Revolutia din 1848 din Tara Romaneasca

Revolutia din Tara Romaneasca a fost mai bine organizata si a inscris in programul sau revendicari care mobilizau masele, burghezia de aici fiind mai puternica si mai acriva in lupta impotriva feudalismului. Balcescu impreuna cu alti fruntasi revolutionary, a intocmit un plan pentru desfasurarea revolutiei.Potrivit acestui plan, revolutia urma sa inceapa in acelasi timp, la 9 iunie, la Izlaz(Romanati), la Bucuresti, la Ocnele Mari(Valcea), la Telega(Prahova).Acestea erau regiuni cu traditie revolutionara, unde fierberea era mai mare.In aceste conditii,domnitorul George Bibescu nu ar fi putut trimite armata peste tot pentru a inabusi revolutia. Intre timp a fost format un comitet revolutionary, care a intocmit proclamatia revolutiei si a ales un comitet executive format din N. Balcescu, Al.G. Golescu(Arapila) si I. Ghica. Acest comitet a primit depline puteri pentru a organiza si conduce actiunea.

Programul revolutiei
Programul numit si proiect de constitutie, avea la baza un program intocmit de N. Balcescu la Paris.In articolele sale erau cuprinse toate reformele cerute de popor in general si de burghezie si boierimea liberala in special.El oglindea nazuintele claselor si paturilor sociale interesate in inlaturarea oranduirii feudale si in obtinerea independentei tarii.Acest program avea un character burghezo-democratic. In primul articol al programului se cerea independenta administrative si legislative a tarii si neamestecul nici unei puteri din afara, ceea c ear fi constituit un pas sppre independenta nationala. Prin celelalte reforme inscrise in fruntea programului se cerea desfiintarea privilegiilor feudale ale boierimii, egalitatea in drepturi politice, contributie generala dupa venitul fiecaruia, o adunare obsteasca compusa din reprezentatii tuturor starilor societatii, domn responsabil ales pe cinci ani si din toate starile societatii, ceea ce insemna inlocuirea domnului feudal, care era reprezentantul marii boierimi printr-un ales din randurile intregii natiuni.Reformele din fruntea programului corespondeau nazuintelor maselor populare, unor forte sociale largi interesate in inlaturrarea oranduirii feudale.Ele erau menite insa sa satisfaca in primul rand revendicarile principale si immediate ale burgheziei in vederea cuceririi puterii politice, pe care aceasta era gata sa o imparta cu boierimea. In articolele urmatoare erau inscrise reforme ca : restabilirea ministrilor si a tuturor functionarilor; libertatea absoluta a tiparului; formarea unei garzi nationale, care urma sa apere libertatile publice proclamate de revolutie; exproprierea averilor manastirest etc. In articolul 13 a fost inscrisa “ emanciparea” clacasilor, adica eliberarea lor din iobagie, precum si improprietarirea lor prin despagubirea boierilor.

De aceea a fost numita Proclamatia de la Izlaz. Patura muncitoare a Bucurestilor. Unii fruntasi din conducerea revolutiei. Bratianu. Multi tarani au sprijinit revolutia ca ostasi in cadrul unitatilor militare care au trecut de partea revolutiei. In conceptiile conducatorilor revolutiei din 1848 un loc central il ocupa problema unitatii nationale a tarilor romane. si astfel transformat in constitutie proiectul de constitutie cuprins in ea. cum va marturisi mai tarziu Balcescu . lucratorii tipografi. macelarii din mahalaua Scaunelor si de cheiul Dambovitei. in marea adunare populara intrunita aici.Tot atunci a fost consfintat prin juramantul maselor. G. ca Eliade Radulescu . “Revolutie nationala fara revolutie sociala nu e “-scria el. O data intocmit. La Bucuresti a sosit chiar o delegatie de la Iasi sa discute problema unirii celor doua tari. Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca a fost condusa de burghezie. neexprimata in program din cauza imprejurimilor politice.Totodata I s-a incredintat si sarcina de a redacta o proclamatie in care sa se explice atat scopul revolutiei. C. pentru a-l face mai usor de inteles. scoase atunci. programul a fost dat spre tiparire lui Eliade Radulescu in tipografia sa. El a inteles ca eliberearea de sub jugul ottoman nu se putea infaptui fara un larg program de reforme sociale. s-a avantat in revolutie din primele clipe. Fortele revolutiei. ca I. Si de dincolo de Milcov razbatea in aceasta vreme dorinta de unire cu Tara Romaneasca. mergand pe calea impaciuirii cu boierimea. . Golescu. dadeau o mare importanta reformei agrar. credinciosi ideilor revolutionare.Altii l-au admis. Proclamatia a fost infatisata poporului pentru prima oara la Izlaz (Romanati).Cererea pentru unire. dar urmareau sa-l limiteze numai la eliberarea clacasilor fara improprietarire. Bacescu. In ultimul articol s-a prevazut convocarea de indata a unei adunari care sa reprezinte toate interesele natiunii. Balcescu. N. la 9 iunie 1848. El a cautat sa foloseasca proclamatia pentru a transforma revolutia intr-un protest pasnic. Alaturi de taranii care s-au ridicat la lupta s-au aflat si robii tigani de pe mosiile boieresti sau de la casele boieresti de prin orase.Cu ocazia introducerii acestei reforme in program s-a dat o lupta ascutita intre fruntasii revolutiei. Participarea maselor populare cu propriile lor revendicari a imprimat acestei revolutii un caracter burghezo-democratic. alcatuita din tabacii din mahalaua Tabacilor. Al. cat si reformele cuprinse in program. a inceput-o printr-un indemn la pace si fratie intre clase. Acesti fruntasi ai burgheziei care erau legati si de interesele boierimii au admis in cele din urma articolul 13 deoarece si-au dat seama ca fara atragerea taranimii nu vor putea impune celelate reforme in care erau direct interesati. In acest scop. “Revolutia din 1848 se cuprinde pe de-a-ntregul in acest articol al 13-lea”-va scrie mai tarziu N. e pusa insa in mod evident in primele numere ale celor doua ziare: “Pruncul roman” si “Poporul suveran”. au fost impotriva inscrierii acestui punct in program. aceasta urma sa infaptuiasca cele 21 de puncte inscrise in program. Masele taranesti si orasenesti au format forta principala a revolutiei.

Constantin Roman. Magheru. cum a fost N. Plesoianu. Aaron Florian. La 10 iunie revolutia a izbucnit in judetul Prahova. precum si Popa Sapca. Insufletiti de aceleasi nazuinte spre libertate sociala si nationala. Eliade Radulescu. unitatile militare de pe Dunare comandate de unii ofiteri care aveau vechi legaturi cu organizatorii revolutiei. ca Ana Ipatescu . La 9 iunie 1848 a izbucnit la Izlaz. . scriitori. ocarmuitorul judetului Romanati. functionary. La revolutie au luat parte si unele femei din familii burgheze. la 11 iunie la Bucuresti.a. ofiteri. ca Ion Maiorescu. in frunte cu I. au participat la revolutia din Tara Romaneasca si unii carturari transilvaneni refugiati aici. preoti din randurile clerului mijlociu si marunt. De partea revolutiei au trecut Gh. profesori si invatatori din orase si de la sate. preot sarac. In cadreul marii adunari populare de pe campia de la Izlaz a fost format si un govern provizoriu. care se bucura de mare popularitate in randul maselor taranesti.Toate paturile burgheziei au fost prezentate in revolutie :negutatori si mestesugari organizati in corporatii. Axente sever s. iar apoi s-a intins in intreaga Tara Romaneasca. tineretul. precum si unele elemente progresiste din randurile boierimii. Izbucnirea revolutiei.