P. 1
Elaborarea Unor Strategii Euristice de Predare

Elaborarea Unor Strategii Euristice de Predare

|Views: 289|Likes:
Published by shane82

More info:

Published by: shane82 on Mar 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/10/2015

pdf

text

original

Elaborarea unor strategii euristice de predare – invatare a geometriei in gimnaziu

Pornind de la obiectivele generale ale predarii - invatarii geometriei in gimnaziu putem delimita ce anume urmarim a forma la elevi prin studiul geometriei. Obiectivele generale ale predarii – invatarii geometriei: informatii verbale(reguli) capacitate de a demonstra concepte, de a cunoaste reguli strategii rezolutive strategii cognitive atitudini. Informatiile enunturile notiunilor definite si ale proprietatilor geometrice cu larga aplicabilitate in invatarea geometriei si care formeaza cognitive a elevului. Deprinderile sunt acele capacitati de utilizare a regulilor si conceptelor in probleme, care intr-o erarhie a invatarii apar ca simple strategii rezolutive, iar strategiile include in sfera lor strategiile rezolutive complexe si strategiile cognitive. O strategie rezolutiva ne arata modalitatile de selectare si combinare a ideilor relevante din structura cognitive a rezolvitorului, care conduc la gasirea ideii de rezolvare, la solutia problemei. Procesul formarii unei strategii rezolutive este guvernat de strategii cognitive – deprinderi intelectuale superiororganizate care “ selecteaza si dirijeaza procesele interne implicate in definirea si rezolvarea problemelor noi “; sunt deprinderi prin intermediul carora elevul isi organizeaza propriul sau mod de gandire; ca scop al invatarii s – ar reformula “ predarea modului de a gandi”. Pentru realizarea oricaror obiective operationale, elevul isi elaboreaza strategii de invatare mai mult sau mai putin economicoase. Problema pe care ne – o punem este, asadar, de a proiecta in asa mod instruirea incat elevii sa fie ajutati sa – si formeze in mod activ, eficient si constient strategii de invatare si in timp, strategii cognitive. Mai ales elevii de gimnaziu intampina dificultati in rezolvarea unei probleme deoarece strategiile cognitive se formeaza mai greu, spre deosebire de alte categorii de strategii: strategii pentru starea de participare, strategii de codificare, strategii de stocare si reconstituire care actioneaza in diferite faze ale invatarii , si pe care ei le exeseaza foarte mult in timp si in foarte multe imprejurari. elementele de baza ale structurii

1

Principalele elemente ale strategii de predare – invatare: performanta de dobandit ca rezultat al invatarii, data la modul general; conditiile interne care trebuie sa fie prevazute ca invatarea sa aiba loc; conditiile externe asigurate pentru a stimula si influenta pe elev .

Bazele metodologice si psihologice ale strategiilor euristice proiectate
1. a) Cele patru faze mari din evolutia istorica a geometriei sunt rezultate in planul

scolaritatii in linii mari- cu unele modificari – de etape in dezvoltare gandirii matematice ale unui tanar si cu evolutia psihogenetica a sa . Geometria clasei aVI- a incepe cu un studiu intuitiv care in completarea geometriei din clasele III – V , asigura baza intuitive, concreta, necesara studierii geometriei ce se sprijina pe rationament. In aceasta etapa de invatare a geometriei, intuitive se impleteste treptat cu rationamentele logice. Invatamantul trebuie sa pun ape elev in contact cu acest process viu al descoperirii adevarului parcurgand etapele de cunoastere concreta, abstracta. b) Din punct de vedere al teoriei lui Piaget, in perioada 12 – 16 ani, cand se studiaza de fapt geometria bazata pe rationament, copilul se afla stadiul ultim de dezvoltare a gandirii “ cel al operatiilo formale”, in care se poate desprinde de concret si rationeaza atat prin raportarea la actual cat si la posibil. La varsta de 13 ani eficienta mecanismelor de inmagazinare de cunostinte, strategii de abordare a situatiilor diverse de invatare si experienta utila atinge nivelul maxim. 2. Strategiile elaborate de noi isi gasesc fundamentarea in principiile teoriilor a) Definitiile conceptelor reprezinta tot ceea ce avem de comunivat la geometrie. Adevarurile care depasesc simplele definitii, adica teoremele – atat enuntate cat si demonstrate sunt lucruri care nu se comunica , ele se descopera. Mai sunt axiomele, ce descriu proprietatile esentiale pentru deductiile logice si care, psihologic vorbind, s – au nascut din notiunile bazate pe idealizare. In foarte multe cazuri existenta obiectivelor definite este asigurata prin constructia imediata si invatata prin asociere cu figura respectiva. O figura geometrica are doua feluri de proprietati: 1) cele din definitie sau proprietati si 2) proprietati derivate din primele si care trebuie stabilite prin demonstratie. cognitive si constructive ale invatarii precum si teoria gestatltista a invatarii.

2

Daca demonstratia nu depinde de alegerea figurii , atunci ea, - folosita ca reprezentare a unei categorii de figuri, sau prototip in psihologia cognitiva – este o realitate psihica , intermediara – intre un obiect dat si o notiune. b) O componenta esentiala a strategiilor noastre o constituie selectarea si organizarea continutului stiintific pe baza unor elemente, cu rol de organizatori cognitive sau concepte de organizare pentru facilitarea invatarii; termenul de organizator descrie” ansambluri de idei mai complexe, pregatite in mod deliberat, care sunt prezentate elevului inaintea sistemului de cunostinte de insusit, in scopul asigurarii accesibilitatii ideilor”. c) Dirijarea invatarii se bazeaza pe prescriptii neanalogice si mai précis euristice. Toate aceste serii de reguli verbale (strategii) au solul de a ghida rezolvitorul in selectarea si manevrarea informatiilor fundamentale relevante in gasirea solutiei problemei. Strategiile noastre coreleaza dirijarea invatarii cu stilurile de invatare, intelese ca o prelungire a stilului cognitiv definit pe doua dimensiuni: impulsivitate- reflexivitate si dependenta – independenta. Aceasta corelatie se concretizeaza in incurajarea stilului cognitiv reflexiv si independent “ ce se asociaza cu reusitele scolare mai frecvente”. Metodele active – participative utilizate in invatare pot rasturna raportul dintre timpii care revin profesorului (foarte mare in predare expozitiva ) si elevilor clasei. Unele strategii sunt elaborate pe baza unor procedee euristice utilizate mai des. Metodele de tip euristic – creative, modalitatile de dirijare a invatarii si de structurare a continutului stiintific, sprijina o invatare constienta prin descoperire la elevi. Facand o privire retrospective observam ca prin instruirea noastra , elevul este ajutat sa descopere proprietati ale conceptelor , sa elaboreze noi proprietati, sa resolve probleme, astfel spus sa prelucreze informatii, imbinand astfel principiile constructiviste si cognitiviste ale invatarii. Strategii de predare – invatare: strategii de descoperire si elaborare de noi cunostinte; strategii de elaborare si dezvoltare a capacitatii rezolutive; strategii de dezvoltare a functiilor actiune si transfer. Prof. Hahui Cerasela

3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->