Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Bucuresti

Facultatea de sociologie si asistenta sociala


Sectia asistenta sociala - Anul I

Laborator:
reteaua de asistenta sociala

- Ene Theodora -
Definitii ale asistentei sociale
Asistenta sociala s-a desprins ca disciplina aplicativa din sociologie in cea de-a doua jumatate a sec
XIX, o data cu acceptarea termenului de „dependenta sociala”, care se referea la faptul ca o persoana, o
familie, un grup sau o comunitate se puteau regasi intr-o situatie de dificultate pe care nu o puteau solutiona
prin forte proprii.
Definita data de federatia internationala a asistentei sociale in 2000 este : Asistenta sociala
promoveaza rezolvarea problemelor aparute in cazul relatiilor umane, schimbarea sociala, imputernicirea si
eliberarea oamenilor si dezvoltarea socetatii prin intermediul teoriilor privind comportamentul uman si
sistemul asistentei sociale intervine in punctele in care oamenii interactioneaza cu mediul lor.
Sunt fundamentale in asistenta sociala respectarea drepturilor omului si justitiei sociale.
Prin justitie sociala se asigura accesul legal si nediscriminatoriu al tuturor categoriilor de beneficii la servicii
si resurse.
In diferitele sale forme asistenta sociala abordeaza interactiunile multiple dintre oameni si medile
lor, totodata are misiunea de-ai face pe oameni capabili sa se dezvolte la intregul lor potential, sa isi
imbogatesaca viata si sa previna disfunctiile.
Asistenta sociala poate fii definita si ca un sistem intre relationarea de valori, teorie si practica.
Valorile reprezinta dezideratul ideal pe care si-l propune sa-l atinga asistenta sociala. Asistenta sociala s-a
dezvoltat ca urmare a ideilor umanitare si democratice, valorile lor bazandu-se pe respect, ca pentru
egalitate, valoare personala si demnitate.
Asistenta social trebuie sa-l accepte intodeauna pe fiecare asistat ca fiind o finta umana valoroasa
chiar daca uneori acest lucru este dificil de realizat. Asistentul social trebuie sa faca distinctie dinte persoana
si faptele acesteia.
Respectarea dreptului omului si a justitiei sociale sunt utilizate ca motivatie si justificare pt actiunile
de asistenta sociala care au in vedere eliminarea saraciei si ajutorarea celor vulnerabili, izolati si
marginalizati, incurajandu-i sa isi asume responsabilitati pentru propria lor viata si pentru integrarea sociala.
Totodata apare si ideea de autodeterminare conform careia asistentul social trebuie ajute , sa incurajeze, sa
motiveze persoana asistata, sa ia anumite decizii, dar nu poate sa ia decizii in locul acestora.
Valorile asistentei sociale se regasesc in toate codurile dentologice si profesionale.
Teorie: asistenta sociala isi bazeaza metodologia pe un corp sistematic de cunostinte rezultat din
cercetare si practica. Teoria pune la indemana mijloacele si metodele necesare pentru punerea in alicatie a
demersului de asistenta sociala.
In asistenta sociala sunt folosite teorii privind dezvoltarea si comportamentul uman, cat si cele
privind asistentul social pentru a analiza situaiile complexe si pentru a facilita schimbarile individuale,
organizationale si culturale.
Teoria asigura transmiterea si evolutia profesiei.
Practica: este o activitate activ-operativa prin care se urmareste prevenirea sau interventia in
situatiile de criza, in vederea restabilirii unei stari de normalitate.
Practica raspunde atat la situatii de criza si urgenta, cat si la probleme sociale si personale de fiecare
zi. Interventiile de asistenta sociala pot varia de la activitatea de consiliere individuala la consiliere de grup,
de la activitatea de pedagogie sociala pan la cele de terapie a familiei, pana la eforturi de a ajuta oamenii sa
aiba acces la servicii si resurse comunitare. Totodata prin interventiile de asistenta sociala se pot intelege si
activitati de administrare a agentiilor, lucrul cu comunitatiile dar si implicarea in actiuni sociale sau politice
cu impact asupra politicilor sociale si dezvoltarii economice.In functie de conditiile culturale, istorice si
socioeconomice prioritatiile asistentei sociale variaza de la o tara la ala si de la un moment istoric la altul.
In ceea ce priveste relatia dintre teorie si practica, trebuie mentionat ca experienta practica este cea
care imbogateste, care dezvolta teoria. Totodata este mentinuta legatura teoriei cu schimbarea sociala, ceea
ce da un caracter dinamic profesiei. Ca urmare a relatiei dintre teorie si practica s-a ajuns la formarea unui
limbaj comun, profesional, la transmiterea de cunostiinte si la realizarea schimbarii.

Asistenta sociala poate fi definita ca profesie, stiinta si arta:


• Asistenta sociala ca profesie: elementele caracteristice unei profesii sunt:
- Existenta unui corp sistematic si organizat de cunostiinte de specialitate;
- Are autonomie, libertate de exercitare si autocontrol;
- Se autoguverneaza in ceea ce priveste selectia celor care o exercita si comportamentul
acestora in cadrul profesiei;
- Are institutii academice;
- Raspunde unor nevoi sociale si se exercita in cadrul unor sevicii publice;
- Se bazeaza pe un sistem legislativ;
- Este o ocupatie pe termen lung care necesita pregatire corespunzatoare.
• Asistenta sociala ca stiinta: desi s-a bazat initial pe teorii sociologice si psihologice, in timp
asistenta sociala si-a dezvoltat propriile idei, principii, teorii si concepte operationalae.
• Asistenta sociala ca arta: poate fi considerata o arta deoarecesolicita aptitudinideosebite di
partea celui care o exercita si de multe ori, asistentul social trebuie sa indeplineasca o intreaga gama de
roluri.

Rolurile asistentuli social

-Aparator al drepturilor si intereselor persoanelor asistate;


-Aparator al drepturilor si intereselor diferitelor grupuri de persoane asistate;
-Aparator al drepturilor si intereselor persoanelor asistate si institutiilor;
-Aparator al institutiei din care face parte;
-Aparator al intereselor comunitatii profesionale din care face parte;
-Rol de agent social si mediator;
-Agent de depistare si prevenire;
-Persoana de legatura – intre persoana asistata si diferitele institutii
- intre membri cehipei;
- Indrumator si sfatuitor ( ofera informatii despre prestari si servicii);
- Imputernicit – reprezentam persoana asistata in relatie cu alte institutii;
- Evaluator;
- Agent de schimbare;
- Rol de educator (ofera informatii, da raspunsur, ajuta la schimbarea unor atitudini
si comportamente, model de viatai).

Istoricul asistentei sociale

Aparitia si dezvoltarea ideilor, faptelor si institutiilor cu caracter de asistenta sociala in tarile


Romane au avut o serie de trasaturi comune dtorate unitatii de limba, cultura, traditii si morala. Totodata
evolutia asistentei sociala in tarile Romane a fost asemanatoare cu cae din tarile vest Europene.
Sociologul H. H. Stall a identificat 5 etape fundamentale cu caracteristici specifici:
• Etapa I: perioada veche pana la Alexandru Ipsilanti, All Moruzzi – tara Romaneasca si
Gr.Ghica – Moldova. In aceasta perioada manastiriile si ctitoriile domnesti si boeresti acordau pomeni si
danie in bani sau natura, infintau bolnite (institutii de ingrijire medicala), adaposturi si azile pntru batrani. In
1524 Vladislov al III- lea infinteaza bolnita de la Simidreni.
In 1965 Radu Negru infinteaza ospiciul de la Mataul de jos, langa Campulung Muscel, in care sunt
adapostite persoanele cu handicap, aceasta institutie va beneficia de-a lungul timpului de o serie de privileii
cum ar fi daniile – in bani sau natura.
Matei Basarab titoreste asezaminte pentru vaduve si copiii orfani, unde acestia beneficiau de
locuinta, hrana. Imbracaminte si bani.
Inte 1667 – 1823 functioneaza o forma de organizare oraseneasca a asistentei publice sub forma
brezdelor condusa de un staroste.
• Breazlea calicilor: persoane cu handicap fizic sau motivate;
• Breazla miseilor: saracilor, aceste brezle dadeau drep de cersetorie propriilor membrii;
Tot in aceasta perioada se infinteaza o dota pentru ajutorarea saracilor pe baza de liste intocmite la
1710, cand apare primul asezamant spitalicesc – spitalul „Coltea”.
La 1751se infinteaza azilul „ Domnia Balasa”, care functioneaza ca o casa de ajutor pentru femei si
fete sarace.
• Etapa II: Al. Ipsilanti si Moruzzi – Tara Romaneasca si Gr. Ghica –Moldova continua pana
la regulamentul organic , se infinteaza cutia milosteniilor, sunt colectate fonduri prin impozitarea produselor
de lux (ex: in zilele de azi- accizele). Fondurile erau distribuite de catre un organism centralizat, denumit
„Obsteaua epitropiei”, prin intermediul acestei institutii se acordau pensii si scutiri de taxe pentru
functionarii publici bolnavi si invalizi de razboi. Se mai acorda ajutor pt vaduve si boieri scapatati (saraci),
si ajutor pt coconi (copi orfani din clasa boiereasca), se acorda si asistenta medicala pentru saraci, tot acum
se infinteaza si „orfanotrofiile”- institutii de ocrotire pentru copii saraci. In aceasta perioada se adopta pentru
prima oara o lege care vizeaza protectia copiilor, legea „Moruzzi”.
In 1779 Ipsilanti introduce pedeapsa cu bataia pentru cei care cersau in mod nejustificat.
• Etapa III: perioada regulamentului organic. In aceasta perioada se infinteaza 3 institutii
publice:
1. Eforia indemnizatiei, compensatiei si pensiilor:
Indemnizatia era un ajutor lunar care se acorda boierilor scapatati sau vaduvelor acestora.
Compensatia este o scutire de taxa acordata scutelnicilor
Pensiile se acordau angajatiilor publici.
2. Eforia caselor facatoare de bine: avea in administrare urmatoarele tipuri de institutii (minister): -
institutii pentru ocrotirea copiilor abandonati, orfani si saraci;
- institutii pentru plasamente de doica;
- institutii pentru deficienti mentali - „casele smintitiilor”
- institutii pentru persoanele cu venituri reduse- „ casele milelor”
Eforia spitalelor civile:are in administratie spitalele Coltea, Pantelimon si Filantropia.
• Etapa IV: perioada din doua jumatate a sec XIX, pana la cprimul Razboi Mondial. In 1862
se infinteaza azilul „Elena doamna”, acest azil era administrat de Carol Davilla, beneficiind de o serie de
privilegii, ani la rand, astfel a fost improprietarit cu terenuri de mai multe ori si a primit donatii in bani sau
natura.
In 1894 apare regulamentul doctorului Felix, in care se avea in vedere ocrotirea femeilor si totodata
a cerut sa fie scosi copii din mina. Iar in 1897 este infintat leaganul „Sfanta Ecaterina” de catre Ecaterina
Cantacuzino.
• Etepa V: perioada interbelica. In aceasta perioada ca urmare a primului Razboi Mondial
problematica sociala este acuta, in aceasta perioada functioneaza societatea nationala „Crucea rosie”, care
este patronata de Regina Maria. Aceasta institutie indeplineste o serie de atrbutii de asistenta sociala, tot
acum se infinteaza si „socetatea de ocrotire a orfaniilor de razboi”.
In 1920 se infinteaza Ministerul municii sanatatii si ocrotirilor sociale, in cadrul caruia functioneaza directia
de asistenta sociala. Este prima oara cand se poate vorbi de o asistenta publica organizata pe baze stintiifice,
totodata se dezvolta pentru prima data o retea de asistenta sociala, prin infintarea unor oficii de ocrotire la
nivelul fiecarui municipiu sau oras, resedinta de judet. In 1921 se abopta legea privind protectia copiilor,
infranarea vagabondajuluisi cersetoriei si pentru infirmi si neputinciosi, categoriile de populatie vizate de
aceasta lege sunt: - Lehuze sarace
- Copii saraci, orfavi, abandonati, vagabonzi
- Infirmi si invalizi saraci
- Raniti bolnavi si neputinciosi
- Vaduve si batrani
- Orbi, surdo-muti, anormali si nevolnici, prin aceasta lege se stabilea ca fondurile
proveneau din timbrele de asistenta.
In 1929 se infinteaza prima institutie de invatamant superior de asistenta sociala si anume: „Scoala
superioara de asistenta sociala Principesa Ileana”.
Un recesamant organizat in 1936 asupra institutului de asistenta sociala a aratat ca in Romania
functioneaza 50 de institutii de stat, 77 private si 394 de asociatii si fundatii.
• Etapa VI: dupa al II-lea Razboi Mondial revine o perioada cu probleme sociale. Se
infinteaza liga operelor sociale,care organizeaza cantine pentru batrani si institutii pentru ocrotirea copiilor.
In 1946 se infinteaza conitetul regiunilor secetoase, care mai apoi se transforma in comitetul
national pentru ajutarea copilului, intre timp instiutul de asistenta sociala sufera o seri de restructurari astfel
inca intre 1950 – 1969 functioneaza doar o retea de asistenta sociala publica, numai la nivel de oras.
In 1959 invatamantul de asistenta sociala se ofera sub forma invatamantului postliceal – vocational,
iar in 1969 de craciun, plecand de la argumentul ca statutul socialist multilateral dezvoltat nu apare problema
de asistenta sociala, astfel se sisteaza (opreste) la nivel oficial toate activitatiile de asistenta sociala, se
desfinteaza profesia de asistenta sociala si dispar o serie de institutii. Au mai continuat sa existe unele
institutii de asistenta sociala sub forme mascate, mai ales institutii de asistenta sociala rezidentiale pentru
copii, varstnici si persoane cu handicap, dar conditiile si resursele asigurate erau precare.

Institutii de asistenta sociala

Cadrul organizatoric al sistemului de asistenta sociala include 3 categorii de institutii:


I. institutii de la nivelul administratiei publice centrale (ministere, agentii)
II. institutii la nivel judetean (consiliu judetean)
III. institutiile de la nivel local (consiliul local)

I. Nivelul administratiei publice centrale


 MMFPS – ministerul muncii familiei si protectiei sociale
 MSP – ministerul sanatatii publice
 MECI – ministerul educatiei, cercetarii si inovarii
 MAI – ministerul administratiei si internelor
 MJLC – ministerul justitiei si libertatiilor cetatenesti
 MAN – ministerul apararii nationale

 MMFPS – principala autoritate publica de nivel central cu responsabilitati privind protectia


sociala pentru indeplinirea rolului sau, MMFPS indeplineste urmatoarele finctii:
- De strategie – prin care se asigura elaborarea strategiilor de implementare a programelor nationale
din domeniul muncii, protectiei, solidaritatii sociale si familiei.
- De reglementare si analiza – prin care are loc elaborarea cadrului normativ si institutional necesar
pentru atingerea obiectivelor din acest domeniu ( face proiecte de acte normative / legi, care pot fi aprobate
sau nu de parlament) .
- De armonizare cu legislatia UE pe domeniul respectiv – ei administreaza fondurile primite de
Romania pentru acest program.
- Autoritale de management – pentru programul operational sectorial de dezvoltare a resurselor
umane.
- De reprezentare pe plan intern si extern
- De autoritate de stat – centralizeaza aplicarea unitara si respectarea reglementarilor legale pe
domeniul sau de activitate.
MMFPS are atributii in peste 13 domenii de activitate, iar pentru asistenta sociala sunt de interes 3
dintre acestea: - domeniul asistentei sociale si politicilor familiei sociale
- domeniul asigurarilor sociale si legilor speciale
- domeniul parteneriatului social
Conducerea MMFPS este asigurata de un ministru, ajutat de 6 secretari de stat. Pe langa minister
functioneaza comisia interministeriala privind asistenta sociala, comisia este condusa de un presedinte si
mai include reprezentanti din partea urmatoarelor institutii: MSP, MECI, MFP, ANPDC, ANPH, MAI.
In subordinea MMFPS gasim 3 categorii de institutii:
1. Institutii publice cu personalitate juridica si finantare de la bugetul de stat:
 ANPDC – autoritatea nationala pentru protectia drepturilor copilului
 ANPP
 ANPH – autoritatea nationala pentru protectia persoanelor cu handicap
 DMPS – directa de munca si protectia sociala,
 ANES – agentia nationala de egalitate de sanse intre femei si barbati,
 OMFM – oficiul pentru migratia fortei de munca.
2. Institutii publice cu personalitate juridica cu venituri provenite din surse proprii, cat si din
sugventii de la bugetul de stat:
 ITM – inspectia muncii cu inspectoratele teritoriale de munca.
3. Institutii publice cu personalitate juridica si finantare integral din venituri proprii:
 - revista obiectiv a ministerului muncii.
• ANPDC – este o institutie de specialitate de la nivel central, care aplica politicile si elaboreaza
strategiile in domeniile promovarii drepturilor copilului, ingrijirea si protectia copiilor aflati in dificultate si
a celor cu handicap. Institutia este condusa de un secretar de stat, care este ajutat de un subsecretar de stat,
ambii numiti la decizia primarului ministru. ANPDC indeplineste urmatoarele functii:
- de strategie
- de administrare
- de reglementare
- de reprezentare
- de autoritate de stat
• ANPH – institute de specialitate a administratiei publice centrale care coordoneaza activitatiile de
protectie speciala si promovare a drepturilor persooanelor cu handicap, totodata asigura urmarirea
aplicarilor reglementarilor din domeniul propriu si si controlul activitatii de protectie speciala a persoanelor
cu handicap. ANPH indeplineste urmatoarele functii: - de strategie
- de administrare
- de reglementare
- de reprezentare
- de autoritate de stat
• ANPF – organ de specialitate a administratiei publice centrale care functioneaza in suborninea
MMFPS. Obiectivele acestei agentii sunt:
- promovarea valorilor familiei, a intelegerii si intrajutorarii in familie,
- prevenirea si combaterea violentei intre menbrii familiei,
- sprijinirea membriilor aflati in dificultate ca urmare a actelor de violenta la care acestia au fost supusi,
- sprijinirea victimelor prin consiliere, programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala,
- de ajutorare a agresorilor prin tratamente psihologice , psihiatrice, de dezalcolizare sau dezintoxicare.
• ANES – organ de specialitate a administratiei publice centrale aflat in subordinea
MMFPS, care promoveaza principiul egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati si se asigura ca
perspectiva de gen este inclusa in toate poliicile si programele nationale.

 MSP – pe langa atributiile indomeniul functionarii sistemului sanitar de ocrotire a


sanatatii populatiei, are institutii, programe si proiecte cu caracter medico-social ce prezinta atributii de
asistenta sociala. Cele mai importante institutii cu atributii de asistenta sociala aflate in subordinea MSP
sunt:
 IOMC – institutul pentru ocrotirea mamei si copilului – Alfred Rusescu, se ocupa
cu sanatatea reproductiva a femeii,
 INGG – institutul national de geriatrie si gerontologie – Ana Aslan, se ocupa cu
modificarile care apar in urma procesului de imbatranire.
 MECI – coordoneaza, indruma si controleaza invatamantul de toate gradele. Atributiile
de asistenta sociala se refera la indrumarea metodologica de specialitate pe care o acorda institutiilor de
invatamant special din subordine si priveste distribuirea burselor scolare sociale.
 MJLC – care prin intermediul ANP desfasoara o serie de activitati de asistenta sociala
care ii priveste pe minorii delicventi aflati in centrele de reeducare si reinseritie sociala si in penitenciarele
pentru tineri si minori , cat si pe adulti condamnati la pedepse private de libertate in vederea reinsertiei lor
sociale o data cu finalizarea executarii pedepsei. In Romania exista doua penitenciare pentru minori si tineri
la Craiova si Tichilesti – Judetul Braila. Pe langa cele doua penitenciare de reeducare si reinsertie sociala –
Gaesti si Targu Ocna .
Atat in centrele de reeducare cat si in penitenciarul pentru minori si tineri se incearca pregatirea
profesionala a tinerilor pe perioada pedepsei.
In cadrul MJLC functioneaza directia de probatiune, care a instituit sistemul de probatiune prin care
se urmareste dezvoltarea misiunilor alternative la pedeapsa cu inchisoarea.
 MAI - coordoneaza, indruma si controleaza activitatea de asistenta socilala la nivel local
pe toate domeniile de activitate, aici sunt incluse: problematica delicventiilor, a violentei in socetate si in
intrafamili, problematica comercializarii si consumului de drog si alcol si problematica prostitutiei,
cersetoriei si vagabondajului. In subordinea MAI functioneaza:
 ANA – agentia nationala antidrog, care are atributii referitoare la prevenirea si
combaterea comercializarii consumului de droguri. In subordinea ANA functioneaza:
- CPCA reteaua centrelor de prevenire, evaluare si consiliere antidrog.
 MAN – se ocupa cu arganizarea si buna desfasurare a acordarii alocatiei de stat copiilor,
persoanelor straine rezidentiate in Romania, se mai ocupa si cu acordarea ajutorului pentru sotiile
militarilor in termen.

II. Institutii publice de asistenta sociala de la nivel judetean, municipal si orasenesc


Acordarea drepturilor de asistenta sociala la nuvel judetea, municipal, orasenesc si comunal se
realizeaza prin intermediul serviciilor deconcentrate ale ministerelor in judete si prin intermediul serviciilor
administratei publice locale.
Institutiile deconcentrate ale ministerelor:
 MMFPS – directia de minca si protectia sociala,
 MSP – autoritatea de sanatate publica,
 MECI – inspectoratul judetean scolar
 MJLC – parchetele si directia de probatiune care are in tertoriu o serie de servicii de probatiune,
 MAI – inspectoratul judetean de politie, iar pentru Bucuresti inspectoratul general de politie,
 MAN – comandamentul militar.

• Servicii ale administratei publice de nivel judetean aflate in subordinea consilului judetean:
 DGASPC - directa generala de asistenta sociala si protectia copilului – 47 de directii – una pentru
fiecare judet, in cazul Bucurestiului, una pentru fiecare sector,
 CPC – comisia pentru protectia copilului,
 SPAS – serviciul public de asistenta sociala ,
 SPSPC – serviciul public specializat pentru protectia copililiu.
Aceasta este mentionata si in legea 272/2004 privind protectia drepturilor copilului.
• Exista un DGASPC in fiecare judet si cate unul in fiecare sector al
Bucurestiului. Problematica tratata de DGASPC-uri priveste domeniul protectiei copilului, persoane
singure, cu handicap, varstnice, precum si a tuturor persoanelor aflate in nevoie.
DGASPC are personalitate juridica si functioneaza in subordinea Consililor Judetene, respectiv in
subordinea Consililor locale ale Municipiului Bucuresti. Fiecare DGASPC este structurat pe 2 componente
majore – masuri de asistenta sociala care privesc protectia copilului si masuri de asistenta sociala care
privesc adultii.
Printre atributiile DGASPC-ului regasim:
- intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si familiei acestuia si propune
stabilirea unei masuri de protectie speciala,
- identifica si evalueaza familile sau persoanele care pot primi in plasament copii (famili
de asistenti maternali),
- monitorizeaza si evalueaza familile sau persoanele care au primit in plasament copii,
pe toata durata plasamentului,
- acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie in vederea reintegrarii
acestuia in familie,
- reevalueza trimestrial masurile de protectie speciala aplicate, putand sa propuna
mentinerea, modificarea, sau incetarea acestora,
- indeplineste procedurile privind realizarea adoptiilor interne pentru copii aflati in
evidenta sa,
- identifica si evalueza persoanele si familile din Romania care vor sa adopte copii,
- monitorizeaza evolutia copiilor adoptati timp de 2 ani,
- evalueza si pregateste persoane care pot deveni asistenti personali ai persoanelor cu
handicap,
- colaboreaza pe baza de conventi sau protocoale cu alte DGASP-uri din tara,
- asigura acordarea si plata drepturilor persoanelor cu handicap,
- prezinta anula sau la solicitarea consilului judetean sau local raportul activitatiilor
desfasurate,
- dezvolta parteneriate cu reprezentanti ai socetatii civile sau cu organizatii
nenguvernamentale in vederea diversificarii servicilor sociale oferite,
- asigura servicii administrative si de secretariat pentru comisia pentru Protectia
Copilului si pentru comisia de Expertiza Medicala a prsoanelor adulte cu handicap.
Finctiile DGASPC-ului sunt:
- de strategie: asigura punerea in practica a planului de asistenta sociala pentru
prevenirea si combaterea marginalizarii sociale care a fost aprobat de Consiliul judetean,
- de coordonare:coordoneaza activitatiile de asistenta sociala, de protectia copilului
la nivel judetean, respectiv de sector,
- de administrare a fondurilor care ii sunt puse la dispozitie,
- de colaborare cu celelalte institutii deconcentrate din teritoriu si cu ONG-uri,
- de reprezentare,
- de executie: prin care, utilizand mijloace financiare, umane si materiale, desfasoara
activitati de solutionare a problemelor sociale.
• CPC - este un organ de specialitate, fara personalitate juridica, functioneaza in subordinea
Consiliului judetean / local, are un presedinte care este in mod obligatoriu secretarul general al Judetului /
sectorului (absolvent de Drept). Vicepresedintele este directorul general al DGASPC-ului, acesta poate sa
delede responsabilitatea din general adjunct care coordoneaza activitatile de Protecta copilului. Are 5
membrii : un psihopedagog, un medic specialist pediatru, un reprezentant al Inspectoratului judetean de
politie, un reprezentant al DMPS si un reprezentant al OPA – organizatia privat acreditata. Comisia se
intruneste de 2 ori pe luna, in sedinte ordinare sau de cate ori este necesar in sedinte extraordinare.
Hotararile comisiei se transmit personal ------------in termen de 5 zile de la data luarii deciziei prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire. Atributii principale:
- stabileste incadrarea copiilor du dificultate intr-un grad de handicap di orintarea lor scolara,
- stabileste masurile de protectie speciala in conditiile legii,
- reevalueza periodic hotararile privind masutile de protectie speciala,
- revoca sau inlocuieste masura daca circumstantele s-au schimbat,
- solutioneza cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal,
- solutioneaza plangerile adresate de copii,
- promoveaza drepturile copilului in toate activitatiile sale,
- stabileste cuantumul contributiei lunare a partilor la intretinerea copilului aflat in plasament.
• SPAS – organizat la nivel local, are responsabilitatea creari, mentinerii si dezvoltarii de
servicii sociale cu caracter primar in functie de nevoile sociale identificate. Principalele atributii:
- monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala,
- identifica si evalueza situatiile care impun acordarea de servicii sau prestatii,
- elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea acestora,
- colaboreaza cu DGASPC-urile pe domeniul Protectiei copilului si transmit periodic acestora
informatiile solicitate.

• Asistentii sociali de la nuvel local pot desfasura activitati individuale cu copii si familile
acestora si mai pot fi implicati in activitati de dezvoltare comunitara si trebuie sa mentina legatura cu
DGASPC-ul.
• Autoritatea tutelara – atrubutiile acestei institutii sunt exercitate de primari. Autoritatea
tutelara trimite spre solutionare in instanta cazuri in care trebuie luate decizii care privesc interesul superior
al copilului (situatii de divort, de decadere din drepturile parintesti sau cazuri in care minorul este pus sub
acuzatie) si mai ia decizii privind respectarea interesului superior al copilului in familie.
Masurile de asistenta sociala

Se impart in 2 caregorii:- prestatii


- servicii sociale
1. Prestatiile- sunt ajutoare financiare acordate pe o perioada determinata si care pot lua diferite
forme, cum ar fi: alocatiile familiale si ajutoarele si indemnizatiile.
Alocatiile familiale se adreseaza famililor cu copii si obiectivul lor principal este nasterea, ingrijirea si
educarea copiilor. Ajutoarele sunt prestatii in bani sau in natura acordate persoanelor sau famililor cu
venituri insuficiente pentru as putea acoperi nevoile de baza.
Indemnizatiile se acorda persoanelor in vederea favorizarii incluziunii sociale si promovarii unei vieti
autonome. Finantatarea prestatiilor de asistenta sociala se realizeaza in principal de la bugetul de stat si intr-
o mica masura de la bugetele locale.
2. Serviciile sociale: sunt un complex -------------- de actiuni si masuri realizate pentru a raspunde
nevoilor sociale, ale famililor, persoanelor sau comunitatii in vederea prevenirii su depasirii unei situatii de
dificultate, vulnerabilitate sau dependenta; sunt finantate in principal din bugetul local si doar in mica
masura de la bugetul de stat.

I. Masurile de asistenta sociala destinate copiilor


Prestatii de asistenta sociala:
1. Alocatia de stat – 42 lei: Se acorda copiilor cu varsta cuprinsa intre 0-18 ani, cat si celor care au
implinit 18 ai daca sunt inscris in ultima clasa a unei unitati de invatamant de zi acreditata. Pentru copii
prescolari si pentru cei peste 18 ani, inscrisi intr-o unitate de invatamant de zi, alocatia este distribuita de
MMFPS, iar pentru copii intre 7-8 ani inscrisi la scoala, aceasta este distribuita de MECI. Copii cetatenilor
straini, rezidenti in Romania primesc alocatia din partea MAN. Alocatia de stat pentru copii cu handicap
este marita cu 100% - 84 lei.
2. Alocatia de intretinere – 97 lei: se acorda in situatie de incredintare si plasament familial, pe toata
durata plasamentului. Pentru copilul cu handicap alocatia este marita cu 50% - 145.50 lei.
3. Salariul asistentului maternal: perioda in care acesta lucreaza ca asistent maternal se considera
vechime pe cartea de munca si e luata in calcul la pensie.
4. Salariul asistentului personal: asistentul personal este de fapt, acea persoana care asigura ingrijirea
unui copil cu handicap sever.
5. Indemnizatia de crestere a copilului – minim 600 lei: normal, pana la 2 ani, respectiv 3 ani daca
acel copil sufera de un handicap, reprezint 85% din salariul obtinut in ultimele 12 luni. Pentru cele care au
gemeni s.a. se acorda inca 600 lei pe cap de copil.
De aceasta indemnizatie beneficiaza persoanele care au lucrat si pot demonstra ca au contribuit in ultimele
12 luni la bugetul de asigurari sociale. Cea care a contribuit la modificarea legislstiei a fost Lavinia Sandru.
Indemnizatia se acorda numai pentru primii 3 copii; exista si stimulenti pentru cresterea copilului pana
la 2, respectiv 3 ani care se acorda parintelui care a secis sa se intoarca la lucru inaintea finalizarii perioadei
de 2, respectiv 3 ani – 100 lei.
6. Indemnizatia de nastere – 230 lei: este cunoscuta si sub denumirea de alocatie pentru nou-
nascuti.se acorda copilului cu varsta pana la 12 luni, pentru primii 4 copii nascuit vii, contravaloarea
trisorului este de 150 lei.
7. Indemnizatia lunara de hrana pentru copii infectati cu HIV – SIDA – 11 lei/zi: pana la 18 ani.

II. Masuri de asistenta sociala pentru adulti si familie


Adultii sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 18-59 ani, care se impart i 2 categori:
- cei intre 18-45 ani care formeaza subgrupa persoanelor adulte tinere,
- cei inte 45-59 ani care formeaza subgrupa persoanelor adultte mature.
Perioada de varsta intre anii 18-59 sete perioada cand o persoana se afla in deplinatatea potentialului
sau psihic, fizic, senzorial si social si poate indeplini roluri productive in folosul propriu al familiei si al
societatii. Copii si persoanele varstnice sunt beneficiari ai activitatii producatoare de bunuri materiale sau
spirituale realizate de adulti.
Se poate interveni prin masuri de prevenire sau profilactice care se iau in scopul prevenirii sau
evitarii agravarii unei situatii de dificultate deja existenta, avandu-se in vedere interventia in timp util prin
asigurarea drepturilor de protectie si securitate sociala acordate prin lege, si interventia prin masuri curative
care au drept scoprezolvarea nevoii intr-un mod specific, particular, individualizat de la caz la caz. Scopul
acestor masuri este de instaurare a unei stari de normalitate. Totodata, masurile de asistenta sociala se pot
grupa in masuri - deschise
- inchise
- semi-inchise
• Masurile deschise presupun acordarea in mediul firesc de provenienta a beneficiarului
urmatoarele tipuri de servicii: - informare
- consiliere
- orientare profesionala etc.
• Masurile inchise presupun internarea beneficiarului intr-o institutie rezidentiala de
asistenta sociala, prin urmare se acorda prin schimbarea domiciliului
- centre de plasament
- adaposturi pentru femei abuzate
- camine, spitale pentru bolnavi cronic sau varstnici si pensionari
- adaposturile de noapte
• Masurile semi-inchise beneficiarul nu schimba domiciliul dar trebuie sa se deplaseze la
sediul unei institutii de asistenta sociala pentru a beneficia de serviciile acesteia pe parcursul unei zile
- cantine de ajutor social
- centre de zi pentru copii si parinti
- serviciile de terapii si psihoterapii

Prestatii:
• Sprijin financiar pentru constituirea familiei: consta in acordarea unei sume
echivalente cu aprox 200 E cuplului proaspat casatorit. Cererea se depune in termen de 30 de zile de la data
casatoriei, iar suma se elibereaza la 30 de zile dupa aprobarea primarului.
• Ajutorul social : se acorda conform legii 416/2001, privind asigurarea venitului miim
garantat cu modificarile si completarile ulterioare. Se acorda familiei sau persoanei cingure care are
veniturile sub un anumit nivel cunoscut drept prag al saraciei si se stabileste prin testarea mijloacelor
(fiecare persoana care depune dosar trebuie sa declare ce venituri are). Cuantumul difera si in functie de
numarul membrilor familiei astfel: pentru 1 persoana – 125 lei; 2 – 225 lei; 3 – 313 lei; 4 – 390 lei; 5 –
462 lei, iar de la 6 persoane in sus se adauga 31 lei pe cap de persoana.
• Ajutoare ocazionale: care se pot acorda pentru plata comustibilului, a intretinerii, a
curentului electric, sau situati deosebite datorate starii de sanatate. Se acorda de catre autoritatile locale, in
limita fondurilor disponibile.
• Ajutoare de urgenta: se acorda din fonduri guvernamentale pentru situatii deosebite de
necesitate cum ar fi calamitatiile naturale (inundatii, cutremure, incendii, accidente), sau din fondurile locale
pentru situatii deosebite, in limita fondurilor disponibile.
• Ajutor pentru sotiile militarilor in termen: este conceput ca un ajutor social, sotia trebuie sa
fie insarcinata in 4 luni, sa nu fie eleva sau studenta in invatamantul militar, ori bursiera, iar sotul sa nu fie
incarcerat.
• Indemnizatia de hrana lunara pentru adultii infectati cu HIV—SIDA: 13 lei/zi
• Alocatia fomiliala complementara: este un drept care se acorda familiei care are in ingrijire
cel putin un copil, daca realizeaza venituri nete pe membru de familie care sa nu depaseasca salariul minim
net pe economie (615 lei dupa ce se scad impozitele – 486 lei). Cuantumul este pentru familia cu 1 copil –
50 lei; 2 – 60 lei; 3 – 65 lei; si 70 lei de la 4 copii in plus, acest cuantum se mareste cu 25% pentru
beneficiarii de ajutor social.
• Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala: este un drept al famililor cu 1 parinte.
Cuantumul difera in functie de numarul copiilor 1 copil – 70 lei; 2 – 80 lei; 3 – 85 lei, iar de la 4 copii in sus
– 90 lei.
• Ajutor pentru incalzirea locuintei: se acorda de obicei pe perioada iernii si celor care au
venituri de 425 lei pe membru de familie. Ajutorul pentru incalzirea locuintei se acorda diferit in functie de
zona in care este localizata locuinta, de suprafata si de compustibilul utilizat (lichid, solid). Pentru
beneficiarii de ajutor social care locuiesc la bloc compensarea se realizeaza 100%.
• Ajutor rambursabil pentru refugiati: se acorda pe o perioada de 6 luni, pentru stabilirea
unei afaceri. Cuantumul este egal cu cel al salariului minim pe economie, in conditii deosebite se accepta
extinderea acestui ajutor pe inca 3 luni.

Servicii:
• Cantina de ajutor social: o masura semi-inchisa, consta in acordarea inei mese calde de 2
ori pe zi, pe o perioada de 90 zile/an, vinerea se acorda masa si pentru weekend. Tipuri de servicii oferite de
cantine: - oferirea unei mese gratuit sau contra cost,
- transportul la domiciliu a mesei pentru persoane nedeplasabile,
- vanzarea de produse alimentare la pret de producator,
Categorii de beneficiari – adulti si familie:
- beneficiarii de ajutor social,
- pensionarii fara substitori legali sau cu venituri reduse,
- invalizi si bolnavi cronic si orice persoana care temporar nu realizeaza venituri,

• Camine spitale pentru bolnavii cronic in care pot fi dausi si varstnici in cazul carora li se
pot oferi adapost si ingrijire, asistenta tratament si recuperare,
• Centre de adapost pentru diferite categorii de populatie: tineri proveniti din diferite centre
de plasament, femei abuzate, centre maternale pentru mama si copil, servicii oferite victimelor violentei
domestice,
• Centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie: unde li se ofera protectie ingrijire
gazduire si consiliere. Primirea in centru se face cu consintamantul victimei si la cererea acesteia, cand se
impune separarea de agresor ca masura de protectie, gazduirea victimei se realizeaza pe o perioada de 7 – 60
zile .
• Centre de recuperare pentru victimele violentei in familie: in care se asigura gazduirea,
ingrijirea, reabilitarea si reintegrarea sociala a acestuia. Primirea in aceste centre se face numai in baza
evalorilor realizate de asistentii sociali si cu consintamantul scris al victimelor.
In aceste centre se ofera si consiliere juridica si psihologica, care sa ajute la adaptarea la o viata activa a
victimei, gazduirea in aceste centre se realizeaza pe o perioada de 90 zile si doar in conditii exceptionale
180 zile.
• Centre de asistenta destinate agresorilor : se asigura reabilitarea si reintegrarea sociala a
acestora si regim rezidential sau semirezidential. Asistarea agresorilor se face nimai cu acordul acestora, in
cadrul centrului se asigura servicii de consiliere si mediere a conflictului cu partile implicate, totodata
agresotii sunt informati asupra tratamentelor psihologice si psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcolizare
existente.

Ancheta sociala
Ancheta sociala - instrumentul de baza a asistentului social, in baza caruia propune recomandari si
in urma acestor recomandari se stabilesc masurile care se vor acorda persoanelor\familiilor
Ancheta sociala are mai multe sectiuni:
1. Date personale:
-numele si prenumele persoanei anchetate
-statut marital
-adresa
-date despre ceilalti membrii ai familiei, prezenti in gospodarie
-data nasterii si varsta
-CNP
-nivelul de scolarizare
-locul de munca, ocupatia

2. Istoricul medical, numele medicului de familie


3. Veniturile persoanei\familiei:
-salarizarea
-prestatiile primite
-bugetul familiei

3. Serviciile sociale (ex:DEASPC\ONG\SPAS)


4. Relatiile cu familia extinsa si comunitatea
5. Observatii
6. Recomandari

Persoana varstnica
Clasificare OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii)
-60-75 ani->trecerea spre batranete (perioada de varstnic)
-75-85 ani->perioada de batranete medie
-peste 85 ani->stadiul de batran sau longeviv (varsta a 4a)

Prestatii pentru persoana varstnica:


- ajutorul social
- ajutoarele ocazionale
- ajutoarele de urgenta
- ajutorul de inmormantare; se plateste pentru varstnicii pensionati de casa de pensii, pentru cei
nepensionati ajutorul e mai mic
- ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor (conditii: sa locuiasca in Romania, sa fie pensionar in
sistemul public de pensii, sa nu beneficieze de alte pensii, sa fi fost casatorit cu sotul/ sotia decedata cel
putin 10 ani, daca nu e mai mare de 5 ani se scade. Cuantumul de 90 lei pentru sot care la momentul cererii,
pensia era de 364 lei, 35 lei pentru sot, daca are o pensie de pana in 140 lei, provenita din sistemul de pensii
si asigurari sociale pentru agricultori.
- ajutorul pentru incalzirea locuintei – 425 lei pe membru de familie

Servicii:
• Deschise:
- ajutor la menaj si intretinerea gospodariei
- asigurarea hranei
- servicii de insotire
- servicii de consiliere administrativa si juridica
- sprijin pentru reintegrarea sociala

• Semi-inchise:
- cantina de ajutor social
- consultatii si ingrijiri medicale la domiciliu
- consultatii si ingrijiri stomatologice
- acordarea de materiale sanitare si dispozitive medicale
- acordarea de medicamente gratuite si/sau compensate

• Inchise: -Camine pentru varstnici si pentru pensionari, caminele asigura:


-servicii de cazare si intretinere completa
-asistenta medicala
-conditii de munca in raport cu capacitatile fiecaruia
-proteze si aparate protetice
-transport pentru internare
-transfer catre unitati de cura balneara, sanitare sau inteprinderi de proteze
-conditii pentru activitati culturale
-inmormantare gratuita pentru nepensionari
-varsta limita de internare: 50 pentru femei, 55 pentru barbati
Doua categorii de persoane ce nu pot fi internate nici in caminele de pensionari si nici in cel de varstnici:
-persoane cu afectiuni critice
-persoane cu risc de contaminare

Persoanele cu handicap
Masurile de protectie sociala pentru persoanele cu handicap se refera in principal la masuri de
recuperare/integrare socio-profesionala si masuri specifice de prevenire, atenuare sau inlaturare a
consecintelor handicapului
Protectia sociala a persoanelor cu handicap se face prin acordarea unor:
− beneficii,
− drepturi,
− instruire in scoli specializate

Prestatii:
- indemnizatie lunara indiferent de venituri; 187 lei pentru persoanele cu handicap grav, 154 lei
pentru cei cu handicap accentuat
-buget complementar lunar, indiferent de venit, 84 lei-persoane cu handicap grav, 63lei – persoane
cu handicap accentuat, 31 lei – persoane cu handicat mediu
-indemnizatiile pentru plata insotitorul adultului nevazator cu handicap grav 450lei/luna
-alocatia de stat pentru copii cu handicap
-alocatia pentru hrana lunara
-indemnizatia de crestere a copilului cu handicap intre 3 si 7 ani 450lei/luna
- indemnizatia de crestere a copilului cu handicap pentru situatia in care mama nu e salariata;
pana la 3 ani-300lei, intre 4-7 ani-350lei
-indemnizatie oferita parintilor cu handicap cu copii sanatosi; pana la 2 ani-450lei, 3-7 ani-400lei
-indemnizatie pentru copilul cu handicap a carui mama nu e salariata si cu handicap: 1-3ani –
450lei, 4-7ani – 300lei
-gratuitati: -la bilete de spectacole, atat copilul cat si insotitorul
-transport urban, pentru adulti si insotitor, nu si copii
-medicamente gratuite, proteze, carje, carucioare
-scutiri de taxe – taxa platei pe venituri