P. 1
La Scaldat - Ion Creanga

La Scaldat - Ion Creanga

4.0

|Views: 3,914|Likes:
Published by Bogdan Ranja

More info:

Published by: Bogdan Ranja on Mar 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

Ion Creanga - La scaldat

Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se îngråmådise, ca mai totdeauna, o
multime de trebi pe capul mamei: niste sumani så-i scoatå din stative; altii så-i
nivideascå si så înceapå a-i tese din nou; un teanc de sumane croite, nalt
pânå-n grindå, astepta cusutul; pieptånusii în laitå n-avea cine-i tinea de coadå;
roata sedea în mijlocul casei, si canurå toarså nu era pentru båtåturå! S-apoi,
vorba ceea: Nu sedea, cå-ti sede norocul; tevi de fåcut la sucalå; copil de tâtå
în albie, pe lângå altii vro cinci-sase, care asteptau så le faci demâncare. Treabå
era acolo, nu încurcalå; si încå se cerea degrabå, cåci venea cu fuga iarmarocul
de Fålticeni, care acela este ce este. Si må scoalå mama atunci mai dimineatå
decât alte dåti si-mi zice cu toatå inima:
- Nicå, dragul mamei! vezi cå tatå-tåu e dus la coaså, cåci se scuturå
ovåsul cela pe jos; si eu asemene nu-mi våd capul de trebi; tu mai laså
drumurile si stai lângå måmuca, de-i få tevi si leagånå copilul; c-apoi si eu ti-oi
lua de la Fålticeni o pålåriutå cu tåsma s-o curåluså de cele cu chimeri, stii colc,
ca pentru tine!
- Bine, mamå! dar, în gândul meu, numai eu stiam. Toate ca toatele, dar
la cusut si såråduit sumane si mai ales la roatå, må întreceam cu fetele cele
mari din tors; si din astå pricinå, råutåcioasa de Måriuca Såvucului, care, drept
så vå spun, nu-mi era urâtå, fåcea adeseori în ciuda mea si-mi båtea din pumni,
poreclindu-må Ion Torcålåu, cum îi zicea unui tigan din Vânåtori. Înså pentru
asta tot îmi era dragå, si torceam împreunå cu dânsa, la umbra nucului lor,
câte-o movilå de drugi de canurå, de må såruta mama, când i le aråtam seara
acaså. Asa ne duceam båietii si fetele unii la altii cu lucrul, ca så ne luåm de
urât, ceea ce la tarå se cheamå sezåtoare si se face mai mult noaptea, lucrând
fiecare al såu; cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu Måriuca,
si cum sfârâia fusul rotii, asa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Måriucåi!
Martor îmi este Dumnezeu! Si-mi aduc aminte cå odatå, noaptea, la o clacå de
dezghiocat påpusoi, i-am scos Måriucåi un soarec din sân, care era s-o bage în
boale pe biata copilå, de n-as fi fost eu acolo. D-apoi vara, în zilele de
sårbåtoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice si mai ales prin luncile si dumbråvile
cele pline de mândrete, dupå cules råchiticå de fåcut gålbenele, sovârv de
umplut flori, dumbravnic si sulcinå de pus printre straie, cine umbla? Povestea
cântecului:

Få-må, Doamne, val de tei
Si m-aruncå-ntre femei!
Si, scurtå vorbå, unde erau trei, eu eram al patrulea. Dar când auzeam de
legånat copilul, nu stiu cum îmi venea; cåci tocmai pe mine cåzuse påcatul så
fiu mai mare între frati. Înså ce era så faci când te roagå mama? Dar în ziua
aceea, în care må rugase ea, era un senin pe cer si asa de frumos si de cald
afarå, cå-ti venea så te scalzi pe uscat, ca gåinile. Våzând eu o vreme ca asta,
am sparlit-o la baltå, cu gând råu asupra mamei, cât îmi era de mamå si de
necåjitå. Adevår spun, cåci Dumnezeu e deasupra! De la o vreme, mama,
crezând cå-s prin livadå undeva, iese afarå si începe a striga, de da duhul dintr-
însa: Ioane! Ioane! Ioane! Ioane! si Ion, pace! Våzând ea cå nu dau råspuns de
nicåieri, laså toate în påmânt si se ia dupå mine la baltå, unde stia cå må duc;
si, când colo, må vede tologit, cu pielea goalå pe nisip, cât mi ti-i gliganul; apoi,
în picioare, tiind la urechi câte-o lespejoarå fierbinte de la soare, cu argint
printr-însele,si aci såream într-un picior, aci în celålalt, aci plecam capul în
dreapta si în stânga, spunând cuvintele:
Auras, påcuras,
Scoate apa din urechi,
Cå ti-oi da parale vechi;
Si ti-oi spåla cofele
Si ti-o bate dobele!

Dupå aceea zvârleam pietrele, pe rând, în stioalna unde må scåldam: una
pentru Dumnezeu si una pentru dracul, fåcând parte dreaptå la amândoi; apoi
mai zvârleam câteva, de încuiam pe dracul în fundul stioalnei, cu bulbuci la
gurå; s-apoi, hustiuliuc! si eu în stioalnå, de-a cufundul, så prind pe dracul de
un picior, cåci asa ne era obiceiul så facem la scåldat, de pe când Adam-
Babadam. Dupå asta, må mai cufundam de trei ori în rând, pentru Tatål, pentru
Fiul si Duhul Sfânt, si înc-o datå pentru Amin. Apoi må trågeam încetisor pe-o
coastå, la marginea båltii, cât mi ti-i moronul, si må uitam pe furis cum se joacå
apa cu piciorusele cele mândre ale unor fete ce ghileau pânza din susul meu.
Mai frumos lucru nici cå se mai poate, cred! Toate acestea le privea biata
mamå, uitatå cu mâinile subsuoarå, cum e omul necåjit, de dupå un dâmb din
prund, aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dânsa, cåci eram în treabå. În
totului tot, a fi trecut la mijloc vro jumåtate de ceas, cât a zåbovit mama acolo,
mai vro trei-patru de când fugisem de-acaså, s-ar fi trebuit så înceapå a mi se
pune soarele drept inimå, dupå cum se zice, cåci era trecut de amiazå. Înså eu,
în starea în care må aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem cå mai tråiesc pe
lume! În sfârsit, mama, cât era ea de tare de cap, de la o vreme pierde
råbdarea si vine tiptil, în vârful degetelor, pe la spatele mele, când må uitam la
fete, cum vå spun, îmi ia toate hainele frumusel de pe mal si må laså cu pielea
goalå în baltå, zicându-mi cu nåduh:
- Îi veni tu acaså, coropcarule, dacå te-a råzbi foamea, s-apoi atunci
vom avea altå vorbå! Si se tot duce.Ei, ei! ce-i de fåcut, Ioane? Fetele de la
ghilit, care våzurå asta, numa-si dau ghiont una alteia si chicoteau pe socoteala
mea, de råsuna prundul. Iarå eu intram în påmânt de rusine, si cât pe ce så må
înec, de ciudå ce-mi era. Si din dragostea cea mare de mai dinioarea, îmi venea
acum så le strâng de gât, nu altåceva. Dar vorba ceea: Poti opri vântul, apa si
gurile oamenilor? De-aceea le-am låsat si eu pe fete så râdå, pânå li s-a duce
gura la ureche, si pândind vreme pe când sed ele plecate si dau pânza în apå la
ghilit, fac tusti! din baltå s-o iau la sånåtoasa; si asa fugeam de tare pe prund,
de såreau pietrele, pe care le stârneam cu picioarele, cât mine de sus. Si fuga,
si fuga, fårå så må uit în urmå, pânå ce dau între huditi, pe drumul care ducea
la noi acaså. Dar nu merg pe drum, de rusine så nu întâlnesc vrun om, ci sar în
grådina lui Costache si merg tupilus prin påpusoi; apoi într-o huditå, din huditå
în grådinå la Tråsnea, si iar prin påpusoi; si când aproape så ies din grådinå, må
simtesc câinii lui Tråsnea, si la mine, så må rupå! Ce-i de fåcut? Auzisem eu din
oameni cå, dacå vrei så nu te muste câinii si så te lase în pace, cum îi vezi cå
sar la tine, så te tupilezi jos la påmânt si så-i lasi så te latre cât le place, fårå så
te urnesti din loc; cåci ei bat cât bat si, de la o vreme, te påråsesc si se duc. Si
adevårat este, cåci asa am scåpat si eu de câinii lui Tråsnea, atunci când am
dat peste påcat cu ei si ei cu mine. Noroc din cer pânå-n påmânt cå nu m-a
prins melianul si haramninul de Tråsnea, care avea mare ciudå pe mine, de
cånd må zåpsise în grådina lui la furat mere domnesti si pere sântiliesti, cåci m-
ar fi snopit în båtaie. S-apoi numai asta mi-ar mai fi trebuit acum, cât eram de
pricopsit! În sfârsit, dupå ce m-au låsat câinii lui Tråsnea în pace, cum v-am
spus, am sårit în råspintenele unui drum; de acolo, în grådinå la noi, si atunci
mi s-a pårut cå må aflu în sânul lui Dumnezeu. Si merg eu acum fårå påsare
prin påpusoi, pânå în dreptul ogråzii, si må uit printre gard si våd pe mama cum
se da în vânt dupå trebi, când în caså, când afarå; si-mi era mai mare mila de
dânsa, dar si de pântecele meu cel stocit de apå încå îmi era milå. Vorba ceea:
Milåmi e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milå ce-mi este.
Sinemaiputând suferi foamea, încep a mårnåi ugilit printre gard: Måmucåi,
iacatå-må-s! S-odatå si sar în ogradå, må înfåtisez dinaintea mamei, asa chipos
cum eram, îi apuc mâna cu sila, o sårut si zic, scâncind: Mamå, bate-må, ucide-
må, spânzurå-må, få ce stii cu mine; numai då-mi ceva de mâncare, cå mor de
foame! Vorba ceea: Golåtatea înconjurå, iarå foamea då de-a dreptul. Ea,
atunci, cum e mama cu bunåtate, se uitå gales la mine si zice oftând:

- Bine-ti sede, coscogeme coblizan, så umbli lela pe drumuri în halul
acesta si så må lasi tocmai la vremea asta fårå leac de ajutor! Hai de månâncå,
dar så stii cå mi te-ai lehåmetit de la inimå; doar så te porti de-acum tare bine,
så mai fiu ceea ce-am fost pentru tine; dar nu stiu, zåu! Si, scurtå vorbå,
våzând cå m-am pus råu cu mama, îi juruiesc eu cå ce-am fåcut n-oi mai face.
Apoi umblu tot cu binisorul pe lângå dânsa si nu ies din cuvântul ei afarå nici cu
fapta, nici cu vorba, cåci: Vorba dulce mult aduce; la trebi-s hårnicut cât se
poate: derdicam si måturam prin caså ca o fatå mare, de n-avea mama grijå
când se ducea undeva. Si-ntr-o zi o våz cå må sårutå si-mi zice cu blândete:

- Dumnezeu så te înzileascå, Ionicå, dragul mamei, si så-ti dea de toate
darurile sale cele bogate dacå te-i purta cum våd cå te porti de-o bucatå de
vreme încoace! Atunci eu, pe loc am început a plânge, si bucuria mea n-a fost
proastå. Si mai multå mustrare am simtit în cugetul meu decât oricând. Si de
m-ar fi båtut mama cu toate gardurile si de m-ar fi izgonit de la caså ca pe un
stråin, tot n-as fi råmas asa de umilit în fata ei, ca atunci când m-a luat cu
binisorul! Si så nu credeti cå nu mi-am tinut cuvântul de joi pânå mai de-apoi,
pentru cå asa am fost eu, råbdåtor si statornic la vorbå în felul meu. Si nu cå
må laud, cåci lauda-i fatå: prin somn nu ceream demâncare, dacå må sculam,
nu mai asteptam så-mi dea altii; si când era de fåcut ceva treabå, o cam
råream de pe-acaså. S-apoi mai aveam si alte bunuri: când må lua cineva cu
råul, putinå treabå fåcea cu mine; când må lua cu binisorul, nici atâta; iar când
må låsa din capul meu, fåceam câte-o drågutå de trebusoarå ca aceea, de nici
sfânta Nastasia, izbåvitoarea de otravå, nu era în stare a o desface cu tot
mestesugul ei. Povestea ceea: Un nebun arunc-o piatrå în baltå, si zece cuminti
n-o pot scoate. În sfârsit, ce mai atâta vorbå pentru nimica toatå? Ia, am fost si
eu, în lumea asta, un bot cu ochi, o bucatå de humå însufletitå din Humulesti,
care nici frumos pânå la douåzeci de ani, nici cu minte pânå la treizeci si nici
bogat pânå la patruzeci nu m-am fåcut. Dar si sårac asa ca în anul acesta, ca în
anul trecut si ca de când sunt, niciodatå n-am fost!

 8.. ..030.g9g  /0..2  13/ .g30 'g3/0:4.230 .g07 .  ..  .g.2.700/705932g /:5g.59.: /0 :3 5.70  x3/ .2.:  1g.74:2g9.8g908. . .-..59g . 0 . /0/.3900 :7. -.70 2g 7:.8g  ..304.0890.92x ./ .0 .79 4 ..2 L397 :3 5..-.. :7g .71:/009047 50. . 4 .g 2g 4.9.900200 .: 5.574.g 8573. :3 8033 50 ..030..:2 L2 .:7. x 485g.70/ %4.280 5:3084.2/0 0g3.9.92x 24743:  2g:9. 4 .54  L3 5.7g 107-390 /0 .7:3.7020  2.  L3 .g 39701020  8.2.50 :20 3 817 9  2. 2.2 .85.71970-:98gL3./::/397 L38.:./g:3/0.00 23/70 .2..g50385 .2.70.:.  .g 2.90.:500.0 0.70 /0 .2g :9.g.0: 8g 1.:9.9g :3/0 9. 97g08..: 53. .g 80 2.0/0.304.-g  3 949::949 .44 2g.: .90  .9 .730..250/38.00.70.9g 50397: 23  54 2g97g0.24.3g /0 .g3:/.5.44  2. ..07. 0. 8g 1. ..0. 94.9  /0 50 .:280.  .30  .30959 L3. 17:248 :.90. .2g  /0 30..7020. 5g.4100 x 4-..0. .5  /0 .8:57.g.2:3.:1:3/.2L3970.9 . .9 07. ./:5g230.802..70.:2308:-8:4.89.970.9g 50397: :  ::$139  L3.g  38g0:  L3 89.47-g :3/007.739 57397 L3800  . 50.:2042: 30.1.:3/02g8. 2g2. ..0 :347 1090 .4. /0 2. L3893.:0.050.47  .9: 8g 1: 2.47  .89g .:1:3/:  8g 573/ 50 /7.90/0.5.97:0..7g L3. 0 57.2.2 5.g x.2L3.9g.g .30 43 5..3/ /.70  :9. . 8g70.5.g:80 5g..74970 5. 85:33/.. /0 9.:7g85:38/0 3.3/..90 4 08504./..2.../090 2 ..0.5g.:970 0:07.80 0. 30 07.5.0'g3/0.g.3:.20  .1.2501:7 .3/1:802/0 .9  . 84.: -:-:..2 50 /7.00.x  38g ..0/09449 .70 2g.:79g..  gx 4/.. 2.: 3/ 7g: . :70.70:3 4.70.. -. 50397: :2300:  :3. L3 .7020 507/0 7g-/. 54.7: 3. 080.2 :5g. . 4 /.2./3:70.50 230.3. L3 .8:57.2 ..0g.50/0230 .g/.7 L3 :. /3 8:8: 20:  .02 .4.7g .90L35g239 80.1..2/097047L373/ 50397:%.g7 85:3  .2.92.g9 /0/:5g:3/2-/3 57:3/ .. /0 17:248  /0 .54 2.1970..9 L2 07.70  .304. .90 .0.89.: L3 1:3/: 94.7g .50:8.3/.703/.2 .-gx .47: 00 .90/4-00  :5g.07  . .897.4.4.09 4750 4 .:2804. .5: L3 /70..23/4 .0..g2.70 L3970 17.4.3/ 90 74.0 07.8g94.07.3/2g:9.:5738/0107.2509700 5073/ L3 94.54 : 9::.7. 50397:/7. 4-.g/.790 /70.g2g/:.  $. 2.  07.  /0 L3. :2300: 0 /0..:9/0.g.g-4.3/5.8 .97:/0.45:  3: 9:.9g  .7.  0:L3 94.

9g .950.30 0900 /0 . L3 5.9  0: /0 .72.:207.:2.9 50890 5g.70 ..g/502. 230  .233: /0 %7g830.9:3.:53./34.g .:2 0 2.   .2 8g79 L3 7g85390300 :3: /7:2/0 .: -:3g9..:2 .: 230  474.705057:3/  /08g70.73:20750/7:2 /07: 308g3:L39308.203.9:3. .:/g 50 230  /0 .9/0.75735g5: 4 . /0 2g .390.:.490.  L3.  .. 8g90.0. L3.70/:.70 5735g5: 4 53gL3/7059:47g  2g:9573970.2.90 /.0 207..574.8g  .7183459L3-g9.g5. 5g7:9 ..5g.: 0  0 .30017:2: 0/0502. 2g.g85:3 L2.0  53/3/.7/ g2:.90  80 :9g .1:7.5:.:509700 50..3:  . .030.543:2.g..930 8g909:5048.70089730.9 ..20 '47-.:/g.47-. .g7.9 0890  . /:.1:0. L2.. .2/09..:./0.. .5:93/ 8:107 14.70/02.4589 3 817 9  /:5g .34.90 2g :.490.44  L3 7g/3g . /3 .08g2g L30.:2303:2.70.. .2.3/.9:3.%7g830..:2 L .x: 9/3-.:9:8020:/3 4.9g.  .9 ... 9 1..g  .: g8.54L397 4:/xg /3:/xg L37g/3g./023..g.:5.1970-:9. 4.g /..:3g/:   .  1:.7020 905g7g808.g3/2gg5880L37g/3.0 ..0 4193/  .54 .70 .8g./g 2.0/.:2 1g7g 5g8.9:3.0.0-.  ..  /3/7.9.g:7g.9230/08:8  1:. 7g- 14.70.7L3 7g/3.00.2.05 .. 1g7g8g2g:9L3:72g 53g.8.7g 14.g 8.9  /0.20. g2 0 /0 930  /. /7059:  .47-g  80 949 /:.4745.:28g08973/09 3:./0 2g 853:7g 2g 1g..0.0 :7.. /0.  .  :704. 9 .0 2 0890  302. 80/:.2 85:8  .. .g 2g .0. .gL3-. .3:%7g830.708g 3: 902: 90.:70.g247/0 14.:2 . .0  .3 : %7g830.42 .. /..2g '47-.0  /0 1g.3 : %7g830.3/L3. 3:2.43:7g  . .0 2079:5: 5735g5: 4.. 34  . 4g9.702050.907.89./0 /38.00. 2.:9  4.0020:.94.3/ 0/0050.2..8g3g94.230 8g2g7:5g0 /01g.80L35.2.  .2g -. .2.508g08/37g/3g 2g 82x08.1: L3 83: : :2300:   207 0: .g 90 .2 /.20347 0 .0 1g7g8g 90:730 9/34..90.1090 .0894.g. 0 .20 .4.gL207.3/ .8..9  0: 50 10908g 7/g 53g  8 . . 8.23.7.70 ./g 2gL31gx 0/3.4890.3.5.9g .L3.3/: 2.2 8.2 . /g /0 .39/:5g970- .00.7.7 /0 230 2 80 7:50 32.9-.4.L3.7g0:397.g 3: 2 .3/.7g  207.90. 2g73g :9 573970 ...7/ ..2 .702.20..548 ...:489.0.700 . /.0 9.8g .2 g8...7 /05390.:5084. .0  .!4x457.0  .2. /07g8:3.3/. 48g7:9 .5gL3.:L3970:/x 50/7:2:.92070/4230 9 50708390 9 ..  ..:439:3.2/0 57.0.8g .9g 4.7:0  /.7.9g 2g 8 4/. 5738 20.5g239 8g ..57:3/: ..2L35g239/07: 30  .. .:2 80/.89.7L347.970.9g 8.90. 2 8 .3 8g90.00..07 53g 3 5g239 ..20.:500. .0.7:342 .0   0 .:8.  . 20.905.0 2 .2 L.03 9: .1.39: .

89g   2.0 . /03.0 .0. .54 2. . . . .:7.7g.:23x 3 45498.78g90547x/0 ..2 573 .1g7g0.21g.90 -:3:7 .L3 .2 82x9 L3 . L:7:08. 1: .530  -:.  3.7020L3...4/.32g/4.59.90 /... .:...70/0x.g2 . .  1 7g2.g 43.39:0./0.3/ 2 .2..70 /.90 /07/. /0 1g.2 1489 50397: 930 /..  3.90 /.3/ 2g :.: 949 20 90 ::0 !4.g .3  8g :2- 0.. 45.50:3 897g3  949 3 ..  .4 . 970.0890. 50 /7:2:7 L3 .2x3:9.70 .7g3.0  54:2-:949..0 .2.99.g 2g 8g7:9g  2 . 970- 8 g73. 4 1.47-g  .: 2390 53g .0 .1.g /7...:09: 20:/0. 30 x 0/0  .2  3: 2.g  3: 07. -4. /:.2 14890: 7g-/g947 89..7 3: 9:  g:   8..94.:x ...9g3 .89.3/ 07.9 .2/023.. :3/0.:79g ..g .70 ./0. /4:g0.4.:.47-.:2 .3  3.25:87g:.8.L3.21g.47-g L3 10: 20:   3: ..97:0. 3:08/3. 3 ..2  2g9:7.7 8g7.:947...&330-:3.: .20  8g x/0. 9700. '47-.21489  0: L3 :20.:93 42.x  ..0..:9 .70 3. 2.g 2g .: -3/0x0  :2300:8g90L30.:9 .90.2. .05:9...7020.g3:2 .8g. .3/8:39 3.8g  .4-..9473.. 0  .70-30  8g 2..70.  :3-4x.4.:2.2.2 /0 50 . .30.g2g8. 9059.47-g50397:32.g  /.0 2:9 ....0.2 7g70. 17:248 53g .:.00. ..9g.: 7g: 5:x3g970.89.1.71-g9:92. 2:9g 2:897..9 80 54.9g  0. 1.7.. . .71439/0.0:./0 .90 4 /7g:xg/0970-: 4..3/2g:.x.5. /0 .99..g. .:29.2.9:3.2 L3.g3/.. 1489 574.-g1g. 8139.g 90  5:79.070. .953g.089.4020 .:94. .00.20.70  /0 3 .3:2 .. .3/ 2gg8.00 -4.89.0. 94.:4.g.: .0.0.:2. 7g .7/:70 /02 . 0: 50 4.2 8g 2 /0.. 4 /081./094.9 47.. /0 497..089..02.2  .8g .0g2099/0.:9 .9g 2..g/ .21489  ...g 90 547x /0 4 -:.g. L3 89.0 . .54  50397: .00..3/   /0 2 .5: 20: 1g.39:/0453g2..3/ 80 /:./3.:230.-g  4 .9g /0 ..:-3 47: 3.:-3 47:503g/38.7:3.9g/0:2gL38:10x9g/3:2:0 9  .97gL3-.0 .78g 9.7:70 8.   397 4  4 .8..:/.g290 .. 4-:.: -3 47: 8g3:.0./:. 8g2g./02g33.  -g.:/ .xg5738423 3:. :. . ..94.90  3817 9 .: 1..3:970.8 . /0 :29 L3 1.3:.09:3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->