Revolutia din 1848 din Tara Romaneasca

Revolutia din Tara Romaneasca a fost mai bine organizata si a inscris in programul sau revendicari care mobilizau masele, burghezia de aici fiind mai puternica si mai acriva in lupta impotriva feudalismului. Balcescu impreuna cu alti fruntasi revolutionary, a intocmit un plan pentru desfasurarea revolutiei.Potrivit acestui plan, revolutia urma sa inceapa in acelasi timp, la 9 iunie, la Izlaz(Romanati), la Bucuresti, la Ocnele Mari(Valcea), la Telega(Prahova).Acestea erau regiuni cu traditie revolutionara, unde fierberea era mai mare.In aceste conditii,domnitorul George Bibescu nu ar fi putut trimite armata peste tot pentru a inabusi revolutia. Intre timp a fost format un comitet revolutionary, care a intocmit proclamatia revolutiei si a ales un comitet executive format din N. Balcescu, Al.G. Golescu(Arapila) si I. Ghica. Acest comitet a primit depline puteri pentru a organiza si conduce actiunea.

Programul revolutiei
Programul numit si proiect de constitutie, avea la baza un program intocmit de N. Balcescu la Paris.In articolele sale erau cuprinse toate reformele cerute de popor in general si de burghezie si boierimea liberala in special.El oglindea nazuintele claselor si paturilor sociale interesate in inlaturarea oranduirii feudale si in obtinerea independentei tarii.Acest program avea un character burghezo-democratic. In primul articol al programului se cerea independenta administrative si legislative a tarii si neamestecul nici unei puteri din afara, ceea c ear fi constituit un pas sppre independenta nationala. Prin celelalte reforme inscrise in fruntea programului se cerea desfiintarea privilegiilor feudale ale boierimii, egalitatea in drepturi politice, contributie generala dupa venitul fiecaruia, o adunare obsteasca compusa din reprezentatii tuturor starilor societatii, domn responsabil ales pe cinci ani si din toate starile societatii, ceea ce insemna inlocuirea domnului feudal, care era reprezentantul marii boierimi printr-un ales din randurile intregii natiuni.Reformele din fruntea programului corespondeau nazuintelor maselor populare, unor forte sociale largi interesate in inlaturrarea oranduirii feudale.Ele erau menite insa sa satisfaca in primul rand revendicarile principale si immediate ale burgheziei in vederea cuceririi puterii politice, pe care aceasta era gata sa o imparta cu boierimea. In articolele urmatoare erau inscrise reforme ca : restabilirea ministrilor si a tuturor functionarilor; libertatea absoluta a tiparului; formarea unei garzi nationale, care urma sa apere libertatile publice proclamate de revolutie; exproprierea averilor manastirest etc. In articolul 13 a fost inscrisa “ emanciparea” clacasilor, adica eliberarea lor din iobagie, precum si improprietarirea lor prin despagubirea boierilor.

macelarii din mahalaua Scaunelor si de cheiul Dambovitei. Golescu. Al. Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca a fost condusa de burghezie. N. Balcescu. “Revolutie nationala fara revolutie sociala nu e “-scria el. in marea adunare populara intrunita aici. Unii fruntasi din conducerea revolutiei. Bratianu. Alaturi de taranii care s-au ridicat la lupta s-au aflat si robii tigani de pe mosiile boieresti sau de la casele boieresti de prin orase. In acest scop. De aceea a fost numita Proclamatia de la Izlaz. El a inteles ca eliberearea de sub jugul ottoman nu se putea infaptui fara un larg program de reforme sociale. “Revolutia din 1848 se cuprinde pe de-a-ntregul in acest articol al 13-lea”-va scrie mai tarziu N. neexprimata in program din cauza imprejurimilor politice. O data intocmit. dadeau o mare importanta reformei agrar. La Bucuresti a sosit chiar o delegatie de la Iasi sa discute problema unirii celor doua tari. programul a fost dat spre tiparire lui Eliade Radulescu in tipografia sa. Fortele revolutiei. cat si reformele cuprinse in program. lucratorii tipografi. alcatuita din tabacii din mahalaua Tabacilor.Totodata I s-a incredintat si sarcina de a redacta o proclamatie in care sa se explice atat scopul revolutiei.Tot atunci a fost consfintat prin juramantul maselor.Altii l-au admis. ca I. C. scoase atunci. In ultimul articol s-a prevazut convocarea de indata a unei adunari care sa reprezinte toate interesele natiunii. pentru a-l face mai usor de inteles. mergand pe calea impaciuirii cu boierimea. si astfel transformat in constitutie proiectul de constitutie cuprins in ea. aceasta urma sa infaptuiasca cele 21 de puncte inscrise in program. Si de dincolo de Milcov razbatea in aceasta vreme dorinta de unire cu Tara Romaneasca. e pusa insa in mod evident in primele numere ale celor doua ziare: “Pruncul roman” si “Poporul suveran”. ca Eliade Radulescu . Multi tarani au sprijinit revolutia ca ostasi in cadrul unitatilor militare care au trecut de partea revolutiei. Patura muncitoare a Bucurestilor. Participarea maselor populare cu propriile lor revendicari a imprimat acestei revolutii un caracter burghezo-democratic.Cu ocazia introducerii acestei reforme in program s-a dat o lupta ascutita intre fruntasii revolutiei. El a cautat sa foloseasca proclamatia pentru a transforma revolutia intr-un protest pasnic. credinciosi ideilor revolutionare. a inceput-o printr-un indemn la pace si fratie intre clase. Bacescu. In conceptiile conducatorilor revolutiei din 1848 un loc central il ocupa problema unitatii nationale a tarilor romane. . dar urmareau sa-l limiteze numai la eliberarea clacasilor fara improprietarire. Acesti fruntasi ai burgheziei care erau legati si de interesele boierimii au admis in cele din urma articolul 13 deoarece si-au dat seama ca fara atragerea taranimii nu vor putea impune celelate reforme in care erau direct interesati. au fost impotriva inscrierii acestui punct in program. Proclamatia a fost infatisata poporului pentru prima oara la Izlaz (Romanati). s-a avantat in revolutie din primele clipe. cum va marturisi mai tarziu Balcescu . la 9 iunie 1848.Cererea pentru unire. G. Masele taranesti si orasenesti au format forta principala a revolutiei.

unitatile militare de pe Dunare comandate de unii ofiteri care aveau vechi legaturi cu organizatorii revolutiei. profesori si invatatori din orase si de la sate. De partea revolutiei au trecut Gh. In cadreul marii adunari populare de pe campia de la Izlaz a fost format si un govern provizoriu. ofiteri. Aaron Florian. Constantin Roman. cum a fost N. care se bucura de mare popularitate in randul maselor taranesti. iar apoi s-a intins in intreaga Tara Romaneasca. . Insufletiti de aceleasi nazuinte spre libertate sociala si nationala. Izbucnirea revolutiei. ca Ana Ipatescu . scriitori. in frunte cu I.Toate paturile burgheziei au fost prezentate in revolutie :negutatori si mestesugari organizati in corporatii. functionary. La revolutie au luat parte si unele femei din familii burgheze. Eliade Radulescu. Plesoianu. precum si Popa Sapca. precum si unele elemente progresiste din randurile boierimii. La 10 iunie revolutia a izbucnit in judetul Prahova. preoti din randurile clerului mijlociu si marunt. Axente sever s. ca Ion Maiorescu. au participat la revolutia din Tara Romaneasca si unii carturari transilvaneni refugiati aici. Magheru. preot sarac. tineretul.a. La 9 iunie 1848 a izbucnit la Izlaz. la 11 iunie la Bucuresti. ocarmuitorul judetului Romanati.