Sunteți pe pagina 1din 51

CEL

MAI MARE
POVESTITOR
ROMÂN
By
ABC
ION
CREANGA
By
ABC EPOCA
MARILOR
CLASICI
cel mai mare “omul deplin al
povestitor culturii
român româneşti”

PRIMUL NOSTRU
ESTETICIAN ŞI cel mai mare
“părintele
nuvelei
CRITIC LITERAR dramaturg din
româneşti”
literatura română
“Ia, am fost şi eu în
lumea asta,
un boţ cu ochi,
o bucată de humă
însufleţită din
Humuleşti,
care nici frumos
până la 20, nici cu
minte până la 30 şi
nici bogat până la 40
nu m-am făcut. Dar
şi sărac aşa ca în
anul acesta, ca în
anul trecut şi ca de
By când sunt, niciodată
ABC n-am fost”.
HUMULESTI

By
ABC
“Stau câteodată şi-mi
aduc aminte ce vremi
şi ce oameni mai
erau în părţile
noastre pe când
începusem şi eu,
drăguliţă-Doamne, a
mă ridica băieţaş la
casa părinţilor mei, în
satul Humuleşti, din
târg drept peste apa
Neamţului; sat mare
şi vesel, împărţit în 3
părţi ”.
“Nu ştiu alţii cum sunt,
dar eu, când mă gândesc la locul
naşterii mele, la casa
părintească din Humuleşti, … ”

By
ABC
“…la stâlpul hornului unde
lega mama o sfară cu
motocei la capăt, de crăpau
mâţele jucându-se cu ei, la
prichiciul […] cuptiorul […]”
By
ABC
By
ABC

“parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie !”


By
ABC
By
ABC
“Hai mai bine despre
copilărie să povestim,
căci ea singură este
veselă şi nevinovată”.

By
ABC
By
ABC
By
ABC
By
ABC
“Bine-ai venit, nepurcele!”

“D-apoi cu moş Chiorpec ciubotarul ce necaz aveam !”


By
ABC
Matusa
Marioara By
ABC
Nică şi pupăza din tei
By
ABC

“- Când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cu


mine; când mă lua cu bineşorul, nici atâta; iar când mă
lăsa de capul meu, făceam câte-o drăguţă de trebuşoară
ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă,
nu era în stare a o desface cu tot meşteşugul ei. “
“Vorba unei babe:
Să dea Dumnezeu tot anul
să fie sărbători şi numai o zi de
lucru, şi atunci să fie praznic şi
nuntă .”
Isteţ şi neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în “Amintiri din
copilărie”, Nică urmează şcoala de pe lângă biserică, avându-l
dascăl pe "bădiţa Vasile" (Vasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la
oaste. Scoala era într-o chilie făcuta de săteni, la îndemnul parohului
By Ion Humulescu.
ABC
Sfântul Nicolae şi Calul Bălan

By
ABC
“Potop era pe capul muştelor”

Prinderea muştelor şi bondarilor By


ABC
cu ceaslovul în ţintirim ( 10-
Mama “învăţa cu
mine acasă şi
citea acum la
ceaslov, la
psaltire şi
<Alexandria> mai
bine decât mine,
şi se bucura
grozav când
vedea că mă trag
la carte”.
Mama “era în
stare să toarcă-n
furcă şi să învăţ
mai departe. Si tot
cihăia mama pe
tata să mă mai
deie undeva la
şcoală”: “vreu
By să-mi fac băietul
ABC popă”.
Humuleşti
By Ceaslovul lui I. Creanga
ABC
Duminică, prin cârneleagă, vine tatăl mamei, bunicul
David Creangă din Pipirig si-l duce pe Nica la Broşteni,
cu Dumitru ( fratele cel mai mic al mamei ) la profesorul
Nicolai Nanu de la şcoala lui Baloş.
By
ABC
By
ABC

Copilul cade
în Ozana
( ciubote
largi ).

Permanenţii vizitatori sosiţi azi la Humuleşti văd nu numai muzeul din


căsuţă, dar şi biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică.
Apoi mama Smaranda îl dă în primire tatălui ei, David Creangă (bunicul lui
Nică ). Acesta îl duce, împreună cu fiul său mai mic Dumitru, tocmai pe Valea
Bistriţei, la Broşteni, unde învaţă cu un profesor, N. Nanu, până la episodul
hazliu cu râia şi caprele Irinucăi.
Bunica, Nastasia, este foarte miloasă.
Bunicul David le face opinci lui Dumitru şi lui Nică.
By
ABC
La şcoala de la Broşteni sunt tunşi

In ziua de Paşti, Nica a cântat “Ingerul a strigat” .

La Invierea a doua, fetele au început să zică: “Tunsul


felegunsul, tunsul felegunsul, cânii după dânsul!” By
ABC
“Noi n-avem ce lucra ?”

Irinuca are o fată


“balcâză şi lălâie, de-ţi era frică
să înnoptezi cu dânsa în casă “,
un ţap si doua capre slabe şi
râioase.
Cei doi băieţi iau
râie căprească de la caprele
By
Irinucăi.
ABC
“Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos
curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se
oglindeşte cu mâhnire Cetatea- Neamţului de atâtea
veacuri !”

“Nu mi-ar fi ciudă, încaltea, când ai fi şi tu ceva


de te miri unde, îmi zice cugetul meu, dar aşa, un boţ
cu ochi ce te găseşti, o bucată de humă însufleţită din
sat de la noi, şi nu te lasă inima să taci; asurzeşti
lumea cu ţărăniile tale”.
By
ABC
Desfiinţându-se
Scoala din Fălticeni
(caricaturizată
copios în
Amintiri...), Creangă
pleacă la Iaşi, prin
insistenţele mamei,
care-l dorea
neapărat preot.
Ajunge elev la
Seminarul teologic
"Veniamin
Costachi" de la
Socola. Este notat
la toate materiile cu
"bun", "foarte bun"
şi "eminent". Stă la
internat, care e
gratuit. Termină
seminarul - cursul
inferior.
By
ABC
By
ABC
“POVESTEA LUI HARAP-ALB”

By
CALUL NAZDRAVAN ABC
Ursul
păcălit
de
vulpe
By
ABC
By
ABC
By
ABC
Punguţa cu doi bani

By
ABC
•Se căsătoreşte cu fiica preotului de la biserica “Patruzeci de sfinţi”,
de care se va despărţi curând.
•Timp de 12 ani e slujitor al altarului (dascăl, diacon, la diferite biserici din
Iaşi). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta (un
diacon n-avea voie sa divorţeze).
•Va intra în conflict cu autorităţile ecleziastice locale, fiind acuzat că a
asistat la un spectacol de teatru, că şi-a tuns coada, vrând să
modernizeze clerul şi că… By
ABC
A tras cu puşca
în ciorile de pe
turla bisericii
Golia, unde
MANASTIREA GOLIA DIN IASI
funcţiona ca
diacon.
CASA UNDE A LOCUIT ION
CREANGA LA GOLIA

TURNUL
CLOPOTNITA By
ABC
 "Popa Smântână", cum era poreclit diaconul
matahalos, blond şi cu ochi albaştri, pe lângă
faima deloc... ortodoxă ce-o avea în târg din cauza
deselor şi zgomotoaselor vizite prin crâşmele
mahalalei s-a apucat într-o bună zi să împuşte
câteva ciori din stolul cârâitor aşezat pe turla
bisericii...
 Cercetătorii faptelor spun că alungarea lui Creangă
din preoţie a fost legată, într-un scenariu
complicat, şi de faptul că tânăra lui soţie, Ilenuţa
Grigoriu, fata părintelui iconom al Bisericii ""40 de
mucenici"", se îndrăgostise de protopopul Iaşiului.
Ba chiar aceasta se mutase cu chirie într-o căsuţă
tainică, lăsând pe Creangă cu singurul lor fiu,
Constantin.

By
ABC
Bojdeuca
din Ticău
Ignorarea canoanelor
religioase, ca şi criticarea
ierarhiei bisericeşti, i-a atras
destituirea din funcţia de
diacon, iar ulterior, când la
conducerea ministerului se afla
Cristian Tell, a fost scos şi din
învăţământ.
Pentru a-şi menţine existenţa, a
fost nevoit să-şi deschidă un
debit de tutun, iar după divorţul
pronunţat de către Tribunalul
Iaşi, cumpără "bojdeuca" din
Ticău, unde se mută împreună
cu Tinca Vartic, bună
cunoscătoare de poveşti. By
ABC
1873
 După un proces lung, tribunalul dă o
decizie de divorţ şi Creangă are câştig
de cauză.
 Creangă caută o căsuţă potrivită.
 O găseşte în mahalaua Ticău şi se mută
în bojdeucă (aşa îi spunea povestitorul)
de vălatuci, acoperită cu draniţă.
 Ca gospodină, o aduce pe Tinca Vartic,
o fată-ţiitoare, cu care va trăi toată
viaţa, fără să se căsătorească legitim.

By
ABC
By
ABC

 Greu de imaginat cum se va fi mişcat Creangă prin bojdeuca cu tavanul atât


de jos şi uşile aşa de înguste şi scunde.
 Humuleşteanul era un bărbat înalt şi corpolent (1,85 m şi cam 120 kg).
 Datorită apetitului său proverbial, prietenii apropiaţi îi spuneau ""mâncăul""
sau ""burtuhănosul"".
 Ei mărturisesc că putea înfuleca la o singură masă 100 de sarmale şi o
mămăligă cât roata carului.
 Aflat în drum spre băile de la Slănic, unde mergea pentru... cure de slăabire,
a comandat şi a mâncat într-un birt toate felurile aflate pe listă, adică: o supă
de bulion, un borş de pui, costiţe cu mazăre, friptură la tigaie, friptură de
frigărui, toate udate cu o carafă cu vin alb, vechişor...
1875
 Moment decisiv în viata humulesteanului stabilit în
Ticău: îl cunoaşte pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor
şcolar la Iaşi şi Vaslui.
 Poetul descoperă, la o consfătuire a învăţătorilor ori la
vreun han ieşean, harul nemaipomenit de povestitor al
lui Creangă.
 Devin prieteni pentru totdeauna şi petrec la vestita
crâşmă cu hrube Bolta Rece ori la alte hanuri ieşene.
 E cea mai frumoasă amiciţie din istoria literaturii române.
 Eminescu îl determină să scrie şi-l introduce în cenaclul
Junimii.
 Citeşte Soacra cu trei nurori (publicată la 1 oct. 1875 în
“Convorbiri literare” ).
 Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin
grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca
din Ticău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca.
 Era în anii 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la By
Bucureşti. ABC
 Creangă s-a făcut cunoscut mai
înainte de toate datorită harului şi
volubilităţii cu care povestea
snoave, istorii mai mult sau mai
puţin deocheate, basme auzite în
Humuleştiul natal, toate înflorite şi
mereu reinventate de geniul său
narativ.

 In timp ce urma Scoala de


învăţători, a fost remarcat de Titu
Maiorescu, care i-a fost profesor şi
director.

 Aşa cum consemnează istoria


literaturii, Maiorescu a fost acela
care l-a adus pe Creangă în
Salonul Junimii, unde Vasile
Pogor şi alţi amatori de anecdote
"corosive" îl îndemnau pe
povestitor să dea glas ""pe uliţa
mare"", adică să o zică mai fără
By perdea...
ABC
• Incontestabil, cele cateva luni petrecute de
Eminescu în bojdeucă au fost decisive pentru
destinul literar al lui Creangă, care a început să
pună pe hârtie fabuloasele sale istorisiri, scrise
- aşa cum ne arată manuscrisele - cu mare chin,
dar şi cu mare exigenţă.
• In 1876, Eminescu locuia la Iaşi, pe undeva,
prin spatele Mitropoliei, în casa lui Samson
Bodnărescu, un poet cunoscut în epocă şi bine
aşezat social.
• Certându-se cu gazda lui, Eminescu îşi ia
cele două lăzi pline cu cărţi şi manuscrise şi, la
invitaţia lui Creangă, se mută în bojdeucă.
• Cei doi vor locui împreună vreme de cinci luni
din viaţa lor atât de scurtă şi de arzătoare.
• Din informaţiile rămase de la junimişti ştim că
în tot acest timp Eminescu putea fi văzut
scriind în cerdacul din spatele casei sau
odihnindu-se pe una din laviţe.
By
ABC
Decembrie 1877:
"Bădie Mihai, (...)
această epistolie ţi-o
scriu în cerdacul unde
de atâtea ori am stat
împreună, unde mata,
uitându-te pe cerul plin
cu minunăţii, îmi
povesteai atâtea lucruri
frumoase... frumoase...".

“Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar... beşteleu,


feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus
ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit... Dar noi,
adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru
mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de
By cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira..."".
ABC
1875-1883

 Sub imboldul poetului, care-i citea şi îndrepta manuscrisele,


sunt compuse în bojdeucă genialele sale scrieri literare, care
încântă toate generaţiile de cititori români (ba şi străini, prin
traduceri).

 Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e şi timpul


capodoperelor scrise de Eminescu.

 Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se


îmbolnăveasca şi să nu mai scrie nimic important, după acest
an.

 După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în “Convorbiri


literare”: Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea
porcului, Moş Nechifor Coţcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata
babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om
leneş, Amintiri din copilărie (primele trei părţi, a patra fiind
postumă), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Moş Ion
Roată şi Moş Ion Roată şi Vodă Cuza, apar în alte publicaţii.
By
ABC
1883-1889

 Exact în aceeaşi perioadă cu Eminescu,


marele nostru povestitor este bolnav şi scrie
sporadic.
 Crizele de epilepsie îi aduc o suferinţă de
şase ani.
 Când află, din presă, că Eminescu e bolnav, îl
apucă disperarea.
 Cade chiar în clasă, înaintea şcolarilor, stând
mult timp prin concedii medicale.
By
 Pentru tratament se duce la Slănic Moldova. ABC
1889, 15 iunie
 Creangă află, tot din ziare, că la
ospiciul dr. Suţu din Capitală s-a
stins "fratele Mihai".
 Plânge ca un copil şi murmură
tremurând de suspine: Bădie
Mihai!
 După câteva săptămâni, află că - la
începutul lui august - sărmana
Veronica Micle, cea care venea
uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu
arsenic la mănăstirea Văratec.
By
ABC
1889, 31 decembrie
Copiii pornesc prin Iaşi cu uratul.
 Înveselit, Creangă coboară din
Ticău, spre centru.
 Intră la o franzelărie de pe Strada
Lăpuşneanu, mâncând pofticios
gogoşi cu dulceaţă.
 Împreună cu prof. Drăghici, urcă
pe Uliţa de Sus. După ce beau
câte un coniac, amicul îl conduce
până aproape de bojdeucă. Îşi
urează "La mulţi ani".
 Primeşte colindătorii,
amintindu-şi cum umbla la urat
prin Humuleştii natali.
 În noaptea bucuriilor, el îşi dă
duhul.

Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeuca
nu-l lăsa să plece la cimitir. Coşciugul - prea mare; uşile - prea strâmte. Cum
să iasă? Amicii strică zidul de lut, dintre ferestruicile odăii de curat.
Prin spărtură este scos sicriul şi dus la Eternitatea, unde e înmormântat pe 2
ianuarie 1890. By
ABC
COLEGIUL TEHNIC,
PIATRA NEAMT
• Ilustraţiile şi informaţiile au
fost preluate de pe Internet
• Fond sonor: M. Sadoveanu citind din
Amintirile din copilărie

By
ABC