SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12

Prof. Gobej Adrian

SET NR.1.9
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A IX A
1. Să se arate că nu există funcţii f: N→N pentru care să avem
(1) f (3n+1) ≤ f (3n+4) -1
(2) f (5n+1) ≥ f (5n+7) -1
pentru orice n natural.
2.Să se demonstreze inegalitatea:

4 1 1 6 6n − 2 2 .
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 〈 , ∀ n ∈ N
7 1 1 3 9 6n + 4 3n + 2
3. Fie triunghiul ABC. În planul său considerăm punctele D şi M astfel ca
→ 18 → → → → →
AD = AB şi 34 MA + 36 MB+ 5 MC = 0 .
35
a) Arătaţi că punctele C, M, D sunt coliniare;
MA
b) Dacă AM∩BC={Q} aflaţi valoarea raportului MQ .
4. Să se arate că, pentru orice m,n∈N*, avem:
n
m 
n
 2 n − 1  m  m  2  m  − 1 n .
 m ⋅2 = m ⋅2
 2 − 1 2 −1
SET NR. 1.9 BAREM DE CORECTARE
CLASA A IX A

Sub. Pct
1 presupunem prin reducere la absurd ca ar exista o astfel de funcţie
1. 2 f(7)≤ f(10)-1≤ f(13)-2≤ f(16)-3≤ f(19)-4≤ f(22)-5 aplicând succesiv relaţia (1)
2 f(7)≥ f(12)-1≥ f(17)-2≥ f(22)-3 aplicând succesiv relaţia (2)
2 cum f(22)-3≤ f(7)≤ f(22)-5 este imposibil, rezultă că presupunerea făcută este falsă
1 aplicăm inducţia matematică
1 n=1 implică 80<98, adevărat
2. 4 pasul inductiv (prin calcul direct)
1 Concluzia
→ →
prin calcul direct se obţine MC = −14 MD
3
3. 3 aplică teorema lui Menelaos de două ori (sau se foloseşte altă metodă)
1 MA/MQ = 41/34
1 n=mq+r, cu toate condiţiile necesare
2 Demonstrează că 2r-1este restul împărţirii lui 2n-1 la 2m-1şi fie câtul Q
1 ştie: câtul împărţirii lui k întreg la n natural este [k/n] iar restul n{k/n}
1  2n −1  2n − 2r
Q=  m  = m
 2 − 1 2 − 1
4.
1 n n −r
 m  = q = m
1 Finalizare

SET NR.2.9
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A IX A
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
1. Fie a , b , t numere reale pozitive. Să se arate că
1 t 2
(i) Dacă a = b atunci + = .
a + bt at + b a + b
1 t 2
(ii) Dacă a < b atunci + ≥
a + bt at + b a + b
1 t 2
(iii) Dacă a > b atunci + ≤
a + bt at + b a + b
2. Fie ¢ = { ( a, b ) / a, b ∈ ¢} şi XOY un reper cartezian din plan.
2

(i) Dacă ABC este un triunghi din planul XOY ale cărui vârfuri au
coordonatele în ¢ 2 , să se arate că 2 ⋅ aria [ ABC ] ∈ ¥ ∗ .
(ii) Să se cerceteze dacă există în planul XOY un hexagon regulat ale cărui
vârfuri să aibă coordonatele în ¢ 2 .
3. Fie n ∈ ¥ , n ≥ 2 şi numerele naturale nenule a1 , a2 ,..., an . Să se arate că toate ecuaţiile
x 2 − ( ak + 1) x + ak +1 = 0, k = 1, n cu an+1 = a1 au rădăcinile în ¢ dacă şi numai dacă a1 = a2 = ... = an
4. Fie ABC un triunghi nedreptunghic, H ortocentrul său, O centrul cercului circumscris triunghiului,
iar Oa , Ob respectiv Oc centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor HBC , HAC repectiv HAB .
uuur uuur uuur uuur
Să se arate că HB + HC = HA + 2 ⋅ AO
(ii) Să se demonstreze
uuur uuuur uuur uuuu r
că pentru orice punct M din planul triunghiului ABC are loc relaţia
uuuuur
MA = MH + MB + MC − 2 MOa
(iii) Să se demonstreze că O este ortocentrul triunghiului Oa Ob Oc .
SET NR. 2.9 BAREM DE CORECTARE
CLASA A IX A
1.(i) Verificare 2
(ii) Se verifica prin calcul ‚ţinând cont de a, b, t ∈ ( 0, ∞ ) şi a < b 3
(iii) Analog (ii) 3
2. (i) Dacă triunghiul ABC are coordonatele vârfurilor numere întregi, atunci acesta se poate încadra 4
într-un dreptunghi cu laturile paralele cu axele, AMNP ale cărui vârfuri au coordonatele
întregi, B ∈ [ MN ] , C ∈ [ NP ] iar aria [ ABC ] se exprimă prin
aria [ ABC ] = aria [ AMNP ] − ( aria [ AMB ] + aria [ BNC ] + aria [ CPA] )
Cum lungimile laturilor dreptunghiului şi catetele triunghiurilor dreptunghice AMN , BNC , CPA
se exprimă prin numere naturale ⇒ 2 ⋅ aria [ ABC ] ∈ ¥ ∗
(ii) Presupunând că există în plan un hexagon regulat A1 A2 ... A6 ale cărui vârfuri au coordonatele 3
numere întregi, aria acestuia se poate exprima prin
aria [ A1 A2 ... A6 ] = 2 ⋅ aria [ ABC ] + 2 ⋅ aria [ CDA] care, folosind (i), este număr natural.
AB 2 3
Pe de altă parte, aria [ A1 A2 ... A6 ] = . Cum AB 2 ∈ ¥ ∗ , aria [ A1 A2 ... A6 ] este număr
4
iraţional ceea ce contrazice faptul că e un număr natural. Rezultă că nu există hexagon regulat
având vârfurile cu coordonate întregi
3. Dacă a1 = a2 = ... = an rezultă imediat că ecuaţia are rădăcinile întregi x = 1 şi x = a1 . 2
Reciproc, dacă toate ecuaţiile au toate rădăcinile întregi, atunci ∆ = ( ak + 1) − 4ak +1 este pătrat
2 5
perfect.
Atunci, ( ak + 1) − 4ak +1 ≤ ( a k + 1) . Numerele ( ak + 1) − 4ak +1 şi ( ak + 1) sunt pătrate
2 2 2 2

perfecte de aceeaşi paritate rezultă

( ak + 1) − 4ak +1 ≤ ( a k − 1) ⇒ 4a k − 4a k +1 ≤ 0 ⇒ a k − a k +1 ≤ 0 ⇒ a1 ≤ a2 ≤ ... ≤ an ≤ an+1 = a1 ⇒
2 2

a1 = a2 = ... = an
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
uuur uuuu
r
4. (i) Fie A ' punctual diametral opus lui A în cercul circumscris triunghiului . 2 ⋅ AO = AA ' şi 3
uuur uuuur uuuu
r uuur uuur uuuu r
HA + AA ' = HA ' . Cum HBA ' C este paralelogram, deducem că HB + HC = HA ' şi urmează că
uuur uuur uuur uuur
HB + HC = HA + 2 ⋅ AO
(ii) uA este ortocentrul triunghiului HBC şi folosind relaţia vectorială a ortocentrului, se obţine
uur uuuur uuur uuuu r uuuuur
2
MA = MH + MB + MC − 2 MOa .
uuur uuuuur uuur uuur uuuuu
r uuur
(iii) Din (ii), considerând M = H obţinem HA + 2 ⋅ HOa = HB + HC de unde, HOa = AO şi HOa = R 2
(raza cercului circumscris triunghiului ABC ).
Analog, HOb = HOc = R şi H este centrul cercului circumscris triunghiului Oa Ob Oc .
Din relaţia vectorială a ortocentrului, avem pentru orice M din planul Oa Ob Oc
uuuuu
r uuuuur uuuuu r uuuuur uuuur uuuur uuuuu
r uuur
MH ' = MOa + MOb + MOc − 2 ⋅ MH ⇒ OH ' = ∑ OOa − 2 ⋅ OH (1)
Pe de altă parte din (ii) , luând O = M şi însumând relaţiile, obţinem
r uuur uuur uuur uuu
r uuuuu
r uuuuu
r uuur (1) uuuur r
0 = 3 ⋅ OH + OB + OC + OA − 2 ⋅ ∑ OOa adică
∑ OOa = 2 ⋅ OH ⇒ OH ' = 0 ⇒ H ' = O

SET NR.1.10
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A X A
1. Să se compare numerele lg2 (5+ 35 ) şi lg (6+ 35 ).
2. Rezolvaţi în R : 3 3 ⋅ 2 x − 6 + 3 2 ⋅ 2 x − 4 = 3 3 ⋅ 2 x − 4 + 3 2 ⋅ 2 x − 6 .
3. Se consideră un triunghi ascuţitunghic ABC. Ştiind că lungimile laturilor sale a,
b, c sunt în progresie aritmetică, demonstraţi că are loc inegalitatea:asinC+bsinB+csinA ≤ p 3
4. Fie z 1 , z 2 , z 3 numere complexe distincte având acelaşi modul r. Arătaţi că:
1 1 1 1
+ + ≥ 2
z1 − z 2 z1 − z 3 z 2 − z1 z 2 − z 3 z 3 − z1 z 3 − z 2 r
BAREM SET NR.1.10
CLASA A X A
Sub. Pct
2 (5 + 35 )2 =10 (6 + 35 )
5 prin calcul direct se obţine lg2 (5 + 35 ) > lg (6 + 35 )
1.
se obţine x=1 prin ridicare la puterea a treia sau prin alte metode
2. 7 profesorii pot acorda punctaje parţiale în funcţie de relevanţa tentativelor de rezolvare
1 Se notează cu r raţia progresiei , se fixează r>0, atunci a<b<c, a=b-r, c=b+r
3 3
3 1 Relaţia devine b(sin C+sinB+sinA) + r (sinA-sinC) ≤ b
2
3 3
2 sinA+sinB+sinC ≤ (se acordă 1 punct dacă se foloseşte fără demonstraţie)
2
2 sinA-sinC < 0
1 Finalizare
se consideră un triunghi ale cărui vârfuri au afixele z1, z2, z3 şi se alege originea sistemului de
1 axe de coordonate în centrul cercului circumscris
4. 1 notăm z1-z2=c, z2-z3=a, z1-z3=b şi r=zk=R, k=1,2,3
3 Inegalitatea devine: a+b+c≥ abc/R2 echivalentă cu 2p≥ 4RS/R2
2 se ajunge la inegalitatea lui Euler, R≥ 2r

SET NR.2.10
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A X A
1. Se consideră numerele x, y, z ∈ ( 0, ∞ )
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
x2 y2 z2 1
(i) Să se demonstreze că + + ≥ ( x + y + z) .
y+ z x+z x+ y 2
1 1 1
(ii)Să se demonstreze că ( x + y + z )  + + ≥9.
x y z
2 2
(
2. (i) Să se demonstreze că pentru orice z1 , z2 ∈ £ , are loc relaţia z1 + z2 + z1 − z 2 = 2 z1 + z 2
2 2
).
(ii) Ştiind că z1 , z2 ∈ £ , z1 = z 2 = 1 iar z1 − z2 = 2 , să se calculeze z1 + z 2 .
3. (i) Să se studieze dacă există funcţii f : ¡ → ¡ astfel încât f ( x ) + f ( 1 − x ) = x, ∀x ∈ ¡ . .
(ii) Să se determine funcţiile f : ¡ → ¡ astfel încât 2 f ( x ) + f ( 1 − x ) = x + 1, ∀x ∈ ¡ . .
4. (i) Să se rezolve în ¡ ecuaţia 2 x = x + 1
( )
(ii) Să se cerceteze dacă există funcţii injective f : ¡ → ¡ astfel încât f 2 + f ( x + 1) = x ( x − 1) + 4 .
x

BAREM SET NR.2.10

CLASA A X A
1. x2 y2 z2 ( x + y + z) 2 1
i) Avem + + ≥ = ( x + y + z) 3
y+z x+z x+ y y+z+x+z+x+ y 2
x y
ii) Se înmulţesc parantezele şi se aplică inegalitatea + ≥2 4
y x
2. i) Verificare 4
ii) Se aplică i) şi obţinem z1 + z2 = 2
3. i) pentru x = 0 avem f ( 0 ) + f ( 1) = 0 şi pentru x = 1 avem f ( 0 ) + f ( 1) = 1 , deci nu
3
există astfel de funcţii
ii) cu schimbarea x → 1 − x obţinem 2 f ( 1 − x ) + f ( x ) = 2 − x, ∀x ∈ ¡ . 2
Combinând cele două relaţii obţinem f ( x ) = x 2
4. i) Se trasează graficele celor două funcţii şi se obţin soluţiile x = 0 şi x = 1 4
ii) pentru x = 0 avem f ( 1) = 2 şi pentru x = 1 avem f ( 2 ) = 2 deci nu există funcţii
3
injective care verifică relaţia din enunţ .

SET NR.1.11
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A XI A
1. Fie X, Y∈ Mn (C) şi a,b ∈C* astfel încât XY=aX+bY. Arătaţi că XY=YX.
1
2. Găsiţi valoarea minimă a unui determinant de ordinul al treilea având elementele egale cu pe
2
diagonala principală şi pe fiecare linie şi coloană suma elementelor 1.
3. Fie progresia aritmetică a1, a2 , …,an , … cu raţia şi primul termen strict
pozitive. Să se calculeze:
1  a 1 a2 an 
.
lim + ++
n →∞ a 
n  a a + a a + a +  + a 
1 1 2 n 2 n 

4. Fie k∈N* şi un şir (an)n≥ 1 astfel încât [an+1] = [an]k + (k+1)[an] + 1, oricare ar fi
n∈N*. Demonstraţi că dacă (an)n≥ 1 este convergent atunci k=2.
BAREM SET NR.1.11
CLASA A XI A
Sub. Pct
2 XY-aX-bY+abIn= abIn ⇒(X-bIn)(Y-aIn)=abIn (*)
1. 2 X-bIn inversabilă
3 prin calcul elementar folosind relaţia (*) se ajunge laYX = aX+bY
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
1 1
x −x
2 2
1 1
3 Fie D= 2 − x 2
x
1 1
x −x
2. 2 2
3 3 1
D=3x2- x +
2 4
1 min D = 1/16
xn
notează paranteza cu xn şi pentru nlim aplică Lema lui Cesaro Stoltz
→∞ an
3.
1 a n +1
ajunge la r nlim
→∞
a 1 + a 2 +  + a n +1
mai aplică o dată lema lui Cesaro Stolz
obţine limita iniţială 0
1 pentru k=1 relaţia devine [an+1]=3[an]+1 de unde an nemărginit, contradicţie
k≥ 2, cazul 1: dacă an converge la a∈R-Z si [a]=p, atunci exista n0∈N* aî [an]=p, ∀n≥ n0 (1p),
4. 2.5 deduce p∈{-1, 1} (1 p), pentru p= -1 obţine k=2 şi pentru p=1 se obţine k nu este natural
(0.5p)
k≥ 2, cazul 2: dacă an converge la a ∈Z, atunci există n0∈N* aî [an]∈{a-1, a}, ∀n≥ n0 (1p);
dacă există n≥ n0 aî [an]=[an+1]=a sau [an]=[an+1]=a-1 rezultă k=2 (0.5p); dacă nu, atunci există
3.5 n≥ n0 aî [an]=a şi [an+1]=a-1, de unde ak+ka+2=0 (0.5p) ⇒a∈{-2,-1,1,2}(0.5p) şi verificările
pentru fiecare valoare a lui a nu mai conduc la alte soluţii pentru k (1p)

SET NR.2.11
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A XI A
n
1. (i) Să se arate că lim  1 +  = e x , ∀x ∈ ¡ .
x
n→∞ n  
x
(ii) Dovediţi că e ≥ x + 1, ∀x ∈ ¡ .
1
(iii)Să se demonstreze că dacă a > 0 şi a k ≥ 1 + 1, ∀k ∈ ¢ ∗ , atunci a = e .
k
a b
2.Fie matricea   cu a, b ∈ ¡ .
b a
(iv) Să se arate că pentru orice n ∈ ¥ ∗ , există an , bn ∈ ¡ astfel încât
a bn 
An =  n  .
 bn an 
(v) Să se demonstreze că
( a + b) n
+ ( a − b)
n
( a + b) n
− ( a − b)
n
an = , bn = , ∀n ∈ ¥ ∗ .
2 2
bn
(vi) Dacă a, b > 0 , să se afle nlim
→∞ an
3.Fie A, B, C matrice din mulţimea M 2 ( £ )
(vii) Să se arate că există a, b, c ∈ £ astfel încât
det ( xA + yB + zC ) = x 2 det ( A ) + y 2 det ( B ) + z 2 det ( C ) + axy + byz + cxz, ∀x, y, z ∈ £
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
(viii) Să se demonstreze că

∑ det ( α A + β B + γ C ) = 8 ( det ( A ) + det ( B ) + det ( C ) )

α , β ,γ ∈{ −1,1}

4.Fie ( an ) n∈¥ , ( bn ) n∈¥ două şiruri de numere reale pozitive astfel încât an+1 ≤ an ⋅ bn şi
2an ⋅ bn
bn +1 ≤ , ∀n ∈ ¥
an + bn
Să se arate că şirurile ( an ) n∈¥ , ( bn ) n∈¥ sunt convergente şi au aceeaşi limită.
BAREM SET NR.2.11
CLASA A XI A
1. i) Verificare 2
n
ii) Avem 1 +  ≥ 1 + n = 1 + x . Trecem la limită când n → ∞ şi obţinem rezultatul cerut
x x
3
n  n 
 1 
iii) Dacă k > 0 avem k  a k − 1 > 1 , trecem la limită pentru k → ∞ ⇒ ln a ≥ 1 . Apoi pentru
  2
 
cazul k < 0 procedăm analog şi deducem ln a ≤ 1 ⇒ a = e
2. i) Verificare prin inducţie matematică 2
ii) Verificare, eventual prin inducţie matematică 3
a ( a + b) + ( a − b) n n
. Termenul ( a + b ) se dă factor forţat si deoarece
n
iii) n =
bn ( a + b ) − ( a − b )
n n
2
n an
 a−b  =1
lim   = 0 avem nlim
n→∞  a + b  →∞ bn

3. i) Se demonstrează folosind forma generală a matricelor de ordinul doi 4

ii) ∑ det ( α A + β B + γ C ) = ∑ ( d et ( A) + det ( B ) + det ( C ) + αβ a + αγ b + βγ c )

α , β ,γ ∈{ −1,1} α , β ,γ ∈{ −1,1}
3
= 8 ( det ( A ) + det ( B ) + det ( C ) ) + a ∑ αβ + b ∑ αγ + c ∑ βγ
α ,β ,γ ∈{ −1,1} α , β ,γ ∈{ −1,1} α ,β ,γ ∈{ −1,1}

= 8 ( det ( A ) + det ( B ) + det ( C ) )

4. an + bn a +b
Din inegalitatea mediilor avem an+1 ≤ , bn +1 ≤ n n , an+1 ≤ anbn , bn+1 ≤ anbn 1
2 2
Deducem că şirurile sn = an + bn , pn = anbn sunt descrescătoare şi atunci convergente fiind
1
formate din termeni pozitivi
Dacă s = lim sn , p = lim pn , din sn2 ≥ 4 pn ⇒ s 2 ≥ 4 p .
2
Apoi an+1 + bn+1 ≤ 2 anbn ⇒ s ≤ 2 p ⇒ s 2 = 4 p .
 s + s2 − 4 p s − s2 − 4 p 
 n n n n s sn sn s
Dar an , bn ∈  , n n
 de unde an − = an − + −
 2 2  2 2 2 2
3
s s s 1 2 1 s s
≤ an − n + n − = sn − 4 pn + sn − s  → 0 ⇒ lim an = . Analog lim bn =
2 2 2 2 2 n →∞ 2 2

SET NR.1.12
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A XII A
. Fie (G, ∗) un monoid, cu proprietăţile:
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
a) {1,2,3,4,5,6}⊂G; b) 2∗3 = 4, 5∗2 = 6; c) 4∗5 = 5∗4 = 1, unde 1 este elementul
neutru; d) 2 este element simetrizabil.
Rezultă că 3 este simetrizabil?
2. Determinaţi o funcţie f:R→R, f(0) = 0, ştiind că admite o primitivă F astfel
încât F(x) + f(x) = sinx, oricare ar fi x∈R
x 2 −1
∫ dx
3. Calculaţi x x
2 x +x +2 
2
−
x +1
4

, x ∈I.
   

4. Fie (G, ⋅ ) un grup finit cu p elemente (p∈N, prim). Să se demonstreze că

dacă f :G→G este un morfism astfel încât există x∈G-{e}, cu f(x)=x, atunci f=1G⋅
BAREM SET NR.1.12
CLASA A XII A
Sub. Pct
2 2*3= 4⇒5*(2*3)=5*4⇒(5*2)*3=5*4⇒6*3=1
1. 2 2*3=4⇒(2*3)*5=4*5⇒2*(3*5)=1⇒3*5 este simetricul lui 2
2 3*6=3*(5*2)=(3*5)*2=1
1 3*6=6*3=1⇒3 este simetrizabil
2 f(x)ex+f(x)ex=exsinx⇒(F(x)ex)’=exsinx
2 F(x)=1/2⋅ ex(sinx-cosx)+c⇒F(x)=1/2⋅ (sinx-cosx)-ce-x
2. 2 c=1/2
1 f(x)=1/2⋅ (sinx-cosx-e-x)
2 schimbare de variabilă x+1/x = t
3 1
3. calcul intermediar până la ∫ dt
3 + 2t − t 2
2 Finalizare
2 H={y∈Gf(y)=y}; cum {e,y}∈H⇒H≥ 2
3 a,b ∈H, f(ab-1)=f(a)(f(b))-1=ab-1⇒ab-1∈H, ∀a,b∈H, deci H subgrup al lui G
4. 2 ord(H)/p şi p prim⇒H=G⇒f=1G

SET NR.2.12
PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA A XII A
1.Să se calculeze:
sin x + cos x  π
(iv) ∫ 3sin x + 4 cos x dx, x ∈ 0, 
 2
π

(v)
2
sin n x
∫ sin n x + cos n x dx n∈¥∗ .
0

{ 6
2.Fie U 6 = z ∈ £ / z = 1 }
(ix) Să se arate că ( U 6 , ⋅) este grup abelian, unde ⋅ este înmulţirea în £ .
(x) Să se afle subgrupurile de câte 3 elemente ale grupurilor ( U 6 , ⋅) şi ( ¢ 6 , + )
.
3.Fie I ⊆ ¡ un interval, f : I → ¡ o funcţie. Fie, de asemenea, funcţiile sinus hiperbolic şi cosinus
hiperbolic, definite prin
e x − e− x e x + e− x
sh : ¡ → ¡ , sh ( x ) = şi ch : ¡ → ¡ , ch ( x ) =
2 2
Să se arate că f admite primitive dacă şi numai dacă funcţiile g1 : I → ¡ , g1 ( x ) = f ( x ) ⋅ sh ( x ) şi
g 2 : I → ¡ , g 2 ( x ) = f ( x ) ⋅ ch ( x ) admit primitive.
 SELECTIE PROBLEME PREGATITOARE OJM MARTIE 2011, CLASELE 9,10,11 SI 12
Prof. Gobej Adrian
4.Fie ( G, + ) un grup abelian şi f : G → ¡ o funcţie astfel încât
f ( x + y ) + f ( x − y ) = 2 ( f ( x ) + f ( y ) ) , ∀x, y ∈ G
(xi) Să se demonstreze că f ( 0 ) = 0 şi f ( x ) = f ( − x ) , ∀x ∈ G
(xii) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ ¥ ∗ şi x1 , x2 ,..., xn ∈ G există
a1 , a2 ,..., an ∈ { −1,1} astfel încât f ( a1 x1 + ... + an xn ) ≤ f ( x1 ) + ... + f ( x n ) . ( Pentru a ∈ { −1,1} şi x ∈ G ,
 x ,a = 1
ax =  )
 − x , a = −1
BAREM SET NR.2.12
CLASA A XII A
1. sin x + cos x A ( 3sin x + 2cos x ) + B ( 3cos x − 2sin x ) 2
i) Se determină A, B pentru care =
3sin x + 2cos x 3sin x + 2cos x
Se calculează cele două primitive care se formează astfel 2
π π
2 n 2
ii) Fie A = sin x cos n x
∫ sin n x + cos n x
dx , B = ∫ sin n x + cos n x dx 3
0 0
π
Avem A + B = şi prin schimbare de variabilă A = B
2
2. Verificarea axiomelor grupului 4
Demonstrarea izomorfismului 3
3. Dacă f admite primitive atunci g1, g 2 admit primitive conform proprietăţii : “Dacă 2
f , g : I → ¡ şi f admite primitive şi g derivabilă cu derivata continuă atunci fg admite
primitive”
Avem ch 2 ( x ) − sh 2 ( x ) = 1 2

Atunci f admite primitive deoarece f 2 = g 22 − g12 3

4. i) Se înlocuieşte y = 0 1
Se înlocuieşte y = − x 1
ii) Se demonstrează prin reducere la absurd că unul dintre numerele f ( x − y ) şi f ( x + y ) 2
este mai mic ca f ( x ) + f ( y )
Se finalizează prin inducţie matematică 3