Sunteți pe pagina 1din 1

Gilles Deleuze – Félix Guattari

“Rhizome”, Mille plateaux, Minuit, Paris, 1980 (pp. 9-38)


GÎNDIRE RIZOMATIC versus GÎNDIRE ARBORESCENT

RIZOM (CANAL) ARBORE (R D CIN )

principiul conexiunii i eterogenit"#ii principiul omogenit"#ii i diviziunii


orice punct al unui rizom poate fi conectat cu orice arborele începe de la un punct *i procedeaz. prin
alt punct dihotomie; el are o origine;
rizomul nu are o origine, începe, )î*ne*te de la arborele este imaginea lumii sau r.d.cina este
“mijloc” imaginea arborelui-lume
logica binar. este realitatea spiritual. a arborelui-
r.d.cin.
principiul multiplicit"#ii principiul unit"#ii i multiplului
nu exist. unitate care s. serveasc. drept pivot are subiect *i obiect, identit.)i, unit.)i, puncte *i
multiplicitate n-are nici subiect, nici obiect, ci doar pozi)ii, rela)ii biunivoce
determina)ii, m.rimi, dimensiuni; ea nu are puncte,
ci linii; ea devine;
exist. un plan de consisten). al multiplicit.)ilor *i
o exterioritate ireductibil.
principiul rupturii asignifiante principiul (continuit"#ii) rupturii semnificante
un rizom poate fi rupt oriunde, el se reface urmînd rela)iile între puncte sînt semnificante, ierarhizate,
alte linii, care trimit unele la altele prestabilite, centrate
(deteritorializare *i reteritorializare)
principiul cartografiei i decalcomaniei principiul calcomaniei
rizomul nu este structural sau generativ arborele este reprezenta)ional, generativ
rizomul nu imit., nu reproduce, ci construie*te o logica sa e logica reproducerii *i a calcului
hart.
harta este deschis., conectabil., demontabil., a calchia ceva plecînd de la o structur. care
r.sturnabil., modificabil.; ea poate fi rupt., supracodeaz. ori de la o ax. care suport.
adaptat., desenat., estetizat., politizat. meditat.
hart. are intr.ri multiple calcul revine mereu la “acela*i”
harta trimite la performan). calcul trimite la competen).
gîndirea nu este arborescent., iar creierul nu este o trist. imagine a gîndirii care nu înceteaz. s. imite
materie înr.d.cinat. sau ramificat. multiplul plecînd de la o unitate superioar.
memoria scurt. de tip rizom scrie memoria lung. cite*te *i conceptualizeaz.
memoria scurt. cuprinde în sine uitarea memoria lung. calchiaz. *i traduce
sistemele rizomatice sînt acentrate, re)ele de sistemele arborescente sînt sisteme ierarhice care
automate finite, unde comunicarea se face de la un comport. centri de semnifican). *i de subiectivare,
vecin la (oricare) alt vecin, indivizii sînt automate centrale *i memorii organizate
interschimbabili, se definesc printr-o stare de arborescen)a preexist. individului care se
moment integreaz. în ea într-un loc precis
Orient – stepa, gr.dina, de*ertul, oaza, cultur. Occident – fundament-r.d.cin., p.dure, defri*are,
tubercular. prin fragment.ri de indivizi, culturi agricole de tip arborescent, cadastru, crin
horticultur., iarb. între culturi *i în p.duri, lotus
nomadism – ma*in. de r.zboi stat - aparat de stat – model pentru carte *i gîndire:
logos, filosoful-rege, transcenden)a Ideii,
interioritatea conceptului, republica spiritelor,
tribunalul ra)iunii, func)ionarii gîndirii, omul
legislator *i subiect
“transcenden)a, boal. specific european.”
Arborele-r.d.cin. *i rizomul-canal nu se opun ca dou. modele; ele nu sînt nici locuri pe p.mînt, nici
momente în istorie, nici categorii ale spiritului. Ele sînt modele (care se înal). *i se înfig) *i procese (care rup
*i o iau de la cap.t)
“Noi nu invoc.m un dualism decît pentru a recuza un altul. Nu ne servim de un dualism de modele decît
pentru a ajunge la un proces care ar recuza orice model.”