Sisteme contabile comparate – Cursul 4

Capitolul 3. Raportarea financiară şi marile societăţi: IFRS; US GAAP; Directiva a

VII-a; diferenţe în aplicarea IFRS; politici contabile specifice marilor societăţi

Preambul
- utilizatorii informaţiei contabile:

- obiectivele raportării financiare:

- sisteme contabile:

3.1. Contextul economic şi contabil specific societăţilor cotate

Nevoia de surse de finanţare duce la creşterea numărului societăţilor cotate, iar

globalizarea conduce la creşterea numărului de multinaţionale şi a numărului societăţilor
cotate pe alte pieţe decât ţara de origine. O multinaţională este o companie care produce
bunuri şi servicii în două sau mai multe ţări; este o entitate economică şi nu juridică.
Cotarea pe alte pieţe are la bază următoarele motive: atragerea de investitori (mai ales
când compania provine dintr-o ţară mică), cost mai redus, îmbunătăţirea imaginii faţă de
clienţi, furnizori. Pe lângă avantaje, există şi costuri: informaţii suplimentare (cerinţele
organismelor bursiere), conversii şi reconcilieri de situaţii financiare, costuri de audit.

Statistici:
- pe piaţa londoneză (LSE) sunt cotate aproximativ 2.800 de societăţi, iar pe bursa de la
New York (NYSE) sunt cotate aproximativ 3.600 de societăţi;
- 20%-25% din societăţile cotate pe marile pieţe sunt societăţi străine;
- în anii 1990, 36% din firme sunt deţinute de acţionariat dispersat (studiu efectuat pe 27
ţări; La Porta et al., 1999);
- Volvo era cotată în anul 2000 pe 5 pieţe străine, iar în 2007 doar pe una (US); Norsk
Hydro (companie norvegiană) era cotată în 2000 pe 7 pieţe străine şi doar pe 4 pieţe în
2007.

Probleme contabile:
- diferite referenţiale contabile => costuri privind reconcilierea şi prezentarea situaţiilor
financiare;
- separarea dintre manageri şi proprietari conduce la nevoia de informaţie transparentă,
auditată;
- probleme economice şi juridice complexe, monede diferite, activităţi complexe.
- începând cu 1 ianuarie 2005, IFRS se aplică în conturile consolidate ale societăţilor
cotate din UE (IAS Regulation – 1606/2002/EC, emisă iunie 2002)

- cer aplicarea IFRS în conturile Cipru, Estonia, Malta, Polonia, Slovacia

consolidate ale entităţilor necotate
- permit aplicarea IFRS în conturile Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Ungaria,
consolidate ale entităţilor necotate Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda,
România, Spania, Marea Britanie

Conf. univ. dr. Nadia Albu, Catedra de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară 1
 Sisteme contabile comparate – Cursul 4

- cer aplicarea IFRS în conturile Bulgaria, Estonia, Grecia, Cehia, Malta, Letonia
individuale ale entităţilor cotate
- permit aplicarea IFRS în conturile Finlanda, Irlanda, Polonia, Olanda, Norvegia
individuale ale entităţilor cotate
- cer aplicarea IFRS în conturile Cipru, Malta
individuale ale entităţilor necotate
- permit aplicarea IFRS în conturile Danemarca, Grecia, Marea Britanie
individuale ale entităţilor necotate
(Sursa: http://www.iasplus.com/country/portugal.htm)

- SEC decide în 2007 să nu mai solicite reconcilierea cu US GAAP emitenţilor din alte
ţări care utilizează IFRS (se vizează aplicarea IFRS începând cu 2014 în SUA).
- distincţie între „adoptarea IFRS” şi „convergenţa cu IFRS”

Exemplul 1

Opinia auditorului pentru situaţiile financiare consolidate ale GlaxoSmithKline pentru

anul 2006 se prezintă astfel:
„În opinia noastră:
- situaţiile financiare ale grupului oferă o imagine fidelă (engl. true and fair view) în
conformitate cu IFRS aşa cum sunt adoptate de UE, a poziţiei financiare, rezultatelor şi
fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la 31.12.2006;
- situaţiile financiare consolidate au fost întocmite în conformitate cu Companies Act
1985 şi cu Articolul 4 din IAS Regulation.
Opinie separată legată de IFRS
După cum se explică în Nota 1, pe lângă obligaţia de a fi în conformitate cu IFRS
adoptate de UE, situaţiile financiare sunt în conformitate şi cu IFRS aşa cum sunt emise
de IASB. Situaţiile financiare ale grupului oferă o imagine fidelă în conformitate cu
IFRS, a poziţiei financiare, rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul
încheiat la 31.12.2006.”
Comentaţi această opinie de audit.

Exemplul 2

Philips este cotată pe NYSE şi Euronext Amsterdam. În anul 2002, Philips a adoptat US
GAAP ca set de standarde pentru raportarea financiară. Pentru a îndeplini cerinţele legii
olandeze, realizează şi prezintă o reconciliere între US GAAP şi Dutch GAAP. Grupul de
comparaţie al companiei este format din: US GAAP (Emerson Electric, Hitachi,
Matsushita, Sanyo, Sony, Toshiba, Tyco); IAS (Nokia), Suedia (Electrolux, Ericsson),
Coreea (Samsung, LG Electronics), Japonia (Sharp, Mitsubishi). În anul 2005, compania
arată că pentru a menţine comparabilitatea, Philips va menţine US GAAP pentru
întocmirea situaţiilor financiare şi va prezenta şi informaţii conform IFRS. Începând cu
2009, Philips întocmeşte situaţii financiare conform cu IFRS.
Care sunt motivele alegerii referenţialului de raportare de către Philips?

Conf. univ. dr. Nadia Albu, Catedra de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară 2
 Sisteme contabile comparate – Cursul 4

3.2. Referenţialul contabil internaţional (full – IFRS)

Cadrul conceptual:
– cel aplicabil în prezent – 1989; în curs de revizuire (împreună cu FASB)
S-a emis un Exposure Draft în 2008 pentru faza A (obiective şi caracteristici calitative).
The objective of general purpose financial reporting is to provide financial information about the reporting
entity that is useful to present and potential equity investors, lenders, and other creditors in making
decisions in their capacity as capital providers. Capital providers are the primary users of financial
reporting. To accomplish the objective, financial reports should communicate information about an entity’s
economic resources, claims to those resources, and the transactions and other events and circumstances
that change them. The degree to which that financial information is useful will depend on its qualitative
characteristics.
Qualitative characteristics are the attributes that make financial reporting information useful. The
qualitative characteristics are complementary concepts that each contribute to the usefulness of financial
reporting information. However, for analysis purposes, it is helpful to distinguish the qualitative
characteristics as either fundamental or enhancing depending on how they affect the usefulness of
information. Providing useful financial reporting information is limited by two pervasive constraints on
financial reporting, materiality and cost.
Fundamental qualitative characteristics distinguish useful financial reporting information from
information that is not useful or is misleading. For financial information to be useful, it must possess the
two fundamental qualitative characteristics—relevance and faithful representation. Relevant information is
capable of making a difference in decision making by virtue of its predictive or confirmatory value.
Financial reporting information is a faithful representation if it depicts the substance of an economic
phenomenon completely, neutrally, and without material error.
Enhancing qualitative characteristics (comparability, verifiability, timeliness, and understandability)
should be maximized to the extent possible. However, the enhancing qualitative characteristics, either
individually or in concert with each other, cannot make information useful for decisions if that information
is irrelevant or not faithfully represented.
Definirea elementelor:
- current: An asset is a resource controlled by the entity as a result of past events and
from which future economic benefits are expected to flow to the entity.
- propus: An asset of an entity is a present economic resource to which the entity has a
right or other access that others do not have.

IFRS:
- la 1.01.2009 acestea cuprind 8 IFRS, 29 IAS, 16 IFRIC şi 11 SIC.
- diferenţe între aplicarea IFRS în diferite ţări

I1. Care sunt factorii care conduc la diferenţe de aplicare? Care sunt implicaţiile
diferenţelor de aplicare a IFRS?

I2. Care sunt sursele (legate de IFRS) acestor diferenţe?

- impactul aplicării IFRS în Europa

a) creşterea încrederii utilizatorilor, creşterea comparabilităţii, creşterea transparenţei
(performanţa trecută, risc), altă percepţie asupra valorii entităţii (IFRS este mai apropiat
de raportarea internă) (Studiu PWC, 187 investitori din 7 ţări)
b) reducerea gradului de prudenţă, volatilitatea rezultatelor, integrare a raportării
financiare cu contabilitatea managerială (modificări în organizarea procesului contabil).

Conf. univ. dr. Nadia Albu, Catedra de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară 3
 Sisteme contabile comparate – Cursul 4

- problema conformităţii (engl. Compliance) şi a impunerii (engl. enforcement)

Diverse studii arată un grad redus de confomitate a IAS/IFRS în ţări precum Franţa sau
Germania (în special în ce priveşte prezentarea informaţiilor). Partea de impunere în
Europa revine organismelor naţionale (care răspund totuşi în faţa CESR – Committee of
European Securities Regulators).

- problema influenţei/presiunii politice (engl. political lobby)

Deoarece standardele au consecinţe economice, părţile interesate intervin în procesul de
normalizare prin scrisori, comentarii, exprimarea poziţiei. Utilizarea în mod concertat a
instrumentelor de lobby, precum şi utilizarea ameninţărilor sau defăimărilor se numeşte
lobby politic.

Exemple (Nobes şi Parker, 2008: 224-227)

- în 1992, IASC intenţiona eliminarea LIFO, iar reprezentanţii Germaniei, Italiei,
Japoniei şi Coreei de Sud au votat împotrivă deoarece în ţările lor LIFO era utilizată
fiscal;
- în 2001, IASB începe să lucreze la un standard pentru plăţi pe bază de acţiuni,
propunând recunoaşterea unor cheltuieli pentru fiecare perioadă în care serviciul este
prestat. Înainte de a emite ED, multe firme europene (Nokia, Nestle, Saint-Gobain,
Lafarge, Pirelli, ING etc.) au trimis scrisori arătând că acest tratament le defavorizează în
detrimentul firmelor americane (în scrisori erau paragrafe comune); inclusiv Parlamentul
European adoptă aceeaşi poziţie). Totuşi IFRS 2 a fost emis, iar în 2004 FASB a
modificat SFAS 123 (cu opoziţie din partea Congresului).
- discutarea IAS 39 la nivelul UE – băncile franceze s-au plâns că IAS 39 va genera o
volatilitate foarte mare a rezultatelor şi că le obligă să-şi schimbe practicile de
managementul riscului în defavoarea lor; J. Chirac a scris în 2003 preşedintelui Comisiei
Europene că IAS 39 ar avea consecinţe asupra stabilităţii financiare. IAS 39 a fost
adoptat pentru UE în noiembrie 2004, fără evaluarea la valoare justă a unor datorii şi
utilizarea valorii juste pentru anumite operaţii legate de contabilitatea de acoperire. În
2005, IASB a revizuit IAS 39 şi a rezolvat problema datoriilor, dar contabilitatea de
acoperire rămâne o diferenţă.

Exemple şi întrebări

1. Daţi exemple de prevederi din IFRS care pot fi aplicate în mod diferit în Italia şi Marea
Britanie.

2. Care consideraţi (şi din ce motive) că sunt conceptele (standardele) din IFRS cele mai
dificile pentru firmele din Europa Continentală?

3. Care consideraţi că sunt modalităţile prin care se pot reduce diferenţele în ceea ce
priveşte aplicarea IFRS?

Conf. univ. dr. Nadia Albu, Catedra de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară 4