Revolutia din 1848 din Tara Romaneasca

Revolutia din Tara Romaneasca a fost mai bine organizata si a inscris in programul sau revendicari care mobilizau masele, burghezia de aici fiind mai puternica si mai acriva in lupta impotriva feudalismului. Balcescu impreuna cu alti fruntasi revolutionary, a intocmit un plan pentru desfasurarea revolutiei.Potrivit acestui plan, revolutia urma sa inceapa in acelasi timp, la 9 iunie, la Izlaz(Romanati), la Bucuresti, la Ocnele Mari(Valcea), la Telega(Prahova).Acestea erau regiuni cu traditie revolutionara, unde fierberea era mai mare.In aceste conditii,domnitorul George Bibescu nu ar fi putut trimite armata peste tot pentru a inabusi revolutia. Intre timp a fost format un comitet revolutionary, care a intocmit proclamatia revolutiei si a ales un comitet executive format din N. Balcescu, Al.G. Golescu(Arapila) si I. Ghica. Acest comitet a primit depline puteri pentru a organiza si conduce actiunea.

Programul revolutiei
Programul numit si proiect de constitutie, avea la baza un program intocmit de N. Balcescu la Paris.In articolele sale erau cuprinse toate reformele cerute de popor in general si de burghezie si boierimea liberala in special.El oglindea nazuintele claselor si paturilor sociale interesate in inlaturarea oranduirii feudale si in obtinerea independentei tarii.Acest program avea un character burghezo-democratic. In primul articol al programului se cerea independenta administrative si legislative a tarii si neamestecul nici unei puteri din afara, ceea c ear fi constituit un pas sppre independenta nationala. Prin celelalte reforme inscrise in fruntea programului se cerea desfiintarea privilegiilor feudale ale boierimii, egalitatea in drepturi politice, contributie generala dupa venitul fiecaruia, o adunare obsteasca compusa din reprezentatii tuturor starilor societatii, domn responsabil ales pe cinci ani si din toate starile societatii, ceea ce insemna inlocuirea domnului feudal, care era reprezentantul marii boierimi printr-un ales din randurile intregii natiuni.Reformele din fruntea programului corespondeau nazuintelor maselor populare, unor forte sociale largi interesate in inlaturrarea oranduirii feudale.Ele erau menite insa sa satisfaca in primul rand revendicarile principale si immediate ale burgheziei in vederea cuceririi puterii politice, pe care aceasta era gata sa o imparta cu boierimea. In articolele urmatoare erau inscrise reforme ca : restabilirea ministrilor si a tuturor functionarilor; libertatea absoluta a tiparului; formarea unei garzi nationale, care urma sa apere libertatile publice proclamate de revolutie; exproprierea averilor manastirest etc. In articolul 13 a fost inscrisa “ emanciparea” clacasilor, adica eliberarea lor din iobagie, precum si improprietarirea lor prin despagubirea boierilor.

mergand pe calea impaciuirii cu boierimea. a inceput-o printr-un indemn la pace si fratie intre clase. In conceptiile conducatorilor revolutiei din 1848 un loc central il ocupa problema unitatii nationale a tarilor romane. Golescu. au fost impotriva inscrierii acestui punct in program. ca Eliade Radulescu .Totodata I s-a incredintat si sarcina de a redacta o proclamatie in care sa se explice atat scopul revolutiei. Al. cum va marturisi mai tarziu Balcescu . Proclamatia a fost infatisata poporului pentru prima oara la Izlaz (Romanati). “Revolutie nationala fara revolutie sociala nu e “-scria el. lucratorii tipografi. Alaturi de taranii care s-au ridicat la lupta s-au aflat si robii tigani de pe mosiile boieresti sau de la casele boieresti de prin orase. Multi tarani au sprijinit revolutia ca ostasi in cadrul unitatilor militare care au trecut de partea revolutiei. Unii fruntasi din conducerea revolutiei. ca I. Masele taranesti si orasenesti au format forta principala a revolutiei. El a inteles ca eliberearea de sub jugul ottoman nu se putea infaptui fara un larg program de reforme sociale. In ultimul articol s-a prevazut convocarea de indata a unei adunari care sa reprezinte toate interesele natiunii.Cu ocazia introducerii acestei reforme in program s-a dat o lupta ascutita intre fruntasii revolutiei. Fortele revolutiei. Bacescu. C. Si de dincolo de Milcov razbatea in aceasta vreme dorinta de unire cu Tara Romaneasca. Patura muncitoare a Bucurestilor. O data intocmit. Bratianu. dar urmareau sa-l limiteze numai la eliberarea clacasilor fara improprietarire. si astfel transformat in constitutie proiectul de constitutie cuprins in ea. alcatuita din tabacii din mahalaua Tabacilor. in marea adunare populara intrunita aici. neexprimata in program din cauza imprejurimilor politice. programul a fost dat spre tiparire lui Eliade Radulescu in tipografia sa. La Bucuresti a sosit chiar o delegatie de la Iasi sa discute problema unirii celor doua tari. aceasta urma sa infaptuiasca cele 21 de puncte inscrise in program. Acesti fruntasi ai burgheziei care erau legati si de interesele boierimii au admis in cele din urma articolul 13 deoarece si-au dat seama ca fara atragerea taranimii nu vor putea impune celelate reforme in care erau direct interesati. N. cat si reformele cuprinse in program. El a cautat sa foloseasca proclamatia pentru a transforma revolutia intr-un protest pasnic. “Revolutia din 1848 se cuprinde pe de-a-ntregul in acest articol al 13-lea”-va scrie mai tarziu N. la 9 iunie 1848. scoase atunci. Participarea maselor populare cu propriile lor revendicari a imprimat acestei revolutii un caracter burghezo-democratic. . Balcescu. G.Tot atunci a fost consfintat prin juramantul maselor. s-a avantat in revolutie din primele clipe. macelarii din mahalaua Scaunelor si de cheiul Dambovitei.Cererea pentru unire. dadeau o mare importanta reformei agrar. In acest scop. De aceea a fost numita Proclamatia de la Izlaz. credinciosi ideilor revolutionare. pentru a-l face mai usor de inteles.Altii l-au admis. Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca a fost condusa de burghezie. e pusa insa in mod evident in primele numere ale celor doua ziare: “Pruncul roman” si “Poporul suveran”.

In cadreul marii adunari populare de pe campia de la Izlaz a fost format si un govern provizoriu. Aaron Florian. Izbucnirea revolutiei. Plesoianu. preot sarac. ocarmuitorul judetului Romanati. Axente sever s. iar apoi s-a intins in intreaga Tara Romaneasca. ca Ana Ipatescu . la 11 iunie la Bucuresti. La 10 iunie revolutia a izbucnit in judetul Prahova.a. in frunte cu I.Toate paturile burgheziei au fost prezentate in revolutie :negutatori si mestesugari organizati in corporatii. care se bucura de mare popularitate in randul maselor taranesti. . tineretul. preoti din randurile clerului mijlociu si marunt. La revolutie au luat parte si unele femei din familii burgheze. precum si unele elemente progresiste din randurile boierimii. ofiteri. au participat la revolutia din Tara Romaneasca si unii carturari transilvaneni refugiati aici. Eliade Radulescu. cum a fost N. profesori si invatatori din orase si de la sate. La 9 iunie 1848 a izbucnit la Izlaz. functionary. unitatile militare de pe Dunare comandate de unii ofiteri care aveau vechi legaturi cu organizatorii revolutiei. precum si Popa Sapca. Insufletiti de aceleasi nazuinte spre libertate sociala si nationala. scriitori. ca Ion Maiorescu. Magheru. De partea revolutiei au trecut Gh. Constantin Roman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful