Sunteți pe pagina 1din 24
decit valoarea tabelara, deci diferenta este nesemnificativa, ceea ce testeaza ace- eagilipst de semmnificatie intre barbaji si femeile fumsitoare sau birbati si femeile nefumatoare. Exemplul 6. incercand sa vedem daca exista diferente semnificative intre re- zultatele tratamentului cu streptomicina si penicitind la doua foturi de copii sub un an suferinzi de bronhopneumonie acuta, am urmarit un numar de 20 copii pentru fiecare lot. Rezultatele obtinute au fost introduse in sabelul 15. Tabelul 15 Repartizarea bolnavilor cu bronhopneumonie in dependent de metoda tratamentului si rezuttatul lui Bolnavi ew bronhopneumonie Mioderatl “Tratament cu penicilina anid ‘Tratament cu steptomicina | e=16 Total aten=30 atbretd=N=40 (14x 4-616)? x3 CASTS 0,52, 1 53:8 pentru a= 5% 20%20%30%10 anes Rezulté ca valoarea z2 < 72, ceea ce inseamna ca rezultatele dinte cele dowd tratamente(penicilina 5 streptomicina) folosite in tratamentul bronopneumonied nu deri semnificaty la cele doud lturi de copii bolnavi. 1.8.7, STANDARDIZAREA PRIN METODA DIRECTA Interpretarea comparativa a indicilor statistici nu este intotdeauna posibila, chiar daca dispunem de informayii suplimentare despre caracterul fenomenului stu- diat. Valoarea autenticd a fenomenului trebuie edutatd in esenta calitativa a | Pentru a face o comparafie a indicilor letalitatii in doud spitale si a trage 0 concluzie privind cauzele divergentei acestor indici se cere mai inti sé analizam omogenitatea nosologici a grupelor de bolnavi din aceste spitale. Indiscutabil, indicele letalitatii va fi mai mare in spitalul, in care au fost inter- nati bolnavii mai gravi. Prezenja diversclor categorii de bolnavi dupa starea sind- Lifi, varst, sex si alte caractere, face imposibila concluzia corecta privind cauzele divergentei indicilor letalitatii in aceste spitale. in multe investigajii medico-sociale, precum i clinice este prea mic’ posibili- tatea de a opera cu grupe omogene producatoare de fenomene, care necesiti com- paratie. Mai frecvent aceasta se refera la indicii morbiditiii, natalitaii, mortal generale pe orage, judete si alte localitati, care sunt diferite dup’ componenta de Varsté, sex etc Exemplu: Este necesar de a compara indicii mortalitaqii generale dintre dou localitati si..B”. Calculul simplu arata ci mortalitatea in localitatea A” este de 10%, iar in B~ de 8.5%. Dar pentru a trage concluzii privind factor, care au provocat diferitele niveluri ale mortalitatii se cere o analizd a totalitaqilor, din care -au objinut acestiindici. Un factor influent asupra mortalitaii este componenfa de virsti a totalitgilor investigate. Cu cat sunt mai multe persoane varstnice, cu atit 46 mai mare poate fi nivelul mortalitafii generale. in cazul nostru, in localitatea A” batrinii constituie 30% din toata populatia, pe edind in localitatea .B” numai 18%, Prin urmare, totalitajile comparate fiind diferite prin componenta de varsta, produc diferite niveluri de mortalitate (10.0 si 8.5%), de aceea ele nu pot fi comparate aga cum sunt. Pentru compararea indicilor intensivi generali, produsi de totalitati neomoge- ne, vom utiliza 0 metodd specials — asa-numita metoda de standardizare. Stundardicarea este 0 metoda conventional, care permite calcularea indicilor standardizati ce inlocuiese indicii generali intensivi sau medii cénd din cauza neo- ‘mogenitatii totalitailor statistice este imposibilé compararea lor. Indicii standardizati sunt conventionali, deoarece, inlaturdnd actiunea facto- rilor asupra indicilor reali, ei araté ce valoare ar fi avut acestia dacd nu ar fi fost influenjati de unul sau mai multi factori. Agadar, indicii standardizafi pot fi folosi numai cu scop de comparare. Se cunose mai multe metode de standardizare. Cea mai frecvent utilizata in statistica medicala este metoda direct. Ea const din 5 etape. Etapa I ~ calculul indicilor intensivi (medi) generali (pentru fiecare grup — pe sexe, varstd etc.) pentru totalitifile care se compara. Erapa a If-a —alegerea si calculul standardului. Etapa a I1f-a — calculul .valorilor asteptate” pentru fiecare grup de stan- daca. Erapa a 1V-a — determinarea indicilor standardizati. Etapa a V-a ~ compararea totalitatilor dup dii) si standardizati. Concluzi Pentru o mai bund intuitivitate calculele etapelor se efectueaz consecutiv, sub forma de tabel (tabelul 16), Tabelul 16 ei chimice (anul 2005) Sectia A Sectia B Btapat | Btapa Eiapa it Nede | dinteet | Nede | dine ci [Peboinavilor de! Standard | Ne de bolnavi Sexul |muncitori] bolnavi |muncitori] bolnavi [hepaia tn sect (rubrica | step tn grupa | +rubrice | "standard B bd B B | _%0 mm | s [20,23 | 2 a] 5.06 F_|_200 10 30 [3 30 | 100 [230 | ns [33.0 Toa) 2% | on | a0 | 7) besa 1 sso is9 T2068 ml 1? ["etspaty 100 | 35% | 62% Etapa I - Calculul indicilor intensivi, Determinam frecventa imbolndvirilor ‘cu hepatita pe amnbele sexe, la muncilorii seclilur A yi B ule weinei chimice. Acesti indici sunt rapoarte procentuale, calculafi in felul urmator: numarul bolnavilor ra- portat la numarul de muncitori inmulfit cu 100. Astfel, in sectia A barbati bolnavi de hepatita sunt: (1: 50) x 100 = 2%, iar femei bolnave de hepatit’: (10 : 200) x 100 = 5,0 %. Pe ambele sexe in sectia A Vor fi: (I] : 250) * 100 = 4,4%, Astfel de calcule se efectueaza respectiv si pentru sectia B. AT Dupé aceasta analizim indicii intensivi din ambele seejii. Din tabelul de mai ‘us feiapa J) observim cd morbiditatea atat la barbatii cét si a femeile din sectia A este mai mica decat la barbafii si femeile din sectia B. Urmirind acest fenomen in cadrul colectivelor intregi de muncitori pe secfi, observam un paradox : frecventa, ‘inbolnaviritor muneitorilor in sectia A este mai inalté — 4.4% vizavi de 3.3% in sec- tia B. Aceasta inseamn’, c4 asupra indicilor intensivi generali a influengat diferenta structurii pe sexe a muncitorilor din ambele sectii. In sectia A luereazi mai multe femei (acestea s-au imbolnivit mai frecvent de hepatita decat barbatii), in timp ce in sectia B majoritatea 0 constituie barbafii, la care aceasta maladie se atest mai rar. Agadar, in cazul dat, diferenta indicilor intensivi este cauzatd de neomoge- nitatea de sex a muncitorilor in ambele secti Pentru climinarea acestui factor influent asupra nivelului morbiditatii hepatice in grupele neomogene de muncitori este necesar de a efectua standardizarea. Erapa a I-a — Alegerea si calcularea standardului, Drept standard este consideratd acea totalitate statisticd, in care se vor reflecta toate particularititile $i ‘caracterele grupelor comparate. in exemplul nostru, standardul este numarul total al muncitorilor din ambele sec{i, inclusiv pe sexe (rubrica 2 + rubrica 4), Astiel, standardul pentru grupul de barbati in ambele secfi va fi 220 (50+ 170), iar pentru femei 230 (200 + 30). In total standardul muncitorilor pe ambele sectii va fi 450 (220 +230). Cunoscénd indicii intensivi (etapa I) si standardul (etapa.aIl-a) trecem. la etapa a Ill-a Etapa a Il-a—Determinarea numirului asteptat de bolnayi in fiecare sec- tie reiesind din grupul standard, Numarul de bolnavi asteptati il vom afla dnd rispuns la intrebarea: ji bolnavi de hepatiti asteptim in grupul standard de 220 de muncitori, dact freeventa imbolndvirilor va fi ca la birbaii din seetia A - 296? Facem proportia si efectuzim calculul: dac& la 100 vom avea 2 bolnavi, atunci la 220 vor fi .X”, de unde ,.X” va fi egal cu 4,4 bolnavi. Asadar, numéirul de bolnavi hepatici asteptati printre c pei standard va fi 4,4, Respectind acelasi principiu, efectuam calcule analogice pentru ambele sect in toate trei grupuri de standard, ludnd in calcul freeventa imbolnavirilor pe sexe in ambele sectii. Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul de mai sus. Dupa calcularea indicilor in grupele standard de femei si barbati pentru ambele sectii trecem la urméitoarea etapa. Etapa a I¥-a~ Determinarea indicilor standardizafi. Sima de bolna teptati (barbati + femei) pe sectii o raportim la numarul total de muncitori din ambele sectii. Exprimand aceste valori in % obtinem indicii standardizati. Deci, in sectia A numarul total de bolnavi ,asteptati” va fi: 4,4 + 11,5 = 15,9. Indicele standardizat in aceasta sectie va constitui: (15,9 : 450) x 100 = 3,5%. in sectia B respectiv: 5.06 + 23,0 = 28,06, iar ndicele standardizat va fi egal eu: (28,06 : 450) 100 = 6.2%. in baza rezultatelor etapelor | si IV vom efectua urmatoarea etapa Tabelul 17. 20 de barbati ai gru- ‘Compararca nivelurilor morbiditagii hepatice la mur