Sunteți pe pagina 1din 57
Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei SAVATIE, ieromonah Puterea duhoyniceasck a deznidejdii/ Ieromonah Savatie Bastovoi - Alba Iulia: Reintregirea, 2005 Bibliogr. ISBN 973-8252-72-5 28 Smerenie si libertate in rugaciunea Sfantului Efrem Sirul’ Am ales s vorbim despre smerenie gi libertate pentru ca foarte multd lume vorbeste despre smere- nie, foarte multé lume vorbeste despre libertate, dar foarte pufini infelegem cd acestea doud sunt acelasi lucru. Nu mi-am propus si fac neapirat 0 tileuire a rugaciunii Sfantului Efrem, dar ma voi folosi de ea in discufia noastri, pentru c& este cea mai reprezen- tativa si cea mai cunoscutd, noua, crestinilor de azi. Chiar si celor care nu avem o cultura destul de boga- 14, in ceea ce priveste scrierile Parinfilor despre sme- renie, toti cunoastem aceasta rugaciune, pentru ca ea se citeste de-a lungul intregului Post Mare. Asa cd, ma voi folosi de ea. Am zis smerenie gi libertate pentru c4, in aceasta st toata viata noastré. Noi tofi suntem chemati la libertate. Pentru omul contemporan, care este in- demnat si provocat la libertate de toate afisele pe care le vede, de emisiunile si de reclamele de la ra- * Cuviin rostit de Parintele Savatie Bastovoi pe marginea rugaciunii Sfiintului Efrem Sirul in sala de Cultura a Sindicatetor, tm cadrul Seritor duhovnicesti, Alba Iulia, 2004, 6 Jeromonah Savatie Bastovoi dio sau de la televizor, smerenia este un lucru res- pingator, este un lucru care il impiedica sa fie liber, sau cel putin ii aminteste c& el nu face ceea ce trebuie. Si totusi, noi crestinii suntem chemafi la liberta- te. Tot ce vedem pe stradi, tot ceea ce auzim este 0 parodie a adevaratei chemari si a adevaratei libertati. Noi suntem chemafi la libertate si suntem che- mati la smerenic. Apostolul loan spune: ,, Cunoasteti adevarul si adevarul va va face liberi". Hristos spune: ,, /nvataji de la Mine, cd sunt bland gi smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre”.* Din aceasta noi vedem bine ca in Evanghelie smerenia si libertatea, nu doar cA nu se contrazic, ele sunt acelasi lucru, desi libertatea este mai mult decat smerenia. Noi suntem chemati la libertate prin smerenie. Dar libertatea adevarati nu o vom cunoaste decat dupa ce vom cunoaste smerenia adevarati, dupa ce smerenia ne va elibera. lar libertatea aceasta nu va fi libertatea care sau la care suntem indemnati in stra- da, ci va fi libertatea cea pe care ne-o da adevarul, Adevarul care este insusi Hristos; libertatea pe care © vom avea in chip si mai desivargit in ziua cea neinserat& a Imparatiei Sale. Ce infelegem cand auzim de smerenie? Mai ales pentru un ténar, acest lucru nu are in el nimic ade- ! foan 8, 32 * Matei 11, 29 Smerenie si libertate 1 menitor. in general se intelege o stare de infrangere, dar nu infrangere bund, o stare de renunfare pentru cei mai multi. A fi smerit inseamna a renunta la via- 18, a renunfa la lupta. ,, Mare lucru sdi fii smerit cdnd sunt atétea probleme in lume, cénd sunt atdtea lucruri nerezolvate! Noi ne smerim, ldscim miinile in jos si nu facem nimic!” Cam aga au pervertit oame- nii smerenia. Noi romanii avem termenul, cuvantul ,,smere- nie” din slavona. ,,Mera” inseamnd miasura, iar »,Smerifi” - inseamna a aduce in misur’. ,,4 te smeri” inseamni a-ti veni in masurd, a reveni, a deveni ceea ce esti tu. Cu alte cuvinte a fi smerit inseamna a cunoaste adevarul despre tine insuti, a-ti cunoaste masura, a fi realist. Si care este médsura noastraé? Mdsura noastré este moartea. Dupa calcarea poruncii lui Dumnezeu, dupa ce ne-am despartit de Dumnezeu, ne-am im- bracat in blestemul despre care i-a vorbit Dumnezeu lui Adam inainte de a pacatui. ,,Nu médnca de aici, pentru cd de vei face asta de moarte vei muri”> Asa c&, noi tofi astdzi suntem muritori si iat& adevarul despre noi, masura noastra este moartea. Dac n-ar fi venit Dumnezeu, daca n-ar fi venit Hristos Mantui- torul la noi ca si ne scoata din moarte, morti am fi rimas in veac. A cunoaste adevarul despre noi este a 4 Facerea 2, 17 8 Teromonah Savatie Bastovoi constietiza acest lucru. A ne smeri inseamni a cunoaste cine suntem. Cel care cunoaste cine este el - iar el este moarte, muritor - isi di seama ca are nevoie de un MAntuitor. Cunoaste ca el insusi nu este in stare s& iasi din moarte, s& iasi din suferinja, sa ias& din durere, sa iasa din singuratate, stdri pe care tofi le traim, chiar gi cei care ne provoaca la libertate prin afigele lor, dar nu ni le putem rezolva. Nu ni le putem rezolva prin libertatea pe care ne-o propun. Ce inseamni a fi liber? inseamna a putea fi tu insuti oriunde gi oricdnd, inseamni a putea fi tu insuti indiferent de ceea ce este in jurul tau, de factorii din afara. Nimic din afaré nu-fi poate stramtora libertatea ta. Atunci cAnd libertatea ta de- pinde de niste lucruri exterioare, cum pofi oare s& te numesti liber? Da, noi spunem, tinere din liceu, sunt liber si vreau si ma duc la mare. A fi liber inseamna a-mi putea implini dorinta asta. Daca nu ia tatal tau salariul, tu nu te pofi duce la mare. intelegeti? Am zis o pilda pe care putem urmari. E banal, dar cam prin asta infelegem libertatea noastra. Sunt liber dac& pot si fac cutare sau cutare lucru. Dar sunt 0 multime de factori exteriori care nu depind de tine si care dac& nu se vor indeplini tu nu-ti poti trai liberta- tea ta, inseamna cA tu nu esti liber. Pai noi avem Sfinfii Mucenici care erau liberi si cénd erau legati in lanturi, si cAnd erau batuti, si cdnd erau dati la Smerenie si libertate 9 moarte, in groapa cu lei. igi traiau libertatea din plin si aceasta nu este o libertate metaforicd. Cu adevarat sufletul lor era liber si trdia deplin si desavarsit. ‘Asa ci, libertatea adevarati aceasta este: a putea fi tu insuti oriunde, oricnd. Dar la ea nu se poate ajunge prin minciuna. Nu putem trai in iluzii, pentru cd iluzia mai devreme sau mai tarziu se spul- beri, ,, se risipeste ca visul celui care se desteapta”,* cum spune David. $i atunci la ce ne va folosi toata libertatea noastra parelnic. Atunci cand vom desco- peri cA totul a fost o mare inselaciune. Smerenia este cea care ne trezeste din visul nostru. Ea este dureroasa la inceput, ea repugna firii noastre. in fata ei noi dam inapoi, pentru c& este greu omului s4 descopere adevarul despre sine. Este infio- rator s& descoperi ca tu esti nimic, desi suntem che- mati la a fi asemenea cu Dumnezeu. Deci, smerenia ne elibereaz, adevarul ne clibereazi. Smerenia este prima treapta a drumului spre adevar, spre libertate. ‘Acum vreau sé vedem cum infelege Sfantul Efrem Sirul, cum infelegem noi, Biserica, pentru cd prin Sfantul Efrem Sirul, Duhul Sfant pune in inimi- le noastre treptele necesare pe care trebuie sa le par- curga sufletul pénd la eliberare. Inca nu este libertate in rugiiciunea Sfantului Efrem, dar ea ne elibereaza. * Psalmul 72, 20 10 Ieromonah Savatie Bastovoi Rugiciunea Sfantului Efrem este pentru oamenii inca neliberi, asa ca mine, asa ca, poate, mulfi din aceasti sali, Eu ag vrea ca tofi si fie liberi. Este pen- tru oamenii care inc& nu s-au eliberat de patimi, de pacat. Ea, dac& vreti, este o varianti a rugiciunii domnesti, a rugiciunii Tatil nostru, pentru cei care inca n-au fost infiati. Rugaciunea Tatal nostru, a dat-o Hristos celor infiati de El. Dar atata vreme cat nu sun- tem infiafi, nu-L putem numi pe Dumnezeu, Tata. Atta vreme cét ne aflim in pacat, cat suntem robiti de patimile noastre, patimile si pacatele noastre sunt tatal” nostru si aceluia ti spunem ,,tata”. Dar lui Dumnezeu nu-i putem spune Tata. Este cutremurator. intr-un imn al Sfantului Simeon Noul Teolog, in care sfantul are descoperirea si insusi Hristos ii vor- beste despre preotie, despre preoti, despre arhierei, Zice: ,,O, voi care afi indréznit sc stati tnaintea jert- felnicului Meu pentru cé Eu sunt milostiv, pentru ca Eu sunt rabdétor, care nefiind chemagi afi intrat aici, care inca nefiind fii, care inca necurdjindu-va prin plans ca sa iegifi din robie, agi intrat la Cina ca niste fii". Aga ci, pentru a nu auzi cuvintele acestea in ziua Judecatii de la Hristos, Sfaintul Efrem ne pro- pune rugiciunea asta, Noi stim si din Evanghelie ci Hristos la urma, multora va spune, ,,plecati de la Mine cei ce ati lucrat férddelegea, nu va cunosc pe Smerenie si libertate u voi”.® Ca sé mu auzim cuvintele astea, Sfantul Eftem ne d& o rugiciune care ne va pregati pentru rugaciu- nea Tatal nostru. Este aceeasi rugiciune, asa am in- feles-o, dar pentru cei neinfiati. Ce spune Hristos, cum s& ne rugim? ,, Tatdl nostru care ne esti in co- ruri”. Dar Sfantul Efrem nu indrazneste sa-l nu- measci pe Dumnezeu, Tata. El spune: ,, Doamne si ‘Stapanul vietii mele” Oricine poate numi pe Dumnezeu, Domn si Stapan al vietii lui, chiar si cel mai pacdtos. Cel care se afl in toaté spurcdciunea si in adancimea si in robirea patimilor lui, nu-L poate numi pe Dumnezeu Tata, pentru cA nu-i da Duhul, fiind treaz, dar il mar- turiseste pe Dumnezeu, Domn si Stapan al vietii sa- le. $i prin aceasta el se elibereazi de tofi ceilalti domni $i stapani care incearc& si ne stipdneascd, si duburile necurate, dar si patimile. $i spune mai departe: ,, Doamne si Stapan al viefii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, nu mi-l da mie”. El nu cere » 8 vie Imparatia Ta”. Pentru c& a cere s vie impa- ratia lui Dumnezeu, inseamna a marturisi ci tu esti gata sd o primesti, inseamné cd tu esti gata pentru ea, pentru ca venirea imparatici lui Dumnezeu este sfiir- situl lumii, este vremea judecatii si numai fiul cel infiat, cel rascumpirat, in inima caruia Duhul a mdr- 5 Matei 7,23