Revolutia din 1848 din Tara Romaneasca

Revolutia din Tara Romaneasca a fost mai bine organizata si a inscris in programul sau revendicari care mobilizau masele, burghezia de aici fiind mai puternica si mai acriva in lupta impotriva feudalismului. Balcescu impreuna cu alti fruntasi revolutionary, a intocmit un plan pentru desfasurarea revolutiei.Potrivit acestui plan, revolutia urma sa inceapa in acelasi timp, la 9 iunie, la Izlaz(Romanati), la Bucuresti, la Ocnele Mari(Valcea), la Telega(Prahova).Acestea erau regiuni cu traditie revolutionara, unde fierberea era mai mare.In aceste conditii,domnitorul George Bibescu nu ar fi putut trimite armata peste tot pentru a inabusi revolutia. Intre timp a fost format un comitet revolutionary, care a intocmit proclamatia revolutiei si a ales un comitet executive format din N. Balcescu, Al.G. Golescu(Arapila) si I. Ghica. Acest comitet a primit depline puteri pentru a organiza si conduce actiunea.

Programul revolutiei
Programul numit si proiect de constitutie, avea la baza un program intocmit de N. Balcescu la Paris.In articolele sale erau cuprinse toate reformele cerute de popor in general si de burghezie si boierimea liberala in special.El oglindea nazuintele claselor si paturilor sociale interesate in inlaturarea oranduirii feudale si in obtinerea independentei tarii.Acest program avea un character burghezo-democratic. In primul articol al programului se cerea independenta administrative si legislative a tarii si neamestecul nici unei puteri din afara, ceea c ear fi constituit un pas sppre independenta nationala. Prin celelalte reforme inscrise in fruntea programului se cerea desfiintarea privilegiilor feudale ale boierimii, egalitatea in drepturi politice, contributie generala dupa venitul fiecaruia, o adunare obsteasca compusa din reprezentatii tuturor starilor societatii, domn responsabil ales pe cinci ani si din toate starile societatii, ceea ce insemna inlocuirea domnului feudal, care era reprezentantul marii boierimi printr-un ales din randurile intregii natiuni.Reformele din fruntea programului corespondeau nazuintelor maselor populare, unor forte sociale largi interesate in inlaturrarea oranduirii feudale.Ele erau menite insa sa satisfaca in primul rand revendicarile principale si immediate ale burgheziei in vederea cuceririi puterii politice, pe care aceasta era gata sa o imparta cu boierimea. In articolele urmatoare erau inscrise reforme ca : restabilirea ministrilor si a tuturor functionarilor; libertatea absoluta a tiparului; formarea unei garzi nationale, care urma sa apere libertatile publice proclamate de revolutie; exproprierea averilor manastirest etc. In articolul 13 a fost inscrisa “ emanciparea” clacasilor, adica eliberarea lor din iobagie, precum si improprietarirea lor prin despagubirea boierilor.

Masele taranesti si orasenesti au format forta principala a revolutiei. G. In acest scop. macelarii din mahalaua Scaunelor si de cheiul Dambovitei. De aceea a fost numita Proclamatia de la Izlaz.Cu ocazia introducerii acestei reforme in program s-a dat o lupta ascutita intre fruntasii revolutiei. in marea adunare populara intrunita aici. O data intocmit. a inceput-o printr-un indemn la pace si fratie intre clase. Fortele revolutiei. Proclamatia a fost infatisata poporului pentru prima oara la Izlaz (Romanati). N. In ultimul articol s-a prevazut convocarea de indata a unei adunari care sa reprezinte toate interesele natiunii. Bacescu. Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca a fost condusa de burghezie. El a cautat sa foloseasca proclamatia pentru a transforma revolutia intr-un protest pasnic. mergand pe calea impaciuirii cu boierimea. Bratianu. aceasta urma sa infaptuiasca cele 21 de puncte inscrise in program. au fost impotriva inscrierii acestui punct in program. programul a fost dat spre tiparire lui Eliade Radulescu in tipografia sa.Cererea pentru unire. la 9 iunie 1848. s-a avantat in revolutie din primele clipe. El a inteles ca eliberearea de sub jugul ottoman nu se putea infaptui fara un larg program de reforme sociale. La Bucuresti a sosit chiar o delegatie de la Iasi sa discute problema unirii celor doua tari. In conceptiile conducatorilor revolutiei din 1848 un loc central il ocupa problema unitatii nationale a tarilor romane. . scoase atunci. lucratorii tipografi. alcatuita din tabacii din mahalaua Tabacilor. e pusa insa in mod evident in primele numere ale celor doua ziare: “Pruncul roman” si “Poporul suveran”. Al. Balcescu. dadeau o mare importanta reformei agrar. neexprimata in program din cauza imprejurimilor politice. C.Totodata I s-a incredintat si sarcina de a redacta o proclamatie in care sa se explice atat scopul revolutiei. pentru a-l face mai usor de inteles. Acesti fruntasi ai burgheziei care erau legati si de interesele boierimii au admis in cele din urma articolul 13 deoarece si-au dat seama ca fara atragerea taranimii nu vor putea impune celelate reforme in care erau direct interesati. Si de dincolo de Milcov razbatea in aceasta vreme dorinta de unire cu Tara Romaneasca.Tot atunci a fost consfintat prin juramantul maselor. dar urmareau sa-l limiteze numai la eliberarea clacasilor fara improprietarire. si astfel transformat in constitutie proiectul de constitutie cuprins in ea. ca Eliade Radulescu . cum va marturisi mai tarziu Balcescu . ca I. Multi tarani au sprijinit revolutia ca ostasi in cadrul unitatilor militare care au trecut de partea revolutiei. Unii fruntasi din conducerea revolutiei. Patura muncitoare a Bucurestilor. Alaturi de taranii care s-au ridicat la lupta s-au aflat si robii tigani de pe mosiile boieresti sau de la casele boieresti de prin orase. Golescu. “Revolutie nationala fara revolutie sociala nu e “-scria el. cat si reformele cuprinse in program. Participarea maselor populare cu propriile lor revendicari a imprimat acestei revolutii un caracter burghezo-democratic. credinciosi ideilor revolutionare.Altii l-au admis. “Revolutia din 1848 se cuprinde pe de-a-ntregul in acest articol al 13-lea”-va scrie mai tarziu N.

functionary. precum si unele elemente progresiste din randurile boierimii. Axente sever s.a. care se bucura de mare popularitate in randul maselor taranesti. Aaron Florian. Plesoianu. La revolutie au luat parte si unele femei din familii burgheze. La 10 iunie revolutia a izbucnit in judetul Prahova. iar apoi s-a intins in intreaga Tara Romaneasca. ca Ana Ipatescu . tineretul. ofiteri. Izbucnirea revolutiei. preot sarac. De partea revolutiei au trecut Gh. ocarmuitorul judetului Romanati. Eliade Radulescu. profesori si invatatori din orase si de la sate. au participat la revolutia din Tara Romaneasca si unii carturari transilvaneni refugiati aici. Constantin Roman. . la 11 iunie la Bucuresti. cum a fost N.Toate paturile burgheziei au fost prezentate in revolutie :negutatori si mestesugari organizati in corporatii. ca Ion Maiorescu. In cadreul marii adunari populare de pe campia de la Izlaz a fost format si un govern provizoriu. unitatile militare de pe Dunare comandate de unii ofiteri care aveau vechi legaturi cu organizatorii revolutiei. in frunte cu I. preoti din randurile clerului mijlociu si marunt. Magheru. precum si Popa Sapca. La 9 iunie 1848 a izbucnit la Izlaz. Insufletiti de aceleasi nazuinte spre libertate sociala si nationala. scriitori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful