Sunteți pe pagina 1din 30

Liceul Teoretic Novaci

Filiera tehnologica
Profil Servicii
Specializarea: Tehnician in turism

Proiect privind certificarea


competentelor profesionale

Profesor coordonator: Absolvent:

Novaci 2010

1
Liceul Teoretic Novaci
Filiera tehnologica
Profil Servicii
Specializarea: Tehnician in turism

Strategia dezvoltarii turismului


in Romania

Profesor coordonator: Absolvent:


Handoreanu Constantin Raduletu Adelina
Stefania

2
Novaci 2010
CUPRINS:
Cap.I pag.

Strategia si politica dezvoltarii turismului:.................................4


1.1.Obiective strategice in turism........................................................................4
1.2.Politici de dezvoltare a turismului.................................................................5
1.3.Programa de dezvoltare a turismului.............................................................6

Cap.II

Turismul montan:………………….……………………………………7
2.1.Analiza situatiei turismului monatan.............................................................7
2.2.Obiectivele, actiunile strategice si masurile de realizare a
obiectivelor trategice in turismul montan..........................................................11
2.3.Programul superschi in Carpati.....................................................................12

Cap.III

Turismul balnear:………………………………………………………16
3.1.Analiza situatiei turismului balneare..........................................................16
3.2.Obiectivele, actiunile strategice si masurile de realizare a
obiectivelor strategice in turismul balnear..........................................................19
3.3.Programul statiunii balneare........................................................................22

Cap.IV

Turismul de litoral:................................................................................22
4.1.Analizele.....................................................................................................22
4.2.Obiectivele..................................................................................................26

3
Bibliografie.......................................................................................................31
Cap.I:

Strategia si politica dezvoltarii turismului in Romania

1.1.Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului il reprezinta


crearea unui produs turistic national competitiv, la nivelul valorii resurselor
turistice de care dispune Romania si care sa impuna acest domeniu ca activitate
economica prioritara in cadrul sistemului economic national.
Atingerea acestui obiectiv trebuie sa coduca la:
- dublarea numarului de turisti straini (cca.1.000 mii in present) la
orizontul anilor 2015 si atingerea unui numar de 1.500 mii la nivelul anului
2012, precum si cresterea in consecinta a incasarilor valutare din turism, de la
cca.600 mil.USD in 2007 la cca.1,0 mld.USD in anul 2012 si 2 mld.USD la
nivelul anilor 2015-2017.
- sporirea contributiei turismului in foramarea PIB, de la 1,18% in present la
cca. 5-6% in anul 2012 (in tarile cu turism dezvoltat, acest indicator atinge in
medie un nivel de 14%).
- satisfacerea cererii turistice potentiale interne si atingearea unui numar
sporit de turisti romani pentru petrecerea sejururilor, de la 3.848 mii in anul
2007 la cca. 5.100 mii in anul 2012.
-sporirea contributiei turismului in cadrul veniturilor comunitatilor locale
prin sustinerea turismului rural .
-crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca in sectorul
turistic, peste cele 130 de mii de locuri existente in present.

4
Prognoza circulatiei turistice si a incasasarilor valutare din turism pentru
anul 2012
Indicatori UM Realizat 2007 Estimat 2012 Ritm mediu
annual (%)
1. Nr. total de mii 4.847 6.600 6,5
turisti
turisti romani mii 3.848 5.100 6,0
turisti straini mii 999 1.500 8,5

2.Nr.total zile mii 17.276 27.800 10,0


turisti
turisti romani mii 15.742 23.000 8,0
turisti straini mii 2.534 4.600 13,0
3.Nr.vizitatori mii 4.794 7.000 8,0
straini
4.Incasari mil.USD 612 1.000 10,5
valutare
Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului
impune adoptarea conjugala unor politici corespunzatoare, pentru diferite
domenii de activitate:
1.2. Politici de dezvoltare a turismului

a) Politica de produs turistic vizeaza modernizarea si extinderea ofertei


turistice romanesti, cresterea competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si
internationala.
b) Politica de promovare si marketing trebuie sa asigure crearea unei
imagini reale a Romaniei, menite sa stimuleze cererea turistica interna si
internationala .
c) Politica in domeniul fortei de munca urmareste asigurarea din punct de
vedere cantitativ si calitativ a necesarului de personal si al moadului de formare
si perfectinare a acestuia.

5
d) Politica privind cresterea rolului cercetarii stiintifice si dezvoltarii
tehnologice motivate de necesitatea identificarii de noi produse si piete turistice,
a oportunitatilor de investitii si de fundamentare a programelor de dezvoltare,
investitii si amenajare turistica.
e) Politica in domeniul legislativ presupune adoptarea reglementarilor
necesare dezvoltarii turismului (in primul rand Legea turismului, Legea
parcurilor turistice) in concordanta cu prevederile legislative ale tarilor Uniunii
Europene.
f) Politica in domeniul fiscal are drept scop evaluarea impactului masurilor
de natura fiscala asupra dezvoltarii turismului si adoptarea unui sistem atractiv
pentru investitorii din turism.
g) Politica parteneriatului de stat, are rolul de a asigura suprastructura
(drumuri, cai de comunicatie, alte utilitati etc), administratia publica locala care
sa contribuie cu terenurile necesare realizarii proiectelor si sectorul privat,
solicitat sa finanteze, sa construiasca si sa exploateze proiectele de acest tip.

1.3.Programe de dezvoltare a turismului


Ducerea la indeplinire a politicilor enuntate presupune realizarea unor
programe prioritare si adoptarea unor masuri care prin efectele propuse de
implementarea acestora, sa puna in miscare intregul angrenaj de dezvoltare a
turismului, atat la nivelul produsului turistic national, cat si pe fiecare din
principalele destinatii turistice (Delta Dunarii,turismul montan, turismul balnear,
turismul litoral, alte destinatii) respective:
a)Programe prioritare de dezvoltare a turismului:
- Delta Dunarii-,,Delta Europei”
- ,,Superschi in Carpati”
- ,,Parcuri turistice”
- ,,Cabane turistice”
- ,,Salvamont”

6
- Turism balnear-,,Turism de sanatate’’
- Ecoturism in Romania
- Turism cultural si religios in Romania
b)Programe sociale:
- ,,Litoralul pentru toti”
- ,,Turism pentru sanatate”
- ,,Revelion in Romania”
-,, Legislatie turistica’’

Obiectivele specifice, actiunile si masurile pe termen scurt si mediu,


pentru fiecare dintre destinatiile turistice prioritare pentru Romania sunt
prezentate in continuare.
Cap.II. Turismul montan
2.1.Analiza situatiei turismului montan
1.Capacitate
La nivelul anului 2007, capacitatea de cazare din statiunile montane
reprezinta 11,5% din totalul capacitatii de cazare.
In ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare a cunoscut o scadere in
statiunile montane, in 2007 numarul locurilor fiind cu 87,9% mai mic fata de
2004. Aceasta se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste statiuni si trecera
unora in regim de exploatare individual.
Ponderea hotelurilor in locul de cazare s-a mentinut constant in ultimii
ani, fiind in medie de 32%.

7
2.Circulatie
Numarul de turisti straini a crescut in anul 2007 cu 11,8% fata de 2004,
dar numarul sosirilor turistilor in unitatile de cazare din statiunile montane au
inregistrat in ultimii ani o scadere, in 2007 inregistrandu-se o scadere cu 6,7%
fata de 2004, scaderea mai mare fiind la turistii romani respectiv 9,1% .Aceasta
s-a datorat in principal timpului nefavorabil, practicarii sporturilor de iarna
(zapada putina si cu durata mica, dar si dotarilor necorespunzatoare a domeniilor
pentru schi si anume, lipsa instalatiilor de produs zapada artificiala, a
instalatiilor de transport pe cablu de capacitate mica de tip teleschi, babyschi,
etc.
Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este reprezentata in figurile de mai
jos:

Hotelurile detin o pondere de 62%din numarul total de innoptari.

8
Scaderea numarului turistilor romani in unitatile de cazare exploatate in regim
public s-a produs datorita orientarii acestora catre cazarea in unitati cu regim de
exploatare particular.
3.Piata
La nivelul anului 2007, 10,5% din innoptarile din Romania sunt in
statiunile montane si din acestea 9,1% sunt innoptari ale turistilor straini.
Romanii reprezinta 80,2% din turistii sositi in statiunile montane si aproape
87,3% din numarul innoptarilor.
In cazul turistilor straini, tara de origine, Israel, primul loc cu 20% din
innoptarile turistilor straini, de Marea Britanie cu 12% si Germania cu 8%.

4.Eficienta
Gradul de ocupare in statiunile montane este de 21,9% in anul 2007
,iar gradul de utilizare a capacitatii de cazare in functiune pentru hoteluri a fost
de 34,8%. Durata medie a unui sejur este de 2-6 zile.

5.Puncte tari ale turismului montan romanesc:


- Potential turistic montan cu caracteristici specifice, indicat in
practicarea sporturilor de iarna pentru turisti la toate categoriile de varsta;
- Existenta unui mare potential montan pentru practicarea sporturilor de
iarna, uniform repartizat pe intreg teritoriul tarii neamenajat;
- Lipsa fenomenului de avalansa;

9
- Cresterea interesului tineretului pentru practicarea schiului;
- Traditie in practicarea turismului montan;
- Raspandire uniforma in zona Montana a structurilor turistice de primire
si alimentatie;
-Existenta zonelor populare si a fortei de munca bine calificate,
dizsponibile;

6.Puncte slabe a turismului montan ramanesc:


- Instalatii de transport pe cablu invechite, uzate moral mergand pana la
diminuarea gradului de asigurare a turistilor;
- Domenii pentru schi nemodernizate si nedotate cu echipamente de
producere a instalatiilor de zapada artificiala, a echipamentelor pentru
intretinerea partiilor;
- Lipsa instalatiilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tip
teleschi, babyschi, etc.
- Necorelarea dezvoltarii actuale a turismului montan cu capacitatea
structurilor de primire si alimentatie;
- Intretinere deficienta a tradeelor turistice montane omologate;
-Utilitati edilitar-gospodaresti ale localitatilor montane invechite si
necorelate cu stadiul actual de dezvoltare a turismului montan;
- Slaba dezvoltare a drumurilor forestiere si drumurilor de interes turistic
in zonele montane;
Din analiza potentialului turistic natural pentru dezvoltarea turismului
montan cu componenta pentru practicarea schiului in Romania, rezulta
necesitatea extinderii si modernizarii imediate a domeniilor pentru schi si
practicarea sporturilor de iarna, a instalatiilor aferente de transport cu cablu
pentru personae precum si a celorlalte tipuri de amenajari si dotari pentru
practicarea sporturilor de iarna, cum ar fi schi-ul de fond.

10
Pentu ca Romania sa fie recunoscuta pe plan intenational ca o destinatie
turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatirea
infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si
dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi
partii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si
echipamente de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor)
precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

2.2.Obiectiv specific
Amenajarea la standardele turistice europene a statiunilor montane si
diversificarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei
montane. Principiul ce trebuie sa fie respectat in dezvoltarea turismului este cel
al dezvoltarii durabile a zonelor, centrelor turistice.
Actiuni strategice:
a) modernizarea si dezvoltarea statiunilor intrate in circuitul turistic si
international;
b)valorificarea integrala a potentialului turistic montan al statiunilor intrate in
circiutul turistic, prin amenajarea complexa a domeniului schiabil si asigurarea
corespunzatoare a acestora cu mijloace de transport pe cablu si instalatii de
producere de zapada artificiala;
c) modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe
agrementul ,,apres schi’’;
d) initierea unui program complex de modernizare si dezvoltare a retelei de
cabane si refugii montane;
Masurile de realizare a obiectivului:
- amenajarea de partii noi de schi;
- contruirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane;
- instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale;
- instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiitlor de schi;

11
- dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi
- reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturilor de
iarna, bob, sanie, sarituri de trambulina, patinoare si echiparea cu instalatiile
aferente;
- construirea de refugii montane pntru asigurarea sigurantei si primului
ajutor in caz de accidente ,reamenajarea si construirea retelei de cabane de
creasta.

Realizarea acestor actiuni se va face prin implementarea programelor nationale


de dezvoltare si de sustinere a acestei forme de turism, respectiv:
- Superschi in Carpati;
- Cabane montane;
- Salvamont;

2.3. Programul superschi in Carpati

1.Obiectivul general

Programul isi propune realizarea uneia dintre tintele principale ale


strategiei Ministerului Turismului si anume revitalizarea turismului montan in
Romania prin:
a. modernizarea si dezvoltarea domeniului pentru schi care implica
asigurarea practicarii schiului si acelorlalte sporturi de iarna in conditii optime si
de securitate. Prin aceasta se intelege corelarea dimensiunii domeniului pentru
schi cu capacitatea de cazare si asigurarea integrala a cererii de week-end;
b. modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de transport cu cablu pentru
personae,acestea fiind determinate in aprecierea ofertelor sporturilor de iarna;
c. modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului-natura si
calitatea agrementului, in special a facilitatilor ,,après-schi’’, sunt hotaratoare in

12
alegerea unei oferte (statiuni), iar acest aspect este foarte bine cunoscut si
,,exploatat’’ pe piata internationala;
d. modernizarea structurilor de primire si de alimentatie publica care
implica actiuni de ridicare a gradului de confort si cresterea calitatii seviciilor.

2.Actiuni
- Stabilirea zonelor si suprafetelor care vor fi incluse in domeniul schiabil;
- Dezvoltarea durabila a domeniilor pentru schi si dotarea concomitenta cu
instalatiile de transport pe cablu aferente in arealul Valea Prahovei – Valea
Ialomitei - Valea Doftanei si statiunea Poiana Brasov;
- Constructia, punerea in functiune si exploatarea instalatiilor de transport
pe cablu;
- Dotarea cu echiapament a domeniilor schiabile: masini pentru
intretinerea partiilor si intalatiilor pentru produs zapada artificiala;
- Amenajarea, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii generale: cai de
acces, alimentari cu apa, gaze,curent electric, canalizari, statii de pompare si
statii de epurare a apelor uzate, parcari;
- Conversia fortei de munca diponibilizate existente in zona.

ETAPA I:
Faza 1:
Ridicarea la standarde internationale, prin masuri adecvate de
modernizare si dezvoltare, a dotarilor pentru aplicarea sporturilor de iarna in
statiunile: Poiana Brasov(Anexa 1), Sinaia(Anexa 2) si Predeal (Anexa 3).
Faza 2:
Amenajarea si dezvoltarea rapida a dotariilor specifice si a statiunilor –
satelit a celor 3 statiuni representative, care sa ajute la consolidarea ofertei:
Azuga(Anexa 3), Busteni(Anexa 4), Padina(Anexa 5). Aceasta faza va trebui sa
se desfasoare simultan cu prima, ca o completare si o difersificare a acesteia.

13
Faza 3:
Dezvoltarea domeniilor schiabile in Valea Doftanei, Leaota si Bran –
Moieciu.
Realizarea acestei etape va duce la crearea primului sistem integrat de
statiuni montane din Romania care va cuprinde masivele Bucegi, Leaota,
Baiului, Postavarul.

ETAPA II:
Modernizarea, dezvoltarea prin programe individuale a 25 de statiuni si
localitati turistice cu amenajari pentru sporturi de iarna;
In cadrul acestor programe se vor urmari colerarea capacitatilor de cazare
cu dimensionarea domeniului schiabil, dezvoltarea infarstructurilor deficiatare,
dupa caz, cu accent deosebit pe difersificarea agrementului si cresterea calitatii
serviciilor.
Obiectivul acestei etape este reprezentat de urmatoarele statuni si localitati
turistice: Izvoarele, Borsa, Vatra-Dornei, Campulung-Moldovenesc, Lepsa,
Covasna, Tihuta, Harghita-Bai, Harghita Madaras, Izvorul Muresului, Lacu
Rosu, Lepsa, Comandau, Sugas-Bai, Cheia, Balea-Lac, Paltinis, Parang, Straja-
pasul Valcan, Rausor, Muntele –Mic, Semenic, Stana de Vale, Arieseni,
Baisoara, Fantanele-Belis.

ETAPA III:
Realizarea unor noi statiuni sau centre turistice pe 38 de aplasamente noi,
situate in vecinatatea unor localitati, sau sustinute in present numai de o
structura turistica. Amplasamente identificate sunt umatoarele:Luna-Ses, Valea
Vaserului, Tibles, Puzdrele, Valea Vinului, Carlibaba, Lesu, Valea Putnei,
Chiril, Brosteni, Borca, Gura Haitii, Colibita, Lapusna, Ardeluta, Slanic-
Moldova, Soveja, Vetresti-Herestrau, Valea Dambovitei, Iezer, Piscu Negru,

14
Molivis, Lotrioara, Malaia, Obarsa-Lotrului, Vidra, Gatu Berbecului, Poarta
Raiului, Petrimanu, Campusel, Baleia, Raul Ses, Gura Zlata, Olteanu, Rogojel,
Lunca Visagului, Steaua, Valea Ierii.

3. Impactul economic - influenta investitiilor sin cadrul programului se


va face simtita in:
a. sectorul serviciilor;
b. sectorul constructiilor;
c. sectorul transporturilor;

4. Impactul asupra mediului - realizarea investitiilor aferente


prgramului, nu va avea influente negative asupra apei, solului si mediului. Vor fi
efectuate lucrari de drenare a cursurilor de apa, de taluzare, de inierbare, de
consolidare a terenurilor.

5. Impactul social - programul va oferi oportunitati:


a. pentru deschiderea de afaceri noi;
b. pentru dezvoltarea celor existente;
c. va crea noi locuri de munca si conditii pentru coversia fortei de munca in
timpul realizarii investitiilor si dupa finalizarea acestora;
d. va crea conditii pentru stabilizarea populatiei locale in zona Montana;
e. va contribui la cresterea veniturilor si al nivelului de trai, al populatiei in zona
Montana.

6. Impactul financiar - in realizarea programului ,un rol important


revine parteneriatului administratie publica centrala, administratie publica locala
si sectorul privat.
Programul va folosi surse de finantare din credite interne si parteneriat
public-privat, fonduri speciale, fonduri nerambursabile, credite externe.

15
7. Beneficiari directi si parteneriat
Beneficiarii:
- Consiliile judetene cu zona Montana ,identificate in stadiul de fezabilitate;
- Cosiliile locale;
Partenerii:
- Consiliile judetene si locale;
- Ministerul Transporturilor ,Constructiilor si Turismului;
- Investitori in sectorul privat;
In present exista urmatoarele propuneri de proiecte de dezvoltare si
modernizare, unele aflate in derulare:
- Proiectul de dezvoltare a domeniului de schi ,,Predeal- estimata la
cca.25mil.EURO;
- Proiectul de realizare a infrastructurii de acces ,,Busteni –Kalinderu-Valea
Alba,proiect in derulare, in valoare totala de 4,7mil.EURO;
- Proiectul modernizarea retelei cailor de acces in zona montana Valea Doftanei
si a legaturilor cu zona turistica, in valoare totala de 6,5 mil.EURO;
- Proiectul,, SECTRA’’ cu o valoare totala estimata la cca.11mil.EURO, pentru
dezvoltarea si modernizarea domeniului de schi si dinamizarea spoturilor de
iarna
- Proiectul de modernizare si dezvoltare a activitatii turistice in Poiana Brasov
cu o valoare totala estimata cca.11mil.EURO;
- Proiectul de amenajare a domeniului schiabil in arealul Padina –Pestera –
Leaota cu o valoare estimata a lucrarilor de investitii de cca.210mil.EURO.

Cap. III. Turismul banear


3.1.Analiza situatiei turismului Balnear
1.Capacitate.

16
La nivelul anului 2007, capacitatea de cazare din statiunile balneare
reprezinta 15,7% din totalul capacitatii de cazare existente.
In ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare din statiunile balneare, a
cunoscut o scadere permanenta, in 2007, numarul locurilor fiind cu 6,6% mai
putine fata de anul 2004. Aceasta se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste
statiuuni sau trecerea unora din acestea in regim de exploatare individual.
Ponderea hotelurilor in totalul locurilor de cazare in statiunile balneare, a
crescut in ultimii ani, de la 63% in anul 2004 la 67,1% in 2007.

2.Circulatie.
Numarul sosirilor turistilor straini in statiunile balneare, a inregistrat o
crestere de 23,7% in anul 2007 fata de 2004, iar numarul sosirilor turistilor in
unitatile de cazare o scadere cu 8% in 2007 fata de 2004.
Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este reprezentata in figurile de
mai jos:

17
3.Piata.

La nivel anului 2007, 32,6% din innoptarile din Romania sunt in


statiunile balneare, dar numai 6,3% din innoptarile sunt ale turistilor straini.
Romanii reprezinta 95% din turistii in statiunile balneare si peste 97% din
numarul innoptarilor. Numarul mare de turisti romani este realizat in special
datorita programelor sociale si sindicale. In cazul turistilor straini, Germania
ocupa primul loc, cu o treime din totalul innoptarilor, urmata de Israel si
Ungaria.

4.Eficienta.

Gradul de ocupare in statiunile balneare este de 50,8% in 2007, iar


hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitatii de cazare in functiune de
55,2%, fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

18
Durata medie a sejurului este 8-9 zile, pe primele locuri, comparativ cu
durata pentru alte produse turistice principale.
Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international
incontestabil in tratarea unei largi game de boli si afectiuni ,multe dintre
amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare. Ele au suferit
de pe urma lipsei de investitii din ultimii 15 ani, fapt evidentiat si in evolutia
circulatiei turistice. Astfel, daca circulatia turistica in statiunile balneare au
cunoscut o evolutie ascedenta ,indeosebi in perioada anilor 80 si culminand cu
anul 1994 cand ponderea turismului balnear in turism a atins in total un procent
de 14%, ea a inregistrat o scadere substantiala in perioada 1995-2000,
comparativ cu perioada precedenta continuand cu o usoara redresare dupa 2000.

5.Puncte tari ale turismului balnear romanesc:


- existenta unor resurse balneare unice pe plan European;
- o consirabila corectitudine medicala;
- personal de inalta calificare profesionala, loial, dedicat profesiei;
- amplasamente atractive si variate in cadrul natural deosebit;
- o gama variata de proceduri de cura;
- preturi scazute;
- cooperare traditionala cu piete importante ca Germania, Franta, Italia, Israel;
- o puternica piata pentru romanii stabiliti in starinatate.

6.Puncte slabe ale turismului balnear romanesc:


- unitati de cazare si tratamente imbatranite;
- infrastructura de acces ,utilizate si corelare a resurselor balneare invechita si
insuficienta;
- exploatarea intesiva ,a substantelor si resurselor minerale din statiunile
balneare;
- infrastructura locala slaba;

19
- lipsa spatiilor verzi specifice si imbatranirea parcurilor balneare;
- insuficiente servicii ce pot fi folosite pe piata de lux sau de inalta caliatate a
tratamentului balnear;
- o baza insuficienta a expertizei organizatorice;
- acces dificil spre unele statiuni balneare;
- dotari cu agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creaza discomfort
pentru turisti;

3.2.Obiectivele, actiunile strategice si masurile de realizare a


obiectivelor strategice in turismul balnear:

Obiectiv specific - Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice


pentru turismul balnear.
Actiuni:
1. Dezvoltarea, modernizarea si difersificarea ofertei balneoturistice romanesti
in conformitate cu mutatiile intervenite in cererea turistica interna si
internationala pentru tratamentul balnear;
2. Realizarea unui program de amenajare - modernizare, dotare si lansare
pe piata externa a bazelor de tratament din salinele de la Targu Ocna, Praid si
Slanic Prahova cu dezvoltarea corespunzatoare a structurilor turistice de cazare,
alimentatie si agrement;
3. Modenizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces;
4. Realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare
exploatarii resurselor minerale;
Masurile de realizare:
- Starea infrastructurii si suprastructura din present exclud posibilitatea
unei solutii pe termen scurt. Produsul de baza poate fi facut atractiv prin

20
investitii importante pentru a imbunatii si a moderniza produsul turistic din
statiunile balneare, ridicandu-se incet reputatia internatinala si imaginea;
- Modenizarea retelelor de utilitati publice (alimentare cu apa, canalizare,
depozite, reziduri menajere), aferente statiunilor balneare;
- Amenajarea si echiparea la standardele turistice europene a unor statiuni
balneare-pilot cu profil balnear pentru oferta romaneasca:Baile Herculane si
Baile Felix (afectiuni reumatismale), Olanesti (afectiuni renale), Covasna
(afectiuni cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Sovata si
Mangalia (afectiuni ginecologice);
- Modenizarea si ricarea gradului de confort al structurilor de primire,
extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general (Slanic
Prahova, Praid, Targu Ocna) si promovarea pe pietele externe a produsului
balnear ,,Salina verde’’;
- Relansarea si extinderea curelor gerontologice si a altor tratamente cu
medicamente originale romanesti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar s.a);
- Diversificarea curelor profilactice si a procedurilor de tratament bazate
pe factori naturali de cura autohtoni, in principalele statiuni balneoturistice si
extinderea tratamentelor de intretinere (antistres, fitness, de repunere in forma,
de infrumusetare, cure de slabire);
- Extinderea programului social ,,Turism pentru sanatate’’;
- Reintroducerea in circuitul turistic intern a statiunilor balneare de interes
local, concomitant cu modernizarea si dezvoltarea acestora;
- Din analiza situatiei existente rezulta ca masurile de mai jos sunt valabile
pentru toate statiunile balneoclimaterice mari de interes national, incluse in
circuitul international si avand un numar total de locuri cuprins intre 2.500 si
8.500, respectiv Baile Felix,Calimanesti-Caciulata, Baile Herculane, Sovata,
Slanic Moldova, Baile Olanesti, Govora, Vatra-Dornei, Mangalia etc.
Acestea sunt:

21
- Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor
de recreere si popas,a punctelor de utilizare a izvoarelor;
- Refacerea retelelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale in
puncte fixe de utilizare pentru turisti;
- Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii,
aparatura, echipamente, etc);
- Refacerea si crearea de parcuri balneare;
Masurile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor programe
speciale de dezvoltare si sustinere a dezvoltarii turismului balnear si anume:
- Programul Statiunii Balneare;
- Programul Salina Verde;

3.3.Programul Statinii balneare

Obiective:

- refacerea infrastructurii locale (alimentare cu apa, canalizare, spatii verzi,


alei si drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor, statii de
epurare a apelor uzate);
- modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instalatiilor de
aductiune a apelor minerale;

Programul va fi implementat etapizat, astfel:

Etapa I(2009-2012)

In aceasta etapa programul va fi implementat in statiunile balneare-pilot


cu profil balnear reprezentativ pentru oferta romaneasca, respectiv: Baile
Herculane si Baile Felix (afectiuni reumatismale), Covasna (afectiuni

22
cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Olanesti (afectiuni renale
si hepato-biliare), Sovata si Mangalia (afectiuni ginecologice) s.a.
Volum estimat de investitii:18.000.000 Euro.
Etapa a II-a (2013-2015)

Pentru statiunile: Vatra Dornei, Govora, Calimanesti-Caciulata, Tusnad,


Techirghiol, Buzias, Amara.
Volum estimat de investitii:14.000.000 Euro.

Etapa a III-a(2016-2019)
Alte statiuni cu resurse balneare valoroase si posibilitati de dezvoltare
cererii turistice: Borsec, Ocna Sibiului, Eforie Nord, Lacul Sarat, Ocna Sugatau.
Cap.IV.Turismul de litoral
4.1.Analiza situatiei turismului de litoral

1.Capacitate.
La nivelul anului 2007, capacitatea de cazare din statiunile de pe litoral
reprezinta 42,7% din capacitatea de cazare existenta la nivelul intregii tari.
In ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare a cunoscut o usoara scadere
in statiunile litorale, in 2007 numarul locurilor fiind cu 1,5 % mai putine fata de
anul 2004.
Ponderea hotelurilor in locurile de cazare in ultimii ani a fost in medie de
63%.

23
2.Circulatie.

Numarul sosirilor turistilor in unitatile de cazare din statiunile litorale a


inregistrat in ultimii ani crestere cu 3,6% a numarului de turisti si cu 29,1% de
turisti straini fata de anul 2004.
Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este reprezentata in figurile de mai jos:

Desi, numarul de turisti a crescut ,numarul innoptarilor a scazut in 2007


datorita reducerii duratei sejurului turistilor romani de la 6,8 la 6,1 zile.
Aceiasi tendinta s-a manifestat si in randul turistilor straini care a scazut
la 7,5% in 2007 fata de 8,4% in 2006.
Din totalul innoptarilor pe litoral ,85,1% sunt hoteluri.Unitatile de cazare
de doua stele detin 57% din innoptari urmate de cele de o stea cu 21% si cele de
trei stele cu 11,6%.
3.Piata.
La nivelul anului 2007, 24,8% din innoptarile din Romania sunt in
statiunile de pe litoral din care 17,1% sunt innoptari ale turistilor straini.Romanii

24
reprezinta 91,6% din turistii sositi in statiunile litorale si realizeaza peste 80%
din numarul innoptarilor.
In cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc cu 43% din totalul
innoptarilor turistilor straini,urmata de Franta cu 10% si Italia cu 6%.

4.Eficienta.
Gradul de ocupare in statiunile de pe litoral este de 41,3% in 2007, iar
hotelurile au avut grad de utilizare a capacitatii de cazare in functiune de 47,7%.
Durata medie a unui sejur este de 6-3 zile.
5.Puncte tari ale turismului de litoral.
-pozitia in teritoriu: Dobrogea si Litoralul au o importanta pozitie
strategica, politica si economica, fiind situate la interferenta a doua mari zone
geopolitice: Europa Centrala-Vestica si Orientala si Asia de Vest si Sud –
Vest,ceea ce este benefic si pentru turismul romanesc, care se inscrie in circuitul
turistic al Bazinului Pontic. Drumurile europene E 60 si E 87, magistrala
feroviara Bucuresti-Constanta, aeroportul international Mihail Kogalniceanu si
porturile maritime Constanta si Mangalia inlesnesc aceasta deschidere turistica
spre Asia si Europa cu destinatii dintre cele mai interesante;
-relatiile transfrontaliere ce se realizeaza prin cele patru puncte
vamale, rutiere, feroviare, maritime si aeriene (Constanta, Vama Veche, Negru
Voda, Mihail Kogalniceanu), dar si in cadrul regiunii transfrontaliere Dunarea
de Jos:

25
-canalul Dunare-Marea Neagra, ca viitoare artera turistica, in
perspective amenajarii porturilor locale Cernavoda, Medgidia si Basarabia;
-un bogat si valoros potential turistic de litoral, balneo-terapeutic,
numeroase vestigii antice grecesti si romane, medievale, sate cu valoare
etnofolclorica deosebita, atractii naturale etc;
-structuri turistice representative pentru Romania, ca volum (42%
din reteaua nationala de cazare) si categorie de confort;
-noile structuri politice si economice aparute in Bazinul Pontic si
interesul pe care il manifesta forurile internationale in aceasta zona; acestea
determina optiuni ferme pentru dezvoltarea globala (inclusiv turistica) a
Dobrogei si a zonei de litoral la nivelul standardelor internationale asemenea
ariilor costiere europene si mondiale consacrate;
-dezvoltarea industriala si comerciala a zonei costiere ,genereaza o
circulatie economica benefica pentru turismul de afaceri;
-potentialul agrozootehnic al Dobrogei si valentele etnofolclorice
rurale sunt un suport al turismului in general si al agroturismului, in special;
-populatia prognozata si cu precadere cea tanara, reprezinta un alt
suport real pentru activitatea de turism;
-preconizata dezvoltare economico-sociala Nord-Sud (pe axa Braila-
Galati-Macin-Tulcea –Constanta –Vama Veche)si Vest –Est(Cernavoda –
Constanta) impune o noua orientare in redimensionarea activitatii de turism la
nivelul judetului;
- fluviul Dunarea si aria rurala limitrofa, cu resuse turistice naturale si
istorice remarcabile va permite dezvoltarea unui nou pol turistic dobrogean.

6. Puncte slabe:
-popularea mediului si procesele de degradare a plajei si falezei
tarmului Marii Negre, ’’materia prima’’de baza pentru turismul de litoral;

26
-absenta unor politici si programe coerente de dezvoltare integrata
litoralului romanesc (infrastructura si echipare tehnico-edilitara, protectia si
reabilitarea mediului natural si construit etc.);
-data fiind ponderea litoralului in economia judetului, se remarca absenta
unui program de monitorizare integrate al acestei zone-fragila ecologic si cu
posibile repercursiuni negative asupra economiei turismului;
-absenta unei politici de dezvoltare economica si turistica unitara a
judetului, in cele trei unitati teritoriale specifice: zona litorala ,zona centrala si
zona dunareana;
-oferta de agrement de plaja si acvatica este saraca si dispune de
echipamente si instalatii invechite.

4.2.Obiective specifice
Rebilitarea si modernizarea litoralului romanesc si alinierea sa la nivelul
calitativ al ofertelor de litoral din tarile europene.

Actiuni strategice
- Dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului;
- Diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea si dezvoltarea
formelor de de turism consacrate;
- Cresterea atractivitatii si calitatii activitatilor de turism ;
- Realizarea unui cadru institutional si de organizare adecvata a
activitatii de turism (monitorizarea si supravegherea ecologica si a activitatilor
economice din zona litorala Marii Negre);
- Protectia mediului si resurselor turistice prin:reabilitarea ecologica a
litoralului romanesc, prevenirea poluarii si degradarii mediului .
Masuri:

27
a)dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului pentru a
facilita dezvoltarea turismului. Prin Legea 71/2001 si alte documente, se aproba
in acest scop urmatoarele:
- realizarea autoastrazii Bucuresti – Cernavoda – Constanta si a
drumurilor express: Tulcea – Constanta – Vama Veche ,Ramnicu – Sarat –
Harsova – Constanta si Slobozia – Harsova – Tulcea ;
- modernizarea transportului feroviar prin dublarea si electrificarea unor
segmente de cale ferata (Constanta – Mangalia, Medgidia – Tulcea si Medgidia
– Negru Voda), precum si introducerea unor trenuri moderne de mare viteza pe
relatia Bucuresti – Constanta (si eventual, Mangalia);
- echiparea turistica a sporturilor situate in lungul Canalului Dunare –
Marea Neagra: Cernavoda, Medgidia si Basarabi;
- modernizarea aeroportului Constanta –Mihail Kogalniceanu si
asigurarea unor facilitati turistice adecvate;
- construirea unui pod la Calarasi cu implicatii si in turismul judetului
Constanta;
- modernizarea punctelor de frontiera si vamale, Vama Veche si Negru
Voda;
b)diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea si dezvoltarea
formelor de turism cosacrate – odihna si recreere, cura balneara si transit;
promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant, cu valente
culturale si religioase, turismul rural si agroturismul, turismul de afaceri si
reuniuni, turismul specializat (echitatie, stiintific, speoturism, naturism etc .);
diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundari, filmari
subacvatice, sporturi, piscine etc.).
c)modernizarea si extinderea activitaii de turism prin dezvoltarea
componentelor de agrement si divertisment cultural;

28
- amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de
agreement, noi parcuri de agrement nautic de tip ,,Aqua Land’’ (Neptum
Olimp, Costinesti, Venus si 2 Mai);
Cesterea atrctivitatii generale a statiunilor prin:
• Imbunatatirea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor si punctelor de
agrement ;
• Extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general;
• Asfaltarea si reaprarea cailor de acces in statiuni;
• Eliminarea echipamentelor si dotarilor de agrement invechite si inlocuirea
lor cu echipamente moderne;
• Reamenajarea spatiilor verzi si a gradinilor de agrement (gradina japoneza
din statiunea Venus etc.);
Cresterea functionalitatii si atractivitatii plajelor prin:
• Amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan
international;
• Instalarea unor panouri cu informatii privind temperatura (aer, sol,
apa), umiditate, viteza vanturilor etc.;
• Asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu precadere in zonele
mai frecvente;
• Creaza un aspect estetico-ambiental necorespunzator si dezagreabil,
dezafectarea tuturor constructiilor si improvizatiilor;

d)protejarea mediului natural construit, cu precadere a celui costier


care este cel mai predispus degradarii de catre factorii naturali si antropici;
e)integrarea in programele europene si internationale pentru Marea
Neagra si in special in politica de dezvoltare a turismului in bazinul Marii
Negre, aspect in sedinta Adunarii Generale a Comitetului ,,Dezvoltarea
turismului in regiunea Marii Negre’’ ,Instambul, 23 iunie 2004;

29
f)accentuarea politicilor promotinale in domeniul promovarii ofertei
turistice;
g)dezvoltarea unor actiuni de instruire si inforamare a populatiei cu
privire la relatia turism-mediu si necesitatea protectiei acestuia din urma,
inclusiv prin cunoasterea cadrului legislativ specific;
h)dezvoltarea turismului in teritoriu si introducerea in circuit a noi
arii si valori turistice prin:
- valorificarea optima a resurselor turistice de pe litoralul ramanesc al
Marii Negre, cu precadere a celor legate de telasoterapie si agrement nautic prin
reabilitarea cu maxima urgenta a celor doua componente de baza ale
potentialului turistic – faleza si plaja marii;
- promovarea unor noi puncte de atractie pe litoral: Vama Veche (cura
helimarina, sporturi nautice, agroturism), Istria –Nuntasi (cura balneara,
agroturism);
- introducerea in circuitul turistic a arealului dunarean al judetului, cu
resurse turistice importante pentru diversificarea si promovarea unei oferte ce
poate deveni competitiva pe piata turistica romaneasca (pescuit sportiv,
vanatoarea sportiva, agroturism, odihna si recreere, intr-un peisaj ce poate
rivaliza cu cel de Delta, etc.) si crearea de noi poli ai turismului ca: Ostrov –
Oltina – Dunareni, Harsova – Topalu – Capidava etc.;
- Reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene si introducerea
lor in circuitul turistic;
- Promovarea turistica a axei mediane a Dobrogei – Canalul Dunare –
Marea Neagra, prin valorificarea principalelor localitati (Cernavoda si
Medgidia) precum si a resurselor turistice.

30