 8

1.20 0.0313 0.0098 r----t---I---+----+---~paralele 1.30 0.0330 0.0074 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00 0.0343 0.0353 0.0362 0.0369 0.0374 0.0379 0.0383 0.0057 0.0044 0.0035 0.0028 0.0022 0.0018 0.0015

Cand laturile incastrate sunt eu Ix sunt valabile titlurile inferioare pentru A'

Ix

_:;.I

Pj
LI!

lx

Ji
21

~I

~I
_:;.

-

M'x

J!_ I Mx

1
I

~

I-

1.80 1.90 2.00

_j
q),

I

I~

_:. J:,:I- --. IalI-

lI-

-

'-10

~1I11j11l'l

A'

152 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat - 5 Tabelul 5 9 TIP DE PLACA 5
')..,
USx

5.3

Calculul static

153

Tabelul5.l0
Ix
:"::1

TIP DE PLACA 6
'~!" IlIIlI-

usy

(3sx 0.1111 0.1547 0.2058 0.2631 0.3244 0.3876 0.4503 0.5108 0.5675 0.6196 0.6667 0.7454 0.8057 0.851 0.8848 0.9101 0.9291 0.9435 0.9545 0.9631 0.9697 (3sy

(3Sy 0.8889 0.8453
2;.

0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30 1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00
')..,'

0.0041 0.0053 0.0072 0.0091 0.011 0.0131 0.0151 0.0171 0.019 0.0209 0.0226 0.0257 0.0284 0.0305 0.0322 0.0337 0.0348 0.0358 0.0365 0.0371 0.0377
usy

0.056 0.0523 0.0484 0.0442 0.0401 0.0361 0.0323 0.0287 0.0254 0.0224 0.0198 0.0153 0.0119 0.0092 0.0072 0.0057 0.0046 0.0037 0.003 0.0024 0.002
Usx

~

')..,

Ux

uy
0.0367 0.0352 0.0336 0.0322 0.0299 0.0279 0.0258 0.0238 0.0217 0.0198 0.0179 0.0146 0.0118 0.0095 0.0076 0.0062 0.005 0.0041 0.0033 0.0028 0.0023

(3x

(3y

lx

0.50
77

0.0023 0.0032 0.0044 0.0057 0.0072 0.0088 0.0106 0.0124 0.0143 0.0161 0.0179 0.0214 0.0244 0.0271 0.0293 0.0312 0.0327 0.034 0.0351 0.036 0.0367

0.0588 0.0838 0.1147 0.l515 0.1936 0.2401 0.2906 0.343 0.3962 0.4489 0.5000 0.5942 0.6747 0.7407 0.7935 ~10.8676 0.8931 0.913 0.9287 0.9412

0.9412 0.9162 0.8853 0.8485 0.8064 0.7599 0.7094 0.657 0.6038 0.5511 0.5000 0.4058 0.3253 0.2593 0.2065 _Q.1649 0.1324 0.1069 0,087 0.0713 0.0588 qx Mx My
2'

~·l
J\.J'''d2
Mx
l :.;.

'~~
l-

M\~

0.7942 0.7369 0.6756 0.6124 0.5497 0.4892 0.4325 0.3804 0.3333 0.2546 0.1943 0.149 0.1152 0.0899 0.0709 0.0565 0.0455 0.0369 0.0303 (3sx
-'='

\1,

-

rvl'

r::~-:: fCC
lIIlI-

0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85 0.90 0.95 1.00 1.10 1.20 1.30

ilI-

-

M\

ii-

---,
~ I I I I II I I I ~
q,l,

b.

~l
'

liiiI-

f-:: ---;:',

e,

v

/

,

;?no

-

').., Iy Ilx =
M, = usx . q . l~; qx =~5x . q
My = Ct.5y . q .l~; qy = ~5Y M'x = _ qx ·l~ . M

~ I I I III I " ~
qJIJ
')..,

Iy Ilx

q

8

'

=--Y

qy .l~

8

=U =(1

6x 6y

·q·12. x ·q·12y' .

'

Cand latura simplu rezemata este paralela eu ly sunt valabile tit1urile inferioare pentru ')..,'
Ix

= (36x • q

T

I _jj. - -. I - ;::~-;: I II ~I . ~~.
!VI'... I\h

21

'if"C~

1.40 1.50 1.60 1.70 1.80 1.90 2.00

qy M,
x

= (36Y
q

.

q

= __

X_X.

.12

8'
8

~

M' y

= _ qy .l~

I-

III11

q,\

II III

~

')..,' i, Ily =

Directia principals (x) se va stabili astfel incat majoritatea panourilor de placa sii aiba pe aceasta directie latura scurta.12 Reazeme alcatuite din Schema de rezemare Deschiderea de calcul pentru laci Deschiderea de calcul se mascara de la fata zidului adaugandu-se de fiecare parte lungimea: 6= - I n==1 I<- n=2 -05x -P5x -04Yg -PSYg n=3 Ma -+ a :" h . 2 a -' II :.l . ca si aplicatie a teoriei elasticitatii.. Ix l :' -+ = 3) "2 max 4xmin == (a4xq ± u1xq )lx M max= (a q' ± alyq")l~ 4y 4ymin M max= (a q' ±alxq")I~ 5x 5xmin max_ '+" 2 M5Ymin. Acesta se alege astfel incat sa fie acoperita toata suprafata pe fiecare din directiile de calcul. 'i" c a .un rand de placi (n = 1) •l •l . presupune calculul eforturilor pe doua directii de calcul considerate. centuri sau grinzi tara legatura monolita ql~ 5 6 L~ : I' r II r b r b a h 2 b 2 l .c ':: 1 () f b I Me Md Me Mf 10 12 ql~ Zidarii. Deschiderile de caicul pentru fasiile luate in considerare se stabilesc in functie de rezemarea placii planseului pe peretii de rezistenta conform tabelului 5.3 .(a5yq . q =g+p M max 2xmin= (a2A M max= (a q 2Ymin 2y M max= (a q 3x 3xmin M max= (a q 3Ymin 3y M ' ' "2 ± a1xq )lx ± a1yq "2)ly ±alxq")I~ ±alyq")I~ = 2) :' . Pentru 0 placa se considera mai mu1te fa~ii pe fiecare directie.a1yq )ly max .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . * centura sau grinda Deschiderea de calcul se mascara de la fata lateral a a grinzii sau centurii monolite . Metoda retelelor elastice. Numarul de fa~ii depinde de variatia incarcarilor ce pot aparea in panourile de placa considerate si de deschiderile de caleul. adica q = qx+gy se obtin incarcarile pe cele doua directii considerate in caIcui exprimate astfel: (5. p" p q =g+2..5 Tabelul5 Relatii de calcul 2 a 5.doua randuri de placi (n Ix rc- { I<.. ) :) 5 4 10 10 ql~ Grinzi sau centuri cu legatura monolita "- ql~ dar nu mai mult decat - Formulele se pot folosi si cand deschiderile difera intre ele cu eel mult 10 %. pot fi determinate prin metoda retelelor elastice.. .6) qx = f3xq qy = f3yq (5..12 Tabelul5.5 h :' .5 7 5.Calculul static 11 155 Tipul placii continue . si Iy se iau egale eu semisuma deschiderilor adiaeente fiecarui reazem pentru determinarea momentelor negative maxime de pe reazeme.1J -+ il 'i b :'i b d J b c a d b :.03x 10 ql~ 10 12 ql~ ql~ ql~ ql~ -05x -05X -06x -06x -P5Y -P6y 10 12 ql~ ql~ 4 a Mb e 5 e ql..1- :. "2 M6xmin =(a6xq ±a1xq )lx max ' "2 M6Ymin= (a6yq ± a1yq )ly Pentru calculul in domeniul elastic a placilor continue pe una sau ambele directii. b _i " . solicitarile produse de incarcari.P3x 12 . q =±2 .10.7) in care coeficientii de distributie a incarcarilor f3se scot din tabelele 5.trei randuri de placi (n . cu deschideri inegale.~ii de Iatime unitara pe ambele directii neglijandu-se continuitatea lor si momentele de torsiune. In acest eaz I.. Solicitarile se determina prin metode aproximative impartind placa in fa. Punand conditiile ca sagetile la mijlocul placii pe cele doua directii sa fie egale fx = fy si ca incarcarea total a uniform distribuita q sa fie egala cu suma componentelor sale q. si gy.154 .

4 . Cll relatia ~=J -. (5.8c) I Tipul de beton I Tipul de otel OB37 PC52.10a) = c'~bh -R = a 0' .55 0.01.b. PC60.a hOy = hox. h .Jl - 2m .5 Schema statica a fasiilor considerate in calcui este grinda continua articulat simplu rezernata. (5.55 0.10c) II i "I II Se poate intampla m < 0.grosimea placii. aite calitati de materiale etc).Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . STNB OB37 PC52.b' atunci aria armaturii .8a) rn > mmax.~ intinse un diametru de se calculeaza (5.9) . Aa Aa = bh .Determinarea in care se introduce exprimate in [N] si [mm) .50 0. Se calculeaza m= valoarea relativa a momentului incovoietor pe baza relatiei: M b·hZ . sectiunea de beton este insuficienta pentru a prelua momentul incovoietor M. majorata eu 1/2 ~ (aproximandu-se un diametru de - Ariile de arrnatura se pot determina specifice. ariilor de arrnatura In sectiunile caracteristiee 157 dupa caz ho. Calculul static se poate efeetua eu programe de calcui a grinzilor continue [15] sau alte programe. si ell ajutorul unor programe de ealcul bara cu care se va face annarea). Pentru cazurile care IlU pot f incadrate in tabelul 5. Daca . daca insuficienta pentru preluarea momentului ineovoietor (5. >. La calcul se vor lua in considerare toate combinatiile de incarcari considerate defavorabile. combinatii definite in eapitolul3. PC60.aeoperirea eu beton majorata eu 1/2 ~ (aproxirnandu-se bara cu care se va face annarea). Aa se stabileste pe directie (5. clasa de beton respeetiv marea armaturii.14 se determina procentul corespunzator de armare p sau optional valorile lui ~ sau ( de unde rezulta aria de armatura sub una din urmatoarele si in campuri).14.60 0.14 ( m be < J . eforturi care vor servi la ca1culul ariilor de armature. in acest caz. 5.1 Ob).inaltimea utila efectiva pe directia x (cand aceasta este directia scurta). cu /11 se calculeaza. (5.4 DETERMINAREA ARIILOR DE ARMATURA iN SECTIUNILE CARACTERISTICE . introduciind valori pentru termeni . a . pentru marirea capacitatii portante se poate adopta un alt grup de materiale (otel-beton) ell rezistente mai mari sau modificarea grosimii placii de beton. In urma calculului static se determina eforturile in sectiunile caracteristice (pe reazeme 5. 5. valoarea minima baza procentelor minime de arrnare.60 - 'in care: hox. p 100.8b) (5. din care va fi alcatuita placa. forme: Din tabelul 5.grosimea placii a .la placi annate pe ho=h-a 0 A a M ~hORa ca: din tabelul (5. hoy.inaltimea utila efectiva pe directia y. hox sau hoy . STNB Clasa bctonului < C28i35 (Be35) > C32/40 (Bc40) Sb Beton obisnuit Beton eu agregate usoare 0.la placi annate pe doua directii hox = h. Pomind de la grosimea rezultata din predirnensionare se determina inaltimea utila efectiva : .55 0. . Tabellll 5 13 simplu armata este in care: h .10b) i: 5. Determinarea ariei de armatura se face considerandu-se grosimea placii cunoscuta din predimensionare si alegandu-se materialele.aeoperirea eu beton a.n.156 . sectiunea respeetiv.

..5 ~~o~~~~_~o~~~~_~o~~~~-~O~~M~-~ .--....Detenninarea ariilor de armature in sectiunile caracteristice ~ 159 . 5.§~~------------------------------------------------~ NNNNNNNN~ a ~~~~~o~o~o~_~_~~~-~N~N~N~MOO~ ~~~~~~~~~~~~~qq~~~~~~~~~~~~~~~ N N N N N C"1 N N ~-~~~~~3~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~r-+-----------------------------------------------------------i ~N838=~~N~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ '"5 ~~----------------------------------------~ .Plansee curente din placi si grinzi din beton armat .. ....5 ...4 .158 .

25 . $6 mm. pentru alte tipuri de plansee. alcatuite din bare montate individual..60 0.25 .5 PREVEDERI DE ALCL4. capacitatea de cu momentul incovoietor din sectiunea infasuratoare a momentelor maxime.lhp + 2 [mm] formand plase.15. Barele nctede de tip OB37 sunt utilizate cand arrnatura de rezistenta rezulta din conditii constructive (diametre minime.50 Placi arrnate eu plase sudatc calcul. Grosimea placilor se alege conform paragrafului 5.0. figura 5.2 Placile se arrneaza cu bare dispuse in general pe doua directii perpendiculare.$6 mm. din ote! de tip Modul de arrnare al p lacilor PC60 procente PC52 0.7).15 P s 0.25. 0. 'in functie de grosimea h. daca h. _ $6 mm. $4 mm (placi mono lite) sau <1>3 mm (placi (placi sau OB37:.5 Diametrele de alcatuire pentru pHici de beton armat 161 minime care pot fi utilizate la plasele legate cu sarma sunt: 5. pentru barele din partea superioara si pentru barele inclinate.5 bare pe metru. in general din otel STNB.20 .5. <1>8 mm.3 bare pe metru. _ pentru armaturile de repartitie. procente minime de armare). . Distanta minima intre armaturile realizate din bare laminate mrn. daca armaturile sunt realizate din otel OB37. numar minim de bare.17.20.16. OB37 O. respectand intre bare (figura 5. barele sunt din otel PC60 sau PC52.: 0 directie 0. plasele sudate se pot utiliza atat pentru placile prefabricate.5% la cele annate pe doua directii. pentru barele drepte de la partea inferioara a placii.50 0.5 .olO .15 prefabricate ).30. . din otel PC60.Plansee curente din placi si grinzi din beton armat . Tabelul5. cat ~i pentru placile monolite. de exernplu.0. Daca intre doua bare nu este respectata distanta minima la cald este de 80 prescrisa. . $5 mm (placi monolite) sau <1>4 mm prefabricate). Tabelul5 Plac i arm ate ell bare legate.n =1.0. 0. Acestea pot fi: _ plase legate Cll sarrna. daca 300mm < h. prescriptiile de proiectare referitoare la placi sunt date in normele specifice structurilor din care fac parte. Se poate accepta ca diametrul maxim al armaturii de rezistenta determine cu relatia: sa se (5. .05 ~ Pm. sectiune in lungul placii.TUIRE PENTRU PLACI DE BETON ARMAT Prevederile prezentate In continuare se refera la placile planseelor din cladirile civile sau industriale.Prevederi 160 . 0. pas. a placii: . Armaturile se dispun in general ordonat de-a lungul placii. PC52 sau OB3 7 ..10 considerare in calcul numai aria sectiunii unei Armarea se face astfel incat.40 barelor se util izeaza tabelul 5. > 400 mrn. cu rezernari continue pe pereti sau grinzi. ~ 400 mm. in care sunt necesare in intregime din acelasi Procentul mediu de arm are trebuie sa se incadreze in urrnatoarele limite economice: sub 0. in orice rezistenta sa fie mai mare sau eel mult egala respectiva. daca h. dad.. ~ 300 mm.80 0.40 in I P.pentru armaturile de rezistenta: . din bare PC60. indiferent de tipul de otel. . 0. se ia in I Procentul minim pentru arrnaturile din zoncle lntinse la Grinzi obisnuitc (care nu sunt rigle de cadru) ~J placi. placile Pe doua directii .30 . determinat pe baza diagramei Armaturile se ancoreaza dincolo de sectiunea bare.10 % \ Pm:n o· /0 0. cu plase legate eu sarma.6a sunt prezentate cateva posibilitati de armare pentru mono lite. 0. plansee ciuperci sau plansee dala cu rezemare numai pe stalpi.8 % la placile arm ate pe 0 directie si sub 0. .50 ontime de armare. deci aceeasi distants 16 Armarea pliicilor cu plase legate cu sarma Se recomanda sa se utilizeze pe cat posibil eel mult doua diametre pentru armaturile de rezistenta ale unei placi. PC5::? Diametrele minime utilizate la plasele sudate din otel STNB sunt: _ pentru armaturile de rezistenta.4 bare pe metru. Distantele maxime admise intre armaturile de rezistentasunt date de numarul minim de bare necesar 'in zonele intinse. _ pentru armaturile de repartitie. Plasele legate cu sarrna se folosesc in cazul elementelor executate monolit. Pentru alegerea distantei intre bare ~i a diametrului obisnuite ~/o ST~B 0.11) ': dmax = O. Procentele de arm are minime sunt cele date In tabelul 5.plasc sudate.50 0. valorile optime fiind date in tabelul 5. la I care proeentul de arm are rezultat din calcul este p < 0.

47 3.72 3.34 21.26 2.14 23. De :egula.5 16.13 4. sau 0.62 1. unde 10 este lu~ma. sau pe toata zona de camp. ridicarea barei se face la aceeasi distanta 0.66 22.02 1.10 7. Tabelul5. l~ cazul reazemelor intermediare. se continua de 0 parte si de alta a reazemelor. este preferabiJ ca armaturile sa fie individuale pentru fiecare deschidere (fig.57 12.5.53 1.7a). pe toata deschiderea. In cazurile curente.59 3.90 13.14 2.69 2.42 9.97 12.83 11. >2.17 20.0 10.65 2.03 4. in figura 5.66 13.45 1.05 16 25.49 11. Sectiunea pe metru a acestor bare trebuie sa fie eel putin eel putin 4<1>6.77 1.04 5.17 2.28 5.77 10.28 6. unde 10 este lumina pentru deschiderea adiacenta cea mai mare.0 19. /l.39 13.25Aa.57 11.41 8 6. _.39 12.5 20.08 7.15 18.57 4.79 4.25/0 de la fata reazemului (fig. 5. in cazul placilor cu incarcari concentrate mari.11 5. .76 4. nu se utilizeaza bare inclinate decat la placile continue c~ deschideri peste 2.98 2. perete din beton armat).24 18. in acest caz.28 17.5 9.37 4. 5.79 8.59 5. armaturile drepte si inclinate se pot realiza continuu.5 15. sectiunile de inclinare ale armatunlor se prevad la distante suficient de mari de la marginea reazemelor.0 18.55 8.5 10.36 13.02 3.62 4.6a si 5. Armaturile de la partea superioara a placii (calaretii).05 8.91 5.5 In general.5 19.90 11.87 10. Daca r~~emul margi~al face corp comun ell placa (centura. Daca este indeplinita conditia Q::.82 1.83 6. aceasta distants este de 0.58 10.03 3.72 2. ca In figura 5. pot sa apara momente negative extinse partial.0 14.5 . pe~tru ca aceste ~a:e sa poata fi utilizate si la preluarea momentelor incovoietoare negative. respectiv 0.27 7.2510.24 5.5 18. In cazul placilor obisnuite (Aa este aria armaturii de rezistenta dispusa dupa directia scurta.19 11.20 15.91 4.00 10.17 10.36 2.24 8.14 6.65 6.14 3. de repartitie. adica distanta intre marginile reazemelor aferente deschiderii (figura 5.83 12.0 9.6b.0 17.36 4.76 16.62 10. caiculatecu metoda echilibrului lirnita. sau la placile continue care au 0 deschidere mult mai mica dedit cele invecinate. pe metru Iiniar).6).49 16. Placi armate pe 0 directie (pentru care l.07 4. Armaturile de repartitie se dispun la partea inferioara a placilor.84 11.5 17.87 2.41 12.6d).0 8.11 17.17 Sectiunea armliturii intinsela pllici armate cu plase legate [emI/ml 5.54 6.85 7.09 2. grinda.80 5. Se admite ca acest mod de armare sa se faca numai in zone Ie tn care momentele negative depasesc ca valoare capacitatea portanta a sectiunii de beton simplu.31 12. ajungandu-se eventual la 0 arm are continua In partea superioara a placii (fig. sectiunile de inclinare se prevad incepand din imediata vecinatate a reazemelor.31 10.28 9.79 2. de exemplu ca armaturile marca 3 si 4 din figura 5.49 4.6a si 5. Pentru deschideri mai mici si solicitari reduse.89 7. pentru asigurarea pozitiei lor In timpul betonaru placii. pe lungimea barelor pentru momentele negative (fig. 5.69 Barele plasate peste reazem (calaretii) se _p~t ~er~ina cu picioruse de rezemare. barele pot fi livrate in colaci.46 2.93 12 13.5 12.32 8.5 13.19 4.54 7. Numarul minim de bare care se prelungesc drept peste reazeme (rara sa fie luate tn considerare in caJcul ca armaturi comprimate) este In general de 3 bare pe metru.99 13.2510.71 1.0) in cazul placilor armate pe 0 directie.48 7.Prevederi de alcatuire peotru placi de beton armat 163 Distanta lntre bare em 8.6b.29 5. 10 mm.85 6. iar la partea superioara..2/0.58 2.5 11.05 Daca armaturile au diametre ::. 5.15Aa. se poate folosi armarea cu plase independente In camp si pe reazem.32 11. La placile cu incarcari temporare mari in raport cu cele permanente.42 5. perpendicular pe directia armaturilor de rezistenta din camp si de pe reazem se dispun armaturi constructive.09 15. Daca incarcarile sunt mari (de exemplu la radierele fundatiilor).0 15.95 1.51 Diametrul barelor.46 6.0 16.162 .89 1.80 7.28 6.35 3.Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat .75.6a.53 3.14 13.0 11.6c sunt prezeotate doua procedee de armare cu bare longitudioale drepte si inclinate ~i cu calareti dispusi pe reazeme.66 1.26 9.2/0.57 2. R.57 1.84 9.0 m.73 8.82 9.0 12. Fasonarea armaturilor se face direct pe cofrajul placii.5 14.0 6 3. in cazurile speciale cand Q> 0. In acest caz.62 9.6).10 16.30 7. a). cu mai mult de trei deschideri egale (sau care nu difera cu mai mult de 10%). lungimea necesara de prelungire a armaturilor rezulta mai mare decat 0.05 2. 0.25 4.07 6.47 13.61 5. Acest mod de arm are se poate aplica placilor continue.98 2. /l.70 8.0 13.83 2. mm 10 9.65 14 19. pe toata luogimea planseului. pe toata Jungimea diagramei de momente negative.31 10.93 9.c).40 11.24 3.11 19.49 1. <0. aceasta distanta se poate lua egala cu 0.87 13. I.87 3.33 3.75.82 5.95 5. Daca ariile de armatura necesare din calcul sunt diferite de la 0 sectiune la alta. deoarece rezulta din calcul aceeasi arie de armatura pentru multe sectiuni succesive.33 9.38 8. pentru a permite preluarea fortelor taietoare. . avand deci lungimi mari. Portiunea dreapta din zona de reazem a arrnaturilor inclinate se prelungeste in deschiderea urmatoare tot cu 0.

iar barele Aay. prin marimea lniiI!imii utile a placii: hox > hoy.Procedee de arm are a placilor a) ann are a unei placi cu deschideri egale (Mreazem Mciimp) b). de aceea. < Iy(fig. pe reazeme.5 . Aceste armaturi trebuie sa respecte conditiile pentru arrnaturile de repartitie ale placilor annate pe 0 directie.7b si 5. aceste bare suplimentare trebuie sa respecte conditiile de annare minima. deoarece. In cazurile obisnuite.1camp .164 . 5. aria de armatura pe directia mai scurta rezulta mai mare decat cea de pe directia lunga.Prevederi de alcatuire pentru pliici de beton annat 165 [armatura de rezisten:a in camp sus . In zonele nehasurate din figura 13. armatura de repartitie este necesara. in camp. respectiv marca 1 si 2 paralele cu latura mai mare. 2. De regula. Ilx ::. respectiv a tendintei de forfecare intre placa si grinda. l 105 U loi5 [/ l~_.7c). Calaretii se prelungesc de 0 parte ~i de alta a reazemului cu lungimea 0. 5. PC52).0) b) annarea cu bare independente drepte loA l ~ lo dupa nccesuuri I /('ul. . La calculul ariilor de armatura se tine seama de asezarea pe doua randuri. aceste bare sunt 5~6/m (PC60. pentru fiecare directie in parte. c) armarea pentru cazul in care Mreazem J » I Pentru pJiicile annate crucis. arrnaturile de rezistenta se dispun respectand prescriptiile curente.7a)." respectiv barele marca 3 si 4 din figura 5.2510< (fig. date pentru barele de rezistenta de pe directia scurta.5 s I. Acest mod de asezare este rational. ariile sectiunilor transversale si masa armaturilor din bare laminate sunt prezentate in tabelul 5. armaturile de rezistenta dupa directiile x si y se incruciseaza atat Ia partea inferioara a placii.7c.. 5.'---------/ 10 In lannalura con:trucliva ios d) armarea carnpului cu moment ineovoietor negativ Figura 5. la partea superioarii. se dispun pe randul al doilea.J"n:ti -.33b. sau 5~8/m (bare din OB37).Plansee curente din placi si grinzi din beton annat . 'in acest caz. dacii l. Plac] arm ate pe doua directii (pentru care 0. numai in zone Ie hasurate.18. I !'. Diametrele. se prevad calareti.5 Pentru preluarea momentelor incovoietoare locale de incastrare pe reazemele cu continuitate de pe directia laturii mari (y). cat si la partea superioara. Anniitura de rezistenta paralela cu directia scurtii se dispune pe randul intai barele Aa.6 .

910 10.37 43.64 32.40 10 2.350 3.28 49.1.78 14.40 14.I ~r" 20 22 25 28 32 36 40 I 3L \ Iy I B-Il ".700 10.390 4.800 4.08 20.060 10. 15.09 22.60 34.60 80.240 12.020 5. -..Plansee curente din placi si grinzi din beton annat .395 0.30 15.00 24.40 5 1.78 21.26 34..820 12.70 19.030 7.20 8 2.40 39.420 2.510 3.80 40.850 4..260 4.12 56.080 4.V 1~ eruuri s au grinzi ~ I--!""-- ~.20 3 0..12 30.540 2.600 9..80 113.040 10.98 26.888 1.84 22.580 1.80 29.64 24.420 11.12 30.040 10.32 16.850 1.990 2.617 0.283 0.Dispunerea armaturilor de rezistenta ~ide repartitie la placi .86 18.36 91.Prevederi de alcatuire pentru placi de beton annat 167 Tabelul5 Diametrul mm 6 8 18 Masa kg/m 0.530 7.785 1.10 25.-:-.60 7 1.520 6.460 2.00 6 1.10 61.40 38.990 9.32 16.40 20.010 2..520 5.55 30.850 11.48 24.40 25.46 36..00 49.570 1.20 75.80 50.5 5.980 3.28 64.73 18.60 37...20 12.40 102. In cm 1 0. L .700 3.07 17...I-' b) placa armata pe doua directii r armaturi de rczistcnta Aa ) ~ f-- .80 4 1.160 8.17 13.570 2.280 7.620 6.05 12.08 20.540 3.830 5.503 0.00 63.60 100.5 ./4 .32 81.280 9.166 .550 4.86 28.80 9 2.130 1.080 6.222 0.840 6.40 88.40 31.32 25.16 12.7 .00 _j . ~ ~ '- 10 12 14 16 18 -V F 1. =f= i armaturi ~ .56.44 72.040 12.20 19. ~ t ~ r0- 1 Iy a) placa armata pe 0 directie Figura 5.780 9.28 71.16 40.140 4.20 51.20 44.920 5.06 15.60 2 2 0.010 3.140 3.010 1.020 6. ) -I.00 126.980 3.620 9.70 15.870 A Any Aria sectiunii transversale pentru n bare.: - "'1": ..310 7.650 7.020 4.24 18.24 61.030 7.96 48.510 2.260 3.710 6.130 2.160 8.120 1.910 6.19 55.490 7.

19 Nr.3 Grosimea [m) 0.Exemplu de ealcul si alcatuire a unui plan~eu de beton annat b).20 . Tencuiala mortar var Greutate Specifics [kg/ml] 800 2100 2500 1700 Incarcarea Normata [kg/m2l Coef. Valorile incarcarii sunt date in tabelul 5.8 .1 397 Nr.19 Tabelul519 Nr.1 Grosimea [m] 0.028 0.ce actioneaza pe scara Pentru a calcula incarcarea permanenta ce actioneaza pe scara se calculeaza suma incarcarilor date de placa de rezistenta a rampei si de treptele de beton sirnplu.5 510 - . Tabelu15. [daN/m2l 23.a.3 1.6 EXEMPLU DE CALCUL SI ALCATUIRE A UNUI PLANSEU Se va exemplifica proiectarea placii planseului peste parter pentru constructia prezentata in capito lui 2.070 TOTAL Incarcarea de calcul [daN/m2] 316.1 1. min = - Imin 45 = 415 45 = 9. TOIAL Incarcarea Normata [kg/m21 Coef. Pentru a simplifica calculul se considers pentru trepte 0 grosime echivalenta care este uniforms pe toata lungimea rampei.010 0.3 1.7 27.3 1. Incarcarea perrnanenta din planseu. Tencuiala mortar var Greutate Specifica [kg/rrr'] 2600 2100 2100 2500 1700 Incarcarea Normata [kg/m''] Coef.1 1. incarcarii 1. finisaj parehet este data in tabelul 5. finisaj gresie este data in tabelul 5.033 0.5 275 22. Crt.007 0. Incarcarea de calcul .8 192.Schema de calcul a incarcarii permanente pe scara Tabelul 5. = 1.9 76. Crt.10 0.5 5.6 .Plansee curente din placi si grinzi din beton annat .168 . Incarcarea permanents din planseu. 1 2 3 4 5 Denumire material Gresie Mortar adeziv Mortar de ciment (egalizare) Placa de b. incarcarii 1.3 1.1 275 22.022 0.3 90.01 TOTAL 169 5.10 0.01 Incarcarea de calcul [daN/m2] 22.22cm acoperirea eu beton ab: a.1 1.a.20 Denumire material Beton simplu Beton armat Greutate Specifica [kg/rrr'] 2400 2500 _. 1 2 3 Denumire material Parchet Mortar de ciment Placa de b.5 em grosimea planseului propusa dupa predimensionare: hp= 10 em c). Inearearea pennanenta . - - Evaluarea inciirciirilor pe m2 de suprafatd a).120 0.3 Grosimea em) 0.3 1. 1 2 - 4 Figura 5. Crt.1 439 - Predimensionarea pliicii planseului grosimea minima a planseului este: h.19. incarcarii 1.

10 actioneaza Camere. Incarcarea Nr.21 Spatiul unde Incarcarea utila Coeficientul incarcarii 1. . Dorrnitoare Casa scarii. 1 Stabilirea fiisiilor de calcul Fasiile luate 'in considerare prezentate 'in figura 5.5 d).t.9 .r- l.21 Tabelul5.10 -Panourile de placa luate in considerare la calculul placii planseului I: Figura 5. 'I I .6 .3 Incarcarea utila de calcul [daN/m2] 210 Panourile de placii (ochiurile de placii) considerate pentru distribu(ia incdrciirilor Numerotarea ochiurilor de placa considerate se regaseste 'in figura 5.Exemplu de calcuI si alcatuire a unui plan~eu de beton armat 171 utila este data In tabelul 5. pentru calculul pe cele doua directii x si y sunt Panoul nr. I 5.3 I Panoul nr. 2 Fly F2y F4y Panoul nr. 6 F3 x F4x y L:= x F3y Figura 5.Fa~iile luate in calcu! Distributia tnciirciirilor In figurile urmatoare sunt date dimensiunile panourilor considerate in calcul si valorile coeficientilor de distributie a incarcarilor pe cele doua directii x si z.I- ~~ ~ r- F2 x I PanouI nr. 170 . 7 Panoul nr. Crt.4 I-I-I-I-I-I-- Flx f.Il.Plansee curente din placi si grinzi din beton arm at . Coridoare normata [daN/m2] 150 300 2 390 Panoul nr.9.5 Panoul nr.4 1.

=1_ Panoul nr.2447 1... " ..172 ..7454 Panoul nr..... 1 1..Exemplu de calcul si alcatuire a unui plan~eu 173 A=- ly I Ix I3x 0.=1_ Panoul nr. 6 I3x l3y 1 ~ -- I! Ix I3x 0...4058 1....""" Iy 4. '"''''''''"~~" """"'" " ..5 Panoul nr..1649 ! I Panoul nr.. A=A.. 2 I l3y 0.4 - -- A.7935 l3y 0. 4 Iy 1. ..2546 l3y 0.1 I3x 0.. 3 Iy 2.6 .5 5..5 ...... ..2065 A.7553 Iy Ix I3x 0..6 A=I3x 0.1.=1_ ly 0.10 ° - ..5942 l3y 0..8351 l3y 0.. .Plansee curente din placi ~i grinzi din beton arrnat ..

.1.5942 0 0. 71 """'~~""'" ly ~x ~y g=332 q=176 2.174 .. [daN/ill) 349 332 0 112 332 236 0 gv[daN/l1l}_ _iL.11 .7553 0 0..4058 1 91 108 440 328 66 162 397 167 159 0 54 176 125 0 44 52 390 157 35 86 390 F2Y® f 4. este unghiul pe careil face rampa eu orizontala. g= 162 g=440 q=390 Schemele statice ale fiisiilor si inciirciirile aferente Directia X F3Y f .6 f 1..2065 0.6 ...Coeficientii de distributie a incarcarilor F1Y® .exe s-a considerat pentru deschid~rea a 3-a 0 lungime echivalenta lech = lfcos a. unde 1 este proiectia pe orizontala a rampei si ex.[daN!m~ _qv[daN/mJ 2 3 4 5 6 7 439 439 439 439 397 397 397 210 210 390 210 210 210 390 0..-60-----.2546 0. g fdaN/m'] Iq[daN/m' I f 4.40 f f (2) 2.75 t I Panoul nr.8351 0. Valorile incarcarilor pe eele doua directii sunt eentralizate in tabelul 5.60 ---.-5 __ 0 I f -r--® 9=236 q=125 --. 5.4Q 2..85 t 9=397 q=390 g=66 q=35 g=440 q=390 (3x (3y s.00 4. 3.3----..60 f 0 9=328 q=157 g=91 q=44 1.15 F4X ®.00 CD t t (!)9=162 g [daN/m] q [daN/m] q=86 9=108 q=::52 F4Y t~--4.2447 I 0._..0.75 0 (2) s-a notat panoul de placa prin care trece fasia.Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu de beton arm at 175 ! - A'=~ 9=112 q=54 F3XtlSQ f t 0) g=O q=O g=332 q=159 3.Plansee eurente din placi si grinzi din beton annat .0Q t Observatie: Pentru efectuarea calcululul eu programul "grie".. f 1.5 5.50 t o t 2.7454 0.t Obs: Cu F2Xf 9=332 q=159 2.1649 0.22 Tabelul522 Panoul nr..7935 0.-60--f'r----4..60 f q=86 Q) g=510 q=390 1.15 Directia Y g=66 q=35 Fig..--®_ _ 4.40 t 0 F1Xf 9=349 q=167 2.

176 - Plansee curente din placi si grinzi din beton annat - 5

5.6 - Exemplu de calcuI ~i alcatuire a unui plan~eu de beton armat
464.148 F3X NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L CAPAT
=3 = CAP AT UBER = REAZEM ARTICULAT

177

Calculul momentelor lncovoietoare in sectiunile caracteristice
Pentru calcul se utilizeaza programul de calcul al grinzilor continue "gric.exe" • . Rezultatele calculului static sunt prezentate in cele ce urmeaza.
FIX NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC

1.375

313.844

1.375

=
=

1

= REAZEM

ARTICULAT REAZEM ARTICULAT

L 1.0000E+00

1 2.000 INCARCARI LINIARE DESC g

P

MOMENTE

349.000 167.000 MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS

1

1 0.000 0.000 2 0.000 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X 258.000 F2X NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L 2.750 ll-lCARCARI LINIARE DESC g 1.000

STINGA 1.0000E+00 1 1.500 I.OOOOE+OO 2 3.500 I.OOOOE+OO 3 2.750 INCARCARI LINIARE p DESC g ............ _-----_ .......... _--------_ .._--------------_ .... ---_ ..... --- ..--_ .. CAPAT STINGA 1 112.000 54.000 2 0.000 0.000 3 332.000 159.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS .......................... __ ...... _ ....... - ...... _- ----- _ .. -_ ....... - --------_ .... - -- - .._ ........ CAPATLIBER 1 0.000 -0.000 2 -126.000 -186.750 3 -85.801 -168.945 4 0.000 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X

MIN. MF 174.500

X 1.000

=1 = REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

.....

-----~---..... --......-....-....-....-...--...... -....--... --- ..-..-..--..-..--- .. .
1

MIN. MF
--

X

CAPAT STINGA

2
3 F4X

0.000 0.000 391.289

0.000 0.000 1.488

-0.000 -169.343 264.543

0.000 1.750 1.488

............ ---- ......... _-------- ..... ----_ .......... ----------_ ..... -------------

1.0000E+00 P

-------------_

_-_ --------_ ---_ ---_ .. 1 332.000 159.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. I'vlA.X. MS MIN. MS ...................... _--------_---_ _-_ -_ ..__ _---_ .. 1 -0.000 -0.000 2 -0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI MIN. MF DESC MAX. MF X -- .......... ---_ ..... _-- .... _------------_ ..... _--_ ... ----_ ..... --_ .... -----_ .... 464.148 1.375 313.844

NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA

=2
=REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

X
1.375

CARACTERISTICI DESC L .......... --_ ... --_ ...... _-----_ ............ -_ ........ _--_ ... _---_ ...... _-- .. - ....._-- ..- ........ 3.000 1.0000E+00 2 4.150 1.0000E+00 INCARCARI LINIARE DESC g P _ ..- ....... _---_ ... _ ..----_ .._-----------_ .......... __ ....... ---_ ...... -_ ...... -_ ..--332.000 176.000

178 - Plansee curente din placi si grinzi din beton arrnat - 5
MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS 1 0.000 0.000 2 -534.680 -690.872 3 -0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X I 2 335.424 502.976 1.149 2.481 3 4

5.6 - Exemplu de calcul si alcatuire a unui planseu de beton arrnat
2.460 1.000 INCARCARI LINIARE DESC g 1 66.000 440.000 510.000 397.000 I. 7000E+00 1.0000E+00 p 35.000 390.000 390.000 390.000

179

2
MIN. MF 131.419 275.892 0.890 2.621 X 3

4

flY
NUMARUL DESCHIDERlLOR CAP ATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L 4.600 1.400 2.850 INCARCARI LINIARE DESC g I 2 3

=

3

= REAZEM ARTICULAT = REAZEM ARTICULAT

MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS --------------_ ..... --_ ..... _------_ ..... -------_ .... _--------_ ... -.. ---_ ... -0.000 -0.000 1 -230.667 -126.121 2 -328.045 -138.766 3 - 186.264 -366.919 4 -0.000 0.000 5 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI MIN. MF DESC MAX. MF X -_ _ ..----_ -_ --_ __ _ ----------_ _--- .. - _ 1.781 104.732 1.871 176.760 1 0.598 0.659 -120.721 23.047 2 1.227 179.588 1.192 377.644 3 0.000 0.000 0.764 21.895 4

1.0000E+00 1.0000E+00 1.0000E+00
p

x

1 66.000 35.000 2 328.000 157.000 3 91.000 44.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS 1 0.000 -0.000 2 -141.495 -225.067 3 -52.619 -106.494 4 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X MIN. 1 170.915 1.840 106.567 2 7.598 0.813 -54.866 3 98.639 1.641 58.321 F2Y NUMARUL DESCHlDERILOR CAPATUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTERISTICI DESC L I 2 3 4 4.600 1.400 2.460 1.000

F3Y NUMARUL DESCHIDERILOR =2 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CAPATUL DREAPTA = REAZEM ARTICULAT CARACTERISTICI DESC L .... _ ----_ _-_ -------_ .. --_ _ ..------------_ _-_ .._ _4.600 1.0000E+00 2 1.400 1.0000E+00 INCARCARl LINIARE DESC g P -_ ..--_ _-----_ ..--_ _ __ __ --------_ --_ --162.000 86.000 2 440.000 390.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS --_ ....... -----------_ ..-------_ .... _-_ ..... _ ..... -------------_ ....... _ .............. 1 0.000 -0.000 2 -375.957 -550.351 3 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI X MIN. MF DESC MAX. MF X --_ ..--_ .... -_ ...... --_ ..... --_ ... - .. .. ....... _----_ ......... --_ ...... --- ...... ---

MF X I.797 0.985
1.718

=4 = REAZEM ARTICULAT
=

REAZEM ARTICULAT

1.0000E+00 I.OOOOE+OO 1.7000E+00 1.0000E+00

-_ _--_

180 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat - 5
I 2 F4Y NUMARUL DESCHIDERILOR =2 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CAP ATUL DREAPTA = REAZEM ARTICULAT CARACTERISTICI DESC 418.500 58.814 1.837 1.024 261.128 0.000 1.795 0.000

5.6 - Exemplu de calcul si alcatuire a unui plan~eu de beton armat

181

Fasia

Sectiunea 1 -C 2-R

b
[mmJ

Tabelul 5 23 b
hoy

[mm]

[N/mm J

Re

2

Fly

3-C
4-R 5-C I-C 2-R 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C I-C 2-R 3-C I-C 2-R 3-C

L 4.600 4.600 g 1.0000E+00 1.0000E+00 p F3y F2y

2 DESC

INCARCARI LINIARE
162.000 86.000 2 108.000 52.000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX. MS MIN. MS I -0.000 -0.000 2 -425.845 -539.580 3 0.000 -0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X 441.675 237.059 1.887 2.879

1000

70

12,5

F4y

M [N·mm] 171 X 104 226 x 10" 55 x 10· 107 x 104 99 x 104 177 x 10' 231 x 10' 121 x 10· 329 x 104 378 x 104 367 x 10" 22 x 10' 419 x 10· 550 x 10· 59 x 10· 442 x 104 540 x 104 238 x 10'

m 0.028 0.037 0.009 0.017 0.016 0.029 0.038 0.020 0.054 0.062 0.060 0.004 0.068 0.090 0.010 0.072 0.088 0.039

p [%] 0.12 0.15 0.04' 0.06 0.06 0.13 0.17 0.08 0.23 0.27 0.26 0.04 0.29 0.4 0.04 0.31 0.39 0.17
~I

A. [cm''] 0.84 1.05 0.28 0.42 0.42 0.91 1.19 0.56 1.61 1.89 1.82 0.28 2.03 2:8 0.28 2.17 2.73 1.19

Observatie: Cu litera "C" s-a notat sectiunea caracteristica dm camp, sectiunea de pe reazem.
MIN. MF
242.019 98.753 1.729 3.248

cu "R"

X

Alegerea diametrelor harelor si a pasului de dispunere a acestora
Diametrele barelor alese si pasul de dispunere a acestora pe cele doua directii sunt date in tabelul 5.24 a si b

2

Determinarea ariilor de armiiturii in sectiunile caracteristice
Fasiile au fost alese cu latimea b = 1m = 1000mm Grosimea placii h = 10cm = 100mm Inaltimea utila hox = 100 - 15 - 10 I 5 = 80 mm Inaltimea utila hoy = 80 - 10 = 70 mm Se propune pentru beton clasa C 16/20 (Bc20) si pentru armatura marca PC52. Ariile de armatura in toate sectiunile caracteristice pe cele doua directii sunt date in tabelele 5.23 a si b TabeJul 5.23 a
F~ia FIx F2x F3x Sectiunea
1

Directia X
Tabelul 5.24a
F~ia FIx F2x Sectiunea I-C I -C I-R A. ~ 1 pas [mm 1 em] 4>6/20 4>8/20 ~6/20 4>6!20 4>6/20 4>8/20 ~6 1 20 ~IO 120 ~8 1 20 Pozitia arrnaturii de rezistenta in sectiune jos jos sus sus sus jos jos sus jos Observatii armare constructiva arrnare constructiva armare

[crrr']
1.12 2.00 0.72 0.64 0.64 1.68 1.44 2.96 2.16

I'

-

b

[mm]

hax [mm]

n,

[Nzrnrrr']

1-~

0

F4x

1- C 1- R 2-C 3-R 4-C I-C 2-R 3-C

1000

80

12,5

M [Nrnm] 258 X 104 465 X 104 187 xl04 169 x 104 170 x 10" 392 x 10· 336 x 104 691 x 104 503 x 104

m 0.032 0.058 0.023 0.021 0.021 0.049 0.042 0.086 0.063

p [%] 0.14 0.25 0.09 0.08 0.08 0.21 0.18 0.37 0.27

[crrr']
1.12 2.00 0.72 0.64 0.64 1.68 1.44 2.96 2.16

A.

F3x

2-C

constructi va
armare constructiva arrnare constructiva

.. -~
A

3-R

r>

-

I-C F4x 2-R 3-C

-

03 2. 0 11 <D .82 0. e @eB/20 L 460 . '" tl) (§ ~8 I 23 10 S! (J) "6/20 345 L=4..'" .. '" '" '"...Plansee curente din pliici si grinzi din beton armat .. o 105 5..00 . 245 ~. . eo 0 .. ©N . 0 ". '" 4.. :::? @rep Sl e ses ... 87"... '" ....19 0. '" " iil 0- L.65 5~6 '" co N 8 ..61 1.. . '" "' .10 200 ~ --' ~ ~ .. to @rep sus 3~ L=1. --' II F3y armare constructiva '" .. ~ to "'0 06/20 ~5. "" l2sl 7... 0 0 550 o- ......28 0.11 este exemplificat planul de cofraj si armarea placii planseului peste parter a constructiei prezentate in capitolul2. 320 I' 5~ @rep sus 4~6 .84 1. " " ~ Q.20 rep su~ L=1. N :" . 0 rezistenta in sectiune jos sus sus sus jos jos sus sus sus jos sus jos jos sus jos jos sus jos observatii annare constructiva armare constructiva armare constructiva armare constructiva arm are constructiva arm are constructiva annare constructiva aimare constructiva .. dar in cazul de fata.I 0 eo L.....50 :> 8 F4y arm are constructiva II - '" c.. .... ~ '" ~" e © " N 0..5 Directia Y Tabelul 5 24b Fasia Sectiunea J-C 2-R Fly 3-C 4-R 5-C I-C 2-R F2y 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C 1-C 2-R 3-C 1-C 2-R 3-C Aa [em'] 0.. In acesete conditii se reduce risipa de armatura in cazul armarii cu bare independente realizandu-se ~i economii la manopera Extrasul de armatura corespunzator armarii placii este dat in tabeluI 5.42 0. :::? "6 @ . . 0'" N '" 00 e '" .. Daca jumatate din bare s-ar ridica pe reazem ar fi necesare 6 bare pe metru din conditia ca in orice sectiune sa avem minim 3 bare. '" co ~ .45 ...15 2... In :::? .....e..... CD 06/20 L=3...182 . 0 " N '" ©'" o . Armarea s-a facut cu bare independente drepte aceasta cu toate ca deschiderile ochiurilor de placa depasesc 2m. '" "'.85 '" " '" '" 8 . B '" . " e. e I 20 L=2..75 71&6 0 0 . .. .0 " ® -' <. ~ I'" ~ ~ . rep sus .75 r-. .1 320 506 ..9 ....6 .€ ~ '" L=2. @ L...91 1.19 $1 pas [mml em] $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $6/20 $8/20 $8/20 $8/20 $6/20 $8/20 $10/20 $6/20 $8/20 $10/20 $6/20 Pozitia armaturii de 5..... ~ . '" ~ " ~~ a.15 Figura 5.35 20 L=4...17 2.. '" a:i ...90 .25... .05 0.::.. 0 8 rep eo sus 140 e 6"6 0 .8 0. '" ..J II '" '" ...28 2.73 1..28 2.. a:i -' "6 k-- 140 ... ~:g S? 0 N <..-' ~ . :::? ~I=. figura 5. 77 8 8 CV 08/20 77 L=S.89 1.. Armarea cu bare ridicate pe reazem este impusa de considerente economice... N o i @ ep ~us L 1.56 1.... 3.42 0. N '" - ": 0 - armare constructiva - @rep sus e 'a> '€ '" 0 N0 <.~ en '" 0- ~ 06/20 260 L~2 '" -' 0 • ® ® I'" rep sus L-1. cand majoritatea sectiunilor sunt armate constructiv (5~6PC52)..00 2. N ~ ®~B 0 77 8 ..11 -Plan cofraj si arm are placa planseu peste parter ..Exemplu de cal cui ~i alcatuire a unui planseu de beton arm at 183 2. se pot dispune 5 bare pe metru numai In cazul armarii cu bare drepte.

1 .70 5. .1 GENERALIT ATI .65 1.30 9. Scara trebuie sa fie un element de constructie 'in care se imbina annonios solutia functionala ~i arhitecturala.15 4.40 25.394 191 353 60.10 2. _ din beton simplu.75 85.75 2.05 0.40 2. care reazema pe nervura. prezinta deformatii mici.75 1.20 1.60 44.222 124 485. Calculul functional al scarilor se face 'in conformitate cu prevederile rnentionate 'in capitolul 2.5 Tabelul525 EXTRAS DE ARMATURA Element Marca 1 2 Lungimea unei bare [m] 3.184 .00 57.40 5.40 8. Din punctul de vedere al executiei. ~. treapta propriu-zisa se poate realiza: .30 4.00 8.60 57.25 $10 CAP.30 44.35 108.6 0.50 85.25 6.10 1.25 6.60 1.50 PC52 $8 86.Plansee eurente din placi si grinzi din beton annat .Posibilitati de executie a scarilor din beton arm at .30 1. bare 15 15 8 8 9 9 24 24 24 11 11 5 5 7 7 14 14 14 7 5 7 5 II II 6 8 23 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 PLANSEU PESTE PARTER 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 6.35 1. Dintre scarile de beton armat la cladirile civile cele mai intalnite sunt scarile din beton armat monolit.35 3.40 8. Indiferent de materialul si tipul scarii alese la proiectare se impune realizarea unui cal cuI functional al acesteia..75 20.80 18.70 6.80 21. fermata din trepte si contratrepte (figura 6.00 58.60 140. I ~.222 35 35 558. au capacitate portanta mare si posibilitati variate de forma si finisare. Trebuie insa sa tinem seam a de importanta scarilor 'in caz de evacuare fortata.60 2. in acest caz elementul principal de rezistenta este contratreapta.1b).50 2.25 0.50 159. turnat ulterior executiei rampei (figura 6. Din acest punct de vedere este indicat sa folosim materiale cu rezistente mecanice si la foe ridicate.din beton armat. care trebuie conceputa si realizata ca 0 nervura.60 15. _ sub forma de placa subtire cutata.5 0. chiar si la cladiri executate din alte materiale. iar treapta este elementul secundar (placa).75 15.00 41.ii 'I 27 Lungimi pe diametru [m] Masa pe metru [kg/m] Masa pe diametru [kg] MASA TOTALA [KGI .40 Lungimi pe $ OB37 $6 $6 58.90 37.45 22.95 2.85 12. Aceasta datorita avantajelor pe cale Ie prezinta: sunt incombustibile.25 12. 6 scARI DE BETON ARMAT MONOLIT $ 6 8 6 6 6 8 6 8 8 6 6 6 8 8 10 8 10 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 Nr.10 4.35 4.1c). cu solutia de rezistenta.40 37. 0· Figura 6.90 5. Scarile din beton armat monolit se executa prin turn area pe loc a betonului intr-un cofraj care reproduce exact forma intradosului scarii. Materialul folosit la executarea scarilor depinde de materialul din care se executa cladirea.617 37 135.00 8. Cel mai frecvent folosit material este betonul annat.la). turnat odata cu placa rampei (figura 6.

6 In functie de modul de rezolvare a structurii de rezistenta se disting urmatoarele tipuri reprezentative de scari realizate din beton armat monolit: . zid a).Scara din beton annat monolit eu grinzi de podest Dintre tipurile de scari mentionate eel mai freevent intalnite la constructiile de loeuit sunt scarile eu grinzi de podest si scarile lara grinzi de podest care reazerna prin intermediul placii podestului.~~~. Figura 6. de tavan sau de podestul imediat superior. lara grinzi .2b) sau dintr-un pilon central.( 6.3). Incastrarea trebuie asigurata pe minimum 25 em In ziduri de caramida si 15 em In ziduri de beton.din placi inclinate (rampe) si placi orizontale astfel format. balustrada treapte placa rampei placa rarnpei grinda de vang aj.4). id z Figura 6.cu trepte independente sau cu rampe scoase in consola din zidaria casei scarii (figura 6.5 .3 .2 . balustrada \.Scari in consola .I. In cazul un or lungimi mai mari se poate realiza suspendarea treptelor in consola.L. cu tiranti metalici. .din placi inclinate ~i orizontale (respeetiv rampe ~i podeste) rezemate simplu sau partial incastrate in grinzi de podest sau de vang.Generalitati 187 (podeste). Scarile realizate in consola se recornanda a se folosi panii la deschideri de 1.scara eu 0 singura rampa bj. intreg ansamblul pe conturul exterior al casei aceste scari sunt utilizate in cu aspect estetic placut.Scara rezemata pe ziduri de caramida Figura 6.1 . din grinzi de yang amplasate central (figura 6.'.186 Scari de beton arm at monolit ..L-oLL.4 . .scara eu doua rarnpe Figura 6.rezemate pe ziduri de caramida (figura 6.Scari din beton armat monolit.50 m.. eare transmit lncarcarile strueturii de rezistenta a cladirii (figura 6. specialla cladiri civile deoarece asigura un intrados neted /.2a). b).5)... fiind simplu rezemat sau partial incastrat scarii realizat din pereti portanti sau cadre (figura 6.

7 . Scarile se calculeaza la incarcarea din greutatea permanents (placa de rezistenta si treptele) si incarcarea utila corespunzatoare.188 Scari de beton armat monolit . In tabelul 6. ea fiind alcatuita dintr-o placa inclinata. () 6~8 L=L55 120 cen lura 25x20 t 11 125 I I - _I? Ii ~I I 1+ 2-2 Figura 6.7).1 se prezinta extrasul de armature pentru cele doua rampe ale scarii.Calculul scarilor 189 6. In. In figura 6. Tot pe acesta grinds se descarca rampa.RILOR Evaluarea incarcarilor pe m pentru calculul scarilor se face In mod similar cu evaluarea incarcarilor de la calculul planseelor prezentata la cap. sectiunea fasiei de ca1cul se ia unitara. sectiune ramp a se prezinta ca 0 dala independenta de pereti. nurnita grinda de podest. .2 . In functie de tipul scarii se vor considera scheme statice corespunzatoare.5.Scara cu grinzi de podest Placa se executa monolit si este continua pe reazemul format de grinda. Ca1culul se face considerand un sistem static de grinda continua pe directia rampei si de grinda cu 0 singura deschidere pe directia lungii a podestului (figura 6. In functie de raportullaturilor.8 .Plan cofraj ~iarmare scara prescriptiilor de alcatuire pentru placi.6 6. aceasta simplificand substantial executia. Pentru simplificarea caJculelor.2 CALCULUL SCA.8 este exemplificata armarea scarii la constructia prezentata In capitolul 2. Ca1culul ariilor de armature si armarea scarilor se face cu respectarea tuturor Figura 6. podestul se descarca pe una sau doua directii. 2 Scara cu grindii de podest Podestul se reazerna pe trei laturi pe peretii casei scarii. iar pe a patra pe 0 grinds asezata sub linia de frantura la intersectia cu rampa.

394 32 + 1 / cos 510 = 885 daN/m a) -2.30 12.55 2.15 0.10 0.6 Tabelul61 EXTRAS DE ARMATURA Element Marca I 2 3 SCARA 4 5 6.04 -jo P = 0.1 x 0.1 0 si in tabelul 6.incarcarea permanents din greutatea proprie a grinzii de podest gC= 1. bare 6 6 6 6 6 6 6 28 Lungimea unei bare [m] 4.2 .9 .20 38.2.40 7. Verificarea la forta taietoare: Saferenta .3xO.OB37).60 2. = 1.15 2.60 9.a = 300 .8x2l0 = 95 1 100' ae Forta taietoare maxima este pe reazem Qrnax=1676x2.30 x 2500 = 206 daN/m Inearcarea uniform distribuita ee actioneaza pe grinda de podest este gCtotal 885 + 585 + 206 =1676 daN/m = Momentul maxim este la mijlocul deschiderii 2 2 M = g~otal1 . incarcata cu 0 sarcina uniform distribuita provenita din greutatea ei proprie.40 1.6 0.190 Scari de beton armat monolit .60 12. 1676.25 = 275 mm R. Se propune pentru grinda de podest 0 sectiune 250 x 300 mm.30 1.60 1.1 .15 =969daNm =969 x 104 Nmm 8 8 m 32 = M b·h a ·R C 2 = 0.222 8 8 81. 585 daN I m 6 7 8 6 Lungimi pe diametru [m] Masa pe metru [kg/rn] Masa pe diametru [kg] MASA TOTALA [KG) .Calculul scarilor Evaluarea incarcarilor ce actioneaza pe grinda: .1S/2=1801 daN qe Qeb= 5995 daN> Qrnax 1801 daN = In figura 6.95.deoarece sectiunea grinzii este alcatuita lara armaturi inclinate forta taietoare trebuie sa fie preluata doar de beton ~i etrieri (<I> 6/ 10.1 xlOO = 59948 N = 5995 daN nAematRa = 2x28.15 (0.15 x 1.Suprafata aferenta de pe care preia grinda incarcarea .90 Lunaimi pe ~ OB37 PC52 ~6 ~8 26.45xlx95.incarcarea utila q" = 2.90 25.25 x 0.5 N/mm2 A. = 12.incarcarea perrnanenta din greutatea rampei rampei si podestului gC= SafX grampii 2 .5 x 390 = 191 ~ 8 8 8 8 8 8 6 Nr. respectiv rampa si podestul.18 Calculul grinzii de podest Grinda de podest a aceleiasi scarii se considera rezemata pe peretii casei scarilor. Gpodest Qeb = 2 Jbh~ JPmtRtqe = J250X2752 -nAematRa = ~0.2 sunt date planuI de cofraj respectiv extrasul de armature pentru cele doua grinzi de podest identice ale scarii. = Figura 6.24 cm2 -jo adica 2 <I> 10 Armarea transversala se face eu etrieri din OB37 A= a (<I> 6 / 10 ).80 9.15 . bho = 0 18 250·275 =124mm2 p 100 ' 100 h. = h .90 15.5 = .

I.38 1. I .'--'"I. domeniul de aplicabilitate al acestora se limiteaza la constructii eu regim de inaltime redus.00 1.2 9. Deasemenea este prezentat calculul strueturilor din zidarie portanta la sarcini gravitationale conform normativelor in vigoare [26].76 0. In cazurile in care ultimul nivel are 0 inaltime mai mica de 3 m ~i acopera mai putin de 25 % din suprafata construita.. [54].j<-.93 0... Inaltimea cladirii se considera de la nivelul superior al soclului.00 1.5 IB(5) IB(75) Rezistentele earacteristice 6.5 0.& de densitate I 1.6 ~bmilimlln"mmmm mil J .peretilor eu stalpisori din beton armat (zidarie complexa) sau annarea zidariei 'in rosturi orizontale (zidarie armata). 2.64 Simbol Clasa de beton CI211S C16120 IBel0) rsero: (BeI5) ale betonului.0 1.JDA DE PODEST 10 6 4 22 [m] In toate el.] 1.~·Inuirctl« - 1. 0.65 1.6 Beton ell agregare I usoare ell subcateg. In cazul terenului in panta se considers inaltimea medie dintre trotuar si planseul susbolului.20 44 Lungimi pe diametru " Masa pe rnetru [kg/rn] Masa pe diarnetru [kg] MASA TOTALA [KGI I.' Rezistentele earaeteristiee si valorile de baza ale rezistentelor de calcul ale betonului sunt prezentate in tabelul 6.. D si F respeetiv maxim 2 nivele in zonele A si B.50 0.2 bucati Tabelul 62 EXTRAS Element Marca I 1 $ Intr-un el.70 0. 3 nivele In zonele C.192 Scari de beton annat monolit ..25 1.65 0.ji! D~[f1~ .95 B 350 . ImpaI1irea teritoriului Romaniei in zone seismice de caIcul din punet de vedere a valorii coeficientilor k. In zonele seismice de calcul A ~i Beste interzisa realizarea de constructii din zidarie nearmata (simpla).80 0. Cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata sunt acelea la care peretii nu sunt intariti cu stalpisori din beton armat monolit sau eu armaturi dispuse in masa zidariei sub diferite alcatuiri.1 C25130 (Be30) 14. bare Lungimea unei bare [m] 2. In toate cazurile este oblizatorie dispunerea centurilor de beton arm at mono lit.0 Rezistentele R. ALCATUlREA STRUCTURILOR ZIDARIE DIN 2..9 . In acest caz se poate merge pana la constructii cu 5 nivele in zona F.. .5 0. In afari de peretii structurali care au rol portant (gravitational) cat si antiseismic sistemul structural poate include si stalpi numai eu rol portant.92 1.-13 0.80 OA5 .80 0.60 0. Avand in vedere performantele slabe la actiuni seismice ale structurilor din zidarie nearmata. 8 DE .0 .95 0.AJUvIATURA Nr. - - 1.. este data in figura 7.I'-.6 8.5 6.59 18.7.05 B .50 m nivelul trotuarului. 25 J . respectiv al planseului peste subsol paoa la nivelul superioral planseului peste ultimul nivel. ~ etr 16/10 L"1.13 de cnlcul ale betonului. aceasta nu se numara ca nivel ~i nu se considera la stabilirea inaltimii cladirii. ..'10 0.6 Beton ell agregate I R: usoare ell subcateg.95 .65 250 Figura 6..Plan cofraj si arm are grinda de podest .77 1. 25 L ~l'-'I'ot.86 1...10 .] 1. Pentru utilizarea structurilor din zidarie in zonele seismice A si Beste necesara intarirea.55 0. (j)2x2...00 1.4' 15.03 Comoresume Intmdere intindere Beton obisnun 1. GR[:.4 45 R" 0. Compresume Beton obrsnuit 1.5 12.90 0. In cazul in care nivelul planseului peste susbol depaseste cu 1.-__.8 de densitate I 1.0 1.0 2.65 1. valori de bazd..2 0. CAP 7.614 13 13 Lungirni pe $ 0837 PC52 $6 $ 10 21.5 1. Tabelul 63 Tipu! rezistentei C41S C617.56 C28135 (Be35) 28.72 0.10 1.20 22 bucotl 7.. !\ilmml16.".19 1.5 1.7 3.fa.. 1.1 PREVEDERI GENERALE DE ALCATUlRE In prezentul capitol sunt date prevederile generale de alcatuire a structurilor din zidarie portanta din caramizi pline ~i caramizi si blocuri ceramice cu goluri.10 L-2.9 .222 [2 12 21.20 52.74 20.85 C8110 00/25 (Be25) 20. ~/mm2 4.7 _.5 12.3.1.1 [28].50 0.10 B -l5G Ectnvalarca dsntre claselv de hewn " B 75 B 100 B 150 B 200 B 250 Valorile sunt rezultatul rnultiplicarii cu un coeficient suplirnentar egal eu 0.15 I.3 1.80 52. pentru realizarea efectului de diafragma pe fiecare nivel al cladirii.35 - 0.59 R" 0. Planseele acestor cladiri trebuiesc de regula realizate din beton arrnat mono lit sau din elemente prefabricate monolitizate. amplasate in zone cu intensitate seismica redusa (maxim P+ 1E in zona seismica de ealcul C atunci cand planseele se comports ca 0 saiba rigida si maxim constructii P In cazul in care planseul nu realizeaza saiba rigida). subsolul se numara ea nivel.

194 Alcatuirea strueturilor din zidarie .6 s 15 A.2 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in standardele respective indicate in acelasi tabel. Pentru utilizarea caramizilor si bloeurilor ceramice la zidariile portante ale cladirilor trebuie sa se respecte raportul de tesere la punerea in opera.86 Fara restrictii F ara restri ctii ::.8 (7.1 . Ne g" IIJ~ In piesele scrise ~i desenate ale proiectului de executie se vor preciza urmatoarele caracteristiei ale materialelor prevazute pentru executarea zidariei si a elementelor de beton arm at inglobate: tipul.:'5~ ~. .D. Raportul de tesere se exprima prin raportui dintre lungimea de suprapunere a doua caramizi sau bloeuri (1) si inaltimea caramizii (h) figura 7.1) sunt date principalele tipuri de caramizi utilizate la peretii structurali din zidarie: Tabelul71 Domeniul de utilizare Nr.6 ::.6 Caramizile ~i blocurile cerarrnce dm tabelul 7.E F Inaltimea cladirii Zidarie armata sau com lexa Zona seismica de calcul inaltimea cladirii I Caramizi pline STAS457 .F C. In tabelul urmator (7..9 < 15 ::. Valoarea recornandata a acestui raport este: IIh~0.2) Lungimea de suprapunere va fi eel putin 114 din lungimea caramizii sau bloeului.9 s 12 s 12 ::.o .Prevederi generale de alcatuire 195 Materiale utilizate e.D E. .D E F ::.4 (7.86 240 x 115 x 88 290 x 240 x 188 240x115x138 290x140xl38 E F C.6 ::.2. crt Material STAS Format Zidarie nearmata Zona seismica de calcul 240 x 115 x 63 290x 140x88 290 x 240 x 138 365 x 180 x 138 2 Caramizi ~i blocuri eeramice eu goluri verticale STAS 5185/2 .B C.7 7. tipul ~i marca otelului beton. calitatea si marea caramizilor sau blocurilor.1) jar va!oarea minima: l/h = 0. tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza.

2.. T a b eu 172 I Numar t: z o .7 7. Infrastructura va fi alcatuita astfel incat sa formeze un sistem rigid.. etc. reducerea greutatii constructiei.ce se vor utiliza la armatura zidariei vor fi - 50 50 - 50 75 100 .. alcatuite din pereti dispusi de regula.2 ..1 . eompacte si simetrice din punctul de vedere at distributiei in plan a maselor.o:j ro"O :2 ..... u ro . de gradul de protectie termica de economisir~a c?mbustibilului in exploatare. M. Se vor evita alcatuiri structurale eu rigiditati si capacitati de rezistenta mai reduse la un nivel inferior fata de eele superioare. repartitia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticiale structurale se va face tinand seama de deformabilitatea planseelor. de gradul de protectie antiseismica. determinate pe baza de ealcul din elementele de beton armat vor fi din otel beton OB 37. Structurile din zidarie portanta trebuie eoncepute ca sisteme spatiale.ro u K':l ~ .5 .. care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta. In vederea asigurarii rigiditatii planseelor in planullor. inglobarea in zidarie a unor elemente de beton armat monolit. solidarizate cu zidaria. pereti nestructurali ce indeplinesc numai un rol de compartimentare a volumului cladirii. de peretii strueturali portanti.. I. . de armatura. capabil sa transmits la teren incarcarile gravitationale ale cladirii si sa reziste la solicitarile provenite din miscarile seismice ale terenului. Planseele de beton arm at monolit sunt cele mai indicate pentru stucturile din zidarie portanta amplasate in zone seismice. 7. t oj 0 :2 E 10 25 50 ro .. In vederea obtinerii unei cornportari corespunzatoare a strueturilor sub actiunea seismica se va urmari asigurarea unei variatii cat mai uniforme pe verticala a rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta atat a ansamblului structurii cat si a elementelor structurale componente. ingrosarea unor pereti structurali in limite rationale. um .5 3. .. vertica!e si orizontale (stalpisori ~i centuri).....196 Alcatuirea structurilor din zidarie ... buiandrugi.Prevederi generale de alcatuire 197 Principii de alcatuire a structurilor de rezistentii din zidarie . dupa doua directii ortogonale si diafragme (saibe) orizontale realizate de planseele cladirilor. .. u . B (zid cornplexa F C. reducerea manoperei pe ~an~ier.... Se vor alege de preferinta constructii cu forme in plan regulate..n eleme~t~le din beton armat inglobate in zidarie (centuri...~ - 2 oj :2 0. 50 75 100 ~ I§ o u .- Tipurile ~l urmatoarele: pentru armaturi de rezistenta: otel beton OB 37 si PC 52 pentru armaturi constructive. consurnului de ciment. Armaturile de rezistenta.!nea sarcinilor seismice . Capacitatea de rezistenta a elementelor structurale din zidarie se poate spori dupa necesitati prin: prevederea de materiale (caramida sau bloc ~i mortare) de marci superioare. al~ge.. Fig. otel beton OB 37 si OB 30 ' .E sau armata) o:j"O u . rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta ale elernentelor structurale in vederea limitarii efeetelor defavorabile de torsiune generala provocate de actiunea seismica.. armarea zidariei.H.. iar cele constructive din otel beton OB 37_ ' marcile I 2 5 75 100 .- :2 E 10 25 25 o:j .. Tipul de caramida sau b!oc se. E o:j . pereti structurali de contravantuire cu rolul de a prelua sarcinile orizontale si greutatea lor proprie.D.. stalpisori) se va utiliza beton de marca minima C8/1 0. 15 . in functie de conditiile de rezistenta ~i stabilitate. ' . t: E ~ 0 ro"O ~ ..arci~e caram!zilor si mort~~~lor pentru structurile din zidarie se vor alege astfel meat sa fie satisfacute conditiile de rezistenta si stabilitate ale elementelor structurale.Marcil~ m!nime de cararnida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structunle de zidarie portanta pentru zonele seismice de calcul in functie de inaltimea cladirilor sunt date in tabelul 7. In cazul in care alcatuirea constructiva a planseelor nu conduce la realizarea unor saibe orizontale rigide. Functie de rolul pe care II indeplinesc in cladire peretii din zidarie pot fi: pereti structurali portanti cu rolu! de a prelua sarcini verticale ~i orizontale. 6 6c .t: ro 0 1 2 3 H<3. inaltimea cladirii H (m) maxim de niveluri (n) Marci minirne de caramizi si mortar in functie de zona seisrnica de cal cuI A. greutatea lor este preluata prin intermediul planseelor. .~ K':l :2 . PC 52 si PC 60. legatura planseelor cu peretii structurali se va realiza prin centuri de beton armat. H . Alcatuirea planseelor va asigura de regula realizarea unor saibe (diafragme) orizontale cat mai rigide pentru asigurarea conlucrarii spatiale a elementelor structurale sub acti.Raportul de tesere a caramizilor sau blocurilor ...

7 In cadruI fiecarei eategorii de mai sus vor fi preferate strueturile avand pereti strueturali portanti pe ambele directii ortogonale ale cladirii.5 2. cu exceptia peretilor de 1/2 caramida ~i a celor rigidizati prin stalpisori ~i centuri intermediare din beton armat.50 1. (valori orientative) Suma latimilor plinurilor de zidarie raportata la lungimea totala a peretelui respectiv Latimea plinurilor de zidarie 3. etc.5 3.00 I Pereti de contraviintuire Peretii de contravantuire vor respecta conditiile privind grosimea in mod identic cu cei portanti. Latimea plinurilor de zidarie sirnpla la margine ~i intermediar 1/2hg 01 1.75 m. Grosimea peretilor portanti va trebui sa corespunda si conditiilor de izolare termica si evitare a formarii condensului determinate functie de zona climatica In care se amplaseaza constructia.5 ern).TUlREA PERETILOR PORTANTI DIN ZIDA.RIE De regula.8 <6m Aria plinurilor peretilor In sectiune orizontala pe fiecare din cele 2 directii principale in raport cu aria construita a constructiei. usi. nu se admit pereti in forma de lama.20 1. fonic.5 1.60 m. Nu se admite ca golurile pentru cosuri sa micsoreze grosimea peretilor si se va evita amplasarea cosurilor 'in peretii exteriori. Goluri in pereti Golurile mari (pentru ferestre.25 1. avand deschiderea planseului aferent zidului respectiv de maximum 3. interiori ~i exteriori. In cazul 'in care grosimea peretilor dimensionata 'in conditii de rezistenta si stabilitate nu satisface conditiile de mai sus. exterior D. A. se va urmari ca acestia s~ lege intre ele fatadele opuse. Grosimea peretilor portanti. 7. Se admite prevederea unui numar redus de pereti portanti cu grosimea de 1/2 caramida (14 sau 12.0 3. 7. Grosimea minima a peretilor portanti va fi de 0 caramida sau un bloc de 24 em.5 1. + interior % 7. Se admite ca rigidizarea capetelor sa se faca eu stalpisori din beton arm at legati de plansee direct sau prin centuri din beton armat.5 2.00 0.2 . Inaltimea de nivel definita ca dimensiunea structural a intre doua plansee nu va depasi de 16 ori grosimea peretelui. asigurandu-se legatura intre pereti prin tesere sau prin stalpisori de beton armat inglobati in zidarie. cu capetele nerigidizate de pereti structurali dispusi perpendicular pe ei. Peretii de contravintuire trebuie sa fie plani si eoplanari pe toata inaltimea constructiei.2 ALCA. Tabelul73 Nr crt Caracteristica geometrica si Pozitia peretelui Marimea In functie de zona seismica de calcul a constructiei U.Alcatuirea peretilor portanti din zidarie 199 7. izolare fonica si prevenire a incendiilor si a efectelor aeestora.75 0. se va determina prin calcul din conditii de rezistenta si stabilitate.00 VaJorile date In procente in tabelul 7.75 1.90 0. cu inaltimea nivelului de maxim 2. exterior interior % % 55 80 50 75 45 70 40 65 45 70 sirnpla - 4.40 m la cladiri: zonele seismice E si F. avand Iungimea de max.4 .198 Alcatuirea structurilor din zidarie . la colt (a) intermediar (b) exterior exterior interior m m m 1. eu plansee din beton arm at monolit sau din panouri prefabricate rezemate pe contur. proiectantul poate prevede: marirea grosimii peretilor sau adoptarea unor solutii constructive utilizand pereti portanti din caramida 'in combinatie cu materiale eficiente izolante termnic.3 se determina conform fig.25 sau 1.3 .00 1. La cladirile de tip bara cu pereti de contravantuire transversali. etc) din peretii structurali se vor amplasa si dimensiona astfel ca plinurile dintre ele sa satisfaca conditiile necesare de rezistenta si stabilitate sub actiunea incarcarilor verticale si orizontale.3 si 7.20 1. 5. Peretii de contravantuire se vor executa eoneomitent eu peretii portanti ortogonali.M. Amplasarea golurilor in peretii structurali din zidarie se va face respectand dimensiunile minime ale plinurilor de zidarie indicate in tabelul 7. cu maximum 2 niveluri sau la ultimele doua niveluri ale cladirilor mai inalte.5 1.0 5.C <6m E <16m <6m F 6-15m pozitia plinului I.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->